1. INFORMATII GENERALE 1.1. Scurta prezentare a judetului JudetuI Salaj este situat in partea de nord-vest a tarii. Suprafata judetului aferenta BH Somes Tisa administrat este de 3408 kmp, iar populatia de 227.260 locuitori. Din punct de vedere administrativ, pe teritoriul judetului sunt: un municipiu, 3 orase si 57 de comune din care 49 comune in BH Somes-Crasna si 8 comune in BH Crisuri. Lungimea retelei hidrografice administrata este de 1265,7 km . 1.2. Prezentarea Iucrarilor de gospodarire a apelor Lucrarile de regularizare existente in judetul Salaj, insumeaza o lungime de 163,893 km, reprezentand 13 % din lungimea retelei hidrografice codificata. Lucrari de indiguire: 65,63 km. Acumulari permanente: 2 - Ac.Virsolt si Ac. Salatig ( volum max expl 43,648 mil mc) Acumulari nepermanente: 1 – Ac. Nep. Cuceu (volum total 0,7 mil.mc) Derivatii: Derivatia Rau Barcau -Ac.Varsolt Qi = 400 l/s, cu rol de suplimentare a volumului util al acumularii Varsolt in perioade secetoase (aceasta nu a functionat din anul 1995 datorita diminuarii accentuate a cerintei de apa potabila a zonei Zalau-Simleu Silvaniei; din toamna anului 2008 priza functioneaza pentru un debit de cca 1,5 l/s asigurand apa bruta pentru sistemul de alimentare cu apa potabila zonal al localitatilor Nusfalau, Boghis, Bozies, Ip si Zauan ) Acumularea permanent Varşolţ - Râul Crasna – Vmax expl. 39.948 mil mc -volum pentru atenuarea undelor de viitura 24.159 mil mc -volum util 15.789 mil mc 1 Acumularea permanentă Sălăţig valea Mineu/Volum total 3,7 mil mc Vt=3,7 mil. m3 Vu=3,04 mil. m3 Vat=0,356 mil. m3 SNNR= 22 ha Tip baraj: pământ omogen Lungime coronament = 265 m Hb=11,0 m Qg.f.= 14 mc/s Tip.descărcător ape mari: Creager - Qmax =175 m3/s Acumularea nepermanentă Cuceu Valea Apa Sărată - Vtotal 0.7 mil mc Tip baraj: pământ omogen Lungime coronament = 1664 m Hb=10,0 m Qg.f. = 50 m3/s Tip.descărcător ape mari: Creager - Qmax =134 m3/s 2 1.3. Alimentarea cu apa a folosintelor In ansamblu, volumul de apa prelevat in judetul Salaj la semestrul I 2013 corespunzator unui numar de 159 folosinte consumatoare de apa a fost de 4 848,761 mii mc, repartizat astfel pe surse de apa: suprafata 4 049,238 miimc si subteran 799,523 miimc. 1.4 Zone critice in asigurarea surselor de apa Dupa anul 1995 in sistemele centralizate de alimentare cu apa existente in mediul urban nu s-a inregistrat deficit la sursa. Mediul rural a fost afectat datorita absentei sistemelor centralizate de alimentare cu apa potabila, respectiv accesului limitat al populatiei la sisteme de alimentare cu apa potabila centralizate, controlate. La nivelul semestrului I 2013 se inregistreaza un procent de 92% din populatia totala racordata (sau cu acces) la sisteme centralizate, respectiv de 30% in mediul ; 2. APARARE IMPOTRIVA INUNDATIILOR 2.1.Inventarul principalelor lucrari de aparare Lucrarile hidrotehnice administrate apara de inundatii cca 12 % din totalul localitatilor judetului. 2.2.Organizarea activitatii de aparare, supraveghere, alarmare: La nivelul S.G.A.Salaj exista organizate urmatoarele sisteme hidrotehnice si formatii de lucru care au in activitate exploatarea, întreţinerea, repararea lucrărilor hidrotehnice şi reţelei hidrografice administrate precum si aparare impotriva inundatiilor prin lucrarile hidrotehnice din administrare: - Sistemul Hidrotehnic Somes si afluenti cu formatiile de lucru Jibou, Sanmihaiu Almasului si Salatig, arealul bazinului hidrografic al r. Somes de pe teritoriul judetului Salaj - Sistemul Hidrotehnic Crasna cu formatiile de lucru: Formatia Acumulare Varsolt – Crasna amonte cu activitate la barajul Varsolt si reteaua hidrografica amonte acumulare; Formatia Crasna aval-Zalău cu puncte de lucru la Zalau si Sarmasag si activitate in bazinele hidrografice Crasna si Zalau. Formatia Derivatie Barcau-Ac.Vârsolt cu sediul la statia de pompare din aval de localitatea Boghis, pe r.Barcau punctual in zona lucrarilor Nodului Hidrotehnic Nusfalau -Dispeceratul S.G.A.Salaj asigura permanenta la sediul unitatii cu personal de specialitate si functionarea fluxului informational in caz de producere a fenomenelor hidrometeorologice periculoase. 