S.C. DOMAR IMPEX SRL STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL BLAJ

MEMORIU GENERAL

BENEFICIAR: U.A.T. MUNICIPIUL BLAJ

PROIECTANT: S.C. DOMAR IMPEX S.R.L.

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 1/114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008 CUPRINS 1. INTRODUCERE 1.1. Date de recunoastere P.U.G...... 4 1.2. Obiectul P.U.G...... 5 1.3. Surse documentare...... 9 2. STADIUL ACTUAL DEZVOLTARII 2.1. Evolu ţie...... 12 2.2. Elemente ale cadrului natural...... 23 2.3. Rela ţii in teritoriu...... 25 2.4 Potential economic...... 29 2.5 Populatia. Elemente demografice si sociale...... 32 2.6 Circula ţia...... 40 2.7. Intravilan existent. Zone func ţionale. Bilan ţ teritorial ...... 52 2.8. Zone cu riscuri naturale...... 60 2.9. Echiparea edilitar ă...... 61 2.10. Probleme de mediu...... 66 2.11. Disfunc ţionalit ăţ i (la nivelul teritoriului si localit ăţ ii) ...... 77 2.12 Necesit ăti si optiuni ale populatiei...... 79 3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA 3.1. Studii de fundamentare...... 80 3.2. Evolu ţia posibil ă si priorit ăţ i...... 81 3.3. Optimizarea rela ţiilori in teritoriu ...... 87 3.4. Dezvoltarea activit ăţ ilor...... 88 3.5. Evolu ţia popula ţiei...... 90 3.6. Organizarea circula ţiei...... 90 3.7. Intravilan propus. Zonificare func ţional ă. Bilan ţ teritorial ...... 92 3.8. M ăsuri in zonele cu riscuri naturale...... 100 3.9. Dezvoltarea echip ării edilitare...... 101 3.10. Protec ţia mediului...... 102 3.11. Reglement ări urbanistice...... 104 3.12. Obiective de utilitate public ă...... 113 4. CONCLUZII – MASURI IN CONTINUARE 4.1. Concluzii...... 115 4.2. Aprecieri ale elaboratorului PUG...... 115

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 2/114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

1. INTRODUCERE

1.1. DATE DE RECUNOASTERE A P.U.G.

1.1.1. Denumirea lucrarii: ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL si REGULAMENT LOCAL DE URBANISM AL MUNICIPIULUI BLAJ

1.1.2. Beneficiar: U.A.T. MUNICIPIUL BLAJ

1.1.3. Proiectant general: S.C. DOMAR IMPEX S.R.L. Str. Calea Motilor 75B, ALBA IULIA, jud. ALBA Tel./fax: 0258.833.506

1.1.4. Colectiv de elaborare: Coordonator proiect: arh. Stelian Fleschin Urbanism: arh. Stelian Fleschin arh. Zsolt Freund-Fleschin arh. Monica Freund-Fleschin arh. Karina Man arh.stagiar Daniel Chira Retele edilitare: ing. Ioan Muresan Geodezie cadastru: ing. Emanuel Maxim Inundabilitatea: ing. Emil Popa Cadru natural: Gheorghe Hogman Studiu privind mediu si peisaj: ev. mediu ing. Carmen Moldoveanu Cai de comunicatii: ing. Cornel Lupea Protejarea monumentelor istorice: Expert M.C.C. conf. univ. Toma Goronea Istoric, master istorie Toma Tiberius Goronea Studiu economic: ec. Ioana Dinet ing. ec. Andrei Dinet Cercetare sociologica: soc.Simona Braniste

1.1.5. Data elaborarii: 03.2020

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 3/114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

1.2. OBIECTUL P.U.G.

Având în vedere necesitatea armoniz ării activit ăţ ii de planificare urban ă conform principiilor Europene asumate de România prin semnarea Agendei teritoriale Europene, a Cartei de la Leipzig privind ora şele Europene durabile, a Declara ţiei de la Toledo privind regenerarea integrat ă şi a conven ţiei Europene a peisajului, Planul Urbanistic General al municipiului Blaj şi Regulamentul Local de Urbanism aferent doresc asigurarea indivizilor şi colectivit ăţ ilor dreptul de folosire echitabil ă şi responsabilitatea utiliz ării eficiente a teritoriului, condi ţii de locuire adecvat ă, condi ţii de munc ă, de servicii şi de transport ce răspund diversit ăţ ii nevoilor şi resurselor popula ţiei, reducerea consumului de energie, asigurarea protec ţiei peisajelor naturale şi construite, conservarea biodiversit ăţ ii şi crearea de continuit ăţ i ecologice, securitatea şi salubritatea public ă, ra ţionalizarea cererii de deplas ări, calitatea estetic ă şi arhitectural ă, protejarea identit ăţ ii arhitecturale şi culturale a localit ăţ ii. Reactualizarea Planul Urbanistic General al municipiului Blaj, ca documenta ţie tehnic ă de urbanism cu caracter de reglementare, reprezint ă principalul instrument de planificare opera ţional ă, constituind baza legal ă pentru programele şi ac ţiunile de dezvoltare şi are ca obiect direc ţionarea dezvolt ării şi coordonarea amenaj ării teritoriului intravilan ca strategie urban ă a Consiliului Local Blaj, precum şi dezvoltarea localit ăţ ilor componente pe termen scurt, mediu şi lung. Folosind ca metod ă de lucru analiza multicriterial ă a situa ţiei existente, în baza diagnosticului prospectiv, reactualizarea Planul Urbanistic General scoate în eviden ţă disfunc ţionalit ăţ ile şi priorit ăţ ile de interven ţie în teritoriu şi stabile şte obiectivele, ac ţiunile, procesele şi măsurile de amenajare a teritoriului în condi ţiile respect ării dreptului de proprietate, promov ării interesului public şi dezvolt ării durabile a municipiului Blaj, astfel încât deciziile genera ţiei prezente să asigure dezvoltarea fără să compromit ă dreptul genera ţiilor viitoare la existen ţă şi dezvoltare proprie.

1.2.1. Solicit ări ale temei-program S-a solicitat reactualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Blaj şi a localit ăţ ilor componente la scara 1:5.000, precum şi Regulamentul local de Urbanism aferent, iar con ţinutul şi modul de prezentare să fie conform legisla ţiei în vigoare la data licita ţiei şi în concordan ţă cu principiile şi valorile arhitecturii şi urbanismului. Reactualizarea Planului Urbanistic General va cuprinde reconsiderarea reglement ărilor pe termen scurt, la nivelul întregii unit ăţ i administrativ-teritoriale de baz ă, cât şi alte reglement ări cu privire la: • Rela ţia teritoriului intravilan cu teritoriul administrativ al localit ăţ ii; • Modul de utilizare a terenurilor din intravilan în etapa precedent ă şi în perspectiv ă; • Zonificarea func ţional ă în corela ţie cu organizarea re ţelei de circula ţie; • Delimitarea zonelor afectate de servitu ţi publice; • Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare; • Stabilirea zonelor protejate şi de protec ţie a monumentelor istorice şi a siturilor arheologice reperate; • Zonele care au instituite un regim special de protec ţie prev ăzut de legisla ţia în vigoare; • Formele de proprietate şi circula ţia juridic ă a terenurilor; • Precizarea condi ţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite, amenajate şi plantate; • Zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel conform legii, precum şi măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi realizarea construc ţiilor în aceste zone; Reactualizarea Planul Urbanistic General va cuprinde prevederi pe termen mediu şi lung cu privire Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 4/114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008 la: ••• Evolu ţia în perspectiv ă a localit ăţ ii; ••• Direc ţiile de dezvoltare func ţional ă în teritoriu; ••• Traseele coridoarelor de circula ţie şi de echipare prev ăzute în planurile de amenajare a teritoriului na ţional, zonal şi jude ţean; ••• Zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel conform legii, precum şi măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi realizarea construc ţiilor în aceste zone; ••• Lista principalelor proiecte de dezvoltare şi restructurare; ••• Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdic ţie temporar ă şi definitiv ă de construire; ••• Eviden ţierea zonelor în care este necesar ă reciclarea integral ă a fondului construit; ••• Delimitarea zonelor în care se preconizeaz ă opera ţiuni urbanistice de regenerare urban ă. Reactualizarea Planul Urbanistic General se va elabora în baza strategiei de dezvoltare spatiala a localit ăţ ii şi se va corela cu bugetul şi planul de actiuni pentru implementarea programului de investi ţii publice ale localit ăţ ii, în vederea implement ării prevederilor obiectivelor de utilitate public ă. Prin reactualizarea Planul Urbanistic General se vor identifica zone pentru care se pot institui reglement ări ce nu pot fi modificate prin Planuri Urbanistice Zonale sau Planuri Urbanistice de Detaliu şi de la care nu se pot acorda derog ări. Aceste reglement ări se formuleaz ă cu claritate în Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General. Prevederile de mai sus se aplic ă în mod obligatoriu zonelor asupra cărora este instituit un regim special de protec ţie prev ăzut în legisla ţia în vigoare. Scopuri : ••• Stimularea evolu ţiei complexe a localit ăţ ilor prin realizarea strategiilor de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung; ••• Stabilirea direc ţiilor dezvolt ării spa ţiale a municipiului şi localit ăţ ilor componente, în acord cu poten ţialul acestora şi cu aspira ţiile locuitorilor; ••• Utilizarea ra ţional ă şi echilibrat ă a terenurilor necesare func ţiunilor urbanistice; ••• Precizarea zonelor cu riscuri naturale şi m ăsurile de interven ţie; ••• Cre şterea calit ăţ ii vie ţii; ••• Fundamentarea realiz ării unor investi ţii de utilitate public ă; ••• Asigurarea tuturor prevederilor care să fundamenteze în mod eficient eliberarea corespunzatoare a certificatelor de urbanism şi a autoriza ţiilor de construire; ••• Corelarea intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spa ţiului urban; ••• Reactualizarea perimetrului intravilan; ••• Zonificarea func ţional ă a teritoriului intravilan reactualizat. Obiective: ••• Definirea şi asigurarea cu amplasamente pentru obiectivele de utilitate public ă şi privat ă; ••• Stabilirea destina ţiei generale şi a condi ţiilor de construire a terenurilor din intravilan; ••• Optimizarea tramei majore de circula ţie şi îmbun ătăţ irea calit ăţ ii re ţelei de drumuri; ••• Dezvoltarea echip ării edilitare; ••• Recorelarea diverselor func ţiuni ale municipiului; ••• Îmbun ătăţ irea condi ţiilor de via ţă prin eliminarea disfunc ţionalit ăţ ilor, asigurarea accesului la infrastructuri, servicii publice şi locuin ţe convenabile pentru to ţi locuitorii; ••• Crearea condi ţiilor pentru satisfacerea cerin ţelor speciale ale copiilor, vârstnicilor şi ale persoanelor cu handicap; ••• Utilizarea eficient ă a terenurilor, în acord cu func ţiunile urbanistice adecvate; ••• Extinderea controlat ă a zonelor construite; ••• Protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural construit şi natural; Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 5/114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

••• Asigurarea calit ăţ ii cadrului construit, amenajat şi plantat din toate localit ăţ ile componente; ••• Protejarea localit ăţ ilor împotriva dezastrelor naturale. 1.2.2. Prevederi ale programului de dezvoltare al localit ăţ ii, ini ţiat şi aprobat de Consiliul Local Pentru aceasta autorit ăţ ile au realizat analiza T.S.O.A. (S.W.O.T.) a punctelor tari şi slabe ale comunit ăţ ii bl ăjene, a oportunit ăţ ilor şi riscurilor, organizat ă pe diferite domenii de interes în vederea elabor ării strategiei. Propunerile urbanistice vor ţine seama de analiza criterial ă şi vor folosi punctele tari pentru a fructifica oportunit ăţ ile, iar acolo unde acest lucru este dificil de realizat se va încerca diminuarea punctelor slabe şi evitarea amenin ţă rilor. Strategia de Dezvoltare Durabil ă a Municipiului Blaj Viziunea strategiei de dezvoltare durabil ă a Municipiului Blaj: În perspectiva anilor 2020 municipiul Blaj se va dezvolta ca un ora ş modern, al unei Europe unite, p ăstrându- şi identitatea şi asigurând integrarea valorilor locale şi a celor universale. Viziunea de dezvoltare a municipiului Blaj, în condi ţiile unei dezvolt ări durabile, de perspectiv ă şi func ţionabile, poate fi exprimat ă sintetic astfel: ••• Guvernare responsabil ă prin autorit ăţ ile Administra ţiei Publice alese, Primarul şi Consiliul Local Blaj; ••• Implicarea con ştient ă a cet ăţ enilor în procesul decizional; ••• Libera concuren ţă în dezvoltarea mediului de afaceri şi a celui investi ţional; ••• Colaborarea cu institu ţiile interesate şi a sectorului societ ăţ ii civile în promovarea şi realizarea proiectelor locale de dezvoltare. Rezultatul dezvolt ării trebuie să răspund ă dezideratului comunit ăţ ii, acela de a trece de la un ora ş cu nivel actual submedie de dezvoltare la unul modern atât ca form ă urban ă cât şi ca fond civic. Viziunea strategiei urbanistice preia şi înt ăre şte, la nivel de proiectare urban ă, concep ţia formulat ă în strategia de dezvoltare durabil ă a municipiului. Astfel, în viziunea proiectan ţilor, Blajul va redeveni Mica Rom ă de alt ădat ă, ora şul plin de istorie şi cultur ă, în variant ă modern ă. Misiunea strategiei de dezvoltarea a Municipiului Blaj: Misiunea prin care comunitatea îşi urm ăre şte viziunea formulat ă este dezvoltarea durabil ă în pa şi mici, prin asigurarea prosperit ăţ ii economice a comunit ăţ ii, în context microregional, cre şterea calit ăţ ii vie ţii locuitorilor, într-un mediu ambiental în care fiecare locuitor îşi realizeaz ă aspira ţiile personale. Misiunea strategiei urbanistice va fi să materializeze revitalizarea ora şului respectând cu stricte ţe urm ătorul set de valori: • construc ţii de calitate • cet ăţ eni mul ţumi ţi • func ţiuni compatibile • peisaj urban valorors • municipiul Blaj - obiectiv pentru turism • ora şul verde dintre cele dou ă Târnave Direc ţiile strategice, obiectivele, măsurile şi proiectele strategiei de dezvoltare durabil ă a Municipiului Blaj: Strategia de dezvoltare durabil ă a Municipiului Blaj cuprinde trei direc ţii strategice enumerate mai jos, în cadrul fiec ăreia regasindu-se obiectivele şi subobiectivele propuse. Dintre acestea direc ţiile B şi C au o pronun ţat ă caracteristic ă material ă, care influen ţeaz ă direct propunerile arhitectural-urbanistice, pe când direc ţia A poate fi substan ţiat ă prin concluziile prezentei documenta ţii, la sec ţiunea economic ă şi prin asigurarea unei infrastructuri de sprijin necesare. Direc ţia A: Dezvoltarea poten ţialului economic al zonei Obiectiv: Valorificarea resurselor active şi pasive existente prin şi pentru atragerea resurselor complementare externe, în vederea fundament ării dezvolt ării durabile a ora şului şi a microregiunii

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 6/114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008 care presupune corelarea interven ţiilor locale cu cele din contextul extern şi adaptarea continu ă la schimb ările rapide din mediu. Subobiective:A1. Cre şterea atractivit ăţ ii microregiunii în rândul poten ţialilor investitori A2. Asigurarea precondi ţiilor necesare pentru implementarea strategiei de dezvoltare a localit ăţ ii Blaj şi extinderea demersului la nivel de microregiunea Câmpia Târnavelor A3. Relansarea economiei locale şi cre şterea competitivit ăţ ii într-o economie de pia ţă func ţional ă Direc ţia B: Cre şterea calit ăţ ii vie ţii prin dezvoltarea unui mediu s ănătos şi ambient pl ăcut pentru comunitatea local ă Blaj Obiectiv: Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru o via ţă la standarde europene, cu păstrarea şi valorificarea poten ţialului natural al zonei. Subobiective:B1. Dezvoltarea infrastructurii locale şi îmbun ătăţ irea condi ţiilor de habitat B2. Asigurarea unui ambient pl ăcut, curat şi s ănătos pentru locuitori B3. Îmbun ătăţ irea calit ăţ ii serviciilor publice c ătre popula ţie şi mediul de afaceri Direc ţia C: Asigurarea unui mediu socio-cultural în care aspira ţiile personale se îmbin ă armonios cu cele comunitare Obiectiv: Crearea condi ţiilor de dezvoltare personal ă şi profesional ă pentru fiecare locuitor al ora şului şi microregiunii, pentru ca ace ştia să genereze dezvoltarea durabil ă şi să fie beneficiarii acesteia. Subobiective: C1. Dezvoltarea unui sistem de servicii educa ţionale şi de formare profesional ă a membrilor comunit ăţ ii, acoperind nevoile personale ale fiec ărui locuitor corelate cu interesele comunit ăţ ii C2. Complex de servicii socio-medicale, activ orientat c ătre nevoile comunit ăţ ii C3. Asigurarea cadrului necesar pentru satisfacerea de condi ţii adecvate pentru petrecerea timpului liber şi satisfacerea nevoilor culturale pentru dezvoltarea personalit ăţ ii locuitorilor bl ăjeni C4. Asigurarea condi ţiilor parteneriale necesare realiz ării obiectivelor strategice

1.2.3. Edi ţii anterioare ale P.U.G., modific ări sau complet ări necesare S-au luat în studiu edi ţiile anterioare ale P.U.G. avizate pân ă în prezent: • Planul Urbanistic General (P.U.G.) al Municipiului Blaj şi al localit ăţ ilor apar ţin ătoare elaborat de c ătre S.C. PROIECT ALBA S.A. în anul 1994; • Planul de Amenajare al Teritoriului (P.A.T.) Municipiului Blaj elaborat de Institutul de Proiectare Hunedoara-Deva S.A. în anul 1996. P.U.G. etapa 1994 s-a elaborat conform metodologiei valabile în acel moment. Legisla ţia a suferit modific ări ce impun reactualizarea P.U.G. în vederea armoniz ării cu noile reglement ări. Cele mai importante complet ări vor fi: ••• Instituirea zonelor de protec ţie sau servitute pentru monumente şi situri istorice, cursuri de ap ă, îndiguiri, culoare tehnice; ••• Eviden ţierea pe plan şe a zonelor cu riscuri de inunda ţie, conform studiilor de specialitate; ••• Marcarea intravilanului avizat de O.N.C.P.I.; ••• Instituirea zonelor prev ăzute pentru elaborare P.U.Z. ; ••• Marcarea zonelor propuse pentru restructurare urban ă; ••• Eviden ţierea zone func ţionale; ••• Un calcul al necesarului de locuin ţe; ••• Analizarea extinderilor propuse şi detalierea obiectivelor de realizat în zonele respective; ••• Modul de rezolvare al parcajelor; ••• Corelarea reglement ărilor urbanistice cu programele şi proiectele autorit ăţ ilor pe termen

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 7/114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008 scurt, mediu şi lung; ••• Stabilirea tramei majore de circula ţie; ••• Eviden ţierea str ăzilor cu îmbr ăcăminte definitiv ă sau propuse pentru modernizare şi/sau pe trasee noi; ••• Marcarea traseelor pietonale majore; ••• Propuneri de dezvoltare a circula ţiei velo; ••• Marcarea pe plan şele de reglement ări a obiectivelor propuse prin strategia de dezvoltare a Municipiului Blaj; ••• Eviden ţierea zonelor inestetice, a punctelor de panoramare şi a capetelor de perspectiv ă; ••• Reconsiderarea disfunc ţionalit ăţ ilor şi a priorit ăţ ilor; ••• Descrierea din punct de vedere urbanistic a zonelor func ţionale, criterii de dimensionare, justificarea m ăririi intravila nului; ••• Introducerea observa ţiilor, propunerilor, re ţinerilor formulate de popula ţie în urma consult ării conform regulamentului local de consultare; ••• Observa ţiile pe care proiectantul nu este dispus s ă le ia în considerare, dac ă e cazul. Modific ări : ••• Reanalizarea limitelor propuse pentru U.T.R. şi modificarea acestora în vederea instituirii unui regulament care s ă furnizeze mai multe informa ţii la întocmirea C.U.; ••• Impactul prezent şi viitor al recesiunii economice; ••• Modificarea R.L.U. şi R.L.U. aferent U.T.R.-urilor în scopul ierarhiz ării (principii, reguli, excep ţii, reglement ări specifice), evit ării constrângerilor excesive sau a interpret ărilor abuzive, şi accentuarea faptului c ă excep ţia înt ăre şte regula; ••• Orice alt ă modificare care va îmbun ătăţ i calitatea propunerilor şi a documenta ţiei; ••• Modificarea limitei zonei centrale; ••• Modific ări ap ărute în urma consult ărilor cu popula ţia local ă.

1.3. SURSE DOCUMENTARE

1.3.1. Lista studiilor şi proiectelor elaborate anterior P.U.G. ••• Studiu preliminar de impact asupra mediului Municipiul Blaj, elaborat de S.C. PROIECT ALBA S.A. în 1996; ••• Documenta ţii de urbanism P.U.D. si P.U.Z. aprobate de Consiliul Local al Prim ăriei Municipiului Blaj: ••• P.U.D. Construire biseric ă, Blaj, str. I.H. Rădulescu, nr. 55, beneficiar: Parohia Ortodox ă Român ă Blaj – Berc / 2008 ••• P.U.D./P.U.Z. Construire spa ţiu comercial P+1, Blaj, str. I.I.M. Clain / 2008 ••• P.U.D. Construire bloc de locuin ţe, Blaj, str. Eroilor, bl. 29 / 2008 ••• P.U.Z. Construire bloc de locuin ţe P+4+M, Blaj, str. L. Roth, f.n. / 2008 ••• P.U.Z. Construire magazin Plus, Blaj, str. Clujului, nr. 7B / 2008 ••• P.U.Z. Construire sp ălătorie auto şi anexe, Blaj, str. Clujului, nr. 84 / 2008 ••• P.U.D./P.U.Z. Amenajare parc, Blaj, str. Eroilor, între bl. 20 şi 21 / 2008 ••• P.U.Z. Construire magazin Penny Market, Blaj, str. Clujului, nr. 79, 81, 82, 83 / 2008 ••• P.U.Z. Construire locuin ţe colective P+4, Blaj, str. , f.n. / 2008 ••• P.U.Z. Introducere teren în intravilan, Blaj, str. Fabricii, f.n. / 2009 ••• P.U.Z. Amenajare sens giratoriu, Blaj, intersec ţie B-dul Republicii cu str. Astra, beneficiar: Prim ăria Municipiului Blaj / 2009 ••• P.U.Z. Construire centru de vinifica ţie, Blaj, str. Clujului, f.n. / 2009 ••• P.U.D. Construire birou agen ţie de turism, Blaj, str. Ghe. Doja, f.n. / 2010

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 8/114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

••• P.U.Z. Construire sal ă de festivit ăţ i, Blaj, str. Clujului, f.n. / 2010 ••• P.U.Z. Construire spa ţii de produc ţie, Tiur / 2010 ••• P.U.Z. Construire case de vacan ţă , Blaj, zona C ărbunari / 2010 ••• P.U.Z. Construire anex ă gospod ăreasc ă, Blaj, zona C ărbunar / 2010 ••• P.U.Z. Construire locuin ţă , Blaj, str. Iuliu Maniu, f.n. / 2010 ••• P.U.Z. Construire sp ălătorie auto, Blaj, str. Tudor Vladimirescu, nr. 55A / 2010 ••• Studiul demografic al municipiului Blaj 2006 ••• Strategia de dezvoltare durabil ă a Municipiului Blaj 2009-2013 – reactualizare 2008, elaborat ă de Consiliul Local Blaj în colaborare cu Funda ţia PAEM Alba ••• P.A.T.J. Alba - reactualizare, elaborat de S.C. PROIECT ALBA S.A. în 2009 ••• P.A.T.J. Alba – Raport de mediu, elaborat de S.C. PROIECT ALBA S.A. în 2010, consultan ţi de specialitate: S.C. ECOREC ENVIRONMENT S.R.L. şi S.C. EURO ENVIROTECH S.R.L. ••• P.U.Z. „ stabilire POT, CUT si Hmaxima constructilor in vederea construirii unor capacitati de procesare, depozite cereale si dotari de utilaje in ferma vegetala la Tiur” / 2011 ••• P.U.Z. Modificare regim de inaltime, POT si CUT; construire pensiune- extindere pe orizontala si pe verticala cladiri existente (str N. Balcesu, nr 3)/ 2013 ••• P.U.Z. Construire locuinte colective P+2E+M, bransamente, utilitati, imprejmuiri, alei, platforme si amenajare teren (str. Al G Golescu) / 2014 ••• P.U.Z. Construire locuinte familiale si intreoducere teren in intravlan (str. Horea) / 2014 ••• P.U.D. Amenajare Ansamblu campia Libertatii (str. Campul Libertatii) / 2015

1.3.2. Lista studiilor de fundamentare întocmite concomitent cu P.U.G. • Studiu privind inundabilitatea şi alunec ările de teren elaborat în 2012 de S.C. DEPROCONS S.R.L. Alba Iulia • Studiu istoric general – anul 2019 • Strategia de dezvoltare durabila a municipiului Blaj – 2014-2020 elaborata de Consiliul Local Blaj in colaborare cu Fundatia PAEM Alba • Studiu demografic al municipiului Blaj – anul 2012 • Studiu economic al municipiului Blaj – anul 2012 • Studiu de circulatie al municipiului Blaj – anul 2015 • Studiu topografic al municipiului Blaj – anul 2015 • Studiu de mediu al municipiului Blaj – anul 2015

1.3.3. Date statistice furnizate de Comisia Na ţional ă de Statistic ă, surse jude ţene sau locale Datele statistice folosite la elaborarea actualului P.U.G. au fost preluate din fi şa localit ăţ ii Blaj şi a localit ăţ ilor componente pe anul 2014 furnizat ă de către Direc ţia Jude ţean ă de Statistic ă Alba. O serie de date şi indici au fost furniza ţi de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliar ă Alba, Direc ţia de Sănătate Public ă Alba , Direc ţia Jude ţean ă pentru Cultur ă, Culte şi Patrimoniul Cultural Na ţional Alba şi de către Direc ţia de Sport a Jude ţului Alba. S-au mai extras date din rezultatele par ţiale ale Recens ământului Popula ţiei şi Locuin ţelor 2011 publicate de către Institutul Na ţional de Statistic ă.

1.3.4. Proiecte de investi ţii elaborate în domenii ce privesc dezvoltarea localit ăţ ilor Dintre proiectele de investi ţii propuse prin strategia de dezvoltare durabil ă a Municipiului Blaj, dar şi alte documenta ţii cu caracter na ţional şi jude ţean s-au realizat urm ătoarele: ••• Culoarul IV Pan-European: Reabilitare cale ferat ă pe tronsonul Alba ••• Studiu Fezabilitate pentru centura ocolire Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 9/114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

Consiliul Local Blaj şi-a dat acordul pentru întocmirea unui studiu de fezabilitate pentru o variant ă ocolitoare a municipiului. Propunerea de traseu presupune urm ătoarea rut ă: DN 14B – trecerea la nivel cu calea ferat ă Petrisat – fostul I.A.S. – drumul vicinal spre pădurea Oasa – Crama de vin – DN 14B spre Cop şa Mic ă, pe traseu fiind construite poduri şi subtravers ări. În total, este vorba despre un drum de circa 10 km. Noul traseu de variant ă nu are în vedere realizarea unor exproprieri majore, fiind folosite în mare măsur ă drumurile de câmp existente. Fa ţă de vechiul proiect care traversa zona central ă a ora şului şi care avea nevoie de exproprieri importante, atât terenuri cât şi construc ţii, noul proiect are capacitatea de a pune în valoare pentru investi ţii terenuri care în prezent sunt în extravilan fiind încadrate ca şi terenuri agricole. Se preconizeaz ă posibilitatea ca proiectul de investi ţie pentru aceast ă şosea de centur ă, prev ăzut pe perioada 2012-2013,să beneficieze de finan ţare printr-un proiect cu fonduri europene, iar termenul probabil de finalizare este anul 2014. ••• Proiectul de consolidare a DN 14B Teiu ş - Cop şa Mic ă Acesta a fost realizat par ţial. În perioada 2009 - 2010 a fost modernizat segmentul Teiuş - Blaj. Reabilitarea tronsonului Blaj - limit ă jude ţ Sibiu, cu o lungime de aprox. 12 km, este estimat ă pentru perioada 2011-2014. Tronsonul Blaj - Cop şa Mic ă este considerat unul dintre cele mai deteriorate drumuri na ţionale din ţar ă. Proiectul de reabilitare a DN 14B prevede turnarea unui covor asfaltic, a unui strat de uzur ă şi aducerea la profil a acostamentelor pe o distan ţă de 36 de kilometri, obiectivul fiind acela de cre ştere a capacit ăţ ii portante. ••• Proiectul "Reabilitarea şi modernizarea sistemului rutier a DJ 107 şi DJ107 DAlba - Mure ş" Cele dou ă consilii jude ţene partenere în proiect au luat o decizie comun ă de colaborare şi finan ţare, stabilind că refacerea acestui drum este o prioritate pentru dezvoltarea poten ţialului economic şi social al zonei aferente drumului, dar şi al Regiunii Centru. Cu o lungime de peste 30 de kilometri, DJ 107 are şi o importan ţă turistic ă, deoarece traverseaz ă podgoria Jidveiului, de unde îi vine şi titulatura de „Drumul Vinului”. CJ Alba a inclus aceast ă zon ă într-un proiect care îmbin ă dezvoltarea turistic ă cu cea economic ă şi cultural ă a jude ţului, proiect numit, de asemenea, „Drumul Vinului”. Ini ţial, proiectul se dorea o investi ţie în reabilitarea şoselei care face leg ătura între celebrele podgorii de la şi Cetatea de Balt ă cu cele din zona Târnavelor. Astfel, s-a luat decizia moderniz ării drumurilor jude ţene 107 şi 107 D, dintre Blaj şi Târnaveni, pe o distan ţă de aproape 40 de km, din care peste 12 km în jude ţul Mures şi al ţi 27 km în Alba. Finan ţat prin programul Phare 2004, destinat dezvolt ării infrastructurii locale şi regionale, proiectul de reabilitare şi modernizare, depus în 2005 la ADR Centru, a fost aprobat în 2006, iar în 2007 au început lucr ările la drumurilor jude ţene DJ 107 şi DJ 107D. Drumul a fost reabilitat de o firm ă portughez ă, aleas ă în urma unei licita ţii interna ţionale, dar de şi lucrarea a fost finalizat ă în 2009, practic şoseaua a r ămas neterminat ă şi cu probleme grave cauzate de alunec ări de teren.

1.3.5. Suportul topografic al P.U.G. Suportul topografic pentru reactualizarea P.U.G. s-a constituit din ridic ările topografice şi ortofotoplanurile achizi ţionate în anul 2015 de la Oficiul de Cadastru, Organizarea Teritoriului Alba şi digitalizate de c ătre S.C. DOMAR IMPEX S.R.L.in colaborare cu PFA EMANUEL MAXIM.

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 10 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

2. 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLT ĂRII

2.1. EVOLU ŢIE

2.1.1. Date privind evolu ţia în timp a Municipiului Blaj

fig.1 Municipiul Blaj este amplasat la 23º 55’ longitudine estica si 46 º10’ latitudine nordica, ceea ce ii confera o pozitie relativ centrala in cuprinsul tarii. Blajul este situat la o altitudine medie de 260m. Pozitia sa, aproximativ in mijlocul tarii, ii confera multiple avnataje, legate de legaturi economice avantajoase cu centrele din Podisul Tarnavelor, Muntii Apuseni, Carpatii Meridionali, si Culoarul Muresului. Municipiul Blaj se afla in partea rasariteana a judetului Alba. Pe teritoriul municipiului Blaj s-au descoperit urme foarte vechi de locuire, cele mai vechi datând din prima epoc ă a fierului (Hallstatt), cultura Ciumbrud (secolele VII-VI î. Hr.). Datorit ă pozi ţiei sale avantajoase pe importante c ăi de comunica ţie din Transilvania, teritoriul municipiului a fost locuit din cele mai vechi timpuri,cunoscând o dezvoltare important ă mai ales în secXVIII. Prima atestare documentar ă a ora şului a şezat la confluen ţa celor dou ă Târnave este din anul 1271, sub numele de terra sau villa Herbordi , iar în anul 1313 localitatea este atestat ă cu numele terra Blasii filii Herbordi. În anul 1395 regele Sigismund doneaz ă aceast ă vil ă lui Blasiu Czerei de Barot.Se pare c ă toponimul Blajului î şi are originea de la acest nume de nobil. În anul 1535 Georgiu Bagdi ridic ă un impozant castel apar ţin ător stilului renascentist, construc ţie care define şte cel mai vechi monument istoric al ora şului. Cea mai veche informa ţie cu privire la nucleul localit ăţ ii este plan şa de la 1687 (fig nr. 1) reprezentând amplasamentul acestui castel. Plan şa cartografiaz ă platforma şi vecin ătăţ ile pe care într-un viitor apropiat datei întocmirii acesteia, peste 54 de ani, se va ridica construc ţia Catedralei Mitropolitane cu hramul „Sfânta Treime” construit ă între anii 1741 – 1749. Pe lâng ă releveul castelului, în plan şă este redat cursul Târnavei a c ărui traseu în meandre domoale şi ample str ăbate partea de sud şi de vest a platformei. La aceast ă dat ă, pe acest areal cartografiat se identific ă trei cvartale cu case modeste ampasate la sud-vest de castel, între acesta şi

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 11 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

Târnav ă şi niste case risipite la est şi vest de castel.Înspre locul pe care va fi amplasat ă viitoarea catedral ă şi Pia ţa 1848, pân ă la limita de est şi nord a platformei, plan şa eviden ţiaz ă vegeta ţia arboricol ă din zon ă, specific ă cursului de ap ă şi platformei. Dreptul de a ţine târguri s ăpt ămânale l-a ob ţinut în anul 1617. In cursul vremii, Blajul a avut de suferit de pe urma unor expeditii ale turcilor si mai ales cea din 1659, condusa de vizirul Saidi Ahmed, cand au fost macelariti, sub dealurile din jur, numerosi locuitori ai orasului. Intre anii 1704-1711, Blajul a suferit de pe urma rascoalei curutilor condusi de Francisc Rakoczi al II-lea. La 27 octombrie 1687 s-a incheiat Tratatul de la Blaj, prin care se ingaduia armatelor habsburgice sa “ierneze” in Transilvania, se recunosc privilegiile Ardealului şi domnia ereditar ă a principelui ardelean Mihai Apafi I. A urmat de declaratia din 1688 a Dietei Transilvaniei prin care Transilvania renunta de “buna voie” la suzeranitatea Portii si accepta tot “de buna voie” protectia Austriei. Inocen ţiu Micu-Klein a mutat aici re şedin ţa episcopiei greco-catolice de la Făgăra ş în anul 1737 , fiindu-i conferit Blajului si statultul de oras. Blajul devine astfel un puternic centru cultural românesc, inclusiv prin deschiderea unei tipografii (1747), a unui seminar şi a dou ă şcoli (1754). În a doua jum ătate a secolului XVIII şi începutul secolului al XIX-lea la Blaj se dezvoltă curentul numit " Şcoala Ardelean ă", curent românesc cultural novator, care a adus argumente istorice, filologice şi demografice privind originea latin ă a poporului român, privind unitatea etnic ă şi continuitatea sa pe acest teritoriu. In acesta perioada de dominatie a monarhiei Habsburgice,in care teritoriul era organizat in comitate, Blajul, Tiur, Veza, Manarade Deleni-Obâr șie, Flite ști, Izvoarele, și Sp ătac apartineau de Comitatul Alba, doar Petrisatul apartinea de Comitatul Tarnava Mica.(fig. 2) Gravura, Votiva apprecatio, autor Petru Tekelt,Blaj, 1760 (fig. 3) prezint ă în registrul inferior cea mai veche imagine a ora şului. Reprezentarea unei părţi a ora şului în registrul de jos este veridic ă întrucât fa ţada de vest a Catedralei Mitropolitane şi corpul construit în form ă de „U” care o înconjoar ă sunt redate în gravur ă la fel ca in plan şa semnat ă de arhitectii Anton si Johannes Martinelli în anul 1738.(Ei au elaborat planurile pentru mai multe biserici baroce din ță rile conduse de Casa de Habsburg, între care și planul Catedralei Sfânta Treime din Blaj )

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 12 /114

S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

Ungaria. Pân ă la Unirea Transilvaniei cu România, Blajul a fost printre pu ținele or ăș ele din Ardeal, al ături de Năsăud, cu o popula ție majoritar româneasc ă. In hartile din perioada lui Franz Ioszef , sec XIX, se observa o extindere a orasului, conform unei sistematizari carteziene, dar care tine cont si de cursul raului si al drumurilor comerciale. Localitatile apartinatoare cresc si ele in numar de gospodarii. Intr-o harta din 1904 a comitatului sunt conturate intravilanele localitatilor( fig. 5-10) În 1868, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la Adunarea de la Blaj, a fost adoptat Pronunciamentul de la Blaj. Personalit ăț i reprezentative ale Blajului interbelic au fost mitropolitul Vasile Suciu și scriitorul Alexandru Lupeanu Melin, director al Bibliotecii Centrale din Blaj între 1919-1927. Interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma de c ătre autorit ăț ile comuniste în octombrie 1948 a însemnat o grea lovitur ă pentru Biserica Blajului, deoarece întreaga elit ă intelectual ă concentrat ă în Blaj, și nu numai, a fost arestat ă și/sau dispersat ă. Academia Teologic ă Greco-Catolic ă a fost închis ă, iar Biblioteca Central ă din Blaj a fost distrus ă. O mare parte a c ărților a fost aruncat ă în apele râului Târnava. Capelele institutelor de înv ăță mânt din Blaj au fost transformate în s ăli de sport. Bisericile au fost confiscate de stat și date spre folosin ță cultului ortodox. Corpul profesoral greco-catolic a fost împr ăș tiat prin închisorile comuniste sau cu domiciliu for țat prin locuri îndep ărtate din țar ă. Evenimente istorice in teritoriul administrativ

secXIII Biserica reformatã-Petrisat 1271 Prima atestare documentară a localităţii sub numele de terra sau villa Herbordi 1313 localitatea este atestată cu numele terra Blasii filii Herbordi 1395 regele Sigismund doneazã aceastã vilã lui Blasiu Czerei de N. Barot secXV Biserica reformatã-Petrisat 1535 Georgiu Bagdi ridicã un impozant castel aparþinãtor stilului renascentist Dupã aceastã datã princepele Stefan Bócskay a donat domeniul Blajului consilierului sãu, Pavel Örvendi, care îl transmite mai departe soþiei sale 1609 Caterina Debreczeni 1610 ajunge în proprietatea nobilului Stefan Kákoni 1611-1617 în stãpânirea familiei Bethlen-se construieste incinta fortificata

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 14 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

Principele a donat Blajul cancelarului sãu Simon Pécsi De Szent Erzsébet Acesta aduce castelul la un plan regulat, compus din câte patru aripi cu câte douã nivele, curte interioarã ºi incintã fortificatã cu patru bastioane ºi ºanþ exterior, accesul la poartã fãcându-se peste un pod, 1617 Lucrãrile au fost coordonate de arhitectul curþii princiare Giacomo Resti. 1617 Blajul obtine deptul de a tine targuri saptamanale 1617-1621 a fost construitã capela castelului ridicatã de Simon Pécsi de Szent Erzsébet 1621 intrã în posesia principelui Gabriel Bethlen, continua constructiile 1629 ajunge în proprietatea nepotului principelui – Petru Bethlen in proprietatea fiscului imperial- una din resedintele lui 1648 Gheorghe Rákóczi al II-lea 1650 recensamantul cre atesta 20 de familii de randasi ai curtii nobiliare 1659 invazia turcilor condusi de vizirul Saidi Ahmed 1660 în posesia lui Gabriel Haller 1663 cumpãrat de Ana de Bornemissza soþia lui Mihail Apafi I 1687 plansa cu castelul din Balazsfalva la Blaj se semnează tratatul între Imperiul Habsburgic şi Principatul autonom al Transilvaniei, prin care se recunosc privilegiile Ardealului şi domnia 1687 Ereditară a principelui ardelean Mihai Apafi I. declaratia Dietei Transilvaniei prin care recunostea protectie “ de buna voie” 1688 A Austriei 1698 Sinod Alba Iulia(biserica Unita cu Roma) 1704-1711 rascoala curutior condusi de Francisc Rakoczi al II-lea 1713 reintrã în posesia fiscului imperial austriac(moare Mihail Apafi al II-lea) 1730 Biserica "Sfinþii Arhangheli"-Tiur Inocenþiu Micu-Klein a mutat aici resedinþa episcopiei greco-catolice 1737 Blajul este ridicat la statut de oras 1737 Biserica “Schimbarea la Faþã” - Mãnãrade 1738 plansa semnatã de arhitectul Johannes Martinelli 1738 în urma unei danii princiare – intra in episcopia unita a Fãgãraºului 1747 se deschide prima tipografie in limba romana din Transilvania 1741-49 construcþia Catedralei Mitropolitane manastirea basilienilor se construieste in forma de U, in jurul catedralei 1741-1777 (baroc)-Aici au funcþionat primele scoli de obste 1754 se deschide primul seminar si doua scoli in limba romana din Transilvania XVIII pe altura de sud a fortificatiei se construieste granarul Mitropoliei XVIII Turnul clopotniþã al bisericii "Sfinþii Arhangheli Mihail ºi Gavril" Gravura în lemn, Votiva apprecatio: Catedrala Mitropolitanã cu un singur turn Aliniamente construite care la limita vesticã a pieþei sunt continuate cu fondul construit a celor douã strãzi ce acced spre piaþã dinspre sud ºi nord. În partea sud-vesticã a pieþei este figurat castelul renascentist, iar în fundalul reprezentãrii din partea de nord-est este redatã o formã 1760 De relief care reprezintã un deal cunoscut sub toponimul de „Hulã”.

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 15 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

manastirea “Buna vestire” este modificatã în maniera clasicismului pentru 1760 Seminarul Cãlugãraºilor 1762 în acest edificiu îºi începe activitatea cãrturãreascã Samuil Micu-Klein 1770 se construieste biserica ortodoxa “Sfintii Arhanghei”(a grecilor) 1769-1773 Harta Josefina a Blajului si localitatilor inconjuratoare 1835 – nava se lungeºte spre vest cu 10 m .Se construiesc cele douã turnuri 1842 Svelte cu coifuri baroce.altarul se mãreºte prin douã sacristii laterale. 1832 Turnul incintei fortificate a bisericii evanghelice -Manarade a avut loc, pe Câmpia Libertãþii , o mare adunare naþionalã româneascã care a revendicat drepturile istorice ale naþiunii române din Ardeal si a protestat 1848 Împotriva unirii forþate a Transilvaniei cu Ungaria 1842 Faþadele actuale ale castelului sunt realizate,în maniera clasicã târzie. 1864 Biserica evanghelica fortificata-gotic- Manarade 1900 clãdirea manastirii “Buna vestire” adãposteºte cancelaria mitrolpolitanã 1908 Crucea lui de pe dealul Hula a fost aruncata in aer 1913 Biserica reformatã-Petrisat-turnul se construieste 1918 1915 se reconstruieste Crucea lui Avram Iancu 1977 Ansamblul monumental "Gloria" de pe Câmpia Libertãþii

Evolu ţia statutului administrativ, militar si func ţional al localit ăţ ii Blajul era, in prima sa configuratie, dezvoltat in jurul unui castel priciar, inconjutat de gospodarii ale radasilor, avand rolul de resedinta a diferitilor nobili si principi maghiari sau romani pana in secol XVII cand se muta aici mitropolia greco- catoloca de Fagaras . Cu acesta ocazie se incepe construirea sistematica a orasului Blaj in jurul pietei centrale, care pe frontul estic avea catedrala Greco-Catolica. Blajul devine un puternic centrul religios și cultural al românilor „uni ți” și al Școlii Ardelene . In aceasta periaoda teritoriul transilvanean, aflat sub suzeranitatea Habsburgica era imaprtit in comitate. Petrisatul aparatinea de comitatul Tarnava Mica , iar restul lcalitatilor din Blajul actual apartineau de Comitatul Alba. (fig. 2 ) Dupa 1918 Blajul apartine judetului Tarnava Mica din Regatul României. si in 1926 devine resedinta de judet. Din 1968 apartine de judetul Alba.În anul 1993 ora şul Blaj a fost declarat . Localitatile apartinatoare Deleni Obâr șie , Flite ști, Izvoarele, Petrisat, Tiur și Veza, și din satele Mănărade și Sp ătac intra in administrarea orasului dupa 1968. Legat de rolul militar al orasului putem mentiona ca in 1937 In Blaj s-au facut demersuri pentru realizarea unui aerodrom militar.

Demografie.Evolu ţia istoric ă. Pentru evolu ţia popula ţiei ora şului parte integrant ă a evolu ţiei situa ţiei demografice a Transilvaniei, trebuie luate în considerare dou ă mari etape de înregistrare a datelor: -cea prestatistic ă care cuprinde perioada evului mediu dezvoltat şi în care informa ţii credibile pot fi ob ţinute din analiza urbariilor din secolele XVI-XVII, cu men ţiunea c ă aceste documente acoper ă doar un spa ţiu relativ restrâns al Transilvaniei, respectiv înregistrarea strict ă pe anumite domenii feudale; a doua etap ă este aceea - statistic ă, care începe la finalul secolului al XVII-lea, în condi ţiile în care domina ţia habsburgic ă recent extins ă şi asupra Transilvaniei, are nevoie de evalu ări concrete ale poten ţialului uman şi material existent, în vederea implement ării în principat a noilor

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 16 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008 politici economice. Pentru etapa prestatistic ă datele vehiculate în bibliografia de specialitate sunt date aproximative, ele trebuind privite critic, în func ţie de sursele de provenien ţă (documente,conscrip ţii, etc.). Primele modalit ăţ i de înregistrare demografic ă, cu care debuteaz ă etapa statistic ă, sunt conscrip ţiile fiscale generale (cunoscute pentru anii 1698, 1703, 1713-1714, 1721- 1723 şi 1750), ele constituindu-se în izvoarele principale pentru cunoa şterea popula ţiei,habitatului, resurselor economice ale provinciei. Aceste conscrip ţii nu includ în înregistr ările lor categoriile privilegiate ale societ ăţ ii (nobilimea, clerul, etc.), aceasta fiind una din principalele caren ţe, iar rezultatele finale ale lor sunt afectate şi de alte aspecte care lipsesc: simultaneitatea datelor (ele fiind realizate pe durate mari de 1 la 3 ani), concep ţia unitar ă, criteriile uniforme de realizare, lipsa de preg ătire, de experien ţă , ori reaua-credin ţă a aparatului care realiza activitatea de conscriere. Pe de alt ă parte,opozi ţia nobilimii (aflat ă la concuren ţă cu statul în ce prive şte controlul asupracontribuabililor şi a obliga ţiilor lor fiscale), dar şi a contribuabililor în şişi, a f ăcut ca rezultatele acestor conscrip ţii s ă fie privite cu circumspec ţie chiar de criticii contemporani ai acestor ac ţiuni. De acelea şi vicii sufer ă şi conscrip ţiile confesionale ale epocii (consemnate pentru anii 1733, 1750, 1760-1762, 1765-1766 pentru greco-catolici şi ortodoc şi; 1765 pentru luterani, 1766 pentru catolici şi confesiunile protestante). Cu conscrip ţia popula ţiei din anii 1784-1786 se vor aplica noi principii statistice, aceasta fiind considerat ă de unii speciali şti drept primul recens ământ modern din Transilvania (desigur, cu limitele de rigoare ale epocii), pentru ca din 1828 Exactoratul Provincials ă se ocupe de strângerea anual ă a datelor statistice de la autorit ăţ ile biserice şti, elaborând şi o situa ţie oficial ă a localit ăţ ilor Transilvaniei. - un alt aspect sesizat şi care vine în sublinierea caracterului relativ al datelor demografice, este prezentarea a dou ă sau mai multe cifre diferite în ce prive şte popula ţia Blajului pe parcursul secolului XIX, date din care se vor putea observa fluctua ţii destul de mari de popula ţie, care uneori nu par atât de credibile; La început secolului al XVII-lea popula ția localit ăț ii era redus ă, fiind alc ătuit ă la 1650, anul primului recens ământ, din membrii celor 20 de familii de rânda și ai cur ții nobiliare .( sursa- https://ro.wikipedia.org/wiki/Blaj ) Blajul nu va mai ajunge niciodat ă din urm ă ora şe transilv ănene precum Sibiu, Bra şov, Cluj, ba uneori, dup ă cum o m ărturisesc datele statistice, va r ămâne în categoria ora şelor mici si mijlocii ca num ăr de popula ţie şi sub aspect economic.

