Republica Moldova Consiliul Raional Glodeni

Strategia de Dezvoltare Socio- Economic ă a Raionului Glodeni pentru anii 2016-2020

1

Cuprins

Introducere ...... 6

I. Raionul Glodeni: Informa ții generale și priorit ăți de dezvoltare. 1.1 Informa ții generale...... 7 1.2 Priorit ăți de dezvoltare a raionului ...... 8

II. Cadrul general al Strategiei. 2.1 Viziunile de dezvoltare...... 13 2.2 Direc țiile de dezvoltare...... 14

III. Analiza situa ției social-economice actuale în raion. 3.1 Realiz ări...... 15 3.2 Probleme cu care se confrunt ă raionul Glodeni...... 16

IV. Modernizarea economiei, dezvoltarea sferei de produc ție și a infrastructurii. 4.1 Sectorul industrial...... 19 4.2 Agricultura și dezvoltarea rural ă...... 22 4.3 Cooperarea transfrontalier ă...... 27 4.4 Acorduri de cooperare...... 29 4.5 Investi ții în active materiale pe termen lung...... 29 4.6 Transporturile și drumurile...... 32 4.7 Mediul de afaceri...... 35 4.8 Turismul și diversificarea serviciilor turistice...... 38 4.9 Infrastructura edilitar ă...... 42 4.10 Eficien ța energetic ă...... 46

V. Dezvoltarea sectorului socio-uman și reducerea s ărăciei. 5.1 Structura și dinamica popula ției...... 47 5.2 For ța de munc ă și șomajul...... 50 5.3 Sistemul de ocrotire a s ănătății...... 53 5.4 Educa ția formal ă și nonformal ă...... 57 5.5 Cultura și protejarea patrimoniului cultural...... 63 5.6 Tineretul și sportul...... 68 5.7 Societatea civil ă...... 71 5.8 Protec ția social ă a popula ției...... 72

VI. Starea mediului ambiant. 6.1 Fondul forestier al raionului Glodeni...... 78 6.2 Resursele naturale și protec ția mediului ambiant...... 79

VII. Planul de Ac țiuni privind realizarea Strategiei de Dezvoltare Socio-Economic ă a raionului Glodeni pentru anii 2016-2020 ...... 94

2

CONSILIUL PARTICIPATIV

1. LEUC Ă Ion - Pre şedinte al Raionului Glodeni, pre şedinte al grupului de lucru; 2. BOUB ĂTRÎN Veaceslav - Vicepre şedinte al Raionului Glodeni, membru al grupului de lucru; 3. ALBU Oxana - Vicepre şedinte al Raionului Glodeni, membru al grupului de lucru; 4. ȚARIGRADSCHI Victor - Vicepre şedinte al Raionului Glodeni, membru al grupului de lucru; 5. Pelin Vasile - Secretarul CR Glodeni, membru al grupului de lucru; 6. Movil ă Ion - Consilier raional, membru al grupului de lucru; 7. Maican Ion - Consilier raional, membru al grupului de lucru; 8. Vasilos Ion - Consilier raional, membru al grupului de lucru; 9. Molo şnic Lauren ţia - Consilier raional, membru al grupului de lucru; 10. Ciobanu Valentin - Consilier raional, membru al grupului de lucru; 11. Airini Gheorghe - Consilier raional, membru al grupului de lucru; 12. Rotari Nicolae - Consilier raional, membru al grupului de lucru; 13. Căsăuţan Tudor - şef al Direc ţiei Înv ătămint, Tineret şi Sport, membru al grupului de lucru; 14. Maican Vladimir - şef ANSA, membru al grupului de lucru, membru al grupului de lucru; 15. Sandu Svetlana - şef al Direc ţiei Asisten ţă Social ă şi Protec ţie a Familiei, membru al grupului de lucru; 16. Barat Veaceslav - şef al Serviciului Cultur ă Glodeni, membru al grupului de lucru; 17. Sîngereanu Nelea - şef al Direc ţiei Finan ţe, membru al grupului de lucru; 18. Agache Oleg -şef al Direc ţiei Agricultur ă şi Alimenta ţie, membru al grupului de lucru; 19. Bodean Aureliu - şef-interimar al Sec ţiei Construc ţie, Gospod ărie Comunal ă şi Drumuri, membru al grupului de lucru; 20. Ţarigradschi Aliona - şef al Direc ţiei Statistic ă Glodeni, membru al grupului de lucru; 21. Carajia Mihail - şef al Serviciului Rela ţii Financiare şi Cadastru, membru al grupului de lucru; 22. Ailoae Iulia - medic-şef al CSP Glodeni, membru al grupului de lucru; 23. Guriev Nicolae -director al IMSP Spitalul raional Glodeni, membru al grupului de lucru; 24. Ciobanu Viorica - şef al CS Glodeni, membru al grupului de lucru; 25. Mahu Maria -șef interimar al Agen ției pentru Ocuparea For ţei de munc ă Glodeni, membru al grupului de lucru; 26. Cazacu Alexei -şef al Inspectoratului de Poli ţie Glodeni, membru al grupului de lucru; 27. Tuceac Ludmila - şef al Oficiului St ării Civile Glodeni, membru al grupului de lucru; 28. Mahu Vitalie - şef al Inspec ţiei Ecologice Glodeni, membru al grupului de lucru; 29. Ciobanu Eduard -şef al Serviciului St ării Excep ţionale Glodeni, membru al grupului de lucru; 30. Gîrl ă Valeriu - Pre şedinte al Asocia ţiei primarilor din raion, membru al grupului de lucru; 31. Pogor Radia - Pre şedinte al Asocia ţiei ÎMM din raion, membru al grupului de lucru; 32. Bucli ş Ghenadie - director ACSA, membru al grupului de lucru.

3

REDAC ŢIE GENERAL Ă

1. Gudumac Vasile - şef al Sec ţiei Economie a CR Glodeni, secretarul grupului de lucru. 2. Țurcan Natalia - specialist principal în problemele analiz ă economic ă și prognoz ări al Sec ţiei Economie a CR Glodeni;

Lista abrevierilor ACSA - Agen ția Na țional ă de Dezvoltare Rural ă

4

Analiza SWOT - este una dintre cele mai utilizate forme de analiz ă. Prin SWOT se analizeaz ă și se evalueaz ă impactul punctelor forte (strengths) și a sl ăbiciunilor interne (weaknesses), a oportunit ăților (opportunities) și a amenin țărilor (threats) ce provin din mediul extern. AO - Asocia ța Ob șteasc ă AOFM - Agen ția pentru Ocuparea For ței de Munc ă CDMA- este un canal de acces multiplu utilizat de către diverse tehnologii de comunicare radio. CMF- Centrul Medicilor de Familie CNAM - Casa Na țional ă de Asigur ări Medicale CP - Cooperativa de Produc ție CSI - Comunitatea Statelor Independente CTAS - Casa Teritorial ă de Asigur ări Sociale DMS - de șeuri menagere solide ESPN - Euroregiunea Siret-Prut-Nistru Etc - et cetera Fig. - figura GSM - Global System for Mobile Communications Ha - hectar HIV- Virusul Imunodeficien ței Umane II - Întreprindere Individual ă IITSD - Indicele Integral Teritorial de Securitate Demografic ă IM - Întreprinderea Municipal ă IPTV- Televiziune prin re țele Internet Protocol IT - Tehnologii Informa ționale ÎMM - Întreprinderi Mici și Mijlocii Kg - kilogram Km - kilometru kV - kilovolt kWh - kilowatt or ă LED - diod ă emi țătoare de lumin ă LTE - este un standard pentru mare vitez ă f ără fir de comunica ții pentru telefoane mobile și terminale de date mln – milioane MoREEFF - Facilitatea de Finan țare a Eficien ței Energetice în sectorul reziden țial din Moldova MoSEFF - Linia de Finan ţare pentru Eficien ţă Energetic ă în Moldova Nr. - num ărul O.S - obiectivul strategic ODIMM - Organiza ţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii ONG - organiza ție nonguvernamental ă PAMU - Punct de Asisten ţă Medical ă Urgent ă PIB - produs intern brut RM - Republica Moldova SA - societatea pe ac țiuni SAMU - Serviciul de Asisten ţă Medical ă Urgent ă SEB - sta ţia de epurare biologic ă SIDA - sindromul imunodeficien ței umane dobîndite SRL - Societatea cu R ăspundere Limitat ă TACIS - Asisten ță tehnic ă pentru Comunitatea Statelor Independente TBC - tuberculoz ă TIC - Tehnologia Informa ției și Comunic ării TV- televiziune UE - Uniunea European ă UMTS - Universal Mobile Telecommunications System ZPS - zonele de protec ție sanitar ă

5

INTRODUCERE Planificarea strategic ă este un proces sistematic prin care raionul Glodeni poate crea o imagine proprie a viitorului și elaboreaz ă pa șii corespunz ători, în func ție de resursele locale disponibile, pentru a realiza acel viitor. Strategia de dezvoltare a raionului este rezultatul procesului de planificare destinat ghid ării cre şterii calit ăţ ii vie ţii membrilor comunit ăţ ii, și furnizeaz ă un mecanism pentru coordonarea eforturilor indivizilor, organiza ţiilor, autorit ăţ ilor şi industriei private interesate în dezvoltarea economic ă. Consiliul Raional Glodeni reafirm ă interesul pentru dezvoltarea durabil ă a raionului prin elaborarea unui document programatic pe termen mediu, continuînd politicile de dezvoltare şi planurile aflate deja în curs de implementare. Prin realizarea unei strategii cu un orizont de timp mai îndelungat se urm ăre şte afirmarea problemelor şi necesit ăţ ilor raionului Glodeni pentru ca acestea s ă se reg ăseasc ă în viitoarele planuri regionale şi na ţionale. Strategia de dezvoltare socio- economic ă şi cultural ă a raionului Glodeni pentru perioada 2016-2020 reflect ă dorin ţele comunit ăţ ii raionului. Dezvoltarea raionului va urm ări valorificarea resurselor pe care le de ţine: în primul rînd resursa uman ă, apoi resursele agricole. Se dore şte dezvoltarea unei economii durabile, bazat ă pe agricultur ă şi pe procesarea produselor agricole, astfel încît să se ajung ă la un echilibru între dezvoltarea localit ăților din raion. Rezultatul urm ărit este îmbun ătăţ irea condi ţiilor de via ţă din raionul Glodeni pentru a reduce migrarea masiv ă a locuitorilor, în mod special a tinerilor. Strategia de dezvoltare a raionului Glodeni afirm ă priorit ăţ ile comunit ăţ ii. Pentru implementarea activit ăţ ilor necesare pentru atingerea obiectivelor formulate şi asumate prin acest document este nevoie de contribu ţia tuturor factorilor locali care pot determina îmbun ătăţ irea climatului socio-economic. Autorit ăţ ile publice locale vor trebui s ă dinamizeze în continuare mediul economic şi cultural prin realizarea de investi ţii cu impact major, prin facilitarea parteneriatelor cu mediul de afaceri şi cu societatea civil ă. Va trebui s ă continue atragerea de fonduri nerambursabile pentru proiectele locale de dezvoltare ce vor fi încadrate în strategia de dezvoltare a raionului. Consiliul Raional Glodeni, ca promotor al unei strategii de dezvoltare care implic ă întreaga comunitate, î şi asum ă rolul de sprijin pentru comunit ăţ ile locale şi î şi propune investi ţii în infrastructura de drumuri şi de utilit ăţ i, pentru rezolvarea problemelor majore ale raionului. Rezultatele a şteptate vizeaz ă îmbun ătăţ irea situa ţiei economice şi sociale a comunit ăţ ilor raionale datorat ă cre ării de noi locuri de munc ă, atragerii de investi ţii consistente în domeniile prioritare pentru raion, cre şterea nivelului salarial, îmbun ătăţ irea serviciilor publice. Apreciem c ă adoptarea unei strategii pe termen mediu pentru întregul raion reprezint ă un sprijin pentru comunit ăţ ile locale ale c ăror probleme şi necesit ăţ i sunt evaluate şi abordate cu prioritate în formularea obiectivelor şi m ăsurilor de dezvoltare. Strategia de dezvoltare a raionului Glodeni reprezint ă un instrument participativ care implic ă întreaga comunitate a raionului și care are drept scop asigurarea dezvolt ării economice și sociale a acestuia și î și propune s ă valorifice poten țialul, oportunit ățile și realele disponibilit ăți pentru dezvoltare, inclusiv crearea unui mediu de afaceri stimulativ și competitiv, menit a atrage investi ții private importante din țar ă și str ăin ătate. Planificarea strategic ă reprezint ă unul din instrumentele pe care raionul Glodeni îl poate utiliza pentru a avea certitudinea c ă politicile și programele prognozate corespund a ștept ărilor cet ățenilor și necesit ăților de dezvoltare durabil ă. Printre obiectivele propuse, atunci cînd a fost inițiat acest proiect, este de men ționat importan ța form ării unei deprinderi a particip ării publice, stimularea capacit ății de adaptare a cet ățenilor la cultura schimb ării, transformarea raionului Glodeni într-un punct de referin ță pentru alte raioane, și nu în ultimul rînd, utilizarea eficient ă și concentrat ă a tuturor resurselor locale, corelat ă cu atragerea și utilizarea ra ționala a fondurilor de finan țare publice și private, interne și interna ționale. Prezenta Strategie este corelat ă cu cele mai importante documente strategice na ţionale, sectoriale și regionale: • Strategia Na ţional ă de Dezvoltare Moldova 2020; • Strategia Na ţional ă de Dezvoltare Regional ă 2016 – 2020; • Strategia de Dezvoltare a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii pentru anii 2012 – 2020; • Strategia Sectorial ă de Dezvoltare pentru anii 2014 – 2020 ,,Educa ţia – 2020”; • Strategia de Dezvoltare a Sistemului de S ănătate pentru perioada 2008 – 2017; 6

• Strategia de Alimentare cu Ap ă şi Sanita ţie a Republicii Moldova 2014 – 2017; • Strategia de Gestionare a De șeurilor în Republica Moldova, pentru anii 2013 – 2027; • Strategia de dezvoltare a turismului "Turism 2020"; • Strategia de Dezvoltare Reginal ă Nord 2016 – 2020; • Programul regional sectorial în domeniul aliment ării cu ap ă şi canalizare din Regiunea de dezvoltare Nord; • Programul regional sectorial în domeniul managementului de şeurilor solide din Regiunea de dezvoltare Nord; • Programul regional sectorial în domeniul drumurilor regionale şi locale din Regiunea de dezvoltare Nord; • Programul regional sectorial în domeniul efien ţei energetice a cl ădirilor publice din Regiunea de dezvoltare Nord. Strategia a fost realizat ă de c ătre Grupul de lucru creat în acest scop, constituit din speciali ști din cadrul Consiliului Raional și structurile desconcentrate din teritoriu. Membrii grupului de lucru au efectuat analiza potențialului socio-uman, a nivelului de dezvoltare economic ă, a st ării mediului ambiant, a activit ății administra ției publice locale și a organiza țiilor nonguvernamentale din raion precum și a poten țialului de cooperare transfrontalier ă. Scopul principal al Strategiei de dezvoltare economic ă și social ă a raionului const ă în determinarea principalelor obiective socio-economice din teritoriu, definitivarea priorit ăților și ac țiunilor de interven ție, ce vor conduce la îmbun ătăţ irea bun ăst ării locuitorilor raionului, sporirea nivelului de trai al popula ției, stabilirea unui proces care s ă ajute la crearea de locuri de munc ă, încurajarea stabilit ății şi diversificarea economiei şi comunit ăţ ii. Întru realizarea obiectivelor strategice pe toate domeniile, vor fi întocmite anual planuri detaliate de ac țiuni pentru fiecare ramur ă, cu termeni de realizare și responsabili de executare. O agend ă de lucru va fi stabilit ă pentru a putea promova şi dezvolta punctele tari (economice, fizice, sociale şi de mediu) şi care se va adresa atît oportunit ăţ ilor cît şi provoc ărilor. Obiectivul general în preg ătirea actualei Strategii a fost elaborarea unui document fundamental, care dup ă aprobarea lui de c ătre Consiliul Raional, va constitui și va servi drept referin ță de baz ă în implementarea programelor și ac țiunilor de dezvoltare la nivel raional și în elaborarea programelor de dezvoltare la nivel local. Ideile cuprinse în Conceptul de Dezvoltare Strategic ă vor contribui la dezvoltarea raionului Glodeni într-un cadru democrat, cu valen țe europene, care va asigura cre șterea calit ății vie ții și prosperitatea cet ățenilor s ăi. Din aceast ă cauz ă o strategie pentru dezvoltare sustenabil ă trebuie s ă reprezinte un set coordonat de procese de analiz ă, dezbatere, înt ărirea capacit ăţ ii, planificare şi investi ţii care caut ă s ă integreze obiectivele economice, sociale şi de mediu ale comunit ăţ ii. I. Raionul Glodeni: Informa ții generale și priorit ăți de dezvoltare. 1.1 Informa ții generale. Raionul Glodeni este unul din cele 32 raioane ale Republicii Moldova, care au fost constituite conform Legii privind organizarea administrativ-teritorial ă a Republicii Moldova nr.764-XV din 27.12.2001. Din punct de vedere geografic raionul Glodeni este situat în partea de Nord-Vest a Republicii Moldova, a șezat la 168 km de capitala țării or.Chi șin ău. Raionul se m ărgine ște la Vest pe rîul Prut cu jude țul Boto șani (România), la Nord cu raionul Rî șcani, la Est cu municipiul B ălți, iar la Sud cu raionul F ăle ști. Suprafa ța total ă a raionul Glodeni este de 75,4 mii ha, ceea ce reprezinta 2,23 % din teritoriul țării (3384,6 mii ha), cu o popula ție de 56,8 mii locuitori, sau 1,6 % din popula ția țării (3553,1mii locuitori). 7

Clima Raionului Glodeni este temperat-continental ă.Temperatura medie anual ă constituie +8,5 0C. Temperatura medie sezonier ă constituie -4,5 0C iarna, și +15,5 0C vara. Precipita țiile anuale ajung pîn ă la 380 mm. Din punct de vedere al organiz ării teritorial-administrative, raionul Glodeni este constituit din 35 localit ăți, concentrate în 19 prim ării - un ora ș cu un sat în componen ța lui și 18 sate- comune cu 33 sate în componen ța lor. Re ședin ța raionului este ora șul Glodeni cu o popula ție de 9,9 mii locuitori, reprezentînd 17,4 % din întreaga popula ție a raionului. Ramurile principale de activitate ale raionului sînt agricultura, industria prelucr ătoare, industria de construc ție și comer țul. Toate terenurile aflate în hotarele raionului reprezint ă fondul funciar al Raionului Glodeni, suprafa ța total ă a c ăruia constituind - 75417,78 ha. Structura fondului funciar la situa ția din 01.01.2016 este urm ătoarea : 1. Terenuri cu destina ție agricol ă - 40968,89 ha sau 54,32% din suprafa ța total ă, inclusiv: - terenuri arabile - 38140,72 ha sau 50,57% din suprafa ța total ă; - planta ții multianuale - 2212,57 ha sau 2,93% din suprafa ța total ă; din care: • livezi -1764,54 ha sau 2,34%; • vii - 183,28 ha sau 0,24%; • nucari - 264,75 ha sau 0,35%; - terenuri pîrloage - 334,2 ha sau 0,44%; - alte terenuri cu destina ție agricol ă - 281,4 ha sau 0,38 %. 2. Terenurile satelor, ora șelor destinate construc ției caselor de locuit, cl ădirilor de menire social ă: - 6247,68 ha sau 8,29%. 3. Terenuri destinate industriei, transporturilor, telecomunica țiilor și cu alte destina ții speciale: - 921,13 ha sau 1,22 %; 4. Terenurile destinate protec ției naturale, ocrotirii s ănătății, activit ăți recreative, terenurile de valoare istorico-cultural ă, terenurile zonelor suburbane și ale zonelor verzi: - 7,3 ha sau 0,01%; 5. Terenurile fondului silvic: - 10885,15 ha sau 14,43 %; 6. Terenurile fondului apelor: - 3108,52 ha sau 4,12%; 7. Terenurile fondului de rezerv ă: - 13279,11 ha sau 17,61 %. Solurile sunt principala bog ăție a raionului Glodeni. De prelucrarea și utilizarea eficient ă a acestora depinde atît economia raionului, cît și cea na țional ă. Cele mai r ăspîndite soluri sunt cernoziomurile, care ocup ă circa 70 la sut ă din terenurile agricole și circa 55 la sut ă din suprafa ța total ă a raionului. Bonitatea medie a solurilor raionului este apreciat ă cu 72 baluri. Minereurile utile sunt prezentate de prundi ș și nisip în lunca Prutului, piatr ă de construc ție în Balatina, Bute ști, Cubani și Camenca, piatr ă de var în Cuhne ști și Vii șoara, argile în Glodeni, Danu și Iabloana. 1.2 Priorit ăți de dezvoltare a raionului Glodeni. Priorit ăţ ile de dezvoltare a raionului Glodeni în atingerea obiectivelor Strategiei de dezvoltare socio-economic ă pe anii 2016-2020 au scopul de a contribui la procesul de programare a perioadei men ționate prin oferirea unor r ăspunsuri la diverse întreb ări: Prioritatea I. Dezvoltarea infrastructurii Apa ´ Asigurarea aliment ării continue cu ap ă potabil ă a popula ţiei; ´ Îmbun ătăţ irea calit ăţ ii resurselor de ap ă. Gestionarea de şeurilor ´ Realizarea gropii ecologice regionale pentru depozitarea de şeurilor; ´ Recondi ţionarea terenurilor cu depozite de reziduuri solide cu capacitate epuizat ă. Poten ţialul forestier ´ Reconstruc ţia ecologic ă a p ădurilor deteriorate structural de factori naturali şi antropici; ´ Men ţinerea volumului recoltelor anuale de lemn la nivelul posibilit ăţ ilor p ădurilor; ´ Conservarea biodiversit ăţ ii şi asigurarea stabilit ăţ ii, s ănăta ţii şi polifunc ţionalit ăţ ii p ădurilor. 8

Agricultura ´ Trecerea la o agricultur ă cu o baz ă tehnico-material ă modern ă şi performant ă, cu exploata ţii performante şi profitabile; ´ Folosirea ra țional ă a îngr ăşă mintelor organice și celor minerale; ´ Cre şterea gradului de mecanizare a proceselor tehnologice; ´ Cre şterea capacit ăţ ii de depozitare a cerealelor şi a oleaginoaselor; ´ Ameliorarea efectivelor de animale şi îmbun ătăţ irea tehnologiilor de exploatare; ´ Promovarea produselor agricole naturale. Industria ´ Retehnologizarea proceselor fabricate; ´ Recuperarea tradi ţiei micii industrii; ´ Dezvoltarea serviciilor financiare şi de consultan ţă ; ´ Cre şterea nivelului de ocupare a for ţei de munc ă; ´ Dezvoltarea sectorului ÎMM cu activitate în domeniul produc ţiei; Comer ţul ´ Dezvoltarea re ţelei comerciale la standarde ridicate; ´ Atragerea marilor comercian ţi en-gros şi en-detail, care s ă ofere servicii şi produse de calitate ridicat ă şi la pre ţuri accesibile; ´ Acordarea aten ţiei cuvenite componentelor de protec ţie a mediului: depozitarea m ărfurilor, generarea de de şeuri şi ambalarea; ´ Ridicarea nivelului general de educa ţie şi de calificare profesional ă în domeniul comer ţului şi serviciilor; ´ Extinderea unit ăţ ilor comerciale existente şi ridicarea nivelului calitativ al presta ţiei comerciale, odat ă cu cre şterea gradului de ocupare al for ţei de munc ă în aceast ă ramur ă a economiei. Evolu ţia sectorului privat ´ Vitalizarea mediului economic local; ´ Atragerea de capital str ăin; ´ Implementarea de tehnologii de produc ţie moderne; ´ Recalificarea profesional ă; ´ Crearea unui sistem eficient de comunicare a ÎMM-urilor cu autorit ăţ ile locale, ONG-uri, asocia ţii profesionale, ştiintifice, civice, culturale, institu ţii de înv ăţă mânt; ´ Înfiin ţarea de noi ÎMM-uri, în special cu activitate turistic ă şi de produc ţie; ´ Diversificarea ofertei de credite acordate ÎMM-urilor; ´ Acordarea de facilit ăţ i fiscale, inclusiv la nivel local; ´ Colaborarea cu patronate, organiza ţii specializate capabile s ă sprijine ini ţiativa local ă a ÎMM- urilor; ´ Promovarea şi mediatizarea poten ţialului economic şi a oportunit ăţ ilor de afaceri locale. Dezvoltarea infrastructurii fizice ´ Re ţea de drumuri reabilitate şi modernizate; ´ Sistematizarea terenurilor agricole, re ţea de drumuri de exploata ţie; ´ Dezvoltarea spaţiilor verzi, de agrement şi a amenaj ărilor sportive; ´ Dezvoltarea zonelor de circula ție şi transport; ´ Completarea şi dezvoltarea echip ării edilitare; ´ Crearea re ţelelor de ap ă potabil ă şi canalizare; ´ Cre şterea siguran ţei în exploatarea re ţelei electrice. Sănătatea public ă ´ Realizarea de programe comune ale unit ăţ ilor sanitare şi organiza ţiilor neguvernamentale în vederea ob ţinerii de fonduri necesare îmbun ătăţ irii bazei materiale; ´ Realizarea de programe de educa ţie pentru s ănătate; ´ Demersuri pentru cre şterea fondurilor alocate s ănătăţ ii; ´ Acordarea de facilit ăţ i cadrelor medicale care doresc s ă lucreze în mediul rural. Educa ţia formal ă ´ Dezvoltarea şi îmbun ătăţ irea rela ţiilor cu administra ţiile locale prin depistarea în comun a necesit ăţ ilor vie ţii economice şi sociale locale; 9

´ Constituirea Consiliului consultativ al şcolii din care fac parte şi reprezentan ţii comunit ăţ ilor locale; ´ Identificarea unor resurse financiare extrabugetare; ´ Derularea de programe de formare continu ă a cadrelor didactice; ´ Modernizarea infrastructurii şi dot ărilor sistemului de înv ăţă mînt; ´ Modernizarea şi actualizarea bazei materiale şi tehnologice, în acord cu cerin ţele preg ătirii pentru societatea informa ţional ă; ´ Furnizarea fundamentelor pentru educa ţia ulterioar ă şi pentru atitudinile necesare viitorului loc de munc ă, prin consilierea în vederea orient ării spre programe de formare profesional ă adaptate cerin ţelor socio-economice ale localit ăţ ii. Educa ţia nonformal ă ´ Realizarea unui catalog cu ofertele educa ţionale alternative. ´ Crearea unui web-site privind posibilit ăţ ile de educa ţie în afara sistemului şcolar. Şomajul ´ Organizarea de cursuri de recalificare în diverse meserii, pentru care exist ă cerere pe pia ţa muncii; ´ Asistarea psihologic ă şi social ă pentru prevenirea apari ţiei fenomenelor deviante; ´ Monitorizare permanent ă a pie ţei locurilor de munc ă şi o accesibilitate mai mare la aceasta; ´ Educarea tinerilor în scopul înv ăţă rii cît mai multor meserii, avînd în vedere schimb ările permanente care au loc în societate. Cultur ă şi art ă ´ Identificarea unor solu ţii alternative pentru finan ţarea activit ăţ ii institu ţiilor de cultur ă şi art ă profesioniste; ´ Facilitarea particip ării managerilor culturali la programe de „training"; ´ Identificarea unor cursuri de management cultural; ´ Realizarea de proiecte comune ale institu ţiilor de cultur ă şi art ă profesioniste, ale organiza ţiilor neguvernamentale de profil şi ale posturilor de televiziune, vizînd educarea publicului în spiritul recunoa şterii şi aprecierii valorilor reale culturale şi artistice; ´ Corelarea activit ăţ ii institu ţiilor de cultur ă şi art ă cu condi ţiile socio-economice actuale. Sport şi agrement ´ Amenajarea şi dotarea locurilor de joac ă şi a terenurilor destinate ini ţierii sportive în gr ădini ţe; ´ Amenajarea şi dotarea terenurilor şi a s ălilor de sport în şcoli; ´ Amenajarea unor baze sportive complexe pentru mai multe tipuri de activit ăţ i sportive (fotbal, baschet, volei, badminton, tenis etc.). Convie ţuirea etniilor ´ Crearea unui climat în care fiecare cet ăţ ean s ă se simt ă acas ă, prin promovarea multiculturalismului cu ocazia manifest ărilor organizate în raion; ´ Integrarea social ă a comunit ăţ ilor de rromi, prin inventarierea complet ă a problemelor cu care se confrunt ă, realizarea unei monitoriz ări permanente a discrimin ării, legalizarea locuin ţelor în care se afl ă familii cu situa ţie neclar ă şi elaborarea unor proiecte de îmbun ătăţ ire a condi ţiilor de locuit şi asigurarea locurilor de munc ă; ´ Cre şterea ratei de cuprindere a copiilor de rromi în sistemul de înv ăţă mînt și consilierea familiilor de rromi pentru evitarea abandonului şcolar; ´ Efectuarea unor campanii de vaccinare şi derularea de programe de educa ţie igienico- sanitar ă; ´ Intensificarea colabor ării între organele de ordine public ă şi organiza ţiile de rromi în vederea prevenirii şi rezolv ării operative a conflictelor comunitare; ´ Organizarea de festivaluri interetnice. Siguran ţa şi ordinea public ă ´ Intensificarea activit ăţ ilor educa ţionale în familie, şcoal ă, biseric ă şi media; ´ Sincronizarea mai bun ă a ac ţiunilor administra ţiei publice locale şi a organelor ordinii publice (Inspectoratul de Poli ţie); ´ Crearea de locuri de munc ă, prin investi ţii noi şi înlesniri acordate investitorilor; ´ Îmbun ătăţ irea sistemului de iluminat public în toate localitățile raionului; 10

´ Îmbun ătăţ irea dot ării cu mijloace auto, tehnic ă de comunicare, dotare individual ă de autoap ărare şi interven ţie a agen ţilor de ordine public ă; ´ Schimbarea indicatoarelor de circula ţie vechi cu indicatoare noi, reflectorizante. Prioritatea II - Sprijinirea afacerilor ´ Diversificarea metodelor de comunicare şi informare a cet ăţ enilor; ´ Implicarea cet ăţ enilor în analiza şi solu ţionarea problemelor raionului; ´ Încorporarea considerentelor de dezvoltare durabil ă în educa ţia şi instruirea profesional ă; ´ Crearea unui sentiment de responsabilitate personală şi colectiv ă asupra mediului; ´ Îmbun ătăţ irea calit ăţ ii şi diversificarea serviciilor de telefonie fix ă; ´ Îmbun ătăţ irea calit ăţ ii serviciilor de po ştă; ´ Ridicarea nivelului de cultur ă şi educa ţie prin utilizarea IT; ´ Realizarea unei infrastructuri de comunica ţii performante; ´ Dezvoltarea de produse si servicii IT; ´ Uşurarea accesului la credite; ´ Diversificarea ofertei de credite pentru ÎMM-uri; ´ Sprijin pentru diversificarea c ătre activit ăţ i non-agricole şi crearea şi dezvoltarea de micro- intreprinderi. Prioritatea III - Dezvoltarea turismului ´ Îmbun ătăţ irea şi dezvoltarea activit ăţ ii de marketing şi promovare a turismului; ´ Diversificarea ofertei şi serviciilor turistice; ´ Cre şterea calit ăţ ii serviciilor turistice; ´ Asocierea activit ăţ ii turistice cu educa ţia şi protec ţia ştiintific ă a mediului; ´ Integrarea turismului local în circuitul turistic interna ţional; ´ Cre şterea gradului de calificare a for ţei de munc ă în turism; ´ Cre şterea capacit ăţ ii informa ţionale şi de promovare a turismului; ´ Investi ţii financiare durabile în turism, care s ă asigure un venit sigur locuitorilor şi s ă prefigureze o dezvoltare viitoare; ´ Modernizarea capacit ăţ ilor şi a dot ărilor de turism existente. Prioritatea IV - Dezvoltarea durabil ă a localit ăţ ilor ´ Revigorarea spa ţiului rural prin sprijinirea dezvolt ării, cre ării şi diversific ării activit ăţ ilor economice; ´ Stabilizarea popula ţiei din raion; ´ Crearea de noi locuri de munc ă prin cre şterea angaj ării în sectoare neagricole; ´ Extinderea zonelor împ ădurite; ´ Sus ţinerea financiar ă a industriei locale, diversificarea activit ăţ ilor alternative agriculturii ca de exemplu încurajarea me şte şugurilor şi a agroturismului sunt m ăsuri indirecte prin care este stabilizat ă popula ţia de la sate; ´ Pentru revigorarea activit ăţ ilor economice din mediul rural şi diversificarea acestora se impune sus ţinerea activit ăţ ilor agricole prin realizarea de servicii specifice, a activit ăţ ilor de agroturism, a produc ţiei de artizanat şi a altor activit ăţ i cu specific agricol (sericicultura, apicultura, cultivarea ciupercilor), înfiin ţă rii de pensiuni agroturistice, şi dezvoltarea serviciilor pentru petrecerea timpului liber (terenuri de sport, ciclism etc.); ´ Conversia la o agricultur ă organic ă, protec ţia zonelor cu o biodiversitate special ă care prezint ă o importan ță natural ă şi men ţinerea sau îmbun ătăţ irea peisajului rural sau a mediului natural; ´ Introducerea de facilit ăţ i pentru fermieri care s ă duca la practici agricole prin care s ă se păstreze bio-diversitatea, s ă se men ţin ă resursele genetice locale şi care s ă aib ă un impact sc ăzut asupra mediului; ´ Investi ţii vor trebui efectuate şi în crearea de noi pepiniere, modernizarea celor existente şi dotarea lor cu echipamente de prelucrare a solului, îns ămîn ţă ri, executarea lucr ărilor de men ţinere etc. Pentru u şurarea accesului în zona exploata ţiilor forestiere, trebuie sus ţinut ă construc ţia şi modernizarea re ţelei de drumuri forestiere; ´ Valorificarea poten ţialului turistic al raionului.

11

Prioritatea V - Cre şterea ocup ării for ţei de munc ă, dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale ´ Crearea unei leg ături între comunitate şi AOFM, Prim ării şi Direc ția Înv ățămînt, Tineret și Sport Glodeni în vederea analiz ării situa ţiei şi elabor ării unor strategii comune şi eficiente; ´ Sporirea particip ării tinerilor la via ţă economic ă, prin proiecte pilot în afaceri şi experimentarea unor centre pentru dezvoltarea şi folosirea eficient ă a resurselor umane; ´ Valorificarea poten ţialului creativ al tineretului, prin stimularea activit ăţ ilor tehnico- aplicative în domeniul informatic, prin cultivarea grijii publice a statului fa ţă de tinerii talentaţi; ´ Acordarea de şanse egale tuturor tinerilor, pe parcursul întregului proces educa ţional. Tinerii sunt şi trebuie s ă fie egali în cadrul procesului de înv ăţă mânt. Tocmai de aceea vor fi eliminate practicile care favorizeaz ă orice fel de discrimin ări; ´ Sprijinirea restructur ării sistemelor de educa ţie şi instruire pentru tineret, în sensul promov ării cunoa şterii limbii, culturii şi tradi ţiilor ra ţionale; ´ Crearea condi ţiilor care s ă asigure sporirea particip ării tinerilor la via ţă economic ă prin promovarea unui sistem formativ pentru a facilita mobilitatea tinerilor între sistemul de înv ăţă mânt şi pia ţa muncii; ´ Stimularea aptitudinilor antreprenoriale ale tinerilor prin înv ăţ are şi prin implicarea acestora în structurile economice private, inclusiv prin acordarea de credite şi facilit ăţ i fiscal; ´ Facilitarea accesului tinerilor pe pia ţa muncii, a adapt ării şi readapt ării acestora la rigorile economiei de pia ţă ; ´ Ini ţierea şi sus ţinerea de programe de informare, consiliere şi orientare profesional ă a tinerilor, precum şi sus ţinerea de ini ţiative în domeniul consilierii de carier ă, reconversiei profesionale şi medierii muncii; ´ Valorificarea poten ţialului creativ al tinerilor prin alfabetizarea şi specializarea în domeniul tehnicii de calcul şi utiliz ării tehnologiei moderne, construirea unui sistem formativ adaptat evolu ţiei şcolare a tinerilor supradota ţi şi înfiin ţarea unor centre de valorificare a creativit ăţ ii tehnico-ştiin ţifice. Servicii sociale Situa ţia vîrstnicilor ´ Dezvoltarea unui sistem de îngrijire medico-social ă la domiciliu, pentru persoanele vîrstnice dependente, cu venituri modeste, lipsite de suport informal real (vecini, rude, prieteni) sau sunt bolnavi care necesit ă îngrijire de durat ă, fiind imobiliza ţi la pat; ´ Cre şterea şi diversificarea serviciilor medico-sociale pentru vîrstnici, economisirea resurselor; ´ Implicarea autorit ăţ ilor, cu atribu ţii în domeniul protec ţiei persoanelor vîrstnice, în stoparea degrad ării condi ţiilor de via ţă . Situa ţia copiilor defavoriza ţi ´ Asigurarea unei asisten țe medicale permanente; ´ Recrutarea copiilor pentru a merge la şcoal ă; ´ Reintegrarea copiilor în societate, prin participarea la activit ăţ i sociale şi culturale ale comunit ăţ ii; ´ Organizarea de cursuri de calificare în diverse meserii cerute pe pia ţa muncii; ´ Asistarea şi protec ţia social ă a copiilor cu probleme în familie; Situa ţia persoanelor cu handicap sever ´ Alternarea mediului de via ţă al copilului cu handicap sever; ´ Educarea şi formarea deprinderilor de autonomie a copilului cu handicap; ´ Programe de consiliere a p ărin ţilor în vederea p ăstr ării copiilor cu handicap sever în familie; ´ Formarea unor deprinderi de munc ă (dup ă capacitate), în vederea ocup ării timpului persoanei cu handicap în mod pl ăcut şi util; ´ Schimbarea mentalit ăţ ii societ ăţ ii fa ţă de persoana cu handicap; ´ Încurajarea înfiin ţă rii unui club sau centru de zi.

Protec ţia drepturilor copilului şi adolescentului ´ Consiliere acordat ă copilului sau adolescentului, cadrului didactic şi familiei; 12

´ Consult ări cu cadrele didactice în vederea adopt ării unei strategii educa ţionale specifice fiec ărui copil, pe categorii de vîrst ă şi probleme; ´ Discu ţii cu copilul şi p ărin ţii în leg ătur ă cu solicit ările sistemului educa ţional, solu ţii pentru îndeplinirea acestora; ´ Colaborarea cu cadrele medicale pentru evaluarea şi rezolvarea unor probleme specifice; ´ Consiliere în vederea abilit ării în rolul de p ărinte şi dezvolt ării cuno ştin ţelor şi abilit ăţ ilor parentale; ´ Consiliere legislativ ă în domeniul protec ţiei sociale, în vederea dobîndirii unor drepturi; ´ Sprijinirea familiilor şi copiilor în g ăsirea unor solu ţii de rezolvare a problemelor depistate împreun ă; ´ Distribuirea de bro şuri informative referitoare la nevoile copilului, adolescentuluiv şi la comportamentele adecvate pentru p ărin ţi şi celelalte persoane implicate în procesul de asistare şi educare a copilului; ´ Sprijinirea copilului, adolescentului în efortul s ău educativ, prin organizarea de grupe de "medita ţii" pentru copiii cu dificult ăţ i de înv ăţ are; ´ Crearea, de c ătre asistentul social, a unei re ţele de suport social pentru copil, prin implicarea familiei, a colegilor de clas ă şi a personalului didactic; ´ Acordarea mai multor ajutoare materiale copiilor defavoriza ţi atît la nivel local cît şi na ţional; ´ Implicare mai pregnant ă a comunit ăţ ii şcolare în rezolvarea unor probleme cu care se confrunt ă membrii s ăi.

Delincven ţă juvenil ă ´ O mai bun ă colaborare între institu ţiile responsabile în prevenirea şi diminuarea delincven ţei juvenile; ´ Prezen ţa mai sus ţinut ă a autorit ăţ ilor în şcoli; ´ Colaborarea între autorit ăţ i locale şi organiza ţiile neguvernamentale în prevenirea consumului de droguri, b ăutuilor spirtoase și a tutunului. II. Cadrul general al Strategiei. 2.1 Viziunile de dezvoltare a raionului Glodeni. Dezvoltarea socio-economic ă şi cultural ă a raionului Glodeni este posibil ă doar prin conjugarea eforturilor tuturor factorilor care constituie comunitatea raional ă: administra ţie public ă, institu ţii publice specializate, mediul de afaceri, societate civil ă şi, bineîn ţeles, cet ăţ eanul. M ăsurile pe care ace ştia le vor întreprinde vor trebui s ă fie canalizate spre acelea şi direc ţii. Abordarea problematicii dezvolt ării raionului va trebui s ă prevad ă efectele m ăsurilor actuale, atît pentru rezolvarea problemelor actuale dar, mai ales, pentru prevenirea apari ţiei altora poate şi mai grave. Viziunile de dezvoltare a raionului Glodeni pentru perioada anilor 2016-2020 presupun urmatoarele ac țiuni: • cre şterea calit ăţ ii vie ţii pentru to ţi locuitorii în conformitate cu standardele europene; • dezvoltarea func țiilor de vecin ătate cu România pentru a deveni o regiune dinamic ă; • fundamentarea și dezvoltarea rela țiilor dintre administra țiile publice locale și institu țiile țărilor din cadrul parteneriatului Euroregiunii Siret-Prut-Nistru; • men ținerea și dezvoltarea leg ăturilor de colaborare, parteneriat, cooperare dintre Raionul Glodeni și Municipalitatea Regiunii Jelgava (Republica Letonă), și dintre Raionul Glodeni și Raionul Piotrkow (Republica Polon ă) în diferite domenii de activitate pentru realizarea unor lucr ări și servicii de interes public, pentru promovarea și protejarea intereselor autorit ăților administra ției publice locale, precum și colaborarea cu agen ții economici și asocia țiile ob ște ști; • consolidarea competitivit ții punînd accent pe inovare, valorificarea resurselor și îmbunat ățirea rela țiilor transfrontaliere cu atragerea investi țiilor în teritoriu; • conservarea, dezvoltarea și promovarea valorilor existente și a patrimoniului natural mo ștenit, astfel ca raionul s ă asigure locuitorilor s ăi un mediu confortabil de via ță și activitate, iar vizitatorilor - ospitalitate și sejur pl ăcut.

