(UJCAP) Braila 1969-1991
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Prefaţă Uniunea Judeţeană a Cooperativelor Agricole de Producţie Brăila (în continuare U.J.C.A.P. Brăila) a luat fiinţă la 24 martie 1969, în cadrul Conferinţei de constituire, conferinţă desfăşurată ca urmare a concluziilor desprinse din plenara Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie (U.N.C.A.P.) din 27-28 februarie 1969. Conferinţa oficializa noua structură, rezultată în urma reformei administrative din anulRomâniei 1968, când regiunile şi raioanele au fost desfiinţate şi s-au reînfiinţat judeţele. La Conferinţa de constituire a U.J.C.A.P. Brăila, la care au participat 360 delegaţi de la cele 91 unităţi agricole cooperatiste din judeţ, au fost prezentate şi dezbătute raportul de activitate a Consiliului şi raportul Comisiei de revizie pe anul 1968. Totodată, au fost alese: Consiliul U.J.C.A.P. Brăila, Biroul aleexecutiv şi a fost desemnat Comitetul de conducere al Filialei Casei de Pensii Brăila. De asemenea, au fost aleşi membrii Comisiei de revizie a U.J.C.A.P. Brăila şi delegaţii la Congresul al II-lea al U.N.C.A.P. Biroul executiv al U.J.C.A.P. Brăila era format dintr-un preşedinte, trei vicepreşedinţi, nouă membri şi patru membri supleanţi. Comisia de revizie a U.J.C.A.P. Brăila era formată din şapte membri, iar Comitetul Filialei Brăila a Casei de Pensii era format dintr-un preionaleşedinte, un vicepreşedinte, un contabil-şef şi şase membri. Consiliul U.J.C.A.P.ţ Brăila număra 101 membri, din care 91 membri plini şi 10 membri supleanţi. Din aceştia 45 erau preşedinţi de C.A.P.- uri, 12 brigadieri, 6 contabili, 7 ingineri, 12 cooperatori, 15 activişti U.J.C.A.P. şi 4 specialişti de la alte instituţNaii. În anul 1977, numărul membrilor Biroului executiv al U.J.C.A.P. Brăila avea următoarea structură: - un preşedinte; - un vicepreşedinte; - 2-5 preşedinţi de C.A.P.-uri; - 1-2 şefi de fermă; - 2-3 preşedinţi ai consiliilor intercooperatiste; - un preşedinte de asociaţie economică intercooperatistă; - preşedintele Filialei Casei de Pensii Brăila; - 2-3 activiArhiveleşti din U.J.C.A.P. Brăila; - un director general adjunct de la Direcţia Agricolă Brăila; - directorul adjunct al Sucursalei Brăila a Băncii Agricole; - o reprezentant© ă a Comitetului Judeţean al Femeilor Brăila; - secretarul Comitetului Judeţean al U.T.C. Brăila cu problemele tineretului de la sate. La înfiinţare U.J.C.A.P. Brăila avea următoarea structură: - Conducerea – formată dintr-un preşedinte, cu studii superioare şi un vicepreşedinte; - Comisia organizatorică – formată dintr-un un instructor-şef, un instructor privind informarea şi un instructor pentru rezolvare cereri; - Comisia economică – formată din patru instructori de meserie contabili. - Comisia de activităţi industriale şi protecţia muncii – formată din patru instructori; - Comisia de propagandă şi muncă politică de masă – formată dintr-un instructor; - Comisia de asistenţă juridică – formată dintr-un instructor cu studii de drept (jurisconsult). Sectorul Gospodărie, Plan Financiar şi Contabilitate – formată dintr- un instructor-contabil, un dactilograf, doi şoferi şi un caloriferist. În cadrul plenarelor U.J.C.A.P. Brăila se dezbăteau şi se aprobau indicatorii planului de stat, planul activităţilor industriale,României ale prestărilor de servicii, precum şi bugetul Filialei Casei de Pensii pentru anul următor. În anii ‘70- ‘80 s-au format primele consilii intercooperatiste din judeţul Brăila. În luna decembrie a fiecărui an se organizau adunări generale la consiliile intercooperatiste, în care se dezbăteau şi se aprobau indicativii planului de stat pe anul următor. ale Adunarea generală a Consiliului intercooperatist era formată din comisiile de conducere a C.A.P.-urilor componente, şefii secţiilor mecanizare, şeful S.M.A. şi contabilul-şef al S.M.A-ului. Adunarea generală alegea organul executiv al Consiliului intercooperatist, în fruntea căruia era ales un preşedinte. Acesta era ales din rândul preşedinţilor cooperativelor agricole componente sau era directorul S.M.A-ului. În lunile decembrie-ianuarie seionale organizau adunări generale pe formaţiile de lucru din cadrul unităţilor agricoleţ cooperatiste, în care se discutau şi se aprobau darea de seamă a formaţiei pe anul în curs, indicatorii de plan pentru anul următor şi se alegea şeful formaţiei de lucru. După aceea, în lunile ianuarie-februarieNa la nivelul cooperativelor agricole de producţie şi a asociaţiilor intercooperatiste se organizau adunări generale. În cadrul acestora se dezbăteau şi se aprobau: dările de seamă ale Consiliului de conducere, a Comisiei de revizie, a Comisiei de judecată pe anul încheiat, indicatorii planului de producţie şi financiar, programul de măsuri tehnico- organizatorice pentru îndeplinirea planului de