2.1.2. Caracteristici semnificative ale teritoriului şi localit ăţ ilor, repere în evolu ţia spa ţial ă a localit ăţ ilor Informatii despre configuratia Blajului si a satelor apartinatoare le putem culege din Ridicarea topografic ă iozefin ă (în german ă Josephinische Landesaufnahme), denumit ă și „Prima ridicare topografic ă”, este primul proiect unitar de ridicare topografic ă a Imperiului Habsburgic . (fig .4 ) Cele 3589 plan șe ini țiale, desenate și colorate de mân ă, au fost apoi completate pân ă la 4096 de sec țiuni. Au fost denumite dup ă Iosif al II-lea, împ ărat romano-german. În prezent sunt păstrate în Arhiva de război (Kriegsarchiv ) a Arhivelor de stat aleAustriei. Realizarea hărților a avut o motiva ție militar ă. În timpul Războiul de Șapte Ani, dus între 1756 și 1763, trupele austriece au sim țit acut lipsa unor hărți precise. Ca urmare feldmare șalul Daun i-a propus suveranei Maria Theresia, în 1764, să ordone ofi țerilor din Statul Major General să cartografieze unitar toate ță rile componente ale Imperiului. Pân ă la aceast ă dat ă, realizarea hărților era atribu țiunea proprietarilor funciari, care comandau hărți ale propriet ăț ilor lor. În data de 13 mai 1764, dup ă ce a primit încuvii țarea suveranei

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 17 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

Maria Theresa, Consiliul de război (Hofkriegsrat) a dat ordinele de începere a primei ridic ări topografice generale. Lucr ările au început în Boemia și Moravia. Ridicarea topografic ă iozefin ă, început ă sub domnia Mariei Theresia, a fost terminat ă sub cea a lui Iosif al II-lea, Împ ărat romano-german. Hărțile erau desenate de mân ă și erau f ăcute la scara de 1 țol vienez : 400 klafteri vienezi (ceea ce corespunde aproximativ cu scara de 1:28.800). Varia țiile de altitudine erau redate prin ha șuri și nu prin curbe de nivel. Blajul de la începuturi a fost o a şezare modest ă atât din punct de vedere edilitar cât şi demografic. În secolele XVI – XVII în jurul castelului se dezvolt ă o incipient ă via ţă economic ă şi politic ă poten ţat ă în vremea principilor Transilvaniei Mihail Apafi I şi Mihail Apafi al II-lea. În anul 1738, în urma unei danii princiare, aşezarea intr ă în proprietatea episcopiei unite a Făgăra şului. Documentele medievale de la 1738 îl consemneaz ă la categoria de sat cu câteva case aşezate în jurul vechiului castel nobiliar. Localitatea trece de la categoria rural ă la cea de ora ş în urma ini ţiativei şi str ădaniei episcopului Ioan Inochentie Micu Klein, care î şi stabile şte re şedin ţa episcopal ă aici în anul 1737. De la aceast ă dat ă str ădania episcopului înspre dezvoltarea aşez ării pe un alt plan prinde un contur urban incipient ca urmare a tras ării planului ora şului întocmit de arhitec ţii vienezi la solicitarea episcopului.Acestea se materializeaz ă şi prin ridicarea la 1754 a catedralei şi a mănăstirii din imediata vecin ătate a acesteia, construirea unui seminar, a doua scoli, a tipografiei in limba romana, etc. In harta iosefina se observa ca exista deja trasarea carteziana a actualei Piete 1848, cat si strada Astra,str. ,str. Timotei Cipariu. Dintre toate acestea str. Astra are fronturile construite cele mai lungi pentru ca facea legatura cu un drum comunal. Strazile de azi sunt drumurile comunale din aceasta harta. Localitatile apartinatoare : Deleni Obâr șie , Flite ști, Izvoarele, Petrisat, Tiur și Veza, Mănărade și Sp ătac au functionat ca entitati independente pana in a doua parte a secolului XX, avand statut de sat . Configuratia lor era dezvoltata fie in lungul unui drum comercial , sau adiacent unei intersectii de drumuri comerciale. In Manarade si Petrisat putem observa piete centrale ale caror reper major era biserica.(fig.6-11) Al doilea set de informatii despre dezvoltarea urbana le putem culege din A doua campanie de m ăsur ători austriece (Franziszeische Aufnahme) care a avut loc între anii 1806 – 1869[2] și s-a bazat pe o re țea de triangula ție ce acoperea o mare parte din teritoriul actual al României. (1853- 1858;1867-1870) (fig.5-11)) Cea de a treia campanie de m ăsur ători topografice (Neue Aufnahme) s- a desf ăș urat începînd cu anul 1869, h ărțile fiind construite avînd la baz ă datumul Sf. Ana 1840, datum referen țiat la elipsoidul Bessel 1841 (adoptat în Imperiul Habsburgic începînd cu anul 1869). In acest rastimp Blajul a cunoscut o dezvolatare masiva inspre nord si in lungul Tranavei spre Vest.Spre Est limita orasului este data de proprietatea episcopiei Greco-catolice, care in spatele manastirii detinea o gradina generoasa.Acum se contureaza si o noua piateta langa biserica Reformata dar care momentan nu mai exista. Teritoriul administrativ al Blajului a evoluat in stransa legatura cu evolutia locuirii umane din cele mai vechi timpuri şi pân ă astazi. În secolele urm ătoare, a şezarea se extinde prin circumscrierea unor noi zone de locuire si industrie care vor respecta sistemele tradi ţionale de parcelare şi tram ă stradal ă.

Evolu ţia reglementarilor edilitare si urbanistice 1535- Georgiu Bagdi ridic ă un impozant castel apar ţin ător stilului renascentist 1617- Blajul obtine deptul de a tine targuri saptamanale. Principele Gabriel Bethlen a donat Blajul cancelarului s ău Simon Pécsi De Szent Erzsébet. Acesta aduce castelul la un plan regulat, compus din câte patru aripi cu câte dou ă nivele, curte interioar ă şi incint ă fortificat ă cu patru bastioane şi şan ţ exterior, accesul la poart ă f ăcându-se peste un pod, Lucr ările au fost coordonate de

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 18 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008 arhitectul cur ţii princiare Giacomo Resti. 1737- Inocen ţiu Micu-Klein a mutat aici resedin ţa episcopiei greco-catolice Blajul este ridicat la statut de oras si cunoaste o dezvoltare deosebita in special in ce priveste institutiile de invatamant si culturale in limba romana, aici activand si Scoala Ardeleana. 1926- s-a relizat o schita de sistematizare contestata de Mitopolia Blaj 1975- s-a relizat o schita de sistematizare de catre Institutul de proiectare Alba 1999- PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL BLAJ

Evolu ţia fondului construit; tipologia si caracteristicile acestuia; amenaj ări Fondul construit : fronturi continue – apar pe toate laturile pietei 1848 si pe principalele drumuri comunale, in rest sunt fronturi discontinue cu case izolate. Parcelarul- Se observa ca specifice loturile construibile spre strada si cu gradini in spate( atat in Blaj, cat si in satele din jur). Pe harta mai apare un lacas de cult in sudul actualei catedrale, care nu se regaseste in reprezentarile ulterioare, nici astazi in teren. Din punct de vedere al planimetriei, pentru cl ădirile publice şi locuin ţe - predomin ă cl ădirile dreptunghiulare şi în forma literei L, prev ăzute cu bol ţi de c ărămid ă, de factur ă baroc ă. Procentul majoritar de case de zid din totalul fondului vechi construit, confirm ă efectul prevederilor din secolul XVII care interzicea ridicarea caselor de lemn, pe teritoriul ora şului. Programele arhitecturale pentru fondul construit al Blajului înregistreaz ă urm ătoarele categorii: cl ădiri de cult, cl ădiri publice, locuin ţe, spa ţii publice şi cimitirul.

Cl ădirile de cult s unt reprezentate de: − Biserica reformata -Petrisat (sec.XV) − Biserica „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril” - Tiur (1730) − Biserica evanghelica fortificata- Manarade (gotic-1864) − Si Turnul Clopotnita al bisericii „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril” (sec.XVIII) − Biserica „Schimbarea la Fata” Manarade. (1737) − Catedrala Mitropolitana greco-catolica „Sfanta Treime” (1741-1749) − Manastirea Basilienilor in forma de U in jurul Catedralei (baroc 1741-1777) − Biserica ortodoxa „Sfintii Arhangheli” (a grecilor) Nota: imaginile acestora sunt prezentate la capitolul 3. LISTA IMOBILELOR CLASATE ÎN DIFERITE LISTE ŞI CORELAREA DINTRE ACESTEA MINISTERUL CULTURII SI CULTELOR INSTITUTUL NATIONAL AL MONUMENTELOR ISTORICE

Cl ădirile publice sunt reprezentate de: • Colegiul Na ţional Inochentie Micu Klein-Blaj, strada Simion Barnutiu ( fig.12) • Primaria -Blaj, Piata 1848 ( fig.13) • Manastirea Greco-Catolica "Sf.Treime" Blaj , Piata 1848 ( fig.14) • Azilul de copii-Blaj , strada Regele Ferdinand ( fig.15) • Biblioteca Centrala Arhidiecezana -Blaj,I.M.Klein ( fig.16) • Primul sediu al Politiei Blaj , I.M.Klein ( fig.17) • Biserica Adormirii Maicii Domnului si internatul Blaj, strada Simion Barnutiu ( fig.18) • Casa de Moda Traian Novac -Blaj, I.M.Klein ( fig.19) • Grup Scolar "Timotei Cipariu" Blaj , Mitropolitul Suciu ( fig.20) • Facultatea de Teologie Greco-Catolic ă Blaj, I.M.Klein ( fig.21) • Strada comerciala I.M.Klein Blaj ( fig.22) • Spitalul Municipal (corp vechi) Blaj ( fig.23) • Gara Blaj ( fig.24) Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 19 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

• Crucea lui Iancu Blaj ( fig.25) • Palatul Cultural Blaj ( fig.26)

Locuin ţele – din sec. XVIII – XIX au fost construite majoritatea cl ădirilor de locuit din caramida. Au fost identificate urm ătoarele tipuri de case: locuin ţa cu plan compact (case cu 2-3 axe, cu fa ţada la strad ă, acces din strad ă prin gang boltit); locuin ţa cu fa ţada scurt ă la strad ă (cu 2-3 axe, cu plan în L sau U, cu gang carosabil sau median); locuin ţa simpl ă cu un ax (cu înc ăperi în anfilad ă, amintesc tipurile rurale). (fig.27-41) Spa ţii publice : Pia ţa1848 – form ă rectangulara,trasata in 1737, spatiul reprezentativ pentru centrul istoric al orasului. Campia Libertatii -A fost locul unde s-au ținut dou ă adun ări na ționale în timpul revolu ției de la 1848, în luna mai și apoi în septembrie. În data de 15 mai 1848 s-a ținut aici Adunarea de la Blaj, cu participarea a 30.000-40.000 de persoane. La 15 mai 1948 a fost s ărb ătorit cu mare fast, în prezen ța lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și a lui Petru Groza, centenarul Adun ării de la Blaj. Câmpia Libert ăț ii a fost decorat ă cu portrete ale lui Karl Marx, Friedrich Engels și Lenin, respectiv cu panouri purtând inscrip ția „Tr ăiasc ă RPR!” În cadrul acestei manifesta ții mitropolitul ortodox Nicolae B ălan de la Sibiu a rostit un discurs de chemare a uni ților la ortodoxie, fapt care avea s ă coincid ă cu ofensiva explicit ă a guvernului Groza împotriva Bisericii Române Unite .[2] Episcopului unit nu i s-a îng ăduit s ă vorbeasc ă. Episcopul ortodox Nicolae Popoviciu a refuzat s ă mai ia cuvântul în momentul în care a văzut c ă manifesta ția fusese deturnat ă de autorit ăț ile comuniste. Între 1973 și 1977 pe câmp a fost în ălțat un monument compus dintr-o pies ă central ă, numit ă "Gloria" și 26 de busturi înf ăț ișând conduc ători ai Revolu ției Române de la 1848, precum și figuri remarcabile ale culturii române. Sculptori precum Ion Vlasiu, Ion Irimescu, Ion Jalea și Marius Butunoiu au contribuit la realizarea acestui monument, clasat monument istoric, cu Cod LMI: AB- III-a-B-00408. În data de 2 iunie 2019 papa Francisc a celebrat euharistia duminical ă pe Câmpia Libert ăț ii, în cadrul c ăreia a proclamat beatificarea a șapte episcopi, între care și Ioan Suciu, cel c ăruia nu i s-a permis s ă ia cuvântul în 15 mai 1948 Parcul Avram Iancu – a fost realizat in perioada comunista in mijlocul insulei urbane din imediata vecinatate a pietei centrale, dinspre frontul de vest unde existau parcele lungi cu gradini. S- a realizat o amenajare de agrement , cat si un stadion . Recent s-a amenajat si o legatura dinspre str. Republicii. In acest parc se gaseste Stejarul lui Avram Iancu, cel mai cunoscut monument al naturii din municipiul Blaj, jude ţul Alba, are o vechime de peste 600 de ani. Un exemplar aproape unic din aceast ă specie în ţara noastr ă, Denumirea i-a fost dat ă de localnici, dup ă anul 1849, în semn de omagiu fa ţă de "Cr ăişorul Mun ţilor".

Opera ţiuni urbanistice importante (parcelari, demol ări, tras ări de artere de circula ţie noi, amenajare de suprafe ţe plantate s.a.) Originea orasului propriu zis este in 1737 cand se muta mitropolia greco-catolica de Fagaras in Blaj, sub conducerea lui Inocentiu Micu-Klein. Acesta comanda unor arhitecti ai casei regale realizarea catedralei si a manastirii cat si trasarea pietei centrale (arhitectul Johannes Martinelli). Hartile Iosefine din 1769-1776 atesta existenta unor fronturi compacte in jurul pietei cat si in lungul strazii Astra. Pana in In sec XIX( hartile Franziszeische) orasul se extinde spre Vest in lungul drumurilor comerciale preexistente paralele cu raul cat si inspre nord, sistematizarea fiind una carteziana cu parcele lungi ce au zone constuibile spre strazi si gradini in spate.In uneme cazuri se observa in plan Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 20 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008 pe aceeasi parcela constructii in randul doi sau trei, probabil anexe gospodaresti. Tot acum se contureaza o noua piateta langa biserica reformata. Un element de o mare importanta in sistematizarea orasului este aparitia caii ferate, in partea de nord a orasului construita de "Socieatatea Cailor Ferate Ungare de Est", prin intermediul antreprizelor private ale fra ţilor Waring şi Ekersley.Gara Blaj a fost inaugurata la 6 Mai 1872, odata cu deschiderea liniei Teiu ş – Media ş.Aceasta segmenteaza orasul in doua zone separate de un peisaj urban specific- O fasie verde alungita, strabatura de calea ferata traversabila din loc in loc Din fericire urbanizarea acestui areal s-a produs ulterior aparitiei caii ferate, astfel exista de o parte si de alta strazi si si fronturi construite, nu funduri de lot sau calcane,ca in alte orase mai mari unde calea ferata a taiat tesutul urban existent. In 1926 se aproba in consiliul local un plan de sistematizare a orasului care propunea urmatoarele ( fig. 42 ): o piata comerciala si industriala pe Campia Libertatii., iar langa malul Raului Tarnava Pietele sportive si Monumentul Istoric . Pe Campia Libertatii se propun cartiere noi de locuit . Se propune desfiintarea barajului de moara al Mitropoliei care provoca inundatii. Se propune o strada intre gradina Mendl si Piata 1848, se propune un amplasament pentru palatul Prefecturii ( in contextul in care Blajul devenise resedinta de judet), cat si amplasamente pentru cladiri administrative. O parte din gradina Mendl a fost propusa pentru amplasarea unei noi biserici greco- catolice, in axul drumului national. Pe malul Stang al Tarnavei , deservit prin podul vamal s-au propus locuinte pentru functionarii din Administratia Centrala a Judetului. Se mai propune un amplasament pentru abatorul orasului pe malul stang al raului Tranava Mica, intre linia Cfr si rau, cat si un amplasament pentr o baie comunala sub bazinul apeductului din Lupan , langa linia CFR. Aceste propuneri au fost contestate de Mitropolie, deoarece marea majoritate erau prevazute pe terenuri proprietate privata a Mitropoliei, care cerea despagubiri. In acelasi timp afirma ca nu exista surse finaciare pentru a sustine aceste lucrari si despagubirile si nu in ultimul rand, propunerea nu era intocmita conform legii pe un suport topografic. (sursa Arhivele nationale- Alba-dosar Primaria Blaj ) In 1936 se propunea de amenajarea unui parc in padurea Berc.(fig.43) In 1937 se propunere amenajarea unui arodrom militar in partea de est a orasului(fig.44).Lucrarea a fost finalizata.Pentru aceasta s-au despagubit proprietarii , s-au realizat lucrari de desecare a terenului, s-au construit hambare.Terenul a intrat in administrarea Ministerului Apararii care l-a cedat dupa razboi administratiei locale care a dezvoltat aici in a doua jumatate a secolului XX platforma industriala a orasului. In 1944 Harta orasului (fig. 45) ne arata dezvoltarea orasului catre nord, dincolo de calea ferata printr-un cartier de locuinte individuale. In acelasi timp spre sud, pe malul raului se propune tot un cartier pentru locuri de casa, care aduce orasul foarte aproape de satele Veza si Izvoarele, ce ulterior devin localitati apartinatoare.(fig.46) O urmatoare etapa o reprezinta urbanismul practicat in perioada comunista care prupune in paralel cu dezvoltarea industriala a localitatii , locuinte colective. Amplasarea lor este in imediata vecinatate a centrului istoric la sud de calea ferata, prin dezmembrarea parcelarului istoric, si anume parcelele alungite ale cladirilor cu front la str. Republicii si str. Calea Clujului . Tot in aceasta periaoda se amenajeaza spatiile publice Campia Libertatii si parcul lui Avram Iancu. Demografic Blajul nu cunoaste o crestere semnificativa in ultimele decenii, asadar nici orasul nu se mai extinde semnificativ, decat cu cateva strazi pe care sunt propuse locuinte individuale, cat si un ansamblu rezidential in jurul lacului Chereteu.

2.1.3. Evolu ţia localit ăţ ilor dup ă 1990 Dup ă 1990 se stabile şte intravilanul prin elaborarea primului plan urbanistic general conform noilor orient ări şi a legisla ţiei aferente. Intravilanul se măre şte prin introducerea unor terenuri destinate construirii de locuin ţe şi a unor unit ăţ i agroindustriale. Se stabile şte zonificarea func ţional ă în baza metodologiei de elaborare P.U.G., rela ţiile în

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 21 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008 teritoriu, delimitarea zonei centrale, stabilirea zonelor cu interdic ţie temporar ă de construire şi se stabile şte pentru prima dat ă regulamentul local de urbanism la nivelul municipiului, localita ţilor componente şi la nivel de U.T.R.. Propunerile de dezvoltare urban ă sunt corelate cu planurile de amenajare ale teritoriului jude ţean şi administrativ al municipiului.

2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

2.2.1. Caracteristicile reliefului Municipiul Blaj este situat în vestul Podi şului Târnavelor, în aşa zisul Podi ş al Blajului, aproape de confluen ţa Târnavei Mari cu Târnava Mic ă. Cuprinde o parte din interfluviul dintre cele dou ă Târnave, sectorul sud-vestic al Dealurilor Lopadei, precum şi regiunea nordic ă a Podi şului Seca şelor. Din punct de vedere morfologic teritoriul municipiului se afl ă situat între Podi şul Târnavelor la nord şi Podi şul Seca şelor la sud. Blajul este situat la o altitudine medie de 260 m. Podi şul Târnavelor privit dinspre Valea Târnavelor se prezint ă ca un relief înalt, abrupt, cu un ansamblu de procese de versant, reprezentate prin alunecări de teren, oga şe şi toren ţi cu acumulare fluviatil ă şi intensit ăţ i diferite în func ţie de litologie, pant ă şi structur ă. Cele mai mari în ălţimi sunt: Dealul Pârva (472 m), Păducel (420 m), Dealul Crucii (337 m) si Cornu Aoa şului (508 m). Podi şul Seca şelor prezint ă o dubl ă înclinare: de la culoarul văii Vi şei se apleac ă est-vest, iar de la abruptul de creast ă ce înso ţeşte valea Seca şului de Sebe ş, coboar ă spre nord către Târnava. În ălţimile se men ţin la 400-450 m, Dealul Perelor (408 m), Dealu Vârtopului (465 m), Vârful Cr ăiţei (463 m), Măgura Sp ătacului (423 m) şi Dealul Mănărade (476 m). Versan ţii văilor principale au în general profil concav şi sunt puse în eviden ţă 8 niveluri de teras ă cu dispunere asimetric ă datorit ă înclin ării generale a reliefului spre nord. Vatra ora şului, care cuprinde aproximativ 200 ha, se desf ăş oar ă în form ă de amfiteatru, începând din lunca Târnavei Mari, de la altitudinea de 246 m, şi urc ă treptat pe cele patru terase inferioare ale râului, precum şi pe versantul din dreapta pân ă la 320 m. Centrul, cu pia ţa istoric ă înconjurat ă de vechile şcoli, catedrala şi castelul, precum şi Bulevardul Republicii şi unele por ţiuni din vecin ătatea gării, se afl ă pe terasa de 8-12 m în ălţime de pe dreapta Târnavei Mari. Partea nordic ă este aşezat ă pe versantul cu expunere sudic ă al Dealului Hulei, înalt de 300 m, precum şi pe terasa de 18-25 m, ce apare ca o prisp ă îngust ă în cartierul Hula, pe terasa de 30-40 m din vestul aceluia şi cartier şi pe terasa de 50-60 m de la sud de Lacul Chereteu. Localit ăţ ile componente ale municipiului Blaj sunt situate în lunca sau pe terasele Târnavei Mari: Mănărade, Veza, Izvoarele şi Tiur; la obâr şia unor văi ce penetreaz ă adânc în Podi şul Seca şelor: Deleni-Obâr şie, Flite şti şi Sp ătac; precum şi pe versan ţii slab înclina ţi de pe dreapta Târnavei Mici: Petrisat. Cu excep ţia localit ăţ ilor Petrisat şi Blaj, toate celelalte sunt cantonate pe stânga Târnavei, în lunca şi pe versan ţii dealurilor din partea sudic ă.

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 22 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

2.2.2. Re ţeaua hidrografic ă Municipiul Blaj este situat în bazinul hidrografic Mure ş. Principala ap ă curg ătoare care dreneaz ă teritoriul municipiului Blaj este râul Târnava. Acest râu se formeaz ă în Blaj prin confluen ţa celor dou ă Târnave: Târnava Mic ă şi Târnava Mare care izvor ăsc din Carpa ţii Orientali. Târnava Mare are o albie cu lăţ ime variabil ă, dep ăş ind pe alocuri 80 m, datorit ă depozitelor moi în care râul şi-a săpat valea, şi o adâncime medie de 0,75-1 m. Târnava Mic ă, cu direc ţie de curgere nord-est–sud-vest, trece pe la periferia vestic ă a ora şului şi are o lăţ ime de doar 15-25 m. Relativ adânc ă, 1-1,5 m (în medie), şi mai pu ţin poluat ă, Târnava Mic ă constitiuie o important ă baz ă piscicol ă. Târnava Mare şi Târnava Mic ă au debite reduse (primul are un debit mediu de 13 m3/s, iar al doilea 10 m3/s) şi sunt intens poluate, din acest motiv utilizarea apei lor fiind limitat ă. Sursa de ap ă pentru alimentarea municipiului Blaj este râul Sebe ş, din sistemul microregional de alimentare cu ap ă Sebe ş-Alba. Pe teritoriul administrativ Târnava Mare prime şte afluen ţi de mic ă importan ţă : pârâiele Cerg ăului, Veza şi Tiur. De remarcat în partea nordic ă a municipiului Blaj o mic ă zon ă endoreic ă care ad ăposte şte lacul Chereteu, lac format prin alunecare, cu o suprafa ţă de 1 ha şi o adâncime de 2.2 m, al cărui poten ţial valoros a fost pus în eviden ţă prin lotiz ări pentru locuin ţe. Zona de lunc ă şi terase ale Târnavei este bogat ă în ape subterane cantonate în depozite sedimentare şi puse în eviden ţă prin izvoarele de la baza teraselor. Nivelul pânzei freatice se afl ă la mic ă adâncime în zona de lunc ă şi teras ă (1.5-2.5 m).

2.2.3. Condi ţii climatice Municipiul Blaj este situat într-o zon ă cu un climat temperat-continental, în general blând, aflat sub influen ţa circula ţiei de aer vestice, caracterizat prin veri c ălduroase şi ierni moderate. Predomin ă vânturile de sud-vest, pe culoar viteza este mic ă, iar calmul atmosferic este de 56%. Canalizarea maselor de aer vestice determin ă temperaturi medii multianuale mai ridicate, şi valori mai ridicate ale radia ţiei solare de peste 120 kcal/mp. Temperatura medie multianual ă este de 9.1° C, cu valori mai sc ăzute în ianuarie de -3.8° C, iar in iulie mai ridicate de 21°C. Umezeala aerului este de aproximativ 80%. Precipita ţiile atmosferice se caracterizeaz ă prin valori uşor deficitare, cuprinse între 550-600 mm/an cu media multianual ă de 561.3 mm/an. Aceast ă situa ţie se explic ă atât prin aşezarea în fa ţa largului culoar al Mure şului, continuat cu cel al Târnavei, cât şi mai ales prin apropierea de Mun ţii Apuseni, care sunt un obstacol important în fa şa maselor de aer atlantic înc ărcate cu umezeal ă. Primul înghe ţ are loc de obicei la mijlocul lunii octombrie, iar ultimul înghe ţ se produce la sfâr şitul lunii martie. Prima zăpad ă cade de obicei la începutul lunii noiembrie. Stratul de zăpad ă persist ă în medie 46.7 zile.

2.2.4. Riscuri naturale Pe teritoriul administrativ al municipiului Blaj sunt de remarcat urm ătoarele fenomene naturale cu poten ţial risc: ••• alunec ări de teren ••• inunda ţii ••• văi toren ţiale ••• zone ml ăş tinoase ••• eroziuni de maluri Analiza şi localizarea acestor fenomene este dezvoltat ă în subcapitolul 2.8. Zone cu riscuri naturale .

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 23 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

2.3. RELA ŢII ÎN TERITORIU

Blajul face parte din categoria zonelor urbane policentrice cu densit ăţ i ridicate, conform categoriilor de teritorii, obiectivelor şi op ţiunilor politice pentru dezvoltarea spa ţial ă a Europei şi care prevede ca obiectiv strategic specific dezvoltarea spa ţial ă policentric ă şi o nou ă rela ţie urban- rural. În acest sens printre obiectivele politice ale U.E. se afl ă şi gestionarea creativ ă a patrimoniului cultural, iar ca op ţiuni politice: crearea de strategii integrate pentru protec ţia patrimoniului cultural amenin ţat sau degradat, păstrarea şi amenajarea creativ ă a ansamblurilor urbane, promovarea unei arhitecturi contemporane de calitate, sensibilizarea cu privire la patrimoniul cultural. Principalele implica ţii sunt sus ţinerea din punct de vedere economic a re ţelelor de ora şe situate pe coridoarele de transport. 2.3.1. Încadrarea în teritoriul na ţional În Sec ţiunea I – Re ţele de transport a Planului de Amenajare al Teritoriului Na ţional, teritoriul administrativ al Municipiului Blaj este situat pe coridorul paneuropean de transport multimodal IV (Curtici - Constan ţa), pe re ţeaua transeuropean ă de transport feroviar. Municipiul Blaj se afl ă la 20 km de viitorul drum expres Sebe ş-Cluj şi la 38 de km de Alba Iulia care va deveni punct terminal de transport combinat (punct nodal rutier şi feroviar, aeroport şi port fluvial). Aceasta va presupune ameliorarea legăturii rutiere cu Municipiul Alba Iulia. Sec ţiunea II – Apa situeaz ă Blajul în bazine hidrografice cu resurse specifice mai mici decât media pe ţar ă (între 50% - 100%), adiacent unor cursuri de ap ă din categoria de calitate I şi II, dar se remarc ă şi prezen ţa degrad ării unor ape de suprafa ţă care necesit ă măsuri prioritare de depoluare pentru îmbun ătăţ irea calit ăţ ii precum şi situarea într-o zon ă cu resurse de ap ă subteran ă cu vulnerabilitate ridicat ă ce necesit ă măsuri prioritare de protec ţie la poluare. Blajul se situeaz ă de asemenea în zona 2 cu disfunc ţionalit ăţ i mari în alimentarea cu ap ă şi canalizare care necesit ă lucr ări hidroedilitare de reabilitare şi dezvoltare. La categoria ap ă pentru industrie, se afl ă într-o zon ă cu resurse de ap ă poluate de industrie care necesit ă măsuri de reabilitare pe termen mediu. Aceste fapte conduc la instituirea de lucr ări tehnico-edilitare amelioratoare precum şi măsuri de protec ţie a mediului. Sec ţiunea III – Zone protejate cuprinde Municipiul Blaj în categoria unit ăţ ilor administrativ- teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare cultural ă de interes na ţional. Blajul se găse şte în re ţeaua local ă de obiective culturale. Aceasta presupune luarea de măsuri pentru protejarea monumentelor, respectiv instituirea zonei de protec ţie şi studiu privind delimitarea centrului istoric protejat. Sec ţiunea IV – Re ţeaua de localit ăţ i încadreaz ă Municipiul Blaj în categoria de localit ăţ i urbane de rangul II, fiind practic un municipiu cu rol de echilibru în re ţeaua de localit ăţ i. Propunerile urbanistice vor trebui sa accentueze aceast ă pozi ţie în cadrul re ţelei localit ăţ ilor şi să promoveze importan ţa Municipiului Blaj la nivel interjude ţean. În Sec ţiunea V – Zone de riscuri naturale, Municipiul Blaj este amplasat în zona de intensitate seismic ă Z1 (Tc=0.7s - pe baza inregistrarilor seismice disponibile de la cutrenurele subcrustale vrancene din 1977, 1986 si 1990) sau zona seismic ă E (SR EN 1998-1-2004). Unitatea administrativ-teritorial ă Blaj este într-o zon ă în care cantitatea maxim ă de precipita ţii căzut ă în 24 h este sub 100 mm şi este considerat ă ca fiind afectat ă de inunda ţii pe cursuri de ap ă şi pe toren ţi. La macrozonarea din punct de vedere al riscului la alunec ări de teren, Blajul este într-o zon ă cu poten ţial de producere al alunec ărilor mixt ă (sc ăzut şi ridicat), iar unitatea administrativ-teritorial ă este afectat ă de alunec ări de teren de tip primar. Aceasta impune luarea de măsuri pentru diminuarea riscurilor. În Sec ţiunea VI – Zone cu resurse turistice, concentrarea în teritoriu a resurselor turistice naturale şi antropice în zona Blajului este sc ăzut ă-medie. Aceasta va însemna că valorificarea turismului va fi posibil ă doar pe plan local.

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 24 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

2.3.2. Încadrarea în teritoriul regional şi macro-zonal Blajul se afl ă în Regiunea de Dezvoltare 7 – Centru. În vederea reabilit ării liniei de cale ferat ă Bucure şti-Curtici, s-a elaborat P.A.T.Z., pe tronsonul Alba, Municipiul Blaj fiind una din localit ăţ ile interesate. Blajul se afl ă pe traseul Drumului Medieval şi Drumului Vinului propuse spre valorificare. Consiliul Jude ţean Alba a propus în 2004 realizarea unui program turistic intitulat „Drumul Vinului”, un proiect de relansare a zonelor viticole prin turism. Itinerarul Drumului Vinului se întinde între Vin ţu de Sus şi Vin ţu de Jos, localit ăţ i care delimiteaz ă "Ţara Vinului" - Alba şi podgoriile Jidvei şi Blaj. Traseul are circa 200 de km şi str ăbate trei municipii - , Alba şi Blaj, traversând zece comune.

2.3.3. Încadrarea în teritoriul jude ţean Conform P.A.T.J. Volumul I – Cadrul Natural - Mediu - Zone de risc, Blajul este încadrat la categoria de localit ăţ i expuse la riscuri naturale (alunec ări de teren, văi toren ţiale, zone inundabile, zone ml ăş tinoase) şi tehnologice. Blajul este trecut de asemenea ca localitate cu probleme privind canalizarea in zona strazii Campul Libertatii. În Volumul II – Zone protejate - Turism, Blajul este marcat ca unitate administrativ teritorial ă cu concentrare de patrimoniu construit inclus ă în legea 5/2000. Rezerva ţia de arhitectur ă civil ă din Blaj face parte din categoria zone urbane/centre istorice. De asemenea se găse şte în zona Valea Târnavelor din categoria zonelor cu patrimoniu imaterial (folclor, etnografie şi tradi ţii). Pe teritoriul Blajului se afl ă monumente de valoare na ţional ă excep ţional ă, cât şi situri arheologice de categoria B clasate în Legea Monumentelor Istorice pe 2010. În municipiul Blaj sunt eviden ţiate monumente istorice de categoria II, III şi IV publicate în Monitorul Oficial partea I, nr. 670 din octombrie 2010. În localit ăţ ile Tiur, Veza, Sp ătac şi Mănărade se afl ă monumente de valoare local ă categoria B clasate în Legea Monumentelor Istorice pe 2010. În func ţie de num ărul de monumente şi ansambluri de arhitectur ă, Blajul se afl ă în grupa III: 21-50 monumente din categoria ansambluri urbane, biserici şi ansambluri m ănăstire şti, muzee şi colec ţii etnografice. Drumul medieval de la Alba Iulia spre Sighi șoara trece prin Municipiul Blaj, iar drumul comercial de pe Târnave trece prin Petrisat. Blajul se afl ă de asemenea pe acest Drumul Vinului, drum turistic ce necesit ă evaluare şi protec ţie. Mai este men ţionat ă p ădurea amenajat ă de la Sp ătac. Dintre rezerva ţiile naturale speciale în cadrul teritoriului administrativ al Municipiului Blaj se afl ă Pădurea Cărbunaria, în satul Veza, rezerva ţie botanic ă, rest aluneipăduri ce acoperea podi şul Târnavelor, în suprafa ţă de 195,3 ha şi o zon ă tampon de 22,5 ha. În Blaj se găse şte cea mai veche gr ădin ă botanic ă din lume de pe lâng ă o institu ţie şcolar ă, din 1881, Gr ădina Botanic ă Blaj, în suprafa ţă de 9 ha. Volumul III – Re ţeaua de localit ăţ i şi Popula ţia clasific ă Blajul ca municipiu de rangul II de importan ţă jude ţean ă cu rol de echilibru în re ţeaua de localit ăţ i, cu activit ăţ i economice dezvoltate dominant industriale şi dot ări publice de importan ţă teritorial ă (educa ţie - înv ăţă mânt liceal, asisten ţă sanitar ă - spitale şi sec ţii de spital, cultur ă - cas ă de cultur ă şi sport – săli de sport, stadioane). Ora şul Blaj nu prezint ă deficien ţe în dot ări. Acesta face îns ă parte din zona cu localit ăţ i urbane cu probleme economice, sociale şi de mediu. Densitatea popula ţiei în teritoriu este mare (peste 100 loc/km 2), iar municipiul se situeaz ă pe axe locale de dezvoltare a re ţelei de localit ăţ i (Blaj - Târn ăveni). Ca urmare a densit ăţ ilor existente în cadrul jude ţului, se constat ă o cerere mai mare de utilit ăţ i şi servicii publice pe coridorul nord- sud, preponderent urban, Lunca-Mure şului – Aiud – Teiu ş – Blaj – Alba Iulia – Sebe ş. La fondul locativ, în ora şul Blaj se remarc ă locuin ţa parte component ă a structurii urbane de tip medieval cu front îngust la strad ă şi o dezvoltare în adâncimea lotului. Volumul IV – Căi de comunica ţie şi transport prezint ă drept disfunc ţionalit ăţ i pentru Municipiul Blaj re ţele rutiere locale care necesit ă reabilitare şi este cuprins în lista localit ăţ ilor urbane care necesit ă artere ocolitoare.

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 25 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

Sunt men ţionate capt ări subterane în exploatare, iar sitemul de alimentare cu ap ă şi canalizare este par ţial în func ţiune şi par ţial în execu ţie. Pe teritoriul adiacent râurilor sunt prezente diguri şi lucr ări de regulariz ări şi consolid ări de maluri. La gospod ărirea de şeurilor, rampele existente sunt marcate ca necorespunz ătoare.La Re ţelele de telecomunica ţii şi energetice, Blajul şi localit ăţ ile componente figureaz ă ca par ţial electrificate, cu excep ţia satelor Flite şti şi Deleni- Obâr şie, iar municipiul de ţine o unitate telefonic ă digital ă. Conform plan şei Re ţele de gaze naturale, Blajul de ţine re ţele de distribu ţie de gaze naturale. Conform Volumul VI – Structura activit ăţ ilor şi zonificarea teritoriului, teritoriul administrativ al Municipiului Blaj este par ţial în zona cu terenuri agricole de fertilitate medie şi redus ă (clasele IV şi VI), cu pretabilitate sc ăzut ă, cu profil cerealier, plante tehnice şi zootehnic în care predomin ă exploata ţiile agricole mici, în partea de nord, şi par ţial în zona agricol ă de calitate pedologic ă redus ă, cu mari suprafe ţe de păş uni şi fâne ţe (clasele III, IV şi V). Este un principal centru de produc ţie agricol ă şi industrial ă cu profil mixt. Cea mai mare parte a teritoriului administrativ al municipiului este situat în zone favorabile pentru culturi de cereale, plante tehnice, cartofi, pomicole şi cre şterea animalelor - bovine şi ovine – insuficient valorificate şi sprijinite. O mic ă parte a teritoriului administrativ, situat ă la sud, se încadreaz ă în zonele deosebit de favorabile pentru culturi intensive – cereale, legume, plante tehnice şi cre şterea animalelor - bovine şi ovine – insuficient valorificate şi sprijinite. In LMI 2010, pe suprafata UAT Blaj se regasesc urmatoarele monumente: LISTA MONUMENTELOR ISTORICE DE PE TERITORIUL ADMINISTRATIV AL MUNICIPIULUI BLAJ NR. DENUMIRE ADRESA – STRADA, NR. COD LMI 2015 CRT. M1 CATEDRALA GRECO-CATOLICA "SF. TREIME" PIATA 1848 NR.2 BLAJ AB-II-a-A-00187 M2 MANASTIREA BAZILIENILOR PIATA 1848 NR.2 BLAJ AB-II-a-A-00188 M3 ANSAMBLUL MITROPOLIEI GRECO-CATOLICE STR.ARON PETRU PAVEL NR.1-2 BLAJ AB-II-a-A-00189 M4 RESEDINTA METROPOLITANA STR.ARON PETRU PAVEL NR.1-2 BLAJ AB-II-a-A-00189.01 M5 CANCELARIA METROPOLITANA STR.ARON PETRU PAVEL NR.1-2 BLAJ AB-II-a-A-00189.02 M6 CLADIRI ANEXE STR.ARON PETRU PAVEL NR.1-2 BLAJ AB-II-a-A-00189.03 M7 ANSAMBLUL BISERICII “SF. ARHANGHELI” (A GRECILOR) STR.VANCEA MITROPOLIT NR.3 BLAJ AB-II-a-A-00190 M8 BISERICA “SF. ARHANGHELI” (A GRECILOR) STR.VANCEA MITROPOLIT NR.3 BLAJ AB-II-a-A-00190.01 M9 CIMITIRUL BISERICII “SF. ARHANGHELI” (A GRECILOR) STR.VANCEA MITROPOLIT NR.3 BLAJ AB-IV-m-B-00190.02 M10 BISERICA “SCHIMBAREA LA FATA” STR.PRINCIPALA NR.114 MANARADE AB-II-m-B-00251 M11 ANSAMBLUL BISERICII EVANGHELICE FORTIFICATE STR.PRINCIPALA NR.189 MANARADE AB-II-m-B-00250 M12 BISERICA EVANGHELICA STR.PRINCIPALA NR.189 MANARADE AB-II-m-B-00250.01 M13 INCINTA FORTIFICATA, CU TURN CLOPOTNITA STR.PRINCIPALA NR.189 MANARADE AB-II-m-B-00250.02 M14 BISERICA REFORMATA STR.PRINCIPALA NR.3 PETRISAT AB-II-m-A-00260 M15 BISERICA “SF. ARHANGHELI” STR.PRINCIPALA NR.266 TIUR AB-II-m-B-00376 M16 POARTA DE LEMN A BISERICII REFORMATE STR.PRINCIPALA NR.214 TIUR AB-II-m-B-00375 TURN CLOPOTNITA AL BISERICII “SF.ARHANGHELI M17 MIHAIL SI GAVRIL” SI “INTRAREA IN BISERICA A MAICII DOMNULUI STR.BORZA ALEXANDRU NR.56 VEZA AB-II-m-B-00389 ANSAMBLUL “CAMPIA LIBERTATII”:24 DE BUSTURI M18 PERSONALITATI ALE ISTORIEI SI CULTURII ROMANESTI CAMPIA LIBERTATII BLAJ AB-III-a-B-00408 M19 CRUCEA LUI AVRAM IANCU DEALUL HULA BLAJ AB-III-a-B-00409

2.3.4. Încadrarea în teritoriul micro-zonal Vecin ătăţ ile teritoriului municipiului Blaj sunt: • la nord – comuna Sâncel, • la est – comunele Valea Lung ă şi , • la sud – comuna Cerg ău şi Ro şia de Seca ş, • la vest – comunele , Cr ăciunelu de Jos şi Bucerdea Grânoasa. Pe teritoriul comunei Ohaba, în apropierea teritoriului administrativ al Municipiului Blaj, este propus un parc eolian. Pe teritoriul restului comunelor învecinate nu se afl ă obiective ce influen ţeaz ă dezvoltarea localit ăţ ii. La nivel micro-zonal, Blajul este un centru urban cu rol de echilibru în teritoriu pentru o zon ă de influen ţă vast ă, arie ce totalizeaz ă 9 unit ăţ i administrativ teritoriale: Municipiul Blaj, Cr ăciunelu de Jos, Cerg ău, Cenade, Valea Lung ă, Sâncel, Şona, Jidvei, Cetatea de Balt ă, cu o popula ţie de 49.516 locuitori (la 1 ian. 2008) şi o suprafa ţă de 66.658 ha (conform P.A.T.J. Alba). Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 26 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

2.3.5. Încadrarea în teritoriul administrativ Municipiul Blaj este amplasat la 23º 55’ longitudine estic ă şi 46 º10’ latitudine nordic ă, ceea ce îi confer ă o pozi ţie relativ central ă în cuprinsul ţă rii prin care beneficiaz ă de leg ături economice avantajoase cu centrele din Podi şul Târnavelor, Mun ţii Apuseni, Carpa ţii Meridionali şi Culoarul Mure şului. Acesta dispune de o re ţea diversificat ă de transport persoane şi mărfuri (transport rutier şi cale ferat ă) şi are o bun ă legatur ă cu exteriorul prin intermediul acestor căi de comunica ţie. Accesul pe cale auto se realizeaz ă pe tronsonul DN 14 B: Media ş – Cop şa Mic ă – Blaj – Teiu ş, care asigur ă leg ături de interes zonal (Transilvania), îns ă este în stare de între ţinere proast ă. Leg ătura cu Arad şi Timi şoara se poate realiza prin DN 7 acesibil prin DN 14 via DN 14 B. Blajul este şi un important nod de cale ferat ă cu direc ţii spre Teiu ş şi Bra şov (linia 300) şi Praid (linia 306). Situarea pe un important drum na ţional şi la calea ferat ă îi asigur ă un bun poten ţial de pozi ţie cu leg ături favorabile spre vestul, nordul sau sudul ţă rii. Se eviden ţiaz ă pozi ţia sa la 103 km de Cluj Napoca, 85 km de Sibiu şi 83 km de Tg. Mure ş, localit ăţ i importante ce de ţin aeroporturi cu leg ături interna ţionale. Este de remarcat distan ţa mai mare fa ţă de capital ă, transportul naval – Constan ţa şi zona grani ţei de vest (Arad, Timi şoara, Oradea). La nivel de jude ţ, Blajul este situat în partea central-estic ă a jude ţului Alba la o distan ţă de 38 km de Municipiul Alba Iulia, re şedinta jude ţului. Centrele de comun ă cele mai apropiate sunt Cr ăciunelu de Jos la 7 km, Sâncel la 5 km, Valea Lung ă la 13 km şi Cerg ău Mare la 17 km. De asemenea mai este situat la o distan ţă de 50 km de viitorul aeroport Alba-Iulia – Vin ţu de Jos. În cadrul jude ţului, accesul în Blaj pe cale rutier ă este asigurat prin DJ 107: Alba Iulia - - Cerg ău Mare - Blaj - Târnaveni. Astfel Municipiul Blaj este legat de re şedin ţa de jude ţ şi celelalte municipii şi ora şe din jude ţ prin DN şi DJ (parte din ele necesitand reabilitare). Acestea asigur ă o bun ă legatur ă şi cu restul jude ţelor. Teritoriul administrativ al Municipiului Blaj are o suprafa ţă de 10.066 ha, reprezentând 1.5% din suprafa ţa jude ţului, ce cuprinde 7 localit ăţ i componente: Blaj, Deleni-Obâr şie, Flite şti, Izvoarele, Petrisat, Tiur şi Veza şi 2 sate apar ţin ătoare Mănărade şi Sp ătac. Dintre acestea, P.U.G. 1994 consider ă Izvoarele şi Veza drept cartiere ale municipiului, tratându-le ca atare. Astfel Municipiul Blaj administreaz ă localit ăţ ile şi satele: Deleni-Obâr şie, Flite şti, Mănărade, Petrisat, Tiur şi Sp ătac. Cel mai îndep ărtat sat de centrul municipiului este Deleni-Obâr şie la 10 km, iar cel mai apropiat este Veza, care de fapt este înglobat acestuia. În cadrul teritoriului administrativ accesul spre localit ăţ ile componente se realizeaz ă prin: ••• DC 21: Blaj – Petrisat, ••• DC 34: Veza (DJ 107) – Izvoarele – Tiur; ••• DC 35: M ănărade – DJ 107 – Sp ătac, ••• DC 203: Blaj (DJ 107) – Flite şti – Deleni-Obâr şie. Municipiul Blaj are o accesibilitate foarte bun ă la trupurile ce compun intravilanul şi nu sunt necesare trasee noi. Drumurile locale de exploatare agricol ă asigur ă leg ături şi spre gospod ăriile răzle ţe de pe dealurile înconjur ătoare. Sunt îns ă necesare moderniz ări de trasee existente, respectiv leg ătura între Blaj şi satele Deleni-Obâr şie şi Flite şti în cazul în care se are în vedere revitalizarea acestora. Prin studiile de fundamentare de specialitate se prev ăd anumite lucr ări hidrotehnice, măsuri de protec ţie a mediului şi lucr ări hidroedilitare în sistem.

