Descoperiri Neo-Eneolitice La Bicaz – “Igoaie” …………………………………

MUZEUL JUDEŢEAN MARAMUREŞ M A R M A T I A 7/1 ARHEOLOGIE - NUMISMATICĂ BAIA MARE 2003 Comitetul de redacţie: Grigore Man - redactor responsabil Carol Kacsó - redactor responsabil adjunct Dan Pop - secretar de redacţie Alexandru Vulpe Ioan Stanciu MARMATIA publicaţie periodică a Muzeului Judeţean Maramureş din Baia Mare Muzeul Judeţean Maramureş 4800 Baia Mare, str. Monetăriei 1-3 ROMÂNIA Telefon – Fax: 004-0262-211927 e-mail: [email protected] Coperta: Minerva Luca Tehnoredactare: Alina Filip © Muzeul Judeţean Maramureş 2003 ISSN-1582-9979 2 CUPRINS – SUMMARY – SOMMAIRE – INHALT STUDII ŞI COMUNICĂRI ZOIA MAXIM DESCOPERIRI NEO-ENEOLITICE LA BICAZ – “IGOAIE” …………………………………... 6 NEO-ENEOLITHIC DISCOVERIES IN BICAZ – “IGOAIE” SANDA BĂCUIEŢ- ASPECTE DE VIAŢĂ ECONOMICĂ ÎN CRIŞAN NEOLITICUL DIN SĂLAJ……………………..……. 18 ASPECTS OF ECONOMICAL LIFE IN THE NEOLITHIC SETTLEMENTS FROM SĂLAJ COUNTY CAROL KACSÓ TOPORUL DE CUPRU DE LA BAIA MARE…..…… DIE KUPFERAXT VON BAIA MARE 38 ALEXANDRU VULPE, TOPORUL DE LUPTĂ DE BRONZ DE LA VALERIU LAZĂR † BOGATA DE MUREŞ………..………………………. 44 DIE NACKENSCHEIBENAXT VON BOGATA DE MUREŞ SERGIU HAIMOVICI RESTURILE ANIMALIERE ŞI UMANE DINTR-O GROAPĂ DE CULT (GROAPA 4) A CULTURII WIETENBERG DE LA OARŢA DE SUS-GHIILE BOTII………..…………… TIERISCHE UND MENSCHLICHE RESTE AUS EINER KULTGRUBE ( GR. 4) DER WIETENBERG- KULTUR VON OARŢA DE SUS-GHIILE BOTII IOAN BEJINARIU NOI DESCOPERIRI ALE CULTURII SUCIU DE SUS DIN JUDEŢUL SĂLAJ……….……………….... NEW DISCOVERIES BELONGING TO THE SUCIU DE SUS CULTURE FROM SĂLAJ COUNTY DAN POP AŞEZAREA DIN EPOCA BRONZULUI DE LA SOMEŞ- UILEAC, JUDEŢUL MARAMUREŞ……… THE BRONZE AGE SETTLEMENT FROM SOMEŞ-UILEAC, MARAMUREŞ COUNTY 3 CAROL KACSÓ NOI DESCOPERIRI SUCIU DE SUS ŞI LĂPUŞ ÎN NORDUL TRANSILVANIEI……...……………… NEUE SUCIU DE SUS- UND LĂPUŞ-FUNDE IM NORDEN SIEBENBÜRGENS ADRIANA ARDEU, FIGURINE ZOOMORFE DESCOPERITE LA ANGELICA BĂLOS MĂGURA UROIULUI…….…………………. DES FIGURINES ZOOMORPHES DÉCOUVERTES À MĂGURA UROIULUI JÁNOS NÉMETI MORMÂNTUL CELTIC DE LA CIUMEŞTI - “PÂRÂUL SF. PAUL” / “SZENT PÁL PATAK”………………………………………….…… A CELTIC GRAVE FROM CIUMEŞTI “PÂRÂUL SF. PAUL”/ “SZENT PÁL PATAK” AUREL RUSTOIU SAREA MARAMUREŞULUI ŞI AŞEZĂRILE DACICE DE PE TISA SUPERIOARĂ………..……… DAS MARMOROSCHER SALZ UND DIE DAKISCHEN SIEDLUNGEN VON DER OBEREN THEISS VICTOR V. VIZAUER UN DENAR ROMAN DE LA SIGHETU MARMAŢIEI…………………………… EIN RÖMISCHER DENAR VON SIGHETU MARMAŢIEI GEORGETA M. IUGA MONEDE DIN TEZAURUL DE DENARI ROMANI IMPERIALI DESCOPERIT LA TECEU…………….…………………………... LES MONNAIS DU TRÉSOR DE DENIERS ROMAINS DÉCOUVERT À TECEU (MARAMUREŞ) IOAN STANCIU DESCOPERIRI MEDIEVALE TIMPURII DIN JUDEŢELE SATU MARE ŞI MARAMUREŞ. DATE NOI, OBSERVAŢII ŞI OPINII REFERITOARE LA CERAMICA MEDIEVALĂ TIMPURIE DIN NORD-VESTUL ROMÂNIEI……… FRÜHMITTELALTERLICHE FUNDE UND BEFUNDE AUS DEN KREISEN SATU MARE UND MARAMUREŞ. NEUE ANGABEN, BEMERKUNGEN UND ANSICHTEN ZUR FRÜHMITTELALTERLICHEN KERAMIK IM 4 NORDWESTEN RUMÄNIENS DAN BĂCUIEŢ CERCETĂRI ARHEOLOGICE DE SUPRAFAŢĂ CRIŞAN PRIVIND HABITATUL MEDIEVAL TIMPURIU (SEC. VII-XI) PE TERITORIUL JUDEŢULUI SĂLAJ…………………………………………….