Istoria Rom Anilor

N. IORGA uan

ISTORIA ROM ANILOR

VOL. II OAMENII PAMANTULUI (PANA LA ANUL 1000)

BUCUR E T1 1936

CARTEA I-iu

AMINTIREA IMPERIULLII

CAPITOLUL I. Barb arii §i Imperiul In Apus, numai prin ultimul sfert al secolului al III-lea conditiile contactului cu barbarii au fost deosebit de sAlba- tece. In sfdram'a'trurile de marmuri linse de fldcdri, In obiectele mdrunte fdcute bucdti, In grAmezile de monede ascunse Jul- lian vedea grozdvia 1°1.1. O oarecare ruralisare pare a se pronunta si In Galia In- sdsi2. Se lucreazd pamantul ca la camp Induntrul zidurilor In secolul al IV-lea s. Un fenomen asAmAngtor se petrece Lot alunci In Belgia, uncle in cala Francilor germani se Ingrd- mddesc ruinele 4. Tabloul pe care ni-1 presintd istoricul modern al Galiei al unei provincii fundamental ruinate In care s'au fdcut in grabd sfortgoidesperate pentru a se Inldri mdcar cateva celdti capabile de a resista s. E aceiasi operd care se face tot atunci pe malul drept dundrean, care n'a fost pArdsit, al Scitiei Minore, la Ulmelum si la odatd strillucitoarea cetate a Is trienilor. Jullian observd ialtceva: Imperiul trece, de pe urma greseldor sale, prinfro lngrozitoare crisci care märzancei ora- .ele. Le vedem pustiindu-se, fdrä nicio amenintare strdind, In Nordul Italiei si pe Adriaticd 6

1 Jullian, Ilistoire de la Ganle, IV, p. 601. 2 Ibid., pp. 603-4. 3 Libanius,Orationes, XVIII. p.35. Semnalat de Jullian,o.c., VII, p. 26, nota 6. 4 Sclmermans, In Buitetin des commissions royales d'art et d'archéo- logie, XXIV (1890), p.189 si urm. 5 Jullian, o.c., VII, p. 19 si urm. 6Ibid., p. 26, nota 6.

4 Amintirea Imperiului

In ce priveste Britania Arare, se crede astdzi cá. teribilele jalanii relorice ale lui Nonnius si ciliar pesimismul luji Beda sant exageratel.Spectacolul Daciei In momentul primelor ndvdliri se poate restitui deci prin c,asuri asAmdndtoare. Astfel se putea spune cd, 1nainte de refacerea de dire Iulian, Nico- polul lui August era In ruine: peálate (lacerae) casele nobililor, fard coperi$uri forurile, totul era plin, dupd stricarea aped-uctelor, de murddrie si praf". Atena Insdsi i$i pierduse once Ingrijire publicd si privald". Eleusis era In ddramdturá.2. In párdsirea" Daciei lusa nu se poate vorbi de o invasie $i Incà de una distrugItoare. Tendintile ciliar de nimicire ale Germanilor au fost rds- pinse inca de Jung: O distrugere a populatiei unei ten i cuce- rite de ei nu se intalneste nicliri din partea Germanilor pe pdmant roman. Nu erau asa de numeroase semintiile lor ca sd fi putut sà se lipseascà de puterile de muna. existente: aveau totdeauna nevoie de ajutoare (Knechte); cu cat mai multe cdpdtau, eu atat mai bine" 3. Nicdiri n'a fost mdcar o pátrun- dere prin vdi,si e neadmisibil sà se caute urme de Goti prin Nordul munalor moldovenegi, u.nde s'ar fi recunoscut urme si un chip din vremea ndvdlirilor4. Pentru raportul regilor goti In situa(ie de drept MIL de

1 V. §i Cunningham, in The growth of english industry and commerce cfuring the early and middle ages, Cambridge 1890, p.92: Il is possible that thie statements of Bede and Nonnius, who are inclined to moralisle on the events, are somewhat exaggerated or only rellertospecial localities". Dar observa ca, dispayAnd rre- tinismuli limba, trebute sa fi fost o rupere de continuitate. Ajunge, spuneel, un foarte mic element de supravietitim a popalatiei pentru a pastra vechik nume locale qi a mentinea qi putin temeiti" p. 140). V. §i Charles Roach Smith, Collectanea antigua, V (1861 p. 129; despre urmele dupa retragere. V. §i Jung, 1J:e Anfange der Romaenen, inZeitschrift far österreichische Gymnasien,1876.Cf. H'storisches Taschen.buch, 1874, §i Hermes, IV, p. 99i urm. 2 Mamertinus catre Impdratul Tullan, In Panegyr:ci ueteres, ed. 1779,pp. 146-7. 8 Ramer u. Rom., p. 183. $i el observa cA pentru asimilare aici nu era timp (ibid., pp. 183-4). 4 Prima semnalaPp deI.Bianu,in Mem. Ac. Rom., sect.lit., 191. Discutia urmatoare e prea putin serioasa ca sa poata interesa.

Fig. 1. Din luptcle Romanilor cu barbaru. Sculptun pe metal aflate in Ardeal. Arcb.-epigr. Mitt., XI-XII, tabl. 4,

Distrugerea 5 populalia romanti, iaLä ce scria un Invdtat german 1: Regil (Statelor germane alcdtuite In Apus) n'au domnit cumva numai prin dreptul de cucerire asupra provincialilor romani supusi, ci intr'un fel de raport de drep' &Are Imperiul roman care continua sd existe. Imperiul poate sä pdslreze pe barbari, poale sd-i caseze, sd-i goneascd. Astfel adevdratul urmas al luí Aurelian, Probus (276-82), Intors din Tracia, amid In Balcani 100.000 de Bas- tarni", cari toti au pdstrat credinta" 2 si multi Gepizi, Greu- thungi goti, Vandali, cari toti au cdlcat-o"3. Si Vandalii daed stau In Africa, la 438, e pentru cd li s'a dat de Imperiu sdlas pe trei ani 4. Gotii, federati, noi soldati ai Imperiului, fdra regi, nu se pomeneste niciunul in curs de un veac , nu sant altd. natie", In altd patrie". De fapt nu putea sd fie decat un singur Stat, fermecand si dominand sufleteste si pe cei cari-1 amenintau 5i4 prddau teritoriul 3. Hotarele sepdstreazd. ca Ingrijire In aceste Ott. Astfel d. Filov a gdsit in Balcani o inscriptie cdtre Impdratii Carus si Carinus (282-3), urmasii lui Pnobus, In care e vorba de

I Otto Karlowa, Reim;sche Rechtsgeschichte, I, Lipsca 1885, p. 947. 2 Qui omnes fidem servarunt. 3 Qui omnes fidem fregerunt; Jung, Reimer und Rom., pp. 126-9. 4 Data eis ad habitandum pfer triennium in loco Africae portione Hipponae; Prosper de Aquitania. Daca au Cartaginea, e o calcare de paot;ibid.,laa.442. Urmleaza Impreir(irea prouinciei; ibid.,la a. 445.i Visigotii au pacts paacita", E vorba numai de o habitat°, en limites; ibid., la a. 441. Visigolii oer paoea umil"; acelasi la a. 442. 5 Gasesc pariqreasila Ludwig Schmidt,in Forschungen und Fortschrlte, 1-iu August 1935: Den 116mern war von jeher jeder Untertan, gl4chviel welcher Nationalitat, willkommen, der sich ihrem Staatswegen einfügte. Die Goten galten nach Auffassung der kaiser- lichen Regierung immer noch alsreichstangehörige F6deraten;sie hatten den Krieg geffihrt nicht alssbirveranes Volk, sondern als AterCihrer, die nach erfolgter Beg,nadigung wieder indie frilhere Rechtsstellung als kaiserliche Soldaten zurficktraten"p.283). Ele/- mente germanice patrund asa si pana In N.-E. Ardealului, V. Korres- pondepzblatt, XIV1891), p. 97 si urrn,

6 Amintirea Imptcriului

punerea unui hotar nou", Ki]nter du_as Dlacias", cel vechiu fiind delaps-us"1. Raportul fusese si a rAmus, nu de osebire lntre douà teri, ci de o conventle Intre federatii gotisi Imperiu, care era fi Imperiul lor. 0 reounoaste si Mommsen 2. Si August vorbesle, In inscriptia comemorativA, de Bastarni cari i-au cenit prietenia" 3. Numele de Gothia nu se IntampinA In nicium izvor din secolul al III-lea; numai tArziul Jordanes o numeste asa pentru a glorifica neamul earuia-i serveste. Pentru contemporanii 1)6.11- siriioficialee numai oposilia nitre lmperium si formatia corespunzAtoare, barbaricum. Mai tArziu chiar vom avea o Avarie 4,fiinda.aici,In Panonia, este forma de Stat deo- sebilit. Nu exista, deci, o Gotie de Slat recunoscut5. de Roma. Nustnai In secolul al V-lea se cunoaste aceastà Gothia5. Astfel are deplinA dreptate Pal-van când considerK pe Goti ca de la 270 Inainte oarecum represintantii oficiali ai sigurantei publice" G. 0 cedare analogA au fácut-o doar Gratian sl. Teodosiu fatA de aceiasi Goti un secol mai arziu 7.

1laio,1912,p.236; Rev. arch., XX19122), p,467,no.200. Cf. Ilie Gherghel, Zur Frage der Urheimat der Romcinon, Viena 1910; Kalopothakes, '0 xcupLaph; t% otpattaynx% x. noXyccx-N igoua(n x. t Pmparxt aLoixnacç nap& sbv who) ilo6vcc6cv, Atena 1894. 2 SiSchiller,Giesch. des röm. Reiches, Ia,p. 853, vorbe§te de sistemul die camuflare §i de tralate de comer" ca noii Dad, Goti (Vertuschungssysthem). 3C.i.L., III, p. 796. 4 DupA Junq, Reimer und Romarten. 5Epifaniu, Adversas haereses, III,1,14: Et c& icnkcacc c% rotAfacg. Cf.qi AuguStin, De ciuitate Dei, XVIII, 2: ,in ipsa Gothia". Ct 0 rrnxil la Filostorgiu, Hist. Eccl., II, 5la Wa,itz, Ulfila, p. 59). 6Contribulii epigrafice, p.11. Pentru federati v. Mommsen, Das römischeMilittirtvesenseitDiocleran,InHermes, XXIV, p.215 §i urm., mai ales p. 218, nota 3: Am Haufigsft gedacht wird der Fiideration indieser Epoche bel den schon genannten Fiirsten der ramischen Sara cenen und vor allen bei den auf das rechte Donaufer ilbergetretenen Giothen".,5i de sigqr si &Ind erau pe malul stdng. Dar Mommsen eitioazA numai pe Claudia, In Rufinum, II,75, pe Malchus, In Fr. Hist. Gr., fr. 11, pe Suidas, la OoLbapcisot, pe Procopiu, De bell. goth., IV, 5 si chiar pe Jordanes, VIII, 188 (ed. Monunsen). 7 Dui:4 Monunsen, la Waitz, o. c, pp. 32-3.

Dietrugerea 7

La ei, cum a fost apoi casul cu Tatarii, se pu(eau adclugi si provincialii Infii. Astfel E. Blochet a scris despre cucerirea arabg: Armatele musulmane, care erau un pumn de oameni In vremea de la Bedr si de la Ohod, flcurg avalansg. In calca lor: ele bgturg pe Cesan isi Chosroi cu propriii lor supusi, pe cari-i atraserg dupg. ele... Mohammed ar fi fost Marte nirat dacg ar fi vg.zut ce a fgeut lumea Caltfatului din Islam I. Aici ca si atarea, Imperiul nu era un obiect de urà sau de despret, ci un model, un Indreptariu 2. Barbarii rgmâneau, de altfel, clienrii statornici ai oraselor de comert de pe malla drept, a cgror activitatt n'a Incetat de sigur niciun moment. De aceia monede romane se allá. In Ardeal pgng. In secolul al VI-lea s.

i Rev. Arch., IX (19079, pp. 196-75i clemente de transmisiune ca laArabi), 2 Pentru mo0enirea culturii de cAtre barbari, Jung, Rom. Landsch., p.405, nota 4. 3 Jung, In Zeitschrift far 6sferreichische Gumnasien, 1876, p. 103,

CAPITOLUL II. Pr oyincialii" Supt raportulpolitic de sigur cd hotdrárea lui Aurelian nu era lun act de desertiune si umilire; s'ar putea admite mai curdnd un motiv de localism ambitios pentru Insusi inutul sdu de origine. Cdci, nascut si crescut In provincia de la Sud, el a cdutat s'o Intdreascd pe aceasta printeo operd de concentrare de care s'ar fi mdndrit. Dar o asemenea con- sideratie nu e necesard Indaid ce ne gAndim cd Imperiul putea ocupa si pArdsi militar o regiune sau alta, dar dreptul sdu mai presus de al oricui, dreptul acesla uaiic rdmânea. Cineva admite ehiar cá' Aurelian a Impoporat astfel cAmpiile goale din Iliria (sic) si Moesia"1. De altfel si fatd de August s'a pretins cd a dat numele de Germania" teritoriului de la Rin ca sd acopere pdrdsirea militará' a Germaniei adevdrate2. E adevdrat cä istoria nu Invredniceste pe provinciali" de atentia et,. In Egipt, asa de addnc pdtruns de creslinism, nu s'a gdsit In sutede scrisori de papirusuri nicio urmd Inainte de jumdtatea secolului al III-lea"3. Ar fi de discutat asupra sensului lnsusi al cuvdntului pro- vinciales. Daciidin sate,Incà incomplect romanisati,erais ei cuprinsi In aceastd democratie? .541 nu nitám apoi pe Dacii de peste hotar, asa de vioii si de temutii Carpi, a cdror coborfire a trebuit sei urmeze Thdatà dupd pdrdsirea oficiald a pro vinciei. Rhein. Mus., III, p. 17. 2 Miss Manley, Effects of the Germanic invasions in Gaul, p. 30, nota 19. 3Ulrich Wilcken, In Forschungen und Fortschritte, 1936, p.90. V.si Philippide, In Via(a Rom., Mart, April, Maiu 1916 (clespre ROIllapil supt nunte str4in),

Provineialii 9

Cu dreptate Intreabl un cercetAtor german mai recent ce s'a fdlaut au ciobanü, cari nu sant pomeniti niel de Eu- tropiu 1. Si e de observat cacesti transhumanti nu puteau trece la ordin pe o noud hartl. Iernarea ciobanilor mocani In Tara-Romaneascd e astfel cea mai bunà dovadA deperma- nentd. Cum oare s'ar fi putut stabili, In casul unei venir de peste DunAre, o Intelegere Infra regalitatea ungureascd si cuman pentru aceastd trecere,In conditii care din veac in veac au rdmas neschimbate, cu un caracter vAdit arhaic ? E vorba, evident, de o forma de viatd pAstoreascA mergand pAnd in vremea dacicd. In ce priveste viata ce s'a putut duce, Indald dupd mAstura lui Aurelian, un cercetator franc,es, ciudat, dar pe nedrepi. uitat, se exprimd asa: o invasie nu face sd dispard niciodatd decal o parle din populatia sup USA" 2- si invasia, In sensul traditional al cuvantului, nici zuz era. Disparitia celdtilor era lucrul cel mai usor. In adevd1r, cele mai multe erau numai colectii de birottri, ca Sarmizegellusa, oficii economice ca Napoca, puncte de ocupatie, ca Porolissul Romula, statii de vamesi, ca Tierna si Pons Augusti. Era un singur adevaral oras, cu adAnci rdaacini In tara, rdspim- zand unor nevoi In Loge domeniile, si militare si negustoresli: Apulum, poate un Ampulum sau Ampelum dacic, rdsbotezat de Romani (si azi se pAstreazd Ampoila . Acolo cetatea mai e o amintire, ca In gradistea" Sarmizegetasei, ci, ca la Moigrad, un grad actual", pastral In traducerea sefiaui slay care candva s'a asezat acolo, In margenea Transilvaniei, cand ai lui au plecat la vale: Balgradul. De pe urma acestei lente peiri a oraselor, ca siIn alle ten i(siIn Cipru), forum, care dá' la Francesi foire, fuero la Spanioli, a dispArut aici ca total, ca si grecescul emporion, de mide Ampurias, In Peninsula Iberia De allfel, sensul de loc fortificat" al cefeitii nu aralA pArdsirea Dacici, ci pAstra- reai apArarea ei.

1 Tanun, Ursprung der Rumanen, pp.73-4.Else IntreabAsit care (era valoarea p,entrufisc,singura decisivA, a unor asemenea elemente (ibid., p. 75). 2 Lunti re, Etude sur les Celtes, p. 269.

10 Amin tirea Imp exiului

astfel, o comtnicatie recentd, n legAturd cu noi descope- riri ale cerceatorilor olleni, pe care o dddea, la 28 Iunie 1935, ziarul Curentul, e, In aceasld privintd, de cea mai mare in- semndtate: Intre hotarul comunelor Carnai Bistretul, drept In malul Dundrii, la postal de grdnice.ri Cetatea, apele raului lasd In fiecare yard bogate urme dintr'o cetate romank Mat cerarnica, pe cati monedele descoperite aratd cd aceastd fortificatie romand a avut legrituri cu malul drept al Duneirii chiar dup(1 pcirasirea Daciei de ditre legiunile romane. Ullimele cercetdri ni araid, de altfel, eà nu numai orasele cetAtile romane de pe rnalul Diruarii, d. ex. Turnul-Severin (Drubeta,Celeiul (Sucidava,etc., au fosi locuite, dar chiar gi in interiorul Olteniei, pdnill la unja marelui val roman, numit Brazda lui Novae", atdt asezdrile romane fortificate, cAt f iafezeirile civil daco-romane au continuat a fi locuite, aviind puternice legátuni cu Moesia". De altfel, Dacia nu era singurd, isolatd. Pdrerea lui "'Aryan cu toate ndvAlirile barbare, viata civilisatd In contrele anlice dobrogene nu Inceteazd a Mimi In formele ei ori- ginale, supuind ea sufleteste pe barbarii foederati, iar nu, ldsandu-se barbarisatà de acestia", e de primit Obiectia lui Rösler cà provinciile de pe malul stâng crau despoporate de ndvAlirile barbarilor, mult loe fiind la dispositia noilor veniti, cade, când Ise gandeste cineva cd aceiasi stare de lucruri era pe ambele maluri si cd a aduce pe cei de pe malul stang pe cel drept era a-i expune aceleiasi soarte, asa Incat nu era nici nevoie de strdmutare pentra dansii, nici,pentru ceilalti,In vederea ndvAlirilor viitoare, o consolidare Idurabild. lar argumentul cà astfel provincialii scdpau de violentele Gotilor" ar avea un pret dacd ei n'ar fi fost de =lid vreme obisnuiti Cu acesti Goti si dacd Im- periul ar fi fugit, pe cand el lcsisa un teritoriu in sama mor federafi 2. Am spus In volumul precedent eà tot asa de putin Inte- meiatd e si obiectia de ce n'au lual colonii, In Dacia, cuvinte de la barbarii ce veniserd. Aceia.5i barbari au fost doar,

1 Cetatea Tropaeum, p. 129. 2 Dacier und Romanen, Viena 1866, pp. 32-3.

Provincialli 11 cu asez5.ri, ca ale G-otilor la Novae si In Scilia Minork mult mai importante,si dincolo de Dunare. Nici lipsa de elemente germane si cumane In romaneste, de care s'a mai vorbit In discutarea acestui cas istoric, important In el Insusi chiar, nu e o dovada cA Romanii nu eran pe malul stang pe vremea cand popoarele care vorbiau aceste limbi se aflau acolo: ele au ispravil prin a locui mult mai intensiv dincolo de Dunare. Contra plecArii s'a adus de Pdrvani argumentul, puternic? cà dincolo de Dunare nu se observa nimic din schimbarea dupà presupusa trecere a multe suite de mii de oameni el socoate un milion1. Argumente economice se presintl de la sine. Toate ploatArile Inoepute si parasite de Romani nu s'au putut p5- rAsi: mine, pescArii, paduri. Un drum al sarii a trebuit O. existe totdeauna ca $i un drum al oilor2. Socotind ce ou facut provincialii, In cart trdiau i rAmasitele dace, trebuie sa se tie sama, cum am spus, de alai de vechea obisnuintd a acestora cu barbarii si a barbarilor cu lumea romana. Erau vechi cunostinte $i adesea tovar45i, supt mai mult decal. un raport. Dar Inca un element de Intelegere se impune cui are curajul de a relua chestiunea care se credea resolvitd prin oposita, 1)ri11cipial ipermanenta, intre cele douà rase. Ca $i mai tdrziu, pe vremea Arabilor In Siria siEgipt? a Romanilor In fata TaLarilor secolului al XIII-lea, anume elemente din populate g5siau mai de folos pentru eleshi in-meze pc barbari sau sd.-i imile, devenind ele Insele, va- gabonzii", cazacii", ca Bagauzii din Galia, un element de tulburare 3.Acestia erau, In imensa lor majoritate,terani, ie$itl din totala daramare a micii propriet4ti rurale 4.

Inceputurile romane la wile linneirii, pp. 8 9. 2 IncercArilleluiIllinfalvy de a aralacitsecole Intregi nu s'a exploatat sare.adacicA pentrucit documentele nu pomenesc cleat tärziu exploatarea (o. c., p. 30 si um.), nu se pot sustinea. Nefiind o ordine dle Stat cu cancelarle, astfel de dovezi nuputeau sexiste. 8V. Jullian, o.c., VO, pp. 24-5. 4Ibid.,pp.51-3.

12 Amintirea Imp eriului

De sigur cd dupd oarecare datä nu se mai vorbeste de provinciali, si de aici arg,umentul ex silentio contra existentei lor. Dar tot afa de pu(in se vorbe§te de pro vincialii rurali de dincolo de Dunärei chiar din twilit intinderea Imperiului roman. Pe malul drept se pomenesc numai oamenil din cetiifi, dar acestecetclyilipsesc pe (ermul din lard.S'ar putea pu.ne Intrebarea cat se vorbeste, Inaintea conflictelor cu Bizantul sau cu Statul German, de Celli, Poloni si Rusi. Jung' observd. cnici Românii din Austria contemporand nu sânt numiti ca atari. Tot el aratd, de altfel, ce dese au fost In epeca modernd mutdrile de pe un mal dundrean pe altul 2. Lipsa de inscriptii de pe malul stang al Dunarii raspun- zand cu extrema lor raritate dincolo de secolul al IV-lea, cand invasiilese stramuta InBalcani, pe malul drept al raului, se pune o Intrebare :cate sant,In bate timpurile, inscriptiile din regiunea Pindului si chiar pe teritoriul grecesc, dui-A ce viata strdlueila a cellitilor creatoare de culturi ajunsese la o I-Ape& sadere? Pd.rdsirea administrativd militara n'a putut despdrti,ce e drept, pe provinciali de acela care pe vremea aoeia chiar incepe a se intitula stapfund pamilntului si al mdrii si ori- cdrui neam de oameni" 3. Dar, pe de altd parte, strAmutarea momentand pe malul drept n'a pututs'd Impiedece pe aceia cari se gdsirä mai bine supl. barbari, durn vom vedea peste cloud secole In casul lui Attila, de a se Intoarce supt regimul lor. Statul Insusi mula oamenii In Tinuturi pe care stia eà nu leva putea pdstra, darisireserva sd le reocupe.Intr'o provincie care va fi pdasitd, ca Britania, Zosim 4 aratd Probus a mutat pe Burgunzii si Vandalii prinsi. Rem-nand aceste observatii, e de folos sd." se adauge pdreri

1 Reimer u. Rom., pp. 244-5. 2Ibid.,p. 247 §iurru. $i tottql In VI* SI. Severin: universos iussit ad Italiam migrare Romanos. 3 '0 xat &airy% xra nay.* etvorxincon E0vouG asaTcarric; Pa'rvan, Histria, IV,pp.125-6.$ilaAurelian;ibid.P.Arvanrle,leveazAlaArrian acela§i titlu plentru Alexandru-cel-Mare (ibid., p.126). Acela§i lacru 1-am afirrnat de mult, la dtosebite prilejuri. 4I,68.

Provinciaiii 13

corespunzatoare Cu privire la alte parti ale Imperiului. Ele confirma ceia ce nu °data am avut prilejul sä observ privire la regiunile locuite de Romani. Nu avem", serie Jullian, pentru a cunoaste lucrul din viata mai amportant si mai greu de cunoscut, cugetarea oamenilor, decat inscriptiii monumente, ceia ce inseamna. nu posednu asupra Galiei in epoca romana (led t oUinta de fatada" 1 mai departe: Inscriptii, sculptari, vin de la cei cari fac sa se sape,. sa. se modelew si O. se zideasca; si nimic nu vine de la saraci si de la umili. Aceia, dupa moartea lor, nu las.A nicio urma a trecerii lor in viata, Istoria, cand recurge mai ales la monumente, e condamnata O. nu povesteascà decat existenta celor mai bogati... Ade- varatul Celt,adevAratul Belg nu sapa inscriptii, ru ridica temple de piatra, nu sculp la imaginea mortilor säi. Daca au ramas multi Gali credinciosi trecutului, n'o vom sti data, pentru ca aceasta credinta excludea tocmai intrebuintarea unei materii durabile" 2. Argumente militare, de un deosebit fond, se adaugai si ele. Dacà trupe romane raman la Drubeta si Celeiu si dupa 271-5 3,alaturi, cum vom vedea, era si incerearea lunei apa- rari locale, prin terani 4.i Mamertints, In Panegiricul I m- paratului Maximian, vorbeste de o caste tieraneascd, de ca- valeria teranilor prosti" (ighari agricolae). Care era acum atitudinea acestei populatii, nedeslocuite si nedeslocuibile, fatá' de Imperiu? Cei rdmasi de sine, intre coborarea muntenilor, Motilor" carpi si straja gotta., se socotiau tot ai Imperiului, Romani ca oricari altii, osebirea dupä provincii, de care s'a vorbit ca de un fenomen general si necesar 3, privind doar pe isforici, nu populatia 2nth,i. De altfel, cu alt prilej s'a raspins cu dreptate ideia,provocata de seria Imparatilorgali,ca.in

I O.c., V, p. 7. 2 Ibid., p. 9. 3 Weierd, Etudes h'storiques, pp. 17-9, 89. 4V. 1§i Stappers, Les miliceslocales de l'Empire romain,In Musée Beige, VII (1903), IX (1905). 5 Treml-Tamás, In Ungarische Jahrbiicher, XV (1936), n-le 4-5, pp. 593-7 i,pe larg, In Archiuum Europae centro-orientalis,I 1936), pp. 1-96.

14 Amintirea Imperiului a doua jumdtate a secolului al 111-lea era in provinciile apuL- sene, nu numai un sentiment de localism, dar uniul de na- tionalism", capabil de a provoca scisiuni 1. In Galia secolului al 111-lea pe vremea lui Postumus e ded o incercare de viatd mai m-ult locald decât provinciald si cu atat mai putin nationald. De altfel,numele chiaral vechilor Traci se pdstreazd: astfel acel Mucapor, ucigasul lui Aurelian 2. In materie de posibilitate a evacudrii, Viata Sf5ntului Se- verin, de care ne vom ocupa pe larg, la Imprejurdrile secoluluii al V-lea, vorbeste si ea de o astfel de InlAturare oficiala populatiei, 5iSfántul apdrdtor, a carui biografie pioasuí o serie Eugipiu, a trebuit sd moard ea exilat In depIrtata Italic- de-Sud, (Par aeeasta n'a Impiedecat Norieul de a-si avea pAnd tdrziu,siin eetki, o populatie romanicd. Cdei criticul social crestin care e pentru aeelasi secol al V-lea Salvian recanoaste cit dorinta generald a plebei era sd trliase.ä supt barbari, la cari fug cu grAmada fdrA gánd de a se Intoarce: O singurd rugáciune, si unanimd, a sdracilor romani e aceia de a li se da vole sit trdiascd viata lor eu barbarii. Si ne mirám e.it nu sánt hwinsi (si izgoniti)din pArtile noastre Gotii, când Romanii preferd a fi la ei decdt la noi? Daed nu numai ed nostri nu vreau cátusi de putin s5. NO de la el la noi, dar ei ne lasd pe noi ca sä fugd la el." 3. Vedem supt Gordian säteni ea aeei din Skaptopara sau Greseita cari se plAng ImpAratului de lumea care vine la bálciuri si de ostasi, cari-si cer apd, gazde, provisii, daruri. &ant la loe bun, Intre dout'í lagdre, dar, dacd nu li se face dreptatet el.pleac5.4 Miss Mauley,o.c.,p.37.Usurpatorul Postumus visxlazAqi de Tracia;ibid. 2Sextus Aurelius Victor, De Caesaribus, XXXVI. 8 Unaetconseintiensillic romanae plebis °ratiout liceateis vitam quam agunt agerie cum barbaris. Et miramur si non vincuntur a nostris partibus Gothi, cum malint aptid eos esse quamapud nos Romani? Itaque non solum transfuggre ab eis ad nos fratres nostri omnino volunt,sed ad vos codugiunt, nosrielinquunt".Citat la Jung, 'Winer n. Rom., p. 183, nota 2. 4C. i L.,III,12336.

Provincialii 15

Din pullet de vedere al intentiilor mililare, e adevdrat c5.7 mai de mult, rdurile ajungeau a fi privite ea hotare, si Viata lui Adrian osebege hotarul cu limes de cel cu (lumen 1 Cand Aurelian La dat provinciei la Sud, organisate de ddnsul, de si el nu poate fi pus in leggturK cu acel sentiment de rusine pentru retragerea de legiuni, cu putinii funetionari de Im- periu cu tot , el n'a privit cursul rdului ea granitg., ci a cuprins Intre noile hotare $i malul opus Ong in regiunea muntilor, de ande periodic se prgbusia, nu atacul got, neade- verit prin nimic, ci prgaciunea carpg. Dar $i altii au observat ceia ce am afirmat de mull, eg, ce priveste alga locuitorilor lnsii, rdurile nu despart, precum un povarnis de munle e legat prin tot ce represintg. $i prin tot ce hotArgste In a$ez.g.ri/e omenesti de cel de dineolo Pentru pgstrarea nomenclaturii vechi avem de sigur prea putin 3, dar nu chiar aldt de putin, de vreme ce existg Ina o Mehadie, o Meedie In locul vechii Ad Mecliam, o Cerna, slavi- satg, uncle a fast Tierna, o Re$ca de pus ardturi Cu ResCulum roman din Ardeal $i cu numele unui Rescuporis, o Harina $i Dip$a ardeleme, o Bdrzava, Iiingà o targ a Bdrsei, si un Bra$ov (rAdgeina e Brs), si finalele dace: i, ca In Polaissa si Porolissum; poate ova, pentru noi si pentru Slavii dungreni $i de la Rgsgrit, din veehea davd. Dinoolo de rdu, Viata Sf. Alexandru, ucis supt. Maximian, care e adus de la Berhoe la Drizipera, presintd, la Emopoliti" $i aiurea, tot vechea nomenclaturá geograficg, rdul Arzon, rdui. Ergina (v. Arge$), lacul Boitia (al Boilor), Burtodiza (Burto- daxion"), acel Zorolus, care a devenil bizanlinul Tzurulon, un Zioncellum, al cdrui nume Ineepe cu fenomenul de Imblanzire tracic al lui di,$i Druzipera, care e o arhaieg Drivipara 4.

C.12. 2V. Jullian,I.c.,p.41. Jullian nu vorbe0u de necesitatea militara de a avea c.elalt mal, ci numai de porninea fireasca a unor triburi" caaleGletilor.Observatia luise Intinde Insaiasupra malurilor Marl sO propunerte hasardata e aceia care apropie Saka iiSzeka; Seca, In Arch.-epigr. Mitth.,I,p. 115 (Goos). 4V.i editia din publicatia bulgiara a Academiei din Sofia (1935).

