SĂLAJ - GHIDUL LOCALITĂŢILOR

1 Coperta: Ion I. Piţoiu

Coordonator: Florica Pop Culegere, prelucrare, redactare: Lucia Bălaş, Bódis Ottilia Tipar: Color Print Zalău

ISBN 978-973-0-24720-6 Volum apărut cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Sălaj

2

Biblioteca Judeţeană I.S. Bădescu Sălaj

SĂLAJ - GHIDUL LOCALITĂŢILOR

Ediția a II-a, revizuită și adăugită

Coordonator - Florica Pop Culegere, prelucrare, redactare: Lucia Bălaş, Bódis Ottilia

Zalău, 2017

3

NOTĂ la Ediția a II-a

În baza de date a Bibliotecii Județene I.S. Bădescu Sălaj adunăm, an după an, informații și documente despre locuri, fapte, apariții editoriale cu adresabilitate spre cunoașterea realității sălăjene, pentru a fi utile tuturor celor care vor fi interesați de studiu sau documentare despre județul nostru. Necesități diverse ne-au convins asupra nevoii de a reedita și această lucrare, SĂLAJ - GHIDUL LOCALITĂȚILOR, în care, pe lângă actualizarea datelor esențiale, acolo unde a fost cazul, am considerat de un real interes completarea listei bibliografice cu lucrările apărute în perioada 2013- 2017, dedicate localităților județului Sălaj. Un astfel de demers va continua și în viitor, deoarece constatăm, cu mulțumire și apreciere că, an de an, tot mai multe cărți în acest domeniu, văd lumina tiparului, aceste demersuri fiind semne clare de respect pentru cunoașterea identității locurilor, păstrarea și transmiterea valorilor și realității sălăjene peste timp.

4

ARGUMENT

În colecţiile bibliotecilor publice, acolo unde se adună şi rămân peste vreme, ca dovadă a existenţei şi dezvoltării fiecărui loc de sub soare, cărţi, studii, documente… lucrările de referinţă: enciclopedii, dicţionare, ghiduri, atlase ş.a. au un rol major, utilitatea acestora fiind dovedită de numărul mare de solicitanţi, din toate categoriile socio-profesionale, de vârstă sau interese, care vin şi caută informaţii pentru a-şi cunoaşte rădăcinile, a organiza evenimente sau a completa, prin alte creaţii, zestrea culturală şi informaţională a satului, oraşului sau judeţului. Informaţia corectă şi exactă este foarte importantă în toate domeniile, cu atât mai mult în cel al identităţii şi evoluţiei persoanelor, localităţilor, popoarelor. Din dorinţa de a pune la dispoziţia celor interesaţi de cunoaşterea judeţului Sălaj cărţi, documente, studii sau articole de interes local, Biblioteca Judeţeană I.S. Bădescu, prin Serviciul Bibliografic, adună în permanenţă date şi informaţii utile, făcând apel la toate sursele posibile. Cele două lucrări editate de instituţie în anii anteriori, cuprinzând date despre realizările deosebite ale celor care au o legătură cu aceste locuri, respectiv dicţionarele biobibliografice: Oameni de seamă ai Sălajului, vol. I şi II, 2004 - 2006 şi SĂLAJ - Oameni

5 şi Opere, 2011 s-au dovedit a fi foarte utile, cu atât mai mult cu cât au fost primele lucrări de referinţă care au adunat nume din toate domeniile de activitate, reuşind să devină sursă şi resursă pentru alte numeroase studii, monografii, teze de licenţă, precum şi diverse alte articole, reviste sau evenimente cu adresabilitate la judeţul nostru. Ne-am propus, observând nevoia unui astfel de demers, să cuprindem în volum şi principalele elemente de identitate a localităţilor sălăjene, mai ales că există prea puţine lucrări care să cuprindă, unitar, aceste informaţii, atât de necesare şi utile tuturor celor care cercetează, sub diferite aspecte, zona aceasta. Informaţiile clare sunt solicitate mereu şi de cei care organizează evenimente dedicate unei localităţi, pentru studii monografice, pentru depunerea documentaţiilor în cadrul diverselor proiecte ş.a. Acordăm sprijin informaţional tuturor celor care ne solicită acest lucru, dar, spre a fi mai utili, cuprindem în acest volum principalele informaţii culese având convingerea că acestea vor fi de folos. Menţionăm că am intenţionat să adunăm, să prelucrăm şi să edităm o lucrare de mai mare amploare, o monografie a judeţului Sălaj, observând inexistenţa unei astfel de surse, dar am înţeles apoi că este o muncă titanică aceasta, realizarea unui astfel de proiect necesitând mult timp şi o mai bogată cercetare în teren. Lipsa resurselor umane precum şi apariţia în ultimul timp a unui număr tot mai mare de monografii locale

6 ne-au determinat să alegem varianta restrânsă, sub forma unui ghid, nădăjduind că va fi utilă culegerea într-un singur volum a datelor esenţiale despre fiecare localitate, că vom atrage atenţia celor care nu s-au preocupat până acum de adunarea, păstrarea şi transmiterea informaţiilor locale, ca observând sărăcia datelor din anumite localităţi, să răspundă cu mai mare seriozitate la o solicitare colectivă, numai astfel reuşind, în anii care vin, să avem o imagine reală şi mult mai completă asupra ansamblului de localităţi din judeţul nostru. Nu este simplu să faci lumină în documente, mai ales când acestea sunt contradictorii, apărând, în lucrări diferite despre aceeaşi localitate, date care nu coincid, diferenţele fiind de multe ori majore. Menţionăm că noi, ca instituţie care are şi misiunea de a aduna, prelucra şi pune la dispoziţia celor interesaţi baza de date a judeţului Sălaj, nu interpretăm informaţiile culese, de aceea vor apărea, acolo unde nu există informaţii exacte, variantele considerate oficiale, pe care le-am cules din sursele cercetate, menţionând, bineînţeles, toate aceste surse. Lucrarea de faţă este doar un Ghid, neavând meritul de a cuprinde toate informaţiile despre localităţile judeţului Sălaj, dar în el se face trimitere la multe alte lucrări (editate până la data cercetării noastre şi existente în Biblioteca Judeţeană sau în bibliotecile publice ale judeţului şi puse la dispoziţia noastră de colegii bibliotecari), astfel încât, cei care

7 vor dori să aprofundeze cunoaşterea unei anumite localităţi, vor avea posibilitatea să apeleze la sursele menţionate pentru a consulta toate lucrările existente despre localităţile de interes. Am adunat astfel în acest volum nu doar informaţii esenţiale despre localităţile judeţului nostru, aspectul inedit al lucrării fiind cuprinderea cărţilor ce s-au scris despre judeţ, în general, sau despre fiecare oraş, comună sau sat, în parte. Spre a fi cât mai simplu de regăsit aceste informaţii am considerat util să subliniem, în cadrul fiecărei localităţi, atât cărţi sau documente aferente, cât şi pe cei care au avut sau au un merit în promovarea respectivei localităţi (Oameni în memoria locului). La finalul lucrării sunt notate, în ordine cronologică, scrieri despre Sălaj şi localităţile acestuia, editate până la data finalizării pregătirii lucrării pentru tipar, anul 2017 (Ediția a II-a) şi despre care am reuşit să avem informaţii. Menţionăm că vom continua culegerea datelor, actualizând informațiile și punându-le la dispoziția solicitanților. Pentru o astfel de lucrare este nevoie atât de cercetare, cât şi de o foarte bună colaborare cu instituţii, autorităţi, personalităţi sau persoane care cunosc realitatea din teritoriu. Mulţumim tuturor celor care au răspuns la timp şi cu responsabilitate solicitărilor noastre menţionându-i, în primul rând, pe bibliotecarii locali, cărora le-am adresat rugămintea de a aduna, verifica şi păstra în bibliotecile publice

8 informaţii despre istoricul şi evoluţia tuturor localităţilor sălăjene. Modul în care a fost gândit cuprinsul acestui Ghid sperăm să fie util tuturor celor care doresc să ne cunoască judeţul, acesta constituind doar o poartă deschisă spre alte multe studii. Lucrarea de faţă am dori să fie, de asemenea, o invitaţie spre cercetare şi responsabilitate faţă de locuri natale pentru cei care vor observa lipsa, sărăcia informaţiilor sau inexactitatea acestora. Biblioteca Judeţeană I.S. Bădescu Sălaj adresează mulţumiri tuturor celor care înţeleg importanţa constituirii, dezvoltării, prelucrării, conservării bazei de date a judeţului Sălaj şi transmit la timp informaţii despre evenimentele, proiectele importante și lucrările editate.

Florica Pop, coordonator

9 Judeţul SĂLAJ

Aşezat în partea de Nord-Vest a României, Sălajul a fost locuit din vechime. Prima atestare documentară se găseşte în Gesta Hungarorum, unde Anonimus arată că, la venirea ungurilor în Transilvania, au găsit aici o populaţie organizată în trei formaţiuni politice conduse de duci sau voievozi. Este vorba de voievodatele lui Gelu, Glad şi Menumorut. După ocuparea Transilvaniei, statul feudal maghiar a organizat acest teritoriu în comitate. În secolul al XII-lea sunt amintite în documente 10 comitate, din care făceau parte Crasna (1162), Szolnok (1166) şi Cluj (1177). Ca judeţ de sine stătător, Sălajul a fost înfiinţat în 1876 din fostele judeţe Crasna, Solnocul de Mijloc şi câteva comune din fostul judeţ Dăbîca. Această împărţire s-a menţinut până în anul 1925, când are loc o nouă

10 împărţire administrativ-teritorială, judeţul Sălaj cuprinzând o comună urbană de reşedinţă: Zalău, 10 plăşi (Bocşa, Buciumi, Cehu Silvaniei, Crasna, Carei, Jibou, Supurul de Jos, Şimleu Silvaniei, Valea lui Mihai şi Tăşnad) şi 267 de comune rurale. După Dictatul de la Viena (1940), s-a revenit la vechea organizare teritorială din 1876 care s-a menţinut până în 1946, când se revine la configuraţia din 1926, având loc o organizare teritorială a judeţului, în urma căreia Sălajul cuprindea un oraş reşedinţă de judeţ: Zalău, 2 oraşe: Carei, Şimleu Silvaniei, 131 comune rurale, compuse din 299 de sate. În 1950 s-a trecut la o altă împărţire administrativă, în raioane şi regiuni, care s-a menţinut până în 1968 când, în urma reformei administrativ-teritoriale, s-a trecut la împărţirea pe judeţe. Judeţul Sălaj se întinde pe o suprafaţă de 3864,38 km2. Are în componenţa lui un municipiu reşedinţă de judeţ (Zalău), trei oraşe (Cehu Silvaniei, Jibou, Şimleu Silvaniei) şi 57 de comune cu 285 de sate. Conform ultimului recensământ al populaţiei, desfăşurat în 2011, populaţia totală a judeţului este de 224.384 locuitori, din care 88.259 în mediul urban şi 136.125 în mediul rural. Avem un potenţial turistic de excepţie: ariile naturale protejate, bisericile de lemn, monumentele care amintesc de trecutul nostru istoric, oameni care au intrat în memoria locului prin fapte şi, nu în ultimul rând, ospitalitatea specifică fac din acest judeţ o atracţie turistică ce merită exploatată la maximum.

11 ZALĂU

Atestare documentară: prima consemnare scrisă cu privire la Zalău este Cronica lui Anonimus, Gesta Hungarorum, lucrare apărută în jurul anului 1200. Prima denumire: villa Ziloc (1220) Populaţia: 56.202 locuitori, din care 42.967-români, 8.662-maghiari, 794-romi, 10-ucraineni, 27-germani, 5-ruşi, 23-slovaci, 26-italieni, 11-ceangăi, 27-alte etnii, 3.650-informație nedisponibilă Aşezare geografică: reşedinţă a judeţului Sălaj, situată în zona centrală a judeţului, în bazinul hidrografic al râului Zalău, la poalele Munţilor Meseş, are o suprafaţă totală de 90,09 km2

12 Obiective turistice: Muzee şi case memoriale: Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă (corpul frontal datează de la sfârşitul sec. al XIX-lea). Au funcţionat aici Cazinoul, Asociaţia Meşteşugarilor din Zalău, primul gimnaziu român, iar în anul 1951 a primit destinaţia pe care o are în prezent - Muzeul de Artă Ioan Sima s-a deschis la 9 iulie 1981. Muzeul are o colecţie de peste 200 de tablouri, cărţi, bibliotecă, mobilier, icoane, obiecte de artă populară, donate de pictorul Ioan Sima. Clădirea a aparţinut familiei Roth, un negustor evreu. În anul 1930, casa a fost cumpărată de agenţia Băncii Naţionale a României, iar în octombrie 1980 îi este atribuită Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă. Denumirea Galeriile de Artă Ioan Sima a fost schimbată cu Secţia de Artă a Muzeului de Istorie şi Artă, după 1989 revine la denumirea iniţială, iar din 2009 este înlocuită cu Muzeul de Artă Ioan Sima Clădiri de patrimoniu reprezentative: - Colegiul Naţional Silvania (clădirea datează din 1646, aici a fost Colegiul Reformat, o perioadă s-a numit Colegiul Wesselényi); din 11 aprilie 1953 i s-a atribuit numele de Şcoala Medie Ady Endre, dată la care s-a dezvelit şi bustul poetului; în anii ’60 a fost schimbată denumirea şcolii, ea numindu-se o perioadă Liceul nr. 1, apoi Liceul de cultură generală, Liceul real-umanist, Liceul de matematică-fizică, la sfârşitul anului şcolar 1989-1990 denumirea şcolii se schimbă

13 în Liceu Teoretic, iar din primăvara anului 2001, Colegiul Naţional Silvania - Primăria Municipiului (clădirea datează din 1889, funcţionau aici: Prefectura, Tribunalul, Judecătoria, Procuratura Judeţului Sălaj). Faţada neobarocă a fost realizată de sculptorul clujean Klosz Jószef, Casa de Păstrare a judeţului Középszolnok (Solnocul de Mijloc) (ridicată în 1884, de arhitectul Újvárosi Ferenc, aflată în piaţa centrală a oraşului) - Clădirea Transilvania. A fost construită în cinci etape: prima etapă a fost construirea corpului sudic, constituind Casa Wesselényi, datând din sec. al XIX- lea. A urmat construirea corpului vestic în două etape succesive, în a treia etapă s-a construit aripa vestică a corpului nordic (1836-1838). În 1894 aripii vestice i s-a mai adăugat un nivel. Tot din acel an, datează şi programul de extindere, când clădirii i s-a adăugat aripa estică. Extinderea era prevăzută cu un etaj şi s-a realizat în perioada 1895-1901 (spre actuala str. C. Coposu), a funcţionat aici Cazinoul şi Teatrul orăşenesc) - Şcoala Gimnazială Simion Bărnuţiu (datează din 1895, a fost succesiv: Şcoala Mixtă, Şcoala de Fete, Liceu Mixt, Şcoala nr. 1) - ansamblul de clădiri în care funcţionează în prezent Direcţia Judeţeană pentru Cultură Sălaj, Biblioteca Judeţeană Ioniţă Scipione Bădescu, Direcţia de Sănătate Publică ş.a. a fost construit în perioada 1890- 1910. Partea clădirii în care funcţionează Direcţia

14 Judeţeană pentru Cultură şi Biblioteca Judeţeană a fost renovată în perioada 2008-2010, printr-un proiect al Ministerului Culturii, finanţat de Banca Mondială - Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj (funcţionează din 2012 în clădirea construită în perioada 1870-1873, fosta cazarmă General Dragalina, proiectul de renovare şi modernizare fiind implementat de Consiliul Judeţean Sălaj) - Colegiul Tehnic Alesandru Papiu Ilarian (1940) - Spitalul de Boli Contagioase (începutul sec. al XX-lea) - Casa de Cultură a Bisericii Reformate (construită în timpul celui de-al Doilea Război Mondial). Au mai funcţionat aici Ateneul Popular şi Casa Municipală de Cultură - Casa Séra, casa memorială Ady Endre, Str. 22 Decembrie, nr. 45 (casa în care a locuit poetul Ady Endre între anii 1892-1896) - Casa Zoványi de pe strada Corneliu Coposu, una dintre cele mai vechi case din oraş în care a poposit în 1714 regele Suediei, Carol al XII-lea, ambele având plăci comemorative fixate pe faţadele caselor - fântâna arteziană circulară, înconjurată de patru îngeraşi, a fost construită la începutul sec. al XIX-lea, autor necunoscut Biserici: - Biserica Romano-Catolică (piatra de temelie a fost pusă în 1878) - Biserica Reformată (1904-1907)

15 - Biserica Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului 1930-1934 (sfinţită pe data de 9 septembrie 1934) - Biserica Ortodoxă de pe strada Andrei Şaguna, construită în stil bizantin, a fost sfinţită în 27 octombrie 1927, arhitect Alexandru Floriansics, pictată de dl Bogdan din Şimleu Silvaniei - Aşezământ Bisericesc Cultural-Spiritual Sfânta Vinere format din Catedrala Episcopală Înălţarea Domnului, Monumentul obelisc al eroilor (înalt de 50 m), spaţii muzeale pentru bunurile ce fac parte din Patrimoniul Cultural Naţional, a fost proiectat de arhitecţii Mircea şi Doina Nejur Busturi şi statui: bustul poetului Ady Endre (22 noiembrie 1957), operă a sculptorului Balaskó Nándor, din faţa Colegiului Naţional Silvania; bustul lui Ady Endre din incinta Colegiului Naţional Silvania, dezvelit în 4 mai 1946; bustul lui Simion Bărnuţiu (21 iunie 1959), sculptor Romul Ladea, situat în faţa clădirii Consiliului Judeţean Sălaj; Grupul statuar Wesselényi (18 septembrie 1902), sculptor Fadrusz János; bustul lui George Pop de Băseşti (1994), sculptor Sepsi Iosif, situat în faţa sediului Serviciului Județean al Arhivelor Naționale Sălaj; bustul lui Alesandru Papiu Ilarian (1994), sculptor Ioan Mihele, situat în faţa Colegiului Tehnic Alesandru Papiu Ilarian; bustul lui Alesandru Papiu Ilarian (iunie 1983), sculptor Ioan Rusu, situat în faţa Casei Municipale de Cultură; bustul lui Iuliu Maniu, sculptor Ioan Mihele, situat în faţa clădirii Finanţelor Publice

16 (1994); bustul lui Iuliu Maniu din incinta şcolii cu acelaşi nume, autor Ioan Mihele, turnat în gips; bustul lui Gheorghe Şincai (1996), sculptor Ioan Mihele, amplasat în curtea Liceului Pedagogic Gheorghe Şincai; bustul lui Gheorghe Şincai din incinta şcolii cu acelaşi nume, sculptor Ioan Mihele; bustul lui Gheorghe Lazăr, sculptor Ioan Mihele, din incinta Şcolii Gheorghe Lazăr, dezvelit în 6 martie 1992; bustul lui Gheorghe Şincai (1982), sculptor Aurel Contraş, amplasat în faţa Casei de Cultură a Sindicatelor; statuia lui Victor Deleu (1999), sculptor Sepsi Iosif, situat în faţa sediului Inspectoratului Judeţean de Poliţie; bustul lui Corneliu Coposu (1998), sculptor Sepsi Iosif, situat pe str. Corneliu Coposu; bustul lui Octavian Goga, autor Ioan Mihele, amplasat în faţa Colegiului Naţional Silvania, ridicat în 1987; bustul lui Octavian Goga din incinta Colegiului Naţional Silvania, autor Raluca Cirţi; bustul lui Gavril Trifu, sculptor Sepsi Iosif, dezvelit în holul Inspectoratului Şcolar Judeţean în 4 octombrie 2002; bustul lui Mihai Eminescu din incinta şcolii cu acelaşi nume, autor Sepsi Iosif, dezvelit în 28 mai 2004; bustul lui Mihai Eminescu din incinta aceleiaşi şcoli, sculptor Ioan Mihele; statuia lui Andrei Şaguna (1998), sculptor Sepsi Iosif, aflată în curtea Bisericii Ortodoxe de pe str. Andrei Şaguna; Discobolul situat în faţa Sălii Sporturilor, se presupune că a fost ridicat în 1982; bustul lui Lucius Septimius Severus din curtea Şcolii Gimnaziale Porolissum, autor Sepsi Iosif,

17 dezvelit în 27 noiembrie 2003; bustul lui Marcus Aurelius Antonius - Caracalla, amplasat în holul Prefecturii, autor Victor Gaga, turnat în gips, dezvelit în 4 octombrie 2002; bustul lui Mihai Viteazul, autor Sepsi Iosif, în curtea grupului şcolar cu acelaşi nume, dezvelit în 2003; bustul lui Mihai Viteazul, din holul Grupului Şcolar Mihai Viteazul, autor Ioan Mihele, dezvelit în 1992, turnat în gips; bustul lui Alexandru Ioan Cuza din curtea interioară a Curţii de Conturi, a fost donat de către Curtea de Conturi Suceava în 25 noiembrie 1995; bustul lui Avram Iancu din sala cu acelaşi nume a Primăriei, realizat, probabil, de Modi; bustul lui George Pop de Băseşti din holul Primăriei, autor, probabil, Barbu, semnătura este greu de descifrat, a fost dezvelit în 29 noiembrie 1995; bustul lui Ioan Sima, lucrat în bronz, autor Ion Irimescu, dezvelit în 9 iulie 1981, în incinta secţiei de artă a Muzeului Judeţean de Istorie; bustul lui Arsenie Boca, în curtea Catedralei Sf. Vinere (1 decembrie 2013) sculptor Sepsi Iosif; monumentul Lupa Capitolina, dezvelit în 30 noiembrie 1993, amplasat în faţa Primăriei; Monumentul Eroilor din Cimitirul Eroilor, ridicat în anul 1925; Monumentul Ostaşului Sovietic din Cimitirul Eroilor, are o înălţime de 4,65 m; bustul Voievodului Gelu, turnat în bronz, autor Pavel Mercea, dezvelit în 21 noiembrie 1981, amplasat în curtea Unităţii Militare; mozaicul de pe faţada Casei de Cultură a Sindicatelor, cu tema Viaţa nouă (1976), autor Ion Minoiu; mozaicul de pe faţada I.A.I.F.O.

18 (1981), autori Ion Mitrea şi Liviu Florean; Monumentul din curtea Bisericii Reformate, monument care a fost adus în 1999 din cimitirul reformat, ridicat în memoria revoluţiei maghiare din 1848-1849, fiind restaurat de Kiss Gergely; Stâlp comemorativ dedicat martirilor din 1956 (Cimitirul Reformat, 1996), sculptat de Szalai István; Vulturul de stepă, amplasat în curtea Bisericii Reformate - monumentul este din bronz şi este o copie a celui de pe monumentul lui Tuhutum care a dispărut din parcul Szikszai; Columna din incinta Spitalului de boli contagioase, ridicată în anul 1968 comemorând 2050 de ani de la începutul domniei lui Burebista; Gnosis, monument care simbolizează învăţământul sălăjean, situat în parcul din faţa Inspectoratului Şcolar Judeţean, creaţie a sculptorului Sepsi Iosif, dezvelit în 25 noiembrie 2011, statuia având o înălţime de 3,5 m şi este turnată în bronz - Groapa Uriaşului - o peşteră în Munţii Meseş, nu departe de tabăra Meseş - Cascada din Munţii Meseş cu o cădere de cca 5 m Parteneriate cu străinătatea: Szentendre - Ungaria, Imola - Italia, Sandwell - Anglia, Kamianets Podilskyi - Ucraina Manifestări culturale: Primăvara Poeziei = Költészet Tavasza - festival, concurs de recitare; Eroii sălăjeni și faptele lor - concurs de eseuri (Concursul se desfășoară anual, din 2010, făcând parte din seria manifestărilor dedicate Zilei Naționale a Eroilor);

19 Zilele Cenaclului literar Silvania; Ecouri transilvane - Festival Internaţional Coral; Festivalul Minorităţilor Naţionale (octombrie); Festivalul Obiceiurilor şi Datinilor de Iarnă (decembrie); Ecouri meseşene - Festivalul Dansului Femeiesc; Zilele Caiete Silvane (martie); Satul Sălăjean. Resursă. Iniţiativă. Acţiune. Dezvoltare, eveniment ce se desfăşoară anual la începutul lunii septembrie, prima ediţie având loc în 2007; Sălăjeni la ei acasă, manifestare organizată de Biblioteca Judeţeană I.S. Bădescu - Sălaj, în cadrul căreia sunt omagiate personalităţi sălăjene din toate domeniile de activitate, prima ediţie fiind organizată în anul 2005, evenimentul are loc în prima săptămână a lunii octombrie; Concursul Internaţional de Interpretare Instrumentală Viva la Musica (în organizarea Liceului de Artă Ioan Sima Zalău); Ziua Sportului, luna mai (în organizarea S.C. Tenaris Silcotub Zalău); Mountain Bike Cross Country Alien Cycling Marathon, luna mai (în organizarea Asociaţiei Alien Cycling Zalău); Festivalul de film CineLatino, luna iulie (în organizarea S.C. Tenaris Silcotub Zalău); Zilele Cetăţii (în organizarea Consiliului Local şi Primăriei Municipiului Zalău); Festivalul Roman Zalău Porolissum, septembrie (în organizarea Consiliului Local şi Primăriei Municipiului Zalău); Gala Presei Sălăjene (în organizarea Asociaţiei Jurnaliştilor din Sălaj, a Consiliului Judeţean Sălaj şi a Primăriei Municipiului Zalău); Gala Culturii Sălăjene, organizată de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Sălaj;

20 Concert coral de muzică sacră Venite Adoremus (prima sâmbătă a lunii decembrie, din 2008); Festivalul Județean de Teatru pentru Elevi, se desfășoară anual în luna noiembrie, a fost inițiat în anul 2011; Festivalul Naţional de Folclor Cântec şi joc pe plai străbun, organizat de Primăria Municipiului Zalău şi Casa Municipală de Cultură Zalău, la începutul lunii noiembrie - prima ediţie a avut loc în 2013 Asociaţii, fundaţii, societăţi culturale: - Ansamblul Artistic Profesionist Porolissum al Casei Municipale de Cultură Zalău - a luat fiinţă în anul 1995 - Ansamblul Folcloric de copii şi tineret Columna al Casei Municipale de Cultură Zalău, înfiinţat în anul 1995 - Ansamblul Folcloric Terbete al Casei Municipale de Cultură Zalău, înfiinţat în 2002 - Fanfara Promenada a Casei Municipale de Cultură Zalău, înfiinţată în 2006 - Ansamblul Folcloric Meseşul al Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, înfiinţat în 1996 - Asociația Colecționarilor din Sălaj, a fost constituită la 1 martie 2012, este nonprofit - Asociaţia Colegiul Naţional Silvania - fondată în anul 2006, ca organizaţie fără scop lucrativ, neguver- namentală, apolitică. Contribuie la organizarea şi desfăşurarea acţiunilor cultural-ştiinţifice şi social- educative, organizează şi participă la acţiuni caritabile, realizarea de proiecte şi programe Tineri pentru cetăţenia europeană etc.

21 - Asociaţia culturală Katakomba - fondată în 2001. Are ca obiectiv mediatizarea valorilor autentice ale culturii umane şi ale spiritualităţii creştine în spaţiul socio- cultural al oraşului - Asociaţia Culturală a Maghiarilor din Transilvania (EMKE) - Filiala Zalău - înfiinţată în 23 iunie 1992, organizează activităţi culturale, întâlniri literare, expoziţii etc. - Asociaţia Culturală Szilágy Társaság, înfiinţată în 5 august 1992. Atrage sponsori în vederea susţine- rii financiare a activităţilor cultural-artistice, po- pularizarea tradiţiilor şi obiceiurilor folclorice din Sălaj - Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Sălaj Plus, îşi propune să pună în valoare resursele de patrimoniu cultural imaterial - meşteşuguri şi tehnici meşte- şugăreşti locale - precum şi resursele de patrimoniu cultural material şi natural din judeţ - Asociaţia Jurnaliştilor din Sălaj - fondată în septembrie 2003. Este o asociaţie nonguverna- mentală, are ca scop reprezentarea şi apărarea membrilor ei - Asociaţia Prietenii Bibliotecii Zalău, fondată în anul 2002, cu scopul de a susţine, prin activităţi şi proiecte, Biblioteca Judeţeană Sălaj şi activitatea culturală a bibliotecilor publice din judeţ - Asociaţia Pro Szilágyság Sălaj, înfiinţată în 25 iulie 2001, editează reviste, cărţi, alte publicaţii

22 - Asociaţia Pro Zilah, s-a înfiinţat în 1999, având ca scop cultivarea şi transmiterea tradiţiilor locale, organizarea comemorărilor, conferinţelor ştiinţifice, deschiderea unor case memoriale, implicarea în activitatea de protecţie a mediului, colaborarea cu alte organizaţii şi asociaţii de tineret non-guvernamentale - Filiala Zalău a Fundaţiei Corneliu Coposu, a fost înfiinţată în 15 decembrie 2010, are ca scop promovarea principiilor creştin-democraţiei, coope- rarea cu fundaţii similare creştin-democratice, instituirea unui premiu anual Corneliu Coposu, sprijinirea unor acţiuni comemorative - Fundaţia Kincs Gyula, a fost fondată în anul 1991. Scopul fundaţiei este de a premia elevii cu merite deosebite: olimpici, lucrări de literatură originale, rezultate deosebite la conferinţe pentru elevi etc. - Fundaţia culturală Moldován Lajos - a luat fiinţă în anul 1996. Scopul fundaţiei este acela de a organiza concursuri de matematică, editarea unor culegeri de matematică, premierea elevilor cu rezultate bune la matematică - Fundația Culturală Dinu Iancu Sălăjanu

Periodice: - Acta Musei Porolissensis - revistă editată de Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, apare anual din 1977 - Anuarul Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj. Primul număr a apărut în 2011

23 - Anuarul Presei Sălăjene, proiect iniţiat de Asociaţia Jurnaliştilor din Sălaj. Primul număr a apărut în 2009 - Caiete Silvane - revistă de cultură cu apariţie lunară, editată de Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj. A apărut în decembrie 1998. Începând cu anul 2000 revista se intitulează Origini - Caiete Silvane, iar din 2005 revine la titlul iniţial, Caiete Silvane. Revista apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România. În diferite ocazii apar suplimente ale revistei dedicate evenimentelor speciale - Colecții și colecționari din Sălaj - apare anual din anul 2012 - Dalbimbó - revistă de cultură creştină pentru copii şi adolescenţi. Apare trimestrial din anul 2001 - Graiul Sălajului - a apărut iniţial în 30 decembrie 1989, ca bisăptămânal politic, economic, social şi cultural, din 1990 devine ziar independent, iar din 6 martie 1991 apare cotidian - Hepehupa - revistă de cultură trimestrială, apare din ianuarie 2002 - I.D.E.I. (Informare. Documentare. Educaţie. Implicare) - revistă de specialitate editată de Biblioteca Judeţeană I.S. Bădescu Sălaj, apare anual din 2005 - Informaţia - Ziarul Primăriei Municipiului Zalău - Magazin Sălăjean - a apărut în anul 1996 ca săptămânal de informaţie şi publicitate, din 2 iunie 1997 devine bisăptămânal, iar din 1 decembrie acelaşi an, cotidian

24 - Szilágyság (serie nouă) - ziar săptămânal din vara anului 1992 (din 5 ianuarie 1990 - Szilágysági Szó) - Şcoala Noastră - a apărut în 1924 ca revistă pedagogico-culturală cu intermitenţe. Din 1993 apare trimestrial în serie nouă

Oameni în memoria locului: Elena Abrudan (n. 20 apr. 1956) - profesor universitar Adorján Ilona (n. 25 aug. 1957, Teaca, jud. Bistriţa- Năsăud) - artist plastic Ady Endre (n. 22 nov. 1877, Mecenţiu, azi Ady Endre, jud. Satu Mare - m. 27 ian. 1919, Budapesta) - poet, publicist, nuvelist Ajtay Zoltán Endre (n. 11 febr. 1900 - m. 3 dec. 1983, Budapesta) - inginer, inventator Carmen Georgeta Ardelean (n. 23 apr. 1975, Alba Iulia) - profesoară Ioan Ardelean (n. 14 ian. 1945, Cisnădie, jud. Sibiu - m. 22 dec. 2011) - jurist, poet Ioan Ardeleanu, senior (n. 28 oct. 1908, Supuru de Sus - m. 1974) Dan-Adrian Avram (n. 1 sept. 1977) - profesor Maria Pia Badiu (n. 29 ian. 1938) - artist plastic Bajusz István (n. 17 mart. 1954, Turda) - muzeograf, cercetător ştiinţific Balajti Károly László (n. 23 ian. 1948, Oradea) - grafician, proiectant Balázs Árpád (n. 16 nov. 1874, Cluj - m. 23 martie 1941, Budapesta) - compozitor, jurist

25 Balogh Béla (n. 4 apr. 1955) - preot Bara György (n. 26 mart. 1902 - m. 31 oct. 1970) - pedagog Barta Nagy Ilona (n. 24 iun. 1958, Cluj) - artist plastic Avram-Dan Băcueţ-Crişan (n. 15 dec. 1972) - arheolog Ioan Bejinariu (n. 18 dec. 1967, Traian Vuia, jud. Timiș) - cercetător științific Bekő Ildikó (n. 4 aug. 1959) - prozatoare Beretzky György (n. 24 oct. 1807 - m. 1875) - jurist, vicecomite Adela-Francoise Bihari (n. 17 sept. 1968) - muzicolog Birtalan István (n. 25 sept. 1948) - handbalist Ioan Petre Blaga (n. 29 iun. 1954) - profesor Boér Júlia (n. 3 febr. 1982) - profesoară Dana Bonţidean (n. 6 ian. 1969) - actriţă Borbély Sámuel (n. 17 oct. 1842, Vălenii de Arieş, jud. Cluj - m. 25 dec. 1914, Turda) - profesor Liviu Bordaş (n. 1970) - cercetător ştiinţific Ioan Chezan (n. 14 aug. 1945, Sîntejude, jud. Cluj) - profesor Vasile Chindriş (n. 16 iun. 1955, Ieud, jud. Maramureş) - medic veterinar Imelda Chinţa (n. 15 mai 1975) - profesoară, scriitoare Cornel Cicortaş (n. 28 oct. 1944, Mărtihaz, jud. Bihor) - prozator Teodora Ciobanca (n. 12 ian. 1981) - artist plastic Ioan Ciocmărean (n. 19 nov. 1983) - preot, profesor Dacian Cioloş (n. 27 iul. 1969) - inginer

26 Cristian Contraş (n. 28 dec. 1964) - prozator Andrei Cosma (n. 20 iul. 1843, Bîrsău de Jos - m. 26 iul. 1918) - jurist Catiţa Crihan (n. 22 dec. 1955, Pocola, jud. Bihor) - profesor Eugen Crihan (n. 15 oct. 1954, Reghin, jud. Mureş) - profesor Alexandru Crişan (n. 2 ian. 1961, Mărişelu, jud. Cluj) - artist plastic Csillag István (n. 24 nov. 1950) - cercetător ştiinţific, fizician Daróczi Lajos (n. 3 apr. 1903 - m. 14 mai 1970, Oradea) - scriitor, ziarist Radu Deac (n. 28 febr. 1940) - medic Demeter Attila (n. 9 febr. 1943, Odorheiu Secuiesc, jud. Harghita) - profesor, artist plastic Carmen Dindelegan (n. 27 mai 1940, Răhău Sebeş, jud. Alba) - asistent medical Dobai Bálint (n. 28 aug. 1983) - poet Alexandru Dragomir (n. 1916 - m. 2002, Bucureşti) - filosof Eperjesi Noémi (n. 12 iun. 1979) - artist plastic Fábián Csaba Béla (n. 20 mai 1941) - matematician, economist Lucia Fati (n. 7 iul. 1951 - m. 15 nov. 2005) - profesoară, artist plastic Fejér László (n. 13 febr. 1939, Sfîntu Gheorghe, jud. Covasna) - ziarist

27 Daniela Firicel (n. 17 apr. 1965 Baia Mare) - profesoară Petru Florea (n. 30 nov. 1965, Tîrgu Mureş) - preot, episcop al Sălajului Fülöp Mária (n. 11 mart. 1940, Bucureşti) - bibliotecar Gergely Mihai (n. 12 iun. 1939, Ţicău, jud. Satu Mare - m. 17 apr. 2014) - funcţionar public Leontin Ghergariu (n. 13 ian. 1897, Arad - m. 11 iun. 1980, Cluj-Napoca) - publicist, istoric, folclorist Ştefan Goanţă (n. 11 mart. 1933, Nuntaşi-Histria, jud. Constanţa - m. 19 oct. 2010, Liebling, jud. Timiş) - scriitor Grigore Grigoruţ (n. 23 sept. 1951, Trip, com Bixad, jud. Satu Mare) - profesor Nicolae Gudea (n. 17 oct. 1941, Deva) - istoric, profesor universitar Gyarmathi Sámuel (n. 15 iul. 1751, Cluj - m. 4 mart. 1830, Cluj) - medic, lingvist, profesor Győri Illés István (n. 9 mai 1892 - m. 11 dec. 1970, Budapesta) - poet, prozator, ziarist Radu Călin Hîrza (n. 30 ian. 1973) - jurist, scriitor Daniel Hoblea (n. 4 nov. 1964) - scriitor, traducător Florin Horvath (n. 1 mai 1945, Haţeg, jud. Hunedoara) - scriitor Gheorghe Ilea (n. 1 nov. 1958, Bucea, jud. Cluj) - artist plastic Ilyés Timea Sarolta (n. 28 mart. 1987) - artist plastic Kádár Géza (n. 8 aug. 1880, Orosháza, Ungaria - m. 1945, Budapesta) - protopop reformat

28 Kerekes József (n. 30 mart. 1829 - m. 20 aug. 1897) - inspector, consilier regal Kincs Gyula (n. 16 aug. 1859 - m. 31 dec. 1915) - scriitor, ziarist Koós Kovács István (n. 17 aug. 1910 - m. 12 sept. 1937, Cluj) - scriitor, publicist Kovács Alexandru (n. 10 mai 1952, Salonta - m. 13 mart. 1997) - profesor, redactor Kovacs Irina-Elisabeta (n. 16 apr. 1966) - profesoară Kovács Miklós (n. 31 aug. 1940, Mişca, jud. Bihor) - profesor Kovács Kuruc János (n. 13 mart. 1951, Izvoru Crişului, jud. Cluj) - profesor Kovács Kuruc János-Szabolcs (n. 1 apr. 1977, Huedin, jud. Cluj) - medic stomatolog Lábass Juci (n. 22 iul. 1896 - m. 24 aug. 1932, Budapesta) - actriţă Lakó Éva (n. 27 oct. 1935, Chinteni, jud. Cluj) - muzeograf, arheolog Ilie Laurenţiu Lascu (n. 15 mai 1954) - medic Mircea Mihai Lascu (n. 5 apr. 1957) - profesor Laskai Sámuel (n. 1759 - m. iul. 1827, Zalnoc) - consilier regal, vicecomite, consilier la Curtea de Apel László Andor (n. 14 nov. 1874, Bihar-Nagybajom - m. 28 iun. 1908, Budapesta) - avocat László D. László (n. 26 mai 1958, Sîngeorgiu de Pădure, jud. Mureş) - profesor, publicist Ioana Maria Lăncrăjan (n. 13 nov. 1968) - biochimist Majdik Kornélia (n. 21 ian. 1952) - chimist

29 Márton Ferenc (n. 6 mart. 1943) - poet, inginer Alexandru Matei (n. 23 nov. 1950, Chinteni, jud. Cluj - m. 4 sept. 2010) - arheolog Matyi István (n. 26 iul. 1954, Viile Satu Mare) - referent coregraf, instructor cultural Ancuţa Ioana Mărieş (n. 16 oct. 1972) - medic, scriitoare Claudiu Marius Mesaroş (n. 16 ian. 1974) - profesor Nicolae Mocuţa (n. 10 aug. 1941, Ianoşda, jud. Bihor) - medic veterinar Maria Moraru (n. 14 dec. 1942, Ilia, jud. Hunedoara) - profesor universitar Elena Musca (n. 22 mart. 1950, Budila, jud. Braşov) - cercetător ştiinţific, istoric Müller Dezső (n. 13 sept. 1953) - preot reformat, poet Nagy Ottó (n. 23 nov. 1903 - m. 17 febr. 1946) - scriitor bisericesc, lingvist Nagy Sándor (n. 14 iun. 1875, Satu Mare - m. 11 aug. 1940) - istoric literar, profesor, redactor Simion Ioan Neaga (n. 8 oct. 1976) - artist plastic Németh Gyula Kálmán (n. 1856, Buteni, jud. Arad - m.?) - profesor Suzana Nicola (n. 5 mart. 1943, Comăneşti, jud. Bacău) - profesoară Gheorghe Nihoceha (n. 22 aug. 1938, Galaţi) - artist plastic Nikolajevits László (n. 23 iul. 1902 - m. 15 aug. 1924) - poet Nyárády László (n. 9 mart. 1880 - m ?) - preot reformat

30 Diana Ioana Olah (n. 1 aug. 1986) - profesoară, poetă Ősz Csaba (n. 18 dec. 1951) - actor păpuşar, regizor tehnic Paladi János (n. 9 mart. 1914 - m. 21 febr. 2005, Baia Mare) - compozitor Papp Lajos Sándor (n. 10 mart. 1944, Sighetu Marmaţiei, jud. Maramureş) - contabil, redactor, editor Maria Andreea Paul (n. 10 sept. 1978) - economist Páy Gábor László (n. 5 ian. 1968) - inginer Ionel Penea (n. 17 nov. 1935, Bacău) - profesor Iustinian Petrescu (n. 2 nov. 1941, Mogoşeni, jud. Gorj - m. 2008, Cluj-Napoca) - inginer, profesor universitar Aris-Cristian Petreuş (n. 7 febr. 1989) - profesor Petri Mór (n. 11 iun. 1863, Sărăuad, jud. Satu Mare - m. 2 mart. 1945, Budapesta) - profesor Alexandru Pintescu (n. 5 febr. 1947) - avocat, scriitor Ion Piţoiu-Dragomir (n. 18 apr. 1940, Bucureşti) - profesor, scriitor Ion I. Piţoiu (n. 8 iun. 1988) - artist plastic Ştefan Poienaru (n. 21 iun. 1946) - inginer Rodica Magdalena Pojar (n. 10 nov. 1964) - artist plastic Dan Anastasiu Pop (n. 26 sept. 1971 - m. 9 oct. 2014) - fizician, sportiv de performanță Florin-Marian Pop (n. 16 apr. 1981) - preot Ovidiu Pop T. (n. 4 mart. 1957) - profesor Maria Porumb (n. 4 mart. 1945) - profesoară

31 George Rădeanu (n. 12 apr. 1950, Ursoaia, jud. Iaşi) - artist plastic Marcela Georgeta Roman (n. 27 iul. 1968) - economist, artist plastic Salamon József (n. 30 aug. 1790 - m. 19 mart. 1871) - profesor, scriitor, preot Sámi Lajos (n. 16 nov. 1817 - m. 23 oct. 1881, Cluj) - profesor, publicist, istoric Teodor Sărăcuţ-Comănescu (n. 26 febr. 1954, Bulz, jud. Bihor) - profesor Vasile Daniel Săuca (n. 31 aug. 1973, Supur, jud. Satu Mare) - jurnalist, scriitor Cosmin Ovidiu Seleși (n. 30 iun. 1977) - actor Sepsi Iosif (n. 10 aug. 1953, Satu Mare) - sculptor Seres E. Zsófia (n. 25 sept. 1924) - istoric literar, redactor Simonfy Irén (n. 17 sept. 1935, Sîngeorgiu de Pădure, jud. Mureş) - artist plastic Simonfy József (n. 31 iul. 1952) - poet Iuliu Suciu (n. 30 aug. 1938, Cluj - m. 12 iun. 2012) - profesor Szabó Attila (n. 26 apr. 1975) - profesor, artist plastic Szabó Vilmos (n. 15 sept. 1942, Dumbrăvioara, jud. Mureş - m. 4 apr. 2009, Lakitelek, Ungaria) - profesor, artist plastic Szalacsy Rácz Imre (n. 23 nov. 1900 - m. 26 nov. 1956, Debrecen) - preot, scriitor Szalai István (n. 21 ian. 1972, Huedin, jud. Cluj) - sculptor, grafician

