7i4-aftrtuy,c,,J.LT(19t.tt IllCOF-F7-- ,,,Akt=tym=11:=1,10.40==i° \ P. ID_ HAS DM-U. ISTORIA CRITICA A ROMANILORTJ 4. 16 14, pAATEN TULLT TERRET-ROMANESCI VOLUMULU I. 3 INTINDEREA TERRITORIALA. NOMENCLATURA. ACTIUNEA NAT-RE ID I 'T I IT 1\7" E.A II REVEpUTi BSI FORTE ADAUSA r1 .AeXCrAzEUGeko PRETULt VOLUMULUI: 24 lei noui. Depositil Ia autorit: Callea MogoOia ur. 172. B U C U R E S C I TYPOGRAPHIA THIEL & WEISS C STRADA LIPSCANI No. 11- 13. I 8 7 4. 0,1 or 1/4 ArROF ,.) ,w I-1 .A_ S ID M -CT ,...V......P.e..0...W. ISTORIA CRITICA A ROMANILORU 33_ P.. 1-1.A_SDMIT ISTORIA CRITICA A ROMANILORU PAMENTULU TERREI-110MANESCI voLunuLt I. INTINDEREA TERRITORIALA. NOMENCLATORA. ACTIUNEA NATURE 1. BUCURESCI IMPRIMERIA STATULUI No. 2. STRADA GERMANA, No. 2. 1 8 7 5. MEMORIEI REPOS A.TULUI MEU PARINTE SI MAGISTRU IN SCIINTA ISTORICA ALESSANDRIT PETRICEICU- HASDEtI, ALLE SELLE DINTRE ALLE SELLE, DEDICU ACESTU ANTEIU VOLUDIU Copilluld, se mica fart ast6mpord din instinctiva pornire de a'qi intari nascondavi- gore prin gimnastica. Giunele se increde orbesce in tad ce'l esse inainte, caci alts -felid n'ara c4tiga recea ispita cu pretuld desamagirii. Sossesce apoi o vresta candy omula, matura la corpa, hi anima §i la minte, se con- centra in sine, devenindu elln insuo o mica lume, basata in relatiunile selle cu lumea cea mare pe principiuld conservatiunii §i desvoltarii individuale. Alasunt §i pop:Vele. Pruncialora se manifests printr'o sgomotOsa dinamica; tincretea, prin velleitatt fe- derative; barbatia, prin nationalisms. Seco lultt XIV a fostd. pentru Romani demanOta acestei din urma fase, a carii au-: rora resarise cu putina inainte. Pe ambit fermi ai Dunarii,differite mollecale alle gintii latine dintre Balcani §i Carpati desnOda, una cate una, precipitatele casatorie on felts defelia de vice straine. In loon de amalgame romano-bulgare,romano-cumane, romano-ratene, romano- serbe, romano maghiare, sOa cella putins allaturi cu dOnsele, appara licarinda vr'o cate-vi staturi esclusivamente romane. POO la conceptiunea unitatii genetice mai este departe, dOrd agiunge d'o-cam-data ca Romanuld voesce a fi Romans. AcOsta virila epoca dace pen6 acuma in cella mat adancd intunerecd. Cu facia criticei in man, vomd cutecla not s'o strabattemd In tote direetiunile, stu- diand'o passa la passa inteo strinsa legatura cu periOdele anteriOre, caci biografia barbatului nu trebui sa uite vela -ce fusese giunele §i copilluld. Mal mutts decatft atata, copillaria§igiunia sun!, singurele chiaie pentru deslegarea numeroselordtenigme alle barbatiei, fie intr'und individd, fie kite° natiune, fie in to- talitateaumana. viij Ni-amtt Intellesa missiunea pe o scara colossala. Ni place anticula Erodota candy reuesce a copprinde istoria lumit in narratiunea unel scurte espeditiunt a Persulul Darla contra Scitilora, §i ni place §i mai multu mo- dernultt Buckle candy resume legile universale in cadrula civilisatiunit anglese. Luanda drepta tints secolula XIV, opera :Astra va fi totuo pSne la una grads o prisma generala a Romanitatitgichtartt a Europet orientate, catra istoria carora vomia applica complessula sciintelortt bio-sociologice. Tots ce ne'ngrozesce, este ca nu cuma-va muncai vointa sa fie covOr§ite prin sa- racia puteril. Nesicurt de cliva de maul, ne-ama crecluta datori a da fie -carii portiunt