DOCSLIB.ORG

Idolii Forului De Ce O Clasă De Mijloc a Spiritului E De Preferat „Elitei” Intelectualilor Publici

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Idolii Forului De Ce O Clasă De Mijloc a Spiritului E De Preferat „Elitei” Intelectualilor Publici Idolii Forului De ce o clasă de mijloc a spiritului e de preferat „elitei” intelectualilor publici 13 eseuri de Sorin Adam Matei, Daniel Barbu, Caius Dobrescu, Mircea Flonta, Gabriel Andreescu, Stelu Şerban, Lucian Năstasă Kovacs, Marius Ghilezan,Vasile Morar, Bruno Ştefan, Alexandru Matei, Istvan Aryanosi, Mona Momescu urmate de o anchetă a revistei Pagini.com Prefaţa Michael Shafir Sorin Adam Matei Mona Momescu editori InterAcademic Press 2009 Idolii.com 2009 InterAcademic Press ISBN LCCN ©Ideagora, 2009 InterAcademic Press An Ideagora division PO BOX 40551 Indianapolis, IN 46240 USA Email: [email protected] Acest volum poate fi discutat pe Internet la http://idolii.com cu ajutorul telefonului mobil Puteţi citi opiniile altor cititori despre această carte şi participa la discuţie, inclusiv cu autorii, vizitând versiunea acesteia pe internet la http://idolii.com. Pentru aceasta puteţi folosi fie un computer, fie un telefon mobil şi codurile 2D presărate prin acest volum. Codurile 2D pot fi interpretate de telefoanele mobile şi sunt o modalitate de a crea o legătură (hyperlink) între un obiect fizic şi internet. Codurile, care arată ca imaginile de mai jos, încorporează în pătrăţelele lor informaţia necesară pentru a aduce o pagină de web pe telefon fără a trebui să introduceţi adresa acesteia cu ajutorul tastaturii. Fără a pune cartea jos şi fără să aveţi nevoie de un computer, puteţi vizita orice pagină făcând o fotografie codurilor cu ajutorul mobilului. Ca să participaţi la conversaţie cu ajutorul telefonului mobil, acesta trebuie să aibă o cameră foto, o conexiune la internet şi un soft de tip 2d or QR code. Softul trebuie să fie compatibil cu telefonul dvs. şi poate fi descărcat gratis de majoritatea telefoanelor compatibile de la adresele http://i-nigma.mobi (cea mai bună resursă), http://reader.kaywa.com, http://quickmark.com.tw, http://upc.com, http://scanlife.com. Dacă aveţi un IPhone, recomandăm folosirea aplicaţiilor I-nigma sau Quick Mark. După ce încărcaţi softul pe telefon, nu trebuie decât să faceţi o fotografie codurilor 2d, cum sunt cele de mai jos. Automat, telefonul vă va duce la pagina de care sunt legate. Dacă telefonul dvs. nu poate descărca niciun soft, dar are o conexiune de internet, puteţi naviga către discuţiile pe marginea ideilor din carte folosind adresele de web precizate la fiecare capitol. Adresa sitului cărţii este http://idolii.com. Adresa de ajutor pentru codurile 2d este http://idolii.com/ajutor, de unde ne puteţi trimite şi email cu întrebări tehnice. Idolii forului INTELECTUALII? PUBLICI? Michael Shafir Discutaţi acest capitol cu autorul şi alţi cititori la http://idolii.com/shafir. Dacă aţi încărcat pe telefonul celular sau pe iPhone softul 2d code, aşa cum este descris pe pagina de gardă, scanaţi acest cod ca să citiţi comentariile capitolului pe net sau ca să vă exprimaţi propria opinie. N-aş fi crezut niciodată că un Deus ex machina mă va trimite cu câteva decenii înapoi. Definiţia intelectualului, diferenţa dintre aceasta şi noţiunea de intelighenţie (rusească la origini, dar implicit îmbrăţişată mai întâi în vestul Europei, mai apoi pe continentul american), legăturile acestuia cu sfera politică şi cea civică–iată numai câteva din problemele care mă determinaseră să amân cu câţiva ani buni susţinerea tezei de doctorat. În versiunea ei iniţială, lucrarea (Intelectualul şi Partidul: Partidul Comunist Român şi intelighenţia creativă în perioada Ceauşescu, Universitatea Ebraică din Ierusalim, 1981) fusese terminată cu patru ani înainte, şi conducătoarea ei, profesor Galia Golan, era entuziastă. Se preconizase deja data susţinerii, nu mai rămânea decât să corectez inevitabilele greşeli de tipar, cu atât mai inevitabile cu cât teza era scrisă în limba ebraică. Naiv ca (mai) orice doctorand care vede în teza sa apoteoza carierei academice şi nu primul ei pas, recitirea lucrării m-a nemulţumit profound. Scriam despre „intelectual” şi nu defineam termenul; scriam despre relaţia acestuia cu „politicul” şi nu ridicam întrebarea: „se deosebeşte această relaţie în sistemele monopoliste de tip comunist de relaţia dintre intelectual şi sfera politică în sisteme pluripoliste?”