16 Amintirea Imperiului

Pe acelasi mal drept Vidinul, Ar'earpalanca, Durostorul se pAstreaa., ca si Asimos, Somo" (poate Samovit) 1. In ReIa, cercetdrile lui Steub au al-Mat cum bate munirile romane s'au pdstrat. Jung a citat un fragment de act de pe la 450-90, uncle nimic din lrecutul roman nu apare schimbat; pe vremea lui Carol-cel-Mare apar aici Latini ftt. Dar nume pretutindeni rdspandite, cum le-a gIsit Steub la Ladini, nu se aflä nici in Balcani: nu' e acolo o traducere In slavoneste ca, In Vest, in limba germang. Dar, cum numele de pe malul stâng cu caracter descriptiv corespund cu. vIile" alte clemente de naturd de la Reto-Romani, nimic nu ne mpiedecä de a le considera fi la noi de origine antic& Riisler a observat cg.i in Panonia, afarg, de Raab (Araboaa.), de PettauiSiscia, numele geografice latine au dispdrat3. Doar numele raurilor se pgstreazg. in Noric, Vindeliciai Retia4. El aflä explicatia in repetarea invasiei: dupg Germani, Slavii, apoi Avarii si In sfarsit Maghiarik I se pare cä e tot asa in Moesia, de si aici numele antice s'au pgstrat mai bine. Admi- tând Cd fn Dacia s'a putut pästra o parte din vechea po pu- lath. 5,el nu bag de sa,ag cà apropierea cu celelalte provincii impunea recunoasterea mgcar a unei oarecare perma- nente6 iel trebuie sä recunoascd pgstrarea numelor de rduri, adgugind pe ldngä cele mari: Timisul, Motrul, Bdrzava Ampoiul 7. Din greutate cautà sä scape prin argumentul cd numele acestea au viata mai dull Numelc muntelui balcanic, afarg de insusi cuvdntul turcesc de Balcan, care s'a generalisat, s'a pgstrat supt forma V. Thunmann, Untersuchunglen, p. 92, nota s. 2 Röm. u Romanen, p. 214. De alminterea Intregul capitol. Pentru sensul cuvantului, p.215, nota 1.Si ¡ex romana a unui Rudolf la 1127;ibid.,p.232, nota3. aSi1-Ifinfalvy (o.c.,P. 40) recuno4o cä, din numele de loca- litAtiarAmas,InaceastàtarA adAnc romanisatà, doar Sirmiul (Srem)§iSiscia($issek). 4 Jung, Römer u. Rom, p.61. 5 Was etwa von Daciern und Römern blieb war weder im Stande sich zu erhaltein, noch die alten Namen fort zu pflegen. 6 Anfange, p. 37. 7 Ibid., pp.37-8. De alttelelispräve§te spunând dt nici trarea vechilor nume n'ar avea valoare,cad, de §.1 InBritania Mare ele au rAmas, populatia tlisparuse.

Provincialii 17

acoperitd In anlichitate de cea greacd: Rhodope (muntele Cu trandafiri"; cf.si insula Rhcdos, rododendronul, copacul cu trandafiri"), $ar ($ar-dag , care trebuie apropiat de Scar- dona pe malul AM-a Adrialice. Pentru Balean, munte" fárd allá designare, corespunde Muntele" la Nord de Dundre si numirea de Muntili aromdnesti" datd de Romanii Pindului, ale cdrui numiri populare la deosebitele natii ar trebui cdulale. Bulgarii, adechi Slavii pe cari-i represintA, Intrebuinteazd aceleasi denumiri vage de Planina (ca Slara Planina) ori de GoraSrcdna Gora .S'a observat cà numele Emului se Os- lreaza,i rin Turci, la capul zis Eminè 1. Pentru culmiYuruchal, Maragudisc, Cadimlia, Satche, Car- lic, numele sant curat lurce5ti, pe cand la Romdni, pe lângd numiri peeenego-cumaneCealildu, Rarau, etc., poate Paran- gul,cele romanesli nomdRatezatul, Omulbiruie; ba chiar un intreg sir balcanic se chiamd. Caraged-dag sau Sabcand-dag. Aceslea aratil existenia unor ciobani turci,veniti din Asia Micá penlru a-si urma aiei Indeletnicirile. Numai Vitosa pare slav2. Intre numele rdurilor care se pdstreazd In Dacia, Priskos cunoasle dupd Dundre pe. a^eslea lrei: Drekon (cf. Drencova, salid de astdzi, In Banat, Tigas(Bega) si Tiphesas sau Tisa. Numele celor de pe malul drept au suferit Insd schimbdri vrednice de luare aminte. Timocul si LomulAlmus la Romaniau nume care se par a fi ilirice. Ciabrila 5i Ischerul deriva din forme romane: Cebrus 5i Oescus, ca si Vitul (taus), Morava Alargus)3. Iantra

Iatrus roman. Ogusl, Osem (Asamus, dar cf. Osetii ,Picnus (Pec au un caraeler turanic, încà neldinurit. Vid pare sd fie de origine slava. lar, pontru finala, In Albania: Arzen, Simen, Prizren, InBulgaria sumen (dar muntii $umansea Serbiase pdstr..azd si ele din vremi mai vechi, dar slave. In Tracia, elemenlul turanic, vena dinleo profunda colonisare cu clemente asialice, dil raul Camcic (cf. Balcic). $i Tun-

Bourchier, In Encyclopaedia Britannica art. Bulgaria, pL773. 2 Numai Bucegittl,d apropiat de Bucecea dinMoldova side Buczacz dinGalitia,e slav. CArAimanuI vine de la o cA§drie de Turc dinCaramania,prinsecolulalXVIII-lea. 3 y.§i Jung, Riin-ger u. Roman,n, p. 234. 2

18 Amintirea Imperinini

gea are un caracter turcesc, dar In Arda trAiesc Ardaii ilirici, Strymonul grec, rostit Strumon, de la rAdlcina str, a curge" ca $i In Isteri in Nistru, s'a 'Astral in Struma. In ce pH- vege Manta, numele Ebrului (conservat In Ibarul albanes), el trebuie sd vie de la acel mime de mar dat de Traci rAurilow (Mulls, Morava, Trasmarisca; PArvan credea cA $i Marchul moray). CetAtile grecestise mentin, In deosebite forme moderni- sate: Pulpidava e bulgArescul provdiv, Adrianopolul devine la ocupantii slavi Odrin, precum Salonicul se preface In Solun; toatif vecinAtatea e Inliplrita de acelasi conservatism. Pe and pc malul drept al DlunArii, fiecare pAstrAndu-si capul de pod" pe malul stAng, ca nume de localitAti, Ratiaria e pa- lanca" Arcer, Nicopolis devine Nichiup al Turcilor; Artacia trAieste In Arta-chioiul. Dad. In Grecia numele de munti $i de rAuri s'au pAstrat, nu tot asa numele de localitdti, adese ori slave. Kiepert2 observa cA abia douA mii de nume de acestea vin din antichilate, dar mai ales pe coastA, precum pe Pontul apusean Kallatis, socotitA ca fiind din kalòs, frumos", a devenit Pankala, Pangala, de uncle au Meat Turcii: Mangalia. Am Inc,ercat aiurea sa aflu o explicatie pentru deosebirea de nomenclaturA acolo, intre sal $i oras. Adaug aici cA, viata pAstoreasd pdstrându-se ea a mAnat mai departe In timp aceste numiri de vArfuri, spre care se duce turma In timp de varA, $i de ape, de-a lungul cArora se IndreaptA rAtAcirile determinate de nevoia p4u- nilor. Aceiag explicatie se poate da si fenomenului aproape Intru toate asAmAnator din part& noastre (am vazut cäi dincolo de DunAre se pAstreazä cele mai mulle din numele de rfturi. Numele rozniinegi pentru Larisa: Larsa, Tricala: Tarcol poate supt influenta slavA i Salona: Samna, au o deose- bitä importantA, de $i al doilea proate fi printr'o Lransmisiune slav5.. Ceia oe lipseste Insä pe acest teritoriu, $i ar trebui cules r5pede, pina nu dispare nu numai constiinta româneased a a-estor ciobani, dar si insusi felul lor de viat5., pe care-I mgust azä asa de mult civilisatia modernd, ar fi numele de munt-, de ape si acelea de puncte locale pe care Germanii le Parvan, Cantributiiepigraficle,p.56. 2 Histor sch-gieographisches Atlas der alten Welt, Weimar, 1848.

Provincialii 10 numesc Flurnamen. Cei din Ardeal le adund de ani de zile In vederea tragerii unor conclusii istorice care-i intereseazd asa de aproape. Altfel e In Vestal Balcanilor, unde, oricum,era paydza Im- periului, garantd a continuadlii. In reginnea iliricä s'a 'Astral In Mal numele vechi Aemathii. Muntele poartd nume grecesti sau grecisate: Pindos, Grant- mos. Vdrfuri ca Tomor, Toli, Kraba, Muela, Cica,Nlistheli pot fi aduse la altd limbl. Namele insulelor au rdmas: LisaIssa, IIvar (Pharos Curzola (Curiota), Krk (Kerkita), Apseros (Ossero ,Crefi Cherso), Arbe (Arbag), Brazza Bratlia), Solta (Solentia), Pago (Pagas). Tot asa rdurile, derivate din cele vechi: Tara, Arta, Viorsa, Drin, Ibar, cutare din acesti termini avand valoarea generald de: curs de apd. Dar aici numele de locallidti obisnuite in anlichilale, au (lis- parut aproape Cu totul dar Buthrolon-Butrinlò, Avlona-Valona atunci cand avem pe cele iliro-greco-roman2. la Ragusa,la Callan:), la Risano, la Spalalo('g noao'cuov), al lui Dioclelian la CaptatCivitatem), la Slagno ('.; TV" Atitov, la nisip", ,,la plajd."), la Starea (elq tv atepeiv,pe continent ,la Traghir, Traù (Tragurium,la Sebenicopare a fi'ç dupil amintirea vre-unei biruina; cf. Epidamnul . In aceasta regiune se pastreazd si vechile surixe, ca u/at In: Albona, Salona, Nona, Scardona, azî Labin, Solin, Ninb Scradin 1. S'a observat2 ce tdrziu apar Albanesii, dar cred si acuma cä numele de Schipetari nu vine de la shkyipoij", Inteleg" (cf. Slavi fatd. de Nem(i), ci de la scopulus, care la Albanesii de azi, cu acelasi sms de ,,stfincd", se pastreaza 1,n shkep, shkip.igheg, porecld, trebuie pus aldluri de numele Mo- tilori Cutilor" romani 3. Arber si Arberia pentru Albanes si Albania aratä un fenomen asdinrindtor aceluia al rotacis- mului dar aici cu I) de la noi.

Jung, Iiiimer u. Rorn., p.254. Ibid.,V.244, nota 3. 3 Inseam c..t u euriohdate cà numele de Tsk a fosl. apropial de aoela de Tuscus al Etruseilori cd In Tirana s'a vdzut ceva tire- nian"; Bourchier, in Encyclopaedia Brilannica, I, art. Albania, p. 483.

20 Amintirea Imperiului

Numele de localitati antice se pastreazd la Albanesi si In Pollinapentru Apollonia ,In Durtz sau Dra6 pentru Dyr- rachion, In Khimara pentru Chimaira, Cu bate studiile lui Hahn si ale intregii scoli vienese, urmarirea Ala in cele mai mici amanunte a determinarilor geografice in aceastd regiune de mari complicatil nu s'a Meat Ina. Dar acolo Intalnim. peste ce a mai rdmas dintr'o nomenclatura elenicá asa de bogala si tribalo-ilirica asa de felurita, o patura mai recenta, in care sufixul -iste, ca in Kratzuniste, corespunde cu -'ti alnostril, avand acelasi sens genealogicCraciun dd Cra- ciunesli . De fapt. EWA e in legaturd cu pasirarea vietii orasenesti aceasla viata e conservala de circulatia pe Mare, la Greci, ca si pe coasla balcanica a Adrialicei. Tot asa si pc Dunhre. Aiurea, desi asa "le putin renuntase Imperial la pose- siunea Mari Britanii,inciitBelisaniiu o oferia Ostrogotilor in schimb pentru Sicilia 1, In Britania Mare, Eburacum LraLste In anglo-saxonul Eoforwic, in Jordvig al Normanilor 2. Am terminat aceasta analisa menita a lumina situatia Le- ritoriului care a devenit basa natici noastre. Dar si asa, pe basa páslrá'rii nurnelor de localitale pe malul stang, K. Milner Lrebuia sa adinita ca. locurile romane parasite se inentineau supt dominatia straina, pastrau o oarecare culturasticil in vreme de pace si un comer!. (Verkehr) cu ele nu era O'L- ClUS3 ". i,aiurea el admite ca legating de prielenie cu e parte din vechea mare Dacie au ramas Inca destula vreme" 4. Acolo uncle vechile nume dispareau si altele slau O. rasara, o autonomie mai depilad decdt cea d'inaintea anului ,eva- culirii" se impunea. Ea e asamandtoare cu c,ea din Dalmatia. 0 marturiseste Constantin Porfirogenetul, eriticand pc inaintaii

i Re1evat de d. Ferdinand Lot, In Les inuasions gcrmaniques, La pénétration mutuelle du monde barbare etd.z monde romain,iii Bibliothèque Historique" (Paris 1935), p. 301. Cartea e deosebit de suggestivA. 2 Budinszky, Vzrbrieitung der lateinisch n Sprache, p. 129. Pearl] neparilsirea Noricului§iacela§i,o.c.,pp.166-8. Pasagiile despre evacuarea comptlectà",ibid., nota 53. 3 Ed. Tabulei Peutingeriene, pp. XXXIII-IV. 4P.539.

Fig. 2. Cetiteromana dinsecolul al 1V-lea. Notitia dignitatum, p. 84.

Provinciallic 21 cari prin slgbiciunea lor au permis-o: locuitorii cetItilor din Dalmatia au devenll autocefali, nefiind supug nici Romanilor, nicialtui cuiva"1. Chersonul, cu intensele lui leggiuri de comen, oferg.alt exempla de viatà popularg. autonomd. Allluri de el 5e poate pune viata G-otilor din Crimeia cari, trdind Ora In secolul al XVI-lea, au dispArul, observI d. Tamm, pentru cà au rgmas exclusiv ciobani. Cercetarea Imprejurgrilor din alte provincii ngpldite si pg.- rgsite e de folos pentru a lg.muri o stare de lucran i mai f6rg izvoare aici deck aiurea chiar. In Galia s'a constatat cit viola econornicg n'a fost impiedecatg de ng.vXliri,citdupit pagubele adune agiculturii mici s'au creat proprietAti marl cu vile, ci un poet ca Ausoniu a plant vorbi de fericirea vremii sale 2.Acelasi lucru a trebuit se petreacg mai putin vuele, si in Scitia Minorg. Pe cand o pgrasire de lirnes si o fortificare in dosul liniei pierdute se Intillnesc pe acest limp, supt usurpatorul Postumus (258-267)si acolo, In Galia 8,dupit moartea lui Aurelian se revine la unja retrasä.. Paralelismul cu Galia se observg. si In data de 260 a pargsirii limesï1ui Intre Andernach si intre Dungre 4, de 275-6 a marii ng.vgliri" de acolo 5. la deosebitele districte se schimbg. mai spre Apus capitala 6, cum s'a fgeut la noi pentru judetele dungrene ctind Turcii au orga- nisat raiaua. Cum NotitiaDignitaturn aratg. In Galia pe Sarmatii din viitoarea Sarmaise si Taifalii de la Tifuge (Sarmatne et Tai. fall gentiles), asa crap Go(ii pe vremea lui Aurelian, supt comandg. romang. 7.

I Of ]reic AsXttcericc; xicrrpot obto5v7s; TrOvatst cc5toxiyalot, 13:6-cs t ccoast Tanicciwv, p.te &Tin) To,/ kcoxstp.avot ; De adm. imp., C. 29. Urme de pas- hare romanica $i la Rin, Jung, Geographie, p. 118. 2 Miss Manley, 1.C. 3Ibid., pp. 38, 42. 4Jan Colin, Les ant'quités romaincs de la Rlzénanie, Pgris 1928, p.13, la Miss Manley, o.c., p 81, nota 1. 5Ib'd., p. 41. 6Ibid., o. c.. p. 95. 7 Mommsen, in Hernies, XXIV, p. 251§i urra.

22 Amintirea Imperiului

Si pentru retragenea legiunilor de la Rin o cereetAtoare ;nena a ajuns la resultatul el e mai drept s'N se spuie cg., &MI o rupturli brusca, a fost o retragere gradata de- dincolo de Rin, care a fost accentualei de invasia de pe vremea lui Ca- lien qi Postumus"i. Si In Spania ggsim un tralat formal eu barbarii, cari locuiesc numai in anume graniti, ea oamen.iai Imperiului2 si execua voluntas et ordinatio a Impdratilor, Intoemai cum mai tgrziu vom vedea pe ImpAratul de IlAsArit dand ordine Slavilor de a eruta pe provincialii arora li s'a dgruit ca adApost insusi palatul-oras al lui Diocletian din Salona. De altfel supt Bizantini se Lrimete acolo acelasi general care va lucra la DunAre contra Slavilor, Commentiolus, pentru a face lucedri de Inarire 3. Am spus cA nici Marea Brilanie n'a vrut desfacerea de lm- periu. Cand ea s'a fAcut, In veacul al VI-lea, Imparatul !lo- noria se adresearei cafre provinciali, declarandu-li cd-i lasd In sama lor 4.Nicio ala' mAsurii deciit retragerea armatei si a functionarilor. Dacg. un scriitor m'A ta'rziu InfaliseazA o populatie Inspgimântatà in desorientarea ei, care fuge .,de la barbari la Mare si de la Mare la barbari"5, vedem pe aceiasi provinciali OrAsiti chemand, ca Bizanlinii, din aceiasi nevoie, pe alti barbari contra acelor cari-i molesteazg.. Ca si in Galia se alege un ser popular, In acesL cas, pe la 308-9, Ambrosius Aurelianus, pentru a conduce resistenta 6In toatep6rtile terii 7.Sid.Haverfieldobservg.eA.:simtul apartineriiila Imperiu nu murise cu totulnici In Britania secoluluial VI-lea. Nume romana au fost Intrebuintale si mai departe, nu exclusiv, dar destul de lib-r, de Britani... Se gAsese Intam- plgtor inscriptiisec. VI) romane" 8.Se stie In ce termini i Miss Manley, o. c., p. 75. 2V. Jung, Roman'sche Landschaften, p. 74 §i urm. El citeaza pe Idatiu la 411: barbari ad pacem ineundam conversi, sorte ad habitandum sibi provinciarum dividunt regiones". 8C.I.L., II, 3420. 4 ZOSIM, VI, 10. Cf. Haverfield, o.c., p. 58, nota 4. 5 Repellunt nos barbari ad mare, repellit nos mare ad barbaros; Gildas, c.15. V. si Nonnius. Cf.§i mai sus. 6Gildas,c.25.V.si Jung, Rom. Landschaften, pp. 307-8. 7V. Ferdinand Lot, Les invasions germaniques, pp. 306-10. 8 Haverfield, o.c., p. 60.

Provinnialii 23

Gildas a Incercat sa arate durerea unei populatii primejduite, dar tinandu-se Inddratnic de un trecut care-i dad-use pace si prosperitate. E interesant si faptul cA, dad. multi din urma$ii vechilor provinciali au perit In lupta cu navalitorii germanici, emigrarea In Britania galled, peste Mare, nu s'a produs atunci $i In mas5.1. Viata Sfantului Germaindin Auxerre aratd siea cum locuitorii de veche rash' s'au opus cle la sine navali- torilor 2. In Britania trupele lipsesc In locurile unde sant inscriptiile, cacip-uternic,emunic,ipliicolonii, mai alesde veterani, incepand supt Claudiu, cu CamulodunumColchester) 3,ca fortdreatel, se aseazd; civilisatia se desvolta mai alesgrin, cresterea ei automalica.", iar In regiunea de dealuri de la York In sus sant numai forturi legate prin drumluri. $i aici Britonii din alai* ai reginei Boadicea, atacd pe Romani ca si pe ca supusi lor.iaici sânt teritorii In jaral cetatilor, ale caror nume le si poarta, ca In Galia, dar cetcitile galice raman In afara, supt supravegherea stapanilor 4. Cu privire la parasirea Mari Britanti, de Romani, iatd, de altfel, ce serie d. Haverfield5: Dupd ce un Magnus Ma- ximussi un alt pretendent muta trupe pentru scopurile lor si Germanii se aseaza In Galia, n'a fost nicio mare plecare a Romanilor". Numai eat guvernul central n'a mai trimes pe guveruatorii si Inallii ofitieri obisnuiti. Romano Bri- tanii au fast lasati in sama lor... Fa urmlard un exempla roman din acesi timp si platird Saxoni ca sa rh'spinga Saxoni". Dar, goniti din centrele de viata romanisata, din regiunea cetatilor cu ziduri$i a caselor civilisate, In dealurile din Tara Gatilor si din Nord-Vest, provincialii au suferit o schim bare care se Intelege usor". Ei datt de Celtii, nesupoi, al

Ibid.,p.65. 2 Scriptores rerum merovingicarum, VII.Cf. Dopsch, Das Kon- tinuitatsproblem,InArch.f.Kulturgesch., XI 1916),pp.159-82. 3Chester castrum. 4 Haverfield, In Encyclopiledia Britanica, IV, p. 583 si urm. 5 V. ibid. p. 589. Ca bibliografie, pe Idngg. lucrarle lui Haverrield; mai alescitata The Romanization of Roman Brita'n (si In Edin- burgh Review, 1899), English historical Review, 1904 si Bury, Life of St. Patrick, 1905.

24 Amintirea Imperiului

cdror nume Il poara regiunea, Intdrild etnic, si din Irlanda liberd,i redevin Celti de graiu si de aplecdri, si in arte'. Dacei nu s'a lntamplat redacisarea Dacilor romanisati, aceasta vine tocmai din faptul cd ei n'au fost peirdsiti mor barbari, cari nu veniserez' fncei fi pe cari Roma nu-i cunoftea, cd Roma, puternica Romii a lui Aurelian, retranqatii pe malul drept a afezat pe barbari ca federa(i, cd Go(ii n'au fost niciodatd de capul lor, ceia ce se va dovell fi prin aceia cd fnaintect primeidiei fume ei se vor cere la Romani ca nifte oaspeti fi supufi. Nu e de rulitat niel aceia cd in Dacia n'a fost ruptel legdtura cu Marea fi cu lmperizil, cum presenta Francilor In Anglia o idease pentru Britania. Nu numai ed s'a pdstrat sentimentul roman dupä retragerea legiunilor din Britania, cum o arald. acel Gildas, sau. un Nonnius, dar, in secolttl al V-lea sau al VI-lea", o inscriptie presilla pe protecborul" eu nume cdllic, care inlocuia pe comandantii romani: memoria Voteporigis protictoris 1.Regi celti apar, de allfel, du,pd pdrasirea de Romani in deosebite col turi 2. Tolusi asezarea saxond a Tosi recunoscuta de Imperiu: pe lângcontele Britanilor e acela al termului saxonic prin Britania" (littoris saxonici per Britannias)3. Numele romane se pástreazd In interpreari moderne si pentru Africa-de-Nord, la basd fiind vechile numiri locale4. Incheiarea nu poate fi docta aceasta, cd, In momentul cdnd, In loe sä socolim isprdvitd pentru Dacia, si nttmai pentru Dacia, osebità de alte provincii vecine si de tot Apusul, o intreagd epocà istoricd, nu gdsim decdt, aici cai In alte pdrti apusene, Inteo formd une ori confusI, dualitalea intre un Imperiu de caracter universal care nu poate abdica de la

Archaeologia Cambrens's, 1895, p. 233 §i urm.; Mommsen, prefata la Gildas, In Mem. Germ. Hist., XIIIcf. si acelasi, in Mermes, XIX, p. 303 si urm.). Cf. Jung, Geographic, p. 127. V. si C. at. Franzero, Britannia Romana, Milano 1934. 2Lot,Les inuasions germ migues, pp.306-10. 3 Notitia dignitatum, ed. Wócking, I,pp. 4., 80-1. 4 Jung, Römer u. ~amen, pp.xtu-nr.Sialtic nume pastrate IncA de la Grcci, In inulele dalmate pArasite, Schafarik, o.c., II, p. 304.

Provincialii 25

niciunul din drep Lurile salesi o puternicA via tA pop ularà fatA de care once invasie isprAveste, deocamdatA, prin a da un nou contingent de barbari spre a pur la rAzboaiele Im- periului 1 si spre a fi amalgam ati Cu locuilorii de o strAveche origine.

1 V. M. Bang, Die Germanen im reimischen Dienste bis zum Re- gierungsantrittConstantinsI.,Berlin1906.V. §i. Theodor Bern- hardt, PolilischeGeschichte des rdmischen Belches von Valerian bis zu D:ocletians Regierangsantritt (553 b's 284 n. Chr. , Berlin 1867.

CAPITOLUL Reromanisarea

L Teranii §11 apärarea. O noug Incercare de romanisare e In legáturà cu voluta lui Diocletian si a lui Constantin. De aici, si In Orient, o istorle de laggre ca a lul. Amian Marcellin, o poesie care si In terile de limbá greacgdg. pe Claudian si se Intinde pIng. la Corip, supt al doilea Iustin, deci In plin seco! al VI-lea. De aicicárti de istorie ca a lui Eutropiu sfabricarea latinesle a Vietilor de Cesan id.- la Adrian Inainte, dar, Incg din secolul al V-lea, cu Dexip, cu Malchos 5i Prisc, istoriografia redevine elenicd, ba Inca arhaisantg, Incurcatg. In vechi forme greu deIntelessipentru contemporani. In nona capitalà singurg, vántul ce bate din toat... pártile máng spre traditiile bizantine si pontice. Grija cea mane e totusi sei se peistreze romanitatea In care, cu toate coroanele orientale pe care le poartá. Imp4ratii, se resumg Imperiul. Pe arhitrava basilicei din Salona se cebeste In latina: Dens noster, propinas esto reipublicae romanae; Doamne al nostru" crestinismul s'a si impus fii binevoilor, Stahului roman"I. Chezásiai pgstrárll seculare a vechili ordini de lucruri, teranii din acest Sud-Est continng In formg. lating oca mal depArtatá viatá ruralg trad.. Intalnim ca nume Mucapor si femeninul, Tataza Mucapora 2. Sântem astfel de acum In pling. jergnime" care se va transmite In toate formele si supt toatie biruind secolele.

Arch.-ep. Mitt., VIII, p. 113. v Paul Allard, Persécutions, La persécution de Dioclétien.I,p. 253, nota 2.

Fig. 3. Cetate romana din secolul al IV-lea. Notitia Dignicatum, p. 104.

Reromanisarea politica 27

Porniri de viatA proprie aleteranilor au fost semnalate supt Diocletian In Galia, unde si catare retor atAtI pe sAteni la revoltà, apárand Indatál bigadziide la bagat, bagad, multime")1, g In declamatia" lui Quintilian, care InfAtiseazA pe omul de la camp pornit contra bogatilor cari11 'nand la oaste 2.Bagauzii au ridicaliImpArati, Aelianus si Aman- dus3, pe o vreme când recrutii trebuie marcati ca fierul 4. ImpAratii ilirici au o deosebità iubire si grijä pentru tinuturile din care vinsicare sant Insesi aceste Oat ale Sud-Estului european, din ale carii rase strKvechi, mai mull sau mai putin romanisale, Isi trag ei originea. Aslfel, pArintii lui Difaximian lucrau ca salahori liing5.Sir- miu3, pc mosie strAinA (parentes eias exerwbant opera merce- naria). Mai jos, e acolo o viat5 arhaic5, rilmas6 In mare parte IntreagA, si vom vedea cat dureazA amintirea Bessilor.Localit:i(i trace se mai IntEnesc, pentru aociasi epoc5.,i aiurea: astfel Gestytgrztm, locus possessorum", In Acide Sfântului Filip 6. Alexandru, usurpatorul contra lid Diocletian, e altloran, din Panonia7. Liciniu e un fiu de terani,daci" 8,si de la DunAre va veni apoi funariul" Valentinian3. Vetranio, náscut In locuri mai joase" (squalidioribus) ale Moesiei-de-sus, apare ca pretendent lo. Galeriu e nitscui In Serdica ori in alt 131.111Ctal regitutii

Ibid.El se relferä la Orosiu,VII, 25nimic ,la Ieronim, in Cronica lui Eusebiu, la Viata Sf. Babolein, Acta Sanctorum, VIIgre- sit), la Passio SS. Regaliani et Donatiani, 15. 2 Tarn ad arma mittimur... Placeas licet tibi opum tuarum fiducia, dives; si mihi vivere non expesrt, pares sumas; Quintilian, XIII,1. Citat de Allard, /.c., p. 384. Se aduce inainte si cunoscutul pasaOn allui Lactantiu, De mortibus persecutorum, 7,siCodal luiIus- tinian, IX, x, 3. 3Allard, I.c.,Refusul ostasilor de a-iataca;ibid.,pp.30-1. 4 Ibid., p. 102 §1 urm. 5 Sextus Aurelius Victor, Epitome, XXXIX XL. 6 Acta Sanclorum, Octombre, IX, 551. 7 Agrestibus ac pannonicis parfentibus", la Allard,o.c.,II. Rev. Arch., IX (18532), p. 769. 9SextusAut{elius Victor, Epitome, XLV. loSextus Aurelius Victor, De Caesaribus, XLI.Alt Vetranio, In Arch.-ep. Mitt., VIII, p. 114, no. 41. Cf. Schiller, 0, c,, II, p, 250 si arm,

28 Amintire& Impebriului de refugiu pe malul drept.1. Si aiurea el e calificat de Dac", fiul unui boar 2, ca si Constantiui. Mama lui fiind inchinNloare a zeilor muntilor" (deorum montium cultrix)3, aceasta seamna religiaCarpilornnuileni. El creiaza In Dacia ripensis o mosie Romulianum dupa numele mainel acesteia, Romula4. Galerius Maximus, nepotul de soi'6. al acestuia, era siel prin origine sicrestere 'Astor Corta atque instituto pastorali) si In tineret4 i se zioea Daca", Dan.15. Umile sant iIncepulurile Sfintei Elene, mama lui Cons- tantin-cel-Mare 6. Liciniu e nascut din oameni de la Wray s.IL Cu totul terani" 7; ramane dusman al moliilor (tineae)ioarecilor din palat" 8. Constantin va lupia cu el la acele Cibalae (Vincovce), lacul Hiulcus 9. Martinian, Sextus Martinian:us, asocial de Lieiniu, Ill lupia cu Constantin s'au 'Astral si monede, bAlute la Nicomedia, de lael, ca August cu Iupiter conservator, dupN. cAderea 1-ui Liciniu, pe langa care fasese numai Cesar, si ucis de acesta, e represiniantul aceleiasi lumi balcanice. Cu alai, mai mult cu cal el a fost identifica C. un praeses prouinciae Norici lo. Un Armentarius, un cow-boy, sta langa Constantin, In acelasi limp cand Sever si Maximin se ivesc ca Illyricorum indi- genae Caesares"u. Total tinde la mutarea aici a centruluiinperiulzti,i recu- Iordanes, Romana, p.38. V. Jung, Rom. Landschaften, p. 404 nota 8, dupa Lactantius, De mortibus persecutorum, p. 23, si Eu- tropiu, IX, 22 (14). 2 Lactantiu, De mortibus persecutormn,18-9. 9 Ibid.,9. 4 Sextus Aurle,lius Victor, Epit., XL. 5 Ibid. 6 Allard,/.c.,p.89, nota1(si duprá Sr. Ambrosiu, De obitu Theodosii, 42). V. Connzard, Sainte Hélène, 1911. 7 Sextus Aure,litts Victor, Epit., XLI. 8Ibid. 9 Ibid. 10 V.Robert Mowat,Recherches sur tempereur Martinien propos d'une médaille inédite de ceprince, la Comptes-rendus ale Academilei deInscriptii da Paris,1879. V.Bildinger, r nter- suchungen zur reim. Kaisergesch.,III,321siurm. Status Aurelius Victor, De Caesaribus, XL.