3 Actiunile desfasurate sunt coordonate de conducerea Sistemului de Gospodarire a Apelor Salaj conform Planului Judetean si al Sistemului hidrotehnic de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la constructiile hidrotehnice si poluari accidentale . Pentru Barajul Varsolt exista intocmit si aprobat Planul de alarmare - avertizare in caz de accident la baraj a localitatilor si obiectivelor social-economice situate in aval de acumulare. Sunt functionale: - lucrarile din Proiectul ”Sistem informational decizional hidrologic (DESWAT)” prin care s-a modernizat reteaua de monitorizare hidrologica compusa din 7 statii hidrometrice (Rastoci, Almas, Hida, Crasna, Simleu Silvaniei, Borla, Românaşi) si 9 posturi pluviometrice ( Banisor, Jibou, Mesteacan, Mesesenii de Jos, Salatig, Zalnoc, Buciumi, Starciu, Zalha). - “Sistemul de achizitii date la ac. Varsolt “prin care s-a modernizat reteaua de monitorizare a parametrilor hidrologici pentru ac.Varsolt, p.Colitca, p.Mortauta, canal evacuare Ac. Varsolt. - “Sistemul de alarmare –avertizare a populatiei aval ac. Varsolt” prin care 5 din localitatile amplasate in aval de baraj sunt avertizate sonor in caz de accidente la baraj. Ambele sisteme au fost realizate prin programul de investitii a lucrarii “Punere in siguranta Ac. Varsolt “, receptionata in luna decembrie 2009. A fost intocmit necesarul de lucrari pentru proiectul WATMAN . Stocul de materiale si mijloace de interventie a fost completat, pentru eficientizarea, cresterea productivitatii si operativitatii activitatilor fiind necesara completarea acestuia cu mijloace moderne, eficiente atat pentru intretinerea lucrarilor hidrotehnice si retelei hidrografice cat si pentru transportul operativ in situatii deosebite si in activitatile curente de prevenire. 2.3.Zone si puncte critice: In judetul Salaj, ca zone critice sunt cunoscute zonele neamenajate de pe cursurile de apa, cca. 87 % din reteaua hidrografica este neamenajata, iar debitele maxime nu sunt controlate prin acumulari. 4 Siguranta in exploatare a digurilor raului Crasna si vaii Zalău este afectata prin eroziunile albiei minore, pe o lungime de cca 14,77 km, iar capacitatile proiectate ale lucrarilor de regularizare sunt afectate datorita colmatarii pe o lungime de cca. 25,8 km (regularizare v.Salaj, regularizare v. Apa Sarata, regularizare v. Zalau –municipiu-zona acoperita). 2.4. Lucrari necesare pentru reducerea riscului: Pentru reducerea riscului de inundatii este necesar continuarea programului pentru investitii in continuare: - Regularizare valea Almaş, jud sălaj - Amenajare râu Agrij în com.Românaşi şi Creaca, jud.Sălaj - Apărare împotriva inundaţiilor a municipiului Zalău – regularizare vale Zalău, jud.Sălaj – inclusiv Acumularea Zalau - Regularizare valea Sălaj, jud.Sălaj iar lucrările de amenajare a albiilor cuprinse în strategia de dezvoltare a infrastructurii de Gosopodărire a Apelor cu note de fundamentare se refera la: - Amenajare râu Crasna şi afluenţi aval Acumularea Vârşolţ - Amenajare râu Crasna şi afluenţi amonte Acumularea Vârşolţ - Aparare impotriva inundatiilor comunei Chiesd - Amenajare v.Maja şi afluenţi-cuprins in HG 806/2011 - Amenajare v Mitei - Extinderea proiectului şi în judeţul Sălaj “Amenajarea râului Someş pe sectorul Ulmeni- Apateu”, jud.Maramureş şi Satu Mare: amplasament r.Someş în zona localităţilor: Gâlgau, Rus, Ileanda, Letca, Lozna, Băbeni, Surduc, Someş Odorhei, Năpradea, Benesat şi oraşul Jibou. - „Amenajare rîul Apa Sărată, judetul Salaj” – amplasament: bazinul hidrografic Someş, pe v. Apa Sărată, in judeţul Sălaj pe teritoriul comunei Mirşid si oraşului Jibou. - „Amenajare p. Poiana, judetul Salaj”, amplasament: bazinul hidrografic Someş, pe v. Poiana, pe teritoriul judetului Salaj in comunele Poiana Blenchii si Galgau-a fost licitata proiectarea in luna iunie 2012. - „Apărarea împotriva inundaţiilor a loc.Gârbou, judeţul Sălaj amplasament: lucrările vor fi amplasate în albia minoră a cursurilor locale care traversează localitatea Gârbou si a v.Briglez pe teritoriul comunelor Gîrbou si Surduc. - Amenajare v Almas si v.Agrij la nivelul intregului curs principal si a afluentilor inclusiv cu acumulari pentru atenuarea undelor de viitura. Este necesara realizarea proiectelor noi/extinderea proiectelor existente la nivelul intregului necesar de lucrari. 3. PROTECTIA CALITATII APELOR Începând din trim.II, 2011 calitatea apelor de suprafaţă se realizează pe corpuri de apă (un râu, sector de râu, canal, sector de canal, un lac, ape tranzitorii, o parte din apele costiere), monitorizate prin una sau mai multe secţiuni de recoltare în vederea determinării stării ecologice şi chimice, realizate prin una sau mai multe laboratoare din cadrul Sistemelor de Gospodărire a Apelor şi laboratorul regional ABAST. Laboratorul de Calitatea Apelor Zalău ACREDITAT RENAR : CERTIFICAT LI491/ 06.12.2010 efectuează analize fizico-chimice şi biologice pentru apele de suprafaţă, apele subterane freatice şi apele uzate pentru satisfacerea cerinţelor clientului intern şi extern. Activitatea laboratorului se desfăşoară în condiţii optime de lucru cu resurse materiale şi echipamente adecvate, care să permită efectuarea corectă a încercărilor, cu personal calificat supus unui proces continuu de perfecţionare profesională pentru satisfacerea cât mai eficientă a 5 cerinţelor clientului. Laboratorul aplică o procedură de asigurare a calităţii rezultatelor