DOCSLIB.ORG

Trimestrul I 2018

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Trimestrul I 2018 ANALIZA STATISTICĂ A SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ PRODUSE ÎN ZONA DE COMPETENŢĂ PE TRIMESTRUL I ANUL 2018 În perioada 01.01 – 31.03.2018, serviciile profesioniste, voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă din judeţul Brăila, au fost alertate pentru intervenţii de 1404 ori (în medie 16 pe zi), după cum urmează: - 797 pentru intervenţii S.M.U.R.D. (56,77%); - 60 pentru stingerea incendiilor (4,27%); - 461 pentru alte intervenţii (32,83%); - 61 pentru alte situaţii de urgenţă (4,34%); - 24 cazuri pentru asistenţa persoanelor (1,71%); - 1 caz pentru protecţia mediului (0,07%). S.M.U.R.D. Alte intervenţii 56,77% 32,83% Stingerea incendiilor 4,27% Protectia mediului Asistenţă persoane Alte situaţii de urgenţă 0,07% 1,71% 4,34% Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2017, numărul evenimentelor produse în zona de competenţă, a înregistrat o creştere cu 26 intervenţii, respectiv de la 1378 în 2017 la 1404 în 2018. +37,41% -50% -35,35% +3,39% -4,16% +100% 800 600 400 200 797 0 SMURD INCENDII ALTE INTERVENTII ALTE SITUATII DE URGENTA ASISTENTA PERSOANELOR 2018 797 60 461 61 24 1 2017 580 90 624 59 25 0 Frecvenţa orelor în care au fost alertate forţele de intervenţie: 12.00 – 18.00 (489 evenimente), 06.00 – 12.00 (518 evenimente), 18.00 – 24.00 (295 evenimente) şi 24.00 – 06.00 (102 evenimente). Analiza intervenţiilor pe subunităţi, se prezintă astfel: - Detaşamentul 1 de Pompieri Brăila: 1011 intervenţii, din care: - Garda nr. 1 de intervenţie Brăila: 880 intervenţii (877 independent, 1 în cooperare cu Compartimentul pentru Situaţii de Urgenţă Brăila şi 2 în cooperare cu SVSU Salcia Tudor 1 şi Tudor Vladimirescu 1); - Garda nr. 2 intervenţie Ianca: 130 intervenţii (125 independent şi 5 în cooperare cu SVSU Gradiştea 1, Râmnicelu 1 şi Şuţeşti 3); - Formaţiunea de protecţie civilă: 1 intervenţie. - Detaşamentul 2 de Pompieri Brăila: 358 intervenţii, din care: - Garda nr. 1 de intervenţie: 64 intervenţii (61 independent şi 3 în cooperare cu SVSU Chiscani 2 şi Viziru 1); NESECRET Pag. 1/6 NESECRET - Garda nr. 2 de intervenţie Însurăţei: 169 intervenţii independent; - Garda nr. 3 de intervenţie Făurei: 125 intervenţii (122 independent şi 3 în cooperare cu SVSU Galbenu 2 şi Vişani 1). Diferenţa până la 1404 de intervenţii este reprezentată de: - 24 intervenţii proprii a SVSU Berteştii de Jos 1, Gemenele 1, Gradiştea 1, Jirlău 1, Măxineni 2, Movila Miresii 5 şi Salcia Tudor 13; - 7 incendii stinse de populaţie; - 3 incendii stinse de la sine; - 1 intervenţie proprie a SPSU Promenada Mall Brăila. Indicatorii situaţiei operative se prezintă astfel: Numărul incendiilor la 100.000 de locuitori: 17; Numărul intervenţiilor S.M.U.R.D. la 100.000 de locuitori: 224; Număr persoane salvate la 100.000 de locuitori (la incendiu): 0; Numărul incendiilor la 1000 km2: 13; Ponderea intervenţiilor, din total, la care au participat serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă: 2,77%; Valoarea bunurilor salvate la 100.000 locuitori aproximativ: 1.142.012 lei; Valoarea timpului mediu de răspuns la incendii: urban 5 minute/ rural 19 minute; Numărul victimelor (decedaţi, răniţi) la 100.000 locuitori: 1; Dinamica intervenţiilor pe tipuri de urgenţă: 1403 intervenţii în Urgenţa I şi 1 intervenţie în Urgenţa II; Dinamica incendiilor faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior: în scădere cu 30 intervenţii (de la 90 în 2017 la 60 în 2018). 