. Aşa cum îmi păreau lucrurile pe atunci, teza mea era o „poveste”. E drept, binişor trasă din condei, dar o „factologie” cu relevanţă, cel mult, provincială. Drept care, am anulat susţinerea lucrării şi m-am pus din nou cu burta pe carte. De unul singur, 1 Idolii forului am studiat sociologia cunoaşterii, am parcurs zeci de cărţi şi sute de articole, teza transformându-se în consecinţă radical. Spre disperarea conducătoarei mele de doctorat, care nu prea agrea acest gen de abordare. E adevărat că nu mi-a pus nicio piedică. Odată ajuns la mal, aveam să constat spre marea mea surprindere că teza deranja. Ea ridica acum probleme delicate, ceea ce nu fusese cazul când abordase avatarurile unor literaţi într-o ţară îndepărtată (nu geografic, ci mai degrabă spiritual) condusă de un dictator semianalfabet. Un singur exemplu e suficient: putea decanul de atunci al Facultăţii de ştiinţe politice (un eminent cunoscător al lui Hegel şi Marx, care între timp funcţionase câţiva ani buni ca director general al Ministerului Afacerilor Externe) afirma că aparţine categoriei intelectualilor? Potrivit noii versiuni a tezei, în cazul cel mai bun intelectualul (sau ceea ce numeam eu „intelighenţia creativă”) nu putea fi nicicum înregimentat politic. Shlomo Avineri (pentru că despre el este vorba) îşi „suspendase” calitatea de intelectual pentru o perioadă. E drept că eu foloseam exemplul lui Henry Kissinger pentru a ilustra problema, dar Avineri poate fi suspectat de orice altceva decât de lipsă de inteligenţă. Recenta controversă privind „intelectualii lui Băsescu” mă retrimite, aşadar, către anii tinereţii. Îmi pare că pentru a elucida controversa, este nevoie de cel puţin două clarificări. La prima am făcut deja aluzie: poate intelectualul fi politic înregimentat? A doua elucidare impune o oarecare nuanţare a termenului „public”. Sărind în apărarea lui Traian Ungureanu, căruia ziarul Cotidianul i-a închis în nas uşa după ce îşi anunţase candidatura la Europarlamentare pe listele Partidului Democrat-Liberal, Vladimir Tismăneanu se indigna în blogul său, din care cineva mai răbdător ca mine pescuieşte din când în când memorabile panseuri pentru o viitoare colecţie: „Citesc cu stupoare diverse luări de poziţie care încearcă să sugereze o incompatibilitate între obiectivitatea jurnalistică şi susţinerea unei pozitii politice. Nu l-a susţinut Raymond Aron (editorialist vreme de decenii la Le Figaro) pe generalul de Gaulle? Nu a susţinut Gazeta Wyborcza în Polonia direcţia civic-liberală? Şi-au ascuns vreodată Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca opţiunile anticomuniste? A renunţat Traian Ungureanu la facultăţile sale analitice care îl plasează la etajul de vârf a ceea ce înseamnă jurnalismul democratic românesc? Strategia dublelor standarde este întodeauna păguboasă”. Este mai ales păguboasă atunci când standardele folosite cântăresc unităţi incomparabile calitativ sau cantitativ, sunt tentat să adaug. Când a candidat Raymond Aron pe listele partidului gaullist? A susţine o direcţie politică este una, a te înrola în rîndurile celor care aspiră la o poziţie în 2 Idolii forului cadrul acestei direcţii este cu totul altceva. Susţinerea lui Băsescu de către Ungureanu nu datează de ieri-alaltăieri. Jurnalistul a avut zeci de ocazii să o facă în paginile Cotidianului şi nimeni, din câte ştiu, nu a ridicat vreo obiecţie. Opinille lui au văzut lumina tiparului alături de ale