ANGVSTIA 13, 2009, pag. 263-274

Reforma agrară din anul 1945 în judeţul Trei Scaune

Cuvinte cheie: Reforma agrară, jud. Trei Scaune, 1945, comunism Key words: Land reform, District Three Chairs, 1945, communism

Abstract In this article is presented the beginning of the agrarian reform process and the process of appropriation in the Three Chairs County, the difficulties met in the agrarian reform law application in the specified county, the way it took place the action of the property titles distribution, and in the end the significance of the agrarian reform of 1945 “as the last stage through which the Romanian agriculture has to pass, on its way to the so-called «socialist revolution»”.

1 Preliminariile Reformei agrare minorităţilor naţionale, după cum urmează: din anul 1945 46.000 de maghiari, 35.000 de ruşi, 25.000 de Având în vedere statutul României de germani, 13.000 de bulgari etc. ţară preponderent agrară, agricultura a avut În judeţul Trei Scaune, prin reforma din întotdeauna o pondere însemnată în cadrul 1921, au fost expropriate 109.504 iugăre economiei, iar ţărănimea a fost cea mai nu- (64.607 ha;1 iugăr = 0,59 ha). Împroprietăriţii meroasă şi importantă forţă productivă a ţării. au beneficiat de doar 5% (5.475 iugăre) din Acest aspect este oglindit în următorul tabel, această suprafaţă3. Situaţia aparte din Secui- care ne prezintă procentul populaţiei cuprinsă me poate fi explicată şi prin activitatea Uniunii în activităţile agricole, în perioada interbelică Maghiare, înfiinţată în ianuarie 1921, care a şi postbelică, la nivelul întregii ţări1: urmărit o restrângere a reformei agrare în Transilvania. Tabelul 1. Ponderea absolută a populaţiei României Majoritatea ţărănimii din zonă a rămas, angajată în agricultură şi pe mai departe, fără pământ, fără inventar Total Angajaţi în % Anul de agricol, fiind ameninţată să-şi piardă şi puţinul populaţie agricultură din recensământ pământ obţinut. Situaţia s-a agravat în timpul (mii) (mii) total regimului horthyst. În perioada de după 1930 18.053 8.245 45,7 Dictatul de la Viena (30 august 1940) se sem- 1941 15.536 6.504 48,0 nalează un şir de procese intentate împotriva 1948 15.873 7.985 50,5 ţăranilor, are loc alungarea lor de pe pămân-

turi cu ajutorul jandarmilor şi acapararea De-a lungul timpului ţărănimea română, pământurilor de către moşierii maghiari. S-au în majoritatea ei, a fost lipsită de principalul întâlnit asemenea situaţii la Hăghig, Arcuş, mijloc de producţie: pământul. Reforma agra- Zăbala etc. unde moşierii au reuşit să smulgă ră finalizată în anul 1921 nu a reuşit să rezol- pământurile ţăranilor maghiari şi români. ve, în totalitate, problemele agriculturii şi ale Completând acest tablou cu greutăţile ineren- ţărănimii române. Marea proprietate era con- te vieţii rurale – exploatarea producătorului siderată ca fiind acele exploatări agricole de agricol de către industrie, accesul mai dificil la dimensiuni întinse (peste 100 ha) în care produsele industriale de uz casnic sau de proprietarul era angajat numai în activitatea consum personal, achiziţionarea mult mai de conducere şi supraveghere. Numeroasele scumpă a maşinilor agricole ş.a. – precum şi dispute pe tema transferului de proprietate, ce cu urmările dezastruoase ale războiului, vom au avut loc în perioada interbelică, evidenţiază înţelege situaţia dificilă a ţărănimii, a lumii faptul că problema agrară din România nu rurale în ansamblul ei, în timpul şi la sfârşitul primise o soluţie durabilă prin reforma din celui de al Doilea Război Mondial. 1921. Astfel, la nivelul întregii ţări, au fost În judeţul Trei Scaune, pământul a fost împroprietăriţi 69,47% dintr-un total de principalul mijloc de trai şi, din această cauză, 2.005.477 de ţărani îndreptăţiţi la împroprie- rezolvarea acestei probleme se impunea cu tărire2. Din cei aproximativ 1.400.000 de ţă- prioritate. Chiar şi economia oraşelor păstra rani împroprietăriţi, peste 200.000 aparţineau

263

www.cimec.ro / www.mncr.ro Mircea BODNARI un pregnant caracter agrar. „Oraşul Sf. Gheor- 4.000 iugăre de pământ, iar baronul Szent- ghe, deşi capitală de judeţ, totuşi deţine un kereszti Bela din Arcuş, peste 600 iugăre. număr mare de proprietari agricoli, datorită O dovadă a sărăciei locuitorilor acestui faptului că industria nu a putut lua în acest judeţ o constituia şi potenţialul animalier oraş un avânt prea mare, din care cauză locui- redus. La cei 141.000 de locuitori şi 43.000 torii se ocupau şi mai departe cu agricultura” gospodării, reveneau doar 38.074 vite (nici se arată într-o descriere a perioadei interbe- una pe gospodărie), 13.555 cai, 1.213 bivoli, lice4. 53.907 oi şi 25.288 porci8. Efectele războiului au accentuat lipsurile Situaţia a fost agravată şi de necon- şi defectele de structură specifice economiei cordanţa dintre preţurile produselor agricole şi noastre agrare, au influenţat micşorarea po- cele industriale, precum şi de scumpirile care tenţialului de producţie prin distrugerea şi au afectat unele produse de strictă necesitate, împuţinarea mijloacelor necesare. Presa con- după cum se vede şi din statistica de mai jos9: temporană judeţeană ilustrează, în mod convingător, starea economică a judeţului şi a Preţul Preţul în Scum- Denumirea în 1930 1944 pirea oamenilor de aici. Astfel, ziarul Székely Nép, mărfii din 9 ianuarie 1944, precizează că „din cauza (lei) (lei) în % lipsei generale de nutreţuri – sesizată pe tot 1 litru lapte 10 60 500 cuprinsul judeţului – oamenii au fost puşi în 1 litru ulei 32 520 1525 situaţia de-a vinde animalele de tracţiune” 5. 1 kg. grâu 5 26 400 Cu alt prilej, acelaşi ziar arată slaba înzestrare 1 kg. porumb 3 20 566 1 per. bocanci 400 15000 3650 tehnica a judeţului, mai ales a agriculturii: 1 costum 2000 35000 1650 „…această situaţie în Secuime a fost şi mai 1 căruţă 3000 40000 2090 grea fiindcă una sau două gospodării posedau maşini de treierat, din care cauză aproape Actul de la 23 august 1944 a dus la răs- fiecare gospodărie lucra cu unelte luate în turnarea dictaturii mareşalului Ion Antonescu, arendă” 6. Parcul de maşini agricole număra şi alăturarea României la Naţiunile Unite în 84 de tractoare, 9 pluguri, 3 semănători me- lupta împotriva Germaniei hitleriste şi a sate- canice ş.a. Aceeaşi stare o găsim descrisă şi în liţilor acesteia. La începutul lunii septembrie apelul Comitetului judeţean al Frontului 1944, trupele române şi sovietice, trecând Naţional Democrat: „Războiul ce ţine de trei frontiera stabilită în mod arbitrar prin nedrep- ani a cauzat micşorarea potenţialului ani- tul Dictat de la Viena, s-au îndreptat spre Sf. malier, distrugerea uneltelor agricole şi lipsa Gheorghe, pe care trupele române l-au lor generală” 7. eliberat la 8 septembrie, alungând armatele Fărâmiţarea pământurilor agricole în hitleristo-horthyste şi îndepărtând administra- judeţul Trei Scaune este ilustrată de o statis- ţia horthystă. La mijlocul lunii septembrie tică întocmită de Camera Agricolă a judeţului, 1944, tot teritoriul judeţului Trei Scaune a fost la finele anului 1944: eliberat. În aceste condiţii, sub protecţia