1. ANALIZA INTERVENŢIILOR LA INCENDII a) Incendii În perioada 01.01 – 31.03.2018 serviciile profesioniste, voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă au fost solicitate să intervină pentru stingerea a 60 incendii, înregistrându-se o scădere cu 30 intervenţii faţă de perioada similară a anului 2017, când au fost 90 incendii. În urma intervenţiilor la incendii au fost salvate bunuri materiale în valoare de aproximativ 3.917.000 lei, iar ca efecte negative au fost înregistrate 3 persoane rănite, 100 animale moarte şi pagube materiale estimate la 908.350 lei. Din punct de vedere al conducerii acţiunilor de intervenţie, incendiile manifestate se clasifică astfel: - 30 intervenţii independente ale serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă; - 12 intervenţii a serviciilor profesioniste în cooperare cu SVSU: Brăila 1, Chiscani 1, Galbenu 2, Gradiştea 1, Râmnicelu 1, Şuţeşti 3, Tudor Vladimirescu 1, Vişani 1 şi Viziru 1; - 7 intervenţii proprii ale SVSU Berteştii de Jos 1, Gemenele 1, Gradiştea 1, Jirlău 1, Măxineni 1 şi Movila Miresii 2; - 7 incendii stinse de populaţie; - 3 incendii stinse de la sine; - 1 intervenţie proprie a SPSU Promenada Mall Brăila. După tipul proprietăţii, 46 incendii au avut loc la proprietăţi individuale, 3 pe domeniul public al localităţii, 2 pe domeniul privat al localităţii, 8 pe domeniul privat român şi 1 pe domeniul privat străin. Pe localităţi, incendiile s-au produs astfel: municipiul Brăila 27, Ianca 5, Bărăganul 1, Berteştii de Jos 1, Bordei Verde 1, Chiscani 4, Cireşu 1, Galbenu 2, Gemenele 1, Gradiştea 2, Jirlău 1, Măxineni 1, Movila Miresii 2, Râmnicelu 1, Şuţeşti 3, Tudor Vladimirescu 1, Unirea 1, Vădeni 2, Vişani 1 şi Viziru 2. NESECRET Pag. 2/6 NESECRET În funcţie de împărţirea teritorială 30 incendii s-au manifestat în mediul urban, comparativ cu 57 în anul 2017 şi 30 incendii s-au produs în mediul rural, comparativ cu 33 în anul 2017, reprezentarea grafică fiind următoarea: Împrejurările determinante care au generat aceste incendii au fost: instalaţii electrice/echipamente/aparate electrice defecte/improvizate/sub tensiune nesupravegheate = 20 (36,842%), coşuri, burlane de fum defecte sau necurăţate = 12 (23,08%), acţiuni intenţionate = 8 (15,79%), scurgeri de produse inflamabile = 4 (10,527%), foc deschis = 4 (6,67%), mijloace de încălzire nesupravegheate = 3 (5,263%), defecţiuni tehnice de exploatare = 2 (7,69%), scântei mecanice = 2 (5,263%), jar sau scântei = 2 (13,33%), sistem de încălzire defect = 1 (6,67%), fumatul = 1 (6,67%) şi jocul copiilor cu focul = 1 (5,263%). Graficul cu principalele cauze de incendiu, comparativ cu anul 2016, se prezintă astfel: scantei mecanice 0 2 defectiuni tehnice de exploatare 0 2 2 sist de incalz defect 1 1 scurgeri de prod inflam 4 1 autoaprindere 0 fumatul 7 1 jar sau scântei 4 2017 2 13 2018 foc deschis 4 5 acţiune intenţionata 8 6 jocul copiilor cu focul 1 6 mijloace de incalzire 3 23 instalatii electrice defecte 20 cos de fum defect 12 22 0 5 10 15 20 25 Pentru stingerea incendiilor, timpul