DOCSLIB.ORG

Vezi Proiectele De Succes

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Vezi Proiectele De Succes ROMANIAN GOVERNMENT EU are balta pește Projects implemented through the Strategy for Integrated Local Development of Brăila County fisheries area Proiecte implementate în cadrul Strategiei de Dezvoltare Locală Integrată a Zonei Pescărești a Județului Brăila Financed by FOP 2007-2013 SUMMARY/ CUPRINS Asociația Grupul Local pentru Promovarea Dezvoltării Integrate a Zonei Pescărești a Județului Brăila 3 FLAG BRĂILA Zona Pescărească a Județului Brăila 4 BRĂILA COUNTY FISHERIES AREA Obiectivele și Bugetul Strategiei de Dezvoltare Integrată a Zonei Pescărești a Județului Brăila 5 BUDGET AND TARGETS OF THE STRATEGY Evaluarea și Implementarea proiectelor 5 PROJECT EVALUATION AND IMPLEMENTATION Proiecte de succes implementate în Zona Pescărească a Județului Brăila 6-18 SUCCESSFUL PROJECTS Instituții implicate în implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală Integrată a Zonei Pescărești a Județului Brăila 19 INSTITUTIONS THAT HELPED IMPLEMENT THE STRATEGY Date de contact FLAG Brăila CONTACT 20 2 FLAG BRĂILA Is an NGO constituted in 2011, in order to promote the integrated development of fisheries areas Este o organizație non-guvernamentală și non-profit, cu personalitate juridică, ce s-a constituit în anul 2011, în vederea promovării dezvoltării integrate a zonelor pescărești. Key actors/organisations in the partnership/ Membrii fondatori ai FLAG Brăila sunt: - Brăila County Council/ Consiliul Județean Brăila; - Brăila City Hall/ Primăria Brăila; - The Association of Romanian Communes - Brăila branch/ Asociația Comunelor din România- filiala Brăila; - The South-East Regional Development Agency/ Agenția de Dezvoltare Regionala Sud-Est; - The Chamber of Commerce, Industry and Agriculture of Brăila/ Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Brăila; - Brăila County Association of Hunters and Anglers/ Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Brăila; - The First Degree Cooperative Society Nufarul Chiscani/ Societatea Cooperativă de Gradul I Nufărul Brăila; - Stancuta Fishermen’s Association/ Asociația Pescarilor Stăncuța; - Young Entrepreneurs Association of the South-East Region/Patronatul Tinerilor Întreprinzători din Regiunea Sud-Est; - Braifish Brăila/ Asociația Organizația Braifish Brăila; - SC Vector Impex SRL; - SC Gropeneanu Com SRL; - SC Pescofan SRL; - SC Malidos Com SRL; - SC Anghila Impex SRL; 3 Brăila County Fisheries Area/ Zona Pescărească a Județului Brăila e Brăila County Fisheries Area has a surface of 2578,40 km2 and a population of 115411 inhabitants. It includes communities with fishing traditions, spread in the Small Wetland of Brăila, on the coastal Danube and Siret valley. FLAG teritory covers 16 villages and part of the city of Brăila:Măxineni, Siliștea, Vădeni, Tudor Vladimirescu, Chiscani, Movila Miresii, Traian, Tichilești, Gropeni, Mărașu, Frecăței, Stăncuța, Tufești, Viziru, Însurăței, Berteștii de Jos Zona pescărească a județului Brăila are o suprafață de 2578,40 km2 și o populație de 115.411 locuitori și cuprinde comunități cu tradiție în activități de pescuit, răspândite în Balta Brăilei, Zona Riverană Dunării a județului Brăila și Lunca Siretului. Teritoriul FLAG acoperă 16 unități administrativ- teritoriale cu hotare comune, respectiv Berteștii de Jos, Stăncuța, Gropeni, Tichilești, Chiscani, Vădeni, Siliștea, Măxineni, Mărașu și Frecăței, arealul riveran Dunării aferent Municipiului Brăila, zona Faleza Dunării și Zona Liberă Brăila. 