unor înverşunaţi critici ai aceluiaşi Băsescu. Este ABC-ul unui jurnalism democratic, şi păcat de anii irosiţi în Occident dacă dl. Tismăneanu nu pricepe elementarul. Dar, se vor auzi voci din rândurile celor obişnuiţi să gândească în termenii dublelor standarde inaplicabile, cum se explică atunci faptul că unii politicieni (Adrian Severin este numai un exemplu) au rubrici permanente în diferite cotidiene? Simplu: identitatea politică a acestora este cunoscută şi etalată ca atare. Nu există nicio şansă ca cititorul cât de cât informat să îl suspecteze pe domnul Severin de obiectivitate politică. Nu la fel stau lucrurile cu domnul Ungureanu, care, în ciuda elogiilor tismăniene („facultăţile sale analitice care îl plaseaza la etajul de vârf a ceea ce înseamna jurnalismul democratic românesc”) rămâne deocamdată cunoscut mai degrabă ca filosof al balonului rotund. Cât despre angajarea politică a celor de la Gazeta Wyborcza sau (vorbesc în cunoştinţă de cauză!) a celor de la Europa Liberă: da, ea a existat desigur, dar sub forma unei ideologii asumate de întregul colectiv. Nimeni nu deschidea Radio Europa Liberă pentru a afla de acolo care editură anonimă din Asia a polimerit-o pe „marele savant de statură mondială.” Problema „intelectualului angajat” este dezbătută de foarte mult timp. În ce mă priveşte, şi dacă scoatem din categoria intelectualilor pe aşa- numiţii „intelectuali tehnici”, termenul este un pleonasm. Istoriceşte vorbind, termenul de intelectual este relativ recent, dar nu şi funcţia principală îndeplinită de intelectual în societate. Sociologul american Lewis A. Coser consideră că această funcţie este în primul rând una de definire a „valorilor de bază ale societăţii.” Dar tocmai aceasta este şi una din funcţiile principale ale oricărui regim politic, indiferent de natura sa. De unde rezultă că în timp ce între intelectuali (în sensul de „intelighenţie”) şi putere conflictul sau potenţialul conflictual este unul de natură sistemică, lucrurile diferă în cazul intelectualităţii
Load more

Recommended publications
  • REVISTA of I STORI E
    stuthi REVISTA ofI STORI E 50 DE ANI DE LA CREAREA PARTIDULUI COMUNIST ROMAN TOMUL 24 19 71 3 EDITURA ACADEMIEIwww.dacoromanica.ro REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA , ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE SI POLITICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA SECTIA DE ISTORIE SI ARHEOLOGIE COMITETUL .DE REDACTIE Acad. A. OTETEA (redactor responsabil); MATEI IONESCU (redactor responsabiladjunct);acad.P. CONSTANTINESCU-IA§I ;acad.C. DAlcovictu ; M. BERZA ;T. PAscu, membri corespondenti ai Acade- miei ; L. B (NYAI,MIRONCONSTANTINESCU, AL. ELIAN, M. PETRESCU- DIMBOVITA, EUGEN STXNESCU, STEFAN *TEFXNESCU ( nernbri); I. APOSTOL (secretor de redac(ie). Pretul unui abonament este de 180 de lei. In tiara, abonamentele se primesc la oficiile postale, facto- rii postali1idifuzorii voluntari de presa din Intreprinderi si in- stitutii. La revue STUDII", REVISTA DE ISTORIE,paralt 6 fois par an. Toute commande a l'etranger sera adressee alntreprinderea de comer( exterior LIBRI". Bolte postale 131-135, Bucarest, Roumanie, ou a ses representants a l'etranger. En Roumanie, vous pourrez vous abonner par les bureaux de poste ou chez votre facteur. Manuscrisele, cartile$irevistele pentru schimb, precum orice corespondenta se vor trimite pe adresa Comitetului de redactie al revistei Studii", revistA de istorie. Apare de 6 on pe an Adresa redactiel : B-dul Aviatorilor, nr. 1 Bucuresti, tel. 18.25.86. www.dacoromanica.ro aka REVISTAofISTORI E TOM. 24, 1971, Nr. SUMAR Pag. 50 DE ANI DE LA CREAREA PARTIDULUI COMUNIST ROMAN La semicentenarul Paitidulul Comunist Roman 461 M. C. STANESCU, Procesul din Dealul Spirititecoul produs in opinia publica in- terna $i internationala 467 S. CUTISTEANU, Elucidarea problemei caracterului revolutiei, imperativ major at activitatii ideologice $i politice a P.C.R.
