Analiza Statistică a Situaţiilor De Urgenţă Produse În Zona De Competenţă În Luna Septembrie 2018

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Analiza Statistică a Situaţiilor De Urgenţă Produse În Zona De Competenţă În Luna Septembrie 2018 ANALIZA STATISTICĂ A SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ PRODUSE ÎN ZONA DE COMPETENŢĂ ÎN LUNA SEPTEMBRIE 2018 În perioada 01.09 – 30.09.2018, serviciile profesioniste, voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă din judeţul Brăila, au fost alertate pentru intervenţii de 566 ori (în medie 19 pe zi), după cum urmează: - 326 pentru intervenţii S.M.U.R.D. (57,6%); - 32 pentru stingerea incendiilor (5,65%); - 169 pentru alte intervenţii (29,86%); - 30 pentru alte situaţii de urgenţă (5,3%); - 9 cazuri pentru asistenţa persoanelor (1,59%). Alte intervenţii S.M.U.R.D. 29,86% 57,60% Stingerea incendiilor 5,65% Alte situaţii de urgenţă Asistenţă persoane 5,30% 1,59% Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2017, numărul evenimentelor produse în zona de competenţă, a înregistrat o creştere cu 125 intervenţii, respectiv de la 441 în 2017 la 566 în 2018. +67,18% -6.25% -11,24% +50% +200% -100% 400 300 200 100 0 ALTE SITUATII DE ASISTENTA SMURD INCENDII ALTE INTERVENTII Protectia mediului URGENTA PERSOANELOR 2018 326 32 169 30 9 0 2017 195 34 188 20 3 1 Frecvenţa orelor în care au fost alertate forţele de intervenţie: 12.00 – 18.00 (223 evenimente), 06.00 – 12.00 (168 evenimente), 18.00 – 24.00 (147 evenimente) şi 24.00 – 06.00 (28 evenimente). Analiza intervenţiilor pe subunităţi, se prezintă astfel: - Detaşamentul 1 de Pompieri Brăila: 414 intervenţii, din care: - Garda nr. 1 de intervenţie Brăila: 315 intervenţii (309 independent şi 6 în cooperare cu SVSU Cazasu 1, Romanu 1, Siliştea 2 şi Tudor Vladimirescu 2); - Punct de Lucru Măxineni: 58 intervenţii independent; - Garda nr. 2 de intervenţie Ianca: 33 intervenţii independent; - Formaţiunea de protecţie civilă: 8 intervenţii independent. - Detaşamentul 2 de Pompieri Brăila: 141 intervenţii, din care: - Garda nr. 1 de intervenţie Brăila: 34 intervenţii (32 independent şi 2 în cooperare cu SVSU Chiscani şi Gropeni); - Garda nr. 2 de intervenţie Însurăţei: 84 intervenţii (76 independent şi 8 în cooperare cu SVSU Însurăţei 3, Ciocile 1, Roşiori 1, Stăncuţa 2 şi Victoria 1); NESECRET Pag. 1/6 NESECRET - Garda nr. 3 de intervenţie Făurei: 23 intervenţii (21 independent şi 2 în cooperare cu SVSU Cireşu şi Surdila Găiseanca). Diferenţa până la 566 de intervenţii este reprezentată de: - 9 intervenţii proprii ale SVSU: Chiscani 1, Ciocile 1, Dudeşti 1, Movila Miresii 3, Roşiori 1, Şuţeşti 1 şi Tichileşti 1; - 1 intervenţie proprie a S.P.S.U. Carrefour; - 1 incendiu stins de populaţie. Indicatorii situaţiei operative se prezintă astfel: Numărul incendiilor la 100.000 de locuitori: 9; Numărul intervenţiilor S.M.U.R.D. la 100.000 de locuitori: 92; Număr persoane salvate la 100.000 de locuitori (la incendiu): 0; Numărul incendiilor la 1000 km2: 7; Ponderea intervenţiilor, din total, la care au participat serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă: 4,94%; Valoarea bunurilor salvate la 100.000 locuitori aproximativ: 999.253 lei; Valoarea timpului mediu de răspuns la incendii: urban 5 minute/ rural 18 minute; Numărul victimelor (decedaţi, răniţi) la 100.000 locuitori: 2; Dinamica intervenţiilor pe tipuri de urgenţă: 565 intervenţii în Urgenţa I şi 1 intervenţie în Urgenţa II; Dinamica incendiilor faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior: în scădere cu 2 intervenţii (de la 34 în 2017 la 32 în 2018). 