13

2.2. Direc țiile de dezvoltare. Pentru realizarea viziunii Strategiei de Dezvoltare Socio-Economic ă a raionului Glodeni pentru anii 2016-2020, activit ățile tuturor factorilor implica ți în procesul de dezvoltare local ă vor fi orientate spre cinci direc ții strategice: Direc ția strategic ă 1. Modernizarea economiei, dezvoltarea sferei de produc ție și diversificarea serviciilor turistice. O.S. 1.1 Îmbun ătățirea competitivit ății sectorului agro-alimentar. O.S. 1.2 Îmbun ătățirea sistemului economic raional. O.S. 1.3 Dezvoltarea infrastructurii de afaceri și sus ținerea IMM. O.S. 1.4 Promovarea și dezvoltarea turismului și a re țelelor de afaceri în domeniu. Direc ția strategică 2. Extinderea infrastructurii edilitare și implementarea la scar ă larg ă în sectorul public și privat a eficien ței energetice. O.S. 2.1 Echiparea edilitar ă a localit ăților și reabilitarea sistemelor existente de utilit ăți. O.S. 2.2 Promovarea și implementarea m ăsurilor menite s ă contribuie la eficien ța energetic ă în diferite domenii. Direc ția strategic ă 3. Dezvoltarea durabil ă a institu țiilor educa ționale, culturale și protejarea patrimoniului cultural. O.S. 3.1 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea infrastructurii educa ționale formale și nonformale. O.S. 3.2 Dezvoltarea profesional ă a resurselor umane. O.S.3.3 Asigurarea circula ției produsului cultural prin transformarea institu țiilor de cultur ă în Centre comunitare multifunc ționale; O.S. 3.4 Cre șterea particip ării la activit ățile culturale a cet ățenilor; O.S. 3.5 Promovarea culturii ca factor primordial al p ăstr ării și dezvolt ării identit ății na ționale; O.S. 3.6 Modernizarea institu țiilor culturale și m ăsuri de protejare și valorificare a patrimoniului cultural. Direc ția strategic ă 4. Dezvoltarea și majorarea gradului de acces al popula ției la servicile medicale și de protec ție social ă de calitate. O.S. 4.1 Îmbun ătățirea st ării de s ănătate a femeii și a copilului. O.S. 4.2 Reducerea num ărului de sarcini nedorite, a inciden ței avortului la cerere și a ratei mortalit ății materne prin avort. O.S. 4.3 Fortificarea capacit ății de supraveghere a bolilor transmisibile prioritare, de alert ă rapid ă și r ăspuns coordonat. O.S. 4.4 Reducerea mortalit ății prin TBC și men ținerea unor rate adecvate de depistare și de succes terapeutic. O.S. 4.5 Diminuarea ritmului de cre ștere a mortalit ății prin boli netransmisibile, reducerea poverii lor. O.S. 4.6 Dezvoltarea serviciilor de asisten ță comunitar ă, integrate și comprehensive, destinate în principal popula ției rurale și grupurilor vulnerabile. O.S. 4.7 Motivarea cadrelor tinere și atragerea acestora. O.S. 4.8 Reabilitarea și dotarea cu echipament a edificiilor medicale. O.S. 4.9 Activit ăți de prevenire și protejare a persoanelor aflate în dificultate. O.S. 4.10 Activit ăți de fortificare a capacit ăților speciali știlor. O.S. 4.11 Ac țiuni de dezvoltare a serviciilor adresate persoanelor în situa ție de risc. Direc ția strategic ă 5. Refacerea și men ținerea mediului ambiant. O.S. 5.1 Activitat ățile administra ției publice locale de nivelul I și II privind managementul de șeurilor. O.S. 5.2 M ăsuri de dezvoltare a managementului forestier capabil s ă contribuie la dezvoltarea rural ă și durabil ă a localit ăților raionului. Realizarea obiectivelor nominalizate se va efectua prin intermediul diverselor programe raionale, na ționale şi interna ţionale. Acest proces trebuie s ă aib ă un caracter permanent, s ă coordoneze și s ă actualizeze mereu ac țiunile. Pentru realizarea obiectivelor sus-men ționate este necesar un sistem informa țional, care s ă 14

asigure corectitudinea deciziilor adoptate. O condiție esen țial ă în reu șita acestui proces complex este participarea autorita ților publice și implicarea societa ții civile, de la faza de elaborare pîn ă la cea de implementare, cu asumarea în comun a responsabilit ăților. Strategia de dezvoltare socio-econimic ă a raionului va mobiliza la realizarea obiectivelor propuse autorit ățile publice, toate grupurile sociale, antreprenoriatul, partidele politice, organiza țiile nonguvernamentale și sindicatele. III. Analiza situa ției social-economice actuale în raion. 3.1 Realiz ări. La situa ția din 01.01.2016 în raionul Glodeni activau 3242 întreprinderi, dintre care 257 întreprinderi cu proprietate public ă, 2976 întreprinderi cu proprietate privat ă, 6 întreprinderi cu proprietate mixt ă (public ă și privat ă) f ără participarea str ăin ă și 3 întreprinderi cu capital str ăin. Pe parcursul anului 2015 întreprinderile industriale de toate formele au fabricat produc ție în valoare de 62027,3 mii lei (în pre țuri curente), sau cu 14,55% mai mult decît în anul precedent. Produc ția agricol ă ob ținut ă în toate categoriile de gospod ării, în pre țuri curente, în anul 2015 a constituit 445085 mii lei, cu 35,9 la sut ă mai mult fa ță de anul 2014. Volumul investi țiilor în active materiale pe termen lung din toate sursele de finan țare în anul 2015 a alc ătuit 83090,4 mii lei, diminuîndu-se astfel cu aproximativ 0,25% fa ţă de anul de compara ție. Cele mai mari investi ții pe elemente de structur ă tehnologic ă au fost efectuate în utilaje, ma șini și mijloace de transport, astfel realizîndu-se o creștere de 9208,8 mii lei, pe cînd investi țiile în lucr ări de construc ții și montaj s-au diminuat considerabil cu 25,3% fa ță de anul 2014. În structura investi țiilor în active materiale pe forme de proprietate, cota preponderent ă de 65,5% a revinit unit ăților cu forma de proprietate privat ă, principalele surse de finan țare a activit ății investi ționale fiind mijloacele propii, iar 34,5% a revenit agen ților economici din sectorul public. În anul 2015 s-a atestat o sc ădere drastic ă, cu 66,8% fa ță de anul 2014 a investi țiilor în active materiale pe termen lung la întreprinderile cu proprietate public ă, atingîndu-se cotele anului 2011, în timp ce în sectorul privat s-a înregistrat o cre ștere a investi țiilor de la 38,9 mii lei la 54,4 mii lei. Spre regret, investi țiile la întreprinderile cu capital str ăin au atins în 2015 cota zero. Transportarea pasagerilor efectuat ă de c ătre întreprinderile specializate de transport și cu autovehiculele persoanelor fizice în anul 2015 a alc ătuit 9870,0 mii pasageri-km, fiind în cre ștere cu 12,8 % fa ță de anul 2014. Numarul pasagerilor transporta ți cu autobuzele și microbuzele, pe traseele de folosin ță general ă, în anul 2015 a fost în cre ștere cu 4,8 % în compara ție cu anul precedent și a alc ătuit 367,2 mii pasageri. Veniturile din vînz ări au fost estimate în sum ă de 81622,2 mii lei, înregistrînd o cre ștere cu 3,2% fa ță de anul precedent. Cî ştigul salarial mediu al unui salariat din economia raionului în luna decembrie 2015 a constituit 3384,2 lei, înregistrînd o majorare cu 2,5 % fa ţă de luna decembrie 2014, în timp ce pensia medie a unui pensionar în anul 2015 a alc ătuit 1082,76 lei, fiind în cre ștere cu 7% fat ă de anul 2014. Conform datelor Agen ţiei pentru Ocuparea For ţei de Munc ă la 01.01.2016 în c ăutarea unui loc de munc ă se aflau 1387 persoane. Veniturile în bugetul raional în perioada 2015 au constituit 155947,7 mii lei, fiind în descre ștere fa ță de perioada de gestiune precedent ă cu 2,7 la sut ă. Una din cauze este excluderea din acumul ările din teritoriu a impozitelor pe venit de la persoanele juridice, care în anul 2014 s- au executat în sum ă de 7290,4 mii lei și introducerea transferurilor cu destina ție general ă calculate pe baz ă de formul ă în anul 2015, care nu au fost primite de la bugetul de stat în sum ă de 3461,7 mii lei. Indicii p ărții de cheltuieli în 2015 constituie 162651,4 mii lei, care s-au mic șorat fa ță de aceea și perioad ă a anului 2014 cu 3,8 la sut ă din urm ătoarele cauze: - neprimirea transferurilor cu destina ție special ă și general ă pentru achitarea facturilor pentru mărfuri și servicii și alte cheltuieli; - pe parcursul perioadei de gestiune au fost efectuate achit ări la un volum mai mic de servicii

15

și lucr ări de ordin economic (48,4%). În anul 2014 s-au efectuat repara ții la drumurile locale din Fondul Rutier conform Hot ărîrii Guvernului nr.168 din 11.03.2014 în sum ă de 9639,5 mii lei, și nu au fost efectuate achit ări depline pentru lucr ările îndeplinite la repara țiile drumurilor locale din Fondul Rutier (50% din defalc ările la bugetul raional). 3.2 Problemele cu care se confrunt ă raionul Glodeni. Dezvoltarea localit ăților este foarte important ă pentru întreg raionul Glodeni, deoarece ele exercit ă, în fapt, influen ţa decisiv ă asupra dezvolt ării economice, culturale şi sociale ale întregii comunit ăţ i raionale. O problem ă stringent ă a popula ţiei raionului Glodeni este lipsa locurilor de munc ă, cauzat ă de o activitate economic ă slab ă la nivel de raion. De aici rezult ă o serie de probleme economice şi sociale care contribuie la o atractivitate general ă sc ăzut ă a raionului. Aceast ă atractivitate se manifest ă atît la nivel de locuire, cît şi privitor la atractivitatea pentru investi ţii. De şi raionul Glodeni dispune de for ţă de munc ă ieftin ă şi calificat ă, re ţele de utilit ăţ i publice, terenuri disponibile pentru investi ţii, servicii suport pentru mediul de afaceri, investitorii (moldoveni şi str ăini) nu l-au ales ca destina ţie prioritar ă. O explica ţie posibil ă este starea proast ă a infrastructurii rutiere. Cu siguran ţă are o contribu ţie important ă şi relativa izolare teritorial ă a localit ăţ ilor raionului în profil teritorial. Aceast ă atractivitate general ă sc ăzut ă are drept consecin ţă direct ă migrarea resurselor umane locale (în special a celor calificate). Infrastructura de transport deficitar ă este o alt ă problem ă mare a raionului. Starea carosabilului este foarte proast ă, drumurile sunt dep ăş ite din punct de vedere al capacit ăţ ii de transport. În privin ţa echip ării edilitare a localit ăţ ilor, problemele actuale ale raionului constau în necesitatea de extindere a re ţelelor existente. În plus, în mediul rural nu există sta ţii de epurare a apelor uzate. Din punctul de vedere al disponibilit ăţ ii utilit ăţ ilor publice de baz ă (ap ă, canalizare, gaze), unele localit ăți din raion nu sunt conectate la re ţelele de distribu ţie a gazelor naturale. Institu ţiile publice locale, în general, nu dezvolt ă o comunicare permanent ă cu reprezentan ţii comunit ăţ ii. O comunicare permanent ă şi real ă nu contribuie doar la îmbun ătăţ irea imaginii institu ţiei în sine dar şi la o mai bun ă identificare a problemelor locale şi la g ăsirea celor mai bune solu ţii pentru rezolvarea acestora. Foarte important ă, din acest punct de vedere, este comunicarea cu mediul de afaceri. Din punctul de vedere al mediului natural, situa ţia polu ării urbane nu ridic ă probleme, acesta fiind un „avantaj” al diminu ării drastice a activit ăţ ilor industriale din raion din ultimele decenii. Dar apar problemele spa ţiilor verzi amenajate şi a managementului de şeurilor. Problema de şeurilor trebuie rezolvat ă la nivelul întregului raion, dar principalul generator de de şeuri este ora şul Glodeni. Problema de şeurilor nu se reduce doar la sistemele de colectare şi depozitare, ci are şi o component ă educa ţional ă. Aceasta prive şte popula ţia, în special pe cea din mediul urban, şi const ă în activit ăţ i de informare, educare şi con ştientizare a comunit ăţ ilor locale, cu adresabilitate deosebit ă c ătre popula ţia tîn ără. Desigur, efectele acestor activit ăţ i nu se vor vedea pe termen scurt, dar lipsa lor genereaz ă costuri viitoare foarte mari. Activit ăţ ile de educare a popula ţiei sunt valabile pentru întregul spectru al convieţuirii umane în cadrul unei comunit ăţ i. De aceea, campaniile de educare a comunit ăţ ilor glodenene, în special a celor urbane, vor trebui să acopere o gam ă larg ă de teme de interes, pe lîng ă problema de şeurilor: spirit civic, reguli de comportament în societatea modern ă, atitudini fa ţă de anumite categorii de persoane etc. Mediul de afaceri local se confrunt ă cu o serie de probleme care sunt valabile pentru toat ă ţara şi care nu intr ă în competen ţa autorit ăţ ilor locale: sistemul de impozitare, creditare redus ă şi neavantajoas ă etc. Dar exist ă şi aspecte ce ţin fie de eficien ţa managementului propriu, fie de posibile ac ţiuni publice de sprijinire a mediului de afaceri. Veniturile salariale ale raionului Glodeni sunt mici şi acest lucru contribuie, împreun ă cu rata foarte mare a şomajului şi num ărul foarte mare de asista ţi social, la men ţinerea unui nivel foarte redus al puterii de cump ărare. Se formeaz ă în acest fel un cerc vicios, companiile oferind salarii mici, dar avînd de suferit din cauza cererii locale reduse. În plus, nivelul salarial nemotivant creeaz ă deficit de for ţă de munc ă specializat ă. Spre exemplu, majoritatea tinerilor care absolv ă studiile universitare exclud op ţiunea de a se întoarce în raion pentru a-şi forma o carier ă. În termeni generali, cultura

16

antreprenorial ă local ă este slab dezvoltat ă. Un factor care poate dinamiza colaborarea între mediul privat şi cel public este comunicarea, în sensul identific ării şi rezolv ării eficiente a problemelor. Principalele probleme ale mediului rural din raionul Glodeni sunt generate, în mare parte, de nivelul foarte sc ăzut de dezvoltare economic ă, ce afecteaz ă cronic, de decenii, comunit ăţ ile locale. Rata s ărăciei atinge cote înalte. În perioada comunist ă, activit ăţ ile agricole au fost colectivizate, for ţa de munc ă din mediul rural fiind concentrat ă în special spre acestea. Dup ă retrocedarea terenurilor agricole, fiecare proprietar de teren agricol a fost liber s ă î şi cultive terenul de care dispunea, prin mijloacele tehnice pe care le avea. Infrastructura agricol ă „comunist ă” a fost, în mare parte, distrus ă. Rezultatul: vîrstnici cu pensii de mizerie, tineri f ără orizonturi pe plan local, terenuri agricole f ărîmi ţate lucrate cu tehnologii din secolul XIX. Agricultura – evident, de subzisten ţă – este înc ă principala surs ă de trai a multor locuitori ai satului glodenean, dar şi ace ştia sunt din ce în ce mai pu ţini. În ultimul timp au ap ărut investitori care practic ă agricultura pe suprafe ţe mari, folosind tehnologie modern ă şi oferind locuri de munc ă în special în perioada de var ă. Acestora li se adaug ă agricultorii de talie mic ă, sau micii fermieri, care încearc ă s ă valorifice cît se poate de mult poten ţialul terenului pe care îl lucreaz ă. Principala problem ă este nivelul sc ăzut al subvenţiilor necesare agriculturii care face ca pre ţurile produselor agricole s ă fie necompetitive şi, astfel, activit ăţ ile agricole s ă nu fie avantajoase din punct de vedere economic. Se men ţine astfel munca la negru în agricultur ă, lipsa investi ţiilor în tehnologie şi în ameliorarea calit ăţ ilor solului, din cauza lipsei resurselor financiare. Pe lîng ă acestea, mai apar probleme şi cu desfacerea produselor agricole: pre ţurile nu sunt standardizate şi nici stabilizate, industria prelucr ătoare nu poate asimila întreaga produc ţie sau prefer ă materie prim ă din import, mai ieftin ă. Astfel c ă micii produc ători trebuie s ă depoziteze produc ţia în condi ţii improprii, care afecteaz ă calitatea produselor. Lipsesc instala ţiile de irigat, iar într-un an fără precipita ţii exist ă riscuri foarte mari ca produc ţia s ă fie foarte sc ăzut ă. Infrastructura specific ă este foarte costisitoare, iar ideea asocierii micilor produc ători nu este agreat ă pe plan local, din diverse motive ce ţin de mentalit ăţ i sau de trecutul nu foarte îndep ărtat al agriculturii colectivizate. Este aproape injust s ă vorbim despre „trecerea la agricultura ecologic ă”, în special în cazul micilor produc ători din raion. Ace ştia practic nu utilizeaz ă îngr ăşă minte şi lucreaz ă terenurile agricole cu tehnologii nepoluante. Faptul c ă nu exist ă produc ători certifica ţi pentru agricultura ecologic ă rezid ă, în special, din lipsa de informare cu privire la oportunit ăţ ile şi avantajele acestei certific ări. Referitor la calitatea vie ţii în satele raionului, situa ţia este departe de nivelul la care s-a ajuns în statele dezvoltate ale UE. Gradul de acoperire cu re ţelele de utilit ăţ i este foarte sc ăzut, drumurile ridic ă probleme foarte mari de accesibilitate, serviciile publice sunt pu ţine şi slabe calitativ, nivelul de informare este şi el sc ăzut. Un procent mare din popula ţie este beneficiar ă de o form ă sau alta de presta ţii sociale. Sunt familii pentru care singurele surse de venit sunt ajutorul social şi aloca ţiile copiilor, iar situa ţia aceasta a devenit normal ă, chiar satisf ăcătoare pentru multe persoane. Apar multe probleme sociale, printre care alcoolismul şi violen ţa domestic ă sunt foarte bine reprezentate. Mul ţi copii r ămîn f ără supravegherea p ărin ţilor care sunt pleca ţi la lucru în str ăin ătate şi sistemul de înv ăţă mînt nu reu şeşte s ă suplineasc ă caren ţele de educa ţie a lor. Mai pe scurt, gradul de atractivitate pentru locuire al satului glodenean este foarte sc ăzut. Unit ăţ ile economice din satele raionului sunt (cu excep ţiile de rigoare) magazinele care aprovizioneaz ă popula ţia cu toate produsele ce au c ăutare la nivel local, începnd de la alimente pîn ă la rechizite şcolare şi, bineîn ţeles, b ăuturile alcoolice, de multe ori „subven ţionate” din ajutoarele sociale. Administra ţia public ă local ă reclam ă lipsa fondurilor pentru investi ţii şi chiar pentru func ţionare. Din aceast ă cauz ă, şi cofinan ţarea proiectelor europene este o problem ă, ad ăugîndu-se lipsei de speciali şti care ar putea dezvolta şi implementa aceste proiecte. Prim ăriile din comune nu reu şesc s ă acopere necesarul de interven ţii în gospod ărirea localit ăţ ilor, din lips ă de fonduri şi de personal. Totu şi, resursa de munc ă format ă din persoanele care primesc ajutorul minim garantat nu este valorificat ă la întreaga capacitate. Lipsa resurselor materiale locale este o altă problem ă pentru prim ării, mai ales din prisma reabilit ării drumurilor. Costurile pentru a aduce piatra sunt mari. Singura posibilitate de a rezolva (m ăcar par ţial) principalele probleme ce ţin de administrarea local ă este asocierea dintre institu ţiile administra ţiei publice locale şi, acolo unde este posibil, dezvoltarea parteneriatelor 17

dintre acestea şi mediul privat. Din punct de vedere demografic apare riscul unei depopul ări a satelor, pe termen lung, ceea ce se traduce în dispari ţia comunit ăţ ilor rurale din raion. Tineretul părăse şte satele din cauza neajunsurilor şi a s ărăciei, popula ţia rural ă îmb ătrînind din ce în ce mai mult. Astfel, chiar în situa ţia în care s-ar produce cerere local ă de for ţă de munc ă (adic ă s-ar rezolva o mare problem ă actual ă), nu ar fi ofert ă. Pentru a ajunge la un obiectiv turistic cu o importan ţă şi cu un renume deosebit, turi ştii fac abstrac ţie de anumite neajunsuri, precum infrastructura de acces, amenaj ările specifice etc. De aceea, pentru dezvoltarea turismului local, obiectivele turistice necesit ă sus ţinere din punct de vedere al infrastructurii de acces, al infrastructurii specifice, al promov ării şi al amenaj ărilor corespunz ătoare. Desigur, nu ne referim la transformarea raionului Glodeni într-un raion turistic veritabil, ci la valorificarea cît mai bun ă a poten ţialului de care dispun obiectivele existente. Pentru a ajunge într-o zon ă turistic ă, poten ţialii turi şti analizeaz ă într-o prim ă faz ă resursele turistice şi apoi c ăile de acces. Starea precar ă a infrastructurii rutiere este o problem ă general valabil ă pentru raionul Glodeni, indiferent c ă vorbim de mediul urban, mediul rural sau de c ăile de acces ocolitoare. Starea precar ă a infrastructurii rutiere influen ţeaz ă gradul de accesibilitate al localit ăţ ilor din raion (şi implicit al obiectivelor turistice) şi contribuie la înr ăut ăţ irea st ării generale de atractivitate a raionului. Un alt element cu o influen ţă puternic negativ ă asupra stadiului actual şi viitor al dezvolt ării sectorului turistic la nivelul raionului Glodeni este reprezentat de infrastructura de sus ţinere a activit ăţ ilor turistice. Fie c ă vorbim de agen ţii de turism, structuri de primire turistic ă cu func ţiuni de cazare turistic ă şi unit ăţ i de alimenta ţie public ă, num ărul acestora este destul de redus iar majoritatea sunt concentrate în mediul urban. Structurile de cazare au clasific ări de maximum 3-4 stele, fapt ce nu poate permite dezvoltarea unor forme de turism de ni şă dar, cel mai important, turismul de afaceri. Problemele sociale ale raionului Glodeni sunt diverse şi în num ăr din ce în ce mai mare. Majoritatea au cauze economice, gradul foarte ridicat de s ărăcie fiind la baza multor fenomene sociale anomice (de tipul: violen ţa în familie, abandonul copiilor, delincven ţă , neglijare sau exploatare economic ă a copiilor, abandon şcolar, alcoolism etc). La o prim ă vedere se poate afirma c ă raionul risc ă s ă ajung ă o comunitate de asista ţi sociali şi afirma ţia nu este departe de a fi adev ărat ă dac ă situa ţia economic ă a raionului nu se va ameliora. O mare parte din locuitori sunt beneficiari de presta ţii sociale (ajutoare, aloca ţii etc.), iar sumele aferente sunt foarte mari. Familia este, de fapt, factorul cel mai neglijat de sistemul actual, în care interven ţia nu se focalizeaz ă pe consilierea familiei în toate fazele sociale prin care trece aceasta. Exist ă foarte multe persoane care primesc ajutor social şi pentru care, conform legii, beneficiarii trebuie s ă presteze cîteva zile de munc ă în folosul comunit ăţ ii. Îns ă, în multe localit ăţ i contrapresta ţia nu prea este solicitat ă. Rezultatul: se încurajeaz ă nemunca şi se creeaz ă o dependen ţă vicioas ă de ajutoarele sociale. Bineîn ţeles, acestei situa ţii i se adaug ă şi alte feluri de presta ţii sociale, de la aloca ţiile pentru cre şterea copiilor, preferate de familii, pîn ă la ajutoarele pentru familiile monoparentale, pentru care multe cupluri divor ţeaz ă oficial sau nu se c ăsătoresc. Sporul natural este un fenomen pozitiv, dar o dat ă cu cre şterea num ărului de copii ai unei familii nevoia şe şi pe măsura dezvolt ării lor, problemele sociale ale acelei familiei se înmul ţesc şi mai mult. Aspectele problematice ale sectorului medical pot fi reduse la trei aspecte principale: I. Migrarea speciali ştilor pe fondul unei politici salariale necorelate cu responsabilit ăţ ile, statutul şi necesit ăţ ile personalului medico-sanitar; II. Infrastructura dep ăş it ă moral şi fizic şi lipsa dot ărilor specifice necesare func ţion ării în parametri optimi; III. Existen ţa zonelor din mediul rural neacoperite cu servicii medicale permanente. Numitorul comun al acestor trei categorii mari de probleme este lipsa resurselor financiare, pe care sistemul medical o resimte din plin. Speciali ştii din aria medico-sanitar ă opteaz ă pentru centrele medicale mai dezvoltate din ţar ă, dac ă este posibil, sau mai ales pentru cele din afara grani ţelor ţă rii, din cauza condi ţiilor precare de munc ă din sistemul sanitar, condi ţiilor de salarizare şi altor aspecte conexe, printre care cel mai invocat motiv este lipsa locuin ţelor. În acest fel, se raporteaz ă existen ţa specialit ăţ ilor medicale neacoperite de personal specializat sau care au deficit de personal. Dotarea necorespunz ătoare din punct de vedere tehnic este o problem ă real ă şi stringent ă pentru unit ăţ ile medico-sanitare din raion. Lipsurile privesc întregul spectru de dot ări, de la materiale consumabile pîn ă la echipamente medicale complexe. În mediul 18

rural exist ă localit ăți f ără dispensare, f ără farmacii, iar în cazul localit ăţ ilor cu accesibilitate sc ăzut ă este îngreunat accesul echipelor de interven ţie în caz de urgen ţă . În plus, cabinetele stomatologice din mediul rural sunt foarte pu ţine. De obicei, în comune func ţioneaz ă un centru de s ănătate în care lucreaz ă un medic de familie. Lipsurile sistemului medical din raion genereaz ă neîncredere popula ției. O parte dintre ace ştia, prefer ă s ă apeleze la serviciile unit ăţ ilor medico-sanitare din ora șele B ălți și Chi șin ău. Activit ăţ ile culturale din raion sunt departe de a putea fi considerate dezvoltate, atît prin num ăr, frecven ţă , amploare etc. Cvasitotalitatea activit ăţ ilor culturale se întîmpl ă în mediul urban. Din punctul de vedere al desf ăş ur ării activit ăţ ilor culturale, institu ţiile de resort din raion întîmpin ă o problem ă extrem de bine cunoscut ă şi popularizat ă: subfinan ţarea. Lipsa fondurilor face imposibil ă desf ăş urarea unor evenimente de amploare şi demotiveaz ă personalul institu ţiilor de cultur ă. Pentru a rezista acestor condi ţii şi pentru a asigura continuitatea activit ăţ ilor culturale, speciali ştii dedica ţi ai institu ţiilor de cultur ă din raion caut ă fel de fel de mijloace prin care atrag oamenii. Infrastructura institu ţiilor de cultur ă necesit ă interven ţii majore şi costisitoare din punct de vedere financiar. Autorit ăţ ile reprezentative în domeniu consider ă c ă una dintre principalele probleme din domeniul cultural este faptul c ă arti ştii plastici autohtoni nu au posibilitatea afirm ării în afara spa ţiului glodenean. De asemenea, a fost ridicat ă şi problema dispari ţiei me şterilor şi creatorilor populari la nivel de raion, din cauza imposibilit ăţ ii de a-şi valorifica lucr ările. În aceast ă situa ţie, fenomenul migra ţionist se observ ă şi în sfera arti ştilor locali. Interesul general al publicului local, în aparen ţă , probabil c ă nu este foarte ridicat pentru activit ăţ ile culturale. Dar la aceast ă situa ţie contribuie din plin lipsa promov ării adecvate şi amploarea sc ăzut ă a evenimentelor culturale. IV. Modernizarea economiei, dezvoltarea sferei de produc ție și a infrastructurii. 4.1. Sectorul industrial. Sectorul industrial al raionul Glodeni în trecut a fost reprezentat de una din cele mai mari fabrici de zah ăr din republic ă, de o fabrica de conserve cu trei linii de prelucrare a legumelor şi a fructelor şi o fabrica de uleiuri eterice a c ărei produc ţie era exportat ă peste hotarele țării. Ace şti trei mari produc ători de volume mari de m ărfuri, în perioada de tranzi ție necesitau pie țe mari de desfacere, dar din cauz ă c ă nu au putut face fa ță concuren ței externe au falimentat. În prezent sectorul industrial se caracterizeaz ă printr-un nivel sc ăzut de dezvoltare al industriei, din cauza inexisten ţei unei infrastructuri industriale func ţionale, a unui mecanism de promovare a produc ţiei autohtone pe pie ţele str ăine, a lipsei de asigur ări uniformizate a calit ăţ ii produselor şi îmbun ătăţ irea permanent ă a acestora. Activitatea întreprinderilor private nu e sensibilă la metodele progresive de management, la tehnologiile moderne, la atragerea investi țiilor. Este alarmant faptul, c ă sfera industriei î și pierde atractivitatea pentru cadrele tinere, iar în prezent se resimte considerabil diminuarea num ărului tinerilor speciali ști. Problemele-cheie ale sectorului industrial ţin de lipsa fondurilor necesare pentru achizi ţionare de tehnologie, creare de bunuri şi servicii de calitate superioar ă, cre şterea capacit ăţ ii de produc ţie, crearea de noi locuri de munc ă, îmbun ătăţ irea abilit ăţ ilor de management şi marketing şi a accesului la informa ţii şi cooperare cu structurile publice de nivel central. Resursele naturale de care dispune raionul (argila, nisipul, piatra) pot servi drept materie prim ă pentru dezvoltarea industriei de producere a materialelor de construc ţie. Ramura industriei extractive este dezvoltat ă și reprezentat ă în raion de SA ”Cariera Cubani” și SA ”Cariera de Piatr ă în satul Balatina”, îns ă capacit ăţ ile de produc ţie nu satisfac necesit ăţ ile pie ţei. Resursele forestiere dispun de rezerve limitate pentru industrie, îndeosebi pentru cea a mobilei, care utilizeaz ă în prezent doar materie prim ă de import. Dar, în acela ș timp, fondul forestier ar putea livra mai mult ă materie prim ă pentru mobila împletit ă din lozie, pentru crearea lucr ărilor de artizanat, care la moment se produc în cantit ăți nesemnificative. Sectorul industrial al raionului Glodeni este reprezentat de industia prelucr ătoare prin producerea uleiului vegetal, a produselor de carne și mor ărit. Producerea uleiului vegetal este reprezentat ă de 15 oloini țe, iar mor ăritul este reprezentat de mori amplasate în diferite localit ăți ale raionului fiind folosite de fapt la capacitate minim ă, 19

procesînd doar materia prim ă a persoanelor fizice. Industria de panifica ție este reprezentat ă de fabrica de pîine CP “Panifcoop” Glodeni, cu o capacitate de 500-550 tone de produse de panifica ție pe an, SRL ”St ăpînul Mesei”, SRL ”Iscusin ța Brutarului” și 5 minibrut ării, iar II ”Odagiu Nicolae” din Fundurii Vechi fabric ă produse de patiserie. Toate produsele sunt realizate în marea majoritate pe teritoriul raionului. În domeniul prelucr ării c ărnii activeaz ă SRL “Negmat Com” și SRL ”Miledi” care produc și realizeaz ă semifabricate din carne. În industria usoar ă activeaz ă SRL “Excel Manufacturing”, care produce articole de confec ții, întreprindere care colaboreaz ă cu parteneri str ăini din Austria, Germania, Italia, etc, produsul finit fiind exportat în Italia. RL “Gruppo-Duie” din s. Sturzovca confec ţioneaz ă articole din piele (gen ți pentru dame), care deasemenea sunt exportate şi realizate peste hotarele țării. În s. Ciuciulea SRL “Fernuce” se ocup ă de colectarea și prelucrarea nucilor grece şti, miezul de nuc ă fiind solicitat în str ăin ătate. Conform datelor statistice, întreprinderile industriale de toate formele din raion pe parcursul anilor 2011-2015 au înregistrat o cre ștere considerabil ă.

Fig. 1 Dinamica valorii produc ției industriale fabricate și livrate (în pre țuri curente) în raionul Glodeni în perioada anilor 2011-2015, mln lei. Din fig.1 rezult ă, c ă valoarea produc ţiei industriale fabricate în pre țuri curente, din an în an este în cre ştere, în anul 2015 constituind 62,0 mln lei, adic ă cu 71,7 % mai mult fa ţă de anul 2011, dintre care industriei alimentare şi a b ăuturilor revinindu-i 84,5% din valoarea produc ţiei industriale fabricate. Aceast ă cre ștere este datorat ă major ării pre țurilor. Situa ția din sectorul industrial al economiei raionului este determinat ă preponderent de activitatea întreprinderilor din industria alimentar ă și a b ăuturilor. Tabel 1 Dinamica valorii produc ției livrate în raionul Glodeni în perioada anilor 2011-2015, mln lei. Nr. Unitatea ANII Denumirea indicatorului d/o de m ăsur ă 2011 2012 2013 2014 2015 Valoarea produc ţiei 1. mln lei 35,9 38,0 39,6 54,9 60,5 industrial livrate dintre care: 2. industria alimentar ă şi mln lei 27,0 29,6 34,4 44,1 52,3 băuturilor Din tabelul 1 rezult ă, c ă pe parcursul anilor 2011-2015 a avut loc o cre ștere a valorii produc ţiei industriale livrate, astfel în anul 2015 atingîndu-se valoarea de 60,5 mln lei, fiind în cre ştere cu 68,5 % fa ţă de anul 2011. Și aici industriei alimentare şi a b ăuturilor îi revine 86,4% din valoarea producţiei industriale livrate.

20

Nec ătînd la rezultatele înregistrate de c ătre întreprinderile industriale, este necesar de men ționat faptul c ă majoritatea întreprinderilor industriale de prelucrare a produselor agricole utilizeaza capacitatea de producere la un randament foarte scazut. Cîteva din motivele utilizarii insuficiente a poten țialului de producere a întreprinderilor industriale sunt: • aprovizionarea insuficient ă a întreprinderilor cu materie prim ă; • insuficien ța mijloacelor financiare; • tehnologiile de prelucrare vechi și pre țurile de cost ale produc ției mari; • necompetitivitatea produselor industriale pe pia ța intern ă și extern ă. Pentru a ameliora situa ția în industria raionului este necesar ă modificarea politicii economice. Realizarea unor performan țe în sectorul industrial este posibil ă prin ac țiuni concrete, cele mai importante fiind: • stimularea restructur ării și reutil ării întreprinderilor viabile pentru a asigura competitivitatea produselor pe pie țele interne și externe, p ăstrarea agen ților economici existen ți în domeniul industriei și diversificarea sectorului industrial; • dezvoltarea sectorului industrial în localit ățile rurale; • stimularea și dezvoltarea industriei bazate pe tehnologii moderne, care nu d ăuneaz ă mediului înconjur ător, cu consum mic de energie și materie prim ă, îndreptate spre producerea m ărfurilor competitive; • sporirea calit ății m ărfurilor industriale la standarde europene, ce va permite extinderea exportului, orientarea ofertei spre cerin țele pie țelor externe; • paralel cu sus ținerea și dezvoltarea businessului mic și mijlociu în diferite sectoare industriale sunt necesare formarea structurilor specializate pentru concentrarea poten țialului financiar și a serviciilor de promovare a m ărfurilor pe pie țe, conform unui studiu de marketing calificat; • conlucrarea eficient ă și avantajoas ă cu alte sectoare ale economiei raionului; • stimularea agen ților economici pentru crearea locurilor noi de muncă; • simplificarea procesului de cooperare regional ă, asocierea cu produc ători în cadrul euroregiunilor; • crearea micro-fabricilor pentru procesarea produc ției agricole pe teritoriul raionului. Pentru perioada anilor 2016-2020 în raionul Glodeni se prognozeaz ă o cre ștere a volumului produc ției industriale fabricate (în pre țuri curente) cu 47,7 la sut ă.

Fig. 2 Volumul produc ției industriale fabricate( în pre țuri curente) în raionul Glodeni în prognoz ă pentru anii 2016-2020, mln lei. Analiza SWOT PUNCTE TARI PUNCTE SLABE - for ță de munc ă poten țial ă capabil ă s ă se - atractivitate sc ăzut ă a zonei din punct de adapteze la diferite ramuri economice; vedere investi țional; - contribuie într-o masur ă important ă la - resurse financiare mici existente pe pia ța realizarea PIB-ului; local ă; - majoritatea întreprinz ătorilor sunt persoane cu - vulnerabilitate la schimb ările de pe pia ţă ; studii superioare și exist ă tendin ța de orientare - inova ții foarte reduse sau inexistente; către mici activit ăți industriale; - instruirea personalului deficitar ă; - cost relativ redus al for ței de munc ă; - motiva ția înfiin țării unei ÎMM se bazeaz ă în 21

- capacit ăți de consiliere și instruire a șomerilor; primul rînd pe aspectele financiare (cî știguri - infrastructura relativ dezvoltat ă; personale sau familiale) și nu pe punerea în - întreprinderi cu participarea capitalului str ăin aplicare a unei idei deosebite; func ționale; - majoritatea întreprinz ătorilor demareaz ă o - poten țial agricol pentru industria de afacere într-un alt domeniu decît cel al propriei prelucrare; profesii; - existen ța Biroului Comun de Informa ții și - conectarea relativ redus ă la internet (intranet, Servicii (BCIS); comer ț electronic, banking on-line ); - noi competen țe dobîndite și transferabile prin - raport calitate – pre ț ( în special în domeniul revenirea emigran ților; serviciilor); - sistem dezvoltat al înv ățămîntului profesional- - cvasi-inexisten ța unui mediu de afaceri tehnic; semnificativ la nivelul comunit ăților rurale. - sistem de telecomunica ții bine dezvoltat, inclusiv acces la internet. OPORTUNIT ĂŢ I AMENIN ŢĂ RI - dezvoltarea unor programe coerente de - criza economic ă global ă care a dus la reconversie profesional ă spre industriile cele reducerea comenzilor; mai c ăutate, luînd în calcul adaptabilatea for ței - cre șterea costurilor de finan țare – cre șterea de munc ă; dobînzii la credite; - introducerea noilor tehnologii și dezvoltarea - norme și legisla ție de mediu care impun ramurilor economice perfomante, bazat ă pe cheltuieli importante pentru întreprinderi; oportunit ățile multiple de finan țare a - for ța de munc ă insuficient ă în unele sectoare și ÎMMurilor: finan țări de la bugetul de stat, specialit ăți; finan țări din fonduri structurale, finan țări din - cre șterea riscurilor pentru întreprinderile ce fondurile de garantare, microfinan țări. lucreaz ă pentru pia ță prin devalorizarea leului și sc ăderea volumului de comenzi. Recomand ări: - promovarea raionului Glodeni ca loc atractiv pentru investi ții în sectorul industrial; - identificarea obiectelor cu poten țial de atragere a investi țiilor; - elaborarea unui mecanism de acordare a unor facilități fiscale pentru antreprenorii încep ători; - facilitarea utiliz ării noilor tehnologii în industrie; - organizarea unor seminare de instruire pentru antreprenori în domeniul afacerilor inovative; - consilierea unor factori interesa ți în elaborarea de proiecte și programe eligibile pentru atragerea de fonduri investi ționale; consilierea echipelor de proiect care implementeaz ă/deruleaz ă programe și proiecte de nivel local. 4.2. Agricultura și dezvoltarea rural ă. În raionul Glodeni ramura de baz ă a economiei o constituie agricultura, terenurilor cu destina ție agricol ă revenindu-le 54,32 la sut ă din suprafa ța total ă a raionului. Din suprafa ța terenurilor cu destina ție agricol ă 63% sunt prelucrate de c ătre 48 de societ ăți cu r ăspundere limitat ă, o societate pe ac țiuni, 4 cooperative agricole de producere și 3 gospod ării țărăne ști care prelucreaz ă peste 100 ha, 19,9% din terenurile cu destina ție agricol ă fiind prelucrate de 1996 de gospod ării țărăne ști care prelucreaz ă terenuri mai mici de 100 ha. Din cele 33964 ha de terenuri arabile prelucrate 76% sunt prelucrate de c ătre gospod ăriile asociate, restul, 24% fiind prelucrate de c ătre gospod ăriile țărăne ști. Cei mai mari produc ători agricoli din raion sunt SRL ”Cuhagroest”, SRL ”Danulschii”, SRL ”Audrea” și SRL ”Bogalecom M” care prelucreaz ă suprafețe mai mari de 1000 ha. Sectorul agricol al raionului Glodeni este dominat de produc ția vegetal ă, sectorul zootehnic avînd un rol mai mic în producere. Produc ția vegetal ă de ține cea mai mare pondere din totalul produc ției agricole, dotarea terenurilor favorizînd producția de culturi. În ultimul deceniu dezvoltarea sectorului zootehnic a fost una problematic ă, datorit ă impedimentelor ce ţin de competitivitate și pia ță. La data de 1.06.2016 efectivul de animale pe întreg teritoriul raionului Glodeni constituia 6728 bovine, dintre care 5777 vaci și 577 junci. În marea majoritate cresc ători de bovine sunt țăranii, în raion existînd doar 3 agen ți economici cresc ători de vite mari cornute:

22

- SC Dastacom SRL din or. Glodeni, care are 12 vaci și 3 junci; - SRL Danulschii, lider pe republic ă, cu un efectiv de 366 vaci și 145 junci; - SRL Total Gnatiuc din s. Fundurii Vechi cu 141 vaci. Laptele este colectat în 75 puncte de colectare care apar țin dup ă cum urmeaz ă: - SA ”Incomlac” B ălți –26 puncte de colectare; - SA ”Lactis” Rî șcani –33 puncte de colectare; - SRL Tanaco Colibaba –6 puncte de colectare; - SRL Danulschii –1 punct de colectare; - IM Fabrica de brînzeturi Soroca SA –9 puncte de colectare. Efectivul de ovine și caprine constituie în total pe raion 21417 capete, dintre care ovine și caprine f ătătoare sunt 16665 capete. Cabalinele sunt în num ăr de 1425 capete, în marea majoritate apar ținînd țăranilor, iar p ăsări – 147623 capete. Sectorul zootehnic se confrunt ă cu constrîngeri provocate de resursele interne (furnizare limitat ă de furaje, pre țuri sc ăzute la laptele colectat, lîna de oi nu are cerere pe pia ță, iar pielicelele sunt procurate la pre țuri foarte mici), precum și presiuni dure cauzate de importul de animale mai ieftine. Furnizarea de furaje locale este limitat ă din cauza lipsei p ășunilor de bun ă calitate, care este la rîndul s ău, cauzat ă de condi țiile meteorologice nefavorabile și a capacit ăților limitate de irigare. Pe de alt ă parte, costurile interne de produc ţie relativ ridicate, productivitatea sc ăzut ă și rasele de animale necompetitive reduce izbitor capacitatatea produselor animaliere. Rentabilitatea sc ăzut ă a sectorului agricol este determinat ă de pozi ția dominant ă a culturilor cu valoare redus ă în produc ția agricol ă în detrimentul culturilor cu valoare înalt ă. Peste 93 la sut ă din suprafa ța cultivat ă în raionul Glodeni este acoperit ă de culturi cu valoare sc ăzut ă (cum ar fi cereale, plante oleaginoase, sfecl ă de zah ăr și culturi furajere), în timp ce livezile ocup ă 5,15% din suprafa ța total ă a terenurilor agricole. Numai acestea incluzînd grîu, porumb și orz, ocup ă 16667 ha din suprafe țele îns ămîn țate în raion. Culturile de toamn ă precum grîul, orzul și rapi ța reprezint ă 27,6 la sut ă din suprafa ța terenurilor agricole, structura lor fiind prezentată în figura de mai jos.

Fig. 3 Structura suprafe țelor îns ămîn țate cu culturi de toamn ă în raionul Glodeni pentru roada anului 2016, %. Suprafe țele îns ămîn țate cu culturi de prim ăvar ă de I grup ă sunt neesen țiale fa ță de cele de toamn ă, fapt reprezentat în figura 4.

Fig. 4 Structura culturilor de toamn ă și de prim ăvar ă de I grup ă, ha. 23

În prim ăvara anului 2016, cele mai mari suprafe țe de terenuri agricole au fost îns ămîn țate de c ătre produc ătorii din raionul Glodeni cu floarea soarelui și porumb, pe a treia pozi ție situîndu-se soia, urmat ă de sfecla de zah ăr și lucern ă. Tabel 2 Suprafe țele îns ămîn țate cu diverse culturi agricole de prim ăvar ă în gospod ăriile agricole pentru roada anului 2016, ha. Unitatea sfecl ă floarea porumb legume de ov ăz porumb soia de maz ăre fasole sorg lucern ă soarelui silos bost ănoase măsur ă zah ăr A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Culturi ha 192 8822 7816 3215 1408 107 266 150 877 314 181 de prim ăvar ă Pentru anul 2020 se prognozeaz ă o cre ștere a volumului de vînz ări a produc ției vegetale și animaliere cu 47% fa ță de anul 2015.