    [Show full text]
  • Partidele Parlamentare Si Problema Comunismului Intern Si Extern În Adunarea Deputatilor
    PARTIDELE PARLAMENTARE ŞI PROBLEMA COMUNISMULUI INTERN ŞI EXTERN ÎN ADUNAREA DEPUTAŢILOR (1919-1924) La sfârşitul Primului Război Mondial, România se învecina cu Rusia Sovietică, singura ţară comunistă din lume la acea vreme. Între cele două state exista o situaţie tensionată. Relaţiile diplomatice erau întrerupte din ianuarie 1918, iar apartenenţa Basarabiei la statul român era pusă în discuţie de către sovietici. Mai mult, existau temeri referitoare la o posibilă încercare de comunizare forţată a României, cu largul sprijin al Internaţionalei a III-a. „Rusia eternă” a fost percepută nu numai ca un stat ostil, ci şi ca o sursă ideologică pentru socialiştii români 1. În aceste condiţii, comunismul a constituit subiectul multor analize, mai mult sau mai puţin furtunoase, în cadrul opiniei publice româneşti, inclusiv în Parlamentul de la Bucureşti. Apariţia statului bolşevic şi evoluţiile acestuia au fost privite cu interes. Exceptând zvonurile şi speculaţiile, realităţile sovietice au fost cunoscute în România interbelică. Opere ale liderilor bolşevici 2, discursuri ale acestora 3, mărturii ale unor foşti prizonieri întorşi din Rusia Sovietică 4, articole din ziare româneşti şi străine, au constituit suportul multor dezbateri din Adunarea Deputaţilor. Instaurarea regimului bolşevic a stârnit numeroase discuţii în societatea românească, aflată, de asemenea, într-un proces de transformări sociale şi politice. Diferitele cuvântări şi polemici din Cameră reflectă temerile, speranţele opiniei publice româneşti faţă de viitorul său, privit şi prin prisma prefacerilor politice şi sociale din statul vecin de la răsărit. Singurii deputaţi care şi-au exprimat fără echivoc simpatia faţă de Rusia Sovietică au făcut parte din grupul parlamentar socialist. Această grupare politică minusculă, dar foarte activă, încerca să se impună pe scena politică românească, deşi 1 Deputatul Partidului Poporului, D.R.
    [Show full text]
  • The Organization of Rural Communes in the Administrative Law of 1929
    Journal of Law and Administrative Sciences No.14/2020 THE ORGANIZATION OF RURAL COMMUNES IN THE ADMINISTRATIVE LAW OF 1929 Professor Gheorghe CALCAN, PhD. Petroleum – Gas University of Ploiești, Romania [email protected] Abstract: According to the Law for the Organization of Local Public Administration of 1929, August 3rd, rural communes were large administrative units, with a minimum of 10,000 inhabitants. They consisted of one or more villages that were considered sectors of the commune. Both the commune and its sectors had legal personality. Villages were considered small or large depending on the number of their inhabitants, the threshold of this division being the number of 600 inhabitants. All the villages of the commune, as well as the commune itself, were headed by elected mayors. Keywords: administrative law, rural commune, village 1. Introduction The Law for the Organization of the Local Public Administration of 1929 was promulgated on July 29th 1929 and it was published in the “Official Gazette” of Romania, no. 170, of August 3rd 1929. This law was voted by the Assembly of Deputies on July 22nd, with 271 votes in favour and 7 votes against, and by the Senate on July 25th, with 159 votes in favour and 4 votes against. The position of President of the Chamber of Deputies was held at that time by Ștefan Ciceo Pop, and that of President of the Senate by Traian Bratu. On behalf of King Mihai I, a minor at that time, there signed Prince Nicolae, Patriarch Miron Cristea and Gheorghe Buzdugan, President of the High Court of Cassation and Justice.
    [Show full text]
  • Romanian Exceptionalism 2016 Irina Oana Gheorgh
    Explaining the Persistence of Unprofessional Bureaucracy in a Modernising State: Romanian Exceptionalism A Thesis submitted to The University of Manchester for the degree of Doctor of Philosophy In the Faculty of Humanities 2016 Irina Oana Gheorghe Alliance Manchester Business School/People, Management and Organisations Table of Contents Chapter 1: The Challenge of Modernising Public Administration in Romania 1. Introduction……………………………………………………………………………… 9 1.1 The problem with Romanian Public Administration................... 13 1.2 Aims and Objectives.................................................................... 16 1.3 Structure of the Thesis…………………………………………………………… 22 1.4 Conclusion……………………………………………………………………………… 26 Chapter 2: Public Administration in Romania: The legacy of the Past 2.1 Introduction…………………………………………………………………………… 28 2.2 Institutional Theories…………………………………………………………..… 29 2.3 International level of analysis for Public Management…………… 39 2.4 European/Regional level of analysis of Public Management…… 48 2.5 Adapting Managerialism to Public Administration………………… 53 2.6 Towards a Framework of Analysis…………………………………………… 59 2.7 Conclusion……………………………………………………………………………… 61 Chapter 3: Research Data and Methodology 3.1 Introduction…………………………………………………………………………… 63 3.2 Institutionalism and Method…………………………………………………… 66 3.3 Research Design and Method………………………………………………… 67 3.4 Developing the Research Methods: Elite interviewing…………… 73 3.5 The use of Secondary Data……………………………………………………… 75 3.6 Developing the Interview Questions……………………………………….
