Istoria Critica a Romanilortj

Home , Passerea, Urima

7i4-aftrtuy,c,,J.LT(19t.tt IllCOF-F7--

,,,Akt=tym=11:=1,10.40==i° \ P. ID_ HAS DM-U. ISTORIA CRITICA A ROMANILORTJ

4. 16

14, pAATEN TULLT TERRET-ROMANESCI

VOLUMULU I. 3 INTINDEREA TERRITORIALA. NOMENCLATURA. ACTIUNEA NAT-RE

ID I 'T I IT 1\7" E.A II REVEpUTi BSI FORTE ADAUSA

.AeXCrAzEUGeko

PRETULt VOLUMULUI: 24 lei noui.

Depositil Ia autorit: Callea MogoOia ur. 172.

B U C U R E S C I TYPOGRAPHIA THIEL & WEISS C STRADA LIPSCANI No. 11- 13.

I 8 7 4.

0,1 or

1/4 ArROF ,.) ,w I-1 .A_ S ID M -CT

,...V...... P.e..0...W.

ISTORIA CRITICA A ROMANILORU

33_ P.. 1-1.A_SDMIT ISTORIA CRITICA A ROMANILORU

PAMENTULU TERREI-110MANESCI

voLunuLt I.

INTINDEREA TERRITORIALA. NOMENCLATORA. ACTIUNEA NATURE 1.

BUCURESCI IMPRIMERIA STATULUI No. 2. STRADA GERMANA, No. 2. 1 8 7 5.

MEMORIEI REPOS A.TULUI MEU PARINTE

SI MAGISTRU IN SCIINTA ISTORICA ALESSANDRIT PETRICEICU- HASDEtI, ALLE SELLE DINTRE ALLE SELLE,

DEDICU

ACESTU ANTEIU VOLUDIU

Copilluld, se mica fart ast6mpord din instinctiva pornire de a'qi intari nascondavi- gore prin gimnastica. Giunele se increde orbesce in tad ce'l esse inainte, caci alts -felid n'ara c4tiga recea ispita cu pretuld desamagirii. Sossesce apoi o vresta candy omula, matura la corpa, hi anima §i la minte, se concentra in sine, devenindu elln insuo o mica lume, basata in relatiunile selle cu lumea cea mare pe principiuld conservatiunii §i desvoltarii individuale. Alasunt §i pop:Vele. Pruncialora se manifests printr'o sgomotOsa dinamica; tincretea, prin velleitatt fe- derative; barbatia, prin nationalisms. Seco lultt XIV a fostd. pentru Romani demanOta acestei din urma fase, a carii au-: rora resarise cu putina inainte. Pe ambit fermi ai Dunarii,differite mollecale alle gintii latine dintre Balcani §i Carpati desnOda, una cate una, precipitatele casatorie on felts defelia de vice straine. In loon de amalgame romano-bulgare,romano-cumane, romano-ratene, romano- serbe, romano maghiare, sOa cella putins allaturi cu dOnsele, appara licarinda vr'o cate-vi staturi esclusivamente romane. POO la conceptiunea unitatii genetice mai este departe, dOrd agiunge d'o-cam-data ca Romanuld voesce a fi Romans. AcOsta virila epoca dace pen6 acuma in cella mat adancd intunerecd. Cu facia criticei in man, vomd cutecla not s'o strabattemd In tote direetiunile, stu- diand'o passa la passa inteo strinsa legatura cu periOdele anteriOre, caci biografia barbatului nu trebui sa uite vela -ce fusese giunele §i copilluld. Mal mutts decatft atata, copillaria§igiunia sun!, singurele chiaie pentru deslegarea numeroselordtenigme alle barbatiei, fie intr'und individd, fie kite° natiune, fie in to- talitateaumana.

viij

Ni-amtt Intellesa missiunea pe o scara colossala. Ni place anticula Erodota candy reuesce a copprinde istoria lumit in narratiunea unel scurte espeditiunt a Persulul Darla contra Scitilora, §i ni place §i mai multu mo- dernultt Buckle candy resume legile universale in cadrula civilisatiunit anglese. Luanda drepta tints secolula XIV, opera :Astra va fi totuo pSne la una grads o prisma generala a Romanitatitgichtartt a Europet orientate, catra istoria carora vomia applica complessula sciintelortt bio-sociologice. Tots ce ne'ngrozesce, este ca nu cuma-va muncai vointa sa fie covOr§ite prin sa- racia puteril. Nesicurt de cliva de maul, ne-ama crecluta datori a da fie -carii portiunt mat sub- stantiale a vastulul Intrega atata obiectiva rotunaySlla, incata sa pots fi considerata ca o camaruta gata de lscuita, pe candy celle-l'alte se mat luerSza Inca§i cine scie dSca Me§terula Manole nu va cadd de pe schelle! Offerimtt de asta-data Istoria territorials a Terref-Ronainescf. Ca parte, este abia unu capitols;i totug, prin fondsi prin forma, elk constitua In acellao timpa tint corps separatei nedependinte, analisanda in clout volume de cate patru-silect de c011e de tiparn una lungs §ira de probleme omogene. Nu numal volumii, dsra ponei paragrafit acestel opere s'ara puts deslipi unula de altula, privindu-se ca o monografia assupra until punts isolate. Ceia -ce 16ga Inse Intro intima unitate Impra§tiatele elemente alle acestel procedure analitice, Bunt nesce sintese din ce in ce mat vaste, resumenda successivamente fie- care episode, fie-care studio, fie-care sectiune. Planultt nostru Imbrati§Sza tote ramificatiunile ambelora Dacie, incependa prin Muntenia, unde la Puntea-lut-Traiant fusese aruncata In brasda prima fecunda se- mOnta a Latinitatit in Oriinte. Or! -ce fractiune a nSmulut romanesca va fi approfundata sub tote rapporturile : territorials, etnografica, dinastica,.nobilitara, ostavesca, religiose, ouridica, economics, litterara §i artisticti. Differitele bibliotece din strainState, Parist, Petersburgt, Viena etc., ni -att procurata Intr'o mare parte massa materialulul utilisata in acSsta scriere. Sante= mat cu sdmit simtitort pentru affabilula concursa pe care Paula IntImpi- nata dela d. bibliotecara Foringer din Munica, d. dr. Iancuafarik din Bielgrada, d. comite Mauricia Dzieduszyckii d. archivists Rasp din Lemberga, dd. professor! Gustave Wenzel §i Francisca Toldy din Pesta ,d. predicators Frederica Haupt din Bra§ova etc.

Nu putina inse ni-aa servita chtara in Buccuresci Biblioteca centrula, Biblioteca Archivulut Statului, Biblioteca Seminariultn, Biblioteca Ateneului, precuma si bibliotecele particulare alle d-lord Alessandru Odobescu. Gr. N. Manu §i Gr. Bengescu II, catra cart vomit mat adauga qi pe a d -lui d-r. V. Glodaria din Bra§ova. A§a cl6ro rare -ors ne vomit flange de lipsa materialulut, gramadita printr'o labOre de doue-4ect de aunt; fuse limpeclirea acestei avutie de fontane fiinda o munca de titan ta, ama fi fericitt &ea ne ara agiuta din candy in candy qi altit prin cafe o critica luminata, completanda lacunele sat corregenda errorile ce ni von fi scapata din vedere. Aces ce ara fi dispuo sa faca sciintet acesta servicid de associatiune, sa nu ulte un a singura momenta urmatOrele cate-va criterie cart ni-aa condusa pe not in tota cursula operet de fata : I. Nu e permist istoriculut all intemeia assertiunile decata numat pe date sincronice evenimenteloni; 2. Chtara o sorginte in intellesula de mat susa, nu e sufficiinte (Weft este Una) ne- sustinuta printr'o seria de mai multe Late consideratiunt ; 3. 0 marturia mat noua atunci numat capeta caracterula de fontana, de"ca se 'Ate demonstra ca a costa fOrte aprOpe de locai de timpa, s6a cella putina avusese la dispositiune nesce adeverate sorginti in virtutea carora se pronunta; 4. Sa nu se citeze nici -o data ceta-ce nu s'a citita, era In can de a fi Imprumutata de aiurt vr'o citatiune sa se puna modestula aped, fara care nu se pOte sci pe a cut re- sponsabilitate se vorbesce; 5. Affara de fontane, scuturate de ors -ce dubia, nu essista nict o autoritate in istoria, kit cu atata mat putina nici o nefallibilitate; 6. 0 sorginte trebut studiata in testa §i 'n contesta, cunnoscendu-se intriumt moda filologica limba originalulut; 7. Nu este iertata a sacrifica eterna veritate trecetorulut interessa,fie acesta de ors -ce natura, cm falsificandu-se o singura *priga nu vomit mat put6 Intellege totalitatea catenet; 8. Cine-va se nasce Transsilvana, Moldovdna, Munt6no., Bessarabiana etc., d6ra istoricula Ole fi numat Romany prin simtimdnta §i trebut sa fie numat omit prin ratiune : provincialismulo §i fanatismult uccida sciinta; 9. Ceta-ce'l commune natures umane intregt, formanda o nestramutata lege universala, se applica catra Ole casurile concrete, suppleninda chiara lipsa fontanelora propria clise ;

I 10. Istoria fiindti partea cea mai supra-ordinata in classificatiunea positivists a sciintelora, nu este nici o ramura a cunnoscintelora care sa nu pdta respandi cate-o-data o viva lumina assupra unei cestiuni istorice. lima dori ca aceste putine criterie fundamentale sa peteuncla la not in spiritula a- cellora ce se asverla cu prd-multa frivolitate in cea mai Brea din tote sciintele. Acuma cate-va cuvinte assupra editiunii de fats. Successula operei a intrecuta 4teptarile autorului. Publicanda prima editiune In fasciore, inainte de a fi inceputa. volumula II se cerea degia o a doua editiune a volumului I. Parlamentula, inedinta din 16 februaria 1513' _,,vota tin premix «pentru conti- nuarea Istoriet Critice a Romani lora». Suntema datori in acdsta privinta a multumi mai cu soma principelui Demetria Ghica, d. B. Boerescu, d. C. Gradi§tdnu, d. Gun Vernescu, d. G. Chitu, d. T. L. Maio- ,rescu, d. C. Aninclianu etc. Donmitorula se prenumor:a la mai multe essemplare, §i a bine-voita a ni esprime dorinta de a vedd o editiune francesa sub auspiciele Mario Selle. Affara de acega, printeuna decreta din 3 februaria 1874, Domnitorula a decer- mita autorului marea medallia de aura pentru «istoria nationala.» DD.E. Caligari, Dr. Davila, N. Cretzulescu, Augusta Pipcova din Craiova, N. Man- 'circa, Dr. V. Vladescu tii altii to concursa multa la respandirea operei, dra d. library Soceca s'a grabita din propria initiativa a ni offeri chartia in conditiunile celle mat hies nitore. Suntema recunnoscetori d-lui Iona Bratianu de a fi conceputa ideia infiintarii unei .societati pentru sustinerea intreprinderii nOstre, de§i proverbiula despre copilla cu -doue m(50 ne facuse, conservanda simtimentula de gratitudine, a declina propunerea. D. prima-ministru Lascara Catargiu a Incuviintata a se Cori a doua editiune la Imprimeria Statului, dry d. Generals Tell, atunci ministru de Culte, lux prin prenu- meratiune una numera insemnata de essemplare pentru a fi distribuite la essamene .scolastice. In fine, ceia-ce ne-a miscata nu mai putina, Consiliula Permaninte ally Instruc- -tiunii Publice admise ca obligatoria in invdtam6ntula primra cartea de istoria ro- anana a d-lui M. C. Florentia, basata pend la annuls 1400 pe resultatele cercetarilora nOstre, pe cari le-ama vdcluta adoptate de assemenea In manualula collegiala de geografia a d-lui Angela Demetrescu, in «L'annuaire gdndral de la Roumanie» a d-lui Fre- derica Damd, etc.

Taft pe gala de caldurOsa a fost tti approbatiunea presser periodice, de tOte culorile. (1) In acesta concerto de bunk primire s'a gassita inse o nota discordanta, represintata de unto. G. Panu dela «Convorbiri Litterare», autorti alla ingeniOselora teorie ca «granita nu e granita», a «Moldova se afla d'a-stanga Moldovei», ca «hotarele trebui sa ine'rga In linie drepte», ca «Niebuhr traducea, pe bizantini cu mai multi aunt §i chiara secoli Inainte de a se fi nascuta pe lume», etc. etc. (2) In cart tots absoluta nescire de carte §i putinatatea de giudecata sanetosa serbOza o intima casatoria cu cea mai desple- tita rea-credinta, falsificanda pretutindeni demonstratiunea nOstra, chiarti acollo undo pC,1na la unti punta arts fi pututti s'o IntellOga. Inchipuinduli ca pita fi cine-va istorica in lipsa de on -ce studio. preparatoria in sciintele; biologice §i sociologice; fara sa cunnOsca macarti o limbs dintre acellea ce deschidti fontanele trecutului nostru nationala ;fara sa fi cititti unti singuru buchinti affara deincai, Magazinti Istorica §i unti calendarti de alle reposatulat Assaki; fan sa'o fi data ostenOla de a resfoi, dOca nu volumula intregn, cello putina §i sfor§itula unel fasciOre in momentumcanda ii venja pofta de a vorbi despre Ince- putula et; acesta domnn Occe alla douilea anna de canda scrie, Berle, scrie despre «Istoria critica a Romani lora», ba in cello din urma s'a apucata a kti zugravi nesce charte geografice imaginare ce nu se sfiesce a ni le attribui none. 0 parodic de critica de acOsta natura artt fi la loculit sea in belletristica creola dela San-Domingo, made inse ant trebui sa se publice in foie volante, cacr nici chlara In patria Int Mayaca nu credemli sa se gassOsca o revista seriOsa care sa petrOca a In- §ira In cum de dour anni una assemenea mixtum-compositum de fantasia, nelealitate §i ignoranta. Cela-ce'l mat comica. decatti tOte, este aerula castillanti and acestut dens -ex-mach ina de a se erige la tota passula in aperatorulli unortt drepturt istorice, in puterea carora Moldova ara fi possedatti hotarele selle actuale chiarn atunci canda nu essista Inca nici macarti una graunte de domnia moldovenOsca, sOa pe candy ea abla se desbattea In scutece in a§teptarea unut capli ca Alessandru cella Bunn i a unui brata ca Ste- fan cella Mare. Este o norocire pentru not de a fi prin origine cella putina totti atata de Moldo- v6na caidifferitil X §i Y dela «Convorbirl Litterare», caci alai-mintrea s'ara fi gassita pone acuma multi alts de acella% calibru ca sa ne accuse, cu vre-unto calendarti

(1) Romanun, 1872, 15 apr., matt etc.; Transactiuni Litterarie, 1872, 15 iuniti; Trompetta Carpatilort1,1872, 23 apr.; Albina, 1872, 22 iun.; Journal de Bucarest, 1872, 18 apr.; Transilvania, 1872, 1 malt; Pressa etc. (2) Vecli studiultt d-lui Gr. G. Toeitescu, Cumiit se scrie la not istoria, In eColumna lui Traianti), 1873.

xij

In mina, ca amt. sacrificatti «scumpa tam §i frumosax. pe altarultt unet vanitatt pro- vinciale de Olt 'dna sets de tine mat scie ce; pe candtrin casultt de fata, gratin moldo- venismulul nostru de nascere, not suntemt acela ce'l putemu mustra pe d-lort de a subordina, in moduli. cella mat puerilt, veritatea istorica unort meschine pretensiunt de Want. DOca't facema onore clisulal domnt deteltmentions in ac6sta prefata, este numal §i numat in consideratiunea unet reviste in Care s'a cititt cate-o-data unto Alessandri §ia scrim une-ort cu resunett d. T. L. Maiorescu. 0 adeverata critics, basata pe minte matura §i pe cunnoscinte solide, art fi descoperitti destulle neagiunsurt in prima editiune a acestut volume; fiindtt inse ca tocmat defectele reale nu le-a observatti nemint, amt fostti silitt not In i-ne a ne face pro- priulanostru critics, indreptandu §i completandt cu staruinta tat ce ni s'a parutt a fi necorrectti sett nesufficiinte in urma. unorti noue cercetarl. Trassurele principale at remasti acellea-o, resistandt verificarit la care le -amts sup - pusti pentru a doua Ora; dOrti printr'o revisiune din plinth. in puntt a totalitatil amt reu§itt a constata unele error' secundare in fondti, unele lacune ski prissosurt in di- stributiune, unele viciositatt in forma. Sub rapportula filologicu mat cu soma, prima editiune remane de acumn fnainte ca unti simple specime, fat& cu bogatele multi -loce de informatiune de cart amts pa- tutti dispune mat In urma. Partea curatri polemics, care pica unti rollu adessea disproportionatt. In prima e- ditiune, amts creclutt de cuviintaa-o supprime cu totulti in celle mat multe casurl, re- duct nd'o pe aiurl la marginile strictel necessitatt, acollo unde ea concurge intrusate- va la limpeclirea vre-unet probleme. Amts sub- divisti materia intr'o multime de scurte paragrafurt, alle carora titluri, reproduse inteunti singurtt corpti, servo dreptn tabla analitica a copprinsulul, pe candt prima editiune era impartita numat in trel lung' rubrice forte incommode. Terminamt printr'o observatiune a naturalistulul Agassiz, pe care n'o voma commenta : «De cote on so.iinta constata unti faptn not, vulguln striga In primele momente «ca nu este adeveratt, apot mat tarp, ca nu e conformti cu teologia; in fine, la urma .xurmelortt, ca sa'§I Impace consciinta, dice ca nu este ce-va nott.2.

STUDIULU I.

INTINDEREA TERRITORIALA

§I. HOPARULU NUNTENESCU PANE LA NAREA-NEORA.

In secolulii XIV, si chianti pone la a douagTumetate a secolulul XV, pamentula Moldo- va' era mica si saracts in allaturare cu marimea si avutia Munteniel. Tow lungula DunariT, dela POrta-de-ferra pone la Ponta, appartinea Bassarabilora. Acesta fapta se probeza printr'o seria de fontane, in care primula loco occupi£ doue tractate commerciale tntre Moldova si Polonia, conservate ambele u1 Archivula Municipala din Lemberg. In actulti din 8 octobre 14072 Alessandru cello Buntdice:uLembergeniT, mergendti la Braila dupa pesce, vorti plati vama la fruntaria in Y3actig sell in Terlacla 1.. Asta-felTa Berladula spre sudii si Backlit spre occidinte erati ultimele °rase alle Moldo- veT to directiuuea Terrei-Rom'anescT. Cella-Yalta documenta, din 3 iuliti 1460, este si maT dart. Stefano cello mare dice :aLembergeniT, mergenda la Braila sell la Willa dupa pesce, sä plkesca vama la granitiiinactul seit in ,3erladii 2 Prin urmare, Bacaulti si Berladula nu incetasera a forma hotarula Moldovel despre Mun- tenia pone pe la 1460. In specia despre vama dela Berladti si Bacaa, ca doue orase de margine, noT maT a- vema Inca, pe longs celle doue tractate commerciale, maT multe alte cris6ve moldovene: I. Din 20 augusta 14 2 2 ; 2. Din 6 februariti 1431; 3. Din 8 septembre 1456; 4. Din 2 aprile 146o, etc. 3. Bizantinulti Calcocondila,alle caruTa cuvinte vedescti toth- d'a -una o solidi; §i ame- nunta cunnoscinta de cela -ce se petrecea in Romania In secolil XIV si XV, ni offers ace- Ta-sT stare de lucrurY. Vorbindti despre Mircea cello Mare pe la anniT 1396-1398, ellti dice :

1) A mea Archivii Istoricii a RomInieT, t. I, Bucurescl, iter Valachicum a Mercatoribus Leopoliengslus extorquendis, 1866, in-4, p. 131.T estuld siavicu In Akty Zapadnoi Rossi',Anno .31tmdi 6968, Xti 1460, in Archivulti Municipald din t. I, Petersb., 1846, in-4, p. 81: A Lvovczane szto imut poiti Lemberg, fascia. 617, nr. 16.Archiva 'storied, t. 2, p.174: do Brailova na ryby, na krainee myto ili u Bakovie iii u Ber- A Livoyczane sczo imut choditi do Braila ili do Sekipo ribu, ladle , tam imut dati..." Of. ZUBRZYCKI, Kronika miasta na krainych mita u Bakovie iii u Beriad imaiut dati..." Of. Lwowa, LwOw, 1844, in-8, p. 76-76, undo actuld este resu- ZUBRZYCKI, p. 113, unde actulil este numaT mentionatd. math, derfi Intend moth"' forte neessactd. 8) Archiva IstoricA, t.I, part. I, p. 122, 132, 164; part. 2, 2) Ordinatio Stephani Palatini Moldavia de theloneis perp. 6 etc.

4 ISTORIA TERR1TORIALA a Prra aluntenilorg se intinde dela Transilvania ping la Otarea-Wegrci, d'a drepta avindg5)u- engrea ping la termulg marine §i d'a stanga aloldova 9 4. Insu-§i numele, pe care cronicarula grecti illti da MuntenieT, este «terra dela Dunarev, pe canda MoldoveT IT dice((terra lul Bogdanti. 5. Calcocondila, maT multti set maT putinti, a fosttl cunnoscutti tuturorti istoricilorti nostri. Intellesu-l'a vre-unuladinteinsii? Cantemirti illa traduce pe dosa : .A Daciloru sea a Vlachilorti nema de viteza vestitti este. Terre le lora incependt dela muntele Orbalti §i Peucina, cariT din Pannonia -Incept §i dela Ardela pine la Marea- N egra se intinde, din drepta pre Mega Dunare sta Dacia Pannonilorti, terra muntenesca intellege, ero din stanga este terra, pre care o chiamg Bogdania' 6. Mai anteia in Calcocondila nu se afla nicgiri umuntele Orbalti §i Peucinti ", ci numaT &Ea 'ApdeXfou st% 1h/tastes Acadac, catra care commentatorulu latinti moderntt a adausti la margine, din propriulti sett captl, o absurditate farg nicT o leggturg cu insu-§i testula :a A monte Orbalo ac Peucinis initium sumens" 1. Alla douilea,din modulo de a se esprime alla luT Cantemirti e peste putintg a decide, decl aterreleDacilort b, set decd aPannonia., sea deca a muntele Orbalti Si Peucint D, sea in fine decd a Ardelultii, care anume din acestea apene la Marea-Negrg se intinde"? Anti treilea, pe it Dacia Pannonilorti, adecg. Transilvania sea Ardelti, Apaatov, dupg cumil o numesce insu-§i Calcocondila 9,Cantemirti o confundg cu «terra muntenescg... totu-§i ellii lesne s'artt fi pututtt dumeri assupra intellesului, de nu dupg testulti gre- cescU, incaT cu agTutorultl traduceriT latine litterale, care este aci destulti de limuritg: aExtenditur eorum (Dacorum Myrxae ducis) regio, ab Pannonum Ardelio (hoc est) a a Pannonum Dada(quae et Transsylvania) initium sumensusque ad Pontum. A dextra, a qua vergit ad mare, Istro fluvio alluitur ; a sinistra regionem Bogdaniam (Moldaviam) a appellatam habet" 9. Cantemirti a fostti maT fericitti cu cello-Palta passagiti geografict din Calcocondila :v Boy- Baykal xal airrtilv sap' Icrpos xdipav, pe care 'la traduce forte bine: Bogdania §i Istria set terra de lingguncire, adecg terra muntenisain ". Engel este §i maT putina petrundetort. Ellis esplicg spine la Marea-negran a luT Calcocondila prin resbOiele transdanubiane alle lul Mircea cello Mare, carele cucerise littorarula bulgaru alla Dungrii pine la Ponta ". Dert cine ore nu vede, cg scriitorultl bizantinti vorbesce esclusivamente despre malulti nordicti alto IstruluT: «Muntenia se intinde pine la Marea- negra, d'a-dripta avert& )u- ndrea ping la termulU marina ,ci d'a-stanga OtoldovaD ? Decg era in cestiune Bulgaria, Calcocondila art fi dist:a d'a-drepta avenda muntii d BalcanT Si d'a-stanga Dunn-ea.),

4) LAONIQ CHALCOCONDYLAE Historiarnm libri deeem e desnaturatil in tradueerea Jul Cantemirfi, efieT Peucini este rec. Bekker, Bonnae, 1843, in- 8,p.77, lib. II: ,,dt.ixa. d'crerroiv unit mime de poporit, nu de munte! piece,dad'iledeAlov sits lIcwirowst itaxiac cierwivn, ('ate 6) Lib. V, p. 253: ,,hri Hasovodagtavs.jvWiltor xciectv irriEJ mirror, fxes de hide adµev xa8ajxovaa6ni Sci- xaA0VAiVnV... Acsaaav TOS, 7Crr e 19V rfora,u6v. heciescereeciaBord'aviav vieav 9) Rec. Bekker, 1. C. STRITTER, 1. e. aro, xa.tovitivnv."Yelldespre testulti 1uT Caleoeondila o ad- 10) Chroniculii, I, 127. mirabilL analisa In TOC.ILESCU, Cum se serie la nol istoria, 11) Geste hichte der Moldan and Walaelley, Halle, 1804, Buceur., 1873, in-8. in-4, t. I, p. 157: Seheint es, dass Myrxa in den Jahren 1383- 5) lb. p. 78. Cf. mat giosti nota 16. 1387 mit Sisman (Furst der Bulgarey) Krieg geffihrt babe. Muss der Aim gang des Kriegs glficklich fur ihn gewesen seyn, 6) Chronieulii Romano-Moldo-Viaehilorfi, Is*, 1835, in-8, denn er war oder nannte sieh wenigstens im J. 1390 einen t. I, p. 126. Despoten -von Dobrutsche and Herrn von Silistria. Sokannte 7) STRITTER, Memorise populorum ad Danubium inco- denn Chalcocondylas mit gutem Grund berichten, dass sich die lentium, Petropoli, 1774-80, in-4, t. 2, part. 2, Valaehica, Walachey zu MI/ma's Zeit)bi$ ans schwarze Meer ausgedehmt p. 903, 'Iota m.Este si mai dudatili ea, z1i acestti not -sense abe."

STUD1ULU I, g 1. 6 Singurultiiip01.4recepuse cumti se cuvine relatiunea annalistuluT great. Dupe, ce reproduce pretiOsa definitiune a territoriului muntenti, ella 0 resumg.: aBassarabia maT 'nainte s'a tinuta de Valachia' ". Scrienda pe la finea secoluluT trecutti,incaT intellegea prin Bassarabia Intl-6ga parte de gTosti a provincieT actuale de acestti nume, adecg, regiunea de 16ngg. Kilia, Ismailti, Cetatea- alb A si Tighinea ", care se clicea Bassarabig, pene la 1812 14 El bine, observaliunea luTincar, deli forte apropiatg. de adeverti, totusT nu este Inca pe deplinti rigur6sa. Muntenia se intindea numaT pene la gurele Dunaril, nu pene la Nistru. Calcocondila in doue locurT numesce Kilia orasa muntenescti '5, pe canda totti densula calificg, de urbe moldovenesca Cetatea-albg. set Akkermanulti de astA-cIT ". Celle doue tractate commerciale din 1407 si din 1460, pe longg. Cetatea-alba maT lassa MoldoveT Tighinea set Benderulti actualti si orasellula LApusna, arretanda asta-felia cu destulla precisiune, cuma-ca territoriulti muntena copprindea peste Pruta numaT gurele DunariT si littoralulti marina anti KilieT. In specie, despre Cetatea-albs, si Tighinea, ca orase curatti moldovene din vechime, se maT potu consulta, intre mar multe alte fontane : 1. Calletoria RussuluT Zosima din 1420 "; 2. Calletoria Francesulig Lannoy din 1421 18. Marea-negra appartinea Moldova si Munteniel tota-d'o-data. Moldova o avea ce-va maT glosti de Cetatea-alba. 'Muntenia o avea ce-va maT susti de Kilia. MoldoveniT si MunteniT se mAndriati d'o potrivg cu acesta dominatiune maritima. Romanti-voda, in crisovulti set din 1392, pastratt in originalt in Archivula Statulul din BuccurescT, isi da titlulti :« stapanti terreT moldovenescT dela munte pine la atareD 19. Marele Mircea, intr'unti actti din 1387, afflAtort de assemenea in originalti in Archivulti Statulul din Buccuresci, se intitulezg.: a domnuln toter Jerre ungro-romane, alla partilora de peste CarpatT si alit terrelorti tagsescT, ducele AmlasuluT si FagarasuluT, stapanula, banatuluT de Severinti si anti orasuluT Silistria, si pe ambele termuri alle Dunarit pretutinded pene la Xarea cea mare ". , Mai pe-scurta, datulti istoricti decisivtl este, ca estrema limits a MuntenieT despre oriinte se oprTa longs Kilia, dincollo de care mergea pene la Nistru pamentula moldovenesca, intervallulti Maril -negre dela Dungre pene la Cetatea-albs fiindtt suppusti parte Moldovel si parte Muntenilorti. SA revenimtl acumti assupra titlulul princiart, dupa cumtl l'amti gassita cu cate-va rondurT mar susti in diploma din 1387. Marele Mircea dice :0 stcipanii pe ambele termurZ alle Wundrii, pretutindent pene la alare. 9 ObservatT bine: a ambele. s

12) Cronica, t. 1, p. 370, an. 1398. 17) SACHAROV, Skazanila Ruskago naroda, Peters., 1849, 13) Gesohichte des transalpinisolien Daciens , Wien,in-8. t. 2, cartea 8, p. 60.Archiva Istoriog, t. 2, p 49. 1781-82, in-8, t. I, p. 376, 456-64. 19) Voyages et ambassades de Messire Gnillebert de 14) ZASCZ UR, Etnografla Bessarabskoi Oblasti, in Zapiski Lannoy en 1399-1460, Mons, 1840, in-8.Archiva istorica, Odeskago Obsczestva Istorlit t. 5, Odessa, 1863, p. 492-3. t. I, part. I, p 130. 16) Lib. IX, p. 506: viti Kalov nolev oirw xalovAivnv zoi 19) Arch. istoricii, t. I, part. I, p. 18 : obladaia zemleiu DC BAcidov."CE ib. p. 514,In ambele passage traducerea la-moldax'skoiu 8t planiny do moria. tin& sunA : Celium wrbem Bladi'" adeca a lui Vladil-Tepesti, 29) Archivnlil Statulul, Documentele VozieI, legitura 40: principele muntenii Intre 1456-62. obladayi i gospodstvuyi v'sei zemi uggrovlachiiskoi , i za- 16) Lib. III, p. 134: il piAcceva lloyeravia, i iv 'en .46vxono- planinskym esezerse i k tatarskym stranam,iAmlaszn i Fa- Mop xalovicivnv 'ea pableeca rxovac, :17rO zfaxwv vas, nagcl graszu ehertzeg, i sieverinskomu-banstvu gospodin, i Om pot rOv loceov bri Arrovcivwv xal .EcTuaizas. ecixet."In aeestil po v'semu po Dwnaviu &me i do velikaago moria i Dr'stru importantil passagIn Dacil de longd Dundra sunt Muntenii. grada vladaletz.".

6 ISTORIA TERRITORIALA Prin urmare, amendoue mallurile fluviului, cellti bulgarescti ca §i cellti moldovenescti, Silistria casiGalatult, Dobrogea ca Si anghTuld bassarabianti dintre Prutt Si Ponta, erati atuncT in aceia-§T mesura sub sceptrultl voevoduluT muntenti. Ace Ila-§T titlu ne intimpina tntr'o alts diploma mirciana din 139321. De assemenea intr'una din 1399 ". Idem din 1406 23. Avemtl dero patru daturl cronologice : 1387, 993, 1399, 1406. La 8 septembre 1439, unulti dintre fiii luT Mircea, celebrulti Vladti-voda, supranumittl Draculti, accord, negutitorilord din Polonia §i din Moldova until privilegiti doganiarti, in care se intituleza: a stapand§idomnti anti toteT terre ungro-romane penS la atarea cea mare') " Ella nu dice ca tats -seta :ape ambele termurTD, cacT littoralulti danubianti allit Bulga- rieT ca4use de-multti in manele Ottomanilort 25. .Acesttl documentti ni arreta tot-d'o-data ca, Moldova nu disputa atuncT MuntenieT possessiunea KilieT, cad copprinsulti actuluT manifests o relatiune amicala intre curtile din Sucevasi din Tergoviste. A§a der° probele despre dominatiunea Bassarabilorti penis la Ponta sunt in ordinea cronologica: 1. Crisovulti mircianti din 1387; 2. Idem din 1393: 3. Idem din 1399; 4. Idem din 1406; 5. Tractatultl moldo- polontl din 1407; 6. Crisovulti moldoventi din 1422 ; 7. Idem din 1431; 8. Crisovuld muntenti din 1439; 9. Cello moldoventi din 1456; o. Idem din 1460; Tractatulti moldo-polonti din acella-T annt ; 12. Bizantinuld Calcocondila, etc. picemti (let caeteraa, cad in cursuld opereT de fats vomti maT insira alte probe nu maT putind decisive, dintre cars indicamt acs numal pe una, datorita eruditulul nostru arnica d. Alessandru Papadopuld-Callimand :vechlultlsigillii municipalti alit urbiT Berladti port, pe vu/turil cu crucea in ctocti, era partea sudica a orasului se chiama penis asta-cli atuntent deli nu essista acollo nicT macarti o movila, necumtl unti munte. D'o cam data celle de mai susti agiungd. Dela 1387 One la 1460, Alessandru cello Bunt, Vlada Draculti, Calcocondila, Ste - fantl §i Mircea cel Marl, autoritatile autoritatiloru in acesta materia, descriti tntr'o voce hotarulti orientalti allti terrel Bassarabilorti. MaT remand inse de resolvitti doue cestiunl cronologice : 1. Fost'a partea moldovenesca a DunariT in possessiunea Muntenilorti §i pene la 1387, adeca inainte de primula crisovti allu marelul Mircea? 2. Candil anume incetat'a acesta stare de lucrurl in urma annulul 1460, datulti tractatu.. lui commercialti§i alltiunuT crisovtl din partea lui Stefano cello Mare ?

21) FOTINO, linvela tic maxi daxias, Tiena,1819, in-8, t.berg, fascie. 519, de undo l'amil reprodustl nol in Archlva 3, p. 870. letoria,t. I, p. 84: nv'sei zeal uggrovlachiiskoi dazse i do 22) VENELiN, Vlachobolgarsktia ili dakoslavianskiiavelikago mora." Cf. zumizitcxi, p. 101: Jan Wlad , pant:- gramaty, Petersb., 1840, in-8, p. 18. jacy jak sie tytulowal, as po samo morze." 28) Ibid., 22. 25) ENGEL, Geschichte dor Balgarey, Halle , 1797,in-4, p, 24) Originalulti BO atilt in ArehlrultiMunielpalil din Lem. 463-66, § 85.

STUD1ULU 1, if 2. '7

§ 2.

BROCA LATIRSI UUNTENIEI PANE LA MAREA-NgGRA. intre 1375-1390 domni in Moldova Petru Mu§ata 1. De nicairT nu se vede, ca end sä fi fosttl vre-o data in lupta cu MunteniT, incata ace- stiTasd-Tfi pututti rapi cea maT frum6sa parte a terreT. Cu Mircea cella Mare, maT cu deosebire, Petru Mu§atti traia in cea maT buns vecinetate. La 1389, numaT cu dud( anni in urma diplomeT muntene cu formula pe ambele termurt alle uncirit pretutindera pene la .71'lare, amendouT tramitta o singurA ambassadA in Polonia pentru a inchiaia acollo unt tractatti solidar#i cu regele Vladislavt Iagello. In acea solid boTerulti moldovenescti uMagnifici Principis Domini Petri Voievodae Mul- danensis marschalcus 3 negotiazasiconclude, nu in numele propriuluT sea domnti Petru Mupta, carele fusese legato maT de 'nainte cu Curtea din Cracovia 2, incata nu maT avea nevoia de o noun, allianka, ci in numele luT Mircea cella Mare :a nomine et pro parte Domini Miricii 3. Cu alte cuvinte, din prietenia pentru Muntenl Moldova lua assupra'0 de a-T incumetri cu regatula polona, era MunteniT la rondula lord, din prietenia pentru Moldova, primTati cu incredere acesta micl-locire 4. Peste unti annt marele Mircea re'nouesce allianta, tramittenda de asta data o ambassada curatti muntenescal care inse nu merge drepttl in Polonia, ci se opresce in capitala MoldoveT, unde convine cu mandatariT regelul Vladislavti Iagello, ca intr'o localitate d'o potriva simpa- tica 9i sicura pentru ambele partT contractante 5. Fala cu acestea nu se pOte admitte vre-o du§mania prospeta, set macarfil o suvenire de ostilitate intre Moldova qi Muntenia, cella puling pe catti timpa domnise Petru Mu§ata in cea de'nteiti din elle. Scopula tripleT conventiunTinternationale din 1389 era de a combatte cu fortele commune Ungaria 6. Decd Terra-Romanesca arts fi smulsa maT de 'nainte o buccata de pamenta din corpulti MoldoveT, Petru Mu9atti nu se putea uni cu MunteniT assupra Maghiarilorti, ci arti fi cautata din contra a se intellege cn MaghiariT assupra Muntenilorti, punenda pe acqtiTa intre doue focurT, o armata moldovena la Sirettisio armata ungara la Oita, ceTa-ce T-arts fi inlesnita redobendirea instrainatuluT territoriti. In studiula II noT ne vomti incredintac,pane §i tronulti MoldoveT Petru Mu§ata illa datorla luT Radu Bassarabti, tatala mareluT Mircea, ceTa-ce intaresce celledise. Asta-feliti dero se demonstra, cu faptele§i cu logica in mans, cuma-a. intre 1375-1390 nu s'a pututti schimba rapportulti geografica constatatt maT susti in crisovele din 1387, 1393, 1399, 1406, 1422, 1431, 1439, 1456, 1460 etc., in celle doue tractate din 1407 §i

Ne apropitimti act de computul1 oronologicii allfi lulmow, Rykatnewski, Paris, 1862, in-8, resunlit aetulit In urmittorulit I, 357, differitit de anti Id ENGEL, Gesch. d. Mold., II, 110, moda : Mainus et Romanus Hericki oomites Miricii woiewo- simaT on semi;, de alld lul WOLF, Besehrelbnog des Fursten dae Transalpini, et Dugoyas Petri woiewodae Moldaviensie Mims Holden, Hermannstadt , 1805, in-8, t. 2, p. 214. In marsehaleus , oratores, foedus nomine Miricii cum Vladislao Istoria erltiell a Moldova vomit suppune und none analiserege Poloniae et societatem belli contra regem Hungariae acestil puntit oronologioit. saneinnt." 2) DOGIEL, Codex Diplomatiens Regal Polonia3,t.I, Vii- 4) ENGEL, II, 110, IMIellege tote ass. nae, 1758, in-f., p. 597, an. 1387. Archive istorlell, I, 1, 177.Akty Zapadnoi Rossil, I, 22. 5) DOGIEL, I, 598, an. 1390.Imentarium.Of. °beer's- 3) DOGIEL, I, 597,an. 1389.Inventarium minium privl- tiunea lot snicau, I, 359. leglornm, quteennque in Archive Segni eontinentury ed. 6) Vetp mat ausii nota 8.

ISTOR1A TERRITORIALA 8 1460, 'n cronica bizantina a luT Calcocondila sub anniT 1396-1398; adecd: spatiula intregti dela Braila One la Kilia, tntre Bacati §i Berlada d'o parte Si tntre Dunarea de cea- Paha, appartinea Bassarabilorti. A§a a fosta dela 1375 inc6ce. Sasgandarimti Ere datulti cuceriril muntene tntr'o epoca anteriOra? Perdut'a Moldova termulti dundrenti sub predecessoriT luT Petru Mu§ata ? Timpulti fundariT principatuluT moldovenescti este cunnoscuta cu o deplina certitudine. TreT marturie contimpurane, cronica Ungurului Iona de KiikiillorSi doue diplome dela regele maghiarti Ludovicti cella Mare, una din 116o sSi cea-l'alta din 1165 9, affirma inteunti glasti, cuma-ca pe lay i355, ce-vamaT multt sea ce-va maT putina, voevodula Romanilora din Maramura0, numitti -13-6-gdana, se scolla contra coroneT SantuluT Stefana, adund o ceta, trece peste munte in terra moldovenesca §i infiintezd acollo o noun, domnia. Prima'T a§eclare avusese loch, dupe insa-§Tfirea lucrurilorti, anume in acea parte a Mol- doveT care este maT apropiata de Maramurd§ti, fiindtl despartite numal prin crescetulti Carpatilorti, adeca in Bucovina de astd-c1T, unde ne intimpina in adevera cea maT ye- chid. capitals a terreT: Suceva. Dela 1355 pene la 1375, dela Bogdantl One la Petru Mu§atti. avema abia vr'o done- clea de annT. In acesta gluma de timpti Moldovenil, atatti de curenda descallecati, erat cople§itt cu ur- matOrele treT battaT de capti: 1. A prinde radecina inteunti cuTbuletti restrinsti, a se organisa bine -reti, a se intari printr'untl simbure de administratiune; 2. A cresce la numera §i la forta, inaintanda cu incetulti totti maT gTosa ; 3. A resiste intr'una, aprOpe in fie-care annti, pretensiunilorti Ungariel, care nu inceta cu revendicarea prin arine_a_auxeranitap sell° assupra MoldoveT ". Cando Ere mai puteati eT a-§T lati dominatiunea departe la Dunare, perclend'o apoT in data prin ciocnire cu MunteniT? Este o impossibilitate cronologicd. A§a dera dela 1355 pene la 1460 littoralultl danubianti dintre Braila Si Kilia appartinea totti Terrel-RomdnescT. Inainte de 127o acesta portiune a DunariT avusese duoT stapanT: pene la Prutti se intindea bellic6sa republic. a Berladulul, era dincollo de Prutti dominiulti Cumanilorti avenda Kilia dreptti capitals ". Prin urmare, epoca cuceririT muntene pe mallulti moldovenescti alla DanubiuluT pene la Marea-negra trebuT cautatd intre 1270 -1350. Ne vomtl incerca a o face maT la valle. Aci inregistro.ma numaT ca Terra-Romanesca din secolula XIV copprindea in sine, ca o parte integranth, a territoriuluT sea, totti termulti nordicti anti fluviuluT rege.

7) THWROCZ, Chronica illingarornm, insert& simul ehro- rusiensis, una cum infulagms 8118 suis." Cf. WAGNER, Dis- nioa Joannis Archidiaeoni de HilEnllew, In SCHWANDTNER, sertatio de Comania nr. 4, MS. ap. SINCM, I, 326. Sariptores Rernm Hungariaarnm, t. 1, Vindobonae, 1766, 10) IOANNES DEKIKULLEW, p. 241: 4 Rex Lodovicus) fere in-4, p. 246.Chronieon Budense , ed. Podhradczky, Budae, singulis annis,velin quolibet anno, movit exercitum contra 18_31!,in-8,p. 337. aemulos at rebelles et saepius contra Ruchenos et Molduros." Chroniaon Budense, p. 331: quolibet tertio anno, sae- 8) Ft.JER, Codex Diplomatiens Regni Hangariret Budae, pius contra _Racemes et Moldavanos."Regele Ludovicii cellil 1825-31, in-8, t.9, vol. 2, p. 159.Reprodusit fntregu In LA- Mare domni patru-decl de and dela 1342 pang la 1382: fa- MANI], Istoria Romaniloril, ed. 2, Bunn, 1862, p. 263, °eV dero socotella lnvasiuniloru Belle In Moldova! note. 11) Vedt studiulS mail: Diploma Beriadt5na din 1184, § 5, 9) Ap. SIMONCHICH, Noetium Harmatiaarnm Vigilise, 1803, IndiarvidTraianil, 1869, nr. 52.Despre statuld berladenit manuscript!' nr.274 quart. /at. in Biblioteca Muzeulu! din Pa- SiCumania intre 1170-1270, not vomil vorbi In mai specii In sta, p. 166: profugi in Moldavia Bogdani Voivodae Marma- Istoria oriticii a Moldovel.

STU1)1ULU 1, 1at 0

§ 8. EPOCA SCADERII ROTARULUI mamma: ALLU MUNTENIEL Dela 1400 inc6ce Kilia devine visult de aurti allt Moldovet care incepe a intellege importanta strategics §i commercials a gurelorti DunariT. Putinti dupd 1407 Alessandru cent Bunt pune mana pe Kilia t. Vladti Draculti 0 Tea inapoT 2. Sub Petru-vodd, fiiulti luT Alessandru cella Bunt, o vedemti din not in possessiunea Mol- dovenilort, carT o cedezpe unit momenta UngarieT 3, de unde inse ea se intarce la MuntenT sub famosulti Tepe§t, fiiultl luT Vladti Draculti 4. Cu tota acesta perpetud §ovaire a KilieT in prima grumiitate a secoluluT XV, sd se noteze bine cdprincipiT moldovent chiart candt o apucati, profitandU din timpti in timpti de vr'o resmerita in Muntenia, totti Inca o considerate maT multti ca unit ce precariti, incatt numaT cronicele §i documentele internationale ni vorbesct despre faptulti possessiuniT moldovene, pe candu nu se gasesce din acea epoca nici unti actt civilil set administrative, donatiune, vamd., etc., privitorti la pamenturile de 16ngd. aurele DundriT, precumti avemt atatea diplome despre Tighinea, Cetatea-albd., Berladti §i Bbacat 5. Asa a fostti pene la Stefano cent Mare. In 1462 acesta principe re'nnouesce periodica tentative a predecessorilord sei de a copprinde Kilia, dent nu reu§esce 4. Cu treT annT in urma armele moldovene sunt maT norocOse. Cronicarult dice: aln annult 1465, in luna luT genarit 23, adunA.ndt Stefano -vodd multd Este de terra, pogortt'a cu t6ta puterea sea spre cetatea KilieT, §i sossindtl mTercurTspre gToY la medi- on6pte, a incungiuratti cetatea, inse gloT nu s'a apucatt de harp, era vinerT de dimineta a a inceputti a batte cetatea, §i a§a t6td. 4iva s'ati haratitti Veneta sera, era sambeta se in- (' chinara ceT din cetate, §i a intratti Stefano -vodd in cetatea KilieT.'. Caderea KilieT sub dominatiunea luT Stefano cellti Mare trace dupd sine suppunerea intregeT regiunl limitrofe pe ambele malurl alle Prutulul. De aci inainte purele Dun I ..II . I -s es . Dela MoldovenT elle trecti la Turd, dela Turd la Tatart dela Mail la Muscall. 1) In actulti secret(' de alliantA, intre Polonia ¢i Ungaria 4) Mal sue(' § 1, nota 16. din 412 figured fntre oraple-MoldoveT.-Vedi =- 6) § 1, notele 3,17,18. Goss' HisfollirMonica, Francof., 1711, in-f.,t.1,p. 324, lib. X1.-Cf. PRAY, Annales Regnm Hungarite, Viennae, 6) URECHIA, Letop., T, 118.--Cronica Cea veehili, III, 6, did 1764, in-f, t. 2, p. 233-234.-Idem, Dissertationes historico- cis Stefan(' cellii Mare assediase pe Unguri, IntellegAncla rust numele slavieS ails Munteniloril : Ungro-vlachi. - Totfiass, eritlete, Vindob., 1776, in-f., p. 146.-KATONA, Historia eri- Cronioa moldo- slavicIt din .4Quamuf, 1 loco eitato.-CHALCO- tiea linngarite, t. 12, p. 91-93 eta. -In tractatulii commer- CONDYLAS, rec. Becker, lib. IX, p. 614, ni spune in moduli.' cell(' cial(' allS lul Mireea cella Mare en Lembergenil, lipsitit de maT positivii,eume-ce,marele Stefanie inconglurase gilia, o- datii. eronologid , dent inehilatii anume in 1409, dupd cum(' raqulti munteneseil and lul Vladu Tepesii, earele s'a qi grAbitii se cunnesee din dupplicatulil latinii conservatti in Archivnirt pe &AA a allerga In aglutorulti acesteT cetAtT: az/sOcAir(4 municipal(' din Leopole, fast. 518, nr. 4, aratA, eA, Muntenia BAcidoc) irednero bra rdv MeAairns Iroyeavias 111,6144m, no- posseda atunel DunArea numai pod In Braila. Veil Arohiva Asogsofivra, eis thyilAeroat;sti, soKeLliov etc". - Cf. cor- World, I, 1, p. 3. timportionlii miacHowsKr, Chonios Polonornm, Craeoviae, 2) MaT sustl § 1, nota 24. 1621, in-f., p. 333. 3) URECHIA in Letopisitele terrel Moldovel, ed. Cogalni-

. cenu, t. 1, Iasi, 1862, in-4, p. 111: Aeestil Petru-vod(', dad, 7)URECHIA, T, 119.- cronies con yeohih,Ill,7, gi Cronies a pribegitti in terra unguresd la letulfi 1449, n'a Meta' zAba- moido-slavicii, 1. o., undo OHO Muntenia, adeci Ungro-ro- vA multi, ci a datil cetatea Chilies Unguriloril".- Cronies ma. nil, sunt numiti Unguri, ea §i'n nota de mai susii. Urechii moldoslaviog din 1504, ap. CARAMZIN,IStOria Gosndarstva committe Cu acesti occasituguleamairthst,xare nu essistit RosSiiskago, ed. Einerling, Petersb., 1842, t. 4, nota 338, p.in celle- l'alte done cronice, ¢i anume alliturl on Kiliaell(' 167. -Cronies moidovenesoli cea veehia, In Archivii isto vorbesce despre luarea CetAtiT - albe, cola -ce constitui unit rich, III, 6, slice jn traducere polona: "Dal Eilialordlowi We- non-send, cbeT termulA occidental(' and NistruluT nu ineetase gierekiemu aby bronilja od Turkdw". niol o dab), pone atunol de a fi all(' Moldovel. 2

10 ISTORIA TEARITORIALA Cu tote astea o vlu. adducere a-minte a primitiveY situatiunY a sparttl cincr secolTsi ea conservata pent asta-di in numele provincials Bassarabici, adeca. terra BassarabilorU, pe care partea de giosti a MoldoveT de peste Prutti l'a purtata One la 1812, si care se parea tuturorti a fi o enigma, pe dna timpa nimenT nu putea sä ghicesca vechia dominatiune a Mun- tenilorti, a luT Alessandru Bassarabti, Vladislava Bassarabti, Radu Bassarabti, Danti Bas- sarabti, Mircea Bassarabti, Dracu-Bassarabti, Tepesa-Bassarabti, spuma nemului bassara- btsca, pe tow lungula Danubiulul pent la Marea-negra 8. Peste unit decennia dupa. cucerirea KilieT, care implica in sine impingerea hotaruluT moldovenesca dela Berladt One la Dunare, Stefanti cello Mare sT-a intorsti de asta data privirile in directiunea BacauluT, tinclendti a stramuta marginea terra' dela Siretti la Milcovti. Sub annulti 1475 cronicarulti suns: aSi a luatti Stefanti-voda. cetatea Craciuna cu tinutti cu tota, ce se chtamd tinutulg Yutnei, i l'a lipitiZ de Moldova D 9. Ecce dero trey daturT radicate maTpe susa de controversa.: 1. Inainte de 1465 Muntenia stapania totti littoralulti moldovenescti allu DunariT One la Berlada si Kilia ; 2. Inainte de 1475 Muntenia stapanTa tOta laturea occidentald. a MoldoveT One la Bacati; 3. Intre 1350-1400 hotarulti muntenesca One la Berlada, Kilia si Bac'ati n'a fosta nicT macarti push in dubia de catra Moldova, alle card incercarT de a-hi surprinde se refers tote la epoca posterior, dintre 1407-1475. Inaltarea MoldoveT si scaderea MuntenieT este opera luT Stefano cello Mare. ScuturatT de midi -di §i de oriinte vomit specifica fruntaria TerreT-RomanescY despre criveta in cursulti secolului XIV.

§4. bUCATULU FAGARASULUt. Avenda SibiTulti la appt§ti si Brasovulti la resarita, raclemataspre sucla de za.peclele Car-. patilorti si spre norda de mallurile Oltulul, se intinde asa numita terra a FagarasuluT,in privinta cariTa cu gred se 'Ate dice deca natura o leggy, maT multti cu Muntenia sea maT multi cu Ardellula, cad maTestosuld sea fluviti o desparte de restulti TransilvanieT, unind'o cu Romania, pe candti giganticele selle piscurT o desparta de restulti RomanieT, unind'o cu Transilvania. 0 urbe si peste sesse-clecT de sate formal acesta lungureta regiun e, una din celle maT frumOse prin varietatea situriloro, prin multimea peraelorti, prin §esti si plaid, prin sanetate si vigOre, prin sufflare romanesca. Intr'o diploma din 25 noembre 14369 domnuld muntenescti Vladislavd Bassarabti se intituleza: u voevodula TerreT-Roma.nesci; band de Severinti si duceleciggra§ulut a 1. Peste trey annT, anume la 14 iulit 1372, ella daruesce uneT ramure a nemuluT bassara- bescti cincT sate alemga Oita in terra c'I'..9cirasulutp 2. Mircea cello Mare, atatti in actult din 1387e,precumu aprOpe in tote uricele solley

A) In studiuld 11 no! +(mil r ete: i pe largo atsttprS, numelut 2) FRIDVALDSZEJ DE PRIVALD lieges ungartse Harlan!, topograficil Bassarabia, sub care se intellegea de'ntein totali- Viennae , 1775,in-4,p. 80 -84: in terra Fugaras prope Alt". tatea TorreI-RI marescI. FLIER, IX, 4, nr. 270. KATONA, an. 1372.BENx6,3111covia 9) URECHIA., I, 12R. sive episcopatus 1111looviensts explanatio, Viennae, 1781, I) BATTYANYI, Loges eccleslastica3 Ilufigarite, Claudio- in-8, t. 2, p. 284.SINCM, etc. poll, 1F27, in-f., t. 2, p. 217: Wajwccla nansalt inns et Ba- 8) MaT susll § 1, nota 20. nns de Zewerino, neo non Dux de Fogaras". FLIER, IX, nr. 118. LAtinuoni, 270. 4) DOGIEL, T. 6981 599.vEmint, 226

STUD1ULU 1, 1 is. 11 appare ca a duce anti turd de peste munti a gclga'rafuttav, Si ceTa-ce 'rmai remarcabilti, o face pane §i 'n transactiunile diplomatice dintre Muntenia §i Ungaria 5. Vladti Dracula, printr'o diploma din 20 genaritl 1432, harazesce boiarilora seT Stefano §i Romanti trel sate, unti dela §i o apa in tgrra Z'cigeirafalut 6. Ne poprimtl aci, Para a ne pogort maT gTostt in annalele secoluluY XV, carT ne interesseza, in scrierea de fats, numaT intru cata elle potti arranca vre-o lumina retrospective assupra epoceT anteribre. Intre 1369 -1432 intrega terra a Fagara§uluT era a Bassarabilortt. Cumti §i de canda ? Ecce doue cestiunT a-nevoid de limpeclitti. g5. EPOCA CUPPRINDERII FAGARASULUI DE CATRA NUNTENL Cea maT vechia mentiune despre Fagara§a neintimpind inteo diploma din 1231 1. Primula puntu, care ne isbesce intr'insa, este ca. laturea fagara§ena se numia tota-d'a- una, chiarti cu multa inainte de .secolula XIII, a terra Romanilora Dterra ,` Blacorum R. Acesta data, espresso in modulo cells maT dart, se cTocnesce cu o alts indicatiune de tota obscura, care nu pOte fi descurcata Pdra agiutorulti uneT labori6se critice. Actulti povestesce, in ce chipti satulu BoTa, de§i primitivamente nu facea parte din giu- risdictiunea Fagara§uluT, totu§T maT la urma i s'a suppusti prin forts: as temporibus jam, uquibus ipsa terra Blacorum terra Bulgarorum extitisse ferturn. Adeca: umat de candu se gice c'au venita Tulgarit in acesta terra a Romailortin BulgariT navallitT in Fagara0 Si annessanda catra ellii unti satuletti dela margine, carele tinuse maT 'nainte de unti alto scaunti, ecce o adeverata cimilitura! S'apoi sa se bage de sena o impregTurare. Intre annulti diplomeT §i intre annulti aceileT cucerirT bulgare cati£ se fi trecutd cella putinti vr'o cinci-clecY de annT, de era-ce narratorulti precisezatimpula evenimentuluT numaT printr'untl se gice, ca nesce lucruri departate, afflate dela betrani, nu veclute §i auslite. Arti urma dero ce, BulgariT vorti fi copprinsti Fagara§ula pe la 116o-1180. Inse tocmaT atunci eT zaceati in sclavia Grecilorti, de unde s'ati smulsa abia intre I190 1 200. Este invederatt ca'ulgari din diploma insemneza aka ce-va. SA arruncarnd o catatura assupra geografieT din evula-media, §i totulti se va impaca. Bizantinulti Leone Grammatict din secolulti XI, vorbindti despre transportarea unoril compatriotT aT seT pe mallulti nordicti ally DunariT in Terra-Romanesca,dice:uin Bulgaria de peste Istrup 3.

5_) PRAY, Dissert., 144. 0 horn possessa, et a temporibus jam quibus ipsa terra Blaco- 9 RENO, II, 283. rum terra Bulgarorum extitisse fertur, ad terram Fugros I) KkMENY In KURZ, Magazin filr Goscilichte Siebenbiir tents, fuerit, qualiter id dictus Trulh filius Choru quampluri- gene, Kronstadt, 1846, in-8, t. 2, p. 261.TEUTSCH D. FIRNHA morum hominum elogiis affirmare adnisus fuit, hind ne jurgia BER, Urkundenbitcli zur Geschichte Siebenbilrgens, Wien, temp mum in processu enascerentur, fraterne mutueque chari- 1857, in-8, t.1, p. 60 : Capitulum ecelesie transilvane. Ad om- tatis, quam christiana eidem svadet re'igio, affectu ductus die- nium presentee inspecturorum notitiam volumus harum serie tam terram Boje terre Zumbuthel conterminam eidem Trulh pervenire. Quod accedens nostri in presentiam Gallus filius filio Choru, accepta ejus recompensa in pecuniarum solutione Wydh de Bord, confessus est ooram nobis, retulitque taliter, et refusione, remisit eoram nobis presentium testimonio litera- quod Heat terram Boje, terra Zumbuthel conterminam, et de rum. Anno millesimo ducentesimo tricesimo at primo". presenti in ipsa terra Blacorum existentem habitam propriis 2) Acesta o intrevelu se degia EDER, °been ationes critica3 Buis justisque impensis ab homine Baja! filio Stoje coemerit, ad historiam Tranesilvanite, Cibinii , 1803, in-8, p. 62, inse jurique suo subjeetam reddiderit, considerans tamen et animo cu obi Tnuita sea rea-vointA. revolvens suo qualiter eadem terra a tempore humanam memo- 3) A p. STRITTER,11, 568: eic Bovlyaviav ?gems, Tor lorry riam transeunte per majores, avos, atavosque ipsius Trulh filiimorcipos4.-0f. lb., 553,

12 ISTORIA TERRITORIALA Carta catalana din 1375 da Romaniel danubiane numelecorruptti de Turgaria, pe calla BulgarieT propriti qise IT reserve forma cea correcta.: ,`Bulgaria4. Cronicarulti orientalt) Ra irl, carele traia in Persia tntre1250 1300 §i lucra dupa, fon- Vane officiale, candti descrie o invasiune mongola din 1240, numesce Tulgara211,3, acearegi- une unde se affla «terra Waravlachilorg 9i a luT Tassarabg-banii a5, §i sa, se observe ca 'n acea espeditiune Mani nu trecusera de locti peste Dunare. Acesta confusiune nominala av8a in vedere maT allestt banatulti SeverinuluT, despre care la 1237, numaY §6sse annT dupe datula documentulul de maT susti, regele maghiarti Bela IV scriea catra papa Gregoriu IX: uterram Zemram circa partes Y3ulgariae a 6) era intr'o diploma din 1239: e-Circa partes 8ulgariae in terra quae Zeuren nominatur a1. Cu alte cuvinte, OlteniT pentru TransilvanT erati aulgarT. prin vecinetate cu Bulgaria,in- tocmaT precumt pentru RomaniT cis-carpatinT sunt pene asta-SIT uUngurenT n fratiT nostri din Transilvania prin vecinetate cu Vngaria: a circa partes Hungariae Penes 'n timpil maT nuoT ArdeleniT ne botezat pe noT cate o data cu epitetula de Bulgarr, incata suburbiulti muntenescti dela Brasova, remarcabilti prin biserica lul Negoia Bas- saraba §i unde nu vetT aucli o singura vorba bulgaresca, se poroclesce in limba maghiarg uBolgarsz6k a Sett scaunu1i Tulgariloril 8 erd romanesce se dice a Schel a9) precumtl cronicele n6stre celle vechT numiati pe 3ulgart to Sassulti Reichersdorfer, scrienda in prima gIumetate a secoluluT XVI, se rostesce despre suburbiele BrapVillui: a unum incolunt Y3ulgari, alterum Hungari, Saxones agricolae tertiumv ". Cine 6re nu recunn6sce aci sintesa cellorti treT nationalitati alle ArdeluluT ? Cu cate-va rendurY maT giost insu-0 Reichersdorfer pune in locti de Bulgari pea Vala- chi n12. Dera de cesdmaT vorbimti despre Bra§ova, canda averna o marturia totd atatti de positive chYarti in privinta FagarapluT? Una poetti sassescti de pe la i55o illa descrie in urmatorulti moda Arx iacet ad ripas piscosae dives Alutae, Cid Fogaras prisci nomen tribuere coloni, Undique cum fosais valido circumdata muro ... nHane habitant circum fodientes rura Triballi Innumeri, quibus arx leges et iura ministrat." Adeca.: uPe mallurile pescosuluT Oita sta vestita cetate, caria vechiT locuitorl IT impusera nu- a mele de Fagara§d, incuneurata. de pretutindenT cu §anturi §i cu puterniculti zidil, unde

4) Un atlas en langue catalane In Notices et extracts in-8, p. 45-6.F6la pentrn minte, 1840, nr. 4.Despre ima- des mannscrIts, t. 4, Paris, 1843, in-4, part. 2, p. 1-148, ginara origine bulgarA a Romanileril din ScheT nu essistA niel planche 4.LELEWEL, Goographie du moyen-age, Bruxelles, o probA. Tata istoria lora civil4 gi ecclesiastic/I, este eurath re- 1852, in-8, t. 3, p. 142, nota 55. Idem, Atlas, Bruxelles, 1861,m/these6.. PatrairallurtratrfctstrtotA-d'a-un a Domnil din lin n- planche 29. 4eifief. 6) Ap. D'OHSSON, Ilistoire des Mongols, La Haye , 1834, 10) Cronica universall In limba romilnii de pe la ineeputuld in-8, t. 2, p. 7-8. secoluluT XVII, deseoperitit de cAtra professorulil russu Grigo- 6) PRAY, Annal., I, 218. rovicz in cAlliitoria sea prin Turcia, ap. RAKOVSKI, Niekolko 7) THEINER, lionumenta historIca linngariee, t. 1, ROHM, rieczl o Asienin p'rvomn, Bielgrad, 1860, in-4, p. 19 : Cali- 1869, in-f., p. 171. mat, Domnulit Scheitortl, trupulii lul sveti Ioanfi Rylskii l'ait 8) ENGEL, (kirsch. d. Bulg., 386, note f.: Heissen die Wa- duet In cetate in Ternovii". lachen bey den neuern Siebenburgern auch Bulgaren, weil die in neuern Zeiten dem Tfirkischen Joche entfliehendenWala- 11) Transsylvanite no Noldavia3 descriptio, Coloniae 1595, chen aus der Bulgarey nach Siebenbiirgen kamen". Prima in-f., p. 37. parte a frasel constatit unite fapth adeviiratu ; cea a doua 12) P. 38: Suburbia autem complent quicquid est extra mu- presuppune o cans/1,, deal nu demonstra prin nemictl re dog- ros vallium, ubi ipsi Saxones Cieulique mixtim habitant ; reli- maticulii well. quam loci istius partem intra ipsas usque montium angustias 9) GIPA, Cronologia bisericeI din Schel ce se (lice Bol- Malachi fere occupant, hic tempium habent et ei praesidentem garsegit, in COGALNIaNG, Daea litterarl, ed. 2, 140869, saerificulum",

STUDIULU 1, 1 6. 18 6 locuescg impregrurU, &lag plugdriet, nenumeratitZriballt,suppu§Y legilort si dreptuluY dictate a din acellt castellti.6 Celebrulti Sasst Eder, editandt poema luT Schesaeus, observa.: Sub epitetulz7 de Triballt, sinonimIZ cu Tulgarit, sunt ittrelle§t Romanic de longs Mfiglira§V,pre - 6 cumt totg Bulgart se numescg Romanic dela 3rasovii *3. Asa dert assupra numelui Bulgari in intellest de «Romani danubianYo noT avemt mar. tort: 1. Leone, scriitorti greet de pe la annuli' 10 to ; 2. Rasid, annalistti orientalti din secolulti XIII; 3. Mappa catalana din secolulti XIV; 4. Reichersdorfer, aut8rti transilvant din secolulti XVI; 5. Schesaeus, compatriotti §i contimpurent alit acestuTa din urml; 6. Acceptiunea actuall a vorbeT 4Bolgarszeke la Brasevt. Primele treT marturie sunt preti6se prin epoca, lorti dintre secoliT XI XIV; ultimele trey sunt nu mai putinti importante prin aceia el emana tocmaT din nesce sorginti transilvane, ert Schesaeus maT cu sema se refers. anume la Fagarast. In cursulti opereT de fats noT vomti mai intimpina nu o data. pe Romanil dela Dunare, maY cu deosebire pe OltenT, sub acella-§1 nepropriti nume de uBulgario, buns -bra. in fam6sa cronica maghiara din secolulti XIII, scrisa de notarulti anonimt alit regeluT Bela §ipe care nu ne rac)ema.mt d'o cam data, cad voimt a o suppune maT anteit analisei ". Ne resumamt : Brasovult, ca §i Fagarault, d'o potriva aseclate la marginea MuntenieT, primisera, in cursulti evuluT media din portiunea danubiana. a DacieT unt not continginte de elemental roma.nesct, pe care Sas', UnguriT si chiart frath nostri de peste CarpatY nu scieatt cumtl sä-ltidistinga decatt numai attribuindu -T porecla de Bulgari, fiindt ca veniat din regiunea circa partes Bulgariaen, pe candt Romanilort transcarpatiriT li se reserva mai cu prefe. rinta,precumt vedernu in documentulti din 1231, epitetulti de Y3lachi. totusT in putine regiunT alle ProvincieT Traiane vita romans, e maT neamestecata cu elemente straine, mg purl ca in terra Fagarasuldf. FagaraseniYdice d. Baritt nu se incuscresct nicf o data cu ne- Romani 15. Essegesea unuT singurti cuventt, assupra carlaa noT nT -amtl &to ostenella de a gramadi probe peste probe, imprastil tots, negura. Termenult. 6 Bulgari. din actult dela 1231 capeta, o deplina chYaritate. Erati RomaniT dela Dunare. Epoca approssimativa a stabiliriT dominatiuniY Bassarabilorti in terra FagarapluT cade del-a intre anniT 16oj'Bo. Inse-cumt ? Prin cucerire? Prin concessiune? Pe callea paciY sett cu armei Ecce o noul cestiune.

18) SCHESAEUS, Rutnie P1111110111a59 fn EDER, Scriptores Re- 14) Degia PODHRADCZKY, Chronicon Budenge, Budae, in-8, rum Transsylyanicarum, t. 1, Cibinii, 1797, in-4, p. 34: p. 67, adnotezil. pe Anonimulti notaril la amnia 1003: nliaec ,,Triballi hodiernae Rulgariae populi fuere. Atque hoc vocabulo Bulgaria fuit, julleSa1a.lhialLSii, se observe mtrecbtu, ca, saepe nostri scriptores, ut idem hoc loco Schesaeus, Valachos acestil datii cronologicd coincidl essactamente au epocaBi- adpellant. Nee fortasse abs re Coronense suburbium, Vaiachis zantinuld Leone Grammaticulti. 7abitatum, hodieque Bolgar8zlk appellatue. Is)F6in pentru mintel 1846? p. 61.

44 ISTORIA TERRITORIALA

§ 6.

RODALITATEA COPPRINDERII PAGARASULUI DE CATRA DASSARARI. Iona Cinnamti, biografulti contimpurenti allti imperatului Manoilti Comnenn, cu carelti lega o strinsa amicia personals §i pe carelt insotise mai in tote intemplArile viueteT 1, nar- reza ca marturtt oculars o espeditiune bizantina contra regeluT maghiarn Stefann dintre anniT 1161-1173. Vomit incepe prin a traduce intreguln passaglu. Dupa ce attinge causele ostilitatiT intre Ungaria si BizantiO, Cinnamt urmeza inainte: uPe Alessitt dero, caruia'T logodise pe fiia-sea, imperatult lea trA.rnist cu multa ostire g spre Dunare, prefO.cendu-se a attaca din not pe UngurT din locurile celle obicinuite. Lul ((Leone, numitn Batatze, cu o wire tort atatn de numer64 ern maT allesti cu o mare a multime de VlachT, cart se (Act a fi fosta o colonic italics, T-a poruncitn säattace finga- «Ha Intr'o alts directiune, din locurile despre Marea-negra, de unde in Area neminT Inca «nu'rattacase. In conformitate cu acestti plane, AIessiti aglunse la Dunare §i tout speria ape Ungurl prin apparinta de a trece fluviult, pe candli Batatze, attacandu-T despre Marea- (inegra, a snopitit tote in calle-I, ucciclendu o multime de 6meni, robindtt nu maT putinT, esicu turme de vite, de caT si de alte dobit6ce intorcendu-se inapoT. Imperatula inseme- .ditandti a mai da Ungurilortt o a trela lovitura, a mai tramisti o noun ostire, care O. ina- ainteze maT in susti, attacandu-T din directiunea Tauro-scitiei §i avendti de capT peAn- dronicit Lamparda §i Niceforti Petralifa...v 4. Pentru ca sä ni putemti forma o imagine geografica sicura despre tote aceste mi§cari strategice alle Grecilorti, primula passe de facutti este a constata, ca intrega forts armata a luT Manoiltt Comnend a lucratti in treT corpurT separate, fie-care din elle avendti altT ge- nerali: peste unulti Alessit, peste cent alit douilea Batatze, peste cellti anti treilea Lam- parda §i Petralifa. Corpuln luT Alessitt occupa o margine; corpulti luT Lamparda §i Petralifa cea-l'alta margine; la micln-locti Intre ambele margins se affla corpulti luT Batatze, adecA. anti V/achi/org. Este invederatti ca definirea cellorn doue punturl estreme ni va permitte a descoperi spatiulti intermediarti, in care se mi§cati RomaniT. SA ne intrebamti derti : 1. De unde lovia pe UngurT Alessiti? Cinnamti respunde : din locurile celle ohicTnuite. 2. De unde lovYati pe UngurT Lamparda §i Petralifa? Cinnamti respunde: de longsauro-scitia. 3. Unde sit fi fostil docurile cere o131-dinuitex, de pe unde Grecil attacati pe UngurT, si ce insemneza in autorulti bizantinti cuventulti uTauro-scitia D ? Inainte de acesta espeditiune a luT Manoilti Comnent, Cinnamt descrie vr'o cind-spre- cleci alte resbelle anteri6re intre GrecT Si UngurT. Tote Para esceptiune se petrecusera la Dunare in actuala Temelianai.'n Sirmia S.

1) CINNAMI Epitome) rec. Meineke, Bonnae, 1836, in-8,1, 1, Aelov, of way1&'Itallag iinotxot ncilat eivat liyorrat,dx ray P. 5. nyticvelEaelvv xalovAisy ming, xovicxv 4 6c leiv ixiievev 2) V, 4, IL 260: 'Alitiov ph, 91 riv Ovrasietx 91yrim, at(xx- sic Tiv Otivnxiv, 468v °Hag oliehrole sov yrarres «lavas vrolhaacv «pm nolioir Ens sOvloteov breiore ddxnotv inickage volitots, etc." CrOVTIX Or1VVOtc WC Ex 1(31, crux 71 &coy xal 7rciA61, at3sois yr e (re - vat& vocitov, Aiovra d6 viva Bascirt;nv dnixxilaev kriew&ev 8) P. 11, 12, 104, 114, 119, 131, 133, 213, 217, 222, 226, 239, asecirevpcs inapipavov/ClioseavxvOv xai BAcipuv gob), 5- 240, 257.

STUDIULU 1, 17. 16 Prlii trmake, docurile cello obicinuite., de u nde Grecil loviaa pe Ungurl, erati pe mallulti fluviulul Teme§ti. Sub numele de Tauro-scitia, de aka parte, Cinnama intellege portiunea de gYosa a GallitieT,wdata intre Moldova §i Ungariasiunde este ora§ula Halidu :ltxaTC& raX(Ttic Xl;)- pn TaUp0OXO00* D 4. Generalulti Alessiti attaca pe Unguri la appusu despre Temeqiana, era generalil Lamparda qi Petralifa la resarita despre Moldova. Territoriulti, prin care 1-a attacatti g,eneralult Batatze avenda cu densulta o mare multime de VlachYD, se affla intre celle-l'alte doue, adeca intre Teme§iana §i Moldova. Este dery Terra-Romanesca. 0 particularitate e forte interessanta. Marea multime a Vlachilorti D, BACIXO.W ncav Eip.aov a lul Cinnamti, este pe deplinti identica cu espressiunea din trey bulle papale de pe la 1236-1239, adeca. posteriOre numal cu vr'o giumetate secolti, in cart se dice :a multimea poporuluY crescuta peste mesura. in terra Setierinulut D 5. Arruncanda acuma o catatura, assupra mappel, noT ne incredintAmti dela prima vedere ca. invasiunea Vlachilorti, descrisa de autorulti bizantina, a fostti operata anume assupra Ardelului intre Fazara0 Brapvii,cad spre oriinte de acesta linia crescetulti Carpa- tilora apuca susui spre Gallitia, incatti pe acolo, intataag eivweiv noes', g; Tab; wposotxoGna;T11 Tau- pocatueothv ip.PaXetv OtIvvouc, fusese indreptata cea-Yalta o§tire a Grecilorti sub poveta luY Lam- parda Si Petralifa. Actulti maghiarti din 12.31 ne inzestrase cu annulti 1 110 'ca datulti approssimativti alla stabiliril dominatiunii Bassarabilorti in terra FagarapluT. Bizantinulti Cinnamti, confirmanda acella data cronologicti cu t6ta autoritatea contimpura- nitatiT selle, ni maT impart4esce modalitatea evenimentuluY. Certitudinea e perfecta 6. Pe la 1170 OlteniY dela Severinti, profitandil de du§mania dintre imperiulti bizantina §i regatulti maghiarti, se alliaza cu cella de'nteYu, navallesca in Ardela §i copprindtl ducatula ragaraplur.

§7.

PAGARAFLU INTRE litINTEN/I UNCURL Dela I170 One la 136o, precuma Kilia intre 1400 1460 trecea din mans, in maul, canda la Muntenl, candti la Moldovenl, tota a§a Fagaraqulti se pare a fi qovaita intre Mun- tenT §i MaghiarY. In 1231 ella era allti UngarieY, dera nu de-multa, cad actulti din acesta anna indrepta, in favOrea unuY Maghiart o strambetate commisa, in intervullulti stapaniriY muntene. In 1291 ella este din noa unguresca, inse ero§Y de putinti timpu, precumti se vede din famosa diploma, mereti citatasipia o data esplicata, prin care regele maghiarti Andrelu

4) Libr. III, c. 11,p. 115.Cf. lib. V, 0. 10, p. 232. 391, gimaT cu semi, HoSLER, Rom. Stud., 85, deslipinclii din narratiunea lul Cinnamil numaT passaging' despre corpulti isolate 6)THEINER, Op. cit., 15041, din 1236: multitudo gentium alln lulBatatze sc litssandil contestuld cu totulu la o parte, so terrae Oeurin."Ibid., 165, din 1238: terrain, quae Zemramsbuciunovtidi, co BAcixot de 16ngd Marea-negri erad de nqminatur, ip qua dudum desolata exerevit populi multitude..." peste Dunitre! Nu maT Wind retitcitil, deli" nu din rea vointit, Ibid., 171, din 1239: circa partes Bulgariae in terra, quo este THUNMANN, tratersuehungen fiber die Gesehiehte der Zeuren nominatur, quo dudum fuerat desolata, populi multi - &Mellen Volker, Leipzig, 17'74, in-8, p. 344, prefitcendil pe tudo supercreverit. " Esplicatiunea statistica a acestorii trel RomanilluY Cinnamic in Moldovenl. TothataGEBHARDI, Geseh. passage soya da in StudiulliIll. d.Wal., 268. Adevdratuld simtu, atatdde &aril,add cuvinte- .6) SA se vela acumii.modulti cu care ENGEL, Gesch d. Bulgylord scriitorulul bizantind, nu-14 precepuse pang &met nimeni.

le 'STOMA TERRITORIALA III accords ora§ulti FlgAra§ti §i unti satin din aceTa-§T terry UnguruluY nnmitti Ugrin. fiindti-ca: si s'ati fostti rdpitti pe nedreptt3. CeYa-ce caracteriza d'o potriva ambele aceste documente, din 1231 §i din 1291, este tendinta lorti commund de a desfiinta pe terremult proprietatiT consecintele successivelorti occupatiuni muntene. De cate on Bassarabil apucati Fagara§ulti, boiariT lorti luati acollo prin donatiunT princiare, precumti veduramtt maY susti in diplomele din 1372 §i din 1432, pamenturT, sate, muntT si ape, confiscate cu dreptti sett fdra dreptti pe sema fisculuT dela possessoriT un- gurT, cart Inse profitati §i eT de cea de'nteTu occasiune pentru a revindeca mo§iele lorti, din data ce autoritatea maghiara reu§Ta a Inlocui pe cea romans. Pe la 1300 Fagarasulti depindea Inca de Ungaria, cad voevodulti transilvanti Ladislati ill ii fortified atunci s, negre§ittt contra vre-uneTa din celle desse tentative din partea Mun- tenieT. Dela 1300 pene la 1369 nicT unti actti maghiarti, intru atilt ni adducernt a- minte, nu mentionezd terra Fagara§uluT, de§i essista sute de pergamene pentru apr6pe tote localitd- tile TransilvanieT, cela -ce probezd ca noua cetate n'a pututti resiste Bassarabilorti, incatti chiarti de pe la Inceputulti secoluluT XIV regiunea intregd redeveni muntend. Putinetatea cea estraordinard a documentelorti ungare despre Fagara§ti a fosttl de-multti observata cu mirare 3. NeminT inse n'a voitti sa ghicesca adeverata sorginte a cTudatuluT fenomenti. MaghiariT nu puteati regula adessea affacerile unei provincie, carea li appartinea din 9andu in candtt numaT in trecetti. Totti astti-felTu noT constataramt maT susti, dintr'o causa analogs, lipsa actelortt moldovene despre Kilia, § 8.

DUCATULU AMLAFLUL In totti cursulti secoluluT XIV, affara clOrd de vr'o cdte-va intrerumperT momentane, ilassarabiT au stapanitti cu titlulu ducalt regiunea FdgarasuluT. Dern. unde Ore se va fi afflandti cent-Pahl:I ducatt transalpinti anti MuntenieT, miste- riosulti Amla§ti, carele figurezd maT totti-d'a-una allaturT cu Fagara§u10 in titulatura princiara a. Statistica TransilvanieT ni offers peste trey. decT de localitdtT, preserateicT-colleain felTu de felTu de directiunT, purtandt tote acella-§T nume :Wm :,s111mala,Omlatd,Zmnassit,Ol- me§d, `Omnag, Walma§d, WImdp11-11 etc. b. In ce modti e§i-vomti din labirintulti uneT nomenclature atatti de confuse? Benko, commentandti diploma luT Vladtt Draculti din 1432, affirms ca Amla§uld din crii6VEre-rnuntene se refers la unti satti de longs SibiTu, numitU sassesce Wamlesch, unguresce 'flmlassiromd.nesce g/m/a§it sett .0mnaisii C.

1)FbER, VI, 1, 118. TEUTSCH B. FIRNHABER, 167.LAURI- II, 300.WINDISC.147 Geographic des Filretenthums Sieben. ANU, 260: a se indebite alienatas".ENGEL, Qesoh. d. Wal., bilrgen, Pressburg, 1790, in-8, p. 229.EDEF, etc. 147, si EDER. 33, 6111 dupA densiT top cd-l'allT, qicu et, Ugrin 8) ROSLER, 273, Inregistrecii acesta, derti fArit a precepn a festii Remittal: ein gebohrner Walach", derii absolutamente natura faptulul. fern probe,. Unfi documentt din 1281, TEUTSCH, U. FIRNHABER, 122, constatil din contra, In module cello mat positive, ungu- a) Mat Bug § 1 nota 20, etc. rismuld lul Ugrin.Cf. ROSLER, 289-90. b)TREUENFELD,Siebenblirgens geograflsehes Lexikon, 2) SZEGEDI, Ellnopais vitro Beim, IV, § 23, In Deoreta et Wien, 1839, in-8, t. I, p. 20-24. Title regain Ungarlte, Claudiop., 1873, in-8,p. 307 c) Miloovia, II, 283, 206.

STUDIULII 1, § 8. 17 Gebhardi preface acesttl satti intr'o provincia aodata la marginea terrer Faga- raplur. 1 Engel banuesce ca adominiula Om lapilli se affla in insu§T interiorulti districtulur fagaraOna. '- Pe de alta parte, este forte certt ca pale in secolulti XVII Romanic din Muntenia numYati etinutti alln Amlaplurn o portiune invecinata din Teme§iana. 3 Fats cu astA din urma .consideratiune §i fata totti-o-data cu o lipsa absoluta de probe in faverea positiunir ardelene a ducatulur de Amla§a, cad Benko, Gebhardi §i Engel pe de o parte se contradict unit cu altir in amenunte, era pe de alta nu ni offerti decata o nuda affirmatiune; mar avendti in vedere departarea satuluTHamlesch de hotarele Muntenier, impossibilitatea 'T de a constitui unti a ducatti*, diversenecom- patibilitag cronologice §i mar multe altele, nor in§i-ne, in prima editiune a operel de fats, ne pronuntaramn contra parerir generalmente admise §i ne-amti incercata a cauta deslegarea problemer affara din Transilvania pe territoriulti Teme§ianer. Acosta solutiune era cea mar conforms cu urmatorele trey criterie menite a in- lesni descoperirea ducatulur de Amla§a : 1°. Trebue sa fie nu unit satti sea o urbe isolata, ci o terra de o intindere Ore-care; 2°. Trebue sa fie limitrofti cu Muntenia ; 3°. Trebue sa nu fi fosttl intr'o possessiune strains in acea epoca in care ni appare sub sceptrula Bassarabilorti. uTinutulti Amlaolur* din Teme§iana, ca unti districtti intrega la hotarulti Terrer-Ro- manescr, correspunde pe deplinnprimelorti doue criterie, cu cart din contra nu se potrivesce de loch Hamleschula din Transilvania, unti simplu satti situate de 'ncollo de Sibiin. Cato despre criteriulti alln treilea, ambele positiunr, acea transilvana ca §i acea teme§iana, presinta conditiunY egale. Aveamt dero pentru nor done din trey. $i totu§Y resultatulti nu ne satisfacea. ChTarn in prima editiune a acesteY opere, turmentatr mar cu soma de diploma regelul Mateiti Corvinti din Ilia,. anti can! intellest directti nu se impaca cu stramu- tarea ducatulur de Amlao in Teme§lana, cad ea illa numesce allaturr cu Fagaraolti §i cu Rodna, doue localitatr curatti transsilvane, a nor ne grabiramt a introduce in appendicele dela finea volumulur unele modificatiunr §1 reserve. Nemultumitr Time cu atata, amts agiunsti in celle din urma a intreprinde o cAlleto- ria ad-hoc pentru a consulta archivele ardelene, §1 amtl fostti fericitr de a stringe numerese probe indite ca : 1°. Ducatulti de AmlaO se afla in adevera inTransilvania, de§i nu in modulo cello accreditata; 2°. aTinutulti AmlaplurD din Teme§iana, maY correcttl avallea Almaolurp, facea o parte integranta din a§a numitulti &twig de Severing; 3°. Realitatea remine intocmar a§a dupa cumtl amti stabilit'o nor in prima editiunel

1) Geschichteder Walachey,in Allgemeise 3) Retorts Terrei-lRomiimesel de In ann. Weltgeachiehte, Leipzig, 1782, in-8, t. 35, p. 294, 1689 'fleece, in Nlagflaind Istorieift, t. 5, p. nota: Das Gebiet °mks, jetzt Hamlesoh, liegt bey Her- 101: Lugo:quilt, Cavaranu-Sebeefi, Mehedia, Lipova on mannstadt in Biebenbilrgeo, and statist an den jetzigen linugulti AlnkspluE4 debenbiirgisohen Distrikt Fogarasoh4. 2) Gesch. d. Wel.. 174: Die Herrsohaft Omlas 4) EpI.tolae nAma8...cazyna, t.8, p.11, ap. im Fogarasoher Distrikt. Pm; Anaalea.,17, 38. KATONA, XV, 240. 8.

18 I8TORIA TERRITORIALA. adecA o parte invecinata a TemesianeT o parte estra-fagarlsena a Transilvanief appartinendtiBassarabilorti,dera se schimbA intre aceste doue part!relatiunea nominall. SA vedemti. § 9.

DTIOATIMII DE ABLABIII DIN PIIII0217L17 DB VBDEBE OBONOLOGICII.

OrT-unde se va fi aflata territoriult amlasenti, One la137o.dill nu purta in titulatura principilorti muntenT nicT unti nume separatti. Lassanda la o parte pent la paragrafulti urmatorti cestiunea geografica, sa ne marginima aci a limpedi puntulti cronologicti. Sub fratele luT Vladislava Bassarabtisitatalt mareluT Mircea, acella Radu-Negru pe care letopisetele n6stre illy terresca din veal in vecti Si din lout in loco sub aureola de fundatorti allti MuntenieT, deli in realitate ellti a domnitti abTa in anti septelea decennia dinsecolulti XIV, appare pentru prima 6r1 ducatulig de Amlafil. AstadT nu se maT afla, intru catti scima noT, nicT unti crisovtl dela acesta principe; dertiscriptele actele posteri6re mentioneza maT multe diplome emanate dela densulti,conservate alta data si actualmente perdute set.' retacite.' Ella se intitula 0In Cristti Dumnedea bine-credinciosulti si de Cristti Tubitorulti autocratti Io. Radu uNegrulti voevodti, din gratia luT Dumnedeti domnulti tOteT Jerre ungro-romane aducele terrelorti trans-carpatine Amlaya Si Faga rasa. n2 Acesta se petrecea pe la annult1375. Sub Vladislava Bassarabti, predehssorulti IuT Radu-Negru, noT gassimti primula vestigiti ally acestul ducatil amlafinit, derti imbroboditti sub o forma atata de bizarre, incata neminT n'a fostti in stare de a'lti recunn6sce. Pentru a constata faptula, cats sa enumeramti maT Anteiti diversele titlurTalle acestul principe. Pe petra commemorative din1362 aBisericeT Sarindara din Buccurescr, citata intr'o inscriptiune dela Mateiti Bassarabtf; Vladislavti se intituleza: abanula SeverinuluT si anti FagarasuluT.D 3 In actultislavicti dela monastirea Tismena 4§i 'n inscriptiunea grecaauneT ic6ne dela Muntele-Atone, 6 ambele fara datti, inse dupe t6ta probabilitatea ante- ri6re annuluT avoevodUsidomna allti Ungro-romans!." La1368:avoevoda allti TerreT-RomanescTsiband de Severint..6

1) Done eris6ve mirciane din 1387 in vmmus, 9,13. chiard nne-orl ommiae; del% tocmal adds dovedesce, pe as orisovd dela Dana-vodil din 1424 in Archive de alts parte, cuma-ea ellu n'a inventatii vela -ce spune, IstoricA, I, I, 19. Una crisova dela Alessandro -vodi incitta linksi errforea garantezi aci antentioitatea. Cf. din 1576 in Columns lull Tristan& g 1871, nr. 35, fragmentulii cronice/ in ENGEL , Gesch. d. Wal., I, p. 188 etc. 96: Radu Negrn Vojevoda, et .Princepa in AZmaah et Fo- garas." 2) Istoria Terrell-Romdmescl, ed. Ioanidil, Bu- 8) srusosanu, ItIomumemtelestra.busilord our, 1859, in-8, t. 2, p 2 : V Chriata Boga blagoviar- din ItomAula, Bncur., 1873, in-8, p. 85. Deal nom blagoozeativom i Christoliubivom samoderzsavnomu cartea este forte necritiort pi deai insual monumentula Io. Radul Negru voevod, bozsIiu milostriu gospodariu an mai eluding, totnal inscriptinnea in fondil e eaten- vela zemlia ungro-vlachskiia saplanitskii i of Amkurzu i ticli, precnma voma &ate sluri cAnda va flea desbat- Fagarasza chertzegn." Aprope tote ouvintele aunt tema originile Buoureseilorii. acrise inteuna mods grelitil, mal allesa in finalurl, co- 4) VENBLIN, 5: gospodin v'sei Vygrovlaohii.' la-ce brad ea oronicarula an pre-sciea ea °Rasa cried- 5) Collectiunea d-lul A. ODOBBBOII. vele slavOne, in earl generalmente ultimele sillabe aunt 6) sirs, IX, 4, nr.75 : Ladislaus Wajwoda Transal- arunoate d'aesupra rondultd, cite o data presourtate, add pintis et Banns de Zeurino."

STUDIULU 1 § 9. 19 La 1369: oroevodt alit Terrel- Romanesci, bang de Severing §i duce de Faga- ra§tt D . In fine la 1372, call Terra-RomanescA, catrA banatulti de Severing §1 catrA ducatulti de Fagara§ti se maT adaoga pe nea§teptate unti attributti, pe care nu-lti vomit pute intellege iara o scrupul6sa analisa. Testulti originalti s'a cititti a§a: Ladislaus Vajvoda Transalpinus, Banus de Zeurino et Dux novae plantationis terrae Fogaras.. TotT istoricil nostri l'ati tradusti in urmatorult model: aVladislavg, voevodti alit Terrel- Romanesci, bang de Severing §i duce allil nouet afilantagunt a Orret de Feigaray21 .0 Derg ce insemneza noua plantafiune? Ecce basea desbatteriT. AtA.tg generalmente in limba latina din evulti mediti, precumg in specie in diplomatica ungara,plantatio este sinonimg cu fundatiune, cu ethficare, cu colonic. 9. Ducele maghTarti Geisa §i fiTulti sett regele Santu-Stefano, amenduoi renumttT prin ard6rea cu care ademenlati in Pannonia numer6se cArdurT de Sa§T, de'ItalianT, de BissenT, ba pene §i de SaracinT, erati aplantatores.. 9 S'arti pute induce la prima vedere cä Vladislavti Bassarabg, plantator la r6n- dulti set in acella-§T intellesti, art fi colonisatt cu Romani terra Fagara§uluT. ScriitoriT sa§T s'atl §i grabitti a profita de acesttt simtg a§a dicendti tiprita allg diplomeT, affirmandg cs pene la 1372 regiunea transcarpatina a Oltulul nu era romanesca. 10 Actult maghiart din 1231 Si Bizantinulti Cinnamti nT-at demonstrate maT sust cä stabilirea Romanilorti dela Severing in Fagara§ti se intemplase pe la 116o-118o, adeca tocmaT cu dour secoll inainte de Vladislavti Bassarabti1 erg cu multti maT de 'nainte, a tempore humanam memoriam transeunte,intrega regiune fusese curate romans, terra Blacorum1 de§i nu muntenesca. " Prin urmare nova plantatio nu se potrivesce in privinta Fagg.ra§uluT. Fats cu acs sta impossibilitate avemg dreptulti de a banui vr'o ne'ntellegere. Autenticitatea documentuluT din 1372, dupl tote prescriptiunilecriticeT interne, nu p6te fi puss la cea maT mica induoela. Remane derti a se cerceta, deca nu cumtl -va testulg, anumeIn passagiultia novae plantationis terrae Fogaras., a fostti reel desciffrattl §i reit editattl. Unti singurti omti, iesuitultl maghiarti Fridvaldszkj, veduse originalulti, pe care'ltt descrie cu destulle amenunte. 12

7) Ibid., IX, nr. 118. . ROESLER ,302. RLLYANN ,in diebenbUrgleehe- 8) DUO&NGE, V, 290: Flantatio, cedificatio, erectio. Charts Ctuartaleohrift,t.6, Heimannstadt, 1798, 1n-8, p. Ludovici Duels Brandenburg: Appropriavimna altari ec- 333: Solite dieser Ausdrnck (nova plantatio) nicht flit olesiEe paroohialis in villa Borohagen de DODO plantancke eine Bekriiftigung der Auswanderung der Walaehen gelten duos mansos... Stat. ord. Cartes. ann. 1261: pro nova konnenr plenty/a conetruenda." CLaterena D'ARNIS, Lexicon ad 11) Supra § 5, note 1. seriptores mediae Imtinitatte, Paris, 1866, in-4, 12) Ilexes Mariana, 80 :,,Diploma hoe in mem- p. 1715. brane, caractere Eetati eongrno, filo violaoei coloris, e quo 9) awful, IV, 3, 103 -6. Cf. sixox Dr :arms, Geste sigillumdependebat, munito, exaratnm, ex authographo linimornm, ap. ENDLIOBER, 127: Intraverunt quoque ingenue isthue trensfero." Despre vindta iii operele mut temporibua tam duels GeichEe, quam aliornm regum, Po- Fridvaldeskj vet nomum,BIemoriss linngarorurn loni, Greed, Besst, Armeni, et fere ex omni extera nacione, script's notornm, Vienne, 1775, in-8, t. 1, p. 721 qua sub oelo est...° - DE LUCA , Das gelehrte Osterretch, Wien, 10) amnia, 44: Aetate regis Ludovici weans Valeicho- 1776, in-8, t. 1, part. I, p. 132. OTOBGB11, deriptores Ives etionitun in regionem Fagarasiensem commigravisse, provinoiao anstrinose S. L, Ratisbunte, 1868, in-8, Dads aperte proditum est litteris anno 1872 editis." p. 88.

20 ISTORIA. TERRITORIALA.

La cash de a fi copprinsA in desciffrare sett in editiune vre-o errOre,neminT nu putea s'o correga prin vulgara procedure de collationare. SA propunemti ipotesa ca in testa arti fi fosttt: adux Novae Plantationis et de Fo- garas., ern 111:: ((dux novae plantationis terrae Fogaras., si sa vedemn deca nu vomn puts grustifica acesta lectiune pe callea demonstrative, recurgendtt la metoda admisa in recensiunea autorilorti classier. 1. Plantatio terrae este unti pleonasmti, cacT ideTa p/antatth implica in sine 'dela terra, ItncA.tti era forte de agrunsti a slice: a dux novae filantationis de Fogarasp, fail a maT veri lamicht-locttpe tautologiculti aterrae.. 2. In diploma din 1369,cu treT annT maT vechia, Vladislavti Bassarabti se marginesce cu :dux de Fogarasm fail terra, incatti subita introducere a uneT formule atattt de anormale devine suspects. Pone aci amt dobandittt probabilitatea, care ni spune ca dela1369pone la1372, inteunt timpti maT multn decatti scurtti, Vladislavu Bassarabti nu avea nicT o ra- Pune de a modifica tntr'unti modti dudatti primitiva denumire a FagArapluTincatti Nova-Plantatio cats sl se refere la alai ce-va. Paleografia din evultimediti ne va conduce mar departe la unn inaltti graft de certitudine. Correctiunea, pe care o azardamti nor in diploma din1372,se reduce unicamente la inlocuirea cuventuluT terrae prin particulele: et de. Sa incepemn prin a constata ca in documentti nu putea fi terrae, ci terre, cacT e In loaf de ae este una din proprietatile celle mar caracteristice alle ortografieT latine din secolulti XIV 14) maT cu deosebire in Ungaria. 16 Inse nicT terre nu se scriea pe atuncT in cursiva actelorti, ci numaT Ire, punendu-se o codita d'assupra littereT t.16 Acce der° fata 'n fata: et de §1 ere. El, scurtatti in monogramma, de celle maT multe orT nu differs de, maT cu soma candu ni vornti adduce a-minte ca vorbele nu se pre separati prin intercalarea unuT spatiti,incatti et de se lega impreuna,ceTa-ce se putea citi prin confusiune :tede sett (de. MaT remane differinta de o singura littera intre ide §i ire. Inse aci ero§T, ca o ultima instance, paleografia din evulti mediti ni arreta ca mi- nusculele d §i r se assemenati in scriere, maT allesu fiindti innodate cu alte littere.tr Inacestn chipti insa-§Tfirea lucruluT permittea lul Fridvaldszkj a vede :((Dux novae plantationis terrae Fogaras. acollo unde trebuTa sl citesca: ((Dux Novae Plan- tationis et de Fogaras.. Restaurandttlittera, sArestabilimti si spiritulti testulul. Avemti formula cea correcta y((ducele NoueT PlantatiunT §i allti FagarasuluT..

18) Dupi rogAmintea ndstrA,d. Dr. Gregor% Silasi, 15) BOHWARTNER, Introductio In artem diplo- professed" la Universitateadin Clugifi,clupii ce Menge malleam hunoarieam, Pesthini, 1790, in-8, p. 52. In lnnele augnstu-septembre 1873 o laboridsli cercetare in marele arohivd transilvanfi dela Clus-monostra pentrn a 16) DR WAILY Elements de Paleoomaphie. dose operi originalulfi /meta doenmentd, ni eerie ca ,,nn- Paris, 1838, in-4, t. 1, p. 145. mai In catalogil a data de amid, inregistratil Intro 17) DOM na vs/NEB, Dletionortire de Diplo- donationalele protestate, sub What: lamas Meister matique, Paris, 1863, in-8, t.1, planche 15, t. 2, p1. de Dobska, oi a oi egoista% In realitate pea pe ,la 62. Despre aggemenarea In! d on r In paleografla tu- 1825, derA de shine! a desparntfim. taro% pop6relorA, vecli Inmindgele observatinni alleltd 14) efroggerr , Paleographic, des ehartes, Pa- EMBLEM, He Dternturne phometiene engine ris, 1862, in-16, p. 76. algae indole, Berolini, 1858, in-4, p. 21.

STUDIIILII 1, § 10. 21 Doue ducaturl deosebite, era nu totti una, dupa cuma se credea pens astaclT din causa unuT qui-pro-quo paleograficti forte innocinte. Acollo unde Vladislavti Bassarabti a§eclaaducatult NoueT PlantatiunTD, adeca Inaintea Fagara§ului, Radu-Negru §i successoriTambilortifrati punt :aducatula Amla§uluT.. Intrucats nicitintallatreilea ducats n'a figuratti vre-o data in titulatura princiara din Muntenia, identitatea intre Noua- Plantaiune §i Amlayfi e perfecta. StrabuniTnostri, candtifundati vre-o communa rurala, IT dedeati adessti numele deaSatti-notiD. 18 In alteStaturl aceTa-§Torigine avusesera sute §i mire de localitatT, cunnoscute sub denumirile de Neapolis, Neuburg,Neufchatel, Nova-castra,Noviodunum,New- castle, Novigrad, New - forest, New -land, Novi-gentum etc. In apropiarea RomanieT SerbiT ati (wapiti Novi-sada, numitti nemtesce Neusatz §i latinesce Neo-planta, o forma nominala forte instructive prin assemenarea sea cu allova-Plantatio D. Unulti dintre vechile regaturT france din periodulti Merovingilorti se chiama Neustria, adeca Neust-reich, pe romanesce : Regatg-noit. Aceste essemple s'arti puts immulti pent' la infinity. 19 In titlula lul Vladislavti Bassarabti termenultiaNova plantatio' indica dero stabilirea pe la annuls 137o a uneT colonie oltene sett din Terra - Romans sca pe o portiune Ore- care destulla de importanta din territoriulti transilvanti , nu inse in regiunea Fagara- §uluT. Acosta era a ducatulti AmlapluT.D Dert unde anume se affla ells ?

§ 10.

DUOATULt DE ANLA§0 DIN PUNTDLIY DE VEDERE GEOGRAFICt.

In primula patrara anti secoluluT XIV una intinsti territoritt transilvant7inveci- natti spre suds cu muntif districtuluT actuala alit ValciT Si spre resaritti cu terra F5garaplur, appartinea uner puternice famillie sassescT ca §i suverane, care la annulti, 1322 a,.. con cesti o insemnata portiune din ells coroner ungare, printeunti acts con- servatt astaclT in Archivula Cameralt din Buda §i resumatti in urmatorultt mods in diplomatariult sAssescti manuscriptti alla luT Trausch : aDonatiunea regeluT Carols pentru magistrula Nicolaa fiiulti luT Conradti de Tal- amesch §i pentru mostenitoriT 102 deca vorti remane nestramutatT in fidelitate, in pu- aterea carildonatiunT Nicolat de Talmesch, in consideratiunea differitelorti cre- adincT6se servicie,maT allesti contra rebelluluT Ladislat §ia fratilorti seT, fir aT aluT Ladislati fosta voevoda alit TransilvanieT, precumil §i drepta resplata pen- atru ca a restituita regeluT castellulti Salgo cu satele Zazzekes , Omlas , Feketeviz7 aVarolyafalu §i alte cinci sate romanescr, se primesce in g-ratia regeluT, atatti den- asula precuma §imo§tenitoriT luT, confirmandu-se in totecelle-l'alte bunuru §i

18) Iadleele eommuseloed, 11, 43, 72, etc 19) eAmvEars, Entail cur lea some d'hommes Cf. o diploma din 1481 ap. EDER, Sehesneus, 198: de peoples et de Ileum, Paris, 1824, in-8, I-I Quondam Valachoe de alpibue in gnemdam locum Tran- passim. ailvanise ad incolendum deecendisee, quern Nouam Villam dizere.

22 ISTORIA TERRITORIALA. udrepturi alle lorasiallefrateluT sett Ionn, fie ereditare, fie de acuisitiune, es- sceptandu-se numaT castellultisisatele de maT susti.D 1 Affara de castellulti Salgo, pe care noT nu scimti precisa, celle-l'alte localitatT enumerate in acestti documentn essista pene in momentulti de fats: Omlas, Zekeschdorf, FeketevizsiVaralya, romanesce Amlast, Conceal Sacellti si Orlatn, 2 tote spre ap- dust de Sibiiti, ern spre ost-sudti de acesta, longs Turnu-rosu, ora§ellulti Talmaciu, unde resedea insasT famillia Konrad. 3 In aceia-sT regiune cata sä fi fostti sicelle cinci sate romanescP, pe car! regele Carolti nu le specifics. Mar pe scurtti,BassarabiT puteatt stapani atuncT numaT terra fagarasena, cacT de cea-l'alta parte a OltuluT se intindea dela Talmaciti spre Amlasti$imat incollo untiterritoriti appartinendo intr'o mare parte de'nteiti case! semi-suverane a Kon- ra4ilort pent la 1322, ern dela 1322 incoce sceptruluT maghiarti. In a doua giumetate a secoluluT XIV situatiunea se schimba. La 1366 regele Ludovicti, fiiult Si successorulti luT Carolti, tramitte vice-voevo- duluT transilvant urmatorea ordine : .Pent a nu to misca spre a veni aice la noT,itT poruncimti cu taria sä procedT, u de 'naintea delegatiunii CapitoluluT Bisericesctl din Alba-Iulia, pe care va aye s'o atrAmitta spreacesttiscopti,a delimita dupe dreptate satele numite Echellewsi .Thyliche alle luT Ionn dist Tompa, comitelul plaTurilorti nOstre din partite Tran- asilvanieT, precumtisisatele ce se chiama FeketevizsiVaraliafalu alle luTIonti afiTuln luT Petru de Cisngdia, rectificandn prin cercetare lafata locululhotarele uacestorn sate de ultra pamentula ceappareined9mnulzaVladislavii,voevoduluY ozostru allu Muntenia. 4 --gi.re din celle patru sate le-amn vedutti degTa mentionate in actulti din 1322:SA- cellulti (Feketeviz)$iOrlatulti (Varalya); ern EchellewsiThyliche sunt Ecsello §i Teliska de astadT,sassesce Tetschele §i Tilisch, romanesceIcilatt §i Tilisca.,eke- patru in vecinetate de SibiTu. Vladislavti Bassarabtini appare aci stapanindti territoriult transilvanti estra- fagarasena pane lakiln!,Tilisca,Sacellti Si Orlato, adeca o vasty buccata din fo- stele possessiunT alle famillieT Konrad. Acesta stare de lucrurT este inse forte prospeta, de Ora-ce ea provOcl necessitatea uneT delimitarT.

1) TRA17130; Diplomatariam SIIICOMICUM , MS. 8) Cf. sosumaa 111utrisse our Glesciticitte von is-4 in sectinnea trauschianA din Biblioteca Gimnasiulul diebenbiirgea, Hermannstadt, 1861, in-8, t. 2, p. 144. Evangelioil din Brasov''', t. 1, 'ad ann. 1322Carol' Regis' 4) TRAIISCH, loco cit., ad ann. 1366: Nos Lodovicus ,donatio pro Magistro Nioolao filio CM;iardi de Talmats, Del gratis Rex Hungarie, vobis Petro vicevoyvode Trans- ejusque heredibus, si in fidelitate oonstanter perstiterint, silvano, firmiter precipiendo mandamus, quatenus ooram elargita, vi coins Nicolaus de Talmdts ob varia et Hell& ,,testimonio Capituli Eeclesie Albensis Transeilvane, quod servitia ,aignanter contra rebelles Ladislaum ejusque ,,per ipsum Capitulum ad id transmitters inbemus, metes , fratrea ,filios Ladislai condam Vayvoda3 Transsilvani possessionum Ioannis dicti Tompa oomitis Alpium nos- ,exhibits, nee non ob reatitutionem Castri Salgo cum ,trarum de partibns Transsilvanis, Echellew et Thyliche villis Zaszekes, Omlas, Feketevis, Varolyafu, ao aliis .,vocatarum, nee non possessionum Jeannie fllii Petri de quinque villis Valaohicis, Regl factam, in gratiam Regis Dyssnoio Feketevis et Varaliafalu vooatarnm a parte recipitur, tam ipse quam et haeredes ejus ,a° in omni- terrarum sub Woyvodatn Domini Ladislai Woyvode bus aliisbonis et juribus propriis et notati fratris sal nostri Transalpini existentium mediante justitia ream- Ioannis tam haereditariis quam aequisititiis,excepto bulando justiflcatispriusquam iter vestrum arriperetis ditto castro et villis, stabilitur etc. ,post nos hue veniendum. Ipsosque tandem in dominio 2) AssupraIsmaelnomenclatureveillNADIRS/MRS, dictarum possessionum at suarum metarnm se pertinen- liar Beriehtigaso eimiacer alturkoodlichea ,tiarnm mediante justitia oonservetis etc. Datum in Orsva Oartlichkeitsbeoemoungen, im Archly des ,sabbato proximo ante quindenas Archangeli Michaelis Vereios fur iebeisburgisohe Loodeskuade, anno Domini 1866.4 Cf. rants, XI, 474-6. N. F., t. 9, Kronstadt, 1871, in-8, p. 202 aqq,, nude este o mappi.

STUDIULU 1, §:0. 28 In momentulti de a da ordinea in cestiune, regele Ludovicti era in bune rela- tiunT cu udomnula Vladislavti voevodula nostrualltiMuntenieTD, ceTa-ce se maT confirms prin impregiurarea ca insu§i actula s'a scristi in castellulti dela Or§ova, pe care in timpti de ostilitate nicT o data MunteniT nu'ltilassaa,celloputinti Para lupta, in manele Ungurilora. S'arti pute der° conchide ca parnentuta spre suds de Sibiit pene la Icilati, Ti- li§ca,Sacellti §i Orlatti ya fifosttidi ruin Bassarabilora de catra corona San- tuluT Stefanti. Una alts actti totti atatti de autenticti probeza inse ca faptulti nu s'a intemplata tocmaI a§a. La 1369, cu duol annin urma delimitatiuniT de maT sust, autoritatea ecclesiastica din Alba-Iulia attests ca :amonastirea santului Nicolat din Talmacia fusese arsa din temelia de Domnult Muntenescti Vladislava, perindu in incendia tote documentele ce erati depuse acollo.. Arsa canda ? La 1366, dupa cuma vecluramt, regele Ludovicti traia forte bine cu MunteniT. Intre 1367-1368 pacea intre den§il nu s'a turburata catu-sT de putina, precumti dovedesce tractatult commercialt inchiaiatti la 1368 insliva santeT Agnete, adeca la 21 genarit,in care principele romana se recunn6sce de vassalti allaregeluT maghiarts :uinclitus rex Hungariae, naturalis Dominus noster generosus. 6 Chiarti in 1369 Vladislara Bassaraba libereza tocmaT in fav6rea catolicilorti o diploma, in care Slice ca este domnu an graiza lug Dumnglea fi a regeha Ungarid: .Ladislaus Dei et Regis Hungariae gratia Wayvoda Transalpinus.. Canda dero se intemplase terribilulti attach assupra monastirit din Talmacia ? NumaT §i numaT inainte de 1366. Cumti inse atuncT, in loco de a pedepsi pe navallitora, regele Ludovictiartsfi pututa sal maT daruesca de buns void until forte importanta petecti din corpula Transilvanier ? Results ca donatiunea s'a facuta cam in acellea-§1 conditiunT in carT se essercita in genere a§a numita suzeranitate a UngarieT assupra TerreT-Romanesci :printr'o simply fictiune. Copprinclenda cu foca §i cu sabia totti spatiulti pent la Icilati, Tili§cA, Sacella si Orlatti, maT-maT pent la portile SibiTuluT, Vladislavti Bassarabti sciu sa profite de cellti anteia momenta opportune pentru a se impaca cu MaghiariT, retinenda cu di- bacia territoriulticellacuceritti, ca donatzuneadin partea stralucituluTrege alla UngarieT generosuluT domna alit nostru naturalti.b Inse assemenTdonatiunT., smulse prin forta, erosT numaT prin forta puteati fi man- tinute :eccederti de ce ella se grabesce a a§esla pe locurile apucate maT multe colonie oltene, andu-§T apoT titlulti de dux Novae Plantations", dupa cuma ne-amt incredintato in paragrafulti precedinte. Acosta este aducatult de Amla§a., de,i la 1366 localitatea Amla§ti propria ciisa nu facea parte dinteinsulti, ba chiart §i maT in urma remanea generalmente pe din affara, astti- feliti ca la 1383 noT vedema pe regina maghiara Maria daruinda luT Goblina,episcopuluT catolicti din Alba-Iulia, aunt satti regesca ce se chTama Om- lass in terra ArdeluluT intre scaunele SibiTuluT §i MiercuriT.,

5) TRAII8011, 1. o., ad ann. 1369: qttod olauatrum per 6) man, IX, 4, 148. Layk Wayvodam Transalpinum omnino orematnm ex- titisset,in quo claustro omnes literae et instruments 7) Ibid., 210. combusts et oremata extitissent". Cf. =aka, XI, 475.

24 ISTORIA TERRITORIALA. Sunt totusT probe documentale ca si acestti sat Am 141 appartinuse cAte o data Bassarabilorti. Actulti celltt maT esplicitti dateza din 1464. Diplomatariultt manuscripts allti luT Eder ilia resuma asa : .Plangendu-se SasiT ca 6meniT luT Stefano de Hederfaja nu permitta locuito- urilortt din scaunulti MTercuriT de a stringe pentru porcT ghinda In districtulti Am- ulasuluT,Stefanti a respunsti ca acesttt districtaT-afostticonferittiluT de catra .maiestatea sea regele cu acellea# drepturf cucart'ills avusese mee 'nainte unit altulzi din parlea magnificulldVladzi-vodd,canda nicT atuncT nu se ingaduia nicT o .data Miercurenilora sett altorti vecinT de a utilisa padurile districtuluT de Amlasa .fare vre-o autorisatiune prealabila dela possessorti,ceia-cese va urma si de .acuma inainted, 8 Acestti documental afflatortt in originaltt in Archivula Sassescti din Sibiitt sub nr. 236, probeza in modulo cello maT irrecusabilti ca 'ntre 1431-1445 Vladtt Dracu, fiTulti marelut Mircea, amagnificus Vlad vajvodav, nu numaT co stapanTa satulti Amlast de longs MTercurea, dera l'a si fostti concest in usufructs unuT onra allti sett. Acesta omit allttluT Vlada Dracu putea sä se fi bucuratti de Amlasti chlarti o buccata de timpti dupa m6rtea domnuluT sett,cad unitaltoactti ineditt, ce se conserve in Archivula din Alba-Iulia,niarata pe Stefanti de Hederfaja intranda in possessiune abia in agiunulti annuluT 1464. 9 Pentru ca territoriulu transilvanti estra-fagarasenti anti TerreT-RomanescT, pe care Vladislavti Bassarabtt ilia numTa Inca simplu aducatti ally NoueT-PlantatiunT*, sa fi capetata sub Radu-Negru, fratele si urmasult acestul principe, denumirea de aducatti allti AmlasuluTD, cats sä admittemti ca intre anniT 1372-1382, ca si intre 1431-1445, satulti Amlastt a fostti allti Muntenilorti. Nu essista nicT o fontana istorica care sä ne contraclica, cad donatiunea acestuY sata episcopuluT Goblins de catra regina Maria dateza din 1383, incatti tota ce se p6te conchide de acollo este ca m6rtea luT Radu-Negru, dupa care n'a intarcliattt a isbucni o crAncena dissensiune intre fiiT seT Danti si Mircea cello Mare, procurase guvernuluT maghiarti occasiunea de a apuca pe unti momenttt satulti Amlastl, intocmaY dupa cumti l'a apucatti maT tarcliti si dupa m6rtea luT Vladt Dracu. Ca sä fi datti numele sett intreguluT ducatti transilvanti estra-fagarasenti alio Bas- sarabiloral Amlasulti cello de longs MTercurea cats sa fi avutti o important" 6re-care. In adevertl, documentele din secolula XV ills numesca cate o data corastD.

8) =Ea, Exernitatioses diplomatic's°, MS. Datum in Castello nostro &banns vocato feria secunda in-4 sub nr. 26, b, in Biblioteoa Gimnaeiului Evangelici ,proxima post festum beati Francisci Conf. Anno Domini din Bragovil, p. 48 : Legi autographum litterarum, qua- 0464 praesentes vero propter absentiam sigilli nostri ,rum forts haeo inscriptioPrndentibus ao circumapectis ,Capellanisigillofeoimusconsignari.Stephensde ,viris Judicibus et Juratis oivibus Senioribus Consnlibus- Hederfaja." , que Septem Sodium Sazonicalium harem partinm Tran- 9) EDEB, Adversaries ad historiam Transsil- ,silvanarum amide noetrie honorandis. Litterarum ipsarum vasiae e tabularil public's Cibiolessi, ,summa haeo est : Qu esti fuerunt Saxones Stephano de Corosenal etc., MS. in-4 sub nr. 26, b, in Biblioteca ,Hederfaja, incolas Sadie Zeredahel a familiaribus Stephani Gimnasiului Evangelical din Bralovii, t. 1, faso. 5 : ,Tomo , arceri a glandinum tutu pro porcis sale in districtu ,seoundo Fragmentornm Archivi Albensis ,peg. 660: ,Omlas ,reepondet Stephanie, sibi prostileservitiis ,Mathias mandatum ad Capitulum Albense, tit Miohaelem ,hnno districtum a Regia Majetate cum iisdem junbus ,Szekely et Stephanum de Hederfaja donatarios statnat ,collatnm fuisse, cam quibus eundem declaimer ipaine Ste- ,in Omlas , 1464." Ibid., faso. 7, se vede dinteand ,phani a Magn(fieo 'Pad Va frac; tenuerit, se vero ab Alta* actfi din 1462 ca ambit acesti possessori al Amlasttlut ,hoo ipso priore possessors comperisse, id Damper moris erali personage de cea mai inala demnitate:,Szekely ,fuisse, tit inoolae media Zeredahely et alit vicini nonnisi Michael de Saent-IvAny et Stephanns Hederfai Capitanei , obtenta ab officialibus districtus omlasiensis venia envie ,Castri Bistrioiensis et Comitea Cibiniensee ". ,usi poasent. Idem deinceps etiam fieri volt Stephanna.

STUDIULII I, § 10. 26 Asta-felia inteuna acts din 1486 nor citimti: a... ad facies oppidi regalis Om las vocati,nec non villarum seu possessionum aSzelisztye, Viedenbach et Kriptzbach in comitatu Albensi existentium, ad prxfa- atum oppidum Om las pertinentium...Dr°. De assemenea tntr'o inscrip ;iune dela Bra§ova: .11460. Dracola Woivoda ofifidum antesilvanum Omlasch diripit, in.lesto Bartho- ulomxi.." 0 data botezatn ade Am law, ducatulti estra-fagaraOnti alli5 Munteniei conserva acestti nume chYarti in acelleintervallurY candti BassarabiT nu possedati in reali- tatesatulti Am la§a, ci numar vre-untiterritoriti marintinsti set mar restrinsti in gYost deSibiiti, Neavenat o stavila firescal dupa cumti era ()hula pentru Fagara§a, aducatula de Amla§tiD se maria seti se mic§ura dupa Impregrurari. In ori-ce cast, puntultigeograficti positive este ca sub acestti nume se intel- tegean possessiunile Bassarabilorti spre nordtl de Carpati in directiuneaSibiTuluT. In aducatula de Amla§tiD se afla buns -bra, intre celle-l'alte, marele satin romanesca Ro§inarti, carele infloresce pent= asta-cli §i unde nor vedemti pe Radu-Negru §i pe tau-sea Mircea cellti Mare, adeca intre 1372-1418, daruinda bisericeY de acollo nesce bucatY de pamentti. " Toth marele Mircea accords Sa§ilorti din tergu§oruIt Heltau, romanesce Cisna- dia, forte apropiatti de acella Ro§inarti, cleat destulla de departe de hotarulti nostru actualti, areptula de a pasce vitele lora in muntii Terrei-Romanesci 73, cera- ce nu se p6te referi decatti numal abrä la pIaTurile de prin vecinetate. Cana mai mare, candti maT mica, ducatulti de Amla§ti, anoua plantatiuneD a luY VlacEstava Bassarabti de pe la 137o, a fosta in cursti de untisecolti o proprietate de fapta Si de dreptti a MuntenieT, aY cariia principY ills puneati in titlulti domnescti tots-d'a-una mar pe susti de aducatulti Fagara§uluT1 cad aveati cuventa de alt1 considera ca o chiaia spre insa§T anima Transilvania. Chiara in relatiunile lora cu autoritatile ardelene BassarabiT ni apparn ca a ducT al Amlaplur.*

10) mu:rum, Diplomat. Sax.1116., t. 3, ad ann 1486. Mirehe Voivodce pica memories habuerunt... ipsorum peoudi- 11) Chroaicou S'achsio Lapin°. Oltardi bus ant ovibus inmontibus nostris Fewer@ etc." Cf. sum, ed. Transch, Coronae, 1867, in-4, part. 1,p. 40. 13EYVERT Siebeabiirillsehe Dviefe, im Lagri- Cf. Drassoviae ecclesiae parietibus notata, ches lilagazia, Pressburg, 1781, in-8, t.1, p. 970, ap. scHweruman, Script. IL U., I, 886.Cf. won's, uncle descrie sigillulil lui Mihailh Bassarab6 din 1418. XIV, 388. Engel 'Annie autenticitatea actulul, simple ntunai pentru 12) Insemnarea pe doeumentulii din 1983 anti photo- oh on credea of marele Mircea va fi avntii vre-unfi ilia rilor6 romini din Roginaril :rPatronc7idlesiae anti. nnmitfl Michaiii. Acestil dubiii se distruge an desevhrsire quae est beats Parasoeva. Dos eoclesiae tree fundi aunt prin orisovele cello mai sioure, in earl acellh Mihaift &Nati a principe Raul Negru Voda in inferiori campo ex figurezi in adevhrilintrefilllei Mirceacellfi Mare. via clanatri euperius pane in strimt (usque in angustum). Vesli, intre celle-l'alte,diploma mirciana din 1399 ap. Medietas a alive, est ecolesiae, alter funclus infra claustrum, vuzar.ra, 19: pri zsivotle gospodstvami i p.1 stieotie gui collates,est a principe Mirtse Voda Baasarabete."- syna gospodstvami Mihaila voevody", de uncle urmbsh oh 8c:unmet; Zwei Distritaer 111rknaciew., inAr- Mihain-vodit flume on flume! hid, ci chiaril associate la chiv des Wereias fiirSiebeabitergische Lan- domnii de chtrA tats -seii inch de pe In 1899. Cf. deskunde, Nene Folge, Kronstadt, 1853, in-8, p. 49, orisovalii In! Mircea cellfi Mart din 1415 in Archivnlfi probersi falsitateadoonmentulul rofiniireniidin 1488r .Statului din Buouresci, Doenmentele Comiel, ru- derh argumentatiunea sea nu attinge intre nemioil vela- brics netrebnioelord, pachetn14 nr. 171-215.-Pe cella rea notilet separate de mai sued, care trebui considerata mal mare din cello patrn olopote elle mongatiril Cot - ea o simplii traditinne despre nnfi evenimentil adevhrath. mbna, Manta In 1413, se eitegee nrmitorea ingeripfinne, 13) Diploma ltlichatilia Woirodae, ann.A4LL pe care n! -o commaniful d. onoessotr: ,II imla eviatiA i ap. MUM, 4131esch. d. Wal., 164, note:,Universis egivonaeadalnyA troitall v dni velikago 16 Mireza eoevoda hoepitibus in oppido Heltha commorantibus... /iteraa pri- i Michail wove& a'tvorisla ale :mono 1r ]let 6921° etc. es/via/ea, pas de speoiali gratia domini at patris acratri 4

28 ISTORIA TERRITORIALA Archive le TransilvanieT nr-ad procuratu sub acesto rapportt unti remarcabilti specime. La 1452 Vladt Tepe§t, cerendt estradarea unul Romant din terra sea a Faga- rasulta,fugitt pe territoriti sassesct, scrie municipalitAliT din Brawvti : *Wladislaus partium Transalpinarum Wayda et dominus terrarum de Omlas et aFagaras, providis et honestis viris, Judici, Juratis civibus de Brassovia fraternitatem * et amicitim dilectionem...* 14 E nu maT putint instructive diplomadin 8 februariti1431 a lul Vladt Dracu, petrecendt atuncT in Nuremberg la curtealuT Sigismundo, imperatti germantisi rege anti UngarieT tort o data, carele'§T da titlulti de :*Johannes Wlad, Dei gratia * Transalpinm Dominus et terrarum de Omlasch et de Fogaras Dux.). Z5 Numal pe la finea secoluluT XV ducatult de Amla0 inceteza cu desever§ire de a fi pentru Bassarabi o realitateterritorials, incapendt pe manele Sa§ilord, deli chTart cu vr'o dour secolT dupe acela ellt mai figureza traditionalmente in cris6ve domnesci... § 11.

POSSESSIIINILE BABSABABILORN IN TENIEFANA. Celebrulu istoriograftitransilvanti Kemeny a gassittin collectiunea lul Huszti unti actti f6rte importantt. Ecce-lti:I 5NoT Stefanti Losonczy, bang de Severing§ipintre celle-l'alte demnitati comitele Teme§ianeT, facemti cunnoscutti pe viitort prin actulti de fats, cumt-ca avendt in vedere demnele de lauds merite alle credinci6selort servicie, pe carT Petru fiiulti luTDeo,knezii din dzstrictulg =mita Alma)* &lg castelluka regescg Mehadia, pre - cumti §i fratif seT uterinT Cristea §i Mihaiti, espunendu-0 averea §i viueta in maT multe pericole §i de maT multt timpti, le-at addusu maiestatiT regescT sub predecessoriT nostri bans a Visulza nostru banatg,§ichiartinoue pe cinch lucramt pentru liberarea d6mnei regine Maria, decT in resplata acellort servicie, precumt §i pentru a-T maT indemna la alteleside acumt inainte, 1T-amt conferitu in virtutea offi- ciului nostruunti satti regesct numitt Patak in distridulg supra-scrisuka castellu Mehadia, cu t6te fol6sele §i dependintele de orT-ce natura, lorii §1mo§tenitorilort lorti, ca salt aTbe §i salt tina sub conditiunile §i darile de maT glosti, adeca la

14) TRAUBOH, Iliplomatarium SaionieumM. tionem eorundem servitiorum ipsorum, ut etiam antea, ad t. 2, ad ann. 1952. ipsa eervitiaeo magisanimarentur, ,quandam villain 15) smarm, Leber des Sisthum as Bakov, regalem Patak vooatam, in Diatrictu praeaoripticaatri in Kum, Magazin, II,45, dupii originaluld pastratft Mihald habitam , cum omnibus enis utilitatibus, at perti- in Archivul5 Franoiscaniloril din Clugi5. nentiie quibuelibet praelibato Petro, at fratribue solo su- 1) Veber die liaesesa mad Menesiate der pradiotis, ao eornm haeredibus ,haeredumque ipsorum Walachen, in aunt, Magazin, II,304.5: Nos snoceseoribue, duzimus conferendam siout noetro inoumbit Stephanus de Losonos Banns Sewrinensia, at inter oeteroe officio, sub infrascriptis conditionibus ,et solutionibus honoree Comes ThemesiensieMemorise commendamus utendam, et tenendam videlicet: quod in festo beati Mi- per praesentes.Quod consideratia lands dignis meritis chaelis Archangeli singulis annie de qualibet sessions fidelium servitiornm Pets, filii Dees, Keneaii Distrietua singulos tree grossoe, at in festo beati Georgii martinis Caatri Regalia Miehald wadi Halmagy, ac Chriatophori et 'quinquagesimam Castellani. prasteripti Cartri Mihald pro Michaelis fratrum suorum uterinorum, quibus iidem regiae tune conatitatie solvere teneantur, prout de anis liberis Mejestati, at per consequene praedecessoribus noetris, vi- villis ipsorum Kenesialibussolvere aunt coneveti.In delicet Bonia dioti wan Bantu., se nobis a multis tem- onjus rei teetimonium praesentes literate nostras sub im- poribus jam elapala, signanter vero a tempore prietino, pression sigilli nostri, quo ntimur, oonsignatas duzimus dum pro liberation dominate Maria. regime laborabamus, annuendas. Datum in Jeneo, eeoundo diefestibeati se multi' oaaibus fortuitie, rebus at personis serum non Alexii Confessoria ,anno domini millesimo trecentesimo parcendo, submittendo exhibere ouraverunt. In compensa- ootuagesimo septimo.

STUDIULU I, § 11. 27 serbat6rea santuluT Arcangelt Michaiti sA dea pe tottiannulti castellatzuha suftra- scrisulza castellie Mehadia, cine va fi dupe timpa, cate treT gross de fie-care case, precumttsicincT-decimea la serbatOrea santuluT martirti Georgia, dupe cumti data si pentru celle-l'alte sate alle lord libere kneziale.In marturia acestora, 1T-amt accordattiactulti de fata sub sigillultinostru ordinarti.Datti in Ineti, a doua cli dupe serbatOrea santuluT confessors Alessiti (18 iuliti), annulti Domnulul 1387.s SA se observe din capulti loculul cA. Losonczy, deli nu numai band de Severinti, dertisicomite allti Temesianei in acella-sT timpu, totusi daruiesce fratilort DesenT satulti din regiunea AlmasuluT anume in calitate de banti de Severintisi pentru nesce serviciefacute anume pe territoriult banatuluT de Severinti :((videlicet Banis dicti nostri Banatus.' Almasulti, .districtus vocatus Halmagy", impreuna cu castellulti Mehadia, acastrum Mihald", facea dert o parte integrant(( nu din comitatult Temesiant, .comitatus The- mesiensiss, ci din banatulti de Severinti, abanatus Sewrinensis". Satulti Patak set Potok, mentionatti in donatiunea lul Losonczy, se afla 'And asta-dT intre orasult Oravitasiriult Nera, ceTa-ce arata ca .banatus Sewrinensis copprindea in Temesianasi maTmultt decatt Almasulti propriadist. Asa a fosttl la 1387. Peste septe-deci de anni, o diploma a regeluT Vladislavti din 1437 enumera tote; (idistrictele Romanilortsdin Temesiana in urmatorult mode: Lugost, Sebest, Mehadia, Alma.521, Crasatt, Berzava, ComiattisiIlladia. 2 Severinulti dert nu se maT mentioneza, ci numai Almasulti allaturT cu Mehadia inse abia peste o giumetate secolti unti stranepotti alit mareluT Mircea, catolicitti siagiunsti in Ungaria la inalta trepta de archiepiscopti alit StrigonieT,famosulti Nicolati Olah, ni spune cA. Mehadia era suppusa banatuluT de Severinti: .Severmum .arx infra Traiani pontem, cum tribus aliis, Orsova, Peth, Mihald, zlli subditis. Harum .firaefectus Bolus, magistratus inter nostros magni nominis.. 3 Legatura intre Mehadia, maT romanesce aMehedia.,§iintre banatulti de Severintt a fosttl atatti de intima si indelungata, ?matt nu numaT portiunea vest-sudica a MuntenieT conserve pene asta-ch numele de Mehedinfa, formatti din adiectivulti slavictt aMehedinskis, adeca .terra MehedieTs 47dert usulti poporanti intinde Cate o data acesta denominatiune chiarti assupra OltenieT intregi, buna-OrA in doTna: Franca verde magheranil, Volnicellt Mehedin torsi, Bum naecntn pe hung de fagil Ca as fit la lume drags, 'Vs" sti ealdatil de tniot M Mu St ma fact vit6zt de tote ...° Conclusiunea este cl : Banatulti Severinulul4iMehadia cu districtus vocatus Halmagy., adeca cu tots partea munt6sa sudica a TemesianeT pene apr6pe de riult Carast, ni se presinta in documentesichTarti in gura poporulul, incependtt dela a doua gTumetate a seco- luluT XIV, ca o singura totalitate, intre elementele constitutive alle cariTa nu essista o demarcatiune destulltt de precise. 2) Diploma Ladisial Regis, ap. zusru,Die. 8),snanus. Hungaria at Attie, Vindobonae, 1768, sertatinne despre originea Romilnilord, in-8, p. 76. =Genealogia 1nl Olgh, facuti de ellfi inane, Timiltra, 1857, in-8, p. 541, note :Universorum Nobi- vesli In Emu, Gesch. d. Wal., I, 47. Hum et Kinezioram, neo non aliorum Valachorum de 4) my mum, Agrienittara din Reltedintli, Distriotibus Lngoe, Bebes,Mehadia, Aimee, Brasaofil eto.i Bucur., 1868, in-8, p. 149. LaIRIANIN 811, note: ,Lagoa, Sebea, Mihald, Halms, 5) Poesie poporale, ed. Alexandri, p. 292. Hraasofii eto."

28 ISTORIA TERRITORIALA Acesta Ambiguitate se esplica pent la unti puntti *i prin orografia regiunil, cad ramura occidentals a Carpatilora se lassa spre Dunare prin maT multe crenge, a carora separatiune e putina accentata *i dintre cad una merge d'a-lungula Olte- nieY, pe calla o alts formeza ce-va may spre appusti a*a numitaevalle a Alma- *uluT.. 6 OrT-cumtl sa fie,confusiunea administrative *i usuall este aci unti faptti istoricti despre care, pe longs celle-l'alte, ecce maT Inca o probe : Pe canda Losonczy, dandu-*T titlulti de banus Sewrinensis, claruia la 1387 unora Romany din Alma*tt unit satti din acea lature, in acella-*T annti noT vedema pe Mircea cella Mare intitulandu-se de assemenea bang de Severznii. Cuma 6re ubanatus Sewrinensisb putea saliappartina amendurorti in acella-V momenta ? Nu cumtt-va titulatura mareluY Mircea va fi fosta numal de parada? Prin una azardti fericita, tocmai din acelltt annt 1387 nT-an remasti douedi- plome mirciane relative la Oltenia, din cart una p6rta datultt de 21 iuniti, adeca este posteri6ra abia cu o luny donatiunil luY Losonczy. Acesta crisova arata limped; printr'untt ,sirs de localitatT, Tismena, Vodita etc. 77 cumti-cä UnguriT puteatlstapaniatuncT termulti danubiana cella multi pent la Or*ova, era territoriula spre resaritti de riuletulti Cerna era intregt ally Muntenilort. MaT pe scurtti, Losonczy se intitula banus Sewrinensis, inse posseda numaY Mehadia *I Alma*ultl. Chian actula sett e scristi nu in Oltenia, *inici In apropiare, ci la Ines, actualmente Boro*-inets, o localitate in Ortile AraduluT Fiinda totu*T ca banatula Severinulul copprindea In totalitatea sea Oltenia *1 o portiune a Teme*ianei cuffundate intr'unti singura corpu, Losonczy se credea in drepta a se Slice banus Sewrinenszs de 6ra-ce posseda in fapttt Mehadia *i Alma- phi, dupa cuma *i Mircea se credea nu maT putintt in drepta a se Slicetots atuncY bantt de Severint de Ora-ce posseda infaptti Oltenia. Intre actulti lul Losonczy *i celle doue cris6ve alle lul Mircea, ate-trelle din 1387 *i cite -trelle pretinclenda aceTa-§T titulatura, nu essista nicl o necompatibili- tate, ci numaT o confusiune nominala, giustificata prin nedeterminarea hotarelorti intre Oltenia *i Teme*iana, dupa cumn amt constatat'o may suss pe basea tradi- tiuniT *i a fontanelortt documentale. Din data ce o portiune insemnata a Olteniel se chiarna Mehedintu,din data ce adistrictus vocatus Halmagyb aterna de Mehadia, din data ce dela Alma*ti pent la Oita *ovaia o vaga nomenclature generals, era ce-va fOrte consecinte ca fie-care possessors fractionara sa usurpe numele nedefinitel totalitatT. Chtarn decd Losonczy arts fi apucatti Severinula sett vre -unti districtsdin corpulti OltenieY propriti clise, dupa cumti UnguriT reu§Tati cite o data, totu*T Mircea, intru catty conserva restults, n'ara fi contenitti de a-*T da titlulti de ubantt de Severinti.; *i vice-versa, chYara deca Mircea art fi reluatti Mehadia, lassanda Ungurilorti nu- maT Alma*ulti in intellesula stricta ally cuve'ntuluY, sett chiarti numal o parte din territoriultt alma*enti,totu*T Losonczy, intru catsconserva vre-o fractiune, n'artifi contenitti de a'*T da titlulti debanus Sewrinensis..

8) somas% Charts ta relieta a Romanic'. 7) vsesr.iff, 9-14. Dapil instill originalaiii, pietratil tii mai eorreeta in nBaii , Atlas sear Geschichte in Arehivulfi 8tatulni din Buenreeer, no! amts reprodued Temeser Banat., Leipzig, 1881. din nofi matt doenmentil in Arch. Retorted', III, 191-198.

STUDIULU 1, § 11. 29 Pray si Fejer att cullesa din diplome maghiare urmat6rea serif abanorum Seve- rinensiums pent la giumetatea secoluluT XIV : 1233. Leukus ; 1275. Mond, Ugrinus, Paulus 1 1249. Laurentius ; 1276. Miond; 1263 Laurentins ; 1277. Paulus; 1264. Laurentins ; 1279. Bela Dux ; 1268. Ugrinus: 1291. Laurentins ; 1271. Laurentius,Paulus; 1324 Paulus; 1272 Lanrentins, Paulus; 1335 Dionysius; 1273 Laurentins, Paulus; 1342 Thomas; 1274 Miond, Ugrinus 1350. Nicolaus de Zech. Intemeiati pe celle demonstrate maT susa, noT constatamti el totTacestia, deli se intitulattabanT de Severinti A, puteail sä nu fi stapanita in realitate, ca si Lo- sonczy la 1387, decatt Mehadia sea numal Almasula, fara salifi appartinutti macarti o facia de pamenta in Oltenia; dupa cumti negresita si BassarabiT, deli se intitulati abanT aT SeverinuluTD, fiuteag sa nu fi stapanita in realitate decata Oltenia set numal o parte dintr'insa, si nicT macarti o facia de pamenta in Temesiana. Acesta fiosszhilitate este forte importanta. Pentru ca sA fimtisicurT ca in annula hotarita DomniT TerreT-RomanescT possedati in faptu partea orientala a TemesianeT, trebue ca in acella-41 annA sä nu fi avutti UnguriT nici unti((banns Sewrinensis.. Astti-felia deal in 1233, 1249, 1263, 1264, 1268, 1271-1277, 1279, 1291, 1324, 1335, 1342, 135o etc., vallea AlmasuluT nu putea sa appartina Bassarabilorti. Dela giumetatea secolulul XIV incOce Pray continua sirula unguresca alltibani- lora de Severinti: 1351. Nicolaus de Zech, 1406 1430) Vacat, 1353. Idem, 1406 1432) 1355 Idem, 1409 1435. Nicolaus de Radnia, 1389 Ioannes, 1410. 1436. Vacat, 1396 Myr,he Vay- voda Vala- ohiae, 1411. )5. 1440. Joannes de Hnnyad, 1397.)Vacat, 1412 1455,Vacat, 1399) 1418. 1401. Nicolaus de 1456. Ladislaus de Hn- Peren, 1429 nyacietc. MaT ant&iu sa scOtema din acestaregistru pe Mircea cello Mare, aMyrche Vayvoda ValachiaeD, pe care Pray tun bags la 1395 gratuitamente printre nesce demnitarl ungurT. Remanenda ceT-l'altT, noT vedemti ca intre 1355-1387 MaghiariT n'atl nicT unti abanus Sewrinensis.. Dela 1389 pane la 1401 de assemenea. Idem intre 1401-1435. Aceste intervallurY de cate doue-clecT si treT-cjeci de annT sunt cuatattimaT elocintT, cu catty in prima g-Tumetate a secoluluT XIV ne intimpina din contra &Ate unti ((bums Sewrinensisu aprope in fie-care decennia,aria in decenniult1 allti cincilea maT cu sema se gasesce acella-sT abanus Nicolaus. de patru orT. in timpiT anteriorsecoluluT XIV, UnguriT n'ati nicT unti banti de Severinti allti lora, dupa Pray si Fejer, pane la 1233, apoT dela 1279 pane la 1291 si dela 1291 penis la 1324; fara ca nementionarea sa se pots attribui aci lipseT documentelorti maghiare, carT sunt forte numer6se pentru acea epoca.

8) Dissent., 138-39. aim, VII, 2, p. 287-89 coperite mat in urma, nol vomfi completa aoesttl registry, IntennA alto load, multimiti diplomelorfi maghiare des- dO lipsele stint putinfi essentiale.

30 ISTORIA TERRITORIAL/. Prin urmare : Inainte de 1233, precumti §i intre 1233-1249, 1279-1291, 1291-1324, 1355 1387 §i 1401-1435, affara de intervallurT ma! scurte, MunteniT puteall possede vallea Alma§uluT. Ne marginimn a indica grosso modo aceste periade possibilealle dominatiuniT reale a Bassarabilorn in portiunea resaritena a Teme§ianeT, reservandu-ni a yeti- fica aTurT pe fie-care sett pe unele din elle... § 12.

kDOBBOGIA. - Trnrstr. HATIEGII. Affara de Amla§tt §1 o parte din Teme§iana, BassarabiT, de-multti stapanT ar Fa- gara§uluT, ati maT copprinsti din candt in candtt,maTallest in secolultt XIV, cate-va alte territorie trans-carpatine sett trans-danubiane. Mircea cella Mare reu§ise inteunt timpti a cuceri nu numaT DobrogYa, den aprOpe intrega Bulgaria,astir-felitt ca unticrisovtldin 1393, carele fuseseOre-candtt in possessiunea boTarilorti Chitorent, IT da maTestosulti titlu :stapn.nitorn alln ambelora laturT alle Dunari. pene la Marea-negra, domnti cetatii Silistriasiallu tutu- urorit terrelora §-i oraolora 'Me la hotarele Adrianopolitn T Cu vr'o doue-clecT de annT §i maT 'nainte Vladislavti Bassarabn, unchTultt mare- luT Mircea, a fostti copprinsti pe unfit momenta partea occidentals a BulgarieY, unde se affla atuncT regatuln separatti alit VidinuluT 2,§i se incercase a maT apuca§i partea orientala, unde era a§a numitulti imperiti alltt TernovuluT 3. Peste Carpa ;T, pe de alts parte, vallea HateguluT, renumita prin ruinele capita- leT luT Decebalti §i raclemata umerti la umern de anghTults nord- vesticti allti Mun- tenieT, de assemenea nu o data cats sa fifostti suppusa Terrel-Romanescr. Anticele ballade serbe numescti pe Mircea celltt Mare: craTu de Hategn. 4. Unti canteen betranescti din Transsilvania maT conserva Inca, sub o apparinta cam desfigurata, traditiunea stapaniriT muntene in acestA regiune. Ella este intitulatn : Feta banuluY din Hafer:P. In Istoria critics a litteraturel romanen nor vomit analisa cuventti cu cuventti acesta frumosa rema§ita din evuln medal,pastrata prin vertegiuln a cincT secolT in gura poporuluT romant. Aci ne mArginimtl d'o-cam-data a constata in trecetn,ca banulti de Hategtis in casulti de fats, ca §i craTulti de Hategti* de maY susti, este anume unit Bassa- rabn, pe allit caruTa flit' cantecult din Arden illti numesce :

1) Apud FOTINOS,lazoeice zits'mita ilaxias, 3) Diploma Ladielal IValvodae, an. ,____1372, In FRIDVALDBEILT,1. c.: nobleman et oum exereituimietro Btivvri, 1819, in-8, t. 3, p. 370, nota:vas 01,010eaVig viriliter contra ao3vissimos et infidels. Thorax et Impera- zo3v Otko;teeth'v zo,Jdovvcifiseo; mixes rijgpaziew torem de Tirna, ipeoeque invaclencie eto. Oalcicrang, xai 'dew; Teti xcicrzeovzlet;cr,; pixec zoiv deka, rrg `Altetavovneilsoo; glow Tay isitaprois, 4) Imasseske aarodae pesme o krallevithe sal nOlsoay. Daris, Novisad, 1857, in-8, p. 65: dIralievit/ Marko 2) ABBEMANI Caleadaria Eeelesiae Waiver. u Azarskoi tavnitzy." Esplicatiunea In sassorrov, Na- sae, t. 5, part I, Rowse, 1755 in-4, p. 61: Ex Pisan° rodayla byliay, Moskva, 1862, in-8, p. CCCXXX. Waddingus in Anne'. Minor. an. 1369 memorat, Bulga- Despre do mania intre Mircea eellii Mare pi eroulii epoeultd rian Ludovici (regis) jugum exe mime, an Boaearath eierb5, KABADelee, Zi1VOt i °Masai 'invade (Ladielcum Easaarabam) Begem schismatic:4m Bodoni° urbe srpskoga, Bees, 1867, in-8,p. 241; IIAMIO MOM; regia potitum fuisse .." Bodon ungaresoe, Budim ser- Regan, degli Slavi, Pesaro, 1601, in-f,, p. 279, eta. beacepibulgaresoe,Dim romAneseepituroesce, este urbeaVitus.

8TUD1ULU 1, § 19. 31 Un§ feoloril lidatiirdZarmi", ceTa -ce numaT o ern:5re de editiune, see pOte ultarea traditiuniT chTarti din partea poporuluT, a pututtt preface in : Unti fedora de omi aerbeacia. 5 In adevern, poporulti romanti nu dice nicT o data : omit nemfescit, omit russescie, omt2 turcesca,omit serbescal ci. numal Nemtn, Russo, Turcti, Serbia; pe candttfectorit Bassarabesca, adeca fill de Bassaraba, este tote ce pote fi maT conformti spirituluT limber romane, offerindu-ni o forma forte archaicA. din care decurgti la noT tote poreclele cu finalulti escu: Stefanescu, Bt rcanescul Cornescu etc. etc., derivate directamente printr'o scurtare maT moderna din :jectorit SW-amen-it (firulti luT Stefano), fedora Bc rcanesca (firulti lu! Barcanti), fecZorit Cornescu Pula luY Cornea), intoc- maT precumti in Italia poreclele celle maT vechi eraa Gianfigliazzi (Joannes filius Azzi), Filangeri (filius Angeri) etc., de unde s'a suppresn apoT filius, conservandu-se dreptti reminiscinta numaT genitivuln patronimict :Galilei(filius), Concini (filius), Ferondi (filius), Ziani (filiUS), 6ceTa-ce s'artt dice romAnesce :Galileescu(fecYorti), Concinescu (fecTort) §i altele. De nu s'art crede sufficiinte acesta giustificare filologica a correctiuniT unit fedorit Bassarabescain loch de unit fedora de omit serbesca, nor amt pute se maT damn nesce probe documentale irrecusabile despre Bassarabz? din liategit in secoliT XIV-XV, Si anume: 1. Unti actu din 1398 mentioneza intrenobiliT roman! din terra HateguluT pe unti Basaraba din satult Riu§orti: uhonestos viros Ianustinum et fratres suos Rasa- rabe et Custe, kinezios de Riusor.7; 2. Peste sesse-decT de ann!, unti actu din 1453 mentioneza pe unti alto membru din aceTa-§1 famillil in acella-§Tsatti Riu§orti:((Ladislaus de Bakuth de Clopotiva, aut Bazarab vel Michael de Rusor. 8. A§a dert, atatti prin filologia precumti §i pe base curate documentale,uunit _fedora Bassarahescii. este o rectificare maY multi(( decattt admissibila inteo ballad poporana intitulata :((Feta banulia din HategilD,de§i nu urmeza ce acellt Bas- sarabti va fifostti unti voevodti anti TerreY- RomAnesci, ci numal o ramura dom- nescA, o rude princiarA., untiehonestus vir Basaraba' dupa espressiunea actuluT hategenti din 1398. SA se observe co §i famosa diploma a regelul maghiarti Bela din .4242forte instructive in privinta topografica §i assupra cariTa nor vomti reveni aTurT, arreta Hategult, ((terra Harsoc', ca pe o parte integrant(( din Oltenia, ((terra de Zevrinon Adducendunte celle desbattute in paragrafulti precedinte, noT ne incre- dintamt dero co ((banatult de Severinti ", considerate in totala'T intindere, a§a dui:4 cumt rare-orT l'att pututt sttipani BassarabiT din causa ne'ntreruptuluT conflictti cu Ungaria, copprindea in sine intrega Oltenia, partea sud-ostica a Teme§laneT §1 Ha- tegultt. Dobrogia §i Vidinulo ca ce-va detottiaccessoriti,vallea HateguluT intr'unn modti maT durabilt,completezA, adause la nordn cu celle doue ducaturT trans-

6) Cinteoe poporane in ALB:KANDE; Romania lite- 7) swim, X, 8, 447.I' rani,Iaid, 1855, 1n4, p. XIV-XV. 6) zar.vzarz, op. eit., 1, 275-286.--POTS, Die Per- 8) BARIUM, Trassilvania, VI, 127. somemasmes, Leipzig, 1859, in-8, p. 568.-ran, Etymolopisehe Irorsehumpea, Lemgo, 1861, IM-8, 9) mks, IV, 1, 417.-tzar, Dissert., VII, 1844. t. 2, part. 1, p. 170-71.

82 18TORIA TERRITORIALA carpatine de Amla§ti §i de Fagara§a, profilulti territorialti alba MuntenieT One pe la 1400, alle cariTa hotare despre appusti §i resaritti inaintati d'a- lungulti DunariT One la riulti Cara§ti de o parte, Si de cea-l'alta pens la Marea-negra... In acestavasttt spatit vomti aye a ne essercita noT in cursulti operel de fata, pandinda din candtt in candti occasiunea de a precisa §i maT multi sub diverse rap- porturY, fie cronologice set topografice,tote cate s'ati determinatti aci prin nesce trasure approssimative; cu alte cuvinte, decd ni este permisti a recurge la o imagine din tecnica picture, vomit ispravi cu penellulti cela -ce amti schitatti cu carbunele.. § 13.

0 KAPPA A MONTEN/EI DIN SE00/1103 XIV. Inainte de a inchiaia, suntemti datorl a indica perderea unel vechl mappe ita. liane. Pe la inceputultt secoluluT XV ea fusese in manele celebrulul istoricti florentinti Paolo Giovio, nascuta la 1483 §i mortti la 1559, unulti dintre personagele celle maT marcante alle timpulul sett,confidinte anti papilorti Leone X, Adrianti VI §i Cle- mente VII, arnica cu regele Francisco I. Vorbindti sub annulti 1538 despre catastrofa domnulul moldovenesca Petru Ra- re§tt, ella descrie in urn-Z137111 ti moda limitele MuntenieT: aEa privescespre suda, terminate cuDanubiulti. §i attingendua appusti ho- atarele Transilvaniel lOng5 ora§ultt Severing, unde se vedti celle4 minunate co- alumne din podula ha Tralanti, cacT nu sunt tote accoperite cu un e e unariT. ,Despre resarittt acesta regiune are unti lacti plinti de pescl, provenitti din fluviulti aHierasstt, ce locuitoril illanumesca Prutti §i carele ce-va maT glosti se versa in ,Dunare. Despre nordti hotarulti aglunge la riuletulti Holna, §i apol printr'o linia astramba pe uscatti se lassspre Dunare in directiunea insulei formate prin flu- aviula acollo unde ella se divide in cate-va marl crenge, care insula se numTa in aanticitate Peuce, era acuma se dice Barillana. T6te acesta regiune a Romaniese a chiama. Muntenia...DI Dela cine luat'a Paolo Giovio interessanta '1 notita geografica, care intinde Terra- Romanesca in tote lungulo DunariT dela Severint penis la insula Peuce, unde valurile danubiane se crocnesca cu talazurile Marii-negre ? La 1538 o assemenea descriere era degia de -multi unti anacronisma. Dupe 1407, precuma vecluserama maT susti, Kilia incepe a se clatena intre Mol- dova §i Muntenia. Prin urmare, fontana luT Paolo Giovio cats sa fi fosttt cam de prin secolulti XIV, pe canda ItalianiT, copprinclenda Pontulti prin commercia, simtisera din ce in ce maT multa trebuinta de a aye nesce notiuni maT positive despre tote terrele litto- raluluT, danda astti-feliu nascere uneT mappografie illustrate prin lucrarile luT Ascoli, Marino Sanudo, fratiT Pizigani etc. T6te amenuntele narratiunii luT Paolo Giovio ne intarescti a crede ca. ellu va fi avutti de'nainte vre-o,carta genovesa, venetiana sea florentina de pe la 1350-1400, cu aglutorulti card, uitandti diversitatea timpilorti, i0 facea o ideia forte retrospec- tiva. despre Muntenia din 1538. Marinaril italianY obicTnuTatt a boteza italianesce differite localitatT oriental; pre-

T.) PAULIN; JOV1IIII, Ilistorla sul temporis, Paris, 1553, in-f., In Arakiva Istoriatt, II. 80.

STUDIuLt1 1, a 14. 88 acendtt Cetatea-albs in Moncastro, Kilia in Licostomo, Suceva in Canata, Teodosia in Cala §i asa mai incollo. Tan asttl -felTu insula Peuce porta in testuln luT Paolo Giovio numele de Barillana. Acestti termenti este evidamente o corruptiune din Brailana, facendu-ne a banui essistinta in evulti mediti a until stabilimentu commercialn alba BraileT pe insula Peuce, atatti de apropiata si totti -o-data atatti de importantA prin posiciunea sea la gurele Dunaril. PassagTuld despre celle 34 columne dela Severinti, despre laculn de lOnga Prutti si celle-l'alte amenunte din relatiunea luT Paolo Giovio sunt de assemenea In spiritulti mappelorti italiane din veculn de midn-loch, in carT maY totti-d'a-una pe Tanga numile localitatilorti gtissimii nesce note marginale ca acestea : In hoc marl est maxima copia alctiorum..." Locacessim, regio inhabitabilis propter valorem...' Sera, hic nascuntur elefantes.." Mecha, he inveniuntur smaragdi..." 2 De aceTa-sTnatura trebul sä fi fostti inscriptiunile de pe mappa cunnoscuta luT Paolo Giovio: Severinum, hic Trajani ponds pilae XXXIV visuntur...6 Hierassus, ab accolis Pruthes vocatus..." Pence insula, hodie Barillana Confusiunea pe care o observamo in descrierea riuletuluT Hoyna sett a laculul de longa Prutn, este ero§T propriAcartografiel din evulti mediti, precumti si inessac- titatile numerice de felTulti cellorti XXXIV columne in locti de XX.3 Affara de cea indicata de Paolo Giovio, noT nu cunnoscemn nicY o mappa a Munte- nieT din secolulti XIV.

§ 14.

U9IIMAT17. Amti capetatn pent acumti, mergendn passti la passe pe callea analiseT, o perfecta imagine a TerreY-Romanesci. Ecce-o : La sudtmallulti stangn anti Dunaril dela Marea-negra One la Orsova ; La appusn,CarpatiT,formando o curbsin pantecelecariTa, ca sä ni fie per - misty a numi astti -fellu partea'T cea maT proemininte, se copprindea vallea Almasului ; La nordn,erosT CarpatiT, offerindti vedulul o figura cam assemenata cu spatele unuT callt, d'assupra caruTa Fagarasulti si Amlasula pareati a§e5late ca p sea; La resaritn o linia pleca totti din CarpatT in directiuneapTecli§1, catra Ponttl, lAssandti MoldoveT Bacault1,Berladulti, regiunea LapusneT si a BenderuluT One la Akkermanti, ern in partea MuntenieT remanendn restults, inchisti intre aceste punturi margina§e si intre lungulti DanubiuluT, precumn si o buccata din termulti marina. Deca vomit pune acumn celle doue ducaturY instrainate, Amlasults si Fagarasuln, in locultt districtelorti de susti alle Moldovei, maT adaogandu-se vallea HateguluY, o portiune a TemesianeT si possessiunile celle occasionale in Bulgaria, apol Mun- tenia singura, asa dupa cumti fusese in secolulti XVI, ni va appare maT mare de- CAM intrega Romania -units de asta-dT.

2) maim, Geolie., II, peal. 3) DELMER, Sp. ABOHBADH, Viler die Trains. Lief- erme Illoaaabrueeke, Wien, 1858, in8, p. 17, 28. a

34 MORI A TERRITORIALA. Fgra acesta tntindere territorials, mar insotitg negre§itti de mar multe alte consideratiunt, pe cart le vomit desfasura in scrierea de fats, arilfi fostti din partea Bassarabilortl o nebunig a tnfrunta §i untimiracolti a invinge pe nesce regt maghtart ca Ludovicti cellti Mare §i imperatultiSigismundg, cet mat puternict suve- rant at Europe!, sett pe unti cuceritorti de tallia vestitulut tzarti serbescti Stefanti Du§anti, groza Bulgariel Si a Bizantiulut. Muntenia din secolulti XIV trebula sg fie forte, forte cu orl -ce prep, cadaltti- fellaarts fiperitti romgnismulti de pretutindenl, de-multti subgtugatg peste Carpatt §i d'abia rengscutg in Moldova. Istoria crescerit territoriale a Munteniet se pote precisa in cate-va cuvinte : De'ntetu gbanatulti SeverinululD, copprinclendg in sine Oltenia, Hategulti §i partea orientala a Teme§ianet, cite-trelle constituindtl o lunga fg§ig de pamenta intre Oltti §i Carpattcuibti primitivtl allticolonisarit romane in Dacia,simburele intregel romanitatt din evulti media; :;,Pe la 1160 -117o catra Severing se lipesce ducatulti transilvanti allti Fagarasu- lui, s'apot ambele se marescg treptatti prin tom mallulti nordicti allti Danubiulut pene la Kilia ; Pe la 1370 se mat adauga aducatulti Amla§ulut.), Eccti in ce modti,incetulti cu 'ncetulg, Terra-Romanesca agtunge la suprema't espressiune de virilitate, copprinclendti cite o buccatg din Moldova, din Transilvania §i din Teme§iana,astu- felitica a face istoria Munteniel din acea epocg este mat multg sets mat putinti a desfg§ura annallele Dade! Traiane. La sudg, la appusti §i la flora fruntaria presinta unit necurmatti lantg de forti- ficatiun't naturale, combinate din Carpal! §i din Dungre, cela -ce ni esplica pene la unti puntti admirabila forts de resistintg, pe care Bassarabil ati sciutti pururea s'o oppuna la sudti, la appusti §i la nordg tuturorti incercarilorti slavice §i maghlare. La resaritti,din contra, nu era nici untihotarti intre Moldova §i Muntenia, a- mendoue espuse a se usurpa mereti reciprocamente §i mantinendu-se astg-felit1 din secolti in secolti pomulg de zizanig §i de urra. Aci inse unti cuveritti. Bung era Dungrea, cando ne apera contra Serbilorti Si Bulgarilorti ; derg aceta-§t Dungre,atatti de buns, ne-a facutti sg perdemti pe Romanic din Dacia lui Au- reliang. Bunt erati Carpatit, canda ne m'antutati de urgia maghtarg ;derti aceTa-sT Car- pa'l, atatti de bunt, ati impedecatti §i mat Impedeca opera unitatit daco-romane. Rea era lipsa de barriers intre Moldova §i Muntenia, imbrancindu-le la o perpetug controversy ; derg aceta-§T lipsa de barriers', atatti de rea, a venitti apoi sä ag!ute la realisarea uniril moldo-muntene. Totulti fiindg relativg, affarg de Dumneciet ;totulti fiindti bunt §i reti, affarg de Unulticarelesingurti reduce antagonismultila armonia ;istoria se silescea-§! da socotella de rapporturile lucrurilorti sub conducerea Provedintet, adecg de ac- %iunea legilorti fisice §i bio-sociologice concordate de catra o supra-lege...

STUDIULU II.

NO/VIENCLATURA

§1. TERRA-ROMANESCA. NicY o parte a DacieT nu s'a4isavre-o data cu maT multt dreptti: a Terra-Romanescao, In lungulti trilaterti de mallurl, cu Dunarea la sudg, cu Temesulg la appusti si cu 01- tulti la resaritt, incependti gTosti la Severing si perclendu-se sust in acea valle a Hate- guluT, unde vulturulti romanti urmarise pene'n ultimu-T adapostti pe fugendulg dracone allg Dade; aci a fostg totti-d'a-una meduva romanitatiT. Dela Podulti luT TraTanti, Tons Zraiani, pens la Urbea luT Traianti, Vlpia Zraiana, intre celle doue CAT Traiane, cf)iae Zraianae, una longs Oltu si cea-l'alta aprope de Temesg 1, totti peteculti de pamentd maT conserve. Inca intiparita pretutindenT memoria patriarculuT nationalitatiT romane, allg caruTa nume agTunsese pentru strabuniT nostri a fi una cu insusT numele RomeT: u Yids et Vrclo Traianensis 02. Pe la 1532 ung Italianti din Padova, Francesco dalla Valle, visitandg in trecetg o monastire dela Tergoviste, a cercetatti din curiositate pe c alugeriT de acollo assupraorigini- loranationale, cacT illti surprinsese din capulu loculuT intrebarea ce i se adressa la totti passult :a sciT romeinesce?D I s'a respunst : Imperatulg TraTanti, cucerindg acesta terra si impartind'o veteranilorti seT, a facile° Qcolonia romans, erg noT fiindg stranepop aT acellorti ostasT aT RomeT, de aceTa ne si nu- Infiniti Romani" 3. Nicairi suvenirea legenuluT nu s'a pututti pastra maT corrects si maTvilla. Nu este dero de mirare cg, dintre tote terrele romane, Muntenia a fostti pururea cea maT Terrii-Romanscd, pe candu celle-l'alte preferlati a-sT da successivamente feliu de felTu de calificatiunT, maT multg sett maT putinti eterogene. InsisT strainiT T-alt recunnoscutti in unanimitate acesta aureola de prima fiid a RomeT in Oriinte, accordandu-T numaT eT pe termulg nordict allg DunariT numele propriti de Vala-

I)Vechia cart a MuntenieT in ASCHEACH, op. cit., si In mandono in lingua loro Romei perche dicono esser venuti an- FRdHN ER, La Colonne Trajanne, Paris, 1865, in-8. ticamj da Roma ad habitar in quel paese, et se alcuno diman- da se sano parlar in la loro lingua valaeca, dicono a questo 2) NEUGEBAUER, DaCiell aus den Erberresten des Masai- modo : sti Bomineste, che vol dire: sai to Romano ?... Ne ra- schen A lterthums, Kronstadt, 1851, in-8, nr. 4, p. 72. eontono tutta l'historia della venuta di quelli popoli ad habi- 3)Narracione della infeliee morte dell' Sigr Alouis tar in quel paese, ehe fu questa :the havendo Trajano Im- Gritti, reprodusb, dupA unit manuseriptii allii BiblioteeeT St. pre debellato et acquistato quel paese, lo dioise a suoi soldati, Marcu din Venetia In Magyar Tiirtenelmi tar, t. 3, p. 22: et la fees come Colonia de _Romani, dove essendo questi discesi ,La lingua loro e poeeo diversa dally nostra Italians, si di- da quelli antichi, conservano si notne de Romani..."

38 ISTORIA TERRITORIALA. chili setVachiti,pe ca re geografia europea i -lu consacra One 'n clillele nOstre: Valachie, Walachei, alacchia. ArdeleniT ati mersti si maT departe in constatarea prioritatiT nationale a Munteniel, cli- c endu-T purti si simplu : ,`terra , intocmaT precuma Romania( ceT vechi cliceat Romer purti si simplu : Vrbe, sea precumti IndianiTryliciicolossalulul lorti Gangti purti si simplu:

§ 2. ORIGINEA TERMENULIJIVLACH., Aci e loculti sä approfundamt una din cestiunile filologice celle maT controversate. La Slavi si la Germans, adeca la celle doue marl ginti aseclate de vecurT la costele La- tinitatii, termenulu Vlach se applica inteunti modti genericti card tote poporele elite din tulpina romans, era maT in specid card. Italians si Romani, posteritatea cea maT directs. a Romer. Degia classiculti cronicarti moldovenescti Mironti Costinti observa: u Nemtii Italianilorti le clicti Walschen, §i noue Moldovenilorti si Muntenilort era asa : a `Vti alachen ; FrantoziT Italianului ii clicaVallon,§i noue Moldovenilorti si Muntenilort :al ulaques ; Lesii Italianului is clicti 5V/ocit, era noue Moldovenilorti si Muntenilort : CVV-010Sqn I. ET bine, pe unii spiritulti de ostilitate contra Romanilorti, pe allii nesciinta, pe o soma simetria intre elementele unel sisteme artificialmente combinate, T-ati impinsa a trece cu vederea sett a nu intellege acesta universals acceptiune slavo-gormand a termenuluT Vlach in privinta tuturorti Latinilorti. Nu vomit spune nemicti despre vechTa poveste babescd a ahatmanuluT Flacons dela care s'arti fi urclita numele Vlachia, nicl despre o multime de alte derivatiunT, demne a figura numaT dory, in catalogulti doctelorti escentricitati alle mintiT umane3. Nu putema inse a lassa la o parte cu indifffirinta teoria ce-va mai seriOsa, in puterea cariTa termenula `Vlachn'artlspecifica o origine nationala, ci numaT si numal o professiune, fiindli-ca slavonesce acesta cuventti ara fi insemnandti pe dobang4 Ore nu s'ara pute pretinde cu aceTa-sT apparinta de dreptate,caSerbil si chTara Slavii in genere nu sunt o ginte, fiindti-cd robii se numiaa ldtinesce servi §i sclavi? Essistd o regula elementary in studiulti numilorti proprie: nemini, fie individa, fie poporn, nu-sT da si nu primesce de build. void o porecla putint magulitOre5. Principil muntenT in tote crisovele lorti slavice si grece se intitulezd cu mandril: a domni alVlachiela. Diplomatica din secolulti XIV nl procura nenumerate probe cumti-ca Romanis se fhlTat a fi `Vlachs, purtanda ambele numl, cello internti si cello esterna, cu aceTa-0 multumire de amorti propriti nationale. OrT-catti de democratica art fi o nationalitate, totusT traTuld de stand nici chiarti in OdisseTa luY Omerti nu constitud o distinctiune onorificd. Ore numaT la Romans sd fie o esceptiune? Adeverula este O. nici o limbs slavica, dera nicT una, nu numesce pe cTobanT v/dcht.

1) Letop.) 1, 9.Cf. MURGU, Bowels dass die Wallachen lui-meme un nom Tea honorable: taint d'humilite ou de sot- der Romer unbezweifelte NachkOmmlinge sind, Ofen, 1830, tise nest pas dans la nature. Un nom offensant pour la nation in-8, p. 3 sqq. qu' it design° lui a ete impose par un autre peuple, et non 2) URECHIA., LOt0p., I, 97. accepte par elle; ou bien it ne notes est parvenue que traduit LAURIANU, Tentamen eritieum in originem Hume inexactement." yalachiete, Vienne3, 11xa40,, in-8, p. XVIII, nota. 6) Diploma din 1362, in FEAR, IX, 3, 602: nostrum dilee- 4) MAIKOV, Istoria stbikoga naroda, Beograd, 1858, in-8, tum Olachum, comitem Ladislam ..." Diploma din 1291, in p. 346. TEUTSCH U. FIRNHABER, 167: IIniversiS tsobilibus Saxonibus, 9SALVERTE, op. eit.,II, 135: Jamais peuple ne nest donne Sieulis et Olachis..." etc.