4 Targets and Budget of the Strategy Between 2012-2015, FLAG Braila has implemented the Strategy for Integrated Local Development of Braila County Fisheries Area during FOP 2007-2013 programme, Axis 4. The general objective of the strategy was the sustainable development of the fisheries area of Braila County by promoting the increase of the economic competitiveness on the long run, and making the area more attractive for investors by exploiting the natural and anthropic resources. Another target was creating new work places and improving the quality of life for the locals. The specific objectives for both public and private sectors were: 1. The consolidation and variation of the economic activities in the fisheries area, without raising fishing 2.1 Preserving the local identity and promoting the tourism potential of the area 2.2 The increase in locals adaptability Evaluation and implementation of projects During 2013-2014 period, FLAG Braila team launched 6 Calls of proposals for both the public and private sectors. Following those calls, 35 projects had been submitted and evaluated. Finally, a number of 27 financing contracts had been signed. Starting with 2014, both the public and private beneficiaries started implementing the projects that have been selected for financing within the Strategy. Currently, all of them finalized their projects. 5 OBIECTIVELE ȘI BUGETUL STRATEGIEI În perioada 2012-2015, Asociația Grupul Local Pentru Promovarea Dezvoltării Integrate a Zonei Pescărești a Județului Brăila (FLAG Brăila) implementează proiectul „Strategia de dezvoltare locală integrată a Zonei pescărești a județului Brăila”, în cadrul Programului Operațional de Pescuit 2007-2013, axa 4 - Dezvoltarea durabilă a zonelor pescărești. Obiectivul general al strategiei este dezvoltarea durabilă a Zonei pescărești a județului Brăila prin promovarea și susținerea creşterii competitivităţii economice pe termen lung şi a atractivităţii regiunii pentru investiţii, prin valorificarea resurselor naturale și antropice, crearea de noi oportunităţi de ocupare a forţei de muncă și îmbunătățirea calității vieții locuitorilor din zona vizată. Obiective specifice pentru sectorul public și din sectorul privat O1.Consolidarea și diversificarea activităților economice în zona pescăreasca fără a crește efortul de pescuit O2.1 Conservarea identității locale și promovarea potențialului turistic al zonei O2.2 Creșterea adaptabilității locuitorilor din zona pescăreasca EVALUAREA ȘI IMPLEMENTAREA PROIECTELOR În perioada 2013-2014, echipa FLAG Brăila a lansat șase apeluri de proiecte adresate sectorului public și privat, în cadrul cărora au fost depuse și evaluate 35 de proiecte. După finalizarea procesului de evaluare a proiectelor au fost semnate 27 de contracte de finanțare. Începând cu anul 2014, beneficiarii publici și privați au demarat implementarea proiectelor selectate pentru finanțare în cadrul Strategiei de dezvoltare locală integrată a Zonei pescărești a județului Brăila, cei mai mulți finalizând proiectele alții aflându-se încă în perioada de implementare. 6 5 SUCCESSFUL PROJECTS IMPLEMENTED IN BRAILA COUNTY FISHERIES AREA Project: Restauration of the pontoon for landing on the bank of the Danube in Braila Beneficiary: UAT MUNICIPIUL BRĂILA General purpose: Restauration of the pontoon for landing and its preparation for complementary activities in order to promote economic activities and opportunities in the fisheries area of Braila County. PROIECTE DE SUCCES IMPLEMENTATE ÎN ZONA PESCĂREASCĂ A JUDEȚULUI BRĂILA Proiect: Reabilitare ponton debarcare/acostare situat pe faleza Dunării, Municipiul Brăila Beneficiar: UAT Municipiul Brăila Obiectiv general: Reabilitarea unui ponton de debarcare/acostare și pregătirea lui pentru activități suplimentare în scopul creării condițiilor necesare promovării activităților economice și oportunităților de dezvoltare economică și sociala in zona pescărească economică aferentă județului Brăila. 7 SUCCESSFUL PROJECTS IMPLEMENTED IN BRAILA COUNTY FISHERIES AREA Project: Sustainable tourism along the Danube Beneficiary: SC AGROMIRADUN SRL BRAILA General purpose: Development of fishing tourism and creative cuisine, through the purchase of passenger boats, fully equipped purchase of fishing equipment, accessories and equipment for overnight sleeping and for observing/video recording/audio recording birds PROIECTE DE SUCCES IMPLEMENTATE ÎN ZONA PESCĂREASCĂ A JUDEȚULUI BRĂILA Proiect: Turism durabil pe malul Dunării Beneficiar: SC AGROMIRADUN SRL BRĂILA Obiectiv general: Dezvoltarea activității de pescuit și turism creativ cu specific pescăresc prin achiziția de ambarcațiuni pentru transport persoane, complet echipate. Achizitia de accesorii pentru pescuit, accesorii pentru innoptat și echipamente pentru observare/înregistrare video, sonora, a coloniilor de păsări. 