1. ANALIZA INTERVENŢIILOR LA INCENDII a) Incendii În luna septembrie serviciile profesioniste, voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă au fost solicitate să intervină pentru stingerea a 32 incendii, înregistrându-se o scădere cu 2 intervenţii faţă de perioada similară a anului 2017, când au fost 34 incendii. În urma intervenţiilor la incendii au fost salvate 600 animale, bunuri materiale în valoare de aproximativ 3.126.300 lei, iar ca efecte negative au fost înregistrate 1700 animale moarte iar pagube materiale estimate la 950.200 lei. Din punct de vedere al conducerii acţiunilor de intervenţie, incendiile manifestate se clasifică astfel: - 23 intervenţii independente ale serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă; - 2 intervenţii a serviciilor profesioniste în cooperare cu SVSU: Ciocile 1 şi Stăncuţa 1; - 5 intervenţii proprii ale SVSU: Ciocile 1, Dudeşti 1, Movila Miresii 2 şi Roşiori 1; - 1 intervenţie proprie a S.P.S.U. Carrefour; - 1 incendiu stins de populaţie. După tipul proprietăţii, 17 incendii au avut loc la proprietăţi individuale, 8 pe domeniul privat român, 6 pe domeniul public al localităţii şi 1 pe domeniul privat străin. Pe localităţi, incendiile s-au produs astfel: municipiul Brăila 15, Făurei 1, Însurăţei 1, Chiscani 3, Ciocile 2, Cireşu 1, Dudeşti 1, Movila Miresii 2, Roşiori 1, Stăncuţa 1, Surdila Găiseanca 1, Tichileşti 1, Unirea 1 şi Victoria 1. În funcţie de împărţirea teritorială 17 incendii s-au manifestat în mediul urban, comparativ cu 15 în anul 2017 şi 15 incendii s-au produs în mediul rural, comparativ cu 19 în anul 2017, reprezentarea grafică fiind următoarea: NESECRET Pag. 2/6 NESECRET 19 2017 15 MEDIUL RURAL 15 MEDIUL URBAN 2018 17 Împrejurările determinante care au generat aceste incendii au fost: instalaţii electrice/echipamente/aparate electrice defecte/improvizate/sub tensiune nesupravegheate = 9 (28,125%), fumatul = 6 (18,75%), jocul copiilor cu focul = 5 (15,625%), foc deschis = 4 (12,5%), acţiuni intenţionate = 3 (9,375%), coşuri, burlane de fum defecte sau necurăţate = 1 (3,125%), jar sau scântei = 1 (3,125%), autoaprindere = 1 (3,125%), scântei mecanice/frecare = 1 (3,125%) şi sudură = 1 (3,125%). Graficul cu principalele cauze de incendiu, comparativ cu anul 2017, se prezintă astfel: 0 cos defect sau necuratat 1 2 scurgeri de produse inflamabile 0 2 sudura 1 0 jar sau scantei 1 2 jocul copiilor cu focul 5 1 autoaprindere 1 2017 2018 3 scantei mecanice 1 7 foc deschis 4 3 fumatul 6 4 actiuni intentionate 3 10 instalatii electrice defecte/improv 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Pentru stingerea incendiilor, timpul mediu de răspuns a serviciilor profesioniste a fost: în mediul urban – 5 minute, în mediul rural - 18 minute, iar timpul mediu de intervenţie în mediul urban a fost de 62 minute, iar în mediul rural de 104 minute. b) Incendii de vegetaţie şi altele: În această perioadă, au avut loc 55 incendii de vegetaţie şi altele comparativ cu 68 în aceeaşi perioadă a anului 2017, pentru care au intervenit: - Detaşamentul 1 - Garda nr. 1 de intervenţie Brăila: 24 intervenţii (18 independent şi 6 în cooperare cu SVSU Cazasu 1, Romanu 1, Siliştea 2 şi Tudor Vladimirescu 2); - Detaşamentul 1 - Punct de Lucru Măxineni: 1 intervenţie independent; - Detaşamentul 1 - Garda nr. 2 de intervenţie Ianca: 5 intervenţii independent; - Detaşamentul 2 - Garda nr. 1 de intervenţie Brăila: 6 intervenţii (4 independent şi 2 în cooperare cu SVSU Chiscani şi Gropeni); - Detaşamentul 2 - Garda nr. 2 de intervenţie Însurăţei: 9 intervenţii (3 independent şi 6 în cooperare cu SVSU Însurăţei 3, Roşiori 1, Stăncuţa 1 şi Victoria 1); - Detaşamentul 2 - Garda nr. 3 de intervenţie Făurei: 6 intervenţii (4 independent şi 2 în cooperare cu SVSU Cireşu şi Surdila Găiseanca); - 4 intervenţii proprii ale SVSU Chiscani 1, Movila Miresii 1, Şuţeşti 1 şi Tichileşti 1; NESECRET Pag. 3/6 NESECRET În urma incendiilor de vegetaţie şi altele au fost afectate un total de 116,623 ha teren viran astfel: Brăila 0,283 ha, Ianca 0,125 ha, Însurăţei 3,11 ha, Cazasu 0,1 ha, Chiscani 0,325 ha, Cireşu 0,35 ha, Gropeni 0,03 ha, Movila Miresii 0,65 ha, Mircea Vodă 0,05 ha, Râmnicelu 2 ha, Romanu 0,02 ha, Roşiori 1,5 ha, Salcia Tudor 0,4 ha, Siliştea 0,02 ha, Stăncuţa 0,07 ha, Surdila Găiseanca 5 ha, Surdila Greci 2 ha, Tichileşti 0,1 ha, Traian 0,12 ha, Tudor Vladimirescu 100,2 ha, Unirea 0,12 ha, Victoria 0,01 ha şi Zăvoaia 0,04 ha. 2. ANALIZA INTERVENŢIILOR SERVICIULUI MOBIL DE URGENŢĂ, REANIMARE ŞI DESCARCERARE: Echipajele S.M.U.R.D. din cadrul inspectoratului, au fost alertate să intervină la 326 de cazuri (în medie 11 pe zi), cu 131 mai multe decât în anul 2017 când au fost 195 cazuri, acordând ajutor medical calificat unui număr de 311 persoane adulte şi 7 copii. Cazuistica intervenţiilor se prezintă astfel: - 312 intervenţii pentru ajutor medical de urgenţă, din care: 212 acţiuni pentru diverse afecţiuni medicale, 41 traumatisme, 18 intoxicaţii, 10 pentru afecţiuni cardiace, 20 afecţiuni neurologice şi psihiatrice, 8 accidente rutiere cu prim ajutor, 3 bolnavi cu stop cardio-respirator resuscitat; - 4 descarcerări; - 1 persoană căzută în locuri publice; - 1 intervenţie la evenimente cu public numeros; - 1 întors din drum; - 7 deplasări fără intervenţie. 