Tto11 I Ix(J OMANI LO
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
tTO11 IiX(j OMANI LO A. D. Xenopol. Tstoria Romani/or. Vol. VII. TOEIA Stt1tnILQI DE A. b. XEI10170L PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IASI, MEMBRU ACADEMIEI ROMANE. MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTA. EDITIA Ill-a, reirazuta de autor Ingrijita si tinuta la curent de I. VLADESCU CONFERENTIAR DE ISTORIA ROMANILOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI Nu sunf vremlle sub cArma omulul, ci bIeful om sub vreml". MIRO/Y COSTIIY. VOLUMUL VII DELA MATE! BASARAB I VASILE LUPU PANA LA BRANCOVANU 1633 1689. ED1TURA «CARTEA ROMANEASCA», BUCURE*T1 33.791 929. Cu acest volum, al VII-lea al Istoriei Românilor din Dacia Traian'A, plin aproape numai cu fapte de culturil, inteAm in Istoria modern'A a RomAnilor, caracterizat6 prin predomnirea grecismului mai intâi in culturà, curAnd apoi in intreaga viatà politicài social:A a straturilor superioare. Grecismul se intro- duce ins'd chemat fiind de insisi Domnii romAni cao urmare a infiltràrii acestui element in sAnul poporului romAn indi de mai innainte si care acuma, dupà urea lucrurilor, trebuià sä ias'A la suprafaài s'A se manifesteze in intreagà sfera activitätii lor. In acest volum se atinge inceputul acestei manifestsári in afaril pe timpul domnitorilor dela 1633 1686, pentru ca apoi in vol. VIII sà se urmeze mai departe prop'Asirea grecismului sub dom- nia lungà" a lui Brancovanui apoi sà se arate culminarea a- cestei ineAuriri strAine de firea poporului romAn in epoca Fana- riotilor, care umple volumurile IX si X ale CARTEA III ISTORIA MODERNA INFLUENTA GRECEASCA DELA MATE! BASARABI VASILE LUPU PANA LA REVOLUTIA GRECEASCA 1 633-1 821 °WU I MA= BASARABI VAS= LUPIT ISTORIA POLITICA A TARILOR ROMANE SUB MATEI BASARAB §I VASILE LUPU 1633 1654 1, SPORIREA MAI DEPARTE A INRAURIREI GRECE$T1 Plecarea lui Matei Basarab innapoi entre Greei.Atät Matei Basarab cat §i Vasile Lupu se suie in scaunele tärilor române in urma unei mi§cäri nationale fäcutà de boieri §i de popor in contra Grecilor, dându-se ambii drept capii acelei rez- merkte indreptatä in potriva elementului sträin. Am väzut pe Matei Basarab luptänd in contra partidei grece§ti ce se refugiase in lagärul lui Radu Ilia§i, §i când Matei ajunge la Constantine- pole, am väzut cum Grecii insceneazä in contra lui acea jäluire teatralä, prin care cautà a'l compromite in ochii Turcilor. Boie- rii din Muntenia, partizanii lui Matei, crezand cä inteadevär s'a sfar§it cu predomnirea Grecilor in tarà, se bucurä foarte mult de izbutirea lui la Constantinopole, §i declarä cá dacä Poarta ár vroi sä mai ränduiascsä in Valahia de acolo inainte pe vre un Grec din acei ce träesc in Turcia, (pe Radul ce au fost numit °data' domn sau altul din acea§i starpe) 2, nu numai ei boierii dar chiar §i intreaga poporatie ar päräsi cu grämada tara §i s'ar a§ezà aiure, atät le este de nesuferit jugul cel tiranic al Grecilor"3. Turcii se temeau ca exemplul dat de Munteni Vezi mai sus,vol.VI.p. 24. 2Radu era privit ca grec din cauza tatillui säu Alexandru Coconul, fiul, nascut In pArtile grece§ti, al lui Radu a Rudolf Sehmidt amb. germ c. impa'ratul 1 Fevr. 1633 in Eirdoxitis von Hurmuzaki. Fragmente zur Geschichte der Rumanen, II p. 94. 