armatei sovietice, îşi amplifică activitatea Suprafaţa (în iugăre) Număr de gospodării între 0-5 20114 reprezentanţii Partidului Comunist Român, ai 5-10 7348 Frontului Plugarilor şi ai MADOSZ-ului 10-20 3794 (Uniunea muncitorilor şi ţăranilor maghiari din 20-50 1339 România), organizaţie înfiinţată în luna sep- 50-100 196 tembrie 1944; în luna octombrie, MADOSZ-ul peste 100 60 împreună cu alte formaţiuni maghiare, va forma Uniunea Populară Maghiară (U.P.M). Din tabel rezultă că majoritatea gospo- dăriilor ţărăneşti posedau între 0-10 iugăre, 2 Debutul procesului de reformă iar majoritatea terenurilor agricole o deţineau agrară ţăranii bogaţi (care posedau între 20 şi 50 de În ansamblul transformărilor sociale, iugăre) precum şi moşierii. Astfel, baronul politice şi economice care au urmat după eli- Mikes Armin din comuna Zăbala deţinea peste berare, un loc de seamă îl ocupă înfăptuirea reformei agrare. Toate forţele progresiste au

264

www.cimec.ro / www.mncr.ro Reforma agrară din anul 1945 în judeţul Trei Scaune apreciat reforma agrară ca o verigă de mare măsuri şi reforme populare, pentru a-şi importanţă în lupta pentru democratizarea asigura o minimă popularitate în rândurile ţării şi susţinerea războiului antihitlerist, populaţiei, pentru a obţine recunoaşterea de pentru refacerea şi dezvoltarea economiei na- către occidentali şi pentru a apărea ca un ţionale. Astfel, guvernul Rădescu a format guvern democratic. La 9 martie, în urma unui „Comisia pentru reforma agrară” condusă, schimb de telegrame între P. Groza şi I.V. evident, de reprezentanţii Partidului Naţional Stalin, administraţia românească a fost Ţărănesc, care elaborase şi „Proiectul de lege restabilită în Nord-Vestul Transilvaniei. pentru expropriere şi împroprietărire” încă din Iar la 23 martie a apărut Legea agrară, luna februarie 1945. numărul 187. Redăm mai jos „Raportul Minis- În octombrie 1944, se formase Frontul trului Agriculturii şi Domeniilor Statului” adre- Naţional Democrat, coaliţie politică dominată sat Regelui Mihai I: „Sire, Înfăptuirea reformei de comunişti, din care făceau parte: Partidul agrare prin decretul-lege constituie îndeplini- Social Democrat, Frontul Plugarilor, Uniunea rea unui comandament naţional, economic şi Patrioţilor, Uniunea Populară Maghiară. Pro- social. Pământul trecut asupra statului este gramul de guvernare al Frontului cuprindea şi împărţit la plugari pentru completarea lotului realizarea reformei agrare prin confiscarea de 5 ha, întrucât prin această lege se pământurilor moşierilor, ale criminalilor de urmăreşte împroprietărirea plugarilor fără pă- război, ale celor plecaţi cu germanii şi ale mânt sau cu pământ sub acest lot. Pământul celor care „sabotau lucrările câmpului pe dat în virtutea acestui decret-lege trece în moşiile lor”. Aceste formulări, destul de vagi, proprietatea individuală a ţăranilor împroprie- au făcut posibile numeroase abuzuri. tăriţi. Prin aceasta se va consolida gospodăria Partidul Comunist Român avea, astfel, ţărănească, se vor îmbunătăţi condiţiile de propriile sale planuri de acţiune făcute publice viaţă tocmai pentru categoriile cele mai lipsite prin oficiosul său, Scînteia: „Pentru o cât mai din rândul ţărănimii. grabnică refacere şi dezvoltare a ţării se Aplicarea reformei agrare este încredin- impune satisfacerea celei mai arzătoare şi ţată comitetelor de plugari, alese pe comune îndreptăţite cerinţe a ţărănimii române, şi anu- şi pe plăşi, creându-se astfel condiţiile cele me înfăptuirea unei largi reforme agrare prin mai bune pentru ca dispoziţiunile prezentului exproprierea marii proprietăţi agrare de la 50 decret să nu poată fi nici înlăturate, nici ha în sus şi împroprietărirea cu acest pământ falsificate. Categoriile de pământuri agricole a ţăranilor fără pământ sau cu pământ care trec asupra statului sunt cu deamănuntul puţin”10. De asemenea, prin marioneta sa, prevăzute în textul legii, rămânând ca regimul Frontul Plugarilor, Partidul Comunist a lansat pădurilor şi viilor să fie reglementat ulterior. un Apel către ţărani de a înfăptui singuri Prin justa aplicare a decretului de faţă, se reforma: „De la guvernul care este acum la soluţionează una din problemele de bază ale putere (al generalului Rădescu – n.n.) nu aveţi României şi se deschid, pentru o importantă nimic bun de aşteptat, căci acest guvern nu parte a ţărănimii noastre, noi perspective de vrea ca voi să fiţi împroprietăriţi… Reforma viaţă” 12. agrară trebuie imediat înfăptuită. Înfăptuitorii Potrivit legii, au fost expropriate pro- ei trebuie să fiţi voi, plugarii, ajutaţi şi sprijiniţi prietăţile agricole aparţinând următoarelor de toţi cei care vor binele ţării” 11. categorii sociale: foşti colaboraţionişti, crimi- Astfel, printr-un discurs plin de promi- nali de război, vinovaţi de dezastrul ţării, siuni demagogice, care lăuda democraţia, refugiaţi în ţări cu care România se afla în libertatea şi egalitate, comuniştii au urmărit stare de război, înscrişi voluntari pentru a obţinerea suportului popular. Evenimentele lupta împotriva Naţiunilor Unite, absenteişti din luna martie 1945 au fost cruciale pentru (cu excepţia funcţionarilor de stat aflaţi în evoluţia ulterioară a României. La 6 martie, misiune, a prizonierilor şi ostaticilor de război), sub presiune sovietică (concretizată în persoa- cei care nu şi-au cultivat pământul în ultimii 7 na adjunctului ministrului de externe A. I. ani, bunuri de mână moartă şi terenurile mai Vâşinski), a fost impus guvernul condus de dr. mari de 50 ha ale persoanelor fizice. Din Petru Groza. A fost începutul căderii României considerente politice au fost exceptate de la în totalitarismul comunist. În perioada imediat expropriere – pentru moment – terenurile următoare, guvernul Groza a iniţiat o serie de