Heromanisarea politicA 20 perarea Daciei trebuia sei fie neapeirat In pro gramul erei noi 1. Mai departe, Magnentiude neam barbar" 2,e nAscut In cele mai murdare locuri ale Moesiei-de-sus"3. fiul lui Varronianus, e din aceleasi piirti ale Sin- gidunului 4, iar Valentinian, al lui Gratian, din CibaIae 3; Im- pAratul Gratian din Sirmiu 6. Despre Impdratii terani, toti din Iliric, Sexlus Aurelius Victor scrie a, de si incu/ti, dar plini de miscriile satului si ale la- gArului, au fost foarte buni pentru Stal" 7. Nu numai cA terani ca dânii, in diferile siluatii pAna la coroanA, aparau mai bine sau prost, dar, macar in secolul al IV-lea, pradau une ori cu barbarii si mai rdu dcitt diinsii 8 Ca muncitori la duly, o scrisoare a lui Symmachus aratA, Iii secolul al IV-lea, ce datoreste aprovisionarea Romei gritului macedonic 3, aceasta a doua zi dupà prdzile golice de la un capN.1 al peninsulei la anal. Un sentiment democratic" cuprinde si pe inteligenlul martur care e Sextus Aurelius Victor, cilnd, lndreptfindu-se contra birocratilor, actuariilor, cari dàduserál un Imprirat, dephinge pe aratorii, pe teranii pràdati de aceastd tagma lo. V. la acelasi, XLI, podul pe Dunare si castra castellaque pluribus locis commode posita". 2 Utpote geniis barbarae; ibid. 3 Si Silvanus Galias e un leran, ibid., XLII. 4 Sextus Aurelius Victor, Epit., XLIV: in solo agri singidonensis". 5Ibid., XLV. 6Ibid. 7 His sane omnibus Illyricum patria fait; qui, quamquam numa- nitalis parum,ruristamen acrnilitiaemiseriis imbuli,satis op- timi reipublicae fuere; acelasi, De Ccvsaribus, XXXIX. 8ZOSIM,IV,1, 5.Apararea cu terani a limesului,Patsch,in ,Sitzungsberichle ale Academiei din Viena, 1929, p. 16 si urm. Dispo- sitia lor de a se intelege cu barbarii ipentrucä'eran silitia aprovis'ona trupele limitaneilor ,ibid., pp. 17-8. Intimitati" cu acestia,ibid., p.18de citeaza cunoscuta hotruire din Codicele Theodosian, oprind casatoriile mixle. 9 Quid romanis horreis macedonicus adic'at commeatus; ep. LV. Se vorbestesi de aprovisionarea din Africa;ibid. V.si',XXXII: venierabilis pater patriae macedonicis commeatibus Africae damna pensavit". Fortunis aratorum infestum.

SO Amintirea

Se simt In Apus simpalii reale pentru brutalii Bagauzi, asAnignati cu Jacques din evul mediu, de un Burchhardt1 Plugarul, pgstorul,teranul", au imitat, spune panegiristul Mamertin cgtre IvIaximian, pe barbarul ostas. Iubirea pentruterani face pe Sextus Aurelius Victorsg. asemene pe Pertinax cu un Curius sau Fabricius, sII citeze cuvintele luiSeptimiu Sever despre naslerea sa la targ si din tati fArg. InvAtgturg," 2. Valens apare Insà ca omul pro- prietarflorsi functionarilor 3.iTeodosiu se va ocupa de chestia socialg,reslituind acelorasi proprietari mosiile con- fiscate de usurpatorul Maxim 4.

Il. Opera lui Diocletiani a lui Constantin-cel-Mare. Nimeni nu mai vorbeste de ,,parásiréa." d2 &dire Aurelian a provinciei. Din contra, amintirea lui Traian era asa de vie In aceste pgrti 1116ât vedem pe Galien vorbind colegului sgu de ce a fkut Nerva pentru Traian5. Nu odatl. Sextus Aurelius Victor6 apropie pe Teodosiu de Traian: opera Insgsi a acestuia nu putea fi indiferentg. Inteo astfel de stare de spirit a epocei. Numele lui Traian se pgstreaa, de altfel,si pe la 300, In legiunea II Traian si XXX Ulpia si Traiana 7. Asteptând vremea and Constantin va declara cg. ar fi ales întäiu Serdica, intr'o regiune purg. ruralg, spuind: Roma mea e Serdica" 8, mai ales cg. din aceleasi locuri venia mama lui

Constantin, p. 74 si urm. Insula Cipru e luatA In adept timp de un Calocerus, conducAtor de caravane; v.i Sextus Aurelius Victor, De Caesaribus, XLI. Un Valerius Rometalka, dux Aer.typtiet The- baidos utrarumque Libyarum",Rey.Arch., XIV1 (1889 ,p.433, no. 152. 2 Rure ortus tenuique et indocto patre; De Caesaribus, XX. 3 Fuit possessoribus consult r bonus, rnuhre indices rarius; acelasi Epit., XLVI. 4Ibid., XLVIII. 5 Allard, o. c., II, p. 11. 6 Epit., XLVIII. 7 Allard,/.c., p. 137. 8 Anonim, in Fragm. hist. ar., IV, p. 199, no. 151. Pentru Cons- tantin si Serdica, Jiraek, In Arch.-ep. Mitt., X, p. 45, nota 4. Pentru Serdica notià, Seure, Rev. Arch, X (1919 ,p. 314, nota 1.

5 5.

Fig 4. Monede grece din Scitia Minora. Zeitschtift ftir Numismatik XIV,tab. 1.

Fig. 5. Moneda a lui Maximian Diocletian. Dup5. Mionnet, o. c.,II, p. 149.

IV,

Reromanisarea politica 31 insdsi 1, vedem pc marele Imparat ilir lucränd la Dunarea lui Traian. Aceastä trecere spre Dunare amid' fireste afirmarea imperiale de o parte §i de alta, de o potrivu supase. Nu urmeazä ca succesorii lui Aurelian sitfi menlinut pactul de acesta cu Go[ii la un moment de strilmtoare. Dar forma administrativdì milliard creata de acesta a lrebuil sil rdmaie. Ea nu inseamna Insa o unitafe a ambelor tnaluri romane. De altfel regiunea Iliricului ipdrtile vecine dovedeste In reslul veacului al III-lea o puternicd vitalitate, dând si Im- pdrati Romei. De la Salona la Siscia, la Sirmium, cu con- ciliile de mai tdrziu, se Intinde aceastd Olgaire de viatd pe fond semi-barbar. Omul din Docleia 2Diocletian, prin imensului palal de la Salona consaera acest primal., prin retragerea lui pompoasd aici nu face decal sd o in-

De fapt, el e cel d'intiiiu care millet greutatea Romei in Rai- cani: Constantin, cel a cdrui mamd e de la Naissus, de la Ni, va continua doar In acest sens. Am spus crt el a vrtil sit aseze capilalaIn aoea Serdica, a cdrii valoare romand se dovedeste asa de mare In inscrip[ii. Bizantril na e deci pentrv et un punct de plecare pentru aceastä Indreptare spre Orient, ci un termin ultim. De aceia sei poarlit o grijd deosebild malului drept, dar f i celui La 294, Dioclelian e pe Dunäre pkurt la Silistra, coborilnd apoi prin Marcianopol spre Nicomedia. Prain Inainte (le abdi- care, In anul 303, 8 Iunie, la D'urostor. Jules Maurice, Coinstantin-le-Grand, l'origine delacivilisation chrétienne,f.an., crede ca E,lena era fata (1, regeIrirbar", nu birtasita. V. §i mai sus. 2 V.G. Costa, L'Imperatore dalmata, Roma 1912; Batid, Vimpe- ratore Diocleziano, Spalato 1916. V. si Theodor Preuss, Kaiser Dio- cletian and seine Zeit, Lipsca 1869, p.69. Mai ales, pentru ce ne prive§te, Mommsen, Ueber (Le Zeitfolge d,,r in den Rechtsblich ,rn anthaltenen V erordnungen Diocletiens und seiner Mitregente n,pl. 309 urm.: an. 293-4, Sirmiu, pp. 358-9; Viminacium, pp. 359-60; Sirraih, p. 361;an. 294, Sirmiu, p.362; an. 291, Viminactum, pp.363-5, PentruViminacium, iOrmós,Di,eAltert rimer vom V iminaaum, Timi§oara 1878.

82 Amintire,a Imperiulut

Astfel ImpAratul veghetor umb15." din loc in loe, cum spune un izvor despre o cálltítorie la Sirmiumi Singidunum; adesea ei la Viminacium, la Durostorum, la Ratiaria, Tri- ballis, Burtadiza traed, pánrt jos la Marcianopoli. E un per- mandil inspector 2.

1 In ipsis autem diklbus ambulavit Dioclitianus exinde ad Syrme"; Bildinger,Untersuchurtgen.III.Arbeitendber Dioklefianus;lIun- ziker, Beitreige zu mueren Arbeiten iiber Diokletianus; cf.Watten- baeh, Passio Sanctorunz quatuor coronatorum (Lipsca 1876). 2Iat.1lista complect6 dupl Momm§en, 1.c., a acestui itineraria: Sirmiu, an 293-4 (pp. 370-1, 374). Singidunum, an. 293 (p. 372). Vimi- nacium, an. 293-4, pp. 375, 380-1, 385, 390, 397, 403. 405-6, 408, 413; Sirmiu, an. 293, pp. 375-6, 377-89 (290), 393-411, 415 (290). Durotolo, Dorostoli, an. 303p. 384). (lialoander), an. 294, pp102, 409. Do- rocortoro, an. 291, p. 414. 7'ransmare-isca), an. 294, p. 390. Retiaria, an. 294, p. 391. Pi. Pa. Mir., an.291, pp. 396, 398, Burtadizi, an. 294, p. 401. Triballis, an. 2M, p. 431. Singiduntun, an. 234, p. 408.. Marciano poi,an.294,p.415. Serdica,an.293,p. 415.Appiaria, an.294, p.416. Cronologie: In293, Sirmium, 1 Jan.-26 Febr. p.434),11Sept.-31 Decembrep.435 ;Viminacium, 8 August-1 Sleplembrep.435. In294,Sirmium,1-iuIanuan-20August,8, 12 Septembre. Viminacium, 26. Singidunum, 1-iu Octombre. Cuppae, 24 mile de la Viminacium, 5 Octombre, Ratiaria,8, 10 Octombre. Gebrum, 11mile dela Ratiaria,11 Octombne. Variana, 30 mile de la Oebrum, 13 Octombre. Appiaria, 32 mile de la Variana, 17 De- cembife. Transmarisca, 16 mile de la Appiaria, 18 Oclombre. Durosto- rum, 37 mile clai la Transmarisca, 21, 22 Octombre. Reginase Intre Durostorum iMarcianopol, Marcianopol, 26 Octombre, 27, o statip intre Durostorum siMare. Burtudizum, 36 mile dela Adrianopol, 1,3 Novembne (pp.441-2).Cf. Itinerariul de la Bordeaux la Ie- rusalimms. Verona), Rev. Arch., X1864 ,p.101siurm.: Sir- miumde la Aquileia, 17 ma viones, 39 medallones). Fossius, Bas- sianes, Noriciani, Alt:na, Singidunofines Pannoniae et Mis.ae"), Ad Sextum, Tricornia Castra. Civitas Aurto Monte, Mutatio Mingcio, civitas Margo, CivitasViminacio, ubi Dioclicianns occidit Carinum, Mutatio ad Nonum, Mutatio Munecipio, Mutalio IoVespago, Mutatio Bao, Mulatio Ad Octavum, Mansio Oro Idimomago, Mulatio Caminitis, Mansio Ipompeis, Mutatio Raimpi na,CivitasNaisso. Apoi: Ulmo, Romanisiana, Latina, Tun-ibus, Transiges, Balaustra, Al:Odia, Suctesca, Serdica, Extusome, Buracara para), Sparata, Hilica, So... (finis Datiae let Traciae" ,PonteugasI3on Mansio, Alusora( cf.Bela- zora ,Baca para, Tugugero, Filipiopol. Urmeazil nume greciesli, dar Arbodito,Dritiopara, Beodizo. Mentiunea monumentului regelui Annibalianus, p, 102.

Reromanisarea politicA 83

AlAturi, provincia Scythia apare la 297 dup6 aceasai din Verona, Osit.l. de Mommsen1. Ca resultat, chiar cu fireasca exagerare, in panegiricul ce i se inchinä de o lume recunoscaleare pentru lungilei asa de marilc lui servicii, Diocletian visileaz1 Panonia2, Retia se libereaa.3, Sarmatia e pustiild 4; Dung.rea ca si Rintg, Nilul si Eufratele se presinta ca supuse5. Se aratA.si cultura In- dait.5., de si recoltele rap deposit3le" 6.Ittpiter siHercule, Gel doi ImpArati, sant domnii lumii fericite. Galeriu (305-11) lupt5, si el la Dung.re Cu Germanii 7, cu Sarmatii si Carpii, si se bat monede pentru aceasta, cu victoriae sarmaticae 8.Deci Carpli apar din nota ieOti din salasurile nord-clanarene. lar, supt Maxentin306, Ano. nimul luiValois aral'd o curioas5. lupla Wire Romani" si ostasi moesiaci", deci, se pare, o militie local a,rasculatg.2. Panegiricullui Eumeniu 292-307 aralase supt Constan- in Chlor, celebrat si in Panonia-de-sus2°, resta,bilirea dominatiei romane In Dacia (Dacia restituta), adecä pe ambele maluri ale Dunärii. De alminterea pentru el, pe la 300, tot hotarul Rinului fi Duneirii fi Eufratelui e restituit" 11. Acelasi vorbeste si de restituirea Dacier 12,fireste a lui Aurelian,

1 V. Picot, In Rev. Arch, 1867, p.25 si urm.; cf. Desjardins, ibid., 1868, p. 256, nota 1. 2 Cl. Mamertinus, Genethliacus Maximiani, ed. 1779, p. 148. 3 Ibid., pp. 153,161. 4 Sarmatiae vastation'em; ibid., Cf.ib:d.,p.195. 5 Ibid., pp. 158-9. Cf. Qua ferbidum capud Danubius evolvit", ibid., p. 198. 6 Rumpunt horrfe,a conditae messes, et tamen cultura duplicatur; ibid., p.195. Pentru imp"artirea diocesei Moesiarum a lui Diocletian in partea dacicd §i cea macedonica v. Bory, In I Durnal of rom. Stu- dies, XIII (1923), p. 134. 7Schiller, o. c.,II, p. 137 si urm. 8 Eckhel, o.c.,8,12; Cohen, o.c.,V, Diocktianus, 84. 9 Romani traxerunt militern moesiacum et occisi sunt Romani a militibus homines VIsin); Chron. Minora, ed Mommsen. o Ed. Baiehreus, X// punegyrici (Upsca 1874), sau a lui Sam. Brandt (Eumenius von Auguslodunum, Freiburg-TObingen 1882). Toto Rheni ab Istri la Eu.phratis limiterestituto; ed. Pane- gyrici veteres,I, 1779, p. 250. 12 Dacia restituta; ibid., p. 273. 3

34 Amintirea Imperinini cu starpirea" aproape tota15., pAstrându-sdoar numele, a Sarmatilor 1,Carpii avand cam aceiasi soart12. Sarmatia e strivilii, Iutungii, Quazii, Carpii siint de qtatea ori bauti, Gotul se supune, cerând pacea e." Putin Inainte de 300, argrandu-se luplele (Entre barbari: Inlre Goti si Bur- gunzi, Intre Alamani si dusmanii lor,aceiasi Burgunzi, se arará Tervingii uni(i ca Taifalii, cari, aici la noi, se frdmantti ca Vandalii si Gepizii4. De la un capa al Imperiului la allul comertuJ e relual, In proportii mari. Pe la 300 se cileazd ca negustori ce! din Siria, cel din Drdos si chiar ce! din India 5. Rasaritul si Apusul colaboreazà asad. economic. Se vdd deci, In Galia, Chatnavul Frisul venind cu oilelablileiuri,nundinae,iplg.lind pentru ogorul ce li se da. Ei se Inscriu si In oaste 6. Nu s'a observat sporul resultat, inteo epocA de colonisKri, si. In Galia, prin aducerea de colo,ni din Asia In Tracia pustle. Eumeniu o spune apriat in acesi panegiric altalalui lui Constantin-cel-Mare: »Diocletiane, Asia a Indeplinit prin locuitorii stramutari din -ordinal tau pustiurile Traciei" 7. Aceasla Pasa e fi pentru rdspandin a crestinismului, dat fiind ce in- sernna Asia Mica' pentru noua docitrind, un fapt, pcinei acurn neobservat, care e de cea mai mate tnsemndtate. Meter i din Britania se Immenesc adusi In Galia p3 la 3008.

1 Sarmaticale expeditiones, quibus lila gens prope omnis exsotineta est e,t paene oum solo nomine relicta, quo serviat. 2 Contenta sit voce gloriae quae etiam plroxima lila ruina Carpo- rtun; ibid., p. 275. 3 Toties obtr,ta Sarmatia, Iuthungi, Quadi, Carpi toties profligati, submittente se Cotillo pace poscenda"; ibid., p.287. 4 Itemque Therving., pars alia Gothorum, adiuncta manu Thaifalo- rurn, adversum Vandalps Gipiedesque eoncurrunt; Cl. Ilfamertinf Ge- rielhliacus Afoximiani, pp. 200-2. Cf.ilid., pp. 203 1. Eumenius, Pro scholis, in editia de la. Mirnberg 1778 a Panegir,'- cilor vechi,I,p.239. 6 Frequentat nundinas meas pecore venali et cultor barbarus laxat annonam; Eumenius, Panegiricul lui Constantiu, ed. 1779, In Panegy- rici veteres,I, p. 284. 7 Itaq'ue, sicuti priclieM tuo, Diocletiatne Auguste, iussu supplevit de- serta Thraciae,translat'sincolis,Asia; PanegiriculluiConstantin Chlor. p. 305 Cf., (bid., pp 303-6, 8¡bid, p. 306.

flcromanisarfepolLicä 35

De-a lungul Dunärii moesice, am vIzut-o, nu numai cà toate localitälile trecutului se pästreazà, ceia ce presupune pentru negot o clientd1die dincoace, dar altele se adaugä.,u aume care nu zic nimic, cum e Cupae, Reginase", unele care arata mosii:- Variana, Appiaria, de sigur o Appiana, sau transmi- siuni trace, cum e Burtudizum, mai adanc In fund. Ceia ce trebuie sä intereseze In primul rand e Insä vechiul substrat de populatie. Carpii, al aror Invingätor e ,,dc s'ase ori" (K.ccpw.T.w tgirccrccg iVoce0Galeriu, nu poi. 11 (teca provincialii ramasi ames- tecaticu.barbarii1. Dar barbarii cari au daloria sä apere malul si o si fae une ori, altä datä räsculandu-se pe o chestie de lefi, sant Sarmatii. Galeriu e si. Sarmatic de cinci orl, Sarmatic e si Maximian, care supune pe Carpi si Bastarni, dar numele acestora din urma e numai o reminiscentä 51 o aplecare spre arimism 2 In jurul lui Galeriu se vitd de cei cari, goniti de Goti de pe parnanlurile lor pe \Tunea viconnalelor, se dadusera lui Maximian..., pentru ca, fugind de robia la barbari,sä. pfineasca pe Romani"3. E vorba deci de o allá categorie: a provincialilor rarnafi in Dacia, cn pihntinturi, cari de la sine se cer trecuti peste Du- aire qi incheie un pact (de tradare) cu ca sá li dea pämdnturi noi. AcetAia, cand n'aveau o astfel de In.voialä, cAtlean, ea mai tärziu vecinii In Moldova, In milnile proprielarilor, carii si-i supuneau ca serbi, ceia ce Statul trebui sä Impiedece prin edietele sale 4.

1 Eusebiu, VElL, 17; cf. Eplz. ep., IV, p. 31, no. 311. Cf, Eusebiu IX, 10. 2Orosiu, VII, 25, 12 (strenue adversus Carpos Basterasque pug- natum est; Sarmatas deinde vicerunt"); Jordanes, Getica, p.Sl. 3 Ex gente eorum qui, e Gothis tempore vicennalium terris suis pulsi. Maximiano se tradiderant.. ul jill, barbaram servitutem fugien- tes, Romanos dominarentur"; Lactantius, p. 23. Cetind acest pasagiu extraordinar de important, Ring, (Rom. Landschaften, p. 404, nota 8), nu i-a väzut deosiebirea, 4 Dura texte legale,citate5id- Wallon, Histoire de l'esclavage dans tantiquit& III, p. 293 qi urm , Jung, o. c., p. 405 5i nota 1.

36 Amintirea Imperiulai

Acesti asa-zisi Sarmati apar atunci din nou ca du.smani, adecd o confederatie ca o clasa oslaseasea doIazigi,do- minând elemente care pot fi slave fi de sigur altele care cuprindeau Carpi munterd ci Daci romanisati, lajunsi la o via(ei par rurala. Unii se zic Acraraganli, Limigan(i1, ceia ce, itnIdturilnd finpla care se pare In 1-gatu,rd. cu -inga germanieul, dä pentru cei d'intgiu un alcron, muntele, pentru ceilalti limita, Dundrea, asa Intre ei ar fi despArtirea dintre Dacia ardeleandieea olteand. Populatia supusd e osebità, win izvoare, de cea dominantil. Incä de supt Diocletian o mutatio Sarmatarum se and' pe holarul inoeso-dae In Ilinerariul ierosolimitan2. Si unui cerceldtor g-rman mai non, d. Traugott Tamm 3, Sarmatii revoltatipingan i a5ezatiIi apar ca altìt populatie. El vede Inteinsii, du.pä suggestia luiSchafarilc, Slavi scosi din munti de pdtrunderea ca fugar a Gotului Atanaric. Nutnai cat luerurile se petree InaiRte de aceastd fug. Ar fi acelasi cas ca Tatarii crestini, dar lupt:Ind ca areul, din Nichifor Gregoras, In secolul al IV-lea. consularele din Constantinopol caiOrigo Constantird, pomenesc rgscoala servilor Sarmatilor"(Sarmataeservu, cari-si gonesc ,,domnii In Romania" 4.S'ar fi trecut atunci peste trei sute de mii de oameni de toatà vrgsta g de tot sexul, prin Tracia, Scitia, Macedonia si Italia"5.

Ieronim, Chronicum, la anui 337; EuDebiu, Chrom: Sarmatae Limigantes dominos suosqui nunc Acraragantesvocantur, facta maim, in romanum solum expule,runt". Limigantii ar fi numiti a§a wegen Ueberordnung"; Patsch, Beitrage zur Völkerkunde von Sad- osteuropa, IV. Diquadisch-jazggische Kriegsgemeinschaft im Jahre 374-75, In Sitzungsber:chte ale Academiei din Viena, 1929, p. 5.Iulian ca Sarmaticus Maximus, ibid., p.6. Se aratA du$ inscr;ptii opera de IntArim In Panonia, datoritA lui Valentinianqi Valens. Celelalte trei pArti In Anzeiger, 1925, pp. 69 §i urm., 181 §i urm., In Sizungs- berichte, 208 (1928). A doua parte din III DU apAruse la 1929. K. Milner, o. c., p. Lxix. 3 a c., p. 92 §i. UTM. 4 Dominos suos in Romaniam expulerunt. 5 Origo Constantini, c. 31 si urm.; la Jung, o.c., p. 12, nota 21, PasagiileIntAiulaWietersheim-Dahn, K6n ge der Germanen,P, pp386 §i urm., 448 qi

Fig. 6. Colonic romana din secolul al IVlea. Notitia dignitatum, p. 88.

Reromanisarea politicA 37

uniii altii sant gata Insli a servi Romeei nu sdnt locuitori, ci numal cete de mercenaril. Consularele InseamnA si infrangeri gote In tenle Sarmatilor" pentru April 322 2 si °rip Conslantini explieä aceasla interventie ea flicutà &mg. expresa cerere a Sarmatilor 3. Ca os- latee e dal insusi fiat regelui Araric 4. Asemenea Cu Quazii, cari-i copiaza, acesli Sarmati din vremea lui Constantin poarta, cai barbarii de pe monumentul de la Adam-Clisl, platose de corn, se lupta cu sulfli fungi callresc pe cal scopiti, de o rani ascultare si rdpeziciune (veloces et morig'eri)5, cum e obiodu1 slepei. eft.t1 br, Zizais, are un nume seilie 6. Inclinarea la robie7 se pastreaza si la dansii S. La 334 Constantin muta 300 000 de Sarmati 9.

1 DupA Amian Marc$e1in,Sarmatii limiganti ca federati,(land dilectum validae inventutisetservitium"; Mommsen, In Hernws, XXIV, p.249, nota 2. Aceasta d i,in Exp s'tiototius mundi, de un Asiatic, poate din Antiochia, scr's4 supt Constantin, se spune regiudea vecinA de peste Duniire e a neamului Sarmatilor"; Geogr. oeteris scriptores graeci mm, III, p. 16: Quae adiacet trans flumen Danuvium opus barbarorum Sarmatium est". De curftnd d. Vasiliev s'ocuptat pe larg de aoest izvor, care nu e 1"5/1 interes. 2 V. Jung, Pa'sse, p. 12, nota 4. 3 C. 31 si urm., la acelasi, p. 12 nota 4. Ar fi perit de frig si foame" vre-o Rita de mii de Goti. 4 Origo, l.c. Cf. Iulian, De Caes., ed. Hertl, p. 423. 5 Amian Marcellin, XVII, 12. 6Ibid.Alti conductori se chiama: Ramo, Zinater, Usafer, Fragi- ledus, nume mai curand german:ce; ibid. Sau Araharins (acesta, de altfel, un Quad). 7 Ibid. Amian Marcellin vorbeste de Sauromatii de la Don ca de un alt popor (XXII,8). El am estek.4 In acesie regiuni si pe Iazigi Roxolani, ipAlani,i popoirele fabuloase din Homer si Herodot, arAtftnd cA la Agatirsi e diam mtil id ;cf. XXIII, 6 . Nu se uitl nici Costobocii.Vorbesli- tot a7a de Innestire si de Leuce si de Peace, de Histros.quondam po ten tissima civitas", de Tomi, ca sil se coboare la Apollonia, Anchialos si Odessosibid.,XXII, 8).Cf. si XXVII, 4 (ande iDorostorus siNioolYolissiKallatis), 9 Eusebiu, Vila Constantini, IV,0.

38 Amintirea Imperiului

Se poate discuta asupra adevdratei origini si caracterului precis al acelor cari &ant si pentru Amian Marcellin ,,Limigan- tes (aiurea Limitantes) Sarmatae servi", imparliti In in.desci- frabilii AmicensesiPicenses 1,addugindu-se cdeticalcd limesul roman" 2. Ei sant in lupia cu domnii" lor3, pe ale cdror parnanturi slat" (o revoltd ca a Avarilor contra urnm- silor lui Attila). Sant gata sd piece aiurea, cum doriau Ro- manii. Fostulofil,er roman lidescrie competent asezapea: In partea cu ballii insule dintre Tisa si Dundre, care o primeste aici. E vorba, de sigur, de regiuma in care in 15120 1, la Mohacs, va cddea vechiul regat al Ungariei5. El cearcd a Inainta, aruncandu-si scuturile ca sd se faa a le mina. Resistenta e infdlisatä ca admirabila. Dupa biruinia as'u- pra lor se scot familiile din bordeiefftuguria),acoperile cu paie sau cu grinzi. Luntrile lor servesc Romanilor cari-i urmdnesc. Numai dupd acest mucci biruitorii aseaza pe Taifali si pe SarmaLii liberi In aceste locuri, care &Ant la 'Pisa si malt ales la Apus de Tisa. Iesind diu munLii refugiultri si acesti li- miganii." sant apoi asezati de Romani ca o cingrdoarc de granità. Astfel Constantin meritd a ise zice: Sarmaticus 6 Urmasii luiConstantin vor mai;IN ea insd de lucru cu aceastd. mulLime. Am vdzut dupä dould alte izvoare ca Impkraltil Constanhin ar fi fost chemat de Sarma(i contra Go(ilor, 5i alunci pier acei aproape o sutd de mii dintre acestia de foann si luAn- du-se ca ostatec fiul regelui. Sarmatii hind nesiguri, se favori- ses74, rcIscoala senilor lor", pe cari ImpArattil 1iaseazd. locurile ardtate 7. E,cum vom vedea, Inceput de noud 'militia la hotar. Lui Dalmatius, fiu al tratelui lui Constantin,, i se

XVII,13. 2 Limitem perrupere romant ni;il id. 8 Ibid. 4 Ibid. 5Ibid. 6Ibid. 7 i, dap Arnian Mareeilin,itt Wasner, d'n 1808, p. 615.

Eeromanisarisa politica 39 c/a. de Amin guvernarea noului teritoriu, care se chiaml ripa 1othica". Intre luptätorii cu Constantin In Scitia de längh. Istru" a fost 5i acel Absyrtius din Prusa sau Nicomedia care a scris cärti despre Ingrijirea cailor1. Rämäsite sarmate vor träi doar, ca terani colonisati In Balcani Le &in la Procopiu2. Pe vreinea räzboiului cuGotii,Constantin face, cu pH- lejrul unor quinquennalii, un burg, cu munea soldatilor s6ir3. Cercetäri la podul de la Celeiu d3spre care vorbeste Chro- nicon Paschate 4, lc-a fa,cut Tocilescu5. Sextus Aurelius Victor spune clar a s'a construat un pod peste Dunäre 6. Al luiTra- ian, de mull In ruine, nu putea fi reparat färà mari chelluieli, acel de la Celeiu, cai poidul de aa Harsova pArând a fi (Lei lemn. Turnul lui Constantin, Turnul nostru de la MAgarelei, núpyor; to6 ciTtou xzi p.syciXo.) Ktovcrocwavou to6 6cfccaiun, 11 cunoaste längd pod7 si Constantin Porfirogenetul8. Deci siluatia Incà de pe la 300, dupil ce,inainte,Retia cea pierdutd, Noriculi Panoniile erau pustiihe"9, era aceasta: Germanii In luptä, distrugändu-se Intre ei, Carpii si Sarmatii greu loviti,cari se puteau crede distrust Local pentru situa(ia popula(iei romanices3leirgefte astfel ;i se asigurd. i

Suidas, sub u. Apsyulos. 2 De Aedificiis, IV, 11:zzpvccubv, lipp.ccreG. 3 Burgum constitui iussit ande latrunculos observarent propter tutelam castrieinsium et civium montanensium"; C.I. L.,III, 6159; cf. Neuic Heidelb. lahrbach r, III1893), p. 195. Mel, dupa Zosim, I, 46, au fost asezati siGotii invini supt Claudiu; cf. Claudius, IX, 4. 4P. 527. 5 Monumenitele, pp. 240-1. Tocilescu credea ca podul e mai vechiu, ibid., pp. 244-5.Intre izvoarizae pierdute pentru Viata lui Constantin, Bemarchius;v. Saldas, subv. 6 Pons per Danubium duclus; Epit., XLI; Hie pontem in Da- nubio construxit; De Cacsaribus, XLI. Pentru podul lui Constantin- cel-Mare laCeleiu, Decei, In An Inst. de st.cl.,I,p. 156 si urm. 7 V.Aschbach,tIeb rTrafanssteinerneDonqubriicke,Viena 1858, p.23. De adm. Imp., 2,c.40. 9 Amissa Rhaetia, Noricum Pannonialeque vastatae; Eumeniu, I. c., p.280.