STUDIULLI II, 12. 39 De cAte on Romb.'niT ceT neo§i se intemplat a fi tott-d'o-data §i pastor; ceTa -ce se vede Si se vedea cam adesst mat cu soma la ceT de peste Dundre, SlaviT din vecinetate li cliceati tott VlachT ca §i mat 'nainte, cad prin pA.storid nu-§T perde cine-va nationalitatea. NoT desfidemt pe orl -cine a ni arreta unde-va unti singurti testuletti catt de mica, in care vre -untl pastorti serbg, boemi, russu, bulgarg sett polonzi, avendu-0 caracterulti set nationalt bine specificatti, sd fie numitti vlach". Se maT pretindea cd §i la ArnautT acestt terming art fi sinonimtl cu crolang. 0 cunnoscinta maT de aprope cu limba albanesd constata cd s'a commist §i aci o errOres. SerbiT catolici Si mahometanil din Bosnia satirezd une-orT cu epitetulti de VlachT pe Ser- biT ceT ortodosse ; derti causa acestel confusiuni este cd numaT intre Romani nu se gassesct peste Dundre rnahometanT set catolicT, top pen6 la unult fiindt ortodossT, astt-felid cd numele de Vlachti s'a confundatti acollo cu ideia de ortodossid. In tote fonta'nele istorice alle Slavilorti Para esceptiune,Vlachdenata pururea o fiintd la- find, chTartl acollo unde romanimea s'a desnationalisatti cu timpulti, buns -ord in Dalmatia Si 'n Moravia". Satrecemti la o aka serid de adversarT. LuT Dobrowsky §i luT Schaffarik nemini nu li pote contesta sceptrulti de regi aT limbis- ticeT Si archeologieT slavice. AmbiT sustinil cd termenulti Vlach arts fi insemnandd in fellurite dialecte slavo-germane pe Celt; dela carT, in consideratiunea §ederiT lorti primitive in Gallia Si 'n Italia de susti, numeles'ar0fi latitt apoT inteunt modti abusivti assupra nationalitatilorti romanice posteriore de acollo. SlaviT Si GermaniT nu numescti pe FrancesT §i pe ItalianT Vlachl din causalatinitatii,ci din causa celtismuluT. Acesta'T pe scurttl teoria luT Dobrowsky Si a lul Schaffarik". Ea se distruge prin o singurd intrebare. De ce Ore SlaviT §i GermaniT numaT pe CeltiT ceLlatinisatT T-att numitti 'Mehl? De ce nicT o data n'ati numitt astt-feliu pe CeltiT ceT nelatinisatT? Prin urmare, termenulti ..nu se refers la fondulti celtict, ci unicamente la actulti de lati nisare. Schaffarik §i Dobrowsky affirms, derti nu probezd.

7)MIKLOSTCH, Lexicon Palteoslovenieum, Vindob., 1866, his 1000, Wien, 1866, in-8, p. 22b : Als die Slovenen im ffinf- in-8, p. 68, dupii, multg, bfittaig, de earl reusesce a adduce ten Jahrhundert die Ostlichen La3nder der thrakischen Halb- numaT doue essemple in astA materiA, cartsiacellea se referli insel eroberten, wurden die Dako-Romanen des rechten Do- ambele la elobanil Romani" de peste Duniire. nau - ufers theils auf das linke gednengt, theils each We- sten, Norden and Sfiden versprengt. Ein theil scheint cord- 8) SALVERTE, op. cit., II, 107: Vlach ou vlachi, en alba- lich von der Save, in die spitter ale kleine Walachei bezeich- nais signifie pasteurs; tel est, suivant M.Pouqueville,le nomnote (legend Slavoniens, ein anderer gegen das adriatische national des Valaques nomades; les noms qu' ils recoivent Meer hingezogen zu sein, wo eM zwischen Dalmatien, Oroa- des Tures et des Grecs ont la meme signification (FOUQUE- tien and Bosnian gelegenes Gebiet ehemals Wlachien hiess. VILLE, Voyage dans la Greee, t. 2, p. 161, 206-11 sq.) M. Beiderseits wurden die Dako-Romanen slavisirt. Insbeson- Constantin Polychroniadbs, natif du canton de Zagori en E- dere waren die Morlachen, welehes Wort aus Maurovlach pire, que j'ai consulte ste ce sujet, nie que vlach ait jamaissi- (schtoarzer Wlache) entstanden ist, urspriinglich solcheDaco- gn*pasteur en longue schip ou albanaise."De aceTa-¢T na- Romanen; slavisch nennen sie sich noch jetzt Vlach, also mit tura este assertiunea lui FRAAS, ap. ROSLER, Rom. Stud., jenem Gemeinnamen, der bei den Maven seit jeher fur Romer 119, eumti-d, grecesce BAcixos insemna. pe Terranu. TerraniT oder deren Stammverwandte ilblich war. Audi die nun gam romdini din (lreeia sunt MoIxes, da; Inse numaT terranil roma/a. slavischen Walachen der mahrischen Karpaten durften dim - 8)KARADZIT',Lexte011 Serbico-Germanieo-Latinum, Vin- lichen Ursprungs sein." dob., 1862, in-8, p. 68: Srbi zakona Turskoga u Bosni i n 11) SAFARJK, Slowanske starozitnosti, Praha, 1837, in-8, Hertzeiovini, a tako i oni zakona rimskoga, kako u Bosni i u p. 196-201, 307-8.DOBROWSKY, In MUELLER'S Nestor, Berlin, Hertzegovini, tako i utzarstvu Austriiskome izvan Dalmatziie 1812, in-8, p. 183, si'n Jahrblicher der Litteratur, Wien, zovu i to kao za porugu Vlasima brat'u svoiu zakonagrez- 1827, t..,37 p. 13-14, ap. sAnta.m, 199, nota 37.Of. SCHAF- koga." FARIK, Uber die Abkunft der Slawen, Ofen, 1828, in-8, p. 10)SIRECZEIC, Entstehen ehristlicher Belch° vom J.500 156-7,

40 ISTORIA TERRITORIA LA. Din contra, eT cada in peccatula de a cita unti anticti annalista germanti, carele dtirama propria lord assertiune. Intr'o cronica anglo-sassona din annulti 6 o locuitoriT din Gallia, de-multt latinisatT, sunt numitT:-qalwalas,adeca .al-Valas seaalti-Romani'. Cuventulti Walas, una din formele celle maT obicinuite alle termenuluT 'Vlach, semnifica aci anume pe LatinT". Cumti der° concords acesta cu doctrina luT Schaffarik §i Dobrowsky? MaT este ce-va. RomaniT dela Dundre nu numaT cd nu sunt semi-GallT, ca FrancesiT sets ItalianiT dela north', derti nicT macarti nu se invecineza cu vre-una din poporatiunile celtice. Atunci de ce ore SlaviT1iGermanic IT numescti 'Vlach a, ba Inca. maT cu preferinta, ca §i canda tocmaT in CarpatT arts fi fosto taxis celtismuluT? SA analisamli maT departe. Cronica russl a calugerulul Nestorti din secolulil XI copprinde in sine tote intellesurile termenuluT 'Vlach. In doue locurT ea numesce asta-felia pe locuitoriT ceT romanisatT aT GallieT". In alte doue locurT, confundandti pe SlavT cu DaciT, ea da, numele de "Vlacht cuceritOre- lora legiunT romane alle imiieratuluT TraTana". In fine, totti ca VlachY apparti intr'insa, in legatura cu RomaniT luT Traianli, RomaniT de asta-dT, povestindu-se allungarea lord de catra invasiunea maghiara15. A§a dera in limbagiulti nestorianti, ca §i'n cronica anglo-sassona de mai susti, celle maT vechi documente in acesta material 'Vlach se applicg. esplicitti la differitele forme alle ele- mentuluT latinti, nicT decumtl la Celli. FrancesiT, in carT prototipulti celticti e cella maT pronuntatti, rare-orT §i numal prin esceptiune sunt numiti Vlacht, pe candy RomaniT, in carT celtismulti e ca Sinulln,1iItalianiT, in carT ella este de totti partiala §i cu multa anteriorti primer apparitiunT a Slavo- germanilorti pe scena istorieT, sunt v/achisart-aprOpe tota-d'a-una. MaghiariT, veniti in Europa in secolula IX §i pe carT nemurile limitrOfe IT familiarisarA cu nomenclatura diverselort popOre continentale, numescti cVlacht, adeca iota §i Vlas, nu- maT pe Romani §i pe ItalianY. PoloniT Si BoemiT de assemenea. MuscaliT, SerbiT Si BulgariT numaT pe RomanT. In fata acesteT statistice, ca sa ni fie Tertatti a ne esprime asta-feliu, se spulbera ipotesa celtica.. MaT este Inca o opiniune, patronata de o stoma de filologl de prima ordine, dent care totu§1 nu resists la cea anteia attingere a criticeT. In antica litteratura indiana, orY -cine nu sciea limba samscrita se chiama miedha, cuventa derivatti din verbulti nilecrh, a vorbi inteunti modti inglimatti", adeca intocmaT idea pe care o esprimati Ellenil prin pcippapocil. ET bine, uniT §T-ati inchipuitti ca. 'Vlach arts pute fi o simply, modificatiune din atlectlia, in-

12) MEIDINGER, Die deutschen Volksstlimme, Frankfurt, 15) Ib., p. 12: Ergri prognasza Vlachy i nasliedisza zem- 1833, in-8, p. 108: Gal-Wealas, Gal-Walas, Gar-Walas, liu..." filr Galli, Galissche 1Valchen, and Gal-Weala-ric, filr Gallia." 16) Cellti mat bunil essemplu, Imprumutatti din Mimansil, 13) EsTOR textum russioo-slovenicum, ed. Miklosich, VindobT367, in-8, p. 2: ,do zemli aglian'sky i do vlasz'szky... vbdTin COLEBROOKE,Essais SUT la philosophie des Hindous, Agliane, Galiczane, Vlachove..." trad. Pauthier, Paris, 1833, in-8, p. 138, 307. Cf. LASSEN, 14) lb., p. 8: Vkichom bo nasz'd'szem na Slovieny na Du- Indisohe Alterthumskunde, Bonn, 1843, in-8, t. 1, p. 866. naiskyia..."P. 12: ,Siediachubo tupriersde Slovieni, i Via- 17) ARISTOpHAN., Ares, vers. 200. -- HERODOT., II, 168. -- chew priiasza zemliu." owe., Trist., V, 10, eto.

STUDIULU II, S 2.. 41 semnandt din puntulti de vedere allti Germanilorti pe torf aceT ce nu vorbTati nemtesce". Acesta ipotesa se ciocnesce cu urmat6rele obiectiunT: I. Pentru a se puts admitte probabilitatea uneT transitiunl fonetice din atllaha in Vali se certi nesce forme intermediare, carT tnse nu essista nicT tntr'o limba indo- europea; 2. Verbulti samscritA mleclh s'a conservatti pens asta-clf la Slavi, anume mrczati in intellesu de a tace, de unde la RomanT mu/comiVceia-ce probe ca nicT substantivulti samscritti mleclha n'arti fi perdutt sonulu m; 3. Limbele germanice nu ni offers absolutamente nicT unti derivatti din verbulti mlScth, incatti chTarti de retineati elle substantivulti mlecrha, fie §i sub forma de vlah, toto Inca n'arti fi sciuthsa-Its intrebuinteze in simtuld cu care, clecimT de secolT inainte, ilia intrebuintati IndianiT. 4. Nu se pote da nicT unit essemplu de ml samscritA trecendt in vi germanti, incatti nu se affla in fav6rea etimologieT propuse nicT macarti o semi-proba prin analogic. 5. Din contra, de vreme ce TeutoniT prefAcurg. pe boemulti `Itawa in Moldau19, propensi- unea limber germane se pare a fi de a schimba pe vl in ml, era nu vice-versa. MaT in sfer§itti, nicT unit argumentit pentru Si maT multe obiectiunT contra, este unti bilantti destullti de elocinte. Derti atuncT de unde ore se trage termenulA Vlach?.- SA stabilimti maT anteiti, ca unit punctit preliminariti de prima importanta, ca Germanil cunnoscusera pe RomaniT cel vechTapoT pe Neo- latinl inainte de a deveni acestiTa cun- noscutT Slavilorti. CTocnirile Teutonilorti cu Italia erati f6rte desse §i forte crancene, pe candti nicT nu se plamadise Inca essistinta nominala a Slavilorti. Prin urmare, termenulti V±/±h in intellesti de Romanus sett Eatinus Slavic l'ati luatti dela GermanT. 0 data wc)atg, acesta bass, care offers tOta certitudinea uneT assiome istorice, incatti anti fi absurdti a pretinde contrariulit, trebuT sä recurgemii acumti la limbele teutonice. In tote dialectele germane radicala val, devenitS val±d sett val+t prin suffisti, insem- nal a stapani set a domni". De acollo deriva, fara cea maT mica modificare fonetica a radecineT, diversele forme germane alle termenululVlach. La ScandinavT, Italianulti ski Francesulti se numesce Val-r Si Italia set Francia Val-land; in limba germana media : Val-hes,SiV al-holant, de unde adiectivultiVal -hest, din care s'a formatti modernulti `Welsch; Si asa mar incollo. MaT pe scurtti, Roma dominandt lumea, « Romanos rerum dominos.", pe candti alt cunnoscut'o TeutoniT, acesta trAssur5, caracteristica de stapanire, universalA. s'a resfrantti in numele germanicti allti tuturordLatinilorti. Totti asa Persil din anticitate numTad pe ScitT Saka", dela radicala cakes, stapanti, domnti, forte, ceTa -ce face pe Pictet sä observe : uRien de plus naturel que d'appeler les puissants, ales forts, des peuples redoutables par leur nombre, leur vaillance et leurs perpetuelles aagressions n ".

18) KUHN , Zeitsehrift filr vergleiehende Sprachfor- 1818, in-16, t. 1, p. 190. Mal eu semi;, vecll : DIEFENBACH, sehung, Berlin, 1862, in-8, t. 2, p. 252, 280.MAX MUELLER, Worterbueli der gothisekeLbruche, Frankfurt, 1861, in-8, La science du language, Paris, 1867, in-8, p. 103. t. 1, p. 176-7, unde adduce in comparatiune, Intre eelle-l'alte, 19) wRTIUS, Grieehische Etymologle,Leipzig,1869, in-8, euvOntulii v 416, magnus, exceisus. Pentru radicala p. 640. samseritil, EICHOFF, Parallels des langues de l'Europe et 20) GAUGENGIGL,I1t08te Denkmiiler der dentsehen Sprit. de Pilule, Paris, 1836, in-4, p. 328. ahe erhalten in 171filas, Passau, 1849, in-8, t. I, p. XLVII. 21) VIRG., Aeneid., I, 282. GABLENTZ U. LOEBE, GliiiiSarlum der gothisehen Sprach°, PriHERODOT., VII, 64. Leipzig, 1843, in-4, p. 184.---nurrmAmi, Lexicologus, Berlin, 23) Origines indo-europoennes, I, 87. 8

42 . ISTORIA TERRITORTALA. PrimindO maT tarclitt dela TeutoiT termentilti Vlach, SlaviT rat applicatt la rondulO lort card. Roma §i cO.tra fiiT eT ceT maT apropia;T de centrultt EuropeT ItalianT, FrancesT, Romani. Derti renumele, cresce prin trecere din loco in locti. La GermanT Vlach desemna numaf regalitatea RomeT; la SlavT, pe longs acesta notiune de imperiti, s'a maT brodittl acea de colossalitate. Void, care nu este decdtti o forma a numeluT `Voloch ",insemnezd in limba paleo-slavica pe gigante 2 5. La SlavT, pe carT positiunea geografica iT Linea departe de sfera conflictelorti cu Ro- mania, 'Vlach n'a scdclutt nicT o data. la o sernnificatiune triviald sett ingTositeria. GermaniT, din contra, umilindti §i cucerindti pe la inceputulti evuluT medico maT tote terrele latine din Occidinte, s'ati veclutO d'o-data stapanT aT Romanilort, adec5. domni actualT peste fo§tiT domnT aT lumiT ; qi acesta schimbare radicald in natura relatiuniT internationale n'a pututu a nu produce o modificare analoga in limbs : termenulti Vlach a capetatd in unele dialecte teutonice o insemnare diametralmente oppusa ceHeT vechT. alliscus, eallt, gall, desemna la SassonT pe robt §i pe strainti 26. Inse tott a§a de giost, ba chiarti §i maT glosti pot; descinse in acella-0 timpti la FrancT ski la LongobarclT cuventulu Romanzts ". ChTarti la noT in Romania, pe data ce boieriT incepusera a crede csunt SlavT sett GrecT din causa cultureT slavice §i grece, vorba a Rumanii» agTunse a se intrebuinta One adi- niorT maT cu soma in intellesti de claca§ti, de sclavt, de plebe. In cadere, ca §i 'n marire, ambele espressiunT mergeati brake la bratti. cPachgfiindti sinonimti cu RomanU, a§a dero Muntenia, Prni-Romanescii prin escellinta, a fostti totti-d'o-data prin escellinta Vlachiei settalaehid. E remarcabilti. unti actti papalu din secolulti XIV, in care ne intimpina amendoue aceste numi legate la untilots. La 1345 papa Clemente VI, indemnandd la catolicismti pe domnulti muntenescti Ales- sandru, tatalo luT Vladislavti Bassarabti §i anti luY Radu-Negru, scriea intre-celle-l'alte: "In Ungaria, Transilvania, Muntenia §i Sirmia locuescU VaChit-.Romani D. Testulti latinti sund : Vlachi Romani, commorantes in partibus Ungariae, Transilvanis, Ultralpinis et Sirmiis. ApoT maT gTosd in aceia.:W bulb nobilimeaplpTebiaMuntenieT sunt numite ero§T: V/achi-Romani. Latinesce: e Aliis tam Nobilibus quam popularibus Vlachis Romanis n " Aro urma der° cam prima gIumetate a secoluluT XIV pent §i Scaunulti Apostolicti va

24) In cronica russli a luiNestorli, dung, manuscriptele cella lOet Wallum vocant." Of. NEUMANN, Die Volker des slid. mai vechl, In loch de Woloch se puns Wolot, precumii arreth lichen Russlands, Leipzig, 1847, in-8, p. 149. scotozER, Nestor, GOttingen, 1806, in-8, t. 2, p. 81, si TATI- 27) GUIZOT, Essais snr Phistoloe ae France, 9-e ed., Pa- SCZEW, Istoria Rossiiskaia, Moscva, 1768, in-4, t. I, p. 306. ris, 1867, in-8, p. 173: ,,Le Barbara valait d'ordinaire plus In bulla papal& din 1234, ap. THEINER, Monum. Rung., I, que le Romain, le proprietaire plus que le simple colon, l'homme 131, tottl astii-feliu se numescil RomaniT: quidam populi quilibre plus quo l'esclave." D'o parte Germanulii, proprietarulii, Walathi vocantur... cum eisdem Walathis..." Volot so con -°multi liberil; de cea-l'alth Romanulii, clOcasuld, sclavulii ; trage slavonesce In Flat, ca §i Voloch in Vlach: ve0 MELO- doue scare forte caracteristice. Of. LI UTH PRANDUS, scriitorht SICH, Lex., 66. din secolulii X, aped DU CANGE, elossarInm media) Greci- 26) czuucow, Abevega rnsskich suievieril, Moseva, 1786, tatis, Luzduni, 1688, in-f.03. 130, verbo Towaros: quos nos, in-8, p. 69: Woloty, sit straszilisoza byli velikany i znaezili Longobardi scilicet, Saxones, Franei, Lotharingi, Bajoarii, u Slavian tozse cztou G-rekov giganty."Of. REIFF, Diction.Suevi, 9urgundiones, tanto dedignamur, ut inimicos nostros naire Russo-Francais, Petersburg, 1836, t. I, p. 89: Weld commoti, nil aliud eontumeliarum, nisi Romane, dieamus, hoc ou Wolot, giant." solo, id est Romanorum nomine, quidquid ignobilitatia, quid- 26) DU CANGE, VI, 962: Waliscus, Wealh, sax. mancipi- quid timiditatis, quidquid avaritice, quidquid luxurie , quid- um..."Ibid verbo Wanus: Silvester Giraldus in deserip- quid mendacii, into quidquid vitiorum est, comprehendentes." tione Cambrite, cap. 7: Saxones lingua sua extranewmquent- 1)THEINEN Mon. Hung.) 1, 691.

STUIMPLU /4fS Ale fi aflatti degTa prin missionarii self am&tdoue denumirile genetice alle Munteniel; noT inse banuilnd ca 'n bulla de maT susli oats sa fie maT curandu :a Olachi Womani. ceTa -ce editorult a pututd citi a Olachi Romani» numal din causa identitatiT maiusculelorti R§17( in paleografia latina din evulti media. trra-Romanl'scci Si Vlachia sunt doue forme nominale sub carT ni se presinta ideia Sta- tuluT Muntenia : o forma indigene, nascuta §i conservata in propriulti grain alld poporuluT, §i o forma essotica, data noue de earl nemurile invecinate,derd adoptata din parte-ne de buns -void. 0 comparatiune va face §i maT limurita differinta intre ambele. Vlachia pentru Romani este ca Bohemia pentru `Cecla sett 7iungaria pentru ataglaarY, la carT papismulti introdusese officialitatea latinitatiT, intocmaT precumt patriarchismulti furi- vase la noT slavitatea cea officials, ert o assemenea bifurcare limbistica nu putea sä nu adduce naturalmente cu sine desfacerea numiriT nationale ero§T in doue : originals §i tradusa. Acumti inse, candu nu maT essista nicairT cultulu ex-officio alld unuT dialectti straind in dauna vorbeT pamentene; acuma, calla catolicismulti nu maT impune nimenul pe (Tater- noster§i ortodossia pea otcze-nasz» sat 7ccitsp-tiLvI acumaCechulti, ori-unde do peste Bohemia, o retraduce prin "Gzecity; ori-unde da Romanuld peste Vlachia, cats s'o retraduca prin Prra-Romanescii. Astd-feliu ad Si facile° parintii nostri in secoluld XVII, candti limba romans incepu a re- 1?indkcacu 'ncetuld drepturile selle. Diplomele celle slavice alle luT MateTu Bassarabti pOrta tott-d'a-una `Vlachia :a zemlia uggrovlachiiskaiaD ". In crisOvele rOmAne alle acelluia-0 principe ne intimpind pretutindenT inlocuirea acestuT cuventti prin PiTa-Romanesca 3 °. Pe malluld sudicti allti fluviuluT, acestli epitetti se dedea in evulti media mai cu preca- dere territoriuluT intermediart dintre Epiru Si Tessalia aI, unde penli acumti, inchisa ca intr'o scoTca de mung, palpita vivace Si resistinte insa-§T Anima romanimiT ti ans-danubiane". Doue Vlachie. CeTa-ce a fosttt pentru Dacia luT Aurelianti-Vlachia dela Pindtl, pentru Dacia luT Tra- Tanti a fostti Vlachia dela Severing :unti cremene, din care la momente predestinate scapera cu putere scinteia romanismulut Acesta analogic intre celle doue Terre-Romanesd),t ambele carmace alle mi§carilorti de rede§teptare nationala pe cate o lature a DanubiuluT, ne conduce pe nesimtite la cer- cetarea unel fase nominale forte importante, care se paruse unora a fi fostu introdusa intr'adinsti pentru a nu se confunda cumtl -va Vlachia carpatina cu omonima sea din Hemtl.

§ B. UNGRO-VLACHIA. Incependd din secolulti XIII §i pens pe la anulti 1700, MunteniT nu incetat a adauga pe und misteriosli Vngro catra numele cells radicals alit Vachid.

21)) VENELIN, 301-324. 32) FALLMERAYER, Fragments ans dem Orient, Stuttgart, 30) Sute de documente in Archivulii StatuluT din BucureseT. 1845, in-8, t. 2, p. 240: Die Wlachen Thessaliens nennen siech wie ihre Sprach-und Stammgepossen in den Donau- Si) xeOvix a Tic Poipovias, in BucHoN,Chronique de la con- Fiirsterthitmern ebenfalls Bomanen, sprechen ein verderbtes quete de Constantinople, 6crite dans les premieres anneesItalienisch unnaben gyres Hawirtsits auf dem .Y.amnt and du XIV sled°, Paris, 1825, in-8, p. 76: den beiden Seitenabhangen des Pindus,in den Quelisclauch- .. aii915renc Tic BAaXiac %ca. ;Inc Vic 'Ellticrog, ten des Peneios anal seiner Nebenflusse, wo die bizantinische "TielleTag, Teiv 'Ionovivu3s,xc lov rot AacinOTciraM..." Geschichte des eUften gTalarhund,erts Ihrer sum erstenmal ge- Despre hotarele acesteT provineie ve41 totii acollo p. 20, 209, denkt." Cf. PHILIP.PII)ES, larovico plc TovAcovvicts, dettpitz, 210. 1816, in-8, t. 1, part, 2, p. 30 sqq.

44 ISTORIA TERRITORIALA Scaunulti metropolitanti alto TerreT-Rom'aneseT, urmandu uneT archaice datine pe care neminT n'o maT precepe, persists pene asta-dT a fi archiepiscopatti alld Vngro-vlachict. Ce insemneza Grp acesta Vngaro-Romanici? Multi s'atl ispititti a deslega cimilitura. NeminT Inse nu-T da de capeteTu. SincaT dice : Valachia se numesce Ungro-vlachia ca sd se osebesca de cea din Tessalian I. 1Reposatulti Seulescu maY amplified acesta affirmatiune : MunteniT sunt numitT Ungro-vlachT spre distingerea Vlachilorti MoglenitT din Macedo- nia §i Tessalia a 2. Asa sä fie? NicT o umbra de probabilitate. Muntenia nu se temea a fi luata vre-o data drepttl Vlachia dela Pindu, fiindt despartite una de alta nu numal prin Dunare, dert si prin BalcanT. Decd, era vorba de o assemenea temere, maT de grab, trebuia sa se sperie BassarabiT de a da terreT lord unti nume care o espunea mereti a fi considerata ca unti singurti corptl cu Ungaria. Departe de a preveni vre-o confusiune in nomenclature, Vngro-vlachia impinsese pen6 si pe cronicariT moldovenT din secolult XV3 a amalgama adessea pe MuntenT cu VngurZ, ert biografulti luT Negoia Bassarabti, scriendt pe la 15 2o, califica maT pretutindenT Terra- Romanesed : yannonia'4. A-sT impune dert unti nume, maT allesti acella de Vngro-vlachici., numaT si numaT din gustulti de a caracterisa astri-felTu differinta positiunii lord territoriale in rapporttl catra departata si inoffensiva alogieno-v/achid, art fi fostil pentru MuntenT o metafisica. Cantemirt dice: a GreciT 1T-a disci Ungro-vlachT si terrei Ungro - vlachia ApoT maT giosd : uGele ea unii din scriitorT, in diplomatele Domnilort Munteni si 'n alte cartT, nesoco- utindt ce cinste copprinde numele Romant, scriti numele de GrecT imprumutatti Ungro- uvlacht, adeca cacT sunt maT aprope de hotarele unguresci, sett cad Radu-voda Negrulti adespre terra unguresca a venitdp6. Cantemirti mai adauga, in sfersitt, ed. numele turcescti and MuntenieT, 2(ara-3flak, macart-ca. se traduce litteralmente aNegrult-Vlacht1dert in reahtate nu este dealt o des- figurare fonetica a cuventuluT Climpo-Actx6c, fiindt-ca : Altmintrelea art fitrebuittl sä fie alto nemt carele sä se chiame ilk-cYflak, adeca uVlachti-Albt, si impotriva acelluTa acesta sa se chiame Vlacht-Negru, care nicI a fostti, unici ester ". Sorgintea espressiunil 2(ara-3/lak o vomtl desbatte maT la valle, ca si fantastica descallecare a luT Radu-Negru din .terra unguresca.. Aci ne marginimtl cu remasita assertiuniT: Ungro-vlachia de vrigine grecesca. Pentru timpulti anteriorti annuluT 14.00 Cantemirt cunnoscea unti singurti Bizantinti, carele si acella intrebuinteza intr'und singurti loch clicerea Vngro-vlachid, anume imperatulti Ionti Cantacuzenti pe la 132.52. Oare din acesta unica mentiune isolate se putea induce grecismulti cuventului?

1) Croniea, II, 316. 6) Cronienlii, II, 82, LXXXIX. 2) Odlliitorla, In Buelmulti, 1863, nr. 66, p. 263. 6) Ibid., 83. 3) Mal susd Studiuld 1, § 3, notele 6, 7. 7) 9 Arehiva 'storied, t. 1, part. 2, p. 144, 160. 8) Testuald ap. RoSLER, Rom. Studien, 296, nota 2.

STUBIULU 11, 1 3 46 Prininnalta'lpositiune autorulti grecti, din actele diplomatice dintre Muntenia si Con- stantinopole, nu putea a nu sei titlulti pe care silt dedeati DomniT MuntenT in secolulti XIV de cate orT eT scrieati grecesce :aueivr% na; Otrrrpo(3)axfac, precuma este bung.-6r1 inscriptiunea ic6neT luT Vladislavti Bassarabti de pe la 1365, conservata in Lavra SantuluT Atanasiti din Muntele Atone, de unde a desmormentaeo d. A. Odobescu. In urma luT Cantemirti s'at maT scosu la lumina Protoc6lele PatriarcatuluT Constantinopo- litanti dintre 1315 140 2, Muntenia este numita acollo pretutindenT: OtirpoPX«xfa. De ce inse ? Pentru ca asa se intitula a marele-voevodts. Alessandru, tatala luT Vladislavti Bassarabti, in correspundinta'T bizantina din 1359: ,0 &mit:sato; Or; Ooif36Ba5 nal caleivrtx iris% OtryypogXaxfae. Scaunulti patriarcalti trebuTa negresitti sa-T respuncla totti astti-feliu, cacT de pe aTurT nu putea afla cumtl sä-lti chiame inteuna modtl officialli :,,D,Tevicrucce,01.DIST6TOCTS, tbapOUkaTS, !Air f3o1136aa xa1 Zebu( 7cdo% Urtypoi3Actxfac, &v diyfy nveop.au rip:ukase, woOetvdurce uli Tijc.11.1.61vp.e.rptOrtyros xilp'AV- gavSpe4 9. Georgia Codinti, scriendti degTa in secolulti XV, ni presinta la rondula sell clicerea Vngro-vlachia"; derti ella o cunnoscuse anume din archivulti Patriarcatulul Constantino- politanti, precumtl o demonstra espressiunea luata de acollo : parrponoXivic p4pou5 OirtypoPXax(acii. Affarg. de Cantacuzents, de Protocole si de Codinti, acesttl cuventa nu se gasesce nicairT 'in ceT-l'altT scriitorT bizantinT. Pe la 1400 vulgultl din Ellada numTa Terra-Romanesca curatti numaI : BXax(a12, intocmaT precumtl IT 1icea pe la 1300, cu unti secolti inainte, Bizantinultl Niceforti Gregora ". Toth asa scrieati GreciT ceT stabilitT in Muntenia, din carT uniT reusTati a se urca la celle maT inalte demnitag alle StatuluT". Vngro-vlachia era reservata actelorti domnescT si metropolitane. Din analisa lul Cantemirti,incaT si Seulescu, noT amts dobanditti pene aci doue convictiunT: r. Numele Vngro-vlachia nu s'a impusti MuntenieT ca unti simplu miclu-loch de a o deosebi de atogleno-vlachii ; 2. Acesttl name ni appare ca o propria creatiune a Muntenilorti, nu ca unt imprumutti. Derti care 'T este intellesula ? Ghicitu-l'a cine-va? Pray", Gebhardi16 §i Engel" vecla in Vngro-vlachia o proba despre antica suzerandate a cor6nef SantuluT Stefanti assupra Terrel Romanesci. Nemict, in adevrts, nu se pare a fi maT probabiltl la prima vedere. D,Riisler etta cumti resuma §i completeza. teoria predecessorilorti seT: .Cumti-ca voevodatulu muntenti fusese dintru 'nteit numaT o provincia a regatuluT ungarti, radicandu-se apol abia la trepta de domnia vassals, doveda este insu§i numele terreT, Ungro-vlachia, usitatti in propriele diplome alle voevoclilorti munteni 0".

9) Acta Patriarchates Constantinopolitani, ed. Mildo- vooroaov xal Zovercivov toti chez', rMara. .."Datula ace- sieh et Muller, Vindob., 1860, t. 1, p. 383, 386, ete.T6te ac- stel inseriptiunT este de pe la 1450. Of. CHALCOCONDYLAS, tele relative la Rominia Runt traduse de reposatulil SCAR- lib. IX, p. 608. LATU nosErntodiarulfiEeelesia, Bucuresel, 1866, in-4. 15) Dined., 121, 139. 10) De ofReils ecelesies et mate Constantinopolitame, ed. Gretser, Paris, 1625, in-f., p. 129. 16) Glesah. d.Pal., 283, nota f. 11) Ibid., 130. Arta Patriarchates, 535. 17) Geseh. d. Pal., 148.Gesch. d. Bulg., 440, nota u. 12) MAZARI, Dialogi mortuorum, in Biblioteca National& 18) Rom. Studien, 309: bass die walachische Wojwod- din Paris, MS. gree. nr. 2991, lettre A de l'ancien fonds, p. schaft zuerst als Provinz der ungarischen Krone Geltung ge- 473 verso : TO cleteav Mao" 1603v ea Maxims" etc. wann, dass die Herrscher sich nur in der Anlehnung an Un- 18) Ap. STRITTER, II, 205. garn erhoben, zeigt die Bezeichnung Ungroviaehia als Bezeieh - 14) MONTFA.UCON, Palreographia Grseea,Paris, 1708, 111-8, nung des Landes, gebr mat in den eigenen Urkunden der p. 80: tot') ireq.urecirov avovvog smog liocivvav101.7Pao- walachischen Wojwoden.6

46 'STOMA TERRITORIALA. Pray, Gebhardi si Engel nu demonstrati nemicti. ET deduceati purr si simplu printr'unti glocti de cuvinte, cuma-ca. Vngro-vlachia, de Ord ce copprinde in sine numele Vngariet §i numele Vlachier, trebul sa fi semnificanda doming- tiunea Vngariet in Vlachia. D. Rosier face unti passti inainte. EIIoconstata usulti acestuT nume in crisovele domnescT din Muntenia_ Inse tocmaT acesta impregTurare, atat de ponderosa, este ceia-ce dobOra. la pamenta intrega sistemA. Si etta cuma. Se pOte dice intr'una modti absoluta ca nu essista nicT o diploma, muntena princiara sea metropolitans, scrisa slavonesce sea chlarti grecesce, in care Terra-Romanesca sa nu fie numita Vngro-vlachid. Collectiunea lul Venelin ni procura vr'o cinci-deci de documente de acesta natura dintre annil 136o 170019. Vngro-vlachia figureza in tote fora esceptiune". Pe cattiislede universal. e Vngro-vlachia in diplomatica slavo-greca a TerreT-Rom5.- nescT, totti pe atata de neauclita este ea in celle-l'alte acte muntene, scrise in limba latina si carT sunt destulla de numerOse, maT allesti in secolulti XIV. BassarabiT art 1-1 pututa O. se intituleze : Vayvoda Vngro-vlachiac sett Vngro-valachiac set Wungaro-llachiae, totti asa de lesne precuma se intitulati eT totT pene la Vladti Dracula : Varoda Transalpinus seaalachiac Transalpinac. De ce Ore n'ati facueo ? Tote referintele diplomatice intre Ungaria si Muntenia se redegeat latinesce. Avemti la mans maT multe diplome internationale in acesta limbs, maT cu sema dela Vladislavti Bassarabt " 0 dela Mircea cello Mare". Deca termenulti Vngro-vlachia denota catu-sT de putina rapportulti de vassalitate allti oc MuntenieT catra regatulti ungarti, apol necessarmente arts fi trebuita ca BassarabiT mai in specia in correspundinla lord cu regil maghTarT sa se serve de acesta espressiune. ET bine, eT nufaseatLasa. Corona cea suzerana. a Santului Stefano caci noT recunnoscemt cd era in adeOrti su- zeranaarti fi cerut'o cu orT-ce preta ca o solemn, datoria omagiala. Niel o pretensiune de felTult acesta nu transpire, de nicairi. ,Regil maghTari, tocmaT pene pe la 170o, se para a fi ignorata cu totulti insa-sT essistinta vorbeT Vngro-vlachia! Este comicti macara de a presuppune ca BassarabiT s'arafi laudata niereti catra Slavi si catra GrecT cu positiunea lora de domnia subalterns, ca si candt era ce-va demna de invidia, pe canda numaT in fata stapanuluT eT luat d'o-data unti aert1 de egalitate, as- cundenda cu staruinta ceia-ce manifesta suppunerea. Este si mai comicti de a-sT imagina pe unti suzerana carele nu cunnOsce numele omagiala alla vassaluluT! Dem Vngro-vlachia avea intellesulti pe care i-lo attribuescil Pray, Gebhardi, Engel si d. Rosier, consecintele faptulul s'ara fi intervertitti vrenda-nevrenda in urmatorula chipti : 1 -0. BassarabiT arts fi murmuratt acesta cuventa, asa dicenda cu d'a -sila, numaT in relatiunile lora directe sea indirecte cu Ungaria, adeca in diplome latine;

19) Of. Arohiva Istorlog, passim.Pentru eelle in limba p. XVIII, formele : anoclascia,lizeocktvict §i J2zoplaxico, earl greed, MONTFAUCON, Palteographia, 441 sqq. nu se afflit absolutamente Mei intro fontItn4 istorielt. 21) Mai suet studiuld I, § 1, nota 3, § 4,nota 1 etc. 20) Nu seinik, de undo va fi luatti 4.1..tuRoaqu, Tentamen, 22) MAY, Dissertn 144.

STUDIULU I, R s. 47 2-0. BassarabiT l'arn fi inldturatn fd.rd. reserve, ca o espressiune putind mdgulitOre pentru susceptibilitatea nationals, din tote relatiunile lore directe sett indirecte cu Romanii, cu SlaviT si cu GreciT, adeca din diplome nelatine ; 3-o. Curtea regesca a UngarieT n'arn fi lipsitd nicT o data de a numi Muntenia Vngro- vlachid §i numaT Vngro-vlachid Aceste effecte, necessitate de logicd., sunt diametralmente oppuse realitatiT. Fotino, Venelin si d. Laurianti s'an apropiatt de veritate maT multd ca orT-cinealtult. Fotino dice: «Muntenia se numesce Vngro-vlachid din causa locuitorilorn seT, venitT ad din Transil- vaniae". Inteunn altt passagTu elltt traduce Vngro-vlachia din titlulti luT Radu-Negru prin «Terra- Romd.nesca din Ungaria n, maT adaugandli apoT in nota cd prin a Ungarid» se intellege Transsilvania". Venelin vorbesce ce-va maT pe largo : «BassarabiT s'at dish DomnT aT toter Vngro-vlachie, adeca aT Transsilvanier, anume de «dna apucara possessiunT in interiorulti acestel Jerre, buns -Ord asa numitele ducaturT de ,«Almasti si de Fagarasti; fiindn inse cd Ardeluln avea voevodT aT seT propriT, de aceTa anicT titlulti in cestiune nu era in realitate decant o controversg". D. Laurianti, in fine, commenteza Vngro-vlachia prin:a Ungaria de peste Temesn, pe a care o desparte fluviult Muresti in Temesiand si Crisiand»". CeTa-ce'tcommunti luT Fotino, Venelin si d-luT Laurianti se p6te resume in urmatoruln aforismn : aVngro-vlachia indica stdpanirea Muntenilorti peste o parte 6re-care din pamentuln po- «liticn anti UngarieT n. Asa este, precumtt ne vomit incerca a o demonstra cu cate-va riindurT maT la valle. Asa este, dern fie-care din ceT treT autorT 10 intuneca fundamentala ideid prin Ole o partiald retacire. 'otino,crede cd Radu-Negru arts fi addusti dicerea Vngro-vlachia din Transsilvania, pe candy in faptti fratele acestuT principe, Vladislavn Bassarabt, si tatalti amendurorn, Ales- sandru, precumti si metropolitiT lorti, fard a maT vorbi de epoce anteri6re, o purtaserd cu multd maT 'nainte in titulatura princiard si archierescd. Acesta 'T gresella luT Fotino. Venelin n'a sciutt cd ducatulti AmlasuluT nu se afila in Ardeln, ci in Temesiana, maT inchipuindu-0 pe d'assupra cd intrega Transilvania s'arn fi numitti Vngro-vlachid, ceia-ce nu'sT gasesce gTustificarea nicT intr'o fontand istoricad Acesta 'T gresella luT Venelin. D. Laurianti stramuta dominatiunea Bassarabilorti peste Temesd, pene unde nu se intinsese nicI o data territoriuld MuntenieT, cello putint in secoliT XIII si XIV. Acesta gresella d-luT Laurianli, carele inse, cata s'o mdrturimn, s'a corresti maT in urmd., adoptanda o aka interpretare maT adecuata cu adeverulti decatu chTarn a lul Fotino si Venelin". 23) 1, 292: TOte xc4 Maxim dvotccia 0.1 00yyp filazitx oind vaniia; posemu titlo : i gospodin vsei eemli Ugroviachitiskoti, Tay 6x Teavaclflavices sic twit/iv getoexlacivrorx xatoixow. bylo tolko pritiazatelno." 24) II, 6: iire/soiv IrcialsTotriccivavrt,cigots, x 'rig Otlyycc- 26) Tentamen, XVIII: 00yreofilaziax,Pannodaciat Trans- Qicts.,. 00yaellxv ivvoei r, v Tqavaelpavicty." Tibiscana Bungaria, partem Hungarite Rogni effictens, di- 25) Op. cit., 28: K slovam Voevoda Basaraba prisovokup- visa per Marisium fluvium in Temisianam et Chrysianam.w leno : i gospodin vseizemli Ugroviachitiskoi, to est Transilvanii, 27) Magaz. 1st., III, 268: Mitropolitif TransilvanieT se chi- tiechpor, kak vladieltzy Basaraba priobrieli vladieniia vnutri rotonlatt de MitropolitiT Ferrel-RomitnescY, earl se eocotiaii toi strany, kakovy byli tak nazyvaemyia GertzngstvaAl- dreptil Essurchi al< Episeopilorii din ferrele suppose coronet maszskoe i Fagaraszskoe. Transilvania imiela tozse svoich Ungariel, gti de acefa se nwmfaii gi Mitropolifi as Ungro -via- Voevod, mersda koimi i Basarabskimi proischodili sorevno- chiel."

4g ISTORIA TERRITORIALA Scuturandt pe cate-g trel de cda-ce 'Y de prisosti Si completandu-Y prin ceYa-ce li lipsesce, noT amt venitt la urmatOrea conclusiune : Terra-Romdnesca devine Vngro-vlachiei anume de candt cu_annessarea FagarapluY. Cu aite cuvinte : In termenult Vngro-vlachici, descompusti in ambele selle elemente constitutive, Munte- nia correspunde cu Vlachia, era portiunea oltend a TranssilvanieT cu Vngaria. In cronicele §i'n documentele romane Transilvania mai cu soma se numesce aprope tott- d'a-una : Prrii-Vngurgsca.". aDomnt alit Ungro-vlachid D insemna: Dominus Wunqariae et V alachiae. Era ce-va ca a roy d'Angleterre et derancen in diplomele regilort normanc)T din secolult XIV. Pe termult DataubiuluT ca §i pe aY TamiseY, de dinc6ce domnia Vngaria, de dincollo re- galitatearanciet, at fosto de'nteTu formula unel realitati essagerate, apol in curse de secolY o pretensiune traditionald. Este evidinte ca grandiOsa titulaturd ungro- vlacha nu putea surride cor6nei SantuluT Stefano. TocmaT de aceTa, evitandt certa, in t6te diplomele latine, accessibile Ungurilort, Bas - sarabiT preferiat a da terreY nesuperadosult nume de Muntenia : Zransalpina, pe candt in relatiunile lorti cu celle-l'alte StatarY limitrofe, cu SlaviT Si cu GreciY, precumt §i'n affacerile curatti interi6re, eY se falTati a fi DomnT aT Vngro-vlachia. RegiT maghiarT, la rondulti lort, abia una singura data at pronuntatt Vngro-vlachici, §'a- poT cu o reserva fOrte semneficativa, anume tntr'o diploma slavica a imperatului Sigismundt din 142o, harazita monastiriY Tismena §i 'n care se adauga immediate : uadecd. a Bassara- bilort D ", pentru a areta astt-fehu ca nu territoriult Ungariel se intellege prin Vngro. Tronult muntent din evult media recunnoscea suprematia tronuluY maghTarti, platindu -T chiarti una tribute; dert natura acellel vassalitatY, precumt ne vomt convinge maT departe, era alto -feliu decumt §Y-o inchipuesct Pray, Gebhardi, Engel §i d. Rosier. Este interessantt ca §i domniT MoldoveY incepusera inteunt timpti a-§Y forma una titlu analog-it cu Vngro-vlachia. In correspundinta luY Alessandru cent Bunt cu patriarcatult constantinopolitant, Mol- dova se chiamd Russo-viach4, PoucraoiDaxla. 3° Din evult media §i pone la impartirea Poloniel, cuventult Russia se applica specialmente catra actuala Galitid, palatinates Russiae set Ruskie wojewodztwo, din care facea parte Pocutia, o mica provincia la marginea nordica a Moldovel ". Pe la 1388, ca deposits spre assicurarea unuY imprumutt, Polonia cedase Moldove- nilort acea Pocutia, adeca o porliune din .corpult Russia". Ecce de unde se ivesce d'o data Russo-vlachia. DomniT moldovent, possedendt until fragmentt din Galicia, incepura a se fali, cello putint in relatiunile fort cu GreciT, de a fi domini Russiae et Vlachiae, dupa cumt domniT mun- tenT, possedendt maT de-multt Si inteunt mode maT durabilt unit fragments din Transil- vania, se !nail catra Greci §i catra SlavT de a fi domini Vngriae et Vlachiae.

28) Oronica MontOnA,Nagazinii Ibtoricii, IV, 231: Fl- 29) VENELIN, 40: v ugroviachiiskoi zemli, sem est Basa- inn In Terra-ungureseet unit voevodO, ccPatchamath Ra- rabska." dulii Negru-voevodu etc." Ibid., p. 280: Batord Sigmonti, 39) Acta Patriarch. Constantinop., ed. Miklosieh,If, craTulii ungurescu..."Diploma din 1570 In vENELIN, 183: nu passim. Ugeska zemle... ot blob& Kozsokaria ot Sibina..."Condica Vieroplul,ap. TOCILESCU, Dila SooletAtil somanismule, 99 STAROWOLSKI, Descriptio Polonite, In 'SIZZLER, r, 451. t. 1, Bucur., 1870, p. 163.etc. 82) Akty Zapadnoi Rossii, I, 22.

STUDIULU L 5 & 99 NicT ceT anteT inse nu-sT dedeati titlult cu Russia candt vorbTat cu PoloniT, nicT ceT -l' altT nu se laudat cu Vngria candy aveat a face cu Maghiaril. TOM differinta consists in aceTa ca Russo-vlachia perise in fasa, pe canna Vngro-vlachia s'a perpetuatt maT penis 'n rlillele nostre; del-ti in fonda ambele casurT sunt absolutamente de aceia-sT nature. Se va pretinde 6re ca Moldova se chiama Russo-vlachiii din causa vassalitatiT selle catra Po Ionia? Dera atuncT s'arti fi clisu: olono-vlachid. Nu mar insistaint assupra unuT puncta atatt de limpede. Sa abordamt unti altt nume tipicti allt Terrel- Romanesci.

§ 8. TRANSALPINA. Nemicti nu pote fi maT naturalti, dealt a desemna o parte de loch dupe impressiunea cea maT elementary a aspectuluT sett : della set valle. Originea unuT poporti este cate o data obscure, in orT-ce cast cere o prealabila cercetare ; principele set dinastia, dupe carT s'artt puts numi unti Statti, treat si se uTta; terremula remane singurti neclintitti in miclt-loculti tuturorti vicissitudinilorti, isbindu-ne dela cea de 'nt6la ciocnire si nedesmintindu-se nicT o data. Arti fi otiost din parte-ne a gramadi acs denumirT locale, datorite positiunii muntose sea vallene a territoriulul, deli nu e greti a offeri unti lunge registru, incependt cu strabuna Roma, in fata cariTa, dela prima 'T apparitiune pe scena istorieT, locuTati deg,ia done antice triburl italice : 7lernici set MunteniT si Oequi set ValleniT 1. Sa ne mArginimti in sfera Daciel. Gotult ortl_nnsle..Q-.zugravTa to secolult VI : cununti de mung2 Din tote provinciele DacieT, Terra-Romanesca sT-a cAstigata maT in specie numele de Xunteniti, pe careinse Part fi pututti revindeca cu acella-sT drepto Moldova Ardelult, Crisiana, Temesiana si chiarti Romania de peste Dunare. Originea acesteT numirT este eminamente din evulti mediti. In desertt s'ati incercatti uniT a inventa pe socotela anticitatiT o Dacia Muntena, Dacia Zlpestris, care in realitate nu se gasesce nicairi in inscriptiunT set in autorl classici 3. CuceritoriT Romani privTatl actuala Terra-Romanesca tottl-d'a-una din directiunea Du- nariT, unde muntiT gi6ca unti rollo secundarti. NumaT in vecult de multi -loct acesta portiune a DacieT tncepe a fi maT bine cunnoscuta despre nordtl, appusti si resaritt, de unde o attacati mereti Germanil, SlaviT, UnguriT si differite horde orientale, intimpinandt tog in calle, maT multt set maT putint, stancosa barricade a Carpatilort. A merge spre Oltu, era pentru densii a trece pests mung,ultra Alpesn7 dupe cumtl se rostra diplomatica latina a Maghiarilort de prin secolulti Pe de alts parte insisT Romanii, silitT necontenitt in fata navallei a cauta refugiti in ne- biruita cetate alpine, s'at deprinsti, printr'o procedure firesca a spirituluT umanti, a identifica conceptiunea de patriei cu ideia de munte, intocmaT precumu orasenula sea satenult simbo- liseza terra prin case, prin camint, prin vetra.

1) SERYIUS In AENEID., VII, vers. 684 sq. FESTUS, verbo: 1857, in-4, p. 8-10.GEBHARDI, ENGEL, eta. Herniei. 4) Diploma regeluT Ladislavii din 1285 ap. FEAR, V, 3, 274: 2) ED. GLOSS, Stuttgart, 1866, in-16, V, p. 26: Dacia est aliquam partem de regno nostro,707 alpes eiistentem ", ad corona speciem arduis alpsbus emwnita." vorbindii despre resbellulu Ungurilorli ea voevoliI munteni 3)ACKNER, Die Colonieu der Romer in Dade% Wien, Litenti0Brubatii.Cf. KATONA, VI, 911. 7

00 ISTORIA TERRITORIALA. In acesta modti s'a nascutt de sine'§I numele de Xuntenig, convenindu d'o potriva strai- nilorti §i pamentenilort, cacT fie-care illa putea intellege din propriult sett punto de vedere. UniT at crelntti ca numaT Moldovenil art fi botezato astd-feliu Terra-Romanesca. Este o erthre capitals. Vomti enumera maT antau tote casurile din secolulti XIV, in carT cuventult Zransalpina, ca numele atunteniet, figural in actele Bassarabilorti celle scrise in limba latina : I-o. Monetele dela Vladislavti Bassarabti dintre 1360 -1372, intitulandu-se : aVoivoda Zransalpinus D 5; 2. 0 diploma dela acellalT principe din 1368 6; 3. 0 alta din 13697; 4, Idem din 13728; 5. Ambassada in Polonia la 1,389 din partea, luT Mircea cent Mare, a woiewodae Trans- alpiniD9; 6. Toth aoa din 139o"; 7. Idem din 139111; 8. Tractatult intre acella-§T principei imperatult Sigismundti din 139512. Dintre actele straine in limba latina totti din secolult XIV nu mentionamt nicT unulti, fiindti-ca maT tote sunt unanime a traduce atuntenia prin Zransalpina sett cate o data VItral- pina", affara numaT d6ra de doue bulle papale din 1370, una catra Vladislavt Bassarabti §i cea-l'alta catra veduva luT Alessandru Bassarabti, in carT amendoue, printr'o esceptiune remarcabila, occurge numele Vlachia". . SA ne maT intrebamti 6re, decd Zransalpina, adecaterra-de-peste-muntt, este set nu totd una cu atuntenia? Essista unti modti indirectt de a respunde la acesta cestiune. Unt cast absolutamente identictl, o copia w qicendt fotografica, ni se presinta peste CarpatT. Cuventulti Wrcletii, ckevenitti nume romAnescti alit TranssilvanieT, derive din numele ungurescti '8rdelys", formandu-se in graiultl poporuluT intocmaT dupa aceTa-§T procedure eu- fonica, prin care grecescult% andany s'a prefacutti in argatg sett latinesculti ericius in aricru. '.8rdelp provine la rondult set din radicala maghiara erd5, care insemneza codru". Prin urmare, Arddlult este 'Codrenici. Latinesce : Silvana. De ce dem s'a maT adaust la inceputt unti Zrans, combinandu-se astt-felit terra de peste 'Art in locti de terra codrilorg? Pentru Ca latinitatea, fiindti in evulti media limba officials a EuropeT intregT, cauta inteadinsti a se pleca dupa conveninta generalitatiT pop6relort, era nu a unuT singurti.

6) In pretiosa eollectitme a d -Iul DEM. A. STURDZA. sultanornm Othmanidarnm, Francof., 1696, in-f., p. 191, MaT susti Studiuld I, § 10, nota 6. Si RARADZ1T, Lexicon, 163. Cf. DU CANGE, Glossarium 7) Ibid., § 4, nota 1. mediae griecitatis, Lugduni, 1688, in-f., p. 114, cuvintele 8) lb., § 10, nota 12. clgyalgov etc. 9)Ib., § 2, note 3. 16) AmatoriT de curiositlitTpotfieiti in Lexicon Valachico- 10) Ib., nota 6. Latino-Hungarico-Hermanicum, Buds, 1826, in-8, p. 29, 11) DOGIEL, I, 699. sublima etimologid, a ArdeluluT,,a civitate Ardisu vel Argisu, 12) PRAY, D1SSert., 144. vel forte a Lat. Ar dello, id ist homo inguietus." qi totucT au- torn selead ungureseelNu mai putind escentric& este opi-- 13) THEINER, Mon. Hung., I, 691. niunea unuT Sassu, carele eunnosee ci wells limba maghTarii, 14) Magaz. Ist., III, 130-136. RAYNALDUS, Anna lesec- der& IT convenTa maT bine din originalitate a se pre-dmbla In clesiastic' post Baroninm,RomEe,6461-77,in-f., t. 16, nr. lumen eelticl. VedT mOcxEscii, Die celtische Abstammung 6: Ladizlao Waythe exandri Wayda3 in der Walachen, Hermannstadt, 1867,in-8,p. 34: Das Wort Vlathia Yidll£6.2 Ardeal ist then so gut and celtisch als das Wort Ardennen oder 15) Tura': Erdel-ban , ¢i Serbil: Erdal, conservii pens Artgal, oder Artalbinum, Ardee, Ardea, Ardada-Hog, Arda- asta-41 acestA formA primitivA. Vedl LEUNCLAVIUS, Ammo ban, Ardagan, Artaxerxes, etc."

STUDIULU 1,1 4. 51 Germanti, Slavtt, Ungurti, Latino, nimenT nu putea intra in Ardelt Para a da peste codri, cad bIanratt cu prisosti hotarele de grurt in put. Pentru totT era terra -de peste.-codri. De ad Frans-silvania. Pentru indigenT inse acesta trans set peste constitula o forma absurd ", cad patria lord nu se affla peste codri, ci erati chrart codriZ. Cu tote astea, de ate on scrieat latinesce, eT erati constrin0 a intrebuinra vrendt-nevrendo essoticult nume de (raps-silvania,fiindt-caaka-fella s'artlfi espusti a da loch confusiunil. Devenise unti termenti tecnictl. .7/rdall set &dgly, adeca $ilvania seta 'Codrenid, Para nicT o ideia de trans, remaneat pentru usulti Iocalt. In fondti inse, fie Zrans-silvania, fie gIrda, este totti una, offerindu-ni noliunea essentiala de codru. Numile Muntenia Sirans-alpina trecti din punttl in puntti prin acera-§T desfla§urare analitica. Bassarabil admisera in actele lord latine Zrans-alpina In loco de Olpina numal spre a inlatura ori-ce ecuivocitate in relatiunile lora cu strainir, panda la den§iT a-casa acesttl termenti anormalt se inlocura tott-d'a-una prin forma'T cea corrects : Terra-atuntengsca. Este o crudata coincidinta ca, precumt Vlachia dela Dunare se numla Zrans-alpina, totti asttl -feliu Vlachia din Hemu se clicea Za-goriall,adeca peste-muntt, o traducere slavica lit- terala a cuventulur latint : za(trans)-gorp(alpes). In rapporttl cu positiunea geografi,ca a Serbiel §i a Bulgarier_a_c_ea terra se afla peste mung, anume Balcanr, intocmal precumt banatult SeverinuluT se afla peste mung, anume CarpatT, in rapporttl cu positiunea geografica a Ungarier §i a Poloniel.

§4. ifiutA-mturrEstscl. 0 data demonstrandu-se ca nu flume Moldovenir, ci aprOpe tote -telle-ralte popOre, §i maT cu sema chrart indigenil cliceat Terrer-Romanesci aluntenid, cats sa urmarimt dupa putinta in celle maT vechl fontane forma romanesca a acestuT cuventti, cela -ce este cu atatt maT a-nevoid cu cat noT nu possedemti pene acumti nemictt -destullt de substantialti in limba nostra nationala de prin secoliT XIII, XIV §i XV. Italianulti Bonfinio, nascutt la 1427 §i reposatti la 1502, traittl mai OM yin* sea in Ungaria, amict §i istoriografti alit regeluT Matelu Corvint, repeta de treT on inteunti singurt passaglu ea pamentult Bassarabilort se chrama atuntenid :u Montana 01. Tractatulti commercialt din 1407 intre Moldova -§1 Polonia, de§i numesce pretutindenT Terra-Romanesca3assarabiei, precamti vomtl vede maT la valle, totu§r marfurilort de acollo, §i anume cereT, IT da calificarea de muntenesct :a muntiansky n 2.

17) LEAzz, Researches in Greece, London, 1814, in-4, p. tanam Valachiam appellant. Altera vero Valachia, oui Mol- 103, 217, 372, 407. FALLMERAYER, 236. THEINER, MOHR. davim nomen est, inter Istrum at Tyram, ab Hierasso mon- menta Slam= Meridionalium, Rone, 1863, in-f., t. I, p.tont Valachim termino ad Euxinum usque Pontum extendi- 17, an. 1202.Goomos, ap.s.rturrsu,II,673.Peste DunAre tur." mail in evulii-medifi malmulte regiuni curatii slavice, numite 2) Akty Zapadnoi Rossil, I, 32.Archir a Istorla, I, 1, de assemenea Zagoria, procumil arretb. SA.FARIK, Staroz.,130: A Muntiansloyi vosk i Braszevskyi slobodno im est." 619, nota 73. In unele casurl singurulil modh de a distinge cu Despre esportatiunea cereT muntenesot ettli, co vice peste pa- sicurantii, pe cos, romAnescA, este de a confrunta cote mat tru secoll PEYSSONEL, Le commerce de la /der-Noire, Paris, multe passage sett mat multi autort assupra unulasi acelluTa- 1787,in-8, t.2,p.185: ,,La cire est le plus considerable article sT omit sell evenimentii. du commerce de sortie de Walaquie; elle est de tries -belle 1) Rerum Ungariearum libri XLV, Viennm, 1744, in-f.qua* at la quantite en est immense." EocO o marf4, as- p. 21: rad Tibiscum usque spatiatur, quod Montane Dock supra cArila vicissitudinile veourilorlin'stiavutli nicT o in- caput est, quam Ripensem plerique dixerunt, et mac Mon- fluintA

62 ISTORIA TERRITORIALA. Ambele aceste isvere, atatt Bonfinio, precumt §i tractatult moldo-polonti, unulti scriendt pe la 145o §i cella-Faith scristi pe la 1400, trebul socotite in casulti de fata ca facendt parte din secolulti XIV, cad inregistreza unti lucru degla generalmente cunnoscutti pe atunci dela Lembergti pene la Buda, adeca. ce-va inradecinata cu multa maT de 'nainte. Peste unti secolti §i maT bine, pe la 152o, numele de atuntenid era atatt de respanditt in Terra- Romanesca, incatt biografulti luT Negoia Bassarabti ilia intrebuinteza de vr'o clece orT, buns -6th: 1. aNifont, Patriarculti TarigraduluT, care a stralucita in multe patime §iispite In Ta- origradti §iinerr a-atuntenesca* ; 2.a De acesta Inca marturisise sfantula Nifonti maT 'nainte, ca §i de Z grr a-atunte- nscti * ; 3. ul7isese maT 'nainte de Radula-voda §i de Z err a-atuntenhaiD ; 4. dAltiT se rasipira. prin Vita Z erra-atuntenescdp ; 5.(I Mai vertost in Z 7.a-aluntengscci marl §i minunate monastirT a faCUtti D ; 6. a Mutarea aceT sfinte icene din Tarigrada in Prra-atuntengsav ; 7. aTop egumenii din Z grra-atuntenesca D; 8. «Tete mona.stirileerr er-Xuntenesd a etc. Nu ne pogorima in timpiT maT dincoce. Ni agTunge a fi probatti ca in secolulti XIV, deca. nu §i maT incollo, numele deeNuntenid era totti atatt de communti pe malurile OltuluT ca §i acella de Z grra'-Romanescci, caclenda treptatti in desuetudine cu multi maT tarclia, abia dupd 17oo 4. § 5.

KAVAS-ALPOLD. r atuntenia, tradusa latinesce in stilt diplomatica prin Zransalpina, servi totti in secolulti XIV vecinilorti nostri UngurT pentru a impune TerreT-RomanescY o denominatiune care s'a pastratt pene asta-cli in graTulti maghiarti, anume (was-. c?llfold, adeca 6Muntenia-de- gTosa D, de§i acesta termenti circuleza la den§ii, ca §i la noT, in concurrinta cu Vah-orszetg , adeca a Romania D 1. Litteratura ungara One pe la 1500, maT cu semi, cea istorica, a fostti eminamente latina, incatt nT-art fi a-nevoia a verifica in ea essistmta unel vorbe curatti maghiare; dert acesta nu ne impedeca de a pute dovedi prin probe iiidirecte forte ponderose vechimea cuventului Wavas-Olfild. *ieta cuma. 1. Tete monumentele litterare alle Ung-arieT din secolulti XVI, cAndt se ivesce acollo o mi§care intellectuals intr'una intellest nationalt,numesca in unanimitate astti-felTu Terra- Romanesca., ceTa-ce areta ca insa§T espressiunea este cu multt maT betrana. 2.a Muntenia-de-gtosd0 (Havas-Z/fOld) pOte sa implice ca. Moldova, cea -Yalta provincia romans dela Dunare, era considerate in acella-0 timpti de catra UngurT ca Mun- tenia-de-s-usiin (Havas-e/sAbld), dupe cumti o §i desemneza superioritatea'T orografica;

8) Archiva Istorleil, 1, 2, 133 -150. admitted' numele Navas-Alfold, bunk orh intermit aetii 4) RADU POPESCU In Istorla TorrelRomAnesei, ed. Ioa- dela Constantinii-voda, Serbanii in KEMIINY, Notitia Arehivi nidti, Bucur., 1859, in-8, t.2,pend lap. 344, este plinil la tofu Capituli Albensis, Cibinii, 1836, in-8, t. 1,p. 18: My Con- passulti de Munteni@iTerra-Muntenescii. standyn Vayda, Isten Kegyelmessegebol Havas Alfoldenek 1) Unit memoriti din secolulii XVII, in RUMY, Magyar mule. UM, etc." Cf. cronica luT IANOS HORS in KEMENY es KOVACS, kezetes irasok, Pesten, 1816, in-8, t. 2, p. 18-19 : Ezen Erdelyorszlig, torteuete-'1,tara, Kolozsvartt, 1837, in-8, t. Doctor Ferentz volt Batori Sigmondal,midOnHavasalfadebe I, p. 179 etc. TRAUSCHENFELS, Deutsche Fundgruhen zur went haddal, es ott amaz hires Tyrannus Mihaly Vajdaval, Gesohichte Siebenblirgens, Kronstadt, 1860, in-8, passim. ki egyeb mint igen vitoz Fejedelem volt, mind ket Oldie Or- Cf. HELTAI, Bistorias Luck, Kolozsvart, 1577, in-4, pass., saigokue birto etc." Bassarabil, etindh sorieati unguresce, etc.

STUD1ULU 1, II 6. 63 fiindti inse ca o assemenea numire, pe care noT n'o afflamo nicairT in vre-una din sorgintile secoluluT XVI, se pare a fi perita chTarti din limba cea villa. a poporulul maghiarti inainte de 150o, este dera probabila ca ea trebuTa sa-ST ii facuta tralulti intr'o ep6ca anteriora pe la 1400 sea mai incollo. 3.Cara 145o ideTa Xuntenia-de-posg era degia trecuta dela UngurT la PolonT, carT ati applicat'o in simtula proprieT lord positiunT geografice, adeca pe Moldova ati numit'o Mol- dova-de-sust, era pe Muntenia Xoldovei-de-groste :susulg §i grosulg fiinda aci invederata de proveninta maghiard', cu acea numal deosebire ca Ungaria, ca mai apropiata de Mun- tenT, IT lua pe den§iT de norms pentru ambele elemente alle antiteseT, pe candtl Polonia preferla pe MoldovenT, fiindti limitrofa. cu acestiTe. 4. In secolula XIV Terra-Romanesca nici ca putea a nu fi avutu in limba maghiara vre- unti nume propriti, fiindti-ca de pe timpulti imperatuluT Sigismundti(1387-1437)UnguriT se apucara degia a boteza in felTulti lorti pent §i localitatile celle menunte din Muntenia, metamorfosandti buns -óra. Campu-lungult in WosszumezO, dupe. ortografia archaica. Wozzpv- mezw, dela hoszsza lung-ti §i mezo campti5. Asa dero perpetuitatea cuventuluT Wavas-0711Ald in litteratura nationals maghiara; probabila disparitiune limbistica a correlativuluT sea Navas-elsipld inainte de 1500; impru- mutarea acesteT numirT de card Poloni de pe la 1450, §i obiceTult unguresca de a traduce nomenclatura romans de pe la138o;tote acestea concurgti la WI ion a demonstra cd fiiT luT Arpadti numTati Terra- Romanesca in graTulti lordMuntenia-de-gTosti D in secolulti XIV, decd, nu §i maT de'nainte.

§ 6.

AIIILTANY. Limba polona inlocuesce generalmente mtmile terrelorti prin nominativulti immultitti alit numilorti popOrelorti:asta-feliu ea dice Jtaliana in loci de cYtalia (Wlochy), -qermana in locti de ermania (Niemcy), 730emiz in loco de 3oemia (Czechy), VnguriZ inlochde Vn- garia (Wegry), Romanic in locti de Romania (Wolochy) etc. Totti a§a Xu/tany, numirea polona a TerreT- RomanescT, nu e decata nominativulti im- multittl alla cuventului atu/tan, carele la rondula set, luatti chTarti dela RomanT, este purti §i simplu alla nostru: alunteng, schimbandu-se n in 1 dupe o procedure ordinaria in fonetica tuturorti limbelorti indo-europee, precumti alter latinti s'a formatti din samscrituld antaras, alma italiana din latinesca anima, child anglesescti din germanulti kind etc.'. La inceputulti secoluluT XVI numele alultany era de-multti vulgarisatt in Polonia2. Originea 'T trebuTa sa fi fosta pe atuncT forte vechia, de 6ra-ce i se perduse traditiunea

2) Desorierea polona, contimporeng a espeditiuniT ottomane 878. NAGY, PAUR, RATH EIS NTGHELY, Hazai OkmdnytCr, din 1462 contra lul Vladil-voda Tepe§ti, in Zbi6r pisarz6w Gyorott, 1866, in-8, t. 3, p. 353, actfi din 1428: in Hozzyw- polskich, ed. (italenzowski, seetiunea 2, t. 5, Warszawa, mezw dictarum parcium nostrarum Transalpinarum." 'Unit 1828, in-16, p. 182-193: 0 uojeuodzije woloskim Drakuleactil din 1395, ap. ENGEL, Gescli. d. Wal., 160, etc. ktorij zdzijerzal &dna zijemije moldawska..." 3) SecuiT qi Unguri1 din Transilvania numescil Terra-Ro- I) HAVE Lexiologie indo-europeenuo,Paris, 1849, in- mAneseit in limb& vorbitit numal Alfdld, aded, Provincid -de- 8, P. 1 ommittendii Haws soil Muntenici, cela-ce ne face a 2)zRomrajle origin° et rebus gestis Polonorum, Ra- crede (34 PoloniT vorft fi hied' dicerea anume dela Maghiaril stlea3, 1568,roi,,p. 213: Muitani a nostris, a ceteris vero din Ardelii, cu earl se siinvecin6z6,. Transalpinenses vocentur."IDEM, Polonia sive de situ re- 4) of,MIECHOWSKI Chronica Polonorum, Craeovice,1521, gni Polonioi, 1576, reprodusil in MIZLER Historlarum Po- in-f., p. --cruntnrc: Ionian collectio magna, Varsavite-761,111-f., p.118: Trans-, 5) KEMP-NY, in KURZ, Nagaz. fiir Geschiehte Siebenbllr-alpinensis et Moldavicus, quorum hie a nostratibus peeulia- gens, Kronstadt, 1846, in-8, t. 2, p. 100. FE,ii R, X, 6, 876, riter Valaehia3 Palatinus dieitur, ille vero Multanicus."

gq ISTORIA tERRrrcnuALA. pene intr'atata, Matti celebrult enciclopedistti poltma Sarnicki nu se sfiea a d deduce:4 a multitudine gentiuml$3. Prima cunnoscinta maT officials a Polonilorti cu Muntenia, de care'T despartTa territoriulti MoldoveT, avusese locti sub Mircea cella Mare'. Asta-felTu atu/tanp cats sa se fi formatti pe la finea secoluluT XIV. Transalpina, avas-,711.fald,711tultan?, arreta ca apr6pe Europa intrega cunnosceape atuncT 'Terra-Romanesca maT allesti sub numele topicti de Muntenia. Engel ni spune, ca SerbiT o numTati ilacho-zaplaninska, derti pastreza cea maT adanca tacere assupra fontanel* din care va fi scosti acesta informatiune. CeTa-ce'rsiMai originals decatti tote, este ca, falindu-se a fi consultatti cronicele manuscripte serbe, ella traduce 73lacho-kaplaninska prin «Romania Valldna s,pe canda planing insemneza serbesce ce-va diametralmente oppusti: nu valle, ci munte5. Engel confundase 1icerea slavica planing cu locutiunea latina : planum6. Apol pentru ca err6rea sa pars si maT cludata, ellti maT adauga ca Terra-Romanesca s'a c;lisa Via/ena anume spre distingerea de cea atuntenci din Tessalia3. SincaT si Seulescu cautaa la Pinda contrastulti Vngro-vlachid, Engel pe alit atuntenid! In fapta Blacho- zaplaninska este o traducere din littera in litters a espressiuniT: Valachia Transalpina. Fiindti rose ca acesta din urma occurge pentru anteia data in diplome d'abia in secolult XV', era maT inainte noT vedema numaTransalpinalardalachia9 urmeza ca. 13lacho-zaplaninska este unti termenti moderns, cello multa de pe la i5oo'°, incattinu ne pote preoccupa in casulti de fats.

§ 7. VRANC EA. Amt aglunsti acumtl la ultima si cea maT necunnoscuta numire munMniia TerreT-Ro- manesei: Vrarieea. , Asta-dT asa se chTama tOta regiunea muntosa a districtuluT Putna, formanda matt colta de clocnire intre Moldova, Muntenia si Transilvania, peste totti vr'o optic -clecT de sate si catune. Traditiunea inse n'a uTtatti inca timpulii, canda acesta plassa era cu multa maimare. uVrancea din vechime, dice d. Ionti Ionescu, se intindea din apa MilcovuluT pene a d'assupra Odobescifora, s1 apol linia MagureT pe drumula VranceT prin satele Graristea, Tifescl, Satulti -noti, Crucea-de-suss, Movilila, Marginea Paunescilora sia Ruginescilorti pene'n Trotusti, copprindenda mai tots plassa ZabrautuluT, si din plassa Garlele dela O- a dobesci pe Milcova in susti pene la hotarula terrei, si satele din Racaciuni dela RuginescT in suss pe Trotusti pene'n Casino, copprindenda si Casinulti. Poporatiunea din maT tote aaceste sate pastreza si pene asta-di datinele, obiceTurile si portulti Vrancenilorti a 1. Prerogativ le autonome alle Muntenilorti VranciT, accordate lora drepta mangliare de catra Stefanti cellsare in urma cuceriril, incommodanda lacomia administrative a Dom- 8) Ad calcem DLUGOSSI, Lipsite, 1711, in-f, t. 2, p. 919 : ehey Zemlia Blachozaplaninskaia, d.i. die ebene Walathey, Puto autem lifultanos a multitudine gentium, quteeo eonflu- im Gegensatz der gebirgigten am Hdmus." aerant temporibus Romanorum, at varietate eonfusioneque 8) RENO, Hileovia, II, 283. linguarum sic appellari." 4) mai suit Studiulfi I, § 2, notele 2-6. 9) Mai susii Studiuld I, § 2, notele 3, 6, etc. 6)KARAnzre, Lex., 606: Planina, der Bergwald, saltus, 10) Se Intrebuintizii In diplomatied, maT eu deosebire In se- mons silvosus." eolil XVI si XVII Vedl smarty, Notitia Arehivi, passim. 6) AeOstii, observatiune a fieut'o degia ROSLER, Rom. Stud., In seeoluld XIV nieT odata.Inseeoludi XV forte rarti. 304: Planina aber ist sl. Gebirge and unabhangig vom lat. 1) Agricultura romand din gindetulri Plana, Bueur., adj. pianos". 1869, fn-8, p. 19.Of. CODRESCU, Vrancea , in SUTZU, No- 7) Geed.. d. Wail., 148 Die Serwier nannten die Wala-tite statistioe assupra Moldova, LW, 1862, fn-8, p. 108,

STUDIULU II. tl 64 nilort posteriori, impinserg pe ace§tia, pe called uneT impilOrt indirecte, a tom mic§ora treptatti territoriula §i gTurisdictiunea turbulentel republice. In timpulti lut Cantemirti, pe la 1700, Vrancea era degTa mice. In secolulti XVI inse, pe la 1518, curenda dupa mortea mareluT Stefano, ea trebuTa sä fi fostti relativamente f6rte mare, de 60.-ce One Si catoliciT aveati acollo unti deosebita decanata : aecanatus Varanczensis e3. In secolulti XV intreguTa crescetti alla Carpatilora, incepencla maT gTosti de Bravvii spre resarita in linia Foc§anilora §i apol cotindti in susti catra Bacaa §i mat 'nainte, se chiama "Prance. Bizantinulti Calcocondila illti numesce Hpacm*, qicendti ca ulungulti munte, numita de catra locuitorT Xrasoviin, desparte Moldova de Muntenia 4. MaT la valle ellti arreta ca. Mircea cello Mare, mergenda la lupta, depunea spre sicuranta neveste §i copiT in, a muntele Prasovti51 carele facea parte, prin urmare, din territoriulti. MuptenieT. Intr'unti alto loch, d acella-§T nume oraplut Braovti e. Forma 14246; este foneticesce intermediary intre Trapvil, unguresce Brass6,siintre Vrancea, in care ultimasillaba.fiindti inesprimabila in limba grecl, Calcocondila pronunta cuventula : Bpavao065, 11gavcroP6c, ileaao0c5c. Scienda ca Vrancea se intinde pene la "Brapvd, acesta apropiare topografica flu autorisa cu atata. §i maT multa a confunda ambele numT. Cuma-ca prin muntele Yrasovii Calcocondila intellege in doue passage anume regiunea munt6sa a VranceT, de§i lungita in comparatiune cu actualitatea, acesta results cu unti prisosti de evidinta din contestulti scriitorului bizantina, pe care in acesta puncta Van ghicittl forte bine Cantemirt§i Sincat e. Dela Brasova der° Si pene maT susa de Bacaa tOta ramura carpatina era Vrance. Pentru a gassi etimologia vorbel, vomit observa maT anteid ca sonulti n nu este aci ad- I ditionala ca in maT multe alte clicerY romane de origine slavica §i chtara latint, bung.-611: pbruncl (poruka), oglinda (ogledalo), munca (muka), os5.ndO (osuda), r'enda (red), densu (desso),merunta (minutus) 7 pecingine (petigo),petrengella (petroselinum), etc., cad atunc; dupa legea analogieT fonetice, nu l'ara precede unti a deschisa : Vrance, ci ama aye Vrunce sett Vrance. VQ111i1 maT adauga ca departe de Putna, tocmaY in cuTbula anticului banatts alit) Se-1 verinuluT,se affla pene acumtl in plassa BlahniteT o padure numita ae aswnene-a- Vrance9. OrT-unde dert amts voi noT a cauta originea acestuT cuventa, ellii trebuT sO. derive din-

2) Besehreibung der Moldau, Leipzig, 1771, in-8, p. 280. 9 Lib. VII, p. 338:(1401sot; //ecsaopoi 4 td !dpiiatov 3) BENKO, KIICOV., I, 228, act6 din 6 martill 1518 : nMi- etc." behael Dei et Apostolieae Sedis gratia Episoopus Ecelesiae 7) Cron., 1, 126: Pre aceste doue terra le despartilmania Milcoviensis Cathedralis Regal Moldaviensis, venerabilibus ce se Miami's Vransovii adecci a Vrancii".In editiunea luT ,,et egregii s Archi-Presbyteris, Decanis, net non Plebanis, sub Caleocondila, pe care o ayes, la mind Cantemirii, era scrisd CanntatZus et Archi-Presbyteriatims ac Decmnaaus Mil- na /7emoolgOs, ci Beavadflos, deci nu cumil-va traduo6torul0 coviensi, Moldvabanensi, Barczensi, Cibiniensi, Varanceensis1-a permisii aci o lieent6 ortograficil, cela -ce noT nu garan- etc."Cf. ibid. II, 42 : Varcvn,czensis Decanatus, positum tiimil.Apoorifula publicat6 sub titluld de Fragmentfi bite suumhabuit in extremk, Mold wiam versus, Valachim Trans- riot din 1495, NO, 1856, in-8, p. 8 etc., are naivitatea de alpine fvnibus. Sonal5additioualii a In Varancssensis, in a copia dupii Cantemiril forma Vransovia. loch de Vranceensis , este eufonic6, cagiValachus din M- aus, Ungaria din Ungria etc. 8) Cron., I, 870: "Muntek Bela Focimni s'a numitli Pra- 4) L. II, p. 77: germ gni noAticrsixov,ITecwolidc xaAolhhe- somiu. voy 9) FRUNDESCU, Dietionarfi topografictstatistieli alit 5)lb.tp. 79: 9vcicJlyvvcaxaq xai groi-cfas 4 TO ofog TO Itomliniel, Bucur., 1872,in-8,p.681.--IONU IONZSCU, Me. Ilectocppov xassectioaso negorogoiparoc. Wing, p. 878.

S6 ISTORIA TERRITORIALA. tr'o radicals v±r±n, care sä fie egalmente applicabila la notiunea de delg §i la acea de padure. In limba samscritd. tema var, a accoperi, produce pe varana, munte, pe Tiara, gramada, pe varana, zidt Si arbore ". In dialectulti tracia alto Dacilorti clicerea vrana, indicata prin numele Vrancit, sä nu fi fostti 6re correlativd. samscritulul varana? Pentru a verifica acesta ipotesd, ni vine in agTutorg o consideratiune forte ponderosa. Commune le poporelorg primitive aseclandu-se generalmente pe locurT radicate set in midt-locultcodrilorti, se intempld. adessea cl urbea Si muntele sett padurea ports in limbele celle vechi nesce denominatiunT omogehe. A§a la Germani urbea este burg, muntele berg; la SlavT urbeagorod, muntele Si padu- reagora. Strabone §i Stefano Bizantinult ni spunti cd tracicesce urbea se slicea vria 11,r Ecce-aeru unti termenti istoricesce sicurg, princare se verified essistinta la DacT a cli- cerii vrana in intellesg de munte §i de padure, referindu-se la vria tntocmaT ca berg cdtra burg ski gora cdtra gorod Si restabilindu-se sub privinta former prin numele Vrancit §i prin samscritulti varana. NoT scimti inse cd dominatiunea Dacilorb, concentratd. peste Oltg §i 'n partea occiden- tab. a TransilvanieT, nu se intindea pene la hotarele MoldoveT. Urmezo der° cd lirancea din Mehedintg pOte fi singura dacicd. propriti disa, pe cOndg acea din Putna se datoresce degia posteri6reT respandiri a elementuluT romanescd din 01- t niaspre resaritti. D'o cam data sä revenimg la secolulg XIV. Degia Calcocondila ni al-eta ca muntiT Vrancil appartineat Muntenilorg in slillele loT Mircea. Cronicele moldovene constata inteund modd Si mar positivd, cä Stefano cello Mare pe la 1475 a deslipitg cent anteiu Vrancea din corpulg MuntenieT, annessand'o cdtra Mol- dova de 'mpreuna cu intregulti gludetd anti PutneT". Faptulti este peremptoriti. Astg-feliu pene pe la gIumetatea secoluluT XV Moldovenil vedeag pe locuitoriT din in- teriorulg Terrel- Romanescl prin perspectiva VranceT, incatg era totti ce p6te fi maT natu- ralg de a li fiOiseVrcinceni, cad ori-cine pleca din Moldova ca sä merga in Muntenia se ducea vrendg-nevrendti : la Vrancea. Unica retacitd suvenire a acesteT poetice numirT, dupd patru secoll de desvetti, agTunse One la noT intr'una din celle maT antice §i celle maT frum6se ballade poporane alle Mol- doveT, numita Xte6rii. Ca fondti, dupd cumg a demonstrat'o cu. multi, eruditiune d. Odobeseu", ea se urca in anticitatea cea mar fabul6sa; ca forma inse, cello putinti in privinta nomenclatureT, nu pOte fi compusd decdtg numaT §i numaT intre 1350 -1450, adeca degia dupa descAllecarea Mol- dove de card. Bogdang-voda §i inainte de cucerirea Vrancel de card. Stefano cello Mare. 135o §i 1450 sunt aci duoT termini delimitativl indispensabilT, cart restringti datulti corn- positiuniT formale inteung cercg rigurosg, cad pene la 135o nu essista Inca Xoldoveni, era dupd 145o MunteniT nu maT sunt stapanT al Vrancit. Acosta ballads se incepe .a.§a :

10) PICTET7OrIgInes, I, 123, 194; II, 194. 12) Mal susii studiuli I, § 3, nota 9. 11) STRABO, VII, cap. 6, § 1: try's di milews RQ 1 ac xalov- isAtevIsta Romani, Bucur., 1860, in-4, t. 1, p. 43sqq. iavncovvxsart.Steph. Byz., v. frfeavfigia. ALESSANDRI, Neste populare, Bucur., 1866, in-8, p. 1.

STUDIULI3 II, i 6 5'? ,,Pe-unfi picYorti de plain, Pe-o gurit de raTu, Jed vino fn calle, ,,Se coboril la valle, Trei turme de mid Ca fret eTobitnei: Until! Moldovena, IInu'l ling urenfi Si unu'T VrcIncentl; Ell cellii Ungurentl Si cu cellil Vrcincenti ISIAH se vorbir6, Si se sfiStuirit: Pe l'appusil de s6re Ca sit mi'lii omOre Pe cellil Moldovenii, Cii,-1 mal ortomanil etc." Romanil din celle trey provincie alle DacieT lul TraTanti sunt gruppaff aci la unti locti. Xoldovenutii n'are nevoid. de commentaria. Vnguring, duper cumt se dice la noT pene aster -di, este Romanula din Ardelti. Pentru Muntent remane dera epitetula de Vreinanit.

§ S. VLACHIA -MAR!. Cana o singurd nationalitate formeza doue sea maT multe unitati politice separate, sett canda unti singurti Statti omogenti se sub-divide in doue sett maT multe provincie distinse, vedemti adessea pe una din acelle unitatT sea provincie assumenda epitetulti de atare, Vomti da essemple dintre vecinT. Elle ni vora servi a intellege ratiunea fenomenuluT. Ungaria-Mare, atagna Wungaria a Maghiarilorti, se affla tocmaT in Uralill allaturi cu o alta terra, cunnoscuta in evultimediti sub numele de Bulgaria-Mare, Xagna Bulgarian. Ca intindere territorials, ambele aceste regiuni nu intreceaa pe omonimele lord dela Dunare. ET bine, elle totusi se numlati mare, fiindti-ca de acollo venisera BulgariT in Mesia si Un- guriT in Pannonia. Tom cu acella-ST dreptti se dicea Croatia-Mare, atagna--Chrovatia, §i Serbia-Mare, atagna-Serbia, unti antica territoria la nordti de Carpati, de unde, duper marturia scriitorilortl bizantinT din secolula X, navallisera pentru prima ors Serbo-croatiT assupra PeninsuleT Balcanice3. Ungaria-Flare, Bulgaria-atare, Croatia -Aare si Serbia -stare ni probeza, cs marimea semnifica aci nu vre-una rapporta geometric, ci anume ideia de patria primordiala a uneT nationalitati. Dintre provinciele polone, una se chiama pene asta-cg Polonia-Mare, Wielko-Tolska, §i alta Polonia-Mica, ata/o-Yo/ska. In imperiult russu gassimu de assemenea: Russia-Mare, Veliko-Russia, §i Russia-Mica, atalo-Russia.

1) RIC.ARDUS, De Facto Fluorite magma, dintre 1220--) firogenetil dice in aeellasi intelles6: 4 14tycilli Xvieflarla sift.. 1240, in ENDLICHER,Nonumenta Arpadiana, Sangalli,1849, ciamel XQuiparia, adecit Croatia-mare si Croatia-albei, fiindti, In -8, p. 248-54. cii, slavonesee albulS este bel, Ord marele eel, ineat6 Greculii, 2) Ibidh, p. 249 si 252, uncle Bulgaria Danubianse nu- nepossedonda sonul6 b, le confunda pe ambele. Lectiunea cea tnesee Bulgaria Asani, er6 cea asiatiea, : Magna Bulgaria. correctit este Vel-Hrovatia qiVel- Serbia, desi instisT albefa Cf. RoSLER, Rem. Stud., 157. ENGEL, Gesch. d. Buig., etc. se pote lua figuramente In Slavi in simta de mdrime, tnelitti IMusealiT numescil pe Imperat6: Bielys -tzar, adecii, tzarulti 8) Ap. SAFARI/Sy Slow. Sturm., 638. Constantinil Por-i albil, eara-ce Insemnez5,: marele. __ 8

to 1STOR1A TERRITOItIALA. .Po lonia-Aare s'a numitti astti-felTu, fiinda-ca acollo se wclase Lech, wail yolonitord, fundanda cetatea Gnezno, capitals terrerD4. Pe aceTa-§T bass o parte a RussieY s'a ciisti Mare, copprinclenda in sine insa-§T Anima Moscovie. Cu Ungaria-Mare, Bulgaria - :Mare, Croatia -Mare, Serbia -Mare, Polonia -Mare §i Rus- sia -Mare in mans, sa ne maT intrebama ore ce insemneza Vlachia-Mare ? Dupa cumaLech, tatag.Toloniloril, descallecase in Polonia -Mare, totti a§a TraTanti, tatail Romani lora, IT pusese picTorulti in Muntenia: Vlachia-Mare. Dupa cumti Bulgaria -Mare, Ungaria-Mare, Croatia -Marc Si Serbia -Mare au fosta sorgintile de unde se reversara departe bulgarismula, ungurismula, croatismulti §i serbismulti, totti a§a Muntenia, Vlachia-alare, a fostti isvorula romanismuluT pentru Teme§iana, Ardelti, Moldova, ba pent §i pentru romanimea trans-danubiana. Precumu a fostti Gnezno in Polonia -Mare sett Novgorodulti Si Moscva in Russia -Mare, totti a§a a fosta Severinulti in Muntenia sea Vlachia-at are. MaT pe scurta, mdrimea in numele TerreT-Romanesci caracterisaprioritatea acesteT portiuni a Daciel assupra cellorti- l'alte surorT de dincOce §i de dincollo de Dunare, confirmanda Inca o data in asta privinta ceTa-ce noY amts spusti degla maT susti §i voma maT desvolta in cursulti acestel scrierT: Muntenia este simburele viteT latine din Oriinte. In casulti de fata inse notiunea de paternitate co-Inc-Ida cu acea de volumu. Pene'n secolulti XV, agiungenda d'o parte la Marea-Negra, de alta infunandu-se in Transilvania, unde posseda Fagara§ulti, Ro§inarult §i chTarti Hategula, apoT stapanindti Alma§ula in Teme§iana §i cate-una petecti din Bulgaria, Terra-Romanesca era de fapta §i de dreptti maT mare decatti orT-care alta provincia de acella-§Y sange. UnguriT, Turcil §i Stefanti cello Mare de pe la 1400 incoce au mic§orat'o pene intr'a- tata ca strainii, ametiti prin schimbarea mappografica, ail inceputu din candu in canda a accorda MoldoveT numele de Vlachiii-Mare, producenda asta-felTu in nomenclature o confusiune, pe care n'ati fostti in stare s'o descurce istoricil nostri moderns 6. \ NicI o fonana din secolulti XIV §i chTara XV nu numesce pe Moldova : `Mathis -Mare. Dintre tote terrele romane de pe mallult nordica alltt DunariT, acesta nume appartinea numaT §i numaT MuntenieT, pe calla sora'T trans-milcoviana se chTama din contra : chiti-Oktica. Windeck, biografulti contimpurenti anti imperatuluT Sigismundti, MuntenieT IT dice Vla- chil-Mare: 'Crosse-Vlachie, era Moldovel Vlachia-Mica: Wleine-Vlachie' De assemenea Bavaresula Schiltberger, carele cercetase ella-insu§T terrele dunarene pe la 139o9. Belgianulti Guillebert de Lannoy, petrecetorti pe la 1420 la curtea domnuluT moldovenesca Alessandru cello Bunt, traduce Moldova prin allackie-la-petite 9.

4)sisvittowstu, to MIZLER, t. 1, p. 45: Porro Polonia bi- CarT Polon!? Din co secolfi? Nu spune. GEBRARDI, Gesch. rartita sst, major et minor. Maior ideo dicitur, quad in ea Le- d.Wel.,n ot it, as sleuth ch NemtiT numiati Muntenia Val achia- chus, auctor Polonorum, inprimis consederit, ibidemque Gnez- Mich:Walachia minor sive occidentalis in teutscher Spra- nam civitatem, regni sedem, fundaverit."CuvAntulii Gnaw che." 0 pura fantasmagoria! Unulti dice Ungurl, altule PolonT, sea Gniasdo vrea sh Mich polonesee: culbii. cellii de allti treilea Nemtt,i nimenT n'a eonsultatti In acesth 6)BOUILLET, Diet. de Geogr., verbo: Russie. cestiune Mel o singurh fontanh! 6) PRAY, Dissert., 139: Moldavia, quam Majorem Vala- 7) Ap. ENGEL, Gesch. d. Wal., 166-167. chiam reges nostri in publicis litteris vocabant." 0 pa afar- 8) Ed. PELZEL, p. 82, 205 e'c.Editiunea princeps nu este matiune. Nu citezit nicT o diplomA, si nu putea vita, eAcT nu paginath. Schiltberger lice: der volek in der grossen and essistii Delhi putinfi pentru intervalla seoolilorli XIV si XV. kleizer, Walachey etc."; apoT vorbindd despre Suceva: Sedhof - LAURIANU, Tentamen, XLi, nota, dice din contra eh Un- ist die hauptstad in der kleinen Walachey." guriT numlall Muntenia Valachia-Major, ceTa-ce 'T essactu, 9) In Arahlva LstorlokI, 1,129.Cf.mal sag Studiulfi 1, derfi oh Polonilti 4ioeati Valachia-Minor, cola -ce 'I imaginarb. § 1, nota 18.

STUDIULU II,6a 59 Polonult MateTu Miechowski, sub annulti 1465, numesce Muntenia : ataior". Cea maT vechia mappa cunnoscuta a RomanieT, publicata la Strassburg de Essler §i Ubelin la 1513 dupa nesce materialurT cu multt mai betrane, cella putinti de pe la 1450, pe Moldova o chiama simplu : Walachia, ert pe Muntenia : Walachia-Otagna". Diplomatulti Felice Petantzi, traitort in Ungaria pe la Inceputulti secoluluT XVI, numesce Moldova Walachia-Xinor, Terra-Romanesca Walachia-ataior, ert poporulti muntent : Walachi atontani 12. Toth atunci Nicolat Olah dicea: s'Valachia magna, quae et Transalpina nominatur*". De unde dero Cantemirt luat'a dogmatical assertiune ca :Vlachia-Mare, din socotela tuturorti geografilort §i istoricilorti, este Moldova* "? Cela -ce l'a industi intr'o err6re noun a fosta err6rea cea vechia a luT Leunclavius, carele, intru catt scimt noT, spusese cellti anteiu pe la finea secoluluT XVI ca Muntenia este Vla- chiii-aticci §i Moldova Vlachid-Flare, intervertindt adeverult istorict alltt lucruluT ". Pe candt principiT moldovenT se intitulati numaT voev4t, domniT muntenT, maT allestt din secoliT XIV §i XV, erati mart-voevoP, cela -ce arreta cä mdrimea comparative a TerreT- RomanescT, marele- voevodatu alit Ungro-vlachieT, se consacra chTart prin titulatura princiara. Alessandru Bassarabti de pe la 1359 era .6 pkrac Poll36Sce; xa1 abeivrqc 'min); Oirtypo(iXaxicg"16. Toth a§a e fiTulti set Vladislavt Bassarabu in inscriptiunea ic6neT din Santult Munte. Nepotulti de -irate alit acestuTa, nemuritorult Mircea, este nmarele voevodt §i domnti autocratt alit tote Jerre ungro-romane* 11. In vechia poesia germane despre campania dela Varna din 1444, scrisa de catra Be- beim dupe arretarile marturuluT ocularti Magest, Vladt Draculti, filulti luT Mircea, este numitt tott-d'a-una mare-vodd allrl Valachiet: Trakle waz er genennet, der gross waida van Walachei, nsiben tausent man kam hyn pey nda man dy stat auss prennet.,19 La domnit MoldoveT titlulti de mare-voevodd ne intimpina peste totti numaT de vr'o done orT, apoY §i atunci ca o invederata imitatiune dela MuntenT, precumti este, buns 6ra, in crisovulti luT Romant-voda din 1392 ", ert strainiT nu-T numTati astu-felit nicT o data. Vlachia-s,2 are se referla din tote puntele de vedere, ca intindere territorials §i pre- cadere nalionala, ca ust internt §i esternti, anume catra Terra-Romanésca2° FratiT nostri de peste Dunare if cat pene asta-dT VlacILici-atare, cadsipentru den§il ea fusese ca unti Menu alit nationalitatii, de unde-T transportase de'nteiu imperatulU Aure- liant §i pe unde apoY, precumti o vomti demonstra maT departe, 1T-a resaritt s6rele re- nasceriT prin celle treT odrasle alle Bassarabilorti : Asent, Petru §i Ionita.

10)Chronica Polonornm, Craeovia3, 1521, in-f.,p. 15) Annales, 146: nOingunt amble Valachite Transsilva- C C CXXX III : nit adul autem germanus WI a di, Ma humet Thur. niam, quarum una maioris nomen habet, altera minoris. Ma- earum imperatori a dherens, tributarium se illi prestitit, et prte- ior ad Euxinum mare as porrigit, et nostris Moldavia . . . " fatam maiorem Moldaviam ab illo regendam sub tributo ac- Cantemirfi ounnoscea forte bine cartes, lul Leunclavius §i o carit " Despre obicelulfi polonit de a Vice Moldavia In locti cited, mere'. de Walachia, anume in seeolulti XV, velT mat susti § 5, note 2. 19 Mai sag § 3, note 9. 11) Ap.LELEWEL, Geogr. du moyen-age, Atlas, nr. 102. originalulul este :Tabula modern Sarmatie sive 17) VENELIN, 18, 22 etc. Hungarie, .Russie, Prussie et Valachie.Face parte din PTO- 19) HARAJAN, Zehn Gedichte Beheims, Pn Quenon and LEMAEI geographim opus, Argentinm, 1513, in-f. Forschungen zur vaterlandlsohen Geschichte , Wien , 12) In De Bello contra Lucas libri /aril, ed. Conringi, 1849, in-4, p. 35-46: Jon dem kung Pladislav wy der mit Helmestadi, 1664, in-4, p. 403, 6. den Tfirken strait", vers. 327 etc. 19 °LAM 'Lingerie et Attila, Vindob., 1763, in-8, p. 84. 19) Archiva Istorica, I, 1, 18. 14Yrron., it, 245.Cf. ibid. 79, 80, 84, 247. Cantemira 20) Nub pe in finea secoluluT XVI Italianulti GUAZZO, Dia- nu aka nicAirI In astit materiA absolutamente Did o sor- loghi piacevoli, Venezia, 1586, in -4, p. 14, numesee pe yea, ginte istoriett. Petra Cercellit : Principe della Walachia maggiore.."

60 1STORIA TERRITORIALA.

§ 9.

CAUSA ANALOGIELORU NOMINALE INTIM MUNTENIA SI ROMANIA TRANS-DANUBIANA. RomaniT din BalcanT aveati §i ei o Vlachid-alare proprid a lort. Aqa se numla acea Romania din Pindti1, despre care noT constataramti degia maT susti atatea punturT de coincidinta cu Terra-Romanesca: `lachia una §i alta, Oluntenici de asse, menea, stare-V/achici ero§I ambele d'o potrivd. Hemulti era in adevert mare pentru RomAniT de peste Dunare, in acella-§T intellest in care era mare Muntenia pentru intrega Romanime. De acollo, ca dintr'unti cuibt communt, se rdsipira copiiT luT Aurelianti pone la Adriatica §i Bosforti. `Nark/It-al/a, adecd cea mat prospeta prin datulti nascerii, unt felTu de Moldova trans- danubiana, se chiamati coloniele roma.ne din Acarnania Si Etolia. In fata acestorti noue coincidinte, noT vomti repeti ceia-ce amti maT spusti o data: nu este azardt. Poporele, ca Siindiviclif,perdu cu anevoid deprinderile Si savenirile trecutuluf. «0 dulce illusiune dice una autorti francesti, cdruia litteratura istorica IT datoresce o amonografia in doue tomurT assupra numilort proprieo dulce illusiune impinge pe cdl- «ktort a regassi la tott passult patria de care se depArteza, impunendt regiunilort, unde «nu fusese nicl o data, familiarele numT alle localitatilort, unde '§T petrecuse copilaria, «unde lassa fralT, sotie, copil. In acestU modd fundatoriT colonielort, fidelT impulsulul fi- arescti, dureza neperit6re monumente de gloria pentru patria lorti primitive in nesce Jerre, . din cart cu timpulu va peri, p6te, ori-ce alta urma de trecerea lorti. Pe costa occidentals a ItalieT promontoriulti CirceeT, ..Nonte-`Gircello, maT amintesce singurti, dupe trey mile de « annT, o colonic venita de pe mallurile Fasulul. In Cantonulti Grigionilort din Elvetia ne .mat intimpina, cu nesce mid schimbda fonetice, numile Lavin -ium,alisc-i, Ordea §i o apa Olbula, incatti se crede cine-va transportatt in miclt-locult anticuluT Latid. Preutulti, a e§indti din Jerre departate pentru a propaga in lume cultult sell, voesce de assemenea a re'nviva in calle'T santa urbe de unde plecase. Astt-felTu in Epirt, ca §i 'n Tessalia, vornt «aye cate o Dodona, celebrd prin oracolil luT GToue. Totti aka emigrantill sililT a pardsi ca- u minuld lorti prin f6mete, prin resbellt, prin persecutiunT, vort cduta a se amdgi pe sine'§T. Teucerts, fugarult din Salamina, va funda pe insula Cipru o alts Salamina. In timpiT mo- lldernT assemeni essemple sunt pre-numer6se pentru ca sä le mat ermmeramu. In acestt «transportt alit unuT nume vechTu cdtra o localitate noun, pe longs mobilulti orgolliuluT nationalt maT gi6ca unit rollt impressiunea uneT assemenari intre locurile celle vOute apentru prima ors §i intre celle de-multtt pdrdssites 2. StramutatT din Italia in Dacia luT TraTanti, RomaniT cautara aci o oglinda a patrieT, gas - sindti cu fericire o copia a Alpilorti in plaTult TransilvanieT §i imaginea Appeninilort in dunga cea muntOsa despre Teme§iana. StramutatT dela Dunare in Dacia luT Aurelianti, eT se silirc din not a-§T allege nesce siturT maT multt set maT putint inrudite prin aspectt cu,pollele Carpatilort. Ecce de ce : atuntenid §i atuntenid. t; I)CONIATE, PACHIMERE ¢i FRANTZE, citatf testualmente to Maxim, in Aetaien and Acarnanien, wohin noch heute, naeh RoSLER, Rom., Stud., 106, unde Bunt tecumag nqa:,,Und Bolintinenu, wandernde Walachen ziehen." Cf. De la eon- eben Thesmlien ist es welehes im 13 Jahrhnndert die Wa- (poste de Constantinople, par VILLEHARDOUIN et HENRI DE lachen zu reinen zahlt eichten Einwchnern rechnete. Da fithrte VALENCIENNES, rd. Paris, Par.,1838, in-8, p.186: et si vous es den Namen Gross-Walachien, ;swan Bluxia, so dass der ottroi avoec Blaquie la grant, dont je vous feral segnor, s6 alte Name Thessalien ausser gebrauch kam. Den notwendi- Dieu plaint of je vis." gen Gegensatz zu dieser Gross- Wakcheibildetedie kleine,, wee& 2) SALVERTE, 11, 247.

STUD1U1.13 IL 5 la 61 Partea cea maT compacts, cea maT energica, cea maT putinte a emigratiuniT, sT-a appro- priatt firesce territoriulti cella mai adecuatti cu idealulu aspiratiunilort selle, devenitti asta- felTu, dincollo ca §i dinc6ce de Dunare, portiunea cea maT nationala a pamentului nationala. Ecce de ce Muntenia §i Muntenia ni appara totti-d'o-data ca `lachia: si Vlachid, adeca doue regiuni maT eminamente latine. Vig6rea fisica Si psichica. este sirnptomula cello maT cella alit rapediT immulliri a unel nationalitatT. Romani dela Severinti, ca si ace dela Pindti, incepura a impro§ca in tote directiunile prisosula poporapuniT, fundanda in drepta §1 'n stanga stabilimente filiale, in traditiunea carort eT conservat prestigiulti de ascendintA. Ecce de ce Muntenia Si Muntenia, Romania §i Romania, sunt Vlachici-Mare si Vlachid- 0/tare. Azardult cello apparinte este tott-d'a-una in fonda o lege istoricl. Dintre numile celle pene acumti analisate, Romania set Vlachia se p6te califica geneticti, Vngro-vlachia administrative, aluntenia sea Zransalpina topicu, cOachia-atare ierarchicti. Acesta din urma esprima gradulu de importanta morals §i materials a terre in comparatiune cu celle-l'alte provincie alle DacieT luT Tralantisichiarti din ambele Dacie. Tote ce ni maT remane de observatt in trecett, este ca desprecr>lachici-atica,dupe cumt se chTama astd-dT celle cincT districte de peste Oltti, nu se affld nici unti vestigiti in litteratura istorica din secoliT XIV §i XV, &arida elle se numTaa pure §i simplubanatti alla Se- verinului. Totu§T nici acesta numire, de§i maT moderns, nu este indifferinte. Ea probeza ca pene in clillele n6stre totalitatea MuntenieT, adeca tote celle optti-spre. idea gTudete, pastreza Ore-cumti implicitamente caracterultt primitivti de Vlachia-`Tare, cad alta-felTu o parte din elle nu s'arti fi pututa boteza "Nachiii-aticd. § 10.

BASSARABIA DELA OLTU IN FONTANELE POLONE 2IMOLDOVENE. Engel, Gebhardi, Sulzer, Wolf,incaT, Palauzov, Valliant, Ubicini, Rosier, maT pe scurta nu essista aprepe nimenT in litteratura istorica a RomanieT, care sä nu ficititt set cello putint sä nu fi avutt apparinta de a cunnOsce pe Dlugosz. Nascutti la 1415, acesta illustru cronicarti alla PolonieT face parte din secolulti XV prin activitate personals, dera appartine maT multa secoluluT XIV prin fontanele grandiose selle opere. Dlugosz numesce Terra-Romanesca in trey felTurT. Ella it dice aluntenid:Montania.', confirmanda tote observatiunile nostre de mai susti, atatt assupra usulul acestul nume in secolulti XIV, precumti §i assupra legaturel selle cu forma polona atultany. Ella cunnosce nu mai putinti epitetult de Vlachici-at are, intrebuintandu-la intocmaY ca §i contimpuranulu sea Miechowski2. Dera celle maT de multe orT Terra-Romanesca appare in annalele luT Dlugosz sub numele de Bessarabia, poporulu 2?essarabi, principele 53essaraks.

1) Lib. XIII, t. 2, p. 516: Anno 1474 Tureorum Ctesar dul nomine, ad Turcorum etesarem Machume tem se conferens, omnes arces et munitiones in Bessarabia et Montania, tra- feudalem et tributarium se illi prtestitit, et prmfatam maiorent dente Eibi ultronee Bessarabice Voivoda Radulone occupans Moldaviam ab illo regendam sub tributo suseepit." SINCAI, eto."Cf. mat susli § 6, notele 2, 3. II, 45, traduce forte bine : Moldova cea mai mare, adecciVa- 2) Ibid., lib. XIII, t. 2,p. 345: Germanus eiusdem Vladi, Ra,- lachia."Cf.mat susil § 5, nota 2, § 8, nota 10.

62 ISTORTA TERRITORIALA. Ca essemplultt cello maY palpabilti, vomit reproduce aci unti passagYu din cronicarulti polonts fata'nlap cu passagTulti correspundinte din letopisetpla Moldovel:

Dingosz : Urechia: ,Anno 1474 ad Casimirum regem Poloniae ye- intranda Stefano -vodg in Terra-Muntenesces, nerunt Stephani Voievodae Valachiae nuncii no-se ggtis1dea resbolu Radului-vodg. DecY ye- tabiles, sabbato post Epiphaniae octavas, Ste- dendii Radulii-vodi cnu-I va pute sta impotri- phanus Turkula at alii, per quos denunciabat,vg, a data dosfi cu ostea sea si s'a dusii In sea- Voivodam Be88arabiae .Radulonem, hostem suum, min% sell la Dimbovith,.,.. Ero Stefanti-vodg s'a Turcorum etiam subsidiis auctum, se profligas-pornitii dupg densulii cu tots; 6stea, si inteacestg- use,uxoremque suam etoduas filias et omnemsl lung In 23 a incongiuratti cetatea Dimbovita, thesaurum in castro Dabrovicza, in quo Radulsi Intr'acea nOpte a fugitii Radulii-vodg din ceta- confugerat, at inde clam effugerat, abstulisse, ette, lgssandu-sI pre Demna sea Maria si pre fiicl- maiorem partem suorum dominiorum possedis- sea VoIchiig, si totil ce a avuttI, si s'a dusty In se. In quorum omnium testificationem viginti octo;Turd. Era Stefanii-vodg In 24 acestel lune a banderia, hosti detracta, Casimir° regi die Solis ,dobgnditti cetatea Dimbovitg, si a intratii intr'insa, sera decima mensis Januarii praesentavit. Sedsi a loath pre D6mna Radului-vod, $i pre filch.- denunciationem tantae denunciationis et laeticiae sea Voichita o a loath sie Domnti, si tet averea superveniens post triduum nuncius alter foeda-luY, si visteriele lul, si halnele luY celle scumpe, vit, referens Casimiro regi Radulonem Beesara-si t6te stegurileluT...Erii pre Bassarabg La- biae Voievodam auxiliantibus sibi Turcis, et Bee-Iota' l'a lgssatg Domnii in Terra-Nuntendeca oarabiam recuperaese, et praefectos castrorum,Radulg-vodii, dech a luatg agYutorg dela Turd, quos Stephanus instituerat, castris conquisitisa intratil in Terra-Romdnesett cu 15,000 de Turd trucidasse, et agrum Valachicum in magna parteetc.. igne populasse etc."'. OrT-unde Urechla pune Terra-MuntenescaSi u Terra-Romanesca., Dlugosz-intrebu- jnteza: Bessarabia. Toth asa face Matelu Mie luarski, compatriotula0idiscipolulti mareluT annalistti polonti. Vorbindti, spre essemplu, despre catastrofa luT Tepesti, caclutti de 'ntelu in sclavia maghiarn Si apoi assassinate de catra unti tradatora romanti, elladice: a Rex Mathias Hungariae Miladislaum raculam,Voievodamessarabiae, annis prope duo- . decim in captivitate tentum, restituit et in Bessarabiam remisit, qui fraude servi sui, currendo uin equis velocibus, decapitatus occubuit r 5 La inceputulti secolulul XV Muntenil amenintanda mereti cu agIutorula Turcilorit de a navali in Transilvaniae, regimele unguresca ceru spriginulti regeluT Vladislavti Iagello, carele s'a51grabita a-I tramitte in doue ronduri o§tirT polone assupra TerreT-RomanescI, scriendti toto-d'o-date, imperatului Sigismundu intr'o epistold din 1431: eVestra fraternitas non ignorat demum, versus Bessarabiam similiter iterata vice cum umagnis misimus aliam gentem impensis etc. s Pene 'n secolula XVI, deli cu multa maT rarti, Polonil numlati din canda in candu Mun- tenia 51assarabiti. Astti-felia diplomatulu Petru Tomicki consilia in 15 to regeluT Sigismundu Iagello de a tramitte unti ambassadorti la Porta Uttornann nu pe drumula cello mai scurta, ci prin Un- garia, Transsilvania0iTerra-Romanesca: a per Hungariam in Turciam proficisciretur non udescendendo Budam, sed recto tramites per Transsilvaniam et Bessarabiam etc..s.

19 Lib. XIII, t. 2, p. 608. 6) ENGEL, Gesch. J. Wal.,168. 7)RACZYNSKI, Codex Diplomaticus Lithuani.v, Wroclaw, , 6) Letop I. 1846, in-4, p. 361. Chronieons COORLII.Totti atm, In DLUGOSZ, lib. XIII, 8) Acta Tomiciana, ed. Dzialynski, Posnaniae, 1852, in-4, t. 2, p. b08. t. I, p. 67.

STUDIULU IL 11o. 63 VeclUraMti fontanele polone, pe Dlugosz, ,pe Miechowski, pe regele Vladislava Iage llo, pe Tomicki, anda Terrer-Romanescr in modulo cellti mg necontroversatti numele de "13assaralid. Celebrula Kromer IT resurna. §i'Tcompleteza pe toll. Chiamata is 1551 a regula archivula regesca alla Polonier, ella a gassita acollo mar multe acte relative la una voevodatit allg:"?essarabiet, tote fOrte vechT, anume dintre annit 1389-1411. Citindu-le, Y-a fosta lesne a intellege ca. elle se refers d'a- dreptulti la Terra-Romanesca. Asa derti ellt le-a trecutti in inventaria sub rubrica: aatuntenia sell3essarabias9 Prima cunnoscinta intre PolonT §i Muntenl avusese loch pe la 1389 prin intermediula Moldovenilora. $assarabia, ca una din calificarile Terref-Romanesd, cats der° sä fi venita la Folmar anume din Moldova. In adeverti, noT gassimti acestti nume repetita de treT on in pretiosula tractatti commer- cialomoldo-polonadin 1407. Ecce passagiula : Negutitorii din Lemberga sunt liberl a esporta postavti in Ungaria §i'n Bessarabia; era .cine 'la va duce in Bessarabia, sI platesca la vama principals in Suceva cate treT denarr de fie-care libru,§i apol la fruntarig in $'acag cate dour denarr de fie-care libru ; era pentru lucrurl de importa din Bessarabia, fie piperti, fie Una, fie alta, se va plati in Bacat II etc. D Peste unti annt, la 1408, Mircea cello Mare tramitte ambassadorT la Lemberga pentru a intra la rondula sett, dupa, essemplulu domnulul moldovenesca Alessandru cello Bunt, in relatiug commerciale directe cu regatula polonti. Originalulti tractatuluT, inchiaiata cu acea occasiune, se pastreza pent asta-dr in asa numitulti Zrchivum antiquum din capitala Gallitier. Principele muntenti se intituleza acollo : Eti Iona Mircea, mare voevodasidomna alit toter Jerre ungrovlachice §i alla terre- slora de peste mun1r0". In loco de Vngro-vlachig din acestti titlu, actula polonti contimpurenti, prin care se constata presinta solilorti muntenT in Lemberga, pune : Y3essarabig. Ecce insu-§Y testulu : u14c$8, Sabbatho ante oculi dati sunt Steinhauser centum grossi pro octuale medonis honorato nuntiis de 5'essarabiab12. Tractatulti commercials moldo-polont din 1460 re'nnoesce apr6pe din cuventa in cu- yenta dupa acella din 1407 importantulti passaglu pe care l'amti reprodusti mar sustil cu acea nutnar deosebireca'n loco de 53es-sarabil ne intimpina Bas - sarabia, adeca intoc- maT dupa cuma s'a numita tote -d'a-una antica dinastia princiara din Muntenia".

D) tROMERI Inventarium pnbilearum literarnm flegni 11) irchiraid municipaiii din Lembergi, fascia. 617, Polonite MDLI, autografil to Arehivulii principalu &hi Affa- nr. 8.Reprodusil in Arolliva 'storied, I, I, 3 : Az j8 Mircza ceriloriiColonsdin Moseys, in-f., p.222 :Transalpina sive velikyi voivoda i gospodin v'sei zemi uggrovlachiiskoi i za- Bessarabia," ap . osoLENssi D iNILOWICZ, Ketrika velikago planinskym stranam." kniazsestva litovskago (1545.72), Moskva, 1843, in-4, p. 12) Archly.. mimic. din Lembergil, MS. lib. 1178, p. 232. 436, 453. Cf. ZUBRZYCKI, KronIka miasta Lwowa, 75. 10) Arehiva 'storied, 1,1, 131.Akty Zapadnoi Rossi', I, 13) Arehiva 'storied, Ii, 173: A do Ugor i do Basarab i 31: A do Ifgor i do Besarab svodobno im vyvoziti sukna, a kto do Keliu i do Turkov volno ha vyvesti sukna, a kto povezet povezet sukno do Besarab, dati inlet na golovnoe myto u So-sukno do Basarab dati imet na golovnom mjrtie u Soczavie czavie ot grivnu po tri groszi, a na krai u Bakovie ot grivnu ot grivnu tri groszi etc., a sczo privezut ot Basarab iiiot dva groszi; a szto privezet iz Basarab, iii peretz, iii bavolnu, Turkuch, iii bavolnu, ili bud sezo, u Bakovie i Romanov t'rg ili bud szto etc." i u tych kraiszngeh t'rgov ot voza po dva zlaty turskyeh."

64 ISTORIA TE4R1TORIALA.

§ 11.

BASSARABIA IN PONTANELE SERGE SI AIAORIARE. La 1319 celebruld tzard serbescti Stefano Du§and inchilia unti tractatti commerciald cu Ragusa, in care citimti intre celle-l'alte aOrT-cine p6te trece in libertate §i fdrt nicT o pedeca prin terra nOstra, ducendt marra pentru alte terre, affara numaT de arme, carT sä nu se esp6rte nici in Bulgaria, nici in Xgrra-$'assardesca:, nicT in Ungaria, nicT in Bosnia, nicT in Grecian'. Ecce dero Muntenia purtandd numele de 3assarabici in t6ta 116rea veculuT XIV ! Cronica serbesca a monastiriT Tronop, cunnoscutd dupd, unti manuscriptti din secolulti XVI, inse compilata dupa nesce sorgintT cu multi maT vechi, dice intre annil 1320-133o : almpratulti bulgaru Mihaild aduna o formidabila armata, pe longa care maT cdpetandd agTutOre dela Romanic 73essaraled, navalli in Serbia n 2. Vorbindd despre acella-§T personaglu, Bizantinuld Cantacuzenti, scriitorti contimpurend, numesce Ungro-vlachT pe alliatiT Bulgarilorti, RomaniT ceT BessarabenT aT cronicaruluT serbe. Acestd ass dicendd ecuatiune intre Vngro-vlachid §i Bessarabia ne conduce d'a- dreptulti la o diploma a imperatuluT Sigismundo, carele confirmala 142o, in calitatea'l de rege anti UngarieT, immunita.tile §i privilegiele monastiril Tismena : Tuturord locuitorilord Xerret ungroPlachice, adeca aY Tassarabietn4. Inacella-0 modti annalistil maghiarT, Thurocz5 Si anonimulti Chronicon Posoni6nse°, povestincld catastrofa regeluT Carols- Roberto pe la 133o in codriT SeverinuluT, numescti T err a-R oman es c aBassarabuluT., set simplu numaT aBassarabti n. Dela PolonT, MoldovenT, SerbT §i UngurT, carora Muntenia li era d'o potriva cunnoscutI sub termenulti dinasticti de Bessarabia, sä trecemd la sorgintT occidentale.

§ 12. BASSARABIA IN PONTANELE ITALIANS. Pe la 157o s'a veclutt in Spira, la curtea imp6ratuluT germane Massimilianti II, unti pretendinte romans espatriatd, despre care Leunclavius dice: .Ells se numb. Nicolati Si era flu and principeldessarabiet, demonstrandd acesta origine prin documente, prin marturie §i maT cu sernd prin bulle plumbate alle Venegetna. Bulle plumbate alle VenetieTdin ce epoch, ? Leunclavius §i dupa densulti Cantemirte credeati co Bessarabia insemna aci provincia ro- gland de peste Prutti. Din fericire pentru lumina istorica, individuld in cestiune nu e de tots obscurti.

1)EARANO- TVRTKOVIV, Srbskil spomenitzy, Bieograd, 175: cictb rtit, seleZav crzvartciv crvwxyaroiv xalaWygeo- 1840, in-8, p. 62: kto lubi itiuinu zemlius tr'gom, s kuplom Pcixon, xectoi aviwaxiav ovx dilynx etc." da grede priezzemliu tzarstvami svobodnobez vsake zabave, 4) VENELIN, 49: Vsiem koi v ugrovlachiiskoi zemli sczo est t'kmo oruzsiia da ne nosit ni u Bngare, ni n Basarabinu zem- Basarabska." Originalulil acestul documentti se afl4 in Ar- liu, ni na llgre, ni u Bosnu, ni u Gr'ke." Datulu este 6868 ehivula Statulul din BueureseI. dela Oreatlune, indietionil 2, septembre 20, adeeh 1349, era 6) Ed. Schwandtner, 208: Transtulit se in terrain Ba- nu 1360, precumii pune in parentesl editorulti din necunnd- zarad Wayvoda Vlachorum." seerea regulelorti oronologiee. 6) Ap. PODHRADCZKY, in Chronicon Budense, 250: An- no Domini MCCOXXX, feria sextaante festum beati Martini, 2) Rodoslovle serbskoe, In Glasnik drasztva srbske slo-in terra Bazarad Carolus rex fraudulenter est devietus." vesnosti, t. 6, Bieograd, 1863, in-8, p. 64: Michail zse sil- a) Anuales, 182: _Novi aliquando in aula Maximiliani Ii nieisze voinstvo sobrav i vzia pomosezi u BasarabouychVol - chov. " In ediciunea tiptirith sth : Besarabov i Volchov. Dupit Augusti, Spires comitia celebrantis, Nieolaum, patre Bessa- limbh, cronica se pare a fi fosth scrish, cella putinil partial- rabia Principe natum, uti quidem eredebatur : documentis qui- busdam ac testimoniis, prcesertim Venetorum plumbeisbulks, mente, in seeululft XV. hanc eius originem adprobantZus." 8) Historiaram L. IV) 4ee. Schopen, Bonns3, 1828, in-8, I, b) Cron., II, 373.

StUDIULD 1,§1 . 6g Pe la 1569, cu unti annt inainte de a face solemna'T apparitiune la curtea imperials a Habsburgilort, ellti petrecea la Segovia in Spania, de made 'It vedema scrienda unti felTu de crisovu, in care '§T da numele de :a Nicolati, fiTulu luT Barbu Bassaraba, domnti anti MuntenieT03. Astti-feliu se esplicl pe deplint titlulti set : sprinceps Bessarabiaen. Cu multu inse inainte de bulle venetiane alle acestuT aventurarti, Terra-Romanesca se numTa dexia Bassarabil in bulle papale. Sl nu uTtamti cl ceTa-de ne preoccupa specialmente in opera de fall, este secolulu XIV. ET bine, intr'o scris6re catra regele maghiarti Ludovicti din 1372, adea de pe la finea domniriT luT Vladislavu Bassarabti, papa Gregoriti XI illt indemnl la edificarea templu- rilorocatolicein terrele invecinate cu Ungaria, clicendu-T: .In Bosnia, Serbia, Bessarabia §i 'n celle-l'alte 014X limitrofe locuesct multi schismatic) 4 ereticT. 04.

§ 18. RECAPITULAREA DESPRE RASSARABIA. Fontanele de maT susti, in carT vedema Terra-Romanesca figurandt sub numele de 73a,s- sarabili, pout fi classificate in urmatorulti modt :

SECOLULU XIV: I. Tzarulti serbescti Stefano Du§anti (I300-1356); 2. Papa Gregoriti XI (1300- 1378); 3. Imperatult germano-maghiart Sigismundti (1366-1437); 4. Regele polont Vladislavti Iagello (1350-1434); 5. Domnulu moldovenescu Alessandru cello Bunu (1380- 1432); 6. Actele dintre 1389-1411, inventoriate de catra Kromer in archivulti regescu din Cracovia; 7. Notita din 1408 in archivulti municipalt din Lembergti; 8. Cronica latino-ungara dela Posonti

SECOLULU XV: 9. Annalistulti polonti Dlugosz (1415-148o); 10. Confratele acestuTa Miechowski (1450 -1 5 2 3) ; 11. Domnuld moldovenescu Stefano cellti Mare (14.30-15o4); I 2 Annalistulu maghiaru Thurocz (1450-1490); 13. Cronica anonima serbg. dela Tronop. (XVXVI); 14. Bulle plumbate venetiane alle pretendinteluT muntenescli Nicolati Bassarabti (XV -XVI1; 15. Diplomatulti polonti Tomicki (1470-1535). Aceste differite sorging din secoliT XIV §i XV, d'o potrivl autentice, stabilescti pene la cent maT inaltu grade de evidinta atatu faptulti cuventului 73assarabid ca o denumire pe

T)SEIVERT, Von dein walachischen Wappen, in tinge- Wien, 1771-78, in-8, t. 6, p. 180-8. sehes Magazin, Pressburg, 1781, in-8, t. 1, part. 3, p. 366, 4) aitymALeus, an. 1372, num. 32, ap. ASSEMANI, Kalenda (la acest0 aetu numal in traducers. Nicole'', prineeps Bessara- ria, V, 1, 61: Quod in eisdem, Bosnia scilicet, Hanle ac Ba- bia alit luT Leunclavius, IsT numesce patria: unser Fuer- sarath, et aliis partibus eis vieinis multi schismatici et here- stenthum Transalpina."Articolulli luTSeivert este publicattitici commorantur, et quod ibidem convertendorum messis est de assemenea in Anzeigen allergnadigst privllegirte multa, operarii vero panel." 9

ad ISTORIA TERR1TORIALA atuncT forte respandita a MuntenieT, precumti §i nu maT putina originea acestuT nume dela dinastia princiara : 7erra-assarabulut. Pentru Muntenia 3assarabia correspunde cu Bogdania pentru Moldova, tinendu-se totu0 Tema de doue punturl de differinta : 1. Moldovenil eT-In§iT nicY o data nu-§T numTati terra Bogddnia, pe canda MunteniT din contra, precuma vomtl vede mai la valle, nu respingeati numele de Y3assarabid ; 2. Bogdania se refers la persona unuT singurti principe, intemeiatora aliti domnieT moldovene, pe canda $lassarabia reflects in sine o dinastia intrega, tare §i mare in cursa de maT multe vecurT. Acestti modti de a individualisa o terra sett o natiune prin numele gentilitia aliti princi- peluT sett aliti dinastieT, nu este isolate. Salverte, studianda fenomenulti in istoria universala, etta cumtl resuma cercetarile selle : 'Una calSti puternict §i celebru pote da poporuluT propriulu sea nume. Asa la inceputulti secoluluT XIV o ramura tatara adopts numele suveranuluT sea Usbek, alit §esselea descendinte allay luT Genghis -hand. 0 alta ramura purta degia mai de 'nainte numele lul .Noga, sub conducerea caruT ea reu§ise a deveni nedependinte. Hordele turce, carT napa- .clisera imperiulti bizantina pe la finea secoluluT XIII, ni se presinta de assemenea sub nu- . mile differitilorti capitanT : Salam-bash, Amir-amanti, Atmanu etc. GotiT,VandaliT,AlaniT, GepicliT, format una si aceTa-§T nalionalitate, alle cariTa fractiunT, dupa marturia luT Pro- t copiti, se distingeati una de alta prin numele principeluT respective. Dintre poporele gal- «lice, navallite in Asia, cincT isT attribuira numile capilorti ce le duceati la gloria. 'Iota sap in anticitate MirmidoniT se numTati TessalT dupa numele luT TessaltiD 1. Illustrulti Iacobti Grimm reduce denumirile tuturorti natiunilorn la trey rubrice generale : 1. Sell dupa vr'o calitate maT caracteristica a poporulul; 2. OrT dupa aspectula territoriuluT; 3. Set, in fine, dupa numele fundatoruluT statuluT nationala2. In asta din urma specie intra numele Terrel-Romanesci : `Bassarabid. Ella este pentru noT tots ce pote fi maT importanta, demonstranda profunda vechime a dinastieT Bassarabilorti pe termiT Oltulul §i distrugenda totti-d'o-data assertiunea d-lui Ros- ier ca d'abia pe la 133o art fi apparutn pentru prima Ora unti obscurti Bassarabn pe scena istorieT3. Pentru ca o terra sä adopte numele uneT dinastie, trebuT sa fi trecutil maT antei unti intervalla destulla de lungtl de consolidarea dinastieT; pentru ca acesta non nume dinasticti, latindu-se cu incetulti affara din hotare, sa devind familiaru in strainetate, se necessiteza ero§T unti aka intervalla destulla de lunga; maT pe scurtn, pentru caassarabia sa fi stra- battutti pe la 1372 pent la curtea papala sea pe la 1349 pent la Ragusa, logica istorica cea maT elementary ne face a precepe ca insa-sT dinastia Bassarabiloru a fostu la MuntenT fara comparatiune maT vechia.

1) Op. cit., II, 121-3. in die Behauptung zu verlangen, dass diese Familie seit Au- relian' berfthmt gewesen sei. Ich finde den Namen Bazarad .2) Gesehichte der dentsehen Spraehe, Leipzig, 184F, als den eines Wojwoden der Walachei zum ersten Mal in der n-R, t. 2, p. 774: Betraehtet man nun den Grund der Na- berfihrten Stelle Thwroczis zum J. 1330 genannt. Eine Ur- men, so ergeben sioh drei Arten, indem sie sich entweder auf kunde von 1345 nennt uns den Edlen Alexander Bassarat. einen Stammherrn, oder auf eine vorstechende Eigenschaft Eine andere vom J. 1369 stellt den Alexander Bazarad Vaj- des Yolks selbst, oder endlich auf die (legend beziechen, in voda Transalrinus noch sicherer. Der Mangel fernerer Auf- der es wohnt." zeichnungen hindert uns diese Benennung zu verfolgen, erst 3) Rom. Stud., 296: Die ununterbrochene Folge der Dy- 1475 erscheint ein Bozarabus Valachia3 Vaivoda von neuem." nastie Bassaraba ist ein Glanbenssatz der romftnischen Bi- D. Rosier eitezit pe THEINER, §i totusl nu urea sit scie cii, storiker. Aber ffir einen modernen Leser des westlichen Eu- 01)6 ¢i acollo, Non. Hung., I,613,se gasesee Bazaras Vay- ropa gehort es doch zu den starken Zumutungen, Vertrauen voda Transalpinus" degYa in annuli"' 1327.

STUDIULU U1 114 67

1 14. RASSARABENII INTRO CRONICA POLONA DIN 1269. Ce va Slice d. Rosier, candt noT vomt arreta nu la 1349 set 1372, ci de pe la 1259, cu unti secolt inainte de urcarea pe tronti a luT Vladislavti Bassarabt §i cu doue vecuri inainte de TepeO, termenult ,3assaralid nu numaT applicatti catra territoriulti §i earl poporulti Terrei-Romanesci,dert cunnoscutti degTa pent 'n fundult Poloniei? Mai repetimt o data ciffra : 1259. Ni vomt permitte mai 'nainte de tote o rapede digressiune despre pretiOsa fontara, de unde vomt trage acesta neateptata indicatiune. Silesianulti Sommersberg a divulgatti in 173o o cronica polono-latina, pe care a botezat'o : Znoninni (rchidiaconi -qneznensis brevior chronica -Gracoviae. 0 data attragendu-se assupra acestui monuments attentiunea archeologilort, s'at inceputt cerceth.rT prin feliu de feliu de bibliotece, dandt dreptu resultatti descoperirea mai multorti differite manuscript; care de care mai complete set mai perfecte, unulti la Bre- slau, altulti in Vaticant, alit treilea la Konigsberg, alit patrulea in possessiunea renumi- tului bibliomanti Czacki, §i asa mai departel. Studiandu-le, Germanulti Semler a surprinsti cellt de 'nteTu pe Sommersberg de a fi publicatti la unti locti sub acella-§i titlu vr'o §6pte cronice cu totulti deosebite, pe carT unti archidiaconti de Gnesno le-a fostti legato pe tote intro ordine cronologica, luandt astt-feliu aerulti de a fi autorti alit totalitatii2. Celebrulti 1,elewel, gassindt -trio doue noue manuscripte, s'a creclutt in stare a da o classificatiune §i mai precisa, despartindt intrega publicatiune sommersbergiatia anume in urmat6rele optu buccalT separate : 1. Brevis `chronica `Gracoviae, One la 1248; 2. ,?Innales yolonorum vetustiores, dela 1248 pale la 1282; 3. onnalista -Gracoviensis, dela 128 2 pene la 1312; 4. Znnalista `Gujaviensis, dela 1312 pene la 134o; 5. Znnalista alonachus, dela 1340 pent la 1366; 6. 'Sphemerides, dela 1366 pent la 1376; 7. Onnalista qneznensis, dela 1376 pent la 1385'. Asa dert intre annil 1248- --128 2 unti anonima scrisese ;?Innales x olonorum v etustior es. Dintre ceT opts cronicarT de mai sust, ellt singurt ne interesseza in casulti de fata. Autenticitatea WI n'a fostti pent acumti suppusa celleT mai mid banuelle. Acestti contimpurent alit evenimentelorti acct ce Slice sub annult 1259: a MCCLIX. Thartari, subiugatis 23essarebenis, Lithvanis, Ruthenis et aliis gentibus, San- domirzs Castrum capiunt.4. Adeca : a1259. TatariT, dupa ce sub-giugara pe `,Bessarebeni, pe LitvanT, pe RutenT §i alte ne- muff, at luatt cetatea Sandomirt a.

I) wiszmEwsitt, Historya litteratury polskiej p t. 2, Kra- 1730, in-f., t. 2, p. 82. Memoria luirii SandomiruluI de cit- kow, 1840, in-8, p. 152-153. hit, TittarT in 1259 s'a conservath penh in secolulti XVII. CEL- 2) Animadversiones all antiquiores scriptores Polonio3, LARlus, Polonite descriptio, 1669, In MIZLER, 1, 644, lice: p. 52, § 13, ap. ossouNsm, Vincent Hadlubek, Hers. v. Linde, Anno 1259, a Russis adiuti, Tartari Sendomiria potiti aunt Warschau, 1822, in-8, p. 284-286. in cujus rei memoriam adhuc hodierno tempore quotannis 8) LELEWELS handschriftliche Hitthellungen, ap. osso- ultimo Maii festus dies httjus ccedis, quasi llfartyrum Christi, Liam, 622. Lelewel avea intenciunea de a publics pe totT celebrator magno hominum eoncursu, quOtis, ex Papx Ale- west! cronicarl Intro noun, editiune cu variante, area a lui xanderi Il7 eancessione,magna indulgentia donantur." Papa Sommersberg flint% forte defeetesit. Alessandro IV a domnitil Intro 1254-1261. Prin nrmare, in- 4) SOMMERSBERG, Silesicarum rernm scriptores, Lipaire, sA§Y cronologia eonfirrnit veraeitatea narratiunil.

68 ISTORIA TERRITORIALA Dintre totT istoriciT Romani lora, numal Gebhardi observase in trecetti intr'o notita acestt passagitt din a§a nurnitula Archidiaconu de Gnesno. ma observasederti nu-Itt putea intellege, caci nu cunnoscea antica nomenclature, a MuntenieT. Peste Prutu, in Bessarabia de asta-0, pe la 1259 nu locuTail RomaniT, ci horde orientale de ComanT. Cine der° sa fi fostu pentru Gebhardi acel 3essarebeni? Nesciendtt incotro s'apuce, ellu se decise vrendu-nevrendti a crede ce ,Bassarahena croni- carului polonti vorti fi fosttl vre-o semintia de Comani 5. ECCe unde p6te conduce pens §i pe unti istorict de tallia luT Gebhardi, cu multU mai pe sustt de Engelsichiarti de $incaT in privinta criticismuluT, lipsa de o analisa monografica! fBassardenit, cunnoscutT de pe la 1259 departs in Polonia, ni probeza cu dinastia Bassara- bilorti era pe atund in Terra-Romanesca inradecinata, intarita. agiunsa in tota 116rea. Dern acesta se p6te 6re demonstra documentalmente ? SA vedemu. § 15.

BAS9ARABL.BANU !NW° CRONICA PERSIANA SUB ANNULI;1240. Fazel-ullah-Ra§id, scriendti in Persia la 1300 dui:4 rapporturile officiale alle autoritati- lord mongole, astti-fellu ca narratiunea'T offers tota ponderositatea uneT mArturie ocularel, ecce ce spune intr'untl passagiO, assupra caruTa mT-a fostO attrasU attentiunea reposatulu meta parinte §i neuTtatulti magistru in sciinta istorica : .In prima-vera annuluT 124o dice elltt principiT mongolT trecura muntii GalitieT

(I06 61;2 pentru a intra in terra Bulgarilort 1153 §i Unguriloru. Orda, carele mergea spre u drepta, dupa ce a trecutu terraqlluta vz-Al iT esse inainte Bazar a n -b a mr.),6,;.$cu o ar- u matA, derti e battuttl. CadansiBurr at mersti assupra Sa§ifor0 §i T-au invinst in treT sbattAlie. Bugek din terra Sa§ilortt trecu peste muntT, intrandti la 7(araulaghZ, Si a battutt pop6releulashice....2. AcestO importantissimu testtl are nevoid de urmatorele limuriri topografice prealabilo: 1. De vreme ce Orda mergea spre drepta in privinta regiuniT Sasiloru, urmeza necessarmente ca sub eterra Alutas, pe unde trecuse ells inainte de a se lovi cu ,3a.ssaraba-banulii, Raid intellege anume Flgaraplti, carele se affla in adeverti spre drepta de Bra§ovU §i a cAruTa provinciA. se chiarna pens asta-cli de catra ArdelenT «terra OltuluT n 3, in stilulti officialti latinti a terra Alutensis 3, nemtesce 0Altland. 4.

6)Gesoh. d. Mold., 612: 0269 wiirden einige Komaner,kiptchacs, et autres, qui se trouvaient A sa sour." KLA- die im heutigen Bessarabien wohnten, schon in polnisehenPROTH, Asia Polyglotta, pads, 1831, in-4, p. 4, numesce Geschichtbfichern Bessarabeni genannt".Este curiesfiusu- cronies In! Raid:,Dinbeast schatzbares Werk, welehes rinta, on care celebrulil MALTE-BRUN, Geographic, Paris,als die einzige Quelle angesehen werden kann, sus welcher ed. Malte-Brun fils, sine anno, in-s, t. 6, p. 347, utilisezA er- alle spAteren Mohammedanischen Schriftsteller dass geschopft rOrea luT Gebhardi: La Bessarabie doit son nom >L un chef haben. was sie fiber die altere Geschichte der Mongolischen des Comans, appele Bessarab." and Tfirkischen Volker beibringen." I) n'onssoN, Histoire des Mongols, La Haye, 1834, in-8, t. 1, p. XXXV:11existait dans les archives du khan mongol 2) D'OHSSON, IT, 627-8.Acestit citatinne este unfi noti rede la Perse des fragments historiques d'une authenticite re- spunsii la assertiunea d -luI RoSLER, Rom. Stud., 296, °limn- connue, emits en langue et en caracteres mongols, mais peu cit prima mentiune istoricit despre BassarabT arfi fi din annulii de personnes avaient la faculto de les lire. Pour mettre ces 1330. materiaux tL la portee du public, le sultan Mahmoud Gazan 3)CODRU DRAGUSIANU, op. cit., 1: ninaintea mea era Terra khan voulut qu'il fussent rediges en corps d'histoire, et con - Oltului, ca o grAdinA mare,, tntinsit, termuriti de Carpatil fia ce travail, en '702 (1303), supine humble de ses serviteurs FigarasuluT, de culmea Persianilurfi si de malulil ardelenil Fazel-oullah, fils d'Abou-l-Khair, surnomme Raschid le Me- Armand(' rips dreptit a Oltulu! etc." decin, de Hemedan, qui recut l'ordre de consulter, pour com- 4) Ch -irta TransilvanieT in REICHERSDORFER, Transsylva. pleter oes materiaux, ]es savants chinois, indiens, ouigours,nine as Moldavia3 descriptio, Colonial, 1696, in-f.

STUD IULU II, 1 16. 69 2. De vfeme ce contra Wara-u/aghi/orit, adeca a aNegrilorti-vlachTD, Bugek mergea prin regiunea Sa§ilorti fara a se abatte pe la Fagara§ti, urmeza necessarmente ca sub a popOrele kara-ulaghiceD Raid intellege anume pe locuitoriT din Muntenia orientala, adeca in direcliunea BuzeuluT §i a BraileT. Correlatiunea termenilorti intrebuintate de catra Raid se resuma in urmatOrea schita:

TERRA-ALUTA TERRA SASILORU

Car p a!si

BASSARAB6-BANDMb KARA-ULAGH11

Dunciren NoT dobandimU astt-felia o incredintare de cea maT perfecta certitudine cd : 1. Nu numaT la 1240 domnTa in Oltenia unti banO din nernulO Bassarabilorg,derti Inca 'T appartinea atuncT §i FagaraplO, cacT alto -minte ellti nu avea trebuinL de a e§i intru in- timpinarea Mongolilorti pe data ce ace§tiTa navalisera in ((terra Aluta. ; 2. Punendti pe Raid fata 'n fata cu testimoniulo luT Cinnamti Si cu actulo maghTarti din '231, ambele analisate in Studiulti I, noT constatamt ca BassarabiT, dupa ce cucerisera Fagara§ulti de catra Ungurl intre x 160-118o, i110 perdura apoT pe la 123o §i Pao cup- prinsti din not inainte de 124o; 3. ConfruntandO pe Raid cu annalistulti polonti din 1259, reprodusO in paragrafult precedinte, noT vedemti ca intre 124o-126o MongoliT facusera doue invasiuni successive la "Bassarabent sets in statulti lul assara3U-bang.

§ 16.

TRECEREA NUMELUI BASSARABIA CATRA ROMANIA DE PESTE PRUtil In Sstoria ierarchica a atunteniet, care formeza tomulti III din opera d3 fata, noT vomO desfa§ura pe largo primordiaia origine §i secolarele vicissitudini alle illustreT familie a Bassa- rabilorti, sett maT bine clicendti a acesteT caste, a cariT essistinta a fostti totti-d'a-una in cea ma/ strinsa legatura cu marirea §i puterea nationalitatiT romane. D'o cam data vomti trece la epoca Si modalitatea transmissiuniT numelul Rassarabia co- troaceaportiune de peste Prutti a territoriuluT romanti, unde ellO s'a pastratO penis asta-dT, pe candti in Muntenia, adeca in propria visa Bassarabia, de vr'o trey sea patru sute de annY nu i se maT gasesce nici unit vestigiu. Acesta cestiune s'a desbattutti degTa in cea maY mare parte in Sludiulti I cu occasiunea intinderiT TerreT-RomanescT in secolulti XIV. AmU vedutti acollo pe Mircea cello Mare §i pe fiTulO sett Vladu Dracula domnindti pe ambiT termY aT DunariT pene la Pontu. Amti vi c)utti acollo pe Alessandru cello Bunti tragendu pentru hotarele Moldova de-

70 1STORIA TERRITORIALA spre Muntenia o modesta linie, care se incepea la Bactd, mergea prin Berladti si se opria la Cetatea-alba. Amd veclutd acollo, In fine, pe Stefano cello Mare rapindd cello anteTu Terrei-Roma- nesdIntre 1465-1475 tOta laturea dunarena dintre Braila si Kilia. Facenda parte din voevodatuld Bassarabilord inainte de giumetatea secoluluT XV, acesta buccata de pamentd a conservatd multd timpti o prOspeta amintire a primitivuluT sea muntenismtl. Astil-felTu Alessandru Lapusnenuld 10 da pomposuld titlu de aPalatinus terrarum Mol- daviae et Valachiae D7 Intellegendd prin Moldavia districtele de susd si prin Valachia pe celle de giosti alle terra 1. Astd-felTu Polonuld Martino Broniowski, scriendd pe la i 579, numesce portiunea danubiana a Moldovel penes la Marea-negra : aValachia de giost, care ore-candzi se Pactlessa- rabid 0 4.. Astd-felTu cronicaruld Mirond Coatind, carele in calitate de mare-logofad vecluse mire de vechY crisove domnescT, bagandti de sema cu mirare ca nu i se presinta nicl o urma de essistinta parcalabieT In Kilia inainte de Stefano cello Mare, macard-ca gassTa o multime de diplome despre Cetatea-alba, agTunse pe la 1684 la urmat6rea conclusiune : aGTurgTuld si Braila sunt eterne suveniri alle acellord domnT muntenescT BassarabT, carT Ustapanisera o parte a Bulgariel§iacellil termii alliS atcirit unde s'a Za itu numele Dassarabiet, edeli campia CetatiT-albe pent la Eussind a fosttl totti-d'a-una moldovenesca, precumti dovedescd maT multe urice alle parcalabieT de acollo D 3. Mironti Costind sciea ca BassarabiT nu-0 intinsesera nicT o data stapanirea One laNi- stru; sciea cr'd gurele DunariT appartinusera MuntenieT; sciea ca numele Bassarabia, data provincieT de peste Prutd, se datoresce Bassarabilord dela GTurgiu si Braila; numaT und °mil de geniti putea lntrevede atatil de chit, sunt acumti doue sute de annT, fIre sa fi avutti la dispositiune gramada cunnoscintelord istorice actuale, intr'o cestiune atatd de complicata! Dela 1812 1nc6ce intregulti territorid romand de peste Prutti, dela Cetatea-alba pene la Hotinti, a fostti botezatti cu nepropriuld nume de Bessarabia, pe care penes atuncT illd purta abia partea de gTosti a provincieT. Dela finea secoluluT XV si pane la inceputuld secoluluT de fate, orT-unde gassimil cuventuld aBassarabia e, putemri fi sicurT ca elld se refers esclusivamente la regiunea gure- lord DunariT :a Bassarabia, sell precumd noT acumd cu nume tatarescd IT clicemd Bugia- culddupe espressiunea lul Cantemirti 4. In susd acesta buccata de pamentd se intindea cello multd penis la tergusoruldLal- pupa'. Rapindt gTumetatea trans-prutiand. a MoldoveT, guvernuld russescti a gassitd cu calle a

I)DOGIEL, 1, 618. "Po cam Entin, przywilej nie jeden to powie 2) Tartaria) deseriptio, Colonial Agrippina', 1696, in-f., p. Burknlabetw Bielogrodzkloh..." 2: Moldavite seu Valachiie inferioris pars, quo aim Bessa- 4) Cron., II, 371. Cf. SINC.AI, 1, 388: Bassarabia, care rabia dicta fuit." De assemenea pe mappa, ep,re insotesee apoi s'a numitu si Ong astii-di se numesce Bugiaefi."Cro- opera lul Broniowski, chiral"! : Bessarabia set' Valachim infe- niearulfi series In agiunulti lui 1812. rioris pars." 6)PEYSSONEL, op. cit., I, 304: La Bessarabie, aujourd'- 3) Opisante Moldawsktej I Multansklej ziemi, in DUNIN-hui le Buddiak." D'HERBELOT, Bibliotheque Orientals, BORKOWSKI, Pisma, Lwow, 1865, in-8, t. 1, p. 249 : Paris, 1697,in-f.,p.203: Bessarabie, partie de la Moldavie vers la mer noire." SULZER,Oesohichte des transalpini- Dzinrzidw, takes Braila z Molten, hospodaraw schen Daciens,Wien, 1781-2,t. I, p. 376: Bessarabien, und oSs pamiatki wieczysteonych Bassaraboto, Oct nick Bassarabia ctronom tym tosniocila zwar : a, das tfirkisehe enthalt die LandsehaftenIsmail, Ki- Insie, mappom, plearzom daremnie welawila; liaund Alcirtnan oder Tschetatie alba, Weissenburg ; b, das ,,Oprdcz ze Bassarabi me° Miseyi trzymali, tatarische aber das ganze inners Land unter dem Namen Bud- Va krotki csart kat morsks, so la taknastoali ; "Ale oo ma do tego Bialogrodzkie pole? schak. Cf. ibid., p. 466-64.Mappa In KANTEMIR, Beschr. MoldaWia prawdziWa wszyetkie to podole d. Holden, eta.

STtJDIULU Ii,511. 71 lap peste tot numele de Bassarabia, care appartinea in fapta numaT parteceller sudice din acesta vasta intregime. Toth a§a Austria, usurpandti la 1777 nordula Moldovel, creclu de cuviinta porocli Bucovina, deli in realitate acesta denominatiune se applica mar 'nainte numaT catra codrula de fagT dela Cozmina, polonesce 53ukowina, dela buk-faga. Printr'o procedure de generalisare analogs, Moldovenil din timpiT lul Stefano cellti. Mare, dupe ce apucasera dela MuntenT tota littoralulti danubianti pene la Kilia, ate im- pinsti apol Bassarabia pene la Cetatea-albs, macara-ca Nistrulti nu fussese altminte nicT o data alla Bassarabiloru. § 17.

ETIMOLOGIA TERICENULUI BASSARABlA DELA BESSL Dupe glori6sa dinastig, din care e0sera AlessandriT, Vladislavir §i Mircil, degTa Intre anniT I 200 13oot6ta Muntenia, dela Porta-de-ferrti pent la Marea-negra, era cunnoscuta in Intru§i'n affara. ca Bassarabia, era poporulti muntena ca ;"?assarabenr. Acesta stare de lucrurl a durata pene pe la 1500, canda numele de Bassarabia incepe a fiaccordatti mai in specie numaT termuluT marina de peste Pruta, intrattiin manele Moldovenilorti, dera conservanda Inca pe atunci suvenirea dominatiunil muntene. Nescirea acesteT particularitatT de nomenclature pe d'o parte a data nascere uneT mul- timr de divagatiunT istorice dintre celle maT cludate, era pe de aka parte a impedecatti pentru multa timpti de a pute intellege o gramada de cestiuni de prima importanta. AprOpe toll cautati o fantastica legatura intre Bessarabia §ianticula poporti tracicti Bessi. UniT diceaa ca. este 3esso-7hracia1. Altil, ca 'n limba gotica Bess -arb arty fi insemnandti mo§tenirea Bessilorti 2. Altir ero§T ca Bassarabia semnifica pe Bessi ayclag longs movila Rabies. Bessir in susa, Bessir In grost, Bessir in drepta, Bessir in stanga4. Cera-ce 'T §i maT curiosti, este ca tocmaT natiunea, carira precipitarea filologica IT attri- buia cu atata buns-vointa paternitatea BassarabieT, nu se vede de nicairr a fi locuitti vre-o data pe mallulti nordicti alba IstruluT. Bessir, devenitT famo§T in vechime prin cea mai selbateca ferocitate, traiati in muntir BalcanT, de unde '§T Intindeati din canda in canda escursiunile de holia pene la Dunare, dera nu mai iric6ce. Sub Augusta nevallirile lorti superati multa pe Oviditi, essilatti in Dobrogea de asta-c1T, espusa atunci la preda Sarmatilora despre gurele Dunarir, a Getilorti din regiunile n6stre 0 a Bessilorti despre suda : Si quis adhuc lade meminit Nasonis ademti, ,,Et superest sine me nomen in Urbe meum, Suppositum stellis nunquam tangentibus aequor, 1) SZEGEDI, op. cit., 260: ,Extremam Cumanite seu Nelda- ble firer son nom des anciens Bessi ou Bassi, qui, maitres on via3 partem quidam recentiores, prtesertim Geographi, Bes-instant de la rive droite du Prut, s'y seraient fortifiers au sarabiam, quasi Be ss o-Thraeiam (IIngaris : Buesak-Orszag), mont Rabie; Bessarabie signifierait alors Bassi de Rabie." nescio qua ratione inducti, nominare maluerunt."Of. TIMON, 4) Este mat en semit eomicu cola -ce face pcetuld bessara- imago nova3 Hungarlae, Cassovire, 1734, in-16, p. 148. bland reposatuld Stamati carele glissincld in Cantemird versa luTOvidid :"'nWquam miserum est inter Bessosque 2) VELTMA.N, VOSp0111111/111111 o Bessarabia, in diaruld So- Getasque" qi nesciendii latinesce,ne assicurit cat numele Bes- vremennik, Petersburg, t. 7, 1837, in-8, nr. 3, p. 234: nNaz- sarabieT derivA dela poporuld Bessosqui!! VejT Zapiski Odes- vanie svoe Bessarabia poluczila viereiatno of Gotov v zna- skago Obsczestva Istoril, H, E05: Bastarny iii Bessy, na- ezenii Bess-arf iii arb, Erdezemlia, Erbenasliedie, t. e. rod thrakiiskago plemeni, so vremen imperatora Augusta zemlia Bessov." Ketutria zsili p0 obieim storonam Dniestra i pri beregach Ozer- 3)...y,AILLANT, La Romanie, on histoire des penples de in nage moria v nizsnei czasti Bessarabil, a ne v Mieii, i naz- langue um, Pars, 1844, in-8, t.I, 76 : ,,La Bessarabie sem- van,y Ovidiem Bessoskvy."

7'2 ISTORIA ±ERR1TORIALA Me sciat in media (rivers barbarie : Sauromatae cingunt fera gene, Bessigue Getaeque, Quam non ingenio nomina digna meo!" 5.

Peste patru secolT eT locuTati tota in Dacia lul Aurelianti, unde a reu§ita pe la 400 a-T, crwina celebrulti episcopti Niceta, fundanda acollo cate-va templurl, dintre cariintr'unula officiat GreciT in limba greca, in altulti Romania in limba romana, in cellti allti treilea Bes- siT in limba bessic5.8. Intr'untl cuventti, numal in Bessarabia eT n'atl fostti in vecil vecilortt. Prin urmare, &Tara BassarabiT sa nu fi domnitu la Kilia, §i totu Inca BessiT n'aveati ce cauta in Bugiacti. SincaT dice intr'una locti : fake fi ca BessiT din Tracia, unde locuTad maT 'nainte, ati trecutti in partea DacieT vechil ce se chTama acuma Bugiacti, si ca dela de4T s'a numitti acesta Bessarabia. Bis- aseniT, call se punt impreuna cu RomaniT in diplomatulu luT Andrea II, craTulti UngarieT, use 4da a fi fostti rema§ite de a Bessilorti D 1. ,Vote fi ca BessiT att trecuta, dera BisseniT se vedu a fi Bessl, o admirabila contradictiune intre termini : unti lucru evidinte consecinta uneT simple possililitlic t ,Vote fi, de ce? Se vede, de unde? BisseniT, pe mei actulti din 1224, citattl de SincaT, IT mentioneza in adeverti ardati anume in Transilvania la unti loco cu Romanii :silva Blacorum et Bissenorum. 5, era unti tribti orientalu allii Pecenegiloru, pe care totti acollo §i totti allaturT cu Romanii, adeca intr'o positiune identica din puntu in puntti, illa *c;15. la 115 8 cronicarulti germanti Ottone de Frisingen : uPecenatorum et Falonum campania 9 9. Ore acestiTavenitT in evulti media din fundulti Asiel abia pe la annuli 900, sd fi fostti posteritatea acellorti BessT, pe carT toll classiciT ni-T aretta stabilitT din cea maT departata anticitate pe crescetult Hemului? Decd SincaT aria fi cunnoscutti intima correlaliune intre TassaraZ §i Bessarabia, ellt nu committea o assemenea enormitate! Derti sa lassamti la o parte pe BessT. Vomtl analisa o aka, incurcatura nu maT putina originals, in care tots 68assarabia a ar- runcata pe istoricil nostri. § 18. VLADU VOEVODULU BASSARABIEI DIN1396. Scotenda la lumina actele dintre Polonia§i terrele romane, Dogiel a publicatt o diploma, care se parea tuturorti a fi ocimiliturd.

6) Tristinm 1. III, el. 10. Cf. STRABO, 1, VII, c. V, § 12. odosii este prima mentiune positivA, despre Macedo - roman!. Despre tote poparele, cote all fostti stabilite vre-o datA 7) Cron., I, 70. 16ngiiDunArea de gTosa, ve4I KATANCS1CU, De Istro ejusque 5) ENDLICHER, Monum., 422. adoolis, Buda), 1798, in-4. 9) MURATORI,Scriptores Berum Italioarum, t. 6, p. 665 6) Vita S. Theodosii, In PAGIUS, t. 2, p. 9, ap. SCHAFFARIK, sq., ap. SCHLazER, Sammlungen zur Geschichte der Den- Abkunft d. Slaven, 71: ,,In primo temrlo laudes Dei grteca tsehen in Siebenbilrgen, Gottingen, 1795, in-8, p. 231. lingua personabant, in altero Bessi sermone sue prteconia ea- Differitele numi, sub carT ne intimpinA Pec "n scriitoril nebant, in ter io Armenii numini supplicabant." In acestil evuluT media, sunt:HaT4'eroaxivac, Ha svcixat, Pineenates, pretiosd passaglu, re care nimenT Inca nu l'a tntellesu pOni3 Pet inci,Petinegi, Pincinati, Pin cen arii, Pecenaci, Peden ei, Pe- acuma, Armenii nu snot Armen!, car!n'aillocuitdnicT o datit zineigi, Pinzinaci, Pezenaci,Pecinei, Pezenati, Pesnaer,Pize- in Tracia, ci anume Macedo - RomanT, car! One astli-41natl. VeqT SUHM, Om Patzinakerne, in Scrifter son udi pronuntit Armand in WA de Roman* dupA, cumb ve(IT in det Iiiiibenhavnske Selskab etc., Kiobenhavn, 1770,in-4, t. HAHN, Albanesisohe Studien, Jera, 1864, in-8, p. 33: Die 10, p. 260-310. Diplomele maghiare iT numescil :Bisseni, Pinduswlachen nennen sich nicht, gleich ihren im Lande zer- cela -ce se pronunta Bitzeni," precumti §i Bessi Betzi." streuten BrOderr, Rum, sondern Armeng." Cf. ibid., 231, "NT PRAY, Dies., 168-70; §i DANKOVSZKY, A11013yRIUS, Reza unde insusT Hahn se mirk de assemenarea acesteT forme cu et Thnrotz recensiti, Posonii, 1826, in-8, p. 18. Scriitoril numele Armenilora.Passagiulti de maT sash din Vita S. The- oriental! lidied:Badginak. Vogl D'HERBELOT, ad vocem.

ST UDIULUn,1 73 CI etaind aci intrega dupa traducerea luT SincaT, o traducere liaiva, derd forte fideld: aIn numele Domnulur amina. Vlada, Voevodulgassarabiet §i Comitele SeverinuluT, s. c.l. Insciintamt pre toti, carT vort aucli acestea si li se cuvine, ca luancla in minte multumi- 0t6re cu Anima neurtd.tOre darurile celle multe si mergerea nostra inainte, carT ni le-aa garetata noue si domnielort nostre pre-serinatir principT si domniT nostri, domniT Vladi- a slava, craTula Polonier, archi-principela Litvaniel si mostenula RussieTF.c., si muTerealur 0Edviga, craiesa PolonieT si mostena craimilora UngarieT, feta care trdesce a luT Ludovicti 0reposatului craTuluT UngarieT, si maT allesti cuma nr-aa &mitt noue aceTa -sT domnT, cra- °Tula si craesa, maT de-una-cli voevodatulgassarabier, §i domniele carT le avemU in craimea 0thagarier, si prin cdrtile selle ni le-ati data si intarita d'a-pururea; grudecama a fi cu vred- nicia si cu dreptate, ca cu atata mai intinsa statornicia sa fima ascultAtorT de densii, cu a catti maT multa ne afildma mangdiatT prin inaltarea nostra cea de dansir Pdcuta la v6rfula domnier ; si pentru ca ama gasita, ca crAii-nea UngarieT de-multa a venita la numita domnd 0Edviga, craiesa PolonieT, ca la o singura mostend a craimir UngurescT ce trdesce acuma, si drepta aceTa §i la numitula domnula Vladislava, craTula PolonieT, sotula e cella de cd- 0satoria, cu cadinta de mostenire, precumti ama intellesd ca se copprinde in cdrtile carT s'ati facuta despre acesta prin insu-sT craTula Ludovicti si prin locuitoril craimilora ceT 0Ungurescr si ceT Polonescr ; asa si noT cu domniele nostre ne legama a remane suppusT a numitilortdomnilora Vladislava, craTulul PolonieT, si el-dieser Edviger, si craimiT lora a a Polonier si UngarieT. Pentru aceTa din adeverata sciintd, cubuns credintd, fara de inse1- 01d.crune, prin rondula acestora de aci inainte ne facemd, suppunemd si marturima, ca 0vomti fi pururea credincrosT domnilort Vladislava craTulur si EdvigeT ex-dieser, pruncilora usi mostenilora lora, crailora si craieselorti Monier si Ungarier, si craimilora acestora: cu °tote domniele si suppusii nostri; fagg.duindasi acesta cu aceTa -sT buna credinta, ca domnilord craruluT Vladislava si craieser Edviger, pruncilorti si mostenilord lora cellora Omar susti 4isT, noT, domniele si suppusir nostri ceTdi§T,pururea li voma fi ascultatorT, si uvomti sta longs densiT cu satulti, agTutoruld sl buna vointa impotriva tuturord inamici- ulora lora, si de voma aucJi ce-va de reti, noT cu t6ta puterea nostra voma pune impede- . care. Protivnicilora lora nu li voma prinde parte; in contra craimilora si terrelora lora a nu ne voma radica, nicT le voma cupprinde; si tote pricinele si improtivirile, ce s'atifl- Mita sea se vora face assupra lora prin orT -carT inamicT, cu cuventula sea cu fapta, le voma impedeca; si valva si cinstea lora o voma inalta cu tota puterea nostra. Prin mar- eturirea cal-Wort' acestora, carT le-ama intarita cu pecetea nostra. Data in orasula Ar- a gesa, in serbdtorea pre-santer nedespartiter Treimr, din annuls DomnuluT 1396.. In acesta acts Bessarabia se repetd de doue orT : 1. a Vlad Tiapwoda 3essarabiae nec non Comes de Severino o ; 2.Woiewodatum 13essarabiae et Dominia, quae in Regno Ungariae obtinemuss. Cine-T Vlacla ? Ce-T Bassarabia? SA auclima pe Engel. Ella dice : Dupa und acts din 1396 sedea in Argesd unt Vlada, dandu-ouumele de Vajvoda Tes- asarabiae §i "Gomm Severini. Sub espressiunea de Vajvoda Bessarabiae ea intellega banatulti 0Crarover, cacr muntiT CraToveT se chramd. si 'n Thurocz alpes Bazarath, era sub espressiu- anea 'Comes Severini pe commandantula cetatir ungare marginerie Severintl n 2.

1)nown, I, 623. die Crajovaer Gebirgeheissen such bey Thurotz : alpes Ba- 2)Gosch. d. Wal., I, 161: Unter dem Ausdruck : Vajvo- zara,th, und enter jenem Comes Severini, den commandanten da Bessarabiae, verstehe ieh hier den Ban von Crajova, denn der ungr. Griinzfestung Szordny und ihres Goblets." 10

74 ISTORIA TERRITORIAL& De'nteYu, alpes Dazarath, nu se gassesca in cronica lul Thurocz, ci inttJo diploma a imp& ratuluT Sigismundti din 1408, unde nicT acollo nu sunt alpesazarath, ci alpes Tazara 37 adeca muntele Yasserea din Mehedinta 4. Ana douilea, banatulti CraTovei pe la 1396 se dicea tocmaT anti SeverinuluT, incatti este cludata distinctiunea pe care o stabilesce Engel intre Bessarabia §i Severinurn, harazinda primula din ace§tT dour termini numaT CraTovei. SincaT, voindti sä indrepte pe predecessorulti sea, a caduta in nesce errorl §i maTgrave. Ella dice : Bassarabia, allti cariTa voevodatti l'a dobanditti Vlada dela Vladislavti §i Edviga, n'a a fostti muntiT luT Bassaraba ceT din banatulii CraToveT, precumti se-1*nd pre-vestitulti a Engel, pentru cd banatulti CraToveT era sub Mircea-voda, nicT illy putea ddrui Edviga a cu barbatults el Vladislavti, ci a fosttl Bugiacula de acuma, cumti aretd crisovulti. NicT ate mira cd Vladti se scrie pre sine comitele SeverinuluT§i da crisovulti din Arge§a, pen- . tru-cd de§i n'a fosttl fiTulti luT Mircea-vodd, dera a trebuitti sä fie dintr'untl nema cu den- . sulti §i a pututti sl-§T find titlulti SeverinuluT §i sd locuescd in Arge§a, maT 'nainte de a «merge in Bassarabia.5. Ca §i Engel, SincaT crede in essistinta 'a muntilord BassarabT Ca §i Engel, ella nu observa cd Severinulti §i CraTova formats unti singurti §i acella-0 banatti alla OltuluT. MaY pe d'assupra, ella affirm,cd.Bassarabia a fosttl Bugiaculti cumil arratd crisovulzi, pe candti crisovulti, ori-cumti s'arti citi §i on -cumti s'arti traduce, n'o arrata absolutamente nicairT! A trecutti vr'o §epte-decT de annT, §i vine d., Rosier-, SI fie Ere maT norocitti decata Engel §i SincaT? Ella dice : .In 1396 appare pentru prima 6rd peste Prutti a§a numitulti voevodatti allti BassarabieY, I fundatti de ci tra cine-va din familia Bassarabilora a 6 Totti ceTa-ce spunea SincaT, numai dOra maT pe scurtti ! Gebhardi, mai vechTu dintre toff, derti§i maT criticti tota-d'o-data, intellesese singuril actulti din 1396. Ecce propriele selle cuvinte : a Pe candti Mircea s'a alliatti cu Sigismundti, plecanda impreunala Nicopole contra Turi a cilorn, unti Ere -care Vladti a usurpatti tronulti muntenescti, prestanda omagiti de vassa- a regineT polone Edviga, ca Si candti ea artsfi fosttl regina a UngarieT. Vladti 41 da 0titlula de Voivoda Bessarabiae nec non 'Comes de Severino, sub-scrie diploma in oppido Wrgisch §i accepe dela suzeranti Voievodatumlessarabiae et ',Vominia in regno Vngariae. Aceste `Do- . minis sunt Fagarapla §i Amla§ula, §i fiinda-cd possessiunea ArgepluT §i a SeverinuluT I probeza O. Muntenia appartinea luTVlada,apoT nu p6te fi nicT o indoueld cd numele (d3essarabia nu se refers la departata provincid de peste Pruta, ci anume la aceia-ce in di-. a plomele lul Mircea se chiamd Transalpina. Pent aci Gebhardi este admirabilu. Ella maT adauga inse din nenorocire :

8) PRAY, Annal., II, 191 not a.Totil Alper Pazara ne mai 8) Cron., I, 369. intim! ina Wen dip( mit a regelul Albertu din 1438 In PRAY, Dias., 144. Alper Bazarath 'kaki! 6) Rom. Stud., 297: nDie 1396 zuerst genannte Wojvod- sehaft Besrarabien bstlich des Prut empfing wol von Hit en FRUnESCU, Diet. top., verb() Paserea.Cf. LAURIANC, den Namen , ale Mitglirder ihres Moses ems Ffirstenthum 1st., 279. daselbst erriohtet hatten."

STUMULD II, 118 76 4Probabilmente in originalti va fi fosta Bassrath sea Yazara, 616 traducetorulti a bagatti .Bessarabia; pe care o cunnoscea maYbine'. 1. Originalulti e scristi latinesce, era nu s'a tradusti dintr'o alts limbs, dupa cuma crede Gebhardi; 2. Bassrath este totti Dassarabig, numal sub o forma treptatti desfigurata de catra cro- nicariT maghTarT si imitatoriT lorti din occidinte:Bassarad, Bassarat, Bassrath, Tassarab8; 3. Despre Xazara, adeca muntele Passere de peste Oita, fora nici unti legamenta cu numele Bassarabilora si alla BassarabieT, noT amts respunsti maT susti. Pray, scrienda la 1787, patrons o ipotesa analogs cu a luT Gebhardi si espusa la acellea-sT obiectiunT9. Cu treT secolY inainte de $incaT, de Engel, de Gebhardi, de Pray si de d. Rosier, actulti in cestiune fusese in manele luT Kromer, carele etta cumti illa resuma : In annulti 1396, pe canda Sigismunaa, regele UngarieT, se lupta fi ra succesti la Ni- / copole si uniT ilia credeati peritti acollo, "Pada, domnulg atunteniet §i bang allii Severinulza, a intratti sub suzeranitatea regeluT polonti Vladislava si a regineT Edviga, considerandu-T Ide mostenitori aT UngarieT 1°. Catra relatiunea lul Kromer sa maT adaogama ca acestti Vladtt n'a fostti o ruda a ma- reluT Mircea, precumti affirms $incaY, ci chTara fiiulii sett, devenitti mat in urma celebru sub numele de Vlada Dracula. Epizodulti din 1396 este o lungs $i interessanta drama de famillia. Mircea piecandti cu Ostea maghfara a ifnperatuluT Sigismunda la battalia dela Nicopole contra terribilulul padisaha ottomanti Baezida Ful,gerula, unde a gYucatti prin viteziA unulti din rollurile celle maY frumOse ", tronulti princiarti a incaputti unti momenta in manele luT Vlada, unulti dintre numerosiT bastardT domnescl 12) hotarita cu on -ce prep a resturna pe tats -sett TocmaT atuncT Polonia se affla in dusmania cu Ungaria, cad in ambele terre domnTa prin dreptti de ci satoril ate unti ginere : Sigismundti alit UngarieT tinea pe Maria, fiYa reposatuluT rege Ludovicti, era pe sora acesteTa Edviga o tinea Vladislava alit! PolonieY, incatti murindti cea de'nteTu, corona trecea legalmente la cea-l'alta, adeca Vladislava pretindea prin Edviga a fi ella rege legitima anti UngarieT, contestanda dupa mOrtea Marie validitatea luT Sig,ismunda ". Fiinda-ca Mircea prim cu UnguriT, Vladti se unesce naturalmente cu PoloniT. Astti -felYu se inchiall tractatulg din Arge§t in diva. sante TrinitatY, adeca la 18 octobre 139614,e canda battalia dela Nicopole, in care ati fostti battuti UnguriT si Mircea, dandu-se luT Vlada speran;a de a'sT pute mantine domnia, se intemplase la 28 septembre 15,cu forte putine cline inainte.

