Reforma Agrară Din Anul 1945 În Judeţul Trei Scaune
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
ANGVSTIA 13, 2009, pag. 263-274 Reforma agrară din anul 1945 în judeţul Trei Scaune Cuvinte cheie: Reforma agrară, jud. Trei Scaune, 1945, comunism Key words: Land reform, District Three Chairs, 1945, communism Abstract In this article is presented the beginning of the agrarian reform process and the process of appropriation in the Three Chairs County, the difficulties met in the agrarian reform law application in the specified county, the way it took place the action of the property titles distribution, and in the end the significance of the agrarian reform of 1945 “as the last stage through which the Romanian agriculture has to pass, on its way to the so-called «socialist revolution»”. 1 Preliminariile Reformei agrare minorităţilor naţionale, după cum urmează: din anul 1945 46.000 de maghiari, 35.000 de ruşi, 25.000 de Având în vedere statutul României de germani, 13.000 de bulgari etc. ţară preponderent agrară, agricultura a avut În judeţul Trei Scaune, prin reforma din întotdeauna o pondere însemnată în cadrul 1921, au fost expropriate 109.504 iugăre economiei, iar ţărănimea a fost cea mai nu- (64.607 ha;1 iugăr = 0,59 ha). Împroprietăriţii meroasă şi importantă forţă productivă a ţării. au beneficiat de doar 5% (5.475 iugăre) din Acest aspect este oglindit în următorul tabel, această suprafaţă3. Situaţia aparte din Secui- care ne prezintă procentul populaţiei cuprinsă me poate fi explicată şi prin activitatea Uniunii în activităţile agricole, în perioada interbelică Maghiare, înfiinţată în ianuarie 1921, care a şi postbelică, la nivelul întregii ţări1: urmărit o restrângere a reformei agrare în Transilvania. Tabelul 1. Ponderea absolută a populaţiei României Majoritatea ţărănimii din zonă a rămas, angajată în agricultură şi pe mai departe, fără pământ, fără inventar Total Angajaţi în % Anul de agricol, fiind ameninţată să-şi piardă şi puţinul populaţie agricultură din recensământ pământ obţinut. Situaţia s-a agravat în timpul (mii) (mii) total regimului horthyst. În perioada de după 1930 18.053 8.245 45,7 Dictatul de la Viena (30 august 1940) se sem- 1941 15.536 6.504 48,0 nalează un şir de procese intentate împotriva 1948 15.873 7.985 50,5 ţăranilor, are loc alungarea lor de pe pămân- turi cu ajutorul jandarmilor şi acapararea De-a lungul timpului ţărănimea română, pământurilor de către moşierii maghiari. S-au în majoritatea ei, a fost lipsită de principalul întâlnit asemenea situaţii la Hăghig, Arcuş, mijloc de producţie: pământul. Reforma agra- Zăbala etc. unde moşierii au reuşit să smulgă ră finalizată în anul 1921 nu a reuşit să rezol- pământurile ţăranilor maghiari şi români. ve, în totalitate, problemele agriculturii şi ale Completând acest tablou cu greutăţile ineren- ţărănimii române. Marea proprietate era con- te vieţii rurale – exploatarea producătorului siderată ca fiind acele exploatări agricole de agricol de către industrie, accesul mai dificil la dimensiuni întinse (peste 100 ha) în care produsele industriale de uz casnic sau de proprietarul era angajat numai în activitatea consum personal, achiziţionarea mult mai de conducere şi supraveghere. Numeroasele scumpă a maşinilor agricole ş.a. – precum şi dispute pe tema transferului de proprietate, ce cu urmările dezastruoase ale războiului, vom au avut loc în perioada interbelică, evidenţiază înţelege situaţia dificilă a ţărănimii, a lumii faptul că problema agrară din România nu rurale în ansamblul ei, în timpul şi la sfârşitul primise o soluţie durabilă prin reforma din celui de al Doilea Război Mondial. 