mediu de răspuns a serviciilor profesioniste a fost: în mediul urban – 5 minute, în mediul rural - 19 minute, iar timpul mediu de intervenţie în mediul urban a fost de 61 minute, iar în mediul rural de 100 minute. b) Incendii de vegetaţie şi altele: În această perioadă, a avut loc 11 incendii de vegetaţie şi altele (în perioada similară a anului 2017 au fost 25 incendii de vegetaţie şi altele) pentru care au intervenit: - Detaşamentul 1 - Garda nr. 1 de intervenţie Brăila la 7 intervenţii independent; - Detaşamentul 1 - Garda nr. 2 de intervenţie Ianca la 1 intervenţie independent; - Detaşamentul 2 - Garda nr. 1 de intervenţie Brăila la 1 intervenţie în cooperare cu SVSU Chiscani; - Detaşamentul 2 - Garda nr. 3 de intervenţie Făurei: 1 intervenţie independent; NESECRET Pag. 3/6 NESECRET - 1 intervenţie proprie a SVSU Măxineni. În urma incendiilor de vegetaţie au fost afectate un total de 6,765 ha teren viran astfel: Brăila 0,015 ha, Ianca 4 ha, Chiscani 0,25 ha, Măxineni 1 ha şi Surdila Găiseanca 1,5 ha. 2. ANALIZA INTERVENŢIILOR SERVICIULUI MOBIL DE URGENŢĂ, REANIMARE ŞI DESCARCERARE: Echipajele S.M.U.R.D. din cadrul inspectoratului, au fost alertate să intervină la 797 de cazuri (în medie 9 pe zi), cu 217 mai multe decât în anul 2017 când au fost 580 cazuri, acordând ajutor medical calificat unui număr de 767 persoane adulte şi 14 copii. Cazuistica intervenţiilor se prezintă astfel: - 777 intervenţii pentru ajutor medical de urgenţă, din care: 510 acţiuni pentru diverse afecţiuni medicale, 91 traumatisme, 63 pentru afecţiuni cardiace, 59 intoxicaţii, 30 afecţiuni neurologice şi psihiatrice, 17 accidente rutiere cu prim ajutor, 3 bolnavi găsiți decedați, 2 bolnavi cu stop cardio-respirator resuscitat, 2 arsuri; - 4 descarcerări; - 4 persoane căzute în locuri publice; - 7 deplasări fără intervenţie; - 3 întoarse din drum; - 2 alarme false. 777 800 700 561 600 500 400 2018 300 2017 200 7 11 100 2 1 3 1 4 4 4 2 0 alarmă falsă întoarse din drum degaj de pers din alte descarcerare deplasari fara ajutor medical de cauze interventii urgenta Repartiţia pe subunităţi a intervenţiilor S.M.U.R.D. se prezintă astfel: - 461 cazuri au fost preluate de echipajul de la Garda nr. 1 Brăila; - 102 cazuri au fost preluate de echipajul din cadrul Gărzii nr. 2 Ianca; - 131 cazuri au fost preluate de echipajul din cadrul Gărzii nr. 2 Însurăţei; - 103 cazuri au fost preluate de echipajul din cadrul Gărzii nr. 3 Făurei. Echipajele S.M.U.R.D. au fost solicitate să intervină în următoarele localităţi: 411 Brăila, 3 Cazasu, 14 Chiscani, 2 Gemenele, 3 Frecăţei, 1 Gropeni, 7 Măraşu, 3 Măxineni, 4 Salcia Tudor, 2 Scorţaru Nou, 3 Tichileşti, 4 Traian, 2 Tudor Vladimirescu, 1 Vădeni, 49 Ianca, 8 Bordei Verde, 5 Gradiştea, 7 Movila Miresii, 7 Râmnicelu, 2 Racoviţa, 2 Râmnicelu, 19 Şuţeşti, 18 Însurăţei, 21 Bărăganul, 5 Berteștii de Jos, 6 Ciocile, 20 Dudeşti, 13 Roşiori, 9 Stăncuţa, 14 Victoria, 7 Viziru, 14 Zăvoaia, 20 Făurei, 8 Cireşu, 11 Galbenu, 11 Jirlău, 20 Mircea Vodă, 9 Surdila Găiseanca, 6 Surdila Greci, 4 Tufești, 13 Ulmu şi 9 Vişani. Timpul mediu de răspuns a echipajelor S.M.U.R.D. în mediul urban a fost de 4 minute, iar în mediul rural de 24 minute, iar timpul mediu de intervenţie în mediul urban a fost de 38 minute, iar în mediul rural de 69 minute.