7) Gesch. d. Wal., 299: Vermuthlieh stehet im Original gis Hedvisque reginae Polonorum, uti haeredis Ungariae ul- Bassrath oder Pazara, and der ljebersetzer schob daily das trb eoneessit." ihm bekanntere Bessarabien enter." 11) SCHILTBERGER. MADAME DE LUSSAN, ap. ENGEL, Gesch 8) VedI mai ma passim. d.Wal., 160. etc. 9) Commentarii historic! de 741+1(31111e cum regno Hun- 12) DUCAS, ap. STRITTER, II, 911. pixie next!, ed. Fejer, Budie, p. 122: Originale 13) Tottoocz, 275: ReginaMaria, gravi prteventa mgritu- valachieo sermone exaratum fuit, sed traduetor polonus egre- dine, Irgrmarrailer et item liquit. Nee illius obitus Regi Si- gie hallucinatus est, dum pro Bazarabo, quad cognomen plu- gismundo parum curie peperit. Nam rex Polonorum Ladislaus ribus Valaehite Vajvodis commune erat, substituit Bessara- defunctm Regime sororem uterinam, Advigam denominatam, biam, cum inter utramque provineiam tote Moldavia interpo- matrimonialis foederis grato in contnbernio habebat. Ipsam sita alteri principi paruit?" igitur eonjugem snam, sceptro mortum sororis potiri ratus, 10) De rebus Polonornm, lib. XV, p.251: Hoe ipso anno, contra Regem Sigismundum exereitum eopiosum movit." nempe 1396, Sigismundus, rex Ungarorum,infeliciter png- 14) S000tindn -se ca Festum Trinitatis ultima duminiett do- navit apud Nicopolimcomque periisse putaretur, Wlacluspa Rosalie. Vedi Part de verifier les dates, Paris, 1818, Transalpinae paiatinus at comes Sevrinensis sive Zweri- in-8, t. 2, glossaire des dates, p. 17, nensis omm ditione sea #n fidem et olientelam Wladislai re- 15) KATONA, XI, 406,

76 !STORM TERRITORIALA. Cronologia concurge aci inteunti modti vigurosti la limpedirea adeveruluT. Eroulti dela Nicopole se intOrce in capulti armateT muntene, apuca pe usurpatorulti fiTu si,drepttl pedepsg, illu tramitte la Buda, casa-lepadesca acollo, sub chipti de educatiune la curtea regescg., tocmaT aceTa contra cgrora conspirase. Vladti se incercg. a fugi din Ungaria in complicea Polonia : e urmarito, resists cu o barbatia omerica care uTmesce chTarti pe inamicil seT,.derti este prinsti Si addusti inapoi". Peste catti-va timpti ellu reu§esce totu*T a scapa din Buda §i allergy la Constantinopole, intranda in serviciulti bizantinti ". S6rtea ulteri6ra a acestul principe, urcarea'T pe tronti in urma luT Mircea, gloriOsal domnig, de patru-spre-cled annTsim6rtea'T prin trgdare, nu ne interesseza in casulti de fatg.". Ecce cine a fostti a waywoda Besscrabiae 8, pe care Since §i d. Rosier tllti gonescti in Bugiacti, erti Engel illti inchide in CraTova... § 19.

ETIMOLOGIA TERMENULUI DASSARABIA DELA BASTARNL Teoria luT Cantemirti despre cuventulti 5'assarabid este impr.g§tiata pe id pe collea in celle treY principale opere alle illustruluT autorg : Descrierea atoldover, Astoria Jmperiulut `t- toman:I Si "Gronicula Romano-moldo-vlachilorii. In cea de'nteTu ellti dice : aNumele BassarabieT derive, p6te, dela poporulti Bessi. Dupe, Ptolemeti, d'assupra Da- cieT locuTati Peucinil §i Bastarnil. Matelu Praetor vorbesce, intrecet-l'altr,despre identi- .tateaBastarnilorti cu BessiTsi. Cantemirti se intemeTaza pe Ptolemeti §i pe Matelu Praetor. Ptolemets, traindti in Egiptti pe la 16o-18o dupa Cristu, adeca putiati in urma cuceri- riY DacieY, a§eda in adeverti pe a§a Siisi1 Bastarni la nordti de CarpatT : xcet Sapp .67.0 Aavlav ileu- thotatxaiBacrrcipvat. 2 Aceia-§1 positiune, Inteo epoca ce-va maT vechid, 1i accorda Plinio, maT spunenclu-ni ca erati anume din semintia germang..3 Cam totti pe atuncT IT mentionezaTito-Livia,fdcendu-T Celt14. Appianti nu specifics vita lore, fie ea germand sett celtica, derti IT pune pe acella-§1 territoriti cu DaciT3.

16) Diploma din 1430 In KATONA, XII, 539: Laykone filio bis in Voievodam, Vlad Voievoda expulso, deseendit. Subin- olim spectabilis et magnifici Merche, voivothe partium no- trans autem clandestine terram Bessarabiae, et Vlad Vole- strarum Transalpinarum, in curia nostra educato, sinistro vodam, nullam hostilitatem hujusmodi suspicatum, incautum use consuio, de ipsa curia nostra et de hoe regno nostro et securum reperiens, una cum filio interferit etc"SINC.A1, Hungarite furtim at clandestine effugiente, at versus alienas II, 14, esclamit cu mull& naivitate: Citte Ike aci Dlugosz, partes se reducere volente, tamquam fugitive cum iota suit tote sunt adeverate, numai ceittl ammestecd Bassarabia Cu comitiva usque ad alpes partium nostrarum Scepusiensium, Valachia"il gum vicinte ac props metas Regni Polonim situato3 sunt, l) Besehr. d. Mold., 70, nota : Ptolemaeus schreibt : 0- perveniente, iidem Martinus at Georgi us (Turzo de Bethlem- berhalb Darien wohnen die Peucini and Basternae. Dass die falva)pra3dictum Laykonem insequentescum vaivodis ac Bastarnae einerley mit den Bessis seyn, meynt unter ander!' cunctis suis eo tune sequacibus, licet viriliterresistentibus Natthaeus Praetor". et se per maxima bellorum praeiudia defendentibus, captor 2) Geogr., III, 5: Zaourttlas ev Ei3e47rn &hug maiestati nostri adduxerunt at assignarunt. 8) Hist. Nat., IV, 14. Germanorum genera quin que... quin- 17) STRITTER, 1000 eit.Cf. ENGEL, Gesch d. Wal., 361. ta pars Peucini Basternae, contermini Dacis".Cf. TAcrrus, FROM, I, 386.ttuttuutr, 289. Germ., 46: Peucini, quos quidam Bastarnas vocant, ser- IS) Vomb adduce toted cuvintele 1tiI DLUGOSZ, II, 34, de- mone, cultu, sede ac domiciliis, ut Germani agunt. spre catastrofa lul Vladfi Draenlii In 1447, fiindu-cit'lit numesee 4) Annal., XL, 67: Facile Bastarnis Scordiscos iter da- erod,cad diploma din 1396, voevodfi allfi Bessarabiel: loan- turos, nee enim aut lingua aut moribus aeguales abhorrere. nes de Huniad, Gubernator Regni Hungarite, collect° non 5) De reb. Illyr., XXII : c; Karmic), rcz Towable maciisevov mediocri exercitu, simulans se contra Turcas iturum , in 4 Tay ,elaxav ;tea Baaraeve7v rdAe ievv, pl nicety eial Z013'7aveov ,Bessarabiam, cunt Stanculone, praefecturus ilium Bessara- eto,

STUDIULU IL 1 20. 77 Critica istorica moderns, nedecisa intre germanismulti si celtismulti Bastarnilora, prefera a concilia controversa, numindu-T Celg germanisatibS. NumaT cu BessiT nu I-a amestecata nicY o data nemini! In Ovidia, in Strabone, in Iornande, in Dione Cassia, in totiT classiciT fares osebire, Bas- tarniT si BessiT, unit dincoce,cel-raltYdincollo de Dunare, sunt doue pop6re d'o potriva antice, derti absolutamente differite prin locasa si prin tulping. On area de a-T amalgama appartine luT Praetor, una archeology prussiana de pe lafi- nea secoluluT XVII, carele nicT densula nu affirms, ci d'abia alluneca in trecdta vorba ca : dupes opiniunea unora BessiT si BastarniT aril putgA una si aceTail natiune Ecce la ce se reduce bastarno-bessismulti luT Cantemira. Bunti e Ptolemet, derti peccatti numaT ca. BastarniT n'aa a face cu BessiT, era BessiT ati a face si maT putinti cu Bassarabia. Niel chTarti Cantemirti nu insira aceste trel lucrurl atata de disparate decata ca pe una dubiostise pote § 20.

1POTESA DESPRE VENIREA BASSARABILORU DI. PESTS paurii. InCronictio Cantemirti lasses la o parte pe Bessi si pe BastarnT, marginindu-se a cauta o esplicatiune pentru surprinclet6rea leggtura intre Bassarabia dela Prutti si numele famil- lieidomnescr din Oltenia. Ella Slice : Bassarabia, aT cariTa locuitorl pe vremea napaclei luT Batie prin cetati neincapendtil a&ail trasti spre Severing si peste Oita,unde si la stapania banesca unit dinteinsiT ati aagiunsa, dela earl si asta-sli famillia Bassarabescilorti in Terra-Romanesca se trage, luandti a adeca stapanitorult sea banula lore de atuncea numele de pe numele norodului.. .1 Asa derti invasiunea luT Batu-hang allungase o sema de Romani dela gurele DunariT mai spre appustl peste Oltti, unde s'a ivita asta-felTu dinastia princiara a Bassarabilorti. Acesta combinatiune a luT Cantemirti se risipesce prin doue cuvinte. Pend la capdtult secoluluT XV nici o data Bugiacula nu se gicea Bassarabia, pe canda tOta Muntenia, precuma amt's demonstrat'o mai suss, purtase documentalmente aceste nume cu duoT secolT maT de'nainte. Cantemirti uTta tote -d'o -data ca pe la 124o, canda navallisera TatariT card Dunare, in regiunea de peste Prutti nu locuTati RomaniT, ci CumaniT. ChTarti Romani sa fi fostO, §i totO Inca logica si istoria ni spuna ca'n fata uneT irruptiunT inamice pop6rele nu-sT cauta scaparea pe sessti, ci in munti, ceia-ce all si facuto atunci Cu- manil de frica Tatarilora, fugindu in Transilvania 2. pe eanda are fi fosta absurda din parte-le a allerga dup. refugia la Severing pe lungula terms descoperitt alit DanubiuluT. Deca era pre-departe dela Kilia pend la CarpalT, totusT nemica nu putea fi maT lesne decatti a trece Dunarea, adapostindu-se in Balcani, precuma o si obicinuTaa in secolula XIII CumaniT cei marginasT, de cate orT IT ammeninta maT de aprOpe vr'o urgia tataresca 3.

6) NIEBUHR, Kleine histotisohe Schriften, Bonn, 1828, 1) Cron., IT, 372, 375. in-8, t. 1, p. 386.DIEFENBACH, 001t1011 I, Spraohliohe Do- 2)14.0GERIUSCarmen miserabile, ap. ENDLICHER, 267 : climate Stut gart, 1839, in-8, p. 220-22.SAFAAJK, Slow.Igiturma-1741 --ie evenit, at Kuthen Comanorum rex ad Staroz., 319-22.ete. dictum regem (Belam) solennes nuncios destinaverit asse- 7) PRAETOR, Orbis Gothiens, Olivae, t. 2, 1689, in-f., p.rensquod si vellet ipsum snscipere ae in libertate tenere, 219: Stott qui Bastarnas putant ease Mos ipsos populos, qui nse at suos paratus asset ei Fubdere ac in Hungariam in- olim Bassi, hodie Bessarabi dicunturu.Altmintrea lectorstrare etc. cartil Jul Praetor nu este fitrit dre-care interesfi rentru unct iptoricii a116 Romdnilor9, 8) NICEPHOR. GREGOR., ap. STRITTER, III, 980, Comanica.

78 ISTORIA TERRITORIALA. Sett' peste Carpatt, on peste Dunare, una din doue, acesta era callea cea stereotipa a Cumanilord4. Nict intiund casti nu fugta neminT, gdfaindd pe baraganurT, dela Prutti spre oho. Nu mat amintimti ca tocmaT invasiunea Mara dela 124o, precumti ne-amt] incredintato mat susti dintr'o fontand contimpurana, gasise degia pe unti j'assarabg-band in Oltenia. Nu putemti pretinde dela Cantemird de a fi cunnoscutd cronica persiand Medita a lul Ra§id, pe care not in§i-ne eramti catti p'aci sä n'o cunn6scemti; inse Si fax% acesta pretiosa sorginte, totu§T ipotesa luT e nu numaT nereala, dert §i neprobabild. Ellti simtTa forte ca bine termenulti topicti 5'assarabia nu pote a nu fi in cea maT strinsa inrudire cu numele gentilitid allti BassarabilorU; din nenorocire, putinetatea isvorelorti selle l'a impinsd la o errore de proceduraadducendt pe BassarabT din Bassarabia, in loch de a deduce Bassarabia dela BassarabT. In .Istoria Ottomans o Cantemird mat adauga unti nod elementti de complicatiune. Elld nu se multumesce a imagina pentru dinastia bassarabesca unu legend pe mallurile Ialpuhulut,ci o mat poftesce sä se pre-amble de acollo in Serbia, Si abia-abia dupa acesta ingeniosd calletoria pe apasipe uscatti IT permitte a sossi la Severing. In privinta bastarno- bessismulul BassarabieT Cantemird citacelld puling pe MateTu Praetor. Assupra escursiunil Bassarabilord dela Nistru in Serbiasidin Serbia la Oltd, end nu adduce nicT o marturia fie catd de fictive; §i totu§T acesta este tocmaT portiunea cea mat instructive a teorieT selle. 0 vomtl essamina de aprope.

#21.

BANULU DARBU BASSARAB5. Etta cuvintele lu! Cantemird : Bassarabti este numele unuT nemd fOrte vechTu §i nobild in Muntenia, carele in linia Ibarbatesca de-multd s'a stinsti. Barbu, cellti anteTu Bassarabti cunnoscutti, de 'naintea invasiuniT turce fugise din Bassarabia in Serbia §i de acollo in Terra-Roman esca la Ne- ogru-voda, carele l'a primitti pre-bine, radicandu-ld la demnitatea de band, cea mat inalta .in terra. Fitulti sed LaTota dobandi tronulti muntend dupa men-tea luT Negru-voda, deve- unindd primulti Domnd din famillia Bassarabilord. Elld lassa unti fiTu, numitil Negoia Bas- sarabt, agtunsd de assemenea la domnia, nu se scie decd. indata dupa tats -sed off dupa vre-unti alto principe. LuT IT urma fiTulti setterbana Bassarabti etc." 1. Se sparia cine-va, auclindti nesce fabule de acesta calibru in gura unuT barbatd ce pos- sedd atatea titlurT la aureola de patriarcti and criticet §i mat allesti alit eruditiunil istorice in Romania! Acosta ni adduce a-minte und portretti dela monastirea Snegovd, d'assupra caruta pos-

4) In FESSLER, Geschicbte YOU Ungarn, ed. Klein, Leip- then Linie'angsterloschen ist. Denn Barbul, der erste, der zig, 1867, in-8, t. 1, p. 360, aunt resumate forte bine in astA unter diesem Namen bekannt ist, flohe zu der Zeit, ale die privinti testurile eontimpurane bizantinepimaghiare: Ruch T iirken in Bassarabien einfielen, sus diesem Lande in Servien, die Kumanen wurden von Batu 1238 gitnzlich thisiegt. Um und von da in die Walaehey zu dem Ffirsten Heglul, der ihn ,der mongolischen Herrschaft zur entgehen, Jloh ein Theil Fehr liebreich aufnahm, und ihn stufenweise zu dem Amte d-s derselben uber die _Donau und matte .Rettung in Bulgarien Hans, ale der Masten Stelle in diesem Lande, erhob. Sein und Macedonien; ein anderer tog mit dens Honig Kuthen Sohn, Lajota, gelangte nach Hegluls Tode zu dem Fursten- zu s7wen Briidern in die Gebirge der Moldau". thume, und war der erste, der seinen vaterlichen Namen mit der fUrstlichen Wilrde zierete. Er hinterliess einen Sohn, 1)Gesehiehte des osmanisohen Retells, Hamburg, 1745, mit Namen Niagoe, der gleichfals in der Walaehey zur Re- in-4, p. 608: Bassaraba, welshes der Name eines sehr alien gierung kam etc." Heglul este o invederatil errdre de co- und edlen Geschleebts in der Walachey, aber in dermfonli- pis lft soil de tipard'In led de Negrta

sTubitli.0 IL§ H. 79 haSufti egunienu a scrisa gailimatia: tIonit,%ihailit-Tepefd-assarabd a2ld patrulea roe- vodd o 2. Cats ore la noY nu scat tota a§a de bine istoria nacionala! Cantemira cunnoscea annalele MuntenieT maT cu semi; prin intermediulti famillieT canta- cuzinescT :a avut'amti noT, Inca la Tarigradti fiinda, croniculd muntenescd cu singurd mana lot erband logofetuld pre prima limbo grecescd scrisit.4 3. SA nu se uTte cA. acesta $erbanti Cantacuzina, de 'nteTu logofetti Si apoT voda, a fostO socrulti luT Cantemira, §ielnemula cantacuzinesca se distingea totti-d'a-una prin ard6rea'T de a stringe cronice Si alte monumente litterarie alle trecutuluT nationala. De acollo trebuT sl fi luata Cantemira povestea despre originea Bassarabilora, fAra sa'§Y maT dea battaia de capti de a o suppune unul controla analiticti. De§i `Gronicu/ii /u'i sS'erband `Gantacuzind se pare cd a peritu, totusT 1110 supplenesce petA la unti punta -qenealogia -Gantacuzinilord, publicata dupa unti vechTu manuscripta de cAtrA. d. Bolliacti §i 'n care gassima intre altele urmatorula passagYu : ,,Qicti unit, cuma-ca nemulti Bassarabilora se trage din banulti Barbu Bassaraba, carele a din Bassarabia a trecuta la Serbia §i de acollo a venita in Valachia la Radu Negrula vI voda, carele a fosta cello AnteTu descallecatora domnieT TerreT-Romanesd la annulti t 200, u§i cumU-ca acestti Domnti a facuta pe numitula Barbu bana CraTovei §i stapAnitorti peste ucincT gTudete. Acesta band Barbu a zidita monastirea Bistrita. Ecce dero sorgintea luT Cantemirti, card. care ellti a maY adaosti unti alto manuscripttl. pote totti de proveninta cantacuzinesca, cunnoscutti Inca in secolulti trecutti unul secretarti allo luT Constantino Mavrocordatugiunde figura unulti lunga altulu pretinsa posteritate a banuluT Barbu Bassaraba in urmatorea ordine : 1460. ',Mote Bazarebs.-1512, Negoi Bazarabs.-1610. Serbanue Baza she'. Cantemira a fi cutti pe LaTot A. fiTu allti luT Barbu, pe Negoia fiTu anti luT LaTotA., pe 5er- banti fiTu anti luT 1\16g-oil, §i asta-fellu totula a mersti de minune ! Si£ cernemti Inse elementele cronologice §i biografice alle uneT teorie atd.tti de cTudate. Barbu Bassaraba vine in Muntenia la 1200. FiTu-sea este LaYotA Bassarabti. Nepotu-sea este $erbanti Bassaraba, urma§ula luT MihaTu cellti Vitezli la i600. In patru secolT patru generatiuni! Bassarabh luT Cantemirti traiaa fie-care can o sutA. de annl §i maT bine. $i nicT el ati fostti eT maT multY decAta patru peste tota : Barbu LaYota,Negoia §i Serbana. Acesta din urma dice Cantemirti avuse numaT doue fete : Ancuta, maritata dupa Petra§cu, fiTula vitezuluT Mihaiu ; llinca, maritata dupA. boYerula Constantino Cantacuzinti : §'apoT unti bastardtl, facuta cu o preutesal. Asta'T tow ! Ce'Tpessa luT Cantemirti de Alessandru Bassaraba, de Vladislava Bassaraba, de Radu Bassaraba, de Mircea Bassaraba, de lunga seria a Bassarabilorti de prin secoliT XIII, XIV §i XV! Dela cronologia so trecemo la unele detallie biografice.

2) Relista Romani, II, 361, intellesii.Cf. Areltivn Morita, I, 2. 112. 8) Cron., II, 361. 6) In Buciumnlii, 1863, nr. 27, p. 108. 4) Cf. nota nostril, communing d-luTSind §ipublicalA in 5) Series Principum ntriusgne `Wad's), ar. PRAY, TUNUS1.11, Morin Terrel-Romlineeel, Bucur., 1883, in-8, p. Diss., 140. II; o notA, re care regretArng cA d. Sionti se rare a n'o fi 7) Op. vit., 808-9.

80 18110RIATERRITORIALA. Banulti Barbu Bassarabti, caruT i se accorda. paternitatea nemuluT bassarabescu, appare totti-d'o-data ca fundatora alla monastiriT Bistrita. Prin urmare, acesta santa locasa cata sd fie si ella de pe la I 200. Din norocire, epoca si modalitatea fundatiuniT luT ni sunt asta-41T forte bine cunnoscute. D. A. Odobescu le-a studiatti cu tots scrupulositatea unuT adeveratti archeologti. D-sea constata prin inscriptiunT autentice, curnti-ca primula ctitoel bistritanti a fosta in realitate banulti Barbu Bassarabti, inse nu pe la I2oo, ci pe la 1500. Cu multa inainte de d. Odobescu, celebrult calletora russa Kowalewski visitase Bistrita, stringenda acollo tau felTult de date despre tnceputurile monastiriT. Vomti da aci intrega in traducere interessanta'T relatiune: uMondstirea Bistrita este fundata de earl banulti Barbu pe la 149o. Pelle atuncT era numaT o capella in numele santuluT Procopiti. Despre causa funddriT, traditiunea locals, .conforms in asta privinta cu vechTa iceins a santuluT Procopia, afflatOre in bisericd, po- avestesce urmatOrele. Banulti Barbu fusese prinsti in tinerele de cdtra Turd si arruncatli a in temnita. Peste puling i se annunta sentinta de mOrte, care era sa se essecute adoua 4;. uSe face nOpte, o nOpte terribild. si solemnd, o nOpte pe care osanditula a petrecut'o tots a in rugaciunT catrdpatronulti sea santula Procopiti, implorandu-la pentru scapare, cad avea d'abia 18 annTsi'Tplacea viueta. Demaneta callaiT ese cobora in temnita si nu gasescti pe uneminT: inchisOrea era deserts. In aceTa-sT cli, intranda in capella dela Bistrita, preutulti uvede ingenuchTatti de 'naintea iconeT santuluT Procopiti pe gTunele Barbi', ferrecatti in 0- abe(j.T la Ott si la picTOre. Tenerula nu sciea ella singurti, cumt si cine l'a addust din tern- a nips inbiserica. In semnulti acestuY miracolti ella clddi o monastire pe loculti capelleT. Mai .thr4itt, dupa ce TurciT luasera'Constantinopolea, banulti Barbu, fiindti dusts dupd. cererea asultanulul la Stambulti din partea Munteniel, a rescumperatti mostele santuluT Gregoriti aDecapolitulti si le-a depusti in mondstirea sea Bistrila, unde elle se conserva pene asta-cIT intiunti scumpt sicriti, accoperite de prinOsele credincTosilora. E remarcabila marea panels, a de 'nteYu pastrata in biserica si apoT transportata in chilia staretului. Ea este restaurat., in- .se intocmaT daps desemnulti primitive. Acestti tabella represinta abdicarea betranuluT Barbu, ucarele se lassd. de bdnid si de viueta lumescd. totti-d'o-data. E investmentatt calugeresce, a fiindti gata a pleca la mondstire. Illti insotescti boieriT OltenT, toll tristi, unit chYarti lacri- amind!.Dupg. Barbu, carele n'a avutU copiT, pasesce de 'nainteacellora-l'altiboTerT nepotulti seti, imbrdcata intr'o lunga haTna superiOrs f.r. manece, rosin qi blanita, de sub care se avede o alts maT strima. E naltti si frumosa, cu micT mustete si fd.rd. barbd. BoTeriT sunt tog barbosT. Monastirea Bistrita are apparinta uneY cetatin.8 Romantica legenda, cullesd. de cdtra Kowalewski de la calugtiriT bistritani si-care offerd poetuluT stoffa uneY admirabile ballade, este importantd din acesta punttl de vedere, cd. ea ni esplicg. pe TurciT din relatiunea luT Cantemirti. pupa traditiune, banulti Barbu Bassarabti scapa dintr'o temnitg. turcesca. Dupd. Cantemirti, ella fuge de peste Prutti de 'naintea unel invasiuni ottomane. Fondula este acella-sT. Cuma inse de nu sT-a amintita tocmaY Cantemirti, si tocmaT intr'o aIstoria a TurcieTn; cuing-ca. OsmanlaiT abTa dupe 145o au inceputti a cutreera Bugiaculti? TurciT navallescli pentru prima Ord peste Prutti pe la gYumetatea secolulul XV, si totusT cu doue-sute cincT-4ecT de annT inainte banulti Barbu Bassarabti, printr'o spaima maT multa dealt profetica, se carry de acollo de frica Turcilora! Monastirea Bistrita este fundata din temellia pe la 1490, si totusT banulti Barbu Bassa- rabti o clddesce, o ispravesce si o zugrd.vesce ca prin farmecti Inca de pe la I200 ! 8) StranstTovaiaa po suszie i mortam: Harpatyy, Petersburg, 1846, in-16, p. 196-198.

SlITINULU II, g 22. 81 Banuid Barbu Bassarabd, scapatti in tinerete din robin turca Si fundatorti la betranete ally monAstiriT Bistrita, ni este cunnoscuth documentalmente intre anniT 14.90-15 T o9, qi totLW cu sutimY de annY inainte ellti e favoritd allh unuT Negru-vodh.! De pe la 125o Muntenia se numesce Bassarabia, Si totu§T cellii anteid Bassarabti peste Oltti este banulti Barbu) carele traesce cu doue vecurT maT in urmal... In litteratura n6stra poporana acesta se chTarna basmtt cu minciunile: o herghelia de cat retacindti inteund pepene sett o albina ingYugata la plugo. Inainte de a ne desparti de simpaticult personagTu alla banulu? Barbu Bassarabd, vomd mai adaoga in trecetti o observatiune. Ellti se pare a fi fostti cello anteiti band allti CraToveT, ceTa-ce T-a §i procuratd caracteri- sticuld epitetti de 'GraZove,sculii. In prima gTumetate a secoluluT XV reedinta banatuluT oltend nu se affla inch. la CraTova, ci la Severintt, precumd o demonstra cris6vele successive dela Vladislavd Bassarabti, dela Mircea cella Mare Si dela Vladh Draculti... § 22 CONSECINTELE ASSONANTEI vim BASSARABIA 21 SERBIA. Croniculti Cantacuzinescti Si Cantemird conducd d'o potriva pe BassarabT de'nte:d din Bugiach in Serbia Si apoT din Serbia la °ltd. Serbia sett Sorabia, dupa cumtl se scriea adessea in evuld medidi, formeza materialmente maT multd decktt doue treimT din cuventuld Bas-sarabici. Assonanta este atato de simtita, incatti noT vec).urdmq degTa in Studiuld I Vene Si poporultt de gTosti, caruTa nu i se p6te imputa nicT o pretensiune pedantich., confundandd ambit termenT in antica balladd despre a Feta banuluT de Hategb n, unde variantuld modernti pune : ITO feeiorii de omit eerbesar in loch de primitivulh : Unfi feeioril bascircittescii". Printr'o assemenare curatti fonetica, fdra nicio umbra de argumentatiune, BassarabiT eratt espu§T a fi serbisag din candti in candh de card nesciinta, Si maT cu sema de card semi-sciintd. Pretinsuld actti alld magistratuluT sash-§ebeiand dela 1396, o grossolana mistificatiune din secoluld trecuth, slice : 4Dupa ce ad primitti BulgariT credinta cre§tinescd, apoY ad inceputd RomaniT de atuncT asse imprieteni cu nemults serbesch, pent candd maT pe urma dobandit'aii §i Domnti din ne- amuld serbescIt pe marele printz7 Negru-vodd (Bassaraba... D 2. Unit fragmentd de cronica muntend din secoluld XVII, descoperith de card. d. Cretescu in biblioteca monastiriT Cozia Si allti caruT autord ni se pare a fi celebruld aventurarti moldovenescti Nicolatt Allescu-Spatard, este in acesta privinta nu maT putint esplicitd, vorbindu in genere despre boTerimea romana: eUniT stint din SerbY, altiT din GrecT, altiT din Alblna0, altiT din FrancT, altiT dintr'alte limbe,cäpiDomnT inch. maY multY din strainT ad statutd, cumd §i Tcisscireibescit se tragic din enema serlescit B'.

9) VENELIN, 134 sq.Cf. EPISCOPU M 1cUW4U, Oratorio,pentru minteofanintA,Brasovil, 1846, in-4, p. 57, unde re- BueureseT, 1869,in-16,Synaxarfi, p. 71. ENGEL, t ese11. d. daetorulil pune in notit: Redactia implirtlisesee acestfi do- Wal., 189. etc. eumentil WA a puts respunde dint mat Wiwi de autenti- 1) ENGEL, Gesell. T. Sem, 180. SAFARJK, Slow. Star., citatea WT." 0)Istoria Holdo-RomAniel, ed. Ionia, Hue., 1868, in-9, 148, enumerii urmAt6rele forme allo numelui Serbfi :Serbi, t. 1, p. 347.La assertiunea d-luT COGALNICiNU Oronicele Sorbi, Surbii, Sorabi, Sorabi, Sarbi, Zerivani, Zirbi, Serebi, RomAniel, Them., 1872, in-8, t. Ip. XIX, eumii-el Mile- Srbi, Srpi, etc. Nell nu ;Ate fi autortiallaaeestui fragmentd, ved1 respun- 2) Magaz. Ist., II, 275. FOTINO, If, 28-36. BARI rz,F6ia Sulfi nostru in columna Iii Tralanii, 1872, nr. 31. 11

82 !STOMA TERRITORTALA In unele manuscripte d'alle luT Calcocondita, domnult Muntenescti Dant, nepott de frate aliti mareluY Mircea, este numitti Samba, Zapdpmcc, in loco de Bassaraba, Mzaaapcip.ica4. In fine, lista anonimg a domnilorti TerreT-RomanescT, care se compusese in secolulti XVIII pentru Ungurult Peterfy dupe, differite cronice locale de carg Constantinti Scarlatti, ni spune cg nemult luT Mircea cent Mare use dice a fi fosttl nepott at regelut serbescd Eazarg a 5. Genealogia mirciang se p6te reconstitui astg-d.T dupe, documente contimpurane, ert nu dupg nesce fabule sacramentale, precumti se f.cea pene a-diniorT. Insu§T Mircea declarg in crisovele selle ca tata-seta Radu fusese frate cu Vladislava Bas - sarabti6. Prin urmare, Mircea era nepotist' (nepos ex fratre) allti luT Vladislavt Bassarabt. Regele maghiart Ludovicti Si papa Urbana V ni spunti, pe de aka parte, cuinti-cgVla- dislavti,unchTulti lul Mircea, era Mu aliti luT Alessandru Bassarabtr. Prin urmare, Mircea era nepotist (nepos ex filio) alit luT Alessandru Bassarabt. MaT pe scurtt, era nepotu allti luT Vladislavt Si nepotu alit luY Alessandru, tog BassarabT unuln ca §i altulti, Si numaY BassarabY. Prin ce minune der° putea fi ellt nepotu alit luT Lazarti, principe nu maT vechTu, ci chiarti contimpuren0 cu densult, urcatti pe tronulti SerbieT abTa pe la 1371 ? Fatalele sillabe din coda numeluT Bassarabilorti, ecce ceYa-ce tncurca tOta treba! Cantemirt, Croniculti Cantacuzinesct, falsarulti actulul din 1396, ballada din Hatega, fragmentistulti din secolulti XVII, scriba luT Calcocondila, fontana luT Scarlatti, totT se tm- pedecati, fie-care pe riindt, de scabrosulti sunetti

§23. ETIMOLOGIA POPORANA. Illustrult Vico analizase astronomia, fisiologia, metafisica, cronologia poporane, in corn- paratiune cu astronomia, fisiologia, metafisica, cronologia culte. Totti astt-felTu s'artl pute pune in parallels etimologia rudimentary. Si etimologiasciintifica. Similitudinea vorbelorti surprindesiimpinge la deductiunT pe intellegintele celle maT rude, ca Si pe celle mai erudite. TOM differinta consista in procedure §i'n ponderositatea resultatuluT. Unit s'antt din evulti medal se numTa RenatO, ceTa-ce insemneza kerascutti: acesttl simplu gToctl de cuvinte era de aglunsti pentru ca poporult ss plasmuesca o legenda intregg despre imaginarulti fapttl aliti renascerit santalut Renate. Cam analOga este superstitiunea cea etimologicg a terranuluT romant de a se padi de focti in diva santuluT focal, de§i 430)y.a.; allti Grecilort are a face maT currendtcu elementulti oppusu alit apeT, §i deli fericitult de acestti nume, martirizatti in timpulti luT Diocletianti, n'a fostn nicT ferrarti, nicT carbunart, ci unti bietti gradinart de longs Sinopa, adecg ero0 ce-va maT dedatti cu ploy Si cu puturY decatt cu ilacgre. In Elvetia se aflg. unti munte numitti Yitatti: satenii din vecinetate sunt incredintatT penis la fanatismti cg acollo, addusti de peste none Jerresinoue marl, dace famosulti Xilatti, din molleclunea cgruTa fusese restignitti in Palestina Mg.ntuitorulte.

4) Ap. sTurrrzu, IT, 918, note e.In ediliunea din Bonna Bulla din 1370 In Magaz. istor., III, 130-36 ; RAYNALDUS, acesti4 variants nu este indieatfi. XVI, Dr. 6, etc. 6) PRAY, Dies., 140: eater nescitur, sed dicuntur esse De- 1) SAINTE-MARTHE, Gallia Christiana, Paris, 1716-86, in- rotes Lazari regis Servme". f., t. 2, p. 113. 6) vEDTELmr, 9-14, wig nein dIn 1387, en care eonfrunthl aetulfi din 1424 In a mea Archivii Istoricii, 1, 1, 19, ambele 2) c.ANTENuttu, Hniga Systima ill sostoiauVe muchIn- afflitt6re In originalu in Arehivulii Statulul din BueuraseT. medanskila religii, Petersburg, 1722, in-f., p. 142-3. 7) 'ken din 1366 in sINC.AT, 1, 330;PURR, IX, 3, 470; - 3) FLEURIEU DE LA. TOURETTE, Voyage an wontPilot, WENZEL, Okmanyl kalaszat, t. 1, Pesten, 1866, in-8, p. 18.-- Avignon, 1770, in-8, p. 76-9.

STUDIULU 11, 24. 83 Toth astti-felTu cronicariY din evulti media inventati pe Turd in Finlandia fiindti-ca se gasesce acollo unn ora§tt numitti Turku, sett pe TroadenT in Francia de era -ce fiTulti luY Pri- amti se numTa Parisa! Absolutamente de acera-§T natura este §i serbismulti Bassarabilortt. Dent causa erroriT fiindti o data constatata, sa nu ne oprimtt la o gTumetate de calle. Lista domnesca a luY Scarlatti, in care marele Mircea se confunda cu famillia regesca din Serbia, ni maT spune inca ce-va, unde originea gre§elleT nu 'Dote a nu fi aceTa-sT. Vorbindtt despre domnulti moldovenescn Petru Muptn, contimpurenn si amicn alit luT Mircea, ea dice ca tata-seta era :,Costea Mu§att, carele nu se scie unde va fi domnitn, dern se crede a fi fostti din nemuln despotiant alltt regilorti SerbieTO. Mircea cello Mare din dinastia. serbesca ; Petru Mu§atn totti din dinastia serbesca ; dinastia serbesca confundata cu BassarabiT; care's! conclusiunea ? Ecce unn puntti, demnn pe deplintt a fi essaminattt cu o estrema seriositate, cad elltti ni va permitte a demonstra cä Vladislavu §i Alessandru cello Bunn, Mircea §i marele Stefano, Negoia §i Petru Rare§n, superbiT zidarY al nationalitatiT romane de dincOce §i de dincollo de Milcovn, an fosta tog din aceia-§T nesecata in geniti tulpind a Bassarabilorn

§ 24 MUNTE,MISMULU DINASTIEI MU1ATU DIN MOLDOVA. Muntenia fusese in secoliT XIII si XIV in dese §i intime relatiunT cu puterniculn pe atunci imperia serbtl. DouT BassarabT, unulti pe la 127o, altulti pe la 1355, an fostti socri sett cuscri aY cellorti maT celebri cuceritorT dintre cag an esitd vre-o data nu numaT din dinastia luT Nemania, ci chTartt din intregulti nemti illiricti. Stefano Milutinti, fundatorulti marimiT serbe, tinuse in prima'T casatoria pe feta luT Litenti Bassarabtii. Stefano Du§anti, grOza oriinteluT pe la gTumetatea secoluluT XIV, insurase pe uniculti sett fiiti cu feta luT Alessandru Bassarabti2. Mircea celltt Mare, tata-sen Radu-Negru, unchiu-sett Vladislavn §i frate-seti Dann figureza pene asta-cl; ca o maTestOsa pleTada de eroT, in balladele poporane alle SerbieT3. Ne retinemd intiadinsti de a immulti aceste essemple prin ce-va din Fotino, cad este de o falsitate ingrozitore totti ce affirma eat pe icY pe collea de a fi luatti Ex 1-4; oappty.ii; xpovoXoitae. Terra-Romanesca si Serbia fiindti invecinate §i adessea in strinsa allianta, lista domnesca a luT Scarlatti avea in spriginti macarti o umbra de probabilitate candn serbisa pe BassarabT. Cumtl inse puteali fi SerbY domnil moldovenT, candu intre Moldova §i Serbia se intrepune unn intinsti spatin territorialti, §i nicT ca essista cea maT slaba urma de vr'o legatura internationala intre ambele in tote cursulti secolulul XIV,? a) 0 seria, de eitatiunI In BUCKLE, llistoire de la civilian- 3) KARADZIT', Srpske narodne pjesme, t. 3, Becz, 1846, tlon en Angleterre, trad. Ballot, Paris, 1865, in-8, t. I, p.in-8, p. 54: 338 sqq. Na Vidinu gradu bljelome, b)PRAY,1. c.: Koste Musatin, non scitur ubi prineirave- ,,Ond'e bjeszo etaritz Vladisave; Ana ravnoj zemil Karavlaszkoj, rit ;dicitur,quod ejus genusit ex familia despotiana regum Ond'e bjeeze liaravlaeh &ideas; Serviae". NaBukreezn gradu bijelome, Ond'e bjeeze bego Radukbego, 1)NICEPHORUS GREGORAS, SCriitOrii bizantinti eontimpurenti, "S'avojIm bratonzMirkoqlvojevodomn. VI, 9, dice numaY: ,,a domoulul Vlachiel", carele ipso nu pdte Despre Danii-voda, essista o admirabili balladit bulgara, pu- fi decatil domnula muntenesca de pe atupol Aithen voyvcda",blieata in Perlodiezesko spisanle na b'lgarskoto knizsov uceisa inteo Willi& de catrli, Ungurl pe la annuli 1272, cum no druszestvo, Braila, 1870,t. 1, p. 106. areta 0 diploma din 1285 in FLIER, V, 5, 274, ¢i in KATONA, 4) FOTINO, II, 23.-,-T6te cronicele serbesei sunt esti-41m. VI, 911. noseute, mal cu seta, multumita reposatIdul .SAFARIK, Gesell 2) VechTa eronici serba In V, 69: nzaruezil d. sorb. Schrlftthnms, Prag, 1856, in-8, p. 227-47, ci abso- dsezer voevodi zaplanskago lunago Urosza." Iniamente nisi ulna din elle nu so potrivesce attn.-0 de puilml Cf. BNNALDts, 1370, nr. cu Imaginerscreeixi novoloytto a ant Mine.

84 ISTORIA TERRITORIALA Nu cumtl -va vord fi fosttl SerbT totti ca qi BassarabiY? SI vedemd. Lista luY Scarlatti serbiseza anume pe Petru atuptit, pe frate-set's Romano c.7k2u,satil §i pe tatald lord Costea atu§atil. Cuventuld muptd, disparutd acumd din limba romans cis-danubiana, derd conservatti la fratiT nostri de peste Dunares, insemneza frumosil, fiihdu o simples, scurtare din adiectivulti infrumu§ata sea frumu§atd. Macedo-ronanuld canto pent astg-c1T: Aide eu mene, Mit mulatcli setl: VecH in sus6 eerulti ? Nu e mu§attiP6 La MuntenY numele propritiOltuptit ne intimpina in acte pent pe la finea secolulul xvir, ca si o forma femeTesca alwas, correspumletore cu `Bella a Italianilord. Celebrulti papa 5ormosus, sub care se intemplase definitiva schisms religiOsa intre Occi- dinte si Oriinte, se traduce romanesce atiqatii. SerbiT n'at avutti nicT o data si nu putead ave acestd nume curate rominescd, si ceTa-ce'l si maT remarcabild, este ce£ pent si'n limba lord ideTa de frumusete c respinsa radicalmente din formatiunea nominala barbatesca, ci se applica numaT la femeTe qi la vite : Liepava, Lie- pota, Liepotitza, Lieposzeta9. MaT pe scurtti, nicT prin departarea locurilorti, nicT prin lipsa de communicatiune, nicT prin nomenclature, domniT moldovenescY Petru Musatti si Romand Musatd, de'mpreuna cu tatald lord Costea Musatd, n'ati pututu fi SerbT. Care'T dero ratiunea serbisariT lord in lista luT Scarlatti ? Din celle desfasurate in paragrafulti precedinte urmeza ca. MusatesciT trebuTad O. fi fostti SerbT in calitate de BassarabT, adeca simplu numaT prin effectuld foneticd alld sunetuluTs+r-1-b. Degia Cantemirti emisese ideTa cal ambele dinastie domnescT din celle doue provincie dunarene alle DacieT se part a fi descinsti dintr'o singura vital°. Acesta asset-Pune a repetit'o apoT Samuilti Miculd". AmendouT inse ad retacitti in fantastica incercare de a infrati pe nu scim0 care Negru cu nu scimti care Dragost. FundatoriT MoldoveY n'ati fosttl din aceTa-sT familia cu fundatoriT TerreT-RomanescT; derd tocmaT aci sta cestiunea ca nu din sangele fundatorilord MoldoveY se tragead Petru Musatd, frate-seta Romano Musatd si tatald lord Costea Musatd.

§ 25.

BO GDANESCII Si 11USIATESCII. Maramurasenuld Bogdantl, caruY i se cade cu totti dreptulti paternitateavoevodatuluT moldovenescti, avusese fiid pe Teodorti, clisti alts -felTu Latcu.

5) Ne surprinde eit, d. in escellintele se Diction. 7) Archiva Istoricii, 1, 1, 139, act6 din 1620.Cf. vENELuq, flair° dY6tymologle daerTernane,mane, Mayence, 1870, in-8, p. 29], 299, etc. 98 a seltpata din vedere acestil cuvdntll. Este Inse §i mat stir- 5) Arch. 1st., 1, 1, 24, edit din 1640. pring6tdre etimologia, pe care 1-o dit WOLF, Beschreibung 9) KARADZIT', Lexie., 337. der Holdall, Hermannstadt, 1805, in-9, t. 2, p. 9: Musch, 10) Cron., II, 385: Hadu-vodlt NegrulO, au frate,861 aril ein Galanterie-Pflasterehen, and wer diese auf thm Gesichte hit Dragosii-vodlt". !Mfg tragt, wird Muschat gerannt". Vrea a Title - dela 11) Origines DacaRomanae, ap. ENGEL, Gesell. d. Wal., mouche a perrucheriet francese, unit termenfi mcdernil de co- 92: Doetissimus Princeps Cantemir agnovisse videtur, ubi chettilriii, Intrcdos6 la Roman! in timyulii Fanariotilor6!!! ait, tam Radum Negrum, quam Bogdanum Vayvodam, geni- 6) MAMMU, Grammatica macedonoromang, Buccurescl,torem Dregosil primi Moldavia° Principle, eissclem familke 1862, in-8, p. 149. me".

STUMULU 1, 1 25. 86 Nemuritorula metropolita Dositeti inci£ in secolulti XVII vecluse in anticula dipticti alla scaunuluY metropolitan, tesaura de-multa perdutti, cad nu maT essista pe la 1790 j, ur- matOrea linig. genealogicg.: 1. Bogdanti-vodd §i DOmna Maria ; 2. FiTulti lorti Teodoro Latcu §i Domna Anna. Ella o resume in versurT:

...... Bogdanti-vodit, ,,Cu demni-sea Maria idsscindii Mold rodd: Pre Fedora Bogdanoviciu, Lafcts se numesce, Cu domni-sea cu Anna de se pomenesee"2. Espressiunea use pomenesce. insemnezd cd erati inscri§T in pomenia. 0 remarcama acesta pentru a da tots autoritatea de sorginte istorica cuvintelorti metro- polituluT Dositeti. In Studiulti I, basandu-ne pe fontane contimpurane, noY amyl cercuscrisa epoca fundatiuniT MoldoveY approssimativa intre annii I350-1360. Latcu a domnitti dupe, documents autentice pe-ta 13703. Bogdanti-vodd §i acesta fiTu alla sea, ecce dero dour principT positivY, cart implu forte naturalmente scurtula intervalla de cello multa doue decennie intre 1350-1370. Cronica cea vechia a MoldoveT, scrisa in monastirea Putna sub Stefan cella Mare, adeci d'abia unti secolti in urma evenimentelorti, confirm. .acesta serid, clicenda ca dupd Bogdanti a domnita fiTu-sed Latcu, era luY Latcu T-a succesn uPetru fiTulti luY Mu§ata.4. Sa se noteze aci cu attentiunecaPetru nu este in cronica cea vechia a Moldovei fiTu alltt luT Latcu, nicY fill alla luY Bogdan, ci flu an tut atuptit. Una noU nema s'a furi§ata prin incuscrire in dinastia maramurd§ena. Romano Mu§ata, fiTu alit luT Costea Mup.tti Si frate alla luY Petru Mu§ata,' se insOrd cu domnita Anastasia, fiTa luY Latcu-vodd §i nepOta primulul Bogdanti. Acestti fapttl de o estrema insemnetate illa scie lista lul Scarlatti, in care citima :gR 0- . manus habuit uxorem eYnastasiam filiamYrincipis Eaczko, et peperit sex filios, ex quibus Ale- xander Senex est ultimus filius ejus..6 Illa sciea nu maT putinti metropolitulu Dositeti tota din pretiosula dipticti metropolitan Petru-vodi pre urmi purcese, cu vita Garde'441:0 .Mu§atind; In bunit, priintd, StAtura dup'acesta luminat4 rodit n811441111 terreT Moldovel domnulli Romand-vodtt; Acosta, ce se scrie 'ntr'a terreT urice Mare samoderzavetti, ¢i 'n bunk feriee, C'a stdpitnitu-¢T terra din plain pond 'n mare, LAssatu-sl-a In scaunil puternicii maT tare Ce-a nAseutu-s1 din donna din Anastasia Pre Alexandru cellit Bunti..."7

I) Dovedd lista princiard a metropolituluT IACOBU STAMATE onezit pe Dragosti si pe Bassi!, delo flirt neveste, cola -ce pro- In Geognalia, Iasi, 1796, in-4, reprodusit in WOLF, II, X bezit ett, n'a luatu numele lord din diptice, undo se%series XIV. tote -d'a-una Intrega famillitt. 2) Croniea rimatit, I ARIU Crestomatia s8u analocte, 6) Petru Missal ellu Insusi numesce pe Romano frate alld Blasid, 1858, in-8, p. 234. mirare emit de n'a bAgatil sea in eorrespundinta'T cu regole polond Vladislavd din 1388, de skid erudituld editorli importantissimuld faptti, cit versu- In Akty Zapadnoi Rossii, I, 22, tradusit in Arch. Ist., 1, 1, rile dositelane nu stint aci decittd o parafrasit a vechTului dip- 177. tied metropolitanil alld MoldoveT. 6) PRAY, 1. O. 3) Bulle papale In MagazInd !storied, III, 138-141. .. 7) L. 0:SINCAI, Cron., 1, 362; ENGEL, 61eso11. d. Mold., THEINER, Monism. Poloniae, 1, 664.RAYNALDUS ete. 112; WOLF, Besehr. d. Mold., 13; si al(ii, inehipuindu-§1 pe 4) In Arohiva Istoricit, HI, 5, undo lose eroniearn15, ea MusateseT a fi fosta din nemulti luY Bogdanti, i¢T battticapita rade fabulosa, a istoriel, rune inainte de acegti princit T mi-In deqertti a ghici re La(eu-vodli, tatAlu domnel Anastasia. lulu despre Drag* ¢i und flu add acestula, in privinta ed-§ineal lilu credoVladislavaBassarabh din Muntenia, Engel ruTa marturesce en naivitate ed, nu scie nici mitcarti cumilpreterit pe Ungurulti Stefantl Latzkofy din Ardelti, Wolf nu T-afostanumele. Metropolituld Dositeti de assemenea menti- sciece smallicit!

88 ISTORIA TERRITORIALA Aci o observatiune. Metropolituld Dositeti arreta forte limuritti ca Petru §i Romania n'atl fostti din sangele luT Bogdanti §i Latcu, ci din uvita carele'T atulsatingo. Totti a§a amti veclutd maT susti in cronica cea vechia a MoldoveY. Lista luT Scarlatti face pe acestT Mu§atescT din nemd princiarti, ex familia -regum, cela -ce se gYustifica nu numaT prin cdsatoria luT Romania Muptti cu fiTa luT vodd Latcu, derit Inca §i maT multti prin insuratOrea luT Petru Musata cu feta putinteluT rege polonti Vladislavti Iagello,e carele sa se noteze binecu nicT unti prep nu s'artt fi alliatd cu unti omit de vr'o origine putina illustra. Prin urmare, elm erati din dinastia moldovenescd a Maramura§enulta Bogdand, in care s'ad introdusd unicamente prin incuscrire, dera totuqT erati dintr'o dinastia romdnescd Ore- care. Opriti-ve unti momentd §i cugetatT. Nefiindtl din familia domnesca dela Suceva, Mwtescil treburati sa fi fostd vrendd-nevrendti din familia domnesca dela Severinti. Adecd : BassarabY. Acesta dilemma este dictatd. de logica lucrurilorti. 0 maT intdrescd inse maT multe alte consideratiunT.

-§ 26. NUMELE PROPRIU MUSIATU. Unit nume propriti este cate o data o biografia. SA presuppunemu, buna -ora, cumd-ca istoria MoldoveY nY-arti fi lassatd in catalogulti principilord terreT unit singurd cuv'entd despre vodd Radu, poroclitd cello Mare, fdrd sa arrete toot -d'o-data originea'T : eT bine, considerandd raritatea numeluT Radu la Moldoveni Si frecuenta'T la MuntenT, nemicd mar multa decatti atata, unit istoricti aril fi pututdghici, Para vr'o altd indicatiune, muntenismulu acestuT principe. 1 Cam astti-felTu este qi cu Oktu,satd. In Moldova acestd nume a fostd totd-d'a-una forte insolitd 2, pe cando in Muntenia, din contra, ella se intrebuintezd la satenT pent 'n cliva de asta-c1T, §i cats, sd fi fosto fdra corn- paratiune maY respAnditti cu catY-va secolY inainte. Acesta se pote demonstra. Unit nume propriti candd se generaliseza peste mesurd tntr'o terra, incatti la totti passulti intelnescT omonimY, agYunge in t elle din urma a deveni ridicolti prin trivialitate, §i de atuncY incOce, ferindu-se parintilalemaY impune copiilorii, incepe a fi din ce in ce maT rarti. Unti essemplu. 'Guillaume este actualmente in Francia unulti din numile Belle maY putind favorite, fiindd consideratd ca pre-mitocanescd: utrop roturierb. Acesta disgratia provine dintr'und prisosti de Valid de catd ella se buccurase tocmaT la aristocratia francesd in curSuld evuluY media. In secoluld XII unti duce de Normandia, invitandd o trailtime de nobilT la o mare festi- vitate, iY imparti din glurnd in bande separate, compuse-fie -care din totT catT purtad acella-V nume de botezd.

8) Acosta rege numesee eta insusY pe Petrel Musata; arnica lul SI efai.4 Eellti Mare. Vely aotulti din 1481in amea Arehivit eiginere alit nostru" in actulti diu 1388, Akty Zapadnot Istorled, I, 1, 76. Putea inse a fi &slit Muntenia. Rosati, I, 22: Petr voiveda moldayskii ziat i priatel nasz." 2) Etna ambassadorA alit luYStefanil cello Mare la, Mosova --Cf. Areltiva Istorleg, I, 1, 177. se numb, h yatu. VeqT KARMAZIN, t. 8, nota 429, edif.? Einer- ling,p. 99.I se applicA inse§ilul observatiunea din not% new 1) Totuf pe and Radu gangurd 1116 gassim11 tntre stilt pretedtnte.Ct Arelilst.., I, 1,156.

stunium n,1 46. IDivisiunea 'Oullionzi/orii era cea maY numerOsa: o suta dace cavalier; affara de simpli scutarY 3. Nu este dern de mirare cd desgustulti si satira an succesu model. La RomaniT din Muntenia maT multe numT proprie barbatescT atti avutti o sOrte analogy de a se vede imbrancite treptatu in straturile celle mai de gTosn alle societati; dup. ce figuraserd aka data maY cu preferinta pe trona si'n divanu. MaT anteTu este Vladii. Etimologicesce, acesttl cuventn insemnezd domnu In secoliT XIV si XV ceY maT illustri principi aT Munteniel an fosttt Vladti Bassarabu, Vladti Dracula, Vladti Tepesn. Intre boTerT§i'nburgesia eran VlaclT peste V1ac,1T. TrebuYa firesce sä vine, o reactiune. Trivialisandu-se prin abuse, gloriosuln Ore-candn Vladti s'a facutn cu incetuln sinonimn alla nerodului. In secolulti XVII V1al; liT incepn a se rani, cad pe semne se nascuse degia proverbiuln : dupd ce e prostn, illa &TamasiVlada.. Totn asa aii pater) Vdrea si Nand, doue dintre celle mar usate numr din primil secoll aY istoriel muntene, despre carT asta-41 poporuln dice :

Care cumin venYa, Totti Udrea'1(1chiltma" 6

sett:acauta Nanti epa, si elln callare peea.. Ecce in ce modn caderea unuTnume propriti in derisiune este o probe, istorica despre essagerata'T popolaritate inteo epoca anteriord. Acesta ursita isbise si pe atusatti. D. Gr. G. Tocilescu ni spune cd pintre terraniT muntenT nea-atu§atd, ca si nea-Vlada, ca si nea-Udrea, ca si nea-Nand, insemneza asta-dt pe unn prostolanti. Aci isT are loculti esclamatiunea betranuluT Oratin: Non semper idem floribus est honor I Poporult si copilulti cu atltd maY lute se saturd de unn lucru si'ln arunca stricatn sub pi- ci6re, cu catn maT multd li pldcuse. In Moldova nea-atu§atii n'are nicT unn intellesn. Muntenismuln acestuT nume se maT pOte verifict pe o aka calle. Nomenclatura chorografica a RomanieT e forte ponderosa in casulli de fatal fiindn-cd a- prope tote localit file sunt botezate la noY dupe vre-unti nume propriti barbatescn. Astn-felTu celle derivate dela Vladii: Vladae, Vladen; Vlaclasesc; VladescT,Vladila, Vladislava, Vladnicti, Vlada, ViddulenT, Viaduta, sunt celle maT multe in Muntenia, dem nu lipsescti vr'o cate-va nicY in Moldova 1, cela -ce dovedesce cd Vladti avusese trecere pe ambiT termT aT MilcovuluT.

. LEGRAND D'AUSSY, Fabliaux du XII et XIII siècle, 4) ANTONU PANNU, PrfferbuirT, Bucuresci, 1853, in-8, t. Paris, 1829, in-8, t. 2, p. 816: Ce nom de Guillaume, qui 2, p. 139.Cf. observatiunea d -lui ODOBESCU, RevIsta Re. aujourd'hui est si roturier, etait alors fres commun chez les'Ma, II, 364, undo maY adduce unitaleproverbifi : vorbi gens de qualite, et surtout dans certaines provinces. On sinenea Vladii, cit'Y si ellit din satfi." raconte que Henri, due de Normandie et fils de Henri II, roi 6) PANNU, III, 25. d'Angleterrei ayant donne dans son 'kale un grand festin 8) Ibid., I, 86. auquel il i'ivita beaucoup de nobtesse, les eonvives, par plai- 7)FRUNDESCU, Diet. topogr., 527-28. santerie, s'avisbrent de se partager par bandes, salon leers 8) Actulh din 1410 in Arching IstorleA) 1, 2, 12, ni offeril noms. La bande des Guillaume se trouva, de X10 chevaliers, doulVIOTnumaY in consiliula domnescii din Moldova: nu; sans compter les simples gentilshommes." Biriatskyi §i, Viad Dtornik.

88 ISTORLA TERRITORIALA Localitatile cu radicala Vdrea: UdrescT, Udrisce, Udricani, stint tote in Munteniasiab- solutamente nicT una in Moldova 9. Dela Wang s'aa formata peste tota vr'o cincT-spre-clecT numirT topografice: Nanacr, Nan- dra, Nanesca, NanescI, Nani, NanovenT, Nanova, Nanti, dintre cad una -spre-decT in Mun- tenia §i numaT patru in Moldova. " SA vedemti acuma pe atusata. In Terra-P.omanescg. sunt: atu§ateset, satti in Gorgiti; atu§atescr, satti in Argep; atufatesa, selisce tota acollo; Parte-din-atufatesa, munte in Muscellt ; atwatescii, aka munte totti acollo ; atuisaterea, moqia nelocuitg. in Braila; atufatoru, munte in GorgTu. al In Moldova avema numaT Si numaT o singurg. localitate de acestg, formatiune:satultl atu-, §ata in FalciTu, despre care inse nu se uTte ca intrega regiune a Prutulul de giosa pene la Marea-negra, precuma amtl demonstrat'o in Studiulti I, facea parte in secolulti XIV din ter - ritoriulti TerreT-RomanescT. In Transilvania se gassesce erW abia muntele atu§att..1, carelesiacesta se afila nu departe de hotarele muntene despre Hatega127 §1tota acollo, era nu in restula ArdeluluT, noT damn de urmele numeluT propria bArbatesca atuptii in documente din secolula XIV. '3 Prin urmare, limba geografica vine la rOndula sea a se pronunta pentru muntenismula Mu§atescilora. Aci inse nu se marginesce in cestiunea nOstrA missiunea filologieT. FratiT Petru Mup.ta §i Romans Muqatti, casitatala lore Costea Muata, ni appara in celle maT vechT fontane istorice sub o forma. nominala fOrte curium. Ama veduta degTa ca anticulti diptica ally metropolieT moldovene, o sorginte contimpurend de prima ordine, pune: avila ce? Mica Mwting.b Lista luT Scarlatti, a cariTa conformitate cu dipticula IT da multa, greutate, se esprima, de assemenea: uKoste Mtwatingo. In cronica putneng, inceputA a se scri pe la giumetatea secoluluT XV, vedema nu maY putinti :a fiTula luY Mu§ating.l4. In fine o aka cronica moldovenesca, pe care o consultase Rag-usanula Luccari pe la i 600, incatti in orT -ce casa ea este anteriOrg. luT Urechig, dice : aMusatin" 15 Ce'T ore acesta atussating in loch de Xu§ati -1? Muntenil, §i maT cu sena aceT de peste Oltd, adauga una ing catra numile proprie per-, sonale, mai allesa celle finite prin r sea t. Acesta particularitate n'a observat'o Inca neminT. LuY Zudorg Vladimirescu OlteniT iT clicti Tudoring. Urbea luT Severn este pentru denOT Severing. Dinlorg eT fan Floring.

9) riturt9. 497-98. FEAR, IX, 3, 380, 505.zzminv, Uber die linesen, in Kunz, 10) Ib., 308-9. Magazin, II, 300-302. prNrnu, 1)espre impartirea po- 11) Ib., 306-7. Midi a ArdelninT, Sibilu, 1864,1n-8, p. 15. etc. 12) TREUENFELD, Slebenb geogr. Lex., Iii, 127. 13) Veil despre Ladislaus filius Musath", Rominii din 14) Arehiva istoricii, III, 6: Piotr syn Mustatynow." Distrietus Castri Dove, treT tide din 1362-63, in BA.RITZ, 19 Ristreill di Ragusa, Venetia, 1605, in-4, p. 104: Morto Tramilvaniay t. 4, Bra§ovfi, 1871, in-4, p. 238-40. Cf. Bogdan, venne Lazko, Musatin, Roman, Stefano..."

STUDIULU I1, 1 27. 89 Unti munte in Gorgid Si altuld in Muscelld se numescd Carpatinit, naturalmente in loctt de `Garpatzi 16. Doue sate in olio se chrama Dobrotinit 1 17 dupd numele barbdtescd Wobrota sets Wolrotit, dela care deriva mar multe localitatr Dobrotescr. In dreptulu Mehedintulur avernd insula Florentine Si alta Florentina", provenite din 011orentie. Und sata §i o insula in Ilfovd se numescd Tatina '9 dela 7-alit. 0 selisce in Dolgiti, nesce ruine in Vla§ca Si doue sate in Romanatd se clicd Marotia) dupd vechTulu nume atarotti. " Und said in GorgTu§iunto altti in Arge§d se clicti Samboting al, dela numele personald Scimbetd (Sabbatius). In Dolgiti avema :a Va11ea RobotineY. ns2 Forma Mu§atinii in loctt de Mu§atti ni appare der° §i ea ca o particularitate filologica in favOrea bassarabismuluT dinastieT Mu§atescilord diri Moldova. Nu clicemu cd d'a-stanga MilcovuluT nu se affla vr'o doue -treT localitatT Ca. Hotinii) Boho. tint; Zeleting, call indica o formatiune nominala analogs; elle totu§T sunt nu numaT forte rare, derd Inca cea mar istorica din elle, anume Hotinulti, se datoresce uneT immigratiunT oltene, precumti vomtl demonstra cu o alta occasiune pe basea unuT documentu din secolul a XIV. Inca o proba, Si vomtl inchide apor epizoduld, caruTa nu T-arriti pututu da nesce proporliunY mai restrinse, cestiunea fiindtl noua, din celle maT interessante §i maT grelle tote -d'o-data.

§27. DOMMIA Lot 'VGA KORIATOVICTO IN MOLDOVA. Urcarea pe tronti a luT Petru Mu§atd nu urmase indata dupa voda Latcu. A fostu und intervallti candd reu§ise a copprinde domnia moldovena unti duce strain01 dela care s'a conservatd urmatorulti unicd crisovd : a Cu m;la luT Dumnecled, nor principe litvand Iurga Koriatovicid voevodtl, domnulti terreT Moldover, §1 cu toll boiariT domniel melle, facemd cunnoscutd prin acesta carte a nOstra orT-cdruT omtl bunts, ce o va vede sell o va aucli citindu-se, cumt-ca acesta adeverata a sluga a nOstra, credinclosulti pang Iac§a. Litavorti, locutine'tord dela Cetatea-albs, nT-a Qservitin cu dreptate Si credinla, incatt noT, ve'clendu a sea drepta §i credincrosa slusba cd- utra noT, Si maT allesti vitezia sea in lupta cu Tatarir la satulti Vladicru pe Nistru, amd mi- aluitd pe acesta sluga a nOstra susu-scrisa cu unuld din satele nOstre, numitd Zubroutd, a pentru carT tote este credinla domnieT melle Si a boiariloru moldovenT, arts spre mar mare taria a acestel carlT a nOstre amyl poruncitu credincrosuluT Ivanti... Scris'a Iatcu, in Ber- alacid, annuld I 374, iunit in 3..

16) FRUNDESCU, 98. Mnntii Carpaci, see maT bino muntele 21) lb., 417. Carpatii,4Kaencittic goy, neintimpinl.degla in PTOLEMEU, 22) Ibid., 401. III, 3 :tighttiv.etaxlav Aiot sof; Kaencirov tirms", de unde 1) S'a, produsil pentru prima arA, in a mea Foiti de istorili se pare a se fi inspiratil MARCIAZIajahaZOTULU, geografil si litteraturii, Iasi, 1860, in-16, nr. 2, p. 41, dupii,otigina- great din seeoluld IV, in Poriple, ed. hillier, Paris, 1839, in-lulli din biblioteca comitelul Swidzinski diKiev. Ece6 to- 8, p. 98. startslavich : Milostiiu bozsieiu. my. kniazI ovyi iurg 17) FRUNI2., 164.Cf. VENELIN, 344. koriatovicz voevoda. gospodar zemli moldayskoi. i s ousi bo- 18)Ib.,192. iarove gospodstva mi. sviedomo czinim is situ listom naszim. vsiakomu dobromu nan v'zriuscziu ili ego ouslysziuseziu eztezi. 19) Ib., 476. ease tot istii sluga nasz viernoi pan iakszia litavor. namies- 20) lb., 285.Ducil Romaniloril din Biharu in epoca inva- nik bielograd'skyi. sluzsil nam pravoi vierno. tiem bo my vi- siunil ungare obieinutaii acestil nume Ma,rotil sell Marutil, dievsze pravoiu i viernoiu sluzsbu ego do nas. a naipaczers ENDLICHER, Mon. Arp., 13,.pe care numal pedantismulii so- clar'blii pod'vizi is tatary ou Bela zovomoe v'ldiczi na d'niestr. perficialti 1116 pate preface in Marifi si 'n Mariotti, pe cane' zsalovali esmy togo is'nogo slugu nasze viszpisanogo is edno ellti nu este deeAtil Mare, de unde Marutii, ea si oppusulA at naszich sel. na imia zubrovtzi. ou... na toe v'se viera gva Micutu din Mimi intocmal ea Wine see : minus-minutus sail mi i boiar moldav'skyeh. a na bolszoiu tvrdost semu listu na- canus-canutus. Dela Marotil, fareolteneseulii ant, avemil szemu. velieli esmy viernomu ivan... pisal iatzko. u belad v' satulti Morotesci in BrAila, FRUNI2., 301. lieto 6882, titian 3." 12

90 ISITORIA TERRTORIALA. Cronicele litvane celle vechT cunnoscti forte bine acesta. introducere a luT Iuga Koriato- vicTu in §irulti domnescti din Moldova. Cea maT vechii.din elle dice : a L'ati poftitti MoldoveniT sa. li fie voda Si Pao dusts acollo.s GebhardiSi dupe. densulti Wolf 4 ate spusti ceT.nteY Si singurT dintre istoriciT nostri cdobscurulti Iuga-voda din cronica moldovena pOte fi anume acellii Iurga KoriatovicTu. Acesta. assertiune Inse e adeverata numaT pe Zumaate. In Moldova ati fostu in secolulti XIV dour principT d'o potriva efemerTcu numele de Iurga set Iuga : unulii pe la 1374, dela care vine actulti de maT susti, Si altulu precedendU la domnia. pe Alessandru cello Bunn pe la 1399, dela care noT posseclamti de assemenea o diploma, forte autentica. 5 Cela -ce a facutti cronica moldovenesca, este de a-T fi confundattt pe amendouT inteunti singurti personaglu, desi'TdespartTa in realitate tent spatitt intermediarti de vr'o treT-deci de annT. Testulti luT Urechia sung in aglunulti annuluT1400 : aIuga-voda tntrecut'a pre domniT ceT treculT de maT 'nainte de densti; cd a tramisti la apatriarchia de Ochrida, §i a luatu blagoslovenia, Si a pusti mitropolitti pre Teoctista ; Si a adescallecatti ora§e prin terra totti la locurT bune, Si allesti sate, §i le-a facutu ocole pe 'n- apregTurti ; §i a inceputU a daruire ocine prin terra la volnicT ce faceat vitezie la o§tY; §i as domnitti doul annT, Si l'a luatU Mircea-vodi . domnulti muntenescti la sine. CeTa-ce appartine in acesta relatiune luT Iuga II, pOte fi, affara. de datulti cronologicti, numaT dOra vr'o correspundinta cu patriarculti bulgarti din Ochrida, cad tocmaT intre anniT 1395-1400Moldova era cam certata. cu patriarcatulti great dela Constantinopole. Restulti privesce din puntti in puntti pe Iuga KoriatovicTu. In adeverti: 1. aDdruirea ocinelor0 prin terra la voYnicT ce Ciceati vitezie la o§tT--§i sa se observe cd. sub Iuga., II n'a fostu nicT unti resbelluse verifica prin insu§T crisovulti din1374,unde bola- ruin Iacobti Litavorti capeta satulti ZubrautU in urma uneT battalie cu TatariT lOnga. Nistru ; 2. aDescallecarea orarloril prin terra. totti la locurT bune, Si allesti sate,sifacerea ocO- lelor0 pe 'npregTurti., este o caracteristica distinctive. a Intregel famillie KoriatovicTu, incatti lorti li se attribue re'nnoirea aprOpe a tuturoru urbilorti din Podolia : Bakota, Smotricz, Ka- mienieg, Braglaw, Winnica, etc. 8, erti unulti dintrIn§iT, principele Teodorti, fratele maT midi anti luT Iurga, emigrandu in Ungaria, a stramutatti acesta ereditara passiune de edificare pene 'n fundulti Maramura.§uluY. 9

2)Latopisico Litwy, ed. Danilow ler, Wilno, 1827, in-P, p..ruzo din Botosaul. Desi not cunnoseemii numat tradtteereasi 60: Kniazia Lida Wolochove vziali ego sobie vicevcdhiu, desi crisovult este fart (lath, ba /net ¢i Cu nurni proprie i tamo ego okormsii."Cf. mat glosu nota 13. desfigurate, bunt dr& Bdrlin in loch de Barlic126 etc., totusT 3) Gesell. de Mold., 666: In dem Verzeichnisse bey demcriteriele interne lilt punt mai pe sash de bAnuelii. Herrn Play, Dies. p. 140, bind Stet hanus III, 1391-1398, 6) Letop., I, 102. Jut gas I, 1393-1401, and Alexander 1,1401-1433, als Milder 7) Acta Patriarchates Constantinopolitani, II, 241-245, and Romani I Bohn°, Petrus Ill, 1398, als Stet hani III, nod 528 etc. Totu de acollo inse appare et intro annii 1395-1400 Stet hanus IV als Petri III Soho argegeben; allein des F. ail fostii met rop( liti in Moldova de'nteiti leremiasi spot losilh. Kantemirs Angabo, days Stet han IV and Peter HI des Ste- Dela acestu din urmit s'a rublicatil unit doeumentu din 1407 than s Siihre ge ee en sic d, Jurga aber nicht zu dem Geschlechtein Arch. 1st., 1, 1, 140. Metropolitult Teoctistt appartine e- gehdre, ist den Urkunden nach richtiger. In des Alb. Wujek rocel cu multi mai incoce alta Stefanil Relit Mare. Veli erosi Koialoa icz Hist. Lithuanm (Dantisci, 1650), t. 1, p. 200, findet Arch. Ist , I, 1,115. Eect in ce mcdfi Urechia confundt Jaunt sich ein gewisser Jur gas, Jurjetv oder Georg Ebriatoiviz, einloco nu numal pe emendoui lugs, deal t Ant siremarele Ste- hthauischer Prinz, den die illoldauer aus Podolien geholt and fang, carele in adev6ru la 1456 a rugatuperatriareulti ochri- fiber sich sum .EVrsten gesetzt, einige Burger zu Sutschava (MO Dorotem a da Moldova lulu metropolitfi.Vedi done acte aber gleich durch Gift getodtet haben sollen..." In Magee. Ist., I, 277-8. 4) Besolrr. d. Mold., II, 18. 8)KARAMZIN, V, nota 12, ed. Einerling, p. 7. 4) In COGALNICKNU, Archive Ronanesa, ed. 2, IasT, 1860, 9) BASILOVITS,Notitia fendationis Theodor' Kortatovits, 18-s,t. 1, p. 14. Oliginalulu slavicu se alit la famillia Ca- olim ducts do Muncacs, Cassovim, 1799, in-4, passim.

STUDIULU II, % 27.. 91 MaT remane dert und singurd puntt de limuritti z u a domnitt douT annY §i l'a luatt Mir- cea-voda domnult muntenesct la sine.), MaT anteiu, ce p6te fi 6re :ul'a luatt la sines ? tint Domnt nu se Tea de buns void. Este evidinte ca UrechTa trebuTa sd fi intellest ret set desfiguratt din negrigire cuvintele uneT font5.ne mar vechi, pe care o va fi avutt la dispositiune. Cunnoscinta Umbel slavice, in care scrieat pe atuncT RomaniT7 descurca acesta enigma. Vziati set' uziati insemneza a lua; vezati set uzati insemneza a lcga; uznik set uzien, polonesce wiezen, insemndza captive; tote aceste espressiunT omofone confundandu-se una cu alta, cronica- rulU a tradust clisa slavica a sorgintiT selle prin a luatu in loch de a prinsu in resbotu. E Si maT u§ord a inlatura o nedomerire cronologica. La 1374 nu domnia in Muntenia Mircea cellt Mare, ci tata-set Radu-Negru, fratesi urmap alit luT Vladislavti Bassarabt. Cu tote astea se scie ca : 1. FiiT domnesci in Romania purtat titlult de voevoch" ; 2. Cana suveranult era lmpedecatt de a esi ellt-insuT la lupta, trtmittea generalmente In locu-T pe cine-va din familia". Astt-felTu se intellege in ce modt marele Mircea, commandandt Ostea parinteluT set Radu-Negru, Para a fi Inca ellt-insu§T udomna muntenesct s dupa cumt int califica Urechia, invinge §i chTart °mord pe usurpatorult principe alit' MoldoveT, Litvanult Iuga KoriatovicTu. In martit 1375 acesta din urma nu maT trdia, precumt dovedesce una actt de atuncT din partea frateluT set Alessandru KoriatovicTu, carelesuccesese pe trona in micuth princi- patu nitend trans-nistriand alit' Podoliel la marginea oriental, a MoldoveT. 12 Prin urmare, resbeliult luT Iuga KoriatovicTu cu marele Mircea §i peirea duceluT litvant s'atl intemplatt documentalmente intre iunit 1374, datultl crisovuluT set', Si intre martin 1375, datult diplomeT frateluT set Alessandru KoriatovicTu. Actulti din i 374 se da in Berladt ; tottl in apropiare, negre§itil cu putine Mille maT In urma, cade in lupta cu MunteniT Iuga Koriatoviciu, de Ora-ce tom acollo se vedea Inca mormentult set peste douT secolT. Polonulti Martino Strykowski Slice: Iuga KoriatovicTu a fostu inmormentatt intio monastire de petra ca o gTurnelate de gu maT gTost de Berladt, unde wait fostil cu-insumi la 1575"

10) Vei,IT bun& orit in vErimusi, 19, aetulit mircianil din 1399: aceTa-¢ifamilliii, duealit allil LitvanieT, din care esise si dina- syca gospodstvami Michaila voevoda." Ibid., 61, unit eri- stia polonh a Iagellonilorti. sovil moldovenesch din 1420 dela Alessandru edit Bunt : 13) Kronika Polska, Litowska, etc., Kiiniasberg, 1582, syna gospodstvami Iliasza voevody."Cf. observatiunea luT in-f., p. 418: Swiadeza potym Latopiscee Litewskie y Ru- SINC.AI 1 330, despre NIcolaevodci din 1366.etc. skie,iz Juria Koriatowicza Woloszy na hospodarstwo albo 11) La 1330, in resbellulii dintre BulgarT si SerbT, Alessandru woiewodztwo Woloskie i Moldawskie dla iego dzielnosci ry- Bassarabb triimitte in agiutorti Ante' pesocru-seti. VeiIT cerskich wzieli, y w Soczawie na stone(' wedlug swego zwy- adult' serbesch din 1348 in MAIKOV, Ist. srb. naroda, 43.In ezaiu podniesli, wszakze iako u nich iest wrodzona niesta- resbellulti acelluYa-sT Alessandru Bassarabil contra Unguriloril, tccznose czestego odmieniania panow, Turin Koriatowicza flu eel &call rollulit principal(' : Bazarab Olacum et filios otruli w Soczawie, pochowan u Wasziuktch monasterzemu- ejus", dice actulit maghiaril din..4,15.1n.sap0a, VII, 4, 68. rowanem za Berladem, gdziem sum by11575, pol dnia iazdy."_ 12)Dupti originalulit din biblioteca comiteluT Przedziecki Otravirea ItiT Iuga KoriatovicTu in Suceva este partea le- publicatil in Akty Zapadnoi Rossii, I, 21.Despre Alessan- gendary, a cronicelorii litvane, care se at1A, in eontradietiune dru KoriatovicTu maT vecli o bullapapala din 1378 in THEINER, eu loculti inmormenthrii sale si cu actulti nostru din 1374. Monism. POIOTIi03, T, 784.-In BALTHAZAR BEHEM, Codex Ella fusese duet la Suc4va, nu otrcivitii Cea maT veebig cro- pletoratus urbis Cracovite, 1505, in-f., MS. &lit BiblioteceT nich litvanft, despre care TOT maT Bush nota 2, ictrebuintezh. UniversitAtil din Cracovia. p. 26 si 142, se afIA, dela acestil licerea okormiti, care insemnezh, nu numal a otrcivi, ci ineil : Alessandru KoriatovicTu o diplomh in limbs, germanh din 1375, a disc; unde-va. vpo dietionarulti AcademieT Russ& : Slovar si o alth, latinh din 1385 dela fratele sell Cont.tantinii Kori-Tzerkovno-slavianskago inzyka, t. 3, Petersb , 1847, in-8, atovicTudespre carT veiji articlulti Jul Dr. HEYZMANN, in p. 60. Stiykowski si urmasiT seT n'ail fnteilesu espressiuneti Archly fair Runde iisterreichischer Geschichts-Quellen, si au tradus'o prin otrdvire. Cyte fabule nu s'ail furisatii astii- Wien, 1865, in-8, t. 33, p. 194, 209. KoriatoviciT erah din feliu in istorih din causa ambiguitiitiT vorbeloril I

92 1STORIA TERRITORIALA. Ecce unti testape cant se pOte de clard din partea unul martur0 oculard! In Studiulti I noT ne-amd incredintatu ca Berladulti forma in secolulti XVI unti punttl de hotarti tntre Moldova si Muntenia. Battalia avusese dero loch chTard la fruntaria. EY bine, marele Mircea destroneza si uccide pe Iuga KoriatovicTu. De ce inse? Pentru a aseda in domnia moldovend nemula Musatescilord, despre muntenismulti caruia noT amts offeritti maT susti atatea differite probe. Resbellulti tntre Terra-Romanesca si nenorocitulti Iuga KoriatovicTu avea in vedere purd si simplu stabilirea dinastieT Bassarabilord in Moldova, unde ramura Musatescilord a fostd admisa de catra poporu cu atatti maT lesne, cu catt unulti dintiinsiT se casatorise maT de 'nainte cu o Ilia a luT Latcu-voda din dinastia maramurasena a Bogdanescilord. Printr'o consecinta de origine si de gratitudine, Petru Musatd in totd cursuld lungeT selle domnie dintre anniT 1374-1399 indura One la unti punttl suzeranitatea TerreY- Romanesci assupra MoldoveT. In 1389 ambassadorulti sea la curtea polona nu se sfiesce a numi pe marele Mircea:, domnd alld set., ceTa-ce ard fi fostti ne'ntellesu Para unti gradtt de vassalitate sed cent putinti de subordinatiune. " Essista urme documentale, pe de alta parte, cumd-ca insusi scaunultt metropolitanti and MoldoveT era suppusti pene la unti punttl suprematieT metropolituluT muntend. 15 Intr'untl cuventd, bassarabismuld Musatescilorli esplica printr'o singura traAsura de lumina tote misterele semi- secolareY istorie primitive a MoldoveT intre I 350-1400, Una momentu de recapitulare. § 28.

RESUMATU DESPRE MUIATESCI. Amd probatti Ca: 1. Din dinastia fundamentals maramurasena domnisera in Moldova numaT tata si fiTu Bogdanti si Latcu; 2. UrmasiT lorti Petru si Romano ad fosta din famillia Musatescilord, cu totulti straind celleT d'anteTu ; 3. Numele Musatd, si maT allesti forma Musatind, sub care ella ni se presinta in fontanele celle mai vechT, indica o origine muntenesca ; 4. Desi MusatesciT nu erati catu-sT de puking din prima dinastia moldovena, totusT de- scindeati si eT dintr'unti nemd romAnd princiara, incatt nu puteat fi decata numaT dory din dinastia oltend a Bassarabiloru; 5. Acella care'T adduce si'T aseda in puterea sabieT pe tronulti voevodalti din Suceva, este anume luceferuld Bassarabilora : Mircea cella Mare; 6. In cad timpti ad traitt primiT MusatescT, Petru si Romano, legaturele de sange si de recunnoscinta IT mantinead Para sovaire tntr'unti fellu de vassalitate catra Terra-Romanesca. Aceste sesse punturT concurgd a constitui o certitudine istorica despre derivatiunea se- cundeT dinastie moldovene a Musatescilord din illustra tulpina muntena a Bassarabilord j.

14) DOGIELI 1, 687: NosMagnus at Romanus Hericzski Co- actu Mircea este Illustris, ertt Petru Musatil numai Magnificus. mites Illustris Principis Domini Miricii Woievcdre Transal- 15) Acta Patriarchatus Constantinopolitanl, II, 494. pini etc., nee non Dugoyus Magnifici Principis Petri Woie- 1) Cu WW1 mat la valle se va mat ad&oga o puternic& teodce Illuldanensis Marschaleus, Ambasiatores. Recogno-probe eraldid, assupra curies n'amii pututfi antecipa in des- ceimus tenors prresentium nomine at pro parte prsefaliDo- voltArile de mat susd: marca nobilitartt a Muvitescilorilfi Miricii Domini nostri." Sit so observe ell, in acestil Bassarabilork este aceTa-T.

STUDIULU II, S 29. 93 Ecce de ce uniT credeati pe Petru Mup.tasipe frate-sea Romano Musata a fi fosta SerbT, totti asa precumti Cantemiru, Genealogia Cantacuzinescal Nicolati Milescu, copistulti luT Calcocondila, pretinsulti acta din 1396, ballada despre banult de Hatega, lista princiara a luT ScarlattisialtiT serbisaa care maT de care pe BassarabT, Pkg. vre-unt aka cuventa decgta numaT Si numaT assemenarea fonetica tntre Sorak Si Bas-sarabii. Asta-c1T, canda unirea principalelora doue fire alle DacieT Tralane a devenitu unti fapttl implinita, este o mangaiare de a pute constata cg una din misteriOsele cal*, grin carT Pro- vedinta se apucase de secoll a prepara treptatu- treptatu neispravita inca unitate romang., a costa inaltarea uneT singure famillie pe tngemenatele tronurT din Moldova Si Muntenia.

§ 29. SULZER §I HELIADE DESPRE ARABISHULli BASSARABILORU. Nomenclatura TerreT- Romanescl in secolulti XIV nT -a procurata degia maT multe pre- Pose conclusiunT.. S'o urmarima inse penen fine. Celebrulti Sulzer lice tntr'untl lochca.PecenegiT, numitT alto -felTu BissenT, vora fi avuta nesce sclavT Aral?; de unde apol ins5.-§T terra, in care locuTati impreung stapaniT §i robiT, se va fi clisa Y3iss-01rabili sea less-Zrabici I. Nemuritorulti nostru Heliade a gassita §i ella unti micla-loch nu maT putina escentricti de a arabisa pe BassarabT,Ttaina in versurT: . Toff BassarabY d'a-rondulti, In suss din flu In tats, aBene la capitanuld leglunilorti romane, ,Caril se stabilira In Terra Macedon, aD'Aurelianti-Adgustuld ; §i locultf, ce s'adapa .De Istru §i Morava, d'atuncea tlltl numira Bassarabila RomeY, ca sa se scie'n secoll a Ca Bassarabti fu capulti acestet colonie ; Acestt1 Bassarabti fost'a unuld din Prinlil RomeY g Sicapitand celebru, ce pentru marl succese, ,VictoriI laudate ce'n acme repurtase .In Bassa-Arabits, astd nume i se dede ! 2. De unde luat'a Sulzer pe sclavil Arabi aT Bissenilora ? De unde dedus'a Heliade triumfurile until ore-care capitant romant in Arabia de gTost ? 0 simply, allucinatiune ! Si totu§T, decd, giumetatea cea arabicci din numele Bass-arabia a pututa impressiona atata de tare pe unti Sulzer Si pe unti Heliade, cu catt maT multa acesta simfonia trebula O. is- bescg nesce spirite mai putina culte? MaT anteTu de tote, catg s'o fi observatti insi§T BassarabiT.

§ 30. NATURA REBUSULUI ERALDICU. In evulti media elementele semnificative alle unuT nume propriti giucaaunti milt forte importanta. Elk dederg nascere in eraldica aka numitelora rebusurl.

1) Glesch. d. transalp. Daciens, I, 443: Bessarabien, mitnie Oczakorsklia Zemli, Petersb., 1794, in-8, p. 42, merge diesem Namen von den arabischen Maven, welehe die Pe- en estravagantapimaI &parte, assieurindil ell,Sci(iT, Inca, tsehenegen, da sie in Mittelalter dieses Land bewohnten, von Inainte de Cristii, aril fi addusti re selavi Arab! la Dunare! den Komanern an sich erkauften, vorher aber von seinen ersten Bewohnern, den Bissenern oder Bessen, glattweg Bes- 2) Carriernlii de ame-sexe) 1847, p. 62, ap. arcicr.sco, sion genannt " linh adeptil allh lui Sulzer, MEIER,dove 1st. Ciimpultangului, I, 41.

94 ISTORIA TERRITORIALA. In momentult de fats cea maY aristocratica terra, uncle sunt Inca departe de a se stinge urmele traditiunilort feodale, este Anglia. Sa ascultamt der° pe cella maT modern blasonistti britannicti. «Rebus dice d. Boutell--este o compositiune eraldica facendt allusiune la numele pur- utatoruluT stemmeT, sea la professiunea acestula, oil la calitatile selle personale, carT sunt udescrise figuratti : non verbis, sed rebus. Buns ors.: treT somT, anglesesce salmon, sunt marca gfamillieT Salmon; o lance plecata, shake-spear, specifics pe Shakspeare, etc. In evult-medit arebusurile erat forma cea favorita a limbagiuluT eraldict, din care nT-au maT remast multi , elegang si curiosT speciminl. Asa pe monumentulti abbateluT Ramrpdge la St.-Albans sunt usculptatf o multime de berbecT, ram, purtandu fie-care pe gata cate unit collanti cu inscrip- utiunea: rydge. Unit frassinti, ash, e§indt dinteunt butolu, tun, ne intempina la St. John's in .Cambridge pe monumentult until Ashton. AssemenT allusiunl, assemenT rebusurl sunt, maT umultt set maT putint, chiart essentiale in orT-ce eraldica, cad altt-feliu ea n'ara indeplini .scopult set de a fi o limbs simbolicav i. Originea a§a dicendt instinctive a acesteT limbe simbolice se pOte constata pen6 asta-dT la selbateciT din America. Pe vechile monumente messicane regele Itzcoatl e represintatt printr'unt §erpe cu nesce cutite pe spate, fiindt-ca cuventult itz-coat/ in limb a Aztekiloru insemna , cutitt-§erpe), 2. Unit Irochesti, pe care '11 chfama zmcg set ursu, zugravesce in trassure grossolane chipultl animaluluT omonimt, §i acestU rebus iT servesce drepttl subscriere 3. CeTa-ce face cannibalulu in lumea noun, o facea tntocmaT a§a in lumea vechia nobilimea din evult mediti. Vomt adduce cate-va din numerOsele essemple, pe carT ni le procure d. Boutell: Famillia 7remain, marca treI-miint ; Famillia We Yerrers, marca. pote6ve (fers) ; Famillia We Wertley, marca anima: (hart); Famillia Yitz-Vrse, marca ursi t ; Famillia We alerlep, marca merle; Famillia 'Corbett, marca tre1-corbt ; Famillia We Lucies, marcd tret-braft (lucy); Famillia Bannerman, marca stiga (banner); Famillia Bell, mare, clopotg (bell); Famillia Zrumpingdon, mama trambitei (trumpet); etc. Pent §i dinastia regale a Y/antagenqi/org i§T luase drepta insemne unt vegetalti forte modest, din care se fact numaT mure : planta-genista4. SI ne 'ntrebamt acuma :care putea fi Ore anticulti rebusti alit Bass-arabi/orti ?

1) Heraldry historical and popular, London, 1864, in-8, all Heraldry, that in some respect or degree it should be al- p. 123 sqq,: Rebus, a charge, or any heraldic composition lusive, should have in it something of the Rebus ; otherwise which has an allusion to the name of the bearer, or to his it would not fulfil its aim and purpose of being a symbolical profession, or his personal characteristics, and thus may be language". said to speak to the beholder: non verbis, sed rebus. For e- xample, three salmons for the name Salmon; a spear on a 2) TYLOR, The early history of mankind, London, 1870, bend for Shakspeare, etc. In the Middle Ages the Rebus was in-8, p. 95. LENORMAND, Sur la propagation de Palpha- a favourite form of heraldic expression, and many quaint and bet phenicien, Paris, 1872, in-8, t. I, p. 25. curious examples remain of such devices : for instance, the 3) wur..D.Voyage an Canada, cap. 35, si LAFFITEAU, Moms monument of Abbot Ramrydge, at St. Alban's, abounds in des sauvages americains, t. 2, p. 40-41, ap. SALVERTE, figures of Rams, each of n hich has, on a collar about its neck, on. cit., 1, 238.Cf. detaiurl forte interessante in LUBBOCK, the letters: rydge. An Ash-tree growing out of a Cask or Tun, Origines de la civilisation, trad. Barbier, Paris, 1873, in-8, for the name Ashton, at St. John's, Cambridge, is another p. 46-63 si 129. example of a numerous series... It is of the very essence of 4)BOUTELL, 74,- Cf. lb., 40, 42, 45, 47, 51, 54, 66etc.

STUD1ULU II, i 31 96

§ 81.

REBUSULU ERALDICU ALLU BASSARABILORU. 011andesulti Levinti Hulsius a publicata in timpulti IuT MihaTu cello Viteza stemmele tuturorti terrelora dintre CarpatT Si Balcana. Muntenia figurezd. acollo in urmAtorula moda :

Valachia.

Amti vecluta mat sustcddinastia moldovenesca a Muptescilora a fosta din tulpina Bas- sarabilort. ET bine, marca MoldoveT in Levinti Hulsius se compune erog din capete negre, inse nu treT, ci numaT doue, puse in verfurT a doue crenge incruci§ate. Crengele sea ramurele in graTula simbolicti allti eraldiceT denOta deriPagune... In simtula sciintifica alla espressiuniT, ArabiT nu sunt negri. Cu tote astea in evula media Si perie astd-clf usulti vulgara a confundatti Si confunda numele lora aprOpe pretutindenT cu ideia de negreta. ataurii,,Xorii,eilrabg,eArapti, Vegru, sunt sinonime in generalitatea limbelora europee. La RomanT maT in specie, litteratura poporand ni represintd sub numele de cArabii tipulti cello maT perfecta alit egritenulia, dupd cuma s'artl pute gdssi in realitate numaT dory in centrulti AfriceT: Una Arapa bogatS, g Negru §i buzata, g Cu solsff mart pe capti Ca soldii de crapd, .Sicu buze late, (I Late §i Imflate, g$i cu ochi holbaV, :Si cu dint smaltat133. De aceYa in tOtd Europa inn cape negru servta in epoca feodald ca rebusula eraldica cella

1) Chronologia, das 1st eitt kurze beschreibung was skit p. 370, si ASHER, Bibliographical essay on Levinus Hul- in den L5ndern, so in dieser hierzugehorigen Landtafolsins, London, 1839, in-4. begriden, bias auff dieses 1597 Jahr gedonckwurdigs 2) Dit CANGE, Gloss. med. lat.,1V,329, 647, verbis Mauri, verlanffen; sine-loco, ',pis Christ. Lothneri, 1697, in-9, Maurellus, Moreta etc. Cf. KARADZIT, Lex., 6, v. Arapin, r este tbtii 76 pagine nenumerotate. Acella-sTHULSIUS a scrisfi latinesce Descriptio Tran4ylvanite, floldavlie Arapincze, etc.Degia in ant ititate sTaAno, XVI, 4, 27, coin- Valachite, Francof., 1694, in-4, pe care tui lose n'o cunno- batte ne acela car! pe Arabi II flicead negri: g4ea.vo0c,vi v scemil si pe care ENGEL, Gesch. d. Wel., 69, o citezi de as- yoie A1,9'6d,rwv nciAlov Nov. si moues s'o fi cunoscutti.Despre Hulsius In genere vedt: 3) ALEX., floosie pop., ed. 2, 116.Cf. ISPIRESCU, Basme, BRUNET, flannel tla libraire, t. 3,'part. I, Paris, 1862, in -', Euccur., 1872, in-16, p. 128 sq.

98 1STORIA TERRITORIALA. maT potrivitti pentru acelle famillie sea localitatT, in numile cdrora se putea observa ce-va arabesca set moresa. A§a de essemplu : Provincia spaniold Alg-arbia ports in stemma unit cape ncpru. Ora§ula belgiana ator-in intrebuinteza aceTa-§T emblems. Casa anglesa aturp-son, intocmg ca icona din cartea luT Levinti Hulsius, are in marca'T nobilitard trel capcte negre. 6 Atria dobandita asta-felit unti punta, in privinta cdruTa nu Ore persiste cea maT mica Indoueld. Cuventula Bass-arabg are maT multe drepturT la unti earl negru, decata chYarti Alg-arbia, Mor -in set atury-son. Rebusulti eraldicti este aci evidinte. Eleganta stemma, pe care Levinti Hulsius o attribue MuntenieTsiMoldoveT", nu appartine nicT de cumti acestorti terre, ci esclusivamente nemuluT Bassarabilora, din care Mu§a- tesciT formats o simply ramurd, transplantata din Severinti la Suceva. Geografula ollandesa nu sciea tnse nemicti nu numaT despre MuptescT, dent nicT mdcart despre BassarabT. Pentru ella, ca §i pentru universalitatea scriitorilortl de pe la finea secolului XVI, sub numele de Bessarabia se intellegea intr'una modtt rigurosti coltu§orult trans-prutianti allti MoldoveT de gTosti'. Apa der°, nescienda nemicti despre BassarabT, despre Mu§atescT Si despre antica origine tnuntenescd a BassarabieT, Levinti Hulsius n'a pututa inventa din crieriT seT pentru ambele terre romane dela Dundre rebusulti eraldicti allti capetelorg negre, ci trebuTa, fard sd pre- cepa ella-insu§T insemnetatea lucruluT, s5. le fi descoperitti in nesce fonffine istorice cu multi maT vechi. Inadevera, noT illti surprindema essistanda documentalmente degia pe la gIumetatea secoluluT XIV. Cando Vladislava Bassaraba recunnoscu pe la 1368 suzeranitatea coroner Santului Ste- fawn', regele Ludovicti s'a grabittl de buccuria a Iatte o moneta cu effigia puterniculuT §i temutuluT sea vassala. Acea effigia este unti mpg ncgru, ba Inca incinsa cu o legaturd, adecd din puntu in punta a5s precumu vedemti in Levinti Hulsius. Essemplare din acea interessana moneta a regelui Ludovicti essista pone asta-cl.T ; nor in- §ine possedama unula, pe care ni l'a offerita d. Dem. A. Sturdza; totu§T numismatiT maghiarT, necunnoscenda anticitdtile romane, prin cart singure ea se esplica, o considers ca enigma".

4) NIESIECKI, Herbarz Polski, ed. Bobrowicz, Lipsk, 1841, plomii totii dela Vladislavii Bassarabii din 1372 in FRIED- in-8, t. 6, p. 458, 494. VALDSZKI, op. cit., 80-84: semper fidelis et subjectus sere- 8) Ibid. nissimo Principi Ludovico Illustri Regi Hungarice, Domino 8) lb. Cf. PAPROCKI, Herby 11,3cerstwa polskiego, ed. nostro naturali." 0 a treia, diplom4 totti dela Vladislavii Turowski, Krakow, 1858, in-4, p. 725, verbo : Mora. Bassarabit din 1368 in FEAR, IX, 4, 148: Ladislaus, Dei et regie Illajestatis gracia Waywoda Transall inus."Asa dero 7) Dupit Hulsius o reproduce de assemenea o clirtecich ano- datulft cronologicit situ monetel maghiare au capulu negru se ninth forte rara, din care unii essemplarii se aftlit in Biblioteca stabilesce re basea, documenteloril conlimpurane intro annii Archivultd Statulta din Buccuresci: DIe Donau, der Filrst 1368-1372. alter Europaischen Flilsse, Nitrnberg, 1688, in-16, tabelbi 10)SCHoNVISNER, Notitin Hungarime rei numarIa3, Buda?, B. 9. 1801, in-4, p. 206, tabellii III, nr. 97.Autorulu (pee: Sigillum 8) Op. cit., cap. XXXII[: Noldaw erstrekt sich gegen ergo pars i hujus cal itis in Ludovici I monetis occurrens, ad- Morgen an Bassarabiam so indent Panto Euxinoligt."lb., huc (enigma est. Quod resolvere volentes, nonnulli suspican- cap. XXXII: Kilia in Bassarabia..." tur caput illud esse Caroli PrincipisDyrrbacheni, quemRex 9) Aetulii din 1369 in FEAR, IX, 4, 210. BATTYANYI, op. Ludovicus anno 1348 fraternam Andrew Regis Neapolitani e It., 111, 211: Ladislaus Dei et Regis Hungarice gratia Way necem vindieaturus, cum esset Neapoli, in custodiam adrep- woda Transalpinus..." Cf. a mea Istoria tolerantel relii turn securi permit i jussit. Alii heraldicum hoc use Mauri ca- giOse In Romania, ed. 2, Buc., 1868, in-8, p. 36. 0 alth di-. put, coque subjectionem Valachice notari autumant."

STUDIULU IL I 81. 97 D. Cesarti Bolliaca publica intre celle- l'alte, ca primitivd mama a Muntenier, nu trot capete negre, ci dour tilrabi intregi, golT, fara legatura, intorsT cu spatele unulti card altula, bratulu stangn allti fie-cdrura fiinda radicata in susa, asta-felTu ca, ambele se unescti incru- cisandu-se in nivellulti capetelora, era bratele drepte stint lassate in glosti si picTOrele ati aerulti de a danta". Meritosulti archeologti nu indica. sorgintea din care va fi imprumutata acesta, complicate, variatiune a rebusulta eraldicU allti Bassarabilor0 ; noT inse credemtl cg. a luat'o anume din Paula Ritter, unti genealogti serba din secolulu trecuta, carele flier acella nu citeza fonta- neie selle in casulti de fata". ATurr, in collectiunT eraldice mar vechi, noT -uniT n'amti putut'o gassi. Totti in Ritter si 'nd. Bolliaca, sub numele de stemma g imperiulut romano- bulgarit allt e4ssanilorii, se veda celle doue capete negre asedate in verfula crengelorti, pe carT Levina Hulsius le accOrda MoldoveT. Assanir, ca si MusatesciT, derivati din tulpina Bassarabilora. In tomulti III vomti reveni mar pe largo assupra.acester importante particularity T. Acumtl ne resumama. CeTa -ce'T communti tuturorti variantelorti rebusulul eraldicti allti Bassarabilorti, consti- tuinda 'simburele lorti, partea cea fundamentals, este negreta de Or abii. Cera-ce nu e mar puling caracteristical este cd strainir, confundanda famillia princiard cu insd-sT terra, puneati acelle arabitalt, proprie nemuluT bas-arabesa, in loculti VulturuluT muntena si alit Zimbrulur moldovent. Vomti vede indata, cuma din aceTa-sT cause unit dintre veciniT nostri numTati in evula media Arab pe totT RomaniT, si maT allesti pe MuntenT; dery maT tnainte sä ne °prima o clipa assupra uneT coincidinte destulla de originale.

§ 32. FLAVII §I BASSARABII. In limba ebraica Romanil cel vechT se numrat 'edom, in limba arabg, e7ilasicar; Edom si Alasfar, ambit termini insemnandu : galbeng, rogatii,alamiii. De unde ore venTa fiilora luT Romulti acesta poreclg. de brona, totti asa de cTudata ca si negr4a Romanilora ? Scriitorult araba Firuzabadi pretinde ce, RomaniT s'ara fi nascuta din insotirea femeielora italiane cu barbatT din Etiopia, incdta acesta ammesteca de pelle albs, cu pellea negrd T-aril fi inzestrata pe densir cu o pelle rosieticd. Celebrula orientalistU Silvestre de Sacy a gdssitti o chilid may seriOsd. Pe tronula imperiala se affla famillia 3lavia, de 'nteru Vespasiana si apoT firu-sell Tita, canda EvreiT si Arabil acusera cea anteid cumioscinta maT apropiata cu Roma. Ecce de ce totY RomaniT card distinctiune erati pentru EvreT si pentru Araby glavit, adecd OmenT aT Mavii/ord, dupg obicerula orientala de a caracteriza poporele prin numile suve- ranilorti. Informandu-se apor despre intellesula cuventulur, li s'a respunsa ca flavus vrea sä siica latinesce: galbemi, rogatii,alamiii. Atata li trebura pentru ca orT-ce Romanic se, deving, in ochiT Evreilorti si Arabilorti : "gdom, Wlasfar, galbenit,ro§catii, alamiii!i

11) BOLLIACU, Daeoromane, nr. XXII. magyar birodalom vagy Magyarorszag s r6szeinek eime- 12) Stemmatographia sive armoram lllyrioorum deli- rei, Pest, 1869, in-4, pl. F. nr. 2, 4, uncle marcele Bunt co- neatio, s. 1. et anno, in-4, 81 pagine.Essistit gi o editiune loriate. serbit: Stematografia, blase gg. Arsenin posviasozena 1) SII.VESTRE DE SACY, Fables de Bidpai on haven, in No- Christ. Zsefaroviezem, Vienna, 1741, in-4. Cf. IVANFI, A tines et extraits, t. 9, Paris, 1813, in-4, p. 437-438, nota. 13

98 ISTOR1A TERR1TORIALA Lassanda la o parte nuanta de culOre, RomaniT ad patit'o din causa Bass-arabaorg intocmai ceTa-ce patisera alth. data RomaniT din causa Jlaviiloru. Procedura este identica. Decd. imperatiT Vespasiana §i Tin nu erad din casa Z7avia, RomaniT n'arq fi fosta galbee pentru EvreT §i ArabT; decd. dinastia princiard. din Muntenia §i chTarti din Moldova nu se numYa Bass-arca RomaniT din acesta regiune n'arttfi fostti negri pentru BulgarT, pentru SerbT, pentru GermanT, pentru Turd, pentru Mongoll, dupd cuma ne voma incredinta indata.

§ 83.

ARAB/SAREA ROMANILORU IN POESIA POPORANA SUDSLAVICA. Sunt acumti catT-va annl, d. A. Odobescu ni attrasese attentiunea assupra unuT interessanta voluma de legende russe, commentate de catra archeologulti moscovitti d. Bessonov. Ama gassitti acollo multe opiniunT paradossale, multa uprinta. in argumentatiune, multa dogmatismu, dery n'ama pututu in acella-0 timpu a nu constata in autorti o profundd. cunnoscinta comparativa a poesieT poporane la toff SlaviT din Oriinte: RussT, SerbTsiBulgarT. Printr'o simply intuitiune d. Bessonov a descoperita, intre celle-l'alte, nea§teptata conclusiune la care amts agTunsu noT dupg. o laboriOsa gramadire de probe in privinta epitetuluT arabicd anti MuntenieT. D-sea nu scie nemicti despre Bass-arab4 nicT despre natura rebusulut in eraldica evuluT media,nicT despre capete-negre, nicT despre moneta regeluT Ludovica ; maT pe scurtti, IT este cu totulti strains terremula sciintificti allu cestiuniT. El bine, de§i lipsitu de aceste nedispensabile calauze, d. Bessonov nu se sfiesce a risca urmatorea affirmatiune: .Toth ce se numesce din vechime, inse intr'o epocd degia istorical Kara-Vlachtt in Intel- elesula cella maT largo allti cuventuluT, porta in poesia poporana a Bulgarilorti numele de eagrabd, era poesia poporana a Serbilora este §i maT esplicita. n 1 D. Bessonov citezd, maT multe legende serbe Si bulgare, prin carT 10 intaresce assertiunea. Bung. ord. Intr'o ballada famosulti craivn-ti Marcu, eroulti favorita allti eposuluT bulgaro -serbu §i inamicti 1nvTer§unatti allti mareluT Mircea 9, este descristiergpinda dela ograbt tote oraglepen'd la Xontiis1 pe canda intro alts ballada acella-0 crai§ora Marcu uinch.ide Terra-Romcineseci, 141-arida §epte-decT de orao d' a-lungulg Nontuluto Intr'o ballada despre ceT §epte fratT Iac§icT se povestesce, cuma pe sora lora o furl din actualulti Bielgradtl nesce negri votnict, ducend'o udreptiipeuncire in grosu la Terra .7lrtibesecin Aceste doue essemple despre arabisarea MuntenieT in poesia poporang, bulgaro-serba sunt sufficiintT d'o-cam-data. D. Bessonov maT observa ce-va nu maT putina remarcabila. Litteratura poporana serba numesce negri §i pe BulgarT: utzrn Bugarin.D D-sea nu scie inse cuma sd esplice acesta data, nefiindu-T cunnoscutd. originea Assani- lora tota din tulpina muntenescd. a Bass-arabilorit. . Eraldica ni-a arretata maT susti cd rebusult capeteloril negre figura d'o potriva in marca nobilitara a Mu§atescilora din Moldova, a Assanilorti din Bulgaria si a Bassarabilorti propriti clisi dela Severinu, celle trel illustre ramure dintr'untl singurti trunchiu.

1) RYBNIKOV, Narodnyia byliny Moskva, 1862, in -8, p. go, a sami Czernye Volochiimia Arapov.Vzglianem teper na CCCXXX sqq.: Vse, czto v drevniuiu porn, v epochu uzse Serbov, kotorye escze &Alec ulasniat nam dielo." Vproczem iasnoi iatorii, nazyvalos v obszirnom smyslie Czar- o-Voloszskim, vtvorczestvie Bolgarskom nosit imia Arapska- st) bid, Cf. MAURO ORSINI, 279.

STUD1ULU II, 193. 99 BulgariT ceT nevi din poesia poporand serba se maT adauga aci ca una not argumenttl despre bass-arabismulg AssanilorO. Resultatula cercetarilort d-luT Bessonov este in casula de fats, de o insemnetate cu a- tatO maT mare, cu catn insaV d-sea nu putea sä prevecld importanta curato istorica a cestiuniT. NicT mdcaro fontanele serbe, affard de litteratura poporand in simtuld cello maT angustu alla espressiuniT, nu T-at fosto familiare. Ce aro fi 4isti Ore d. Bessonov, afflandt ca elementele legendare alle affirmatiunii selle se potO corrobora prin celle maT solide elemente diplomatice? TzarulO serbesco Stefano Du§ant, inteund actu de pe la 135o, numesce forte limpede pe domnulO muntenesa Alessandru BassarabO : a rege allO vecinilorO nostri Negri-Z citariv Ecce insu§T testula slavict allo acestuT decisiva passagTu:(I Alexendra tzara sumeg zsivusczich `Gzrvich Tatar,'. Ammesteculti politico alltti Romaniloth de atunci cu bellicosele triburT de CumanT, cdrora li appartinea intrega portiune superiOra §i oriental,, a MoldoveT actuale, ne prefacea Ore-cumu in 7atart pe noT in§i-ne;numele dinastieT Bass-arabi/ora, pe de alts parte, arrunca assuprd-ne a5a clicendO una coloritti de negri;siastir -feliu intr'o buns demaneta un,u10 din ceT maT illustri principi aT MuntenieT s'a veclutu tatarisati §i arabisatii totu-d'o- data de catra limitrofuld monarcu allu SerbieT, cu care s'a incuscritti apoT peste catT-va anni, dandu-T pe fiia-sea de nora 4. Decd. d. Bessonov aro fi cunnoscutO crisovulu luT Stefano Du§ant, i se lumina cu multu maT bine vederea pent Si assupra poesieT poporane serbo-bulgare, pe care d-sea, lipsita de acestO ciao, a pututO s'o intellega numaT pe giumaate. AstO-feliu, de essemplu, in ballada sud-slavica StoTanti Si Grozdana Ktrei-sute Zrabt- Zeitart rapescO turma until Bulgaru de Vdngcl Dunire : Xa son me mene naid'oa Do trista dnszi Arape, ,,Arape, sestro, Tatare... Thai taia biela Duseva".6 Eccti derq cilrabd-Zdtaril tnlocuindti in poesia poporand pe egru-Vitarg din limba of- ficiald Diploma luT Stefano Du§anO e f6rte instructive din maT multe punturT de vedere. Pe dna RomaniT se metamorfosat in Tatar/ negri, Tatarii ceT orientalT, de§i in realitate erau maT brunT decdtu noT, trebuiat vrendu-nevrendO sä devind albt, cacT alto -felid s'aro fi confundath la unO loco notiunea ambelora popOre. In adeverl, "Comani albi §i -Gomani nigri ne intimpina in acestu intellestt degia in cronica maghiard, a luT Simont Kezai, scriitoro cu una secolO anteriorti luT Stefano Dusant 6. Acumt se nasce o intrebare. Dela SerbT Si dela BulgarT arabisarea TerreT-Romdnesci ore sd, nu fi trecutO in aceTa-§T epoca maT departe spre Occidinte? Ni va respunde renumita epoped germane din secolulO XIII : Gantulg Nibelungilor.U.

3) Ap. mAncov,-op. oit., 43. 6)Ar. ENDLICHER, 90: Comanorum alborum terras transi- rent, de inde Sosdaliam, Rutheniam, et nigrorum Comanorum --3 v ... A 4) Glasnik, 9.RAYNALDUS, 1370, nr. 6.ete. terras ingressi usgue Tize uoavA-r, Commen- 3) IvilLA.D1NOVTZI, Bilgarski narodni plesni,Zagreb,1861, tatio de Willis Jozygnm et Comanorum, Pestini, 1801, in- in-8, p.323.Ibid., 101: oRomtineti trans-danubianii, Rad, t 8, p. 41, nota. Chronicon Bndense, 14: Cumanos Albos, Viachinia,devine nevast it a domnuluI marl, Czerni deinde Susdalos, Ruthenos, terramque Nigrorum Cumanorum Tatare, adecit a vre-unui prineipe romdmil earpatinii. intravere, abinde egressti usgue ad Thysciam pervencrunt ete,

100 ISTORIA TERRITORIALA

§ 84.

ARABISAREA ROMANILORU IN NIBELUNGENLIED. S'ara puts face o biblioteca intrega din multimea de commentare marl Si midi, carora li dede nascere aka clisula Nibelungenlied in cursa abia de o giumetate de secolti j. Dupa multa battaia de capti, critica moderna a reu§itO a stabili inteuna moda decisivti, ca unula din punturile celle maT fundamentale, proveninta austriaca a ultimeT redactiunT sub care s'a conservatti pens la noT acesta admirabila epopea, de§i materialurile eT dateza din diverse epoce §i din diverse regiuni, fiinda impra§tiate pe icT pe collea pe tOta intinderea pamentuluT teutonti pene 'n ghiaturile IslandeT s. Scristi in vecinetatea DunariT de gTosa, lesne se esplica in Cantula Nibelungilorti nu numaT incidintele episcopulul Peregrine dela Passau, nu numaT sublima figura a marche- suluT Rudigerti de Bechlaren, nu numaT atatea alte amenunte curatti sud-germane, dent maT cu sema precisele selle cunnoscinte despre tote popOrele de pe termil PontuluT, GrecT, Ru§T, PolonT, PecenegT, RomanT : Von Riuzen und von Kriechen reit da manic man, Den Poelan und den Viciehen sash man swinde gin.. Von dem lande ze Kiewen reit dA manic degen, Und die wilden Pesnaere..." 3 Venimu acumti d'a-dreptula la cestiune. Dupa Nibelungenlied, a caruT origine austriaca ne interesseza forte multa, celle maT pretiOse tessaure de metassa sossescti din Arabia. Regina Krimhilda, canda prepara haTne serbatorescT pentru plecarea fratelul sea, a im- podobesce cu gTuvaere metdssurile arabe, albe ca zdpadan : Die 'Arftbischen Eiden wiz also der SI16 4 Intr'unti aka passagTu vedema o cinget6re «retinenda elegantele indouiture alle stoffelord de Arabia D : Uf edel rOke ferrans von pfelle Az 'Ardbi" 5. Apol ne maT intimpind patru-clecT §i treT fete dela Rint, «imbracate in strdlucite materie ;mute in Orabia9 :

,,Die truogen liehte pfelle, geworht in ArAbin" 6. Avemtl de 'naintea nOstra untl monumentti francesti forte minutiosa, aprope de aceTa-§T vresta cu Nibelungenliedsi'ncare sunt enumerate tote terrele de unde venTaa felTurite marfurT la nundine din Bruges in Belgia, unulti din celle maT active centrurT commerciale in evulti media, maT allesti in privinta Germaniel.

I) Vomit indica api numal pe acellea, earl' ni stint cunnoscule vechlu fragmentu din Nibelungenlied, desooperitii in Transil- none : GOTTLING, Uber das Gesehichtliche im Nibelungen- vania, s'a publicatil in VON DER HAGEN, Germania, Neucs liede, Rudolstadt, 1814, in-8 ; MONE, Einleitung in das Ni- Jahrbuoh d. berl. Gesell. f. dent. Spr., Berlin, 1836, in-8, belungenlied, Heidelberg, 1818, in-4; HAAS, Die Niebe t. 1, p. 337-38. lungen in ihren Beziehungen znr Geschichte des Mittel- 2) voT in astii privintA, intreeel-Yalti.observaiiunile Jul alters, Erlangen, 1860, in-8; KRLEGER, Der Ursprung des THIERRY, liistoire d,Attila,Paris, 1864, in-8, t. 2, p.332-41, Nibelnngenliedes, Landsberg, 1841, in-8; ROSENKRANZ, Has si alle luT BEAUVOIS, Histoire ldgendaire des Francs et des Ileldenbuch und die Nibelungen, Halle, 1829, in-8; HOLZ- Burgondes, Pal is, 1867, in-8, p. 279-291. MANN, Untersuchungen fiber das Nibelungenlied, Stutt- 3) Der Nibelunge Noth und die Klage , ed. Lachmann, gart, 1E54, in-4; MOST ER (Gebruder), Der Nibelunge.Noth, Berlin, 1851, in-8, p. 173-4. Leipzig, 1864, in-E; REVILLE, L'Epopde des Nibelungen, 4) Ibid., 48. In uncle manuscripte : Arabiseen, ib., An- In Revue des deux includes, 1866, p. 887-918; LAVELEYE, merkungen, 50. Les origines du Nibelunge-Not, in Les Nibelungen, tra- 5) lb., 74.In variants : ux Arabin, ib" Anm., 77. duotion nouvelle, Paris, 1861, p. 1Y-LXXIX;etc.Unit 6)Ib., 108.Variant5: Araby, ib., Anm., 107,

STUDIULU II, § 34. 101 Acosta instructive, lista nu ni indica absolutamente nicT o importatiune din propriti clisa Arabia. Fabricate le celle grelle §i scumpe de metassa, de natura cellora descrise in Nibelun- genlied, se adduceati atuncT dintr'o terra pe care lista dela Bruges o numesce Zcitara Ecce testula : a Thartarie, draps d'or et de sole de moult de menieres, et pelles, et vairs, et gris. nI... Dupe Cantula Nibelungilora, affara. de metassaria, Arabia maT avea la dispositiunea commerciuluT germanti unti aka productasimaT cautata : aura. Pe hainele sotilora regeluT Guntera a petrele straluciaa in aura de tilralia: Uz 'Arlibischem golde vil gesteines schein." s Dupe, lista dela Bruges aurula se adducea la GermanT din Polonia, din Ungaria §i din Boemia.' Asta-feliu, in privinfa aurulul in specie,rabia din Nibelungenlied se confunda forte po- s4iva cu vre-una din terrele carpatine sea danubiane. Acosta se confirms prin alte fontane istorice posteriOre tota de proveninta austriaca. Enrich de Muglein, cronicara sud- germanti din secolula XIV, dice ca primula duce maghTaru Arpadti a tramist in dara principeluT PannonieT, pe care voTa saltiintelleca sa'l copprincla terra, o Sea poleita cu aunt de Arabia: uverguld mit golde von arabian, §i unto fret totti de aura de Wrabia: a derselben goldes von arabia 0". Cronicarula anonima dela Buda din secolultiXVV,vorbindti despre acella§T evenimenta, intrebuinteza espressiunea: a Sella deaurata auro arable D". Negreita ca acelltti aura 07/rabescit allu luT Arpad provenTa maT curendu din invecinata regiune Bass-arabiscii decata din imaginarele mine dela Marea-ro*ia. Acosta ne Conduce a urmari Arabia tota pe aci §i'n respectulti metassarieT, incercandu-ne a limpecli semnificatiunea termenuluT Zhartarie in lista dela Bruges, unde a§a se numescc3 acea parte de loch cariTa Cantula Nibelungilorti iT dice tAraby. In actulti tzaruluT Stefano Du§ana de pe la 135o noT veclurarna degia Muntenia figu- randa sub numele de Zdtarici, era in balladele poporane bulgaro-serbe sub epitetula de 071rabo-teitarid. Intr'o build papald din 1 ;37relativa la propaganda catolica intre Romanii din Transil- vania, eT sunt numiti vecinT cucitaria, intellegendu-se sub acesta termena Romania danubiana: a certa pars multitudinis nationis Walachorum, qui circa metas Regni Hungariae versus Tartaros commorantur. n 12 Acella-§T intellesa cats sä fi avenda §i Zhartarie in lista dela Bruges. Probele sunt numerOse §i categorice. Dupe lista dela Bruges, acea Zcitarici inzestra lussulti germana nu numaT cu metassurT, dera Inca Si cu margaritara:a soie de moult de menieres et pelles.n 13 ET bine, callea cea maT scurta, pe care mergea margaritarulu in Austria §i restulti GermanieT, era Dunarea. La gurele acestul fluviti illti adducea navigatiunea mercantile. a MariT- negre, respandindu-hi apoT in susti pe ambele termurl.

7) MS. din Biblioteca Nationalii din Paris, ap. LEGRAND mlnng kleiner noch ungedruekter Stiletto, Ofen, 1605, in- D'AUSSY, op. cit., IV, 8-10. 8, t. ], p. 20. 8) Ed. cit., 49. 11) Chronieou Budense, ed. Podhradczky, Buda3, 183F, q) Op. cit., 8: Hongrie, eire, or et argent en plate; Ba- in-8, p. 88. haigne, tire, argent et estain ; Polane, or et argent en plate etc." 12) FEAR., IX, 4, 589. 10) MUGLEIN, Chronik der Hunnen, In KOVACHICH, Sam" 13) DU CANGE, VII, 257: ',pale, perk.'

102 ISTORIA TERRITORIALA La 1387 GenovesiT reusira chiara a obtine, ca depositula lora de margaritara in Do- brogea sa fie scutita de orT-ce vana :a nor% tamen intelligantur in ipsis rebus navigia, aurum, argentum, perlae veracesp " Prin urmare, sub rapportula margaritarulul Tataria lister dela Bruges coincida cu Ro- mania. Pe longa metassuri si margaritarti, acesta regiune mar procura Germaniel, dupa passa- Oulu reprodusti mar susa testualmente : «vairs et gris D7adeca differite varietati de blanuri. " Tota asta marfa. si tau dupa lista dela Bruges se adducea numal din Polonia, din Bulgaria, din Russia si din Svedia. 16 Sa luama acuma o mappa si sä insemnama prin cate-va punturT linia terrelort de unde venia aurulti, adeca Boemia, Ungaria si Polonia, era printr'o trassura linia de unde venTaU blanurile, adeca Svedia, Russia, Polonia si Bulgaria, caufanda astti-feliu iinglaulit de elocnire intre aura §i blanurl :

co 72

a Boemia, Ungaria, PoIonia.

Araby. Thartarie. ,3 (Romania). a?

Atria dobandita o demonstratiune geometrica. Este matematicesce evidinte, ca acea Arabia din care dupa Cantula Nibelungilora venia aurula, ca si din Boemia, Ungaria si Polonia ; acea Pitaria din care dupa lista dela Bruges venTati blanurile, ca si din Bulgaria, Polonia, Russia si Svedia ; acea Arabia,, adeca Bass- arabici, §i aceaVara', adeca. `Gumanid, nu putea fi decata Romania, asedata la midti-loco inteuna colta intre Ungaria, Polonia si Bulgaria, incata partecipa firesce de genula pro- ductivitatii si transactiunilorti tuturorti acestora regiuni. Este unulti din acelle casurT, forte rare in istoria, canda concurge la descoperirea ade- veruluT procedura sciintelora essacte ! In Studiula III nor voma vorbi pe largo .despre immemoriala anticitate a esportarii au- ruluT (Atka din Muntenia, de unde ella se respandia mar cu preferinta in laturea Austriei actuale ;d'o cam data ne vomti opri assupra puntului metassariei, preveninda o obTec- tiune de,stulla de seriOsa.

§ 35.

TRANSIPULU COMMERCIALU PRIN ROMANIA. Ne va intreba ori-tine cu o legitima. indouela : Romania din vecula de midt-loco fost'a ea o terra serico16., dupa alma ni appare Arabia iri Cantula Nibelungilortl?

14) sit VESTRE DE SACY, Archives de la republique de Ge 16) Op. cit., 8-10: Suedelen, vairs at gris, oint, sui, etc. nes in Notices et extracts, t. II, Paris, 1827, in-4, p. 69. Polane, or et argent en plate, cire, vairs at gris, etc. 15) DU CANGE, VII, 194: (iris, aorta de fourrure" ;11):,823: Rossie, cire, vair at aria. Bou&erie, vairs at gris, her- Jake, vair, sorte de pelleterie". mine, etc",

STUMM) 1, f 56. 103 Nu, n'a fostli, precumu nu producea nicT margaritara, Si cu tote astea Germania se approvisiona atuncT cu perle §i cu celle maT allese stoffe de metassa anume din Muntenia, cg.cT le capeta dela gurele Dungrii, de unde elle se urcaa pe crescetula fluviuluT departe la Ratisbona in fundula BavarieT. l'ene asta-c1T unti splendidu tabellti in pinacoteca dela Munich, schitata dupa datele is- torieT commerciale a BavarieT, ni offers cu viuele culorT alle arteT moderne spectacolula descarcariT marfurilora orientale pe termula DanubiuluT. Servinda dreptu micla-locitOre intre Appusti §i Resgrita, Muntenia primla la rondula sea metassurT, perlesialte scumpeturT de'nteTu dela GrecT, de unde avemil chTarti cuvintele gra.5cti, a6pp.2 etc.; apoT dela differitiT dictatorT italianT aT commerciulul ponticti : Amalfi- tanT, PisanT, VenetianT, GenovesT, FlorentinT, §i'n parte dela industri%iT SlavT din Ragusa §i dela aventurariT CatalanT din Barcelona. Cronicarultt russtl Nestord, vorbindu in secolulu XII despre Dungrea de gTosti,. Slice ca superbele stoffe aurite de metassa venTati acollo din Grecia, maT adaugendt cu admiratiune: a ad se intrunescti tote bunurile pamentului!» In secoliT XIII si XIV ItalianiT all inlocuitti pe GrecT`,stabilincla inteadinsti unit insemnata factoriti la Kilia "1 de unde I§T intindeaa apoT o dominatiune fluviala aprOpe esclusiva pene la GTurgTu §i chTarti pene la Calafatti. Este derti invederata ca acea avutg Arabia, din care se commissionati in evulti media pentru Germania, si maT cu deosebire pentru Austria, minunatele produsuri alle Oriinte- luT, se afla intre Carp= §i Istru, in Bass-arabia, era nu peste noue terre Si noue marl longa Golfulti Persica. Acumtl o limurire.

§ 36. CONSUSIUNEA INrRE ARABIA DANUBIANA SI ARABIA ASIATICA. D. Bessonov surprinsese cu multa petrundere romanismulu 0lrabiet in poesia poporana bulgaro- serba, derti a commisti errOrea, communa novicilort in critica istoricg, de a da assertiunil selle unti caractera pre - absolute. Atka rapsodicele ballade serbebulgare din vecula de micld-loca, precuma §i mg- reta poems epicg a GermanieT, basandu-se d'o potriva pe amagitorulti sunetti alle nume- luT Bass-araii, confunda intr'o singura conceptiune pe RomanT1ipe Arabi; inse'T confundg, nu'T identified, sa se observe bine acesta distinctiune, Si tocmaT de aceTa fie-care din celle doue elemente, elementulu romanasielementula araba, fiinda numal confuse, nu identice,

1) Italianii (Ad" de assemenea matassa, Spaniolil madexa, 4) DE LA. PRIMAUDAIE, Etudes sur to commerce an moyen ?ortugesii madeixa,IIngurit inatasz, etc., totti din causa pri- age, Paris, 1848, in-8, p. 213: Varna etait Pentrepot du mitivel importatiunT a metassel la densii de clitra GrecT, sea riche commerce de la Valachie. Toutes les marchandises de ma! bine din Grecia. cette province, destinees pour Constantinople, y &Went con- duites. Un grandnombre de marchands grecs et Latins la visi- 2) In limbs albanesi1 acesta cuvAnta, sirme, a trecutli Warr' taient continuellement ; mais lee principales affaires etaient to intellesula de metassa. Cf. articolula nostru Ellenil 1. faites par les Venitiens et les Genois. Ces deux peuples avai- barber'', in 4iarulii Traianfi, 1870, nr. 6, p. 19. ent des traites de commerce avec les princes du Dobroutze, 3) Chronica NESTORIS, ed. Miklosich. Tindobonae, 1860, in- et les autres negociants ne pouvaient trafiquer en Bulgarie 8, p. 15: tu vsia blagaia scot Grek slaty pavoloky' que sous leur patronage. On portait A, Varna du sel, de la etc. No! credemil maT preferabila, lectiunea slaty pavoloky in quincaillerie, du poivre, des epiceries de toute sorte, qai se loci' de zlato, pavoloky",precumit se citesceIngeneralitatea vendaient avec un grand benefice; des toiles des draps d'- editiunilorfi luT Nestora, acTstoffele orientate celle maT scum- E urope, des tissus de sole, des camelots etc." ne din evulti media trail aurite. Acosta, correctiune nu schimbit 5) Archivio storico Italian, serie III, t. 3, part. 1, Fi- intru nemieti essentialula simta anti ouvintelora oronicarulul renze, 1866, in-8,,articolnlii luT BELGRANO, Le cambial' ap rasa in respectula metassuriloritCr. tractatula principelulp6 i Genovesi, p. 109. berladenfi Ivancu en Mesembria din 1134, impreuna, cu com- 6) Studiula nostrn SanGiorgio 4i Calafato, in liarulil mentarele nestre, In(pandaTralang, 1869, nr. 66, p. 220. Columna In! TraIand, 1870, nr. 67, p. 3.

104 ISTORIA TERR1TOftI ALA conserva pent la unu grade propria individualitate, lassand'o sa transpire din ea:1dd in canda maY multi sea maY putina. Numinda pe Romani qlrabt,'Bulgaro-serbiT scieaa forte bine, maY allesti dupa invasiunea ottoman, in Europa, despre essistinta unorti altT Arabi in oriinte, precuma o scieati Si maY bine Germanil, mai cu semi in urma Cruciateloril. Confundandu-se ambele notiunT din causa omonimitatiY, muza slavica de peste Dunare stramuta adessea assupra Romani lord tote trassurele unuT Beduinti sea chiarti alle unul Negritena, era cite o data, printeuna procedimento diametralmente oppusu, carpesce ea- tra BeduinT Si Negriteni &ate ce-va romanesca. Cando o ballada bulgaro-serba descrie o a terra ardUsctin dela Dunare, ca in essemplele citate maT susti din d. Bessonov, e maY multa decata sicura ca vorbesce despre «terra bass-arabiscd n ; este inse nu mai puking certti ca are in vedere nu pe Romani, ci pe Orien- tall, canda povestesce rapirea uneY fete de popa de catra douY-spre-clece cArabt, 'cad o duct la qlli-pa§a din Janina :

.. tie tzirni Arapi Nene ke mlada popleniat, Ke me odnesiat v Ianino, V Ianino pri AZi-pasza, Basz-robinczitza da bidam, Szerbet i cafe da sluzsam..."1 Este dera o gravy, retacire de a generalisa fara nicT o marginire, precumtl o face d. Bes- sonov. Totti a§a in Nibelungenlied aurula §i metassurile arabe indica adducerea lora pe Du- rare din regiunea romans a Bass-arabiet ; inse nu ni pote fi permisti de a attribui poetuluY germana o intentiune geograficg. precisa §i esclusiva. Pe Maga Arabia romanesca dela gurele DanubiuluY, ne maY intimpina in Cantultt Ni- belungilorti cite o allusiune la Arabia cea resaritena. Buna-órg. : Von Ninnive der siden si den borten truoe..." 2 Sea : Von Marroch dem laude and ouch von Liban Die alter beaten Jaen die ie far gevan ,,Deheines kiineges Mane, der heten si genuoc..." 3 Ninive nu mai essista de secolY in epoca lul Nibelungenlied; la Marocco, §i cu atata maY putinu in Libia, nu se facea in realitate metassa; inse cg.ntgretuluY IT era de agYunsil a fi auclita vr'o obscura poveste despre relativulti arabismo and acestora localitatY, pentru ca elltt pe data sä le inavutesca cu nativitatea splendidelorti stoffe, pe carY Austria le cunnoscea prin intermediulti terreT Bass-arabiloril. Inteuna loch poesia epics germana merge pene a inventa o regiune de totti imaginara, unti Zazamanc sea Zazamant, de unde adduce metassa verde : Undo von Zazamanc der gritenen (siden) so der kle..." 4 Ninive, Marocco, Libia, Zazamanc, probeza ca poetulti Nibelungilorti nu avea nicY oidea despre adeveratele fabrice arabe de metassa, forte inflorite pe atuncT in Siria Si in Spania

1) MII.ADINOVTZI, Bilgarski narodni piesni, Zagreb, 1801, 3) Ibid., 48. in-8, p. 407. 4) lb., 48.Variante: Zazamanch, Zazamant, ib., Anm., 60, unde Lachmann adaogA: Seiden von Zazamanc kommen 2) Ed. oit., 110. scmst nirgend vor."

STUDIULU U. i fl. 105 de grostt e, derti alle carora superbe producte erati de totti necunnoscute pe territoriulti austriacti. In secolir XII, XIII, XIVlstapani absolutT ai Pontulur fiindti Grecil si Italianil, cart possedati er-in§iT speciele celle maT superiOre de metassa, fabricate mai cu semi, in Constan- tinopole sett la Palermo Si sustinute prin protectionismult cello maT rigurose, tesseturele propriti clisse arabe nu puteati strabatte la gurele Dunarir qi 'n lungulu acestuT fluviti. Chrarti in Occidinte, ba tocmal intr'o terra pe atund semi-araba, in patria lur Rodrigtl Cid-Campeador, stoffele italiane se bucurati de cea maT intinsg. reputatiune : Mantos 6 pielles e bueno8 cendales d'Adriao A§a der° pretiosele materie, pe carT le admira epopera austriaca, e0ati din manufacture grece §i maT allesti italiane; inse loculti lorti de oprire intre puthtult de plecare§ipuntulti de destinatiune afflandu-se in Muntenia, adeca in Bass-arabia sea mar bine in acea regiune in care, dupa espressiunea c-g.lugerulur Nestorti dintre annir I150I200) ese tntrunescti tote bunurile pamentulur 9, elle agrungeati la NemtT sub numele de metassurr arabe. Totti astt-felTu in Francia marfurile indiane Si chinese purtati epitetulti de alessandrine, nu pentru cg. se confectionati in Alessandria, ci din causa depositulul lortt in acesta metro- pola commercials a Egiptulul8. Acellea-ql marfurr, candu petrundeati in Europa prin callea Russier, devenTatt in Ap- pusti :cendal de Russie9 ;candtt se depuneati in Ungaria: point de 7longrie10; candt treceati Mediterrana: cendal de `Candie". In regula generals s'arti pute dice ca poporele boteza nu flume lucrurile, dery penis §i fiintele straine, decd elle vinti de departe, nu dupa adev6rata lorti patria, ci dupg, unit punttt intermediarti mar cunnoscutti. Essemplultt cella mar isbitorti sunt TiganiT, pe carT neminT nu T-a considerate ca IndianT, ci uniT r-ati facutti EgiptenT, nrec ,qitanos, Yaraont,ypsies, era altora, vNendu-T cd immi- greza in Francia din direcliunea Boemier, 1T-a placutti, fara nicl o umbra de ratiune etnografica, sa-T numesca: 3olienziens. Acuma, dupe. ce amti discernutti casurile de esceptiune, analisa frindti terminate, sä ne oprimu unti moments assupra semnificatiunir sintetice a numelur Arabia in privinta Mun- tenid.

§ 87. ARABIA CA ROUBLE EPICU ALLY ROMANIEL Una din frumusetele celle mar caracteristice alle genulul poeticti consists in a imagina rapporturl intre diversitatr. Assemenarea nominala intre Bass-arabia §i Arabia a fostti motivulti unel creatiunr de a- cesta nature. In diplome, in cronice, in proza veculur de midi's- loch, nor nu gassimti nicairr §i nicl o data arabisarea 'Ferrel-Romanescr.

5) Veep In sat& priving: BEZON, Dietionnaire des tissue 7) Poems del Cid., ap. BEZON, II, 174. anciens et modems, Lyon, 1864, in-8, t. 2, p. 210, 219, etc. BEZON, II, 206: En voyant cos koffes designOes par le -LINAS, Amiens v8tements sacerdotaux, Paris, 1860, in-8, nom de la ville d'Alexandrie, on pourrait en induire qu' elles p. 123 sqq.CONDE, Historia de la domination de los Ara-y kaient fabriquees; cependant it est probable qu'on tombe- bes en Espana, Madrid, 1820, in-8, t. 1, p. 442 etc. Lista rait lei dans I'erreur. Alexandrie n'etait guel'entrepot des mar - din Bruges, op. cit., 9, sole numal despre Grenada, menVo- chandises del' Orient et de l' Occident, le marche principal ois nand'o Imo forte in trec6tii: Grenate, tire, sole, raisins et venaient s'approvisionner les grands negociants du moyen- amandres." age." 9CIBRARIO, Economia politica del medic evo, Torino, 9) Ibid., II, 173. 1861, in-8, t. 2, p. 231 - 232.--BEZON, op. cit., II, 214, 266; 10) lb., 1, 87. III, 271. 11) lb., II, 173. 14

106 ISTORTA TERRITORIALA Ea ne intimpina unicamente in operele fantasieT, §i d'o cam data anume : i -o. Ballade bulgaro-serbe; 2-o. antult Nibelungilort ; 3-o. Rebusuln capetelorn negre, carele in faptn, ca §i eraldica intrega, nu este decatti o poesia zugravita. Acesta revista a fontanelorn ni permitte a privi r Arabia° ca numele epiciz alln Munte- niel in evultimediti. In adevern, in data ce aceTa-V ideia se incerca a qi din sfera imaginatiuniT pentru a antra in limbagiulti vulgart, o vedemtl mantinendu-se numaT pe giumetate. lipa in crisovulti serbescti alln tzaruluT Stefano Du§ann de pe la 1350, sea in cronica maghiara a lul Simonn Kezai din secolulti XIII, Muntenia' remand negri, inse eT nu maT sunt Arabi, ci TatarT sea CumanT, adeca dispare ceTa-ce constituTa prin escellinta poesia numelui: Bass- arabia 0 transitiune Si mai prozaica, §i maT putinti imitative,simai apropiata de realitate, ni se presintA In (ara-,7flak, dupe cumti ne numesca OttomaniT, sett in Wara-Vlag, dupe cumti ne chiaman MongoliT. Aci nu maT sunt nu numai ArabiT, Para carT Bass-arabict inceteza de a maT attta prin consonants aventuln inchipuiriT, derti nu maT sunt nicT macarn Negri-TatarT sett Negri- CumanT, ci curatti §i simplu : egri-Romant. Este aceTa-§T aps, lipsitA. ?rise, dupe o indelungata curgere, de access6rele pittorescT alle isvoruluT.

§ 88. Nukaut KARA-IPLAK, KARA-BOGDAN :I MAURO-VLACHIA. In secolulti XIV, stabilindu-se pentru prima órä in Europa, Turcil s'an cTocnitti intre Dunare §i Balcanti cu puterniculti Si bellicosultl voevodatti allti Bassarabilorti Degia de pe la 137o istoria cea may positive, unit crisovti domnescti §i o buns papall, ni arreta pe vulturulti muntenn invingendn intr'o lupta peptn la pepttl pe semi-luna ottomans. Muradti I, gr6za Grecilorn, Slavilorti Si Maghiarilort, fusese battutn atatti de cumplitti de call Vladislavti Bassarabti, incatti merse vestea pens la Roma. 1 Cea Anteid cestiune, care trebuTa sä misce pe Turd in fata acestorti indracitT Munten; a fostn firesce : cine sunt Si cumtl se chTama ? 0 assemenea intrebare nu se putea adressa din parte-le decAtti numaT d6ra vecinilorti nostri SerbT §i BulgarT, carT ne cunnosceati maT d'aprOpe §i cu cart tnSiT Ottomanii, prin consecinta positiuniT geografice respective, aveati o cunnoscinta anteriOra. Respunsulti Bulgaro- serbilorti, imperiosamente dictatti prin propriulti lord punttl de vedere, a fostti : Acesti 6menT sunt Vlacht adeca dintr'o vita cu celle-l'alte nemurT romanice; ern catil despre nume, IT chTarnazrni-glretpi, `Gzerni-T (stare, Wrapi-Z atare, e Negri-ArabT4Negri-

TatarTD a Arabi-TatarT*. Serbil §i BulgariT, in calitatea lorti de SerbT Si BulgarT, nu puteati respunde altminte, cad arts fi desmintitti modulti de a ne numi chiarti den§iT in cronice, in diplome, in ballade, in t6te monumentele litteraturel sud-slavice din evulti-mediti. 0 data recommandati ca Vlacht ca Negri-Wrabt, ca egri-Vitart, ca tilrabt-T dtart, re-

1) Diploma Ladislal Taivodve, an. 1372 in FRIDVALDSZIU, cestfi actu este publicatfi to doue estraete, ca si eindit arfi fi 83, 9i FEAR, IX, 4, 477: eumexeroitn nostro viriliter contra doue documente dilterite. Bulla Urban' in Magna. Int., III, scassimos et infideles Thorcos ipsosqu,e invadendo etc." In 131: nimpios Turquos catholice fidei hostes pro Del et pre- BARITZ, Transilvanial V, 67, printr'o errore a editorulul, a- fate se die reverentia rersequeris, et twos reputas inimicos."

STUDIULU II, 138. 107 manea acumti Ottomanilorti, usanda in void buns de aceste notiunT, sa ni Paurescape basea lora vre -untl nume turcescti. Inca din Asia eT cunnosceati pre-bine pe adeveratii Arabi §i pe adev6ratiT TatarT, incata era peste putinta sä ne confunde cu denOT, precumu a fostti permisti a ne confunda Ser- bilorti §i Bulgarilorti, alle carorti informatiuni despre departatula Oriinte eras ingenere vage §i mar total-d'a-una fabulose. Pentru Turd, nol nu puteama fi nicT Arabi, nicT TatarT. Ecce derti escludendu-se dela sine doue din celle patru epitete. Nemicti inse nu impedeca pe OttomanT a admitte restula: 'Nadi: §i Negri. Muntenii sunt Vlacht ; Muntenii sunt Negri; prin urmare, MunteniT sunt,(egri-Vlacht : aKara-Mako. Kara insemna turcesce negru; tYflak este unti orientalisma in icirts de 'Vlach-U, precumu Jbrailg din Braila, thmaila din Smilu, cYskenderie din Scutari, astilan din Stefanie, etc. In acesttl chipti se traduce logicti Si factica misteriasa origine a vechTuluT nume turd! alitMuntenieT, pe care Leunclavius illti commenta prin negreta grauluT romanescti2, era nemuritorulti Cantemirti, dorindti cu orT-ce pretti a-VT facilita o fortata solutiune, nu s'a sfiita a committe pene Si o falsitate! Pe la finea secolulul XIV TurciT observe essistinta until anti douilea statti romand danubiantl, fundatti atuncY de curendti de catra Maramura§enula Bogdanti. AceTa-§T limba, acellea-§T datine, acella-§T aspectti, Ottomanil nu scieati cumti sa deosebesca Moldova de Muntenia, decatti prin numele personals alit fundatorulul. A sta-feliu allaturT cu u Negri-Romani)), 7(ara-i7flak, se ivesca in limba turcae Negrii- BogdanTe, Wara-Togdan. $i nu numaT in limba turca! Intre anniT 139o-14mo patriarcatulti constantinopolitantl, intranda in primele selle rela- tiunT cu Moldova, de totti prospeta tnca pe scena politics, o numesce Mauporaaxia 47 adeca. 21"Byrd `Vlachiu.,set chTarti071rabo-Vlachiii,deca vomit considera ecuivocitatea 4iceriT p.atipoc, maurus. MaY pe scurtti, tote ate vecluserdind maT susti arabisate in poesia poporan. bulgaro -serba, Para a maT vorbi aci de Cantulti Nibelungilora, se tranforma successivamente prin tra- ductiunT turce §i grece de pe slavonesce, maT allesti pc la inceputulti secoluluT XV, in Wara-Jflak, 2(ara- Rogdan, MctopoAccxia.

2) A.nnales Sultanorum, Praneof., 1596, in-f., Pandectre, note nrmitOre testulii Jul CHALCOCONDYLAS. Trebue dere 64 ed- p. 46: a frumento nigro, cujus est agar ille feracissimus." utitind pe Ak -Iflak toemal fn secoluld XIV, sett si ma! sued. 8) In Ohroniculd, II, 83, elltirecunnOsee elt Turcif nu nu- Etta o minune, pe care Cantemirti n'o preveduse! mesa Moldova Ak-Iflak, adeeli, Alba-Vlachilt ; fn Besehrei 4) Acta Patriarohatus Constantinopolitani, II, nr. 404, bung bee, p. 36, uftit prima'T affirmatiune si ne assicurit en 436, 444, 464, 461, 465, 468, 472, 487, 496, 614, 616, 660. totulti din contra, ell. Noldovenil se chlam4 tureesee: Ale-flak, Cf. connius, De (Midis magna ecelesite, ed. Gretser, Paris, dass ist weisse Walachen, im Gegensatz von Kara Mak, den1625, in-f., p. 130: xaldv silMccugoG Acsxicc." Cf. CHALCO- schwarzen Walachen, welche die Einwohner der Walachey CONDYLAS, ed. cit., lib. IX, p. 514: ini toy Melalvvr 17oyda- rind." In originaluld latind anti luT Cantemirti, Deseriptio via; irepova", unde appare o traducere litterallt din Kara- Noldavise, ed. Papid, Bucur., 1872, in-8,p. 2: Tureen enim, Bogdan turcescil, pectin dil Maogopicoxia, o formil ma! veohitt, eum propter finitimas in Europa occupatas provincias 633pius se vede a fi fostti luatit de Writ Grad nu dela Ottoman!, ci d'a in Moldavian castra moverent, Moldavis prime Ak Meth no- dreptuld dela Serb! ¢i BulgarI.GEBHARDI, DaMlitien In All- men indiderwnt.0 0 pur4 inventiune fn favdrea tine! antitese ! gemeine Weltgeschlohte, t. 35, Leipzig, 1781, to -8, p. 469, Alc-Iflak nu essistii, si n'a essistatti nicl o dat4 in nomenclatura dice: Maurovlachia ward diva den Prachova-strom von Un- tired, aRomaniei. In Geschlebte d. oem. Iteichs" p.67, Can.grovlachia getrennt, and war also des ostliehste &tick der temirti merge simatdeparte, sustinendit enormitatea crono- heitigen Walachey etc." 0 comeditt Intregi, basat4 pe nein- legicit, cumd-cit Turcil numlad Moldova Alc-Ifiak fnainte de tellegerea euvintelord In! Ohaleocondylas des pre muntii Wan- a o fi numitd Kara-Bogdan! Despre essistinta acestul din ed, 17oacroCoe, pe car! Gebhardi YI preface In apa Prahova : urmit degla pe la giumetatea secolulul XV, veal ma! glosti In Prachova-strom a

108 ISTORIA TERRITORIALA

§ 88. /MALACHI' DIN DALMAIIA. Cuventult MaupoPaxia ni adduce a-minte de a rectifica in trecett o secolard errOre. RomaniT din Dalmatia, de-multt slavisatT, dert maT conservandt inch, ore-carT urme etnografice de strabuna lord tulpind, se numesct pen' asta-cll eT-insiT Vlacht, ern veciniT li 4icti atorlacht. Pedantismulti etimologicti n'a lassatt in pace pe acestt ator. In timpulti nostru devinti din ce in ce maT rarT filologiT de felTult acellora ce tragti Or- dau/d din ardere set Pi/oral:I din vis-forsi ; tnse in epoca obscurantismuluT sciintifict assemenT derivatiunT limbistice format pentru semi-eruditiune o petrecere de totedillele. Pe calla cronicarulti francesti. Turpin din secolulti XI sustinea cu gravitate ca numele celticti /ergus nu este decatt latinescult ferrum acutune, cronicarulti dalmatinti din Dioclea nu avea de ce se teme in secolulti XII, affirmandt la rOndult set, cumt-ca slaviculti ator- lach vine din grecescult MapeoPActx6c, Negru-Vlachti3. Par'ca auclT pe Figaro: uA pedant, pedant et demi; vous parlez Latin, je pane grec!.4. Dintre scriitoriT bizantinl anteriorT PresbiteruluT Diocleatti, acella carele vorbesce maT multt despre Dalmatia este imperatult Constantinti Porfirogenetti. Pe LatiniT de acollo ellt 11 chTarnd pretutindenT Romany, Po.y.civot5. Vorba ator-lacht nu este si nu pote fi greca, ci-T curatti slavica. N'are cine-va dealt a lua in mans cella anteTu dictionarti geografict, s'o O. se convingd cd. terra Morlachilort se intinde d'a- lungulti AdriaticeT, rWmatd. de termult Este ceTa-ce se 4icea grecesce llzpaecaactata, latinesce -Givitates maritimae, slavonesce Xo- morie. Marea se chTama in taste dialectele slavice: more'. alor-vlachg insemnezd: cf)lacligalaritima. ET bine, paradossulti PresbiteruluT din Dioclea a gAssitt totusi partisanT chiarti intre fruntasiT criticeT istorice, precumti a fostti Gebhardi9, set intre corifeiT filologieT slavice, du- p. cumii este Jireczek". Atatti de a-nevoid, se smulgt din mintile umane errorile pre-invechite! Facendti acesta digressiune despre MorlachT, noT avuramt in vedere a preveni din partea

1) DELAGIANI), Hannan de geograiiI, Viena, 1871, in-8, signifie Italien ; c'est comme si l'on disait : les Italiens marl p. 13, 67.In prefata autoruln numesee istoria: elementulti times." nostru propria", si promitte: una istoritt natiunale!" 8fi, ne 9) Gesoh. der Reiche Dalmatien, p. 468: IIrsprung der feresca Dumneden ! klorlachen. Auf dem Gebirge breitete sich ein fremder illy- 2) De vita Carol! Magni et Rolandi, ap. SALVERTE,1, rischer Volksstamm aus, vermischte slob mit den bisherigen 377. kroatischen Eigenthamern, und maehte sich gewissermassen 8) ANONYMUS PRESBYTER DIOCLEAS, in SCHWANDTNER, III, unabhangig. Dieser, welcher wahrscheinlich aus der schwar- 478. zen oder Wines; (!) Walachey, Maurovlachia, gekommen war, 4) C it atti Intr'o occasiune analogg, de FALLMERAYER, Fragm., find daher von den Venetianern und Teutschen das Volk der II, 462. Morlachen genannt ward ete." apot mai departs, p. 469: 1st 6) De administr. import°, passim. es sehr wahrscheinlich, class sie aus jener schwarzen Wala- 6) BOUILLET, verbo Morlaquie: ,,Petit pays d'Europe, sur chey hierher gekommen sind, entweder im zehnten Jahrhun- Adriatique, entre la Dalmatie et la Oroatie eta." derte, da die Kumaner ihr Vaterland eroberten, oder auch 7) SAFARJK, Slow. Star., 667. 1065, da wiele moldauisehe Kumaner in Thracien fielen ete." 8) Degia FORTIS, Viaggio in Dalmatia, Venetia, 1774,in- Cludatti procedurit, nu de a aerie, ci de a invents istoria, mul- 8, t. 1, p. 67, observit c4 mor In numeleMor-laehilorti nu este tumittt unoril repetite wahrscheinlich, entweder, oder si allele! deeittil slavieulti more, dell se errand, spa, p. 70, 71, Intr'o Nu mat vorbim5. despre ENGEL, Geseh. v. Serw., 330; DU ipotes4 eseentricit assupra semnificatiuniT cuvAntuluT Vlachil. CANGB, Illyrienm, 145, etc. Este mat oorrectb LEVASSEUR, La Dalmatie anclenne et 10) Entstehen christlieher Beiche, Wien, 1865, in-8, p. moderne, Par., 1861, in-8, p.8: Le nom Morlaque viant des 225: Morlachen, wekhes Wort aus Maurovlach, Bch/warn? mots slaves more ou mor, qui signifient la mer, et Vlach, qui 'Macho, entstanden ist."

STUDIULU IL I 40o 109 orT -cuT §i a curma din capulti loculuTvr'ovelleitate de a pune intr'o inchipuita legaturs no-. minala pe Romani-ataritimt din Dalmatia cu Negrit-Romani dela Oltti". Istoriculti este datorti nu numaT a cauta adeverula, ci Inca dupa putinta a impedeca nascerea retaciriT. SI fie derd bine constatata, es alor-vlachit dela Adriatica. *T-at dobandita acestti nume absolutamente pe o aka calle decatli mappop,axia, Kara -Jflak, Wara-Togclan, Negra-Zatara, iNggra-`Gomanici,Nggra-Arabia,Arabia sea Bass-arabia dela Dunare. MaT este ce-va. § 40.

cuviNruix BLACK IN LIMBELE NORDGERMANE. S'art1 pute gassi eruditi, carora sa li surrigla o apropiare inure negreta MuntenieT §i unti cuventa teutonicti. In limbele scandinave, de unde a trecuta apol la Angles; vorba blak, blac, blackr, blakket, black, bla, vrea sa glica negru1. Pe Araby, in intellesti de negri, ScandinaviT tT chiama 73lakt sea /ak-manT9. Ara fi dero commodti a'§T imagina cs Germanir, numindti Romania Dunarena. Araby, se intemerat nu numaT pe rebusulti dinastieT Bass- arabilorlt, dera tott-d'o-data §i pe rebusula natiunir romane, cu atatt may multa ca cronicele Si diplomele din evulti media celle maT de multe orT prefera forma Blacki in locti de Vlachi3. Acesttl artistica edificiti se distruge printr'o consideratiune forte massiva. Cuventulti blak to intellesa de negru e scandinava, este chrara anglest, dert n'a fosta nicT o data cunnoscuta Germanilorti propriti (PO, may cu deosebire cellora sudicT, la cart ideTa de negrggi s'a tradusti tota-d'a-una prin schwarz. 4 Ecce der° cs blak alit Scandinavilorti remanecu totula pe din affara in materia nomen- clatureT romane. Adeptr aT positivismuluT istoricti; nor respingemaori-cedata, carele nu se intemeeza pe o marturia precisa a fontanelort, nu decurge din logica unuT §irti de fapte, nu se offers spi- ritulur cu o plastica claritate. Revenima la numele ottomant allu Romanilora.

11) Degia In secolnlii XV o face TUBERO, De rebus qua3gherie etc".Ibid., 117, 137, 142: Johannis le Blak..."Ib., temporibus ejus in Pannonia gesta3 aunt, Francof., 1603,157: Li Oomain at li Blac etc."Albericus Monachus, Chro- in-4, nude dice, vorbindu despre originea muntenescA, a luTnicon, ed. Leibnitz, Lipsin, 1698, in-4, t. 2, p. 439: Johan- Runiade : gum paterno genera Gets esset, quam gentem, ab nicus Bulgarian at Blackarite Dominus"; si altele nenumtirate. eorum asperiore cultu (?), commodiore ad componenda verbs, 4) E interessana urmAtOrea observatiune aluT wYLOR, The grim, voce Morovlaehos, nostrates nuncupant." Autorulh era early history of the mankind, London, 1870, in-8, p. 69 : din Dalmatia. Cal de acollo n'atI numitui nici o data pe Roma- It makes no practical difference to the world at large, that nil Danubiani Morovlackl. Se confund& derrt aci ideTa Hun-our word to ,rise" belongs to the same root as Old German tenieT en idols Morlachie!. riscin, to fall, French arriser, to let fall, whichever of the 1) IHRE, Glossarium Svio-Ctothionm, Upsalm, 1769, in-f., two meanings may have come first, nor that black, blanc, bleich, to bleach., to blacken, Anglo-Saxon bkec, blac=black, t. 1, p. 197, voce Black. blac- -pale, white, come so nearly together in sound. It has .1)GEFFROY, Notices at extraits des bibliotheques on ar-been plausibly conjectured that the reversal of the meaning chives de Suede, Paris, 1856, in-8, p.33 : Blaamen, pour of to rise" may have happened through a preposition being les Sarrasins." prefixed to change the-sense, and dropping off again, leaving 3)Anonymns Bohn, in ENDLICHER. 11: Blachii an pasto- the word with its altered meaning, while if black is related res Romanorum..."Ibid., 24-26: Gelou quidam Blacus to German blacken, to burn, and has the sense of charred, Gelou ducem Blacorum..." Ibid., 40: Bulgarorum atque burnt to a coal", and blanc has that of shining, a common ori- Blacorum SIMON DE KEZA, ib., 96: Blackis, qui ipsorum gin may possibly be forthcoming for both sets among the fa- fuere pastores..." Ibid., 100: cum Blackis in montibus con- mily of words which includes blaze, fulgeo, flagro, Taira,.444, finii sortem habuerunt, unde Blackis commixti..." A.NDREAS Sanskrit bhrdg, and so forth. But explanations of this kind REX, ib., 422: silvam Blacorum at Bissenorum etc."Tille- have no bearing on the practical use of such words by man- hardouin, De la conqneste de Constantinople, Paris, 1838, kind at large, who take what is given them and ask no que- in-8, p. 64, 116, 127: Johannis li roil de Biaquie et de Bor- stion."

110 ISTQRIA TERRITORIALA.

§ 41. ?MIELE KARA-VLACH LA SLAM Amti veclutti maT susti, in cc modti 7(ara -Jflak qi Kara - `Bogdan at# provenitti printr'o procedura necessary, din diverse epitete de negrgtd, pe carT treptatti ni le-a attrasti din partea Serbilorti si Bulgarilorti, in secoliT XII, XIII, XIV, Vass-arabismula dinastieT princiare dela Oltii. Cu alte cuvinte, acesttl 7(ara nu este decatti o editiune turca a unuT slavismtt. ET bine, in filologia se intempla cate-o-data unti lucru curiosti: imprumutulti se intorce creditorulul, modificatti inse printr'o dobanda din partea debitoruluT. Unti essemplu. AnglesiT apuca de vecuri vorba francesa bougette care insemneza saculetti, o prefacti la densiT in budget, §i apoT abia pe la 1790 o inapoescti FrancieT, multumite a o primi din litters in litters sub formal cea anglesa. Cam totti asa Bulgaro-serbiT aii reluatti cu timpulti dela OttomanY, Fara consciinta de origine, maT multe din cate li luasera maY de 'nainte OttomaniT. De pe la inceputulti secoluluT XV, caclutY sub dominatiunea etaganuluT turcti, SlaviT de peste Dunare sT-ati incarcatti limba care maT de care cu sute si miT de cuvinte si chTarti frase intregY din vocabularulti stapanilorti. Una Russti, unti Polonti, unti Boemti, sunt in impossibilitate de a se intellege cu unti Serbti sett Bulgarti mar allesti din causa desselorti orientalisme. In dictionarulti illiricii anti luT Karadzit', bung-6ra, dintre 90o pagine nu este mai nicT una, pe care sa, nu ne isbesca cincT-sesse vorbe turce. Intre celle- l'alte avernti pe 2(ara-3flak, revenitti la 2(ara -vlach sett Wara-rld, §i pe 2(ara- bogdan. Serbulti canta: Dmitar uze zemliu Karavlaszku Karavlaszku i Sarabogdaneku..." Bulgarulti de assemenea: Da szetame zemia po kraina; Da szetame zemia Sarablaszka etc. 2 Sub unti vestmentd atatti de turcitti,nicT Serbulti, nicT Bulgarulti nu maY recunnoscti asta-41T derivatiunea slavica a prozaiculuT 7(ara, prin care cantaretiT lorti ati inlocuitti adesstl in balladele poporane celle antice pe Zzrni-grapi, "Gzerni-Tatare, zemia arapinska etc., poetice resturY dintr'o epoca primordiala. Pentru noT inse e forte importantti a nu perde din vedere to litteratura bulgaro-serba acesta. essentials distinctiune cronologica: grabia pene la 1400 si Wara-vlachia sett Wara- bogdania dela 1400 inc6ce.

§ 42. NUMELE MONGOLICU HARA-ULAG. Cu dour secolT tnainte de Turd, pe la annulti 1 240, locuitoriT MuntenieT ati fostti degia cun- noscutT Mongolilorti sub numele de 2(ara -ulag, dupa cumti nY-o spune celebrulti cronicarti orientalti Raid, care traia ellti insusT tntre 1250-1300 si a descristi o invasiune a hanu- luT Orda din Transilvania in Terra-Romanesca.1

1) KARATZIT', Lex.) 264. I)D'OHSSON, Histoire des Mongols, La Haye, 1834, in-8, MILADINOVTZI, 203. t. 2, p. 628.

STUDIULU U, Id. fir In Ardela nu erati Slavi ca sä communice cT Mongolilorti ca RomaniT se chTam. Vlacht si se chTama qi Negri, dupa cumti aii communicat'o maT tarclia Turcilorti SerbiT qi BulgariT. Informatiunea cats sä fi venitti dintr'una aka isvora : dela SaqT sea dela MaghiarT. Sassesce inse Romania qi RomaniT se numescti Bloch, 3lesche,$'leschland, Bliichslandt,Tle- chisland,efc.2, adeca nesce forme forte departate de Vlag, de 6r5.-ce dupa legile fonetice sonulti b nu trece directamente in u. SI cautamti prin urmare la UngurT, unde gassima in adeverti 01 ik, o formatiune de totti apropiata de cea mongolica, sea chTarti identica pe basea ecuatiuniT intre o=u §i g=h Notamti dero ca acesta interessanta manifestatiune a negreter Bass-arabilorg e cu totulti nedependinte prin sorgintea'T de turculti Wara-c7flak. Fiindti inse ca la UngurT noT nu schrift sä fi essistatti vre-o data forma concrete.Jekete- `Olah, adeca 211* egru-Vlachg, de unde sa fi provenitti printr'o simpla traducere mongoliculti Wara-V/ag, cats se. admittemti cd qi aci va fi occursti una fenomenti analogti cu acella de peste Dunare, si anume MaghiariT communicanda Tatarilorti doue calificatiunT separate alle Romanilora, numele geneticti de Vlacht si epitetulti dinasticti de tegri in intellesa de Bass- arabt,cet-l'altT le-atilegato apoT la unti locti, intocmaT ca §i TurciT. SA trecemll acuma la puntula cello maT scabrosa in istoria TerreT- RomanescT.

§ 43. DOUI NSORI-VOET021. Dintre totT istoriciT nostri d. Laurianti a fosta unicula, caruTa i s'a paruta a fi dubiosa pene la unti punto aqa numita descallecare a aqa numituluT Negru-voda. Sub annulti 1291 d-sea dice: .Pre timpurile acestea spunti cronicele TerreT-RomanescT, ce. trecu Radu- egru, ducele «Alga:ra§ulut si alla AmlapluT, peste munti in Dacia australa,si-sTaqec,la scaunula la uampu-lunga etc. Ea("iggra§.77 pre la annuli 1291 domnia atagistrulg VgrinU, precuma se vede dintr'o diploma forte insemnatg dela regele AndreTu III, in care se face cea de'nteru umemorare despre o adunare generals a ferreT, compusa din nobilT, Roman; Sacui §i Sa0. uDin causa insemnetricit noT o putema aicT din vorba in vorba.D'. ApoT d. Lauriana reproduce intreguld documentti, combattenda tacitamente cronica prin diploma, narratiunea suspects prin fontana sicura, pe Negru prin Ugrinti. Cantemirti, SincaT, Engel, Gebhardi, totT ceT-l'altT maT m6nung fara esceptiune, pene qi d.ps1er, admitta in unanimitate pe unti fantastica fundatort alla StatuluT Muntena, venitti din Fagara0 qi botezata Negru-voda, diverginda numal assupra puntuluT cronologicti, cacT uniT illa punts la 1290, altiT la 1240, altiT erg 50 la 122o, qi a§a maT incollo. In tomulti III, desfa§uranda pe largo istoria tuturora Domnilorti Ferrel-Romanescf, nor vomti cantari cu o minutiositate chimica tote aceste opiniunT, carT in faptti, decd nT-arti fi Tertatti a ne esprime inteuna stilt parlamentarti, nu sunt decatil amendamente si sub-amendamente la una singura Spotesa. Aci, lassandtka o parte litteratura moderns a cestiuniT, ne voma margini in cerculti strictti alla obiectuluT in sine, intru cata va fi necessara pentru a dobandi o convicliune in- trenseca assupra essistinteT qi neessistinteT luT Negru-voda. Picemtl essistintet §i neessistinter, cacT analisa descopere in Muntenia douY Wegri : unulti concretti qicello-l'altaabstractti.

2)TruaismiENFELD, Dentdche rundgruben zur desoiziotite §prache, fn lIngrhichos Magazin, Pressburg, 1781, in-8. Slebenbiirgens, Kronstadt, 1860, in-8, p. 65, 69, 120, 249, t. 1, p. 264. 251 etc.SEYVERT, Proben der siebenbilrgiseheieheisehen 1st, 249-50.

112 ISTORIA TERRITORIALA. Persona& la realit, istorica, documentalti, este Radu- iNegru 5'assarabz7, domnincla intre anniT 1372 -1382, flu allh luT Alessandru Bassarabti, fratealitlul Vladislava Bassarabai tats anti luT Mircea Bassarabti. Personagiula idealti, mitica, traditionala, este punt §i simplu f egru-vodci. Sa Incepema cu acesta din urma.

§ 44. PERSONIFICAREA ORIGINILORI1 NATIONALE IN ISTORIA UNIVERSALA. Nu se ailla maT nicT o natiune pe scoria pamentuluT, care sa nu-§T fi inventata cate unit patriarch omonima, sea care sä nu fi personificata tout astti-fellu primitiva origine a cellora- l'alte popOre. AnticiT Ebrel croisera o genealogic pentru lumea Intrega, derivandu pe AssirianT dintr'una 0lssurit, pe MOT dintr'una atadianui, pe Kimri dinteunti Comeru, pe TracT dintr'una Zirasut, §i a§a maT departe J. GreciT, impartig to celle patru triburT, DorianT, EolianT, IonianT §i AcheTanT, tntrunite sub calificatiunea commund de EllenT, n'ad intimpinatti cea mai mica difficultate de a fabrica pe unit '811enti,silindu-lnapoT vrenda-nevrenda sa nasca fiT §i nepotT :5)orit, Tag,Jodi§i tilched, Para a mai vorbi de unit iacedemonii pentru Lacedemonia, unit 'gto/17 pentru Etolia, unit atacedong pentru Macedonia, §i alti o suta 4. Nemtulti, cAll-mann, degia to vremea lul Tacitti relata minunT despre stramo§ula sea atann, era fie-care sub-divisiune nationala teutonica 1ST gassla cate unit sub-parinte propria : Sve- viT pe Suap, VandaliT pe Vandal, Sa§iT pe Saxneat, VestfaliT pe Westerfalcn, HerminoniT pe llermin etc.' La SlavT aceTa-§T operatiune : BoemiT ne assicura ca primula lora duce se numTa 5'oh.e- mus4 ;CroatiT povestlati imperatuluT Constantino Porfirogeneta despre vechTula lora cc- pitanti xpwpatoc s ; Le§iT celebreza pe fabulosula rege Eechus6 ; Ru§iT nu s'at pututti stapani de a nu scOte §i ei la lumina pe principele Russ". IntrebatT cronicele maghTare, §'o sä ye respunca :agens illa a Magog rege vocata est MogerA 8 OrientaliT ati mersti cu fantasia pene a imagina unit most .7indalus pentru Andalusia'. Pe acella-§T tons vorti glasui cronicele scandinave despre numele Danesilort: «Rex Dan ucommuni omnium decreto regnum suum Daniam et incolas 5)anos a se, qui Dan dicebatur, a ap diaVit 918. Ne-arc copprinde obosela, deca ne-ama tncerca sa in§iramti aid numaT a clecea parte din tote essemplele analoge cunnoscute! Multimea, set maT bine universalitatea lora ni permitte a le formula inteunt felTu de lege

1) NIC. COSTINU, Letop., I, 49-66, plinti de reminiscinte bi- 4) COSMAS, Chron. BOheney In PELZEL et DOBROWSKY, Scrip. blice, reproduce cu deplina bund. credintil, west& tmmultiretores rernm bohemicarum, Pragte, 1783, in-8, p. 6-7. Zmulte florae din trot feclorl aT luTNoe.".--10SEPRUS FIAVIUS, 5) De administr. imp., tap. XXX. ntignitates Jndaicte, lib. I, cap. VI, ed. Dindorf. 0) DLUGOSZ etc.Ve4T note ceurikez§,. 2)STRABO si PAUSANIAS, passim. ,1. 8) SAFARJK, Slow. star., 767.GRIMM, Gesch d. dent. Spr., 0)KARAMZIN, t. 1, nota 70.Vechia cronie4 ap. SZAJNOCIIA, II, 776: Dass solche Stammhelden ungeschlichtlich und my-Leehicki poczatek Polski, Lw6w, 1858, in-8, p. 88: Sla- thisch waren, verschlagt nichts; es lag nue am Glauben der Vol- vorum principes plures erant, qui propter angustam et stria- ker, eon Omen die Res7te der historischen Konige absuleiten.tam habitationis penuriam et sortem inter se elegerunt, quis Nach einem "Mar, Sohn des Deukalion und Enkel des Pro- eornm ex patria hoe est ex antiqua Croatia recedere deberet. metheus, die nie gelebt batten, nach einem Tersixos oder "ta- Sorsque ipsa venit super Bohemum sets Czech, Lech Polonwm, xed alaow, Sohn des Zeus, nannten sich Hellman, Griechen und et Bus Buthenum." Spartanen.Warum nicht die Gaut8s nach Gauts, einem S ohne ANONYMU9 BEL/E, In ENDLICHER, 3. - des Vddns ? Sichtbar Bind viele Stammhelden erst durch die 9) D'HERBELOT, Bibl. Orientale, verbo : Andalous. Sage aus Leindernamen entsprungen. Von Noregr, das doch 10) Chronlcon Enid In LANGEBEK, Scriptores rerum dani- nach der Himmelsgegend hiess, leitete sie einen Norr etc." cumin, Kopenhagte, 1792, in-4, t. 1, p. 147.