32 Szatmári József Ottó (n. 29 ian. 1973) - artist plastic, caracter şi concept-designer, animator Sztankóczy György (n. 10 apr. 1906 - m. 6 apr. 1984, Budapesta) - statistician, redactor de lexicoane Alexandru Liviu Şerban (n. 24 ian. 1949, Liebling, jud. Timiş - 18 oct. 2015) - ofiţer, poet Gheorghe Şişeştean (n. 25 apr. 1954, Şişeşti, jud. Maramureş - m. 28 oct. 2012) - sociolog Mihail Ştefan (n. 9 dec. 1934, Clopotiva, jud. Hunedoara - m. 26 sept. 2014, Zalău) - profesor Gheorghe Tadici (n. 27 mart. 1952, Piatra Neamț) - profesor, antrenor Takács Adalbert (n. 26 aug. 1924 - m. 11 nov. 2010) - economist, muzeolog Alexandru Tamba (n. 30 nov. 1960) - economist Dumitru Gheorghe Tamba (n. 9 apr. 1958) - arheolog Tapsony Endre (n. 29 nov. 1891 - m. 10 aug. 1966, Ulmeni, jud. Maramureş) - preot, scriitor Tatár Géza (n. 16 iun. 1912, Poiana, jud. Cluj - m. 6 mart. 1986) - profesor, istoric local Emil Trif (n. 17 mai 1933, Pruniş, jud. Cluj) - profesor Tudor Alexandru Trif (n. 20 mai 2000) - elev, scriitor Mircea Tutovan (n. 13 martie 1952, Nemșa, jud. Sibiu) - voleibalist Váncza Iudith (n. 5 mai 1969) - profesoară, artist plastic Varga László (n. 17 mart. 1928 - m. 28 mai 2017) - preot Verestóy Sándor (n. 1801, Cluj - m. 26 iul. 1869) - preot

33 Vida Károly (n. 1857 - m. ?) - profesor Virág Magdolna (n. 21 mai 1955) - etnograf Cosmin Radu Vlaicu (n. 16 apr. 1973) - jurist Wagner Ernő (n. 17 nov. 1935 - m. 23 iul. 1996) - istoric Wéber Cecília (n. 31 iul. 1944) - psiholog Luiza Zaharia (n. 23 sept. 1954, Ploieşti) - scriitoare Zilahi Gyula (n. 22 ian. 1859 - m. 16 mai 1938, Budapesta) - actor Zilahi Kiss Ágnes (n. 12 mai 1848 - m. 11 mart. 1908) - scriitoare Zilahi Kiss Imre (n. 3 febr. 1845 - m. 17 febr. 1867, Pesta, Ungaria) - scriitor, traducător Zilahi Kiss Károly (n. 28 oct. 1838 - m. 12 mai 1864, Buda, Ungaria) - critic literar, poet, ziarist, folclorist, traducător

· Zălaul. Schiţă monografică - Ghergariu, Leontin, Zalău, 1926; reed. Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2013 · A zilahi céhek története - Kovács Géza, Bucureşti, 1958 · Zalău 500 în documente şi imagini, 1973 · Zalăul pe treptele istoriei, 1973 · Inscripţii şi monumente sculpturale în Muzeul de Istorie şi Artă Zalău - Gudea, Nicolae; Lucăcel, Vasile. Zalău, Muzeul de Istorie şi Artă Sălaj, 1975 · Vén Zilahra száll a lelkem. 67 szilágysági nóta - Gáspár Attila, Bucureşti, Ed. Kriterion, 1998

34 · Liceul Pedagogic Gheorghe Şincai - Zalău. Monografie 1969-2009 - Suciu, Iuliu; Ciurean, Codin, Zalău, Ed. Silvania, 2009 · Cercetări arheologice preventive pe traseul şoselei ocolitoare a municipiului Zalău - Băcueţ-Crişan, Dan; Băcueţ-Crişan, Sanda; Bejinariu, Ioan; Pop, Horea; Matei, Alexandru V., Cluj-Napoca; Zalău, Ed. Mega; Ed. Porolissum, 2009 · De la Colegiul Reformat - la CNS. Din istoria celui mai vechi liceu din Zalău - László D. László, Zalău, Asociaţia Colegiul Naţional Silvania, 2010 · Zalău - locuri de poveste, Zalău, Ed. Porolissum, 2012 · Zalău, cultură şi spiritualitate. Coordonatori: Lucaciu, Ozana-Maria; Băbănaş, Marcela, Zalău, Ed. Porolissum, 2013 · Ioan Sima - Badiu, Maria Pia; Pop, Marin; Băbănaş, Ioana Marcela; Szabó Attila, Zalău, Ed. Porolissum, 2013 · Lăcaşuri de cult din Municipiul Zalău - Coordonatori: Marin Pop; Monica Druţa; Emanoil Pripon; Szabó Attila, Ed. Mega, 2013 · Zalău - un oraș la frontiera de nord-vest a Transilvaniei - Gudea, Nicolae; Părău, Valer, Zalău, 2013 · A Református Kollégiumtól a Silvania Főgimnáziumig - László László, Zalău, 2014

ORTELEC (sat desfiinţat) Atestare documentară: 1411 Várteleke, în perioada 1936-1940, apoi din 1945 cartier al municipiului Zalău

35

Oameni în memoria locului: Gheorghe Perneşiu (n. 15 mai 1909 - m. 2008, Zalău) - profesor

STÎNA Atestare documentară: 1438 Nyarlo, Felsew Nyarlo www.prefecturasalaj.ro www.cjsj.ro www.zalausj.ro www.culturasalaj.ro www.bjs.ro

36 CEHU SILVANIEI

Atestare documentară: 1405 Chehy. În anul 1319 este semnalată prezenţa unei cetăţi de pământ Castrum Cheevar Populaţia: 7.214 locuitori, din care 3.136-români, 3.564-maghiari, 343-romi, 7-germani, 164 - informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: situat la 34 km faţă de Zalău, împreună cu cele patru localităţi componente are o suprafaţă de 67,77 km2. Din punct de vedere geografic se află la contactul dintre Depresiunea Sălaj şi cea a Culmii Sălajului cu Depresiunea Guruslău, în bazinul hidrografic al râului Sălaj Obiective turistice: - Fântâna lui Pintea - fântâna de piatră a fostei cetăţi din sec. al XVI-lea 37 - Monumentul eroilor căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial. Pe placa monumentului e scris Glorie veşnică eroilor căzuţi pentru eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist 1944-1945 - Bustul lui Gheorghe Pop de Băseşti, dezvelit în 1992, sculptor Ioan Mihele, amplasat în curtea Grupului Şcolar Gheorghe Pop de Băseşti - Biserica Reformată a fost ridicată între anii 1519 şi 1614, adăugiri în anii 1801, 1845 - piatra funerară a preotului Fábián Dániel, din marmură neagră, înaltă de 2 m, sub formă de obelisc în cimitirul reformat din Cehu Silvaniei - Clădirea primăriei a fost construită în anul 1886, în centrul localităţii. Pe atunci se numea Casa Comunei, sau Casa Sfatului Comunal. La începutul secolului al XX-lea în clădire funcţiona în acelaşi timp şi Banca Korona. În 1962 se termină construcţia noii clădiri a Sfatului Popular şi clădirea cu arcade în curte, a devenit cămin cultural în care s-a mutat şi biblioteca raională. În sala mare de la etaj a fost cinematograf până în 1990. Acum în clădire funcţionează biblioteca orăşenească şi câteva unităţi comerciale - Banca de păstrare a fost construită în 1896 şi cumpărată apoi de Banca Albina. Atunci au apărut şi stupii pe pereţii clădirii. În zilele noastre clădirea adăposteşte Clubul Copiilor - Clădirea Şcolii Regale Maghiare construită în 1892. În timp, arhitectura clădirii s-a modificat. În 2007 şcoala a primit numele lui Gyulaffy László (1520-

38 1579), învingătorul turcilor, care a primit de la principele Báthory István, localităţile Cehu Silvaniei şi alte 63 de sate - Şcoala Civilă de Băieţi a fost construită în 1901 de statul maghiar. Între 1924 şi 1945 a găzduit Şcoala de Arte şi Meserii, apoi şcoala generală şi liceu. În 1962 liceul s-a mutat într-o clădire nouă, în clădirea veche rămânând clasele elementare printre care şi cele cu limba de predare maghiară. Din 1968 devine internat, iar acum este sediul Grupului Şcolar Gheorghe Pop de Băseşti - Cetatea Cehului: deşi atestată documentar doar din anul 1405, sub denumirea de Chehy (1854 - Szilagy Cseh), în anul 1319 este semnalată prezenţa unei cetăţi de pământ, Castrum Cheevar, care se pare că a avut rolul de a apăra aşezarea din vatra actualului oraş Cehu Silvaniei. În istoria oraşului se consemnează diferite perioade de prosperitate economică, dar şi de decădere. Aici se pot aminti construirea castelului fortificat al Cehului în anul 1526 de către Bélteki Drágffi János, privilegiul dat cetăţii de Sigismund Báthory la 1529 pentru a se autoguverna, asediul cetăţii de către armatele imperiale austriece la mijlocul secolului XVI, asediile repetate ale armatelor otomane, rolul cetăţii jucat în timpul răscoalei curuţilor, mişcările revoluţionare de la 1848, cele două războaie mondiale - Clădirea judecătoriei, construită în anul 1888, este una dintre cele mai impozante din Cehu Silvaniei,

39 având o curte interioară, folosită ca loc de plimbare a deţinuţilor. După naţionalizare a devenit sediul consiliului popular raional până la înfiinţarea judeţelor în 1968. Începând cu 1968, când clădirea a fost preluată de Ministerul Învăţământului, funcţionând aici o şcoală generală - Familia de bancheri evrei Königstein, a ridicat o imensă casă cu grădină, unde au deschis şi o bancă. După naţionalizare au funcţionat cooperativele meşteşugăreşti, iar din 1970 a devenit sediul administraţiei financiare

Manifestări culturale: - Festivalul Cântecului şi Dansului Codrenesc, a fost iniţiat în 1998, reuneşte formaţii de dansuri populare şi solişti vocali din zona Codru - Festivalul de teatru amator pentru elevi PADIF (începând din anul 1998) - Zilele oraşului Cehu Silvaniei - Zilele Tövishát (sfârşitul lunii august) - Tabăra internaţională Zsibai, se desfăşoară în luna iulie, eveniment organizat de Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, Asociaţia de tineret Berekenye, Primăria, Consiliul Local şi Casa de Cultură din Cehu Silvaniei. În cadrul taberei, participanţii - tineri din România şi din Ungaria - învaţă dansuri populare din Sălaj (din zonele Tövishát, Crasna, Barcău), meş- teşuguri populare şi teatru

40

Asociaţii, fundaţii, societăţi culturale: - Ansamblul folcloric Codruleţul al Clubului Copiilor, înfiinţat în 1990 - Ansamblul folcloric Berekenye - Ansamblul folcloric Trandafirul - Ansamblul folcloric Poieniţa - Asociaţia Culturală Tövishát, înfiinţată în 1997, are ca obiectiv organizarea şi coordonarea activităţilor de cunoaştere şi popularizare a tradiţiilor şi obiceiurilor populare din zonă - Asociaţia de Tineret Berekenye, s-a înfiinţat în 2001, s-a constituit cu scopul adâncirii relaţiilor de convieţuire, cooperare şi respect reciproc între tineretul majoritar român şi tineretul aparţinând minorităţilor din zonă - Echipa de Cercetaşi 46 Gyulaffy László, înfiinţată în 1992 - activităţi educative, culturale Oameni în memoria locului: Gheorghe Bancea (n. 4 dec. 1969) - profesor Irimia Borca (n. 9 oct. 1937) - profesor Maria Cordea (n. 19 ian. 1952, Gabud, jud. Alba) Csatlós Erzsébet Zsófia (n. 4 aug. 1975) - învăţătoare Doina Dejica (n. 4 iul. 1944) - actriţă Fábián Dániel (n. 8 iul. 1810, Alba Iulia - m. 6 mai 1894) - preot, scriitor bisericesc Marcela Feraru (n. 14 sept. 1962) - jurnalist Augustin Leontin Gavra (n. 10 aug. 1975) - profesor

41 Flavius Lucăcel (n. 26 aug. 1968) - artist plastic, scriitor Augustin Mocanu (n. 12 sept. 1932, Boju, jud. Cluj) - profesor, folclorist Mostis Árpád (n. 5 sept. 1941) - profesor Augustin Iuliu Petre (n. 13 nov. 1923 - m. 6 ian. 1999, Bucureşti) - inginer Szabó P. Árpád (n. 23 mai 1954) - istoric local Szőke Ana (n. 8 oct. 1964) - coregraf Tyukodi Szabolcs (n. 4 febr. 1980) - actor Ştefan Vădean (n. 3 nov. 1936, Poşaga de Sus, jud. Alba) - preot Veres Kovács Attila (n. 12 dec. 1953) - preot reformat

· Cartea școlii 1956-2006 - coord. Aurel Lung și Maria Cordea - Zalău, Ed. Silvania, 2006 · Cehu Silvaniei străveche cetate voievodală românească - Vădeanu, Ştefan I., Baia Mare, Ed. Gutinul, 2007 · Szilágycseh kismonográfiája - Szabó P. Árpád, Ungur Gabriella, 2011

HOROATU CEHULUI Atestare documentară: 1220 villa Chroat - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil a fost construită în perioada 1747-1749. Se mai pot observa urmele picturii care a fost realizată în anul 1749 de Ioan Prodan

42 MOTIŞ Atestare documentară: 1387 villa olachalis Mutos Obiective turistice: - Bustul lui Gheorghe Şincai, dezvelit la 26 octombrie 2003 - Monumentul eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale, dezvelit în 26 octombrie 2003

· Istoria parohiei Motiş - Gavra, Augustin, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2013

NADIŞ Atestare documentară: 1387 villa olachalis Nadasd Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil construită în perioada 1732-1738 de meşterul Gheorghe din Chendrea, pictura interioară nu se mai păstrează - Monumentul Eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale, ridicat în curtea bisericii Obiceiuri și tradiții specifice: strigatul în deal în Noaptea Învierii, trasul clopotelor în Ziua de Paști de către toți sătenii care doresc Oameni în memoria locului: Simion Vaida (n. 15 oct. 1942) - profesor

Nadiş - 620 de ani (1387-2007) - Mocanu, Augustin, Baia Mare, 2007

43 POIANA (sat desfiinţat) Atestare documentară: 1913 Moretanya, din 1968 unificat cu oraşul Cehu Silvaniei

ULCIUG Atestare documentară: 1387 Völcsek Obiective turistice: Biserica de lemn Naşterea Maicii Domnului, a fost construită în sec. XVIII. În 1781 a fost realizată pictura - Biserica Reformată a fost construită în anul 1899. Iniţial a fost acolo o capelă catolică construită în sec. al XV-lea. Clopotul a fost turnat la sfârşitul sec. al XV- lea Obiceiuri, tradiţii specifice: - împletituri din pănuşi www.primaria-cehusilvaniei.ro

44 JIBOU

Atestare documentară: 1219 villa Chybur (?) Populaţia: 10.407 locuitori, din care 8.210-români, 1.192-maghiari, 584-romi, 5-ucraineni, 3-slovaci, 7- alte etnii, 406-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: aşezat în partea de nord-est a judeţului, la 26 de km faţă de Zalău, are o suprafaţă de 64,66 km2, incluzând aici şi localităţile componente. Oraşul este mărginit spre vest de Dealurile Sălajului, spre est de Culmea Prisnelului, spre sud de Dealul Dumbrava, Depresiunea Agrijului şi interfluviul Agrij-Almaş, iar spre nord Depresiunea Guruslău Obiective turistice: - Biserica Reformată datează din sec. al XIII-lea, fiind iniţial biserică catolică. În 1658 a fost incendiată de

45 tătari, în 1705 de lobonţi. Biserica a fost reconstruită şi a căpătat forma sa actuală în 1749. Orga a fost construită în 1885 de Kolonics István. La intrarea în biserică se găsesc două pietre funerare, singurele care au mai rămas din cripta familiei Wesselényi, o placă comemorativă şi blazonul dublu al familiilor Wesselényi şi Dániel - Biserica Romano-Catolică Adormirea Maicii Domnului datează din 1886. În interiorul bisericii se găsesc mai multe altare: cel principal a fost donat de familia Wesselényi, iar cel secundar a fost construit la Viena. (În unele lucrări se vorbeşte de trei altare: unul principal, donat de familia Wesselényi, o masă de altar pentru ceremonialul liturgic şi un altar secundar amplasat în dreapta, închinat Inimii lui Iisus). Pereţii interiori sunt pictaţi cu fresce viu colorate. Orga bisericii a fost construită de firma Hörl Nándor din Budapesta. Cele trei clopote au fost turnate în atelierele lui Anton Novotny - Biserica Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului. Piatra de temelie a fost pusă la 30 septembrie 1928, iar în 1930 a fost sfinţit locul. Proiectul şi construcţia au fost realizate de arhitectul Alexandru Floriansics, iar pictura s-a făcut în 1960 de către pictorul Coriolan Munteanu - Castelul eclectic Béldy (Béldi) construit la începutul secolului al XX-lea se găseşte la 2-3 km vest de Jibou, înconjurat de pădure. Castelul are planul de bază sub formă de H. În prezent acolo funcţionează Centrul de

46 Integrare prin Terapii Ocupaţionale. Castelul şi parcul (circa 4,5 hectare) care îl înconjoară reprezintă o locaţie deosebită pentru tratarea bolnavilor. Consiliul Judeţean Sălaj a cumpărat de la moştenitori castelul, respectiv edificiile şi parcul aferent - Castelul Wesselényi (forma lui iniţială datează din jurul anului 1584), castelul actual s-a ridicat în perioada 1778-1830, în stil baroc, fiind considerat unul dintre cele mai mari ansambluri în acest stil din Transilvania. Construcţia a fost începută de Wesselényi Miklós senior şi terminată de fiul acestuia, Wesselényi Miklós junior; pe latura vestică se află doi tei multiseculari; în centrul parcului, o fântână arteziană construită de Kováts Sámuel în 1802; serele ridicate în 1801 au fost transformate ulterior în grajduri - turn roman - Vârful Cigleanului la V de satul Ciglean, datat din sec. II-III p. Chr. - turn roman - Dealul Dumbrava la NV de satul Creaca, datat din sec. II-III p. Chr. - Centrul de Cercetări Biologice. Grădina Botanică Vasile Fati a fost înfiinţată în 1968, pe lângă liceul din localitate, ca loc de instruire şi educare. În 1974 a fost organizată ca Staţiune a Tinerilor Naturalişti, iar în 1990 se transformă în Centru de Cercetări Biologice, organizat în patru sectoare, dintre care cel mai cunoscut este cel al Grădinii Botanice. În anul 2008 ea a primit numele întemeietorului ei, Vasile Fati. În incinta grădinii botanice se găseşte un acvariu profesional organizat pe două nivele cu 23 de acvarii

47 cu diferite specii de peşti oceanici şi de apă dulce; a fost amenajată şi o grădină zoologică. În prezent se întinde pe o suprafaţă de 30 ha - Băile balneare (băile curative au fost amenajate în 1966) - apa minerală sulfuroasă-clorurată este indicată în cura internă, afecţiuni hepatobiliare, gastro- intestinale, boli de nutriţie şi cură externă (afecţiuni reumatismale cronice). Calităţile acestor izvoare curative se cunosc din 1936, dar prima menţiune despre calităţile acestor izvoare s-a făcut în 1859 de către profesorul Török József din Debrecen - statuia lui Wesselényi Miklós (2004), sculptor Sepsi Iosif, care se află în curtea Bisericii Reformate; bustul lui Vasile Fati (2008), sculptor Sepsi Iosif, situat în curtea Grădinii Botanice; bustul lui Ion Agârbiceanu, dezvelit în mai 2002 aflat în incinta liceului cu acelaşi nume; bustul lui Octavian Goga (2001), sculptor Sepsi Iosif, în curtea şcolii cu acelaşi nume; bustul lui Lucian Blaga (dezvelit la 26 mai 2002), sculptor Victor Gaga, în curtea şcolii cu acelaşi nume; placa comemorativă (2005), cu ocazia aniversării a 800 de ani de la prima atestare documentară; placa comemorativă Ştefan Birtalan (27 aprilie 2009), aflată pe faţada sălii de sport a Liceului Ion Agârbiceanu - Monumentul Unităţii Naţionale inaugurat la 15 august 1920, are o înălţime de trei metri, este din fier- beton cu două plăci de marmură. Planul monumentului a fost realizat de Vicenzio Vecilio şi este închinat eroului sergent Ilie Popa, originar din jud. Neamţ;

48 Monumentul lui Gelu Voievod (noiembrie 2003), realizat de Badiu Panait - Monumentul Eroilor Memorandişti - Clădirea Primăriei a fost construită între 1906 şi 1907. A funcţionat aici banca de economii, iar după război şcoala. Din 1974 este sediul primăriei - sediul Arhiepiscopiei Ortodoxe, datează de la sfârşitul secolului XIX, când Wesselényi Miklós şi micii moşieri din zonă au pus bazele cazinoului domnesc. După naţionalizare în clădire a funcţionat poşta şi un cabinet medical - micuţul muzeu al oraşului Jibou din cauza lipsei unui spaţiu mai adecvat, se găseşte pe coridorul Casei de Cultură. Dintre exponate, piesele de etnografie, provin din diferite sate, iar cele expuse în vitrină sunt aduse de la fostul muzeu al liceului teoretic, care era lăsat în paragină - clădirea Judecătoriei Teritoriale a fost construită în 1906. După război clădirea a devenit spital, iar în prezent este sediul spitalului de boli infecţioase - clădirea căminului cultural reformat, construită în 1898, se remarcă prin frontispiciul înalt şi cele două rânduri de ferestre. A funcţionat ca atare până la naţionalizarea din 1953 când a devenit cinematograf. Mai târziu a fost transformată în cămin cultural, cinematograf, iar din 2003 clădirea a fost retrocedată bisericii reformate

49 - crucea de pe Dealul lui Rákóczi (Piscuiul Ronei) care măsoară 11 m şi o greutate de o tonă. Postamentul este realizat din beton şi cântăreşte 1,5 tone - ca o consecinţă a industrializării de la sfârşitul sec. al XIX-lea, în octombrie 1890 a fost inaugurată calea ferată Dej - Jibou - Zalău, care peste câţiva ani a fost prelungită până la Baia Mare. Vechea clădire a gării a fost construită în acelaşi an, 1890 - criptă-ruine (1779-1810), str. Parcului 14 Parteneriate cu străinătatea: - Glauchau (Germania) Manifestări culturale: - Festivalul Internaţional de Folclor şi Meşteşuguri Tradiţionale Someş - cântecele tale, a debutat în 1986, iar din 1996 are caracter internaţional - Festivalul de umor popular Cucuruz - mălai de toamnă, iniţiat în 2002 (este un festival bienal, se desfăşoară în luna septembrie) - Festivalul Naţional al Teatrelor de Păpuşi Trăistuţa cu poveşti, iniţiat în 1999 (în anii impari, aprilie) - Festivalul interjudeţean de colinde In Excelsis Deo, este organizat în fiecare an începând din 1995 Asociaţii, fundaţii, societăţi culturale: - Asociaţia Wesselényi - s-a înfiinţat la 12 decembrie 2000. Are ca obiectiv iniţierea, promovarea şi organizarea de activităţi în domeniile: cultură, învăţământ, cercetare, servicii sociale, filantropie, voluntariat etc. - Ansamblul folcloric Someşul

50 - Ansamblul folcloric Cununa al Clubului Copiilor Oameni în memoria locului: Pavel Abraham (n. 21 oct. 1948) - jurist Mircea Ancău (n. 17 mart. 1958) - inginer, profesor universitar Sânziana Batiște (Felicia Moşneang) (n. 4 nov. 1943, Brad, jud. Hunedoara) - profesoară, poetă Boda Iosif (n. 9 mart. 1946) - sociolog, analist politic Laurenţiu Bran (n. 1865 - m. 1942) - preot Alexandru Chiş (n. 28 ian. 1968) - profesor universitar Iulia Crişan (n. 16 ian. 1953) - învăţătoare Daróczi Andrei Claudiu (n. 3 nov. 1984) - psiholog Daróczi Iosif (n. 10 apr. 1958) - profesor Daroczi Mihai Iosif (n. 30 apr. 1990, Zalău) - doctorand Daróczi Viorica (n. 15 apr. 1960, Surduc) - inginer Deák Zoltán (n. 30 apr. 1930 - m. 28 mai 2013) - profesor Deák Zoltán (29 aug. 1967 - m. 1 apr. 2014, Zalău) - jurnalist, reporter, scriitor Radu Romeo Vasile Fati (n. 7 apr. 1962 - m. 24 iun. 2007) - biolog Gheorghe Gavrilă (n. 2 sept. 1951) - istoric literar Doru E. Goron (n. 22 aug. 1955 - m. 25 dec. 2005, Zalău) - arhivist, istoric Györfi-Deák Elisabeta Simone (n. 6 mart. 1961, Cluj) - profesoară, scriitoare, traducătoare Györfi-Deák György (n. 17 apr. 1964, Timişoara) - profesor, publicist, traducător

51 Ion Ivănescu (n. 12 febr. 1932, Buşteni, jud. Prahova) - profesor Kompó István (n. 31 mart. 1920) - medic Lőrinczi Gyula (n. 3 sept. 1929) - matematician, geodez, politician Vasile-Marcel Lucaciu (n. 14 iul. 1966) - profesor, poet, critic literar Aurel Martin (n. 15 mai 1926 - m. 15 dec. 1993, Bucureşti) - critic şi istoric literar, traducător Mátyus Éva (n. 29 iul. 1951) - inginer Molnár János (n. 16 oct. 1955) - preot Călin Mureşan (n. 31 aug. 1968) - actor Viorel Mureşan (n. 1 apr. 1953, Vicea, jud. Maramureş) - profesor, poet Viorica Mureşan (n. 12 iul. 1968) - poetă Orbán Gyöngyi (n. 17 ian. 1955) - filolog, profesor universitar Dora Ortelecan (n. 25 mai 1969) - actriţă Iulia Mariana Pațiu (n. 14 aug. 1960) - inginer, scriitoare Dan Pitică (n. 9 apr. 1958) - inginer, profesor universitar Romocea Iudith (n. 30 aug. 1967) - învăţătoare Szabó K. István (n. 21 iun. 1977) - regizor, poet, traducător, dramaturg Széll Katalin (n. 20 oct. 1944) - artist plastic Viorel Tăutan (n. 30 apr. 1943, Bocşa Română, jud. Caraş-Severin) - profesor, scriitor

52 Daniel Valerius Vlad (n. 24 febr. 1973) - economist, profesor universitar Wesselényi Miklós, sen. (n. 11 dec. 1750 - m. 25 oct. 1809) - baron, politician Wesselényi Miklós, jun. (n. 30 dec. 1796 - m. 21 apr. 1850, Pesta, Ungaria) - baron, scriitor, om politic

· Jibou, monografie - Daróczi Iosif; Daróczi Viorica; Coste, Gheorghe; Coste, Daniela, 2002 · Zsibó képekben 1205-2005 - Boda Zoltán Dániel, Csatlós Sándor, Sárközi Pál, Zalău, 2006 · Liceul Teoretic Ioan Agârbiceanu Jibou - 50 (Vârsta Şcolii, 1957-2007) - Tăutan, Viorel, Baia Mare, Ed. Bibliotecii Petre Dulfu, 2007 · Centrul de Cercetări Biologice Grădina Botanică Vasile Fati - Jibou, Judeţul Sălaj - România - Zalău, Color Print (mapă de prezentare), 2013 · Simpozionul de Arte Vizuale Arta în grădină. Grădina Botanică Jibou - Cluj-Napoca, Ed. Eikon, 2013 · Monografia oraşului Jibou, judeţul Sălaj - Iacob Ianchiş, Eva, 1974 (dact.)

CUCEU Atestare documentară: 1388 Kucho Obiective turistice: - Biserica Ortodoxă a fost construită în perioada 1852- 1885 pe locul unei vechi biserici de lemn. În anul 1977 biserica a intrat în reparaţii capitale. Pictura interioară

53 a fost realizată în perioada 1979-1981, de pictorul Viorel Nimigeanu Oameni în memoria locului: Viorica Pop (n. 25 mai 1957) - învăţătoare

HUSIA Atestare documentară: 1405 Hozywfalu Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, a fost construită în 1800, fiind reparată în 1815

RONA Atestare documentară: 1338 poss. Rona Obiective turistice: - Biserica a fost zidită în perioada 1939-1940, pe locul vechii biserici de lemn. Prima pictură s-a realizat în 1959, în stil frescă, apoi în 1982 a fost pictată în ulei de pictorul Stoica - Calcarele de la Rona - este cea mai mică arie naturală protejată din judeţ, ocupând 0,50 ha, dar compensează prin valoarea ştiinţifică pentru istoria geologică a României - Gresiile de Rákóczi - Piscuiul Ronei, cu o înălţime de 430 m, unde se poate vedea o cruce înaltă de 11 m, construită în perioada 1994-1996 şi care simbolizează lupta ţăranilor români şi maghiari împotriva iobăgiei

54 VAR Atestare documentară: 1469 Ewrmezew Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Apostoli Petru şi Pavel, construită la începutul sec. al XVIII-lea, fiind vehiculată ca dată de atestare anul 1733. Se presupune că pictura a fost realizată de Ioan Pop din Românaşi - basorelief Golgota şi Sfântul Mormânt (în incinta Depozitelor de Stat) - turnul roman - Dealul Tărăbailor (sec. II-III p. Chr.), la SV de sat, dincolo de Valea Seacă, pe un vârf izolat şi împădurit, lângă semnul geodezic Obiceiuri, tradiţii specifice: localitatea este renumită prin meşteşugul împletiturilor din nuiele Oameni în memoria locului: Eugen Teglaş (n. 4 apr. 1945 - m. 29 iul. 2008, Zalău) - jurnalist, profesor

· Monografia satului Var - Daróczi Iosif; Daróczi Viorica; Daróczi Mihai Iosif, Zalău, Ed. Şcoala Noastră, 2014 www.primariajibou.ro

55 ŞIMLEU SILVANIEI

Atestare documentară: 1251 Vathasomlyova Populaţia: 14.436 locuitori, din care 8.730-români, 3.000-maghiari, 1.291-romi, 8-germani, 27-slovaci, 4- italieni, 4-alte etnii, 1.372-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este situat în partea de vest a judeţului, la o distanţă de 29 km de Zalău. Împreu- nă cu localităţile componente, are o suprafaţă de 62,26 km2 Este aşezat la poalele Măgurii Şimleului, în bazinul hidrografic al râului Crasna Obiective turistice: - dealul Măgura Şimleului - aşezare dacică la est de oraş

56 - Ansamblul cetăţii lui Sigismund Báthory (a doua jumătate a sec. al XVI-lea, poarta din 1597); atestată documentar (castrum) în 1351 în centrul oraşului; în prezent se mai păstrează pavilionul porţii, cu două nivele, deasupra gangului boltit, două turnuri, un bastion şi o parte din zidurile de apărare. În anul 2007 au avut loc săpături arheologice în vederea unei restaurări şi eventuale puneri în valoare a sitului arheologic - Cetatea Măgura datează din 1319. A fost distrusă în sec. al XVI-lea. În doar două locuri se mai pot vedea urmele a două ziduri de piatră - Casa Memorială Iuliu Maniu, azi sală de expoziţii - Gimnaziul călugărilor minoriţi, azi internatul Grupului Şcolar Iuliu Maniu - monument istoric, construit cca în 1825 - Sinagoga construită în 1876, a fost transformată în primul Muzeu Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord care a fost inaugurat în anul 2005; muzeul a fost cuprins într-un proiect de restaurare, fiind inaugurat şi redeschis în toamna anului 2013 - Şcoala Gimnazială Silvania, construită la sfârşitul sec. al XIX-lea - Biserica Romano-Catolică datează din 1532 şi este construită în stil gotic, supraînălţată în 1892 - Biserica Reformată a fost construită în anul 1730, iar turnul în perioada 1810-1815

57 - Bustul lui Simion Bărnuţiu (dezvelit în 7 septembrie 1930, ridicat de Societatea Culturală Sălăjeană din Cluj) - Bustul lui Simion Bărnuţiu (1969), sculptor Gavril Covalschi, din curtea Colegiului Naţional Simion Bărnuţiu - Bustul lui Simion Bărnuţiu (1983), sculptor Aurel Ciupe, în faţa Grupului Şcolar Agricol Ioan Ossian - Bustul lui Báthory István (2001), sculptor Lőrinc Lehel în curtea Bisericii Romano-Catolice - Memorial închinat marelui om politic Iuliu Maniu (dezvelit în 5 febr. 2017), sculptor Nicu Mihoc - se află în centrul orașului. Ansamblul este compus din statuia lui Iuliu Maniu, care este realizată din bronz și este așezat pe un jilț care subliniază statura lui de om de stat. Cât despre poziția mâinilor: mâna stângă strânsă înseamnă unitate, iar mâna dreaptă cu palma în jos înseamnă poziția liderului care conduce. Toată lucrarea stă pe un piedestal așezat în mijlocul unui luciu de apă care se revarsă peste conturul României Mari. Pe soleea care înconjoară conturul țării este un citat, un fragment din declarația de la 1918 a lui Iuliu Maniu. Pe jilțul personajului este o cergă țărănească pe care sunt motive tradiționale din Moldova, Țara Românească și Transilvania, ceea ce subliniază, pe de- o parte, faptul că la obârșie Iuliu Maniu provenea din rândul țărănimii și a evoluat până la postura de om de stat, pe de altă parte subliniază unitatea celor trei Provincii românești

58 - Placa memorială din curtea Muzeului Memorial al Holocaustului, cu lista celor 546 de copii evrei născuți în Șimleu Silvaniei care au fost deportați în iunie 1944 în Ghetoul Cehei - dezvelită în 27 ianuarie 2017 - Statuia Sfintei Treimi, ridicată în 1772 pentru a opri epidemia de ciumă - se află în Parcul Central - Ştrandul termal Broscărie: datorită apei termale, funcţionează tot anul. Are bazine acoperite şi în aer liber, locuri de cazare şi campare Manifestări culturale: Zilele Báthory, a fost iniţiată în anul 1992, este o sărbătoare anuală, care are loc în luna septembrie - Zilele oraşului Şimleu Silvaniei, prima ediţie a avut loc în iulie 2000 - Festival Internaţional de Folclor pentru românii de pretutindeni La Fântâna Dorului. Prima ediţie a avut loc în anul 2000 - Festivalul obiceiurilor de iarnă, se desfăşoară în fiecare an în luna decembrie - Voces Primavera, are loc în fiecare primăvară în luna mai - O, ce veste minunată! - festival de colinde organizat anual în luna decembrie Asociaţii, fundaţii, societăţi culturale: - Ansamblul folcloric Barcăul - Ansamblul de ţitere Szederinda (din 2006) - dirijor prof. Gáspár Attila

59 - Asociaţia La Fântâna Dorului - a luat fiinţă în anul 2005 având ca scop conservarea şi popularizarea artei populare tradiţionale - Fundaţia Iuliu Maniu - fondată în anul 1992, are un caracter cultural, având ca scop organizarea de acţiuni în vederea cunoaşterii adevăratei istorii a românilor, de aniversare a marilor evenimente din trecutul poporului nostru - Fundaţia pentru răspândirea cărţii creştine - Fundaţia culturală Báthory István - înfiinţată în 1992. Organizează anual Zilele Báthory, târguri de carte, sponsorizează concursuri literare, istorice etc. În anul 1998 s-a deschis biblioteca fundaţiei, care numără aprox. 10 000 de volume (cărțile pentru copii se află la Școala Gimnazială Báthory István, volumele pentru adulți la sediu) - Fundaţia social-culturală Menumorut - a fost fondată la 29 iulie 1997. Are sediul la Mălădia şi Şimleu Silvaniei. Scopul fundaţiei este acela de a cultiva tradiţia social-culturală, religioasă şi istorică în spaţiul de N-V a ţării Periodice: - Gazeta Şimleului - publicaţie de informare editată de Primăria Oraşului Şimleu Silvaniei (din anul 2004) Oameni în memoria locului: Elena Aciu (n. 1874 - m. 1937, Cluj) - scriitoare Traian Albu (n. 17 iun. 1937, Pietrari, jud. Vîlcea) - profesor, dirijor

60 Ari-Nagy Alexandru-Vasile (n. 21 mai 1949) - profesor, muzicolog B. Simon György (n. 25 iul. 1957 - m. 6 apr. 2008) - poet Balázs Márton (n. 22 sept. 1867 - m. 25 iul. 1948) - etnograf Bede Jób (n. 8 ian. 1869 - m. 16 febr. 1919) - scriitor, ziarist Berényi Ádám (n. 6 ian. 1922 - m. 7 dec. 1994) - economist Elly Berkovits Gross (n. 14 febr. 1929) - scriitoare Boross Ludovic-Carol (n. 11 iul. 1945 - m. 23 sept. 1998) - compozitor, dirijor Bölöni Bálint (n. 1857 - m. 29 ian. 1942) - prozator Bölöni György (n. 30 oct. 1882 - m. 11 sept. 1959) - scriitor, publicist Emil Bran (n. 11 febr. 1864 - m. 1941) - preot, lingvist Ovidiu Brazdău (n. 31 dec. 1975) - psiholog Mircea Breban (n. 20 iun. 1937 - m. 11 mart. 2005) - avocat, artist plastic Adina Livia Chirila (n. 1 oct. 1964) - învăţătoare Teofil Chiş (n. 1951) - maestru emerit al sportului Dumitru Corbeanu (n. 17 aug. 1947 - m. 16 noiembrie 2014) - profesor Demetriu Coroianu (n. 26 oct. 1814 - m. 29 dec. 1891) - vicar al Silvaniei Dumitru Costălaş (n. 4 aug. 1965) - pictor Simion Cotoi (n. 9 mart. 1931) - medic Csók Erzsébet (n. 19 iul. 1979) - inginer

61 Petre Cupcea (n. 21 mai 1875 - ?) - preot Claudiu Marius Deaconescu (n. 13 dec. 1968) - artist plastic Deák Ferenc (n. 9 dec. 1927 - m. 10 mai 2001) - profesor universitar, jurist Eszenyei Mária (n. 19 iun. 1927 - m. 12 febr. 2016) - preot reformat, teolog, profesor universitar Farkas Albert (n. 1 aug. 1842 - m. 9 oct. 1915) - scriitor, ziarist Farmathy Zoltán (n. 9 iul. 1924 - m. 4 ian. 2006) - fotbalist Farmati Anna (n. 22 ian. 1972) - redactor, pedagog Eugen Fânăţeanu (n. 31 mart. 1939 - m. 11 apr. 1988, Bucureşti) - cântăreţ de operă, operetă Fodor László (n. 22 iun. 1916, Dej - 26 mai 2014, Salonta) - instructor popular Fodor Levente (n. 3 aug. 1941) - artist plastic Formanek Gyula (n. 29 oct. 1931) - farmacist Gáspár Ferenc (n. 1862 - m. 12 iul. 1923, Budapesta) - medic, prozator Ion Gheţie (n. 21 nov. 1930) - filolog, lingvist Mircea Traian Gozaru (n. 28 iul. 1939) - scriitor Hajdu Attila (n. 5 apr. 1945, Cluj - m. 5 dec. 2012, Tîrgu Mureș) - medic stomatolog, artist plastic, scriitor Halmágyi István (n. 1719 - m. 1 mai 1785, Chilieni) - memorialist, comite Hary Béla Adalbert (n. 2 oct. 1934 - m. 14 mai 2011, Cluj-Napoca) - compozitor, dirijor

62 Hegedüs Sándor (n. 17 mart. 1861 - m. 31 ian. 1925) - scriitor Jakab László (n. 4 febr. 1892 - m. 6 ian. 1967) - scriitor Joikits Attila (n. 22 sept. 1939, Cluj) - profesor Alexandru Jula (n. 24 iul. 1934) - solist de muzică uşoară Keresztes József Róbert (n. 24 mart. 1980) - artist plastic Kiss Lehel (n. 18 mai 1984) - poet, preot Krasznay Mihály (n. 29 sept. 1832 - m. 27 aug. 1892, Cluj) - actor Láng Endre (n. ?) - compozitor, dirijor Gabriel Antoniu Lavrincic (n. 10 febr. 1976) - profesor, traducător Ioan P. Lazăr (n. 22 febr. 1862, Suciu de Sus, jud. Maramureş - m. 19 nov. 1915) - învăţător Lux Terka (n. 1873 - m. 9 mai 1938, Budapesta) - scriitoare Nicolae Man (8 oct. 1956) - artist plastic Mártonfy Lajos (n. 21 mai 1857 - m. 20 dec. 1908, Gherla) - paleontolog, geolog, profesor Alice Valeria Micu (n. 14 febr. 1971) - scriitor, traducător, jurnalist Miháltz Ödön (n. 20 mai 1855 - m. 10 iul. 1887, Miskolc, Ungaria) - profesor Mózes Teréz (n. 6 nov. 1919) - etnograf Nagy Dániel (n. 1981) - artist liber profesionist Nagy Mihail Gheorghe (n. 29 sept. 1937 - m. 2013) - profesor

63 Nyiszli Miklós (n. 17 iun. 1901 - m. 5 mai 1956, Oradea) - medic, memorialist Simion Oros (n. 21 ian. 1885 - m. 5 mai 1972) - învăţător Ioan Ossian (n. 27 mart. 1885, Homorodu de Mijloc, jud. Satu Mare - m. 4 ian. 1953) - profesor Őszi Kornél (8 mai 1869 - 7 aug. 1939, Budapesta) - gazetar Papp Béla (n. 12 aug. 1936, Dej, jud. Cluj) - profesor, instructor popular Papp Viktor (n. 13 apr. 1881 - m. 10 mai 1954, Budapesta) - critic muzical, compozitor Páskuj Lajos (n. 8 sept. 1824 - m. 28 iun. 1887, Satu Mare) - abate-canonic romano-catolic, poet Pasternak József (n. 19 sept. 1901 - m. 13 sept. 1991, Beverly Hills) - producător de filme Péterfalvi Szatmáry Károly (n. 24 iul. 1831 - m. 24 ian. 1891, Budapesta) - scriitor, profesor Gheorghe Pîrvu (n. 7 iun. 1927 - m. 2 apr. 1997) - profesor Andrei Liviu Pop (n. 1816 - m. 1898) - profesor Dionisiu Horia Pop (n. 20 nov. 1965) - istoric, cercetător ştiinţific George Pop de Băseşti (n. 1 aug. 1835, Băseşti, jud. Maramureş - m. 23 febr. 1919) - jurist, om politic Vasile Pop (n. 25 apr. 1941, Sebiş, jud. Bihor) - inginer Posta Ervin (n. 15 febr. 1976) - actor Reismann Irma (n. 20 aug. 1895 - m. 1944) - ziaristă, poetă

64 Somló József (n. 1 oct. 1893 - m. 21 mai 1954, Budapesta) - solist de operă Somlyai László (n. 18 febr. 1919 - m. 26 apr. 1975, Dresda) - scriitor, publicist Somogyi Kálmán (n. 26 aug. 1878 - m. 11 aug. 1953) - avocat Szabó Mózes (n. 4 mai 1879 - m. 26 sept. 1957, Timişoara) - istoric literar, traducător Szabó M. Attila (n. 15 nov. 1938) - profesor, redactor de dicţionare, istoric literar Széman Péter (n. 8 nov. 1949, Cluj) - medic Széman Rózsa (n. 18 nov. 1954, Cluj) - asistent medical Szentes Ferenc (n. 15 aug. 1907 - m. 20 ian. 1992, Cluj-Napoca) - actor Szilágyi Bea (n. 18 iul. 1908 - m. 2 oct. 1987, Budapesta) - actriţă Szőnyi Levente (n. 23 oct. 1975) - preot reformat Marin Ştefan (n. 1 apr. 1945, Şuşanii de Jos, jud. Vîlcea) - profesor, publicist Alexandru Şterca Şuluţiu (n. 15 febr. 1794, Abrud - m. 7 sept. 1867) - vicar Teodor Topan (n. 6 ian. 1946, Mînău, jud. Maramureş - m. 23 iun. 2006, Mînău, jud. Maramureş) - poet Gavril Trif (n. 1845, Săcălăşeni, jud. Maramureş - m. 1912) - profesor Gheorghe Dorel Trif (n. 14 iul. 1951, Petreasa, jud. Alba) - inginer, inventator

65 Turai Tünde (n. 15 febr. 1977, Marghita, jud. Bihor) - etnograf, antropolog Várady Zsigmond (n. 4 ian. 1865 - m. 17 ian. 1913, Semmering, Austria) - avocat, gazetar Varga Márton (n. 11 nov. 1886 - m. 11 ian. 1952, Budapesta) - horticultor Zsigmond Attila (n. 30 iul. 1971) - preot, istoric de artă

· Contribuţii la monografia Liceului Simion Bărnuţiu din Şimleu Silvaniei - Anton, C.; Căbuz, I.; Crişmaru, I.; Papp B.; Pîrvu, Gh., Oradea, 1970 · Cartea Şimleului - Vetişanu-Mocanu, Vasile, Bucureşti, Ed. Litera, 1985 · Szilágysomlyó. A Báthory vár, Cluj-Napoca, 1993 · A 750 éves Szilágysomlyó 1251-2001 - Hajdu Attila (redactor), Cluj-Napoca, Ed. Művelődés, 2001 · A szilágysomlyói református egyház története - Fodor László, Zalău, Ed. Hepe Arthupa, 2005 · Şimleu Silvaniei - Monografie arheologică - Pop, Horea; Bejinariu, I.; Bejinariu, C.; Sana, Daniel; Băcueţ-Crişan, Sanda; Băcueţ-Crişan, Dan; Csók Zsolt, Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2006 · Viitorul trecutului - Corbeanu, Dumitru, Şimleu Silvaniei, Ed. Tipovid, 2011 · Adevăr şi mit despre tezaurele şimleuane - Corbeanu, Dumitru, Şimleu Silvaniei, Ed. Tipovid, 2013 · Retrospectiva sportului şimleuan. Rezumat 1935- 2013 - Ştefan, Marin, Zalău, Ed. Silvania, 2013

66 BIC Atestare documentară: 1956 Bic Obiective turistice: - Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului de la Mănăstirea Bic, a fost construită în Stîna în anul 1778 şi zugrăvită de meşterul Ioan Olariu şi Andreian (Gorga). A fost mutată la Bic în anul 1997. În biserică se găsesc cinci icoane pe lemn de mare valoare: Maica Domnului cu Iisus, Adormirea Maicii Domnului, Arhidiaconul Ştefan, Maica Domnului cu Pruncul. În data de 8 mai 2004 s-a adus de la Bucureşti Icoana Maicii Domnului, icoană făcătoare de minuni. Piatra de temelie a noii biserici a fost pusă în anul 1996, având hramul Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul. Întregul ansamblu mănăstiresc se numeşte Sfânta Treime

CEHEI Atestare documentară: 1259 terra Chechy Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil. A fost strămutată din satul Cîmpia în anul 1763. Se presupune că pictura a fost realizată de zugravul Nichita din Zalnoc, la sfârşitul sec. al XVIII-lea - Biserica Ortodoxă Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, construită în anul 1948, renovată şi resfinţită în 11 oct. 2009

67 - Balta Cehei - rezervaţie naturală de tip faunistic, situată în lunca râului Crasna, are o întindere de 7,30 ha la o altitudine medie de 192 m Oameni în memoria locului: Gheorghe Boşca (n. 23 apr. 1927) - profesor Constantin Milaş (n. 11 mai 1938) - lingvist Vasile-Romul Pop (n. 20 mart. 1939) - preot, eseist

PUSTA Atestare documentară: 1956 Pusta www.simleusilvaniei.ro

68 Comuna AGRIJ

Populaţia: 1.370 locuitori/comună, din care 953-români, 3-maghiari, 377-romi, 37-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este situată în partea de sud-est a judeţului, la o distanţă de 22 km de Zalău, are o suprafaţă de 33,03 km2

AGRIJ Atestare documentară: 1459 Felegreg Obiective turistice: - Biserica Ortodoxă - a fost construită în perioada 1906-1909. Este o biserică de piatră în stil gotic. Pictura a fost realizată de Szeman Ştefan în ulei pe pânză şi a fost terminată în 1910. Pictura a fost refăcută în 2011 de pictorul clujean Tuluc Daniel, a fost sfinţită

69 în 29 iunie 2013, având hramul Sf. Apostoli Petru şi Pavel Obiceiuri, tradiţii specifice: - ţesătorie şi cusătorie tradiţională Asociaţii, fundaţii, societăţi culturale: - Grupul de datini şi obiceiuri al copiilor - Ansamblul de dansuri ţigăneşti Porumbiţa - Grupul vocal al Şcolii Gimnaziale Agrij Oameni în memoria locului: Gabriel-Viorel Gârdan (n. 16 sept. 1977) – preot Aurica Grec (n. 16 apr. 1962) - inginer chimist, prof. univ. dr.