40 Amintirea Imperiului drumurile, de mull parasite se deschid uilfcl, la pasul BuzAului Intalnim bare de aur, evident romane, din a doua jumAtate a secolului al IV-lea 1

In aceastA restauratie, fo-mele raman cele vechi 2 In vremea de ImprAstiere Intalnim pe cutare buteuta al His- triei rerugiat la Ulmetum 3. Dar de la Tomi avern o Anchinare eXtre Diocletian 4.Chiar da0t mama ImpAratului Maximiun ruge inaintea CarpilOr 5, nicMri nu e un pr5pAd economic st o pusliire, cum se crede de obiceiu. Tracia, Iliricul erau Inca pline de grail 8. Orasele nu decad prelutindeni, ci din potrivA., Inainte de a se Intemeia o Constantiana, adeverithi de Procopiu si de alte izvoare, din care se mai pAstrau, aluncl, rain,e 1, o Moi- cletiana In Balcani e pomenitit in secolul al V-lea 8 Dintre locuitorii de aici se ieau In oastea cea nota', numitd dupl provincii: Scythici, Moesiaci, Dacisci", elemente terg.ne5li, osebindu-se cei din castre" (castriciani) de cei cari au paza malului" (riparienses) de, cci culuntrile"lembarii) 9.

V. Jung, Peisse, p. 19, si dupl Bock, Der Schatz des Westgothen- Königs Atanarich,InMi/h. der Centralcomm., XIII1868), p.105 urm. Pentru Dacia Inlista provinciilor (Fri297, Mommgen, Abhan- dlungen din Blerlin,1862, pp. 508 si urm. La 321 scrisoare cätre praeses Daciae, poate din Serdica, ibid., p. 509. 3 Párvan, Ulmetum, I,p. 435 si urm. 4 M.Sutil,In Reu. Arch., XLII1881 ,p. 297, nota; Tocilestu, Inschriften aus der Dobrudscha, p.18;cf.acelasi, In Fouilles, p. 213, no. 42 (reconstituine problematic1). Lactantiu, De mortibus pv,rsecutorum,IX. 6 TrigintaTyranni, XVII. P(entru inchinareacetätii Tomi cätre Diocktian, Tocilescusi In Arch.-ep. Mitt., VI), p. 18, no. 77. 7 Rösler, Rom. Stud., p. 16, npta 3, care citeaz1 De Thematibus a Porfirogenetuluisi pe Hierokles, pe länga descrierea ruinelor de Pwradopulos-Vretos,n Annales des voyages, 1854, p. 221. 8 Mansi, Concilia, VII, p. 777 si urm. Toti colaboratorii lui Diode- flan sant Balcanici; Burckhardt, Constantiq, p. 45. Mommsen, Das rdmische Mlitdrwaren sell Diocletian, In Hermes, XXIV, p. 205, nota 4. V. R. GrossIe., Die Rangordnung der reimischen Armee des 4-6. lahrhunderts, In KU°, XV (191$), p. 122 si urrn.

Fig. 7. Constantin cel-Mare, dupa o medalie.

Fig. 8. Moneda a lui Constantin-cel-Mare, cu podul peste Dunire. Dupi Mionnet, o. c., II, p. 149.

VI.

Reromanisarea politica 41

Dar vom vedea ca, Inainte de toate e un Tinut de mare pro prietate 1.

Constantin-eel-Mare 2 savarsise astfel o mare si grea opera pe care ar fi voit-o mai presus de a lui Traian, care e crtiticat de scrillorii epocei ca sit nu intunece pa ImpAratul din Scauns. Sextus Aurelius Victor 11atacii pentru belie (vinolentia) pentru setea de a triumfa (cupido triamphandi). Opera lui Constantin s'a intins asupra intregii granite de la Nord, ca podul de la akin., cui crea(iunea d- la Daphne ;011enita) 4. Aparand, Cu colegul sau Liciniu, ca reslaurator al sigurantei si libertatii romane" 5, de fapl. Liciniu tiind stàpânul In aceste pAra ,el ridica din non. si Trofeul lai Traian6. Opera fu compleclai grea7. Barbarii impacati colonisa(i la grafila 8 In Scilia Minora intampinam sotii de

V. André Piganiol, L'empereur Constan/in, Paris,f.a.: Une autne. forcenouvelle est représentée par les grands propriétaires, qui, surtout depuis ranarchie du III e siècle, ont constitué à travers l'Empine devéritablesseigneuriesCe futpeut-étre une faute de les écarter si sévèrement, durant le IV e siècle,des fonctionspu.t- bliques,carleur puissance seconstituaen marge de l'Rtat;et, fallut, au Vre siècle, faire appel a eux, le gouvernement était devenu trop faible pour leur imposer le respect des lois"; p. 15. 2 Prin cultul Soarelui are o legaturai Cu Aurelian; Jules Maurice, In Rev.Arch., XVII19111), p 377 si urm. Pentru nepotul Hanibalian, liege al Pontului" Cu diadema, Num. Zeitschrift,1879, pp. 92-4. 3 Canstantiu Chlorus, tatal luifusese, supt Carus, glivernator al Dalmatilei; Arch.-ep. Mitt.,VIII, p.153. Gelosia fata de Traian, se aratai prin contaminaren ca opera acesluia In arcul de triumf. 4 Parvan,Inceputurile,p.55 5 C.I.L.,III,13734. 6 Parvan, Cefalea Tropaeum, p 59 si urm. 7 Weiss, Die Dobrudscha im Alfertum, 1911, p. 36 si urm Pentru aducerea de apa la Troptaeum, inscriptiegreaca,Tocilescu, Rev. p. ist., arch. si fil., X 1909), p 257. Comptrs-rendus ale Academiei de Inscriptii din Paris, 1908, p. 565; Parvan, o. c., p. 84 §i nota 139; Murnu, In Bul. Conz. Mort. 1st., IV1911); Cleganeanu, In Bul. Com. Mon. 1st., 1911. 8 Pentru descendenta lui Constan tin din ClauditL Maurice, Constan- tin, pp. xvit-xL; Ernst Stein, Geschichte des spdtròmischen Reiches, I, Vom Nmischen .zum bfizaptinischen,Staate (284-476 n.Chr.),

42 Amintirea Imperiului ostasi cari au Meat parle din garda imperiald si au luptat la Chalkedon1. Parvan a urmdrit cu alentie tol ce au Meld, deci Cu gandul de a pgstra cu once pr4 termurile DunIrii,i fiii lui Cons- tantin, ca si Valens, apoi Teodosiui Arcadia itt toate col- turile Dobrogii 2,o Valentiniana o Graliana pomenind pc Impäraii acelui timp cu aceiasi regiune. La Ad Salices, Amian Marcellin cunoaste un oppidum 3, unde se va da o luptg. eu Gotii 4.Initiativa lui Iulian mersese 5i Onit ln viile de la Nicolitel 5. In acest limp Kallatis prtstreazit o viata asa complectg. Incat se IntaInDsc In ea sijurisconsult.i de prole- shine 6. La Salsovia sant castre 7,cu legionari cari se 'W- ebb* soarelui9. Un val al lui Constantin a fosl reQunoseut In aceste regiuni9. Fetal cum se considera in aceastd vrenw, supifiiilui Constantin, contactul cu Gotii, a cdror fariunoasa trecere, de pe urma prigonirii de cdtre Huni nu putea sà se prevadg, se Invedereazd (Ellie() inscriptiedz, langg TroesInisidifn altaInapropierea oentrului dobrogean Cius. Nu e vorba de un rdzboiu cii o natie 5i Ina, mai putin cu un Stat. ci nurnai de mici bande care nelinistesc populatia, neavand un raport stabil cu Imperiul, de lotri", latruncuk cari sant Goti pggani", cutezdtori" Ong la ridicarea Intariturilor menite a li opri pentra totdeauna avantul 1.0. Se ajunge Ía Infrangenea lor supt unef, pe care Valens Il va rectrnoaste ca rege 11,

Si Pârvan, Ce/atea Ulmetum, 1112, p. 58 s' urm. 2 Ceta/ea Tropaeum, pp. 131-2dupà C.I.L. . 3 XXXI, 7,5. 4!bid 5 C.I.L., III, 7611, 7611. Cf. ibd., 14463. Monede de la Cons- tantin, Pitrvan,Ce/atea Uhnelum, I, p 70. 6 Arch.-epigr.,Mitt.,XI,32,31 7Pilrvan, Salsovia (din Cony. Lit., 1906), p. 27. 8 y§i Notitia dignitatum, cap. xxxvi. 9 Schuchardt, In Arch.-epigr. M'tteil. aus Oest.-Ungarn, IX 1885 p 87 §i urm. Altá bibliografie, In Parvan, Salsovia, p. 8, nota 1 qi diupet Otto Set3ck, In Hermes, XI, p. 68si urm.). " Gentilium Gothorum temeritati; C.I.L., III, 12.483. 11 In fidiern recepto rege Athanraricol Victistrue superatisque Go thisi ibid ,7194.

Reromanisarea politica 43

Atanaric. Indatá (la 386si Greulungii am aceiasi soartg. 1. Párvan a Cules 2 din Codul Teodosian si, dupg. Odobescu din naratiunea lui Zosim stiriprivitoare la asezárile ulterioare ale grupelor de barbari pentru grijai Intarirea ho- taruluiiantului" (fossatuni),i Idngei Consta*, supt Teo- dosiu 4. La Tomi se inclina, dupa potolirea popoarelor de neamuri barbare" o recunoscgioare inscriptie pentru Cons- tantiniLiciniu 9, pe când legionarii ridicg. un castel, burg, dupä noua lerminologie mi1jlar, gotl., la Cius 6.,Tro- peensii celebreazá pe Constantin, atletul pácii si conducgtorul a toatà fericirea care fgrg. sa.nge a 'aloavictortile de la Apus la Rásarit" 7. Aceastá nota lume consi antiniand era Icgatä, se pare, cu un pod, la ffarsova. Tradili a-1 porneneste, precum podul la Celeiu e adeveriliprin ckiclaratiile populatiei 8sis'a relevali importanta Daphnei pelaru traiectul Cu luntrea 9. De fapt si capetele de pachoi au ramas locuile :la. Luciu,, In fatg. cu Harsova, avem limpi dc bronz cu crucea 1°. Salsou'a, p 12, nota I 2Cetatea Ulmetum, I,p.100, nota1. 3 Le tre..sir de Pétroisi, I,p. 315, nota 1. 4 Pentru cast,elul Sf. Ciril, Weiss, in Mili, der geogr. Ges. inWien, 1907,§iWiener Studien,XXVIIIn general,pentru luptelelui Constantin cu Gotii, Gardthatisen, in Hermes, XIII, p. 255 §i urm. De aici, iludi gothic". 5 Quorum virtufeetprovidentiaedornitis ubquebarbararlun gentium popas ad confirmandam limit'es tutelam etiam Tropeen- sium civitas, anspicato a fundamenlis fel'ciler opere, construota est"; Arch.-ep. Mitt.,XVII, p.109. 6C.I.L.,III,7494. 7 Kalinka,o.c.,c.70. Piatra pentru Licinian §i Constantinla l'anide, Tocilescu. Arch.-ep. Mitt., XIX, p. 111. Pe o coloana la Cons- tantinopol: Fortune reduci ob devictos Gothos"; C. I.L., III, 733, Dessau, o.c.,I,p. 182, no. 820. 8 Schuchardt, in Arch.-epigr. M tt., IX, pp. 229-30. In Magazinul peqtru Dacia, Laminan constata In apropien numai monede din vremea constantiniand.°data,dupaBolla,6.000de piese;Odo- besen, In Analele Academiei Romdne, vechea serie, X2, p. 241. 9 C. Patsch, In Reune internationale des Hades balkanigues, pp. 91-2. Pentru faptul d. se atribule lui Constantin §i un uallum dobroge,an; ib.d.,p.92. " Parvan, In An. Ac. Rom., XXXVI, pl.1x. Tot acolo ()hiedes In satul Deasa, din fata cu Ratiaria, pp. 61-5.

44 Amintirea Imperiului

Importanta tuturor acestor regiuni e mult crescutl, fireste, prin aceia cà aproape este acum capitala cea nouá, C,onstanti- nopolul, care e o reounoastere a puterii Orientului, dar si dovada intelegerii a tot ce pot sà dea, pe lângá transporturile pe Mare ale unei puternice thalasocratii, reginmile bogate si bine locuite din peninsula balcanicAl. lnvierea vierii comerciale pontice prin crearea Constantino- polei, en enorme consecinti economicé pentru aceste regiuni, Cu o total ci refacere a schimbalui de mdrfuri $i creare,a de noi drumuri expliod, astfel, ofensiva dunareand, contra Sarma- Olor, considera(i ca ;ef ide confedera(ie, a lui Constantin- cel-Mare f i a fiilor MI

Epoca aceasta dá, de altfel, pentru a glorifica pe acela care lrebuie sà aparà ca un adevárat fácgtor de minuni militare, o nouà serie de istorici 2, cari au tendinta de a stabili dupá A-ugust si Traian un allreilea representant integral al Im- periului, cu personalitalea, de sigur foarte Insemnatk dar, cu, multe slábiciuni si pátata chiar de ande crime, a primul4i monarh crestin al lumii romane. Astfel Sextus Aurelian Victor incepe de la insKsi originea neamului roman", adeck dupá a lui socotintà, incá de la Saturn, primul venit in Italia", cu fabuloasele figuri ale lui Recaranus sau Hercule" si ale colaboratorilor lui italici, Potitius si Pinarius, dup6 Tit-Liviu. Lucrarea de pretentioasá eruditie, cu citatie de izvoare, pre- linde a kieleca pe ImPárati dup5, valoarea lor moralá. 3. La Domitian mi uitá sà spuie cà el a numit lunile Septembre

1 Cf. si C. En-Oareau, In Rey. Arch., XXI1925), p.1si urm.; XXIII1926), p. 103 si urm. Medalla pentru Constantinopol, Zeitschr. f. Numismatik,III1876),p.125si urm. Numele de Inflorita", Anthusa, Hermes, XII, pp. 143-1. In genere si L. Schmidt, Die Ost- germanen, 1934in Gesch, der deutschen Skimme, Manchen 1934). 2 D Norman Baynes pum, supt Tullan scrierea Istoriei Aug,ustei The classical quarterly, Iulie-Oct. 1928. V. M. Giri, In guate tempo abbia scrito Vopisco la biografia degli imperatori, Turin 1905. Ad- mite epoca lui Constantin alII-lea. Vita Aureliani", XLIII, 3,4, arfi'inlegAturA cu camarilaluiConstantin.Pentru Mausolett1 fui Constantin; Arch. Anzeiger g,erman, 1933,I-II,p.185 si urm, 4 De Caesaribus, VIII.

Fig. 9 Impiratul Diocletian.

55. 60.

57. 58. 59. Fig. 10. Monede romano.barbare. Zeitschrift far Numismatih, XIV, XI.

neremanisarea politicA 45 si Octombre: Germanicus g Domitianus 1. De acolo Inainte, viind strdini" (advenae) pe tron, i se pare a prin astfel de externi cum era Constantin Insusi , a crescut Roma2. Dar retorul Temistiu, onorat si Intrebuintat fi ca sol de toti Imptdratii de la Constantin la Teodosin 3,In Oratinnea pentru Constantinopolitani spune cd, un moment dupd moarlea lui Constantin-cel-Mare, era primejdia ca diadochia", mostenirea ImpdrAteascd,sd. treacà la un ticdlos de barbar" (dgeiXiatopa 6cip6apov za: noaczp,vccrov),Ia vre-'un German sau Iazig, dacd n'ar fi fost resistenta Capitalei4. Ill. Mostenirea lui Constantin-cel-Mare. Adevaratul urmas al lui Constantin e fiul sdn Constantin. Opera lui In Panonia apare in inscriptia lutinà versiticald, pe care Mommsen 5o crede contemporand. Scitii pe cari, pe aceastd vreme, li pomenete ca dusmani ai Imparatului marele orator Libanios 6, nu sânt cleat Goliii, descrisi ca foarte cruzi (cpovotdrccaot) .5iInchinati lui Marte: linistea e pentru, ei o nenorocire 7.De acum nu se va inai trece Du.ndrea pe ghiatd,2, ba Impdratul pradd chiar o parte din tara lor, care e, fireste, pe malul stâng, asigurat astfel Romanilor9. 1 Tot asa Comod numeste (WO el luna Septembre. 2 La Traian mentiunea Dacilor pileati"sia Sacilor Se*, a poduluis'ta colonisarii Dackl (ac deductae coloniarum pleraeque). Crede a de atunci se osebesc numele de Cesar si de August. 3 Oratia XXXI. 4 Oratia III. 5 Hermes, XXVIII, p. 33 si tirm. V. §i inscriptia dominae nostrae Flaviae Augustae Helenae, divi Constanti castissimae coniugi, pro- creatrici d. n. Constantini maxim' piissimi ae victoris Augusti, aviae dominorum nostrorum. Crispi et Constantini et Constant',beatissi- morum ac iteIicium Caesarum; Dessau,o. c.,I, p. 160, n-le 708 si 709. 6 Basilicus,pi.125. De v. Sievers, Das Leiren des Libanius, Ber- lin 1868. 7 Ibid. 8Ibid.,p.126. 9T% Mx013:w4g où op.txpbv iiipo; aximaa ;ibid. Aprigilc lu.ptie duse de Constantiu inacieste reg'uni sant pomenite cu mandrie. Inscriptia pentru biruinta asupra temeriti4ii Gotilor a lui Constantin si Cons- tans dela Trofesmis, dupd Toci,lescuMitteilungen, XV; Dessau, o. C..I,ly.162, no. 724, a fost presintath si mai sus

46 Amintirea Imperiului

O inscriptie solemnd pomeneste ndvala lotrilor", Intàmpi- nati de Sappo nu un Roman , ca duce al hotarului' scitic" 1 La Sirmilu, Conslantiu, care va da un rege Sarmatilor 2, Intre cari eran lard indoialci elemente terdneqti din lumea sità pe malul slang, and ca aceste cele se miscd din non 3. Cu ei se IntAmpla, la sirdmulare, aceleasi greuldli care vor rdsdri lamutarea, peste cAtivaani,a Tervingilor. ratulliintreabd de ce Lulburd limitele". Din non ei se °fell a primi once plimiinturi. Se ieau milsuri pe Dundre pentru a-i putea incu.njura la nevoie. Dar, pe cAnd Impkralul se pregAtia sä li vorbeascd, un Sarmat loveste cu In tribundsi scoate acel strigdt de rdzboiu marha, marha, pe care Lrebuie sd-1 pufnem alaturi d3 hurrahal Cazacilor moderni. Steagul se ridia, 3i gloala urld cu miile. Constanliu itge. Urmeazd Insd un mare indaelal barbarilor 4. DIV aceasta numai pacificarea" e usoard. Pestt, ativa. ani Julian, cum vom vedea, va putea petrece atdva vreme In nota Daci,e, la NaiSSUS 5. liberi" vor mai incerca odald norocul lor, dar oomandantul Moesiei, Tegdosia cel trindr, va leca in &Ingo incercdrile lor de pradd si va intari gra,aila cu ostasti din Galia (371) 6 Valentinian, va primi, peste cdtiva ani, o solie a kr cari se indrepatesc pentra anuime invinuiri; ea va veni la Carnuntum pentru cerceldri 7. Povestirea lui Amian Marc-llin presintä evenimente care se petrec In locuri bine determinate. Uncle stint la vdrsarea Tisei In Dundre si mai ales la Apus de aceasld confluentd; am vdzut descrierea lor exactd; C,onstantiu pleacd din locul

Latrunculorum impelum parennis numinis dispositione"; §i SaPP0 ca dux limitisScgthiae; Tocikscu, Arch.-ep. M tt.,XVII,p.85. Pte,nlru barbaricurn al lor si Ann. dell' Inditub romano, 1860, p. 250: 2 S'extus Aurelius Victor, XLII 3 Amian MarcIallin, XIX, 11. 4¡bid.,11-2. 5 Ibid., XXII, 1. 6Ibid., XXIX, 6. 7 ¡bid, XXX, 5. E vorba idc un rege Gabinius rids; ¡bid. Lupte Cu Quazii pe la Bregetio, Sirmium, Sabaria; ibid. Am vAzut cA de pie acolo, din Cibalae, era de loe Gratian; ibid., 7.

tcromanisarea poHtic 47

care fusese plunct de pkcare pentru w Deciu sau un Claudiu. lar, and Valens va trece Duadrea pe la Noviodunum, Oblucita Slavilor, Saccea noastrd, Isaccea 'Purcilor, va fipentru a InlAtura o altd amenintate: din Basarabia-de-jos, din Buigeac. In ce priveste toald lntinderea fluviului de la Zenta pUnd la vadul dobrogean nu ni s..1 spune nimic despre fiinta, Impotrilvirea barbarilor thu vre-o Gothie oarecare;1, parte a barbaricului" 2, care a ajuns a fi pentru Romani o noriune deosebikl, adeeá teritoriul hisat in sama acelor barbari cari servesc Roma pe teritoriile ce li s'au asigurat. Aid trebuie admisd stdpanirea capetelor de pod si a teritoriului necesar pentru hrAmirea lor, ceia ce va fi pentru Turci hotarul Insusi fiind In notiunea romana o largd bucatd de pdmânl, un microcosm militar cu elemente de populatie civild supusd siajuliitoare. In fund, oyoga- Romanic a poienelor si a Geia ce resultd din lotalitalea expunerilor marlorului ocular care a lost Amian Marcellin e, IntAiu, cd avem a face su o Intreagä politicd de Slat, cu un Intreg sistem. Urmasii lui Constantin calltà sá aseze pa barbari, mullindu-i din loc In loc, dupd convenientele vecinilor si dupd ncvoile Imperiului. Sau barbarii, cu toate aminlirile lor de liberiate, cu [oak zvdcnirile lor de neastampAr si instinct/ul lor de resisten se supun, la capdt, poruneilor aceluia pe care nu,1 ln(eleg ca seful dusman al unui ,Stat vecin, ci ca Impárat\ul a toald humea, cánulaorieine-i (1atoreste ascullarea. Asa a Meat Diocletian mutdnd pe Carpi In Panonia langd.Valeria Sopianae, unde din neamul lor se naste un cdromitor roman, Ailaximin 3. FrAmiintati Cu populatia indigena, luând la alma asezdminte si ponte chiar Ihnba, ci sAnt la Inceputul

In fatd, Romanie. V. Waitz, Leben und Lehre de Ulfilas, biografia lui Ulfilas de Auxentitt, episcop dé Durostorumcuri- oasä pdstrarea lui Axintiei ArsinLie In onomastica popularromil- neascA .Cf., pentru Ulfila, Zelschr. f.deutsches Altertum, LXXVI, p. 147; C. A. Scott, Ulfila, apostle of the Goths, 1885. Un Ulphilas contra lui Constantin; Candid, in Fotiu, Bibliotheca, p.261. 2 Amian MarcellinXXX, 3) admito o Francie. 3 Ibid., XXVIII, 1. Un latro pannonius", ibid. Teodosiu, ea magister equitum, muta Alamani, ea tributarii, la Pad; ibid., XXVIII, 5.

48 Amintirea Imperiului unei sintese In care multi dintrc dânii, individu.al sau in grup, se vor confunda ea lotul. Un Sarmat, Victor, comandg In oastea romanN1 O altà lncheiere e deci cA existd in locurile areitate aceastd lume populard care-i poate forma Si transforma, lume pe care o vom gdsi si dupg, asezarea pe malul drept a Gotilor, ca In laggrul de la Novae-Sistov, si in veacul al VI-lea, nea- tinsg, ceia ce aratA cA elementul roman se poale pAstra de sine,chiar atunci cand ImpAralul nu mai ein starea-i purta grija. Dacg. nu e vorba de acest element in singura povestire despre ac,eastg. epocA, lucrul se datoreste obiceiului de a se fnsemnla numoi actele violente ale mor sch.imbdri la oare acestia nu piarticipei si n'u au de ce sg. participe, &cat ca fragmente pe care le ieaivoim1 2. Eumenius, in Panegiricul lui Constantin Chlorus Ina. din 296 eonsiderg Dacia ca rel tatd 3.Castelele, burgurile adoptate de barbari e cu putintg ca ungurescul kastélg sg. fie luaL de la românescul vechiu castellum, castellium vor fi pgzit noua pace romang. ca In Apus 4.

Ibid., XXXI, 12. 2 Sarmati colonisati In Balcani de sigur atiznci la Procopiu, De aedificiis, IV, n. 11 (v. 0 mai sus). E de tinut In samAi preju- decata, pe care o inseamnA Amian Marcellin, cA Burgunzii se §tiu de desoendentA romanA"; iam inde temporibus priscis subolem se esse romanam Burgundii sciunt"; XXVIII, 5. Ei au 0 un fel de guvernare deosebit, cu handinos ca ducaisinistus ca preot; ibid. Niederle (o.c.,II,53-4) vedea. In Limiganti, Slavi. Legendele despre Traian it par a vent dintr'o intAlnire in Dacia (ibid., p. 55). Rolul mare al Panonilor" pe la 370; Patsch, In Sitzungsb. din Viena, 1929, pp. 34-6. 3 Partho ultra Tigrim redacto, Dacia restituta, porrectis usque Danubii caput Germaniae Raetiaeque limitibus. 4 Fientru aceste castele postromane In Galia v. .Tules Roy, L'an mille, formation de la légende de ran mille, état de la France de ran 950 cl Pan 1050, Paris, 1885, pp. 60-1dup5. descrierea in poetul Fortunatus a unuicastieilpe Rin). Unele, facute din vergi, ca qi cettatile muntene din veacul al XV-lea, se chemau haiesv. §i haga, In Olanda), Diespre burg,uri, ibid., pp. 31-2. Dunio, de uncle do,njon ,continuaacolo dumil cellic. De v.la Robert Grosse, Römische Militeirgeschichte von Gallion b's zum Beginn der byzan, tiriischen Themenverfassung, pentru dracones dela Daci (p.291 urm.).

Reromanisarea politicA 49

Orasul Tomi se reface supt Constans, care-i 4:16. numele sg.u: Constantiana. O inscriptie vorbeste de Inoirea" In greceste, dar un sentiment roman si constantinian se vede In numele Constantia, Romana 1.i numele Koatavticevet se gl- seste pe o inscriptie din C,onstanta 2. AlAtureai vechiul negot al DunArii a Intretinut circulatia romanic5.3. Mscoala octogenarului soldat incult Vetranio In Iliric, In vremea urmasilor lui Constantin, aratà aoeiasi vigoare a elementului provindial In acest Sud-Est european4. Dar nimic nu putea sà aibatunci stabilitate. ImpAratul Julian lnsusi vorbeste de Sagadarii" de la DunAre, descrisi In cele mai urate colori ca aspect, care se fac a-i primi poruncile 5.51 tot Iulian, Mudand pe Impgratul Constantiu, pomenia recunosator de luptelelui Claudiu cu barbarii locuind dinoolo de DunAre"6.

1 Tocilescu, In Arch.-ep. Mitt., XIV, p.30, no. 63. 2 Ibid., no. 63. Cf. lucrAriLa fostului episcop catolic Netzhammer, Das Altch.ristLehe Tomi, Salzburg 1903 (din Katholische Kirchen- zeitung; D e christlichen Altertianer der Dobrogea, 1906(lupd care Rudolf Therliner, E n frachristlicher Agapentisch aus Konstanza, in Roes, Byz.-Neugr. lahrbticher, JE, pp. 150-3); Nach Adamclissi, Sa1Z- burg 1906; Auf dem Razelm, Bucuresti 1907. $i 1Veihrend der Revolu- tion durch Mazedon'en, Colonia 1908; Quer durch die slit:Riche Do- brudscha, in Vaterland, 1920. Despre provincia Tomi, Netzhammer, In Strena Bulicana, pp. 397-412. Inscriptii din Tomiiin211À1.o10cdin Constantinopol, IV (articolalelui Millingeni Mordtmann). Pentru Tomi, In fine, si Gerland, In Berl. phil. Wochenschr., 1917, pfp. 245-8 (despre cartea lui Weiss). 3 F. Bastian, Die Legende vom Donauhandel im Framittelalter, InVierteljahrsschriftfürSozial- and Wirtschaftsgeschichle, XXII 1929), pp.289-330. V. Max Fleiss, Donaufahrt und Donauhandel im Mittelalter und in neueren Zeiten,In Oesterr. Vergangenheit", XXII, Viena1920; Charlesworth, Trade-Routes and Commerce of the Roman Empire, 2 vol., 1926. 4 Ioan din Antiohia, Fragm. hist. Gr., IV, p. 604, no. 173. 3Eccreacips.;anap&TÒVAivouecv gxspacpdvssc, of sbp.opcpcntocxaoxalktp6p.opcpoe, etcotntIcrccOicc6p.oLoembil;eivElpcincon, &XX& p.opcpil erfpx(vooax. 05.roL%err& 'Tip

IVBOTffiCICCVispoxcatv8O6vtat txvsai 'cota ántaxvo6psvo1 I.LO =USNgxstva &imp T1 &pp.6CaL t3acraztz;luliani Imperatoris epistulae, leges, poematia, frag- menta varia, ed. Bidez si Cumont, Paris 1922, p. 283. 6 Milani imperatoris in Constantii laudem oratio, ed. G. H. Schaefer, Lipsca 1802, p.9.

50 Amintirea ImPeriu,lui

In Oratia XVIII a lui Libanios pentru pomenirea aceluiasi Iulian se arata Imperiul atacat de Sciti fi Sarmati §i Celli fi &lid lume barbara pref era sd trdiascii ln situatie de fe- derail" 1 Ca slugile rele dupä moartea stapanilor, ei se arunca asupra ostasilor. Harta acestui ultim razboiu si a urmarilorilor lui se cu,- noaste si prin aceia cä s'au g6sit monede de la Iulian la Resca, In jurul Vulcanului si la Sarmizegetusa de la Valens 2 In pasul Oituzului monedele sant de la Constantiu Inca. 3. Dar si In Dalmatia Ialian, de si are asa de putin grija acestor locuri si prin aceasta pregiiteste, peirdsind mostenirea lui Con.stantin §1 Constantin la Dundre, catastro fa care va urma, e celebrat ca invingatorsi triumator allumiiIntregi", victor ac triumphator totiusque orbis 4, pentru patina isprava. a filosofului" In Asia. Supt. el Inlaiu apar Thervingii goti In chiar auxilia palatina ale Imparatului. ilotusisila Nicolitel gasim inscriptla de biruitor allull. Iulian: domino nostro Lilian° victori ac triumphalori semper Augusto"5.

I Kat itly &coy 6ip6apov tran4Cvviv ancrAcag,Opera, II, pp. 363-4. Pentru prAdAciunile din Tracia, v. Oratia XXIV,ibid., pp. 519, 521, 527, 532. 2 Jung, Passe, p.13, notcle6,7;p.14,nota. Cf.Arch.-epiglp. Mitth, IX, p. 230. 2 Goos, Chron, pp. 158de la acelasi si In comitatul Albei-de-jos). 4 C.1. L., III, 3207. Cf. siibid.,3211. 5 Arch.-lep.Mitt.,VIII, p.86,no.6.Cf, ,pentru pretuirealui actualà,Creffcken,Kaiser Julianus und dieStreitschrif tenseiner Geginer, in Neue Jahrbii cher für das klassische Altertum, 1908, pp. 161 95.