312 350 300 250 185 200 2018 2017 150 100 4 3 7 7 50 1 0 1 0 1 0 0 descarcerare asistenta persoane evenim cu public intors din drum deplasari fara interventii ajutor medical de numeros urgenta Repartiţia pe subunităţi a intervenţiilor S.M.U.R.D. se prezintă astfel: - 189 cazuri au fost preluate de echipajul de la Garda nr. 1 Brăila; - 17 cazuri au fost preluate de echipajul din cadrul Gărzii nr. 2 Ianca; - 53 cazuri au fost preluate de echipajul din cadrul Punctului de Lucru Măxineni; - 3 caz a fost preluat de echipajul de descarcerare de la Detaşamentul 2 - Garda nr. 1 Brăila; - 64 cazuri au fost preluate de echipajul din cadrul Gărzii nr. 2 Însurăţei. Echipajele S.M.U.R.D. au fost solicitate să intervină în următoarele localităţi: 170 Brăila, 4 Cazasu, 6 Chiscani, 3 Frecăței, 1 Gemenele, 1 Gropeni, 3 Măraşu, 25 Măxineni, 16 Salcia Tudor, 3 Scorţaru Nou, 3 Siliştea, 1 Traian, 2 Tichileşti, 1 Tudor Vladimirescu, 2 Vădeni, 2 Ianca, 2 Bordei Verde, 4 Gradiştea, 2 Movila Miresii, 2 Racoviţa, 1 Surdila Găiseanca, 1 Surdila Greci, 3 Şuţeşti, 14 Însurăţei, 2 Bărăganul, 5 Berteștii de Jos, 3 Ciocile, 4 Dudeşti, 5 Roşiori, 3 Stăncuţa, 2 Unirea, 2 Victoria, 9 Viziru, 6 Zăvoaia, 1 Făurei, 6 Cireşu, 1 Galbenu, 1 Jirlău, 3 Mircea Vodă şi 1 Ulmu.
Recommended publications
  • INCIDENTA CUMULATA 18.08.2021.Xlsx
    DATELE STATISTICE PRIVIND NR PERSOANELOR CU DOMICILIUL SAU RESEDINTA GRUPATE PE UAT IN JUDEȚUL BRĂILA JUD. UAT LOCALITATE NUMAR CAZURI INCIDENTA PERIOADA MONITORIZARE PERIOADA MONITORIZARE INCIDENTA POPULAT CONFIRM LA 1000 INCIDENTA > 3/1000 DE ≥1.5/1000 DE LOCUITORI-≤ 3/1000 DE IE ATE LOCUITORI LOCUITORI LOCUITORI BR 335566 28 0.08 BR Mun.Brăila Mun.Brăila 196601 21 0.11 BR Orş.Făurei Orş.Făurei 3814 BR Orş.Ianca Orş.Ianca 6480 BR Orş.Însurăţei Orş.Însurăţei 6402 BR Com.Frecăţei Sat.Agaua 400 BR Com.Tichileşti Sat.Albina 295 BR Com.Salcia Tudor Sat.Ariciu 160 BR Com.Vădeni Sat.Baldovineşti 1274 BR Com.Cireşu Sat.Batogu 610 BR Com.Măraşu Sat.Băndoiu 397 BR Com.Bărăganul Sat.Bărăganul 2934 1 0.34 BR Orş.Ianca Sat.Berleşti 301 BR Com.Berteştii de Jos Sat.Berteştii de Jos 866 BR Com.Berteştii de Jos Sat.Berteştii de Sus 312 BR Com.Râmnicelu Sat.Boarca 50 BR Com.Bordei Verde Sat.Bordei Verde 1256 BR Com.Surdila-Greci Sat.Brateşu Vechi 106 BR Com.Jirlău Sat.Brădeanca 4 BR Com.Dudeşti Sat.Bumbăcari 8 BR Com.Cazasu Sat.Cazasu 3798 BR Com.Traian Sat.Căldăruşa 176 BR Com.Vişani Sat.Câineni-Băi 362 BR Com.Ciocile Sat.Chichineţu 349 BR Com.Ciocile Sat.Chioibăşeşti 164 BR Com.Chiscani Sat.Chiscani 4679 BR Com.Ciocile Sat.Ciocile 1723 860 Com.Cireşu Sat.Cireşu 858 BR Com.Frecăţei Sat.Cistia 8 BR Com.Roşiori Sat.Colţea 481 BR Com.Tudor Vladimirescu Sat.Comăneasca 196 BR Com.Bordei Verde Sat.Constantin Gabrielescu 640 BR Com.Râmnicelu Sat.Constantineşti 321 BR Com.Racoviţa Sat.Corbeni 120 BR Com.Maxineni Sat.Corbu Nou 830 BR Com.Maxineni Sat.Corbu Vechi
    [Show full text]
  • The Exploitation of Tourism Resources in Braila City, Port on the Danube River
    ŒCONOMICA The Exploitation of Tourism Resources in Braila City, Port on the Danube River Anca Gabriela Turtureanu1 Abstract: The port city on the Danube, Braila has a long tradition in travel. This Danubian port appears named “Drinago” in an old Spanish geographical description and travels, “Libro del conocimiento/Book of Knowledge” (1350) and several Catalan maps (Angellino de Dalorto, 1325-1330 and Dulcert Angelino, 1339). Intense commercial transactions carried out in port, the opportunity of achieving high and quick results have attracted many foreign merchants - Bulgarian, Macedonians, Albanians, Greeks, but also French, Belgian, Austrian, Italian, Hebrew, and many Romanians from Transylvania, thus Braila became a multiethnic entity. Future activities, specific to the