1STORIA ROADINILOR ràscoala lor contra Grecilor, s'A nu fie imitat si deMoldoveni teamä ce se indepline§te pu(in timp dupA aceasta prinr6scoala 1.1,1511M3Milmlionfi911511112, Hdres terre eiingenuosuelTruJolau rger IrILago, uLd Cogar eat s quovue tic tat_ Matei Basarab condusà de Vasile Lupu contra lui Alexandru Coconul §i a Gre- cilor sài. Urmand Mainte politica ei de favoare pe cAt se puteà ISTORIA POLITICX SUB MATEE BASARABI VASILE r.upu 11 a elementului grecesc, Poarta nu vroeste sä numeased pe Lupu in tronul Moldovei, dupä cum refuzase la inceput sà rânduiascd pe Matei Basarab In Muntenia, si trimete ca. domn In Moldova pe Moisi Movilà. In expeditia fAcutd insä de Abaza Pap contra Polonilor, Moldovenii insalä pe Turci, iar Muntenii stau slab la luptd, pentru care Moisi Movilä este scos, iar Matei Basarab scapà de pericol punându-si trebile la cale prin bani la pasa con- ducätor al räsboiului. In locul lui Moisi Movilä se pune In Mol- dova domn Vasile Lupu, tot prin mijlocirea lui Abaza Pasa. Pe cand Matei Basarab ajunge in scaun laBucuresti in 10 Mart 1633, Vasile Lupu ocupd tronul Moldovei dupä Maiu 1634, când II päräseste Movilà 4.i Moldovenii dupà räscoala contra lui Alexandru Coconuli mkelärirea Grecilor, Jägäduesc Portei ascultarea lor si plata exactà a tributului, dacä numai nu se va mai numi la domnia tärei lor pe nici un Grec" 5. Este deci inviderat eft' räscoala Românilor din ambele tdri luase de astä datà un caracter mai ascutit,iea'izbutise a alungd pe domnii greci si pe incunjurimea lor din tdrile române, si a incredinta ocArmuirea lor unor domni dela care erau in drept sà se astepte cà vor urma purtarea aceea prin care îi cAsti- gaserd simpatiile poporului. Matei Basarab insä si mai cu samä Vasile Lupu se sluji- seed de miscarea nationald, in fruntea cdreia päreau cd merg, numai spre deschide portile domniei. Csdci dacA aceasta puted fi dobanditä pentru un moment prin combaterea Grecilor, tratä nu puted fi ea in niel un chip färà sprijinul lor cel atot- puternic in Constantinopole. De aceea vedem in curând pe ambii domni romani, pärdsind politica dusmand" Grecilor, patronatd de ei pentru a ajunge in scaune,i indrumand pe acea ur- matd si de predecesorii lor, de a se pune bine cu elementul ce predomnià cu atAt mai puternic pe Turci, cu cdt ei se coborau pe povArnisul decklerei. O intoarcere a lui Matei cätre acest element se vede intal pe calea religioasä, cand in timpul celor trei ani de pace, ce trecurà dela suirea lui in scaun pânä la inceputul dusmäniilor cu Vasile Lupu (1634 1637), elmi- lueste cu mai multe daruri mânästirile grecesti din Ierusalim si din Sfântul Munte. CurAnd insä el se pleacA inc6 mai mult cdtre Greci. ,,Si au venit, spune cronica, cu dânsul pribegii, RomaniiiGrecii,care au fost boieri mari,i tuturor bine a fälcuti Tried' pe unii i-a si boierit" 6. Documentul lui Matei din 1639, prin care reied din mânile Grecilor mai multe mânästiri, a fost pAnä acuma interpretat inteun sens prea patriotic asa ° Anon. ram. In Mag. ist., IV, p. 313 Pietro Foscurini Care dogeIe iii Hurtn. Doc., IV, 2.p. 477. 