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 27 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

2.4. POTENTIAL ECONOMIC

Profilul economic al teritoriului Municipiului Blaj este mixt, agro-industrial. Economia ora şului a fost monospecializat ă, ora şul cunoscând probleme legate de restructurarea industriei lemnului. În municipiul Blaj s-a înfiin ţat prima fabric ă de prelucrare a lemnului din ţar ă, iar dup ă revolu ţie prima fabric ă de bere. Al ături de aceasta, au existat şi fabrici de binale, pl ăci conglomerate din lemn, de accesorii pentru ma şini-unelte, brânzeturi, ş.a. Totodat ă, în ceea ce prive şte agricultura, ora şul, fiind pozi ţionat într-o regiune agricol ă de profil pomiviticol, beneficiaz ă de o sta ţiune de observare şi produc ţie specializat ă în aceste activit ăţ i. Poten ţialul natural este dat de prezen ţa păş unilor şi fâne ţelor care asociat cu fertilitatea redus ă a terenurilor agricole determin ă un profil predominant zootehnic, secondat de pomicultur ă şi cultivarea de plante tehnice sau cu caracter cerealier. Exist ă resturi de păduri care pot fi exploatate ca fond forestier dar şi pentru turism şi agrement. Pedologic predomin ă solurile brune argilo-iluviale, în legatur ă cu prezen ţa în trecutul istoric mai dep ărtat a pădurilor de fag, azi vegeta ţia natural ă fiind mai degrab ă de silvostep ă antropic ă, cu predominan ţa stejarului, dar şi cu ochiuri largi de paji şti culturale şi antropice. Principalele resurse naturale sunt: argila, marna, nisipul, lemnul de stejar, gorun, carpen, ulm, tei. Astfel este favorizat ă activitatea de exploatare a lemnului şi ar putea fi valorificat ă pe viitor cea de extragere de materiale de construc ţii. Poten ţialul economic este dat de existen ţa urm ătoarelor func ţiuni economice principale: ••• Agricultur ă o sectorul agricol - culturi dezvoltate de vi ţă de vie, porumb, grâu, legume, pomi fructiferi: 2.800 exploata ţii de subzisten ţă în m ărime medie de 0,80 ha o sectorul silvic - exploatarea p ădurilor (care au poten ţial şi pentru turism) ••• Industria prelucr ătoare o prelucrarea metalelor: aproximativ 750 salaria ţi o prelucrarea lemnului şi produc ţia de mobil ă: aproximativ 350 salaria ţi o confec ţii: 600 salaria ţi o prelucrarea c ărnii: 700 salaria ţi ••• Servicii şi comer ţ o sistemul bancar: 2 unit ăţ i bancare o servicii publice pentru ora ş cât şi pentru comunele învecinate (ap ă, canal, gaz, electrice): prezen ţa viitorului parc voltaic o comer ţul cu bunuri de larg consum: 300 agen ţi economici Agen ţi economici importan ţi în Municipiul Blaj Sectorul primar: Agricultur ă: Animal Ferma SRL - Num ăr mediu de salaria ţi pentru anul 2014: 11 angaja ţi Obiect de activitate: cresterea bovinelor de lapte (300 capete) Agro Serv Comp SRL - Num ăr mediu de salaria ţi pentru anul 2014: 35 angaja ţi Obiect de activitate: producator lactate (60 capete bovine), vin, panificatie Elenuta Prodlact SRL - Num ăr mediu de salaria ţi pentru anul 2014: 3 angaja ţi Obiect de activitate: cresterea bovinelor de lapte (35 capete) Ana Gik trans SRL - Num ăr mediu de salaria ţi pentru anul 2014: 7 angaja ţi Obiect de activitate: cresterea bovinelor de lapte (60 capete) Sectorul secundar: Industrie - Industria prelucr ătoare : ••• Fabricarea de ma şini, utilaje şi echipamente n.c.a.: Bosch Rexroth S.R.L. - Num ăr mediu de salaria ţi pentru anul 2014: 1105 angaja ţi (în cre ştere) Obiect de activitate: Fabricarea lag ărelor, angrenajelor, cutiilor de vitez ă şi a elementelor mecanice

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 28 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008 de transmisie • I.A.M.U. S.A. - Num ăr mediu de salaria ţi pentru anul 2014: 696 angaja ţi (în cre ştere) – începând cu 10.01.2011 se afl ă în reorganizare judiciar ă Obiect de activitate: Fabricarea utilajelor şi a ma şinilor-unelte pentru prelucrarea metalului ••• Fabricarea de mobil ă Stratusmob S.A. - Num ăr mediu de salaria ţi pentru anul 2014: 4 angaja ţi (în sc ădere) Obiect de activitate: Fabricarea de mobil ă n.c.a. Raul Aluminium S.R.L. - Num ăr mediu de salaria ţi pentru anul 2014: 12 angaja ţi (în sc ădere) Obiect de activitate: Fabricarea de mobil ă n.c.a. ••• Fabricarea b ăuturilor Bergenbier (fosta InBev) S.A . - Num ăr mediu de salaria ţi pentru anul 2014: 0 (cei 120 angaja ţi au fost trimi şi în şomaj tehnic între 1 Octombrie 2009 – 31 Martie 2010 ca urmare a achizi ţiei opera ţiunilor InBev din de către CVC Capital Partners care a transformat societatea în Bergenbier SA şi a decis suspendarea activit ăţ ilor din Blaj în August 2010) Obiect de activitate: Fabricarea si imbutelierea berii ••• Industria alimentar ă Apidava S.R.L. - Num ăr mediu de salaria ţi pentru anul 2014: 38 angaja ţi (în s cădere) Obiect de activitate: Fabricarea altor produse alimentare n.c.a. Montana-Popa S.R.L. - Num ăr mediu de salaria ţi pentru anul 2014: 110 angaja ţi (în cre ştere) Obiect de activitate: Produc ţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne - Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pas ăre) ••• Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice S.T.G. Switch Technology Gunther S.R.L. - Num ăr mediu de salaria ţi pentru anul 2014: 165 angaja ţi (în cre ştere) Obiec de activitate: Fabricarea calculatoarelor şi a echipamentelor periferice Sectorul secundar: Distribu ţia Apei; Salubritate, Gestionarea de şeurilor, Activit ăţ i de decontaminare: Apa CTTA S.A. - Sucursala Blaj - Num ăr mediu de salaria ţi pentru anul 2014: 0 angaja ţi (de la 91 în 2008) Obiect de activitate: Captarea, tratarea şi distribu ţia apei Darclee S.R.L. - Num ăr mediu de salaria ţi pentru anul 2014: 4 angaja ţi (în sc ădere) Obiect de activitate: Recuperarea materialelor reciclabile sortate Sectorul ter ţiar: Comer ţ cu ridicata şi cu am ănuntul: Valger S.R.L. - Num ăr mediu de salaria ţi pentru anul 2014: 57 angaja ţi (în sc ădere) Obiect de activitate: Comer ţ cu ridicata al materialului lemnos şi de construc ţii Kime S.R.L. - Num ăr mediu de salaria ţi pentru anul 2014: 19 angaja ţi (în sc ădere) Obiecte de activitate: Comer ţ cu am ănuntul în magazine nespecializate cu vânzare predominant ă de produse alimentare, băuturi şi tutun; Comer ţ cu am ănuntul, în magazine specializate, al altor produse n.c.a. Onix-International S.R.L. - Num ăr mediu de salaria ţi pentru anul 2014: 0 (activitate suspendat ă în 2009) Obiect de activitate: Comer ţ cu ridicata al mobilei, covoarelor şi a articolelor de iluminat Metrorus S.R.L. - Num ăr mediu de salaria ţi pentru anul 2014: 12 angaja ţi (în sc ădere) Comer ţ cu am ănuntul al articolelor şi aparatelor electrocasnice, în magazine specializate

Pe plan local cea mai mare contribu ţie la realizarea cifrei de afaceri locale o are în continuare industria prelucr ătoare a metalelor, celelalte sectoare având o evolu ţie dinamic ă dar un aport mult mai redus în cifra de afaceri total ă. Importante sunt şi unit ăţ ile din industria lemnului, a confec ţiilor şi a prelucr ării cărnii, unele dintre acestea ap ărând dup ă anul 2000 când ora şul a fost declarat zon ă defavorizat ă. Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 29 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

În ceea ce prive şte dezvoltarea economic ă, aceasta îşi are bazele în toate cele trei sectoare: industrial, servicii şi agricol. Posibilit ăţ ile de cre ştere a poten ţialului economic este dat de o serie de factori, puncte tari şi oportunit ăţ i în dezvoltare: Agricultur ă: ••• resurse funciare şi pedologice de calitate, terenuri u şor de lucrat; ••• zone periurbane, clasificate în rural cu capacitate de absorb ţie a fondurilor de aderare; ••• numar însemnat de produc ători individuali activi în cultivarea vi ţei de vie şi producerea vinului; ••• efective de animale în cre ştere (porcine, bovine, ovine); ••• resurse funciare utile agriculturii ecologice; ••• pia ţă agroalimentar ă modernizata conform standardelor europene; ••• patrimoniu vini-viticol cu o calitate deosebit ă a vinurilor; ••• existen ţa unui târg anual consacrat de produse agricole tradi ţionale Industrie: ••• tradi ţie în industria lemnului (fabric ă de mobil ă şi binale), industria mecanic ă fin ă şi vinifica ţie; ••• sector industrial relativ diversificat cu activit ăţ i specifice industriei; construc ţiilor de ma şini, exploat ării, prelucr ării şi comercializ ării lemnului, vinifica ţie; ••• num ărul I.M.M.-urilor este în continu ă cre ştere; ••• existen ţa unei infrastructuri pentru o platform ă industrial ă delimitat ă de restul orasului, conectat ă la utilit ăţ i şi re ţele, cu posibilit ăţ i de extindere

Servicii şi comer ţ: ••• cre şterea şi diversificarea activit ăţ ilor din sectorul ter ţiar Turism: • includerea municipiului Blaj în circuite tematice ale jude ţului; • poten ţial pentru turism cu specific istoric, cultural, religios; • existen ţa de obiective turistice de importan ţă istoric ă, arhitectonic ă, religioas ă, cultural- artistic ă şi ale naturii; • activit ăţ i şi manisfest ări cultural-artistice; • poten ţial atractiv al cadrului natural; • ofert ă variat ă pentru iubitorii de vân ătoare şi pescuit. Disfunc ţionalit ăţ i: Poten ţialul natural al subsolului şi solului nu a fost îndeajuns exploatat. Agricultur ă: ••• num ăr mare de locuitori dependen ţi de sectorul agricol; ••• lips ă spirit de asociere între agricultori pentru crearea fermelor competitive; ••• parcele mici şi disparate, inaplicabile pentru tehnologii moderne; ••• productivitate sc ăzut ă a sectorului agricol tradi ţional; ••• lips ă industrie prelucr ătoare de legume şi fructe; ••• num ăr ridicat de ferme de subzisten ţă şi semi-subzisten ţă ce determin ă fragmentarea produc ţiei agricole; ••• lipsa retehnologiz ării şi moderniz ării activit ăţ ii în cazul exploata ţiilor de dimensiuni reduse; ••• insuficienta valorificare agricol ă a terenurilor existente; ••• târg de animale neconform; ••• dezvoltarea agricol ă fundamentat ă modest pe finan ţă ri nerambursabile sau fonduri guvernamentale şi surse de finan ţare inaccesibile popula ţiei din spa ţiul rural; ••• suprapunerea zonelor de protec ţie sanitara a unor ferme cu zone de locuin ţă individual ă; ••• existen ţa unor terenuri agricole (pe conturul limitei de intravilan) nefolosite si neîngrijite Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 30 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

Industrie: ••• lipsa brandului local; ••• nivele de salarizare insuficiente; ••• absen ţa infrastructurii în zonele cu poten ţial de dezvoltare; ••• sectoare neacoperite în domeniul serviciilor; ••• lipsa fondurilor pentru dezvoltarea afacerilor în domeniile consacrate; ••• lipsa resurselor umane specializate în managementul de proiecte; ••• necunoa şterea de c ătre societ ăţ i a reglement ărilor U.E. dup ă integrare; ••• lipsa investi ţiilor în asigurarea sustenabilit ăţ ii energetice a agen ţilor economici din surse regenerabile; ••• serviciile de consultan ţă în domeniul afacerilor slab dezvoltate; ••• lipsa de flexibilitate a agen ţilor economici cu privire la adaptarea la cerin ţele pie ţei; ••• suprapunerea zonelor de protec ţie sanitara a sta ţiilor de betoane cu zone de locuin ţă individual ă şi colectiv ă Turism: • lipsa unor politici adecvate pentru promovarea turistic ă, ghiduri şi h ărţi turistice; • produse turistice nevalorificate; • subvalorificarea economic ă a poten ţialului turistic; • lipsa unor programe tematice pentru turism specific; • standarde neadecvate ale serviciilor în turism; • lipsa unei strategii zonale de dezvoltare a turismului; • lipsa resurselor umane specializate în domeniul turismului; • promovarea insuficient ă a poten ţialului turistic al municipiului Blaj; • lipsa unui centru de informare turistic ă; • lipsa unui studiu de marketing turistic; • lipsa mijloacelor financiare şi investi ţii mici realizate în turism; • lipsa unor indicatoare rutiere şi a unor semne de direc ţionare în cel putin o limb ă de circula ţie interna ţional ă; • num ărul foarte mic de unit ăţ i de cazare; • calitatea redus ă a serviciilor şi standardelor.

2.5. POPULATIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE

2.5.1 Num ărul de locuitori (popula ţie stabil ă) Conform rezultatelor definitive ale Recens ământului Popula ţiei şi Locuin ţelor din octombrie 2011, publicate de către Institutul Na ţional de Statistic ă (I.N.S) precum şi de către Direc ţia Regional ă de Statistic ă (D.R.S.) Alba în iulie 2013, municipiul Blaj are o popula ţie stabil ă de 20630 de persoane. Conform rezultatelor preliminarii ale Recens ământului Popula ţiei şi Locuin ţelor din octombrie 2011, publicate de către Institutul Na ţional de Statistic ă (I.N.S) precum şi de către Direc ţia Regional ă de Statistic ă (D.R.S.) Alba în februarie 2012, Municipiul Blaj are o popula ţie stabil ă de 20.026 de persoane. Astfel popula ţia Municipiului Blaj a înregistrat o sc ădere de 3% în ultima decad ă, având cu 732 mai pu ţin locuitori fa ţă de cei 20.758 de la recens ământul din 2002. Având în vedere că popula ţia a sc ăzut în 2002 cu aproape 2.000 de persoane fa ţă de 1992, comparativ cu rezultatele recens ământului anterior aceast ă nou ă reducere este nesemnificativ ă dar şi comparativ cu rezultatele actualului recens ământ raportate la celelalte ora şe şi municipii din jude ţ. Fenomenul se înscrie în tendin ţa general ă remarcat ă la nivelul ţă rii, popula ţia României sc ăzând în ultimii 10 ani cu peste 2 milioane de locuitori. Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 31 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

La nivelul jude ţului Blaj este a treia cea mai dens populat ă localitate cu 202,3 locuitori/km 2, dup ă Alba Iulia şi Sebe ş. Din popula ţia stabil ă, 18.669 sunt prezente, 1.357 temporar absente din care 384 plecate în ţar ă şi 973 în str ăin ătate, 263 persoane plecate pentru o perioad ă îndelungat ă (85 în ţar ă, 178 în str ăin ătate), iar 165 temporar prezente. Din popula ţia stabil ă de 20.026 de locuitori, 49% (9.767 persoane) sunt de sex masculin, iar 51% (10.259 persoane) feminin. Popula ţia stabil ă din gospod ăriile popula ţiei este de 19.871, din care 9.678 b ărba ţi şi 10.193 femei. Dup ă etnie 84% (16.779 persoane) sunt români, 6.5% (1.305) maghiari, 9% (1.850) rromi, iar din restul de 0.5%, 0.2% (45) sunt germani, 0.01% (4) ru şi-lipoveni, 0.09% (11) de alte etnii şi 0.2% (32) cu etnie nedeclarat ă. Ca limb ă matern ă 93% (18.700) vorbesc româna, 6% (1.243) maghiara, iar din restul de 1%, 13 vorbesc rromani, 32 germana, 4 alt ă limb ă matern ă, iar 32 o limb ă nedeclarat ă. Dup ă religie: 74% (14.763) urmeaz ă cultul ortodox, 3% (617) romano-catolic, 14.5% (2.909) greco-catolic, 4% (862) reformat, 2% (377) baptist, 1% (253) penticostal, 1% (191) au alte religii, din restul de 0.5%, 10 sunt f ără religie, 8 atei şi 36 cu religie nedeclarat ă. 2.5.2 Evolu ţia popula ţiei Vor fi men ţionate succint datele statistice care sunt cunoscute începând cu secolul al XVIII- lea şi pân ă în zilele noastre, sub forma de tabele care ofer ă o imagine de detaliu asupra diverselor aspecte consemnate: fenomenul popul ării şi depopul ării (evolu ţia demografic ă propriu-zis ă), categorii socio-profesionale, reparti ţiile etnice sau confesionale ale popula ţiei, situa ţii comparative cu alte ora şe, etc. Din Conscriptia de la 1733 a episcopului Inochentie Micu, rapoartele protopopiatelor rezulta Tiur 57 valahi, Izvoarele 35 valahi, Veza 42 valahi, Blaj 23 valahi, Petrisat 11 valahi. Din statistica din Ardeal facuta de Administratia austriaca in anii 1760-1762 rezulta in Blaj 106 familii,Tiur 112 familii, Izvoarele 87 familii,veza 63 familii, Manarade 75 familii, Spatac 44 familii. Din statistica demogrfica de la 1854 Pretura Blaju- Blaj 1095 locuitori, Izvoarele 665 locuitori, Manarade 1125 locuitori, Petrisat 334 locuitori, Spatac 456 locuitori,Tiur 1455 locuitori, veza 479 locuitori. Din statistica demografica de la 1857 : Petrisat 360 locuitori, Blaj 604 locuitori, Izvoarele 646 locuitori, Manarade 1170 locuitori, Spatac 441 locuitori, Tiur 1470 locuitori, Veza 401 locuitori(Sursa Oameni si fapte din trecutul judetului Alba in memoria urmasilor, autor Nicolae Josan) In 1910 se realizeaza o harta demografica si o harta religioasa ale Regatului Ungariei, din care concluzionam ca populatia majoritara in Blaj o constituiau romanii de religie greco-catolica. ( sursa- mapire.eu). Se observa ca totalul de locuitori pe localitatea Blaj de azi, nu este egal intre cele doua harti , eroarea aprand probabil din estimarile din 50 in 50 de locuitori. Ca un caz particular in Veza pe harta religioasa apar doua grupuri de cercuri. Astfel rezulta : in Blaj 2200-2250 locuitori; Petrisat 550-600 locuitori; Tiur 1700 locuitori; Izvoarele: 800-850 locuitori; Veza- 600-2300 locuitori; Manarade: 1050-1300 locuitori; Spatac: 450-500 louitori. Un total de locuitori In Blaj si localitatile apartinatoare in 1910 ar fi de 7350-9500 locuitori.

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 32 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

HARTA EDNICA A REGATULUI UNGARIEI 1910 LEGENDA rosu = maghiari mov =romani portocaliu =sasi

Blaj ( Balaszfalva): 1600 romani; 500 maghiari;150 sasi

Petrisat ( Peterfalva): 50 romani ;500 maghiari

Tiur: 1200 romani; 500 maghiari

Izvoarele (Ciufud): 800 romani;50 maghiari

Veza: 600 romani

Manarade( Monora): 400 romani;100 maghiari; 550 sasi

Spatac( Szaszpatak):450 romani

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 33 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

HARTA RELIGIOASA A REGATULUI UNGARIEI 1910 LEGENDA albastru = greco-catolici rosu =romano- catolici portocaliu =reformati galben =luterani gri =ortodocsi

Blaj ( Balaszfalva): 1400 greco- catolici;200 romano-catolici;200- reformati;300-luterani;100-ortodocsi

Petrisat ( Peterfalva): 500=reformati ; 100 -greco-catolici

Tiur: 1200 greco-catolici; 400romano catolici; 100 reformati

Izvoarele (Ciufud): 800 greco-catolici

Veza: 1600 greco-catolici; 300- reformati; 100 luterani; 100 catolici; 100 unitarieni;100 ortodocsi

Manarade( Monora): 400 greco- catolici; 700 luterani Spatac( Szaszpatak):400 greco-catolici; 100 ortodocsi

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 34 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

La recens ământul din 1930 au fost înregistra ți la Blaj 4.618 locuitori, dintre care 3.509 români (75,9%), 721 maghiari (15,6%), 227 evrei (4,9%), 112 germani (2,4%) ș.a. Sub aspect confesional popula ția era alc ătuit ă din 3.089 greco-catolici (66,8%), 505 reforma ți (10,9%), 408 ortodoc și (8,8%), 255 romano-catolici (5,5%), 227 mozaici (4,9%) ș.a.[7] Cele 41 de localit ăț i rurale care alc ătuiau plasa Blaj au fost recenzate separat. La recens ământul din 1956 în Blaj au fost consemna ți la Blaj 8.711 de locuitori. Conform recens ământului efectuat în 2011 popula ția municipiului Blaj se ridic ă la 20.630 de locuitori, în sc ădere fa ță de recens ământul anterior din 2002, când se înregistraser ă 20.765 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (78,26%). Principalele minorit ăț i sunt cele de romi (8,27%) și maghiari (6,32%). Pentru 6,9% din popula ție apartenen ța etnic ă nu este cunoscut ă.[2] Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodoc și (69,27%), dar exist ă și minorit ăț i de greco-catolici (13,24%), reforma ți (4,14%), romano- catolici (2,81%), bapti ști (1,59%) și penticostali (1,11%). Pentru 6,91% din popula ție, nu este cunoscut ă apartenen ța confesional ă. (Sursa: wikipedia) Blaj - evolu ția demografic ă Date: Recens ăminte sau birourile de statistic ă - grafic ă realizat ă de Wikipedia

Pentru date statistice privind popula ţia, cea mai recent ă surs ă este Recens ământul Popula ţiei şi al Locuin ţelor încheiat la 30 Octombrie 2011, pentru care nu s-au întocmit decât rezultate preliminare. Din acestea lipsesc cele privind structura pe grupe de vârst ă şi structura popula ţiei ocupate. Din acest motiv s-a utilizat ca baz ă şi s-a adaptat cu informa ţii mai recente din alte surse un studiu demografic mai vechi, realizat în 2006. Conform studiului demografic se constat ă urm ătoarele: Popula ţia ora şului Blaj a crescut progresiv în perioada industrializ ării şi a urbaniz ării, intervalul 1966-1990, iar dup ă 1990 s-a înscris într-un trend de diminuare lent ă, proces ce continu ă şi în prezent cu tendin ţă de stabilizare. Între 1990 şi 2012, popula ţia a sc ăzut cu 4.056 locuitori prin migra ţia spre alte localit ăţ i din jude ţ sau din ţar ă sau prin migra ţie extern ă. La nivelul unit ăţ ii administative, tendin ţa a fost de deplasare spre localit ăţ ile rurale componente, localit ăţ i care au crescut demografic cu 494 persoane între 1992 şi 2002. Ora şul centru administrativ a sc ăzut de asemenea în efectiv cu 2.154 locuitori. De men ţionat c ă nu exist ă date recente-recens ământ 2011 la nivel de localit ăţ i componente. La nivelul localit ăţ ilor, acestea au pierdut popula ţie în mod diferit: municipiul Blaj a înregistrat o diminuare cu -7,4%, iar fa ţă de aceast ă medie urm ătoarele localit ăţ i au înregistrat valori relative: Spatac -10,0% şi ora şul centru administrativ Blaj -13,7%. . Cre şteri de popula ţie s-au înregistrat în localit ăţ ile Petrisat, aproape o dublare a popula ţiei cu 88%, Mănărade 13,5% şi Izvoarele cu 7,1%. Datorit ă efectivului redus de popula ţie, satele Deleni-Obâr şie şi Flite şti s-au exclus din analiz ă.

2.5.3.Structura popula ţiei pe principalele grupe de vârst ă Structura pe sexe La recens ământul din 2002, popula ţia municipiului Blaj avea o structur ă demografic ă echilibrat ă, uşor feminizat ă, respectiv 10.838 femei la 9.927 bărba ţi, o pondere a femeilor de 50,5%. Se observa excedentul de popula ţie masculin ă între 15-32 ani (149 persoane). La grupa de vârst ă peste 62 ani apare excedent feminin, diferen ţa de efectiv fiind de 454 femei raportat la bărba ţii de aceea şi grup ă de vârst ă. Popula ţie excedentar feminin ă apare şi la grupa de vârst ă adult ă, 34-46 ani, o diferen ţă de 173 persoane. Situa ţia pe sexe în localit ăţ ile componente Blajului la ultimele 4 recens ăminte arat ă o popula ţie echilibrat ă din acest punct de vedere. Popula ţia satelor Mănărade şi Sp ătac este preponderent masculin ă (52,3 respectiv 54,5%), iar popula ţia ora şului centru administrativ Blaj este preponderent feminin ă cu o propor ţie de 51.3% femei şi 48,7% b ărba ţi.

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 35 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

Dac ă urm ărim structura pe sexe şi vârste în 2002, 1992 şi 1977 observ ăm tendin ţa de păstrare a unui raport echilibrat între bărba ţi şi femei pe grupe mari de vârst ă, mai pu ţin la grupa peste 65 ani, ceea ce arat ă înscrierea popula ţiei municipiului în procesul de îmb ătrânire demografic ă. Scad efectivele de tineri sub 3.000 în 2002 fa ţă de efectivele în jurul a 4.000 în 1992 şi 1977 la aceea şi grup ă de vârst ă. Structura pe grupe de vârst ă Între 1992 şi 2002 ponderea popula ţiei tinere, 0-19 ani s-a redus de la 33% la 20%, În cifre absolute, sc ăderea efectivului de popula ţie tân ără este la aproape jum ătate în 10 ani: de la 7.825 în 1992 la 5.471 în 2002. Efectivele reduse de popula ţie vor avea o contribu ţie demografic ă sc ăzut ă fa ţă de genera ţiile anterioare. Popula ţia cu vârsta peste 65 ani a crescut cu ¼ fa ţă de 1992, primind o importan ţă mai mare în plan social şi economic local. Popula ţia tân ără s-a redus cu ~1/3, ceea ce determin ă schimb ări în asigurarea cu servicii educa ţionale a popula ţiei şcolare aflat ă în evident regres. Popula ţia pre şcolar ă s-a redus la aproape jum ătate iar cea şcolar ă cu 1/3. Investi ţiile în structuri de înv ăţă mânt trebuie să ţin ă seama de schimb ările demografice la aceste grupe de vârst ă şi de prognozele demografice care confirm ă un trend descresc ător pentru orizontul 2025 la aceste grupe de vârst ă. Populatia ora şului Blaj se consider ă îmb ătrânit ă datorit ă ponderii mari a popula ţiei în varst ă de peste 65 ani. La nivelul localit ăţ ilor componente ora şului şi a satelor apar ţin ătoare se remarc ă structuri diferite ale grupelor de vârst ă. Localit ăţ ile cu popula ţia cea mai îmb ătrânit ă sunt în ordine Sp ătac, Petrisat şi Tiur care de ţin o pondere de persoane în vârst ă peste media municipiului Blaj de 12%. Ponderea cea mai mare de popula ţie tân ără se afl ă în localit ăţ ile Izvoarele, Mănărade şi Veza, în jurul mediei de 27%. Schimb ări structurale în volumul popula ţiei pot fi observate comparând piramidele din 2002 şi 1992. Tendin ţele care se vor manifesta în viitor sunt de reducere continu ă a efectivului, tendin ţe ce se vor resim ţi mai ales în cadrul primelor grupe de vârst ă. Piramida anului 2002 arat ă o stabilizare a popula ţiei adulte şi o reducere semnificativ ă de popula ţie tân ără. Se poate observa îmb ătrânirea populatiei-excedent feminin la grupa de vârst ă peste 65 ani, reducerea continu ă a bazei şi popula ţie adult ă care nu va fi înlocuit ă corespunz ător în urm ătorii ani (grupele 0-19 ani au efective cu mult mai mici decât grupele mai mari 20-29). În viitor vor fi tendin ţe de diminuare a popula ţiei ce se vor accentua mai ales pentru grupele tinere (0-19) şi pentru grupele (45-65). Popula ţia va îmb ătrâni accentuat datorit ă faptului că genera ţiile mari ca efectiv care în 2002 aveau vârste de 50-59 ani vor atinge vârsta pension ării - a inactivit ăţ ii economice - în viitorul apropiat. Piramida comparativ ă a vârstelor la Blaj în anii 1992 şi 2002 arat ă că este de aşteptat în viitorul apropiat manifestarea unei presiuni pe pia ţa muncii local ă, în condi ţiile unei recesiuni a tuturor centrelor industriale ale jude ţului Alba, Blajul fiind un centru cu caracter monoindustrial. Ora şul Blaj are o popula ţie multietnic ă, popula ţia de etnia rom ă aproape s-a dublat în ultima perioad ă intercenzitar ă.

2.5.4. Resursele de munc ă şi popula ţia ocupat ă Popula ţia ocupat ă Dintr-un total de 20765 locuitori recenza ţi în 2002, 6.866 persoane erau ocupate,1.736 erau neocupate în căutarea unui loc de munc ă sau în căutarea primului loc de munc ă. Popula ţia inactiv ă num ăra 12.374 persoane (59,6%), 3815 elevi şi studen ţi, 4.613 pensionari, 1409 casnice, 1.899 persoane între ţinute de către alte persoane, 269 persoane între ţinute de stat şi 369 persoane în alte situa ţii. Sp ătac şi Petrisat au pondere ridicat ă de popula ţie cu vârsta peste 65 ani; Veza are o pondere ridicat ă de popula ţie tân ără.

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 36 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

Activitatea predominant ă este industria prelucr ătoare, în cadrul căreia lucreaz ă aproape jum ătate din persoanele ocupate din municipiu. Activitatea de înv ăţă mânt de ţine o pondere foarte important ă, aici existând o veche tradi ţie a înv ăţă mântului pedagogic. Agricultura este o activitate economic ă în care sunt angrenate pu ţine persoane din localit ăţ ile componente. Resurse de munc ă În localit ăţ ile municipiului, activit ăţ ile dominante sunt preponderant industriale. Localitatea cu func ţie agrar ă important ă este Spatac. Aceast ă situa ţie arat ă o bun ă specializare a popula ţiei în domeniul industriei prelucr ătoare. Popula ţie Mun. Blaj Izvoarele Petrisat Tiur Veza Mănărade Sp ătac ocupat ă dup ă Blaj principalele ramuri economice (%) Agricultura 4,9 4,1 11,5 1,2 3,7 2,6 11,0 88,0 Industria prelucr ătoare 41,1 38,8 40,8 58,4 56,4 45,5 40,6 4,0 Sursa: Direc ţia Regional ă de Statistic ă Alb ă

Resursele de munc ă din 1992 pân ă în 2003 arat ă o pondere important ă a sectorului secundar (industria prelucr ătoare, energie, gaze, ap ă, construc ţii). Sectorul ter ţiar a crescut în importan ţă , aşa cum arat ă pia ţa muncii. Sectorul primar scade în importan ţă de la 8,2% în 1992 la 1,1% în 2003. Cele mai spectaculoase modific ări în structura resurselor de munc ă se înregistreaz ă în sectorul agriculturii, de 5 ori fa ţă de 1990. În general, se înregistreaz ă cre şteri: de 3,2 ori în sectorul administrativ, de 2,5 ori în sectorul comercial şi al construc ţiilor, de 1,8 ori în înv ăţă mânt. Un impuls major al for ței de munca a fost dat prin intrarea pe pia ţa muncii a genera ţiei născute prin politica pronatalist ă a anilor ’60. Acest fapt exprim ă un grad mai ridicat de vitalitate a resurselor de munc ă, existând îns ă pericolul unui şomaj ridicat. Datorit ă fenomenului de îmb ătrânire demografic ă, rata de dependen ţă economic ă a celor inactivi fa ţă de cei activi va cre şte în viitor, chiar dac ă aceast ă cre ştere va fi compensat ă în cifre absolute de sc ăderea efectivelor de tineri. Situa ţia şomajului în ora şul Blaj arat ă o tendin ţă de sc ădere în anul 2011 cu cre şteri înregistate la începutul anului 2012. Cu 1.106 şomeri înregistra ţi la sfâr şitul anului 2011 (potrivit AJOFM Alba), ceea ce reprezint ă o rat ă a şomajului de 8.2%, municipiul Blaj avea cea mai mare rat ă a şomajului dintre ora şele jude ţului Alba, clasat pe locul 9 al jude ţelor cu cele mai ridicate rate în luna septembrie 2012. Din punct de vedere demografic, rata de substitu ţie a resurselor de munc ă raporteaz ă popula ţia cu vârsta între 18-23 ani, reprezentând posibili intra ţi pe pia ţa local ă a muncii fa ţă de popula ţia cu vârsta cuprins ă între 55-60 ani (respectând prevederile legii în leg ătura cu vârsta de pensionare) care este posibil să părăseasc ă pia ţa muncii. La recens ământul din 2002, popula ţia cu vârsta între 18-23 ani num ăra 1.928 persoane, fa ţă de 1.254 persoane care vor ie şi de pe pia ţa muncii prin pensionare. Raportul arat ă că necesarul din punct de vedere demografic va fi acoperit pentru urm ătorii 5 ani, în acest moment existând pe pia ţă de 1,5 ori mai mul ţi tineri decât persoane în pragul pension ării.

2.5.5. Disfunctionalit ăţ i Popula ţia ora şului Blaj va fi afectat ă în viitor de urm ătoarele fenomene demografice cu efecte asupra situa ţiei economico-sociale: • Tendin ţă de sc ădere lent ă a popula ţiei sau posibil de stabilizare demografic ă • Sc ăderea popula ţiei localit ăţ ii administrative • Sc ăderea ratei natalit ăţ ii • Dezechilibre demografice pe sexe la popula ţia cu vârsta cuprins ă între 15-32 ani (excedent

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 37 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008 masculin) şi între 34-46 ani (excedent feminin) • Reducerea între cele 2 recens ăminte a popula ţiei tinere (0-19 ani) la 1/3 (-32%) ceea ce pune pe termen lung problema înlocuirii genera ţiilor • Reducerea efectivelor de popula ţie pre şcolar ă aproape la jum ătate (-43%) şi a celei şcolare (- 32%), ceea ce ridic ă problema concentr ării resurselor educa ţionale, închiderea unor şcoli, gr ădini ţe, asigurarea transportului şcolar, reducerea necesarului de cadre didactice • Presiune asupra pie ţei locale a for ţei de munc ă prin intrarea pe pia ţă a genera ţiilor anilor ´60- ´70 • Presiune pentru urm ătorii 5 ani exercitat ă pe pia ţa muncii de către persoanele care în 2002 aveau vârsta între 40-59, cu efectiv numeros • Probleme sociale legate de asigurarea cu locuin ţe, crearea de locuri de munc ă, şcolarizare, programe educa ţionale corespunz ătoare pentru etnicii rromi, a căror efectiv are tendin ţa de cre ştere, reprezentând cea mai important ă minoritate • Sporul natural negativ va afecta înlocuirea simpl ă a genera ţiilor • Îmb ătrânirea accentuat ă a popula ţiei din unele localit ăţ i componente va pune probleme pentru asigurarea corespunz ătoare cu servicii sociale şi medicale • Popula ţia va îmb ătrâni mai accentuat în cazul popula ţiei urbane şi va cunoa şte o diminuare mai mare decât cea înregistrat ă în localit ăţ ile rurale • Cre şterea num ărului de plec ări a persoanelor cu competen ţe profesionale, mai ales a tinerilor spre ora şe mai mari sau în exterior • Sc ăderea efectivelor de popula ţie tân ără care reprezint ă un poten ţial pentru dezvoltarea localit ăţ ii va reprezenta un factor restrictiv prin deficitul de resurse de munc ă care va apare pe pia ţa muncii • Cre şterea în viitor a problemelor sociale şi economice legate de popula ţia cu vârsta peste 65 ani

2.6. CIRCULA ŢIA

2.6.1. Circula ţia în municipiul Blaj Municipiul Blaj este situat în lungul drumului national DN 14B, în partea de est a jude ţului Alba la 37 km distan ţă de re şedin ţa de jude ţ municipiul Alba Iulia, fiind traversat de la est la vest de raul Tarnava Mare, iar in partea de vest de raul Tarnava Mica. Pe raza terirtoriului administrativ al mun. Blaj se întâlnesc urm ătoarele categorii de drumuri: - drumuri de interes na ţional: - DN 14B, Teius –Blaj - Copsa Mica, care face leg ătura cu jude ţul Sibiu - drumuri de interes jude ţean: DJ 107, Alba Iulia – Berghin – Cergau Mare - Blaj – Tarnaveni, care face leg ătura cu jude ţul Mures - drumuri comunale: - DC 21: Blaj - Petrisat - DC 34: Blaj – Tiur - DC 35: Manarade – DJ 107 – Spatac - DC 203: Blaj – Flitesti – Deleni Obarsie Starea tehnic ă a drumurilor aflate pe teritoriul administrativ al municipiului Blaj se prezint ă astfel: - DN 14B - drum asfaltat - stare bun ă - DJ 107 - drum asfaltat- stare buna

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 38 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

- DC 21 - drum asfaltat - stare bun ă - DC 34 - drum asfaltat - stare bun ă - DC 35 - drum asfaltat - stare bun ă - DC 203 - drum de p ământ, stare rea. Drumul national DN 14B este in administrarea DRDP Cluj, drumul jude ţean DJ 107 este în administrarea Consiliului Jude ţean Alba, iar drumurile comunale sunt în administrarea Consiliului Local Blaj. Lucr ările de între ţinere şi repara ţie a acestor drumuri se fac de către societ ăţ i specializate în construc ţia de drumuri, fondurile fiind constituite din bugetele administratorilor. Atat drumulrile nationale cat si celelalte drumuri din teritoriul administrativ al municipiului Blaj ofer ă condi ţii bune de circula ţie datorit ă st ării tehnice a sistemului rutier , cât şi a elementelor geometrice în plan, profil longitudinal şi transversal, mai putin drumul comunal DC 203, a caruia elementele geometrice sunt necorespunz ătoare, cat şi a lipsei lucr ărilor periodice de între ţinere. Pe toate categoriile de drumuri se remarc ă existen ţa unor tronsoane unde lipsesc acostamentele, şan ţurile pentru colectarea şi evacuarea apelor pluviale din zona drumurilor, parape ţii, lucr ările de art ă, precum si marcajele rutiere. In concluzie, căile de comunica ţie şi transport ale municipiului Blaj satisfac în prezent o bun ă parte a necesit ăţ ilor actuale, dar sunt de remarcat urm ătoarele aspecte: • starea proast ă a carosabilului şi lipsa îmbr ăcămin ţii rutiere moderne la DC 203; • elemente geometrice în plan, profil longitudinal şi transversal necorespunz ătoare pe unele sectoare de drum; • capacitatea gabaritic ă redus ă a unor poduri şi pode ţe; • lipsa trotuarelor şi a marcajelor corespunz ătoare; • lipsa unor parcaje amenajate; • lipsa pe unele sectoare de drum a şan ţurilor şi rigolelor pentru scurgerea apelor pluviale; • lipsa sau neîntre ţinerea corespunz ătoare a indicatoarelor rutiere. 2.6.1.1. Cai de comunicatie si transport Municipiul Blaj este situat în partea de est a jude ţului Alba la 37 km distan ţă de re şedin ţa de jude ţ, mun. Alba Iulia, la confluent raurilor Tarnava Mare si Tarnava Mica, traversat de drumul national DN 14B, Teius –Blaj - Copsa Mica si drumul judetean DJ 107, Alba Iulia – Berghin – Cergau Mare - Blaj – Tarnaveni. Zona centrala a localitatii este amplasata in lunca raului Tarnava Mare, avand majoritatea strazilor relativ inguste si curbele de racordare cu raze mici. Lungimea total ă a re ţelei stradale a munnicipiului Blaj, este de 46035,00 m, in totalitate modernizate. Au fost incluse în categoria de str ăzi modernizate toate str ăzile care au o îmbr ăcăminte rutier ă modern ă (asfalt, beton rutier, pavaj), dar unele dintre acestea au o durat ă normat ă dep ăş it ă, circula ţia pe aceste str ăzi fiind foarte greoaie în special în anotimpul friguros. În tabelul anexat sunt prezentate strazile care compun re ţeaua stradal ă a municipiului Blaj, cu principalele caracteristici: limitele strazii, lungimea strazii, lăţ imea medie între fronturile construite, categoria str ăzii, felul îmbr ăcămin ţii rutiere, suprafa ţa de circula ţie public ă. Elementele geometrice ale str ăzilor a) Planul de situa ţie Trama stradal ă major ă a municipiului poate fi asimilat ă cu o schem ă rectangular ă în care axa principal ă este reprezentat ă de str ăzile Clujului – Gh. Doja – Republicii – T. Vladimirescu pe direc ţia est-vest respectiv de-a lungul drumului na ţional DN 14B. Spre acest traseu principal converg celelalte str ăzi laterale. Se poate remarca lipsa unei structuri clare a tramei stradale majore şi delimitarea acesteia între albia râului Târnava Mare şi culoarul magistralei feroviare Teiu ş-Sighisoara. Pe raza localit ăţ ii se întâlnesc urm ătoarele categorii de str ăzi: 1. Str ăzi de categoria a II-a - de leg ătur ă, care asigur ă circula ţia major ă între zonele Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 39 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008 func ţionale şi de locuit, cele care se suprapun cu drumul national DN 14B şi asigur ă penetra ţia dinspre Alba Iulia si Teius respectiv dinspre DN 1( str. Clujului, str. Gh. Doja, str. Repubicii ) si cele care asigur ă penetra ţia dinspre Medias si Copsa Mica respectiv dinspre DN 14 (str. Tudor Vladimirescu si strada Mihail Kogalniceanu ); 2. Str ăzi de categoria a III-a - colectoare, care preiau fluxurile de trafic din zonele func ţionale şi le dirijeaz ă spre str ăzile de leg ătur ă, cele care se suprapun cu drumul judetean DJ 107 şi asigur ă penetra ţia dinspre Rosia de Secas si Cergau Mare, respectiv dinspre Tarnaveni ( strada Alexandru Borza , Aron Pumnu, Mitropolit Vancea, Astra si Simion Barnutiu ); 3. Str ăzi de categoria a IV-a – de folosin ţă local ă, care asigur ă accesul la locuin ţe şi pentru servicii curente, sau ocazionale Circula ţia rutier ă major ă este concentrat ă în principal de-a lungul urm ătoarelor trasee: • str. Clujului – Gh. Doja – Republicii – T. Vladimirescu – M. Kog ălniceanu care se suprapune traseului drumului na ţional DN 14B • ramifica ţie str. Gh. Bari ţiu care asigur ă leg ătura în cadrul zonei industriale din partea de est a ora şului; • ramifica ţie str. Simion Bărnu ţiu care asigur ă leg ătura pe drumul jude ţean DJ 107 spre Târn ăveni; • ramifica ţie str. Iuliu Maniu, str. Aron Pumnul – str. Alexandru Borza pe DJ 107 spre Rosia de Secas şi Cerg ăul Mare; • ramifica ţie str. P ăcii spre Tiur; • ramifica ţie str. Eroilor si str. Fabricii spre Petrisat. Celelalte str ăzi sunt practic de deservire local ă, pentru localitatile apartinatoare, zona industrial ă şi zonele de locuin ţe. Unele intersec ţii din intravilanul municipiului Blaj prezint ă probleme de vizibilitate, din cauza distan ţei reduse dintre fronturile construite (strada Iuliu Maniu - strada Mitropolit Vancea, strada Iuliu Maniu - strada Gh. Doja), precum şi impedimente de acces cauzate de ruperea brusc ă a pantei combinate cu diferen ţa mare de nivel (strada Simion Barnutiu si strazile adiacente, strada I.I.Micu Clain si strazile adiacente, etc.) b) Profil longitudinal În profil longitudinal str ăzile din re ţeaua stradal ă major ă au pante ce se înscriu în limitele acceptabile pentru desf ăş urarea circula ţiei în condi ţii normale. Pantele longitudinale ale str ăzilor se înscriu în limite acceptabile pentru desf ăş urarea circula ţiei autovehiculelor, cu excep ţia unor sectoare scurte (str ăzile din partea nordic ă a municipiului: Clo şca, Horea, I.I. Micu Clain, Andrei Muresanu) unde se întâlnesc pante longitudinale de pân ă la 8%. Str ăzile din partea de jos a municipiului, respectiv cele situate în imediata vecin ătate a Târnavei Mari au pante longitudinale mici, motiv pentru care scurgerea apelor pluviale se face anevoios. De asemenea, lipsa canaliz ării pluviale creeaz ă în plus probleme privind viabilitatea sistemului rutier. Se remarc ă lipsa continuit ăţ ii liniei ro şii pe unele sectoare. c) Profilul transversal Lăţ imea str ăzilor (între fronturile construite) este foarte variat ă atât de la strad ă la strad ă cât şi în lungimea aceleia şi str ăzi. Astfel str ăzile Arinilor, Barbu Lăutaru, Ştefan L. Roth, au lăţ imi de 4,0m în timp ce strazile Avram Iancu, Mihail Kog ălniceanu, Republicii, Tudor Vladimirescu, Vasile Suciu au lăţ imi mari de pana 20,0m. Str ăzile care fac parte din re ţeaua stradal ă major ă a localit ăţ ii (str ăzi categoria a II-a şi a III-a) au l ăţ imea medie cuprins ă între 10,0 m şi 14,0m, iar celelalte între 6,0 şi 10,0 m. Str ăzile ce fac parte din circula ţia major ă a municipiului, au în sec ţiune dou ă fire de circula ţie, trotuare pe ambele părţi, zone verzi laterale sau centrale, sau culoarul căii ferate. Majoritatea str ăzilor cuprind în profilul transversal şan ţuri deschise sau rigole pentru scurgerea apelor. Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 40 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008 d) Sistem rutier Str ăzile din mun. Blaj sunt in totalitate modernizate ( 46,035 km ) si au sistem rutier format din îmbr ăcămin ţi asfaltice, beton rutier si pavaj. Îmbr ăcămin ţile asfaltice ofer ă condi ţii bune de circula ţie pe arterele principale, dar necesit ă unele lucr ări de între ţinere. Str ăzile unde se întâlne şte sistemul rutier rigid sunt într-o stare tehnic ă relativ rea, neasigurând condi ţiile necesare desf ăş ur ări unui trafic fluent. Multe din str ăzile modernizate au durata de exploatare dep ăş it ă, oferind în unele cazuri condi ţii de exploatare inferioare str ăzilor nemodernizate. Dintre str ăzile care au o îmbr ăcăminte modern ă (asfalt) un procent de 6% au fost realizate înainte de 1990, având durata normat ă de serviciu dep ăş it ă şi necesit ă refacere complet ă sau cu alte lucr ări, dup ă caz. În perioada 1996-2012 a fost realizat un amplu program de modernizare al str ăzilor. La strazile rămase nereabilitate (20%), lucr ările sunt în mare măsur ă de refacere a rigolelor şi trotuarelor, urmate într-o propor ţie de 12% de asfaltare par ţial ă sau total ă, împreun ă cu refacere rigole şi trotuare. Lucr ări de poduri, pode ţe Municipiul Blaj este practic traversat de la est la vest de râul Târnava Mare peste care în zon ă exist ă un singur pod rutier cu suprastructura din beton precomprimat (cu 4 deschideri de 24,00 m) în stare bun ă. Acesta asigur ă accesul rutier de-a lungul str ăzilor Mitropolit Vancea si Aron Pumnul. În dreptul str ăzii Clujului – str. L. Roth exist ă o pasarel ă pietonal ă cu lăţ imea de 1,20 m care asigur ă numai accesul pietonal pe malul stâng al Târnavei Mari spre cartierul Izvoarele. În continuarea str ăzii Fabricii spre localitatea Petrisat peste Târnava Mic ă exist ă un pod rutier din beton armat (cu 3 deschideri de 16,00 m) în stare bun ă. Accesul dinspre Teius, pe strada Clujului este realizat printr-un pod rutier din beton armat în stare bun ă peste Tarnava Mica, iar subtraversarea caii ferate se face printr-un pasaj inferior, din beton care îns ă este agabaritic şi creaz ă probleme la traversare. Alte dou ă pasaje rutiere la nivel cu calea ferat ă sunt pe strada Eroilor spre Petrisat şi la intersec ţia str ăzii T. Vladimirescu cu str. M. Kog ălniceanu.

Parcajele şi garajele Locurile de parcare amenajate satisfac în general cererea. Acestea sunt amplasate în zona gar ă (str. Garii), autogar ă (str. Avram Iancu), Pia ţa Agroalimentara, zona Hotel-restaurant Târnavele ( str. Republicii, str. Astra), zona Prim ăriei Municipiului (Piata 1848), cartierul Eroilor, zona industriala (strada Gh. Baritiu), zona institutiilor de invatamant (str. Vasile Suciu, str. Tudor Vladimirescu) Parcajele de domiciliu, cele situate la sub 25 m de locuin ţele din ansamblurile noi de locuin ţe de asemenea satisfac cerin ţele din zon ă. Garajele din zona de locuin ţe colective, de şi realizate din materiale durabile, de calitate, nu au un aspect estetic şi obtureaz ă vizual şi spa ţial vederi şi leg ături spre obiective importante. O lips ă a parcajelor se poate remarca în zona comercial ă central ă. Transportul în comun Transportul local se asigur ă prin autobuze şi taxiuri. Transportul public local, interlocalit ăţ i- intercomunal este asigurat de către S.C. Transport Weber S.R.L. care efectueaz ă curse în localit ăţ ile din jurul Blajului: Bucerdea Grânoas ă, Cerg ăul Mare, Tiur, Mănărade, etc. Acesta nu are asigurat ă o baz ă adecvat ă şi nici sta ţii amenajate. Transportul interjude ţean se realizeaz ă de asemenea cu autobuze, microbuze şi autocare. În prezent autogara î şi are sediul chiar în zona g ării C.F.R. în condi ţii improprii. Circula ţia pietonal ă

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 41 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

Nu exist ă trasee pietonale majore, circula ţia pietonilor fiind asigurat ă prin trotuarele aferente căilor de circula ţie rutier ă. Se pot remarca B-dul Republicii şi str. Astra ca trasee frecventate de promenad ă. O alt ă rut ă pietonal ă se desf ăş oar ă şi de-a lungul str ăzilor Clujului, T. Vladimirescu, Gh. Bari ţiu şi Eroilor. În dreptul str ăzilor Gh. Doja şi Micu Clain exist ă o trecere pietonal ă peste calea ferat ă, neamenajat ă, care asigur ă o leg ătur ă cu Grupul Şcolar Timotei Cipariu şi Muzeul de istorie . Deasemeni s-a realizat un traseu pietonal amenajat care leaga cladirea operei cu parcul Avram Iancu, traseu prevazut in PUG aprobat. Circula ţia feroviar ă Municipiul Blaj este traversat pe direc ţia est-vest de magistrala feroviar ă Sighisoara -Teiu ş, care în acest sector are linie dubl ă electrificat ă, precum si de calea ferata Teius – Praid care traverseaza localitatea in partea de nord-vest si care are liniea simpla neelectrificata. Din dreptul str ăzii Eroilor de-a lungul str ăzilor V. Suciu, Avram Iancu şi T. Vladimirescu calea ferat ă se afl ă într-un debleu pronun ţat la - 4-5 m fa ţă de str ăzile vecine. Sta ţia C.F.R. Blaj situat ă în partea vestic ă a ora şului este legat ă de centrul municipiului prin str. Gării – Eroilor – Republicii în lungime total ă de 1 km. Aceasta asigur ă în principal traficul de persoane, cel de marf ă fiind asigurat de sta ţia imediat vecin ă - Halta Câmpia Libert ăţ ii. Analiza critic ă a situa ţiei existente Căile de comunica ţie şi transport ale municipiului Blaj satisfac în prezent o bun ă parte a necesit ăţ ilor. Sunt de remarcat urm ătoarele aspecte: - starea nu foarte buna a carosabilului la str ăzile din zona ansamblurilor de locuin ţe - lipsa trotuarelor, a marcajelor şi indicatoarelor rutiere corespunz ătoare; - lipsa şan ţurilor şi rigolelor şi între ţinerea necorespunz ătoare a celor existente pentru a asigura o scurgere corespunz ătoare a apelor pluviale; - lipsa spa ţiilor pentru parcare special amenajate; - lipsa lucr ărilor permanente pentru între ţinerea sistemului rutier şi a lucr ărilor de art ă aferente; - str ăzi înguste care nu pot asigura desf ăş urarea traficului în dublu sens.