· Rămâi sănătos Agriju: folclor muzical de pe Valea Agrijului - Jecan, Viorel, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2009

RĂSTOLŢU DEŞERT Atestare documentară: 1600 Alsó Rajtocz Obiective turistice: - Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului, a fost construită în perioada 1802-1809, din lemn masiv de stejar. A fost pictată de meşterul Ioan Pop din Românaşi Obiceiuri, tradiţii specifice: - un obicei specific satului este reprezentat de organizarea înaintea nunţii a piperului. O întâlnire între tinerii din sat similară cu petrecerea burlacilor. La piper mergeau fetele, feciorii şi mirii. Aceştia erau în

70 centrul atenţiei pentru că îşi luau rămas bun de la feciorie. Dacă cumva mirele sau mireasa sunt regretaţi de vreun iubit sau iubită din sat, strigăturile sunt adresate şi celui ce a părăsit, dar şi celui părăsit - uratul din deal, înainte de Anul Nou. Pe două dealuri opuse se adună grupuri de tineri, în special bărbaţi ce aprind focuri mari şi încep să strige într-un dialog prin care este evaluat fiecare tânăr sau gospodar din sat; tot satul ascultă cu luare aminte şi astfel fiecare îşi află modul cum este apreciat de colectivitate Oameni în memoria locului: Silvia Bodea Sălăjan (n. 31 mai 1949) - profesoară, scriitoare Gavril Vlaicu (n. 12 oct. 1946) - horticultor

· Răstolţu Deşert. Satul dintre dealuri - Vlaicu, Gavril, Zalău, Ed. Silvania, 2005 · Satul Răstolţu-Deşert - Metafora unei iubiri: monografie - Bodea Sălăjan, Silvia, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2010 www.comunaagrij.ro

71 Comuna ALMAŞU

Populaţia: 2.237 locuitori/comună, din care 1.233-români, 725-maghiari, 218-romi, 61-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este situată în partea sudică a judeţului, în bazinul hidrografic al râului Almaş, la 51 km faţă de Zalău. Are o suprafaţă de 159,70 km2

ALMAŞU Atestare documentară: 1239 monasterium de Almaş Obiective turistice: - Cetatea Almaşului: a fost construită în perioada 1249-1278, fiind una dintre cele mai vechi cetăţi din ţara noastră, situată la o altitudine de 500 m de şoseaua Zalău - Huedin, pe malul drept al văii, pe coama dealului numit Între şanţuri. Cetatea medievală este amintită prima dată în anul 1370, când regele Ludovic 72 cel Mare o donează magistrului Bebek György şi fiilor acestuia Imre şi Detre, respectiv nepoţilor György, László şi Ferenc. În perioada 1545-1546, cetatea a aparţinut domnului Moldovei, Petru Rareş. Ruinele rămase sunt înscrise în lista monumentelor istorice din Judeţul Sălaj - Monumentul Eroilor Români din Primul şi al Doilea Război Mondial este amplasat în curtea primăriei, are formă de obelisc, din beton şi are o înălţime de 5,5 m. Pe partea frontală a obeliscului este inscripţionat următorul text: Slavă eroilor căzuţi în războaiele dintre anii 1914-1918 şi 1940-1944 - Monumentul Eroilor Români din Primul şi al Doilea Război Mondial, amplasat în faţa Bisericii Ortodoxe, realizat cu sprijinul Primăriei Almaşu în 27 aprilie 2008, cu inscripţia Cinste eroilor noştri 1914-1918, 1940-1944. Pe placa din marmură albă sunt inscripţionate numele eroilor căzuţi în Primul (18) şi al Doilea Război Mondial (10) - Conacul Csáky. Conacul din centrul moşiei s-a construit sub cetatea Almaşului (donată în 1594 de Báthory Zsigmond familiei Csáky). Monumentul istoric a fost construit în perioada 1815-1819, este alcătuit din două construcţii principale cu mansardă, care au fost unite de-a lungul timpului. Deasupra uşii era o tăbliţă pe care era inscripţionat anul 1819 şi un blazon. Astăzi proprietar este Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău. Clădirile anexe au fost demolate, din fostul conac mai existând doar ruine

73 - Biserica Reformată - datează din sec. al XVIII-lea. Orga a fost construită în 1902 de Csintalan Gyula Manifestări culturale: - Ziua Cetăţii Almaşului - se desfăşoară anual în duminica din săptămâna 16-22 august, începând din anul 2009 Obiceiuri, tradiţii specifice: colindatul Asociaţii, fundaţii, societăţi culturale: - Ansamblul romilor Romaniţa - a participat şi la festivaluri naţionale (Horezu - Vîlcea, Mediaş etc.)

BĂBIU Atestare documentară: 1291-1294 Babun Obiective turistice: - Biserica Reformată - construită pe locul unei vechi biserici de lemn din sec. al XVIII-lea care a ars. Noua biserică a fost construită în anul 1935 după planul arhitectului Kós Károly, din vechea biserică păstrându-se câteva picturi care au fost realizate de Kövendi Asztalos János în anul 1763

CUTIŞ Atestare documentară: 1453 poss. Kewkenpathak Parteneriate cu străinătatea: Safre, Franţa

· Monografia satului Cutiș - Sabău, Liviu, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2015 · Parohia Greco-Catolică Cutiș în documente - Sabău, Liviu, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2017

74 JEBUCU Atestare documentară: 1391 Sobok Obiective turistice: - Biserica Reformată a fost construită în anul 1681. Clopotele au fost turnate în 1792 şi 1803, iar orga a fost realizată în anul 1819

MESTEACĂNU Atestare documentară: 1431 yayuode (valahales) de Nyres

PETRINZEL Atestare documentară: 1370 possessiones ambe Petri Obiective turistice: - Biserica Reformată, reconstruită prin anii 1700, modificată (lărgită) în 1903

SFĂRAŞ Atestare documentară: 1262-1270 terra Fornos Obiective turistice: - Biserica Reformată a fost construită în anul 1750 pe ruinele unei biserici mai vechi datată 1505-1510. Amvonul a fost realizat în 1750 de Umling Lőrinc, iar tavanul casetat de Asztalos János. Turnul clopotniţei adăposteşte cel mai vechi clopot din zonă, el fiind datat 1475

75 - Conacul Szentiványi, a fost construit în 1893 de Szentiványi Gyula şi Szabó Polixénia din Turia de Jos. În prezent în clădire funcţionează un cămin de bătrâni

STANA Atestare documentară: 1288 terra Zthana Obiective turistice: - Biserica Reformată cu tavan casetat, datată din anul 1640, modificată în 1742 şi lărgită în 1838 - fâneţe naturale şi arborete (rezervaţie naturală) Oameni în memoria locului: Kós András (n. 4 nov. 1914 - m. 11 iun. 2010, Cluj- Napoca) - sculptor

ŢĂUDU Atestare documentară: 1334 Thoy

· Monografia comunei Almaşu (need.) www.comunaalmasu.ro

76 Comuna BĂBENI

Populaţia: 1.742 locuitori/comună, din care 1.645-români, 11-maghiari, 32-romi, 54-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este aşezat în partea nord-estică a judeţului, la o distanţă de 44 km faţă de Zalău, având o suprafaţă de 53,89 km2. Comuna se întinde la contactul a trei mari unităţi de relief: Culoarul Someşului, Dealurile Şimişna-Gîrbou şi Podişul Purcăreţ-Boiu Mare-Jugăstreni

BĂBENI Atestare documentară: 1377 Baba Obiective turistice: - Biserica Ortodoxă a fost construită în anul 1873. În anul 1926 a fost pictat interiorul, în aceeaşi perioadă

77 făcându-se şi lucrările de restaurare. În anul 1991 biserica a fost renovată, fiind refăcută şi pictura interioară - cariera de calcar - prima carieră a fost deschisă în vremea Austro-Ungariei. Cu timpul au mai fost deschise câteva sectoare. În urma unei explozii s-a descoperit peştera de la Cuciulat Oameni în memoria locului: Valer Vlad (n. 30 nov. 1945 - m. 14 iul. 2001) - profesor

CIOCMANI Atestare documentară: 1461 Chokman Oameni în memoria locului: Simeon Rotariu (n. ? - m. ?) - învăţător, folclorist Vasile Rusu (n. 10 iun. 1936) - scriitor

CLIŢ Atestare documentară: 1554 Kylych Obiective turistice: - Rezervaţia naturală peisagistică Stanii Cliţului se întinde pe o suprafaţă de 16 ha. Aceasta este considerată a fi cea mai mare deschidere în formaţiunile Oligocene din întreg Bazinul Transilvaniei. Pe stâncile golaşe creşte o specie rară de plantă, Iarba neagră, care s-a adaptat foarte bine la condiţiile de mediu

78 - partea superioară a Văii Cliţului, numită şi Valea Umbrelor, atrăgătoare prin nişele din stânci, ea fiind un defileu cu multe ramificaţii

PIROŞA Atestare documentară: 1603 Pirosfalva Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, datează, probabil, din sec. al XVII-lea, construită din lemn de stejar

POIENIŢA Atestare documentară: 1543 Poynycza Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, datează din sec. al XVIII-lea. Biserica renovată a fost zugrăvită în anul 1863 de zugravii Mihail Şoimuşan din Moigrad şi Ioan Prideru din Oarţa - culmea dealului Poieniţa cu pietrele Moşu şi Baba. Moşu are o înălţime de 12-13 m şi o grosime de 3,5 - 5,5 m. Baba are o înălţime de cca 5 m şi un diametru de 7,5 m www.comunababeni.ro

79 Comuna BĂLAN

Populaţia: 3.722 locuitori/comună, din care 3.530-români, 11-maghiari, 101-romi, 80-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este aşezată în partea sud-estică a judeţului, la o distanţă de 45 km de Zalău. Suprafaţa totală a comunei este de 94,70 km2

BĂLAN Atestare documentară: 1399 Balashaza Obiective turistice: - Sfânta Mănăstire Adormirea Maicii Domnului, situată la aprox. 4 km de satul Chendrea datează din secolul al XIV-lea. Prima bisericuţă din poiana mănăstirii a fost ridicată de credincioşii din Bălan şi în jurul anului 1848 a fost mutată în sat (fără Sfânta Masă), în incinta cimitirului parohial, unde se află şi 80 azi. Sfânta Masă a rămas pe locul iniţial, fiind expusă intemperiilor până-n 1860, când a fost îngrădit şi acoperit Sfântul prestol cu un altar miniatural din bârne de stejar şi acoperit cu şindrilă, de o familie evlavioasă din Bălan. După anul 1990, pentru înfrumuseţarea locului, credincioşii au mai adăugat naosul şi pronaosul, urmând planul original al primei biserici (dreptunghiular, cu absidă poligonală). Pe latura sudică a mănăstirii a fost construită în 1926 o biserică pavilionară din lemn, la iniţiativa preotului paroh din acea vreme, Pop Ioan din Bălan. În 15 august 1983 a avut loc sfinţirea lucrărilor de reparaţie de la mănăstire şi s-a reluat tradiţia de pelerinaj. Mănăstirea a avut obşte de călugări până-n toamna anului 2010 când a devenit schit de maici, numărând în prezent o monahie, două rasofore şi două surori. În vara anului 2011 a fost ridicat un altar de vară din lemn de brad, realizat în stil maramureşean - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil din Bălan (Joseni), datată 1695, este construită din lemn de ulm şi stejar. Pictura este din ulei pe pânză care s-a făcut în anul 1806, pictorul fiind necunoscut - Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului din cimitirul parohial Bălan (Cricova), nu se cunoaşte data construcţiei. Se presupune că ar fi începutul sec. al XVII-lea. Se ştie doar că în anul 1849 a fost adusă de la hotar şi reconstruită în cimitirul satului - Monumentul eroilor în formă de cruce, amplasat în curtea Bisericii Ortodoxe este construit din beton

81 armat, piatră şi marmură neagră, având inscripţia În cinstea eroilor din satul Bălan, fiind trecute şi numele celor 33 de eroi din Primul şi al Doilea Război Mondial. Lucrarea a fost începută în 2012. A fost sfinţită în 30 iunie 2013 Oameni în memoria locului: Isai Călăcean (n. 9 iul. 1927) - meşter Dinu Iancu Sălăjanu (n. 2 iul. 1969) - solist de muzică populară Grigore Haiduc (n. 14 mai 1937) - meşter

CHECHIŞ Atestare documentară: 1350 Kwtteusmezeu Obiective turistice: - Biserica de lemn Buna Vestire a fost ridicată în 1797 şi a fost renovată în perioada 1897-1899. Interiorul bisericii a fost pictat în anul 1965. A funcţionat până în anul 1993 când s-a sfinţit biserica nouă - 4 morminte ale eroilor (din beton) în Cimitirul Ortodox şi o placă comemorativă cu inscripţia Veşnica aducere aminte, adâncă recunoştinţă şi necontenit omagiu soldaţilor - eroi căzuţi în lupta împotriva duşmanilor hitlerişti pe teritoriul satului Chechiş în ziua de 16 octombrie 1944. Locuitorii satului Chechiş, la a 35-a aniversare a zilei eliberării Oameni în memoria locului: Ligia Maria Souca (n. 17 mai 1959) - profesoară

82 CHENDREA Atestare documentară: 1350 poss. Kendurmezeu Obiective turistice: - Monumentul aşezat în locul numit Dâmbu Şurii pe şoseaua Jibou-Hida în Chendrea, troiţă în memoria colaboratorului de seamă al lui Avram Iancu care în 1848 a luptat împotriva latifundiarilor din comuna Hida, şi a fost spânzurat în acest sat. Are următorul înscris placat în marmură neagră: S-a ridicat acest monument în memoria eroului IOANICHIE DRUHORA comandant de lăncieri în Revoluţia de la 1848 ucis mişeleşte de detaşamentele ungureşti în Răzmeriţa de la Dragu în anul 1849. Deasupra înscrisului sunt placate din aramă un înger şi o cruce, iar sub acestea tricolorul României, sub înscris sunt desenate două săbii aşezate cruciş. Monumentul a fost construit din ciment armat cu fier beton în vara anului 2002, iar dezvelirea şi sfinţirea a avut loc pe 8 noiembrie 2002. Monumentul a fost ridicat de credincioşii satului Chendrea, având ca meşter pe Morar Ioan ajutat de membrii Consiliului Parohial şi de Ianchiş Vasile sub îndrumarea directă a preotului satului, Sâia Ghiorghe - placa comemorativă Slavă eroilor din Chendrea, executată din marmură neagră şi fixată pe un suport făcut din ciment armat cu fier beton de Lucăcel Vasile de la Cooperativa Constructorul Zalău, este amplasată în curtea Bisericii Ortodoxe. A fost executată şi dezvelită în anul 1992. Această placă a fost ridicată în

83 cinstea eroilor satului Chendrea căzuţi la datorie pentru apărarea neamului, limbii, graiului, credinţei strămoşeşti, hotarelor României în Răscoala de la Bobîlna-1437, în Revoluţia de la 1848 şi în cele două războaie mondiale 1914-1918 şi 1940-1944. Pe placă sunt înscrise numele eroilor din localitate - Monumentul Eroilor din Cimitirul Ortodox, ridicat în cinstea eroilor din Chendrea şi Trestia căzuţi în cele două războaie mondiale, în Răscoala de la Bobîlna şi în Răzmeriţa de la Dragu. Acest monument a fost început în toamna anului 1982 şi a fost terminat şi sfinţit în anul 1985. A fost executat din piatră, tăiată şi şlefuită în formă de cuburi, trei dintre ele având dimensiuni de 50 cm/50 cm, iar unul de 1 m/50 cm, monumentul fiind prezentat printr-o cruce privită din toate părţile. Pe cubul de sus, pe latura din faţă sunt sculptate două săbii aşezate cruciş. Proiectul a fost executat de Morar Vasile din Chendrea, pe latura din faţă cu inscripţia Ridicatu-s-a acest monument întru jertfa eroilor acestor locuri, căzuţi pentru apărarea demnităţii sociale şi credinţei strămoşeşti pentru reîntregirea neamului românesc, 1983. Pe celelalte laturi sunt înscrise numele eroilor - Biserica Buna Vestire, a fost începută în anul 1957. S-a terminat de zidit în 1959. Lucrările de pictură au început în anul 1973 şi s-au terminat în anul 1975 Oameni în memoria locului: Vasile Burian (n. 2 sept. 1951) - învăţător, locuieşte la Chechiş

84 Ilie Popescu C. (n. 17 iul. 1947, Stoina, jud. Gorj) - profesor

· Chendrea. Trecut şi prezent - Popescu, Ilie; Socaci, Amalia-Elena; Rusta, Marinela-Elena, Zalău, Ed. Silvania, 2008

GĂLPÎIA Atestare documentară: 1350 poss. Galpuna Obiective turistice: - Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, începută în 1931. Cea veche a fost mutată la Ciucea, în incinta castelului poetului Octavian Goga - cinci morminte ale eroilor căzuţi în al Doilea Război Mondial, trei în Cimitirul Pusta, 2 în curtea Bisericii Ortodoxe, semnele de căpătâi sunt confecţionate din beton

GÎLGĂU ALMAŞULUI Atestare documentară: 1560 Chalgo Obiective turistice: - Biserica Parohială a fost construită în anul 1805 de către contesa Haller Rozalia. Biserica veche de lemn care a existat până în 1750, nu se mai află în sat. Urmele ei s-au pierdut în vreme - Grădina Zmeilor, rezervaţie naturală de interes naţional, este situată la o altitudine medie de 290 m, pe o suprafaţă de 3 ha. Cele mai impresionante sunt două stânci în formă de prismă, numite Zmeul şi Zmeoaica.

85 Alte blocuri de piatră au fost denumite Moşu, Eva, Dorobanţu, Fata Cătanii etc. Unele dintre ele au o înălţime de 10-12 m, altele au rămas ca nişte movile de 1 m. Localnicii numesc acest Complex Megalitic - Fata Cătanii, după legenda care circulă despre această zonă peisagistică - Monumentul eroilor în formă de cruce placată cu marmură neagră (confecţionat din beton armat, piatră şi marmură neagră) amplasat în curtea Casei Parohiale, dezvelit în anul 2009. Pe monument sunt inscripţionate următoarele: Spre veşnica cinstire a eroilor căzuţi pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti, pentru integritatea neamului, pentru libertatea şi demnitatea noastră şi numele a 30 de eroi din sat Oameni în memoria locului: Irina Goanţă (n. 15 iun. 1947) - profesoară Ioan Goron (n. 25 nov. 1892 - m. 10 ian. 1943) - profesor, redactor www.primariabalan.ro

86 Comuna BĂNIŞOR

Populaţia: 2.022 locuitori/comună, din care 1.962- români, 9-maghiari, 23-romi, 28-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este aşezată în Depresiunea Şimleului, în bazinul hidrografic al Banului, afluent de stânga al râului Crasna, la 30 km de Zalău. Are o suprafaţă de 32,10 km2

BĂNIŞOR Atestare documentară: 1213 villa Ban Obiective turistice: - Biserica Ortodoxă - a fost construită în perioada 1894-1896. Biserica veche a fost demolată în 1897. În 1995 a fost renovată şi pictura interioară a fost refăcută - Monumentul eroilor din Primul Război Mondial, ridicat în 1936 87 - crucea din curtea bisericii ridicată în anul 1971 în memoria eroilor bănişoreni căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial Asociaţii, fundaţii, societăţi culturale: - Asociaţia Fiii satului Bănişor Oameni în memoria locului: Sterian Violin (n. 28 oct. 1951, Bretea Română, jud. Hunedoara) - profesor Artemiu Iosif Vanca (n. 18 iun. 1936) - inginer Tiberiu Vanca (n. 1 aug. 1933) - avocat

· Bănişor. Monografie - amintiri - Violin, Sterian; Vanca, Artemiu, Cluj-Napoca, Ed. Supergraph, 2005 · Bănişorul mitic - Vanca, Tiberiu, Deva, Ed. Călăuza, 2007 · Comoara din Dealul Magiarului - Vanca, Artemiu, Bucureşti, Ed. Contrast, 2009 · Secretul comorii - Vanca, Artemiu, Bucureşti, Ed. Contrast, 2010 · Comorile de sub Meseş - Vanca, Artemiu, Bucureşti, Ed. Contrast, 2011 · Iubirile băieţilor din Valea Banului - Vanca, Artemiu, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2012 · Zori întunecate - Vanca, Artemiu, Bucureşti, Ed. Arefeana, 2013 · Bănişor - Anuarul Asociaţiei Fiii Satului Bănişor (din 2004)

88 BAN Atestare documentară: 1213 villa Bani, Ban Oameni în memoria locului: Ioan Iepure (n. 27 mart. 1959) - scriitor

PECEIU Atestare documentară: 1214 villa Pechely Oameni în memoria locului: Florian Onica (n. 17 mart. 1954) - preot, profesor

· Dor de Peceiu - But, Sofia, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2014 · Peceiu (1214-2014). Schiţă monografică - Onica, Florian, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2014 · Povestea unui sat sălăjean, între document și oralitate: Peceiu - Iepure, Ioan Viorel (coordonator), Zalău, Ed. Porolissum; Ed. Caiete Silvane, 2014

· Comuna Bănişor până în zilele noastre - Maioş, Floare, Biblioteca Comunală Bănişor, 2000 (dact.) www.primariabanisor.ro

89 Comuna BENESAT

Populaţia: 1.536 locuitori/comună, din care 1.099- români, 423-maghiari, 14-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este aşezată în partea de nord a judeţului, în partea estică a Bazinului Cehu Silvaniei, pe Valea Someşului, la 18 km faţă de Jibou şi 44 km de Zalău, are o suprafaţă de 28,75 km2

BENESAT Atestare documentară: 1475 Benedfalwa, Benedfalva Obiective turistice: - Defileul Someşului dintre Benesat şi Ţicău - Strâmtorile Someşului - Masivul Dealul Mare (toate în aceeaşi zonă)

90 - Statuia Maicii Domnului, a fost ridicată în 1822. Este cioplită în piatră şi se găseşte în curtea casei lui Moldovan Petre, la 30 m de drumul principal - Biserica de piatră Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, se presupune că a fost construită în jurul anului 1778 - Biserica Reformată construită în anul 1909 - Lacul Benesat cu o suprafaţă de 4,5 ha şi o adâncime de 2-3 m. S-a format în urma inundaţiilor din 1970 şi în urma dragărilor. Lacul a fost populat cu crap, caras şi alte specii de peşte şi este inclus în circuitul turistic

ALUNIŞ Atestare documentară: 1246 Sceplok Obiective turistice: - Biserica Sf. Apostoli Mihail şi Gavriil, în stil bizantin în formă de cruce, a fost construită în perioada 1937- 1942. A fost construită de Weel Titto din Jibou şi a fost pictată de pictorul Mureşan Aurel din Satu Mare - crucea de lemn din curtea bisericii, nu se cunoaşte anul ridicării - crucea de piatră cioplită (1933), în curtea bisericii - crucea de piatră cioplită, ridicată după al Doilea Război Mondial de către credincioşii Boda Gheorghe şi Năprădean Rozalia, în memoria celor doi soldaţi căzuţi pe front. Crucea este situată în curtea bisericii - crucea de lemn cioplit şi sculptat, renovată în 1932, ridicată în hotarul dinspre est al satului - crucea de lemn sculptat, ridicată de Domuţa Teodor în anul 1924, amplasată în cimitirul vechi

91 - crucea de lemn cioplit, ridicată de Boda Rozalia în grădina casei, după cel de-al Doilea Război Mondial - crucea monument de piatră cioplită, ridicată de familia Mureşan în anul 1933, aşezată în partea de apus a satului - monumentul eroilor morți în cele două războaie mondiale - monumentul de piatră firidă, cu bustul Maicii Domnului, ridicat de familia preotului Laurenţiu Bran, înainte de Primul Război Mondial, în cimitirul vechi, aproape de vechea biserică - cruce monument de piatră ridicată de familia Lucăcel, în 1978, situată în cimitirul nou - cariera de piatră - Muzeul Etnografic a luat fiinţă în anul 2007 printr-un proiect finanţat de Banca Mondială. Muzeul funcţionează în clădirea şcolii, iar în cele două săli sunt expuse în jur de 150 de obiecte de vestimentaţie şi casnice, unelte care reflectă îndeletnicirile alunişenilor Asociaţii, fundaţii, societăţi culturale: - Grupul vocal folcloric Săplăcancele - formaţia de dansuri populare cu membri din trei generaţii Obiceiuri, tradiţii specifice: şezătoarea şi claca sunt obiceiuri vechi în Aluniş. Şezătoarea a constituit unul dintre obiceiurile cu funcţii complexe, cu rol important în evoluţia culturii. A jucat un puternic rol social, contribuind la închegarea şi menţinerea sentimentului de colectivitate al membrilor obştei, constituind

92 prilejuri sociale unde se transmitea şi se prelua tradiţia, unde se învăţau comorile creaţiei populare orale. Claca era o acţiune de muncă colectivă întreprinsă în scopul de întrajutorare reciprocă - Cântecul de seceriş şi Cununa sunt obiceiuri moştenite din bătrâni. Cântecele înveseleau inimile oamenilor, îi îndemnau la muncă. Horea săcerii vorbeşte şi despre un moment mai îndepărtat şi trist din viaţa ţăranului român când pentru o plată de nimic trebuiau să lucreze pământul Aceste obiceiuri au fost practicate în majoritatea satelor sălăjene. Oameni în memoria locului: Constantin Cobîrzan (n. 19 nov. 1939) - profesor Grigorie M. Croitoru (n. 1 febr. 1939, Preoteşti, com. Goruneşti, jud. Vîlcea) - profesor Maria V. Croitoru (n. 17 aug. 1947) - profesor Flavius Lucăcel (n. 26 aug. 1968) - artist plastic, scriitor

· Pe unde umblă doru - folclor literar din satul Aluniş - Croitoru, Grigorie M.; Croitoru, Maria V., Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2004 · Nume de oameni, nume de animale, nume de locuri în satul Aluniş - Croitoru, Grigorie M.; Croitoru, Maria V., Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2005 · Obiceiul de a chiui şi chiuiturile din satul Aluniş, judeţul Sălaj - Croitoru, Grigorie M.; Croitoru, Maria V., Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2007

93 · Din folclorul copiilor şi tinerilor din Aluniş - Croitoru, Grigorie M.; Croitoru, Maria V., Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2008 · Meşteşugul şi arta populară în satul Aluniş - Croitoru, Grigorie M.; Croitoru, Maria V., Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2008 · Din datinile, eresurile şi practicile magice ale alunişenilor la începutul mileniului al treilea - Croitoru, Grigorie M.; Croitoru, Maria V., Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2010 · Glosar de cuvinte regionale aparţinând graiului vorbit în satul Aluniş - Croitoru, Grigorie M.; Croitoru, Maria V., Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2011 · Obiceiul de a colinda şi colindele din satul Aluniş - Croitoru, Grigorie M.; Croitoru, Maria V., Zalău, Ed. Caiete Silvane; Cluj-Napoca, Ed. Eikon, 2013 · Cealăii lumii - basme/povești, snoave, legende, bancuri (culese din Aluniș de-a lungul anilor) - Croitoru, Grigorie M.; Croitoru, Maria V., Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2016

BIUŞA Atestare documentară: 1388 Beushaza Obiective turistice: - Biserica Reformată (1650), de lemn şi acoperită cu paie - Biserica Reformată, construită în 1913. Clopotniţa a fost înlocuită cu un turn care are o înălţime de 24 m, are două clopote, cel mai vechi datând din 1926

94

· Istoria comunei Benesat - Gavra, Augustin Leontin, Tîrgu Mureș, Ed. Edu, 2014 · Monografia comunei Benesat. Lucrare de licenţă - Muntean, Cristina, 2004 (need.) www.primaria-benesat.ro

95 Comuna BOBOTA

Populaţia: 3.766 locuitori/comună, din care 2.987 români, 38-maghiari, 592-romi, 149-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este aşezată în partea de nord- vest a judeţului, la 34 km de Zalău şi 23 km faţă de Şimleu Silvaniei. Are o suprafaţă de 69,83 km2

BOBOTA Atestare documentară: 1213 villa Babud Obiective turistice: - Centrul Cultural Şincai-Coposu, inaugurat la 22 noiembrie 1998. Muzeul este compus din mai multe încăperi, dedicate celor doi oameni politici, cu multe informaţii legate de viaţa şi opera marilor personalităţi.

96 Obiectele de ceramică, ce decorează încăperile, sunt în mare parte unicate - Bustul lui Corneliu Coposu din curtea interioară a muzeului, dezvelit la 22 noiembrie 1998 - la intrarea în satul Bobota, pe şoseaua judeţeană care leagă judeţul Sălaj de judeţul Satu Mare se află Fântâna Gheorghe Şincai - lângă această fântână marele cărturar a dat sfaturi şi îndrumări locuitorilor din comună - izvorul sulfuros, izvoarele feruginoase - prezenţa lalelei pestriţe, plantă ocrotită prin lege - Cimitirul Eroilor - Mănăstirea Naşterea Sf. Ioan Botezătorul. În 14 iunie 2004 s-a pus piatra de temelie a mănăstirii Oameni în memoria locului: Gavril Baican (n. 15 oct. 1942) - inginer Corneliu Coposu (n. 20 mai 1914 - m. 11 nov. 1995, Bucureşti) - jurist, om politic Demetriu Coroianu (n. 26 oct. 1814, Aşchileu Mare - m. 29 dec. 1891) - preot Pop, Vasile-Marinel (n. 12 aug. 1973) - cercetător ştiinţific Sas, Gheorghe (n. 12 febr. 1971) - profesor Seling Pop, Rodica (n. 24 oct. 1975) - profesoară

· Monografia localităţii Bobota între istorie şi memorie. Coordonator Marin Pop, Cluj-Napoca, Ed. Eikon, 2013

97 DERŞIDA Atestare documentară: 1349 Derzsida Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, datează din anul 1700. Pictura a fost terminată în anul 1771 şi a fost făcută de Nichita. Se mai păstrează urme de pictură exterioară

ZALNOC Atestare documentară: 1327 Zanuk Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, data construirii bisericii este considerată ca fiind anul 1700. A fost construită din bârne de stejar, îmbinate fără cuie şi pictată în stil oriental. Biserica a fost construită de meşterul Petre şi zugrăvită de Nichita. Pictura a fost realizată de Ţiple Popa sau Ioan din urba Deda la sfârşitul secolului al XVIII-lea - izvoare minerale sulfuroase - în anul 1888 funcţiona aici o staţiune balneară pentru tratarea reumatismului, în prezent fiind într-o avansată stare de degradare - în Pădurea Ursoiului (la circa 2,5 km de Zalnoc) se găseşte Peştera Pintii (Peştera lui Pintea), constând într-o adâncitură de 20 m lungime, 5 m lăţime şi 8-10 m înălţime şi Masa lui Pintea. În această peşteră, cu pereţi aproape verticali, din piatră brută s-ar fi ascuns Pintea Viteazul în timpul răscoalei curuţilor

98 - în pădurea Chegii (la aproximativ 4 km de sat), în codrul numit Făgetul Mare, sunt ruinele cetăţii vechi a Zalnocului Oameni în memoria locului: Ioan Vasile Bulgărean (n. 14 ian. 1961) - ofiţer Ioan Tomole (n. 9 iul. 1946) - profesor, istoric

· Monografia comunei Bobota (dact.) www.primariabobota.ro

99 Comuna BOCŞA

Populaţia: 3.206 locuitori/comună, din care 1.572-români, 1.284-maghiari, 281-romi, 69-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: se întinde în Depresiunea Zalău, la o distanţă de 18 km faţă de Zalău, are o suprafaţă de 47,34 km2

BOCŞA Atestare documentară: 1349 villa Baxa Obiective turistice: - Centrul Cultural Simion Bărnuţiu, este un monument istoric construit în perioada 1937-1938. Clădirea a fost construită pentru a fi sediul Primăriei. În 19 iulie 1985 a fost înfiinţat Muzeul Satului în aceeaşi clădire,

100 dându-i-se numele de Centru Cultural şi s-a dezvelit al doilea bust al lui Simion Bărnuţiu, lucrare turnată în bronz - autor Gabriela Manole Adoc, aşezat în faţa Centrului Cultural. Muzeul are trei săli principale de expoziţie, o bibliotecă cu cărţi vechi şi valoroase şi o sală de conferinţe. Expoziţia din primele două încăperi cuprinde obiecte tradiţionale din lumea satului, precum şi obiecte arheologice din diferite perioade istorice. A treia încăpere este dedicată exclusiv lui Simion Bărnuţiu. Centrul Cultural a fost reabilitat şi consolidat în perioada 2012-2013, printr-un proiect finanţat de Primăria Bocşa - Monumentul lui Simion Bărnuţiu ridicat în anul 1878, a fost dezvelit la 14 iulie 1889. Monumentul este sub formă de obelisc, înalt de 3 m, este din marmură neagră şi piatră - Biserica Greco-Catolică Sfânta Maria, construită în perioada 1937-1940, prin contribuţia credincioşilor. Ea a fost proiectată cu o criptă pentru aşezarea osemintelor lui Simion Bărnuţiu şi ale lui Alimpiu Barbulovici. Pictura interioară a fost terminată la data de 15 august 1945, autorul fiind necunoscut - Mormântul lui Simion Bărnuţiu care a fost mutat în incinta bisericii din Bocşa, în anul 1948, împreună cu rămăşiţele pământeşti ale lui Alimpiu Barbulovici - Bustul lui Simion Bărnuţiu dezvelit la 24 septembrie 1967, sculptat de Horia Flămându (în parcul din centrul comunei)

101 - Monumentul ridicat în memoria eroilor satului, amplasat în faţa şcolii şi dezvelit la 29 iulie 2001. Monumentul are ca simbol un vultur turnat în bronz Oameni în memoria locului: Simion Bărnuţiu (n. 2 aug. 1808 - m. 28 mai 1864) - filosof, om politic Sorin Ioan Boldea (n. 24 iun. 1938) - jurist, profesor Margin, Ioan (n. 15 apr. 1939 - m. 6 aug. 2011 ) - profesor

· Bocşa la 806 ani. File de istorie - Margin, Ioan, 2011

BORLA Atestare documentară: 1341 poss. Barla Obiective turistice: - Biserica Reformată a fost construită în perioada 1782-1784, din piatră şi cărămidă, în locul bisericii de lemn. Clopotul primei biserici construite în 1654 s-a păstrat până în zilele noastre. Turnul bisericii s-a construit în perioada 1807-1835, iar orga a fost construită în anul 1863 Oameni în memoria locului: Mátis Béla (n. 10 sept. 1927 - m. 10 febr. 1987, Baia Mare) - scriitor Mátis Géza (n. 10 mai 1937 - m. 17 aug. 2009, Baia Mare) - poet

CÎMPIA Atestare documentară: 1427 Hozzywmezew

102 Oameni în memoria locului: Valentin Dărăban (n. 18 mai 1948 - m. 12 oct. 1996, Zalău) - profesor Grigore Lăpuşanu (n. 7 dec. 1937 - m. 12 aug. 2010, Bucureşti) - avocat, ziarist, scriitor Iuliu Şamşodan (n. 7 mai 1945 - m. 18 dec. 2010, Şimleu Silvaniei) - profesor

· Neuitarea lumii: însemnări - Lăpușanu-Transilvan, Grigore, București, Ed. Mayon, 2007 · Monografia Parohiei Ortodoxe Câmpia Sălaj - Toma, Ovidiu-Cristian, Zalău, Ed. Episcopiei Sălajului Credinţă şi viaţă în Hristos, 2015

SĂLĂJENI Atestare documentară: 1455 Ewkeritho Obiective turistice: - Cimitirul Eroilor Români din cel de-al Doilea Război Mondial, aflat în curtea bisericii. A fost amenajat în anul 1944 Oameni în memoria locului: Vasile Fati (n. 7 iun. 1932 - m. 24 mai 2007, Jibou) - biolog www.comunabocsa.ro

103 Comuna BOGHIŞ

Populaţia: 1.858 locuitori/comună, din care 129- români, 1.282-maghiari, 427-romi, 18-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este aşezată în vestul judeţului, în bazinul Nuşfalău, mărginit de Munţii Plopişului, Măgura Şimleului şi Dealurile Sălajului, la o distanţă de 43 km de Zalău şi 14 km de Şimleu Silvaniei. Are o suprafaţă de 30,27 km2

BOGHIŞ Atestare documentară: 1214 villa Bogus Obiective turistice: - Băile Boghiş - ape termominerale pentru scopuri terapeutice, bicarbonate, cu temperatura între 40-42ºC; sunt indicate în tratarea afecţiunilor aparatului

104 locomotor şi ale sistemului nervos periferic, în afecţiuni ginecologice şi dermatologice. Primele foraje au fost făcute în 1971, atunci fiind amenajat primul bazin pentru tratament - Castelul Bánffy, a fost construit în 1719. Castelul a avut mai mulţi proprietari, ultimul fiind moşierul Ketheli István. În anul 1925 a vândut şi el proprietatea. În prezent în clădire funcţionează un azil de bătrâni - Biserica Reformată, a fost construită în perioada 1792-1796. Tot din acea perioadă datează orga bisericii, iar orologiul a fost construit în anul 1800 - Monumentul eroilor din cimitir, închinat eroilor din cele două războaie mondiale. Pe cele două plachete sunt inscripţionate numele participanţilor la cele două mari conflagraţii mondiale. Acest monument a fost în centrul localităţii până în anul 1974, când a fost mutat în altă locaţie, deoarece regimul comunist nu a permis amplasarea lui acolo - Monument în amintirea eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale, lângă Biserica Reformată, inaugurată în 14 oct. 2001. Monumentul are ca simbol un vultur - moara de cereale construită în sec. al XVIII-lea Parteneriate cu străinătatea: Hajdubagos, Tiszanagyfalu, Vámospércs (Ungaria) Oameni în memoria locului: Birtalan József (n. 10 nov. 1927) - compozitor Porcsalmi Ilona (n. ? - m. ?) - învăţător

105 Szabó Miklós (n. 17 mai 1907 - m. 19 sept. 1982, Nuşfalău) - scriitor

· Szilágybagos község és egyház 750 éves történelme - Szabó Miklós; Boér Júlia, Zalău, Ed. Marysan, 1999

BOZIEŞ Atestare documentară: 1342 Bozyas, Bozias Obiective turistice: - Biserica Reformată se presupune că a fost construită în sec. al XVI-lea. Se mai vehiculează, ca dată de construcţie, mijlocul sec. al XV-lea. În forma actuală datează din 1785, când a fost extinsă. Orga a fost construită în 1864 Oameni în memoria locului: Kása Zoltán (n. 12 mai 1948) - profesor universitar, matematician-informatician Kincses Anna (n. 23 mai 1965, Agnita, jud. Sibiu) - prozatoare www.primariaboghis.ro

106 Comuna BUCIUMI

Populaţia: 2.586 locuitori/comună, 2.086-români, 412-romi, 88-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este situată la contactul Depresiunii Almaş-Agrij cu Munţii Meseş, la o distanţă de 26 km faţă de Zalău. Are o suprafaţă de 96,35 km2

BUCIUMI Atestare documentară: 1491 Bucsin, Bwchyn, Bwthyn Obiective turistice: - Capela Ortodoxă, de la începutul sec. al XVIII-lea. În anul 1865 biserica a fost transformată în şcoală - Biserica Ortodoxă a fost construită în anul 1868 lângă biserica veche care a fost transformată în şcoală, cea

107 veche datând din sec. al XVIII-lea. Biserica a fost pictată în perioada 1921-1924 de pictorul Ioan Bogdan din Şimleu Silvaniei - Castrul roman, este situat la marginea de N-V a localităţii, la locul numit Grădişte sau Cetate. Despre existenţa lui se ştia încă din 1864, dar cercetările arheologice au început în anul 1963 - ruine de turnuri romane La Poiana, Podina - Muzeul de Istorie şi Etnografie, amenajat în două săli de clasă din iniţiativa prof. Nicolae Ştirb. Muzeul a fost inaugurat în anul 2003, aflându-se în prezent sub patronajul Muzeului de Istorie şi Artă Zalău şi al Primăriei Buciumi - cascada Şipot, situată la 6 km de Buciumi, pe valea Mihăiesei. Cascada se găseşte într-o zonă calcaroasă, având o cădere de cca 6 m - Casa lui badea Ioan, construită în perioada 1928- 1929, inclusă în programul Acasă, ca demult, desfăşurat în 2013, sub patronajul Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, proiect finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional Obiceiuri, tradiţii specifice: - şindrilăritul, prelucrarea lemnului - rotăritul Manifestări culturale: - Zilele castrului Buciumi - sărbătoare câmpenească (august) - Festivalul coral Ştefan Răcăşan, are loc anual, începând din 2007

108 Oameni în memoria locului: Carmen Iulia Ciumărnean (n. 27 dec. 1974) - poet, traducător Ioan Longodor (n. 28 febr. 1952) - artist plastic Gheorghe Gușet (n. 28 mai 1968 - m. 12 iun. 2017) - atlet Sava Negrean-Brudaşcu (n. 2 iun. 1947) - solistă de muzică populară Ştefan Pece (n. 14 aprilie 1948) - inginer, cercetător ştiinţific Nicolae Ştirb (n. 6 dec. 1947 - m. 2014) - profesor Viorel Ştirbu (n. 2 oct. 1940 - m. 2015) - prozator

· Buciumi. Un sat din ţara de sub munte - Bădina, Ovidiu; Dumitru, Dumitru; Neamţu, Octavian, Bucureşti, 1970 · Castrul roman de la Buciumi. Contribuţii la cercetarea Limesului Daciei Porolissensis, 1972 · Das Römerlager von Buciumi, 1972 · Castrul roman de la Buciumi - Gudea, Nicolae, Zalău, 1997

BODIA Atestare documentară: 1558 Bugya Obiective turistice: - lac artificial - Biserica de lemn, construită în 1837

109 BOGDANA Atestare documentară: 1560 Kasapatak Obiective turistice: - Salhiger - ruine de turnuri romane - Biserică de piatră, terminată în 1908

HUTA Atestare documentară: 1956 Huta Obiective turistice: - ruine de turnuri romane: Dealul Mare, Arsură

RĂSTOLŢ Atestare documentară: 1334 Rotolch Obiective turistice: - Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului, edificată în prima jumătate a sec. al XIX-lea (1835). Înfăţişarea originală nu s-a păstrat datorită inter- venţiilor locuitorilor asupra construcţiei - Muzeul satului, înfiinţat în 2009 de Angela Maxim într-o casă veche unde au fost adunate obiecte de îmbrăcăminte şi de uz casnic Oameni în memoria locului: Ioniţă Scipione Bădescu (n. 15 mai 1847 - m. 4 oct. 1904, Botoşani) - publicist, poet

SÎNGEORGIU DE MESEŞ Atestare documentară: 1453 Zenthgerg, Zenth- geuorg, Zentgewrg

110 Obiective turistice: - Dealul Boului, Măguriţa - ruine de turnuri romane - Biserica de piatră construită în 1908

· Sângeorgiu de Meseş - schiţă monografică - Ştirb, Nicolae, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2013

Oameni în memoria locului: Gavril Puie (n. 28 mart. 1946) - electrician, poet popular

· Comuna Buciumi. Vatră de istorie românească - Ştirb, Nicolae, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2009 · Monografia comunei Buciumi – județul Sălaj - Loșonți, Aurel, Cluj-Napoca, Ed. Ecou Transilvan, 2016 · Monografia comunei Buciumi, judeţul Sălaj - Ştirb, Nicolae (dact., Lucrare ştiinţifico-metodică pentru obţinerea gradului didactic I) · Comuna Buciumi, vatră străveche de istorie, cultură şi civilizaţie - Ciupe, Aurora, 2005 (need.) www.comunabuciumi.ro

111 Comuna CAMĂR

Populaţia: 1.741 locuitori/comună, din care 107 români, 1.509-maghiari, 107-romi, 18-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este situată la limita nord-vestică a judeţului, la o distanţă de 55 km faţă de Zalău, are o suprafaţă de 39,83 km2

CAMĂR Atestare documentară: 1320 Desen de Kemer, 1349 poss. Kamer Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, construită la sfârşitul sec. XVII - începutul sec. al XVIII-lea, de către meşterul Alexa Mocanu. Biserica nu are forme decorative deosebite şi nici nu a fost pictată 112 - Biserica Reformată, construită în perioada 1800- 1802 - Stâlp funerar de lemn sculptat în amintirea eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale, în curtea Bisericii Reformate (sculptat de Szalai István, 2000) Parteneriate cu străinătatea: Szentpéterszeg (Ungaria), Soponya (Ungaria) Asociaţii, fundaţii, societăţi culturale: - Fundaţia Culturală Pro Camăr (1997), promovează valorile culturale locale - Telecentru (din 2001) Periodice: Teleház újság - ziar despre viaţa comunei, apare ocazional Obiceiuri populare: culesul strugurilor, priveghiul morţilor, lăsatul secului, obiceiul de nuntă, şezătorile, depănuşatul porumbului Oameni în memoria locului: Bölöni László (n. 9 aug. 1847 - m?) - avocat Meleg Attila (n. 11 iul. 1961) - actor păpuşar Meleg Vilmos (n. 8 apr. 1956) - actor, regizor Nagy Ágnes-Magdolna (n. 13 oct. 1966) - învăţătoare Olah Ştefan (n. 21 nov. 1947) - sportiv, radioamator Oláh V. Margit (n. 23 ian. 1936, Lelei, jud. Satu Mare) - profesoară Thököly Vajk (n. 11 dec. 1978) - profesor, poet Tunyogi Csapó József (n. 24 oct. 1790 - m. 27 aug. 1858, Cluj) - profesor Veres György (n.? - m. 1864) - preot reformat

113

· Muzsikánál nincs jobb barát… Kémeren és a Berettyó mentén énekelt legszebb magyar nóták, csárdások és dalok gyűjteménye, Camăr, Fundaţia Pro Camăr, 2004 · Régi nóta, híres nóta… Kémeren és a Berettyó mentén énekelt legszebb magyar nóták, csárdások és dalok gyűjteménye, II. kötet, Camăr, Fundaţia Pro Camăr, 2008 · Kémeri falukönyv 2009-ből, Camăr, Fundaţia Pro Camăr, 2009 · Monografia comunei Camăr (need.)