trade from ports enlist it on the tourist map of Romania. Tourism resources are the most diverse. The natural resources combine the picturesque ponds and lakes with the charm of wild beaches or protected areas such as the “Balta Mica a Brailei/The Small Pond of Braila”. Keywords: tourism; Danube port; economic development Introduction Numerous studies concerning the origin of Braila show that the region was inhabited since ancient times, this is confirmed by the archaeological remains dating from 5000 BC, relics that testify the continuity of life and civilization in this region. Traditions, habits and their beliefs were integrated into the cultural and spiritual life of the city. Panait Istrate, Panait Cerna, Fratii Minovici, Maria Filotti, Ana Aslan, Mihail Sebastian, D.P. Perpessicius are outstanding personalities of science and culture, world-renowned reputation that made the city famous and they are the proud and joy of its inhabitants.
    [Show full text]
  • Jud. Uat Localitate Numar Populat Ie Cazuri Confirm
    DATELE STATISTICE PRIVIND NR PERSOANELOR CU DOMICILIUL SAU RESEDINTA GRUPATE PE UAT IN JUDEȚUL BRĂILA JUD. UAT LOCALITATE NUMAR CAZURI INCIDENTA PERIOADA MONITORIZARE PERIOADA MONITORIZARE INCIDENTA POPULAT CONFIRM LA 1000 INCIDENTA > 3/1000 DE ≥1.5/1000 DE LOCUITORI-≤ 3/1000 DE IE ATE LOCUITORI LOCUITORI LOCUITORI BR 335941 9 0.03 BR Mun.Brăila Mun.Brăila 196853 7 0.04 BR Orş.Făurei Orş.Făurei 3822 BR Orş.Ianca Orş.Ianca 6481 BR Orş.Însurăţei Orş.Însurăţei 6410 BR Com.Frecăţei Sat.Agaua 402 BR Com.Tichileşti Sat.Albina 294 BR Com.Salcia Tudor Sat.Ariciu 160 BR Com.Vădeni Sat.Baldovineşti 1271 BR Com.Cireşu Sat.Batogu 613 BR Com.Măraşu Sat.Băndoiu 397 BR Com.Bărăganul Sat.Bărăganul 2939 BR Orş.Ianca Sat.Berleşti 302 BR Com.Berteştii de Jos Sat.Berteştii de Jos 865 BR Com.Berteştii de Jos Sat.Berteştii de Sus 312 BR Com.Râmnicelu Sat.Boarca 50 BR Com.Bordei Verde Sat.Bordei Verde 1254 BR Com.Surdila-Greci Sat.Brateşu Vechi 107 BR Com.Jirlău Sat.Brădeanca 4 BR Com.Dudeşti Sat.Bumbăcari 8 BR Com.Cazasu Sat.Cazasu 3792 BR Com.Traian Sat.Căldăruşa 172 BR Com.Vişani Sat.Câineni-Băi 362 BR Com.Ciocile Sat.Chichineţu 350 BR Com.Ciocile Sat.Chioibăşeşti 165 BR Com.Chiscani Sat.Chiscani 4683 BR Com.Ciocile Sat.Ciocile 1733 860 Com.Cireşu Sat.Cireşu 855 BR Com.Frecăţei Sat.Cistia 8 BR Com.Roşiori Sat.Colţea 481 BR Com.Tudor Vladimirescu Sat.Comăneasca 197 BR Com.Bordei Verde Sat.Constantin Gabrielescu 637 BR Com.Râmnicelu Sat.Constantineşti 324 BR Com.Racoviţa Sat.Corbeni 121 BR Com.Maxineni Sat.Corbu Nou 829 BR Com.Maxineni Sat.Corbu Vechi 284
    [Show full text]
  • RAPORT DE MEDIU Actualizare Plan Urbanistic
    RAPORT DE MEDIU Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Braila Autorul Raportului de mediu: SC DANIAS SRL Elaborator studii pentru protecţia mediului, RM, RIM, BM, EA, poz. 224 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro Septembrie 2017 1 CUPRINS Introducere 4 1. Informaţii generale 4 1.1. Titularul proiectului 4 1.2. Autorii atestaţi ai Raportului de mediu 5 1.3. Denumirea planului 5 1.4. Aşezare geografică şi administrativă 5 2. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale Planului Urbanistic General 6 2.1. Aspecte generale 6 2.2. Obiectivele Planului Urbanistic General 8 2.3. Relaţia Planului Urbanistic General cu alte planuri şi programe relevante 8 3. Aspecte relevante ale stării actuale ale mediului şi ale evoluţiei sale probabile în 13 situaţia neimplementării Planului Urbanistic General propus 3.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului 14 3.1.1. Apa 14 3.1.2. Aerul 15 3.1.3. Sol şi subsol 18 3.1.4. Riscuri naturale şi antropice 20 3.1.5. Biodiversitate (floră şi faună) 23 3.1.6. Relief 23 3.1.7. Populaţia 24 3.1.8. Activităţi economice 28 3.1.8.1. Patrimoniul istoric si cultural 30 3.1.9. Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitectonic 47 3.1.10. Căi de comunicaţie şi transport 48 3.1.11. Spaţii verzi, sport şi agreement 50 3.1.12. Construcţii tehnico-edilitare 50 3.1.13. Zona de gospodărie comunală 50 3.1.14. Managementul deşeurilor 3.1.15. Schimbari climatice 51 3.2. Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării Planului Urbanistic General 52 4.