Fig. 5 Dinamica cre șterii volumului de vînz ări a produc ției vegetale și animaliere în prognoz ă pentru perioada anilor 2016-2020, mii lei. De și, în general, agricultura raionului Glodeni se axeaz ă pe culturi cu valoare redus ă, sectoarele de producere a nucilor și a mierii sunt ni șe care au fost descoperite și asupra c ărora urmeaz ă de atras aten ţia. În ultimul deceniu, aceste dou ă produse au acces la pie țele UE și sunt exportate cu succes în UE, dar și pe alte pie țe. Structura dual ă și fragmentat ă a gospod ăriilor agricole este o poten țial ă şi considerabil ă constrîngere în ceea ce ţine de competitivitatea sectorului agricol, care este format din dou ă sub- sectoare mari: sectorul asociat, ce cuprinde întreprinderile mari și sectorul individual care include gospod ăriile țărăne ști și gospod ăriile de pe lîng ă cas ă (proprietate privat ă). Produc ția agricol ă este dependent ă în întregime de importul de produse de uz fitosanitar şi fertilizan ţi, semin țe și combustibil, ceea ce are un impact negativ asupra competitivit ății produselor agro-alimentare autohtone. Dat fiind faptul, c ă atît combustibilul, cît şi produsele de uz fitosanitar şi fertilizan ţii sunt importa ți, acest fapt face ca agricultura s ă fie dependent ă de volatilitatea pre țurilor interna ționale. Pre țurile la produsele agricole și materiile prime au crescut considerabil în ultimul deceniu, dar condi ţiile de comer ţ r ămîn a fi nefavorabile pentru fermieri. Fermierii se confrunt ă cu pre țuri mondiale pentru procurarea materiei prime necesare, dar nu sunt în m ăsur ă s ă beneficieze de pre țuri mondiale pentru produsele lor. Ponderea limitat ă a investi țiilor în agricultur ă impune o presiune suplimentar ă asupra competitivit ății pe termen lung a sectorului. Mai mult decît atît, fermierii se confrunt ă cu dificult ăți considerabile în ob ținerea de credite bancare. Lipsa de coordonare pe orizontal ă și vertical ă a lan țurilor de aprovizionare este o alt ă cauz ă a competitivit ăţ ii sc ăzute a sectorului agricol. Motivele care cauzeaz ă în prezent pre țurile reduse la produc ţia agricol ă includ pie țele en-gros subdezvoltate, puterea de negociere redus ă, schimbarea calit ății produselor, lipsa de canale de distribu ție, infrastructura precar ă și un acces limitat la pie țele externe. Structura organizatoric ă subdezvolat ă a producătorilor creaz ă impedimente pentru accesul fermierilor la pia ță. Lipsa unor forma țiuni institu ționale pentru agricultori, cum ar fi asocia țiile, a căror membri pot deveni într-o manier ă voluntar ă, care ar facilita accesul acestora la pie ţe, este o 24

alt ă problem ă care necesit ă a fi solu ţionat ă. Lipsa de cooperare și organizare a fermierilor prezint ă în continuare o constrîngere a capacit ăţ ii lor de a se integra în lan țurile de aprovizionare și de a profita eficient de oportunit ățile poten țiale ale pie ţei. Din partea produc ătorilor agricoli din raionul Glodeni, la situa ția din 1 mai 2016, au fost solicitate subven ții în sum ă de aproximativ 16,8 mln lei. Au fost autorizate 12,4 mln lei și achitate 2,4 mln lei, iar aproximativ 10 mln lei sunt în a șteptarea achit ării. Întru impulsionarea ramurii agricole, de c ătre Consiliul Raional Glodeni se precaut ă m ăsuri pentru deschiderea unui Centru Comercial Agroalimentar în ora șul Glodeni, specializat și amenajat la standarde europene, care are scopul de a oferi facilit ăți produc ătorilor agricoli pentru procesarea fructelor și legumelor comercializate în stare proasp ătă. Reie șind din cele expuse și ținînd cont de actualele rela ții social-economice, luînd în considerare principiile dezvolt ării durabile și necesitatea de a garanta securitatea alimentar ă în prezent și în perspectiv ă, direc țiile principale ale strategiei de dezvoltare a agriculturii urmeaza a fi bazate pe urmatoarele obiective: • valorificarea poten țialului existent în agricultur ă, diversificarea și modernizarea sectorului agrar; • elaborarea programului de irigare a terenurilor agricole cu implementarea diferitor proiecte; • restructurarea, dezvoltarea și modernizarea pomiculturii și legumiculturii; • dezvoltarea infrastructurii post-recoltare prin crearea întreprinderilor de procesare, ambalare și p ăstrare a produc ției agricole pe teritoriul raionului; • restabilirea sectorului de achizi ționare a produselor agricole; • reglementarea rela țiilor de pia ță, promovarea comer țului și a concuren ței; • atragerea investi țiilor proprii, precum și str ăine, în industrializarea materiei prime agricole; • protejarea produc ătorului agricol autohton; • stimularea și diversificarea comer țului interior și exterior. Ast ăzi, agricultura, avînd multe alte func ții, a devenit responsabil ă pentru mediul înconjur ător și, de asemenea, are leg ături puternice cu zonele rurale, astfel avînd un rol social și de mediu pe lîng ă cel economic. În raionul Glodeni 17,5% din popula ție locuie şte în mediul urban și 82,5% în mediul rural. În ciuda faptului c ă marea majoritate din popula ția raionului locuie ște în mediul rural, rata ocup ării for ței de munc ă în mediul rural este sc ăzut ă. Ponderea popula ției economic active este mai mic ă din cauza migra ției masive a for ței de munc ă activ ă în afara țării. Cea mai mic ă rat ă de ocupare a for ței de munc ă în mediul rural o au tinerii cu nivel sc ăzut de studii. Rata sc ăzut ă de ocupare în cîmpul muncii în zona rural ă este determinat ă în mod considerabil de salariile mici în agricultur ă în compara ție cu alte sectoare ale economiei. Salariile mici și num ărul limitat de locuri de munc ă au creat modele stabile ale s ărăciei în zonele rurale. Cre șterea turismului rural ar putea fi o posibilitate pentru gospod ăriile din mediul rural de a obţine venituri suplimentare. Din cauza sc ăderii posibilit ăților de angajare în mediul rural, are loc un proces de migrare a persoanelor tinere şi a celor cu studii de la sat la ora ş, precum şi în afara ţă rii. Fiecare al cincilea moldovean lucreaz ă în str ăinătate și fiecare al patrulea migrant provine din mediul rural. În rezultatul procesului de migrare, remiten țele joac ă un rol tot mai important în veniturile gospod ăriilor din mediul rural. Pe lîng ă remiten țe, veniturile celor care lucreaz ă în mediul rural depind în mare m ăsur ă de auto-ocuparea for ței de munc ă de agricultur ă, precum și de pensii. Starea deplorabil ă a infrastructurii fizice este un alt factor de limitare a posibilit ăților de dezvoltare a zonei rurale în raionul Glodeni. Infrastructura fizică existent ă are nevoie de repara țe şi/sau reconstruc ție. Nivelul de calitate și fiabilitate a serviciilor de furnizare a apei din raion sunt în general într-o stare deplorabil ă, în special în zonele rurale, unde calitatea apei nu întotdeauna corespunde cerin țelor de igien ă. Sistemele de canalizare din zonele rurale practic nu exist ă. Re țeaua de drumuri se afl ă, de asemenea, în cea mai proast ă stare dintre toate infrastructurile fizice. Pu ține drumuri ar putea fi considerate într-o stare bun ă sau satisf ăcătoare, în timp ce restul fiind într-o stare tehnic ă proast ă sau foarte proast ă. Întru îmbun ătățirea nivelului de trai în mediul rural se propun urm ătoarele m ăsuri în acest sens: - Sporirea investi țiilor în infrastructura fizic ă și de servicii din mediul rural. Este necesar un 25

sprijin pentru îmbun ătățirea infrastructurii și serviciilor rurale fizice, de a investi în renovarea și reconstruc ția sistemelor de alimentare și canalizare, energie electric ă și drumuri locale. O astfel de evolu ție ar cre ște cu siguran ță nivelul de trai din mediul rural și ar spori accesul la mai multe pie țe (locale, urbane, de munc ă, etc). Infrastructura modern ă este, de asemenea, una dintre cele mai importante premise pentru continuarea investitiilor de capital. - Cre șterea oportunităților de ocupare a for ței de munc ă în domeniul nonagricol și sporirea veniturilor în mediul rural. Este nevoie de sprijin pentru crearea oportunit ăţ ilor de angajare în sfera neagricol ă din mediul rural. Acestea ar putea lua forma de sprijin pentru crearea și dezvoltarea serviciilor în agroturism sau micro- întreprinderi non-agricole în scopul producerii și furniz ării unor servicii în mediul rural și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii deja existente în vederea cre șterii capacit ății de afaceri a acestora. - Stimularea implic ării comunit ății locale în dezvoltarea rural ă. Implicarea comunit ății locale este esen țial ă în crearea de stimulente pentru locuitorii din mediul rural de a contribui la bun ăstarea societ ății lor. Este nevoie de sprijin în acest sens, pentru a permite popula ţiei locale să-şi exprime opinia referitor la modalitatea în care doresc s ă dezvolte condi țiile lor de trai. Este foarte important de a spori atractivitatea zonelor rurale prin îmbun ătățirea aspectelor sociale și culturale la nivel local și dezvoltarea infrastructurii de servicii pentru comunit ățile rurale. Analiza SWOT PUNCTE TARI PUNCTE SLABE -Ponderea mare a solurilor fertile; -Sc ăderea popula ţiei rurale și afectarea ei de procesul -For ță de munc ă destul ă; de îmb ătrînire demografic ă; -Terenurile cu destina ție agricol ă -Soldul migratoriu al schimb ărilor de re şedin ţă şi ocup ă 54,3% din totalul de terenuri; domiciliu înregistreaz ă valori negative; -În func ţie de favorabilitatea -Evolu ţia negativ ă a num ărului bovinelor şi condi ţiilor agropedoclimatice, porcinelor; coordonatele raionului Glodeni sunt -Neasimilarea subven țiilor propice pentru zootehnie, -Insuficienta promovare a zonei rurale şi a produselor legumicultur ă, pomicultur ă, specifice; piscicultur ă, culturile cerealiere de -Utilizarea necorespunz ătoare a solurilor de c ătre grupa I, boboase și culturi tehnice; popula ţie conform recomand ărilor oficiale şi specificului solurilor; -Gradul ridicat de fragmentare/frac ţionare al terenurilor; -Lipsa resurselor financiare în rîndul micilor fermieri pentru realizarea studiilor pedologice şi agrochimice; -Slaba valorificare a poten ţialului legumicol şi pomicol existent la nivel raional; -Îmb ătrînirea culturilor pomicole; -Lipsa culturii asociative şi antreprenoriale în rîndul micilor fermieri; -Lipsa fondurilor b ăne şti pentru înnoirea parcului auto în rîndul micilor fermieri; -Gradul sc ăzut de utilizare al compostului în agricultur ă din cauza lipsei de informare şi încredere al popula ţiei în utilizarea acestui produs; - Neaplicarea în rîndul popula ţiei a metodologiilor agricole moderne; -Lipsa sistemelor de irigat; -Utilizarea necorespunz ătoare a p ăş unilor, f ără aplicarea metodelor de parcelare pentru regenerare; -Capacitate slab ă de absorb ţie a fondurilor europene destinate dezvolt ării şi diversific ării economiei rurale, precum şi cre şterii calit ăţ ii vie ţii la sate (informare insuficient ă, proceduri greoaie, lipsa de resurse financiare); -Lipsa unui brand local care s ă stea la baza dezvolt ării 26

şi promov ării turismului; -Lipsa facilit ăţ ilor de promovare şi valorificare a produselor de artizanat şi art ă popular ă; -Accesul redus al popula ţiei din mediul rural la utilit ăţ i; -Infrastructura de acces inexistent ă în unele localit ăţ i sau într-o stare de degradare avansat ă; -Lipsa posibilit ăţ ilor de petrecere a timpului liber în mediul rural; -Slaba diversificare a activit ăţ ilor economice în zona rural ă; -Lipsa unit ăţ ilor economice locale care s ă creeze locuri de munc ă; -Procentul ridicat al persoanelor asistate social; -Slaba dotare cu IT în domeniul agricol şi mediul rural; -Lipsa resurselor financiare pentru cofinan ţarea proiectelor de dezvoltare; -Aspectul general al mediului rural este inestetic (caracterizat de s ărăcie, lipsa unei unit ăţ i urbanistice, etc.) OPORTUNIT ĂȚI AMENIN ȚĂRI -Dezvoltarea mediului non- -Dezvoltarea zonelor reziden ţiale poate conduce la guvernamental ce activeaz ă în sc ăderea suprafe ţei agricole totale ca urmare a domeniul agriculturii ecologice, procesului de scoatere din circuit agricol a dezvolt ării rurale, protec ţiei mediului suprafe ţelor în vederea construc ţiei de locuin ţe; şi dezvolt ării durabile; -Cadrul legislativ instabil şi lipsa cunoa şterii acestuia -Dezvoltarea agroturismului; în rîndul popula ţiei; -Existen ţa meseriilor tradi ţionale şi -Circula ţia redus ă a informa ţiilor în domeniul agricol; artizanatului; -Existen ţa proiectului -Cadrul legislativ na ţional care încurajeaz ă nemunca nipon 2KR, IFAD, ce sus ţine şi dependen ţa de ajutoare sociale. dezvoltarea mediului de afaceri în domeniul agriculturii. Pentru remedierea problemelor din sectorul agricol al raionului Glodeni se propun urm ătoarele recomand ări: - Măsuri de protec ție a solului împotriva eroziunii; - Subven ționarea agricultorilor pentru instalarea sistemelor de iriga ție; - Consolidarea pe c ăi economice a terenurilor agricole; pentru constituirea exploata țiilor agricole industriale eficiente; - Crearea la nivel raional sau regional a unei pie ţe agroalimentare angro care ar permite colectarea şi comercializare a surplusurilor de produc ţie agricol ă de la popula ţie şi de la micii produc ători agricoli; - Simplificarea procedurilor de consolidare a terenurilor agricole; - Atragerea investi țiilor în sectorul agricol; - Sus ținerea produc ătorilor agricoli autohtoni; - Dezvoltarea durabila a zonei rurale; - Dezvoltarea infrastructurii rurale. 4.3. Cooperarea transfrontaliera. Euroregiunile sunt formate de cooperare sub-regional ă care contribuie la dezvoltarea unei coeziuni economice şi sociale a unor spa ţii geografice transfrontaliere ce includ unit ăţ i administrativ-teritoriale din state vecine, membre şi nemembre UE. Cooperarea în acest cadru const ă în crearea leg ăturilor directe şi permanente între regiunile şi comunit ăţ ile aflate de o parte şi de alta a frontierelor de stat, în virtutea competen ţelor autorit ăţ ilor locale şi în conformitate cu legisla ţia na ţional ă. Euroregiunea Siret–Prut–Nistru - este o regiune european ă de colaborare transfrontalier ă, înfiin țat ă în 2005 ca persoan ă juridic ă român ă, cu sediul în municipiul Ia și. 27

În ruginiu, Euroregiunea Siret-Prut-Nistru În componen ța ei intr ă: • jude țele Ia și, Prahova și Vaslui din România ; • unit ătea teritorial ă administrativ ă Găgăuzia din Republica Moldova; • 26 raioane din cele 32 din Republica Moldova: Orhei, Hînce ști, Ungheni, Ialoveni, Soroca, Sîngerei, Str ășeni, F ăle ști, C ăușeni, Flore ști, Drochia, Anenii Noi, C ălăra și, Criuleni, Telene ști, ȘtefanVod ă, Rî șcani, Nisporeni, Cimi șlia, Glodeni, Leova, Rezina, Taraclia, Șold ăne ști, Dub ăsari, Basarabeasca. Pe baza bunelor rela ții stabilite în Ucraina, în noiembrie 2012, Euroregiunea Siret-Prut- Nistru a semnat un acord de cooperare cu Euroregiunea Nistru, care include în lista membrilor regiunea Vini ța (Ucraina) și 7 raioane de pe frontiera de nord și nord-est a Republicii Moldova. Misiunea Asocia ției ESPN se înscrie în Obiectivul de Convergen ță al Uniunii Europene , cu precizarea c ă acesta vizeaz ă, în contextul de fa ță, un nivel transfrontalier (cu trei administra ții locale din Uniunea European ă și 26 administra ții locale din afara Uniunii Europene). Misiunea asocia ției include: ∑ extinderea și îmbun ătățirea rela țiilor între comunit ățile locale și autorit ăți, în domeniul economic, cultural, știin țific și civic, cu scopul de a asigura dezvoltarea sustenabil ă și echilibrat ă teritorial a Euroregiunii; ∑ respectarea, protejarea și garantarea drepturilor și intereselor unit ăților administrativ- teritoriale membre ale Euroregiunii Siret-Prut-Nistru. Activit ățile și proiectele Asocia ției ESPN acoper ă domenii variate de interes, de la economie, infrastructur ă, protec ția mediului, turism, agricultur ă și dezvoltare rural ă, dezvoltarea resurselor umane și servicii sociale și pîn ă la educa ție, societate informa țional ă și cultur ă, în concordan ță cu strategiile de dezvoltare ale administra țiilor locale. La 3 mai 2012 Raionul Glodeni a fost acceptat ca membru cu drepturi depline al Euroregiunii Siret-Prut-Nistru, cu toate drepturile și obliga țiile ce decurg din Statutul Euroregiunii, fiind reprezentat de Consiliul Raionului Glodeni. La 29 martie 2016 în Raionul Glodeni a avut loc o întîlnire de lucru a delega ției Asocia ției ”Euroregiunea Siret-Prut-Nistru” cu Pre ședintele raionului Glodeni, vicepre ședin ții de raion, conduc ătorii serviciilor publice desconcentrate, șefii direc țiilor, sec țiilor, serviciilor subordonate Consiliului Raional, primarii localit ăților și reprezentan ții mediului de afaceri, ședin ța avînd urm ătoarele obiective: V implementarea Programului de Ac țiuni a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru pentru anul 2016; V Programul Opera țional Comun România-Republica Moldova 2014-2020; V Acorduri de colaborare cu unit ățile administrativ teritoriale din România; V Forumul Media-edi ția I- Ia și, aprilie 2016. În urma discu țiilor, primarii comunit ăților locale a raionului Glodeni și anume comunele Ciuciulea, Du șmani, Limbenii Noi și Limbenii Vechi, eviden țiind importan ța colabor ării dintre autorit ățile publice locale din Republica Moldova și România în procesul de bun ă dezvoltare a statelor, solu țion ării problemelor locale și asigur ării unei infrastructuri durabile pentru garantarea bun ăst ării cet ățenilor, au venit cu propunerea de a încheia acorduri de înfr ățire/colaborare între localit ățile sus-men ționate cu comunele din jude țul Ia și. 28

4.4 Acorduri de cooperare. La 7 octombrie 2015, în temeiul acordului din 28 iunie 2012 dintre Ministerul Mediului și a Dezvolt ării Regionale a Republicii Letone și Ministerul Dezvolt ării regionale și Construc țiilor a Republicii Moldova, a fost încheiat acordul de cooperare între administra țiile publice locale a raionului Glodeni și municipalitatea Regiunii Jelgava, Republica Letonă, scopul acordului de cooperare fiind dezvoltarea în diferite domenii, precum: economie, turism, cultur ă, înv ățămînt, social, sport, agricultur ă, administra ție public ă. Părțile au încheiat acordul de cooperare și au prezentat inten ția de men ținere și dezvoltare a rela țiilor de prietenie și colaborare pe termen lung în domeniile enumerate mai sus. În aceea și perioad ă, la 15 octombrie 2015 la Piotrkow Trybunlaski a fost semnat un accord de cooperare între raionul Glodeni (Republica Moldova) și Raionul Piotrkow (Republica Polon ă), în diferite domenii de activitate pentru realizarea unor lucr ări și servicii de interes public, pentru promovarea și protejarea intereselor autorit ăților administra ției publice locale, precum și colaborarea cu agen ții economici și asocia țiile ob ște ști. Cooperarea va urm ări urm ătoarele obiective: - Dezvoltarea contactelor economice între reprezentanți ai întreprinderilor mici și mijlocii; - Promovarea în sens larg a regiunilor; - Cooperarea dintre administra țiile publice locale; - Schimbul de informa ții cu privire la regiunile noastre; - Cooperarea dintre centrele de educa ție, cultur ă, sport și turism; - Sus ținerea tuturor propunerilor comune în vederea implement ării acordului semnat. La 11 iunie 2016 au fost încheiate cinci acorduri de cooperare între prim ăriile raionului Glodeni și a raionului Piotrkow (Republica Polon ă), dup ă cum urmeaz ă: ‹ Prim ăriile ora șului Glodeni și municipiului Rozprza; ‹ Prim ăriile satului Hîjdieni și municipiului Gorscowice; ‹ Prim ăriile satului Ciuciulea și municipiului Leki Szlacheckie; ‹ Prim ăriile satului Balatina și municipiului Moszczenica; ‹ Prim ăriile satului Cajba și municipiului Reczno. Părțile au declarat c ă vor coopera în scopul realiz ării ini țiativelor comune privind schimbul reciproc al grupurilor de antreprenori, func ționarilor din domeniile de cultur ă, știin ță, înv ățămînt, sport, precum și grupurilor de studen ți, adolescen ți și copii. Prin cooperare se în țeleg toate proiectele care vizeaz ă consolidarea și dezvoltarea bunelor rela ții dintre sate, precum și stabilirea și consolidarea cooper ării în domenii specifice. Se vor depune eforturi pentru a sprijini proiectele care vizeaz ă schimbul de experien ță, în ceea ce prive ște dezvoltarea economic ă și de guvernare local ă. 4.5. Investi ții în active materiale pe termen lung. Activitatea în domeniul investi ţiilor în active materiale pe termen lung reprezint ă un proces complex de transformare a resurselor materiale, financiare şi de munc ă în mijloace fixe, prin realizarea de noi capacit ăţ i şi obiective în toate activit ăţ ile economiei na ţionale prin construc ţia nou ă, modernizarea, dezvoltarea, reconstruc ţia şi reînnoirea mijloacelor fixe existente. Cercetarea statistic ă a investi ţiilor în active materiale pe termen lung se realizeaz ă pe total investi ţii, dup ă cum urmeaz ă:

Fig. 6 Volumul investi țiilor în active materiale pe termen lung pentru anii 2011-2015, mii lei.

29

Din totalul de 326827,9 mii lei investi ți în perioada anilor 2011-2015 în active materiale pe termen lung au fost finan țați din contul: • bugetului de stat – 37707,7 mii lei; • bugetelor unit ăților administrativ-teritoriale – 41501,6 mii lei; • mijloacele proprii ale agen ților economici și popula ției – 134511,2 mii lei; • surselor din str ăin ătate – 17957,8 mii lei; • alte surse – 95149,6 mii lei. Pe elemente de structur ă tehnologic ă evolu ția principalilor indicatori ai activit ății investi ționale se prezint ă astfel: Tabel 3 Evolu ția indicatorilor principali ai activit ății investi ționale în perioada anilor 2011-2015 pe elemente de structur ă tehnologic ă, mii lei. Indicatori Anul A 2011 2012 2013 2014 2015 Investi ții în active material pe termen 55220,7 64627,1 40592,9 83296,8 83090,4 lung-total: din care: lucr ări de construc ţii-montaj; 29947,2 27499,1 19420,4 45305,0 33862,8 utilaje și ma șini, mijloace de transport; 22659,1 27125,4 17016,1 33559,5 42768,3 alte lucr ări şi cheltuieli 2614,4 10002,6 4156,4 4432,3 6459,3 Volumul investi țiilor în lucr ări de construc ții-montaj pe parcursul anilor 2011-2014 predomin ă fa ță de celelalte elemente de structur ă tehnologic ă, în timp ce în anul 2015 se diminueaz ă volumul lor, prioritare devenind investi țiile în utilaje, ma șini și mijloace de transport. În structura investi țiilor în active materiale pe forme de proprietate cota preponderent ă revine unit ăților cu forma de proprietate privat ă.

Fig. 7 Structura investi țiilor în active materiale pe termen lung pe forme de proprietate pentru anii 2011-2015, mii lei. Pe parcursul anilor 2011-2015, din volumul total al lucr ărilor de construc ții-montaj cota preponderent ă a revenit agen ților economici cu proprietate public ă. În perioada anului 2011 suma investi țiilor capitale în repara ția edificiilor de cultur ă a constituit 3969,8 mii lei, cu 1519,8 mii lei mai mult decît în anul 2010. Ulterior, din figura de mai jos se observ ă o diminuare a investi țiilor capitale.

Fig. 8 Volumul investi țiilor capitale în domeniul culturii din raionul Glodeni, pe parcursul anilor 2012- 2015, mii lei. 30

Pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a institu țiilor de înv ățămînt preuniversitar din raion, pe parcursul anului 2013 au fost executate investi ții în valoare de 1487,6 mii lei. Suma total ă a repara țiilor capitale executate în anul 2014 a constituit 4925523 lei, iar pentru anul 2015 la articolul repara ții capitale a fost planificat ă suma de 8162000 lei, executate la data de 05.07.2015 fiind doar 744951 lei ori 9,46%. Cu ajutorul Guvernului României și a unui proiect german au fost renovate 22 instituții de educa ție timpurie. Au fost construite și renovate acoperi șurile a 14 gr ădini țe, au fost schimbate ferestrele în toate cele 24 institu ții pre școlare din raion, a fost schimbat și renovat sistemul de canalizare în 4 gr ădini țe, au fost construite garduri în 2 gr ădini țe, a fost renovat sistemul de înc ălzire în 6 institu ții pre școlare. Toate aceste lucr ări de renovare au fost efectuate în sum ă de peste 1,5 mln lei. În perioada anilor 2011-2015 Spitalul Raional Glodeni a efectuat investi ții în repara ții capitale, bani proveni ți din fondrile Consiliului Raional Glodeni și CNAM. Tabel 4 Investi țiile în repara ții capitale în Spitalul Raional Glodeni, în perioada anilor 2011-2015, lei Nr. Sursa mijloacelor Anii Total d/o financiare 2011 2012 2013 2014 2015 1 Consiliul Raional Glodeni - 1 100 000 100 000 912 407 - 2112407 2 CNAM 2 309 730 5 327 395 1 004 222 2 825 885 6 668 282 18 135 514 În cele 9 Centre a Medicilor de Familie din raionul Glodeni în perioada anilor 2011-2015 au avut loc repara ții capitale, fiind schimbate u șile și geamurile, s-au repararat acoperi șuri, sistemele de înc ălzire, etc. Toate mijloacele financiare investite au provenit din sursele Consiliului Raional Glodeni, CNAM, dona ții și din sursele proprii. Volumul investi țiilor capitale pe fiecare Centru al Medicilor de Familie este prezentat în figura de mai jos.

Fig. 9 Investi țiile capitale în Centrele Medicilor de Familie din Raionul Glodeni, pentru perioada anilor 2011- 2015, lei. În perioada anilor 2011-2015 Centrul medicilor de Familie din s. Fundurii Vechi și s. Iabloana n-a avut investi ții pentru repara ții capitale, cl ădirea din s. Iabloana fiind reparat ă capital în perioada anilor 2009-2010 din banii oferi ți de Banca Mondial ă. În ultimii ani în domeniul drumurilor s-au f ăcut investi ții din sursele de finan țare a Bugetului de Stat, a Fondului Rutier și finan țare din surse externe . Drumurile locale primesc de pîn ă la 4 ori mai pu ține fonduri pentru între ținere și nimic, sau aproape nimic pentru reabilitare . Mijloacele financiare alocate permit executarea doar a lucr ărilor de între ținere de rutin ă (între ținerea pe timp de iarn ă, plombarea gropilor, profil ări ș.a.). Din cauza neefectu ării repara țiilor medii și capitale necesare, mai mult de 80% din lungimea drumurilor au dep ășit termenul de serviciu stabilit. Starea actual ă a drumurilor, în general se caracterizeaz ă ca fiind înc ă una preponderent rea sau foarte rea. Totodata, se poate remarca, c ă începînd cu anul 2011 s-a instaurat o tendin ță pozitiv ă și ponderea drumurilor cu o stare bun ă și satisf ăcătoare a început s ă creasc ă. În 2012 au fost aloca ți și valorifica ți din Bugetul de Stat 1 032 589,50 lei pentru repara ția drumurilor locale. Din Fondul Rutier (50% din taxele pentru într ţinerea drumurilor locale), au fost valorificate 889,0 mii lei.

31

În anul 2013 a fost valorificat ă suma de 1 360 887,5 din sursele alocate de la bugetul de Stat pentru repara ția drumurilor locale. Din Fondul Rutier (50% din taxele pentru într ţinerea drumurilor locale), au fost valorificate 906 192,25 lei pentru între ținerea de rutin ă a drumurilor. Pentru anul 2014 au fost preconizate surse financiare în valoare de 8 900 000 lei repartizate din Fondul Rutier pentru repara ția drumurilor locale în variant ă alb ă și asfalt. Pentru între ținerea de rutin ă și plomb ări au fost preconiza ți 2 430 000 lei, la fel din Fondul Rutier. Pentru anul 2015 au fost planifica ți și valorifica ți din Fondul Rutier 3779,00 mii lei pentru lucr ări de între ținere și repara ții a drumurilor locale. Prin urmare finan țarea stabil ă a sectorului de drumuri și asigurarea unei aloc ări și utiliz ări eficiente a mijloacelor financiare sunt de o importan ță cardinal ă nu numai pentru sectorul de drumuri, dar și pentru stabilitatea finan țelor publice. Politica și ac țiunile în domeniul construc țiilor : • impulsionarea (intensificarea) atragerii investi țiilor, atît str ăine cît și autohtone; • sus ținerea și protejarea antreprenoriatului în domeniul construc țiilor și industriei materialelor de construc ție; • imbun ătățirea calit ății lucr ărilor de construcție și a materialelor de construc ție, inclusiv a celor cu un grad înalt de termoizolare, prin implementarea tehnologiilor avansate, care ar reduce considerabil consumul energiei termice, durata de construc ție a obiectelor noi, precum și costul total al obiectului; • solu ționarea problemei construc țiilor nefinalizate; • redresarea situa ției în domeniul construc țiilor de locuin țe prin utilizarea diverselor mecanisme creditar-financiare, inclusiv activizarea construc ției prin ipotec ă; • renovarea și modernizarea blocurilor locative cu 2-5 niveluri prin utilizarea materialelor de construc ții noi, produse din materie prim ă autohton ă avînd un grad avansat de termoizolare; • modificarea și perfec ționarea cadrului legislativ privind exploatarea și intre ținerea blocurilor locative cu multe niveluri și altor obiecte sociale. Investi ţiile publice în infrastructur ă şi educa ţie permit reducerea disparit ăţ ilor na ţionale, ultimele putînd reprezenta o variant ă alocativ ă optim ă pentru fondurile publice europene. 4.6 Transporturile și drumurile. Transportul este unul din principalele componente ale infrastructurii raionului, asigurînd comunica ția, integrarea lui real ă în plan intern și extern. Re țeaua de transporturi în raionul Glodeni include 2 tipuri de transport contemporan - auto și feroviar cu c ăile de comunica ție respective. Rolul principal în asigurarea serviciilor de transport revine transportului auto, care asigur ă cele mai importante legături economice cu localit ățile republicii. Num ărul total de autovehicule în inventar (posesori persoane juridice) existent la sfîr șitul anului 2014, pentru transportul de m ărfuri, a constituit 280 unit ăți, din care, în stare bun ă de circula ție sunt 153 unit ăți, sau 54,6%. În compara ție cu anul 2013, num ărul total de autovehicule s-a diminuat cu 10,5%, respectiv num ărul autovehiculelor care se afl ă în stare bun ă de circula ție, s-a mic șorat cu 5,0% fa ță de anul precedent. Ponderi considerabile din num ărul total de autovehicule, dup ă construc ția caroseriei revin autocamioanelor cu obloane – 48,2%, iar cea mai mică pondere de 0,7% revine refrigeratoarelor. În structura autovehiculelor existente la sfîr șitul anului 2014, ponderea cea mai mare revine autovehiculelor cu capacitatea de înc ărcare de la 3000 kg pîn ă la 4999 kg, care constituie 114 unit ăți, sau 40,7% din total, respectiv cea mai mic ă pondere, revine autovehiculelor cu capacitatea de la 1000 kg pîn ă la 1499 kg, constituind 5 unit ăți, sau 1,8% din num ărul total de autovehicule existente la data de raport. Num ărul de autobuze, inclusiv microbuze existente în inventar la 31.12.2014 a constituit 35 unit ăți, din care 4 autobuze cu capacitatea de peste 32 locuri pe scaune. Num ărul de microbuze în perioada de referin ță a alc ătuit 9 unit ăți. Num ărul de autoturisme (taximetre și de serviciu), existente în inventar la finele anului 2014 a constituit 166 de unit ăți, sau cu 2 unit ăți mai mult fa ță de perioada respectiv ă a anului precedent. Din num ărul total de autoturisme, 18,7% sau 31 unit ăți revin autoturismelor taximetre. 32

Conform duratei de exploatare a autovehiculelor existente în inventar la sfîr șitul anului 2014 s-a constatat c ă 92,1% din num ărul autovehiculelor pentru transport marf ă au durata de exploatare de 13,1 ani și peste, respective 85,7% din num ărul camionetelor și autoturismelor tip furgon și 68,6% din num ărul autobuzelor, inclusiv microbuzelor. În anul 2014 cu mijloace de transport auto au fost transportate 372,7 mii tone de m ărfuri, volum superior cu 7,8% fa ță de cel realizat în anul 2013. Parcursul m ărfurilor a totalizat 4600,4 mii tone-km, majorîndu-se cu 36,0% fa ță de anul 2013. Parcursul autovehiculelor în anul de referin ță a constituit 2724,5 mii km, majorîndu-se cu 3,8% fa ță de anul precedent. În anul 2014 cu autobuze și microbuze au fost transporta ți 507,6 mii pasageri, înregistrînd o sc ădere de 3,8% fa ță de anul 2013. Parcursul pasagerilor cu aceste mijloace de transport, în anul de referin ță a alc ătuit 9861,6 mii pasageri-km, majorînduse cu 6,8% față de anul precedent. Distan ța medie de transport a pasagerilor, în anul 2014 a fost de 19,4 km și s-a majorat cu 10,9% fa ță de anul precedent. Deplasarea pasagerilor pe teritoriul raionului se face prin curse regulate de autobuze și microbuze. În raza teritoriului raionului Glodeni aproximativ 58 de curse regulate fac leg ătura între centrul raional și localit ățile raionului, iar spre ora șul B ălți se îndreapt ă 29 de curse. Prin intermediul unor astfel de curse a fost stabilit ă leg ătura cu raioanele învecinate. Dou ă curse fac leg ătura între or. Glodeni și or. Soroca, iar spre capitala țării se îndreapt ă 20 curse. Cursa interna țional ă Glodeni-Moscova zilnic se îndreapt ă spre capitala Rusiei, iar leg ătura cu România se face prin cursa Edine ț-Ia și care tranziteaz ă teritoriul raionului Glodeni. În anul 2015 întreprinderile de transport auto au transportat cu autobuze și microbuze 367,2 mii pasageri, sau cu 4,8% mai mult în compara ție cu anul 2014. Pe teritoriul raionului Glodeni exist ă o re țea de 235,5 km de drumuri publice, calitatea cărora, îns ă, nu corespunde standardelor interna ționale. Dintre acestea, 72,62 km sunt de interes na ţional, care sunt cu îmbr ăcăminte rigid ă, iar 162,88 km sunt drumuri locale, dintre care cu îmbr ăcăminte rigid ă sunt 87,89 km. Por țiunile de drum R-15, R-41, R-53 și R-57 de pe teritoriul raionului, cu o lungime de 78,9 km, sunt drumuri republicane de interes na țional și se afl ă în gestiunea SA "Drumuri Rî șcani" filiala Glodeni. Por țiunile respective de drumuri de interes na țional au o l ățime de 6 metri, partea carosabil ă constituind 3 metri. Majoritatea drumurilor, mai ales cele locale, se afl ă într-o stare nesatisf ăcătoare, motivul fiind reducerea brusc ă a investi țiilor pentru între ținerea și repara ția drumurilor, care la moment se execut ă doar din sursele financiare ale prim ăriilor și a Consiliului Raional. Pentru între ţinerea drumurilor locale a raionului Glodeni pentru anul 2016, au fost alocate 3900,0 mii lei, finan ţate din Fondul Rutier. Tabel 5 Lista nominal ă privind între ţinerea drumurilor locale a raionului Glodeni pentru anul 2016, finan ţate din Fondul Rutier (50% din taxele pentru folosirea drumurilor, acumulate în raion) Lungimea tronsonului Volumul Nr. Nr. Tronsonul, Denumirea drumurilor de drum ce aloca ţiilor, mii Tipul lucr ărilor d/o drumului km urmeaz ă a fi lei reparat, km Între ţinerea de iarn ă 300,0 a/d 1 a drumurilor locale 162,88 /februarie, Între ţinerea de iarn ă locale din r-nul Glodeni decembrie/ 500.0 Plombarea gropilor din 12-26 2 L-245 Egorovca-Glodeni 13 /iulie- beton asfalt. Strat de (selectiv) august/ egalizare din beton asfalt. Plombarea gropilor din Glodeni-Moara 0-25 1900.0 3 L-233 20 beton asfalt. Strat de Domneasc ă (selectiv) /iunie-iulie/ egalizare din beton asfalt. Plombarea gropilor din 300.0 Du şmani-Cajba- 0-10 beton asfalt. 4 L-235 10,0 /iulie- Balatina (selectiv) Strat de egalizare din august/ beton asfalt 33

Repara ţia drumurilor L-237 0+7.24 500.0 5 Cuhne şti-Bisericani 7.24 împetruite cu adaos de (selectiv) /iunie-iulie/ material 300 Plombarea gropilor din R-15 Drum de acces spre 0-4,20 6 4,20 /iulie- beton asfalt. Strat de L-227 satul Iabloana (selectiv) august/ egalizare din beton asfalt. Elaborarea 50.0 Întocmirea documenta ţiei 7 devizelor /iunie/ de deviz Verificarea tehnic ă 20.0 Verificarea tehnic ă a 8 a proiectelor /iunie/ proiectelor Serviciul 30.0 19 supraveghere /iunie- Verificarea lucr ărilor tehnic ă august/ Total 3900.0 În urma analizei situa ției existente s-au constatat o serie întreag ă de probleme în cadrul infrastructurii drumurilor ce trebuie rezolvate. Acestea ar fi: - por țiuni de drum într-o stare dezastruoas ă; - gradul avansat de uzur ă și de deteriorare a par ții carosabile; - lipsa sau degradarea avensat ă a bordurilor; - trotuare fisurate sau distruse; - marcaje rutiere insuficiente; - insuficien ța locurilor de parcare; - efect negativ asupra securit ăţ ii circula ţiei rutiere ș.a. De asemenea sunt între ținute poduri, opriri pentru autobuze, izvoare amenajate și multe alte elemente rutiere. Traseul de cale ferat ă R ăuțel-fabrica de zah ăr Glodeni face leg ătur ă feroviara cu or. B ălți, avînd o lungime de 34 km, serviciul de baz ă oferit fiind transportul de marfuri. Analiza SWOT PUNCTE TARI PUNCTE SLABE - Drumurile publice nu sunt modernizate; - Existen ța unei infrastructuri relativ - În raionul Glodeni calea ferat ă se utilizeaz ă dezvoltate (drumuri/un tronson de cale ferat ă) doar pentru transportarea m ărfurilor, nu și a din perioada sovietic ă; pasagerilor; - Lipsa drumurilor colaterale speciale pentru căru ţaşi; -Lipsa resurselor materiale necesare dezvolt ării infrastructurii; -inexisten ţa fondurilor europene pentru dezvoltarea şi modernizarea drumurilor publice; OPORTUNIT ĂȚI AMENIN ȚĂRI - Pozi ţionarea geografic ă – raion la grani ţa de -Un procent semnificativ al drumurilor est a UE; comunale risc ă s ă r ămân ă nemodernizate din - Îmbun ătăţ irea infrastructurii de transport cauza posibilit ăţ ilor financiare reduse ale regionale şi locale. localit ăţ ilor respective, cu efecte negative asupra atractivit ăţ ii zonei şi a uzurii premature a autovehiculelor popula ţiei; -Fonduri insuficiente alocate la nivel na ţional pentru dezvoltarea drumurilor raionale. Politica si ac țiunile în domeniul transporturilor: • renovarea și modernizarea echipamentelor și infrastructurii, ameliorarea calit ății și diversificarea serviciilor de transport, perfec ționarea managmentului de transport; 34

• atragerea resurselor financiare de la bugetul de stat, fondurilor speciale interna ționale în scopul moderniz ării și dezvolt ării infrastructurii în transporturi. • Protec ția și conservarea mediului se va asigura prin refuzul ori modernizarea mijloacelor și modelelor vechi de transport, sau care nu corespund standardelor; folosirea combustibilului calitativ; • dezvoltarea prest ării serviciilor de transport în localit ățile rurale ale raionului; • reconstruc ția și construc ția autostr ăzilor în conformitate cu standardele europene. 4.7. Mediul de afaceri. Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii îi revine un rol important în dezvoltarea economic ă a raionului, în scopul sus ținerii și dezvolt ării lui au fost adoptate de stat mai multe măsuri de ordin legislativ și normativ. Agen ții economici își încep afacerea în diferite domenii de activitate: fabricare a pîinii și a produselor de patiserie, oferirea serviciilor de transport, producerea culturilor agricole, cre șterea animalelor, piscicultur ă, fabricarea articolelor textile, fabricarea articolelor din lemn, construc ții, între ținerea și repara ția autovehiculelor, comer țul cu am ănuntul, baruri, servicii de consultan ță, prestarea altor servicii. În scopul cre ării unui climat favorabil pentru dezvoltarea întreprinderilor din sfera micului business, sporirii ponderii acesteia în dezvoltarea economiei raionului Glodeni, cît și dezvolt ării pie ței serviciilor de business, pe parcursul mai multor ani în raion activeaz ă cu succes asocia ții ob ște ști, care acord ă servicii de consultan ță, instruire și alte servicii pentru antreprenorii micului business. Drept exemplu pot fi : Organiza ția regional ă B ălți a Federa ției Na ționale a Fermierilor din RM fondat ă în anul 1996. Direc țiile principale de activitate ale organiza ției sunt: instruiri, consultan ță și informare, ap ărarea intereselor agricultorilor, promovarea istoriilor de succes a fermierilor, businessul mic și mijlociu, prestarea serviciilor în agricultur ă, planul juridic și social. Asocia ția Ob șteasc ă ,,Centrul de Consultan ță și Școlarizare în Agricultur ă”. AO a fost fondat ă în anul 2003 în baza proiectului ACSA în scopul sus ținerii sectorului privat agrar și promovarea reformelor economice în agricultur ă, prin dezvoltarea serviciilor profesioniste de informare, consultare, asisten ță și instruire. AO,,Centrul de Consultan ță și Școlarizare în Agricultur ă la fel particip ă la implementarea proiectelor. Accesul la credite a întreprinderilor mici este comparativ sc ăzut. Întreprinderile mici se confrunt ă cu probleme comune de slab ă capitalizare, lipsa gajului, experien ța limitat ă în utilizarea creditelor, rate înalte ale dobînzii și accesul limitat la informa ția financiar ă de consultan ță. Pentru facilitarea accesului la finan țare a agen ților economici, în cadrul ODIMM a fost creat și fondul pentru Sus ținerea Antreprenorului și Dezvoltarea Micului Business, destinat garant ării în propor ție de 50 la sut ă a creditelor acordate de b ăncile comerciale agen ților economici. Fondul îns ă are o contribu ție prea nesemnificativ ă la dezvoltarea micului business. Întru îmbun ătățirea mediului de afaceri a micului business și dezvolt ării experien ței pozitive, în raion activeaz ă Asocia ția pentru Dezvoltarea și Sus ținerea Antreprenoriatului Mic și Mijlociu. Membrii asocia ției propun modific ări în actele legislative și normative pentru dezvoltarea micului business. Acivitatea asocia ției permite dialoguri constructive cu autorit ățile publice locale. Este de men ționat aportul Consiliului Raional Glodeni în sus ținerea micului business din raion. În anul 2007 a avut loc deschiderea Punctului de Contact în Afaceri, sub egida Ministerului Economiei și Comer țului Republicii Moldova în colaborare cu Proiectul TACIS ,, Suport ÎMM în zona rural ă”, prin intermediul c ăruia permanent se acord ă servicii de consultan ță pentru încep ători, unde antreprenorii sunt consulta ți și primesc informa ții privind politicile în domeniu, modific ările legislative și normative. În anul 2013 a fost deschis Biroul Comun de Informare și Servicii, care ofer ă servicii de informare și consultan ță tinerilor ce doresc s ă ini țieze o afacere sau s ă o dezvolte pe cea existent ă. Membrii biroului ofer ă servicii în special locuitorilor din satele raionului, deplasîndu- se la prim ării, conform unui grafic aprobat. 35

În anul 2015 a fost semnat Acordul de colaborare dintre Camera de Comer ț și Industrie a RM și Consiliul Raional Glodeni pentru perioada 2015-2016. Scopul este de a contribui la dezvoltarea afacerilor la nivel local și regional, la dezvoltarea sectorului privat în general, la stimularea ini țiativei private și îmbun ătățirea mediului de afaceri, prin cre șterea capacit ății membrilor de a participa activ în procesul decizional în domeniul reglement ării activit ății de afaceri în Moldova. A fost elaborat și aprobat Programul de sus ținere a dezvolt ării întreprinderilor mici și mijlocii pentru anii 2012-2020, ținîndu-se cont de propunerile Asocia ției antreprenorilor din raionul Glodeni. Programul are ca scop crearea unui climat favorabil pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, sporirii ponderii acestuia în dezvoltarea economiei și redresarea st ării sociale a raionului. Inspectoratul Fiscal de Stat teritorial Glodeni a organizat 25 seminare la care au participat circa 1430 agen ţi economici în vederea familiariz ării acestora privind drepturile şi obliga ţiunile ce le revin potrivit legisla ţiei în vigoare. La situa ția din 01.01.2016 în raionul Glodeni sînt înregistra ți 3242 agen ți economici, dintre care: 1999 gospod ării țărăne ști, 493 întreprinderi individuale, 481 societ ăți cu r ăspundere limitat ă și 269 al ți agen ți cu diferite forme juridice. Tabel 6 Dinamica întreprinderilor mici și mijloci din raionul Glodeni, efectiv și prognoz ă pentru perioada anilor 2013-2020, unit ăți Nr. 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Indicatori Unit ăți d/o efectiv efectiv efectiv prognoz ă prognoz ă progno ă prognoz ă prognoz ă Num ărul întreprinderilor 1. Micului business, total, unit ăți 6860 6912 2973 3018 3067 3121 3179 3240 inclusiv: Cu drept de persoan ă 2. unit ăți 6408 6462 2504 2517 2546 2578 2612 2647 fizic ă, din care: 3. Întreprinderi individuale unit ăți 520 512 493 508 525 543 562 582 4. Gospod ării țărăne ști unit ăți 5888 5939 1999 2009 2021 2035 2050 2065 5 Alte unit ăți 5 11 12 - - - - - Cu drept de persoan ă 6. unit ăți 462 461 461 501 521 543 567 593 juridic ă 7. Posesori de patent ă unit ăți 178 176 176 161 146 132 115 95 În anul 2015 au fost lichidate un șir de gospod ării țărăne ști, care nu activeaz ă de mai mul ți ani. Astfel num ărul acestora s-a diminuat de la 5939 în 2014 la 1999 în anul 2015. La acest capitol mai exist ă rezerve, deaceea este necesar de verificat și de radiat gospod ările care nu activeaz ă. În afar ă de aceasta, mul ți prefer ă s ă activeze în baza patentei de întreprinz ător, deoarece este mult mai simplu. Conform datelor statistice în anul 2014 au prezentat rapoarte financiare 270 de agen ți economici, iar în anul 2015 - 254 agen ți economici. Analiza st ării actuale a sectorului micului business și antreprenoriatului din raion precum și a sistemului de sus ținere a acestui sector denot ă faptul c ă dezvoltarea IMM și antreprenoriatului este condi ționat ă de urm ătoarele probleme: Constrîngerile existente în sistemul de func ționare a mediului de afaceri în r-nul Glodeni Constrîngeri Cauze Autorit ățile locale dispun de atribu ții și pîrghii Capacit ăți minime ale autorit ăților locale extrem de reduse pentru sus ținerea financiar ă a privind dezvoltarea sectorului; micului business; Înl ăturarea prea lent ă a barierilor administrative Rela ții nesatisf ăcătoare dintre autorit ăți și privind impozitele și taxele locale, existen ței antreprenori; multiplelor autoriza ții și certificate, controlul frecvent al activit ății economice;

36

Infrastructura de afaceri subdezvoltat ă; Lipsa incubatorului de afaceri; Dobînzile mari percepute de b ăncile comerciale și institu țiile de microfinan țare la eliberarea Accesibilitatea limitat ă la surse de creditelor; finan țare; Insuficien ța mijloacelor b ăne ști în rîndul popula ției pentru între ținerea afacerilor; Programe de studii relative pu țin orientate spre dezvoltarea abilit ăților antreprenoriale; Interes sc ăzut fa ță de activitatea antreprenorial ă Abilit ăți reduse ale antreprenorilor; în particular fa ță de atragera investi țiilor;