…… SURFACE RESEARCHES BELONGING TO THE EARLY MEDIEVAL AGE (7TH-11TH CENTURIES) IN THE SĂLAJ COUNTY ANGEL ISTRATE, CERCETARE ARHEOLOGICĂ LA CASA SZÖCS PÉTER “VULTURUL NEGRU”. DOCUMENTE DE LEVENTE CIVILIZAŢIE URBANĂ LA BAIA MARE DIN SECOLELE XV-XVIII………………….…………….. ARCHAEOLOGICAL RESEARCH OF THE “VULTURUL NEGRU” (BLACK EAGLE) HOUSE: DOCUMENTS OF THE URBAN CIVILIZATION OF BAIA MARE FROM THE 15TH – 18TH CENTURIES VIORICA URSU, TEZAURUL MONETAR DE LA REMEŢI – NAGY BÉLA MIREŞU MARE, SEC. XVII-XVIII……………….…. THE MONETARY TREASURE FROM REMEŢI- MIREŞU MARE (17TH-18TH CENTURIES) CRONICĂ – MUZEOLOGIE CAROL KACSÓ REUNIUNI ŞTIINŢIFICE INTERNAŢIONALE DE ARHEOLOGIE LA BAIA MARE 1997-2001……….. CAROL KACSÓ INTERNATIONALE WISSENSCHAFTLICHE VERANSTALTUNGEN ZUR ARCHÄOLOGIE IN BAIA MARE 1997-2001........................................... DISCUŢII TELEVIZATE CU PRILEJUL SIMPOZIONULUI INTERNAŢIONAL DE ARHEOLOGIE “FENOMENE CULTURALE ALE EPOCII BRONZULUI ÎN SPAŢIUL CARPATIC. RELAŢIILE CU REGIUNILE ÎNVECINATE”, BAIA MARE, 10 – 13 octombrie 2001……………………………. RAPORT CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA SECŢIEI DE ARHEOLOGIE ÎN ANII 2001-2003………………..………………………….. PRESCURTĂRI BIBLIOGRAFICE …………………………….………………………… 5 DESCOPERIRI NEO-ENEOLITICE LA BICAZ – “IGOAIE” Zoia Maxim Cercetările arheologice din Bicaz, Maramureş, efectuate în 1990-1991 de Ioan Stanciu (Stanciu 1993, 261-272, pl. I), fost arheolog la Muzeul Judeţean de Istorie din Baia Mare, actualmente cercetător la Institutul de Arheologie din Cluj-Napoca, s-au desfăşurat în cadrul şantierului de la Oarţa de Sus, condus de Carol Kacsó (Stoia 1980, 355-370; Kacsó 1980, 295-303; 1990, 78-98). S-au efectuat sondaje în punctele Igoaie, Oarză şi Corbuţu. În punctul Igoaie au fost descoperite materiale aparţinând: neoliticului mijlociu şi târziu, eneoliticului şi epocii bronzului. Punctul Oarză este o terasă joasă cu o uşoară înclinaţie spre vest, la baza pantei line ce mărgineşte, spre sud-est, Râtul Grofoaii. Locul se află la 700 m, sud-vest, de punctul Igoaie. Între anii 1990 – 1991 au fost efectuate mai multe sondaje la Oarză unde a fost identificată o locuire Latène C, o aşezare de epoca bronzului şi o locuire neolitică. Situaţia stratigrafică din S. IV,1991 este cea mai elocventă: 0 – 0,2 m, strat vegetal; 0,2 – 0,3 m, pământ castaniu cu materiale din epoca bronzului; 0,3 – 0,65 m, strat negru-brun (deasupra sterilului) cu fragmente ceramice şi unelte din piatră din epoca neolitică (Stanciu 1993, 265, pl. II, 3). Punctul Corbuţu se află la 600 m, sud-sud-vest, faţă de punctul Igoaie şi este o terasă aproape orizontală, pe o pantă a dealului Corbuţu, care coboară apoi, abrupt, spre sud-est şi mai lin spre vest. Dealul este mărginit, spre vest, de pârâul Ciurgău şi, spre sud, de Valea Grofoaii. În apropierea terasei există o reţea deasă de izvoare. Există aici, (probabil), morminte de incineraţie din epoca romană. În acest punct, în 1991, au fost efectuate mai multe sondaje (5 secţiuni şi 2 casete). Deja la suprafaţă, pe întreg arealul terasei, mai ales în partea nordică, au apărut cioburi neolitice. În capătul nordic al S. IV a fost cercetată o locuinţă de mari dimensiuni (Stanciu 1993, 267, pl. IV,1), unde stratul negru-castaniu ajunge până la –1,45 m, fiind pigmentat în partea superioară cu bucăţi descompuse de