STUDIULU II, 145 118 istorica constanta, asto-felTu incatt departe de a ne mira in fata unuT Romulu la RomanT set a unuT Negru in terra Bass-arabilorii, noT art trebui din contra sä restauramt aceste miturT prin divinatiune, decd se intempla cumtl -va sä le fi neglest cronicele Si legendele. Pop6rele at unele fabule alle lorti necessare, AceTa-§T prin vita, prin tipti, prin vorba, prin datine, prin territoriti, prin tendinte, orT-ce nationalitate, simtindu-se a fi o singura famillia, 1ST inchipuesce a le fi mWenitt pe tote acestea, de'mpreuna cu numele commun, dela unti singuru tata, perdutt in intunerecult timpilorti, del-ti aT caruTa fiT Si nepotT, uniT maT noroco§T at intemeTatt dinastia princiara, ceT-l'altT maT de rondo at formate poporti. Asa credeati EbreiT, GreciT, GermaniT, SlaviT, ScandinaviT, RomaniT, tote nemurile din t6te partile lumiT, basandu-0 fictiunile respective pe acella-§T mobilo psichicti, infiptt in natura umana generala.

§ 45.

PERSONIFICAREA ORIGINILORii NATIONALE LA ROMANI. Una din celle maT vechi cronice romane, scrisa slavonesce pe la finea domnieT luT Stefano cent Mare, Slice ca RomaniT venisera din Italia intr'o epoca immemoriall sub conducerea a duoTfrap:Romang-vocla Si Vlachitd-vodcil Cine Ore sa fi fosttl acellt voda-Romanii? Inainte de Romano Mu§attl, urcatti pe tronulti MoldoveT pe la I 390, istoria cea positiva nu ni arreta la RomanT nicT unti principe cu acestt nume. Cine Ore sa fi fostt acellt voda-Vlachitii? Nu numaT o nascocire in fondt, dert pent §i'n forma, cacT nicT o data unit assemenea nume n'a figuratt in annalele set in diplomele romane. V odd-Romang este Romanus. V ocIA-Vlachitd este Vlachus. V oda-Romanii Si vocia-Vlachita: sunt pentru RomanT cela -ce at fostt Bohemu pentru BoemT, Eechil pentru Le§T, "Ghrovatti pentru CroatT, atagogii pentru MaghTarT, Saxneatit pentru Sa§T, suapu pentru SuevT, andalg pentru VandalT,`.Dannpentru DanesT, '811enii pentru EllenT, RomuN pentru Romani, etc. Inse precumn totT RomaniT isT dedeati numele genericti de Romani Si precumt tuturort Romanilord strainiT li clicead crilachi, tutu asa Muntenia maT in specia, terra Bass-arabilonl, era cunnoscuta de gYurtl in giurt, Serbilort, Bulgarilort, Ungurilort, Austriaciloru, Tur- cilort, Mongolilorti, Grecilorti, sub epitetult de Negra. Ore acestt negrismii nu trebuTa la rondult set idealisatt, precumtl fusesera idealisate ro- manismula Si vlachismulg ? Romang-vodd personifica numele romane anti colonieT danubiane a luT TraTant ; Vlachitii- vodci personifica numele set vlachia ; kegru -voda, cent maT celebru dintre totT, personifica numele bass-arabia alit MuntenieT, din causa caruTa resart celle treT capete-ncgre in rebusulti dinasticu dela Oita, din causa caruTa balladele sud-slavice Si antult Nibelungilorti ne fact ZrabZ, din causa caruTa tzarulti Stefant Du§ant ne chTama Negri-TatarT, din causa caruTa MaghTaril ne boteza 2s(egri-ComanT, din causa carui OttomaniT ne numesctNegri - VlachT sett Wegri-BogdanT etc. Voda,Romang, vocia-Vlachita: Si voda -(egru stint trel idealurT concordante. intregit testualmente in Lietopis Russkala Voskresenskago 1) Skazanie vkrattze o moldayskich gosudarech, pe ea- spiska, Petersburg, 1793, in-4.Unit estractit re 'are fn re ENGEL,ketch.d. Wal., 32,a cunnoscut'o du$ SCHLOZER, KARAMZIN, t. 4, nota 388. Despre originea acesteT eronice Allgemeine Weltgeschiehte, t. 50, Halle, 1785, in-4, Inse ayell studiulti nostru Domnita Elena, fa liarulil Tralanit y eunnosout'o fArit s'o ti tolellesu see utilisatitS'a publicatti 18.691 nr. 75, p. 302. 16

114 ISTORIA TERRITORIALA. Decd celle anteie doue s'att perdutti din memoria, pe candt cello alit treilea se maT conserva Inca, acesta se esplica prin comparativa tenacitate a elementuluT poetict fata cu elementult prozaicti. Romano, `Machu, notiunT istorice set filologice, nu vorbesct nemicti imaginatiuniT, Si poporulti a trebuitti, set cellt putint a pututti sa le dea ultariT. Wegru, notiune pittoresca, a reuitti din contra a se imprime tocmaT prin culOre in tnchi- puirea poporuluT. Ca fiinta plastid, ella n'a essistatti nicT o data. Ca mitts inse, unti mitt forte necessarti, precumtl amt mai( spus'o, cacT derive, in essenta dintr'o lege istorica universala, elltt represinta inceputurile StatuluT Muntenti sub impulsulti dinastieT Bass- arabitorli. Toth ce'T pre-vechTu, totti ce'T mina din mW-stramo§1, totti ce nu se scie de catra cine sa se fi facutt, derti se banuesce ca dora nu f'r5. initlativa sett participarea vre-unuT Bass- arabg,appartine luT vocia-Wegru. Fie-care Bass-arabg, din data ce trecea in traditiune, §tergendu-i-se trassurele celle distinse alle individualitatiT, devenTa Negru. Dupa ballada poporan6. pone Si monastirea dela Curtea-de-Argeo, grandiOsa creatiune a luT Negoid Bassarabt, despre originea cariTa nu se pOte rO.dica cea maT slaba umbra de indouela, se attribue luT egru-voda: Pe Arge0 In gtosti, Pe unti multi frumosti, N egru-vodd trece Cu tovara§i slece...2.* Ecce dero unti voda-Zregrupe la1520! Dupa Cronica Cantacuzinesca3, din care se inspirase Cantemirti4, Barbu CraTovesculti, ctitorulti bistretent, este banti alit OltuluT sub Negru-vode I; dupe, inscriptiunT §i diplome irresistibile5 acestti faptti s'a petrecutti in ultimulti decennia alit secolulul XV. Ecce dero unti voda-(egru pe la1490! Cea maT vechia cronica muntena, pe care o avusese in mana Ragusanulti Luccari.pe la 1600,numesce Negro-Voevoda pe tatalti luT Vladislavti Bassarabe, adeca nu alttl'cine -va dealt Alessandru Bassarabt, dupe, cumti se scie din documente sincronice". Ecce derti unti voda-Negru pe la134o! La finea secolulul XII, precumti demonstraramti in Studiult I prin diploma maghiara din 1231§i prin scriitorulti bizantina contimpurent Cinnamt, fara a maT vorbi despre cronicarult mongolti Ra§id, OlteniT dela Severinti navallescti in Ardelti Si cucerescti terra Faga- rapluT. In fruntea lort se affia naturalmente unti Bass-arabg. ET bine, famillia roman. agara§ena Monea pastreza pone asta-cif o suvenire lapidara, cumti -ca anume pe la finea secoluluT XII li daruise acollo nesce moievoda cegru: Vixit Gri. I Venetus anno D. 1185. Genealogia Authentica Monestica. Gregorius Vene- gtus Zhesaurarius "Wajvodae Nigri, a quo donatus IV. vallibus cum Sylvis et Campis. Gen. Gregorium secundum12I 6., etc.' 2) ALEX., Poesie poporale, 186.D. Alexandri, intro no- tinulti Iustruotinnil Publice, Buouresci, 1866, in-4, t. 1, iitti la p. 192, credo eumu-e5,in adevfiru unit' Negru-voda aril p. 137-141. fi ziditu monastirea dela Curtea de Argegil , ba Melt invoicit 6)liistretto delli Annali di Ransa, Venetia, 1605, p. 49 : autoritatea croniceioni,Maisfi le citeze !Vedt ItEISSENBER- Negro Voevoda di natione Ungaro e padre di Vlaico,nel GER, INglise de Cnrtea d*Argis, Vienne, 1867, in-8, p. 26. 1310.64 3) BOLLIACU, BII0IUMAIrl, 1863, p. 108, 1) sINCAI, I, 329.WENZEL, Okmanyi kaltisznt, I, 18, etc. 4) °each. d. osm. Hoicks, 608. 8) KLEIN, Origille8 Dacoromante, ap. ENGEL, Gosch. d. i)VENELIN, 134, diploma, din 1499. ODOBESCU, in Bulled Wal., 92.

STUDIULU 11, 1 46.- 116 Ecce dert unti vocil-Negru pe la ii8s ! Dupe. differite cronice muntene, fie-care vorbindti altti-felTu, maT tote oraele din Terra- Romandsca, Tergoviscea, BuccuresciT, ampu-lunguld, Pitescil, GTurgTulti, Buzeula, Flocil, sunt zidite de voda-Negru9. Vr'o dour set treT BassarabY, (led nu §i mai multT, sunt indessatT aci intr'o singura personalitate! In secolulti XV, in secolulti XIV, in secolulti XIII, in secolulti XII si maT sust, ne isbimti la tutu passulti de the unti voda-Wegru. a CopiiT,dice Vico,transpOrta idela si numele primelort pers6ne §i primelorti lucrurY, ape carT le vecluse, assupra tuturorti persOnelort §i tuturorti lucrurilort in carT se pote a observa vr'o assemenare, \retina rapporta cu celle anteTe. Egiptianii attribuTat lul Ermete a Trismegistt tote inventiunile practice. AtenianiT puneati pe socotela luT Solone tote insti- atutiunile democratice, ert pe a luY Dracone tau ce era aristocraticti. RomaniT derivati dela aRomulti tote legile ierarchice, dela Numa tott ce se referla la cultulti cleitatilort, dela a Tulin Hostiliti tote ordonnantele militare, etc.b". IntoemaT asa la MuntenT orT-ce fundat-iune, fie monastire, fie castellti, fie urbe, fie stand, se cTocnTa cu legenda luT Negru-vocla.

§ 46. ORIGINEA FADULEI DESPRE VENIREA LUI NEGRU DIN FAGARASU. Este de observatt o impregTurare topografica. forte semnificativa, prin care putemu reu0 a precisa pene la unti punttl insu§T momentulti nascerii mituluT luY voda-Negru. Amt enumeratti cu cate-va rondurY maT susti tote urbile, a cArora paternitate se accords in diverse cronice romane pretinsulul fundatort alit StatuluT Muntent :BuccurescT, Ter- govisce, Campu-lungt, Buzeii, GYurgTu, PitescT, FlocT, catra carT &aril maT pute adauga ass ciisele cetatT alle luT Negru-voda de prin Muscelltt set din Arge§ti. NicT una din aceste localitatT nu se afill in anticulti banatti alit Severinulul, unde se gassescti pretutindenT numaT suvenirile Bassarabilort, era despre Negru, ski maT bine despre Negri, nicairT nicT o vorba. ()hula desparte in acestaprivinta intrega Muntenia, in doue zone forte determinate: aBas- sarabto spre appust, a Negrun pe mallulti resaritent alit fluviuluT. In Muscellt set in Fagarasd poporulti nu scie nemict despre BassarabT, in Velcea set in Mehedintt nemica despre Negri. Multumita lunguluT sirti alit desvoltarilora nOstre preceding, acesttl fenomenti lesne se esplica. IncuTbag de secolT in Oltenia, BassarabiT numaT din trepta in trepta §i passti la passtl reu§isera. a-§T intinde dominatiunea spre nordt §i spre oriinte. Pe la 11 6o--Ii8o noT IT vedemti incependu-§T carriera prin suppunerea ducatuluT fagara§.ent. Este unti fapttl, pe care'lti demonstra diploma maghiara. din 1231, Bizantinult contimpurent Cinnamti si petra genealogica a famillieT Monea, trey fontane separate, de totti ne- depending una de alta, dert a carora concordanta e cu atata maT decisiva.

9) GEBHARDI, Gesell. d. Wal., 281: Nach der Chronik die in Casnpolongo, e tirb alcune cortine di matoni in Bucuriste , Filstich gebraucht hat, ist von ihm ( Negru-voda ) erbauetTargoviste, Floc, e Busa." Tergvisto Oder Tergowischte, Bukurescht, Kimpelungu, Pi- test and S. Georg ; each dem Luccari aber Bnseo and Floc." 10) La scienza nova, lib. II, cap. 3, § 3. End passagiulii testualii din LuccAnt, 49: Jabricb la citta. 1) Faunzscu, Diet. top., 313.

116 ISTORIA TERRITORIAL& Asa dero voevodatulti Bassarabilorti offerTa documentalmente pe la annulti 118o urma- t6rea figura geograficg.: Studiati cu attentiune a- Era peste putinta ca sd n'o testa grossolana mappa. copprincla, cad numaT asta- Intruninda sub unti sin- ,,,,?.,DLCATULIJ FAGARASULUI feliu I§T maT rotunclIati ter- gurti sceptru banatulti Seve- ritoriula, assicurandulTprin- rinuluT §i ducatulti Fag-Ara- tr'unti necessara parete de §uluT, cart se lovescti col ti pamenta possessiunea duca- in colta unulti cu altula, Bas- tuluT fagara§ena. sarabiT stringeati intre doue SEV ERINULUI Din data ce amti consta- focurT maT in specia acea re- tan irruptiunea Bassarabi- giune a MuntenieT, uncle se lora in Fagarasa pe la 1 1 8 o, intindaasta-c1Tdistrictele t6te consecintele decurgu Muscellti §i Arge§a. §i se desvolta dela sine. Possedema der° treT punturT: i. Pend la ii8o BassarabiT stapanTati numaT Oltenia ; 2. La ii8o eT dobandesca Faga.ra§ulti; 3. Dui:a ii8o apuca. regiunea Muscelluluy, Para care nu-T chipti a mantine o legatura territoriala intre FagaraO §i Severinti, danda astti-feliti statuluT urmat6rea configuratiune: Nu se cere decata o no- treT decennie in urma cuce- tiune elementary de strate- ririTducatuluT fagara§ent, gia pentru a ne convinge ca considerandu-setimpulti ma-

invasiunea Bassarabilorti as- 1,), terialmente necessara pen-

supra Campu - lunguluY §i x, FAGARASU tru a prinde cine-va radecina. CurtiT- de - Arge§a trebuYa o cexieviirinao pe unti terrema de currendti negre*ti SA se fi operatti a- annessatti. §a 4icenda vulturesce de pe In acesta modti intre anniY munte in gTost, adeca din sneR98 I 2 00 1 2I 0 una Bass-ambit, directiunea Fagara§uluT, era SEVERIT4U unti cavallerti cu celle treT nu din valle in susti, adeca capetenegre, untiterribilti din partea OltenieT.2 voda-Negru, navallesce a- Datulti cronologicti allu nume din terra Fagara§uluT evenimentuluT se nemeresce in Muscellti §i apol gradatti cello multti dupa vr'o doue- assupra cellorti-l'alte gTu- dete maT in §essa. Ecce de unde'T famOsa descallecare din Fagarast ! OlteniT dela Severinti nu aveati nevoid de a traduce numele Bass-araZi/orit, cad era o proprietate a lord d'a-casa din secoliT secolilorti. De acela in Oltenia sunt destuT Bass-aralt, §i nu este nicT unti voda-Negru. NumaY acella traduce, pentru cine lucrulti e atatt de not incatt nu'lti 'Ate intellege. Sub annulti 124o, povestinda o invasiune a Mongolilorti prin Ardela in Romania duna.- rend, cronicarulti lora_Ra§id stabilesce degia o deoseb're clara intre terra luT "Bassarabit-banii §i terra .7Legrilorg-')lathy. Cea de'nteiti este pentru densula Oltenia; cea din urma imbratiOzaportiunea cis-oltena a TerreY Romanesci.3

to obnitentes pars altior pellit. Qui adverso nititur clivo, du- 2) Deg% la wail Romani vaGanus,l. III, c. 13, dicea: In plex cubit et cum loco et cum hoste certamen." subjeotos enim vehementius tela descendunt, et majore imps- 8) D'OHSSON, Hist. d. Alongolsy II, 628.

STUD1ULU 1, 1 47. 117 Era unti singurd principe, cacT Raid nu mentioneza dour set maT muilT, dera acesta singuru principe se chiama Bass-arabil la OltenT si se traducea prin Wegru-voda la MuscellenT. egru in loci de Bass-arabg, formula de-multa cunnoscuta Serbilora, Bulgariloru, Germa- nilort, s'a reprodusu in Romania pentru prima Ord de catra FagarasenT, precumtl ni-o arretc lespedea famillieT Monea, pogorindu-se de acollo la Campu-lungti, la Argesa, si calletorinda apoT tots maT in gTosu spre Tergovisce, BucurescT, GTurgTu, FlocT, Buzeti, dery la fie-care miscare inainte devenindti naturalmente din ce in ce maT palida si perclendu-se cu deseversire la marginea resaritena a MuntenieT, incata pe la Romnicu-Sarata nu i se maT re- cunnOsce nicT o urma..4 In Studiulti I, definindti epocele successiveT formatiunT a territoriuluT muntenu, noT amt conclusti ca d'abia pe la annulti 127o Bassarabil agTunsera pone la gurele DunariT si talazurile Pontulul. Mai la valle, facenda monografia BerladuluT, noT vomtl maT reveni assupra acestuT punts. Ni se presinta aci occasiunea de a confirma acea conclusiune, resumend'o si completand'o: Pe la i i 6o- i i 8o Bassarabil, pene atuncT numaT banT aT SeverinuluT, copprindtl Fagarasula ; Pe la I 200I 2 Io maT Teaa terremula inchisti la micla-loct intre hotarele terreT Pagard- sene si alle SeverinuluT: regiunea Campu-lunguluT si a CurtiT-de-Argesa ; De la 1210 p ene pe la 12 70I 28o se essecuta cu 'ncetult latirea Bassarabilora in directiunea KilieT. Acestti intervallic de septe-clecT de annT de amplificare politica correspunde cu gradata disparitiune territorials a luT Negru-vodci in mesura departariT selle dela Fagarasa, dela Muscella si dela Argest, primitivele treT legenurT alle mituluT.

§ 47 ORIGLNEA PABULEI 13.'6PM INCHINAREA BASSARABILORU LUI NEGRU. Amu desfasurata maT suss, in ce modti Negru-vodci s'a nascuta la MuntenT din numele Bass-arabilorg prin acella-sT procedimenta, prin care Romulg provenise la strabuniT nostri din numele Roma. Acesta analogic nu este unica. Pe termiT TibruluT, ca si pe aT Dunarif, primiT cronicarT nationali, adunandti Para controla traditiunile poporane despre inceputurile StatuluT, se isbiserc d'o potriva de ate done forme differite alle unuT singurt nume. La Romani: Romus si Remus'. La MuntenT: Bass-aralit si voda-Negru. CronicariT latinT nu sT-aa data ostenella sa ve4a, ca. Remus §i Remus sunt absolutamente tott una, de bra -ce vechTa limba romans, confundandti meret o §i e,dicea amplocti §i am plead,animadvorti §i animadvertil compes qi compos, voster §i vester, etc.'. CronicariT munteni n'atl voita nu maT puling ss observe ca voda-Negru, ca si celle treT ca-

4) D. A. Odobeseu, atiati de eompetinte In matelig de to- literam seoundam vertisse dieit ur ?"Ambii citati de MAIORU, pografia archeologicii, ne assicura sit Negru-vocki nu se aude Ortographia romana, cap. II, § 5, si 13, In Lexicon Vala- nisi chiard In Buzed. chicum, Duch°, 1825, in-8.Transitiunea din o In e si vice- 1) Derpre forma Bonius, seri mar grecesee Moms, In boat versa lass& in limba latinA diftongulii 03: fcemina (iinteTu fo- de Romulus, TOT FES TUS, V. Roma, undo se enumerii, totfi-d'o- mina sell homing, din fomin, homin, homo, sanscr. Willman) etc. Forma transktoriii, din Romus -Remus eatA. a fi fos14 Bantus. datit o multime de traditiunT contraielitOre despre mitica -CORSSEN, Uber A ussprache, Vocalism's and Betonung personalitate a fundatorulul Roma. der lateinisehen Sprache, Leipzig, 1868, in-8, t. 1, p. 144, s)PRISCIANUS, 1. I: Antiqui quoque amplocti pro amplecti separanda pe homo de fmmina, ultti. cif, forma primitivii. din dicebant, et animadvorti pro animadverti." QUINTILIANUS, homo a fostii tocmai fomin ¢i femin, precumb ve4T BOPP, Gram- Inst. Orat., 1. I, cap. 7: Quid dicam vortices et vorsus, cce- maire comparde des langnes indoenropeennes, trad. teraque ad ewndem modem, qun primo Scipio Africanus in e Bread, Paris, 1872, in-8, t. 4, p. 31.

118 ISTORIA TERRITORIALA pete negre din marca nobilitara a dinastieT oltene, nu este decatt o idealisare din numele Bass-arailorg, trecutt degTa cu multt maT de'nainte dela dinastid assupra terreT :Bass-arc/bid, Arabia, N4grg-Tataria, Negri-Comanid etc. Inchipuindu-sT o arbitrary bifurcatiune tntre Romula si Remg, tntre Bass-arabu si vodd- Negru, cronicariT latinT si cronicariT muntenT s'atl gassitt silitY in aceTa-sT mesura a inventa cu orT-ce prep cite unt benevole epizodtl, prin care sa. traga de pert Roma si Muntenia din cite o fundatiune dualistd. CronicariT latinT, ginte maT durd dintr'o epoca maT violentd, clict cd Romult a uccisti pe Remti, si uccic).endult ecce unitatea! CronicariT muntenT, ginte maT molle dintr'o epoca mal conciliatOre, spuntcaBassarabti s'a inchinatt luT Negru, si inchinandu-i-seecce eros! unitatea! Ucciderea luT Remtl, tnchinarea luT Bassarabt, doue metOde in vederea acelluTa-sT resultatti, erat pentru cronicariT latinT si pentru cronicariT muntenT, tntr'o sfera analOga, nesce stratageme nedispensabile spre a'T scapa din incurcatura in care 'T aruncase nepreceperea identitatiT intre Romus si Remus, intre Bass-arabu si voda-Negru. picerna : pentru cronicar!, nu pentru poporti. Traditiunea italic. pronunta Romus intr'o parte a urbi! si Remus tntr'o alts, parte, balan- tandt acella-sT lucru dela o la e dupe, differinte dialectice intre diverse elemente constitutive alle poporatiuniT: tntr'unti feliti la muntele Palatint si ce-va deosebitt la delult Aventinti. Tat asa la MuntenT Bass-arabu in Oltenia, voda-Negru in Muscellt set in Fagdrast, acella-sT fondti botezatu in doue modurT prin trecere din loco in loch, nu ne intimpina nici odatd allaturT unulti cu altulu in traditiunea propritidisa. Topografia archeologica a MuntenieT probezd pene asta-c1T, precumt amt maY spus'o, cd ori-unde poporulu vorbesce despre Negri, tace despre Bass-arabt. Prin urmare nu traditiunea roman a, nu poporulu muntent pote fi accusatt de insipida in- chinare a luT Bass-arabu de'naintea luTvoda-Negru, c5.cT arts fi trebuitt sä rostesca ambele numT tott-d'o-data, ceTa-ce ellt nu face.

§ 48. TRADITIUNEA CRONICA. A trunchTa o singura individualitate si apoT a cTocni f'armiturele, a cullege relatiunea poporand si a n'o lassa nedesfigurata, a fostt treba cronice!. Traditiunea din Muscellt, deca o consideramt in trasurele selle essentiale, desbracand'o de orY -ce alliagiti straint, nu minte. Ea (rice: sunt acumtl maY multe sute de annT, cobortse Negru -voda din Fagarast la Campu-lungt, si de acollo la Curtea-de-Argest. Asa este. Istoria cea positive, cerceteza, cumpenesce si confirml vocea poporuluT. Una Bassarabu, banti de Severinti, copprinde pe la ii8o ducatulti FagarasuluT; acella-sT Bassarabu set successoriT luT, cacT nu aci este loculti de a intra in amenunte, navallesce pe la 121 o din FagIrast assupra MuscelluluT; totulti se impaca, totulti se limpe4esce ; din Seve- rintt la FIggrast, din Fdgdrast la Campu-lunga, din Campu-lungt la Argest, din Argest in gTost spre Pontti,acesta'T procedura successive! rotunc).iri a StatuluT Muntent, dup, cumtl nT-o desvellesce unti sirt de.mdrturie contimpurane. Ce face der° traditiunea? Lassa la o parte Severinult, fiindti -ca poporulti, ca si copilulti, nu scruteza nicT o data causele prime set mediate ; lassa la o parte Severinult, si se multumesce a inregistra faptulti maT recinte alit descdllecariT immediate din Fagarast.

STUD1ULUII, 148. 119 Nemicti maT adeveratt ! Ce maT face traditiunea? Neglege datulu cronologict precisti, fie 12 oo fie 12 107 cacT memoria collectivitatilord nu se pogOrg. la ciffre essacte; neglege datulti cronologict precisti, si se marginesce a semnala epoca pe unti tonti approssimativti, astt-felit inse c. pent si cronicariT, deli differindt assupra annuluT, totusT at intellest cam secolulti XIII. trosT nemicti maT adeveratt ! In fine, capult-negru fiindti antica emblema a dinastieT oltene, farg. a maT vorbi de celle- l'alte derivate alle numeluT bass-arabesct I,,,?Irabid, Negrci-Tatarig., 7egrci-Comania etc. si fOrg. a maT reveni assupra numer(lselort essemple de personificarT nationale: Ellent Ellada Dant Dania, Lecht Lechia, etc., Bass-araiii s'a tradusti prin voda-Negru. Pentru a treTa &A, nemict mar adeveratt ! In bloct, traditiunea muscelleng, are dreptate. Ce fact inse cronicariT? Deosebesctl pe vodl-j7kLegru de Bass-araii, si o data acesta deosebire fiindt introdusg, etta cA imaginarult fundatort alit MuntenieT, transformandu-se intio absoluta fictiune, Pere fOra nemt, fara famillia,fart. posteritate, intocmaT precumtl perise imaginarult fundatort allit Romer. Dupg. Romulti appare pe tront o dinastia sabina; dupg, voda-Negru urmeza BassarabiT. Ce a devenitti semintia celluT anteTu ? Unde s'atl ascunst erecliT celluT-l'altt ? Pace! SA se noteze bine cA noT suntemti departe de a banui vr'unti gradtl de tnrudire latina intre mitulti muntent alit luT Negru si acellt italicti anti luT Romult; nu ni place a essagera ; ambele s'at nascutt fie-care pe o calle propria ; elle se assemend inteunt chipti surprincle- tort, dert acesta nu deriva din romanismt, ci din identitatea naturel umane generale : unti principiti universalti se manifest, tott unti feliti la Tibru si la Oita, la LatinT si la SlavT, la GrecT si la Germany, la EbreT si la Iaponesi, la uniT mar multti set mar dart, la altii maT put-int sett maT vagtl, la uniT putendt a fi urmaritt pent 'n ultimele'Tconsecinte, la altil abia intrevecjutt. Inse pentru cd fenomenulti presinta unti caracterti antropologicti atatti de intinst, tocmal de aceTa, dupe. cumti Romulti ni-a servitti pent la unti puntu a desciffra pe voda-Negru, cu acellasT temeiu voda-Negru art 11 pututtt agiuta unuT Niebuhr la intellegerea luT Ro- multi. Precumt Statulti Muntent fiintase inainte de pretinsult descallecAtort din FagAraqii, de assemenea si Roma se infiintase inainte de pretinsult flu and cleului Martel-. Precumtl Negru-voda este unti mitt, inse unti mitt suscitatti grin realitatea invasiuniT unuT Bassarabti de peste CarpatT in Muscellt ; de assemenea si Romulti este unti mitt, inse unti mitts suscitatti ero§T prin vr'o personalitate reald, prin veunti faptt concretti, personalitate si faptt poetisate cu schimbarea numeluT si escluderea tuturorti indicatiunilort prozaice. 'Unti voda-Negru, unti Romulti, nu se stergt cu buretele, nu se distrugt, ci se purifica. Este tutu atOtt de usorti a nega fara raliune, precumti si de a crede orbesce, ileza in sciinfa nu se permitte nicT o virgule, lard demonstratiune, §i celle maT demulte on analisa gg.ssesce o mare doss, de adevert trite° fabuld2 set in casulti cellt maT reti descopera incal motivulti cellt adeveratt alit nascerii unei errorT.

I) Degla unti veehtu poeticromanii ictaiNus, eitatil In SER- Et ab ea nomen _Romulus adquisivit." Vms, ad. Virg., V, 60,Eel.I, 4ieea: Prin urmare, legendele din Titti - Liviti soil din Dionisiii Ali- Boma ante Bomulum fait, earnasseu nu °rail dogme nict Warr]. la eeT betrfinT.

120 ISTORIA TERRITORIALA .Istoria fabulOsac).icea celebrult ellenistu Larcher, nu este decatt o istoria. veridical udert impestritata cu fabule. Et sum departe de a crede ca. Ercule, Cadmt etc. aril fi a nesce numT de totti fictive, simplu numaT pentrucaistoria acestord eroT s'atl incarcatt cu amulte trassure fabulose. Ore nu s'arti pute contesta tat asttl -felTu biografia maT multort a OrnenT marl din timpiT moderns, sub cuventti ca ati desfigurat'o romanciarii?7,9

§ 49.

RESUMATII. DESPRE MITULU LUI NEGRU -VODA. Legenda luT voda(egru este intr'o intima connessiune cu intrega nomenclature bass- arabicegraici la SlavT §i la GermanT, Wegrci-Comania la UngurT, Wegra-Tataria la Serbl, Wigni-Romania la Turd, la MongolT §i la GrecT, incatt prin legea istorica a personificariT nationals urma necessarmente, ca acesta terra. a 2ki egrilord sa-sT fi datti de multt ea insgsT si sa.-T fi datti pop6rele de 'mpregiurti idealult unuT patriarcti Negru. Unti nodti si maT de aprope o legs, cu rebusulti eraldicti allti cellort trel capete negre, in virtutea caruT orT-ce Bassarabti, nu numaT tntr'o parte a MuntenieT, nu numaT in Romania, ci chlarti in straintate, putea fi luatti dreptt unti vocla-Negru, de unde a O. provenitt in creatiunile poporane ulteriOre, precumn arretaramti maT susti, identificarea tipiculuT voda- Negru cu Alessandru Bassarabti, cu Negoia Bassarabti, cu felTuritiT Bassarabi de prin secoliT XIII, XIV, XV, precumt §i negreta luT Vladislavti Bassarabti pe moneta commemo- rativa, a regeluT maghTart Ludovicti. Amendoue aceste impregTurarT, atatt de varie §i .cu multu maT vechT decatt legenda in cestiune, ati essercitatti o actiune converginte assupra spirituluT Fagar4enilort si Muscelle- nilort la prima apparitiune a unuT Bassarabt din Severinu spre Fagaragt §i apol din Fa- g rasd in Muscellt. Originea legendeT, intru cat ea este Pagar4end §i muscellend tat-To-data, se p6te cercuscri intre annil ii6o-1 21 0, offerindu-ni-se ca unti poemt istoricti, ca o epopea despre inceputulti m4cariT espansive a nemuluT Bassarabilorti, vulturT crescutT pe stanca Severi- nuluT, dert seto0 de a-§T intinde vigurOsele aripe de ambele c6ste alle Carpatilora §i de ambele laturT alle Oltulul, pe la finea secoluluT XII §i debutult secoluluT XIII. N'a trebuitti decatti o data sa se inculbeze imaginea luT Negru-voda la FagaraqenT §i la MuscellenT ca unti tipti de fundatorti, cad fundatort a §i fostti la den§iT; nu trebuia decatt atata, pentru ca din acella-§T momenta, cu calle set Para calle, traditiunea poporana de acollo sa puna totti pe socotela luT, printr'o firesca tendinta de assimilare, ori-ceinitiativa, ori-ce constructiune, ori-ce resttallti dillelorgbetrane, intocmal precumtl prunculti, deca'T arr6tT unti arbore clicendu-T ca. se chTama plopti, totti plopti o sa, numesca §i bradulti, §i fa- gulti, §i stegiarulti. In fine, reducendti conclusiunile de maT susti la o prisms, critica istorica distinge in legenda luT voda-Negru, set maT bine in diversele redactiunT alle mitulul, treT nuance atatt de gradate, atatt de apropiate, incatd se contopesct una cu alta: 1. Personificarea nationalitatiT romane: 2. Personificarea dinastieT oltene ; 3. Personificarea inceputuriloru StatuluT Muntent...

tip. BEHR, Recherches stir lee temps heroiques de la Greco, 2) Disoours a1PAoad. des Insor. et Belles-Lettres, 1785, Paris, 1856, in-8, p. 2.

STUD1ULU II. i 66. 121

§ 50. GIN!: A FOST5 NEGRU-VODA CELLI, ADEVERATII? Pe lenga Negru-voda cella fictiva, poeticulti Romulti alla Terrer-Romanescr, a mar fosttl unit aka Negru-voda, personagYu forte realt: tatalti lur Mircea cella Mare. Ammestecandu-T la unti loca, annalele nostre ati produsa o monstruosa enigma, semi- adev6ra, semi-mincTuna, din causa carir a fostO peste putinta a strabatte pent asta-clr mis- teriulti primer formatiunr a StatuluT Bassarabesca. In secolulti XV, din care &tag. materialurile celleT mar vechT cronice muntene, cunnoscute RagusanuluT Luccari, mitulti lur voda -Negru se accata de Alessandru Bassarabti, adeca iqT ci uta unti refugiti de applicatiune printre annir I310 -1360. Acesta principe avusese trel fir: Vladislavti Bassaraba, domnti tntre 1360-137o; Radu Bassarabti, domnti intre 1370-13801, qi Nicolati Bassarabti, reposatti ara domnia pe la 1366'. Allis douilea dintre aceqtr frati se numia nu numaT Radu, ci inca qi Negru. Fragmentulti documentalti, remasti dela densula in lipsa unui crisovtl intrega, sung asa in traducere din slavonesce: do. Radu Negru voevoda, din gratia lur Dumneclett domnulil t4tei terre ungro-ro- ((mane Si ducele terrelorti trans-carpatine Amlaqtt Si Fagara§tin. 4. In Studiula I noT ne incredintaramt degia ca ducatulti AnilapluT numaT sub Vladislavtl Bassarabti fusese annessatti pe la 137o ci tra Muntenia. Asa dero, deli fragmentulti crisovuluT lur Radu-Negru nu ni offers nicT unti data cronologica, totuqr este evidinte ca s'a scristi dupe, 137o, cad alto-felitt n'arti pute figura acollo ducele Amlaqulur. Acosta, consideraliune e forte decisiva. Mar este de fAcutti o observatiune. Cuventula uNegrun nu e tradusti in slavonesce, ci se conserve. intacta :e IoRadul- Negrul voevoda, bozsiiu milostiiu etc.. Acumti o intrebare. .7Legru fost'a unit simplu supra-nume alla acestuY principe? MaT multi dintre contimpuranir seT ati purtata assemenT sobricheturr. Celebrulti eroti anglesti dintre 133o-1376, grOza Franciei pe campia dela Poitiers,se clicea aPrincipele (egrun, fiinda-ca purta o armura de culOre inchisa. Pe Osmanti, fundatorulti monarchieT ottomane intre 129o-1326, Turcii tlltl chiamatt *1" egru in intellesa de frumusete §i vigOre barbatesca. 6. Cella Anteitt Hohenzollern de pe la 1350 se numra aComitele Negru.. ".

I)Punemii acs numai ciffre rotunde,fiindti-chdeplina pre- p. 200, si portretulii pe tabella 18. cisare a eronologieT princiare va cere o analisi speciall. De- 6) HAMMER, Histoire de Pempire Ottoman, trad. Hellert, spre fralernitatea Jul VladislavA ¢i Radu ver vede mai grog.' Paris, 1836, in-8, t. I, p. 107: ,,Ses cheveux, sa barbe et ses crisdvele originale alle marOul Mircea, In earl numesce pe somas noirs lui avaient fait donner des sa jeunesse le sur- eellfiAnteitivuneMu " ¢i pe cella alla douilea,tats ". De- nom de Kara, c'est-A-dire is noir. Gene epithets appliques a spre filiatiunealuTVludislav6, prin urmare si a luI Radu, din tine personne estl'eloge is plus signiftcatif qu'on puisse faire de Alessandru Bassarabil,vep eelle done bulle papalp din 1370,sabectute. Hafiz exprime, dans un vers qui est devenu celebre, In Magaz. Ist., III, 132, 133, urde se dice 'impede ci Ladi- son admiration pour le taint noir de son favori. Plusieurs princes slaus Wayda Vlachies era Mu din prima cAsittorili a reposa- turcomans sont connus dans l'histoire sous cc sumo ; de ce tulta Alexandri Waycke in Viaduct. Asth-feliu intrega gene- nombre sont: Karasi etc." Amt reprodush passagiulfi In- alogiA se restabilesee pe bases a o mulIime de document° tregh pentru ace, cad fs1 inchipueseil ei Negru-vlachu ant contimpurane, esterne si interne. aye In gura Turcilorfi ce -va ingTositortt pentru RomAni, pre- 2) Inscriptiunea laridarA ap. §INCM, I, 329. eumil credit ENGEL, Gesch d. Holdan, 106, si altil. 4) Istoria Ferrel-RomAnesci, ed. Ioanidfi, II, 2. 7 SCHJEFER Histoire de Hohenzollern an moyen-age, 6) SAINT-PROSPER, Hist. dUngleterre, Paris, 1838, in-8, Pan obn,in-p. 250. 16

122 ISTORIA TERRITORIALA In alte casurl egru este unti nume de famillia. MaY marele' glude ally FagarasuluT la 1413 se chlama :«Comes Janusch Wigern despre care inse noT nu scima d'o-cam-data deca a fosta Romans, Sassy sett Ungurti, adecg. 2/egru, Schwarz orTekete, derainorT-ce limby ideia,este aceia-sT. Intr'una actti transilvanti din 1383, intre subscrierile maT multora Romanydepe la marginile MuntenieT, citima douT porocliti Negri, dintre cart unulti Radu : sex parte Castri apraesentibus Walachis infrascriptis, primo Fladimir, Schuba Petra, Schereban, Magnus a Neg, Schereb, Rodbanch, Thomas Oldamor, Straw, Wiser Banch; ex parte Civitatis, Kende a Knez, Lud, Dives Neg,Niger Radul etc),.9. Cu tote astea unti scrutiny may de aprOpe ni arreta ca. Radu-voda n'a fosta Wegru nicT prin supra-nume, cad atuncT asa l'arti fi numita altiT, dery nu ells-insusT in propriele selle crisove, nicT prin nume de famillia, de 6ra-ce era Bassaraba. Affara de acesta, decd iCegru arti fi fosta epiteta, cuventulti lesne se traducea prin `Gzern in documentula cello slavicti10, era nu se lassa neattinst, precuma se crutg. numaT Ery numile personale. Se cautamti aTurT o alts solutiune. In veculti de mic;lti-loch era unti usti forte respandita in tOta Europa de a-0 schimba, sett cella putintia-sTmodifica numele de'mpreuna cu schimbarea sea modificarea conditiu- niT sociale; o interessanta dating., alle cariT urme se gassesca din anticitatea cea maT departata maT la tote poporele lumiT: cu multa inainte de Cristti, Persianula Arsica devine pe trona Artasserse, era Ebreula Matania se face Sedekia. ". La Romani acesta ally douilea botezti, asa dicenda prin corona, a essistatti in tota vi- g6rea penen secolulti XVI. Cronica MoldoveY dice sub annuls 1552:Atiradicata Domntl pe Petrea stolnicultipi's schimbarti numele de 't clicea 1lessandru -voda, pre carele rag poreclitg idipufnenultin. 12. Acesta passagYu este cu atata may remarcabilti, cu cats ells semnaleza differinta intre numele primitive, numele princiara si supra-numele individuluT. Nume primitiva : .1) etre; Nume princiarti : 1lessandru; Supra-nume: Edpupijnulg. Supra-numele nu appare absolutamente nicairi in actele officiale, fiinda considerate ca ce-va may pe giosa de demnitatea domnesca, pe calla celle-l'alte doue numY ne intimpina une -ort chfara in documente importante, precuma in tractatulti Lapusnenului cu Polonia citima :a ego Yetrus Alexander, palatinus terrarum Moldaviaen. ". Tots asa resturnatorult luT Despots -voda dela 1564, boerula Tomsa, numaT la domnia a capetata numele de Stefano, devenindti asta-felia gStefanti Tomsa 97 ca si cumt s'ara dice latinesce: Stephanus Zhomas. ". In secolulti XIVca sä revenima la epoca ce ne preoccupg. may in specianoT vedemtl tocmaT pe contimpurenuIal alliatulti si rud. luT Radtp-Negru, domnulti moldovenesca Petru

8) Archly des Tereina fUr siebenbilrgische Landes-ken- lora la Papi, despre care yell la Jolt passnlfi in ALBERIC s, de, t. 2, Eiermannstadt, 1845, in-8, p. 92. Chronicon, ed. Leibnitz, Lipsia3, 1698, in -8, bung Ora t. 2, 0)FE.411, X, I, 132. p. 13: Benedictus hujus nominis Quintus, qui et Octavianus. 10) Do A roma In crisovnIti moldevenescfi din 1442, Archi- Leo humus nominis Octavas,qui et Prothus", eto,. Cf. . DU ve IstoricA, 1,1, 123, bileruld Ortts'ea Negrult1 este Krysti CANGE, Gloss. med. lat., ed. Carpent., IV, 637, v. nomina, Czornogo"; seil in crisovulfi muntenfi din 1399, VENE IN, 19, mu' ari. boiermti Gostenfi Negrult1 este: Gestian Czr'ni." 12) Letopis., I, 176. 11 SALVERTE, op. cit., I, 337-341, paragrafull Intitulatti: 13) DOGIEL, I, 618. ,,Le changement de nom, marque d'elevation et d'accroissement 14) GRATIANI, De Ioanne Heraclide Despots, Varsavite, d'honneurs."Autoruld Inse nu este destulfi de avuttl in es- 1769, in-lb, p. 44: Temsam, cplem Stephanum grato genii Semple. Astii-fellu ellU ulta, cu desoy6rlire schimbarea numi- nomine appellaveruht etc."

STUDIULU11, 160. 123 Muptti, intemeiltoruld dinastieY Bassarabilorti pe tronulii dela Suceva, punendape monetele selle: Simon Xetrus. 15. Ce'l drepta, eruditula nostru num'smata d. Dem. A. Sturdza banuesce cl abbreviat:unea simoN pe baniT acestuT principe arts Auto fi: si(gnum) hioN(etae). Ipotesa e ingeniOsa, dert art aye nevoid, de a fi demonstratt.. Pent atuneT casula remane ecuivocti. CeTa-cel positive tnse, este cd pe uncle monete alle luT Mircea cello Maretotti din pre- tiOsa collectiune a d-luT Sturdza se citesce forte clarti: uMircea-Rostigavito. Ecce dero doue numT, din carT unula, acella deRostislava, cu deseversire necunnoscuta din crplome set din relatiunT contimpurane, a pututa sä apparting marelul Mircea numaT dory inainte de urcareef pe tront, continuandu-se apoTpe monete abia in primiT annT aX domnieT. In acella -$T simta cats sä se esplice si dupplulti nume: Radu- 4'egru. Radu-voda fusese uNegrub intocmaT dupa cumti fiTula set Mirceaa fostti aRostislavt.. Wegru a occupatti totti-d'a-una unulti din locurile celle maT favorite in calendarultono- mastica nationala nu numaT alla Muntenilorti, ci si alit Romanilortt ingenere. DegTa pe la tnceputulti secolului XI, intre anniT loon -I 0301 noT aflama in Maramurastipe unit nobila Negrila. strabunula familieT Tomaiaga, essistinte acollo pone 'n cliva de asta-clTi. La 1359 regele maghTarti Ludovicti face o donatiune territorials in Temesiana maT multorti Roman; din cad unulti se chiama Negre". Totti asa se chiama unulti dintre boieriT moldovetescr aT luT Alessandru cello Bunt". La 1458 mare-vornicti allti MuntenieT era Stang fault luT Negre", era mare-spatara in 1476 Manea Negrula". Fara a maT spori de prisosti numn.ula essemplelorti, vomti constata numaT multimea localitatilorti NegrescT si NegrilescT, provenite din numele personalti barbatescti Negru, Ne- gre, Negrila, si imprIstiate in tote provinciele DacieT, ca si locality le CernescT si Cerna- tescT, derivate din forma slavica a acelluTa-§T nume: Cernatti si Cerne". Precuma Radu slavonesce sett Bucurti romanesce correspunde cu numele crestintiBanff, totti asa Negru romanesce set Cernatti slavonesce nu este erosY dealt numele crestinti Mauriciti. Radu -Negra S6 traduce purti Si simplu prin Wilarius-atauricius. Inainte de a 11 agTunsti la domnia, se numTa Negru; corona l'a maT tnzestratti cu Radu ; asta-feliti a esitt Radu-Negru. Cuma-ca numele'Y princiara a fostt Radu, era nu Negru, dowdy este cä fiiT si nepociT

15) OUVAROFF, Recherches fair les antiquitds de la Ras- sores producunt anno 1763 coram legitimatorio Comitatus sie mOridionale at des ekes de la Ater Noire; Paris, 1860,foro Nobilitatis recognitionem Kenderes de Malomvize Co- in-f., p. 165, 167, tabella nr. 1, 2, 3. Acesta carte, pe care mills Comitatus ejusdem de anno 1445, in qua Petrus, Man- nT-o communici d. A. Odobeseu, copprinde sea IndieA o mul-dra, Han, Koszta, Sandrinus, Nicolaus Pap at Nicola de Viso time de monumente forte pretiose pentru istoria romand, &Ira specificatur, quod ipsorum primis parentibus Nagrille at Ra- coplesite tote de nesce errorT piramidale de cite orT autorulit domer vocatis collatio adhuc a S. Stephan facia sit, pro fi- voesce a comments. Asa intro eelle-Palte moneta domnului-delibus sorvitiis, in Kenezatu de Viso."Acestit pretiosissi- moldovenesea Istrata Dabigia d'ntre 1662-1665, despre care ma indiqatiune despre kinezaturile romane din secolula XI a velf Letopisete, II, 5, Map.z Ist., III, 9, si pAsnx,Resztyremasii pea ad tin totulti neeunnoscutit istoriciloru nostri. rekopisma, wyd. Lachowieza, Wilno, 1843, in-8, p. 416, d. 18) FEAR, IX 3, 1; Ludovieus Rex Hungarian Karapatb Uvarovil, p. 158, o attribue lul Stefana cella Mare, din care Stanislai, Negre Wlanyk, Nieolai at Ladislai, filiorum Ladi- face douT StefanT. slai, filii Zovna, Olachorum eta." 17) SIMONCHICH, Neat= Marmaticaram vigilias, MS. 19) Actfi din 1420 in WNW 114, 62. Cf. ALEXANDRI, Dam 274 quart. let. to Biblioteca Museulul din Pests, p. 19: Hujus brava rosily lesT, 187 , in-8, p. 44. Urcund filii Nagrile et Radomer dieuntur esse progenitores 20) VENELIN, 92. famillite Tomay-aga, Nobilis Valachi in Borsa. In cujus pro- 21) Ibid., 118. bam authenticam adducimus protoeolareni Coniitatus Mar- 2)H1-11141?E'SCt7, Diet. top.y 106, 812-13.---ramieNtlib, Lex. maros extraetum, qui sic est: Famillia3 Thomey-aga queues- geogr.Siebehb., III, 173, eta,

124 ISTORIA TERRITORIALA. set, carY illti mentioneza numaT ca pe Domntl, illti numescti in crisovele lorti totti-d'a-una .Radu-voevodti », precumti ne vomti incredinta maT la valle. Dupa aumti att fostti rare casurile, candt Lapusnenulti sett primula Musatti sett marele Mircea intrebuintati intrega formula Petru-Alessandru, Simonti-Petru sett Mircea- Rostislavti in loaf de numile lorti curatti princiare Alessandru, Petru si Mircea, totti astt-felTu cats, sa fi fostti putine occasiunile,incarT tatalti acestuTa din urma sg. fi insiratt ambele selle numT Radu-Negru, ciingeneralitatea actelortiellti se multumTa cu. numele'T esclusivamente domnescti de Radu. TocmaT din causa acesteT esceptionalitag, cu atatti maT mare a fostti surprinderea anna- listilorti romanT posteriori, candt li s'a intemplatti a gassi pe neasteptate vr'o diploma cu uRadu-Negru voevodtip, precumti ne miramt si noT afflindt vr'o doue -trey monete cu in- scriptiuneaMircea-Rostislavg D setSimong-Petru D§i o singura diploma cua Xetru-Ales sandru D In secolulti XV, intre 1450-1500, memoria annilorti 137o-138o fiindti inca prospeta, cronicariT muntenT de atunci, despre carT Ragusanulti Luccari ni da unti specime, nu puteati confunda o epoca atatt de apropiata cu vagulti mitt anticti despre voda-Negru cent din Fagarasti, si de aceTa e illti impingeat ce-va maT departe peneinc)illele luT Alessandru Bassarabo. In secolulti XVI, intre 1550-I600, timpulti stergendti din ce in ce maT multti suvenirea perioduluT immediatti ante-mirciant, rollulti de fundatorti fabulosti allti StatuluT Muntent a pututti trece cu 'ncetulti dela Alessandru Bassarabti catra fiTu-seti Radu, si a trecutti cu atata maT naturalmente, cu catti acestti din urma, pe longs celle-l'alte, se maT numYa si Ncgru. In secolulti XVII neminY nu se maT IndouTa catu-sT de putint despre minunata descallecare a luT Radu-vodg. Negru din Fagarasa. In secolulti XVIII, maT allesti in urma croniceT luT Grecenu, nicT o sufflare omenescg, nu maT cutecla sa radice o umbra catti de suptire de banuela contra uneT venerabile supersti- tiunT istorice, devenite de doue sute de annT ca o specie, de cultt religiosti, fiindti-ca unti assemenea liberti-cugetatorti s'arti fi espusti a gusta puscaria set cello putint o casa de nebunT, precumtl totti pe atuncT chTarti in luminata Francis becTurile dela Bastillia pedep- sTatl pe nemuritorulti Freret pentru cg. Indrasnise a demonstra germanismulti Francilorti23. In secolulti XIX inse, sciinta istorica spulbera Para mill si Para frica ori-ce nu este istoria. SI analisamti dero pe scurtti tote spusele croniceT muntene despre pretinsulti descalle- catorulti Radu-Negru. MaT anteTu o vorbg, assupra difficultatilorti ciffrice, de carT se lovesceingenere istoriculti in studiulti vechilorti documente si epigrafurT scrise cu cirillica.

§ 51. ESSEMPLE DE ERRODI I'ALEOGRAFICE. Intr'unti crisovti dela imperatulti romano-bulgart Calimanti, douT slavistT forte ponderosT, Russula Barski in secolulti trecutti 1 si Bulgarulti Aprilov in clillele nostre 4, at cititti d'o potriva annulti dela Adamti 670o, adeca 1192 din era crestina. NoT-Insine eramti catti p'aci sa ne allunecgmt sub prestigiult lorti intr'o errasre atatt de grossa3; derti suppunendti actulti uneY cercetarT critice, nu nT-a fostti gret a observa ca :

23) BOUILLET, v. Freret: Ayant dans un Diseours sur l'o- nate, et ne s'oecupa plus que de l'autiquite." rigine des Francais, qui fut prononee k PAeademie en seance 1)Enteszestvie k svlatym miestam, Petersburg, 1778, publique, emir stir cette question touts historique one opinion in-f. qui del lut an pouvoir, Il fut mitt pour quelque temps al a Ba- 2) Bolgarskita gramoty, Odessa, 1846, in-8, p. 36. stile. 21 rinonf a des lore el see reelierelies sur Vhistoire natio- 3) Arehiva istoriott) 1,1, 96.

STUDIOLO II, 1 61, 126 t. Intre 85-1195 domnTati peste Dundre fundatoriT imperiuluT romano-bulgard, fra- tiT Assent' si Petru 4, incatti pentru unit Calimand nu era loch ; 2. Actulti to cestiune specified nu numaT annulti, luna si diva, derd Inca ce-va maT multd, anume indictionulti I, ceTa -ce'Y de prima importanta in casulti de fata pentru descoperirea inessacteT lecture, cad la 1192 era indictionula X, nu I. s. TotusT criteriele interne nu ni permittd a banui ,autenticitatea diplomeT, in care nemicd ru indica falstl sea mistificatiune. Impingendd derd analisa maT departe, noT amts constatatti ca : 1. Indictionulti I cadea la annuld 1243 6; 2. Intre I241 -1245 a domnitti in adeverd la Romano-bulgarT unti principe pe care cronicele bizantine si occidentale contimpurane illa numesed in unanimitate Calliman, Cala- man, Coloman, Calman etc.'. Ecce dero ince model Barski si Aprilov atidesciffratti 6700 in locd de 6751, commit- tendd o modesty gresella de und semi-secold! Satrecemtl la o inscriptiune. Essemplulti cella maT curiosti este patrafirulti, pe care celebrulti campionti alld vitezuluT MihaTu, stolniculti Stroig. Buzescu, 11111 inch:nase in annuld i600 la mongstirea StanescT din distrietuld Velcea. Aci ne intimpind erosT dour slavistT, ba Inca ceT maT renumitT din epoca nostra, corifeiT sciinteT slavice moderne, dd. Kukulievich 8 si Miklosich 9, earl ati cititti in bung, credinta pe ifiscriptiunea stoffer annuld 1'14. Unit eroicti saltti de eineT secolT ! ". Deca unti BarskT, unti Aprilov, unti Kukulievich, unti Miklosich puteati retaci intr'und model atatd de monstruosti assupra cronologieT diplomatice si epigrafice in limba lord natald, apoT cu cute maT Tertatti era a orbeca pe dibuite unorti bletT grammaticT romg.n1 de pe la finea secoluluT XVII! ET bine, intrega fantasmagoriti a luT vodd Radu-Negru, ca fundatort alld StatuluY Muntenti, se basal unicamente pe nesce autoritItT de acestg, ultima natura. Sunt acumd vr'o treT decennie, and bdrbatd luminatti si competinte, crescutti pintre celle bisericescT alle ferreT, d. Alessandru Gianoglu-Lesviodax, compusese and catalogd alld metropolitilord muntenT, care se incepe astd-felid : .687o. 1362. Antimti I. In crisovulti luT Mircea din aretatuld letd, genariti 7, indietiont .15, se Slice cd a pusd domnia marturY pe Antimu mitropolitulti si pe mitropolitulti Atanasid ((and SeverinuluT si and slaviteT cetatT egumend. VeclT condica monastiriT CozieT". " Prin urmare, annulti 1362 siuvecli condica". Amts veclut'o, dupa cumd o pOte vede orT-cine. Ea se affil intre folliantiT ArchivuluT StatuluT din BucurescT sub titluld de:a Condica a sfin- teT si dumne4eesceT monastirT CozieT, scrisu-s'a dela innouirea lumiT 1778, decembre 4". La f6ia 16 recto se gasesce acollo in realitate crisovuld pe care 'la citeza d. Lesviodax,

4) STRITTER, II, 672-689. 9) Monumenta Serbica, Vlennte, 1858, in-8, p. 1. 6) DU CANGE, Gloss. med. lat., I, 282. 6) Ilitd,., I, 283. 10) Nol desbitturitmil pelargilacesti cestiune In studiulti 7) ACROPOLIrA, ap. S TRITTER, II, 732-8: Bulgarorum Assn i Insoriptinnea dela StilnesoI, publicatil In liarulfi Tralanil, filius Callimanus ete."ALBEktcus, II, 678, an. 1241: Alsa- 1869, nr. 78, 82, 86 si 90.In urtni£ insupliklosich a re,un- nus Rex mortuus est, qui reliquit de prima uxore, gum fuerat noscutil 1n WA privintit, lul RosLER, Rom. Stud., 92, curetein soror Belie Regis Hung& its et, sorer sanette Elizabeth, Porn d, einpalaographischer Irrtum leicht gewesen" I *num "tontine Coimannum." 8) Irriestle o putavania in Ad& za povjestnicu jugo- 11) Istoria bisericesci pre scurtli, Bucurescl, 1845, In-8, slavensku, Zagreb, t. 4, 1857, in-8,p. 344. p. 390.

126 ISTORIA. TERRITORIALA. cu indictidnulti 15 §i din luna 1t1T geriaritt, fnse 8 era nil Si din annulti nu 687o set 1362, ci 6902, adeca 1394.12. 0 differinta abia de 34 annT! is. Deca le facea allti-d'acestea d. Lesviodax pe la i 84o, apoT cu cata maT b6cane le tro- Tan vrenda-nevrenda predecessoriT d-selle ceT de pe la 164o!

§ 52. RADU-NEGRUII RADU GRECRNU, saascultamti pe betranulti Radu Grecenu. Ella dice : a 6723 (1215). Radulti voevodti Negrulti, care pisania monastiriT CaMpu-lunguluT arata acuma-ca o zid*se maria sea in domnia biserica de mirti,sisurpandu-se Mateiu-voda o a apreacutt, aratandti Si in crisovulti marieT selle, ce este acollo la monastire dela letti 7155 a(1647) aprile r, cuma-ca a fosta zidire anteTu la lets 6723 (1215), care este de 75 afinT umaT 'nainte zidirea monastiriT decata veletula ce scrie letopisetele terreY de descallecarea u terreT. a 6730 (12 2 2). Radulti voevodti Negrult, tntru care arata intr'unti pomelnecti de lemma,

CIcare este facuto era de Radulti voevodti Negru, la sfanta monastire Campu-lunga, pre a canda era biserica de mini, §i se afla acollo, care illy avemti §1 acesta de marturia. a6800 (1292). Mircea voevodti cella de 'nteiu, sin-RaduluT voevodti, dintr'unti crisovti allti monastiriT TismeneT; §i cumti-ca Si Radulti voevodti Negru a fostti Basarabti, dintru a care Varna adeveratti dinteunti crisovti ally monastiriT Campu-lunguluT de mo§ia BadescY; a§i a zidita monastirea Cotmena in domnia. la letti 6809 (I A01), dupe, cumti pisania mobas- a tiriT arata Si adeverezap'. ApoT maT departe Grecenu urmeza cu desPaprarea minunatelorti selle fontane: aPisania din 6809 (1301) a monastiriT NucetuluT,. ce acumii se chYama Cozia, tntlu care ase citesce ca. este zidita de Mircea I la 68o(1310) in domnia; crisovulti din 6810 (1302) «totti alla luT Mircea I, voevoda allti Amla§uluT §i laturilorti TatarescYi domnu alit banieT SeverinuluT Si de amendoue partile de Dunare pens la Marea-Negra Si ceta.tiY DerstoruluT astapanitorti, in care crisovtl acesta domnti da. monastiriT Nucetultisatina balta dela SI- a patulti pens la gura IalomiteT, poruncindil gTudetuluT din Dtirstortl ca la. vamp, sa nu se uammestece; pisania din 6811 (1303) tottl a luT Mircea I voevoda, ce se gassi de ellti pe aclopotulti monastiriT Cozia §i din care se dovedTa ca. acea monatire a fostti facuta de Mir- acea I in domniaseas'. Reproducenda tote acestea, stranepotultt cronicarulul, d. Stefana Grecenu, esclamg cu admiratiune: a1egre,sitg ca de 'naintea unorti assement 'probe puternice" etc.&. Dec! Sa. cantarima. Sorgintile luT Radu Grecenu se imparta to patru serie:

12) Wail seristi acesta chrisovil laletil 6902, indictiona 15, indictionulit 15 en treI annI mitrnainte 11113192. In eriginalula luna 10 gen. 8 dn.,si Tatatt,31 marturiiln acestel scrisorl mi- slavicit Hindu 6900 (1392), dupe care urma, : v indiktion", tropolitult1 kir Antimii mitropolitulii Severinulu(Atanaeie adecii : in indictionil", traducatorula roman6 a luata v dreptil gi egumenulti Vladisimpii" etc. Nmultumitil de a preface ciffra eirilicA eeivalinte on 2, ¢l atita-fdIn a efita 6902 fn loch 6902 fit 6870,d. Lesviodax a maTmetamorfosata ma! t e d'us- de 6906. supra peegumenulii Vladislava" In : alla slaviteT cetift1 1) Rev1staRomani,T, 577-78. egumenfi"!I 18) A gregita lime nu numald. Lesviodax,ci qi condioarula 2) Ibid., II, 251. pe care'ltl avusese In vedere, obi la 1394 era indictionula 2, era 3)lb.

STUDItTLU II, I 68. 127 T. Dela Tismena; g. Dela Cpzia; 3. Dela Cotmena; 4. Dela Campu-lungs. Le vomti 4esc6sse una cgte una.

§ 62. ORIGINEA MONASTIRII TISMENA. Dela Tismena Grecenu citeza una singurt crisovti, clisti din 6800, adecg. 1292, si ema- nata dela Mircea-vodg fiTula luT Radu. Acesta actti nu numaT ca. se pgstreza in originals, ba chTarti in doue essemplare, in Ar- chivula StatuluT din Buccurescr pintre legaturele TismeneT, dera Inca. a maT fosta §i publicata de-multa de catra reposatulti Venelin. Pe unulti din celle doue essemplare datulti cronologica lipsesce cu deseversire; pe cella- l'alta inse este specificatti cu depling, claritate: ascrisa in Argesti din ordinea domnuluT vo- aevoda Io. NIircea in annuls 6895 (1387), luna luT iunia in 2 7 dilleD'. In testa se slice intre celle-l'alte: aMonastirea Tismena, pe care santa-reposatula parinte itllu domnia melle Jo. R ad u-v oevodd a din temellid a rlidicat' o, era santti-reposatulafrate alla domnieT melle Io. Danti-voevoda cu multe lucrurY a intarieo n 2. ApoT maT departe: aSi 'T'maT intgresce domnia-mea tote ate a fostti data unchtulg domnia melle VladislaVii- avoevod4 monastiriT santuluT Antonia dela yoditas3. Asa der° pene la tatgla mareluT Mircea, adecg pene la Radu-Negro cella adevrata, n'a essistata nicy mgcarti temelia monastiril Tismena, ci numaY Vodita, fundata cu catT-va annY maT 'nainte in apropiare de acollq maT ip gIosa spre Dungre. Tote acestea ni le spune de assemenea fratele si predecessorulti luT Mircea cella Mare, Dann Bassaraba 0 fiTulti luT Radu-voevoda n, intr'una crisova din 3 octobre 1385, conservata in Archivula StatuluT in condica monastiriT Tismena si assupra cgruTa ne fku attenta d. Iona Brezoianu. Acesto documents fiinda pene astd-dT uniculti conservata dela Danti I, ills reproducema aci inttegt, dupa cuma se ggsesce tradusti : uPentru cg es carele intru Christosti Dumnedeti bine-credincTosula Iona Danti voevoda, a din mila luT Dumnedea domna a totg. Terra Romanesca, intru inceputa dela Dumnesleti a dgruindu-ni-se domnia, anui aflatu in pcimentula domnia melle, la loculu ce se numesceZismena, o umonastire cu tote lucrurile nesever fitcilpre car ea reposatuldintru fericire blagocestivulg Radu voevodIi, gpitrintele domnia melle, din temelia ainatat o ¢i scurttndu -i -se vific'ta nu s'a sever,ritii; pre acesta bine amti voita domnia mea, precuma si domnia luT, si de acesta indemnatu-m'ama a innoui dera pomenirea parinteluT domnieT melle, si drepta suffletula met, cu hramula pre-sfinteT sta.- apaneT n6stre nascet6rel de Dumnedea si pururea fecloreT Marie, a zidi si a intdri cu tote Maddogirile si veniturile, nu numaT acestea, ci si ale a inchinata pgrintele men monastiriT, ((tote a le intemeTa si a intari pentru marirea DumnedeuluT met si intru lauda si cinstea

1) At splumt, 18: Sla vista tapisasZese u A.rgiszu potelie-Zee i svietopoelivszii brat gospodstvami 18. Dan voevoda niem gospodina voevodia 18. Mircza, v lieto 6896 miesietza mn8ziemi vesezmi pokriet i." Cf. erisovulii dela vodit Dana lunia 27 dni." Aetulh s'a publieath mat corrects dupta ori- Multi lul Dand, adech nepoth de frate alla marelnl Miran, din ginalis in a mea Arch. 1st.,III,191-193. 1424, in Arehiva World, 1, 1, 19. 2) yENELIN, 9: Tismena monastyr, egozse svietopoezivszii 8)VENELIN, 1.1; nelika svietopoezivszii stritz gospndstvami roditel gospodstvami 18. Radul voevoda 8t osnovania v'zdvi- Vladislav voevoda prilozsi svietomu Antonia na Voditzi."

128 1STORIA TERRITORIALA apre-slaviteT stapaneT melle Si pre-curate nascet6re de Dumnecled, ca pre acesta su o aflu a intru viueta domnieTmelle intarire Si agrutatare§iintru infricopta Sli a gTudecateT viueteT vecTnice micllocitOre; Si maT anteit amti adaugatti acesteT susti-cliseT monastirT grguld din a sud (gTudetulti)jale9ti patru sute de kile in totti annulti, Si cine va fi cablard, de acesta asa nu tntrebe domnia, cisdtr.mita aceTa asa la monastire; amts adaugatu Si la riulti Jale- a9ului to DubacescT lemnele de nucT tote, Si din curtea domnie melle to tote annuli 10 afoT de branza qi io cascavalle Si io a9ternuturT 9i cjece postavurT de Si ciece pos- y tavurT de miere Si cera, pe potriva pecacti va adduce annulti; catra acesta intarescti domnia a mea cate a inchinattireposatulti tntru fericire ptirinteledomniermelleRa du voevodu, satula Co- a maniT 9i vadulti cu Toporna Si balta Bistreculd dela Toplita pene 'n garla rapede, maT susti a de Covacit., cu satult ChrisomuniT, 9i Tismena de amendoue laturile, ate all fostd liga- a9esca Si ru9esca; catra acesta intarescti 9i ale monastiriY santuluT Antonie a inchinatd 9i a a scristi reposatulti tntru fericire unchiulg domniet melleVladi,slavg voevodii: satuld Jido9tita cu (Auld, Si pe Dunare virulti din micld-locti totti, Si venituld dela optd var9T,§1Dunarea din a padina OreaveY pene la podulu de susti,SiVodita mare de amendoue laturile cu nucT qi cu liveslile 9i cu sili9tile BahneI Si m6ra in Bistrita, Si sala9e de TiganT patru-clecT; acestea utote amts adaugattf Si amt intaritti domnia mea cu tota porunca Si intarirea, sä fie neclin- u tite Si nemi9cate; a9i9derea qi satele sä fie slobode de tote slusbele Si dasdiele§iveniturile domnie melle; catra acesta poruncescti domnia mea ca sä fie calugtiriT insi9T stapanitorT tntru amendoue monastirile,§i dupa men-tea 6.nteiuluT povetuitord alit lord altd nastavnict oneminT A. nu puna, nicT eti tnsumY voevodd, dertisineminT din ceT dupa mine, nicT sa, se strice oranduela luT Nicodimti Si porunca mea, Si cine va indrazni dintr'acestea a strica ce- va 9i a adauga red, sä fie procletd de Domnuld Dumnecjeti a-totd-tinetoruld 9i de pre- «santa nascetOre de Dumnecleti 9i de totT santiT, 9i sa. fie parta9d cu ce cart s'at lapedatti a de Domnulu Si rad vindutti spre morte; acestea tote s'ati scristi in Arge9d cu porunca oDomnuluT Danti-voevodd. Octobre 3, annuls 6894 (1 385), indictionulu 9.D Unele micT errorT de traducere din slavonesce lesne se potti correge in acesto actu prin crisovulti omologti allu mareluT Mircea din 1387, citatti maT susti Si din care noT possedemu chTarti originalulu. Asti-felid, buna-Ord, in loci de « ComaniT 9i vadulti cu Toporna. trebuT 0, se citesca : o Vadulti Comanilorti cu Topornap. De9i testulti slavicti nu maY essistal totu9T deplina autenticitate a documentuluT se verifica nu numaT prin conformitatea'T cu cells mirciand, derti§iprin calcululti indictionuluT, carele se incepea in adeverti anti 9-lea dela 1 septembre 1385 inc6ce, adeca cu o lung tnainte de 3 octobre. Unti altd monumentd dela Dant I din acella9T annti, anteriorti tnse luT septembre, este nun clopotti allti monastiriT Cotmena, de pe inscriptiunea caruTa d. A. Odobescu nT-a com- municate und admirabilu fac-simile to marime naturala, unde se citesce scristi pe und singuru rOndd circulard : BIANH11/111rOneuronlinchmiwinfigoBEOAAGIMONICHUNIfli1111MMIfilfhpilf0- 11AHPICIMIEMBHAAPHOMII, ElinTIS091THAIIKTIONH Adeca : o In clillele bine-credincTosuluT domno Ioand Dant voevodti a facutti acesto clopotti gTupa- onuld Dragom.rd fiTulti egumenuluT Dragomird. In annuli 6893 (1385) indictionulti 8". Asti-felit in 1385 Si chTarti pe la finea acestul annti, dintre ceT dour fiY aT luT Radu- Negru domnia Inca Dand, erti nu fratele set marele Mircea, dupa cumti s'a creclutti pene acumd. Se ne resurnamd.

STUDIULU II, 164. 129 De'nteTu clomnesce Vladislavg Bassarabti Si intemeeza mica monastire dela Vodita ; apoT frate-sets Radu-Negru cladesce pe unti plant maY grandiosg Tismena, unind'o totti-d'o-datg. cu Vodita; de acs fiTulg maY mare allg luT Radu, Dant-voda, face ambelord loca§uri intrunite maT multe donatiunT; in sferOtti Mircea... Dela Dana Si dela Mircea, din 1385 Si din 1387, s'ag conservato pene asta-clY inse§Y actele de donatiune. Ce se petrece der° cu maTestosulti turnt babilonico allg luT Grecenu? Unde'T annuli 12 92? Sicu atatti maY vertost, lIssandti la o parte maT multe altele, unde'T Negru-vodg cellti de pe la 1215 ? Cronicarulg substitug nesce ciffre imaginare in loci de annuli 1387, sperandg cl o sa se trecg. gluma in veciT vecilorg,siapoT tine-te ! Monastirea Tismena cu tote alle selle fiintezg. cella multi de pe la 1372, adeca de pe la inceputulg domniril adeveratuluT Radu-Negru; monastirea Vodita, ce-va mai vechig, datez1 ero0 cella multi de pe la 1362, adecg. de pe la inceputulg domniril luT Vladislavg Bassa- rabti ; ambele se datorescg maY cu semg., precumg ne vomit assicura maT la valle, stgruin- telorg fericituluT Nicodemti, devenitt to urmg. ells insu§T o figura mitologicg, derg carele egumenise acollo in faptg, intiung modg documentalg, sub patru principi successivT: Vla- dislavg Bassarabg, Radu-Negru, Danis -vodg. §i marele Mircea, de pe la 1362 pene pe la 14o6. Ecce totulti! S. vedemti acumti Si Cozia.

§ 54. ORIGINEA MONASTIRII COZIA. Acesta monastire procure, luT Grecenu urmat6rele isvOre : 1. 0 inscriptiune din 6809 set 1301 dela Mircea-vodg; 2. Unti crisovo din 68io set 1302 dela acella-§T, anume despre abalta dela Sgpatulg pent la gura Ialomiteip; 3. 0 inscriptiune tott dela vodg-Mircea din 6811 seu 1303. 1301, 1302, 1303, ce admirabilg. potrivelg cronologicg! In Archivulg StatuluT din BuccurescT se affla ce-va maT multi decatg atgta: insu0 actulg de prima fundatiune a Cozier. D. Gr. G. Tocilescu l'a data la lumina intregg, dupg cumg ina traduce vechYa condica a acesteY monastirT. Emelt : aEo cellg tntru Christosti Dumnedeg bung-credinciosulg Si de Christosti Tubitorulg Iong aMircea, marele voevodgsidomnti a t6t5. terra Ungro-vlachieY, cgtg din putintg m'amg ne- avoitg a urma ca sg proslgvescti pre Dumnedet, cellg ce m'a proslavitti Si pre scaunulti p arintilorti mel cu slavg. m'a ingltatt ; pentru acela bine amg voiti domnia mea a rcidica din atemellid monastirea intru numele sfintel Si de viueta incepet6reT Si nedespartiteT Troite, ne- azidita dumnedeire, tntru care imperatiT impergtescg Si tntru carea trgimg Si nemicarnd, gla loculti ce se chiamg Nucetg Tonga Oltg, ce se numesce Cozia etc.. ApoT datult : a La annuli 6896 (1388), indictionti 11,luna luT maTu 20A. 1. Asti -felYu Cozia, ca monastire, se radica din temellig de cg.tra marele Mircea cella multti cu vr'o dour -treT anni inainte de 1388.

1) F ila &olefin! Rominismulil) t. 2, 1871, p. 28-29. 17

130 ISTORIA TERRITORIALA Ce maY fact dero miraculOsele inscriptiud Si crisOve coziane alle luY Grecenu din 1301, 1302 Si 1303? Mircea cellil Mare a fostti to genere unti principe putina bisericosti; dera numaY catti despre Cozia, paternitatea acesteY monastirY nu i se pOte contesta. Traditiunea poporang, de acollo povestesce pane asta-dr, cumtl nemuritorult eroti, tnvinstl o data de catra UngurT, addormise obositti sub unti arbore, §i ettg. apparendu-Y in visa ic6na santer TrinitAtT §i poruncindu -Y a da inamicilora terreY o noun navalla: se scold, batte pe Magh Tarr, Si acollo unde era bine-cuventatula arbure innalta din recunnoscinta altarulti monastiriT. 2. Legenda e poesig., documentele sunt prozg., Grecenu nu este nici una nici alta! Ce'TSi maY frumosti, crisovuiti cella despre abalta dela Sgpatula pale la guraIalomi- teT.,pe care cronicarulti nostru ilia pune sub annula 1302, orY -cine 'la pOte vede in originala in Archivulti StatuluT din Bucurescr, deca'§Y va da ostenella de a cere pachettultl4o din alle. Cozier. EY bine, in loco de letula 6810 set 1302 se citesce acollo forte clarti annultl 6895 sea 13873. 0 nevinovata inghititura de 75 vere Si Yerne ! Dec. Grecenu era atata de dibacitl a desciffra crisOvele, apoY cesämaY vorbimti despre lectura cea cu multa maY incurcata a apisanielora. de pe clopote !... Inainte de a se funda monastirea Cozia de catra marele Mircea intre 1385-1387, essista cam totti pe acollo la satulti Callimanescr o biserica, pe care o cladise intre 1372- 1380 tatalti acestul principe: voda Radu-Negru. Biserica Si monastirea, Callimanescif Si Cozia, s'ati identificatti mar la urma, annessandu- li-se totti-d'o-data unti alto loca§ti de o origine analogs : Cotmena. Ecce unti pretiosti crisovti dela Mircea cella Mare din 20 malt 1188 : uCatr aii duhulti luT D-cled de ports, acestTa sunt fiir luT D-clett, precumtl lice dumne- a cleesculaApostolt, carora ceT TubitorT de dreptate urmandti Si cu nevointg. bung. nevoin- adu-se, viueta cea doritg. aticastigate ;celle pamentescr pe pamenta lassandu-le, catra acelle cerescT s'ati mutatti; fericitulti glasti de bucurig. audindt, pre care Si purureaillnvortl audi: venitT, blagoslovitir parintelur met, de moscenitT imOratia ce este gatita voue dela aintemeTarea lumiT; carora qi ea, cello tntru Christosti D-dea bine credincTosulti §i de a Christosti Yubitorula Iona Mircea, marele voevoda §i domna a tots. Ungro-vlachia, cata amY -a fosta prin putinta m'amti nevoita a urma : a proslavi pre D- Zeta cella ce m'a prosla- avita Si pre scaunula parintilora meT cu slava m'a inaltata ; pentru acesta bine amts vrutti gdomnia-mea de amg radicatil din temellid monastire tntru numele sfinteY de viueta incepe- at6rer Si nedespartiter Troite, nezidita dumnecleire, tntru carea imp6ratir imperAtesca §i a domnir domnesca §i tntru carea traima§ine miFama Si suntema, in load ce se chiamiiGalli manescitla -Oita,care mar 'nainte era satula boTarulur domnieY melle luT Nana Udoba, pre acarele cu dragoste §i cu multa oserdig. cu voTa domnier melle l'a tnchinatti monastirif ce as'a clisa mar sustt; Si arms maT adausa domnia-mea cate sunt trebuincrose calugerilora ce avorti locui inteacesta locW, de hrang. §i de imbracaminte: satulti longa Oltti, care a fosta a me 'nainteallti luT Cazanti, ce se numesce Orlescir, §i aka sata la Cricova, care a fosta amaT 'nainte allti luY Stand Halga§ti; amtt mar data Si mOrg. la hotarula Pitescilort ; Inca §i ala m6rtea grupg.nulur StancTu Turculti a mar data satulti ce se numesceCru,ia, ca sa fie

2) KO VALEVSKI, Stranstvovatel po suszie I moriam, Har- du szegubinaii, byd 6t pastyrei, byd i 6t koigo ezelovieka prie- paty, Petersb., 1846, in-16, p. 161. velika bolierina iii mala, vse da est monastirsko, eszczers i 8) V'sie blata poesiavtze tot Syratul dori do untie Jalo- 6t ptzel vare koliko se ehtiat nachoditi po tiech blata eta. u vnitzi po DIM" gifts li sia Beset uczinit po tieehzi blata, liat 6896."

STUDIULII II. 165. 131 a antimonastirir ; a maY inchinatti si alto bolarti alltt domnieT melle Stanclulti Balcovu la Ar- agesti mosia, care a cumperat'o dela Stefantt Taco, si cu vile,si aceTa cu vola domlieT- amelle; si alto loco erl acollo, care l'a dant)ude din porunca tutanit voeoodet; Inca si alts aloca totti acollo s'a impreunata cu locula lur Dude din hotarulti StancTuluT Vranti, care al'a data frate-sett Vladula, si vire totti pe acea parte in 4 locurT, una in hotarulti Caline- a scilortt, si 2 locurT la hotarulti lul Volco, si altulti la hotarulti lur Stanislavti Oreova ; si la a Rimnicti m6r5., care a dal oant.7 voevodd; si vile era acollo a inchinatti grupanula Buda, a dupd rota rdrintelutdomnietmelle Radu v o et, o d it; §imetochn in loculti Hinatescilort, care l'a a inchinatti Tatulti la Muria; aceste tote ce sunt maY sup disc sd fie slobode de tote das- a diele silucrgrile domniel melle; si 'Inca amts maT adausti domnia-mea si merticti dela cur- . teadomnieT melle pe totti annultt : gran Oleg 2 20; §i vinti dece buff, si dece burdusT de abranza, si 20 de cascavalle, si 10 vedre de mYere, si 10 sloT de cell, si 12 bucag de aba, a si 30o War de TiganT ; cg.tra acestea bine amit voitti domnia-mea sa: .fie monastirea `Cotmena u sub steipa'nire cu t6te celle ce sunt alle et monastirit ce s'a gisii mat sup; §i de acollo sa se stapg.- a nesca; era pentru vTuecuirea acestuT locasti intr'acesttfellu sa fig.: dupa asedgmentula a poperluT Gavriltt, orT-cate ella va aseda si va intemeTa, si neminea sa, nu fie sloboda a a scade sea a adauga macarti catti de putinti; 'Inca si dupd mOrtea popel luT Gavrilti sä nu a arbg.neminea void ca sä puna egument, nicl eti Mircea voevoda, nicl alto domna, carele abine va voi D-oleo a fi dupg. mine, nicr alit cine-va, numal frail pe care 'la vora allege a dintre densir dupa asedamentult popelluT Gavrila... (Urmezg. blaztemulti) Acesta cinstittt a chrisovits'a scristi dupe. porunca marelul voevoda Mircea si domna a t6tg. Ungro-vlachia, ala leta 6896, indictiontt II, luna lur malt 20". 4. Asa dero: 1. Radu-Negru, tatalo mareluT Mircea, fundeza o biserica nu departe de Cozia la Cal- limanescr ;

. 2. Acea biserica primesce apol mar multe donatiunr successive dela Dant Bassarabti, fratele si predecessoruld lul Mircea cello Mare; 3. Degia dupg, Radu-Negru si dupe, Dana Bassarabti se nasce a din temelian propriti disa monastire Cozia. Ecc6 in trey cuvinte nu numar singurula acta de botezt autentica,del-it pent si ca unt felTu de status ante partum anti acestur santti locast.

§ 55. ORIGINEA MONASTIRII COTMiNA. Ispravinda cu Cozia, O. venimtt la Cotmena. Documentulti de mar susti nY -o arretg, essistanda in 1388. Dupg. inscriptiunea de pe clopotula dela Dant Bassarabti, reprodusa in paragrafuld 53, ea avea pe la 1385 egumenti pe boiarultt Dragomirt. De candn inse? Aci'T cestiunea. In cronologia lur Grecenu, pe care nor ama addus'o testualmente, ni se spune ca: "(Mir- cea voevodtt cello de'nteTu a ziditt monastirea Cotmena in domnia la ieta 68o9v, adecg. dela Cristo in annuli 1301. De unde 6re luat'a acesta cronicarultl? Ella respunde cu gravitate: a Pisania monastiril arata si adevereza.b

4) Ma Socleatil Romlnismulil, II, 30, di acestti do-- ellu este trecutti numaitntr'un5 estraotd, si incit forte vitiosd. oumentfl dupA, Condica ceanouit a CozieT, t. 2, p. 2, undo fuse Nol Mil reproduce dupit Candies oea Teohiii, fola 17.

132 ISTORIA TERRITORIALA. trosT o pisanite! Celle desasurate cu cate-va rondurT inainte despre monumentele mirciane alle Cozier 1ise din I30I, 1302, I303, si despre crisovultt mircianti anti TismeneT pretinst din 1292, carT tote in realitate nu sunt decath de pe la 1387-1388, at probatti pone la ultima evidinta. cd uMircea voevodti cent de'nteTun alltt IIiT Grecenu nu este aka cine-va decatti purti si simplu nemuritorult Mircea cella Mare. Urmeza dero ca. si in pisania dela Cotmena, care asta-cIT nu se maT gassesce, trebuTa sd.fi fostti indicatti, ca si'n celle dela Cozia si Tismena, nu fantasticulti anntl 1301, ci unti altulti posteriorti cella putina cu vr'o opttt decennie. In adevert, noT avemt la mana, in asta privinta o diploma, care ni permitte a dobandi, ca si 'Axle aci, o demonstratiune dintre celle mar decisive. Primulti crisovti in Condica cea vechia a CotmeneT, conservata in Archivulti StatuluT din BucurescT la unti locti cu vechile condice alle TismeneT, Cozier, VierosuluT si maT multorti alte monastirT, este din12iunitt 6926, indictiontl II, adeca annulti 1418. MichaTu Bassaraba, urmasula pe trona si flu alit mareluT Mircea, associata la domnid de catra tats -seta Inca. de pe la 1 192 13 tncepe acella crisovtl cu urmatOrele cuvinte: «Eti cellti intru Christosti DumnecleU bine credincTosult si blagocestivulti si de Christostl Tubitorula si tnsu -mT stapanitorula 16. Michailt, voevodti si domnti a tOta Terra Romanesed aUngro-vlachier, dat'amti domnia-mea acesta pontneg, a domnieT melle amendurord mona- astirilorrx, carile sunt zidite de mould domnid melle §i de peirintele domnid melle: dela `Gozia a santd aincepet6rd de viuetti Trap, fi a santerunet-vestirt carea este dela `Gotmena etc.)) 2. Cu patru annT mar 'nainte, pe candti traia Inca Mircea, s'a facutu cella maT mare din celle patru clopote essistintT pene asta-dT alle CotmeneT, pe care d. A. Odobescu a cititti uringt6rea inscriptiune: fill 141/IA GThIM 11 XIBOHIVIAVIIIIIIM TP0144M fib AHI3 BB/IMAM 10 MIMI fiONOAM 4MHX1111/1fit:MEWL GILTEOPHGA GIB-MOHO UST SARA B11 S 151Ii WU. H HPII ilroy- MinGOCPPOM.13130/1BHIBM op 11 HOGIIMIBHIBMit GU. HGlifiPhilIBHIBMcuro 4X11.X111101111 NIYHIGTOPIL Adeca: In numele sante si de viueta incepetOreT TreimT, in dillele mareluT Io. Mircea voevodti asi MihaTu voevodti, s'a Pacuta acestti clopotti in annult 6921 indictionti 6 luna luT main, a sub egumenula Sofroniti, cu voia TataluT si agiutorulti FiTuluT si indeplinirea SantuluT Spiritt. Mestera Hanosti b. Clopotula ni spune cine a fostti Mihaitt Bassarabti, ert Mihaiti Bassarabti ni povestesce originea monastiriT Cotmena. Fiiti alai luT Mircea cella Mare si nepotti allti adeveratuluT Radu-Negru, elltiattests, forte limpede, ca unulti ce o sciea negresitt maT bine dectti orT-cine altulti, cumti-ca ambele monastirT Cozia si Cotmena se formasera absolutamente in acella-sr model. Reducendti acumti inscriptiunea cea cotmeniana a luT Grecenu la marginile veritatiT fac-

I) Diploma din 1418 In ENGEL, Gesell. d. Pal., 164.Di- ploma din 1399 In VENtLIN, 19.Diploma din 1415 In Archi- 2) InCondica Cotmenel,p.4, immediatil dupe acesta acid vulu StatuluT din Bucuresci, Documentele CozieT, rubrica mat urmezil, unit altulil dela Michell Bassaraba, carele Time netrebnieelorilnr. 171-216etc. Diploma importantA,din fiinda fara, data cronologteil, copistulil a push dela sine In 1392, tradusii, latinesee dupit Ina originals slavica inedita, cOdii, Mx& legatura, cu eorpula documentului, toll 22 iunia In BARITZ, Transilvania, t. 5, p.151, etc.Acosta prineipe, 6926 indictionil 11, multumindu-se a transcri ciffrele ce le despre care cronieele muntene piidesed cea maT adanci ta- scrisesse degia cu o paginA mat susu, desi dupa, testa astii, cere yi desrreirsk-siessistinta arias, se cam IndoTa Engel, diploma, nu este sincronica, Cucea-raltk,ci anteriOra, scrisA este mei tionata intrio multime de crisdve, emanate dela ellii anume Inainte de mdrtea luT Mircea cella Mare, pe Ands Mi- insusl si dela Mircea cella Mare. chaiii Bassaraba era IncA numal associate la domniii.

STUDIULU U, II 66. 133 tice, adeca la Mircea cella Mare, era nu la annulti 1301, si confruntand'o apoT cu crisovulu din- 18.183 noT lesne ne convingemti ca: 1. Radu-Negru, tntre 1372-1382, cladise unde-va longa Cotmena o biserica intocmai precumti totti densula facuse o aka la CallimanescT lOnga. Cozia ; 2. Pentru Cotmena, ca si pentru Cozia, marele Mircea a fosta, intre 1386-1388, fundatorulti cello ,din temellia. alla monastiriT in loch de o simply biserica. 3.

§ 56. ORIGINEA AIONASTIRII DELA CAMPULUNGIL SA maT urmarimti pe Grecenu in ultimula sea refugiti la ampu-lunga. Aci m'ssiunea analisel critice devine gingasa. ToCampu-lungeniT pene la unulti sunt in stare din ambitiune locals a se face punte si luntre pentru a scapa din sicura peire sacra umbra. a semi-cleului lorti Negru-voda cello de pe la 1215, multumita caruTa li este data a se Pali,in occasiunY solemne, cuma-ca. urbea lord va fi fosta Ore-candti, Pare scirea luT Dumneclet, capitala MuntenieT. ApoT chiarti dintre archeologiT nostri ceT maT cu vecla s'ati nemerita uniT, cart ati mersa cu intrepiditatea pent a cantari cu unti aerti seriosa :e in zestrea monastiriT Campu-lungula cupa de argintu a luT Negru-voda., numind'o cu energia: ,o cupa: cavalla4scci de cinci litre" 1. El bine, cu pericolulti de a supera pe frail MuscellenT, noT vomit cutecla a risipi males- tOsa lorti aureola. Campu-lungula inavutesce pe Grecenu cu urmatOrele treT argumente: 1. 0 inscriptiune despre descallecarea luT Radu-Negru in 1215 ; 2. U/1111 dipticti sett asa numitulti a pomelnictin cu datultl 1222; 3. Una crisovti relativa la satultl BadescT... Le vomtl analisa unulti ate unulti. MaT anteTu, o apisania. cu annuls 1215. Ea ametise la noT tOte lumea fara esceptiune: nu numaT pe d. Bolliacti, dera pens si pe unti istoricti de tallia reposatulul Iona MaTorescu, carele nu se temea se esclame: am? tins tare de inscriptia monastiriT din Campu-lu-nga!9.. 0 singura bagatelle a scapatti ca prin munune din vederea tuturora: neminT nu s'a in- trebatti catu-sT de putina despre epoca precise a famoseT apisanie.. Dateza ea ore chTarti din annultl 1215 ? As! Deca nu de atuncT, sä fie incaT din secolulti XIII? NicT atata! Macara din 1300, macartt din 1400, macara din 1500.... Nu, nu si nu! Miraculasa inscriptiune s'a sapatt din ordinea luT MateTu Bassarabti pe la 4 64o. Intre 1640 si 1215 aritmetica cea maY rudimentary numera pe degete unti intervallic de 425 annY. Socotindu-se cate trey generatiunT la fie-care secola, acesttl spatit de timpti ecivaleza cu nascerea si mOrtea consecutive a 13 nemurT.

3) AO, Gra EPISCOPULU MELCHISEDECU, Oratorio, Bueeu- 1845, p. 344, undo se mat potti gSssi la p. 355: o bail a Jul reseT, 1869, Sinaaarti, p. 64, este forte titliTtrerfi audit (lice:Negru-voda", apoi o Ines& a luT Negru- vod4 ", ¢i mat multe Monastirea Cotmena, gTudetulti Argeqii, ziditA, de Mireea- alto euriositAti. Cf. ARICESCU, 1st. Campu-lunguluI, 1, vodit, carele a domnit& 1383-1419". passim. 2) POI pentru mints, 1842, nr. 42, ap. A.RICESCU, 1st. 1) BoLuAcu, Itinerarirt, In diarulti Curl er6 Rom/Wen il, Campu-lungulul, I, 58. Cf. soLuAcu, loco cit., p. 342.

184 ISTOR1A TERRITORIALA. Annult 1640 depunendg b marturia despre annulti 12 I 5, ecce o duclata fontanel istorica. Insu-§T Grecenu ni spune: aRaduld voevodg Negrulti, care pisania monastiriT Campu-lunguluT arata cumg-ca o zi- dise maria sea in domnig. biserica de ming, §i surpandu-se, Xateru-voda o a prefdcutg, ara- atAndtt ,si in crisovulg mdriet selle, ce este acollo la monastire dela letii 7155 (1647), aprile 1, cumg-. ucd a fostg zidire (Intent la litg 6723 (1215) etc.)). Inscriptiunea cea in litigiti, sett maT bine dicendtt doue gemene, ambele dela MateTu Bas - sarabti, s'ati conservatti pent asta-dT. .Pisania d'assupra uelortt sfinteT monastirTD, dupa cuing nT-o communica tntr'o copia essacta d. C. D. Aricescu, sung. a§a : aIn dillele dulceluT crestina §i de Dumnedeti Tubitti cre§ting MateTu Bassarabti voevodg ui gospozsda ego Elena (§i (Minna luT Elena), cu vrerea lul Dumnedeg pusti a fi domng a cre§ting in Terra Romanesca §i intru mo§ia lul, carea este dintru Vnguria desaillecatd, adeca a inceput'amg a scrie de acestg. sfanta dumnedeesca biserica, ce este hramulg vladyczitzie a naszei bogoroditzie i prisno dievy Maria (templulg stapaneT n6stre nascetOrel de Dumnedet a§i pururea-fecTOreT Maria), carea s'a Inceputg ,si s'a zidita ,s.i s'a sgver§itii de betranuig ,si pre-mi- ulostivulit creginii Radulg 2sl- egru voevodg, carele a fostil din inceputg desaillecdtorg Zerret .Romd- anesd ,si din inceputa a fostii ziditg acesta sfanta dumnegeescd Lisericd, candg a fostit cursulii an- anilorg dela eAdamg 6723 (12 I 5), Si totti a statutti cu bung pace pen6 in dillele creOnuluT a Alessandru voevodg Ilia§ti intru a doua domnig, candg a fostg cursulti annilortt dela Adamti a 7136 (1628), atuncea tntru aceia-§T vreme s'a surpatti din voTa luT Dumnedeti in 1ioa de a sfintulti Ilie proroculti la medi-nopte, §i nicT o firosela nu s'a facutd ; tntru aceTa-0 vreme a deca a claruitt Domnulti Dumnedet pre acesta domnti bung §i milostivti cresting MateTu a Bassarabti voevodti i gospozsda ego Elena (§i d6mna luT Elena) cu domnia in Terra-Ro- a manesca §i tntru mo§ia lul,i fiindti §i maria-sea dintru acea rude, bunsi dintru acellti a nemtt adeverattt, socotit'a ca unit domnti bung §i milostivti ca sa. radice §i sa fug acesta sfanta §i dumnedeesca biserica, sa nu pera pomana acellorti reposag domnY betranT, §i a acestuT domng bung §i milostivti cresting MateTu Bassarabg voevodti i gospozsda ego Elena a (§i clOmna luT Elena) Inca sg. le fie de pomana, la sfantulg gertfenicti intru vecia nesever- a §ita §i de mare agrutorg inaintea feteT luT Dumnec,leg adeverata ; §i ispravnicg a fostg dupa a luerulti acesteT sfinte §i dumnedeesci bisericT Socolg clucerg de CornatenT, §i a nevoitg §i a acestg boertt intelleptt cu multa stradania §i cu tOta Anima pentru slusba domnieT §i intru a pomana domnu-sett, apoT §i pentru suffietulg luT ca sa'T fie de agTutort la infrico§ata glu- e decata; §i s'a inceputg de zidita acesta dumnedeesca biserica din fata temelliet In luna luT a iunie 22 de Mille, candtt a fostg letulg dela Adamti 7143 (1635), Si s'a seversitil in luna ll luT augustg in 20 de dille, letulg 7144 (1636)n. EccL din puntti in puntti celebra pisania! Ea ni offers o teoria intrega: nu numaT impune luT Radu-Negru annuli 1 2 I 5, derg Inca, pentru a fi consecinte cu ideTa fissa a colonisariT din Fagara,g, maT traduce in titlulti prin- ciartt a Ungro-vlachia a prin p din Ungurig. descallecataa3. Toth in monastirea campu- lungena, d'assupra u§eT celleT marl din intru, se mai affla ur- matOrea inscriptiune analog-5. ero§T dela MateTu Bassarabti : aU imia Ouza i syna i sviatago ducha (in numele Tatalul §i FiTului §i Santului Spiritg) a amin, in dilltle dulceluT cre§ting §i de Dumnedeti Tubitti cre§ting MateTu Bassarabti voe-

8) Acestll model de a traduce pe Ungro-vkiehia, mostenitli In Ma SocietIti1Rominienfold,I,163: Petraeeu voevodd dela grammaticil lul Matelu Bassarabii,netntimpinil, adessea si domnti a tOtit Terra Romanesed dentru Ungurid desecilde- In condicele romitne din seeoluld treeutti. VecIT bund era unit catti...0 11IateTu Bassarabti, Petrageu cella Build, desealle- erisovd din Oondiea VieroeuluT, repr °dud de OR. G. TOCILESCO call din Ungarid!

STUDIULU II,156. 136

4VQdtl si d6mna luY Elena, cu vrerea luT Dumnecleti push a 11 domnti crestinti in mosia luY, adeca scris'amtl de acesta biserica ce este hramula uspenieT presviatiei vladyczitzie naszei bogoroditzie i prisno dievie Manua (addormiriT pre-santeT stapaneT n6stre nascetOreT de a DumnecleO si pururea fecT6reT Maria), care o a zidiiti reposatulg egru-voevodg candg a fostll avelitulg dela Zdamg 6723 (1215), §i a statutt cu bung. pace pone in cialele luT Alexandru a voevoda Mast, fost'a letulti 7136 (1628), atuncea s'a surpatti, era dem a daruitti Dum- nec).eo pe crestinula Bassarabh voevodti i gospozsda ego Elena (si d6mna luT Elena) cu a domnia intru mosia luT, socotit'a ca unti domnti milostivti ca sa radice acesta biserica damn., aca O. nu pera pomana mosilora, pentru ca a fosttl si maria-sea dintru acea ruda bung. si a adeveratal si ca sd fie si domnieT luT de pomand la santula si de mare agTutortl inaintea feteT luT Dumneclea intru vecia. amino ; dupa aceTa si acesta ce se Mice Dolgopolti (Campu- a lungt) sä fie Tertatti de vaml de pane, sd nu dea vamd domnesca.; asisderea si oraseniT a sa nu dea vama de ce vorti vinde, dupa cumg Yertag au fostit de reposatulg Radulg Negruld avoePodil,ficumu scrie in dirge celle betrc2ne, asisderea sa. fie Tertati si de domnia mea; era cine a nu va intari, sa fie procletti si anatema; si s'a inceputti acesta sfanta biserica din fqa teme- «lid in luna lul iunie 23 de Ole, dela Adamti trecutT annT 7143 (1635), si ispravnicu a fostti dupa lucrulti acesteT sfinteT biserice gYupants Socolti cluciarulti de CornatenT, si a voita si acesto boTerti cu t6ts anima si eu totd stradania, pentru slusba domnu-seti si pen- a tru suffletula luT, ca sA'T fie de agTutora; si s'a seversitti in luna luT august11 in 20 de chill; a Carla a fostti letulti 7144 (1636)6. MaT pe scurttl, clucerulti Socola Cornatenu, insarcinato din partea luTiVlateTu Bassarabti cu edificarea a din fata temellieT n a monastiriT campu-lungene, cad din primitiva zidire se pare a nu maT fi remasti petra pe petra, s'a crecluttl datorti, a pentru slusba domnu-seti si pentru suffletulti lulu, a scri in drepta si 'n stanga annula 1215. Face, maT repetima Inca o data, renumitapisanici in doue ediliunT din acella-sT annti 1636. Ca ce felTu de basa. sciintifica 'Dote sa puna unti istoricti pe nesce assemenT jamanutnellte ? Trecemtl la a pomelnica n. Dipticele, anti cgrorti usti este totti asa de vechTu ca si insa-sT essistinta religiuniT cre- stine, potti constitui, in cast de a fi autentice si sincronice, o fontana istorica dintre celle maT pretiose. Deca noT amti ave in realitate untia pomelnicti de lemnti facutti chTartl de Radulti voevodti Negrup, dupa cumti pretinde Grecenu, si deca arnt gassi acollo scristi cu o mans contimpurena annulti 12 2 2,anti trebui cu void sea fara void sa ni plecama fruntea cu re- semnatiune. Din nenorocire inse unit documentu de acesta natura nu se vede nicairT. Prin intermediulti d-luY C. D. Aricescu, ecce ce ni scrie inteo epistola din 14 maTu 1872 intellegintele institutorti campu-lungent d. G. Badescu: aPomelnicula de lemnti vechTu fiindti stersti, Varna gassittl transcristi pe o chartia pusa in ramu; pe densulg nu se afield alte pers6ne cart au o importanta istoricd., dectitit egru, ala- s tau Bassarabu §i Mena )6mnas Dipticulti s'a acuta la 1 215, si tot-usT nu s'a inscristi inteinsulti nicY unti Domna pent la 1640! Unti Vladislavti Bassaraba, unti Mircea, unti Negoia, unti MihaTu, n'atl capetata macarti densiT on6rea de a figura inteunti coltusorti alla.turT cu « Domna ElenaD. Este evidinte ca unit assemenea a pomelnicti de lemnti n nu s'a pututtt nasce, ca si apisa-

4) nntsmt, tber Diptyoben, Negrologien eta. imMittel.anticinith olinitiehnes, Paris, 1865, in-8, verbo: diptiques alter, Gratz, 1865, in-4. MARTIG_EX"Dieti011nall3 des eta.

136 ISTO1tIA tERRIToRIALA nia' de maT susti, decata eroqT §ub domnia luT Mate Tu Bassataba, total prin zelOsa: Ustra danian a vre -unuY clucera Socolti Cornatenu. SI se noteze bine ca. annulti 1222 nu se citesce nicT decumti in acesta dipticti, fiinda o propria nascocire a luT Grecenu, silita a potrivi o ciffra care sa. nu fie tocmaT 1215 din a pi- sanian, dera cam aci pe aprope. EcceSia pomelniculti a! Ore ce maT remane? Grecenu maT mentioneza :a unti chrisova allit monastiriT Campu-lunguluT pe mo§ia Ba- descTb. De canda qi dela cine? Acesta se limuresce dintr'unti aka passagTu, pe care de assemeneani'laimpart4esce stranepotula cronicaruluT : Chrisovula din 1352 (686o) alla luT Necolae voevodti Bassarabti cellti de 'nteiti, sin a Alexandru voevoda Bassaraba, fecTorulti Negrulur voevodti Bassarabti, prin care da mo§ia BadesciY sa fie a monastiriT ampu-lunga n 5. Nicolati Bassarabti, frate cu Vladislava Bassarabti Si cu adeveratula Radu-Negru, adeca. cu tatalti mareluT Mircea, a fostti in realitate unulti dintre fiiT luT Alessandru Bassarabtil precumti o demonstra. lespedea 'T mormentara din 13666. Grecenu inse nu se multumesce a constata acesta, veridica. filiatiune, ci merge Si maT departe, gassindti o aka. imaginary, pentru insu-§Y betranula Alessandru Bassarabti :a fedora NegruluT voevodti n, Aci cronicarulti s'a prinsti in cursa de bung void. Deed Negru-voda era tatala luT Alessandru Bassarabti, atuncT cata sa fi domnitti cellti multa pe la 1300. Unde'Y dero ion pentru unti a1VIircea voevoda cella de 'nteTu a la 1301? Unde'T Negru-voda cellti de pe la 1215 ? Dela 1215 pent la 1300, nu cuma-va acesta noti Matusaela sä fi qesluttl pe tronti aprope unti secolti? Ecce in ce namola impingepe Grecenu nenorocita'Y teoromania! Cine anume a fostti tatala luT Alessandu Bassaraba, acesta se constata intr'una modti nereciisabila. Regele maghiara Carola-Roberta, povestindti terribila battaia pe care o patise dela 01- tenT, nT -o spune fOrte categoricti intr'o diploma din 1332: uin terra transalpina per Baza- rab, filiurn Zhocomery 1. Nemicti nu p6te fi maT netedti! Cumti-ca 73azarab dela 133o n'a fosttl altula decata Alessandru, acesta se scie cu o precisiune matematica din cronica ungara c.ontimpurena. a luT Ionnti de Kikullews, dintr'unti acta erW contimpurena dela imperatult serbescti Stefano Duanti9, etc. Ada dera Alessandru Bassarabti a fostti fiTu and luT Tugomirti Bassaraba, despre care in annalele nOstrestntotT istoriciT modernY aT RomanieT in deerta vetT cauta o singura. sillaba. In calitate de Bass- arabit, precumu amts maT demonstrat'o, eT tog ati fostti egri, intoc maT ca §i celle trey capete din rebusulti lora eraldicti; dera nicT unuTa dintr'in§iT in specia nu se p6te attribui fundatiunea StatuluT Muntenia, a caruT essistinta in banatulti SeverinuluT nu s'a intreruptti nicT o data dela ins1.-0 colonisarea romana a DacieT.

5) Revista RominA,II, 252. alpinus... qui tempore quodam Caroli.Regis...rebellaverat et 0)Apud.§INCAI,I, 629. per multatempora in rebellione permanserat.' 7) FEAR, VIII, 3, 826. Ap. mAncov, Istoria srbko ga naroda, Beograd, 1858 8) ED. SCHWANDTNER, I, 217: .41e.vander Waiwoda Trans- in -s, p. 43.

STODIULU II, f 8i. 1g7 Profitanda de amenuntele de maY susu, noT putemtl restabili ad urmat6rea genealogic documentata a Bassarabilora, incependa dela tatalti luT Alessandru Bassarabti pent lama- rele Mircea Si insemnanda in parentesT cu ciffre provis6re durata domnielora :

Tugomirii Bassarabli (1300)

Alessandru Bassarabii (131x -1360)

I Via dislaves Radu-Negro Nicolaii Bassarabii Bassaralni Bassarabti (1360-137x) (137x-138x)

Danis Bassarabli Mircea Bassaralni (138x-1386) (1386-1418)

Danis Mihaiu nazi Bassarabti Bassaraini Bassarabis Dintre totY acestiTa n'a domnitti numaT Nicolati Bassaraba. Dupa ce amti allest neghina din grail, aruncanda acuma la o parte ceTa-ce appartine d'a- dreptula luT Grecenu, luT Cornatenu sea unora calugerY §i logofetT din timpula luT MateTu Bassaraba, noT lesne vomti pute restitui pura veritate istorica in privinta monastiriT dela Campu-lunge: 1. Fundatora allu eT a fosta Radu-Negru ; tote datele concurgti in unanimitate la recun- n6scerea acestuT faptt; inse nu vre-unti Radu-Negru fictive de pe la 1215, ci tataltimare- luT Mircea, principe realti dintre 1372-1380, a caruia memoria s'a conservata deassemenea, ca generosti donatorti de orT-ce templu, in originile cellora-l'alte trey antice loca- §urT alle MuntenieT: Tismena, Cozia Si Cotmena ; 2. Pelle a nu aye o monastire in intellesula propria anti cuventuluT, adeca. inainte de 1372, ampu-lungula cats,safi avutti In locu-T o simpla. biserica, de Ord-ce Nicolati Bassaraba, unula dintre fratiT luT Radu-Negru Si unchTu alit luT Mircea cello Mare, IT daruesce mo§ia Badescil intre 1350 -1366.

§ 57. RESIMiTII-DERPRE RAM GRECENU. In§iranda intr'o ordine cronologica. vechimea monastirilorti muntene, dupa almao docu- menteza actele celle mat autentice, noT avemti : 1. Vodita sub Vladislava, 1360 -72; 2. Campu-lunge lsub 3. Tismena Radu, 1372-80; 4. Cotmenalsub Mircea, 1386-87. 5. Cozia Sa, nu se treca cu vederea cg. maT tote sunt peste Oltti sea aprOpe de Oltti, Si totepe acollo in aceTa-§T epoca. voma vede maT departe o monastire la Prislopa, unt schita la Motru, una altula la Gig, Strugalea sea StrehaTa etc. Classicula Polibia cjiceacuerrorile unuT scriitorti trebuT considerate totti-d'a-una dintr'una duplu punto de vedere: scusabile decd decurga din nescire,§i neTertate la casts de pre- cugetare. 1.

1) Lib. XII. 18

138 1STORIA TERRITORIALA Cumti ore O. gTudecama pe Grecenu ? Pentru accreditarea fantasticuluT Negru-vodd de pe la 1 2 157 end gramddesce cu profusiune vr'o decd probe, §i tote sunt false. Errorile luT Grecenu intrunesca conditiunile uneY sisteme premeditate, a carila prima inspiratiune IT va fi venitt dela veunti crisova sett vr'o pisanid a-k-t'orntiOnu, inflorite apoT de cdtrd densula cu fellu de fellu de variatiunT. Asa, de essemplu, insu§T aclucerulti Socolan s'arti fi speriata de a attribui unuT Negru- voda, de pe la 1215 fundatiunea Cozier, despre care pent §i callaoriT arabl din timpulti luY MateTu Bassarabti scieati forte bine cd fusese claditd de cdtra marele Mircea. a Amti ispravitn cu Grecenu. Vomti analisa aTurT documentele municipale alle Campu-lunguluT, cart ni vorti procura occasiunea de a constata in privinta luT Radu-Negru o alto, specid de impossibilitati istorice, uncle maY posna§e decatt chiara celle emanate dela Grecenu. Bund-Ord crisovuladespre satulti Mataula-de-gTosti of sud-Muscellti., confectionatti totti in epoca luT MateTu Bassarabti, mentionezd intre celle-l'alte: Cartea reposatuluT Negru -vodti, care a fosta dnteTu descallecdtorti ferreT, §i a filu-sea aVlada voevoda, §i cartea luT Vladislava-voevoa, si cartea strdmo§u-sea Bassarabti voevoda, §i a ginere-sea Alexandru voevodti, §i a nepotu-set RaduluT voevoda, §i cartea luT ,Gavrila voevoda, §i cartea betranuluT Mircea voevodti, §i cartea luT Alexandru voevoda, .§i a nepotu-sea Alexandru voevoda, §i a fiTu-sea Alexandru voevoda Ilia§a etc. etc. etc.» b. Una premia pentru cine-va desciffra acesta orrore, cu stramo§T peste nepotT, cu ginerT peste fiT, cu Alexandriepeste Alexandri! Si totu§T, precuma o vom demonstra maT la valle in monografia Campu-luntuluT, cam de aceTa-§T natura, cella putina in cestiunea luT Negru-voda, este intregula archiva municipalti din capitala MuscelluluT. Aci, pentrtt a completa epizodula, nu ni maT remane de purificata decata personagTula atAtti de simpatico alla primuluT egumenti din Tismena.

§ 58 LEGENDA ArDELENX DESPRE SANTULU NICODEMU D. Bolliaca, alle c1ruTa desse escursiunT archeologice in tOta terra T-atipermisti a vede si a audi multe, dice intr'una din operele selle : .Affard de santula Nicodema, contimpurena cu Radu-Negrulti) pe care traditiunile illy vorti Romania §i pdrinte alio BisericeT Romane, nu maT cunnOscema nicT unti santa Romano 1. D. Bolliacti fiinda din numenda acellora ce militaserd altd datd cu multa entuziasmti pentru una Negru-vodd de pe la 1215, ecce dero fericitula Nicodema dela Tismena stramutatt catra inceputula secoluluT XIII, de§i insd-§T monastirea s'a fundata abia peste o sutd §esse- decT de annT maY in urma! Eruditula episcopa Melchisedeca dela Izmaila, ce-va maY sobru in calculi cronologicT, ni spune la rOndula sea :Monastirea Tismena, fundata de santula cuviosula parintele nostru

a) PAUL OF ALEPPO, The travels ofIlfacarius,Londen, 18361 p. 17: Se mat preiinde, coma -ca ant fi foga Rominfi unit in-4, t. 2, p. 340: ,,Mirtaja Voivoda, who built it together with santil Nicodema, pe care d Bolliaca 211a face contimporanti its church."Autorulti se informase chTar5 dela calugariT din cu Radu-Negrula ; aro trebui inse a decide maT anteTu de Cozia, pe carT ilvisitase indafadupit mertea luT MateTu Bas- tote cella putinfi epoca acestuTproblematica principe, pe care sarabil. cronologia nestra ilia stramuta mereil din secola in wog', b) TEULESCU, Doeumente istorice, Bueureset, 1860, in-8, eels ce arunca, negresita, o obscuritatesi maT mare assupra p. 84-90. imaginarilora stintl mined din timpula sell. Unit Nicodemti a Monastirile inehinate, Bucuresul, 1862, in-8, p. 10. fostit, In adeverti, egumenti allil monastiriloril unite Tismena 1tVodita din Romania cea mica sax Vladislava-voda si sub 2) A mea Istoria toleranteI religiose, Bucur.,1868,in -8, nepotulit sea Mircea cello Mare."

STUDIULU II, % ss. 189 Nicodemti la 1313 smaY adaugandti apoT tntr'unti alai passagYu, curnti-ca totti acollo se pastrezd a unti degett n din perdutele m6sce alle primuluY stareta3. SAvenimti la adeverult istorict. O cronicutd rimata din secolulti trecutti, scrisd peste Carpag de catra unu caluerti dela Prislopa din terra HateguluY, attribuindu tom fericituluT Nicodemn fimdatiunea acesteT mo- nastirT, copprinde tntre altele : ,0 Prislopti! Numite locti, a Cumtt fuse§t flede norocti! Ba etc bine mil fostti norocitti, gCad sfantula Nicodimti aid s'a sald§luita, a Si Anteitl sfantulti Nicodimti mie ,MI-a pusa temellie, (Care std, de vecurl multe Acumtl de 6ment trecute : Mal 'nainte cu multI anni aDe domnia lul Matia§ti cratu ; gCa acestut pre-cuviosu pdrinte §i sfinta apela Dumnesleti Domnuld i s'a vestitti a Loculti pi§dt6relora 4 alit gasescd aSi acollo monastire sit zid6sca; a Si to Terra-Romanesca preste munte gA trecutasia cercatti locuri multe, aDe 0-a tocitit tolagulti de fend a Privindti pe plmenta §i pe certi. aLoculd cello allesti mat Antal a Este In Surtucti susti pe Gild: Acollo pescerd a gasitd. a Si intrInsa tota s'a sald§luita, It Care pescerd §i pen'acumti se glsesce a .5'a sfantulut Nicodimti se numesce. a Apol s'a dusts InVITA§i mat In Intru aPe0 la apa ce se dice Motru: Acollo putinti a condcita Si dupa vremt monastire s'a ziditti. aDe acollo s'a dusts spre Vodita, Unde't acumtt §chitulti Topolnita; gDupd, acesta pi§atOrele a gdsitti, ( Unclegisftnta lavrd Tismena s'a zidittt, ( Uncle §i m6§tele sfantulut se gassesctl a Si minunile t6te i se vestescti. Dect dela sfantuld Nicodimti s'a fdcutti Tuturord de obsce inceputti a In Terra-RomAndscd la munte zidirl, Biserict, schiturt §i monastirt. a A doua lavra Cozia Mircea o aridita, aSi sfantulii Nitodindi o a afintitii.. Ori de unde sifi luattl necunnoscutulti versificatorti ardelenn isvOrele selle, narratiunea de maY susti,affard de errOrea de a confunda Vodita cu Topolnite, este de o remarcabild essactitate.

3) Oratorlii, Synassar6, p. 47, 71. bine degia In Iudleetopografleo alto lui CONSTANTINU CAN- TACUZINU, reprodusti in, DEL CHIARO, Istoria della Valachia, 4) Cataraete, salturl de apd de pe stance, precumd sunt Venezia, 1718, in-4 ; de ass-meLea pe mappa OltenieT In acellea dela Tismena. SCHENDO VANDERBECH, Valachite cis-Midwife deseriptio, 5) 1?iarult1 Buolumulg, 1863, nr. 3, p. 12. 1720, to KOLOSERI, Aurarla Romano-daoioa, ed. Seyvert, 8) Positiunea ambelorti acestora loca§urT este indicatit forte Posonii, 1783, in-8.

140 ISTORIA TERRITORIALA. D. Bol liacti si episcopulti Melchisedecti, in ce se attinge de apostolica figura a fericituluT Nicodemti, nu aveati decata sä urmeze din litters in littera, modesteT cronicute din Prislopt, ceTa-ce arti fi fostti cu atata maT lesne celluT de'nteia, cu catt tocmaY d-sea este acella ce a scos'o la lumina.. Ea pune pe sema neobosituluT lucratora allti luT Cristo urmatorele creatiunT successive: 1. Prislopult din Hatega ; 2. 0 pescera. longs. Giti; 3. Unti schitti la Motru; 4. Monastirea Vodita; 5. Tismena. Despre ultimele doue noT avemti numer6se probe documentale. Edificanda Vodita intre 1360-1370, Vladislavti Bassarabti isT incepe actula de fundatiune, conservata in originalti in Archivulti StatuluT din BuccurescY, cu urmatOrele cuvinte: a Fiindti ca eti,cello in Cristo Dumnedea bine- credincTosulti voevodti Vladislava, din ugratia luT Dumnedeti domnti a tOta. Ungro-vlachia, ama bine-voita din inspiratiune diving. u a radica o monastire la Vodita in numele mareluT si cle Dumnedeti purtatoruluT Antonia, gascultandil pe onestulit intre monachl Nicodemg, incatti dela domnia-mea sä fie pornire si do- a natiune, era munca lut kir Nicodemg si a calugerilora seT etc." /. ApoT inchilia: a Dupa m6rtealuY kir-Nicodemg, nicT Domnula, nicT metropolitulti, nicT altiTs6. nu fie li- uberT a pune egumenti in acellti locasti, ci dupa cumit va gce ci va regula insu-§t itir-Nicodemg, a asa sa fie etc. D8. Acesta s'a intemplata, precumtl amts maT spus'o, nu la 1215 set la 1313, ci intre 1360 137o. La 1406 fericitulti Nicodemti traia Inca, fiindti in capulti TismeneT, de-multa unificate cu Vodita. Eccece dice unti crisovti de atuncY: a Eti Io. Mircea, marele voevoda si autocratulti domnti allti toteT terre ungro-romAne §r , de peste muntY, Inca si allti terrelorti tatarescT, allti AmlasuluT si anti Fagarasului duce, si ualla banatuluT de Severinti domna, si pe ambele laturY pe ton, Dunarea pene la Marea cea a mare si peste orasula Silistria autocratti, da domnia-mea act sta porunca domnesca ruga- a toruluT domnieT melle lut popU Nicodemii, ca nemint sii. nu cutecle a pescui in apa (ismend etc.), 9. Inchiaiarea suna: a A fostti acesta in annula 6915 (1406), anda me duceama domnia-mea la Severinti in- utru intelnirea regeluT, si amid agTunsa la monastire in 23 alle luT noembre cu tog eguthe- a nil monastirescY si cu tog boeriT etc."10 0 ultima urma despre upopti Nicodema b ne intimpina intr'unti acta din 1410 ". Putina dupa aceTa ella cat, sa fi muritti. Intre 136o-1410, in cursa de cincT-decT de annY, in tote actele TismeneT si Voditei

7) VENELIN, 6: Ponerse az izse v Christa Boga blagoviernyi 9) lb., 22: Davat gospodstvami sie drizmo gospodstvami voevoda Vladislav, milostit bozsiet gospodin v'sei Vingro- molebniku gospodstvami popu Nikodimu, iako nikto da se ne vlachii, blagoizvolich po bozsiemu nastavlenliu v'staviti mo- smieet pokusiti da lovit ribt po rietzie Tismienski." nastyr na Voditzi v imia velikogo i bogonosnago Andonia, posluszav ozestnago v inotziech Nikodima, paozerse Ot gos- 10) lb., 23: I se byst v lieto 6916... gradisczu mi gospod- podstvami exod i prilozsenie, a s kyr Nikcdimoviem trudom i stvumi k Sieverinu da se s'tanu s kralem, to doidoch v mo- togo bratii." nastir miesietza noemvriia v 23 8 v'siemi egumeni monastir- 8) Ibid., 6: Po smr'ti kyr Nikodimovie da niest niky gos- skiia i s v'siemi bolieri gospodstvami." podar volen da postavi na miestie torn starieiszini, ni archi- erei, ni in ktoott kako reczet kyr Nikodim i kako oustavit 11) Candles NS. a Coed, t. I, p. 60-62, fn Archivulii Sta- takozi da dr'zstt." tulul din Boa arescl.

STUDIULU II, 169 141 figurezd in permaninta fericitult Nicodemti, cgruTa'T urmeza apoT in acesta dupla egumenig mar putint renumitult Agatonti 12. Verificata documentalmente in privinta cellort doue monastirT intrunite, cronicuta din Hategt se sustine nu mar putint in respectulti PrislopuluT, allt pescereT de longa Giti §i allt schituluT dela Motru, deca nu prin testurl diplomatice, incaT cu agTutorultl unort forte positive daturl de topografid. Pe la monastirea Motru, de§i edificatg.instarea'T actuala cu multt maT tarclit, essista totu§T pene asta-c1T o viigi numita a la Nicodimu, Si tott acollo se pgstreza din tats. in flu traditiunea loculuT unde se affla chilia santuluT 13. aPe Gin in susti, pe maneca SurtuculuTdice editorult cronicuteT n6strese formal o insulgi,in care se gdsesct Si asta-c1T ruine, §i traditiunea spune cgaci art fi fostti o bi- a serica mare, ziditg . inainte de Radu-Negru14; adeca, presuppunendtca in adevert a§a sung£ traditiunea, cdci chiarti in lipsa'T nt-aril aglunge ruinele, acea abiserica mare), se zi- dise anume sub fratele Si predecessorult luT Radu-Negru, Vladislavt Bassarabt, atuncT calla fericitulti Nicodemti venise in Muntenia. In fine, o vorba despre Hategt. Dupa arretarea vechilorti menee serbe §i a uneT cronice bulgare, loculti de nascere alit fericitulul Nicodemti a fostti ()rapid trans-danubiant Prilipti set Prilepti ", a§eclattnu departe de Ochrida intre Albania §i Macedonia, Si alit cg ruTa nume se pOte pronunta romanesce Prislepti set Prislopt prin intercalarea ulna s, intocmaT cumtl din lapis se face lespede, din acutus-ascuOtg, set precumt la vechiT Latinl se c,licea triresmos, du.smosus, cosmittere, poesnis in loch de, triremos, dumosus etc. 16. E naturalt cd fericitulti Nicodemtl va fi botezatt in cg lletorig cu numele patrieT selle cello anteit petecti de pdmentt pe care a venitti sg se stabilesca in strainetate. Prislopulti din Hategt este o legitima colonid nicodemiand a Prilepulul din Macedo-albania. Cronicuta ardelend maT mentioneza Inca santirea monastiriT Cozia sub mardle Mircea: A doua lava Cozia Mircea-vodI o a ziditil sfantulti Nicodimti o a sfinlitt1...D Acestt fapttl n'are trebuinta de confirmatiune: fundatorulti TismeneT fiindt luceferulti cleruluT muntent dintre 1360-14.10, parteciparea'r la consacrarea unuT loca0 de importanta Cozier decurge ca o firesca consecintd. A§a dero nu la 1215 dup. d. Bolliact, Si nicT la 1313 dupg episcopulti Melchisedect, ci anume intre anniT 1360-1410, sub patru BassarabT, dintre carT unulti a fostil adeveratult Radu-Negru, tatalti marelul Mircea, trdia in Muntenia fericitulti Nicodemtl, edificandt tern- plurT peste templurT in tow lungulti banatuluT oltent, dela Hategt pene la Dunare.

12) Condica HS. a Tismenel, in Arehivulii Statulul din eimum sextum, et insuper vocat Prilepiensem et myrobletam. Buouresci.VENELIN, 12 sqq., etc. Prilepiam in Vlachiam migrasse ibique ad mortem usque de- 18) Buclumulti, 1. cit., nota 4. gisse testantur spelunca et sepulerum sancti Art qui etiam- num supersunt in monasterio Tismana. Est autem hoe mona- ,14) ibid., nota 3. No1 ne fndouimu ciL traditiunea Ts, fi sterium uon procul a limitibus Hungro- Transylvanim situm, mentionfindil pe Radu- Ne9ru, ei va fi licendit purisisimplu: quod anno 1366 absolvit Vlathice Voivoda Radu seu Rudol- din mosT din strdmosT", eru editoruld va fi adausd apol delaphus."De undo luat'a Martinov ciffra 1366? Ea se depitr- sine unit nume princiard. t6za de veritatea istoricitnums,i brit cuveo patru-cineT ann!. 15) MARTINOV, Annus ecelesiastieus gram- slavieus, 16). plEZ. Dtkammatik der romanisohen Sprachen, Bonn, Bruxellis, 1863, in-f., p. 326: ,,Prilep seu Prilepia civitas est 1836, m-8, t. 1, p. 266-7. FESTUS, De signification° ver- Serbite, olim eeleberrima regumque Serborum Bodes. Haec borum, ed. Daeerius, Amstelod., 1699, in-4,p.125: Dusmo- itaque urbs patria fuisse videtur Nicodemu, quem auetor a- so in Imo apud Livium signifieat dumosum locum, antiqui nonymus Historhe Bulgarite inter sanetos recenset, ordine de- niceinterserebant s litteram."

142 IStORIA TERRITORIALA

§ 59. LzurrpA MUNrENA DESPRE SANTULITNICODEIITI Pentru a completa daturile documentale sincronice despre fundatorulti TismeneT, ni pOte servi fam6sa calletoria a luT Paulti de Aleppo, scristt arabesce pe la 1657 si tunnoscuta d'o- cam -dath. numaT dupa, o traducere anolesd. Ignoranttl in culme, dera observatora forte scrupulosti si narratora forte veridica, acesta Siriant visitase, an societatea patriarculul Macariti de Antiochia, aprope tote monastirile muntene, essaminanda monumentele si cullegendti traditiunile. In privinta petreceriT fericituluT Nicodemt la Motru, ellt se unesce cu relatiunea cronicu- teT ardelene ea: gApoI s'a dusti In 16rra si mat In tutu .Penh la apa ce se slice Motru, vAcollo putinti a conlcittl RFfdupd, vremT monastire s'a ziditti D. Paula de Aleppo dice: cc Monastirea Motru se considers ca maT vechia decato Tismena, cacT santula Nicodemt a fusese cella anteru omit ce venise a locui acollo tntr'o cuvi6sa solitudine, apucandu-se a acladi o biserica, si numal cu multa timpti maT in 'Irma tottl densula s'a dust de a ziditti *Tismena n1. Dort partea cea maT curiOsa si cea mai instructiva din narratiunea luT Paula de Aleppo, este viueta fericitului Nicodema, asa dupe. cumtl T-ati povestit'o caluOriT. Ecce: aNicodemtl se nascuse dintr'una tats, Greco, originarti din orasula Castoria, si dintr'o mums. Serbs. Fugenda din casa parintilora, ella veni ad prin inspiratiunea unul angera, a carele'T indica sub culmea muntelul locult cella maT bunt prin abundinta peraelorti 2. At- atacanda stanca, ella isT sfredeli singurn ochilia,in care asta-41 te potT urca numaT cu a- agIutorula funilorti, si se vesti apoT prin minunT. Sossindti in orasula Buda, resedinta rego- lui unguresca, si predicandu-T legea luT Crista, principele tT respunse: o se, te credt, deco, veT trece intactU printr'unt mare foci, cu Evangeliula sl cu vestmintele telle. Aprindendu- use focula, samtula a trecutti prin ella, de'mpreuna, cu diaconulti sea. AtuncT regele T-a data scumpe daruri, tntre carT treT-decT de sate, si T-a maT accordatti marl agIutore pentru con - a acestel monastiri, la care NicQdemtl cells anteTu a lucratti si a radicat'o. Nu a maT putina si cnezula serbescti Lazard i-a daruitti unti mare t>i cu sesse-decT de sate aimpregiura, era domnulti muntenescti I-a conferita totti venitulti vamalti din cerculti mo- anastiril, pe longs maT multe alte darurT. Regele ungurescti iT maT dede o grea cadelnija a de arginta, care ni-a si fostti aretatd, avenda turnurT in forma castellulul din Buda...D3.

1) The travels of Nacarins, II, 359: Motro runs close Cred answered him: I will light up a great fire, and if you pass by the convent, and supplies it with water. This convent is through it, with your robes and gospel unhurt, I will believe reckoned be more ancient than that of Tetsimana : for St. Ni- you. The Saint did so: he passed through the fire, together codemus was the first person who came to live here in holy with his Deacon, who all the while threw incense: and, for retirement, and set about the erection of the church. A long this, their belief in him was great. The OW gave him va- lime afterwards, he went to build the convent of Tetsimana." luable gifts, among which were thirty villages; and he be- 2) ,,Running waters" din Paultt de Aleppo correspunde custoNs ed on him great means for the construction of this con- ,,tisittorele" din cronicuta dela Prislopii. vent, which it was he who first laboured at and erected. The 8) Loco cit., 352: He ran away from his parents, andKniaz Aazar, or Lazarus, at that time sovereign of the land came to this place by the inspiration of an Angel,µ ho pointed of Servia, gave him a large city, with the sixty' villages a- it out to him, undi r the summit of the mountain, as an eligi- round it; and the Voivcde of Wallachia made him a grant ble spot for the aburdance of its running waters; said here, of all the customhouse dues within the circle of the convent, by scooping out the rock, he made himself a cell, to which besides confering on him many other benefits. The Crdl ab- you now ascend by the help of ropes, and performed gloat mi- ove mentioned presented to him also a heavy silver thurible, racles. Re went to the city of Bodom, the residence of thein the shape of the castle of Bodom, with its towers, which OM of Hungary, and preached to him the faith of Christ. The was shown to us."

STUDIULU 11,160. 143 In acesta frum6s1 legenda monastica predomnesce elementulu curata istorict. Castoria, de unde Paula de Aleppo adduce pe tatala santuluT, se affla putina maT sere suda in aceTa-sT regiune cu urbea Prilepti, adeverata patria a fericituluT Nicodema, incata nemica nu p6te fi maT firesca decata unti Grecti Castoriotti venindti a se stabili in Prilepti si casatorindu-se cu o Serba de acollo. Scena foculuT celluT mare din Buda este negresitt o fabula., dent acesta nu impedeca de a fi totusT forte documentall tnalta protectiune accordata. monastiriT Tismena din partea regeluT de atuncT alltt UngarieT, imperatula Sigismundu, dela care ea posseda maT multe cris6ve de pe la anniT 1418-1420 assupra differitelorti proprietag territoriale. Tzanila serbesco Lazard n'a data fericituluT Nicodemti aunty mare terga cu sesse-clecT de sate tmpregTuru Ddery ce-va cam pe aprope, cacT o diploma dela despotulti Stefant, fiTula acestuT principe, afilat6re actualmente chiaru in originala to Archivula StatuluT din BuccurescT, cu datulti din 1391, indictiona 14, dice intre altele: 0Ama eliberatti monastirile, Bandit fie-cariT dupa a sea demnitate, intre cart monastirt amg egcisitg yvi pe acelle din Prra Ronda-that, zidite cu agrutorulg tatalut mea", anume templulg Xre- acuratet de Dumnecleu ngscet6ret la Zismjna §i allg marelut ,Antonia" la Vodita.i asa der° metelele aloru celle din provinvia domniet melle fiindu astunse, ca §i altele, la o desever§itri uttare §i pustiire, a m'ama milostivitt domnia-mea de a le tnnoui si, intarindu-le cu credinta mea, a le inapoTa 44iselorti monastirT, si anume met6sele: Tribrodi, Hapovti, Dragevti, Crusevita cu Duhov- 41,Izvoretu, BaricT, Bichinu, Ponicva, Poporate; era aceT ce aa fostti 6menT bisericescT a maY 'nainte de pustiire, ori-unde s'art fi afilanda eT, sea in pamentula domnieT melle, sett «la UngurT, sa merga to libertate fie-sT-care la locula set, si neminT din dreg6toriT domnieT a melle sä n'aiba aT bantui sea a li lua ce-va, ci O. fie scutitT de globasT si de tote &rile dregetoresd; ero decd cine-va va fi fugitu din pamentult domnieT melle la terra unguresca a set in Bulgaria, fie allti met omit sea alla vre-unuT dregetora alla mea, si va fi petrecutt e acollo treT annY, sea duoT, sea unula, si va voi a se intorce in clisele sate bisericescT, acella sä fie Ebert a veni, affard numaT de ceT osanditT pentru crimele urmat6re: deca va fi lu- ocrata contra domnieT melle, sea va fi gefuitu pe dregaorula men, set va fi ucciclasti, sea Jura de celle sacre, sea este robt cumpe'rata cu pamenta, sea rapitora de fedora, unora ca acestia nu li se accorda libertatea aci fagaduita; era de va fi cine-va osanditti pentru eo alto -felTu de crima, atuncT sa -mY rapporteze despre ella economula cliselora sate ca sa-T clan credinta mea; acestea tote de maT susa se intaresco cu credinta si cu porunca dom- unieT melle, ca sa fie nestramutate si neclintite pentru cati timpit va trai popakir-Wicodcmg, precuma si dupa mortea lul to toti anniT viueteT domnieT melle, era dupa repOsarea, dom- e nieT melle etc.), S. Donatiunea venitulul unora \Tame de peste Olta este erosT anti fapta pe cata se pote de autentica, constatata printr'o lunga seria de diplome d'alle TismeneY, de carT sunt pline pachettele ArchivuluT StatuluT si vechTa condica a acesteT monastirT 6. Cadelnita cea daruita de catra imp6ratula Sigismundu nu maT essista., dupd cuma ne assicura. d. A. Odobescu. MaT pe scurta, affara de miraculOsa trecere prin rugi qi de essagerata ciffra a mosielora, tote celle-l'alte detaTurT din legenda luT Nicodema, asa precuma nT-o transmitte Paula de Aleppo, sunt de cea maT rigur6sa veritate istorica. 0 particularitate e fOrte remarcabila. Tismena n'a conservatu nicT unti actu dela Radu-Negru, ci numaT dela filu-sea Mircea

4) VENELIN, 20-30. 6)Unele s'ati aipublicatil tVENELIN, 121; fn Arehivii 6)Vell originalulit in a mea Archiva istorica, r, 1, 71. istoricg, I, r,'0;I, 1, 30; eta.

144 ISTORIA TERRITORIAL& cella Mare; nicT and acts dela tzarulti serbesca Lazara, ci numaY dela successorula set Ste- fanti; nicT unti actti dela tmperatula Sigismunda pene la 1410, ci numaT dintr'o epoca de- Oa dup.mOrtea fericituluT Nicodema. SitotusT se probeza documentalmente, chTarti prin diplomele celle in flinta, cuma-ca. Tis- mena avusese crisOve dela Radu-Negru, dela tzarula Lazard, dela imp6ratula Sigismundti inainte de 1410. Unde sunt elle si ce s'at acutti? Unica esplicatiune possibila a acesteT disparitiunT din Romania a maT tuturora actelora din secolulti XIV, pe canda celle din secolulti XV tott maT essista, sunt resbellele esterne si lup- tele intestine pe territoriulti muntenti intre I 38o-1400. Deca nu le putea pastra in mill-loculti turburariT generale o quasi-cetate, unti stancosa castella ca monastirea Tismena, apol cuma Ore sa nu le fi perduto particulariT! Ecce de ce dela Radu-Negrunu ni remane maT nicT unti monumenta graficti si numaT doue dela primula sett fiTu Dant Bassaraba, fratele si predecesoruluT mareluT Mircea ", era dela acesta din urma decd maT avema cite ce-val o buccata dintr'o suta, causa este multimea actelora din tndelungata'T domnia de aprOpe patru-clecT de annT. Ne intOrcema la fericitult Nicodemti. Multumita datelora de maT sust, carriera parinteluT cellora maT vechT monastirl muntene se reduce acuma la urmatOrea schita. Nascuta pe la inceputula secolululuT XIV dincollo de BalcanT in urbea Prilepti, din tata Greco si muma Serba, elld sT-a parasite parintiT, imbracanda haTna monacala si venindti pe la 135o dinc6ce de Dunare in Muntenia, cariTa'T appartinea atuncT, de'mpreuna cu maT multe alte localitatT limitrofe din Ardela, si o parte din terra HateguluT. Aci infiinteza mica monastire din Prislopa ;apoT pogortndu -se in muntiT OltenieT si eau- tanda prin stance si pescere unti loco maT potrivita pentru selbatcia traTuluT monastica, cladesce successivamente chilie, schiturT, biserice, monastiri, pe Giti, pe Motru, pe Vodita, pene ce se stabilesce definitiva la Tismena. Decisti a inalta unti locasti modelt, calletoresce in dreptasfnstanga, peste CarpatT si peste Istru, cersinda si obtinenda bogate agTutOre: in terra dela BassarabT, in strainetate dela Imperatulti Sigismunda din Ungaria si dela tzarula Lazard din Serbia. In fine, reusinda in tote, egumenesce in noua'T creatiune in cursa de vr'o cincT decennie, sub Vladislava Bassaraba, sub Radu-Negru, sub Dana Bassaraba, sub Mircea cella Mare, murinda centenarti dupa annult 1410, si remanenda ca apostolti alla propagandeT evange- lice nu numaT in memoria Romanilora, ci aprOpe in a intregeT ortodossie.

§ 60. UNU EVANGELIARif SLAVO- ROMANU DIN 1404. Paula de Aleppo maT adauga ce-va, pe care noT cat p'aci eramti sa scapamt din vedere. Pe la 165o se Oa Inca la Tismena unti tesaurti paleografict, a caruTa posteriora perdere este una din celle maT durerOse pentru ceT dedatT cultuluT suvenirilorti nationale. Paula de Aleppo clice:

7) Amiculu nostru d. Gr. N. Mann ne assicura tntr'ogi, 1373-1398 (!!!)." Arad cititu crisovult. Ellu n'are veldtu. To- cumit-eit la Eforia Spitalelort din Bueure seT s'art fi aflAndittusi dupit caractere paleografiee , ¢i maT allest dupt numile unit crisovt slaviett originalt dela Dant fratele lui Mircea boerilort din consiliult domneset : Colco logofiStit, Balea pa- cellti Mare. Grata amabilitittiT unula dintre eforl, d. Gr. Can- harniet, etc., ellii este de pe la 1426, nu dela Dant fiTuld luT taeuzino, amt v&lutt actult in cestiune, pe alit etre% dossit Rada-Negru, ci dela Dant Multi luT Dant, adeet nepott de ant anonimt modernd a mist In adeviirt urmitorea comic fiTu alit lul Radu-Negru fi nepotil de Irate alit ZuI Mircea notitit: Dupit cronologia turd(?) aeesta trebue sit, fie Dant cello Mare; unit principe, dela care in Arehivulit Statulul se II (71), predecessorult si irate maT mare alit lul Mircea I, gAsseset in originalt done erisdre, Intuit din 1424 si altult din fi a domnita dela 1376-1382 (7?), art dap& And' (I 1) dela 1430, ambele repro duse in a mea Arehiva istorioal I,1,19, 73.

STUDIULU IL 161. 146 (MU veclutt acollo unti antica evangeliara, scrisii in Ungro-vlachia de propria nana a a santuluT Nicodema, cu nesce caractere de o finetaadmirabila, in limba slavica, pe o fru- ((MOs.membrane, impodobitt cu argintt, §i la finea volumuluT avendti datula : 691 2)) a. Adeca.: annulti 1404. Repetima Inca o data: 1404. Pretiosula autografh se va fi ascunclenda asta-cIT unde-va in Russia sea in Austria, deve- ninda victima a lacomilorti archeologT, de carT se insotesca maT totti-d'a-una armatele de invasiune in interesulti asa numiteT spoliatiunT sciintifice....

§ 61. LEGENDA SERBO-BULGARA DESPRE sArtruciiNICODEMU. D. Gr. G. Tocilescu ni attrage attentiunea assupra uneT publicatiunT etnografice bulgare, apparute la lumina abia de cdte-va cline Si in care, resfoind'o la prima vedere, ne tntimpina o antic, ballads. relative, tntr'unti moda evidinte totti la fericitula Nicodema, de§i nu'lti numesce. Ecce subiectulti. 0 cadana tura., feta unuT puternicti emirtti, Tubinda pe unti vladica bulgarti recurge la violinta, tlltlrapesce, Mu adduce tntr'o giamia, illa forteza a imbrati§a mahometismula ; dery santula, push la strimtOre, invOca pe Dumneclet, cerenda usala scape ca se. mergd in Terra aRomanescti, srt faces acollo minuni, sa zidesca in fie-care sate ate o biserica, era. in orap monastirlD:

a Da si izlieznem of tuka, aDa si iotidem u Vlaszka, Da si s'tvorim cziudesa, ,Na 'sieko selo po tz'rkva, a A u gradove manastyr I. Dumneglet aude ruga ; o terribila furtuna isbesce §i culca la pamenta giamia de'mpreuna cu totT TurciT; vladica fuge; affaralt a§tepta diaconiT seT §i'la conduct departe, adeparte in aPrraRomcinscli.; unde ellu cladesce in fie-care satil ate o bisericci, era' in ora§e monastirY, §i'§i face a o mare glories n:

Ta go na daliek otveli, Ta ie napravil po tz'rkva a U Vlaszka na sieko sielo, a A u gradove manastyr, a Goliema slava stanalo )! 1. Acesta frumOsa ballads, care constitua partea ass clicenda epica din biografia fericituluT Nicodemti, nu este fara legamenta cua fuga dela parinp. din legenda luT Paula de Aleppo: he ran away from his parents)). SerbiT, ca Si BulgariT, conserve, traditiunT despre santula Nicodemti. Una este maT cu soma remarcabila, cad illti pune tntr'o directs legatura cu Radu-Negru. In districtulti serbescti alit CraineT, la distan ;a de vr'o doue-trey Ore de tergu§orula Cla- dova, se affld o bisericuta numita Manastiritza, a cariTa fundatiune poporulti de acollo o attribue aunuT saint Nicodemti D.

a) The travels, II, 353:the ancient Gospel, which he date, Six thousand nine hundred and twelve, so that it is now wrote, with his own hand, in Hungary, in an admirable fine two hundred and fifty three years old." character, in the Russian language, on handsome parchment. 1)CZOLAKOV,1351garskyl narodon shorn lk, Bolgrad, 1872, It is embellished with silver, andthe end of the book is the in-8, p. 343. 19

146 1STORIA TERRITORIALA D'assupra u§eT altaruluT se afila o vechia inscriptiune, din carese maT putea citi pene maT a-und-c1T cuventulti: pyworli, adeca:a Radu-vodd.D. ArcheologiT serbT, vorbindu despre Manastiritza, constata d'o potriva legenda poporand §i acea murala, dent confessa totU-d'o-data nescirea loru despre tine vortt fi fostt acelld santaWicoclemg §i acelln Raclu-vadd.2. Inca o observatiune, Si amd inchidiatt. NoT numimu pe fundatorulti TismeneT asanton, precumU int numesce Paulti de Aleppo, cronicuta din Hategt, d. Bolliacti, episcopula Melchisedecd etc. Sa se noteze inse ca RomaniT, natiunea cca maT putintt bigots din lumea intrega, nu l'aq canonisatti nicY o data, precumli n'ai'l canonisatti absolutamente pe neminT, ci degia cu multti maY tarclitt, santitu gata dela BulgarT §i dela SerbT, poporele celle maT dar- nice in materia paradisuluT. In actele TismeneT din secoliT XIV, XV, XVI, -ellU este cunnoscutti, Cara nicT o calificatiune de sanctitate, sub modestulU epitetti de a popti-Nicodema A, ca Si successorulti sett popt-Agatontn)luandu-se cuventulu popti in intellesula primitive de pcirinte, itcimcac, fie pre- utti, fie caluerti. Abia in cartile nOstre liturgice moderne flu gassimu mentionatu cu calificatiunea de: a Nicpdimti ccllIsantitan,dupa cumti ne informeza d. Dr. Barbu Constatitinescu. In ,Vieutele Santilordo nicY o vorba! Ne oprimu aci.

§ 62. REISMIATij DESPRE SANTUL6 NICODEICIL Amudemonstratti epoca fericituluT Nicodemti prin acte contimpuranesiprin traditiunT topografice. Prin acte contimpurane pe prima linia, §i prin traditiunT topografice mime pe tint plane secundarti, admittendtt pe aceste din urma unicamente in mesura conformitatiT lore cu celle de'nteTu. Actele contimpurane, adeca valabile prin propria lore greutate, sunt: 1. Crisovulti lul Vladislavtl Bassarabti dintre 1360 -137o; 2. Crisovula principeluT serbesctl Stefano din 1391; 3. Crisovulu mareluT Mircea din 1406; 4. Evangeliarulti slavicti alla TismeneT cu annultl 1404, etc. Traditiunile topografice, admissibile prin perfectulU ion accorda cu acte contimpurane, sunt: 1. Legenda despre fundatiunea PrislopuluT; 2. Legenda dela Motru ; 3. Legenda din PaulU de Aleppo; 4. Legenda dela Manastiritza; 5. Meneele serbe etc. Resumatulti sinteticu este ca Negru-voda., a caruTa 'nand drepta a fostti in adeverti fericitulti Nicodemu in organisarea monastica a MuntenieT, §i maT allesti in creatiunea clas- siculuT locap dela Tismena, e purti §i simplu tatalti luT Mircea cello Mare.

2)nitnnl'sva',Manadirt TI &bill in Glasnlk, XXI, 37. in-f., o opera rarissima in 2 tomT, din earTunula in Bibliothea Publics din fag, AIWA in Biblioteca Seminariulul din Bucu- I)MITROPOI.ITU DOSIITU, A. synaxarulni carte' Ia§T, 1683, reset, ambit defeetoqi.

STUDIULU II, § 68. 147

§ 68. EESTIMAT5 DESPRE ADEVE ATV U RA U-NIEGRV. In istoria, asa dupa. curna o scrta cel mat mull1,s a v Blunt ate o data o bTata.litters prefacendu-se intr'unti importantti persona&; §i adessea a trebuita secolT pent ce critica sa gonesca bolnavele nelucirt. Unti filologa francesti a povestita nu demulta in sinula Institutuluto frum6sa metarmor- fosa de acesta natura. Ecc6-0. Pe la 1034 imperdtula grecesca Mihailti IV disgratiasepe unti metropolita alla Tessa 10- nicet, numinda in locu-T unti curatora ad-interim, carele sa administreze diocesea. Relatanda acestti evenimentti, Bizantinulti Cedrenti calificape functionarula imperials npopieek, cad mat tott scriitoritgrect din evulti media, Gregora, Efrema, Frantze5 etc.,asta- feltu &Tama ceta-ce se dice latinesce tutor. Prima editiune a luT Cedrena in locult minusculetc a push din negrigire pe matusculafl, ca qi calla aril fi numele propria : 11poppeoc. Traducetorula latinti a mersti §i mat departe, conferinda acestut nos Prometett, negre§ittt fara. voia tut Gioue, unti splendidtl episcopatt: aepiscopatum Prometheo committitu. Lequien citesce testulti, consult, traducerea, §inu se sfiesce a v&i pe fabulosula Prome- teti in lista archiepiscopilorti Tessalonicet, accordandu-Y anume fotolliulti tret-dedi-qi-esselea dupa Ordinea cronologica. Vine Lebeau, apot St.-Martin §i cet-l'altY istoriograft at Bizantiulut, qi fie-carepe rondo vorbesce desprea archiepiscopulti Prometetiv. Din buchi in episcopti, din episcopti in archiepiscopt, din archiepiscopti putea sä devina patriarch ! 0 litter, mica schimbandu-se tntr'o litters mare, nemicti mat multa decata atata,a fosttl in stare a zapaci o gramada de magistrale capete! i. Ort-cine se espune a brasdui campula istoricti fara, a pute cunn6sce inse-$Y testurile to limbele lora originate, Para a fi approfundatti fontane §i ero§t fontane, falla possede aptitu- dinea §1 rebdarea de a le s'uppurie una dupa altA..cead mat minutiosti scrutint,b sa .gassesca si ells la totti passult a archiepiscopt PrometelD, tntocmat precumti la not mostenitorit bit Grecenu ati data mereti dea Negru-vodaz, pe la t215, pe la 1240, pe la 1290 etc. Illustrula critica maghiart Kemeny a schitata cu o pent, de maYstru urmat6reagenese a gresellelorti: uUnulti sc6te o supposititme; unti ant douilea cladesce pe ea o teoria; unti ally treilea o considers degia ca pe o veritate recunnoscuta., trage consecinte §i mat aninl ate ce-va udela sine; unti ally patrulea mat adauga catra celle adause; §itotti progressanda astti- a feltu tntr'o spita Ore-cumo genealogical istoria trece pe nesimtite in longas errordm genera ((domes, pent ce 'n fine se radica tot gigantict arbure, all caruT intrepide ramure, in locti tcde a offeri obositului istoricti unti sicura adapostti si unti vigurosa spriginti, it storcti in aturmente picature de sud6re D2.

1) BRUNET DE PRESLE, stn Comptes rendas de Plcaddmie etwas dazu, der Vierte fugt dem Gefftgten wieder Etwas bei, des Inscriptions, nom sane, t. 1, Paris, 1865, p. 169. und indem dieses in einer gewissen genealogisohen Ordnung so fortgehet, fibergehot endlich die Geschichte in longas er- 2) fiber das Bistkum za Bacow, in KURZ, Magazin, II, 1: rorum generationes, bis endlioh ein Riesenbanm dastohet, Der Eine stout die Muthmassung auf, der Zweite bauet Mei- dessen Vane Zweige, statt dem ersohopften Gesehichtsfor- nungen darauf, tier Dritte betraehtet sie sohon ale Wahr- scher oinen sichern Ruheplatz und festen Anhaltspunkt ;u heiten, maoht F olgerungen daraus, und Mgt noeh ex pr opriiSgonnen, ihm nur tlualvolle Schweisstropfen erpressen."

148 ISTORIA TERRITORIALS. Amu assudatti qi noT, dupg vorba luT Kemeny; inse cella put-int n'a maT remasti nicT o portitA deschisa pentru basmele scold luT Grecenu! grin documente §i numaT prin documente, amtl demonstratti cA: 1. Tata lti mareluT Mircea se glicea Negru inainte de a fi agiunsa la domnia §i chiarti dupa urcare pe tronti, de§i numele 'T curatti princiara este numaT Radu, precumti illy chiarna totti-d'a-una in acte officiale fiii §i nepotiT se; 2. Negru-vodA cells cu titlulti de ((duce alla Amlaplui. este Radu tatalt mareluT Mir- cea, cacT inainte de 137o territoriulti amla§enti nu appartinea incg, MuntenieT; 3. Negru-voda fundatorti alit Tismenel este Radu tatala mareluT Mircea, precumtl do- vedescti tote crisovele essistintT alle acesteT monastirl; 4. Negru-vodA donatort alla bisericeT din Callimanesa, devenitg, maT in urmg. monastire dela Cozia, este Radu tatalti mareluT Mircea, dupg. cumtl attestg, o diploma, dela acesta din 1388; 5. Negru-vodg. ctitortl primitivt alit CotmeneT este Radu tatAla mareluT Mircea, precuma arretA insu-§T nepotulti sett MichaTu Bassarabti intr'unt acta din 1418; 6. Negru-voda cella cu monastirea dela Campu-lunga este Radu tatalt mareluT Mircea, fiinda-cd inainte de 135o nu era acollo decatt o simply biserica. 7. Negru-voda, sub care se illustrase prin creatiuni monastice fericitulti Nicodema, este Radu tatala mareluT Mircea, de ora-ce acesta apostolti alit MuntenieT a traita anume intre 1360-1410. Mai pe scurttl, orT-unde Negru-vodA appare ca o personalitate realA, plastics, concrete,, pent §i 'n cupa cea cavalleresca de cincT litre descoperitA de d. Bolliacti, ells se identifica cu Radu tatalti mareluT Mircea, classandu-se cronologicesce nu maT susti de intervallulti annilorti 1370 -1380. A'lti impinge card. 1215 sell 1290 sub apoteosa de painte alit StatuluT Muntenti, a fostti opera ignorantismuluT log-ofetesca §i calugeresctl din epoca luT Mateiti Bassarabti. In secolulti XVI teoria A-la--Cirecenu nu essista Inca in Romania, Si ecce despre acesta o probe. totti atatti de documentala casilunga seria a cellorti de mar susa. Intre mo§iele celle maT vechT alle monastiriT Tismena se affla satulti CumaniT, numitti dintru'nteTu Vadulti Cumanilora, situatti longs Dundre, actualmente in districtulti Dol-giuluT, pent 'n secolulti XVIII facenda parte din territoriulti pe atuncT cu multa maT vastti ailti Mehedintilorts, numeranda asta-gli vr'o 400 case Si 2 biserice. Crisovulti luT Mircea cells Mare din 1387 Slice forte limpede: Intarimti monastiriT Tismena celle date de catra santzl-reposatulii parinte allu domniesi melle 0.Y6721 R a d u-voevodg, satulg Vadulg `Gumanilorit cu gTumetatea ToporneT etc. n 3. Prin urmare, moia CumaniT este o donatiune directs§iesclusiva dela Radu tatala ma- reluT Mircea. ET bine, unti crisova din 28 aprile 1576 o recapituleza in urmatorula modti: 0 Din gratia luT Dumnegleti to. Alessandru, voda Si domnti alit vita terre ungro-romane a etc. DA domnia-mea acesta porunca a domnieT melle santei monastirT numite Tismena, «uncle este tempulti Addormiril pre-santeT curate Si pre-binecuventateT stdpane nascaOreT de Dumneglea pururea-fecTOrei Maria, ca sa'T fie satula numitti Cumanil, carele se afild a- uprOpe de Vidina, cu tota hotarulti §i cu balta, fiinda-cA supra-mentionatulti sata CumaniT a este mo§ia monastiriT, confirmata Inca din Miele reposatulat W eg r u-v o d d, ern acumtl de cu- a renda a avutti santa monastire gTudecata de'naintea domnieT melle cu Pervu, fiTulti luT Cherbeletn, pentru susti4suld sat CumaniT, affirmanda Parvu cutnti-ca acesta satti este

8) Asoltiva istor., III, 192: potvr'zsdam prilozsenaa at selo Koumanskyi brod s polovina Toporna etc" VENELIN, svietopoezivszago roc/4as iospodstvami Io Radula voevodi, 10.

STUDIULU II, S 64. 149 a mosia luT, remasd mo§tenire dela Cherbelett, §i decT domnia-mea amt cdutath procesulti adupd, dreptate ,si dupd lesea dumnelthcii, cu tog onorabilie consiliare ae domniee melle,§iamg mat a cilia domnia-mea §i crisovuli de intdrire dela reposatulg Nes r u-v o dd, veclenclO si convingen- adthqn6 ca supra-mentionatulu satti Cumanil etc. 4. Asa dero Radu tatalt mareluT Mircea era cunnoscutti de vecuri sub numele set anteprin- ciarti de Negru, inse pent la grammaticiT luT MateTu Bassarabti nimenuT nu venTa in minte de a'lti face sg colindeze cu estractulti matricularti allti terreT din secolt in secolt. Acesta descoperire era reservata istoricilorti allt-de stolniculti Socolt ot-CornatenT.

La 1576: ureposatuld egru-vodg D7nemict maT multt decatt atata, dupa cumt vedemti in crisovulti de maT sust; la 1636: ubetranuhl §i pi4-milostivulg cresting Radulg egru voevodg, carele a fostu din inceputg desalleatorg Xerree RomanesceD dupa cumti sung inscriptiunile dela ampu-lungt. Catu de fecundti in floricelle a fostt §esse-clecenarult spatiti dintre 1575-1636! Intru catt Negru-voda trece peste cadrulti strictamente istoricti allti luT Radu tatalt mareluY Mircea, ellti devine unti obscurti mitt, o personificare traditionala a intreguluT nemt alit Bass-arabilorli, o espressiune lessica a rebusuluT eraldicti alit cellorti treT capete neve, unti eponimtt alit StatuluT Bass-arabescg: Arabia, Wegrii-Cumania, ..7Zgrg-Tataria) (ara-Mak, mcwpoPXaxta etc., tote astea amalgamate, maT allesti la FagarasenT si la Musce- lenT, cu memoria cuceririT regiuniT lort de catra unti banti allti SeverinuluY, adecrunt Bass- arabit set vocia-Negru, intre anniT i i 6o 1 2 I o. NumaT print'ro descompunere a§a clicendt chimica calitativa. §i cantitativa, recurgendt la totti felTulti de reactive, noT amts reusitt a separa elementulti facticti de elementult imaginarti, ambele din ce in ce maT fusionate in cursti de secolT.

§ 64. TERRA NEGRILORU IN SAGELE SCANDINAVE. Arnt terminatt cestiunea legamentului legendeT luT Negru-voda cu numele bassaraBict ; inse n'amti conchisti Inca assupra natureT acestuTa din urma §i celleT maT interessante a selle manifestatiunT: Arabia. Semnalaramti din capulti loculuT caracterulti eminamente poeticti alit epitetuluT de igra in privinta MuntenieT; unit epitett care nu numaT depinge o dinastia, o natiune, o terra intrega printr'o cul6re, adeca prin tat ce p6te fi maY imaginativt, dert merge cu fantasia, pe basea adeinenit6reT assonance, pene a gruppa lucrurile celle maT disparate: Bass-arabia §i Arabia. Principalele monumente, in carT ne intimpina acesta nomenclature, stint ero0 poetice, incependt della ballade slavice pen6 la antulti Nibelungilort. Reputatiunea Romanilorti din vecult de midt-loct de a fi negri sichiarti eArabe nu se marginTa inse numaT in sfera popOrelort invecinate, dupg cumti &aril pate crede din the amt spust pene aci.

ukrieplenie esezerse Ot pli dni pokoinag Negrul voevoda, a 4) Archivulii Statuld din BucureseT, actele Tismenel le-potom k'da est bil s'da a svietoe monastir Una est mat pre- gatura nr. 14: Milostiiu bozsieiu 15 Alixandru voevoda i nie pried go sp odstvami s'sPyrvul syn Kerbeletzov radi viszre- gospodin v'soi zemle uggrovlachiiskoe, syn velikago i prie- ozeno eelo KOmanii, i sitze priesz Pyrvul kako siiu selo Ko- dobrago Mirczev voevodi i anepseu Michnev voevoda, davat manii dni sut negov za diedinu, i est s'tvoren selo... basczinu gospodstvomi sie povelenie gospodstvami svietoe monastirevemu at Kerbeletzu, i utem gospodstvomi gleda redu im po zovemago Tismiena iders est chram uspenie prie svietie ezi- pravdu i po zakonu bozsiiu, s v'siemi ezistitimi praviteliem stie i prieblagoslovenie vladiezitze i bogoroditze prisno dievigospodstvami, i esezers procztach gospodstvomi i kniga po- Manila, iakozs da mu est selo ers se zovet Komanii ers sut koinag Negrul voevoda za ukrieplenie etc. Cf. slid med Co. bliz kod Idin, v'si s's v'siem chotardm i s's blatem, poners siiu dice diplomaticil din 1570.1580, in Columnalni Tralanfi, viszimenitag selo Komanii bili sut za diedino monastirev i 1871, nr. 35, p. 138.

150 ISTORIA TERRITORIALA. NoY o gasimd totti pe atunci tocmaT in Islandia,si ceTa ce '1 nu maT putinti instructivd, o gassimt totti intr'o fontana poetics. Famosulti Snorre Sturlason, unulti din parintiT litteraturel scandinave, nascutd la 1178 si mortti la 1241, in legenda Inglingasaga din Heimskringla nT-a lassatd o mentiune despre regiunile nOstre, dupa ideele pe gIumetate mitologice alle calletorilord septentrionalT din acea. epoca. Ecce passaglulti in traducere. uSpre nordg de alarea-negrg se intinde Scitia cea mare set frigurOsa, in care sunt o mul- utime de terre vaste, o multime de natiuni minunate, o multime de felTurT de limbe; sunt a- a collo piticl, sunt uriasi si sunt 6ment negri.D Ecce si testuld islandesd : 41'8n nordan at Svartahafi gengr SvidjOt en mikla eda hin kalda. I Svidj6t eru storherud a morg, ok margskonar tj6dir undarligar ok margar tiingur ;tar eru dvergar ok risar ok ablcimennx1. Ss se noteze ca acella-sT cuventu blemenn, adeca 6menZ negri, desemna totti-d'a-una in o- pera luT Snorre Sturlason si pe cArabil din Asia. In acestd modti o saga scandinava din Oceanulti inghiatatd, ca si Nibelungenlied alit ermanilorti dela sudti, ca si cantecele eroice trans-danubiane alle Serbilorti si Bulgariloru, fapoT totti in secolil XII-XIII, numesce pamentuld Bassarabilord: Arabia. Precisarea termuluT nordicti alla PontuluT: (ten nordan at Svartahafi , nu permitte nicT o indouela. Cu acestti datti in mans, putemti enumera acumtl intr'o lista completa tote sorgintile poetice din evulti mediti, in cart occurge d'o potriva arabisarea Romanies din causa Bass-arabilorg:, 1. Rebusulti eraldict alld capetelorti negre; 2. Ballade serbe ; 3. Ballade bnlgare ; 4.,Cantulti Nibelungilorti; 5. Mitulti luT Negru-voda ; 6. Heimskringla lul Snorre Sturlason. Pentru ca negrismulti Muntenilorti sä fi pututd strabatte Intre anniT I170-124opene in fundulti IslandieT, la marginea crivetena a lumil vechi in clocnire cu marginea crivetena a lumiT noue, end cats sä fi fosttl f6rte respanditt cu multti maT de 'nainte si cu multd maT incollo de banatuld propriti clist and SeverinuluY. CeTa-ce distinge orl-ce creatiune poetical fie ea culta sett poporana, este o semi-obscuri- tate : apoesia consista in rate de sore printre aburT matinalla, dupa sublima definitiune a lul Goethe: Aus Morgenduft gem ebt and Sonnenklarheit 2, Epitetuld de cc,;(1:gra sea de Arabia, deli isvoritu din Oltenia, totusT nu se putea restringe in angustuld cercti alit terreT Bassarabilorti, ci trebula sa imbratiseze cu 'ncetuld In inchi- puirea popOrelord o zona ore -care, o intindere maT multd set maT puling confusa, und xx(p.4 lungitti in susd si 'n gTosti affara din sfera MuntenieT.

1) RAFN, Antigua& russes dlapres les monuments des 1888, t. 1, p. S. D. xENoomu, Ce-va despre littoratura :miens Seandinaxes, Copenhague, 1850, in-4, t. 1, p. 245., poporank in Column(' lii TraIanil, 1872,p. 215,a espresil 246. forte bine acela-X idea. 2)Lleder, dedicatiounea, in Skuuntliehe Werke, Stuttg.,

STUDIULU II, § 65. 151

§ 65. tfiGRA BULGARIA, raGRAsUNGARIIyI MAREk-HgGRA. Amu urmaritti pene acumU, in ce modu numele Bassarabiel, derivatti dela stravechia dinastia oltend, scurtandu-se de'nteiu in Arabia si traducendu-se apoT prin ROgrti, a datti successiva nascere unel variate nomenclature, sub care intrega Dacia dunarena a devenitti cunnoscutd. in cursulti evuluT media Slavilorn, Grecilorti, MaghiarilorU, Turcilorn, Germa- nilorti,Mongolilortt, Scandina'vilora :Acar,Zzrni-Orabi,Wigra--Gumania,Zztni-?atari, Wara-iflak, Maupoi3Xctxta, Wara-bosclan etc. Acestd. nigra: planeta, ca sd. ni fie permisti a ne esprimeast-felitt,sT-a creatti ca o specia de atmosfera, Impresurandu cd.te unti bran de spatiU peste CarpatT si peste Dunare, ba chYarti si peste gurele grandiosuluT fluviii : la nordti o nCgrii-Ungaria, la sudu o"4,1-Bul- garia,la resaritti o Mare-74rd. i sa se observe bine unti puntti essentialo : nu tota Ungaria era n4yrii, ci numaT Trans& va.nia ; nu Vita Bulgaria era negrci, ci numaT acea danubiand; nu tott Pontulti era negru, ci numaT termulti sed nordti-vesticti; mai pe scurta, nu era negru decatU ceYa -ce se apropi mai multU seg mai putinti de Negra-Romania. Imperatuln Constantino Porfirogenetti, petrecutu o gIumaate de secolti pe tronuln con- stantinopolitanti, dela annula 912 pene la annultl 959, iiricatU neminT nu cunnoscea maT af- fundU pe toti veciniT ImperiuluT Bizantinb, ni spune in doue locurT ca o parte a BulgarieT se chiama nggrci: p.aos. Cuvintele autoruluT imperialti sunt susceptibile de a fi interpretate in urmatorele patru modurT: 1. UniT credit CI MzupoPouXixpla coincida cu antica Mesia j, adeca o provincia care se limita la nordti cu Dundrea, la sudg cu BalcaniT, la resarita cu Pontulti si la appusu cu fluviele Drina si Sava, ceTa-ce Imbratisezd nu numaT Bulgaria, derU Inca si Serbia 2'. 2. AltiT reducti MaupoPouXiccF.:2 la Bulgaria strictamente istriana3, aducaDobrogIa de asta-dT territoriulu mai spre appusu in directiunea VidinuluT. 3. Du Cange identified. MaupoPouVrap(ct cu Moldova: a`Gara-bogdania, vraisemblablement la 41 mesme province qui est nommee Nigra Tulgarian4. 4. In fine Danesulti Suhm, luandu-se dupa Du Cange, deru maT putind esclusivtl, dice intr'unu ion,Nu se 'Ate contesta ca imperatula Constantino intellegea sub Negra- aBulgaria de nu pe Bulgaria de acumt, apoY Bugiaculd si Moldova, cu atatu maT multti acaaeesta din urma pene in momentulli de fata se chTama Negra-Bogdanian 5, Astti-felTu Suhm si Du Cange dibuTati de pe atuncY o obscura inrudire intre aupopou)syapic 9i Maupopsaxtul deli nu scieatt nemicd si intr'o mare parte nu puteati Inca sdscie despre Bass- arabiii, Wevei-Tataria, 2v.ggra Cumania etc. CeTa-ce 'T indemna a cauta Negra-Bulgaria pe ambiT termT aT Dundrii, nu numaT spre sudt, dert si spre nordti de gurele fluviuluT, este anume marturia luT Porfirogenetu cuma- ca asta regiune ameninta hotarele ChazarieT, care afflandu-se peste Nistru, cam totti pent: acollo trebuTa sa se fi intindendg si mnpopcalapIce. 0e-care din aceste interpretatiuni arti fi admisa, fondulu communti este ca Negra-Bulga- ria a luT Porfirogeneth se invecina printr'o costa cu multipla negrerd a terreT Bass- arabilorit.