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 42 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

2.6.1.2. Circula ţia în localit ăţ i componente si apartinatoare Localitatea Tiur Localitatea Tiur este situata în partea de sud - vest a teritoriului administrativ al mun. Blaj la distanta de 4 km de zona centrala a municipiului, pe malul stang al raului Tarnava. Accesul in localitate se face prin drumul communal DC 34, Blaj – Tiur, drum modernizat. Lungimea total ă a re ţelei stradale a localitatii Tiur este de 9275,00 m din care : • 6005,00 m strazi modernizate • 3270,00 m strazi nemodernizate. Au fost incluse în categoria de str ăzi modernizate toate str ăzile care au o îmbr ăcăminte rutier ă modern ă (asfalt, beton rutier, pavaj), dar unele dintre acestea au o durat ă normat ă dep ăş it ă, circula ţia pe aceste str ăzi fiind foarte greoaie în special în anotimpul friguros. În tabelul anexat sunt prezentate strazile care compun re ţeaua stradal ă a localitatii Tiur, cu principalele caracteristici: limitele strazii, lungimea strazii, lăţ imea medie între fronturile construite, categoria str ăzii, felul îmbr ăcămin ţii rutiere, suprafa ţa de circula ţie public ă. Elemente geometrice ale str ăzilor a) Planul de situa ţie Trama stradal ă a localitatii poate fi asimilat ă cu o schem ă rectangular ă în care axa principal ă este reprezentat ă de strada care se suprapune cu drumul comunal DC 34. Spre acest traseu principal converg celelalte str ăzi laterale. Pe raza localit ăţ ii se întâlnesc urm ătoarele categorii de str ăzi: Str ăzi de categoria a IV-a – de folosin ţă local ă, care asigur ă accesul la locuin ţe şi pentru servicii curente, sau ocazionale b) Profil longitudinal În profil longitudinal str ăzile din re ţeaua stradal ă major ă au pante ce se înscriu în limitele acceptabile pentru desf ăş urarea circula ţiei în condi ţii normale. Pantele longitudinale ale str ăzilor se înscriu în limite acceptabile pentru desf ăş urarea circula ţiei autovehiculelor, cu excep ţia unor sectoare scurte (str ăzile din partea de sud a localitatii ) unde se întâlnesc pante longitudinale de pân ă la 6%. Str ăzile din partea de jos a localitatii , respectiv cele situate în imediata vecin ătate a Târnavei au pante longitudinale mici, motiv pentru care scurgerea apelor pluviale se face anevoios. De asemenea, lipsa canaliz ării pluviale creeaz ă în plus probleme privind viabilitatea sistemului rutier. c) Profilul transversal Lăţ imea str ăzilor (între fronturile construite) este foarte variat ă atât de la strad ă la strad ă cât şi în lungimea aceleia şi str ăzi. Str ăzile care fac parte din re ţeaua stradal ă major ă a localit ăţ ii au lăţ imea medie cuprins ă între 10,0 m şi 14,0m, iar celelalte între 6,0 şi 10,0 m. Str ăzile ce fac parte din circula ţia major ă, au în sec ţiune dou ă fire de circula ţie, trotuare partiale. Majoritatea str ăzilor cuprind în profilul transversal şan ţuri deschise sau rigole pentru scurgerea apelor. d) Sistem rutier Str ăzile modernizate au sistem rutier format din îmbr ăcămin ţi asfaltice. Str ăzile nemodernizate au sistem rutier format din usoare pietruiri, sau din pamant amastecat cu balast. Îmbr ăcămin ţile asfaltice ofer ă condi ţii bune de circula ţie, dar necesit ă unele lucr ări de între ţinere. Multe din str ăzile modernizate au durata de exploatare dep ăş it ă, oferind în unele cazuri condi ţii de exploatare inferioare str ăzilor nemodernizate. Lucr ări de poduri, pode ţe Localitatea Tiur este traversata de paraul Tiur peste care exist ă doua poduri cu o singura deschidere, aflate în stare bun ă.

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 43 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

Parcaje Localitatea Tiur nu dispune de parcaje amenajate. Circula ţia pietonal ă Localitatea Tiur dispune de trotuare amenajate pentru circulatia pietonala doar pe strazile principale care au latimea mai mare de 10,0m. Calea ferat ă Localitatea Tiur nu este deservit ă de cale ferat ă. Analiza critic ă a situa ţiei existente Căile de comunica ţie şi transport ale localit ăţ ii Tiur satisfac în prezent o bun ă parte a necesit ăţ ilor, dar în condi ţii necorespunz ătoare. Sunt de remarcat urm ătoarele aspecte: - lipsa trotuarelor, a marcajelor şi indicatoarelor rutiere corespunz ătoare; - între ţinerea necorespunz ătoare a şan ţurilor şi rigolelor pentru a asigura o scurgere corespunz ătoare a apelor pluviale; - lipsa spa ţiilor pentru parcare special amenajate; - lipsa lucr ărilor permanente pentru între ţinerea sistemului rutier şi a lucr ărilor de art ă (poduri şi pode ţe) aferente. Localitatea Petrisat Localitatea Petrisat este situata în partea de nord - vest a teritoriului administrativ al mun. Blaj la distanta de 3 km de zona centrala a municipiului, pe malul drept al raului Tarnava Mica. Accesul in localitate se face prin drumul communal DC 21, Blaj – Petrisat, drum modernizat. Lungimea total ă a re ţelei stradale a localitatii Petrisat este de 4280,00 m din care : • 2870,00 m strazi modernizate • 1410,00 m strazi nemodernizate. Au fost incluse în categoria de str ăzi modernizate toate str ăzile care au o îmbr ăcăminte rutier ă modern ă (asfalt, beton rutier, pavaj), dar unele dintre acestea au o durat ă normat ă dep ăş it ă, circula ţia pe aceste str ăzi fiind foarte greoaie în special în anotimpul friguros. În tabelul anexat sunt prezentate strazile care compun re ţeaua stradal ă a localitatii Petrisat, cu principalele caracteristici: limitele strazii, lungimea strazii, lăţ imea medie între fronturile construite, categoria str ăzii, felul îmbr ăcămin ţii rutiere, suprafa ţa de circula ţie public ă. Elemente geometrice ale str ăzilor a) Planul de situa ţie Trama stradal ă a localitatii poate fi asimilat ă cu o schem ă rectangular ă în care axa principal ă este reprezentat ă de strada care se suprapune cu drumul comunal DC 21. Spre acest traseu principal converg celelalte str ăzi laterale. Pe raza localit ăţ ii se întâlnesc urm ătoarele categorii de str ăzi: 1. Str ăzi de categoria a IV-a – de folosin ţă local ă, care asigur ă accesul la locuin ţe şi pentru servicii curente, sau ocazionale. b) Profil longitudinal Pantele longitudinale ale str ăzilor se înscriu în limite acceptabile pentru desf ăş urarea circula ţiei autovehiculelor, cu excep ţia unor sectoare scurte (str ăzile din partea de nord a localitatii ) unde se întâlnesc pante longitudinale de pân ă la 6%. Str ăzile din partea de jos a localitatii , respectiv cele situate în imediata vecin ătate a Târnavei Mici au pante longitudinale mici, motiv pentru care scurgerea apelor pluviale se face anevoios. c) Profilul transversal Lăţ imea str ăzilor (între fronturile construite) este foarte variat ă atât de la strad ă la strad ă cât şi în lungimea aceleia şi str ăzi. Str ăzile care fac parte din re ţeaua stradal ă major ă a localit ăţ ii au lăţ imea medie cuprins ă între 10,0 m şi 12,0m, iar celelalte între 6,0 şi 10,0 m.

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 44 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

Str ăzile ce fac parte din circula ţia major ă, au în sec ţiune dou ă fire de circula ţie, trotuare partiale. Majoritatea str ăzilor cuprind în profilul transversal şan ţuri deschise sau rigole pentru scurgerea apelor. d) Sistem rutier Str ăzile modernizate au sistem rutier format din îmbr ăcămin ţi asfaltice. Str ăzile nemodernizate au sistem rutier format din usoare pietruiri, sau din pamant amastecat cu balast. Îmbr ăcămin ţile asfaltice ofer ă condi ţii bune de circula ţie, dar necesit ă unele lucr ări de între ţinere. Lucr ări de poduri, pode ţe Localitatea Petrisat este traversata de paraul Petrisat peste care exist ă doua poduri cu o singura deschidere, aflate în stare bun ă. Parcaje Localitatea Petrisat nu dispune de parcaje amenajate. Circula ţia pietonal ă Localitatea Petrisat dispune de trotuare amenajate pentru circulatia pietonala doar pe strazile principale care au latimea mai mare de 10,0m. Calea ferat ă Localitatea Petrisat nu este deservit ă de cale ferat ă. Analiza critic ă a situa ţiei existente Căile de comunica ţie şi transport ale localit ăţ ii Petrisat satisfac în prezent o bun ă parte a necesit ăţ ilor, dar în condi ţii necorespunz ătoare. Sunt de remarcat urm ătoarele aspecte: - lipsa trotuarelor, a marcajelor şi indicatoarelor rutiere corespunz ătoare; - între ţinerea necorespunz ătoare a şan ţurilor şi rigolelor pentru a asigura o scurgere corespunz ătoare a apelor pluviale; - lipsa spa ţiilor pentru parcare special amenajate; - lipsa lucr ărilor permanente pentru între ţinerea sistemului rutier şi a lucr ărilor de art ă (poduri şi pode ţe) aferente.

Localitatea Manarade Localitatea Manarade este situata în partea de sud - est a teritoriului administrativ al mun. Blaj la distanta de 5 km de zona centrala a municipiului, pe malul stang al raului Tarnava Mare. Accesul in localitate se face prin drumul communal DC 35, DJ 107 – Manarade, drum modernizat. Lungimea total ă a re ţelei stradale a localitatii Manarade este de 3935,00 m din care : • 3435,00 m strazi modernizate • 500,00 m strazi nemodernizate. Au fost incluse în categoria de str ăzi modernizate toate str ăzile care au o îmbr ăcăminte rutier ă modern ă (asfalt, beton rutier, pavaj), dar unele dintre acestea au o durat ă normat ă dep ăş it ă, circula ţia pe aceste str ăzi fiind foarte greoaie în special în anotimpul friguros. În tabelul anexat sunt prezentate strazile care compun re ţeaua stradal ă a localitatii Manarade, cu principalele caracteristici: limitele strazii, lungimea strazii, lăţ imea medie între fronturile construite, categoria str ăzii, felul îmbr ăcămin ţii rutiere, suprafa ţa de circula ţie public ă. Elemente geometrice ale str ăzilor a) Planul de situa ţie Trama stradal ă a localitatii poate fi asimilat ă cu o schem ă rectangular ă în care axa principal ă este reprezentat ă de strada care se suprapune cu drumul comunal DC 35. Spre acest traseu principal converg celelalte str ăzi laterale. Pe raza localit ăţ ii se întâlnesc urm ătoarele categorii de str ăzi:

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 45 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

Str ăzi de categoria a IV-a – de folosin ţă local ă, care asigur ă accesul la locuin ţe şi pentru servicii curente, sau ocazionale b) Profil longitudinal Pantele longitudinale ale str ăzilor se înscriu în limite acceptabile pentru desf ăş urarea circula ţiei autovehiculelor, cu excep ţia unor sectoare scurte (str ăzile din partea de sud a localitatii ) unde se întâlnesc pante longitudinale de pân ă la 6%. Str ăzile din partea de jos a localitatii , respectiv cele situate în imediata vecin ătate a Târnavei Mari au pante longitudinale mici, motiv pentru care scurgerea apelor pluviale se face anevoios. c) Profilul transversal Lăţ imea str ăzilor (între fronturile construite) este foarte variat ă atât de la strad ă la strad ă cât şi în lungimea aceleia şi str ăzi. Str ăzile care fac parte din re ţeaua stradal ă major ă a localit ăţ ii au lăţ imea medie cuprins ă între 10,0 m şi 12,0m, iar celelalte între 6,0 şi 10,0 m. Str ăzile ce fac parte din circula ţia major ă, au în sec ţiune dou ă fire de circula ţie, trotuare partiale. Majoritatea str ăzilor cuprind în profilul transversal şan ţuri deschise sau rigole pentru scurgerea apelor. d) Sistem rutier Str ăzile modernizate au sistem rutier format din îmbr ăcămin ţi asfaltice. Str ăzile nemodernizate au sistem rutier format din usoare pietruiri, sau din pamant amastecat cu balast. Îmbr ăcămin ţile asfaltice ofer ă condi ţii bune de circula ţie, dar necesit ă unele lucr ări de între ţinere. Lucr ări de poduri, pode ţe Localitatea Manarade nu este traversata de vai care sa necesite poduri. Accesul in localitate dinspre DN 14B, este realizat printr-un pod rutier din beton armat în stare bun ă peste Tarnava Mare, iar traversarea caii ferate in aceasta zona se face printr-un pasaj la nivel. Parcaje Localitatea Manarade nu dispune de parcaje amenajate. Circula ţia pietonal ă Localitatea Manarade dispune de trotuare amenajate pentru circulatia pietonala doar pe strazile principale care au latimea mai mare de 10,0m. Calea ferat ă Localitatea Manarade nu este deservit ă de cale ferat ă. Analiza critic ă a situa ţiei existente Căile de comunica ţie şi transport ale localit ăţ ii Manarade satisfac în prezent o bun ă parte a necesit ăţ ilor, dar în condi ţii necorespunz ătoare. Sunt de remarcat urm ătoarele aspecte: - lipsa trotuarelor, a marcajelor şi indicatoarelor rutiere corespunz ătoare; - între ţinerea necorespunz ătoare a şan ţurilor şi rigolelor pentru a asigura o scurgere corespunz ătoare a apelor pluviale; - lipsa spa ţiilor pentru parcare special amenajate; - lipsa lucr ărilor permanente pentru între ţinerea sistemului rutier şi a lucr ărilor de art ă (poduri şi pode ţe) aferente. Localitatea Spatac Localitatea Spatac este situata în partea de sud - est a teritoriului administrativ al mun. Blaj la distanta de 6 km de zona centrala a municipiului, pe malul stang al raului Tarnava Mare. Accesul in localitate se face prin drumul communal DC 35, DJ 107 – Spatac, drum modernizat. Lungimea total ă a re ţelei stradale a localitatii Spatac este de 3050,00 m din care :

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 46 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

• 910,00 m strazi modernizate • 2140,00 m strazi nemodernizate. Au fost incluse în categoria de str ăzi modernizate toate str ăzile care au o îmbr ăcăminte rutier ă modern ă (asfalt, beton rutier, pavaj), dar unele dintre acestea au o durat ă normat ă dep ăş it ă, circula ţia pe aceste str ăzi fiind foarte greoaie în special în anotimpul friguros. În tabelul anexat sunt prezentate strazile care compun re ţeaua stradal ă a localitatii Spatac, cu principalele caracteristici: limitele strazii, lungimea strazii, lăţ imea medie între fronturile construite, categoria str ăzii, felul îmbr ăcămin ţii rutiere, suprafa ţa de circula ţie public ă. Elemente geometrice ale str ăzilor a) Planul de situa ţie Trama stradal ă a localitatii poate fi asimilat ă cu o schem ă rectangular ă în care axa principal ă este reprezentat ă de strada care se suprapune cu drumul comunal DC 35. Spre acest traseu principal converg celelalte str ăzi laterale. Pe raza localit ăţ ii se întâlnesc urm ătoarele categorii de str ăzi: 1. Str ăzi de categoria a IV-a – de folosin ţă local ă, care asigur ă accesul la locuin ţe şi pentru servicii curente, sau ocazionale b) Profil longitudinal Pantele longitudinale ale str ăzilor se înscriu în limite acceptabile pentru desf ăş urarea circula ţiei autovehiculelor, cu excep ţia unor sectoare scurte (str ăzile din partea de vest a localitatii ) unde se întâlnesc pante longitudinale de pân ă la 6%. c) Profilul transversal Lăţ imea str ăzilor (între fronturile construite) este foarte variat ă atât de la strad ă la strad ă cât şi în lungimea aceleia şi str ăzi. Str ăzile care fac parte din re ţeaua stradal ă major ă a localit ăţ ii au lăţ imea medie cuprins ă între 8,0 m şi 10,0m, iar celelalte între 6,0 şi 8,0 m. Str ăzile ce fac parte din circula ţia major ă, au în sec ţiune dou ă fire de circula ţie, trotuare partiale. Majoritatea str ăzilor cuprind în profilul transversal şan ţuri deschise sau rigole pentru scurgerea apelor. d) Sistem rutier Str ăzile modernizate au sistem rutier format din îmbr ăcămin ţi asfaltice. Str ăzile nemodernizate au sistem rutier format din usoare pietruiri, sau din pamant amastecat cu balast. Îmbr ăcămin ţile asfaltice ofer ă condi ţii bune de circula ţie, dar necesit ă unele lucr ări de între ţinere. Lucr ări de poduri, pode ţe Localitatea Spatac nu este traversata de vai care sa necesite poduri. Parcaje Localitatea Spatac nu dispune de parcaje amenajate. Circula ţia pietonal ă Localitatea Spatac nu dispune de trotuare amenajate pentru circulatia pietonala. Calea ferat ă Localitatea Spatac nu este deservit ă de cale ferat ă. Analiza critic ă a situa ţiei existente Căile de comunica ţie şi transport ale localit ăţ ii Spatac satisfac în prezent o bun ă parte a necesit ăţ ilor, dar în condi ţii necorespunz ătoare. Sunt de remarcat urm ătoarele aspecte: - lipsa trotuarelor, a marcajelor şi indicatoarelor rutiere corespunz ătoare; - între ţinerea necorespunz ătoare a şan ţurilor şi rigolelor pentru a asigura o scurgere corespunz ătoare a apelor pluviale; - lipsa spa ţiilor pentru parcare special amenajate; - lipsa lucr ărilor permanente pentru între ţinerea sistemului rutier şi a lucr ărilor de art ă

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 47 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

(poduri şi pode ţe) aferente.

Localitatea Flitesti Localitatea Flitesti este situata în partea de sud a teritoriului administrativ al mun. Blaj la distanta de 8 km de zona centrala a municipiului. Accesul in localitate se face prin drumul communal DC 203, Blaj – Deleni Obarsie, drum nemodernizat. Lungimea total ă a re ţelei stradale a localitatii Flitesti este de 890,00 m in totalitate strazi nemodernizate. În tabelul anexat sunt prezentate strazile care compun re ţeaua stradal ă a localitatii Flitesti, cu principalele caracteristici: limitele strazii, lungimea strazii, lăţ imea medie între fronturile construite, categoria str ăzii, felul îmbr ăcămin ţii rutiere, suprafa ţa de circula ţie public ă. Elemente geometrice ale str ăzilor a) Planul de situa ţie Trama stradal ă a localitatii poate fi asimilat ă cu o schem ă rectangular ă în care axa principal ă este reprezentat ă de strada care se suprapune cu drumul comunal DC 203. Spre acest traseu principal converg celelalte str ăzi laterale. Pe raza localit ăţ ii se întâlnesc urm ătoarele categorii de str ăzi: Str ăzi de categoria a IV-a – de folosin ţă local ă, care asigur ă accesul la locuin ţe şi pentru servicii curente, sau ocazionale b) Profil longitudinal Pantele longitudinale ale str ăzilor se înscriu în limite acceptabile pentru desf ăş urarea circula ţiei autovehiculelor. c) Profilul transversal Lăţ imea str ăzilor (între fronturile construite) este cuprins ă între 6,0 m şi 10,0m. Strazile nu au santuri amenajate. d) Sistem rutier Str ăzile nemodernizate au sistem rutier format din usoare pietruiri, sau din pamant amastecat cu balast. Lucr ări de poduri, pode ţe Localitatea Flitasti nu este traversata de vai care sa necesite poduri. Parcaje Localitatea Fitesti nu dispune de parcaje amenajate. Circula ţia pietonal ă Localitatea Flitesti nu dispune de trotuare amenajate pentru circulatia pietonala. Calea ferat ă Localitatea Flitesti nu este deservit ă de cale ferat ă. Analiza critic ă a situa ţiei existente Căile de comunica ţie şi transport ale localit ăţ ii Flitesti sunt necorespunzatoare. Sunt de remarcat urm ătoarele aspecte: - lipsa îmbr ăcămin ţilor rutiere moderne - lipsa trotuarelor, a marcajelor şi indicatoarelor rutiere corespunz ătoare; - lipsa şan ţurilor şi rigolelor pentru a asigura o scurgere corespunz ătoare a apelor pluviale; - lipsa spa ţiilor pentru parcare special amenajate; Localitatea Deleni-Obarsie Localitatea Deleni Obarsie este situata în partea de sud a teritoriului administrativ al mun. Blaj la distanta de 10 km de zona centrala a municipiului. Accesul in localitate se face prin drumul communal DC 203, Blaj – Deleni Obarsie, drum nemodernizat. Lungimea total ă a re ţelei stradale a localitatii Deleni Obarsie este de 1970,00 m in totalitate strazi nemodernizate. În tabelul anexat sunt prezentate strazile care compun re ţeaua stradal ă a localitatii Deleni

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 48 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

Obarsie, cu principalele caracteristici: limitele strazii, lungimea strazii, lăţ imea medie între fronturile construite, categoria str ăzii, felul îmbr ăcămin ţii rutiere, suprafa ţa de circula ţie public ă. Elemente geometrice ale str ăzilor a) Planul de situa ţie Trama stradal ă a localitatii poate fi asimilat ă cu o schem ă rectangular ă în care axa principal ă este reprezentat ă de strada care se suprapune cu drumul comunal DC 203. Spre acest traseu principal converg celelalte str ăzi laterale. Pe raza localit ăţ ii se întâlnesc urm ătoarele categorii de str ăzi: Str ăzi de categoria a IV-a – de folosin ţă local ă, care asigur ă accesul la locuin ţe şi pentru servicii curente, sau ocazionale b) Profil longitudinal Pantele longitudinale ale str ăzilor se înscriu în limite acceptabile pentru desf ăş urarea circula ţiei autovehiculelor. c) Profilul transversal Lăţ imea str ăzilor (între fronturile construite) este cuprins ă între 6,0 m şi 10,0m. Strazile nu au santuri amenajate. d) Sistem rutier Str ăzile nemodernizate au sistem rutier format din usoare pietruiri, sau din pamant amastecat cu balast. Lucr ări de poduri, pode ţe Localitatea Deleni Obarsie nu este traversata de vai care sa necesite poduri. Parcaje Localitatea Deleni Obarsie nu dispune de parcaje amenajate. Circula ţia pietonal ă Localitatea Deleni Obarsie nu dispune de trotuare amenajate pentru circulatia pietonala. Calea ferat ă Localitatea Deleni Obarsie nu este deservit ă de cale ferat ă. Analiza critic ă a situa ţiei existente Căile de comunica ţie şi transport ale localit ăţ ii Deleni Obarsie sunt necorespunzatoare. Sunt de remarcat urm ătoarele aspecte: - lipsa îmbr ăcămin ţilor rutiere moderne - lipsa trotuarelor, a marcajelor şi indicatoarelor rutiere corespunz ătoare; - lipsa şan ţurilor şi rigolelor pentru a asigura o scurgere corespunz ătoare a apelor pluviale.

2.6.2. Probleme de mediu Re ţeaua principal ă de c ăi de comunica ţie Pe raza terirtoriului administrativ al mun. Blaj se întâlnesc urm ătoarele categorii de drumuri: - drumuri de interes na ţional: - DN 14B, Teius –Blaj - Copsa Mica, care face leg ătura cu jude ţul Sibiu - drumuri de interes jude ţean: DJ 107, Alba Iulia – Berghin – Cergau Mare - Blaj – Tarnaveni, care face leg ătura cu jude ţul Mures - drumuri comunale: - DC 21: Blaj - Petrisat - DC 34: Blaj – Tiur - DC 35: Manarade – DJ 107 – Spatac - DC 203: Blaj – Flitesti – Deleni Obarsie Transporturile CF sunt reprezentate de calea normala dubla electificata Sighisoara –Teius si de calea ferat ă normala simpla neelectrificata Teius – Praid.

2.6.3. Disfunc ţionalit ăţ i 2.6.3.1. Aspecte critice privind organizarea circula ţiei

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 49 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

Drumul na ţional, drumul jude ţean, drumurile comunale şi locale, care deservesc în prezent teritoriul mun. Blaj, acoper ă în mare parte necesit ăţ ile actuale de trafic atat sub aspect calitativ cat si sub aspect cantitativ. Din punct de vedere calitativ drumul na ţionale DN 14B, drumul jude ţean DJ 107 si drumurile comunale DC 21, DC 34 si C35 prezint ă condi ţii bune de confort şi trafic, restul sunt total necorespunz ătoare, în special în ceea ce prive şte sistemul rutier şi elementele geometrice în plan şi profil longitudinal. Pe toate categoriile de drumuri se remarc ă existen ţa unor tronsoane unde lipsesc acostamentele, fâ şiile de siguran ţă , parape ţii, lucr ările de art ă. Pe drumurile comunale lipsesc marcajele rutiere. Se remarc ă lipsa lucr ărilor de între ţinere care să asigure viabilitatea lucr ărilor de art ă, precum şi colectarea şi evacuarea apelor pluviale din zona drumurilor. Pe drumul comunal Dc 203 este necesar ă modernizarea acestuia deoarece pe timp ploios este aproape impracticabil. Tot în aceea şi situa ţie sunt şi alte drumuri locale. În ceea ce prive şte str ăzile, o bun ă parte dintre ele, sunt într-o stare mediocr ă. Multe strazi din localitatile apartinatoare sunt înguste iar suprafa ţa carosabil ă este foarte deteriorat ă. O parte din ele sunt din p ământ devenind pe timp ploios sau friguros foarte greu accesibile. Alte aspecte critice privind desf ăş urarea circula ţiei pe drumurile din zon ă: - lipsa general ă a marcajelor şi indicatoarelor de circula ţie; - lipsa lucr ărilor periodice de între ţinere a lucr ărilor de art ă şi a sistemelor de colectare şi evacuare a apelor pluviale din zona drumului. 2.6.3.2.Disfunc ţionalit ăţ i • nu exist ă o tram ă de circula ţie fluent ă, ierarhizat ă; • circula ţia rutier ă de tranzit, în special valabil pentru traficul greu de marf ă, trece prin centrul ora şului; • calea ferat ă separ ă ora şul în dou ă şi pune probleme de traversare; • capacitate gabaritic ă redus ă (în ălţime maxim ă 4,00 m si lăţ ime maxim ă 8 m) la pasajul inferior cu calea ferat ă pe str. Clujului; • punctele de traversare ale barierelor spa ţiale (poduri, pasaje) sunt insuficiente (peste râuri) sau neamenajate (peste calea ferat ă); • transportul interjude ţean de călători nu are echipamente specializate (autogar ă, sta ţii, popasuri); • nu exist ă o re ţea de pietonale specializate, independente; • nu exista amenajate piste pentru circulatia velo; • trotuarele nu sunt desp ărţite printr-o zon ă verde de partea carosabil ă şi nu au asigurat ă continuitatea, grevând asupra bunei func ţion ări a circula ţiei pietonale.

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 50 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNC ŢIONALE. BILAN Ţ TERITORIAL

2.7.1 Teritoriul administrativ Teritoriul administrativ avea la recens ământul din 2002 o suprafa ţă de 10.066 ha. In documenta ţia P.A.T.M. 1995 acesta era de 10.593 ha, din care 898 ha reprezint ă teren intravilan şi 9.168 ha extravilan. Ponderea terenurilor în teritoriul administrativ al ora şului este cea din tabelul de mai jos

FOLOSINTA TERENULUI IN TERITORIUL ADMINISTRATIV CONFORM PUG APROBAT Teritoriu CATEGORII DE FOLOSINTA (ha) administ Agricol Neagricol TOTAL rativ al Arabil Păş uni Fâne ţe Vii Livezi Păduri Ape Drumuri Cur ţi Ne- unit ăţ ii constr. prod de baz ă Extra- 2228 1081 861 651 87 1371 189 168 6 171 9701 vilan Intra------898 - 892 vilan TOTAL 2.228 1081 861 651 87 1371 189 168 898 171 10593 % din 21,03 10,20 8,12 6,14 0,82 12,94 1,78 1,58 8,47 1,61 100% total 7802 2791 10593

Bilan ţul teritorial al categoriei de folosinta a terenurilor din teritoriul administrativ conform evidentei ONCPI Teritoriu CATEGORII DE FOLOSINTA (ha) administ Agricol Neagricol TOTAL rativ al Arabil Păş uni Fâne ţe Vii Livezi Păduri Ape Drumuri Cur ţi Ne- unit ăţ ii constr. prod de baz ă Extra- 3564 1618 710 468 80 1392 189 168 33,70 923 9145,70 vilan Intra- - 747,30 - 747,30 vilan TOTAL 3564 1618 710 468 80 1392 189 168 781 923 9893 % din 36,02 16,35 7,17 4,73 0,80 14,07 1,91 1,69 7,89 9,33 100% total 6440 3453 9893

La data întocmirii documenta ţiei de reactualizare P.U.G. Blaj şi localit ăţ i componente, intravilanul existent conform P.U.G. anterior, aprobat, a crescut prin extinderi conform unor P.U.Z.-uri aprobate.

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 51 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

In urma digitizarii intravilanul are o suprafata de 1015.38 ha, iar extravilanul 8872,45 ha.

BLAJ EXISTENT ZONE FUNCTIONALE Suprafata ( ha ) Procent % din total intravilan LOCUINTE REGIM MIC-MEDIU / MARE DE INALTIME 442,37 43,57% ZONA INSTITUTII SI SERVICII 44,48 4,38% ZONA MIXTA 57,91 5,70% ZONA UNITATI INDUSTRIALE / DEPOZITARE 96,21 9,48% ZONA UNITATI AGRICOLE 62,68 6,17% SPATII PLANTATE, AGREMENT, SPORT 22,37 2,20% TERENURI AGRICOLE IN INTRAVILAN 93,99 9,26% ZONA GOSPODARIE COMUNALA / CIMITIRE 17,59 1,73% CONSTRUCTII AFERENTE LUCRARILOR TEHNICO-EDILITARE 7,32 0,72% ZONA CAI DE COMUNICATIE RUTIERA SI AMENAJARI AFERENTE 104,25 10,27% ZONA CAI DE COMUNICATIE FEROVIARA SI AMENAJAZI AFERENTE 30,04 2,96% APE 2,90 0,29% TERENURI FORESTIERE 6,51 0,64% SUPRAFETE SOLICITATE PENTRU SCOATERE DIN INTRAVILAN 26,56 2,62% ZONE CU DESTINATIE SPECIALA 0,20 0,02% TOTAL INTRAVILAN 1015,38 100,00%

2.7.2. Municipiul Blaj (Localitatea de re şedin ţă ) Intravilanul municipiului Blaj, cu o suprafata a intravilanului de 1015.38 (in urma digitizarii), se constituie în momentul de fa ţă din 14 trupuri identificate pe teren.

Bilan ţ teritorial Municipiul Blaj

BLAJ EXISTENT ZONE FUNCTIONALE Suprafata ( ha ) Procent % din total intravilan Locuinte regim mic-mediu / mare de inaltime 121,6 24,71% Zona institutii sI servicii 35,16 7,14% Zona mixta 29,76 6,05% Zona unitati industriale / depozitare 87,84 17,85% Zona unitati agricole 43,88 8,92% Spatii plantate, agrement, sport 17,97 3,65% Terenuri agricole in intravilan 51,52 10,47% Zona gospodarie comunala / cimitire 7,78 1,58% Constructii aferente lucrarilor tehnico-ediliare 6,82 1,39% Zona cai de comunicatie rutiera si amenajari aferente 47,76 9,70% Zona cai de comunicatie feroviara si amenajari aferente 30,04 6,10% Ape 2,08 0,42% Terenuri forestiere 2,08 0,42% Suprafete solicitate pentru scoatere din intravilan 7,66 1,56% Zona cu destinatie speciala 0,2 0,04% TOTAL INTRAVILAN 492,15 100,00%

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 52 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

Bilan ţ teritorial Izvoarele, Veza, Tiur

IZVOARELE, VEZA, TIUR EXISTENT ZONE FUNCTIONALE Suprafata ( ha ) Procent % din total intravilan Locuinte regim mic-mediu / mare de inaltime 186,87 57,20% Zona institutii si servicii 5,47 1,67% Zona mixta 26,03 7,97% Zona unitati industriale / depozitare 8,21 2,51% Zona unitati agricole 6,77 2,07% Spatii plantate, agrement, sport 3,92 1,20% Terenuri agricole in intravilan 37,62 11,51% Zona gospodarie comunala / cimitire 4,61 1,41% Constructii aferente lucrarilor tehnico-ediliare 0,5 0,15% Zona cai de comunicatie rutiera si amenajari aferente 37,77 11,56% Zona cai de comunicatie feroviara si amenajari aferente 0 0,00% Ape 0,82 0,25% Terenuri forestiere 4,43 1,36% Suprafete solicitate pentru scoatere din intravilan 3,69 1,13% Zona cu destinatie speciala 0 0,00% TOTAL INTRAVILAN 326,71 100,00%

2.7.2. Localit ăţ i Componente

Bilan ţ teritorial loc Deleni Obirsie

DELENI OBARSIE EXISTENT ZONE FUNCTIONALE Suprafata ( ha ) Procent % din total intravilan Locuinte regim mic-mediu / mare de inaltime 18.75 90.76% Zona institutii s servicii 0.29 1.40% Zona locuinte si servicii 0 0.00% Zona unitati industriale / depozitare 0 0.00% Zona unitati agricole 0 0.00% Spatii plantate, agrement, sport 0 0.00% Terenuri agricole in intravilan 0 0.00% Zona gospodarie comunala / cimitire 0 0.00% Constructii aferente lucrarilor tehnico-ediliare 0 0.00% Zona cai de comunicatie rutiera si amenajari aferente 1.62 7.84% Zona cai de comunicatie feroviara si amenajari aferente 0 0.00% Ape 0 0.00% Terenuri forestiere 0 0.00% Suprafete solicitate pentru scoatere din intravilan 0 0.00% TOTAL INTRAVILAN 20.66 100.00%

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 53 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

Bilan ţ teritorial loc M ănărade

MANARADE EXISTENT ZONE FUNCTIONALE Suprafata ( ha ) Procent % din total intravilan Locuinte regim mic-mediu / mare de inaltime 44.95 72.48% Zona institutii s servicii 1.42 2.29% Zona locuinte si servicii 0.81 1.31% Zona unitati industriale / depozitare 0.16 0.26% Zona unitati agricole 0.14 0.23% Spatii plantate, agrement, sport 0.48 0.77% Terenuri agricole in intravilan 0 0.00% Zona gospodarie comunala / cimitire 4.54 7.32% Constructii aferente lucrarilor tehnico-ediliare 0 0.00% Zona cai de comunicatie rutiera si amenajari aferente 5.87 9.46% Zona cai de comunicatie feroviara si amenajari aferente 0 0.00% Ape 0 0.00% Terenuri forestiere 0 0.00% Suprafete solicitate pentru scoatere din intravilan 3.65 5.89% TOTAL INTRAVILAN 62.02 100.00%

Bilan ţ teritorial loc. Petrisat

PETRISAT EXISTENT ZONE FUNCTIONALE Suprafata ( ha ) Procent % din total intravilan Locuinte regim mic-mediu / mare de inaltime 36.36 73.01% Zona institutii s servicii 1.38 2.77% Zona locuinte si servicii 0.58 1.16% Zona unitati industriale / depozitare 0 0.00% Zona unitati agricole 0 0.00% Spatii plantate, agrement, sport 0 0.00% Terenuri agricole in intravilan 4.85 9.74% Zona gospodarie comunala / cimitire 0.66 1.33% Constructii aferente lucrarilor tehnico-ediliare 0 0.00% Zona cai de comunicatie rutiera si amenajari aferente 5.55 11.14% Zona cai de comunicatie feroviara si amenajari aferente 0 0.00% Ape 0 0.00% Terenuri forestiere 0 0.00% Suprafete solicitate pentru scoatere din intravilan 0.42 0.84% TOTAL INTRAVILAN 49.8 100.00%

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 54 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

Bilan ţ teritorial loc . Sp ătac

SPATAC EXISTENT ZONE FUNCTIONALE Suprafata ( ha ) Procent % din total intravilan Locuinte regim mic-mediu / mare de inaltime 27.54 84.35% Zona institutii s servicii 0.76 2.33% Zona locuinte si servicii 0.43 1.32% Zona unitati industriale / depozitare 0 0.00% Zona unitati agricole 0 0.00% Spatii plantate, agrement, sport 0 0.00% Terenuri agricole in intravilan 0 0.00% Zona gospodarie comunala / cimitire 0 0.00% Constructii aferente lucrarilor tehnico-ediliare 0 0.00% Zona cai de comunicatie rutiera si amenajari aferente 3.81 11.67% Zona cai de comunicatie feroviara si amenajari aferente 0 0.00% Ape 0 0.00% Terenuri forestiere 0 0.00% Suprafete solicitate pentru scoatere din intravilan 0.11 0.34% TOTAL INTRAVILAN 32.65 100.00%

Bilan ţ teritorial loc. Flite şti

FLITESTI EXISTENT ZONE FUNCTIONALE Suprafata ( ha ) Procent % din total intravilan Locuinte regim mic-mediu / mare de inaltime 5.7 89.91% Zona institutii s servicii 0 0.00% Zona locuinte si servicii 0 0.00% Zona unitati industriale / depozitare 0 0.00% Zona unitati agricole 0 0.00% Spatii plantate, agrement, sport 0 0.00% Terenuri agricole in intravilan 0 0.00% Zona gospodarie comunala / cimitire 0 0.00% Constructii aferente lucrarilor tehnico-ediliare 0 0.00% Zona cai de comunicatie rutiera si amenajari aferente 0.64 10.09% Zona cai de comunicatie feroviara si amenajari aferente 0 0.00% Ape 0 0.00% Terenuri forestiere 0 0.00% Suprafete solicitate pentru scoatere din intravilan 0 0.00% TOTAL INTRAVILAN 6.34 100.00%

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 55 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

Bilan ţ teritorial trupuri din extravilan

TRUPURI DIN EXTRAVILAN EXISTENT ZONE FUNCTIONALE Suprafata ( ha ) Procent % din total intravilan Locuinte regim mic-mediu / mare de inaltime 1.8 7.19% Zona institutii s servicii 0 0.00% Zona locuinte si servicii 0.3 1.20% Zona unitati industriale / depozitare 0 0.00% Zona unitati agricole 11.09 44.27% Spatii plantate, agrement, sport 0 0.00% Terenuri agricole in intravilan 0 0.00% Zona gospodarie comunala / cimitire 0 0.00% Constructii aferente lucrarilor tehnico-ediliare 0 0.00% Zona cai de comunicatie rutiera si amenajari aferente 1.85 7.39% Zona cai de comunicatie feroviara si amenajari aferente 0 0.00% Ape 0 0.00% Terenuri forestiere 0 0.00% Suprafete solicitate pentru scoatere din intravilan 10.01 39.96% TOTAL INTRAVILAN 25.05 100.00%

Prin P.U.G. 1994, intravilanul existent s-a mărit cu 203,20 ha, suprafe ţele fiind alocate zonei de echipare edilitar ă, institu ţii şi servicii şi zone mixte. La acestea se adaug ă o mărire cu 118,00 ha pe parcursul timpului pân ă în momentul prezent. Cantitativ intravilanul se prezint ă conform tabelului de mai sus, urbanistic îns ă se pot identifica zone func ţionale ce necesit ă o tratare mai atent ă, în vederea instituirii unor reglement ări specifice. Intravilanul propus conform P.U.G. 1994 include localit ăţ ile Izvoarele şi Veza, constituind cartiere ale municipiului Blaj. De men ţionat că aceste 2 localit ăţ i mai figureaz ă înc ă în nomenclatorul localit ăţ ilor, lucru ce impune modific ări ale nomenclatorului, conform procedurilor legale. În componen ţa intravilanului aprobat nu s-a inclus suprafa ţa aferent ă trupurilor din extravilan. Intravilanul existent conform digitizarii se compune din urm ătoarele zone func ţionale: LOCUINTE REGIM MIC-MARE / MEDIU DE INALTIME Cu o suprafata e 442.37 ha, reprezentand 43.57% din intravilan, cuprinde: locuin ţe individuale şi locuin ţe colective, pe suprafe ţe bine conturate. În urma analizelor efectuate, zona reziden ţiala are o configura ţie ce exprim ă atât evolu ţia localit ăţ ii în diferitele etape istorice cât şi procesul de urbanizare din România dinainte de 1989, care a trasat direc ţii clare de dezvoltare urbanistic ă, ce necesit ă un studiu atent în vederea înl ătur ării disfunctionalit ăţ ilor. Suntem de acord cu eviden ţierea tranzi ţiei de la o tipologie la alta produs ă spontan prin modernizarea unor locuin ţe, interven ţii la acoperi ş, cre şterea în ălţimii prin supraetaj ări sau manasard ări extinderi la care se adaug ă tipologii noi, exprimând concep ţii noi de locuire, de proiectare, mai mult sau mai pu ţin arhitecturale. De remarcat îns ă lipsa unei concep ţii urbanistice în majoritatea zonelor cu interven ţii, P.U.Z.-urile s-au limitat la lotiz ări fără prescrip ţii am ănun ţite în ce prive şte configura ţia şi aspectul exterior al cl ădirilor, axe de compozitie, reguli de conformare spatiala si volumetrica. Zona de locuit, în opinia noastr ă este format ă din 2 mari zone şi anume zona locuin ţelor individuale şi zona locuin ţelor colective. Aceasta din urm ă are 2 particularit ăţ i prin existen ţa ansamblurilor urbane şi ansamblurilor mixte (locuin ţe colective şi locuin ţe individuale), ambele având disfunc ţionalit ăţ ile specifice - lipsa amenaj ărilor specifice (garaje, spa ţii verzi, locuri de joac ă pentru copii, nivelul ridicat al zgomotului), - indicatori de locuire exagerat de mici, calitatea locuirii mult sub necesit ăţ i, aspectul de

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 56 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008 zone defavorizate etc. De remarcat faptul că zona locuin ţelor colective de tip cvartale şi microraioane, bine între ţinute, sunt construite în interiorul parcelelor locuin ţelor individuale, creând lipsa intimitatii pentru locuin ţele de tip individual. Num ărul cl ădirilor tip bloc cre şte semnificativ începând cu anii '70. În prezent fondul locativ din municipiu este determinat de realiz ările urbanistice şi arhitecturale din perioada socialist ă: 80% din num ărul locuin ţelor din Blaj sunt situate în cl ădiri de locuit de tip bloc. Pe baza tipologiei fondului construit, orasul poate fi împar ţit în diferite cartiere, care au caracteristici diferite. Relatiile dintre cartiere reprezinta ţesutul urban - în timp ce unele cartiere învecinate genereaza un ţesut urban dens, se remarca puncte sensibile în stucturile disparate, nedelimitate. ZONA INSTITUTII SI SERVICII Zona are o suprafata de 44.48 ha (4.38%) si este format ă din institu ţii şi servicii publice şi de interes public şi se constituite în ansambluri independente şi din cl ădiri dedicate, situate atât în zona centrala cât si în afara zonei centrale situate în zone cu alt caracter. Ansambluri independente, dedicate institu ţiilor şi serviciilor publice:Func ţiunile sunt de tip medical sau educa ţional. Sunt ansambluri realizate în general pe baza unui proiect unitar şi recognoscibile ca atare în structura ora şului. Se remarc ă prin coeren ţă şi reprezentativitate. Institu ţii şi servicii publice şi de interes public constituite în cl ădiri dedicate situate în afara zonei centrale apar ţin institu ţiilor publice sau de interes public, remarcîndu-se prin prezen ţa semnificativ ă în peisajul urban datorit ă modului distinct de ocupare a terenului sau caracterului şi valorii arhitecturale. ZONA MIXTA Avand o suprafata de 57.91 ha (5.70%) zona se remarc printr-o structur ă func ţional heterogen, caracterizat de mixajul între activit ţile de interes general, cu acces public, ce tind să ocupe parterele; locuirea de tip colectiveste situat ă la nivelurile superioare ale imobilelor multifunc ţionale. Sunt de asemenea prezente, ocupând imobile monofunc ţionale, institu ţii publice şi de interes pentru public, dar şi alte tipuri de activit ţi. Zona se caracterizeaza prin inserarea de func ţiuni complementare zonei de locuit, fără a avea la baz ă o compozi ţie urbanistic ă valoroas ă sau o unitate stilistic ă. Zona se întinde de regul ă de-a lungul arterelor de circula ţie şi s-a format în decursul anilor 1996-2012 (prin neconformarea propunerilor P.U.G.-ului aflat in vigoare) şi nici nu s-a conturat suficient ca să constituie o zon ă func ţional ă bine inchegat ă. Predomin ă locuin ţele individuale sau colective, printre care sunt inserate, la parter sau între ele, diverse spa ţii comerciale, ateliere, prest ări de servicii, conform perioadei de tranzi ţie. ZONA UNITATI INDUSTRIALE / DEPOZITARE Cu o suprafa ţă de 96.21 ha, reprezint ă 9.47% din intravilan, zona se compune din zone de activitati productive cu caracter industrial si cu caracter de depozitare. Platforma unitatilor industriale se gaseste in sud estul intravilanului. Se remarca zone ce genereaza vederi inestetice cauzate de neîntre ţinerea corespunzatoare a cladirilor. ZONA UNITATI AGRICOLE Zona are o suprafata de 62.68 ha (6.17% din intravilan) şi este caracterizata de zone de activitati productive cu carater agrozootehnic. Si aici se remarca zone ce genereaza vederi inestetice datorate neîntre ţinerii corespunzatoare a cladirilor. SPATII PLANTATE, AGREMENT, SPORT Cu o suprafa ţă de 22.37 ha, reprezint ă 2,20% din intravilan, cuprinde (pe lâng ă parcurile şi spa ţiile verzi amenajate din zona central ă şi cea de locuin ţe colective) perdele de protec ţie şi zone destinate agrementului şi turismului de-a lungul Târnavei Mari şi Târnavei Mici:

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 57 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008 o zona spatiilor plantate pentru agrement si sport o zona spatiilor plantate pentru protectie Spa ţiile verzi publice sunt bine între ţinute si au au fost amenajate peisager. TERENURI AGRICOLE INTRAVIL AN Cu o suprafa ţă de 93.99 ha, reprezint ă 9.26% din intravilan este caracterizata de plantatii agricole. Din cauza terenurilor nelucrate si neîntre ţinute (din zonele periferice intravilanului) se creaza o imagine inestetica. ZONE GOSPODARIE COMUNALA / CIMITIRE Cu o suprafa ţă de 17.59 ha (reprezint ă 1.73% din intravilan) cuprinde atât cimitire, capele, cladiri administrative si anexe cimitire, precum si zona constructiilor şi amenajarilor izolate pentru gospodarie comunala. CONSTRUCTII AFERENTE LUCRARILOR TEHNICO-EDILITARE Cu o suprafa ţă de 7.32 ha, reprezint ă 0.72% din intravilan. Unit ăţ ile cu profil tehnico-edilitar sunt dispersate in interiorul intravilanului. Acestea cuprind suprafete aferente surselor de apa, statie de tratare, statie de epurare şi statiilor electrice. ZONA CAI DE COMUNICATIE RUTIERA SI AMENAJARI AFERENTE Zona are o suprafa ţă de 30.04 ha, reprezint ă 2.96% din intravilan. ZONA CAI DE COMUNICATIE FEROVIARA SI AMENAJARI AFERENTE Zona are o suprafa ţă de 104.25 ha, reprezinta 10.27% din intravilan. APE Zona are o suprafa ţă de 2.90 ha, reprezint ă 0.29% din intravilan şi este caracterizat ă de terenurile din intravilan ce se afla în permanenta sub ape. TERENURI FORESTIERE Zona are o suprafa ţă de 6.51 ha, reprezint ă 0.64% din intravilan. SUPRAFETE SOLICITATE PENTRU SCOATERE DIN INTRAVILAN Zona are o suprafa ţă de 26.56 ha, reprezint ă 2.62% din intravilan. Zona este caracterizata de terenuri agricole. TERENURI CU DESTINATIE SPECIALA Zona are o suprafa ţă de 0.2 ha, reprezint ă 0.02% din intravilan.

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 58 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE

În cadrul P.A.T.J. Alba, Vol. I – Cadru Natural - Mediu - Zone de risc, au fost stabilite categoriile de zone de risc de pe teritoriul tuturor unit ăţ ilor administrative ce apar ţin jude ţului Alba. Pentru municipiul Blaj au fost descrise localiz ările urm ătoarelor fenomene fizico-geologice şi propuneri pentru combaterea lor:

Mai departe, „Studiul privind inundabilitatea şi alunec ările de teren din Municipiul Blaj”, pe baza cercet ărilor pe teren şi a informa ţiilor primite de la localnici privind evolu ţia fenomenelor, ritmicitatea şi amploarea lor, precizeaz ă am ănunte punctuale pe teritoriul municipiului Blaj privind categoria fenomenelor respective, localizarea şi extinderea lor, cauzele şi mijloacele de combatere a acestora.