Load more

Recommended publications
  • The Exploitation of Tourism Resources in Braila City, Port on the Danube River
    ŒCONOMICA The Exploitation of Tourism Resources in Braila City, Port on the Danube River Anca Gabriela Turtureanu1 Abstract: The port city on the Danube, Braila has a long tradition in travel. This Danubian port appears named “Drinago” in an old Spanish geographical description and travels, “Libro del conocimiento/Book of Knowledge” (1350) and several Catalan maps (Angellino de Dalorto, 1325-1330 and Dulcert Angelino, 1339). Intense commercial transactions carried out in port, the opportunity of achieving high and quick results have attracted many foreign merchants - Bulgarian, Macedonians, Albanians, Greeks, but also French, Belgian, Austrian, Italian, Hebrew, and many Romanians from Transylvania, thus Braila became a multiethnic entity. Future activities, specific to the trade from ports enlist it on the tourist map of Romania. Tourism resources are the most diverse. The natural resources combine the picturesque ponds and lakes with the charm of wild beaches or protected areas such as the “Balta Mica a Brailei/The Small Pond of Braila”. Keywords: tourism; Danube port; economic development Introduction Numerous studies concerning the origin of Braila show that the region was inhabited since ancient times, this is confirmed by the archaeological remains dating from 5000 BC, relics that testify the continuity of life and civilization in this region. Traditions, habits and their beliefs were integrated into the cultural and spiritual life of the city. Panait Istrate, Panait Cerna, Fratii Minovici, Maria Filotti, Ana Aslan, Mihail Sebastian, D.P. Perpessicius are outstanding personalities of science and culture, world-renowned reputation that made the city famous and they are the proud and joy of its inhabitants.
    [Show full text]
  • RAPORT DE MEDIU Actualizare Plan Urbanistic
    RAPORT DE MEDIU Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Braila Autorul Raportului de mediu: SC DANIAS SRL Elaborator studii pentru protecţia mediului, RM, RIM, BM, EA, poz. 224 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro Septembrie 2017 1 CUPRINS Introducere 4 1. Informaţii generale 4 1.1. Titularul proiectului 4 1.2. Autorii atestaţi ai Raportului de mediu 5 1.3. Denumirea planului 5 1.4. Aşezare geografică şi administrativă 5 2. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale Planului Urbanistic General 6 2.1. Aspecte generale 6 2.2. Obiectivele Planului Urbanistic General 8 2.3. Relaţia Planului Urbanistic General cu alte planuri şi programe relevante 8 3. Aspecte relevante ale stării actuale ale mediului şi ale evoluţiei sale probabile în 13 situaţia neimplementării Planului Urbanistic General propus 3.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului 14 3.1.1. Apa 14 3.1.2. Aerul 15 3.1.3. Sol şi subsol 18 3.1.4. Riscuri naturale şi antropice 20 3.1.5. Biodiversitate (floră şi faună) 23 3.1.6. Relief 23 3.1.7. Populaţia 24 3.1.8. Activităţi economice 28 3.1.8.1. Patrimoniul istoric si cultural 30 3.1.9. Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitectonic 47 3.1.10. Căi de comunicaţie şi transport 48 3.1.11. Spaţii verzi, sport şi agreement 50 3.1.12. Construcţii tehnico-edilitare 50 3.1.13. Zona de gospodărie comunală 50 3.1.14. Managementul deşeurilor 3.1.15. Schimbari climatice 51 3.2. Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării Planului Urbanistic General 52 4.
    [Show full text]
  • Les Ressources En Eau De La Plaine De Brăila (Roumanie) Et Leur Valorisation Économique
    Volume 5 / Numéro 11 Eté 2015 ISSN: 2247 - 2290 p. 20-41 LES RESSOURCES EN EAU DE LA PLAINE DE BRĂILA (ROUMANIE) ET LEUR VALORISATION ÉCONOMIQUE Iulian MITOF Faculté de Géographie, Université de Bucarest [email protected] Sommaire: 1. INTRODUCTION ..................................................................................................................................................... 22 2. LE TERRAIN D’ETUDE ......................................................................................................................................... 23 3. DONNEES ET METHODOLOGIE ....................................................................................................................... 