8 SUCCESSFUL PROJECTS IMPLEMENTED IN BRAILA COUNTY FISHERIES AREA Project: Building and Decorating a Fisherman's Restaurant and Terrace Beneficiary: SC APAN SRL General purpose: Improving and strengthening the infrastructure required for supporting creative fishery tourism and related services (catering) in the fisheries area of Brăila county. PROIECTE DE SUCCES IMPLEMENTATE ÎN ZONA PESCĂREASCĂ A JUDEȚULUI BRĂILA Proiect: Construire și amenajare restaurant cu specific pescăresc Beneficiar: SC APAN SRL Obiectiv general: Îmbunătățirea și consolidarea infrastructurii necesare dezvoltării turismului sustenabil și a serviciilor conexe (alimentație publica) la nivelul zonei pescărești a județului Brăila. 9 SUCCESSFUL PROJECTS IMPLEMENTED IN BRAILA COUNTY FISHERIES AREA Project: Promoting fishing ecotourism and leisure fishery Beneficiary: SC MOTOR INTERNATIONAL SERVICE SRL General purpose: Development of tourism and leisure activities, respecting the principles of sustainability - resting and leisure tourism rural tourism, knowledge (itinerant) tourism, specialized (scientific) tourism, special programs for youth, water sports tourism, photo-safari, fishing tourism PROIECTE DE SUCCES IMPLEMENTATE ÎN ZONA PESCĂREASCĂ A JUDEȚULUI BRĂILA Proiect: Promovarea ecoturismului pescăresc și pescuit sportiv și de agrement Beneficiar: SC MOTOR INTERNATIONAL
Load more

Recommended publications
  • NR CRT Nume POC Adresa Oras Judet 1 Ability Ramnicu Sarat Sos. Ramnicu Sarat, 88, BRAILA, BRAILA BRAILA BRAILA 2 Lecor Exim Mag
    NR CRT Nume POC Adresa Oras Judet Ability Ramnicu Sos. Ramnicu Sarat, 88, 1 Sarat BRAILA, BRAILA BRAILA BRAILA Calea Galati, 63, BRAILA, 2 Lecor Exim Mag. BRAILA BRAILA BRAILA Ansamblu Hipodrom, Zanfir Supermaket Complex Microhale, 1, 3 Microhala BRAILA, BRAILA BRAILA BRAILA Calea Brăilei, 175, IANCA BR, 4 Rolistel Com Srl BRAILA IANCA BR BRAILA Cristea Miruna Dimitrie Cantemir 14, 14, 5 Alexandra II BRAILA, BRAILA BRAILA BRAILA Str. Milcov, 105F, BRAILA, 6 Lazar Com Prod Srl BRAILA BRAILA BRAILA Matei Basarab, 94, 7 Vaneli 2 MAXINENI, BRAILA MAXINENI BRAILA Calea Galati,bl15,parter, 335, 8 Daniofan Vidin BRAILA, BRAILA BRAILA BRAILA Matei Basarab, 30, 9 Vaneli1 MAXINENI, BRAILA MAXINENI BRAILA Piata doi cocosi, 1, BRAILA, 10 Ghelase Paul II BRAILA BRAILA BRAILA Brailei, 34, GEMENELE, 11 Antolima Com Srl BRAILA GEMENELE BRAILA G-ral Eremia Grigorescu, 5, 12 Gofish Trade Srl BRAILA, BRAILA BRAILA BRAILA 13 Pascau Virginia II Marului, 82, BRAILA, BRAILA BRAILA BRAILA Radu Negru, 5, BRAILA, 14 Altunimi Srl BRAILA BRAILA BRAILA Dr Bajenaru, 21, SILISTRARU, 15 Nistor M Florica II BRAILA SILISTRARU BRAILA Nicopole, 156A, BRAILA, 16 Avijeni Com Srl BRAILA BRAILA BRAILA 17 Tempesta Vila Dudului, 37, BRAILA, BRAILA BRAILA BRAILA Industriei colt cu Cucului, 1, 18 Almacrys Srl BRAILA, BRAILA BRAILA BRAILA 19 Moldopisc Srl Iezerului, 72, BRAILA, BRAILA BRAILA BRAILA Distileriei 27, Însurăței, Stefixmon Company România, 29, INSURATEI, 20 Srl BRAILA INSURATEI BRAILA Călugăreni, 80, BRAILA, 21 Just Family Ns Srl BRAILA BRAILA BRAILA Comuna din Paris,
    [Show full text]
  • INCIDENTA CUMULATA 18.08.2021.Xlsx
    DATELE STATISTICE PRIVIND NR PERSOANELOR CU DOMICILIUL SAU RESEDINTA GRUPATE PE UAT IN JUDEȚUL BRĂILA JUD. UAT LOCALITATE NUMAR CAZURI INCIDENTA PERIOADA MONITORIZARE PERIOADA MONITORIZARE INCIDENTA POPULAT CONFIRM LA 1000 INCIDENTA > 3/1000 DE ≥1.5/1000 DE LOCUITORI-≤ 3/1000 DE IE ATE LOCUITORI LOCUITORI LOCUITORI BR 335566 28 0.08 BR Mun.Brăila Mun.Brăila 196601 21 0.11 BR Orş.Făurei Orş.Făurei 3814 BR Orş.Ianca Orş.Ianca 6480 BR Orş.Însurăţei Orş.