2.8.1. Alunec ări de teren Pe teritoriul municipiului Blaj, pantele repezi, neplantate, prezinta procese de eroziune accentuate care dau un relief fragmentat puternic. Cursurile temporare de apa au creat vai adanci. Se semnaleaza permanent alunecari de teren, mai ales pe versantul sudic al Târnavelor. Apar pe pantele accentuate ale dealurilor şi se semnaleaz ă în general pe suprafe ţe reduse de teren dar cu o mare răspândire, toate acestea însumând circa 200 ha. Se întâlnesc în Blaj în zona fostei fabrici de cărămid ă, la ie şirea spre Cr ăciunelu de Jos (DN 14B) pe versantul sudic al dealurilor Liliacului şi Caprei şi la ie şirea spre Media ş. În partea sudic ă a localit ăţ ii de asemenea se întalnesc la Veza şi Izvoarele pe versantul nordic al dealului Cneda şi Labu Bercului. Alte alunec ări care nu afecteaz ă intravilanul localit ăţ ilor sunt pe valea Tiurului, versantul vestic al dealului Vâlcanu şi în zona localit ăţ ilor Deleni-Obâr şie şi Sp ătac. De asemenea pe versantul stâng al Târnavei Mari, amonte de localitatea Mănărade sunt semnalate alunec ări de teren active, ultima manifestare fiind consemnat ă în anul 2010. Alunec ările de teren din zona Mănărade şi de pe versantul drept al Târnavei Mari, amonte de Colegiul Pedagogic, sunt urmari atât ale cauzelor naturale cât şi erorilor şi inteven ţiilor umane. Pentru prevenirea acestor fenomene şi amenajarea suprafe ţelor afectate, sunt necesare lucr ări de modelarea terenului, regularizarea scurgerilor de apă de pe versan ţi, lucr ări de drenaj şi planta ţii de protec ţie.

2.8.2. V ăi toren ţiale Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 59 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

Zonele de văi toren ţiale, în suprafa ţă de circa 20 ha, sunt Valea Vezii, afluen ţii de pe partea stâng ă a pârâului Sp ătac şi afluen ţii toren ţiali ai Văii Tiur. Sunt necesare lucr ări de corectare a cursului v ăilor şi de ruperi de pant ă.

2.8.3. Zone inundabile Sunt afectate circa 700 ha de teren în zonele de lunc ă ale Târnavei Mici şi Târnavei Mare, unde sunt necesare lucr ări de corectare şi regularizare a cursurilor şi îndiguiri. De asemenea în pericol de inunda ţii sunt şi terenurile din zona văilor toren ţiale Veza, Tiur şi Cerg ău. De şi au loc rev ărs ări periodic şi accidental sunt necesare unele lucr ări de corectare a cursului văilor şi ruperi de pant ă mai ales în zona intravilanelor. Exist ă lucr ări de îndiguire şi ap ărări de mal atât pe cursurile principale Târnava Mare, Târnava Mic ă, cât şi pe cursul inferior al celor trei văi toren ţiale amintite mai sus. În zona de intravilan aceste lucr ări în mod special pe Târnava Mare şi cea mic ă protejeaz ă zona locuit ă împotriva inunda ţiilor. În schimb Valea Veza şi Valea Tiur de şi pe cursul inferior s-au realizat lucr ări de regularizare şi îndiguire caracterul toren ţial al acestora şi modific ările majore ap ărute în întensitatea ploilor pun în pericol de inunda ţii o parte din terenurile limitrofe albiei minore. Cursurile de ap ă din teritoriul municipiului Blaj pot fi împ ărţite în dou ă categorii: 1. Forma ţiunile toren ţiale, indiferent de mărimea lor constituie un poten ţial de inundabilitate major, albia minor ă nu poate transporta nici m ăcar debitul cu asigurarea de 10%. 2. Cursurile principale Târnava Mare şi Târnava Mic ă au urm ătoarea caracterizare: • Târnava Mare este în regim îndiguit pe sectorul din intravilan şi nu pune probleme de inunda ţii decât în amonte de ora ş şi în aval. • Târnava Mic ă este îndiguit ă în zona localit ăţ ii Petre şti şi pe sectorul ultim înainte de confluen ţa cu Târnava Mare.

2.8.4. Zone ml ăş tinoase În zona de lunc ă se întâlnesc terenuri cu exces de umiditate şi chiar ml ăş tinoase, circa 15 ha, pe Târnava Mare în amonte de Câmpia Libert ăţ ii şi pe cursul inferior al v ăii Cerg ăului.

2.8.5. Alte riscuri naturale Ini ţial, pe cărările făcute de animale sau pe drumuri de exploatare agricol ă în urma unor ploi abundente s-au format oga şe şi ravene, produse ale degrad ării terenurilor. Eroziunile de maluri sunt frecvente în zonele unde lipse şte vegeta ţia arboricol ă în aval de confluen ţa celor dou ă Târnave.

2.9. ECHIPAREA EDILITAR Ă 2.9.1. Gospod ărirea apelor Orasul Blaj este situat la confluenta raurilor Tarnava Mare si Tarnava Mica , confluenta ce se realizeaza pe teritoriul orasului, in partea de vest a acestuia. Pe malul stang al Tarnavei Mari se afla localitatea Manarade si cartierele Veza, Tiur , Izvoarele. Orasul vechi Blaj este situat intre cele doua Tarnave. Pe malul drept al Tarnavei Mici se afla localitatea Petrisat. Pe portiunea pe care strabate orasul, Raul Tarnava Mare este in mare patre regularizat. Mai sunt regularizate si vaile care aduna torentii de pe versantul nordic si sudic.

2.9.2. Alimentarea cu ap ă 2.9.2.1. Surse Sursa de apa pentru asigurarea nevoilor populatiei si industriei, este Sistemul regional de alimentare cu apa de pe raul Sebes , prin intermediul statiei de pompare de la . Din aceasta statie se pompeaza cu un grup de 2 pompe + una de rezerva. Debitul maxim ce poate fi

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 60 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008 asigurat de sursa, corelat si cu statiile de tratare si pompare a apei este de 305 l/sec. Vechea sursa subterana de apa potabila din zona industriala este in prezent abandonata. Din cele 7 puturi existente initial, se mai folosesc doar 5 bucati, cele din incinta SC BOSCH, ca sursa de apa industriala si pentru incendiu. Celelalte intreprinderi din zona industriala folosesc pentru incendiu apa din raul Tarnava Mare. In prezent, orasul Blaj si localitatile apartinatoare Tiur, si Pertisat impreuna cu localitatile Manarade si Spatac, sunt alimentate cu apa potabila din sursa Sistemul regional de alimentare cu apa de pe raul Sebes. Consumul efectiv de apa al orasului se ridica la ora actuala le cca 120 litri / secunda. 2.9.2.2. Conducta de aductiune de la statia de pompare Galda de Jos la rezervoare este din OL si partial PREMO cu Dn 600, avand o lungime de cca 20 km, si este pozata ingropat, in lungul vaii Tarnavei. Pe teritoriul orasului aceasta este pozata pe strazile: Ceferistilor, Inocentie Micu Clain, Gh. Sincai, Simion Barnutiu. 2.9.2.3. Rezerva de inmagazinare este constituita din grupul de rezervoare amplasat in partea nord-estica a orasului. Capacitatea totala de inmagazinare de 7400 mc se compune din: - doua rezervoare cu o capacitate de 2x2500 mc - doua rezervoare cu o capacitate de 2x1000 mc - doua rezervoare cu o capacitate de 2x200 mc Pentru a asigura apa potabila in zonele deficitare din punctul de vedere a presiunii, s-a realizat o statie de pompare de la rezervoarele mari, care alimenteaza grupul de 2x200 mc, amplasate in punctul Crucea Iancului si care asigura apa pentru zonele Chereteu si partea de sus a strazii Micu Clain. 2.9.2.4. Reteaua de distribuitie a apei potabile este de tip inelar in zona centrala a orasului si de tip arborescent in cartierele de pe malul stang al Tarnavei Mari. Din retelele inelare principale sunt alimentate toate celelalte retele secundare din oras. La capete, reteaua este de tip arborescent. In nodurile principale ale retelei exista camine de vane pentru inchidere, separare in caz de defect sau trecerea la alimentarea din alta ramura a retelei, in functie de consum si retea. Retelele de distributie au fost realizate initial cu conducte din otel, fiind inlocuite recent majoritatea cu conducte din PEID. Mai exista la ora actuala conducte din otel doar in retelele magistrale, cu diametre mari mari de 300 mm si partial in zona industriala. Tot din rezervoarele si retelele orasului sunt alimentate cu apa prin doua ramuri, ce pornesc de la limita perimetrului orasului, in partea de est, localitatile din amonte de oras: Manarade, Spatac si respectiv Cergau Cenade, Valea Lunga. Din aceleasi rezervoare s-a realizat o retea de apa pentru alimentarea localitatilor de pe Tarnava Mica, pana la Cetatea de Balta. In localitatile Manarade si Spatac exista retele de distributie a apei potabile, pe toate strazile. 2.9.2.5. Disfunctionalitati Reteaua de apa potabila a orasului este in plin proces de modernizare. Au fost inlocuite cu conducte din polietilena cea mai mare parte a retelelor de distributie a apei. Ramane pentru viitor a fi inlocuite conducte cu vechimi cuprinse intre 60 si 35 de ani, executate din otel si avand diametre intre 40 si 600 mm. Lungimea totala a conductelor cu vechimi peste durata normata de viata (20 ani la azbociment si 30 ani la otel) este de cca. 13,100 km. Inlocuirea acestora cu conducte noi este o problema de timp, necesitatea ne mai putand fi discutata la vechimea acestora. Strazile care necesita interventii imediate sunt: Andrei Muresianu (800 m), I. M. Clain (750 m), Eroilor (580 m), Gh. Baritiu (1300 m), C.A. Rosetti (250 m), Republicii (500 m), Petru Maior (350 m), Primaverii (500 m). Pe aceste strazi sunt pozate retele majore, cu diametre intre 300 mm si 600 mm.

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 61 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

2.9.3. Canalizarea 2.9.3.1. Reteaua de canalizare menajera Sistemul de canalizare al orasului Blaj este partial de tip divizor. Canalizarea menajera este cu doua colectoare principale, urmarind relieful si cartierele orasului. Primul colector porneste din partea de nord a orasului si aduna si apele uzate din zona centrala a orasului, in principal din zona de blocuri de locuinte si le conduce la statia de epurare din aval de oras, la confluenta Tarnavelor. Tot aici ajunge si canalizartea care porneste de la Ferma viticola, in lungul str. M. Kogalniceanu, dupa care coboara spre malul drept al Tarnavei, prin zona industriala, pe strazile Iuliu Maniu, Iazului si Barbu Lautaru. Pe str. Clujului se intalneste cu colectorul care vine de la blocuri. Mai sunt adunate de acest colector apele uzate din localitatea Petrisat , cu o statie de pompare care trimite apele in canalizarea de pe str. Eroilor . Tot in aceasta canalizare mai sunt colectate apele de la doua statii de pompara de pe str. Fochistilor si Locomotivei . In cartierele din partea de est a orasului exista inca trei statii de pompare a apelor uzare menajere, pe strada N V Popa, in incinta Universitatii Spiru Haret, si langa poarta CPL. In acelasi scop mai exista cate o statie de pompare pa st. Iuliu Maniu si pe str. Iazului. Al doilea colector aduna apele din cartierul Veza utilizand in plus o statie de pompe, din Tiur cu 3 statii de pompare, si le trimite prin intermediul unei statii de pompare modernizate, de pe malul stang al Tarnavei Mari, peste rau, printr-o conducta de refulare, la aceeasi statie de epurare. Datorita reliefului si retelelor existente inainte, nu pot fi colectate intr-un singur punct toate apele menajere din cele doua cartiere, fiind necesare statii de pompare pana la statia mare de pompare din Veza. In localitatea Manarade este in executie o retea de canalizare, cu finalizare in 2015. Apele vor fi colectate si pompate pana in cartierul Veza, la prima statie intermediara de pompare. In localitatea Spatac nu este prevazut in viitorul apropiat relizarea unei retele de canalizare. Reteaua de apa de aici alimenteaza doar cateva cismele din sat. 2.9.3.2. Reteaua de canalizare a zonei industriale Intreprinderile din zona industriala din partea de rasarit a orasului ca STRATUSMOB, IAMU, fosta fabrica de Bere, Bosch, etc. au avut realizate retele proprii de canalizare si statii proprii de tratare a apelor industriale, cu deversare in raul Tarnava Mare. In ultimul timp, dorinta exprimata a societatilor din zona catre primaria municipiului este de a renunta la statiile proprii de epurare si de a-si realiza statii de pompare care sa transfere apele uzate in colectoarele si statia de epurare orasenesti. In partea de nord a orasului, pe terenul fostei Ferme zootehnica (fostul IAS Blaj) exista rezolvata problema canalizarii pe plan local, cu o statie de epurare mecano-biologica cu un debit de cca. 12,0 l/sec si deversarea apelor in Tarnava Mica. In urma modificarilor patrimoniale terenul a fost divizat, iar noii proprietari si intreprinzatori si-au exprimat si ei dorinta de a se racorda in retelele orasenesti si respectiv statia de epurare, prin intermediul unei statii de pompare. 2.9.3.3. Reteaua de canalizare pluviala Canalizarea pluviala este realizata sistematic doar in partea centrala a orasului, pe str. Republicii si str. Eroilor, cu colectare de pe aceste strazi si din zona de blocuri, dupa care deverseaza prin zona magazinului PENY in Tarnava Mare. In celelalte zone sunt relizate retele de canalizare pluviala doar disparat. Sunt colectate rigolele de pe dealurile din toata latura nordica a orasului, cu deversare in cele doua Tarnave. In restul orasului cat si in zona industriala, sunt amenajate rigole stradale pentru colectarea si dirijarea apelor pluviale in vaile ce trec prin oras. In localitatile apartinatoare exista de asemenea rigole pe strazi cu deversare in rau sau indirect, in vaile ce coboara de pe dealuri. 2.9.3.4. Statia de epurare Amplasamentul acesteia este in aceeasi zona cu statia veche, respectiv pe malul drept al Tarnavei Mari, in apropiere de confluenta cu Tarnava Mica. Lucrarile de executie la noua statie de tratare a apelor uzate au fost recent incheiate. Aceasta

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 62 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008 are acum o capacitate de tratare de 240 l/sec debit maxim cu ploaie si 130 l/sec debit normal, pe timp fara precipitatii. Statia are doua trepte de epurare: treapta mecanica si treapta biologica. Treapta mecanica (pretratarea) se compune din: - camera de admisie - statie receptie vidanje - camera gratare ( raer si dese) - statie de pompare - separator grasimi - deznisipator Treapta biologica se compune din: • reactoare biologice • decantoare secundare • deversor in emisar Treapta de tratare a namolului cuprinde: - statia de pompe - punctul de deshidratare (ingrosare) si tratare cu var - platforme acoperite pentru uscarea namolului Pavilionul administrativ cuprinde: - laboratorul pentru analize - centrul de comanda si monitorizare automata (SCADA) - incaperi sociale 2.9.3.5. Disfunctionalitati Toate statiile de epurare din incinta zonelor industriale nu functioneaza la parametrii solicitati prin reglementarile de mediu. Ar fi de dorit preluarea retelelor si respectiv a apelor uzate ale acestora, prin retelele de canalizare si statia de tratare oraseneasca, unde se pot asigura parametrii ceruti de epurare.

2.9.4. Alimentarea cu energie electric ă 2.9.4.1. Surse de alimentare Alimentarea cu energie electrica a orasului Blaj se face din statia de 110 KV amplasata in partea de est a orasului, prin cele doua linii electrice de 110 KV care converg in statie, si anume: - linia 110 kv Barabant – Blaj - linia 110 kv Tauni – Blaj 2.9.4.2. Linii electrice Din statia de 110 kv / 20 kv pleaca 2 linii de 20 kv in cablu subteran spre consumatorii din zona industriala. Dupa cca 400 m, dupa ce au depasit portiunile aglomerate din zona, acestea trec in linii aeriene. Pe portiunile mai aglomerate din cartierele Veza si Tiur, exista tronsoane in cablu ale acestei linii, dupa care trece din nou aerian si isi continua traseul spre comuna Craciunelul de Jos. Cealalta linie care pleaca in cablu are la un moment dat si portiuni aeriene, si alimenteaza practic toata zona industriala, pana la Campul Libertatii, dupa care se bucleaza cu posturile de transformare din nordul orasului. Tot din statia de 110/20 kv mai pleaca 2 linii aeriene de 20 kv. Toate liniile aeriene sunt montate pe stalpi din beton. Din una dintre aceste linii aeriene de 20 kv sunt alimentate posturile de transformare din localitatile apartinatoare Manarade si Spatac dupa care linia continua spre est, pana la Copsa Mica. Cea de a doua linie aeriana de 20 kv trece prin nord-estul orasului si pana in localitatea Petrisat. Din aceasta se desprind alte trei linii care pleaca spre localitatile invecinate Jidvei si Sancel. Inaiunte de a trece spre Petrisat, linia alimenteaza mai multe posturi aeriene aflate la nord de calea ferata, pana la perimetrul vestic al orasului. 2.9.4.3. Posturile de transformare Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 63 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

Toate posturile de transfotmare pentru alimentarea consumatorilor atat casnici cat si industriali au tensiunile de 20/0,4 kv si sunt alimentate majoritate in bucla, fie aerian, prin linii aeriene de 20 kv in zonele mai putin aglomerate, fie prin cabluri subterane de 20 kv, in zonele aglomerate din oras. Cele mai multe posturi de transformare sunt montate in cabine zidite. Exista in zonele rurale si industriale posturi de transformare montate aerian, pe stalpi speciali din beton. Puterile instalate in posturile de transformare variaza intre 40 si 630 KVA. Consumatorii casnici si IMM-urile sunt alimentati din retelele de distributie stradale de 0,4 kv, montate pe stalpi din beton. Intreprinderile mari au posturi de transformare si alimentare proprii. In zonele de blocuri, alimentarea acestora, a spatiilor comerciale si a micilor consumatori se face in cablu subteran. Toate strazile din oras si din localitatile apartinatoare sunt alimentate cu energie electrica. Fac exceptie localitatile Flitesti si Deleni Obarsie, unde nu exista posturi de transformare si nici distributie de joasa tensiune. Aceste localitati au un numar foarte redus de locuitori, care nu justifica din punctul de vedere al RENEL realizarea de linii de transport, posturi de transformare si linii de distributie a energiei electrice. Toate strazile din oras si localitatile componente au iluminat public, cu corpuri de iluminat montate fie pe stalpim proprii, fie pe cei ai liniilor de distributie de joasa tensiune.

2.9.5. Telefonie şi televiziune prin cablu Orasul Blaj este deservit de o centrala telefonica automata de 3000 de numere si o distributie oraseneasca aferenta, in cabluri aeriene sau subterane. Aceasta apartine TELEKOM si este amplasata pe str. Eroilor. In paralel s-au dezvoltat de catre alti operatori relee si linii de distributie alternative, pentru telefonie, televiziune in cablu si date (internet). Retelele noi de distributie sunt cu fibra optica si au acoperire pe toate zonele orasului. Aceste retele sunt majoritatea montate pe stalpi, existand si montaj in canalizatie, in zonele centrale. Pe langa TELEKOM, mai au retele de distributie din fibra optica operatorii RCS-RDS si UPC. Acestia din urma au distributia majora pe stalpii de medie tensiune. Toate retelele de distributie din fibra optica pot asigura atat semnal pentru telefonie fixa, pentru televiziune, cat si pentru date (internet). Telefonia mobila este foarte bine reprezentata, existand trei relee care acopera practic toate zonele. In partea de vest a orasului exista un releu al Orange. Pe cladirea Romtelecom de pe str. Eroilor exista un releu al Telekom, iar in nordul orasului, in punctul “Crucea Iancului” un releu al RCS-RDS.

2.9.6. Alimentarea cu caldur ă Fata de ultima analiza facuta la acest capitol, situatia alimentarii cu caldura s-a schimbat radical. S-a renuntat total la alimentarea centralizata cu caldura din centrale termice de cartier. La ora actuala incalzirea locuintelor si a altor imobile se face descentralizat, cu centrale termice individuale de apartament, functionand pe gaze naturale sau cu centrala termice proprii cu functionare pe gaze naturale, pentru intreprinderi si consumatori mai mari. Toate institutiile din oras (Primarie, Spitale, Scoli, Universitati), Hotel, pavilioane ale unitatilor industriala, hale, etc. au centrala termice proprii. Pentru case individuale, sunt folosite si lemnele de foc pentru asigurarea incalzirii, in principal in satele apartinatoare. Acest tip de incalzire, individuala, este caracterizat prin costuri investitionale mai mari, dar si randamente superioare de utilizare a combustibililor.

2.9.7. Alimentarea cu gaze naturale Alimentarea cu gaze naturale a municipiului Blaj se face din conducta de transport de inalta presiune VEST I, II, III prin statia de reglare-masurare de predare amplasata in partea de nord a orasului, intre cartierul Chereteu si fostul IAS. Statia de reglare-masurare de predare alimenteaza in regim de presiune redusa retelele de distributie din oras, la care sunt racordati consumatorii casnici, obiectivele social-culturale si agentii economici. Sistemul de distributie din zona centrala este inelar, cu posibilitati de separare si izolare a Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 64 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008 anumitor tronsoane, in functie de nevoi sau urgente. In celelalte zone, sistemul de distributie este ramificat. Sistemul orasenesc de distributie este compus din: conducte de distributie stradale, bransamente, posturi de reglare sau statii de reglare-masurare la consumatorii mai mari (unitati industriale sau obiective social-culturale). Conductele de distributie si bransamentele sunt in general montate ingropat, dar exista si in montaj suprateran. Exista la ora actuala retele de distributie pe toate strazile din oras. De asemenea exista sisteme de distributie in localitatile invecinate, apartinatoare: Tiur, Petrisat, Manarade, Spatac alimentate din aceeasi statie de predare a orasului Blaj.

2.9.8. Gospodaria comunala Colectarea, transportul si depozitarea in conditii improprii a de şeurilor urbane menajere duce la poluarea mediului inconjurator, respectiv la degraderea si poluarea solului, a apei si a aerului. Activitate de colectare, transport si depozitare a de şeurilor menajere urbane este realizata de catre o firma specializata. Aceasta asigura colectarea in recipienti speciali, tomberoane de capacitati mai mici pentru locuinta individuale si alti clienti de talie mica, dar si in recipienti mari pentru aglomerarile din zobele de blocuri. Transportul se face cu masini speciale pana la rampa de gunoi din afara orasului. Vechea locatie a gropii de gunoi (in partea de nord-vest a orasului, in apropierea fostului IAS) este deja saturata.

2.10. PROBLEME DE MEDIU 2.10.1. Cadrul natural Relief Municipiul Blaj este situat în vestul Podi șului Târnavelor, în așa zisul Podi ș al Blajului, aproape de confluen ța Târnavei Mari cu Târnava Mica. Cuprinde o parte din interfluviul dintre cele doua Târnave, sectorul sud-vestic al Dealurilor Lopadei, precum și regiunea nordic ă a Podi șului Seca șelor. Podi șul Târnavelor reprezint ă o parte important ă a Podi șului Transilvaniei, cu altitudini mai reduse, fragmentare accentuat ă și o monotonie dat ă de uniformitatea culmilor. Privit dinspre Valea Târnavelor se prezint ă ca un relief înalt, abrupt cu un ansamblu de procese de versant, reprezentate prin alunec ări de teren, oga șe și toren ți cu acumulare fluviatila și intensit ăț i diferite în func ție de litologie, pant ă și structur ă. Cele mai mari înaltimi care se datoreaz ă unor roci mai dure, sunt: Dealul Pârva (472 m), Pãducel (420 m), Dealul Crucii (337m), și Cornu Aoasului (508 m). Partea sudic ă a Văii Târnavelor reprezintî Podi șul Seca șelor care prezint ă o dubl ă înclinare: de la culoarul văii Visei se apleac ă est-vest, iar de la abruptul de cuesta ce înso țește valea Seca șului de Sebe ș, coboar ă spre nord către Târnava. Formatiunile moi marne, argile, nisipuri și pietri șuri cu o structur ă dominant ă monoclinal ă îi confer ă o fizionomie de platou uțor vălurit. În ălțimile se men țin la 400 - 450 m, Dealul Perelor (408 m), Dealu Vârtopului (465 m), Vârful Crãitei (463 m), Mãgura Spatacului (423 m) și Dealul Mãnãrade (476 m). Versantii vailor principale sunt formati dintr-o succesiune de trepte structurale, avand in general profil concav si sunt puse in evidenta 8 nivele de terasa cu dispunere asimetrica datorita inclinarii generale a reliefului spre nord. Depozitele de terasa sunt mai groase la nivelele inferioare. Condi ţii geotehnice Din punct de vedere geologic, teritoriul municipiului Blaj se incadreaza in Podisul Transilvaniei, a carui evolutie a avut loc in doua etape: etapa lacustra si etapa modelarii subaeriene. Etapa lacustra a inceput in cretacicul superior o data cu schitarea Depresiunii Transilvaniei si s-a terminat la sfarsitul pontianului, cand apele lacustre s-au retras definitiv. In aceasta perioada au avut loc cinci cicluri de sedimentare iar din punct de vedere tectonic se disting doua zone: una a domurilor gazeifere si alta a cutelor diapire. Etapa modelarii subaeriene a inceput la sfarsitul pontianului, odata cu exondarea regiunii si are doua faze: faza modelarii nivelelor de eroziune si

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 65 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008 faza adancirii retelei hidrografice si formarii vailor. Seismicitatea Perimetrul cercetat se încadreaza în zona seismic ă F, valoarea coeficientului ag=0,08g, Tc=0.7sec, în conformitate cu prevederile Normativului P100-1/2001. Adâncimea de înghe ţ Conform STAS 6054-77, adâncimea de înghe ţ în zona cercetat ă este de -1,10 m, măsurat ă de la nivelul terenului natural sau sistematizat. Solurile Pedologic predomin ă solurile brune podzolice, solurile brune argiloase şi soluri aluvionale în zonele de lunc ă. Condi ţii hidrologice Municipiul Blaj este situat in bazinul hidrografic Mures. Principala apa curgatoare care dreneaza teritoriul municipiului Blaj este raul Târnava. Acest râu se formeaza in Blaj prin confluenta celor doua Târnave: Târnava Mica si Târnava Mare care izvorasc din Carpatii Orientali. Târnavele aduc cu ele un mare volum de apa ca urmare a suprafetei mari a bazinului hidrografic: Târnava Mica intra in judet cu 10 mc/s, iar Târnava Mare cu 12 mc/s ca, la confluenta cu Muresul, debitul sau sa creasca la 31,4 mc/s. Valorile cele mai ridicate ale debitului maxim s-au produs la 15 mai 1970 cand au fost de 800 mc/s si in 4 iulie 1975 cand a fost de 851 mc/s. Cele dou ă Târnave au caractere comune: sunt originare din acelasi masiv vulcanic, Gurghiu- Harghita; ambele str ăbat acelasi podis desp ădurit, cu aceeasi structur ă geologic ă, cu văi asimetrice, având versante repezi pe dreapta si moderate pe stânga. Pe teritoriul administrativ primeste afluenti de mica importanta: paraiele Cergãului, Veza si Tiur. De remarcat, in partea nordica a municipiului Blaj, o mica zona endoreica care adaposteste lacul Chereteu, lac format prin alunecare cu o suprafata de 1 ha si o adancime de 2,2 m. Zona de lunca si terase ale Târnavei este bogata in ape subterane cantonate in depozite sedimentare si puse in evidenta prin izvoarele de la baza teraselor. Nivelul panzei freatice se afla la mica adancime in zona de lunca si terasa (1,5 – 2,5 m). Clim ă Municipiul Blaj se afla situat intr-o zona cu un climat temperat continental, cu influenta circulatiei vestice, caracterizat prin veri calduroase si ierni moderate. Particularitatile climei sunt date de circulatia generala a atmosferei cat si de structura suprafetei active. Situarea localitatii pe Valea Târnavei, cu larga deschidere dinspre culoarul Muresului, este benefica din punct de vedere climatic, canalizarea maselor de aer vestice determina temperaturi medii multianuale mai ridicate, durata medie de stralucire a soarelui de 2000 – 2100 ore/an si valori mai ridicate ale radiatiei solare de peste 120 kcal/mp. Temperatura medie multianuala este de 9,1° C, cu valori mai scazute in ianuarie de -3,8°C, iar in iulie mai ridicate de 21°C. Fata de media multianuala, temperatura s-a abatut mult, minima absoluta fiind de –32,1º C, iar maxima de 37,8º C, simtindu-se influenta suprafetei active a Târnavelor, cu rol de moderator termic si a curentilor de aer de-a lungul culoarului. Statia meteo din Blaj inregistreaza aproximativ 34,5 zile pe an cu temperaturi mai mici de 0°C si 75,6 zile pe an cu temperaturi mai mari de 25°C. Umezeala aerului este de aproximativ 80% si este influentata in mod direct de nebulozitate care are valoarea de 5,7 zecimi, la statia Blaj inregistrându-se 56,3 zile pe an cu cer senin si 122,1 zile cu cer acoperit, dar si 64,1 zile cu ceata datorita suprafetelor acvatice. Precipitatiile atmosferice se caracterizeaza prin valori usor deficitare, cuprinse intre 550 – 600 mm/an cu media multianuala de 561,3 mm/an, inregistrandu-se un maxim la inceputul verii (77,9 mm) si un minim in februarie. Cantitatea maxima de precipitatii in 24 ore a fost de 82,0 mm in 12 iulie 1941. De remarcat ca in timpul marilor inundatii din 1970 si 1975 asemenea cantitati n-au inregistrat valori mari, inundatiile fiind efectul unei perioade premergatoare cu cantitati abundente

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 66 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008 in bazinul superior. Stratul de zapada persista in medie 46,7 zile. Elementul care reflecta cel mai bine circulatia generala a atmosferei este vântul. Predomina vânturile de sud-vest pe culoar 13,3% in Blaj apoi cea de nord-est si cea de vest, cu viteza medie de 5,2 m/s. In general viteza este mica iar calmul atmosferic este de 56%. Influenta circulatiei vestice se reflecta si asupra fenomenelor de iarna, primul inghet se produce aproximativ in jurul datei de 16 octombrie iar ultimul in 16 aprilie. Vegeta ţie În trecutul istoric mai îndep ărtat erau prezente pădurile de fag, azi vegeta ţia natural ă fiind mai degrab ă de silvostep ă antropic ă, cu predominan ţa stejarului, dar şi cu ochiuri largi de paji şti antropice. Pe teritoriul municipiului se afl ă zone cu valoare deosebit ă: ••• Rezerva ţia natural ă P ădurea C ărbunari ••• Zone deosebite de floricultur ă spontan ă (zona serpentine şi Crucea lui Iancu ) Spa ţii verzi De şi în P.U.G. 1996 sunt prev ăzute spa ţii verzi urbane, se constat ă existen ţa a mai pu ţine spa ţii verzi amenajate. Analiza global ă a sistemelor de spa ţii verzi arat ă că practic, ariile acestora s- au redus progresiv, fiind identificat fenomenul de insularizare. Spa ţiile verzi or ăş ene şti nu alc ătuiesc un sistem unitar din punct de vedere spa ţial. Mai mult, acestea sunt complet izolate de teritoriul extraurban. Suprafa ţa zonelor verzi şi a zonelor de recreere este de 20.29 ha, dintre care 16.58 ha zone de agrement, sport şi parcuri, iar 3.71 ha spa ţii verzi. Astfel zona verde/cap de locuitor este de 9.83 m2/loc. Pădurile existente nu sunt amenajate fiind în pericol de a fi degradate de turismul necontrolat. Cursuri şi oglinzi de ap ă Re ţeaua hidrografic ă este echilibrat repartizat ă pe teritoriul municipiului. Municipiul Blaj este situat în bazinul hidrografic Mure ş, cursul de ap ă confluen ţa Târnavelor. Teritoriul administrativ este str ăbătut de cursurile de ap ă Târnava Mare şi Târnava Mica, care sunt intens poluate, din acest motiv utilizarea apei lor fiind limitat ă, având ca afluen ţi pârâiele Cerg ău, Veza şi Tiur. Sursa de ap ă pentru alimentarea cu ap ă a municipiului Blaj este râul Sebes, din sistemul microregional de alimentare cu ap ă Sebe ş-Alba. La nord se afl ă lacul Chereteu în zona căruia s-au făcut lotiz ări pentru amenajarea de locuin ţe individuale.

2.10.2. Resursele naturale ale solului şi subsolului, mod de exploatare, valorificare ra ţional ă Subsol Principalele resurse ale subsolului sunt: argila, marna, nisipul. În perioada interbelic ă la Blaj existau cariere de argil ă şi de nisip, dar în prezent nu mai func ţioneaz ă. În perimetrul localit ăț ii s-a pus în eviden ță prezen ța unei acumul ări de sare gem ă, iar la Tiur iviri de ape minerale. Sol Pe teritoriul administrativ al municipiului Blaj se intalnesc urmatoarele tipuri de soluri: • soluri aluviale si lacovisti cu cernoziomuri cambice, sunt profunde, rareori scheletice, putin humifere favorabile plantelor de cultura; • cernoziomuri slab si moderat levigate pe terase formate pe marne carbonatice, bogate in humus, slab acide pana la neutre, saturate in baze si frecvent pseudogleizate; • soluri rendzine, terra rossa, si pseudorendzine fine cu un continut ridicat de humus; • soluri brune de padure caracterizate printr-o aciditate pronuntata, puternic debazeificate, scheletice, bogate in acizi. Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 67 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

Pedologic predomina solurile brune argilo-iluviale, in legatura cu prezenta, in trecutul istoric mai departat, a padurilor de fag. Valorificarea ra ţional ă Exploatarea lemnului ar putea s ă ridice probleme de valorificare ra ţional ă.

2.10.3. Riscuri naturale Cea mai mare problem ă pe teritoriul administrativ al municipiului Blaj o reprezinta alunec ările de teren. De-a lungul timpului nu s-au înregistrat cutremure de intensitate mare (influen ţa epicentrului Vrancea fiind redus ă), pr ăbu şiri de teren, căderi de roci sau inunda ţii catastrofale. Printre fenomenele meteo periculoase care se produc la Blaj se num ără ploi toren ţiale, furtuni, grindin ă, secet ă şi canicul ă. Ploile toren ţiale pun probleme minore de inundare ale subsolului unor blocuri şi pivni ţe din gospod ării pe str ădu țele vechi (dintre care și Barbu Lăutarul), situate la nivel jos, unde se întâmpin ă probleme de acumulare a apei, din cauza sistemelor de canalizare care nu fac fa ță volumului ridicat de ap ă. Pe zona adiacent ă intravilanului cursurile de ap ă nu sunt amenajate sau între ţinute corespunzator. Râul Târnava Mare este îndiguit de-a lungul intravilanului.

2.10.4. Monumente ale naturii, monumente istorice si monumete arhitecurale Monumente ale naturii: - STEJARUL LUI AVRAM IANCU - fosta gr ădin ă din jurul castelului mitropolitan (cel mai vechi monument istoric din urbea bl ăjean ă, datând din anul 1535) în prezent parcul «Avram Iancu» ad ăposte şte un stejar falnic, adev ărat monument al naturii. Potrivit cercet ărilor făcute se pare că este singurul exemplar din aceast ă specie rămas ă în ţara noastr ă. Acest stejar pedunculat (Quercus robur L. varietatea central –european ă transilv ănean ă) este unicul supravie ţuitor a unei vechi păduri ce a disp ărut relativ târziu (cca 600-700 ani) şi care se întindea pe terasele superioare ale râului Târnava. Stare fitosanitar ă bun ă. « Stejarul lui Avram Iancu » (Quercus robur L.) din parcul « Avram Iancu », B-dul Republicii este inventariat şi luat în eviden ţă conform Hot ărârii Consiliului Jude ţean Alba nr.27/11.06.1999. - TEIUL LUI - TILIA CORDATA MILL., fam. Tiliaceae, «Tei cu frunza mic ă« sau « Tei pucios«, se afl ă în partea de nord a ora şului Blaj, în apropiere de şoseaua DJ 107, dealul «Hula«. Este un arbore de talie a II-a, specie indigenă, prezentând o tulpin ă dreapt ă de 2,50 m, cu habitusul de 14,70 m, coroana globulos – ovoidal ă. Trunchiul prezint ă o scoar ţă gri-maro închis cu circumferin ţa la baz ă de 4,70 m. Se prezint ă într-o stare bun ă din punct de vedere fitopatologic. « Teiul lui Mihai Eminescu » (Tilia cordata Mill.) din str. Stejarului este inventariat şi luat în eviden ţă conform Hot ărârii Consiliului Jude ţean Alba nr.27/11.06.1999. Situri natura 2000: Cea mai apropiata zon ă declarat ă sit de important ă comunitar ă Natura2000 este situl ROSCI0382 Râul Târnava Mare între Copsa Mica si Mihalt, amplasat in imediata vecinatate a localitatilor Tiur, Izvoarele si Manarade. Spatii verzi: Cre şterea suprafe ţei spa ţiilor verzi şi men ţinerea/reamenajarea corespunz ătoare a celor existente sunt obiective prioritare ale strategiilor de dezvoltare urban ă. In privinta spatiilor verzi, de agrement si recreere, sport si turism, municipiul Blaj este bine dotat din acest punct de vedere, avand un parc „Avram Iancu”- in centrul sau de greutate, alte zone verzi in centrul istoric- scuare, Campia Libertatii care despart vatra istorica de platforma industriala si gradini intinse in cartierele periferice. Prezenta semnificativ ă o are cursul de ap ă și plantatiile pe toate lungimea teritoriului intravilan dar lipsesc insa amenajarile de agrement.

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 68 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

Monumente istorice și arhitecturale Monumente de istorie: ••• Ansamblul „Câmpia Libert ăţ ii” - 24 de busturi de personalit ăţ i ale istoriei şi culturii române şti din secolul XIX - 1973, cod monument: AB-III-a-B-00408 ••• Crucea lui Avram Iancu - sec. XIX, cod monument: AB-III-m-B-00409 Neclasate dar cu valoare istoric ă: ••• Case memoriale Monumente de arhitectur ă: Municipiul Blaj ••• Catedrala greco-catolic ă „Sf. Treime” - 1741-1749, ext. 1835-1842, cod monument: AB-II- m-A-00187 ••• Mănăstirea bazilienilor - 1741-1777, ext. sec. XIX, cod monument: AB-II-a-A-00188 ••• Ansamblul Mitropoliei greco-catolice - sec. XVI - XIX, cod monument: AB-II-a-A-00189 ••• Re şedin ţa mitropolitan ă - 1535, transf. 1837, cod monument: AB-II-m-A-00189.01 ••• Cancelaria mitropolitan ă - sec. XVIII, cod monument: AB-II-m-A-00189.02 ••• Cl ădiri anexe - sec. XVIII, cod monument: AB-II-m-A-00189.03 ••• Ansamblul bisericii „Sf. Arhangheli” (a grecilor) - sec. XVIII - XIX, cod monument: AB-II- a-A-00190 ••• Biserica „Sf. Arhangheli” (a Grecilor) - cca.1770?, cod monument: AB-II-m-A-00190.01 ••• Cimitirul bisericii „Sf. Arhangheli” , cod monument: AB-IV-m-B- Sat apar ţin ător M ănărade ••• Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sec. XVII-XIX , cod monument: AB-II-a-B- 00250 ••• Biserica evanghelic ă - 1864, cod monument: AB-II-m-B-00250.01 ••• Incint ă fortificat ă, cu turn-clopotni ţă - sec. XVII, turn-clopotni ţă 1832, cod monument: AB- II-m-B-00250.02 ••• Biserica ortodox ă „Schimbarea la Fa ţă ” - 1737, cod monument: AB-II-m-B-00251 Localitatea Petrisat ••• Biserica reformat ă - sec. XIII, ext. sec. XV, 1913 (turn), cod monument: AB-II-m-A-00260 Localitatea Tiur ••• Poarta de lemn a bisericii reformate - sec. XIX, cod monument: AB-II-m-B-00375 ••• Biserica „Sf. Arhangheli” - 1730, cod monument: AB-II-m-B-00376 Localitatea Veza ••• Turn-clopotni ţă al bisericii "Sf.Arhangheli Mihail şi Gavriil" şi "Intrarea în biseric ă a Maicii Domnului" - sec. XVIII, cod monument: AB-II-m-B-00389

2.10.5. Indicarea zonelor de recreere, odihn ă, agrement, tratament Pe teritoriul Municipiului Blaj nu exist ă zone pentru tratament, activit ăţ i sportive de mas ă şi loisir amenajate în acest scop. Zonele folosite pentru recreere sunt gr ădinile şi squarurile publice, iar pentru odihn ă pensiunile turistice din localit ăţ ile componente. Dot ările sportive existente permit accesul doar ca activitate de spectacol.

2.10.6. Obiective industriale şi zone periculoase Pe teritoriul administrativ şi în intravilanul localit ăţ ii nu exist ă zone industriale cu impact deosebit asupra mediului şi nici zone periculoase, cu toate c ă Blajul este prev ăzut în P.A.T.J. ca localitate cu risc tehnologic. Nu exist ă construc ţii realizate f ără respectarea prevederilor legale. Obiectivele industriale de pe raza municipiului sunt: ••• Bosch Rexroth S.R.L. - Obiect de activitate: Fabricarea lag ărelor, angrenajelor, cutiilor de

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 69 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008 vitez ă şi a elementelor mecanice de transmisie ••• I.A.M.U. S.A. - Obiect de activitate: Fabricarea utilajelor şi a ma şinilor-unelte pentru prelucrarea metalului ••• Stratusmob S.A. - Obiect de activitate: Fabricarea de mobil ă n.c.a. ••• Raul Aluminium S.R.L. - Obiect de activitate: Fabricarea de mobil ă n.c.a. ••• Montana-Popa S.R.L. - Obiect de activitate: Produc ţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne - Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pas ăre) ••• S.T.G. Switch Technology Gunther S.R.L. - Obiect de activitate: Fabricarea calculatoarelor şi a echipamentelor periferice ••• Horea C.H. S.R.L . - Obiect de activitate: Activit ăţ i în ferme mixte (cultur ă vegetal ă combinat ă cu cre şterea animalelor) – nu are activitate momentan Activitatea acestora se înscrie îns ă în condi ţii normale care nu pericliteaz ă mediul, neexistând emisii peste limita admis ă, devers ări în râuri sau degradarea solului. Platforma industrial ă din Târnaveni produce poluarea cu metale grele (crom, cobalt, plumb) pe râul Târnava Mic ă. S.C. Sometra S.A. Cop şa Mic ă produce poluarea cu metale grele (crom, cupru, cobalt, cadmiu, nichel, plumb) a cursurilor Târnava Mare şi Târnava Mic ă.

2.10.7. Re ţeaua principal ă de c ăi de comunica ţie Principalele c ăi de comunica ţie ridic ă probleme privind noxele. Emisiile de poluan ţi ale autovehiculelor prezint ă urm ătoarele particularit ăţ i: ••• eliminarea gazelor se face foarte aproape de sol, fapt care duce la realizarea unor concentra ţii foarte ridicate la în ălţimi foarte mici chiar pentru gazele cu densitate mic ă si capacitate mare de difuziune în atmosfer ă; ••• emisiile se fac pe toat ă suprafa ţa localit ăţ ii, diferen ţele de concentra ţii depinzând de intensitatea traficului şi de posibilitatea de ventila ţie a str ăzii. Un alt impact asupra mediului al re ţelei de transport este acela că şoselele şi căile ferate fragmenteaz ă zonele agricole şi naturale, amenin ţând flora şi fauna din zonele respective. În ultima perioad ă transporturile au avut o evolu ţie spectaculoas ă, atât prin cre şterea num ărului de vehicule cât şi prin diversitatea func ţional ă a acestora. De asemenea, se observ ă o deplasare a activit ăţ ii de transport de persoane şi de mărfuri către transportul rutier în detrimentul celui feroviar. Aceast ă cre ştere a num ărului de vehicule are un impact semnificativ asupra mediului prin cre şterea cantit ăţ ii de poluan ţi emisi în atmosfer ă, poluan ţi rezulta ţi atât din arderea carburan ţilor cât şi din particulele antrenate în timpul circula ţiei.

2.10.8. Depozite de de şeuri menajere şi industriale Responsabilitatea gestion ării de şeurilor municipale îi revine administra ţiei publice locale. În prezent este in curs de executie, prin Proiectul “Sistem de management integrat al deseurilor în judetul Alba”, beneficiar- Consiliul Judetean Alba, Statia de transfer de la Blaj cu o capacitate de 15000 tone/an. Acest proiect prevede realizarea urmatoarelor actiuni: • implementarea colectarii selective și a compostarii în gospodarie • închiderea și reabilitarea depozitului urban de deseuri neconforme și urmarire postinchidere; • asistenta tehnica și supervizare a lucrarilor, incluzând masuri de publicitate și constientizare a publicului în vederea reducerii cantitatii de deseuri la surs ă sau separarea materialelor reciclabile și a deseurilor biodegradabile la surs ă. Statia de transfer de la Blaj va deservi zona 4 unde sunt arondate municipiul Blaj si comunele Cergau, Cenade, Valea Lunga, Cetatea de Balta, Judvei, Sona, Sincel, Bucerdea Granoasa, Craciunelu de Jos, Rosia de Secas. Statia de transfer realizata va fi cu descarcare directa si compactare mobila. Din punct de vedere tehnic, deseurile colectate de la populatie vor fi descarcate printr-o pâlnie metalica direct in

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 70 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008 containerele de compactare (press-containere) care vor fi utilizate pentru transportul la Centrul de management integrat Galda de Jos. Capacitatea statiei de transfer de la Blaj va fi de 15.000 tone deseuri. De şeurile periculoase, emulsiile uzate de la ma şini-unelte provenite de la S.C. IAMU S.A. se depoziteaz ă în butoaie separate. Men ţion ăm că de şeurile periculoase generate de activit ăţ i medicale (cele infectate şi în ţep ătoare-t ăietoare), sunt arse în crematoriile spitalelor. Cenu şa şi celelalte de şeuri asimilabile celor menajere sunt colectate de agen ţii de salubritate. Principalele activit ăţ i industriale de la care au rezultat n ămoluri sunt: • Fabricare bere şi mal ţ - InBev România-Filiala Blaj – au rezultat : efluen ţi de sp ălare, borhot, drojdie, germeni de orez etc, care au fost valorificate c ătre popula ţie; • Nămoluri de sp ălare şi cur ăţ ire în industria alimentar ă. S.C. Stratusmob S.A. de ţinea depozite proprii de de şeuri industriale care erau neconforme cu Directiva privind Depozitarea De şeurilor şi au trebuit să-şi sisteze depozitarea pâna în 2009, urmând să-şi găseasc ă alte solu ţii cum ar fi: valorificare de şeuri, alte tehnologii de minimizare de şeuri, s ă-şi construiasc ă depozite conforme sau s ă depoziteze în alte depozite conforme. Principalele activit ăţ i industriale în care sunt utlizate ODS-urile sunt: prelucrarea cărnii; unit ăţ i care de ţin echipamente şi instala ţii mari de răcire care utilizeaz ă ca agent de răcire amoniacul, deci CFC-uri apar doar la utilizatorii casnici şi comerciali. Agen ţi economici care să utilizeze tetraclorura de carbon ca solvent în activit ăţ i de degresare şi cur ăţ are nu exist ă. În cur ăţă toriile chimice se folose şte agent de cur ăţ are percloretilena în circuit închis. Nu exist ă importatori direc ţi şi nici agen ţi autoriza ţi să utilizeze la dezinfec ţia solurilor, bromura de metil. Produc ători de spume rigide (domeniul de refrigerare şi altele) şi spume flexibile nu sunt. Singura operatie la care sunt supuse deseurile menajere colectate în amestec este o compactare în mijloacele de transport specifice (autogunoierele compactoare), respectiv compactarea în cadrul statiilor de transfer pentru eficientizarea transportului.