mat sub- stantiale a vastulul Intrega atata obiectiva rotunaySlla, incata sa pots fi considerata ca o camaruta gata de lscuita, pe candy celle-l'alte se mat luerSza Inca§i cine scie dSca Me§terula Manole nu va cadd de pe schelle! Offerimtt de asta-data Istoria territorials a Terref-Ronainescf. Ca parte, este abia unu capitols;i totug, prin fondsi prin forma, elk constitua In acellao timpa tint corps separatei nedependinte, analisanda in clout volume de cate patru-silect de c011e de tiparn una lungs §ira de probleme omogene. Nu numal volumii, dsra ponei paragrafit acestel opere s'ara puts deslipi unula de altula, privindu-se ca o monografia assupra until punts isolate. Ceia -ce 16ga Inse Intro intima unitate Impra§tiatele elemente alle acestel procedure analitice, Bunt nesce sintese din ce in ce mat vaste, resumenda successivamente fie- care episode, fie-care studio, fie-care sectiune. Planultt nostru Imbrati§Sza tote ramificatiunile ambelora Dacie, incependa prin Muntenia, unde la Puntea-lut-Traiant fusese aruncata In brasda prima fecunda se- mOnta a Latinitatit in Oriinte. Or! -ce fractiune a nSmulut romanesca va fi approfundata sub tote rapporturile : ter- ritorials, etnografica, dinastica,.nobilitara, ostavesca, religiose, ouridica, economics, litterara §i artisticti. Differitele bibliotece din strainState, Parist, Petersburgt, Viena etc., ni -att procurata Intr'o mare parte massa materialulul utilisata in acSsta scriere. Sante= mat cu sdmit simtitort pentru affabilula concursa pe care Paula IntImpi- nata dela d. bibliotecara Foringer din Munica, d. dr. Iancuafarik din Bielgrada, d. comite Mauricia Dzieduszyckii d. archivists Rasp din Lemberga, dd. professor! Gustave Wenzel §i Francisca Toldy din Pesta ,d. predicators Frederica Haupt din Bra§ova etc. ix Nu putina inse ni-aa servita chtara in Buccuresci Biblioteca centrula, Biblioteca Archivulut Statului, Biblioteca Seminariultn, Biblioteca Ateneului, precuma si biblio- tecele particulare alle d-lord Alessandru Odobescu. Gr. N. Manu §i Gr. Bengescu II, catra cart vomit mat adauga qi pe a d -lui d-r. V. Glodaria din Bra§ova. A§a cl6ro rare -ors ne vomit flange de lipsa materialulut, gramadita printr'o labOre de doue-4ect de aunt; fuse limpeclirea acestei avutie de fontane fiinda o munca de titan ta, ama fi fericitt &ea ne ara agiuta din candy in candy qi altit prin cafe o cri- tica luminata, completanda lacunele sat corregenda errorile ce ni von fi scapata din vedere. Aces ce ara fi dispuo sa faca sciintet acesta servicid de associatiune, sa nu ulte un a singura momenta urmatOrele cate-va criterie cart ni-aa condusa pe not in tota cur- sula operet de fata : I. Nu e permist istoriculut all intemeia assertiunile decata numat pe date sin- cronice evenimenteloni; 2. Chtara o sorginte in intellesula de mat susa, nu e sufficiinte (Weft este Una) ne- sustinuta printr'o seria de mai multe Late consideratiunt ; 3. 0 marturia mat noua atunci numat capeta caracterula de fontana, de"ca se 'Ate demonstra ca a costa fOrte aprOpe de locai de timpa, s6a cella putina avusese la dispositiune nesce adeverate sorginti in virtutea carora se pronunta; 4. Sa nu se citeze nici -o data ceta-ce nu s'a citita, era In can de a fi Imprumutata de aiurt vr'o citatiune sa se puna modestula aped, fara care nu se pOte sci pe a cut re- sponsabilitate se vorbesce; 5. Affara de fontane, scuturate de ors -ce dubia, nu essista nict o autoritate in isto- ria, kit cu atata mat putina nici o nefallibilitate; 6. 