Cu Privire La Starea Culturilor Agricole Şi Impactul Climateric În Toamna
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
REPUBLICA MOLDOVA PECIiyEJIHKA MOJUIOBA CONSILIUL RAIONAL GLODENI PAHOHHblH COBET I JIOJIEHb AFARATUL PREŞEDINTELUI AIIAPAT nPECEAATEJIH RAIONULUI GLODENI PAHOHA I KHF Hb MD 4901, or. Glodeni,str.Suveranităţii,2 M/J 4901, e. r.iodenb,y.'i.Cyeepanum3u,uu,2 tel. 2-20-S8 fax2-20-57 teji. 2-20-58 (pauc 2-20-57 E-mail: consiliu][email protected] E-mail: [email protected] Cu privire la starea culturilor agricole şi impactul climateric în toamna anului 2019 pe teritoriul raionului Glodeni au fost însămînţate 9916 hectare de culturi de toamnă. Prima evaluare a fost efectuată la finele lunii ianuarie şi prezentată către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediu la data de 07.02.2020 după cum urmează: Nr. C u ltu ra S u p ra fa ţa Starea semănăturilor, mii ha N otă d/o to ta lă , B u n ă Satisfacătoare Nesatisfâcătoare npii h a Descrierea situaţiei total Din care nerăsărite 1 G rîu 7085 3375 2255 1455 72 7 Insuficienţă de umezeală 2 O rz 1520 847 37 0 303 77 Insuficienţă de umezeală 3 R a p iţă 1311 780 38 4 147 65 Insuficienţă de umezeală T o tal 9 9 1 6 5002 3 0 0 9 1905 869 Din suprafaţa totală peste 80% erau în stare bună şi satisfăcătoare, în rest ca rezultat în urma insuficienţei de umezeală erau în stare nesatisfacătoare, reînsărnînţate au fost doar 90 ha. în rezultatul secetei din primăvară situaţia sa agravat prin creşterea suprafeţelor nesatisfacătoare pînă la 40%, corespunzător prin diminuarea recoltei prognozate. în anii precedenţi raionul producea în mediu 25 mii tone de grîu, anul acesta sperăm să obţinem în jur de 15 mii tone ce va îndestula necesităţile populaţiei. Industria de panificaţie din raion este reprezentată de fabrica de panificaţie ”Panifcoop” Glodeni şi 4 brutării în satele Danu, Petrunea, Cajba şi Fundurii Vechi (ultimele două la moment nu activează) care consumă în total 2 tone de faină pe timp de 24 ore, producere maximă. Produsele sînt realizate preponderent pe teritoriul raionului. /V In primăvara anului 2020 au fost semănate: - Floarea soarelui - 10068 ha; - Porumb - 10085 hâ; - Sfecla de zahăr - 575 ha; - Soia - 1509 ha ş.a. Culturile de primăvară au o dezvoltare normală pentru perioada dată, cu o răsărire preponderent uniform. Luînd în consideraţie că din data de 29.04.2020 au început ploile, care au un effect benelîc şi situaţia se va schimba spre bine la culturile de toamnă şi va pomi o dezvoltare mai intensivă la culturile de primăvară. Cu părere de rău în urma vîntului putemic şi ploilor putemice cu spălări de teren au fost afectate şi reînsămînţate (la data de 15 mai): 57 ha de sfeclă de zahăr (17 ha — SRL ”AGDAV” şi 40 ha — SRL ”Bogalecon Moldova), 230 ha floarea soarelui, 130 ha pommb, 55 ha soia (gospodăriile din s.Sturzovca şi s.Ustia). Agricultura este sectorul dominant de muncă din ţară, fiind direct dependentă de condiţiile climatice şi unul dintre cele mai vulnerabile sectoare ale economiei naţionale. Condiţiile climaterice nefavorabile, în special, secetele grave au efecte negative asupra producţiei. Aceste condiţii vor persista şi se vor intensifica. Republica Moldova este situată în zona climaterică moderat continentală, modificată oarecum de apropierea de Marea Neagră şi de interferenţa aerului cald- umed din zona mediteraneană. Anotimpurile climatice sunt clar defmite, cu o iamă scurtă, cu puţină zăpadă şi o vară lungă, uneori foarte toridă şi uscată. în ansamblu, Moldova este situată într-o zonă cu umiditate insuficientă, ceea ce determină frecvenţa mare a secetelor, care afectează economia. în general, Moldova se va confrunta cu iemi mai calde şi mai umede, dar cu veri şi toamne mai toride şi mai uscate. Datorită Schimbărilor Climatice, vom avea mai frecvent surplusuri de apă de termen scurt, îndeosebi în formă de inundaţii-fulger, precum şi secete sezoniere. Schimbările climei de termen lung în combinaţie cu frecvenţa sporită a fenomenelor climatice extreme, pot avea impact advers asupra sectorului agricol, iar aceste schimbări au deseori efecte secundare la nivel macro-economic. De exemplu, impacturile directe asupra producţiei agricole şi recoltele tot mai mici ca rezultat a sporirii problemelor asociate cu dăunătorii şi bolile plantelor, ar putea duce, la rândul lor, la fluctuaţii ale preţurilor pe piaţă şi la schimbarea culturilor. Efectul combinat al schimbărilor regimului de apă ar putea conduce la insuficienţa de apă pentru irigare şi la concurenţă înaltă pentru apă, ceea ce, în ultima instanţă, ar avea ca consecinţă preţuri înalte şi presiuni de reglementare. Seceta