PĂDURENI - este un sat părăsit, în prezent fără locuitori stabili www.camarsj.ro

114 Comuna CARASTELEC

Populaţia: 1.089 locuitori/comună, din care 67-români, 964-maghiari, 35-romi, 23-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este situată în zona colinară a judeţului, la 47 km faţă de Zalău, are o suprafaţă de 39,07 km2

CARASTELEC Atestare documentară: 1241 Kaloztelek Obiective turistice: - Biserica Catolică actuală a fost proiectată de arhitectul Bardon Ferenc şi a fost sfinţită în 15 mai 1917

115 - Monumentul eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale, ridicat în anul 2008 de sculptorul Sepsi Iosif. Monumentul a fost inaugurat în 2009

Asociaţii, fundaţii, societăţi culturale: - Asociaţia Telecentru Tek Carastelec, înfiinţată la 10 februarie 2002, are ca obiectiv iniţierea, promovarea şi organizarea activităţilor de cultură, artă, recreere, învăţământ, educaţie, servicii sociale, protecţia mediului, dezvoltare economică, protecţie socială, drepturile omului şi promovarea intereselor cetăţeneşti Oameni în memoria locului: Szabó Tibor András (n. 13 oct. 1957) - actor

DUMUSLĂU Atestare documentară: 1418 poss. Domozlo www.carastelec.ro

116 Comuna CHIEŞD

Populaţia: 2.420 locuitori/comună, din care 1.996-români, 120-maghiari, 243-romi, 61-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este aşezată în partea de sud-vest a judeţului, în bazinul hidrografic al văii Chieşdului, în zona colinară a Piemontului Sălăjan. Este la o distanţă de 38 km faţă de Zalău. Are o suprafaţă de 42,43 km2

CHIEŞD Atestare documentară: 1461 Kewesd Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, construită în sec. al XVIII-lea. A fost pictată în anul

117 1796 de Ţiple Pop Ioan Zugravul şi se păstrează destul de bine - Conacul Kemény a aparţinut familiei cu acelaşi nume din anul 1646. În timp, conacul s-a ruinat, moştenitorii baronului Kemény l-au abandonat, devenind o ruină. Localnicii au reconstruit conacul, azi acesta adăpostind Căminul cultural - Locuinţa servitorilor sau casa administratorului - se află în apropierea conacului, fiind singura construcţie care s-a păstrat, necesitând doar renovări. Funcţionează acum biblioteca şi muzeul satului, care a fost deschis în 2004 sub îndrumarea învăţătoarei Szabó Maria. Sunt expuse peste 150 de piese din tradiţia populară a zonei - Cimitirul eroilor căzuţi în luptele pentru eliberarea Sălajului - la 2 km sud-vest de sat există cabana vânătorilor, aparţinând de R. A. Romsilva - Zalău, care reprezintă o atracţie pentru vizitatori. Accesul este asigurat printr-un drum pietruit, în stare bună. De asemenea, pe raza comunei, există două bazine piscicole private Obiceiuri şi tradiţii specifice: - Cele mai multe obiceiuri sunt legate de ciclul vieţii: naştere, botez, nuntă şi moarte, cele legate de Crăciun, Anul Nou, Paşte şi toate sărbătorile religioase de peste an, ele păstrându-se din cele mai vechi timpuri Oameni în memoria locului: Ioan Galu (n. 14 nov. 1829, Poceiu - m. 1894) - preot George Mureşan (n. 25 mart. 1955) - poet

118 Victor Roş (n. 14 nov. 1940) - inginer, profesor universitar Sámuel Kornél (n. 10 apr. 1883 - m. 2 oct. 1914, Uszok) - sculptor Wagner Sándor (n. 1871 - m ?) - profesor

COLONIA SIGHETU SILVANIEI Atestare documentară: 1954 Colonia Sighetu Silvaniei

SIGHETU SILVANIEI Atestare documentară: 1466 Zÿgeth, Zÿgeth Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, a fost construită, probabil, în anul 1632 în satul Sălăjeni şi a fost mutată în anul 1875. Biserica a fost pictată în 1832 - Monumentul eroilor, ridicat în anul 2006, dedicat eroilor locali căzuţi în cele două războaie mondiale

· Monografia comunei Chieşd - Ardelean, Ciprian Adrian (need.) www.primariachiesd.ro

119 Comuna CIZER

Populaţia: 2.196 locuitori/comună din care 1.905- români, 252-romi, 39-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este aşezată la limita sud-vestică a judeţului, ocupă zona marginală de contact a Depresiunii Crasna cu horstul lamelar al Meseşului, inclusiv culmea înaltă a Măgurii Priei, în bazinele hidrografice ale Crasnei şi Crişului Repede. Se întinde pe o suprafaţă de 71,23 km2, la o distanţă de 35 km de Zalău

CIZER Atestare documentară: 1219 terra Cesar

120 Obiective turistice: - Casa lui Horea, construită în sec. al XVIII-lea, este casa în care se presupune că a poposit Horea în perioada construirii bisericii. Casa a fost trecută din domeniul public al judeţului Sălaj în cel al comunei, în scopul restaurării şi transformării ei în muzeu - Biserica cu Tricolor (începută în 1942 - terminată în 1943) - construită de preotul Dumitru Pop. Pictura îi aparţine lui Aurel Pop. În pronaos ochiul lui Dumnezeu este încadrat cu tricolor. Pantocratorul din naos, vitraliile, praporii din naos au culorile roşu, galben, albastru - Muzeul satului, amenajat într-o casă din lemn, acoperită cu paie din sec. al XVIII-lea, salvată în anii ’80 în scopul de a găzdui o colecţie de exponate locale. Casa a fost declarată monument istoric în anul 2004, având o valoare arhitecturală deosebită - Casa lui Fănuţă a fost construită în anul 1886. A fost inclusă în programul Acasă, ca demult, desfăşurat în 2013, sub patronajul Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, proiect finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional Obiceiuri, tradiţii specifice: - Furatul fetelor. Furatul fetelor se practica atunci când cei doi tineri care se iubeau întâmpinau opoziţia părinţilor. Astfel băiatul se înţelegea cu fata şi o ducea pe aceasta într-un sat vecin, unde stăteau câteva zile până ce se linişteau părinţii. După ce trecea acest interval de timp părinţii se împăcau cu faptul împlinit,

121 însă ei au ţinut cont de atitudinea tinerilor când era vorba de zestre - dansul Muiereasca - Concurs de meşteşuguri populare De la bunici la nepoţi, organizat în luna noiembrie Asociaţii, fundaţii, societăţi culturale: - Ansamblul folcloric Cizeriana Oameni în memoria locului: Paul Abrudan (n. 26 oct. 1927 - m. 1991) - ofiţer, scriitor Nicolae Breje (n. 16 febr. 1936) - profesor Florica Criste (n. 10 nov. 1963) - meşter popular Ştefania Criste (n. 27 mart. 1994) - meşter popular Petru Galiş (n. 10 sept. 1949) - învăţător Veronica Liscan (Veronica din Sălaj) (n. 25 mai 1857, Bistriţa - m. 14 aug. 1932) - poetă Teodor Poneavă (n. 23 febr. 1939, Şiria, jud. Arad) - preot, scriitor

· Şcoală veche-n sat străvechi. 140 de ani de la atestarea documentară a învăţământului cizerean - Galiş, Petru; Galiş, Zoia, Zalău, Ed. Şcoala Noastră, 2007 · Cizer - 790: (1219-2009) - Galiş, Petru, Zalău, Ed. Şcoala Noastră, 2009 · Cizer: sat cu vârstă venerabilă (790 de ani) - Breje, Nicolae, Satu Mare, Ed. Eco Print, 2009

122 · Veronica din Sălaj - o poetă uitată - Perneşiu, Gheorghe; Galiş, Petru, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2001 · Veronica din Sălaj. 80 de ani de la moartea poetei (1857-1932). Ediţia a II-a, adăugită şi revizuită - Perneşiu, Gheorghe; Galiş, Petru, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2012

BOIAN (sat desfiinţat) Atestare documentară: 1481 Boyan

PLESCA Atestare documentară: 1471 Palychka Obiective turistice: - Biserica de cărămidă construită în 1928

PRIA Atestare documentară: 1481 Alsoperye, Felsewperye Obiective turistice: - Măgura Priei cu o altitudine de 996 m, considerat cel mai înalt vârf al Munţilor Meseş, grupare importantă a Apusenilor - Biserica Ortodoxă Sf. Apostoli Petru şi Pavel, construită în perioada 1930-1937 - Monumentul Eroilor, dedicat eroilor căzuţi în Primul Război Mondial, amplasat în incinta bisericii, ridicat în 10 iulie 1937 - Casa bunicilor lui Victor Gaga, unde a copilărit sculptorul

123 - Casa Culii Drenului, a fost restaurată în cadrul programului Acasă, ca demult, desfăşurat în 2013 sub patronajul Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, proiect cultural finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional Parteneriate cu străinătatea: Crassier (Elveţia) Obiceiuri, tradiţii specifice: - Măsurişul de la Pria. Se desfăşoară în a doua duminică a lunii mai, iar ca serbare câmpenească obiceiul datează din 1967. Se doreşte ca această serbare să fie un bun prilej pentru socializarea oamenilor din toate satele din jur sau zone mai îndepărtate - Zilele satului se desfăşoară anual în luna iunie, începând din 1981 Oameni în memoria locului: Vasile Coca (n. 14 nov. 1964) - interpret de muzică populară Victor Gaga (n. 13 febr. 1930, Periam, jud. Timiş - m. 26 iul. 2003, Timişoara) - sculptor

· Jubileu la Măgura Priei: Măsuriș – 50 - Galiș, Petru, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2016

· Monografia comunei Cizer - Abrudan, Paul, 1963 (dact.) www.primariacizer.ro

124 Comuna COŞEIU

Populaţia: 1.198 locuitori/comună, din care 553-români, 611-maghiari, 24-romi, 10-informație nedisponibilă Aşezare geografică: este aşezată în partea de nord- vest a judeţului, în zona deluroasă de contact dintre Măgura Chilioarei, Piemontul Sălăjean şi Depresiunea Sălaj, la o distanţă de 21 km de Zalău. Are o suprafaţă de 34,32 km2

COŞEIU Atestare documentară: 1299 Kusal Obiective turistice: - Biserica Reformată - este monument istoric. A fost construită în sec. XV. Exista aici o cetate, mănăstiri (şi de maici), iar în evul mediu era şi o şcoală. Învăţător 125 în acea perioadă era Ilosvai Selymes Péter la Coşeiu (1570-1574). Aici a scris el poema Ptolemeus király históriája (Istoria regelui Ptolemeu) şi a prelucrat Legenda lui Toldi, numele lui intrând în istoria literaturii - Clopotniţa de lemn (1865) - monument istoric Oameni în memoria locului: Aurica Bogdan (n. 28 mart. 1953) - învăţătoare

ARCHID Atestare documentară: 1368 Erked Obiective turistice: - Biserica Reformată a fost construită în perioada 1869-1885 din cărămidă arsă. Orga a fost construită în 1886 de meşterul Kolonics István din Tîrgu Secuiesc. Biserica are 2 clopote noi turnate în 1984 şi 1986, cele vechi deteriorându-se

CHILIOARA Atestare documentară: 1368 Kyrwa Obiective turistice: - Biserica Greco-Catolică Sf. Arhangheli, din piatră, construită în 1803 - Monumentul Eroilor din Regimentul 34 - Constanţa - Divizia 9 Infanterie căzuţi eroic pe teritoriul localităţii Chilioara în luptele celui de-al II-lea Război Mondial la 18 oct. 1944 şi în cinstea eroilor din localitatea Chilioara căzuţi în Primul şi al Doilea Război Mondial pentru apărarea şi eliberarea

126 României. Monumentul a fost construit în anul 2012 şi inaugurat în data de 27 octombrie 2013 - în Chilioara ar fi existat o biserică de lemn care a fost vândută apoi şi mutată, cu un car cu boi, în Doba Mică, comuna Dobrin Oameni în memoria locului: Alimpiu Barbulovici (n. 6 aug. 1834 - m. 10 dec. 1914) - vicar

· CHILIOARA. Satul timpului, timpul satului - Burghele, Camelia, Cluj-Napoca, Ed. Mega; Zalău, Ed. Porolissum, 2010 www.primariacoseiu.ro

127 Comuna CRASNA

Populaţia: 6.485 locuitori/comună, din care 1.602- români, 4.103-maghiari, 561-romi, 4-ucraineni, 215- informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este situată în centrul judeţului, în Depresiunea Crasnei, în bazinul hidrografic cu acelaşi nume, are o suprafaţă de 67,12 km2. Este la o distanţă de 19 km faţă de Zalău

CRASNA Atestare documentară: 1213 Carasna, Karasna Obiective turistice: - Biserica Reformată (1380-1400) este singura de factură gotică din județul Sălaj. Până în jurul anului 1530 a fost biserică romano-catolică. Tavanul casetat din lemn a fost pictat de Pataki Asztalos János în anul 128 1736, fiind reprezentate stema localităţii, plante şi animale biblice - Biserica Catolică, sfinţită în anul 1857 - Monumentul închinat eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale, dezvelit în 8 septembrie 1996 în curtea Bisericii Reformate, având textul în română şi maghiară: Populaţia Crasnei vă aduce un pios omagiu tuturor care v-aţi dat viaţa pentru libertate - Monument In memoriam ifj. Cserey Farkas, dezvelit în 21 decembrie 1997 - în faţa Bisericii Catolice. Pe placa de marmură apare scrisul In memoriam/ Ifj. Cserey Farkas/ híres botanikus, tudós/ 1773-1842/ emlékére állíttatta a Krasznáért Alapítvány/ Kraszna 1997. dec. 21. - Monument dedicat Revoluţiei şi luptei pentru libertate din 1848-1849, ridicat de Pákai Ferenc şi dezvelit la 2 oct. 1999 - Monumentul în onoarea lui Nicolae Titulescu, declarat cu acest prilej cetăţean de onoare al localităţii Crasna. Monumentul, ridicat în perioada interbelică, amplasat în faţa Centrului de Sănătate (pe atunci judecătorie şi prefectură), reprezintă harta României Mari, încadrată sus de globul Pământesc înconjurat de un brâu cu inscripţia: Jus et lex pro patria, iar jos de un text care reproduce un fragment dintr-o cuvântare celebră rostită la Liga Naţiunilor de către Nicolae Titulescu: Hotarele actuale ale României sunt rezultatul evoluţiei de veacuri a unei idei de dreptate, procesul stabilirii lor este definitiv sfârşit. La orice

129 încercare de a-l reîncepe, în numele întregului neam românesc, eu răspund: Nu! Nu! Niciodată! - statuia poetului Petőfi Sándor în parcul din faţa Casei de cultură, realizată de Lőrincz Lehel - Lármafa, inaugurat la 7 oct. 2000, în curtea primăriei - Muzeul satului - a fost inaugurat în anul 2007. Clădirea este în proprietatea Primăriei Comunei Crasna. Sunt expuse peste 100 de obiecte, majoritatea donate de localnici, în trei încăperi amenajate în stil tradiţional - Biblioteca Memorială Cserey Farkas inaugurată cu ocazia primei ediţii a Zilelor Crasnei (3-4 octombrie 1998), amenajată în incinta Bibliotecii Comunale Parteneriate cu străinătatea: Akasztó, Imrehegy, Kiskunlacháza (Ungaria) Manifestări culturale: - Zilele Crasnei (primul sfârşit de săptămână din luna septembrie) - Youth fest (un sfârşit de săptămână din luna iulie, dedicat tinerilor) - întâlnirea formaţiilor de dansuri populare (anual) - balul culesului strugurilor (anual) - Ziua Bărbaţilor din Crasna (sfârşitul lunii decembrie) Asociaţii, fundaţii, societăţi culturale: - Asociaţia Cserey Farkas, s-a înfiinţat în 2002. Scopul asociaţiei este protecţia mediului înconjurător, întreţinerea monumentelor locale de artă şi cultură, servicii de protecţie socială pentru vârstnici etc.

130 - Asociaţia Petőfi Sándor, înfiinţată la 28 februarie 2006, având ca obiectiv activităţi social-culturale - Fundaţia Pro Crasna, s-a înfiinţat în 14 mai 1996, scopul ei este descoperirea, prelucrarea şi repunerea în circuitul cultural a valorilor spirituale, ocrotirea şi cultivarea tradiţiilor populare şi etnografice, promovarea manifestaţiilor culturale şi ocrotirea monumentelor istorice - Clubul Tinerilor Maghiari din Crasna - Grupul de dans popular Bokréta - tabăra de artă populară, organizată anual - teatrul de amatori Amarilla - teatrul de amatori Tinikomediások Periodice: Kraszna - revistă culturală, s-a înfiinţat în 1997, apare lunar Oameni în memoria locului: Claudia Viorica Boha (n. 21 dec. 1972) - profesoară Cserey Farkas (n. 28 oct. 1773 - m. 25 dec. 1842) - botanist, colecţionar de obiecte de artă Vasile Daraban (n. 11 nov. 1952) - medic, scriitor Gyöngyössi János (n. 4 nov. 1741 - m. 15 mart. 1818, Turda) - poet, preot reformat K. Nagy Dezső (n. 17 mai 1888 - m. 22 mart. 1940, Siófok, Ungaria) - inginer Kádár Imre jr. (n. 11 nov. 1907 - m. ? Vîrşolţ) - preot Kádár István György (n. 5 apr. 1920 - m. 9 oct. 1981, Iugoslavia) - poet, dramaturg Aurel Maxim (n. 24 iun. 1967) - inginer Mitruly Miklós (n. 7 mart. 1931) - folclorist

131 Nagy Károly (n. 20 apr. 1926 - m. 29 ian. 2010) - contabil, istoric local Oláh Miklós (n. 4 ian. 1952, Nisipeni, jud. Satu Mare) - profesor Pap Samuel (n. 10 iun. 1953) - artist plastic Szilágyi Ferenc (n. 23 iun. 1978) - geograf, lector universitar Zoványi Lajos - învăţător

· Kraszna - helyismereti tanulmányok - Major Miklós; Mitruly Miklós; Nagy Károly, Oláh Miklós; Pákai Ferenc; Sipos Gábor; Takács Felícia, Crasna, Asociaţia Cserey Farkas, 2005

HUSENI Atestare documentară: 1341 Huzyazo Obiective turistice: - Biserica Ortodoxă, biserica de piatră (sec. XIX) - Monumentul eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale Oameni în memoria locului: Victor Cristea (n. 10 nov. 1938 - m. 23 ian. 2013) - inginer

MARIN Atestare documentară:1458 Maron Obiective turistice: - Biserica Ortodoxă Sf. Mihail şi Gavriil a fost construită în perioada 1948-1949

132 - Biserica Română Unită (Greco-Catolică) a fost sfinţită în 21 noiembrie 1998 cu hramul Intrarea în Biserică a Preacuratei Fecioare Maria - Monumentul eroilor, dezvelit în 25 octombrie 1976, ridicat în cinstea eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale. Pe placa comemorativă sunt inscripţionate numele celor 48 de eroi căzuţi în cele două mari conflagraţii Oameni în memoria locului: Aurel Damian (n. 1958) - profesor universitar Avram Fiţiu (n. 1966) - profesor universitar Virgil Flonda (n. 14 dec. 1948 - m. 2006) - actor Daniela-Flavia Gozman (n. 14 febr. 1970) - profesor universitar Ioan Gozman (n. 14 ian. 1948) - artist plastic Aurel Maxim (n. 24 iun. 1967) - profesor universitar Petru Maxim (n. ?) - profesor Sorin Şandor (n. 8 oct. 1968) - inginer Teodor Şandor (n. 15 sept. 1938) - profesor

· Marinul - vatră românească a Sălajului - Maxim, Aurel; Maxim, Petru; Şandor, Teodor, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2012

RATIN Atestare documentară: 1259 terra Rathon Obiective turistice: - Monumentul eroilor www.primariacrasna.ro

133 Comuna CREACA

Populaţia: 2.803 locuitori/comună, din care 2.635-români, 17-maghiari, 60-romi, 91-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este aşezată în partea central- estică a judeţului, în zona de contact dintre Munţii Meseş, Dealul Dumbrava şi Depresiunea Agrij-Almaş, la o distanţă de 30 km faţă de Zalău şi 10 km de Jibou. Are o suprafaţă de 74,16 km2

CREACA Atestare documentară: 1385 Kerikapatak, Kerykapatak Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Ierarh Nicolae este construită din lemn de gorun. Vechimea ei datează din anul 1710, iar pictura a fost realizată de Ioan Pop din Românaşi (sec. XVIII). Ea a fost atestată ca ortodoxă în perioada 134 1760-1762, dată ce reiese dintr-o inscripţie ce se găseşte la intrare - Monumentul eroului necunoscut, ridicat în 2006, în apropierea bisericii - Muzeul Ţăranului Român. Se poate vedea aici portul popular din zonă, vase din ceramică, ţesături tradiţionale. Muzeul este amenajat în incinta şcolii Oameni în memoria locului: Viorel Hodiş (n. 4 mart. 1936) - profesor universitar Daniel Mureşan (n. 24 mai 1942) - profesor, artist plastic

BORZA Atestare documentară: 1469 Berzova Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, a cărei construcţie începe în 1758. A fost construită de meşterul Breaz Ioan. Pictura s-a realizat în sec. al XIX- lea când s-au făcut unele modificări la interiorul bisericii. Se remarcă frumuseţea decoraţiunilor din lemn. Pereţii lăcaşului sunt înconjuraţi în exterior de un brâu împletit. Se păstrează aici două Evanghelii de Bucureşti, datate 1759 şi 1762, un Octoih din sec. al XVII-lea, un Antologhion (Rîmnic, 1766), un Penticostar (Bucureşti, 1768) şi un Triodion (Rîmnic, 1782), adus din Prodăneşti - Stejarul secular (Quercus robur), vechi de peste 100 de ani, având o circumferinţă de 4,20 m şi o înălţime de cca 20 m

135 - Poiana cu lăcrămioare: zona unde este situată această poiană cu lăcrămioare (Convallaria majalis) se numeşte Piatra Pintii, se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 2 ha şi pe alte 2 ha în satul vecin-Gîlgău, din comuna Bălan - Pietrele Horea, Cloşca şi Crişan - din depărtare poţi vedea nişte pietre mari, creste de granit pe care sătenii le numesc atât de sugestiv: Horea, Cloşca, Crişan fiind situate pe un deal numit Podirei. Sunt gresii: roci dure formate prin cimentarea nisipurilor cu diverse materiale, depăşind 200 de m. Una dintre ele, privită din profil seamănă cu Sfinxul din Munţii Bucegi, alta seamănă cu Babele din Carpaţii Meridionali, iar alta cu un uliu. O stâncă privită din lateral seamănă cu un cap de om - Peştera de pe Iertaş este situată într-un loc numit de săteni Iertaşul cel lung, termenul a iertui înseamnă a defrişa, deoarece oamenii aveau nevoie de păşuni. Este o peşteră de tip carstic, care s-a format de-a lungul anilor prin infiltrarea apei prin crăpături, prin nişte gropi situate la câţiva zeci de metri distanţă, fiind trei gropi mari de cca 2 metri şi 6 gropi mai mici - Muzeul satului, deschis în incinta școlii gimnaziale unde sunt expuse peste 1000 de piese de artă tradițională în patru săli și o expoziție permanentă de icoane pe sticlă (peste 185 de icoane), care aparțin pictorului iconar Ioan Cosma

136

· Monografia satului Borza - Nechita, Traian Claudiu; Nechita, Ștefania; Duma, Iulian, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2014

Oameni în memoria locului: Ioan Cozma - subinginer, pictor iconar Traian Ience (n. 1 nov. 1958) - învățător

BREBI Atestare documentară: 1385 Beryd Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil construită în anul 1759, de meşterii Breazu şi Ion Borzan, extinsă în 1853 şi pictată în sec. al XIX-lea - s-au descoperit urmele unor vechi mănăstiri. În anul 1781 iconostasul fostei mănăstiri a basilitanilor a fost adus la biserica de lemn a satului. Ruinele mănăstirii călugărilor basiliţi erau vizibile în 1864 pe teritoriul Brebiului - Castru roman Oameni în memoria locului: Gheorghe Grecu (n. 20 iul. 1929) - medic Marian Lazăr (n. 12 apr. 1933) - inginer

BRUSTURI Atestare documentară: 1585 Ujfalu

137 Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, datează din 1701, iar pictura datează din 1800-1801, probabil de Ioan Pop din Românaşi - în jurul anului 1970 în hotarul satului, în locul numit Şes, s-a descoperit un castru roman în care s-a găsit o vană de făcut baie, unică în Europa, în locul numit La mine - între satele Brusturi şi Lupoaia se găseşte Peştera Buhii. Locul în care se găseşte peştera se numeşte Pietrele Lupoii, unde pădurile alternează cu stâncile golaşe. Peştera se află cam la 150 m înălţime faţă de poala dealului - Sfinxul din pădurea Iezer - este o formaţiune din gresie cu o înălţime de 4 m - tot în Pietrele Lupoii se află Chiliile din Brusturi. În peretele neted cam de 20 m, sunt săpate 6 chilii Oameni în memoria locului: Radu Bercean (n. 25 iul. 1957) - economist Iosif Fărcaş-Brustureanu (n. ?) - economist

· Relatări despre un sat din Sălaj, Brusturi - Fărcaş- Brustureanu, Iosif, Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2013

CIGLEAN Atestare documentară: 1545 Cheglÿen Obiective turistice: - Biserică de piatră construită în 1907 (?)

138 JAC Atestare documentară: 1499 Sakfalva Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, este datată din anul 1756, este construită din lemn de stejar, acoperită cu şindrilă. Pictura datează din anul 1894 - Ursoieş - cimitirul roman al Porolissumului - în locul numit Pe cămin exista o capelă sau bazilică cu chilii săpate în pământ (din sec. VIII-IX), unde s-au găsit primele inscripţii creştine din zona Creaca. În prezent se văd urmele chiliilor săpate în pământ - Valea Lăncii - urmele unui Mithraeum din perioada romană - Castrul roman de pe Citera, a fost construit pentru trupele auxiliare. Este situat la 500 m de dealul Pomet şi de castrul de la Porolissum - Biserica rupestră din peştera Momului - dealul În Dos. Este un lăcaş încrustrat în piatră, ca o peşteră. Este cunoscută sub numele Pemniţa Momului, reprezentând probabil numele celui care a locuit aici, probabil în sec. VIII-IX d. Chr., după datarea istoricilor - Bustul lui Marcus Aurelius Traianus, la intrarea în sat, realizat în 2007, de artistul Valentin Tănase din Bucureşti, la iniţiativa dlui Mirel Taloş, fiu al satului Oameni în memoria locului: Ioan Berar (n. 15 febr. 1938) - psiholog, cercetător ştiinţific

139 Ioan Mac (n. 1 sept. 1937 - m. 2 ian. 2017, Cluj- Napoca) - profesor universitar Teodor Moldovan (n. 15 iul. 1954) - prozator Emanoil Pripon (n. 17 iun. 1967) - muzeograf Daniel Taloş (n. 21 sept. 1973) - profesor Mirel Taloş (n. 3 dec. 1973) - politician

· Satul Jac: privire spre trecut - Taloş, Daniel, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2013

LUPOAIA Atestare documentară: 1469 Farkasmezew Obiective turistice: - Pietrele Lupoii - pădurile alternează cu stâncile golaşe, care fac ca această zonă peisagistică să fie una deosebită - Piatra Lată - cu o înălţime de cca 20 m. Este o zonă peisagistică deosebită

PRODĂNEŞTI Atestare documentară: 1475 Prodwfalwa Obiective turistice: - Balta Ursului - loc unde trăia un urs, care a fost omorât de un bărbat pe nume Prodan - Biserica de lemn Sf. Gheorghe. Nu se ştie exact anul în care a fost construită, dar prestolul de piatră poartă o inscripţie roasă de vreme din care se poate descifra anul 1730. A fost pictată de Ioan Pop din Românaşi

140 Oameni în memoria locului: Pavel Păuşan (n. 17 mart. 1952) - artist Ion Taloş (n. 22 iun. 1934) - etnolog, folclorist Viorel Varga (n. 14 apr. 1950) - jurnalist, poet

VIILE JACULUI Atestare documentară: 1956 Viile Jacului Obiective turistice: - un grup de pietre pe marginea platoului din vârful dealului Pe Pietrii, două pietre ca doi piloni, pe ele aflându-se una, ca un platou. După părerea unui profesor de istorie poate să fi fost şi un altar al preoţilor daci

· Monografia comunei Creaca - Taloş, Susana; Ilieş, Ludovica, Zalău, Ed. Şcoala Noastră, 2007 · Monografia şcolilor din comuna Creaca - Ience, Traian, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2016 · Monografia comunei Creaca, judeţul Sălaj - Căminul Cultural Creaca, 1974 (dact.) · Monografia comunei Creaca - Ardelean, Maria, 2000 (dact.) www.primariacreaca.ro

141 Comuna CRISTOLŢ

Populaţia: 1.235 locuitori/comună, din care 1.201- români, 34 informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este situată în partea de nord-est a judeţului şi în partea vestică a Dealurilor Şimişna- Gîrbou, în bazinele hidrografice ale Brîglezului şi Cristolţelului, la o distanţă de 47 km faţă de Zalău. Are o suprafaţă de 44,66 km2

CRISTOLŢ Atestare documentară: 1554 Nagy-Kerestolcz

MUNCEL Atestare documentară: 1557 Mwnczel

142 Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil ridicată în sec. al XVIII-lea Oameni în memoria locului: Ioan Păşcuţ (n. 10 mai 1953) - sociolog, economist

POIANA ONŢII Atestare documentară: 1955 Poiana Onţii - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, datată 1780. Ea a fost strămutată din Valea Hranei. Biserica nu este inclusă pe lista monumentelor istorice

VĂLENI Atestare documentară: 1954 Văleni

Obiceiuri, tradiţii specifice: - Ziua comunei se organizează în fiecare an în luna august www.comunacristolt.ro

143 Comuna CRIŞENI

Populaţia: 2.641 locuitori/comună, din care 1.731-români, 754-maghiari, 112-romi, 44-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este situată în partea centrală a judeţului, la contactul Depresiunii Zalăului cu Depresiunea Sălajului, la o distanţă de 5 km faţă de Zalău. Are o suprafaţă de 32,77 km2

CRIŞENI Atestare documentară: 1387 Czigánvaja Obiective turistice: - ştrandul, construit în anii ’60 - Monumentul eroilor, construit în 2007 de sculptorul Sepsi Iosif

144 Obiceiuri, tradiţii specifice: - tradiţie în producţia obiectelor de artizanat

CRISTUR-CRIŞENI Atestare documentară: 1378 Kereztur Obiective turistice: - Biserica Reformată (sec. XVI), turnul datează din 1756, a fost construită în stil gotic, iniţial pentru călugări. Sub biserică este o criptă. Biserica a fost lărgită de trei ori, ultima restaurare datând din 1932 Obiceiuri, tradiţii specifice: - împletituri din pănuşi

GÎRCEIU Atestare documentară: 1405 Gercsen, Gerchyn, Gerchen Obiective turistice: - Biserica Reformată a fost construită în perioada 1890-1904. Turnul datează din 1790 şi a fost renovat în 1946 Oameni în memoria locului: Fazakas Ferenc (n. 26 ian. 1917 - m. 24 iul. 2007, Zalău) - prozator, memorialist Suba Lajos (n. 5 ian. 1886 - m. 4 febr. 1946, Cristur- Crişeni) - poet www.primariacriseni.ro

145 Comuna CUZĂPLAC

Populaţia: 1.864 locuitori/comună, din care 1.346-români, 325-maghiari, 156-romi, 37-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este aşezată în partea de sud a judeţului, în Depresiunea Almaş, bazinul mijlociu al Văii Almaş. Este la o distanţă de 40 km de Zalău. Are o suprafaţă de 109,17 km2

CUZĂPLAC Atestare documentară:1219 villa Cuzeploc Obiective turistice: - Biserica Reformată actuală, construită în perioada 1905-1906, păstrându-se fundaţia bisericii vechi, sfinţită, în cadru festiv, în 1911 - în vecinătatea satului se găsesc vestigiile Castrului roman Optatiana

146 Oameni în memoria locului: Kozma Dezső (n. 6 nov. 1935) - profesor universitar

CUBLEŞU Atestare documentară: 1320 Kublus, Kubilus Obiective turistice: - Biserica de lemn Învierea Domnului, construită, probabil, la începutul sec. al XVIII-lea. Pictura este atribuită de tradiţie unui preot din Stabor şi datează din anul 1775 - Monumentul eroilor din Primul Război Mondial

GĂLĂŞENI Atestare documentară: 1523 poss. Thoth Thelek, Toththelek

MIERŢA Atestare documentară: 1434 poss. Nercze Obiective turistice: - Biserică de lemn ridicată în sec. al XVIII-lea Oameni în memoria locului: Vasile Ranta-Buticescu (n. ? - m. 1922) - poet, prozator

PETRINDU Atestare documentară: 1370 possessiones ambe Petri

147 Obiective turistice: - Biserica Reformată din piatră, construită în sec. al XIV-lea, transformată în sec. al XVIII-lea, cu clopotniţă de lemn şi tavan casetat

RUGINOASA Atestare documentară: 1521 poss. Lapwpathak

STOBORU Atestare documentară: 1521 Vasartelek, Vasartelke Obiective turistice: - nămolul terapeutic Oameni în memoria locului: Iuliu Pop (n. 21 iun. 1933) - profesor Traian Pop (n. 25 sept. 1924) - profesor

TĂMAŞA Atestare documentară: 1341 poss. Tamasfalwa www.primariacuzaplac.ro

148 Comuna DOBRIN

Populaţia: 1.660 locuitori/comună, din care 292-români, 1.295-maghiari, 40-romi, 33-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este situată în partea central- nordică a judeţului, la contactul Depresiunii Sălaj şi Culmea Sălajului, la o distanţă de 20 km de Zalău şi 18 km de Cehu Silvaniei. Are o suprafaţă de 40 km2

DOBRIN Atestare documentară: 1423 Debren Obiective turistice: - case tradiţionale

149 - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, târnosită în anul 1720, ceea ce înseamnă că lucrarea a fost începută mai devreme Asociaţii, fundaţii, societăţi culturale: - Asociația OMENIA - Fii satului Dobrin (înființată în anul 2015)

DELENI Atestare documentară: circa 1700 Csora Obiective turistice: - Biserica de lemn a greco-catolicilor a fost construită în 1720, registrele datează din 1824. Se pare că această biserică a ars în totalitate de la o lumânare rămasă nestinsă, în locul unde se afla a rămas doar o cruce din lemn, fiind apoi aşezat şi mormântul bunicului lui Corneliu Coposu, care a fost preot în sat. S-a ridicat o altă biserică ortodoxă, cu hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil - între hotarele satului Deleni şi Doba există o fântână (sătenii spun că este fără fund), ale cărei ape au multiple proprietăţi terapeutice, locuitorii satelor din zonă ducând apă cu căruţele pentru tratament Obiceiuri, tradiţii specifice: - 24 ianuarie, zi de post şi sărbătoare, cu intrare la biserică. Este o tradiţie specifică doar satului Deleni. În urmă cu mulţi ani, din cauză că în sat au murit foarte multe animale, au hotărât ca pentru alungarea bolilor, ce s-ar putea abate asupra satului, să ţină o zi specială. Toţi sătenii merg la biserică, duc făină de porumb şi

150 sare, care sunt sfinţite de preot, iar apoi se dau animalelor spre a le ocroti de boli, în aceeaşi zi, după ieşirea de la biserică, preotul merge prin tot satul, sfinţind animalele şi locul de adăpost al acestora - în ziua de Paşte:- ciocota - toată lumea ducea la biserică ouă roşii, acestea se dăruiau copiilor care organizau un adevărat concurs, iar cele mai tari ouă erau aruncate peste biserică, ca anul să fie unul bogat şi ferit de necazuri - meciul însuraţilor cu feciorii satului. În fiecare an, în ziua de Paşte, după ieşirea de la biserică şi masa de prânz, se adună echipele formate din bărbaţi însuraţi şi feciori din sat, joacă fotbal pe râtul satului, susţinuţi de soţii sau fete, iar la final cine este înfrânt plăteşte un miel care se pregăteşte atunci, precum şi vin pentru toţi. Este un bun prilej de întâlnire a celor plecaţi, obicei care există şi azi, cu multă bună-dispoziţie, umor tradiţional, dar şi unitate şi respect pentru tradiţii Oameni în memoria locului: Florica Pop (n. 16 apr. 1965) - filolog, scriitor

· Straiţa cu merinde - Amintiri săţioase din satul meu - Pop, Florica, Cluj-Napoca, Ed. Ecou Transilvan, 2013

DOBA Atestare documentară: 1220 Duba Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, a fost ridicată, probabil, la sfârşitul sec. al XVI-lea,

151 începutul sec. al XVII-lea, din informaţiile primite de la localnici aceasta a fost adusă (cumpărată) din satul Chilioara şi adusă aici cu un car cu boi, nu se ştie exact anul - Biserica Reformată nouă din Doba Mare este construită în stil gotic și datează din sec. al XIV-lea. Actuala construcție, în stil romanic, datează din perioada 1869-1876, conform unei inscripții păstrate pe tavanul bisericii. În turnul bisericii sunt două clopote vechi, iar pe clopotul cel mare se poate citi inscripția în limba latină VIVOS VOCO / MORTUOS PLANGO / FULGURA FRANGO (Pe vii îi chem / pe morți îi plâng / Fulgerele le frâng). Friedrich Schiller a făcut celebre aceste versuri, scriindu-le în motto-ul unei poezii datând din 1799. - Biserica Reformată din Doba Mică s-a construit în 1821, fiind sfinţită în 1830 Oameni în memoria locului: Kiss Sándor (n. 10 iun. 1953) - profesor Lőrincz János (n. 28 sept. 1922) - preot

NAIMON Atestare documentară: 1214 villa Mon Obiective turistice: - Casa memorială Márton Gyula - inaugurată în anul 1999, unde se găsesc însemnate publicaţii din operele lingvistului şi unele manuscrise nepublicate

152 - Biserica Reformată a fost construită în perioada 1914 - 1916 şi a fost sfinţită în 22 aprilie 1916. După 1980 s-au efectuat renovări Oameni în memoria locului: Márton Gyula (27 dec. 1916 - m. 4 apr. 1976, Cluj- Napoca) - lingvist, profesor universitar

SÎNCRAIU SILVANIEI Atestare documentară: 1345 Zentkiraly, poss. Zentkyral Obiective turistice: - Biserica Reformată a fost construită în 1871. Proiectul a fost executat de Wolfart Mihály din Baia Mare, înălţimea turnului fiind de 17 m. Clopotul mic datează din 1646, clopotul cel mare a fost turnat în 1814

VERVEGHIU Atestare documentară: 1334 poss. Veruolg Obiective turistice: - Biserica de piatră de acum a fost construită, conform înscrisului de pe tavanul bisericii, în septembrie 1803. Clopotele au fost turnate în 1774 şi 1852. În prezent există numai un clopot, celălalt fiind luat, în timpul Primului Război Mondial www.primariadobrin.ro www.comunadobrin.ro

153 Comuna DRAGU

Populaţia: 1.427 locuitori/comună, din care 873-români, 11-maghiari, 423-romi, 120-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este aşezată în zona de contact dintre Depresiunea Almaş-Agrij şi Dealurile Şimişna- Gîrbou, la o distanţă de 44 km faţă de Zalău. Are o suprafaţă de 87,91 km2

DRAGU Atestare documentară: 1332 sacerdos de Drag Obiective turistice: - Castelul Wesselényi - Bethlen din Dragu. Castelul Bethlen, numit după ultimul proprietar, se află în centrul comunei Dragu. În perioada 1622-1628 s-a construit un conac, care reprezintă nucleul construcţiei