CAPITOLUL IV. Crisa gotä Cum s'a vg.zut p5nä acum, pe frontal barbar al DunArii tun niamAr de seminlii oonfuse,presintate In mare parte supt nume arhaioe sant aceia, cari, cand supusi, cand In revolte dan de lucru Romanilor, ranä dincolo de anal 360. Nimic, In momentul mortii accidentale a lui Iulian363, nu anunta un conflict ca Gotii, pe cari nici nu-i vedem In prima linie a interesului sau a primejdieii, ca Sarmatii, fiind grAmIditi IncA,In vechile lor conditii de viatg., de-asupra gurilor DunArii, in lageir.Si pentru Sfantul Ieronim Gotii sftni doar un exercitus, o oaste,i trAlesc In ,,tentoria", In corturi 1. De fapt,i Franci, cine ;ti', ce resturi ceitice din Galitia asiaticd, s'arfi asezat la Marea NeagrN., dar ei ar fi fural vase cu care se Intorc prin Stramtorile lui Hercule 2. Mica princes5. Constantia, fiica lui Constantiu, trimeasN. spre Treviri ca mireas5. lui Gratian, fiai lui Valentinian, era sO fie prinsA la Prisla de barbari3. AtAt numai cä granita aceasta ajunsese a fi rAu pg.zità. Ve- getiu arat.à deaderea tehnicei militare. Romanii nu mai fac

Migne, Patr.1st.,CXIV, col. 927.In general pentru Goti,In 370, Gardthaugen, In Hermes, XVII, 251i urm. V. gi Korneminn, In Vio, 1907, p. 117; Tocilescu, Arch.-ep. Mitt., XL p.28. 2 ZOSim, I, 71 si Etunenius, Panegiricul lui Constantin, c.18. 3 Amian Marcellin, XXIX, 6: in publica villa quam appbllant pistre,nsem".

52 Amintirea santuri atunci cand barbarii stiu sA se Inchida In cara i AceastA situatie militarà o descrie, de altfel,tot asa de crud, bine informatul Temistiu, care constata o desavarsita si ridieula decadentA 2. Soldatii goi si fara arme, descurajati, ca sal cari fac mai mult negot si mai ales cu sclavi 3, obioeilu care, din nenorocire, va ramanea si pe urma, provocând catas- trofa finalA, sau scAzand numarul ostasilor ea sa. se Da- loseascà de leafa lor. CetAtile se pustiau. Un regim de jaf si hotie se deschidea pentru barbari, cari, ca odinioara Da- cii, treceausi In cete dupl pradA. Mai ales se Intrebuinta pentru aceasta Scitia Minora, bine descrisA de orator, ca unes- tecul de pamant siapa. In balti. Vedem cum Gotii trec luntrile lor (ioviipecrc irXorocg) prin insule" si de acolo se rapad asupra locuiLorilor lnainte de a putea afla garnisoanele din cas tele 4. Un tratat anonim face si critica risipei de aur supt .Cons- tantiu si a sArAciei. E contra monetarilori propune o mo- nedä noub., pe care o deserte. Acuma indices, functionarii de toate categoriile, sant negustori, exactores, agentii fiscali, hoti. Se pradä la recrutAri, la cumpArAri de cai si grau, la Gons- tructii. Soldatii sant scumpi. Cei multi, batrani, penslonatd, ar trebui sa faca agricultura., mg ales la hotarele °data apa- rate de ei. SA se creeze si un corp de reserve tinere. Din partea lor, barbarii, sireti, latra. Stau prin pAduri prin pustiuibálti, pe Muga ape 5.Se recomanda

X. 2 Oratia X. 'Epac6potG p.W.Xov xzE 165v lev8pz7c6Ecov xccrclXotG, otG 'MOTO Ovo,/ Eplov npooé.. MUTO xXstata cbvtozalica, xXeracc 8d xal lerspacOlocci. 4Cf. Schneider, Anongmi de rebus bellicis Nene lahrbticher 1910, pp 327-42): R Neher. Det Anongmus de rebus bellicis,tesrt din Tabingen, 1911. V. apoii Reo. Arch., XVI1922), P. 205 si urm. 5 De rebus bellicis,II. Descrierea Inghetului DunArii pe vremea Grptilor,cari-i zic Dunavis sau Dunautis, In Pseudo-Cesariu de Na- zianz, Anch. f. si. Phil., I, pp. 292-3. Se aratA osti trecand peste dAnsa. E vorba si de Ilirlii Ripianii, vecinil Isfrului" (nzpec 1XXopieng 'PlaccavorG, worG napo(xoLG Pro0 "Icrepoo); se aratA si locuinta unor MxXatyrIvol %al cDortovVcat ot xat 'AvoMoc npoocc-ropeu6p.svoL", eu legende despre felul lor curiosde hranA (p.294).Intreg In Magna bibl. patrum, XI, Paris 1654.

Crisagotit 53 masini noi contra lor, si un pod de dubase. Se aratd si cum se poate pdtrunde In pAdurile lar. Nu se uitd. nici zidul cu forturile, cum U va face Iustinian. Si, lucra de cea mai mare importang cbeltuiala nu va, fi a Statului, ci a proprietarilor riverani: ei vor trebui sd introducd sisd. exerciteze acolo militii agrare, care vor asigura astfel, ca printr'o cingItoare continud, siguranta provinciilor. Anonimtl cere si un complex de legi formand un ansamblu.

Eunapiu 1presintà pitorcsc alacurile gotice provocate subit de usurpdtorul Procopiu. Apar barbarii cu Oral boga( pe care-1seuturä de mdnie, cu trupul lung sipicioarele mari, dar suptiri la mijloc. Asezati In provincie, ei provoacd rasa'. La lucru n'ar fi fost buni de nimio. Regele" lor II considerd ca trimesi In ajutor si-i reclamd, ca sd. i se rds- ~cià cd nu era acela adevdratul ImpArat. Aceasta e presintat ca originea rdzboiului2. Statul e, astfel, in puna decadente, nu lima, de loc, f i viata romanii. Nu numai in oeste, dar ;i In culturd, elementul romanic de aici »Daca un rol important. Supt Constantia, creticul Leontius, episcop de Tripole in Lidia, era de neam Moes, dintre cei ce locuiesc leingii Istru ;i pe cari Homer V presintii luptcltori de aproape" 3. Si.o viatä de sine stAtáloare la aceastá. Dundre se va intalni si In momentul pdtrunderii cetelor lui Friligern, (-raid, la Nicopole si la Beroe, se va Incheia tan pact formal cu barbarii 4. La spargerea tArgului, ay' apar Gotii, elernenle grecesti

i Ed. Bonn, pp. 46-8. 2V., pentru Intreaga situatie militark Das römische Heer und seine Generiale nach Ammianus Marcellinus, In Hermes, LXIII (1928), p.130§iurna.(certlertai.emelodicA dupA functii).De v.pentru soldatii din Balc,ani, Anon. Valesian, V, 18. 3 Suidas, la As6vscoG. In Philostorgiu povestea pArintilor lui Ulfila cl'el de la Scitii de peste DunAre, pe cari-i cherna odatA Geti, iar acum Goti", II,5. Un Ulfaias, In Arch.,ep. Mil., IV, p. 135, 4 Amian Marcellin, XXXI, 11; Eusebiu, In Fragm. hist.gr.,12, p.36,no.50.Ini Panonia un Fige)ridusdux, poate contemporani C. I. L., III, 3761,

54 Aminarea Impe,riului cautd. refugiu In Vest peste vicurile latine, PArvan, in puterea inscriptiilor elenice, credea bite° 1ndbusire prin aceasta a operei de romanisare 1. E putin probabil: asa-zisii ndvdlitori erau ei 1nsii pdtrunsi de influenta romand. Fratilor Valentinian si Valens li se deschidc astfel o mostenire grea, pe care cautd dupd putere a o Indeplini. Inainte de a se relncepe rdzboiul cu, Persil, ei fac ziduri cu turnuri" In Panonia 2. Dar peste putin soldatii din Dalmatia vor fi manati sà facd burguai prin Arabia,s. Am 'dial cd greul azboiu civil cu usurpatorul Procopiu4 Meuse si mai nesigurd situatia In amst Sud-Est european. Pe cand, Indatd dupä maarbea lui Iovian, succesorul lui Julian, o ceatd de barbari pradd in Tracia s,altii sAnt atrasi In miscarea aceasta de rdzboin civil. Valens vrea sd-i pe,dep- seascd. De la Daphne face un pod de cordbii, dar nu afld pe rebeli, cari fugiserd in munti, ci se multdmeste a li lua In robie familiile (367. La 368 inundathile Dundrii 11 oprese la vicus Carporum pdnd toamna, ludndu-si apoi cartierele de iarnd la Marcianopol. In altreil3a. an ImpAratul cauld PC la vadul de la Noviodunum pc prea-puternicul jude al Greuithungilor, Atanaric" (iudicem potentissimum), si-1 ¡une pe fuga 6. Dar la urmd, dupd aparilia trupelor lui Victor 0. Arinthaeus, Atanaric, care jurase tatdlui a nu alca teritoriul roman, se Intâlneste pe Duare cu Impdratul pentru un nou foedus 7. D-uipä marea ndvdlire gota, de care ne vom ocupa In- datd, el va fi izg,onit de ai sdisi, murind pe teritoriul ro, man, va fi 1,nmormantat pompos dupä ritul romans. 1 Cefalea Tropaeum, p. 51 si urm. Alai ales ibid., p. 55, nota 111 si pp. 55-6 (Natvius Palmas Theotimanus). 2 Eph. Epigr., II, p. 389, no. 718. 3 V.si Suidas, Ia Auxentios. 4 Pentru lupta lui Valens cu Procopiu, Arturo Solari, In Rivista di filologia e d'istruzioneclass'ca,1933, pp.192-6. 5 Amian Mardellin, XXVI, 4-5.Cf.siibid.,7. 6 XXVII, 5.

7 Nu tE5 poate admite, cum o face d. C. Patsch, In Revue internationale des etudes balkanIgues, II, pp. 94-5,cg. Gotii si Imperiul lui Valens leirau politisch koordonierte Potenzen" si cA intAlnirea ImpAratului cu Atanaric pe Diingre se poate compara cu cea dintre Napoleon siTarul Alexandru la 1807 pe Niemen. 8¡bid.Cf.Atanaricus, rex Gothorum, Constantinopolim vela

Crisa gotä 55

Ideia unei Dacii locuite In adevdr de Goa sau, mai apoi., de Gepizi, cum pretinde o teorie no* primità cu entusiasm In cercurik stiintifice germane si prefdcutd. Inteo adevdratd patrie a lor nu se potriveste Inainte de toate cu felul lor de viatd. Agricultura lor In acel moment si incd multd vremenu existd, cum nici casa lor cldditd Zimmer O Zim- mermann sant In legdturd cu timber, In englezesle lemn" ; ei trdiesc exclusiv ca ostasi In lagd.r. Gea mai bunä dovadd e ce au fdeut ai lui Fridigern, ai lui Alatheus si Saphrax, ai celor doi Teodorici In Balcani, dupà strdmutarea lor, si aceasta la capdtul unui veac de serviciu militar In Dacia veche: lagdr ca acela de la Novae sau excursii prddalnice. Acelasi lucru si cu petrecerea lui Alaric In Italia, cum se va vedea, pentru toate aceste casuri, mai departe. Mai imposibild pare o stabilire a lor In Ardeal, care era doar inima Daciei. Tinta lor fiind bogdaile provinciilor de Miazdzi ale ImpdrAtki, o asemenea asezare a lor intr'49 regiune de munti ar fi Insemnat o adevdratd. Intemnitare, In- chiderea Intregulti lor viitor. Ddinuirea Ostrogotilor In Cri- inda e datoritd numai silei Imprejurdrilor. In amasa privintd, Intemeiarea Statelor" visigole In Galia si Spania e cu deosebire luminoasa. Acesti Goli, trecuti ata-ta timp prin filiera romand, se feresc de Pirinei, unde stärnie si mai departe ründsitile aborigenilor basci, cari au resistat ca Albanesii In Pind, de sigur ca Motii. In Ardeal, ca rinele clemente dace In pdrttile Huniedoarci, unde se pdstreazd vechiul tip;li plac sesurile Garonnei sau aceka ale Tagelui., la Toulouse sau la Toledo l. Nevoia de oameni Insd, tot asa de mull la particulari, ea In Galia, cat si la Stat, ingdduie Gotilor sd se insta] ze incelul pe Incetul, om de om, grup de grup, dincolo de Dundre Langd ei rQuan Insd, ca Indrumatori silava(ulori vechii provinciali. Acel Marcianns, de hura samd Latin, care dà ibiquo vitam exegit"; Casiodor, Chron. Prosper de Aquitania pune la 385 moartea la Constantinopol a lui Atanaric rex GothOrum". IYRsin-e tesaurul de la Pietroasaqi legenda lui Atanaric, eare 1-ar fi ascuns In Carpati, Nklzi Intain Archäoloyische Zeirmal, 1844, Iulie Beu. Arch., II' (1849), p. 106. 1 Se zice Acoda 31 av -IXXoptof; §i In Candid, In Fotiu, Bibl:otheca, p. 219Migue, Patr. gr., CIII).

56 Amintirea Imperiului

lectii de gramaticd Anastasiei,Cunume grecesc, nepoatei Im- pAratului Valens, trebuie sd fie din aceste pArti

Go[ii ar fi trecut, dupd Wailz, de trei ori 'Dundrea, In leg& turd si cu certele lor religioase: la 351, cu. Ulfila, la 370 tot din acest motiv,i apoi la data, cunoscutd, de 3752. La 355 Mesogoti dundreni, goniti. de Atanaric, pentru cd skit crestini, s'arfiasezat1A.'ngd Hebru, pe la Nicopol 2.De fapt era o trecere continuel, din deosebite motive, de pe nn mal pe altul. In toate (Mile ei apar numai la anume vaduri, ceig ce aratd. unde li erau singnrele afezdri: la cel de la Novio- dunum si la cel de la Durostorum. Si totdeauna cu voia Impe- riului, cdciniciodatii nu se pomenefte oluptcl de hotar. Miscarea se prune In legdturdicu. Sueridussi Colias, optimates, veniti cum populis su's4. Dar alle sari par a schimba unele din acesle amAnunte. Ele vorbesc si de o colonisare de Goti, din aceia pe cari Procopiu usurpatorul Ii chemase in ajutorul sdu si pe cari-i prinsese Valens. Barbarii plelosi, dar cu mijlocul slab, tre- ziau glumele Romanilor hilre cari se asezaserd. Ceruti de regele lor, cum s'a spus, aceasla ar fi fost una din causele rAzboiului dela Adrianopol. MArturisirea,lipsild de once

Suidas, laAsòwctoG. 2 Waitz, Ulfila, p. 45. V., pentru cultura greco-latina la Gotii din am:1st timp, Jacques Zeiller, La lettre de Saint Jér6me anx Goths Suania et Fretela, in Comptes-rendus ale Academlei de Inscriplii din Paris, April-Mniu 1935, p. 238 si urm.Pentru raporturige lui Ulfila cu Capadociienii,deunde veniacucrestinismulsau,de veche origine, din Asia-Mica, vezi si Heinrich Boehmer-Romundt, in Zeitschr. far wissenschaftl che Theologie, XLVI1903 ,pp. 233-69, 361-407. Si Byz. Zeitschr., VIII, pp 229, 565-6; XVII, pp. 251, 293. V. si Sheitberg, De gotischeBibel, Heidelberg1908.$i Zeitschriftfor vierglei:chende Sprachforschunq. XXXVI1899), pp. 257-64. Cf. Viata Sf.Auxentiu, inMigne, Patr. Lat ,CXIV,iRev. Or. Lat VIII, pip. 1-14. Ulfilas contra lui Constantin pnetendentul; Fotiu, Bibl., p. 261. Schiller,o.c.,II,p.395. Pentru Gotii Dunarea, Pseudo- Kaisarios; zap& "EXXlat U larpov, nap& 8i TcoRtztotG Accvo66tov, nap& 8d 116TOotg Adrocacv npoacropa6opsy. Pentru Gotiila Nipm, Baynes, In The Antiquaries Journal,Tulle,IV 1924). Pentru cultura gota la Du- ane, ibid., pp. 216-9. 4 Amian Maroellin, XXXI, 6,/.

Crisa gota 57 pathos, a lui Eanapiu din Sardecontemporan, trebuie sa prefaca In parte povestea, In legatura cu nNvalirea de Ins- paimantatoare amintire a lfunilor, a lui Amian Marcellin. Acelasi va povesli altfel si navalirea turanica si cererea fugarilor de a fi primiti In Imperil'. Cei ce trec de la sine sant ucisi, dar se pedepsesc ofiterii cari i-au atacii. Valens voia sa primeasca numai pe copii 0. pe barbatii fAra arme. Dar cei de la fata locului vreau robi si se lasa cumparati, asa ca razboinici Inarmati se strecoara. De aid prada,, de care scapa numai cetatile Intarite 2. Din parte-i, Imp5ratul parnanti turme ca s.afie z5gaz de care Huni 3, Intocmai ca, °data Gotilor de pe vrernea lui Aurelian, contra Carpilor. Adevarata stare a lucruri/or se vede, din larga descriere a lui Temistiu. Si la suirea pe tron a oelor doi frati Mai" goti apar, cerandu-si stipendiile Intarziate, ceia ce aratif care era situaria lor ;i cdnd se aflau dincoace de Dundre4. Impa- ratul apare, Indata, ca un dumnezeiesc tatai pentru Romani pentru acesti barbari 5. 113loru1 presinta pe acesli Croti cari ()fell la Dunare pac'a, sef al lor Iritalnindu-se cu Valens venil pe luntrea luí, Lard tumult (eacaczyibbc) barbar si frica a locuitorilor. Se vad corabiile flotei romane legate. In ancore ca In rAdacini 6. In cete barbarii vin pe mal cu mine, primiti cu incredere de populatie; Ingenunche isaluta pacea de la ImpAratul care sufere,In vesmantu-i simplu, dogoarea soarelui. Cuvintele lui suna puternice, ca odata ale lui Au- relian, In urechea celor cari vin sa sesupuie. aiurea 7se vede dinastul" scit sau get",speriat de Valens, chemat de ella Dunare , vorbind filosofie" cu Im- paratul In clipa Impacarii. Cei ce start Indusinaniti Intre ei Fragm. hist. gr., IV, p. 28, no. 37. 2Ibid.,pp.31-3, no. 42. 3 Ibid., p. 33, no. 43. Cf.si ibid., p. 34, no. 46. 4 TerniStiU,Oratia VIII: Mx6Occc 8d To% Microtelnauppoawro, met web v inpiTrovto Ti¡G liaXX-6ascoe. In Oratia IXva arAta pietanarul Valentinian crescut la DunAre §iin iernile scitice". 5 Oratia X. 6 lb:d. $i mentiunea podului mai vechiu peste DunAre. V. Walter Heering, Kaiser ValentinianI.(364-375, n.Chr. ,tesa de la Iena. Magdeburg 1927. 7 Oratia XI.

58 Amintirea Impgriului

acum", se biteleg Cu Romanii. Persil singuri rArnan In vrAjmAsie trebuie distrusi. Luptele urmeazd,Lul ldudandu-se si In ajunul ca- lastrofei, ca triumfator", ea unul care a biruiL pe Mana ric, invingandizdrobind (superatis) pe Geli".Cu,acest prilej el ridicä burguri pe hotar 1 Relatille de comer; ou Dacia Vint remate: monede pan4 la el s- aril si In p:Artfle. Sarmizegetusei 2 Care stint raporturile acestor Go(i, odnd in cersire, odnd in revoltcl, dar vddit fàrà wzare si de putind credintd, ca fnsäsi popula(ia localcl? Atanaric e pentru. Amian Marcellin un iudex iudex are Intelegu11 acestasi la Jordanes: ofiterii lui Justinian sant la el indices 3--,i Ternistiu area' cg. acest Hila de jude era volt de Manaric,carie raspingea pe acela de rege4, ceia ce nu era un obiceiu german si dovedeste o influentä a popul- latiei romanic,e care va trai in jude(ele juzilor. Dar si la Quazi se pun alaturi optimates, nobilii,i iudices 5, ceia ce nu In- C. I.L., III, 3653, 5670 a; Tocilescu. Inschriften aus der Dobru- dscha, pp. 47-51. E vorba dig victi superatique Gothi", de defensio rei publicae".Mentiunea ostasilorcaricldde.sc. O Incercare de a Intregi altfel deck [Athan]arico nu a acceptabildv.ibid., p.50). Cf. Judlejch, Die Schlacht bei Adrianop I, In Zeitschr*ft ffir GeschicAts- qvissenschaft, VI1891), p.1 i urm. 2 Jung, Passe, p. 17, nota 3. Inscriptia lui Atanaric si victoria lui Valens asupra Gotilor, In Gardthausen, Ursicinus und die Inschrift von Dojan, In Hermes, XVII, pp. 251-67. Pentru inscriptia cu Ata- naric, si Seleck, In Hermes, XVIII, p. 150 ci urm. 3Romana,pp.47,50.Pentru Vlahi i juziilarInBalcani. Jireèek, Gesch. der Serben, I, p. 69 si urm. Ei se Tic apoi primichiari isptpcxiptec, celnici fruntasi ,catunaride lacalmn). V siWnai departe. 4 Oratio de pace, ed. 1605, p. 10: °kw loßv tiv p.gv tog 6ccaclion vup.Ccev ditIgtot, ripo ro3 bocccaTol3 bd a-1%mq. Waitz adäugia je lângà textele din Amian Mareeillin, XXVII, 5,6 iudicem patentissimum) si XXX, 3, 4 (Thervin(yorum iud,ex), si pe Ambrosiu, In De spiritu sancto, I, pre- fatahostem ipsurn, iudicem I glum, i,aläturi, pentru situatia stä- pdniteare a lui Atanaric, sipe Isidor de Sevila, In Chron. Gothorum v. p.38, nota 6). Pentru Ieronim (Chron'con, a. 370)e un rege, caipentru OrosiuVII, 32). 5 Amian Marcellin, XVII, 12: Aliique optimates et iudices variis PoPulis praesidentes". ludiaes pentru Romani In Panonia; ibid., XXX, 5. ludices la Alani; ibid., XXXI, 2. V. *i 8occcasceila Prislcos.

Crisa gotl 59 latura explicatia de mai sus, eaci si acolo era pe atunci o puternica viata. de Romanie" autonoma, pe care a distrus-o doar invasia Slavilor 1 In presintarea Intalnirii lui Alanaric Cu Valens, iarAst sare lumea talburata, dar nu supusd de Goti 2 Imparatul intinde mana judelui," germani si-1 lace prieten".i email- tul crud pentru trecut cade: In sfarsit Romanii dau pacea, n'o cumpara.. Nimeni n'a vazul aural numarat barbarilor, nici alatia si atatia talanti de argint, nici nAvile gemand de 'vesminte, nici cele ce mai Inainte rabdam sa plateasca, folosi.nd linistea mai grea cleat ngvalirea si sulerind darea anualk, al carii numel raspingeam, dei nu ne rusinam de lucrul In- suW. Se retrag chiar, pentru a nu se crede ca. frica a hotarat concesii de cara barbarii se buearasera, provisiile, tainul, mostenit apoi de Turd" otornani, dandu-se numai t61- maciului; targul de hotar, emporiul nu mai e liber oricui, trebuie sa se cearä vole anume goucs(aq i aceasta doma. singure orase la Dunare. Ca masura de precautie se Inoiesci Intaresc cetatile de botar, cai porturile. Sc trage astfel zidul de diamant"3. Si se adauge cl buna Ingrijire. a trupelor face set' nu se mai supere locuitorii, de cari deci aceste locuri se arahl pline, pe cand Inainte se punta rclzboiu cu dangii mai riin dealt cu barbarii; acesti locuitori se spune eran plugari.Plângerile acestora, totdeauna ascultate,shut temute de ostasi. Iordanes Infatiseazg. pe Atanaric, invitat la Constantinopol, uimindu-se de splendorile Capitaleiì admirand puterea Im- paratului (terrenus imperator)t. In curand sicrtul va fi dus la groapä de acesta 1nsusi, ai lui deveuind apoi mi singur trap" cu oaslea romang. 5. Elemente gotice merg supt Parnasul capadocian, uncle e o Sadagallhina 6.

ludicesi la Orosiu, VII, 40trim,* In Spania). 2 Oratia X. 3Ibid. 4Getica, pp. 95-6. 6Ibid. Ei de vor lupia InGalia contra usurpatorului Eugeniu ibid. Un Munclexic comanclA trupe romane in Arabia, dupl Amiau Maroellin. Waitz,Ulfila,p.36.

60 Amintirep Imperiului

Pentru Orosiu, In sfarsit, Gotii crestini, goniti de prigoana lui Atanaric regele" vin ca la frati 1, la Romani. Ca pulernic sef got, Atanaric apare si In Viata Si. Saya ca Atha[na]ridas, fiul lui Rhotesteu", si langä el clerid goti ca Gutthica si Samsala; In jur o lume care trece,Intr'luni sens si altul Dundrea 1. El e prigonitorul Sfantului Nichita aceasta aratà un amestec In viata provincialilor. Prin existe* substratului romanic se explica §i, in mare parte, politica de nesiguranfei a liii Valens fafri de Go(i. Istoricul bisericesc grec Socrate critia. pe Valens a a preferat apArarea prin barbarii ace§tia din sate, fixandu-li leal., ceia ce InseamnA §i alta lume sciteascii era mi/1- nata; mai mult dealt cu un veac tn limad, la reizboiul oriunde. Ing6duinta lui Valens se datoreste, de fapt, mai multor cause: Se simtia nevoie de ostasi e doar vremea cand Vegetiu spune nu se afld alAreti mai buni deat Huniij Alanii3, si tnare proprietate n desvoltare care se aratd In veacul al V-lea bine formatà cerca muncitori de pqmiint. Pe lang§. aceasta, loan din Antiohia afirmA a. Valens voià sA atraga la arianismul sAu pe Goti 4: In adevAr, pentru Gotii crestinall cetatea Constantin e o respectatA Christianopolis 5.i Orosiu, de altfel; aratA cä, Gotii cerAnd episcopi lui Valens, li se dan Arieni 6. Ratiuni economice se adaug6. Astfel de transporturi de oameni; care vor 'Asa regiunile de pe malul stting atunci fntdia oard desgolite de pazil,§i pradcl Hunilor, ca cari localnicii se vor fnfelege Inset 2n felul pe care-1 voin arcita in alt eapitol, se impuneau si pentru Imperiul, In srbeirea generalA, progresandA, era asa de strâns financiar supt Valens, Incat, din causa cheltuielilor covArsii- toare pentru barbari", a trebuit sA y:Ana i domeniile Statului 7. Acesta era de fapl raportul Romanilor cu Goiii In ajunul tre- c,erii lor peste DunAre supt presinnea hunA. Ei nu veniau deci

1 VII, 32. 2 Acta Sanct., April 11. 3III,Epilog. 4 Fragm. hist. gr., IV, p 608. no. 181, 2. 5 Waitz, Ulfila, p.16. 6 VII,33. 7 Hiesichiu de Milet, in Fragmhisf.gr., IV, p. 155, no. 6.

Fig. 11. Inscrintia romana de la Tropaeum Traiani rentrubiruinta asupra barbarilor. Arch.-(pigr. Mitt., XVII, p. 109.

Critagot.4 6i

ca barbari nedeprin0 ca fetal de via(d roman, ci, ch,iar nead- mitând lenta cobortre pe Nipru, dintr'o vreme Indepartata, pe care o propane d. Rostovtev, (rebuje set se tie samd de raporturile lor indelungate ca aceastd regiune care f iZn vremuri romane ;i in vremuri bizantine a rdmas supt skipdnirea Ei vin deci ca la n40e prietenii patroni de undid vrerne, ca sd cearld sprijin f i addpost. Geograful din Ravena, In secolul al IX-lea, asigura ca a avut izvoare scrise de pro- venienta gotica, de si Intreiga aceastà opera e peste masura de confusa si aproape neiateligibill. De altfel, monede de-ale lui Constantiu se Intalnesc la Olbia, ceia ce Inseamna mentinerea relatiilor de comer t cu aceste departate regiuni 1. Ceta(ile erau trzsd cilzute In acest timp, pustii, murdare": g In Panonia Amian Marcellin presinta Carnuntum ca desertum et squalens" ca atdt mai mult In Dacia, dar nu s'a pretins vre-odatit di de la Dundrea mijlocie ar fi dispdrut, prin strdinutare, vechea popolafie romanicd. Cand deci Valens restabileste si Intareste situatia slapanirii romane In ScitiaMinora, aceasta n'a putut sa ramfiie färefeci pentru relatiile cu celalt mal dunarean. Intaririle facute In acest punct, inici de curn pe cursul orizontal al Dundrii, aratd 14murit un lucru: cd primejdia gold nu era In ;esul mantean, rdmas deci neocupat, ca garnisoane romane pe malul drept al fluviuCui ;i ca Daci liberi, Carpi (erarti in munte, ci la guri. Numai presiunea Hunilor a facut pe Goti sa treaca Prutul pentru ca patranderea lor In Balcani faca pe la Borcea, prin vechiul vad al luí Alexandru-cel-Mare. Dupa ce Imparatul Valens face prietenia" cu Gotii ridica zidul de diamant" al strajilor dundrene se Infatiseaza acumai refacerea, ca punct central pentru aparare, a Tro- paeului lui Traian. Caci de el vorbeste Temistiu, care a fost Insusi pe acolo, In nepretuita Oratie a X-a, când presinta fasia suptire care Inainteaza asupra bältii(Tivccio0si se mantuie cu un deal !nail, de uncle se vede tot ce era imprejur". Se face din nou straja(cppotíptov), cu ziduri tari (cZiltiapotO, pe care vre 'unul din Imparatii de mai Inainte o ridicase pentru folos, dar din causa greutatii o parasise".

Minns, o.c.,p. 470.

62 Amintirea Imperiului

Cgei lucrul la cetate era greu Intr'un tinut farg pia1rbungi, frà cArAmidk, fdrä var, trebuind sg. se aducA materiale peste multe stadii ca mii de vile.i acum se vede Valens, ca un nou Amphion, cherng.tor al pietrelor prin vrajg., Indeplinind opera cu mantle ostasilor credinciosi, pe cari stie sg.-1 erute printeo bung Impg.rtire a lucrului, puind la tunneli Insgsi garda sai chiar ofiterii. Cä Tropacul e acela la care se lucraazä o dovedestei jocul de cuvinbe, care se face, spuindu-se cà, acu,ma, nu e numai trofeul de piatrA" ca apgrare, cii trofeul" mloral al res- pectului 1. Temistiu lAuda la ambii Impdrati biruintile asupra Ge- tilor si Sarmatilor 2, cAnd se produse evenimentul neastep tat care Met]. pe Valens sg. moarg. In mijlocul .unei neasteptale InfrAngeri. Trei ani de zile tinuse situatia de nesigurantA pgnA la pace"; nAvAlirile de iarn1 si de varà au fost oprile 3. oratorul se bucurg.: atunci când se mktä fiarele cele mai

I JEW Tpónatov lartrat Talmo; .c% vbc%oòx x Xt800 neno:p.ivov, odaixcaxo8v xpuaotiv,numb; 6cp'vòç ropiou,6cXX'cin can ái 'Pcop.atoLgdvaCCUS4.6VK,Wit 'COUTO&vicrroaav 6 6aXsù o nXIJOaccp6vcov wet t przuRchwv, 6666 atopo% vaxp63v ortzwv, riXV4 itávvTtispocre8picf xrzt xccfneptcf. V. memoriul mieu despre Tropaeum, In Mem. Ac. Ruin., 1935. Mentin Indoielile mete cu privire la marea inscriptie catre Mars Ultor, atribuita lui Traian i-a toebuit lui Tocilescu ani lntregi ca s'o reconstiluie chiar la oea mica, pomenind o rasbunare de Infrangere, care In casul lui Traian ar fi fost fara sens. A putut cel mult O. se fi Inceput oeva pe vremea, dar nu prin hotararea cuceritorului. In inscripta oelor cazuti e fortis[simorum virorum qui pup:mutes] pro re p. morte occub.", dar del aici Inainte nu mai e visibil decal un singur o, asa Inca Intregirea: oocubuerunt bello dacico" ea editorilor. V.si Benndorf, In Arch.-«p.211itt.,XIX,p.192. 0 fortificatie sila Est de Babadag, Desjardins, In Rev. Arch., VII1861), pp. 269-70. Salomon Ileinach era de la Inceput pentru opera la Tro- paeum a unor solda0; Rev. drch., IV19042), p. 152, nota 1. Furtwangler nu WM palm'. obligat" iIL-gat cu nod" al Germa- nilor pe monumentul de la Adam-Clisl; aceasta ne-ar trimete iar la Valens ila luptalui cuGotii; Intermezzi, p. 67 (dupa. Tacit, Germ., dar si Seneca, De ira, 3: Iuvenal, XIII, 165; I,ucian, I, 463). 2 Oratia XIII. 8 Ade,lasi, Oratia X.