25 4. RESULTATS ET DISCUSSIONS .......................................................................................................................... 27 5. CONCLUSIONS ........................................................................................................................................................ 38 6. RECONNAISSANCE ............................................................................................................................................... 39 7. REFERENCES ........................................................................................................................................................... 39 Citer ce document: Mitof, I., 2015. Les ressources en eau de la plaine de Brăila (Roumanie) et leur valorisation économique, Cinq Continents 5 (11): 20-41 I. MITOF Les ressources
    [Show full text]
  • Analiza Statistică a Situaţiilor De Urgenţă Produse În Zona De Competenţă În Luna Septembrie 2018
    ANALIZA STATISTICĂ A SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ PRODUSE ÎN ZONA DE COMPETENŢĂ ÎN LUNA SEPTEMBRIE 2018 În perioada 01.09 – 30.09.2018, serviciile profesioniste, voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă din judeţul Brăila, au fost alertate pentru intervenţii de 566 ori (în medie 19 pe zi), după cum urmează: - 326 pentru intervenţii S.M.U.R.D. (57,6%); - 32 pentru stingerea incendiilor (5,65%); - 169 pentru alte intervenţii (29,86%); - 30 pentru alte situaţii de urgenţă (5,3%); - 9 cazuri pentru asistenţa persoanelor (1,59%). Alte intervenţii S.M.U.R.D. 29,86% 57,60% Stingerea incendiilor 5,65% Alte situaţii de urgenţă Asistenţă persoane 5,30% 1,59% Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2017, numărul evenimentelor produse în zona de competenţă, a înregistrat o creştere cu 125 intervenţii, respectiv de la 441 în 2017 la 566 în 2018. +67,18% -6.25% -11,24% +50% +200% -100% 400 300 200 100 0 ALTE SITUATII DE ASISTENTA SMURD INCENDII ALTE INTERVENTII Protectia mediului URGENTA PERSOANELOR 2018 326 32 169 30 9 0 2017 195 34 188 20 3 1 Frecvenţa orelor în care au fost alertate forţele de intervenţie: 12.00 – 18.00 (223 evenimente), 06.00 – 12.00 (168 evenimente), 18.00 – 24.00 (147 evenimente) şi 24.00 – 06.00 (28 evenimente). Analiza intervenţiilor pe subunităţi, se prezintă astfel: - Detaşamentul 1 de Pompieri Brăila: 414 intervenţii, din care: - Garda nr. 1 de intervenţie Brăila: 315 intervenţii (309 independent şi 6 în cooperare cu SVSU Cazasu 1, Romanu 1, Siliştea 2 şi Tudor Vladimirescu 2); - Punct de Lucru Măxineni: 58 intervenţii independent; - Garda nr.
    [Show full text]
  • Județul Brăila SITUATIA Centralizatoare a Operatorilor Economici Care Exploateaza Spatii De Depozitare Autorizate La 24.06.2014
    Județul Brăila SITUATIA centralizatoare a operatorilor economici care exploateaza spatii de depozitare autorizate la 24.06.2014 Nr. Autorizatie de Date de identificare operator Date identificare spatiu de Capacitate din care crt. depozit economic depozitare aflat in exploatare totala autor. siloz magazie (serie/nr.) (denumire, adresa, telefon) (denumire, adresa, telefon, email) ( tone ) ( tone ) ( tone ) 1 0000841/18,05,06 SC Comcereal SA , Braila Baza receptie Valea Canepii 1500 1500 str.Sandu Aldea , nr. 1 comuna Unirea, tel 0239.610.949 2 0000842/18,05,06 SC Comcereal SA , Braila Baza com. Surdila Greci 8000 8000 3 0000843/18,05,06 SC Comcereal SA , Braila Baza oras Insuratei 2500 2500 4 0000844/18,05,06 SC Comcereal SA , Braila Baza com. Mircea Voda 1400 1400 5 0000845/18,05,06 SC Comcereal SA , Braila Baza com Ciresu 7000 7000 6 0000846/18,05,06 SC Comcereal SA , Braila Baza com Stancuta 17500 17500 7 000084717,05,06 SC Comcereal SA , Braila Baza com. Jirlau 16000 16000 8 0000848/17,05,06 SC Cerealcom SA , Braila Baza siloz oras Ianca 53500 29000 24500 9 0000849/18,05,06 SC Cerealcom SA , Braila Baza temporara com. Viziru 800 800 10 0000850/17,05,06 SC Cerealcom SA , Braila Baza temporara com Gradistea 400 400 11 0000851/18,05,06 SC Cerealcom SA , Braila Baza Siloz Triaj Braila , 69500 42500 27000 tel.0239.610949 sos. Baldovinesti km 7 12 0006322/12,06,14 SC Hercules SA , Braila Baza Siloz Port 25000 25000 str. Incinta Docuri, nr.1, Braila 13 0003752/30,11,09 SC Cerealcom SA , Braila Baza Siloz oras Faurei 10000 10000 str.Sandu Aldea , nr.