Însurăţei 6402 BR Com.Frecăţei Sat.Agaua 400 BR Com.Tichileşti Sat.Albina 295 BR Com.Salcia Tudor Sat.Ariciu 160 BR Com.Vădeni Sat.Baldovineşti 1274 BR Com.Cireşu Sat.Batogu 610 BR Com.Măraşu Sat.Băndoiu 397 BR Com.Bărăganul Sat.Bărăganul 2934 1 0.34 BR Orş.Ianca Sat.Berleşti 301 BR Com.Berteştii de Jos Sat.Berteştii de Jos 866 BR Com.Berteştii de Jos Sat.Berteştii de Sus 312 BR Com.Râmnicelu Sat.Boarca 50 BR Com.Bordei Verde Sat.Bordei Verde 1256 BR Com.Surdila-Greci Sat.Brateşu Vechi 106 BR Com.Jirlău Sat.Brădeanca 4 BR Com.Dudeşti Sat.Bumbăcari 8 BR Com.Cazasu Sat.Cazasu 3798 BR Com.Traian Sat.Căldăruşa 176 BR Com.Vişani Sat.Câineni-Băi 362 BR Com.Ciocile Sat.Chichineţu 349 BR Com.Ciocile Sat.Chioibăşeşti 164 BR Com.Chiscani Sat.Chiscani 4679 BR Com.Ciocile Sat.Ciocile 1723 860 Com.Cireşu Sat.Cireşu 858 BR Com.Frecăţei Sat.Cistia 8 BR Com.Roşiori Sat.Colţea 481 BR Com.Tudor Vladimirescu Sat.Comăneasca 196 BR Com.Bordei Verde Sat.Constantin Gabrielescu 640 BR Com.Râmnicelu Sat.Constantineşti 321 BR Com.Racoviţa Sat.Corbeni 120 BR Com.Maxineni Sat.Corbu Nou 830 BR Com.Maxineni Sat.Corbu Vechi
    [Show full text]
  • The Exploitation of Tourism Resources in Braila City, Port on the Danube River
    ŒCONOMICA The Exploitation of Tourism Resources in Braila City, Port on the Danube River Anca Gabriela Turtureanu1 Abstract: The port city on the Danube, Braila has a long tradition in travel. This Danubian port appears named “Drinago” in an old Spanish geographical description and travels, “Libro del conocimiento/Book of Knowledge” (1350) and several Catalan maps (Angellino de Dalorto, 1325-1330 and Dulcert Angelino, 1339). Intense commercial transactions carried out in port, the opportunity of achieving high and quick results have attracted many foreign merchants - Bulgarian, Macedonians, Albanians, Greeks, but also French, Belgian, Austrian, Italian, Hebrew, and many Romanians from Transylvania, thus Braila became a multiethnic entity. Future activities, specific to the trade from ports enlist it on the tourist map of Romania. Tourism resources are the most diverse. The natural resources combine the picturesque ponds and lakes with the charm of wild beaches or protected areas such as the “Balta Mica a Brailei/The Small Pond of Braila”. Keywords: tourism; Danube port; economic development Introduction Numerous studies concerning the origin of Braila show that the region was inhabited since ancient times, this is confirmed by the archaeological remains dating from 5000 BC, relics that testify the continuity of life and civilization in this region. Traditions, habits and their beliefs were integrated into the cultural and spiritual life of the city. Panait Istrate, Panait Cerna, Fratii Minovici, Maria Filotti, Ana Aslan, Mihail Sebastian, D.P. Perpessicius are outstanding personalities of science and culture, world-renowned reputation that made the city famous and they are the proud and joy of its inhabitants.
    [Show full text]
  • RAPORT DE MEDIU Actualizare Plan Urbanistic
    RAPORT DE MEDIU Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Braila Autorul Raportului de mediu: SC DANIAS SRL Elaborator studii pentru protecţia mediului, RM, RIM, BM, EA, poz. 224 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro Septembrie 2017 1 CUPRINS Introducere 4 1. Informaţii generale 4 1.1. Titularul proiectului 4 1.2. Autorii atestaţi ai Raportului de mediu 5 1.3. Denumirea planului 5 1.4. Aşezare geografică şi administrativă 5 2. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale Planului Urbanistic General 6 2.1. Aspecte generale 6 2.2. Obiectivele Planului Urbanistic General 8 2.3. Relaţia Planului Urbanistic General cu alte planuri şi programe relevante 8 3. Aspecte relevante ale stării actuale ale mediului şi ale evoluţiei sale probabile în 13 situaţia neimplementării Planului Urbanistic General propus 3.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului 14 3.1.1. Apa 14 3.1.2. Aerul 15 3.1.3. Sol şi subsol 18 3.1.4. Riscuri naturale şi antropice 20 3.1.5. Biodiversitate (floră şi faună) 23 3.1.6. Relief 23 3.1.7. Populaţia 24 3.1.8. Activităţi economice 28 3.1.8.1. Patrimoniul istoric si cultural 30 3.1.9. Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitectonic 47 3.1.10. Căi de comunicaţie şi transport 48 3.1.11. Spaţii verzi, sport şi agreement 50 3.1.12. Construcţii tehnico-edilitare 50 3.1.13. Zona de gospodărie comunală 50 3.1.14. Managementul deşeurilor 3.1.15. Schimbari climatice 51 3.2. Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării Planului Urbanistic General 52 4.