    [Show full text]
  • Cabinet Formation and Dismissal in Interwar Romania Mihai Ghiţulescu
    RSP • No. 48 • 2015: 78-87 R S P ORIGINAL PAPER The Impossible Parliamentary Government: Cabinet Formation and Dismissal in Interwar Romania Mihai Ghiţulescu* Abstract We talk nowadays increasingly more about the “democratic traditions of the Romanian people”. Who knows these traditions? Even a quick foray into the Romanian institutional history shows that they do not exist. The interwar period was neither a golden age of the Romanian democracy, nor its inferno. Romania never reached a real parliamentary or representative government but it largely kept up its appearances. In terms of political democracy, Romania's situation was worse than today, but not the worst in those circumstances. That is what we try to prove here, reviewing the Romanian constitutional texts as well as the Romanian political practices. Our motto is: “A knowledge of these things guards as, at any rate, from the illusion, for illusion it must be termed, that modern constitutional freedom has been established by an astounding method of retrogressive progress” (Dicey, 1889: 17). Keywords: Romania, government, cabinet, king, parliament * Lecturer, Ph.D., University of Craiova, Faculty of Social Sciences, Craiova, Phone: 0040745391441, Email: [email protected]. 78 The Impossible Parliamentary Government: Cabinet Formation and Dismissal ... Since the Romanian Constitution contains, even in its first article, a reference to the “democratic traditions of the Romanian people”, we should revisit of the only pre- 1989 period that can be labeled as “democratic” to see how was it “democratic”. Moreover, because “democracy” is a vague and abstract concept, we focus here on the part of its fundamental conditions in any monarchical regime: dependence of Parliament.
    [Show full text]
  • Politologie Şi Doctrine Politice
    Prof.univ.dr. Nicolae FRIGIOIU POLITOLOGIE ŞI DOCTRINE POLITICE Bucureşti 2001 1 CUPRINS TEMA NR. 1 PROBLEME TEORETICE ŞI METODOLOGICE ÎN STUDIEREA DOCTRINELOR POLITICE 2 TEMA NR. 2 IDEOLOGIILE POLITICE 10 TEMA NR. 3 FORMAREA ŞI INTEGRAREA POLITICĂ A INDIVIZILOR 28 TEMA NR. 4 DOCTRINA SOCIAL-DEMOCRATĂ 43 TEMA NR. 5 ROLUL ŞI LOCUL VALORILOR RELIGIOASE ÎN CRISTALIZAREA UNOR DOCTRINE POLITICE 83 TEMA NR. 6 FUNDAMENTELE FILOSOFICE ALE DEMOCRAŢIILOR CRE ŞTINE CONTEMPORANE 98 TEMA NR. 7 CULTURILE POLITICE 104 TEMA NR. 8 DOCTRINE POLITICE ROMÂNE ŞTI – ŢĂRĂNISMUL 118 TEMA NR. 9 NAŢIONALISMUL ROMÂNESC ÎN PERIOADA INTERBELICĂ 152 TEMA NR. 10 ANATOMIA UNUI REGIM POLITIC: TOTALITARISMUL 170 TEMA NR. 11 DOCTRINA LEGIONARĂ 181 Politologie şi doctrine politice Prof.univ.dr. Nicolae FRIGIOIU TEMA NR. 1 PROBLEME TEORETICE ŞI METODOLOGICE ÎN STUDIEREA DOCTRINELOR POLITICE 1. Consideraţii introductive Aspectele teoretice şi metodologice ale studierii doctrinelor politice în România nu au constituit încă, după ştiinţa noastră, expresia unor preocupări sistematice. Indiferent de încorsetarea ideologică a programelor de învăţământ, de cenzura politică exercitată asupra manualelor şi cursurilor de doctrine politice din perioada 1948-1989, lipsa preocupărilor în această direcţie a însoţit destul de exact drumul lung şi anevoios al constituirii şi recunoaşterii ştiinţelor politice ca discipline autonome, de sine stătătoare în sistemul ştiinţelor sociale şi, pe cale de consecinţă, în învăţământul superior. În plus, coabitarea unor teme de ştiinţe politice în corpusul doctrinar al altor discipline (drept constituţional, teoria generală a statului şi dreptului, filosofie şi sociologie, istorie) a amplificat şi mai mult deruta terminologică, declanşată prin năvălirea bruscă a noilor aparate categoriale şi conceptuale şi de necesitatea asimilării ştiinţelor politice din Occident.