    [Show full text]
  • Terenuri Braila
    JUDETUL BRAILA EVALUARE PENTRU TERENURI EXTRAVILANE situate in circumscriptia Judecatoriei FAUREI Nr.crt Dennmirea zonei Indice de pret RON/ha 1 FAUREI 4.500 lei 2. JANCA 4.000 lei 3. BORDEI VERDE 3.500 lei 4. CIRESU 2.500 lei 5. DUDESTI 3.000 lei 6. GALBENU 3.000 lei 7. GRADISTEA 2.500 lei 8. TIRLAU 3.000 lei 9. MIRCEA VODA 3.500 lei 10. RACOVITA 2.000 lei 11. SURDILA GAISEANCA 3.000 lei 12. SURDILA GRECI 3.000 lei 13. SUTESTI 2.000 lei 14. VISANI 2.000 lei 15. ULMU 2.000 lei 16. FILIPESTI 3.000 lei NOTA Valorile de mai sus se vor utiJiza pentru evaluarea unei "vetre de easa" - termenul fiind utilizat pentru suprafete de teren de pana la 1200 mp. Pentru restul terenului se vor utiliza preturile dirninuate eu 70%, respeetiv valorile din tabel se inmultese eu 0,30. EXPERT EVALVA TOR, Prof.univ.dr.ing. Gramescu Ana Maria EVALUARE PENTRU TERENURI EXTRA VILANE situate in circumscriptia Judecatoriei INSURA TEl ZONA INSURATEI N r.crt Denumirea zonei ludice de pret RON/ha 1 INSURA TEl 4.000 lei 2. BARAGANU 4.500 lei 3. BERTESTII DE JOS 2.500 lei 4. CIOCILE 3.500 lei 5. ROSIORI 3.000 lei 6. STANCUTA 2.500 lei 7. TUFESTI 3.000 lei 8. VICTORIA 3.000 lei 9. VIZIRU 4.000 lei 10. ZAVOIA 2.000 lei NOTA Valorile de mai sus se vor utiliza pentru evaluarea unei "vetre de casa" - tennenul fiind utilizat pentru suprafete de teren de pana la 1200 mp.
    [Show full text]
  • Brăila County
    Elisabeta ROŞU Institute of Agricultural Economics, Romanian Academy, Bucharest [email protected] BIODIVERSITY, NATURAL PROTECTED AREAS AND SUSTAINABLE DEVELOPMENT. CASE STUDY: BRĂILA COUNTY ABSTRACT Biodiversity is a huge variety of ecosystems, species and genes, which represent the natural capital, and provides services supporting the economy. The biodiversity values make up the natural heritage that must be used by the present generations without jeopardizing the chance of the next generations to enjoy the same living conditions. The protected areas represent the most important method to preserve biodiversity and to provide development patterns in harmony with nature, in the context of the fast economic development in the last decades. Key words: biodiversity, natural protected areas, sustainable development. JEL Classification: Q20, Q57. 1. INTRODUCTION Biodiversity represents the primordial condition of the human civilization existence and provides the support system of life and of the socio-economic systems development. From the conceptual point of view, biodiversity has its intrinsic value, to which ecological, genetic, economic, social, scientific, educational, cultural, aesthetic, recreational and last but not least, ethical values are also added. The ecological value of biodiversity represents the mosaic created by the different communities of organisms and the set of functional relations governing present ecosystems. The genetic value of biodiversity represents the variability of genotypes and genofund within the populations of a given species, throughout its spreading area. Man is also a creator of biodiversity and not only a factor that erodes biodiversity. The economic value of biodiversity becomes obvious through the direct utilization of its components: the renewable natural resources (the fossil fuels, minerals, etc.) and the non-renewable natural resources (crops and animal species utilized as food or for energy production or for the extraction of some substances, such as those used in the pharmaceutical or cosmetics industry.