Lipsa capacit ăților de scriere a proiectelor pentru atragerea finan țării. Analiza SWOT PUNCTE TARI PUNCTE SLABE - Așezarea geografic ă favorabil ă; - Lipsa încrederii în proiectele de - Mediul favorabil pentru dezvoltarea finan țare/investi ționale na ționale; turismului rural; - Ratele înalte ale dobîndei la creditele bancare; - Sistem de telecomunica ții bine - Pia ța local ă/intern ă îngust ă și cererea solvabil ă dezvoltat, inclusiv acces la internet; sc ăzut ă a popula ției; - Resurse naturale (piatr ă); - Disponibilitatea limitat ă a for ței de munc ă, - Bazine acvatice cauzat ă de lipsa tinerilor, precum și de - Tradi ții na ționale p ăstrate; indisponibilitatea altor locuitori de a se angaja în - Monumente naturale și arheologice; calitate de zilieri motivul invocat fiind frica de a nu rata ajutorul social oferit de stat; - Migra ția sporit ă a popula ției active; - Medi-Mediul de afaceri local nu are capacitatea de a oferi locuri de munc ă pe m ăsura cererii din raion; - Insuficien ţa personalului calificat în construc ţii, pe fondul migr ării acestuia în alte zone pentru o salarizare motivant ă; - Activit ăţ ile economice slab dezvoltate; - Distribu ţia neuniform ă a unit ăţ ilor locale pe teritoriul raionului, se remarc ă o concentrare a mediului de afaceri în zona urban ă; - Capacitatea sc ăzut ă a mediului de afaceri local de a sus ţine investi ţii pentru dezvoltare; - Slaba dezvoltare a spiritului antreprenorial, în special în mediul rural; - Num ărul sc ăzut al unit ăţ ilor ce au implementat un sistem de management al calit ăţ ii; - Nivelul foarte redus al investi ţiilor str ăine la nivel raional; - Ponderea foarte sc ăzut ă a sectorului IT, cercetare- dezvoltare, cercetare-inovare; - Sectorul serviciilor slab dezvoltat; - Proprietatea incert ă asupra siturilor industriale aflate într-o stare avansat ă de degradare şi al c ăror poten ţial nu poate fi valorificat; - Lipsa culturii asociative, slaba colaborare între întreprinderi; - Infrastructura de acces şi de utilit ăţ i slab dezvoltat ă în zona rural ă pentru dezvoltarea unit ăţ ilor

37

economice; - Nivelul redus al cercet ării aplicate; - Lipsa transferului tehnologic. OPORTUNIT ĂȚI AMENIN ȚĂRI - Fondurile europene care sprijin ă - Nivel ridicat de fiscalitate şi dezvoltarea mediului antreprenorial; birocra ţie excesiv ă; - Dezvoltarea mediului de sus ţinere - Lipsa lichidit ăţ ilor poate conduce la falimentarea şi sprijinire a economiei locale; unit ăţ ilor locale active de tip microîntreprinderi şi - For ţa de munc ă ieftin ă şi calificat ă chiar a celor medii; poate conduce la înfiin ţarea de noi - Lipsa inform ării popula ţiei cu privire la procedura antreprize; de înfiin ţare a unei afaceri; - Încurajarea şi dezvoltarea -Cre şterea ratei infla ţiei şi cre şterea ratei şomajului parteneriatelor de tip public-privat; vor conduce implicit la sc ăderea puterii de cump ărare - Existen ța societ ăţ ilor cu capital a produselor şi serviciilor în rîndul popula ţiei; str ăin; -Resurse financiare insuficiente pentru finan ţarea şi - În profil teritorial exist ă terenuri şi cofinan ţarea proiectelor europene; imobile disponibile investi ţiilor; - Instabilitate legislativ ă; - Existen ţa programelor - Migra ţia for ţei de munc ă calificat ă în afara guvernamentale de sus ţinere a raionului şi în afara grani ţelor ţă rii; sectorului ÎMM; -Discrepan ţa între cererea şi oferta de munc ă. - Pozi ţia geografic ă a raionului la grani ţa estic ă a Uniunii Europene; - Posibilitatea desf ăş ur ării de proiecte economice la nivelul Euroregiunii Siret-Prut-Nistru; - Politicile na ţionale de reglementare a exportului. 4.8 Turismul și diversificarea serviciilor turistice Per ansamblu, dezvoltarea turismului în raionul Glodeni este slab ă, cu toate c ă poten ţialul de dezvoltare ar putea fi unul chiar ridicat, ţinînd cont de multitudinea şi varietatea patrimoniului glodenean. Îns ă, analizînd situa ţia actual ă a infrastructurii de sus ţinere a sectorului turistic şi nivelul de promovare a obiectivelor turistice, poten ţialul de dezvoltare este estompat semnificativ. Relansarea activit ăților în acest domeniu reprezint ă una din priorit ățile dezvolt ării social- economice a raionului. Obiectivul principal al transform ărilor în aceast ă sfera este repararea por țiunilor de drumuri na ționale R15, R41, R53,R57 de pe teritoriul raionului Glodeni și a celor locale spre traseele turistice, crearea unui complex turistic modern de o eficacitate și competitivitate înalt ă, capabil s ă asigure: pe de o parte, posibilit ăți largi de satisfacere a necesit ăților cet ățenilor no ștri și celor de peste hotare privind pachetul de servicii turistice, iar pe de alta parte, un aport considerabil la dezvoltarea economiei raionului, inclusiv prin sporirea numarului de locuri de munc ă, încas ări de impozite în buget, p ăstrarea și folosirea ra țional ă a patrimoniului cultural și natural. Turismul cultural-istoric este acea form ă de turism care se concentreaz ă asupra mediului cultural şi care, la rîndul ei include reperele culturale şi istorice ale unei destina ţii sau mo ştenirea cultural-istoric ă, valorile şi stilul de via ţă al popula ţiei locale, artele, me şte şugurile, tradi ţiile şi obiceiurile popula ţiei locale. Muzeele de Istorie și Etnografie din satele Cajba, Cubani, Cuhne ști, Iabloana, Limbenii Vechi, Petrunea, Stîrcea, Muzeul Casa Bunicii din Localitatea Bisericani de ţin colec ţii importante şi variate de obiecte etnografice, documente, fotografii, piese numismatice, art ă decorativ ă și arheologie, etc. Muzeul de Istorie și Etnografie Cajba inaugurat în anul 1983, avînd un fond de peste 1200 de exponate în colec ția de baz ă, de o valoare unical ă, necesit ă ast ăzi un alt edificiu. În satul Petrunea, pe lîng ă Muzeul de Istorie și Etnografie, mai poate fi amenajat și un Muzeu al Pîinii , în care va fi redat ă, cît mai fidel, istoria acestui preparat, obiceiurile și tradi țiile . Sala de expozi ţie ar putea fi locul unde turi ştii, vor fi servi ţi cu un ceai cu dulcea ță de 38

trandafir, cu cozonac copt, sau învîrtit ă cu nuc ă. Iar cu scopul readucerii în aten ţie a valorii tradi ţiei, în ora șul Glodeni trebuie deschis în parteneriat cu Casa de Crea ție a Copiilor un atelier de artizanat și me ște șug ărit, care ar stimula promovarea mai larg ă a traditiilor autohtone și a produselor proprii. Turismul cultural şi istoric este sus ţinut şi de existen ţa conacelor. Conacul Pons ă din or. Glodeni și Conacul Leonardi-Buznea din s. Ciuciulea sunt monumente de arhitectur ă de categorie na țional ă, care necesit ă mijloace financiare pentru restaurare și care cu o promovare pe măsur ă, pot deveni un obiectiv atractiv și interesant. Turismul cultural mai este impulsionat de tîrgurile şi festivalurile care sunt organizate în spa țiul glodenean, astfel vizitatorii intrînd în contact cu alte culturi şi înv ăţ înd lucruri noi despre alte tradi ţii şi despre istoria altor locuri. Pe parcursul întregului an sunt desf ășurate un șir de manifest ări culturale. Anul cultural începe la 10 ianuarie cu Festivalul raional de colinde ”Hristos Se na ște, sl ăvi ți-L” edi ția I-a, iar la 15 ianuarie se desf ășoar ă Ziua Na țional ă a Culturii. În perioada 1-10 martie are loc Festivalul de muzică ”M ărțișor”, iar în perioada s ărb ătorilor pascale se desf ășoar ă Festivalul-concurs raional al cîntecului sacru-pascal ”Sub lumina Învierii”. În luna mai are loc Concursul raional al operelor preferate, iar în s. Cajba este serbat ă Ziua Interna țional ă a Muzeelor. Vara începe cu festivalul-concurs raional al poeziei na ționale, dup ă care urmeaz ă Festivalul raional de folclor ”Cînt ă de r ăsun ă lunca”, Festivalul regional de interpretare vocal ă ”Constela ția Muzical ă”, iar spre sfîr șitul verii se desf ășoar ă Festivalul Na țional al C ărții și Lecturii (etapa raional ă). În luna septembrie în s. Fundurii Noi are loc Festivalul raional al etniilor cu genericul ”Unitate prin diversitate” și sfîr șește anul cultural prin Festivalul raional al tradi țiilor și obiceiurilor de iarn ă ”V-am ura, v-am tot ura”. În toiul toamnei la Glodeni se organizeaz ă Iarmarocul ”Toamna de aur”. Dimensiunea religioas ă a sectorului turistic este conturat ă de prezen ţa pe aria geografic ă a raionului Glodeni a edificiilor religioase cunoscute dup ă vechimea şi dup ă arhitectura acestora. Conform Registrelor monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, sînt înscrise biserici din lemn din localit ăţ ile Bisericani, Balatina, Iabloana, Limbenii Vechi, Cobani, Fundurii Vechi şi alte zeci de l ăca şe ridicate din piatr ă. Din cele mai reprezentative monumente naturale aflate pe teritoriu raionului Glodeni pot fi enumerate: ‹ Rezerva ția Natural ă „P ădurea Domneasc ă”, care este o rezerva ție știin țific ă creat ă în 1993 pe o suprafa ța de 5763 ha în preajma satelor Cubani, Balatina, Bisericani, Cuhne ști, Moara Domneasc ă. P ădurea este reprezentat ă de asocia ții vegetale de stej ăret, plopi ș, s ălcete. Aici pot fi înt ălnite plante rare ca vi ța de vie s ălbatic ă, angelica, laleaua pestri ță, ghiocelul alb, viorelele. Au supravie țuit în limitele rezerva ției și elimente faunistice rare ca cerbul nobil, vidra, pisica sălbatic ă, jderul de p ădure, jderul de piatr ă, nev ăstuica, broasca țestoas ă de balt ă, lop ătarul, egreta mic ă, leb ăda. ‹ “ Suta de Movile ” localizat ă între localit ăţ ile Brani şte (r. Rî şcani) şi Cobani (r. Glodeni), reprezint ă o por ţiune a teraselor rîului Prut. Prima atestare documentar ă a acestui peizaj o g ăsim în anul 1716, în cunoscuta lucrare Descrierea Moldovei, a lui Dimitrie Cantemir, care îl nume şte „Centum monticulli”. ”Suta de Movile” reprezint ă un relief accidentat cu peste 3500 de movile, care r ămîn deocamdat ă o enigm ă. Mormanele de p ămînt sunt de diferite forme şi dimensiuni, fiind a şezate într-o ordine stranie fa ţă de obi şnuitul hazard al naturii. Aceast ă ordonare a movilelor a n ăscut o mul ţime de legende care fac trimitere la civiliza ţii demult apuse. Cea mai mare Movil ă este „Movila Ţiganului” , ce are o în ălţime de peste 30 de metri. Teritoriul dintre movile este completat de zeci de lacuri pitore şti, izvoare cu ap ă cristalin ă. În genere teritoriul reprezint ă un peisaj selenar, acoperit cu vegeta ţie bogat ă de step ă. ‹ „Cheile Bute ști”- o poveste în piatr ă a vie ții pe p ămînt. St ănca este str ăpuns ă de grote și pe șteri care au servit drept ad ăpost pentru animale în perioada glaciar ă și pentru om în perioada preistoric ă. ‹ „Stînca Mare” este cel mai sudic recif reprezentativ din Brîul coralier al Prutului de Mijloc. Este situat la sud de satul Cobani, avînd o lungime de peste o mie de metri, l ăţ imea de o sut ă de metri şi în ălţimea relativ ă de 40 de metri. ‹ Lacul relict „La Fontal” este o adev ărat ă perl ă acvatic ă în coroana Prutului, cu suprafa ţa de peste 23 ha. Specificul s ău const ă în faptul c ă este alimentat de cîteva izvoare ascendente, rare în 39

Moldova, a c ăror ap ă are un grad mare de mineralizare. În prezent, aproximativ 85% din suprafa ţa lacului este acoperit ă de vegeta ţie acvactic ă, stuf ări ş, p ăpuri ş şi reprezint ă un loc ideal pentru dezvoltarea amfibienilor, reptilelor, p ăsărilor de balt ă şi a mamiferelor acvatice; ‹ „Ţara Bîtlanilor” o colonie unical ă de peste 1000 de exemplare de p ăsări de balt ă care cuib ăresc pe stejari; ‹ „Stejarii seculari” – Cronicarii verzi a istoriei noastre, care se afl ă pe teritoriul Rezerva ţiei, în apropierea satului Moara Domneasc ă. Reprezint ă cîteva parcele cu o suprafa ţă total ă de 108 ha cu stejari seculari, ce dep ăş esc vîrsta de 200-250 de ani, unii dintre ei atingînd şi recordul de 30-35 de metri. Nic ăieri în Moldova nu poate fi întîlnit ă o asemenea grupare de arbori seculari, care ne m ărturisesc elocvent istoria naturii acestui meleag şi faima de odinioar ă a p ădurilor noastre . ‹ Zimbr ăria se afl ă pe teritoriul rezerva ţiei ,,P ădurea Domneasc ă”, în apropierea satului Moara Domneasc ă, unicul loc din R. Moldova, unde poate fi admirat zimbrul . Zimbr ăria reprezint ă un ocol cu suprafa ţa de 32 de ha. La moment sunt șapte zimbri, care reprezint ă o superb ă atrac ţie turistic ă. Zimbrul a fost adus în R. Moldova pe 19 august 2005 în baza unui acord interstatal cu Polonia. Rezerva ția Natural ă „ P ădurea Domneasc ă” este cel mai important promotor al turismului, care prime ște anual în jur de 5000 de turi ști și care ofer ă 12 locuri de cazare și de camping în Pensiunea turistic ă ”La Fontal” în s. Cubani. În traseului ecoturistic ,,Pe un picior de plai pe-o gur ă de rai” , care este vizitat de turi şti din difirite ţă ri ale lumii sunt incluse urm ătoarele obiective: Monumentul geologic și paleontologic Defileul Bute ști – Stînca Mare – Rezerva ția peizagistic ă ocrotit ă de Stat Suta de Movile – zona umed ă din Rezerva ție lacul ”La fontal ” – ”Țara Bîtlanilor” – Zimbr ăria – Stejarii seculari . Acest traseu poate fi extins prin includerea înc ă a trei obiecte de valoare unical ă – bisericile din lemn din localit ățile Balatina, Bisericani și Limbenii Vechi. Pe traseul turistic ,,Pe un picior de plai pe-o gură de rai” lîng ă popasul turistic „Orhideea” din satul Balatina apare necesitatea înfiin țării unui ghi șeu a lucr ărilor de artizanat unde orice vizitator ar putea s ă achizitioneze înainte de a pleca acas ă un suvenir, realizat de mesterii populari autohtoni. Pe teritoriul Rezerva ției, aproape în fiecare ocol silvic au fost amenajate zone de agrement care ofer ă peisaje extraordinare, aer curat si varietate de a petrece timpul liber, iar pe malul rîului Prut se poate planifica amenajarea a 2 plaje pentru activit ăți de recreere, agrement și sc ăldat, păstrînd, în acela şi timp, caracterul natural-sălbatic al acestui areal. Investi țiile în amenajarea plajelor înseamn ă camping, du șuri, toalete, parcare, ambarca țiuni de plimbat pe rîu, zone intermediare de odihn ă, iar pentru pastrarea caracterului natural al zonei se vor folosi lemnul și stuful . Existen ţa unor resurse turistice valoroase, de şi important ă, nu este suficient ă pentru atragerea turi ştilor în zon ă, deaceea dezvoltarea turismului este condi ționat ă și de existen ța unor spa ții de cazare. Astfel, în zona localit ății Moara Domneasc ă se necesit ă finisarea construc ției motelului, echiparea corespunz ătoare și oferirea presta țiilor calitative și variate, care vor asigura o bun ă valorificare a poten țialului turistic. Turism rural și agroturismul. O parte dintre a şez ările glodenene şi-au p ăstrat tradi ţiile şi obiceiurile în pofida transform ărilor aduse de perioada comunist ă şi de progresul tehnic. Modernismul a p ătruns mai greu în casele glodenenilor autentici, fie şi din cauza nivelului sc ăzut de dezvoltare economic ă. Astfel c ă, un posibil turist interesat de focul din vatr ă, pîinea coapt ă dup ă vechile tradi ții, gustarea, dar mai întîi participarea la împletirea sarmalelor, de țesutul covoarelor tradi ționale, ori participarea la culesul roadelor în toiul toamnei, înc ă se mai poate bucura de o atmosfer ă patriarhal ă la care contribuie, ce-i drept, mai mult b ătrînii satelor. Mediul rural din raionul Glodeni, cu comunit ățile agricole și satele sale pitore ști, constituie o surs ă important ă pentru prestarea serviciilor de cazare tradi țional ă de tip rural, pentru oferirea unor posibilit ăți vizitatorilor de a se încadra în activit ățile și preocup ările rurale, pentru familiarizarea cu folclorul, distrac țiile și tradi țiile locale, pentru prezentarea me ște șugurilor cu posibilitatea de participare la procesul de lucru al acestuia și oferirea unor posibilit ăți de procurare a produselor me ște șug ăre ști. 40

La nivel de raion în luna august-septembrie poate fi ini țiat și organizat un Festival al Dulce ții în care ar participa gospodinele, cu prezentare și vînzare de produse. Pe lîng ă dulce țuri vor mai putea fi comercializate și alte produse: fructe, miere și diverse produse apicole. În profil teritorial distribu ţia unit ăţ ilor de primire turistic ă se prezenta astfel: ‹ În Ora șul Glodeni sunt situate Pensiunea ”Anastasia”, Hotelul 3* ”Șarm” și Pensiunea 4* ”Butoia ș”, care în sala restaurantelor pun la dispozi ța turi știlor diferite preparate culinare din buc ătăria moldoveneasc ă. Deasemenea, în s. Stîrcea, care se afl ă în componen ța or. Glodeni se afl ă 3 agropensiuni: a d-nelor Lilia Gurscaia, Valentina Buza și Tatiana Cotelevici. ‹ În s. Hîjdieni turistul poate face popas ”La hanul Radei”. ‹ În s. Cobani se afl ă Pensiunea ”Valea trandafirilor” și pensiunile lui Alexandru Melnic și Angela Manole; ‹ În s. Vii șoara este situat ă pensiunea d-nei Taisia Țurcanu. Potentialul turistic din localit ățile rurale nu este valorificat și practic lipsesc prestatorii de servicii în domeniul turismului rural. Turismul pentru tineret. Aceast ă form ă de turism este practicat ă printre elevii no ștri și cei polonezi și are tent ă recreativ ă și cultural ă. Copiii polonezi sunt caza ți în familii din s. Stîrcea pentru care se organizeaz ă excursii, particip ă la concerte atît în raion, cît și în alte ora șe ale t ării, înva ță arta g ătitului din buc ătăria noastr ă. Pentru tineret se organizeaz ă meciuri de fotbal și alte activit ăți sportive. Totodat ă, apare necesitatea redeschiderii școlilor de var ă pentru tineret, care reprezint ă o oportunitate bun ă pentru tineri de a-și petrece o parte a vacan ței în prezen ța unor oameni cu pasiuni și interese în anumite domenii, care ofer ă posibilit ăți de a înv ăța într-un cadru mai informal și de a interac ționa cu al ți tineri. Turismul de pescuit. În ceea ce prive şte pescuitul, cu investi ţii minime, lacurile și iazurile care împînzesc întreg teritoriul raionului Glodeni pot deveni o zon ă important ă de agrement, unde pescarii ar putea prinde crap, caras, fitofag contra unei taxe prestabilite, pe cînd pe rîul Prut ar putea fi organizate competi ții de pescuit sportiv. Turismul sportiv . La început de toamn ă, deja de cî țiva ani consecutiv, Federa ția de Automobilism din Republica Moldova organizeaz ă la Glodeni un incendiar eveniment sportiv pentru amatorii de vitez ă - Campionatul Republicii Moldova la Autocross la care particip ă tineri din Bulgaria, Ukraina, România și Republica Moldova. Pentru atragerea la eveniment a cît mai multor participan ți și spectatori este necesar de a promova evenimentul prin realizarea de bro şuri, pliante atractive în format tip ărit sau electronic, implicarea Administra ției Publice Locale de nivel I și II și crearea condi țiilor care ar oferi posibilitatea unic ă de a petrece un weekend deosebit cu familia sau prietenii într-un spa țiu natural. Un sport al devoratorilor de adrenalin ă este alpinismul, care are tot mai mul ţi adep ţi în ţara noastr ă, asta de şi alpini ştii moldoveni nu au foarte multe locuri unde s ă-şi exerseze abilit ăţ ile, deaceea o oportunitate ar fi rena șterea competi țiilor de alpinism la Stînca Mare din satul Cobani. În ziua solsti țiului de var ă la Bute ști avea loc Festivalul muzicii rock, care ast ăzi poate fi readus la via ță unde trupele la inceput de drum vor evolua al ături de muzicieni de renume. În perioada festivalului nu vor lipsi activitatile sportive – cățărări pe stînc ă, rapel, tiroliana și ateliere de aventur ă. Un alt neajuns al raionului Glodeni este lipsa de trasee turistice exclusiv pietonale, pentru biciclete și motociclete și a unui site dedicat acestor trasee pe care turi știi le-ar putea verifica on- line. Totodat ă, aceast ă form ă de turism necesit ă structuri de primire turistice destinate s ă asigure cazarea turi ştilor în corturi sau rulote, astfel amenajate încît s ă permit ă acestora s ă parcheze mijloacele de transport, s ă î şi preg ăteasc ă masa şi s ă beneficieze de celelalte servicii specifice acestor tipuri de unit ăţ i. Un rol important în promovarea turismului glodenean ar trebui s ă-l aib ă Centrul de Informare Turistic ă, care ar oferi servicii de informare și îndrumare a turi știlor moldoveni și str ăini, ce doresc s ă viziteze și s ă cunoasc ă frumuse țile naturii, tradi țiile, obiceiurile, precum și monumentele religioase și istorice, care trebuie s ă arate atît atrac ţiile turistice din raionul Glodeni cît și posibilit ăţ ile de agrement şi relaxare, variantele de cazare în aceast ă zon ă. Destinat 41

promov ării turistice a raionului, Centrul de Informare Turistic ă trebuie înfiin țat în centrul ora șului Glodeni pentru a pune în aplicare strategia de valorificare a numeroaselor oportunit ăți de care beneficiaz ă raionul Glodeni, care va pune gratuit la dispozi ția turi știlor pliante, h ărți și ghiduri turistice în mai multe limbi de circula ție interna țional ă, dar și acces la internet pentru informa ții de interes turistic, harta turistic ă interactiv ă, etc, și care va colabora cu agențiile de turism pentru promovarea traseelor și obiectivelor turistice din raion.

Analiza SWOT PUNCTE TARI PUNCTE SLABE - Posibilitatea practic ării diferitelor -Slaba valorificare a poten ţialului turistic al raionului; tipuri de turism netradi ţional, de la cel -Infrastructura turistic ă slab dezvoltat ă; religios la cel cultural- ştiin ţific; -Infrastructura de acces c ătre obiectivele cu poten ţial - Existen ţa manifest ărilor cu valoare turistic în stare avansata de degradare; folcloric ă; -Existen ţa unui num ăr extrem de mare de localit ăţ i - Existen ţa indicatoarelor şi h ărţilor rurale în care nu exist ă nici un loc de cazare; de semnalizare a obiectivelor turistice. -Promovarea redus ă a obiectivelor turistice cu poten ţial turistic real; -Num ăr redus de unit ăţ i de primire turistic ă. -Inexisten ţa unui Centru de Informare turistic ă în centrul ora șului Glodeni. OPORTUNIT ĂȚI AMENIN ȚĂRI -Existen ţa zonelor cu poten ţial natural -Infrastructura de transport slab dezvoltat ă şi ce pot fi valorificate ca zone de nemodernizat ă poate avea ca efect ocolirea zonei agrement; turistice a raionului; -Diversificarea obiectivelor turistice -Resurse financiare insuficiente pentru contribu ţiile glodenene va duce la cre şterea proprii la proiectele finan ţate , în special în mediul atractivit ăţ ii turistice a raionului; rural. -Parteneriat de promovare a obiectivelor cultural-religioase din raionul Glodeni, împreun ă cu jude țul Boto șani; -Existen ţa poten ţialului de dezvoltare a agroturismului. Pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare a turismului în raionul Glodeni în perioada anilor 2016-2020 sînt necesare de implementat urmatoarele măsuri: • construc ția și repara ția drumurilor atît de importan ță na țional ă, cît și a drumurilor locale; • promovarea agen ției pentru turism; • elaborarea cu ajutorul exper ților autohtoni și str ăini a programelor de formare și dezvoltare a infrastructurii turistice; • acumularea (folosind pîrghiile cooper ării interna ționale) a mijloacelor pentru construc ția unei re țele de hoteluri mici și mijlocii, moteluri și alte unit ăti de cazare în localit ățile cu atrac ții turistice; • marketingul și promovarea produsului na țional turistic. 4.9 Infrastructura edilitar ă. Func ționarea unei societ ăți umane s-a bazat în toate timpurile pe existen ța infrastructurii. Infrastructura edilitar ă este parte a infrastructurii reprezentat ă de re țelele edilitare care cuprind ansamblul sistemelor de utilit ăți publice cu care este echipat ă o localitate, destinat ă furniz ării/prest ării serviciilor de utilit ăți publice. Dezvoltarea re țelelor edilitare în raionul Glodeni reprezint ă o preocupare major ă și permanent ă în vederea atingerii condi țiilor de trai tot mai performante în ritmul cerut de necesit ățile reale ale popula ției din raion. Pentru buna func ționare a serviciilor privind furnizarea utilit ăților publice sunt necesare investi ții majore în fiecare domeniu de infrastructur ă edilitar ă care dep ășesc considerabil capacit ățile financiare a autorit ății locale și ale operatorilor de serviciu astfel încît este necesar ă accesarea unor surse de finan țare externe sau interne. 42

Re țelele edilitare asigur ă accesibilitatea la o zon ă teritorial ă și func ționalitatea acesteia și definesc gradul de dezvoltare a unei localit ăți. Re țeaua de alimentare cu ap ă potabil ă La eviden ța Centrului de S ănătate Public ă al Raionului Glodeni se afl ă 28 de apeducte: un apeduct comunal Glodeni, lungimea re țelei de aprovizionare cu ap ă potabil ă a c ăruia constituie 36,1 km; 15 apeducte rurale, 9 departamentale și 3 ale institu țiilor pentru copii. În 17 localit ăți ale raionului (Danu, Camenca, Limbenii Vechi, Limbenii Noi, Ustia, Fundurii Noi, Cuhne ști, Cajba, Du șmani, Petrunea, Sturzovca, Vii șoara, Iabloana, Fundurii Vechi, Hîjdieni), la sistemele de apeduct alimentate din 28 fîntîni arteziene cu o lungime de 90,36 km sunt racordate 9380 de gospod ării. Aceste ape nu trec printr-un sistem de tratare și nu sunt potabile. Cel mai mare consumator de ap ă potabil ă este or. Glodeni, care la moment consum ă 500 m3 de ap ă/zi, gradul de acoperire constituind 60%, dintre care 40% constituind gospod ăriile individuale. Pe teritoriul ora șului Glodeni exist ă 2430 de gospod ării individuale racordate la sistemul centralizat de apeduct, 4732 apartamente și 124 agen ți economici. Majoritatea popula ției din mediul rural folose ște în scopuri potabile apa din cele 6500 fîntîni de min ă. În raionul Glodeni exist ă o singur ă sta ție de tratare a apei care alimenteaz ă doar locuitorii ora șului Glodeni, cu un poten țial de exploatare mare, care nu este folosit la capacitate maxim ă. Sursa de ap ă potabil ă pentru alimentarea ora șului Glodeni este rîul Prut care se afl ă la o distan ță de 17 km de STA (Sta ția de Tratare a Apei), care este o proprietate a ÎM „Magt-Vest” SRL Fabrica de Zah ăr. Procesul de prelucrare și purificare al apei const ă în: îndep ărtarea suspensiilor – coagularea – filtrarea – dezinfec ția apei cu clor lichid. Instala țiile de clorinare a apei sunt automatizate și func ționeaz ă în regim neîntrerupt. Re țeaua de distribu ție a apei pe teritoriul raionului Glodeni se afl ă în general într-o stare avansat ă de degradare datorit ă vechimii mari de exploatare și a lipsei de surse financiare pentru repara ția sau schimbarea în totalitate a tronsoanelor de apeduct avariate. Acest lucru duce nemijlocit la pierderi de ap ă în re țea ceea ce face ca volumul apei distribuite s ă fie cu mult mai mare decît volumul apei consumate, fapt ce generează cre șterea pre țului per/m 3 al apei consumate. Un impact semnificativ asupra calit ății apei potabile din fîntînile de min ă îl au sursele poluante din zonele de protec ție sanitar ă (ZPS), starea sanitar ă a localit ăților, ignorarea lucr ărilor de dezinfec ție, profilactic ă și între ținere corespunz ătoare a surselor de ap ă. Starea insalubr ă a ZPS și a localit ăților în întregime, distrugerea sta țiilor de epurare (unde au existat), au o corela ție direct ă cu gradul de poluare chimic ă și microbian ă a apelor subterane. Re țeaua de canalizare Organizarea insuficient ă a colect ării, evacu ării și neutraliz ării reziduurilor solide și lichide se soldeaz ă cu poluarea organic ă a solului și ulterior a apelor subterane. În localit ățile rurale nu sunt disponibile sisteme de canalizare și epurare ale apelor uzate. Ast ăzi, din num ărul total de sta ţii de epurare a raionului Glodeni, func ţioneaz ă doar mini sta ţia tip TOPAS – 20 de fabrica ţie ruseasc ă, montat ă la gr ădini ţa de copii din s. Limbenii Vechi și 3 mini-sta ții pe lîng ă Centrele Comunitare Multifunc ționale. Celelalte sta ţii sunt distruse și lipsite de utilajul necesar. În unele localit ăți sunt instalate minista ții de epurare a apei, îns ă acestea deservesc doar unele institu ții publice, fiind localizate în satele: Balatina, Sturzovca, Fundurii-Vechi, Limbenii Vechi și Cuhne ști. Conform datelor oferite de ÎM ”Servicii Comunale Glodeni”, lungimea total ă a re țelei de canalizare constituie 18,2 km, inclusiv 12,0 km constituie re țeaua sub presiune și 6,2 km re țeaua cu scurgere liber ă, gradul de acoperire a ora șului cu re țele de canalizare constituind 40%, dintre care doar 6% constituind gospod ăriile individuale. În ora șul Glodeni exist ă 5225 de conexiuni la re țeaua de canalizare dintre care 4372 sunt blocuri locative, 412 sectorul particular și 85 agen ți economici. Apele uzate, colectate de la abona ți, sunt pompate, prin intermediul a 3 sta ții de pompare, la sta ția de epurare a Fabricii de zah ăr, unde sunt depozitate în bazinele de acumulare, deoarece

43

de doi ani sta ția de epurare nu func ționeaz ă. Zilnic la sta ția de epurare sunt pompate în jur de 300 m3 de ape uzate. Condi țiile re țelei de canalizare sunt calificate drept nesatisf ăcătoare, anul construc ției acestei re țele fiind 1963, constituind 53 de ani de exploatare, timp în care la re țea s-au efectuat doar lucr ări de între ținere. Re țeaua de termoficare Re țeaua de termoficare a raionului Glodeni este foarte slab dezvoltat ă, practic existînd doar în centrul raional, re țeaua nefiind transmis ă la balan ța ÎM ”Servicii Comunale Glodeni”. Cu referire la gradul de acoperire a re țelei de termoficare, din 1893 de apartamente din ora ș doar 76 sunt racordate la re țea și 10 institu ții publice: CMF, SAMU Glodeni, și Sec ția Stomatologic ă, Școala de arte, Casa de Cultur ă, Direc ția Înv ățămînt, Tineret și Sport Glodeni, Inspectoratul de Poli ție, Consiliul Raional, Prim ăria ora șului și ÎM ”Servicii Comunale Glodeni”. Cazangeria central ă dispune de 2 cazane, a cîte 2,5 Mvat, fiecare funcționînd pe baz ă de gaze naturale. Restul institu țiilor publice din raionul Glodeni dispun de sisteme de înc ălzire proprii bazate pe lemne, c ărbuni și biomas ă. Re țeaua de alimentare cu energie electric ă Filiala Glodeni SA ”Red Nord” gestioneaz ă 766,0 km de linii electrice aeriene de joas ă tensiune (0,4 kV), 430 km de linii electrice aeriene de medie tensiune (10 kV), 10,6 km de linii electrice aeriene de medie tensiune (0,4 kV), 12,8 km de linii electrice de medie tensiune (10 kV) și dispune de 333 posturi de transformare 10/0,4kV; Consumul mediu anual în perioada anilor 2013-2015 constituie consecutiv dup ă cum urmeaz ă: - în 2013 – 35225000 kWh; - în 2014 – 36112000 kWh; - în 2015 – 36595000 kWh. Re țeaua de telecomunica ții (re țea telefonic ă, re țea telegrafic ă, re țea de televiziune, re țea de radiofuziune). În raionul Glodeni serviciile de telefonie fix ă sînt oferite de c ătre Operatorul Na ţional de Telecomunica ţii din Republic ă „Moldtelecom SA”, care reu şeşte s ă r ăspund ă cu succes necesit ăţ ilor de comunicare ale consumatorilor, oferindu-le o gama larg ă şi accesibil ă de servicii de telecomunica ţii . În anul 2015 num ărul posturilor telefonice principale în re țeaua public ă a constituit 17934 unit ăți, din care 16981 sau 94,7% - la domiciliu. Pe parcursul anilor 2012-2015 structura num ărului posturilor telefonice se prezint ă în modul urm ător:

Fig. 10 Structura num ărului posturilor telefonice principale în re țeaua public ă, unit ăți. În perioada de raport la 100 locuitori reveneau 28 posturi telefonice principale, din care în localit ățile urbane – 32 și respectiv în localit ățile rurale – 28, reducîndu-se astfel diferen ţa dintre disponibilitatea telefonului fix în gospod ăriile din mediul rural si cele din mediul urban. Telefonia mobil ă este reprezentat ă de trei companii „Orange Moldova SA”, „Moldcell” și „Unite”, astfel majoritatea popula ției raionului fiind posesori de celular. Propor ţia persoanelor cu acces la internet este mai mare în mediul urban fa ţă de mediul rural, conectarea prin telefon fix continuînd s ă fie principala modalitate de conectare la internet. Principalele motive pentru care persoanele care utilizeaz ă computerul nu au acces la Internet sunt 44

costul înalt şi imposibilitatea de conectare la internet a computerului utilizat precum şi lipsa cuno ştin ţelor privind modul de utilizare. Re țeaua de gazificare În gestiunea Filialei ”Glodeni-gaz” se afl ă urm ătoarele re țele de gaze naturale: - gazoducte interurbane de presiune înalt ă – 53,92 km; - gazoducte de presiune medie și joas ă în interiorul localit ăților – 143,27 km; Deasemenea, pentru reglarea presiunii gazelor naturale au fost instalate 9 sta ții de m ăsurare și 147 dulapuri. La re țeaua de gazificare sunt racorda ți 4392 de consumatori casnici și 84 de consumatori noncasnici, în perioada anilor 2013-2015 volumul gazelor naturale consumate constituind 3350000 m 3. La re țeaua de gazificare au fost racordate localit ățile Hîjdieni, Cajba, Danu, Limbenii Vechi, Iabloana, Sturzovca, Du șmani și Glodeni, restul popula ției fiind nevoit ă s ă utilizeze gazul lichefiat. Analiza SWOT PUNCTE TARI PUNCTE SLABE - Extinderea re ţelelor de distribu ţie a gazelor - Doar 17 localit ăți dispun de sistem de naturale; distribu ţie a apei; - Existen ţa re ţelelor de telecomunica ţie bine - Doar o localitate dispune de re ţea de dezvoltate în profil teritorial; canalizare; - Existen ţa proiectului prin care se - Gradul de conectare al popula ţiei urbane la reabiliteaz ă şi extinde re ţeaua de ap ă-canal sistemul de canalizare cu epurare este de 6%; din mediul urban. - Doar 8 localit ăți (un centru urban şi 7 - Re ţeaua electric ă în stare tehnic ă bun ă; comune) dispun de re ţea de distribu ţie a gazelor naturale; - Re țeaua de canalizare are o durat ă de exploatare de peste 50 ani; OPORTUNIT ĂȚI AMENIN ȚĂRI - Pozi ţionarea geografic ă – raion la grani ţa - Tendin ţa de cre ştere a pre ţurilor la de est a UE; resursele energetice sub influen ţa cursului - Existen ţa surselor de ap ă potabil ă poate sta valutar leu-euro; la baza extinderii re ţelelor de alimentare cu - Men ţinerea tendin ţei de debran şare de la ap ă potabil ă; sistemul centralizat de furnizare a agentului termic pentru înc ălzirea locuin ţelor; - Priorit ăţ ile în ceea ce prive şte echiparea edilitar ă sunt sta ţiile de tratare, sta ţiile de epurare şi extinderi, iar pentru reabilitarea re ţelei de ap ă- canal nu mai exist ă fonduri la nivel local; Obiective și ac țiuni-cheie: V crearea sistemelor descentralizate (institu ții autonome de alimentare cu agent termic) și sistemele locale cu utilizarea unui utilaj modern cu randament sporit, iar în calitate de combustibil de folosit gazele naturale; V dezvoltarea proiectelor de infrastructur ă energetic ă; V implementarea proiectelor de trecere la înc ălzirea institu țiilor bugetare cu resurse energetice pe baz ă de biomas ă; V trecerea treptat ă la înc ălzire din resursele energetice pe baz ă de biomas ă a sectorului privat; V elaborarea proiectelor tehnice privind alimentarea cu ap ă și canalizare pentru localit ățile din teritoriul raionului; V valorificarea eficient ă a resurselor într-o concep ție unitar ă: satisfacerea cerin țelor, p ăstrarea echilibrului ecologic, prioritatea factorilor sociali și de protec ție a mediului; V economisirea apelor, reducerea pierderilor din re țelele de distribu țe a apei din ora ș, unit ăți economice și locuin țe; V modernizarea instala țiilor de epurare în vederea reducerii polu ării apelor;

45

V educa ția permanent ă, formarea profesional ă a popula ției privind grija pentru ap ă curat ă, economisirea ei; V realizarea gospod ăriei apelor în cooperare cu autorit ățile cu atribu ții în domeniul amenaj ării teritoriului, protec ției mediului, agriculturii, silviculturii, cu autorit ățile locale, agen ții economici, ONG-le locale ș.a. 4.10 Eficien ța energetic ă Eficien ţa energetic ă este un termen foarte larg care se refer ă la multiplele modalit ăţ i prin care putem ob ţine acela şi beneficiu (lumin ă, înc ălzire, mişcare, etc.) folosind mai pu ţin ă energie. În perioada rece a anului consumul energetic al gospod ăriilor, al întreprinderilor şi al organiza ţiilor din raionul Glodeni se bazeaz ă, preponderent, pe c ărbune, gaze naturale și lemn de foc. Locuin țele oamenilor de la țar ă sunt înc ălzite în special cu lemn de foc, care poate fi procurat la un pre ț de aproximativ 700 lei/m ster, înc ălzirea cu c ărbuni fiind prea costisitoare - 3500 lei/tona. Un m 3 de gaze naturale cost ă 6,63 lei , deaceea mul ți dintre consumatorii casnici renun ță la înc ălzirea pe baz ă de gaze naturale, în favoarea înc ălzirii pe baz ă de lemne. Totodat ă, este necesar de men ționat c ă la conducta de gaze naturale sunt conectate doar 8 localit ăți din raion, acest lucru presupunînd c ă nu toți consumatorii pot alege între produsele energetice pe care s ă le utilizeze. Mai mult ca atît, pe pia ța produselor energetice din raion deja este creat ă oferta de produse alternative (pelete, brichete), prin activitatea a trei companii: - SRL ”Artviax-Nordcom” din s. Balatina; - SRL ”Luberion” din s. Cuhne ști; - SRL ”Brilanprim” din or. Glodeni. Drept materie prim ă a celor trei companii servesc rumegu șul de lemn, paiele, cojile de floarea-soarelui și alte resturi vegetale. Actualmente, în raionul Glodeni exist ă suficient ă materie prim ă ce permite producerea brichetelor și pele ților, care sunt oferite de produc ători la un pre ț de aproximativ 2000 lei/tona. Una dintre problemele ce pericliteaz ă trecerea la utilizarea produselor alternative este insuficien ța de cuno știn țe și informa ții cu privire la utilizarea acestora. Totodat ă, costurile la cazanele necesare reprezint ă un impediment major. În anul 2006 prima instala ție pe baz ă de biomas ă în raionul Glodeni și a doua pe republic ă a fost instalat ă la Gimnaziul din s. Vii șoara, prin intermediul proiectului pilot ERA, ca pîn ă în anul 2016 aceste termocentrale s ă fie instalate, preponderent, în institu țiile publice din localit ățile rurale ale raionului. În satul Cajba la gimnaziul din sat a fost instalat un boiler pe baz ă de paie cu capacitatea de 190 kw. Compania Darnic Gaz, din fondurile Proiectului UE-PNUD „Energie și Biomas ă” a instalat centrale termice pe biomas ă în localit ățile Camenca, Cuhne ști, Fundurii Vechi, Petrunea și Ustia. Pe baz ă de brichete este înc ălzit ă Prim ăria Camenca și toate institu țiile publice ale Prim ăriei Cuhne ști. 4 cazane pe baz ă de pele ți sunt instalate în s. Fundurii Vechi, altele 2 la Gimnaziile Petrunea și Ustia. La Centrele Comunitare Multifunc ționale din or. Glodeni și s. Fundurii Vechi sunt instalate panouri solare pentru înc ălzirea apei, iar cel din s. Balatina dispune de cazan pe baz ă de pele ți. Pu țini, dar totu și exist ă și gospodari casnici, care au pledat pentru utilizarea resurselor energetice alternative și au instalat în casele lor de locuit cazane, care func ționeaz ă pe baz ă de produse de biomas ă, lemne și c ărbuni. Un alt pas efectuat de autorit ățile raionului Glodeni în procesul de eficientizare energetic ă sunt lucr ările efectuate în toate institu țiile publice care includ renovarea acoperi şurilor, schimbarea u şilor şi a geamurilor, repara ţia plafoanelor, podelelor şi a pere ţilor, în scopul unei mai bune conserv ări a energiei termice, montarea becurilor energetic eficiente în scopul diminu ării consumului de energie electric ă, repara ţia blocurilor sanitare în scopul diminu ării consumului de ap ă, inclusiv repara ţii ale sistemului de canalizare. În anul 2016 ora șul Glodeni, prin intermediul Proiectului de Sus ținere a Autorit ăților Locale din Moldova a implementat cu succes măsurile de eficien ță energetic ă, instalînd 200 corpuri de iluminat pe baz ă LED, în special ELMA 80-52-50W și 15000 metri de cablu electric

46

SIP 2x25mm2. În acest scop administra ția Prim ăriei ora șului a reparat iluminatul stradal existent și a extins iluminatul stradal la periferiile ora șului. În fiecare an, în ultima sîmb ătă din luna martie, de la ora 20.30 la 21.30 are loc evenimentul la scar ă mondial ă: “ Ora P ămîntului ”, care este de fapt o miscare simbolica: stingem lumina pentru a economisi energie, pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon, pentru a l ăsa P ămîntul s ă respire. Desigur, impactul propriu zis al acestei ore asupra ecosistemului este inexistent, dar impactul ideei asupra mentalit ății omenirii este unul major. Ora P ămîntului are ca scop conștientizarea omenirii asupra problemelor climaterice, pericolelor care ne a șpteapt ă în viitor și tragerea unui semn de alarm ă: dac ă nu începem s ă schimb ăm ceva cît mai curînd, efectele vor fi catastrofale. Omenirea este capabil ă de schimbare, măcar în atitudine. Analiza SWOT PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Existen ța pe pia ță a produc ătorilor de brichete și Conectarea par țial ă a localit ăților pele ți; raionului Glodeni la conducta de gaze; Existen ța Planului de ac țiuni cu privire la Informarea redus ă a popula ției cu eficien ța energetic ă a cl ădirilor publice. privire la utilzarea surselor alternative de energie; OPORTUNIT ĂŢ I AMENIN ȚĂRI Con știentizarea popula ției despre utilitatea Costurile relativ înalte la tehnologiile surselor alternative de energie; necesare consumului surselor Existen ța materiei prime din culturi, suficient ă alternative de energie; producerii brichetelor și pele ților; Costurile înalte de între ținere a Existen ța programelor de stat de sus ținere a utilajelor și surselor energetice în eficien ței energetice a cl ădirilor publice; institu țiile publice din raion. Existen ța Programului Energie și Biomas ă; Existen ța liniilor de finan țare pentru eficien ță energetic ă în Moldova, MoREEFF și MoSEFF II Recomand ări: • Elaborarea cadrului de reglementare local pe domeniul eficien ței energetice a cl ădirilor publice; • Implementarea sistemului de monitorizare a consumului de energie în institu țiile publice; • Reducerea consumului de energie electric ă în cl ădirile și serviciile publice; • Cre șterea performan ței energetice a cl ădirilor publice; • Cre șterea num ărului de cl ădiri publice care utilizeaz ă instala ții de energie regenerabil ă; • Cre șterea randamentului instala țiilor electrice și de energie termic ă; • Încurajarea și sus ținerea dezvolt ării afacerilor de producere a surselor alternative de energie; • Modernizarea sistemului de management a serviciului iluminatului stradal; • Extinderea și eficientizarea iluminatului stradal; • Promovarea utiliz ării surselor alternative de energie în raion, etc. V. Dezvoltarea sectorului socio-uman și reducerea sar ăciei. 5.1. Structura si dinamica popula ției. Conform raportului statistic, la situa ția din 01.01.2016, raionul Glodeni avea o popula ție de 56,8 mii locuitori, ceea ce constituie 1,6% din popula ția Republicii, din care 28705 sunt b ărba ți, iar 30944 - femei, unde la 108 femei revin 100 de bărba ți.