154 de astăzi. În anul 1722 castelul a ajuns în proprietatea familiei Wesselényi. Clădirea a fost reconstruită de Wesselényi István al VI-lea pe la sfârşitul secolului, incluzând pereţii într-un ansamblu clasicist cu planul de bază în formă de U. Mai târziu castelul a trecut de la familia Wesselényi la familia Bethlen. Pe poarta castelului din fier forjat apare anul 1816, pe uşori există urne de piatră - Biserica de lemn Sf. Vasile cel Mare, construită în perioada 1806-1809 de meşterul Ioan Dino. A fost pictată în perioada 1809-1816 de preotul Iosif Perşe din Elciu - Parcul dendrologic Oameni în memoria locului: Corina Horvath Bugnariu (n. 9 apr. 1946) - artist plastic Kónya László (n. 1844 - m. 29 iul. 1898, Zalău) - preot reformat

ADALIN Atestare documentară: 1733 Adalinul Oameni în memoria locului: Maria Rusu (n. 5 mai 1939) - profesoară

FÎNTÎNELE Atestare documentară: 1956 Fîntîna

UGRUŢIU Atestare documentară: 1461 census quinquagesimalis de Vgrocz

155 Obiective turistice: - Biserica de zid Pogorârea Spiritului Sfânt construită în perioada 1893-1894 - Monumentul eroilor din cele două războaie mondiale

· Monografia localităţii Ugruţiu - judeţul Sălaj - Jombori, Victor, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2009

VOIVODENI Atestare documentară: 1320 Woiuadhaza Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, a fost construită în perioada 1820-1822. Biserica a fost pictată în anul 1831 de Iosif Perşo, meşter pictor şi paroh în Elciu - Mănăstirea Schimbarea la Faţă. Actul de naştere al noii mănăstiri datează din noiembrie 2000, dar abia din anul 2002 se simte începutul unei vieţi monahale, având rang de schit. Din anul 2004 este ridicat la rang de mănăstire

· Monografia comunei Dragu, judeţul Sălaj, 1973- 1974 (dact.) www.comunadragu.ro

156 Comuna FILDU DE JOS

Populaţia: 1.441 locuitori/comună, din care 782-români, 299-maghiari, 329-romi, 31-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este aşezată în partea sudică a judeţului, la contactul Depresiunii Almaşului cu Munţii Meseşului şi abruptul nordic al Depresiunii Huedin, la o distanţă de 57 km de Zalău. Are o suprafaţă de 62,88 km2

FILDU DE JOS Atestare documentară: 1249 terra Fyld Obiective turistice: - Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, construită în perioada 1927-1930 în locul celei vechi de lemn din

157 care nu s-a mai păstrat nimic. Biserica a fost zugrăvită în anul 1930 şi a fost sfinţită în 8 noiembrie acelaşi an

FILDU DE MIJLOC Atestare documentară: 1415 poss. Kezepfyld Obiective turistice: - Biserica Sfânta Treime construită în perioada 1910- 1913. A fost zugrăvită prin 1936, dar a mai fost renovată Oameni în memoria locului: Cristina-Georgeta Teieru (n. 11 oct. 1966) - profesoară Elena Lupaş (n. 7 mai 1939) - profesoară

FILDU DE SUS Atestare documentară:1415 poss. Felsewfyld Obiective turistice: - Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh, construită în anul 1727, de meşterii Freanţ Nicoară din Agrij şi unul din Chendre, a Petri Brudului. Pictura a fost realizată în 1856. Biserica este cunoscută prin pictura deosebit de valoroasă, prin turnul care are o înălţime de 35 m - Biserica Ortodoxă, construită în 1936 din cărămidă, a fost zugrăvită prin 1951 - Răstignirea de lângă biserică, unică în felul ei, înaltă de 6,5 m sculptată pe toate feţele cu diferite figuri geometrice şi cu semnul crucii. Sculptura este lucrată de Ştefan Bara

158 Obiceiuri, tradiţii specifice: - arta prelucrării lemnului este o îndeletnicire tradiţională, specific zonei fiind porţile de stejar sculptate manual. Cele 5 porţi de intrare în judeţ, numite Porţile Sălajului, au fost sculptate de meşterul Gheorghe Man, lucrări de arhitectură monumentală

Oameni în memoria locului: Ştefan Bara (n. 21 apr. 1962) - profesor, meşter popular Traian Tiptiş (n. 17 mart. 1927) - colonel în rezervă Iuliu Ursu (n. 11 iul. 1947 - m. 8 ian. 2008) - profesor Ioan Bele (n. 13 sept. 1951) - cadru didactic universitar

· Fildurile. Frumuseţe, istorie şi artă populară - Şteiu, Nicolae; Bara, Ştefan, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2007

TETIŞU Atestare documentară: 1399 Ketesd Obiective turistice: - Biserica Reformată (sec. XIV), reconstruită după planurile arhitectului Kós Károly în 1937 Obiceiuri, tradiţii specifice: - în toate satele comunei se păstrează case tradiţionale, cu mobilierul autentic specific locului, obiectele de uz casnic tradiţionale culturii din zonă Oameni în memoria locului: Czondi János (n. 29 sept. 1955) - profesor www.primariafildudejos.ro

159 Comuna GÎLGĂU

Populaţia: 2.456 locuitori/comună, din care 2.264-români, 17-maghiari, 90-romi, 85-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este aşezată în zona culoarului Someşului, intrând în contact la nord cu Dealurile Sălătrucului, iar la sud cu Dealurile Şimişna-Gîrbou, la o distanţă de 82 km de Zalău. Are o suprafaţă de 75,31 km2

GÎLGĂU Atestare documentară: 1405 villa olachalis Galgo Obiective turistice: - Biserica Ortodoxă Pogorârea Sfântului Duh a fost construită în perioada 1930-1937

160 Oameni în memoria locului: Vasile Lar (n. 14 ian. 1938) - profesor Lucian Liviu Perţa (n. 23 nov. 1953) - profesor, poet Pavel Suian (n. 4 nov. 1940) - profesor universitar

· Povestea satului Gâlgău. Studiu monografic - Lar, Vasile, Baia Mare, Ed. Eurotip, 2008

BÎRSĂU MARE Atestare documentară: 1405 villa olachalis Borzo Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Fecioara Maria, ridicată în 1690. Biserica este construită din bârne de stejar, a fost pictată de zugravul Ioan Pop din Românaşi. În anul 1805 a fost strămutată din locul numit Grădini în Sat, pe vatra de azi - Cetatea - vestigii romane Oameni în memoria locului: Anton Ionel Mureşan (n. 2 sept. 1905 - m.?) - avocat, economist

CĂPÎLNA Atestare documentară: 1437 oppidum Capolna, Kapolna Obiective turistice: vestigii romane

· Satul din pădure. Monografia localităţii Căpâlnea pe Someş - Văleanu, Ion, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2009

161 CHIZENI Atestare documentară: 1538 Keuzfalu Obiective turistice: - Casa Mihali, obiectiv turistic antropic

DOBROCINA Atestare documentară: 1569 Dobroczyna

FODORA Atestare documentară: 1508 Fodorhaza Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Nicolae, construită în 1817, a fost zugrăvită în anul 1822 de zugravii Lazăr Tocaci şi Biró Lajos de la Oghiz Oameni în memoria locului: Pákai Ferenc (n. 27 aug. 1919 - m. 4 sept. 2002, Crasna) - profesor

FRÎNCENII DE PIATRĂ Atestare documentară: 1592 Frinkfalva Obiective turistice: - Peştera Frânceni, gura peşterii are o lăţime de 6 m şi o înălţime de 2,5 m

GLOD Atestare documentară: 1538 Sosmezeu Obiective turistice: - veche carieră de piatră

162 - lacul Glod, creat artificial dintr-o mlaştină, populat cu diferite soiuri de peşti Obiceiuri, tradiţii specifice: - olăritul, meşteşug arhaic care se mai păstrează sub diferite forme stilizat - ferăritul, un alt meşteşug destul de vechi. Ferarii sau covacii (căuacii) învăţau meseria din tată în fiu - prelucrarea lemnului, a cunoscut o dezvoltare intensă datorită zonei de pădure în care este aşezată localitatea - Jocul de la Glod - este unul din cele mai vechi obiceiuri tradiţionale Oameni în memoria locului: Teodor Buhăţel (n. 22 febr. 1930 - m. 20 mai 2017) - medic veterinar

· Glodul Someşului: vatră de convieţuire milenară - Buhăţel, Teodor, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2006 · Biserica din Glod printre însemnări şi consemnări istorice - Buhăţel, Teodor, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2013

GURA VLĂDESEI Atestare documentară: 1913 Vlegyászatanya www.primariagilgau.ro

163 Comuna GÎRBOU

Populaţia: 2.044 locuitori/comună, din care 1.763-români, 8-maghiari, 186-romi, 87-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este situată în partea de est a judeţului, în zona colinară a Dealurilor Şimişna- Gîrbou, la o distanţă de 49 km de Zalău. Are o suprafaţă de 100,62 km2

GÎRBOU Atestare documentară: 1366 Gorbo Obiective turistice: - Castelul Haller (Burgul) (Castelul Haller-Jósika) - poarta, fântâna, capela, datează din anul 1766. De-a lungul timpului au mai fost construite aici de diferiţi moştenitori clădiri care însă nu s-au păstrat. Castelul

164 familiei Haller din Gîrbou se află pe domeniu public al comunei şi este la un pas de colaps: au mai rămas în picioare doar câteva ziduri şi turnul unei clopotniţe Obiceiuri, tradiţii specifice: - centru de meşteşuguri tradiţionale: clopari - târgul anual organizat în a doua zi de Rusalii Oameni în memoria locului: Török Árpád (n. 13 febr. 1944) - profesor, naturalist Vadász Zoltán (n. 22 iul. 1926 - m. 7 dec. 1989, Cluj- Napoca) - actor

BEZDED Atestare documentară: 1336 Bezdedteluk, Bezdedtelek Obiective turistice: - Monument închinat eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale, ridicat în faţa bisericii Oameni în memoria locului: Alesandru Papiu Ilarian (n. 27 sept. 1827 - m. 23 oct. 1877, Sibiu) - jurist, om politic

CĂLACEA Atestare documentară:1312 Kalacha Obiective turistice: - Biserica din piatră din 1811, demolată şi reconstruită, cu hramul Intrarea Maicii Domnului în Biserică Obiceiuri, tradiţii specifice: - şezători, clăci oarbe (cu prilejul desfăcatului de porumb, torsului lânii etc.), clăci de joc

165 CERNUC Atestare documentară: 1336 Curnuk, Churnucteluk

FABRICA Atestare documentară: 1954 Fabrica

POPTELEAC Atestare documentară: 1230 poss. Popteleke Obiective turistice: - 2 monumente ridicate în memoria eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale

SOLOMON Atestare documentară: 1336 Salamonteluk, Sala- montelek Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil datează din sec. al XVIII-lea. Pictura a fost realizată în anul 1845 de zugravul Iosif Perşo, paroh al Elciului - Monument ridicat în memoria eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale

· Comuna Gîrbou, judeţul Sălaj. Natura, om, economie. Sinteză monografică - Borcean, Nicolae, Caransebeş, 1976 (dact.) www.primaria-girbou.ro

166 Comuna HALMĂŞD

Populaţia: 2.393 locuitori/comună, din care 1.904- români, 7-maghiari, 361-romi, 30-slovaci, 91- informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este situată în zona marginală a Depresiunii Şimleului, la contact cu culmile joase ale Munţilor Plopiş, în bazinele hidrografice ale Drighiului şi Văii Cerişei, la distanţă de 49 km de Zalău. Are o suprafaţă de 58,79 km2

HALMĂŞD Atestare documentară: 1341 villa olachalis Halmas Obiective turistice: - Cetatea din epoca fierului, Hallstatt, situată la 1,5 km de localitate

167 - Cetatea medievală Pădurea - Cetăţuie - Biserica de lemn Sf. Arhangheli ce datează din sec. al XVIII-lea - cascada de pe valea Şipot. Pe lângă cascada propriu- zisă, valea este presărată cu mici cascade. Apa are o cădere de 6 m - Biserica Ortodoxă a fost construită în anul 1802 în a treia vatră a satului, pe ruinele unei construcţii mai vechi - moara de apă de pe Valea Morilor, ce datează din 1850 - peştera haiducului Coman Oameni în memoria locului: Coriolan Gheţie (n. 1 aug. 1916 - m. mai 1990) - jurist, filosof Dina Iuliana Horvath (n. 5 iul. 1960) - poetă Dumitru Mergheşiu (n. 26 oct. 1954) - preot

· Monografia satului Halmăşd, până la sfârşitul celui de-al II-lea Război Mondial, judeţul Sălaj - Haiduc, Dumitru, Bucureşti, 1997 (Lucrare de licenţă, dact.)

ALEUŞ Atestare documentară: 1335 poss. Elia

CERIŞA Atestare documentară: 1477 Cserese Obiective turistice: - izvorul termal din Nadă

168 DRIGHIU Atestare documentară: 1216 villa Detreh

FUFEZ Atestare documentară: 1956 Fufez Obiective turistice: - case ţărăneşti tradiţionale construite din lemn, piatră şi chirpici www.primariahalmasd.ro

169 Comuna HERECLEAN

Populaţia: 3.575 locuitori/comună, din care 1.315-români, 2.084-maghiari, 81-romi, 95-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este aşezată în centrul judeţului, la 10 km de Zalău. Are o suprafaţă de 59,79 km2

HERECLEAN Atestare documentară: 1415 Harakyan Obiective turistice: - Bustul lui Mihai Viteazul - amplasat în curtea şcolii, sculptor Sepsi Iosif, dezvelit în 24 august 1997 - Mormântul eroului necunoscut - de pe dealul Ciocușoaia, ridicat în cinstea unui ostaș, care în noaptea de 17-18 octombrie 1944 și-a dat viața pentru eliberarea satului. Ulterior s-a descoperit și numele lui,

170 Martin Sabin din Mehedinți. În anul 2009 s-a ridicat o troiță din lemn sculptată de un meșter din Tîrgu Lăpuș Oameni în memoria locului: Vasile Breban (n. 23 nov. 1907 - m. 15 mart. 2003) - lingvist Maria Cantor (n. 16 oct. 1954) - inginer horticol, profesor al USAMV Cluj-Napoca

BADON Atestare documentară: 1323 Baldun Obiective turistice: - Monumentul celor 7 eroi căzuți pe câmpurile de luptă, amplasat lângă biserică, ridicat în cinstea eroilor căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial, obiectiv realizat cu sprijinul Fundației Mihai Viteazul Oameni în memoria locului: Gligor Hendea (n. 18 oct. 1917- m. 2007) - poet popular Virgil Gheorghe Oşan (n. 23 iul. 1941) - medic Domnița Săbăduș Pop (n. 14 iul.1950) - solistă de muzică populară

BOCŞIŢA Atestare documentară: 1349 Baxa - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, datează de la începutul sec. al XVIII-lea, se păstrează pictura originală. Leontin Ghergariu o datează în anul 1625

171 - Casa familiei Imre - Conac al familiei Imre, retras de casele din sat, cu o arhitectură frumoasă, cu utilităţi care pun în evidenţă existenţa unei familii de gospodari

DIOŞOD Atestare documentară: 1345 poss. Od Obiective turistice: - Biserica Reformată a fost construită pe locul vechii biserici care a fost demolată în 1869. Noua biserică a fost terminată în 1873, orga datează din 1875. Biserica a fost sfinţită în anul 1894. Turnul are o înălţime de 32 m unde se găsesc clopotele turnate în 1915 şi 1925 - Monumentul eroilor - amplasat în fața Bisericii Reformate, ridicat în cinstea eroilor căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial - Bustul lui Ady Endre, amplasat în curtea Bisericii Reformate, realizat de Tóth János Oameni în memoria locului: Suba Endre István (n. 21 iun. 1929 - m. 27 ian. 2006, Şărmăşag) - artist plastic, giuvaergiu

GURUSLĂU Atestare documentară: 1441 Gorozlo Obiective turistice: - Biserica Reformată datează din perioada 1829-1835. Biserica a fost renovată în perioada 1993-1995 - Monumentul lui Mihai Viteazul, inaugurat la 21 octombrie 1976, sculptat de Victor Gaga. Are o înălţime de 26 m, este din beton armat cu travertin. Pe

172 soclu sunt sculptate în piatră scene de luptă, iar cele trei lamele reprezintă ţările româneşti cu stemele respective - se află la 5 km de sat, pe Dealul lui Mihai Manifestări culturale: - Mihai Viteazul - Guruslău, sărbătoare câmpenească (august) Oameni în memoria locului: Vasile Gîlgău (n. 8 febr. 1948 - m. 7 mai 2005, Bucureşti) - economist

· Mihai Viteazul şi Sălajul. Guruslău 375 - Zalău, 1976 · Bătălia de la Guruslău - 3 august 1601 - Dărăban, Valentin, Arad, Ed. Vasile Goldiş-University Press, 2001 · Goroszlói Hepehupa - Futó István, Guruslău; Oradea, 2014

PANIC Atestare documentară: 1383 Panyit Obiective turistice: - rezervaţia naturală Stejărişul Panic care se întinde pe o suprafaţă de 0,50 ha, la o altitudine medie de 230 m acoperită de o specie de stejar roşu ocrotit ca rezervaţie forestieră şi peisagistică. Rezervaţia este situată la cca 800 m sud de cantonul Panic - Stejărişul de baltă este o rezervaţie naturală de tip forestier şi peisagistic, localizat la marginea de vest a

173 Pădurii Panic. Se află la o altitudine medie de 210 m, având o suprafaţă de 0,20 ha. În partea nordică a pădurii se află Fazaneria Panic - Conacul Sebes, azi cămin cultural, a fost construit în 1834 - Biserica Reformată a fost construită în anii 1780 pe un teren donat de familia Sebes. Turnul bisericii a fost reconstruit în perioada 1868-1872, are o înălţime de 22 m Oameni în memoria locului: Călin Maja (n. 16 oct. 1970) - preot

· Comuna Hereclean: societate şi identitate - Boha, Silviu, Zalău, Ed. Episcopiei Sălajului Credinţă şi viaţă în Hristos, 2010 · Hereclean, 1415-2010 - Boha, Silviu; Boha, Claudia, Zalău, Ed. Episcopiei Sălajului Credinţă şi viaţă în Hristos, 2010 · Comuna Hereclean. O pagină din istorie - Biblioteca Comunală Hereclean, Anton, Diana-Ioana, 2013 (need.) www.primariahereclean.ro

174 Comuna HIDA

Populaţia: 2.787 locuitori/comună, 2.589-români, 34- maghiari, 75-romi, 89-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este aşezată în partea de sud-est a judeţului, în Depresiunea Almaşului, bazinul Văii Almaşului, la 37 km faţă de Zalău. Are o suprafaţă de 101,72 km2

HIDA Atestare documentară: 1333 sacerdos de Hydalmas Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil datează din sec. al XVIII-lea. Pictura a fost realizată în anul 1802 de zugravul Ioan Pop din Românaşi. În prezent pictura este într-o stare avansată de degradare

175 - Stânca Dracului este un monument al naturii de tip geologic şi peisagistic, situat la o altitudine medie de 260 m. Ocupă o suprafaţă de 0,01 ha - Conacul Morca - conac construit în sec. al XIX-lea. Se mai păstrează anexele şi un parc (de la începutul sec. XX). Conacul se află în prezent într-o stare avansată de degradare - Conacul Hatfaludy se află în partea stângă a drumului de intrare în Hida dinspre Huedin. A fost construit în secolul al XIX-lea, de familia Hatfaludy pentru fiul lor István. După naţionalizare, până în 2001, clădirea a fost sediul IAS, iar în urma retrocedării ajunge la moştenitorii familiei Hatfaludy, apoi clădirea şi-a schimbat doi proprietari, acum fiind în proprietatea unei persoane juridice. Clădirea este degradată - Biserica Reformată, construită în cinstea Sf. Dimitrie în anul 1298, a fost iniţial catolică Oameni în memoria locului: Horváth Gabriella-Mária (n. 14 apr. 1957) - profesoară Schön Dezső (n. 11 oct. 1906 - 8 iul. 2000, Tel Aviv) - scriitor, publicist Radu Emil Sestraş (n. 3 iun. 1961) - inginer, profesor universitar

BAICA Atestare documentară: 1396 Banika

176 Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil datează din 1643, fiind strămutată în 1645, probabil de meşterul Onuţu Simion. Se mai pot observa frânturi de pictură ce duc la concluzia că ea datează din sec. al XVIII-lea şi ar putea fi atribuită lui Ioan Pop din Românaşi Oameni în memoria locului: Valentin Marin Meseşan (n. 14 aug. 1949 - m. 14 febr. 2002, Zalău) - profesor, poet

MILUANI Atestare documentară: 1461 census quinquagesimalis de Miluan Obiective turistice: - Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, construită în sec. XVI Oameni în memoria locului: Iulian Andrei Domşa (n. 20 mart. 1887 - m. 15 febr. 1978) - jurist

PĂDURIŞ Atestare documentară: 1956 Păduriş Obiective turistice: - Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului a fostei Mănăstiri Strîmba-Fizeş, construită în jurul anului 1500. După anul 1996 s-a construit un nou ansamblu monahal, care a fost sfinţit în 15 august 2002. Se găseşte acolo icoana Maica Domnului cu Pruncul,

177 aidoma cu cea de la Mănăstirea Nicula, ambele pictate de Luca din Iclod în sec. al XVII-lea. Biserica a fost pictată de zugravul Ioan Pop din Românaşi, în 1792 - Mănăstirea Strîmba - începuturile mănăstirii datează din anul 1470. Lucrările noului ansamblu monahal au început în perioada 1996-1997. Hramul mănăstirii este Adormirea Maicii Domnului, al doilea hram este Naşterea Maicii Domnului şi Izvorul Tămăduirii

· Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului Strâmba - Pădurean, Augustin, Zalău, [2003] · Mănăstirea Strâmba, loc sfânt de îndreptare a sufletului - Oțelea, Grighenthie, arhimandrit. Zalău, Ed. Episcopiei Sălajului Credință și viață în Hristos, 2012

RACÎŞ Atestare documentară: 1350 poss. Rakus Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil s-a construit în 1741 pe locul unde fusese un alt locaş de cult. Nu se ştie cine a construit biserica. Pictura a fost executată pe pânză de Ioan Pop din Românaşi - Poiana cu narcise, rezervaţia naturală mixtă de tip floristic şi peisagistic se întinde pe o suprafaţă de 1,50 ha, la o altitudine medie de 260 m - Muntele de noroi La Rupturi, ce se întinde între localităţile Baica şi Racîş

178 - Monumentul eroilor ridicat în anul 2005. Pe monument se poate citi inscripţia Slavă eroilor din Racîş 1437, 1777, 1848, 1940-1945 - Piatra Cătuşii, înaltă de cca 6 m, sub formă de ciupercă Oameni în memoria locului: Daniel Moşoiu (n. 23 aug. 1969) - poet, jurnalist

SÎNPETRU ALMAŞULUI Atestare documentară: 1350 Sanctus Petrus Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Apostoli Petru şi Pavel datează de la începutul sec. al XVII-lea. Biserica a fost pictată în anul 1719, în interior şi exterior, de Ioan Pop din Românaşi - Biserica Ortodoxă, a fost începută în 1938 şi a fost sfinţită la 29 iunie 1945

· Monografia satului Sânpetru Almaşului, comuna Hida, judeţul Sălaj - Groza, Teodor, Cluj-Napoca, Ed. Fundaţiei Alfa, 2011

STUPINI Atestare documentară: 1366 Fyzes

TRESTIA Atestare documentară: 1336 Kumlusteluk

Comuna Hida. Studiu monografic - Pintilie, Dorin; Pintilie, Mariana, Cluj-Napoca, 1999 (need.) www.comunahida.ro

179 Comuna HOROATU CRASNEI

Populaţia: 2.485 locuitori/comună, din care 1.856-români, 339-maghiari, 186-romi, 104-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este situată în partea estică a Depresiunii Crasnei, la contactul acesteia cu Munţii Meseşului, în bazinul hidrografic al râului Crasna, la o distanţă de 24 km faţă de Zalău. Are o suprafaţă de 84,39 km2

HOROATU CRASNEI Atestare documentară: 1213 villa Huruat Obiective turistice: - Biserica Reformată a fost construită în sec. XV. Tavanul a fost casetat în 1741, iar orga a fost construită

180 în 1875 de către meşterul Kolonics István. Adăugirile la biserică s-au făcut în sec. XVIII. Clopotniţa de lemn este construită separat de biserică, are două clopote, cel mai vechi datând din sec. XVIII. Biserica este declarată monument istoric - Monumentul eroilor căzuţi în Primul Război Mondial - 1914-1918. Pe monument se poate citi inscripţia Memoriei Eroilor căzuţi în Războiul Mondial - 1914- 1918 din Horoat Petenia - dedică acest monument familia Balogh Lajos senior. Monumentul este din piatră sculptată, a fost dezvelit şi sfinţit la 21 mai 1936 - Biserica de lemn a fost adusă, probabil înainte de 1785 din Meseşenii de Sus. Reconstrucţia ei s-a făcut în 1931 Ansambluri folclorice: Muruniţa, Parta Manifestări culturale: - Festival de folclor Dor de cântec şi de joc, are loc la începutul lunii iulie, organizatori fiind Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, Şcoala Gimnazială, Primăria şi Consiliul Local Horoatu Crasnei Oameni în memoria locului: Orosz Lujza (n. 4 dec. 1926) - actriţă Gheorghe Pop (n. 11 iul. 1947) - medic veterinar Roman Traian Roman (n. 9 febr. 1928) - artist plastic, iconar

HUREZ Atestare documentară: 1481 villa olachalis Bagolyfalwa, Bagolhaza

181 Obiceiuri, tradiţii specifice: - ţesătorie şi cusătorie tradiţională Oameni în memoria locului: Silviu-Ioan Boha (n. 6 nov. 1968) - preot

PETENIA (sat desfiinţat) Atestare documentară: 1484 Petenyeháza, Pethnye- falua

PONIŢA (sat desfiinţat) Atestare documentară: 1481 Boronamezew, în perioadele 1926-1931, 1941-1944 şi după 1968 unificat cu satul Hurez

· Monografia satului Ponița - Pavel, Maria, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2015 · Ponița - vatră străveche - Pavel, Iosif, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2015

STÎRCIU Atestare documentară: 1341 villa olakalis Bogdayn- haza Obiective turistice: - Biserica Ortodoxă Sf. Nicolae - monument istoric, a fost construită în perioada 1904-1911 şi a fost sfinţită în 1912 Oameni în memoria locului: Vasile Pintea (n. 25 sept. 1940) – scriitor

182

· Credinţă, cultură şi istorie la Stârciu, judeţul Sălaj - Onica, Florian, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2012

ŞEREDEIU Atestare documentară: 1270 Seredunke Oameni în memoria locului: Iosif Ferenţ (n. 11 ian. 1959) - preot Nicolae Gudea (n. 1 dec. 1950) - preot Ioan Oros (n. 7 sept. 1947) - profesor www.comunahoroatucrasnei.ro

183 Comuna ILEANDA

Populaţia: 2.256 locuitori/comună, din care 1.857-români, 5- maghiari, 244-romi, 3-ucraineni, 147-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este situată în partea de nord-est a judeţului, în Culoarul Someşului, la contact cu zonele colinare ale Dealurilor Şimişna-Gîrbou şi ale Podişului Purcăreţ-Boiu Mare-Jugăstreni, la o distanţă de 66 km faţă de Zalău. Are o suprafaţă de 87,59 km2

ILEANDA Atestare documentară: 1390 Ylandameze Obiective turistice: - Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului, construită la începutul sec. al XVII-lea, după indicaţia

184 cifrelor 16… care se mai pot citi în inscripţia de pe prestolul de piatră. Pictura a fost executată în 1798 - Biserica Reformată, construită în 1890, aşezată la poalele muntelui Ciuha - Biserica Romano-Catolică din centrul satului, construită în 1918 de către prizonierii italieni - Monumentul eroilor, fiind inaugurat la 20 mai 2007, lucrările au demarat în 2005, schiţa fiind realizată de sculptorul Ion Irimescu. Placa de pe cruce a fost dezgropată în 2003 - monumentul ridicat în amintirea foametei din 1849 - la 1 km de sat spre Dăbîceni Oameni în memoria locului: Eugenia Maria Lascu (n. 10 oct. 1963) - învăţătoare

BIZUŞA-BĂI Atestare documentară: 1564 Bwdwspataka Obiective turistice: - staţiune cu ape minerale balneoterapeutice, sulfatate şi sulfuroase folosite pentru cure interne şi externe, este situată la 300 m faţă de localitatea Ileanda. Este o staţiune cu caracter permanent. Are patru izvoare de apă rece/termală (trei forate şi una naturală semitermală) cu izvor activ. Este indicată la afecţiuni ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos periferic şi în afecţiuni ginecologice - Peştera Varului

185 BÎRSĂUŢA Atestare documentară: 1603 Ujffalu

DĂBÎCENI Atestare documentară: 1553 Doboka

DOLHENI Atestare documentară: 1571 Dolha

LUMINIŞU Atestare documentară: 1546 Zsakathura Oameni în memoria locului: Nicolae Bot (n. 6 dec. 1929 - m. febr. 2008) - folclorist

MĂLENI Atestare documentară: 1733 Majlya Oameni în memoria locului: Cornel Lazăr - profesor, ofițer, scriitor

NEGRENI Atestare documentară: 1591 Konkoliosfalva, Nye- genyefalva Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil construită prin anul 1580 şi a fost atestată în sec. al XVII-lea - Pădurea La Castani - rezervaţie naturală de tip peisagistic şi forestier cu o suprafaţă de 7,80 ha, declarată în anul 2000. Se găseşte aici castanul

186 comestibil care ocupă 60% din suprafaţa pădurii şi alte specii de arbori Oameni în memoria locului: Kovács Endre (n. 12 sept. 1918 - m. 21 febr. 2015) - chimist, profesor universitar

PERII VADULUI Atestare documentară: 1405 Kwrthuelrew

PODIŞU Atestare documentară: 1554 Haraztos Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, construită în anul 1680

RĂSTOCI Atestare documentară:1530 Rosztoczfalva Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, construită în perioada 1827-1828, iar pictura a fost realizată de meşterul Eliazar Tocaci din Piroşa în perioada 1832-1833 - Peştera Măgurici, a fost declarată monument al naturii în anul 2004, adăposteşte 5 specii de lilieci şi se dezvoltă pe o suprafaţă de 2,64 ha. În interiorul ei se găsesc rarităţi mineralogice naţionale şi mondiale. Se întinde între satele Perii Vadului şi Răstoci şi se înscrie în categoria de peşteri de importanţă naţională care se disting prin mărime, raritatea resurselor şi prin

187 potenţial turistic. Este singura arie naturală speologică protejată din judeţul Sălaj. Este cunoscută şi sub numele Peştera de la Răstoci sau Peştera Mare de pe Poiană - Casa morarului - singura casă tradițională cu acoperiș de paie încă locuită în județul Sălaj, a fost declarată monument istoric Oameni în memoria locului: Valer Hossu (n. 31 mai 1938 - m. 15 ian. 2012) - scriitor, jurnalist

ROGNA Atestare documentară: 1322 Rona - Balta Rogna - rezervaţie naturală - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil a fost construită în a doua parte a sec. al XIX-lea

ŞASA Atestare documentară: 1553 Sachay, Saczay

· Monografia comunei Ileanda - Popovici, Doina (dact.) www.primaria-ileanda.ro

188 Comuna IP

Populaţia: 3.648 locuitori/comună, din care 1.348- români, 1.716-maghiari, 417-romi, 91-slovaci, 76- informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este situată în zona de contact a Depresiunii Şimleului cu Colinele Toglaciului, pe valea Barcăului, la o distanţă de 54 km faţă de Zalău. Are o suprafaţă de 60,13 km2

IP Atestare documentară: 1208 venatores bubalorum de villa Ypu. În anul 1995 a fost declarată localitate- martir

189 Obiective turistice: - Monumentul închinat celor 157 de martiri români ucişi după ocuparea Transilvaniei. Obeliscul din centrul comunei, dezvelit în 1983, reprezintă etnogeneza românească - coloana ce iese din postament redă fiinţa neamului românesc, iar aripioarele pot fi comparate cu nişte sicrie de diferite dimensiuni (proiectant: sculptorul clujean Aurel Terec; lucrarea a fost executată de I.A.C.M. Zalău) - Biserica Reformată, construită în sec. XVI, transformări şi adăugiri în 1622 (portic), 1793 şi 1825 turn clopotniţă - Muzeul etnografic, amenajat în pivniţa casei parohiale şi într-o mică încăpere din vecinătate Manifestări culturale: - Sărbătoarea strugurilor (octombrie) Oameni în memoria locului: Borzási István (n. 25 dec. 1960) - preot Gavril Butcovan (n. 20 iul. 1924 - m. 2010) - subofiţer Kisfalussy Bálint (n. 16 oct. 1939 - m. 23 nov. 2015, Budapesta) - compozitor, actor Gheorghe Porumbreanu (n. 9 mart. 1953) - poet

· O pagină de istorie scrisă cu sânge. Mărturiile unui supravieţuitor al masacrului de la Ip - Butcovan, Gavril, Zalău, Ed. Silvania, 2006

COSNICIU DE JOS Atestare documentară: 1213 villa Coznis

190 Obiective turistice: - Balta pentru pescuit, asigură resursele piscicole pentru pescuitul sportiv Oameni în memoria locului: Teodor T. Gal (n. 31 mart. 1921) - pedagog

COSNICIU DE SUS Atestare documentară: 1341 Koznich, Felsewkaznach

ZĂUAN Atestare documentară: 1249 terra Zwan Obiective turistice: - Biserica Reformată, construită în 1680, turnul fiind din 1784 - Conacul din Zăuan s-a construit în sec. XIX, azi funcţionează ca dispensar - Muzeul etnografic, situat în centrul satului Parteneriate cu străinătatea: Gógánfa (Ungaria) Oameni în memoria locului: Király Péter (n. 22 sept. 1868 - m. 6 ian. 1933) - scriitor Márkus László (n. 11 mai 1961) - profesor, psiholog, artist plastic Péntek Ferenc (n. 12 dec. 1855 - m. ?) - preot reformat, scriitor bisericesc Zoványi Jenő (n. 11 sept. 1865 - m. 24 ian. 1958, Budapesta) - preot reformat, istoric ecleziastic, profesor universitar

191 ZĂUAN-BĂI Atestare documentară: 1913 Zoványfürdő Obiective turistice: - Izvoarele de apă minerală sulfată-magneziană- calcică (cu sare amară), extrem de rare în România

· Monografie - comuna Ip - Porţan, G., 1988 (dact.) www.e-primarii.ro/primaria-ip

192 Comuna LETCA

Populaţia: 1.846 locuitori/comună, din care 1.736- români, 8-maghiari, 36-romi, 66-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este aşezată în nord-estul judeţului, pe malul drept al râului Someş, la 52 km faţă de Zalău. Are o suprafaţă de 60,50 km2

LETCA Atestare documentară: 1405 Lethka Obiective turistice: - Peştera Moara lui Pocol, are o lungime de 3493 m cu o deviere de -11 m; +64,5 m, fiind cea mai mare din podişul Someşan, cea mai lungă peşteră cartografiată din Transilvania. Nu este amenajată pentru vizitare

193 - Peştera Bătrânilor (Letca - Topliţa), a fost descoperită în anul 1992 de către un grup de speologi de la Clubul Speologic Montana din Baia Mare. Peştera este spectaculoasă, deşi nu are o dezvoltare atât de mare - monument închinat eroilor din cele două războaie mondiale (2004). Pe placa de marmură sunt inscripţionate numele tuturor eroilor din toate satele comunei care au participat la cele două conflagraţii mondiale Oameni în memoria locului: Antoniu Paul (n. 2 febr. 1937) - actor Augustin Paul (n. 12 febr. 1866 - m. 1920, Cluj) - jurnalist, scriitor

CIULA Atestare documentară: 1566 Chywlya Oameni în memoria locului: Gheorghe Indrecan (n. 12 oct. 1941) - artist plastic

COZLA Atestare documentară: 1405 villa olachalis Kozla

CUCIULAT Atestare documentară: 1405 villa olachalis Kocho- lathfalva

194 Obiective turistice: - Peştera cu picturi rupestre. Picturile reprezintă cele mai vechi creaţii găsite pe teritoriul ţării noastre, considerate a fi contemporane cu cele descoperite în peşterile Altamira din Spania şi Lascaux din Franţa. Ea a fost realizată în ultima parte a Paleoliticului superior (cca 10000 de ani î.Hr). Descoperirea ei e legată de exploatarea calcarului în timpul Primului Război Mondial, a fost redescoperită în anul 1962 de către un miner şi apoi în 1978 speologii de la Clubul Emil Racoviţă din cadrul Centrului Universitar Bucureşti. Peştera are o lungime de 1707 m cu o denivelare de - 32,5 m, +1,5 m, se dezvoltă pe trei etaje: fosil, subfosil şi activ - Peştera Lii (Valea Seacă - Cuciulat). Dimensiunea intrării este de 6x9 m, iar lungimea este de 1317 m, denivelare -2 m;+27 m. Ea prezintă trei galerii succesive: Galeria Turistică, Subfosilă, Activă. Peştera se poate vizita - Biserica de lemn a fost construită în jurul anului 1800. Nu este trecută pe lista monumentelor istorice

LEMNIU Atestare documentară: 1405 Lemyn Obiective turistice: - Casa memorială a lui Vasile Avram Oameni în memoria locului: Vasile Avram (n. 17 iun. 1940 - m. 12 dec. 2002, Nicula) - etnolog

195 Ion Cosma (n. 5 febr. 1912) - pictor Marius Cuteanu (n. 4 nov. 1917- m. 16 aug. 2013, Cluj-Napoca) - profesor, compozitor, dirijor

PURCĂREŢ Atestare documentară: 1543 Porkerecz Obiective turistice: - Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului, a fost construită în sec. al XVIII-lea Oameni în memoria locului: Ioan Lazăr M. (n. 15 mart. 1955) - profesor

· Purcăreţ - o vatră a spiritualităţii româneşti din Chioar în mijlocul Ardealului străbun - Musca, Elena; Lazăr-Mureşan, Ioan, Zalău, Ed. Silvania, 2011

ŞOIMUŞENI Atestare documentară: 1543 Somosfalva Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, este una dintre cele mai preţioase biserici de lemn. Se cunoaşte doar anul executării picturii, 1863

TOPLIŢA Atestare documentară: 1546 Thoplycza Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil a fost construită în sec. XVI şi a fost sfinţită în anul 1864

196 VĂLIŞOARA Atestare documentară: 1603 pagus novus Diospataka Obiceiuri, tradiţii specifice: - S-au păstrat ocupaţiile meşteşugăreşti tradiţionale, obiceiurile, portul popular local www.comuna-letca.ro

197 Comuna LOZNA

Populaţia: 1.072 locuitori/comună, din care 1.026- români, 7-maghiari, 3-romi, 36-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este situată în partea de nord-est a judeţului, în arealul Dealurilor Şimişna-Gîrbou şi parţial în Culoarul Someşului, la o distanţă de 52 km faţă de Zalău. Are o suprafaţă de 61,13 km2

LOZNA Atestare documentară: 1338 Loznapataka Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Dumitru, datată din anul 1813. Este mai înaltă decât bisericile mai vechi din judeţ Oameni în memoria locului: Ioan Aurel Irimuş (n. 4 sept. 1958) - profesor universitar Alexandru Pop (n. 15 iun. 1973) - actor

198

· Amintiri din şi despre Lozna - Marian Victor, Ed. Progresul Românesc, f.a.

CORMENIŞ Atestare documentară: 1554 Kodmenes Obiective turistice: - pădurea de castani Oameni în memoria locului: Pompeiu Hossu-Longin (n. 1 aug. 1897 - m. ?) - învăţător, folclorist

PRELUCI Atestare documentară: 1625 Loznakeo Obiective turistice: - Hornicilor, Holm - ruine de turnuri romane, datate sec. II-III p. Chr.