lipitură arsă, cu multe fragmente ceramice şi utilaj litic (-0,25 – 0,45 m). După părerea colegului Ioan Stanciu, materialul neolitic semnalat în cele trei puncte, probabil, marchează aceeaşi “aşezare,comunitate”, care exploata terasele de pe marginea 6 acestei văi lăturalnice. Materialul arheologic descoperit în punctele Oarză şi Corbuţu nu mi-au parvenit, încă, pentru prelucrare. Punctul Igoaie este, de fapt, o terasă cu înclinaţie sudică, delimitată spre N şi V de dealurile Holmuri şi Corbuţu, iar spre est este tăiată de valea unui torent, astăzi împădurită. Lucrarea de faţă prezintă materialele neo - eneolitice descoperite în acest obiectiv. Materialul arheologic neolitic provine din Secţiunea S I de la adâncimile 0,5-1,15 m. Aspectul general al materialului este friabil, corodat şi poros, din cauza pastei ce conţine mâl şi resturi organice, precum şi a arderii slabe. Având în vedere faptul ca din Maramureş se cunosc puţine situri neolitice şi nu se cunosc trăsăturile caracteristice ale materialelor din zonă, considerăm bine venită prezentarea în detaliu a ceramicii şi a utilajului litic, pe carouri şi niveluri de săpare. La adâncimea de 1,15 m, în carourile 1-4, au fost descoperite 11 fragmente ceramice din categoriile: grosieră (1); semifină (6) şi fină (4). Fragmentele semifine provin de la: o amforă cu toarta alungită(Muzeul de Arheologie şi Istorie Baia Mare, mai departe = MAIBM, nr. inv. 27618; fig. 1,5); oală decorată cu un brâu vertical, alveolat; vas tronconic cu proeminenţă, din pastă gălbuie, degresată cu cioburi pisate (MAIBM, nr. inv. 27617; fig. 1,7); vas cu urme slabe de ornament incizat (fragmentul fiind corodat nu se poate şti tipul decorului) şi două fragmente de buze de oale din pastă cărămizie cu urme de slip (MAIBM, nr. inv. 27612, 27614). Fragmentele ceramice fine sunt de la: o amforetă (MAIBM, nr. inv. 27615); două buze de la castronaşe (MAIBM, nr. inv. 27613, 27616) şi un bol cu tortiţe fine, perforate (MAIBM, nr. inv. 27619; fig. 1,6). Din categoria grosieră provine un fragment de vas, probabil, de provizii, decorat cu proeminenţe alveolate (fig. 1,8). Utilajul litic constă dintr-o lamă de hidrofan alb - cenuşiu, cu intruziuni cafenii (fig. 1,4) şi o piesă componentă de seceră, din obsidian de tip 1.4 (după Litoteca Maxim), retuşată oblic (fig. 1,3). Din caseta A, secţiunea S I, de la adâncimea de 1,05 m, provin 69 fragmente ceramice (grosiere 3; semifine 27 şi fine 39) şi câteva fragmente de chirpici, ceea ce denotă prezenţa unor resturi de locuinţă cu pereţii lutuiţi. Ceramica grosieră are în compoziţia pastei cioburi pisate şi puţină pleavă, fiind de culoare cărămizie cu miez subţire; cenuşie, mai bine arsă; sau brună spre negru, decorat cu alveole (fig. 2,14). Din această categorie este şi un fragmente de jeton (fig. 3,5). Din categoria semifină putem aminti tot un jeton 7 (fig. 3,3) şi fragmente ceramice care au în pastă pleavă şi cioburi pisate, unele având slip mai gros care se menţine, precum şi un fragment de culoare brună închisă, pasta fiind mai nisipoasă. Cele mai multe fragmente ceramice sunt din categoria fină, fiind bine arse, având, în general, slip cafeniu, picat, miezul ciobului fiind subţire şi cenuşiu. Formele de vase

Load more