47

Fig. 11 Popula ția stabil ă pe sexe, la începutul anului 2016 în raionul Glodeni, % Din totalul popula ției raionului Glodeni, sub vîrst ă apt ă de munc ă sunt 9,7 mii persoane, în vîrst ă apt ă de munc ă sunt 36,7 mii persoane, iar peste vîrsta apt ă de munc ă sunt 10,4 mii persoane. Mediul rural al raionului Glodeni concentreaz ă cea mai mare parte a populatiei (82,5%), restul -17,5%, reprezint ă popula ția urban ă, care este concentrat ă în ora șul Glodeni. Vîrsta medie pe cap de locuitor în raionul Glodeni este de 37,2 ani. Vîrsta medie la b ărba ți este de 35,2 ani, iar la femei de 39,0 ani. Diferen ța medie între sexe pe plan mondial este de aproximativ 5 ani, în raionul Glodeni constituind 3,8 ani . Femeile tind s ă aib ă o rat ă a mortalit ății mai mic ă la toate vîrstele. Aproximativ 72% dintre persoanele care au mai mult de 85 ani sunt femei. Piramida vîrstelor de mai jos rezult ă din combinarea a dou ă histograme, fiecare reprezentînd efectivul popula ţiei de sex feminin, respectiv masculin pe vîrste sau grupe cincinale de vîrst ă și nu este perfect simetric ă pentru cele dou ă sexe. În prima jum ătate a vie ţii efectivele genera ţiilor masculine sunt mai mari decît cele feminine, ca urmare a supranatalit ăţ ii masculine. Piramida vîrstelor permite eviden ţierea dublului efect, al vîrstei şi al genera ţiei, asupra evolu ţiei în timp a popula ţiilor: odat ă cu înaintarea în vîrst ă, efectivul genera ţiilor se mic şoreaz ă în mod progresiv sub efectul vîrstei; în acela şi timp, fiecare genera ţie are propria sa istorie, adic ă efectul genera ţiei (diferen ţele care exist ă între efective la na ştere, între nivelul mortalit ăţ ii diferen ţiat pe sexe de-a lungul întregii vie ţi, de migra ţii diferen ţiate etc.) explic ă proeminen ţele ce apar pe latura piramidei. În anii de mijloc ai vie ţii efectivele genera ţiilor sunt sensibil egale, iar apoi, se înregistreaz ă, în partea a doua a vie ţii, o preponderen ţă a efectivelor feminine, tot mai evident ă pe m ăsura înaint ării în vîrst ă, ca urmare a supramortalit ăţ ii masculine la toate vîrstele şi cu deosebire la vîrstele înaintate.

Bărba ți Femei Fig. 12 Structura vîrstnic ă și pe sexe a popula ției raionului Glodeni, la 1 ianuarie 2016. Structura etnic ă a raionului Glodeni este multina țional ă fiind constituit ă din moldoveni, ucraineni, ru și, g ăgăuzi, bulgari, români, evrei, polonezi și țigani. Conform datelor Direc ției pentru Statistic ă a raionului Glodeni, pe teritoriul raionului etniile sunt repartizate astfel: 1. Moldovenii au o pondere de 76,0% în cadrul raionului, num ărînd circa 46,3 mii locuitori , care locuiesc în majoritate în mediul rural. 2. Ucrainenii au o pondere de 19,5% din popula ția raionului, fiind majoritari în comunele Danu și Sturzovca, iar în comuna Iabloana ponderea lor fiind de 51,8%. Ei num ără aproximativ 11,9 mii locuitori.

48

3. Ru șii au o pondere de 2,79%, fiind preponderent localiza ți în mediul urban al raionului. 39,5% din ru și locuiesc în special al ături de ucraineni. Aceast ă minoritate este reprezentat ă de 1693 de membri. 4. Românii num ără 329 de locuitori și au o pondere de 0,53%. 5. Țiganii au o pondere de 0,5%, localit ățile cu cel mai mare grad de r ăspîndire fiind satul Danu cu 167 de membri, urmat de satul Du șmani cu 58 membri, ora șul Glodeni cu 33 membri și satele Hîjdieni și Cajba cu aproxinativ 20 membri fiecare. 6. Polonezii însumeaz ă 174 persoane (0,29%), fiind localiza ți în principal în satul Stîrcea și or. Glodeni. 7. Bulgarii sunt prezen ți preponderent în or. Glodeni și au o pondere de 0,07%; 8. Găgăuzii (0,05%) sunt în num ăr de 32, dintre care 14 sunt situa ți cu traiul în or. Glodeni, restul fiind dispersa ți prin satele raionului. 9. Evreii (0,01%) tr ăiesc în or. Glodeni, fiind reprezentati printr-o comunitate de 8 persoane. 10. Alte etnii, nedeclarate reprezint ă 0,26%. Structura lingvistic ă a raionului Glodeni reprezint ă un alt aspect, care trebuie luat în considerare, aceasta constituind una dintre componentele principale ale na ţionalit ăţ ii sau etnicit ăţ ii, care asigur ă transmiterea culturii şi men ţine coeziunea grupelor umane. În prezent pe teritoriul raionului Glodeni cea mai vorbit ă limb ă este cea moldoveneasc ă, care este urmat ă de cea ucrainean ă, rus ă, polonez ă, g ăgăuz ă, bulgar ă și rromani. Conform datelor oferite de Direc ția Statistic ă Glodeni, 99,7% din popula ția raionului Glodeni sunt cet ățeni ai Republicii Moldova, dintre care dubla cet ățenie este de ținut ă de c ătre 94 de persoane. Pe teritoriul raionului s-au stabilit cu traiul 111 cet ățeni ai altor state, dintre care 87 persoane sunt cet ățeni ai țărilor CSI și Baltice. Conform Indicelui Integral Teritorial de Securitate Demografic ă (IITSD) calculat de Centrul de Cercet ări Demografice al Institutului Na țional de Cercet ări Economice între cele 35 de raioane ale Republicii Moldova, raionul Glodeni s-a situat pe locul 20. IITSD se concentreaz ă pe patru dimensiuni principale pentru securitate demografică: - Dezvoltarea demografic ă. Raionul Glodeni a înregistrat o valoare de 44,3 puncte a indicelui demografic, situîndu-se astfel în grupul patru cu indicele demografic cuprins între 37,5- 47,2 puncte. Raioanele acestui grup se caracterizeaz ă prin procesul de depopulare, sporul natural și migra țional cu valori înregistrate negative. Pentru raionul Glodeni este specific sc ăderea efectivului popula ției pe contul refluxului migra țional înalt, sc ăderea natural ă fiind mai moderat ă. - Sănătatea popula ției. Punctajul indicelui s ănătății în profil teritorial acumulat de r. Glodeni a fost de 62,1 puncte, avînd o mortalitate infantil ă de 5,0-5,8% 0, rata mortalit ății constituind 12,6 deceda ți la 1000 locuitori. - Siguran ța social ă. Raionul Glodeni a acumulat 63,0 puncte, astfel plasîndu-se în grupul raioanelor care înregistreaz ă salariul mediu lunar aproximativ de nivelul mediu pe republic ă, pensia medie în raport cu media pe republic ă constituind 91-96%. - Condi țiile pe pia ța muncii . Indicele ocupa țional a înregistrat 32,0 puncte, plasînd astfel raionul Glodeni în grupul patru, care se caracterizeaz ă prin ponderea sc ăzut ă a popula ției în vîrst ă apt ă de munc ă, ponderea locurilor nou create de munc ă și propor ția pensionarilor încadra ți în cîmpul muncii. Evolu ția proceselor demografice în anul 2015 se caracterizeaz ă prin urm ătorii indicatori principali ai mi șcării naturale a popula ției: Tabel 7 Principalii indicatori ai mi șcării naturale a popula ției raionului Glodeni, persoane. Anul 2015 Anul 2014 Anul 2015 în % fa ță de anul 2014 Născu ți-vii, persoane 487 558 87,3 Deceda ți, persoane 843 767 109,9 Din care copii sub 1 an 8 4 De 2 ori mai mult Spor natural -356 -209 170,3 Num ărul c ăsătoriilor 343 330 103,9 49

Num ărul divor țurilor 147 168 87,5 Conform datelor preliminare, în anul 2015 num ărul copiilor n ăscu ți-vii s-a mic șorat cu 12,7% fa ță de anul precedent, rata natalit ății constituind 8,2 n ăscu ți-vii la 1000 locuitori, fa ță de 9,2 n ăscu ți-vii la 1000 locuitori în anul 2014. Mortalitatea general ă a fost în cre ștere cu 9,9% comparativ cu anul 2014, iar rata mortalit ății a constituit 14,1 deceda ți la 1000 locuitori, comparativ cu 12,6 deceda ți la 1000 locuitori în anul 2014. Prin urmare în anul de referin ță, sc ăderea natural ă a constituit 5,9 persoane la 1000 locuitori. În anul 2015, în rîndul copiilor cu vîrsta sub 1 an s-au înregistrat 8 decese pe cînd în 2014 – 4 decese.

Fig. 13 Evolutia natalit ății și mortalit ății în raionul Glodeni pentru anii 2011 -2015, persoane. Rata nup țialit ății în anul 2015 a constituit 5,8 c ăsătorii la 1000 locuitori, num ărul căsătoriilor fiind în cre ștere cu 3,9%, iar ratra divor țialit ății a alc ătuit 2,5 divorțuri la 1000 locuitori. 5.2. For ța de munc ă și șomajul. Resursele de munc ă existente la un moment dat în societate exprim ă num ărul persoanelor capabile de munc ă, adic ă acea parte a popula ţiei care posed ă ansamblul capacit ăţ ilor fizice şi intelectuale, care îi permit s ă desf ăş oare o activitate util ă în una din activit ăţ ile economiei na ţionale. La 1 ianuarie 2016 popula ția activ ă din punct de vedere economic a constituit 36,7 mii persoane, înregistrînd o descre ştere cu 1,9% faţă de anul 2012 (37,4 mii persoane). În anul 2014, num ărul salaria ților (f ără ucenici) s-a modificat comparativ cu anul 2011. Astfel, efectivul salaria ților (inclusiv cei cu contract de munc ă suspendat), în anul 2014 a constituit 7562 persoane, cu 0,5% mai pu țin în compara ție cu anul 2011. Conform datelor oferite de Direc ția pentru Statistic ă Glodeni, în anul 2014 cele mai multe persoane au fost angajate în sfera înv ățămîntului, îns ă cu 5,6 la sut ă mai pu țin decît în 2011.

Fig. 14 Num ărul mediu al salaria ților pe activit ăți economice în raionul Glodeni, în anul 2014 . Cî știgul salarial mediu al unui salariat din economia raionului în luna decembrie 2015 a constituit 3384,2 lei, ori cu 14,3 la sut ă mai mult decît în prima lun ă a anului 2015.

50

Fig. 15 Evolu ția cî știgului salarial mediu lunar în raionul Glodeni, în perioada ianuarie-decembrie 2015, lei. În sfera bugetar ă cî știgul salarial mediu, în luna decembrie a anului 2015, a constituit 3309,6 lei, înregistrînd o cre ștere de 4,1% fa ță de luna decembrie 2014, iar în sectorul economic (real) salaria ții au fost remunera ți cu 3431,7 lei, ori cu 0,9% mai mult fa ță de luna decembrie a anului 2014. Analizînd evolu ţia salariului mediu lunar brut al unui lucr ător din raionul Glodeni, pe o perioad ă de 5 ani, s-a constatat c ă salariul mediu lunar al unui lucr ător în anul 2013 a demonstrat o cre ştere cu 15,3% fa ţă de anul 2011. Aceast ă cre ştere este caracteristic ă prin faptul că în anul 2013 au fost majorate salariile de func ție a cadrelor didactice, concomitent au fost majorate şi salariile angaja ţilor din medicin ă, asisten ţă social ă, în institu ţiile bugetare, etc. Totodat ă, salariul mediu lunal al unui lucr ător în anul 2015 s-a majorat cu 22,6 la sut ă fa ță de anul 2015. Pe parcursul acestor 5 ani din figura de mai jos se observ ă o cre ștere semnificativ ă a salariului în lunile iunie și iulie.

Fig. 16 Cî știgul salarial mediu lunar, în perioada anilor 2011-2015 în raionul Glodeni, lei. Din multitudinea problemelor economice, șomajul este, adesea, una din cele mai importante cu care se confrunt ă o na țiune. În prezent, șomajul dep ășește pragurile considerate în perioadele anterioare ca intolerabile. Dincolo de indicatorii statistici, șomajul este un "r ău" care atinge persoanele în demnitatea lor. În scopul promov ării unei politici active de ocupare a for ței de munca, reducerii nivelului șomajului și asigur ării protec ției sociale a popula ției afectate de șomaj, în raionul Glodeni activeaz ă o subdiviziune specializat ă de monitorizare a ocup ării fortei de munc ă - Agen ția pentru Ocuparea For ței de Munc ă a raionului Glodeni. La sfîr șitul anului 2015 num ărul șomerilor oficial înregistra ți a alc ătuit 1387 persoane, din care 678 au fost femei. Din ei cu drept de a primi îndemniza ții fiind doar 57 persoane sau 4,1 la sut ă din num ărul șomerilor înregistra ți,. Comparativ cu perioada similar ă a anului precedent num ărul şomerilor înregistra ţi s-a m ărit cu 42%. Din num ărul total de şomeri înregistra ţi, 647 (46,6 %) persoane au lucrat în profesii de muncitori și 132 (9,5 %) în posturi de func ţionari. Din num ărul total de şomeri: 728 au provenit din munc ă, iar 51 au revenit pe pia ţa muncii dup ă o întrerupere, 608 persoane fiind pentru prima dat ă în c ăutarea unui loc de munc ă, dintre care 472 persoane sunt f ără profesie. Cel mai mare num ăr de șomeri se înregistreaz ă printre persoanele cu studii gimnaziale – 526 persoane, dintre care 52% sunt femei, urmat de persoanele cu studii secundare profesionale 51

– 351 persoane, și cele cu studii liceale și medii de cultur ă general ă- 170 persoane. Persoanele cu studii medii de specialitate și persoanele cu studii superioare sunt în num ăr de 160, din care 110 sunt femei.

Fig. 17 Num ărul total de șomeri conform studiilor în raionul Glodeni în anul 2015, %. Dup ă categoriile de vîrst ă, din graficul de mai jos se observ ă, că cel mai mare num ăr de șomeri este cuprins în categoria de vîrst ă 30-49 ani.

Fig. 18 Num ărul total de șomeri conform vîrstei în raionul Glodeni în 2015, persoane. Implementarea noilor forme de plasare în cîmpul muncii a șomerilor se efectueaza prin organizarea tîrgurilor locurilor de munc ă, care contribuie la selectarea și asigurarea agen ților economici cu cadre necesare din rîndul șomerilor. Conform estim ărilor speciali știlor, în realitate o mare parte din popula ția activ ă a raionului se afl ă în șomaj, situa ție ce a dus la migrarea la munc ă peste hotare. Analiza SWOT PUNCTE TARI PUNCTE SLABE - cre şterea salariului mediu lunar în perioada - remunerare medie; 2011-2015 cu 41,3%; - neconcordan ţa dintre procesul de studii cu - sc ăderea num ărului de şomeri înregistra ţi la cerin ţele pie ţei muncii; AOFM Glodeni în perioada 2011-2015 cu 25 - lipsa locuin țelor sociale; %; - migrarea persoanelor în vîrst ă apt ă de - cre şterea num ărului de locuri oferite de c ătre munc ă, inclusiv a tinerilor, spre mediul urban, AOFM Glodeni în anul 2015 cu 53 de locuri atît în alte regiuni ale ţă rii, precum şi în mai mult fa ţă de anul 2014; str ăin ătate, îndeosebi a celor cu preg ătire profesional ă; - posturi de munc ă neatractive cu nivel sc ăzut de retribuire a muncii; - lipsa locurilor de munc ă în mediul rural; - num ărul mare al şomerilor înregistra ţi cu vîrsta cuprins ă între 30-49 ani, (46% din total şomerilor în anul 2015; - necorespunderea cererii şi ofertei pie ţei muncii. OPORTUNIT ĂȚI AMENIN ȚĂRI - implicarea autorit ăţ ilor locale în problemele - cre şterea şomajului în rîndul tinerilor cu comunit ăţ ii; studii gimnaziale; - tendin ţă accentuat ă de dezvoltare a - îmb ătrînirea for ţei de munc ă.

52

afacerilor în mediul rural; - posibilitatea acces ării unor programe de finan ţare pentru crearea de noi locuri de munc ă pentru şomeri. Obiective • Cre șterea gradului de ocupare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de munc ă pe pia ța intern ă; • Sporirea gradului de ocupare a locurilor de munc ă libere declarate și înregistrate în baza de date a AOFM; • Cre șterea gradului de ocupare pe pia ța muncii a persoanelor din grupurile vulnerabile: persoane cu dizabilit ăți, persoane eliberate din deten ție, persoane de etnie rom ă, tineri sub 25 ani; • Promovarea integr ării pe pia ța muncii a lucr ătorilor migran ți, inclusiv reîntor și de peste hotare. Utilizarea eficient ă a mijloacelor financiare alocate pentru implementarea sarcinilor prev ăzute în programele de ocupare a for ței de munc ă. Pentru solu ţionarea barierelor existente în domeniul pie ţei muncii din raionul Glodeni, se propun urm ătoarele activit ăți de stimulare a ocup ării for ţei de munc ă: 1. Crearea locurilor de munc ă stabile şi atractive cu perspectiv ă de cre ştere profesional ă (educarea spiritului antreprenorial) în raion, care prevede: a. ameliorarea procesului de comunicare/interac ţiunea dintre angajatori, intermediarii procesului de ocupare a for ţei de munc ă şi poten ţialii angaja ţi; b. asigurarea condi ţiilor optime de munc ă; c. crearea unui climat favorabil de dezvoltare a serviciilor de c ătre AOFM prin combaterea şomajului în rîndul tinerilor şi prevenirea şomajului de lung ă durat ă. 2. Accentuarea colabor ării autorit ăţ ilor publice locale cu AOFM Glodeni, prin realizarea urm ătoarelor: a) îmbun ătăţ irea angaj ării popula ţiei din raion prin crearea unui mecanism mai eficient de colaborare între autorit ăţ ile publice locale şi agen ţia teritorial ă pentru ocuparea for ţei de munc ă din raion; b) acordarea serviciilor de mediere a muncii pentru persoanele din raion, ceea ce ar asigura apari ţia unor noi oportunit ăţ i de încadrare în cîmpul muncii a for ţei de munc ă disponibile; c) elaborarea de c ătre autorit ăţ ile publice locale a unor mecanisme în vederea corel ării cererii cu oferta pe pia ţa muncii şi prevenirii lipsei de for ţă de munc ă calificat ă din raion, cît şi combaterea discrimin ării şi promovarea includerii sociale prin asigurarea accesului la ocupare; d) antrenarea persoanelor din p ăturile vulnerabile la lucr ări publice, cu condi ţia cre ării unor facilit ăţ i din partea autorit ăţ ilor locale. 3. Modalit ăţ i de solu ţionare a problemelor legate de angajarea în cîmpul muncii a persoanelor din p ăturile vulnerabile: a) investi ţii la nivel de stat pentru deschiderea unor întreprinderi speciale, cu crearea locurilor de munc ă pentru persoanele cu dizabilit ăți şi din p ăturile vulnerabile; b) respectarea legisla ţiei în vigoare privind angajarea în cîmpul muncii a persoanelor cu dizabilit ăți; c) subven ţionarea de la bugetul de stat a locurilor de munc ă pentru persoanele cu dizabilit ăți; d) facilit ăţ i sau scutiri de taxe pentru agen ţii economici ce angajeaz ă persoane cu dizabilit ăți; e) asigurarea diverselor facilit ăţ i la locul de munc ă pentru persoanele cu dizabilit ăți. 5.3. Sistemul de ocrotire a s ănătății. Sănătatea reprezint ă un concept complex cu cîteva aspecte ce cuprind dimensiunea emo țional ă, intelectual ă, fizic ă, social ă și spiritual ă. Ea este un proces ce contribuie la bun ăstare și echilibru. În raionul Glodeni re țeaua ocrotirii san ătății este alc ătuit ă din: un spital raional, o sta țiune raional ă de urgen ță cu 2 substa ții, 9 centre de s ănătate, 11 oficii ale medicilor de familie,7 oficii de s ănătate și o farmacie a centrelor medicilor de familie.

53

Spitalul Raional are 47 medici și 126 cadre de personal medical mediu și dispune de 160 de paturi. Num ărul de bolnavi trata ţi pe parcursul anului 2015 constitue 6811 persoane, cu 765 persoane mai pu țin fa ţă de anul 2014, durata medie de spitalizare a bolnavului fiind de 7,6 zile, iar durata medie de utilizare a unui pat – 275,0 zile. Costul mediu al unei zile pat în sta ţionar in anul 2015 a fost 367,0 lei. Vizitele la medic în anul 2015 au fost în num ăr de 101891. Volumul finan țării Spitalului Raional Glodeni în anul 2015 a constituit 22150,2 mii lei, dintre care: din contul bugetului (local) s-au alocat 488,8 mii lei, or, de 2,5 ori mai pu țin ca în anul 2014; din fondul de asigur ări (CNAM) - 21151,0 mii lei sau cu 1,9% mai mult decît în anul 2014; și din alte surse (MS) s-au alocat 510,4 mii lei, ori de 2,2 ori mai mult decît în anul 2014. Volumul finan țării extrabugetare a spitalului, din serviciile medicale cu plat ă a alc ătuit 2001,2 mii lei sau cu 12,6% mai pu țin decît în anul 2014. În perioada anilor 2011-2015, din fondul CNAM au fost investite mijloace financiare în valoare de 18135514 lei, iar din fondul Consiliului Raional Glodeni au fost investi ți 2112407 lei. Anual, din ajutoarele umanitare, din conturile speciale ale Ministerului S ănătății, din fondul CNAM și a bugetului local, Spitalul Raional Glodeni este dotat cu utilaj medical necesar.

Fig 19 Investi țiile în utilaj medical în Spitalul Raional Glodeni în perioada anilor 2011-2015, lei. Spitalul Raional Glodeni se confrunt ă cu o lips ă de medici în num ăr de 30 persoane. Ca o solu ție pentru atragerea tinerilor speciali ști pentru suplinirea locurilor vacante ar fi acordarea spa țiului locativ și a îndemniza ției lunare pentru achitarea chiriei și acordarea de ajutoare materiale pentru sus ținerea lor. Alte cîteva probleme stringente cu care se confruntă spitalul sunt: - Lipsa unui generator electric, care ar asigura spitalul cu surs ă de rezerv ă de energie electric ă în cazuri excep ționale; - Lipsa unei surse proprii de alimentare cu ap ă, necesar ă pentru sporirea siguran ței spitalului în cazuri excep ționale; - Lipsa cazanelor pe baz ă de biomas ă, care ar înlocui cazanele defecte pe baz ă de gaze naturale și care ar diminua cheltuielile de între ținere și de consum; - Lipsa unui autoclav pentru prelucrarea de șeurilor medicale, atît a spitalului, cît și a celorlalte institu ții medicale din raion. Sta ția AMU ”Nord” Substa ția Glodeni este dotat ă cu 5 autosanitare, 3 dintre care se afl ă la SAMU Glodeni, cea mai performant ă fiind Citroien Jumper, dotat ă cu sistem centralizat de oxigenare și aspira ție sta ționar și unitate de oxigen, fiind utilat ă cu echipament și utilaj medical performant, celelalte 2 autosanitare aflîndu-se la PAMU Balatina și PAMU Sturzovca. În perioada anilor 2014-2015 SAMU Glodeni a mai fost dotat ă cu 2 defibrilatoare (manual și automat) și 3 electrocardiografuri. Printre necesit ățile substa ției Glodeni pot fi nominalizate: • necesitatea repara ției externe a cl ădirii SAMU Glodeni, instalarea jgheaburilor și a burlanelor pentru repararea acoperi șului; • spa țiu foarte mic în PAMU Sturzovca (34,63 m 2) și inexisten ța unui garaj pentru autospecial ă; • construirea unei verande la PAMU Balatina; • asfaltarea acceselor și a terasei în cele trei puncte și gazificarea lor. Sta ţionarele de zi din Centrele de S ănătate dispun de 65 locuri, costul unei vizite la medic fiind în anul 2015 de 119,06 lei. Num ărul vizitelor la medic au constituit 169075, unui locuitor 54

revenindu-i 2,98 vizite. Obiectivele Centrelor de S ănătate constau în sporirea accesibilit ății popula ției la asisten ța medical ă primar ă de calitate, de profilaxie, tratament, supraveghere și reabilitare a pacien ților în condi ții de ambulatoriu și la domiciliu. În pofida unui nivel precar de finan ţare şi lipsei resurselor necesare, a fost creat un mediu favorabil pentru medicina de familie şi pentru reformele ce se desf ăş oar ă pe acest segment, asisten ţa medical ă primar ă fiind considerat ă prioritar ă în sistemul de s ănătate. În cadrul institu țiilor medicale primare activeaz ă 33 medici de familie și 128 cadre de personal medical mediu. Asisten ța medical ă primar ă a progresat prin dotarea Centrelor de S ănătate cu aparataj de laborator și diagnostic, cu îmbun ătățirea condi țiilor de munc ă și tratament ambulatoriu al pacien ților. Fiecare Centru de S ănătate dispune de sta ționar de zi, de laborator clinic și biochimic și cabinet de fizioterapie. În general, pe parcursul anilor 2011-2015 fiecare Centru de Sănătate a fost dotat dup ă necesit ățile proprii, cu utilaj modern de laborator, aparate și dispozitive medicale necesare, seturi de instrumente medicale, articole și obiecte cu destina ție special ă, mobil ă medical ă și echipament asociat, îns ă, în marea majoritate, cabinetele de fizioterapie sunt dotate cu utilaj medical și mobilier învechit. Pentru a facilita accesul la bolnavi toate Centrele de S ănătate au fost dotate cu automobile, iar pentru îmbun ătățirea condi țiilor de munc ă și acordarea unor servicii calitative, în perioada anilor 2011-2015 au fost investite mijloace financiare în sum ă de 5,54 mln. lei din diverse surse de finan țare pentru repara ții capitale, pentru repara ția acoperi șurilor, schimbarea u șilor și ferestrelor, repara ția sistemelor de înc ălzire, etc. Criza economic ă declan șat ă în ultimii ani a avut și un impact negativ asupra sistemului de sănătate. În ceea ce prive şte indicatorii esen ţiali de s ănătate, precum diminuarea ratei mortalit ăţ ii infantile, în rîndul copiilor în vîrst ă sub 1 an în anul 2015 s-au înregistrat 8 decese, cu 4 decese mai mult fa ță de anul 2014. Mortalitatea popula ției a fost în cre ștere cu 9,9 % în 2015, comparativ cu anul 2014, rata mortalit ății constituind 14,1 deceda ți la 1000 locuitori fa ță de 12,6 deceda ți la 1000 locuitori în anul 2014.

Fig. 20 Rata mortalit ății în raionul Glodeni în perioada anilor 2011-2015, deceda ți la 1000 locuitori. Cele mai importante cauze ale deceselor sînt bolile aparatului circulator, aparatului digestiv și tumorile maligne. Tabel 8 Ratele mortalit ății pe principalele clase ale cauzelor de deces în raionul Glodeni în perioada anilor 2011-2014, num ărul deceda ților la 100000 locuitori. Clasele cauzelor de deces 2011 2012 2013 2014 total deceda ți 1415,97 1430,35 1367,97 1271,64 boli ale aparatului circulator 841,79 889,27 883,41 806,81 tumori maligne 176,79 170,01 161,52 179,29 bolile aparatului digestiv 76,23 116,16 85,7 74,7 accidente, intoxica ții și traume 111,91 78,46 75,82 79,69 bolile aparatului respirator 92,45 94,81 84,06 131,15 Consumul de alcool şi tutun sînt importan ţi factori de risc, din cauza faptului c ă aceste practici sînt într-o leg ătur ă strîns ă şi cu multe maladii cronice, precum bolile aparatului 55

circulator, tumorile maligne şi, în special, cu maladii ale ficatului. Deasemenea, specific țărilor în curs de dezvoltare sunt bolile infec țioase, cele condi ţionate de epidemia HIV/SIDA şi tuberculoza, cancerul şi bolile aparatului circulator, diabetul și hipertensiunea. Asigur ările obligatorii de asisten ţă medical ă au f ăcut asisten ţa medical ă mai accesibil ă sub aspect financiar, iar prin protec ţia financiar ă oferit ă de asigur ările de s ănătate, sistemul sanitar a devenit mai receptiv la necesit ăţ ile popula ţiei. A crescut satisfac ţia popula ţiei fa ţă de serviciile de s ănătate ce i se ofer ă. Asigur ările obligatorii de asisten ţă medical ă nu au reu şit îns ă s ă includ ă printre contribuabili şi popula ţia de vîrst ă apt ă de munc ă autoangajat ă, astfel o bun ă parte a popula ției nu beneficiaz ă de asigur ări de s ănătate. Analiza SWOT PUNCTE TARI PUNCTE SLABE - Înfiin ţarea serviciilor de - Datorit ă subfinan ţă rii cronice sistemul se confrunt ă interven ţie în caz de urgen ţă a cu lipsa medicamentelor şi a altor articole medicale, echipei SMURD; hrana necorespunz ătoare a bolnavilor; - Existen ţa serviciilor specializate - Dotarea necorespunz ătoare a unit ăţ ilor medical- şi a serviciilor de urgen ţă în cadrul sanitare din punct de vedere tehnic; spitalelor; - Existen ţa în mediul rural a zonelor neacoperite cu - Existen ţa unui sistem de s ănătate dispensare şi farmacii ori de asisten ţă medical ă bine organizat la nivel raional; permanent ă; - Condi ţiile de spitalizare decente. - Existen ţa specialit ăţ ilor medicale neacoperite de personal specializat sau cu un deficit de personal; - Lipsa de locuin ţe de serviciu în profil teritorial pentru medicii speciali şti; - Inexisten ţa politicilor de stimulare a medicilor de a practica în mediul rural; - Existen ţa unei presiuni din partea segmentelor sociale asupra sistemelor medicale (mai ales în sezonul rece). OPORTUNIT ĂȚI AMENIN ȚĂRI - Existen ţa fondurilor pentru - Amploarea fenomenului migratoriu în rîndul reabilitarea structurilor sanitare şi personalului medico-sanitar spre ora șele mari; medico-sociale şi dotarea - Politica de salarizare în domeniul s ănătăţ ii slab corespunz ătoare; motivant ă pentru speciali şti; - Existen ţa proiectelor de finan ţare - Efectele negative ale accentu ării fenomenului de pentru reabilitarea, modernizarea şi îmb ătrînire şi îmboln ăvire a popula ţiei; dotarea structurilor sanitare şi - Nerezolvarea problemelor de infrastructur ă şi de medico-sociale; dotare ale tuturor unit ăţ ilor medico-sanitare; - Lipsa sus ţinerii re ţelei de asisten ţă comunitar ă a căror eficien ţă este recunoscut ă la nivel local. Obiective si ac țiuni — cheie : • asigurarea accesului universal și echitabil, în special al popula ției socialmente vulnerabile, la serviciile calitative de s ănătate prin dezvoltarea sectorului medicinii primare, de urgen ța și spitaliceasc ă; • diminuarea r ăspîndirii maladiilor infec țioase, în special a tuberculozei, infeciilor intestinale acute, hepatitelor B și C, precum și dimunuarea num ărului persoanelor infectate cu HIV/SIDA, prevenirea, profilaxia și tratamentul narcomaniei și alcoolismului; • ridicarea la un nivel mai superior a indicilor de sănătate a popula ției fa ță de anii preceden ți; • ameliorarea s ănăta ții materne și reducerea mortalit ății materne; • profilaxia, imunizarea și calitatea produselor alimentare și a mediului extern; • lărgirea re țelei de farmacii extrabugetare în sectorul rural.

56

5.4 Educa ția formal ă și nonformal ă. Un rol deosebit de important pentru reu şita în via ţă îl are educa ţia. Prin educa ţie ca fenomen social în ţelegem transmiterea experien ţei de via ţă de la o genera ţie la alta, cunoa şterea bunelor maniere şi comportarea în societate conform cu aceste deprinderi. Activitatea în acest domeniu este orientat ă spre punerea în aplicare a Legii înv ătămîntului, realiz ării prevederilor Programului de activitate a Guvernului și a organelor de resort guvernamentale în vigoare, iar Codul Educa ției, Strategia ”Educa ția 2020” se refer ă explicit la educa ția incluziv ă și stabilesc promovarea incluziunii copiilor drept prioritate educa țional ă a sistemului de înv ățămînt na țional. Educa ția incluziv ă este expresia realiz ării drepturilor fundamentale ale omului, contribuie la optimizarea utiliz ării resurselor în sistemul de înv ățămînt, îmbun ătățește eficien ța și calitatea educa ției, în general. Înv ățămîntul preuniversitar în raionul Glodeni este dirijat de c ătre Direc ția Înv ățămînt, Tineret și Sport Glodeni. Popula ția total ă a raionului este de 56,8 mii locuitori, din care 10297 (18%) sunt copii cu vîrste cuprinse între 0 și 18 ani. Cca 57% din efectivul total de copii sunt concentra ți în 7 din cele 35 de localit ăți ale raionului. Din efectivul total de copii, 783 (7,6%) sunt cu dizabilit ăți. Accesul la educa ție al copiilor din raion este asigurat de 52 de institu ții de înv ățămînt, dislocate în 23 de localit ăți, inclusiv: 28 de institu ții pre școlare, 24 de institu ții de înv ățămînt primar și secundar (2 școli primare-gr ădini țe, 18 gimnazii și 4 licee) și 3 institu ții extra școlare (Centrul de Crea ție a Copiilor, Școala Sportiv ă pentru copii și juniori, Școala de Arte). Re țeaua institu țiilor de înv ățămînt din raionul Glodeni este concentrat ă, preponderent, în mediul rural: 90,2% din totalul institu țiilor pre școlare și școlare func ționeaz ă în localit ăți s ăte ști. Din cele 28 de institu ții pre școlare, 17 sunt cre șe-gr ădini țe cu 18 grupe de copii cu vîrste cuprinse între 2-3 ani, 13 sunt gr ădini țe cu 80 de grupe cu copii între 3-7 ani. Din acestea 22 institu ții pre școlare au un program de activitate de 9 ore, iar 8 institu ții-10,5 ore. Dup ă limba de instruire 23 institu ții sunt române, 2 româno-ruse și 3 ruse. În aceste institu ții î și fac studiile 2288 copii cu vîrsta cuprins ă între 2-7 ani, dintre care 985 copii sunt cu vîrsta cuprins ă între 5-7 ani. În raion activeaz ă 24 institu ții de înv ățămînt preuniversitar: 4 licee, 18 gimnazii și 2 școli primare-gr ădini țe cu un total de 5360 elevi, repartiza ți în 280 clase. Elevii din mediul rural sunt în num ăr de 4176 și formeaz ă 223 clase, iar cei din mediul urban sunt în num ăr de 1164 elevi repartiza ți în 57 clase. În limba român ă î și fac studiile 4300 elevi (226 clase), iar în limba rus ă- 1060 elevi (54 clase). În vederea cre ări condi țiilor de acces copiilor din localit ățile în care nu exist ă institu ții/servicii educa ționale, este organizat transportul școlar (pentru cca 540 de copii). Autobuzele școlare reprezint ă un element esen țial al reformei structurale în înv ățămînt. Ele permit elevilor s ă vin ă la școlile de circumscrip ție în care sunt create toate condi țiile pentru a ob ține studii de calitate. La moment, cu cîte un autobuz școlar sunt dotate institu țiile de înv ățămînt din satele Vii șoara, Cobani, Glodeni, Danu, Sturzovca, iar cu cîte 2 unit ăți de transport au fost dotate Liceele din Cuhne ști și Balatina. Procesul educational în institu țiile de înv ățămînt pre școlar și preuniversitar este realizat de 511 profesori și înv ățători, și 176 educatori pre școlari. Obiectivul principal este oferirea șanselor egale la educa ție de calitate fiec ărui copil. Una din cerin țele fundamentale a devenit perfec ționarea continu ă a cadrelor didactice, formele principale fiind seminarele la nivel de institute, de raion. Începînd cu 7 noiembrie 2015 au fost organizate de c ătre Universitatea de Stat din Moldova cursuri de perfec ționare în teritoriu, la care au participat 140 de pedagogi, fapt ce a determinat considerabil cre șterea num ărului profesorilor care au trecut cursuri de perfecționare. În prezent, 480 profesori de țin grade didactice. În decursul ultimilor ani au fost investite mijloace financiare pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a institu țiilor de înv ățămînt preuniversitar din raion. Treptat se înlocuiesc vechile u și și ferestre cu altele noi, are loc repara țiia cantinelor, cazangeriilor, acoperi șurilor, a sălilor sportive și a stadioanelor, a blocurilor sanitare și a sistemului electric. Pentru liceenii din or. Glodeni a fost efectuat ă repara ția capital ă a c ăminului. Serviciul Asisten ță Psihopedagogic ă a fost dotat cu o unitate de transport, iar Liceele 57

Teoretice Balatina, Cuhne ști, V. Coroban și L. Tolstoi au fost dotate cu materiale necesare pentru laboratoare de chimie, fizic ă, cabinete lingofonice în sum ă de 1,6 mln lei. Din aloca țiile Guvernului Republicii Moldova institu țiile din raion au fost dotate cu seturi de mobilier pentru elevi. Pe parcursul anului de studii 2014-2015 au fost repartizate în institu țiile preuniversitare 39 de calculatoare. În compara ție cu anii preceden ți s-a îmbun ătățit asigurarea cu inventar sportiv și echipament. Totodat ă, se reliefeaz ă și unele probleme caracteristice majorit ății institu țiilor din raion: nu sînt în deplin ă m ăsur ă completate laboratoarele și cabinetele tehnologice cu utilaje pentru partea experimental ă a disciplinelor conform curriculumului na țional. Apare necesitatea consolid ării și dezvolt ării bazei didactico-materiale a laboratoarelor de chimie, biologie și fizic ă în vederea realiz ării calitative a curriculumului modernizat; realizarea ac țiunilor concrete în asigurarea cabinetelor de studii cu TIC și soft-uri educa ționale corespunz ătoare, asigurarea condi țiilor pentru implementarea lor în predarea disciplinelor în toate institu țiile din raion. Cu ajutorul Guvernului României și a unui proiect german au fost renovate 22 instituții pre școlare. În consens cu „Programul de dezvoltare a educa ției incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011-2020” activitatea educa țional ă din raion a luat o nou ă orientare, care pune accent pe cooperare, parteneriat, educa ție social ă și valorizarea rela țiilor interumane. În rezultatul colabor ării dintre speciali știi serviciului de asisten ță psihopedagogic ă și administra țiile institu țiilor preuniversitare din raion s-a constatat, c ă în cele 24 institu ții preuniversitare din raion sunt 201 elevi, care au diverse cerin țe educa ționale speciale. În toate institu țiile preuniversitare au fost instituite comisii multidisciplinare intra școlare, ce efectueaz ă evaluarea ini țial ă a elevilor cu cerin țe educa ționale speciale și consiliaz ă cele mai grave cazuri pentru evaluarea complex ă de c ătre serviciul de asisten ță psihopedagogic ă. În baza curriculumului modificat studiaz ă 85 elevi, conform curriculumului adaptat - 111 elevi și conform curriculumului general - 5 elevi. Analiza re țelei institu țiilor de înv ățămînt școlare și pre școlare din punctul de vedere al accesibilit ății edificiilor (asigurarea accesului fizic în cl ădire și prin interiorul acestora) demonstreaz ă c ă în școli și gr ădini țe nu sunt create condi ții minime de acces pentru copiii cu dizabilit ăți locomotorii; institu țiile nu dispun de pante de acces în cl ădiri, blocuri sanitare adaptate, de mobilier adaptat, de dot ări și echipamente specifice pentru facilitarea accesului nu doar în cl ădirea institu ției, dar și la procesul educa țional. Ratele de înrolare în înv ățămînt a copiilor din raionul Glodeni, calculate prin raportare la num ărul total de copii din eviden ța prim ăriilor, prezint ă urm ătoarea situa ție: 61,6% din totalul copiilor de 0-6(7) ani sunt încadra ți în educa ția pre școlar ă. Pe segmentul de vîrst ă 3-6(7) ani, rata de înrolare este de 77,7%. La nivelurile școlare (primar și secundar), se înregistreaz ă urm ătoarele rate de înrolare: 98,7% din copiii de (6)7-10 ani, 92,9% - de 11-16 ani și 36,6% - de 17-18 ani. Totodat ă, rata general ă a înrol ării în institu țiile de înv ățămînt din raion a copiilor de vîrsta școlarit ății – (6)7-16 ani – este 90,8%. Din perspectiva asigur ării dreptului și accesului la educa ție în limba matern ă copiilor care provin din rîndul reprezentan ților etniilor conlocuitoare, în 3 institu ții pre școlare și 6 institu ții de înv ățămînt primar și secundar procesul educa țional este organizat/realizat și în limba rus ă. Din num ărul total de copii cu dizabilit ăți, sunt înrola ți în institu ții pre școlare 76 de copii de 3-4 ani, ceea ce constituie 57,1 la sut ă din num ărul total de copii cu dizabilit ăți de vîrsta respectiv ă și 95 de copii cu dizabilit ăți de 5-6(7) ani – 74,2% din num ărul total de copii cu dizabilit ăți din categoria de vîrst ă respectiv ă. În institu ții de înv ățămînt primar și secundar sunt încadra ți 393 copii cu dizabilit ăți: 168 de 6(7)-10 ani (98,2%), 210 de 11-16 ani (92,9%) și 15 de 17-18 ani (23,1%). Ponderea copiilor cu dizabilit ăți în totalul copiilor școlariza ți la nivelurile respective de înv ățămînt constituie 7,5%. Totodat ă, 19 copii cu dizabilit ăți cu vîrste cuprinse între 7 și 16 ani nu sunt încadra ți în înv ățămînt . Pentru facilitarea accesului la educa ție al copiilor cu dizabilit ăți/cerin țe speciale, în conformitate cu directivele politicilor na ționale în domeniul incluziunii, în institu țiile de înv ățămînt din raion sunt create și func ționeaz ă servicii de suport educa țional: centre de resurse pentru educa ția incluziv ă în 12 institu ții de înv ățămînt primar și secundar (acoperire 48%). De 58

asemenea, sunt instituite posturi de cadru didactic de sprijin în 10 institu ții de înv ățămînt primar și secundar (acoperire 40%). Cu atribu ții în facilitarea incluziunii copiilor cu CES, în 23 de institu ții de înv ățămînt primar și secundar (acoperire 92%) activeaz ă comisii multidisciplinare intra școlare și echipe PEI – în 20 de institu ții (acoperire 80%). În raion este slab dezvoltat ă re țeaua de servicii sociale atît a celor adresate copiilor separa ți de familiile biologice (tutel ă, asisten ță parental ă profesionist ă (APP), case de copii de tip familie (CCTF)), cît și a serviciilor adresate copiilor care cresc și se educ ă în familii (sprijin familial, ajutor social, echipa mobil ă, centru comunitar, centru de zi, asistent personal). De asemenea, sunt pu țin dezvoltate alte servicii necesare pentru sus ținerea incluziunii educa ționale a copiilor cu dizabilit ăți: asisten ță psihologic ă, asisten ță logopedic ă, kinetoterapie ș.a. Astfel, în doar 12 din cele 25 de institu ții de înv ățămînt primar și secundar sunt furnizate servicii de evaluare/asisten ță/consiliere psihologic ă, în 9 institu ții – asisten ță logopedic ă. 7 copii de vîrst ă pre școlar ă beneficiaz ă de asisten ță logopedic ă și nici unul - de asisten ță/consiliere psihologic ă. Deasemenea, în ora șul Glodeni, în satele Cuhne ști și Hîjdieni activeaz ă 3 școli de art ă, de muzic ă și de art ă plastic ă cu un contingent de 587 de elevi și 59 profesori func ționali. În or. Glodeni activeaz ă dou ă institu ții extra școlare: Centrul de Crea ție al Copiilor cu 22 cadre didactice și 1232 elevi și Școala de Sport pentru copii și juniori cu 12 filiale, în care activeaz ă 21 cadre didactice și 471 elevi. La Școala sportiv ă pentru copii și juniori Glodeni au fost investite mijloace financiare pentru repara ția capital ă a s ălii de sport și de box, a vestiarelor, b ăii și a grupurilor sanitare. În perioada anilor 2011-2016 școala sportiv ă a participat la competi ții Republicane și Interna ționale de fotbal, baschet, volei, box și judo. În activitatea extra școlar ă s-au ob ținut urm ătoarele performan țe: • Locul I la Campionatul Republicii Moldova la box; • Locul I la Campionatul na țional de fotbal, zona „Nord”; • Locul III la Campionatul Mondial la judo, Atena (individual). În or.Glodeni activeaz ă Școala de Meserii nr.17, care preg ăte ște cadre la specialit ățile tencuitor, placator cu pl ăci, dulgher, mechanic auto, tractorist și tractorist-ma șinist. În 2010, prin decizie de guvern, Școala Profesional ă Ciuciulea a fost afiliat ă celei din Glodeni. În ultimii ani Școala Profesional ă Glodeni este clasat ă pe locuri premiante la concursurile regionale și republicane ”Cel mai bun elev în meserie”. În perioada vacan ței de var ă în pitoreasca p ădure din satul Hîjdieni activeaz ă tab ăra de odihn ă “Andrie ș“ în care se odihnesc tot mai pu țini copii, astfel în vara anului 2016, în cele 2 schimburi odihnindu-se doar 224 copii, marea majoritate fiind originari din raionul Glodeni. Cele mai frecvente probleme cu care se confrunt ă sistemul educațional din r. Glodeni sunt: - insuficien ța resurselor financiare alocate pentru dezvoltarea sistemului educa țional; - utilizarea ineficient ă a capacit ății de proiect a institu țiilor de înv ățămînt; - extinderea num ărului copiilor din familii cu situa ție material ă precar ă și a copiilor, r ăma și fără supraveghere p ărinteasc ă; - dotarea ineficient ă a cabinetelor metodice din institu țiile de înv ățămînt; - pre țul de cost ridicat la materialele didactice; - lipsa unui mijloc de transport la școala sportiv ă pentru transportarea elevilor la Campionatul Na țional și în diverse raioane ale republicii; - mijloace financiare insuficiente pentru realizarea normelor naturale pentru o alimenta ție sănătoas ă și variat ă a copiilor; - lipsa de conectare la internet a institu țiilor pre școlare; - lipsa psihopedagogului și a logopedului în institu țiile pre școlare; - lipsa mijloacelor financiare pentru renovarea și dotarea spa țiilor pentru institu ționalizarea copiilor cu vîrste între 1,5-3 ani. Analiza SWOT PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