    [Show full text]
  • JUDETUL BRAILA PRIORITATI / MASURI -> DIRECTII DE ACTIUNE
    JUDETUL BRAILA PRIORITATI / MASURI -> DIRECTII DE ACTIUNE (PORTOFOLIUL DE PROIECTE PUBLICE) PLAN DE ACTIUNI pentru VALOARE Perioada de MASURI SURSE DE FINANTARE perioada 2009-2010 ESTIMATIVA implementare Prioritati DEZVOLTAREA DURABILA A INFRASTRUCTURII Pod peste Dunare Concesiune de lucrari publice /alte 317 mil. Eur 2010-2012 surse Aeroportul International Concesiune de lucrari publice /alte 307.mil. Eur 2010-2012 Vadeni surse Restructurare si Largire a POR 2007 -2013 Axa prioritara 2: drumului Judetean Viziru, Imbunatatirea infrastructurii Cuza-Voda, Mihai Bravu regionale si locale de transport - DMI 2.1.: Reabilitarea si 64,799 mii lei 2009-2010 modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane - inclusiv constructia/reabilitarea soselelor de centura Interconectare rutiera rapida Prioritate nationala 2010-2012 Braila-Galati Pod peste Dunare – Bratul POR 2007 -2013 - DMI 5.2. Vechi - Marasu Turcoaia Crearea, dezvoltarea, DRUMURI SI modernizarea infrastructurii de TRANSPORT 2010 turism pentru valorificarea resurselor naturale si cresterea calitatii serviciilor turistice Dezvoltarea turismului in POR 2007 -2013 - DMI 5.2. Parcul Natural Insula Mica a Crearea, dezvoltarea, Brailei prin crearea modernizarea infrastructurii de infrastructurii de acces la turism pentru valorificarea 2010-2011 navigatia fluviala pentru resurselor naturale si cresterea comunele riverane Dunarii – calitatii serviciilor turistice Stancuta si Gropeni, jud. Braila POR 2007 -2013 - DMI 5.2. Crearea, dezvoltarea, Acces la navigatia fluviala si la modernizarea
    [Show full text]
  • Les Ressources En Eau De La Plaine De Brăila (Roumanie) Et Leur Valorisation Économique
    Volume 5 / Numéro 11 Eté 2015 ISSN: 2247 - 2290 p. 20-41 LES RESSOURCES EN EAU DE LA PLAINE DE BRĂILA (ROUMANIE) ET LEUR VALORISATION ÉCONOMIQUE Iulian MITOF Faculté de Géographie, Université de Bucarest [email protected] Sommaire: 1. INTRODUCTION ..................................................................................................................................................... 22 2. LE TERRAIN D’ETUDE ......................................................................................................................................... 23 3. DONNEES ET METHODOLOGIE ....................................................................................................................... 25 4. RESULTATS ET DISCUSSIONS .......................................................................................................................... 27 5. CONCLUSIONS ........................................................................................................................................................ 38 6. RECONNAISSANCE ............................................................................................................................................... 39 7. REFERENCES ........................................................................................................................................................... 39 Citer ce document: Mitof, I., 2015. Les ressources en eau de la plaine de Brăila (Roumanie) et leur valorisation économique, Cinq Continents 5 (11): 20-41 I. MITOF Les ressources
    [Show full text]
  • Trimestrul I 2018
    ANALIZA STATISTICĂ A SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ PRODUSE ÎN ZONA DE COMPETENŢĂ PE TRIMESTRUL I ANUL 2018 În perioada 01.01 – 31.03.2018, serviciile profesioniste, voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă din judeţul Brăila, au fost alertate pentru intervenţii de 1404 ori (în medie 16 pe zi), după cum urmează: - 797 pentru intervenţii S.M.U.R.D. (56,77%); - 60 pentru stingerea incendiilor (4,27%); - 461 pentru alte intervenţii (32,83%); - 61 pentru alte situaţii de urgenţă (4,34%); - 24 cazuri pentru asistenţa persoanelor (1,71%); - 1 caz pentru protecţia mediului (0,07%). S.M.U.R.D. Alte intervenţii 56,77% 32,83% Stingerea incendiilor 4,27% Protectia mediului Asistenţă persoane Alte situaţii de urgenţă 0,07% 1,71% 4,34% Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2017, numărul evenimentelor produse în zona de competenţă, a înregistrat o creştere cu 26 intervenţii, respectiv de la 1378 în 2017 la 1404 în 2018. +37,41% -50% -35,35% +3,39% -4,16% +100% 800 600 400 200 797 0 SMURD INCENDII ALTE INTERVENTII ALTE SITUATII DE URGENTA ASISTENTA PERSOANELOR 2018 797 60 461 61 24 1 2017 580 90 624 59 25 0 Frecvenţa orelor în care au fost alertate forţele de intervenţie: 12.00 – 18.00 (489 evenimente), 06.00 – 12.00 (518 evenimente), 18.00 – 24.00 (295 evenimente) şi 24.00 – 06.00 (102 evenimente). Analiza intervenţiilor pe subunităţi, se prezintă astfel: - Detaşamentul 1 de Pompieri Brăila: 1011 intervenţii, din care: - Garda nr. 1 de intervenţie Brăila: 880 intervenţii (877 independent, 1 în cooperare cu Compartimentul pentru Situaţii de Urgenţă Brăila şi 2 în cooperare cu SVSU Salcia Tudor 1 şi Tudor Vladimirescu 1); - Garda nr.