5 Schmidt c. Imp. 18 Mai 1633 In Hurmuzaki Fragmente, III, p. 95. 'Anon. ram. in Mag. istoric, IV, p. 321. Ciipitanul, Ibidem, I. p. 292. 12 ISTORIA ROMINILOR cä faca din Matei Basarab,i dupa urcarea lui in scaun, un reprezentant al românismului si un prigonitor al Grecilor. lata care este cuprinsuli intelesul acestui document, redus la ade- varatele lui proportii. Domnul incepe prin a aminti miscarea nationala care'l adusese la domnie spunând apoi ca vroind a restatornici in scaun acelas neam basarabesc, spre gonirea de In tara a strainilori spre adunareà mosnenilor, adusu-si-au aminte de noi,i ne au adus din tari sträine, unde eram goniti pribegi de raul strainilori ne aleserä la domnie". Dupa asemene introducere, nu prea favorabila strainilorcelor mi- luiti de el cu boierii cu cat-va timp mai inainte, domnul arata cum calugarii straini au supus mai multe manastiri ca metoace daj nice altor manastiri din tara greceasca si dela Sfânta Gora, facandu-le hrisoave de inchinaciune fara de stirea sfatului färä de voia soborului. Drept aceea, incheie documentul, noi Matei Voevod am tocmit cum acelesfinte lavredomnesti, care le-au inchinat acei domnii vlädici straini pentru mitä fara voia nimuluii anume (urmeaza numele a 23 de manastiri din cele mai frumoase ale Tarei Romanesti) sa fie in pace de &Mug-aril straini,isa aiba a fi pe sama tarei, cum au fost din veac ;insa alegand afara acele manastiri macar domnesti, macar boieresti, pe care singuri ctitorii lor le-au inchinat si le- au supus metoace, acele sa fie supuse si stätatoare calugarilor straini" 7. Acest hrisov nu trebue luat ca o masura de prigo- nire a calugarilor greci, caci videm c6 domnul le recunoaste drepturile asupra manastirilor regulat inchinate. El tinteste nu- mai cat a lovi abuzul, a scoate pe calugarii straini din manas- tirile ale cdror stäpdnire o uzurpaserel fará nici un drept §i de care nu puteau sa se tanguiascä cà ar fi deposedati. Cà Matei Basarab nu apucase o atare hotarire de cat silit, se vede de pe aceea ca °data cu masura luata in contra abuzurilor calugarilor greci, el insusi cauta impace facând mai multe danii manastirilor din Basarit. El era insa tinut prin pozitia lui fata cu partida nationala, sa loviasca macar cu dreptatea in manä pe elementul grecesc care se intorsese asa de curand dupa intronarea lui, la puterei inriurire in Tara Româneasca. Matei Basarab cauta la inceput sä pastreze o cumpanä intre partida nationalai acea greceasca. De una ava nevoe in tarà spre a domni in linitei a nu provoch pâri catre Turci ; cealaltä puta sal sprijineasca sau sape in Constantinopole, dupa cum era sal fie purtarea fa-0 cu dansa in Muntenia. Cat de curand avu el nevoie de sprijinul Grecilor in capitata im- paratiei, se vede de pe aceea, ca in 1637, el face sa se taie nasul unui pretendent Leon Sin die, care oferaun mai mare haraciu 7Cricarul V, p.317-336. Numele nulnastirilor au fost reprodusc In Vol. VI, p. 29. ISTORIA POLTTICA SUB MATEI BASARABI VASILE LUPU 13 pentru domnia Munteniei. Acest Leon S tridie nu este de cAt Leon Toma, de oare-ce ce se spune cä el mai fusese odatà doma In Valahia,i alt domnitor cu numele de Leon nu intAlnim in aceastà tarä.