    [Show full text]
  • Ştefania Cristescu Şi „Criza Monografiei” Dintre 1932–1934
    CORE Metadata, citation and similar papers at core.ac.uk Provided by Directory of Open Access Journals ŞTEFANIA CRISTESCU ŞI „CRIZA MONOGRAFIEI” DINTRE 1932–1934 ZOLTÁN ROSTÁS∗ ABSTRACT ŞTEFANIA CRISTESCU AND THE „MONOGRAPHIC RESEARCH CRISIS”, 1932–1934 This article analyzes the crisis of the monographic research undertaken by the Sociological School from Bucharest (led by Professor Dimitrie Gusti), between 1932–1933. The focus is on the particular perspective offered by one salient member of the group, Ştefania Cristescu-Golopenţia. The internal reason of the “monograph crisis” was the change in status and orientation of the young members of the School, a transformation that – at least in the case of Şt. C.-G. – disturbed her research work, but did not prevent her from carrying out outstanding studies. Keywords: organizational crisis, sociological monograph, Dimitrie Gusti, Ştefania Cristescu-Golopenţia, rural culture, peasant household. Rostul acestui articol este de a lămuri raportarea unei membre a şcolii gustiene la un fenomen nedorit, dar previzibil la începutul anilor ’30. Criza monografiei, cum caracteriza Henri H. Stahl perioada 1932–1933 şi căreia i-a consacrat un capitol consistent în volumul de memorialistică Amintiri şi gânduri… (Stahl, 1981), a fost prezentată drept un fenomen negativ, care a pus în pericol Şcoala gustiană, cercetarea sociologică şi chiar publicarea rezultatelor cercetărilor efectuate. În explicarea crizei, cel mai apropiat colaborator al Profesorului nu s-a oprit la generalităţi, ci a analizat fapte concrete şi a stabilit câţiva responsabili pentru neînţelegerile care bântuiau în acel grup al intelectualităţii tinere. Este de notat aici că Stahl a nominalizat mulţi monografişti cu rol fast sau nefast în derularea crizei, dar nicio monografistă.
    [Show full text]
  • Zargidava. Revistă De Istorie
    www.cimec.ro ZARGIDAVA REVISTĂ DE ISTORIE XIII www.cimec.ro www.cimec.ro SOCIETATEA DE ŞTIINŢE ISTORICE DIN ROMÂNIA FILIALA BACĂU şi FUNDAŢIA CULTURAL-ŞTIINŢIFICĂ „IULIAN ANTONESCU” ZARGIDAVA REVISTĂ DE ISTORIE XIII Bacău 2014 ZARGIDAVA – Revistă de istorie www.cimec.ro Fondator Prof.dr. Ioan Mitrea COLEGIUL EDITORIAL: Prof.univ.dr. Victor SPINEI, m.c. al Academiei Române (Iaşi) Prof.univ.dr. Dan Gh. TEODOR (Iaşi) Prof.univ.dr. Ion AGRIGOROAIEI (Iaşi) Prof.univ.dr. Alexandru BARNEA (Bucureşti) Prof.univ.dr. Bogdan MURGESCU (Bucureşti) Expert Restoration Dimitrie VICOVANU (New York, U.S.A.) Prof.dr. Ioan MITREA (Bacău) * * * COLEGIUL DE REDACŢIE: Prof.dr. Ioan MITREA – redactor şef; Prof.dr. Livia Liliana SIBIŞTEANU, Prof.dr. Jeny GHIOC, Prof.dr. Sebastian BUNGHEZ, Lăcrămioara Elena ISTINA – membri * * * Tipărirea acestui număr s-a realizat şi cu sprijinul financiar al ASOCIAŢIEI CULTURALE „ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT” din Bacău – preşedinte prof.univ.dr.ing. Dumitru BONTAŞ Tehnoredactare computerizată: dr. Marius-Alexandru ISTINA Coperta: Cetatea dacică Zargidava. Vedere dinspre sud-vest ISSN 1583-1353 Format 16x70x100 Bun de tipar: 17.02.2014 Tipărit la DOCUPRINT Bacău Apărut martie 2014 www.cimec.ro SUMAR/ SOMMAIRE/ CONTENTS Istorie/ L’Histoire/ History Sever Dumitraşcu, European Carpathians vs Marginal Carpathians ..... 7 Ioan Vasiliu, Bogdăneşti-Todoscanu. Unelte pentru practicarea agriculturii confecţionate din materii dure animale /Bogdăneşti-Todoscanu. Farming tools made from animal materials ....................................... 12 Livia Liliana Sibişteanu, Cavalerul trac de la Răcătău / Le Thrace Chevalier du Răcătău ........................................................................... 23 Dumitru Protase, A Few Opinions Regarding the Historical interpretation of Trajan’s Column .................................................. 30 Constantin Leonte, Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena şi credinţa lor în Hristos (1700 de ani de la Edictul de la Milano / Der Heilige Kaiser Konstantin der Grosse und der Christliche Glaube ............