    [Show full text]
  • IV. SITUAŢIA INFRASTRUCTURII FIZICE INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT Romania Este Situata La Intersectia Unor Coridoare Majore De
    IV. SITUAŢIA INFRASTRUCTURII FIZICE INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT Romania este situata la intersectia unor coridoare majore de transport, care permit stabilirea unor fluxuri economice de schimburi intre tarile UE si non UE, in contextul in care granita estica a UE coincide cu granita estica a Romaniei. Accesul la retelele de transport international, interregional si intraregional reprezinta o importanta prioritate de dezvoltare pentru imbunatatirea culoarelor de acces catre zonele economice si intarirea legaturii dintre polii economici din regiunea sud- est si coridoarele de transport europene. Dezvoltarea infrastructurii de transport reprezinta o conditie necesara pentru implementarea cu succes a prioritatilor de dezvoltare ale României pentru perioada 2007–2013, contribuind la cresterea mobilitatii persoanelor si a marfurilor, la integrarea polilor regionali de crestere cu reteaua transeuropeana de transport, la combaterea izolarii zonelor subdezvoltate si, nu în ultimul rând, la dezvoltarea regionala si locala. De asemenea dezvoltarea infrastructurii de transport va juca un rol important în integrarea pietei interne si va sprijini punerea în valoare a pozitiei geografice a României ca zona de tranzit, aflata la intersectia Coridorului de transport pan-european IV si a Coridorului de transport pan-european IX. Regiunea Sud-Est este strabatuta de importante coridoare de transport (IV, VII si IX) care asigura legatura centrelor urbane cu capitala tarii si drumuri nationale care continua mari artere rutiere europene(codificate cu initiala E). In vederea imbunatatirii accesului si a fluidizarii traficului dintre regiune si tarile cu care aceasta se invecineaza, se pot dezvolta o serie de proiecte de cooperare transfrontaliera intre Regiunea de Dezvoltare Sud-Est si regiuni invecinate din Ucraina, Republica Moldova si Bulgaria, proiecte care vizeaza in special infrastructura de acces si care au ca obiectiv final dezvoltarea durabila a regiunilor in ansamblul lor.