VALEA LEŞULUI Atestare documentară: 1956 Valea Leşului Obiective turistice: - vestigii romane pe ramificaţia Ţicleului

VALEA LOZNEI Atestare documentară: 1338 locus Laznapataka Obiective turistice: - culmile Ţiclău, Cetăţuia, Cornet, Copaia, Măgura, Stanii Prelucilor care au o înălţime cuprinsă între 200 şi 400 de metri www.comunalozna.ro

199 Comuna MARCA

Populaţia: 2.542 locuitori/comună, din care 1.925- români, 350-maghiari, 167-romi, 49-slovaci, 51- informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este situată la limita vestică a judeţului, în zona vestică a Depresiunii Şimleului şi zona montană a Plopişului, în bazinul hidrografic al Barcăului, la o distanţă de 55 km faţă de Zalău şi 25 km faţă de Şimleu Silvaniei. Are o suprafaţă de 48,37 km2

MARCA Atestare documentară: 1314 Markus Obiective turistice: - Cetatea dacică, datează din perioada sec. I î.e.n. - I e.n., a fost ridicată din pământ şi lemn. Este cea mai

200 impresionantă fortificaţie de acest fel din zona piemontală vestică a Munţilor Plopiş - Monumentul eroilor Obiceiuri, tradiţii specifice: - un obicei specific, care se desfăşoară cu prilejul sărbătorilor de iarnă este Feciorii satului Oameni în memoria locului: Ionel Chira (n. 13 iul. 1972) - preot Nicolae Costruţ (n. 12 nov. 1941) - profesor Felicia Drăgan (n. 9 aug. 1974) - farmacist, profesor universitar Victor Hălmăjan (n. 11 dec. 1934) - inginer Gabriel Antoniu Lavrincic (n. 10 febr. 1976) - ambasador cultural între România şi Rusia; a intrat în Cartea Recordurilor pentru numărul mare de scrisori primite şi trimise, corespondenţa din copilărie cu destinatari din Uniunea Sovietică Vladimir Pop Mărcanu (n. 8 aug. 1922, Popeşti, jud. Bihor - m. 21 aug. 2008, Deva) - scriitor

· Cetatea dacică de la Marca, Dumitraşcu, S.; Lucăcel, V., editat de Muzeul de Istorie şi Artă Zalău, 1974

LEŞMIR Atestare documentară: 1213 Nesmer, Nezmer Oameni în memoria locului: Nagy Silvia (n. 6 apr. 1981) - soprană

201 MARCA-HUTA Atestare documentară:1956 Marca Huta

PORŢ Atestare documentară: 1477 Porczallya, Oláh- Porczallya Obiective turistice: - Biserica de lemn Înălţarea Domnului, construită în 1792 din lemn de stejar cioplit. Pictura este în stil bizantin, prezintă scene biblice atât din Vechiul cât şi din Noul Testament - Monumentul eroilor Oameni în memoria locului: Corneliu Sebastian Sârcă (n. 30 iun. 1946 - m. 9 febr. 2010, Bucureşti) - jurnalist, scriitor Mihai Valentin Tegzeş (n. 26 sept. 1974) - preot

ŞUMAL Atestare documentară: 1452 Somal Oameni în memoria locului: Iordache Bota (n. 20 oct. 1957) - psiholog

· Monografia comunei Marca (dact.) www.marcasj.ro

202 Comuna MĂERIŞTE

Populaţia: 3.081 locuitori/comună, din care 2.541- români, 323-maghiari, 81-romi, 3-slovaci, 133- informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este aşezată în partea de nord- vest a judeţului, pe Colinele Toglaciului, în bazinul hidrografic al Crasnei, la o distanţă de 43 km faţă de Zalău. Are o suprafaţă de 74,97 km2

MĂERIŞTE Atestare documentară: 1351 Hydueg Obiective turistice: - Biserica Ortodoxă datează din anul 1898. A fost construită în locul unei biserici de lemn care a fost

203 demolată în 1890. De-a lungul timpului biserica a fost renovată făcându-i-se adăugiri şi i s-a refăcut pictura interioară - Biserica de piatră, construită în 1889 - Şcoala confesională din 1893 Oameni în memoria locului: Alexandru Aciu (n. 1875 - m. 1954) - avocat Mircea Dragoş (n. 9 iun. 1955) - economist, poet Vasile Pădureanu (n. 28 apr. 1954) - economist Teodor Puşcaş (n. 19 mai 1944) - profesor

CRIŞTELEC Atestare documentară: 1257 Keres Oameni în memoria locului: Ioan Seleși (n. 26 apr. 1946) - actor, prezentator, maestru de ceremonii

DOH Atestare documentară: 1338 Doh Obiective turistice: - Biserică de piatră, datată 1868 - Şcoală confesională, datată 1892 Oameni în memoria locului: Vasile Radu Ghenceanu (n. 17 mai 1939 - m. 30 oct. 2006, Baia Mare) - poet, publicist

GIURTELECU ŞIMLEULUI Atestare documentară: 1259 terra Gywrthelek

204 Obiective turistice: - Biserica de piatră, datată 1819 Oameni în memoria locului: Savu Moga (n. 1822 - m. 1899) - iconar

MĂLĂDIA Atestare documentară: 1259 villa, terra Maledei Oameni în memoria locului: Ioan A. Alexi (n. 14 iun. 1801 - m. 29 iun. 1863) - preot, lingvist Vasile Vetişanu-Mocanu (n. 29 apr. 1935) - profesor

UILEACU ŞIMLEULUI Atestare documentară: 1240 Vylok Obiective turistice: - Biserica Reformată, de piatră, construită între anii 1260-1300, în stil romantic, a aparţinut iniţial unei mănăstiri romano-catolice benedictine. Ea a fost refăcută în secolul al XVIII-lea Oameni în memoria locului: Szilágyi Ferenc (n. 4 oct. 1762 - m. 4 dec. 1828, Cluj) - profesor de teologie, scriitor bisericesc, autor de manuale www.comunamaeriste.ro

205 Comuna MESEŞENII DE JOS

Populaţia: 3.117 locuitori/comună, din care 1.929-români, 954-maghiari, 170-romi, 64-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este aşezată în partea de nord- vest a judeţului, la poalele Munţilor Meseş, în Depresiunea Crasnei, la o distanţă de 12 km faţă de Zalău. Are o suprafaţă de 62,86 km2

MESEŞENII DE JOS Atestare documentară: 1341 Kezel Obiective turistice: - Biserica Reformată a fost construită în 1498, clopotniţa de lemn datând din sec. XVII. Fondatorul ei a fost episcopul catolic Geréb László. Clopotele au fost turnate în 1766 şi 1792

206 - Biserica Ortodoxă datează din 1938, construită din cărămidă arsă. Pictura a fost refăcută începând cu anul 2010, iar biserica a fost sfinţită în 9 iunie 2013 - Monumentul eroilor, ridicat în 1966-1967, pe plăcile de marmură sunt scrise numele eroilor din cele două războaie mondiale. Monumentul a fost restaurat şi sfinţit în 9 iunie 2013

AGHIREŞ Atestare documentară:1361 Egrespataka Obiective turistice: - Biserica Reformată, construită în 1901, pe fundaţia bisericii vechi (sec. XVII), incluzând în perete piatra cu blazonul grofului Teleki Mária (din peretele bisericii vechi) Oameni în memoria locului: Kui János (n. 28 ian. 1939) - profesor, ziarist

FETINDIA Atestare documentară: 1549 Gurzofalwa

MESEŞENII DE SUS Atestare documentară: 1213 villa Rechul (Kechel) Obiective turistice: - Biserica de piatră Adormirea Maicii Domnului din 1785 - ruine de turn roman la locul Groapa Mare - ruine de turn roman lângă băile din sat Sub groapa Muierii

207 - ruine de turnuri romane: Coasta Lată, Osoiul Ciontului - izvor de apă sulfuroasă - Muzeul satului amenajat în incinta şcolii în 1986, când 90 de piese reprezentative pentru zona respectivă şi-au găsit locul într-o expoziţie. În anul 2004 expoziţia a fost reamenajată tematic. Muzeul a fost fondat de poetul ţăran Gavril Dragoş - monument închinat eroilor din cele două războaie mondiale, ridicat în anul 1958, realizat de Csokasi Teodor din Zalău, sfinţit în 22 iunie 1958 Asociaţii, fundaţii, societăţi culturale: - Asociaţia de cultură şi istorie Fiii satului Meseşenii de Sus - Ansamblul Socăciţele înfiinţat în anul 2005 Obiceiuri şi tradiţii specifice: - Muiereasca este un dans femeiesc specific satului - Căluşul - Colinda bisericii, un obicei tradiţional zonei Oameni în memoria locului: Aurel Contraş (n. 12 iun. 1938) - sculptor Corneliu Antoniu Fânăţeanu (n. 18 ian. 1933 - m. 3 dec. 2014) - cântăreţ de operă, operetă, profesor Gheorghe Gudea (n. 30 mai 1904 - m. 1983, Zalău) - avocat Grigore Şutic (n. 1926) - poet

· Căţălul Românesc - 800, Asociaţia Fiii satului Meseşenii de Sus, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2009

208 · Căţălul Românesc - 800, Asociaţia Fiii satului Meseşenii de Sus, Meseşenii de Sus, 2010 · Căţălul Românesc - 800, Asociaţia Fiii satului Meseşenii de Sus, Meseşenii de Sus, 2011 · Memorialulu Besericescu. Căţălul Românesc: 1875-1974. Asociaţia Fiii satului Meseşenii de Sus, editat la Meseşenii de Sus, 2011 · Casa părintească. Volumul 1 (nr. 1-100); Volumul 2 (nr. 101-200); Volumul 3 (nr. 201-300) - Asociația Fiii Satului, Meseșenii de Sus, 2014, 2015, 2016 www.meseseniidejos.ro

209 Comuna MIRŞID

Populaţia: 2.159 locuitori/comună, din care 1.581-români, 88-maghiari, 417-romi, 73-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este situată în zona centrală a judeţului, la contactul Depresiunii Zalău cu Dealul Dumbrava şi culmea afundată a Munţilor Meseş, la o distanţă de 11 km faţă de Zalău. Are o suprafaţă de 53,28 km2

MIRŞID Atestare documentară: 1219 villa Roba Oameni în memoria locului: Emil Chendea (n. 1936) - grafician 210 Nicolae Pop (n. 1 dec. 1928) - poet Vasile Pop (n. 22 aug. 1944) - inginer, artist plastic

FIRMINIŞ Atestare documentară: 1332 poss. Feermenus Oameni în memoria locului: Gheorghe Chende-Roman (n. 23 apr. 1947 - m. 18 ian. 2009, Zalău) - profesor

MOIGRAD-POROLISSUM Atestare documentară: 1423 villa olachalis Maÿgrad Obiective turistice: - Castrul roman de la Porolissum datează din anul 106 p.Chr., a fost capitala Provinciei Dacia Porolissensis. Este unul dintre cele mai bine păstrate situri arheologice din această zonă a ţării - Monument ridicat în anul 2013, în memoria eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale Manifestări culturale: - Serbările anuale Porolissum care se desfăşoară în lunile iulie-august, începând cu anul 2002 Oameni în memoria locului: Teodor Ardelean (n. 14 iun. 1951) - profesor, cercetător ştiinţific Nicolae Cochinescu (n. 19 ian. 1940) - judecător Maria Prune Gruici (n. 19 iun. 1936) - artist plastic

211

· Porolissum - Gudea, Nicolae, Bucureşti, Ed. Sport- Turism, 1986 · Porolissum. Vama romană. Monografie arheologică - Gudea, Nicolae, Cluj-Napoca, 1996 · Castrul roman de pe vârful dealului Pomet - Moigrad. Porolissum 1 - Gudea, Nicolae, Zalău, 1997 · Porolissum. Un oraş de la marginea Imperiului Roman - Tamba, Dumitru Gheorghe, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2012 · A Roman Frontier Marketplace at Porolissum in the light of numismatic evidence: contribution to the knowledge of the Roman Limes economy - Opreanu, Coriolan Horațiu; Lăzărescu, Vlad-Andrei. Zalău, Ed. Caiete Silvane; Cluj-Napoca, Editura Mega, 2015 · Porolissum. Un focar al creștinismului timpuriu în provincia Porolissensis (secolele II-III p. Chr.) și în epoca post aureliană (secolele IV-VI p. Chr) - Porolissum. Ein Zentrum des frühen Christentums in der Provinz Dacia Porolissensis (2.-3. Jahrhundert n.Chr.) und in der nachaurelianischen Zeit (4.-6. Jahrhundert n.Chr.) - Gudea, Nicolae, Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2016

POPENI Atestare documentară: 1387 villa olahalis Paptelek

212 Oameni în memoria locului: Clemente Mureşan (n. 29 aug. 1923) - prozator Ioan Pop Florantin (n. 8 aug. 1843 - m. 29 aug. 1936) - filosof, estetician, profesor Virginia Lucia Zanc (n. 26 mart. 1946) - medic, profesor universitar www.primaria-mirsid.ro

213 Comuna NĂPRADEA

Populaţia: 2.652 locuitori/comună, din care 2.131- români, 6-maghiari, 448-romi, 67-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: se situează în partea nordică a judeţului, pe malul drept al râului Someş din Depresiunea Guruslău, la o distanţă de 41 km faţă de Zalău şi 15 km faţă de Jibou. Are o suprafaţă de 68,49 km2

NĂPRADEA Atestare documentară: 1.387 villa olachalis Naprad Obiective turistice: - Muzeul comunei, inaugurat în 14 octombrie 2010, care numără peste 300 de exponate, obiecte tradiţionale şi de arheologie

214 - Monumentul eroilor, ridicat în 1998, realizat după un proiect al arh. Corneliu Zebacinschi, ridicat în memoria celor 37 de eroi căzuţi în Primul Război Mondial şi celor 31 de eroi căzuţi în a doua mare conflagraţie a secolului al XX-lea. A fost sfinţit în ziua de 25 octombrie 1998. Postamentul cu baza de forma unui pătrat cu câte patru trepte pe trei laturi sprijină un piedestal trilobat. Pe acest piedestal se află montate plăci de marmură pe care sunt inscripţionate numele eroilor comemoraţi. Din acest piedestal porneşte un turn cu secţiune pătrată din care porneşte spre cer o cruce din bazalt negru. Înălţimea totală a monumentului este de aproximativ 6 m - Bustul lui Traian Creţu, inaugurat în 9 noiembrie 2002, sculptat de Amarandei Jani Iosif - abruptul Stanu Cozlii de pe Vârful Prisnel - Biserica de zid Adormirea Maicii Domnului, construită în anul 1836 Asociaţii, fundaţii, societăţi culturale: - Cercul de Turism Montan Samus 2000, fondat în anul 1980 Oameni în memoria locului: Angela Buciu (n. 5 oct. 1942) - solistă de muzică populară Aurel Medve (n. 19 oct. 1950) - profesor

· Năpradea. Locuri, oameni şi fapte - Medve, Aurel, Zalău, Ed. Silvania, 2002

215 · Năpradea din sufletul meu (Contribuţii la monografia satului) - Medve, Aurel (coord.), Zalău, Ed. Silvania, 2006 · Comori ale naturii în orizontul local al comunei Năpradea - Medve, Aurel; Goja, Lucian Petru, Zalău, Ed. Şcoala Noastră, 2012 · Monografia comunei Năpradea - Medve, Aurel, 1982 (dact.)

CHEUD Atestare documentară: 1475 Kew Obiective turistice: - ruinele Cetăţii Aranyos (Cetatea Cheudului) (sec. XIV), la poalele Dealului Mare Fortificaţiile medievale de la Cheud. În tradiţia locală se păstrează amintirea Cetăţii lui Pintea, nume sub care sunt cunoscute câteva ruine cu ziduri de piatră cât şi ruinele unei cetăţi cu valuri de pământ, ce reprezintă centrul unei formaţiuni prestatale româneşti din secolele VIII- X. Mult mai târziu a apărut Cetatea Cheudului, amintită în documente ca Cetatea Aranyos (Cetatea de Aur) - Biserica Ortodoxă, a fost ridicată în anul 1894 pe ruinele unei vechi biserici de lemn - Strâmtura Ţicăului - la 300 m de sat. Este situată pe râul Someş, între Benesat şi Ţicău (pe malul stâng) sau între Cheud şi Chelinţa (pe malul drept) - Monumentul eroilor, inaugurat în 15 august 2011, creaţie a sculptorului Sepsi Iosif, ridicat în curtea

216 Căminului cultural. Pe placa de marmură sunt trecute 9 nume de eroi-martiri care au participat la Primul Război Mondial şi 35 de nume ale eroilor-martiri participanţi la cel de-al Doilea Război Mondial - placă comemorativă în memoria scriitorului Petre Hossu, aşezată pe faţada şcolii din localitate, dezvelită în 15 august 2004 Oameni în memoria locului: Aurel Bog (n. 19 nov. 1937) - inventator Aurel V. David (n. 12 iun. 1951) - sociolog, istoric militar Gheorghe Fărcaş (n. 10 mai 1933) - profesor Andrei-Iustin Hossu (n. 16 ian. 1950) - profesor universitar Petre Hossu (n. 5 iul. 1922 - m. 15 iun. 1998) - profesor universitar

· Cheud. Un sat din Ţara Silvaniei. Monografie istorică - David V., Aurel, Bucureşti, 2004 · Cheud. Un sat din Ţara Silvaniei. Monografie istorică - David V., Aurel, Bucureşti, Ed. Dacoromână Tempus DacoRomânia Comterra, 2012

SOMEŞ-GURUSLĂU Atestare documentară: 1387 villa olachalis Goriszlao Obiective turistice: - aria naturală protejată Pietrele Moşu şi Baba are o altitudine medie de 400 m, o suprafaţă de 0,20 ha.

217 Moşu are o înălţime de 12-13 m şi o grosime de 3,5- 5,5 m, fiind clădit din 3 blocuri, separate pe feţe de strat, care-i dau înfăţişarea unui om bătrân. Baba se află la un metru spre sud, are o înălţime de cca 5 m, şi un diametru de 7,5 m - arboretul de castan comestibil - Biserica de zid Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, construită în anul 1907 Oameni în memoria locului: Marius Caba (n. 9 mai 1947) - poet Dumitru Indrea (n. 28 dec. 1928) - inginer Gheorghe Mîndru (n. 5 febr. 1943) - inginer, profesor universitar

TRANIŞ Atestare documentară: 1475 Kysgoroszlo Obiective turistice: - Casă-muzeu, unde se poate vedea interiorul unei vechi case ţărăneşti - Biserica de zid Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, construită în 1912 - între Traniş şi Năpradea se găseşte balta de pe Valea Roşie, întinsă pe 3 ha, alimentată de Valea Roşie şi de râul Someş. S-a format în anul 1970 Asociaţii, fundaţii, societăţi culturale: - Asociaţia culturală Bodava Oameni în memoria locului: Traian I. Creţu (n. 10 iul. 1937 - m. 20 oct. 1995, Bucureşti) - fizician, cercetător ştiinţific

218 VĂDURELE Atestare documentară: 1543 Debreczen Obiective turistice: - Biserica de lemn Naşterea Maicii Domnului, construită în 1711 din lemn de stejar şi acoperită cu şindrilă. (În LMI este consemnată ca Adormirea Maicii Domnului, iar în lucrarea Monumente istorice bisericeşti din Eparhia Oradiei - Bisericile de lemn, ea este consemnată cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil). Biserica a fost construită, conform datelor existente, în urmă cu 400 de ani, în anul 1708 fiind executate unele reparaţii. Este singura biserică din Sălaj cu plan dreptunghiular, cu absida decroşată poligonală. Biserica datează, probabil, din secolul al XVI-lea. Pictura este executată de Rus Macavei la 1832 şi este autentic populară. O pictură deosebită este aceea care îl reprezintă pe Hristos şi este de origine bizantină. - Râpele de la Vădurele sunt cele mai spectaculoase din judeţ www.primarianapradea.ro

219 Comuna NUŞFALĂU

Populaţia: 3.600 locuitori/comună, din care 442- români, 2.494-maghiari, 596-romi, 4-germani, 13- slovaci, 51-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este aşezat în vestul judeţului, pe cursul superior al râului Barcău, la o distanţă de 35 km faţă de Zalău şi 10 km de Şimleu Silvaniei. Are o suprafaţă de 36,70 km2

NUŞFALĂU Atestare documentară: 1213 villa Nog Obiective turistice: - Biserica Reformată - se presupune că ar fi fost construită între anii 1450-1480, dar este menţionată pentru prima oară în 1600. În anul 1783 a fost construit

220 (sfinţit) turnul, a fost incendiată în 1859, iar în 1861 a fost renovată. Iniţial a fost biserică catolică, ulterior fiind transformată în biserică reformată - Castelul Bánffy a fost construit la sfârşitul secolului al XVIII-lea de către locotenent-colonelul Bánffy György, administratorul prefectului comitatului Crasna. Castelul a fost construit pe locul conacului din sec. al XVI-lea, care s-a deteriorat. În castel a funcţionat un cămin pentru copii, dar în 1938 a fost cumpărat de la familia Bánffy de către Biserica Reformată din Nuşfalău, apoi clădirea a fost naţionalizată. Acum, castelul Bánffy se află în proprietatea Bisericii Reformate din localitate, au fost făcute renovări la acoperiş, dar starea generală a clădirii este degradată - Conacul familiei Bánffy este situat în apropierea castelului. După naţionalizare a fost sediul C.A.P.-ului din localitate, iar în prezent, în acest ansamblu de clădiri funcţionează, într-o parte şcoala primară, în altă parte Căminul Cultural, Biblioteca Publică, având sediul aici şi Asociaţia Multiculturală Kéknefelejcs. Clădirea principală a fost retrocedată şi apoi vândută, acum proprietar este un evreu, care locuieşte în America, clădirea fiind degradată. Înainte de a fi vândută, a fost renovat acoperişul clădirii de primărie, proiectul stagnând din cauza transferului de proprietate

221 - placa de pe peretele Şcolii Gimnaziale, aşezată în anul 2000, aminteşte aniversarea a 400 de ani de învăţământ în localitate - Pădurea Lapiş, se întinde pe o suprafaţă de 430,40 ha, este cea mai întinsă arie protejată din judeţul Sălaj, valoroasă sub aspect faunistic şi forestier. Pădurea adăposteşte 40 de specii de păsări şi 10 specii de mamifere ocrotite prin lege. Se întinde între satele Drighiu (com. Halmăşd) şi Cosniciu de Jos (com. Ip) - bustul lui Arany János, se află în parcul din apropierea Bisericii Reformate, dezvelit în anul 2006 - Monumentul eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale, care se află în parcul din apropierea Bisericii Ortodoxe, dezvelit în anul 1991 - piatră comemorativă închinată împlinirii a 800 de ani de la prima atestare documentară a localităţii, dezvelită în iunie 2013. Se găseşte în curtea primăriei Asociaţii, fundaţii, societăţi culturale: - Asociaţia Culturală Báró Bánffy György - Asociaţia Memorială Hebraica - Asociaţia Multiculturală Kéknefelejcs - Ansamblul folcloric Árvalányhaj, al Asociaţiei Culturale Báró Bánffy György - Formaţia de dansuri populare Vadrózsák - Trupa de teatru LS Thália Parteneriate cu străinătatea: Vámospércs (Ungaria), Tiszanagyfalu (Ungaria), Tuzsér (Ungaria) Oameni în memoria locului: Balázs Zoltán (n. 12 ian. 1950) - poet

222 Sanda-Otilia Băcueţ-Crişan (n. 24 iul. 1973) - arheolog Fazakas László (n. 21 febr. 1957) - preot, poet Major Miklós (n. 19 mai 1933, Mihai Viteazul, jud. Cluj - m. 21 mai 2010) - profesor, etnograf, istoric local Pungur Gyula (n. 24 mai 1843, Sîngeru de Pădure - m. 1 mai 1907, Zelenika) - savant, preot, entomolog Srankó Ferenc (n. 7 apr. 1935 - m. 26 ian. 2016, Oradea) - profesor, istoric local Szabó Árpád (n. 26 mart. 1952) - profesor, istoric local Szentes Zágon (n. 19 aug. 1976) - artist plastic, grafician, fotograf Tordai Sámuel (n. 12 aug. 1731 - m. 12 iul. 1801, Cluj) - preot reformat, scriitor, traducător Tőtős János (n. 9 oct. 1947) - pastor, poet Verestói György (n. 3 febr. 1739 - m. 14 sept. 1794, Cluj) - preot reformat Verestóy Sámuel (n. 27 nov. 1743 - m.?) - medic

· Szilágynagyfalu - Major Miklós, 2000 · Négyszáz éves Szilágynagyfalu közoktatása - Srankó Ferenc, Oradea, Ed. Cogito, 2001 · Szilágynagyfalu - Major Miklós, Budapesta, 2002 · Szilágynagyfalu vallásfelekezeteinek története - Srankó Ferenc, Oradea, Ed. Cogito, 2009

BILGHEZ Atestare documentară: 1259 terra Bylgoz www.nusfalau.ro

223 Comuna PERICEI

Populaţia: 3.768 locuitori/comună, din care 1.314-români, 2.129-maghiari, 240-romi, 85-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este situată în zona Colinară a Depresiunii Crasnei şi a Depresiunii Zalăului, la o distanţă de 25 km faţă de Zalău şi 5 km faţă de Şimleu Silvaniei. Are o suprafaţă de 59,60 km2

PERICEI Atestare documentară: 1259 terra Perchen Obiective turistice: - Monumentul Cepei, se află în curtea şcolii (înscris în Guiness Book, fiind unicat în lume). Bulbul de ceapă are o înălţime de 4,5 m, iar soclul de 2 m. A fost realizat de sculptorul Cornel Durgheu şi este dedicat

224 lucrătorilor agricoli din comuna Pericei - judeţul Sălaj. A fost inaugurat la începutul lunii septembrie 2007 - Biserica din piatră, construită în 1886 (greco- catolică) - construirea Bisericii Reformate a început în anul 1668. Actualul turn datează din anul 1835, cele vechi fiind supuse de-a lungul timpului intemperiilor - Monumentul Eroilor, ridicat în anul 2002 în curtea Bisericii Ortodoxe - Monumentul Eroilor, ridicat în anul 2004 în curtea Bisericii Reformate Obiceiuri, tradiţii specifice: - nunta ţărănească, claca de tors, haba, pluguşorul Manifestări culturale: - Festivalul cepei, se desfăşoară în fiecare an la începutul lunii septembrie Oameni în memoria locului: Boér Miklós (n. 10 ian. 1857 - m. 20 febr. 1905) - scriitor, pedagog Iacob Deleu (n. 1804, Vîrşolţ - m. 1880) - învăţător, participant la Revoluţia de la 1848 în armata lui Avram Iancu. S-a stabilit ulterior la Pericei Daniel Deleu (n. 1844, Vîrşolţ - m. 1896) - notar, implicat în mişcarea memorandistă. S-a stabilit ulterior la Pericei Ioan Deleu (n. 21 aug. 1877 - m. 1946) - redactor la Gazeta de Duminecă şi corespondent pentru judeţul Sălaj la Tribuna de Arad

225 Victor Deleu (n. 25 mai 1876 - m. 31 dec. 1939) - jurist Ileana Domuţa Mastan (n. 30 sept. 1947) - solistă de muzică populară Gáspár Attila (n. 31 mai 1949) - profesor Ioan Hendea (n. 22 oct. 1845 - m. 15 apr. 1913, Vîrşolţ) - învăţător Iosif Paşca (n. 1785 - m. ?) - preot Ioan Sima (n. 19 dec. 1898 - m. 8 febr. 1985, Cluj- Napoca) - artist plastic Wántza Mihály (n. 12 oct. 1781 - m. 1854, Miskolc, Ungaria) - actor, scenograf, pictor

· 800 éves Szilágyperecsen - Gáspár Attila, Zalău, Color Print, 2005 · Monografia Parohiei Ortodoxe Pericei - Moca, Silviu, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2015 · Monografia satului Pericei - Dănilă, Doina (need.) · Personalităţi de seamă ale satului Pericei. Deleii - o familie de luptători - Dănilă, Doina (need.)

BĂDĂCIN Atestare documentară: 1213 villa Botocun Obiective turistice: - Biserica de piatră Schimbarea la Faţă, cu turnul din lemn construit în stil baroc, datând din 1705 - Centrul Cultural - Casa Memorială Iuliu Maniu - (Casa din Dealul Ţarinei) moştenită de Ioan Maniu de la părinţii lui, construită în 1879 (data de pe placa memorială de pe casă). În 1947, după arestarea lui

226 Iuliu Maniu, casa a devenit depozit de îngrăşăminte chimice, în 1960 sediu de gospodărie mixtă, apoi tabără pentru copii, din 1986 până-n 1994 a fost concesionată casei de copii cu handicap sever. Clădirea a fost reamenajată în 1998, a fost deschis un muzeu care cuprinde trei camere: veranda, biblioteca şi biroul lui Iuliu Maniu şi dormitorul la mansarda casei - Bustul lui Iuliu Maniu, lângă casa din Dealul Ţarinii, sfinţit la 1 aprilie 1991, sculptor Ioan Mihele - Mormântul-simbol Iuliu Maniu lucrat din marmură albă, sfinţit în 1998 Oameni în memoria locului: Nicolae Ştefan Chişiu (n. 1821 - m. 4 mart. 1977, Bucureşti) - medic veterinar Voichița Lung (n. 8 iun. 1960) - profesoară Iuliu Maniu (n. 8 ian. 1873, Şimleu Silvaniei - m. 5 febr. 1963, Sighet, jud. Maramureş) - jurist, om politic

· Monografia satului Bădăcin şi a familiei Maniu - Borz, Cristian, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2012 · Monografia satului Bădăcin - Blaga, Dumitru, 2013 · Monografia satului Bădăcin şi a familiei Maniu - Borz, Cristian, ediția a II-a, revizuită și adăugită, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2016

PERICEIU MIC Atestare documentară: 1954 Periceiu Mic

227

SICI Atestare documentară: 1259 Sczeck Oameni în memoria locului: Valentin Mirişan (n. 3 mart. 1955) - jurist www.comunapericei.ro

228 Comuna PLOPIŞ

Populaţia: 2.405 locuitori/comună, din care 1.417-români, 770-slovaci, 159-romi, 57-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este situată în partea sud-vestică a judeţului, în unitatea montană a Plopişului şi în depresiunea marginală a Şimleului, în bazinele hidrografice ale râului Valea Mare şi Iaz, la o distanţă de 55 km faţă de Zalău şi 20 faţă de Şimleu Silvaniei. Are o suprafaţă de 80,38 km2

PLOPIŞ Atestare documentară: 1227 Bozia-Gemelchen, Gemelchen

229 Oameni în memoria locului: Alexandra Chira (n. 31 iul. 1998) - solistă de muzică populară Alex Teofil Chira (n. 30 iun. 1997) - solist de muzică populară Anuţa Gale (n. 16 sept. 1958) - solistă de muzică populară

FĂGETU Atestare documentară: 1830 Valea Ungurului, Magyarpatak În Făgetu trăieşte o importantă comunitate a slovacilor din România. Obiective turistice: - Biserica Sf. Ştefan Rege a cărei construcţie datează din anul 1894 - Mănăstire pentru călugăriţele venite din Slovacia, sfinţită în 1993

IAZ Atestare documentară: 1342 vaivoda ipsorum (olacorum) de Jazi et ceteri olaci de eadem, Jazi, Jaz Obiective turistice: - rezervaţia naturală de tip floristic şi faunistic Mlaştina de la Iaz, se întinde pe o suprafaţă de 1,20 ha, cu o adâncime de maxim 5,1 m, situată la poalele Munţilor Plopiş. Mlaştina cuprinde specii deosebite de muşchi de turbă, o specie de gândaci unicat în ţară (Phytobius velaris) şi o plantă carnivoră numită popular Roua cerului. Apa care îmbibă mlaştina, are

230 proprietăţi terapeutice, ea fiind folosită în tratarea bolilor reumatismale - Casa Birăiţii, construită în 1900, strămutată din Plopiş în anul 2012. Casa a fost restaurată în cadrul programului Acasă, ca demult desfăşurat în 2013, sub patronajul Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, proiect finanţat de Administraţia Fondului Naţional Cultural - Muzeul de Artă Populară al Ligiei Bodea, a cărui amenajare a început în anul 2001, iar din 2007 este atestat, completarea obiectelor şi pieselor de muzeu fiind o activitate permanentă Asociaţii, fundaţii, societăţi culturale: - Asociaţia Culturală Alexandra Etno-Iaz Manifestări culturale: - Tabăra de pictură pe sticlă Tradiţie şi originalitate - Icoana din sufletul meu, organizată de Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, Asociaţia Culturală Alexandra Etno-Iaz şi Primăria Comunei Plopiş, în perioada iunie-iulie în localitatea Iaz, comuna Plopiş, la Casa-muzeu a Ligiei Alexandra Bodea - Festivalul Cireșelor de la Făgetu (din 2016) Oameni în memoria locului: Cristian Borz (n. 18 febr. 1974) - preot

· Schiţa monografică a comunei Plopiş - Criste, Victor, 1974 (dact.) www.comunaplopis.ro

231 Comuna POIANA BLENCHII

Populaţia: 1.221 locuitori, din care 1.058-români, 121-romi, 42-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este situată în estul judeţului, între dealurile derivate din Munţii Ţibleşului şi Dealurile Brezei, la o distanţă de 100 km faţă de Zalău. Are o suprafaţă de 52,98 km2

POIANA BLENCHII Atestare documentară: 1591 Polyan, Pollyan Obiective turistice: - Cheile Babei, situate pe cursul mijlociu al pârâului Poiana, între satele Baba şi Poiana Blenchii, pe o distanţă de 3,2 km. Partea centrală a cheilor are o

232 înălţime de 500-600 m. Este o rezervaţie naturală între judeţele Sălaj şi Maramureş - Gaura zmeului - peşteră, situată la intrarea în stânca de calcar a cheilor, în partea stângă a intrării în chei. Deocamdată peştera nu este exploatată - Vâlceaua Dracului - pe un traseu de 3 km urmează Pârâul Dracului, cu un peisaj de legendă - Zăpoziile cu Şura Pintii - aflate în apropierea vechii vetre a satului, pe Valea Porcului. În această zonă, într-o stâncă, este o cavernă mai mare care se numeşte Şura Pintii. Mai sus de şură este o cavitate mai mică, greu accesibilă, căreia i se spune Casa Pintii Oameni în memoria locului: Augustin Liviu Munteanu (n. 26 iun. 1940, Ciubanca, jud. Cluj) - inginer Gheorghe Munteanu (n. 12 aug. 1912 - m. 22 nov. 1982) - preot

· Monografia satului Poiana Blenchii Sălaj - Munteanu, Gheorghe, ed. a 2-a, Cluj-Napoca, Ed. Societăţii Culturale Pro Maramureş Dragoş Vodă, 2012 · Școala Gimnazială Gheorghe Munteanu Poiana Blenchii. Studiu monografic - Conțiș, Maria; Conțiș, Petru; Mihuț, Liviu-Andrei, Cluj-Napoca, Ed. Risoprint, 2012 · Monografia satului Poiana Blenchii, judeţul Sălaj - Sturz, Amalia-Silvia, 2000 (need.)

FĂLCUŞA Atestare documentară: 1590 Falkosan

233 Obiective turistice: - Muchia Poienii Lupului, Ţâgla (sec. II-III p. Chr.) - vestigii romane

· Monografia satului Fălcușa (broșură, 2012) - Pr. iconom Gheorghe Munteanu

GOSTILA Atestare documentară: 1553 Gostille, Goztilla Oameni în memoria locului: Ana Emilia Matei (n. 14 mai 1963) - artist plastic

· Gostila 603. Monografie - Tudor, Augustin; Tudor, Viorica, Dej, Ed. Astra, 2007 · Elemente de etnografie şi folclorul obiceiurilor din satul Gostila - Sălaj (studiu monografic) - Tudor, Victoria; Tudor, Augustin; Engheş, Maria-Gabriela, Cluj-Napoca, Ed. Risoprint, 2014

MĂGURA Atestare documentară: 1590 Magura Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Gheorghe. Se poate desluşi anul 1707 care pare să fie anul în care biserica a fost mutată pe locul actual. A fost zugrăvită în anul 1826 de zugravul Petre Bode

· Monografia satului Măgura (broșură, 2012) - Pr. iconom Gheorghe Munteanu www.poiana-blenchii.ro 234 Comuna ROMÂNAŞI

Populaţia: 2.894 locuitori/comună, din care 2.248-români, 9-maghiari, 417-romi, 220-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este aşezată în interiorul Depresiunii Almaş-Agrij, pe Valea Agrijului, la o distanţă de 20 km faţă de Zalău. Are o suprafaţă de 66,36 km2

ROMÂNAŞI Atestare documentară: numirea daco-romană (presupusă) Cersiae, Certiae, 1310 Egreeg Obiective turistice: - Complexul arheologic roman alcătuit din castrul roman şi vicus-ul aferent, se găseşte amplasat la sud - sud-vest de centrul localităţii, pe platoul numit La

235 Cetate. El face parte din lanţul de castre romane din nordul Daciei, care apărau graniţele de peste Meseş cu cele de la Buciumi, Romita, Tihău, Porolissum - fosta cazarmă/moară, care datează din sec. al XIX- lea şi care a avut mai mulţi proprietari până la naţionalizare în 1948. Clădirea se află într-o stare avansată de degradare Oameni în memoria locului: Avram Filipaş (n. 8 febr. 1940 - m. 2006, Bucureşti) - jurist Călin Cornel Pop (n. 13 sept. 1968) - profesor Dănuţ Pop (n. 30 dec. 1962) - profesor

· Castrul roman de la Românaşi - Largiana - Tamba, Dan, Zalău, 1997 · Românaşi. Un sat din ţara de sub munte - Negoescu, Bebe, Bucureşti, Ed. Newa, 2001 · Biserică şi societate în Sălaj. Protopopiatul Ortodox Românaşi - Pop, Dănuţ, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2002

CHICHIŞA Atestare documentară: 1438 Nyarlo, Also-Nyarlo Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, construită în sec. al XVII- lea. Reparaţiile ulterioare au dus la schimbări în interiorul locaşului de cult. Anul 1739 care se vehiculează în bibliografii pentru anul construcţiei, este de fapt anul în care s-au făcut

236 intervenţii la lăcaşul de cult. Data construcţiei fiind sec. al XVII-lea. Biserica a fost construită de Donca Dumitru. Se păstrează acolo icoane din sec. al XVIII- lea realizate de zugravul Ioan Pop din Românaşi

CIUMĂRNA Atestare documentară: 1460 Chebernye Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil construită în perioada 1700-1710, în stil autohton. A fost zugrăvită de zugravul Pop Ignatie, ţăran din localitate, cu extracţie de vopsea din plante. Pictura şi icoanele pe lemn au fost realizate de meşterul Ioan Pop din Românaşi, în perioada 1799-1801 - Muzeul satului (Ileana Graţiana Pop) - Casa tradiţională (Ileana Graţiana Pop ) Obiceiuri, tradiţii specifice: - ţesătorie şi cusătorie tradiţională Oameni în memoria locului: Ileana Graţiana Pop (n. 1 iun. 1943) - creator popular, solistă de muzică populară

· Ciumărna - satul meu cu vorbe dulci - Pop, Ileana Grațiana, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2016

PĂUŞA Atestare documentară: 1558 Posa

237 Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Nicolae, construită în 1730 din lemn masiv de gorun. Interiorul a fost pictat în anul 1800 de Ioan Pop din Unguraş (astăzi Românaşi). Au fost găsite aici o icoană ce-l reprezintă pe Isus Hristos, pictată în ulei, datată 1792 şi o Cazanie de pe timpul lui Brâncoveanu, din 1712 Oameni în memoria locului: Dumitru Bârjac (n. 23 oct. 1942) - profesor

· Monografia satului Păuşa - Bârjac, Dumitru; Zaha, Camelia, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2012

POARTA SĂLAJULUI Atestare documentară: 1525 Waskapw Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, datează din a doua jumătate a sec. al XVII-lea, probabil din anul 1670, a fost adusă în sat în anul 1840 din Răstolţu Mare Oameni în memoria locului: Oliviu Puie (n. 14 oct. 1957) - jurist

ROMITA Atestare documentară: 1408 Romlott Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Nicolae, a fost construită în sec. al XVIII-lea, în anul 1740, data aceasta fiind înscrisă

238 pe o cruce de lemn, care se găseşte în biserică. O dată vehiculată pentru construirea bisericii este şi anul 1723 - Castrul roman: se găseşte pe malul drept al Văii Agrijului. În apropiere se observă urmele drumului roman care venea de la Napoca şi se îndrepta către Porolissum - zona de gresii micacee numit La Gheţar de un colorit aparte Oameni în memoria locului: Iuliana Lascu (n. 21 ian. 1931 - m. 18 nov. 2010, Zalău) - învăţătoare

· Castrul roman de la Romita - Certie - Matei, Alexandru V., Zalău, 1997 www.primariaromanasi.ro

239 Comuna RUS

Populaţia: 1.071 locuitori/comună, din care 1.025- români, 12-romi, 34-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este situată în partea de est a judeţului, în zona Dealurilor Şimişna-Gîrbou şi zona de culoar a Someşului, la o distanţă de 72 km faţă de Zalău. Are o suprafaţă de 60 km2

RUS Atestare documentară: 1325 Symisne Obiective turistice: - Mănăstirea Sfânta Maria, a fost ridicată începând din 1997. În anii 1999-2000 s-a ridicat biserica mică din lemn de stejar şi brad, a fost pictată de pictorul Serafim Ostache şi sfinţită la 15 august 2001. Biserica poartă

240 hramul Izvorul Tămăduirii. În 2004 s-a început ridicarea stăreţiei, iar în 2006 au început lucrările la biserica de zid - Monumentul eroilor, în curtea Bisericii Ortodoxe, ridicat în memoria eroilor din Primul Război Mondial şi restaurat în 2005 - Monumente ale eroilor căzuţi în cele 2 războaie mondiale - Fântâna zânelor situată la izvoarele Pârâului Ruginii îşi are originea într-o frumoasă legendă cunoscută de cei mai în vârstă. Legenda spune că-n fiecare noapte de Paşte, în apa limpede a fântânii vin două zâne şi se scaldă. După ce s-au îmbăiat ele pleacă şi nu se mai întorc decât în noaptea aceleiaşi zile din anul următor. Se spune că toţi cei care-şi spală faţa cu apa acestei fântâni rămân veseli şi tineri tot anul - Ferma de struţi - Lunca Someşului este dezvoltată şi prezintă nouă terase etajate, făcând din aceasta o zonă peisagistică deosebită Obiceiuri, tradiţii specifice: - Moşuţii - este un obicei de Anul Nou prezent doar în satul Rus - Ciocota - în fiecare an, de Paşti, sătenii se întrec într-un tradiţional concurs de spart ouă roșii Oameni în memoria locului: Ana-Maria Mureşan (n. 25 dec. 1975) - profesoară, poetă Ioan Musca (n. 17 iul. 1950) - istoric, muzeograf

241

· Localitatea Rus. File de istorie - Mureşan, Onorica; Mureşan, Ana-Maria, Zalău, Ed. Porolissum, 2008

BUZAŞ Atestare documentară: 1554 Buzamezeo Obiective turistice: - peşterile de la Stanii Buzaşului, au o lungime de 7-8 m, adâncime de 5 m şi înălţimea de 3-4 m. Două peşteri sunt legate între ele printr-un drum ce pare construit de mâna omului. Peşterile poartă nume semnificative: Căldăruşa lui Pintea, Calul lui Pintea - Stânca Bumbu Podului

FÎNTÎNELE-RUS Atestare documentară: 1554 Kabalapatak Obiective turistice: - Monument ridicat în 1937 în memoria eroilor căzuţi pe câmpurile de luptă - Muzeul satului, fondat în anul 2003 de Niculae I. Costin, unde sunt expuse peste 200 de exponate Oameni în memoria locului: Niculae Costin I. (n. 21 sept. 1948), ofițer

· Monografia comunei Rus, judeţul Sălaj, 1974 (dact.) · Monografia istorică a localităţii Rus, judeţul Sălaj până la 1944 - Mureşan, Onorica, 1990 (Lucrare de licenţă, dact.)

www.comunarus.ro

242 Comuna SĂLĂŢIG

Populaţia: 2.913 locuitori/comună, din care 1.253- români, 1.601-maghiari, 59-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este situată în partea nordică a judeţului, în Depresiunea Sălaj, în bazinul hidrografic al râului Sălaj, la o distanţă de 23 km faţă de Zalău. Are o suprafaţă de 57,91 km2

SĂLĂŢIG Atestare documentară: 1329 Zylagzegh Obiective turistice: - Biserica Reformată, construită în 1753, transformată în 1809 Asociaţii, fundaţii, societăţi culturale: - Asociaţia de dezvoltare intercomunitară Valea Sălajului

243 - Asociaţia de dezvoltare Tövishát Oameni în memoria locului: Oláh László (n. 21 mai 1858 - m?) - contabil Victor Russu (n. 7 iun. 1847 - m. iun. 1910, Budapesta) - istoric, preot, scriitor

BULGARI Atestare documentară: 1377 Nirmon - Biserica de lemn Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, construită în 1547. Biserica se deosebeşte de alte construcţii prin motivele de frânghie şi rozete, ceea ce dă personalitate construcţiei, se spune că este cea mai veche biserică de lemn din judeţ. Pictura interioară a fost realizată, probabil, spre sfârşitul sec. al XVIII-lea Oameni în memoria locului: Ioan Mureşan Bulgăreanu (n. 21 aug. 1940 - m. 1984, Zalău) - ziarist Nicolaie Lung (n. 2 nov. 1941) - conf. univ. dr. în matematică Aurel Lung (n. 14 aug. 1954) - profesor Traian Onaciu (n. nov. 1952) - dr. inginer Nicolae Pop (n. 30 oct. 1961) - dr. inginer Obiceiuri, tradiţii specifice: - Trasul clopotelor în Ziua de Paști: spre a slăvi și anunța bucuria Învierii Domnului, după ieșirea de la biserică și până la vecernie toți sătenii, care doresc, pot să tragă clopotele de la biserica din sat

244

· BULGARI - o istorie sentimentală, Zalău, 2017, Ionel Hudin (n. 22 aug. 1963 - Bulgari) - administrator firmă, inițiator și finanțator al lucrării omagiale. Coord. Lucrare - Florica Pop, prof., scriitor (n. 16 apr. 1965 - Deleni); coautori Aurel Lung, prof. (n. 14 aug. 1954 - Bulgari); Augustin Mocanu, prof. (n. 12 sept. 1932 - Boju, jud. Cluj), volum colectiv aniversar

DEJA Atestare documentară: 1343 Deeshaza Obiective turistice: - Biserica Reformată a fost construită în perioada 1841-1857 şi sfinţită în 1958 - Monumentul eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale. Pe faţada principală este trecut numele soldatului localnic care şi-a pierdut viaţa în 24 decembrie 1989, precum şi lista eroilor căzuţi în cele două conflagraţii mondiale Obiceiuri şi tradiţii specifice: - centru de olărit tradiţional

MINEU Atestare documentară: 1335 sacerdos de Mened Obiective turistice: - Biserica Reformată (construită în 1514), clopotniţa de lemn a fost construită în sec. al XVIII-lea

245 Oameni în memoria locului: Horváth Endre (n. 13 nov. 1912 - m. 30 mai 2002, Tîrgu Mureş) - medic

NOŢIG Atestare documentară: 1387 villa olachalis Nagyzegh Obiective turistice: - Biserica de lemn Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, datată din 1842, pictura fiind realizată în acelaşi an. Farmecul locaşului este dat de realizarea acoperişului - Monumentul din curtea bisericii, ridicat în anul 2007 în memoria eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale

ȘANDRA Atestare documentară: 1330 Șandorhaza Sat dispărut de mai bine de 300 de ani www.primariasalatig.ro

246 Comuna SÎG

Populaţia: 3.276 locuitori/comună, din care 2.411-români, 679-romi, 98-slovaci, 88-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este situată la contactul Munţilor Plopiş cu Depresiunea Silvaniei, respectiv Depre- siunea Şimleului, la o distanţă de 33 km faţă de Zalău. Are o suprafaţă de 87,88 km2

SÎG Atestase documentară: 1257 terra Szek Obiective turistice: - Biserica de lemn s-a construit în 1721, primul registru datând din anul 1824

247

· Monografia satului Sâg - Lazăr, Flavius-Ioan; Lazăr, Loredana, Brăila, Ed. Sfântul Ierarh Nicolae, 2014

FIZEŞ Atestare documentară: 1341 villa olacalis Fyzes, Fizes Obiective turistice: - Biserica Greco-Catolică de lemn s-a construit în 1600. Biserica a fost pictată şi în interior şi în exterior, ea fiind refăcută în anul 1825

MAL Atestare documentară: 1454 Barla Oameni în memoria locului: Costel Petru Baboş (n. 27 iun. 1962) - scriitor

SÎRBI Atestare documentară: 1481 poss. volahalis Thotfalu Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil construită în 1707. Pictura a fost realizată în 1824 de Dumitru Ispas din Gilău - lac de pescuit - Válja Peszkarijin, care a fost locul preferat de distracţie al familiei Cserey