Crisa gota 63 cumplile, elefanti din Africa, lei din Tesalia si delta Nidulul, ipopotami, cum sà nu se tie la un neam de oarneni, fie si barbari, dar tot oarneni, plecat, supus si mArturisind cdse afld In puterea noastrd."1?. Valens a devenit un senin Gotic" al pAcii. Ce grozavd era sd. fie, In curdnd, ironia vremii! Si In lauda lui Teodosiu, retorul va spune cd, dacdse trateazd astfel Scitii", pe langd. Traci" deci despoporarea era pu- ternicO, viata refugiindu-se In autonomie vom pierde si pe Sciti". Desloeuirea Hunilor a trebuit sä se petreaed mult Inaintea tristelor evenimente din 378 care aduserd aceastä infrangerea ImpAratului Valens in lupia de la Adrianopol si sfarsitul lui In fldedrile care-i mistuiau bordeiul de refugiu. Pentru scriitorul roman Amian Marcellin, care i-a vdzut, barbarii ste- peiasiatiee,coboratorii elementului turanic supus vechilor Sciti, acuma total usati, sant si un prilej de descriptie re- toricd, In care acest master al cuvintelor mestesugite cauld, sd. Intreacd. descriptia Scitilor de cdtre Herodot 2 Amanuntele asa de pitotresei pe care le samAnd pentru a se face din ele un impresionant tablou amid cdt de mult ceilalfi barbari trecuserd laobiceiurile romane, pregdtindu-se astfel o allá lame. Trecdnd peste Alanii blonzi", pe cari acest runic povestitor precis al imprejordrilor de la 378 Ii pune In JegAturd eu acelasi mediu al lui Herodot pe care Ina. °data 11 face contemporan pentru ceia ce numeste el geographica perplexitas, si-i descrie repetând caracteristica Hunilor, Hunii dau peste satele intinse ptina departe si rodniee" 3 ale regilor Hermanrici Vithimir, stApdni peste Gpeuthungi, Gotiirdsdriteni. Avem a facei aici, nu, cu un Stat got, ci, ca la Tanais, tmde a ddinuit stdpdnirea romand, cu centrul la Cherson, pdnd In addncul evului mediu, cu o lame greco-romand care fusese lncredinfatii de Imperiu aceslor oaspeti". Alti Huni" &Ant intrebuintati de acesti barbari de mull asezati, din secolul al

Aoelasi, Oratia XVI. Ei au fost supusi cum s'a vazut, fara sange lacrimi" (ibid.). Teiodosiu ca scitic", tot pin pace, Oratia XIX. 2 XXXI, 2. Fierul adorat In formA de sabie (ibid.) e iarasi un Imprumut die la vechea descriere a Scililor. Labe patentes et uberes pagos"; ibid., 3.

64 Amintirea Imperfului

111-lea, contra lavglitorilor. Un copil, Videric, urmasul celui din urna rege, cgaut In lupta, e luiat In smuä de sefii, ei niste juzi", Alatheusi Saphrax. Fronlul ostrogot se retrage atunci la Nistru, a cgrui asezare o cunoaste bine Amian Marcellin 1. Atanaric Incearcà din parle-i resislenta, Maud sä se malle valul de la izvoarele râului Gerasus (Prutul) 2, Ong. la Du- x-are, care furma de aproape pgmAntarile Taifalilor" 3, - val care nu era de,cat hotarul, fixat de Romani, al asearii unor bktrbari mArunti,cari dispg,ruserädeci,de si Eatropiu InfAtiseaA ca presentii domni ai terii. Surprins de un alac de noaplealHunilor, el cearcä o retragere la munte, la muntii cei prApAstiosi"(effugia montium praeruptorum), ceia ce trimete, cai izvoarele Prutului", la o regiune foarte sus a viitoarei Moldo ve. Deci páná atnnci ao(ii nu cunosc.iserd muntele 4. Dar ai lui preferä sä se mut;.; ceia ce aratd reidelcinarea lor,fie ca plugari, fie ca peistori, ci pdstrarea

Ibid. 2 V. nota urmAtoare. Pentru supercilia Gerasi, care n'ar fi deck termul rAului ca la RiniNil, v.si Jung, Petssr, p.15, nota 4. Dar si el admit& pasul BArgAului sau al Rodnei; ibid., p. 16. 3 A suplerciliisGerasi fluminis ad usque Danubium, Taifalorum teçrras praestringens, muros altius erigebat"; ibid. 4Cf. Tamm, o.c., pp. 87-8, 91. Peintru expeditiile lui Valens, v. Mommslen, In Hermes, XVII, p. 525 si urm. Pentru retragerea Gotilor, Kaindl, Wo fand der erste Zusammenstoss zwischen Flannel' und Westgothen staff?, In Mitth. des Inst. far &tern Gesch., XII (1891), p. 304 si urm.; Mommsien, In Hermes, XVI, p. 602 si urm. Pentru Romania si varbaricum, Waitz, o.c.,ppi.15-6; Amian Mar- cellin, XVIII, 2, 14; C. I. L., X, 216. De frica Hunilor, s'ar fi ascuns comori, nu numai la Pietroasa, dar sila SimlAu, la pasurile Bu- pAuAui i VAlcantilui,la Sarmizegetusa Insäsi; Jung, Peisse,p.17. Tot asa cele de In CosovoiuDolj), dd la Cahul; Plopsor, In Ger- mania, 1933, p. 272i urm. BarWe de aur din plasul BuzAului par a fi romane; v. Bock, Der Schatz des Westgothankönks Athanarich, In Mitth. der Centralcommission, XIII1868), p. 105 si urm.; Jung, Passe, p.19. D. Alfbldi pane onAvAlire de Sarmati In Tracia la378,dup.4 Temistiu, alta la 385, spre Panonia; Untergang der Rednerherrschaft in Panon'en, II. V., In Cronica numismaticd §i arheologicd, XI, 103-4, p. 154, despre pretinsul mormAnt de la Chiojd (C. C. Giurescu) fibulA de argint si aur cu pietre visigotice", capete de vultur.

Crisa gota tit formei de lageír.Se clipboarä deci la DunAre ieer sa fie primiti, supt condi(iile obi$traile, In Tracia. In oferta lor prin ducele Mavivus"cf.Alaric),ei nu fac &cat ce facusera Sarmalii de ambele spete; vor O. fie acceptati, oferind pentru oaste auxilia. Sfaluitorii, crilicati de Amian Marcellin,ailui Valens,cari-i pun In perspectiva apararea Imperiului mai ieften, aveau dreptate, Cu oarecare randuialai cinste la functionariti limesului, aici s'ar fi ajuns, Se face In proportii mari stramutarea peste Dundre, zi si noapte". Se Intrebuinteaza adevarate vase de transport, dar simple luntri, trunchiuri scobite: reounoaftem vechiul fel localnic de a strcibate apele qi decii populatia care-I intre- buinreazei. Cine n-a Incape, °eared sa treaca In not, asa Incat, apele fiind crescute, unii scsiIneacd. Pe mewl celalt a$teaptd. pe Cpotii lui Alavivus si Fridigern provisii si ImpAr- tirea de ogoare. Ca vinovati pentru reaua administratie, fostul ofiter care-5i serve,ste î,n povestire totdeauna dusmdniile, Inseamnd pe Lupi- cinus, per Thracias comes", de care e vorba si aiu.ra, s1 pe 'un Maximus. Se pare cd se Incearca a cagiga pentru robie PC fldmanzi. Tot °data se refusd. trecerea Ostrogotilor $i unui Farnobius, din aceia$i ceatd. Vazand ce se petrece, Atanaric revine atunci la ideia retragerii In muntii Caucalandului"1. Dar Ostrogotii trec cu sila 5i mai appal AlaniiiTaifalii. Geilalti aju.ng la Marcianopol. aicise produc couflicte.Fritigern,retinul In crawl unde ai sai n'au voie sä Intre, scapd 5i Incepe rdzboiul cu, oaspetiinecinstiti ibrutali.Lupicinus e Nita,$i armele romane sant In manile Cu altii dintre Goti, cei supt Sueridus si Colias, se petrece acclasi lucru la Adrianopol, unde, asezati pe iarnit, se gditau sd. treacd In Asia. Atacati de eetalcni 5i de lucrAtorii din Fabri-

1 Motivarea cA se simtia umilit pentru jurAmantul Ricut cAndva In mijlocul DunArii nu se tine: Amian Marcellin spusese doar cl 'el jurase tatAlui a nu alca pAmAntul roman.

68 Amintirea impertului cile Statului, ei resistali. apoi se rAspAndesc, supt Fritigern, venit aproape, ca sá. prade Tracia 1 E acum un adevarat razboiu al hui Spartacu.s, robi barban unindu-se ca conationalii lor; se adauge o Intreagii populafie desperatcl de greutatea impositelor. E un act social. Valens trimete trupe din Asia, colegal Gratian li da ajutoare din Apus. La Salcii," (ad Sanees), multimea rebelilor se Inchide In cingatoarea carelor. De aici se suie pie dealurile de 'unde erau sä se rapada asupra duismanilor, aruncAnd In ei mAciucile pArliteIn foc, ghioagele nestrujite" pe care le cAnta poatul romAn contemporan. Ei scapA din Incunjura- rea menita lor. Dupa cAteva luni nurnai, ImpAratul din Orient parAseste In- susi Antiochia pentru a incerca O. aduca In ordine Balcanit Avangarda hui Sebastianus cas#11. biruinta Intr'o luptà de harta Muga Adrianopolul apArat si acuma de cetateni, cari primesc sau ba, dupà voie, pe oamenii Implaralului. Se astepta sosirea huiGral:jan, cape, de la Bononia (Vi:din, Bdyn), se coborAse la Sirmium si de aici la Martis Castra, pana unde patrunsesera bandele alane. i acuma, de li. recomanda ImpAratului O. dea o frica prin Infatisarea lui agresivA alor s'A silindu-i la pape, Frátigern cere nuánai voia de a se aseza ca turmele. Se rAspinge propunerea, si urletul salbatec si trist" al Go- Olor primeste asalta' roman pe cAmpul de toamnA, In mi- rigea canilla te pusese focul, adAugind la cumplita arsita a zilei si la praful orbitor. Din nou, lusa, de doull. ori, Fritigern oferá. o Intelegere. Era sA se si faca, daca graba cutárui Iber War fi dat semnatul de lupta In momentul cAnd lui Fritigern li veniau calaretii, mult asteptati, ai lui Alalheus si Sapbrax. Barbarii se impun prin desperare. Ránit de sageatä sau ars In casa ultimului adapost, Valens ramAne pe c8 mpu1 de lupta,cu multi dinsefii unei armate pe douA treimi distrusd 2. 1 Eusebiu, In Chronicum, tbl vina rIscoalei pe ducele Maxim us, care profità de la aprovisionare. Gotii fuseserA primiti sine armo- ruin depesiti,one". 2 V.§.1 A Gotis, In Thracia, Valen lis trucidatur exerci tus. Ipse quoque impferator, incensa domo ubi se o ccultaverat, igne consump- tus est"; Casiodor, Chronicon.

trisa gotg.

Eunapiu, In Viga sofistului Maxim, presintA ca o pedeapsA pentru pAcate trecuteacea moarte a celui de la care n'a rAmas mácar un oscior"1. Amasa nAvAlire a avut cele mai largisi mai depArtate efecte. Elemente gotice sAnt arunca,te nu numai spre Vest, mide vor cAdea asupra Imperiului roman, ci spre Nord: ele duc pe malul rAsArilean al Balticei panA in Fintanda,, cai pe cel apusean, suedes, unde in Sudul Tara e Gotia din litlul regelui Suediei, apoi Gotthland .si CrCitheborgul, arta li- nearA a vechilor Traci, luala de la mostenitorii lor romanici. De aici acele covoare dalecarliene pe care le intAlnim pomenite de pe la 1000 2. De altfel relatii de comed s'au pAstrat, pe langä drumul din mijlocul stepei, ducAnd in Asia, si mire regiunile Nipru- luisiaceste pArti septentrionale3. In timpul luptelor religioase, un Audius din Mesopotamia e exilat la Goti in Scitia4. In vechea palrie n'au rAmas acei Tetraxiti, al aror nume ar trebui scris Trapeziti, dupA muntii cu acest nume in .pArtile Crimeii. Ei se constatA IncA In veacul al XVIII-lea 5pe cAnd numai pAnA In timpul lui Walafrid Strabo se mai aflA cei asezati pe la Tomi in Seditia

I 'OTI3 ^rey 6ccerask ivItailX12T61v lxue@v Rin Eivov uy& tcpavicrOn Tp6nov, (u' crce ond bcyriov el; ecvcdpeatv at5pien. 2 Rey. Arch., XIX (19121), p. 158. 3C.F. Wiberg, Der Einfluss der klassischen V61ker auf den Norden durch den Handelsuerkehr, aus dem Schwedischenu.I. Mestorf, Hamburg 1867.Acolo §i despre coloniile pontice, p. 33 §i 'U.11111.Rapprturi cu Danemarca In secolul al IV-lea. La Vistulaci Bornholm, monede bizantine, p.61. Si in Suedia, p. 63. Negustori ieau blani din Scanzia. Monede bizantine ci in Settland, Oeland §i pre coasta de Est a peninsulei suedese, p.63. In Oeland monede de la Teodosiu Ila Zenon, p.67. Poate prin Varegi. $iin Schonen §i Halland p5.na la Zenon, p. 69. In Norvegia, p. 71. V. 1110. p. 130. Ban din al solidului lui Constantin, p. 78. 4 Epiphanius, ed. Dindorf, HP, p. 26; la Tenov, Gesch. der Bul- garen, Berlin-Lipsca 1935, pp. 46-7. 5 Remény, Zur Geschiehte der Donauflotille,1888; Tomaschek, Die Goten in Taurien, Viena 1881. De vazut asupra lor, F. Braun, Die letztenSchicksale der Krimgoten; R. LoeweDie Reste der Germanen am Schwarzen Mcere. Halle 1896,§i Ludwig Schmidt, Die letztenGoten,InForschungen und Fortschritte,XI,no. 22 (1-iu August 1935).

68 Amintirea Imperiului

Miel. S'a observat de clurand inteo foaie saseatcd din Ardeal cu prilejul emigrarii Turcilor din Dobrogea, cä in regiunea Silistrei este un grup de oarneni blonzi Cu aspectul pur germanic; ei ar represinla aici acelasi fenomen de supravietuire ca al catorva lipuri visigote si pana azi la Toledo. De allfel vomedea c.t un. izvor arará ca panIn wacul al IX-lea se mai vorbia gol langa. Tomi, urme germanice apdrandi in inscriptii. LAmuririle lui Iordanes, om din veacul al VI-lea, dar avand izvoare contemporane asupra acestui moment sant interesante din pulida!l nostru de ved re. Se daduse brand noilor sositi, nu numai carne de oais si cle vaca dar si de cane si morlaciuni ale animalelor spurcat-". Golii vanduseel atunci pe sclavii lor: un rob pentra o pane sau zece livre de, carne. Se oferd apoi copiii. Se incearca macelarirea tovarasilor lui Fritigern, invi- tati la un ospat de comandantii romani, pregalitori ai desas- trului, Lupicinus si Maximus. Din acel moment Gotii in revolid, nu mai sant advenae et peregrini", ci cives et domiui" Pentru Orosiu la Dundre nu e pact s; ducele Maxim praciA PC Goti.Sagetile de dalia" turanica, deci contactul cu llamea Hunilor era mai veclie. decid in lupta de la Adrira- nopol. Dar sipre-bizantinul Eunaptiu presintd aceasta...re- cere ca precedatd de o rugdciune catre Romani; cine se imbulzeste silnic e imediat ucis 4. Ce au làsal Go[ii in vechile lor saiasuri poruenesc lucrdri visigote in lingaria5. Dar ideia tesaurului lui Atanarte

1 Stockler, in Sichenbilrg sch-deutscher Tageblatt, 31Iulie 1936. 2 Iordanes, Getica, ed. Mommsen, p. 94. Cf. acelasi, Romana, p. 40 Pentru pArAsirea Tinutului Durostorului la 376, SitzlingsberSchte din Viena,1928,P.63. Ca exagerare a aspectului barbarilor sofistul Aristion sau Athenion zugrAvesteindiscursul catre Mitridate pe Bastarnul de cinci cor, prins de Mitridate; Posidonius, InFr. Hist.Gr.,III,p.268. PrAzi gote, In Reir. Arch., XXV (1901), pp. 214-7. 8VII,33: sine ulla foederis pactione". 4 P. 257. Planul de a asimila" pe Go[i al lui Valens, la Schiller, o.c.,II, p. 396, e o Inchipuire. 5 Pulszky, in Magyarország Archaeologidja, Budapesta 1897, p. 19 ;1 urm.,iaiurea.

Fig. 12. Medalion al Impárarului lulian.

Fig. 13. Moneda lui Teodosiu.

Crisa gotA 69 ardtat-o si mai sus ca perimald 1. Am putea spune cd ni-a ramas gotic cam al e german in Brilania, unde o piatrd e pusd zeitei Avergina de Aurelius Grolus, German" 2 Dar, cum am spus, limba gancit s'ar fi intrebuin(ql In slujba in pdrtileSciliei Micniore si anime la Tomi, pAnd in vremea Francului Walafrid Strabosec. al IX-lea) 3. Dar cine se gandeste la intdriturile lui Valens, la refacerea Tropaeului, ajpoi la atacul de la Halmyris, 4i va da samd cd a fost un moment in tare o Gotie pdrea cd. se gdteste aici. Se poate chiar sd fi fost Goti sau gotisann cunoscutii, cdlugdri sciti" ale cdror pdreri divergente si drumul la Roma se vol. ardta mai jos. In Grecia, dacd Iezeritii, cei de la iezere", sdnt Slavi, Mi- lingii, chiar vorbind aceiasi limbd, apar, prin finala numelui, ca o rAmdsitd goticd. Dar si pentru aoeia dintre Goti cari, la ciocnirea cu s'aiu rdpezit spre Nord, la vechii Scandinalvi, s'au constalat o influentd gotd", desinente latine", scris gresiti schimbdri orliografice" 4. Temistiu dd in Oratia a VII-a sentimentul de groazd pe care-1 trezestein capitala pasnicd vestea ndvalirilor. El se gdndia la atacurile gelice si la uciderea lui Decebal la paca- tele lui Dominan,. Populatia lusa nu resisld. Apasarea fiscala era mai greai decat suferinta de la barbari.i glorificatortul Impdratilor cuteazd sa spuie: celui ce sufere Hm., tot una-i e dacd Scit sau Roman e cel care-1 nedreptateste"5. Imperiul se ardtase incapabil de a-si apdra supusii. Dar ei

1 In Rey. Arch., XVII (1868,p. 46i urm., de Linas, Trésor de Pétrossa, II atribula si el Gotilor. 2 Colingwood Brude, Hand-Book, p.126. 3 Et fidelium fratrum relatione didicimus apud quasdam rum gentes, maxime Tomitanos, eadem locutione divinas hactenus celebran iofficia; Theologica, I, vin. Si Walafrid Strabo serie: se- cundum nostram barbariem quae est theotisca" (De rebus ecck- siasticis, I, vu; ed. Migue, Patr. tal., CXIV, c. 926, sau Diimmler, In Mon. Germ. Hist. Poetae, II. I-auritzWeibull, Skul dza uni ihre Völker in der Darstellung des Jordanes. 5 OratiaVIII. Acolosidespre lupia cu Seitii". E vorba si de pecAstigarea ,,provincieiIntre cele douà rauri" (Panonia). intalnim nAvAlirea Scitilor" cari se opresc numai la orase si marea vArsare de szinge qi la Libanius, De alta mea, ed. Paris 1627, p. 58.

70 Amintirlea Imperinlui se dovedian n sta,re sgl se auere singuri. La Adrianopol se' suiau pe ziduri contra barbarilor, iar cand, In Mesopotamia, era vorba de a se ceda Persilor un oras, am vg.zut cum cetg- tenii, Cu un elocvent avocat In frunte, se oferian, dacI nu se introduc dusmanii, sä iea toatä apgrarea asupra lor1. A.stfel e sisituatia pe care o laudg. In Panonia panegiristul lui Teodosiu, Pacatus. Amian Marcellin vorbeste Msg. de praetenturae" si statio- nes agrariae" ale lui Saturninus La 386 Greutungii, vrand sA treacg. Dunkea, sant distrusi de flota romanii 2 Pe malul stAng al DunArii, In aceste frAnAntgri atat de grele pentru oastei lumea oficia1, despre regiunile de sare si de aur nu se vorbeste nimic, dar In secolul al IV-lea sarea joacä un asa de mare rol, si asq. de firesc, bleat vedem cum pentru sare,caipentru g,raniti,seceartg. Burgunzii cu Alamanii 3 In tot ae,est timp sUpt once stApan aceiasi populatie basg: Valentinian hotgrgste la 370 retrimeterea Tracilor ra- tacitori la mosia lor, la soltun genitale 4. Incercarea lui Man- dus de a forma un Stiat In Mbesiarde-susi lupta lui comandantul Sabinianus s.sprijinä pe acelag substral. Cu toate Inchipuitele mime din jurletul Suceavai fibulele gepide" de care va fi vorba mai departe, turme din viata germang. la Dungrea noastrl nu s'au gAsit 6 Tot asa de putin, cu toate sfortkile fkute de filologi, cu imaginatie, cuvinte geto-gepide7. La bu,nul cunoscgior al ma-

Amian Maroellin, XXV, 9, 1. Cf. Ensslin, Zur Geschichtsschreibuing urulWeltanschaung des Ammianus Marcellinus,1923. 2 0. Seeck, In Hermes, XI, p. 70, WA aratare de izvor. 3 Amian Marcellin, ed. Paris 1855, XXVIII, 5 4 Cod. Theodos., 15, X, 19. V si Les milicesbocales de l'Empire romain, In Musée Beige, 1903. 5 V. si Hartmann, Cesch. Maier's, I, pp. 152 si birm., 170 si urm. 6Cf. M. Roska, Monumentele germane din Valealui Mihai, In Anuarul Inst. de studii clasice,I,p. 69si urxn. 7 V. Skok,Gibt's altgiermaqische Bestandteileirn Rumtinischen, In Zeitschr.f.rum. Philologie, L (1930), pp.257-79. V., In Neue Heidelberger Jahrbiicher, III (1893), Domaszewski, Das deutsche Wort Braid inlateinischenInschrilten,p.193siurm,Inscrippile cu

Crisa gota 71 luTilor dunarene, Iordanes, din secolul al VI-lea, doar ici 0. colo rasare cate un cuvant got1. Din potriva,Gofiiveciai cu viata romanicd pe ambale Maluri dundrene, fdrd care existen (a tor parasitaid ar fi fost imposibild, sill& o influen(d a limbii latine 2, constatata In traducerea Bibliei de Ulfila, influenta greaca e mult mai slaba , care nu poate veni &cat de la acest mediu rural. Traducerea Bibliei de Ulfila", scrie atat de experientul Har- flack, arata ca limba gotica avea acum o notabild parte de euvinte latine Imprumutate, dar nu prea crestin-biseripesti. Pe langa aceasta una Mai noul., mai micaprobabil in parte creata de Ulfilas insuoi) de neologisme grecesti" 2. Nu poate fi vorba de un contact tri Cap adocia de limba greaca, de unde apostolul Gotilor" si-a adus crestinismul. De altfel Inca din secolul al 111-lea se vad, cum era natural, captivi romani evan- gelisand pe Gob. 3. nurus bruta,brutes(la Ciupria)(sec.III),bruti suae (Cutlovita, sec. IV).Cf. # Reo. Arch., XXII1893), pp. 396-7, no. 117. Apoi I. Borcia, Deutsche Sprachelemente im Rumcinischen, In Jahrbericht al lui Weigand, X, p. 138 # urm. Pentru cuvinte1e germane # Puscariu, Dacorornania, II, pp. 603-10; Sandfeld, o. c., p. 96 # urm. la plupart du temps il s'agit d'étymologies forcées ou mame tout A fait fantai- sistes, appuyées sur un large emploi de formes intermédiaires sup- posaes". Cf. Jokl, Balkangermanisch und Germanisches im Alba zest- schen, In Festschrift der 57. Versammlung deutscher Philologen und Schulmcinner, 1929; Hesseling, Zu den germanischen Elementen des Neugriechischen, Bgz. Zeitschr., XII, p. 595 # urm. Pentru teoriile bizarealed-luiDiculescu, mai alesWeigand, In Balkan-Archio, III, p. 307 # urm Cf. Skok, In Zeitschrift f. rom. Phil., XLI, p. 420; Giuglea, In Dacoromania, III,p. 966 si urm.; Sextil Puscariu, ibid., p. 837. 1 V. Fritz Werner, Die Latinitcit der Getica des lordan's, tesA de la Hal1e-Wittenberg,Halle1908 cubibliografie):Gepante, pigrum agiquid tardtunque"; Ad Scythiae terras quae lingua eorum Oium vocabantur", pp. 4,37. Pentru onglul romanic (angulus), Iordanes, Getica, pp. 140-1. 2 Die Bibel-Ueberselzung Ulfilas zeigt dass das Gotische (lama's hereittseinenbetrachtlichen Bestand lateinischer I.ehnworte hatte, alles kaum christlich-kirchliche. Daneben steht ein jAngerer,klei- nerer (wohl zum Theil erst von Ulfilas selbst geschaffen.er) Bestand- teil griechischer Lehnsworte; Harnack, Mission und Ausbreitung des Christetntams, p. 203, nota2. 3 V. Comodian, In Patr. Gr., LXXXVIII, p. 810 # urm, Cf. Epistolele SI. Vasile, CLXV (CLXX).

CARTEA a II-a

CREATIUNEA ROMANEASCA

CAPITOLUL I. Formele de viatä Barbarii n'au distrus $i n'au gonit pe Romanii" balcanici, acum formati In veacul al III-lea mácar, ca si Galo-Romanii cu o figurá bine determinatá din Apus. Ei i-au fdrhmitat §i sdreicit: attita. N'au ocupat cu infenrie provinciile, ci au ucis pentru Irian timp drumurile, Cu toate urmárile ce puteau pleca de acolo. Numele si rosturile vechi rámtin de-a lung,u1 Dunárii mijlocii si de jos. Aquincum devine Acinco In secolul al III-lea 1 Inteun timp cand inscriptii In olloarea lui Maximian se gAsese In Pa- nonia 2. Diocletian $i Maximian, biruind pc barbari $irestabilind pacea, intáriserd Trasmarisca 3 $i refacuserà sosele dobrogene 4. Se trimesese un duce allimesului. Tomi-si acláugia porta praesidaria, a strájilor 5. Itinerariul lui Antonin 6, de fapt supt Diocletian, presintá o viatá dunáreaná neschimbatá. Astfel Sucidava si toatá seria ora$elor de pe malul drept, a celor din Scitia Minor5.7. Notitia dignitatum aratá trupe $i la Talomoniu $i la Pla- typegia, tot supt ordinal ducelui hotarului scitic", dim 11-

1 Notitia dignitatum,I,p.95.Cf.siContra-Acinco, ibid., p. 96. Transacinco,ibid.,p.97.Pentrualte fenomene delimba: pone Novata, p. 96*. Ad Namantia, p. 95*. 2 C.I.L., III, 3522. 3 lbid, 6151. Cf. Tocilescu, Nonumentele, p. 175. 4 Pârvan, Salsouia, p. 17 si urm. 5C. I. L., III, 764, 14450. 6 K. Milner, o.c., p. Ilv si urm. 7 Sarmatii in luptà Cu Romanii si la 391; Sch'Iler, o. c., II, p. 404.

76 Creatiunea romaneascA mitis Scgthiael. Ele sant compuse Insd In mare parte din eoloni 2 Itinerariul lui Antonin adauge, du.pd. Salsovia, Salmo- rudeHaltnyris 2,Valla Domitiana, trecand apoi la Istria. La Halmyris Salmorus",tuideva aproape si de Dundre si de Razelm"8, e exilat Eunomiu de Cizic 4. Dupd acelasi Philostorgius 5, orasul a Post Inal de barbari numai la 384-5 sa'u. 385-6. La Constanta s'a aflat piatra greacd a lui loan, fiul lui Phokes aitb Koci-cavccaveig, din Constantiana" en sotia lui. Constanta,liocrtiv4a,sifiica Romana6 Ultima probd de grijA a drurnurilor dobrogene e cam tot de alunci: Intre 383 0 3927. 0 classis istrica la Mursas pdzeSte raul In sus, o alta trebuie sd fi apdrat malurile dacice. La Noviodunurn e lagdrul legiunil I Iovia si la Troesmis al legiunii II Herdulia6. Numai icisicolo pAdurea nAvAleste In locurile pustiite: Deliormanul-Teleorman, Deliormanul rnicroscilic, Ceatalorma- nul, 0. pe locul eetAtii Ulmetum. Numele de Trac se mai pdstreald In oaste, ca 0. cel de Bess. Astfel o cohors prima Thracum, civium Romanorum, o cohors Ill Thracnm equitata 1° a Vi-a, alaturi de Iturei, servind In Orient, apoi o cohors prima nziliaria Thracunz Adti- er[n]a, o cohors prima Thracum Asahaia. Dar e vorba de o populatie rurald din care se tidieà aparalorii si carmuitorii Im periului.

1 Ducii la Pârvan, Salsouia, p. 42. 2 Hartmann, In Arch.-ep. Mitt., XVII, p. 125 §i urni. a V. Wicking, Notitia dignitalum, II, pp. 444-5 (cititnd 0 pe Philos- torgius, X,c.6). 4 Dupa Philostorgius, X, 6; Nichifor Kallistos §i Acta Sanctorum, II, Wile, p. 542, Moisil, In Bul. Com. Mon. 1st., III1910 ,pp, 93-4. 5 Philostorgius, X, 6; ed. Migne, Patr. lat., LXV, p. 583. 6 Arch.-epigr.Mitt., XIV, p.30. 7 y.§i Weiss, Dobrudscha, p. 65indicatie gre§ità din C.I.L., III, 14464). 8 Notitia dignitatum, I, p. 928e. 9 Mommsen, In C. I. L., III, p. 999, vi. 5i urme ale legiunii I Italice dle la Novae la Tro-smis; ibid ,61766185; Desjardins, Rev. Arch., VIT (1868), p. 264. Cf.si Filow, In Kilo, I.c.,p. 84; Parvan, Ulme- turn, I,p. 82 0 nota 5. " Notitia dignitatum, I,p.'324*. Cf.itcd., p. 685 §i urm. Pentru caput basensis",p.690Bassiana Iânga Sirmiu, Sabattil ulterior), ib:d ,II,p. 52.