    [Show full text]
  • Asociatia De Dezvoltare Intercomunitara "DUNAREA" Braila
    Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara "DUNAREA" Braila In"gistrata in RegistrulAsociatiilor si Fundaliilolla JudecatoriaBraila subm 1/08.01.2008 Sttd.la Piata Uzinei, Nr.1; Te1.0239/637363;FLx 0239/629222;CIF 23195920 E-mail adidbrailalavahoo.com TIOTARAREANR.I din 17.02.20t1 Privind: aprobarcacotizatiei membrilor Asociati pe anul20ll AdunareaGenerala a Asociatieiintunita in sedintaordinara la datade 17.02.2011.umare Convocariinr.l04 din 08.02.2011in conformitatecu prevederileart.19 alin.l-2 si ale411.26 lit.(a) din Statutul Asociatiei de Dezvollare Intercomunitara Dunarea Braila autentificat sub ff5139121.07.2009: Avand in vedere : - PropunereaConsiliului Director inscrisa in Situatia inregistrata sub nr.l4l8 din 29.12-2010- cuprinzand cuantumul cotizatiei membrilor Asociati pe anul 20ll stabilit in conlbrmitatecu prevederilead.23 alin.2 lit.b) din StatutulAsociatiei comunicata celor 45 de membriAsociati: - ProcesulVerbal al SedinteiConsiliului Director al Asociatieidin data de 29.12.2010din care rezultapropunerea dc stabilirca cotizatieipe anul 2011 a membrilorAsociati, in vederea supuneriispre aprobarea Adunarii Generale a Asociatiei; - Hotararilc Consiliului JudeteanBraila si Consiliilor Locale- ale celor 45 d€ mcmbri Asociati,prin carePresedintele Consiliului Judetean si Primarii celor4.1 de UnitatiAdministrativ Teritorialeau fost imputerniciti sa-si€xercite mandatul specialde a vota cotizatia membrilor Asociatipc anrrl20ll propusade ConsiliulDirector; - Procesulverbal incheiatin sedintaordinara a AdunariiGenerale a Asociatieidin
    [Show full text]
  • JUDETUL BRAILA PRIORITATI / MASURI -> DIRECTII DE ACTIUNE
    JUDETUL BRAILA PRIORITATI / MASURI -> DIRECTII DE ACTIUNE (PORTOFOLIUL DE PROIECTE PUBLICE) PLAN DE ACTIUNI pentru VALOARE Perioada de MASURI SURSE DE FINANTARE perioada 2009-2010 ESTIMATIVA implementare Prioritati DEZVOLTAREA DURABILA A INFRASTRUCTURII Pod peste Dunare Concesiune de lucrari publice /alte 317 mil. Eur 2010-2012 surse Aeroportul International Concesiune de lucrari publice /alte 307.mil. Eur 2010-2012 Vadeni surse Restructurare si Largire a POR 2007 -2013 Axa prioritara 2: drumului Judetean Viziru, Imbunatatirea infrastructurii Cuza-Voda, Mihai Bravu regionale si locale de transport - DMI 2.1.: Reabilitarea si 64,799 mii lei 2009-2010 modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane - inclusiv constructia/reabilitarea soselelor de centura Interconectare rutiera rapida Prioritate nationala 2010-2012 Braila-Galati Pod peste Dunare – Bratul POR 2007 -2013 - DMI 5.2. Vechi - Marasu Turcoaia Crearea, dezvoltarea, DRUMURI SI modernizarea infrastructurii de TRANSPORT 2010 turism pentru valorificarea resurselor naturale si cresterea calitatii serviciilor turistice Dezvoltarea turismului in POR 2007 -2013 - DMI 5.2. Parcul Natural Insula Mica a Crearea, dezvoltarea, Brailei prin crearea modernizarea infrastructurii de infrastructurii de acces la turism pentru valorificarea 2010-2011 navigatia fluviala pentru resurselor naturale si cresterea comunele riverane Dunarii – calitatii serviciilor turistice Stancuta si Gropeni, jud. Braila POR 2007 -2013 - DMI 5.2. Crearea, dezvoltarea, Acces la navigatia fluviala si la modernizarea
    [Show full text]
  • Les Ressources En Eau De La Plaine De Brăila (Roumanie) Et Leur Valorisation Économique