2.10.9. Disfunc ţionalit ăţ i privind zonarea utiliz ării teritoriului pe folosin ţe (construite, terenuri agricole, silvice, permanent sub ape, etc) Teritoriul municipiului nu mai poate suferi modific ări majore, fiind bine conturate principalele zone func ţionale: zonele pentru construc ţii precum şi cele destinate unitatilor agricole şi silviculturii. Intravilanul a fost mărit pe anumite zone, conform P.U.G. etapa 1996, fiind identificate noi zone construibile (vezi plan şele din P.U.G. – situa ţia existent ă şi reglement ări) şi pe anumite zone a fost mic şorat nefiind necesar ă men ţinerea acestora în intravilan. 2.10.10. Identificarea surselor de poluare, din care a celor cu pericol major pentru popula ţie, vegeta ţie şi animale Municipiul Blaj este inclus în re ţeaua de supraveghere a polu ării de impact cu un punct în care se efectueaz ă măsur ători privind calitatea aerului, indicatorul monitorizat fiind poluarea cu pulberi sedimentabile. Calitatea factorilor de mediu (aer, ap ă, sol) din jude ţul Alba, din care este re ţinut ă cea valabil ă pentru Blaj, este afectat ă prin: • poluarea continu ă a unor cursuri de ap ă prin activit ăţ i permise (Târnava Mic ă, Târnava Mare); ••• stadiul avansat de uzur ă al re ţelei canalizare in zona Campul Libertatii; ••• lipsa re ţelelor de canalizare şi a sta ţiilor de epurare în unele zone ale mediului rural; ••• poluarea unor ape subterane din activit ăţ i agricole; ••• exploatarea ira ţional ă a p ădurilor private; ••• prezen ţa solurilor poluate de activit ăţ ile industriale sau agro-zootehnice; ••• dep ăş iri ale nivelului de zgomot şi vibra ţii în zonele cu trafic rutier şi feroviar intens şi Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 71 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008 mediu; ••• neutilizarea mijloacelor de transport alternative din lips ă de spa ţii amenajate şi politici locale de trafic. Conform „Plan de ac ţiune local pentru mediu 2007-2013”, „P.A.T.J. – Raport de mediu 2010 ” şi „P.A.T.J. Volumul I – Cadru Natural – Mediu – Zone de risc”, sursele de poluare în jude ţul Alba, din care au fost re ţinute cele valabile pentru Blaj, sunt dup ă cum urmeaz ă: Aer ••• arderi în industria energetic ă; ••• instala ţii de ardere neindustriale; ••• arderi în industria de prelucrare; ••• utilizarea solven ţilor; ••• traficul rutier; ••• alte surse mobile şi utilaje; ••• tratarea şi depozitarea de şeurilor; ••• agricultur ă; ••• alte surse. Ap ă • captare şi prelucrare ap ă pentru alimentare (sta ţii de epurare – ape uzate or ăş ene şti); • industria de prelucrare a lemnului; • industria metalurgic ă + construc ţii de ma şini (nereprezentativ ă pentru Blaj); • prelucr ări chimice (nereprezentativ ă pentru Blaj); • zootehnia. Principalele surse de degradare le constituie apele menajere (lipsa de sta ţii de epurare mecano-biologice în vederea protec ţiei mediului). Alt ă surs ă de impurificare a apelor constatat ă de către proiectan ţi, care nu se mai precizeaz ă în Raportul de Mediu de şi este prezent ă în Planul Local de Ac ţiune pentru Mediu este aruncarea la întâmplare a de şeurilor menajere şi industriale (rumegu ş) pe malurile v ăilor. Surse de poluare: ••• pentru râul Târnava Mare: din jude ţul Sibiu – SC Sometra SA Cop şa Mic ă şi Râul Târnava Mic ă. ••• pentru râul Târnava Mic ă: din jude ţul Mure ş platforma industrial ă a ora şului Târn ăveni. Solul Tipurile de poluare a solului sunt: • poluarea cu nitra ţi (compu şi ai azotului) care afecteaz ă ecosistemele terestre şi acvatice, pericliteaz ă s ănătatea uman ă şi degradeaz ă ambian ţa natural ă: Surse de poluare cu nitra ţi: surse agricole ••• îngr ăşă minte chimice aplicate în exces ••• dejec ţiile animale şi apele uzate din sectorul zootehnic netratate corespunz ător ••• gunoiul de grajd depozitat direct pe sol, latrinele neizolate, de şeurile menajere din gospod ăriile rurale ••• mineralizarea humusului Surse din industrie alte surse ••• activit ăţ i de comercializare şi depozitare a produselor petroliere, a combustibilului (benzin ării); ••• sta ţiile de epurare din cauza nămolurilor depozitate pe paturile de uscare sau la haldele de de şeuri menajere, ele con ţinând de obicei şi metale grele neputând astfel fi utilizate în agricultur ă; ••• depozitele de de şeuri menajere care sunt neconforme, fără impermeabilizarea bazei Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 72 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008 depozitului; ••• de şeurile menajere şi industriale (rumegu ş) depozitate la întâmplare pe malurile v ăilor; Peisaj, v egeta ţie şi animale În general factorii de degradare ai peisajului se reg ăsesc în ansamblul factorilor poluan ţi men ţiona ţi, care au ac ţiuni distructive asupra vegeta ţiei, faunei, re ţelei hidrografice, etc., acestora ad ăugându-li-se tăierile de păduri nedirijate, depozitarea necontrolat ă a de şeurilor industriale şi menajere, amenajarea drumurilor forestiere, realizarea de construc ţii neaspectuoase şi neadaptate locului în care sunt implantate, fa ţade neîngrijite, vitrine inestetice, zone periferice de fund de curte, trasee de cale ferat ă neîntre ţinute, terenuri neamenajate peisager, lipsa amenaj ărilor cu caracter edilitar, etc. Zgomot Surse: • trepida ţiile şi zgomotul cauzate de trecerea liniei de cale ferată din ora ş; • unit ăţ i ce dep ăş esc nivelul de zgomot sau nu respect ă zona de servitute de 15 m fa ţă de zona de locuin ţe; • zgomotul produs de traficul de autovehicule (va fi diminuat datorit ă centurii). În concluzie nu exist ă surse cu pericol major pentru popula ţie. Totu şi, acest fenomen exist ă în anumite limite şi va trebui controlat şi adus în limitele impuse de standardele U.E..

2.10.11. Calitatea factorilor de mediu: sol, aer, ap ă, vegeta ţie, cu marcarea zonelor poluate, a terenurilor degradate, etc. Lista siturilor contaminate/poten ţial contaminate din Municipiul Blaj cuprinde un singur amplasament: depozitul de de şeuri (amoniu, fosfa ţi, substan ţe organice). Calitatea factorilor de mediu se situeaza în cea mai mare parte în limitele normale prev ăzute prin lege. Nu s-au identificat degrad ări substan ţiale produse de activitatea economic ă. Aer Valorile măsurate nu dep ăş esc limitele Normativelor în vigoare. Lunar, se execut ă măsur ători de dioxid de sulf şi dioxid de azot emi şi din trafic în toate ora şele din jude ţ. Valorile maxime determinate (timp măsurare 1 or ă) nu dep ăş esc concentra ţiile maxim admise pentru sănătatea uman ă. Restrângerea activit ăţ ii la S.C. Stratusmob S.A. (ind. lemnului) a contribuit la scăderea emisiilor de gaze cu efect de ser ă. Sc ăderea semnificativ ă a emisilor de dioxid de sulf şi de oxizi de azot la nivelul anilor 2004 şi 2005 se datoreaz ă reducerii activit ăţ ii din sectorul industrial. Sc ăderea emisiilor de metale grele se datoreaz ă reducerii activit ăţ ii din sectorul metalurgiei feroase şi neferoase şi utiliz ării tot mai mult în transporturi a benzinei f ără plumb. Noxele degajate în atmosfer ă de la S.C. IAMU S.A. şi S.C. Bosch Rexroth S.R.L. se încadreaz ă în limitele admisibile. Traficul auto nu este intens, iar viitoarea centur ă de ocolire va diminua efectele polu ării aerului. Apa Apa de suprafa ţă Zonele critice sub aspectul polu ării apelor de suprafa ţă sunt: • Râul Târnava Mare + Târnave (aval de confluen ţa cu Târnava Mic ă): 41 km - stare chimic ă proast ă - poluare cu metale grele : crom, cupru, cobalt, cadmiu, nichel, plumb • Râul Târnava Mic ă: 43 km - stare chimic ă proast ă - poluare cu metale grele (crom, cobalt, plumb) • Râurile Târnava Mare şi Târnava Mic ă în interiorul localit ăţ ii Blaj sunt zone critice de poluarea apelor. Din punct de vedere al claselor de calitate, râurile Târnava Mare în amonte de Blaj global se încadreaz ă în clasa III de calitate şi Târnava Mic ă la Petrisat în clasa IV. Mai jos este extras tabelul Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 73 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008 care prezint ă situa ţia pe to ţi indicatorii.

Evaluarea calitatii apelor de suprafata consta in monitorizarea parametrilor biologici hidromorfologici, fizico-chimici a poluantilor prioritari sau a altor poluanti evacuati in cantitati importante. Potrivit reglementarilor se disting 5 clase de calitate: I, II, III, IV si V, definite astfel (conform Legii nr. 310/2004, anexa 11):

••• clasa de calitate I - stare foarte buna - nu exista alterari (sau sunt foarte mici) ale valorilor elementelor fizico-chimice si hidromorfologice de calitate pentru tipul de corpuri de apa de suprafata fata de acele asociate in mod normal cu acel tip in conditii nemodificate;

••• clasa de calitate II - stare buna - valorile elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apa de suprafata prezinta nivele scazute de schimbare datorita activitatilor umane, dar deviaza usor fata de acele valori normale asociate cu tipul de corpuri de apa de suprafata in conditii nemodificate;

••• clasa de calitate III - stare moderata - valorile elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apa de suprafata deviaza moderat fata de acelea care sunt in mod normal asociate cu tipul de corp de apa de suprafata in conditii nemodificate. Valorile prezinta semne moderate de perturbare ca urmare a activitatilor umane si sunt esential perturbate fata de valorile din conditiile de stare buna;

••• clasa de calitate IV - slaba - prezinta dovezi de alterari majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corpuri de ape de suprafata si in care comunitatile biologice importante deviaza semnificativ de la valorile normale asociate cu tipul de corpuri de apa de suprafata in conditii nemodificate;

••• clasa de calitate V - proasta - prezinta dovezi de alterari majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corpuri de ape de suprafata si in care sunt absente parti mari din comunitatile biologice importante, care sunt in mod normal asociate cu tipul de corp de apa de suprafata in conditii nemodificate. Lacurile de suprafa ţă se men ţin în clasa I de calitate a apelor la to ţi indicatorii. Starea apelor subterane la Blaj se încadreaz ă în categoria de calitate N conform Legii 311/2004, indicatorii dep ăş iţi fiind conductivitate, mangan, sodiu, cloruri, duritate total ă. Captarea şi prelucrarea apei pentru alimentare au determinat o cre ştere a cantit ăţ ii de fosfat în 2008. Pensiunile turistice omologate sunt dotate cu sta ţii de epurare a apelor menajere. Nu exist ă devers ări necontrolate. Nu s-au constatat debite crescute de poluan ţi din apele uzate deversate în receptorii naturali în zona Blaj. Ape subterane Zonele critice sub aspectul polu ării apelor subterane sunt pe râul Târnava la Mihal ţ, poluare cu metale (plumb, cadmiu dizolvat). La majoritatea forajelor s-a constatat un con ţinut foarte mare de ioni dizolva ţi: duritate şi conductivitate mare. Sol Probleme privind calitatea solului: • exces de ap ă din pânz ă freatic ă şi de suprafa ţă ; • salinizare secundar ă; • alunec ările de teren; • eroziunea de suprafa ţă ;

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 74 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

• reac ţia solurilor şi aprovizionarea cu principalele elemente fertilizante. În municipiul Blaj, concentra ţiile metalelor acumulate în orizontul superior al solului nu au dep ăş it pragurile de alert ă pentru folosin ţe sensibile conform Ord.756/1997. De asemenea pe teritoriul administrativ nu se afl ă zone vulnerabile la poluarea cu nitra ţi conform MMGA declarate, nu s-au înregistrat dep ăş iri ale pragurilor de interven ţie pentru folosin ţe sensibile şi nu exist ă halde de steril contaminate. Peisaj, vegeta ţie şi animale Municipiul Blaj nu este cuprins în arii de protec ţie acvi-faunistic ă, situri de importan ţă comunitar ă şi nici nu exist ă rezerva ţii naturale de interes na ţional, jude ţean sau parc natural pe teritoriul administrativ. De asemenea nu s-au eviden ţiat zone cu vegeta ţie afectat ă. Zgomot Conform monitorizarilor periodice efectuate de catre APM Alba rezult ă că zona municipiului Blaj se încadreaza în nivelele de zgomot admise, valoarea medie înregistrata pentru indicatorul nivel de zgomot echivalent in anul 2013 fiind de 63.75 dB (valoarea maxima admisa conform STAS 10009/88 este de 65 dB). În prezent, principala surs ă de zgomot şi de vibra ţii din zon ă este reprezentat ă de traficul rutier si feroviar, in special traficul rutier greu concentrat spre zonele industriale. Un aspect important generator de zgomot in zona municipiului Blaj este traseul caii ferate (magistrala feroviara Teius- Medis, electrificata) care traverseaza pe directia est-vest in municipiul Blaj, zona locuita, pe o distanta de cca 2 km. Comparativ cu anii preceden ţi, valorile maxime ale nivelului de zgomot se men ţin acelea şi, diferen ţele fiind aproape neseminificative.

2.10.12. Priorit ăţ i în interven ţie Obiectivele de protec ţie a mediului, stabilite la nivel na ţional, regional şi jude ţean, vizeaz ă pentru anul 2020 teritoriul unor comunit ăţ i creative ale c ăror idei şi valori comune vor genera: o un pol de concentrare economic ă, în regiunea Centru, dominat de activit ăţ i productive nepoluante (zone de transfer şi parcuri tehnologice) şi turism de afaceri, cultural şi agro-turism; o un loc de via ţă confortabil, într-un mediu curat; o destina ţie atractiv ă în peisajul multicultural european prin variate moduri de expresie: limb ă, muzic ă, arhitectur ă, arheologie, istorie etc. Propunerile în vederea protec ţiei mediului enumerate de documenta ţiile de specialitate şi strategia de dezvoltare a municipiului sunt urm ătoarele: o Extinderea şi reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu ap ă conform propunerilor; o Extinderea şi reabilitarea sistemului de canalizare menajer ă conform propunerilor; o Realizarea punctelor colectoare cu preselec ţie a de şeurilor; o Rezolvarea problemei sort ării şi valorific ării de şeurilor menajere. Sunt necesare prioritar interven ţii cu privire la amenajarea teritoriului pentru regularizarea scurgerilor toren ţiale de pe versan ţi şi a eroziunilor de maluri. Constituie de asemenea urgen ţă rezolvarea problemei depozit ării şi manipul ării de şeurilor menajere şi industriale.

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 75 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

2.11. DISFUNC ŢIONALIT ĂŢ I (LA NIVELUL TERITORIULUI ŞI LOCALIT ĂŢ II) 2.11.1. Dezechilibre în dezvoltarea economic ă ••• investi ţii reduse de capital autohton şi str ăin în economia local ă; ••• fiscalitatea ridicat ă; ••• insuficienta sus ţinere a sectorului I.M.M. (lipsa facilita ţilor); ••• instabilitatea legislativ ă; ••• insuficien ţa locurilor de munc ă; ••• lipsa brandului local; ••• nivele de salarizare insuficiente; ••• absen ţa infrastructurii în zonele cu poten ţial de dezvoltare; ••• sectoare neacoperite în domeniul serviciilor; ••• lipsa fondurilor pentru dezvoltarea afacerilor în domeniile consacrate; ••• lipsa de resurse umane specializate în managementul de proiecte; ••• necunoa şterea de c ătre societ ăţ i a reglement ărilor U.E. dup ă integrare; ••• subvalorificarea economica a poten ţialului turistic; ••• lipsa investi ţiilor în asigurarea sustenabilit ăţ ii energetice a agen ţilor economici din surse regenerabile; ••• serviciile de consultan ţă în domeniul afacerilor slab dezvoltate; ••• lipsa de flexibilitate a agen ţilor economici cu privire la adaptarea la cerin ţele pie ţei; ••• rezerve mari de teren destinate dezvolt ării produc ţiei şi depozitelor neutilizate; ••• zone de impact cu alte func ţiuni ce creaz ă disfunctionalit ăţ i, vederi inestetice.

2.11.2. Probleme sociale rezultate din perturb ările în ocuparea for ţei de munc ă existente, structura necorespunz ătoare a locurilor de munc ă fa ţă de resursele şi nevoile localit ăţ ilor ••• şomaj cresut în rândul tinerilor; ••• num ăr ridicat de pensionari; ••• localit ăţ i r ămase f ără locuitori

2.11.3. Disfunc ţionalit ăţ i în cadrul activit ăţ ilor economice Agricultur ă ••• infrastructura rutier ă deficitar ă, drumurile comunale şi cele neclasificate impracticabile iarna; ••• terenuri agricole p ărăsite sau insuficient lucrate; ••• lipsa mijloacelor mecanizate în agricultur ă şi zootehnie; • num ăr mare de locuitori dependen ţi de sectorul agricol; • lips ă spirit de asociere între agricultori pentru crearea fermelor competitive; • parcele mici şi disparate, inaplicabile pentru tehnologii moderne; • productivitate sc ăzut ă a sectorului agricol tradi ţional; • lips ă industrie prelucr ătoare de legume şi fructe; • num ăr ridicat de ferme de subzisten ţă şi semi-subzisten ţă ce determin ă fragmentarea produc ţiei agricole; • lipsa retehnologiz ării şi moderniz ării activit ăţ ii în cazul exploata ţiilor de dimensiuni reduse; • insuficienta valorificare agricol ă a terenurilor existente; • târg de animale neconform; • dezvoltarea agricol ă fundamentat ă modest pe finan ţă ri nerambursabile sau fonduri guvernamentale şi surse de finan ţare inaccesibile popula ţiei din spa ţiul rural.

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 76 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

2.11.4. Condi ţii nefavorabile ale cadrului natural necesar a fi remediate prin lucr ări hidrotehnice, hidroameliorative şi antierozionale

2.11.5. Necesitatea protej ării unor zone cu poten ţial natural valoros, situri sau rezerva ţii de arhitectur ă şi arheologie Zonele cu poten ţial natural valoros ce necesit ă protec ţie sunt Gr ădina Botanic ă,Pădurea Cărbunara, Lacul Chereteu. Municipiul Blaj este un ora ş cu istorie şi cultur ă de interes na ţional cu o zon ă în care o concentrare ridicat ă de cl ădiri istorice şi cu valoare arhitectural ă necesit ă instituirea unei zone de protec ţie. În Blaj şi localit ăţ ile Tiur şi Mănărade exist ă de asemenea un front construit valoros, dezvoltat în diferite etape ce trebuie conservat şi/sau restaurat. Vatra satului din Tiur şi Mănărade este înc ă identificabil ă şi necesit ă delimitare şi protejare datorit ă men ţinerii caracterului locului.

2.11.6. Nivelul de poluare sau degradare constatat în unele zone Conform studiilor nu exist ă zone afectate major, în afara rampei de gunoi existente.

2.11.7. Disfunc ţionalit ăţ i generate de insuficien ţa sau absen ţa unor institu ţii publice Tratat ă la capitolul „Obiective publice”.

2.11.8. Aspecte critice privind organizarea circulaţiei şi a transportului în comun Disfunc ţionalit ăţ ile cele mai mari sunt legate de starea tehnic ă necorespunz ătoare a drumurilor, de lipsa lucr ărilor aferente, care să asigure func ţionalitatea corespunz ătoare inclusiv în condi ţii meteorologice necorespunz ătoare. Trama majora de circula ţie este insuficient ierarhizat ă şi fără o schem ă clar ă, existând intersec ţii cu probleme. Transportul în comun nu acoper ă suficient nevoile. Nu este institut ă zona de protec ţie a drumului na ţional, a celor jude ţene şi comunale.

2.11.9. Aspecte legate de gradul de echipare edilitar ă a localit ăţ ii în raport cu necesit ăţ ile popula ţiei 2.11.9.1. Alimentarea cu ap ă Nu este instituit ă zona de protec ţie servitute pentru aduc ţiuni, surse de ap ă. 2.11.9.2. Canalizarea Zonele care inca sunt legate la reteaua veche de canalizare si cele care nu sunt dotate cu canalizare constituie principala problema. 2.11.9.3. Alimentare cu energie electrica Nu este instituit ă zona de protec ţie a LEA 400, 200, 100, 20 KV. 2.11.9.4. Alimentare cu c ăldura Nu exist ă un sistem centralizat de alimentare cu energie termic ă pentru mai mul ţi consumatori. 2.11.9.5. Gospod ărie comunal ă Nu este instituit ă zona de protec ţie fa ţă de obiectivele de gospod ărie comunal ă, inclusiv cimitire.

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 77 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

2.12 NECESIT ĂTI ŞI OPTIUNI ALE POPULATIEI 2.12.1. Cerin ţe şi op ţiuni ale popula ţiei Îmbun ătăţ irea echip ării edilitare, integrarea zonei în re ţelele de infrastructura major ă: ••• alimentare cu ap ă; ••• canalizare; ••• gospod ărie comunal ă; ••• turism; ••• dezvoltarea agriculturii (atât a culturilor agricole cât şi în principal a zootehniei).

2.12.2. Op ţiuni ale proiectantului Nu este cazul.

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 78 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTIC Ă

3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE

Pentru elaborarea P.U.G.-ului au fost luate în considerare o serie de studii elaborate anterior şi în aceea şi perioad ă cu reactualizarea P.U.G. Municipiul Blaj, şi de asemenea P.U.Z./P.U.D.-urile elaborate anterior. Ţinând cont de faptul că este vorba de o reactualizare a P.U.G.-ului anterior şi că o serie de studii s-au întocmit şi pentru P.U.G. ’94 s-au luat în studiu şi acestea. În aceste studii sunt prezentate formele de poluare şi sursele de poluare care ac ţioneaz ă pe raza teritoriului administrativ, cu implica ţiile pe care acestea le au asupra mediului şi a vie ţii locuitorilor Municipiului Blaj. Problemele prezentate în studiu au fost luate în considerare la propunerile acestui P.U.G. Dintre studiile de fundamentare întocmirea în paralel cu P.U.G. prezent s-au re ţinut concluziile urm ătoarelor: „Studiul privind inundabilitatea şi alunec ările de teren” formuleaz ă urm ătoarele recomand ări:  Realizarea unui studiu hidrologic de detaliu, care să aib ă în vedere situa ţia actual ă a tuturor forma ţiunilor toren ţiale din teritoriul Municipiului Blaj, cu măsur ători topografice care să cuprind ă elementele geometrice ale lucr ărilor existente precum şi configura ţia albiei minore în profil transversal şi longitudinal.  Promovarea unor investi ţii din fonduri de mediu, fonduri europene sau mixte cu participare privat ă care să aib ă în vedere atenuarea debitelor şi re ţinerea unor volume de ap ă care apoi pot fi utilizate pentru: producere de energie electric ă, alimentare cu ap ă sau irigarea unor suprafe ţe agricole din zon ă.  Acordarea unei aten ţii sporite pentru împiedicarea obtur ării albiilor minore ale forma ţiunilor toren ţiale cu resturi lemnoase sau de şeuri de orice fel. „Evolu ţia ora şului Blaj sub aspect istorico-cultural, arhitectural-urbanistic” Delimitarea UTR-urilor s-a realizat tinandu-se cont de diferitele tipologii de locuire ale municipiului Blaj și ale localitailor componente (locuinte individuale de tip urban, rural sau de vacan ța, precum și locuintele colective). S-a ţinut cont de func ţiunile şi amplasamentul „P.U.Z. Lacul Chereteu”, „P.U.Z. Parc Industrial”, proiecte mai importante, ale căror propuneri au fost introduse în P.U.G.-ul municipiului Blaj cu amendamente. De asemenea, mai jos sunt listate P.U.Z. - P.U.D. - urilor consultate la Prim ăria municipiului Blaj, la Serviciul de Urbanism: ••• P.U.D. Construire biseric ă, Blaj, str. I.H. Rădulescu, nr. 55, beneficiar: Parohia Ortodox ă Român ă Blaj – Berc / 2008 ••• P.U.D./P.U.Z. Construire spa ţiu comercial P+1, Blaj, str. I.I.M. Clain / 2008 ••• P.U.D. Construire bloc de locuin ţe, Blaj, str. Eroilor, bl. 29 / 2008 ••• P.U.Z. Construire bloc de locuin ţe P+4+M, Blaj, str. L. Roth, f.n. / 2008 ••• P.U.Z. Construire magazin Plus, Blaj, str. Clujului, nr. 7B / 2008 ••• P.U.Z. Construire sp ălătorie auto şi anexe, Blaj, str. Clujului, nr. 84 / 2008 ••• P.U.D./P.U.Z. Amenajare parc, Blaj, str. Eroilor, între bl. 20 şi 21 / 2008 ••• P.U.Z. Construire magazin Penny Market, Blaj, str. Clujului, nr. 79, 81, 82, 83 / 2008 ••• P.U.Z. Construire locuin ţe colective P+4, Blaj, str. Iuliu Maniu, f.n. / 2008 ••• P.U.Z. Introducere teren în intravilan, Blaj, str. Fabricii, f.n. / 2009 ••• P.U.Z. Amenajare sens giratoriu, Blaj, intersec ţie B-dul Republicii cu str. Astra, beneficiar: Prim ăria Municipiului Blaj / 2009 ••• P.U.Z. Construire centru de vinifica ţie, Blaj, str. Clujului, f.n. / 2009

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 79 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

••• P.U.D. Construire birou agen ţie de turism, Blaj, str. Ghe. Doja, f.n. / 2010 ••• P.U.Z. Construire sal ă de festivit ăţ i, Blaj, str. Clujului, f.n. / 2010 ••• P.U.Z. Construire spa ţii de produc ţie, Tiur / 2010 ••• P.U.Z. Construire case de vacan ţă , Blaj, zona C ărbunari / 2010 ••• P.U.Z. Construire anex ă gospod ăreasc ă, Blaj, zona C ărbunari / 2010 ••• P.U.Z. Construire locuin ţă , Blaj, str. Iuliu Maniu, f.n. / 2010 ••• P.U.Z. Construire sp ălătorie auto, Blaj, str. Tudor Vladimirescu, nr. 55A / 2010 ••• PUZ – “Stabilire POT , CUT si Hmax a constructiilor in vederea construirii unor capacitati de procesare, depozite cereale si dotari de utilaje in ferma vegetala la Tiur” / 2011 ••• PUZ – “Modificare regim de inaltime POT si CUT construire pensiune, extindere pe orizontala si pe verticala cladiri existente – Blaj , str. N.Balcescu, nr. 3” / 2013 ••• PUZ – “Construire locuinte colective P+2E+M, bransamente, utilitati, imprejmuire, alei, platforme si amenajare teren – Blaj , str. Al.G.Golescu” / 2014 ••• PUZ – “Construire locuinte familiale si introducere teren in intravilan – Blaj, str. Horea” / 2014 ••• PUD “Amenajare Ansamblu Campia Libertatii Blaj “ / 2015

3.2. EVOLU ŢIA POSIBIL Ă ŞI PRIORIT ĂŢ I

Dintre prevederile Sec ţiunii I – Re ţele de transport ale Planului de Amenajare al Teritoriului Na ţional, are repercusiuni directe asupra municipiului Blaj reabilitarea transportului pe cale ferat ă. Pe re ţeaua de transport rutier, municipiul Blaj se afl ă la 20 km de viitorul drum expres Sebe ş-Turda. Alba Iulia va deveni punct terminal de transport combinat. Pe lâng ă dezvoltarea căilor rutiere şi feroviare, alte propuneri care au implica ţii indirecte asupra Blajului sunt dotarea cu un aeroport nou în zona Alba Iulia-Aurel Vlaicu şi prevederea unui nou port (terminal) pe Mure ş la Alba Iulia. Astfel Blajul, situat la 38 de km de Alba Iulia, va beneficia de pe urma accesului îmbun ătăţ it al re şedin ţei de jude ţ la toate c ăile de comunica ţie rutiere, feroviare, navale şi aeriene. Dintre lucr ările pe termen mediu prev ăzute în P.A.T.N. Sec ţiunea II - Apa, important ă pentru Municipiul Blaj este propunerea de dezvoltare a sistemului zonal al jude ţului Alba, aduc ţiune prin care se va îmbun ătăţ i alimentarea cu ap ă potabil ă a localit ăţ ilor Teiu ş, Blaj, Aiud şi Ocna Mure ş. Tot pentru aceasta perioada, pentru Municipiul Blaj au fost propuse lucr ări hidroedilitare de reabilitare şi dezvoltare care cuprind urm ătoarele tipuri de interven ţie pentru alimentare cu ap ă: majorare debite la captare-tratare (realizat), majorare capacitate de compensare şi înmagazinare, reabilitare şi extindere re ţea de distribu ţie (în curs de realizare), iar pentru canalizare: extindere re ţea (în curs de realizare), extindere sta ţie de epurare şi completarea sta ţiei de epurare cu treapt ă avansat ă (realizat). În P.A.T.J. Volumul I – Cadrul Natural - Mediu - Zone de risc, problemele prioritare eviden ţiate pentru Blaj sunt protec ţia resurselor turistice şi a mediului. Se prev ăd prevenirea şi atenuarea riscurilor naturale şi tehnologice, amenajarea şi protejarea pădurilor de pe teritoriul administrativ şi reabilitarea, protec ţia şi conservarea monumentelor de valoare na ţional ă. Se propune realizarea unei sta ţii de transfer către rampa ecologic ă zonal ă de la ce urmeaza sa fie infiintata la Galda. În Volumul II – Zone protejate - Turism, Blajul se afl ă pe Drumul Vinului, drum turistic ce necesit ă evaluare şi protec ţie. Mai este men ţionat ă ca propunere amenajarea p ădurii de la Sp ătac. La zonarea turistic ă, Blajul este propus în Zona IV - Valea Târnavelor printre zonele de interes na ţional în care vor fi efectuate lucr ări de restaurare, consolidare, conservare şi punere în valoare a monumentelor istorice, respectiv de reabilitarea construc ţiilor, echipamentelor şi infrastructurii, precum şi dezvolt ării de noi func ţiuni economice pe baza poten ţialului propriu cu accent pe turism şi servicii. Prin Volumul III – Re ţeaua de localit ăţ i şi Popula ţia, Blajul îşi va men ţine rangul în re ţeaua

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 80 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008 de localit ăţ i, fiind prev ăzut ca centru de importan ţă zonal ă şi rol de echilibru, el făcând parte dintr-o zon ă cu rela ţii intense între localit ăţ i urbane, având ca centre polarizatoare municipii cu rol de dinamic ă regional ă, la propunerea de dezvoltare a re ţelei de localit ăţ i. Se mai propune men ţinerea axei locale de dezvoltare spre Târn ăveni, dezvoltarea re ţelei de dot ări publice cu rol teritorial (educa ţie - înv ăţă mânt superior şi liceal, şi sport – săli de sport, stadioane), dezvoltarea fondului locativ prin construc ţia de noi locuin ţe destinate în principal închirierii şi reabilitarea fondului locativ existent, îmbun ătăţ irea nivelului de echipare edilitar ă şi atenuarea fenomenelor demografice negative. În Volumul IV – Căi de comunica ţie şi transport Blajul este marcat prin reabilitare retea locala de drumuri şi cu artere ocolitoare în studiu. La circula ţia de agrement, se propune evaluarea şi protec ţia drumului turistic ce trece prin nordul localit ăţ ii prin Petrisat şi reabilitarea Drumul Vinului. În continuarea ac ţiunii de reabilitare şi modernizare a drumurilor na ţionale în Volumul IV – Căi de comunica ţie şi transport se propune cu implica ţii directe asupra Blajului reabilitarea DN 14B pentru care se impune şi realizarea arterelor ocolitoare la traversarea ora şului precum şi realizarea unui drum de leg ătur ă între DN 14B la intrarea în localitatea Blaj dinspre Teiu ş cu DC 34 Blaj – Tiur. Pentru rezolvarea problemelor care apar în circula ţie din cauza st ării de viabilitate a drumurilor jude ţene, se propune reabilitarea DJ 107:Alba Iulia – Berghin – Colibi – Cerg ăul Mare – Blaj – Cetatea de Balt ă – Limit ă Jud. Mure ş pe toat ă lungimea lui ( 8,426 km) sau pe sectoarele nereabilitate. Drumurile comunale se propun spre modernizare în mod special cele care fac leg ătura între re şedin ţa de comun ă şi DN sau DJ. În conformitate cu P.A.T.N. - Sec ţiunea I - Căi de comunica ţie - Dezvoltarea re ţelei de căi feroviare se prevede transformarea în linie cu vitez ă mare a sectorului de cale ferat ă Teiu ş – Blaj – Media ş. Nu se vor executa construc ţii definitive în zona de siguran ţă de 20 m stânga-dreapta fa ţă de axa c ăii ferate. Pentru buna deservire a călătorilor la Blaj este necesar ă o autogar ă nou ă. Cl ădirile actuale ale autog ărilor sunt improvizate şi necorespunz ătoare pentru a face fa ţă fluxului mare de călători. Sunt necesare construirea unor sta ţii noi de între ţinere şi dotarea corespunz ătoare a celor existente. Pe traseele principale ale transportului de călători sunt necesare amenaj ări de locuri de sta ţionare, platforme de parcare, rampe de revizie tehnic ă, sta ţii de benzin ă, amplasate în localit ăţ i cu respectarea planurilor urbanistice. Propunerile Volumului V – Gospod ărirea apelor şi echipare tehnico-edilitar ă, pentru Blaj includ realizarea unei sta ţii de transfer de şeuri, realizarea unei re ţele de telecomunica ţii din cabluri de fibr ă optic ă şi electrificarea localit ăţ ilor. Volumul VI – Structura activit ăţ ilor şi zonificarea teritoriului nu prevede mărirea intravilanului pentru Municipiul Blaj pentru functiuni agro-zootehnice. Se men ţine configura ţia celor dou ă zone agropedoclimatice specifice pentru valorificarea suprafe ţei agricole (zona favorabile pentru culturi de cereale, plante tehnice, cartofi, pomicole şi cre şterea animalelor - bovine şi ovine şi zona deosebit de favorabile pentru culturi intensive – cereale, legume, plante tehnice), peste cea dintâi suprapunându-se o nou ă zon ă favorabil ă pentru viticultur ă. Se propune ca Blajul să devin ă un centru cu rol de polarizare zonal ă, prioritar pentru dezvoltarea de activit ăţ i secundare şi ter ţiare. Sunt propuse terenuri pentru îmbun ătăţ iri funciare la est de Sp ătac şi combaterea eroziunii solului la sud de Mănărade, un teren cu destina ţie special ă pentru parc industrial în Blaj şi un teren pentru amenajare pentru p ădurea de la Sp ătac. Măsurile şi proiectele strategiei de dezvoltare durabil ă a municipiului Blaj S-au re ţinut acele proiecte care pot fi solu ţionate prin documenta ţia de urbanism sau au un impact direct asupra acesteia (cele marcate cu italic sunt deja în curs de realizare). Măsura propus ă: MP 1.1 - Crearea unei baze de date cât mai corecte şi complete despre poten ţialul ora şului şi al microregiunii, şi promovarea imaginii reale despre capacitatea local ă de

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 81 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008 dezvoltare. Proiecte propuse: • Evaluarea porten ţialului economic al localit ăţ ii Blaj în corela ţie cu microregiunea Valea Târnavelor - inventarierea oportunit ăţ ilor de afaceri: • infrastructura local ă; • terenuri şi amplasamente; Măsura propus ă: MP 1.4 - Identificarea unui sistem de facilit ăţ i ce pot fi acordate pentru cei care demareaz ă investi ţii în localitate – investitori locali şi externi. Proiecte propuse: • Dezvoltarea unei zone industriale în suprafa ţă de 20 ha cu infrastructura aferent ă (Uzina Bosch) • Facilit ăţ i cump ărare-concesionare pentru terenurile din zona industrial ă extins ă • Facilit ăţ i pentru extinderea întreprinderilor deja existente • Asigurarea terenurilor pentru construc ţia de locuin ţe • Sprijin din partea administra ţiei publice pentru ob ţinerea autoriza ţiilor • Dezvoltarea serviciilor conexe • Identificarea loca ţiilor-bunurilor imobile, terenuri şi cl ădiri, pentru dezvoltarea unor afaceri în municipiul Blaj Măsura propus ă: Inventarierea patrimoniului local si elaborarea unui plan de valorificare a acestuia. Proiecte propuse: • Studiu privind: o inventarul patrimoniului de valorificat (prin vânzare, concesionare etc.); o inventarul patrimoniului de achizi ţionat (prin cump ărare); o inventarul patrimoniului cu situa ţia care trebuie clarificat ă; o plan de valorificare a patrimoniului local. Măsura propus ă: MP 2.3 - Sprijinirea elabor ării proiectelor descrise în strategie cu finan ţare prin fondurile de preaderare, fonduri guvernamentale, fonduri locale etc. Proiect propus: Contribu ţii ale municipalit ăţ ii Blajului la obiective şi priorit ăţ i regionale - Proiecte regionale cu aplica ţie local ă: ••• Parc Industrial Blaj-Alba; ••• Sistem de canalizare şi ap ă reabilitat în Blaj prin Programul SAMTID; ••• Sistem de colectare selectiv ă şi depozitare a de şeurilor în zona Blaj, Cr ăciunelu de Jos, Sâncel şi Valea Lung ă; ••• Reabilitare DN 14B Teiu ş-Cop şa Mic ă; ••• Proiect de variant ă (centura ocolitoare) Pod Târnava Mic ă-Petrisat-Sâncel-DN 14B. Măsura propus ă: Reprezentarea priorit ăţ ilor strategice ale municipiului Blaj în documentele strategice de rang superior. Proiect propus: Studii de analiz ă, oportunitate, necesitate, prefezabilitate, fezabilitate şi elemente de strategie local ă a municipiului Blaj preluate în planul de dezvoltare jude ţean şi regional. Măsura propus ă: MP 2.5 - Analiza P.U.G. şi realizarea unei prognoze strategice pentru dezvoltare; Extinderea exerci ţiului de planificare strategic ă asupra întregii microregiuni prin continuarea parteneriatelor existente şi a colabor ării cu prim ăriile din microregiunea Valea Târnavelor. Proiect propus: Studiu de strategie şi dezvoltare a microregiunii Valea Târnavelor: • Înfiin ţarea microregiunii Valea Târnavelor; • Studiu de strategie microregional ă; • P.U.G. corelativ; • Studii de necesitate şi oportunitate în microregiune; Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 82 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

• Unificarea administrativ ă teritorial ă a microregiunii. Măsura propus ă: MP 2.6 - Crearea şi sus ţinerea parteneriatelor locale interinstitu ţionale în vederea corel ării strategiilor institu ţionale într-un sistem coerent de măsuri, ce vor fi implementate prin parteneriatele create. Proiect propus: „Blaj 2012” • Amenajare urbanistic ă şi peisagistic ă Parc Avram Iancu • Amenajare urbanistic ă şi peisagistic ă Zona Centrului Cultural Iacob Mure şianu cu includerea unei fântâni arteziene ••• Reabilitare alei şi zone verzi blocuri Str. A. Iancu şi Popa Şapc ă ••• Amenajare cur ţi interioare blocuri Str. Eroilor şi Str. G ării ••• Modernizare sistem rutier Localitatea Izvoarele inclusiv Pârâului, Salcâmilor şi Arinilor ••• Amenajare urbanistic ă şi peisagistic ă Intersec ţia A. Pumnul, Gh. Lazar şi P ăcii ••• Amenajare Cartier Veza – Str. A. Borza, I.I. de la Brad, Luncii, S ălciilor ••• Modernizare Str. Tudor Vladimirescu, Str. M. Kog ălniceanu , Izvorului şi Mugurel – parte integrant ă a DN 14 B, artera de leg ătur ă între jude ţul Alba cu jude ţele Sibiu şi Mure ş ••• Modernizare Str. Nicolae B ălcescu ••• Extindere şi modernizare C ămin Cultural Tiur ••• Refacere Proiect Clujului - 3 benzi circula ţie ••• Amenajare urbanistic ă şi peisagistic ă Parc Petöfi Sándor ••• Amenajare zona turistic ă Str. Stejarului, Teiul lui Eminescu şi Statuia lui Avram Iancu ••• Amenajare urbanistic ă Zona de agrement Stadion Veza – Târnava Mare ••• Construire Capela Cimitir Municipal Blaj ••• Modernizare Str. Clujului ••• Modernizare Str. Simion B ărnu ţiu ••• Strada Republicii - Modernizare tronson 2 ••• Remiza PSI (ISU) - extindere şi modernizare Alte proiecte locale propuse a fi preluate în strategie: • Centrul de asisten ţă şi g ăzduire pentru persoane vârstnice • Constituirea Consiliului Local al Tinerilor: înfiinţarea unui Centru de informare şi documentare pentru tineret în Ca şina Roman ă • Înfiintarea unui Centru Cultural Virtual ••• Refacerea drumului comunal Blaj-M ănărade ••• Refacerea drumului Blaj-Sp ătac ••• Refacerea drumului Blaj-Flite şti-Obâr şia ••• Preg ătire profesional ă şi activit ăţ i de servicii publice pentru rromi ••• Lucr ări de împ ăduriri Măsura propus ă: MP 3.1 - Găsirea unor modalit ăţ i de atragere şi valorificare a poten ţialului uman local precum şi a „fiilor ora şului”, inclusiv reprezentan ţii tuturor cultelor religioase. Crearea unui cadru pentru sprijinirea şi generarea ini ţiativelor locale. Proiect propus: Consult ări cu cet ăţ enii, focus-grupuri, sondaje de opinie - Organizare festivit ăţ i anuale „Zilele Ora şului” şi „Fii satului” în localit ăţ ile componente şi satele apar ţin ătoare. Măsura propus ă: MP 3.2 - Pachet de servicii dedicate mediului de afaceri; Crearea unui incubator de afaceri; Consiliere în înfiin ţare de firme noi; Pepiniere de întreprinderi incluzând participarea şcolilor; Organizarea şi promovarea particip ării întreprinz ătorilor locali la târguri şi expozi ţii; Servicii de consultan ţă pentru credite; Asigurarea spa ţiilor adecvate activit ăţ ilor propuse. Proiect epropus: „Incubator de afaceri Blaj” „Patronatul oamenilor de afaceri Blaj” Măsura propus ă: MP 3.3 - Dezvoltarea infrastructurii de transport şi circula ţie: demersuri pentru Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 83 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008 varianta de drum de ocol al ora şului pentru ma şini de tonaj mare; Planificarea repara ţiilor de drumuri locale (zone ale ora şului, cartiere, str ăzi identificate la şedintele Consiliului Local Blaj), continuarea investi ţiilor în proiectele existente „Str ăzi în municipiul Blaj”, înfiin ţarea de str ăzi în cartierele noi de locuin ţe, amenajare de spa ţii pentru parcare, spa ţii de aşteptare pentru transportul în comun acoperite, prev ăzute cu panouri publicitare iluminate; Construirea unor piste pentru bicicli şti în ora ş precum şi între ora ş şi satele din jur. Proiecte propuse: Subproiecte specifice în domeniul vizat: • Realizare şosea de centur ă; • Reabilitare str ăzi or ăş ene şti şi de cartiere; • Înfiin ţare, amenajare şi administrare spa ţii de parcare; • Concesionare spa ţii de asteptare cu dubl ă destina ţie; • Piste bicicli şti – cel pu ţin 10 km etapizat. • Autogar ă Măsura propus ă: MP 3.4 şi 3.5 - Relansarea agriculturii prin construc ţia de sere pentru legume şi dezvoltarea unui sistem de conservare a legumelor şi fructelor prin congelare; Înfiin ţarea unei capacit ăţ i locale de prelucrare a produselor agroalimentare; Dezvoltarea de pepiniere cu pomi fructiferi, arbu şti ornamentali; Exploatarea durabil ă a fondului forestier. Proiecte propuse: „Sere pentru legume” • 0,2-1,5 ha – Ser ă produc ători agricoli priva ţi; • 1,5-3 ha – Ser ă asocia ţii familiale; • 10-20 ha – Asocia ţie Agricol ă. „Ferme de cre şterea animalelor” - Ferm ă porci: 3.000-10.000/ferm ă „Unitate de conservare legume şi fructe prin congelare” (Unitate de sucuri concentrate din legume şi fructe) - 100 tone produse anual. Măsura propus ă: MP 3.6 - Sprijinul accesului I.M.M locale pentru a pătrunde pe pie ţele regionale şi europene. Proiecte propuse: Centru de dezvoltare a afacerilor Blaj Incubator de afaceri Direc ţii prioritare de dezvoltare a comunit ăţ ii Blaj în perioada 2015-2025: O serie din direc ţiile de dezvoltare ale Municipiului Blaj s-au considerat prioritare pentru etapa 2008-2020 şi au fost detaliate, dintre ele re ţinându-se urm ătoarele (cu leg ătur ă şi impact direct asupra propunerilor urbanistice): • Zona investi ţional ă denumit ă „Blajul – Valea Târnavelor” lansat ă şi promovat ă ca atare; • Promovarea şi sus ţinerea alternativ ă a utilit ăţ ilor: o re ţea de drumuri de acces; o instala ţii ap ă, gaz metan, energie electric ă, canaliz ări; • Stabilirea ferm ă şi cert ă a domeniului public şi privat şi a capacit ăţ ii sale investi ţionale, inclusiv a spa ţiului rural aferent spa ţiului periurban; • Stabilirea ferm ă şi cert ă a hărţii cu zone şi terenuri disponibile, pentru investi ţii, inclusiv proprietate privat ă, clarificarea regimului lor juridic şi de folosin ţă /utilitate şi estimarea costurilor de vânzare-cump ărare-închiriere-concesiune-asociere pe tipuri de proprietate şi de folosin ţă investi ţional ă; • Simplificarea de către Consiliul Local Blaj a procedurilor pentru ob ţinerea autoriza ţiilor de construire şi functionare; • Introducerea prin Hotarâre de Consiliu Local a categoriei de „Investitor strategic în zon ă” pentru investi ţiile estimate cu rezultate bune în plan economic şi social (ex: investi ţie minim ă peste 300.000 euro, cifra afaceri anual ă peste 2.000.000 euro, num ăr angaja ţi peste 50), şi acordarea de

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 84 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008 facilit ăţ i în cadru legal (ex: extindere de utilit ăţ i şi căi de acces prin program de investi ţii finan ţat din surse publice, reducerea costurilor de închiriere şi concesiune, etc); • Sprijinirea şi încurajarea dezvolt ării mediului asociativ şi a celui neguvernamental, capabil să ofere surse şi resurse pentru dezvoltarea vie ţii social-economice a zonei; • Sprijin pentru dezvoltarea zonei de prest ări de servicii şi turism - Elaborare P.U.Z. Cabana Cărbunarea; • Sprijin pentru înfiin ţarea unor afaceri-model cu poten ţial de multiplicare: o centru zonal pentru colectarea şi reciclarea primar ă a de şeurilor industriale; o centru de colectare şi prelucrare primar ă a laptelui; o sistem protejat de producere a materialului floricol şi dendrologic, sere şi solarii; o ferm ă complex ă vitivinicol ă; o ferme cu specific agricol. • Studiu şi aplica ţie cu contribu ţie a Consiliului Local Blaj a eficientiz ării energetice a spa ţiilor de locuit tip blocuri; • Sprijinirea politicilor investi ţionale în domeniul construc ţiilor de locuin ţe prin lucr ări de mansardare atât la construc ţiile tip blocuri cât şi la cele ale cl ădirilor din zona veche; • Reabilitarea integral ă a cl ădirilor monument istoric, prin efort propriu sau punerea la dispozi ţie către cei interesa ţi, indiferent de forma de proprietate (ex: Palatul Culturii din Blaj, Catedrala Greco-Catolic ă, Institutul Teologic; Reabilitare fa ţade: Pia ţa 1948, Timotei Cipariu, Astra, Republicii). Conform scenariului de dezvoltare luat în considerare, Municipiul Blaj va deveni, în jurul anului 2020, nucleul unei aglomer ări urbane şi nu doar o localitate de sine st ătătoare care va cuprinde, pe lâng ă actualul ora ş şi localit ăţ ile din vecin ătate: Tiur, Izvoarele şi Veza, ce vor fi înglobate, constituind cartiere. În acest sens se vor face demersurile pentru schimbarea nomenclatorului localit ăţ ilor apar ţin ătoare. Este de men ţionat faptul că dezvoltarea ora şului este limitat ă în partea de nord-est din cauza apropierii limitei intravilanului de so şeaua de centur ă şi limita teritoriului administrativ al comunei Cenade, şi de asemenea în aceast ă zon ă nu se poate extinde intravilanul cu trupuri având ca func ţiune predominant ă zootehnia deoarece zonele de protec ţie sanitare dep ăş esc limita teritoriului administrativ. În partea de vest dezvoltarea este limitat ă de prezen ţa cursului de ap ă Târnava Mic ă. Doar direc ţiile Est şi Sud ofer ă posibilit ăţ i de extindere iar în direc ţia Vest cu strangul ări, cea mai solicitat ă direc ţie fiind cea din Sud, spre localit ăţ ile Tiur, Izvoarele şi Veza. Construc ţia centurii va reprezenta şi ea, o barier ă în viitor. În etapa I, se propune a fi realizat ă integrarea şi restructurarea zonei adiacente centrului istoric, urmând apoi a se ocupa terenurile din intravilan dac ă necesit ăţ i de ordin economic o impun. Se dore ște reconfortarea peisajului urban reprezentativ municipiului Blaj (celebrul ora ş al Proclama ţiei şi Şcolii Ardelene de la confluen ţa celor dou ă Târnave) Viziune În urma implementarii masurilor de dezvoltare, Blajul: • va fi un peisaj urban la confluen ţa Târnavelor; • va avea calitatea locuirii la parametrii europeni de dimensionare și asigurare cu infrastructura sociala și tehnica; • va impulsiona dezvoltarea economica a localitatilor apartinatoare și diversificarea profilului lor functional care va conduce la concentrari de activit ăț i generatoare de locuri de munca și de oferte de deservire a functiunii principale (cea rezidentiala); • va beneficia de avantajele apartenentei în circuitul turistic „Drumul Vinului”; • va beneficia de transformarea centrului instoric în centru turistic dotat cu unit ăț i de cazare, alimentatie publica, spatii de cultura și zone de loisir; • va reu și stoparea tendintei de sc ădere a populatiei prin dezvoltarea laturei economice;

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 85 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

• va beneficia de o relationare corecta intre diverse zone prin separarea functiunilor incompatibile cu un sistem de spatii verzi; • va beneficia de dezvoltarea parcului industrial prin atragerea de noi investitori datorit ă facilitatilor acordate; • se va bucura de o re țea stradala care asigura o fluenta bine controlata a circulatiei rutiere; • va avea un sistem de retele edilitare bine dezvoltat; • va beneficia de noi zone de locuinte. Misiune şi obiective strategice Înt ărirea func ţional ă a centrilor polarizatori şi de interes deja existen ţi: ••• Evidentierea arterelor principale de circulatie pentru dezvoltarea unor func ţiuni specifice (comer ţ, servicii, depozitare, etc.); ••• Protejarea spa ţiilor verzi existente; ••• Determinarea zonelor de protec ţie sanitara și a zonelor de siguran ța pentru industrie, gospod ărie comunal ă, ape, diguri, culoare tehnice, monumente de arhitectur ă şi urbanism, rezerva ţii naturale; ••• Dezvoltarea unei trame stradale care s ă preia cadastrul existent şi inten ţiile de trasee Plan de m ăsuri: ••• Elaborarea unei strategii de implementare a prevederilor P.U.G. ; ••• Lansarea studiilor de specialitate şi proiectelor necesare complet ării şi detalierii documenta ţiilor de urbanism (PUZ-uri, PUD-uri).