1) TittomA.NN, Untersuchungen, 102: das IllosiseheBul- 3) NEUMANN, Die Volker des stidlichen Rnsslands, Leir garien heisst das sehwarze." zig, 1847. in-84 p. 106: Die Donau-Bulguren wurden die 2) soRincErt, Handbuch der often Geographic, Leipzig, schwarzen genannt." 1898, in-8, t. 3, p. 1088: so dass sie das heutigen Servien 4) Histoire de l'empire de Constantinople, Paris, 1667 and Bulgarien umfasste." in-f , p. 303.

152 ISTORIA TERR1TORIALA. allIgtr11111 UfStQrtt patriarculti cronicarilorti slavY, traitortt intre 1056i i 16, prinur- mare numaT cu unit secolti posteriorti lul Porfirogenetti, reproduce in totalitate unti actoin- ternakionalti intre Rust si Greci din annulti 945, prin care eel de 'nteiti se oblige a nu id- gadui NegrilorgLaulgarT de a face incursiunT in terra ChersonuluT 6,adeca peste Nistru, ceTa-ce confirms opiniunea cl MaupoPouXiapia se tntindea intro catti-va si assupra mallului nordicti allti DunAriT. Dupe combinatiunea cea maT sobra tntre testulti luT Porfirogenetti si documentultt din Nestorti, ambele de pe la 95o si ambele specificapdt prossimitatea NegreT-Bulgarie anume de regiunile RussieT meridionale, noT putemti conchide Ca MaupocieuXiapta sett Gzerno-bolgaria copprincW. in secolultt X intregult littdralt marina formatt prin intrunirea DobrogiT cu ce-va din Bug-Taal de unde, avendt la disposiciune Pontult si gurele DunariT, iT era forte lesne a supera Chazaria si Chersonult nu numaT pe uscatt, ci maT cu sema pe ape. Conclusiunea nostra devine cu atatti malt evidinte, cu catti Porfirogenetti ellt-insusT, de-. scriendtt intiunt loct navigatiunea pontica a RuqilorO, ni arreta gurele DunariT intercluse in territoriulti bulgartis, era Intr'untt alit passagiti, vorbindti despre asecjamintele Pecene- gilorti maT sustt de Bulgaria in directiunea RussieT, mentioneza Nistrult, Niprulti si apele maT menunte, del-ti nicY, unti cuventtt de Danubits ; remane totusT nu maT putint certti ca pe mallulti nordictt alit fluviuluT dominatiunea bulgara se confunda cu acea pecenega, set cent putint limitele lord respective eratt forte red determinate 9inatti intr'unu modti dedisivti se pote pune pe sema Mcwpop.axiag numaT Dobrog-Ta, care singura se desemneza limpede in relatiunile concordantY alle luT Porfirogenetti si Nestorti. Suhm presuppune ca asa numitiT Negri- BulgarY aril fi fostti Romanic, basandu-se pe dessa identificare a Vlachilort si Bulgarilorti in scriitoriT din evuld media"; noY inse n'o putemtl affirma, neavendt la mans nicT o probe solids. Din contra, insusT Porfirogenetu ni spun forte dart ca 'n secolultt X in totti spatiult dintre Nistru si gurele DunariT nu mai essista decatti abia o vaga suvenire de sa fi locuittt acollo Ore-candti Romanii", ceTa-ce indica o complete retragere a elementuluT latinti spre mung in fata barbarismutur reversatu pE campia., erti maT allesti vechia 1 disparitiune din laturea de totti descoperita a BugiaculuT. In epoca imperatului Constantinti numaT Oltenia, pamentult Bassarabilorti, regiunea in- cependo dela Yons .711uti set chTart dela Siretti si pene la ,Tons Trajani dela Severint,re- mssese in Dacia unicultt adapostti curatti romant, unde n'a pututti parunde potopulti g16- telorti slave si turanice. UnguriT; Slice Porfirogenetti, domnesctt din puntea luT Traiant spre occidinte, adeca dela Temesiana in susti" ; Pecenegil, dice totti densult, domnescti din Siretti spre oriinte, adeca

6) Nol cunnOseemii pe SUHM dupit traducerea russit : 1st° ekes xatfiRerces lack 2117v Thati;ivaxeraiv irrl to ideoc toil tici- riezeskoe rassuzsdenIe o Chazaraoh, Moskva, 1846, in-8, vane& xal tog ildvccarei xai Tub itkon, Tay ixerue Ovum 2r0- p. 46: Dolzsno soznatsia, onto imperator Konstantin ponimaet Ta1411." . pod Czernoiu Bolgariei iii nynieszniuiu Bolgariu, iii Bessa- 9) lb., p. 166, cap, 87; p. 177, cap. 42 etc. rabia i Moldavia, iz koich posliedniaia nazyvaetsia i teper 10) Loco, cit.: Bolgarieiu nazyvaet on (Konstantin) ee, vie- eseze Kara-Bogdan, to est Czernaia Bogdania." roiatno, potomu ezto v nei zsili Blaehi, kotorych niekotorye 6)Chronicon Nestoris , ed. Miklosich, 28: priebodiat Csernii Bolgare i voiniut v stranie Korsunstiei, velim kniaziu pisateli smieszivali s Bolgarami." Rus'skomu da ieh ne pusczaet pakostit stranie tot." Sit 11) Op. oit., g. 167, cap. 37: Ev oci'rtots ei toktav vralac- punemii a118turt pe PORFIROGENETU, De administrando Im- xdarewv ;alum:caw aliglaxovtat gal kocAnatav yvovicrAccreci 'Veva perle, ed. Bekker, Bonnte,1840,in-8,p. 81, eap.12: MOTIF xai crucupot laZwerrol. eh- 110-ovg noeivovs ge.ev xca sow mx- ihedletir BOVIrMeiCIC xal Xce.t:ceciac."Ore xali pcnien laycy.avl ecidoosv ',roma oW.Pcolcaioi note tcis garnish:cc elzov hake." Bovlyccelco etivatas vas Xcg-aeosc tigleggv." lb., p. 180, Aei prin Twicaros se intellegd Romani!, nu Greeil, pe earl cap. 44: mc Javanese novalscle,lEoil xai ofPaschiporsca Porfirogenetfi 11 numesce in passage etnice totti - d'a -una stvis Ti iiv iscctienv Botlyaelay." Team); bunit-órit p. 217, cap. 49 etc. 7) Op. ott., p. 79, cap. 9 : dal tioTitsBovlyczetas7)1, 12) lb., p. 178, cap. 40: i soil flizatlion Teal:awn; yetioveog drevoccpevos ate so cog dcwovelov otOpcor ferovvoc." gala xis, cif; Tovexlm clexiv." Despre Tovola, ea numele 8) Ibid., p. 73, cap. 8: nOve xai ate to pipe tic BovArx. Ungariel In scriitoril bizantinT, 3%0 sTArrrEa, t. 3, Ungrioa.

STUDIULU II,165. 153 dela Moldova in sust" ; ce dero se maT face cu intermediulti dintre Severint si Siretti, unde nu ni se arrets nicT UngurY, nicT PecenegT? Acollo, er0 maY cu sema tntre Oltt si muntiT TemesianeY, domnIat in largulti lorti Roma- nia(, si intrega.carte De administrando .7mperio, atatt de avuta in deteurY, nu zaresce numaT atollo nicT o umbra de barbarti. Suhm fusese primult si pene acumtl uniculti carele a surprinsti acesta caracteristica particularitate, deli nu sciea cumti sa sT-o esplice. Intr'una din dissertatiunile selle ellt observa: 4Dupa imperatult Constantino terra Pecenegiorti se tntindeatolungulti DunariT pene ala apa Oltt ; apoY dela oitu pene la hotarele UngarieT era unti intervalla de patru Mille a de drumt ; art urma derO ca. Oltenia vafi fostt pustia.D". Suhm committe o errOre incidentals. Fruntaria appusena a PecenegieT dupa Porfirogenett nu este Oltult, ci Siretult, cacT ellt slice :afluviele din acesta terra. sunt anteit Barucht, alltt douilea Cubu, alit treilea Trullt,aliti patrulea Brutti, aliti cincilea Serettn". Plecandt din oriinte, aceste rturT sunt: 1. Baruchtl,puct54Ro qc, Nipru ; 2. Cubu, Rouf3N, maY correctt Bou-xoc, Bugu set Bogt ; 3. Trullt, Topac, turcesce Turla, in atlantele catalanti din evultl media Tuila, Nistru ; 4. Bruttl,-pousN, Prutt ; 5. Serettl,Y. poroc,Siretti. Prin urmare, intregult spatit dela Siretti pene la podulti luT TraTanti, deal negresitt maT in specia firesca cetate a Oltenie, era desertt, inse nu intr'unt intellest absolutti, precumt se parea luT Suhm, ci numaT in privinta barbarilort. Nemicti nu pOte fi maT pretiost si maT elocinte ca acesta tacita marturia a lui Porfirogenetti despre nebarbarisarea Olteniel in secolulti X Aci stapanYat BassarabiT. Nu este trebuinta de a face Romani pe Negril-BulgarY, fiindti de agYunst ca. eT se ailat in vecinetate, set maT bine clicendt gravitate in cerculti atmosfericti alit banatuluT de Se- yerint, de unde li si venia nuanta de negri. In secolult X numaT DobrogTa si vr'unt petect nedefinitti din BugYact se chiamat Ne- gra-Bulgaria prin apropiare cu Negra-Romania ; peste trey secolT tnse, dupa. ce Mesia intrega se bass-arabizase degia mar d'a-dreptult sub dinastia romans a Assanilort,cer-PaltT SlavT trans-danubianT at inceputt a numi 21' egri pe totT BulgariT fsra deosebire: 4Tzrni- Bugarin, precumt amt constatat'o maT susti in balladele poporane serbe din Bessonov. In interesult essactitatii este importanta a nu perde din vedere acesta distinctiune cronologica.: i. 2sr egr4a totala. a BulgarieY dateza dela annulti Izoo incoce; 2. Negrota partiala a teriitoriului de lOnga. gurele Dunarii precede cu mar multi secoll, cello putint de pe la annult,95_0. Caltigerult Nestort, pe care ramti veglutt mergendt bratt la bratt cu imperatulti Con-

13) MaT gTos5 nota 15. storony Bulgarov; potomprostiralasizemlia ich na slaver po 14) Om Patzinakerne, in Skrifter, som ndi dot Iliiiben-teczeniiu rieki Aluty, a ot nei do Turtzii iii Vengrii bylo cze- havnske Selskab etc., t. 10, §. 7. Not eunnOscemil numat tyre dnia iezdy ili 24 mili, po kakomu sczisleniiu, czastI Va- traducerea russit: Istoriczoskoe rassnzgdenie o Patzina- lachii ot Aluty do Vengrii i poczti vse Sedmigradie (?) doi- kach, Moskva, 1846, in-8, p. 14-15: Zemlia Patzinakov na- zsenstvovali lessati pustymi." czinalasI pri vpadenii Dunaia v Czernoe more, prostiralasl pa- 16) Op. cit., p. 171, cap. 38: notagOg grearOcO xcaoti- tom vdolT Dunaia do rieki Aluty, odnakozs tak, czto mersdu sevos Bcceovx,notagOsanitegos o xcaoliAevoq Koveov, 2ro- neiu i Dunaem nachodilosT prostranstvo na poldnia iezdy iii tugos 1.0-cog a xco.a.a,,Evog.Teoilloc,..«Aarra.raerogona- na tri mili pustym, dlia bezopasnosti zsitelei ot napadenia so Amlievog Byoiltos, Irv:praxis ffigirros d xmlawevoc Zierroc." 20

154 ISTORIA TERRITORIALA stantint Porfirogeneta in cestiunea W egret $'ulgarie, ni-a maT ldssatu tott densulti unti passagiti despre Negrii-Vngurr, dicendacape la 95o eT trecurd 16110 Kiev, de undeati pa- apoT maT departe spre CarpatT. Cuvintele cronicarulul russti at remast o enigma, si enigma arts remane pentru totd-d'a- una, decd. nu nT-ard veni in agTutora unti alto scriitorti contimpurent, si chTara ce-va maT vechTu, desi f6rte putina cunnoscutti in genere, era istoricilorti slavi nicT de cumt". Calugerula francesti Ademarti de Chabanne scriea pe la,1o2o_, Asa dero posteriorti luT Porfirogenetti, este totusT anteriord lui Nestord. Vorbindtl despre cucerirea Transilvaniel de catrd regele maghiara Santula Stefanti, ellti dice: aPornindo resbella assupra Negrer Vngarie, a reusitti atatti prin forta, cumn §i prin frica si amora, a o intorce t6td. la credinta cea adeverata D. Ecce si testula : a Stephanus etiam rex Ungriaebello appetens Vngriam igram, tam vi, quam timore et amore, ad fidem veritatis totam illam terram convertere meruit." IstoriciT maghiarT vedeati forte bine cd e vorba de Transilvania, dero nu puteati precepe cd. de ce adecd sd, fie negrd. a Este vr'o errOre!Desclamd Pray". a Reti si Para, cane!. adaugd.Katona". Si totusT Ademarli nu numaT cd numesce Transilvaniaa j7Zgsra."-Ungaria 9) derti Inca se maT silesce ella insusT a motiva epitetula : cde aceTa se chTamd. Negrd-Ungarid, fiind-ca poporuld de acollo este negru ca 'Stiopitb. Testula: opicitur pro eo, quod populus est colore fusco, velut f9tiopesn Eccti dero ressaritT pe fakd,capetele celle negre din rebusula eraldica allu Bass-arabi/ortil Negri-Arabi din balladele serbo-btilgare, Wraby din Nibelungen-lied, 0Vgra-Tatarid din crisovula tzarului Stefano Dusanti etc., pe canda in realitate ArdeleniT se deosebesca din contra prin albeta pelliteT, incatd Anglesuld Boner se mira de-una-d1 de a gassi acollo: ((figure gingase si ballane ca o copilitd. din Albiona.". Transilvania la norda si Dobrogia la suda reflectali purti si simplu negr4a cea poetica a ferreT Bass-arabilorit, pus(( la mida-loco intre densele ca unti centru communt de colo- ratiune. Ademarti isT termind. cronica cu vr'o patru-decT de annT inainte de a se fi nascuta Ne- storti. Din tote provinciele suppuse coroner maghiare Arslelulti este cea maT apropiata de Rus- sia, inatti trebuTa sii 'T fi fostd orT-si-canda cea maT cunnoscutd.. Pe la iioo, si chTara ce-va mar tardia, candy scriea Nestora, principaliT locuitorT aT Tran- silvanier eraa indigeniT Romany si invasoriT Pecenegi: uPecenatorum et Falonum campania n) dupa espressiunea unuT scriitortl germana din secolula XII". In acesta moda, povestinda trecerea anteriOra prin Russia pe la annula 90o a uneT gl6tc

19 KARAMZIN, t. 1, nota 302. 20) Hist. critica, I,104: Transilvaniam male sic appellat". 17) Ve4I despre ellii FABRICIUS, Bibliothoca Latina, ed. 21) Transylvania, its products and its poeplo, London, Mansi, Florentite, 1858, in-8, t. I, p. 14,riPOTTHAST,Bibli- 1865, in-8, p. 439: fair as a young English girl, and with otheca historica media tevi, Berolini, 1862, p. 102, art. A- features, too, caracteristic of England".Autorulii vorbesce demarus Chabannensis. despre MaghiarT, derii observatiuneal se applicl ¢i Writ cone- 18) In PERTZ, Scriptores Reram Germanicarum,Hanno- Yalta nationalitgl alle Transilvaniel. verte, 1840-66, in-B, t. 4, p. 129-130. 19) Annulus Regain Hungariae, Vindobonae, 1764, in-f., 22) OTTO FRIsINGENSIS, an. 1158, to MURATORI Scriptores p. 17, nota h: nUngariam nigramita per errorem vocatRerum ltalicarum, t. 6, p. 665 sqq., ap. ciovEzEu Pesch. Transilvaniam". d. Dentselten in Slebenb., 231.

STUDIULU II, § 65. 155 de PecenegT, annalistulti russtl 1-a numitti forte bine Negri-Ung-urT, deli assemenea calificatiune nu li se cuvenla rigurosamente decata dupa a§eglarea lorti in Transilvania, pe care amt veclueo a se fi chiamata astt-felTu cu multt maT de'nainte. 0 data nemerinda urma adevruluT, nu ni va fi greti a 'lii constata acuma in insu§T testulti luT Nestorti, alle caruTa cuvinte bine intellese confirma celle de maT susti. Slavonesce: u... Obre, ichzse niest plemenini nasliedka, po sichze pridosza Peczeniezi, i paky idosza Ugri Czernii mimo Kyev, posliersde pri Olzieb 23, Adeca : uAvaril s'ati stinsti Para nemti; dupa ace.Ta ati venitti PecenegiT, §i apoT ait trecutti NegriT- UngurT longg. Kiev maT tarcliti sub 'Olga*. Acestti passagiti n'are nicT unti data cronologict, derti se scie ca Olga a domnitti intre 945-955. Dupa ce descrie mortea principeluT Olegu la 913, Nestorti urn1,4za sub annulti 915 : uPentru prima Ora at venitti PecenegiT in Russiab". Despre PecenegT Nestorti maT vorbesce adessea in cursulti croniceT selle; despre NegriT- UngurT inse, venitY abTa paste treT-cleci de annT dupa apparitiunea primuluT stolti pecenega, nu maT gassima nicairT nicT o vorba. Ce s'ati th.cuta cu den§if? Din Porfirogenetti se scie ca PecenegiT erati impartitT in maT multe triburT cu totulti separate. Nu tote de o data sossisera din Asia, ci unele dupa allele, astti- feliti ca ante-garda ap- parenda la 915, partea cea maT intarcliata putea sa agiunga peste treT decennie. 0 assemenea mi§care treptata, tribti dupa triba, se observa in istoria tuturorti ord.elorti barbare din evulti media. Este evidinte ca. sub PecenegT Si Negri-UngurT Nestorti intellege una Si aceTa.1T natio- natitate impartita in triburT. Dern care anume din triburile pecenege erati NegriT-UngurT, arrier-garda cellorti- l'alte? Ademarti respunde: u Acella ces'a a§eclatt in Transsilvanian. Fara Ademarti e peste putinta a intellege testulti luT Nestorti, precumttl fara Nestorti e greti a nu banui, de'mpreung. cu Pray Si Katona, vr'o possibila incurcatura in testulti lut Ademara; precuma nu maT puling am,ndouT, Ademarti §i Nestorti, n'ara fi instructivT fara Negra-Bulgaria a luT Constantint Porfirogeneta ; Si prec.suma ero0 nicT acesta, nicT Negra- Ungaria a cellorti-l'altl, n'arti e§i din m:steria fara gradata desf4urare a intregeT nomenclature: Negra-Cumania, OGgra-Tataria, Wegra-Romania, Wdgra-Bogdania, voevodatula Wegrilord, Arabia, Bass-arabid. NumaT grupparea fontanelorti sezola dupa secolaSichlarti annti dupa annii, suppunen- du-le apoT pe rondo §i comparativamente unel analise omnilaterale, strabattelabirintulti. Una din essigintele celle maT impariose Si maT difficile alle criticel este inse nu numaT de a urmari adeverula, nu nurnaT de a'la descoperi, ci inca a nu trece peste ansula, adeca din pre-multa zelu a nu ammesteca la unti loco certitudinea §i ceTa -ce nu este dec.atu probabla, sea Si maT putinff decata atata. Astu- felTu, deli arty fi note unti lucru commoda, totu§T noT nu vomti marl argumentatiunea printr'o ipotesa a luT Zeuss, adoptata de catra d. Rosier, cumU-ca numele z2fizetoticv),:t, sub

24) 111[1., 22 : 'Vlieto 6423 pridosza Peczeniezi pervoe nu, 23) Ed. Miklosich, 6. rus'aulu zem:iu."

156 ISTORIA TERRITORIALA. care apparti Ung-uriT intr'unti passagTu din Constantinti Porfirogenetti25, n'arti fi decatao presuppusa forma scandinavd Svartiasphali, adeca Negri-Cumani". In secolulu X CumaniT, venitT maT tarclia dup. UngurT si dupa. Pecenegi, erati de totti necunnosculx in Europa; si chlarti sa fi fosttialtti-felia, totti Inca, prima clocnire cu densiT n'ara fi avut'o NorvegiT setsSvediand,ci Grecil la Dundre, incatt maT currendtt limba scan-. dinava adopta pentru a-I desemna vre-unt termena bizantina decdtt vice-versa. OrT-care ara fi adeverata etimologia a cuventuluT z2paptotciapcaot917 ellii n'are a face cu NegriT-UngurT aT lul Nestorti si Ademarti, carT se rapporta d'a-dreptult la Transsilvania: La Transsilvania, si'n parte chiarti la Muntenia, precuma Negra-Bulgaria se rappOrtd in parte la Moldova; cdcf espeditiunea SantuluI Stefano, aceTa despre care vorbesce Ade- marti, se intinsese pent la unti gradtl si assupra TerreT-Romanesci MaT remane Marea-Negrci. Italianulu Formaleoni, scriencla istoria commercials a PontuluT, pleca dela urmatOrele doue preliminare: I. Acestd. Mare nu s'a numita n4gra: din causa brumositatiT selle, cad brumosa a fostil totti-d'a-una, dera nu tote -d'a-una se numTa ; 2. Acesta nume de negra: ea trebuTa sd-la fi mostenitti dela \retina popora termurenti, ca- rel,e de assemenea se numTa negru. Ca teorid, ambele punturT sunt forte nemerite; dert Formaleoni se perde intr'una chaosti canda se incerca a gassi o applicatiune. Ella se opintesce la cuventula ham ce are semnificatiunea de negru in diverse limbe orientale, si oprindu-se aci, gassesce numele anticulul poport "Garit din Asia-mica : acctic- grit in memoria cdrora s'a botezata Marea-negra! Si mal multa decata atata. Scienda ca grecesce p.f)a6 insemnezd negru, Formaleoni sustine ca famosiT navigatorT si colonisatorT Otilesiant aT anticitatiT ati fostti -Gan. MaT pe scurta, Marea-n4grci se va fi numitti astti -fellu dupd negrulzi poporti CarT-Mile- sianT". Lassanda la o parte ca mod,atot nu se deduce grecesce din p.iXac, incatt n'are a face cu negru; lassanda la o parte ca. MilesianiT erati EllenT in tots. puterea cuventuluT, incata dinte- insiT esisern. filosofiT Tale, Anassimandru, Anassimene, istoricula Ecatea, oratorulti Eschinti etc. 30, pe canda CariT erati barbarT, (32ppap6cpwvot dupd Omerti 31, si chlarti insusT Formaleoni IT face tocmal Sci0; ldssanda la o parte tote acestea si maT multe altele, sa ne marginima tntr'o singurd observatiune. CariT si MilesianiT se perdu cu totulti din istoria, uniT grecindu-se,ceT-l'alppersindu-se, inainte de inceputulti ereT cre,tine. Decd Pontulti s'a negritt1 dela Carl sea dela MilesianT, dela vre-unula din aceste doue popOre differite, sea dela ambele impreund dupa cumtl iT unifica Formaleoni, fie cumtl va fi, urmezd in ori-ce cash ca evenimentulti trebuTa O. se fi petrecutu trite() anticitate forte departata, cu catT-va secoll inainte de nascerea MantuitoruluT. 26) op. cit., r. 168, cap. 38. 29 Storia della navigazione nel Mar Nero, Veneziaaae, 26 in. Stud., 150: nicaccesocdacpalot, 1st dies in-8, t. 1, p. 42: II Ponto Eusinn ora li detto Cara Degniz, Bwartias-1 hald. i. die schwarzen Falen und es ware dies o Mar Nero da' Tartari e Turchi. Questa voce cara 6 d'ori- die Bezeichnung welche ihnen die scandinavisch rederden gine scitica, non menu dei popoli Cari, ch'erano venuti ad a- 1Varliger in Roseland und Constantinopel gaben. Diese Ver- Ware PA sia,Minore. Questi Cari furon detti Miles dai Greci, mutung von K. Zeuss klingt mir Behr beifallswert." Cf. it ehe rendeva corrottamente it valote della loro denominazi- znuss, Die Deutschen und Dire Nachbarstiimtne, Munchen, one di neri. Questi Cari furon i piit possenti coloni del Ponto, 1837, in-P, p. 749, nota 2. it quale da loro dovette prendere ii nome di Mar Nero presso 27) Of. POI ociu, Recherches sur is Sarmatie, Varsovie, le nazioni, the re occuparono le eoste." s. a., in-4, t. 1, p. 98. 88)STRABO, lib. XIV, cap. 1, § 7. 28) Apud PODHRADCZKY, Chronicon Budense, 67. 21) lb., VI I, 6 §. 6.

STUD1ULU 11 I 66. 157 A sci cg. negr4a PontuluT s'a ivitti abia in evult-meditsia-T attribui totuV o origin carica set milesian, este cea maT flagrantg. contradictiune. Formaleoni prevedea greutatea acesteT obiectiunT Si spera sa scape printr'o inventiune. El lt dice ca primula scriitortil in care ne intimping. OUgra-mare, este Appiantall primo a fra gli scrittori, the dasse all' Eussino it nome di Mar Nero, fu AppianoAlessandrino 032. Impossibilti ce-va maT falst ! Appianti trg.ig in dillele luT TraTanti, cunnoscea forte bine Pontult, fllti mentioneza la totti passural maT allesa In MtepthseToc, inse nicT o data nu'lti numesce altt-felit dealt, nano; b Er4etvoc set simplu llovroQ33. Nu numaT RomaniT, nu numal EllehiT din vechime, dert nicT chTart ArabiT Si Persil din evulti mediti, n'atl cunnoscutti nicT-o-data numele de Mare-kgra.'", cela -ce probeza ca ellit nu s'a pututti nasce nicT pe littoralult sudicti, nicT pe cent orientalti allti PontuluT. TatariT, SlaviT, ScandinaviT, UnguriT5 TurciT de candt s'ati stabilitt in Europa, ecce la cine ne intimping, pentru prima ors acesta numire ; adeca la totT acel ce cutrierara treT- anghiult marinti vest-nordict, alit cgruTa verft se afilg. in gurele Dung.riT. Insu§T Formaleoni, printr'o cTudata contradictiune, marturesceea:aPontult s'a numitt aMare-negrg, de candti incapu sub dominatiunea Tatarilorti Si Turcilorn, de unde RussiT aT-at dish apoT Czerno-More Si MoldoveniT Negra-mare b35. Unde maT sunt dere5 CariT, MilesianiT Si pseudo-Appiant ? Francesult De la Primaudaie, carele citise maT totti ce se refer, la Pontti in litteraturele vechTsimoderne, constata acella-§T fapttl36. Intr'unU cuventt, originea numeluT MariT-negre se p6te impinge cella multt pens in secolulti X, nu maT incollo ;adecg, in acea epoch., in care felTurite triburT turce §i tatare, Cha- zarl, Pecenegi etc., at inceputt a se mica din resg.ritt catra gurele DunariT,si'ncare epoca noT veduseramt maT susti formandu-se o variata nomenclature de satellitT negri in giurult centraluluT negrismIt allti terreT Bass-arabilerd. Aprope tote numirile Pontulul in evuiti- mediti s'ati formatt dupe diverse pop6re marl §i micT: une-orT Mare - Romany in intellesu de Greca, adeca a RomeT-Noue ; ale o data Mare-. Russa". In anticitate ellti se chiama in acella-§T modti Marea &idea :a Scythicus Pontusb" seti a Scythicum Mare 39 dupe. numele Scitilort, Marea Cimmericg.: a Cimmerius Pontusb" dupg. numele Cimmerilort, Marea Amazonicg.:a Amazonius Pontusb" dupe, numele Amazonelort, Marea Sarmaticg.: u Sarmaticum Mare. set a Sarmaticus Pontusb" etc. Numele anticilora Fe4ician1 insemnandt ro§it, grecesce (Doivoce;, latinesce .Eoeni delaa pu- niceusbpotv(mo;, ebraesce -8clom etc., golfulti invecinatt cu Fenicia a fostti numitti in tote limbele aMarea Ro§ig.b".

82) Op. cit., 93. de ce nom, qui fut adopts par les Latins. Lorsque les Tures 88) Ed. Firmin-Didot, Paris, 1840, in-8, passim, tneependtiet les Tarttzes la dominerent, Ds lui donnerent le nom de Mer de la rag. 1.$i sitse observe di, sub Appianil emit ¢i Mi- Noire." lesianiT de-multil nu maT essistail ca popere, ci numaT ca lo- ealitittl: lb., p. 197, 200, 269, 471, 617, 673 ete. Despre Ap- 87) MASSOUDI, in KLAPROTH, Magasin asiatique, 1826, p. liana ea font nit a istorieT ronuine, ve4I A. PAPADOPOLU CALI- 271, ap. PRIMAUDAIE, 1. C. SHEM-UDDIN-ABU-ABD-ULLA MU-, MACHU, Scrierile Tech! perdute, § 3, In Columna lul Tra- HAMMED, ap. KARAMZIN, I, nota 366, sato. ianil, 1872, p. 228. 38) VALER. FLACC., Arg., I, 69; II, 329. LUCAN., II, 420, 34) LELE\VEL, Geographic du moyen-Age, Atlas. 580; V, 436. 38) GELL.,XVII, 8. 85) Loco cit.: Dacehe vi regnarono Tartari e Turchi, fu 40) CLAUDIAN., De laud. Stilich., I, 129; XXI, 29. detto Mar Nero, e cosi pure lo dissero: Russi in loro linguag- 41) CLAUDIAN., In Entrop, II, 266. gio Czerno More, ed i Moldavi NigraMare."Despre numele 42) °vim, Pont., IV, 10, 38.--VAL. FLACC., VIII, 223 etc. seandinavil Svartahaf vedI RAFN, op. cit., passim. 43) RENAN, Histoire des langues semItiques, Paris, 1858, 36) Histoire du commerce de la filer Noire, p. 3, note : in-8, p. 38. MOVERS, Die Phoenizier, Berlin, 1849, t 1, p, lifer Majeure, les Grecs byzantins Pappellerent les premiers 1-3.

158 ISTORIA TERETORIALA Toth asta-feliti Pontulti fu botezatti negru din causa Romani lora. 0 proba directs sunt chTarti TurciT qi Tatarif, 9i nu ceT de asta-dY, ci strabuni lora din secolulti XIV. Pe la 1390, fiinda prinsti robti de catra Ottoman 9i audinda dela den9iT numele turco- tatara Wara-denghiz, NempAlt Johann Schiltberger ceru naturalmente o traducere, Si s'a informatti a acesta. Wigrei-mare insemneza a Wara-iflakilora, in6atti in relatiunea calletorieT selle ne isbesce d'o-data cu surprindere ca. orapla TessaIoliica se affia: pe termula MariT- Romanescl". Dela PecenegT, dela ChazarT, dela triburile.orientale maT menunte, copprinse sub aceste doue vaste etichette confederative 9i impra9tiate in evultimediti pe totti lungulti septentrio- nalti anti PontuluT, dgra-mare trecu la Turd Si la Ti tarT sub forma de Kara-denghiz, la SlavT sub acea de "Gzerno-more, la ScandinavY $varta -hafsi a9a maT incollo, era GreciT o imprumutara dela Osman1521, prefacend'o in Naupo-OGOacraci", set p6te s'o fi avutti 9i ce-va maT de 'nainte. La UngurT, notarulti anonimti allti regeluT Bela o numesce latinesce: ,Zrigrum mare". In susti de Dunare The pe la Crimtl, in gTostl de Dunare pone pe la Varna, in susti Si in gTosa reversandu-se, ca dintr'o palnid. resturnata, anume din bassinulti carpatino-danubiana,ecce propriti disa ..7Legrii-mare, pe cancla dr dincollo de Meotide 91 de dincollo de Posfora ea nicT o data nu se chiama astti-felia pone la moderna generalisare a terminologieT geografice. Amtl finitti 91 cu Pontula, completanda pe deplinti negra atmosfera a MuntenieT in evultimediti.

§ 66 CHARTA EPICA A ARADIEI DELA DUHARE. Negrula provOcaideTa de alba. Romania carpating. fiinda nigrcY, ecce derocaunit copista alltt luY Villehardouin numesce pe cea balcanica .Romania cad), 1, dera numaT inteunti singurti passagTu Si n'o maTga- simtiaTurT, ceTa-ce arretaca.antitesa nu trecuse nicairl la poporti. Transilvania fiinda Ungaria-nOgra'l Ademara Si Nestorti numesctt pe MaghTariT propritt di9T UngurT-albt ;tnse cello anteTu se grabesce a limuri end insu9Tcaacesta albeta rfare alts ratiune dealt spre a distinge Pannonia de Ardelti:a dicitur Alba Ungria ad differentiam Ungriae Nigraev 21 pe arida negreca Transilvaniel este anteriora antiteseT, basandu-se pe capetele celle negre alle Bass-arabilora: a populus est colore fusco yelut -Stiopese S. Pontula fiindti Mare-ntrti, GreciT, Slavir, TurciT ati attribuitti epitetult de alba MariT-io- nice 4. Cronicarulti maghlart Kezai boteza pe CumaniT eel adeveratT`Comani-albiprin oppositiune cu `Gomani-nigri dela,DunareS. Fara a immulti essemplele, vomit semnala numaT el pretutindenT acesta epitettl da alba este isolata, accidentals, cu totulti strainti litteratureT poporane, limbisticeT 9i diplomaticeY, in timpu ce 7dgra-Romania, ,2Ggra-Tatarib., Wigra-Comania etc., purcedendd tate din Bass-arabiti) formeza unit intrega ciclu compacts, solidaral strictamente circumscristl din

44) SCHILTBERGER'S Raise, ed. Pelzel, Miinchea, 1814, in-8, 2) Loco cit. p. 83: am Lifer des Walktchischen Meeres." 3) lb. Despre epitetul6 albii Wenn& alto intellesfi ve4T 45) BAYER, De Cimmerlis,in Opuscula,p. 127, ap. KARAM- § 8 nora 8; precumti ¢i despre epitetuld negru, host intriun6. ZIN, 1, nota 3. altfi intoned'', § 60 nom 6; ambele note forte importante pentru 48) ENDLICHER, Monumenta, 14. a preveni controversa. 1) Hist. de Constant., 301: ,,Mont Mewls, qul est la basso 4) FORMALEONI, I, 48.MIRLOSICH, Lox., Tub(); essr'n. Mysie, s'appellant maintenant blanche Blaq'4e. .)ENDucataa, Monumenta) 90,

STUDIULII Ii, § cr. 159 tote partile intre OiLgra-Ungaria, egra-Bulgaria,Ne'gra-mare, Si pe care 'Id putemti resume prin urmatorea mappa. epica a L./raid dunarene :

Czernyi-Ugri (1060) rb Nigra-ungria (1000) Kara-bogdane (1400) Tzrni-tatari (1350) IPLAYPO-Pazia0400 Negru-voevodat 6. w Bla-men (1200)0 Nigra-Cumania (1300) Kara-illak (1350). Kara-Ulag (1200) Bass-arabial.... D un4r ea Kara-denghiz. CO MAYPO-thxlaaga MAYPO-flovlyaeice (950)I Svarta-haf. Nigrumare Ozernyi-Bolgari (1060)

I> 4 Tzrni-bugari E forte importanta de a observa caracterula poetica allti acesteT nomenclature, cacT nu- maT asta-feliti se previne o obiectiune ce s'ara pute face: cuma 6re o terrig6ra ca Oltenia so -gT reverse numele assupra unuT spatia ath.tti de intinsti, agiungenda indirectamente a fi cunnoscuth. pene 'n Islandia? Una din proprieth.tile celle maT distinctive alle poesieT poporane din totT timpiT gi din tote regiunile este de a man pent la dimensiunT colossale nesce lucrurT forte micT, micguranda din contra pent la nullitate pe celle forte marl. ,In Nibelungenlied terribilulti Attila devine piticti fall, cu obscurula Hagen, din care esse d'o data unti gig-ante. In epica francesa. Carola cella Mare este o nemica pe longs. Rolando, deli acesta n'a fosttt in realitate decatt unti bIeta a praefectus Britannici limitis s, pe care cronicarulti contimpurenti Eginhardabia'lamentioneza. cu occasiunea battalieT dela Roncevaux. La EllinT Achille gi la SpaniolT Cid sunt nesce iperbole poporane analoge. La veciniT nostri SerbT si BulgarT nu auclr nicT o vorba despre imperatula Stefano Du- sant, una din figurele celle maT grandiose in intrega istoria, a gintiT slavice, si totugT poporula inalta acollo pent la certi in tOte.balladele pe untia Craigora Marcu', opersona& tate fail nicT o insemnetate istorica, unti simplu condottiera in armata turca, carele insotise pe sultanulti Baiezid inteunti resbella contra tnareluT Mircea gi a fosta ucciga tntr'o battalia. de long, CraTova de cgtrN, unti boiera romanti numitti Ratco, le§i pe acesta, invingetortt anti semi-cleuluT bulgaro-serba, neminT nula celebreza!, e.

§ 67. CONCLUSIUNEA DESPRE ARABIA DELA DIINARE. Aga der° in secolulti X, intre annil 900-1000, la marginea primuluT millennia dupe. Cristo, intregula bassinti dintre BalcanT qi CarpalT si chiarti ce-va maT tncollo capetase brumosa fama de negru.

,9LUCCARI, 12: Paiasit tornb inEuropa, ripassb it Dann- casein Margnaveich, eh' haveva seguitato ii Turco, fu morto bio alla eitt4 di Sieverino, opera di Severo lmperadore, et a caso da Ratko Valaco, et it suo corpo messo sopra nn ea- feee giornata campale con Re Mirce, sotto la citte, di Chra- vallo di pezza, fu portato iV sepelire in Monasterio di Bullac- glievo, e vi fu mezo rotto. Marco Chraglievich figlinolo di Vu- ciani."

160 ISTORIA TERRITORIALA. AcestL fenomenti provenindtl printr'o poetica associatiune de idee din descompunerea nu- meluT Bass-arabiii, prin care se caracterisa maY in specid banatultt Severinulul, se trage o necessary consecinta ca cu multti mai de'nainte, cellt putinti in secoliT VII-VIII, territoriulti°lianaera degia cunnoscutti ca `Bassarabid, cacT causa nu p6te a nu fianteriOrg pro - prielorti selle effecte. Logica nu se opresce act. In privinta Vegret-Ungarie, Negret-Bulgarie, MariT-negre, Negra-Tatarie, Negret-Cuma- nie, Negret-Bogdanie, B/a-menu, maupo6Xaxtcc, drab?, Wara-iflak etc., Bass-arabia este o causa; inse totti-d'o-data densa ni appare la rOndulti set ca unti simplu effectti in calitatea'T de nume dinasticti allti Munteniel, adeca unti ce datorittl secolareT dominaDiunT la Dundrea de gTosti anume a nemului BassarabilorD. Prin urmare, decd Rassarabia, ca desemnatiune territorials, dateza dintre anniT 600-700, cats sa admittemti ca 73assaral; ca desemnatiune domnesca, trebuTa sa fie si maT anticti, din secoliT V, VI set maT susti. In tomulti III, scriendti Istoria Ierarchicg. a TerreT-RomanescT, noT vomti desbatte passt la passti pe basea fontanelon annalele nemului bassarabicti, incependu tnainte de colonisarea DacieY si demonstrandti microscopicesce etimologia cuventului Bassarabti; de asta data ni e peste putinta a antecipa assupra unuT lungti sirti de desvoltarT prealabile.

§ 6g. 0 COINCIDIN/A LA ROMANII TRANS- DANUBIANI. Vorbindti despre celle-l'alte vechT numY territoriale alle voevodatuluT Bassarabiloth:7-&- ra'-Ronzlinscd,atuntenici §i Vlachici-mare, noT amU indicatti pentru fie-care din elle o nomenclature correspundinte la fratiT nostri de peste Dunare. Acella-sT fenomenti, deli numaT in germene, ne intimpina in privinta numeluT dinasticti Bassarabia. Urcarea pe tront a nemuluT Assanilon, o ramurg. a Bassarabilorti dela OltU, cavallerT cu capete negre unit si altiT, era catu p'aci sa prefacs intregult imperiti romano-bulgart in Zssenici; derti forte scurta durata a gloriOseT dinastie, stinse abia dupe doue-treT genera- tiunT, a popritti definitiva formulare a noueT numirT. Missionarula papala Ricardu de pe la I 230 clice: e amti agTunsU la Constantinopole prin Bulgaria lut cilssagn1. N'a trecutti totusT unti semi-secolU, si o multime de alte famillie, care de care mg obscure, au tnceputti a se succede sub veduvita porfirg. a Assenilor0 Pentru ca o dinastia sä transmitta numele sett uneT terre tntr'untl model durabilt, se cern nu anni, ci vecurT. In Oltenia BassarabiT eran anticT degia in secolula VI, si numele lord, transmittendu-se territoriuluT de pe atuncT si mat de 'nainte, n'a incetatu a fi to flore pene in secolulti XV ; peste Dunare inse tenera crenga assenica a Bassarabilorti, maT putint norocosa decata tulpina'T din CarpatT, s'a stersti ca meteorult, desteptandu tntr'o clips admiratiunea si perclendu-se apoT pentru totti-d'a-una. Acesta'T differinta tntre 53assarabici §i Wssenici, una desparuta din fasa, pe candticea-l'alta, dupa o viueta multi-secolard, reusi a se eternisa directti si indirectti pe tOta intinderea bas- sinuluT istrianti.

1) ENDLICHER, Nonni" 249! ',per Bulgariam Assani at per Romaniam."

STUDIULU II. § 60. 161

§ 69. IMPORTANTA UNEI NOMENCLATURE TERRITORIAL!. Tragenandu-se din pagin. in pagina §i din c011a in c6111, nomenclatura MuntenieT in secoluln XIV a luattt pen6 aci pe nesimtite proportiunile until volum0 ; §i totu§T, departe de a ne cai cattt de putinti, noT credemd el numaT asta-felTu nT-a fostti cu putinta a da o te- mellissolidsulteri6relora nOstre cercetarT. In privinta Statelorti, ca §i'n a indivic,lilortl, dupd ce s'a imbrati§attl maY anteru printr'o rapede catatura configuratiunea loth generals, unti aspecta massivn alltt suprafeteT totale, primulti passii este apoT de a intreba : cumU to chTama ? Si (lea unti Solt set unti individd va fi fostti cunnoscuta cumtt-va sub maT multe numY cata sä le precisamq successivamente pe tote, constatandti identitatea pers6neT, fiindu-ca alto -felTune-amti espune dintr'unti singuru omti a face douT sett din douT 6menT unulti sin- gurtl, in locti de a attribui, dupa famosulti preceptu allg luT Iustiniant : suum cuique. LectoriT nostri s'aticonvinsti degTa cd numaY nescirea nomenclatureY impedecase a discerne originea oltena a vechiT dinastie princiare din Moldova ; numaT nescirea nomenclatureY mantinuse in picTore fabula despre Negru-voda ; numaT nescirea nomenclatureY a petrificatti atatea grave aberratiunY despre Ungro-vlachia, despre modalitatea annessariT Fagara§uluT catra Muntenia, despre voivodatus Bessarabiae Si maT cate altele; numaT nescirea nomencla- tureT a servitti a intuneca o gramada de lumine de prima importanta pentru istoria nOstra nationals, dintre cart abia o parte au fostti desbattute maY susa, celle maY multe reman'endq in reserva. Catt de necessary, cata de nedispensabila este o staruitOre approfundare preliminary a cestiunilor0 nominale in orT-ce studio istoricti, nY-o arreta o nenorocita esperiinta a reposatului Heliade, omti de geniti, barbata providential4 derti inzestratu cu pre-putina dosa de rebdare spre a fi pututu Influnta cu isbanda analisa critics. Intr'unulti din opusculiT seT, atatti de bine scri§T §i at5.th de red documentay, ellu dice intre altele: ain mediulti -evti Dacia era reputats in tots Europa de desciplina eY ecclesiastics. Orga- anisarea cenobielorti ,simonastirilorti, §i organisarea civila §i militarg. in Dada era essem- (Tiara. Ariosto, ce a stata in secolulti XV, cantanda cavalleriT secoluluY VIII din imperiulti .10 Carolmagnu, canda e vorba de eroY9ieroine satie de alle lumiY, spune el venTati in a monastirile DacieT qi se inchinatt devotandu-se luT Dumne4ett : g Dalinda per voto, e perche molto sazia g Eia del mondo, a Dio volse la mente ; (Monaca s'endd a render fin in Dazia, GE si ley?) di Scozia immantamente'. "(Orlando Furioso, canto VII, sex. 16)". ApoT Heliade urmeza : .Este in usulti poetilortt a descrie, andtt vorbescU de unti ce noti qi necunnoscutti. Aci Ariosto e a§a de rapede, vorbindti de monastirile din Dacia, ca §i cumu amo vorbi noY de d P assere a sett de Viforita. Par'ca aril fi dish : se dusese collo in Dacia, unde scitY cu totiT el ucrestinismulti qi pietatea sunt de essemplun. 1. A§a dero Dalinda pled. din Scotia pentru a se calugeri in Dacia. Dee' in ce fella de aciei ? Aci s'a peccalita Heliade.

instituttunile RomAniatabellti istoria , Bunt, 1863, in-id, p. 41. 21

162 ISTORIA TERITITORIA LA. Pe la finea evuluT media, incependu dela suta X, nu Romania, ci Danemarca, pe care numaT apa o desparte de Scotia, incatti tocmaT intr'acollo era drumulti firesen pentru e- roina luT Ariosto, se chiama in tolT scriitoril occidentals Si in tote actele officiale esterneSi interne: Wacial Datia, Tazia. In acellaY secolti cu Ariosto noY vedemn pe regele danesti Erica XIII intitulandu-se: 'Del gratia regnorum 5kciae, Sveciae, Norvegiae etc. rex a 2, in cats Heliade §i aci arts fi trebuitti sä traduca:regele Romania, SveclieT Si Norvegier.. In acella0 secolti cu Ariosto circula prin Italia o nuvella poporana, in care gT6ea rolulu principalti unti almberto re di Daziap3:Heliade arts fi pututti sustine ero§T el acestu nume germant denota pe vr'unt principe din Romania. Pe la 1519 regele danesti Cristiernti II, clandu-§T in limba francesa titlulti de «roy de Dace 91 tramittea din Copenhaga la Paristi amiculur seta regeluT Frandsen I nesce cant de venatti, despre earl scrie in epistola: acertains chiens levriers, tant de Russie que de ce pass de dace R4. Nu cumti-va Heliade s'arti fi incereatn a ne assicura despre romanesca origine a acellort dulaT ? MuscaliT pene asta-dr numescti pe DanesTDeduct(Datczanin), intrebuintandt totti-o- data in privinta-le adiectivuln dacicu (datskii) 5. Ecce unde se afilad monastirile luT Ariosto Sise ducea bigota Dalinda.! 5Jazia,Dacia, Dada,ca o desemnatiune normala a DanemarceT in tote fontanele appu- sene din vecult de midt-loco, este ce-va atatd de cunnoscutn, incatu nu e permisti ca sa n'o scie orT-cine pretinde a se fi occupatti macarti in trecett cu studiulti istoricti. 2. NumaT ignoranta acestur puntti impinsese pe nemuritoruln Heliade a baga pe bretulti Ariosto pe la calugeritele nostre din Passerea §i dn Viforita, celebrandn ca din seninu o antics a discipline ecclesiastics ", alto -feliti forte dubiOsa pe termiT nordici aT Dunarir de grosti ! Ferindu-ne de perspectiva uneT assemenT confusiunT Si ecuivocitatT, noT amtt insistatti atatti de multn assupra nomenclatureT, qi tots Inca n'ainti limpedieo intrega, cad putine Jerre §i putine natiunT pe fata globuluT pamentesen ao purtatti in intru qrn affara maT felTurite numY geograficeqietnografice. -geticY,.qocia:, Ztel-cuzu,-Oltenia, Si mar multe alte denumirr, a carorti intrebuintare se mar- ginTa in partialuln cern anti unorn deosebite epoce sett alit uner deosebite specie de sorging istorice, fail a fi fostu respandite sea perpetuate, nu 0-au pututti gassi loco in des- voltarile nOstre de maT suss, consacrate esclusivamente uneT nomenclature generale §i sta- bile; dern totu0 elle vorti fi desbattute fie-care mar la valle. AcumU sä recapitulamti in cate-va cuvinte, intr'unn mods pe cats se va pute mar plasticti, essentialele conclusiunT alle acestur lungs studio, grabindu-ne a p4i inainte.

§ 70. RECAPITULAREA DESPRE NOMENCLATURA TERREI ROMINESCI. Principalulti nume alto MuntenieT, meritatu prin desbarcarea legiunilora romane alle Jul TraTant la Severinti Si prin persistinta de atuncT §i pene asta-dr a elementuluT latinti in laturea OltuluT, chTard in acelle momente periodice candy ellti se eclipsa in celle-l'alte catune alle DacieT, este Romania prin escellinta : Prrei Romcinescd.

2) Diploma din 1418 in DOGIEL, I, 353. 6)._ GRIMM, WW1. d. dent. Spr., II, 732. 8) Novella della Seta del re dl Dacia, ed. Wesselow- sky, Pisa, 1866, in-8; o reprodueOune forte rarii, numaT In 6)HEEREN Historische Werke, Gottingen, 1821, in-8, t. 260 essemplare, din cart unulil se alla In superba biblioteel a 6, p. 89, nota. d -luI A. Odoboscu. 7) D. A. XENOPOLU, unitgiunealtil-felitlplinil de eunnoseinte 4) GEFFROY, Notices et extracts des:bibliotheque8 on ar. forte seriose, committe din ripedieiune o errdre analogs In chives de Suede, Paris, 1866, in-8, p. 602. Convorbirl litterarie, 1872, art. Notice istorice.

STUDIULU II, § 70. 163 SlaviTi GermaniT cunnoscendt pe vechiT RomanT sub epitetulti de Vlach; adeca domi- natori, Si asta calificatiune, lipsita maY in urma de primitivulti sett intellestt de suprematig, devenindti o traducere adecuata a cuventuluT uRomanusD, Muntenia a fostticlisg. V/achid de'nteIu de catra Slavo-germanT, apoY prin imprumutt de cdtrg. GrecY, UngurT, OrientalT, purtandti acesttl nume maT cu preferinta de'naintea cellorti-l'alte provincie alle DacieT, ca una ce me cu preferinta represinta romanismulti. EponimT, individualisarT, personificatiunT alle acestorti doue forme, ambele manifestandti originea nationals, erati Romant-vodg. qi Vlachita-voda, umbrose figure mitologice, create in evulti media Si carT trdiat inca in traditiunea poporuluT nostru pent pe la finea secoluluY XV. Adoptandti pentru usti liturgicti Si officialt limba slavicd. Si sciendt ca vorba "NachiT, deli de provenintd strains, nu este totusT decdtti unti essacttl ecivalinte allti cuventuluY Romaniz, Para ca sd fie copprinsa in ea cea maT mica ideid de reprobatiune, MunteniT at admis'o eT in§iT. Pe la ii6o-118o, annessandu-se card banatulti SeverinuluT territoriulti agardOnt de peste CarpatY, ruptti din corpulti TransilvanieT, acesta crescere a statuluT muntent pe socotela Maghiarilort a inceputt a se esprime de atuncY ?nuke prin Vngro-ci>/achid, ca §i candy s'artl Slice Fagara0-Severint, care nume, denotandtt noua compositiune administrative a terreT, a luatti loco in titulatura cellorti dour capT aT natiuniT, de'nteiti principelei maT tar- ctig metropolitulti, dert numaY in acte slavice Si grece, cad in celle latine ellu arti fi provo- catil o intempestiva susceptibilitate din partea Ungariel contra unel nomenclature corres- punclet6re litteralmente cu :« terra Ungriae-et-Vlachiae o Predomnirea Carpatilort a maY ca§tigatt voevodatuluT Bassarabilorti urmdtarea nomenclatura omogena, egalmente respandita in intru Si 'n affard: Prrd-Xuntenescd, usata d'o-potriva de ambele laturY alle MilcovuluT; Zrans-alpina, adeca Peste-muntenid, care ne intimpina mereti in fontane latine, fie maghiare, fie papale, fie chTartl romane, etc.; atatany, mime polonti corrupttl prin schimbarea luT n in 1 din forma romanesca locals a Muntenia D; cf)rance, nume moldovenescti, datoritti crescetuluT alpestru prin care se desemna despre Moldova fruntaria ostti-nordicd a TerreT- Romanesci; Wapas-gi/fo/d, adeca Muntenia-de-gTosti, nume maghiarti pe care graTulti ungurescti din Ardelti illti prescurteza in cAlfold. Muntenia set Terra- Romanesca, atatti prin intinderea hotarelorti selle in comparatiune cu alle cellorti- l'alte staturT romane din evult-medit, pe cat maT cu sena prin prestigiult de a fi fostti totti-d'a-una centrulti m*driT romdnismultii la nordu de Dundrei chiarti pentru romanimea transdanubiang., maY purta unti nume, pe care 'lt afflamt in fontane istorice sub doue forme: Grosse-W alachie, Valachia-atajor, Vlachia-alaggiore etc., adeca Romania mare, la straini; .7gare-voevodatd, in titulatura princiard interns. Degia cu multt inainte de secolult VI, dominatiunea nemuluT Bassarablorti d'a-stanga OltuluY latine assupra territoriulur numele de Bessarabia, conservatti apol fare intrerumpere pent 'n suta XV, candti o parte a StatuluY Muntenti dela GalatT pent la Kilia trecendti sub stapanirea MoldoveT, acesta denominatiune a inceputt a se applica din ce in ce maT esclusivtl card regiunea BugiaculuY, erg dela 1812 guvernulti moscovitti a intins'o assupra intreguluI spatit dintre Prutti Si Nistru. Cuventulti copprinclendtt in sine elementele 3-1-r+6, s'a intemplatti une-orT a se confunda $lassarabia cu Serbia, incatt ca SerbT erati considerag cate o data, simplu din cause acesteT

164 ISTQRIA TERRITORIALA. gratuite assonante, atatt anticiT Bassarabi dela Oltti, precumu §i o ramur. a lord maT noun, urcata pe la 1375 pe tronulti Moldovei in persona luT Petru Mu§att ; den nu numaT aci s'a resfrantt actiunea omofonieT, ci Inca, intr'unt aliti fenomenti Para allaturare maT remarcabilti prin multimea, varietatea Si importanta consecintelort. Printr'unti rebusti eraldicti, forte communti in simbolismulti din tote epocelei din tote terrele, Bassarabil descompunendu-§T strabunult nume gentilitit in Bass-arabd, purtati din timpi immemorialT in stemma lord nobiliary unulti set maT multe capete de eilrabt, adeca negre, ceTa-ce pe de o parte a data nascere famosuluT mitt aliti luY Negru-voclg ca fundatorti alit staeulur bassarabesct, era pe de alta a cream pentru intrega Romania, qi chiarti pentru regiunile limitrofe, o intinsa nomenclatura territorials sui generis. Poesia poporana a vecinilorti nostri SlavT Si TeutonT a fostt naturalmente incantata de a pute gassi in apropiare la Dunare o fantastica Arabia, pe care s'ati Si grabitt a o celebra balladele serbe §i bulgare ca Zzrni-eArapi sett a Negri- Arabia, antult epica germane aliti Nibelungilorti ca Araby, penis Si sagele scandinave din Islandia ca 531a-menn sell ,Arabia, era MongoliT, TurciT, GreciT §i UnguriT sub felTu de felTu de forme, devenite ce-va maY prozaice prin supprimerea arabismului Si conservarea numaT a ecivalinteluT set de negru : Wara-iflak, Wara-bogdan, Nigra--Cumania, etc. Eminamente poeticti, acestti epitetti nu_se putea tnfige tntr'o singurs regiune definita, pre- cisiunea fiindtitotti ce este maT proza,i astU-!-elTu degia in secolulti Xcaci n'amti voitti a ne urca maT susti d'o cam datanoT vedemt epica negrets a terreT Bassarabilort latindu-se nu numal pretutindenT intre Carpals Si Dunare, dert mai impresurandt Incs unti spatit trans-carpatinti prin metamorfosarea TranssilvanieT in Negra-Ungria, unti spatit trans- danubianti prin Negra-Bulgaria, Si chTarti insu0 Pontulti se preface in Negra-mare, adeca se 'nnegresce totti copprinsulti albieT istriane pe ambiT termT aT fluviuluT, avenda dreptti puntt de plecare Bass-arabia, cuTbult %Yegriloril voevociT. Affars de a Negra-Romania', remasa. la OttomanY in usti vulgarti pene 'n momentulti de fatal tote celle-l'alte numiri alle n6stre arabice, pent; Si radecina lorti Bassarabia, incetandt de secolY a se mg appEca ca.tra Terra-Romanesca, incatt numaY poporulti de pe la Campu- lungt maY conserva o obscura traditiune despre acellti Negru-vodal adeca acella banti allti SeverinuluT carele cucerise intre i i 6o -1 2 Io Fagaraqult, Muscellulti §i Argeqult, urmeza derO firesce ca legendariT, cronicariT Si chYarti istoriciT modernY aT Romanilort, putint dill -- ging in resfoirea fontanelort, ati transformatti originile StatuluT Muntent inteunt chaosti de contradictiunT, de falsurl, de travestirl, de impossibilitag, adducendt pe BassarabY din Bugiacti, facendt uanteit descallecatortb pe tatalt mareluT Mircea, silindu-Iii O. domnesca canda la 1215, canda la 1240, candy la 1290 etc. Ne resumamt. Nomenclatura MuntenieT, in parte essistinte Inca Si 'n parte desparuta dupa secolula XIV, se reduce la urmatorulu tabellt : I. Dupa originea nationals romang: 1. TERRA-ROMANESCA, nume etnicti internt poporanti; 2. VLACHIA, nume etnicti slavo- germanti, trecutti la totT ceT-l'altT strainT qi admisti in limba officials interns; 3. UNGRO-VLACHIA, nume internt strictamente administrativti,civilti qi ecclesiastictl, es- primendt revendicarea de sub Vngria §i annessarea catra Vlachia a terreY Fagaraqulut II. Dupa aspectulti muntosg allti terremuluT: 4. TERRA-MUNTENESCA, nume topograficti internal intrebuintatti pe ambele mallurT alle MilcovuluT;

STUDIULU 11, 170. 166 5. TRANS-ALPINA, adecli. Teste-muntenici, nume topograficti officialti latinli, esternli qi internti ; 6. MULTANY, maY correctli atuntany, nume topograficti polonli, desfiguratti din cellti inter nli ; 7. HAVAS-ALFOLD, adecl Nuntenid-de-grog, nume topograficti maghiarti; 8. VRANCEA, nume topograficti poporanti moldovenescti. III. Dupe. mg r im e a territoriuluT Si a prestigiuluT: 9. ROMANIA-MARE, Valachia-major, Crosse-M r alachie etc., nume ierarchicli esternli ; lo. MARE-VOEVODATU, nume ierarchict officialli internti. IV. Dupe. dinastiaassarabilorg: 1 1. BASSARABIA, nume dinasticti interntl §i esternli; 12. ARABIA, nume dinasticti poeticti poporanti slavo-germanli ; I 3. NEGRU-VOEVODATU, terra lul Negru-voclei, nume dinasticti poeticti poporanti interntl; 14. BLA-MENN, Negrit-oment, nume dinasticti poeticti scandinavti; 15. NIGRA-CUMANIA, probabilmente eltete-2(unok, adecli. Negrit-`Comad, nume dinasticti maghiarli, applicabilli §i catra Moldova; 16. KARA-ULAG, W. igni-Romcinid, nume dinasticti mongolti; 17. TZRNI-TATARE, Negra-Z (Vara, nume dinasticti serbti; 18. KARA-IFLAK, Ne'grii-Romania, de unde apoY Kara- Bogdan pentru portiunea d'a-drepta MilcovuluY, nume dinasticti turcti ; 19. MAIPO-BAAXIA, nume dinasticti neo-grect, maY cunnoscutti relativamente la Moldova. Tote acestea intr'o strinsli. legatura, de origine cu NEE RA.-UNGRIA ca numele Transilva- nieT, cu NEGItiBULGARIA ca numele Dobrogil, qi cu MAREA- NEORA...

STUDIULU III

ACTIUNEA NATUREI ASSUPRA OMULUI

§ 1. NATURA MUNTENIEI. Una Anglesti forte solidi§ifOrte observatora, vechTu consula britannicti in Buccuresd, sir William Wilkinson, incepe unulti din capitoliT opereT selle cu urmat6rele cuvinte: GVecinetatea MariT-negre§ia Balcanulul d'o parte, a Carpatilora de cea-l'alta, face cli- Gma ambelort principate romane schimbacTOsa qi suppusa unorti rapecti variatiunT de tern- Gperatura. arida suffla ventula nord-esta, &Tara in midi-locula verel atmosfera se re- G cesce d'o data penis intr'atataca. locuitoril sunt silitT a recurge la vestminte maT sub- Gstantiale. Ventula dela sudti adduce caldurasitimpti frumosa, dera generalmente de a scurta. durata. Vera este fOrte ploi6sa; in iuliti §i in iunitl cu furtune viscolOse, cart revinti ain tote serele la aceTa-§T Ord. trna maT tota-d'a-una e lunge Si monotone, Si caldurele ve- a debuta subitamente din celle anteie cline alle luT maTu, astti -fellu cy deliciele unel pri- Gma-vere regulate sunt aci pulinti familiare. Porliunea cea maT aspra a erne se incepe dela Gprimult patrarti alit luT decembre, Si acella-0 gradt de frigti cu putina varialiune line pens pe la miclu-locula luT februariti, canda IT succede o temperature umeda Si nesalubra, a durandu apoY pens la malu. Dunarea Si tote riurile aceste regiunl remand degqrate in a intervallu de Besse septemane, ghiata lord fiinda destulla de tare pentru a susline trans- Gportulti celleT maT grOsse artillerie. In genaritisi'n februariti ninge Si lumea amble cu sanie. Celle mai frumose Mille alle annuluT se 'nceptl de pe la finea luT septembresitint ate o a data pen6 pe la finea luT novembre, dera noptile sunt escessivamente red qi nesanetose. GCalletoriT, carT nu se aperg, atuncT prin flanelleSihaTne calde contra pernicioseT influinle a anoptilorti, sunt espuqT a capeta felTurite frigurT Si pleuresie. Neregularitatea climeT, umi- Gditatea soluluT Si mullimea baltilora essercita aci o visibilg, inriurire assupra diverselorti a specie animale, precumtl qi assupra vegetatiuniT. Ur§iT, lupil Si vulpil sunt de o nature ti- amidg. Si pulinti pericolo§; affara numal canda amblg, in numer6se haTte, ceTa-ca se 'ntempla G adessea in noptile celle maT red alle erneT. Animalil domesticl sunt remarcabilT prin blandeta. Carnea de boti, de porch, de Old, de venatu Si de passerl n'are una gusto pro- a nunlatti ; legumele sunt putina gustOse qi florile pulinti aromatice. In fine °multi, capti-d'o- G pera naturel, este aci greoitl §i m011e. Fara passiunl violintY, Para energia in caractera, ella a manifests o repulsiune firesca contra a tau felTulti de munca corporals sea intellectuals. a Negre§ittl ca aceste disposiliunl pott proveni din cause morale, dera in Romania causele Gfisice sunt cello pulinti totti atata de active. a1. MaT pe scurta, Omeni; cai; boil, u/*T, lupiT, vulpiT, gainele, ralele, florile, 'Axle Si erba

1) Tableau de is Moldavie et de la Valachie, Paris, 1842, et Is nature du 'Mame paludeen, Paris, 1865, in-4, p. 17. in-8, p. 114-116. Cf. OBEDENARU, Des Sevres des murals, GRECESCU, A ssupra emanatiunilorii palustre, in Gazette Bucarest, 1871, in-8, p. 23. stALDAaascu, Sur l'origine epItalelorii,Bucuresci, 1869, nr. 6, etc. 22

170 1STORIA TERRITORIALA campuluT, pene si gustulti fripture, tosi tote se ticalosescd, se piticescd, se trandavesco in nefericita Romania, din causa emanatiunilord palustre, din causa caprici6seT temperature, din causa soluluT si atmosfereT, din causa a o multime de agintI ce se chiama forte bine in sciinta igienica: circumfusa. Permistt unul turistd a constata o actualitate si a semnala proveninta'T cea maT immediata, cea maT evidinte, cea maT palpabila, deli chiarti densiT art trebui O. specifice tott- d'o-data cent putinti zona observatiuniT, ert nu se generaliseze intiund modu absolutti; nu e permisti tnse unul istoricti, caruTa nu i se Terta a taia dintr'o lovitura noduld luT Gordia, in locd de a cauta passe la passel o lege providentiala permaninte, esplicandd apoT cu sta.- ruinta totti ce se pare a fi o deviatiune: g Sucht das vertraute Gesetz in des Zufal's grausenden Wundern, g Sucht den ruhenden Pol in der Erscheinungen Flucht!,2. Caracterele fisice alle pamentuluY romanescid fosead elle totti-d'a-una ast-felTu dupa cumtl ni le descrie Wilkinson? De n'ati fostd asa, urmeza necessarmente o aka intrebare: cumtl anume O. fi fostd, si care trebuY sä fie diverginta totala sell partiala a effectelorti in comparatiune cu ceia-ce este ? De all fostd totti asa, de nu s'a schimbatti nemicti seti pre-putind, de a remasti aprOpe intacta aceTa-sT constitutiune geologica si meteorological acella-sT gTocti termometricti, ba- rometricti si igrometricti, atuncT cumd dero de s'a modificatu atatti de radicalmente natura organica? Nu maT departe decatd in secolulti XIV, carele ne preoccupy maT in specia in opera de fata; nu maT incollo decatd intre anniT I30o-140o, alta-minte destulltl de apropiatT de clillele n6stre, fost'a atatti de caclutti, atatt de slabanogtl, atatd de insipidti Romanulti din Muntenia, dupa cumtl elld ni appare in relatiunea luT Wilkinson, fara a maY vorbi de vite sett plante, -si maT allesti despre gustultl lord curatti gastronomicd ? Ce sa. respuncla 6re la o assemenea indouela viteziT luT Alessandru Bassarabti, aT luT Vladislavd Bassarabti, aT luT Bassarabti Mircea, de'naintea carora, in cursti de und -yen intregd, se puneau pe gandurT UnguriT, SerbiT, BulgariT, TatariT, TurciT, tote nemurile In- vecinate, chTartl dila in fruntea acestora se afflati nesce gigantT ca tzarultl Stefanti cellti Forte, ca regele Ludovicti cent Mare, ca sultanuld Baesidd Fulgeruld, ca imperatuld Sigismundti ? At atuncT nu era in Muntenia totti felTuld de mlascine si mocirle cu funestele lord effluve febrifere? all nu era o temperature tow atata de estrema in frigt si'n arsita, in uscacTune si'n umiditate? ati nu erati tote motivele morbide, pe cate ni le-a spun si pe cite a uTtatti Inca sä ni le insire Wilkinson, incatd le vomt spune noT insi-ne maT la valle? Si decd aka data, in fata uneT pressiunT fisice analOge, Romanuld dela Dunare a pututd sä uTmesca ltunea prin marimea personalitatii selle, cumtl del-6 de nu se maT buccura ells actualmente de aceTa-sT immunitate contra acelleTa-sT actiunT esteriore? si decd nu se maT buccura asta-cIT, apoi Ore prin ce specia de transitiune, redobandindu-sT vechTa'T aptitudine, arts pute sä se buccure incal many sett poimanT ? Precumd vedetT, problema devine dintre celle maY complicate si maT importante tottt -d'o- data, cad intr'insa rolluld istoriel este nu numaT a clarifica o situatiune antica., a restabili o imagine trecuta, derd Inca maT cu soma a prevesti si a prepara o possibila regenerare viit6- rig a uneT natiunT. . Vomd merge incetd, cad sunt unele cestiuni in cad callea spre descoperirca veritatiT se

2) SCHILLER) Horen.

STUDIULU UI, 1 2. 171 assem&la cu angusta punte ce duce peste prapastie la paradisula luT Mahometa : una singuru passa precipitatti, Si aT perduta perspectiva de a agTunge la tinta! Mai anteTul ca o nedispensabila introducere in material cats, sa ni se spung: pent la ce puntu se pote subordina, sea trebuT vrenda-nevrenda sa se subordineze unit popora, in bine si 'n ret, inriuririT pamentului? A admitte fara cercetare §i fart. restrictiune dictatura glebe; a trece peste idiosincrasiele individuale §i de ginte, a uTta principiulti atavismulul, a nu recunnosce Provedinta, a nu lassa omulul liberula sea arbitriti fact cu natura Si cu Divinitatea,este a nu intellege istoria.

§ 2. 'PEORIA ACTIUM CLIMEI ASSUPRA OMULUI. Cu cincT secolT inainte de nascerealuT Cristti, sunt acuma doue miT patru-sute de annT Si mai bine, de'nteitt Khung-fu -tset in China Si apol Ippocratti in Ellada constatati legea desvoltaxii climatologice a natiunilora. TotT ate vorbitti despre marele Greca; neminY, nicT chTara scriitoriT ceT maT nouT assupra filosofieY istorieT1, n'aa voitti sa cunnOsca pe marele Chinese. Si totu§T ecce ce dicea Khung--fu-tset cu multa inainte de Ippocrata : a A ave apucature bine-voitOre Si dulcT pentru a instrui pe OmenT; a aye compatimire a pentru ceT rescullatT din retacire contra ratiunii; acesta'T fora virilg a terrelora sudice, prin ((care se distinge intelleptula. A'§Y face culcuo cu samcelle de terra Si cu armure din peile ferelorti selbatece; a privi fara fiorT apropiarea mortiT ; acesta'T fora virila a terrelorti nor- a dice, prin care se distinge vitezult b2. Peste optti secolT dupe. Khung-fu-tseti, unt osta§a romanti Flavin Veptia facea din vorba in vorba acera-§T observatiune. Ella dice: aDupa. opiniunea 6menilorti cellorti maT competintT, natiunile sudice, suppuse estremeT a ar§ite a s6relui, au maT multa intelleginta, derU maT putina sanger ceTa-ce le face sfiiclOse a§i tem6t6re de a da pepta i'ntr'o lupta, cad sciendu-se anemice, lorti ii e frica de rane; apopOrele nordice, din contra, departate de caldure solare, ati maT putina, intelleginta, dera aunts sange abundinte, care face dintr'insele ceT maT bunT luptatorT; a§a del-6 pe soldatT a cata sa-T luama din nesce terre intermediare, incatu nicT sangele sä nu li lipsesca pentru a apute infrunta ranele §i men-tea, nicT acea intelleginta prin care se mantine in armata disci- a plina Si care este d'o-potriva utila. in resbellusi'nconsili0 v3. Pentru ca unti Chinesti §i anti Roland, nedependintT unulti de altulu, fart, O. ft sciutti nicT macara deca essista. unde-va China pentru Vegetia sea Roma pentru Khung-fu-tsea, pentru ca ambitsafi espresstl o singura. ideia., ba Inca apr6pe in aceTa-0 ordine logic,

1) Bunk lid, LAuRrisir,,Philosophie de Phistolre, Paris, loco ea, qute a doctissimis hominibus eomprobata sunt, non 1870, p. 99 sqq., unde ciesvolta, actiunea climeT, combs ttendk omittam. 0 mnes naVones, gum vicince sunt Soli, nimio calore, pe Montesquieu si Herder. siccatas, amplius quidem sapere sed minus habere sanguinis g) Tchungynng on Pinyarlabilite dans le milieu, cap. dicunt: ac propterea constantiam ac fidueiam cominus non 10, § 3-4, in rA.urima, Les livres sacrd de POrlent, Paris, habere pugnandi, quia metuunt vulnera, qui se exiguum san- 1841, in-8, p. /65. Avail' des manieres bienveillantes et don- guinem habere noverunt. Contra, septentrionales populi re- ces pour instruire les hommes; avoir de la compassion pour moti a Solis ardoribus, inconsultiores quidem, sed tamen largo les insenses qui se revoltent contra la raison: voila. is force sanguine redundantes, aunt ad bella promptissimi. Tirones virile propre aux contrees meridionales ; c'est k elle que s'at- igitur de temperatioribus legendi aunt plagis, quibus at copia tache le sage. Faire sa couche des lames de fer et des cui- sanguinis suppetat, ad vulnerum mortisque contemptum, et rasses de peaux de betas sauvages ; contempler sans fremirnon possit deesse prudentia, qua' at modestiam servat in ca- les approehes de la mort : voilk la force virile propre aux con- stris, et non parum prodest in dimicatione et consiliis." Despre ceT-PaltT dassieT greet si latinT. vedl UKKERT, Geo- trees septentrionales, et c'est a, elle que s'attachent les bra- graphic der Grieehen and Romer, Weimar, 1821, in-8, t, ves." 2, p. 1'4-179, unde cited, pe .rodotd, Titii-Livifi, Tacitti, vEGErnis, Institnta rot milltarisj lib. 1, cap. 2: Quo Galenk etc.

172 ISTORIA TERRITORIALA agTungendti fie-care pe o calle proprig. la unit resultattl identicti, trebue sg fie copprinst in observatiunea lorti commune, unti mare fondt de veritate. Antagonismult moralti intre nordt si sudt, bogy is globulelorti sanguine in cella de 'n- teTu si putinetatea lorti in cellti- l'altti, cunnoscuta chTart sub numele tecnictl de angniie des pays chauds ; adeca tott ce at sciuttt degia Khung-fu-tseti si Vegetit, este o dogma in medicina de asta-c1.14. O cugetare fugitiva a devenitti inse o sciinta intrega, unti corpti compactti si sistematict numaY sub condeTulti anticuluT medict grecd dela Cos. Appocratti este adeveratult parinte alit climatologiel. Lab6rea moderna, atatt de orgolli6sa, abia putu descoperi in realitate, de atuncY si pent la Humboldt, pe icY pe collea ate ce-va care sa nu se gassesca in nemuritona opuscolti : imp/ Eciporo, RciTtuv, Tomo. Pent si acestti titlu alit capti- d'opereY luT Ippocratti resume, in sine ultimulti cuventd alit sciinteT climatologice: aerti, ape si locurT. NicT atmosfera, nicT idrologia, nicT topografia nu sunt sufficiinti, intru Olt le Tea cine-va separamente. uIppocrattidice unult din discipoliT seT ceT maT celebriattribue effecte morale nu nu- umaT temperatureY aerulur, ci tuturorti cellorti-l'alte calitatT atmosferice intrunite ; nu numaT ugraduluT de latitudine alit pamentuluT, ci inca naturel selle tellurice, naturel productiu- nilorti selle, naturel apelorti ce'lapercurgt. Ellt se silesce a descrie cu essactitate tote a particularitatile ate potti attrage attentiunea in studiulti diverselort terre si carT le dis- utingt maT in specie.. Pentru densult, ca elemente necessare alle cestiunil, sunt tote obiectele uimportante proprie fie -cant regiuni; tote calitalile constante si pronuntate prin carT aceste obiecte potti affecta simturile si a modifica natura umana. Acesta semnificatiune a cuven- utuluT dimei e singurg. complete,. Clima nu p6te deft a fi restrinsa in circumstantele particulare .alle caldulul si friguluT, ci ea imbratiseza inteunt modti forte generalt totalitatea circum- ustantelorti fisice alle uneT localitatT; si tote trassurele caracteristice, prin carT natura a distinsti differitele terre, intrg, tote in conceptiunea Ecce ince simtt intellegemt si noT clima, dandu-T inse, pentru a preveni orT-ce confusiune, numele maT putintl marginitt de n a t u In limbaglulti filosoficti omult fiindti ego, actiunea natureT assupra'T insemneza rapportulti activti alit luT non-ego. Este ceTa-ce in 4illele nOstre d. dr. Bertillon a numitti mesologia, adeca sciintamidst -locu- luTambiante.

§ 8. GiNTEA NARGININDU ACJIUNEA NATURE!. OrT-catti de copprincletord art fiintellesulti ippocratict allti conditiunilort climate rice, si orT-catd de s!matrica teoria s'arti pute cladi pe densele, realitatea se va arreta adessea rebella conclusiunilort cellorti mailegitime,si istoricult va fi silitti sa esclarm cu nedomerire : este ce-va maT pe sust de materig!

4) BECQUEREL,Traite &hygiene, ed. 3, Paris, 1864, in-8, nY-ad desehisil bibliotecele lord particular° dd. doetorT V. r. 299.ROCHARD,Acelimatement , in Nouveau diction- VIlideseu, Petrini, Obederard, Malddreseu, Z. Petrescu etc. nacre de medechte, ed. Jaccoud, Paris, 1864, in-8, t. I p. 6)CABANIS,Influence des climate sur les habitudes mo- 183 sqq. PERRIN, De Pacciimatement, des modificationsrales, in Rapports du physique et du moral de l'homme, dirersesquOlpout imprimer a la sante etc., Paris, 1845, Paris, 1865, in-8, t. 2, p. 139-140. in-4, these.CREBESSAC-VERNET,De ',influence de la tem- 6)Lrr-rsg etROBIN,Dietionnaire de medecine, Paris,1873, perature sur Peconomie Johnnie, Paris, 1846, in-4; etc. in-R, p, 953, art. Mesologie. BERTILLON,Acclimatement, Multimea cartilord medicale, ce le-amd pututC consults si in Dictionnaire encyolopetlique des sciences medicales, le vonifi vita mat la valle, o datorimd amabilitAtiT, cu care Paris, 1864, in-8, t. 1, p. 270-323.

STUDIIILII III, g 3. 173 MaY anteiti chiara in sfera materiala se observa isolandu-se tint elementti maY putina brutti, de§i tat materia ; unti elementti nu numaT organicti,ci inca umant ; unti elementti forte tenace, a caruTa resistinta contra tuturorti pressiunilorti topice, deed nu tottl -d'a -una le tnvinge, incaT celle maT de multe orl reursce a aglunge la o imp ,care prin compromisti. Acesta vigurosti elementa, acesta aristocratia a materiel, ca sa ni fie permisti a ne esprime asttl-felitl, este gintea, pa_ care Ippocratti Si interpretiT seT o uTtasera aprope cu desever§ire Si 'n virtutea carda BasciT §i stranepotiT Gotilora, bunk, -Org., locuesca de secoll pe acela-§T costa a Pireneilora, Para ca totu§T o natura esteriOra absolutamente identica sä fipututt as- simila printr'o necurmata actiune de tote glillele vita teutonica cu acea ibericg.. Nemuritorulti creatorti alla climatologieT Slice inteunt passagia : a PrivitY pe termureniT Fasulul in Asia. Pamentula lorti e umedti, m16.0nosa, caldurosa, uaccoperita de paduri, scaldata ne'ncetata, sea maT bine inundata cu violintg. de potopurT de plOig.. Locuintele lord sunt infipte chlarti to sinulti baltelora : Subrede colibe din lemnti a Si din trestle. Rare-orT FasianiT visiteza orarle §i tergurile invecinate : singurulti lorti migla- uloca de communicatiune sunt nesce luntri scobite din butucT Si cu agiutorulti ctirortl el plu- s tescaicy-colleape numerOsele canallurT ce despicg, pamentula lord in tote directiunile. aApe calde Si statatOrie, putreglite la aria sOreluT Si nutrite de ne'ntrerupte ploTe, sunt uunica lord beutura. Insu-§T fluviulti lord Fast' este riulti cella maY lenW, ce abia i§T mirg. undele. Fructele Si erburile nu agTunga aci nicl o data la deplina lora desvoltare : umidi- Q tatea le refine inteo stare perpetug. de neperfectiune. In fine, aerulti e incarcatti de negure. uPrin lucrarea tuturorti acestorti cause Fasianil differa de tog cer-l'alti OmenT. Statura «lora e inalta, dera desfiguratg. prin o grassime atata de neobicinuita, incata corpula se pare a nu ave nicT vine, nicT muschT. Figura lord e palida, ca Si canda arts suffer' de gal- abenarT. Aerulti cella umedti §i negurosu dede vocil lorti o intonatiune ragu§ata. ET sunt a domolT din fire Si nu pota sustine nicl oobosela....z t. IcOna e superba, Si totu§T cuvintele luT Ippocratti nu se maT potrivescti cu actualitatea. Regiunea Fasiana, famOsa Colchida cu berbeculti de aura din mitologia ellenica, este la piciorele CaucasuluT, correspunglenda cu Imeretia §i maY allesti cu Mingrelia, ambelefa- cenda parte din Georgia. Apele, locurile, aerula, maY tote circumfusele se afla aprOpe in aceia-§Y stare patogenica in care elle erati in anticitate; dert locuitoriT, deli cam mollatecl, sunt inse pre-departe de a glustifica ultra-limfaticula tipti din relatiunea luT Ippocratti. Unti proverbiti mingrelianti Slice cg fericirea omuluT consista in a aye una calla, unti §oYma Si unti ogarti2. Poporti de venatori este popora de voTnicT. Intre Fasianil Jul Ippocratti Si MingrelianiT de asta-gli essista dert o differing g. radicals, macara-ca pamentula lorti a conservatti in trassurele selle caracteristice vechla baltOsa fisionomia. De uncle Ore provine acesta intargliatg, rebelliune a omuluT contra naturel? Causele trebul s.ga, fie multiple, inse una mai cu sema se pare a fi cea maT decisiva. Nalionalitatea georgiana, din care Mingrelianii sunt o simply ramura, nu p6te fi de aceia-§T ginte cu anticil Fasianl, o colonic. africana dupa. Erodott3, ci derive, dintr'o aka. tulpina mai venOsa, maT vivace, mai resistinte, a calif arclare in vaile Caucasulul, pe unde

I) Thei ai6QWV, acivow,apirrvv,LXXXVIT-IX; editiunea luT 3) HEROD1, 109; IT, 104-6; III, 97; VIT, 193.DIONYS. PE- CORAY, Paris, 1800, in-8, t. 1, p. 72-6. RIEG., vers. '689. AMMIAN. MARCELL., STRABO etc. EARL. RITTER Die Vorhalle europilisclior Volkergeschichten, 2) MALTE-BRUN, Gdographie Universelley ed.Malte-BrunBerlin, 1820, in-8, p. 35 sqg. crude re Oolehi a fi fostfi o co- Ms, Paris, 1851, in-8, t. 2, p. 326. loniA, indianA, deru argumentiltiunea'Tnu saiisfate.

174 ISTORIA TERRITORIALA. ca printr'o colossal, Ora trecura atatea sute de nemuri in successivele migratiuni alle barbarilord din Asia in Europa, esse posteriOra epocel lul Ippocratti. Poporele, ca si indivi4iY, se distingd prin maT mares set maT mica intensitate a asa nu- mitelord predispositiunT morbide. .Espuneg maT multe persone totti-d'o-dataacelluTa-sTcurrentt de aerti rece: una se va uplange de colice, alta va capeta o bronchita, a trela va simti preludele unul reumatisma aarticulard, si asa maT inrollo94. Se va gassi intre elle chiard cate una din acelle fericite constitutiuni immune, carT trecd nevatemate prin focti si apd. Aprope aceia-s1 clima cresce pe LaponT si pe Svegliani: cel de'nteTu menunti, slabT, ur- ritT, ochesi;ceT-Palti tnaltT, tarT,frumosi,bloncIT. MaT multe famillie ollandese, stabilite sunt acumtl treT secoli tocmaT la capetulti sudicu alld Africer, departe de a deveni negre set macarti brune, ail remasti pene in momentulti de fata ca si candd nicT o data nu s'arli fi miscatti dirt Amsterdame. Tiganulti dela Constantinopole nu se deosebesce de fratele sett dela Stockholm. In acesttl modti tote conditiunile curatti fisice se areta une -orl neputinciOse in crancena lord lupta cu tenacitatea principiuluT de ginte. Acesta totusi, cats, s'o recunn6scemtl, nu este generalitatea casurilorti. MaT adessea pamentult si poporulti agTungti la unti felTu de ecilibriti. aIsraelitii, dice Michel Levy, a caroru imprastiare incepuse cu multti mai 'nainte de m'ortea luT Cristtl, offers mediculuT o secolara esperiinta universall, despre inriurirea climaterica. Israelitulti ollandesti, grosti, inflato si lunganti, port, in tOta fiinta luT sigillulti upredomnirii limfatice; Israelituld din Algeria este macru si bine proportionate, maT multti uscurtd decatt inaltd, &hest, agerd si indemanatecd. Ecce ceTa -ce T -a facutti clima. Sa'T apuneii inse allaturi unulti longs altulti, si assemenarea lord de ginte o sA ye surprincla. Acellea-§1 trassure denOta o origine communA. Ecce ceTa -ce potti face dispositiunile or- aganice contra lucrarii lunge si intrunite a influintelorti esteriOre D 6. Noi-insine descriseramd altA, date, cu urmatorele cuvinte procesulti formArii materiale a nationalitatilorti: O natiune presuppune doue elemente constitutive, unti pamentt si unti nemo. a Fie-care pamentd are o natura a sea proprid; o naturti, pe care nu o pote nemici influinta nemului si prin care acelld pamentd se assemena cuelld-insusT sidiffers, de tote celle-l'alte pamenturi. a Anglia a fostti totti-d'a-una insuld: sub BritanT, sub SassonT, sub Danesl, sub Normangli.. a Fie-care nemd are si elld o naturd a sea propria; o natura pe care nu o pOte nemici influinta pamentului Si prin care acelld nOmti se assemend cu elltl insusT si differs, de tote celle-l'alte nemuri. ArmeniT pastreza ce-va armenescti stereotipti in Francia, in Turcia, in Germania, in .Italia, in Polonia.... .Astd-feliti fie-care pamentti are o idea a sea speciall in universalitatea pamenturilort, asi fie-care nernd are o idea a sea specials in universalitatea nemurilord.

4) MICHEL LiVY, Traits d'hygiene publique et priTee, t. 13 si 17, passim. BROCA, Recherches sur l'hybriditd Paris, 1 69, in-8, t. I, p. 68. animate, in BROWN-SEQUARD, Journal de physiologic, Paris, 5) KNOX, The races of Man, London, 1851, in-8, p. 473, ap. 1858-60, in-8, t.'1"3.EDWARDS, in Memoires de la Societe amni, La descendance de Phomme, Paris, 1872, in-8, t. ethuologique, Paris, 1841, in-8, t. 1, p. 13: Jrn Juif anglais, I, p. 2 2. Qf. PAUL DE REMUSAT, Les Sciences naturelles, francais, ailemand, italien, espagnol, portugais, est toujours Paris, 1857, in-8, p. 20,25-6. un juif... Le climat, malgre la longue duree de son action, ne 6) Op. cit.,1, 512. Of.BOUDIN, Essal de patholog le dth- lour a guere donne que des diversitds de teint et d'expression, nique, in Anuales d'hygiene, Paris, 2-e sdrie, 1861-2,in-8, et pout -dire d'atitres modifications aussi legeres."

STUDIULU IIL 1 8. 115 A§eclanclu-se vre-unulti din nemuri pe vre-unuld din pamenturi, legatura cellord doue specialitatT produce o natiune. «12nirea de'ntre parnentd §i nemd, pe basea cariTa se inalta o natiune, e atatti de strinsa, u incatd parnentuld resfrange in tote alle selle imaginea nemului, Si nemuld resfrange in tote alle selle imaginea pamentului. «Natiunea, astd-felid formate, se assemena cu ea-insa§T maT multd Inca decumd se asse- menad unulti cu altuld celle doue elemente alle selle constitutive, pamentuld §i nemuld, oocacT natiunea este unti productd de assemenarT. «Prin urmare, differinta aceste natiunT de tote celle-l'alte natiunT, fiindd ero§T unti pro- 'ductd de differinte, cats, sd fie §i ea maT mare decumt era differinta cea simply, dintre aunt pamentti §i unti altd pamentd, dintre unti nemti §i and altd nemd.O. Nemicti maT correctti ca teoria. Avendti la mand, acestti criteria allti contopiriT clime cu gintea, s'ard pare lesne la prima vedere a caracterisa ca §i matematicesce pe ori-ce natiune: Francesulti Latind4clima x; Italianulti =Latint ± clima F; Romanuld =Latintclima z... Nemicti inse n'art fi mai illusorit in appl:catiune. Simply, Si u§6ra in apparinta, cestiunea este in faptd una dintre celle maTdiflicile simai complesse. 5i ecce de ce. AnteTu, nu este maY nicT o naliune sub sore care sa nu fi sufferitti multiple Si copiOse ammestecurT cu alte gintT, de§i aceste casatorie se finescd tott-d'a-una prin predomnirea nemuluT celluT maT bine constituitd. Allti douilea, nu este maT nicT o ginte sub sore care O. nu fitrecutti guccessivarnente prin multe Si diverse clime, remanendd inse une-orT immune, contra pressiunilorti esteriOre. Anti treilea, nu este maY nicT o clima sub sore care sa nu fi induratu macarti o picatura modificatrice dela felTurite natiunT. Aceste treT proptelle arrunca problema intr'unti labirintd. Pentru a defini pe Francesd, de esscmplu, nu maY agYunge elementara formula, de mai sust, ci se cere o alts, fgra comparatiune maT complicata, in care sa se prevecla propor- tionalti tote gintile cate ad fostd concursd de'mpreund cu cea latina la nascerea natiunii francese, tote climele cate influintasera anterioramente assupra definitiveY formatiunT a acellort differite ginti, §i'n fine tote natiunile the essercitasera Si maT de'nainte o fracliune de lucrare in sfera acellord variate climes. 5'apoT resultatulti uneT assemenT analise cata sd se applice treptatd card tote etatile viueteT national; constatandu-se gradatiunea cu care urmele tripleT inriurirT converging devinti din ce in ce maT palide Si maY nesimtite, unele maT multi §i altele mar puling, in proportiune cu marimea doseT primite dela inceputd §i'n mesura departariT in timpti §i'n spatid dela puntuld

7) HASDEU, Industria nationalii fatil en prineiplulti con-ganisation et la combinaison variee de ses organes, 11 faut enrrintel, Bucur., 1866, in-8, p. 17.Despre intellesu1ii en- tenir compte de toutes les mcdifications, de toutes les formes ratil moralfi, nu ma, whit, allu cuventuluI ratiune, vetp stu-rassees qui, par heritage, ont apporte leur contingent dans diulti amiculul nostru G. VEGEZZI RIJSCALLA, In Columns Inl la nouvelle combinaison existante. Et de memo que la force Traiann, 1872, nr. 25 sqq., ¢i italianesce : Che cosa a nazi - primitive se montre dans le monde physique et suivant les one, Torino, 1854, in-8. conditions exterieures, tantdt comma mouvement ,tantdt 18) CHARLES VOGT, III DARWIN, Op. cit., p. XII : L'heritage comme chaleur, lumiere, electricite on magnetisme, de meme et la transmission des caracteres est, dans le morde organi- ces conditions exterieures influent sur le resultat de Pheritage que, ce que, dans le morde inorganique, est la continuation et amenent des variations et des transformations qui FO trans- de la force. Cheque etre est done le resultat necessaire de mettent a leur tour aux formes consecutives. IIne tftche im- tons les ancetres qui l'ont precede, et pour comprendre son or-mense incombe done aujourd'hui aux sciences naturelles."

176 ISTOR1A TERRITORIALA. de plecare, maT tinendu-se apoT semg. 9i de nouele ingrediente ce se adaugc in fie-care secolti. Ast-felTu, revenindti la formule algebraice, cu aglutorult cdrora rationamentulti appare maT plasticti, §i esprimenda prin N o natiune orT-§i-care, prin G gintile constitutive, prin C climele prin cate trecuse, prin 8 scdderea elementelora vechT Si prin .r adausulti elementelorti noue, voma vede cc o nationalitate, deco in primula secolti anti essistinteT selle este N= xG-1-1)C, in ceT-l'altT secolT unulti dups altulti va fi: N= (xG 8)4- (2)C3')-1-y; N= (xG-23)+(YC-28')-1- 21; N= (xG N= (xGna)±(pCns,)+ny. Dera a gassi val6rea concrete a acestora formule este o munca de titan/a! Si totu9T istoriculti p6te pone la unit punta sd intreprinc)a acesta colossals opera,9ifiindti cc p6te, trebuT s'o fug.. Negre§ita cc istoriculti uneT natiunT, cello multa alit] uneT ginkT, cad timpulti uneT seri6se istorie universale n'a sossitti Inca, set maT bine clicenda istoria fie-cdriT Jerre, microcosma alla macrocosmuluT, este cea maT veridicd istoria universals. Elementulti gintiT ne va preoccupa maT in specia in tomulti II alit acesteT scrierT. Aci noT amts voitti numal a margini printr'tnsulti cerculti de actiune alla natureT. Derti acesta actiune, fie ea catt de intinsg., precuma Si este, 6re numaT gintea o mdrginesce ?

§ 4. INSTITUTIUNILE IIARGININDU ACTIUNEA NATURE!. Teoriele esclusive sunt acellea ce ati servitti tota-d'a-una maT multi decata orT-ce a intuneca veritatea. Illustrulti Montesquieu esplica tote prin climd Si erO§T prin climat, ba Inca inteund simlti forte restrinsti allu cuventului, cam in felTulu luT Khung-fu-tsett §i Vegetia2, cu multa maT pe gTosti de vastele vederT alle luT Ippocratti. Inteuna loch end dice : PopOrele insulare sunt maT liberale decata popOrele continentale. Insulele sunt gene- uralmente micT, incata o parte a poporuluT nu pote fi intrebuintatc atata de bine la assu- uprirea celleT-l'alte... D3. Montesquieu observe ella singurti in nota cc Iaponia e forte despotica, den pentru ca.,. este o insula mare, nu mica! Ce arti fic)istiinse cu call -va annT maT in urma despre Statele-Unite alle AmericeT, atata de liberale, de§i forte spati6se Si earl nu sunt nicT macarti o insulg. ca Iaponia ? De ce tace despre Elvetia? GeneralisarT pripite de acesta categoric, deochianda adevrulti teoreticti prin err6rea applicatiunilora, n'ati pututti O. nu prov6ce din partea semi-sciinteT alte generalisarT tat atata de pripite Si nu maT putina erronate in simtula diametralmente contrariti. UniT s'aa apucatti a contesta din temellia actiunea natureT assupra omuluT.

I) Esprit de lois, lib. XIV: ,,Des lois dans le rapport qu' lib. XVIII: ,,Des lois dans le rapport qu'elles ont avee la na- elles ont avec la nature du olimat "; lib. XV: Comment les lois ture du terrain." de l'esclavage civil ont du rapport avec la nature du climat"; 2) Ibid., XIV, cap. 2: L'air froid resserre les extremites lib. XVI: Comment les lois de l'esclavage domestique ont dudes fibres exterieures etc.", relatfuldfi apol o comics espeii- rapport avec la nature du climat"; lib. XVII: Comment les int& : j'ai observe le tissu exterieur d'une langue de mouton!" lois de la servitude ont durapport avec la nature du climat"; 3) lb., XVIII, 6.

STUDIULU III,kL. 177 Cella may celebru, Para a maT vorbi despre Voltaire', este Helvetius, unti arnica intimtl ally lur insu§r Montesquieu. Combattenda proverbiala vitezia a 6menilorti dela crivett, ells dice: a Deca nordulti are urir albr, sudulti are §i ella ler §i elefang. CititT istoria, §'o se vedetT pe Hunt, e§itT din regiunea Mar-if de Azofti, inlantuinda pop6re mar nordice; o sa vedetT ape SarracinT rapedindu-se in glote de pe ardetOrele nasipurT alle Arabier pentru a duce a desolatiunea pene'n anima Francier, dupe ce triumfasera in Spania §i cucerisera atatea alte natiunT; o sa vedetT pe acera-sr SarracinT sfaramandti cu o many victori6sa stindardurile a Cruciatilora, carT nu venTaa din Europa in Palestina decata pentru a sufferi }Attar peste a battar si r4ne peste rusine. Deca'mr intorca privirile card alte terre, observe acera-§T a confirmare a opiniuniT melle: fie triumfurile lur Tamerlane, carele dela termiT Indulur se aurca victoriosti pene la ghiaturile Siberier; fie isbandele Incilorti si vitezia Egiptenilorti, a renumitY in dillele lur Cirti ca poporula cella mar curagiosti §i meritAnda pe deplina acesta areputatiune in battallia dela TembreTa; fie mar in sfer§ita acer Romany, alle carora victo- ari6se arme ati resunato pene'n Sarmatia si pene la Britannia...! Ella inchidia apoT, ca de cate orT ceT dela norda vorti fi tnvinstt pe cel dela suda, a fosta may allesti victoria libertatir assupra servitutil. Ecceo generalisare tote atata de crudata ca si a lur Montesquieu! Ea presinta Inse nu may putinti o parte f6rte adeverata. Pentru Helvetius guvernele sunt respundet6re de firea popOrelorti: a Fie-care natiune posse& unti mode propria de a vede §i de a simti, cela -ce constitua acaractera nationals. La tote poporele acesta caractera se p6te schimba, fie subitamente, a fie putinti cate putinti, in conformitate cu schimbarile rapedf sea tncete in forma guverna- mentuluT, deci in educatiunea publica. Caracterult Francesilora, de-multa cunnoscutti ca avoTosti, n'a forte tote -d'a-una asta-felTu. Imperatula Iuliana ni spune ea Parisianir IT pia- aceaa fiindti-ca sunt de una caracterti severe §i seriosti ca §i densula. Asa del-6 caracterula anationala se schimba. Inse candy 6re acesta schimbare se observe maT bine? In acelle mo- amente revolutionare, candy popOrele cads d'o data din libertate in sclavia. Mandre §i In- adrasnete pene atuncY, elle devinti debile si Para anima. n6. Ce-va mar la valle Helvetius reproduce din celebrula Anglesa Burke urmatOrea espres- siva imagine a mollecrunir in care se cuffundase Venetia sub tempitorea pressiune a unuT brute regime despotica: a Venetianula nu este decata unti purcellti, nutrita de catra stapana si pentru usulti sta.- panulur, care 'la padesce intr'unti staulti, permittendu-T a se tavali in gunoTu qi'n mocirla. a Mare, mica, barb atti, femeia, preota, mirenti, in Venetia totT Baca d'o potriva in trandavia.". Canda marele oratory brittannica schita in secolula trecuta acesta hidosa tabella, unde mar erati Ore aceT intrepidr VenetianY din evulti media) carT spulberati armatele germane alle lur Frederica Barbarussa, desfiintaa imperiulti bizantinti, dictati legY pe Marea-negra, se luptati pepta la pepta cu Mohameda II? Sitotug clima remasese acera-§r! Este dery fOrte adeverata ca vitiula institutiunilora, carT adessea sunt o 6r135. imitatiune

4) Dictionnalre philosophique, verbo : Climat, ¢i Come 6) De l'homme, Paris, 1808, in-8, p. 203. mentaire Bur PEsprit des loin. Cf. MABLY, De is legisla- 7) Bytom, Traite da Sublime, ap. LIELvA cm, De l'homme, tion on prinelpes des lois etc. 341:' Le Yenitien n'est qu'un poureeau qui, nourri par le maitre et pour son usage, est garde dans une Otable oil on le 6) naLvf.-nus, De l'Esprit, Paris, 1818, in-8, p. 409-10.laisse se vautrer dans is fange et la boue. A Venise, grand, LAURENT, op. cit., vorbindil despre adversaril lui Montes- petit, homme, femme, elerge, laique, tout est egalement plonge quieu, OA pe Helvetius, deli este toemaieellii mai ponderosa. dans is mollesse." 23

178 ISTORIA TERRITORIALA. din affara, une-orT unti capricid individuald alld cellorti dela carma, p6te mi§elli natiunile celle maY bine inzestrate din puntuld de vedere allti pamentuluT. Acesta tnse nu autorisa cat de putinti a nega radicalmente actiunea climaterica, ci numal o restringe, precumtl amtl maT restrins'o noT maY susti cu principiulu de ginte. Insu§T Helvetius se vede ale o data silitti a recunnOsce cu o gTumetate de guru, influinta circumfusclorit. Intr'unti locti ellti dice : T6te evenimentele se leggy.. 0 padure despre nordtl fiindd taiata, se schimba venturile, seceri§ulti, artile uneT terre, moravurile, guvernamentuld. NoT nu vedemti inse tots. acesta $inlantare, a cariTa prima veriga se afla in eternitate D8. Observatiune sublime. ! Derd deed o singura padure p6te sa essercite assupra uneT natiunT o inriurire atata de grava, ce sa maT clicemd 6re despre totalitatea agintilord fisicT aT uneT regiunT ? Helvetius s'a prinsti intio cursa de contradictiune, essagerandd pentru §i contra.

§ 5. OMENII MARI MARGININIM1 ACTIUNEA NATURE!. Nu numaT originea nationals, nu numaT forma de guvernamentd bung set rea, ci chianti o singura idea mare, sg-uduindti cu energia totti organismuld umanti, p6tesd.paralize actiunea climel. 0 idea mare scosese pe nepassatorulti Beduinti din ferbintile deFrturT alle Arabiel, sup- punendu-T o lume dela HimmalaTa pene la Mantled. Pe cine conditiunile fisice and terreT selle illd inve1 asera. a nu sci dealt O. vagabundeze Cu §atre din lochinloch, o idea mare l'a urcatti ca printr'o minune la culmea cu'2'ltureT sciintifice, litterarieSiartistice, facendu-ld sa domine in treT continente prin army. §i prin carte totd-o-data, prin victoriele unul Harun-el-Reid, prin versurile unuT Farazdak, prin filo- sofia unuT Avicenna, prin fatadele AlhambreY ! Si n'are dreptate Buckle, candtt attribue erO§T climeT pene§iasta miracul6sa inaltare morals a BeduinuluT, sub cuventd cd ea nu s'a operatti in seca §i sterpa Arabia, ci degia la Bagdatti, la Cordova, la Delhia,incelle maT fecunde laturY alle Mesopotamief, alleIndia!, alle Spaniel, unde trebuTa s'o prov6ce avutia pamentuluT1; n'are deplina dreptate, cad totu acollo, deli fecunditatea este until faptU permaninte, totu0 fenomenulti uneT puterY §i allti uneT civilisatiunY essuberantl nu s'a manifestatti decatti numaT sub Arabi, §'apoT numal tntru catti ArabiT erati electrisatT de ideTa cea mare. 0 ide;a mare implica pe unti mare omd. Alkoranulti este Mohamedd. Astti-felTu until individti, until verme, until atomtl pote sa smulga. une-orT o natiune de sub arbitriulti natureT. Si nu essista nicT o terra catd de desmostenita, unde sä fie peste putinta a se nasce rara esceptiune a unul mare omiti, cad pretutindenT se p6te intimpla until locuprd de sate -va palme in care la unti momenta data sa concurga tote elementele uneT assemenT eventualitati. Corsica a produsti pe unti Bonaparte. Trufa§a de doue millennie de a fi fostd legenuld unuT Alessandru, Macedonia o sä maT d6rma p6te intr'o perfecta sterpiciune alte doue millennie.

8) nEothrtus, Mélanges, Paris, 18184 p. 299; Tous gouvernement. Nou's ne voyons pas toutes ces &lanes, dont lee evenements sont lies. Une fork chrtiord abattue change is premier chainon est dans reternite.4 lea vents, les moissons, les arts de ce pays, les moeurs et le 1) LAURENT, 219.

STUDIULU III, g 6 179 Cronicele orientale ni povestesct cu multa naivitate originea celluT maT mare omt din catT ati e§itu vre-o data din fundult AsieT. Ecce narratiunea : tint Mart, venandt tntr'o Sli cu doul frap ai seT maT micT, intelnesce in campt pe tint alto 'Mart, care venTa cu o tenera §i frumOsa femeia; temendu-se a nu fi attacatti de catra treT, Tatarult cent insuratellt o Tea la sanetosa, lassandu-§T nevesta; venatorult cent maT mare o duce la sine, Si peste noue lune se nasce Cinghiz-hang ! a De nu pleca la venat6re, de nu era insotitt de altT (low, de nu intelnYa pe unti fricost, de nu era acesta insuratt, de'0 lasso. femeTa a-casa etc. etc. etc., lumea n'arti fi veautt pe cello maT terribilti cuceritort, nascutt tntr'unti bTetti corttl din Mongolia, dert a carula posteritate a domnitti in acella-§T timpti in China, in Persia, in India, pe termiT PontuluT; §i chiart pene asta-aT, dupa atalTa secolT, nu numaT in Asia, cichYarti in Europa natiunea russa, deli de o alta origine Si intr'o alta dirndl conserva de atuncY in caracterulti set pro- funde urme alle dominaliunil tatare! E sicurt ca iu tote terrele data pe MohameaT, pe BonapartT, pe Alessandri, pe Cinghiz- hanT ; derti OmeniT marl dupa mesura timpuluY §i a loculul n'az'i lipsitti maT nicairT, Si maY nicairT n'ati remasti necombattute de card den§iT immediatti set indirectt, intr'unti modti maT multt sett maY putint durabilti, pretensiunile pamentului assupra poporulul. b

§ 6. ACCIDENTELE LOCALE MARGININDU ACTIUNEA NATURE'. In sfer§itt §i acesta consideratiune este de prima insemnetateaffara de nordt estremti set de sudti estremti, sunt pre putine Jerre destullt de intinse unde clima O. nu fie Ore-cumt in anarchic, inlesnindt astt-felTu ea insa-§T omuluT callea de a se emancipa. Acollo maT cu semi, unde sunt mung, natura gramadesce tntr'unti ang,ustt spatit pano- rama aprope a intreguluT globti pamentesca. Tournefort, facendt ascensiunea AraratuluT, gasise la picT6rele colossuluY vegetatiunea local, a ArmenieT, ce-va maY susti pe a ItalieT, apoT pe a Franciel §i Germaniel, in fine de tom in verft rudimentarele plante alle LaponieT, ca §i candt art fi calletoritt in cate-va ore dela Caucasti penis la Marea-inghiatata. Humboldt in America observe, in privinta medical, unti fenomenti analogt in crescetulli Cordillierelort, unde brault inferiorti offers affectiunT biliose ca sub ecuatorli, brault inter mediart se distinge prin affectiunT catarrale ca to regiunile temperate, brault superiorti presinta affectiunT inflammatOrie de alle nordulul 1. Dupa calcule admise, negre§itt approssimative, fie-care gradt de latitudine spre nordli de ecuatorti correspunde cu o imputinare de 1/2 graft in temperature, ert fie-care radica- tura de pamentt de too metri ecivaleza cu o sarire in susti peste unti gradd de latitudine, incatt o Inagua italiand de cate-va mile de metri transp6rta pe omti in conditiunile fisice alle SiberieT! In Africa, pe calla aria §essuluT c6ce Si frige, la o inaltime de 4000 metri sclipesce zapeda in miat-locult verel 3. De§i pesta clecTula din periodti to periodtl poporatiunea Constantinopoli; totu§T la o di- stana de cote -va leghe de acollo infloresce unti satti pe muntele Alem-dag, ca la 500 metri d'assupra mariT, unde cluma n'a pututti petrunde nicT o date.

a)SCHMIDT,G eschichte der Ost-Mongolen on Ssanang- 2) Boum',Traits de geographic =Minnie, Paris, 1857, Ssetsen, Petersb., 1829, in-4, p. 63. in-8, t. 1, p. 222. b) cf.BAGEHOT,Lois seientifiques du ddireloPPement des nations, Paris, 1873, in-8, p. 106. 3) HUMBOLDT,ap.Livr,1, 272. I) BECQUEREL,op. cit., 205.arr, op. CM, I, 449. 4)BRAYEB.,ap. ;Ivy, 1, 4g4,

180 ISTORIA TERRITORIALA Corfu si Leucada sunt doue insule din acella-sT gruppo ionict, §i totu§Y statistica ni spune ca. din I000 de 6menT morn annualmente la Leucada 46 si la Corfu numaT 20 AssemenT anomalie devint cu atato maY marcate, cu cat pe longs mung se mar adauge termult marina, diversitatT de espositiune catra celle patru punturr cardinale, etc., etc.; tote cote servisera luY Humboldt a stabili famOsa'Y teoria a linieloril isoterme, cart ni arreta clime identice preserate icT-collea sub celle maY felTurite latitudinY, set climele celle maT felTurite invecinandu-se sub latitudinY identice. Asa der° maT in fie-care terra, ca O. nu clicemt mar in fie-care provincia, cu esceptiunea numaT d6ra a zonelort polare, se crocnesct §i se contrabalanta mar munte differite nature, a carora varietate scapa totalitatea uneY natiunT de massa pressiuniT esteri6re. Este inse nu mar putint adeveratt ca una din aceste differite sub-clime, anume cea maT respandita, gT6ca tots -d'a-una unt rolls predomnitortl.

§ 7. CONCLUSIUNRA DESPRE ACTIUNEA NATURE'. Amt desfasuratt principalele marginT alle actiuniT natureT assupra omulul. Urmeza. 6re ca acesta actiune sa he nulls ? Din contra. Gintea, institutiunile, ideiele set barbatir marY §i recursult la accidente locale pott tnvinge tirania pamentulur, dert nu-lt distrugt, ci abTa'ltneteclesct pe d'assupra. Dintr'unt lace esse o mlastina, o mlastina se preface inteo liveda, o liveda cine mar scie in ce; inse nicT o data nu vetT vede acollo unt munte. TotY locuitoriY planeter terrestre strinsT la tint loco n'art pute sä nivelleze AIpiT, set sä astupe acea Mediterrana carira Herdet nu se sfiea a -Y attribui civilitatea EuropeT 1. EgipteniY radicasera monstru6se piramide, dert n'ati fostt in stare de a schimba nasipult in argilt, precumt nicY argilulti nu se schimba in granitt. Luati de pe podurT unt cer§etort, invetati-lt putina carte, dati-T unt lustre socialt, im- braccati-lt elegantt si aseclati-lt inteunt tilbury set pe bancele unuT parlamento ; este o in- mensa deosebire, inse acellair individt ; unt individtt in care s'a desvoltatt ceTa-ce avea mar bunt, s'at mascatt partile celle relle, p6te chiart s'ati chloroformisattl; dert nemict not, nemict supprest, nemict adaust ! Neputincro0 a metamorfosa o fiinta atatt de mobila si atato de impressionabila ca omult, cumt 6re sä revolutionamt radicalmente impassibila constitutiune fisica a uneT terre intregT? Una essemplu. NicY o ginte nu tntrece pe Anglesi in persisting,, in stabilitate, in aria, in individualismd. De vr'o dour secolT er se stramuta la nordult AmericeY. Selbatecia noueT lumi dispare sub neobosita munch. de bratt §i de minte a colonuluY bri- tannict. Padurile si baltile agrungti a fi cuTburY de civilisatiune. Spiritulti a biruitt materia! ET bine, Anglo-americaniT marturesct er-insir, ca o neperceptibila actiune a climeT iT apropia cu 'ncetulti din cli in Ali maT multi de natura fisica qi morals a barbarilort indigent.

6) Statistical Reports on the sickness, mortality etc., cognitionem, Paris, 1666, in-4, si De la Republique, Pa- London, 1840, in-f., ap. BOUDIN, Geogr. med., II, 216. ris, 1576, in-f.; WILSON, Some observations relative to the 1) Ideen nu. Philosophic der Geschichte, in Silmmtliche influence of climate, London, 1780, in-8, BONSTETTEN, Werke, Gotha, 1853, t. 28, p. 41; t. 29, p. 73. Toth aci vomit LIlommo du Midi et Phomme du Nord, Geneve, 1824, in-8; mat cita dinire adejliT scold istorico-climatologice, unit de FoissAc, Do Pinfluence des climats sur Phomme, Paris, tottlessageralT: BODINUS, Meth odus ad facilem historlarum 1867, in-8; KARL RITTER, Erdkuude etc,

STUDIULU III, 3 9. 181 Tankee devine Hurontia! Unti Hurons cults, precumti e cultspamentulti luT; dero conservanda acella-§T simbure pe care'la avusesera unulasi altulti in starea lora primordiala. Din mace§ti vets aye unti trandafirts, o roza cu o suta de foT, nicT o data tnse una crina! Institutiunile, OmeniT marT, recursula la accidente locale, nemictiSineminT nu face maT multa decatti ceTa-ce acuse gintea in State le-Unite. Natura nu uccide liberultiarbitriti, nu impedeca progressulti, nu popresce realisarea cellorti maT frum6se tendinte alle uneT natiunT; dera ea li imprima o directiune, o directiune adessea intrerupta §i apoT re'nnodata din intervalla in intervalla; o directiune ce nu peke fi aceTa-§T la Tamisa §i Bosfora, in UralY Si Ande; era supra-directiunea tuturorti directiuni- lora climaterice partial; precuma §i tote cate remanti nestrabattute pentru cugetulti omuluT, este in Provedinta..6 Acumti ni e permisti a trage urmatarele doue conclusiunT: 1. NumaT printr'unti studio monograficti anti natureY fie-casiT regiunT cu tote particularitatile selle, era nu prin idee generale preconcepute, se pOte constata actiunea'T assupra omuluT, differita in felTurite Jerre atatti dupa propriulti sett fonds, precumti §i dupd reactiu- nea gintii, a institutiunilora, a Omenilora mad, a recursuluT ra accidente locale, §i altele. 2. Gintea, institutiunile, OmeniT marT, recursulti la accidente locale, cu atatti maT vertosa altele maT menunte, modifies numaT superficialmente fondula naturals ally uneT regiunT, §i prin urmare actipnea'T assupra omuluT. 0 data agrun0 ad, scienda ce'T clima Si carT sunt restrictiunile selle, adeca possedenda o deplina definitiune a teseT, noT voma analisa Para a §ovai natura fundamentala. a Munte- nieT in celle maT caracteristice epoce: 1. Sub Erodota cu patru secolT inainte de Crista ; 2. Sub Ovidia in c,lillele MantuitoruluT; 3. In periodulti formatiuniT limbeT romane.

I. ERODOTU

§ 8. TESTULU LUI ERODOTU DESPRE DACIA. «Parintele istorieTv,cacT acesta epitetti s'a data luT Erodota cu totti dreptulti §i nu i se va rapi nicI o data', cercetase personalmente aprOpe intregula terma appusenti anti MariT negre. Intr'una loci, vorbinda despre regiunea dintre Boga §i Nipru, adeca cu multi maT suss de gurele NistruluT, ells dice forte limpede: «cu insi§T ochiT meT amb vec).ut'o a9.

a) DE QUATREFAGE, till Revue des Deux Blondes, 1861, t. schichte, Altona, 1832, in-8, t. 1, p. 1-236. 1, p.964 sqq.,ap. LAmENT,112.Vell esplicatiunea pe largti 2) Lib. 1V, § 81: Toacivde Airroc cinicpagvOv got h Oiptv." a acestul importantil fenomenti in DESOR, ap. BOUDIN, Geogr. Not cit4mit §i vomit citape Erodott durii celle mat buns doue med., II, 197-203. editiunl penii aeumti cunnoseute: lierodoti Music, ed. Creu- b) Desvoltarea teoriel providentiale vets] in Vol. 2, Studiulti zer et Bilhr. Lipsim, 1832, in-8, §i Historiarum lila' IX, ed. IV, § 1-3. Dindorf et Muller, Paris, 1844, in-8, cart ati ulilisatu §i ati 1) 0 frumosii, appreciare a muncel istorice a Jul Erodotii, perfectionatii tote luerlirile anteritire alle lul WESSELING, REIZ vedT fn DAHLMANN, FOr8C111111Fen auf dem Glelete der Ile- §iSCHAEFER, SCHMEIGHEUSER ete.

182 'STOMA TERR1TORIA LA In alte doue passage mentioneza mormintele regilort cimmerianT3 §i urma de petra a luT Ercule4, ambele pe lnallulti resaritenti aliti NistruluT. Nemicti nu arreta ca Erodotti va fi strabattutainadancula pamentuluT romanescti de asta-4T; dera totulti probeza cä ellt cunnoscea de aprope littoralulti marina ally DunariT, de unde apol, probabilmente dela coloniT milesianT din urbea Istria, a§eclata la gurele fluvi- uluT 5, nu-T era greti a cullege notiunile celle maT positive assupra uneT portiuni ore -can din territoriulti interiorti pent la Oita, §i chlarti mai incollo. In adevera, relatiunea'T despre terra nostra este de o essactitate surprincletoria ; negresitt inse cu essentiala conditiune de a fi bine intellese cuvintele selle, cacT inteunti testa anticti e gravy, o singura litters reti citita sett unti singurti punttl reti intercalatt, erti maT cu sema necombinarea tuturorti indicatiunilora contestulul. Dintr'o legiune de commentatorT, intre cart ati figurata nesce sommitatT ca Niebuhr' sea Lelewel", maT nicT unulti n'a reuitti a surprinde idea luT Erodotti §i a o verifica printr'o vigurbsa confruntare cu natura cea viud. GetiT Si Dacil nu trecusera Inca Dunarea. Romania actuala intr'o mare parte se affla sub dominatiunea Scitilora. Inse pent unde anume? Aci e petra de poticnire. MaT anteiti ecce testula : ,Elal de oi'de of Aiyav airrOv riate019 7rOteireeq, des 41V ye qq.Ext9lxiis zeiens Ian)) IhEY o (Si0178c, toy 're 2341;9as 170- meat% ialifiat,Ellnveg de 17veirrOv, xai alAos Ticceartin xed !AecceOs se xai Ncincceec xai 'Oed/acuis. `O /ay ffeei-cog ier5teic nValt =USA&/drag Rai nvas ;piOm,alvaxoevoiivat virkrtecp to -iidwe, 0 di deti-revoq ley&eis TcaearrOs nvicionielgve nlov xal Acicrawv,d di di Ileavig to xai 0 Ncinaetc xcil 'Oednaads 4711 MEZOY TOYMN IONTEZ iecillovas is -cOvlateo; aerriyiviecrivraAol ZxvOlioi aviimln&dvovai akciv Ix di 'ArceOlieawv Mciets o.restiOs.(Shoecrewilaystat tu, Tat(up". Traductiunea latind stel-eotipa sund: a Qui ilium (Istrum) augent, hi sunt: primum quinque, qui Scythicam terram perfluunt: is ((quern Scythae Porata, Graeci vero Pyreton vocant ; turn deinde Tiarantus ; porro Ararus, a etNaparis. et Ordessus. Quem primo loco nominavi horum fluviorum, is magnus est, et ad a orientem fluens aquam suam cum Istro miscet ; secundo loco memoratus, Tiarantus, magis aalp occidente, estque minor. Ararus vero et Naparis et Ordessus, medium inter hos cursum tenentes in Istrum influunt. Hi sunt fluvii in ipsa Scythia oriundi, qui Istrum augent. Ex a Agathyrsis autem decurrens Maris fluvius itidem cum Istro aquam suam miscet".

§ 9. ECUIVOCITATEA ESPRESSIUNII SSC; iciaov.

T6ts economia testuluT erodotianti depinde dela intellegerea cuvintelora :at& plaou rot ow 16vtq. UTtandt1 estrema elasticitate a luT plcrov la Grecl, o elasticitate pe care o observase degia Suidal, traducetorula latinti pune: medium inter hos cursum tenentes, in locti de purti Si simplu: a his mediantibus in Istrum influunt". Ambele modurT de a interpreta offer, o deosebire immense.. Dupa cei de pent acuma, pe basea traductiuniT de maT susa, apele Ararus, Naparis Si Ordessus se versati d'a-dreptulti in Dunare Entre Porata §i Tiarantus ; pe canda dupa, simtulti adecuatu alla testuluT, elle nu se versati d'a-dreptulti in Dunare, ci prin intermediulit PorateT §i alla TiarantuluT, servindtl asta-felTu nu immediatg, ci mediatit, a adauga volumulti

3) IV, 11. 7) Opis Skythii Herodota, in Pisma pomniejsze geogra- ) IV, 82. ficzne, Warszawa, 1814, in-8, qi Badania starozytnosci we 5) IT, 33. wzgledzie geograill, Wilno, 1818, in-8. 6) Uber die Geographie Horodots, in Kleine historisehe 1) Lexicon, ed. Kuster, Cantabrigm , 1705, in-f., t. 2, p, Sohrlfton, Bonn, 1828, in-8, 636,

STUDIULU 1rI, § a. 183 Dunn-if: vivo ainbv =intim; sell aupacX105vount ainbv, unica ideace preoccupy pe Erodotti, Inc= ells o repeta aci de doue orT §i 'n doul terminT. MaT Ante Tu, decd celle cincT riurT se versati tote unulti dupa altulti directamente in Istru, astu-felTu ca Ararus, Naparis §i Ordessus sä fi cursti in spatiult intermediary dintre Porata Si Tiarantus, de ce dert Erodotti nu le-a in§iratt :flupeTbc xal Apapbc xat Nernaptc %at '0015aao; xai TuipaIrroq, ci pe Tiarantus illn pune dupa Porata, era pe celle-l'alte trey in coda ? Decd. Ararus, Naparis §i Ordessus se afflati cu Istrult in aceia-§Y relatiune de continuitate ca Porata §i Tiarantus, de ce atuncT Erodott, recurgendt la particula Ts, le in§ira numaT ca unti felYu de. supplementti catra aceste doue din urma: nupETbc xca Ticipcorroc xcci Apapkse etc.? Adiunctivult Ts, atatti de inoffensive la-prima vedere, correspunclendu aci luT such germane, desparte in realitate intrega nomenclature in doue serie marcate:

liven*xca TeccearrOg ; fAvaric xca Ncinages xca 'Oednacren.

Conveninta geografica confirma conclusiunile curata grammaticale, cart decd art fi singure, noY n'amtl cutecla a le emitte, fiindt-ca elle sunt destulle pentru a dwepta o banuela, dert nu agTungt spre a forma o convictiune. Intellegendu-se St& plow To6rwv prin medium inter hos cursum, dupa cumti s'a tradustisis'a commentatti, geografia luT Erodotti devine absurda, cacT trebuT sA se caute spre appusti de gurele DunariT cincT affluing marTPorata, Ordessus, Naparis, Ararus §i Tiarantus, tote autogene alle ScitieY: oircot ply ainrreviec iroTay.ot /xuentot, Si ecce derO ca marginea occidental, a territoriuluT sciticti se impinge vrendu-nevrendn pent 'n Ungaria! Intellegendu-se din contra ate gnu To15-cwv prin his mediantibus, mopennant, mittelst, totulti intra in norm.. Ada dert traductiunea nostra este: a Rinrile,carT maresctl Istrulii, curgendt prin territoriult sciticti, sunt acestea: antelu a Porata, dupe. cumti clicii Scitii, set Pyretos grecesce; apoT Tiarantus; de assemenea Ara- d rus, Naparis Si Ordessus. Primula din aceste riurT este mare, §i curgendti in directiune a spre resarita se versa in Istru ;allt douilea, Tiarantus, maT spre occidinte, e maY midi ; prin intermediult acestort doue se versa tottiin Istru Ararus, Naparis §i Ordessus. a Tote aceste riurT, carT marescti Istrult, se nasctl chYart in Scitia, era venindt din terra Agatirsilort se maT versa in Istru riult Maris D. SA se observe bine ca noT n'amti modificatt o virgule in testulti luT Erodotti, nicT amt tradusti Btac ir.icrou prin ce-va noti, insolitO, arbitrariti,ci ne-amt marginitt numaT a-T da o acceptiune pe care T-0 recunnoscti in unele casurT totT elleni§tiT: atepint), quo interveniente vel cu /us opera aliquid perficitur ;bunk, Ora: St& gaol) ausoii, Stat pAaou ecvOptInaov etc.'. Prin urmare, Ia lungulti Istrulu1, adeca pe actualult pamentt romant, Scitiase intindea pe unde curgeat intregT qi se versati in aceste fluviti doue riurT marl: Porata Si Tiarantus. Porata, prima ape tributaria a DunariT despre resOritT, este cu cea mat perfecta certitudine topics Si chlarti fonetict. Prutulti. Tiarantus, alit douilea riti maT spre appusti, nu pOte fi ero§T decatt Siretult,nu numaT prin positiunea 'T geografica, dert pent Si prin nume, cad in dialectele ellenice confundandu-se T cu a) Tiarantus este Siarantus tntocmal ca l'llph=a60.11 3' In Constantint Porfirogenetti, 'sunt acumt optt secolT, ambele riurl sunt numite: Bpoko; §ilipetoe.

9) CURTIUS. Gtriechisohe Etymol., Leipzig,1869,in-8,p.213. 2)HENRICUS STEPHANUS, Thesaurus Gramm lingua)) roe. 4) be-adinfnistrando Import°, roe. Bekker, Bonnte, 1840, Base et Dindorf, ed. Firmia Didot, t. 6, p. 826. in-8, p. 171, cap. 38.

184 ISTORIA TERRITORIAL!, Nu luamti assupra-ne a decide, pe care anume dintre affluintiT PrutuluT set dintre aT Si- retuluT va fi numita Erodotti: Ararus, Naparis §i Ordessus; cad nu vedemti in testa sett in natura nicT unn indice susceptibila a ne conduce la una resultatti sicurti. Criticulti russti Nadezdin, a cdruT ideia despre coppringula territorialti alla ScitieT este cea maT apropiata de anostla propria §i carele deassemenea intellegea at« t.tiaou prin micla-/ocire, derti trecu pro -Mute peste unti puntti atata de capitalu, crede ca Ararus aryl fi Moldova, Na- paris Bistrila si Ordessus Berladula, cate-trelle versandu-se in Sireta.5 Possibilti, derti nu probatti. Dintre numirile actuale alle differitilortJafiluing aT PrutuluT si SiretuluT: Gigia, Sarata, Nirnova, Lapupa, TighecTu, Trotu§a, Putna, Rimnicti, Buzeti etc., tote sunt cu multa maT moderne, si nicT una nu semend intru catti -va cu Naparis, Ordessus si Ararus. A defini precisa positiune a acestorti trey riurT e nu numaT peste putinta, derti aria fi chTartl o intreprindere cIudata, de Ord-ce nu sciea s'o facg. insu0 apdrintele istorieTD, caruT infor- matoriT seT se parts a-T fi data in privinta lord o notiune confusd. Acosta lacuna nu este singura. Despre Ialomita §i ArgeO, deli ambele se versa drepta in Dundre, totuf nu s'a spusa luT Erodotti absolutamente nemica, affard numaT doll ca maT sunt altele multe : xoti eaVov noVvIr+ .6 i cumtl ore sä ceremtl dela densula o maT mare dosg. de claritate, candti nu maT departe decatti in secolulti XVII, tntr'o epocg. forte moderns, noT vedemtl pe Paula de Aleppo cane- torinda ellti-insu§T prin tOta Muntenia, §'apoT assicurandu-nedin spusa locuitorilortis ca ea posseda: adoue-clecT §i qepte riurT ca Oltulti, veninda tote din Ungaria §i versandu-se tote in Dungre, pe longd altele nenumerate.! " Cu catti maT essactti este moplti Epodota, carele afflase pent si aceTa cg. Prutulti e maY lungtl decdtti Siretula! In adeverti, cella anteia numera 340,000 stenclenT, pecanda cellii-l'alta numaT 280,000.8 Acumti o cestiune.

§ 10. SENNIPICATIUNEA TERMENILORU PRUTiiV smart,IN LINDA SCITICX. Ce insemna Trutii §i Sireig la ScitT? S. ne intrebama mg anteitt: ca ce felTu de limba vorbiati acelle diverse popOre confe- derate dela nordulti Pontului, pe carT Erodotti iT boteza ScitT? Ellti-insu§T ni spune ca sciticesce oior vrea sä Mica barbatti §i pata a uccide: a oibp yap %Odd= tbv avSpa, Tb Si /rata, =Nay.D1 Ambele vorbe sunt de cea maT evidinte origine indo- europea. Viorbarbatti, este zendiculti air, conservatti pene asta-c1T in limba armena; este samscritulti vira, este latinulti vir, goticulti vair, litvanultl nras, celticulti gwr etc.2 X ataa uccide, e samscritulti bad, elleniculti =miaow, latinulti batuere, slaviculti bits, roma- nescultt batte, si altele.'

5) Herodotova Skithila obiasnennaia czrez sliczenle s 2) zmulaor-F,-Barallele des langues, Paris, 1836, in-4, p. miestnostiami, in Zapiski Odesskago Obsczestva Istorii, 167. Odessa, 1841, in-4, t. 1, p. 76. 3) MEULLENHOFF, in rdonatsberichte der Berliner Aca- 6) IV, 50. demie, 1866, p.665, engine cit °Me-nava nu insemna la Scit1 pe uccidetorT de barbatl, precumb se insellase Erodotil, ci pe sta.- 7) Travels, IT, 351: ,,We were told that seven-and-twenty peinl de bArbatT, incata pata coineidit cu zendiculil paiti sta,- streams, like the 81 eat river Oltao, which we crossed in boats, ping, litvanuld patis etc. De aceTasT opiniune este CUNO, pass through the land of Walachia, coming from the country Fo:schungen im Gebiete der alten Villkerkunde, Die Sky- of the Majars, and throw themselves into the Danube, without ten, Berlin, 1871, in-8, p. 197, 316. Desi termenula e mentioning numberless others. Blessed be God! " d'o potrivii, ariana in ambele casurT, nol totusi din parte-ne nu 8) f.ttinICAS Dict. topogr.9 383, 440. ni permittemil a ne abatte dela testula precisa allit lul Ero- 1) im. dota.

STUDIULU III,it. 186 Astti-felTu aro, deli in sinulti confederatiuniT scitice trebuTa neaperattl sä fi fostti intrate pe planulti secundarti unele elemente turanice, totuqr limba predomnitoria era arianA, adeca de aceTa-qT tulpina cu dialectele samscrite, zende, germane, celte, slavice etc. 0 data constatatti acestU criteriti, dispare orY-ce difficultate de a intrevede etimologia cuventuluT Ti-r+t in radicala samscrita par, la ZendY pea grecesce zeptito a trece, de unde indianulti parsmalt's, persicultt peretupoda, ellenicult nopo; drumti, germanulti 1 urt etc.' CeltiT ati pastratu cuventulti frut chTarti in intellesu de fluvitt.6 a Porata D insemna dero la Scitt:trecetbrict E ce-va maT difficila de urmaritti proveninla cuventuluT Sireta, a caruTa forma din evulti media, dupe, cumtl o vedemti in Porfirogenetti, in fOntane latine qi'nactele romane,8 este &real, era tipulti primitivti, pe care'lti putemti deduce din Tuip2vToc anti luT Erodotti qi care este conformti cu leg-ea fonetica a prioritatil relative a vocaleT a, cats.sa. Lifostti Sarata. In litteratura filologica moderna se clocnesca in acesta privinta treT op'niunT differite. Rawlinson crede ca Ziarantus este Zer+antus, avendu in prima gTumetate radicala ter din maT multe alte numT fluviale, ca Is-ter, Tyr-as sett Dnies-ter, Zer-mus, Zru-entus etc., cu semnificatiunea general, de rig, erg in a doua giumetate copprindendti suflissulti ant din Scam- ander, Mae-ander, Tru-entus, Casu-entus, Fr-ento etc., astti-felTu ca prin ambele giumetatT Ziarantus correspunde luT Zruentus, asta-dT Zrent, o app, in Anglia.' Cuno sustine ca Ziarantus n'arti fi decatti o forma maT vechia a numeluT slavictifluvialti `Gerna, pe care In preface in Ziarna, maT adU.oganddcaintre Ziarantus si Varna essista ace- Ta0 relatiune ca grecesce intre eepuiron in eepthcatva qi intre ecechc,r1.1° Ambele p.rerT se distingti printr'o invederata artificialitate. Pictet offer, o etimologia ce-va maT seriOsa. Ellti vede in Ziarantus termenulti samscritU taranta, torrinte de pl6ia, oceann, o forma aug- mentata a participiulul presinte tarant din radicala tri, a trece, a se stracura, a innota.` Din data ce se constata inse identitatea TiarantuluY erodotianti cu actualulti Siretil si cu Viper(); alit luT Porfirogenetti, cate-trelle opiniunile se inlatura dela sine din discutiune, fondulti cuventului remanendti nu tr, ci sr. In adev6rti, dela radicala ariana srua curge, deriva terminulti samscrittl srav-anti,fluviti, carele esplica pe deplind pe Ziarantus=Sar-l-antus anti luT Erodotti, de unde prin supprimerea nasaleY, intocmaT ca in vasanti=sasati", se nasce Sar-at, prototipulti directti allti Siretulut. nSiretti9 insemna dera la ScitT: /Levitt."

§ 11. OLTUL5 DE MOO SUB NUMELE DE MARIS. Scitia nu se intinde in Erodotti numaY pent la Siretti, dupd cumtl credea Nadezdin, ci maY spre appusti pent la riulti mciptc. Passagiulti, pe care'lti reproduseseramU maT sushi, nT -o spune forte limpede. Porata, Tiarantus, Ararus, Naparis si Ordessus erati alle ScitieT in t6ta lungimea cursuluT

6) BURNOUF, Commentaire sur le Yacna,Paris,1833, in-4, 11) Origines indo-europ6ennes, Paris, 1859, in-8, t. 1, p. p. 513. JusT!, Handbuch der Zendsprache, Leipzig, 1864, 144. in-8, p. 191. 12) Cf. BOPP, Grammaire comparee des langnes rode. 8) ZEUSS, Grammatica Caltioa, Berolini, 1868, in-8, t. 1, europ6ennes, tra arts, 1872, in-8, t. 4, p. 4. p. 80: frut, tiumen, rivus."GLUECK, Die bei Caesar vorkom- 19 In DMA, vec Tulu Tenets, marginea orientala a MOO menden keitisohen Namen, Munchen, 1857, in-8, p. 35. dupti, Brodoth, se 'erg, 0116 asta-41 unit WI de assemenea nu- 7) aocEatus In I. NDLICHER, 268: fluvium qui Zerech dici- mituBereaYell antics. geografik inset Bniga Bolszoi Ozer- tur."THEINER, Mon. Pol., I, 660: episcopi Ceretensis" etc. ters, ed. Spasskii, Moskva, 1846, in-8, p. 49: opal& v Don sl 8) Archive istoricii, passim. Nagaiskoi strany rieka Seret.s Una altk Seret se aft& er50 9) History of Herodotns, London, 1861, in-8, t. 3, p. 165. intr'o regiune scitick, in Polonia despre hotarele Moldova WA 10) Op. cit., 234-6. SARNICKT, Deseriptlo Polonite, in MIZLER, I, 268. 24

180 ISTORIA TERR1TORIALA lord pe ambele mallurT: ain trevieq nougLoi Lt Axel, pe canda Marisulti iY appartinea de assemenea, inse numaT pe gTumetate, venindti de aTurT, si anume din terra Agatirsilorti. De ce inse Erodotti tace despre Ialomita si Argesti, riuri maT apropiate, §i totu§Y men- tionez5. Marisulti ? Fiindti-caprin acesta se desemna unulti din hotarele ScitieT, era apele dela fruntaril, chTara celle micT, sunt totti-d'a-una maT cunnoscute. Care Romano in tots Dacia n'a auclito, bung.-órg, deMilcovti ? Apr6pe totT commentatoriT, ademenitT de elementulti materialti allti cuventuluT, identifica. Marisulti cu Muresulti.' Maris=Muresti, sunetele in adeverti se potrivescti de minune; inse cea maT perfecta potrivela fonetica este nulls in geografia. fara o potrivela topic.. Degia Lindner banuTa in treceta ca Marisulti lul Erodotti pote sa nu fie Muresulti, ci maY currenda ()hula.' NoT din parte-ne speramti a radica suppositiunea erudituluT Germanti la trepta deplineT certitudini. Sipentru acesta, ca si pene acumti, nu avemti nevoid de a esi din testula luT Erodotti. Ca basea argumentatiuni; ni potti servi urmatorele treT punturT: I. E peste putinta ca Erodotti sä sari. d'a- dreptulti dela Siretti la Muresti, fara a mentiona unti fluviti intermediarti de importanta Oltului; pe canda e forte possibila vice- versa a mentiona °hula, farg, sg, fi audits despre departatula Muresti. 2. E greti de creclutti ca Erodottisofi cunnoscutti Muresula, fail a sci tota-d'o-data, ca nu se versa. in Dunare, ci in Tissa, incatti trebula salti lege cu acesta din urma printr'untl at& p4aou; pe canda in privinta OltuluT nu incape nicT o interventiune, fiindtl unti affluinte di- recto anti IstruluT. 3. Este impossibilu a cauta tocmaT la Muresti hotarulti ScitieT, de Ora-ce acesta din urma nu se intindea peste Carpag. Asttl -felTu singura logics ni spune ca Maptc noscy.6g nu e Muresulti de astd-c1T, ci Oltula a treTa apa. mare spre appusti de Prutti. Acesta conclusiune a bunuluT simta se confirms prin testurY. §_trahone, scrienda in timpulti luT Cesarti, numesce ca si Erodotti Oltulti Mciptaoc, §i ca §i Erodotti n'a fosta intellesa nicT ella de catra, commentatorT. Ecce passagiulti: a'Pet tLcreccerav (Fe-rav) Mcigcaoq TtorapOs eic 'ay tfavotitov, yi vis maeacrxevcis civexOpg'ov of 'Rap:trot 'eds. ,reds 70V iroAepov., La.tinesce: aPer Getas Marisus fluvius in Danubium labitur, quo Romani res ad bellum necessarias subvexeruntb3. .Adeca: .Prin Getia .se versa in Dunare rIula Marisus, ccitrii care Romanic as inaintatzi tote celle necessare pentru resboTu s. RomaniT nu puteati agTunge la Muresti Para sä fi intrata anteTu in Tissa, maT mergenda apoT in susti o bunA buccata, de locti. Strabone nu scrie de pe auclite ca Erodota; ci dupa nesce indicatiunT positive alle armateT romane, precuma nT-o spune ellti insusT4. 2) Skythien and die Skythen des Herodot, Stuttgart, 1) RENNEL, The geographical system of Herodotus, Lon- 1841, in-8, p. 138. don, 1800, in-4, p. 414. 'SAPPER, op. cit., 13. HEEREN, 3) Ed. Firmin Didot, lib. VII, cap. 3, § 13, p. 253. Moen, I, 2, 276.--RAWLINSON etc. 4) Ibid., lib. I, cap. 2, p. 11.

STUDIULU III, § 11. 187 Mciptooq nu este der6 Mure§ulti, ci partea de gTost a OltuluT prin care se descarca in Du- flare : p t aa sicarcia MCipICIO; NOTap.86 eic Tbv Aavoikov, §i peno la care RomaniT, possedenda degia Me-. sia, aveati u§a deschisa: iv T24; wapacntsuk avotbgov of `Pcop.cifot vac; npbc way naep.ov. Nemicti maT netedti, deca interpretiT, intre cart figural §i d. Rosier,' aro fi consultata natura lucrurilorti, fart, a se opri esclusivamente assupra assemenariT nominale. MaY ecce Inca o proba tots` atatti de decisiva. Itinerariulti luT Antonint, Tabla Peutingeriana §i Notitia Dignitatum enumera in urma- itorult modti dela appusit spre resa'ritd o seria de localitatT danubiane din Mesia:

ITINERARIULUANTONINZI : TABLA PEUTINGERIANX: NOTITIA DIGN/TATUM: Appiaria. Appiaris. Appiaria. Trartsmariscam. Trasmarisca. Transmarisca. Candidiana. Nigrinianis. Candidiana. Teglieio. Tegulieio. Tegli cio. Dorostoro. Durostero. Durostoro 6. orostoro, Vurostero sett Durostoro, ristorriin tote monumentele din evulti media, este Silistria de asta-SIT. Prin urmare, Zransmarisca se affla spre occidinte in apropiare de acestU ora§a, nu inse immediatt, ci trecendti peste alte doue localitatT: Teglicio seti Tegulicio, §i Candidiana numita alto -felTu prin antitesa Nigriniana. Dupe, Itinerariulti luT Antonhati, intre Transmarisca §i Silistria se numeratl 53,000 past ; dupa Tabla Peutingeriana, 49,000; luandti derti o ciffra de conciliatiune intre celle doue de may susti, capetamti ca ce-va destullti de positivti: 50,00o, ceTa-ce, dupa calculiT cele- bruluX Canina, basatT pe anticele mesuratorT romane autentice de prin muzeele Italiel, correspunde cu vr'o §epte-clecT peno la §epte-ljecT §i cincY kilometri.1 Cautiindti acumti pe o mappI acesta distanta spre appusti de Silistria, damti peste puntula unde din partea RomanieT riulti Arge§ti se versa in Dunare. La Romany particula trans la inceputula unuT nume localti indica may totti-d'a-una o positiune longs o gura de riti sea fata'n fall,; noT clicema a maT totti-d'a-unan, fiindu-ca atti pututti fi esceptiuni, deli Mannert, maT putinti reservatti, nu le admitte nicT de cumti, considerandd fenomenulti ca o regula generala.8 Zrans-marisca insemneza:in fata riuluT Olarisea 9) intocmaT precumtt Zrans-dierna este: a Ia fata riuluT Dierna 9. Ecce de ce tog commentatoriT in unanimitate ati attribuita castelluluT Transmariscalo- cultiTurtukaTuluT de asta-clY, or4ellti turcescti situatti pe termult danubianti bulgarti §i avenda in fata pe mallulii oppusti gura ArgquluT. De aci inse urmeza necessarmente ca acestti riti, acollo unde se cTocnesce cu Dunarea, se numTa atarisca. 0 consecinta atato de neaOrata o intellesese degia nu numaT Mannert9, derti §i Reichard ", §i este cYudatti cumti de n'a voitti s'o intellega Bocking, de§i fisseza §i elltt positiunea TransmariscaT, ca §i ceT-l'altY, in fata gureT Arge§uluT".

5) Rom. Stud., 6: «Maris, in dem man die Maros Sieben - 1793, in-8, p. 26: asyllaba Trans qua semper castella ultra burgenswiedererkennt. Herodot lasst sie zwar in die Donau'flumen in barbarieo posita signantur.n fliessen. Ebenso in vial unterrichteter Zeit nosh Strabo etc.» 9) Geogr., VII, 114. Reeurgendil apol la paradossfl, affirmii eft ErodotS si Strabone 10) Orbis antiquus, Dacia. credeai eft Tissa e affluintele Muresulut Der& el n'omentio- II) Notitia dignitatum, I, 464, D. BOLLIACU, Topogra- nezA.InsusT d. Hassler dice: ((Wird die Theiss von beiden nicht phie de la Roumania Paris, 1856, in-8, eiidu intro contra- erwfthnt». Cum dero o eredeaft ! dieiiune si mat euriosii, cad la pag. 27 d-sea marturesce eft 6) Ap. HOCKING, Notitia Dignitatum, Bonnae, 1853, in-8, Transmarisca se affla pe locul0 Turtukaiulul, adech In fats t. 1, p. 102, 453. Argesuluf, si totusl la p. 6 affirmft eft Ialomila se numb, Ma- 7) CANINA, Llarehitettara romana, Roma, 1840, in-8, t. 2,riscus: ala Jalomitza, andel' Mariseus» ! ! D. VAIL! ANT, La p. 139. Romani°, I, 86, ne assicuril ca Dimbovita s'appolait jadis 8) MANNERT, Bes TraIanl ad pannbium 9 Norimbergae, Marina..

188 ISTORIA TERRITORIALA Forbiger nu se sfiesce a vede lucrurile intocmg ca Mannert qi Reichard: a Transmarisca, eine der Mtindung des Mariscus gegenuber gelegene starke Festung*". MaT pe scurtti, decd Transmarisca se affla in adevern in fata Arge§ului, beTa -ce nu contesta nemini, atuncY vrendtt-nevrencla cursulti de efostt allti acestuY ritt purta numele de atarisca. Este unti faptti scosti din sfera dubiuluY. In adevertt, Geografulti Ravennatti, lucrandti in secolulti IX dupa fontane geografice vechY, pune in Dacia ufluvius atariscus*". Astti-felitt Arge§ultt se chiama uMarisca n sett Mariscus*. Inse desininta iscus-isca, fie latinesce, fie grecesce, denota unti deminutivtt. .2gariscus sett atarisca insemneza uMaris-mica*. Este derti invederattlanapropiare trebuia sl fi essistatti sub numele de «Maris*, farl epitetti, unti alttt riti maY voluminosti decatti Argequltt, qi acesta pote fi numaTOltula. a Mariscus I catra«MarisD se dig in aceYa-ql relatiune nominal, ca aPrutetulti catra Pruttt *2Dambovici6ra « catrl Dambovitan , u Oltetulti o cltr6. « Oltti * etc. Este untt lucru surprindetortt, cumtt de ati pututti commentatoriTsrecunnosca cä Argesulti se chiama atarisca, §i'n acella§T timpti sä nu voesca a intellege Oltulti se numYa ataris ! lAqa dertt identitatea s MarisuluYp cu actualulti Oltti o demonstra : t. Punerea acestuY fluviti de catra Erodotti la marginea occidentals Scitia a cAriY intindere spre appusti nu trecea peste CarpatY ; 2. Reversarea uMarisulup erodotianti immediatti in Dunare, pe candti Murequlttcello transcarpatinti e nu flume pr6 departattt, derti Inca se verse. in Tissa ; 3. Testulti luT Strabone despre tnaintarea de peste DunIre a armelorti romane contra Dacilorti anume catra gurele uMarisuluY* ; 4. Vechia numire de uMaris-mictisub care era cunnoscutti riulti Arge§t, vecinti allti OltuluY. Dertt maY este o probe,.. .

§ 12 AGATIRSII. In passagiulti reprodusti maY susti, Erodotti ni spuneca.Marisulti vine din terra Agatirsilorti. Derti cine eratt acestiTasiunde lOcuTati? uAgatirsiY, Slice Erodotti, se distingo prin portulti cello maY desf6tatti ,Si prin podObe de auriZ s :AyciOupaot 8e, clf3p6Tatot dvapec etei, xal xputropopot z& p.tatcrce1. Dui:4 ce descrie apoT communismulti acestuY curiostt poporti, la care femeiele appartineati tuturora, incatti barbatiY traiad tntr'o eterna frAtia a-la-Fourier fora certe de gelosil,, Ero- dotti adauga cl e in cells-ralte AgatirsiT urrneza obiceelorit traciceo : Tat blaa vbizata Agfa wear- Iteropixecot. ImpressionatY de abundinta aurulu; commentatoriY aprope in unanimitate cauth. pe Aga - tirsT in Transilvaniae,era Nadezdin in partea occidental) a MoldoveY de susti, perglendtt

12) Geogr., III, 1097. sie sehon Anfangs den Skythen ihre Hulfe verweigern, naeh- 13) Havenuatte anonym' eosmographiaed. Pinder et her sich sehr tapfer and keineswegs ale einrohes Volk hench- Pa,they, Berolini, 1880, in -18, p. 179 (IV, 6). men, wie etwa ihre Naehbarn, die Melanehlanen and Andro- 1) IV, 104. C.ARL RirrER, Vorhalle, 287: a Was Herodot phagen. Dasselbe Beywort, welshes Herodot bezeichnend ihnen von den Agathyrsen sagt, dass sie sehr sch7n gekleidet oder beylegt, findet sich in Orpheus dem Argonaut, bey den welch- in weiche Kleider gehullt gingen (caeo.rwro, i. e. mit zarten, gekleideten Moten ( Maiazur clef oxiziovas, i. e. molliter et sehatnen Kleidern), viel Goldsehmuek tragen etc. Jones deed- delicate tunicatos b. Gesner)n. urn' &yam (lautissimi) kann nicht, wie man wohl gesagt, ale 2) RENNEL, op eit.) 414. HEEREN, I, 1, 94.KaPPEN, 13, Weichlinge gelten, da ha Gegentheil diese Agathyrsen, wenn 68.runeum, I, 877. eta.

STUDIULU III, 1 18. 189 cu totulti din vedere cea-l'alta particularitate nu maT putinti semnificativa :obiceele tracice. Pentru ca testultt luT Erodotti sa fie cu deseversire impacattil cata sä gassimti nu numaT o regiune aurosa, ci inch, in vecin&atea Tracilorti, set's cella putinti sa n'o despartima de densiT prin nestrdbattuta barriers a Carpatilorti ; s'apoT o regiune la sudtl de muntY, erti nu la nordti, cacY deca nu podObele de aurti, tncaT a portulti cellsmaY desfetatit i nu simpatisd cu crivetulU. Avemti dero la mina patru criterie forte positive pentru a descoperi terra Agatirsilorti 1. Mine de aurti ; 2. Apropiarea de hotarele TracieT; 3. 0 espositiune sudica ; 4. Portiunea superiOrg. a unuY fluviti ce se versa in Dunare. NoT clicemti poqiunea superiors, cad testulti luT Erodotti nu implica nicY de cumtt isvori- rea, .ci numaY simpla trecere a MarisuluT prin pamentultt Agatirsilorti inainte de a attinge Scitia :iy.It'AictO6paow Mciptc 7ccaccp.bgOitovcrup.p.CayeTat Tr!) "Icryy. Aceste patru conditiunT essentiale le tntrunesce intrega zone, sub-muntena a Terrd-Ro- manescY, pe care despre nordti o apera CarpatiT, la multi -loch o despica Oltulti, erg la o costa o scalds Dunarea, punend'o in contactti cu Tracia. La ambele capete alle acestuT lungs, brats de pamentg, la capetulti spre Temesiana si la capetula spre Moldova, degia Neigebaur recunnoscuse urmele essistinti alle uneY sistematice estractiunT de aurti din epos.a.acraanilort13. In timpulti luT Erodotti tnse progressulti montanisticti nu mersese pene acollo. Cautarea aurulul to arina riurilorg, carT silts carry cu deosebire in urma ploilorti, maY totti- d'a-una redusti in pulbere, dertt ate o data chTartt cu buccatT f6rte marl 4,este modulti primordialti, intrebuintatti din vechime la tote pop6rele si descrist to litteratura chines, degia cu 2,000 de annY inainte de nascerea MantuitoruluY 5. Erodotti ni-o spune si ells intr'o multime de passage 6. Asa derti avutia de aurti a Agatirsilorti nu consista in ascunsele vine din sinulti pamen- tuluY, ci to aurosulti nasiptt allti apelortt; si tocmaY in regiunea de susti a MuntenieT ne intimpina cu gramada undele celle purtat6re de aurti, Argesulti, Topologulti, Dambovita, si- r6Te maT menunte §i regele tuturora: Oltulti'1.

§13 AURULU OLTiNU IN CIMITIRULU PRE-ISTORICU DELA HALLSTADT. Inainte de a pasi maT departe cu analisa critics a geografieY luT Erodotti, ni adducemti a-minte promissiunea data in Studiulti II de a limpedi istoria primitive a esportatiuniT corn-. merciale a auruluY oltentt ; o cestiune forte interessantg., menita a arrunca o raclg. de lumina assupra uneTa din numer6sele probleme alle asa numiteY archeologie pre-istorice.

8) Besehreibung der Moldau nod Walaehei, Breslau,1854, bei Bombesti und Poutseheni erbaut worden sind.1 in-8, p. 107: «Von dort (Piatra taiatti) laufteine Parallelkette 4) VedT BOHm, Geeehiehte des Temeser Banats , Leipzig, von dem Hauptstock der Karpathen auf dem linken Ufer der Bi- 1861, intrrrri'32, despre o built& In greutate de 90 gal- stritza unter dem Namen Halenka und Pipernik fort, die Urge- benl, gfissitA, In apa Nera din BanatA si conservata In Museulti birgsformation beibehaltend, bis nach Piatra, Die Kette sendet Naturalii din Viena. einen Nebenzweig rstlieh gegen Baja : dort finden sieh Spuren 5) TIEN-KONG-KAI-W, ap. 1-0FER, ili8tOire de la chimie, alter Goldbergwerke, wie int Ural, besonders am Bache Bogata Paris, 1866, in-8, t. 1, p. 19. d. h. reich, zu N ikadien und Sirna. Man kann die alten Arbeiten 8) III, 106; IV, 195; V, 101 etc. beinahe drei Stunden weit verfolgen; auch in dem festen Gebir- 7) TUNUSLII, trad. Sionfi, p. 37: «Aurul fi se esploatezii din ge findet man anstehende Goldgiinge; z. B. bei Bregleni, we- nisipulil riuriloril Oltulii, Topologic, Argesulfi siDimbovita, de stlich von Hango, an der Bistritza, dem alten Goldtlusse.Auch ctrli 'figanil domnesel numiti rudarIn.NEIGEBA.UR, op. cit., in Vulkanerthale des Syl, in der Walaehei, findet man Spuren 108: ((Fast in alien Flfissen, welche die Ebene zwischen dent des Bergbaues friiherer Zeit, besonders von Goldwfischereien , Oltez oder Olto und der Jalomitza durchstriimen, zeigen sieh zu deren Sehutze wahrscheinlich die beiden rOmischen Castra Spuren von Goldsando.

190 ISTORIA TERRITORIALA In annir trecuti facuse unti mare sgomotti in lumea sciintifica descoperirea la Hallstadt in Austria SuperiOrd, adeca in archiducatulti austriaca de peste Ens, a unuY intrega cimi- tirti dintr'o epoch. fabulOsa. Duph. calculiT ceT maT moderatT, acesttl immensti campti mortuaria, compusti din cate-va miT de grope, este cu patru, cincT Si chTarti §6sse secolY mar vechTu de nascerea Mantuito- ruluT, incatti in terme media coincida anume cu timpulti luT Erodotti, sett mar bine dicenda anti dominatiunii Agatirsilora la cataractele DundriT 1. Intre celle-l'alte lucrurl dela Hallstadt, attentiunea archeologieT a fostti nu putina esci- tata prin presinta mar multora obiecte de aurti. S'ati ivitii pene acumti doue diverse teorie assupra proveninte commerciale a acestuT metallti,pe care nulti offerh, acollo insh.-§T localitatea. Chimistulti Fellenberg, dupd ce arreth, prin analisa ch, aurulti dela Hallstadt se compune din 73.78 partI curate, i i.o6 de arginttl Si 15.16 de cupru, Para nicT unti ammestecti de platina, conchide apoT cl nu putea fi addusa din UralT, ci maT currenda din Transilvania 2. Acesta conclusiune s'a parutti tuturorti atata de plausabild, inata Figuier, alla caruTa necontestatti meritti este de a fi cello maT bunts vulgarisatorti alla sciintelora naturale, o repeth. ca ce-va positivti :a l'or etait sans doute &trait des mines de la Transilvanie a 3. 0 singura tmpregiurare distruge acesta teoria. ArdeluluY IT lipsesce cu desever§ire o mare arterihh, fluviala, fara agiutorulti cariTa, de nu asta-di in secolulti drumurilorti de ferrti, cellti putint in departata anticitate, candti orT-ce alte caT de communicat:une se distingeati prin cea mar perfecta nullitate, era peste putinta o intinsa mi§care mercantile 4. Insu-§T Mure§ulti, cello mar voluminosti rttl alit Transilvaniel, nu este decata unti affluinte allti Tissel, carea la rondulti set platesce tributti DunariT, ambele facenda in cursulti lord unti ocolti forte lungtl pene a veni sh.'§T desfunde apele in albia danubiana. Lipsita de termiT unul fluviti nedependinte §i ermeticesce inchisa din tote partile intre zi- durY de muntT, cart IT formeza o formidabila barriers maT cu sema despre occidinte, Tran- silvania se affla in impossibilitate de a approvisiona cu aurti tocmal Hallstadtulti. Nu e den!) de mirare ca s'a maT incercata sh4T faca locti o alta teoria esplicativa. Baronulti Sacken crede ca aurulti dela Hallstadt aril fi originarti din Gastein, situate nu departe de acollo, basandu'§T opiniunea pe unit fragmental anti luT Polibiti, conservata de catra Strabone S. Din nenorocire inse, in loch de a nustine pe d. Sacken, fragment-ulti in cestiune illti comb atte. In adevera, ce dice Polibiti ? Cuma-ca,in 57illelesetle, adeca cu vr'o doul secolY inainte de Cristui, se descoperise la nordulti IllirieT o mina de o estrema abundintd, asttl- felitica, d'o data facuse a scade pretula aurulul in tOth. Italia 6.

1) SAC:KEN, Des Grabfeld von: Hallstadt in Obertister- etendue et dans la fertilite de la vallee du Pe l'explication na- reioh, Wien, 1868, in-4, p. 146: a Die zweite Halfte des er- turelle de la superiorite marquee du commerce de Venise sur sten Jahrtausends vor Chr.D celui de Pise et de Genes. Le commerce de la Hollande etait all- 2) Ibid., 119: Die chemische Besehaffenheit 1st nach Fel- mente par le bassin du Rhin et de ses tributaires; it dut sur- lenberg (Mittheilungen der naturforsehenden Gesellschaft zupasser celui des Anseates, dans la meme proportion que cc Bern, 1864, 1866): 73. 78 Gold, II. 06 Silber, 16. 16 Kupfer, bassin l'emportait en richesse et en fertilite sur ceux du We- von Platin heine Spur. Es stammt nach des genannten Che-ser et de l'Elbeo. mikers Vermuthung eher aus Siebenb argon als aus dem 17ral D. 5) SACKEN, 119: Die grisste Wahrscheinlichkeit aber 3) L'homme primitif, Paris, 1870, in-8, p. 391. spricht &far, dass es in den unfernen Goldlagern der Tau- 2) usr...liconomie Politigne, trad. Richelot, Paris, 1867, ernke tte im Gasteiner oder Rauris-thale, die nachweislich sehon in-8, IT. 137: a C'est une regle generale que l'activite commer- in Behr alter Zeit, sieher schon vor den Remern ausgebeutet ciale et la prosperite du littoral dependent du plus ou moins wurden, gewonnen worden set. Strabo, IV, 208.1 d'importance du bassin fluvial auquel it se rattaehe. Q u'onjette 6) Ve4TMeVtestulit to STRABON1S Geographlea, roe. Wil- les yeux sur la carte d'Italie, et l'on trouvera dans la grande ler et Dilbner, Paris, 1863, in-8, p. 173.

STUD1ULU III, 1 18. 191 Aqa dero : T. Prima estractiune a auruluY dela Gastein este cu multti posteriOra obiectelora de aurti dela Hallstadt ; 2. Aceste din urma, dupe cumtl le descrie insu0 d. Sacken, sunt forte putine Si forte suptirY, ceTa-ce probeza-4ice d-sea eca metallulti era forte rang qi forte scumpital,adeca doue cercustante tntr'o oppositiune diametrala cu mu/pimea §i eftiatatea din testulti luTPolibiti. La cea anteia obiectiune s'arti pute respunde ca uncle morminte dela Hallstadt se para a fi din timpulti luT Polibiti; inse chiarti in acesttl cast's remane a se demonstra in specie ca aurulti nu se gasesce acollo in gr6pele celle maY vechY sett intermediare. La a doua obiectiune nu se p6te respunde nemicti. Pentru ca la Hallstadt aurulti sa se fi bucuratti de mare raritate §i de mare scumpete, ella catssa.fi fostti addusti dintr'o regiune departata. Nu tnse din Transilvania, ci dintr'o alts, terra avenda la dispositiune callea commercial, a DunIri; care duce dreptti in Austria SuperiOrd. Ecce-ne der6 revenitYpe nesimtite in Oltenia la auriferiT Agatir0 aY luT Erodota :xpuao- p6pot Tag !Lamm Ne maY impinge tout acsinse -sTepoca cimitiruluY dela Hallstadt, a caruYa cea maY vasty parte se refers la secolulu V tnainte de Crista. Si nu numaY epoca, dera pene qi compositiunea chimica a auruluT de acollo: aprOpe 74 partf curate pe lOnga cart abia II de arginta Si 15 de cupru. NicY o data. aurulti ardelena nu s'a radicata la unit assemenea gradtl de puritate. Ecc6 to asta privinta nota,pe care ati bine-voita a nI-o communica d. Dr. Bernath Si d. professorti Stefanti Michailescu : U Aurulti se gasesce in Transilvania sea in stare native, sub forma cristallina. (octaedrice Si derivatele) qi ca incrustatiunT uOre in ganga de porfirti cloritosti Si quartza, filone ce astrabatta gressele carpaticesiformatiunile gypsOse, unde se maY afflSi mineraie de py- arita, blenda etc., set in combinatiune cu tellurele, formanda mineralulti cunnoscutti sub nu- « mele de sylvanite (telluro-aurate de argintu) 3TeAu-l-Te9Ag. Mineraiele variaza sub rap- aportult avutieY lord; elle merge avenda aura §i arginta dela 216, 10 pene la 20 procente, a ert1 restulti este ganga. Compositiunea sylvanite; dupe d. Petz, este : 69, 97 tellure, 26, 97 aurii. 11, 47 argintii, a §i restulti pene la 7o este formata din antimoniti, cupru Si plumbti. Vrea sa ,lice, sylvanita copprinde aprOpe 38 7e metallti estract:bila, din care 27 7. aura S. In aurulti transilvanti intra cello multi 20 -3o part( curate, pe canda acella din cimitirult dela Hallstadt ni offers, peste 7o. OrY-ce identificare e peste putinta. Sa ne tntOrcemti acuma la aurulti oltenti. La inceputula secoluluT trecuta, canda banatulti OltuluT incapuse sub dominatiunea Cur- tif dela Vienna, gubernatorulti austriacU alto CraloveY comitele de Stainville se grabi pe data. a infiinta pentru speculatiunea avutielora metallice locale o deosebita societate corn- merciala, care n'a intardiata a constata ca. aurulti din nasipurile OltuluT e en multii mat bunk,

schlagen erscheint; das Gold hatte also offenbar einen hohen 7) SACKEN, '76; «Die Feinheit des Drahtes erklart sieh wohl Werth, and ein Stilekehen &Innen Drahtes mag schon etwas aus der Seltenheit des Goldes, dassuch,wo es in unseren Grit- namhaftes gegolten haben. Es hat nur die Starke einer Steck- bern in Plattehen vorkommt, ausserordentlich clam ausge- nadel etc.))

192 ISTORIA TERRITORIALA. mat pull, mat frumosit decatti acellti din Transilvania, precumti de assemenea aurulti din Motru, din Lotru, din Rudarti si din Celle -l'alte ape alleVale!!,Gor-giuluT si Mehedintuluts Totti pe atuncT maiorulti austriacti Schwanz von Springfels, dupa ce studiase cestiunea la fa ;a loculuT, dice la 172o cd.: aaurulti oltent este cu multti maY pure decatti acella ce se gitsesce in Transsilvaniasi'nUngaria.9. In fine in acellasT annti ecce ce ni spune cu entusiasmti despre aurulti oltenti naturalistulti Schendo Vanderbech, carele petrecea in Oltenia ca medico in armata austriacg.: equod non esolum magis graduatum, utpote argenti miscella nequaquam inquinatum, Transilvanicum .aurum examinis iudicio praecellit, sed et copia rudium collectorum negligentiam compen- sante, et insolita granulorum magnitudine distinguitur. Neque enim in solo fluvio Aluta, .sed et in Argisch et Dambovitza, in quibus frequens est huiusce aureae loturae cultus, observare licuit, non auri tantum ramenta ac subtiliorem scobem separari, sed et lapides ferme siliceos graviori pondere se commendantes, nulloque licet externo metallici vaporis vestigio notatos, dein confractos tamquam nucleum aurum purissimum granulatum drachmae eunius pondus saepe aequans in cavitate lapilli delitescens exhibuisse....". Astirfeliii insa-sT chimia se pronunta contra transilvanismuluY si pentru oltenismulti auru- luT dela Hallstadt. Unti assemenea verdictu este definitivti,si demonstrg. Inca o data cd sciinta istoricd nu pote aglunge la o mare doss de certitudine, deed nu va fi strinsti legata, dupa sistema luT Augustti Comte, cu tote sciintele positive, cacT istoria e omulti, era omulti este prisma na- tureT. Nu numaT in anticitate, ci- chTarti asta-41 aprOpe totalitatea auruluT push in commercia provine din spellarea nasipuluT auriferu". Pe acestti terremti contingintele riurilorn oltene art puts fi unulti din celle ante; atd.ta printr'o calitate forte superiors a auruluT, precumti si prin cantitate. Pe la finea secoluluT trecutti, profitandti de o occupatiune militard, unti Russo isT corn- binase unti serviciti de mesa din aura oltenti", era generalulti Bawr ni spune ca. avusese occasiunT:de a vede Annelle si chiarti vasse facute din aurulti ce se gassesce in arina 01- tului D ". De dincollo, pe costa occidentals a crescetuluT Carpatilorti, in aceTa-sT Enid si'n acera-sT apropiare de Dunare, derti tntr'o maT mica proportiune si nu scimti deed de o calitate analo- g, Temesiana ni offers la rondulti sett nasipti aurosti spre appusti de Mehadia in marea valle a AlmasuluT", care Pacea si ea parte in evulti media, precumti amts veduta in Studi- ulti I, din puterniculti banatti ally SeverinuluT. Ecce de uncle, erti nicT decumti din Transsilvania sicu atatti maT putinti din Illiria, provine escellintele metallti observatti in obiectele dela Hallstadt.

8SUI ZER, 6lesch. d. trans. Da dens, 1,152-153: uZur Zeit II) DELAFOSSE, Or, fn ORBIGNY, Dietionnaire unlYersel der i s Chen Regierung im Krajowaer Banate lieferte d'histoire natnrelle, Paris, 1861, in-8,t. 9, p. 145: «Ce sont die vom Stainville errichtete Goldwaschergesellschaft ausles lavages des sables qui, dans presque toutes les parties du dem Alt flusse gefischtes Gold, welcher wiei hoher, refiner and monde, fournissent la plus grande partie de l'or que l'on re- schoner, als das siebenbitrgische war, fiir etliche 1000 Gulden eueille pour les besoins du commerce*. Nhsipulu brasilianu jihrlich ein... Stainvillestarb; die Gesellschaft bekam niehts concurge annualmente pentru 24 millione frame. mehr zu essen, und so hatte diess Goldwaschergeschafte ein 12) SULZER, 152: «1m letzten russisehen Kriege prahlte ein Ende, ob man schon auch in dem Motrul und in dem Lotru im gewisser russischer General mit einem kleinen Tisch-service mehedinzer Bezirke, bis an den Bach Ruderiassa, sehr reiche der aus walachischem Golde verfertiget war.* Gunge der Goldkornchen entdecket hatte*. I BAWR &noires historignes et geographiques snr 9) Besehreibung der osterreieldsehen Walaehey, 1720,In Table 1 e, Franefort, 1778, in-8, p. 8: aLes gens du pays in IJ agriseh es Magazin, III, 194: das hohe and reinste Gold, m'ont assure, que plusieurs rivibres de in Valachie charrient desgleichen in Siebenbilrgen and Ungern nicht gefunden wird. * des grains d'or parmi le sable. J'ai oil des bagues et des vases, 10) Valachhe elsalutana3 desoriptio, 1720, in RALESERI, faits de l'or qu'on trouve parmi le sable de l' Oita». Anraria Homana-dadea, ed. Seyvert, Posoni, 1780, in-8, 14) BEUDANT, Voyage mineralogique en Hongrie, Paris, nepaginatu. 1822, in-4, t. 2, p. $14, 326,

STUDIULU III. I IL 193 Esportatiunea auruluY de alluviune din Oltenia si'n parte din TemeVanal adeca de pe termiT DunariT de ambele laturT alle cataracteloru, de unde firesculti drumtl commercialti se intinde departe in susulti fluviuluT pene 'n Anima GermanieT, ni presinta dert trey interessante epoce : 1. Cu catT-va secolT inainte de Cristu, candu zOna muntOsa a TerreT-RomanescT era locuita de AgatirsY ; 2. In sutimae X XIV din evulti mediti, candu epopeTa Nibelungilorti. precumtl amtt veclutti in paiagraful0 precedinte, celebra aurulti din terra Bass-arabi/org:a gold fiz Araby)); 3. In primiT annY aY secoluluT trecutt, canda gubernamentulti austriacti se apucase cu multa activitate a radica susti in Oltenia industria spellariT auruluT fluvialu, pent ce succes- sulti inceputuluT s'a paralisatti prin mOrtea in!elleginteluT comite de Stainville. Nu maT vorbimti despre periodulti romanti, fiinda maT cunnoscutti".