muncă pentru anul început, precum şi fruntaşii în producţie pe unitate pe anul încheiat. Tot atunci se confirmau şefii formaţiilor de muncă şi se alegeau pentru o perioadă de un an membrii Consiliului de conducere, precum şi cei ce formau următoarele comisii: ¾ Comisia de judecată; ¾ ComisiaArhivele pentru organizarea producţiei şi a muncii şi folosirea eficientă şi integrală a fondului funciar, de întărire a ordinii şi disciplinei în respectarea tehnologiilor şi recepţia lucrărilor agricole; ¾ © Comisia pentru pensii şi asigurări sociale şi atribuirea loturilor în folosinţă; ¾ Comisia pentru gestiunea economico-financiară, de industrie mică, aprovizionare, recepţie, calitatea şi valorificarea superioară a produselor; ¾ Comisia pentru activitatea politico-educativă, culturală, sportivă, de pregătire profesională şi întrecere socialistă. După decembrie 1989 U.J.C.A.P. Brăila se reorganizează. În luna ianuarie 1990, se transformă în Uniunea Democratică a Ţărănimii Libere, apoi în Uniunea Judeţeană a Cooperaţiei Agricole. Aceasta încearcă să-şi menţină vechile structuri de organizare cooperatiste în agricultură sub o înfăţişare democratică în faţa tendinţei de fărâmiţare accentuată a proprietăţii agricole în gospodării individuale sub 10 ha. Astfel, la 1 aprilie 1990, Uniunea Judeţeană a Cooperaţiei Agricole Brăila a preluat, în baza unui protocol, activul şi pasivul Oficiului de Pensii şi Asigurări Sociale pentru Ţărănime de la Direcţia Muncii şi Protecţiei Sociale. La 19 februarie 1991, Legea fondului funciar consfinţea dreptul de proprietate privată asupra terenurilor care se găseau în patrimoniul cooperativelor agricole de producţie, prin reconstituirea Românieidreptului de proprietate sau construirea acestui drept. De prevederile legii beneficiau membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativă sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum şi, în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă şi alte persoane anume stabilite. Stabilirea dreptului de proprietateale se făcea, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate în limita unei suprafeţe minime de 0,5 ha pentru fiecare persoană îndreptăţită de lege şi de maximum 10 ha de familie, în echivalent arabil. În aceste condiţii, unităţile agricole de tip cooperatist îşi încetează activitatea şi odată cu acestea şi structurile de conducere şi coordonare a acestora. La 23 iulie 1991, în cadrul Conferinţei pe ţară a Uniunii Cooperaţiei Agricole s-a hotărât desfiinţarea tuturorionale structurilor centrale şi teritoriale ale acesteia şi implicit a Uniunii Judeţeneţ a Cooperaţiei Agricole Brăila. Fondul arhivistic Uniunea Judeţeană a Cooperativelor de Producţie Brăila cuprinde informaţii valoroase referitoare la sistemul de tip cooperatist şi socialist din agricultura judeţului BrNaăila din perioada 1969-1991 prin bogata corespondenţă a unităţii cu organele ierarhic superioare de stat şi partid, cu instituţiile şi întreprinderile locale, materialele rezultate în urma controalelor financiar-contabile efectuate la C.A.P-uri şi A.E.I-uri, dările de seamă, rapoartele şi planurile de măsuri dezbătute şi aprobate în cadrul adunărilor generale anuale din unităţile agricole cooperatiste. Unităţile arhivistice din cadrul fondului Uniunea Judeţeană a Cooperativelor Agricole de Producţie Brăila au fost ordonate pe criteriul structural-cronologic. Documentele din prima structură au fost ordonate şi inventariate cronologic, peArhivele ani, începând cu numărul 1 pentru fiecare an în parte. Structura a II-a cuprinde dosare cu ştatele de plată a salariilor ale personalului administrativ şi al jurisconsulţilor din cadrul U.J.C.A.P. Brăila în perioada 1978-1990, iar structura a© III-a cuprinde salarii şi dosarele personale ale salariaţilor U.J.C.A.P. Brăila. Nr. Nr. Anii Nr. vechi CUPRINSUL UNITĂŢII DE PĂSTRARE Obs. crt. extremi file u.a. Structura I 1969 Materialele Conferinţei de constituire a U.J.C.A.P. Brăila din 24 martie 1969: notă privind componenţa Biroului executiv, a Comisiei de revizie, a Comitetului filialei judeţene a Comisiei de pensii, a Consiliului U.J.CA.P. Brăila, tematica conferinţei, telegrama C.C. al P.C.R., programul de desfăşurare, raport privind activitatea desfăşurată de Consiliul 1 1 1969 U.J.C.A.P., plan de măsuri al Consiliului U.J.C.A.P., raportul Comisie de revizie pe anul 1968, tabel nominal cu membrii biroului executiv al U.J.C.A.P. aleşi la conferinţă, proces-verbal de numărare a voturilor, proces-verbal al conferinţei, tabel nominalRomâniei cu delegaţii aleşi la Conferinţă, tabel nominal cu invitaţii la conferinţă. Referat, schiţe ale terenurilor şi procese-verbale ale adunărilor generale extraordinare privind unificareaale C.A.P. Şuţu I şi Şuţu II şi afilierea a două brigăzi de 2 2 la C.A.P. Titcov şi Frecăţei provenite