265

www.cimec.ro / www.mncr.ro Mircea BODNARI aparţinând clerului, monarhiei, ale unor insti- consideraţi potrivnici regimului. Membrii P.S.D. tuţii culturale, fermelor-model, viile şi pădurile. au arătat că nu se poate aplica o reformă Inventarul agricol – tractoare, batoze, după bunul plac şi ambiţia fiecăruia; că secerătoare, combine etc. – care a aparţinut trebuie arătate Guvernului lacunele care tre- acestor categorii de proprietari, a trecut în buie rectificate. proprietatea statului care a înfiinţat centre Comisia agrară, condusă de comunistul judeţene pentru închiriat maşini agricole. Takács János, a făcut o reformă care a revol- Animalele au fost împărţite ţăranilor împro- tat tot judeţul. Au avut loc confiscări forţate, prietăriţi, în funcţie de mărimea lotului primit. violenţe, abuzuri, iar cei împroprietăriţi pe Ca urmare a aplicării Legii agrare au nedrept au fost îndemnaţi să-i alunge pe fost confiscate, în toată ţara, aproximativ 3 proprietarii de drept. Pe porţile unor membrii 100 tractoare, 2 500 pluguri, 2 100 batoze din Comisia agrară au apărut bilete: „Tâlha- ş.a. Au fost expropriate, la nivelul întregii ţări, rule, vei dispărea în curând fără urmă, sub 1.469.000 ha teren agricol. Au fost împroprie- pământul pe care-l împarţi cu mâinile tale tărite 918.000 familii ţărăneşti cu 1.109.000 murdare” 16. În judeţ au avut loc acţiuni în ha. Diferenţa de 368.000 ha s-a constituit în forţă pentru preluarea controlului primăriilor şi fondul de stat13. După informaţiile din acea prefecturilor. Autorităţile locale au cerut ajutor perioadă, în judeţul Trei Scaune, confiscarea de la cele centrale arătând că „unele comune, pământului moşieresc a început în ultimele precum şi Dobolii de Jos sunt complet luni ale anului 1944. cuprinse de ideile comuniste”. Iar într-o Astfel, din relatările lui Takács János, relatare din luna decembrie, se menţiona că fost preşedinte al Comitetului de plasă al „de la Chichiş în sus s-a ales noua putere Frontului Naţional Democrat – Sf. Gheorghe, populară. Soarta oamenilor a trecut în mâinile aflăm că, încă înainte de luna noiembrie 1944, primarilor aleşi din rândul ţăranilor şi munci- membrii Comitetului, sub îndrumarea Comite- torilor” 17. tului judeţean P.C.R., au dus o muncă sus- Noile organe administrative ale judeţului ţinută de propagandă în favoarea Platformei Trei Scaune au adresat un apel în 15 puncte F.N.D. şi au organizat adunări populare pentru către toate primăriile din localităţile judeţului, explicarea necesităţii reformei agrare. O astfel încercând să grăbească schimbările economice de adunare a fost organizată în data de 29 şi politice. În apel se arăta: „pământurile refu- octombrie 1944, la Sf. Gheorghe. La adunare giaţilor se vor prelua şi se va trece la lucrarea a luat cuvântul Imre Jenő, preşedintele Comi- lor. Nici un petec de pământ nu va rămâne tetului orăşenesc al F.N.D., apoi reprezentanţii nelucrat” (articolul 5). Iar articolul 8 cerea „ca sindicatelor şi ai Uniunii Populare Maghiare, din consiliile comunale elementele fasciste să care au aderat la politica F.N.D. fie înlăturate” 18. Punerea în practica a acestor În numele ţăranilor a vorbit Pila István, instigări a dus la violenţe în localităţile , agricultor din comuna Zăbala. Vorbitorul a Ozun, Pava ş.a. trecut în revistă situaţia grea a agriculturii din Un document important în legătură cu judeţ în urma distrugerilor provocate de răz- condiţiile de aplicare a reformei agrare a fost boi, accentuând necesitatea alianţei româno- Ordinul nr. 2.177 al Prefecturii judeţului Trei maghiare, arătând că: „singura cale de ieşire Scaune (judeţ aflat sub administraţia etnicilor din situaţia existentă este alăturarea de maghiari între noiembrie 1944 şi martie 1945), politica P.C.R., enunţată în programul F.N.D.”. din data de 29 ianuarie 194519. Articolul 2 S-a scandat: „Jos cu guvernul reacţionar!” şi preciza că „acele ogoare şi fâneţe ale căror „Vrem guvern democratic!” 14. întindere depăşeşte 50 ha vor fi împărţite. Ziarul Népi Egység menţiona că „spiritul Pământurile împărţite nu pot fi înstrăinate de înnoitor a pătruns tot mai mult în rândul la îndreptăţiţi sub nici un pretext…”. În conti- maselor populare” 15. Realitatea este că, apli- nuare, articolul 3 prevedea: „toate pământu- carea reformei agrare a dus la accentuarea rile părăsite vor fi împărţite ca şi pământurile divergenţelor dintre organizaţiile locale din filogermanilor şi agenţilor fascişti, indiferent judeţul Trei Scaune ale Partidului Comunist şi de întinderea lor”. O prevedere importantă era ale Partidului Social Democrat. Astfel, comu- în articolul 5 şi anume că „vor fi împărţite şi niştii au cerut social-democraţilor să fie de uneltele şi animalele necesare lucrării ogoa- acord să se împartă toate pământurile acelora relor”.