Form ele de viap. 77

In aceastg. a doua juinglate a secolulai al IV-lea Peninsula Balcanicg e, de altfel, plinà de oameni. De aicise ieau soldati pentru luptele din Apus, u.nul, din numeri moesiaci, biet ostas dungrean mergand smoarg. la Bordeaux, intr'o vreme când erau pe acolo Dalmati iPanonieni de cari era legat ea origine siSf. Martin1. Algtari, o noucl sintesii se face ca barbarii prin acest secol al 1V-lea. De acolo vine, la Tomi, inscriptia lui Torpilla, dent un Got 2. Gasim un .,Alata, fiul lui Tzeiuk"cf. Guiùc Mongolul 3. Asa si o Maru, faLlui Ioan neguslorul Sfâneului Ioan" (sic) 4. Dar si caracterul popular al vietii din Sud-Estul roman si din Batcani, pas1 -ca7a. O ii sei latina de la Marciano polaraLacit paza e meredintala 5ilui dominus mundi `, dar 5i virtutii oamenilor" 5. Lalinismul rural invadcazg. orasul. Cgci de la, Diocletian Inainte toaLe vochile oebiri dispar, Satul se impune ca formä gene' alá.; oppidum, ora9u1, e numai un saL mai mare si Inigrit6. Era deci o tntoarcere la ..rtul de unde se plecase. Asa s'a intâniplal cu Insgsi Roma, ttjunsg. la Largul boilor" In locul Forului ilustru, 5i unele urme din aceastA Intoarcere la originile terdnesti dEnuiau Inett aculm cdteva decenii. In luptg cu mândra civilisaae romang, sprijinild pe athta puLere militarg. 5i pe un sistom de organisare de o asa de mgiastrit complicatie, satul tt-acic biruise de la un capál la altul. Ora- ele din aclh'ncul balcanic se Intorceau, ca si cele din Noric, din Panonia de sigur, care d3 accia poate da pe accl Sfant Martin, apostol al teranilor, la autonomii aproape rurale

Jullian, o. c., VIII, pp. nade. 2 Arch.-epigr. M tt., XI, no. 121. 3 Tocilescu, ibid., VIII, 9, no. 23; Fouilles, p. 226; Parvan, Contri- bu(ii epigrafice, p. 63 §i notele. 4 Tocillescu,In revista citatá, XI, no. 116; XIX, p.103, no. 57. 5 C. I.L., III, 14213, 1. Cf. si ibid.. 761. 6Si, dupà Origin.s ale lui Isidor, Gitick,In Sitzungsberiichte ale Academiei din Viena, 1857, p. 103 si urm. Cf. si Mauro, Andersen, Milvle iHaverfield, The R-)man to-vn of Do^1Pa,In Archeologia, LV 1836).

78 Crealiunea románeaseA

prin suburbiile lor rAmase afarA sau prelinse mai depart; vin sau revin la tipul rural. Cdderea Zn situa(ia modesta de sat e si causa de cape- tenie pentru care tnceteazd materialul de inscripril, disparitie din care s'au tras atlitea conclusii false. E posibil ca teranii, cu eari, In secolul al VI-lea, Vitalian va putea sä Incerce o rIscoall care era cat pe-aici sA creeze un ImpArat, sA fi Incercat $1 In aceste pArti, poate si In ale Daciei, o miscare asemenea Cu aceia a Bagauzilor dinGalia, a Bucolilor din Egipt1. Nu odatA o parte din tre dAn$ii au trebuit sA fie, ca teranii ardeleni pe vremea navalirii Tata- rilor cAlAuzi $i ajutAtori ai barbarilor nAvAlirii. Istoricul bisericesc Sozomen pomene$te, pe vremea aparitiei Hunilor, pe lAngA Goti $i pe Tracii de lAng6 Istru" 2, deci o alta poriularie,care nu poate fideceit elemental romanic. oare se poate presuptme cii, In vaacurile al IV-lea 5i al V-lea nu eran raporturi Intra termul pontic, intaril. de Liciniu, de Constantiu, de Valens, eu fortifileatiile noi de la Salsovia, Tropaeumi Tomi, $i malul Wing? Dar hrana cu gran con- tinuA sA vie de acolo. Si apoi, interiorul balcanic fiind plin de grupe grece$11, elemlentul latin, manifestat, cum vom vedea, $i In numele episcopilor tomilani, aratA persisten[a formatiunii pe ambele maluri dunkene. A$a, vechiul Halmyros, cAntat odinioarA de Ovidiu $i pe care 1-am regasit In forma nouA, pomenit, ca loe de martiriu, In Viala Sf. Epicteti Aslron3, e acum un simplu sat: Ii vedem pe locuitori bland apd de la Dui-Ike.

1 Dio Cassius, LXXI, 4. 2 Opcgt totc nap& %by "Iarpov ;VI, 37. Mntru castelul inorbe à/pac sat) dunArean, v. Jireek, Das christliche Element,p.6. 2 A. SS., Me, II, p 542 $i urm.

CAPITOLUL II. Legea" romineasci

Una dinmanifestatiileacesteiputernke vietipopularel, putánd sá existe fárá a atrage atentia si a fi pomenitá in izvoarele scrise,documente sipovestiri, e fárá. Indoialá si acel crestinism al nostru, al nostru al tuturora, si pe un mal dunárean si pe celalt, intre Marea Neagrá si Adriatia; el [rebulle cercetatsi allfel decat printeo insirare de cuvinte, printr'o interpretare de piese archeologice si printr'o chitare In listele de martiri ori chiar si in biografia, indoielnicá, a unui misionar. Numai puindu-1 In legáturá cu tot mediul ca si, mai ales, cu o intreagá viatá a multimilor umile ii putem gási adevAratul sens. Intre oamenii kle multe neamuri cari au fost adusi In Dacia ca ostasi 1, ca muncitori in mine si In ocnele die sare sau cari au venit ca exploatatori si ca negustori e cu neputintá ca, pe langl inchinátorli altor cAlturi, s6 nu fi fost si aderenli ai acelei superstitii iudaice", cum a fost socotiiit mula vreme crestinismul. Li s'au cAutat numele in pietre si In vase. Facu- sem urmatoarele observatii asupra semnelor ce s'ar figásit In Dacia, cand Incl ele, cum se va ardta mai departe, nu fuseserá cercetate si ráspinse Inteun studiu cu totul recent2.

1 Dupa Domaszewski, in117 estdeutscheZeitschrift, XIV, p.67, unecol dupA Constantin oastm ar fi fost lila tot plganà. Cf.§i Steln, o. c., p. 147. V. §i Harnack, Die Mission und Ausbreitung des Cluistentums in den ersten drei lahrhunderten, 2 vol., 1924, Geffcken, Der Ausgang des Griechischen Heidentums, 1920. 2 Daicoviciu, in Anuarul Institutului de studii clasice,II, p. 192 §i urm.

Ao Creatiunea ronigneasca

O veche inscriptie de la Napoca IncepuLd D. M." e termi- natà cu cruceal. S'a gdsit In OlLf..nia si o cruce zggriatà pe uln vas la Galichilica 2.Dar inscriptii crestine numai cu p de douti ori barat nu se afld aici 3. Nu se vede, ca la Salona, Hristos, regele regilor", rugal sd aibd, zi si noapte, ochii deschisi" agupra unei case 4. Nimic iardsi, din inscriptii ca a Sfrintei Sinagoge" africane 5. In ce priveste obiectele accstea cii aparente cre5tin,3 si ele puleau fi fabricate aiurea ipietrele cu simbolele Bise- ricii ,de sigur cd unul, un intaglio, e nesigur, nectar si, cum s'a observat, adus poate de aiurea, lar inscriptia de la Napoca presinta, oarecunz, un monogram care n'ar putea sä apartie nici epocei constantiniene, (And e sigur ca orasul nu mai exista, cu atat mai putin sd se Nall sdpa acolo inscriptii de o asa de bunä ortografie si de o formd asa de Ingrijitd. Iar crucea de pe opaite n'ar avea niciun sens In legtiturà cu cum nu s'ar putea atribui unul mulLelor cruci Intrebuintate In arta noastrg. populard. Nu cred ca s'ar putea acorda caracterul crestin nici altui object, un sarcofag, aflat In aulasi Nord dacic Intr'o epocd In care bogkia disparuse cu tot ceia poke crea ea In juruli fall de cei morti. De altfel urmele de crestinism nu se putean pdstra cii secolele pe modestek cruci de kmn din cimitirele sdlesti, care se allgi si la Silrbi 6.Si 1.111 scriitor frances fIcea aceastà observalie Cu privire la san_sele de dclinuire ak monu.mentelor: Fami- Iiile bogate putean singure sd-si permitä luxul funzbru. Mor- mintele mai umile, pe care inscriptii aksea foarte miscdloare ni le aratà ridicate cu ajutorul unor economii Cu greu sirdnse de vre-o cgsnicie mica, erau fireste mai putin Ingrijite; niciun testator nu fixase pentru Intretinerea lor venituri bogate si nu interesase urmasi, libertii numerosi clinU sd veghez.d

V. INicolaescu-Plowir, Vechimea crestinismului in Dacia, Craiova 1933. 2 v. Eph. Epigr., X, p. 133, no. 521. 3 C. I. L., III, 2674. 4 Ephem. epigr., VII, p.49, no. 147. 5V.,ibid., passim. Cf.ibid., p.168,no. 512. Rare InBritania, unde pe Intiilneste iciudata formulA Iacet hic, plus minus"; v. Collingwood, Roman Britain, pp. 95-6. 6 0 observg §i Jire6ek, Staat u. Ges., III, p 76.

Legea romAneascA 81 la pdstrarea lor. Timpul deci impraslia mai mult sau mai putin rdpede aceste pietre neglijate". Totusi acei cari, ca dreptate, nu recunosc In anume semne la noi o Indrturie indoielnici, dar ajung une orii la Incheie- rea cä, nefiind semnul, creslinismul insusi ar fi lipsit, nu se gAndesc cä acesli crestini, pe o vreme ciind credinta lor era urmttrild I, n'aveau niciun interes,cdci 11U oricine are pasiunea martiriului,sd ardle public de ce credintd crau inritu.- riti 2 Mdrturisitorii erau martiri, si cea mai mare parte dintre convertitii la noul crez nu doriau sd pdLimeascd de ;nfi..aa cal dului 3 Dacd ip Africa inscripthle cretina de toL felul abundd4, e din causa caracterului ca total special sup!. raportul ,epi- grafic al regiunii. Siria e insd de o foarte mare sdrAcie, nici unele provincii apusen.e nu stint maii fericite ca Dacia. Niciodald insd centre asa de putin importante cum au fost toldeauna Ulpia Traiana, Apulum, Napoca, Porolissum,in Ardeal, sau cele din Banal, cele, si mai slabe, de pc malul muniean al Dundrii, n'au fost In conditii de acelca bleat sd poatd oferi un adapost noilor figuri sacre. ARM a pwtut fi doar In Scitia Minord pentru Tomi, care fiirdindoialà In cele ateva mici basilioe ale eisi-a aval un patron din noua mitologie crestind, care s'a alipit in chipul cel mai firesc la cea veche

I. Mai tArziu numai s'e poate scrie inteo inscrlptic ca aceia din Heracleia:xpiatcant U 7C/VTEC gain`, Arch.-epigr. Alitt.,VIII, p.225, no. 60. 2 DupA Saineanu, si a ptIngeiri ar veni din pAgtin, eitAndi pAn- garl" la Ispireiscu; Incercare asupra semas'ologiei, p. 30 si nota 6. AceJai asupra lui págadz, car1e ar fi iugoslav, p. 31. 3 Vestita inscriptie Cu inter fedeles Ldelis fuit, inter al je nos pa- gana (sic) fuit"; Giuseppe Rossi, In Bulletino di archeolog a cristiana, 1877, p.118 si urm.; si In Cozzo, La corporazione dei figul' ed i bolli doliarii, In Mem. Academiei dei Lincei, 1936, p. 229. Soarele si luna (officina soliset lunae), §i pe sirnbolele vaselor, venind din Persia, P.c., p, 260 si urm. Si la croc,e decussata solare, espressione certa. del culto mitriaco"; ibid., p. 268. Acvila solarA, n ke solarA, etc., ¡bid, p. 269 si urm. Nu s'a fAcut nici in Orientul mai depArtat o statislicA a marti- rilor pe provincii. V, pentru al Sfintei Glicerii la Heracleia, Arch.-ep. Mitt., VIII, p. 727.

82 Creatiunea románeasca

Dar crestinismul nu trebide privit, in afara de predicarea sacrlt a lui Isus, ca o doctring. nota, zbuenind de odala, gata fgcuta. Pe lângg. pregfairea In Biserica Incephiloare este$i o altà pregalire dincolo de &ma, fi In jurul ei. Pe vremea lui Aurelian Indreplarea spre monoteism cuprindca $i laggrele, care trebuie considerate ca unul din mijloacele de dipetenie pentru rgspandirea religiei cele nota, ea hind mull timp un cult se- cret militar si o vrajei pentr7 victorie. Dacg pe la 300 in Galia imaginile zeilor celti apar pe sleaguri 1, toLusi mintile simple cereau $i un simbol unic,i nicilunul nu palea sä fie mai slrglucitor, mai mgret dead Soarele, Sfdntal Soare al su.pers- titiei $i al dinlecului poporului nostru de la targ 2 Impgratul Insusi e privit ca un dublu al Soarelui" 2. De mult Insà filosofii concepeau un monoteism mai curat 3. Seneca Intrebase 4: Ce e Dumnezeu? Mintea lumii". Quid est Deus? Mens universa".imisterele, intru toate asemenea, vin pe multe cgi5. De fapt, putea fi cineva mai mull sau mai pu(in. creftin.

Paul Allard, Persécution de Dioclétien, II, p. 21. 2 Piganiol,Canstantin-le-Grand,pp.24-5.Pentru culturileher, metice, ea al lui Asclepius, ibid., p. 23 si urm. $i in La paix cons- tantinienneetlecatholicismeParis 1914),allui Pierre Baliffol: Sol invf:clus, Sol dominus imperi romanipp. 69,75), hinge summus deus, deus aeternus (ibid ,pp. 188i urm., 193 si urm.). La 313 Licinius se roagg. la sanctus summus deus"; p. 201. Cat despre Constantin,el spune: institutum meum ipsius principis munus, de trabeeza pe episcopi de frati" (ibd., p. 527). Diocletian si Maxi- mien Seinchinadiisgenit:set deorum creatoribus; Heuzey-Du- mont, o. c., p. 389. Vestita formula visata de el, In hoc signo vinces se afla, de altfel, In inscriptii de forma plopularg; To6up ot mat& vcxoiim;ibid., p. 172. 3 Despre o mai veehesin lesareligioasav.Parvan, Gdnduri despre oiata si moarte ta Greco-Romanii din Pontul stan7, In Rev. 1st.,VI, pp.15-49, Silvanus sau Liber sant intitu1ai pardheus in inscriptii; v. Burekhardt, Konstantin, p.192. 4 Natur. quaest., prefata,12. Si urmeaza: quod v:des Eolum et quod non vides totum... Solus est omnia". Supt Diocletian, crestinä e familia patriciang a lui Acilius Glabrio; Paul Allard, 1.c., pp. rx-x. 5 V.Burckhardt,o.c.,p.197 siirm. Din partee polemistilor cre$tini conlemporani aceasta se tagaduieste färdreptate. In acest sens s'a putut spune de Constrntin-cel-Mare însui ea era ireliOos"; ibid., p. 369.

Legea romdneased 83

Terminul dominus et deus Incepe de la Domitian1. Se invoca Zeul cel mai InalL, stdpAnul vanturilor si a toalg. carn3a" pentru a pedepsi pe ucigasii ned_scoperiti 2 .5i dogma Trei:nii se poale gAsi In lumea barbarI.3. Nu e de mirare deci sfi pNiruns la vechii credinciosi ai nemuririi cùlturi ca acelea care fAceau pe o GaloromanI vorbeascA astfel: Intre morti sant douA cele: unii rdtdcesc pe Omani, ceilaltidanteazA cu stelele eterului; dintre Reeslia fac parte eu5 aci am cdpiaal un zeu de ealduz" 4.Strigdtul in aeternum renatus 5 a trebuit sd rdsune din multe guri dire zeul mijlocitor imântuitor, care fericia pe credinciosi In pesterile sale. Tacit Insusi era aproape crestin cand credea In alta ne- murire decat a religiei oficiale: Dacä nu se sting cu trupul sufletele cele mari, odihne5le In pace" 6, spunea el umbrei so- crului sdn, crestin ca morald, nobilului Agricola: Si, ut sapien- tibus placet, non curn corpore extinguuntur magnae animae, placide quiescas. De altfel trecerea la creslinism e foarle adesea o simpld traducere din priganismul anterior. S'a arAtat adesea de unde vine marele cult al Maicii Domnului, In Apus ca si In RAsArit, sis'a recunoseut cu dreptate InSf. Gheorghe continuarea atat de popularului erou trac" 7. Cosma si Damian apar In veacul al IV-lea ca inlocuitori ai dioscurilor la Cavara S.

1 Gsell, Domitien, pp. 52, 73; Paribeni, Optimus Princeps,I, p 144. Cf. 0 Calocilius Cyprianus, In colectia cLalä a vechilor scrlitori cnestini, III',ibid.,p. 25: Unus igitur omnium Dominus Deus". Si p. 785. 2Tocilescu, Monumentele, p. 439 si urm. 8 Pentru o treime celtica, Vendryès, In Comptes-rendus ale Aca- demiei de Inscriptii, Iulio-Octombre 1935, p. 324 si urm.; A. Ehrvard, Das Christentum im reimischan Reiche b's Konstant n,Strassburg 1911. 4 Dupd Millin,Voyage dans les départenymts da Mili,II,p. 198, la Burckhardt, o. c., p. 202, nata 1. 5 Ibid., pp. 206, 211 si urm.(mobil de taurobolli .Penlru E.emnul cruciilaConstan tin,Alf61di,in7'he Journal of Roman studies, XXII (1932),p.9si urm. 6Vita Agricolate, 46. 7 V. si Dumont, Mélangles, p. 218 §i urm. 8 Kalinka, o. c.,C.196, no. 233.

84 Creatitmea romgneascg

Dar de sigur ca. d. Zeiller avea dreptate O. se Intrebe daca aceste citlturi orientale au fost un ajutor sau o piedecli pentru raspandirea crestinismului 1. Ca si instruc(iile lui Traian catre Pliniu cel Tanar, cu privire la politica fata de crestini, felul cum pc vremea lui Adrian vorbesle Sueloniu dc Chrestus si de secta lui, soiu de oameni de o superstitie nota 5i rgat facaloare" 2,arata cli pe west Limp nu putea fi vorba de o transactie co tradflia Dar intre soldatii lui Marcu Aureliu erai o legiune de crestinti din Mitilene 3.Izvoarele nu lipsesc pantru a precisa in ce priveste situatia calturilor ascunse In Dacia4. Venind la sintcsa r3ligioasa a poporului nostru, ceia ce lipseste cu totul e amintirca zeului local, care nu e eel mai, mare, ci eel mai activ. Sfintilor nu li s'a rr,parlisal niciodala un oururne tinut; ei nu sant leg4i, ca la Greet, dar si la Francesih de un anume munte, Sfanlul Ilie la Delphi, in locul luí Apollon , de o anume apa, cu Nimfale sale, de o padure ca aceia prin care la Elini rataciau Driade si Amadriade, singura. Mama Padurii venind din cine 5tie ce vechi infiltratii uralo-allaice, care dau asifel o hAd.ltviatli divinlicodrului, tolu5i a5a de strans legal de viata poporului nostru5. In religia Romanului e si ceva general, universal. El n'a

Les orig'nes chrétiennes dans les provinces danubiennes, Paris 1918, p.3. 2 Nero, XVI. 3 Dio Cassius, LXXI, 9. 4 Pentru raporturile ImpAratilor, darcittitluprivat,cu crestinismul v. si, ln Rev. Arch., XXXII1879 ,pl. 154 si urm. B. Aubé, chrisranisme de Marcia, la favorite de l'emperear Commode, 1879. Cf.siDioCassius, LXXII,4.Pentru intrebarea dacA Impgratul Filip afost cnestin; Rev. Arch., XL1880), p. 140 si 3 V.si ce scrie, bite° carta curioasg, dar nu fail discernämânt In materie de folklore, Sofie v. Thrum, in EllmographischeIna- logien, BinBeitragzurGestaltungs- andEntwicklangsgeschichle der Rcligicnen, Iena 1894: Im Folgenden will ich nachweisen dass auchintLlebenunseres rumfinischenVolkesdas Andenken des asiatischen Sonnen-dienstes durch die Anwendung derselben Symbole sich vielfach offenbart"p.35. Se citeazä roata de paie aprinse la Ponor,roata pe pgretisicruce,ibid ,Siochiullui Dumne- zeu, pp. 36-7. Coarnele din pieptAnAtura femeilor izcita Dendis, p. 57. Copacul vietii la femeia din Orastie, p. 65.

Legea romaneasdA 85

inteles niciodatg sg-si tie un Dumlnezeu pentru sine. Lumea Loatg. e diving., dar e diving. Nutra toti oarnienii fr osebire. In credinta acestor rurali va Lrgi mai mult acel Dominus Deus-Dumnezeu al secolului al III-lea idecât Sabaolut noii religii ebraice. De aici forma par bisericeascä alui 'SUS Hristosi In abisina: Crislels, a cgrui accentuare pe ultima e fAcutg. prin asamanAri c't supus, &finillos 2. Pasagiul, dese ori cilat, din Tertulian 3, despre patrunderea crestinismului si la SarmatiiDaci si Germani iSciti." e ca si cum s'ar zice si: ultima Thule". C. astfel de scrilii- tori biserkesli ca Tertulian mai ales, dar si Origena,i unul sialLulneavlind cunostintalocurilor de aici5ide sigur nicistiride la vre-o bisricä organisalg, pomcnescSi pe Daci intre cei cuceriti de noua cnedintg., acsasta nu aralg. &cat ra'vna lor de a argla cit legea cretina s'a Inlins pre- Lutindeni. De altfel e vorba de o vreme când mai pretutindeni nu se poate vorbi de alLe organisatii decdt cele inlâmplg.toare si ascunse, Indltate de legende t4rzii. Nu pare nici a fi oposilla vazulg. de Pftrvan4 intre pasagiile lui Tertulian si Origene despre situatia la Britani, Germani, Dad, Sarmati siSciti; Origene cautà a spunc cä nu auzise la aceslia c-uvantul lui Dunniezeu, dar II vorauzi, fiindea s'au falcut cresUni, la judecala cea de pe urmg.. Dar numele de Chrestos, In legaturà cu acel Chrestus" din pasagiul,alai de disputal,allui Tacit, cu privire, de

V. §i Ramsay, The church in tiv- Roman Empire before A. D. 170, Londra 1893. 2 Un Annius fidelis in Christp" pe Rin; Reu. Arch., XXXI (1897), p. 159, no. 68. 3 Contra ludaeos, cap. 6 (7). De allfel trebuie sa recunosc cà aoela din Paulin de Nola despre Sf. Nichita, In care e vorba de opera facuta la Geti" §i de uterque Dacus", n'are un seus mai precis bucata XXX .Locul din scr:soariea lui loan Hrisostomul, Patriarhul Constantinopoliei, despre episcepul Unila din Gotia", unde e un rege al Gotilor", nu peale fialribuit, cwn o face Relsler (Rom. St., p. 90) nici Gotilor din Crime'a, ande, de altfel, clericii, supt influenta Chersonului, au nume grece§ti; isg tv P6T0covIn secolul al 'V-lea nu poatiefidecât Teodoric,laNovae. Pentru un cre§tinism mai tArziu, in slecolul al III-lea, Parvan, Meya cuvinte, p. 52, nota 2. 4 Crestinismul daco-roman, r.75.

86 Creatiunea romAneascg sigur, la Mântuitorul Insusi,si nu e exclus ca aceasta s1 se datoreascg, pe o vreme cAnd crestini erau si In jurul Im- pAratului, unei legAturi ascuase cu credinta cea notiA, ea atill Mai mult, ca eAt, hie° epigramg. indecentg, e vorba si de le- rusalimul ars: de Solgmis venit perustis , nu e rar In acesle pArti. Astfel, un Chrestos In Moesia-de-sus1, un altul la Apulum 2, cum, de altfel, gAsim si la Martial, tocmai in acel timp, umCures tus, o Chrestiana, o Chrestilla 3. Satele InsA, pagi, de unde si sensul de InchinAtor al vechilor zei pe care 1-a cApAtat si la noi si la alte popoare cu- vAntul de paganus (pigtin, it. si iberic: pagdno, franc. paien 4; In limba germanA Heiden t:Int oamenii de la tail", de pe Heiden), au rgmas en traditia strAmosilori, chiar atunci cAnd s'au raliat la noua credintg acum sprijinitg. pe Indemnul, pe ordinul ImpArAtesc, In vremea lui Constantin-cel-Mare si a urmasilor lui, au vArsat In noua confusiune religioasA cea mai mare parte din vechile inchipuirisidatini. Nu e greu sg. se arAte larga parte de 0.ganism care e si acuma In religia, de un materialism une ori grosolan si de superstitioase ilusii, a satelor. Din pAganismul sdAnc InrAdAcinat care a cAzul pe IncetulIntr'un folklore insondabil, au rAmas, In jurul dracului, o sumedenie de superslitii, care leagd si desleagd, Cu strigei strigoi, cu vergelatul ialte obiceittri care, supt nume slavone, dar de sigur fgrg. O. vie de la o influentA slavg, s'au pAstrat pg.a. la noi5. Unde provincia romanA a fost dominalg. de cetAti,acolo tnsA fireste cg. s'a putut desfasura o propagandA, Cu grab- nice si statornice urmAri. La alle posibilitgli de pAtrundere

C.I.L., III, 1656. 2 Ibid., 1212. 3 VII; LV. V. §i ibid., II, XXXI; VIII, xmii; IX, xxvii. Forma chresti, bunii", la Clement de Alexandria, Stromato, II, iv. Dupd. Tertulian, lacare, cum am spitsIntext,e o simplä enumerare vaga de popoare,idupà Lactantiu, pAg'dnii zic Chrestus §ichrestiani; F. Blass, In Hermes, XXX (1895 'pp. 466-7. Un Chrestius supt Constantin- cel-Maiie; Sexhis Aurelius Victor, Epit., XLI. Cf. si Paribeni, Cresto i cristiani, In Bilychtes, III (1914). 4 Pentru payanicum, clAdire, Rey. Arch., VI19052), p. 474, no. 119. 5V. si tesa lui Lulk, De vocis samba and paganus, REonigsberg 1910 (n'am avut-o la finlemAna).

Legea romdneascd 87 se adán&i aceia de a-si avea biserica gata Melad In cid- direa judecdloreascd a basilieci1, Cu lreeerea sfântului Ingropal In cládirea de supt pärnânt, ldngd fdnldna de apd. binecuvan- luid, In locul zeului detronal,Sfantul Martin fiind aslfel std- sufletul orasului Tours, Sfantul Dionisiu, alt venut. de departe, al Lutetiei Parisienilor, pr,cum Sfdntul Alexandru era adorat la Dundre, Sf. Dasiusd3 la Dacius?la Duros- m, Sfintii Vasilei Trifon In orasele dalmatiene. S'a spus si repetat cd Scitia ar fi fost dald apostolului An- drei; dar e Intrebarea: care Scitie? Nu poale fi vorba de cea Mare, care, de allfel, nu mai parla acest nume dedil ea o amintire istoricd 2 De alminterea, acolo nu se afld aminlirea unor martiri. Oricum, In cepriveste Inlinderea creslinismulul In Sud- EstuliEstul european, un lucra e sigur: cd ea a trebuit sd se f oloseas'ed de unit atea elenicit In jurul Meirii N egre

Astfel, si In aceastd privinfd, rolul cetátilor grecesti a tu. buit sd fie mare: doar prin Marsilia a pdtrans noua religiL In Galia, si, dacd lipsesc terminii greeesti, e pentru cd aceste celdti Insesi, Cu inscriptiile lor, si bilingve, se latinisau. Un om din Pont seIntillnesle doar IiIngd un Frigian Iun Efesian la originile Astfel, tot crestinismul balcanic inainte de Constantin 5 va fi legal de coashele Miírii, de slatiunile mari ale drumurilor imperiaIe, de existenta unor sinagog- evreiesbiG. El e In legá- turd dcci aceiasi dependen(d ca pentru vi a(a cetdreneasca

Pentru basilica din casà, Salomon Reinach, In Reu. Arch., XXI (19131), p. 449 (durd R. Lemaire,L'origine de la basilique Bruxqlles [1912]). 2 Euslebiu, Hist. Eccl., III,1, 1 3Cf. Lebreton iZeiller,Hist, de l'Eglise,I,pp. 281-3. 4 Jullian,o. c., IV, p. 486, npta. 4. 5 V. Acta Sanctorum, IttlieII, p 538si urm. Pentru Constantin, devotus Sanctae Ecclesiae defensor atque adjutor in omnibus"; Percy Ernst Schramm, In Byz. Z4tschr., XXX, p. 424 si urrn. 6V. Harnack, Die Mission und Ausbreitung des Christentums. Cf. Zeille,r, o. c.; Raymond Netzhammer, Das altchristliche Tomi, Salzbuim 1903; Die rhr'sllichen Altertiimer der Dobrogea, Bucuresti 1906.

88 Creatiunea romAnease5

mai veche, cu imprumulul de zei icu termal sudic, rasari- tean, nordic, al Pontului, de unde un episcop de Gotia, Teofil, iea parte la sinodul din Niceia 2; Bosporul Isi are si el un sef creslin. In Nord, crucea initialI apare langa obisnuita formula a bunei sorti" bite° inscriptie de la Cherciu, care poarld numete regelui local, Tiberiu Iuliu Sauromates s. De aici si mai puternica desvoltare, mai ttirziu, a unui episcopat al Gotiei cramlene. Deci va trebui sa fifost crestini diin mai vechi vremuri In partile de la Marcianopole, In toala Scitia Minora' sd, In banda, paralelà, a Istrului (Axiupolis, Noviodunum, Hal- myris 4. Doar avem supt Diocletian, cum se va arta in ur- lmArirea pe fir cro.nologic a primilor episcopi aiScitiei Mi- nore, pe Evangelicus de la Tomi5. Regiunile moesice, tot episcopal de Singidunum 6, 1-Aman In urm5., si ciliar fa1.a de cele panonice, unde episcopi se Intalnese prin toate centrele Inca din veacal al III-lea, care a dat pe un Victorin, pe un Sf. IeroniM, gloria a literalua crestine din secolul al \r-lea, pe acel Sf. Martin, adorat In Galia ca un deschizalor de calesi patronalprovinci2i,L faja de Iliric, care s'a luminat crestinest-, foarle rApede, in aceiasi formd latina, din Italia. La Muna se vorbeste, de clire Sulpiciu Sever 7, despre o basilicl a marlirilor".

Astfel,si prin rAspandirea In cetatile ponlice iprin ce a plecat din aceste centre de unde a veniti atáta,activilate economica siarIistic., mult mai mult decat prin propagan- dele misionare, de care va fi vorba,i prin cine stie ce influente oficiale din vremea constantiniana s'a ajuns la adop- 1 Nu e fdrd interes faptul a In Moesia Anul Nou era cel de la AntiochiaMélanges Wad, p. 365, nota 1. 2 Eusebiu, Vita Constantini, III,7. Discutie asupm lui, In Pd.rvan, Contributii epigrafice, p. 12, nota 27 si p. 13 si urm. El ar vol sa admitd o Gothile" de pe malul stáing dundrean, dar ea n'a existat niciodatd. Poate din Cherson. 8 Minns, o. c., p. 657. 4 PArvan, o.c.,p. 14 si urm. 5 Ibid., p. 12. 6 ibid. 7 Chronica, II, 38, 5.