    [Show full text]
  • Vezi Proiectele De Succes
    ROMANIAN GOVERNMENT EU are balta pește Projects implemented through the Strategy for Integrated Local Development of Brăila County fisheries area Proiecte implementate în cadrul Strategiei de Dezvoltare Locală Integrată a Zonei Pescărești a Județului Brăila Financed by FOP 2007-2013 SUMMARY/ CUPRINS Asociația Grupul Local pentru Promovarea Dezvoltării Integrate a Zonei Pescărești a Județului Brăila 3 FLAG BRĂILA Zona Pescărească a Județului Brăila 4 BRĂILA COUNTY FISHERIES AREA Obiectivele și Bugetul Strategiei de Dezvoltare Integrată a Zonei Pescărești a Județului Brăila 5 BUDGET AND TARGETS OF THE STRATEGY Evaluarea și Implementarea proiectelor 5 PROJECT EVALUATION AND IMPLEMENTATION Proiecte de succes implementate în Zona Pescărească a Județului Brăila 6-18 SUCCESSFUL PROJECTS Instituții implicate în implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală Integrată a Zonei Pescărești a Județului Brăila 19 INSTITUTIONS THAT HELPED IMPLEMENT THE STRATEGY Date de contact FLAG Brăila CONTACT 20 2 FLAG BRĂILA Is an NGO constituted in 2011, in order to promote the integrated development of fisheries areas Este o organizație non-guvernamentală și non-profit, cu personalitate juridică, ce s-a constituit în anul 2011, în vederea promovării dezvoltării integrate a zonelor pescărești. Key actors/organisations in the partnership/ Membrii fondatori ai FLAG Brăila sunt: - Brăila County Council/ Consiliul Județean Brăila; - Brăila City Hall/ Primăria Brăila; - The Association of Romanian Communes - Brăila branch/ Asociația Comunelor din România- filiala Brăila;
    [Show full text]
  • SC Compania De Utilități Publice Dunărea Brăila SA
    PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA DIN JUDETUL BRAILA, ÎN PERIOADA 2014-2020 Operator Regional S.C. Compania de Utilități Publice Dunărea Brăila S.A. Bucuresti, 14 – 16 mai 2018 Preambul Preambul In urma analizei din punct de vedere tehnico-economic si al impactului asupra mediului in cadrul proiectului au fost dezvoltate optiuni pentru principalele sisteme de investitie: 1.Infrastructura de alimentare cu apa A. Sistemul Zonal de alimentare cu apa Braila B. Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni B1. Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni – centru B2. Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni – vest B3. Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni – sud-est B4. Sistem Regional de alimentare cu apa Gropeni – sud-vest C. Sistem de alimentare cu apa in Insula Mare a Brailei D. Sistem independente Preambul Preambul 2. Infrastructura de apa uzata Clusterul Braila Clusterul Faurei Clusterul Insuratei Clusterul Gropeni 3. Instalatia de producere hipoclorit de sodiu pentru Gospodariile de apa din judetul Braila Selecția opțiunilor s-a făcut prin filtrarea in două etape a propunerilor făcute: Etapa preliminară de selecție în care in mod sintetic și pe argumente tehnice se selectează opțiunile viabile; Etapa detaliată de selecție în cadrul căreia se analizează prin calcul din punct de vedere economic și financiar soluțiile preselectate, stabilindu- se cea optimă Sistem zonal de alimentare cu apa Braila A. Sistemul Zonal de alimentare cu apa Braila Sistem centralizat, din sursa de suprafata Se asigura alimentarea cu apa potabila produsa in STAP Chiscani si distribuita prin intermediul gospodariilor de apa din municipiul Braila, cu prevederea lucrărilor necesare racordarii UAT-urilor din aval la sistemul zonal (Vădeni, Siliştea, Măxineni, Romanu, Salcia Tudor).
    [Show full text]
  • Hundreds of Thousand Euros for Roma Access to Health Care
    Hundreds of Thousands of Euros for Roma Access to Health Care: The "Sastipe" Affair A little over 700,000 euros of EU funds have been invested in support of the Braila Roma community’s access to health care over the last three years. Strangely, not all this money can be traced to the community, as journalists have found as a result of wide-ranging investigations initiated by the Center for Independent Journalism. The money supplied for Roma health care has followed a winding path. Roma lives have not improved significantly, although, at least on paper, €730,000 have been invested for this purpose over the last three years. Nicoleta BUTNARU Liliana SERBAN FOUR DIRECTIONS. €729,652 is the amount invested in Braila County for Roma access to health care and the development of the areas where they reside, with an aim to improve their living and health conditions. Leaving aside the older Ministry of Health programs, which tried to implement a system for improving Roma conditions, there are four channels through which this money was directed towards the dozens of Roma communities living in Braila county. THREE PHARE PROJECTS. The PHARE program is one of three funding instruments to assist countries preparing to accede to the European Union. Three PHAR projects totaling €304,520 were approved for Braila County. There was also direct financing by the local administration totaling €425,132. However, health care is not more accessible to the Roma today than it was three or four years ago. Some of these communities were provided with new medical facilities, which are now closed or abandoned by the medical doctors; health care mediators have been trained, but they are now hard to find and most Roma continue to live in unsanitary conditions, although in one-room apartments built with lots of money granted by the EU.