    [Show full text]
  • Michael Shafir, “The Nature of Postcommunist Antisemitism in East Central Europe: Ideology’S Backdoor Return” in Journal of Contemporary Antisemitism (JCA), Vol
    PROOF ONLY of Michael Shafir, “The Nature of Postcommunist Antisemitism in East Central Europe: Ideology’s Backdoor Return” in Journal of Contemporary Antisemitism (JCA), vol. 1, no. 2, Fall 2018, pp. 33-61. The final version (version of record) is available exclusively from the publishers at: http://journals.academicstudiespress.com/index.php/JCA/article/view/116 JCA 2018 DOI: 10.26613/jca/1.2.12 PROOF: The Nature of Postcommunist Antisemitism in East Central Europe: Ideology’s Backdoor Return Michael Shafir Abstract This article analyzes contemporary antisemitism and Holocaust distortion in Eastern Europe. The main argument is that Brown and Red, Nazism and Communism, respec- tively are not at all equal. In Eastern Europe, in particular, antisemitic ideology is grounded on the rehabilitation of anticommunist national “heroes.” The history of the Holo- caust is thereby distorted. Based on Maurice Halbwachs’s theory of “social frameworks,” the author shows how “competitive martyrdom,” the “Double Genocide” ideology, and “Holocaust obfuscation” are intertwined. Empirically, the paper examines these concepts in Lithuania, Latvia, Estonia, Hungary, Serbia and Croatia, and Romania. Keywords: Double Genocide, Holocaust Distortion, East European antisemitism, Holocaust, Gulag, anticommunism, national identity INTRODUCTION everywhere subjected the Holocaust to oblivion We are currently facing a huge struggle over or, at best, to manipulation. To use Shari Cohen’s history and collective memory of the twenti- terminology,2 they indulged in “state-organized eth century. Antisemitism plays a crucial role national forgetting.” in this struggle, as we see tendencies to com- New regimes are engaged in what has pare or equate the Holocaust to the history of been termed the search for a “usable past.” As Communism.
    [Show full text]
  • Bibliografie Selectiva a Partidelor Politice
    BIBLIOGRAFIE SELECTIV Ă DOCTRINE: Achim (C.) , Tineretul şi Doctrina Liberalismului, (f. ed.), Bucure şti, (f. a.). Brudariu C. , Ideologia Ńă rănismului. Program. Statute. Planuri electorale (pe foaia de titlu: Programul Partidului łă rănesc Independent. Doctrina. Considerente fundamentale), Institutul de Arte Grafice „Atheneu”, Timi şoara, 1933. Condeescu Emil , Doctrina na Ńionalist ă. Celelalte partide politice,(f. ed.), (f.l.), (f. a.). Constantinescu Miti Ńă . N. , Na Ńionalismul economic şi doctrina partidelor politice în România. Rezultatele politicii economice de la 1859 pân ă la 1930, (f. ed.), Bucure şti, 1930. Cuza Alexandru C. , Doctrina na Ńionalist ă român ă. Introducere. Cuzismul. Defini Ńie, teze, antiteze. Sintez ă, Tipografia Coop. „Trecerea Mun Ńilor Carpa Ńi”, Ia şi, 1928. Dăni Ńă C. , Elemente de doctrin ă na Ńional-cre ştin ă (L.A.N.C.) , (f. ed.), Alexandria, 1932. Djuvara (Mircea), Doctrinele şi practicele partidelor noastre politice, (f. ed.), Bucu- re şti, 1925. Djuvara (Mircea) , Evolu Ńie şi revolu Ńie, în Doctrinele partidelor politice.19 prelegeri publice organizate de Institutul Social Român , Cultura Na Ńional ă, Bucure şti, 1924. Doctrina Ńă rănist ă în România. Antologie de texte . Realizat ă de Vasile Niculae, Ion Ilincioiu şi Stelian Neagoe, Editura Noua Alternativ ă, Bucure şti, 1994. Doctrinele partidelor politice. 19 prelegeri publice organizate de Institutul Social Român , Cultura Na Ńional ă, Bucure şti, 1924. Dr ăghicescu (D.) , Evolu Ńia Ideilor Liberale şi un Apel c ătre tineretul liberal, (f. ed.), Bucure şti, 1921. Duca I. G., Doctrina liberal ă, (f. ed.), Bucure şti, 1923. Eroarea teologiei şi adev ărul Bisericii. „Secta d-lui A. C.