248 TUSA Atestare documentară: 1341 villa olacalis Thuzateluk Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, a fost construită la începutul sec. al XVIII-lea. Pereţii bisericii nu mai păstrează pictura - cetate dacică - păstrăvării - Izvoarele Barcăului - Cheile Barcăului - situate între satele Tusa şi Sîg, au fost ridicate la rang de rezervaţie naturală - rezervaţia peisagistică Tusa-Barcău, cu suprafaţă de 13,43 ha. Marea atracţie a rezervaţiei o constituie izbucurile. Izbucul Mic, în zona vestică a rezervaţiei, la izvoarele unui pârâu şi Izbucul Mare, în partea vestică a rezervaţiei, la baza abruptului nordic al Platoului Ponor. Acest izbuc impresionează prin debitul mare de apă şi prin cascada cea mai spectaculoasă din judeţ pe care apa o formează la doar 50-60 m după ieşirea la suprafaţă - Platoul carstic Ponor cu Piatra Ciutei este situat la o altitudine de 750-800 m. De aici apele subterane ies la suprafaţă prin trei izbucuri: Izbucul Mare, Izbucul Mic în partea nordică spre Barcău şi Izbucul Negrenilor spre Crişul Repede - pârtia de schi - Valea Boului şi Valea Topliţei sunt cursuri de apă unde se pot întâlni păstrăvi autohtoni

249 Oameni în memoria locului: Cornel Brudaşcu (n. 28 ian. 1937) - artist plastic

· Monografia comunei Sîg (dact.) · Monografia geografică a comunei Sîg (need.) www.primariasig.ro

250 Comuna SÎNMIHAIU ALMAŞULUI

Populaţia: 1.617 locuitori/comună, din care 1.238-români, 14-maghiari, 316-romi, 49-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este situată în Depresiunea Almaş-Agrij, în bazinul hidrografic al Văii Almaşului, la o distanţă de 33 km faţă de Zalău. Are o suprafaţă de 64,82 km2

SÎNMIHAIU ALMAŞULUI Atestare documentară: 1546 poss. Naghzenth- Myhal, Nagy Zenth Mihal Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, a fost construită în 1778-1794. Pictura a fost realizată în 1792 de către Ioan Pop din Românaşi

251 - Fântâna lui Simion Bărnuţiu de la Gorgana. Monumentul a fost realizat de sculptorul Aurel Terec în 1981 Oameni în memoria locului: Vasile Ioviţă (n. 1 febr. 1951) - preot Ion Noja (n. 9 mart. 1942) - scriitor Simona Noja (n. 1967) - balerină Ioan Onac (n. 26 iul. 1954) - medic

BERCEA Atestare documentară: 1600 Berche

SÎNTĂ MĂRIA Atestare documentară: 1587 Zentt Marya Obiective turistice: - Biserica de lemn a fost construită în 1857

· Monografia comunei Sînmihaiu Almaşului, jud. Sălaj - Sînmihaiu Almaşului, Căminul Cultural, Şcoala Generală, 1973 (dact.) www.comunasinmihaiualmasului.ro

252 Comuna SOMEŞ-ODORHEI

Populaţia: 2.671 locuitori/comună, din care 2.328-români, 40-maghiari, 169-romi, 134-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este aşezată în Depresiunea Guruslău şi în zona colinară a Culmii Sălajului, la o distanţă de 34 km faţă de Zalău. Are o suprafaţă de 78,24 km2

SOMEŞ-ODORHEI Atestare documentară: 1387 Udvarhely Obiective turistice: - Clădirea fostei primării, construită în 1920, în care funcţionează în prezent o casă de copii de tip familial - Biblioteca publică, fondată în 1953, funcţionează actual în clădirea Căminului Cultural

253 - Muzeul satului, funcţionează în incinta Căminului Cultural, a luat fiinţă în octombrie 2003 - Monumentul eroilor, inaugurat în anul 2005, ridicat în cinstea celor 67 de eroi căzuţi în Primul Război Mondial şi a celor 44 de eroi căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial - Biserica Ortodoxă a fost construită în perioada 1898- 1900 pe locul unei vechi biserici de lemn care data din anul 1670 - Biserica Reformată datează din anul 1930 Oameni în memoria locului: Ioan Barbur (n. 18 mai 1939) - profesor Lucia Cîlb (n. 15 apr. 1949) - farmacist Vasile Lucăcel (n. 2 febr. 1926 - m. 25 mart. 1983) - profesor, istoric Ioan Pop (n. 27 ian. 1937) - epigramist

BÎRSA Atestare documentară: 1549 Wyfalw Obiective turistice: Biserica de lemn Sf. Gheorghe, a fost construită în sec. al XVIII-lea. A fost pictată de Ioan Prodan în anul 1838 Oameni în memoria locului: Dumitru Micu (n. 8 nov. 1928) - critic literar

DOMNIN Atestare documentară: 1219 villa Domlun

254 Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil a fost construită, probabil, în anul 1753, pictura a fost realizată de zugravul Ioan Prodan. Biserica (singura cu streaşină dublă din Sălaj) a fost restaurată în anul 2000 şi este vizitabilă Oameni în memoria locului: Ioan Ciocian (n. 23 ian. 1949) - profesor Ioan Ghiurco (n. 20 iun. 1942) - preot Cornel Grad (n. 30 ian. 1949) - cercetător ştiinţific, profesor Aurel Pop (n. 16 aug. 1951) - analist programator Radu Gh. Mihai Trif (n. 3 mart. 1941) - medic veterinar

INĂU Atestare documentară: 1387 Ineu Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, construită în anul 1832. Tradiţia spune că biserica a fost adusă de la Cliţ, pe Someş Oameni în memoria locului: Livia Tudor (n. 25 iun. 1926 - m. 19 mart. 1979) - medic

ŞOIMUŞ Atestare documentară: 1205 Solumus

255 Obiective turistice: - Biserica Ortodoxă Sfinţii Arhangheli Petru şi Pavel, construită în 1934 Oameni în memoria locului: Ştefan Chişu (n. 1 ian. 1938) - profesor Vasile Sav (n. 27 nov. 1949 - m. 3 sept. 2003, Cluj- Napoca) - profesor, poet www.comunasomesodorhei.ro

256 Comuna SURDUC

Populaţia: 3.461 locuitori/comună, din care 3.164-români, 10-maghiari, 211-romi, 76-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este situată la contactul a trei unităţi de relief: Culoarul Someşului, Dealurile Şimişna-Gîrbou şi Depresiunea Almaş-Agrij, la o distanţă de 35 km faţă de Zalău. Are o suprafaţă de 71,42 km2

SURDUC Atestare documentară: 1554 Naghzwrdok Obiective turistice: - Biserica a fost construită în perioada 1911-1913. Interiorul ei a fost pictat în anul 1973 de pictorul Hudici Vasile din Cluj

257 - Cripta familiei Jósika din Surduc, a fost construită în anul 1825 de scriitorul Jósika Miklós în memoria tatălui său, pe o stâncă. Pe peretele ei se poate citi: PARENTI OPTIMO PIETAS PROCULIUM POSUIT ANO. MDCCCXXVII-mo. Inscripţia aparţine sculpto- rului clujean, originar din Debreţin, Hirschfeld Friedrich şi a fost realizată în 1828. Iniţial, în cripta acum goală şi jefuită, au fost trei sicrie din fontă, două dintre ele având şi ferestre - Castelul Jósika din Surduc În sec. XVII-XVIII Surducul a fost proprietatea familiei Csáky, în 1622 a fost amintit conacul, care a ajuns pentru câteva decenii de la Csáky István la familia Kemény. La începutul secolului al XIX-lea, conacul intră în proprietatea familiei Jósika. Conacul a fost transformat în castel probabil în sec. al XVIII-lea. Aici a trăit şi a lucrat până în anul 1853 întemeietorul romanului romantic maghiar, Jósika Miklós. De-a lungul timpului castelul a suferit modificări importante. Cert este că, în momentul naţionalizării, castelul era al familiei Jósika - Balta pepinierei, situată la N-E de Surduc, în Lunca Someşului. A luat naştere în 1970, dar este într-un proces rapid de colmatare din cauza vegetaţiei luxuriante care acoperă luciul lacului - Casa piticilor

Oameni în memoria locului: Ludovica Breban (n. 13 dec. 1964) - economist Alina Breje (n. 29 ian. 1968) - scriitoare

258 Cornel Nemeş (n. 2 apr. 1932 - m. 3 oct. 2006, Zalău) - profesor Öllerer József (n. 2 apr. 1902 - m. 19 mart. 1984, Tîrgu Mureş) - horticultor Ana Pop (n. 8 iun. 1946) - restaurator Vasile Puşcaş (n. 8 iul. 1952) - profesor universitar

BRÎGLEZ Atestare documentară: 1554 Tothzallas Obiective turistice: - Casa Tâlharilor (Peştera lui Pintea Viteazu) - se află pe un deal împădurit cu fag, stejar, carpen, gorun, cu o terasă mai îngustă. Peştera este un banc de gresii a cărui eroziune a desprins un perete ferestruit vestic lăsând o încăpere nu mai largă de 50-60 cm şi înaltă de 3 m - Biserica Ortodoxă construită în perioada 1930-1933 Oameni în memoria locului: Gheorghe Coste (n. 21 iul. 1954) - profesor Ion Maxim (n. 1 iul. 1925 - m. 16 dec. 1980, Timi- şoara) - filosof

· Depozitul de bronzuri de la Brâglez (comuna Surduc, judeţul Sălaj) - Bejinariu, Ioan, Cluj- Napoca, Ed. Mega, 2007 · Monografia satului Brîglez - Prodan, Aurel; Popoviciu, Gabriel, 1967 (dact.)

CRISTOLŢEL Atestare documentară: 1554 Kyskereztolcz

259 SOLONA Atestare documentară: 1554 Zalonna

TEŞTIOARA Atestare documentară: 1956 Teştioara Obiective turistice: - Valea Teştioarei, cu numeroase grote - Peştera lui Mihai - un mic abri suspendat căruia localnicii îi spun peşteră, cu o deschidere de 40-45 m, cu o înălţime de 4-4,5 m şi tot atât de adâncă - Cele două turnuri, cum au numit sătenii stana de piatră care are o înălţime de 40 m - Bancurile de gresii din Poiana Teştioarei, zonă peisagistică de un farmec deosebit - complexul de lacuri Tăul Iezer, situat în hotarul satului, cu o bogată vegetaţie lacustră

TIHĂU Atestare documentară: 1560 Roho Obiective turistice: - Castrul roman: este aşezat pe partea stângă a Someşului, între satele Tihău şi Surduc, pe platoul numit Grădişte sau Cetate. Acest castru era o verigă importantă în lanţul castrelor de graniţă de pe Valea Someşului, avea o poziţie strategică - Monumentul eroilor, ridicat în anul 1958, în memoria celor 15 eroi căzuţi în luptele grele din octombrie 1944, din Tihău, ridicat în centrul comunei şi un al

260 doilea monument ridicat în curtea bisericii, pe care sunt înscrise numele lor Obiceiuri, tradiţii specifice: - Craiul semănătorilor Oameni în memoria locului: Nicolae Both (n. 6 febr. 1933) - profesor, poet, preot

TURBUŢA Atestare documentară: 1387 villa olachalis Torbicza Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil. Nu se cunoaşte anul construirii. Cel mai probabil a fost ridicată în sec. XVII-XVIII. Este consemnat anul 1816 când s-a adăugat prispa bisericii şi s-a executat pictura. Autorii picturii sunt Lazăr Tocaciu şi Biró Lajos din Orghiz. Tradiţia spune că biserica a fost adusă din Gîlgău Almaşului www.primariasurduc.ro

261 Comuna ŞAMŞUD

Populaţia: 1.723 locuitori/comună, din care 27-români, 1.580-maghiari, 84-romi, 32-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este situată în partea de nord a judeţului, în partea colinară a Piemontului Sălăjan, la o distanţă de 28 km faţă de Zalău. Are o suprafaţă de 29,23 km2

ŞAMŞUD Atestare documentară: 1349 sacerdos parochialis de Samson, nobiles de Samson, 1366 Samson Obiective turistice: - Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, construită în 1885. Nu a fost pictată niciodată. Iniţial a fost

262 acoperită cu şindrilă, dar la mijlocul sec. al XX-lea a fost schimbată cu tablă - Biserica Reformată a fost construită în anii 1500, iar în 1837 s-a construit turla din piatră. Biserica a fost zugrăvită în 1800. Clopotul cel mai vechi al bisericii datează din 1652 - În hotarul Şamşudului sunt 2 lucruri demne de văzut: Dealul Mihók feje (Capul lui Mihók, o ridicătură de pământ, unde a fost omorât şi înmormântat haiducul Mihók) şi copacul Rákóczi. Copacul Rákóczi a fost un stejar uriaş, în 1705, după lupta de la Jibou acolo s-a odihnit Rákóczi Ferenc II. (cu timpul stejarul s-a lăsat într-o parte, azi mai existând numai urmele locului) - pădurea Hegyes, în care se afla locul numit Pogányvár, unde s-au văzut urmele unei cetăţi. Se presupune că din această cetate ar fi un tunel până la biserica reformată din satul Coşeiu Asociaţii, fundaţii, societăţi culturale: - Asociaţia culturală Pro-Com Şamşud, înfiinţată la 18 septembrie 2001, are ca obiectiv organizarea activităţilor culturale, de artă, recreere, învăţământ, cercetare, servicii sociale, dezvoltare economică şi socială - Ansamblul folcloric Csigeresek Obiceiuri, tradiţii specifice: - cioplitul în lemn Oameni în memoria locului: Szikszai Lajos (n. 25 nov. 1825 - m. 31 aug. 1897, Zalău) - avocat, vicecomite, scriitor, savant, consilier regal

263 VALEA POMILOR Atestare documentară: 1349 Mocsaly Obiective turistice: - Biserica a fost construită între anii 1792-1794, din piatră brută. Turla bisericii datează din 1836, având o înălţime de 28 m - apă minerală sulfuroasă, având efecte curative în tratarea bolilor reumatismale Asociaţii, fundaţii, societăţi culturale: - Asociaţia Pro Mocsolya, înfiinţată la 2 noiembrie 2007, are ca obiectiv activităţi religioase, culturale, atragerea şi participarea tinerilor la activităţi pentru dezvoltarea comunităţii - Asociaţia Grup de Acţiune Locală Tövishát are ca obiectiv dezvoltarea locală şi implementarea proiectelor Oameni în memoria locului: Boda Edit (n. 27 febr. 1975) – poetă

· Monografia comunei Şamşud (dact.) www.samsud.ro

264 Comuna ŞĂRMĂŞAG

Populaţia: 6.092 locuitori/comună, din care 870- români, 4.568-maghiari, 483-romi, 165-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este situată în partea nordică a judeţului, aparţine Platformei Marginale Sălăjene, la contactul Colinelor Toglaciului cu Piemontul Sălăjean, la o distanţă de 30 km faţă de Zalău. Are o suprafaţă de 68,38 km2

ŞĂRMĂŞAG Atestare documentară: 1355 Sarmasagh

265 Obiective turistice: - Conacul Kemény - construit în anul 1745 (cea mai veche clădire a localităţii). După naţionalizare a funcţionat aici o şcoală, spital, poliţia. Construcţia a fost renovată în perioada 2006-2009, funcţionând aici Centrul Cultural CASA SATULUI cu biblioteca publică, muzeu, activităţi culturale diverse. În Muzeul etnografic, înfiinţat în anul 2006, sunt expuse peste 100 de obiecte donate de săteni - Bustul lui Kemény János, din bronz (2005, sculptor Sepsi Iosif), în parcul Conacului Kemény - Monumentul eroilor Pro Libertate, în parcul Conacului Kemény - Biserica Reformată datează din 1806, turla din 1831. De-a lungul timpului, biserica a fost reconstruită, restaurată, întregită, în urma incendiilor, alunecărilor de teren care au contribuit la distrugerea ei. În forma în care se găseşte în prezent, datează din perioada 1965-1966. Orga a fost construită în anul 1892 de Kolonics István - Biserica Catolică, a fost iniţial o capelă ridicată de groful Kemény Farkas. În perioada 1991-1992 a fost extinsă, căpătând forma actuală - Conacul Wersebe a fost construit în 1905, este situat la marginea nordică a satului şi este total degradat Asociaţii, fundaţii, societăţi culturale: - Asociaţia Culturală Pro-Şărmăşag, înfiinţată în 27 august 2001. Obiectivul ei este iniţierea, promovarea şi organizarea activităţilor culturale, de artă şi recreere,

266 învăţământ, educaţie, cercetare, servicii sociale, dezvoltare economică - Ansamblul folcloric Illegetők - Teatru amatori - Dália, Ezüst Nyilak Manifestări culturale: - Zilele Şărmăşagului, Festivalul Vinului - Seara culturală de binefacere - tabere de creaţie populară (la muzeul etnografic) Periodice: Sarmasági Hírmondó - ziar local editat de Asociaţia Culturală Pro-Şărmăşag Oameni în memoria locului: Horváth Iosif (n. 14 apr. 1957, Decea, jud. Alba) - profesor Katona György (n. 1960, Oradea) - artist plastic

ILIŞUA Atestare documentară: 1321 poss. Ilswa Obiective turistice: - Biserica Reformată, monument istoric, construit în anul 1500 - Conacul Gencsi a fost construit probabil în sec. al XVIII-lea - Conacul Leitner a fost construit în anul 1863. În prezent conacul este sediul Şcolii Ilosvai Selymes Péter - Biserica Catolică datează din 1881. Cea construită în sec. al XV-lea a fost transformată în biserică reformată Oameni în memoria locului: Csóka László (n. 24 ian. 1967) - artist plastic

267 LOMPIRT Atestare documentară: 1321 poss. Lomperth Obiective turistice: - bustul lui Ady Endre, în curtea bisericii reformate - Casa Séra, casa mătuşii lui Ady Endre, unde a stat poetul când a venit în vizită - mormântul bunicilor lui Ady Endre - Biserica Reformată a fost construită în 1777 după ce un incendiu a mistuit vechea construcţie. Tavanul are 172 de casete decorate cu motive florale, figuri ciudate şi aspecte din credinţa populară. Orga a fost construită în 1842 şi este funcţională şi azi - Memorialul victimelor celui de-al Doilea Război Mondial 1940-1945 din Lompirt Asociaţii, fundaţii, societăţi culturale: - Asociaţia Pro Lompirt, fondată în anul 2004, are ca scop organizarea diferitelor activităţi culturale, promovarea culturii minorităţilor şi a culturii universale, îngrijirea, renovarea şi păstrarea monumentelor istorice, protejarea mediului înconjurător, promovarea sănătăţii şi a asistenţei sociale - Ansamblul Folcloric Kéknefelejcs (din toamna anului 2007)

· Szilágylompért, ed. Szőnyi Levente, Zalău, 2009

MOIAD Atestare documentară: 1246 Mayad

268 POIANA MĂGURA Atestare documentară: 1956 Poiana Măgura

ŢĂRMURE Atestare documentară: 1960 Ţărmure Nu are locuitori stabili, doar temporari, oamenii locuiesc în Şărmăşag.

· Sarmaság, Partiumi Füzetek 6. - Bessenyei István, 1998 www.sarmasag.ro

269 Comuna ŞIMIŞNA

Populaţia: 1.103 locuitori/comună, din care 972- români, 88-romi, 43-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este aşezată de-a lungul văii cu acelaşi nume, în Podişul Someşan, la o distanţă de 85 km faţă de Zalău. Are o suprafaţă de 45,23 km2

ŞIMIŞNA Atestare documentară:1314 Kisscemesnye Obiective turistice: - Dealurile Şimişnei - Piscina Şimişna - Biserica Ortodoxă. Construcţia ei a început în anul 1896 şi a fost terminată în anul 1906. În cursul anilor

270 s-au făcut lucrări de întreţinere, iar reparaţiile capitale în exterior au început în anul 1987 şi au durat până în anul 1994, exteriorul fiind tras în terasit. Interiorul bisericii s-a schimbat total, făcându-se pictură bizantină în tempera grasă, începând din anul 2001 şi iconostas sculptat în tei, lucrarea terminându-se în 2007 când s-a sfinţit biserica Asociaţii, fundaţii, societăţi culturale: - Asociaţia nonprofit Şimişna de mâine, constituită în aprilie 2013. Asociaţia are drept scop promovarea, sprijinirea, realizarea şi coordonarea de activităţi care să contribuie la dezvoltarea comunei, din punct de vedere economic, social, educaţional, cultural, ecologic, turistic Oameni în memoria locului: Ioan Grigore Bălan (n. 6 ian. 1939) - poet

· Șimișna - 700 : istorie, tradiții, destine - Penea, Ionel; Pop, Ioan; Pop, Viorica, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2015

HĂŞMAŞ Atestare documentară: 1325 possessio seu villa Hagmas Obiective turistice: - Monumentul eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale www.primariasimisna.ro

271 Comuna TREZNEA

Populaţia: 947 locuitori/comună, din care 835- români, 80-romi, 32-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este aşezată în partea centrală a judeţului, la contactul Depresiunii Almaş-Agrij cu Munţii Meseşului, la o distanţă de 15 km faţă de Zalău. Are o suprafaţă de 37,05 km2

TREZNEA Atestare documentară: 1440 Ewrdegkuth. În anul 1995 a fost declarată localitate-martir Obiective turistice: - Biserica Ortodoxă a fost construită în 1872 pe locul unei biserici de lemn. Turnul are o înălţime de 32 m

272 - Monumentul Martirilor români din cimitirul comun, ucişi de trupele hortyste care au ocupat Transilvania de nord-vest, în 1940 - Monumentul Martirilor Neamului Românesc ridicat în memoria masacrului de la 9 septembrie 1940. A fost construit în anul 1984, în centrul satului - placa comemorativă din incinta primăriei, ca un omagiu adus martirilor din localitate, unde sunt inscripţionate numele martirilor din 1940 - Castelul Bay, a fost construit pe la mijlocul sec. al XIX-lea de familia grofului Bay Ferenc. El a fost locuit până în 1944. În prezent, castelul este o ruină, deşi a fost inclus în lista monumentelor istorice - valea Treznei este împânzită de 14 cascade care au o înălţime între 2,5 şi 15 m. Ele sunt situate pe pârâurile secundare şi pot fi văzute doar în anotimpurile ploioase Manifestări culturale: în fiecare an la 14 septembrie se comemorează victimele atrocităţilor din 1940 Asociaţii, fundaţii, societăţi culturale: - Fundaţia Treznea-Sat natal, fondată la 12 aprilie 2006, scopul fundaţiei este acela de a contribui la dezvoltarea localităţii-martir Treznea sub toate aspectele: economic, social-civic şi cultural Obiceiuri, tradiţii specifice: - ţesătorie şi cusătorie tradiţională Oameni în memoria locului: Ştefan Blaj (n. 27 oct. 1950) - medic Octavian Lazăr Cosma (n. 15 febr. 1933) - muzicolog, membru al Academiei Române

273 Petre Dârjan (n. 9 mart. 1917) - poet Mioara Lazăr (n. 19 apr. 1952) - învățătoare, poetă Ileana Petrean Păuşan (n. 4 iul. 1952) - jurnalist, scriitoare Ioan Puşcaş (n. 10 iul. 1932 - m. 4 apr. 2015) - medic, profesor universitar

BOZNA Atestare documentară: 1619 Szent Peterfalva Obiective turistice: - Biserica de lemn Sf. Apostoli Petru şi Pavel, construită la sfârşitul sec. al XVII-lea, începutul sec. al XVIII-lea, meşterul este necunoscut, dar stilul aminteşte de zugravul Ioan Pop din Românaşi

· Treznea, localitate martir a neamului românesc: monografie - Petrean-Păuşan, Ileana, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2014 www.primariatreznea.ro www.treznea.uv.ro

274 Comuna VALCĂU DE JOS

Populaţia: 2.851 locuitori/comună, din care 2.281-români, 82-maghiari, 419-romi, 66-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este aşezată în partea de sud-vest a judeţului, la contactul Depresiunii Şimleu cu Munţii Plopişului, în bazinul hidrografic al Barcăului, la o distanţă de 45 km faţă de Zalău. Are o suprafaţă de 63,23 km2

VALCĂU DE JOS Atestare documentară:1214 villa Saicu (nesigur) Obiective turistice: - Biserica Reformată, construită în 1896. Clopotniţa are o înălţime de 17 m

275 Ansambluri folclorice: - Spiriduşii Valcăului, formaţie înfiinţată în 1976- 1977, formată din 16 perechi de dansatori Oameni în memoria locului: Camelia Corina Burghele (n. 25 sept. 1968) - etnolog, cercetător ştiinţific Viorel Ispas (n. 16 apr. 1949) - inginer, profesor

LAZURI Atestare documentară: 1481 villa olachalis Wywagas Oameni în memoria locului: Traian Vedinaş (n. 15 sept. 1947) - profesor universitar

PREOTEASA Atestare documentară: 1423 Paptelek

RATOVEI Atestare documentară: 1956, Ratovei

SUB CETATE Atestare documentară: 1481 Waralya Obiective turistice: - Cetatea Valcăului - este amplasată la poalele Munţilor Aramei, pe vârful Dealului Plai, la 2 km de sat, în pădurea Cetate. Cetatea a fost construită, probabil, în sec. al XIII-lea. Arhitectonic se încadrează în stilul sec. XIII-XIV. A fost un element al sistemului de fortificaţii ridicat de regalitatea maghiară în

276 Transilvania, în primele secole după imixtiune, având ca obiect apărarea zonei; a fost distrusă de către turci. Ultima ei folosire a fost semnalată în anul 1665

VALCĂU DE SUS Atestare documentară: 1214 villa Saicu (nesigur) Oameni în memoria locului: Ioan F. Pop (n. 4 ian. 1959) - scriitor, eseist

· Monografia comunei Valcău de Jos - Butcovan, Ana, 1999 (dact.) www.primariavalcaudejos.ro

277 Comuna VÎRŞOLŢ

Populaţia: 2.209 locuitori/comună, din care 616-români, 1458-maghiari, 92-romi, 43-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este situată în partea centrală a judeţului, în Depresiunea Crasnei, la o distanţă de 18 km faţă de Zalău. Are o suprafaţă de 31,81 km2

VÎRŞOLŢ Atestare documentară: 1341 poss. Varcoltz, Vorsolcz, Worsoch Obiective turistice: - Lacul de acumulare Vîrşolţ se află pe râul Crasna, la aprox. 1 km amonte de localitatea Vîrşolţ, fiind pus în funcţiune în anul 1979, construcţia lui începând în anul 1977 - loc de agrement prin pescuit sportiv. Barajul are o înălţime de 17 m, o lungime de 2160 m şi un volum

278 de 50,2 milioane mc de apă. Suprafaţa lacului este de 652 ha - Biserica Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului a fost construită în perioada 1836-1840, în stil romanic. Pictura murală datează din 1937 - Biserica Reformată - construită în 1723, în 1774 a ars din temelii, în 1779 s-a renovat. Orga bisericii a fost făcută de Johannes Kremmer în 1833 - Monumentul eroilor din curtea Bisericii Adormirea Maicii Domnului Obiceiuri, tradiţii specifice: - Haba sau şezătoarea (petrecerea plăcută a serilor de iarnă, de către băieţi şi fete) - Cununiţa (în noaptea de Anul Nou fetele agăţau la cumpăna fântânii o cununiţă aducătoare, după ele, de fericire în noul an), din 1990 s-au reînnoit obiceiurile vechi: Balul strugurilor şi Balul Mascat (iarna) Asociaţii, fundaţii, societăţi culturale: - Asociaţia Varsa, fondată la 12 august 2003, având ca scop organizarea unor activităţi educative, de recreere, sportive, promovarea culturii universale şi a minorităţilor, organizarea de întâlniri, comemorări şi simpozioane Manifestări culturale: - Ziua Vîrşolţului - se desfăşoară în prima duminică a lunii septembrie - Maialişul - în prima duminică a lunii mai se organizează o ieşire la cramele localnicilor (1965- 1980, din 2008)

279 Oameni în memoria locului: Udvary Gyöngyvér (n. 11 oct. 1913 - m. 8 iul. 2000, Budapesta) - sociolog, publicist Iacob Deleu (n. 1804 - m. 1880) - învăţător, participant la Revoluţia de la 1848 în armata lui Avram Iancu. S-a stabilit ulterior la Pericei Daniel Deleu (n. 1844 - m. 1896) - notar, implicat în mişcarea memorandistă. S-a stabilit ulterior la Pericei Ioan Hendea (n. 22 oct. 1845 - m. 15 apr. 1913) - învăţător

RECEA Atestare documentară: 1326 Reche Obiective turistice: - Biserica Reformată. Biserica nu are orgă, numai un armoniu construit la începutul sec. al XX-lea la Bratislava - Biserica Greco-Catolică construită în perioada 1908- 1933 Obiceiuri, tradiţii specifice: - Verjelul - o sărbătoare care se ţine a doua zi de Crăciun, la care petrec gospodarii satului, cei care i-au primit pe colindători în casele lor Oameni în memoria locului: Mártonffy Márton (n. 11 mart. 1848 - m. 14 mai 1917, Budapesta) - pedagog, redactor, gazetar

RECEA MICĂ Atestare documentară:1326 Reche

280

· Monografia comunei Vîrşolţ - Căminul Cultural Vîrşolţ, 1973 (dact.) · Comuna Vîrşolţ. Studiu de geografia turismului - Moisi, Tania Celestina, Zalău, 2009 (Lucrare de licenţă, need.) · Monografia comunei Vîrşolţ (need.) www.virsolt.ro

281 Comuna ZALHA

Populaţia: 864 locuitori/comună, din care 833-români, 5- romi, 3-alte etnii, 23-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este aşezată în partea de est a judeţului, în zona colinară a Dealurilor Şimişna- Gîrbou, la o distanţă de 92 km faţă de Zalău. Are o suprafaţă de 51,10 km2

ZALHA Atestare documentară: 1378 Zalha Obiective turistice: - Biserica de lemn a fost construită în 1821 de meşterul Fărcaş Simion. A fost pictată în 1882 şi repictată în 1966. În timp a suferit multe modificări, fapt pentru care nu a fost inclusă pe lista monumentelor istorice

282 CEACA Atestare documentară: 1378 Chyaka

CIURENI Atestare documentară: 1625 Chwrwnfalwa Obiective turistice: - Biserica de lemn a fost cumpărată în anul 1927 din Elciu. Data construcţiei nu se cunoaşte, unul din clopote este datat 21 aprilie 1776. Pictura a fost realizată în 1976 de Ioan Ciurean din Creaca

VALEA CIURENILOR Atestare documentară: 1913 Csurenypuszta Oameni în memoria locului: Traian Dârjan (31 aug. 1955) - jurist

· Satul risipit de vreme (folclor literar din Valea Ciurenilor) - Dârjan, Traian, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2016

VALEA HRANEI Atestare documentară: 1594 Lak Oameni în memoria locului: Ioan Benche (n. 1950) - poet, publicist

VALEA LUNGĂ Atestare documentară: 1322 Huzzmezeu

VÎRTEŞCA Atestare documentară: 1913 Virtyeskatelep www.comunazalha.ro

283 Comuna ZIMBOR

Populaţia: 1.081 locuitori/comună, din care 970-români, 23-maghiari, 53-romi, 35-informaţie nedisponibilă Aşezare geografică: este situată în partea de sud-est a judeţului, în partea colinară a Depresiunii Almaş-Agrij, la o distanţă de 38 km faţă de Zalău. Are o suprafaţă de 74,80 km2

ZIMBOR Atestare documentară: 1332, Zumbur Obiective turistice: - Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului, despre construirea căreia nu există documente scrise. Se vehiculează anul 1517, însă niciun document nu atestă această dată, anul construcţiei putându-se determina de pe un stâlp de la intrarea în cimitir-1643, iar la tinda bisericii se poate citi anul 1758, probabil anul în care biserica a fost pictată

284 - Biserica Reformată construită din piatră în 1425, cu clopotniţă de lemn (sec. XVII) - Conacul Zsombory a fost construit în anul 1892, din piatră şi cărămidă. A aparţinut familiei Zsombory, un grof din localitate, care l-a pierdut la jocul de cărţi. Până la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial castelul a aparţinut fostului ministru de finanţe, Săulescu. După naţionalizare, castelul a fost preluat de Ministerul Sănătăţii. În prezent castelul este lăsat în paragină - Monumentul eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale, construit în 1999 în parcul din centrul satului, din beton şi marmură Oameni în memoria locului: Ioan Abrudan (n. 3 iun. 1956) - profesor Petre Abrudan (n. 8 iul. 1907 - m. 18 mai 1979) - pictor

CHENDREMAL Atestare documentară: 1839 Kendermál Obiective turistice: - Biserica de lemn datează din anul 1850, iar în 1976 au fost efectuate câteva lucrări de restaurare a exteriorului. Zece ani mai târziu, în anul 1976, a fost pictat şi interiorul, şi s-a construit un iconostas. În urma acestor intervenţii, care i-au schimbat aspectul iniţial, biserica nu se încadrează în rândul monumentelor istorice

DOLU Atestare documentară: 1461, census quinquagesimalis de Dal

285 Oameni în memoria locului: Ioan Brie (n. 20 oct. 1919 - m. 13 iun. 2010) - compozitor, profesor, dirijor

SÎNCRAIU ALMAŞULUI Atestare documentară: 1345 Zentkiraly, poss. Zentkyral Oameni în memoria locului: Onuc Cozar (n. 29 mart. 1946) - profesor universitar Ioan Mureşan (n. 15 nov. 1934 - m. 23 mart. 2011, Cluj-Napoca) - profesor universitar Onuc Nemeş (n. 12 iun. 1946) - profesor Gheorghe Rusu (n. 1 mai 1933) - profesor

· Astra în satul meu: de la Comuna Viitorul la Satul-model: Sâncraiu Almaşului - Nemeș-Vintilă, Onuc, Sibiu, Ed. Astra Museum, 2015

SUTORU Atestare documentară: 1435 Zutor, Zwthor; numirea romană: Largiana sau Optatiana Obiective turistice: - vestigiile castrului roman Optattiana, în locul numit Gura Căpuşului, la 400 m de intersecţia DE 81 Cluj- Zalău cu DN 1G Huedin-Jibou

· Carte de suflet pentru Zimbor şi zimboreni - Abrudan, Ioan, Zalău, Ed. Caiete Silvane; Cluj- Napoca, Ed. Ecou Transilvan, 2015 www.comunazimbor.ro

286 BISERICI STRĂMUTATE ÎN ALTE JUDEŢE

- Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil din Gălpîia strămutată la Ciucea. Se crede că anul construcţiei ei este 1597. Biserica a fost strămutată la Ciucea în anul 1939, la castelul lui Octavian Goga. Pictura a fost realizată de zugravul Ioan Pop. Biserica a devenit un adevărat muzeu care adăposteşte o colecţie de icoane pe sticlă şi pe lemn - Biserica de lemn Naşterea Sf. Fecioare Maria din Cizer. A fost strămutată în anul 1967 la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, secţia aer liber, din Cluj- Napoca. Biserica a fost construită în anul 1773 de Horea (Nicola Ursu) - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil din Letca construită în perioada 1760-1762, cunoscută ca fiind Biserica nobililor. Pictura a fost realizată la începutul sec. al XIX-lea. Ea a fost mutată în 1991 în incinta Universităţii din Oradea, primind destinaţia de paraclis al Facultăţii de Teologie şi biserică a Universităţii - Biserica de lemn Sf. Varvara din Tămaşa, strămutată la Ticu-Colonie, judeţul Cluj, în anul 1935. Biserica este atestată în anul 1733 - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil din Buzaş, strămutată în Săliştea-Nouă, judeţul Cluj în anul 1970. Ea a fost construită în prima jumătate a sec. al XVIII-lea

287 - Biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil din Bezded, strămutată la Muzeul Ţăranului Român din Sibiu în anul 1990, fiind restaurată. A fost construită în anul 1754 şi pictată în 1759 - Biserica de lemn din Glod, strămutată în localitatea Răzoare, judeţul Maramureş, în anul 1867. Data relativă a construcţiei este 1740 - Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Petrindu, strămutată în anul 1966 la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, secţia aer liber. Biserica datează din prima jumătate a sec. al XVIII-lea - Biserica de lemn din Gîlgău strămutată în localitatea Suieşti, judeţul Vîlcea. Construcţia datează din anul 1658 şi a fost strămutată după Al Doilea Război Mondial

288 SCRIERI DESPRE SĂLAJ BIBLIOGRAFIE CONSULTATĂ

SĂLAJUL (GENERALITĂŢI)

· Szilágy vármegye monographiája (Monografia comitatului Sălaj), vol. 1-6 - Petri Mór, Budapest, Szilágy Vármegye Közönsége, 1901-1904 · Schiţa monografică a Sălagiului - Stoica, Dionisie; Lazăr, Ioan P., Şimleu Silvaniei, Institutul Tipografic şi de Editură Victoria, 1908; reeditare: Schița monografică a Sălajului, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2016 · Dicţionarul comunelor din judeţul Sălaj = Szilágy Vármegye Községeinek Kalauza - Sámi Béla, Zalău, Tipografia Samuil Seres, 1924 · Istoria învăţământului românesc din Sălaj - Ardelean, Ioan, senior, Zalău, Ed. Revistei Şcoala Noastră, 1936 · Oameni din Sălaj. Momente din luptele naţionale ale românilor sălăjeni - Ardelean, Ioan, senior, Zalău, Tipografia Luceafărul, 1938; Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2016 · Catalogul colecţiei de monede antice, Muzeul Zalău, 1968 · Schiţă monografică a judeţului Sălaj, Zalău, Comitetul Judeţean Sălaj al PCR şi secţia de propagandă, 1969 · Căutătorii de comori. Paşi tineri pe urmele vremii, 1970

289 · Aspecte ale dezvoltării învăţământului din Sălaj, Zalău, Ed. Casa Corpului Didactic, 1971 · Localităţile judeţului Sălaj, 1971 · Sălajul în imagini - Rusu, Gheorghe, Deák F., Zalău, 1971 · Judeţul Sălaj - Moraru, T.; Sorocovschi, V., Bucureşti, Ed. Academiei R.S.R., 1972 · Catalogul colecţiei de geme romane - Ţeposu- Marinescu, Lucia; Lakó Éva, Muzeul de Istorie şi Artă Zalău, 1973 · Inscripţii şi monumente sculpturale în Muzeul de Istorie şi Artă Zalău - Gudea, Nicolae; Lucăcel, Vasile, Zalău, Muzeul de Istorie şi Artă Sălaj, 1975 · Szilágysági hepehupa - Beke György, Bucureşti, Ed. Kriterion, 1975 · Monumente istorice bisericeşti din Eparhia Oradiei. Biserici de lemn - Godea, Ioan; Cristache- Panait, Ioana, Oradea, Ed. Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, 1978 · Judeţele patriei. Sălaj - monografie - Dumitraşcu, S.; Lucăcel V., Bucureşti, Ed. Sport-Turism, 1980 · Filiala Arhivelor Statului. Judeţul Sălaj, Bucureşti, 1982 · Dimineţi Silvane - Mureşan-Bulgăreanu, Ioan, Cluj- Napoca, Ed. Dacia, 1985 · Lupta românilor din Ţara Silvaniei pentru drepturile politice şi făurirea statului naţional unitar român (1905-1918), Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1985

290 · Ţara Silvaniei - Lechinţan, Vasile, Cluj-Napoca, Ed. Carpatica, 1996 · Natura Silvaniae - Jibou, Centrul de Cercetări Biologice, 1997 · Judeţul Sălaj, Redacţia Publicaţiilor pentru Străinătate, Bucureşti, 1998 · Szilágysági magyarok, Bucureşti, Cluj-Napoca, Ed. Kriterion, 1999 · Szilágyság. Tájak, műemlékek, emlékhelyek - Major Miklós, 1999 · 1918/1919. Contribuţii sălăjene la Marea Unire - Grad, Cornel; Goron, Doru E., Zalău, Ed. Limes, 2000 · Biserica şi societatea românească din Transilvania, Vicariatul Silvaniei în a doua jumătate a secolului al XIX-lea - Ciocian, Ioan, Editura Vasile Goldiş, Arad 2000 · Cultură şi societate în judeţul Sălaj (1918-1940) - Pop, Dănuţ, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2000 · Biserică şi societate în Sălaj. Protopopiatul Ortodox Românaşi - Pop, Dănuţ, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2002 · Szabó T. Attila Erdélyi Történeti Helynévgyűjtése, vol. 3. Szilágy megye, Budapest, Ed. Magyar Nyelv- tudományi Társaság, 2002 · Ţara Silvaniei. Locuri şi oameni - Ciocian, Ioan; Abrudan, Ioan, Zalău, Casa Corpului Didactic, 2002 · Turulmadaras Emlékműveink - editat de Dukret Géza, Oradea, 2002 (Partiumi füzetek)

291 · Dimensiunea geografică a axei Jibou - Zalău - Şimleu Silvaniei - Marghita - Pop, Călin-Cornel, Zalău, Ed. Silvania, 2003 · Starea civilă în judeţul Sălaj 1895 - 2002 - Gergely Mihai, Zalău, Ed. Silvania, 2003 · Atlasul localităţilor judeţului Sălaj, Cluj-Napoca, Ed. Suncart, 2004 · Biserici de lemn - Lehene, Valeria, Cluj-Napoca, Ed. Nereamia Napocae; Zalău, Ed. Silvania, 2004 · Dealurile Sălajului - Abrudan, Ioan, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2004 · Judeţul Sălaj. Paşi către Europa, 2004 · Oameni de seamă ai Sălajului. Vol. I - II - Pop, Florica; Bălaş, Lucia; Bódis Ottilia, Zalău, Biblioteca Judeţeană Sălaj, 2004 - 2006 · Pe urmele unor valori culturale din Sălaj - Horincar, Floare; Bulgărean, Sanda, Zalău, Ed. Şcoala Noastră, 2005 · Plante medicinale din flora judeţului Sălaj - Câlb, Lucia; Nemeş, Cornel, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2005 · Szilágysági Évkönyv, Zalău, Assante Impex Kft., 2005-2017 · Aşezările medievale timpurii de la Popeni - Pe Pogor şi Cuceu - Valea Bochii (judeţul Sălaj) - Băcueţ- Crişan, Dan, Zalău, Ed. Limes, Ed. Lekton, 2006 · Dicţionar etimologic al localităţilor din judeţul Sălaj - Chende-Roman, Gheorghe, Zalău, Ed. Silvania, Ed. Caiete Silvane, 2006

292 · Homo Silagensis, vol. I-II-III - Săuca, Daniel, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2006, 2007, 2008 · Ipp Art, Zalău, 2006 · Tezaurul toponimic al României: Transilvania (TTRT): Judeţul Sălaj, Bucureşti, Ed. Academiei Române, 2006 · Aşezările din secolele VII-IX de pe cursul superior şi mijlociu al râurilor Barcău şi Crasna - Băcueţ- Crişan, Dan, Cluj-Napoca, Ed. Mega; Zalău, Ed. Porolissum, 2007 · Múlandó Szilágyság - Dobai István, Ed. Regun Press, 2007 · Prefecţii judeţului Sălaj - Pop, Dănuţ; Goron, Doru E., 2007 · Viaţă politică în nord-vestul României. Partidul Naţional Român şi Naţional Ţărănesc din Sălaj - Pop, Marin, Cluj-Napoca, Ed. Argonaut; Zalău, Ed. Porolissum, 2007 · Argintul dacic sălăjean - Pop, Horea, Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2008 · Bisericile de lemn din Sălaj - Petrean-Păuşan, Ileana; Chende-Roman, Gheorghe; Ghiurco, Ioan, Zalău, Ed. Silvania, 2008 · Bronzuri preistorice din Sălaj - Bejinariu, Ioan, Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2008 · Ghidul ariilor naturale protejate din judeţul Sălaj - Abrudan, Ioan; Medve, Aurel, Zalău, Ed. Şcoala Noastră, 2008 · Poeţi sălăjeni - Suciu, Iuliu, Zalău, Editura Silvania, 2008

293 · Profesionalismul corului de cameră cu statut de ansamblu amator - Chezan, Ioan, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2008 · Save as… - Hajdu Attila, Zalău, Ed. Hepe Arthupa, 2008 · Toponimie. Din onomastica Ţării Silvaniei - Chende-Roman, Gheorghe, Zalău, Ed. Silvania, 2008 · Turism şi dezvoltare durabilă. Judeţul Sălaj - Pop, Călin-Cornel, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2008 · Cercetări arheologice preventive pe traseul şoselei ocolitoare a municipiului Zalău - Băcueţ-Crişan, Dan; Băcueţ-Crişan, Sanda; Bejinariu, Ioan; Pop, Horea; Matei, Alexandru V., Cluj-Napoca, Ed. Mega; Zalău, Ed. Porolissum, 2009 · Örök Szilágy - Bálint István János, Budapest, 2009 · Voi chiar vorbiţi şi în numele meu? - Săuca, Daniel, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2009 · Cartea şcolilor sălăjene - Inspectoratul Şcolar Judeţean Sălaj, Zalău, Ed. Şcoala Noastră, 2010 · Curiozităţi Sălăjene - Györfi-Deák György, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2010 · Descoperim Sălajul, vol. I, Zalău, Ed. Magazin Sălăjean, [2010] · Dimensiuni ale culturii moderne în Ţara Silvaniei (secolele XVII-XIX): Cărţi şi proprietari - Oros, Ioan Maria, Cluj-Napoca, Ed. Mega; Zalău, Ed. Porolissum a Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, 2010 · Lista Monumentelor Istorice din judeţul Sălaj (LMI), 2010