va duce la degradarea solului, ceea ce reprezintă o ameninţare majoră pentru durabilitatea resurselor funciare şi poate prejudicia abilitatea agriculturii Moldovei de a se adapta cu succes la schimbarea climei. Salinitatea sporită poate conduce la abandonarea terenurilor, pe măsură ce acestea devin inadecvate pentru cultivare. Impactul direct al schimbării climei şi consecinţele socio-economice potenţiale includ: - schimbările de temperatură şi efectele stresului termic; - schimbările volumului de precipitaţii, intensitatea şi distribuirea sezonierâ; - creşterea fenomenelor climaterice extreme şi potenţial dăunătoare. Agricultura este ameninţă, în prezent, nu doar de Schimbările Climatice, ci şi de condiţiile socio-economic. Asemenea practici, precum irigarea prea intensivă, aplicarea masivă a îngrăşămintelor minerale, pesticidelor şi fungicidelor şi folosirea utilajelor grele etc., au condus la degradarea, eroziunea, tasarea şi epuizarea solurilor. Aceasta, la rândul său, afectează capacitatea de a susţine culturile agricole şi bunăstarea umană. Depozitarea neautorizată a deşeurilor, păşunatul excesiv, tăierea ilegală a copacilor, poluarea industrială sunt exemple ale altor activităţi cu impact negativ. Starea ecosistemelor agricole influenţează în mod fundamental capacităţile Moldovei de a susţine propria dezvoltare economică şi umană. Sistemele agricole sunt extrem de vulnerabile la variabilitatea climei şi la fenomenele climatice extreme, care au şansa să se extindă odată cu schimbarea climei. Unele măsuri specifice de reducere a vulnerabilităţii lor pot include consolidarea raţională a solului, promovarea practicilor agricole ecologice, îmbunătăţirea fertilităţii solului şi irigaţia eficientă. Solurile din partea de Nord au un grad înalt de fertilitate, pe când cele din Centru şi Sud sunt de o fertilitate medie. însă în rezultatul nereuşitei de a adopta măsuri de protecţie a solului, calamităţile naturale frecvente, precum secetele, îngheţurile târzii primăvara, grindina şi inundaţiile, au deseori un impact destructiv asupra recoltelor şi asupra veniturilor fermierilor. în pofida fertilităţii, în general, relativ înalte a solului, indicatorii productivităţii agricole din Moldova sunt relativ mici. Dacă problemele privind protecţia solurilor nu vor fi abordate în mod serios, iar degradarea solurilor va continua în ritmul actual, poate urma şi în continuare un declin putemic al productivităţii agricole şi al veniturilor fermierilor. Schimbările Climatice ar putea submina serios securitatea alimentară a Moldovei, mai ales să afecteze negativ producţia de grâu, care deţine un rol dominant în asigurarea securităţii alimentare. Pentru adaptarea agriculturii Moldovei la condiţiile climatice în schimbare, este recomandat un set de măsuri, inclusiv utilizarea metodelor agricole modeme cum ar fi agricultura conservativă, care este un mod de agricultură care conservă, îmbunătăţeşte şi utilizează mai eficient resursele naturale printr-un management integrat al resurselor disponibile, combinate cu stimuli extemi. Sistemul agricol conservativ defineşte oricare sistem tehnologic care este destinat economisirii resurselor (energetice, materiale, umarie, financiare), precum şi reducerii sau chiar eliminării factorilor agresivi ce determină şi/sau intensifică orice formă de degradare a solului sau a altor componente ale mediului, comparativ cu sistemul convenţional. Sistemele conservative de lucrare a solului utilizează resturile culturii premergătoare pentru a proteja solul şi a conserva umiditatea. Ele sunt imitaţii omeneşti ale protecţiei naturale împotriva forţelor distructive ale precipitaţiilor şi vântului, şi au ca potenţial o măsură excelentă de combatere a eroziunii terenurilor agricole. Agricultura conservativă utilizează procesele ecologice naturale pentru a conserva umiditatea, a spori fertilitatea şi îmbunătăţi structura solului. Aceasta reduce eroziunea solului, prezenţa bolilor şi dăunătorilor. Nu în ultimul rind un rol important o poartă fîşiile forestiere de protecţie a cîmpurilor agricole, faşiile de protecţie pot îmbunătăţi microclima în zona protejată prin diminuarea evaporării umidităţii din sol şi plante, oferă adăpost împotriva vântului şi protejează solul de eroziune. La moment în mare parte fîşiile sunt distruse, dar este necesar de păstrat şi reabilitat prin diferire granturi şi proiecte. Totodată, trebuie continuate reformele cu scopul adaptării sistemului agricol, implementării unui sistem eficient de instruire şi şcolarizare a fermierilor şi creării unei infrastructuri aericole dezvoltate finclusiv. irisatie si orotectia de arindină). Ex.Ag Tel.24.