    [Show full text]
  • ROMANIA Neither “Fleishig” Nor “Milchig”: a Comparative Study
    hn hk io il sy SY ek eh Chapter Four hn hk io il sy SY ek eh hn hk io il sy SY ek eh hn hk io il sy SY ek eh hn hk io il sy SY ek eh ROMANIA Neither “Fleishig” nor “Milchig”: A Comparative Study Michael Shafir Right a fter the change of regime in December 1989, Romania displayed some features that were common to most postcommunist East­C entral Eu­ ro pean countries in regard to antisemitism, as well as some specific features of its own. Freed from ideological and censorship constraints, latent anti­ semitism erupted in the public space, and after a while it became a cross­ party phenomenon. This does not mean that po liti cal parties had all put antisemitism on their banners; it rather means that regardless of ideology, both antisemitic prejudice and, above all, the perception of Romania’s “dark past”1 of the interwar period and the Second World War, as well as the role Jews had allegedly played in the early stage of communism, figured in simi­ lar shades, if not intensity, in all po liti cal formations. The “dark past” was by and large ignored and occasionally justified, while the claim about the Jews was overemphasized in what turned out to be a re nais sance of the “Judeo­ Bolshevik” myth.2 All of these ele ments were common to most East­ Central Eu ro pean countries. This is not to say that diferences between attitudes w ere not noticeable. One could, for example, distinguish between: (a) self­ exculpatory nostalgic -1— antisemitism, or parties and movements of a “radical return” to models of 0— the interwar radical right; (b) self­
    [Show full text]
  • Bibliografie Titluri Cărţi
    Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi Biblioteca Compartimentul Referinţe şi cercetare bibliografică BIBLIOGRAFIE TITLURI CĂRŢI Domeniul: Filosofie Vedete de subiect: filosofie ; filosofia religiei ; filosofia limbajului ; filosofia istoriei ; filosofie antică ; filosofie contemporană ; filosofia culturii ; filosofia spiritului ; filosofie greacă ; filosofie modernă ; filosofie politică ; filosofie religioasă ; filosofie românească ; filosofie socială ; filosofie teoretică ; istoria filosofiei ; logică ; ontologie ; gnoseologie ; psihologie ; sociologia religiei ; sociologie ; sociologie politică ; psihanaliză ; epistemologie ; estetică ; etică ; hermeneutică ; psihologie socială ; retorică ; axiologie ; antropologie ; doctrine politice ; metafizică ; curente filosofice Nr. titluri: 1587 Nr. volume: 3353 Menț iune: lista a fost generată din bazele de date ale bibliotecii, numărul de titluri și volume nu sunt exhaustive pe domeniul respectiv, reprezintă doar o parte din totalul titlurilor existente în colecț ii, cuprinde în principal înregistrările din perioada 1999 – 2015. 1. 26 [Douăzeci şi şase] de teste pentru cunoaşterea celuilalt. coord. Adrian Neculau. Ed. a 3-a: Iaşi : Polirom, 1999. 176 p. ; 21 cm. (Collegium. Practic). ISBN 973-683-298-8. II 34382 ; II 34382. 2. 29 [Douăzeci şi nouă] de teste pentru a te cunoaşte. coord. Adrian Neculau. Iaşi : Polirom, 1999. 170 p.; 20 cm. (Collegium. Practic). ISBN 973-683-295-3. II 34383 ; II 34383. 3. The 1991 World Book : year book [the annual supplement to The World Book Encyclopedia. A review of the Events of 1990. Chicago : World Book, Inc, 1991. 576 p. ; 25 cm. Index. ISBN 0-7166-0491-4. III 12050 ; (058)=111/N75. 4. 2001 - Umanism şi educaţie. coord. Sorin-Tudor Maxim, Viorel Guliciuc. Suceava : Editura Universităţii din Suceava, 2002. 306 p. ; 25 cm. ISBN 973-8293-25-1. III 17076 ; 316/D71.
    [Show full text]