266

www.cimec.ro / www.mncr.ro Reforma agrară din anul 1945 în judeţul Trei Scaune

Articolele 7 şi 8 îi obligau pe îndreptăţiţi alte localităţi – Tinoasa şi Săsăuşi – locuitorii la cultivarea, la timp şi în bune condiţii, a au reclamat că nu au pământ, „primăvara pământurilor primite, specificând că orice bate la uşă” şi nu o să aibă ce pune pe masă. pământ lăsat nelucrat va fi luat, iar faptul va fi În primele trei luni ale anului 1945, considerat sabotaj. Primarul oraşului Tg. lucrările de împărţire a pământului au cuprins Secuiesc a trimis două adrese, la 30 ianuarie majoritatea comunelor judeţului. Deja, la 25 şi 8 februarie 1945, către Prefectura judeţului ianuarie, Primăria comunei Leţ anunţa că comunicând unele propuneri şi completări la lucrările de împărţire a pământurilor „s-au ordinele Prefecturii; astfel, se cerea ca terminat, spre totala satisfacţie a nevoiaşi- „pământul disponibil să fie împărţit pe baza lor”23. De asemenea, adunarea agricultorilor numărului membrilor de familie şi a copiilor, din a hotărât impulsionarea lucrărilor pe principiul impunerii proporţionale şi pro- de împărţirea a pământurilor. Exemplul lor a gresive. De asemenea, se mai propune ca 10- fost urmat de cei din Albiş, , Hăghig 20% din pământurile expropriate să fie lăsate ş.a.24 celor care încă nu s-au întors din război” 20. Urmărind tabelul de mai jos, observăm Documentul nu specifică despre cine era că în judeţul Trei Scaune împărţirea pămân- vorba, în ce armată luptau respectivii cetăţeni. turilor s-a efectuat, în multe zone, mai ales în În multe locuri din judeţ s-a constatat lunile februarie-martie 194525: lipsa pământului disponibil împroprietăririi. Pentru satisfacerea nevoilor locale, adunarea Tabelul 2. Începutul procesului de împroprietărire îndreptăţiţilor de la Micloşoara şi Căpeni, din 7 în judeţul Trei Scaune. Nr. Pământ Data martie 1945, a propus „ca acele pământuri Numele împro- Expropriat împro- care nu sunt lucrate de proprietari, să fie satului expropriate” 21. prietăriţi (iugăre) prietăririi Sântionlunca 210 514 26.02 În această primă fază, au fost preluate Bicfalău 57 30 11.03 de către ţărani pământurile celor cunoscuţi ca Saciova 22 57 22.02 fascişti, a celor plecaţi cu hitlerişti şi a refugia- 87 81 25.02 ţilor. Situaţia este astfel ilustrată în ziarul Népi Măgheruş 23 50 8.03 Egység din 22 decembrie 1944: „În Secuime, Bicsad 193 359 9.03 agricultorii din mai multe locuri au împărţit Boroşneul Mare 37 47 21.03 pământurile, luând în posesie în primul rând TOTAL 629 1138 pe cele ale refugiaţilor sau pe cele rămase nelucrate”. Numărul refugiaţilor fiind destul de Dacă la această situaţie mai adăugăm şi mare, asemenea cazuri s-au întâlnit des în numele altor comune şi sate precum: Moacşa, judeţ. Astfel, la 11 martie 1945, la Bicfalău, 57 Ozun, Chichiş, Micloşoara, Căpeni ş.a. unde se de îndreptăţiţi au primit pământurile refugia- constituiseră comisiile comunale pentru aplica- ţilor; la Micloşoara, la 17 martie s-a împărţit rea reformei agrare, dar în dosarele cărora nu moşia lui Szavu; la Ghidfalău, pământul de 20 am găsit situaţia exactă asupra împroprietă- iugăre aparţinând lui Kövér Mózes, lăsat în ririlor, putem concluziona că lucrările de paragină, şi al lui Kónya János (refugiat) în expropriere şi împroprietărire au cuprins suprafaţă de 16 iugăre au fost, de asemenea, majoritatea comunelor din judeţ, încă dinainte împărţite22. La fel şi la Dalnic, unde moşiile cu de apariţia Legii agrare din 23 martie 1945. o întindere de 500 iugăre ale moşierului Între lunile decembrie 1944 – martie Beczassy şi a altor trei refugiaţi, au fost 1945 s-a trecut la organizarea comisiilor co- împărţite ţăranilor. munale şi săteşti de reformă agrară, la consti- Autorităţile judeţului Trei Scaune au tuirea comisiilor de plăşi şi a comisiei judeţene urmărit să accelereze lucrările de reformă de reformă agrară. agrară şi datorită apropierii perioadei lucrărilor Astfel, comisia judeţeană de reformă agricole de primăvară. În localitatea Albiş, agrară s-a înfiinţat la 28 decembrie 1944 şi conducerea comunei a luat măsuri pentru ca avea în componenţă 21 de membrii, între care cei împroprietăriţi deja să poată executa lucră- îi amintim pe: dr. Kiss Coloman, Gandi József, rile de primăvară în condiţii bune. Materialul Coliban Ioan, Gorszka Leonard din , trimis la Comisia Judeţeană arată că ţăranii au Vida Tivadar din Păpăuţi, Újvári János din Sf. primit unelte şi seminţe pentru însămânţat. În Gheorghe şi alţii26.

267

www.cimec.ro / www.mncr.ro Mircea BODNARI

În judeţ s-au constituit 71 de comisii listelor cu îndreptăţiţi; primii trecuţi pe liste locale având în componenţă 760 de membrii erau ţăranii săraci, fără nici un avut, apoi cei (688 maghiari şi 72 români) şi 5 comisii de care aveau casă fără pământ, ordinea fiind plasă având în total 252 de membrii (205 continuată în măsura în care îndreptăţiţii maghiari şi 47 români). Constituirea acestor posedau pământ până la 5 iugăre30. De comisii nu a fost lipsită de unele controverse asemenea, întâietate aveau şi cei care luptau în legătură cu componenţa acestora. În urma împotriva Germaniei hitleriste şi a Ungariei intervenţiilor conducerii judeţului, lucrurile au horthyste şi care, încă, nu s-au întors de pe intrat, temporar, în normal. front, precum şi orfanii de război. În docu- Primii preşedinţi ai comisiilor de plasă, mente găsim referiri la acordarea de pământ, după o statistică din aprilie 1945 27 cu prioritate, acestor categorii sociale: la Chiuruş – 3, la Telechia – 5, la Surcea – 10, la Nr. Comandău – 3 etc. Numele şi prenumele Plasa crt. Multe rapoarte primite în luna martie la 1 Varga Béla Prefectura judeţului, anunţau încheierea, sau 2 Bernath Ferenc Covasna apropierea de final a reformei agrare. Astfel, 3 Tóth Géza Tg. Secuiesc notarul comunei Sântionlunca raporta că „în 4 Takács János Sf. Gheorghe comună pământul arabil a fost împărţit” 31. La 5 Magori Ferenc Ozun Chilieni şi Coşeni, la 3 martie 1945, lista în- dreptăţiţilor a fost definitivată: „există pământ Aceste comisii şi comitete au avut suficient pentru a fi împărţit, astfel că toţi sarcina de a îndruma lucrările de reformă îndreptăţiţii vor fi satisfăcuţi. În zilele urmă- agrară, de a verifica exactitatea datelor toare trecem la măsurarea pământurilor” 32. întocmite (lista îndreptăţiţilor, tabelul nominal Conform procesului verbal încheiat în cu cei expropriaţi şi suprafaţa propusă spre şedinţa din 23 februarie 1945, în comuna expropriere), cât şi definitivarea reformei Moacşa „pe baza hotărârilor adoptate de agrare. În continuare, aceste comisii, aveau comitet, lista îndreptăţiţilor şi a expropriaţilor sarcina de a urmări modul cum sunt îndepli- a fost definitivată. Reforma agrară se află în nite prevederile Legii şi rezolvarea sesizărilor curs de înfăptuire” 33. Comitetul din Ilieni a primite. înaintat procesul verbal de încheiere a refor- În componenţa comisiilor locale (comu- mei în data de 5 martie 1945, arătând că au nale) au intrat, de regulă, primarul, doi fost împroprietăriţi 76 de îndreptăţiţi cu 90 de îndreptăţiţi – în general ţărani săraci, fără pă- iugăre de pământ arabil, revenind fiecăruia mânt – şi doi reprezentanţi ai organizaţiilor de aproape un iugăr şi jumătate34. De asemenea masă sau politice existente în judeţ. De şi la Leţ, Mărcuşa, Micfalău, Bicsad lucrările de exemplu, în comisia comunală Ozun, înfiinţată reformă agrară s-au încheiat în cursul lunii la 21 februarie 1945, au intrat primarul, doi martie 1945. îndreptăţiţi şi doi reprezentanţi ai Uniunii 28 După cum am arătat mai sus, Legea Populare Maghiare . agrară a fost adoptată de către guvernul Petru Au fost cazuri în care, din motive de Groza la 22 martie 1945, şi sancţionată de re- propagandă, comuniştii au atras în activitatea gele Mihai a doua zi. În publicaţiile locale este de reformă unele grupuri politice ostile sau exprimată starea de spirit a locuitorilor jude- chiar moşieri. Un exemplu a fost alegerea ţului: „Noul guvern şi-a ţinut cuvântul. N-au moşierului Boer Sándor, din Hăghig, în comisia trecut decât trei săptămâni de la preluarea locală de reformă. Din documente aflăm că puterii şi Legea de reformă agrară a şi intrat moşierul şi-a pus moşia la dispoziţia comisiei, în vigoare… De reforma agrară beneficiază, şi a activat alături de reprezentanţii Frontului pentru prima dată, români şi maghiari Plugarilor şi ai Uniunii Populare Maghiare din 35 29 deopotrivă” . localitate . O statistică întocmită la 30 mai 1945, ne Din rapoartele primite la comitetul jude- prezintă astfel proprietatea asupra pământului ţean de reformă agrară, aflăm şi despre diferi- a celor 33.374 familii ţărăneşti din judeţul Trei te modalităţile de aplicare a legii. Astfel, din Scaune, de la acea dată: adresa Primăriei Leţ din data de 23 februarie - ţărani fără pământ 555 1945, aflăm despre criteriile de întocmire a - ţărani sub 5 iugăre 20.114