59

-Existen ța re țelei de institu ții pre școlare și -Lipsa utilit ăţ ilor într-un num ăr mare de şcoli școlare care asigur ă accesul la educa ție al din mediul rural; copiilor de vrsta înrol ării în înv ățămîntul -Num ărul mare al elevilor ce p ărăsesc pre școlar, primar și secundar. sistemul de educa ţie / formare care pleac ă -În raion se înregistreaz ă rate de înrolare mai împreun ă cu p ărin ţii în str ăin ătate (în I înalte decît cele de la nivel na țional: 98,7% - semestru al anului de studii 2015-2016 au în înv ățămîntul primar (na țional – 93,1%) și plecat 45 elevi); 92,9% în înv ățămîntul gimnazial (na țional - -Infrastructur ă pre şcolar ă slab dezvoltat ă la 87%). nivel raional; - Rate înalte de școlarizare se atest ă și în -Slaba motivare a cadrelor didactice în cazul copiilor cu dizabilit ăți. Din totalul de vederea men ţinerii în sistemul educa ţional; 397 de copii cu dizabilit ăți de 6(7)-16 ani, -Lipsa unei viziuni strategice privind 378 (95,2%) sunt școlariza ți în institu ții de dezvoltarea educa ției incluzive pe termen înv ățămînt primar și secundar. mediu și lung. - Num ăr mare de cadre didactice calificate -Mecanisme ineficiente de eviden ță a copiilor situat pe un trend ascendent; din localit ățile raionului; existen ța - Formarea de înv ăţă tori şi profesori de discrepan țelor în statisticile de ținute de sprijin pentru elevii cu Cerin ţe Educative prim ării și de institu țiile de înv ățămînt. Speciale afla ţi în înv ăţă mîntul de mas ă; -Rata de înrolare a copiilor de 3-6(7) ani – - Rezultate deosebite ob ţinute de elevii la 77,7% – este sub nivelul celei na ționale concursurile şcolare; (83,6%). - Modernizarea unit ăţ ilor şcolare din mediul -33 de copiii cu dizabilit ăți de 5-6(7) ani și 19 rural; de 6(7)-16 ani nu sunt înrola ți în înv ățământ. - Existen ţa unui num ăr mare de unit ăţ i -13 copii din raion sunt separa ți de familii, şcolare din mediul rural dotate cu plasa ți în institu ții reziden țiale în afara echipamente IT şi re ţea de comunica ţii raionului. electronice; -Lipsa serviciilor de educa ție incluziv ă în -Rata abandonului şcolar în rîndul copiilor 100% institu ții pre școlare. încadra ţi în sistemul educa ţional obligatoriu -Lipsa centrelor de resurse pentru educa ția se situeaz ă pe un trend u şor descendent (3 incluziv ă în 60 la sut ă din institu țiile școlare. cazuri de abandon în perioada 2015-2016 -Dezvoltarea insuficient ă a serviciilor de fa ță de 5 cazuri de abandon în perioada asisten ță psihologic ă și logopedic ă pentru a 2014-2015); răspunde necesit ăților copiilor; lipsa - Existen ţa zonelor acoperite cu autobuze serviciilor specializate: kinetoterapie, pentru transportul şcolar în localit ățile în transport specializat, alimenta ție gratuit ă. care nu func ționeaz ă institu ții de înv ățămînt; -Lipsa serviciilor pentru copii cu dizabilit ăți - Existen ţa unui fond de carte important în multiple/complexe. cadrul bibliotecilor şcolare. -Competen țe insuficiente ale personalului -Procesul de dezvoltare a educa ției incluzive didactic și non-didactic pentru abordarea în raion este coordonat de responsabilul din copiilor cu cerin țe speciale. cadrul Direc ției Înv ățămînt, Tineret și Sport, -Lipsa metodologiilor, tehnologiilor didactice sus ținut de SAP la nivel raional și de aplicabile în lucrul cu copiii cu cerin țe comisiile multidisciplinare intra școlare educa ționale speciale. (CMI) la nivel institu țional. -Infrastructura institu țiilor de înv ățămînt nu -Pentru facilitarea accesului copiilor cu este adaptat ă pentru asigurarea accesului cerin țe educa ționale speciale, sunt create și copiilor cu dizabilit ăți în institu ții. func ționeaz ă servicii de suport educa țional: -Lipsa echipamentelor specializate de centre de resurse pentru educa ția incluziv ă în mobilitate, senzoriale, de autoadministrare 12 institu ții de înv ățămînt primar și etc., care ar facilita incluziunea educa țional ă a secundar. copiilor cu dizabilit ăți. -În institu țiile de înv ățămînt de toate -Colaborarea intersectorial ă insuficient ă și nivelurile se dezvolt ă, gradual, practici comunicarea defectuoas ă între reprezentan ții incluzive pozitive. diferitor domenii cu atribu ții în problematica -Managerii institu țiilor de înv ățămînt, copiilor în situa ții de dificultate. Implicarea cadrele didactice și personalul SAP sunt insuficient ă a p ărin ților în calitate de parteneri 60

forma ți în domeniul educa ției incluzive. educa ționali. -Infrastructura şi baza material ă sunt în stare -Dezvoltarea slab ă a practicilor de satisf ăcătoare în majoritatea şcolilor și implementare a proiectelor în domeniu, ca gr ădini țelor din raion, cuprinzînd mijloace şi oportunitate/surs ă de consolidare a echipamente la nivelul cerin țelor actuale capacit ăților institu ționale. (cl ădiri reabilitate, mobilier, mijloace şi -Implicarea insuficient ă a comunit ăților, lipsa materiale de predare-înv ățare etc.). sprijinului comunitar în abordarea -În raion este constituit Fondul de educa ție necesit ăților copiilor cu dizabilit ăți și ale incluziv ă care asigur ă financiar crearea și familiilor acestora. între ținerea serviciilor de suport educa țional. -Perpetuarea unor atitudini și mentalit ăți preconcepute privind persoanele cu dizabilit ăți. OPORTUNIT ĂȚI AMENIN ȚĂRI -Posibilitatea acces ării fondurilor -Popula ţia şcolarizat ă în înv ăţă mîntul primar structurale; şi înv ăţă mîntul gimnazial în sc ădere datorit ă -Posibilitatea dezvolt ării de parteneriate între sc ăderii demografice; autorit ăţ ile publice locale şi sectorul non- -Politica de salarizare existent ă în domeniul guvernamental; Dezvoltarea parteneriatelor educa ţional, cu influen ţe negative asupra de tip public-privat în procesul educa ţional calit ăţ ii actului educa ţional; şi formarea profesional ă; -Fonduri limitate (fiind insuficiente la nivelul -Posibilitatea prelu ării şi adapt ării modelelor necesit ăţ ilor); de bun ă practic ă din ţă rile Uniunii Europene -Lipsa condi ţiilor atractive pentru cadrele cu privire la activit ăţ ile didactice; didactice tinere (salarizare, condi ţiile din -Interesul ridicat al autorit ăţ ilor pentru şcoli, locuin ţe sociale etc.); renovarea unit ăţilor şcolare degradate din -Lipsa unei programe şcolare axat ă pe mediul rural; aptitudinile şi talentul copiilor. -Schimburile interna ţionale ce pot aduce un -Amendarea legisla ției și promovarea plus de valoare sistemului educa ţional şi modific ărilor normative care s ă descurajeze diseminarea experien ţei educa ţionale. promovarea educa ției incluzive. -Existen ța politicilor de stat care -Instabilitatea politic ă și poten țiala lips ă de promoveaz ă și încurajeaz ă dezvoltarea continuitate în dezvoltarea educa ției educa ției incluzive. incluzive. -Existen ța cadrului normativ na țional care -Con știentizarea insuficient ă de c ătre to ți sprijin ă dezvoltarea educa ției incluzive la factorii de decizie a importan ței dezvolt ării nivel de raion și unitate de înv ățămînt. educa ției incluzive ca manifestare a asigur ării -Existen ța structurilor de specialitate accesului la educa ție tuturor copiilor. na ționale, care acord ă sprijin în promovarea -Precaritatea/lipsa cadrului legal explicit educa ției incluzive. pentru asigurarea alimenta ției copiilor cu -Acordarea sporurilor la salariile de func ție cerin țe educa ționale speciale, inclu și în cadrelor didactice de sprijin. programe de asisten ță care se deruleaz ă dup ă Institu ționalizarea mecanismului de accedere programul școlar. la grade didactice a cadrelor de sprijin. -Fragilitatea serviciilor de suport educa țional -Ofert ă diversificat ă și acces asigurat al existente. cadrelor didactice la programe de formare -Rezisten ță și iner ție în acceptarea noilor continu ă în domeniu, organizate/furnizate la abord ări în înv ățămînt. nivel na țional și raional. -Comunicarea defectuoas ă și divizarea -Acces nelimitat la sursele informa ționale responsabilit ăților între reprezentan ții diferitor (normative, metodologice, de specialitate domenii cu atribu ții în abordarea copiilor cu etc.), plasate pe platforme electronice dizabilit ăți. gratuite, cu grad înalt de utilitate în -Interven ția unor factori externi (politici și de planificarea și realizarea propriu-zis ă a alt gen) în modul de alocare a surselor pentru proceselor în contextul dezvolt ării educa ției crearea serviciilor de suport, pentru alte incluzive. cheltuieli ce țin de dezvoltarea educa ției -Existen ța oportunit ăților pentru aplicarea la incluzive. proiecte cu obiective relevante pentru -Finan țarea insuficient ă sau întreruperea 61

dezvoltarea educa ției incluzive. finan țării exprese a dezvolt ării educa ției incluzive, în condi țiile descentraliz ării și promov ării autonomiei financiare. -Lipsa mecanismelor de coordonare eficient ă a demersurilor și de monitorizare a procesului de dezvoltare a educa ției incluzive. În procesul implement ării Strategiei vor fi respectate urm ătoarele principii: - Principiul drepturilor egale în domeniul educa ției și dezvoltarea la maximum a poten țialului fiec ărei persoane; - Principiul nondiscrimin ării și al accesului liber la educa ția de calitate pentru toate persoanele, indiferent de locul de trai (urban sau rural), nivelul de dezvoltare, veniturile familiei, sex, origine etnic ă, limba vorbit ă, etc. - Principiul incluziunii persoanelor cu cerin țe educa ționale speciale în sistemul general de înv ățămînt; - Principiul centr ării pe necesit ățile persoanei, societ ății și ale statului; - Principiul dezvolt ării în continuare a sistemului de valori na ționale și asigur ării unui spa țiu educa țional unic; - Principiul flexibilit ății programelor educa ționale, adopt ării ace4stora în func ție de necesit ățile actuale și de resursele bugetare disponibile, de posibilit ățile cognitive ale fiec ărei persoane, etc; - Principiul descentraliz ării serviciilor educa ționale și sporirii gradului de autonomie a institu țiilor de înv ățămînt; - Principiul parteneriatului social, interven ției multisectoriale, interdisciplinare și timpurii în dezvoltare copilului; - Principiul asigur ării calit ății în înv ățămînt; - Principiul integr ării înv ățămîntului din raion în cel republican și orient ării spre spa țiul educa țional european. Obiective si ac țiuni — cheie : • Stabilirea direc țiilor prioritare de dezvoltare a educa ției din raionul Glodeni în contextul sistemului na țional și a mecanismelor de realizare a acestora; • Realizarea unui sistem educa țional stabil și echitabil, prin cre șterea calit ății actului educa țional prin asigurarea egalit ății de șanse, eliminarea violen ței din școli; • Asigurarea unei oferte de formare și dezvoltare profesional ă orientate spre schimbarea viziunii și a practicilor educa ționale prin trecerea la demersul didactic focalizat asupra competen țelor și a managementului educa țional; • Ini țierea de programe de interven ție vizînd sprijinirea copiilor și a elevilor provenind din medii defavorizate și pentru proiecte educa ționale destinate unor grupuri-țint ă de elevi (cu grad de excelen ță, cu nevoi speciale de instruire, de supraveghere, etc.) • Formarea personalului de înv ățămînt; • Realizarea unui parteneriat corect cu autorit ățile administra ției publice locale, promovarea valorilor na ționale; • Dezvoltarea unui sistem educa țional raional flexibil și relevant, capabil s ă asigure accesul la toate nivelurile și formele de înv ățămînt, cre șterea calit ății procesului educa țional și asigurarea unei oferte de formare și dezvoltare profesional ă orientate spre schimbarea viziunii și a practicilor educa ționale, racordat la particularit ățile/necesit ățile social-economice, demografice și educa ționale locale. • Extinderea și diversificarea sistemului de instruire a adul ților pe tot parcursul vie ții din perspectiva form ării generale și form ării profesionale continue în corespundere cu nevoile persoanei și necesit ățile economice în institu ții acreditate în domeniu atît în țar ă cît și peste hotarele ei; consolidarea și dezvoltarea eficient ă a bazei tehnico-materiale și a resurselor financiare alocate sistemului educa țional inclusiv prin realizarea unor proiecte cu diver și finan țatori, în scopul amelior ării calit ății instruirii. • Identificarea timpurie, referirea și școlarizarea copiilor cu cerin țe educa ționale speciale. • Crearea, la nivel de raion și institu ție de înv ățămînt, a sistemelor de suport multidisciplinar. • Consolidarea capacit ăților institu ționale și ale diferitor grupuri de speciali ști privind 62

realizarea educa ției incluzive. • Sensibilizarea opiniei publice privind incluziunea și participarea copiilor în via ța comunit ății, comunicare, mediatizare. • Stabilirea mecanismelor de monitorizare, coordonare și evaluare a dezvolt ării educa ției incluzive. • Crearea parteneriatelor socio-educa ționale în m ăsur ă s ă contribuie la identificarea problemelor cu care se confrunt ă atît fiecare institu ție educa țional ă, cît şi fiecare familie defavorizat ă cu copii cu dizabilit ăți. • Colaborarea cu ONG-uri, agen ți economici, etc. pentru realizarea de proiecte, atragerea surselor extrabugetare de finan țare, în scopul dezvolt ării/moderniz ării bazei-tehnico-materiale şi adecv ării acesteia la necesit ățile copiilor, procur ării de servicii, dot ări, echipamente, precum și în alte scopuri care s ă sprijine dezvoltarea educa ției incluzive la nivel de raion, de institu ție educa țional ă și la nivelul fiec ărui copil.

5.5 Cultura și protejarea patrimoniului cultural. Cultura reprezint ă baza societății actuale, care de-a lungul timpului a suferit schimb ări majore, aceasta fiind esen ța principal ă ce poate modela masa popular ă, în formarea personalit ății omului simplu. Sec ția Cultur ă a raionului Glodeni dispune la moment de 12 Case de Cultur ă, 11 C ămine Culturale (dintre care C ăminul Cultural din satul Hîjdieni nu dispune de edificiu) și 1 Centru de Cultur ă. Cele 23 de edificii se afl ă în stare satisf ăcătoare, dintre care 9 necesit ă repara ţie capital ă, 13 necesit ă repara ţie curent ă, iar caminul cultural din s. Bute ști, com.Camenca este avariat. În perioada rece a anului doar 5 institu ţii sunt înc ălzite. Schimb ări pozitive au avut loc la comasarea celor 4 C ămine culturale din com. Cuhne ști, prin dechiderea Centrului de Cultur ă, care în perioada de activitate a anului 2015 a realizat un program destul de complicat, în care s-au fondat 5 forma ții artistice de amatori atingînd rezultate impresionante. În raion activeaz ă 79 de colective artistice de amatori cu 876 participan ţi, 15 fiind cu titlu de colectiv Model, iar 33 sunt pentru copii, cu 450 participan ți. În anul 2015 au fost fondate în centrul de cultur ă a comunei Cuhne ști teatrul de p ăpu și și teatrul de satir ă și umor. Obiectivul principal al activit ății colectivelor artistice este axat pe organizarea vie ții culturale în teritoriu, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural, prin organizarea diverselor activit ăți culturale, descoperirea tinerelor talente, scoaterea din anonimat a unor obiceiuri și tradi ții specifice cîmpiei glodenilor, prestarea serviciilor culturale calitative. Se majoreaz ă num ărul de spectacole de calitate organizate și desf ășurate de institu țiile de cultur ă cu participarea forma țiilor artistice de amatori. În perioada raportată au avut loc 387 de manifest ări culturale, inclusiv 89 pentru copii, la care au participat 68,0 mii de spectatori. Num ărul speciali ştilor angaja ţi la casele de cultur ă a alc ătuit pe parcursul anului trecut 43 de persoane, din care cu studii superioare – 10 speciali ști, cu studii medii speciale - 29 speciali ști, cu studii medii generale – 4 persoane. Dup ă vechimea în munc ă speciali știi caselor de cultur ă se grupeaz ă astfel: ° pîn ă la 3 ani - 4 persoane; ° între 3 și 10 ani - 8 persoane; ° între 10 și 15 ani - 7 persoane; ° între 15 și 25 ani - 5 persoane; ° mai mult de 25 ani - 19 persoane. Au intervenit schimb ări pozitive în ceea ce prive şte dotarea institu ţiilor cu aparataj sonor, mobilier, costume populare, care au fost procurate din bugetele locale pentru Casele de cultur ă din Glodeni, Petrunea, Hîjdieni, Balatina, Sturzovca, Iabloana, Cuhne şti, Fundurii vechi, Cajba. În acela şi timp las ă de dorit dotarea caselor de cultur ă cu instrumente muzicale. În raion activeaz ă 32 biblioteci publice, din care 4 biblioteci sunt pentru copii. În mediul rural activeaz ă 28 biblioteci, iar în mediul urban 3 biblioteci. Activitatea bibliotecilor este axat ă spre satisfacerea cerin ţelor informa ţionale şi de lectur ă prin oferirea informa ţiei din fondul de publica ţii, precum și cea din sursele Internetului. 63

Pentru utilizatori, precum şi pentru to ţi membrii comunit ăţ ii, bibliotecile organizeaz ă şi desf ăş oar ă activit ăţ i culturale de diferite genuri: lans ări şi prezent ări de carte, spectacole, serate literar-muzicale, şezători folclorice, concursuri, recitaluri şi ore de poezie, matinee cu tematic ă divers ă pentru diferite categorii de utilizatori. Au devenit tradi ţionale Concursurile raionale: Concursul declamatorilor, Concursul pentru copii „Eroul operei literare preferate”, Concursul literar, etapa raional ă „La izvoarele in ţelepciunii”, la care particip ă utilizatori ai bibliotecilor din raion. Anual, în perioada 31 august-3 septembrie, se desf ăş oar ă Festivalul Na ţional al C ărţii şi Lecturii, care are ca scop promovarea c ărţii şi a lecturii, a valorilor na ţionale, lans ări şi prezent ări de carte, intîlniri cu scriitorii. Bibliotecile se includ activ în via ţa comunit ăţ ii prin participarea la activit ăţ i culturale organizate de alte institu ţii din localitate, acordînd ajutor metodic şi suport informa ţional pentru desf ăş urarea acestor manifest ări, precum: Hramul satului, 1 iunie – Ziua interna ţional ă a ocrotirii copiilor, S ărb ătorile Na ţionale Limba noastr ă, Ziua Republicii, Ziua Drapelului etc. Prin aceste activit ăţ i biblioteca îşi consolideaz ă pozi ţia şi imaginea pozitiv ă în comunitate, atrage noi utilizatori. În anul 2015 Biblioteca raional ă şi 15 biblioteci comunale, dup ă depunerea formularelor de participare, au fost selectate în Programul Na ţional Novateca. Dup ă verificarea îndeplinirii cerin ţelor, la 4 noiembrie 2015, Biblioteca raional ă Glodeni a fost echipata cu 10 calculatoare, 2 laptop-uri, proiector, ecran, imprimant ă multifunc ţional ă. La sfîr şitul anului 2015 – începutul anului 2016 au fost echipate cele 15 biblioteci comunale, fiecare din ele fiind dotat ă cu calculatoare conform num ărului de locuitori. În final, bibliotecile incluse în programul Novateca sunt dotate cu 63 de calculatoare, toate fiind conectate la Internet, 2 laptopuri, 16 imprimante multifunc ţionale, 1 ecran, proiector. Gra ţie ader ării la Programul Na ţional Novateca s-au îmbun ătăţ it condi ţiile de munc ă în biblioteci: s-au f ăcut repara ţii cosmetice, chiar capitale, s-au instalat sisteme func ţionale de înc ălzire, s-au reamenajat spa ţiile pentru comoditatea vizitatorilor. În perioada aprilie – mai 2016 au fost elaborate şi implementate 16 servicii noi de bibliotec ă cu tematic ă divers ă pentru diferite categorii de utilizatori şi altor membri ai comunit ăţ ii, în parteneriat cu agen ţi economici, ONG- uri, persoane fizice, organiza ţii şi institu ţii publice din teritoriu. Toate aceste servicii sunt bazate pe utilizarea tehnologiilor informa ţionale în cadrul activit ăţ ilor desf ăş urate. Membrii comunit ăţ ii au acces liber gratuit la instruire, la informa ţia necesar ă din internet, la comunicarea prin re ţele de socializare. O problem ă acut ă pentru activitatea eficient ă a bibliotecilor şi satisfacerea cerin ţelor de lectur ă ale membrilor comunit ăţ ii unde activeaz ă, este lipsa de publica ţii noi, actuale, a presei periodice. Ca rezultat fondurile bibliotecilor con ţin un num ăr mare de c ărți dep ăş ite moral, uzate, editate cu zeci de ani în urm ă, în limba de stat cu grafie chirilic ă, care nu mai este solicitat ă, îndeosebi printre cititorii copii. Bugetele prim ăriilor la articolul achizi ţie de carte, în majoritatea cazurilor este nul, de cele mai multe ori limitîndu-se la abonarea a 4-5 titluri de edi ţii periodice. Completarea fondului de publica ţii, în ultimii ani, se efectueaz ă pe baza dona ţiilor, prin intermediul Bibliotecii Na ţionale, a Bibliotecii Na ţionale pentru Copii „Ion Creang ă”, îns ă completarea este haotic ă, f ără un plan de perspectiv ă, care ar putea regula acest proces. La 01.07.2016 fondul de publica ţii a bibliotecilor din raion constituia 400 596 exemplare, din care în limba de stat – 228 132 exemplare (57%), care cuprind 118 378 exemplare în grafie latin ă (29,6% din num ărul total al fondului) şi 70,4% sunt în grafie chirilic ă. O surs ă foarte important ă pentru a actualiza colec ţiile bibliotecii sunt edi ţiile periodice, de aceea bibliotecile trebuie s ă fie abonate la cele mai solicitate ziare şi reviste. De şi bibliotecile de ţin calculatoare, rolul c ărţii în via ţa omului, îndeosebi a copiilor, r ămîne acela şi – de educa ţie, dezvoltare şi informare, iar pentru aceasta sunt necesare alocații mai mari pentru achizi ţionarea de carte şi abonarea la edi ţiile periodice. Pentru a îmbun ătăţ i componenta calitativ ă a fondurilor de publica ţii, care s ă corespund ă la maximum cerin ţelor utilizatorilor, în ultimii ani se duce un lucru intens de eliminare a c ărţilor deteriorate fizic, dep ăş ite moral, care nu mai au un con ţinut actual, a c ărţilor în limba de stat în grafie chirilic ă, în special pentru copii. În anul 2015 au fost scoase din fondurile bibliotecilor 25 571 de diferite tipuri de documente. 64

În primul semestru al anului 2016 s-a continuat lucrul de casare a publica ţiilor, s-au întocmit acte de c ătre biblioteci în are au fost incluse circa 7 mii de c ărţi. Rolul bibliotecii în comunitate se va consolida, avînd un bibliotecar bine instruit, dornic de a se schimba, de a îmbina lectura c ărţilor cu utilizarea tehnologiilor informa ţionale. În gestiunea Sec ției Cultur ă a raionului Glodeni se afl ă 3 Şcoli de Arte, care creaz ă perspective în formarea artistic ă și promoveaz ă educa ția tinerei genera ții: - Școala de Arte Glodeni cu filiala în comuna Iabloana; - Școala de Arte Cuhne şti cu filiale în satul Du șmani și comuna Balatina; - Școala de Arte Hîjdieni cu filiale în localit ăţ ile Sturzovca și Vii șoara. Aceste institu ții tind şi contribuie la dezvoltarea capacit ăţ ilor şi aptitudinilor copiilor talenta ţi, la familiarizarea lor cu diferite genuri de art ă. Procesul de instruire în institu ţiile de înv ăţă mînt artistic complementar este sus ţinut şi dirijat de 59 de pedagogi, care realizeaz ă prin lec ţii individuale şi în grup, participarea elevilor de diferite vîrste în coruri, orchestre, ansambluri, expozi ţii, colective coregrafice. Anual aici î şi fac studiile 580 - 600 de copii. În anul 2016 a avut loc prima edi ție a Concursului raional al Școlilor de Arte, care a desemnat cei mai talenta ți copii și mai preg ăti ți profesori. Pentru buna organizare a procesului de înv ățămînt, toate aceste institu ții dispun de sedii înc ălzite, bine amenajate dotate cu instrumente muzicale și dup ă necesitate tehnic ă informa țional ă. Discipolii Școlii de Arte Glodeni particip ă în fiecare an la Concursul Na țional ”Tinere talente” din ora șul Chi șin ău, la Concursul de violoni ști ”Filip Todira șcu” de unde se întorc cu locuri premiante. Tinerii pictori de la Școala de Arte Glodeni au participat la Concursul Interna țional ”Nicoara” din Boto șani (România). La 01 septembrie 2015 a fost dat ă în exploatare Școala de Arte Glodeni, iar la filiala Școlii de Arte Cuhne ști din com. Balatina s-au efectuat lucr ări de repara ție capital ă. În prezent se efectuiaz ă lucr ări la finisarea S ălii de festivit ăți. Școlile de Arte din raion au finisat anul de studii cu concerte de dare de seam ă în fa ța părin ților și a popula ției din localitate. Din cele mai vechi timpuri religia s-a împletit cu tradi ţia, datina şi obiceiurile, pe care omul le-a respectat şi le-a transmis ulterior prin viu grai din genera ţie în genera ţie. Ora șul Glodeni este gazda festivalului na țional de muzic ă popular ă pentru copii și tineret „Cînt ă de răsun ă lunca“.Tot prin tradi ție, se readuce sacralitatea luminoasei s ărb ători Învierea Domnului prin desf ășurarea festivalulului-concurs raional al cîntecului sacru pascal cu genericul ”Sub lumina învierii”. Între manifesta țiile importante desf ășurate cu aportul Serviciului cultur ă sunt: concursul literar „La izvoarele în țelepciunii”, festivalul cîntecului coral „La izvoarele neamului”, concursuri ale cîntecului patriotic, concursul teatralizat „În ospe ție la Gugu ță”, Festivalul Limbii Române „Muzica și Limba – dou ă arte ce înve șnicesc un neam”, Festivalul C ărții și Lecturii, Festivalul Etniilor, Festivalul de datini și obiceiuri de iarn ă „V-am ura, v-am tot ura”. Dou ă manifesta ții culturale glodenene sunt: Festivalul na țional de interpretare vocal ă Constela ție Muzical ă – cu 2 categorii de vîrst ă (8-15 și 16-30 ani), ce concureaz ă la compartimente de muzic ă popular ă și u șoar ă, și Festivalul Folcloric raional „Cînt ă de r ăsun ă lunca” la care particip ă ansambluri folclorice din satele glodenene și din România cu spectacole de cîntece și dansuri populare. O alt ă latur ă a patrimoniului cultural este activitatea me ște șug ăreasc ă. Pu țini me șteri populari din zona Glodenilor reu șesc prin munca mig ăloas ă a me ște șug ăritului popular s ă-și asigure traiul familiei. Arta me ște șug ăreasc ă din aceast ă zon ă este parte component ă a elementelor ce definesc nu numai latura culturii, tradi ției și crea ției populare, ci și o parte a elementelor ce definesc etnografia zonei de o autenticitate remarcabil ă. Me șterii populari din raion practic ă prelucrarea artistic ă a lemnului, broderia artistic ă, arta dantelei, țesutul decorativ, împletitul în fibre vegetale, pictura pe lemn și sticl ă, ol ăritul și feroneria artistic ă. De mai mul ți ani raionul nostru este reprezentat de c ătre me șterii populari la diferite expozi ții și tîrguri din țar ă și de peste hotare.

65

Din anul 2013, în perioada 23 iulie – 3 august are loc simpozionul interna țional de sculptur ă monumental ă, grafic ă și pictur ă „vidArt” localizat în comuna Cuhne ști, raionul Glodeni, într-o zon ă de camping, în care particip ă inedi ți arti ști sculptori, pictori, graficieni și cerami ști. Simpozionul „vidArt 2016” localizat în comuna Cuhnești este petrecut inten ționat în zona rural ă cu scopul de a se evita orice interven ție extern ă, fiind mai aproape de valorile mioritice abordate de nenum ărate ori de arti știi participa ți a edi țiilor precedente. Organizarea unui asemenea eveniment unic pentru Moldova a avut și are inten ția de a examina și respecta principiile unui simpozion antic grecesc, adic ă schimbul de experien ță cu arti știi din domeniul artelor vizuale din diferite regiuni, țari etc. Fiecare an, începînd cu prima edi ție, e onorat cu un simpozion excep țional în care nu doar sculptori renumi ți au parte de noi experien țe, ci și tinere talente ghida ți de a șa numi ții „b ătrîni în domeniu” conlucreaz ă cu tinerii arti ști pentru a prelua materialul n ăscut în natur ă transformîndu- l în opere de art ă prin interven ții dinamice, incizii, plan, linii etc., dup ă care opera se rena ște în natur ă prin patina c ăpătat ă. Lucr ările finisate au onoarea de a fi parte din „P ărcule țul de sculptur ă” din comuna Cuhne ști unde are loc și micul festival vidCamp petrecut în cadrul vernisajului „vidArt” cu scopul de a promova valorile și arta la nivel na țional, cît și interna țional dar și pentru a crea o zon ă de confort pentru vizitatorii acestuia. Pentru cooperare în domeniul culturii și participare la reuniunile de specialitate din țar ă și de peste hotare sunt necesare surse financiare considerabile. În scopul relans ării spiritualit ății, tradi țiilor culturale, care au fost pierdute în ultimii ani, este necesar ă relansarea și conlucrarea tuturor institu țiilor de cultur ă și activitatea colectivelor de crea ție, dezvoltarea artei populare, artistice și me ște șug ăre ști, desf ășurarea activit ății expozi ționale a muzeelor, restabilirea și înt ărirea bazei materiale a institu țiilor de cultur ă, accesibilitatea lor larg ă pentru popula ție. Conform Registrelor monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, în raionul Glodeni sînt înscrise circa 300 de monumente de categorie na ţional ă şi local ă. Din ele fac parte: aşez ări şi sta ţiuni arheologice de vîrst ă paleolit, neolit, eneolit, epoca bronzului, biserici din lemn din localit ăţ ile Bisericani, Balatina, Iabloana, Limbenii Vechi, Cobani, Fundurii Vechi şi alte zeci de l ăca şe ridicate din piatr ă, monumente ale gloriei ost ăş eşti, conacurile Buznea din s. Ciuciulea şi Pons ă din or. Glodeni, etc. Nu pu ține au fost cazurile în care ignoran ța unor factori de decizie, lipsa fondurilor și insuficienta preg ătire istoric ă și cultural ă a celor ce locuiesc în regiunea raionului Glodeni au condus, în mod ireversibil, la deteriorarea par țial ă sau complet ă a multora dintre monumentele culturale și a șez ărilor arheologice. Din p ăcate cunoa șterea și valorificarea monumentelor istorice din teritoriile raionului Glodeni las ă de dorit. De și cadrul legislativ exist ă, lipsa fondurilor, dorin ța unora de a ob ține cî știguri imediate, lipsa de educa ție și informare a popula ției și al ți asemenea factori duc la distrugerea permanent ă a patrimoniului. Din cauza dezinform ării popula ției, interesul popula ției și publicului este foarte sc ăzut; la aceasta contribuie lipsa mijloacelor de informare – indicatoare, panouri. O alt ă cauz ă a problemei cunoa șterii și valorific ării patrimoniului const ă în necunoa șterea importan ței și valorii acestor monumente istorice. Lipsa banilor nu permite efectuarea de ample lucr ări de restaurare – conservare a pu ținelor atrac ții culturale a regiunii. Depozitarul și administratorul cel mai important al patrimoniului mobil sunt muzeele. Este foarte necesar ca în or. Glodeni s ă fie creat un muzeu c ăruia s ă-i revin ă sarcina prezerv ării, cercet ării, eviden ței și valorific ării publice și știin țifice a patrimoniului. O deosebit ă importan ță în scopul cunoa șterii și valorific ării patrimoniului cultural din raion trebuie acordat ă diverselor forme de educa ție a publicului în spiritul pro-patrimoniu. Este necesar ă organizarea de expozi ții în satele cercetate pentru a consolida cunoa șterea patrimoniului cultural în comunit ăți. În scopul cunoa șterii și valorific ării o ac țiune benefic ă ar fi instituirea cadastrelor privind patrimonial cultural și includerea acestora în planurile de urbanism și de amenajare a teritoriului. Realizarea unor publica ții ar oferi publicului larg informa țiile necesare pentru cunoa ștere. În raion activeaz ă 9 institu ții muzeale, dinte care 2 s-au înregistat în anul 2013 (muzeul de 66

istorie și etnografie din s. Cobani și muzeul de istorie și etnografie din s. Du șmani). Din bugetul raional sunt între ținute 5 institu ții muzeale, din bugetele APL de nivelul I - 3 institu ții și un muzeu este privat.Toate aceste muzee activeaz ă în spa țiul rural, ce le atribuie un colorit deosebit, fiind mai aproape de r ădăcinile neamului. Pe parcursul ultimilor 3 ani institu țiile muzeale au fost vizitate în mediu de 12000 persoane la dispozi ția c ărora au fost expuse peste 13000 de exponate adunate cu mult ă grij ă de colaboratorii acestor muzee. În aceste institu ții sunt organizate un șir de activit ăți, principalele fiind: ‹ Masa rotund ă în muzeul din s. Cajba cu genericul „Trecutul care doare” (Întîlnire cu participan ții r ăzboiului de pe Nistru); ‹ Seminar raional „La vatra str ămo șeasc ă” – Muzeul s. Iabloana; ‹ Seminar raional „Represii și deport ări” în satul Petrunea; ‹ Seminar raional de Ziua Na țional ă a Poloniei în muzeul din s. Stîrcea; ‹ Seminar raional „Od ă pîinii” - s. Cajba. În institu țiile muzeale activeaz ă 7 speciali ști cu studii superioare și 2 speciali ști cu studii medii de specialitate. În scopul stop ării fenomenelor de distrugere, ignorare, cunoa ștere și valorificare a patrimoniului cultural este necesar: • informarea localnicilor și a vizitatorilor; • campanii educa ționale în școli și organizarea de vizite în locurile care reprezint ă m ărturii ale trecutului; • lec ții și conferin țe publice destinate publicului larg. Analiza SWOT PUNCTE TARI PUNCTE SLABE - Existen ţa unor institu ţii culturale de tradi ţie în - O parte dintre obiectivele de cultur ă se afl ă raion (muzee, case de cultur ă, biblioteci); într-o stare tehnic ă precar ă, care necesit ă - Existen ţa unei istorii culturale bogate a interven ţii imediate; raionului; - Starea avansata de degradare a unei mari - Existen ţa unor obiective culturale de părţi din casele şi c ăminele culturale; importan ţă deosebit ă (situri arheologice, muzee, - Promovarea slab ă a obiectivelor culturale; monumente istorice, etc.); - Evolu ţia negativ ă a num ărului de volume - Evolu ţia pozitiv ă a fondului de carte; eliberate şi a num ărului de cititori; - Evolu ţia pozitiv ă a num ărului de vizitatori în - Insuficienta valorificare a fondului de carte muzee; veche existent; - Existen ţa unui poten ţial creator foarte bine - Inexisten ţa unui teatru la Glodeni; conturat la nivel raional (pictori, sculptori - Lipsa unei Şcoli Populare de Art ă; me șteri populari, etc.); - Lipsa unor strategii bine gîndite pentru - Existen ţa cl ădirilor/ caselor tradi ţionale la fiecare institu ţie în parte; nivel raional; - Lipsa unor magazine/ puncte de - Existen ţa parteneriatelor dintre institu ţiile valorificare a produselor me şte şug ăre şti şi de culturale şi unit ăţ ile de înv ăţă mînt; artizanat; - Existen ţa unor ansambluri folclorice - Lipsa activit ăţ ilor conexe în preajma profesioniste; obiectivelor culturale; - Existen ţa Şcolilor de Arte. - Lipsa posibilit ăţ ilor culturale de petrecere a timpului liber; - Slaba valorificare a poten ţialului cultural al siturilor arheologice. OPORTUNIT ĂȚI AMENIN ȚĂRI - Posibilitatea acces ării fondurilor europene - Nerezolvarea problemelor de nerambursabile pentru activit ăţ i culturale, infrastructur ă poate contribui la dispari ţia inclusiv pentru proiecte transfrontaliere; unor monumente istorice; - Adaptarea fondului de carte la noua - Dezinteres general pentru cultur ă; tehnologie (achizi ţionarea de documente pe - Lipsa fondurilor locale necesare suport electronic); contract ării de fonduri europene în domeniul - Informatizarea bibliotecilor şi a serviciilor cultural; 67

oferite de acestea; - Lipsa posibilit ăţ ii afirm ării arti ştilor din - Posibilitatea promov ării unor obiective raion; culturale prin includerea în oferta turistic ă a - Lipsa unor strategii guvernamentale de raionului; transfer al propriet ăţ ii asupra - Extinderea re ţelei biblionet şi constituirea cinematografelor; unei re ţele raionale a bibliotecilor în vederea - Fonduri limitate (fiind insuficiente la extinderii împrumutului inter-bibliotecar; nivelul necesit ăţ ilor); - Existen ţa Programelor raionale pentru - Lipsa unor politici cultural-educa ţionale finan ţarea activit ăţ ilor culturale ale corelate ce duc la un dezinteres pentru organiza ţiilor neguvernamentale, sus ţinut de priorit ăţ ile culturale locale; Consiliul Raional Glodeni. - Dispari ţia me şterilor şi creatorilor populari de la nivel raional pe fondul lipsei posibilit ăţ ii valorific ării produselor create; - Migrarea persoanelor talentate spre alte zone în afara arealului geografic glodenean. Obiective si ac țiuni — cheie : • Dezvoltarea profesional ă a resurselor umane; • Asigurarea circula ției produsului cultural prin transformarea institu țiilor de cultur ă în Centre comunitare multifunc ționale; • Cre șterea particip ării la activit ățile culturale a cet ățenilor; • Promovarea culturii ca factor primordial al p ăstr ării și dezvolt ării identit ății na ționale; • implicarea raionului Glodeni, ca membru al Euroregiunii, în derularea proiectelor culturale transfrontaliere; • crearea unor cercuri me ște șug ăre ști pentru educarea și instruirea tinerei genera ții prin intermediul caselor și c ăminelor culturale, bibliotecilor, muzeelor, etc.;

5.6. Tineretul și sportul Tinerii sunt o resurs ă vital ă pentru dezvoltare, fiind agen ții-cheie ai schimb ării sociale, cre șterii economice și inova ției tehnologice . Tinerii raionului Glodeni, sunt mai numero şi în structura popula ţiei, constituind 17,7 mii persoane, sau 29,7% din totalul num ărului popula ției stabile, dar care se confrunt ă cu un șir de probleme. Exist ă discrepan ţe privind accesul la educa ţie între zonele rurale şi cele urbane, între reprezentan ţii diferitor etnii (romii continu ă s ă fie dezavantaja ţi) şi familiile vulnerabile. La încheierea studiilor ace ştia intr ă pe pia ţa de munc ă a Moldovei cu scepticism vizavi de perspectivele de ob ţinere a unui loc de munc ă decent, care le-ar asigura venituri suficiente, deseori orientîndu-se spre alte ţă ri de destina ţie sau prefer ă ora șele Moldovei cu perspective mai mari, precum B ălți și Chi șin ău. Instruirea profesional ă, dexterit ăţ ile de lucru pe calculator şi cunoa şterea limbilor str ăine sunt cele mai importante aspecte în ob ţinerea unui loc de munc ă. Cu toate acestea, mul ți din ei nu cunosc deloc sau au abilit ăţ i incipiente în utilizarea calculatorului, atestîndu-se o diferen ţă între reprezentan ţii mediului urban şi cel rural referitor la posibilit ăţ ile de c ăutare a unui loc de munc ă. În consecin ță, rata şomajului este mai mare în rîndul tinerilor comparativ cu popula ţia general ă. Vulnerabilitatea adolescen ţilor şi tinerilor este condi ţionat ă de un şir de factori. Comportamentele riscante, precum consumul excesiv de alcool, droguri, sexul neprotejat sînt pe larg r ăspîndite și duc la apari ția diferitor boli. Deseori astfel de cazuri imprudente au loc nu doar din cauza lipsei de informa ţie şi de educa ţie, dar din cauza unor probleme sociale mai ample, cum ar fi supravegherea insuficient ă din partea p ărin ţilor, lipsa oportunit ăţ ilor de organizare a timpului liber, a educa ţiei nonformale, precum şi lipsa particip ării tinerilor în activit ăţ ile comunit ăţ ii. Aceste probleme urmeaz ă a fi abordate nu doar prin intermediul programelor educa ţionale în domeniul s ănătăţ ii, dar şi prin crearea oportunit ăţ ilor de dezvoltare şi petrecere a timpului liber, ceea ce ar duce la dezvoltarea abilit ăţ ilor noi şi la cet ăţ enie activ ă. Pentru solu ţionarea problemelor legate de modul de via ţă şi s ănătate cu care se confrunt ă tinerii, se men ţioneaz ă dou ă interven ţii considerate dintre cele mai eficiente: educaţia în şcoli 68

bazat ă pe deprinderile de via ţă şi serviciile de s ănătate prietenoase tinerilor. Aceste dou ă componente contribuie la prevenirea şi gestionarea eficient ă a majorit ăţ ii problemelor de s ănătate pe care le au tinerii. Cu toate acestea, niciuna dintre acestea nu se implementeaz ă pe deplin, în pofida priorit ăţ ilor oferite de diverse politici na ţionale. Tinerii men ţioneaz ă printre obstacolele existente neîncrederea în personalul medical, lipsa banilor şi nerespectarea confiden ţialit ăţ ii informa ţiilor. Organizarea timpului liber şi accesul la informa ţii şi servicii sînt domeniile în care discrepan ţa dintre zonele urbane şi cele rurale este cea mai pronun ţat ă. Majoritatea tinerilor din zonele rurale au acces la activit ăţ ile de recreare doar atît cît frecventeaz ă şcoala, iar dup ă ce-şi încheie studiile nu mai au aceast ă posibilitate. În plus, exist ă bariere financiare în accesarea activit ăţ ilor de dezvoltare, atunci cînd acestea sînt disponibile, deoarece majoritatea nu mai sînt gratuite. În cea mai mare parte a timpului liber, tinerii din zonele rurale sînt angaja ţi în lucr ările casnice, comparativ cu celelalte activit ăţ i sociale şi de dezvoltare. De asemenea, ace ştia navigheaz ă în Internet mai pu ţin decît colegii lor din zonele urbane. Participarea în via ţa comunit ăţ ii nu este o prioritate pentru tineri. În acela şi timp, comunitatea ofer ă tinerilor foarte pu ţine activit ăţ i în care ei ar putea participa, iar cele existente nu corespund necesit ăţ ilor şi intereselor lor. Foarte pu ţini tineri fac parte din vreo organiza ţie, precum grupuri de ini ţiativ ă, mass-media, ONG-uri, consilii locale, partide politice şi grupuri religioase. Consumul de alcool, şomajul şi lipsa de educa ţie moral ă şi spiritual ă sînt cei mai importan ţi factori care duc la cre şterea criminalit ăţ ii printre tineri. Conform datelor statistice oficiale, pe parcursul anilor 2011-2016 (I semestru) în raionul Glodeni, de c ătre minori și cu participarea acestora au fost comise 138 de infrac țiuni.

