Republica Moldova CURTEA DE CONTURI HOTĂRÎRE Nr. HCC23/2012 din 29.05.2012 privind Raportul auditului bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi gestionării patrimoniului public din raionul Glodeni pe anul 2011 Publicat : 13.07.2012 în MONITORUL OFICIAL Nr. 143-148 art. 18 Data intrării în vigoare Curtea de Conturi, în prezența vicepreşedintelui raionului Glodeni dl T.Lupașcu, șefului Direcției generale finanțe a Consiliului raional dl P.Gornea, contabilului-șef al Direcției generale finanțe dna L.Cojocaru, consultantului Direcției administrarea proprietății publice a Agenției Proprietății Publice pe lîngă Ministerul Economiei dna M.Cara, primarilor: or.Glodeni – dl Iu.Bogdan, s.Cajba – dl C.Pascaru, com.Cuhnești – dl I.Bețișor, s.Dușmani – dl P.Rusu, s.Fundurii Noi – dl P.Apostoliuc, s.Sturzovca – dl M.Guțu, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) și art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008[1], a examinat Raportul auditului bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi gestionării patrimoniului public din raionul Glodeni pe anul 2011. Misiunea de audit s-a realizat în temeiul art.28, art.30 alin. (4) şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi (a.2011 și a.2012), avînd drept scop verificarea respectării de către autoritățile administrației publice locale din raion a prevederilor regulamentare în exercițiul bugetar; corespunderii cadrului normativ unor proceduri concludente de evaluări și prognoze fundamentate ale indicatorilor fiscali bugetari; administrării și integrității patrimoniului public. Auditul s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi[2]. Probele de audit au fost obținute prin examinarea rapoartelor privind execuția bugetară, rapoartelor financiare ale entităților auditate, registrelor contabile; verificarea documentelor primare, actelor de recepție a lucrărilor ce țin de valorificarea investițiilor și de reparațiile capitale; analiza indicatorilor și a unor date semnificative; observații directe, precum și prin studierea explicațiilor persoanelor cu funcții de răspundere din cadrul entităților supuse auditului. Au fost analizate deciziile organelor deliberative şi executive ale UAT. Examinînd rezultatele auditului, audiind rapoartele prezentate și explicațiile persoanelor cu funcții de răspundere prezente în ședință, Curtea de Conturi a constatat: Generalizînd iregularităţile şi neconformităţile admise de autoritățile administrației publice locale (în continuare – AAPL) din raionul Glodeni în procesul de administrare a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi de gestionare a patrimoniului public în anul 2011, reieșind din constatările din Raportul de audit, se menționează următoarele: În perioada auditată, AAPL (de nivelul I și II) din raion n-au manifestat preocuparea necesară în vederea asigurării unei discipline prudente financiar-bugetare, care să asigure legalitatea și regularitatea respectivă în procesul bugetar și gestionarea patrimoniului public, întru realizarea priorităților economice și sociale în cadrul teritoriului administrat. Autoritățile raionale n-au realizat măsuri sistemice în materie de evaluare și monitorizare a potențialului economico-financiar, respectiv, n-au asigurat fundamentarea la justa valoare a bazei de impozitare, inclusiv prin evaluarea unor indici fiscali și bugetari, care ar asigura sustenabilitatea financiară a bugetelor UAT de nivelul I și II din raion. Totodată, Direcția generală finanțe (în continuare – DGF) nu și-a exercitat exhaustiv atribuțiile în cadrul procedural de elaborare a bugetelor locale, nedispunînd de proceduri și instrumente ce țin de formarea bazei de impozitare, n-a conlucrat eficient, în acest sens, cu AAPL și cu organele fiscale, precum și cu agenții economici care contribuie semnificativ la formarea veniturilor bugetare, ca urmare diminuînd și gradul de responsabilitate conferită DGF prin atribuțiile funcțional-instituționale. În consecință, s-au atestat anumite slăbiciuni instituționale, cum ar fi lipsa sau irelevanța unor obiective de evaluare credibilă a bazei de impozitare formată din activitățile din teritoriu, lipsa cadrului metodologic adecvat și a instrumentelor analitice de evaluare a prognozelor bugetare, aferente formării indicatorilor respectivi. Deficiențele respective au condus la neluarea în calcul, în procesul de formare a veniturilor bugetare, a veniturilor de minimum 2,6 mil.lei. Calitatea estimărilor în materie de prognoză fiscală, lipsa de derivate analitice, precum și interacțiunea necorespunzătoare a serviciilor de specialitate cu primăriile s-au scontat cu evaluări sub nivelul potențialului real, precum și cu neimpozitări autentice, rezultatul fiind ratarea veniturilor în bugetele