268

www.cimec.ro / www.mncr.ro Reforma agrară din anul 1945 în judeţul Trei Scaune

- ţărani între 5-10 iugăre 7.348 – 1000 kg., în porumb – 1200 kg. Noii - ţărani între 10-20 iugăre 3.764 împroprietăriţi plăteau, în bani sau în natură, - ţărani peste 20 iugăre 1.593 10% din preţul de cumpărare, restul plătindu- Statistica mai arată că, la data respecti- se în rate. Toate aceste datorii au fost anulate vă, erau împroprietărite 3.916 persoane36. ulterior, prin Legea 10 din 1950. O caracteristică importantă a reformei agrare a constituit-o exproprierea, nu numai a 3. Greutăţi în aplicarea Legii refor- pământului ci şi a celorlalte mijloace de pro- mei agrare ducţie. Tractoarele, locomotivele, secerătorile La apariţia Legii, reforma era înfăptuită şi combinele au trecut în proprietatea statului, – în mare măsură – în judeţul Trei Scaune, ca o parte fiind destinate centrelor de maşini şi în multe alte judeţe ale Transilvaniei. Acest agricole, iar celelalte unelte şi animale de aspect a fost constatat şi de cei doi oficiali ai tracţiune au fost date ţăranilor împroprietăriţi. Ministerului Agriculturii si Domeniilor, care au Datorită lipsei unor date concludente, dar şi a relevat că, la sosirea lor în judeţ, s-au găsit în unor informaţii contradictorii, nu există o faţa faptului împlinit. situaţie exactă la nivelul judeţului Trei Scaune Documentele vremii arată ca acest pro- despre dotarea sătenilor cu utilaje agricole. ces complex – de expropriere şi împroprie- Există, totuşi, câteva referiri la această acţiu- tărire – nu s-a desfăşurat, peste tot, fără ne, în documente. Asemenea cazuri au fost la convulsii. O descriere a greutăţilor întâmpinate Dalnic – unde au fost expropriate 7 tractoare găsim şi într-o adresă către prefectul judeţu- – la fel la Ghidfalău şi Zăbala. În plasa Ozun, lui. Se semnalează, în primul rând, interpreta- pe data de 21 martie 1946, au fost rea greşită a articolului 3, literele C şi D: „Au expropriate 4 maşini de semănat, 1 tractor, 6 fost consideraţi absenteişti şi expropriaţi – maşini de secerat şi 1 treierator37. conform acestui articol – 186 de proprietari, Pe baza articolului 3 din Legea reformei, din tot judeţul, numai pentru motivul că s-au au fost expropriate toate bunurile baronului refugiat şi au fost absenţi de pe moşiile lor, Szentkereszthy Béla, aflate în jurul oraşului Sf. deşi aceştia s-au întors acasă încă înaintea Gheorghe, împreună cu inventarul viu şi mort; apariţiei Legii de reformă agrară…” 39. ulterior, aceste bunuri au fost predate Şcolii Asemenea ilegalităţi – care nu porneau medii de agricultură din Sf. Gheorghe. din rea-voinţă sau în scopul sabotării legii, O adresă a Ministerului Agriculturii şi cum relevau şi cei doi oficiali guvernamentali – Domeniilor din 21 ianuarie 1946, către Prefec- erau ilustrate şi de contestaţiile făcute de cei tura judeţului Trei Scaune, arată că bunurile în cauză. Astfel, procesul verbal din 22 iunie lui Schmutzler Emil din Olteni (peste 275 de 1946 al Comisiei judeţene de reformă agrară, iugăre pământ), împreună cu tot inventarul întăreşte hotărârea comisiei de plasă privind viu şi mort, urmează să fie expropriate, repunerea în posesie a lui Lote Denes şi a lui urmând să ia fiinţă centrul agricol zootehnic Csulak Magda din Araci. Memoriul de activitate din Olteni „care prin principiul de organizare al Comisiei relevă că, până la data de 1 mai are destinaţia de a deservi populaţia săracă cu 1946, s-au înaintat 140 de dosare cu contes- seminţe, maşini şi unelte gospodăreşti” 38. La taţii, numai din plăşile Ozun şi Sf. Gheorghe40. această dată, existau în judeţ mai multe Dar problemele cu care s-au confruntat centre de maşini agricole, care puneau la dis- comisiile de reformă au fost şi de altă natură. poziţia ţăranilor utilajele necesare care erau, De multe ori, cei expropriaţi nu renunţau, fără totuşi, într-un număr insuficient. împotrivire, la bunurile lor după cum reiese şi În 12 septembrie 1946, a apărut decizia din corespondenţa epocii: „În comunele Ozun, ministerială nr.1788 pentru înfiinţarea aşa- Dobolii de Jos, Ilieni, Pava reacţiunea nu numitelor ferme experimentale (ferme agricole renunţă de la sine la moşiile ei” iar la Zoltan de stat). Pe raza judeţului, au fost înfiinţate foştii proprietari, Sera András şi Kádár György, patru asemenea ferme experimentale la: scot ţăruşii41. Locuitorii din Fotoş şi Ghidfalău Catalina, Leţ, Sântionlunca şi Zăbala. Legea se plângeau că primarul comunei Ghidfalău reformei agrare prevedea ca ţăranii să împiedica ţinerea şedinţelor comisiei locale, şi plătească statului pentru suprafeţele primite. nu dă listele pentru completarea lor cu numele Preţul pământului era egal cu al unei recolte îndreptăţiţilor. Asemenea situaţie a fost mijlocii anuale la hectar, socotit astfel: în grâu semnalată şi la Boroşneul Mic.