    Volume 5 / Numéro 11 Eté 2015 ISSN: 2247 - 2290 p. 20-41 LES RESSOURCES EN EAU DE LA PLAINE DE BRĂILA (ROUMANIE) ET LEUR VALORISATION ÉCONOMIQUE Iulian MITOF Faculté de Géographie, Université de Bucarest [email protected] Sommaire: 1. INTRODUCTION ..................................................................................................................................................... 22 2. LE TERRAIN D’ETUDE ......................................................................................................................................... 23 3. DONNEES ET METHODOLOGIE ....................................................................................................................... 25 4. RESULTATS ET DISCUSSIONS .......................................................................................................................... 27 5. CONCLUSIONS ........................................................................................................................................................ 38 6. RECONNAISSANCE ............................................................................................................................................... 39 7. REFERENCES ........................................................................................................................................................... 39 Citer ce document: Mitof, I., 2015. Les ressources en eau de la plaine de Brăila (Roumanie) et leur valorisation économique, Cinq Continents 5 (11): 20-41 I. MITOF Les ressources
    [Show full text]
  • S I S II S III S IV Total Crt
    I.S.J BRĂILA COLEGIUL TEHNIC "C. D. NENIŢESCU" REZULTATE INIŢIALE, CONCURS NAŢIONAL "OLIMPIADA SATELOR DIN ROMÂNIA", ETAPA JUDEŢEANĂ, BRĂILA, 7 MARTIE 2020 Nr. Numele si prenumele Clasa Scoala de provenienta Prof. indrumator S I S II S III S IV Total crt. 1 Avrămescu Sara Yasmina 8 SCOALA GIMNAZIALA SALCIA TUDOR Techiu Lăcrămioara 7 5 5 3 20 2 BĂDIN LARISA FLORENTINA 8 Școala Gimnazială CAZASU Coroș Gica 0 4 3 2 9 3 BARBIER BIANCA MARIA 8 Școala Gimnazială CAZASU Coroș Gica 5 5 5 4 19 4 Bejgu Claudia 8 Școala Gimnazială Ulmu Vlăsceanu Vali 7 4 6 4 21 5 Bertescu Ionuţ 8 Şcoala Gimnazială Petre Carp, Tufeşti Carşote Adina 0 3 2 0 5 6 BUCĂTARU MARIO GABRIEL 8 ȘCOALA GIMNAZIALĂ „C. G. ȘUȚU” Calu Ionica 3 4 5 2 14 7 Buf Ionel Alexandru 8 Școala Gimnazială Bărăganul Mușat Fănica 2 2 3 1 8 8 CARAGAȚĂ ANA MARIA 8 ȘCOALA GIMNAZIALĂ DUDEȘTI ORĂȘANU DANIELA 4 4 5 1 14 9 CHIRAC ANDREEA 8 Școala Gimnazială CAZASU Coroș Gica 0 3 2 2 7 10 CHIRIAC SONIA 8 SCOALA GIMNAZIALA SALCIA TUDOR Techiu Lăcrămioara 7 4 3 3 17 11 Ciochină Daria Andreea 8 Șc. Gimnazială Scorțaru Nou Bănică Cristina 2 2 5 2 11 12 Coceanu Nicoleta 8 Șc. Gimnazială Gropeni Mustățea Gicu 7 2 2 1 12 13 Corbu Ionuț 8 Școala Gimnazială Tichilești Moraru Ana Luiza 5 1 4 1 11 14 CURSARU ALEXANDRU 8 ȘC. GIMN. LANURILE Cioran Valentina 1 0 2 0 3 15 DINU MIHĂIȚĂ 8 Școala Gimnazială Traian Iordache Lenuța 1 0 3 1 5 16 Fluturaş Denisa 8 Şcoala Gimnazială Petre Carp, Tufeşti Carşote Adina 7 5 5 3 20 17 GOIDESCU GEORGIANA 8 SCOALA GIMNAZIALA SALCIA TUDOR Techiu Lăcrămioara 3 1 3 1 8 18 Guțoi Elena 8 Școala Gimnazială Ulmu Vlăsceanu Vali 6 1 1 1 9 19 Ionașcu Eduard Ionuț 8 Școala Gimnazială Bărăganul Mușat Fănica 4 2 1 0 7 20 Ionescu Maria 8 Școala Gimnazială Drogu Ganea Simona 6 7 6 1 20 21 Jipa Luminița 8 Școala Gimnazială Ulmu Vlăsceanu Vali 2 2 3 1 8 22 Mălureanu Mihaita 8 Şcoala Gimnazială Petre Carp, Tufeşti Ţuţuianu Lavinia 5 3 2 1 11 23 Mardale Adina Eliza 8 Școala Gimnazială Bărăganul Mușat Fănica 0 1 2 1 4 24 MĂRTINESCU MIRUNA 8 SCOALA GIMNAZIALĂ VIȘANI MARTINESCU MIOARA 1 2 4 1 8 25 MIHĂILĂ C.