locale în sumă totală (estimată de audit) de 7,9 mil.lei. Totodată, managementul defectuos al unor AAPL din raion la administrarea terenurilor proprietate publică n-a permis încasarea la bugetul de stat a compensației respective în legătură cu scoaterea terenurilor din circuitul agricol în sumă totală de 12,9 mil. lei. O rezervă semnificativă la acumularea veniturilor o constituie și restanţele contribuabililor, care, la situația din 31.12.2011, au constituit 4,4 mil.lei (inclusiv la bugetul public național – 3,6 mil.lei). Managementul financiar în gestiunea cheltuielilor bugetare nu s-a încadrat în normele legale prevăzute, în consecință fiind admise un șir de nereguli și abateri de la cadrul regulator, care afectează eficiența utilizării mijloacelor publice. La originea acestor nereguli s-a aflat neimplementarea prevederilor Legii privind controlul financiar public intern[3]. Astfel: Lipsa unui mecanism bine definit de stabilire a normativelor de cheltuieli în învățămînt pentru UAT și a numărului real de beneficiari ai transferurilor din contul bugetului de stat în acest scop a generat faptul că în anul 2011 bugetul raional a beneficiat de transferuri din bugetul de stat în sumă totală de 7,9 mil.lei, acestea fiind utilizate în alte scopuri, inclusiv la majorarea cheltuielilor pentru întreținerea aparatului administrativ (2,5 mil.lei), cultură (1,4 mil.lei), gospodăria comunală (1,1 mil.lei) etc. La executarea cheltuielilor din bugetele locale pentru retribuirea muncii n-au fost respectate prevederile legale, în anul 2011, în acest scop, fiind utilizate neregulamentar 287,9 mii lei. Se menționează lipsa, la nivel de raion, a unei strategii de dezvoltare, bazată pe mijloace investiționale și capitale, care ar prevedea modalitatea de selectare a obiectivelor, reieșind din prioritățile raionului, necesitățile de mijloace financiare și posibilele surse de acoperire a cheltuielilor capitale destinate implementării politicilor sectoriale. În aceste condiții, autoritățile publice locale n-au demonstrat consecvență și durabilitate în realizarea politicilor investiționale ale raionului. Managementul ineficient în valorificarea mijloacelor destinate investiţiilor şi reparaţiilor capitale, precum și nerespectarea legislației în vigoare ce ține de acest domeniu au determinat folosirea neregulamentară a resurselor financiare (268,8 mii lei). La executarea unor cheltuieli din contul bugetului raional nu s-a ținut cont de competenţele instituționale în efectuarea cheltuielilor publice, fiind finanțate unele cheltuieli ce nu se încadrează în limitele prevederilor regulamentare, precum și de modalitatea de delimitare a cheltuielilor, stabilită de legislație (2032,8 mii lei). N-a fost respectat cadrul regulator ce ține de efectuarea cheltuielilor pentru asigurarea îndeplinirii atribuțiilor de serviciu ale AAPL din raion, aceste cheltuieli necesitînd a fi optimizate. N-au fost respectate prevederile legale în procesul achizițiilor publice etc. Sistemul de management al gestionării patrimoniului public în raion n-a fost subordonat cerințelor legale, astfel fiind afectat de un şir de deficienţe şi lacune, ce se exprimă prin: lipsa unei evidenţe corespunzătoare a patrimoniului public şi a raportării veridice a situaţiilor patrimoniale; neasigurarea înregistrării integrale a dreptului de proprietate; neîncheierea contractelor de comodat privind transmiterea patrimoniului în gestiune; nedeterminarea responsabilităţii manageriale a conducătorilor întreprinderilor pentru buna gestiune a bunurilor încredinţate, lipsa cadrului legal privind majorarea valorii mijloacelor fixe transmise în gestiune economică din contul reparațiilor capitale din alte surse etc. Toate acestea se datorează inexistenței în cadrul AAPL a unei politici exhaustive de reglementare a modului de gestionare a patrimoniului public local, care, în consecinţă, lipseşte bugetele UAT de venituri pasibile încasării, necesare pentru asigurarea îndeplinirii obligaţiilor legale ale AAPL. Totodată, activitatea iresponsabilă a factorilor de decizie din cadrul AAPL (de nivelul I și nivelul II) din raion în vederea asigurării regularităţii şi legalităţii administrării patrimoniului public, condiționată de iregularitățile menționate, s-a soldat cu gestionarea eronată a patrimoniului public în sumă totală de peste 96,0 mil.lei. Managementul contabil necalitativ, exprimat prin înregistrări neconforme ale operaţiunilor financiare, deţinerea de bunuri materiale fără contabilizarea corespunzătoare a valorii acestora, nereguli în decontări, ca rezultat fiind raportate eronat situațiile patrimoniale. Reieșind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) și alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curții de Conturi nr.261-XVI