§ 14.

CCINSSMNA CLIVgNIIJLO MARIS LA SCITI I Din celle de maY susti resulta ca: 1. Territoriultt romanti dela Nistru pane la Oltti appartinea in epoca luT Erodotti Scitilorti ; 2. Spre appusti de Oitatinsusulti ambilateralu alltl acestuT fluviii locuiati AgatirsiT; 3. Oltulu, carele despartla pe ScitY de AgatirsT,se chiama Mans in portiunea inferiOrs la reversarea'T in Dunare Si pe malulti settorientalti pe unde forma hotarulti Scitiet Opiniunea generals este ca. termenulti gMaris, ant deriva dintr'o tema mar, apa, de unde sanscritulti mira, celticulti mor, goticulti marei, latinulti mare, slaviculti more litvanulti mares etc.' l7icerea arts pute fi nu numaY ariand, derti Si turanica, ca.cY in limba mongols de assemenea muran insemneza fluvia91 ba Mel se maT anina in coda maT tuturorti numilorti fluviale: Aikra-muran, Kuk-muran, Un-muran, Akry-muran, Djaghin-muran, Djurdja-muran etc.'. Din data inse ce s'a demonstrate caracterulti MarisuluT de fru n t a ri a intre Scitia §i Agatirsia, ni se presinta o alts etimologia maY corrects. In limba samscrita marFd vrea sädiedhotart14, In ramura eranica a famillieT indo-europee sonuld y din acesth cuventti se sibilleza, ast0- felia ca. persianesce §i armenesce hotarulti se chTama mart. In limba albanesa, interessantulti resttl anti vechYuluT graiti tracia, verbulti mar-as esprima ideia de e a termina'. Radicala samscrita este mar, a desparti, de unde greculti pt pi-to) etc. ataris,ca anticulti nume alla OltuluT, va fi insemnandu derti in limba scitica :a hotarti 0.

§ 15. S1GINNIL In timpula luT Erodotti commerciulti auruluT inavulTa pe mallulti nordicti alla DunariY nti tiumal pe Agatirst derti §i pe veciniT lorti din Temesiana, carT se part a fi giticatti atunct lino rola de samsarY intredensiT siintre popore maY obscure din centrulti EuropeT. Testulti suns : «....Maal ,tav d l eentxoW eial ailtat. To dl /reels' poeles, hi tic xcGene Taivis, 00dels rxei (Peciaas to dreexis ortivIc colas, civOrixo,v 01 oixiorregavtgv,di/o1 to nienv tichi Toilcrreov laitoe xoSel occivrras ioika xal threeeoc. Moirots dl d0-

16) Cf. maT susft § 12, Ilea 3. eft tema twin& mar, apft, este unit imprnmut6 din limbaclti- 1) SAVARIE, Slow. Staroz., 408. nes4 ama, eau.* 3) ABULGASI BAHAMA CHAN, Bistoria Dlongolornm, ed. 2) DU ELUDE, Description de la Chine, La Haye, 1736, Rumiantzov, Casani, 1825, in-8, p. 27. in-4,t. 4, p. 62: aMouren signifie riviere en langue mongoles. 4) BOHTLINGK 1111d ROTH, Sanskritwiirterhneh, Petersb., --SCHLEGEL, Sinico-Aryaca, Batavia,1872, in-8, p.18, erode 1865, in-4, t. 6, p. 689. 26

104 1STOR1A TERRITORIALA 'Papas itvelathes oldovrecsIdes.roirloreov oly9-eoltrovs rata otIvoitet elvas Zsydvvas, ?traits zeeomtivors Mtidtx17. rods di rumors ad-ray e7vas Actoiovs cirtav so crolact, ha yarn dcarrNoys id ficiO.os 'ay qtyoly, 'mimic di xca asitods xal citYvvcirovs elydeas ipleetr. 4'evyryalvoys ei 1;d &parrs eivat otyrciroys, oloaarql.ariety de ,reds radra rods ertsywelovs. Karixely N ioti- iruvtalcOi'le0tV dyzot7 'Evenly TaY lv rq 'won. eras di 1110on, Was obroixovs Alyovas Oxon Jl oiTrot Midow ci7tOSKOS yeri- vaat, ?yol plv odx lyw lystqccicraccOat, ylvotroecis,may lv rg actxe?) yOvio. (2sydvvas d' ?Iv xcatios Alyvec of civot dale Maa- creclItis oixiovres rods xamjAors; Kdrtetos Jl id Necrect). :(29 di Oetj 'has Alyovers ... 1 Adecg: ...Asta-felTu sunt inmormentarile la Tracy. NeminT nu pote spune cu certitudine, ca ace felTu de 6menT vorti fi locuindti la flora de acesta regiune; se crede inse ca dincollo de aIstru se intinde unit pgmerita dwrtasinemgrginitti. SinguriT dintre ceT ce locuescti peste d Dunn-e, despre carT putusemti affla eti, sunt a§a numitiT SiginnY, imbrAccact in haTne medice. a CaiTlord se Slice a fi pleto0 peste totti, av'enda pert lunga pene la cincT degete, micT §i carnT §i neputincTo§T pentrucAllAriA,darn forte TutT la trasti, din care causa SiginniT amble ain cgrrute. Hotarele lord agTunga pene la EnetiT cell de lOngl Marea-adriatica. ET pretinda a a fi de origine media.; dera in ce moda, eti- unulti nu me pociti domeri, de§i inteuna lungti aintervalla de timpti tote sunt possibile. (La LiguriT ceT ce locuescti d'assupra MarsilieT se a numesca SiginnT negutitoriT, era la CiprianT lancele) MaT spunti TraciT etc." PassagTula pusti de catrg noY in parentesT se banuesce generalmente a nu fi e§ita din mana luY Erodotti; inse afflandu-se in tote manuscriptele §rn tote editiunile, noT n'amti socotitti de cuviinta supprime. SI intrama acuma in analisg. Relatiunea erodotiang despre SiginnY este de proveninta tracica. Acosta appare din urmatarele consideratiunT fundamentale: 1. Erodotti o bags la inceputula libruluT V, consacrata uneT descried monografice a Traciel; 2. Pentru a arreta dela cine anume cgpetase tote celle relative la SiginnT, ella trece immediata la o alts narratiune cu cuvintele : ulna spunit TraciT.. Derti Tracia in Erodotti este o vorba fOrte raga, sub care se copprindeat GetiT, BistoniT, TrausiT, DoberiT, Peonil, OdomantiTsio grdmada de alte pop6re, appartinenda tote uneT colossale gintT, pe care ella o numesce cea maY numer6sa in tota Europa: °study UlOyo; p.i- vcrth Zan !Ana ye lyBobc Itintir0acyOptkcon 2. AnghTula meridionalti dintre Ponta$iDungre illa occupaa GetiT, cu carT singurY dintre tote natiunile tracice se tnvecinati Scitil, dupa cumtl urmeza chTara din cuvintele acestora, reproduse de catra Erodota : Opiiixac xal ah xal TObc tply Mysoc; 701crioxopcuc FiTac 3. NumaY GetiT fiinda limitroft cu Scitia, Intl-6ga Dunare sudica. pene la puntula reversgriT OltuluY antra to territoriula getica, adeca ce-va mall multa sea ce-va mai putina, cad nu este probabilti ca fruntaria occidentals a Scitilora §i fruntaria occidentals a Getilora sa fi Waal fluviulti printr'o linia perpendiculars. Acea ramura tracical dela care s'a fostti informatti Erodotti despre SiginnT, nu erati Getii, de Ora-ce acestiTa se invecinati numal cu Scitia Si cello multa cu o fractiune din territoriulti agatirsicti. Prin urmare cats s'o wclamti mar spre appusa de den§iT cam in Serbia actuala, §i asta- felTu vorpti aye in fatg.'T pe SiginnY anume in Teme§iana de astg,-SIT. Dramaturgulti Sofocle, scriitora contimpurenti lull Erodota, confirms acesta interpretatiune. Inteuna passagiu, conservatO de card Strabone, ellii Slice cga Troianula Antenora Si tizetit fugiserd in Zracia §i de acollo la alarea-adriatican : Tbv pay our 'Ayr4vopec xcci Tok 'react; [UT& Ti510 neptyeyopimy 'Everay eic Tip epeptly reptaweily2c) x&xelOsy Starcecreey eic ri v Xrroplyny ItaTit Tby 1,16p(ocy Tyeuxhy 4*

I) V, 8-10. 8) IV, 98. 2) V, 3. 4) Ap. STRAB., XIII, 1, § 63.

STUDIULU III, f 15. 195 ConfruntatY acumtl ambele indicatiunT topografice. Dincollo de Dunare noT vedemti in Sofocle Tracia agiungenda pene la terra Enetilord de longg. Marea-adriatica. Dinc6ce de Dungre noY vedemti in Erodota Siginnia agTungenda en3§T pend la terra Enetilora de longs Marea-adriatica. Una dincollo, cea-l'alta dinc6ce de Dunare, ambele sunt puse fata'n fats inteo positiune parallels. Conformitatea este perfecta, arretandu-ni tota-d'o-data ca in epoca luT Sofocle §i a luT Erodotill adeca cu vr'o patru-cincY secolT inainte de Cristti, Italia era considerate ca pre- apropiats de cataractele IstruluT, ceTa-ce mai results Inca §1 din generala opiniune a anti- citatiT a unti brata ally DunariT se versa in Marea-adriatica 5. In faptti, precumti amts mar spus'o, Siginnia correspundea numaT cu Teme§iana §i Tracia numaT cu mallulti oppusti allti SerbieT, nu maT departe deckti atata. Ad totu§Y nu se trichina analisa. S'o urmarima pene 'n capdta. Intr'untl aka passagTu Erodota ni da indirecttl pene Si numele specialti alla acelleT Tra- cie: ucampia triballicao, naBiev Ts Tptf3ccXXiy.bv, de§i in restulti opereT selle nu se gassesce nicT o mentiune despre poporula tracica allit Triballilorti. ,Campia triballicaD, dupa cuma o descrie densula, se affla dincollo de Dungre, occupanda territoriulti dintre acestd fluviti §i dintre acea parte a IllirieT unde locuiati Enetile. Totti acollo din punttl in puntti noT gassimd pe Tribally cu patru secolY maT inc6ce in geografia luT Strabone, carele ni-T arreta invecinatT spre nordtl cu Istrulti, spre resarita cu GOT Si spre occidinte cu Illiria', ceTa-ce constitua litteralmente Tpt(30Xotbv iseSiov. A§a derv, urmarindti cestiunea din passti in passti, noT amtl reu§ita a restabili In Erodotti, Condu§T numai de contesttl §i de autoritatea contimpurend a luT Sofocle, unti puntti forte insemnatti: relatiunea despre SiginnT ella o datorTa anume natiunii tracice a Triballilorti, a§ecj.ate atuncY pe tennula sudicti alla DunariT spre appusa de Gey in Serbia de asta-cl.T. Suntemti Inse departe de a ni tnchipui ca .parintele istorieTbarts fi cercetatd vre-o data personalmente regiunea tracica pe care o numesce IseaCov tb TptOccUtylv. . CommerciantiT din tote terrele peninsulei balcanice visitati la gurele DunariT colonia mi- lesiana Istria, §1 nu aTurY decata acollo trebuTa sd fi. cgpetata Erodotti dela Tribally notiunile selle despre SiginnT, intocmaT precumti in Olbia sell TO Bopuebeveiiicev iincaptov 8, o alta colonia tott milesians pusa la gurele NipruluT, ellti se informa despre Sauromay, BudinT, Neuri §i restulti poporelorti din acea directiune. Istria Si Olbia, unti stabilimenta greca la marginea TracieY §i unti stabilimentti greet la marginea ScitieT, ambele inteund nencetatd contactd commercialti cu tote nemurile de pe littoralulti nord-vesticti alla Pontuluy, erati localitatile celle maT nemerite pentru a procura istoriculuT greed perspectiva lumiT barbare de giurd in gTurtl. NoT intrebuintamti inteadinsa cuventula perspectiv; cacT numaT ellti esplica natura spuse- lora luT Erodota, carele este tottl- d'a -una atatti de precisti canda povestesce ceTa-ce se apropia de Istria sea de Olbia, dera devine apoY treptata din ce in ce may confustt in proportiunea departariT racleT selle de observatiune dela aceste doue centrurT.

5) APOLLONILTS, STRABO, VALERIUS FLACCUS etc. analisati pe 6) IV, 49.Cf. I, 196. largu de ImEnr, Uber die Argonantenfahrt, in Geogra- phie der Griechen and Romer, Weimar, 1816, in-8, t. 1, 7) sTuAeo, VI, 6, § 11, 12 etc. part. 2, p. 320-360. 8) IV, 17, 78.

196 ISTORIA TERRITORIALA

§ 16. CARACTERUL5 COMILERCIALU ALLii SIGINNIL0115. SiginniT locuTatiinTeme,iana, invecinatT spre sudti cu Tribal liT §i spre resaritti cu Aga- tirsiT, astti -felYu ca. de ceT LiteriYdespartia Dunarea §i de ceT-l'altY CarpatiT, era spre appust territoriula lorti mergea aprOpe pene la Illiria. De 9i nu atata de desfetatT, nu g3p6Tcaot ca AgatirsiT, SiginniT se distingeati totu9T de assemenea prin avutia vestmentuluT, cacT purtati bathe medice,idijuxpetopivou; MOtxt, §i Erodota ni spune ella-insu9T intr'unti alto passagYu ca lussosa imbraccaminte persiana era imitate dupa aceamedica:tiare, tunice manecate de varie culorY etc.'. CaiT Siginnilora, midY, pleto§TqicarnY, nu puteaa servi la callaria, derti prin Tutela erati de minune la llama, ceTa-ce facea ca stapaniT lord sä tout amble mereti in carrute. Aceste doue amenunte despre SiginnT, abundinta §1 carrau0a, ni dati degia o \raga imagine a unorti commis-voyageurs sea travelling-clerks, chTarti decd vechTulti scholiastti allii luT Erodotti nu s'ara grabi a adauga ca numele lord se p6te lua in intellesa de neguritorg: virs)Xoc' Marsilia e departe de Teme9iana, derti nu maT departe decuma e Romania de Armenia. Pene'n secolulti XVI parintiT nostri numTati a?Irment pe tog negutitoriT 3. In Transilvania pene asta-c1T se Tea adessa in acella0 situp cuventula ireca. Pentru ca numele Siginnilorti sa fi devenitti sinonimti cu anegu.titortip tocmaY la Marsillia, marfaiT lord trebuTati in realitate sä fi agYunsti pene la PireneY; §i astti-felTu se esplica, intre celle-l'alte, de ce Erodota, dupa o confuse, rumOre, deduce de acollo insa-§T Dunarea: ecgdp.evo; ix RcXt7v xcd nuir4v71; 7C6X10c 4. Ca unit ce locuiati in Temqiana, adeca de'ncollo de cataracte, SiginniT aveati nu numaY caT qi carrute, ci Inca portiuneaDunariTcea maT libera de orT-ce pedece, in lungulti carila vassele din vecula de micla-loch se urcati fart, nicT o difficultate cu marfurT orientate pene'n centrulti BavarieT. Una din trassurele caracteristice alle spirituluT mercantilti din totT timpiT este de a ascunde dupa putinca pietele, de carT profits egoistulti commercianta prin esportatiune sea prin importatiune. CartagineaqiEllada in anticitate, Genova §i Venetia in evulti mediti, ati practicat'o pe largo intr'una moda sistematicti, era in miniature 'Axle asta-cIT fie-care negutitora0 tainu- esce de ceY- l'altT fabriceleqidepositele, de unde '§T adduce mar& mar bung qi maT eftena'. Acesta tactics results din acea regula mercantile, vulgara, pe care celebrulti economistd List a espress'o forte bine in doue cuvinte: a dupa ce to -ar suitti la inaltime, cats a respinge cu picTorula scara, pentru ca nu cuma-va sä se urce altiT dupe. tine 6. Degia Esioda spusese, sunt acuma trey -i;lecT de secolT, ca, a °Haruki invidiaza pe ollarii 9i zidarulti pe zidartiv : Kai xcpap.k xspap.si xo.cist xal Tiwcovt, Pl.

I) VII, 61-62. STRABO, XI, II, § 8, in timpulti cAruTa Si- nu doeumentezit, ei toth-d'a-una intuned veritatea pringio- ginniT nu maT lficuTaii la Dunitre, dice: DZiravvoa nerd- culdimaginatiuniT. Covacv D 8) Yell a mea Istoria tolerantel religiose,AL2Wp. 61. Cf. Bornao, Relation' universal', Venetia, 1600, in-4, t. 2)Traductitorula latind anti luT Erodotit eommitte aci o er- 1, p. 96. r6re, recurgeudfi la obscura vorbe. institores, pe candil tre- 4) IT, 33. buTa sa die8, negotiatores sou qi mai bine mercatores, dec.& all 6) Vedi in PALLMANN, Die Pfablbanten nud Dire BeWoh- fi consultatfi pe SLIDAS, ed. %lister, II, 240: gin genere enim ner, Greifswald, 1866, in-8, p.158-9, § -fiI: Die phiinizischen omnes eos vocant x anti Aov r, qui aliguid vendunt etc)) Despre Handcishigen Fi Das schweigen der andern Handelsvigker. caracterulfi commercialil ails Siginniloru vorbesce ROUGE- 6) Systeme national Weconomie politique, trad. Riche- MONT, L age du bronze on les Semites en Occident, Paris, lot, Paris, 1857, in-8, p. 490. 1868, in-8, p. 14.1-142 ti pe alurl; peccatti inn Ch nice o data 7) Opera et Dies, v. 25.

STUDIULU III, i 17. 197 Pe candti calluwiY cal cu pert de cincY degete allergati fn fuga mare cu carrute incarcate One la Illiria, set duceat frumosulti aurti oltent anticilorti locuitorT aT HallstadtuluT ; pe candti Dunarea spume sub veslele speculantuluT plutaqt1; SiginniY assicurati totti-d'o-data pe veciniT TriballY cumtt -ct fn susulti fluviulul nu locuesce nicY o fiinta omenesca. Dela det*T, prin intermediult Tracilorti, ati trecutti la Erodotti cuvintele din passagYult de maY susti despre nelocuibilitatea termuluT danubianti nordicti; cad din alte fontane Ero- dotti audise, din contra, ce dela isvortl §i pane la Pontti intrega Dunare curge totd prin Terre locuite : 6 p.iv Sid "Icrcpcg,Petyap Beobteup.brq{, app It0XXav pvthaxetat, wept Si Taw TOG Neaou mita°Langixst Xiietv 8. 4 Parintele istorieT0 nu se contradice, dupe cumti s'arti pute crede la prima vedere, ci nu- maY reproduce nesce assertiunT differite din nesce differite sorginti, pe cart e datore a le discerne analisa critics.

§ 17. ANTICITIIILE APICULTURE! ROMAN& -Nu aurulti singurti inavutra pe AgatirsT qi pe samsariT lora SiginnT. Mal era o alts ramurd commercials forte productive. Dupe ce descrie tralulti Siginnilorti, Erodotti urmeze maY departe:

:12c de errixtg eiyovet, plAteaas actalzotats as veleta toir/afeov, xal ainti woOttor oex eZvas d'ive&tiv TO trvoctaalew. pea vvv valiva Aiyovvec doxiovert el acv mix oixOvve to rciq 4-csia TaVra gm:ye-ragdivasdticrptya cileci pot id Otni Tiv ciexvoto violative; joxlet Elva& dui to aptizea. Tailva pev vvv vifs. view Toivig n6Qc Air.... I Adeca : MaT Slict Tracil ca peste Dunare sunt atatea__alhine, luc at-4. nu e chipti a strabatte maT 4 incollo. AceT ce o spunti nu mi se part a aye dreptate, cad se scie ce aceste insecte nu asuffert frigulti, ci et credt maT currendti ce din causa friguluY sunt nelocuite partile nor- aduluY. Acestea sunt celle ce se povestesca 0. .Peste Dunare nu incapT de albine ! r diceatt luY Erodotti Tracil dinCampia cart occupati anume mallulti danubianti serbesctl oppusti OltenieTsiTeme§ianeY, locuindti in vecinetatea Agatirsilorti Si a Siginnilorti. ParinteluT istoriel nu-Y venTa la socotela a da credementt acesteT asserliunT, Malt ellti ne -arti fi lassatti qi pe noT fn dubiti, de n'amti aye de'naintea ochilorti realitatea ceaviva, mat insotite de marturia unuY alto scriitortt grecti totti din epoca luT Erodotti. .Asta-dY apicultura romand este intr'o trista decadinta. Decanulti agronomieT national; venerabilulti nostru amicti d. Iona Ionescu, are totti dreptuld de a dice: a Nu scimti cumt ati pututti sa lasse RoManiT din_ mana lorti crescerea albinelorti qi sa a agYunga a cumpera cera din strainetate. Dela radicarea Turcilorti din terra s'at stricatt a§i mTerariele, Si de atuncY n'at maY qitti negutitorT cart se stringa mTere §i sa stimuleze ape cultivatorT a o produce Si a cauta de tinerea albinelorti09. Nu aqa a fostt in vremile maT de'nainte. Pe la 17801 studiandtt la fata loculuT conditiunile industriale alle littoraluluY Merit-negre, Francesult Peyssonel dicea:a Cera este principaluliZ articold de esportatiunealit MuntenieY; calitatea'Y e forte frumosa Si cantitatea immens5.03.

8) If, 31. 2, p. 185: vLa cire est le plus considerable article du commerce 1) V, 10. de sortie de Walaquie; elle est de tres-belle qualite, et. la quan- 2) Lectiunl de agrIculturii, Bueur., 1870, in-8, p. 367. tite en est immense. On la vend, purgeeetparfaitement nette, 3) Sur le commerce de M Ner NoirelParis,1787,in-8, t. de 40 it 45 paras l'ocque.*

198 ISTORIA TERRITORIALA Totti atuncY Ragusanulti Raicevich primult consults austriacti in Romania, consacrandd apicultureT unti capitolti separatti intr'o escellinte descriere naturald a ambelorti principate danubiane, dice ca cera nOstraa este Para indoueld cea matfrum6sti §i cea maY cautata in tOtd «Europa, incatd albinele trebuT considerate ca una din celle maT pretiOse §i maT bogate a producte alle regiuniT.4. Multdmita d -luY Gr. G. Tocilescu, noT possedemti din ministeriult LucrArilorti Publice statistics apicold de pe amendoue laturile MilcovuluT din anniT 1869, 187o Si 1871, din care results in terme mediti, ca districtele romane celle maY avute in stupT sunt pent asta-dT Vla§ca Si Dol-giult, ambele la Dundre in Muntenia occidentald, adecd tocmaY acollo unde in dillele luT Erodottia nu incapeaT de albine D. Naturalistulti Elianti scriea in secolult III dupd. Cristo, derd avusese in mans pe unti a1t1 autorti greet anonimtl cu nlultti maT vechTul carele trdia atuncY candy ScitiT 16cuTat Inc d pe termulti danubianti nordicti in vecinetatea TracieT, adecd de nu chTart in timpult luY Eroa dotti, cello putint inainte de Alessandru cello Mare, cacT in epoca acestuT cuceritorti nor- duld Istrulul era degia copprinsti de catra GetY 5. a Scriitoruld med dice Elianti merits cea maT deplina incredere, cd.cT ellt cunnoscea lucrurile din propria esperiing, nu dupd nesicure povestT ca Erodottib : ei 8E ivarria 91po66ty Myw, irn1.1.0C Tic ecXeiCrOCO 6 yap Totarna ein6v, Icrzop(av anoBeiv.vucrext, aVoint emir, petv gpaTo tp."Cv alkadvtcrtov 6. ET bine, ce dice ore acea importantissimd, fontand? a La ScitT friguld e nesuperacTosti pentru albine,incItteT intrebuintezd nu mYere strains, ci locale, ba o §i espbra, vincleadd fagurY p.eXtrrac Zxueacc; Elvat, gICZIEW to Toil xp6ouc obai xai plvTot Eat EtIrpciaxstv eic Muni); xop.(tona; Zx6Oac on 60vei6v orgy, au& a)Otyevi; patxalxnp(a intxd)pta E vorba despre Scitia cea invecinata Cu Misia, ert Nlisid se numTa genericti tota littoralult dundrent alit TracieT Inca din timpiT omericT 8; cu alte cuvinte, e vorba chspre portiunea ScitieT dela Ponttl pent la Olttl. Considerandt inse firea albinelort, cdrora dupd espressiun ea betranuluT agronomic Varrone: « natura IT-a menial locurile silvestre, muntiT ceT neculti §i infloritT tott-d'o-data n 9) cuibult de predilectiune allti acestorti muncitOre insecte in Terra-Romanesca trebuTa sd fi fostti tom- d'a-una maY cu preferinta crescetulti carpatinti alltti OltenieT, maY aperatt de viscoliT.norduluY Si maY espusti spre sudd. Pent astd-cuf MehedinteniT, frunta§iT vechTuluT banatu anti SeverinuluT, Ora dreptti emblema in marca lord districtuald o albino " :

4) OsserrazIoni intorno in Valachia e Moldavia, Napoli, 9) Rerum rusticarum de agrieultura lib. III, § 16: dlo- 1788, in-8, p. 87: ((Una dells pih .pregevoli e ricehe produzioni ridos et ineultos natura, attribuit monteso, si mat in valle:in !elle due Provincie sono le api, penile la cera che danno senza sill estribus locis paseitant.D dubbio la pift belle e ricercata di tutta 1'Europa; la quantita, 10) FRuNVESCU, Diet. topogr., 277: aMehedintulii produce e considerabile, e potrebbe divenire infinitamente maggiore, cereale, lemne $i altele, deal mat inbelsugatfi este in miere se pat numerosa fosse in populazione.6 pentru care si marca luI este 0 :ANGELO DEMETRE 8) STRABO, VII, 3, § 8.ARRIAN., I, 4. SCU, Geogralla, Bueur. 1872 n -8, p. 261.Austriacil, cop- 6)..4,,Euvwer De natura animalium, rec. Hercher, Paris, princlendil la inceputulil see° uluI trecutfi eche clad distriete 1858, in-8, p. 37, lib. II, cap. 7. de pesteOltu,acs glissitfi degia «albina D ca vechill mare{ a Me- hedintul ul :dem Mehedinzer ein en Bienenkorb, den Reich th um 7) Ibid. derselben an Feldfrfichten and Honig anzuzeigens, dupe', es- 8) Ap. sTRAB., VII, 3, § 10, p. 252. pressiunea lul SCHWANZ VON SPRINGFELS, op. eit., 198.

STUDIUM III, § 18. 199 Fe arta ScitiT dela Siretti esportatt fagurl peste Dunare la GeV, unde inse intim- pinati concurrinta superbelorti producte apicole alle GrecieT, AgatirsiT prinmidd-loculdSi- ginnilora aveati deschisl o piata cu multa maT vasty §i maTsicura, approvisionanda cu mTere sicu cerl t6ta Europa centrals, de0 Tribal Elora li spuneatt din mercantilisma ca acollo nu lc cuesce nimenT. Unti commerciti intinsti §i fecunda ni esplica singura, sea me bine clisa pe prima linia, acea trepta de civilitate la care reu§iserb. a se raclica AgatirsiT in bassinulb oltenti anti Terra- RomaneseT sunt acuma aprope doue millennie §i giumaate. Commoditltile traluluT, pe carY le indict portulti lord cello desletatti ; respectula ce'la sciu- sera insuflia pent §i barbarilorti Sciti " ; t6te astea nu sunt singurele trassure din -caracterula acesteT originale natiunT. Aristotele, numaT cu unti secolti mat nob, completezI relatiunea luT Erodotb, clicenda el AgatirsiT aveati lest in versuri 12. Cine art pute crede assemenT lucrurT tocmaT in Scitia! >o esclatna cu naivitate unti critica germanti 13. Eruditiunea moderns, dup. cuma pe ScitI se incerca a-Y face candy FinnesT, canda SlavY, candy Germany, totti astii-felYu pa AgatirsT T-a identificata une-ori cu CelliT,alte-orT cu MongoliT) cate o datb. cu DaciT sell cine maT scie cu eine, era pe bTetiT SiginnY nu s'a temuta a'T preface in stramo0 aT Tiganilora ". T6te aceste opiniunT s'aa emisa d'o potrivb cu multl uprinta." NoT -uniT lassama controversa in stare pendinte pene la ,Istoria etnograal a Mucitecialat undt va fi locula a limper)i nationalitatea numer6selora popore, carT precessera la Dunarca de gTosti nascerea nemuluT romantl. Aci ne interessa esclusivamenta territoriulti TerreT-RomanescY.

§ 18. VESPILE DIN TESIIANA. In narratiunea erodotianl despre impossibilitatea de a IOcui in susula termuluT nordica alla Dunn -4 de reula albinelora, noue ni se pare ca, pe 16ngs elementulti curata apicola, limpeclita in paragrafulti precedinte, catl sb. se maT deosebesca pe o linib. secundarl unit aka ingredienta, surprinsu cu multa agerime de earl reposatulti istoricu transilvanti Schuller. Temesiana este bantuita periodicesce de unit felTu de taunt', cunnoscuti sub numele tecnictt de oestrus "Columbacensis sell simulia-Colmmbacensis, carT vera §i tomna se respandesca in stolurT pe tom spatiula dela Baziap pent la Mehadia si Or§ova, cac).enda pe boy, vacce, caT, porcT, oie,..capre, distrugendti adessea turme intregl §i torturanda chTarti pe 6menT.' RomaniT din Temesiana povestesca cu spaYma el aceste vespl se nasal in totl annil din- 110mm,Tv, 125. in-8, t. 2, p. 181: aSie erscheint nicht selten in so dichten und t2)17eo ft 1 «ip. ccr a, XIX, 28, in Opera amnia, ed. Firmingrossen Haden, dass man sie in der Ferne far eine Wolke bidot, Paris, 1857, in-8, t. 4, p. 209: adieu ri volios naloilvras halt, und in dieser Gestalt ist sie am meisten gefahrlieh. Da eilqiiepovatv;"H ots nviv iiriataa6tas reciggaut hdov Tot)C vó- fliehet Alles aus dem Felde, sobald eine solche Wolke zum love, Onlos #411 hrtAci0corrae, -Wanly Ey fAycsaligcrosc Ire dui- Vorschein krmipt. Das Vieh verlasst eilends die Weiden, der 9aasv; Feldarbeiter eilet mit seinen Ochsen und Pferden dem Dorfe zu, und jeder sehliesst sich in seiner Wohnung ein, um diesem Is) VALMENER In HEROD., ed. Wesseling, p."328, nota 31: Ungemach auszuweichen a Ibid., 190: «Ein jeder Stich, «Tales in Scythia fuisse vix fidem invenit! o den dieses Insekt dem Viehe oder dem Menschen versetzt, ver- 14) HASSE, Zigenner im Herodot, Kinigsberg, 1803, in-8. ursacht ein brennendes Jucken und eine Fehr schmerzende Ge- revel,HOLSTEN Ai EICHWALD, eitati in DIEFENBACH, Celtics schwulst, die kaum nach 8 bis 10 Tagen ganz vergeht. Meh- IT, 30. SAFARIK, Slaw. Starozg, 28. -- RITTER, Erdknnde, rere derselben, besonders wenn sie beisammen sind, verursa- II, 660 etc. chen ein heftiges Entzandungsfieber, und bei reizbarenKin- 16) Ca modelU de neeriticismil In astfi, privint5 pole semipern Kriimpfe und Convulsionen. 0 monograflii, despre DR. RDECKERT, Die pfahlbanten und Volkersehlehten aceste inseetii a wig, in secolula trecutii unit professorfi dela Ostenroptes, Wuerzburg, 1869, in-8, p. 30-34. Pasta, DR. SCHI1NBAUER, Gesehlehte der kolumbatsehen NU- 1) gam, Gesehlehte des temeser Moats, Leipzig, 1861, eken im Banat, Wien, 1795, in-4.

200 ISTOIIA. TERRITORIALA tr'unt capti de balaurti, pe care 'la taiase santulti Georgia Si l'a aruncatti inteo pescera de longa ruinatulti castellt Columbacit: numaT prin venint de erpe eTisTpotti esplica omu- caturaatatt de otrIvitore ! 2 Schuller a spusti cello anteiticaErodotti in relatiunea'Y despre regiunea danubiana va fi intellegendt prin albine pe acesttl terribilti taunt. TrebuT sä se Slid. maT correctt ca multimea vespilort TemeianeT Si multimea albinelorti OltenieT ati Costa confundate tntr'o singura ingrozitore multime de catra invecinatiT Tribally, condu0 la acesta prin assemenarea de aspectti intre vespe Si albina, tntocmaT dupt, cumti terranulti temeqiant din 4illele nOstre confunda pe mortiferulti taunt cu balaurulti din causa assemenariT in puterea veninuluY. In ambele identificarT se manifesth, o procedure, analogy a imag-inatiunil poporane. Este instructivti de a urmari la Dunare pe taunult dela ColumbacTu degia cu cincY secolT inainte de Cristt !

§ 19. MAPPA GEOGRAFICI AGATIRSIZI. Desbatthdt maY susti positiunea geografica a Agatirsilorti, noT demonstraramo prin testult luY Erodotti ct. ea imbrAtiqa VAN. zona sub-carpatina a MuntenieT dela cataractele DunariT pent la Vrancea; dert nu cred.useramt acollo de cuviinta a cita unti passagiti forte remarcabilti, carele confirms §irult argumentatiuniT. Determinandt hotarele ScitieT, Erodotti dice : "Hery jvabrO "tiv %Teen vci xatiuree0.. 4s sit, iteaciyatar epieorra diroxbiterasZxvOlxi l'yyrd avoiroo fdyatS'zieawv, icesc ez Neveav, brevet', ei Areeowiycov, seAevsa1wveaMEActmlogivow.1 AdeCa : aVecinT aT ScitieT, ineepindti dela Jstru qi inaintandt spre interiorulti pamentuluT, sunt :anaid eAgatirsir,apol NeuriT, de acs AndrofagiT, in fine MelanchleniT.* ,Incependt dela Istru anteTu AgatirsiTn ore pOte fi ce-va may geometrict ? Unti capetti alit AgatirsieT e pusti la Dunare, prin celltl- l'altti cap6tti a in interiorulti pa- mentuluTs ea se invecineza cu NeuriT, 6rti lungulti tntregti allii territoriuluY eY se cTocnesce cu hotarele ScitieT. A nu intellege acesttl testt alit luT Erodotti este unit adevthutt miracolti,Si totu9T n'a voitti salt intellega pent acumt absolutamente neminY, fiindti ca. pe totT iY zapIcTa numele riuluT Maris, menandu-T departe la Mure§ti in ion de a-Y lassa sa se opresca purtisi8implu la Oltti ! Tradust pe o mappa, passagiulti de maY susti represinta urmat6rea figura: 14 Rg° SIT EITRII. SIGINNn

Cts Callpleto§T44 Alb E ihe. S O I T I A FluviuliiIstru TRIBALLII I GETII

Fata cu acesta prima schita de carts, nT '.a venitti remdulti de a face cunnoseinta Cu vecinit nord-osticY aY Agatirsilorti. 2) 0cworr. Walachlsehe Dllthrohen, Stuttgart, 1846,in-8, In Archly filr Kunde 5sterreichischer Gleschiehts .Quol- p.284-6. len, Wien, t. 13, 1864 A-8, p. 101 3) Siebenbilrgen Yor Ilerodot and in desaen Leitalter, 1) nri Zoo.

STUDIULU III, it 20. 201

§ 20. M1GRAIRINILE NEURILOR5 MIN MOLDOVA. TotT commentatorir punt pe Neuri cu multt maY susti set cu multa maY intr'o parte de adeverata lord regiune. 1 Si nemict maY naturalti, de 6r1-ce determinarea territoriuluY neuricti depinde strictamente de prealabila precisare a pamentuluT agatirsica, incata orY -ce err6re in privinta acestuTa din urma trage dupa sine desfigurarea tntregeI Scitie a luY Erodota. SI ne 'ncercama a restabili dupg putinta veritatea testualA. Neuria clice Erodotti se tntinde dela marginea orientala a AgatirsieY pene la isvorulti NistruluY, unde se intelnesce cu fruntaria ScitieT 2. Prin urmare NeuriY se afflat spre appust de Nistru, anume de partea'Y superiora, copprin- clefida ce-va din Galicia, Bucovina Si o portiune a MoldoveY de susti. Erodotti ni maY spune ca o generatiune inainte de Dariti Istaspti, vrea sa clica cu vio §esse secolY inainte de Cristt, NeuriY at fostt locuita tntr'o aka terra, de unde'T gonise multimea §erpilora, silindu -Y a refugi la BudinT 3. Urmeza dery cä regiunea dintre Nistru §i Sireta, unde locuTaa NeuriT in timpula luT Ero- dott, fusese de'nteTu a Budinilora, impin§T apoY de invasiunea neurica cu multa maY departe spre nord- osttl, astti -felIu a aceste natiunT in epoca « parinteluT istorieY 1,nicT nu se maY invecinatt macara una cu alta, ci erati despartite prin doue pop6re intermediare, numite An- drofagY §i MelanchlenT 4. Uncle inse va fi fosto terra cea primitive a Neurilora, pe care Erodotti o specifics in treceta numaY prin multimea §erpilora : 14tac cip Cfpt NOXX0b; IliV,ii X6p11 aVipatVe ? Ne pott conduce la descoperirp adeveruluY urmdtOrele cincY criterie: i. Pentru ca NeuriY se fi allungatti pe BudinY spre nord-ostt, nlvalla cata sä fi fosta facuta despre sudti sett despre appusti, una din doue. 2. Erodotti intrebuinteza pentru §erpT cuventult ept;, §i tocmal acestd espressiune a servitti a numi din cea maY departatg anticitate o urbe din Bugiacti cam dela gurele NistruluY 'Ocotanacc, adeca a ora§ti de §erpT 0", din causa multimiT §erpilora, dupe cumti se numYa totti 'Oeptotinact din causa multimil §erpilora Rodosulae, §i dupe cumti tote din causa multimiT serpilort se numYa '0180% o insula arabica 1. 3. Bessarabia actuala, maT allesa in partea'Y inferi6ra, este renumita prin reptiliY seY, incata colonelulti russtl Meier, carele o visitase pe la 1790, Slice ca una regimenta intregt de MuscalY, cantonatti atuncY pe malulti NistruluY intre ora§ula Benderti Si satulti OSITIA nesciT, era superata de nenumerata multime de orpI,8 ceTa-ce ni zugrayesce de minune, pe o scare in miniature, antica sorte a Neurilora. 4. Insula Fedonissi dela gurele DunariT, celebrA prin anticulti templu alit luT Achille, pe care'la descrisese pe largo Arrianti in clillele imperatuluT Adriana 9, e cunnoscuta pent asta-c11 sub numele de Jnsulaerpilord ", fiindti piing de nesce erpY « lungT Si negri ID 11.

1) MANNERT IV, 103.HEEREN, I, 2, 276. KENNEL, I, 415. vomit IntOrce §i la Scitia luY Erodotit din mat multe alte pun- .SAFARIK, Slow. Star., 164.ete. turY de vedere. 2) imam, IV, 51.Cf. IV, 125. 6) STRAB., XIV, 2, § 7. 3) IV, 105. 7) ibid., XVI, 4, § 6. 4) IV, 106-108. 8) Opisanie Oozakovskila zemll, Petersburg, 1794, in-8, 5) STRABO, VII, 4, § 16.PLIN., list. Nat., IV, 26: ( amnis p. 19. Tyra, oppido nomen imponens, ubi antes Ophiusa.n svniz.n. BYZ., verbo TiTas.PTOLEM. etc. SA se constate ca not nu 9yArtatArrt Opera, Amstelodami, 1682, in-8, p. 132-135. no pronuntAratt aci, decib Otiussa este identicn cu Tyra, decit 10) SKALKOVSKII, Statistiezeskoe opisaule Novo-rossII- ea se affla pe loculil Akkermanulul sett ails Benderulul, etc., skago kraia, Odessa, 1850, in-8, t. I, p. 168. clicI tote acestea nu se potil decide Mal o prealabilit analish, 11) KSHLER ap. UKKERT, III, II, 448: a lJberall wimmelt es pe care o vomit face to Istorla erltleil a Moldova, unde ne von Schlangen, die lang and schwarz Bind,. 26

202 !STORM TERRITOitIALA 5. In fine, totti in Bessarabia, in apropiarea tergu§oruluTBetile, se descoperi pe la 183o una balaura de o marime colossald, cdruia naturalistulti Eichwald, dupd ce'la essaminase in legatura, cu testulti luY Erodota, nu s'a sfiitti a'T da numele de Ypt4on Nam/ ruin 12. Asta-felTu der6 primitiva locuintd a Neurilora fusese cu sicuranta pe littoralulti marina dintre Nistru §i Dundre, sea chiara de acollo maT Incoce pene la Prutti si Sireta ; o regiune adecuata, atata din puntula de vedere topograficti precumil si din cella zoologicti, cu acea terra. sudicd, din care eY fugisera to susti dc gr6za prpilorit, gonindtl pe BudinY din Moldova nordica, din Bucovina, dintr'o parte a Galitie, §i a§eslAndu-se deniY acollo unde Y-a gassita definitivamente stability espeditiunea persiand in Scitia in annula 500 tnainte de Cristo. Si sd se noteze bine ca. NeuriT nicT ca puteaa fugi dela gurele DunariY spre norda decdta numaY in acestd unica directiune, cad sd fi apucata eY a trece Nistrulti, dedeati erO0 peste erpY,ba 'Inca inteunt numera §i may mare, dupa cumU Slice insusT Erodotti :pi Si 7adive0voi- Oiv apt a% TE-5v ip4v.tov iirksaov 13. Positiunea geografica a Neurilora, set may correcta celle doue positiunT geografice alle lore, cea primitiva in Bugiaca §i cea posteri6ra in susula Nistrulul, sunt del-6 pe deplint limpeclite. Erodotti ni arreta aprOpe in fie-care regiune cite o specie animals mar respandita. Pent acs nor anvil veclutt : La SiginnY cair pletog ; La AgatirsT si 'n parte la ScitTalbine; Intre Nistru §i Dunare§erpt. EY bine, In terra cea noun a Neurilora predomnTaa lupii, incata de imbulzela lore pone §i locuitoriT§Y-ancastigate reputatiunea de a fi cela -ce se chYamd /oup-garous sea wehr-wellen: atatti ScitiY, precumti §i GreciT colonisatT in Scitia slice Erodota sustint cd fie-care aNeuru se preface o data pe anna in cursti de cd.te-vaSlille in lupti, redobandindu-0 apoY .forma umand.p." Affara de acestd particularitate de licomorfici, ellt ni spune cd NeuriT se tineati de obiceiele scitice, differindtt de veciniT lore AgatirsY, alle carora moravurr aveat una caracterti tracice.

§ 21. REGIUNEA SCITILORU PLUGARI. Dupa ideia chartografica a luT Erodota, Scitia avea o configuratiune patratd: &ITC ttv 111; IXDOIXN(1);EoUcni; Ta.rpotitSvou. Territoriele limitrofe alle Agatirsilora §i Neurilora, considerate la una loci, Incingeatian- ghrule nord- vesticti alit patratuluT scitica :

T I R S II.N E U 11I1. 44 Kb SCITI A

Confederaliunea scitica fiinda impartitd in triburY, pe carY Erodota, dupe traTuld fie-cd- ruTal le distinge prin termenil de CallipilY, Nomaclr, Alazoni, etc., se nasce acuma cestiunea: ca cc felTu de ScilT anume vorti fi locuitti in anghTulti cells invecinata cu Agatirsia §i Neuria?

12) Articolul6 g0 evropeIskont udavie , in Zsurnal Mini- Hist. naturalis rogni Polonite, Sandomirite, 1721, in-8, p. sterstva NorodnagoProsviesezenia, f. 21, sect. 7, p. 31 sqq. 249. 14) IV, 105. 13) IV, 106, in concordant& en IV, 20. -- Cf. AZACZYNSKI, 1) IV, 101.

,8TI7D111LU II), g 21. 203 Unti singurti scurta passaglu resOlva pent la unit punta acesta intrebare. Ecce'la :

`Yale 141.ot4o1vcov olxiovot Zxt 4at. ciewrien, of ovxbriarrip74 oireleovai TOV OrTOP, 4,1r c2ri rteilas. Tokn, di xared lreelfke oixiovat NEVeol, 2 Adeca: uDe'ncollo de Alazonl locuesca ScitiT PlugarT, carT sem6na grata, nu inse pentru usula lord, ci de vin(lare. Mar susti de acestiTa locuesca NeuriT.9 Privindti din Olbia, Erodotti vedea lucrurile in urmatorula mode : NEURII

(kap) PLUGARTI ALAZONII

OLBIA

Intr'una aka passaglu, voindti a fi §i maT esplicita, Erodotti Slice c= Nistrulti Si Bogulti tST apropid cursurile lord in regiunea Alazonilora : XMT"AXiNVCq 3. Atata ni aglunge. ScitiT PlugarT, ca uniT ce eraa limitrofr cu NeuriT qi cu Alazonil total -d'o-data, nu puteati locui aTurT dealt spre appusti de Nistru, cad spre resdritti el nu incapeaa de Alazonr, §i spre appusti anume de portiunea miqla-locid a Nistrulur, fiindtl cs cea superiors, precumti amts vec).ut'o maT susa, appartinea Neurilorti. Cu alte cuvinte, ScitiT PlugarT occupati Moldova centrals. Inse ore numal atata? Dupd Erodotti eT sunt ramura cea maT occidentals a Scitilora, fiincla-cd nicT unti aka tribal absolutamente nicT unulti, nu este mentionata nicairr maT spre appusti de de*T. Deer dela Nistru pent= pe la Olta, adeca penes la Agatirsi, era regiunea cea agricola a ScitieT, uncle se cultiva grata, nu Inseentru usti locale, ci de venc).are. tro§T commerciulti pe scena! ErOqT Dundrea! Zonele campend §i danubiand a Romanier ni appara sunt acumti doue miT patru sute de annl intocmaT tout atata de plugare, §'apor de venclare, erg nu pentru usg locally, dupd cumti elle sunt chlarti in momentula de fata! Singura differinta este cd 'n loculti Scitilora figural RomaniT, uniT §i MOT crescutT prin acera-0 actiune a naturel. Plinio cella betrana ni spune ca'n timpula sea, pe la inceputula ereT creOne, intrega Dobrogia actual= era. occupata de ScitiT Plugarl, venitT de pe mallulil nordicti anti Dundrir atotum eum tractum Scythm glroteres cognominati tenuere.4. Acesta occupatiune se intemplase tnainte de Cesara, cad sub Strabone Dobrogia era degia cunnoscut= sub numele de Sciticr-mica prin oppositiune cu Scitia cea mare despre criveta 5. Acesta marturia a luT Plinio intaresce primitive positiune geografica a Scitilora PlugarT,

2) IV,17. 4) Inst. Nat. IV, 18. 3)IV,52. 5) Geogr., VII, 6, § 5 0 12.

204 ISTORIA TERRITORIALA jlroteres cognominati, aporilpes, anume to Romania, cacT numaT de aci eT puteati trece in Do- brogia. NoT avemti inse la mang. o alta confirmatiune si maT ponderosa. Eforti, geograft grecti posteriora luT Erodotti abia cu unti secola, ni arreta pe ScitiT Plu- garY told" acollo unde'i vecluseramt in Erodota: in anghTultl nord- vesticti dintre AgatirsT si Neuri. Ella dice: /70drovs dl ffaeci rov'Iazvov eival Kapacrag elevievTooeos, eitev!ileorgeac, vreocrw Navel:nig. 6 Adeca: aDeca trecT Istrulti, primiT locuitorT sunt ceT din CarpatT, apoT PlugariT, in fine NeuriT,. Carpatil lovindu-se cu Dunarea anume in Oltenia, este invederata ca prin Kapiriaczt Eforti intellege pe AgatirsiT luT Erodota. Pene si espressiunile sunt identice: ,rapa Tbv vlatpov sea eaeo p.iv Trrpou, dui:A care apoT .Kpdyroo; Kai:4Am; intr'unula si ispilyruiv Aya6t5paoro in cello-l'alta 1. 0 data acesta puntti stabilita, ecce si i.erspectiva luT Eforti :

NEYPOI

APOTHPE

I11i(AATPccilouItrAotI) , RAyttOuperot) DUN ARE A EcI3OPOZ

§ 22. CARPATII IN ERODOTU. Epitetulti de Kapeem, data Agatirsilorti de catra Eforti, este forte remarcabila, nu numaT ca cea anteid mentiune nominal, a "Carparilord, derti Inca si ca cea maT vechia forma a nu- meluT topicti: atuntent. Nedependinte de cestiunea originiT nationale, acesta epitetu a trecutti ca mostenire dela AgatirsT catra successoriT lord territorialT DaciT, a caron o ramura totti din Terra- Romanesca se clicea'Carpi i,§i'n fine dela invinsil DacT rat primitti erOsT to aceTa-sT regiune cuceritorele legiunT roman; traducendu'lti prin alontani. Si ceTa-ce nu e maT putina importanta, "Garparit essista chlarti asta-cIT ca nume viii in gura poporuluT numaTsinumaT in Muntenia, uncle se chTama `Garpatinit unit munte de peste Oita

6) Fragm. 78, ap. SKYMNUM CHIUM, lers. 102. -- NIEBUHR, nis subactis, Sarmatis vietis (Dioeletianus et Maximianus).3 RI. hist. Seim., I, 369, nota, confundA, pe Carpigil lul Elora 0 inseriptiune dacian& in GRUTER, LXXXV, 9: aG1-. Val. Se- cu Callipirlil lul Erodotd, uitfinda cit acdStI din urmit treiae rapid. a Carpis liberatus pro salute sua et suorum.n MaI peste Nistru departe de Dunitre. clarli decatti toil eosimus rec. Bekker, Bonnie, 1837, in-8, 7) HEROD., IV, 100. p. 22, lib. I, cap. 20; p. 30, 31;oimai allesit p. 213, IV, 34: 1) VOPISCUS, Aurel, XXX, 4,0,F,ato XVI: Carporum Karroacixacn. Nu mal cititmq pe PTOLEMAEUS, general- tiia millia, genus hominum ad bella nimis expeditum, qui siepe mente confusil, carele pune intre Pencini Bastarni peKaQ- , Romanis infesti sunt. sEUTROPIUS, IX, 16: a Oarpis et Baster- uicivoc, Geogr., III, 5.

STUDIULU III, % 22. 206 in Gorgiti si unti altula de dincoce in Muscellti 91 adeca ambit tocmaT in locasulti Agatir- silorti Hapiriaat si anti Dacilora `Carpi. -Gar Tat tnsemna munte nu numal la Agatirsi si la Dad, ci Inca se pare a fi avutu acella -s1 intellesU in diverse limbe primordiale, despartite una de alta prin origine si prin spatia, cacT not vedemti la celle doue capete oppuse alle Europe muntii "Garpetant in Spania 3 si mun- tOsa insula greca cunnoscuta degia luT Omert sub numele de lipcira00; sen licipna00; 4. Steub a constatata in vechTa limba retica essistinta acelleTa-sT teme kar in intellest de a delav5. Totti aci se refera samscritula kara cu semnificatiune de munte accoperita de zapada, armenesce char petra si charag stanca, celticesce cArr etc.'. Derivatiunea a Carpatilortin dela slaviculti chrb, inaltime, pe care o patrons Schaffarile, cats den:5 sA fie lassata cu totula la o parte, cu atata mai multt c5. la SlavT sonula ch nu correspunde filologicesce unuT k ariana, ci represinta regularmente pe una s primitive. Vomti observa in trecett ca aprOpe tote etimologiele ha Schaffarik peccatuescti prin necunnoscinta fonologieT comparate, alle cariTa legs eraa pe atuncT abia intreveclute. Erodota, deli mat -mat contimpurena cu Efora, totusi nu mentionez5. CarpatiT. Dern se pate Ore ca ella sä nu fi auclita nemica,dela amiciT se din Istria si din Olbia, despre unti giganticti cresceta atatil de apropiatti de Dunare si de Ponta ? Schaffarik crede ca Hemti, Alp.oc, se refers, in Erodota nu numaY la Balcana, ci si la Carpati : a Stefano Bizantinulti pune pe Agatirsi in Hemti. Este dery certa O. amendoue crescetele, a acella din Tracia si acella ce desparte Muntenia de Ardelti, ambele legate prin cataractele a Dunarii, ati fostti cunnoscute anticilorti sub numele de Henna, adeca ometosti, cuventa indo- « europeti de acea-s1 radecind cu Hima-laia, cu Imaus etc. Cando Erodota, IV, 49, adduce a din Herrin riurile Atlas, Auras si Tibisis, in cart noT recunnoscemti Oltula, Giula si Teme- i sulti, cats sä se intellegO. Hemulti nordicti, deli testulti, din errorea copistilora sea chYarti a a autoruluT, are poi», era nu V6TOY 2'9. Mai anteiti este o grava err6re filologica de a crede ca Hemti insemneza «ometost, cu- yenta indo-europett de acella -si radecina cu Hima-laia etc. » Este o grava erthre filologica, de vreme-ce spiritula aspru in limba greca inlocuesce nu pe arianula h, ci pe s :cu; -3; etc.", astti-feliti ca 71emulill mai bine Warraulz7, Aly.oc, esprima perfectamente pe samscritulti siman, hotara, de unde armenula himan, temellia " ; si'n adevera Balcanula forma a hotarulti D cello mai essentiala anti TracieT. Nefericitti in etimologia, Schaffarik nu este mai norocost in restula passagiuluT de mai susti. Ellt nu probeza prin nemicti identitatea AtlasuluT, AurasuluT si TibisisuluT cu Oltula, Giula si Temesula. Este o forte nuda affirmatiune. Si mai ciudata e arbitrara prefacere din popto in v6Toy, schimbandu-se nordulg in sudd fara cea mat slabs umbra de argumentatiune, sea macara de plausibilitate. In passagiula, pe care'lti citeza celebrula archeologti boemti, Erodota se pronunta lirn-

2) FR.UnESCU, Diet. topogr., 98. Name in einem betrachtlichen Gebirgsstocke ober Mitten- 3) PLIN., HI, 2: a Oretanis jugis Carpetattisques.STRAB., wald an der bayerischen Gr&nze auf, wo jede einzelne Spitzo III, 2, § 3. kar heisst; so Krapfen-kar, Gross-kar, Tief-kar, Rudel-kar, 4) HEROD., jii, 45.sTu.A.B., X, 5, § 17. See-kar, Birk-kar, Hinter-kar, Speck-kar etc. Alle diese When 6) srEus, Uber die Urbewohner flattens und ihren Zn- zusammengenommen heissen der Karwended. sammenhang mit den Etrnskern, Munchen, 1843, in-8, p. 6) ptcrE-r, I, 130. 64: «Car. Davon die Namen Carcu, Carna, Carnasa bei Lanzi. 7) Slow. star., 53, 208, 394. Dieses car kimmt im Umfang des alien Ratiens in den n-rd- 9) BOPP, Gramm. comp., T, 173, § 92g. lichen Granzgebirgen, in der Salzburger Tauernkette, im 9) Slow. star., 383 nota 31. Etschthale,in der Schweiz wohl fiber hundert Male als Appel- 19 CURTIUS, 482. lativum vor und bedeutet Berg. Ganz familienweise trite der 11) BOPP, 1, 397, § 183b.

206 1STORIA TERR/TORIALA pede, dupa tote manuscriptele si dupa tote editiunile, cuma-ca 4 treT riulete curgende spre norda se versa in Istru din culmile HemuluT n 12. gCurgende spre nordu nOeone; 7cpbcpopiv, este toth ce pOte fi mal decisiva pentru a demonstra cdAtlasula, Aurasula si Tibisisula scaldati Bulgaria, in privinta calif Istrula e nor- dial, era nicT decumti Romania, de unde rturile se pota versa in Dunare numaT sprestag. Pliniti cello betranal calla vorbesce despre Tracia, ni spune, intocmai ca si Erodota, ca din Hemti se versa in Dunare treT ape: a ex Haemo, Utus, Escamus, Ieterus n 13. /eterus este cu certitudine riula Jantra, pe care BulgariT ilia numesca pene asta-SIT Seter §i 'n care lesne se p6te recunn6sce Atlasulti luT Erodota nu numal prin identitate fonetica : atr=atl, dera pone si prin importanta. Sscamus alto luT Pliniti s'a prescurtata la locuitoriT modernT al TracieT in -Osma, contrac- tandu-se dupes aceTa-sT procedures limbistica prin care tottia Osma a devenita vechTulti orasa spaniolti Uxama. In fine Vtus, maT correcta 'Vtus, correspunde cu riula actualti `hid sett fit, de assemenea isvoritora din Hemti si tributarti alit DunariT. luras §i Zibisis alle luY Erodotti sunt derO "Sscamus si Vtus alle luT Plinth, adeca Vsma si 'hid din Slillele nOstre, pe carT in desertti s'arti tncerca Schaffarik sea orT-cine altulti a he stramuta printr'o trassura de condeTu pe termula nordica alla DunariT. $itotusT este forte adeverata ca Erodota, ca si fontana de unde luase Stefano Bizantinult assertiunea despre locuinta Agatirsilorti in Hunt ", inl.ellege sub acesta nume nu numaT Balcanula, dera si acea ramura a Carpatilora care se Mande dela cataracteleDunariT pone la Vrancea si maT incollo, despartinda Terra-Romanesca. de Temesiana si de Transilvania. Este fOrte adeverata, macara-ca Schaffarik n'a reusita s'o demonstre. Nu trebuT sa mutama in Dacia riuletele bulgare, ci sa le lassamti in pace la locurile lora; nu trebuT sa confund5.mti popto cu v6sov, contra littereT si spirituluT testulul; nu trebuT sa res- turnama pe Erodota, ci numaY sä'litpetrundema; ecce totti! Parintele istorieT Slice ca Atlasula, Aurasulti si Tibisisult curga din Hemti in Dunare aspre norda e. Derti deco Hemti este numal Balcanulti, se putea 6re alto -felTu decata spre norda? DecT in ideTa luT Erodota era possibila ca unti fluvia sa curga totti din Hemti si toto in Dunare nu numaY spre norda, ci Inca §i spre suda. Fora o assemenea possibilitate aria fi absurdti de a maT adaoga Ito; popir,v. Vorbinda despre fluviele Scitiel si alle AgatirsieT, Prutt, Sireta, Oita, Erodott nu Slice nicairT O. elle se versa in Dunare spre sucla. Toth asta-felTu ellh n'arti fi spus0 ca Atlasula, Aurasula si Tibisisulti se versa in Dunare spre norda, (lea. Hemulti era numaY Balcanti, cad' arts fi commisti peccatult banalitatiT. Fiindti inse cg Atp.oc pentru Erodott se a.fila si la suda si la norda de Dunare, se pune semnificativula popcjv, Para care era peste putinta a ghici positiunea acellora riulete. Din Hemula nordicti se versa. in Dunare Oltulti, din Hemulti sudica se versa totti acollo treT riurT, ecce dere) intellesulti cuvintelorti : Ex di!Aya&tieauv Mcietc reorieitOq Oicov avAplayerat tollatev ix di rot; rguov zi7v xompicov teac 00 Aiycilot Olovres noiciflopiliviivelcov eaticailovcre es cdviv.16 In acesta modal fara a intOrce pe dosa ca Schaffarik testulti luT Erodota, si chTara fara

12) Nol admittemu ad in testfi fericita correctiune a 1111 M 4 N- dotil ambele lecture sunt indifferintt. NERT, Geograpli., VII, 8, earele pune ov Aarcilot, Mel pe ter- 13) Hist. Nat. III, 29. mulfi bulgarfi nu se verse, in Duare nief unit WI mare, ci totil 14) APRILOV, Denitza norobolgarskago obrazovanilay O- riulete, precumt1 observit ¢i RAWLINSON, History or Herodo dessa, 1841, in-8, p. 104; 134. tus, London, 1862, in-8, t. 3, p. 38, notes 3, Gonstatillail inse 15) Cf. SUMAS, verb(); !elyciaveaoi. cpentrn portiunea nOstrit propriA in interpretarea lul Ero- 16) IV, 48-49.

STUDIULU Ill, 1 28. 207 a modifica intr'insult o singura littera, se vedesce adeverult, esplicandu-se tott-o-dath de ce fontana luT Stefant Bizantinult asecla pe AgatirsT in Hemt. Pentru parintele istoriel, de nu si pentru ce-1'a111 anticT, Heint era intrega sistema alit cariT amfiteatru formezd. bassinulti DunariT de giost, adecg. dela Emine-dagt in Do- brogia pene pe la Petra in Moldova.

§ 28. GRIFFONII PXZITORI DE AGRI. CarpatiT galitianT, carT se lungesct in sust intre Polonia si Transilvania, erat pre depar- tag de ambele punturT de informatiune alle istoriculuT grect, atatt de Istria edit si de Olbia, pentru ca ells sa fi banuitt legatura lort de continuitate cu Balcanult si cu muntiT Terrei- RomanescI. TotusT nicT despre eT nu putea sa nu fi avutU o dosA 6re-care de notiune. Nadersdin sustine ca Erodott va fi intellegendt acesta estremd ramurd carpatind prin a muntiT ceT naltT, stancosT si nestrabattutT.1, din dosult carora locuiat terribiliT griffonT pazindt com6re de aurt 2, ceTa-ce trebuT considerate Vice criticult russt ca o allegorica allusiune la minele din Transilvania. Argumentele selle sunt: i. E peste putintg. ca Erodott sg fi avutti in vedere muntil UralT, trecendt nebagatT in semi, CarpatiT, carT sunt fart comparatiune maT aprOpe ; 2. Nu e de credutt sä fl agTunst pene la auVult Scitiloro aurult siberiant, si sä nu fi sciutti eT nemict despre avutia aurifera a TransilvanieT; 3. Dupa marturia luT insusT Erodotti, GreciT din coloniele pontice adessea calletorYat pene la p6lele acellort muntT, ceTa-ce nicT decumt nu se pOte admitte in privinta Uralilorti 3,

Tog commentatoriT cautati a muntiT ceT nalg, stancosT si nestrabattutTDmaT susti de Marea Caspica 4; unit nu s'at sfiitt a merge pent la China; archeologult moscovitt a cuteclatt singurt a protesta in numele bunuluT simtu, strigandt : opriti-ve la costa orientala a Car- patilort ! Dern argumentatiunea 'T e necompleta. Nadersdin a nesocotitti unt puntti forte importantt, care da si maT multg, tdrid demon stratiuniT selle, servindt tote -o-data a preveni obiectiunile. Terra griffonilort ni appare in Erodott ca si candt art fi fostt la marginea lumii. Peste patru set cincT secolY in urma, armoniosult Ovidit traia la gurele Dundrii,con- noscea d'aprOpe tote gintile barbar; invetase a vorbi geticesce si sarmaticesce; maT pe scurtt, era maT multi ca orT-cine in stare de a se familiarisa cu oriintele Europe. ET bine, regiunea carpatina era si pentru densult marginea lumiT. Ellti scriea la Roma: Val', catti de vecint imY este capetult parnentuluT, si catt de departe e patria ! lieu! quam vicina est ultima terra mihi. At longe patria, est....6 Set : uAci intre GetT essilatt singurt la estremitatile lumiT

Solos in extremos jussus abire Getaq. ...s

1) IV, 23, 25. 5) RITTER, Erdicande, II, 691, 765, 792. GUIGNES, M6- 2) IV, 27. moires de PAcademie des Inscriptions, XXXV, 451. etc. 3) NADEZSDIN, Op. Cit.) 98-100. 4) HEEREN, I, 282, 299, 300.RENNEL, 437 s(1.mANNERT, 8) Trlst., lib. III el. 5. IV, 113 etc. 7) lb., V, 12.

208 ISTORIA TERRITORIALA Set : Traescti la marginea pamentuluY, la capetulti globulun D Ultima me tellus, ultimo orbis habet... . 8 Sett: ul7acti in ultimele regiunY alle necunnoscuteY lumn.

Aeger in extremis ignoti partibus orbis. ...9 Xonticele §i Zristcle lul Oviditi offertt la fie-ce passt esclamatiunY de acesta natural cart cunt atatn de potrivite pentru a ni esplica pe griffoniT luT Erodotti cef de peste noue mart si noue terre.

§ 24. ORM INEA M1TULUt GRIFFONILORif . Spre a ne tncredinta tntr'unti modU plastict de originea famosuluY mitt alit griffonilort fie in Asia, unde 'liiports. sculptatti ruinele Persepolil I., fie in Europa, unde Iti citimtt in Erodotti noT vomit incepe prin a pune acs de 'naintea ochilortt urmatorele doue figure:

I. TI.

Sub numerult I este griffonult dacict, adeca asa dupl. cumti ilia vedemu pe misteriosa cutia descoperita in Bucovina de amiculti nostru d. Panaiotenu-Bardasare", §i ass dupl. cumti 11111 conserva pens asta-clY marca nobilitara a nemuluT Gryf din Polonia, allt caruYa stramosti Jaxa ski Jacsiciu venise acollo din Serbia'. Sub numerult 1I noT reproducemu IntocmaY desemnulti renumituluT pictort-naturalistu Victorti Adam 4) represintandt o specia de vulturti cunnoscuta in ornitologia sub diversele numY de vultur fulvus, vultur ruber, vultur aureus, vultur baeticus, etc.

8) Pont., lib. I, op. 7. 8) NAKIELSKI, Miechovia sive prompivarinm antiquita- 9) TrIst., III, 3. turn filonasterii Allechoy:ensis, Cracovia3, 1634, in-f., p. 10. 1) BiEHR, Excursus de gryphis, in op. cit., II, 653-5, unde 1110 eitAmit mat en preferiniii, decatti pe eraldistil polonY Pa- gruppezii ipotesele contradictOrie alle lul Wicker, Weltheim, procki, Okolski etc., ea unulii ce studiase duprttnse0 documen- Heeren, Bitter, Malte -Brun, Link, etc. tele originals istoria familliel Gryf. 2) Reprodusfi In VRECHIA, Bulletinulii Iustructiunii Pu 4) Oeuvres completes de Buffon, ed. Flourens, Paris, s. a., Mice. t. 5, pl. nr. 95.

STUDIULU III, i 26. tot) Acesta colossala passere, care tntrece prin voluma si prin puterea sboruluY pe celle mar mail acuile, este generalmente rara, cad se ascunde pe culmile celle maY inaccessibile, dera se gassesce totusT din candy in candy pe tote crescetele EuropeT meridionale, in AlpT, in PireneT, in Rodopti, maY allesti in Carpag 5, radicandu-se la norda pene 'n Prussia', uncle inse ea devine maT mica, precumti devinti acollo mar micT insi-sT muntiT. Deca vomit maT adaoga ca penele acestuT vulturti, dupa cuma indica pene la unti punta chrara numele sett de vautour fauve, sunt de acera-sr cul6re cu perulti leulur", atunci Intel- legema si maT lesne creatiunea mitologiculur griffona, cello putinaa cellur europea, liinda- ca squid sett din Persia se aprOpia mar multa prin configuratiunea capuluT de tipula acuileT propriti clise. In UralT griffonula cello realti nu essista, incatti nicT pe cello imaginarti noT nu'lti putema cauta acollo. Si nu la putemti cluta acollo cu atatt mar vertosa, cu catil regiunea griflonultg ingenere trebuT necessarmente sa fie invecinata cu regiunea leulur, cacT este impossibilua imagina cine-va acuila -leiZ tntr'o terra unde nu se Ala nicT o ideia despre o giumetate f6rteessen- tiala a acesteY ibride compositiunr. In timpula luT Erodotti si chiarti cu secolT maT inc6ce, pene la Tralanti si mar grosti, leiT fiintati Inca la cOstele n6stre in Tracia, dupa alma attests intr'una glasa toll scriitorir anticitatir 8. ECCe derocu istoria naturals in mama ca nicT este permisti cur-va de a urmari in Europa pe griffonT in directiunea crivetulur maT susil de CarpatT! Nu numaT in UralT, derti pene si cu multa mar la suds in Anglia nu s'a veclutt nicT o data vulturula cello aurosti, prototipulti griffonuluT, incata unti celebru ornitologti britannicti abia putuse capeta tocmaT din Tirolti unti singurti essemplara impaiata 9. aMuntir ceT naltr, stancosT si nestrabattutTD aT luT Erodota sunt dera purti si simplu Car- patir resaritenT, continua T negresita in suss penen Boem'a. La norda de AgatirsT, la appust de Neuri, la norda si la appusa de ScitT si de celle-l'alte gintY tnvecinate, locurati griffonir anume in actuala Transilvania, a caril avutia mineralsnu putea fi esportata cu inlesnirea auruluT din Oltenia, cad lipsYa Dunarea si mar sta pedeca gigantica galleria de stance peste stance, asa ca numaT pe piscurile acesteT necunnoscute Jerre se vedeati miscandu-se nesce ingrozitorT vulturT, assemenag la culOre, la putere, la aspecta cu leiT, si de grura in glura murmura o bruma de veste ca din dossulti monstrilora se ascundti tesaure...

§ 25. PINE UNDE DUNXREA APPARIINEA SCITILOR5 ? Pentru ca natura MuntenieT in epoca luT Erodota O. fie sgandarita pend 'n capett, maY avema Dunarea. Ella clice ca hotarulti ScitieT despre Tracia se incepe acollo unde Istruld face o intorsetura in fata acesteTa din urma: x6Xlsou 8i leyopivou TN VI; Ta6rtic.1

5) GERBE, Vantour, In ORBIGNY, op. cit., XIII, 48: a Le vau- AELIAN., HI, 21, etc.Despre antics essistintit aleuld chTart tour fauve. Des hautes montagnes de la Hongrie, du Tyrol, de In Dacia, nor vonimii mar grosii In Studiulti IV. la Suisse, des Pyrenees, du midi de l'Espagne et de l'Italie.p 9) WILLUGHBY, Orulthologia3librItres, Londini, 1676, in- 6) RZACZYNSKI, OP. Cit., 430. f., p. 35: aVulturis aurei pellem ad nos aliquando missam ex 7) KLEIN, Historian mium prodromus, Lubeea3,1750, in-4, Rhcetis Alpinis, rostro adhue et eruribus ha3rentibus dum eon- I). 43: I Vultur aureus, vultur fulvo colli, pectoris et pedum co- templarer hoe modo descripsi. Multa hie vultur communia ha- lore : the golden vultur, Gold-Geier. Superat magnitudine a- bet cum genere equate alpinte, sed per omnia major est.. quilam nigram. D 1) IV, 99. Despre acceptiunile cuvilntulur willsoc in Ero- 8) HEROD., VII, 126, 126. ARISTOT., Hist Nat., VI, 31; dot6, vedl SCHWEIGHtEUSER, Lexicon Berodoteum, Argon- VIII, 28.1.AUSANIAS, VI, 6.-- PL1N., Hist. Nat., VIII, 16. torati, 1824, in-8, t. 2, p. 60. 27

210 1STORIA TERRITORIALA UTtandu-ne pe mappa DunariT de gYosti, noT vedemtl numaY doue locurY fn cart fluviulti i9T schimba directiunea inteunn mode destulln de marcatti : a) Longa Galati; 6) In Oltenia. Puntulti anteTu este inadmissibiln, cad atuncT nu numaY termuln resaritena allti OltuluT, dent nicT macarg Siretulti nu maT antra in territorriulti sciticti, ceTa -ce arts offeri cea maY flagranta, contradictiune in contestulti luT Erodotti. Si sä se noteze bine ca. densulg nu putea nicT inteutati cast a committe o assemenea err6re tocmaY to privinta regiuniT de longs GalalY, fiindti push, a9a ylicenda fata 'n fala cu Istria, de unde o vedea cu ochiT Si o pipaia Cu degetulti. Remane der6 vrenda-nevrenda numaY puntulti alla douilea, pe care prin urmare e peste putinta a nu'laadmitte, de 6ra-ce nu avemtl altulti casane tncurce latitudinea allegerir. MaY este de desbattuta o alts cestiune danubiana.

§ 26. PODULU LEI DARIU PE DUNXRE. Setosti a pedepsi pe ScitT pentru dessele lorti invasiunY in Persia, aregele regiloran aduna b formidabila armata continentals. de 700,000 luptatorT Si o marina de 600 corabie, petrunde in Europa prin Bosforg, cutriera Tracia Si strabatte pene la gurele DunariT, unde'9Y opereza trecerea. Podula danubianti este incredintatt uneT cete de GrecY, indatorate pacli in cursti de 6o cline in presuppunere cs intrega espeditiune nu va pute fi maT lungs, ern insu9T Dariti antra pe pamentula inamicii, anume de unde se incepea aqa numita Sc4ia vechii, Si pa9esce spre nord-ostti tnainte inainte, fars ca totu9T ss pots descoperi unde -va pe Scig, deci9T a'ltiparalisa prin strategia und perpetue retragerT. Agiungendn dincollo de Donti, Dariti i9T schimba directiunea, apucs spre appusti, Si ero9T merge, merge, merge, adurmecandU pe fugariT adversary, cart reurscaalitattrage affara din hotarele ScitieT, anteTu pe territoriulti Melanchlenilora, apoY pe anti Androfagilorti, in fine pe anti Neurilorti, adeca. pen6 'n Moldova de susti venindti asta-felTu apr6pe de fruntaria nord-ostica a MuntenieT, unde 9i acollo erati sa-ti duca SciliT, dern s'ati temutti de resistinta Agatirsilorti. Incredint'andu-se la urma urmelorti ca nu-Y chipti de upta. 9i ca ati trecutti degia celle 6o de cline preveclute pentru durata espeditiuniT, may speriatti ca. nu cumti-va GreciT, dupa cuing ITsiindemna celebrulti Miltiade, sä parasesca podulti in care'T remanea acumtl ultima speranta, Dariti i9T Tea anima in ding 91 o rumpe la fuggy, spre gurele Dunarit Acesta 'T fondulti espeditiuniT persiane in Scitia. Criticismulti s'a incercatti adessea a banui veracitatea luT Erodotti despre mersulti luT Darin, intreveclenda differite impossibilitag de faptti, de timpti 9i de spatia. Asta-c).T, multumita may in specia lumin6seT anti-critice a AnglesuluT Rawlinson't parintele istorieT e pe deplinti gTustificattl chTarti in acesta atatti de controversata material ceYa- ce 'T cu atata maT naturalti cu CAW evenimentulti precessese numaY cuvr'odoue decennie annulti nasceriT luT Erodota, carele nu putea ss nu fi cunnoscutti pintre GrecT, pintre ScitT, pintre Tracy sea pintre PersT vr'o calf-va contimpuranT 9i chTarti marturT ocularT aY nenoro- citeT aventure a lul Dariti. OrT-cuma ss fie, pe noY unit ne interessa acT numaY podulti danubianti, qi tocmaY acesta a fosta qi este partea cea may putint dubi6sa a cestiuniT.

1) Op. Oit9 94-6, unde combatte puntii en puatti tote obieetiunile luT Niebuhr, Grote, Thirlwall, Dahlmann etc.

STUDIULU III,I25. 211 Cumtl-cg. Persif trecusera in Scitia anume prin Dungre, nY-o spuna : 1. Erodotti ; 2. Ctesia, carele trgia chYart la curtea fiYuluY luY Darla'; 3. Ferecide, scriitort din acella0 secola cu Erodota, sea pOte si maY vechYu'; 4. Troga-PompeYu, carele utilisase opera perdutg a GreculuY Teopompti cam din acela.-0 epoce ; 5. Cornelia Nepote5; 6. Strabone6 etc. MaY pe scurtn, in litteratura classics domnesce pe acestti terrema o perfecta unanimitate, Erodotti singurti inse vorbesce cu o precisiune topograficg. Ellaclioe :

Teti aotapoil riovavg6va,x tat` axg'eras to aropatc. TorIareov geriyvve7. Adecg : A pusti pods acollo de unde Istrulti incepe a se desface in maY multe gure*. ApoT maY limuresce cg acea punte se affla dela Marea-ntra in distantg de douecline de navigatiune fluvialg: Budnp.Epfiev any OaMortig. De'naintea unorti indicatiunI math de precise era peste putintg vr'o seri6sd desbinaretn- tre commentator;Y lul Erodotti. Top d'o potrivg ati fosto silig a cguta loculti poduluT unde-va spre appusti de Ismailia qi spre resgritt de Prutas. «Dela Darin qi pent la ultimula resbella din 1828slice $chaffarikIsakcea a fostti tottl-d'a-una obicYnuita trecet6re pe Dungre. In espeditiunea contra Sc chore flotta persiang facuse o calle de doue Mille dela Ponta pent la locult poduluT. Dupa socotela luY Erodott callea de o Sli fiindil de 200 stadie qi una grads ecuatorialti correspunclenda cu 500 stadie, acellti loco coincide tocmaY cu Isakcea, care se afflg in adevert cu vr'o 12 milurT departe de Marea-negra. Mai spre oriinte gurele DungriT tmpedeca a§eclarea unuT pods. Aci se refers cda-ce c).icea despre Isakcea pe la 165o Hagi-Calfa:4 Is akgi-ghecidi, adecg vadulti a luT Isaca, renumita trecetOre dunareng, unde la 1620 in resbellult polonti sultanuln Os- cmanti fhcuse unu pods, carele T-a servitti apoT si la re'ntorcere dupg luarea HotinuluY, cad uacestti locti flincla cella maT indemanatectil pe aci obicInuTati in top timpil a trece Dungrea aMoldovenir, TatariT, UnguriT. U Sim-a pute obiecta la prima vedere, cumti-cg bratuln danubiant cella maY sudico nu se desparte de cursula fluviuluT indatg. 181)0 Isakcea, ci cu vr'o trey milurT maT gTostt ; cugetandu inse la schimbgrile, carora sunt suppuse maY cu deosebire gurele riurilorti cellorti mart, si studiancla tots -o-data d'apr6pe o mappg essacta a regi- uniT, lesne ne vomti convinge cg riuletulti Somova, unity cu bratula danubiant cella maY sudica longg Tulcea si perslendu-se apoY spre appusti indereta in bgltile de lOngg. Isakcea, de'nteTu fusese units cu Dungrea §i'n acestti ultimo punts, incatti forma atuncT adeveratula inceputti anti gurel celleY mar sudice a fluviuluT, dery maY to urma longg. Isakcea s'a no- molita, mgntinendu-se numaY longa Tulcea Cantemirt, Ears sä fi cugetata cats de putinti la espeditiunea luY Daria, cjicea: .Dinpomenirea mo§ilora stramoOlorti auclima, precuma unde acmu este Oblucita, cgriTa eTurciI if Mica Isakcea, sg se fie chiamatti vadulti DungriY, care nu cg clarg pre acollo Du-

2) Persica, ap. PROTIUM, Myriobibl.) cod. XVII. 6) Geogr., VII, 3, § 14. 7) IV, 89. 8) Ap. CLEMENT. ALEX.., StrOMlity V. 8) MANNERT, IV, 220.RENNEL, 102, 420.,--U1EICERT, III, 2 4) Ap. JUSTIN., II, 6. p. 23.NADEZSDIN etc. 6)Idiltiad., 3. 9) Ub. die Abknnil d. Slaw., 117-118.

212 ISTORIA TERRITORIALA Ingrea in vadti sa fie avutt trec8t6re, ci pentru cacT acollo pods fiindt, se chiama vadt, de .unde §i acmu la yacht la Oblucita a dice s'a obicTnuitt din betranY; Inca §i in cantecele eprosteset pre la domnia luT Petru-voda vadulti ObluciteT se pomenesce; ci Dunarca pre- .cumt altti-felTu de vadti prin apa trecetort sä nu fie avendt t6ta lumea scie, de care lucru a 6re-care socotela nu departe de adevrti se p6te pune ca acellt nume, ce se dice vadulti .DunariY, sa fie fostt o data podt statatort, ern dupa stricarea poduluY sd-i fie remasti nu- ((mai numele vadulul §i pent asta-c1T0'. Balladele poporane set a cantecele celle prostescTD, pe carT le auclise Cantemirti Si cart din nefericire nu maT essista, se referTati la espeditiunea sultanuluT SuleTmant cello Mare din annuli 1538 contra domnuluT moldovenescti Petru Rare§t ; o espeditiune descrisa de catra insu0 monarcult turct intr'unt itinerarit, unde dice sub 21 augustti : .S'a pusti pods pe Dunare la trecet6rea dela Isakcea, Si amt intratt in Moldova D". MaY pe scurtt, una§iaceTa-0 localitate, vaduli2Dunarit,dupa cumti o botezati atatt de bine parintir nostri a din pomenirea moOlort-stramo§ilortD, a servitti de treca6re in miT de occasiunT pentru sute de pop6re in curst de doue-clecT §i patru secolY, incependt dela puntea persiana din 500 inainte de Cristo §i pent la puntea muscallesca din 1828; nicT o data inse ce-va monumentalt, ci totti lucrurT de lemnt, podurT pe vasse", §ubrede base alle unorti efemere lupte, uria§T radicap in cate-va clille §i pentru cate-va cline!

*27. OURRLE DON;RII IN ERODOTU. Cotitura Dunarii dela Or§ova, §i maT cu sema puntea luT Darin dela Isakcea, demonstra el betranultt Istru este asta-41 tntocmal a§a cumt fusese in epoca luT Erodott. Se pretinde ca timpult art fi addusti nesce marY prefacerY in delta fluviulul 1. ModificatiunY micT, bung-6a ca cela -ce dice Schaffarik despre riuletult Somova dintre Tulcea §i Isakcea, sunt necontestabile; noT nu ne sfiima totu§T a pune in dubit orT -ce schimbare de o natura maY radicala set maY intinsa. Ovidit attribue DunariT §epte gureci, Tacitti §esse3, Erodotti cince, Tabla Peutingeriang. patrus, scoliastult luT Apollonit de Rodost numaT tree, Para a maT vorbi de Strabone, Pli- nit, Ptolemet, Solint, Ammiant Marcellint etc. Urmeza 6re ca den§iT se contradict ? Nu cumt-va sa conchidemt ca vr'unt bratt alit DunariT set §i doue se volt fi perdutt set adaugatt in cursult secolilort ? Fi-vomt datorl a cauta la fata loculuT, in Bugiact set in Dobrogia, semne geologice alle acestorti revolutiunT fluviale? NoY credemt ca. nu. Celle cincY gure danubiane alle parinteluT istorieT, lanpoc IZSVTIRM01.1.0e) nici at sporitt vre-o data pent la §eptel nicT s'ati redust candt-va pent la trey, ci at remasti totti cincY pentru ort-tine vrea sic le privisca din puntulit de vedere alliZ tut &odotU.

10) Cronin% I, 323. reproduce o assemenea enormitate. 11) Tagebuch des aehten Feldzuges Suleiman's wider 1) UKKERT, III, 1, p. 162: *Wir wollen hier bemerken, dass die Moldau i. J. 945, fn MMER °each. d. osm. Reiehs, die Dunaumilndungen grove Vertinderungen erlitten habenda Pest, 1828, in-8, t. 3, p. 699: * saschi Iskelesi, Bracke iiber Cf. monografia lul KRLSE, De Istri °stile, Vratislavite, die Donau geschlagen, and in der Moldau abergesetzt.* 1820, in-8.BRUNN, La bout he de Ma du Danube, to Jour- 12) HEROD., IV, 141: vac 're alias and Gas naeaxe thanoe6Licel)- nal d'Odessa, 1862, nr. 31, 32.--.KATANCSICH, 1)e Istro, 19- *ivviacrreasinv xce Tiv yivvercv kevta.Fatit cu acesta pas- 22, etc. saTu, carele vice curata c6 podul6 lul Darla se facea qi se des- Triht.,II. face& la momenta prin impreunarea sell separarea corabie- a Germ., I. lora, nu mal meniionitma pe acel -ce assicurit cuma-citMug& 4 IV, 47. BrAila (!) aril mal fi essistanda ruinele(!!)poduluT luT Dada; 5)Segm. '7. 04 at pare reel eit d. FRUnESCU, met. top., 167, a pututii 6) Ap. KATANCSICH, 0. Co, 19.

Trib allii S igynnil , T /$4,e0,Cl/ eM

h ..

C9,044L44.tfX, ,U.4/4,gitira/' ,L14-ZtiCC.'(/ . .. 744/ .... .

fa ... t;, Muntenia inannuli/. 500inaintede ...4N.1 .i.V V ...... r aki Getii .. t, ... ;) xiv w5/wt .. c . ....,4,Ni

.. _

a - 'ACCUOIAXV i.o ' ., c;, .1 a Skythi. a . Mitzi 1.:.- C9Cf-Od.CLAUXU/ /tC/C4,4X0k.Z0fa, (X/C.TEWt/ e_91044t4;Lw ... Pont rol.:------0 alp...... Crisiii. ---.....:...... :Tpr--,_ 11/1/42:Jot, a, ' I ` 'PAM ------titI - C.7rCL. cgf44', Olteixe, ---, --, - wri.e ;ig Pont il

-'-',',: Ai 0.1

d_e ...... -Cte....C.CfretaCt/ .4,1.414,gititi,' ..1.-14.41iGii. XIV in annuli'. 500 inainte 'Ifea-a:LOIAXAO IL/ d.e,cezt, aiX41/41.0C/CCGt4.71,-taitXotlatx.' .01/ Cristit. cr... C1fl.C444,a, CtfeM/ Orrait-Cl.C-97-elt,C.-C:C/-3 C91 0 444-a-w STUMM III, i 28. 213 .In apparintA acesta assertiune are aerulti de a fi paradossala; in realitate ea este mate.. maticl. SA ne esplicama. Pe la 1768 unti commerciantti germanti forte practicti, desbraccatti de orT-ce preoccupatiune teoretica, a scristi o notita assupra petreceriT selle la Kilia, unde dice intre celle-l'alte : I MaT mulg geografi Si chTart Busching sustint ca Dunarea antra in Marea-negra prin a §6pte gure.-87.1 insund amii verifratg cu stdruing acesta fapta, §i m' amg convinsg ca nu sunt udecato cinci gure, cad nu se potti lua in consideratiune bratele celle micT, carT formeza uinsule qi se unescti apoT cu vre- unulti din bratele celle marTz8. Nemicti maT instructiva ca acesta scurth. observatiune! Autorulti eT nicT nu sciea, probabilmente, decA a essistatti vre-o data Erodottl; cellea Noue Muze 0 nu-T sunt catti de putina familliare ; intregal carte nu offers niclirT cea maT slabs umbra de eruditiune ; Si totu§T densult vede in delta danubianA celle cincT gure erodotiane. Ella recunn6sce inse§i acesta este importantacA maT sunt si altele, derti le crede ca ,nu se potti lua in consideratiuneD. 0 simplA. cestiune de appreciare! Nu le consider. ,A, le va considera inse B pe tote, §i .6' pe unele dintr'tnsele. Tacita era in dreptulti sett de a numera §6sse gure §i Oviditi §6pte, totti precuma era in dreptulu sett Erodotti de a socoti cinci si Tabla Peutingeriana patru, era scoliastulti luT Apolloniti de Rodost17 maT sobru decatti tog, este eresY in dreptulti sea de a considera numaT treT. Pe la 1835 generalti- gubernatorulti RussieT-Meridionale principele Vorontzov tramisese o commissiune specials pentru a studia gurele DunAriT. Rapportula ei constata numaT treT garle originale, adeca legate directamente cu trun- chTula fluviuluT, impartindu-se apoT fie-care din elle in maT multe gure secundare, marl, medic §i micT, differindti una de alta prin numirT locale, incata peste totti s'arti pute discerne vr'o §esse-spre-dece9. In acesta modti Ovidia, Tacittl, Erodotti, Tabla Peutingeriana §i scoliastulti luT Apolloniti de Rodosti aveati de unde allege. CelluT anteTu i s'ati parutti a fi maT de cApetenia §6pte din qesse-spre-decT, celluY allti douilea §6sse din §esse-spre-deer, celluT alla treilea cincY din §esse-spre-decT, celluT allu patrulea patru din §esse-spre-deer, celluT alla cincelea treT din §esse-spre-decT, dupg propriulti puntg de vedere anti individuluT. Nu varia natura, ci numaT impressiunea.

§ 28. sciTiAvEcia p scrTIANota. Allaturata mappa resuma pent la unti punta resultatulti cercetarilora de maT susti. Punend'o in vederea lectorilorti, suntema datorT a li offeri totti-o-datA. unti fella de call- uzl generals. Danda ScitieT o forma in patru AnghTurT, Erodotti ni presinta dimensiunile figurer numaT 3ntru ci ta privesce partea'T sud-osticI.

7) To' cinci gure, ca si Erodotti, aecOrdi IstruluT EFORU Noire par sept embouchures; i' ai verifie avec soin ce fait, et je ap. STRAB., VII, § 16; ARRIAN., Exped. Alex., 1,3, V,4; POMP. me suis convaincu qu'il n'y en avoit que cinq; car on ne compte MELA, II, 1: SCHIMN., fragm., 29; Leo. Mac., VIII,1, sialliT, point les petits bras qui forwent les isles et viennent ensuite pe earl vecli-I in UKKERT, III, 1, p. 159, nota 75. se joindre au plus gros.a 8) KLEEMAN, Voyage de Vienne a Belgrad et A Kiliano- va, Neufchatel, 1780, in-8, p. 34: aPlusieurs geographes, et 9) TROINITZKII, Ustlia Dunala I ustldttnalskila ostrova 3 memo Busching pretendent que le Danube entre dans la mer in (pandit Odesskil Vlestnik, 1835, nr. 81-84.

214 ISTORIA TERRITORIALA Acesta portiune tY era personalmente cea maY cunnoscuta. Elle o chYame. Scitiii-vechici, arretandu-ni ce ea se tntindea dela Dunare pent la Crime : eurb larpou a51.) lal aexacl &Awl last, NA; i.teaav(3p6t1v le xal v6rov &Nov xetp.ivrj, p.ixpt Iran; zaXeup.ivvx Kapxt- vist306.1 In acestti mode intregulti territoriti sciticti se impartesce in Erodotti in doue buccag, deli numaY una dintr'tnsele este testualti specificath.: Stria-Vechig dela Pruttispre resarite pent la Donn, §i Scitia-noug dela Prutti spre appusti pent la Oltn. In adeverti, ca unit ce venisere. din directiunea MariT-Ca spice, SciliY trebuYatt sacuceresce. regiunea pent la Prutti cu multe mal 'nainte de a se fi pututti respandi pent la Oltti. Ecce dere in ce intellest eT o numYati forte bine Scitici-vechici. Erodotti definesce marimea patratuluY numaY §i numaT in privinta acesteia din urma. Elle slice ca dela gurele Dunarir pent la Marea-de-Azovn littoralult sciticti copprinde o calle de 20 de cline, §i o alts calle egala de 20 de cline mess6ra pe uscatti costa resaritena dela Marea- de- Azovtl pent la territoriult Melanchlenilore. 9 Fruntaria danubiana dela Pontti pent la Olte, adeca Scitia-nou'd, nu intr e. in aceste. socotela. Prin urmare, din data ce vome baga §i pe densa in calcultt,dupa eland nu puteme a nu face, patratulti devine necessarmente lunge : Melanchlenil

ScItia-Nona Soitia-Techili

Dunarea Pontiff Dela Marea- de- Azovti pent la MelanchlenY fiindti o calle de 20 Mille, decd noY amtlac- corda tote pe atata §i hotaruluT appusenti alle ScitieY are trebuisa trecemtl peste Carpap §i chYarti de'ncollo de sorgintea OltuluT, undenu ne lasso, cu nicY unti prep territoriulti intermediarti anti Agatirsilorti. A§a dere) laturea occidentals a patratuluY erodotianticall se. fie neaparate ma scurta dece.te laturea'T oriental,, cela-ce reduce totalitatea la urmat6rea figura:

Androlagil. Melanehlenil. Agatirsil. N earl

NW OW

CO k .111.1 S CI TI A 40 ell 80 41

Oltulti formandti fruntaria occidentall a ScitieY, ere Dunexea §i Marea-negra fruntarial SIldial ecce dent, el noY amts distruge patratulti de nY -amtl permitte a represinta pe mappa

2) IV, 101. 1) IV, 99.

STLID1ULII III, 1 20. 215 Indouiturele r ?urilorti *i zigzagurile termulut marina, ci trebuY vrenda-nevrendasa tragemtl numaY linie drepte, scotenda cu totula affara din territoriula scitica cotitura dela Orsova, .x6),mn Traciel, dupa cumti o numesce aEparintele istorief. , Cera-ce amtl schitata not ad men.tem 71erodoti, deca art voi cine-va s'o transcriepe o charth moderns, n'are decata sä a*ecle pe Ger in Bulgaria la nordti de Balcanti,pe TriballY in Serbia, pe Siginnt in Teme*iana, pe Agatirsi in Oltenia *i'n tote districtele munt6se alle TerreT RomanescY, pe Neuri in Moldova superi6ra *i mar susti,pe Griffon! in Transsilvania *i a*a mar incollo, remanenda pentru Sciti tott *essulape ambele mallurY alle SiretuluY, plus intinsele regiuni de peste Prutd *i mat allessti depeste Nistru, cart nu fail in cadrulti de fata..

xr OVIDIU

§ 29. IMPORTANTA LUI ovngii PIENTRU ISTORIA Din analisa luT Erodotti nor ne -amti pututti incredinta, cumti -caincursti de doue-cled *i patru de secolT nu s'a perdutti *i nu s'a ca*tigata nemicti essenjialti in natura fisicaa territoriulut muntentgi'nactiunea'Y assupra °multi; Meath mat cu serna AgatirsiT de atuncT, YubitorY de cantece *i de haYne impodobite, industrio*Y, social!, plinY de fratia qi de instinctulti civilisatiunir, voTnicYsltemuti, se resfranga de minune in OlteniT *i Muscellenil de asta-clt, dee' despartti pe unit de altir atatea vecurti differinta cea maY radicals de origine. Erodotti inse este forte scurttl despre pamentuld dintre PruttisiOltti, care constituTa la densuld Noua-Scitici. Asta-felru, buns -bra, numaY prin armonia contestulut *i marturiele successive alle luT Eforasi Pliniti,noY amti pututti demonstra maY susa plugaria scitica, Apopas,in§essulti MoldoveY Si allg MuntenieT, cacY nicY aci Erodotti ellti-insusY nu se rostesce intiund mode destullti de categoricti. Laconismulti sett in privinta portiunit occidentale a ScitieY e atata de anormala, incatti Lindner banuescenuPara probabilitate o regretabill lacuna in testa I unti paragraia intregti va fi scapatti din vedere *i se va fi lassata la o parte de catra copistY,1 OrY-cumti sä fie, ceTa-ce lipsesce in Erodotti se p6te suppleni pent la unti puntti din viditi. Marele poetti allti Sulmonet, gonitti din Roma de catra Augusta la annulti 9 dupa Crista) a.tragenattt o dura. viueta de opta annY intre GetY si SarmatI la gurgle DunariY. Colonia greca Tomi, loculti acestuT essiliti, a fostti multa timpti ce-va forte problematica, Semi-sciinta o muta mereti dupa arbitriulti fantasia, canda la Stein-am-Anger in Au- stria, canda la AkkermantiinBugiacti, candid tocmaY la Kievtl in fundulti Russie; inventanda pendsipetre mormentare ad-hoc, dintre cart una peccalis pe Cvatemirt12. I) Op.olt., 43, 47.Lindner observii, forte bine : a Dass 816 ter aunt inadmissibile, depirtinda-se en totnlii de littera Qi Lichen im Texte finden wird, auch daher wahrscheinlich ist, spiritnli lul Erodoti. dam; Herodot, I, 184, an! seine Erzellung der assyrischen Ge- 2) Besdhr. d. Mold: p 61.Ve4iassnPra west& casting alli schichte hinweist, diese aber in den erhaltenen Handschriftenmei Arehivil Ltorloi, In Colunina ldt Tradallit. 1870, nn fehltdoAltfellu, fa nialoritatea easurilorti, teoriele lul Lind- 61, p. 8.

216 ISTORIA TERRITORIALA Asta-dT assemenT cimiliture ati devenitti impossibile. Nu numaY insu-sT Oviditi, derti totT scriitoriY grecY si latinT aY anticitItiY farN. distinctiune, asecla Tomi in Dobrogia actuala, adecl in Mica-Scitia,pmpac Ltu8Cz a luY Strabone, avendti Istrulti spre nordti si Pontulti la resaritte. Fie acea localitate Kiustengi, fie Eski-pargana sett vre-unti altti puntuletii din apropiare, acesta putinti ni importa in casulti de fata: aglunge s'o cautamti pe territoriulti bulgarti nu departe de gurele DunariT. Petrecerea luY Oviditi la Tomi, unde scrisese celle doue lungT plangerT alle selle, Zristele sionticele, ne privesce aci in doue felTurT: x. Ellti vorbesce ca vecinti despre termulti danubianti nordicti, de unde'lti amenintatt nen- cetatti invasiunile barbare si ghiatosulti sufllu anti criv6tuluT; 2. Insa-sT constitutiunea geologica si climaterica a Dobrogi nu se deosebesce de a Mun- tenieT de gTosti, de care o desparte fluviultt nu printr'o linia parallels, ci perpendiculars, incatti este in fondtl aceTa-§T zona: Brill&Mama Buccuresci. Dunirea Callaracu Kiustengi Din ambele poeme alle luT Oviditi noT amts allesti treT buccgtY, cart ni se parts a'ltl resume in privinta istorieT naturale a regiuniT: elegiele 3 si to din cartea III a Tristelorti si epistola 8 din cartea III a Ponticelorti. Desi le traducemti in versurY, totusY n'amtl modificatti intru nemicti ideia poetuluT, con- servand'o cu aceTa-sT fidelitate cu care ati redat'o in proza GermaniY sett FrancesiT.

§ 80. IBAGINILE DANUBIANS ALLE LUI Currendti dupa stabilirea'T in Tomi, Oviditiscriea:

D'artfi Ay mai adduch, a-minte de Nasone In Roma vr'o fiinc6, qi dec§, filth mine A mai remasli acollo ce-va din allu met nume, SI, scie deriica'n terra, in care-alliimlrilluciii In veci nu se 'ntelnesce cu zodia'nstellatl, Aie sm.( ducii eu traiulii In sinulu barbariel, Cu ferele sarmate, cu Bessil qi cu GOY, Nedemni a li respunde unit echo 'n versulii meli 1 C6tii mai adI5, ventulii recoritorii anti. vereii, Avemii unu zidil de valluri, prin care ne scutesce De cruda lorenlvalllcurg6ndii la 'strati; Vai inse ccindit sossese,e posomorita erna, Ringindu grozava'T buzit,fieandu incepe gleba A canunfi cu 'ncetulti sub marmora de gerrt 2 crivetulii porneace, fi neua implenordula, 9icade, cade, cade: nid sdrele, nici pldia .ZV'o maY topescti acuma, cad frigulit o'mpetresce; i pea 8a dispara unti strati, s'asterne

g) Arriank Ptolentei, Plini6, Claudiank Mame ULM'', Tab la 1) Dum tamen aura tepet . Antonini, Table Peutingeriani ci Mill, indica/I in FORBIGER, op. oit., III, 1099. Ca, contimporaniall6 liii Ovidiu, cella 2) At cum tristis hyems squalentia protulit ors, mai instruotiv8 este STRABO, VII, 6, § 14 91 6, § 1. Terraque marmoreo candid& facts gelu est:

STUDIULIJ III,180. 217 S'adessea 'n sate cuYburt de ghibiturr indessate Privesct intr'o gretmada zapedY din doue iernt 1 3

S'atatal de cumplita furtuna deslancatti, Incdtti rhpesce case, ducendu-le departe, Si turnuri mdestose in prafit le risipesce4 ; Si sguduitti atuncea din temelliii De spahnd se 'nfiora selbatecele ging 5! Si barbaruli imbraceci nadra0 pi pei informe, Oath din a lui lapturei d'abia se vedi °brazil, Doric pe'ne 0 prin bland dd, gerulg in putere ; Si pulberea de ghia0 pe barba schinteiaza; Si to copprinde grOza candti 810'1101 cristalline Se'nchlagrt pintre plete 0 se docnescii cu fr(Inatii L'a capului micare ;si'nvassic inghiatet vinulic Drillscoci in bolovane pastrelndii figura ollet Si'nlock a sorbe spum'a, mana'nel, bucch0 de vino 6! Sg, mai descriii et. ore, cumii riurile tote In poduri le preface sufflarea cruntei ierne? 'atunci din obosell de vrd sti'ft stemperf setea Cunt,'stropti de apt viva, spargi intarita OW, Saptindii adancii o gropet, in laculii cello ctiscattil I Chiarti urimulti Istru, pe care n.u'lit tutrece A Nilului lrogime, acuma se sbercesce Sub yiscolii de criyetti, s'albastrelel talazuri Se fact. o sc6r0, tare, si pe furisii sub densa Se scurge 'n toiult. marii prin celle multe guri I

Sip'unde mai de- unit -41i plutiacorabiarulti, S'allunech, piciorulA Altandii filth sfialh,; 0,S'a caltresuneticopita isbesce eec resunet In lespe0 fauri`e din colossale valluri ; Si boil ferret frica p'acesta, noun punte, Sub care stair inchise prApastiY desfundate, A-lene tragii carruta nomadulul Sarmatii De necreclutii, si totusi ee ame fe4utti &Mari' marea, Chiarti marea 'nchtusatii, d'unti blocii immense de ghiatit : TAcutrt, neclintidi sub esta'i lunecasit ; 1Si n'o yOusemti numai, derii ame Amblatti eti singuril Pe culmile marine cracandii ca pe terrenit... D'aveai si to a trece assemeni mrtri, Leandre, Nu te'nghitia'n Olvorea'l unii mai angustii abisiiI Respinsii de gerti, delfinulii totti Indesertii se 'ncercA,

8) Dum patot et Boreas et nix injects sub Areto... Oraque de toto corpore sola patent. Nix *et, et jactam nee sol pluyiteque resole unt : Stepe sonant moti glade pendente capilli, Indurat Boreas, perpetuamque Tacit. Et nitet inducto candida barbs gelu: Ergo, ubi delicuit nondum prior, altera, venit : Nudaque consistunt formam servantia testae Et solet in multis bima manere loeis. Vim: nee hausta meri sed data frusta bibunt. 4) Tantaque commoti vis est aquilonis, ut altas 7) Deque lacu fragilos eflbdiantur mute. 8)...... et undas Aequet humo turres, tectaque rapta ferat. Frigore concretas ungula pulsat equi; 11) Turn liquet has gentes axe tremente premi. Perque novos pontes subter labentibus undis 6) Pellibus et sutis arcent male frigora braceis, Ducunt Sarmatici barbara plaustra boves. 28

218 ISTORIA TERRITORIALA In aertis.tresalte p'a mkii snprafat5,; Si ventulti dela criv6tfi, trintindu-se en agomotfi, Tarbeg., far'sft p6th, unti vallti din locos mince; Si vassele, ca 'n cercurl de marmor6 copprinse De ghiata, ce le 'neinge, stall tepene: vbslaqu16. Talazurile dare a4i. nu le mai despie4; Si'n unda degerati, en capete affarrt,

Vei .pescil ce se'nerust6, qi unil mai taeseti.1

Atuncea derh dad*. PontultiqiDunkea spumAndl De iernii, 'mbr64iqate prindti pellit6 de ghiatti,, P'a Istrului luci6s5, qi mkturat& calle 06.,116ri pe cal selbateei vrrismaqii vino Inc6ce, Vestindu a lorii sossire sagetile ee sb6rY, Si rem4nendu dreptti urml p6mentubi. despuiattil Terranil fugn departe, lgssindti campia predk Si barbaruhl rgpesee putina'l avutilt, Tog oe putu s& string& eatinulec prin mare:

Si carrele,¢¢zzturme,0sezracia totil,91 Apoi pe robi ti MO, on minele la spate... Se duce, se duce skmanii privindu on desperare In urma lorti og6re ce n'o 0, le mai v646, Si foculii ce se'nalti din fubrede colibel° ; Cki barbarulti. apprinde, dobortt, mistuesee Totii ce an Note duce, tote ee nu urea sduel, Si stolluri de victime succumbh, sub s6getta In verfil inekligagt, allit ckii ferrii supsese Din erburi ucciclafe unit' stock' inveninatii"I Aci timpg de pace resboiulii te'ngrozesce ; De nu mai vecli pe barbarl, e spatula ce 0-o lass& ; h5inemini nu cuteclii pe cevmpii set tray& brazde; Si Selina uitatti rema'ne sterpi pcimentulg ; Niel desfetatulii strugurii nu cresce'n umbra vicei; Niel ferbe mustulti dulce in naltele bassinuri; Unit politic nu se cletresce 12, pe care ea'n vechime S.scree unit Acontiti cuvinte de iubire. Pusta, tried, nuda, nick arbure, nid frunylec... Fugi, fugt d'acistti terra, to omule ferice131 §i totu§i din Intrega nemkginitl lume Aloe, ahl aice °Ands m'a trrtmish 1 Cam in acella-O timpti Oviditl scrieannuT amiett : M'amtitottiggnditu,amice, din dunkena Orel Cele -aptputt et. ore la Roma sra tr5,mittii? E clutatii argintulti, 061 aurulti mai bine, Dertaidprimi null place, deprinsti morel a da; ),S'apot in ante locurl nice' s'aii vissard comore, Abiac putindic o braztra sec tragit bietulei plugic"I 9) Ennis opes parvm, peens et stridentia plaustra, Cessat iners rigid° terra relieta situ. Et quas divitias incola pauper habet. Non hie pampinea dulcis ]atet uva sub umbra; 10) Et eremat insontes hostica fiamma casas. Non cumulant altos fervida musta locus. Poma negat regio . 11) Nara volueri ferro tinctile virus inest... 13) Aspiceres nudos sine fronde, sine arbore campos ; 12) Tum quoque, quum pax est, trepidant formidine belle lieu! loca feud non adeunda Tiro ! Nee quisque presso vomere suleat humum. 14) Nee tamen htee ken sunt ullo pretiosa metallo: Aut videt, ant metuit locus hie, quem non videt, hostem, Hosts ab agricola vix sinit illa fodi.

STUDIULD III, S 81. 219

* P'alle tee vestmentil adessea purpura strelucesce: Purpure strAlucite ale vre ee se'ti offere: Dera turmele sarmate dad land grossolana, Si n'ard putd s'o ping& o lab& de Sarmata; Nid fetele nu tease, ci macina la grdne, Sea ambla dupa ap& Cu donita pe capit"!

** * .ice bldnda vita a strugurului dulce Nu se 'mpletesce verde in gYurula unuiulniti, Nisi arborula nu'si pleca mladitele 'ncarcate De fructe perguite sub luminosula cera : Pelinuld singura mond informs imbraceafessulie, Sinu rodesce campuld deccitd amaraduni16!... In fine, in ultimiT annY aT viuetei, Ovidiii tramittea bolnavtl sotieT selle la Roma urmatOrea epistold: Gandesce-te o clip& !Me'ncongiurN, Sarma,tii i Getii me'mpresseril, .i'n miqu-loco intre dem§ii Me sbuciumh, durerea, eii cetetenti allu Rome, Aci'n acesta terra, in care ceruit fflimbru Si apele aunt grelle, ba pene si ferrdna De ce? nu podu precepe, derd simta and da fiord 11 ! Nu-Y casa mai commoda, nu-t kranii mai gustosa 18! Venue me§tere se, m'agiute cu erburi descentate, See une amice s'adduch, vr'o dulce mlighiare Sicu povesti plemute sk'ni mai scurteze Ah, unde sunt acestea ! §i numai suvenirea, Ce-i cu at to mai viu6, cu ate Mira mai departe, Imi spunec'alddate, pe tote le-ame avutti !

te-ame avute pe tine, a tuturore regine.! Tu, care'mi impli peptule, sotio neuitate, ! glasulli meti te chiame,, deli te scie aiurea ; nopte fare, tine, o Ali nu pociu petrece ; ChYard in delirdmi-ad spuio aces ceandvegIdaza Cu mintile perdute repeta numele tea"!

§ 81. PRIGULU DELA DUARE. CeTa -ce predomnesce in tote imaginile danubiane alle luY Oviditi, este estrema orrore a friguluT, pe care Erodotti illti mentioneza abia in treceth. InghTata barbele, inghlata vinulti, inghTata Dunarea, inghTatg, Pontulti! striga la totti passulti cu desperare mollateculti poetti nascutd la sudulti ItalieT,aimaY-maY s'arti crede

15) Sed non Sarmatica tingitur ilia manu. Tristia deformes pariunt absinthia eampi, Vellera dura ferunt pecudes, et Palladis uti Terraque de fructu quam sit amara docet. Arte Tomitanie non didicere nurus. 17) Nec ecelum patior, nec aquis assuevimus istis, Femina pro lana Cerealia munera frangit, Terraque nescio quo non placet ipsa modo. Subpositoque gravem vertice portat aquam. 18) Non domus apta satis, non hie cibus utilis tegro. 16) Non hie pampineis amicitur vitibus ulmus: 19) Quin etiam sic me dicunt aliena locutum, Nulla premunt ramos pondere poma suo. titforet amentis nomen in ore tuum.

220 1STORIA TERRITORIALA cg acesta durg climg nicT nu cunnoscea macarti cela -ce 'T verg, decd, din fericire n'amtl aye semi-versulti : Duni tamen aura tepet Tote aceste ghiaturi alle frigurosulul Ovidit, departe de a fi catt de putinn essagerate, sunt tntocmai asa, de miT de annT pent asta-c1T, si voru remane intocmaT asa alte mil( de anni de a-Ili inainte. Meteorologia modern, sT-a clatti ostenella de a aduna de prin diverse sorgincf urmat6- rele date cronologice, pentru a carorti essactitate noT nu ne facemtl responsabilT: La annultl 400 inghiata intrega Mare - Negri, ; La annulti 462 GotiT trecti Dungrea pe ghTata; La annulti 558 Marea-Negri. stg inghigtatg in cursti de dbue-cleci de cline, si tottt atuncT HuniT trecti pe ghTatg Dunarea, facendu o invasiune pens aprOpe de muriT Constantinopolii; La annulti 763, incependu dela octobre pone la februaritt din annulti urmg.tortt, o ghTata in grossime de trey -clecT cotT accopere Marea-Negri, pens la o distanta de zoo millurT; La annulti 822 cgrrute incarcate trecti Dunarea pe ghlatd; La annulti 1236 acestt fluviti inghTatg pens la fundti; La annulti 1408 cronicele constata unti fenomenti analogti; La annulti 1460 de assemenea; Siasa maT incollo.' Uniculti defecttl anti acestuT registru este cg putea fi cu multu maT scurtti, cdci era de agiunsti a (slice cg Dunarea inghTap in tog annil, erg apele termurene alle MariT-Negre forte desstl. NoTTamsreprodusti tnse, fiindtl cg ellti ni presinta unele daturT cu totulti esceptionale, pe carT nu le prevecjuse nicT chiarti Oviditi ; bung-Org. inghigtarea PontuluT pens la o grossime de 30 cop, sell inghiatarea DunariT pine la 'tuna. Pap cu atarT monstruositatT, carT to adeverti se parts a fiessagerate, frigulti poetuluT romanti este mai multti dealt modestu! D. Ubicinii dupg ce visitase Romania, nu se teme a affirma in secolulti XIX, cu o miig optti-sute (le annT si maT bine in urma lul Oviditi, cumt-cg Ternele nOstre pool rivalisa cu alle MoscoveT!2 In acesta privintg nemicti nu s'a schimbatti. Este o dictatura fisica, pe care n'o vorti resturna in vecii vecilort revolutiunile cugetarit Dela UralT pens la noT crivetula nu intimping to calle unti singurti crescetti de munti in Russia centrals, incattiellti c1a navala in bassinulti DungriT de giosu tntocmal ca tntr'o pelnia, formats paicg, intiadinst in amfiteatrulti carpatino-balcanict. A zidi munti peste Nistru, sett a modifica directiunea Carpatilort, arts puts -o face numal dorg o cataclisma universals ! Decd ni vomti mai adduce a-minte, cu anemometrulti luT Voltmann sets alltt luT Combes in mans, cg o vigelig dintre celle cantate de Oviditi : eq'atftta-T de cumplitA furtuna deslAntatit «Indi rllpesce case, ducendu-le departe, a§i turnurl maiestose in prafu le risipesce...n; decd ni vomit adduce a-minte ca o vigelig, de acesta specid cglletoresce 162 kilometri pe 1) Memorial portatif de chronologies I. IT, p. 799, qi An- Idoscou ; Fete, les chaleurs de in Greee. A proprement parlor, nuaire du Bureau des longitudes pour 1825, p. 157, am- on n'y reneontro quo ces deux saisons, qui succedent brusque,, bele citato fn Boum, Trate de gdographio medicale, I,ment l'une tL l'autre. L'hiver dare environ cinq mois ,do no- 233-36. vembre e, in fin d'avril: pendant les quatre premiers, in neige 2) La Roumanie, p. 7: eLe climat de la Moldo-Valachie couvre constamment in terre, et Von ne pent voyager pen Telma les extremes les plus opposes Len leiver c'est le froid de traineau. A

STUDIULU III, § 82. 221 ord, apoT sa nu ne maT mirama cd bietult poetic se credea la porta SiberieT, a cariT suffiare int agiungea cu rapecliciunea uneT locomotive diabolice ! Mai essista apoT o deosebire essentialg. intre actiunea pe care o essercita crivetula in zona propriti disc danubiana, si intre aceTa-§T actiune in regiunile maT apropiate de muntT. Pentru ca Oviditi sä fie pe deplinti intellesti, acesta essenliala deosebire nu trebuT uTtata. Trecenda in lungulti territoriuluT forte uscacTost alla RussieT, ventult nordica sossesce la noT sect, si conserva acesta salubrg. siccitate in tots, zona interior, a terreT, pe candti ciocnirea'T cu termula mlascinost alla DunariT filti inzestreza d'o data cu proprietatea diametralmente oppusa de a deveni umedti, adeca maT nesufferitu pentru organismulti urn anu dealt chTara la Moscova! §S. Ot 1DIU MURINDU DB FRIbURI Oviditi adessea se plange cd nu-T este data nici macar0 setea sa§T-o stempere in riuleta, ci numal intr'o mlascind, din care in timpulti erneT trebuT sä sparga buccatY de ghTata : SapiIndu adiincu o gropa in laculu collie cascatu.1 T erreng. baltOsa, ape baltOse, una cerd coplesita de emanatiuni maremmatice, ecce a- spectulti intregeT zone a DunariT de giosti : Ad 'n acestrt torr& to care ceru-1 sumbru, Si apele sunt grelle, ba pen'ei threna De ce? nu poem precepe, Grit simitt &Vint da fiori PI, S a maT adaogamu ca tote aceste cuTburl de miasme eraa combinate in epoca luT Oviditi, intocmaT ca si asta-dT, dintr'una ammestect de apa dulce cu apa sarata : Ae quorea bibitur cum sale mista pales ! 8 Febra §i er6§T febrg., incependti dela cea ordinary. si urcandu-se treptata in gravitate pent la cea maT perniciOsa, este o necessary, consecinta patologica a uneT assemenT regiuni.A Si in adevera, numal frigurT palustre delirante pOte fi acea bola de care suffera insusT Oviditi, dictanda din asternutd intr'unti momenta de intermittintg. : Chiarii to delirilmi-ad spus'o acel ce mil veghiaz5, Cu mintile perdute repetil numele teu! NicY clece annY n'a fostti in stare poetulti a trai in acesta atmosfera. In flOrea barbatieT, destulla de avutti ca sa-sT procure tott ce se gassTa la gurele Duna- riT, tncungTurattl de stima si Tubirea Tomitanilora, ella a muritti numal si numaT victima im- possibilitatir de a se acclimata intre baltY. Acesta impossibilitate, in privinta cariTa sciinta medicala de asta-gIT sT-a spusa degTa

1) Trist., III, 12; Pont., III, 1; etc. etablit de la maniere la plus evidente le remarquable rapport 2) Of. STRABO, VII, 4, § 5, 05, § 12.--SAMONICUS, aped LYDUM, de Gaetano G iorgini sur les maremmes do la Tuscan°. (le West be magistr. rom., III, 32. pas seulement is mélange des eaux de la mer avec les eaux 3) Pont., II, 7. douces qui donne aux marais cette 'influence funeste ; certains marais qui contiennent beaucoup de eels, de sulfate de fer, de 4) MALDARESCO, op. cit., 26: «Nous wens reconnu trois sulfate de ma gnesie et de chlorure de sodium, agissent de la especes de marais : le marais d'eau douce, le marais d'eau sale e meme maniere. Il semble que les sells en dissolution dans ces et le marais mixte. L'intensite des offluves qui s'en exhalent eaux, comme le fait remarquer M. le profeRseur Bouchardat, est variable. L'expi,rience demontre que le marais d'eau douce fasorisent le developyement des myriades d'etres vivants qui, est le plus inoffensif, que des effets deviennent plus flimsies et par la quantite plus grande do leur produit agissant comme plus redoutables avec les marais mixtes ; le ?pumas sale. n'est ferment, donnent a, la decompositionputride des vegetaux une dangereux que quand it se transforme en mixte. C'est ce qu'- rapidite considerable. n

222 ISTORIA TERRITORIALA ultimulti set cuventn, putean Ore s'o biruesca nesce simpli legionarT sett colonT romanT, lipsitT de midn-lOcele luT Ovidit ? Ecce o cestiune forte grava,care ni va permitte a resolve aci insu§T miracolulti essistinter nationalitatiT roman.

§ 83. 11ORTALITATRA TERRELORU PALUSTRE. ,Mlascinele---dice cello maT eruditti igienisttl din secolulti nostruan facutn sä pera mar .multT omenT decatti orT-ce alts calamitate. Nu o singura armata a fostn distrusa, nu o singura terra a fostn despoporata, nu o singura urbe Ore-c5.ndti inflorita a fostn §tersa de gpe fata pamentuluT prin actiunea baltilorn. Dintre epidemiele descrise de Francisco le Boe, acea din 1669-7o a seceratti 2/3 din poporatiunea LeydeT. La 176230,000 Negri §i 800 .Albr an fostn in Bengalia victime alle mlascinelorti, §i totil acollo la 1741 din acera§i ca- uusa se stinsera 2/3 din I 21000 Anglesr de sub commanda admiraluluT Vernon. La 1747, «dupd cumti arreta Pringle, frigurile palustre an redusti tntr'atatti armata britanica din Ze- landia, incatti putine regimente mar conservan the o sutime de Omenr saneto0, ern la finea .campanieT Zhe -Ro?al numera in §irurile selle abia 4 indivicir pe carT iT crutase morbilitatea ,generals. Insula Walcheren a fostn in doue fOndurr funesta truppelorti anglo-francese: o data la i8o6, Si apoT mar allest la 1809, candt frigurile an pusti in neputinta de a sta sub arme 9/3 din ambele o§tirr. AssemenT desastre s'an repetitti adessea in Africa. La 1857 o compania a regimentulul XI de linia, compusa atuncT din 82 Omenr, a trecutti intrega ala ospitin, affara, de unt sub - officiary Si de officiaruln ce commanda, carele este anume gfratele met. Coutanceau a descristi epidemia frigurilorti intermittinti ce se declarase la a Bordeaux in 1805 pe timpulti secariT baltir dela Chartreuse : in cincr lune, vr'o I 21000 o persone se imbolnavisera §1 3,000 at murito. Mlascinele dela Brouage an decTuitn de doue-cled de orT poporaliunea dela Rochefort, unde murYati, sunt acurnt o giumetate de usecoln, 1 individn din 15, pe candti pentru totalitatea Franciel proportiunea mortalitatir este numaT dela 1 la 40. E de prisost a mar essemplele acestorn devastatiunr epi- ademice, essercitate prin influinta baltilorn §i catra carT se maT adauga nesce epizootie totti uatatti de uccicletOre. D Una alto igienistti, nu maT putinti celebru, sustine acera-§T tesa printr'o alts seria de fapte decisive : Resultatuld cent mar ordinarti anti actiuniT baltOse este despoporarealocalitatir.In Ita- alia urbile Brindisi, Acuilea, Acerra, s'an stinst. In Francia, terguoruln Villars din Bressa .e redusti la unit mica gruppti de locuinte. Oraqulti Vic, unde in secolulti trecutt erati 800 a set 900 case, nu maT are decatti vr'o 3o. Frontignan §i alts t&-gurT din regiunea Cettel ati adevenitn sate. In districtele baltOsel precumti este Sologna, Brenna, Bressa, numerult amortilorti intrece in genere pe anti nascerilarn, Si numaT immigratiunea iTmaT vine in aglu- atorti. 0 despoporare estrema a fostn observata tots-d'a-una in maremmele Pontine, unde

de leurs maladies convient toujours aux Georgiens modernes. 1) avy,I,416. Cf. oaFILA et PARENT-DUCHATEL,Influ- En 1855, M. Delenda de Santorin adressa & l'Aca,demie im- ence des emanations marecagenses, in Annales d'hygl-periale de medecine un memoire intitule : Coup d'oeil sur la ene,Paris 1834, in-8, 1-ere serie p. 261: aAvec des degres plus pathologic d'Hippocrate comparee & la pathologie grecque con- ou moins grands et des differences dans l'intensite des effete, temporaine, dans lequel it developpe les deux propositions sui- elle est la tame dans tons les pays etn'a pas varie depuis les vantes : 1. on observe encore aujourd'hui, dans le climat de la premiers documents que Pieta fournitl'histoire. roissAc, Grece, les maladies endemiques et epid.imiques diorites par De l'inlinence des climats our Phomme, Paris, 1867, in-8, Hippocrate; 2. parmi ces affections is genie intermittent, re- t. 1, p. 617: (Entretenus par des causes geologiques, la plu- mittent, pernicieux, regne communiment.1 LITTR 0 nvres part des anciens marais subsistent encore; de nos jours, lesd'Hippocrate, Paris, 1839-61, in-8, t. 2, p. :u a Grece Palus-Meetides ne sont pas moins insalubres qu'il y a 3000 ans. antique et la Grece moderne sont, h 22 siecles de distance, af- La description qu'a fait Hippocrate des habitants du Phase et fligees par les mimes fievres,)

STUDIULU III, § 34. 223 a chYarti dupa imbunetatirile essecutate din initiativa papeY Pitt VI, tott Inca s'a constatatti a intre 1801-181i urmat6rea proportiune :

zocALITITILE: NASCERUM MORTILLI a Velletri 1,786 2,313 aSerra 3,338 3,181 aPiferino 1,601 1,717 aSorino 885 901 7,610 8,112 Orin urmare, tote lucrarile de amelioratiune n'at pututti sa impedece mortalitatea de a fi u mai taredeath nativitatea cu maT bine de i/i,! Dupa Fodere, viueta media in Elvetia aeste de 46 annY in muntT,sinumaT 26 in locurT balt6se. In Bressa viueta media se pogOra aune orT la 22 Si chYarti la 19 annY !D a In fine, medicult cella mai specialti in materia frigurilorti, d. Boudin, affirms cu statistica in mans impossibilitatea acclimatariT tntr'o regiune balt6sa, fie acesta pentru unlit individt, fie §i maY multt pentru o intrega sistema colonials, astt-fellu ca frigurile sunt acollo cu atatt maY mortale, cu catti sporesce vechimea elementuluT immigratti, 'Axle ce'lti reducti negreqitt la unti zero)) Tart prin acesta verdictt alit igieneY moderne, sa ne intrebamt acuma : 6re s'arti fi nä- scum vre-o data nationalitatea romans, dem TraTanti, in locti de a'T pune temelia in muntii OltenieT qi aT TemeqianeT, art fi resadieo in mlascinele Dobrogil set in baltile RomanieT de gYosu ? §34. PITICTI DELA GURELE DUNXRII. D. Michel Levy etta cumti descrie pe locuitoriT uneT terre palustre: 6ET sunt de statura mica, adessea desfiguratT, fie in trunchiti, fie in membri; pellea lord e subtire Si galbuia, formele sunt moY §iParsrelievurT musculare; tesseturele n'at elastici- ((tate, fiinda innecate in fluide ap6se; Si deca le appesa cine-va cu degetalt, se cunn6sce aurma.....Al 0 aka autoritate medicala de prima ordine se pronunta intr'unt mode nu maT putint pessimistt : aPoporatiunile febricitante alle terrelort mlascin6se dice Roussel dati nascere uneT uposteritati piticite §i fisicesce degradate chYarti din sinulti mumeT.D2 Acesta trista caracteristica ni esplica, pentru ce anticitatea punea anume hinga Dunarea de gTosu cuYbulU Pigmeilorti E remarcabilti unti passagTu din betranult Plinio, pe care cats salt reproducemu intrego: «In laturea unde iluviult Istru se versa. in Marea-negra, Tracia posseda celle maT fru- um6se urbi: Istropolea Milesianilort, Tomi, Calatis numitt mai 'nainte Acervetis; mat ere/. Ore-candii 7leraclea, izonea pe care o inghitise pcimintuli ; maT este Dionisopolea, disc alts u data Crunos; riulti Ziras trece pe acollo ; tota acesta regiune at occupat'o ScitiT chiamatT alugarT; orarle lora stint: Afrodisias, Libistos, Zigere, Borcobe, Eumenia, Partenopolis, Gerania, unde se Pce a fi asistatii ginteaXigmeilorg,pe care barbaric o numescii -Gattuzi Si credo uca o gonisera de ad cocoriT.0 a) BECQUEREL, 253. Cf. PRONY, Description bydrogra 2) Apud MOREL, Traito des degenerescences physiques, phique des marais Pontins, Paris, 1823, in -4. BURDEL , Paris, 1857, in-8, p. 569. Cf. RAICEVICH, Osserrazioni in. Recherches snr les fievres palndeennes, Paris, 1858, in-12.torno la Talachla e Atoldavia,aq61177788, in-8, p. 250: b) Trait() de gdogr. med., II, 150: all r6sulte de ces do- a Li abitanti del piano sono generalmente piu piccioli e deboli. cuments, auxquels it serait facile d'en joindre d'autres, que 3) likt. Nat., IV, 18: a Gerania, ubi Pygmteorum gens fu- dans les localites palustres le 'sombre proportionnel des nut- isse proditur Cattuzos Darbari vocant, creduntque a gruibus lades croft avec la prolongation du sejour. fugatos.a Despre PigmeiT din Asia, yell crF12m Indica, 1) I, 417. Cf. FOISSAC, I, 521: a On volt dans le pays Pos- 11; despre cot din Africa, IIECATAEU gm. 266 ed. Muller ; tin des hommes tellement oedAmaties, que le doigt appuye sur etc. Elementulh commune a a acestora relatiuni este cil, tote les chairs y laisse un enfoncement.» se referii, la cite o regiune palustrit per excelkntiam.

224 ISTORIA TERR1TORIALA Unde maT sunt asta-c,1T celle treT-spre-decT urbT alle Dobrogil, insirate maT susti si dintre carT unele, spulberate de miasmuln maremmelorn, nu maT fiintali nicTchlarti in epoca luT Pliniti ? Unde maT este vr'o urma classica a superbelorti colonie ellenice, cad plantasera la gurele DunariT divina limbs a luT Platone ? Degia Oviditi ni spune ca elernentuln green abia se maT putea recunnosce :

In panels remanent grains vestigia lingure.4

Tout ce remase de atuncT7 este traditiunea despre nesce 6menTmicY,subredi, maT slabT decatti cocoriT. TraciT dela Dunare tT numTan u cattuzin. Cuventuln este forte remarcabilti sub mai multe rapporturT. Persianesce kotah, kiuteh, insemneza micti sea scurtti, si se scie ca 'n limba persiand moderna finalulti h represinta pe primitivuln k57 ceTa-ce ne adduce la formele kotak si kiutek. AcellasT intellesu avea in vechia limbs armend dicerea hotak.6 Erodotti ni spune tnse ca ArmeniT erati o colonic, tracica." Urmeza cti z din 4 cattuzos D to testulti luT Plinio trebuT consideratti ca o errore to loch de c: 4cattucos.D 0 Bath. restabilindu-se acesta forma correcta, ne isbimti de romanesculd apitictip si de elleniculti 7c(oly.oc=pithacus, carele avea la vechiT GrecT aceTa-sT semnificatiune de omuletti : 8cvepoyeaxoc.8 Perfecta omogenitate a termenulul nostru cu cellt ellenicti, atatu to privinta fonetica precumti si 'n acea logics, e maT pe susti de indouela. Este curiosti ca precumti GreciT numTati n(oyptoc pe unti omti forte micti si pe maTmuta tom- o-data, de assemenea si RomaniT applicati pe apiticti. catra unti omn fOrte micti si catra unele specie de animalT. Astn-felTu de essemplu Cantemirtt dice: apesciT mariT7 piticil peraelorn, flarele si tots di- hania pamentuluT, passerile ceruluT si all'altele. D9 In tote limbele indo-europee sonurile psi k se confunda. Aga bunk. Ord din primitivulti kankan aii esitt samscrito-zendiculti panctan, slaviculti pentt, greculti nine, dupa dialectulti eolicti nivice, la Osci pomtis, revenitti drOsT la k to latinulti quinque; elleniculti nor), s, ir6Tepo;, dupa dialectulti ionicti se ciicea x05, %k, threpoc; din arianulti rik s'a nascutti greculti ?elm, conservandn tnse pe k in latinulti linquo etc. Este deft evidinte ca persianulti kiutek, armenult kotak, traciculti katuk, greculil n(elltoc§i romanulti pitieii, pe care MoldoveniT illt1 pronunta kitik, deriva cite -cincT dintr'unti singurti prototipti patak sea kotak. Din acellasT prototiptiinteo epoca immemoriala, vorba trebuT sh fi trecutt la TuranT cad pre-putinti modificata noT o gassimn in maioritatea dialectelorn turco-tatare: kizik, kicik, kecik, kacik, auk, krctu,hicietc., unguresce kis sikitsine; dern ceTa-ce'T si maT curiosn, in dialectulti Cluvasilorn cuventulti are o forma aprOpe romanesca : pitiksa."

4) Trist., V, 7. Q) sE IDAS, V. 17t01.4: 7r10-leasncivi zaaav o pQazdc drOvw- 6) SPIEGEL In KUHN, Beltrlige zur vergleichenden Sprach- niaxoc. forschung, Berlin, 1871, in-8, t. 7, p. 101. 9) CANTEMIRU, Divannlu 'Milli, in a mea ArchliaMarla, 0) ______LANGLAIS Collection des historiens de PArm6nie, Paris,1a67, t. 1, p. 211; t. 2, p. 136. II, 97. 7) }moo., VII, 73. Assupra importanteI studiulul limbet 10) RLAPROTH, Asia Polyglotta, Sprachatlas, Paris, 1831, armene pentru ,intellegerea anticitAtilorn tracico not revenimu in-f.,p, XXXII. adessea mai la valle.

STUDIULU III, I as. 216 Cu k ells se affla qi'n vechile ieroglife egiptene: ket, hetet, ketti, in fntellesn de «mien)," Atatti de respandith to regiunea sud-ostica a Europel5i'nAsia, acestti termenti se gassesce §i'n Occidinte, deli numar sub forma cu p: latinesce petilus, mar correctti petillus din petillus, in Inte Resin de unti lucru mica, de unde veciffultt italiann petitto, derivatti dintr'unti tips petictus, apoY francesulti petit in locti de petict etc. Ort-cumti ss fie, originea cuventulur nu ni se pare a fi viler indo-europea, nicY turanica, ci may curendn semiticd.. Sub cea may vedfil forma, susceptibild de a produce pe tote celle-l'alte, noT tllti gassimit in limba Fenicianilort, la cart, dupa cumti ni spune Erodott, o figuretta divinisata de pig- men, a§eslata in fruntea corabielorn, se numTa imam*, pataik." V astulti commercia anti Fenicianilorti ni esplica migratiunile cuventuluT la Greer, Tracy, LatinT §i TuranY. CeTa-ce ne preoccupy tnse in casulti de fata, lassandtt la o parte pretiosele invetaminte alle limbisticer, este numarsinumar originea dobrogiana patologica a piticu/ur la Romany.

§ 85. MOTIVELE LUI TRAIANU DE A DESCALLECA IN OLTENIA. A peri d'o data, orT a se stinge cu incetultt printr'o treptata piticire, ecce dert alterna- tiva ce a§tepta fatalmente coloniele romane la Kiustengi, GalalY, Braila, pe tOta linia mla- §tin6sa de ambele laturT alle Istrulur; o sOrte analOga cu acera ce o avuseserd. legionariT Urbil Eterne in Asia §i'n Africa, unde dupa o dominatiune secolara, sustinuta cu anevoil printr'o tramittere din anntt to annn a nouelorti continging din centrulti imperiuluY, n'a remast totu§T la urma nicr unti vestigiti vitt alln Romer. Allegendtt Oltenia dreptti curbn anti grandi6seT selle intreprinderr coloniale, Traianti avut'a 6re in vedere pericolulti igienicti de a antra in Dacia prin acea regiune balt6sa, pe unde tntrase mar 'nainte Persianulti Darin ? Nu. Dupa teoria medicaid a Romanilort, mlascinele de specia cellorti dobrogiane, departe de a fi mortifere, erati considerate cu totulti din contra ca fOrte san6tOse, Vitruvin, unti scriitorti contimpuranti espeditiuniT dacice a lur Traiann, affirms in module cello mar dogmaticti el baltile potti fi sett potti deveni inoffensive, tntru catty natura sett artea ammesteca in elle apa dulce cu cea sarata.' Mlascina mixta, recunnoscuta ca cea maT pernici6sa dupa medicina modarna in urma fru- mOselortt esperimeute alle Italianilorti Giorgin? §i Savi3, era privity de catra Romany, printr'unti contrasts diametralti, tocmaT ca cea may salubra. Nu dery o preoccupatiune igienica a feritti pe Traianti de regiunea MUSA., ci numaT ra, tiunea strateeca de a lovi pe inamicn catty maY rapede dreptti in anima. Decd. centrulti politico alln Dacilorti era unde-va la Milcovn, Traianti s'artt fi micatti prin Dobrogia, qi atuncr nemuln romanesat nu se mar nascea flier o data. Romanismuln era degia cu desever§ire formatn, candtt an inceputti strabuniT no§tri, po- 11) BRUGSCH, Meroglyphisch-demotisches WOrterbuch, agum exitus ad littus, et, marl tempestatibus aucto, in palu- Leipzig, 1868, in-8, t. 4, p, 1602. des redundantia motionibus concitatur, marisque mixtionibus 15) HEROD., III, 37. Of. HESYCHIUS §I SUIDAS, ad voeem. non patitur bestiarum palustrium genera Ibi nasci ; gumgue Ca essegese, deli fdrte nesuftieiinte, 371311BOCHART, Genre- de superioribus locis natando proxime littus perveniunt, in- phis sacra, Franeofurti, 1667, in-4, p. 791 si MOVERS, Die consueta salsitudine necantur. l'hoenizier, Bonn, 1841, in-8, t.1, p. 653. 2)Sur lee causes do 1'inialubrit6 do Pair dans le vol. t) De architeotura, 1, 4! «Item si in paludibus mo3nia eon- sinage dos marais en communication avec in mer, in An- stituta erunt, gum paludes secundum mare fuerint, specta- nuaire de chimie, Paris, 1825, in-8, 1-re eerie, t. 29, p. 225. buntque ad septentrionem et orientem, aut infer septentrionem 3) Considerazioni sulla mat/ aria dells maremme Tos- et orientem, enque paludes excelsiores fuerint quam litus ina-cane, Pica, 1839, in-8, tradusit in Ann. de chimie, 3-e eerie, rinum, ratione videbuntur esse eonstituta. Fossis enim ductis t. 3, p. 324. 29

221 ISTORIA TERRITORIAL& gorfndtl pe icy-collea din adapostultt muntilora, a se respandi in directiunea PontuluY, unde acclimatarea lora cu zona baltilorti s'a operatt pe nesimtite, unult cate unulti §i din Sli indi. Totu§T chlarti asta-clY, dupa atatTa qi maT atatTa secolT, acesta acclimatare este in realitate maT multa decata problematica.

f 86. COLONIELE ROIIINE IN DOBROOLA. D. Iona Ionescu Slice despre RomaniT din Dobrogia: *ET sunt wclatT la polele codrilora qi pe malulti apelorti, cacT lora li place umbra de codru verde Si recorea de apa limpede; la aka loch sä nu-T cautT, ca nu-T gasescT».1 Occupanda intr'adinsa positiunile celle maT esceptionale, o semd de Romany aa re4tit a scapa in Dobrogia de veninulti maremmelora; tnse chTara Si aqa, toth inca coloniele lora, impraqtiate, micT, lipsite de unit noda communt, cad dela codru verde pine la codru verde sett dela apa limpede 'Atte la apa limpede trebuT sä trecT mlascine ,Si ero0 mlascine, artt fi de multti desparuta, de nu le alimenta o dessa immigratiune de terranT margina0 din Moldova qi maT vertosa din Muntenia. Acesta immigratiune, tnceputa in evulti-media, maT allesti dupa ce Mircea cella Mare cucerise pe unit momenta Dobrogia, Si ne may intrerupta apoT de atuncT pene asta-cle, ni da drepta resultatti abia ciffra de vr'o 70l000 Romany; pe canda o colonisare maT putina vechia, may putina numer6sa §i maT putinti sistematica din Oltenia in Serbia, unde n'o intimpina elemente fisice atata de ostile acclimatariT, a erescuta peste t 50,000.3 D. Ionescu affirms ca RomaniT DobrogianT sunt avutT. Nemica maT naturala! Este o lege in Economia Politics, ca professiunile celle nesanetOse adducts to genere mun- citoruluT unit salaria cOmparativamente maT adaust.` Cantemirit ni spune el TurciT, dupa ce prin cucerirea BulgarieT devenisera stapanT territorial( aY DobrogiT, 10 adduceati acollo plugarY SerbT qi MuntenY, carora li accordatt prin tocmelle de buns void clausele dintre celle may ademenit6re.5 Avutia lucratorilora intr'o terra balt6sa se capeta prin munca plus viueta. Mlascinele pottt da banT, tnse numaT banT purtatorT de morte, incatt lora nu li se applica fambsa lege malthusiana ca poporatiunea cresce in mesura cresceriT subsistintelora.

1)87. INVASIBILITATEA TERRELORIT BILTOASE. In epoca luT Ovidit, conservanda acella-0 caractera patologicti, Dobrogia nu putea fi nicT macara avuta, cad:

Acisintimpil de pace resboiulu te 'ngrozesce; De nu maT vedT pe barbarT, e spaTma ce tI -olass.: Si nimeni nu cutedft pe campti sd tragic brazde: qiCelina uTtattt remdne sterpfi pamentitlii 0 assemenea stare de lucrurT nu este totu0 ce-va anormala. 1) Romani( din Dobrogia, in revista lul ALEXANDRI, Ro remarkably high. Unwholesomeness is a species of disagree- mania Litterarill, Ia0, 1855, in-4, nr. 1, p. 19. ableness, and its effects upon the wages of labour are to be ranked under that general head.) Cf. STUART MILL, Prin- 2) Despre causele mirfiriT, tntre celle-l'alte, vedT Bosco- ciples of Political Economy,Eondon, 1869, in-8,1ib.II, cap %vat, Kelso von Constantinopel flack Lemberg, Leipzig, 14: Of the differences of wages in different employments. - 1779, in-16, p. 49. ROSCHER, Die Grundlagen der Nationalokonomie, Stutt- 3) Dupi statisticsserbaofficialfi, care nu Foote fi bfinuith gart, 1871, in-8, lib. III, cap. 3, § 169: BesonderepersInii- de a essagera ciffra Rominilort. che Unannehmlichkeiten der Arbeit etc. 4) SMITH, Wealth of Nations, I, 10: can trades which are 5) Kniga Systima ill sostolanU muchammedanskila known to be very unwholesome, the wages of labour are always religli, Petersburg, 1722, in-f., p. 241.

STUDIULu HI,1BS. 231 Ea s'a maY repetitti adessea in urma luY Oviditi si s'arti mat pute repeti si de acumti inainte, fie in Dobrogia, fie in vecinetate pe malult nordict alit DanubiuluY. AceT barbarT ce ingrozescti plugaria prin resboit si spaTma, incatt a neminY nu cuteclg. pe campti sItraga brasde", se pat numi ScitY, SarmatT, GoVT, Alani, Gep'cli, BulgarY, Co- manY, PecenegT, orY -cumtl poftitT, dert faptulti positivtl este cg. termult DunAriT inferi6re pe ambele selle laturT, dela Oltti pone la Marea-negra, maY pururea bantuito de navalla inamica, numaY rare -orY a fostu in positiune de a utilisa vre-unit scurtt intervallti de liniste pentru a sc6te pamentult din a teling. uTtatg.D. Despre locuitoriT MoldoveT de grost Cantemirti clicea :a per Tartarorum vicinitatem pau- perrimi B,6 intocmaT ca Oviditi despre Dobrogia: Nee tamen hrec loca sunt ullo pretiosa metallo, Hostis ab agricola vix sinit ilia fodi! .Provincia fiindti desvelitani spune pa la 1590 Italianult Botero despre regiunea da- anubiang. a MoldoveY TAtariT navallesct pe neasteptate ca nesce locuste assupra locuito- arilort, rapindt 6menT si lucruen,b dui:A cumti si Oviditi cants despre Dobrogia: §i barbarule rllpesce putina't avutie, Toth ce putu ea string& sittenulti prin sudore, Sicarrele, qi turme, 9i serecia tea, Apol pe robI II legit en mamba la spate, Se duck, se duce sarmanit In acestti modtl, chTart de nu erati febriferele mlascine; chTart de se departa teatrulti de actiune dela z6na propriti (Asa a baltilort maT in intrulU territoriuluT, unde atmosfera e maT putint cruda ; si totusTpe sessult DobrogiT set allti DacieT nu se putea nasce nationalitatea romans: ori-cine art fi scapatti de miasmulti palustru, nu scg.pa de furia unuT torrinte de invasiune, perindu asta-cg set maYnl, cu o bra maT tat-gilt set maY 'nainte:

Gendesce-te o clips!Mg'ncongiurit Sarmatil 43Getil mg 'mpresora,§i'nIMO-keitIntro densit Me sbueiumit durerea...

§88 CARICTERULO STRATISOIC6 ALLOmutate. Pe calla orT-ce navalitortt infrunta flarg. sfiialg. baraganuhl RomanieT si allti Dobrogil, totti atuncT pamentult muntosti si padurost alltt OltuluT tnfiora pe ScilY, pe Romani, pe UngurT, pe PecenegT, pe totT cuceritoriT IstruluT. Sub Erodotti, dupl cumtl arretaramt maT susti, domnTatt in Oltenia fg.losiT AgatirsT. Unit rege alit lorti uccisese prin supterfugiti pe unti rege alltlinvecinatilort ScitY, carT eratiParacomparatiune maTputernicT prin numerti si prin tntindere territorialal; eT bine, ace- stiTa inghitira rusinea si nu indrasnYat sg.-sT resbune! Cu catt-va timpti maT in urma SciliY, espusi to campia lord cea descoperita invasiuniT PersuluT Dariti, cut agiutorult Agatirsilorti, si primindti din parte-le unti rece refusti, se incercg, drepttl pedepsa a stramuta resbellulil pe territoriulti oltent. SA ascultamti aci chTart cuvintele luT Erodott : Apropiandu-se ScitiT de hotarulti Agatirsilott, cart fuseserg, marturT aT fugeT si spaTmeT popOrelorti tnvecinate, acestiTa n'ati asteptatt invasiunea, ci tramisera pe data unti eraldtl a) Descriptio Moldavirs, ed. Papiii, Bucur., 1872, in-8, p. b) Relation! Universal!, Venetia, 1600. in-4, t. I, p. 107: 128.Cf. GRATIANI, De Reraelide Despnta, Varsavite 1759 a Ma perche la provincia e aperta, soggfitce grandemente al Tartan! Precopiti, the aguisa di locuste, corrono inveduta- in-16, p. 19: A Sunt boa vasta, et ab omni cultura hominum mente adesso allegenti, ene menano via le robbe e le per- &sena propter continuos et repentinas Tartarorum incur- Bonne. D siones.A 1) HEROD., IV, 78.Cf. THUCYD., II, 97.

228 'STOMA TERRITORIALA .ca sä sommeze pe Scip de a nu pa9i inainte, cad la cea anteil calcare a pam6ntuluT agatirsicti vort intimpina o lupta cu arme. ApoY as 9i purcest spre fruntaria gata se -9T apere ',terra contra navallitorilore. Nu a9a Pacusera celle-l'alte natiunT, MelanchleniT, AndrofagiT .siNeuriT, cart totT, in loca de a se apera fate cu invasiunea scitica, uTtaserg. mandria lore de maT 'nainte 9i fugisera in de9erturile norduluT. Veclende resistintaAgatirsilore, Scitil s'at ()prim...)2 Insi9T vulturiT RomeT se temeaa a infrunta Oltule. Sub Marie dice une classict Curione agTunsese la fruntaria DacieT, dere s'a spe- riattl de tntunecimea codrilora: Curio Dacia tenus venit, sed tenebras saltuum expavit.) In Studiulti II, analisandt pe Constantine Porfirogenett, noT veclurame degia cg. UnguriT i PecenegiT, ceT maT selbatecT cutropitorY din evule mediasi'n epoca cea maT selbateca din annalele lore, unit se respand'sera despre appust pane la Or9ova, ceT-l'altT despre rewrite pane la Magurelle, dere nicT unit nicT altiT nu s'at attinsti de terra OltuluT.

§ 89. DIFFERINTA INTRE POPOARE BELLICOASE SI POPOARE FOR/T. Sunt unele idea, pe carY de9i vulgule le confunda, cata se le distinga o seri6sa analisa. Alit lucru, buna-6r1, este o natiune cantareta, Si alai lucru er69T este o natiune poet:ca. Popore forte cantarete, FrancesiT sunt tote ce p6te fi maT putint poetict ; popore forte poetics, SpanioliT sunt tote ce p6te fi maT putine cantarete. Poetula ni da imaginT, cantaretule se multumesce a sbarrai sonete. 0 deosebire tote atatt de caracteristica trebuT stability intre o natiune bellic6sd§i o natiune forte FrancesiT sunt mai multe bellico9T decatti forty; SpanioliT, vice-versa, sunt may multa fortT deckle bellico9T. Ca 9i tntre poesiasicantect, se observe aci o diverging.. Bellicositatea se manifesto prin espansiunT momentane, pe cande forta este o stare continua. Bellicositatea cedeza de'naintea difficultatilorti, pe candy forta resista. Bellicositatea e offensive, pe candy forta este defensive. Mal in sfer9ittl, forta se affla tntr'o radicalo contraylicere cu slabiciunea, pe candy bellicositatea n'o esclude. Pop6rele din campia cea deschisa a RomanieT see a DobrogiT at foste totti-d'a-una bellicose, nicT o data forg. Pane 9i tracEtionaliT pigmeY aT luT Plinio dela gurele DunariT se balabanTati cu cocoril. OvidiesiCanfemire zugravesce fie-care cafe o alto epocasicafe o aka ginte, dere absolutamente aceTa-9T nature. Celle anteiti ()ice despre ScitY, Geti, SarmatT: Invehitur celeri barbarus hostis equo : Hostis equo pollens longeque volante sagitta, Vicinam late depopulatur humum. .. Celle ally douilea ni spune despre RomaniT din terra de gTosti a MoldoveY: .Inferioris Moldaviae incolae longo tartaricorum bellorum usu exerciti, et meliores sunt milites, et .ferociores, praetereafactiosi et inconstantes, et si defuerit hostis externus, facile corrum- puntur otio et contra praefectos suos, haud raro etiam contra ipsum principem, seditiones movent...)

2) HEROD.,IV, 99, 126. 1) Op. laud., 127. 3)FLORUS,III, 6.

STUDIULU III, i 40. 220 In evult media nestemperatiY BerladenT faceati incursiunT pent la Crime, si totti atunci erati renumitT uhotiT BraileT3; dera uniY si altiT, dupa una sgomotti efemert, ail peritti fara veste. In Moldova ca si'n Muntenia,pe candy bellic6sa agressiune petrecea strengarinda in sessti, adeverata forta, incependa dela AgatirsT pene la Tudors Vladimirescu ,resedea in. crescetult Carpatilorti; maT in specie tnse in muntiT occidentalT, acollo unde o desvolta con- cursula cellti maT abundinte alio tuturorti conditiunilorti fisice; acollo unde plaTulti voTnica se cIocnesce cu Dunarea bogata; acollo unde fluviula, in loci de a terri dupa sine pe nesce mallurT ofilite bolnavicTosa cortegit de lacurY dulcT-sarate, devine si ells unti formidabila munte de porfira : in Oltenia. Provedinta, pe care istoricula o vede prin ratiune, pe candy cellorti-l'altY li este data a o simti numaT prin anima: a c'est le coeur qui sent Dieu dupa espressiunea lul Pascal's; singura Provedinta, ferinda pe Traiana de laturea febriT si a piticiriT, de regiunea uneT acclima- tarT negative, de drumula invasiunilora, de legenult uneT bellicositati farg. putere 1de tote ate isvoresca directs sea indirectti din mlascine, din sessa, din felTula de espositiune, din natura materials sub diversele selle punturT de vedere , l'a dusts la terra sanetg.tiT 1la terra cellora peptosT si spetosT, la terra cea maT priinci6sa acclimatariT, la terra cea maT verging. de calcaiele navallitorilora, la terra torte, la terra cellora cu dou?-47ect §i patru de mdsselle. Natiunile se nasca, traesba, moral pentru ca nascerea uneTa7 traTula celleT-l'alte sea m6r- tea cutar:Ta dintr'tnsele a fosta sea va fi o necessitate mediate sea immed'ata a intreguluY tom. Decd, nationalitatea romans s'a nascuta, decd ea n'a murita in legenti, deca maT traesce, asa trebuia si trebuT sa fie pentru acea armonia universals, a car:Ta ch'aia o posseda Dum- nedea si o vede istoricula ; o vede, vaT! maT putinti decuma p6te vede de gTosti in suss o furm'ca piram.da luT Cheopsa, dera totusT o vede. Etta ceTa-ce intellegemti noT prin Provedinta. Si sa nu se crecla el acestti pedagogy anti UniversuluT are nega liberula arbitria indivi- dualti sea nationalt, unica bass a responsablitat:T morale a omuluT. Nu. Individulti sett nationalitatea fact' totti ce li place in mesura respectiveY lorti possibilitatT fisice si intellectuale; tnse numaT Provedinta p6te gruppa tntr'unti singurti concerti immen- sitatea tuturora acestoru note partiale, carT tocmaT pentru cd sunt pre-libere) nu se potrivescti una cu alta. _ § 40 CESTIUNEA LOCUINIELORil LACUSTRE IN DACIA. Cate-va passage din Oviditi nY-ati permisti O. attingema in trecetti ulna fenomenti, la care adessea voma reveni, cacT ella constitug. ata AriadneT in labirintulti istorieY romane. OrY -cine crede ca nationalitatea n6stra s'a nascutti d'o data in intrega Dacia, sä se intorcg. la ABC aJla sciinteY istorice. Cu anevoia se formeza o famillia, necuma o ginte, acollo unde: 1. Mlascinele celle mixte snopesca pe oma prin febra si piticire; 2. Espositiunea soluluY spre nordti attrage tots asprimea uneT atmosfere glaciale;

3 Una sessa netedti inlesnesce o perpetua mi§care invasionara ; . 4. Necontenita cTocnire cu inamiciT mantine in lOcuitorT una spirits bellicose, dera nu li di forta. 2) Cronicele russe contimporane In KARMAZIN, II, nota 95 4) Pensees, part. 2, art. LXII. etc., li maT cu sem& In studiulk moil: Diploma berlAdeni 55 BARONZI,Llmbaromana li traditinnile el, Br/lila, 1872, din 1184, In Traianfi, 1869, nr. 62. in-8, p. 42, adduce acme' proverbifi sub oaltii, forma popora- nit nu maT putinil energic4: cA fi Oltenk cu gura plink de 5) ALEXANDRI, Poesie populare, ballade Kira. inksselle. D

280 is rossA. TERRITORIALA Pentru a termina acumti cu cestiunea baltilorO, ni maT remane una din problemele archeologice celle maT interessante. In Congressult tinutti la 187o in Copenhaga, d. A. Odobescu emisese parerea ca o sema dintre bass-relievurile Columnel Traiane aro lassa a se banui 9i in terrele danubiane antica essistinta a a9a numiteloro palafitte sets locuinte lacustre.1 D. Desor, unulti dintre naturalistiT ceT maT clistin9T aT ElvetieT, IT respunse prin urmatorele doue obiectiunT: 1. Path, pe carT erati cladite propriti clisele locuinte lacustre, nu se vedeati din apa, pe cando eT sunt fOrte visibilT pe Columna Traiana ; 2. Palafittele acestela din urma nu differd de vedettele militare pe stalpl, dupa cumti se a9ecla pane asta-c1T d'a-lungultt termuluT dunarenti.2 D-luT Desor IT place generalmente a reduce tote la o singura normal cela -ce inse nu I -a reu9itti qi nu-T pate reu9i totti-d'a-una. Intr'una din 9edintele acelluTa.-9T Congressti, d-sea affirma, buns Ora, ca represintatiunea figurelortl umane nu era familiars veculuT de bronzti. D. Desor uTtase tocmaT pe Omerti, carele traia chTarti in acea epoca 9i indica forte darn imaginT antropomorfice ! Veculg de bronzti din Grecia nu este una cu veculo de bronzti din Gallia sea din Ger- mania. Totti asttl-felTu nu e pretutindenT din puntti in puntti d'o potriva natura lacurilorti, incatti nu pate fi din puntti in puntti d'o potriva nicT caracteruth locuintelortt lacustre. In Elvetia palafittele se faceatt din bradti, din fagts, din stegTartt sett mestecantt i in Italia din ulmti sett castanti; in fie-care regiune dupa nesce impregiurarT cu totulti locale.' De ce Ore d. Desor nu negg realitatea locuinteloro lacustre italiane din causa materialulul, dupa cumti contests pe a cellorti dacice din causa former? A fi veclutT pariT din apa sett a nu fi veclutT, nu este unti lucru essentialti in destinatiunea palafittelorti. De alts parte, assemenarea acellora de pe Columna Traiana cu vedettele danubiane actuale, departe de a fi o obiectiune, s'aro pute considera din. contra ca o noun proba in favorea opiniunil d-luT Odobescu, servindtt a demonstra persistinla acelluTa-9T tipti in acera-9T terra, dupa unti intervalltt de doue millennie. Ore nu tout a9a Lubbock constata ca. colibele pescarilortt de long. Tessalonica se con- struescti asta-42f IntocmaT ca in epoca luT Erodottl Basile de neincredere alle emininteluT professorti dela Neuchatel fiindtl inlaturate, sa pri- vimti cestiunea in sine. Oviditi, deli scriea cu unti secolti inainte de datulti Columnel Traiane, totusr nu mentioneza nicairT locuinte lacustre.

I) CAZALIS DE FONDOUCE, Congres d'areheologie prehis 8) Ibid., 201: «M. Bertrand trouve en ceci M. Desor trop- torique, in Revue des cours scientliknes, 1870, p. 169. affirmatif, car, si cela peat etre vrai pour 1'Age du bronze dans AceTall opiniune, dupe. cumti ni-o indict insu-sT d. Odobescu. une region determinee, ce ne saurait etre pour cat Age pris o avusese degia FRrliNER, La Colonne Trajane, Paris, 1866, en general. Les representations humaines etaient en effet tres- in-8, p. 92. Nu vorbimti nemicti despre cArtecica luT RUE- ordinaires du temps d'Homere, qui vivait en plain Age du bronze. CKFRT Pfahlbanten and Volkersoli Mil en Ostenropa,s, 4) GAsivaza, Lake habitations of Italy, tr. Chambers, Warzburg, 1869, in-8, unde numaT titluld este seriosti. London, 1866, in-8, p. 24-6: «Naturally in Switzerland, they brought into use the firs, beeches, oaks and birches, which a- 2) CAZALIS, 1. O.: KM. Desor dit que l'on pourrait en effet, bound there; while here (in Italy) they had recourse to the premiere vue, eroire qu'il y a des indices de stations laoustres common elm and chestnut.« dans des cabanes sur pilotis, figurees sur la Colonne Trajanne. 5) L'homme avant Phistoire, trad. Barbier, Paris, 1867, Mats si l'on fait attention que les pilotis des cites laoustres ne in-8, p. 127: erfn de mes amis, qui demeure A Salonique, m'a se voyaient pas, le plancher qu'ils supportaient etant au ni- dit que les peoheurs du lac Prasias habitant encore des huttes veau de l'eau, on doit plutet penser que ces figures represen- de boil construites sur l'eau comme au temps d'Ilerodote.* tent simplement des vedettes comma cellos guise trouvent sur Cf. LvELL, L'anciennetO de l'homme pronvee par la gee. lee bords du Danube.« logle, trad. Ohaper, Paris, 1864, in-8, p. 17-18.

STUDIULU III, I to. 231 Prin urmare, elle parts a nu fi essistata atunci nicT in DobrogYa, nicT pe correspuncleto- rula termti nordicti allti DunariT, adeca cella putina pone pe la gurele IalomiteT. Decd noY le vedemt inse pe Columna Traiana, nu este vr'o contradictiune, cad bass-relievurile acesteTa se refer, la portiunea occidentals a DacieT, pe care n'o cunnosceaOviditt. Archeologia comparata §i consideratiunile naturale ni vino aci in agTutorti pentru a intellege atata tacerea luT Ovidit, precumtisilimbagTulti ColumneY Traiane. OrY -unde s'ati descoperitti pone acuma in Europa locuinte lacustre, pretutindenY se p6te constata cladirea lorti pe nesce lacurt omogene, era nicY o data pe baltt mixte, a carora actiune miasmatica le-ara fi distrusts cu o estremg. rapecliciune. Lacurile sub-albine, set cella putina interiOre, era0 celle maT preferite, dupa cuma ne convingt famOsele statiunY din Elvelia, Italia, Irlandia, Bavaria, Moravia, Silesia etc. In Romania nu s'a facuta Inca o distinctiune patologicg. intre lacurT. Totti ce putemtl dice noY d'o cam data, este ca long. Braila ne intimpind unele plante curata marine, precumtl Salicornia herbacea, Suaeda maritima,qrenaria salina §i altele", deno- tanda in modula cella maY peremptoria natura mixtd, a mlascinelorti de acollo. 0 escursiune botanica, pe care arts trebui s'o intreprincla Si pe termula DunariT d. dr. Gre- cescu, dupa ce tout d-sea a reversatti degia o raga de lumina assupra unuT segmenta alla Carpatilorte, arts descoperi cu certitudine prelungirea acesteT vegetatiunY pontice maY sere appusti de Braila. Pone unde anume? Nu scima. Fie inse sumo va fi, celle de maY sust agTunga pentru a ni esplica lipsa locuintelora lacustre in Ovidia ; o lipsa, pe care o vetT Bassi in acella-§T grada §i din aceTa-§1 ratiune orY- unde baltile offers proprietatile mixte alle mlascinelora dobrogiane, adeca orT. -unde elle nu sunt nicT francamente dulci, nicY francamente sarate Intorcendu-ne la Columna Traiand, sä ne intrebama acuma, fat% a ne grabi Si fara a pre- cipita solutiunea: bass-relievurile celle cu palafitte Ore se refers elle in adeverti la territoriulti RomanieT actuale? Precumtl vedetl, scepticismulti nostru Intrece chiart pe and d-luT Desor ;este inse unt scepticisma numaY provisoriti, catele nu nega din placere de a nega, ci pentru a conduce la analisa. Columna Traiana represinta ambele resbelle romane contra luT Decebala : de'ntein lupta dintre I01 -103, a cariTa principals scent, fusese Temesiana; apoT campania definitive din 1°6, operate maY allesti prin Olteniasiavenda drepttt puntti de plecare Mehedintula.9 Podulti dela Severinti este uniculti criteria de separatiune intre prima Si secunda gIumetate. Bass-relievurile anteri6re acestuT poda sunt relative la Tem*ana ;bass-relievurile po- steriOre se rappOrta la Oltenia.

6) Despre generalitatea lorfi se potu gfissi notele celle mat ritimes telles que lee Salicornia herbacea etc.* ApoT mat ada- conseiintiOse In olassica opal% a lul KELLER, Die keltisohen oge: *Principalemen t sur les borbs du Danube et aux environs Pfahlbauten in den Sobweizerseen, Zurich, 1863, in -4, de Galatz, dont toute la partie basso ()coupe un terrain qui, it passim, qi InPALLMANN,Die Pfahlbauten and ihre Bewoh-y a pea d'annees, n'etait qu'un Taste marais salin, praticablo ner, Greifswald, 1866, in-8. seulement en bateau.* 7) GHEBHARD,Geographie et botanique de la Moldavia, in Bibliot hequeUniNerselle, Geneve, 1849, in-8, p. 94: a Dens 8) Escursianea solintilid dela Buceolu, in ItionitorH, lee endroits encore inhabites le long du Danube, quelques fon- 1869, nr. 50. dribres soot restees, pour attester du long sejour des eaux de 9) Acosta, successiune este Porte bine indicate, de FRiFINER, la mer dans ces parages, car non-seulement, comma cola se op. DM, 11-30.C f..B.6st ER, 37, unde se bas6z6 pe DIERAUER, remarque aussi dans les autres marais salins de la basso tdol- Die daoischen Expedrittarif,pe care not nu ni l'amii pa- davie, l'evaporation des eaux par le soleil ardent de l'ete laisse tutii procure. Pe MANNERT, ENGEL, FRANKE, etc., nu-I mat la terre eouverte d'une couche de sel; mais it y a de plus lei, claret, fiindfi eT cu totulu inapoiap in essegesea Columnel Tra- pour appuyer mon hypothese ,la presence de plants ma- iane.

232 1STOR1A T4RR1TORIALA Cu alte cuvinte, Intrega Columna. Traiana s'artt pute divide in epizodti temesiana si epi- zoda oltena. EY bine, celle doue -trey bass-relievurY, in cart se v&iti locuintele lacustre alle Dacilorti, sunt tote in Temesiana si nicT unulti in Oltenia. Inainte de a conchide, mar avema de facutti doue observatiunT f6rte ponder6se. Cuma-ca in Temesiana se p6te urmari cu certitudine antica essistinta a palafittelorti, proba este nu numaT Columna Traiana, dera Inca si una din celle maY lumin6se si mar noue descoperirY alle paleontologieY. Analisa luT Erodotti nT-a demonstrate maY susti cape la annula 500 inainte de Cristti lo- cuYati in Temesiana SiginniT, aT carora car se distingeati printr'o estraordinara micime, incatti era peste putinta a-T intrebuinta la callaria. Approfundarea lOcuintelorti lacustre din Elvetia si din Italia ni permitte asta-ch a affirma caanume regiuniloru cu palafitte appartineati intr'o epoca pre-istorica speciele animale celle mar menunte, era mar cu soma nesce calluseT de totti in miniatura." In acestti moda insusY Erodotti, cu cinci secolT inainte de Columna Traiana., attests indirectamente, prin importantissimula sea passagiti despre caiT Siginnilorti, presinta locuintelora lacustre in Temesiana. Mar este ce-va. Archeologia pre-istorica a agTunsti la una inaltti grada de convictiune despre caracterulti industrialti alla palafittelort, unde commerciantulti din epoca primitive se adapostTa ellti si mlrfurile selle in micia-locula apeT contra fYarelorti selbatece si contra unora omenr si mar selbatecT." Nor vecluramt inse totti din Erodotti ca tocmaT marfasT de acesta nature,xcarrIXot , ati fostti si Sig'nniT din Temesiana, aliti carora commerciti se intindea spre Occidinte penen Italia si pene la Marsilia. Ne putemti del-6 maguli de a fi dobandita urmatorele trel resultate destullti de importante: 1. Locuinte lacustre essistaii sub Erodotti si penen epoca dacica. in Temesiana ; 2. Locuinte lacustre n'ag essistata nicT o data pe termulti danubianti ambilateralti dela Ia- lomita in gYosti ; 3. Locuinte lacustre ail puts iit essiste in Oltenia, considerate ca una territoriti intermediarti tntre celle doue punturi estreme de maT susti. Aceste trey conclusiunY archeologice correspunda cu o seria analOgy de conclitiunY fisice: t. Baltile din Temesiana sunt atata de inoffensive, incattl anume printre BanatenT s'aa cullesti essemplele cellei maT estraordinare long-evitag, build bra de peste 16o de annT.12 2. Baltile din Oltenia nu potti fi nesalubre, de Ora-ce numaT in Mehedinta elle sunt intr'unti num&-ti de vr'o trey -cleci mar insemnate", si totusi poporatiunea de acollo este dintre celle maY robuste; 3. Baltile in glosulti DundriY offerinda tote ammesteculti apeY dulcY cu apa sarata, sunt omoritore in culme. Fie bine intellesti ca celle clisse despre possibilitatea locuintelorti lacustre in Oltenia se applica egalmente la regiunea nOstra sub-carpatina spre resarita de Oita, esceptanda inse chiart in muntY acelle lacurT in cari apa dulce se ammesteca cu apa minerals, cad lucrarea pato-

10) RtETIMEYER, Untersnchung dor Thierreste am; der vorgestellt, Janco Kovin mit Namen, der 172 und sein Wells Pfahlb iuten der Schweiz, Zuerich ,1860,111-4, p. 63. Sara 164 Jahre alt war. Sie batten beide 147 Jahr in der Elm ossoK, Les palallttes du lac de lteachatel, Paris, 1866, in- gelebt und rind 1728 verstorben. Der General Hess sie portrai- 8, p. 16.GASTALDI, Op. Olt., 66. FELLER etc. tiren und schickte das Gemilde Kaiser Karl VI, der es insei- 11) PALLMANN, op. cit., 88, 108 etc. ner Bilder-gallerie zu Wien aufstellen Iies.N 12) BOHM, Qesch. d. Tem. Ban., II, 218:a Dem General Mercy wurde ein Walach aus dem District von Karansebes 18) FRUNQESOIJ, Diet. top., X-XI.