269

www.cimec.ro / www.mncr.ro Mircea BODNARI

Ziarul Népi Egység, în numărul din 11 unde locuitorii s-au plâns ocolului agricol Tg. martie 1945, relata că preşedintele comisiei de Secuiesc întrucât păşunile lor au fost luate de reformă agrară din Hăghig – reprezentantul cei din Ruseni, deşi aceştia au destule pentru Uniunii Populare Maghiare – în colaborare cu vitele lor. Tot ei se plângeau contra comisiei conducerea locală a partidelor istorice, sabo- comunale care nu dorea să împartă pămân- tează înfăptuirea corectă şi legală a reformei, turile proprietarilor refugiaţi, pământ aflat în cerând schimbarea comisiei. Din mai multe hotarul Catalinei şi lucrat de locuitorii ei de 44 părţi s-au primit informaţii în legătură cu de ani47. Neînţelegerile dintre locuitorii din abuzuri ale membrilor comisiilor locale. Astfel, Valea Mare şi cei din Boroşneul Mic s-au reprezentantul Camerei agricole raporta soldat cu procese juridice îndelungate. Tot din abuzurile comisiei locale din Dobolii de Jos, cauza comisiei locale, care a neglijat distri- cerând „înlocuirea urgentă a comisiei de refor- buirea titlurilor de proprietate, locuitorii din mă agrară cu una formată din reprezentanţii Eresteghin s-au plâns la Ministerul Agriculturii poporului care să fie obligată să respecte şi Domeniilor48. întocmai legile în vigoare”42. De asemenea, la Greutăţi au apărut şi din cauza ames- Cernatul de Jos, preşedintele comisiei comu- tecului organelor politice şi administrative în nale, Horvát István, a fost schimbat deoarece lucrările de reformă agrară. Acest aspect este s-a folosit de calitatea lui în scopuri personale ilustrat de schimbarea preşedinţilor de plasă şi familiare, primind unele recompense şi ale comisiilor din Baraolt şi Covasna, fără con- falsificând şi acte43. sultarea organelor superioare. De asemenea, Din plângerile căruţaşilor din Sf. Gheor- la Cernatul de Sus, Cernatul de Jos, Icafalău ghe către Comitetul judeţean al Frontului procesele verbale din 25 octombrie 1945 Naţional Democrat, reiese că membrii comisiei confirmă că „comisiile locale sunt constituite agrare din cartierul Simeria făceau abuzuri şi greşit, la fel şi lista îndreptăţiţilor din cauza concesii rudelor şi cunoscuţilor. Acelaşi conţi- amestecului şefilor partidelor din comună” 49. nut are şi adresa sosită din plasa Ozun, unde, Documentele mai menţionează că nu mai multe comisii comunale, „fac abuzuri cu toţi cei chemaţi să aplice legea, aveau pregă- funcţia deţinută” 44. tirea necesară. Acest lucru a dăunat mai ales Dintr-o adresă a notarului comunal din lucrărilor de măsurare care mergeau încet. De Boroşneul Mic reiese că: „…unii locuitori sabo- fapt, în anul 1945, în tot judeţul, numărul tează lucrările de parcelare a pământurilor inginerilor agronomi era de numai 36, iar expropriate definitiv, iar conducătorii comunali numărul absolvenţilor şcolilor agricole era de fac instigaţii contra rezolvării problemei ţără- 48, fiind total insuficient50. neşti. Ţăruşii sunt scoşi şi aruncaţi. Comitetul Pentru a completa lipsa de specialişti – local instigă pe locuitori să nu respecte situaţie prezentă la nivelul întregii ţări – Mini- hotărârile comisiei centrale agricole şi să nu sterul Agriculturii şi Domeniilor a repartizat în semneze contractele” 45. judeţe studenţi din ultimii ani de la institutele O iniţiativă aparte a avut consiliul local politehnice, juridice şi agronomice; astfel am al F.N.D. din Tg. Secuiesc, care a adoptat o întâlnit, în mai multe materiale, numele hotărâre în care se arăta: „Deoarece în mai studentului Baculea Gheorghe, care a dat un multe cazuri unii dintre foştii proprietari au sprijin substanţial la lucrările de măsurare a reluat cu forţa pământul împărţit, se hotără- terenurilor, mai ales în plasa Covasna. De şte: 1. Nu se cuvine nici un fel de despăgubire asemenea, elevii şcolilor agricole medii din foştilor proprietari pentru terenurile expro- oraşele Tg. Secuiesc şi Sf. Gheorghe, au priate; Recolta e a celor care în urma deciziei participat la diferite activităţi specifice. comisiei de reformă agrară sunt stăpânii Realitatea nu era chiar aşa cum o pământului; Cei care se împotrivesc la aceste prezentau, triumfalist, autorităţile şi unele decizii vor fi trataţi ca sabotori” 46. publicaţii, iar acest fapt rezidă chiar din docu- Alte piedici care au întârziat terminarea mentele oficiale ale acelei perioade. Din pro- operaţiunilor de reformă agrară, au fost cele cesele verbale trimise de comisiile comunale şi în legătură cu unele împărţiri nejuste ale de plăşi, referitoare la mersul lucrărilor, reiese pământului expropriat, ceea ce a provocat ne- mai ales, lipsa de pământ pentru îndreptăţiţi, înţelegeri între sate şi între locuitorii aceluiaşi dar şi alte neajunsuri. Astfel, la Ghelinţa erau sat. Asemenea cazuri s-au întâlnit la Catalina, trecuţi pe liste 300 de îndreptăţiţi pentru 100

270

www.cimec.ro / www.mncr.ro Reforma agrară din anul 1945 în judeţul Trei Scaune de iugăre, adică 1 iugăr pentru 3 îndreptăţiţi. alţii au propus să fie colonizaţi în comunele La Ojdula, pământul disponibil ar fi satisfăcut săseşti din judeţul Braşov: din Lemnia – 30 cererile a 8-10 îndreptăţiţi, dar aceştia erau în săteni, din Turia – 40, Sânzieni – 20 etc. număr de 87. Aceste propuneri şi-au găsit, într-o La Araci, întâlnim aceeaşi situaţie, unde oarecare măsură, rezolvarea. Prin înţelegeri „sunt multe cazuri de îndreptăţiţi la împroprie- bilaterale cu autorităţile judeţului Braşov, s-a tărire… însă, din lipsă de pământ, cererile nu încercat sprijinirea celor mai nevoiaşi. Astfel, pot fi satisfăcute” 51. locuitorii din comuna Arini au fost împroprie- Comisia de reformă din Micloşoara, într- tăriţi în comuna Măieruş din judeţul Brasov56. o adunare din 7 martie 1945, constata că „pă- Iar ulterior, s-au mai împărţit 396 iugăre de mântul destinat împărţirii este insuficient. De pământ – primit de la saşii expropriaţi din aceea, vor fi luate pământurile de la toţi cei judeţul Braşov – unor îndreptăţiţi din judeţul care nu le lucrează singuri şi împărţite celor Trei Scaune, care nu au primit pământ îndreptăţiţi” 52. Acelaşi fapt îl semnalau şi suficient57. comisiile de reformă din Fotoş, Boroşneul Mic, Cu totul diferită a fost situaţia în comu- Valea Mare ş.a. nele Catalina, Zăbala ş.a. unde fiecare îndrep- O situaţie grea apărea şi la Bicsad, unde tăţit a primit câte 3-4 iugăre, aici sătenii fiind existau 193 de îndreptăţiţi, iar pământul arabil foarte mulţumiţi de împroprietărire. disponibil era de numai 174 de iugăre şi unde, Publicaţiile, şi alte documente ale vremii chiar dacă se luau în considerare fâneţele şi arătau, cu nedisimulata mândrie, ajutorul dat intravilanele, pământul era tot insuficient: ţăranilor de către alte categorii sociale. Astfel: „după constatarea comisiei de împărţire a „Muncitorii, salariaţii instituţiilor, elevii din şcoli pământului nu se pot satisface doleanţele s-au oferit să participe la muncile agricole tuturor îndreptăţiţilor, pentru că ei sunt mulţi pentru a asigura o recoltă cât mai bogată” 58. iar pământul este puţin” 53. Iar în altă parte: „În lucrările de semănare din Pentru rezolvarea acestor neconcordan- primăvara anului 1945, muncitorii din Sf. ţe s-au propus rezolvări variate: astfel, ţăranii Gheorghe au ieşit ca o armată unită în din Chichiş au propus să li se dea pământ din sprijinul fraţilor agricultori. Timp de două săp- hotarul învecinat, al comunei Ozun. Aceeaşi tămâni, 30 de muncitori au trecut din sat în propunere au avut-o şi cei din Ţufalău şi sat ajutând la repararea uneltelor agricole” 59. Comolău. La Bicsad locuitorii au transformat Pentru toate greşelile şi întârzierile din 100 de iugăre de păşuni în pământ arabil, pe procesul de reformă agrară la nivelul judeţului care l-au împărţit. Trei Scaune, a plătit Szolnoki Francisc, preşe- O soluţie originală au propus primarii dintele secţiei Ţărăneşti de la Comitetul Jude- din plasa Tg. Secuiesc: cei împroprietăriţi să ţean al P.M.R. Acesta a fost criticat pentru fie obligaţi să dea din produsele obţinute, randamentul slab, şi înlocuit din funcţie în celor rămaşi neîmproprietăriţi. martie 1946. În locul său a fost adus S-au făcut şi propuneri care contrave- „tovarăşul” Szabó Francisc 60. neau legilor; astfel, cei din Dobolii de Sus cereau „împărţirea pământurilor bisericeşti şi 4 Distribuirea titlurilor de proprie- comunale” 54. Iar cei din Comolău, unde tate. Semnificaţia Reforme agrare din „numărul îndreptăţiţilor fără pământ, sau cu anul 1945 pământ foarte puţin, este de 65… dar pământ Din primăvara anului 1946, concomitent de expropriat în hotarul comunei nu există”, cu înfăptuirea reformei agrare, guvernul a propuneau să fie împărţite cele 40 de iugăre trecut la eliberarea titlurilor de proprietate. De proprietate de stat, aflate în hotarul satului altfel, o adresă din 18 aprilie 1946 către Sântionlunca” 55. Bineînţeles că asemenea Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, menţio- propuneri, care erau în afara legilor, nu au nează că „exproprierea în judeţ este aproape putut fi acceptate de către autorităţi. terminată, urmează ultima operaţiune de Căutându-se ieşirea din această situaţie, definitivare a reformei agrare: eliberarea titlu- mai mulţi locuitori din unele localităţi aflate la rilor de proprietate” 61. graniţele judeţului Trei Scaune, au solicitat Totuşi, aceste activităţi nu se desfă- pământ în alte judeţe: din Băcel au solicitat 9 şurau, peste tot, în mod corespunzător, aspect săteni, din Chichiş – 4, din – 1, Ozun – 1; care reiese din unele documente studiate.