1921. Astfel, la nivelul întregii ţări, au fost În judeţul Trei Scaune, pământul a fost împroprietăriţi 69,47% dintr-un total de principalul mijloc de trai şi, din această cauză, 2.005.477 de ţărani îndreptăţiţi la împroprie- rezolvarea acestei probleme se impunea cu tărire2. Din cei aproximativ 1.400.000 de ţă- prioritate. Chiar şi economia oraşelor păstra rani împroprietăriţi, peste 200.000 aparţineau 263 www.cimec.ro / www.mncr.ro Mircea BODNARI un pregnant caracter agrar. „Oraşul Sf. Gheor- 4.000 iugăre de pământ, iar baronul Szent- ghe, deşi capitală de judeţ, totuşi deţine un kereszti Bela din Arcuş, peste 600 iugăre. număr mare de proprietari agricoli, datorită O dovadă a sărăciei locuitorilor acestui faptului că industria nu a putut lua în acest judeţ o constituia şi potenţialul animalier oraş un avânt prea mare, din care cauză locui- redus. La cei 141.000 de locuitori şi 43.000 torii se ocupau şi mai departe cu agricultura” gospodării, reveneau doar 38.074 vite (nici se arată într-o descriere a perioadei interbe- una pe gospodărie), 13.555 cai, 1.213 bivoli, lice4. 53.907 oi şi 25.288 porci8. Efectele războiului au accentuat lipsurile Situaţia a fost agravată şi de necon- şi defectele de structură specifice economiei cordanţa dintre preţurile produselor agricole şi noastre agrare, au influenţat micşorarea po- cele industriale, precum şi de scumpirile care tenţialului de producţie prin distrugerea şi au afectat unele produse de strictă necesitate, împuţinarea mijloacelor necesare. Presa con- după cum se vede şi din statistica de mai jos9: temporană judeţeană ilustrează, în mod convingător, starea economică a judeţului şi a Preţul Preţul în Scum- Denumirea în 1930 1944 pirea oamenilor de aici. Astfel, ziarul Székely Nép, mărfii din 9 ianuarie 1944, precizează că „din cauza (lei) (lei) în % lipsei generale de nutreţuri – sesizată pe tot 1 litru lapte 10 60 500 cuprinsul judeţului – oamenii au fost puşi în 1 litru ulei 32 520 1525 situaţia de-a vinde animalele de tracţiune” 5. 1 kg. grâu 5 26 400 Cu alt prilej, acelaşi ziar arată slaba înzestrare 1 kg. porumb 3 20 566 1 per. bocanci 400 15000 3650 tehnica a judeţului, mai ales a agriculturii: 1 costum 2000 35000 1650 „…această situaţie în Secuime a fost şi mai 1 căruţă 3000 40000 2090 grea fiindcă una sau două gospodării posedau maşini de treierat, din care cauză aproape Actul de la 23 august 1944 a dus la răs- fiecare gospodărie lucra cu unelte luate în turnarea dictaturii mareşalului Ion Antonescu, arendă” 6. Parcul de maşini agricole număra şi alăturarea României la Naţiunile Unite în 84 de tractoare, 9 pluguri, 3 semănători me- lupta împotriva Germaniei hitleriste şi a sate- canice ş.a. Aceeaşi stare o găsim descrisă şi în liţilor acesteia. La începutul lunii septembrie apelul Comitetului judeţean al Frontului 1944, trupele române şi sovietice, trecând Naţional Democrat: „Războiul ce ţine de trei frontiera stabilită în mod arbitrar prin nedrep- ani a cauzat micşorarea potenţialului ani- tul Dictat de la Viena, s-au îndreptat spre Sf. malier, distrugerea uneltelor agricole şi lipsa Gheorghe, pe care trupele române l-au lor generală” 7. eliberat la 8 septembrie, alungând armatele Fărâmiţarea pământurilor agricole în hitleristo-horthyste şi îndepărtând administra- judeţul