    [Show full text]
  • Semnare Contract De Finanțare
    Decembrie 2020 Semnare Contract de Finanțare Programul Operațional Infrastructură Mare Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă și Apă Uzată din Județul Brăila în perioada 2014 - 2020 În data de 03.12.2020, Compania de Utilități Publice “Dunărea” Brăila, împreună cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară “Dunărea” Brăila și Ministerul Fondurilor Europene au semnat Contractul de Finanțare pentru “Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă și Apă Uzată din Județul Brăila în perioada 2014 - 2020” (cod SMIS 136502), finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020 (POIM), care are ca scop îmbunătățirea infrastructurii de apă și canalizare în localitățile din aria proiectului, în vederea îndeplinirii obligațiilor stabilite prin Tratatul de Aderare și Directivele Europene relevante. Obiectul acestui Contract de Finanțare îl reprezintă acordarea finanțării nerambursabile de către AM POIM pentru implementarea Proiectului intitulat “Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă și Apă Uzată din Județul Brăila în perioada 2014 - 2020”. Proiectul va avea impact pozitiv asupra dezvoltării județului Brăila din perspectivă socio-economică. Se va asigura necesarul de apă potabilă pentru consum la standardele de calitate conform Directivei CE 98/83/CE privind calitatea si cantitatea apei destinată consumului uman. De asemenea, se vor asigura servicii de colectare și epurare în condiții optime ale apelor uzate, conform Directivei 92/271/CE, privind apele uzate prevenind astfel riscul de îmbolnăvire a populației din cauza factorilor nocivi prezenți în apele uzate urbane. Din perspectivă economică, efectele pozitive ale investiției vor fi concretizate și în diminuarea cheltuielilor privind intervențiile și reparațiile la rețelele de apă și apă uzată, precum și crearea de locuri de muncă pe perioada implementării proiectului.
    [Show full text]
  • Trimestrul I 2018
    ANALIZA STATISTICĂ A SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ PRODUSE ÎN ZONA DE COMPETENŢĂ PE TRIMESTRUL I ANUL 2018 În perioada 01.01 – 31.03.2018, serviciile profesioniste, voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă din judeţul Brăila, au fost alertate pentru intervenţii de 1404 ori (în medie 16 pe zi), după cum urmează: - 797 pentru intervenţii S.M.U.R.D. (56,77%); - 60 pentru stingerea incendiilor (4,27%); - 461 pentru alte intervenţii (32,83%); - 61 pentru alte situaţii de urgenţă (4,34%); - 24 cazuri pentru asistenţa persoanelor (1,71%); - 1 caz pentru protecţia mediului (0,07%). S.M.U.R.D. Alte intervenţii 56,77% 32,83% Stingerea incendiilor 4,27% Protectia mediului Asistenţă persoane Alte situaţii de urgenţă 0,07% 1,71% 4,34% Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2017, numărul evenimentelor produse în zona de competenţă, a înregistrat o creştere cu 26 intervenţii, respectiv de la 1378 în 2017 la 1404 în 2018. +37,41% -50% -35,35% +3,39% -4,16% +100% 800 600 400 200 797 0 SMURD INCENDII ALTE INTERVENTII ALTE SITUATII DE URGENTA ASISTENTA PERSOANELOR 2018 797 60 461 61 24 1 2017 580 90 624 59 25 0 Frecvenţa orelor în care au fost alertate forţele de intervenţie: 12.00 – 18.00 (489 evenimente), 06.00 – 12.00 (518 evenimente), 18.00 – 24.00 (295 evenimente) şi 24.00 – 06.00 (102 evenimente). Analiza intervenţiilor pe subunităţi, se prezintă astfel: - Detaşamentul 1 de Pompieri Brăila: 1011 intervenţii, din care: - Garda nr. 1 de intervenţie Brăila: 880 intervenţii (877 independent, 1 în cooperare cu Compartimentul pentru Situaţii de Urgenţă Brăila şi 2 în cooperare cu SVSU Salcia Tudor 1 şi Tudor Vladimirescu 1); - Garda nr.