Fig. 21 Num ărul infrac țiunilor comise de c ătre minori și cu participarea acestora pe teritoriul Raionului Glodeni în perioada 2011-2016 (I semestru), persoane. Din num ărul total de minori participan ți la comiterea infrac țiunilor pe perioada I semestru al anului 2016, 10 sunt b ăie ți (cu 5 mai pu țini decît în I semestru al anului 2015), iar 2 sunt fete cu vîrsta de 15-17 ani, 11 fiind domicilia ți în localitatea comiterii infrac țiunii, iar unul fiind domiciliat în alt ă localitate. Minorii proveni ți din familii incomplete și social-vulnerabile, nu sunt încadra ți în cîmpul muncii sau au abandonat școala, fiind domicilia ți în localitatea comiterii infrac țiunii. Pe parcursul a VI luni ale anului 2016, pe teritoriul raionului Glodeni a fost înregistrat un caz de tentativ ă de suicid cu vîrsta cuprins ă între 17-18 ani, metoda aplicat ă la comiterea tentativei de suicid fiind folosirea pastilelor și un caz de suicid prin strangulare a unui minor cu vîrsta cuprins ă sub 13 ani. În rîndurile tinerilor poli ţia nu are autoritate şi, în caz de comitere a infrac ţiunilor, ace ştia prefer ă s ă apeleze mai degrab ă la re ţelele lor sociale. Deaceea, ree șind din priorit ățile și obiectivele Biroului siguran ță copii, pe parcursul primelor 6 luni ale anului 2016 au fost desf ășurate 82 de activit ăți informativ-educative privind regulile de siguran ță personal ă, prevederile Regulamentului circula ției rutiere și m ăsurile de siguran ță în mediul on-line.

69

Majoritatea reformelor de la noi trebuie s ă se axeze pe trei piloni – educa ţie, s ănătate şi angajare, favorizînd zonele rurale, mai ales c ă Moldova înc ă mai r ămîne o ţar ă preponderent rural ă. Activitatea sportiv ă în raion este asigurat ă de 36 de profesori de educa ție fizic ă și 12 antrenori. Raionul dispune de un stadion cu capacitatea de peste 500 locuri, 48 terenuri sportive, inclusiv 12 de mini-fotbal, 14 terenuri de volei, 12 terenuri de fotbal, 4 terenuri de baschet, 3 terenuri de lupte, 21 s ăli de sport și 2 s ăli de dans. Cu scopul propag ării și dezvolt ării fotbalului masculin și feminin, pe 10 iunie 2004 Consiliul Raional a adoptat decizia cu privire la întemeierea ÎM ”Clubul de fotbal Glodeni”, care pune accent pe activit ăţ i de propagare a fotbalului în rîndul popula ţiei raionului Glodeni. Sarcina clubului const ă în promovarea acestui gen sportiv printre tineretul studios, printre tinerii fotbali şti din raion, ca ei s ă fie captiva ţi de mingea de fotbal, ca activit ăţ ile de pe stadion s ă înlocuiasc ă alte preocup ări nedorite. Elevii-sportivi din raion au obținut performan țe atît în domeniul fotbalului, voleiului, baschetului, boxului și la judo, ocupînd primele locuri atît la Campionatele Na ționale, Interna ționale și Mondiale. Totodat ă, pe lîng ă sportul de performan ță, în raionul Glodeni apare necesitatea dezvolt ării sportului ca loisir (de recreere), în care poate fi integrat ă orice fiin ță, care poate participa, chiar dac ă are dizabilit ăți fizice, ori a dep ășit vîrsta. Cînd spunem sportul ca loisir nu excludem spa țiul rural. Anume tineretul raionului Glodeni necesit ă acest tip de sport, care se caracterizeaz ă prin: c ăutarea grupului de companie, ob ținerea pl ăcerii, bucuriei și a repausului cu ajutorul jocurilor, competi țiilor. În satele din raion activit ățile sportive i-au amploare în timpul verii, prin organizarea meciurilor de fotbal. Strategia urm ăre ște cre șterea practic ării sportului de c ătre tineri, atît ca oportunitate de combatere a diferitelor patologii sociale, cît și ca mijloc de dezvoltare social ă și biologic ă a tinerilor. Modul în care î și petrec tinerii timpul liber, arat ă c ă ace știa au nevoie de oferte diversificate şi de calitate de petrecere a timpului liber şi consiliere în sensul valorific ării depline a timpului liber în propriul lor interes, Strategia propunîndu-și s ă conduc ă la implementarea acestor obiective. Obiectivele • identificarea factorilor sociali, psihologici şi demografici care influen ţeaz ă realizarea poten ţialului uman al tinerilor şi participarea acestora; • dezvoltarea cuno ştin ţelor, atitudinilor şi practicilor aplicate de tineri privind s ănătatea lor; • înl ăturarea obstacolelor cu care se confrunt ă tinerii pe pia ţa de munc ă; • identificarea rolului migra ţiei în dezvoltarea tinerilor şi viziunile acestora asupra viitorului lor; • identificarea vectorului de dezvoltare a tinerilor, a ştept ările pentru viitor şi domeniile lor de interes. Obiective si ac țiuni — cheie : • elaborarea și implementarea Strategiei pentru tineret; • cultivarea patriotismului în rindurile tinerei genera ții și a respectului fat ă de valorile na ționale, tradi țiile și obiceiurile din localit ăți; • organizarea timpului liber, sporirea oportunit ăților de practicare a culturii fizice și sportului în rîndurile tinerilor, altor p ături sociale din mediu rural; • sporirea accesului tinerilor la serviciile publice de educa ție, formare profesional ă, programe de san ătăte și ocupare a fortei de munc ă; • identificarea programelor de ocupare și angajare în cîmpul muncii pentru tinerii absolvenți ai instruirii profesionale, identificarea posibilit ăților de stimulare a angajatorilor care vor angaja tinerii din familii dezavantajate în cîmpul muncii și semnarea acordurilor și contractelor de angajare cu angajatori; • extinderea colabor ării organizațiilor de tineret cu alte organiza ții ale societ ății civile; • crearea centrelor de tineret în localit ățile rurale; • sporirea gradului de conlucrare dintre autorit ățile publice locale și tinerii din localit ăți.

70

5.7. Societatea civil ă. O societate democratic ă real ă se construie şte în timp îndelungat. Un prim pas îns ă pentru o democra ţie func ţional ă îl reprezint ă institu ţiile şi mecanismele democratice, iar societatea civil ă, în acest context, ac ţioneaz ă ca mecanism reglator pentru societ ăţ ile democratice. Societatea civil ă a raionului Glodeni se constituie din organiza ții neguvernamentale, sindicate, partide politice, organiza ții de femei ș.a. Organiza țiile neguvernamentale create î și desf ășoara activitatea în diferite domenii, îns ă nu poate fi realizat ă o delimitare clar ă a num ărului lor pe domenii de interes major, deoarece marea lor majoritate activeaz ă în mai multe direc ții. În raionul Glodeni predomin ă ONG-urile din domeniul agricol. Asocia ția Ob șteasc ă ”Centrul de Consultan ță și Școlarizare în Agricultur ă Glodeni” activeaz ă în cadrul proiectului ACSA din septembrie 2001, acordînd servicii de consultan ță și instruire produc ătorilor agricoli din raionul Glodeni. Organiza ția Regional ă B ălți a Federa ției Na ționale a Fermierilor din Republica Moldova ofer ă instruc țiuni, consultan ță și informare, presteaz ă servicii în agricultur ă. Filiala ora șului Glodeni ”Crucea Ro șie” este organiza ția comunitar ă care activeaz ă în baza fondurilor de binefacere transferate de c ătre persoanele fizice și juridice. Filiala organizeaz ă întîlniri, seminare împotriva violen ței în familie, violen ței în munc ă, combaterea HIV/SIDA, acord ă ajutoare umanitare, etc. Societatea civil ă în mass-media este reprezentat ă de Ziarul sapt ămînal „ Cîmpia Glodenilor”, care este o publica ție periodic ă a CR Glodeni fondat ă pe 25.09.2003 ca un ziar informa țional, iar obiectivul redac ției este de a g ăsi forme eficiente și interesante de prezentare a evenimentelor. Compania ”Megan TV” SA a fost înfiin țat ă în toamna anului 1997, creînd posturile ”TV Prim” și ”Radio Prim”, dedicate inform ării despre principalele evenimente cultural-economice și social-politice. Sindicatele în Raionul Glodeni promoveaz ă principiile fundamentale ale mi şcării sindicale: unitate în ac ţiuni, solidaritate, democra ţie, care au drept scop asigurarea şi consolidarea ac ţiunilor organiza ţiilor membre în vederea protej ării drepturilor sindicale ale acestora și sunt parte a sistemului de parteneriat în sfera muncii în raporturile stabilite între Federa ţie şi autorit ăţ ile respective, de asemenea negociaz ă şi semneaz ă conven ţii colective. În raionul Glodeni activeaz ă cîteva organiza ţii sindicale primare: ‹ Asocia ția Sindical ă a Federa ției SINDASP; ‹ Consiliul Raional al Sindicatului Educa ției și Știin ței CRSE Ș; ‹ Sindicatul Ramural în domeniul Culturii; ‹ Uniunea Teritorial ă a Sindicatelor din Agricultur ă și Alimenta ție „Agroindsind”; ‹ Sindicatul „S ănătatea”; ‹ Sindicatul din sfera deservirii sociale și producerii de mărfuri „Sindindcomservicii”; ‹ Sindicatul din Telecomunica ții; ‹ Sindicatul „Servicii Paz ă și Detectivi”; ‹ Sindicatul SINSILVA. Rolul partidelor politice din raion este de a realiza educa ție politic ă și de a propune candida ți la alegeri și la constituirea autorit ăților publice. Mai mult, partidele informeaz ă și ghideaz ă cet ățenii cu ocazia referendumului și îi mobilizeaz ă în cazul ini țiativelor legislative. Pe teritoriul raionului activeaz ă organiza țiile teritoriale a urm ătoarelor partide politice: • Partidul Democrat din Moldova; • Partidul Nostru; • Partidul Liberal Democrat din Moldova; • Partidul Sociali știlor din Republica Moldova; • Partidul Comuni știlor din Republica Moldova; • Partidul Liberal; • Blocul electoral „Platforma Popular ă European ă din Moldova — Iurie Leanc ă”. Asocia țiile religioase ale raionului Glodeni sunt reprezentate de bisericile ortodoxe din mediul urban și rural, parohiile romano-catolice, comunitatea religioas ă a Martorilor lui Iehova, comunitatea religioas ă a adventi știlor de ziua a șaptea, biserica cre știnilor evangheli ști bapti ști. Societatea civil ă sunt parteneri activi în implementarea politicilor și strategiilor de 71

dezvoltare durabil ă, deoarece prin participarea lor activ ă contribuie la atingerea scopurilor Strategiei propriu zise, dezvoltarea comunit ății, sporirea gradului de angajament social al popula ției. Organiza țiile neguvernamentale din raion particip ă la rezolvarea diferitor probleme sociale, promoveaz ă activitatea de voluntariat, desf ășoar ă activit ăți de prevenire a traficului de fiin țe umane, în special de femei, realizeaz ă activit ăți ecologice și de salubrizare, promoveaz ă micul business, în baz ă de proiecte deschid Centre de Resurse pentru tineri, voluntari etc. Pentru a implementa cele mai eficiente solu ţii menite s ă creeze o baz ă solid ă pentru o dezvoltare coerent ă şi continu ă a societ ăţ ii civile au fost formulate urm ătoarele recomand ări: a) Dezvoltarea unui ajutor mai activ din partea Consiliului Raional privind: • facilitarea condi ţiilor fiscale; • planificarea/includerea în bugetul raionului și a celor locale a cheltuielilor referitoare la finan ţarea activit ăţ ii ONG-urilor; • facilitarea procesului de ob ţinere a statutului de utilitate public ă pentru toate ONG-urile. b) Constituirea de fonduri locale: • crearea unui cadru legal/normativ ce prevede regulile de constituire şi de administrare a fondurilor locale; • atragerea reprezentan ţilor mediului de afaceri local şi interna ţional în procesul de constituire a fondurilor; • implicarea institu ţiilor de stat şi a organiza ţiilor neguvernamentale în acest proces. c) Crearea unor parteneriate trilaterale stat-societatea civil ă- mediul de afaceri: • elaborarea unor proiecte care prev ăd parteneriate largi cu implicarea celor trei sectoare (guvernamental, civil, privat); • deschiderea unui dialog constructiv între institu ţiile de stat şi mediul de afaceri, societatea civil ă - mediul de faceri, institu ţiile de stat-societatea civil ă; • acordarea unui sprijin reciproc între cele trei sectoare (de caracter legislativ, financiar, opera ţional etc.) În cele din urm ă, societatea civil ă se dezvolt ă odat ă cu institu ţiile de stat, reprezentan ţii mediului de afaceri, statul per ansamblu. Or, eficientizarea sectorului asociativ poate genera evolu ţii în celelalte sectoare şi viceversa. Prin urmare, consolidarea sectorului neguvernamental va influen ţa pozitiv celelalte dou ă, contribuind la democratizarea societ ăţ ii moldovene şti şi apropierea acesteia de realit ăţ ile europene. 5.8. Protec ția social ă a popula ției. Nevoia unei securit ăți individuale și colective a existat dintotdeauna. Unul din elementele principale ce țin de crearea condi țiilor optime și asigurarea cadrului vital al oamenilor este protec ția social ă. Prin protec ție social ă se în țelege ansamblul institu țiilor, structurilor și re țelelor de servicii, al ac țiunilor destinate cre ării unor condi ții normale de via ță pentru to ți membrii unei societ ăți și mai ales pentru cei cu resurse reduse de autorealizare și cuprinde dou ă componente: asigur ările sociale și asisten ța social ă, care se completeaz ă reciproc . La nivel raional, organizarea sistemului de protec ție social ă se bazeaz ă pe Direc ția Asisten ță social ă și Protec ție a Familiei Glodeni, Casa Teritorial ă de Asigur ări Sociale Glodeni. Sistemul public de asigur ări sociale în raionul Glodeni este administrat și gestionat de Casa Teritorial ă de Asigur ări Sociale (CTAS). Presta țiile de asigur ări sociale reprezint ă un venit de înlocuire pentru pierderea total ă sau par țial ă a veniturilor ca urmare a vîrstei, invalidit ății, accidentelor, bolilor, maternit ății, pierderii locului de munc ă sau decesului. La finele anului 2015, la eviden ța CTAS Glodeni se aflau circa 14528 beneficiari de diferite tipuri de presta ții sociale. De pensii, în anul de raportare, au beneficiat 12411 persoane. În dependen ță de categoriile de pensii beneficiarii se divizeaz ă dup ă cum urmeaz ă: • Pentru limit ă de vîrst ă – 10189 persoane; • De invaliditate – 1764 persoane; • De urma ș – 301 persoane; • Alte categorii – 157 persoane. Histograma prezentat ă mai jos demonstreaz ă dinamica contingentului beneficiarilor de pensii, de aloca ții sociale de Stat, de îndemniza ții adresate familiilor cu copii din sistemul public de asigur ări sociale în perioada anilor 2012 -2015. 72

Fig. 22 Contingentul beneficiarilor de pensii, de aloca ții sociale de Stat, de îndemniza ții adresate familiilor cu copii pe parcursul anilor 2011-2015, persoane. Astfel, mijloacele financiare destinate protec ției sociale transferate în perioada anului 2015, au alc ătuit suma de 174188,4 mii lei (cu 24 la sut ă mai mult fa ță de anul 2012), dintre care pentru fondul de pensii - 161257,2 mii lei, pentru îndemniza țiile adresate familiilor cu copii - 8664 mii lei. De aloca ții sociale de stat în anul 2015 au beneficiat 949 persoane, în acest scop fiind transferate 4267,2 mii lei. Cuantumul îndemniza ției unice la na șterea copilului pe parcursul anilor 2010 - 2014 a înregistrat o cre ștere considerabil ă și constituie: Tabel 9 Cuantumul îndemniza ţiei unice la na şterea copilului, lei Pentru copiii n ăscu ţi în anul La na şterea primul copil La na şterea fiec ărui copil urm ător 2010 - 19 aprilie 2011 1700 lei 2000 lei de la 20 aprilie 2011 2000 lei 2300 lei 2012 2300 lei 2600 lei 2013 2600 lei 2900 lei 2014 3100 lei 3400 lei Îndemniza ția unic ă la na șterea copilului pe parcursul anului 2015 a fost acordat ă pentru 569 copii. Tot în aceast ă perioad ă, pentru 752 copii a persoanelor neasigurate s-a acordat, din contul mijloacelor bugetului de stat, îndemniza ția lunar ă pentru îngrijirea copilului pîn ă la vîrsta de 1,5 ani, iar pentru 416 copii s-a acordat îndemniza ția lunar ă pentru îngrijirea copilului pîn ă la vîrsta de 3 ani. Pentru plata îndemniza țiilor adresate familiilor cu copii, în anul de gestiune, au fost transferate surse financiare în sum ă de 8664 mii lei sau cu 462 mii lei mai mult decît în anul 2014. Pensia medie lunar ă pe parcursul anilor 2012-2015 a înregistrat o cre ștere de 21,3%, datorat ă recalcul ării anuale a acestei pl ăți, constituind 1085,33 lei în 2015 fa ță de 894,66 lei în 2012 .

73

Fig. 23 Dinamica pensiei medii lunare pe prioada anilor 2012-2015, lei. Un compartiment important al protec ției sociale a popula ției îl reprezint ă sistemul de asisten ță social ă. Asisten ța social ă reprezint ă o activitate de ajutorare a oamenilor (prin sus ținere și protec ție, corec ție și reabilitare) s ă-și înving ă greut ățile, s ă-și dezvolte capacit ățile de a solu ționa de sine st ătător problemele. Asisten ța social ă și sus ținerea social ă a p ăturilor defavorizate se realizeaza prin politica Consiliului Raional și consiliilor locale în domeniu. Obiectivul de baz ă al Direc ției Asisten ță Social ă și Protec ție a Familiei Glodeni const ă în contribu ția la îmbun ătățirea calit ății vie ții persoanelor în dificultate prin asigurarea asisten ței sociale în raion, promovarea și implementarea legisla ției în domeniul protec ției drepturilor copilului, crearea, dezvoltarea şi acordarea serviciilor de asisten ță social ă la nivel teritorial în conformitate cu politica na țional ă și strategiile din domeniu. Pe parcursul anilor 2012-2015, beneficiau de prestații sociale din partea Direc ției Asisten ță Social ă și Protec ție a Familiei Glodeni, urm ătoarele categorii de invalizi: Tabel 10 Dinamica contingentului beneficiarilor de presta ții sociale în perioada anilor 2012 -2015, persoane. anul anul anul anul INDICATORI Unitatea de m ăsur ă 2012 2013 2014 2015 Num ărul beneficiarilor total,inclusiv: persoane 3175 3211 3240 3892 ° invalizi de gradul I persoane 467 468 473 614 ° invalizi de gradul II persoane 1867 1874 1884 2068 ° invalizi de gradul III persoane 412 426 432 642 ° invalizi din copil ărie persoane 429 443 451 568 În perioada anilor 2012-2015 au fost transferate mijloace financiare destinate protec ției sociale dup ă cum urmeaz ă: o în anul 2012 – 2533,8 mii lei; o 2013 – 2537,7 mii lei; o 2014 – 2612,8 mii lei; o 2015 – 3170,2 mii lei. Structura mijloacelor financiare destinate protec ției sociale pe perioada anilor 2012-2015 se prezint ă în figura de mai jos.

74

Fig. 24 Structura mijloacelor financiare destinate protec ției sociale pe perioada anilor 2012-2015, mii lei. În sistemul integru de protec ție social ă a popula ției activeaz ă structuri adecvate de asisten ță la nivel local cu servicii specializate, ce acord ă diverse servicii celor mai vulnerabile categorii de popula ție. Serviciul îngrijire social ă la domiciliu este format din 2 șefi ai serviciului și 54 lucr ători sociali, care deserves 498 persoane solitare și inapte de munc ă. Serviciul ofer ă o gam ă de servicii de calitate la domiciliul persoanelor în etate singuratice și persoanelor cu disabilit ăți, pentru a men ține pe cît posibil aceste persoane în comunitate și familie, pentru men ținerea abilit ăților de via ță independent ă, precum și reintegrarea lor în comunitate. Unui lucr ător social îi revin în medie 8-10 beneficiari în localit ățile rurale și 10-12 beneficiari în localitatea urban ă. În cadrul Serviciului se presteaz ă urm ătoarele tipuri de servicii: ° Consiliere; ° Suport pentru: - procurarea, din mijloacele financiare ale beneficiarului, a produselor alimentare, a m ărfurilor de uz casnic și a medicamentelor; - procurarea hranei, livrarea prînzurilor calde (dup ă caz); - plata din mijloacele financiare ale beneficiarului, a unor servicii comunale; - îngrijirea locuin ței și a gospod ăriei; - predarea și ridicarea obiectelor de uz casnic și a hainelor la/de la sp ălătorie, cur ățătorie chimic ă, repara ție; - realizarea igienei personale; - organizarea procesului de adaptare a locuin ței la nevoile persoanei; - antrenarea beneficiarului în activit ăți sociale și culturale; - între ținerea coresponden ței cu rudele și prietenii; - organizarea procesului de procurare și transportare, din mijloacele financiare ale beneficiarului, a combustibilului la domiciliu; - dup ă caz înc ălzirea sobelor. La eviden ța Direc ției Asisten ță Social ă și Protec ție a Familiei se afl ă 144 copii cu dizabilit ăți. Conform HG nr. 372 din 06.05.2010, dreptul de a primi bilete de tratament sanatorial, au persoanele în etate și cu dizabilit ăți, care au atins vîrsta de 18 ani. În I semestru al anului 2016 de bilete de tratament au beneficiat 58 persoane în etate și cu dizabilit ăți la centre de reabilitare sanatorial ă din subordinea MMPSF al Republicii Moldova: centrul ”Victoria”, or. Sergheevca, Ucraina și centrul ”Speran ța” din or. Vadul-lui-Vod ă. În scopul eficientiz ării activit ății DASPF Glodeni se propun urm ătoarele sarcini: ‹ Implementarea serviciului social alternativ celor reziden țiale „ Casa comunitar ă”, destinat persoanelor cu disabilit ăți severe, care necesit ă asigurarea continu ă a condi țiilor minime de asisten ță, protec ție, îngrijire și asisten ță, pentru a se dezvolta și include în comunitate. ‹ Implementarea și dezvoltarea serviciului contra plat ă în serviciul „ Îngrijire social ă la domiciliu ”. ‹ Dezvoltarea continu ă a serviciului social „ Asisten ța personal ă”, m ărirea num ărului asisten ților sociali. ‹ Implementarea serviciului „ Asisten ță parental ă profesionist ă”, destinat copiilor, care sunt separa ți de familia lor natural ă. În or. Glodeni, satele Balatina, Fundurii Vechi și Sturzovca activeaz ă 4 Centre Comunitare 75

Multifunc ţionale, de serviciile c ărora beneficiaz ă familiile cu copii în situa ţie de risc, tinerii în situa ţie de risc, persoanele în etate, cu disabilit ăţ i. Centrele dispun de asistent social, psiholog, kinetoterapeut, pedagog, asistent medical. Zilnic fiecare centru poate deservi circa 50 de beneficiari, dispunînd de asemenea de cîte 13 locuri de plasament. Aici se ofer ă servicii de recuperare și reabilitare psihosocial ă, suport educa ţional, terapie ocupa ţional ă, kinetoterapie, asisten ţă social ă și medical ă, dezvoltarea deprinderilor de via ţă , dezvoltarea voca ţional ă şi profesional ă pentru tineri, plasament temporar/îngrijire, socializare şi petrecerea timpului liber, cantin ă social ă. În cîteva luni un Centru Comunitar va fi inaugurat și în saul Cobani. Analiza SWOT PUNCTE TARI PUNCTE SLABE -Sc ăderea mortalit ăţ ii infantile în ultimii -Evolu ţia negativ ă a sporului natural al trei ani; popula ţiei; -Evolu ţia pozitiv ă a ratei de -Rata şomajului înregistrat în rîndul divor ţialitate pe fondul migr ării unuia dintre popula ţiei feminine s-a diminuat; parteneri la munc ă în str ăin ătate; -Cre şterea num ărului de speciali şti -Sold migratoriu negativ; califica ţi şi recalifica ţi în domeniul -Necorelarea ofertei locale de munc ă cu cererea; asisten ţei sociale; -Lipsa inform ării popula ţiei cu privire la -Existen ţa serviciilor de îngrijire la drepturile şi obliga ţiile angaja ţilor şi angajatorilor domiciliu (copii, persoane cu handicap, în contextul concedierilor; vîrstnici; -Func ţionalitate deficitar ă a structurilor -Existen ţa formelor asociative de consultative existente în profil teritorial; organizare pentru promovarea drepturilor -Num ăr redus de speciali şti preg ăti ţi pentru persoanelor cu HIV/SIDA şi integrarea lor acordarea asisten ţei sociale specifice în mediul socio-profesional ă; rural; -Monitorizare slab ă a situa ţiei persoanelor cu deficien ţe din mediul rural; -Inexisten ţa asocia ţiilor de dezvoltare rural ă durabil ă; -Starea de dependen ţă social ă a peste jum ătate din familii fa ţă de suportul pasiv oferit de stat sub forma aloca ţiilor de sus ţinere; -Slaba dezvoltare a serviciilor sociale specializate pentru unele categorii de beneficiari (ex: vîrstnici); -Num ărul mare al p ărin ţilor pleca ţi la munc ă în str ăin ătate; -Nevoie de servicii de educa ţie parental ă neacoperit ă, nu doar la nivelul familiilor copiilor asista ţi, ci şi în cadrul familiilor în care exist ă probleme de rela ţionare; -Insuficien ţa serviciilor de prevenire a separ ării copilului de familie; -Trendul ascendent al num ărului de copii şi femei, victime ale violen ţei domestice; -Cre şterea num ărului de abuzuri sexuale, mai ales asupra copiilor; -Insuficien ţa ONG-urilor active pe servicii sociale specializate comparativ cu necesit ăţ ile la nivel raional; -Disponibilitate sc ăzut ă a comunit ăţ ii locale de a practica voluntariat în cadrul organiza ţiilor non- guvernamentale; -Dificult ăţ i în asigurarea cofinan ţă rii şi concesion ării serviciilor sociale, condi ţii necesare 76

pentru accesarea fondurilor europene; -Num ăr mic al organiza ţiilor neguvernamentale locale active în domeniul civic şi de stimulare a implic ării în rezolvarea problemelor comunit ăţ ii; OPORTUNIT ĂȚI AMENIN ȚĂRI -Posibilitatea acces ării fondurilor -Criza economic ă poate determina repatrierea structurale europene; for ţei de munc ă, crescînd num ărul popula ţiei -Posibilitatea dezvolt ării de parteneriate active neocupate; între APL şi sectorul non-guvernamental; -Cre şterea continu ă a ratei şomajului; -Posibilitatea dezvolt ării parteneriatului -Salarizare nemotivant ă a persoanelor cu studii public-privat şi a dezvolt ării comunitare superioare şi de specialitate care activeaz ă în durabile; -Posibilitatea prelu ării modelelor domeniul asisten ţei sociale; de bun ă practic ă din ţă rile Uniunii -Lipsa unui cadru standardizat şi legislativ pentru Europene cu privire la metodologia de structurile institu ţionale specifice pentru protec ţia abordare a problematicii specifice; familiilor; -Posibilitatea de a utiliza şi dezvolta -Lipsa finan ţă rii organiza ţiilor non- antreprenoriatul social cu scopul cre ării guvernamentale poate duce la dispari ţia acestora; unit ăţ ilor protejate pentru sc ăderea -Lipsa ofertelor de munc ă pentru grupurile gradului de dependen ţă al persoanelor cu vulnerabile; deficien ţe; -Pe fondul unei lipse de educa ţie în spiritul -Dezvoltarea centrelor de consiliere şi legifer ării nucleului familial, societatea este sprijin pentru familii; amenin ţat ă; -Eficientizarea activit ăţ ii de informare şi -Cadrul legislativ deficitar în domeniul violen ţei de accesibilizare a spa ţiilor pentru domestice sau abuzurilor sexuale; persoanele cu handicap; -Capacitatea redus ă a institu ţiilor publice de a -Existen ţa la nivel na ţional a legisla ţiei (co)finan ţa proiecte sociale; care reglementeaz ă serviciile sociale şi -Cre şterea num ărului copiilor ai c ăror p ărin ţi sunt standardele de calitate; pleca ţi la munc ă în str ăin ătate; -Existen ţa cadrului legislativ ce creeaz ă -Cre şterea num ărului de cazuri de violen ţă în facilit ăţ i pentru unit ăţ ile economice care familie şi alte conflicte în comunitatea local ă; angajeaz ă persoane din grupurile -Accentuarea gradului de îmb ătrînire demografic ă vulnerabile în vederea integr ării acestora şi în perioada urm ătoare; în societate; -Lipsa capacit ăţ ii autorit ăţ ilor locale de a asigura -Dezvoltarea voluntariatului şi a spiritului continuitatea proiectelor ini ţiate de sectorul ONG civic la nivel na ţional; care nu le mai poate astfel sus ţine; -Dezvoltarea voluntariatului şi a asocierii -Aplicarea întocmai a standardelor minime de pentru dezvoltare rural ă; calitate determin ă costuri financiare şi umane -Existen ţa structurilor consultative în care ridicate pentru furnizarea respectivelor servicii reprezenta ţii principalilor institu ţii (medic, sociale. preot, poli ţist, etc.) la nivel local pot -Gestionarea defectuoas ă de c ătre organismele dezvolta componenta voluntar ă; intermediare şi echipele de asisten ţă tehnic ă a -Posibilitatea promov ării programelor cu proiectelor regionale şi na ţionale. sprijinul politicienilor din raion; -Dezvoltarea serviciilor de prevenire a separ ării copilului de p ărin ţi cu reaplicarea proiectelor de creare a Centrelor de Consiliere pentru P ărin ţi şi Copii. În scopul eficientiz ării activit ății Direc ției Asisten ță Social ă și Protec ție a Familiei Glodeni este necesar ă executarea urm ătoarelor sarcini: 1. sporirea capacit ății DASPF de a distribui servicii complexe de asisten ță social ă pentru păturile cele mai vulnerabile, care va include crearea unui sistem de administrare și de tehnologii informa ționale de trei nivele: • introducerea sistemului de identificare a beneficiarilor (persoane și familii) de asisten ță social ă; 77

• îmbun ătățirea calit ății de organizare a asisten ței sociale – procesele de aplicare, de preg ătire a documentelor, luarea de decizii și distribuirea presta țiilor de asisten ță social ă; • monitorizarea și evaluarea eficien ței diverselor forme de asisten ță social ă; 2. crearea și consolidarea re țelei de asisten ță social ă, cre șterea capacit ăților profesionale, organizarea activit ății în echipe; 3. sensibilizarea opiniei publice spre tendin ța de dezinstitu ționalizare a copiilor și persoanelor aldulte cu dizabilit ăți, introducerea unor forme noi de protec ție de tip neinstitu ționalizat ca alternative la cele institu ționalizate; 4. deschiderea cantinelor sociale prin atragerea surselor financiare de la proiecte inves ționale, agen ți economici, ONG-uri, organelor administra ției publice locale; 5. adaptarea în toate localit ățile raionului a institu țiilor de menire socio-cultural ă la necesit ățile persoanelor cu disabilit ăți locomotori, asigurarea accesibilit ății la infrastructura social ă (pante de acces); 6. deschiderea serviciului de asisten ță parental ă profesionist ă cu stabilirea statelor respective pentru serviciu: un manager, un asistent social și psiholog; 7. identificarea cuplurilor mam ă-copil și femeilor în situa ții de risc și acordarea serviciilor specializate de asisten ță social ă în regim reziden țial pentru diminuarea riscurilor sociale. VI. Starea mediului ambiant. 6.1. Fondul forestier al raionului Glodeni. ”Ca p ădurile unei țări s ă poat ă prospera, ele au înainte de toate nevoie de c ăldura și roua inimii omene ști”. Pădurile numite și aurul verde sau pl ămînul planetei sunt cea mai de pre ț podoab ă a Terei. Republica Moldova are un deficit cronic de resurse forestiere. Este o situa ţie care s-a creat pe parcursul a unei perioade îndelungate, fiind determinat ă de un şir de factori social-economici importan ţi. În raionul Glodeni, suprafa ța total ă a Fondului silvic reprezint ă 10,9 mii ha, adic ă 14,4 % din suprafa ța total ă a raionului, planta țiile forestiere constituind 10,6 mii ha sau 97,2% din suprafa ța fondului silvic al raionului, ori 14,05% din suprafa ța total ă a raionului. Rezerva ția Natural ă ”P ădurea Domneasc ă”, format ă în anul 1993, gestioneaz ă pe teritoriul raionului aproximativ 3076 ha din totalul de 5763 ha. Pădurile gestionate de Întreprinderea de Stat pentru Silvicultur ă constituie 4,1 mii ha. Restul, 3,42 mii ha se afl ă în gestiunea prim ăriilor din raion. Factorii principali care influen țeaz ă negativ starea p ădurilor sunt: starea sanitar ă a arborilor, taierile ilicite a lor, poluarea cu de şeuri și p ășunatul neautorizat al animalelor domestice. Pentru a stopa aceste ac țiuni este necesar ă implementarea unui sistem de management și monitorizare adecvat și eficient de protejare a p ădurilor, tratarea bolilor arborilor, astuparea scorburilor, efectuarea t ăierilor sanitare, care includ înl ăturarea arborilor în stare avariat ă, bolnavi şi usca ţi. Referindu-ne la t ăierile ilicite, în foarte multe cazuri, s ărăcia, lipsa surselor de existen ță sau alte necesit ăți vitale îi constrînge pe cet ățeni s ă încalce legea. Deaceea, este necesar ă o nou ă abordare, care s ă reliefeze interesul social și s ă se i-a m ăsuri, cum ar fi: • majorarea sanc ţiunilor pentru contraven țiile silvice, în special t ăierile ilicite de arbori și arbu ști; • trecerea la tehnologii de utilizare eficient ă a energiei, prin instalarea utilajelor (ex. sobe, cuptoare) termoenergetice cu un randament înalt, construc ţiilor locative calitative din punct de vedere a conserv ării energiei; • neadmiterea major ării pre țurilor la produsele din lemn (în special a lemnului de foc/energetic) pentru categoriile defavorizate ale societ ății, astfel excluzîndu-se practica discrimin ării popula ției locale care nu este în stare s ă achizi ționeze masa lemnoas ă; • de a promova educa ția ecologic ă a tinerei genera ții pentru a proteja mediul și a folosi ra ţional resursele naturale, pentru a nu admite distrugerea acestora, pentru a nu polua teritoriul, unde activeaz ă sau locuiesc.

78

Managementul forestier trebuie s ă prevad ă și mecanisme de reglementare a p ăş unatului, o parte component ă ar fi ra ționalizarea șeptelului la posibilitatea (bonitatea) terenurilor şi managementul durabil al paji ştilor publice. Pentru a diminua daunele provocate prin p ăş unatul p ădurilor se impun urm ătoarele m ăsuri: - o con ştientizare a popula ţiei asupra influen țelor negative care le are p ăş unatul în p ăduri şi o intensificare a fertiliz ării terenurilor proprii ale cet ăţ enilor pentru cre şterea produc ţiei de fîn la hectar şi prin introducerea în cultur ă şi a altor plante forestiere ca trifoiul, lucerna, etc.; - o mai bun ă îngrijire şi furajare a vitelor la grajd, îndeosebi în afara perioadelor de vegeta ţie, accentul punîndu-se nu pe num ărul, ci pe calitatea lor; - amenajarea golurilor printr-un p ăş unat ra ţional, prin îns ămîn ţarea şi supraîns ămîn ţarea cu ierburi valoroase, cur ăţ irea, nivelarea, graparea şi fertilizarea terenului, etc.; - recoltarea de iarb ă din planta ţii cu secera, etc. Cet ăţ enii nu vor mai l ăsa vitele nesupravegheate în p ădure şi în locurile unde p ăş unatul este interzis. În concluzie, ad ăug ăm faptul c ă în arsenalul mijloacelor pentru men ținerea echilibrului ecologic, pentru protec ția și ameliorarea mediului înconjur ător, p ădurea constituie cel mai important factor natural, foarte eficient, stabil și inepuizabil. 6.2. Resursele naturale și protec ția mediului ambiant. Resursele naturale ar trebui s ă fie o ramp ă de lansare pentru viitor, nu o supap ă de supravie țuire pentru prezent, iar exploatarea lor trebuie f ăcut ă atunci cînd este profitabil ă. Resursele minerale ale unei țări sunt cele mai importante rezerve pe care le de ține. Evident, fiind epuizabile, cel mai important lucru este s ă fie utilizate în mod coerent, s ă fie investite în domenii care ar putea acoperi în viitor g ăurile din buget create de dispari ția acestora. Relieful în zona raionului Glodeni reprezint ă o cîmpie deluroasa, fragmentat ă de v ăi şi rîpi. Bog ăţ iile subsolului sunt reprezentate de prundi ş, nisip și argil ă. Zăcămintele minerale din raza de activitate a Agen ției Ecologice Glodeni sunt folosite ca materie primă în domeniul construc țiilor și în alte scopuri, aceste z ăcăminte fiind extrase în mod deschis. Pe teritoriul raionului Glodeni sunt amplasate 2 cariere de piatră, obiectul de activitate al c ărora fiind extrac ția și prelucrarea materialelor nemetalifere, în timp ce extragerea argilei și a nisipului se efectueaz ă în cantit ăți mici în diferite localit ăți ale raionului. Solurile sunt în majoritatea lor ciornoziomuri argilo-nisipoase. Vegeta ţia este reprezentat ă de plante de step ă şi silvostep ă - negar ă, graminee, stejar, salcîm alb, plop, frasin, ar ţar, ulm, alun, soc, porumbar, m ăce ş ş. a., iar fauna este reprezentat ă de mistre ţ, vulpe, nev ăstuic ă, jder, căprioar ă, ţistar, şoarece-de-cîmp, iepure, potîrniche (în step ă), cioc ănitoare, turturic ă, fazan, ra ţă -sălbatic ă, li şiţă , bîtlan (în lunca Prutului), etc. Resursele acvatice se compun din rîurile Camenca, Camencu ța, C ăld ăru șa, Glodeanca, Cop ăceanca, Șove țul Mare și Mic ș. a., ce str ăbat teritoriul raionului, iar rîul Prut marcheaz ă dinspre vest frontiera cu România. Întreg teritoriul este împînzit de lacuri și iazuri artificiale cu o suprafa ță de circa 1880 ha. Mediul ambiant este cel mai important lucru pentru om, dup ă propria via ță, care ne asigur ă absolut toate resursele folosite zilnic: ap ă, hran ă, energie electric ă, îmbr ăcăminte, oxigen, combustibil, lemn, metale. Mediul înconjur ător apare ca o realitate pluridimensional ă care include nu numai mediul natural, dar și activitatea și crea țiile omului, acesta ocupînd o dubla pozitie: de "component" al mediului și de "consumator", de beneficiar al mediului. Conform principalilor indicatori prezenta ți de c ătre Inspec ția Ecologic ă Glodeni, pe parcursul anilor 2011-2015 s-au înregistrat urm ătoarele rezultate: Tabel 11 Principalii indicatori prezenta ți de c ătre Inspec ția Ecologic ă Glodeni pentru anii 2011-2015 Unitate Efectiv Efectiv Efectiv Efectiv Efectiv Indicatori a de anul anul anul anul anul măsur ă 2011 2012 2013 2014 2014 1 2 3 4 5 6 7

79

Investi ţii în capital fix pentru protec ţia mediului ambiant şi mln 3,5 2,5 2,5 2,5 2,5 folosirea ra ţional ă a resurselor naturale-total Num ărul gunoi ştelor unit ăți 31 31 31 31 31 Din ele gunoi şti autorizate unit ăți 24 24 24 24 24 Plata pentru resursele naturale- lei 100656 110000 85310 128922 124878 total, inclusiv: -pentru resurse acvatice lei 62227,2 60000,0 51063 78892 72573 -pentru resurse minerale lei 37255,9 35000,0 31311 47980 48999 mii. Volumul de ap ă folosit ă-total 38,6 39,5 40,0 132,8 155,9 m.c inclusiv-pentru necesit ăţ ile de mii. 1,65 1,80 2,0 5,5 4,5 produc ţie m.c. Degajarea substan ţelor dăun ătoare în aerul atmosferic- tone 210 205 200 204 205 total În rezultatul analizei principalilor indicatori, se constat ă faptul, c ă pe parcursul anilor 2012-2015 investi țiile în capital fix pentru protec ția mediului ambiant și folosirea ra țional ă a resurselor naturale s-au men ținut la acela ș nivel, dar s-au diminuat cu 1,0 mln lei fa ță de anul 2011. Capacitatea depozitelor menajere de pe teritoriul raionului Glodeni constitue 932900 m 3. Volumul de șeurilor menagere solide depozitate în depozitele raionului Glodeni pîn ă în anul 2013 constitue 841176 m 3. Suprafa ţa total ă a depozitelor constitue 48,2 ha. Toate depozitele de pe teritoriul raionului Glodeni sunt la balan ța prim ăriilor din localit ățile în care sunt amplasate.