    [Show full text]
  • LISTA Fondurilor Şi Colecţiilor Date În Cercetare De Direcţia Judeţeană Brăila a Arhivelor Naţionale
    LISTA fondurilor şi colecţiilor date în cercetare de Direcţia Judeţeană Brăila a Arhivelor Naţionale Nr. Nr. Denumirea fondului sau colecţiei Anii extremi Obs. crt. inv. 1. 361 AGENŢIA MARITIMĂ SOVIETICĂ S.D.G.P. – PORTUL BRĂILA 1960 - 1965 2. ASOCIAŢIA ECONOMICĂ INTERCOOPERATISTĂ DE ÎNGRĂŞARE A OVINELOR 1970-1990 457 ALBINA (JUDEŢUL BRĂILA) 3. 223 AVOCATURA STATULUI BRĂILA 1840-1949 4. 485 ADMINISTRAŢIA FINANCIARĂ A JUDEŢULUI BRĂILA 1920-1948 5. 573 APĂRAREA PATRIOTICĂ - ORGANIZAŢIA JUDEŢEANĂ BRĂILA 1945-1947 6. 505 BANCA „LAZARIS” BRĂILA 1901-1929 7. 466 BANCA POPULARĂ CIOARA DOICEŞTI 1906-1944 8. 467 BANCA POPULARĂ „RADU VODĂ” CIOARA RADU VODĂ 1919-1941 9. 472 BANCA POPULARĂ „COMOARA” SCORŢARU VECHI 1907 10. 468 BANCA POPULARĂ TĂTARU 1907-1946 11. 469 BANCA POPULARĂ VIZIRU 1918-1948 12. 280 BANCA SINDICATULUI AGRICOL BRĂILA 1912-1950 13. 29 BANCA ROMÂNEASCĂ BRĂILA 1932-1948 14. 625 S.C. BERE NOVA S.A. BRĂILA 1992-2001 15. 22 CAMERA AGRICOLĂ A JUDEŢULUI BRĂILA 1926-1948 16. 20 CAMERA DE COMERŢ BRĂILA 1898 - 1950 21 17. 19 CAMERA DE MUNCĂ BRĂILA 1933 - 1948 18. 300 CASA AGRONOMULUI BRĂILA 1958-1981 19. 67 CĂPITĂNIA PORTULUI BRĂILA 1906 – 1977 20. 478 CĂPITĂNIA PORTULUI CERNAVODĂ 1935-1957 21. 479 CĂPITĂNIA PORTULUI TURNU SEVERIN 1950-1958 22. 35 CĂMINUL DE UCENICE BRĂILA 1943-1951 23. 337 COLECŢIA AGENŢII DE VAPOARE BRĂILA 1924-1948 24. 476 COLECŢIA „ ENESCU LUCIAN ” 1822-1977 25. 405 COLECŢIA „ PANAIT ISTRATI ” 1902-1984 26. 499 COLECŢIA „ MALCOCI VASILE ” 1856-1968 1 27. 188 COLECŢIA „PLANURI” 1830-1963 28. 189 COLECŢIA „HĂRŢI” 1619-1977 29. 203 COLECŢIA „REGISTRE STARE CIVILĂ COMUNALĂ” 1865-1900 550 (ORAŞ BRĂILA ŞI COMUNE RURALE DIN JUDEŢUL BRĂILA) 30.
    [Show full text]
  • STATUTUL JUDETULUI BRAILA 2016.Pdf
    R O M A N I A Anexa la Hotararea CONSILIUL JUDETEAN BRAILA Consiliului Judetean nr. 71/26.04.2016 STATUTUL JUDETULUI BRAILA CAPITOLUL I.-Prezentarea asezarii geografice AŞEZARE GEOGRAFICĂ Art.1.Judetul Braila s-a infiintat ca unitate administrativ teritoriala in anul 1968, in baza Legii nr.2/1968 privind organizarea administrativa a teritoriului. Art.2.Judetul Braila este situat in campie, in sud-estul Romaniei cu o suprafata totala de 21.449 ha ( urban - 5.716 ha si rural - 15.733 ha ) ocupa o parte din Lunca Siretului inferior, o parte din Campia Baraganului, mici portiuni din Campia Salcioara si Campia Buzaului. In est, judetul Braila cuprinde Insula Mare a Brailei. El reprezinta 2% din suprafata intregii tari. Pozitia pe harta Romaniei este data de urmatoarele coordonate: • 28 grade si 10 minute longitudine estica - punct extrem fiind comuna Frecatei; • 27 grade si 5 minute longitudine vestica, punct extrem comuna Galbenu; • 45 grade si 28 minute latitudine nordica, punct extrem comuna Maxineni; • 44 grade si 44 minute latitudine sudica, punct extrem comuna Ciocile. Art.3.Judetul Braila are ca vecini judetul Galati la nord, judetul Tulcea la est, judetul Ialomita la sud si judetul Buzau la vest. Art.4. Reteaua de localitati cuprinde municipiul Braila, trei orase, respectiv Faurei, Ianca si Insuratei si patruzeci (40) de comune dupa cum urmeaza: • Baraganul, Bertestii de Jos, Bordei Verde, Cazasu, Chiscani, Ciocile, Ciresu, Dudesti, Frecatei, Galbenu, Gemenele, Gradistea, Gropeni, Jirlau, Marasu, Maxineni, Mircea Voda, Movila Miresii, Racovita, Rimnicelu, Romanu, Rosiori, Salcia Tudor, Scortaru Nou, Silistea, Stancuta, Surdila-Gaiseanca, Surdila-Greci, Şutesti, Tichilesti, Traian, Tudor Vladimirescu, Tufesti, Ulmu, Unirea, Vadeni, Victoria, Visani, Viziru, Zavoaia.