    [Show full text]
  • Rata De Incidență Pe Localități (Actualizare: 31 Martie), Comunicată De CNCCI (Centrul Național De Conducere Și Coordonare a Intervenției) Nr.Crt
    Rata de incidență pe localități (actualizare: 31 martie), comunicată de CNCCI (Centrul Național de Conducere și Coordonare a Intervenției) Nr.Crt. Județ Localitate Incidenta 1 ALBA RIMETEA 21,00 2 ALBA SĂLCIUA 6,98 3 ALBA ŞONA 6,42 4 ALBA ORAŞ OCNA MUREŞ 6,37 5 ALBA MUNICIPIUL AIUD 6,18 6 ALBA MUNICIPIUL ALBA IULIA 6,1 7 ALBA NOŞLAC 6,05 8 ALBA LIVEZILE 5,8 9 ALBA STREMŢ 5,74 10 ALBA GALDA DE JOS 5,58 11 ALBA UNIREA 5,07 12 ALBA MIRĂSLĂU 5,05 13 ALBA DOŞTAT 4,91 14 ALBA CIUGUD 4,9 15 ALBA GÂRBOVA 4,64 16 ALBA BLANDIANA 4,39 17 ALBA LOPADEA NOUĂ 4,24 18 ALBA PIANU 4,19 19 ALBA METEŞ 3,95 20 ALBA MUNICIPIUL BLAJ 3,61 21 ALBA ŞUGAG 3,47 22 ALBA IGHIU 3,13 23 ALBA LUNCA MUREŞULUI 3,1 24 ALBA CRICĂU 3 25 ALBA ORAŞ CUGIR 2,88 26 ALBA ORAŞ CÂMPENI 2,87 27 ALBA CIURULEASA 2,62 28 ALBA MUNICIPIUL SEBEŞ 2,61 29 ALBA ALMAŞU MARE 2,44 30 ALBA RĂDEŞTI 2,32 31 ALBA ŞPRING 2,29 32 ALBA ORAŞ ABRUD 2,28 33 ALBA BUCERDEA GRÂNOASĂ 2,2 34 ALBA SĂSCIORI 2,15 35 ALBA BUCIUM 2,11 36 ALBA BERGHIN 2,08 37 ALBA ŞIBOT 2,07 38 ALBA VINŢU DE JOS 2 39 ALBA SÂNTIMBRU 1,98 40 ALBA DAIA ROMÂNĂ 1,92 41 ALBA SÂNCEL 1,92 42 ALBA ÎNTREGALDE 1,76 43 ALBA ORAŞ TEIUŞ 1,52 44 ALBA PONOR 1,5 45 ALBA CÂLNIC 1,49 46 ALBA LUPŞA 1,36 47 ALBA FĂRĂU 1,34 48 ALBA ORAŞ BAIA DE ARIEŞ 1,31 49 ALBA SĂLIŞTEA 1,27 50 ALBA VALEA LUNGĂ 1,27 51 ALBA MIHALŢ 1,23 52 ALBA ALBAC 1,01 53 ALBA JIDVEI 0,94 54 ALBA HOPÂRTA 0,87 55 ALBA VADU MOŢILOR 0,75 56 ALBA ROŞIA MONTANĂ 0,73 57 ALBA SCĂRIŞOARA 0,64 58 ALBA ORAŞ ZLATNA 0,63 59 ALBA ROŞIA DE SECAŞ 0,62 60 ALBA ARIEŞENI 0,61 61 ALBA CERGĂU 0,61 62
    [Show full text]
  • Documentar Istoric Pug Uat Ianca Judełul Brăila
    DOCUMENTAR ISTORIC PUG UAT IANCA JUDEłUL BRĂILA Ghena Pricop Cătălina Mârza Viorel Stoian Niculina Dinu Muzeul Brăilei 2012 DOCUMENTAR ISTORIC PUG UAT IANCA JUDEłUL BRĂILA Ghena Pricop Cătălina Mârza Viorel Stoian Niculina Dinu Situri arheologie: Stănică Pandrea Mirela Vernescu Biodiversitate: Nicolae Onea Fotografii: Mirela Vernescu Avizat de: arhitect Marian Pascu Muzeul Brăilei 2012 CUPRINS 1. Aşezare. Vecini. 2. Căi de comunicaŃie 3. SuprafaŃa 4. PopulaŃia 5. OcupaŃii 6. Dezvoltare 7. DisfuncŃionalităŃi 8. Fond construit 9. Istoricul unităŃii administrativ-teritoriale Ianca 10. LocalităŃile componente 10.1. Ianca 10.1.1. SuprafaŃa 10.1.2. PopulaŃia 10.1.3. InstituŃii 10.2. Berleşti 10.2.1. SuprafaŃa 10.2.2. PopulaŃia 10.2.3. InstituŃii 10.3. Ianca – Gară 10.4. Oprişeneşti 10.4.1. SuprafaŃa 10.4.2. PopulaŃia 10.4.3. InstituŃii 10.5. Perişoru 10.5.1. SuprafaŃa 10.5.2. PopulaŃia 10.5.3. InstituŃii 10.6. Plopu 10.6.1. SuprafaŃa 10.6.2. PopulaŃia 10.6.3. InstituŃii 10.7. Târlele Filiu 10.7.1. SuprafaŃa 10.7.2. PopulaŃia 10.7.3. InstituŃii 11. PersonalităŃi locale 12. Date importante 13. Monumente 14. Obiective propuse pentru clasare 15. Situri arheologice 16. Biodiversitate 17. HărŃi. Planuri. 18. Fişa localităŃilor 19. Bibliografie 1 1. AŞEZARE. VECINI. Teritoriul administrativ al oraşului Ianca este aşezat în Câmpia Brăilei. Relieful este relativ uniform, câmpuri întinse, netede, singurele accidente fiind formate de movile şi de depresiunile de tasare. Depresiunile sunt transformate în lacuri precum Ianca , din estul oraşului (între Ianca şi Plopu) şi Plopu , la est de satul Plopu. Valea Iencii, considerată a fi un braŃ părăsit al Dunării, cu o direcŃie nord-sud, împarte Câmpia Brăilei în două părŃi aproape egale.
    [Show full text]