3.3. OPTIMIZAREA RELA ŢIILOR ÎN TERITORIU

3.2.1. Pozi ţia localit ăţ ii în re ţeaua jude ţului Municipiul Blaj îşi păstreaz ă în continuare func ţia de centru urban cu rol de echilibru în re ţeaua de localit ăţ i precum şi cea de re şedin ţă administrativ ă şi se va dezvolta în continuare ca a treia putere economic ă.

3.2.2. C ăile de comunica ţie şi transport 3.2.2.1. Circula ţia pe DN 14B Drumul na ţional DN 14B are îmbr ăcămintea din beton asfaltic aflat ă într-o stare tehnic ă buna. Circula ţia se desf ăş oar ă în condi ţii bune din punct de vedera a starii tehnice a imbracamintii, dar in conditii nestisfacatoare din punct de vedere a intensitatii traficului si a suprapunerii traficului greu si de transit cu traficul local. Se propune ranforsarea sistemului rutier pe drumul na ţional precum şi realizarea unor lucr ări auxiliare de colectare şi evacuare a apelor pluviale din zona drumului. Pentru descongestionarea circula ţiei din zona central ă a municipiului se propune realizarea centurii de ocolire pe rela ţia DN1 ( Alba Iulia,Teius) – DJ 107 ( Tarnaveni) DN 14 (Copsa Mica, Sighisoara, Sibu) in parta de nord a teritoriului administrativ. 3.2.2.2. Circula ţia pe DJ 107 Drumul jude ţean DJ 107 are îmbr ăcămintea din beton asfaltic și se aflat ă într-o stare tehnic ă buna. Circula ţia se desf ăş oar ă în condi ţii satisf ăcătoare. 3.2.2.3. Circula ţia pe DC 21, DC 34, DC 35 si DC 203 Drumurile comunale DC 21, DC 34, DC 35 au îmbr ăcămintea din beton asfaltic și se aflat ă într-o stare tehnic ă buna. Circula ţia pe aceste drumuri se desf ăş oar ă în condi ţii satisf ăcătoare. Drumul comunal DC 203 este nemodernizat, circula ţia pe acest drum desf ăş urându-se în condi ţii total nesatisf ăcătoare, datorit ă st ării tehnice în care se afl ă îmbr ăcămintea. Se propune modernizarea sistemului rutier precum şi realizarea unor lucr ări auxiliare de colectare şi evacuare a apelor pluviale din zona drumului.

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 86 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

În zonele cu alunec ări de teren, care afecteaz ă căile de comunica ţie, se vor lua măsuri de consolidare a versan ţilor. La toate categoriile de drumuri care sunt propuse pentru modernizare şi amenajare, se va avea în vedere şi execu ţia lucr ărilor de art ă corespunz ătoare (poduri, pode ţe, ziduri de sprijin), precum şi dispozitive de colectare şi evacuare a apelor pluviale din zona drumului.

3.2.3. Muta ţii intervenite în folosin ţa terenurilor Muta ţii intervenite în folosin ţa teritoriului administrativ al localit ăţ ii vor fi determinate de introducerea în intravilan, în trupul principal, a unor suprafe ţe de teren, aceste terenuri schimbându- şi categoria de folosin ţă cu timpul fiind scoase din circuitul agricol. Suprafa ţa aferent ă terenurilor agricole se transforma în cur ţi-construc ţii intravilan. Malurile raului Tirnava Mare in suprafata de 48.76 ha, dealungul orasului se introduc in intravilan pentru a se putea realiza amenajarea lor pentru loisir.

3.2.4. Lucr ări majore prev ăzute/propuse în teritoriu Vor fi lucr ări de combatere a eroziunii malurilor, inunda ţiilor şi alunec ărilor de teren. Rampa de gunoi existent ă se va închide şi va fi înlocuit ă cu o sta ţie de transfer de şeuri. Toate de şeurile vor fi transportate la depozitul ecologic din extravilanul localit ăţ ii Galda de Jos.

3.2.5. Deplas ări pentru munc ă Pentru asigurarea deplas ărilor pentru munc ă se prevede îmbun ătăţ irea transportului în comun şi a circula ţiilor rutiere şi feroviare.

3.2.6. Accesibilitatea la trupurile intravilanului Toate trupurile din extravilan au acces dintr-o cale de comunica ţie iar pentru cele propuse dup ă aprobarea prezentei documenta ţii se va prevedea în mod obligatoriu drept de servitute atunci când se vor opera dezmembr ări de parcele.

3.2.7. Dezvoltarea în teritoriu a echip ării edilitare Se men ţin propunerile din documenta ţia aprobat ă, nu se prev ăd alte extinderi.

3.4. DEZVOLTAREA ACTIVIT ĂŢ ILOR

RELANSAREA ECONOMIC Ă ACTIVIT ĂŢ I INDUSTRIALE, DEPOZITARE ŞI CONSTRUC ŢII • reabilitrea si refunctionalizarea Zonei Industriale. • Atragerea industriilor de înalt ă tehnologie. • Construirea de noi spa ţii de cazare, hoteluri şi pensiuni. Multe situri poten ţial valoroase necesit ă investi ţii în infrastructura de acces şi lucr ări de restaurare. Pentru realizarea acestor obiective, trebuie întreprinse o serie de ac ţiuni şi măsuri în domeniul infrastructurii private şi publice, precum şi în ceea ce prive şte serviciile de sprijin adi ţionale. Turismul are nevoie de cercet ări de pia ţă adecvate şi de programe coerente şi integrate de dezvoltare, înainte de a se face investi ţii semnificative în infrastructura fizic ă privat ă. Conform documenta ţiei P.A.T.J. Municipiul Blaj se poate înscrie în arealul turistic (drumul medieval, drumul Vinului) care se eviden ţiaz ă prin numeroasele posibilit ăţ i pe care le ofer ă pentru valorificarea resurselor locale în turismul de tranzit, turismul de weekend şi turismul rural. Municipiul Blaj şi împrejurimile lui care concentreaz ă importante atrac ţii turistice de ordin arhitectural, istoric şi cultural, constituie atrac ţia principal ă a arealului. Dezvoltarea şi amenajarea turistic ă cuprinde dou ă etape:

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 87 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

••• valorificarea prioritar ă a resurselor turistice şi respectiv dezvoltarea formelor de turism care sunt cele mai eficiente, cu accent pe agroturism; ••• o echipare turistic ă a teritoriului, care să conduc ă atât la valorificarea superioar ă a resurselor turistice, cât şi la satisfacerea deplin ă a cerin ţelor crescânde pentru turism în general. Echiparea turistic ă a teritoriului (la nivel jude ţean) se bazeaz ă pe amenajarea şi dezvoltarea în profil teritorial a unor sta ţiuni, centre turistice, localit ăţ i turistice, puncte turistice şi sate turistice. Municipiul Blaj se va dezvolta ca centru turistic, cu rol de concentrare şi dispersie a turi ştilor, cu o baz ă de cazare reprezentativ ă. Iar localitatea Manarade are potential de dezvoltare de sat turistic. Catunele in curs de dezafectare naturala pot fi consrvate si regenerate prin transformarea lor in zone de agroturism, ele beneficiind de cadru natural (paduri). Func ţiunile turistice ale municipiului sunt cea de turism de tranzit şi cea de congrese şi simpozioane. La nivel de dot ări turistice se prev ăd: • ridicarea gradului de confort a spa ţiilor de cazare existente la categoria 3-4 stele şi modernizarea spa ţiilor de alimenta ţie existente; • construirea de noi hoteluri, categoria 2-4 stele cu alimentatie publica si servicii • han turistic, categoria 3 stele, cu alimenta ţie publica • complex cazare sportivi, categoria 3 stele; Din analiza patrimoniului existent reiese că Blajul are suficiente elemente care să-i permit ă să- şi restructureze obiectivele astfel încât ele să se poat ă constitui într-o ofert ă turistic ă de sine st ătătoare, care s ă duc ă în final la re ţinerea turistului pentru un sejur de câteva zile în Blaj. Se propune crearea unei zone de interes turistic pe malul Tirnavei Mari, inclusiv Cimpia Libertatii, precum şi amenajarea ambelor maluri ale Tirnavei Mari. Se propune realizarea unui hostel in zona ştrandului (aproximativ 50 de locuri) Un element esen ţial în exploatarea turismului nu a fost luat în considerare, sau nu i s-a acordat importan ţa cuvenit ă nici în programele ministerelor de resort şi nici în studiile de marketing şi anume: arhitectura şi urbanismul. Istoria a demonstrat că arhitectura şi urbanismul profesionist constituie obiective pentru turism mult superioare elementelor naturale, argument pentru care propunem includerea lor în principiile fundamentale de dezvoltare durabil ă a municipiului Blaj, punand astfel pre ţ pe valorile con ţinute în una din cele mai importante laturi ale culturii şi civiliza ţiei, ridicând-o la rang de principiu fundamental. Gradina botanica si Cimpia Libertatii pot deveni obiective de interes turistic.

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 88 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

3.5. EVOLU ŢIA POPULA ŢIEI

Prognoza popula ţiei (estimarea evolu ţiei popula ţiei)

Prognoza popula ţiei mun. Blaj în prima varianta de prognoz ă

25000

20000

15000

10000

5000

0 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Sursa: Direc ţia Regional ă de Statistic ă Alba şi calcule proprii S-a luat în considerare prima varianta de prognoz ă care arat ă o reducere a efectivului popula ţiei ora şului Blaj avind ca argument încadrarea ora şului la nivelul proceselor demografice de la nivelul jude ţului şi al Regiunii Centru. Regiunea va fi afectat ă de declin demografic, ceea ce semnific ă faptul că grupele tinere de vârst ă se vor diminua, în schimb cele de vârst ă înaintat ă vor cre şte . Orasul va fi afectat de migra ţia tinerilor. Migra ţia acestora poate fi oprit ă numai dac ă vor fi create locuri atractive de munc ă bine remunerate. Va fi necesra reorganizarae distribu ţiei unit ăţ ilor de înv ăţă mânt în teritoriu. si a altor amenajari: centre de sănătate, biblioteci, sta ţii de alimentare cu ap ă, instala ţii de epurare şi asupra multor obiective de investi ţii. Investi ţiile din localit ăţ ile componente ora şului, care au func ţii economice agrare trebuie bine fundamentate. Reducerea efectivului popula ţiei tinere, poate deveni un factor perturbator de limitare al dezvolt ării. La nivelul tuturor localit ăţ ilor urbane şi rurale, grupa de vârst ă peste 65 ani va fi singura grup ă care va cre şte în urm ătorii ani. Acest grup de vârst ă va avea nevoi ridicate în ceea ce prive şte serviciile de sănătate şi cele sociale. Este vorba de amenaj ări de îngrijire pe de o parte, dar şi de asigurarea cu infrastructur ă specific ă pentru persoanele care nu se mai afl ă în procesul muncii îns ă au cerin ţe privitoare la educa ţie, cultur ă şi amenaj ări de petrecere a timpului liber.

3.6. ORGANIZAREA CIRCULA ŢIEI

3.6.1. Organizarea circula ţiei rutiere şi a transportului în comun Deoarece în prezent circula ţia în municipiu este încorsetat ă strict de către podurile existente peste râul Târnava Mare, se impune ca necesitate construirea a cel pu ţin un pod nou. În etapa de imediat ă perspectiv ă - respectiv 2015-2020 - se propune un pod la strada Gh. Magheru din cartierul Izvoarele leg ătur ă cu str. Clujului care va atrage o parte important ă a traficului din municipiu şi pentru care exist ă studiu de fezabilitate. În etapa de larg ă perspectiv ă dup ă anul 2020 se propun înc ă un pod în zona platformei industrial, respectiv intre cartierul Veza si strada Gh. Baritiu. Propunerile de noi poduri ţin seama de schema tramei majore, ele amplasându-se în cadrul inelelor de ocolire a zonei centrale.

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 89 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

Prin propunerile de reorganizare a tramei majore de circulaţie s-au degrevat cele dou ă noduri de trafic, Pia ţa 1848, iar solu ţiile concrete de rezolvare a intersec ţiilor majore se vor studia în cadrul documenta ţiilor de urbanism privind reorganizarea şi modernizarea unor intersec ţii existente pentru care s-a instituit restric ţie temporar ă de construire. Se impune scoaterea din ora ş a traseelor de tranzit (care în prezent parcurg municipiul Blaj) prin crearea drumului de centur ă. Când acesta se va realiza, circula ţia de penetra ţie şi de tranzit în municipiul Blaj se va orienta spre aceast ă arter ă creând posibilitatea unei circula ţii în intravilan aerisite, moderne, f ără obstacole în fluen ţa circula ţiei. Pe centura ocolitoare se vor dezvolta circula ţii pe direc ţia de tranzit principal ă respectiv Teiu ş- Media ş şi Alba Iulia - Târn ăveni. Ţinând seama de analiza de mai sus, propunerile de organizare a circula ţiei în municipiu au fost eviden ţiate în trama de circula ţie major ă propus ă, care a fost adaptat ă şi la propunerile majore privind organizarea teritoriului din intravilanul localit ăţ ii. Propunem o schema radial inelar ă care are ca elemente caracteristice prezen ţa unor inele principale şi leg ături majore, urmând ca studiile de trafic sa o perfec ţioneze. S-au avut în vedere principiile de baz ă ce sustin propunerile urbanistice (realizarea leg ăturilor între cele dou ă maluri, între zonele func ţionale, lăsând pe seama proiectelor zonale de urbanism să fac ă propuneri concrete de organizare a circula ţiei locale, detaliind ierarhizarea str ăzilor de categorii inferioare). Este obligatorie însa respectarea propunerilor de deschideri de noi str ăzi, cu permisiunea adapt ării numai la schema de compozi ţie aleas ă. Organizarea transportului în comun Analiza situa ţiei de perspectiv ă ţine seama de propunerile de dezvoltare ale dot ărilor urbanistice şi ale re ţelei stradale. În acest mod a rezultat că şi în viitor baza transportului public o va reprezenta pentru Blaj tot transportul cu autobuze. Acesta se va dezvolta pe baza sistemului stradal propus şi în func ţie de necesit ăţ i. Sunt necesare realizarea infrastructurii de transport: autogar ă, sta ţii şi popasuri. În ceea ce prive şte baza de între ţinere se propun găsirea unui nou amplasament pentru zona aferent ă transporturilor auto precum şi amenaj ări şi dezvolt ări în zona platformei industriale existente. Lungimea totala de drum national ce se va trece in administrarea primariei Blaj este de 4680m, format din tronsoanele: • de la km 19+200 pana la km 22+400 = 3200 m • de la km 26+300 pana la km 27+780 = 1480 m Astfel, in administrarea primariei vor fi 8580 m, dintre care 3900 m existenti si 4680 m propusi.

3.6.2. Organizarea circula ţiei feroviare Se vor amenaja trecerile la nivel cu calea ferat ă la traversarea ei de către arterele perpendicularea celor care continu ă traseul drumului na ţional în interiorul ora şului.

3.6.3. Organizarea circula ţiei pietonale Propunerile vizeaz ă dezvoltarea unei re ţele majore de pietonale care să asigure leg ătura cu diferitele zone func ţionale, contribuind la diminuarea traficului auto.

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 90 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNC ŢIONAL Ă. BILAN Ţ TERITORIAL

Intravilan propus Delimitarea intravilanului s-a făcut având ca reper limitele cadastrale, zonele de protec ţie pentru culoarele tehnice, propunerile de includere a circula ţiei feroviare în culoarul paneuropean IV. S-a propus modificarea teritoriului administrativ în func ţie de traseul drumului de centur ă. Se propune introducerea în intravilan: • a zonei cuprins ă între cartierul Hula şi fosta fabrica de cărămid ă - care va mări intravilanul cu 14,67 ha; • a albiei majore, inclusiv a digurilor, por ţiune delimitat ă de zonele func ţionale ale Blajului şi localit ăţ ile componenete incluse ca şi cartiere, ce va m ări intravilanul cu 48,76 ha; • a gospodariilor din extravilan. Se men ţine includerea în trupul principal al orasului a localit ăţ ilor, Izvoare şi Veza si se propune icluderea in acesta si a localitatii Tiur, devenind cartier, daca in urma consultarii populatiei la faza de propuneri preliminare nu vor fi obiectiuni sau retineri. Extinderea intravilanului va determina schimbarea destina ţiei terenurilor din terenuri agricole în terenuri având destina ţia cur ţi construc ţii. Zonificarea func ţional ă Zonele func ţionale existente au suferit modific ări în structura şi mărimea lor datorit ă amplas ării de noi obiective, amenaj ări sau chiar reamenaj ări.

Bilan ţul teritorial al zonelor cuprinse în intravilanul propus

REGLEMENTARI URBANISTICE – ZONIFICARE ZONE FUNCTIONALE Suprafata ( ha ) Procent % din total intravilan ZONA LOCUINTE REGIM MIC-MEDIU/MARE DE INALTIME 497,49 45,40 ZONA INSTITUTII SI SERVICII 40,38 3,68 ZOAN MIXTA 113,16 10,33 ZONA UNITATI INDUSTRIALE/ DEPOZITARE 97,88 8,93 ZONA UNITTI AGRICOLE 68,61 6,26 ZONA SPATIILOR PLANTATE, AGREMENT, SPORT 63,86 5,83 ZONA GOSPODARIE COMUNALA / CIMITIRE 16,24 1,48 ZONA CONSTRUCTII AFERENTE LUCRARILOR TEHNICO-EDILITARE 7,80 0,71 ZONA CAI DE COMUNICATIE FEROVIARA SI AMENAJARI AFERENTE 110,42 10,08 ZONA CAI DE COMUNICATIE RUTIERA SI AMENAJARI AFERENTE 30,74 2,80 APE 49,10 4,48 ZONE CU DESTINATIE SPECIALA 0,20 0,02 TOTAL INTRAVILAN 1095,88 100,00

ZONA LOCUIN ŢE REGIM MIC – MEDIU / MARE DE INALTIME Zona de locuin ţe ocup ă o suprafa ţă de 497.49 ha, 45,40% din total intravilan; fa ţă de situa ţia existent ă aceast ă zon ă s-a mărit cu 55,12 ha, terenuri nou introduse in intravilan sau rezultate din schimbarea destinatiei unora existente. Aceste zone propuse pentru construc ţii de locuin ţe sunt eviden ţiate în plan şa nr. 3 – Reglement ări urbanistice Zonificarea teritoriului. Zona de locuit este format ă din 2 mari zone şi anume zona locuin ţelor individuale (regim mic – mediu de inaltime) şi zona locuin ţelor colective (regim mare de inaltime) construit ă înainte de 1989. Pentru zona locuin ţelor colective se impune realizarea de studii sub aspectul valorific ării unor amplasamente valoroase din zona central ă sau adiacent ă. Diminuarea la jum ătate a indicatorilor de locuire (de la media de 5.000 mp la o medie de 2.500 mp Al/ha) este un obiectiv care se poate realiza printr-un lobby adecvat, prin schimbarea concep ţiilor de abordare a problemelor locuirii, astfel încât măsuri care la prim ă vedere par agresive sau imposibile vor fi apreciate treptat. Este o misiune ce trebuie însu şit ă de factorii locali şi a prim ăriei şi care va fi dus ă la îndeplinire de

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 91 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008 speciali şti. În ce prive şte zona locuin ţelor individuale, propunerile au avut în vedere ridicarea aspectului estetic, păstrarea caracterului zonelor, asigurarea cu dot ări complementare şi cu raza mic ă de ac ţiune şi de utilitate zilnic ă sau cel mult lunar ă, echilibrarea P.O.T. şi C.U.T şi prin dezmembr ări ale parcelelor mult prea mari, dezmembr ări ce sunt privite ca poten ţiale surse de venit, datorit ă pozi ţiei favorabile fa ţă de zona central ă, a zonelor rezultate din evolu ţii dinainte de r ăzboi. Zonele rezervate pentru locuin ţe individuale care au proportii considerabile vor face obiectul unor planuri urbanistice zonale care vor eviden ţia în fapt etapa modern ă a dezvolt ării şi evolu ţiei ora şului. Principiul de baz ă va fi păstrarea valorilor, continuarea tradi ţiei, personalizarea zonelor, evitarea contrastelor rezultate din diferen ţele excesive de confort şi calitate a construc ţiilor. ZONA INSTITUTII SI SERVICII Aceast ă zon ă ocup ă o suprafa ţă de 40,38 ha reprezentând 3,68 % din total intravilan. În aceast ă zon ă îşi desf ăş oar ă activitatea majoritatea dot ărilor de interes public, şi dot ările administrative ale municipiului. În municipiul Blaj, majoritatea dot ărilor de interes municipal sunt amplasate în Pia ţa 1848, nucleul de constituire al ora şului istoric între str ăzile Republicii şi Iuliu Maniu (direc ţia nord-sud) şi între ansamblul Câmpia Libert ăţ ii şi stadion pe direc ţia est-vest. Aici sunt amplasate majoritatea băncilor, Prim ăria, Magazinul Central, Hotelul Târnavele, Palatul Cultural, Centrul Cultural, lăca şe de cult, intitu ţii de înv ăţă mânt liceal etc. În aceast ă zon ă sunt comasate pe lâng ă dot ările men ţionate anterior şi cele mai multe unit ăţ i comerciale. Zona central ă, este în leg ătur ă cu celelalte cartiere ale municipiului. În aceast ă zon ă, fiind zona veche a municipiului, la ora actual ă sunt multe terenuri valoroase fără acces direct cât şi fronturi foarte compacte ce necesit ă studierea profund ă pentru spargerea barierelor şi integrarea diferitelor func ţiuni. ZONA MIXTA Zona mixta ocup ă o suprafa ţă de 113.16 ha, 10.33% din total intravilan. Aceasta zona se remarc ă printr-o structur ă func ţional heterogen, caracterizat de mixajul între activit ţile de interes general, cu acces public (ce tind să ocupe parterele) şi locuirea de tip colectiv (situat ă la nivelurile superioare ale imobilelor multifunc ţionale). Sunt, de asemenea prezente, ocupînd imobile monofunc ţionale, institu ţii publice şi de interes pentru public, dar şi alte tipuri de activi ţi. ZONA UNITATI INDUSTRIALE / DEPOZITARE Cu o suprafa ţă de 97.88 ha, reprezint ă 8.93% din intravilan, zona se compune din zone de activitati productive cu caracter industrial si cu caracter de depozitare.Zona unit ăţ ilor industriale şi depozitare este format ă din platformele industriale existente şi unit ăţ ile industriale dispersate. S-au delimitat categorii de zone func ţionale, acest tip de clasificare corespunde cel mai bine cu situa ţia municipiului Blaj, având implica ţii diferite privind stânjenirea dintre func ţiuni: ••• zona aferent ă industriei şi depozitelor aferente platformei industriale; ••• zona de industrie şi depozite situate la marginea zonei de locuit; ••• zona de industrie şi depozite situat ă în interiorul zonei de locuit. Acestea din urm ă se vor păstra şi în continuare, dar se propune ca în unit ăţ ile care sunt nevoite să se restrâng ă sau să-şi închirieze spa ţiile excedentare, să nu se permit ă dezvoltarea unor unit ăţ i de produc ţie, ci numai cu destina ţia institu ţii şi servicii, zona de locuit, spa ţii verzi. O consider ăm o oportunitate în dezvoltarea mediului de afaceri dat fiind cunoscut ă valoarea terenurilor din zona central ă unde sunt amplasate foarte multe unit ăţ i de produc ţie incompatibile de altfel cu func ţiunea dominant ă. Îns ă se dore şte translatarea acestora cu timpul în afara ora şului în baza unui program care să includ ă şi înl ăturarea vederilor inestetice generate de majoritatea zonelor de industrie şi depozite aflate în interiorul sau la marginea zonei reziden ţiale. Reconsiderarea suprafe ţei aferente zonelor destinate industriei şi depozitelor din punctul de vedere al zonelor complementare ce le pot include (institu ţii şi servicii, amenaj ări sportive, spa ţii verzi), ar permite men ţinerea acelor unit ăţ i pentru care nu sunt înc ă posibile str ămut ări sau Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 92 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008 schimb ări de profil în baza unor P.U.D.-uri, rămânându-le în prima etap ă ca obiectiv principal rezolvarea problemelor arhitecturale, urbanistice şi estetice. De asemenea, se propune reabilitarea din punct de vedere ecologic a acestor platforme industriale, îndeosebi printr-o plantare puternic ă de perdele de protec ţie, prin cur ăţ area şi amenajarea ambiental ă a incintelor şi prin epurarea şi ecologizarea canalelor de deversa ţie. Realizarea bilan ţului de mediu trebuie să contribuie la rezolvarea disfunc ţionalit ăţ ilor al ături de celelalte documenta ţii. Pentru zonele ce genereazaa vederi inestetice se propune realizarea unui program de reabilitare. ZONA UNITATI AGRICOLE Zona are o suprafata de 62.68 ha (6.17% din intravilan) si este caracterizata de zone de activitati productive cu carater agro-zoo-tehnic. Categoriile acestei zone: • unit ăţ i agricole propuse prin P.U.G.-ul aprobat şi men ţinute acolo unde se pot institui zonele de protec ţie sanitar ă corespunz ătoare categoriei de animale şi num ăr de capete; • unit ăţ i cu caracter agricol, exclusiv ferme zootehnice; • ferme agricole ce vor rezulta din reconversia func ţional ă sau cuprinse în zone mixte exclusiv industriale; • înglobarea unor trupuri datorit ă extinderii intravilanului. SPATII PLANTATE, AGREMENT, SPORT Cu o suprafa ţă de 22.37 ha, reprezint ă 2.20% din intravilan, cuprinde (pe lâng ă parcurile şi spa ţiile verzi amenajate din zona central ă şi cea de locuin ţe colective) perdele de protec ţie şi zone destinate agrementului şi turismului de-a lungul Târnavei Mari şi Târnavei Mici. Spatiile verzi publice sunt bine intretinute si au au fost amenajate peisager. Propunerile au în vedere pe lâng ă satisfacerea necesarului optim şi diferen ţierea categoriilor de spa ţii plantate a căror amenajare impun masuri specifice din punct vedere urbanistic şi o abordare particular ă. Practic orice zon ă trebuie să con ţin ă o suprafa ţa plantat ă aferent ă, alta decât cea specific ă unor categorii diferen ţiate, aşa cum a fost tratat ă în planurile urbanistice aprobate. În opinia noastr ă suprafa ţa aferent ă spa ţiilor verzi con ţine urm ătoarele categorii: ••• spa ţii plantate publice (parcuri, gr ădini, squaruri); ••• spa ţii pentru agrement, sport; ••• spa ţii plantate parc tematic; ••• perdele de protec ţie; ••• spatii plantate protejate(gradina botanica). Spa ţiile verzi aferente dot ărilor, circula ţiilor, unit ăţ ilor economice, au fost incluse în suprafa ţă aferent ă respectivelor zone func ţionale, pentru o mai clar ă delimitare şi pentru evitarea unor confuzii. S-a propus constituirea unui U.T.R. independent pentru albia major ă şi minor ă a râului Târnava cuprins ă între digurile de protec ţie, asigurându-se respectarea celor 2 limite de protec ţie sanitar ă impus ă de lege, deci nu va exista riscul construirii în aceste zone cu regim special. ZONE GOSPODARIE COMUNALA / CIMITIRE Zona de gospod ărie comunal ă ocup ă o suprafa ţă de 17.59 ha, 1,73% din total intravilan; aici intr ă suprafe ţele sta ţiei de epurare şi ale cimitirelor, precum şi ale celorlalte unit ăţ i care ţin de gospod ăria comunal ă. S-a făcut o diferen ţiere clar ă între suprafa ţa afectat ă categoriilor de mai sus şi terenul aferent ca proprietate a unit ăţ ilor administrative care a fost încadrat conform destina ţiei terenului (de ex. sediile administrative). Zona de gospod ărie comunal ă corespunde urm ătoarelor zone: ••• cimitire umane; ••• rezervoare apa; ••• sta ţii de epurare.

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 93 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

CONSTRUCTII AFERENTE LUCRARILOR TEHNICO-EDILITARE Construc ţii aferente re ţelelor tehnico-edilitare ocup ă o suprafa ţă de 7.32 ha, 0.72%. Si cuprinde: -posturile de transformare -statiile de reglare presiune gaz -captari si rezervoare de apa ZONA CAI DE COMUNICATIE RUTIERA SI AMENAJARI AFERENTE Zona are o suprafa ţă de 104.25 ha, reprezinta 10.27% din intravilan. ZONA CAI DE COMUNICATIE FEROVIARA SI AMENAJARI AFERENTE Zona are o suprafa ţă de 30.04 ha, reprezinta 2.96% din intravilan. APE Zona are o suprafa ţă de 2.90 ha, reprezinta 0.29% din intravilan şi este caracterizat ă de terenurile din intravilan ce se afl ă in permanent ă sub ape. TERENURI CU DESTINATIE SPECIALA Zona are o suprafa ţă de 0.2 ha, reprezint ă 0.02% din intravilan.

Bilan ţul teritorial al zonelor cuprinse în intravilanul propus Municipiul Blaj, Izvoarele, Veza, Tiur, trupuri din extravilan BLAJ, VEZA, IZVOARELE, TIUR REGLEMENTARI URBANISTICE – ZONIFICARE ZONE FUNCTIONALE Suprafata ( ha ) Procent % din total intravilan Locuinte regim mic-mediu / mare de inaltime 380,74 41,40% Zona institutii si servicii 36,51 3,97% Zona mixta 84,88 9,23% Zona unitati industriale / depozitare 97,37 10,59% Zona unitati agricole 65,02 7,07% Spatii plantate, agrement, sport 63,38 6,89% Zona gospodarie comunala / cimitire 11,04 1,20% Constructii aferente lucrarilor tehnico-ediliare 7,80 0,85% Zona cai de comunicatie rutiera si amenajari aferente 92,89 10,10% Zona cai de comunicatie feroviara si amenajari aferente 30,74 3,34% Ape 49,10 5,34% Zona cu destinatie speciala 0,20 0,02% TOTAL INTRAVILAN 919,67 100,00%

Localitatea M ănărade

MANARADE REGLEMENTARI URBANISTICE – ZONIFICARE ZONE FUNCTIONALE Suprafata ( ha ) Procent % din total intravilan Locuinte regim mic-mediu / mare de inaltime 45,28 74,36% Zona institutii si servicii 1,44 2,36% Zona mixta 0,81 1,33% Zona unitati industriale / depozitare 0,51 0,84% Zona unitati agricole 2,12 3,48% Spatii plantate, agrement, sport 0,48 0,79% Zona gospodarie comunala / cimitire 4,54 7,46% Constructii aferente lucrarilor tehnico-ediliare 0 0,00% Zona cai de comunicatie rutiera si amenajari aferente 5,71 9,38% Zona cai de comunicatie feroviara si amenajari aferente 0 0,00% Ape 0 0,00% TOTAL INTRAVILAN 60,89 100,00%

Zonele de locuin ţe, cea de institu ţii şi servicii şi cea mixta cumuleaza o suprafa ţă de 47.53 ha. Aceasta suprafa ţă cuprinde vatra satului in care sunt concentrate un numar foarte mare de

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 94 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008 locuin ţe tradi ţionale si de aceea se propune reabilitarea si conservarea ei si integrarea intr-un circuit turistic. In cadrul acestei zone se afla monumente istorice şi de arhitectur ă clasate pentru care se va institui zona de protectie in baza unui PUD Zona unit ăţ ilor agricole ocup ă o suprafa ţă de 2.12 ha reprezentând 3.48 % din total intravilan rezultând din înglobarea unui trup din extravilan având si caracter zootehnic pentru care s-a instituit zona de protec ţie sanitar ă şi s-a propus realizarea studiului de impact asupra sănătăţ ii popula ţiei in cazul in care nu are avizul de mediu.

Localitatea Petrisat

PETRISAT REGLEMENTARI URBANISTICE – ZONIFICARE ZONE FUNCTIONALE Suprafata ( ha ) Procent % din total intravilan Locuinte regim mic-mediu / mare de inaltime 43,25 82,07% Zona institutii s servicii 1,38 2,62% Zona mixta 0,37 0,70% Zona unitati industriale / depozitare 0 0,00% Zona unitati agricole 1,47 2,79% Spatii plantate, agrement, sport 0 0,00% Zona gospodarie comunala / cimitire 0,66 1,25% Constructii aferente lucrarilor tehnico-ediliare 0 0,00% Zona cai de comunicatie rutiera si amenajari aferente 5,57 10,57% Zona cai de comunicatie feroviara si amenajari aferente 0 0,00% Ape 0 0,00% TOTAL INTRAVILAN 52,7 100,00%

Zonele de locuin ţe, cea de institu ţii si servicii si cea de locuin ţe si servicii cumuleaz ă o suprafa ţă de 43.25 ha, 82.07% din total intravilan. In cadrul acestei zone se afl ă monumente istorice si de arhitectur ă clasate pentru care se va institui zona de protec ţie in baza unui PUD. Se propune men ţinerea caracterului de gospodarii rurale. Zona unita ţilor agricole ocup ă o suprafa ţă de 1.47 ha, 2.79 % din total intravilan si cuprinde unit ăţ i cu caracter agricol, exclusiv ferme zootehnice.

Localitatea Sp ătac

SPATAC REGLEMENTARI URBANISTICE – ZONIFICARE ZONE FUNCTIONALE Suprafata ( ha ) Procent % din total intravilan Locuinte regim mic-mediu / mare de inaltime 28,22 84,39% Zona institutii s servicii 0,76 2,27% Zona mixta 0,43 1,29% Zona unitati industriale / depozitare 0 0,00% Zona unitati agricole 0 0,00% Spatii plantate, agrement, sport 0 0,00% Zona gospodarie comunala / cimitire 0 0,00% Constructii aferente lucrarilor tehnico-ediliare 0 0,00% Zona cai de comunicatie rutiera si amenajari aferente 4,03 12,05% Zona cai de comunicatie feroviara si amenajari aferente 0 0,00% Ape 0 0,00% TOTAL INTRAVILAN 33,44 100,00%

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 95 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

Localitatea Flite şti FLITESTI REGLEMENTARI URBANISTICE – ZONIFICARE ZONE FUNCTIONALE Suprafata ( ha ) Procent % din total intravilan Locuinte regim mic-mediu / mare de inaltime 0 0.00% Zona institutii s servicii 0 0.00% Zona locuinte si servicii 5.7 89.91% Zona unitati industriale / depozitare 0 0.00% Zona unitati agricole 0 0.00% Spatii plantate, agrement, sport 0 0.00% Zona gospodarie comunala / cimitire 0 0.00% Constructii aferente lucrarilor tehnico-ediliare 0 0.00% Zona cai de comunicatie rutiera si amenajari aferente 0.64 10.09% Zona cai de comunicatie feroviara si amenajari aferente 0 0.00% Ape 0 0.00% TOTAL INTRAVILAN 6.34 100.00%

Zona locuin ţe, zona locuin ţe si servicii (agroturism) ocup ă o suprafa ţă de 5.70ha, 89.91 % din total intravilan. Cuprinde locuin ţe de vacan ţă şi pensiuni agroturistice. Propunerile au avut în vedere stoparea dezafect ării naturale, ridicarea aspectului estetic, includerea în circuite turistice şi de loisir, asigurarea cu dot ări complementare cu raza mic ă de ac ţiune şi de utilitate zilnic ă sau cel mult lunar ă, echilibrarea P.O.T. şi C.U.T şi prin dezmembr ări ale parcelelor mult prea mari sau prin îndesiri cu construc ţii tipic rurale, ca poten ţiale surse de venit, datorit ă pozi ţiei favorabile fa ţă de zone cu valoare peisager ă. Pensiunile agroturistice vor face obiectul unor planuri urbanistice de detaliu care vor eviden ţia în fapt etapele dezvolt ării şi evolu ţiei. Principiul de baz ă va fi păstrarea valorilor, continuarea tradi ţiei, personalizarea zonelor, evitarea contrastelor rezultate din diferen ţele excesive de confort şi calitate a construc ţiilor.

Localitatea Deleni-Obâr şie

DELENI OBARSIE REGLEMENTARI URBANISTICE – ZONIFICARE ZONE FUNCTIONALE Suprafata ( ha ) Procent % din total intravilan Locuinte regim mic-mediu / mare de inaltime 0 0,00% Zona institutii s servicii 0,29 1,27% Zona mixta 20,97 91,81% Zona unitati industriale / depozitare 0 0,00% Zona unitati agricole 0 0,00% Spatii plantate, agrement, sport 0 0,00% Zona gospodarie comunala / cimitire 0 0,00% Constructii aferente lucrarilor tehnico-ediliare 0 0,00% Zona cai de comunicatie rutiera si amenajari aferente 1,58 6,92% Zona cai de comunicatie feroviara si amenajari aferente 0 0,00% Ape 0 0,00% TOTAL INTRAVILAN 22,84 100,00%

Zona locuin ţe si zona locuin ţe si servicii (agroturism) ocup ă o suprafa ţă de 20,97 ha, 91.81% din total intravilan, fa ţă de situa ţia existent ă aceast ă zon ă s-a mentinut ca suprafata. Cuprinde locuin ţe de vacan ţă şi pensiuni agroturistice. Propunerile au avut în vedere stoparea dezafect ării naturale, ridicarea aspectului estetic, includerea în circuite turistice şi de loisir, asigurarea cu dot ări complementare cu raza mic ă de

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 96 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008 ac ţiune şi de utilitate zilnic ă sau cel mult lunar ă, echilibrarea P.O.T. şi C.U.T şi prin dezmembr ări ale parcelelor mult prea mari sau prin îndesiri cu construc ţii tipic rurale, ca poten ţiale surse de venit, datorit ă pozi ţiei favorabile fa ţă de zone cu valoare peisager ă. Pensiunile agroturistice vor face obiectul unor planuri urbanistice de detaliu care vor eviden ţia în fapt etapele dezvolt ării şi evolu ţiei. Principiul de baz ă va fi păstrarea valorilor, continuarea tradi ţiei, personalizarea zonelor, evitarea contrastelor rezultate din diferen ţele excesive de confort şi calitate a construc ţiilor. Îns ăş i delimitarea U.T.R.-urilor a suferit modific ări majore datorate în principiu criteriilor de abordare, astfel că în municipiul Blaj s-au conturat U.T.R.-uri aferente zonei centrale, adiacente zonei centrale, apar ţinând ora şului istorice şte constituit şi periferice. S-a avut grij ă ca limita U.T.R. să corespund ă cu limita zonelor func ţionale sau zonelor diferen ţiate, p ăstrând denumirile locale.

Împ ărţirea teritoriului administrativ al municipiului Blaj în U.T.R.-uri: Unit ăţ ile teritoriale au fost delimitate pe parcele cadastrale în general, iar acolo unde a fost necesar pe str ăzi sau limite de zone func ţionale. La stabilirea U.T.R.-urilor s-a ţinut cont de caracteristicile zonei care au fost reconsiderate în sensul ca s-a urm ărit o abordare sistemic ă, în corelare cu criterii de valorificare a zonelor, previziunea unei poten ţiale extinderi a zonei centrale. Prin actualul Plan Urbanistic General au fost cuprinse în intravilan toate suprafe ţele de teren ocupate de construc ţii şi amenaj ări pentru toate func ţiunile localit ăţ ii, precum şi suprafe ţele necesare dezvolt ării localit ăţ ii. Prin actualul Plan Urbanistic General s-a luat in consideratie propunerea de modificare a teritoriului administrativ in curs de aprobare prin hotarire de guvern, astfel ca teritoriul administrativ va avea o suprafata de 9893 ha . Bilan ţul teritorial pe categorii de folosinta este prezentat în tabelul de mai jos. Mărirea intravilanului a rezultat prin introducerea terenurilor pentru care au existat documenta ţii de urbanism elaborate dup ă aprobare, şi care au fost aprobate prin hot ărârile consiliului local conform anexei, prin noile propuneri eviden ţiate în plan şa cu situa ţia existent ă cat si prin corelarea cu datele furnizate de OCPI. Preciz ăm ca situa ţia existent ă a fost actualizat ă si prin includerea planurilor urbanistice din anex ă.

Bilan ţul teritorial al categoriei de folosinta a terenurilor din teritoriul administrativ conform evidentei OCPI

Teritoriu CATEGORII DE FOLOSINTA (ha) administ Agricol Neagricol TOTA rativ al Arabil Păş uni Fâne ţe Vii Livezi Păduri Ape Drumuri Cur ţi Ne- L unit ăţ ii constr. prod de baz ă Extravil 3564 1618 710 468 80 1392 189 168 33,70 923 9145,70 an Intravila - 747,30 - 747,30 n TOTAL 3564 1618 710 468 80 1392 189 168 781 923 9893 % din 36,02 16,35 7,17 4,73 0,80 14,07 1,91 1,69 7,89 9,33 100% total 6440 3453 9893

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 97 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

Bilan ţul teritorial al categoriei de folosinta a terenurilor din teritoriul administrativ conform digitizarii UAT BLAJ CATEGORIA DE FOLOSINTA PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR A TERENURILOR Suprafata ( ha ) Procent % din total intravilan arabil 3440.25 34.77% pasuni 2089.79 21.12% fanete 528.93 5.35% vii 455.05 4.60% livezi 172.91 1.75% TOTAL AGRICOL 6686.93 67.59% paduri 1346.57 13.61% ape 192.7 1.95% drumuri 596.59 6.03% constructii 1044.05 10.55% neproductiv 26.16 0.26% TOTAL NEAGRICOL 3206.07 32.41% TOTAL GENERAL 9893 100.00%

Bilan ţul teritorial al categoriei de folosinta a terenurilor din teritoriul administrativ propus

UAT BLAJ CATEGORIA DE FOLOSINTA Suprafata (ha) Procent % din total UAT A TERENURILOR arabil 3429,30 34,66% pasuni 2079,12 21,02% fanete 531,72 5,37% vii 453,52 4,58% livezi 175,04 1,77% TOTAL AGRICOL 6668,70 66,40% paduri 1345,83 13,60% ape 161,90 1,64% drumuri 595,39 6,02% constructii 1095,88 11,08% neproductiv 25,30 0,26% TOTAL NEAGRICOL 3224,30 33,60% TOTAL GENERAL 9893,00 100,00 %

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 98 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

3.8. M ĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE

Se recomand ă respectarea Regulamentului General de Urbanism cu privire la interdic ţia eliber ării de autoriza ţii de construire în zonele cu risc de inunda ţii sau alunec ări de teren, respectând totodat ă şi prevederile Legii Apelor privind zonele de protecţie ale cursurilor de ap ă. În P.A.T.J. Alba, Vol. I – Cadru Natural - Mediu - Zone de risc şi în „Studiul privind inundabilitatea şi alunec ările de teren” pentru Municipiul Blaj au fost stabilite propuneri privind mijloacele de combatere a fenomenelor fizico-geologice:

3.8.1. Alunec ări de teren Pentru prevenirea acestor fenomene şi amenajarea suprafe ţelor afectate, sunt necesare lucr ări de modelarea terenului, regularizarea scurgerilor de apă de pe versan ţi, lucr ări de drenaj şi planta ţii de protec ţie. Se recomand ă evitarea de excava ţii la baza versan ţilor. Pentru consolidarea acestora sunt necesare lucr ări de corect ări de pant ă sau de plantare cu vegeta ţie arboricol ă.

3.8.2. V ăi toren ţiale Sunt necesare lucr ări de corectare a cursului v ăilor şi de ruperi de pant ă. „Studiul privind inundabilitatea şi alunec ările de teren” recomand ă acordarea unei aten ţii sporite pentru împiedicarea obtur ării albiilor minore ale forma ţiunilor toren ţiale cu resturi lemnoase sau de şeuri.

3.8.3. Zone inundabile De şi nu au loc rev ărs ări periodic ci accidental sunt necesare unele lucr ări de corectare a cursului v ăilor şi ruperi de pant ă mai ales în zona intravilanelor. Se recomand ă corectarea şi regularizarea cursului râurilor Târnava Mare şi Târnava Mic ă şi de asemenea îndiguiri şi corectarea coronamentelor digurilor. Valea Veza şi Valea Tiur necesit ă lucr ări de regularizare şi îndiguire suplimentare. În zonele inundabile dintre Râul Târnava şi DN 17, între Târnava Mic ă şi localitatea Petrisat s-au propus interdic ţii temporare de construire şi includerea interven ţiilor pe lista priorit ăţ ilor imediate precum şi solicitarea de fonduri. În zonele inundabile din teritoriul administrativ sau intravilan se propune interdic ţie temporar ă de construire pân ă la realizarea unui studiu hidrologic de detaliu.

3.8.4. Zone ml ăş tinoase Sunt necesare lucr ări de desecare şi drenaj.

3.8.5. Alte riscuri naturale Prin P.A.T.J. sunt propuse luc ări de ameliorare a terenurilor din zonele cu eroziuni de maluri.

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 99 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

3.9. DEZVOLTAREA ECHIP ĂRII EDILITARE

3.9.1. Gospodarirea apelor Se propune sistematizarea Tarnavelor in interiorul noului intravilan.

3.9.2. Alimentarea cu apa Dezvoltarea si modermizarea sistemului de alimentare cu apa a orasului Blaj presupune doar lucrari in retelele de distributie. Reteaua de apa necesita lucrari de inlocuiri de conducte din OL vechi de peste 40 ani, chiar 60 de ani, in urmatoarele zone (durata normata de viata fiind 20 ani la azbociment si 30 ani la otel): str. Andrei Muresianu (800 m), I. M. Clain (750 m), Eroilor (580 m), Gh. Baritiu (1300 m), C.A. Rosetti (250 m), Republicii (500 m), Petru Maior (350 m), Primaverii (500 m). Pe aceste strazi sunt pozate retele majore, cu diametre intre 300 mm si 600 mm. Lungimea totala a conductelor cu vechimi peste durata normata de viata este de cca. 13,100 km.

3.9.3. Canalizarea Lucrarile necesare in reteaua de canalizare presupun realizarea mai multor statii de pompare si retele. Se vor finaliza retelele de canalizare menajera in localitatea Manarade pe toate strazile. Etapa I a lucrarii este in curs de realizare. Etapa II cuprinde realizarea unei statii de pompare si a conductei de refulare, pana in cartierul Veza. Pentru apele uzate industriale, sunt necesare statii de pompare , in incinta operatorilor economici, inainte de deversarea in colectorul orasenesc. Canalizarea pluviala necesita sistematizari si intretineri ale rigolelor colectoare si conducerea lor spre vaile existente in oras. Din zona industriala a orasului, se vor colecta apele pluviale si se vor descarca direct in raul Tarnava Mare.

3.9.4. Alimentarea cu energie electrica In privinta alimentarii cu energie electrica sun rezolvate practic problemele tehnice. Dezvoltarea distributiei pe joasa tensiune se va face in functie de dezvoltarea zonelor de locuit sau de servicii, prin intercalarea de posturi noi si distributii noi, potrivit cu cererea de la consumatori. Alimentarea cu energie electrica a satelor apartinatoare este practic realizata la ora actuala, cu exceptia localitatilor Flitesti si Deleni Obarsie pentru care se propune bransarea in viitor. In privinta iluminatului public, este necesara reconsiderarea nivelului de iluminare in anumite zone, modernizarea si completarea retelei de iluminat public, realizarea distributiilor in cablu si nu aerian pentru acest gen de consumator.

3.9.5. Telefonie si televiziune prin cablu Amploarea telefoniei mobile si a telefoniei cuplate cu distributia de TV si internet, cat si a televiziunii si serviciilor colaterale prin satelit, a rezolvat practic aceasta game de servicii. Opratorii privati de telefonie, televiziune si comunicatii au acoperit toata aria orasului si localitatilor apartinatoare. Extinderea retelelor in cablu sau fibra optica se va face corelat cu dezvoltarea zonelor de locuit si servicii.

3.9.6. Alimentarea cu caldura Asigurarea caldurii pentru incalzit, apa calda de consum pentru populatie si nevoi industriale, se va face in contimuare prin surse proprii, utilizand gazele naturale drept combustibil, in zonele acoperite cu retele de distributie a gazelor. In celelalte zone, se vor utiliza alte tipuri de combustibili,

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 100 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008 in special lemn de foc, peleti, dar si combustibil lichid sau receptori electrotermici.

3.9.7. Alimentarea cu gaze naturale Distributia retelelor de gaze naturale din localitate se va extinde doar in limita cererilor exprese ale consumatorilor, probabil in zonele in care se extinde constructia de locuinte si servicii. Nu se intrevad consumuri sporite de gaze naturale in viitor.