Fig. 25 Harta depozitelor de gunoi de pe teritoriul raionului Glodeni. Colectarea, transportarea şi selectarea de șeurilor menagere solide (DMS) în raionul Glodeni nu se efectueaz ă centralizat, decît în ora șul Glodeni și satele Fundurii Vechi, Hîjdieni și Petrunea. Num ărul locuin țelor care beneficiaz ă de servicii de colectare a de șeurilor constituie 4160 (17,5% din totalul gospod ăriilor casnice din raionul Glodeni), dup ă cum urmeaz ă: ° în Or. Glodeni – 2060 locuin țe; ° în s. Stîrcea – 40 locuin țe; ° în s. Fundurii Vechi – 980 locuin țe; ° în s. Hîjdieni – 900 locuin țe; ° în s. Petrunea – 180 locuin țe. 80

În restul localit ăților popula ția acumuleaz ă de șeurile, dup ă care le transport ă individual la gropile de gunoi autorizate. Avînd în vedere costurile mari impuse de trasportul individual, exist ă multe cazuri în care popula ția nu respect ă legisla ția ecologic ă în vigoare și depoziteaz ă DMS în locuri neautorizate, de cele mai multe ori la marginea drumurilor sau în preajma albiilor rîurilor care curg prin localit ăți. Num ărul depozitelor autorizate de DMS, constitue 24 depozite care activeaz ă conform Deciziilor prim ăriilor, coordonate cu organele abilitate din teritoriu şi organele responsabile de protec ția mediului înconjur ător. Trebuie de men ționat faptul c ă depozitele de gunoi care exist ă ast ăzi pe teritoriul raionului Glodeni nu corespund tocmai cerin țelor interna ționale privind protec ția mediului înconjur ător, cu toate c ă, prin deciziile consiliilor locale acestea sunt depozite legale. Totu și necesitatea cre ării unor depozite autorizate și racordate la standardele interna ționale privind gestionarea de șeurilor solide, este una stringent ă. Tendin ța general ă este de amplasare a depozitelor de de șeuri în apropierea albiilor rîurilor care curg pe teritoriul raionului. Aceast ă tendin ță este una alarmant ă și ar trebui corelat ă cu o alt ă problem ă care exist ă în raionul Glodeni și care a fost abordat ă în raportul despre calitatea apei potabile, raport care arat ă foarte concret faptul c ă nici una din sursele de ap ă potabil ă de min ă care exist ă în raionul Glodeni nu corespunde cerin țelor sanitare în vigoare. Pe parcursul anului 2013 au fost acumulate de şeuri de produc ţie din diferite sectoare ale economiei în cantitate de 43,662 mii tone, de şeuri animaliere şi menagere - 0,900 mii tone, de şeuri de sticl ă şi al ţi componen ţi chimici ai ambalajului - 0,25 mii tone, de şeuri de la utilizarea hîrtiei - 0,4 mii tone, de şeuri fitotehnice - 0,2mii tone, materie secundar ă a metalurgiei feroase - 0,50 mii tone, materie secundar ă a metalurgiei neferoase - 0,3 mii tone, de şeuri aferente industriei forestiere - 0,40 mii tone, de şeuri cu con ţinut de cauciuc - 0,30 mii tone. Este necesar de men ţionat faptul c ă depozitarea centralizat ă a de şeurilor formate de la utilizarea acumulatoarelor şi l ămpilor luminiscente r ămîne a fi nerezolvat ă, din cauza lipsei agen ţilor economici care s-ar ocupa de colectarea acestor tipuri de de şeuri. În raionul Glodeni nu exist ă complexe zootehnice mari, dar exist ă gospod ării mici care se ocup ă cu cre şterea animalelor. Astfel, de șeurile organice care apar în aceste întreprinderi sunt utilizate la fertilizarea solurilor agricole. De șeurile organice din cele mai mari întreprinderi zootehnice care activeaz ă pe teritoriul raionului sunt reprezentate în Tabelul de mai jos: Tabel 12 De șeurile organice din cele mai mari întreprinderi zootehnice, care activeaz ă pe teritoriul raionului Glodeni, tone. Volumul generat de de șeuri Volumul utilizat la fertilizarea Nr. Întreprinderea organice (tone) solurilor (tone) 1 2 3 4 1 SRL ”Danulschii” 200 200 2 SRL ”Audreia Agro” 100 100 3 SRL ”Frapex Agro” 300 300 4 SRL ”Hotin” 160 160 5 SRL ”Agdav” 140 140 Este de men ţionat faptul c ă pe teritoriul raionului Glodeni se mai întîlnesc de şeuri periculoase (toxice) în cantit ăţ i mici şi anume: de şeuri petroliere - 0,900 kg, de şeuri ce con ţin plumb - 0,100 kg, detergen ţi – 0,100 kg, de şeuri ce con ţin mercur şi compu şii lui – lămpi luminiscente uzate - 1000/20 unit ăți; pesticidele inutilizabile şi interzise au fost depozitate de pe întreg teritoriul raionului la depozitul central pentru p ăstrarea lor. Totu și locurile unde timp de zeci de ani aceste pesticide au fost stocate r ămîn a fi surse de poluare excesiv ă a solurilor și a apelor de suprafa ță. Deasemenea, aceste zone ori, fostele depozite de pesticide r ămîn a fi un pericol și pentru s ănătatea popula ției aflate în nemijlocita apropiere. Întru solu ționarea problemelor privind gunoi știle neautorizate, Inspec ția Ecologică Glodeni î și propune organizarea în fiecare prim ărie a Serviciilor Comunale, dotate cu transport pentru evacuarea organizat ă a de șeurilor menajere și animaliere de la popula ție și instalarea tomberoanelor în locuri publice, str ăzi pentru depozitarea de șeurilor menajere solide. Deasemenea, se propune crearea platformelor de depozitare a de șeurilor menajere solide intercomunitare și implementarea metodelor de colectare selectiv ă. La nivel na țional este în curs 81

de elaborare un studiu de fezabilitate pentru eficientizarea gestion ării de șeurilor prin regionalizarea serviciilor de colectare a de șeurilor. Raionul Glodeni este inclus în regiunea a 7-a de colectare. Ulterior proiectul va presupune construc ția sta țiilor de transfer. Degajarea substan țelor d ăun ătoare în aerul atmosferic a înregistrat în anul 2015 o cre ștere de 2,5% fa ță de anul 2013 și o descre ștere de 2,4% fa ță de anul 2011. Plata pentru resursele naturale în anul 2013 s-a diminuat cu 15,2% fa ță de anii 2011-2012, pe cînd în anul 2014 a fost înregistrat ă o cre ștere de 51,1% în compara ție cu anul 2013. În anul 2015 se atest ă o diminuare a pl ății pentru resursele naturale fa ță de anul 2014 cu 4044 mii lei. Analizînd volumul de ap ă folosit ă, se observ ă c ă pe parcursul ultimilor 2 ani a avut loc o cre ștere considerabil ă a volumului de ap ă folosit ă cu peste 250%. Aceast ă cre ștere se datoreaz ă faptului c ă s-a extins num ărul conect ărilor la re țeaua de aprovizionare cu ap ă potabil ă a sectorului casnic. Volumul de ap ă folosit ă pentru necesit ățile de produc ție pe parcursul anului 2015 a constituit 2,9% din totalul volumului de ap ă folosit ă. Totodat ă, în acest domeniu Inspec ția Ecologic ă Glodeni propune extinderea apeductului în toate localit ățile raionului pentru aprovizionarea cu ap ă a cet ățenilor, construirea sta țiilor de epurare și conectarea institu țiilor de înv ățămînt, a obiectivelor de menire socio-cultural ă și a popula ției. Analiza SWOT PUNCTE TARI PUNCTE SLABE - Pe parcursul a cinci ani s-a înregistrat o - Existen ţa surselor de poluare a uşoar ă sc ădere a emisiilor de substan ţe acumul ărilor de ape (surse difuze şi surse dăun ătoare în aerul atmosferic ; naturale); - Existen ţa ariilor naturale protejate cu - Existen ţa zonelor de risc: alunec ări de caracter floristic, forestier şi paleontologic de teren, inunda ţii; interes na ţional; - Existen ţa zonelor critice în cazul apelor de - Starea fito-sanitar ă a fondului forestier suprafa ţă (tronson sta ţie epurare municipiul este corespunzătoare, nu au fost înregistrate Glodeni); atacuri puternice de boli şi d ăun ători biotici - Existen ţa zonelor critice pentru apele sau abiotici; subterane: zonele aferente ora şului Glodeni; - Cantitatea de de şeuri municipale colectate zonele aferente platformelor de de şeuri a crescut odat ă cu instalarea tomberoanelor pe menajere; toate str ăzile. - Solurile sunt afectate de factori de degradare precum eroziune, alunec ări de teren, s ărăturare; - Lipsa sistemelor de colectare a de şeurilor în majoritatea localit ăţ ilor din raion. OPRTUNIT ĂȚI AMENIN ȚĂRI - Cre şterea interesului autorit ăţ ilor locale - Procentul sc ăzut al suprafe ţei fondului pentru promovarea de parteneriate în vederea forestier cu implica ţii asupra mediului protec ţiei mediului; înconjur ător; - Disponibilitatea finan ţă rilor proiectelor de - Fonduri financiare insuficiente destinate mediu prin intermediul fondurilor europene împ ăduririi terenurilor degradate; nerambursabile. - Nivelul sc ăzut de educare al popula ţiei în privin ţa colect ării selective a de şeurilor; - Agravarea fenomenului de secet ă afecteaz ă instalarea şi dezvoltarea vegeta ţiei forestiere; - Insuficienta preocupare a agen ţilor economici pentru refolosirea ambalajelor. Cu referire la calitatea mediului și diminuarea surselor de poluare putem concretiza un ansamblu de ac țiuni și m ăsuri care prev ăd: I. Cre șterea gradului de con știentizare a popula ției privind importan ța conserv ării și protec ției mediului ambiant prin: • Elaborarea planului raional de ac țiuni de p ăstrare și îmbun ătățire a st ării mediului ambiant; • Informarea prin diverse surse (ziar, televiziune, mese rotunde, întîlniri și convorbiri directe cu 82

cet ățenii, etc.) a popula ției despre starea mediului ambiant și măsurile de protec ție a lui; • Implicarea institu țiilor de inv ățămint în instruirea ecologic ă a tinerei genera ții prin desf ășurarea diferitor m ăsuri privind protec ția mediului ambiant. II. Măsuri de combatere a eroziunii solului, a protec ției apelor și a aerului: • organizarea anual ă a lunarului înverzirii teritoriilor; • organizarea patrulelor verzi cu participarea func ționarilor Inspec ției Ecologice Glodeni, a prim ăriilor, a Inspectoratului de Poli ție Glodeni, etc.; • protejarea rîurilor și lacurilor de diverse de șeuri menajere; • utilizarea resturilor agricole în fabricarea pele ților și a brichetelor, transformarea resturilor vegetale din gospod ăriile casnice în îngr ășăminte minerale. În consecin ță, conservarea func țiilor igienico-sanitare, recreativ ă și estetic ă ale elementelor componente ale mediului natural constituie garan ția unei dezvolt ări continue a societ ății umane.

Pre ședintele ședin ței

Secretar al Consiliului Raional Vasile Pelin

83

Planul de Ac țiuni privind realizarea Strategiei de Dezvoltare Socio-Economic ă a raionului Glodeni pentru anii 2016-2020

Direc ția strategic ă 1. Modernizarea economiei, dezvoltarea sferei de produc ție și diversificarea serviciilor turistice. Valoarea Perioada Sursa poten țial ă poten țial ă a Obiectivul Strategic Activit ăți/Proiecte orientativ ă de Responsabil de finan țare proiectului implementare (lei) 1.1 Îmbun ătățirea Cre șterea viabilit ății exploata țiilor și a 2016-2020 Direc ția competitivit ății sectorului competitivit ății tipurilor de agricultur ă prin Agricultur ă și agro-alimentar. tehnologii inovatoare. Îmbun ătățirea Alimenta ție a performan ței economice, facilitarea CR Glodeni, restructur ării și moderniz ării fermelor agen ții calificate corespunz ător, în special reînnoirii economici din genera țiilor. sectorul agrar. Promovarea organiz ării lan țului alimentar, 2016-2020 Direc ția inclusiv procesarea și comercializarea Agricultur ă și produselor agricole, gestion ării riscurilor în Alimenta ție a agricultur ă al încadr ării pe pie țele locale și în CR Glodeni, cadrul circuitelor scurte de aprovizionare a agen ții grupurilor și organiza țiilor interprofesionale. economici din sectorul agrar. Încurajarea transferului de cuno știn țe și a 2016-2020 Direc ția inov ării în agricultur ă în zonele rurale. Agricultur ă și Consolidarea leg ăturilor dintre agricultur ă, Alimenta ție a produc ția alimentar ă și silvicultur ă cu CR Glodeni, cercetare și inovare în scopul unei gestiuni agen ții

84

mai bune a mediului de performan ță. economici din sectorul agrar. Principiul dezvolt ării durabile de exploatare 2016-2020 Direc ția a bazinelor acvatice și piscicultur ă. Agricultur ă și Dezvoltarea sistemului de irigare în Alimenta ție a agricultur ă pentru adaptarea schimb ărilor CR Glodeni, climatice și prevenirea gestion ării riscurilor, agen ții ceea ce va duce la un nivel mai înalt al economici din calit ății produc ției agricole și al indicatorului sectorul agrar. economic raional. Calitatea îmbun ătățit ă a produselor. 2016-2020 Direc ția Agricultur ă și Alimenta ție a CR Glodeni, agen ții economici din sectorul agrar. Relansarea și

1.2 Îmbun ătățirea Îmbun ătățirea competitivit ății produc ătorilor 2016-2020 Direc ția sistemului economic primari și cei model printr-o mai bun ă Agricultur ă și raional. integrare a lan țului agroalimentar. Alimenta ție a CR Glodeni, agen ții economici din sectorul agrar. Promovarea dezvolt ării unei pie ți moderne 2016-2020 Direc ția locale, cu acces total și dirijat de produc ător Agricultur ă și și procesator cu condi ții fluente de pia ță. Alimenta ție a CR Glodeni.

85

Capacitate înalt ă a mediului de afaceri local 2016-2020 APL nivel I și a cre șterii nivelului de trai. și II Cultivarea spiritului antreprenorial între 2016-2020 APL nivel I tineri în special în mediul rural. și II Relansarea și renovarea fabricii de conserve 2017-2020 CR Glodeni prin deschiderea unei linii de prelucrare a Direc ția fructelor și legumelor. Agricultur ă și Alimenta ție, Sec ția Economie, agen ții economici din sectorul agrar.

Redresarea situa ției din industria zah ărului 2017-2020 CR Glodeni din raion și reluarea activit ății fabricii de Direc ția zah ăr. Agricultur ă și Alimenta ție, Sec ția Economie, agen ții economici din sectorul agrar. Construirea unei mici fabrici de produse 2017-2020 CR Glodeni lactate tradi ţionale. Direc ția Agricultur ă și Alimenta ție, Sec ția Economie, agen ții economici din

86

sectorul agrar.

1.3 Dezvoltarea Atragerea investi țiilor prin programele 2016-2018 ODIMM 1 900 000 APL nivel II infrastructurii de afaceri și PARE 1+1 și PNAET. sus ținerea IMM. Crearea unui Incubator de afaceri. 2016-2020 APL nivel I și II Deschiderea în s. Fundurii Vechi a filialei 2016-2020 Mijloacele Fabricii de confec ții din mun. B ălți. financiare a fabricii de confec ții din or. APL nivel I, Bălți, înc ăperea a operatori APL nivel I pe economici baz ă de Parteneriat Public Privat. Deschiderea sec ției private de repara ție a 2016-2020 Din mijloacele APL nivel I, autoturismelor în s. Fundurii Vechi. financiare a operatori operatorului economici economic privat 1.4 Promovarea Diversificarea ofertei turistice şi elaborarea 2016-2020 și dezvoltarea turismului și pachetelor specializate: turismul agricol, APL nivel I a re țelelor de afaceri în ecologic, sportiv, de tineret, gastronomic, și II domeniu. etc. Elaborarea materialelor de promovare a 2016-2020 Centrul de turismului în r. Glodeni (buclete promovare și informa ţionale, ghid turistic, portal turistic, dezvoltare a panouri publicitare, video si audio clip-uri, turismului din etc.). or. B ălți Elaborarea unui Program pentru dezvoltarea 2016-2020 Centrul de pensiunilor eco-turistice în localit ățile promovare și

87

raionului. dezvoltare a turismului din or. B ălți Amenajarea repara ția capital ă a unit ăților, 2016-2020 Fondul Na țional 720 709,47 APL nivel I locurilor de cazare turistic ă ”La Fontal” s. pentru Dezvoltare și II, agen ți Cobani. Regional ă, alte economici proiecte Instalarea indicatoarelor turistice și a 2016-2020 Diferite proiecte 110 558 APL nivel I panourilor informa ționale în s. Bute ști, Rezerva ția Cobani, Balatina, Moara Domneasc ă. „P ădurea Domneasc ă” Demarcarea în teren a traseului turistic 2016-2020 Diverse proiecte 110 000 Rezerva ția ”P ădurea Domneasc ă”. „P ădurea Domneasc ă” Amenajarea potecii turistice tematice, 2016-2020 Diverse proiecte 154 000 APL nivel I confec ționare de panouri informa ționale în Rezerva ția Pădurea Domneasc ă, Cantonul nr. 1 și la „P ădurea Zimbr ărie. Domneasc ă” Crearea/amenajarea centrelor de informare 2016-2020 Fondul Na țional 4 020 165 APL nivel I turistic ă în s. Cobani în Complexul turistic pentru Dezvoltare și II ”La Fontal” și în s. Moara Domneasc ă Regional ă, alte Rezerva ția la”Zimbr ărie” proiecte „P ădurea Domneasc ă” Crearea /amenajarea punctelor (ghi șeelor) de 2016-2020 Diverse proiecte 646 330 Rezerva ția vînzare a suvenirelor și obiectelor de „P ădurea artizanat în Complexul turistic ”La Fontal” și Domneasc ă” la Zimbr ărie. Dezvoltarea infrastructurii turistice în s. 2016-2020 Bugetul Local, 600 000 Vii șoara. Fondul Na țional APL nivel I pentru Dezvoltare

88

Regional ă, diferite proiecte investi ționale Repararea drumurilor na ționale și locale spre 2016-2020 Bugetul Local, traseele turistice. diferite proiecte APL nivel I investi ționale Crearea unui complex turistic modern. 2016-2020 Fondul Na țional pentru Dezvoltare APL nivel II Regional ă, alte proiecte Atragerea mijloacelor financiare pentru un 2016-2020 Mijloacele nou edificiu al Muzeului de Istorie și proprii ale APL APL nivel Etnografie din s. Cajba. nivel I și II, I și II diferite proiecte investi ționale Amenajarea Muzeului Pîinii în s. Petrunea. 2016-2020 Mijloacele proprii APL nivel APL nivel I și II, diferite I și II proiecte investi ționale Deschiderea unui atelier de artizanat și 2016-2020 Mijloacele me ște șug ărit în parteneriat cu Casa de proprii APL nivel APL nivel Crea ție a Copiilor din or. Glodeni. I și II, diferite I și II proiecte investi ționale Atragerea mijloacelor financiare pentru 2016-2020 Mijloacele restaurarea și promovarea conacelor Buznea proprii APL nivel APL nivel din s. Ciuciulea și Ponse din or. Glodeni, I și II, Fondul I și II care pot deveni obiectiv turistic atractiv și Na țional pentru interesant.. Dezvoltare

89

Regional ă,diferite proiecte investi ționale Promovarea și organizarea iarmarocului 2016-2020 Mijloacele APL nivel „Toamna de Aur”. proprii APL nivel I și II I și II Includerea în traseul eco-turistic „Pe un 2016-2020 Mijloacele APL nivel picior de plai pe-o gur ă de rai” a bisericilor proprii APL nivel I, Rezerva ția din lemn din localit ățile Balatina, Bisericani I , Rezerva ția „P ădurea și Limbenii Vechi. „P ădurea Domneasc ă” Domneasc ă” Înfiin țarea în s. Balatina lîng ă popasul 2016-2020 Mijloacele APL nivel turistic „Orhideea” a unui ghi șeu a lucr ărilor proprii APL nivel II de artizanat. II Amenajarea pe malul rîului Prut a 2 plaje 2016-2020 Mijloacele pentru activit ăți de recreere, agrement și proprii APL nivel APL nivel sc ăldat, dotate cu du șuri, toalete, parcare, II II locuri pentru camping, ambarca țiuni de plimbat pe rîu, zone intermediare de odihn ă. Finisarea construc ției motelului din s. Moara 2016-2020 Mijloacele Domneasc ă și echiparea lui corespunz ătoare. Fondului Na țional pentru Dezvoltare Rezerva ția Regional ă,diferite „P ădurea proiecte Domneasc ă” investi ționale, Rezerva ția „P ădurea Domneasc ă” Organizarea în perioada august-septembrie a 2016-2020 Mijloacele APL nivel

90

Festivalului Dulce ții preparate de gospodine, proprii APL nivel I și II cu prezentare și vînzare de produse. I și II Redeschiderea școlilor de var ă pentru tineret. 2016-2020 Mijloacele APL nivel proprii APL nivel II II Transformarea lacurilor și iazurilor de pe 2016-2020 Mijloacele APL nivel teritoriul r. Glodeni în zone importante de proprii APL nivel I și II, agen ții agrement, pentru turismul de pescuit. I și II, a agen ților economici economici Organizarea pe rîul Prut a competi țiilor de 2016-2020 Mijloacele pescuit sportiv. proprii APL nivel Organiza ția II, Organiza ția Ob șteasc ă a Ob șteasc ă a vîn ătorilor și vîn ătorilor și pescarilor pescarilor Promovarea Campionatului RM la Autocross 2016-2020 Mijloacele și crearea condi țiilor de petrecere a unui proprii APL nivel Federa ția de weekend deosebit în spa țiul natural al r. II, Federa ția de Automobilism Glodeni. Automobilism din RM din RM Rena șterea competi țiilor de alpinism la 2016-2020 Mijloacele APL nivel Stînca Mare din s. Cobani. proprii APL nivel I și II I și II Readucerea la via ță a Festivalului de muzic ă 2016-2020 Mijloacele rock din s. Bute ști și organizarea activit ăților financiare a Serviciul sportive de c ățărări pe stînc ă, rapel, tirolian ă Serviciului Cultur ă și ateliere de aventur ă. Cultur ă Glodeni, Glodeni proiecte investi ționale Deschiderea traseelor turistice pietonale, 2016-2020 Mijloacele APL nivel

91

pentru bicicli ști și motocicli ști, crearea unui proprii APL nivel I și II site dedicat acestor trasee care poate fi I și II, proiecte verificat on-line de turi ști. investi ționale Crearea structurilor turistice de primire 2016-2020 Mijloacele APL nivel destinate s ă asigure cazarea turi știlor în proprii APL nivel I și II rulote și corturi. I și II Crearea în centrul or. Glodeni a Centrului de 2016-2020 Fondul Na țional Informare Turistic ă și colaborarea cu pentru Dezvoltare APL nivel II agen țiile de turism în scopul promov ării Regional ă traseelor și obiectivelor turistice din raion.

Direc ția strategic ă 2. Extinderea infrastructurii edilitare și implementarea la scar ă larg ă în sectorul public și privat a eficien ței energetice. Valoarea Perioada Sursa poten țial ă a Obiectivul Strategic Activit ăți/Proiecte orientativ ă de poten țial ă de Responsabil proiectului implementare finan țare (lei) 2.1 Echiparea Implementarea proiectului „Sistemele de alimentare 2016-2020 ADR Nord 134 000 000 APL II edilitar ă a cu ap ă și canalizare din lunca rîului Prut, r-ul localit ăților și Glodeni. Etapa I – satele Cuhne ști și Balatina. reabilitarea Renovarea și extinderea sistemului de canalizare în 2016-2020 Fondul APL sistemelor existente zona 2 și 3 și aprovizionare cu ap ă potabil ă în zona Ecologic de utilit ăți. 3 a or. Glodeni. Na țional Implementarea Parteneriatului Public Privat pentru reabilitarea sta ției de epurare de la fabrica de zah ăr. Contribuirea la modernizarea și extinderea re țelei 2016-2020 Buget local, 56 547 000 APL, de apeduct și canalizare în localit ățile rurale ale r. Fondul Inspectoratul

92

Glodeni Na țional Ecologic pentru Glodeni, Dezvoltare Regional ă, FEN, FISM Renovarea și extinderea re țelelor termice în zona or. Glodeni Între ţinerea de iarn ă a drumurilor locale din r-nul 2016 Fondul Rutier 300 000 APL nivel II Glodeni, 162,88 km. Plombarea gropilor din beton asfalt. Strat de egalizare din beton asfalt a drumurilor L-245 2016 Fondul Rutier 3 100 000 APL nivel II Egorovca-Glodeni (13 km), L-233 Glodeni-Moara Domneasc ă (20 km), L-235 Du şmani-Cajba- Balatina (10,0 km), drumul de acces spre satul Iabloana R-15 L-227 (4,20 km). Repara ţia drumului împietruit cu adaos de material L-237 Cuhne şti-Bisericani (7,24 km). 2017 Fondul Rutier 500 000 APL nivel II

Repara ția capital ă a drumului de acces L-225 2017 Fondul APL nivel I Fundurii Vechi – Sturzovca, 8,720 km. Na țional de cu contribu ția Dezvoltare CR Glodeni Regional ă, Fondul Rutier, Administra ția de Stat a drumurilor, APL nivel I, CR Glodeni, alte surse Repara ția capital ă a drumului de acces L-234 spre s. 2017 Fondul APL nivel I

93

Ciuciulea (3,0 km). Na țional de cu contribu ția Dezvoltare CR Glodeni Regional ă, Fondul Rutier, Administra ția de Stat a drumurilor, APL nivel I, CR Glodeni, alte surse Iluminarea str ăzilor și reabilitarea drumurilor din 2016-2020 Bugetul local, 12 190 000 APL de nivel perimetrul localit ăților r. Glodeni. Fondul I Na țional pentru Dezvoltare Regional ă Fondul Rutier Conecterea gospod ăriilor și institu țiilor la conducta 2016-2020 Fondul 5 000 000 APL nivel I de gaz în satele Petrunea și Danu. Na țional 1 300 000 pentru Dezvoltare Regional ă Buget local Amenajarea trotuarelor publice în or. Glodeni. 2016-2020 Fondul APL nivel I Na țional pentru Dezvoltare Regional ă, Buget local 2.2 Promovarea și Renovarea și eficientizarea energetic ă a exteriorului FEE, CNAM, APL I, 2016-2020 35 000 000 implementarea edificiilor cl ădirilor publice din r. Glodeni. Bugetul Local, institu țiile

94

măsurilor menite s ă Bugetul publice contribuie la institu țiilor eficien ța energetic ă publice în diferite domenii. Reducerea consumului de agent termic prin FEE, CNAM, modernizarea sistemului de înc ălzire a cl ădirilor Bugetul Local, APL I, publice din raionul Glodeni. 2016-2020 Bugetul 7 500 000 institu țiile institu țiilor publice publice Repara ţia capital ă a acoperi şurilor cl ădirilor și a FEE, CNAM, edifiiciilor publice raionale Bugetul Local, APL I, 2016-2020 Bugetul 20 000 000 institu țiile institu țiilor publice publice Înlocuirea ferestrelor şi u şilor exterioare vechi cu FEE, CNAM, ferestre şi u şi de tip termopan PVC în cl ădirile Bugetul Local, APL I, publice raionale. 2016-2020 Bugetul 11 000 000 institu țiile institu țiilor publice publice Eficientizarea consumului de energie electric ă prin FEE, CNAM, instalarea în institu ţiile publice din raionul Glodeni Bugetul Local, APL I, a becurilor cu consum redus de energie sau a 2016-2020 Bugetul 1 500 000 institu țiile lămpilor de tip LED. institu țiilor publice publice Înlocuirea corpurilor de iluminat stradal cu l ămpi de FEE, Bugetul 2016-2020 4 500 000 APL nivel I, tip LED în toate localit ățile raionului. Local

Direc ția strategic ă 3. Dezvoltarea durabil ă a institu țiilor educa ționale, culturale și protejarea patrimoniului cultural.

95

Valoarea Perioada Sursa poten țial ă a Obiectivul Strategic Activit ăți/Proiecte orientativ ă de poten țial ă de Responsabil proiectului implementare finan țare (lei) 3.1 Reabilitarea, Implementarea în școlile din localit ățile Balatina și 2016-2017 FISM, bugetul 1 600 000 Direc ția modernizarea, Cuhne ști a proiectului ” Integrarea copiilor cu institu ției de Asisten ță dezvoltarea și dizabilit ăți în școlile generale”. înv ățămînt Social ă și echiparea Protec ție a infrastructurii Familiei educa ționale formale Glodeni, și nonformale. APL nivel I, Direc ția Înv ățămînt, Tineret și Sport Glodeni Modernizarea și dotarea institu țiilor pre școlare cu 2016-2020 FISM, bugetul APL nivel I echipament și mobilier corespunz ător vîrstei . local, alte proiecte Repara ția edificiilor institu țiilor pre școlare din 2016-2020 Buget local, 1 020 000 APL nivel I raion. FISM, alte proiecte investi ționale Repara ția acoperi șului la gimnaziul Cajba. 2016 FISM, bugetul 900 000 Direc ția institu ției de Înv ățămînt, înv ățămînt, Tineret și diferite Sport proiecte Glodeni, investi ționale institu ția de înv ățămînt

96

Termoficarea institu țiilor școlare și pre școlare. 2016-2020 Proiect 1 000 000 APL nivel I, sus ținut de 25 000 Direc ția Republica Înv ățămînt, Leton ă Tineret și Sport Glodeni, institu ția de înv ățămînt Amenajarea terenurilor de joac ă la gr ădini ța Danu. 2016-2020 Buget local 60 000 APL nivel I Construc ția Școlii de Arte Cuhne ști. 2016-2020 Proiect Serviciul sus ținut de Cultur ă Prim ăria or. Glodeni, Oradea, APL nivel I România Schimbarea acoperi șului Școlii de Arte Glodeni 2017-2020 FISM, bugetul Serviciul raional,diferite Cultur ă proiecte Glodeni, investi ționale APL nivel I Schimbarea ferestrelor Școlii de Arte Hîjdieni și 2017-2020 FISM, bugetul Serviciul repararea re țelelor electrice raional, diferite Cultur ă proiecte Glodeni, investi ționale APL nivel II Amenajarea stadioanelor din localit ățile rurale. 2016-2017 Buget de Stat, 185 000 APL de nivel Buget local, I Agenti econopmici Între ținerea echipei de fotbal. 2016-2020 Buget local APL nivel I Construc ția terenului de tenis pe str. P. Halipa în or. 2016-2020 Buget local, APL nivel I Glodeni. alte investi ții

97

Amenajarea terenurilor de fitness în aer liber în 2016-2020 Buget local, APL nivel I ora șul Glodeni, inclusiv și în s. Stîrcea. alte investi ții Repara ția capital ă a s ălii sportive în s. Balatina. 2016-2020 Buget local, APL nivel I, alte investi ții institu ția de înv ățămînt Construc ția unui complex sportiv în s. Camenca. 2016-2020 Buget local, APL nivel I, alte investi ții institu ția de înv ățămînt Construirea unui bazin municipal în or. Glodeni. 2016-2020 Buget local, APL nivel I alte investi ții și II 3.2Dezvoltarea Instruirea continu ă a angaja ților Serviciului Cultur ă, 2016 Serviciul profesional ă a caselor și c ăminelor de cultur ă, biblioteci, muzee și Cultur ă resurselor umane; institu ții de înv ățămînt artistic complementar. Glodeni Organizarea și desf ășurarea atest ării cadrelor 2016 Serviciul didactice și bibliotecare. Cultur ă Glodeni Organizarea și desf ășurarea instruirii în cadrul 2016 Serviciul Centrului raional de formare Novateca. Cultur ă Glodeni 3.3Asigurarea Continuarea reform ării caselor și c ăminelor 2016 Serviciul circula ției produsului culturale din com. Balatina, Camenca și Vii șoara în Cultur ă cultural prin Centre de Cultur ă. Glodeni transformarea Reformarea sistemului bibliotecar prin 2016 Serviciul institu țiilor de cultur ă transformarea lor în centre infodocumentare Cultur ă în Centre comunitare Glodeni multifunc ționale; Crearea re țelelor virtuale ale institu țiilor și 2016 Serviciul produselor culturale Cultur ă Glodeni 3.4Cre șterea Cre șterea particip ării la activit ățile culturale a 2016 Serviciul particip ării la cet ățenilor ca rezultat al sporirii gradului de Cultur ă

98

activit ățile culturale a informare a popula ției cu privire la serviciile Glodeni cet ățenilor; culturale locale, regionale și na ționale. Încurajarea particip ării tinerilor la ac țiunile 2016 Serviciul culturale și luarea deciziilor în stabilirea Cultur ă priorit ăților locale. Glodeni Diversificarea serviciilor oferite de muzee, 2016 Serviciul biblioteci. Cultur ă Glodeni 3.5Promovarea culturii Verificarea patrimoniului cultural raional prin 2016 Serviciul ca factor primordial al organizarea festivalurilor și concursurilor de Cultur ă păstr ării și dezvolt ării amploare. Glodeni identit ății na ționale; 3.6 Modernizarea Repara ția Casei de Cultur ă Cobani. 2017-2020 FISM, Fondul Serviciul institu țiilor culturale Na țional Cultur ă și m ăsuri de protejare pentru Glodeni, și valorificare a Dezvoltare APL nivel II patrimoniului cultural. Regional ă, alte investi ții Construc ția unui local în s. Fundurii Noi pentru 2017-2020 Buget local, APL nivel I festivit ăți și agrement Fondul Na țional pentru Dezvoltare Regional ă, alte investi ții Organizarea anual ă a evenimentelor culturale 2016-2020 Buget local 50 000 APL nivel I Iabloana. Instalarea unui monument în s. Ustia. 2016-2020 Buget local 15 000 APL nivel I

Restaurarea bisericii din lemn din s. Fundurii Vechi 2016-2020 Buget local, APL nivel I

99

și includerea ei în Patrimoniul cultural-istoric al alte investi ții Republicii Moldova. Restaurarea conacului boieresc Ponse, de pe 2016-2020 Buget raional APL nivel I teritoriul spitalului vechi (proiect tehnic). și local, și II Fondul Na țional pentru Dezvoltare Regional ă, alte investi ții Echiparea bibliotecii din s. Vii șoara de curînd 2016 Programul Serviciul aderat ă la re țeaua Novateca Na țional Cultur ă Novateca Glodeni Deschiderea în s. Ciuciulea a Muzeului Satului. 2016 Buget local 100 000 APL nivel I Dona ții Repara ția bibliotecii Danu. 2016-2020 Buget local 40 000 Serviciul Cultur ă Glodeni

Direc ția strategic ă 4. Dezvoltarea și majorarea gradului de acces al popula ției la servicii medicale și de protec ție social ă de calitate. Valoarea Perioada Sursa poten țial ă Obiectivul Strategic Activit ăți/Proiecte orientativ ă de poten țial ă de Responsabil a proiectului implementare finan țare (lei) 4.1 Îmbun ătățirea Îmbun ătățirea st ării de nutri ție a mamei și 2016-2020 APL de nivel I Centrele de st ării de s ănătate a copilului 0-6 luni (produse alimentare, sănătate , APL de femeii și a copilului. substituien ți de lapte matern). nivel I, APL de nivel II

100

Asigurarea tratamentului gratuit copiilor cu 2016-2020 CNAM Centrele de vîrsta cuprins ă între 0-5 ani. sănătate Evaluarea st ării de s ănătate a copiilor din ciclul 2016-2020 CNAM Centrele de primar, administrarea în scop profilactic a sănătate , APL de preparatelor de fier și vitaminei D, copiilor cu nivel I, APL de probleme din familii social-vulnerabile. nivel II 4.2 Reducerea Cre șterea capacit ății de planificare a programului 2016-2020 CNAM Centrele de num ărului de sarcini de previzionare a necesarului și monitorizarea sănătate nedorite, a inciden ței distribu ției de produse contraceptive gratuite, avortului la cerere și educa ția persoanelor din grupul social-vulnerabil a ratei mortalit ății în domeniul s ănătății reproducerii. materne prin avort Îmbun ătățirea preven ției primare a HIV/SIDA și 2016-2020 Bugetul de Centrele de ITS prin țintirea și alerta educa țional ă a Stat, CNAM sănătate indivizilor din grupa social-vulnerabil ă.

Asigurarea accesului persoanelor eligibile la 2016-2020 CNAM Centrele de produse contraceptive distribuite gratuit. sănătate 4.3 Fortificarea Protejarea popula ției locale împotriva 2016-2020 Bugetul de Centrele de capacit ății de principalelor boli care pot fi prevenite prin Stat sănătate supraveghere a vaccinare. bolilor transmisibile Reducerea inciden ței hepatitei virale B și C și 2016-2020 CNAM Centrele de prioritare, de alert ă asigurarea accesului popula ției la tratamente sănătate rapid ă și r ăspuns antivirale. coordonat.

4.4 Reducerea Cre șterea capacit ății de diagnostic de laborator a 2016-2020 CNAM Centrele de mortalit ății prin TBC TBC și asigurarea accesului universal la sănătate și men ținerea unor diagnostic de calitate.

101

rate adecvate de Îmbun ătățirea controlului infec ției cu TBC în 2016-2020 CNAM, APL Centrele de depistare și de succes unitatea medical ă, asigurarea unui sistem eficace de nivel I, sănătate terapeutic. de suport social-psihologic și de informare. institu țiile preuniversitare Ameliorarea condi țiilor de tratament și 2016-2020 CNAM Centrele de asigurarea accesului universal la tratament anti- sănătate TBC. 4.5 Diminuarea Reducerea poverii bolilor profesionale în 2016-2020 CNAM Centrele de ritmului de cre ștere a rîndurile popula ției locale prin depistare în faze sănătate mortalit ății prin boli incipiente de boal ă și reducerea pe termen mediu netransmisibile, și lung a mortalit ății. reducerea poverii lor. Protejarea popula ției împotriva riscurilor legate 2016-2020 Agen ții Agen ții de mediu prin organizarea examenelor medicale economici economici, periodice obligatorii pentru angaja ții care Centrele de gestioneaz ă produse de uz fitosanitar și sănătate fertilizan ți. 4.6 Dezvoltarea Asigurarea distribu ției echitabile a serviciilor de 2016-2020 CNAM, APL APL, Centrele de serviciilor de asisten ță medical ă comunitar ă adaptate de nivel I, sănătate asisten ță comunitar ă, fenomenului demografic de îmb ătrînire a APL de nivel integrate și popula ției, asisten ța medical ă de reabilitare, II, Serviciul de comprehensive, recuperare, palia ție și îngrijiri pe termen lung. asisten ță destinate în principal social. popula ției rurale și Asigurarea pacien ților stomiza ți cu colectoare. 2016-2020 CNAM Centrele de grupurilor sănătate vulnerabile.

4.7 Motivarea Atragerea cadrelor și stimularea lor în institu țiile 2016-2020 Spitalul - APL de nivel II, cadrelor tinere și medicale. Raional Spitalul Raional

102

atragerea acestora. Asigurarea cu spa ții locative a lucr ătorilor 2016-2018 APL de nivel APL de nivel II medicali și tinerilor speciali ști. II Acordarea îndemniza țiilor lunare pentru 2016-2020 Bugetul de Institu țiile achitarea chiriei și a ajutoarelor materiale pentru Stat medicale sus ținerea tinerilor speciali ști. 4.8 Reabilitarea și Dotarea edificiilor medicale cu echipament 2016-2020 Ministerul Institu țiile dotarea cu modern necesar (utilaj pentu fizioproceduri, Sănătății, medicale, APL de echipament a aparate ECG, analizator chimic pentru sînge, donatori , nivel II, edificiilor medicale. pupinel ă pentru sterilizare). Surse proprii Finalizarea renov ării edificiilor medicale (IMSP, 2016-2020 Ministerul Institu țiile SAMU, Spitalul Raional, ÎM Centrul Sănătății, medicale, APL Stomatologic Raional Glodeni). donatori, alte nivel II investi ții Surse proprii, Repararea anexelor și c ăilor de acces spre 2016-2020 Surse proprii, Institu țiile edificiile medicale. alte investi ții medicale, APL nivel II Instalarea în edificiile medicale a cazanelor pe 2016-2020 Surse proprii, Institu țiile baz ă de biomas ă. alte investi ții medicale, APL nivel II Schimbarea apeductelor, alimentarea cu ap ă 2016-2020 CNAM, Surse Institu țiile curent ă a tuturor institu țiilor medicale și proprii, alte medicale, APL modernizarea sistemelor de canalizare. investi ții nivel II Procurarea și dotarea Spitalului Raional cu 2016-2020 CNAM, Surse Institu țiile generator electric – surs ă de rezerv ă de energie proprii, alte medicale, APL electric ă în cazuri excep ționale. investi ții nivel II Procurarea unui autoclav pentru prelucrarea 2016-2020 CNAM, Surse Institu țiile de șeurilor medicale din toate institu țiile medicale proprii, alte medicale, APL din raion. investi ții nivel II

103

Achizi ționarea calculatoarelor pentru medicii de 2016-2020 CNAM, Surse Institu țiile familie. proprii, alte medicale, APL investi ții nivel II 4.9 Activit ăți de Promovarea și realizarea politicii statului în 2016-2020 - - DASPF Glodeni prevenire și protejare domeniul protec ției sociale a persoanelor cu a persoanelor aflate dizabilit ăți și implementarea mecanismelor de în dificultate. protec ție social ă a persoanelor cu dizabilit ăți. Promovarea politicii sociale de protec ție a 2016-2020 - - DASPF Glodeni familiei și copilului și implementarea cadrului normativ în domeniu. Implementarea politicii în domeniul asigur ării 2016-2020 - - DASPF Glodeni egalit ății de șanse între femei și b ărba ți, prevenirii violen ței în familie și în baz ă de gen, traficului de fiin țe umane. Crearea parteneriatelor sociale cu organiza țiile 2016-2020 Bugetul de DASPF Glodeni, neguvernamentale în vederea asigur ării protec ției Stat, Donatori ONG-uri, și asisten ței sociale persoanelor în etate și Centrele adul ților cu dizabilit ăți fizice precum și Comunitare persoanelor adulte cu dizabilit ăți mintale cu o Multifunc ționale, abordare individualizat ă, axat ă pe realizarea Centrul Medico- măsurilor de recuperare, evaluare periodic ă a Social ”Stîrcea”, situa ției acestora și întreprinderea m ăsurilor Casa de Caritate necesare pentru (re)integrarea social ă a lor. ”Tabita” Promovarea și implementarea politicilor de stat 2016-2020 Ministerul Muncii asupra situa ției sociale prin prisma proceselor și Protec ției demografice. Sociale și Familiei, DASPF Glodeni 4.10 Activit ăți de Instruire profesional ă în domeniul asisten ței 2016-2020 Bugetul de MMPSF, fortificare a sociale în cadrul cursurilor de perfec ționare. Stat, Surse ONG-uri

104

capacit ăților Evaluarea necesit ăților de instruire a extrabugetare speciali știlor. personalului angajat/asisten ți sociali, lucr ători sociali/ și organizarea procesului de formare profesional ă continu ă în sistemul de asisten ță social ă. 4.11 Ac țiuni de Dezvoltarea serviciilor sociale la nivel local /în 2017-2020 Bugetul de 2 690 000 MMPSF, dezvoltare a fiecare prim ărie/ pentru persoanele în etate și cu Stat, Bugetul DASPF Glodeni, serviciilor adresate dizabilit ăți mintale și copii afla ți în dificultate: local, surse Organiza ții persoanelor în „Casa Comunitar ă”, „Locuin ța protejat ă” ș.a. extrabugetare, ob ște ști și situa ție de risc. dona ții neguvernamentale Dezvoltarea serviciului „Asisten ță personal ă” 2016-2020 Bugetul de 6 975 300 DASPF Glodeni conform Legii nr. 325 din 23.12.2013 și HG nr. Stat 314 din 23.05.2012. Dezvoltarea Serviciului „Îngrijire social ă la 2016-2020 Bugetul de 13 479 300 DASPF Glodeni domiciliu” pentru persoanele singuratice prin Stat acordarea serviciilor de îngrijire contra plat ă conform HG nr. 1034 din 31.12.2014 Eliberarea biletelor de tratament sanatorial 2016-2020 Bugetul de 3 916 077 MMPSF, pentru persoanele în etate și cu dizabilit ăți Stat DASPF Glodeni conform HG nr. 372 din 06.05.2010 Acordarea serviciilor de protezare și ortopedie 2016-2020 Bugetul de 106 000 CREPOR prin asigurarea cu mijloace ajut ătoare tehnice a Stat persoanelor cu dizabilit ăți locomotorii, veteranilor de r ăzboi. Acordarea ajutorului material din Fondul 2016-2020 Fondul 8 636 600 DASPF Glodeni Republican de Sus ținere Social ă a Popula ției și Republican de Fondul Local de Sus ținere Social ă a Popula ției SSP, Consiliul păturilor socialmente vulnerabile ale popula ției. Raional.

105

Dezvoltarea programului ”Ajutor social” și 2016-2020 Bugetul de 38 844 000 DASPF Glodeni ”Ajutor pentru perioada rece a anului” conform Stat Legii nr. 133 din 13.06.2008. Plata compensa țiilor în temeiul Legii nr.60 din 2016-2020 Bugetul de 3 982 000 DASPF Glodeni 30.03.2012 privind incluziunea social ă a Stat persoanelor cu dizabilit ăți severe, accentuate, copii cu dizabilit ăți și persoanelor cu dizabilit ăți ale aparatului locomotor. Plata îndemniza țiilor pentru copiii adopta ți și 2016-2020 Bugetul de 3 570 000 DASPF Glodeni celor afla ți sub tutel ă/curatel ă în temeiul Legii Stat nr. 140 din 14 iunie 2013 privind protec ția social ă a copiilor afla ți în situa ție de risc și a copiilor separa ți de p ărin ți. Dezvoltarea serviciului „Asisten ța comunitar ă” 2016-2020 Bugetul de 6 026 800 DASPF Glodeni prin oferirea serviciilor de calitate. Stat Deschiderea Centrului Comunitar în s. Petrunea. 2016-2020 FISM 1 000 000 Consiliul local Înfiin țarea unui Centru regional de plasament 2017-2020 pentru b ătrîni în s. Fundurii Noi, în fosta cl ădire a gr ădini ței de copii. Sus ținerea popula ției prin deschiderea unei 2017-2020 96000 DASPF Glodeni, cantine sociale pentru persoanele social- APL nivel I vulnerabile în or. Glodeni.

Direc ția strategic ă 5. Refacerea și men ținerea mediului ambiant. Perioada Sursa Valoarea Obiectivul Strategic Activit ăți/Proiecte Responsabil orientativ ă de poten țial ă de poten țial ă

106

implementare finan țare a proiectului (lei) 5.1 Activitat ățile Elaborarea programelor locale de gestionare a Anual - - APL nivel I administra ției publice de șeurilor. locale de nivelul I și Prevenirea form ării de șeurilor și/sau mic șorarea Permanent - - Agen ții II privind gener ării lor prin implementarea produc țiilor economici managementul ecologice pure. de șeurilor. Crearea centrelor de colectare și depozitare 2016-2020 Buget local, APL nivel I separat ă a de șeurilor menajere. Fondul Na țional pentru Dezvoltare Regional ă și alte investi ții Facilitarea furniz ării și utiliz ării subproduselor, a 2016-2020 Direc ția de șeurilor, a reziduurilor și a altor materii prime Agricultur ă și nealimentare în scop bioenergetic. Alimenta ție a CR Glodeni, agen ții economici din sectorul agrar. Asigurarea respect ării cerin țelor actelor Permanent - - APL nivel I legislative și normative privind amplasarea, amenajarea și între ținerea rampelor de depozitare a de șeurilor. Autorizarea rampelor de depozitare a de șeurilor. Permanent - - APL nivel I, agentii economici, IE Glodeni, CSP Glodeni Amenajarea locurilor pentru depozitarea Permanent Buget local APL nivel I,

107

sedimentelor din dejec țiile animaliere în scopul agen ți economici compost ării lor împreun ă cu de șeurile fitotehnice, resturile de alimente și alte de șeuri organice. Construc ția gropilor Bekkari în localit ățile 2016-2020 Buget local APL nivel I, raionului Glodeni. agen ți economici Înfiin țarea serviciilor comunale de salubrizare a 2016-2020 Buget local 1 820 000 APL nivel I localit ăților în fiecare prim ărie și dotarea cu Fondul mijloace de transport special pentru transportarea Na țional organizat ă, selectiv ă a de șeurilor. pentru Dezvoltare Regional ă, alte investi ții Asigurarea institu țiilor medicale cu recipient 2016-2020 Buget local APL nivel I pentru colectarea separat ă a reziduurilor menajere și medicale. Asigurarea accesului la serviciul de salubrizare a 2016-2020 Buget local APL nivel I tuturor categoriilor de popula ție prin implementarea unor tarife rezonabile pentru prestarea serviciilor. 5.2 M ăsuri de Utilizarea suprafe țelor defavorizate, în terenuri 2016-2020 Direc ția dezvoltare a forestiere și o promovare a industriei de Agricultur ă și managementului prelucrare și procesare a lemnului. Alimenta ție a CR forestier capabil s ă Glodeni, agen ții contribuie la economici din dezvoltarea rural ă și sectorul agrar. durabil ă a Plantarea a 2 ha de p ădure în s. Danu cu scop de 2017 Buget local 20 000 APL nivel I comunit ăților prevenire a eroziunii solului. raionului. Amenajarea parcurilor, locurilor de odihn ă și a 2016-2020 Buget local 110 000 APL nivel I zonelor verzi în s. Moara Domneasc ă, Iabloana.

108

Stabilirea și implementarea unui regim judicios 2016-2020 Buget local APL nivel I, IE de administrare a planta țiilor forestiere- Glodeni proprietate a prim ăriei (plant ări și t ăieri). Recultivarea și îns ămîn țarea, t ăierea sanitar ă și 2016-2020 Buget local APL nivel I plantarea pomilor în spa țiilei verzi din or. Glodeni. Sădirea arborilor în zona de protec ție a rîului 2016-2020 Buget local APL nivel I Glodeanca, înt ărirea pantelor prin sem ănarea ierbii. Organizarea ac țiunilor de salubrizare a spa țiilor 2016-2020 Buget local APL nivel I verzi în or. Glodeni.

109