271

www.cimec.ro / www.mncr.ro Mircea BODNARI

Astfel, din cauze enumerate în capitolul 1948 (cazul comunei Bicsad). Această prelun- precedent, în plasa Ozun lucrările s-au gire a fost sesizată şi de ministrul Agriculturii definitivat în luna noiembrie 1946, pe când în şi Domeniilor, Traian Săvulescu, care, în plasa Covasna, la 10 aprilie 1947, doar 10 telegrama trimisă Comitetului judeţean de comune aveau terminate lucrările. La nivelul îndrumare a reformei agrare, atrăgea atenţia judeţului, în aceeaşi lună aprilie 1947, doar în asupra respectării termenului de încheiere a 45 de comune se stabiliseră drepturile la lucrărilor de reformă până la 15 decembrie împroprietărire62. 1946, şi acordarea titlurilor de proprietate64. Distribuirea titlurilor de proprietate, Numărul total al celor care au primit pentru o parte dintre îndreptăţiţii din judeţul titluri de proprietate, nu este cunoscut exact. Trei Scaune, a avut loc la data de 12 noiem- După ce au fost înmânate un număr de titluri brie 1946, în piaţa din centrul oraşului Sf. de către Petru Groza, în august 1947 s-a mai Gheorghe, în prezenta primului ministru, dr. cerut eliberarea a 3.750 de titluri de proprie- Petru Groza. Acţiunea a avut un clar caracter tate65. politic şi electoral, având în vedere că după o Pentru o situaţie de ansamblu a re- săptămână s-au desfăşurat alegerile parla- formei agrare din judeţul Trei-Scaune, am mentare. întocmit următorul tabel; statisticile consultate În faţa a 40.000 – 45.000 de oameni, sunt, de multe ori, contradictorii aşa că cifrele primul care a primit titlul de proprietate a fost sunt relative (suprafeţele sunt în iugăre)66: agricultorul László János din Zăbala. Din statistica de mai sus, diferenţa Cu această ocazie, Petru Groza, a ţinut dintre suprafaţa expropriată şi cea acordată, o o cuvântare reprodusă de ziarele locale: „Au reprezintă suprafaţa rămasă în proprietatea trecut aproape trei decenii de când am fost pe statului – ca rezervă de stat – şi suprafaţa aceste meleaguri în calitate de ministru al rămasă în rezerva comunală. naţionalităţilor. Şi atunci lucram pentru a La data de 15 ianuarie 1947, a apărut netezi drumul împăcării dintre popoarele con- decizia numărul 54 a Ministerului Agriculturii şi locuitoare. Atunci însă am fost împiedecat, Domeniilor prin care, acolo unde lucrările erau luptasem însă neîncetat pentru libertate. Noi finalizate, comisiile de plasă şi cele comunale n-am căzut din cer, ne aflăm aici în rândurile erau desfiinţate, atribuţiile lor fiind preluate de poporului, luptăm pentru pace, pentru bună către ocoalele agricole. Faptul că, din diverse înţelegere. Am străbătut o cale plină de obsta- motive, aceste comisii nu au fost desfiinţate în cole până ce poporul ne-a aşezat în fruntea multe locuri „a produs perturbaţii în lucrările ţării, pentru a-i realiza visurile de veacuri. Ne de reformă agrară, întârziind terminarea făurim viitorul nu pe panta trecătoare a urii, ci acestor operaţii” 67. pe granitul veşnic al frăţiei şi iubirii. În trecut Reforma agrară din 1945 a pus capăt deseori s-a întâmplat ca până când unul dintre existenţei marilor proprietăţi funciare, şi a popoarele acestui pământ îşi deplângea soar- încercat să redreseze viaţa economică, ta, celălalt se bucura. Aceste vremuri au apus zdruncinată de urmările războiului. În judeţul pentru totdeauna. Trei Scaune au fost expropriaţi 375 de mari În Transilvania pacea poate fi statornică proprietari şi 86 de moşii, din care 70 de moşii numai atunci când ambele popoare sunt deo- sub 50 ha. Din cei 375 de expropriaţi, 355 potrivă libere. Această ţară este în egală mă- erau maghiari iar restul români; din aproxi- sură mama celor două popoare. Noi suntem mativ 24.800 de îndreptăţiţi, 95% au fost mândrii şi deloc geloşi pentru faptul că alături maghiari iar 5% români 68. de noi trăiesc maghiarii, popor dezvoltat atât Prin împărţirea a aproximativ 70% din din punct de vedere economic cât şi cultural. pământurile expropriate, în judeţ s-au înfiinţat Cu aceştia am intrat în alianţă cu opt- numeroase gospodării ţărăneşti noi, iar cei cu sprezece ani în urmă şi această înţelegere o pământ puţin şi-au mărit suprafaţa. În medie vom respecta. În martie 1945 am promis în pe judeţ, fiecărui împroprietărit i-au revenit mod solemn că vom apăra drepturile ma- 1,2 iugăre pământ. ghiarilor şi în mod bărbătesc ne vom ţine Propaganda comunistă nu a uitat nici cuvântul” 63. acest colţ de ţară, în tentativa de a prezenta Definitivarea lucrărilor în judeţul Trei reuşitele guvernării sale cât şi „adeziunea ma- Scaune s-a prelungit până în luna ianuarie selor”. Amintim astfel, scrisoarea de mulţumi-

272

www.cimec.ro / www.mncr.ro Reforma agrară din anul 1945 în judeţul Trei Scaune re a Ministerului Agriculturii şi Domeniilor Această propagandă ascundea, însă, un către populaţia judeţului Trei Scaune, în care aspect gândit, deja, de către strategii stalinişti îşi exprima satisfacţia şi mulţumirile pentru ai momentului: nu va trece mult timp, numai locuitorii zonei „care şi-au îndeplinit cu bine câţiva ani, şi ţăranii vor fi expropriaţi de pă- îndatoririle în munca de refacere a ţării” 69, cât mânt şi nu numai de cel primit prin reformă, ci şi evidenţierea comunelor Angheluş şi Estelnic şi de cel moştenit din moşi-strămoşi. Era „pentru frumoasele rezultate obţinute în ultima etapă prin care trecea agricultura munca de arătură şi însămânţări” 70. românească, în drumul ei spre aşa numita „revoluţie socialistă”.