3.9.8. Gospodaria comunala Din cauza faptului ca actuala rampa de depozitare a de şeurilor menajere nu mai are capacitate de primire, aceasta va fi reamenajata si va functiona ca punct de sortare si prelucrare primara a de şeurilor. Rampa de gunoi va fi înlocuit ă cu o sta ţie de transfer de şeuri. Toate de şeurile vor fi transportate la depozitul ecologic din extravilanul localit ăţ ii Galda de Jos.

3.10. PROTEC ŢIA MEDIULUI

Propuneri şi măsuri de interven ţie urbanistic ă: diminuarea pân ă la eliminare a surselor de poluare Sol Din punct de vedere urbanistic s-a intervenit prin eliminarea zonelor agricole din cadrul intravilanului, păstrându-se doar acele obiective cu „eticheta verde” iar în ce prive şte fermele zootehnice s-au impus masuri de restric ţie temporar ă de construire pân ă la efectuarea bilan ţului de mediu, a stabilirii profilului şi capacit ăţ ilor maxime a efectivelor de animale pentru a institui zona cu interdic ţie definitiv ă de construire. Zonele de locuit au fost astfel delimitate încât să nu fie afectate de proximitatea zonelor cu poten țial de poluare sau supuse unor fenomene naturale periculoase (alunecari de teren și inundatii). Pentru a preveni amplasarea ulterior aprob ării P.U.G. a unor unit ăţ i poluante în proximitatea zonelor de locuit, s-au instituit 3 categorii de zone de protec ţie a zonei reziden ţiale conform plan şei de reglement ări (zone protec ția sanitara, zone cu risc de inundabilitate și zone cu risc de alunecari de teren). Prin obligativitatea efectu ării bilan ţului de mediu toate unit ăţ ile economice vor lua măsurile caracteristice: sta ţii proprii de epurare, preepurare, separatoare de gr ăsimi, etc. Pentru amplasamentele declarate situri contaminate (fosta rampa de deseuri) se va proceda la refacerea acestora conform proiectelor de ecologizare realizate si monitorizare post-inchidere. Pân ă la finalizarea ecologizarii și monitorizarii nu se vor prevedea nici un fel de obiective pe amplasament sau in vecinatatea acestora, pastrandu-se o zona de protectie de 1000 m. In localitatile apartinatoare unde exista o concentrare mare de crescatori de animale se vor prevedea amplasamente pentru realizarea de platforme pentru depozitarea dejec ţiilor animale din exploata ţiile zootehnice, platforme comunale pentru care se va pastra o distanta de protectie de 500 m fata de locuinte. Aer Măsuri în teritoriu de diminuare a polu ării aerului nu au fost luate, dat fiind faptul că acestea se iau la sursa, în urma studiilor de impact sau bilan ţurilor de mediu. Monitorizarea emisiilor de noxe în atmosfer ă cade în sarcina organelor abilitate iar constatarea dep ăş irii pragului limit ă va atrage dup ă sine m ăsuri specifice. Se propune amenajarea unei perdele de protec ție, alcatuita din specii arboricole rezistente la agen ții de poluare, pe perimetrulplatformei indistriale din sud-estul municipiului Blaj. Pentru reducerea polu ării cu pulberi în suspensie este important sa se faca înierbarea terenurilor virane, cur ătarea corespunz ătoare a arterelor rutiere si amenajarea corespunz ătoare a spatiilor verzi. Stabilirea unui drum de centura pentru trafic greu care sa ocoleasca zona locuita a

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 101 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008 municipiului Blaj este o alta m ăsura propusa pentru reducerea poluarii. Autoritatea public ă local ă responsabil ă cu planificarea amenaj ării teritoriului trebuie să ac ţioneze pentru interzicerea amplas ării de obiective industrial noi, cu potential de poluare a aerului în apropierea zonelor rezidentiale existente. Un rol important revine deasemenea, autorit ăţ ilor de mediu cu rol în impunerea respect ării legisla ţiei de mediu. De asemenea, se va interzice amplasarea de locuinte în zonele încadrate ca zone industriale sau agrozootehnice ale municipiului. Zgomot Măsurile în teritoriu au fost: • propunerile de perdele de protec ţie de-a lungul arterelor de circula ţie; • prevederea de spa ţii verzi urbane cu dubl ă func ţiune, ecologic ă şi recreere; • zonele de confluen ţă dintre locuin ţe şi industrie; • reglementarea circulatiei rutiere cu stabilirea unor trasee diferentiate pe categorii de vehicule (pentru trafic usor si greu), care sa evite zonele compacte de locuinte; • realizarea de sisteme de protectie fata de zgomotul generat de transportul feroviar in zona de locuinte a orasului Blaj (propunere- montare de panouri fonoabsorbante). Ini ţiative adoptate pentru reducerea impactului de şeurilor asupra mediului. În ce prive şte măsurile din teritoriu riscurile au fost diminuate prin distan ţele corespunz ătoare privind zona de protec ţie a cimitirului de animale, şi instituirea zonei cu interdic ţie temporar ă sau definitiv ă de construire. Îmbun ătăţ irea calit ăţ ii managementului de şeurilor Propunem urmatoarele masuri de imbunatatire a managementului deseurilor: • Precolectarea se va face prin strângerea reziduurilor menajere stradale și a celor de aceeasi categorie la locul de producere și depunerea acestora în recipienti (pubele, containere, tomberoane, etc) amplasati în conditii salubre, în spatii amenajate (camera, platforma, etc). Lâng ă fiecare punct de colectare se va amenaja în interior o platforma pe care se vor amplasa câte 4 containere tip de mica capacitate, câte unul pentru hârtie, plastic, sticla, metale. • Spatiile de colectare vor include facilitati pentru colectarea separat ă a deseurilor periculoase rezultate din gospodarii (baterii, cutii vopsea, antigel, etc). • Amplasarea puntelor de colectare se face în zone mai aglomerate și la minim 10 m de locuinte. Fiecare punct de colectare va fi prevazut cu drum de acces. • Pe cât posibil, se va da un aspect estetic platformelor de colectare- împrejmuire cu gard viu și acces facil pentru utilajele care vin la încarcat. • Colectarea și transportul reziduurilor menajere se face zilnic în zonele centrale și unitati mari (cantine, restaurant) și la cel mult 3 zile în celelalte zone iar iarna se face la cel mult 5 zile. • Pentru amplasamentele de pe teritoriul municipiului Blaj aflate in curs de refacere/ ecologizare (fosta rampa de deseuri), nu se vor prevedea amenajari prin PUG, decât dupa finalizarea perioadei de monitorizare, ulterioara închiderii amplasamentului. • Pentru localitatile izolate neacoperite de serviciile de salubritate (Flitesti, Deleni-Obarsie, Spatac) se propune crearea unui sistem local de colectare a deseurilor si apoi depozitarea acestora la rampa de deseuri. Dac ă de şeurile nu mai pot fi prevenite la surs ă, urmeaz ă o alt ă etap ă într-o ierarhie strict ă. Minimizarea/reducerea: prin descre şterea optim ă a folosirii materialelor periculoase atunci când nu poate fi prevenit ă utilizarea lor. Reutilizarea : const ă în utilizarea substan ţelor/produselor fabricate cât mai „curat” posibil şi ale c ăror substan ţe componente şi caracteristici periculoase au fost minimalizate. Reciclarea/utilizarea secundar ă: const ă în reprocesarea materialelor care au mai fost refolosite, în m ăsura în care este posibil, în produse noi dar nu neap ărat acelea şi. Depozitarea controlat ă: o ramp ă de gunoi este un sistem „cap de linie” de management al de şeurilor, aşa cum la „cap de linie” sunt şi urm ătoarele solu ţii, care ar trebui implementate numai

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 102 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008 atunci când prevenirea, reducerea, refolosirea şi reciclarea au fost aplicate fluxului de de şeuri. Municipiul nu va dispune de depozit ecologic, doar de sta ţie de transfer. Incinerarea pentru ob ţinerea de energie: faptul că arderea de şeurilor pentru a produce energie este posibil ă şi c ă acea cantitate de energie este util ă, nu este în mod necesar adev ărat. Recuperarea: este de obicei un eufemism pentru „energia-din-incinerarea de şeurilor”. Recuperarea nu este sinonim ă cu reciclarea. Energia „recuperabil ă” este minim ă în compara ţie cu energia economisiri reutilizând şi reciclând acela şi material. Măsuri de mediu legate de agricultur ă Lucr ările desf ăş urate în exploata ţiile agricole trebuie subordonate ac ţiunilor de protec ţie a solului, a ecosistemelor terestre, prin măsuri adecvate de gospod ărire, conservare şi organizare a resurselor naturale. În scopul cunoa şterii st ării actuale şi a tendin ţelor de evolu ţie a favorabilit ăţ ii solului este necesar ă monitorizarea calit ăţ ii acestuia. Reglement ările, privind sistemele de agricultur ă, tehnologiile de cultur ă a plantelor şi de cre şterea animalelor, trebuie să contribuie la men ţinerea st ării de calitate a solului şi la eliminarea consecin ţelor negative asupra ecosistemelor terestre. S-a instituit zona de servitute de 1.000 m de la marginea incintei.

3.11. REGLEMENT ĂRI URBANISTICE

Reglement ări în teritoriul administrativ al Municipiului Blaj Au fost prev ăzute perdele de protec ţie, pe terenuri neproductive la ora actual ă. S-a propus instituirea zonelor de protec ţie a cursurilor de ap ă, a digurilor şi a drumurilor na ţionale, jude ţene şi comunale. S-au instituit zone de protec ţie pentru aduc ţiunile şi magistralele de gaz si pentru monumentele istorice și de arhitectur ă. Reglementari şi categorii de interven ţie la nivelul Municipiului Blaj În intravilanul municipiului Blaj se va respecta zonificarea func ţional ă conform plan şei nr. 3 - Reglement ări - zonificare func ţional ă şi căi de comunica ţie. Solu ţia de organizare func ţional ă s-a fundamentat pe prevederile temei de proiectare aprobate de Prim ăria municipiului şi perfec ţionate prin dezbateri la nivel local, ţinând pasul cu activitatea de emitere a avizelor, autoriza ţiilor, a documenta ţiilor ce fac obiectul acesteia, ce s-a desf ăş urat concomitent cu elaborarea prezentului P.U.G..

Premize Municipiul Blaj este afectat şi de căile ferate care traverseaz ă zone urbane. Este necesar să se continue interven ţiile, şi să se realizeze leg ăturile dintre cele dou ă zone separate printr-o barier ă fizic ă puternic ă. Dezvoltarea din trecut a municipiului ca ora ş industrializat şi realizarea ulterioar ă a unor mari cartiere de locuit, a făcut ca unele întreprinderi industriale poluatoare, inclusiv ale aerului sau cu mirosuri, să fie amplasate foarte aproape de centrul ora şului şi a zonelor monumente de arhitectur ă, urbanism, istorice. Cre şterea num ărului de autoturisme creeaz ă o presiune care va cre şte în continuare. Pentru evitarea în viitor a problemei, noile cartiere trebuie proiectate cu facilit ăţ ile de parcare - garare, cu spa ţiile verzi neafectate, iar în zonele deja constituite, trebuie g ăsite solu ţii adecvate de parcare.

Solu ţii Pentru a îmbun ătăţ i situa ţia, propunem realizarea e şalonat ă a urm ătoarelor: ••• Zonarea municipiului cu stabilirea acelor cartiere centrale sau de locuit în care nu se admite stabilirea de noi activit ăţ i cu caracter industrial, precum şi a acelora în care se poate stabili

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 103 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

numai mica industrie. Interdic ţia trebuie dus ă la bun sfâr şit prin mijloace administrative financiare, economice şi pus ă în aplicare prin intermediul regulamentelor de urbanism. ••• Eliminarea treptat ă de întreprinderi adiacente centrului ora şului, prin limitarea tot mai drastic ă, prin mecanismul descris mai înainte, a execut ării de extinderi, moderniz ări şi repara ţii. ••• Este necesar ă o mai bun ă utilizare a cadrului natural foarte valoros oferit de Gr ădina Botanic ă, Câmpia Libert ăţ ii, P ădurea C ărbunara. În acest sens, propunem: 1.Asanarea malurilor astfel încât acestea să devin ă parc pe toat ă lungimea ce str ăbate municipiul în limitele sale extinse; 2. Stabilirea amplasamentelor şi punerea în func ţiune a noi cimitire. În spiritul respectului pentru înainta şi, pentru personalit ăţ i importante pe plan na ţional sau local, care au tr ăit pe aceste meleaguri, şi a celor care au avut o contribu ţie la dezvoltarea şi prosperitatea ora şului pentru păstrarea unor vestigii culturale şi legând aceasta de necesitatea prezerv ării unor spa ţii verzi existente pe teritoriul ora şului, este necesar ca cimitirele deosebite, cum sunt: Eroilor, Cimitirul Memorial al Bisericii Sf. Arhangheli, dup ă încetarea a fi active şi dup ă realizarea noilor cimitire propuse în capitolele anterioare, să fie men ţinute ca zone protejate.

Schema general ă de organizare Îmbinarea schemelor de organizare analizate pentru fiecare zon ă func ţional ă, categorii de interven ţii, a analizelor efectuate în lumina celor mai bune principii de proiectare, prezentate în tema de proiectare, a dus la o sintez ă care s-a pus în concordan ţă şi cu noua metodologie de elaborare şi a cadrului de con ţinut al planului urbanistic general şi a actelor normative noi sau modificate. Fie că este vorba de zone func ţionale, trama major ă inelar concentric ă, poli urbani, categorii de U.T.R.-uri, totul graviteaz ă în jurul rezerva ţiei de arhitectura şi urbanism, iar leg ătura este făcut ă de îns ăş i elementele cadrului natural propuse sau create.

Organizarea re ţelelor majore de c ăi de comunica ţii ••• Realizarea unei centuri exterioare; ••• Realizarea a dou ă inele de circula ţie pentru ocolirea, degrevarea şi descongestionarea centrului; ••• Realizarea a dou ă leg ături pentru descongestionarea traficului de pe arterele majore; ••• Propunerea unor extinderi de str ăzi/str ăpungeri în zonele libere, precum şi în alte zone destructurate; ••• Realizarea unor noi poduri peste Târnave; ••• Realizarea de pasarele pietonale de traversare a Târnavei; ••• Realizarea unor perdele de vegeta ţie de protec ţie împotriva polu ării pe arterele majore de circula ţie; ••• Extinderea şi modernizarea re ţelei de transport în comun; ••• Facilitarea deplas ării persoanelor cu handicap locomotor .

Destina ţia terenurilor, zonele func ţionale rezultate Pentru zonele nou introduse în intravilan şi pentru zonele libere se propun urm ătoarele destina ţii: ••• pe terenul dintre cartierul Hula şi fosta fabric ă de cărămid ă: zon ă reziden ţial ă axat ă pe locuin ţe individuale pe lot; ••• în zona aferent ă fabricii de cărămid ă, aflat ă la nord-vest, pe drumul de leg ătur ă cu localitatea Petrisat: zona de locuin ţe cu caracter exclusiv urban;

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 104 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

••• zone din intravilan cuprinse între culoarul de cale ferat ă şi cursul râului: ••• Câmpia Libert ăţ ii - loisir (spa ţiu verde semiamenajat între ţinut ca parc tematic) ••• spa ţiu public (centru turistic şi de loisir) ••• între ansamblul Câmpia Libert ăţ ii şi platforma industrial ă: zona de locuinte colective ••• zona de la estul fabricii Bosch: servicii (parc activit ăţ i) si locuinte ••• zona dintre cursul de ap ă Târnava Mare şi platforma industrial ă: perdele protec ţie, spa ţiu verde semiamenajat ••• nou centru în cartierul Veza (centru comercial şi de servicii publice) ••• zonele dintre localit ăţ ile înglobate Tiur şi Izvoarele: zone de locuire axate pe locuin ţe individuale si colective, cu regim de inaltime mic si mediu Pentru zone introduse în intravilan prin P.U.G.-ul anterior: ••• la est de zona reziden ţial ă Chereteu, între drumul de centur ă şi zona verde Crucea lui Avram Iancu se propune schimbarea destina ţiei din teren rezervat unit ăţ ilor agricole în zon ă destinat ă locuin ţelor și zon ă de sport şi agrement •••pe platforma industrial ă existent ă se propune impunerea unor măsuri de amenajare ambiental ă a terenurilor aferente. În zona industrial ă s-au modificat zonele func ţionale şi s-au propus zone diferen ţiate cu scopul de a realiza spa ţii tampon. •••se propune schimbarea destina ţiei zonei de la estul localit ăţ ii Veza cuprins ă în intravilan ca zon ă agricol ă în zon ă de locuin ţe individuale Pentru localit ăţ ile înglobate se propune schimbarea de destina ţie a urm ătoarelor zone: • zona propus ă pentru func ţiuni mixte din localitatea Tiur se propune pentru reabilitare şi conservare pentru a reda caracterul istoric de vatr ă a satului.

Propuneri urbanistice la nivel de locuire Propunerile au avut în vedere diferen ţierea noilor zone de locuin ţe pe categorii de utilizatori şi pe categorii de conformare spa ţial ă. În principiu se propune reabilitarea ansamblurilor de locuit la nivelul anvelopantei şi al amenaj ărilor aferente locuirii pentru asigurarea unui cadru de via ţă optim; În vederea satisfacerii necesarului de locuin ţe se propun urm ătoarele zone cu aceast ă destina ţie: ••• Ansamblul urban Chereteu ••• Ansamblul urban Avram Iancu ••• Ansamblul reziden ţial Hula ••• Ansamblul reziden ţial Fabrica de c ărămid ă ••• Ansamblul de locuin ţe colective Eroilor ••• Ansamblul reziden ţial Izvoarele ••• Ansamblul reziden ţial Veza ••• Zona reziden ţiala Veza est ••• Ansamblul reziden ţial Tiur ••• Ansamblul rezidential langa Campia Libertatii

Propuneri privind zona industrial ă ••• separarea func ţion ării industriei fa ţă de zonele locuinte şi interzicerea amplas ării industriilor poluante în apropierea zonelor de locuit ••• reorganizarea incintelor platformei industriale existente şi reconversia func ţional ă adaptat ă zonei a construc ţiilor industriale dezafectate ••• crearea unei imagini pl ăcute în zonele industriale noi – amenajarea peisager ă atât la nivelul mic cât şi de zon ă ••• îmbun ătăţ irea accesului angaja ţilor la locul de munc ă Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 105 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

••• accentuarea dezvolt ării activit ăţ ilor me şte şug ăre şti şi a industriei mici, precum şi a sectorului serviciilor

Propuneri privind zona spa ţii plantate, agrement, sport Zone verzi - agrement şi loisir ••• crearea unor noi zone de agrement care s ă satisfac ă nevoile localnicilor ••• redarea în utilizarea publicului a unor zone cu poten ţial de agrement şi loisir – ex. malul cursurilor de apa ••• crearea unei re ţele de zone de agrement şi loisir de-a lungul râurilor prin realizarea unor leg ături între bazele existente şi propuse (leg ături pietonale, fluviale etc) ••• reabilitarea unor zone de agrement prin protec ţia împotriva dezastrelor naturale (inunda ţii, alunec ări de teren) şi crearea unei infrastructuri de baz ă ••• îmbun ătăţ irea accesului la bazele de agrement (pietonal, auto, etc) S-a propus si realizarea unei zone de agrement pe malul sting al riului Tirnava Mare in dreptul cartierului Veza, profil strand si una in zona verde Crucea lui Avram Iancu ce include si spatii pentru sport de masa.

Spa ţii plantate urbane ••• realizarea de squaruri, gr ădini în zonele reziden ţiale propuse, precum şi realizarea unor parcuri cu caracter sportiv în lunca Târnavei ••• legarea principalelor suprafe ţe plantate din ora ş prin „trasee verzi” alc ătuite din pietonale şi piste pentru biciclete, scutere şi alte mijloace de transport ecologice, şi prin fâ şii de protec ţie plantate de-a lungul arterelor de circula ţie intens circulate. Se mai propun amenajarea de gradini, squaruri în suprafata de min 5% din suprafata aferenta noilor zone reziden ţiale propuse. Pentru aceste zone sunt necesare întocmirea P.U.Z.-urilor şi P.U.D.-urilor. În vederea amenaj ării malului de la intrarea lui în intravilanul municipiului şi pân ă la ie şire, ca o salb ă de promenad ă a ora şului, va trebui să se elaboreze un Plan Urbanistic Zonal, cu regulamentul aferent, pentru a valorifica poten ţialul râului.

Spa ţii plantate de protectie În ceea ce prive şte spa ţiile plantate cu profil specializat - spa ţiile verzi de protec ţie, se propune ca drumul de centur ă să fie separat de zonele func ţionale propuse printr-o zon ă verde de protec ţie - o fâ şie cu o l ăţ ime de cca 50 m . Se propun fâ şii de protec ţie şi în zonele de servitute a căii ferate adiacente zonelor de locuit, în zonele de servitute a unor cimitire (unde a fost posibil) .

Propuneri privind zona de institu ţii şi servicii Se propune: • extinderea re ţelei de echipamente publice în func ţie de calculul necesarului de dot ări • realizarea de centre de cartier pe care să particularizeze fiecare cartier, precum şi adoptarea unui tip de re ţea de echipamente în acord cu posibilit ăţ ile fiec ărui cartier • stabilirea str ăzilor cu caracter comercial precum şi a unor zone de servicii • realizarea unor centre comunitare la nivel de comunit ăţ i locale/cartiere care pe lâng ă func ţia cultural ă s ă aib ă ca scop coeziunea social ă Pornind de la analiza situa ţiei existente şi a studiilor privind completarea şi diversificarea re ţelelor de servicii publice în concordan ţă cu op ţiunile popula ţiei şi necesarul preliminar în raport cu normativele în vigoare pentru toate categoriile de servicii, se fac urm ătoarele propuneri:

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 106 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

Dot ări pentru educa ţie şi înv ăţă mânt La nivelul întregului municipiu nu sunt necesare alte locuri în unit ăţ ile de înv ăţă mânt în viitorul imediat, dar pentru a acoperi cre şterea estimat ă a popula ţiei în viitor, şi în functie de politica privind înv ătământul, sunt rezervate terenuri in zonele mixte ce acoper ă şi distan ţa de parcurs.

Cultur ă Din punct de vedere al dot ărilor de cultur ă, necesarul acestora se va stabili de catre autorita ţile locale si se vor amplasa in zonele in care aceste functiuni sunt admise prin RLU si ce satisfac distan ţa de parcurs în baza unor PUD-uri conform RLU.

Dot ări sanitare Ţinându-se cont de costul unei zile de spitalizare, în prezent se pune accentul pe asisten ţa primar ă (policlinici, cabinete particulare, medici de familie), doar cazurile grave sau urgente urmând a fi spitalizate. Din calculul echipamentelor sanitare rezult ă că num ărul de dot ări existent şi suprafa ţa lor acoper ă necesarul. Prin urmare, nu exist ă propuneri pentru noi unit ăţ i.

Dot ări comer ţ şi alimenta ţie public ă Din punct de vedere al spa ţiilor comerciale şi de alimenta ţie public ă, la ora actual ă suprafe ţele existente sunt suficiente. Având în vedere faptul că privatizarea a început cu unit ăţ ile comerciale şi de alimenta ţie public ă şi se continu ă dezvoltarea re ţelei comerciale, ceea ce propune acest P.U.G. este dezvoltarea zonelor unde sunt necesare unit ăţ i comerciale, zone în care este necesar ă dezvoltarea re ţelei comerciale. În prezent, majoritatea dot ărilor comerciale şi de alimenta ţie public ă sunt în zona central ă. Va fi necesar ca aceast ă activitate de comer ţ să se dezvolte şi în cartiere pentru unitatile cu raza mica de deservire, ca functiuni complementare locuintelor. Pentru dotarile comerciale cu raza mare de deservire, in functie de strategia investitorilor sunt rezervate terenuri in zonele mixte.

Zona central ă, delimitare şi caracterul complex al acesteia RESTRUCTURAREA SI REINTEGRAREA ZONEI CENTRALE Obiectivul principal: De-a lungul secolelor s-a locuit în acest centru, s-a făcut comer ţ, s-au produs mărfuri. Totodat ă str ăinii erau bine primi ţi şi caza ţi şi se desf ăş urau activit ăţ i culturale multiple. În viitor se impune păstrarea acestor multiple func ţiuni, dar trebuie ob ţinut ă o nou ă combina ţie: func ţiunea dominant ă a uzului locativ trebuie redus ă în favoarea unei revigor ări atente şi a extinderii comer ţului şi a turismului. Obiectivul principal al reabilit ării urbane a centrului este într-adev ăr "p ăstrarea caracterului viu al mo ştenirii culturale şi transformarea acesteia într-o resurs ă a dezvolt ării durabile". O aten ţie deosebit ă se va acorda păstr ării şi revigor ării caracterului unitar al centrului istoric. Reabilitarea centrului municipiului Blaj trebuie să însemne locuri de munc ă mai multe şi mai stabile prin revigorarea meseriilor tradi ţionale şi a turismului cultural.

1. Păstrarea imaginii ora şului istoric Principala caracteristic ă a ora şului vechi este imaginea unitar ă a acestuia (cl ădiri construite în diferite epoci, într-o multitudine impresionant ă de stiluri arhitectonice sunt în armonie). Este absolut necesar să se păstreze şi să se ocroteasc ă elementele principale ale acestei imagini unitare. Interven ţiile necontrolate, chiar şi de detaliu, ce continu ă şi în prezent, risc ă să compromit ă «imaginea poetic ă a ansamblului ora şului istoric». Se impune perfec ţionarea instrumentarului de consultan ţă , control şi de ocrotire a monumentelor istorice, prioritare pentru prima etapă fiind urm ătoarele direc ţii:

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 107 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

••• păstrarea peisajului acoperi şurilor tradi ţionale, cu volumetria, structura şarpantei şi detaliile (de ex. lucarnele, ţiglele); ••• tratarea adecvat ă a fa ţadelor mergând de la păstrarea şi restaurarea tencuielilor şi a tâmpl ăriilor tradi ţionale, pân ă la elemente de reclam ă re ţinute şi proiectate în func ţie de specificitatea fa ţadei; ••• folosirea în cazul fiec ărei activit ăţ i de restaurare a unor tehnici de lucru şi materiale de construc ţii tradi ţionale. Direc ţii de urm ărit în continuare: o revitalizarea cur ţilor şi a spa ţiilor interioare valoroase, prin introducerea selectiv ă a unor func ţiuni adecvate, urm ărind cu prioritate reluarea func ţiunilor ini ţiale ale caselor; o redeschiderea unor pasaje pietonale şi eliberarea gangurilor obturate; o marcarea zonei istorice prin planta ţii şi alte elemente;

2. Locuire Spa ţiile locative din centrul istoric trebuie asigurate pe termen lung, iar condi ţiile de via ţă ale locatarilor trebuie îmbun ătăţ ite succesiv, în special prin reducerea densit ăţ ii locatarilor, prin îmbun ătăţ irea calit ăţ ii locuin ţelor şi a mediului ambiant: • Asanarea / restaurarea locuin ţelor ar trebui efectuat ă pe cât posibil, dup ă consultarea şi cu participarea locatarilor. Pentru aceasta trebuie dezvoltat un sistem de consultan ţă şi sprijin pentru locatari. Ar trebui sprijinite cu prioritate acele ini ţiative care prev ăd o asanare făcut ă cu grij ă, pas cu pas şi cu costuri reduse, şi care va contribui la p ăstrarea caracterului vechii cl ădiri • Locuin ţele din centrul istoric pot şi trebuie să asigure o diversitate demografic ă pentru ca acest centru istoric să continue a fi locuit de persoane şi famili tinere. Prin comasarea unor locuin ţe sau prin reamenajarea unor spa ţii nefolosite din locuin ţele existente se pot crea locuin ţe corespunz ătoare şi pentru familii cu copii sau famili cu venituri medii. • Îmbun ătăţ irea nivelu1ui de trai în centrul istoric va fi realizat prin modernizarea locuin ţelor şi mărirea suprafe ţelor locuibile, prin punerea la dispozi ţie a unei noi oferte de locuin ţe în alte zone ale ora şului, ceea ce va conduce la reducerea densit ăţ ii locuitorilor. • Primordial ă este modernizarea instala ţiilor de alimentare cu ap ă, gaze, electricitate, a spa ţiilor sanitare din cadrul cl ădirii sau în cazul lipsei acestora, amenajarea unora noi, în concordan ţă cu specificul cl ădirii. • În cur ţi interioare şi gr ădini, în principiu nu trebuie să apar ă construc ţii noi, ele ar trebui amenajate în aşa fel încât să contribuie la cre şterea calit ăţ ii mediului ambiant. Ca excep ţie de la aceast ă regul ă, cl ădirile istorice reconstituite ar putea fi acceptate.

3. Comer ţul cu am ănuntul De câteva secole, comer ţul cu am ănuntul desf ăş urat în centrul istoric, are rolul de a asigura posibilit ăţ i de aprovizionare nu numai pe plan local, ci şi regional. Aceast ă func ţiune este în viitor primejduit ă din cauza schimb ării volumului de consum şi a cererii de produse, dar înainte de toate prin crearea de noi oferte comerciale în afara centrului. Comer ţul cu am ănuntul derulat în centrul ora şului îşi va putea men ţine pozi ţia doar prin lărgirea, îmbun ătăţ irea calitativ ă şi specializarea ofertei. Pentru aceasta se impune ca: ••• lărgirea ariei str ăzilor comerciale s ă fie studiat ă, planificat ă şi sprijinit ă; ••• la închirierea spa ţiilor comerciale de care dispune, prim ăria municipiului să aib ă în vedere criteriul "calitate şi specializare" iar la negocierea chiriilor să tinda spre diversificarea bran şelor comerciale, în concordan ţă cu tradi ţiile ora şului istoric; ••• atunci când se planific ă sau se acord ă aprob ări pentru amenajarea unor noi spa ţii comerciale mari la periferia centrului istoric să se analizeze efectul acestora asupra zonei comerciale

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 108 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008 din centrul ora şului, iar aprob ările să fie acordate doar în cazul în care posibilitatea de concurenţă a magazinelor din centru nu va fi afectat ă.

4. Prest ări servicii şi meseria şi De-a lungul timpurilor, centrul istoric a fost locul în care meseria şii şi micii produc ători îşi desf ăş urau activitatea. Împreun ă cu al ţi prestatori de servicii au contribuit substan ţial la dezvoltarea ora şului şi implicit, la importan ţa pe care astfel a dobândit-o în regiune. În cadrul reabilit ării urbane a centrului istoric, revitalizarea acestei func ţiuni urbane trebuie puternic stimulat ă. Pentru evitarea unor efecte negative asupra altor func ţiuni urbane, ca de exemplu habitatul, cultura şi înv ăţă mântul şi pentru a păstra caracterul original al diferitelor zone ale ora şului vechi, repartizarea unor spa ţii ar trebui să se fac ă numai în cazul în care destina ţia acestora corespunde prevederilor stabilite în planul urbanistic elaborat pentru zona respectiv ă. O aten ţie special ă trebuie acordat ă încuraj ării me şte şugurilor tradi ţionale, a căror exercitare nu impune, în majoritatea cazurilor, spa ţii separate pentru locuit şi munc ă. Ar trebui privilegiate acele activit ăţ i, care nu deranjeaz ă şi se desf ăş oar ă în zona specific me şte şug ăreasc ă din ora şul de jos. În zona pie ţelor publice şi de-a lungul principalelor str ăzi comerciale va trebui sprijinit ă amplasarea func ţiunilor pe vertical ă, respectiv de jos în sus: comer ţul, prest ările de servicii şi locuirea.

5. Activit ăţ i turistice şi culturale Centrul istoric reprezint ă un mare poten ţial pentru turismul cultural na ţional şi interna ţional. Dezvoltarea turismului trebuie să se fac ă integral, corespunzând cerin ţelor de păstrare a mediului ambiental, de responsabilitate social ă şi a unui turism cultural avantajos din punct de vedere economic. În cadrul reabilit ării centrului istoric al ora şului, trebuie să se acorde o aten ţie deosebit ă importan ţei Câmpiei Libert ăţ ii pentru turismul cultural, dar primordial ă trebuie să fie ocrotirea şi păstrarea mo ştenirii culturale. ••• Re ţeaua de prest ări servicii existent ă trebuie îmbun ătăţ it ă şi extins ă. Se simte nevoia unei diversific ări şi îmbun ătăţ iri a ofertei de cazare în ora şul vechi. Toate amenaj ările noi trebuie să respecte criteriile severe impuse de măsurile de ocrotire şi păstrare ale monumentelor istorice. Pentru direc ţionarea în sensul dorit se impune elaborarea unui concept pentru turism şi înfiin ţarea unei asocia ţii turistice reprezentative. ••• Artizanatul tradi ţional şi meseriile din domeniul artei trebuie sprijinite; ele vor constitui o component ă important ă a viitorului concept privind turismul. Ora şul ar trebui să devin ă mai accesibil pentru turi şti, mai uşor de cunoscut, mai atr ăgător. Acest lucru s-ar putea realiza prin amenajarea unor noi trasee turistice, spa ţii de recreere şi odihn ă, precum şi printr-o gam ă larg ă de informa ţii turistice, mult îmbun ătăţ ite. Blajul are o gam ă larg ă de oferte culturale, care este atractiv ă atât pentru locuitorii ora şului, cât şi pentru vizitatori. La extinderea acestei oferte se va urm ări men ţinerea nivelului artistic, precum şi valorificarea tradi ţiilor multiculturale şi pluriconfesionale ale ora şului, extinderea manifest ărilor culturale în decor istoric, precum şi revitalizarea (reactivarea) spiritului local, prin con ştientizarea şi sensibilizarea popula ţiei fa ţă , de frumuse ţea şi poten ţialul ora şului istoric.

6. Reabilitarea infrastructurii În cadrul dezvolt ării Blajului trebuie acordat ă o prioritate maxim ă investi ţiilor în re ţeaua de ap ă-canal, repunerea în func ţiune a gurilor de scurgere ale apelor pluviale şi implicit realizarea unui sistem de evacuare a acestora. Împreun ă cu re ţeaua de ap ă-canal trebuie modernizate şi re ţelele de gaz, electricitate şi telecomunica ţii în conformitate cu noile cerin ţe. Lucr ările edilitare vor fi efectuate simultan cu rezolvarea revenirii la nivelul ini ţial de călcare şi la un pavaj de tip permeabil. Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 109 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

Sarcinile principale vor fi axate pe: ••• găsirea unor noi surse de finan ţare a investi ţiilor; ••• introducerea unei metode de taxare prin care mărimea taxei este în concordan ţă cu volumul consumului. Pe lâng ă acestea trebuie avute în vedere şi urm ătoarele sarcini specifice: ••• intensificarea eforturilor pentru identificarea şi eliminarea sp ărturilor din conducte; ••• lucr ările de racordare şi modernizare vor fi efectuate în aşa fel, încât să corespund ă specificului cl ădirilor istorice şi s ă nu influen ţeze negativ arhitectura acestora;

7. Reducerea traficului rutier în centrul istoric În procesul de reabilitare urban ă a centrului istoric va trebui lărgit ă sistematic aria măsurilor menite să relaxeze traficul rutier din zon ă, pentru a îmbun ătăţ i confortul locuitorilor şi vizitatorilor şi pentru a accentua importan ţa sa ca centru multifunc ţional. În acest scop, se impun urm ătorii pa şi: ••• Centrul istoric trebuie eliberat de circula ţia de tranzit; ••• Pe str ăzile şi pie ţele importante din punct de vedere arhitectonic şi istoric circula ţia rutier ă va fi mult redus ă sau chiar interzis ă acolo unde este posibil; ••• În centrul istoric, doar în anumite zone va fi permis ă parcarea ma şinilor locuitorilor sau parcarea de scurt ă durata; ••• La intrarea în centrul istoric vor trebui amenajate noi parcări pentru descongestionarea traficului din zona istoric ă; ••• Transportul în comun trebuie îmbun ătăţ it; se va amenaja re ţeaua de drumuri pentru pietoni şi bicicli şti; ••• Cele mai importante str ăzi comerciale din centru vor fi amenajate ca zone pietonale pentru a sublinia caracterul lor comercial şi turistic; ••• Proprietarii şi chiria şii imobilelor vor trebui stimula ţi să nu parcheze autovehiculele în incinta cur ţilor interioare, oferindu-li-se solu ţii alternative.

8. Spa ţii publice şi zone verzi În cadrul procesului de reabilitare urban ă a ora şului vechi trebuie acordat ă o aten ţie deosebit ă amenaj ării spa ţiilor publice, pentru a scoate în eviden ţă imaginea acestei zone şi pentru a îmbun ătăţ i calitatea sejurului în centrul istoric. Atractivitatea centrului istoric trebuie accentuat ă prin amenajarea corespunz ătoare a pie ţelor publice şi str ăzilor, prin folosirea unor materiale locale tradi ţionale, prin amenajarea spa ţiilor verzi existente şi crearea unora noi. Este necesar ă elaborarea unui concept privind amenajarea spa ţiilor verzi. Cimpia Libertatii va fi legat ă de spa ţiile verzi din Zona centrului, de copacii stradali şi din pie ţele istorice şi acest ansamblu va constitui structura "verde" a ora şului: • Str ăzile şi pie ţele istorice din ora şul vechi care domin ă imaginea istoric ă a ora şului vor fi transformate în zone pietonale, parcarea în zon ă va fi interzis ă. Aceste spa ţii publice vor fi revitalizate prin amenaj ări de zone verzi, vor fi alocate unora sau mai multor func ţiuni specifice: sejur, loc de recreere şi odihn ă, comunicare, comer ţ şi cultur ă. • Str ăzile lini ştite din zona istoric ă vor fi accentuate prin protejarea arborilor existen ţi şi plantarea unora noi. • Pasajele istorice închise în prezent trebuie redeschise pentru traficul pietonal. • Amenajarea zonelor verzi a centrului istoric va fi realizată în strict ă concordan ţă cu tradi ţiile istorice • În spa ţiile verzi din cur ţile private se vor evita construc ţiile.

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 110 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

Zonele protejate şi limitele acestora Zone cu valoare istoric ă În plan şa nr. 3, Reglement ări - zonificare func ţional ă, am considerat delimitarea acestuia in jurul Pia ţa 1848. Zona central ă a municipiului propus ă, per ansamblul ei prezint ă valoare istoric ă prin prezen ţa unor situri şi obiective valoroase dar şi datorit ă etapelor de evolu ţie, care dep ăş esc 100 ani şi care trebuie reconsiderate din punct de vedere istoric. Acesta a fost criteriul care a determinat lărgirea limitelor zonei centrale care cuprinde bineîn ţeles şi zona central ă protejat ă. Putem aprecia că într-o etap ă de larg ă perspectiv ă, zona central ă protejat ă să se extind ă pân ă la nivelul zonei centrale propuse, deoarece valoarea arhitectural ă trebuie şi poate să capete şi construc ţiile noi prin profesionalismul autorilor lucr ărilor. Suntem de părere ca ora şul istorice şte constituit are deja valoare istoric ă, lucru ce trebuie luat în considerare în studiile şi interven ţiile urbanistice ce vor fi făcute dup ă aprobarea P.U.G. Consider ăm de asemenea că eviden ţierea unor U.T.R. adiacente zonei centrale vine să anticipeze posibile extinderi ale acesteia în etape viitoare de reactualizare şi creeaz ă premizele cre şterii valorii acestor zone. Zone de protec ţie a monumentelor de arhitectur ă S-au delimitat zonele de protectie ale fiecarui monument, care în urma unor studii în detaliu vor putea fi modificate în func ţie de caracterul locului şi posibilit ăţ ile reale de punere în valoare. Zone cu valoare ecologic ă Sunt considerate zone cu func ţiune ecologic ă toate categoriile de spa ţii plantate ale căror valoare ecologic ă se diferen ţiaz ă în func ţie de categoria de spa ţii verzi, subliniind faptul că perdelele de protec ţie au cel mai înalt rol ecologic. Limita acestor zone este îns ăş i limita de proprietate, care nu poate fi modificat ă decât în urma unor P.U.D.-uri sau P.U.Z.-uri pentru motive legate strict de circula ţia terenurilor. Zone protejate sanitar Din aceasta categorie fac parte: • zonele de locuit • cimitirele • cursurile de apa • digurile • capt ările şi înmagazin ările de apa • sta ţiile de epurare şi tratare a apelor • drumurile na ţionale, jude ţene şi comunale Limita acestora a fost determinat ă conform normelor sanitare şi materializate pe plan şa de reglement ări iar prescrip ţiile de construire sunt stipulate în R.L.U. în concordan ţă cu R.G.U. şi a normelor în vigoare. Valorile minime sau maxime pentru indicii de control P.O.T. şi C.U.T. Restric ţii privind regimul de în ălţime: În ceea ce prive şte regimul de în ălţime, se propune men ţinerea pe cât posibil a regimului mediu de în ălţime existent deja în zonele istorice şte constituite. Aceasta se bazeaz ă pe faptul că majoritatea suprafe ţelor din intravilan sunt construite, urmând ca, în viitor, să se construiasc ă mai mult plombe. În general, pe arterele de penetra ţie în ora ş pe drumurile na ţionale şi jude ţene, se tinde să se ajung ă la un regim de în ălţime de P+1, P+2. Aceste elemente sunt cuprinse în cadrul regulamentelor. În general, pe teritoriul municipiului Blaj, în zonele cu locuin ţe individuale, regimul de în ălţime este parter, P+1. În zonele de blocuri, P+4. În zonele de locuin ţe propuse, regimul de în ălţime propus este parter, parter şi mansard ă. Se vor amplasa şi cl ădiri mai înalte de P+1, P+2, în func ţie de obiectiv, de zon ă, de pozi ţie, poate fi un cap de perspectiv ă sau un accent în zon ă, aceasta se va hot ărî de la caz la caz în func ţie de obiectiv, de importan ţa lui. Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 111 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

Protejarea unor suprafe ţe din extravilan Zonele protejate din extravilan sau cele prev ăzute cu zone de servitute sunt: • lunca Târnavei • zona digurilor • pădurea C ărbunara • traseele majore a re ţelelor de energie electric ă, conducte magistrale de ap ă, gaz • drumurile jude ţene şi na ţionale • aduc ţiunile de apa, pu ţurile şi înmagazin ările, uzinele de ap ă • fermele zootehnice a c ăror capacitate este reglementat ă de distan ţe admisibile Zone cu interdic ţie de construire din extravilan ••• instituirea interdic ţiei temporare de construire pân ă la elaborarea documenta ţiilor de urbanism pentru zonele nou introduse în intravilan situate în zonele de protec ţie sanitar ă a fermelor zootehnice ••• instituirea interdic ţiei temporare de construire pe traseul propus pentru centură precum şi pentru toate str ăzile din extravilan propuse pentru l ărgire şi modernizare ••• interdic ţie definitiv ă de construire în zona de protec ţie a digurilor, râului Târnava Mare şi a oric ărei oglinzi de ape sau cursuri de ape ce sunt în administrarea Apelor Române, zon ă de regim sever a alimentarilor cu ap ă Interdictii temporare de construire pentru zonele ce necesita studii şi cercetari suplimentare • toate terenurile aflate în zonele de servitute impuse de normele sanitare, legea apelor, legea drumurilor, legea monumentelor, legea mediului; • planuri urbanistice zonale privind reparcel ări şi reorganizarea zonelor func ţionale • zona aferenta dot ărilor de interes public • zona aferenta spa ţiilor verzi existente, atât a celor publice cat şi a celor aferente zonelor func ţionale din care fac parte • zona aferenta industriilor şi depozitelor situate în interiorul zonelor de locuit, zonei centrale sau limitrofe acestora; • zonele destinate polilor urbani din cadrul zonei centrale și centrelor de cartie; • opera ţiuni de regenerare urban ă; • reciclarea integral ă a fondului construit în zonele eviden ţiate.

3.12. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLIC Ă

Circula ţia terenurilor între de ţin ători, în func ţie de necesit ăţ ile de amplasare a noilor obiective de utilitate public ă: ••• terenuri ce se inten ţioneaz ă a fi trecute în domeniul public - sunt toate terenurile pe care urmeaz ă a fi amplasate obiective de utilitate public ă; ••• terenuri proprietate privat ă a statului şi proprietate privat ă destinat ă concesion ării. În aceast ă categorie intr ă toate terenurile destinate construc ţiilor de locuin ţe, de unit ăţ i industriale mici, de spa ţii de depozitare, precum şi zonele introduse în intravilan. Din analiza situa ţiei existente şi din calculul necesarului de dot ări s-au făcut urm ătoarele reglement ări în ceea ce prive şte obiectivele de utilitate public ă necesar a fi realizate în etapa pentru care a fost realizat Planul Urbanistic General: Comer ţ - servicii, cl ădiri de birouri, sedii de firme: ••• se propune delimitarea şi conturarea clar ă a unor noi centre de interes urbanistic şi comercial în toate noile zone reziden ţiale, unde se să asigure echipamentele la nivel de importan ţă local: şcolare, medicale, comerciale, de servicii publice, de cult, mici centre comunitare, sociale şi culturale, de loisir şi spa ţii verzi.

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 112 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

Înv ăţă mânt: • şcoli şi gr ădini ţe în noile cartiere reziden ţiale propuse; Sănătate şi asisten ţă social ă: ••• centre comunitare de cartier în noile zone reziden ţiale; Turism: ••• noi atrac ţii şi puncte turistice prin punerea în valoare a tuturor obiectivelor istorice, de cult, culturale, artistice şi a monumentelor de pe teritoriul municipiului; ••• hostel; ••• zone agroturism ••• unit ăţ i de servicii pentru turism urban, turism rural şi agroturism. Zone verzi şi terenuri sport: ••• zon ă protejat ă cu valoare peisagistic ă; ••• parc municipal de agrement – plimbare, promenad ă; ••• gr ădini de cartier şi scuaruri publice; ••• amenajare p ădure-parc; ••• ştrand nou Gospod ărie comunal ă : ••• alimentare cu apa si statie de preepurare in satele Flitesti si Deleni Obirsie Circula ţie: ••• şosea centur ă; ••• str ăzi noi; ••• modernizarea drumurilor de legatura cu satele Flitesti si Deleni Obirsie ••• poduri rutiere si pasaje de cale ferata ••• trasee pietonale majore ••• piste pentru biciclete Edilitare: ••• retele de apa, canal, electrice in catunele Flitesti si Deleni Obirsie

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 113 /114 S.C. DOMAR IMPEX SRL ALBA IULIA STR.MOTILOR NR.75B J01/970/1994 tel/fax:0258-833.506; mobil:0721.206.973 PR/NR 24/2008

4. 4. CONCLUZII – M ĂSURI ÎN CONTINUARE

4.1. CONCLUZII

În vederea aplic ării prevederilor sunt necesare: ••• evaluarea costurilor privind realizarea prevederilor P.U.G.-ului elaborat; ••• schimbarea categoriei de folosin ţă a terenurilor care urmeaz ă a fi introduse în intravilan; ••• stabilirea interven ţiilor urbane şi a nivelului acesteia (anvelopant ă, structur ă, infrastructur ă) şi gradului lor (superficiale, masive, radicale etc.) ••• inventarierea terenurilor urbane libere sau susceptibile de a se elibera; ••• instituirea şi respectarea zonelor de protec ţie pe baza normelor sanitare, a patrimoniului natural şi cl ădit, a zonelor cu interdic ţie temporar ă şi permanent ă de construire, a zonelor propuse reabilit ării; ••• rezervarea terenurilor necesare noilor circula ţii urbane; ••• rezervarea terenurilor necesare amplas ării obiectivelor publice; ••• rezervarea terenurilor necesare centurii rutiere exterioare localit ăţ ii; ••• demararea documenta ţiilor în vederea construc ţiei podurilor peste Târnava; ••• comandarea celorlalte P.U.Z.-uri cu regulamentele aferente necesare pentru a putea fi pus în aplicare P.U.G.-ul; ••• aprobarea doar a P.U.Z.-urilor care nu contravin prevederilor P.U.G.-ului elaborat; ••• stabilirea zonelor pentru care se vor elabora P.U.Z. doar din ini ţiativa Prim ăriei Blaj; ••• stabilirea zonelor pentru care nu se permite schimbarea zonelor func ţionale stabilite prin documenta ţii de urbanism aprobate.

Lista studiilor de specialitate şi proiectelor necesare complet ării şi detalierii documenta ţiilor de urbanism: • P.U.Z.-uri pentru zonele propuse a fi introduse în intravilan şi pentru care nu s-a întocmit documenta ţie de urbanism; • P.U.Z.-uri pentru zonele cu restric ţii temporare de construc ţie; • P.U.Z. privind instituirea limitei zonei centrale protejate cu R.L.U. aferent; • P.U.Z. pentru amenajarea pietonalelor majore şi a promenadelor ce înso ţesc cursurile de ap ă de pe teritoriul municipiului; • Studii privind posibilitatea reconversiei func ţiunilor din zona central ă pentru valorificarea amplasamentelor • Studii privind valorificarea poten ţialului turistic (urban, itinerant, cultural, natural etc) în municipiul Blaj.

4.2. APRECIERI ALE ELABORATORULUI PUG

Consideram de importan ţă major ă pentru viitorul municipiului: dezvoltarea infrastructurii rutiere (soseaua de centura), sprijinirea dezvoltarii activitatilor de prelucrare a produselor agroindustriale locale, promovarea turistica a zonei (şansa important ă de relansare economic ă şi social ă), luarea tuturor masurilor de protec ţie a mediului, de împ ădurire şi nu în ultimul rand de dezvoltare a sectorului economic responsabil cu dezvoltarea industriala.

Întocmit: arh. Stelian FLESCHIN

Memoriu General – Actualizare P.U.G. si R.L.U. al municipiului Blaj 114 /114