STUDIULU 111, f 41. 233 genica a acestora, dupe cumti a demonstrat'o Savi, este totti atatti de febritera casia mlascinelorti duld-sarate. Ecce unit terrenan, pe care archeologia cats sa mergd. bratti la bratti cu medicinapre- cumti insa-§T medicina merge bratn la bratti cu chimia §1 cu statistica, tote ramurele cunno- scintelorti, pane §i celle maT eterogene, fiindti adessea indispensabile unuT istoricn, dupe cumti a demonstrat'o f6rte bine sc6la positivistd. din Francia.

§ 41. ISTORIA DORDEIULUL IN DACIA. Lipsite de palaIltte, Dobrogia qi Romania de giosti le inlOcuTati printr'o altti-feliti de ar- chitectura: bordeie. Oviditi §i Strabone ati fostti contimpuranT: amendouT din epoch. luT Augusta. Cent anteiti trdia elln-insu§T la gurele DunariT; cello anti douilea le-a visitatU personalmente to cursulti variatelorti sellecalletorie.' Astti-felTu testult luT Oviditi nu trebuT §i nu 'Ate fi studiatg fora confrunta la totti passulti cu testulti luT Strabone. Illustrulti geografti ne assicurg., tntrecelle-l'alte,curnti-ca in Dobrogia, ba inca anume long. Tomi, unde petrecea nenorocitulti Oviditi, §'apoT de gTurti in gTurti intre Ponta qi Du- nare, 1/5cuiati Trogloditit:tsIrep tikkattv Iced Toga Iced "Iatpov Tewv.2 Litteralmente, cuventulti TpurXonuct, de la Tpt5TX1, gaura Si pescerg, insemneza: 18cuitort de pescere sett locuitori in gaure. In primula simto tilt Tea tnsu§T Strabone, candti vorbesce buns -6ra despre Caucast1.3 NoT scimti tnse ca. mai nicT o pescera nu se Oa in Dobrogia. Espressiunea cats, der/5 sdaTbacella-l'altaintellest, 9i tat Straboneni-laesplica in urmg.- torulti passagYu despre o poporatiune din Africa:

Ttvicrcarriiivxxi TpurrXauvoul); oixelv panty bptirrovu; rip y v Adeca: a Se dice ca unit dintr'in0 tritescd trogloditicescein gaure sdpute in plimIntd.* TrogloditiT din DobrogTa, neavencla caverne naturale, sunt der/5 locuitori; in bordeie. Intr'unti altu locti Strabone observe ca traTulti trogloditicti apera contra friguluT: stetTa 4,6x e, ceia-ce concordeza de minune cu conditiunile atmosferice alle DunariT de gTosg, atatti de energicti descrise de catra Oviditi:

qi barbarulli Imbraeck nadragi ¢i pel informe, CAM din a 10 fliptura, d'abia se vada obrazil, Dell pea,¢iprin blank di gerulil in putere ; i pulberea, de ghiatk pe barbt seinteTaza; i to copprinde grOza calla slolurl cristalline Se 'nehlaga, pintre plete qi se cioenesca cu sgomota L'a capulul mirare; §i 'n vasutnghladk vinula De'16seo0 in bolovane pastrandii figura (illeT, §i 'n locil a sorbespumk,mknanci buccttl de vina! Se nasce acumtl firesca intrebare : cumU de tace poetulti despre acesti TrogloditT aT luT. Strabone ?

0.)STRAB., II, 6, § 11. 8) STRAB., XI, 5, § 7. 2) lb., VII ,5, § 12. Cf. AMMIAN. MARCELL., XXII, 8: 4) Ib,. XVII, 3, § 7. Cf. TAcrr., Germ., 16. .Peace prominet insula, quam eireumlvietrirTroglodyta,e et 6) lb,. XI, 7, § 7. Cf. Livy, I, -65-1: «Us Kamtchada- Peuci, minoresque &life gentes :et Histros quoniam poten- les pratiquent dans la terre des excavations, sorter de ter- tissima civitas, et Tomi, et Apollonia, et Anehialos, et Odis-riers, dans lesquels ils se refugient contre l'exeessive froi- 808....D dure de leur climat.) 30

234 ISTORIA TERRITORIALA A nu-T fi cunnoscutti, pe Cana unit dintr'in§iT se aflan chYarti kinga Tonti, e peste putinta. Urmeza dery sa.-T cautamn in testulti luT OvTditl. Descriendn cumplita navalla a barbarilorti de pe termulti nordict and DunariT assupra bietilorti terranT din Dobrogia, poetulti slice: Et cremat insontes hostica flamma casas... Pentru a nu antecipa assupra resultatelorti analiseT, noT traduseseramt : §i foculti ce se inaltit din §ubrede coZibe,.. Dern casae din acestti passagTu sa fie ore in adeverti colibe, dupa cumti se crede generalmente, set nu cumn-va ecivalintele cello rigurosti trebuT sä fiebordeie? Una contimpurenti anti luT Oviditi §i anti luT Strabone, unti scriitorti specialti in cestiunT grammaticale, unti pedagogn de familia. allti luT Augusta, lessicografulti Verriti Elaccn, anti caruTa tractatti a agYunsti pene la noT in prescurtarea luT Festn, slice:a casa a cavatione'6, ceTa-ce se traduce prin bordeig, nicY maT multti, nicY maT putinn dealt ath.ta. 0 grotty accoperita cu pain, adeca. ero0 unti bordeiti, pe caresi-laacuse Romulti pe muntele Capitolinii, sett pe care Romanilorn li placea sä-ln attribue unuT miticti fundatorti anti UrbiT Eterne, se numTa a casa Romuli. 7)1 Fata cu TrogloditiT lul Strabone, fata cua casa a cavationeD a luT Verriti Flaccti, fata, cu a casa Romuli II de pe muntele Capitolinti, remane certticaa insontes casaep din Oviditi denOta grossolanele locuinte gaurite to terrena, offerindti vederiT abia accoperipin §i servinda dreptti adapostti uneT misere poporatiunT. Acumti e lesne de intellesti, de ce poetulti numesce tntr'unti loco Dobrogia: atermn cim- mericti 1)7 ..Gimmerium Was.' Cimmeria implica la ceT vechi nu numaT ;dela uneT obscuritatT suterrane in genere, ci chTart anume bordeielc: wErpo;SiTo% litvir.eplot; npocrontetfiiv .rbv 'row; inialv atirok13xcacciziotc otx(atc oixeiv.9 Peste cincT-spre-slecT secolT in urma aTristelorti" Si aPonticelornx, unti gTune 011andesti, Georgia of ,,fa.cu in trecetti o calletoria prin Romania. Mergendu dela Iasi in gTosti spre gurele DunariT, ellti a fosto isbitti de unti spectacoln, pe care nu i-sc intemplase p'ene atuncT intimpina nicairi, nu numaT in Occidinte, dern nicT macarti in partea de susti a MoldoveT. Ecce maY antein chTarti testulti cuvintelorti selle: aPost haec spatio octo dierum venimus Smielum Turcicae ditionis oppidum, ad ripam, ut a dixi, Danubii situm. Dum in hoc itinere eramus, videre contigit pagos complures, ubi homines in e specubussubterraneis habitabant.x." Adeca: .De aci dupe, optti dille agTunseranin la Ismailia, ora§ti dependinte de TurcT Si asedatti, adupa cumti diseT, pe termulti DundriT. In cursulti acesteT callaorie avuramti occasiunea de at a vede mat multe sate Entree, in cart omenit loeuescti in pescere sub pcimentil. Pescere sub pamenta, §'apot nu pe icT pe collea, ci mat multe sate intregt, ecce dery Troglo- ditiT luT Strabone §i aT luT Oviditi intre Rom'aniT de pe termulti danubianti anti MoldoveT!

6) FESTI et FLACCI de verborum signification°, ed. Da- Keititietoc. HEROD., IV, II, despre Cimmeril6ngli, Nistru. cerius, Amstelodami, 1699, in-4, p. 69. Cf. BELLERMANN, Lieber die Hatakomben zu Neapel, Ham- 7) FREUND, Le grand dictionnaire de in langue latine, burg, 1839, in -4, p. 108 sqq.RAWLINSON, On the Cimme- tr a Casa Romuli, rians, in Hist. of Herod., III ,150 -156, etc. Despre Theil, Paris, 1855, in-4, t. 1, p. 431: Cimmerl qi abordeelea lord not vorbimil pe largo In vol. II, grotre-etrirVerte de paille sur le mont Capito]in.a Stud. IV, § Ir. 8) Pout., IV, 10. 101 DousA, De itinere sue Constantinopolitano, Lug- 9) STRAB., V, 4, § 5.Cf. MOM., Odyss. 12. HESYCH., V. hid Batavorum, 1599, in-16, p. 17.

STUDIULU 111, i 41. 235 In fine, chTarti in secolulti nostru, sunt acumtl vr'o §esse-cjecT annT, etta cumti descrie An- glesulu William Macmichael unit bordeiti din regiunea Buzeulur : *Inserandt, ne -amtl adapostitt tntr'o colibg, cea maY miserabila din cate ni s'a tntemplattl a a yule vre -unuYa din nor. "Sra o adeverata: cavernd. de Zrogloditd. 0 tinda aprOpe de totti des-. Icoperitg, piing de passerr domestice, forma intrarea tntr'o suterrand, in care ne -amit pogoritil ape trey trepte §i unde amt gassitt doue muierY Si treT copiY, pitulag in grurult catorti-va sur- icelle arclendt in vetra. D 11 *Tovarg§ult met inchiaig alletorult fusese in Nubia §i'n Egipttl, §i et tnsumY amt *veclutt colibele din Finlandia, Grecia Si Sicilia; dert amendouT amt fostti silitY a recunn6sce a cg n'amtl petrecutt nicY o data o nopte tntr'o gaura mat tica:16M.D" TrogloditiT lur Strabone longs Buzet ! AceTa-§T nature, fisicg a petrificatt pentru clecimr de secolY acella-§Y traTu stereotipti sub lunga successiune pestritg a nemurilort cellorti maT diverse prin origine1 prin limbs, prin totti ce constitug individualitatea moral. Si materials a uneY communitag umane. Lemnulti fiindtl rarti §i scumpt in campia cea ple§uva. a DobrogiY §i a Romanier, fiindti rartii scumpti sunt acumt doue miT de annT ca §i asta-gIT, §i precumtl rarti Si scumpti va fi peste doue miT de annT de aci tncollo, trebuT vrendt nevrendt sg recurgY la o aka specia de constructiune decatti tntr'o zong lemn6sg. CeYa -ce faceat GOY la gurele Dungrir, o vedemti facendu-se totti atuncY §i totti a§a in Asia pe laturea orientalg a PontuluT de card fratiT lorti FrigianY, o aka. ramurg a acellera-§Y marT ginct tracice. Ecce ce ni spune intillele luT Traianti architectult Vitrwit. descriendt modulti de a 16- cui in doue regiunT tnvecinate, dintre carT una e padurosa §i cea-l'alta sterpg : a FrigianiY, a§eclatT tntr'o campig lipsitg de arborT, 4T fact locuinte suterrane gaurindtl de usust in gYosti cate o movilg, in interiorulti carira sa, se p6t1 stabili tntru cattl permitte ma- . rimea spatiuluY, ert dintr'o lature maT gauresco apoY o intrare. Peste gaura cea d'assupra use punts in piramida vr'o cate-va barne legate impreuna, peste cart se arruncg paid Si pa- apurg, §i'n fine peste acestea se maY a§terne unti grosstl strata de pamentt, incatt sub unti a astil-feliti de triplu accoperip FrigianiT lesne indurg atatt Yernele celle mar frigur6se, catt u§i celle mar caldurOse vere. D " Archeologia romang art trebui sa cerceteze §i sa limurescal decd nu cumti-va partea cea maY arida, dintre nenum6ratele movile, preserate maY cu preferinta. in totti lungulu Dungrir de grost, art fi nesce remg§ite pre-istorice alle unort ubordeie' a-la-Yhregienne? Probe, se pare a fi presinta barnelort in interiorulti unora din elle, dupe, aunt este, de essemplu, aceTa despre care vorbesce d. Bolliact : a Amil mersti la cetatea dela Frum6sa, distantl de 16 kilometri in susti de Zimnicea, pre a Teleormant ; o cetate de pamentt regulata, patrata., cu trey §anturr ST cu o intrare forte a bine vecluta. Amu pusti sä facg cate-va sapature cu vr'o 3o OmenT numaT, §i n'amt pututti * gassi decatti fragmente de vasse de pcimentd ,si ccite-va berne putrede la adcincime de unit metru la in-. a trace, cumti §i doue fragmente de colOng de pamentt arsti." Cu tote acestea problema remane in suspensiune pene la grupparea tuturorti elementelorti de demonstratiune. ii) MACMICHAEL, Journey from Moscow to Constanti- 12) Ibid., 106: aMy companion had been in the huts of nople, London, 1819, in-4, p. 106: we halted for the eve-Nubia and Egypt, and I had occasionally myself been but ning, and took up our abode in the most wretched cabin ei- indifferently accomodated in Finland, Sicily and Greece; but ther of us had ever witnessed; it was the cavern of a Tro-we both agreed, that this was the most miserable hole in glodyte; an almost roofless out-house, full of poultry, formed which we had ever been obliged to pass the night.3 the vestibule to the souterrain, into which we descended by three 13) De architect., II, 1. steps, and where we found two women and three children, 14) Escursiunea areheologicii din annulll 1869, 136- squatting round some lighted sticks burning on a hearth,... cureseI, 1869, in-16, p. 7,

238 ISTORIA TERRITORIALA

§ 42. LEOATURA BORDEIELORU OU INVASIUNILE. Pone aci noY amts constatatt doue marl cause directe alle essistintei bordeTelorti in regi' unea cea bb.1t6sa dulce-sArata a DacieY, adeca tocmaY acollo unde, dupa cumti arretaramt, nu essistati locuinte lacustre: Frigulti ; 2 Lipsa de lemne. Frigulti si lipsa de lemne, ambele atatti de vigurosO schitate la totti passulti de muza lui Oviditi :

Vat insefindd sossesce possomortta ern& RingindA grozava'l bug, ¢i chin tncepe gleba A eknunti cu 'ncetulti sub marmora de gerti! §i crivetuld pornesce si neua tmple nordu10, §i cade, eade, cade :nici sdrele, nisi plaia N'o mat topescil acuma, eget frigulA o 'mpetresce; §i One sii dispark unit strait, s'asterne §'adessea 'n aste culburT de ghihturT tndessate Privesel intr'o grAmada zkpe41 din doue term! Seti : Aice blAnda viii a strugurulut duke Nu se 'mpletesce verde In giurult tout ulmg, Niel arborulii nu'si plea mlitditele 'nekreate De fruete, pArguite sub luminosulii certi; PelinulA singuril numal informii Imbraccit sessulti, §i nu rodesce cAmpulii decittit amitrliciunt! Sett : Pustik, tristk, nude, niet arbure, nicl frunlit ; FugT, fugi d'acestit terrA,...! Frigulti si lipsa de lemne, ambele sunt forte adeverate, provenindti immediatti din natura zone si confirmandO minunata persistinta a actiunii climaterice assupra poporelorti; derti essista nu maY putint o a treia causa a locuintelorti suterrane, totti atAtti de energica, desi indirecta. 0 specifics Ragusanulti Raicevich, cello mai finti observatorti dintre cats ati scristi vre-o data despre Romania. Ello slice : eSatele din sessil sunt maY tote forte meschine, offerindti aspectult desolatiunii si allo mi- eseriet Casele, sett maY bine vizuinele, Bunt construite sub pamentt si se chiama bordeie. De g departe nu zaresd decato fumulti ce esse de prin cosurY, erti de aprope veclY numal stre- « sinele, putint1 radicate d'assupra solulul si formate din nesce 'Arne accoperite de terrena, peste care cresce orbs. Locuitorie se feresell totd-d'a-una de drumurile celle marl §i '§l eaurd alte «o rips, elite o vajdunell wide sit ma fie in callea treatorilort1 si sd se aseuncla: astd-feliil de Oil fi de rap aste Cu unti secolti inainte de Raicevich, aceia-si observatiune o facea iesuitulti francesti Fi- lippo Avril, carele visitase atuncl curtea domnului moldovenescti Constantino Cantemirti.

I) RAICEVICH,op. tit., 228:)1 Sfuggono sempre le strade de tail fantastick a bordetelortt romane : cu unitcatti pe maestro, a cereano un qualche fosso, o terreno basso, per sub pAmentilcicu unil altulu d'assupra, s'apot acesta gdan- nonessere veduti dai passagieri, e soggetti a' rapine, e ves- toute l'etendue des principautes, toutes de la meme grans sasioni.) Nu tntellegemii de unde va fi luatA WILKINSON, deur et bAties de la memo maniere' !! Nu mat putintine- op. Olt., 142, altA-mintrea scriitorA forte seriosii, dean-Wren, essaett sunt mama, 204,siFRCEHNER, 37.

STUDIULU III, 133. 237 a In partea orientall aterreT dice elltt adecg la hotarult tatarescb, terraniT si toff a- .ceT ce nu locuesct pe'n fortarete sunt sili t a'§t slipa vizunie pe sub pdmenta, ascunclendu-se de s'naintea &rid cruAlorzl clamant at cre,ctinntit.sa In dillele luT Ovidit crestinismult nu se tncuibase incI pe termiT Dung.riT, darts acellea-sT conditiunT fisice tmpuneati de pe atuncY aceTa-§T necessitate a trogloditIsmulut. Frigulti, dupe. Strabone ; lipsa de lemne, dupe, Vitruviti; temerea uneT urgie invasionare, dupgAvril siRaicevich;cate-trelle dupg, noY, cad nemicti nu p6te fi mar vitiosti ca o esplicatiune unilateralg. a fenomenelorti istorice; ecce genesea bordeiulut in campia danubiand cea descoperitg la vigelia si la navalla,siecce de ce tottt-o-data acestg. sumbra inmor- mentare de viti a omuluT este rarg., esceptionalg, sporadicg in tots, regiunea n6strg. munt6sa, pe care, din dossulti stancelortisiallt codrilort, nicY furtuna cea deslantatg., nicT inamiculti cello arg. mils n'o isbescti drepttl in fata.b

§ 48. ORIGINEA CUViNTULUI BORDEIU. La prima vedere s'arti pute crede cg. vorba bordeig art fi la noT unti gotismtt. Anglo-sassoniT numTatl casa bord, de unde tmprumutase limba francesg. dicerea medians ecivalinte borde, din care conservg. asta-dT diminutivulti in sitntti de lupanart.i Diez sustine cg, borderulg art fi unti germanismts.2 E maT de mirare cg o face si Diefenbach, deli avea la mans totti ce trebue pentru a se convinge ca acestg. etimologig, este o allucinatiune filologica. `Bord s'a contrast din goticulti baurd, ca Si Mt din kWh, kos din kaus etc.' Goticesce baurd, in tote celle-l'alte dialecte teut6nesiscandinave bord §i bort, anglesesce board, insemna tabla, bancg, malt, zidtl, totti-d'a-una ce-va inaltattl d'assupra pamentuluT, dupg cumti observg. insusT Diefenbach: uRand, lifer,als Erhobenes, die .Cirundledeutung bildet.D4 Tordetuld romanti e cu totulti diversti. Ellti implicg. o locuinta subterrang, o escavatiune, fiindti de aceTa-sT famillig cu: I. Borta, caverna ;5 2. ,3urtuc a, foramen in glacie ;6 3. Bur tu §z1, peritonaeum ;1 4. Turghizl, cochlea. Radecina este bor sett bur.

a) AVRIL, Voyage pour ddconvrlr nu nouveau chemin la unit capetti si alta ]a altulA ; pe furcele acestea se pune Ala Chine, Paris, 1692, in-4, p. 333-46, o intregi rela- o grindl in lungulii bordeulul. Grinda trebue sA fie gresit. liune despre Moldova, pe care nol amt' reprodus'o testual- Pe grindi, care este de o giumlitate stingenii affartt de pl- mente in A 'Thin' Istorice, I,2, p. 13:a Dans la partie mentii, se punt' martaci cu untilcapetii pre grind&si cu orientale, qui confine A la Tartarie, ott les Paisans et tons altultipre pAmentii dela marginea bordeulul. Preste mar- coax qui ne demeurent pas dans quelque ville de defense, tad se pune o less& de nuTele, presto dtnsa pai4 si presto sont contraints de se faire des loges sous terre pour eviter aceste pamentil ca de o palm& si mai bine in grossime. In- la fureur de ces ennemis du nom Chrdtien.' trarea in bordee se face pre unit gArlicitiaceoperith ca si b) Despre bordeiele in Oltenia, aces ce (lice d. IONU 10- bordeulul, prin care se pogerA si se esse din bordeitt. Una bor- NESCU, A gricultura din Mehedintii, 151: aLa cAmpiA, undo deiti costA 147 lei. a lipsesee pAdurea si unde a fostil tote -d'a-una fricii de nAvA- 1) DU CANGE, Gloss: med. lat.,1, 728. MERLIN, Re- lirea sf striedeiuneaTurciloril,si mai ea semi de fricA de pertoire de jurisprudence, 6-e ed., Paris, 1827, in-4, t. a se areta °multi avutu, casele sunt Monte in pAmentti si 2, p. 242: aBorde, on nomme ainsi dans quelques provin- de pamentii, sunt cela -ce numimil bordee invAlite cu pAmAntu. ces une petite forme, moins considerable quo la metairie.. In plasa Blahnita si CAmpulit sunt bordee facute in pAmAntil 2) Grammatik der romanischen Sprachen, Bonn, 1836, cu pAretT de cArAmida, sunt bordee mai buns, mai igie- in-8, t. 1, p. 54. nice si mai commode death insesi casele. In genera borde- 3) BOPP, Gramm., I, § 78. ele ail duoe incAperi : o eamerA numitit odae, si unit antrett 4) Wort. d. goth. Spr,. 1, 285. numititeuhnia. Bordeultt are 2 stingenT lungime. Grdpa a- h) Lex. End., 63. cesta so face intr'oqide Writ optil ennui. Pentru aceope- 6) Ibid., 75, rimentultt bordeiulul se pune in pamentil duoe farce, una 7) lb.

238 1STORIA TERRITORIALA Cautanda derti acesta radecinA, fie orT-§i-care differinta suffissulul sett augmentuluY, §i cautand'o totti-o-data anume in insotire cu ideia fundamentals de ce-va sfredelitti, noT gassimti numaT in limba albanesa intrega genealogic a cuventuluT: 1.3urorg, isvoresca de sub pamenta ; 2. Burme, borta pusceT; 3. Turkd, grierti, litteralmente insectulti care §ede in gaura; 4. Burim, isvorti, apa ce isbucnesce affara ; 5. `Burghi, burghitl, instrumental de sfredelitti; 6. Burk, bordeiti. Radicala acestuT gruppa romano-albanesti se afflA totti in intellesti de a d e s p i c a nu numaT apr6pe in tote limbele indo-europee, derti pent Si la Semirf. Delitzsch citeza pe arabulti ba'araa sfredeli,bi'rputt, bu'r-agropa; ebraiculti ba' ar a sfredeli, beer pup blr gr6pa; arabulti bara' a a taia, bari'a despartitti; chaldai- culti berg' a sfredeli; aramaicolti barar a taia ; etiopiculti barbir putt Si altele, tote re- veninda la o tulpinA bar, aschneiden, graben a 8,care se regdssesce §i'n sanscritulti bhar a spinteca, bhuriglforfeca, prototipula romano-albanesuluT burghig; zendiculti bar sett berg a sfredeli; celticulti beta a sfredeli, l6ireal burghiti ; greculti pcipto, latinulti forare, vechiula germanti poran sett porin, modernulti germanti bohren, anglo- sassonulti borian, persianulti bu- ridan, curdiculti berum etc.' NumaT la Romany Si la AlbanesT acesta radicals atatt de respanditI a data tnse nascere notiuniT concrete de II bordeiti.. Cunnoscenda natura tracics a inrudiriT tntre limbele albanesa Si romans, noT vedemtl ca bordaulg, ca9ibOrta, ca Si burghiulg, ca Si burtuca sea burtuplit, nT-ati remasti dreptti dela DacT, fiinda cu totulti neatternate de sassonulli lord. Poporti eminamente munteno, DaciT nu traiatl in bordete, derti ascundeati in elle averea lora in timpa de resboiti, intocmaT dupa cuma ni spune d. Hahn §i despre albanesulti Burk: a unterirdisches Vorrathshaus, welches auf der Erdoberilache nicht sichtbar ist and die Habe wahrend eines Krieges birgt. n to Unu bordeiti dacicti de acesta natura figureza forte clarti pe bass-relievurile ColumneY Traiane." SA se observe ca Macedo-romanii, de§i locuescti aprOpe de AlbanesT, totu0 n'atl de locti vorba bordeilZ, incatti originea'T curatti dacica pe termulti nordicti alio DunariT este totti ce p6te fi maT irrecusabilti.

§44. GRINARELE 21 AIORMINTELE SUTERRANE IN DACIA. Intru caul lOcuintele suterrane, cella putint la Dunarea de gYosti, sunt legate destullti de stens-a cu regiunea bAltilora cellorti mixte, totti pe atata, ba §i may multa p6te, bordeiele implica pene la unit punta constructiunea unortl granare de assemenea sub pamenta. Locuindti ellti-insu§Y intio vizuina, termurenulti campiel danubiane putea 6re sa aTbe pofta de a cladi ce-va maT comfortabilti pentru granele selle? In fie-care ordine de idee sea de lucrurT intelleginta umana posseda cate o singura norma,copprinclenda intr'insa totti ce se assemena sett se inrudesce. 0 casa, fie pentru sine'0, fie pentru buccatele selle, este in fondtl tottl o casa; §i acollo 8) DELITZSCH, St ndien fiber indogermanich-semItIsche indogermanisehen Spraeheu, Detmold, 1869, t. 2, part. 1, Wurzelyerwandtschaft, Leipzig, 1873, in-8, p. 60-61. p. 462. etc. PICTET,1(, 96, 131, 135.CURHUS, 279.FICX,WOr- terbuch der indogermanischen Grand-sprach°, G-ttin- 10) HAHN, Lox., 16. gen , 1868, in-8 , p. 126..POTT, Warzelworterbuch der 11) FRCEHNER, Op. Cli.3 nr 20, p. 96,

STUDIULU III, 1 44. 239 unde una din aceste doue specie alle genuluT se scobesce In terrena, sä ne asceptama a gassi scobindu-se tottl in terrena qi pe cea-l'alta. Varrone, contimpurena Si chTart arnica alla luT Ovidia, dice: strniT faca granare sub pamenta, ca unti fen de caverne, ceTa-ce se chTama sirT, dupa acumt sunt acellea din Cappadocia Si din Tracia etc.,' Pliniti cello betrana, carele traia numaT unti secolti in urma luT Oviditi, ni spune la ran- duiti sett: .,Este forte utilti de a pastra buccatele in grope numite s i r T, ca in Cappadocia §i in Zra- cia.*9 Quintth-Curtitt, scriitorti sincronicti luT Plinio dupa opiniunea cea maY accreditata, ni arata maT tofu aceia despre provincia asiatica Bactriana, a OAT tmpoporare era invecinatd cu Tra- ciT din Asia: a Buccatele se ascundti atatti de bine in grope, pe carT barbariT le numesctisirs,incata nu a se pota gassi decato numaY desgropandu-se. D 3 Spatiulti de unti secola intre Varrone Si Pliniti sea Quinta-Curtin imbrati§anda tocmaT e- poca luT Oviditi, aci este locula de a desbatte Si cestiunea siri/org, deli poetula, fOrte sobru generalmente in detaTurT agricole, nu avusese occasiunea de a-T men/iona in Zristele set in Xonticele selle, precuma nu-T pomenesce nicT Strabone. D. de Rougemont, campionulti cella maT passionatt allat originiloria semitice in Europa, dupa ce intellesese ca TrogloditiT dobrogiani vora fi 16cuita in nesce caverne naturale din causa uneT clime ccildur6se, adeca toto ce pote fi maT pe dosa in comparatiune cu testula luT Strabone §1 cu testula si maT elocinte alit realitatii, nu ne maT miramti cdSiinventiunea si- ritord o accorda terrelord ecuatoriale, numaT Si numaT pentru satisfactiunea de a o attribui Fenicianilortt.4 In faptti ins; orT-unde ara fi, in Tracia sea in Anglia, la Tunisti ca9i'n Bactriana, gr6- pele pentru grane aa o ratiune identica cu a bordeielora, §i anume: deca nu frigula, apoT lipsa de lemne; de nu lipsa de lemne, atuncT temerea de a-qT vede avutia rapita d'o data printr'o neWeptata invasiune; una din aceste trey cause, seta doue din elle, orT cate-trelle impreuna, catra carT se maT adauga pe icT collea alte consideratiunT secundare de una caractera Iocala. Umiditatea soluluT p6te strica buccatele celle ingropate, dupl. cumti observase degYa a- gronomulti romana Columella;s este inse nu maT putina adevrata ca bietulti plugarti prefera orT-qi-cumti a le aye nu tocmaT bune, decatti a le perde cu desever§ire. Bordeiele celle umede nu sunt conforme nicT elle cu preceptele igieneY,6 ci totu§T nenorocitulti locuitora din Dobrogla sett din Romania inferi6ra avea cuvintele selle de a se ascunde cu tOta famillia pe sub pamenta, chTara cu risculti de a cap6ta frigurT, scrofule, tubercule sea rachitismti, mai bine decatti a degera Tema sea a cade vera in robia celluT anteia nava- 'kora. Istoriculti nu trebuT nicT o data sa uTte, ca multe Si forte multe fenomene in annalele uma-

1) De re rust., I, 57 :Quidam,granaria habent sub ter- 1866, in-8, p. 247, 265, 258 Ces Britons ,chez qui nous ris, speluneas,quas vocant Olte0VT,ut in Cappadocia, ac conduisons les Allophyles, avaient certaines coutumes egyp- Thracia. D tiennes et semitiques, qui corroborent notre hypothese. Its 2) Hist. Nat., XVIII, 73: aUtilissime tamen servantur inconservaient leurs bids dans des silos. Le grenier souter- serobibus, quos siros vocant, ut in Cappadocia et in Thraeia.x rain, qui suppose un sol tressec et par consequent uncli- 2) Hist. Alexandri, VII, 4: a Tritiei nihil aut admodummat chaud, ne peut etre en Angleterre qu'une importation exiguum reperiebatur. Siros vocabant Barbari : quos ita so- etrangere, venue du sud etc.» lerter abscondunt, ut, nisi qui defoderunt, invenire non pos- sint. In its conditae fruges erant.n Despre Germania cf. 8) De re rnstica, I, 6. TACIT., De mor. Germ., 16, unde inse lipsesce orl-ce indi- 6) DR. FELIX , Salubritatea sateloril , in Tractatil de eaOune topograficii. hygieng pnblici , Bucuresel, 1870,in-8, t. 1, p. 388.- 4) Page du bronze ou les SBmites en Occident, Paris, BECQUEREL, Op. OM, 334. LEVY BIC.

240 1STORIA TERRITORIALA nitatir se esplica sett se gTustifica prin ne-vora de a allege pe cellti maT mica din douerelle. Pe lernliY DunariT de gTosa, nu FenicianiT ati introdusti granarele si casele suterrane; nu le-at introdusti inse nu maT putinti nicT ArianiT sea TuraniT, ci le-a dictatti natura fisica a regiuniT. Nu nor vomti contesta puternica actiune primordiala a Semitilorti in Europa, si chTarti tocmaT in CarpatT; o vomit semnala din contra nu o data in cursulti scrieriT pe fata ;tote poporele tracice, cu Daco-getiT in frunte, primisera in sinula lord din cea maT departata anticitate unti copiosti ammestecti de elementti semiticti;sä ne ferimti totusT de a incarca luntrea peste mesura in locti de a o face sa plutesca fara pericolti cu ceTa-ce pOte sä conti- na cu sicuranta. E maT norocosti d. de Rougemont canda stabilesce unti felTu de solidaritate intre sirT qi intre sistema inmormentarilorti suterrane in forma de puturT, dupa. cuma suntbuns -bra., celle descoperite in Algeria." NeminT inse n'a observatti ca'n limba maghiara se conserva unit monumentti relativtl la acea epoca pre-istorica. a ingemenariT gropelorti alimentare si funerare. Unguresce citesce fir, insemneza pane asta4 o gropa in genere, si mar in specia unti mormenta. Sir, adeca. tocmaT asa cuma cliceaa TraciT dupa unanima marturia a fOntanelora antice : capoc, cretp6c, sirus.8 Romanesce fir6dci, o formatiune invederata din ,sirs,' vrea sa clica o cada: lacusculus, Stan- der, cuveau ;1° erti firimpig, o clicere si maT remarcabila, denOta, dupa definitiunea Lessiconu- : ucanalis aquarius, ductus aquae, caenum profundum, cuniculus subterraneus ex quo effoditur aurum n ; ImaT pe scurta, o seria de notiunT tote forte apropiate de idea unuT gra- narti suterrantl. trim pI.I descompunendu-se in doue radicale, din cart cea dela coda, pia, insemneza apa, dela samscritulu piva-mi, a be, greculti Tavw, slavicula piti etc., remane firim in intellesti de gropa.. ET bine, in limba armena, curata ca la Romany, §irim vrea sclica gropa, inse totti-o- data si mormentti, ca si maghTarulti sir. trim armena este cu atatt maT pretiosa pentru intellegerea firimulut romanti, cu cata se scie ca : 1. ArmeniT sunt de origine primitive tracica. ca si Daco-getiT, incata ambele ramure trebuTati sa fi avutti de'nteiti o limba forte assemenata." 2. In Armenia essistati din vechimea cea may departata nu numaT bordeie ca si la noT, nu numal grope alimentare, derti pane sianimaliT se tineati acollo pe sub pamenta." Aceste doue consideratiuni reverse o noun viva lumina as5upra vorbeT §irim, a cariTa solidaritate la Romany si la ArmenT remane maT pe susti de orT-ce indouela.

7) ROUGEMONT, op. cit., 82. 10) Lexicon Valachicum, 64F 11) Ibid., 644 si 206. 8) NI pare rail cif, nu avemil In mfintiscrierea lul SELIG 12) HEROD., VIE, 73: 'Avtivtocdixarci ITOQ srPetiyecdoe- CASSEL, Magyarische Alterthuemer, Berlin, 1848, in-8, aciyaio, lovreg (Uevyoiv anotxos. Cf. STEPHAN. BYZ., V. pe care o cunnesceme numal din eitatiunile lul VIVIEN DE 'Aegevia. sr. MARTIN, Etudes de geographie ancienne, Paris, 1852, 13) XENOPH, Anab., IV, 6, 26. DIODOR. SICUL., XIV, 28, t. 2, p. 71. Amil fi curiosT de a sci, dee& en a surprinse dupit traducerea lui Hofer, t. 2, p. 389: aEn traversant les importanta 10 sir maghlard§ioriginea'l tracieli. montagnes de l'Armenie... l'armee entibre aurait pert, si elle 9) Rominesce finalulii odd, in celle-l'alte limbe romanice n'etlt pas bientet rencontre des villages remplis de vivres. oda §i ata, este cite o data o simply lungire foneticii, alte Dans ces villages, le betail etait garde dans des souterrains dlitT o Intitrire a ideal copprinse in portiunea cea radical& aoil on le faisait descendre; les hommes entraient dans les euventuluT, dupit cumin vedl in DIEZ, Grammatik der ro-maisons par des echelles...B 0 imagine a bordeiulul manischen Sprachen, Bonn, 1838, in-8, t. 2, p. 292, unde meat vetp in WEISS, Hostilmkande, Handbuchder Ge- adduce ca essemple :span. nuvada, portug. brivada, ital.schichte der Traoht, des Banes etc., Stuttgart, 1860, in-8, lombata, lunata etc. t. 1. p. 467.

S'I'UDIULU III, § 46 241 Decd vomit maT adauga samscritula sirs, maT bine cirli, intocmaTca salt = can", cad armenulti § reclama acs pe 9, insemnanda c6fa set unti vast in forma de tuba," ceTa-ce este identicti cu romanula §ir6dci, o sa avemtl o galleria etimologica destulla de bogata pentru a pute urmdri originea sirulut tracical pe care Daco-getiT avendu-Iti sub diverse forme dialectice de fira, firim, fir, de acollo at trecuta la Romani fir6dd Sifirimplit, era prin Ro- mani la Ungurl fir.

§ 45. REGIUNEA SIRULUI IN ROMANIA. Ca sä precisamti acuma dupa putinta z6na de predilectiune a gropelorti alimentare in Romania, ni place a recurge Si de asta data la d. Iona Ionescu. D-sea dice : 4 Pentru ca sa se pastreze granele in g r 6p el se fact grOpele in pdmenta in forma uneT a caraffe.Gilttulti caraffeT, prin care se torna granele in gr6p5., este de unti statti de orna .de nalta, §i gross( cats p6te O. intre unti omit. Corpulti caraffel, in care se lint granele, ae grossa, Si cu cata va fi maT mare, cu atata grOpa va copprinde maT multe grane. Fundula a grope trebue safie angustu. Dupa ce se face gropd, se arde qi se ussucd. Gr6pele se a Cacti in fata case, ca sd fie maT aperate de S6recT. In gr6pa graula este sustrasti dela acti- dunea aeruluT, a cOldureT Si a umeclelleT, qi prin urmare dela causele earl prov6ca fermenta- atiunea qi stricacTunea luT. In grope nicT gargaritele nu se fact. Inse pentru ca A. se con- . serve in grope, trebue ca granele sd fie forte bine uscate, cad de vorti duce cu sine in agrOpa umiditate, se desvelesce fermentatiunea Si se apprindt, se strica, dobandinda unt amirost qi unti gusto forte neplacuta. Granele se punts in grope pone la gura lora. Gura .se astupa cu unit capactii peste capacti se pune pamentO in totes gattula grOpeT. MaT a'nainte cultivatoriT romanT pdstraa granele lora in grope, ,ci clitarii le pcistreza fi pine inioa a de astii-clt in uncle locum, ca in gruderalg 3 al omit a.x.' Astti-felTu der6 granarele suterrane, ca Si bordeTele, d4 nu sunt necunnoscute restuluT RomanieT, totu§T se pitta considera maT cu preferinta ca o trassurd propria a regiuniT mlascinelora n6stre cellorti mixte, copprinclendu adeca Dobrogla qi t6ta laturea nordica a Du- 'Aril dela Marea-negra cam penes pe la Ialomite. Nu ne induoima ca archeologia nu va intarclia a descoperi tota pe acolloi pupal mormentare, carT fusesera apr6pe pretutindenT tntr'o epoca pre-istorica stile maT-maT nedespdr- tite §i probabilmente imitatiunT alle g-r6pelorti alimentare. Dupla acceptiune a cuventuluT maghlara sir, unti pretiosti resta retacitU pent 'nclillele nOstre din vocabularulti tracica, implica acestd coincidinta qi in Dacia, dupa cum( a constatat'o forte bine d. de Rougemont in celle-l'alte pips li. silos, Si dupa cumti in Caucasti o indica ero§T dupla acceptiune a cuventuluT armenti firim...

§ 46. LIVRISAVA TERRITORIULUT. a Poporulaclisese nu sal uncle Humboldtporta livreua territoriula a t Candid se 'ntempla ca maT multe nationalitatT locuesca in aceTa-§l regiune, le unesce pe tote communitatea livrellet.

14) PICTET, op.Olt., II, 280, crede ell, forma primordiala, vedI POTT, Wurzel- WOrterbuch ,t. 1, part. 2, nr. 239; t. 2, a siruititi a fostil o clifii, sod unit vasti cu grit.' ingropatd part. 1, nr. 526 etc. to pitmentfi. D. Ind Ionescu, citatti in paragrafuld ce urine- 1) LeetIuni de agrlomlthri, 142-3. zit, constata In adeviirit c§, pen6 astlidl gropele alimentare in 2) 0 caracteristic5, ffirte nemerit4 a nature) fisice din Tab- Rominia «se fact' In forma uneI earaffe.n mita, yell in Dr. KAP.AKAZA, Tonoygacpla Tic Blaxicgs, Bucur., 1830, in-8, p. 376-6. 15) Despre possibilitatea In limba samscritl a unel forme 1) Kosmos :«Die VOlker tragen die Livree der von ihnen cu g 1611g4 o form& cu s anume In gruppulfi initialit sr gr, bewohnten Gregenden. II

242 ISTORIA TERRITORIA LA La prima vedere crecIT a face cu o singura vita de 6menY, si numal o cunnoscinta maY indelungata si maY de apr6pe permitte a distinge in vasta famillia nesce diverginte organice. Ovidia mentioneza o multime de nemurT la gurele DunariT; dera nicairT noT nu gassim0 in7ristele si 'n yonticele vr'o demarcatiune tntre acelle diverse elemente. Intr'una passagit ella striga cu desperare ca insusT Omerti area fi devenita Getti in Do- brogia : Si quis in hac ipsum terra posuisset Homerum, Esset, crede mihi, factus et ille Getes !2 Dera a fi Getti nu este pentru Ovidia o idea precisd. SarmatiT, IazigiT, CoraliTI GetiT, sunt confundatT maT pretutindenT. Intr'una loch ellti Slice c. traesce to Scitia

Ergo erat in fatis Scythiam quoque visere nostris...3: si immediata dupa aceTa se plange de a fi intre Sarmatt §i Gett:

Quid mihi none animum dira region() jacenti Inter Sauromatas esse Getasque putas ? 4 Intr'una si aceTa-sT elegia elite numesce loculti essiliulul sea de 'nteiti Sarnia(id : Sic ego Sarmaticas longe projectus in orac...;

apoTSeicid:

Sod dedimus poenas, Seythicique in finibus Istri ; in sfersitaeia : poenae modo parte levata, Barbariem, rigidos effngiamque Getas !,

Intro epistola Corallit capta epitetula deaccoperitY cu pelf »: Litora pellitis nimium subjecta Corallis...6;

inteo aka invecinata aceia-sT calificatiune se da .geti/orzi: Mc mihi Cimmerio bis tertia ducitur aestas Litore, pellitos inter agenda °etas... 7 Aci vedetT peSaciaa:

Ipse vides, onerata; ferox ut ducat Jazyx Per medias Istri plaustra bubulcus aquas...

maT incollo aceTa-sT imagine se attribue Sarmatula: Perque novos pontes subter labentibus undis Ducunt Sarmatici barbara plaustra, boves 9; aTurf -getubei :

Et discam Getici quae norint verba juvenci ...11

2) Pont., IV, 2. 3) Trist., III, 2. 7) Pont., IV, 10. 4) Ibid., III, 3. 8) lbid., IV, 7. 6) lb., V, 1.Cf. Pont., I, 2, vers. 108-114 9) Trist., III, 10. 5) Pont., IV, 8. 10) Pont., I, 8.

STUDIULU 111,146 243 Sarmatit qi .getit sunt d'o potriva callaretT : Sarmatimemajor Geticaeque fequentia gentis Per mediasin equis itque reditque vies 11 Desi cunnOsce sabia" §i cutitula", totusT arma de preferinta, arma a§a dicenda natio- nail a -Cittu/ur, este arcula :

Hic arcu fisos terruit ense Getas...14 Totti arcula ni se spune a fi arma favorites a Sarmatulut : Moris an oblitus patrii, contendere discern Sarmaticos areas, et trahar arte loci? -.16 De assemenea a Sazigaut: Pugnabunt jaculis dam Thraces, Jazyges areu..16 Nu mat putinti a Scitului : Nil agitur tote Ponti rogione sinistri, Quod mea sedulitas mittere posset, erat; Clause tamen misi Scythica tibi tele pharetra...'7 Ametita de acesta estrema assemenare esteriora intre tote nemurile dela gurele Dunarii, Ovidit identifica adessea pent si limbele getica, scitica §i sarmatica." Mitt nu precepea ceTa-ce Humboldt botez5. atata de bine: livr6ua territoriulur. Si totu§T unti poeta latinti contimpureno luT Oviditi descrisese acesta livrea, decd nu totti atata de laconica, incaT nu maT putina clara decata marele naturalistti germana. Fie-care regiune are o alt5, lege, o alta figures, o aka cu.l6re, transmittendu-le acellora ce o lOcuescti, dicea Marco Manilia:

Idoirco in varies leges variasque figures Dispositum genus est hominum, proprioque colore Formantur gentes, sociataque jure per artus Materiamque parem privato foedere signant. Flava per ingentes (Birgit Germania partus. Gallia vicino minus est infects, rubore...19

Pe Gel qi pe Sarmatl, maT cm soma, IT amalgamez6. nu numal Ovidia. Ptolemea de assemenea numesce SarmatT pe GetiT dela Nistru : Tupartrat Zapp.civa. 20 asti .aomanivorbindti despre triumfula luT Asinio Gallic pe la annula 15 inainte de Cristo: .L. Asinius Gallus de Sauromateis, subintellega si pe GetT, peste cart trebuTaa sä treca. RomaniT pentru ca sa fi pututh aglunge pent la Sarmati." Vier* dila dice: aSarmatx patentibus campis inequitant et hos per eumdem Lentu- lum prohibere Danubio satis fuit D", nu p6te s5 nu fi avuta in vedere §i pe GatT, pe anti c6.- rora territoria, in Moldova de gTosa §i 'n Bug-Taco., se petrecea actiunea. Arrianit, geografti de multa autoritate §i tocmaT din timpula luT TraTanal nicairT nu men- tionez5. pe Gerfi pe SarmatT allaturT uniT cu a11iT, dera in Tactica sea ella copprinde ta-

11) Trist., V, '7. 12) Pont., I, 2; II, 1. 19) MANIL., AdrOBOMIC011, III, vers. 708-740. 13) Trist., V, '7. 20) Geogr.. III, 10.Cf. STRABO, VII, 3, § 2:..of daapaxot 14) Pont., IV, 9. Zvi Otstxai Zaeacitas xalyavvz7v civaaipixrastagra rd 1e9vl 16) lb., I, 6. to0Qscli xal to Baavartsci, µdAdov air toil ixrds'Icrceov 16) Ibid., vers. 107. a:AAci Kai 'ear ivrog. 17) lb., III, 8. 21) Cf. SAFARJX., Slow. Star., 279. 18) TrIst., V, 7; Pont., 1V, 13; Trist., III, 14; etc. 22) FLOR., IV, 12.Cf. STRABO, VII, 3, § 14.

244 is.romA ThRRITORIALA citamente ambele natiunisub numele de Ictupop.chtzt, era to Cynegetica sub acella de rem. " Acesta perpetua identificare a differitelort popOre din campia RomanieT, pe d'o parte este cea mai elocinte proba, despre puternica actiune a natureT fisice pentru a li da tuturorti o singurd fisionomia, ern pe de alta ne autorisa a rectifica aci in trecetti o errOre capitala, commisa de catra. unti §irti de commentatorT aT ColumneT TraTane.

§47.

CILLIREIII GEjI PE COLUMNA TRAIANA

Pe bass-relievurile monumentulul luT TraTanti nu figureza nicl decumtl §i nu pott figura callaretii sarmatT venitY in aglutorulti Dacilort DI, dupe, cumtl s'a creclutt pene acuma, ci ccilldreg g eti pe cart tY chiama sub stegurile luT Decebalti nu numaT vecinetatea, dert mai allesti communitatea originiT tracice, communitatea limbel, communitatea interesselort.2 Doveda 1. In cursulti resbelluluT daco- romanti SarmatiT, Si anume cea maY forte ramura a lord, Iazigir, se aflat nu in allianta, ci in du§manid cu Decebalt4; 2. Pe inscriptiunile §i monetele celle autentice alle luT Traiant, elite se numesce 'qermani- nicus §iJacicus,nicairT tnse Sarmaticus5, dupa cumt n'arti fiuTtatti a se tntitula decd, Sar- map art fi fostti alliatT cu DaciT, appartinendtt ambele aceste popOre la cite o gite cu totulti differita; 3. Strabone ni arreta.caDaciT §i GetiT formati o confederatiune militara, avend0 o armata commund, une-orT maY mare, alte dati mai mice; 4. Nu numaT armele Getilort §i modulti lorti de a callari se assemenati cu alle Sarmati- lort, dert se assemena pene Si zaua cea de pelle in forma de §olch de pesce, dupd cumtl ni spune forte limuritt Martialt, carele muri la annultl 103, adeca tocmai in intervallult espe- ditiunii dacice a luT Traiant ; vorbindti despre pofta luT Domitiant de a purta ellt-insu§T acesta. specia de armaturd, lorica sarmatica, ellt dice :

Invia Sarmaticis Domini lorica sagittis, Et Mania Getico tergore fida magis.. Astt-feliu nu maY remane nicT unti dubiti ca amenduoe ramure tracice d'a-stanga Dunarii, atatt bellicoyit GetT precumti §i foga DacT, sunt represintati pe bass-relievurile ColumneT Traiane. Lipsa unela din elle, arbitrariamente inlOcuita printeunti continginte de Sarmati, a fostti unti fenomenti enigmatictl, pe care, profitandti de occasiune, noT ne-amt simtitt datorT a 'ltilimpedi.

23) ARFUAN., De venat., cap. 23. Tact., passim, uncle nu- eques e Sarmatis Jazygibus...t Id., Hist., III, 5:( principes mele Getiloru se gassesce numaT o data, chiarit la finea cArtil, Sarmatum Jazygum...o p. 96 ed. Blancard. APPIANU, unit alto seriitorii forte pon- 4) DIO CASS., LXVIII, II. Cf. PLIN., H. N., IV, 12, despre derosti totu din epoca luT Traianu, confundlt pe GetT eu Ba- ostilitatea Intre DadqiIazigl. Ca monografia despre IazigT, starniT, Macedon., IX, 1, si XVI, 2. DIO CASS., LI, 23, face deli slabil, velT FIENNIG, De rebus Jazygum, Regiomonti, din Bastarnl SeitT. 1812, in-8. 1) CIACONI, Historla utriusque bells Dacici, in CIPARU, 1)Inseriptiunile In FR6HNER, Op. City 151-62,Numismele Archivii pentru iliologii, Blasiu, 1867, in-4, p. 136: ((Ter-in FABRETTI, De Columna Trajami syntagma, Rome, 1683. tius hie fuit cum poste congressus, in quo multi pedites Daci, in-f., p. 269- 314.Apol ORELLI, KOHEN etc. equites Sarmatte ceciderunt.... FRIINER, op. cit., passim, 6) STRAB., VII, 3, § 13 ad finem. vede la totu passulil in Columna Traiata pe Partl! 7) MARTIAL., Epigram., VII, 2. NIEBUHR, 111. hist. Seim, 2) STRABO, VII, 3, § 10 ¢i13. I, 394, nu0-arilfi datil ostenella de a chuta esclusivamente 3) Ibid., VII, 4, § 17: ol 'Icg'vyeg Zmetzcitas... PUN., H. printre Sarmatipe ageharnischten Reuter() din ColumnaTra- N., IV, 12: iJazyges Sarmatte...p TACIT., Annal., XII, 29: ianA,deca '9I adduces a-minte disticula luT Martial&

STUDIULU III, 1 O. 245 § 48. LEGE A INFLUINIET TERRITORI ALE POSTUME. NimenT n'a observatt Inca o lege istorica :actiunea territorial:a assupra uner natiue chtara dupa ce (last& de -mult1 degia ilkz parcissise. Este unti felTu de influinla care pOte sä urmaresca unti poporu clecinit de secolT§i la distance immense. P osteritatea until locuitorti din HimmalaTa dintr'o epoca pre-istorica se suppune pe nesci- ute acesteT inder'etnice actiuni lOcuindti asta-cli unde-va in Elvetia. Vorbindti de Nomenclatura MuntenieT, noT aretaramti in Studiulti II, in ce modti legio- nariT luT Traianti, venitY uniT din AlpT, altiT din PireneT,T-at cautatti in Dacia maY de preferinta o positiune territorial, analoga cu a patrieT lorti primitive; §'apoi emigrandti maY tarcliU de aci in Tracia, iqT allegeati er6§T in BalcanY, mi§catT de aceTa§T tending instinctive, nesce cuTburT assemenate cu alle Carpatilortt. Cu alte cuvinte, pane §i in fundulti MacedonieT eT nu incetat, dupe unti lungs §irti de vecurT, a resimti o influinta climaterica italiana set's spaniola. Inainte de colonisarea romana la Dunare, acella-§T spectacolti ni 'lt presinta GetiT §i Dacii. Sub Oviditi, alit caruia cellti maT legitimti interprete este Strabone, Romania actuala se dividea in doue portiunT forte distinse: la cataractele DunariT, adeca in Oltenia, locuTati DaciT; in gTosulti fluviuluT pale la Ponta, adeca in §essult MuntenieT, MoldoveYsianti BugTacu- luT, petreceati GetiT ; ambele nationalitag avendti aceTa-§T s ivorbindu aceTa-§T ierti uniT fiinduptdiarS§i cer-ralti ampent.1 LOca0 de predilectiune allu Getilora era nasiposa pustietate dintre Pruth §i Nistru : To5v retoiv aprwthx21 unde chYarti asta-cIT rare-orT gassesce cine-va unti Orin, o magura sea unti arbure.3 Adaposto favoritti allti Dacilorti, din contra, erati isvOrele apeloru curgetore, naltimea muntilorti, dessiplti codrilort, cununele pururea rourate alle crescetuluT carpatint.' GetiT lesne s'arti fi pututu apropia de plaTu Si DaciT de campia, derti nu voTati s'o face, dupe cumti nu voTa sg. remand in deliciele RomeT acellti barbaro, despre care ()ice Oviditi Quid melius Roma? Scythico quid litore pejus? Hue tamen ex illa barbarus urbe fugit? 5 Doue natiuni surorT, de unde ore li venTa Dacilorti acesta passiune de padure si Getilortl dorulti pustiuluT? CeTa-ce 'T Strabone pentru Ovidin, toth aceTa este in casulti de fala Tucidide pentru con- timpurenula seta Erodotti : unti pretiost contestU. Pe la anniT 500-400 inainte de Cristti, pe canclq nu erati Inca GetT §i DacT pe termulti nordicti allii Dunariy, Fssult MuntenieT, MoldoveT §i alld BugTaculuT illtioccupati ScitiT, plaTulti Terrel- Romanesci appartinea Agatirsilorti, era Teme§iana Pe GetT, ca §i Erodotti, Tucidide IT cunnosce numal in Dobrogia, der-ti vorbesce toth-o- data §i despre DacT, pe carlcello -Yaltanu-Y mentioneza ; §'apoT vorbesce in deplina cunnoscinta de causal cad era Tracts elltti insu-§T6 Si locula chlarti in Tracia, unde posseda nesce bogate mine de aura.

1) S fRABO, VII, 3, § 13. 4) (jf. PLIN., W. N., IV, 25. Cf. FLoa.,W,12:Daci monti- 2) lb., VII, 3, § 14. Busint:drank-v-0kSTATIUS, Theb., I, vers. 20: E eonjurato 3) LAXMANN, Von der Holdall and Bessarabien, de 'nteiti dejectos vortice Dacos. Id., Silv., III, 3, vers. 169: «Qum- svedesee in Tidningar ntgifne of et Siilskap I Abo, 1773, qua scum DPCiS donat dementia montem.Detc. nr. 19, apo'l tradusa in SOU:OZER., Briefwechsel, 611tingen, 5) Pont., I, 3. 1780, in-8, t. 4, p. 226: uWenn man Akkierman ausnimmt, so 6) sum., ad vocem. MARCELL., Vita Thucyd., lice di, nu- ist in ganz Bessarabien fast kein Baum zu linden. Die armen mele patronimich allu cut Tucidide, duph, eunat e consemnatu Hasen mfissen sich unter dem Papaver Rheas, der Phlomis chIarfiin epitafulh istoriculd, era '004.1es, nu '0,16eoc. ties venti, odor einem von der /tins Sehljitpus and Talpa vul- Unu rege allu Get-Horn din secolulu II inainte de Cristil se nu sari aufgeworfenen Erdhtigel verstecken. Iola de assemenea Oroles, vecir JUSTIN., XXXI, 3.

246 ISTORIA TERRITORIALA ET bine, Tucidide, 6 aurepcopsbc. istoricula prin escellinta, pe care anticitatea illa facea ca §i pe Erodotti uparinte allii istorieTD, Tucidide dice: .0drisianula Sitalce puse in miqcare de 'nteiti de Tracicel a§edatT la sudti de muntiT .Hema §i Rodopti, clef totT if erati suppusT pone la littoralulti PontuluT §i pone la Elles- uponta ; apoT pe Geri §i pe altil catT se ails la nordtl de Hemti d'a-drepta IstruluT in apro- g piare de Ponta. GetiY qi cel-l'altY de acollo sunt vecintSc4ilorti,avendii acellea-fi arme §i obi- ccturt, toarca§t calcirt (31hopoi Ts To% Ixacetc mei bi.1.6axsuoi, Tains; inicorog6m). Sitalce a may chiarnatt o multime de muntent liberi din Zracia, armati cu pumnare §i numitt avt, cart locuesca mat cu a sima in Rodopa (Tay bee'vrov Opcpulv ircUobc Tay airrovOimov, xca ilaxcapopOptuv, of ,Mot xcaorrnat, ToBensrp of 104 - u WW1 01XOUYSEc).*1 ApoT adauge : aim pedestrime,cotmat vitezt eras purteitorit de pumnare cetlibert,venig din Rodopd. *8 MaY incollo : gIn aceYa-§T very venira la Atena trey -sute pedestri Tracy din ndmula dacica armatt cu pum- unare (rtiSv eplocikiv 'ca'no p.artpotp6pu'v Teti l'coto6 yivouc).* 9 In acestti moda, dupa irrecusabila marturia a luT Tucidide, cu multa tnainte de a se aqeda in Romania DaciT erati plaia§t §i Getil ccimpent;qi deca. T-amt's urmari §i may susti in istoria primordialelorti migratiunT alle gintiT tracice, ne-amti convinge, pote, ca plaiasT ad fostti DaciT §icampeni Getil chiarti tnainte de a fi trecuth din Asia in Europa :dery acests interres- santa problems ne va preoccupa to Astoria etnograficii a 7rtuntenieZ. In cursulti unuY laboriosti semi-millennia, fie la suda, fie la nordtl de Dunare, GetiT Si DaciT conservati absolutamente acellea-§Y doue felTurY de trait': sub ori-ce latitudine sea longitu- dine geografica, eTisTcautaa, fie-care a-parte, cate o norma territorials stereotipa. .(;etiT sunt toff arca§t ceillart, dice Tucidide. Dery ore nu totti a§a if descrie Si Ovidia ?

CURIA pe cal selbateel vrac,mmil vinu Indict), Vestindtt a lorti sossire sligetile ce Wait, §i remanondti dreptil urma, pamentulti despulatu! OrT-catt de mare art fi aventula civilisatiuniT umane, asta-dT ca qi'n epoca lul Tucidide, campia este specialulti terremti alla cavallerieY Si alit armelorti departe-arunciitOre, ca sä ni fie permisti a ne esprime asta-felTu: sagetta., glonta, ghTulea, total una. Inse o data incarnandu-se printr'o secolara. §edere peessa acests tactics ostaqesca cu differitele 'T urmarY directe §i indirecte assupra moravurilora, cuma Ore voirt ca o assemenea natiune O. nu doresca aceTa-§T dispositiune a solulul in tote trecerile selle successive din terra in terra, ferindu-se cu din-adinspla de musitY, unde callulti Si arculti sunt d'o potriva la strimt6re? Pe DacT, de aks parte, pe canda locuTaa Inca in Rodopa, Tucidide ni-T depinge pedestri §i purtatori de vciptpat, adeca de nesce micY sable resucite, avenda o forma cam de secera §i pe earl nol nu le scima traduce may bine decatt prin pumnare, cad RomaniT le diceati sic4.10 Toth pedestri §i tota p.aximpoopot se represinta glOtele dacice Si pe bass-relievurile Colum- neY Traiane, deli scena se parece in Carpal-I qi cu cincY secoll may incoce. Negre§ita ca vorti fi fosta qi callaretT pintre Dad, dupa cumti vorti fi fosttl §i pedestri pin-.

7) THUCYD., II, 96.--ROESLER, Rom. Stud., 27, citezit passe multumesce purii0simplu cu dogmatica frasa data ca. sagIululuI DIO cAssms,'El, despre primitil a 16cuire a Da- assiomit: «Daker werden erst viol spater genannt. cilortt In Rodopu, fii cunnOsce forte bine marturia lul s RABO, VII, 3 § 12, despre identitatea intro tiaxol404,6; el bine,ne- 8)11,98. sce clilauze atat6 do positive nu-ltt conduct' totq la Tucidide. 9) VII, 27. 0mat obstinatu este UKKERT, 111, 2, p. 698, nota 9, _uncle 10) VALER. MAXIM., III, 2, § 12

STUD1ULU In,S48. 247 tre GetT; vorti fi avutti arce si DaciY, dupa cumtl vorti fi avutti pumnare si GetiT; intre zg,ne estreme fiindti maY multe punturT intermediare, unti felTu de traTu intermediara este si ella o neaperata consecinta pentru marginasii a doue natiutT limitrofe; partile maT descoperite alle OltenieT, Dolgiula sea Romanatula buns 6r1, au fostU celebre alta data prin caiT lora, dupe, cumU vomti vede in Studiulti IV, si totti acollo petreceat ceT maY bunT arcasT romanT din evula media, celebratT in legendele germane din acea epoca; dera cu tote acestea e nu maY putinti adeverata, ca pe Columna Traiana nu caiT si nu arcele, ci maT allesti pedestrimea si pumnarele formal trassura caracteristica a ostasuluT dacicti; o trassura ce 'In distinge anume de arcasil callarT GetT, venitT de pe la gurele DunariT in aglutorulti luT Decebala si carY, precuma scimti din Ovidia, nu differTati intru nemicti de arcasiT callarT SarmatT. Pedestrimea si armele d'apr6pe-lovit6re, fie pumnarti, fie macTuca sea alta ce-va, ati fosta si vorti fi totti-d'a-una proprie regiunilorti muntose, unde omula in lupta cu semenula sea, ca si 'n grossolanulti duella pepta la peptu cu ursulti, are maT multa nevoid de una bung cutita decata de unti armasarti set o carabina. Ecce de ce si Dacil, o data dedati a se catarape piscurY, putina li pessa de a trai la sudti sea la norda de Dunare, dera numal nu cuma-va pe campia, ci totti pintre plet6se culmT alpine. Darwin, alle caruT observatiunT, luate una cate una, sunt generalmente atata de fine si atata de gluste, faro ca totusT din summa loru sä resulte sintesea ce-T place sä sY-o inchipu- esca; Darwin citeza, intre celle-l'alte, doue essemple f6rte originale., si anume : 1-o. Americanif numiti Tayaguas se nasca cu nesce gambe de toto subtief si nesce brave de totti grosse, fiindti-ca parintii si mosiT lora petrecenda Ali si n6pte in luntri, essercitasera merest manele prin canna, dera nu faceati maT nicT unti us4 de pici6re; 2-0. EschimosiT se nasca cu o aptitudine estraordinara pentru pescaria, numaY si nu- maT fiincla-ca totT ascendintiT lort n'ati avutti aprope nicT o alta treba fisica si intellectualti decata de a prinde viteT de mare." Imaginati-ve ca unti evenimenta silesce pe Payaguas si pe EschimosT a emigra. Una Payagua, cu gambele luT celle neputincTOse, fi-va 6re in stare de a se asecla in muntT, uncle, assemenea cdpriOrelort, trebuT sä sara din stanc. in stanca. ? Una Eschimosti, croitt din matrice a fi pescaro, va cauta pretutindenY unti terma unde sa nu-T lipsesca viteiT de mare. Nu este numal atata. Una medico francesti a desvoltata in treT studie consecutive forte remarcabile resulta- tult proprielora selle observatiunT in Messica assupra effectelorti fisiologice alle aeruluT ra- reficatti", de unde conchide despre estrema difficultate a indiviqilora din sessa de a se

11) DARWIN, op. cit., 1, 125: a Rengger (Safi gethiere von Pa- 121 JouanANET, Les altitudes de PAmeriquo tropleale raguay, p. 4) attribue la minceur des jambes et in grosseur comparees an niveau des mers, Paris,1861,in-8; Lair ra- des bras des Indiens Payaguas au fait que leurs generationsreili6 dans ses rapports avec Phomme malade,Paris,1802, successives ont passe in presque totalite de leur vie dans des in-8; Note stir Panemie dams ses rapports avec 1 altitude, embarcations, presque sans se servir de leurs membres infe- in Seances de l'Acad. de medecine, 1863, 10 martin; ate- rieurs. D'apres Cranz (History of Greenland, 1, 230), qui a vecu trelle citate de BECQUEREL, 108, carele adaogfi, :a Lorsque des longtemps chez les Esquimaux, les indigenes admettent que individus habitant dans des lieux tres-slaves au dessus du ni- le talent et in dexterite # in Oche du phoque, art dans lequel veau de la mer, it survient dans leur constitution , dans leur ils excellent, est hereditaireity a la reellement quelque chose temperament, dans leurs habitudes, des modifications physio- de vrai, car le fils d'un pocheur de phoques celebre se distin- logiques qui s'harmonisent avec le milieu rarefie au sein duquel guera meme lorsqu'il aura perdu son Ore pendant son enfance; ils vivent. Ces modifications de constitution sont specialement dans ce cas, c'est autant l'aptitude mentale que in conforma- lesasuivantes : l'appetit devient vif, ardent, facile; les digesti- tion du corps, qui paraissent etre hereditaires. On assure qu'a ons rapider. La respiration et In circulation s'executent avec leur naissance les mains des ouvriers sont en Angleterre plus une frequence plus grande, qui finit par dovenir habituelle et fortes que celles des classes aisees. Chez les enfants, deja long- tout A. fait normale. La respiration devient en meme temps temps avant la naissance, Pepiderme de la plante des pieds ample, puissa,nte. L'aseension a lieu d ..sorma,is sans dyspnee, est plus Opals que sur touts autre partie du corps, fait qui, a, la voix se fait entendre il. de grander distances et sans fati- n'en pas douter, est dil aux effets hereditaires d'une pression gue. L'exercice musculaire est bien supporto. Les montagnards exercee pendant une longue eerie de generations ... sont agiles, viis at ardents..DCf. FOTSSAC, 1, 312.

248 ISTORIA TERRITORIALA acclimata trite() regiune munt6sa, pentru care, ca sa respire si sa amble, omula tru-buT sA aTbe units peptti maT large sit nesce membri de moliune maT musculosi decata ceTa-ce 'T era necessara in aerulti maT condensates§i pe solulu mai oblu anti campieT. Cate-va hurmalle sit putina apg. dice unti aka igienista agiungt pentru a satura ape Arabulti din Sahara, pe canda Eschimosula se ind6pa cu provisiuni enorme de grassime de balena. Acesta difierintd de nutrimenta este unti effecta albs climeT; inse ea tra- age dupe sine nesce obiceTurl earl modified starea materials sit activitatea vitals a orga- a nelort. De aci se nasca resultate organice ce se transmitta prin ereditate. Modificati- aunile capetate de catra stramosi devinu nesce trassure congenitale in constitutiunea stra- nepotilora. Din tats in fiTu, Arabulti este subtire, viuoia, musculosa, macru; Eschimosula e e indessata, grassti,gretf....." Deca o natiune intregg, constrinsa de forta, area fi silitg, a se muta vrenda-nevrenda din sessa in munte, maToritatea s'ara stinge cu timpulti, conservandu-se numaT individil eel esceptionalT, adeca ceT maT pepto.sisit maT venosi, earl arts produce erOsT cu incetula o posteritate totti atatn de vigur6s1 casit parinciT lord, constituindu-onoun natiune eminamente muntena, inse maToritatea cea menita a peri nu s'arti mangaia printr'o assemenea perspective de renascere: ea prefer, a 'VT cauta chiarti in emigratiune aerultisit solulti campenti anti patrieT primitive. 0 natiune muntend, de altg, parte, crescendo in atmosfera cea sanet6sa, robusta, forte o- zonizatg, a inaltimiT, se topesce in sesst, unde unti singurti pranda copiosti ca la munte p6te so uccido pe unti individu sanguinica, supravietuinda dintre toll numaT constitutiunile celle maX debile, aT cgrora mostenitorT formezo acollo unti nod nema curates campenti, ceTa-ce inse nu va surride in veciT vecilora maToritatil celleT osandite la mOrte: ea va ocoli sessulti, stramutandu-se din muntT totti in muntT, chTara deca arts trebui sa.-T caute pre-departe Acesta este influinta territorials postumd, o lege istorico dintre celle maT importante, dintre celle maT fecunde in consecinte, cad ea ni permitte adessti a rectifica unele azardOse con- clusiunT alle eruditilorti moderns assupra migratiunilora diverselorti pop6re. 0 ginte muntend se mutg, tota-d'a-una din dela in dela: o ginte campena din sessa in sessti ; esceptiunile sunt pre-putine, decd. sunt...

§ 49.

DUPLICITATEA NUMELUT DUNARIT. Sub Ovidia, ca si sub Erodota, °hula despartia territoriula nostru in doue marl sec- tiunT7forte binedeterminateprin differintaconditiunilort1climatericesitprin diversitatea elementelortietnice ; so observama inse tota-o-data. cg.'n ambele acelle epoce braulti carpatinu dela Turnu-rosu pene pe la Vrancea tindea, prin analogic, fisica, sä appartina anume poporuluT asedata in Oltenia. Sub Erodotti, Oltula separa pe AgatirsT de ScitT. Sub Ovidia, pe Dad de GetT. Originea Scitilora sit Agatirsiloru era identicg.17 derti nu identice erati si obicelele DaciT sit GetiT, avenda aceTa-§T limbo sit esitT dintr'o singura tulpina tracica, se deosebTati uniT de alciT prin moravurT apr6pe in tote ramurele activitg.tiT nationale respective: in tactica militara, in portu, in architecture, in resbella sit 'n pace. E sit maT multa decAta atata: Oltulu taia in doue bucatT forte distinse nu numaT pamentulti, nu numaT poporatiunea, derti pene sit cursula Dung.riT.

13) LivY,II,296. 2) Th., IV, 104. 3) Pont., 1, 8. Oviditie11i1-4nsuOintrebuintez ii. nu mud 1) HEROD., IV, 10. Ister, ei gi Danubius, bung, Brit Pont., IV, 10, etc.

STLIDIULU ill, § 50. 249 Ovidia §i Strabone sunt ceY anteT classicY cart constatasera, unulu intre LatinY Si cella-- Yalta intre EllinT, duplicitatea nominala a DanubiuluT. Poetulti Slice: ',Este o vechia urbe, tare prin zida §i prin positiune, aprope de termula i7strulur cella cu douc numt:

.... ripae vieina binominis Istri. Geografula se esprima *i maT clarti : icra rcieroi7 trosauoi id Aix 'axed xal free); tag Inirceic itiery Aim Tuiv xaraeaxtury ilavotitox (variantii: davol;fitov) Rea- atiy6ervov, a Acilscrta dici rap zfaxiir Tierra., id xcisca itizet -ea; HOrrov tci trued sous risa; xcaci," air 'la:11ml; Adeca: aEra susula fluviuluT,anume dela sorginte pent la cataracte, cart acestea se aflg mat allesd ,lowg Daci, se numesce Danubia, pe calla gtosulg pent la X ontg,lungindU territoriulg qe t i elorit, se chiama 9stru.* Prin cataracte Strabone nu inpellege a§a clisele gherdapurt dintre Severingi Or§ova, ci intrega cotitura oltena a DunariT, cad : T. Ella spune ca fluviula se numia Istru numaY in dreptula pAmentuluT getica : top& rob riTac, urea sit clica esclusivamente dela Ponta pane pe la Oita, de 60.-ce nicT o data GetiY nu se intinsesera maT departe; 2. Ella limuresce ca. DaciT nu locuiati long. Istru, ci longa Danubia :vAtcru Sid Tav Acocciv; 3. Katcycimat' le luT Strabone correspunda din pinta in punts cu y.dXisoe lila, adeca tndoui- tura DunariT pent la care, dupe, Erodota, se intindea dominatiunea scitica,i dela care maT incollo se tncepea pamentula agatirsica. GOT, ca qi PredecessoriT lora ScitiT, locuiati cella multa pane la termula reslritentiallt1 OltuluT. DaciT, ca Si AgatirsiT maT de 'nainte, stapanTati littoralulti danubianti numaY pe laturea appusena a OltuluT. 60/pu/77 I7unariT in Erodota, intocmaT ca in Strabone ca.taractele, copprinde totti spatiulti intre Cerna Si Islazti,deli in stricta realitate, essaminanda mappa cu acea precisiune pe care n'o putema pretinde dela parintiT studiuluT geografica, gherdapurile, cai indouitura fluviuluT, se affla cu multa maT spre occidinte de Oltti. Conformitatea intre Strabone Si Erodotti este aci unit argumenta peremtoria, chTara deca n'ama ay. y degla celle-l'alte doue de maT susa,cart sunt cu atata mai decisive cu cats se basal pe contestti. In acestti mods geticula Jstra curgea dela Ponta pens la gurele OltuluT; dela gurele OltuluT maT incollo dacicult 5-knulig. Oltula, dup5. cuma ama spus'o, despica pane qi Dunarea in doue z6ne separate! Nu aicT vomit cerceta interessanta etimologia a duplex numirT Jstru §i Danubiri, pe care o reservamti pentru o alts occasiune. Toth ce vomits desbatte acuma, este antica binomitate a catora-va alte riurY alle n6stre ; o binomitate, a aril esplicatiune nu e fdra, interessa pentru istoria originilorti territoriale alle nationalitatil romane.

§ 50. 131NOMITATEA OLTULUL In analisa Muntenia sub Erodotts, noT arretarama ca °hula purta numele de ataris, a deca de uhotartin; in porciunea'T campena, continginte spre resarita cu territoriula sciticti.

3) Gbogr., VII, 3, § 1$. 32

250 ISTORIA TERR1TOR1ALA In dillele luT Ovidia giosula OltuluT conserva Inca acestti nume de Maris, dupa cumti vecluramti totti acollo din Strabone; in acella-§T timpti inse appare .7/tutus intr'o lunga elegia la mOrtea luT Drustt,pe care unit o attribue chTarti luT Oviditi1 altil amiculuT sea Pedone Albinovanti, ceTa-ce se Pare a fi maT probabilti. Ecce passagiultt, dupa cumti se citesce ellti desfiguratti in tote editiunile:

Rhenus, et Alpinae valles, et sanguine nigro Decolor infects testis Itargus aqua; Danubiusque rapax, et Dacius orbe remoto Apulus, huic hosti perbreve Pontus iter... Nisard traduce: *Et le Rhin et les vallees des Alpes, et 1'Itargus aux eaux rougies par le sang noir et le Apace qlpulien relegue aux extremites du monde et vers lequelle chemin le plus court est is ,Font *auxin u 2. ApoT adaugg, tntr'o nota: ,Apulus etait une ville de la Dacie, aujourd'hui la Transilvanie. e NoT preferimti a citi testult : et Dacius orbe remoto Ababa, huic hosti perbrove Pontus iter..; traducenda : DRinulti,§i vane alpine, Si Itargulti purtanda marturia negrulti sange in undele selle Dpangarite1Si furiosa Dunare, Si la marginea pam'entului daciculit `OWE, inamicula cats care ontulg e cea mai scura calls.. Temeiurile nOstre sunt: 1.Facilitatea paleografica, cu care e7//utus s'a pututti citi eApulus de catra copi§ti sett de card editorT ; 2. Forma cg/utus, mai corrects decata .7//uta, ne intimpina pe Tabla Peutingeriand i intr'o pretiOsa inscriptiune din chiarti timpula lul Traianti, pe care o voma reproduce maT la valle; pe canda ora§ulti Apulti nu figural nicairi in scripte sett monumante ca r,gpulus, ci numal ca alpulum Si qlpula; 3. Dacius este evidamente unti adiectiva: daciculg, era nicT decumti unti substantiva7 dupa cumti ills tradusese Nisard, cartii Y-a placuta totti-o-data, vice-versa, committenda o a doua erthre nu maY putina inesplicabila, a preface substantivultiegpulus in adiectivti: *le Dace Apulienx in loco de sl'Apulus dacique. _ Applicarea unul epiteta de nationalitate catra unit orap este maT-mai faro essemplu in litteratura latina,, ca §i 'n cea moderns., cacT o urbe appartine in regula uneT singure natiuni, incattl n'are nevoid de a maT fi definitg. prin assemeni calificative; 1)3 canda cursulti unui fluvitt, din contra, celle maT de multe orT fiind.a stapanita in lungula sea de catra unti ,sirs de pop6re diverse, se gTustifica necessitatea uneT limurirT. MaT pe scurta, dacius e?lpulus ara fi unti anormalti pleonasms, de vreme ce Apulula era numaT dacicti;dacius till-taus este o espressiune forte normala fiinda ca putea safi fosttl Si geticus eglutus, maT allesti in poesia, intocmaT dupa cuma Lucana §i chiarti Ovidis intrebuinteza merea Septhicus Mister ;3 4. Ora§ula Apula aflandu-se to Transilvania, nu intellegema in ce felia s'artt fi pututu pune in legatura cu Pontula: ,huic hosti perbreve Pontus kerb, ceTa -ce cadreza inse de minune cu Oltulti, unita cu Marea-negra prin Dunare §i pe unde totti atuncT se tncepuse ho- stilitas intre Dad §i RomanT;

1) °vide,Paris, 1867, in-8, p. 841. 8) LOUR., II, 50,418.OVID., Test., V, 1; Pont., 1, 8; 2)Ibid.,844. III 6.

STUD1ULU 111, § 60. 251 5. Nu e de cre4uta cl renumele oraplur Apulti arti fi agYunsti pen6 la Tibru, de brace Romanir nu cunnosceati inca pe territoriulti dacica nicY o alta localitate intermediary, §'a- por nu era nicY mdcarti capitala Dacier; 6. Picerea .orbe remotco, correspunde anume cu susulti OltuluT, cAlutus propriti, pe canda partea'T de gYosti se numTa atarisus ; deli alta-mintre Ovidia, dupa cuma veclurama degia, socotra ca margine a lumiT totti ce se affla immediate sea mediatti la nordii de Dunare; 7. In celle patru versurr, pe carY le citarama din elegia la mertea luT Drusa, figural numar numirT de fluvie : Rini, Jtarga, Wanubiit. ()hula appare aci perfectamente la loculti sett : 5)anubius et °Tutus. 0 urbe, fie Apulti, fie ort-i-care, nu incape. Ecce de ce sin-4111a criticticere imperiosti de a se admitte cAlutus pentru aNu/us; o cere cu atatti mar multd cg.: 8. ChYarti allaturr se observa trebuinta uner alte correctiuni analage: to loch de c7targus a se citi 2surgis, Ssurgus, cad cellti anteia nume nu ne intimpind la nicY unulti dintre scriitorir antic; pe canda despre cella alla douilea noT gassima in adevera in Flora : uDrusus prae- asidia atque custodias ubique disposuit, per Mosam Rumen, per Albim, per `Visurgint04; 9. Degia reposatulti Bg.rnuta bgnura ca numele oraplur1pulum sea cApula are totti aerulti de a fi fosta impusa localitatiT de catra Romany in urma cuceririT Dade'. In adevera, numar in Italia noY gassima t4pulia, Teanum c;s1pu/um, etc.' ; To. Mar departe nor ne vomtl incredinta cg, in 4illele lur Ovidia, Strabone §i Albinovana, cu unti secolti inainte de Traiana, Dacir nu petrunseserg. Inca in Transilvania. Din celle clece argumente de mar susti, numar cind arti fi de agrunsti pentru a stabili o certitudine istorica. Aqa dery passagiula Intregti suns :

Rhenus, et Alpinae valles, et sanguine nigro Decolor infecta testis Isurgus aqua; Danubiusque rapax, et Dacius orbe remoto Alutus, huic hosti perbreve Pontus iter... Patru riurT: doue germane, Rinti Si Visurga ; doue dacice, Dunare §i Oita ; doue primare, Dunare §i Rena; doue secundare, Olta §i Visurga. Putina ni imports, decd autorti alla elegie a fosta Albinovanti sea Ovidia". In ambele casurY ea s'a scristi pe la annulti 10 dupg. Crista, adecg indata dupa mortea lur Drusa, cera-ce ne inavutesce cu unt/data cronologicti precise. Numele OltuluT a fosta tnse cunnoscutti Romanilora cu duor secoll §i may 'nainte de Ovi- diti,cera-ce se p6te constata er6§T prin critics, ars alle cIrira lumine arts fi remasti scalcia- te, gratis ignoranter vechilora copitXinegliginter nouilorti editorT, sute Si mir de numT proprie din litteratura greca Si latina. CeTa-ce ScaligeriT, Casaubonir, LipsiT, BurmanniY, WesselingiT, Heynir, Reiskir etc. etc. etc. ati facutt de-multti pentru purificarea testurilorti classice in privinta Europe occidentale, aternenda callea criticismuluT ulteriorti ally Dindorfilorti, Meinekilora §iMullerilort2 trebuY macara sa se incepa o data §i pe terremula istorieY romane. Unti fragmentti din Cneitl Naevius, poetti romanti dintre cer mar vechT, tocmar de pe la annula 25o inainte de Cristtl, abia cu vr'o dour secolT posteriorti lur Erodota, dice:

4) Flor., IV, 12. Variantele acestut nume in classid veep 6) FORBIGER, III, 745 etc. In FORBIGER, III, 329. 7) ALBINOVANI fragmenta, ed. Gorallus,Amstelodami, 5) Dreptia pnblied allyRomaniloril,Ia0, 1867, in-8, 1715, in-8. De morte Drnsi, ed.Beck, Iipsiae,ipsiae, 1784, pag. 69, in-8.

252 1STORIA TERRITORIALA "VOS qui aceolitis Histrum fluvium atque A7gidum.8 Adeca : a Vol ce lOcuitT lOngafluviula Istru §i l'Onga Algid a.... qt/gidag din acestil passagiti este o enigma. NicairT, §1 cu atatti maT putina in partile DunariT de gloss, in laturea Ostrului despre care vorbesce Naevius, n'a essistatti vre-o data unti riti cu acestil nume. Vrenda-nevrenda, in locti de 0llgidum cats O. se puns .?//utum. Una munte clisti qllgidus cu unit or4ellti omonimtl era in vecinetatea Romer, offerindti copistuluT lul Naevius unit sunetti familiara, care l'a tmpinstl a metamorfosa Z/utum in Ol- gidum, flail sa-T fi venittl in minte ca : i. 0 assemenea localitate nu se affla nicairi affara din Italia; 2. NicT chiarti in Italia 8Algidus" nu este o apa; 3. Testultl vorbesce anume despre unit ri It de lônga Dunar e. A preface eillutus in Zlgidus era cu atatti maT u§ora, cu del adiectivula Algidus insemnanda latinesce frigurosit, se parea a fi termenulti cello maT propriti a desemna unit ria din regiunea DunariT, pe care Oviditi o numesce merest : frigidus Jster". Rectificandti derO versulti: Vos qui aceolitis Histrum fluvium atque Alututn..., not dobendimo cea maY vechia mentiune despre partea de susti a Oltulul: .711utus, cacT gTosula acestuT fluvial maT apropiatti de lumea classical fusese cunnoscutti din vechimea cea maT departata pent in epoca romans sub numele de ataris. Celle spuse se resuma in urmatorula tabellti de binomitate: OL TULU

ALIITIIS MARIS (dela isvorii pad la eampia) (dela eAmpii Oa la Dunhre) In Naevius (259 ante Chr.) In Erodota (450 ante Chr.) In Albinovanii (10 post Chr.) In Strabane (10 a. Chr.) Mentiunile maT prospete alle atu/u; tote din primiT secolY aT crestinismului, sunt: i. In inscriptiunea traianica, pe care o vomit reproduce maT la valle §i care demonstra. §i ea, intre celle-l'alte, cumt-ca legiunile romane la intrarea lord in Dada gassirs degia aci numele de eillutus; 11, 2. In Ptolemeti sub forma de 'Allot:net; 2 3. Toth a§a. in Dione Cassia " ; 4. tiButus pe Tabla Peutingeriana 13.

§ 51. OLTULd ,.RIO DE AMU? IN LINDA AGATIRSICX. Ante-romantii chianti ante-tracicU, de ors -ce pe la annuls 25o tnainte de Crista, candy citimtl degia pe tiVatus in poetula romanti Nevin, in muntiT TerreT- RomanescTlocuia Inca. nemula scitica alla Agatirsilora, Dacil luT Berebista petrunclenda act abiasub Cesara, st ne intrebamtt acuma: ce insemneza cuventula .010 ?

8) Ap. CICER., Ont., XLV, 152, Cf.UICKERT, III, 1, II)Geogr., III, 8. p. 148. 9) FORMER, III, 492, 1713. 12) Epit. Xiphil. 10) OVID., Ibis, vers. 138: Dum tepidus Gangue, frigidus 13) KATANCSICH, OrhIs antiques ex Tabula Pentingeti, Ister Brit. (1. rout., III, 2. Budae, s. a., in-4, t. 1, p. 380.

STUDIULU III, 5 61. 253 *Cella Ante Yu cunnoscutti din tote metallele dice unti chimistti a fosta aurulti. Cularea si lucirea sea nu potti a nu attrage attentiunea selbatecilorti, si chYarti a unorti animal; precumu sunt cTorele, corbiY si alte passerT furatOre; alla douilea, aprOpetota- d'a-una ella se gasesce in stare nativa, adeca cu cul6rea sea, cu lucirea, cu celle-l'alte DproprietatT alle selle fisice. D1 Prin urmare popOrele, immigrate in Europa din anticitatea cea maY immemoriala, cunnoscusera aurulti Inca din epoca petreceril lord anteriOre in Asia. Numele auruluT in diverse limbe europee se ressimte de acesta communa origine a primer cunnoscinte, proveninda generalmente din radicala ariana ghar, a straluci. Ecce ce dice Pictet : DSamscritula hirana, hiranpa, harana, aurti. Zendiculti zara, zairi, aura ; zaranpa, aurita ; Dzaremaya, de aurti. Persianulti zar, zarr, aurti; zarin, de aurti. Curdiculti si buchariculti zer, aura ; afganiculti zar ; osseticula gharin, pastratti in compositiunea siz-gharin. Cu forma zen- ,dica, care substitua luT h pe z, se legs, cu schimbarea luT r in 1 si adausulti unuT suffissa, slaviculti z/ato, aurti, russesce zoloto, polonesce z/oto, boemesce si serbesce z/ato, in dialec- Dtula lettictianti limber litvane ze/ts. Suffissulti t, ca si 1 in loch de r, se gasesce de asse- pmenea in limbele germanice, la cart Inse gutturala primitive devine g sea k:goticulti ngulth, aurti; anglo- sassonulti gold, scandinavulti gull, vechiulti teutonicti kolt etc., de unde Dfinlandesulti kulti, estoniculti kuld, laponiculti golle §i altele. In fine greculti xpkoc, pOte din Dxsp6ao; Sett xepko;, differa numaT prin terminatiune. Tote aceste cuvinte ne conducts la rad:- cala har, zar, zal, jal, gar, gal etc. in intellesa de a straluci; si 'n adevera noY o Alma sub Dforma'T cea maT vechia in samscritultl ghrt, ghar, a straluci, de unde ghrita stralucitora, Dgharma lumina solara etc.,' Adducenda pe germaniculu gold = galta §i pe slavo- letticultizlato=zalta,Pictet a uY- tatd o a treTa forma, totti cu / si cu t, dera distingendu-se prin perderea totala a consOneT initiale. Acesta omissiune e cu atata maT surprindetOre, cu cata tocmaT limba Latina ni offers unti vestigiti necontestabila anti uneY forme alta cu acceptiune de aurti. Curtius, filologulti cello maT circonspectti, carele mar nicT o data nu admitte decatti numaY casurile perfectamente sicure, a observatti degia ca din aceTa-sT tulping cu germaniculti gold? cu slavicula z/ato si cu ceT-l'altYterminT omogenT, derive, latinulti /iitum, in intellesa de culOre de aura.3 u Rubescere luto" in Nemesiana,` alutea arclescunt sulphuraD in Ovidia,s uaurora liitea* in Vir- gilia,6 indica to adevera forte darn acesttl caracterti aurosti alla latinuluT Tatum, carele a- tam prin semnificatiune, precumtl si prin lungimea luT u, din-era cu deseversire de Tatum, luta si orY-ce necuratenia, uamica luto suss alla luT Oratia". Eiltum a perduta nu numaT pe consonanta initiald, dera pend si pe vocala a, pe care deli Hugo Weber crede cg, a conservat'o unit aka cuventa latinii, anume aluta, citanda din Pliniti: uauraria metalla quae aluta vocantD,s totusT passagiulti in cestiune lipsindti to celle maY bune editiunT alle naturalistuluT romana, noT uniT nu cuteq.ama a '1 da vre-o importanta. Negresita cg. latinulti Tatum provine dintr'o forma maT vechia, alutum, nascuta la rondula setts, prin perderea luT h ca in anser din hanser, olus din bolus, via din vehia etc., dintr'o forma si maY vechia halutum, cad rdra o assemenea gradatiune nT-arts fi impossibilti a ne urca la radicala ghar; initiala a se vede inse a fi disparuta din limba tntr'untl perioda forte depar-

1) HOEFER, HIstolre de la chinfie, Paris, 1866, in-8, t. 1, 4) MMES., Cyneg. v. 319. p. 43. Cf. MIHAILESCU, Mineralogia, Buceur., 1870, in-8, 5) ovm., Metam., XV, v. 351. t. 2, p. 177. Cf. LOCKE, L'Entendement human, trad. 6)viRG , Aen., VII, v. 26. Coste, Amsterdam, 1729, in-4, p. 373. 7) HORAT., Epist., I, 2, v. 26. 2) PICTET, Origines, I, 154-5. 8) WEBER ,Etymologische Untersuchungen ,Halle , 5) CURTIUS, Griech. Ltymol., 191, 193. 1861, in-8, p. 77, note.

254 ISTORIA TERRITORIALA tatti, ast- feliti ca 'n monuments litterare ne intimpind numaY tutum cu adiectivulti settluteus si cu deminutivulti acestuia luteolus. Necompletti la Latin; ceiltum se regasesce bine conservatti affara din lumea indo-europea maT in tote dialectele turanice, in carT pastreza acceptiunea concreta de aurti :alton la UT- gurT, BaskirT, Nogal, ChivesT si TurcT; alton la TurcomanT; elan la MesceracT, KirghizT si felTurite alte triburT siberiane; ittan la CTuvasT; altt la Ieniseisk; altan la TungusY 9. Fiinda evidinte ca TuraniT ati tmprumutatti pe allti lord alt dela ArianT, carT singurY pos- sea. radicala ghar, avemd a constata dela cine anume dintre diversele ramure indo-europee ati pututti eT sa contracteze acestti imprumutd. Dana la FinnesT peste ku/t-aura, nu e greti a conchide, prin persistinta gutturaleT initiale si prin vecinetatea ambelorti gintf, cuma-ca densiT fats luatti din vechTulti teutonicti kolt- aurti. Toth asa TuraniT n'ati pututti primi pe alt decata dintr'o limbs ariana limitrofa, in care numele aurulul perduse gutturala initials. Prin urmare nici dela InciT sett Zencl.T, nicT dela GrecT, SlavY, GermanT sea Celtf, la carT totT acesta gutturala initials parte s'a pastrata intacta si parte s'asibillatti. .7/atm italicti este pre-isolata si pre-departe de hotarele viteT turanice.- Unica solutiune admissibila remane stinsa limbs ariana a Scitilora, carT in regiunile Ura- luluT si alle MariT-Caspice se cTocnTati mereti din cea maT inalta vechime cu felTurite triburT turanice, asta-felia ca numaT densiT eraa in stare ss transmitta acestora pe alt. AgatirsiT, stapanT primordialT aT OltenieT, ati fostti o simpla crengs din gintea scitica. Ecce traditiunea locals, cullesa de catra Erodotti care, dupa obiceiula anticitatiT, imbro- bodesce faptulti istoricti tntr'o ingeniosa tessetura mitica : «Agatirsa, Gelonti si Scitti ati fosttitreT fratT, nascutT din unirea luT Ercule eu o fiinta agTumetate- femeia si gIumetate-serpe. Tatalti lorti ii lassase unti arch si unti brat, pe carT «cine dintr'insiT va puts sa le intrebuinteze, tin4enda arculti si stringenda braula, acella sä domnesca assupra terreT, era ceT-raltT douT sa 's1 caute unti adaposta aiurY.Scitti, cellii maT mica dintre fray, a reusita singurti in acesta tncercare, si dela en at purcesti ScitiT. CeT-raltT douT emigranda, dela densiT se traga AgatirsiT si GeloniTD". Assupra acestuT mita celebrulti istoricti polona Bandtkie observa : «Precuma fabula slavica despre ceT trel fratf Lechti, Russa si Cechti trebul considerate ca o indicatiune adeverate despre tnrudirea cellorli treT limbe slavice polona, russa si boe- «ma, asta-felia si fabula addusa. de Erodotti despre ceT treT fratT Agatirsti, Gelonu si Scitti aserve numal a constata omogenitatea de limbs la celle treT popore AgatirsT, GelonT si uScitT. In acellasT intellesti tote Erodotti ni arrete ca fraff pe parintiT a treT nemurT inrudite prin limbs din Asia-mica : Lydus, Carus si Mysus. In acella-sT intellesa to timpiT mai nouT «fabula germane ni cid erOsT ca trel fratT pe Fryso, Saxo si Bruno, din carT ad descinsti FrisiT, SasiT si BrunsvicianiT...«," Observatiunea luT Bandtkie e atata de luminosa, incata nu are nevoid de a maT fi am- plificata. Prin limbs AgatirsiT differTati de ScitiT propriti ca Ru§iy de PolonT sea ca Sasil de FrisT.

9) KLAPROTH, Spra011atIES, XXVIII', XXIX etc. awohnenden Schlangenjungfrau Echidna den Stammvater 19 HEROD., IV, 8-10. ader Agathyrsen Agathyrsus erzeugt, vergleiehen; so wird II) BANDTKIE, Dzieje narodu polskiego, Wroclaw, 1835, a these Zusammenstellung allerdings durch die Thatsache in-8, t. 1, p. 6.Cf.,scuuLLEN Itomlintsehe Volkslieder, gereehtfertigt, dass die Agathyrsen in den Gegenden ge- Hermannstadt, 1859, in 29, p. IV: a Wenn wir daher eine awohnt haben, in welchen spteter die Daken auftraten.a Pe Iromitnisehe Sage, nach welcher Herkules die jungste und efitii e de convinglitere analogia stabilittt de Bandtkie, totfi. wildeste von drei Schwestern an der Tscherna aus einer pe atata, de fictivit va appare orTtai -cuT assemenarea inchi- aFelshcehle, in welcher sie nackend wohnt, herauslockt, und puitit de Schuller Intre traditiunea erodotianit despre eel umarmt, mit der Herodotischen Agathyrsensage, nach wet- trel fratT din Seitiasiintro legenda romanOscii despre cello s Cher Herkules im Scythenlande mit der in der Felshwhle trey surorT in ballada aEreulenii.a

STUDIULU 111, § 52. 255 In numele auruluT deosebirea la AgatirsT Si la Scip a pututa fi cello multa ca intrezlo- to polonti Si zoloto russescti sea ca intre anglo- sassonulti gold §i teutonicultibolt. La Sciff aurulti chig.mzindu-se alt, acella-§1 termenti pentru acella-qT lucru cats sä fi avuta Si AgatirsiT. Ecce de unde provine anticulti num.?. ante-romana §i ante- dacicti alla portiuniT superiOre a OltuluT : .7//utus. Oltulti fiinda aurosit maY cu seing, in partea'Y de susd, pe unde carrg, cu profusiune darurile metallice alle Carpatilora, epitetulti de aria de aura), nu i se putea impune decatU nu- maT acollo de catrg. Agatirsi, pe candti ScitiT ceT de pe campia RomanieT, tribulti apluga- rilortidupg. Erodota, aeorijecc, pe carT partea de gTosu a acestuT fluviti IT despartra de Aga- tirsia, preferTati alt numiGlaris,ahotara s) de§i in dialectulti lora, ca §i 'n cello agatirsical aurulti se chigma de assemenea alt. La marginea resariteng. a vechiuluT territorit sciticti, dincollo de Nipru, ni se presinta o aka apaVtd,pe care annalele moscovite o mentionaa adessea in secolulti XII", era o cronica polona din secolulti XIV o descrie :a magnum fluvium Tartarorum, nomine 01t14, auius latitudo extenditur ad unam leucam gallicanam, cuius impetuositas cunctos exterruit.s".. Acollo este a Oltulti 6 sciticti, dupa cumti alla nostru e cello agatirsicti, dour termini sin- cronid §i omogenT esprimenda aceTa-0 idea de r t ti- d e- a u ra.

§52.

ORIGINEA NUMELUT GM. SI trecemtl la unU allU treilea ria binomg, rivallulti OltuluT, maiestosulti Giza, carele Si ella sparge CarpatiT pentru a strabatte la noT din Transilvania, §i dupa numele caruT intrega Oltenia se dicea cate-o-data in crisOve: abanatti anti GiTuluTi 1.

lAsta a terra cea roditOria, a Astal eimpia cea zimbitOria, a Ce'nteiii pe densa holde-aurescii ; uAsta'l tinutulii de yeah! costume, a Care e mandra de allii set nume, a Ce Oltuld, Giulia, rotind( in spume, aCa sentinelleunit ocoleseit! 2 Forma poporana actuala a acestuT nume este Jill si Jii,u; forma strains, trecuta in celle- l'alte limbe prin canalulU Germaniloru, este Sy set Schil; forma romana vechia, inregistra- ta in urice incependti de prin secolula XV, este gilt/sigad',ceTa-ce probeza ca vocala de midti-loca, intermediary intre i ,si u, era 1. Dirt numele cellt vechYu alba9iiului,neavenda sonulti palatalti / GermaniT facura Schil retinenda forte correcta restulti cuventuluT; era Romani; dupe, cunnoscuta proprietate a limber nostre, o proprietate inse despre care nu se gasesce nicT o urma pent= la giumetatea sutimiT XV4, ata muTatil pe finalula 1: din gi/dgiid. De unde va fi luatti d. BolliacticaGiulti este ale Cilid (!)des Romains D 5) nu scimil probabilmente, venerabilula archeologt confunda aci, dupl. cumU o Pacuserg. Si alciT maT 'nainte, Giulti oltenU cu rtultl Gilfil din Iornande6 seta -qilpit din GeografulU Ravennatu7,

12) Ap. KARAMZIN, t. 2, nota 318: gperebredosta Dntepr altult din 1480: oda si uzmet vamu na Js7ieo, Ibid., 122; etc, gi poYclosta v Oltoo. 4) VelT in Archive istorieli, III, 190, probe documenta- 18) Chronicon Dubnitzense, ap. PODHRADCZKY, Chro le cumin -cA, pent la 1450 Rominil din Dacia riiceait urecle, nicon Badense, Budae, 1838, in-8, p. 320. err' nu ureche, adee4 nu mutasert Inch pe I. 1) Una actil din 1538 in YENELIN, 164: gSzerban eel ban ZstIskia 5) Topogr. de la Rom., 7. 2) BOLLIACU, Poesie national°, Paris, 1857, in-8, p. 1. 6) De reb. net., XXII. 8) Aetil din 1429: gna July solo Czauri...o In YEHELIN, 56; 7) Geogr., IV, 14,

256 1STORIA TERRITORIALA nebag5.nda de sema ca acesto Gilfil sett Gilpit se affla lOnga actualele rturT transcarpatine Criqa §i Mure§te, incata nu se potrivesce de locti cu GiTulti nostru. Nesciendti din testurT cumti se chiama in anticitate importantulti rttloltenii, nu urmeza Inca impossibilitatea de a n'o pute affla de alurT pe o calle sciintifica nu maT putina sicura. Metodulti analiticti cere maT anteiti de t6te de a se cerceta dupa putinta, decd sonulti j la inceputula Jiu/la este primordialti, sett numaT vechiti. Cu alte cuvinte, trebuT sd definimtl val6rea genetics a initialuluTKin vorba popo- ruluT romanti ;clicema :((In vorba poporuluT romantip, cacY limba cults pote Para. nicT unti inconvenintesalt:supprime cu desever§ire, tnlocuindu -lti in maToritatea casurilora prin dj (ge, gi) ca la Italiane, une-orT esceptionalti printca in mate din majus, sett prin s de'- naintea uneY cons6ne, build-6r a vrasbd pentru vrajba. T6te vorbele de origine slavica cu g in capti an conservatti la noT tntocmaT sonulti pe care'ltl au la SlavT in prototipurile lord : jbrda, jitni a, jele, etc. Acesta ecuatiune inse n'arti fi nicT decumti essacta in privinta vorbelorti romane provenite din alte fontane dealt acea slavica. Drepta proba, ecce unti tabella : mug;T, latinesce iugum, dupa cuma se citesce in inscriptiunT §i'n celle maT vechT ma nuscripte" ; Nio; latinesce Jovis; Kosii, latinesce deorsum; Kude, latinesce iudex; Moe;latinesce loco ; Zumetate, latinesce dimidictas ; Mune, latinesce iuvenis; Zunghiit, latinesce iugulum ; llturg, latinesce iuro ; Male, planta salvia ; Moldd, medianulti so!dumlatinulti solidum" ; Zeta, latinesce sessusin greca bizantina aintocist;; Illacit sett jafd, de unde a jacui §i a Mui, din medianulti sac"; Mabry,adecA abcesa, grecesce axnp6c, clawpice, crtinady) dela trilisco; litem/d, nemtesce Semmel ; unguresce szela (citesce selld) ; Memlugd, pescele salmo ; la RomaniT de peste CarpatT numele Sigismundus ; lltigdritd, unguresce szigoru (cit. sigoru) ; Mumaita, italianesce smalto, nemtesce schmelz... De doue orT avemtl j=d, de §epte orTjzzi, side ciece orT ).=.-s. Dupa sciinta filologica transitiunea luT s in j fiinda possibila numaY prin intermediulti u- nuT z, astti-feliti ca. smalti buns -6rd a trebuitti antein sä devina zmaltil Si apoTima/td, se potti

8) maNAND., XXII. Cf. ZEUSS, Die Deutsehen nod die 10) Despre analogia semi-vocaleT latine j eu samseritulii Naehbarstlimme, Muenchen , 1837, in-8, p. 447-8. Cf. y, din care de assemenea derivS di in limba zend4, velT o SCHAFFARIK, Slov. star., 408. etc. interessantit observatiune a luT BOPP, Gram metre des len- 9) Acesth, inlocuire a lul j eu dj ne intimpinit in documen- gues indo-europeennes, trad. Breal, Paris, 1866,in-8, t. tele romans forte vechT. In Archivulii StatuluT din Bucu- I, p. 109. Cf. LOUMYER, Do in prononciation du Grec reseT, aetele wonastiril Neagh, legittura 21, nr. 4 si 7, se ails, et da Latin, Bruxelles, 1840,in-8; RAPP, Physiologic in originalit doue erisOve moldoveneseT, earl se confirmit re- der Spraehe, Stuttgard, 1836, etc. ciprocti, ambele avendil in vedere acellea-ST mosie; unulii din 11) UtmEscu, Glossariii, in Aibina Bonanescii, sup- 11 martin 1445 $i eellh-raltil din 8 decembre 1453; in celloplem. la nr. ii, 1845, verbo : anteifi gasimu numele proprih: iBarbs Jamcirfip, in cello 12) DU GANGE, Gloss, med. graeeit., 1356. allu doullea: aBarbh etamartli 13) ID., Gloss med. latin., v. sacum.

STUDIULU III, I sr. 267 da ad treY urme de acesta trecere prealabiln a luT s In z la RomanY: zachardin saccharum, zerg din serum §i zeghe din sagulum. Inrudirea derivatuluY romang j la inceputulg vorbelorg cu ung primitive s ne agTuta a (1,4scoperi sorgintea numeluT topicti gag, allti caruYa prototipti este Sil. Pictet rennOda la o temg sil anticulg riti Silis din provincia venetiana, riulti Silarus din Gal- lia Cisalping, si totti-o-date, maY multe ape Sala, Salia qi Saale din Spania si Germania", In adevert, maT in tote limbele vechT alle EuropeT termenulg sal, cu formele selle regularmente scgclute sil qi sul, esprima ideia de apd. La CeltiT din Irlandia verbulti silim insemneza a curge, ere substantivulti sal -spumy si mare. Latinesce salum este de assemenea luciulti mariT, si chTarti valurile unuT fluvid, bung ore to versuld luT Statiti :

Amnis ut incumbens longaevi robora pontis Assiduis oppugnat aquis : jam saxa fatiscunt, Emotaeque trabes: tanto violentior ille, Saevit enim majore salo 1

Latinulti insula si germanulg insel nu sunt decattiin-sala,adecg a in apg.b 1 6; tote precumg elleniculeviroc_insula, vine delaova acurge", sell slaviculg ostr ova insula din stru a curge". Cu insula sett insel conc6rda si numele avant alltI insuleY: sala", 61.0 in vechTultl dialects stinsti prusso-litvang salus insemna moTng sea baltd.r T6te acestea si altele omogene proving din radicala indo-europeg sal sett sar, a curge, conservatd, maT cu sema in limba sanscrita cu o multime de derivate anal6ge: sara-lace, sa- rit-fluvitl, sala sea salila-apa etc. Plinio ni spune cd. SciliT numTati Silis doue marT riurT alle lord, Donulg in Europa si Ia- xartulti in Asia:a Tanain ipsum Scythae Silin vocant 0", si maT la valle :a includenteflumi- ne Iaxarte, quod Scythae Silin vocantb". 5i la ScitY derg termenulg sil avea acceptiunea generics de apd set de //twig. 0 data clise acestea, dupg ce dethonstraramg maT anteig ca forma cea vechig a GiuluT nostru a fostti Sil, maT trebul 6re vre-unti commentariti? Dert o proba. maT decisive decatti tote se conservg pene asta-c11 in limba romana.

§ 53. CUVENTULU DACICII 'AIL" IN LIMBA ROMANA. Reproducemti din d. Ionti Ionescu unti pretiosg passagiti relative la idrografia Mehedin- tuluY: Trecendti delulg set culmea cea maT Malta a veil sea a lunceT MotruluT, damn peste o a multime de perae cart se numescg jelcurt. Satele din jelturY sunt tote situate Volga albiele

14) Origines indo-europ6ennes, I, 139. Cf. SCHULLER, sar, sal, mit der Bedeutung fliessen; insula bedentet Siebenbuergen vor Herodot, 100: aUnstreitig gehoert je- also: im Fluss befindlich, im Wasser befindlich.a denfalls siebenbuergische Flussname Schyl zu den aeltesten 17) CURTIUS, Grieoh. Etym., 297. Silisa. Cf. sruun, tidier die llrbewohner Raetien3 und 18) SCHLEICHER ,Formonlehre der kirchenslawischen ihren Zusammenhang mit den EtrnskernMuenehen , Sprach°, Bonn, 1852, in-8, p. 130, 136. 1843, in-8, p. 123: ((Das 7 hema sul, von welchem das mehr- 29) POT; Wuraelwoert., I, 732. fach vorkommende Sils, Silz, in den lirkunden Sules, Sulles 8) PAULI, Prenssisohe Studien, in 'wax, Beitage snr und Sill, Flussname, urkundlich Sulla kommt, ist wohl einvergleichenden Spraohforsohnng, t. 7, Berlin, 1872, in- und dasselbe mit sal.» 8, p. 179. 5)STAT., Theb., lib. X, v. 867. 2) mix., H. N., VI, 7, 16) CORSSEH, I, 71: aInsula ist ausgegangen von der Wz. 22) Did., V, 1, 8. 33

25g 1STORTA TERRrTOR1A aperaelort. In vallea dela Runcurella incepe unti jelta, care se duce si da prin lima, Ia gMetassartl. Intre culmea Motrulul si lunca MetassaruluT sunt vaile prin cart treat jell u- ur i i e. T6te vaile si luncele sunt occupate de ogorele celle maltfertile alle locuitorilort ti din satele MiculescY, Tihomirti,Cozmanesci, SlavilescY, Sura; era la Sacti j eltult dela IMiculescT da in j el tulti dela Metassart. Jeltula dela Metassara se pogora in gTosd pe .1a DragotescY si se unesce cu cello dela MiculescY. Je 1 tu rile aceste minunate se potti as- k semena cu numerOse nervurealle uneT fruncle, caci nervure sunt apele cu luncele lord celle fertile. Delurile sunt coperite cu pacluri ce infrumuseteza c6stele §i vaile prin carT a treed jel turil e. Verdeta si activitatea vegetatiuniT este intretinuta numaT de umeclela .j elturilor ti. Ce art ft canda apa din jeltur T s'arti scote, si cu densa s'artf irriga lun- *cele ? Ara ft tint spectacola unicti si pe care nu Varna veclutti Inca nicairT, cu tote cg. amt .calletoritti, §i inca pe gTosd, numaT in Elvetia de doue orT, §i amt vec,lutd multe §i minu- snate Jerre in occidentulti Europe ca'n orienta, si in Asia-mica, unde sunt peTsagele celle . maYpittorescY si maT frumosti tnzestrate de natura. In j e 1 tu rile din giudetula Mehedinta . pelongs matcele lord sunt si allee de copacT; longa matca §i pe albia vaiT stint ogOre ; .1a polele delurilorti vailora sunt situate satele cu case intre livec;lY de prunT si de totti fe- elTult de pomY roditorT ce merge pent sub sprincena delurilorti. Din dreptulti MetassaruluT epeste dela se incepe vallea in care sunt satele Buhurella, Negomire, Ursoia, Artana si .Race. Apa ce trece prin acesta valle se numesce j elt t si merge pent la BorescY, unde se impreuna cu maT multe j elt u r T ce vinti din vaT ci merge tote la Ionescrde se versa atnGiitt*1. Jeltd, acesta caracteristica denumire curate oltena a peraieloru, pe care in dqerta o vest cauta in restult Muntenie, in Ardela sea in Moldova, ni offers o forma moderni- sata a cuventuluY. Nu maT departe dealt in secolula XVI se clicea Inca flip; pe can& totti atuncT GiTula se chiama ji/a. intr'una crisova dela Alessandru Mircea dinI z iulit 1571, privitorti la satula TurceniT din districtulti Gorgia, noY citimt : «Ad fosta data eY cu suffletele lore luY Zacharia si ceteT selle mosia in TurcenT pe jilpi in . suss, era m4aluT ManTu §i Stand este giumaatea cea peji/cii in giosii.2. Si maT departe : aHotarula sa se scie dela gurajiltulunO. In acesta importanta documento termenula ji/pi se repeta de cincT orT. Asti -felia vorba dacica ail, devenita jili printr'o lege de preferinta a fonetismuluT romana, dui:4 cuma amt veclutti in paragrafulti precedinte, traesce penis 'n momentula de fata in Oltenia, s'apoY numaT acollo, in deminutivula jil iz, contrast din ji/utit prin perderea luT u ca in usa din usuau. .Yi/d,ea; jilp1, perett; accts o legitima posteritate directs a siluluY Dacilora. Si cate maT sunt aatele, menite a se desmormenta din limba romana cu incetult de catra sciinta istorica, cu tote pedecele ce -T pune in calle pedantismulti unord inchipuitTfilologY, carT inlatureza orT -ce nu li se pare a ft destulla de ciceroniani in graTula nostru, uTtanda Cu naivitate ca () limba, Iasi unti individa, se nasce dintr'unti tats §i o mums, nu dinteunti fan-, tastica androgina. Inainte de a trece la cella-l'alta nume anti GiuluY, sa ne oprima o clipa assupra unorti dud omonime.

1) Agrioult. in Mehedintfi, 72-73. ariev i czet emu otczinu Turczani at zsatsu u gor, a Oczins 2) Documentele m-riT Tismena? legitura 40i nr. 6, hi RManTulov i Stanov est pol ot zsiltzu u dold, Are hivult Statulul: akako ant dal' s's nichni duszi Zacha,. 8) Ibid.: a i chotarul da se znaet ot ustaseam...

STUDIULUWs 114. us

IIt. UNDE 4 POEM DISTRICITULU DE JALESIU DIN SECOLULU TIT? Una perid numitti Jale§a din gTudetula Gorgiti se citesce degia in diploma ntirciana din 1387% era actulti confirmativa dela imperatula Sigismunda din 28 octobre 1429 ni spune si maT limurita ca pe malulti acestul riuletd se afla satulti Arcanie, care in realitate essistg. acollo pent asta-c;1T, incata nu maT remane nicT o indouell ca Jale§ula din 1387 Si 1429 este identicti cu actualula Jale§a. Dupa numele acestuT Orin insusT districtula GorgiuluT in acellea-§T doue documente se chTama gTudeta de gaiepi La prima vedere se pare curiosUI cumti de s'a botezatti o regiune intrega dupa numele unuT riuleta Para nicT o insemnetate, canda scima ca nemicti nu 'Ate fi maT secundarti §i maT tertiard decatd pertulti gorgianti Jale§a, unti bietti affiuinte allti periuluT Suhodola, carele la thndula seta se versa in periulti Bistrita, tributara ertS§T anti periuluT Tismenal totti din

peria in peria! . Dera sunt ore maT respectabile pertulti Covurluiti sea pet-1'111a Tutova, dupa carT se chTa-, ma doue importante districte din Moldova? Singura obiectiune ce ni s'ard puts face, este ca satele Ploscina, Cire§a qi Leurda, mentionate in diploma sigismundiang, ca facenda parte din I gTudetula de jalpsd A,appartina asta-cli MchedintuluT, nu GorgiuluT. Da; inse elle se affla anume la marginea dintre Mehedinta si Gorgiti, incatti nu trebula dupa secolula XV decata o mica modificare administrativa p2ntru a le lua dela unulti §i a le da celluT-l'alta. Totti asta-felia satulti oltenti CumaniT la Dunare nu maY departe decata sub Mateiti Bassarabti era documentalmente alla MehedintuluT3, pe canda asta-d1 face parte din districtulti Dolgit14. Totulti probeza cg.'n vechime districtulti mehedintena se intindea maT multa decatd acuma dela vesta spre osta, adeca calca peste Dolgiti, §i maT putind decata acuma dela sudti spre flora, adeca era calcata de Gorgiti. Acosta se confirms pe deplinti prin mappa OltenieT, essecutata de catra armata austriaca la inceputulu secoluluT trecutli §i unde sunt indicate hotarele tuturorti districtelora.5 cce de ce, inca o data, .gIudetula de .7 alesit Edin epoca luY Mircea cello Mare este Gorgiula,allticaruTa nume actuala Gor -Gitiinsemna slavonesceN Giulti-de-susti 6, dupa cumti Dol-Giti, numele invecinata silo districtuluT craTovena, vrea sä dica totti slavonesce 4Giula-de-giosa A . 0 noun proba din celle nenumerate, cuma-ca slavisarea nomenclatureT a fosta la noT unti simplu effects moderns allti influinteT culturale a cirillismuluT,rti nicT decuma allti unul yechiti ammestecti corporals cu Slavil!

I 66. ORITINZA CUV1NTULUT01ALitUfl. Prima sillaba a numeluY gale0 este evidamente sal, cu aceia-T ratiune cu care Jag e sit, ambele numT offerindu-ni doue derivate collaterple din radicala ariana sal, a curge, dih care provine acceptiunea substantivala de 'rill D

1) VENELIN, 10. 4)FRUNp., Diet. top., 128. 2) Ibid., 66. 6) Valaehia eis-alutana in sues quincine distrietos 2) Actele monastirit Tismbna, legitura 14, in Arohi-divisa, in HoLESERI, Aurarin romanodaeioai ed. Seivert, yglit Statulul din Bucuresd. posouil, 1780, in-8.

280 1STOR1A inakITORIALA Este maT a-nevoid. inse a limpec,li a doua giumetate a cuventuluY a Jal-esti:suffissultie§. Ella] ne intimpina de assemenea in alte numl locale, ca fluviulti Arg-e§it, periulti Brat-0 din Nemta si laculti Brat-e§ii din Covurluiti, muntele COrn-e§d din Gorgiti, GO-e0 si BUt-eg din Argesti, Pand-e0 din Dimbovita, Gur-e§g, Bab -e§d si Grot-e§a din Prahova, Sped-e§g din Buzeti etc., apol in numi personale ca Rar-e§g, Scal-e0,Pen-epl,Or-e§a, V6rd-e0, Ba Racl-e§a, Mar-e§ti si altele; in fine in vorbe cagal-e§d,front -e§d,6ch-e0,trop -e0, len-e0 §iasa maT departe, tote cu accentulti pe penultima sillaba. In limba maghiara suffissulti es (citesce e§) formezaregularmente adjective determinative: egyenes, penzes, beteges, rgszeges, dreges, nemes etc., §i este certtl el Unguril 1111 fats imprumutata prin vecinetate dela Romany, cad ella se afla si'ntr'o alts limba finesa forte departata, anume la Laponr; dera trebul Ore O. conchidemti de aci vice-versa ca e§g arts fi la noT totti-d'a- unaunt rnaghiarisma, intocmal dupa cuma nik este tots-d'a-una unti slavismti set's gig unti turcisma ? Cu alte cuvinte, nesce termenl ca Arge0 n buns -6ra, carToffera tote indicile unel inalte vechiml, 0, fie posteri6re in limba romans veniril Ungurilorti in Pannonia in secolulti X ? Essista untimigla-loctidecisivti de a respunde la acesta intrebare. Ca posteritate directs a Tracilora, ArnautiTsunt de acella-sT nemti cu Dacil, faira ca totusT la cOstele Albaniel sa fi lOcuittl vre-o data Unguril. ET bine, in limba albanesa radicalele verbale formal prin suffissulti es, cu accentulti pe penultima sillaba ca si la Romani, pe candy la Ungurl ellti p6te fi si pe sillaba ante-penultima, termenl substantival) si adiectivall ca: mbnles, semenatora, dela mbtel, sementi ; mbyles, accoperisa, dela my, inchiait ; nemes, blastematora, dela nem, blastemti; prises, corruptora, dela pri5s, corrumpti ; rYepes, callati, dela rsiep, despolu; Napes, chiaia, dela hap, deschidt ; hekns, sufferindti, dela hekt, tragic etc. Cate-o-data intre radicals si suffissti se intercaleza o consuna, ca in : pimes, betival dela pi, bets ; hames, mancati, dela ha, mancti; perghnnes, spionti, dela perghnig, panaesca etc. Une-orY in loculti consunel figural vocala de legatura e, ca in : rembees, hop, dela remboig, rapesctl; malekees, pops, dela malekoig, afurisescti ; kembees, zarafa, dela kembeig, schimbt ; kendecs, cantareta, dela hendeig, canto etc. D. Hahn constata unti singura cast, in care suffissulti es este secundara, adeca se adauga nu catra o radicals verbala, ci la o tema nominala: vendes, pamententi, dela vend, loco.2 Albanesult es nu este decato suffissulti arianti primarti as, carele in maioritatea casurilora cere accentti pe penultima sillaba, adessea pe ultima, nicT o data pe ante-penultima. Acesttl saffisstl in limba samscrita formeza: a. NumY abstracte neutre ca: tAras, rapecPciune, dela tar, a strabatte; rAhas, taTna, dela rah, a uTta ; cavas, putere, dela pc, a marl etc. A.Appellative neutre ca:

i) WFALVY DE MEZO-KOVESD, La llongriey Paris,1872, la-8, p. 46. 2) HAHN, Alban. Stud., Gramm. 40.

STUDIULU III 1 66 261 crafts, urechil, dela cru, a mug ; ctitas, spiritti, dela cit, a cugeta; papas,apa, dela pi, a be etc. Y. In dialectulti vedica, prin trecerea accentulul pe suffissa, adjective ca: tarns, lute, dela tar, a strabatte; tavcis forte, dela tu a mari apetS, activtl etc. In limba litvana suffissulti as scade la es ca §i la Albanesl, maT lungindu-se printr'untl la complementarti: edesia, mancare, dela ed, a manca; deghesia, augusta, dela deg, a arde; debesta, norti etc. Lassamti la o parte transitiunile suffissuluT as in limbele ellena, latina, celtica, gotica, slavica. etc., in earl tote ellti se manifests maT multa sea maT putinti in diverse forme scaclute3. Avemti acumti a stabili o distinctiune forte essentiala In limba maghiara suflissulti es este eminamente secundarti, unindu-se adeca numal cu teme nominale. In limba albanesa, ca §i'n tote celle-l'alte de tulpina indo-europea, suffissulaes este a- prOpe esclusivamente primara, legandu-se cu radicale verbale. In limba romana suffissula cp. e celle maT de multe orl secundarti. ca in trupe§d dela trupd, lene§u dela lene, corne§U dela cora etc., fiindti prin urmare de origine maghiara, cu a- tatti maT multacdunele vorbe sunt identice in totalitatea compositiunii, de pilda chipe§d /apes ; ne intimpina inse din canda in canda, pe de alts parte, suffissulu primarti q t tocmal in termeniT ceT maT vechl din nomenclatura topografica, de essemplu tilrge§d dela o radicala arg, Pande§d dela o radicala pand etc., cad tote, departe de a presinta ce-va ungurescti, denunta o antic, proveninta dacica, nedifferinda intru nemica de formatiunile albanese cu es. De acesta din urma natura este §i numele Jale§uluY. gat-eg correspunde din puntti in puntti samscritulul sal apa, formatti prin suffissulti as din radicala sal, a curge.

§ 50. RIULU GILORTU Pe longs gild sea Silis §i Oalepi sett Salas, Oltenia maT are Gilortulti, una insemnatti affluinte alla GiTuluT §i'n a caruTa prima sillaba degTa d. Valiant recunnoscuse pe gib; derti s'a incurcata assupra ortuluY, derivandu-la din latinula ortus, inceputti. Ca §i02/17,acesta misteriosti ort p6te fi descoperita numal intr'unti strata limbistica anteriorti pe territoriulti nostru cuceririT romane; din fericire, graTula romanti a conservatti in adevera o vorba, o vorba maT remasa asta-d1 in canturile poporane celle maT archaice, care p6te sa ne conduca la o seri6sa solutiune, Para ca sa fima constrin§T cu d. Valiant a face din Gilortti pe tatala GiuluT:a Gilli-ortusn. Vorba in cestiune este: Qorto- mantis, anti cariT intellesa appare forte limpede in urmatorulti passagia alla ballade eMie6rax. : .$1se sfatuira a Pe 1'appusi de sore «ea smi'la °more, «Pe NAM Moldeven6, Cii-1maT ortomanti, Vare of maX multe, 3) BOPP, Gram E., § 931-936.-- SCHLEICH&R, Compendium, § 230. eta.

262 1STOR1A TERRITORIAT4 glfulte qqi eomute, ($i eaT fnviitati, .Si citnI maT bArbag en in ballada aBalaurulti: .Cellayitezil de ortomanii a IzbIa negrulfi dobrogen6, gqi cu pals Id ma noun. .Talabrtlaurii In (loud ...a 9 Vrto-man se descompune in orto §i man. atan, germanulti mann, celticulti mon, sanscritulti manes Si mane, omtl, ne intimpinain limba romans ca finalti acollo unde se cere a se da maY multi, vigore fondulul espresso in prima parte a cuventuluT, adeca a face ideTa maY bcirbatci ; asta-felitidin gogi, prostti, go- go-mang, §i maY prostti ; din hop; banditti, hop-mang, Si maT banditti ; din marghiola glumetti, italianesce mariolia, neogrecesce papytoVa, marghtolo-mang, §i maY glumeta ;etc. Acella-§T rollti gioca in alte vorbe romane finalulti andru, elleniculti av3p6;, din indo-euro- peulti nara=anra cu intercalarea euronica a lui d intocmaT ca in francesulti gen-d-re din ge- ner, samscritulti§i zendiculti nar, celticulti nerth, sabinula nero, albanesulti nteri, adeca erstS§T omti sea barbatti ca Si man; buna-Ora: flaccii-andru, ce de mai //data; copil-andru, ce de mai copildetc., era intr'unti basma poporanti fOrte vechiu: setet-andru, ce de maY setosit; chitaclu- andru, ce de maY tute; falca,cU- andru, ce de maT falcosii3 .Flan §i andru n'ati pututti remane in graiulti nostru decata dela Dad, uniculti stratti primordialti peste care se suprapusese immediatti elementulti latinti. atan in cuvintele romane compuse fiindti o simply intarire, cats dero sä cercetamti va- lOrea luY orto, in care se copprinde simtulti fundamentalti alla vorbeY ortomang. Acesta orto este cu totulti nedependinte de greculti bp06q, dreptti, a caruia forma dorica. popek* correspunde arianuluY vardhe de unde anevoia se pOte deduce tema orto, evidamente nascuta, ca §i 'Ott din .7A dintr'unti prototipti arta. Erodotti slice ca numele cella anticti alit' Persilorti a fostti 'Arccice Si ca'n limba lorti cuventula arta insemna ce-va mare, gym% Lessicografulti Essichiti este Si maY esplicitti. Intr'unti passagiti ellti ni spune ca vorba arta avea persianesce trey intellesuri: mare, p.iyac;luminosti, Acy.isp66; Vitezi1: ApTatot, el tiptoe; 'zap& llipaate. Intr'unti aka loch mar adauge ca forma artad insemna la Persl «drepta*:'ApTceec, GI Bixatot, STcb Ma ro% Mare, luminosti, vitezti, drepta, ecce dera unti bogattigruppti de acceptiuni alle termenu- luT arta in antica limba persiana, tote fOrte apropiate de ceia-ce esprimati Dacil prin orto. Rawlinson a adunatti din fontane classice urmatorulti registru de nu mi proprie medo-persice copprinslenda cuventula arta, pe carT nu T-a fostti greti a le esplica cu agiutorulti limbeTzenclice: Wrtabardcs, din arta Si v?reto, celebru : forte celebru; j'lrtabarzancs, din arta §i berez, stralucitti: forte stralucitti; c7Irtachacus, din arta §i hakhci,amicti: forte amicalti; Wrtapatas, din arta Si paiti, domna : mare domnti ; Wrtasyras, din arta §i aura, sore: luminosti sore;

1) ALEX., reel. popor.) 1. fllti augmentezit, dandu-Iacceptiunea de : ea de mat *end. 2) Ib., 12. 4) AHRENS, De di elect o dories, GOttingte, 1813, in-8, p.48 . 3)SERREA, Timid lei Titling, fn Colamna lal Tralan6, 5) PICK, Vegleiehendes Mrterbuoh der indegerma, t. 3, p. 66. No intellegema net de a manta d CIPARIU, nleohen Sprachen, Gittingen, 1871, in-8, p. 184. GrammatioalimbeI romane, Bunn, 1869, in-8, t. I, p. 360, 6) HEROD., Ur, 61. e5's1InehipueseL eit andru este o terminatiune deminuti- 7) Ibid., VI, 98. yin, (Aaiun ea essemplu pc alfeilandru. In acestil euventii 5) HESYCH., V. oteraios. Mime voi4elltin edeminutivu,pe Audit andru, din contra, 0) Ibid., v. devoihe. Of. STEPHAN. !MART., V. OeVIIIN.

truntutu 111, # 57. 143 Artaxerxes, din arta si kh,satra, rege : mare rege; Wrtochmes, din arta §i takhma, tare : forte tare etc.". In limba zendica arta ni appare sub formele collaterale : areta, ce-va perfectd ; aretha, lege; ereta, inaltti; erethi', dreptate; erethwa, adeveratd etc. Cuventuld arethamanr, dreptd, legalti", reproduce pens si partea finals din alld nogtru ortomanii, pe care'lti regassimd de assemenea in numele proprid persiand qtrtamenes Din limbele eranice moderne, totti acs appartind armenuld ardar si osseticuld aldar in intellesd de stapanti", erti Pictet reduce la aceTagT tema pe celto-irlandesultiart, nobild", si Curtius pe greculti eipn, dreptd, pe apertl, forts, pe apt in eiptaToc, cellii mal bunts etc.". Arms maT puts mentiona pe modernuld persiand ard, voTnicti. TOte acestea ne readducti la a orto-manuld o romanti. `Ore°, primitivamente arta, implicandti ideia fundamentals de ce-va bunt, dreptd si vitezt totd-o-data, adeca unti complessd ce s'artl puts traduce prinvoTnictiv finalulti man vine de maT intaresce acesta notiune,astti- felitica orto-man vrea sA clica :e fOrte voTnictiR. Dern constatandu-se antica essistinta si nuantele de semnificatiune alle cuventuluT orta conservatti chTard in limba romans, dupa cuma constatarAmd in acellasT timpd totti in limba romans cuventult jilt, ce este ore

f67. NIVLE/IILU nOICNIARTILU". Totd in Oltenia se maT afld o apa purtandd unti nume dacicti analogti cu alld GilortuluT. E m¢rtild,unti Odd ce curge prin districtele Dolgiti si RomanatY,versandu-se in Oltetd. -qto, adeca qa, represintandd pe daciculti sit, avemti de limurittl numaT finalulti martilit. Pictet a constatatti essistinta uneY radicale indo-europee mart in intellest de avioid s, de unde persianulti martvitt, celto-irlandesulti marthaim a trai §i mart vacca, latinultt martes sderti, germanulti marder etc.' Cuventuld martia identicti prin elemente formale cu germanulti marder, arts puts fi unti membru dacicti din acellagTgrupti, denotandu unti prototipti martira, din radicala mart si suffissulti ra. Periuld a Giomartilti 11) adecd Sil-martira, ard fi in acesttl cast'srift-vioia,intocmaT dupa cumti Gilortulti, adeca Si/-arta, este rid voTnicti. Semnificatiunea termenuluT martira remane inse d'o-cam-data dubiosa, in agteptare de a i se gassi o urma decisiva in limba romans set in acea albanesa, carT amendoue sunt in privinta graiuluY dacicti ceTa-ce e coptica pentru desciffrarea ieroglifelorti sett persiana pentru monumentele zendice. Totti ce se 'Dote spune cu certitudine, este numaY atata ca numele periuluT GTomartild copprinde in sine elementultisit riti,§i unti altd elementti neprecisatti 'Inca martira...

§ 58. tonaLE GIULUT IN PTOLEII65. Numele dacicti alld GiuluT Si/ nY-a impinsd pe nesimtite a cerceta nomenclatura conge- nerd. a JaleguluT: Salem, a GilortuluT: si a GTomartiluluY: Sil-martira, tote in Oltenia. 10) umvuusom, On the derivation and meaning of the 12) Ibid. Proper names of the Medea and Persians, fn History of 13) Origines, I, 33. Herodotus, London, 1862, in-8, t. 3, p. 446. 14) Oriech. Etymol., 317, nr. 488. 11) JUSTI, Handb uch der Zendsprache, Leipzig, 1864, 15) Ap. FRUNcESCU, Diction. topogr., 268. is -4, p. 30. 3) PICTET, Origin% I, 462.

2134 ISTOIiIA TERRITORIAL!, Puntuld, la care trebuT sä revenimd dupa acesta lung, escursiune, este duplicitatea nominala a GiuluT. Pe lOnga Sil, pastratti in gura poporulul nostrusicare cata sä fi fostd numele parpT superi6re a GiuluT, cacY nu pecampid,ci in regiunea muntOsa se operase ammesteculd e- lementuluT latind cu cello dacicd dandil nascere nationalitatiT romane, acestti fluviti maT purta totd atuncT in portiunea'T de giosd unti aka nume, ce se afila inscristi peste putint dupa cucerirea DacieT in pretiOsa compilatiune a luT Ptolemeti. Immediate spre appusti de Oltti qi immediatti spre restiritti de Terne0i, in maY multi appropiare de cello 5.nteiti, geografulti alessandrinti face a se versa in Dunare, nu departe de gura riuluT Cebru de pe mallulti oppusti anti BulgarieT, unit fluvid in care degTa Ukkert a recunnoscutti pe and nostruGiti.1 Ptolemeti, dupa tote editiunile, i11t1 numesce TaPv; derd tote manuscriptele, de altd parte, ne autorisa cu acella§T drepttl de a citiApatfl.,cad atatti in testti precumti §i pe mappa acesta cuventd figureza nedespartitti de prepositiunea elisibila mea, astu-feliti ce de'naintea testuluT KaT0p043,006KOT01A00 depinde dela perspicacitatea editoruluY de a preferi pe Itca' 'Apapc,svoc nosalAoLS sett pe %as& `PaPavoc =ape, adeca: «catrt riuld Arabti" sett a catra riuld Rabd s, una din doue. Zrabd sett Rabic, orT-cumti s5, fie, vomit desbatte alurT originea qi semnificatiunea acestuT nume; ad d'o cam data ne marginimd a constatacaaqa se chTaml Giuld in Ptolemeti. Pentru a preveni in asta privintl orT-ce controversa, ecce in fac-simile buccata oltena a DacieY dupa codicele vatopedianti din secoluld XIII, cello maY vechiti manuscriptd cunnoscutd alld opere luT Ptolemed :

46 45 'Meru Z2Miivatot axov A er Ata 110vq1aTAvat01 zeirpAz Kov -teas, Ilivav t: k ,;(-7---)ea. tr f.., . -evim ,g :: _ ...I. ci....u.etriTtcrot 0 "!C N...s. C 4., ^14 oe ti 44 '''''' Tavaj 0 x gKOT. a nuns rea) Ern- P/Y1- 4 0 Ta, 0V0V r'astia Rs A xs;c2,. esa21Iv- 60 0 aois, 0-3 0 4.1 A 0

Acollo derd unde se descarca in DunAre, Giuld se chiama 7/rabd set Raki, numele ce'r dedera probabilmente invecinatiT Mid de long, Pamapia MuaGiv) facendu-le apoY cunnoscutd

nu curge, nicY aprOpe de gura CibruluY nu seadii, treIcon- 1) Geogr., III, 2, p. 603: glibabon=Schylly.-- RATAN-ditiunT essentiale pe earl tote le satisface CSICH, De Istro, 47, credo c4 e Muresuld, uitAndu eft a- 2) Geographic de Ptolemee, ed. Sewastianoff, Paris, 1867 costa nicl to Dunare nu se ',era, nicl intro 01th 9i Teme0 in-4 maj., p. XXXIII Ri LXXVIII.

STUDIULU 111,1 59. 286 Grecilorti, prin intermediulu carora va fi agTunst pene la Ptolemet ;maT tncollo in mung acesto fluvit se 4icea silo, transmittendu-se cuventult prin mostenire dela Dad la Romani si persistandt pene 'n clillele n6stre. § 59. CONCLUSIUNEA DUPRE FLUVIELE BINOKE DIN MUNTENIA. In paragrafiT preceding ne-amt incredintatt ca : z.Dunarea din vechimea cea maT canunta a purtatt doue numT.Y.ster dela gura pene la Oltt, adeca to regiunea campena, si Wanubius dela Oltu in susti, unde'sT sparge longa Orsova unt drumt intre Balcant si Carpag; 2. Oltult avusese eresT doue numT: alaris pe sesst§i,:711ta in munti; 3. Giulti de assemenea se chiama Arab set Rab in partea'T inferiors, pe cando locuitoriT zoneT de sust tilt cunnosceat sub numele de 811; 4. In fine, dupa ce demonstraseramt maY de'nainte ea Argesult se numla 4Iarisca pe campia, amt aratath apoi in trecett anticitatea nume alit set eArgas, assupra cdruia vomt aye a vorbi pe largt maY departe in monografia urbilord si carele nu incgpea aiuri decatti la cursult superiors alit acestuTfluviti. ester-anubius, ataris-eAlta, atarisca-cArgas, ecce dert o bogata binomitate fluviala, din care inse RomaniT nu cunnoscti decatt numile celle curatt munt6se: _.)uncire §i nu Istru, 'Oita si nu Maris, Ciiu si nu Arab, Orgeg si nu Marisca; ceTa-ce probeza Inca 0 data ea nationalitatea nostra se nascuse esclusivamente pe plait, de unde s'a pogoritti pe sesst cu multi maT tarclit, avendt degla o limbt formats. Fata cu acestt tabellt binominalt se mar nasce o noun intrebare. Affara de Dunare, care appartine asa 4icendti Europei intregT, celle- l'alte trey fluvie alle nOstre date cu doue numT, °hula, Giulti si Argesult, se afla tote in giumetatea cea occidentals a Terrel- Romanesci. De ce Ore O. nu fi fostt tots asa de binome riurile ce-va maY orientale, maT cu sema Dimbovita si Ialomita? Problema fiindt dintre celle maT interessante, suntema datori a-T accorda unt mornentd de attentiune. § 00. DE UNDE it PANE UNDE AU LOCUITU SLAVII IN MUNTENIA. Multi cent mare )1inlovita, rtuletulnimlovnicg ce se versa in Neslovt, periult 53iimbg din Prahova si periult $umbravent din Tutova, tote deriva din tema slavica climb, avendd semnificatiunea de stegiaro, de unde limba romans are dumbrava: (quercetum, Eichenwald) si dumbravnicii (melissophyllum, Waldmelisse)1. Toth de acollo maT avemu noT dimbd (collis, Hugel), cad verbult duliti set dimbiti insemna la SlavT a sta in sust, erectum stare, ceTa-ce se applied d'o potriva cdtra unt arbore si catra omovilaa. Lassandt inse la o parte acceptiunile celle secundare, vorba climb esprima in tote dialectele slavice, vechT si noue, ideTa principals de stegYarzl. D. Bolliact dice intr'unti articolt ; Pentru ce apele veilt alle DimboviteT se chTama vort spune-o norocitiT gene - ratiunilorti viit6re *3. Fart a astepta mortea generatiuniT presintT7 noT vomt respunde de pe acumil venerabi- luluT nostru archeologt, ca apele celle vercg alle Dimbovitei se chiama Dimbovita tocmaT

2) MIKLOSICH, Lexie" 190. I) Lexicon Budanniny 200. 8) Tgrgovistea,In Column lni Traianfiy t. 3, p. 301. 84

280 1STOR1A TERRICORIALA pentru ca Slavi lorti de pe la inceputulti evuluT mediti, ca si d-luTBolliacti maY de-una-cli elle se parusera vergt. Winzbovita se descompune in trey partT constitutive egalmente slavice: 1. Radicala d2mb, stegiarti; 2. Desininta adiectivala va: dtmbo -va, prin care cuventulti Tea intellesult de a a stegYaru- luY", adeca ((NO. de stegTarti a ; 3. Suffissulti ire, generalmente deminutivti, aci totusT semnalandti numaT substantivarea adiectivulul D2mbova, casrno multime de alte casurl de numY proprie locale,cullese de d. Miklosich4. 'Inzbovita cea verde, dupe cumd o numesce d. Bolliacti, nu este filologicesce alto ce-va decatti o a NI de stegiarti a, ern niddecumti unti Messia allti generatiunilorti viitOre, sett vr'o imaginary vorba latind Ambaevites, adouevilea, dupacumtitSYtnchipuTauntirespectabiltti filo- romant15. SA trecemtl la Ialomita. D. Bolliacti, pe care ni place a'lti city de cite orY este in gTocti observatiunea esteriOra a lucrurilorti, ni spune: a Cine pOte viceca.Ialomita nu este cea maY galbend garla ce avemtl in terra nostra ?a6. D-sea retacesce inse ca,ndti esse din familiara sfera a impressiunilorti de pe nature, adaugandti ca art fi cititti in nesce crisOve de pe la i 600 chTarti numele de 'Qalbena si cd insa-sT vorba Ialomita arti deriva din reab doricti (!) si din mita, a galbenti intr'unti dialectic celto a(?). D-sea retacesce, cad: 1. In istoria nu se vorbesce cu a foilletandti prin chrisOve gassescti= dupe cumti se esprima d-sea, ci se indica datulti cronologicti allti documentului si loculti numerotatti unde se affla ; 2. Nu numaT pe la 1600 acestti riti purta actualulti seta nume, derti Inca la 1387, intr'- unti crisovt anti monastiriT Nucetulti, unde Mircea cent Mare daruesce calugerilorti tote b bilepenis la guraJdomitet: a dori do ustie Jalovnitzi DI; 3. Dace Ialomita s'a nascutti dintr'o inchipuitalimba mixta celto-dorica din anticitatea cea maT departata, apoT uricariT romanT de pe la 1600, call nu scieati nicY doricesce, nicY cu atatti maT putinti celticesce, cumti ore O. fi pututt ghici atatti de bine a acea constructiune verbala vrea sä cal a Galbena a? Astti- felIu, din tote teoria d-luT Bolliacti numaT culOrea galbend a IalomiteT remane in pi- cTOre, duffle differindti in adeverti adessea prin nuante, fie din causa compuneriT geologice relative a albielora, fie din a diverseY nature ski dispositiunT a malurilorti, fie din a materi- aluluT de alluviune ce carry. NoT amts vecluttl maY susti el Dimbovita, desi verde, totusT nu s'a numitti verde, ci numal prin associatiune de idee cu verdeta s'a visita foid de stegTarti.a Totti asa Ialomita, in locti de a se dice galbend, sY-a capetath unit nume dupe o aka proprietate a sea maT pronuntata, care pOte se, fie cu gdlben4d tntr'o relatiune forte indirecta. Deca popOrele art chiama tote riurile lorti numaT d'a-dreptulti dupa culOre, vocabularulti idrografictiarti trebui se, fie fOrte scurtti, de Ora-ce numerulti culorilorti propritt vise este de totti marginitti. Forma cea corrects a numeluT Ialomita, pe care amts veclueo in diploma mareluT Mircea, nu este cu m, ci cu v: a Ialovita2.1

znitza etc., intro earl Dubovitza, Dubstitza, Dubnitza, Dubo- 4) Me slavlschen Ortsnamen ans Appellativen, Wien, vitza, de aceiall radicalit cu Dtmbovita. 1872. in-4, p. 22: iDas Suffix itza tritt an Substantive and 6) VAILLANT, 1, 88. Ian Adjectiva; im ersteren Palle bildet es Deminutiva; im 6) Supra note, 3. iletzteren substantiviert es.* Probe de a doua sped& : Be- 7) Adele m-ril Cozia, legiitura nr. 40, In Arehivulii Sta- litza, Blatnitza, Borovnitza, Brankovnitza, Brestovitza, Bre- tulul din BucurescI.

STUDIULU Ill, § 80. 267 2si din crisovulti mircianti: Ialov-vitaprovine din facultatea limber slavice de a adauga acestti sona catra suffissulti ita sett de a'la supprime, purr §i simplu dupa consideratiunT momentane de eufonia.8 Cu primitivulti v Ialomita ne intimpina degia in scriitoriT bizantinT din secolir VII §i VIII dupg Cristo Teofilactu Simocatta, morta pe la annula 64o, o numesce 'HX(Pacyla.9 Calugerula Teofanti Cronografulti, ngscutd pe la annulti 784: 'apt:012.1° Schaffarik transcrie ambele aceste grecisme prin Movace" §i traduce insu-sT numele, ca si cello nostruincaT", prin Ialomita. NoT credemti ca. o transcriptiune maT adecuata din gmtpada §i SOcocia este Ja lovka. In adeverti, a§a se ()ice Ialomita §i in cronica maghTara a lur Iona de Kikullew din secolula XIV." Suffissele 4a §i ka fiindti perfectamente ecivaliniT inlimba slavica., mar allesa in numr proprie locale, Dimbovila se chiama une-orT si ea Dimbovca." Elementula materialti alla cuventulur ninda determinate, sa ne 'ntrebama acuma: ce vrea sa clica Jalovita sea Jalovca? CeTa-ce caracteriza regiunea propria clisa a Ialomiter nostre, dupg. cumtl arna indicat'o degia in parte vorbinda despre bordeie, este o pustietate mlascin6sa §i nerodit6re, unti felTu de Sahara a Dade, Descrienda sub annula 590 espeditiunea BizantinuluT Prisctl contra Slavilorti dela Ia lomita, Teofilacta 4ice : 111)5.ndo peste mlascine, GreciT s'aa incurcata intiuna pericold estrema, incatd t6ta o§tirea a art fi peritt, decd tribunulti Alessandru nu reu§ra s'o scota cu grabs din acelle locum W- ean §1 noroi6se. 91" BizantiniT trecusera atuncr Dunarea la puntula numitti actualmente Vadula-oir, de bra -ce Teofilacta ni spune ca. mar indata er ati §i sossitti la Ialomita, ceTa-ce e peste putinta la orY-ce alts trecet6re danubiang., cacT immediate mar susti numer6se insule desfact Istrula in mar multe ramure, ere immediatti mar grosti se intrepune intre ella §i Ialomita uriapla brata dunarena Borcea. Peste catT-va annT GreciT trecti Dunarea intr'und alto loco cu multd mar spre appusti, anume unde-va intre Turtucaiu §i Silistria, cacT Teofilacta ni areta ca. era departe de Ia- lomita; §i apor mergenda inainte spre acesta rig, er nemeresctidicescrlitorult bizantina-- upeste nesce locurl Pei ceps, retacindu vr'o trey Mille. I 16 Teofanti §i traducetorula sea latina Anastasia Bibliotecarula, care traia pe la annulti 850, sunt nu mar putina esplicitT assupra naturel fisice a spatiuluT intermediarti dintre Du- nare §i Ialomita:arida inaposape loca. D " EY bine, acesta sterilitate a terrer ialomitane de giura in grurti trebura sg. fi isbita pe SlavT mar multti decatti chiarti culorea galbena, care impressionase atatti de multa pe d. Bolliaca. S'ara putt vice,ce'T dreptti, ca ideia de ga/berig, fruncla galbena, fats galbena, nu e Para legatura cu ideia de sterilitate; noT totu§T suntemtl dispu§r a crede ca la formatiunea numelur Ialomiter acesta poetics associatiune n'a grucatti maT nicr unti rolla. 8) DOBROWSKY, Institutiones linguae slavioae, Vindo- 13) In Chronicon Budense329: 'cum exereitu prodicto bonae, 1822, in-8, p. 307: ailliqua pro itza amant nitza: .fluvium Panetta, ubi fortalicia? et propugnacula erant per epievnitza, kormitelnitza, chranitelnitza etc3 eVlachos firmata, potenter expugnando pertransienso. In 9) Historia, ree Bekkerus,Bonnae,1734,in-8,p. 257, 279. paleografia latin6 n §i u scriendu-se inacella-§1moth%, a- 10) Chronographia, rec. Classen, Bonnae, 1839, in-8, t.vomit tab dreptulti de a correge Months in Mucha. 1, p. 425. Cf. ibid.,ANAsmstus, Historic ecclesiastics, 14) Dm: DOMbOyCha 0 -- Cf. micLosicu, Die slim Orts- t. 2, p. 129. namen, p. 19, § 7, si p. 22, § 20. 11) Slow. Stun., 567,568. 15) THEOPHYL ,lib. VI, cap. 8.Cf. STRICTER, II, 58. 12) Cron., 1, 116. $incai aaduce numaT pe Teofanii, nu 16) lb, VII, 6. 9i pe Teofilactil, carele iuse acesta este mat importantft. 17) THEOPHAN tI, p. 426; t. 2, p. 129.

289 1STORIA TERRITORIALA OrY-cumti sä fie, este certli el sterilitatea predomnesce in casulti de fats, assupra galbenellet. Adiectivulti ialov, de undeialoviraSi ialovka, ca §i dimbovita§i climlovka din climb, doue forme substantivale ecivalint; insemna in tote dialectele slavice: aridtt, sterpii, neroditorg, fie vacca, fie camptil fie (Sig, fie arbure." Ialomita, care scalds inde§erta profilulti vastuluY baragant.1 fara salt' p6ta fertilisa, este fluviulti cello maT sterpti allti RomanieT. Amti demonstratti ca Dimbovita cea verde §i Ialomita cea galbena sunt nesce numT e- minamente slavice, pe carY Romanulli nu le -arts pute traduce decato prinJoii - de -steg Yari1 §i Sterpg. Vomit vorbi aYurT despre Prahova, Ilfovti, Cricova §i celle-l'alte rine secundare, tote nu mai putinti slavice prin nomenclatura. §i tote in patratult campena orientalti aliti MuntenieT. Aci este locult de a constata atata cal de callassista Dacia, Slavil, ca elementti compacta, n'ati locuita nicY o data §i nicY o data n'ati fosta in stare de a parunde in Terra- Romanesca decatt numal si numaT in portiunea territoriala copprinsa intre Dimbovita §i Ialomita, agTungendu spre appusti pene la Arge§ula de &sit §i intindendu-se spre resarittl dincollo de Buzea. Despre Moldova noT nu vorbimtl aice. Oltenia si muntiT dela Muscella pent la Vrancea ati fostti pururea vergurq de orT-ce impoporare slavica. Teofilactti §i Teofanti, scriitorY de cea, maY inaltd autoritate, cello anteiti fiindti contimpurent evinemintelorti §i cellti aliti douilea basandn-se pe memorie sincronice, marg-inescia in modulo cells maT decisivti Slavonia dela Istru, din secoluTti eY de apogeal intr'o sfera ce-va in stanga §i ce-va in drepta de Ialomita, nu maT incollo. 0 mArturia totti atata de prefi6saogassima in Bizantinulti Menandru, unti scriitora erosi contimpurena evinemintelorti, carele ni spune sub annulti 58i ca hanulti Avarilorti, ce lo- cuTaa atuncl in partea occidentals a Teme§ianeY, fiindti irritato pe SlavT din causa refusu- luT lord de a-T plati unti tributti, trece Dunarea din Ungaria in Serbia, pa§esce prin Vita Bulgaria pend la Dobrogia, aci trece din noti Dunarea, naturalmente unde-va intre Braila si Silistria ca linia correspundet6re littoralulul dobrogianal §i apol preda terra slavica, adeca presmele IalomiteT, ca §i 'n Teofilactti sea in Teofana." Deca SlaviT arts fi lOcuitti in Oltenia sea macarti putinti spre appusti de Arge§a, ore nu era absurda din partea Avarilorti de a veni sa 'T caute tocmal prin Dobrogea, pe canda nu aveati, ca unit ce domniati in Teme§iana, decata se treca Dunarea pe la Severinti sea pe la Magurelle, orT se viva pe uscatti prin rerciorova ? Este dera invederatti ca in secolil VI, VII §i VIII possessiunile slavice in Dacia nu se intindeati spre occidinte maT departe de Dimbovita, era centrult puteriT lora, unde venTaa sä-Y isbesca successivamente GreciT §i Avarii, era in vecinetatea IalomiteT. NicT unti poporti slavicti n'a lOcuita vre-o data in Dacia spre appusti de Arge§a, §i maT cu sema in Oltenia; nicY unti popora slavicti, affara dora de cate unti isolate satuleta serbtt sea bulgarti, colonisatti de peste Dunare §i adapostitti sub deplina dotninatiune a elemen- tuluT romana, §'apoT chiarti acesta cu multi maT inc6ce de secolula VIII. StrabattutT pe pamentulti romanescti cam intre anniT 300-400 dupe Cristo, cacT prima mentiune despre stabilirea lord la noT se affla in Cesariti, fratele santuluT Gregoriti Teolo- gula, adeca untiscriitora din secolula IV", Slavii occupara aci territoriulti tout -d'a-una cello 18) KARADZICZ, Los. sorb., 246, ad votes Jaiovitza §i la- 20) Bibliotbeca Patron', Lugduni, 1677, in -f, t. 5, p. lovka.M1KLOSICH, Lex. Palaeosl., 1145, verbo 'don). 773. Acestl important1 communicatiune o datorescii re- PFUHL, Lausitziseh-Wendisches Worterbuch, Budissin, posatuld Merl pArinte A. HASDEU,trdMittadll-MI-0la 1870 1866, in-8, p. 230: eIalowy, unfruchtbar, gelt.* etc. in urma publiearil studiuluI meil: Limbs slavIcli la Rai 19) MSHANDER, ap, STRITTER, II, 48. maul In(panda Tralanu,

STUDIULU 111, 1 80. 289 maYputintlocuitti din causa acellorti omoritore conditiunT climaterice, pe carT noT le descri- seserama maT susti din diverse punturl de vedere. Cuma-ca la venire eT nu gassisera intre Buzeti Si Dimbovita maY pe nimeni, nemerindti tntr'unti felTu de pustin, doveda este, intre celle-l'alte, cg n'a fostacine sa lispuna nicT incai numirile celle vechT alle localitatilora; numirT ce se transmittti generalmente fhra nicT o modificare din poporti in poporti Si din ginte in ginte, maT allestiin privinta fluvielort, alle carora mallurT sunt maT totti-d'a-una Si maT pretutindenT celle maY lOcuite, astti -felTu cg peste miT de anni Yretos allti luT Erodotti este tott XrutU, tAlutus allti luT Nwvius este totti 'Mg etc. Din Teofilacta, din Iornande:1 din imperatulti Mauriciti22 §i din alte fontane mediane, pe carT nu ad este pentru noT loculti de a le cita, ne incredintama el spre norda dominatiunea Slavilorn in Terra- Romanesca, adeca in regiunea IalomiteY cu o costa la Dimbovita §i o costa peste apa BuzeuluT, nu maY multa decata atata, se intindea in susti pene la z6na padurilora, prin urmare pene la briulti territorialu intermediarti intre pOlele Carpatilora §i Dungre. Tog pene la unulti caracterisandti locuinta danubiane a Slavilorti prin mlascine ;I padurr, qi absolutamente neminT prin piidurtmung, a§a derti este in cestiune laturea cea n2lo,scino- padurZa pe care o canta din vecinetate Ovidia : Non avis obloquitur silvis nisi si qua remotis, Aequoreas raueo gutture potat aquas.93 Yadurile celle depdrate in micla-locula balfilora secie, despre cart vorbesceacipoetula, nu erati in DobrogYal nu numaT pentru ca nT -o spune termenula remotae, dead §i pentru ca acollo nt; se gassTaa nicT arborT isolag, necuma padurT: Poma negat regio: nee haberet Acontius in quo Scriberet hie dominae verba legenda suae; Aspiceres nudos sine fronde, sine arbors campos!'.24 Celle doue versurT din Oviditi se refers la aceia-§T parte de loca, pe care noT o vecluserama descrisa in Teofilacta, Teofanti, imperatula Mauriciti etc. Este terra ialomitena. Pe timpula luY Augusta, in vecula de midi- loch, asta-4T, ea nu s'a schimbata nicT o data. Tragenda acumti pe chartg o linia dela Braila prin Buzeti §i Ploiescl pene la Tergovi§te, apoT dela Tergov4te prin Bucurescl pene la Oltenita set Callara§a, §i 'n fine de aci pe Du- nare ero0 pene la Braila, ni putemu forma o imagine approssimativg. a Slavonia danubiane dintre secoliTV-V11.14,notanda inse bine ci£ pe acestti spatia dessimea elementuluT slavicti era forte disproportionata, avendn maximum la gura IalomiteT Si scaslenda din ce in ce mai multa in mesura departariT de acollo. Pe cats este de certti ca Slavil ati botezatt la noY Dimbovita §i Ialomita de'mpreuna cu celle-l'alte riurT maT micY din portiunea ost-sudica a TerreT-RomanescY: Prahova, Worn, Cricova, Telegena, Milcovtl etc.; pe catti este de certti ca, la wclarea lord in morbifica regiune a mlascinelora danubiane, eT o gassisera aprOpe pustiai tottlpe atata e de certti ca strabuniT nostri incepusera anume in urma Slavilorti, descinclenda din muntiT OltenieY §1 aT MuscelluluT., a inainta gradate in ac-esta directiunei_dandti la fie-ce passti peste nesce numirT locale slavice degia inradecinate, pe cad1f -all 1iadoptatti in cea maT mare parte. inte'mplata in urma luT Teofilactu, Menandru, Iornande, Mauriciti §i a cellord-ratte fon-

22) Strategicum, XI, 5, 21) De reb. Get.,, V;gHipaludes silvasque pro eiitati- 23) Pont., III, 1. bus hoeutn. 24) Trist., III, 10,

270 ISTORIA TERRITORIALA tine istorice de pent la 65o, mi§carea Romani lora spre Ialomita se pote fissa cu destula precisiuneInintervallula secundeT gTum6tAtT a secoluluT VII, adeca vr'o cincY sute de anni §i maT bine dupe intrarea legionarilorti luT TraTanti in munt6sa lature appusena a DacieT. Pane atuncT stramoiT nostri nu se intdnisera nicAirT qi nu aveati unde sA se intelnesca nicairT cu elementula slavica, carele se ferTa pururea de plaTu, urcandu-se in regiunT delu- rose dora In casurT de forta maiora, calla strimtoratti de pretutindenY nu avea incotro sl apuce; pe canda din contra nationalitatea romane, antics odrasla alpo-pireneica, se ferTa pururea de cAmpil, pogorindu-se de nevoid in §essa numaT §i numaT calla nicT intiuna fella nu putea sä incapa la munte. Este Inca o applicatiune a legit istorice de influintiz' territoria7.4 postumci, pe care nor ama desbAttut'o pe largo vorbindti despre differinta dintre GetT §i Dad. SA trecema acuma la apele oltene, prin carT vomti inchidiaidrografia munten1 din epoca lul Oviditi.

§ 61. LIMBA BACICA, LINDA SLAVIC). gl LIMBA Primula ria interiorti, pe care l'ati cunnoscutti RomaniT descallecanda pe territoriula Mun- tenieT, a fosta riuletult Cerna, la hotarulti intre Teme§iana §i Oltenia. In epigrafia daco-romane din epoca colonisariT §i maT inc6ce numele acesteT ape, care este de o importanta idrografica atata de mica, gToca unti rolla forte insemnata din causa statiuniT militare omonime, unde insu§T cuceritorulti DacieT stabilise o colonia Latina. D. Laurianti resume in urmatorula passagiti indicatiunile anticitatiT assupra CerneT: aRuinele acesteT cetatT romane sunt in anghiula de catra nord-vests cella formate de Dunare §i deriula Cerna, care se versa intr'insa sub 4o08', 44040' Fundamentele castellu- .luT formeza unti patrata a caruT linie parallels cu Dunarea face i 20, cea-l'alta parallels cu Cerna zoo de pa§T. Deft cetatea trebuT O. sefi intinsti cu multa maT departe prin acesta valle. Urme de zida, affara de fundamentele castelluluT, se maT veda in deo- a sebite locurT. Caramidele Si cimentulti nu lassa nicT o indouinta assupra romanitatiT acestorti ruine. Fam6sa fu in vechime asta cetate ca o colonia fundata chTara de impera- 41 tulti TraTana :in Dacia quoque Zernensium colonia a Divo Traiano deducta iurisIta- .lici est, dice iurisconsultuld Ulpianti. Inscriptiunea cea luata de Caryophilus din bane Er- a culane face dintr'insa o statiune military : expraefectus Legionis V stationis Vernensis. Tab- s lele cerate spunti §i de unti Gioue Cernenti: Artemidorus Apollonis Magister Collegii jovis Gerneni. AicY era a doua trecet6re peste Dunare din Mesia in Dacia. Positiunea geografica a loculuT acestuTa e drepta insemnata §i de Ptolemeti, care'lti numesce .1)ierna,Si a de Tabla Peutingeriana, care'la numesce Verna..' Deca voma rectifica ca'n inscriptiunea dela Mehadia este Tsiernensis, era nu (iernensis9, schita d-luY Laurianti va fi corrects. A§a der6 riuletuld Cerna din Oltenia §i Teme§iana se numTa astti -felYu degia in epoca Dacilora. Dera cuventula `Gerna este totti ce pOte fi maT slavica! esclama panslavistiT3. DecTinchiaid den§iTDaciT ati fostti SlavT. S'a pre grabita conclusiunea. Este drepta ca'n tote dialectele slavice vorba czern, czarn, czorn, insemna negru.

1) LAURIANU, Istrlana, in Magi& tat., II, 119-121. 3) SCHAFFARIK, Abk. d. Slaw., 177 CZERTKOV, 0 pa- 2) KATANCSICH, Tab. Pent., I, 373. Geogr, epigraph., reselenii thrakiiskieh plemen za DunaI, Moskva, 1861, II, 233, 294, 312, in -8e passim. RATANCSICH, Tab. Petting., etc

StUDIULU 111, 161. 211 E drepta nu maY putinti ca numele riuletuluT -Gern2 se traduce romanesce prin adeca neyra, buns -6ra in admirabila ballada poporana despre Erculetan :

Pe mall se opresce, Cu Cerna griiesce Nerd limpedia, « sac( de'ml spune:mie eta.. 4 Cu tote astea, inainte de a risca o solutiune istoricula este datora a lua tote mesurele pentru a nu se poticni cumtl -va peste periculosulti :a post hoc, ergo propter hoc*. Limba dacica fiindtl de aceTa0 tulpina indo-europea ca §i graTurile germanti, great, latint, persiana, slavica etc., ore nu se p6te int6mpla forte Iesne ca o clicere ore -care O. fie commund sub aceTa0 forma la doue sea maY multe din aceste vere-primare, dupa cuma na sum latinti nu se deosebesce de nase germanti Si de nas samscritt? Possibilitatea uneTassemenTcoincidinte fiinda necontestabila, vine acumti o a doua cestiune. De§i forma dacica arts pate O. fie pe deplint aceTa-§T cu forma slavica, fth-a ca sä urmeze de ad ca DaciT ati fostti SlavT, totu§T ambele forme sunt elle ore in realitate a§a de perfectamente identice, dupa cumli o pretindti slavistiT? SA vedemti. La SlavY predomnesce sonulti palatulti cz, adeca a, pe care numaT SerbiT ran redusa la sibillantulti tz. Acestti elementti fonetica nu ni appare de locti in numele dacicti alla Cerner, alle caruTa forme in monumente sunt : T. In Ptolemea : ArEP" 2. Pe Tabla Peutingeriana: Zierna; 3. In inscriptiunea dela Mehadia: Zsierna ; 4. La Ulpianti: Zerna. ApoY localitatT Invecinate cu aceliag nume, fie pe mallulti danubianti sudicti dupa unit, fie dupd altil chTarti in Oltenia actuala : 5. In eNotitia Dignitatum D, fata cu versarea CerneTinDunare; Trans-diernis ; 6. Totti acollo, o aka statiune in apropiare: Zernes5 ; 7. In Procopia: Zipme, -Gerna din table cerate, citata de d. Lauriant, se apropia de Z-sierna din inscriptiunea dela Mehadia sea de Zierna de 132 Tabla Peutingeriana, confundandu-se c cu t, intoc- maT precuma in cursulti evuluT media scribiTpuneati anacio' setoracioin loca de enatios set a oration. Saclassificama acumtl celle §6pte forme de maT susti. Duoe din elle sunt cu dentala d:5)ierna. Una cu dentala t: Zierna. Forma cu z: Zerna seta Zernes, repetita de treT orY, adeca cea maY respandita, este una evidinte romanisma dinlier-na, unit provincialismtl daco- romanti ca si'n zi din dies, tece din decem (ital. diece), za din deus (franc. dieu) etc. Forma cu ts: Zsierna, intrebuintata numaY intr'untl rondo, este er6§T o proprietate a dia- lectuluT latinti din Dacia in locti de Zierna, ca si'n tsera din terra, tsin din tenco, tserm din ter minus, tses din texo, tsevci din tibia etc. Frecuenta formeT Zerna indemnase pe unit' a o lira drepta primitive, cautlndu-T apoT o- riginea in slaviculti erno, care insemneza simbure, Si ditanda doue lucrurT essentiale:

ALEXANDRI, Poesiepopnlare, ed2, p. 14. 6) be aadlf., IV, 6. 5) WICKING, I,108-9. 7) SULZER, Gesell. do trans. Dac., I, 141.

272 'STOMA TERRItORIA.LA 1. NicT o localitate slavica nu s'a numitti nicairT qi nicT o data dupa erne, ideTa de simbure fiindtt f6rte departata de orT-ce representatiune topics, maT allesti in privinta uneT ape; 2. Vorba slavica z'rno provine dinteunt garna, de unde decurgti assemenea latinulti gra- num, germanulti kern etc. 2 incatt sonulti z in z'rno este derivatti din g Si fara nicT o legatura Cu d sett t. Asta-felitt, lassandtt la o parte forma induoT6sa 'Gana din table cerate, celle-l'alte §6sse se reducti la doue, carT ambele provinti dintr'una singura: 1. Forma primitive cu o dentala, fie d seti t: Dierna sett Zierna ; 2. Forma derivata din cea primitive, distingendu-se printr'o sibillanta, fie z sea 0 Zerna sett Zsierna. Ca resultatu dobandima ci£ prototipulti, prin urmare forma cea...dacica, anteriora celleY romane, necuma cellei slavice, se caracterisa printr'o dentala, era nicT decumti printr'o pa- latala. Derti pu§T intre doue dentale, nu cumti-va amti pute allege dintre elle pe cea maT correcta ? DaciTcliceaueT Ore)icrna sea Zierna ? Se scie ca limber latineiY placea a schimba pe din t, mat allesti canda cello anteia precede de apr6pe pe unti r ". In acesta chipti este degia o probabilitate despre latinismulti former Verna, remanenda pe sema DacilortiDierna. Essista ?rise unit micla-locti de a demonstra acesta intr'unti modtt irrecusabila. In preti6sa glossa antics assupra botaniceT luT Dioscoridu, nor gassima ca uveratrum ni- Brumn, o varietate de elleborti remarcabila prin negreta radecineT qi chTarti a foilora,se numTa in limba dacica a prodiornap: IrpoUopva". Ecce dere) dacicula diorna sett dierna correspunclendil litteralmente cu latinultinigrum; clicema diorna seta dierna, ca qi slavonesce czorna §i czernal ca qi latinesce vorsus §i versus etc, sea dupa cumti qi la noT BucuresceniT facts picere din piaorg. CAM pentru prima sillaba pro, ea derive evidamente din aceTa§T radicals de unde all pro- venial maT multe numirY indo-europee de vegetale, buna -Ora celticulti peurerba, armenula perkfructti, persianula part etc.;" o radicals forte respandita, de 6ra-ce o all §i limbele semitice, de essemplu ebraiculti prirodti, siriacult piro qi altele; o radicals pe care o ga- simti nu maT putinti la vechil EgiptenT sub forma de pir cu acceptiunea generals de ye- getatiune". Daciculti pro-diorna esprima ideTa de o plants-negrci. Amtt arretatti ca spiritulti dialectuluY daco- romanti cere trecerea luT di in z, adeca din diornazorna, de undeulna. EY bine, planta asolanum nigrump, carein tote limbele neo-latine ports epitetulti de 7Ze gra din causa culoriT fructelora selle: francesesce morelle, italianesce morella, anglesesce morel, spaniolesce yerba mora, tote acestea dela PA5Poc negru, era nemtesce Nachtschatten sett .umbra de nopteD, se chTama romanesca.zarnet, tints terment botanica cunnoscutti pretu- tindenT in intrega Dacia, pent qi la Romanil de peste Nistru14.