0 sorginte trebut studiata in testa §i 'n contesta, cunnoscendu-se intriumt moda filologica limba originalulut; 7. Nu este iertata a sacrifica eterna veritate trecetorulut interessa,fie acesta de ors -ce natura, cm falsificandu-se o singura *priga nu vomit mat put6 Intellege tota- litatea catenet; 8. Cine-va se nasce Transsilvana, Moldovdna, Munt6no., Bessarabiana etc., d6ra istoricula Ole fi numat Romany prin simtimdnta §i trebut sa fie numat omit prin ra- tiune : provincialismulo §i fanatismult uccida sciinta; 9. Ceta-ce'l commune natures umane intregt, formanda o nestramutata lege uni- versala, se applica catra Ole casurile concrete, suppleninda chiara lipsa fontanelora propria clise ; I 10. Istoria fiindti partea cea mai supra-ordinata in classificatiunea positivists a sciintelora, nu este nici o ramura a cunnoscintelora care sa nu pdta respandi cate-o-data o viva lumina assupra unei cestiuni istorice. lima dori ca aceste putine criterie fundamentale sa peteuncla la not in spiritula a- cellora ce se asverla cu prd-multa frivolitate in cea mai Brea din tote sciintele. Acuma cate-va cuvinte assupra editiunii de fats. Successula operei a intrecuta 4teptarile autorului. Publicanda prima editiune In fasciore, inainte de a fi inceputa. volumula II se cerea degia o a doua editiune a volumului I. Parlamentula, inedinta din 16 februaria 1513' _,,vota tin premix «pentru conti- nuarea Istoriet Critice a Romani lora». Suntema datori in acdsta privinta a multumi mai cu soma principelui Demetria Ghica, d. B. Boerescu, d. C. Gradi§tdnu, d. Gun Vernescu, d. G. Chitu, d. T. L. Maio- ,rescu, d. C. Aninclianu etc. Donmitorula se prenumor:a la mai multe essemplare, §i a bine-voita a ni esprime dorinta de a vedd o editiune francesa sub auspiciele Mario Selle. Affara de acega, printeuna decreta din 3 februaria 1874, Domnitorula a decer- mita autorului marea medallia de aura pentru «istoria nationala.» DD.E. Caligari, Dr. Davila, N. Cretzulescu, Augusta Pipcova din Craiova, N. Man- 'circa, Dr. V. Vladescu tii altii to concursa multa la respandirea operei, dra d. library Soceca s'a grabita din propria initiativa a ni offeri chartia in conditiunile celle mat hies nitore. Suntema recunnoscetori d-lui Iona Bratianu de a fi conceputa ideia infiintarii unei .societati pentru sustinerea intreprinderii nOstre, de§i proverbiula despre copilla cu -doue m(50 ne facuse, conservanda simtimentula de gratitudine, a declina propunerea. D. prima-ministru Lascara Catargiu a Incuviintata a se Cori a doua editiune la Imprimeria Statului, dry d. Generals Tell, atunci ministru de Culte, lux prin prenu- meratiune una numera insemnata de essemplare pentru a fi distribuite la essamene .scolastice. In fine, ceia-ce ne-a miscata nu mai putina, Consiliula Permaninte ally Instruc- -tiunii Publice admise ca obligatoria in invdtam6ntula primra cartea de istoria ro- anana a d-lui M. C. Florentia, basata pend la annuls 1400 pe resultatele cercetarilora nOstre, pe cari le-ama vdcluta adoptate de assemenea In manualula collegiala de geo- grafia a d-lui Angela Demetrescu, in «L'annuaire gdndral de la Roumanie» a d-lui Fre- derica Damd, etc.