    [Show full text]
  • Anexa Nr. 5.2 Lista Aglomerarilor Din Judetul Braila Pentru Sistemele De
    ASISTENTA TEHNICA PENTRU MANAGEMENTUL PROIECTULUI SI PUBLICITATE REABILITAREA SI MODERNIZAREA SISTEMELOR DE APA SI APA UZATA IN JUDEȚUL BRĂILA Anexa nr. 5.2 Lista aglomerarilor din judetul Braila pentru sistemele de canalizare Numar Cluster DENUMIRE AGLOMERARI locuitori echivalenti BRAILA (municipiul Braila, statiunea Lacu Sărat, sat Vărsătura – com. 243227 Chiscani şi sat Baldovineşti – com. Vadeni) CAZASU (sat. Cazasu, din com. Cazasu) 3174 etapa CHISCANI (sat Chiscani, din com. Chiscani) 4182 2014-2020 VĂDENI (sat Vădeni, din com. Vădeni) 2565 GRADISTEA (satele Gradistea, Ibrianu si Maraloiu, din com. Gradistea) 2493 SUTESTI (sat Sutesti, din com. Sutesti) 4375 MOVILA MIRESII (sat Movila Miresii, din com. Movila Miresii) 3075 PIETROIU (sat Pietroiu, din com. Vadeni) 627 TEPES VODA (sat Tepes Voda, din com. Movila Miresii) 954 UNIREA (sat Unirea, din com. Unirea) 1181 VALEA CANEPII (sat Valea Canepii, din com. Unirea) 1410 TRAIAN (sat Traian, din com. Traian) 1140 SILISTRARU (sat Silistraru, din com. Traian) 861 URLEASCA (sat Urleasca, din com. Traian) 1395 SILISTEA (sat Silistea, din com. Silistea) 809 MUCHEA (sat Muchea, din com. Silistea) 379 MARTACESTI (sat Martacesti, din com. Silistea) 181 ROMANU (sat Romanu, din com. Romanu) 1456 OANCEA (sat Oancea, din com. Romanu) 469 Cluster Braila Cluster MAXINENI (sat Maxineni, din com. Maxineni) 1506 etapa CORBU NOU (sat Corbu Nou, din com. Maxineni) 960 2020- 2044 LATINU (sat Latinu, din com. Maxineni) 675 RACOVITA (sat Racovita, din com. Racovita) 652 CUSTURA (sat Custura, din com. Racovita) 455 RAMNICELU (sat Ramnicelu, din com. Ramnicelu) 1453 GEMENELE (sat Gemenele, din com. Gemenele) 1738 GAVANI (sat Gavani, din com. Gemenele) 227 SCORTARU NOU (sat Scortaru Nou, din com.
    [Show full text]
  • (UJCAP) Braila 1969-1991
    Prefaţă Uniunea Judeţeană a Cooperativelor Agricole de Producţie Brăila (în continuare U.J.C.A.P. Brăila) a luat fiinţă la 24 martie 1969, în cadrul Conferinţei de constituire, conferinţă desfăşurată ca urmare a concluziilor desprinse din plenara Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie (U.N.C.A.P.) din 27-28 februarie 1969. Conferinţa oficializa noua structură, rezultată în urma reformei administrative din anulRomâniei 1968, când regiunile şi raioanele au fost desfiinţate şi s-au reînfiinţat judeţele. La Conferinţa de constituire a U.J.C.A.P. Brăila, la care au participat 360 delegaţi de la cele 91 unităţi agricole cooperatiste din judeţ, au fost prezentate şi dezbătute raportul de activitate a Consiliului şi raportul Comisiei de revizie pe anul 1968. Totodată, au fost alese: Consiliul U.J.C.A.P. Brăila, Biroul aleexecutiv şi a fost desemnat Comitetul de conducere al Filialei Casei de Pensii Brăila. De asemenea, au fost aleşi membrii Comisiei de revizie a U.J.C.A.P. Brăila şi delegaţii la Congresul al II-lea al U.N.C.A.P. Biroul executiv al U.J.C.A.P. Brăila era format dintr-un preşedinte, trei vicepreşedinţi, nouă membri şi patru membri supleanţi. Comisia de revizie a U.J.C.A.P. Brăila era formată din şapte membri, iar Comitetul Filialei Brăila a Casei de Pensii era format dintr-un preionaleşedinte, un vicepreşedinte, un contabil-şef şi şase membri. Consiliul U.J.C.A.P.ţ Brăila număra 101 membri, din care 91 membri plini şi 10 membri supleanţi. Din aceştia 45 erau preşedinţi de C.A.P.- uri, 12 brigadieri, 6 contabili, 7 ingineri, 12 cooperatori, 15 activişti U.J.C.A.P.
    [Show full text]