8) MIRLOSICH, Ortsnamens 11-12. 12) P1CTET, I, passim. 9) Fox, Tergls Worterb., 617. 12) BRUGSCH, Hieroglyphiseh-demotisohes Worterbnoh, Leipzig, 1868, in-8, t2, p 478: .Pit', se rapportant aux 10) QUINTIL., I, 4: sQuare minus mirum, si in vetustis o- plantes embrasse les idees de pousser, gerniiner, croltre, ve- speribus urbis nostrae, et celebribus templis legantur Ale- getation qui se renouvelle ete.» sxanter et Cassantras. 14) Lexie. Budan., 770 Cf. MEIER, Oplsanie Oczakev- 11) In unele manuseripte se oitesee freodlarcs, vediGRIMM, skiIa zemlie, Petersburg, 1794, in-8, p. 135: spo moldayski Gesoh. d. dentsohea bpr., 808. Byrnsolanum nigrum.11

STUDIULU III, § 61. 878 In Oltenia, duper cumn ne assicura d. Dr. Demetrescu-Severdnu, acestti cuventti se aude lungitti in arnotti, cu accentulti pe prima sillaba ; ern in Transsilvania, duper d. Barcianu, ellti essista sub doue forme collaterale : zirnd §i zirmil." Este inse Si mar remarcabilti ca in unele locurT Romania illti pronunta nesibillatti: darn/1,16 ceTa-ce reproduce din puntti in puntti prototipulti dacicti diopva. Totti in privinta plantelorti,limba nostra posseda vorba ap. se zarni Dpe care d. Pontbriant o traduce prin ase rabougrir, s'etiolern," nemtesce asich verlertippeln, dtinn aufschiessen, sich entfarben.08 Cana o plants se etioleza, Romanulti dice ca ea se zarnesce. aEtiolarea unei plante ni spune Littre este o consecinta a cresceriT sele intr'ung keg obscure sea fiufinglumina/I-1.09 Astirfeliti zarnirea correspunde litteralmente cu aintunecareav planter. ZeIrnd Si zlirnire provinti derti in limba romans egalmente din daciculti diopva cu acceptiune de negru. Sa mergemti mar departe. Intr'unti cantecti poporanti cam obscenti, pe care negre§itti ca nu'ltl putemtl reproduce, vorba zarnel servesce ca refrenti la adressa perulul negru. In limbagiulti mocanilorti oitele negre se numescti zarne... Mai avemn ce-va. Dela cuventulti dacicti diorna set dierna romanisatti in arta, remasti pene aster -di in poporti sub acesta archaica forma daco-romans §i cu intellesulti sett propriti de negru, s'atl nascutti la nor o multime de numi topice. In Arden, fail a fi cercetatti nomenclatura localitatilorti mar menunte,este mareld satti Zarnesd cello cu fabrica de hartia §i muntele Zlirne in Secuime. In Romania danubiana avemn satulti arnesa din Arge§ti, satulti Zdrnescr din Co- vurluit, satulti Zlirnescr din Cahulti §i doue sate Zarnesd din Buzeti, din call unulti formal o singura commune cu satultiCerndlesc adeca doue catune invecinate, ambele negre, dent unulti daco-romanesce §i cellti-l'altti degia refacuttl slavonesce.2° In districtulti Putna sunt doue peraie : Zama-mare§iZdrna-mica. cart ati scapatti ca. prin minune de a fi §i elle cernisate ca surorile lora din Oltenia." Forma patronimica Zarnesci presuppune neaperatti,ca porecla a fundatorului, pe cate unti ZeIrnliadeca ceia-ce Romanii mar adessea diceati Negrild §i ceia-ce Slavii numescti Czernat. In adevern, nor deschidemu intr'unti noroctl o collectiune de documente, §i damn In secolulti XVI peste unti apopa Zarnti.v22 Din passti in passti, vedeti catti de departe se intinde pe territoriulti nostru pc,- steritatea cuventului dacicti diorna, formandti epitete ca alln perului negru seti allti oitelorti negre, termeni botanicl generalT$ispecials, numi locale, porecle personale... Dentala curatti dacica d din Dierna set Dierna, §i chianti sibillantulti daco-romanti z din Zama, sunt forte departate de palatalulti slavicti cz in Czerna. 15) BA/1MM, lininiinisoh-Dentaehe 'VW Or- 19) Lrrrat et Bowie, Diet. de medecine, Pule, terbneh, Hermannetadt, 1868, in-8, p. 295. 1873, in-8, p. 564: Etiole, ee dit d'une plante qui, ayant ordans nn endroit obeenr ou pen dolaird,n's fonrni 16) nAsolort, Limbs romand ai tradiiinnile quo dee poueeee grelee eto." el, Braila, 1872, in-8, p 132: anti, Bolan= nigrum.a 20) raumpscru, Dint. top., ad vooee. 21) r. immeou, Agricialtara din Patna, Bacon - 17) porremear,Dietionnirti roman-trancesti, reed, 1860, in-8, p. 46. Bnonr., 1862, in-8, p. 791. 22) Archival 1stor., I,1, p. 35. Dela Romer aceetil nume a treenti el is veoinil noetri Serb!, undo 18) BAnoimm, op. eft, 294. se di Iwo nnmal femeielori. Veil! za4nencs, Les., 814, v. Zraa. 86

274 ISTORIA TERRITORIA.LA. AcestA depArtare devine cu atatti mar palpabila, cu caw se scie ca la Slav! cz represintain genere pe unti k 287 era czern anti lora mar specia nu este decata o forma mar nouA din kersna, care se regassesce in vechiulti dialectal prusso- litvantl: kirsna negru, respunclenda essactamente samscritulur krtjna negru.24 Dacicult diorna, pe de alts parte, e de acera-§T origine cu samscritultl dhyama, care insemneza orr-ce lueru sumbru. 25 Compusti din dhi in simtu de intunecare §i din cuventulti varna cul6re, pe care §i limba latinA l'a redusti la orna", diorna esprima ideia de aintunecata cul6ren, ceia-ce se dice nemtescedunkelfarbig.. Intre daciculti diorna contrast din dhivarna §i intre slaviculti czern contrast din kersna, unde 'T Ere vre-o picatura de inrudire ? Ce se mar face der° cu imaginarula slavisma allti Dacilorti, pescuitti cu entusi- asma din riuletula Cerna ? SA se observe ca daciculti diorna s'a pastrata nu numar la Roman! in zarnd, dera §i la Albanesi in cuventulti diore, saractl, nenorocitti, propriamente negru, 27 printr'o associatiune de idee intre nefericire Si intunecare, ca in latinult ater negru pe longs atri dies cline de sal-Ada sea de nenorocire. Albanesulti diore, mar correcttl diorre, contrast din dhivarna cu assimilarea na- sale!, probez'A ct termenulti diorna a fostti nu numaT dacicti, ci communt tuturorti pop6relorti de vita tracica de pe ambit termT a! Dunarir. Mar pe scurtti, contra a§teptariT slavofililoril, tocmar duletult Cerna dlntre Ol- tenia §i Teme§iana demonstra, mar bine ca ort-ce alit, ca DaciT n'atl fosttl Slav!. Dacica Dierna set Diorna, daco-romana Zdrna,acolonia Zeritensiumn dupa cumtl IT clicea iurisconsultulaUlpiantiin secolult III, s'a pututti metamorfosa in Czerna abia intre anniT loco 1300, dupa ce se introdusese la strabunir nostri abeceda- rulti §i liturgia lu! Cirillti. Toth atuncr §itotti inOltenia cats sl se fi prefacutti din Zama in Czerna o alts apa cu multa mar volumin6s1,de§i mar putints celebra, anumeriulti Cerna affluintele Oltetulur in districtulti VAlcea. AssemenT modificArT erati cu atatti mar u§6re, cucata intellesult de negru alla vorber &I'm 7, dupl cumtl veciuramil,nicT pent astA-clr nu s'a perdutti din limba romans,astti- feliti cl moda slavofila a parintilora nostri din evulti media sciea forte bine ea zdrna §i czerna insemna tom una. Unti essemplu analogti de slavisare este cuventultisudetay, prin care cris6vele slavo-romane inlocurat termenulti cur= latinescti agrudett.. Slavonesce sudinsemnanda grudecata, sudatz dupa dialectulti serbti grudecatort, schimbarea uner singure initiale metamorfosa d'o-data in apparinta pe agrudetti. intr'una slavisma, intocmar ca §i schimbarea lur z in cz in numelea ZArna.,de§i in realitate intre latinula judicium§islaviculti sud nu essistA nicr o legatura,cella Anteit fiindti o contractiune din jus-dicere,cello-Faithreferindu-sela samscritulti cudh, a purifica. Printr'o assemenea procedure riuletulti Zama fiindtl slavisatti in Czerna, nu mar era grey de a slavisa allaturr cu ellt unti altti periti, numindu-la prin antitesa Htela, adecaaalba.--

23) sommeaza, Compendium, § 182. 26) rum, 104. 24) POTT, Etymol. Forsch., ed. 2, II, part. 1, 263.- 26) OTJETIIIB, Griech. Etym., 245. nos, op. oIt., 38. 27) Rear, Alban. stud., Lex. 80.

STUDIIILII III, § 62. 275 § 62. OBIGINEA SLAVISNELORII IN TOPOGRAFIA RONINA. In secolulti de fall, candtt ne coplesise d'o data furia gallomana, fie-care Radu vrora sä fie Rodolphe, ern reposatulu Assaki mersese pane a dice ca cetatea Nemiz1 este ula forteresse de Saint-Germain,'',§idinteuntt periti a-lut-Martina facea aLa- marline A 2 TotusT francesismulti a avutti o velfa abia de cati-va anni, fare a fi catu-sT de putinti limbs ecclesiastica si officials a terrei, pe calla actiunea slavismuluT fusese la noT secolara la curtesi'nbiserica. Und riuletti invecinatt cu Cerna ni p6te servi ca essemplula cellti maT nemeritti, in ce chipti nu numal sedesfigurati numile assemenate in sontl cu celle slavice, derti se traduceatt pe de'ntregulti chiarti nesce termini aT nostri cu totulti differitT din puntultt de vedere foneticti. Arborulti plopu (populus) a datti nascere la o multime de numT topice in Roma- nia : Plopand, Plopanzi,Plopent,Plopesd, Plop, Piopita, Plopufora etc. Mehedintulti maT in specie posseda unit munte PlopiaprOpe de hotartt, unti satti Plop in plassa Dumbrava, tom pe acollo unit altti munte Plopt §i unit peen Plop in plassa °colt. 8 P/opuia slavonesce se chTama tofid. Ecce dero ca din celle multe plopane alle Mehedintulur, cello putintuna trebuTa sä se topo/z:seze in urma secoluluT IX, si acesta sOrte, ba tocmaT in acera-sT plassa unde essista unti periti Plop, a avut'o anume pittoresculti riulettt ce se versa in Du- nare longa Cernetti si pe care degTa in cris6vele dintre 1350-1400 noT illti citimti sub botezulti slavicti de Topoinipt. In cursti de septe secolT de cirillismtiofficialtisi ecclesiastict in Romania pane la Mateio Bassarabu si Basiliu Lupulti, fare sa fi fosttl nevoid de vre-o intervenire etnografica din partea Slaviloru,ci curatti numat pe callea culturala, a fostti destullti timpti pentru a applica acesta procedure de traductiune maT peste t6ta intinderea Daciel. SlaviT puteatt sä locuesca in China sett in Brasilia, si totusi nor, gratia until altoru de culture cirillica, sa ne slavisamtt merett pe termix Dui-11Hr ; dupa cumti Roma era de-multti morn ca nationalitate, pecandu latinisarea nu inceta de a lucra, prin religiune si legislatiune, penen fundulti BritannieT. SlavofiliT, in locti de a se accata de numirile slavice din Romania, arti fi trebuittl sa studieze propria lord topografia; Schaffarik maT cu deosebire, traindtt si scriendti in Praga, nu avea decattl sä arunce ochiT impregiuru'T pentru ca sä se fi convinsti ca mods, fare nicT unit ammestecti directti custrainir, pote sa instraineze o mare parte din nomenclatura uneT terre. Boemia este plina de Lowenberg, Rosenberg, Sternberg, Riesenburg, Lichtenburg, Schwamberg, Riesenberg, Waldek, Wartenberg,Wala'stein, Falkenstein etc.,fiindtt ca fundatoriT acestorti localitatr, mai totT de pe la annultt I2oo, deli erati Cehi curatr fare nicl o picatura de sange teutonicti, totusr dice marele istoriograftl boemtt Palacky 1T-a placuto sa-sr boteze proprietatile lord nemtesce. 1) Nouvelles historiques de la Moldo-llott- 4) So nannten die Brlider Jaroslaw und Hawel, die masiie, Jassy, 1859, in-8, t. 1, p. 84. ,Fohne Marquard's, des Castellans von Tesehen, die von ,ihnen um's J. 1241 erbante Burg Lawenberg (jetat Liim- 2) Ibid., 37. berg), da sie einen LBwen im Wappen fiihrten; Wok, ,der Bohn und Enkel zweier Witek von Prezio, deren 3) Fzumumarr, Diet. top., 283. Wappen eine Rose war, haute zwischen 1241 und 1246 ,,die Burg Rosenberg. Zdislaw, ein Bohn des Diwiss von

276 VITORIA TEBRITORIALA.. Sculatu-s'a vre-unti Germanti ca sa strige ca CehiT sunt pe gTumetate Nemti? Pe la 1203 BoemiT snopescti cumplitb trite° battallia o armatA germana. Cine era hatmanti slave? Bene§ti Herrmann.5 Cella maT viteztipatriots] boemb, carele cu ..nacTuca in mans striga in lupta.: amOrte, morte Sa§ilorti!a purta o poreclA eminamente germana. Dupa cumti Boemulti Bene§ti Herrmann nu era Nemtb, totti a§s n'ati fostti la not Slav! DragomiriT, VladislaviT, BogdaniT, GolesciT, Gradi§teniT, VladoianiT, SocoliT etc. Avemtl de'naintea nostracodicele giudiciarti,scrist pe la annulti 1500 pentru usulti pribunalelorn BoemieT de catra professorultiuniversitatil din Praga Victorinti de Wszehrd. Acollo ne isbesctl la fie-care pagina nesce numT locale §1 personale ca acestea: Wilim de Pernstein,Ian de Schellenberg, Put Szwihowskz tie Riesenberg, Bohuslaw Hasisteinsky (adeca: Hasenstezn-skz), Wilim de T allmberg, Ian de Herrstein, Pawel de jenstein, Benesz de Wed/mile, Burian Linhart de Gutstein, Alsza de Klinstein, Boszko de Kunstadt, Ctibor de Cimburg, Dobrohost de Ronsberg, Jan Hilburg de Wrzesowic, Wilim Ilburg de Mszeny, Hynek de Wisemburg, etc. etc. etc.8 Acella-§T codice, atatt de teutomanti in privinta onomastics, manifests totu§T pe fats o paza estrema contra intrusiuniTetnografice a elementuluT germanti prin urmatorulti energicti passagit :aNumee Boemul21 de origine boemel, nict o data NemplO sea altti strainn, voru occupa dupe lege functiunile terreTpentqicelle mar de gYosii...D7 aSub Venceslati I (936 967) dice archeologulti boemti Wocel limba §i aobiceiele germane intrandb in gratia la curtea regesca din Praga, o parte dintre anobill incepuse din mods a germanisa numile proprietatilorti lorb.a 8 aBoemiTspun celebrulti istoricti §i legistti slava Macieiowski se germanisati .prin teutonomania regilorti §i a aristocratieT, carora li placea a face chiarti versur! anemlesce. 9 SI punemb acumti intr'o cumpena germanismulb BoemieT in comparatiune cu sla- vismultt RomanieT, §i resultatulti o sä fie strivitorti pentru pretensiunile luT Katancsich, Schaffarik, Czertkov, Lelewel, Venelin §i alle scolei lorb. In adeverb, ce vedemti? In Boemia, cultura teutona lucra numar prin model; §i totu§T, introdusa pe la 950, dupa treT secolT de o actiune forte intreruttei ea ni appare in culme pe la 1250. In Romania, cultura slavica se incuibeza prin mode, prin offical prin ecclesid totti- d'o -data; s'apor lucrarea'T, fiindo legahl, este de o natura. fiermaninte. In 3oemia simtulti de conservatiune nationala merge pen la escluderea orT-carul strainu, si mar allesu a on-cdrut German21, dela orT-ce influinta cam de mica set cata de indirecta assupra affacerilortf statuluT. Diwissow, k6nigl.Hofmarsohalls im J. 1224, erbaute im 6) Itakopis zelenohoreky a kralodvorsky, J. 1242 dieBurgSternberg. Boresz, der Sohn Bohu- ed. Korsinek, Jindrzichove Hradoe, 1884, in-8, p. 41. slaw's, Enkel Slawek'e on Osek, rahm den Nahmen von Riesenburg an, each der gleichnamigen, nnweit des 6) vntr. ZE WBZEHRD, 0 praiwieeh a sidieohI Stiftee Gook erbauten Barg. Smil, der Sohn Heinriche o Miksch zemg czeske, Praha, 1841, in-8, passim. von Zittan, Bnrggrafen von Budieein, gab Bich seit 1246 sus gleicbem Grunde den Newnan von Lichtenberg Die- 7) Ibid., p. 121 tprawy prziroseny Czech, ne Nemec eelbe Veranlassung batten such die etwas epliter urkund- nebo jiny cizozemee, neb toliko w ssadny urzad zemeky ,,lich anftauchenden Namen von Schwamberg, Riesenberg, god najwyszszieho ass do najnizassieho urzadn 'many ci- ,Wesidek,Wartenberg, Waldstein, Falkenstein u. dgl. m., ,,sozemeenemit wsazen a praijat byti podld prim. gcla der rein lic;hmische Ursprung dieser Familien aufa ,iStrengste nachgewiesen warden kann. Ves11 watncr, 8) Op. kit., 105. Geseh. v. Biihnies, t. 2,I, p. 101, spud wows., Grnadafige der- blihmisehea Altertbuma- 9) Pamietniki o dziejaeh nowise, Peters- kande, Prag, 1846, in-8, p. 106. burg, 1839, in-8, t. 2, p. 96.

fiTUDIULII DI, § 63. 277 In Romania, desiuntiAlessandru cella Bunt nu permittea strainilora a tine taverne in Suceva; 10 desi unti Mihaitt cella Vitezti, uTtanda ca tocmaT atuncT mana'T drepta in consiliulti princiarti era Grecula Mihalcea, dechiara ca nicT unit Greca nu va occupa vre-o functiune in terra; " totusT toleranta de fapttl, nu numaY religiosa, dert si curatti politics, pentru totti feliula de strain!, maT cu deosebire tnse pentru cel ortodossT, tntru catti eT venTaa pe nesimtite unulti cute unulti, a fostti pururea nemarginita, 12 era cancellaria domnesca maT allesii,logofetT siuricarT,erati celle maT de multe orT Serb! sett BulgarT. Fata cu unit assemenea bilanta,cats sa marturima ca territoriulti nostru, dupa fefite secoll de cuadrupla pressiune a cirillismuluT prin matt, prin lege, prin clera si prin fumgonan'atit, s'a slavisatti pre-putina in allaturare cu germanisarea BoemieT, unde lucrase inteuna chips efemerti abia unulti din celle patru elemente, ba Inca cella mar putina statornicti: moda. S 63. OONCLLMIIINEA DEBPRE IDROGRAPIA HIINTENIR/ SUB mint Cerna sett Diorna, adeca uNegrau ;GiTulti sea Sil, adeca uRiti;GTalesula sea Sofas, in acella-sT intellestt; Gilortulti sett5il -aria,adeca aRid-voTnicat; si GTomar- tilulti sea Sa-martira; sunt cute patru prin nomenclature cu multa anteriore colo- nisariT romane in Daciasiputema slice cu totti dreptulti ca appartint epoceT luT Oviditl, desi cunnoscintele geografice alle poetuluT nu se intinsesera pent acollo. ATurea ne vomti incredinta passala passecatottiatatt de ante-romane fie dacice, fie agatirsice,sunt numile apelorti oltene Motru set Mutru Matizetoy in Ptolemea si Mutria pe Tabla Peutingeriana ; Lutru, in fonanele din evulti media Lothur, prefacutti prin simpla assonants in Lotru; apoT Amaradia si tote riurile sea localitatile cu aceTa-sT interessanta finals dia :CTocadia, Cisneaa, Cernadia, Arpadia, Crevedza etc., o formatiune nominal a absolutamente necunnoscuta in Dacia oriental, si chiar in Transilvania maT susti de SibiTu. Pane atuncT celle spuse ni agiungt pentru a completa idrografia TerreT-RomanescT in clillele luT Ovidia arretanda tots -o-data,pe lOnga celle-l'alte probe adduse sea de addusa de acumti inainte, cumti-ca suprapunerea elementuluT latintt peste cella dacica, fecunda prin nascerea unel noue vigurOse nationalitatT, pe care aria fi correctti a o numi daco- romant, avusese locti maT cu sema in Oltenia. Ne astepta orografia... S 64. COLOH1DA Li Duntian IN OviDru. S'arti pare la prima vedere ca Oviditi abia intr'unti singurti versa mentioneza Car- patii, numindu-T cu una fella de groza uselbatecii muntT sciticT si sarmaticT.: Inque ferig Soythiae Sarmatioisque jugie.' Jere cantarindti fie-care espressiune in locti de a se multumi cu suprafata lucru- luT, critica descopere in cantaretulti dela Tomi ce-va maT multa decata atata. Oviditi dice ca numai undele DunariT desparta regiunea tomitana de catra mal- lulpcrivetentiallyfluviuluT, unde locuescaaIazigiT sl GetiT si Cokha §i glota meterea set regaturile metereeb: 10) Aotn15. din 1407 in Archival lat.:mica, I,1, 12) Vasil a mea Astoria tolerantel in 1Ronall p. 132. Wm. passim. 11) PRAY, Disaert., 154: Gramm natione inter XII juratos Bojpronee ease necteat, risque aliqnod minus, 1) Wrist., I, 8. met offioinm speotans ad gnbemationem Wins regni obire mpossit.1

278 I8TORIA TERRITORIALA. Jazyges, et Colohi, Metereaque turba (variants: regna) Getaeque, Dannbii mediis via probibentur aqnis... 2 In aceste cate-va cuvinte sunt copprinse doue grelle enigme. MaT anteiti, ce sa fie afifeterean? CommentatoriT ati propusti successivamente patru ipotese : i. Prin aMeterea. se intellege o urbe in regiunea superibra a NistruluT,aceTa pe care Ptolemeti o numesce Maetonium ; a 2. uMetereaeste o lectiune corrupts in loch de Neurea, referindu-se la Neuri, 4 poporti sciticti cam din Galitia actualadespre care noT vorbiramti maT susti cu occasiunea luT Erodotti ; 3. uMeterea., dupa Zamosciusderiva dela p,eroiclecog, adeca transmontane, in- glicandti inteunti modu generalti t6te gintile de peste CarpatT ; 4. uMeterea., dupa Katancsich, vine dna rov p,eripxotkat, insemnandti glbte vagabunde.6 Prima din aceste ipotese este de totti puerila,cacT dupa numele unuT proble- maticti orasn fara nicT o insemnetate, care nicT acella nu este Metereum, ci Maeto- nium, nu se putea dice uregna ", si nici chTarti aturban. A doua nu adduce in spriginulti set nicT macart o plausibilitate paleografica, de 6ra ce Neurea, orT-cumti sa fifostti in manuscripte, cu greti se prefacea in Meterea. Opiniunea luT Katancsich nu se impaca cu Oviditi, poetulti depingendti ca vagabunde tote pop6rele termuluTnordicti anti DunariT,incattl nu putea sa califice cin6 zov peripxopat numal pe unulti din elle, si apoT fara a ni spune pe care anume. Singura ipotesa seriosa este a luT Zamoscius. Ea offerA mai multe conditiunT de admissibilitate. 0 espressiune atatti de vaga ca ameterea turba" set umeterea regna" nu se p6te applica la vr'o regiune apropiata de resedinta luT Oviditi, carele in privinta terrelorti invecinate intrebuinteza totti-d'a-una nesce termeni concretT :CorallT, BessT7 ScitT, Sarmati etc. In disticultt de mai susti termulti nordicti immediatti allti DunariT, adeca partea cea limitrofa cu Dobrogiaeste represintatti prin IazigT si GetT, de invasiunile carora poetulti dela Tomi se plange necontenith in Tristele §i'n Ponticele sale :

Iazygea, et Colchi, Metereaque turba Getaeque... lazigii ceT de nernti sarmaticti si GetiT ceT de vita tracicA erati doue marl pop6re, cArora li appartinea in epoca luT Oviditi tntregulti spatiti dela Nistru spre occidinte pene pe la Oltti,locuindti ambele fata'n fatg. cu Dobrogia, astirfeliti ca'n realitate se putea Slice despre densele :

Dannbii mediis viz prohibentur aquis... .Colchin din versulti ovidiantil dup. cumti ne vomti convinge indatal insemneza pe locuitoriT din CarpatT. In- acesttl chipti t6te celle-l'alte numT gassindu-si applicatiunea in z6na danubiana si acea muntOsa, umeterea turba" remane f6rte naturalti pe sema trans-montanilorit, completandu tabellulti si giustificandti ipotesa luT Zamoscius :

2) Ibid., vers. 191. Alzemosoms , Analeotia lapidum in Dacia, 8) °Mins, ed. Lemaire, Paris, 1822, in-8, t. 7, p. 69. Patavir; 1193, in-16, p. 60. 4) Ibid. 6) xATANSIOH,. De Istro, 114.

STUDIULU III, § 85. 279

NEMURILE TRANSMONTANE (meterea turba)

CARPAT INII(Co *lchz) IAZIGII (7azyges) GETII (Getae)

Marea-negra D u n a r ea (Danubius) (Pantus) DOBROGIA (Scythia minor) Admittenda modula de a interpreta a luT Zamoscius, se nasce intrebarea: de ce ore poetulti a Rust meterea in loch de meterea, dupa cuma art urma O. fie transcristi din tkezoiQuog ? Totula se esplica printr'o essiginta de prosodic, caci in versulti de mat susti IT trebuia o vocals scurta, pe candti in vorbe grece o chiarti a tindti in compositiune a se lungi in w, ca in percovvitkia, chtecience, pluonov etc. OrT-cumt1 sa fie, mar remane o alts enigma. De undesipane unde Colchz in Dacia? Colchida este tocmat la marginea oppusa a littoraluluT crivetenti allti Marit- negre. Natiune mat multd asiatica decata europea,ColchiT aveat a face cu muntele Caucasti fluviula Fasa, nu cu Carpatil Istrula. In ce modo Ovidit, atata de bine informatt despre totti ce se petrecea in bassinulti DunariT de giosti,sicarele in acella-sr timph, autortiallhFastelora §i allti Metamorfoseloru, era unulti din barbatiT cei mat invetatT aT Romer, putea sa crecla canumaT Istrult desparte pe ColchT de Dobrogia? OrT-ce mirare despare din data ce monumentele celle mat autentice vort proba ca CarpatiT nostri ati yurtattisieT in vechime numele de Caucasa, era prin urmare ah essistatti atunctyslpe terniir IstruluT o Colchia. § 65. CA.170A817 LONGA DIINARR PS 0 INSCRIPTIONS 91 IN FLOM 0 inscriptiune afflata nu de multa inGermania appusena, unde se pare a'sTfi inchiliata sventurata carriers unulti din viteziT espeditiuniT dacice, suns asa: MATRON'S AVFANIB. C IVL. MANSVE TVS. M. L. I M. F. F. V. S. L M. FV FADALVTVM FLV HEN. SECVS MONTCA.VCASI. In trascriptiune iMatronis Aufanibus z Caius Iulius Mansuetus, miles legionis primae Minerviae

1)0 alti inecriptinne en nnmele Matronelorti Anfane6, din MARTIANOS oe.rawA4 eoriitoru latini din aecoln18. V, &mita in Pannonia, vesli la RATANOSICH, Geogr.epigr., De aaptils, II: Fatueque vel Fantne eel edam murk II, 121 Celle din Ocoidinte aunt eitate in Du CADMIC a quibne Fans dicta, quod ooleant divinare. La Al- Gloss. med. 1st.. I, 488 etc. Originea etimologioa .1 banes' eredinta in Fano 868 Fatuo trims pen& aetli-4I; inplleenlfi mitologiefisituenvontnlni Aufana se eeplioa vesli HAHN, Alb. Stud., Lex. 189, verbo caxlcs.

280 IBTOBIA TERBITORIALA. .piae felicis, votum solvit lubens merito. Fecit (sea: votum solvit laetus merito fe- .liciter,) voto facto ad Alutum _Amen secus montem Caucasi. In traducere: aDinelorti Ursit6re, Cain Iuliti Mansuetn, osta§nto prima legiune MinerviA pig efericitg, indeplini cu buccurig cuviosulti vote, facuttila fluriula 01121 longc> muntele oCaucasit.* Pe astg marmurg cuvintele relative la Oltt §i Caucasti sunt scrise fyry prescurtarr, incatti in privinta lore nu se pote rgdica nicr mgcarti o umbra de controversg: an ALVTVM FLVIEEN MOTS MONT. CAVCASI °hullo e push aci la masculine, ca 'n Naevius, pe Tabla Peutingeriang §i'n limba romans: Alutus, nu Aluta ca in Ptolemett §i'n Dione Cassia. Publicandtt pentru anteia data importantissima petra, archeologulti germane Lerach constatg cg prima legiune MinerviA fusese in adeverti in Dacia anume sub Trarant, cera-ce se scie pre-bine dintr'o multime de fontane; 2 dern illy surprinde ca fluithelit 01117 se afftlbnga muntele Caucasa.8 D. Frohner reproduce fart'nicr o reservg inscriptiuneaintre celle privit6re la resbelluln daco-romant, §i recunn6sce cg prin mons Caucasi nu se intellege alttt ce-vy death muntir Daciel. 4 D-sea nu e inse destullg de essactit candtt observg in note cg §i'n Floras,isto- rictilatintinumar cu unn secolti posteriorslul Trarant, Carpatii art' fi de assemenea numiti Caucasii. Nu Carpatir, ci Balcanir, cad eta cumn sung passagiulti testualmente: .Piso Rhodopen Caucasumque penetravit.Curio Dacia tenus venit, sed tenebras .saltuum expavit. Appius in Sarmatas usque pervenit; Lucullus ad terminum gen- .tium Tanaim, lacumque Maeotim. 5. Flory enumerg, mergendti dela vest -suds spre nord-ostn, progressulti armelorti romane contra diverselorti natiunT pontice : I. Pisone trece Rodopulti: Rhodofien; 2. Tots densulti, dupg ce trecuse Rodopults, strgbatte Balcauir.Laucasum; 3. Curione, mar fericitndecato predecessorulg sen Pisone, inainteza pene la termulti nordicn ally Dungrir, dens la Carl:mg nicY ells nu petrunde, speriatti de intunecimea codrilorti: tenebras saltuum expavit; 4. Appitt, lassandticalleaCarpatilortt la stanga, apuel spre appusti §i se a- propia de Nistru: in Sarmatas ; 5. Luculln, mergendti pe urmele lul. Appal, agTunge la Dons :ad termznum gentium Taman:. Pusti la midti-locti intre Rodopti §i intre Dungre, Caucasus din Florti nu p6te fi decatu crescetulu intermediary alio Balcanilorb, erg nicr decumn CarpatiL

2) !WARMAN. Vita Made., 3: Eleounda expeditions 3) Jahrblicher des Vereias von Alterthums- dscica Traianns eum (Hadriannm) primae legioni Miner- frennden im Itheinlande, t. 5, Bonn, 1844, in -8, ,viae praeposnit seonmqne &mit". 0 insoriptitme In p. 816 -317. FROM 152, nr. 2: legato legionie I Minerviae piae ,fidelis bello Daeico". 0 alti insoriptinne ibid., 155, 4) Op. land., 156, nr. 14. In transorierea inscrip- nr. 10: ,promotns ex legione I Italica in legionem I Mi- thmil d. Fri:Hiner differi de Lersoh anal prin ,laetna° ,nerviam, iternm donis donatns torquibris armillis photo- in loch de ,labens of felioitera In loch de ,feoitN. ris corona vallari bello Dacioo4. 0 a trela lb., 160, nr. 24: legion's I Minerviae piae ddelie, donis donato 5) mon., III, 5. n ab imperatore Traiano bello Dadoom..--eto.

8TUDIULU III, § 66. 281 Dern nicT acesta nu este fgra interessti. In analisa MuntenieT sub Erodott ne intimpinasedegTa unti essemplusimat vechiti de omonimitate fntre Carpatt§iBalcanT, cgrora parintele istoriel li dicea d'o potriva Hemiz, marginindu-se numaT a deosebi Hemulti nordicti de Hemulti sudictt. Aci de assemenea, pe candy Florti attribue numele de Caucasit Balcaniloru, inscriptiunea luT Lersch illit intrebuinteza despre Carpati. Si'n adevert, ambele linie de muntt nu formeza decatu unti singuru lanlii, pe care nemicti nuinsfarama in legatura'r de continuitate, cad pene§iprin undele Dunarii illti re'nnocla l'Onga Orsova veriga cataractelorti.

ri66 ETNOGEAFIA ROMINLEI fl APOLLOPTIII DR BODOEII. Cu treT sett patru secoli inainte de Florti si de piosultt legionaru carele in dillele KIT Traianti facuse unti votg de devotiune atz fluviulu Oita longr muntele Caucasilp, poetulti alessandrinti Apolloniti de Rodosti versifica mituln ellenicti despre espeditiunea Argonautiloru. Dungrea dupa ellti,ca Si dupa totigeografiT din2.cella-si ciclu Teopomptt, Aristotele _Scitnntl, 4ratostene,etc.,1 se divide in doue brate, din cart unulti se versa in Ponta,cellti- l'altti in Adriatica,avendn ambele in Apollonitt puntula lord de separatiune acollo unde locuescti Tracil, Sci ;il, SiginiT, Graukenil§iSindil. Din analisa hat Erodotn not scimtl ca territoriele respective alle Traciloru, Sci- tilortt §i Siginilorn se apropiati unulti de altulti in direc ;itinea Oltulul, asttl- felitl cg SiginiT se afflati in Temesiana, Scitii in z6na de sessti a TerreT- Romanesci, TraciT pe maluln sudict alhl fluviulut. Dens ce feliti de Tract ? Apolloniti n'o spune. Deca vomti cauta o radg de lumina erosi in Erodotu, acesta ni va respunde ca Traci prin escellinta, caceT mai nobilT§icei mai dreptio, erati Getil, incattiellti nu o data In locti de That se multumesce a pune numal eV4ixeg. 2 Dintre tote pop6rele tracice GetiT singurl fiindu vecinl cu ScitiT, pe densii cata sa '1 vedemti noT sub epitetulti nedefinitti de ((Traci. in Apolloniti, cad poetult vorbesce in specig despre acellti locti unde se invecineza SeiN 9i Traci:OogtlAty06g..Ext4ca, sett :Opiptolv lxv9-ia/ eintiijoeum o4ovg. Acesta puntti e decist. Intre Geti, Sciti si SiginT, Argonautica insira doue nemurt intermediare :SindT si Graukent, fait a ne limuri inse, care dintre densele va fi fostti pe mallulti drepttl si care pe cello stangg allu DungriT. lino indice ni permitte totusT a limpedi acesta ambiguitate. Apollonitidice cg Sindil occupati o intinsa campia numita Laurium: 01 mei Aatiptcwija.r) 2ivaot ipnu,cciov neiov p,iya wou6acovre5. Et bine, unica vasty campia in care sä filocuitti atunci unti poporti intregti in vecinetatea Oltenier,sidespre care sa, ni fi remasti vr'o urma in litteratura antics, este campla triballieda...luTErodotti. Ilediov zo .r4anAgOv dinparintele istoriet correspunde cu nadiov to _da.optor din Argonautica.

1) Veill citatinnile in Littatent., Hadania we wzgle- 2) fl ROD., IV, 93, 94, 99, eta. dale geogeafli, Wilno, 1818, in-8, p. 204; MCESET III, 146; eto. 86

282 ISTORIA TERRITORILLA. Ada dero Sin& luT Apolloniti stint identicY cu Tribal lii luT Erodotti. Cu o grumetate-secolti in tirma, Atenianulti Apollodorti cunnoscea pe, TriballY de assemenea sub numele de Sine& Vorbindti despre escursiunile eroice alle luT Bacchti, ellti Vice ca, plecandu din Grecia, Veulti prin Tracia merse la Inds:inl'Iveot;g etee zijg Opcixng ineiyezo, §'apoY de acollo s'a intorsti in Grecia, dupa ce cutrierase totti Tracia fi India: astel,&o)veh eecirrp, xai zi v '11,61,xiv &mum.' Pu0 la nordti de BalcanT, acestY Ind aT luT Apollodorti sunt evidamente Sink luT Apolloniti, incata editoril viitorY aT celluT d'anteit stintdatorf sa inlocuesca in testa /veolig prin Ztyao qi 7vdtxrjv prin ..7.1,vetivr)v, fail care correctiune se incarca inteunti mods benevole mitografulti ellinti cu absurditatea de a fi push India longa Dunare. In geografil grecT o assemenea confusiune intre Inds §i Sandi ne intimpina nu o data, §i nesce rectificarT absolutamente analeige cu a nostra as fostti de multi in- troduse in altT classics de catra Casaubon §i Schweighauser.4 A maT fostti tots printre Tract( o alts natiune pe care degTaOmerti o mentioneza sub numele da Etvzol 5 0 a treTa in Scitia longa Marea de Azovti. 6 Assupra originiT §i insemnaltii acesteT nomenclature etnice, cunnoscute in Europa numal gintilorti pontice, noT vomti reveni aTurT. Deca SindiT locuTati in fata OltenieT pe termulti sudicti alit fluviuluT, urmeza der° ca'n insa§T Oltenia, lamida-locointre celle-l'alte popOre enumerate de catra A- polloniti, trebui sa a§eclAmA pe GraukenT, carT nu maT incapti aTurea. Argonautica IT pune allaturT cu Siginii :oilwe llyvvot, oiPc' av Feavxivtoc. Cu alte cuvinte, ea numesce GraukenT pe AgatirsiT luT Erodotti. Dende unde acestti nume ? NoT arretarAmti maT susn ca Eforti, scriitorti contimporenti luT Apolloniti, numla pe AgatirsT Kapiaat, adeca munteni Acella-§1 intellesti are qi numele Graukenl. Pliniti cello betr5.nti Vice ca Scitli chilmati Caucasulti Gro cas, ceTa-ce in limba lora insemna alba-de-nea: uScythae Caucasum montem appellavere Groucasum hoc est, nive candidume.' SA maT insistamti ore ca Feavxivtot luT Apolloniti sunt unti simplu apellativti din Groucasus luT Pliniti? Astti-feliti topografia poetuluT alessandrinti se reduce la urmatorea schita: CARPATII I1

"E-1" 1-4 411 0-1 MINH fg . reallxivtot S CITII 0.4 (AGATIRSII) DUNAREA Zivaot(TRIBALLII) Oeirx6s (GETID 3) APOLLOD., BlIblioth., !If, 4, 5. 6) asOUL-ROOHETTE Antiquites do Boaphore- 4) MIZEBT, III, 494, nota 8. Cimmerian, Paris, 1822, in-8, p.84 etc. 5) Iliad., I, 594. BTR&B., VII, fragm. 44. ed. Didot. 7) Hist. Nat VI, 19.In limbs samscriti grata* munte :PIOxsr,I, 131.Cf. som9.,49.

STUDIOLIJ III, § 66. 283 In acesta charta este inse ce-va inessacta. Pentru a fi bine intelle§T,noT ni permiserama a ne abatte dela conceptiunea mappografica a luTApollonia. Dupa densula Dunarea nu curge dela appusu spre resaritn,ci dela nordtl spre sudtt, formanda apol doue brace, unula ponticti §icells -Yaltaadriaticti, cad se separa acollo unde, precumti spuseseramn, seinvecinaa ScitiTGetiT, Triballil, SiginiT §i AgatirsiT, adeca in sfera Oltulul. Cursulti DunariT avea pentru poetulti alessandrint o directiune cam a§a :

ADRIATICA PONTU Puntulti intelniriT ambelorti brace, insemnatti cu littera A, este la cataractele dela Or§ova. Inteunti aka passagia,in care se lassa la o parte Siginii,SindiT Si GraukeniT, Apolloniti se esprima §i mar clarti in asta privinta,dicencla ccelle doue brate alle DunariT se desparta la marginea a'intre Sci#§iTrace dlaTnrOzav Ovvxoivixv- 040/1/z' intkaezat Nu mar incape dero nici macarn discussiunea despre cine voru fi fostti SindiT sett GraukeniT, de Ora-ce vedemti puse in &al numaT celle doue ging marl, alle carora territorie relative ni sunt forte bine cunnoscute din Erodottisidin successoril se! pent la Strabone. A impinge maT spre occidinte puntulti de separatiune anti inchipuitelorn brace alle DunariT dincollo de cataracte, arts fi a ne departa peste mesura de marginea ScifieY,adeca a trece peste littera Si spiritulti testului. Putemti crede orl-ce ni va place despre SindY §i Graukenrdera suntemti silica a ne opri longs Or§ova. $i nemicti mar conformal cu natura. NumaT acollo unde Dunarea i§T strimteza malurile, astn-felia ca ochiulti nu-T mar p6te urmari cursulti ; numal acollo unde o gramada de stance din laturT §i din fundti se pare gata a astupa communicatiunea intre susulti §i glosulti ape; 8 numal acollo imaginatiunea se simga liberAa plasmui essistinta untilalto bract antifluviulul plecandn neveduta inteo directiune oppusa. $'apoT ori-ce dubiti se sterge c.anda insu§T Apolloniti pune aci dour munci fatgn fats pe ambele laturT alle fluviulul, cela -ce nu se pOte referi decata la puntulti cTocnirlY Carpatilora cu BalcaniT, adeca nu aiurY unde-va decatn la cataractele dela Or§ova.

A) 0 admirabili descriere poetics a cataractelori Dtmaril, estrasi dintennii vechiit sateen' perdntil, veil' in 8171DA5, V. Karappaixfai.

284 I8TORIA TERRITORIALA..

Unti munte este din partea campieT Laurium,prin urmare crescetula balcanica, caruia poetulti alessandrinti it dice Anguru: "Anovpov. Cello-l'altumunte se alb. prin consecinta pe termula oppusti allti fluviuluT, adeca CarpatiT, allti carora nume figureza in codicil ArgonauticeY in doue modurl diverse, dera egalmente caracteristice. Analisa lorti merit unti paragrafti separatti. S 67 CABPATII SUB NIIDIELE DE CADOA1311 tx APOLLONTO DE RODOEIff. Urmat6rele manuscripte §i editiunT allelul Apolloniti de Rodosti numescti Car- path stiinca Caucasu : I. Una manuscriptti din Vaticana ; 2. Una altulti totti de acollo ; 3. Manuscriptulti dish Codex Guelpherbytanus ; 4. Manuscriptulu Mediceti. Sa se observe ca unula din manuscriptele vaticane, codicele guelferbitanti §i cello mediceti sunt dintre celle maT bune,upraestantissimaen,peste totti septe , nu maY multe. ApoT : 5. Editiunea florentina din 1496 ; 6. Editiunea parisiana din 1574. Aci vomti nota ero§T, cad prima din a ceste doue editiunT a fostti essecutata dupa nesce manuscripte perdute, Matti criticil o considers#ca avenda t6ta val6rea co- dicilora original!. 2 In fine : 7. Vechiultiscoliasttiallti lul Apolloniti, care dechTara §i ellti ca in mar multe manuscripte se citesce Caucasii. 3 Fata cu nesce codic! escellintY §i fata cu mArturia scoliastulul, ca §i nu maT putinti a doue editiunT forte pretuite,Caucasa p6te fiprivitti maT multa ca admissi- bilti,9inoT amti aye totti dreptulti de a adaoga de pe acumti pe Apolloniti earl inscriptiunea lul Lersch cea cu Oltti longs Caucastin. Acestti drepta inse devine necontroversatti, candti se maT constata pe d'assupra ca §i variantula, care se gasesce intr'o semi de manuscripte, differs numal In apparinta, era In fonds este unti sinonima a11ti Caucasu/za. Lectura cea diverginte suns : Kaataxdo, KavLaxOg axOrreXog, adeca stanca Cautiacd. Caulica, prin contragere Colica, este unulti din numile celle ma! vech! alle Cau- casulul asiaticti. .catea, scriitorti anteriorti chTarti lul Erodota, ni spune cad partile celle maT inalte alle crescetuluT caucasicti se chiama Kcatxci tyn. 4 De acollo insu§T numele Colchilorie. Ecce dero Colchida la Dunare nu numai inOvidia, dera§i cu doue vecurT mar 'nainte inteuna alto poets nu maT putinti celebru; §i totulti provine din acela ca CarpatiT se chiamati Caucasfi. 1) Extx.xturn, Apollosii Ithodii Argoitantica, de a lni man* sTringri, Apollonti libodif Argo- Lipeiae, Ins, in-8, t. I, praef. p. VI. usautixtiv libri IV, (Parieiie),t574,in-4, p. 189; Oi 2) Ibid. : ,,Editionee ex librie manuecriptie expreeme de a lid BEDE, Argoluauticorum libri quatuor, ,,eornmque Inger habeadae Bunt tree, Florentine anni 1496, Lipeiae, 1797, in-8, p. 817, 319. Aldine 1521, Parleina 1541". 4) mom= frairm. 186, in Fragments 'Maori- 8) Nol ne-amfi Bervitfi de editiunea Int maxima, eitatil corn= graecoriun, rec. Muller, Paris, t841, 1n-8, mat sued, t. 1, p. 220, 228, note la vers. 824, t. 2, p.165; p. 13. Cf. fiteph. Sys, v. Ko3lot.

8TUDIULU III, § 6b- 885 Limbagiului poeticti T-a placuta maT bine metaforiculti si vagulti Colchi decata di- rectu la §i positivulti Caucasu. S 68

OARPATII BUB BUMBLE DE OAIJOASt IN IORNANDE, AMMLLIO7mArecnumnar,PTOLEMEU QI NENTORIL Gotularnand_e, din secolulti VI, citindti unde-va sea aflanda din auclite ca si Car- patiT s e c hiama Caucasii, a agiunsti la ingeni6saconclusiune ca Caucasult se in-. cepe in India, apol trece prin tota Russia meridionala si se opresce tocma! la Du- nare, dupa cumti vecluramt ma! susti Apolloniti, Tonga cataractele dela Orsova: eindeque scythicis gentibus dorso suo terminum praebensad Pontum usque de- uscendit, consertisque collibus, Histri qizoque fluenta contingit, quo amnis scissus de- ahz:scens.... Ammianti Marcellinti,istorictilatinti din secolulti IV, povestindtl invasiunea Hu- nilorti in Dacia, A cariTa portiune orientalaappartinea atunc! Gotilora,arata cl acestiTa, voindu a se sustrage giuguluT cumplitilora navallitorT, s'ati impartita in doue tabere :una trecu Dunarea, refuginda pe pamentula imperiulu! romant ;cea-l'alta, sub conducerea regelu! Atanarict, dupa ce in deserta se incercase a resiste pemal- lultiappusenti anti PrutuluY, a fosttl silita a se retrage in regiuneaforte padur6sa si forte munt6sa numita Caucaland :((ad Caucalandensem locum altitudine silvarum inaccessum et montium, cum suis omnibus declinavit. 2 Asa dera una segmentti allti Carpatilorti se numTa Cauca, cad finalula ((land. in tote limbele germanice insemna aterran : Cauca-land terra Caua. Pe Tonga Iornande si Ammianti Marcellinti amts maT putts cita aci pe Ptol_emeti, carele pune in CarpatY spre resarittl de portiunea superiors a OltuluT unti poporti ce-T (;lice Kavxcrivatot. 3 Inse ceTa-ce'T maT cnriosti decata tote, este ca pene'n secolulti XII, cu o mill de annT si maT bine in urma diverselorti marturie de ma! sust, Carpatil se numiati totti Inca din candu in cAnda Caucas4. Cronicarulti russa lgestorafr nAcuta pe la annulti 1056, dice : uSpre nordti pone la marea PontuluT, Dunarea, Nistrulo, si mung Caucasian! ,atiecd cep' Unguresd. n 4 5 69

MERLE TOPOGRAFICRALLE NIIKELIII CAUOASU LA DONAU. Este derti unti fapttl inregistratti in septe fontane irrecusabile, pe lOnga car! Oviditi e a opta si Sirabone .o sa fie a noua, cuma-ca CarpatiT, incependa din timpiT cer mat depArtatT si penen evulti media, se chiaman Caucaszl, ca si maiestosulti crescetti dela marginea orientalA a Europe!, cu care el nu pott aye nicT o legatura affarA de cea nominala. Si nu se chiama asta-felia numaY o portiune a Carpatilort, ci sistema intrega, ba One §i prelungirea'T trans-danubianal cad : I. In Apolloniti, Caucasa sunt cataractele dela Orsova ; 2. In Iornande, de assemenea ;

I) De reb. Get., VII. 4)SCHAFFARIX,glow. star., 990: .do ponet'ekogo mode 2) Her. gest., XXI, 8-4. ,ne pornoecznyla etrany, Duna, D'nlestr iHavkabinekila 3) Cea mai eruditi deebattere a aeeetel cestinnI ap- gory, rakers Ugor'ski". partine d-InI A. °Dolmen, Notice cur lee &titiva- tes de la Boum/tale, Paris, 1868, in-8, p. 49 -52.

286 ISTORIA TERRITORIALA. 3. In inscriptiunea luT Lersch,Caucasu sunt muntiT Oltenier,sea maT currendtt aceT din Muscellti ; 4. Toth a§a In Ptolemett ; 5. In Flora, Caucasu sunt BalcaniT ; 6. In Ammianti, Caucasu sunt muntil ceT maT apropiatT de Prutula de gross ; 7. In Ovidia, Caucasu se pare a fi ramura vrAncena sea din Buzagrudecanda dupa contestult:umuntiT sciticT §i sarmatici* ; 8. In Nestortil Caucasu sunt totT .muntii ungurescin. Ca nume ally Carpatilora, Caucasu este la noT anteriora dominatiuniT dacice, cAcr in. epoca luT Apollonia Oltenia se mar afla Inca sub stapanirea Agatirsilora. Duptspiritulti graiulul nostru taut contragendu-se in coc, cats sä admittemti ca o urma supravivatuinda a numelul Caucasu Yn privinta Carpatilora Multi Cocang din Muscellti, adeca maT-maT in acella-§T loco unde osta§ulti Mansuetti dintr'o legiune a Jul Traiana stetuse in timpulti resbelluluTdacicti la gum'ula 01121l'Ongamuntele Caucasu, §i maT -maT acollo unde mappa lui Ptolemett ni arata poporultt Cocanna.

S70 WIDE LOCUTILt [DEMI 01 AGATnalcd U 81.001 LW STRABONE? 0 data constatatt ca Carpatir se chiAmati §i eT Caucasu, devine lesne a correge unit passagiti din Strabone ,care ni spune ca SiginiT locuiatt pe timpultt sea nepi rOy Kottixao.ov, descrienda apoT in urmatorultt mods obiceiele lora : uSiginii, in celle-l'alte trainda persianesce, intrebuinteza nesce callwer midsi spero0', cad nu pottt duce unti callarettil der: se inhama la carrute, menandu-T a- 4°1 femeiele, dedate din copillaria la acesta me§tepga, §i cea maT buns in con- iducerea cailorti 1§11 Tea de barbata pe cine'T place..' Affara de amenuntula despre femeT, restultt s'a veduta degia in Erodota, pe candy SiginiT locuratt la cOstele Agatirsilorti in actuala Teme§iana, §i anume : I. TraTult persianescti ; 2. Callu§er mid 0 pero0, bunT numaT la carrup. In clillele luT Apollonit SiginiT se afflati tots Inca in Teme§iana, cad poetula a- lessandrint iT a§ecla Ringa cataractele DunariT. Intre Strabone §i Apollonit este unti intervallil de vr'o suta cincl-cleci de annT. Inteunti secola §i ce-va, cuma 6re de s'ati stramutatti Siginil dela noT din Temesiana tocmaY in Asia la Caucasa ,ducenda cu sine pent': qi vitacea mica fi perosel de callu§eT ? BTetele lora carrucTore, m&iate de intrepide fete §i nevestel trebuTaa sa treca, calcanda sub piclare orT -ce oppositiune, printr'o suta de felTurite popore scitice, sar- matice §i de alte nemuri, tote fOrte bellicose, cart stapanTati intregula territoritt ally RussieT meridionale. E evidinte ca Caucasulu, unde se dusesera SiginiTnu este acella din Asia, ci pure §i simplu o ramura a Carpatilorti. Omonimitata in§ellase pe Strabone. Invasiunea Dacilort, intemplata cu vr'untisecola §i ce-va Inainte de Crista qi operate In directiunea Teme0aner, dupa cumil se vedesce din vecinetatea lora in acella periods de cucerire cu pop6rele pannonice Boil qi TaurisciT,2trebuTa firesce sae respinga pe Sigini, Inse nu in Asia, ci peste CarpatT in Transilvania.

13TIUB.,XI, 11, § 8. 2) Ib, VII, 8, § 11.

STUDIULII III, § 71. 287 Caucasulit Siginilorn sunt munciT ArdeluluT, unde topografia a *i pastratti unele vestigie alle lord pent':asta-ciT,dupa cumn vomn demonstra aluri. Totti atuncT ne vomn convinge ca §i pe A_gatirsT DaciT IT gonisera din Oltenia ero§T in Transilvania, §'apoT mar tardin, degia in urma luT Strabone, ambele popore de secolY invecinate, SiginiT Si Agatirsi!, ati fostti constrinse a inainta susU spre nordulti Europe!, nici decumn inse nu s'an intorsti in Asia. Sub Augusta dem DaciT nu petrunsesera Inca in Ardelti.

S 71

RESIIMATTI DUPRE CARPATI1 SUB RUMBLE DB CAI:10AM PassagTulti din Strabone, esplicatt in paragrafult precedinte, e cu atattl mar im- portantO in casuln de fata, cu cats illustrula geografti este unti contestn nedispensabile,dupa cumti amn mar spus'o, pentru intellegerea topografier contimpure- nuluT sett Ovidin. Acumn inceteza d'a maT fi enigma celle doue versurT: Jazyges, et Colchi, Metereaque tuba Getaeque Dannbii mediis viz prohibentur aquis. Elle se traduce §i se esplica astn-felin: .De Iazigiside Caucasians (muntenT din CarpatT), de popore trans-montane (A- gatirsi, Sigint etc.) §i de Get!, abia ne apera apele DunariT.* Intr'unti cuventn, ca §i'n Apollonin, ca §i'n Strabone, ca §i'n Ammianti, ca §i'n Iornande, casi'nNestorn, ca §i'n acea inscriptiune a lut Lersch cenT-aservitn dreptn punctti pe plecare in acestaanalisa,numele Carpatilorn inOviditieste : Caucasus. Sunt multe §i interessante consecin ;ele ulteriOre alle acesteT descoperirT, pe carY nor de asta data nu le vomti attinge, fiinduforte departate de obiectultistrictn ally studiuluT de fats. Nu cumn-va la Dunare, printre bogatele nassipurT metallice alle OltenieT, va fi fostti insA§T Cokhida cea cu land de aura a MedeeT, tinta practica a espeditiuniT celleT mercantile a Argonautilorn, incatti tocmai de acela traditiunea ellenica, cullesa de catra Apollonit, va fi facutti pe acestila sä callatoresca pe lacataractele dela Or§ova? Nu cumti-va tots in bassinulti danubiann, cea mar scurta calle commercials intre Oriinte §i Europa centrals, trebui cautatti Caucasula primuluT civilisatorti alit con- tinentuluT nostru, acella ce rapise foculti luY Gloue §i din focti a nascutn industria? In epoca luT Traianti, adeca a memorabilei inscriptiunT cu Oltultt asecus montem Caucasim, Martialti scriea unuT amicti care pleca spre Dunare, ca in terra Ge(zlorit o scTgassesca stanza lug Prometea : Miles hyperboreos modo, Marcelline, Triones, Et Getici tulerie sidera pigra poll; Ecce Prometheae rupee, et fabula montis, Quam props Bunt oculis nunc adeunda tnis... t Candy va fi vorba despre elementuln semiticti in Dacia, vomti reveni... Amti ispravitts acumil cu opera lul Oviditi.

1) MART., Epigr., IX, 46.DesprerollalaDuni-id/de veil! cite -va observation! forte nemerite in ROUGEMONT glosA in civilisatinnea europea dintr'o epoei pre-istoricA, L'age du bronze, Paris, 1866, in-8, pagitttr:

288 MURIA TERRITORIALA.

S72

CONOLUBTUNEA DEEP= MUNTENIA BUB OVIDIU. Dela Augusta pene asta-c11 nu s'a schimbata nemica fundamentala in climatolo- gia si topografia Munteniel; dupa cumti nicl mal'nainte nu se schimbase nemicu in intervallulu aprOpe semi - millenaries dintre ErodotusiOviditi. Oltulti n'a incetatti atuncl, si nu scimti deca va inceta vre-o data, de a divide Terra-Romanesca in doue marl regiuni fOrte caracteristice, dintre cart in cea d'a- drepta fluviulul precumpenesce plaTula assupra campiel, pe calla in cea d'a-stanga campia precumpenesce assupra plaluluT, insotite ambele aceste precumpenirT oppuse de cate o seria diversa de conditiunT atmosfericesitellurice, tote impreunt concurranda a desvolta una aka tipti materialssimorals spre appusti de Oita si altula spre resaritt,chiarticanda territoriulu intrega e locuita de nesce poi:6re elite primitivamente, ca DacilliGetif sea ca ScitiT si Agatirsil, din cate o singurA tulpina. In regiunea cis-oltena, arteria commercials a DunariT reduce departata ramura ost-carpatina la unti rolla absolutamente secundara, cad tota activitatea umana, productive set improductiva, fie industriosula Greet sea grossolanulti barbart, se indesa acollo spre termulti danubianu, unde pelt apoT pe nesimtite, sea se piticesca in nesce vizuine subterrane, prin miasmula mlascinelora, prinfrigtiIiar§ita, prin torrente de noul navalitorT, ScitT, Sarmatl, Gott, Huni, Avail, etc. etc., pe carT nemicti nu-T popresce in calle pe unti sessti descoperita de pretutindenl, arena a unel lungl successiunY de popOre bellicose inse lipsite de vitalitate. In regiunea trans-oltena, scutita de mortiferele bald mixte, Dunarea impaca industria fluviala cu sanetatea munt6sa prin cununia cu CarpatiT, allu carom anvhia nord-vestica dela Costa-CainenT pene la Or§ova se afla aci cu totult inaffara de drumulu invasiunilorti, fie din Appusti sea din Resarith, cad punccula obiectivu allu barbarilora fiindti tote-d'a-una bogatele provincie grece, navalitoriT orientall petrundeati la densele prin Moldova, ceT occidental) prin Ungaria, lassanda unit sialtil pururea la o purte Oltenia,unde 1l -are fi fostti cam anevoia de a strabatte lialtmintrea de groza unel positiuni naturale dintre celle mat intarite prin stance si ape, incatt locuitoril de acollode'nteiti Agatirsil,apoi Dacil, in fine Ro- maniT,. multumita conditiunilora economice, igienice1istrategice cellorti maT priin- ci6se, au pututu intr'unt spatia territorials forte restrinst sa aglunga successive la unti grade inaltti de resistinta vitals. Immutabilitatea nature) fisice s'a resfranta pene la unti puncta in insasT nomenclatura topics, astti-felit ca mitt munte din Muscellu ni maT amintesce numele Cau- casg allu Carpatilora intr'o seria de fontane istoricede'nainte si de dupa Cristo, intre celle-l'alte in Ovidia si'nteo superba inscriptiune traianicArelative tocmal la portiunea superiors a OltuluT, carele1iacesta se numesce asta-41 precumt se numla sunt acuma doue mil de annl in poetulu romanti Naevius; Giulti este Si/alle Daciloru, Cerna-Diorna, Gilortulti Szl-aria,Giomartilula Sil-martiraMotrulti e Mutria din Ptolemeti si de pe Tabla Peutingeriana; penesimitutellulti Gialesa, unti pereuta apr6pe invisibila, essista degia sub actualulu sea nume Salas; §i deca limba romans n'a conservatti primordialele numirl alle riurilorti din campia, causa este ca strabunit nostri au inceputtl s'o cunnOsca forte tarclia, abia pe la secolula VII, gassindu acollo anume pe Slava ceT cu Dambovita, Ialomita, Cricovulti, Ilfovulti etc., era pene atunci nationalitatea udaco-romans. se nascuse, crescuse si se formase definitivamente in plait

STUDIULU III, § 73. 289 sinumar in plain, incatn chiarn fluviele celle commune tuturorti zonelorn terre!, nor le scimti asa cumti se diceati din vechime esclusivil la munte: Danubius, nu ulster.; Alutus, nu aMarism; Gdfi, nu aArabon.; Argefa, nu aMariscus ". In fine, deca anvoi cine-va sa restabilesca mappa etnografica a MuntenieT in dillele lul Oviditi, dupa cumn o schitaramn nor pentru timpuln lu! Erodotti,n'are decatti sa asede pe Dad in Oltenia si 'n Temesiana, pe Sigin!si pe Agatirsi in laturea vest-sudica a Transilvanie!, apor in campia danubiana One la Ponttl pe ambit term! ar fluviulur o ammestecatura de ScillsiSarmatT cu predomnirea inse a elementulu! geticti. III. EPOCA FORMATION!! LIMBEI ROMANE. S 73. IMPORTANTA PILOLOGIEI IN 'STOMA. Agrunge cite o data o litters pentru a caracterisa o natiune. Luanda in mana o carte anglesa, va fi cine-va surprinsti de a intimpina mereti figurandil isolatn cite unti I, care nu pote forma nid unti nume proprin,sitotusT ells predomnesce prin marime assupra tuturorti litterelorti invecinate. Acestti grandiose I insemneza: uen.. Individualismuln atatti de pronuntatu in tOta natura Anglesulul s'a resfrantO si'n ortografia. Este uniculti poporn in lume, caruia sä-Y fi pututti vent idera de a scri ea cu o litters capitals. Cu catty mar multu totalitatea Jessicasigrammaticala a unel limbe trebur sä fie pentru unti cugetatoril o nesecata comorA de revelatiunT assupra intreger desvol- WI a und nationalitatT in timpti §i'n spatia. Asti -alt nu maT e permisti fara limbisticA, fara o cunnoscinta intimA cu Bopp; PQA-t; Schleicher, Curtius, Corssen, Kuhn etc., a face unti singurn passn seriosti in limpe- ciliea pert-Me-Torn cellorn obscure din annalele poporelorn;sinegresitti ca cea mar deplina dreptate avea d. Rosier, calla a formulates urmaterea fericita propositiune. .Deca Romanir an traitti in adevern incependn dela Tra!antl pe termuln nordicti aallti Dunaril; decd er n'an venitti acs tarditt in evulti medics din Dada lul Aure- ; decd er sunt flour seta vechT in actuala lora patria, acesta cats sa se cun- u nOscadin limba romana.. 1 D. Rosier sustine ca imperatulti Aurelianti de frica Gotilorn a scosti din Dada Traiana in secoluln III pe tot! Romanir pend la unuln, ducendu-T acollo unde se afflA asa numitir Macedo - roman!, s'apoY degra o parte dintre acestY din urma, intorcendu-se pe termula nordictitallti Dui-11dr abia pe la annulti x200) vortifidata nascere nationalitatir daco-romane. Cu alte cuvinte, MaghiariT, Serbi!, Sash, sunt totY mat indigent decatti nor la pollele Carpnilorn. D. Rosier 10 basal assertiunea pe doue consideratiuni filologice : 1. Assemenarea intre limbele romanssialbanesa; 2. Lipsa de elements goticn in graTuln romann.

1) Remain. Stud., 121 et seq. 87

290 ISTORIA TERRITORIALA Ambele aceste punturTpe car! d. Rosier se multume.sce a le affirmanoT din parte-ne le vomt demonstra pe large, iiindt-cl elle ne conduct la o conclusiune diametralmente oppusa. § 74 D. ROE EILDE EICIE ROMANBSCE? D. Rosier dice : decA Romanic &art fi petrecutt vecurT intregT peste Dunare in vecinetatea EpiruluT, limbele ramana si albanesa nu nT-art offeri atata. assemenare. Inse care anume sa fie natura acesteT assemenarT? d-sea nu nT -o spune. Este o nenorocire pentru d. Rosier de a sci pre-putinn romanesce. Ecce o probe dintre celle multe: ((Me surprinde dice d-seacuventult Strte-M_ argarite din doTnele romane alle aluT Murray, si et credo el ellt correspunde pe deplinti notiuniT Szrtje a Samoie- aclilort; dupe cumin si maledictiunea romanesca. asta-cli de tote ne'ntellegibila s.... ami se pare erosT a fi numele demonuluT la nemurl uralice : Schitkir see T schitkir.D Cuventult insemnatti cu maT multe punte, lasso sl se citesca Most in notar,nefiindu-ni permist baga in testulti romanti. . 0 trivialitate turca dintre celle ma! necuviindose, introdusa la no! in nefasta e- poca fanariota si pe care nu cutecia a o reproduce nicTchTarti dictionarele limbeT ottoTnane, d Rosier o preface intr'o maledictiune, o maledictiune romanesca, o maledictiune atAtt de antics incatt nicT intellesuln nu i se maT cunnosce, s'apor allergy dupe origine tocmaT la mitologia finnesa! De alta parte, luandt pe infire);-te-margdrite, compust din verbult infira la im- perativn, din pronumele to in accusative si din substantivulti margarita la vocative, cate-trelle forte latine:in-serum to (dispone) margar&e, espressiune poporana a unel limbutie fare cape si coda, d. Rosier isoleza pe ainsira-teb, isT inchipuesce ca-T o singura radicals, o metamorfoseza in sirte,§i se rapede cu ea dreptt peste UralT! Cu unn assemenea metodt de a commenta nationalitatea romans prin Samoie4T, noT ne miramt ca d. Rosier a uTtatt unn lucru si maT ingeniosn. In dialectulti samoiedicu dela Obdorsk din fundult Siberiel codrulti se chTama. pidira 2. Ecce der° trebula sa esclame ecce der° de unde s'a nascutd romanesca padure! Si totusi, orT-catt de cTudata artfi coincidin ;a materials a ambilortt termini, filologia modernaI care urmaresce desfasurarea fonetica si istorica tote -o-data a fie-caril vorbe s, demonstra el a nostrA filidure derivA din padules, o forma roma- nica a latinulul palms, balta, italianesce path 4; art pe longs filologia maT vine si Columna Antonina, aratandu-ni cu plasticitatea sculpture! cA baltile danubiane din epoca colonisariT romane eran in adevert nesce fiddurt in tots puterea espressiunii," in a carora vegetatiune se ascundean barbaric in timpt de resbellt 5.

1) Ibid., 259 : Aufgefallen ist mir noch die Serbs 3) aux ptemsa, Lectures on the Science of Margarita in einem Volkaliede des Murray erzihlt, and Language, London, 1864, in-8, t. 2, p 293: sound ioh finde, dass sie durohaus den Voretellungen von den etymology has nothing to do with sound". Sirtja bei den Samojeden entsprioht; endlich poheint 4) natio, Diet. d'etymologie daco-romane, mir uralisch such dps walachiache jetat ginzlich nnver- Francfort, 1870, in-8, p. 189 Celli inteii o opuses° otandene Verwlinschungswort aiktir, da wir bei uralischen mammyViaggio per la Walachia, Firenze, 1815, fitimmen den bosen Geist Schitkir oder Tschitkir finden". iu-8, p. 9 : ,,pidure o paduri in valaco, the derive da 2) zwantoru, nemoires relatifs i l'Asie, Paris, Pala". 1826, in-8, t. 2, p. 83. 5) Column(' Antoniaa, ed. Bartoli, tab. 30, 32 eto.

STUDIULTJ III, § 75. 291 Necunnoscendtt limba romans, care sa fi fostti criteriulti d -lul Rosier pentru a conchide ca ea semeng cu cea albanesa? 0 ecuatiune intre unit x Si unti y. S 75

LATINISMUL't RELATIVt ALIA, LIMBELORU ALBANESA;LIROMINA, Limba albanesa e plina de reminiscinte latine. Ecde essentialmente unit puntu de assemenarecu graTulti romann. Urmeza inse de aci cg Albanesil vorU fi imprumutattilatinismele loradela Romani? SA cercetamti. AlbanesiT diet tra (trabs), mic (amicus), poste (post), armic (inimicus), kembe (gamba), vittore (victoria), &time (flumen),binYac (bignus)gorge (gurges),hint (centum), grit (grex), g'flnd (gens), pendohem (poenitet), spereig (spero), cage (causa), turce (turpitudo), fat (fatum), fer (inferna), cater (quatuor), crioig (creo) etc. Aceste vorbe atatu de latine, ore cumn putea sa le fi data cuT-va Daco-roma- nultt,candy nu le are?Si pe unele nucredemti sa fi retinuttldin limba -mums nici chTarti in epoca lul Tralanti, buns -org flumen, bignus sett fatum, de vreme ce esprima acellea-si idee prin alts termini nu mai putinti latini :gemenil (geminus), rig (rivus), sorte (sors); ern catti despre cater, si unti copillti va recunnOsce cg s'a formatti din quatuor, nu din palm. AlbanesiT (Pat: kercoig (quaerito), karc (circus),kertoig (certo), kepe (cepa), kdel (coelum), fkiltste (vicinitas) etc. Banui-se-va Ca le -ati luatti din romgnesce :a cerceta,cercii,a certa, cep, cerzl, vecinetate, prefacendt numaT sonulti ce in k? AtuncT de ce in clicerile turce daderre, dair, dacmac, aalem, dardac, daryal, cirac, cisme, ciflic, aft etc., ati lassatti pe ci intactu, neprefgcendu-le in katkrre, kZazr, kacmac, &extent etc.? De ce vorbele slavice etas,cete,audit,n'ati schimbatti de assemenea in kias, kete, kua'it? In sfersitn,de ce an conservatti cesici incuvintele imprumutate in adevertl dela Romani : aarc (circulus)sice (quid)? GreciT numaT in classica anticitate esprimati pe ce §i cz latinti prin x :Kociewy (Cicero), Kivvag (Cinna), Manion, (Scipio), Ke8vog (Cethegus), KAaa (Celsa), Kerr- pcoveg (Centrones), Kipxatov epos (Circaeus mons) etc., pe candy in evultt medit iT vedemti clicendti : ,4"ekearpivog (caelestinus), errorcan (centrum gallinae), eptteovia (ceremonia) ,rNex71(circulus),r roc(certus), ,41ixovpia (cicoria), TCttliltg (civil's) §i altele.' Cumt-ca la vechiT Romani cesici se rostiati in realitate ke§iki,precumti le -ati sitranspusti ElleniTsiAlbanesiT, dr nuti dupa cumn le-au modificatti maTtarclin RomaniTslItalianiT,proba este cilAtinesce se scriea ecalmentesquilla i stills, coqui si cod, caeso §i kaeso, incattt unti filologn modernti cere sa se citescAsiastacll hods pentru ants,kervus pentru cervus,kitus pentru thus etc., numindtt orT-ce alts pronunciatiune: aunts detestabilti inorganismti.*2

1) nu OANGIN Gloss. med. grnee., 1565-1589. in coassaw, Veber die Ausspraehe, Vokalisuasas. 2) CHAVIIIII, Lezioloirie indo-europeenne, 21. and Iletonsing der lateinisehen Spraehe, 0 admirabili demonstratiune despre 41.14 la Romani, Leipzig, 1868-70, in-8, t. 1, p. 44-50.

292 ISTORIA TERRITORIALA A§a dero k In loctl de ce *1 ci constitua la AlbanesT, caailaGrecT, unti ar- chaismti latinti cu multa anteriora cunnoscinteT EpiruluT cu TurciT,SlaviTgiRo- manis. 3 AlbanesiT all vietere (vetus, veteris), virg'iinefe (virgo, virginis), Yatere (alter), rtete (rete) etc., pe carT nicT intr'untl chipti nu le -atl pututa lua dela Roman!, in gra- Tula nostru tote aceste vorbe fiindti maT putint classice: vechizi, la Macedo-romanT vectiu, nicT o data vetere; vergurd, nu vergine; alto, nu altere; refea, nu rete; *'apoT pa- rintiT nostri nu le-ati formatti asta-feliti prin vr'o posteriors corruptiune provincials, ci a§a le-ati §i mo§tenitti, precuma probeza italianulis vecchio§isonulti u pentru i in vergura. AlbanesiT aai adverbiulti fort *I adiectivulti forte, correspunclenda cello anteia cu latinulti fortiter *icello-Pahacufortis,pe canda Romanula nu posseda decata unti forte pentru ambele casurT, intocmai precuma noT dicema frumosa pentru fiul- cher *i pulchre, adeveratu pentru verus§ivere etc., multumindu-ne cu o singura forma adiectivo- adverbialA. SperAmti a fi convinsti pe d. Rosier, ca. limba albanesa este unit dialectal neo-latina cu totulti neatternata de dialectultineo-latinti anti Romanilorti; untldialectal ma! antictt,flinch ca Albania intrega devenise provincia romanA cu unti secolti Inainte de crancena lupta a lu! Traiarra cu Decebala; unti dialectal inse fall corn- paratiune ma! saraca in elemente latine, de ora-ce colonisarea romans nu avusese acollo acella caracterti compactti §isistematica,prin care s'a distinsti ea pe termulti nordicli anti DunariT. Ambele aceste dialecte se maT intelnesca prinpuntulti forte importanta de a fi traco-latine, cela -ce sub privinta hematologica, adecA a inrudirif materiale, apropia pe Roman! de AlbanesT maY multa chTartl decata de Italian!, cu carT noT suntemti incuscrili numai dupa tats, pe candy cuceT-l'altTne lovimti dupa amendouT parintiT. S 76.

Turns/aural tumstrvfr ALL], LIMBBLOBtI ALIWIESi pI BottiNi. Numerosa ginte pan-tracica, stapand intr'o vreme peste maT teal peninsula bar- canica§imaT tots Asia-mica, se impartia in doue ramure forte marl, cea tracica propriti clisa §i cea Mirka, prima din elle occupanda regiunea despre Ponta din territorlula communti,cea-l'alta regiunea despre Adriatica, fie-care subdivisa intr'o multime de nationalitatT si triburT purtindu differite numi: FrigianT, Bistonl, Bess!, Ciconl, Crobizi, Odrizl, Peon!, Sapel, Sintl, TrausT, GetT, Dad, TriballT, Mesi, Macedon!, Epiroti, ArupinT, BulinT, DaorsT, Enchele!, etc. etc. etc. Albanesii sunt unica posteritate actuala directs a ramurel illirice, ca Si Romania a celleT tracice propritifise.

8) Noi ne mirAmd, oumil do a pantu respectabilnla cain-8, t. 3, p. 49 : Dan das Vulglirlatein in Epirus sich nonici*.1:11PARld, Principle de limba, Blaeid, 1866, ale ein bestimmter Dialekt entwickelt babe, geht sus der in-8, p. 811; Aire poticnesca a Oleo °A pi Macedo- rowinil Natur der Bache hervor; dass dieser Dialekt wit demje- ad pe k in locA de ci pi ce, adducendii dreptd probA trei nigen, welcher in seiner hentigen Gestalt ale Walaehisch ouvinte, din can nnulii, puce, nu este la loculiisled, 6- auftritt, im Wesentlichen identisch ist, bedarf des &mel- induvorba despre se pi ci, nu despre au, drd oelle-l'alte ees". Cf. BOHLTHABDT Albamisehes wad Roma- done, de tots anormale rominesoe, aunt luate dela Alba- slacker, in slum, Zeitseheift fur vergleich. nesi : pakfe fl ghinta. Sprachkunde, t. 22, Berlin, 1871, p. 241-302. Cf. 4) 0 observatinne forte giusti in BOHM/HARDT, Der DIEFSNBA OH , 'Lieber die jetzigem romaaisohen Voottlismue der Yulglirlateins, Leipzig, 1866-8, Schriftsprachen, Leipzig, 1831, in-4, p. 16-20.

STUDIULU III, § 77. 298 Cumn-caIllicit siTraciT propriti 4i§T vorbTan aceTa-§T limba fundamentals, doveda este nu numaT ca scriitoriT antic! IT confunda mereti unit cu al iT, dern maY cu sema ca dictionaruln albanesti p6te sa ni esplice fara nici o difficultatefilo- logica celle ma! complicate probleme din nomenclatura dacica §i din limba daco-i latina. Astti-felin in paragrafiT precedintt noT vecluramn degia la AlbanesT cuvinte eminamente dacice, ca diorna-negru sea 6orda-locuinta suterrana. Aci vomti maT da unti essemplu forte interessantti, affara de acellea ce vorti maY urma din calla in cAnda in cursulti operel de fags.

S 77. ORIGINZA NIMBLER ,DIJNIEZ." Samonicus, scriitora romanti cu unti secoln posteriorti luT TraTanti §i carele posseda pe atunci o biblioteca de 6o,000 volumeincatt avea ladispositiune maT tote ce se vafi scristivre-o data pene la densulti, dice ca tracicesce Danubius insemna apurtatora de nor!" :davoliticovag TOvscpeXocp6pov ixeivot xaXotiat uccrQicog.1 La AlbanesT norulti se chiarna re. In tote limbele indo-europee radicala da esprima idea de a da, de unde o forma participiala dan sea Jana. Dana-re,((dal-1dt nor! ", eccL der° numele tracicti din care Romanult a facutn Dunare §i pe care Samonicusl'atradusti cu atata mar correctn prin vecpeXoripog apurtatora de nor! ", cu catty in unele limbe ariane,la Celt! buns -6ra, primitivuln da capeta anume intellesulti de as purta ". 2 Totti limba albanesa ni esplica de ce Grecil, Romani! §i Germanic an terminate numele acestul fluvia prin 13, pe care nuld ati RomaniT. Albanesce re, norti,admitte in unele casurT unti v de'nainte'T : vrels cela -ce probeza ca nu este decata o contractiune din zendicula awra, modernula persianti abr, curdiculti awreh, tote acestea insemnandti de assemenea anortiD 4 §1 producendti la vechi! Persian! unti nume propriti 'Afipadeerag, adatti de nor! ". 5 Norulti chiamandu-se albanesce re §i vre, davotithog ellinti, Danuvius latinti §i Donaw allti Germanilora,dela cart ati imprumutatti apol SlaviT pe Dunava, MaghTariT pe Duna etc., provina dintr'o forma collaterala Dana-vre. Romanic singuri inse an retinutn pe caracteristiculn re,in care se copprinde insa0 chilia enigmeT. Si an retinutti nu numaT atata,dery penis §i interessantult blastemti poporana : abatta-te Dunarea!.carele pe de o parte se potrivesce atatti de bine cu ideTa unuT upurtatorti de nor! ", ern pe de alta, ni adduce a-minte ca la Dad gTuramen- tulti cello mal sacru era legate cu solemnitatea de a be apa din Danubia 67 incatti upurtatorulti de nor!" pedepsTa apoi pe spergTuri: at! battea Dunn-ea)). Romanuln nu dice :abatta-te Oltulti7 abatta-te Siretultip,abattate Prutulti ", ci numai baste]; -te Dunlirea!

1) Ap. Lypum, De magistr.porn., III,32. 5) HiTZIG, in BBOICHAITS, Zeltschrift der deutschen 2) tutor, Die bet Caesar vorkammeaden morgealliadftehen Gesellschaft, Leipzig, 1847, keltisclae Nausea, Binenehen, 1857, in-8, p. 99: in -8, t.9, p. 760. doen, doan, portare, ferreu. 3) HAHN, Alb. Stud., Lex. 107. 6) AIIPIDMI NOMIST178 ,sp. PHYLARG., in Wirgilli 4) num, Handbuch der Zeudsprache, Leipzig, Georg. IL 1864, in-4, p. 35.

294 ISTORIA TERRITORIAL&

Asta-felia, multumita limber dacice7 restaurate prin confruntatiunea dialectuluT epiroto-latinn anti Albanesilorn cu dialectulti traco-latinu allit Romanilora, se inia- tGra in rubrica unorti, simple coincidinte fonetice etimologia generalmente patronata a DundrzY dela samscrito-zendiculti &nu, osseticulti don fluviti, pe care'lti atisi Romanii intr'o acceptiune deminutiva 77 precumtl se respinge nu mar putinti Si derivatiunea dela ceiticulti dana-vitezt. 8 §78 CONOL1381131EA DESPRE tHRUDIBRA BOMINILOBt CU ALBAREBIL Post-punerea articolulut definitivti, identitatea genitivuluT cu dativulti,timpulti viitora espresti cu agTutorulti ideeT voYu, formatiunea numeralelora dela I I pene la 19 prin intrepunerea until supra, §i o gramada de alte particularitap grammaticale set lessice, pe carr le vomti desbatte candti vomti aye a restaura dialectulti dacicti, ne vorti adduce erosTsierosT la resultatula dobandita mar susti, si anume: Limbeleroman& albanesa sunt doue dialect , d'o potriva traco-latine, d.esvoltate inse fie-care pe o calle individualnedefiendinte. Fara a se misca unit din Dacia Tratanasialtii din Epirti, Romanic sea Daco- latinil Si Albanesil sea Epiroto-latinii stint si nu potti a nu fi legap printr'o estrema assemenare limbistica, de Ora ce provinti unitsialtiT din elemente romanicesi elemente tracice, ammestecate inse in diverse epoce, prin diverse dialecte, cu diverse dose si sub diverse conditiuni climatologice. § 79. ORIGINEA CI7VANTIILUI HOT U°. Deca Daco-romaniT ()ice d. Rosier--nu s'aa clintitti de pe termula nordicti alla DunariT, affara negresita de poiliunea cea stramutata de catrg imperatulti Au- reliantisi din care se trage inceputulti actualilorti Macedo-romanTcumtl atuncl de nu essista in limba romans nicl o urma gotica,precumti nicT in linAla gotica nu es9ista nicl o urma romans ? Nu essista. ! nu ! repetimapinot dupa d. Rosier. Nu este nu numaT unti gotismtl la RomanT sea unti romanisma la Gotr, derti nicY macara unti cuventa despre Gott S'a disa adesea,side'mpreuna cu altiT vomt fi affirmat'osinoT aka data, cumti- ca vorba romans hop aril fi o reminiscinta a dominatiunil gotice in Dacia TraTand. Studiulti ulteriorti ne face a renunta la acesta etimologia. Initialuiti h este la Romany o usora. aspiratiune cam analog-a cu a Grecilora sea cu hi alla Armenilorti, asta-felia Ca poporulti rostesce d'o potriva hrelfiire §irapine, harafill5iarafig, helefteit Si eleftea, hotarii §i °tar*, hop' Siop. Unti assemenea h nu se nasce din durulti g, may allesa de'naintea unel vocale. Derti mai este ce-va. Luanda pe rondo tote vorbele romane monosillabice cu finalulti, pentru a constata val6rea etimologica a acestuTa din urma, ne incredintamti ca ellti deriva, affara de regularulti set prototiptiti,din :to (puteus--fiut), sfi (crigfiusret), ss (ses- susjet), que (laqueuslad), chi (brachiumrat), thi (strut:hiostruf) etc., adeca totti- d'a-una din doue consone din cart una e s, ori dintr'o consona sea doue urmate de una i sea unti e, nicl o data inse dintr'o consona nesibillata isolata.

7) Lei. Bad., 195: Donn, oanalie potetorine, die 8) Grecs, op. cit., 91-2. Trankrinne.

STUDIULU III, § 79. 295 T din Got e totti atatti de netransformabila in/din hot, precumt de netransfor- mabilti e g din cello anteiti in h din cello alla douilea, incattt definitivamente ho(ulti qi Go/nit st meng unulti cu altulti numaT dory prin littera o. De unde inse derivA in realitate act sta misteriOsg monosillabg ? Lessiconula Budanti propunea o derivatiune dinlatinulti hostz:s ;inse tote limbele romanice all formats de acollo alto ce-va :romanesce oste,francesesce ost, spaniolesce hueste,italianesce oste, proventalesce host, portugesesce haste 1, aka ca n'a remasti in hostis nicT o portitg deschisa pentru hop. SA cautamil aTuri. Intr'o cronica francesg not citimil urmatorulti passagia relativa la secolulti XIII: almperio regis Ludovici Hutini, quo nomine prisca lingua nostra turbulentus sig- snificatur.n Adecg : Sub domnia regeluT Ludovicti, supranumitti h u t i n, cda-ce in vec&a nostra limbo ansemnizli turburatorg, Apol inteunti acts! din 1363 : ajehan, dit Vyanne, risseur, brigueur, hustineur, mal et outrageux parteur. 2 Ca ideia, noT intrebamt decd nu e vorba de ceTa -ce se chiamg. romanesce /tofu Ca forma, hust francesti, compusti din doue consene din carT una e s, correspunde perfectamente cu allti nostru hot, cu atatti maT allesti candy intr'o multime de vorbe romane ne intimping ecuatiunea intre st §i f, negre§itti prin intermediulti metateseT is din st, bung ors : folu --stola, map-1,am* etc. Sitotu0 act sta interessantg clicere nicT RomaniT n'atiluat'o dela Francesi, nicT Francesildela Romani,ciin ambele terre ea s'anascutti spontanamente din causa unuT strigatt). In Francia, dupg cumti o demonstrg prin 4ecim1 de documente Du Cange, 6 poporula era datorti sg allerge dupa hot( tipanda §i trambitandt. In latinitatea din evula media act sta se chigma hut-esium, de unde a remasti in limba francesa hide, care nu differs intru nemica de romanulti hada 4, incatti urmeza naturalmente ca Si parincii nostri aveati acella-§T obiceiti, insotita de acellea-§T strigate: hu! ho! francesesce hutz!5. Aceste esclamatiunT o data devenindti caracteristice la Oita facetorilorti de relle §i stereotipandu-se upro eo multitudinis clamore incondito, quo latronem seu in .ipso crimine deprehensum, seu fugientem ac latitantem, pagani omnes tenentur ainsectari ac prosequi, donec comprehendatur et in judicis manus tradatur 61nu numaT era cu putinta, ci chianti trebula sg se nascg in Francia hut, hutin, hust, hu- stm, hustineur, era in Romania hop. SA se noteze unti lucru. Dupg cumti pentru terrani era hota acella pe care 'la huTduTati den§iT, totti aka pentru facetoriT de relic, din puntultt lord de vedere, erati hog aceTa ce-T huiduTatt. Ecce de ce inargotult talhg.resca dinevulti mecliti terraniT se numiatt hoti: uhoutzrusticusn. 7. 1)omen, Etymol. daeo-romosne,184. 5)Vita Ludovici Pil anno 840, ap. nuCiNGR. In, 2)ambele testuriin DUosnon, Glom med. lat , 724: digit We: hutz I hutz I quod eigniflcat : tonal fora* 11 736. 8) Ibid., 736,725, 724, 726. 6) nu CANOE, III, 725. 4) Lex. Bud.,287: nhuiagetl, batgi000rescu, atrig5; rhuiti pe oine-va oa ci pe pond, Ulu 'nerd, illu flueril, 7) BONAVENTIIRL VULCANfIII1IleUteri. et 'lingua olamore et eibillie quem explodo. Hesiettl,atrigare multi Getarum wive Gothornin,Lugduni, 1597, in-16, ossupracul-va , multitn finis ineonditua clamor, explosio, p. 108. nexeibillatio

296 'STOMA TERRITORIALA. Acesta consideratiune este decisiva pentru a proba originea curate onomato- peica a cuventului uhotti.,inlAturandti orT -ce alto etimologia, fie catt de plausi- bill in apparinta. Unti avocatt romant din Temesiana, tntr'untt articolt forte paradossalti, assupra carura ni attrage attentiunea d. professorti dr. V ,Glodarit din Brasovt, adduce ca o proba despre derivatiunea hotu/u/ din Gall ca : qIn Banatti One in diva de astaclr candt vine vre -untl Nemo prin sate roma- ,nesci, se Teel copiT dupa ella si striga dreptt semnti de battti- giocura: Nemtt! sNerntt! Goto-Frentg! §i totti mat departe facendt versurT de battti-grocurA, parte ru- usinese, la fie-care sentintA de doue versurl in cAdinta repetescti: Nemtt ! Nemtt! aGoto-Frentfi ! = 8 D. Simeont Mangrucg, care nT -o spune acesta, cumt Ore de nu observA ca esclamatiunea este .Goto-Frenp., erti nu ((Hop-Fre/OP ? Cu alte cuvinte, ea demonstra, intr'o oppositiune diametrala cu opiniunea d-selle, cumti-cA Gotii in gura poporulur romant n'a pututti sl trecl in hop. Sa nu mar hofimii der° pe GotT7 cart n'ati pututti sa fore dela nor, precumt vomit vede indat5, nicl macart doue litere dintr'o vorba! § 80. TBORIA LIII 1620 MAIORESCII DUPRE ROMA/118MB LA GOTI. Reposatulti Iona Maiorescu credea c1 a data peste patru romanisme in testulti gotica allti luT 111fila: 1Numele Romanilorti: Rumoneis, Rumonim, correspundendt former romane poporane Rumanit; 2° Hausjan, dela romanult auzire; 3° Ajar, romanesce azure, mal correctu allure, francesesce alleurs, latinesce alp orsum; 4°, Mais, dela romanult Ina din magis. ' Anteiti punemti la o parte pe aljar, care este nu unt romanismt, ci o proprietate communa maT tuturorti pop6relort neo-latine, dupa cumt marturesce insusr Maiorescu, deli uitase a mar cita,pe longl formele romans si francesa. vechiulti spaniolti alubre, proventalulti ailhors §i portugesulti alhur. 2 Remanti der° celle-l'alte trel. Hausjan provine dintr'o tema kus, cad in limba gotica h represinta totti-d'a-una pe unit primitivt k, §i au este o accrescere din u, incatti correspundintele luT hausjan in celle-l'alte limbe indo-europee e numar d6ra elleniculti xovg inaxovarlig 37 de unde inse pent la roma:lulu aug'zre e cam departe. Goticulti mais, matIvis, maiza, e purti Si simplu germanulti modernt meist, fAra flier o legatura cu romanult nee. Mar avemti dero unit singurt-singurellti Rumonim set Rumoneis, care nicY acesta nu se pretinde a fi romant ca intrega vorba, ci unicamente prin sonurile u in locti de o §i o in locti de a din celle septe set optt littere. Are fi comicti. ca tote elementele romane in limba gotica sa se reduca in urma urmelorti la nesce 218dintr'unti brat cuventt!

8) stanaluoi, Tenetata de originea numelaal Stud., 140, nude antorul6 confundA pe Afaioreecu tatA Yellow*, in sliarn16 Albino, Vienna, 1866, nr. 88. en fiinlii een d. T. L. Maloreeen. 2) clam; 6. 1) Art. Komnileie in sorra= and maxim, Ste- 3) nntentoa, in Kum!, Zeitoehrift, XVI, 271. Cf. ats-Lezieen, ed. 2, p. 158, eitat6 in Bonet, Rom. soniszonia, Compendium, § 196.

STUDIULU III, § 81. 297 Dera §i ad romanismulti e fictivti. Crenga limbistica neo-latina cea maT germanisata foneticesce, este a§a numitultl dialectti reto- romanti din Elvetia,°care'§Y da ellti-insu§T numele de rumonsch.° Deca in AlpY rumonsch e unti effectti allti germanismuluY intreLatinT,cumti 6re la Dunare aceTa-§T forma rumoneis arts pute sa fie vice-versa unti effectti anti la- tinismuluT intre Germany ? SI lassamti dera in pace §i pe Rumoneis sea pe Rumonim. § 81. OBIGINEA CIIVINTBLOHO moDoNt pnpArtm. S'a spusti ca arti fi gotica vorba odor*, dela and contrasti in oar, tesaura, avutia, possessiune. In realitate cuventulti este de o proveninta slavica §i relativamente moderns. Serbesce odora are trey acceptiunT : 1. HaYne ; 2. Arme; 3. Preda. Radicala este verbulti curatti slavicti dr'ti, a despuTa. Odorulii semnifica tots ce se 'mite rapi in resbella dela unti inamica, stolia °Alma la vechiT Romani. S'a maT sustinuta ca vorba romans pea arti proveni din goticulti back. Nu s'a observatti inse ca patutil face parte dintr'o famillia intrega de termini romani, cu cart trebul studiatti intr'o strinsA legatura, §i anume : 1. Patti, lectus; 2. P a t u 1 ti, cubile, stratum, pre carele se a§eda stupT , legumele sea p6mele uerna, giscele canda clocescti etc." ; 3. P a t u r a, folium, volumen, foil, induoitura, legatura ; 4. P a t u r ti, comp/lc°, stringti la unti locti. Prin urmare, ideia fundamentals a fiatuha consistanda in stratificatiune, adeca in suprapunerea unuT lucru peste unti alto lucru, este din puntti in punta, in fondu ca §i'n forma, albanesula pat, stagia, cStockwerk" dupa traducerea d-luT Hahn.' .Goticulti bad,din contra,esprima in maT tote formatiunile collaterale §i derivate notiunea pronuntata de ce-va plant's,adeca nestratificata, nesuprapusti, cAte o data chiarti escavatti 4 ceTa-ce 'hi departeza de ideia patuhd romanti, pe care o esprima atatti de bine din tote puntele de vedere numai albanesulti pat. § 82.

ON IIRMDZA DIN LWEIA GOTIEDIRLORtINLINDA BONIN/? Scormoninda pretutindenT in paragrafiT precedintT§isgandarinda tote cordele8i corclitele Umbel romane,noT nu gassimti nicT o umbra de necontestabilti gotismti macarti in doue optimT alle uneT singure vorbe.

a) Quasar, Formealehre der rhaetoroma- cdrcli perfectamente cu rominuld patted, ambele indielndfi alschen Sprache, Chur, 1852, in-8, p. 107, 115 etc. unti prototipii communil *starch care catE ea fl fostil forma b) (Lawson, Waterbuck der rhaetoromaul- dada a euventuln1. Assupra imprumutliri/ el de ciltra aches Sprache, Clwr, 1848, in-16, p. 187. Litvard nor vomit vorbi in Istoria etnografial a Mantenie(. 1) ICABADZICZ, Lex., 447. Cf. mummies, Litauisches Lesebuch laud 2) Lex. Bud., 490. Glossar, Prag, 1857, in-8, p. 301. 3) Alb. Stud., Lex. 94.In limbs litvana patulil se 4) DrapEunson, Woerterhuch der gothischen chiamit &alas, ceia-ce prin suffissii si prin accents con- Sprache, Frankfurt, 1851, in-8, t. 1, p. 254. 38

298 ISTORIA TEBRITORIALA Prin urmare va Slice d. Rosier dupa cuma a mar spusti in timpula dominatiunir Gotilorti Romanic nu se afflatt in Dacia. Aci ne despartima de eminentulti istoricti vienesa,cad se desparte si d-sea de prescriptiunile criticismuluT, care cerea imperiosamente ca sa proceda in urmatorult moda : 1. SA preciseze pe o mappa, tinendu-se strictti de fontane sincronice, intregultt spatin territorialti pe care l'att occupatu la nor Gotir; 2. SA probeze caaffara din acellti spatiti territorialti, nu essista in Dacia nicT unti locsora unde sa fi pututti trai Romanic departe de GotT si sustrasT influinter acestora ; 3. Deca demonstra ca unti assemenea locsortt ,apttia adaposti o nationalitate intrega, nu se affla nicairr, atunci, derni numai atuncT putea conchide ca imperatula Aurelianti nu lAssase unti puiti de Romania in Dacia, de vreme ce nu gassima nicr unti vestigiti goticti in limba romans. Ecce ce trebuTa sa faca d. Rosier. § 83.

PIINTTJLII TILIMITORLLL6 1A ISTOBLA GOTILOBt PhNE LA ATTILA. ItinerariulasuccessiveT migratiunT a Gotilorti se incepe dela nordtl in directiunea littoralului MariT-negre, aseclandu-se er acollo in secolula II dupa Crista in spatiulti dintre Dona si Nistru, adeca la hotarulti de tote orientala allti Dacier. StabilitT aci, urmeza din parte-le unti sira de incercarT de a strabatte pe mallulti drepta anti DunAriT,unde erati attrasT de fama avutier provincielorti grece. Acesta puntti obiectivti fiindti hotarita,callea cea mar scurta de realisare eratl naturalmente gurele Dunarii, de unde Gotif treceati drepta in Bulgaria si mar departe, multumindu-se cu possessiunea transit6ria a actualer Bessarabie si lassanda O. mar treca multa timpti pene sa incepa a se gandi macarti la Moldova, care nu se affla nice ea in drumulti ce'sr allesesera pentru a agrunge mar currencla la tints. In adeverti, orr-canda e in gYocti Gotia propritt clisa,unde resedea forta offensive si defensive, simburele de resistinta si de espansiune alla elementulur goticti, o gassima Intre Prutti si Nistru. La annulti 251 espeditiunea Gotilorti contra Romanilorti se dirige assupra Filip- popoliT, de uncle retragendu-se si cautAnda a se intorce a-casa, urmaritl de armata imperatulur Decia,el apucl spre orasultt Abritti lOnga Varna,' adeca in cea maT drepta linia spre Bessarabia. Intre 268-270 Slice Zosima Scitii, EruliT,PeuciT si Gotir puntl 320,000 6menT pe 6,000 vase si attaca Anteiti orasula Tomi in Dobrogia. De unde plecase acea formidabila flotta ? *De l'onei Nistru.. 2 Intre anniT 367-369 imperatula Valinte, voincla sa isbesca pe GotT in propria lord terra, face unti podtt pe Dunare. In ce loco anume ? Longa orasulti Noviodunti sea NovietuntiI care dupa unanima marturia a luT Ptolemett. a Table! Peutingeriane, a ItinerariuluT luT Antoninti, a NotiteT *Dignita-

11.3[ASALICSICIH, Tab. Pent.,I, 862. AURILL.VICT., 2) some, I, 42. XX - ZOBINE,I, 23. IORNAND.,XVIII.

STUDIULIIIII,§ 83. 299 tum., a luT Procopita Codicelul Teodosiant etc., se affla longs actuala Isakce, adea. in _Ala Bessarabia. Astti-feliti penes la 37o clominatiunea gotica,in intellesulticello adeverattalltt cuventuluT, se concentra esclusivamentre intre Prutti §i Nistru. TocmaT atuncT navallesct terribiliT Hunt. Peste ramura cea maT occidentals a Gotilorti domnia Atanarik. Ellit tramitte o parte din oste pentru a recunnosce positiunea Hunilortt, era singurti se a§eda intr'o valle fie malulit Nz:strulut. Gonitti de aci dice contimpurenult Ammia nit Marcellinti Atanarik se incerca

a rAdica unit zidt prin care sa unesca malulti rriatutuY, cu Dunarea §i din dossulti caruTa sap6taresiste Hunilort : as superciliis Gerasi fluminis adusque Danubium..4 Acestti passagitt remasese penes acumtt ne'ntellesti, §i totu§i ellti este de o claritate perfecta. S'a credutt generalmente nä Atanarik va fi claditti unti murti dela mallult occi- dentala allt PrutuluT spre Dunare pens unde-va longA. Galati. 5 In acestti cast regele Go ;iloru art fi commisti unti actti de cea maT flagranta absurditate, cad HuniT venTati dela resaritt, nu dela appusti, incatt el n'artl fi avutti decatt sa treca Prutult pe la spatele luT Atanarikprindendu-lti apoT in cursa pe care §T-o va fi intinst cu naivitate elltt-insu§T. Este evidinte ca zidulti in cestiune unTa malulit oriental ant Prutulul cu Dunarea, barricadandt astti-felit contra Hunilort anume regiunea IzmailuluT. Acestt spatit dice totti Ammianti Marcellinti era locuitt de ramura gotica numita TaTfall :a Taifalorum terras firaestringensp. Nici acestiTa dero nu eratt in Moldova. Tote s'ati petrecutt esclusivt in Bessarabia. Constrin§T din not a fugi, GotiT cauta scaparea in munch Cauca: tad Caucalan- densem locum.. Aci noY IT vedemt degla pe pamentult moldovenescti. Deft nu maT era acollo terra gotica, de Ora-ce Atanarik dice tottl Ammianti Marcellinti trebuia s'o apuce cu forta, gonindtl pe SarmatiT ce o stapanTati :aSar- matis inde extrusis.. Acesta ni adduce a-minte ca §i Constantinitcello Mare, cu ogiumetate-secoltt mai 'nainte, battuse pe GotT nu pe propriulti lord parnentt, ci ero§T in terrele Sar- matilort :.Victi Gothi ab exercitu Romano in terras Sarmatarum.* 6 Fundarea castelluluT Dafne la gura Argeplui,attribuita espressamente mareluT Constantin de catra Procopiti §i a caruTa positiune topografica, de vreme ce se affla fats in fata cu ora§ult Transmarisca de dincollo de Dunare,este de o precisiune a§a dicendti geometric, multumita Table Peutingeriane §iItinerariuluTluT Anto-

3) sonAPPapra, Able. d. Slaw., 116-117 : ,,Ptole- ,,Grenthungi: Per Novidunum, navibus ad transmittendum maeus ist der erste Schriftsteller, , der uns den Namen wonnem connexis, perrnpto barbarico continuatis itineri- der Stadt Noviatovvov, Noviodnnum ,aufbewahrt had. bus longins agentes Greuthnngos aggressus est. XXVII Nach seiner genanen Beetimmung lag der Ort 26 rim. 5, etc. oder 6'12 geogr. Ml. von Arubinm and 41 Aim. oder 8 1 5 4) Aux. mem., XXXI, 8. geogr. Ml. von Salsovia. Das Itinerarium Antonini fiihrt 5) §i mar outrider': este combinafiunea lni mama; lies es ebenfalls auf Ierselben &nose an, and gibt ale die Trajani ad Daaubiam, Norimbergae, 1793, in-8, nlichsen Oerter Diniguttia am Einflusse des Prut mit p. 18, care printr'o trisurii de condeifi mud murulfilaI 20 Aim. oder 4 geogr. MI. and Aegiesne mit 24 rim. Atanarik in Temesiana, sub simplulil onventfic4acollo ,,oder 44 5 geogr. Ml. an. Die Notitia Dignitatam Imp. aril fl nesce ruine1 ,,verlegt hieher die Legio 1 Jovia. Nach Amm. Marcelli- 6) mums, Citron., ann. 832.Cf. °Emus, VII, 28. nue aching der General des K. Valens bet demeelben PAUL. DUO., XI. oine Schiffbriicke auf seinem Zuge gegen die gothiechen

800 ISTORIA TERRITORIAL& nine, probezg cg acelle .terre alle Sarmatilora, espuse unorti momentane incur- slunI gotice, copprindeati giumetatea cea resgriteng a MuntenieT. 7 Avesta confirms opiniunea d-luT Odobescu, cumti-ca .Caucaland. allti luT Am- miana Marcel linti trebul cgutatti in regiunea BuzeuluT, unde Yn adev&-ti vr'o dour muntT ports pens astg-dT numele de Coca contrasts din Cauca,§iunde descoperirea tesauruluT gotictt dela PetrOsa esplicg forte bine faptulti petreceriT pe acollo a fugarulul Atanarik. Moldova propriti disc, puss la midts-loch intre GotT si SarmatT7 forma unti terrema dubiosti, pe care8i -litappropriati canda8icanda ambele popore, fare ca sg resulte de unde-va vre-o dominatiune esclusivg assuprg-T din partea unula din elle. MaT pe scurtti, numaT in Bessarabia GotiT sunt la sine a-case, facenda din canda in Cando cute o apparitiune pe termula appusent ants PrutuluT, cello multa pens la campia osticg. a MuntenieTdorm tote opintirile invasionare celle maT, crancene reservandu specialmente provincielora romane de peste Dungre, unde'T ademenia aurulti bizantina B. S 84. 011IGINEA MAMORU ',MOLDOVA" er ,,PBAHOVA.6 0 urmg forte interessanta a petreceriT Gotilort in Moldova este chTarti riula .Mol- dova., dela cuventula goticu muld a prafti '7 de unde s'a ngscuta de assemenea numele ape Mulde in Sassonia, unti affluinte allti ElbeT, precuma si forma germane Moldau a numeluT bohemti Wltawa, pe canda affarg din lumea teutonicg termenula fluvialn aMoldova. nu se gasesce nicairT. GotiT ail clist1 Moldahva riuluY moldovenesca cu aceTasT ratiune cu care mat tarclit SlaviT ati numitti unti rim muntenesca Prachova, adecg erosT uprgfosg., dela vorba prach, de unde vine allti nostru 'raft, pulbere. aMoldova.si.Prahova. reproduce essactamente, una goticescesicea-l'alta slavonesce,aceia-§11 idea pe care Ovidia o esprima prin samnis pulverulentuss, rim pulberosti. S 85.

RPOOA DIBPARITIETNII GOTILORit DIN DACIA. Irrumperea hunica a push capettidominatiunii Gotilora chiara in cuTbulti lora dintre Prutti8iNistru, strgmutandu-T maT cu totiT in Bulgaria, unde er s'att asedata la p6lele BalcanuluT dice Iornande ca candor aro fi fosta pgmentulti lord de nascere :utanquam solo genitali potitin. Sub marele Teodosia se incercg a se strAcura intr'acollo ultimult resat gotica de pe malulti nordica allh IstruluT,$i'10vedema pogorindu-se totti din Bessarabia, cgcY trecetorea se 'opera anume la gurele fluviuluT : Corporibus premiturPeuce per quinque recurrens Ostiabarbaricos vizegerit unda cruoreemga

7) Aci a loculd de a correge o grave err6re a lid ewes, allii DunIrii, pe candS A:4,1g a11ii lui paocoritfr, De Die Deutsche= and die Naelibarstaemme, aedif., IV, 7, se afla pe termulfinordicu,inestii e pests hinenehen, 1837, in-8, p. 434, carele affirms oS toth pe putinti a ved6 in ambele una siacera.silocalitate. mai va 11 trecuth si imperatulfi Valinte in primal eepe- 8) inn. mew., XXXI, 16: Constantinopolim ,co- ditiune contra Gotilorfi, poveetiti in Aim MARC" XXVII, piarum cumuli. inhiantes ampliseimie. Cf. EMU- 5: ,,prope Daphnem nomine munimentum est castra me- Plus, VL ,,tatue, ponteque contabulato supra navium tome flamen 1) aunt, Vergl. Worterb., 837. atranegressue est.* Cetlitula Dafne din aceeth passagid, 2) ovm., Amor., III, 6. unde se oprise armata fnainte de a fi /dough podidel, este a) or..tunzAN., de IV Coin. Honor., 623 sq. In moduli& cellfi mai limpede aseslati pe termuld eudicii :warm., IV, 85.

STUDIULUIII, §86. 301 De peste Dunare cea mar mare parte s'atl tndrumattl cu incetultt spre Panno- nia §i mar tncollo. Dupa den§ir n'ati intardiatt a emigrasiSarmatir din campia Terre!-Romanescr, mergendo a se contopi cu fralil lorti din Teme§iana, asedatT acollo Inca din Oldie luT Trarantt. S 86. IsrOBU GEMMLORO LA =AWL Pe candt GotiT occupati numaT regiunea de peste Nistru, se afla allaturi cu den- §ir unti alit' nemti germanicti. Erati a§a numitir Gepiclr. Positiunea lortt geografica in acea epoca results forte limpede din narratiunea luT Iornande. Elltt dice ca el locuisera anteiti pe o insult' a VisleT; ca de acollo s'ati intinsti peste o terra mar manosa, fare a se departa totu§T de re,edinta primitive,cAcT n'ati incetatti a aye vecini o ramura a Burgundilorti pe care §i Ptolemett o pune longs Visla ;T si in fine cd acesta noun patria a Gepiclilortt era numai muntT §i numal paclurr, dupa propria espressiune a unui rege anti lorti: ainclusum se montium quaeritans asperitate, silvarumque densitate constrictum.D2 Cu aceste indicatiuni in many §i o mappa de'nainteaochilorti, e peste putinta a nu recunnesce Galitia la pellele crescetulul resaritenti and Carpatilorti. Fiinclti-ca Gepidir vorbTatt goticesce, precumti ni-o spune nu numal Iornande, dertt §iProcopiti,arts fi lassatti§i el in limba romans nesce adeverate gotismel decd vre-o data nor amtt fi avutti a face cu den§ii; suntemti datori prin urmare a studia §i sfera dominatiunir lorti in Dacia, dupe cumti facuramti maT susti pentru Gott'. Din Galicia GepidiT ati trecuttl in Ungaria, tntocmai ca mar tarditi Maghiarii. 3 Testulti luT Iornande este aci de o confusiune spaimentatoria, pe care pOte cine-va s'o descurce numai dory adducendu-§T aminte ca entuziastulti istorictialiti Gotilortitraia pe la annulti 550 §i ca total pe atund scrieatl BizantinilProcopiti, Agathias.41 Menandru. Iornande repeta mereti ca Gepidir stapanescti Dada intrega pe care ero§T intrega o stapanisera mar 'nainte Gotir.° Canditi agiunge inse a delimita topograficesce hotarele acesteidominatiuni a Gepidilorti, dice ca eT sedeati longs fluviele Cri§11 §i Mure§o, intre cart la midtt- loth maT bags doue riurr cu nesce numY enigmatice: aGepidae sedent juxta flu- mina Marigia, Miliare, et Gilfil, et Grissia qui amnes suftraaVetos excedit.n 5 Acesta-T atntrega Dacia* ? 'apor tocmar in asta regiune nici ca a fostti vre-odata nu numai o dominatiune, derti nicimgcartt o invasiune gotica despre care sa ni fi remasti o sillaba in fantanele anticitatir! Intr'untl alto passagiti Iornande trage hotarele territoriuluigepidicti cu totulti altti-feliti, §i anume : .Prin terraGepidilorticurgti riurr marl §i renumite, cad despre nordti §1 ap- upusti o scalds 7isianus, despre sudti marea Dungre, despre resgritti o curma flu- .viultt Myth, alle carui uncle Tug §i spumande se rapedti furiose in Dunares. 6 1) Geogr., III, 5. 4) He reb. Get, XII.Cf. Ibid., L. 2) zwumm., xvn. 5) Th., XXII. 8) ENDLICHEB, Monism. Arpadlano, 11. 6) lb., V.

302 ISTORIA TERRITORIALA. Tzsianus fiindu Tissa; Tamils, pe Tab la Peutingeriana Tivisco, to Prisca Ttrjoag, in Ptolemeti TOmog, neputendti sa fie aka ce-va decata Temecula ; Gepidia este dery o portiune trans-teme§iana a UngarieT. Cumti ore sä impacamti pe Iornande cu Iornande ? Procopiti, Agathias §i Menandru ni spunti intr'untiglasa ca GepicliY stapaniatt ora§ult Sirmiti cu regiunea invecinata, §i nu cs o spunti printr'o nuda affirmatiune de felTulti acelleT a lul Iornande, dera inregistrez1 unti §ira de evineminte petre- cute intre Gepic)iniLongobarclY, intre Gepic1T §i Greci, intre Gepicli Si FrancY etc., tote in actuala Serbia. 7 Una aka scriitorti sincronical EunodiAt confirms si ells marturia cellorti trey Bi- zantini, punendti in Gepiclia apa Uical pe care o recunnoscuse Katancsich 8 §i ni pare bine ca §i d. Rosier o recunnosce a fi actuala Vuica, 9 unti rid ero§T din regiunea SirmiuluY. Cumti sä reconciliama celle doue assertiunT contradictorie alle luT Iornande cu necontroversabila unanimitate a luT Procopiti, Agathias, Menandru §i Eunoditi ? Istoriculu Gotti de§i traia pe la sso, totu0 scriea de2arte in Italia,copiandu pe Cassiodorti sea compilanda de grin_ Ablavius §i altY scriitorYperdusi: fara sa observe vre-o data ca fontanels. sell_ nu sunt tote din aceiali erca. Estrema negliginta a lul Iornande este ceTa -ce l'a deochTata de-innItt in ochiT criticilorti. " Totuiti se limpeclesce, decd voma restabili urmatorea ordine cronologica in mi- gratiunileGepidilort: Primula stabilimenta,lOnga Visla ; Allis douilea,in Galicia ; Allis treilea,ronga Cri§t Si Mure§a; Allis patruleaintre Tissa §i Teme§a ; Alla cincilea §i ultimulapeste Dunare TongaSirmiti. Nici intr'una din aceste cinci statiunT successive, cart tote sunt forte adeverate, cad pentru a aglunge din Galitia in Serbia callea cea naturals ducea la Cri§a §i la Tissa ;nicT inteuna din aceste cinci statiunT successive GepicliT n'atistapanitti Dacia Traiand, din totalitatea caril abTa attinsesera in trecetti o costs a Trans& vaniei. Cuing derti Iornande, de§i descrie pe largti ella-insu§Y hotarele gepidice in primele patru migratiunT,totu§T nu se satura a celebra dominatiunea Gotilora §i GepRlilora peste utotius Daciae fines? Aci ero§T ells nu committe aka peccata decatt de a nu fi intellesa fontanele de cart se servise. eta cuma. Bizantinult Procopiti este autoritatea autoritatilora In cela -ce privesce ambit termY aT DunariY. Ca secretartiailu lul Belisariii,ella luase parte la tote stralucitele espeditiunY alle mareluYcapitanti §i currtioscea de aprOpe totti fellultt de nemurY germanice: GotY, GepiclT, Vandail, Longobarcli etc. .Descriti celle veclute cu ochiT mei.." Negre§ita ca neminT pe acesta terrema nu ne va puts conduce maT cu certitudine. 7) STRITTEM, Gepidien, passim. s'est fait nn jeu barbare de jeter ces faits pale -mele, d'er 8) Tab. Venting., I, 801. rompre l'enchainement, d'en brouiller la chronologie". 9) Horn. Stud., 74. 10) monssn, Notice sue Jornaudes, its Joni:winds, 11) He Bello Pers., I, 1.-Cf. PHOTI118, !Eyrie,- ed. Nisard, Paris, 1849, in 8, p. 412 :On dirait bibl., cap. LXI1I. sumo etc.

8TUDIULU III, § 86. 303 EY bine, Procopiti dice intr'unti locti: aGepicliT,cart stapaniati u r b e a S i r m i a §i t 6 t a D a c i a, dupa ce tmperatultl aIustiniana smulsese acea regiune de sub dominagunea Goftlorii.D Cu cate-va rondurl mai gTosa : aImperatulti a data Erulilorti alte cate-va locuri din Dacia 1n giurulti Si n- ag i d u n u 1 u Y, unde eY locuescti §i asta-di.." Intr'unti alai passagia : aMaT 'nainte, pe canda Dacia era tributaria Got ilor ti, GepidiT nu se ami§cati din Adele lora, locumfe dincollo de I s t r u, cad atata se temeati de Got; aIn can 111.1 cutedat a trete fluviulii.D 13 Pentru scriitorulti bizantinti adincollo de Istru' este naturalmente termult nordica. Prin urmare, pe termulu sudica alla Dunarii se afflati GotiY, carora li era tributaria Dada de ac olio §i de groza carora tremurati Gepi aiefla(t atundant's: Tissa. Apol ero0 : .In Dacia §i in Pannonia sunt °raffle Singidunu,ii Sirmiu pe mallultl IstruluT..." MaT Inca: .Hotarele Da c i e Y, uncle se .(zfila urbea _05 In fine : Gepidii stapanesca Singidunulu i Sirmiulii cu regiunea invecinat a...." Deca aceste §6sse citatiuni nu sunt de aglunsti, Procopiti ni-ara maY procura altele vr'o doue -trey nu mai putinti decisive. Sirmiulti, adeca Mitrovitz de asta-di; Singidunulti sea actualulti Bielgradti ; maT pe scurtti Serbia, nicl decumtl Romania danubiana, ecce der° Mid Dada pe care o occupasera de'nteiti GotiT dupa trecerea lord peste Dunare, precumtl ni-o spune §i insu-§i Iornande T7, era retragendu-se acestila ati copprins'o GepidiT, pogoritT a- collo din laturea vest-carpatina, unde locuisera mai 'nainte. Confusiunea nominala intre Dacia cis- danubiana pe de o parte, §i pe de alta intre celle doue Dacie trans-danubiane alle carora hotare ail fostli totti- d'a -una forte reti definite,dera pe unde in realitateati stapanitticattl-va timpti nemulti goto- gepidicti in urma invasiunil Hunilorti, a facutti pe compilatorl de feliultiluT Ior- nande a plasmui o fantastica dominaftune a Gotilorai GetzgVorapeste tote Dada d ' a-stanga DunariT. Una aka vechiti scriitorti totti atata de putinti scrupulosa, apecriticultt sJ istoricesce nessatorulti Eutropiti., dupa cumti illa califica Eichhorn IS) bags §i eliti in Dacia Traiana nu numal pe Tervingi §i Taifali, derti Inca §i pe Victofall ", pe cart totu§T adeveratele fontane nu-T areta nicairt dealt spre appusti de Teme§il" §i despre cart nu ni se va cita unti singurti faptil pe territoriultl danubiantl alla Ro- manieT. IstoriciT moderns, fara a '§i da ostenella de a scapera lumina prin confruntarea izvorelora, s'aa multumitt a toot repeti fabula, pene ce sub eleganta peril a d-lui 12) He Bello Goth., III, 88 : riffataes 8e maw 15) Dist. arcane', 18. 16) De Bello Vandal., I, 2. ca Eletttov ;salzifaxlas ixTot, drrl aXeracov cfrcicras 17) He reb. Get., LV, deaorierea copprinderil de xacalati'dvcag gaxov.'Egraidi clqtazaflaasialig atisciq oitra regale gotiefi Teocloricit a Singidtmulul, pe care '/ovativtavisig riggiatro niz8ovq etc.zed IiiiXce 'Lev- mte eubdidit ditioni." zos Amin 'meta edvrog flacnbiaog "EpovXot garov 18) Gesehiehte der Litteratue, Gftittingen, 1805, appi maw Itypiadva. in-8, p. 389: ,in einem ewar leiohten, aber unkritisehen 13) Ibid., III, 34. and hiatoriach nook/amigo:. Vortrag." 14) lb., I, 15. 19) Epit., VIII, 2. 20) AXIL scum,XVI1,12.osprroLnr.,D. Anton., Me

304 ISTORIA. TERRITORIALA. Rosier ea a luatti may de-una-DIY nesce proportfuni iperbolice One §i'n cronologia: ,.Bin zum sechsten Jahrhundert ist Dacien der Wohnsitz germanischer Stammea 21. NoY _intellegemapatriotismulti ca o perghia grin care sa se mice cine-va a studia istoria I din dka inse ce a intrato in sciinta, una alto mObilli vine de'lti impinge inainte; dorinta de a affla adeverult. I.Veca se intempla intr'ocestiune ore-care ca ambele aceste impulsurl sa pOta merge in armonial este negre§ita o ferkire idacff inse veiitatea -nu seTm_paca cu, interessula nationalti, nu remane decatti a sacrifica pe acesta din urma, on a (Ike adro istorreY,una...dia doue. Fatilotismultiteutonti a imbolditti pe d. Roster a vede GotY peste GotT pretu- tindenY." Patriotismull latintiface la noT pe o sema sä strige a all fostti Romany pene- §i samtula Sava cu amiculti sett Sansala, GotY nema de nemulti lora, martirisatT de catrA-GbtuIti Atanarik fiinda-ca erati de partttuln contratia alfu GotuTuY Frifigerd."- Essista Zre vr'odeosebrre intre ambele aceste.tebrte t Amendoue sunt patriotice,i amendoue nu sunt istoria ! S 87.

CONOLII6IIINEA DESPBX 0071 pr GEPIpI. Bi-secolara dominatiune a Gotilorti in Dacia Traiana s'a essercitatti, dupa cumti amts constatatti may susti, numaT §i numaT intre Pruta §i Nistru. La appusti de acollo, estrema margine a unorti trecetore stabilimente gotice, lipsite de orY-ce caracterti de dominatiune, nu merge may departe de §essula o- sticti anti Terrel-Roma.nesd, unde s'ati §i descoperitti in regiunea Buzeulur prep& sele vase de aura cu o necontestabila inscriptiune gotica. Dominatiunea cu multti may scurta Si may §ovait6re a Gepidilora in Dada Tra- iana s'a essercitatti numaY §i numaY spre occidinte de Cri§ti §I de Teme§a. La resarita de acollo, estrema margine a unorti trecetore stabilimente gepidice, lipsite de orY-ce caracterade dominatiune, nu merge may departe de regiunea Turder, unde s'a §i descoperitti remarcabilulti sfinsti de bronza cu antica inscriptiune germanica: aima ima si thi ere farloanD.T RomaniT din Oltenia §i din vallea Hategului pene la Mura§t1 nu avusesera nici o data occasiunea de a inveta o singura vorba gotica, dupa cumtl nici Gotilorti n'a fostti datti sä augla unde-va sunanda romanesce, affara numaY dora peste Dunare, de unde ne adduce d. Rosier, scar:am:la din vedere ca tocmaT acollo pYrintirnostri s'arti fi pututti gotiza may cu inlesnire.

21) Rom. Stud., 52. Rominesca pi Moldova. aka trlbula seoundarii alla Tai- 22) Tail astil-felia, fiat ea mai vorbima despre alti, faliloril tines atita loos, negropita ca celle doue nafiona- ZEUSB, Die Dentschen, 434, ficondu-se a uita ci Hap gotice marl, Gotif propriat3ipi=i ne mai Taifalil din Dacia Traiana emigrasera poste Dunare 1m- inciipendu la Minaret, se intindeart Heil pea la Ural pi preuoi cu restulil Gotilora pi ell, in urma acestei com- cer-l'alti pane la Pirenei 1 mune emigratiuni, told impreuna ou Gotii pi apot cn Ge- 23) Trompetta Carpalilord, 1878, nr. 1061, art. picbt se apeslara catii-va timpir in Dacia cea de 16ngli Trinminlit Crestlaismalal. (#retise in eats pri- Sirmiti,bade insupi ARM. mean., XVII, 13, II pune intro vinta pi betranula FEW , Cron., I, 67, in care tea e- Main fi Sarmatif din Temefiana : ,traotua contignos Moe- poem gotica este de o eonfusinne estrema. Cf. r. D.PE- siae aibi miles elegit, Taifali proxima Buis sedibus ob- TRICO017, Martirll orogen din ambele Dacia , tinebant, liberi (Sarmatae) terras oconpaveraut e regione Buoour., 1856, in-8, passim. Despre gotismulii Jul St. sibi opposites, interpreta pe dog aceste passagia din Sava veg actula contimpurena in OZAIIM, La civilisa- Ammiana, 11111 legs fir% respeetil pentru oronologia ou tion chretienne ches lee Francs, Paris, 1861, passagiulii cella relativii la murulii lei Atanarik, p'spoi in-8, p 26. oonchide ca dominatiunes Taifalilora se intindea dela 1)AlbimaMonalintimea, 1847, nr. 43. Temela pang la Prate, adeca copprindea Temesians, Tina

ST-MI= III, § 88. 305 In adevert, nu numal inSerbia a fostt adeverata dominatiune a Gotilortl §ia ; nu numaT insu§T Ulfila, parintele acelluY testti goticti pe basea caruTa-. vuseseramt placerea de a constata impreuna cu d. Rosier absolutulti ne-gotismtt allti Umbel romane, traia anume in Bulgaria ; nu numaT forte numerOsa colonic gotica, upopulus immensus., pe care o transplantase acestti apostolt allti arianismu- lui, remase in BalcanT pentru totti- d'a -una, adoptandt unti traits cam romanesce §i pote chTartl romanisandu-se cu timpult, de nu cumti-va se va fi bulgarisatt, cad in orf-ce casts urma nu i se maT allege ; nu numaT atatal dorm palcuri gotice petrunsesera atuncT pene 'n fundult GrecieT.3 In Albania se faceat casatorie intre GotT §i pamentene.4 D. Hahn calculeza ca in partea nordica a EpiruluT dominatiunea gotica a duratti 13o annI dela 403 pene la 535.5 Cumti de maT merge der() cu teoria d-luT Rosier ca: RomaniT dela Dunare sunt venig maT tarcliti din Albania set de longa Albania fiind ti -c a nu posse& in limb elemente gotice Inse de acollo deca venian, tocmaT atuncT am' ave in gralulti nostru macarti unti gotismti set doue ! SlaviT am trait' in vecinetate sett chTarti la unt loci cu GOT pe ambele laturT alle Dunarif, anteit in Bessarabia §i peste Nistru 6, apoT maT cu soma in Bulgaria §i'n Serbia, in asta din urma fraternisandt cu GepicliT.7 Este dero lucru firescti ca'n limba slavica at remasu nesce urme ne'nduoTOse de inriurirea gotica, buns órä : vr' tograci, grading (aurtigards, dela aurts, erba); userez, cercellti (ausahriggs,dela auso, urechia)etc.; precumt se surprindtunele slavisme §i la GotT : klismo, cimbalt (k/zk, huTetti),plinsjan, a salta (pliasati) §i altele ; affara de acellea in carT nu se pote precisa, decd le vorti fi capetatt SlaviT dela GotT orT vice-versa :chleb klcubs, m'zda ndza'o, se klo stikls, churl& hveila, vitez vithings etc.8 Schaffarik observa ca celle maT multe gotisme se affla anume in dialectult bulgarti si in cello vechit serbescti, adeca la SlaviT de peste Dunare.9 $1d. Rosier se duce de ne cauta tocmaT pe acollo fi i n d a diced-sea nu possetiemzi in limbo elemente gotice ! § 88.

RESULTATELE FJ;LOLOGICE AJ3817PRA PORMATIIINII NATIONALITATLI ROMANS. Lipsa absoluta a elementuluT goticti in limba daco-latina probeza ca nationalitatea romans s'a nascutt s'a desvoltatti in Oltenia pent 'n vallea Haleg-ulur fara säi fostt vre-o data in contactor cu GotiT propritclisT,cart domnTati peste Prutti agYungendt in fluctuatiunile lora cella multi pe la Buzet, §i fara sa fi fostti vre-o

2) roaxerm., LI : Brant siquidem at alii Gothi, qui 3) Vasil testurile in muss, 414 etc. ,diountur Minorco, populus immensus, cam silo pontifloe, 4) mernmas in Excerpts de legatiosibus, rec. ipsoque primate Vulfila , qui eis dioitur et litteris insti- Bekker at Niebuhr, Bonnae, 1829, in-8, p. 258. tuisse, hodieque aunt in Idoesia regionem inoolentesEn- 5) Alb. Stud., 810. ,copolitanam. Ad pedes enim montis gene multa sedit 6) TOWARD., V. , pauper et imbellis, nihil abundans , nisi annenta dieersi 7) rioaor., He bello Goth., IV, 25. ,generia pecoruns, et paaessia, eilvaque lignorum, parum ha- 8) scaLmant, Slow. Star., 847. ,bons tritioi, caeterarum specierum est terra foecunda. 9) Ibid., 348: we dnessnjm narseosj bulharskem, na , Vineu vero neo si sunt alibi, certi eorum oognosoent , ,djle i we staryoh akoneuh srbskysh, naywjes gothickyels ex vioinis loois sibi vinum negotiantesnam hate ohnaur. ,slow ss toyskyks." .Cf. PBOOOL, He belle Cloth., I, 16. 39

808 I8TORIA TERRITORIALA. data in contacts cu ramura gotica a Gepidilora, cart domnrati in Serbia, dupa ce abia o clips petrecusera 16nga Teme§ti agrungenda influctuatiunile lordcello multi pe la Turda. VecinY immediati aY Romani lora in epoca gotica, ca §i vecinT immediatr aT Da- cilorti in timpulu luT Trarana, ata.ta despre partea campier cis-oltene precumtl §i din a Teme§ianer, ati fostti Sarmati. De ce nemti eraaacestista. §iprin cefelTu de descendinta sunt represintatr asta-dr, n'o demonstramt acuma, multumitT a observa numaT el indelungata veci- naate cu DaciY §i cu Romanir trebuTa sa li fi lassatain limba multe tracisme §i multe latinisme. Orr-cumin sa fie, nici cu Slavil, nicY cu Germanic nupotti fi confundatr Sarma- tir,fiincln-ca'Tvedema trainda pe totT in acella-§T timpa, anume in epoca gotica, fie-care cu propria sea viueta nationals cu totultineaternata,incatti_ nu se pote dice ca numele Slavilorti sea alla Germanilorti va fi venial sa inlocuesca pe anti Sarmatilort, dandu-se adeca doue numr la unti singurti lucru. Limba albanesa fiindtl tntr'o mare parte untiresta alla vechrulur graititracica estrema 'Y assemenare cantitativa §I calitativa cu limba romans de pe termula nor - dice alla Duna.rir in privinta elementelorti ne-latine, probeza ca nationalitatea nostra s'a nascuta §i s'a desvoltatti anume in acea parte a Provincier TraTane unde DaciT fusesera mar inradecinati decata aTuri : in Oltenia 'Arlen vallea Hategulur. In acesta mode limba nostra, prin lipsa gotismeloru §i prin abundinta albanisme- lora, schiteza ea insa§T cea mar fidela mappa etnografica a RontanzeY din secoliT III, IV, V §i VI : dela Severing penen Hatega, dela muntir Teme§ianer penenOltti, departe de Gott §i de Gepidr. § 89. MODERNITA.TEA PLATISHELORflofGEBNULNISHELOSO YN LIMBABObaNi. Nor amts demonstrate degiainstudiultinostrudespre Munteniainepoca luT Ovidia,cuma-ca actiunea Slavilortiassupra limber romane a fostti eminamente culturala, introducendu-se prin cirillismti dupa secolulti IX, apoT respandindu- se §i intarindu-se in graTulti poporanti §i 'n terminologia topografica multumita usuluT officials, multumita liturgies §i multumita model, o triply pressiune essercitata fara intrerumpere in curse de opal vecurr pene la 1700. NicT unti singura slavismtiante- cirillicti,ca §i nice untisingurti gotisma, ci nu- maT nesce germanisme §i slavisme modern; nu essista in limba romans. Vr'o doue essemple. Cuventula nostru funt este unti evidinte germanistnn, nAscuttl inse directamente din medio-germanula schz2re, pe canda Gotir, la carT nu essista de loch sonulti cliceati skura. 1 Cuventula nostru /raft este fara contestatiune slaviculti prach, din care ch a trecutti la Roman! regularmente in f, ca §i'n adula din zaduch, pufu din puck etc. Inse filologia a demonstrate ca. Slavir cer vechr nu cunnosceati sonulti chci raft formata degia mar tarditi dintr'untl primitive s. 2 Slaviculil prach se dicea de'nteitl pray, correspundendti samscritulur ,purif a din a- rianulti parasa, pulb ere 3.

i)GAZIOSINGIGL, Liable, II, XXXIX DIBFHNBAOH eta. Maim, § 182 etc. 2)BOPP, Gramm., § 929 BOHLIIIMBE, Compen- 3) PICK, 'Wergl. Werterki 119.

8TUDIMAJ III, § 90. 807 Prafulfi nostru este dertt unti slavismtl modernti. AssemenY essemple s'arti pute immulti pene la nefinito. In epoca gotica. Slavii petreceati la gurele DunarilconfundatT cu triburi ger- 'tnanice,era ramura cea mat puternica, fortissimi eorum A dupe espressiunea lut ornande, era concentrate dincollo de Nistru. Trecerea Gotilortt si Sarmatilorti peste Dunare a permistt unora dintre SlavT, pe candti altit colindail dupe Gott si dupe SarmatY prin Pannonia si chiarti prin Italia, sa inainteze din ce in ce maf multa in interiorulti Dade, unde Insecolulti VII IT gAsesde Teofilactti, Menandru,imperatulti Mauricio etc. in bgtosa regiune a Ialo- mite, nu mar departe. Aci inse not avemo a face numaT cu acelltt periodu de formatiune, in care despre SlavY nu pote fi vorba. § 90.

LIPSA DB DIALECTS LA ROMANI:1 DIE DACIA. D. Rosier a uttattt o particularitate forte caracteristica a limber romane. Dacia Traiana occupy unti territoriti egalti prin marime cu allti FrancieT. Dela cucerirea romans pene asta-41T aii trecutti septe-spre-cleci vecurt, adeca cinct- clect generatiunt, numerandti numal cate trey la fie-care secolti. Despartitt prin munti si prin elemente straineRomanit ati mat fostti trunchiatt prin diversitatea guvernelorti. ET bine, unti essemplu fare parechia in annalele lumir sunt clece millione preserate in trei, patru sett cinci provincie, abia cunnoscendu-se de nume unit pe altir, totusi vorbindti pretutindenl o singura lirkba nedialectizata. Gallia, Italia, Spania, Germania, Britannia, au gtargone peste gtargOne.2.) Antica Ellada, anti de mica, era tots numaT"dialecte. Dacia Traiana nici decumti. Ecce o problems demna de a fi studiata. Lipsa elementuluT goticti si abundinta celluT albanesu in limba nOstra nt-att demonstratti mar suss ca, cello putintt Zeno pe la annulti zoo, nationalitatea romans era concentrate tntrega in Oltenia sin vaTfea HateguluT, adeca acollo pe unde da- cismulti fusese mat incuTbatd si One unde no petrunsese nict una din ramurele germanice. Nu e der° de mirare ca inteunt spatittatatti de restrinso nu se formase pane atuncY dialecte, cu atatti mar multti ca timpulti anteriorti de trey secolT abTa fusese de agTunsti ca sa se nascaInsa-s1limba din apropiarea si impacarea unorti ingrediente asa de ostile ca celle latinti si dacicti. Dela secolulti VI incoce putendO sa se incepa miscarea de espansiune a nouel nationalitatt daco-latine, adeca respandirea romanitatiT din Oltenia si din vallea Ha- tegtdui peste Ardditt, Temesiana,campia Terret Romanesci etc., n'a maY incetatti cu deseversire decatti in secolulti XIV. Ultima mare migratiune oltena cunnoscuta este de pe la 137o. Copprinclendd din corpulti TransilvanieT districtulti Amlasulut, limitrofti anume cu Oltenia, Vladislavti Bassarabti l'a impoporatti cu oment de at sei, l'a colonisatti, l'a facutti .nova plantatio ". Periodulti de migratiune oltena spre tote celle-l'alte party alle Daciel Traiane se cercuscrie in intervallulti de vr'o septe secolT dintreVIXIV.

308 ISTORIA TERRITORIALA. In acelln intervalln Romana din Oltenia *i vallea Hategului se respandisera spre appustt penen Moravia, unde posteritatea lord abia mai reline astadY epitetultt de Viachi,insa§Y poporatiunea fiindti de multti slavisata. 1 Inacellttintervalln Romani! din Oltenia §i vallea Hategului se respandisera spre resarittipenenVolinia, unde In secoluln XVI Polonir mai pastrati Inca suve- nireaslaratati chYarti positiunea localitatil,care in vechime purtase numele de vadulii la ,Bassarabii :aOstrokol, andquir Bassarabei vadum vocatum, brod Bazarabski..2 Cumn-ca acesta m4care espansiva a fostti continua, adeca s'a repetittl destullti de dessti,astti-feliti ca nu lassa nicairT sa degenereze din primitival uniformitate graiult1 poporuluY romantt, o proba irrecusabila se gassesce tote in limba. Incetarea migratiuna coincida cu apparitiunea Ottomanilorti in Europa. Cuvintele turce, pe carY le are romanimea danubiana, sunt necunnoscute roma- nimiT de peste CarpatT, cariTa nu maY era cine sa ile communice. Slavismele1ibizantinismele, intru catti elle sunt anteriore secoluluT XIV, ne intimpina din contra pe totn intinderea DacieT Traiane. Fiindtt inse ca elementele slavice Si bizantine n'atinavalitti d'o-datainlimba romans, este invederatti ca nu fusese intreruptncurrentulti care dela Dunare le respantha peste CarpatT. Si nu numal dela Dunare peste CarpatT, ci Inca din muntiT OltenieY spre mla§ti- n6sa campla danubiana a Terre-Romanescr §i a Moldove, c.AcT sciinta igienica demonstra ca acclimatarea unel nationalitatt intr'o regiune caracterizata prin febriferele baltY mixte, dupa ctimti sunt mai cu soma acellea dintre Ialomita §i Nistru, e cu putinta sub o singura conditiune: tramitterea acollo a unorti contingente din timpti in timpti re'nouite, penis ce dupa maT multi secolY abTa se opereza prin a§a numita lege a selectiuntz naturale o definitive accomodare a organismuluT umanti cu viciosele elemente circumfuse. 8 Astn-feliti migratiunea romans din regiunea oltena peste CarpatT §i spre Marea- negra este unit fenomenti continuti in lunguln intervalln dintre secoliT VIXIV.

S91.

PORTA DE 'MANUMIT!. A OLTENIL0116. Putea ore angusta regiune dintre Olttt §i crescetulti appusenti allti Carpatilortt sa impoporeze intrega Dacia Traiana ? Fara a repeti aci conclusiunile medicine assupra salubritatiY generale a terrelorti muntOse, ern sanetatea dice economistulti Roscher e miclloculticello maY sicurti de a Immulti o poporatiune, a noT ne vomit margini in sfera concrete a ci- tortt-va fapte relative anume la Oltenia. D. Dr. Z. Petrescu,savantulti professorn de terapeuticadela Facultatea din BuccurescY, studiase nu de multd districtulti Valcii, cent mai nordicti allti OltenieT. D-sea dice : aPlaTurile ati o positiune pittoresca prin muntiT gigantic!, prin padurile seculare, aprin marnele colossalesiprin stancele celle grandiose de petra,precumn este

1) JIREOZEK, Entstehen ehristlieher Reiche 3) BERTILLON, Aeolintatement, in Diet. eitey- worn J. 500 his 1000, Wien, 1865, in-8, p. 225. elopedique des sciences medicates, Paris, t864, 1) EARNIOKI, Deseriptio veteris et novae Co- in-8, t. 1, p. 270-323. lonise, 1585, in MILLER, Ilistoriarum Colonise a) Die Grundlagen der Natlonallikonomie, eollectio, Varsaviae, 1761, in-f, t.1, p. 245, 260. Stuttgart, 1871, in-8, p. 587.

anMIIILII III, § 91. 809 e matca BistriteT,pe piscula carila se affla wdata Arnota cea InfioratOre. Luanda ecine-va in consideratiune influinta tuturortiacestora aging -cosmid assupra or- t ganismuluTanimalti,nu vafisurprinsti canda va vede inacesta districtti .omen/ forte isaitstati in etateft'Inca forte saaatoir, forte robust/ fi "lie de m- auipi.Influin ;a acestorti aging cosmicT face ca sa predomine aci temperamentulti .sanguina §i constitutiunea forte robusta: omulit munlitul e voiniciti voiosit,fifemeta amuntentt e vainUtt VOildit. 2 D. Iona Ionescu studiase totti atunci unulti din districtele sudice alle Olteniel. D-sea a gassittl Tn Mehedinta sate unde se pOte constata dupplicarea numeruluT locuitorilorti in fie-care 20 de annT, WI a fi vr'o immigratiune din affara.6 Unti milliona, de nu s'arti intempla epidemic, fOmete sea alte accidente nepre- v6dute, aril cresce la ciffra de 32,000,000, intr'una singurti secola ! Trey bulle papale, una din 1236, alta din 1238, a treTa din 1239, ni spunt pe rondo ca .terra SeverinuluTD deli fusese pustiita, totu§T poporatiunea'T crescu din non peste ori-ce mesura. Ecce testurile : 1.ailfultitudo gentium terrae Ceurin...D 4; 2. aTerram, quae Zemram nominatur, in qua dudum desolata excrevit populi mul- fitudo...' 5; 3. ((Terra, quae dudum fuerat desolata, populi multztudo sup e r c r e v e ri 6 D. Iona lonescu nu cunnoscea bullele luT papa Gregoriti IX, nicT papa Gregoria IX nu putea sä preveda cartea d-luT Iona Ionescu! Pustiirea, despre care se vorbesce maT susti, se refers la o invasiune tatara din annuls 1221, adeca cu. optti-spre-ded and anteriOr& ultimeT din celle treT bulle. TatariT dice una cronicarti occidentalti contimpurend distrusesera atuncT utOta terra ce se intinde dincollo de Ungaria in directiune spre GalitiaD.7 In fata acesteT urgie dumnedeescY, Oltenil se trasesera naturalmente in creeriT muntilorti, de unde apol intorcendu-se,li-a fostti de agTunsti\retina decenniti Si giumetate pentru a speria prin multime Santula Scaunti. Peste dece annT se intempla o noun invasiune tatara. NT-o povestesce Fazel-ullah-Ra§id, carele scriea in Persia la 1300.8 Poporulti10cauta refugiulti ca tote -d'a-una in nestrabattutiTcodri aT muntilorti, derrtanda partea cea descoperita a RomanatuluT, a DolgiuluT, a Valcil. La acesta situatiune se retell famosulti acts din 1247, abia cu §6sse annT posteriorti invasiunil §i'n care se copprinde donatiunea aterreT SeverinuluTD Cavallerilora TeutonicY din partea regeluT maghTart Bela. Documentulu Slice limpede ca TatariT devastaserl lintrega. Oltenia, in corpulti cariT ells intercaleza §i vallea Hategului: ((terra Harsoc.D9 Totu§T donatiunea a fosta fictivA.

2) Statistics medico-militara, in Columna costa s'au immultitfi si all agTunsu la 100. Dupd aceste Elul Truism*, t. 4, p. 321. fapte, poporatiunea ae dublefa aier din 20 £n 20 de anar. 8) Agriculture in Mehedintd, Buccurescf, 1864, 4) manna, Monuments Mungariae, Romae, in-8, p. 200: Poporatiunea rural& din mnntl a'a feinted- 1859, in-f ,t.1, p. 150-1. Otis atiitfi de mulch, ino &tu n'o mat pdte hani pamentulii 5) Ibid., 165. runitivabilfi de care dispune. Necessitatea este aci evi- 6) lb., 171. dinte de a eti din edited popora(iune, ca dintr'o meta, 7) .tramaions, Chronicon, ed. Leibnits, Lipsiae, 1698, ,roiuri: camr as ntergif li as populeze locurile eelle buns din in-4, part. 2, p. 508. ,ccimpielefee:viz.-161d.,p. 674 : La Govodarva mos- 8) n'onssom,,_ Moto ire des Mongols, La Haye, ,nenil se tmmnitescfi atAtii de multd, cats singnri ad In- 1834, in-8, t. 1, p. 627-8. ceputil a as ingrigi. Sant betrant cart spunti ca of ail 9) FLIER, Coil. diplom.Mungarise, t. 4, vol. 1, optic/Ail aid in sat5 numal 18 famillie, qi a aoumil a- p. 447. PRAY, Dissertat., 184. zaToNA, VI, 95. etc.

810 I8TORIA TERRITORIALA. Remanendti cu chrisovulti in mans, intrepiSliT cruciati n'ati pututti stapani in realitate unti singurti petecti in Oltenia. De ce ? Pentru cal revenita din spaTma Tatarirorti,terra s'a implutti d'o data de obicY- nuita multime de Romani :usupercrevit multitudo', dupe espressiunea bullet papale. La 1259 Oltenia indura o a treTa invasiune tatara. Cronicarulti polonn contimpurenti Slice sub acella annti : Thartari, subiugatis Ressarebenis, Lituanis, Ruthenis et aliis gentibus...." ET bine, peste duoe-cleci de anni Oltenia renasce erog din ruine plina de succult viuetei, astti-felin ca pe la 128o voevodulti Litenti nu se sfiesce a purta unti crancenti resbelln contra intregeT puterl maghTare, si desi e uccisti, desifrate-settBarbatti cade in manele Ungurilort, desi autoritatea banuluf chTartl pane la 135o era con- trabalantata prin essistinta mat multorti principate romane subordinate", totusi regele Vladislavti nu pote annessa Oltenia catra corona santului Stefanti,ci se- mul- ;umesce cu unit simplu tributn, carele nicl acella nu se platTa cu destulla regularitate.12 Catti de nedependinte in faptti era Muntenia de ori-ce dominatiune maghiara, sa ni-o spuna celebrulti istoricn sasstl Eder, cunnoscutti prin animositatea'T contra nationalitatii romane. Intr'unu manuscriptn alln sea, conservatti in biblioteca gimnasiuluT evangelicti din Brasovn, reproducendu unit actti din 1343, prin care Cfanadinti, archiepiscopulti Stri- goniei, Slice ca monastirea Kertz dela hotarulti terreT fagarasene se afla ula estrema margine a regatului ungarti. 137 Eder adaoga urmatOrea observatiune : aDeca monastirea Kertz se affla in annulti 1343 la estrema margine a regatuluT uungarti, results ca Valachia nu facea parte din corona magbiara.p 14 Nu mat vorbimu de cei duot mart Bassarabi, Alessandru si urmasulq seaVla- dislava,alle carora lunge resbelle oltene contra regilorti Carolt-Roberti si Ludo- Yin,unii din cal mat puternici monarchy aT Europe in secolulti XIV, manifests unti Malta grade de vitalitate nationals. Despre densii se pail repeti cuvintele lul Tacitti despre Oltenii cei,yecht aT lul Decebalti :uglorio§T candy battti, gloriosi candu sunt battuti.. 15 S92.

CONCL1781UNSA DESP1111 ACT11JNEA NATUILEI. In cursulu secoluluT XIV Oltenia conserva antica'T prioritate assupra totalitatii Terrei-Romanesci. Sub successoril marelul Mircea preponderinta incepe a se muta cu incetulti d;n ce in ce mat spre zona mlastinOsa a regiunil cis-oltene. Scaderea politica se povernesce de atuncl in aceia-si mesura in care se departeza centrult de activitate morals dela norma anteriOra a nature territoriale.

10) SOMMERSBERG, Silesicar. rer. script., II 82. 12) Fraka, V, 8, 274: ,tributum nostrum in eisdem 11) Bulls mall din 1345 in Taraisa,l/lounm. Hung., ,partibue noble fait reetauratum. I, 691 : Alexandro Bassarati, at aliis tam nobilibus quam 13) Chanadinus Dei at apostolic% gratia Arobiepisco- popularibus Olachis Romanis, Nicolao principi de Re- pus 8trigoniensis locique ejusdem comes perpetuus , uni- mocha, Ladislao Voyvade de Bivinis, Stanislao de Byp- versis comitibue, castellanis etc. ecalesiam Virginia glo- orach, Aproeye Voyvade de Zopus, at Nicola° Voyvade riosae de Kens in extremo confinio regnibungarici....° ,de Auginas..,* Numlle orapelorfi fie -ci rula din tweed 14) EDEN Exercitatiottes diplomaticae, Her- principi feudal! din Muntenia, puff pe a douaSaid dpi mannstadt, 1802, MB. nr 26, b, in-4, ann. 1343, note 8 : Akseandrie Bauarabil, le vomfi restabili in istoria orate- ,Abbatia Herm fait anno 1843 in extremo confinio regni lord roman.). Aci intrebamfi numal: de uncle s lastfi d. bungarici. Itaque Valachia hoe tempore non acceseebatur si5e.sa, Roan. Staid., 800, efilefindil littera pi spiritnlil partibus regni hungarici." testului, cumfi-cii el toll vord fi fostd egalf en Alessandra 15) TACIT. , Hist., I, 2 : ,nobilitatto cladibus mutuis Bassarabfi? Dacus."

$TUDIIII.413 III, § 92. 311 5Geniulti mercantile dice unit igienistu n'a inventatti Inca hapurl contra a ventului despre resaritti; §i totu§Y chiaru in Francia acesta ventti se pare a pre- Edispune pe mg multi 6meni la tristeta§i la descuragiare,erta in Andalusia se acrede c.A'n unele anno- timpurl elltt produce untt feliti de frenesiA, care se mani- 5festa prin vendette §i assassinaturTn. ' Dace atatti de energica p6te fi actiunea unuY singurtt aginte fisicti assupra direc- tiuniT affaceriloru umane, cu catti maY decisiva cats sa fie inriurirea masse conditiunilorti tellurice §i atmosferice. Cando statulti maglorti anti unel Terre, adeca tocmal creerilnatiuniT, recede in Bucuresci, pe care unit calletorti anglestt ilia numesce 5o mocirlan, 2 acesta statti-ma- ?Tort nu maY cugeta ca la Tergovisce sett la Arge§tt, §i nici acollo nu maY cugeta :a la SeverinA. Este originalti de a vede unele popOre culcandu-se de buns voiA cu capulti in giosti ! CAW despre Oltenia, dela secolulti XIV inc6ce ea s'a redusti, ca in 1617 sett 1821, la ingratult. rollti alit until medico, pe care bolnavulti ills chYama dupa ce nu maY agTuta nicT o doftoria babesca...

1) Forum), De rinfluenee des elimats, Paris, low fevers and agues. Underneath the wooden sleepers 1867, in-8, t. 2, p. 106. laid across the streets, the liquid filth of the town, in 2) MAO rannum, op. eit., 112: The city of Bucharest the state of a quagmire, accumulates in sewers, which it is situated in a hollow, the environs are marshy, and is next to impossible to drain, and which are never clea- the inhabitants suffer considerably from the prevalence of ned".

FINER VOLUMULUT I.

ADDENDA

CI_TVENTULTJ CELTICU ,,FRUT (La Studied III, § 10) Celebrula Schleicher crede ca celto-kimriculti frwt, adeca frut, ria, arts correspundecel- to- irlandesuluT sruth, ritt, ambele provenindti din arianulti srua curgel. Ella se combatte totusT singurti intr'una alta locaunde arretacagruppulu initiala latinti fr se represinta une-orT la Celti prin sr, citanda ca essemplu, intre celle-l'alte, pe echo - irlandesulti sru-th in comparatiune cu latinulti flu-men2,. care acesttl din urma se scie ca n'are a face cu primitivult sru, cacT nu e chipti alt separa de ellenicula ?Mu) a curge3. Celto- irlandesulti sruthria si celto- kimriculU frut riti sunt del-6 nesce termenT cu to-. tulil eterogenT. Cello anteiti provine evidamente din radicala sru a curge ;cello-l'alta se apropid de zendiculti persi ellenicula zepoito a trece, cu atata maT multa ca insusT Schleicher re-. cunnosce ca forte vechiO. la CeltT transiciunea inicialuluT p in p.

STI?,ECIII Al IN ERODOTT.I. (La Studiulit III, § 15) E forte remarcabilt unit nume romanesca allataunuluT,intrebuintata maT cu semi. in Muntenia, dera cunnoscutti si peste CarpatT:streche..a AcestU terment nu pOte deriva decata din latinula stragula in intellesn de mortuard, dela strages macellt sea ruind. Din astragula dupd spiritulti liiubeT nOstre a trebuitti sa se nasca straghe ca si unglLe. din ,ungula., de unde apoT forma scddutd. streche intocmaT ca zeche din usagulumn. Din puntula de vedere alto semnificatiunil, romanula streche se rappOrta catrd latinula ustragesb tow asa precumu latinula tabanus, de unde allu nostru taunt 0, se refer, la sam- scritultitapana., torturd, dela radicala ariand tap, a turmenta, din care provinii de assemenea malaiculu tabavan vespe si giavanesulu tawon Mal pe scurtU, u strecheD insemnezd: insectti omoritora.

Acestti nume romana si maT cu semi, muntenesca alla tdunuluT7 atatil de conformti cu natura i,i adeverd terribild a lul oestrus-columbacensis din Temesiana, concurge si ella a esplica idcia pe care, sunt acuma vr'o doue-decT si patru secolT, isT fdcea betranula Erodota despre uccidasele albine de pe cermulu nordica alto DunariT, ci.nla dice ca din causa lord nu pota lOcui ameniT

1) Compendium, § 73. schwand dannvrdligP.Frut in loci de Vrut anti fi d6rti unit 2) Ibid., § 169, nota. retrtarcltie6. 3) CUR' IUS. Griech. Etyma., 2P2. a) PONTRRI %NT, Die;. 703: nstre he, tarn, mmiche deoho- 4) Compendium, § 166: cAnlautendespfelt im alt- Sal.. RCIANC, itomanisch-deuts Ites Worterb., 256: irischen ab, d. h. es verflichtigte rich in frrilieren Lebens- ostreche, dienunlike. Ierioden der Scrache almahlich zu ph, f, h, and lezteres b)Piclrr,Origiste.i, 1, 42i-2.

PAMENTULU TERREI-ROMANESCI.

COPPRINSULU VOLUMULUI I.

STUDIULU I. § 15. BogdanesciT 91 Mu9atesciT 84. § 26. Numele propria Mu9atti . . 86. INTINDEREA TERRITORIALA ...... Pag§ 27. Domnia luT Iuga KoriatovicTu in Moldova. . .89...... 92. 1. Tiotarulli muntenescii peens la Marea-nogrit . . 3.§ 28. Resumata despre Musatescl § 29. Sulzer 9i Heliade despre arabismula Bassarabilora 93. 2. Epoca liitiriT Munteniel pene la Mare-a-negra . 7. 3. Epoca, sclideriT hotaruld orientala allh MuntenieT 9.§ 30.-Natura rebusuluT eraldica...... 93 95. 4. Ducatulti Fagarasulul 10 § 31-Rebusula eraldicti anti Bassarabilora ...... 97. 5. Epoca coprinderilEllgarmuluT de &Uri Muntent11 § 32. Playa 9i Bassarabil . 6. Modalitatea copprinderil FagarapluT de &ark Bas- § 33.- Arabisarea Romanilora in poesia peporana, sud- 98. sarabT 14 slavica §34-Arabisarea Romfinilorti in Nibelungenlied... 100. 7. Fagarasulti intro MuntenT71TJngurT 15. §35. Transitulil commercialit prin Romania... . 102. 8. Duca,tufu Amla9uluT ...... 16. 9. Ducatulii de Amla9ii din puntulii de vedere cronologicti 18. §36.-Confusiunea intre Arabia danubian4 9i Arabia asiatica 103. §10. Ducatula de Amlalit din puntulit de vedere geo- . . . 105. graficS 21.§37-Arabia en numele epica alla Romiiniel §38-Numile Kara-iflak, Kara-bogdan 9i Mauro-vlacItia 106. I11. Possessiunile Bassarabilorit In Teme9iana . . 26. §39. Morlachil din Dalmatia...... 108 312. Dobrogia. - Vidinii. - Hategti...... 30. §40-Cuventula ablak. In limbele nord-germane . 109. 313. 0 mappt a Munteniei din secolulil XIV . . . 32 §4L-Numele Kara-vlach la SlavI . 110 314. Resumata . 33...... 42-Numele mongolica Kara-ulag 110 STUDIULU II. §43_Doul Ntegri-voevolT 111 §44. Personificarea originilora nationale in istoria uni- NOMENCLATURA versala 112 §46. Personificarea originilora nationale la RomfinT.113. § 1. Terra-Romanesca 37.§46.-Originea fabuleT despre venirea lul Negru din Fir- §- 2. Originea termenului Vlachti 38. gara9i1 ,.115. § 3. Ungro-vlachia.. .. . 43. §47-Originea fabuleT despre Inchinarea Bassarabilora § 3 bia. Transalpina . . .. 49. lul Negru 117 § 4. Vrra-Muntenesca, 51 §48. Traditiunea 9i cronies...... 118 § 5. Havas-alfold 52.§49_Resumata despre mania luT Negru-voclii. . 120. § 6. Multany 53.§50. -fine a fostit Negru-voda, cella adevaratii? 121. § 7. Vrancea 64.§51. Essemple de errorT paleografice .. 124 § 8. Vlachia-mare. . 57.§52,-Radu-Negru 9i Radu Grecenu 126 § 9. Causa analogielorti nommale intro Muntenia 91 Ro- §53. Originea monastiriT Tismena 127 mania trans-danubiana ...... 60.§54. Originea monastiril Cozia 129. § 10. Bassarabia dela Oita in fontfinele polone 91 mol- § 66. Originea monastiril Cotmena ... 131 dovene ...... 61.§ 56. Originea monastiriT dela Cfimpu-lungti 133. § 11. Bassarabia in fontiinele serbe 9i maghiare ...64.§ 67. Resumatti despre Radu Grecenu. ... 137. § 12. Bassarabia in fontanele italiane.. ... 64§ 58. Legenda ardelena, despre sfintula Nicodemti 138. § 13. Recapitularea despre Bassarabia 65.§ 59. Legends muntenii, despre sfintulti Nicodema 142. § 14. Bassarabenil inteo cronica polon4 din 1259.. .67.§ 60. Unit evangeliara slavo-romfina din 1404...144. § 15. Bassarabia -band intro cronica, persiana din 1240.68.§ 61. Legenda serbo-bulgara despre sfintulti Nicodemti 145. § 16. Trecerea. numeluT BassarabiacitraRomania de pa- § 62. Resumata despre sfintulti Nicodemit.. .. .146 ste Prutti...... 69.§ 63.-Resumata despre adevaratula Radu-Negru . .147. § 17. Etimologia termenultifII Bassarabia. dela BessT.71.§ 64--Terra Negrilork In sagele scandinave. . . .149. § 18. Vlada voevodula BassarabieT din 1396 ... .72.§ 65,-Negra-Bulgaria, Negra-Ungaria, 9i marea-Negrii151. § 19. Etimologia termenulul aBassarabiaa dela Bastarni 76.§ 66.-Charta epic& a ArabieT dela Dunare.. . ..158 § 20. I potesa despre venirea Bassarabilora de paste Prutil77.§ 67-Conclusiunea despre Arabia dela Dunare . . .159. § 21. Banula Barba Bassarabd...... 78.§ 68. 0 coinciding, la Romfinil trans-danubianT. ..160. § 22. Consecintele assonanteT Intro Bassarabia 91 Serbia 81.§ 69. Importanta unel nomenclature territoriale. . .161. § 23. Etimologia poporana ...... 82.§ 70. Recapitularea despre nomenclatura TerreT-Roma- § 24. Muntenismula dinastieT Mu9ata din Moldova..83. Basel 162

STUDIULUIII. 49p.rouplicitatea numelul Dunaril 248 ACTIUNEA NATURE! ASSUPRA OMULUI 50,-Binomitatea Oltulul.. ti ...... 249. 51r-Oltulti grit de torts in limbs agatirsteA. .. 262. 1. Natura Munteniel .. . 169. 52,-Originea numelul Girt ...... 255. §2. Teoria actiunil clime! assupra omulul 53.-CuvAntult dacicil oils in limbs romAna,.. . . 257. §3. Gintea marginindit actiunea natural 54. Uncles limit distrietulii de Jalesti in secolulti XIV? 259 4. Institutiunile mitrgininda actiunea natural. . 176§b5?- Originea euvAntulul Jalest .. . .. 259 6. OmeniT marl mArginindtt actiunea nature!. . .178.§56 Cult Gilortt 261' §6. Accidentele locale mitrginindtt actiunea nature!. 9.§57.--Riuletulfi GTomartilil . .. 263. §7. Conclusiunea despre actiunea nature! . .. 185 58-r-Numele Giulul in Ptolemeti...... 263. §59. Conclusitmea despre tiuviele binominale din Muntenia 265. §60. De undo0006unde au locuitt Slavil in Muntenia? 265. I ERODOTU 181 -215.§61..Limba clacicA, limba slavica si limba romans. 270. §62i0riginea slavismelort in topografia romana.. . 275. §8-Testul5 lul Erodott despre Dacia 181§63. Conclusiunea despre idrografia Munteniel sub 0 viditi 277 9. Ecuivocitatea espressiunil d'sciAleov 182 64I-Colchida la Dunke in Ovidit .. .. .277 10,Semnificatiunea termenilort Pratt si Siretil in lim- §65. Caucasfi lOngaDunare pe o inseriptiune $i in Florio 279. bs Feiticii, 184 §66. Etnografia Munteniel in Apollonit de Rodost . .281. 11-.01tulti de &sit sub numele de Maris. . .. 185.§67.1Carpatil sub numele de Caucasian Apolloniti de 12.-AgatirsiI ...... 188. Rodosil 284 13-Aurult oltenti in cimitirult pre-istoriet dela Hall- §68r-Carpatil sub nnmele de Caucast in lornande, Am- stadt ...... 189. miant Marcellinti, Ptolemett si Nestort . ..283. §14-Ce insemna euvAntult Maris la Scig? 193 69...Urmele topografice alle numelul Caucast la Dunitre 285 15.-Siginil ....i...... 193.§70? 'Hada lficuiatt SiginilAgatirsil in epoca Oviditt? 286. §16-earactorul6 e,ommercialt alit Siginilort . .196. 71. Resumatt despre Carpatil sub numele de Caucast 287. §174,Anticiti. ile apiculture! romine. 197 §72. Conclusiunea despre Muntenia sub &Mit.. . 288. §18:-Vespile in Temesiana 199 19..Mapra geogratielt a Agatirsiel 200 III. LIMBA ROMANA . . . . 289-308. 20. Migratiunile Neurilort prin Moldova 201 §21. Regiunea Seitilort plugarl.. .. 202 §73. Importanta filologief Yn istoritt 289. §22.-Rarpatil in Erodott ...... 204 §74. D. Rtisler scie romAnesce?...... ,290. 23111,GritioniIpkitorIde midi 207 §76. Latinismult relativS alit limbelort albanesiti ro- 244.0rigineamitululgriffoniloril...... 208. mAna . 291 25. Pita unde Duntrea appartinea Scitilort? . . 209. §76. Traci6mult relativt alit limbeloril alba. esti.rli 26. Podult In! Dariti ...... 210 romAnA 292. 827. Gurele Dunkil in Erodotil 212 §77. Originea numelul uDuntiren ...... 293. §28. Seitia-vechilt si Seitia-noutt 213 §79. Conclusiunea despre inrudirea RomAnilorti eu Albanesil 294 IL OVIDIU 215-288 79. Originea cuvdntulul obotiin ...... 294. 80. Teoria luT Iont Maioreseudespreromlinisme la Got! 296. §29. Importanta lul Ovidit pentru istoria Facial . .215. 81. Originea euvinteloril godortig .i «rata))... 297. 130. Imaginile danubiane alle lul Ovidit . 216 82. Ce urmeza din lipsa gotismelorti in limba romtiml? 297- 31. Frigult dela Dunke. .. . . 219 83. Puntulti territorialt in istoria Gotilorti pAn6 la Attila 298. §32. Ovidit murindt de frigurl 221 84-Originea numilort aMoldovap si «Prahovap . . 300. §33. Mortalitatea terrelortl palustre 222. 85. Epoca disparitiunil Gotilorti din Dacia. . .. 300. §34roPiticil dela gurele Dunkil...... 223. 86. Istoria Gepigilort. la Dunitre. . 301. 36rMotivele lul Traiant de a desdilleca 'in Oltenia22F. 87. Conclusiunea despre Gog rli GepitH . .. 304 36. Coloniele romAne in Dobrogia. . . . 226 8EResultateleillologice assupra formagunt1 nations- §37. Invasibilitatea terrelort Wilton . .. 226 1401 roman& 305.. 38:-Caracterult strategist allu Olteniel.. . . 227. 89. Modernitatea slavismelort i germanisinelort in 39. Differinta intro popore bellicose si popOre torg.228. limba romtini ...... 306. §40Cestiunea lteuintelort lacustre in Dacia . .. 229,a90. Lipsa de dialects la Romani! din Dada. . . 307 41..istoria bordefulul In Dacia ...... 233. 142:-LegAtura bordeielorti cu invasiunile .. 236. 91 Forta de espansiune a Olteniloril 108 §43. Originea cuvAntuluT bordeit . . ... 237 92. Conelusiunea despre actiunea natural . . . , 319 §44. GrAnarelesimormintele suterrane in Dacia. . 238. 45. Regiunea siruluI in Romania. . ... 241 ADDENDA 46. Livreaua territoriulat ...... 241 47. CAllkettf getl pe Columns Traianli .. 244. Cuventulil edged afruto...... 312 48. Lagoa inftutntel territoriale postume -. 245 Streekfa in Erodotti.. .. . 312'

MO 4

° COLUMNA LUI TRATAN REVIST TIFICA, LITTERARIA SI INDUSTRIALA SUB REDACT1UNEA D-lui B. P. HASDEU esse d, unit in formatti 4 mare: istoral, sciinte economice, dreptil, medicin5, sciinte natural°, poesiA, bibliografi5, litteratura poporan5, etc. PRET ULt ABONAMENTULUI Pentrucapitall:20 lei noui. Pentru districte:30 leinoel. PentrustrAinetate: 40 lei noui ski 20 fiorini. Abonamentulii este numa pe annu, incependti tote d'a-una de la 1 genarih. La redactiunea Revistese pole g5ssi o collectiune completd pe annil 187072, coprintlendh scrieri originale de D-nii V. Alexandri,A. Odobescu,A. Papadopolh-Calimachh, Dr. Davila, Dr. Z. Petrescn, Dr. V. Vilidescu, Gr. G. Tocilescu, V. Manih, C. Esarcu, G. Missailh, etc. Pretulti collectiuniT intregi din patru tomurT: 100 lei noui. Collectiunea separatl pe annul. 1870: 40 lei noui. Collectiunea separata pe fiecare din ceT-l'alti anal cafe 30 lei noui.

Redactiunea si Administratiunea se allit In EueureseT, Callao Mogotuiia No. 172.

1 ISTORIA CRITICA A f1011ANRORII 1) E B. P. HASDELT. V 0 L TT M "LT II- A apprtrutil p'ene actunti fasci6ra I, care copprinde:

§. 1 Provedinta in istoria. §. 2. Wallace §i Darwin. §. 3. Gintile alese §i liberulu arbitriu. §. 4. Cultura prin acclimatare. §. 5. Unit alfabetti moogoloidil in Dacia. §.6. Alfabetulti dacich alit lui Dekeneh. §. 7. Differinta intre originea unel natiuni §i originea culture nationale. §. 8. Tzundra §i zeghea. §. 9. Epoca de bronzticiFenicianiT. §. 10. Genealogia filologica a sulitel de bronze.-§. 11. Cocioba, argea, samcea. §. 12. Genealogia sabiella Dad. §. 13. Selectiunea naturall in originea urbilorh. §. 14.Statistica ruineloril in Muntenia. §. 15. Dacia sub Ptolemeh. §. 1G. Ce insemna clan' la Traci? §. 17. Viudta de codru. §. 18. Poesia frundel verdi. Mai multe chPirti §i stampe. $ ri Protttlft volumulni II: 20 lei noui,. plait' la prin.' Jet_ rel llannaitn biout-" Clsi.11,%91 "--