294 · Rotisorul politic. Interviuri - Săuca, Daniel, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2010 · Secera şi pixul - Săuca, Daniel, Cluj-Napoca, Ed. Eikon, 2010 · Societate şi cultură în Sălaj – 1941-1965 - Onica, Florian, Cluj-Napoca, Ed. CA Publishing, 2010 · Aspecte din învăţământul sălăjean 1918-1992 - Trif, Emil, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2011 · Biserici de lemn din Sălaj - Bârcă, Ana, Bucureşti, NOI Media Print, [2011] · Descoperim Sălajul, vol. II-VII, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2011-2016 · Gânduri pe rotativă - Petrean-Păuşan, Ileana, Zalău, Ed. Silvania, 2011 · Obiective turistice naturale şi antropice în nord- estul judeţului Sălaj - Medve, Aurel; Daróczi Iosif; Coste, Gheorghe, Zalău, Ed. Şcoala Noastră, 2011 · România Mea nu mai există - Săuca, Daniel, Cluj- Napoca, Ed. Eikon, 2011 · Sălaj - Oameni şi opere. Dicţionar biobibliografic - Biblioteca Judeţeană Sălaj (coordonator Florica Pop), Cluj-Napoca, Ed. Dacia XXI, 2011 · Szilágysági útirajzok - Călătorind prin Sălaj - Traveling in Sălaj, Wagner Péter, Cluj-Napoca, Ed. Kriterion, 2011 · Wooden churches of Sălaj - Bârcă, Ana, Bucureşti: Noi Media Print, [2011] · Szilágysági magyarok - Hajdu Attila, Şimleu Silvaniei, Fundaţia Báthory István, 2012

295 · Arta în grădină. Simpozion de arte vizuale. Grădina Botanică Jibou, Cluj-Napoca, Ed. Eikon, 2013 · Cumetrii molcome - Săuca, Daniel, Cluj-Napoca, Ed. Eikon, 2013 · Dicţionarul aşezărilor sălăjene - Coste, Gheorghe; Coste, Daniela; Moldovan, Cristina, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2013 · Episcopia Sălajului: 5 ani de activitate (2008- 2013) - Gârdan, Gabriel-Viorel, Zalău, Ed. Episcopiei Sălajului Credinţă şi viaţă în Hristos, 2013 · 100 biserici de lemn restaurate: 1972-2012 – Auner, Niels, Zalău, Ed. Caiete Silvane; Baia Mare, Ed. Ethnologica, 2013 · ROST - esenţe, gusturi şi stări româneşti - Voiculescu, Răzvan, Bucureşti, Ed. Q-T-RAZ, 2013 · Scriitori din Ţara Silvaniei - Lucaciu, Marcel, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2013 · Episcopia Sălajului – începuturi - Florea, Petroniu, Zalău, Ed. Episcopiei Sălajului Credinţă şi viaţă în Hristos, 2014 · Simpozionul de Arte Vizuale Arta în grădină. Grădina Botanică Jibou, Zalău, Ed. Caiete Silvane, Cluj-Napoca, Ed. Eikon, 2014 · Solnocu de Mijloc la 1864: (chestionarele academicianului Pesty Frigyes) - Burghele, Camelia; Ciubotă, Viorel; Mizser Lajos, Zalău, Ed. Caiete Silvane; Cluj-Napoca, Ed. Eikon, 2014

296 · Centrul Eparhial al Episcopiei Sălajului (editor: pr. conf. univ. dr. Gabriel-Viorel Gârdan), Zalău, Ed. Episcopiei Sălajului Credință și viață în Hristos, 2015 · Gloria Dei: un cor la un sfert de veac - Porumb, Maria, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2015 · Însemnări sălăjene - Györfi-Deák György, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2015 · Képzőművészet Zsobokon = Artă plastică la Jebucu: A kalotaszegi alkotótábor, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2015 · Lăcașuri de lemn: biserici de sat din Sălaj - Brăcăcescu, Cristian, București, Igloo, 2015 · Momente culturale silvane - Popa, Mircea, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2015 · Sălaj - locuri de poveste, povestea locurilor = Sălaj - Legendary places, legend places - Olaru, Sebastian, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2015 · Tipuri de turism în arealul Văii Pomătului - Taloș, Daniel, Zalău, Ed. Școala Noastră, 2015 · Valorificarea metodică a studiilor geomorfositurilor din județul Sălaj - Slevaș, Adrian, Zalău, 2015 · Camerata Academica Porolissensis - 45 de ani - Ghiurco, Ciprian, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2016 · Egyháztörténeti képes krónika. Szilágy megye templomainak és ezek értékeinek bemutatása - Papp Lajos, Zalău, Ed. Asante, 2016

297 · Kalotaszegi krónikácskák - Kovács Kuruc János, Cluj-Napoca, Stana; Művelődés - Szentimrei Alapítvány, 2016 · Megyejáró (Szilágy megye települései), vol. I-II - Papp Lajos, Zalău, Ed. Asante, 2016 · Reflecții cotidiene despre sport, economie și altele - Tamba, Alexandru, Zalău, Ed. Silvania, 2016 · Se întorc moșierii... - Beldi Ladislau, Paul, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2016 · Simpozionul de Arte Vizuale. Arta în grădină – Grădina Botanică Jibou, Zalău, Ed. Caiete Silvane; Cluj-Napoca, Ed. Limes, 2016 · Un bou în anul maimuței (publicistică) - Daniel Săuca, Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2016

MONOGRAFII

· Zalău. Schiţă monografică - Ghergariu, Leontin, 1926 · Oraşe din România - Simionescu, I., Bucureşti, Ed. Cartea Românească, 1929 · Amintiri din şi despre Lozna - Marian, Victor, Ed. Progresul Românesc, f.a. · A zilahi céhek története - Kovács Géza, Bucureşti, 1958 · Buciumi. Un sat din ţara de sub munte - Bădina, Ovidiu; Dumitru, Dumitru; Neamţu, Octavian, Bucureşti, 1970

298 · Contribuţii la monografia Liceului Simion Bărnuţiu din Şimleu Silvaniei - Anton, C.; Căbuz, I.; Crişmaru, I.; Papp B.; Pîrvu, Gh., Oradea, 1970 · Castrul roman de la Buciumi. Contribuţii la cercetarea Limesului Daciei Porolissensis, editat de Muzeul de Istorie şi Artă Zalău, 1972 · Das Römerlager von Buciumi, Muzeul de Istorie şi Artă Zalău, 1972 · Zalău 500 în documente şi imagini, 1973 · Zalăul pe treptele istoriei, 1973 · Cetatea dacică de la Marca, Dumitraşcu, S.; Lucăcel, V., editat de Muzeul de Istorie şi Artă Zalău, 1974 · Mihai Viteazul şi Sălajul. Guruslău 375 - Zalău, 1976 · Cartea Şimleului - Vetişanu-Mocanu, Vasile, Bucureşti, Ed. Litera, 1985 · Porolissum - Gudea, Nicolae, Bucureşti, Ed. Sport- Turism, 1986 · Szilágysomlyó. A Báthory vár, Cluj-Napoca, 1993 · Porolissum. Vama romană. Monografie arheologică - Gudea, Nicolae, Cluj-Napoca, 1996 · Castrul roman de la Buciumi - Gudea, Nicolae, Zalău, 1997 · Castrul roman de la Românaşi - Largiana - Tamba, Dan, Zalău, 1997 · Castrul roman de la Romita - Certie - Matei, Alexandru V., Zalău, 1997

299 · Castrul roman de pe vârful dealului Pomet - Moigrad. Porolissum 1 - Gudea, Nicolae, Zalău, 1997 · Limesul de pe Munţii Meseş - Gudea, Nicolae, Zalău, 1997 · Szilágybagos község és egyház 750 éves történelme - Szabó Miklós, Boér Júlia, Zalău, Ed. Marysan, 1999 · Szilágynagyfalu - Major Miklós, 2000 · A 750 éves Szilágysomlyó 1251-2001 - Hajdu Attila (redactor), Cluj-Napoca, Ed. Művelődés, 2001 · Bătălia de la Guruslău - 3 august 1601 - Dărăban, Valentin, Arad, Ed. Vasile Goldiş-University Press, 2001 · Négyszáz éves Szilágynagyfalu közoktatása - Srankó Ferenc, Oradea, Ed. Cogito, 2001 · Românaşi. Un sat din ţara de sub munte - Negoescu, Bebe, Bucureşti, Ed. Newa, 2001 · Jibou, monografie - Daróczi Iosif; Daróczi Viorica; Coste, Gheorghe; Coste, Daniela, 2002 · Năpradea. Locuri, oameni şi fapte - Medve, Aurel, Zalău, Ed. Silvania, 2002 · Szilágynagyfalu - Major Miklós, Budapesta, 2002 · Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului Strâmba - Pădurean, Augustin, Zalău, 2003 · Bănişor. Monografie - amintiri - Violin, Sterian; Vanca, Artemiu, Cluj-Napoca, Ed. Supergraph, 2005 · Kraszna - helyismereti tanulmányok, - Major Miklós; Mitruly Miklós; Nagy Károly, Oláh Miklós; Pákai Ferenc; Sipos Gábor; Takács Felícia, Crasna, Asociaţia Cserey Farkas, 2005

300 · Nume de oameni, nume de animale, nume de locuri în satul Aluniş - Croitoru, Grigorie M.; Croitoru, Maria V., Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2005 · 800 éves Szilágyperecsen - Gáspár Attila, Zalău, Color-Print, 2005 · Răstolţu Deşert. Satul dintre dealuri - Vlaicu, Gavril, Zalău, Ed. Silvania, 2005 · A szilágysomlyói református egyház története - Fodor László, Zalău, Ed. Hepe Arthupa, 2005 · Glodul Someşului: vatră de convieţuire milenară - Buhăţel, Teodor, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2006 · Năpradea din sufletul meu (Contribuţii la monografia satului) - Medve, Aurel (coord.), Zalău, Ed. Silvania, 2006 · O pagină de istorie scrisă cu sânge. Mărturiile unui supravieţuitor al masacrului de la Ip - Butcovan, Gavril, Zalău, Ed. Silvania, 2006 · Şimleu Silvaniei - Monografie arheologică - Pop, Horea; Bejinariu, I.; Bejinariu, C.; Sana, Daniel; Băcueţ-Crişan, Sanda; Băcueţ-Crişan, Dan; Csók Zsolt, Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2006 · Zsibó képekben 1205-2005 - Boda Zoltán Dániel; Csatlós Sándor, Sárközi Pál, Zalău, Color Print, 2006 · Bănişorul mitic - Vanca, Tiberiu, Deva, Ed. Călăuza, 2007 · Cehu Silvaniei străveche cetate voievodală românească - Vădeanu, Ştefan I., Baia Mare, Ed. Gutinul, 2007

301 · Depozitul de bronzuri de la Brâglez (comuna Surduc, judeţul Sălaj) - Bejinariu, Ioan, Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2007 · Fildurile. Frumuseţe, istorie şi artă populară - Şteiu, Nicolae; Bara, Ştefan, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2007 · Gostila 603. Monografie - Tudor, Augustin; Tudor, Viorica, Dej, Ed. Astra, 2007 · Liceul Teoretic Ioan Agârbiceanu Jibou - 50 (Vârsta Şcolii, 1957-2007) - Tăutan, Viorel, Baia Mare, Ed. Bibliotecii Petre Dulfu, 2007 · Monografia comunei Creaca - Taloş, Susana; Ilieş, Ludovica, Zalău, Ed. Şcoala Noastră, 2007 · Nadiş - 620 de ani (1387-2007) - Mocanu, Augustin, Baia Mare, 2007 · Şcoală veche-n sat străvechi. 140 de ani de la atestarea documentară a învăţământului cizerean - Galiş, Petru; Galiş, Zoia, Zalău, Ed. Şcoala Noastră, 2007 · Chendrea. Trecut şi prezent - Popescu, Ilie; Socaci, Amelia-Elena; Rusta, Marilena-Elena, Zalău, Ed. Silvania, 2008 · Localitatea Rus. File de istorie - Mureşan, Onorica; Mureşan, Ana-Maria, Zalău, Ed. Porolissum, 2008 · Povestea satului Gâlgău. Studiu monografic - Lar, Vasile, Baia Mare. Ed. Eurotip, 2008 · Căţălul Românesc - 800, Asociaţia Fiii satului Meseşenii de Sus, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2009 · Cizer - 790: (1219-2009) - Galiş, Petru, Zalău, Ed. Şcoala Noastră, 2009

302 · Cizer: sat cu vârstă venerabilă (790 de ani) - Breje, Nicolae, Satu Mare, Ed. Eco Print, 2009 · Comuna Buciumi. Vatră de istorie românească - Ştirb, Nicolae, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2009 · Kémeri falukönyv 2009-ből, Camăr, Fundaţia Pro Camăr, 2009 · Liceul Pedagogic Gheorghe Şincai - Zalău. Monografie 1969-2009 - Suciu, Iuliu; Ciurean, Codin, Zalău, Ed. Silvania, 2009 · Monografia localităţii Ugruţiu - judeţul Sălaj - Jombori, Victor, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2009 · Satul din pădure. Monografia localităţii Căpâlnea pe Someş - Văleanu, Ion, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2009 · Szilágylompért, ed. Szőnyi Levente, Zalău, 2009 · Szilágynagyfalu vallásfelekezeteinek története - Srankó Ferenc, Oradea, Ed. Cogito, 2009 · Căţălul Românesc - 800, Asociaţia Fiii satului Meseşenii de Sus, Meseşenii de Sus, 2010 · Comuna Hereclean: societate şi identitate - Boha, Silviu, Zalău, Ed. Episcopiei Sălajului Credinţă şi viaţă în Hristos, 2010 · De la Colegiul Reformat - la CNS. Din istoria celui mai vechi liceu din Zalău - László D. László, Zalău, Asociaţia Colegiul Naţional Silvania, 2010 · Hereclean, 1415-2010 - Boha, Silviu; Boha, Claudia, Zalău, Ed. Episcopiei Sălajului Credinţă şi viaţă în Hristos, 2010

303 · Satul Răstolţu-Deşert-Metafora unei iubiri: monografie - Bodea Sălăjan, Silvia, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2010 · Satul timpului, timpul satului Chilioara - Burghele, Camelia, Cluj-Napoca, Ed. Mega; Zalău, Ed. Porolissum, 2010 · Bocşa la 806 ani. File de istorie - Margin, Ioan, 2011 · Căţălul Românesc - 800, Asociaţia Fiii satului Meseşenii de Sus, Meseşenii de Sus, 2011 · Memorialulu Besericescu. Căţălul Românesc: 1875-1974 - Asociaţia Fiii satului Meseşenii de Sus, editat la Meseşenii de Sus, 2011 · Monografia satului Sânpetru Almaşului, comuna Hida, judeţul Sălaj - Groza, Teodor, Cluj-Napoca, Ed. Fundaţiei Alfa, 2011 · Purcăreţ - o vatră a spiritualităţii româneşti din Chioar în mijlocul Ardealului străbun - Musca, Elena; Lazăr-Mureşan, Ioan, Zalău, Ed. Silvania, 2011 · Szilágycseh kismonográfiája - Szabó P. Árpád, Ungur Gabriella, 2011 · Viitorul trecutului - Corbeanu, Dumitru, Şimleu Silvaniei, Ed. Tipovid, 2011 · Comori ale naturii în orizontul local al comunei Năpradea - Medve, Aurel; Goja, Lucian Petru, Zalău, Ed. Şcoala Noastră, 2012 · Credinţă, cultură şi istorie la Stârciu, judeţul Sălaj. Onica, Florian, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2012

304 · Marinul - vatră românească a Sălajului - Maxim, Aurel; Maxim, Petru; Şandor, Teodor. Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2012 · Mănăstirea Strâmba, loc sfânt de îndreptare a sufletului - Oțelea, Grighenthie, arhimandrit. Zalău, Ed. Episcopiei Sălajului Credință și viață în Hristos, 2012 · Monografia satului Bădăcin şi a familiei Maniu - Borz, Cristian, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2012; ediția a II-a, revizuită și adăugită: Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2016 · Monografia satului Păuşa - Bârjac, Dumitru; Zaha, Camelia, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2012 · Monografia satului Poiana Blenchii Sălaj - Munteanu, Gheorghe, ed. a II-a, Cluj-Napoca, Ed. Societăţii Culturale Pro Maramureş Dragoş Vodă, 2012 · Zalău - locuri de poveste. Zalău, Ed. Porolissum, 2012 · Adevăr şi mit despre tezaurele şimleuane - Corbeanu, Dumitru, Şimleu Silvaniei, Ed. Tipovid, 2013 · Biserica din Glod printre însemnări şi consemnări istorice - Buhăţel, Teodor, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2013 · Centrul de Cercetări Biologice Grădina Botanică Vasile Fati - Jibou, Judeţul Sălaj - România - Zalău, Color Print (mapă de prezentare), 2013 · Istoria parohiei Motiş - Gavra, Augustin, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2013

305 · Lăcaşuri de cult din Municipiul Zalău - Coordonatori: Pop, Marin; Druţa, Monica; Pripon, Emanoil; Szabó Attila, Ed. Mega, 2013 · Monografia localităţii Bobota între istorie şi memorie - Pop, Marin (coordonator), Cluj-Napoca, Ed. Eikon, 2013 · Monografia satului Bădăcin - Blaga, Dumitru, 2013 · Relatări despre un sat din Sălaj, Brusturi - Fărcaş- Brustureanu, Iosif, Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2013 · Retrospectiva sportului şimleuan. Rezumat 1935- 2013 - Ştefan, Marin, Zalău, Ed. Silvania, 2013 · Satul Jac: priviri spre trecut - Taloş, Daniel, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2013 · Sângeorgiu de Meseş - schiţă monografică - Ştirb, Nicolae, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2013 · Simpozionul de Arte Vizuale Arta în grădină. Grădina Botanică Jibou, Cluj-Napoca, Ed. Eikon, 2013 · Techergheli sălăjene - Györfi-Deák György, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2013 · Zalău, cultură şi spiritualitate - Coordonatori: Lucaciu, Ozana-Maria; Băbănaş, Marcela, Zalău, Ed. Porolissum, 2013 · Zalău - un oraș la frontiera de nord-vest a Transilvaniei - Gudea, Nicolae; Părău, Valer, Zalău, 2013 · Casa părintească. Volumul 1 (nr. 1-100); Volumul 2 (nr. 101-200); Volumul 3 (nr. 201-300) - Asociația Fiii Satului, Meseșenii de Sus, 2014, 2015, 2016

306 · Monografia satului Borza - Nechita, Traian Claudiu; Nechita, Ștefania; Duma, Iulian, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2014 · Monografia satului Sâg - Lazăr, Flavius-Ioan; Lazăr, Loredana, Brăila, Ed. Sfântul Ierarh Nicolae, 2014 · Monografia satului Var - Daróczi Iosif; Daróczi Viorica; Daróczi Mihai Iosif, Zalău, Ed. Şcoala Noastră, 2014 · Peceiu (1214-2014). Schiţă monografică - Onica, Florian, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2014 · Povestea unui sat sălăjean, între document și oralitate: Peceiu - Iepure, Ioan Viorel (coordonator), Zalău, Ed. Porolissum; Ed. Caiete Silvane, 2014 · A Református Kollégiumtól a Silvania Főgimnáziumig - László László, Zalău, 2014 · Treznea, localitate martir a neamului românesc: monografie - Petrean-Păuşan, Ileana, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2014 · Astra în satul meu: de la Comuna Viitorul la Satul-model: Sâncraiu Almaşului - Nemeș-Vintilă, Onuc, Sibiu, Ed. Astra Museum, 2015 · Carte de suflet pentru Zimbor şi zimboreni - Abrudan, Ioan, Zalău, Ed. Caiete Silvane; Cluj-Napoca, Ed. Ecou Transilvan, 2015 · Monografia Parohiei Ortodoxe Câmpia Sălaj - Toma, Ovidiu-Cristian, Zalău, Ed. Episcopiei Sălajului Credinţă şi viaţă în Hristos, 2015 · Monografia Parohiei Ortodoxe Pericei - Moca, Silviu, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2015

307 · Monografia satului Cutiș - Sabău, Liviu, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2015 · Monografia satului Ponița - Pavel, Maria, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2015 · Ponița - vatră străveche - Pavel, Iosif, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2015 · A Roman Frontier Marketplace at Porolissum in the light of numismatic evidence: contribution to the knowledge of the Roman Limes economy - Opreanu, Coriolan Horațiu; Lăzărescu, Vlad-Andrei. Zalău, Ed. Caiete Silvane; Cluj-Napoca, Editura Mega, 2015 · Șimișna - 700: istorie, tradiții, destine - Penea, Ionel; Pop, Ioan; Pop, Viorica, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2015 · Ciumărna - satul meu cu vorbe dulci - Pop, Ileana Grațiana, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2016 · Monografia comunei Buciumi - județul Sălaj - Loșonți, Aurel, Cluj-Napoca, Ed. Ecou Transilvan, 2016 · Monografia satului Bădăcin şi a familiei Maniu - Borz, Cristian, ediția a II-a, revizuită și adăugită, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2016 · Monografia şcolilor din comuna Creaca - Ience, Traian, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2016 · Porolissum. Un focar al creștinismului timpuriu în provincia Porolissensis (secolele II-III p. Chr.) și în epoca post aureliană (secolele IV-VI p. Chr) - Porolissum. Ein Zentrum des frühen Christentums in der Provinz Dacia Porolissensis (2.-3. Jahrhundert

308 n.Chr.) und in der nachaurelianischen Zeit (4.-6. Jahrhundert n.Chr.) - Gudea, Nicolae, Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2016 · Parohia Greco-Catolică Cutiș în documente - Sabău, Liviu, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2017

ETNOGRAFIE – FOLCLOR

· Artă populară din Sălaj, Zalău, Comitetul pentru Cultură al Judeţului Sălaj, 1969 · De dor şi de omenie - Goanţă, Ştefan; Piţoiu, Ion; Mureşan, Ioan, Zalău, Casa Creaţiei Populare, 1971 · Du-te dor şi vino, dor, Zalău, Centrul de Îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă Sălaj, 1972 · Folclor muzical din Sălaj. Zona sub Meseşului şi Barcăului - Cernea, Eugenia, Zalău, Centrul de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare Sălaj, 1972 · Folclor literar din Sălaj - Ghergariu, Leontin, Zalău, Centrul de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare Sălaj, 1973 · Szilágysági népdalcsokor - Balogh Dezső, Zalău, 1973 · Trei cântece populare din Sălaj - Zoltán Aladár, Bucureşti, 1973 · Flori pe portativ - Mariş, Ioan. Zalău, Centrul Judeţean de Îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă Sălaj, 1974

309 · Szilágysági magyar népművészet - Kós Károly; Szentimrei Judit; Nagy Jenő, 1974 · Dansuri populare din judeţul Sălaj - Domby Emeric, Zalău, Centrul de Îndrumare a Creaţiei Populare Sălaj, 1976 · Cusături - ţesături populare din Sălaj - Demeter Attila, Zalău, Centrul de Îndrumare a Creaţiei Populare Sălaj, 1979 · Szilágysági magyar népzene - Kós Károly; Nagy Jenő, Bucureşti, Ed. Kriterion, 1979 · Zona etnografică Meseş - Goia, Ioan Augustin, Bucureşti, Ed. Sport Turism, 1982 · Vén Zilahra száll a lelkem. 67 szilágysági nóta - Gáspár Attila, Bucureşti, Ed. Kriterion, 1998 · Descântece populare terapeutice din Sălaj - Burghele, Camelia, Zalău, Centrul de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare Sălaj, 1999 · Forme tradiţionale de viaţă ţărănească - Şişeşteanu, Gheorghe, Zalău, Ed. CCVTCPS, 1999 · Pe cel deal cu dorurile - Mocanu, Augustin, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2001 · Etnie, confesiune şi căsătorie în nord-vestul Transilvaniei - Şişeşteanu, Gheorghe, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2002 · Folclor din Ţara Silvaniei - Mocanu, Augustin, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2004 · Muzsikánál nincs jobb barát… Kémeren és a Berettyó mentén énekelt legszebb magyar nóták,

310 csárdások és dalok gyűjteménye, Camăr, Fundaţia Pro Camăr, 2004 · Pe unde umblă doru - Croitoru, Grigorie M.; Croitoru, Maria V., Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2004 · Colinda Fata de Maior - Mocanu, Augustin, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2006 · Obiceiuri ale vieţii de familie - Becheanu, Victor, Zalău, Ed. Silvania, 2006 · Repere de cultură tradiţională sălăjeană - Burghele, Camelia, Zalău, Ed. Bibliotheca Musei Porolissensis, 2006 · Folclor poetic. Antologie din aria Codru - Valea Sălajului - Mocanu, Augustin, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2007 · Obiceiul de a chiui şi chiuiturile din satul Aluniş, judeţul Sălaj - Croitoru, Grigorie M.; Croitoru, Maria V., Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2007 · A Szilágyság mondahagyománya - Magyar Zoltán, Budapesta, Balassi Kiadó, 2007 · Din folclorul copiilor şi tinerilor din Aluniş - Croitoru, Grigorie M.; Croitoru, Maria V., Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2008 · Meşteşugul şi arta populară în satul Aluniş - Croitoru, Grigorie M.; Croitoru, Maria V., Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2008 · Povestea pălincii. Tradiţii - Pop, Gheorghe, Zalău, Ed. Silvania, 2008 · Régi nóta, híres nóta… Kémeren és a Berettyó mentén énekelt legszebb magyar nóták, csárdások

311 és dalok gyűjteménye, II. kötet, Camăr, Fundaţia Pro Camăr, 2008 · Cultură populară tradiţională - Mocanu, Augustin, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2009 · Muzică vocală tradiţională din Sălaj - Bocşa, Ioan, Cluj-Napoca, Ed. Media Musica, 2009 · Rămâi sănătos Agriju: folclor muzical de pe Valea Agrijului - Jecan, Viorel, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2009 · Din datinile, eresurile şi practicile magice ale alunişenilor la începutul mileniului al treilea - Croitoru, Grigorie M.; Croitoru, Maria V., Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2010 · Mult mă-ntreabă inima - Mocanu, Augustin, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2010 · Nunta tradiţională românească din Ţara Silvaniei şi Ţara Codrului - Borca, Irimia; Borca, Mărioara, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2010 · Obiceiuri de nuntă de pe Valea Someşului - Timoc, Crenguţa, Zalău, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2010 · Cântecul din cântec și vraja fluierului - Chira, Alexandra; Chira Alex-Teofil, Oradea, Ed. Treira, 2011 · Colinde românești: texte poetice din zonele Sălajului și Codrului - Mocanu, Augustin, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2011 · Glosar de cuvinte regionale aparţinând graiului vorbit în satul Aluniş - Croitoru, Grigorie M.; Croitoru, Maria V., Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2011

312 · Şapte zile în Ţara Silvaniei - Burghele, Camelia, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2011; ediţia a II-a revizuită şi adăugită, Zalău, Ed. Caiete Silvane, Bucureşti, Ed. Etnologică, 2015 · Cultură populară tradiţională II - Mocanu, Augustin, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2013 · Erdélyi tájházak és néprajzi gyűjtemények. Noszvaj, 2013 · Folclor literar din vechiul judeţ Sălaj. - Mocanu, Augustin, Slobozia, Ed. Star Tipp, 2013 · Obiceiul de a colinda şi colindele din satul Aluniş - Croitoru, Grigorie M.; Croitoru, Maria V., Zalău, Ed. Caiete Silvane; Cluj-Napoca, Ed. Eikon, 2013 · Straiţa cu merinde - Amintiri săţioase din satul meu - Pop, Florica, Cluj-Napoca, Ed. Ecou Transilvan, 2013 · Táncolj lábam, táncolj - Szőke Anna, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2013 · Destin cu… Aplauze. Flori de cântec românesc - Ileana Domuţa Mastan - Pop, Florica, Cluj-Napoca, Ed. Ecou Transilvan, 2014 · Dor de Peceiu - But, Sofia, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2014 · Elemente de etnografie şi folclorul obiceiurilor din satul Gostila - Sălaj (studiu monografic) - Tudor, Victoria; Tudor, Augustin; Engheş, Maria-Gabriela, Cluj-Napoca, Ed. Risoprint, 2014 · Folclor muzical instrumental sălăjean - Barz, Emil, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2014

313 · La nuntă în satele sălăjene. O lectură antropologică a tradiţiilor nupţiale - Burghele, Camelia, Zalău, Ed. Caiete Silvane; Bucureşti, Ed. Etnologică, 2014 · Satele sălăjene și poveștile lor, 8 vol. - Burghele, Camelia, Zalău, Ed. Caiete Silvane; București, Ed. Etnologică, 2015 (vol. 1-4), 2016 (vol. 5-8) · Case vechi și rosturi bătrânești - Burghele, Camelia; Bodea, Ligia Alexandra; Matyas, Mirel, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2016 · Cealăii lumii - basme/povești, snoave, legende, bancuri (culese din Aluniș de-a lungul anilor) - Croitoru, Grigorie M.; Croitoru, Maria V., Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2016 · Cununeaua soarelui - Mireasa grâului: mitologie țărănească și filosofie emblematică - Vedinaș, Traian, Zalău, Ed. Caiete Silvane; Cluj-Napoca, Ed. Tradiții Clujene, 2016 · Jubileu la Măgura Priei: Măsuriș – 50 - Galiș, Petru, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2016 · Satul risipit de vreme (folclor literar din Valea Ciurenilor) - Dârjan, Traian, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2016 · Bulgari - o istorie sentimentală - inițiator Ionel Hudin, coord. Florica Pop, Zalău, 2017

www.insse.ro www.welcometoromania.ro www.wikipedia.ro

314 INVITAŢIE

TRADIŢIONALĂ ÎN SĂLAJ

Foaie verde de trifoi Haideţi, oameni dragi, la noi! Cine-n Sălaj a veni Şohan nu şi-a bănui!

Iar tu, drumeţ, de-o fi pe-aici să treci Frumuseţile Sălajului şi primirea caldă o să te mire! Oricât de greu ne-a fi în bătătură, Voia bună nimeni nu ne-o fură! Noi te cinstim aşé cum se cuvine, Bucuroşi vom împărţi cu tine pălincă, pită, ceapă, slană şi ce-o mai fi prin cămară.

Frunză verde colo-n sus, Fete ca sub MESEŞ nu-s De frumoase, de-mbrăcate, De se miră ş-alte sate, Că se-mbracă tăt cu mâna, Nu c-altele, cu maşina.

315 Drag mi-i jocul sălăjean Ca la orice ardelean. Drag mi-i jocul şi-aş juca Şi tăt nu m-aş sătura.

Muzeul de Artă Populară al Ligiei Alexandra Bodea - Iaz

Foicică buruiană Lumea-mi zice sălăjeană. Las’ să-mi zică, pare-mi bine, Sălăjeană-mi şede bine.

Sălăjeana-i cum o vezi, Frumoasă cu ochii verzi, Cu ochii verzi ca iarba Şi guriţa ca fraga.

316 Foaie verde de pe Meseş, Când eram mai holteieş, Purtam pană de la Dej, Da’ de când mă însurai, Dădui pana pă mălai Şi clopu’ pă lapte dulce Să dau la prunci să mânânce.

Pe unde umblă doru’ Nu poţi ara cu plugu’, Că s-agaţă plugu’-n dor, Trag boii de să omor; Că s-agaţă plugu’- n jele, Trag boii şi nu pot mere.

Mânce-te focu’ pădure, Netăiată de săcure. Să se facă drum prin tine Să vie badé la mine.

317 Meseşu’ să facă şăs, Păstă apă drum de mărs. Hi-o-ar Someşu’ de lapte Şi rău’ cât mai departe.

- Spune mândră şi ghiceşte Meseşu’ cum gălbineşte, Omu’ di ce bătrâneşte? - Codru’ prins de neauă gré, Omu’ de inimă ré.

Priviţi oameni, dragii mei Şi vedeţi pe scenă ce-i? Cum vin sălăjencele Mândre ca şi florile.

Iacă-mă că şi io viu Cu zadia prinsă-n brâu Cu poale şi cu năframă Că mi-s fată sălăjeană.

Mândre-s meseşencile Când învârtesc poalile, Că poalile-s lungi şi laté Musai trebe scuturate.

318 În Munţii Meseşului La fântâna dorului Şade badé la izvor Şi s-astâmpără de dor.

Hi-o-ar Someşu’ de lapté Şi rău’ cât mai departé. Da’ Someşu-i tăt pelin, Gura badii e venin. Nici nu rabdă, nici nu bé; Săracă inima mé De o-ar pune la izvor Nu o-ai cunoaşte de mol.

Mare hibă-i la Jibău C-o murit solgă birău, Lasă moară, că nu-i bai C-o mâncat destul mălai!

Mărita-m-aş, da nu pot Până nu mă duc la joc, Că la Strâmba am umblat Şi tăt nu m-am măritat.

Mireasă ca şi asta Nici în târg nu poţi afla, Ochii negri, păru’ creţ, Nici în târg nu poţi să vezi,

319 Numai la târg la Gîrbou Este una, şi-i de domn, Nici aceé nu-i aşé Numa samănă cu ié.

Someşu’ curge la vale Şi-ntâlneşte-un loc în cale, Un loc mândru, minunat, E comuna Benesat. Locurile fermecate, Mult îs binecuvântate, De-o frumuseţe aparte. Iară oamenii de-aici Se-ntrec pe ei de harnici, Gospodari şi muncitori Ei lucrează pe ogor Şi-au păstrat cu drag şi dor Obiceiurile lor.

320

Pe dealu’ Mineului Creşte floarea dorului, De la Cigaş mai în jos Se-ntinde Cioara frumos, Cu oameni de omenie Sporitori în bucurie!

Pântr-o straiţă de pitoi Te-oi juca ca pă la noi, Pântr-o straiţă de coceni Te-oi juca ca pân’ Văleni.

Plânge-mă, mamă, cu dor Că ţi-am fost voinic fecior. Şi de grijă ţi-am purtat, Ogoru’ ţî l-am lucrat. Iar de când m-am cătănit Viaţa mi s-o otrăvit Şi tânjesc în ţări străine Şi tot plâng, gândind la tine. Mult mi-e dor, mamă, mi-i dor De tăt codru’ frăţior Şi de staulu’ la oi Şi de locuri de la noi. Mult mi-e dor, măicuţa mea De cea mândră ce-am lăsat, Şi mă-ndeamnă la păcat. M-aş lăsa de cătănie Orice-ar fi cu mine, fie!

321 Fetele din Dobrocina Nu se lau cu săptămâna. La lăut, la pieptănat Şapte sate-am adunat.

Foaie verde-a bobului În pădurea Banului Cântă puiu’ cucului, La inima satului! Jele- mi-i de ce mi-i jele, De frunzuţa nucului. De Ana diacului. S-o dus la târg la Şimleu Să-şi cumpere viganău.

Cine-şi dă fata-n Tihău Bătută-i de Dumnezău, Că on an şi jumătate O poartă cu oale-n spate.

Fetele din Curitău Cu pipă şi cu jaşcău, Zboară dracu dintr-o râpă Şi le pune foc în pipă.

Frunză verde de mălai, Vine hâda din Sîncrai, Frunză verde di pă rât Că-n Sîncrai n-o trăbuit.

322 Mare-i dealu Măgurii, Mai mare-i doru mândrii. Dealu Măgurii să gată, Doru mândrii niciodată.

Măi, fecior din Cuciulat, Nu te gândi la-nsurat Şi pă mine de luat, Că io-s fată de primar, Tu, fecior de păcurar.

Muzeul de Artă Populară Ileana Grațiana Pop - Ciumărna

323

Neveste cu vorbe dulci Tăt îţi viné să le ţuci Da’ dé te-atingi de una N-ai zî bună-n Ciumărna!

Noi suntem femei alese, Socăciţe pe la mese, Şi când nunta s-o gătat Ne-am apucat de jucat.

Uitaţi-vă dragii mei, Să vedeţi pân' Valcău ce-i… Cum îs vălcăuancile Mândre, ca şi florile.

Nu vă uitaţi că-s mnicuţ C-am umblat la uăi dăsculţ, Şi mi-o fost frig la picioare Şi n-am putut creşte mare.

Foaie verde, lemn uscat, Vorba noastă s-o gătat!

324 INDEX LOCALITĂŢI

Adalin - 155 Bîrsa - 254 Aghireş - 207 Bîrsău Mare - 161 Agrij - 69 Bîrsăuţa - 186 Agrij - 69 Bobota - 96 Aleuş - 168 Bobota - 96 Almaşu - 72 Bocşa - 100 Almaşu - 72 Bocşa - 100 Aluniş - 91 Bocşiţa - 171 Archid - 126 Bodia - 109 Badon - 171 Bogdana - 110 Baica - 176 Boghiş - 104 Ban - 89 Boghiş - 104 Băbeni - 77 Boian - 123 Băbeni - 77 Borla - 102 Băbiu - 74 Borza - 135 Bădăcin - 226 Bozieş - 106 Bălan - 80 Bozna - 274 Bălan - 80 Brebi - 137 Bănişor - 87 Brîglez - 259 Bănişor - 87 Buciumi - 107 Benesat - 90 Buciumi - 107 Benesat - 90 Bulgari - 244 Bercea - 252 Brusturi - 137 Bezded - 165 Buzaş - 242 Bic - 67 Camăr - 112 Bilghez - 223 Camăr - 112 Biuşa - 94 Carastelec - 115 Bizuşa-Băi - 185 Carastelec - 115

325 Călacea - 165 Coşeiu - 125 Căpîlna - 161 Coşeiu - 125 Ceaca - 283 Cozla - 194 Cehei - 67 Crasna - 128 Cehu Silvaniei - 37 Crasna - 128 Cerişa - 168 Creaca - 134 Cernuc - 166 Creaca - 134 Chechiş - 82 Cristolţ - 142 Chendrea - 83 Cristolţ - 142 Chendremal - 285 Cristolţel - 259 Cheud - 216 Cristur-Crişeni - 145 Chichişa - 236 Crişeni - 144 Chieşd - 117 Crişeni - 144 Chieşd - 117 Criştelec - 204 Chilioara - 126 Cubleşu - 147 Chizeni - 162 Cuceu - 53 Ciglean - 138 Cuciulat - 194 Ciocmani - 78 Cutiş - 74 Ciula - 194 Cuzăplac - 146 Ciumărna - 237 Cuzăplac - 146 Ciureni - 283 Dăbîceni - 186 Cizer - 120 Deja - 245 Cizer - 120 Deleni - 150 Cîmpia - 102 Derşida - 98 Cliţ - 78 Dioşod - 172 Colonia Doba - 151 Sighetu Silvaniei - 119 Dobrin - 149 Cormeniş - 199 Dobrin - 149 Cosniciu de Jos - 190 Dobrocina - 162 Cosniciu de Sus - 191 Doh - 204

326 Dolheni - 186 Gîrceiu - 145 Dolu - 285 Glod - 162 Domnin - 254 Gostila - 234 Dragu - 154 Gura Vlădesei - 163 Dragu - 154 Guruslău - 172 Drighiu - 169 Halmăşd - 167 Dumuslău - 116 Halmăşd - 167 Fabrica - 166 Hăşmaş - 271 Făgetu - 230 Hereclean - 170 Fălcuşa - 233 Hereclean - 170 Fetindia - 207 Hida - 175 Fildu de Jos - 157 Hida - 175 Fildu de Jos - 157 Horoatu Cehului - 42 Fildu de Mijloc - 158 Horoatu Crasnei - 180 Fildu de Sus - 158 Horoatu Crasnei - 180 Firminiş - 211 Hurez - 182 Fizeş - 248 Huseni - 132 Fîntînele - 155 Husia - 54 Fîntînele-Rus - 242 Huta - 110 Fodora -162 Iaz - 230 Frîncenii de Piatră - 162 Ileanda - 184 Fufez - 169 Ileanda - 184 Gălăşeni - 147 Ilişua - 267 Gălpîia - 85 Inău - 255 Giurtelecu Şimleului - 204 Ip - 189 Gîlgău - 160 Ip - 189 Gîlgău - 160 Jac - 139 Gîlgău Almaşului - 85 Jebucu - 75 Gîrbou - 164 Jibou - 45 Gîrbou - 164 Lazuri - 276

327 Lemniu - 195 Motiş - 43 Leşmir - 201 Muncel - 142 Letca - 193 Nadiş - 43 Letca - 193 Naimon - 152 Lompirt - 267 Năpradea - 214 Lozna - 198 Năpradea - 214 Lozna - 198 Negreni - 186 Luminişu - 186 Noţig - 246 Lupoaia - 140 Nuşfalău - 220 Mal - 248 Nuşfalău - 220 Marca - 200 Ortelec - 35 Marca - 200 Panic - 173 Marca-Huta - 202 Pădureni - 114 Marin - 132 Păduriş - 177 Măerişte - 203 Păuşa - 237 Măerişte - 203 Peceiu - 89 Măgura - 234 Pericei - 224 Mălădia - 205 Pericei - 224 Măleni - 186 Periceiu Mic - 228 Meseşenii de Jos - 206 Perii Vadului - 187 Meseşenii de Jos - 206 Petenia - 182 Meseşenii de Sus - 207 Petrindu - 147 Mesteacănu - 75 Petrinzel - 75 Mierţa - 147 Piroşa - 79 Miluani - 177 Plesca - 123 Mineu - 245 Plopiş - 229 Mirşid - 210 Plopiş - 229 Mirşid - 210 Poarta Sălajului - 238 Moiad - 268 Podişu - 187 Moigrad-Porolissum - 211 Poiana - 44

328 Poiana Blenchii - 232 Rus - 240 Poiana Blenchii - 232 Sălăjeni - 103 Poiana Măgura- 269 Sălăţig - 243 Poiana Onţii - 143 Sălăţig - 243 Poieniţa - 79 Sfăraş - 75 Poniţa - 182 Sici - 228 Popeni - 212 Sighetu Silvaniei - 119 Popteleac - 166 Sîg - 247 Porţ - 202 Sîg - 247 Preluci - 199 Sîncraiu Almaşului - 286 Preoteasa - 276 Sîncraiu Silvaniei - 153 Pria - 123 Sîngeorgiu de Meseş - 110 Prodăneşti - 140 Sînmihaiu Almaşului - 251 Purcăreţ - 196 Sînmihaiu Almaşului - 251 Pusta - 68 Sînpetru Almaşului - 179 Racîş - 178 Sîntă Măria - 252 Ratin - 133 Sîrbi - 248 Ratovei - 276 Solomon - 166 Răstoci - 187 Solona - 260 Răstolţ - 110 Someş-Guruslău - 217 Răstolţu Deşert - 70 Someş-Odorhei - 253 Recea - 280 Someş-Odorhei - 253 Recea Mică - 281 Stana - 76 Rogna - 188 Stîna - 36 Românaşi - 235 Stîrciu - 182 Românaşi - 235 Stoboru - 148 Romita - 238 Stupini - 179 Rona - 54 Sub Cetate - 276 Ruginoasa - 148 Surduc - 257 Rus - 240 Surduc - 257

329 Sutoru - 286 Ulciug - 44 Şamşud - 262 Valcău de Jos - 275 Şamşud - 262 Valcău de Jos - 275 Șandra - 246 Valcău de Sus - 277 Şasa - 188 Valea Ciurenilor - 283 Şărmăşag - 265 Valea Hranei - 283 Şărmăşag - 265 Valea Leşului - 199 Şeredeiu - 183 Valea Loznei - 199 Şimişna - 270 Valea Lungă - 283 Şimişna - 270 Valea Pomilor - 264 Şimleu Silvaniei - 56 Var - 55 Şoimuş - 255 Vădurele - 219 Şoimuşeni - 196 Văleni - 143 Şumal - 202 Vălişoara - 197 Tămaşa - 148 Verveghiu - 153 Teştioara - 260 Viile Jacului - 141 Tetişu - 159 Vîrşolţ - 278 Tihău - 260 Vîrşolţ - 278 Topliţa - 196 Vîrteşca - 283 Traniş - 218 Voivodeni - 156 Trestia - 179 Zalău - 12 Treznea - 272 Zalha - 282 Treznea - 272 Zalha - 282 Turbuţa - 261 Zalnoc - 98 Tusa - 249 Zăuan - 191 Ţărmure - 269 Zăuan-Băi - 192 Ţăudu - 76 Zimbor - 284 Ugruţiu - 155 Zimbor - 284 Uileacu Şimleului - 205

330 1 2 3 4