    [Show full text]
  • Judete Tip UAT Localitati Rata La 1000 Alba C MOGOS 10.15 Alba C DAIA
    Judete Tip UAT Localitati Rata la 1000 Alba C MOGOS 10.15 Alba C DAIA ROMANA 5.09 Alba C CIUGUD 4.89 Alba M MUNICIPIUL ALBA IULIA 3.92 Alba C METES 3.89 Alba C IGHIU 2.54 Alba C PIANU 2.51 Alba C LIVEZILE 2.42 Alba M MUNICIPIUL AIUD 2.23 Alba O ORAS TEIUS 2.19 Alba M MUNICIPIUL SEBES 2.06 Alba C SIBOT 2.05 Alba C SINTIMBRU 1.97 Alba C CRACIUNELU DE JOS 1.86 Alba C OCOLIS 1.79 Alba C GALDA DE JOS 1.76 Alba O ORAS CUGIR 1.70 Alba C CETATEA DE BALTA 1.62 Alba C STREMT 1.62 Alba C CALNIC 1.49 Alba O ORAS OCNA MURES 1.42 Alba C SONA 1.37 Alba C SALISTEA 1.25 Alba C SASCIORI 1.23 Alba M MUNICIPIUL BLAJ 1.20 Alba C MIHALT 1.20 Alba C JIDVEI 1.12 Alba C UNIREA 1.01 Alba C DOSTAT 0.98 Alba C POIANA VADULUI 0.93 Alba C ALMASU MARE 0.80 Alba O ORAS BAIA DE ARIES 0.78 Alba C LUNCA MURESULUI 0.77 Alba C RADESTI 0.76 Alba O ORAS ABRUD 0.75 Alba O ORAS ZLATNA 0.75 Alba C VINTU DE JOS 0.72 Alba C BUCIUM 0.70 Alba C SALCIUA 0.70 Alba C FARAU 0.66 Alba C GARDA DE SUS 0.65 Alba C ROSIA DE SECAS 0.61 Alba C ARIESENI 0.60 Alba C HOREA 0.51 Alba C CRICAU 0.50 Alba C MIRASLAU 0.50 Alba C GARBOVA 0.46 Alba O ORAS CAMPENI 0.40 Alba C SPRING 0.37 Alba C ROSIA MONTANA 0.36 Alba C LUPSA 0.34 Alba C VALEA LUNGA 0.31 Alba C BISTRA 0.22 Alba C ALBAC 0.00 Alba C AVRAM IANCU 0.00 Alba C BERGHIN 0.00 Alba C BLANDIANA 0.00 Alba C BUCERDEA GRANOASA 0.00 Alba C CENADE 0.00 Alba C CERGAU 0.00 Alba C CERU-BACAINTI 0.00 Alba C CIURULEASA 0.00 Alba C CUT 0.00 Alba C HOPARTA 0.00 Alba C INTREGALDE 0.00 Alba C LOPADEA NOUA 0.00 Alba C NOSLAC 0.00 Alba C OHABA 0.00 Alba C PONOR
    [Show full text]
  • PUG MOVILA MIRESII – Jud. BRĂILA Memoriu General
    2015 PUG MOVILA MIRESII – jud. BRĂILA Memoriu General sevim – arhitectură si urbanism str. Austrului nr. 46, Sect.2, Bucuresti P L A N U R B A N I S T I C G E N E R A L – comuna Movila Miresii, judeţul Brăila PUG COMUNA MOVILA MIRESII SC SEVIM IMPEX SRL adresa: Strada Austrului, nr. 46, sector 2, BUCUREŞTI telefon: 021.323.17.88 e-mail: [email protected] Coordonator proiect: Arh. Timur MIHĂILESCU telefon: 0722.388.995 e-mail: [email protected] Întocmit: Cond. Arh. Costin PETRESCU Telefon: 0724.379.744 2 sevim impex srl Bucureşti, sector 2, str. Austrului nr. 46, telefon/ fax 021. 323 17 88 P L A N U R B A N I S T I C G E N E R A L – comuna Movila Miresii, judeţul Brăila PLAN URBANISTIC GENERAL comuna MOVILA MIRESII judeţul Brăila 1. INTRODUCERE 1.1 DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI Denumirea lucrării: Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL comuna Movila Miresii, judeţul Brăila Beneficiar: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI MOVILA MIRESII telefon 0239697942, fax 0239697914, e-mail [email protected] Proiectant general: S.C. SEVIM IMPEX S.R.L. Data elaborării: Aprilie 2010, actualizat octombrie 2014 3 sevim impex srl Bucureşti, sector 2, str. Austrului nr. 46, telefon/ fax 021. 323 17 88 P L A N U R B A N I S T I C G E N E R A L – comuna Movila Miresii, judeţul Brăila 1.2. Obiectul PUG Reactualizare Plan Urbanistic General MOVILA MIRESII, elaborat şi aprobat potrivit legii, are caracter de reglementare şi răspunde programului de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare a localităţilor ce compun unitatea teritorial-administrativă de bază.
    [Show full text]