Trei Scaune este ilustrată de o statis- ţia horthystă. La mijlocul lunii septembrie tică întocmită de Camera Agricolă a judeţului, 1944, tot teritoriul judeţului Trei Scaune a fost la finele anului 1944: eliberat. În aceste condiţii, sub protecţia armatei sovietice, îşi amplifică activitatea Suprafaţa (în iugăre) Număr de gospodării între 0-5 20114 reprezentanţii Partidului Comunist Român, ai 5-10 7348 Frontului Plugarilor şi ai MADOSZ-ului 10-20 3794 (Uniunea muncitorilor şi ţăranilor maghiari din 20-50 1339 România), organizaţie înfiinţată în luna sep- 50-100 196 tembrie 1944; în luna octombrie, MADOSZ-ul peste 100 60 împreună cu alte formaţiuni maghiare, va forma Uniunea Populară Maghiară (U.P.M). Din tabel rezultă că majoritatea gospo- dăriilor ţărăneşti posedau între 0-10 iugăre, 2 Debutul procesului de reformă iar majoritatea terenurilor agricole o deţineau agrară ţăranii bogaţi (care posedau între 20 şi 50 de În ansamblul transformărilor sociale, iugăre) precum şi moşierii. Astfel, baronul politice şi economice care au urmat după eli- Mikes Armin din comuna Zăbala deţinea peste berare, un loc de seamă îl ocupă înfăptuirea reformei agrare. Toate forţele progresiste au 264 www.cimec.ro / www.mncr.ro Reforma agrară din anul 1945 în judeţul Trei Scaune apreciat reforma agrară ca o verigă de mare măsuri şi reforme populare, pentru a-şi importanţă în lupta pentru democratizarea asigura o minimă popularitate în rândurile ţării şi susţinerea războiului antihitlerist, populaţiei, pentru a obţine recunoaşterea de pentru refacerea şi dezvoltarea economiei na- către occidentali şi pentru a apărea ca un ţionale. Astfel, guvernul Rădescu a format guvern democratic. La 9 martie, în urma unui „Comisia pentru reforma agrară” condusă, schimb de telegrame între P. Groza şi I.V. evident, de reprezentanţii Partidului Naţional Stalin, administraţia românească a fost Ţărănesc, care elaborase şi „Proiectul de lege restabilită în Nord-Vestul Transilvaniei. pentru expropriere şi împroprietărire” încă din Iar la 23 martie a apărut Legea agrară, luna februarie 1945. numărul 187. Redăm mai jos „Raportul Minis- În octombrie 1944, se formase Frontul trului Agriculturii şi Domeniilor Statului” adre- Naţional Democrat, coaliţie politică dominată sat Regelui Mihai I: „Sire, Înfăptuirea reformei de comunişti, din care făceau parte: Partidul agrare prin decretul-lege constituie îndeplini- Social Democrat, Frontul Plugarilor, Uniunea rea unui comandament naţional, economic şi Patrioţilor, Uniunea Populară Maghiară. Pro- social. Pământul trecut asupra statului este gramul de guvernare al Frontului cuprindea şi împărţit la plugari pentru completarea lotului realizarea reformei agrare prin confiscarea de 5 ha, întrucât prin această lege se pământurilor moşierilor, ale criminalilor de urmăreşte împroprietărirea plugarilor fără pă- război, ale celor plecaţi cu germanii şi ale mânt sau cu pământ sub acest lot. Pământul celor care „sabotau lucrările câmpului pe dat în virtutea acestui decret-lege trece în moşiile lor”. Aceste formulări, destul de vagi, proprietatea individuală a ţăranilor împroprie- au făcut posibile numeroase abuzuri. tăriţi. Prin aceasta se va consolida gospodăria Partidul Comunist Român avea, astfel, ţărănească, se vor îmbunătăţi condiţiile de propriile sale planuri de acţiune făcute publice viaţă tocmai pentru categoriile cele mai lipsite prin oficiosul său, Scînteia: „Pentru o cât mai din rândul ţărănimii.