Tabelul 3. Suprafaţa expropriată şi numărul de împroprietăriţi până în martie 1948. Nr. Suprafaţa Suprafaţa Nr. Data Plasa crt. expropriată acordată împroprietăriţi statisticii 1. Ozun 3922 1911 1006 15.05.1947 2. Tg. Secuiesc 2042 1498 2108 7.05.1947 3. Sf. Gheorghe 2703 1650 2154 30.03.1948 4. Baraolt 685 490 241 11.01.1947 5. Covasna 1502 1498 1438 10.03.1947 TOTAL 10854 7047 6847

Mircea BODNARI

Note – Notes

1. Dumitru Şandru, Reforma agrară din 1945 din 19. DJAN, Fond Camera Agricolă, Materiale privind România, INST, Bucureşti, 1995, p. 228. Reforma Agrară din 1945, dos. 2/1945, p. 14, 2. Ibidem, p. 558. Buletinul Informativ al Ministerului Agriculturii 3. Venczel József, Reforma agrară din Ardeal, şi Domeniilor, nr. 1-6, p. 34. Cluj, 1942, p. 97. 20. DJAN, Fond Primăria oraşului Tg. Secuiesc, 4. Direcţia Judeţeană a Arhivele Naţionale dos. nr. 791/1945, p. 24. Covasna (în continuare DJAN), Fond Camera 21. DJAN, Fond Prefectura judeţului Trei Scaune, Agricolă a judeţului Trei Scaune, Ocolul Sf. dos. nr. 2177/1945, p.78. Gheorghe, dos. nr. 9, p. 63. 22. DJAN, Fond Camera Agricolă, dos. nr.4/1945, 5. Citate folosite din ziarele locale: Székely Nép p. 5. (Poporul Secui) şi Népi Egység (Unitatea 23. Ibidem, p. 9; Raportul primăriei Leţ din 28 Populară). ianuarie 1945. 6. Székely Nép din 13 august 1944, p. 1. 24. Népi Egység din 28 februarie 1945, p. 1. 7. Népi Egység din 29 octombrie 1944, p. 2. 25. Ibidem, din 25 martie 1945, p. 2. 8. DJAN, Fond Camera Agricolă a judeţului Trei 26. Ibidem, din 16 februarie 1945, p. 1. Scaune, dos. nr. 257, pp. 24-25. 27. Ibidem, din 26 aprilie 1945, p. 3. 9. Ibidem, p.26. 28. DJAN, Fond Camera Agricolă, dos. 30/1945, p. 10. Scânteia din 26 septembrie 1944, p. 3. 1, Adresa notarului din comuna Ozun. 11. Frontul Plugarilor din 10 februarie 1945, p. 2. 29. DJAN, Materiale privind Reforma agrară din 12. Legea şi Regulamentul Reformei Agrare nr. 1945, dos. 3/1945, p. 9. 187/1945 publicate în Monitorul Oficial nr. 68 30. Ibidem, p. 10. bis din 23 martie 1945, în Priminescu Ruxan- 31. Ibidem, p. 11. dra, Reformele agrare din România (1945), 32. Ibidem. Arhivele Naţionale, Bucureşti, 2004, p. 82. 33. Ibidem, p. 12. 13. Anton Galopentia, Petru Onica, Recensământul 34. Ibidem. agricol al R.P.R., Bucureşti, Institutul Central 35. Népi Egység din 27 martie 1945, p. 1. de Statistică, 1948, p. 10. 36. DJAN, Fond Comitetul Judeţean al P.C.R. Trei 14. Népi Egység din 2 noiembrie 1944, p. 2. Scaune, dos. 1/1945, p. 24. 15. Népi Egység din 26 noiembrie 1944, p. 3. 37. DJAN, Fond Ocolul Agricol Ozun, dos. 3/1945, 16. Ibidem. p. 62. 17. Ibidem. 38. DJAN, Fond Camera Agricolă, dos 44/1945, 18. Ibidem. vol. I, p. 42.

273

www.cimec.ro / www.mncr.ro Mircea Bodnari

39. DJAN, Materiale privind Reforma agrară din 55. DJAN, Materiale privind Reforma agrară 1945, dos. 4/1945, p. 25. din1945, dos. 1-b, p. 25. 40. Ibidem, p. 26. 56. DJAN, Fond Ocol Agricol Sf. Gheorghe, dos. 41. Ibidem, dos. 3/1945, pp. 281-290. 9/1945, p. 10. 42. Ibidem, p. 18. 57. DJAN, Fond Camera Agricolă, dos. 10/1945, 43. DJAN, Fond Prefectura judeţului Trei Scaune, vol. III, p. 199. nr. 2177/1945, p. 87. 58. Népi Egység din 1 mai 1945, p. 3. 44. Ibidem. 59. Ibidem, din 26 mai 1945, p. 1. 45. Ibidem. 60. DJAN, Fond Comitetul Judeţean al P.M.R., dos. 46. Népi Egység din 30 martie 1945, p. 4. 5/1948, p. 102. 47. DJAN, Fond Camera Agricolă, dos. 28/1945, p. 61. DJAN, Fond Ocolul Agricol Ozun, dos. 3/1946, 42. p. 80. 48. DJAN, Fond Ocol Agricol Ozun, dos.10/1945, p. 62. DJAN, Fond Camera Agricolă, dos. 43/1947, p. 94. 225. 49. DJAN, Fond Camera Agricolă, dos. 44/1945, 63. Népi Egység din 13 noiembrie 1946, p. 2. vol. I, pp. 66-74. 64. DJAN, Fond Camera Agricolă, dos. 93/1946, p. 50. Ibidem, dos. 253/1945, pp. 11-13. 17. 51. DJAN, Fond Ocol Agricol Sf. Gheorghe, dos. 65. Ibidem, p. 385. 9/1945, p. 33. 66. Ibidem, dos. 28/1948, p. 102. 52. DJAN, Materiale privind Reforma agrară din 67. Ibidem, dos. 43/1947, p. 402. 1945, dos. 1-b/1945, p. 17. 68. Ibidem, dos 28/1948, p. 69. 53. Ibidem. 69. Népi Egység din 28 noiembrie 1945, p. 3. 54. DJAN, Fond Prefectura judeţului Trei Scaune, 70. DJAN, Fond Camera Agricolă, dos. 43/1947, p. dos. nr. 2177/1945, p. 51. 2.

274

www.cimec.ro / www.mncr.ro