Legea romAneascit 89 tarea din ce In ce mai generall a unui crestiuism de sinlesä si de folklore, cu, prea putinA teologie" si chiar adevgrala ierarhie In el. Acestui fapt,cg.ci,allfel, am avea, ca la Gold, o Inilurire greceasa, ise datoreste c. tot vocalndariul crestinismuluti e la noi,latin. Asa, In siiptamiinaciIn zilele sdpig.man,ii, latine, ca In dialeclul venetian: Luni, Marti, Miercuri,Joi, Vineri, Sâmb61, nuniela acesla oferind dificultti pe ca,re le Inlatual casuri, nu numai In Asia, darsi la Neolaiiini de ex. francesul Same(101, Duminea., si lalin de o oarecare veehime. Crestinismul crucii are o lege cu un crez, o fede (lides) la Maeedoneni 2, In care crestinul se inchindv. si Fnchinelciune) 1-ui Dumnezeu g zciu), Donmului, lui ¡sus 3, Dumnezeu impelitat, In bisericd 4,i aceasta are o tdmphi. Si In Sardinia Intalnim docummtar forma vethilica, adecd vasi- lica, din basílica, pronuntatA greceste'. Dacä am fiasteptal

i Riisler, Ueber die Namen der Wochenlage, Viena 1865. Pentra SihnbAtA, v.§i Gustav leer, Zur Geschichte des Wortes Samstag, In Indogermanische Forschungen, IV1894), p. 326 si urm. Citeaza §i aqi6ccrotk InEgipt, p. 327. El adauge: Die griechische Kirchen- spa-ache hat gewiss ein a6zto 0so wenig gekannt wie die lateinische ein Sambalum... Die Form acip.6cerov war lediglich eine vulgargie- chische Form, eine Form der Volkssprache", ibid., p 329. Si Samba, la Otrantop. 329), pe langa francesul samedi §i laLinul sonda. Ulfila are sabati um, sabbato flags (ibid. , V Sambatios, In Zeitdchrift f. rom Phil., XVII, pp.563-6.Mikloiich, inBeitrage zurLautlehre der rumdnischen Dialecte, III, p. 23, credea si. el a RomAnii au imprur mutat cuvAntul de la Slavi. Iti lipseste o SâmbAtA" e o explresie curioasA, inexplicabilA. Pentru Silmbata", ca serbAtoare si a sAm- bAta", si Saineanu, o. c., p. 42, care citeazA Biblia de la 1688Exodul XXVI, 34), dar aici e un evident imprumut literar dupd vre unu1 din textele intrebuintate. 2 Tomaschek, Sitzungsber.chte din Viena, 1882, p. 487 2 Forma e greacA, tArzie. Dar Ihèsus devine §i la Francesi, la Ita- lieni, lésus, Gesù, ca accentul pa ultima. 4 Tribunal basilicae" la o bisericA; Marcelle Azra Hincks, Rev. Arch., XIV (19092), p. 328, no. 118. Baseilgia o observase §i Xenopol, Teoria lui Raster, p. 231. Cf. la Bartoli, In Zbornicul Resetar, p. 413 §i urm.; baselchein Iliric . V. si mai departe. 5Solni, Studi storici sulle isttuzioni di Sardegna nel medio evo, 1917, p.165. V.5i Victor Vitensis, Hist. porsecutionis (in Corpus script.eccl,kit.),p.20: sepeliam te in una basilicarum". P. 43; ad Fausti basilicam".

90 Creatiunea romAneascA dincolo de veacul al IV-lca tel mai tgrzia, am fi aval forma vasearecr. El se roagd (rugdciune, ruge°, fngenunchind, e binecumintat, se cumineca, dupd mdrturisiroal, si cu sens juridicapoi slavon: spodedanie), a pdcatului, opera Dracului2, pkat care se iarta, pentru ntustrarea de cuget, de constiinN, §i pentru ajan, afanare (ad jejuniam, franc. v. jedne); dad postal e slavon, fruptal latin se pAstreazg. mánai In acest seng (de frupt), ori dulce. Bldstdmul3 e derivat prin trecerea lui f prin th Intea In Santoader). El se implirtd fefte. andva else incupand, sau se canana-v. nunid), ca miretracic; si la Albanesi, cu un cumdtru, ocumdtrd. L'angd aceiasi alcariirost e nesfArsit mai vasl5imai felurit decht al vechinlui templa,erv5tinul se fnmormanteazd In mormdnt, din cimitir, sau, stupt influentl germanA In Moldova, rintirim. Altarul se zice popular altar doar pentru cd lerminul a revenit de la Slavi, cArora Inaintasii Romanilor l-au transmis, Intocmai precum Francesii au pe buvette si In formai buffet, de la Germanii la cari a plitruns cuvântul. In altar e sfeinta masa.; poatei antimisul (din antemensal) O. fie de acelasi origine.Clopotul e slavon4, dar toaca rAsp-unde italianului tocca. Se fac comdridurii comdndare)i saracuste (tessaracostae, din greceste5. Serbdtorile'de, la servare), sânt latine In ge-

Realfruconfusia filtreaceste dona sunete,V. §i inscriptia Cu Mareiani Augusti, P. F. et Ael. Pylcheriae Ayg. yx cius"; Mamut, Mélanges, p.269. 2 A face pe Dracul Ist patru ar veni din misterele" occidentalle ; Journal de la jounesse, 18861-, p.175. $i pi ctura greacä infatiseazit toai3e felurile de pacate In lega tura citchinurile Iadului ,;Annuaire pour l'ancouragement des études grecgues en France, 1871, pp. 6-7. 3 Pentru bldstdm §iaineanu, o. c., p.62. a Dar pe ce cale decdt a populatiei romaniceprin Greci nu) a putut patrunde campana latinala Bulgari, cambana? Clopo tulse afta In Orient Inca din secolul al IX-lea; Rey. Arch., I1844 ,p. 128. Cf. clochegerm. Glocke .Campana e dupit Campania bizantina. Sainieanu (Semasiologia; v.tabla) deriva din campana: cum- paa. Numele laline la natiun ile eres tine, Gh Chi tu,In Columna fui Traian, 1883. 5 S'a observat lega tura In Lre formula obisnull corneado pe inscriptiile balcanicei romilnescul comdnd; Pfirvan, In Dar fa, II, p. 237

Legea romäneasca 91 nere, afarl de Cra-ciunull care a eautat O. fie adus pe rand la Creationem, irnposibil supt raportul fondle, si la calationem, ichernane", imposibil supt cel logic; e, de altfel, comun cu fugoslaviii Rusii, dar se zicea si Ndscutulcf. Noel, din Natale) , pare a fi nuan-le unui vechiu zeuslay , ca Englesi yule. DupA clirnelegii paresimi (quadragesima), me- ziptiresile 2, Pastile, Invierea. Incilrarea, Rusaliilepoate 3, apoi tot§irul de sdnfidupA o comunicare a d-luiSextil Puscariu la AcadetnaRa Romana, asa se zicon prin Banat) 4: Sanvasiiu, Sanziene 5, Sdnloader, angiorgiu, Sânjorj, Sanpie- tru, Sanpal (de wide Sanpalean) 6, si Sampaur, Sânlilie, SantA- mnia, Santana, Samedru, Sanicoard. E sigur ca latine sant colindele, de la calendae 7.

La Weigand, Balkan-Archiv, IV1927), p. 98 §.1 urrn., Cra'ciun apare la 1143, In Cronica din Novgorod. Nu la Ru§ii Mari, dar la Be§chizi, la Hutuli, la Maramura§eni, p. 99. Alt sens la Rti§i (moarte), ibid. Craciun la Bulgari a cel cu crAci mari sau zina de paza a vitelor de krast a, raie; ibid., pp 99-10. Chersendele la Albanesi, ibid., p.100. Mo§ Craciun ar fi dupa Knecht Ruprecht, ibid., pp. 100-1. La Slovaci, ibid., p. 101 §i Sloveni, ibid.: mai multe feluri; la Sarbi, Muor. Cf. Asb6th, In Arch. f.si. Phq., IX, p. 694; Pintar, ibid., XXXIII, p. 618Cf. §i nota noastra In Rv. 1st., 1933. 2 Pentru paresim §icelelalte numiri In legatura cu postul, v. §i 5aineanu, o.c., pp. 46-7. La aoela§i pentru bofe:, cuminecare, partasire, cumandare. Pentru der:vatele din cruce, ibid., p.57. Zeul din vech:le texte, ibid., p 52, e din cansa lui Deus din textul latin Intrebuintat. LaIstrieni, Donmul pentru Dumnezeu, ibid.,p.53. Pentru frupt, ibid., p. 182. V. §.1Miklosich, Die Rusalien, In Stzungsberichte ale Academiei din Viena, XLVI 1864),pp.386-405.Cf.§iculegerea dedecisil sinodalle alui Rall iPotli,II,p. 450 (comentariul lui Balsamon asupra sinoduluiin Trullo). Pentru rosae§iviolac.Tomaschek, Breunaliau. Rosal a, p 377. La Heuzey-Daumet, o.c., pp.152-3; gasim pastrat in nomenclatura geogratca slava: Rosalia; Resi1ova. Cf. ibd., pp. 157, 163 §i 4 San e pastreazä§iInSancraiu, In legatura cu ung,urescul sfänt Stefan. La Macedoneni, Samptu; Saineanu, o. c., p. 34. 5i Aurel Tripon, Crisana, 1936, p. 161...Sant-Domn din cer"). 5 5i Sangenii;, Philipp:de, o. c., IT, p. 209. $i floarea Sf. Ioan,

6 De la Unguri s'a lug in Gorj. Pancf.In Prahova: Paute§ti, din causa Sacuienilor .Cf. §i Cipariu, Des pre limba romanii, p. 26. 7 5i pentru ce se tine de colindä, Saineanu, o. c., pp. 43-5. Dar cale.ndroiu, si vagabond" e In legatura cu calenderul-dervi$.

92 Creatiunea rom AneascA Ingerii au cápáltat foarte rápede, In legáluiá. cu divinitáll locale trace, o foarte mare popularitatel. Credinciosii" ca credinta", e o contáninare slaväfor- ineazt. un popor (pueblo spaniol; italiana are pieve de la plebem). In ce priveste conducerea, Inleo societale fárI organisare episcopal I (piscup, la catolici, e din latina medievald, nu din ungurescul piispeik; vlddica, stápanilor", din slavong.. Acimut].'TCderCO: la numele preotilor 'mor divinitáti deosebite PC o piatrá. din Tomi pare a fiIn legatura cu .,popà" 2. Preotla Macedoneni; preft) vine de la presbyteras; alaturi, praepositus etitlul dat de asa-zisul Maximus, In veacul al IV-lea, episcopului 3. Preft (Tcpcutrce)e §i in Sicilia,in diplome. Cântáret" e latin cu finala slavg., de creatiune mai nou..t; dar cantee In sensul general vine de la canticum; dascil apar- Orle unui Imprumut din greceste mai vechiu.GriluglIr,din xceX6Tripoq, trebuie sà fie vechiu. Gontaminatii s'au produs pe no-mg.. Precum In Boboleazá trebuie sä admilem amestecul pr,firului Bog, Dumnezeu, gá- sim aceiasi contaminatie In Maica Domnului In loc de Mama Donznului (dar si. Fecioara; Vergurci, e neologism, In Seintul Duh, Buna-Vestilre 4. Cateva elementedin acest vocabulariu sanl lila supuse controversei. Asupra cuvântului de bisericá. 5, de care an vorbil si mai sus, supt un alt raport, a fast, de mult, o discutie ne- Intemeiatá, pretinzándu-se cá. el singar ar ajunge pentru a

Pentru ungen iarhangheli, Tocilescu, Monumentele, p.463, nota 2. 2 Tocilescu, Neue Inschriften, p. 12, no. 26. Popa, la Inceput servi torul templului, cane talei fierbe maruntaiele victimelor, de unde hangiu; Corssen, Aussprache des Vulgeirlateins, p.118. 3 E adevgrat Insg cg aioi prep3siti heretici e pen L'u a evita alt n ume, canonic. Preftul la Macedoneni, preotul la noi,are cores- p unzatorul la Albanesi, cari au si toaca (toke .El al-1e o premdndlf (prebenda. V Waitz, Ulfila, p. 23; cf. p.46, nota 3. 4 Maria lata la Istrinni$aineanu, o.c.,p.33) e copiat upgi Atarlavergine.Terminologia crestinàsilaCipariu, Despre limbo romtinei, Blaj1877. 5 Basilicae apar ca identice cu ecclesiae in Ad quinque basílicas, Ad V ecclesias, inteun izvor contemporan ; . Pie, Kampf, p52, nota 18.Aciest obiceiu se pgstreazg pang foarte tgrziu In regiunile Dungrii mijlocii.Astfel la cAlugärul Roger, care descrie prádáciu.-

Legea romlneasch 93 fixa o origine constantiniand crestinismului de pe malul Wane. Inthiu,i Macedonenii au ac,est cuivant. Apoi nu numati. spre Vest phnh. In Carintia, ci In Apusul roman el se aflh ca baselgia si ca basoche si baseille 1, In Franja, 1.1.11de originea crestinismului nu poate fi socolin ca asa de noul.. Dach n'arn fi aval termenul, am fi paiut lua de la Greci xuptaxii, precum au fdcut-o Gotii lui Ulfila la Dunhnea noasIrd penlru Kirche, corespunzand lui church si kirk la Anglo-Saxoni2, cari au fhcut imprumutul prin misterioasa parundere pe Mare care a adus In Insulele Britanice si basileia. Nu e exclus sh fi fost candva o rdutmineca" In aoest sens (domas dominica) 3. Tot asa (rcya a Slavilor. Inshsi ecclesial a pulul fi,de ale', adoptan. In adcvAr Clejanii din Vlasca shnt oameni veniti, din Cleaja,ij ¡ese din s, ca In glaja din glas (glajar, glajeirie). Judejul Bachu are o Cleja. Dar se poate un iinprufnut thrziu, pentru Moldova din lalina cauolicismului unguresc. Ecleji; In sensul de ph- mânt alribuil parohului, vine tot din ecclesia, dar inteo epoch mai noua. In aceiasi categorie disculath intrh si Rusaliile care nu mai au Intelesul dar data primAvAratech, da , al serbarii roselor si viorelelor" si amintesc rusaliile slhve 5. A5 crede nile Tatarilor in seoolul al XIII-lea, gasim: basilicarum siquidem campanilia"; c.40, 01 Endlicher, p. 295. Pentru APus, v. Prosper de Aquitania, la anul 441: ut eos privato jure basilicarum suarum etiam civitatibuspellant". La Raoul Glaber, cronicar frances din secolul alX-Iea, un manuscript are basilicarum, altul ecclesiarum (III,p. 13 . i innovari ecclesiarum basilicas". Un tribunal basi- ileac la o biserica, Marcelle Azra Hincks, in Rea. Arch., XIV19092), p. 328, no.118. V. si St. Thibaut de Bazoches (de Basochiis, de Basogi's ; Rea. Arch., X (1864), pp. 241 siurm.., 231. 2 iTiganii au kurk6. 3Pentrn dominicum astfelinteles;Allard,o.ç,I,p.267 si 'urm. Pentru basil:ca din easel; Salomon Reinach Rey. Arch., XII 19131), P. 449dupà R. Lemaire, L'origine de la basilique latine, Bruxelles, 1912,citat mai sus . 4 La Albanesi clià, ponte veni de la Venetieni (Saineanu, o.c., p. 39), dar nu nu.mai de acolo gV.si Ob die Rosaliorum, Tocilescu, Arch-epi. Mitt., VI, p. 16 no. 31. $i acelasi,ibid., VIII, p. 32, no.1. Pascha Rosaliarum la Ragusa; Jireek,Sitzungsberichte din Viena,II,p.56.

§4 Creatitmea romAneascA totusi cä sânt de pus In'legattr5.cu serb6toarea romana din Main a depunerii roselor pe morminle, de si un Britip Tau- zigis qui et Macer" si o s2rie de alti Traci cu nuinele de Bithus fac un dar pentruosalial. Cum vom vedea, ele, cu alusarii lor,al cAror nume pare a sgtsi ila Greci joc gotic", au o origine mai recentái, de si epoca anului e, cum am spus, aceiasi. Anil vechea poclicit dalina a Rolma- nilor ar rgspunde mai bine Floriilor. E de observal trecerea prin formele lhnbii romAnesti si a meitriniei (p.stcívoccc),ceia ce ne face a o pane In acelasi capitol de vechi euvint ca si forma romAneascA a lui sdhastru din *suxocc.rrilg, unde e o schimbare de accent si o confusie de sufix (ca albastru,etc.). Colinda, derivatä de la calendele romane, a trecut prin multe prefaceri de sens, la noi, si In societalea balcanick3. Numele de botez au trecut prin schimbdrile fonetice ale limbii (si Ileana din Elena; la SArbi: lela. Doar Staudr a venit prin Sftrbi4. ImIportant e faptulca.'la acestia numele

C.I. L., III, 703, V, si 707. De o piatril de mormfint din Pano- nia, mortal cere flori pe local IngropIrii sale; ¡I'M., 3893. Tot na. la Savaria (rose si crini,ibid., 4185. Pientru Rusaliile, Ielele, Albele, Popa Lisseanu, Romanica, pl. 30 si arm. Pentru Fiord, ibid., p. 39 urm. Pentru oonfriecventarea Rosaliilor", v. Tocilescu, Neue In- schriften, p. 22,no.1.Cf. mai ales, Tomaschlek, Ueber Brumalia .und Rosalia, p. 366; G. Meyer, 1.c., pp. 32-3; Al. Rosetti, Colinde/e, din Mem. Ac. Rom. In ziarul llitptg din Bucuresti, 17-30 Ianuar 1901cf. B. Schmidt, Volksleben der Griechen, p. 147 si urm : a xccXXvealccpor.. 8 Donum pro cholendis; Jiredek,I.c.,II,p.56.Cr.ibid., ppo 65-6. Pentru calende si Aster:u de Arhadia, Aár; xannopixbg &cop.* t61v Kcaccvbeiv, Tzetzes, Chiliades, XIII, pip. 245-52 In ce pliveste co- lindaIngenere, ea acalatoritde la Roma prinSlavi.V.In inscriplii o Kalandina, C.I.L.,III, 4715. Un Calandianus, ibid., 4764, 4997prin Car;ntia). V. si P. Caraman, Contributie la crono- logisarea si genesa baladei populare la Thmilni, I,Cluj 1932; Bu- cure.sti 1933; Obrzed koledowania u Slowian i u Rumunów, Cracovia 1933; v.I.Licea, Cdnteceleostiisesti din uremea reizboiului cu o scarlet' privire asupra folklorului romdn, Galati 1936. 4 Jire6ek, Staat u.Ges.,III,p.28. Tot asa Baldovin (Balduin, die la Impitratul latin de Constantinopol); ibid.

Legea romäneascA crestine sAnt extrem de rare, pAng ce, In veacul al XIV-lea, ele vin "prin nobleta influentatd de aiurea Asupra Inceputurilor crestine se anulcä inslinctul de con- servare al Imperiului. Curn Diocletian fAcuse din acesle regiuni ale Durlárii-de-jos puternica sa basa militarg, e explicabilä silinta lui de a le aduce, contra inovatorilor, din nou la legea veche, fundamen- talg. Prigonirea din Moesia e descrisg pe scurt In Vietile Sfintilor Marcian,nurnele Impgratuluí din secolul al V-lea, si Nicandru, probabil din aceste parti 2. Intre prigonitori se ggseste si un Datian-us, Dacianus, care aminteste, ca si mard- rul Dasius, pe Daci3. La Durostor sufAr astfel, tol. supt Diocletian, Maxim, Dada si Quintilian 4, Pasicrata, Valentiiin 5. Prigonirea e, de alifel, aprigä si pe aceiasi linie militarg In Vest. In Sil-mili un Irineu 3piscpp, un Pollio. In Singidunum un preot, Monlanus 6,Sf. Hermogeni Stratonic sânt arun- cati In Dungre acolo?. Cronica Sf. Ieronim inseamng suferinta Sfitntuluj Quinn,i episcop de Sisoia 8, canija i se zice si Cu- rinus In cutare criplg din Roma,fenomenul de prefacere lui q, care se intamping In româneste 2. La Scarabantia scor- Ibid., pp. 28-9. Pentru prescurtarea vechilor nume .blavone, Tvertcoi la Bulgari, de altfel §i la noi: Rada, din Radoslav, Stan din Stanislav, Dan din Dantel); ib:d. 2 In Biuling3er, Untersuchungen, lucrarea lui Olio Hunziker, ZIIT liegierang und Christenverfolgung des Kaisers Diocletians n'Id seiner Nachfolger, 303-313Lipsca1868,e numai istoria goalä a perse- cutillor. 3 Allard, I, pp. 235, 201; II, pp. 987-9. Cf. Insä. §i Dativus, p.265. 4 Acta SS, April; Popa L'sseanu, Drdstorul, pp.9-1-5 5 Acta SS, Maim, VI, p. 223; Popa, Lisseanu, o. c., p. 95. Cf. lista de martiri datA In Leibreton §i &Mor, ¡listo re de l'Eglise, II, p. 128. Ackle martlruluiIulius din Durostorum, in Popa Lisseanu,o.c., p. 219 qi urm. V. §i Zeiller, Les origines chrétiennes dans la province roma'ne de Dalmdtie, tabla. 6 Allard, o. c.,pl. 285 (§i dupd Passio S. Pollianis, In colectia lui Ruinart, Acta Martyrum, Regensburg 1859, P. 455; §iA. SS., Mart, IV, pp. 614-5). 7ZOiner, O. c., p. 420. 8 Acta SS., Iupie,I, pp. 372-6 9 Passio S. Qu'rini, In acela§i Ruinart, P.522.

Creatiunea romdneased discd, la Sabaria, incd pdstrate, se impune represiunea 1. La Augusta Vindelicorum sant alti marliri 2. SI. Dasius, soldat, ndscut la Axiopolis, sufere in 303, la Du- rostorum, unde se mai serban Saturnalele cu Intruparea comicd a zeului si era un rex bibendi sau In locul de nastere), Imbrd- carea In bland de capal ne duce Insd la obiceiurile noastre de Anul Nou, cu capra". Tot acolo si pomenirea Sfanlului Hesychiu 3, a Sfantului Emilian 4, a Sfantului Inliu5, a Sfin- tilor Martian, Nicandrui Marcu 6. Se adauge un Gordian, un Maxim, dupd sinaxare, la 319. La Tomi sant Inchisi Lucian, Hire, Zoticsi Valerian 7. Apoi fratii Argius si Narcis, copilul Marcenin: numele altora, In Sinaxariu, sant mai mull grecestiEvagriu, Vasi1e, Chiriac, Teodol, Alexandra), dar silatine(Paul, Primus, Crescens, Fauslin, Martial, Ianuariu, Saturninus, Castus, Donalus, Pas- sicus, Probus. Altii, par a fi Goti 8. Diecesa din Tomi e singuta care, In regiunile care ne intereseazd mai de aproape, se poale urmdri fard Intrerupere. Nu lipsesc nici simbolele noii credinti. Pe o piatrd, probabil din epoca bizantind, se o-tesie acolo, la Tomi, acest cuprins: Isuse Doamne Dumnezeule, ajuld orasul Moil" 9. 0 alta, cu o Allard, o.c., II, p. 139. 2 Ibid., p. 551. C.f. Netzhammer, o. c., p, 10, V. si Actele Si. Theodul, in Acta SS., Septembre, IV, 24religia Frigilor) si ale SI Filip, ibid., Octombre. Pentru martiri la Noviodunum %crate, 1st.biseri- ceased,I,27,sila Harnack, Die Mission und Ausbreitung,citatA,, II,p.201.Altii la Sirmium, Singidunum, Siscia,Cebalis, Sabaria, Scarban tia. 3 Analecta Bollandiana, X1897), pp. 50-2, si martirologiul Pentru mormAntul lui, Ingropal la Ancona, G. ,Popa Lisseanu,hieronymian, ibid., p88. 4 Dupg Analecta Bollan liana, XXXI, p. 261, Popa Lisseanu, o. c., p. 89 si urm. 5 DupA Pasiunea Sf. Nicandru iMarcian, ibd, pp. 92-4. Ibid., pp. 93-4. 7 i ibid., I, la 2 Ianuar, pp. 82-3. Cf.i Septembre, IV, p. 55. Punerea la punct a citatiitor o datoresc bunului mien elev LazArescu. 8 V. §i martirul MercuriuS, lA 25 Novembre; BO. Scitului Gordian sufere In Asia MicA. V. Acta SS., August, V, p.6,i Sinaxarul la Netzhammer, Das altchristliche 7'onii, pp. 7-8. 9 Tocillescu, Inschriften aus der Dobrudscha, p. 35, no. 76,

Legea roingueasbA. §7

are numele de Emanuil 1 Dar e anterioark aceia care cuprinde crucea, incepe cu A Sfânt-ului Dumnezeu" in greceste si plomeneste un nume care e In legkturk. cu. Nazarineanul" 2. Tomi, de altfel, e plink de lAmpi Cucru,cea si monogramul crestin 3,In vecinktate, crestini din veacul al V-La 10 in- c.hink monumente funerare in care e vorba de fideli (rccrcol)4. Mai tArziu vase de pe vremea lui Iustinian,Cu inscriptii de petrecere grecesti: Bea, vinul este bun" sau religioase: Doamne ajutA",s'au gAsilsi spre gurile Dunkrii 5.E'rau crestini cari-si puneau semnul rkscumpardrii si pe astfel de vase 6. Tomi era da fapt resedinta unui episcop mostenitor al marilor preoti pkgfini de odinioark 7,Si dipetenie de lapl, ca In Apus, cum se va vedea, a intregii populatii. El servia in acele basilioe care s'au descoperi,t in vremea noastrk 8. Pe aceastà bask supt Constantin opera de crestinare se lace rkpede in aceasIA Scitie Minork: numai la Tropaeum s'au gAsit cincibasilici9si un baptisteriu, intrebuintkndu-sesimar- more". In Balcani, Serdica ajunge a fi un adevkrat centru de rkspandire crestink. Arianismul insusti e un fenomen sud-est european, care-si exercitk influenta In acelasi colt. Arie e exilat la Dunkre,

1 Acela§i, Neue Inschriften,p.19,no.58. 2 Ibid.,p.6, no. 15. 3 Tocilescu, Monumentele, p. 378. 4 PArvan, Ulmetum, I, p. 40. 5Ibid.,112,pp.24-6. 6 Ibid., pp. 26-7. 7 V. §i la Gams, Series episcoporum, episc,opii din Tomi, p. 428. Cf. 0 Not tiaepiscopatuum, in Zeitschr.f. Kirchengesch., XII, p. 532. Un Intaxono; 0 pe monede In Efes; Zeits-hr.f. Numismatik, VI (1879),p.15. 8 V. Netzhammer, Altchristliches Tomi, p. 37 si urm.; Tocilescu, Comptes-rendus ale Academiei din Paris, 1898,p. 510 si urm. 9 Pentru vechimea cre§tinisraului lui Constantin, L. Duchesne, In Rev. Arch., XVII (1891),p.109.Cf.si Joseph Wittig, Das Tole- ranzreskript von Mailand, 313, In Mélanges Waal. Cf. Duruy, La politique religieuse de Constantin (312-337 ,In Rev. Arch.,XLIII (1882), pp. 96 si urrn., 154 si urm. 10 PArvan, Cetatea Tropoeum, p. 90 si urm. E greu de admis cA basilica zisA cu criptA" ar fifAcut-o federatii germano-turanici", ibid., p. 118.

7 08 Creatiunea romiineasc1 cum va fi, In Scitia, Audius. Soboarele se tin de la Serdica (343), la Sirmiu,m (351); pe urma. prin Rimini se ajunge la Constantinopol 1. D. Carcopino vede In aceasta eresie, pe lftnga ce a putut iesi dintr'un sincnetism mergand de mutt spre unitatea divina, dupg. Incercarea unui Victorin de Pet- tau, opera lui Germinius din Sirmium, lui Valens de Mursa, lui Ursaciu din Sigidunum, toti Romanici. Si un Marinus din Tracia e amestecat In miscare 2.E,zice Reinach, o teologie a Iliricului". Germinius fu Insà castigat de Apuseni la 366 si lasa aceasta traditie urmasului Anemilus, care adung, sinodul din 378, dupà care vine, la 381, cel de la departata Aquileia. Fierberea produsa de arianism contribui si ea deci sa dele o viafei Wind, fiindcd era o credinfd populard a acestor regiuni. Lupta Intre cele douä legi se arata naiv dramatic In cutare inscriptie a unei cruci puse inaintea unei biserici de la Chins- tendil.Calatorul e Instiintat ca, daca, fiind ortodox, crede In Isus de aceiasi fiinta cu Tatgl, poate intra, lar, daca nn, sà ramihie afara 3. Alaturi, datina ortodoxa ramane la Romanicii separati acum de Imparatul eretic. Solul pe care4 Intrebuinteaza Fritigern Inainte de batalia, fatald lui Valens, de la Adrianopol e un preot crestin"4 (christiani ;Ulm presbyter). El nu poate fi un Got, legea cresting. a Imparatului, de forma ariana, pa- tnunzand definitiv mai tarziu numai la acesti barbari. Incà odata recunoastem fiintasi Intaurirea populatiei romanice. De aici se Inlinde curentul spre Apus, pe cursul Dungrii, pe margenea romang. a fluviu/ui: la Romula, crucea,pestele apar pe oblecte5. 13isericute se Inching. pretutindeni Sfintilor tutelar, venind

1 Rey. Arch., XIV,p.435. 2 Suidas, sub v. 'Apaccool. 8 Kalinka, o. c., c.195. Cf. Rogala, Die Anfange des arianischen Streites, 1907. 4 Amian Marcellin,XXXI, 12. Tot un cre§lin cu scrisori la Adria- nopol, ibid., 15. 5 V.§.1 D. Tudor,Antichititi crestine de la Romula, In Archivele Olteniei, XII (1933),§i in Bur. Com. Mon. 1st.,1933, p.79.

Legea l'amainase& 09

tme ori din pura traditie popularg,. Astfel Sf. Tratan nue decAt divus Traianus1. Acuma, numai acuma Incepi In partea tracica, Amasa greaca, inscriptii cu xecauccvol xptcructvot xpccruccvip) 2. Gum, apoi, asaltu.rile gotice, ca si, mai tarziu, cele slave, vor bate la vadul de la Sirmium, ea si la cel de la Singidu- n'amo vedem, In veacul la V-lea si al VI-lea, o lume crestina care se refugiaza pana la Salona 3. E incii unul din motivele pentru cgre s'ainteirit romanismul dalmatin, pe cdnd cel scitic nu putea primi de la Nord niciun adaus. S'a ajuns a se fixa astfel seria epistopilor de Tomi dupa catastrof a gotg,: la 381 iea parte la sinodul de la Constantino- pole Gerontius de Tomi. loan e 5.n prima jumatate a secolului al V-lea4. Urmeaza Teotimus .,filosoful", misionar la Huni, prieten alhui. Hrisostom (la 400, 402 In Constantinopol)5. Ti- motel participa In 431 la consiliul din Efes, Alexandru la cel din Chalkedon (451) 6. Teotim al II-lea se adreseaza catre Imparatul Leon pentru aderenta la decisiile chalcedonene 7. 'La 519, Paternus sta In cearta, la Roma, cu ncalugarii seiti."1

V.Jiredek, Das christlicheElernent inder topographischen Nomonklatur der Balkanlander,InSitzungsberichtedelaViena, CXXXVI (1897). Pientru biserioAileibisericile din Dobrogea,C. Moisil, In Bul. Com. Mon. 1st., III (1910), p. 29 §i urm. Cf. si arti- colele arhiepiscopului Netzhammer, In .Rev. catolicei,1912-3. 2 Arch. Anzeiger al Institutului german, 1933, MI, c. 136. V. C4arov, In lzuestia de la Sofia, 1910, mormânt cre§tin la Sofia, §i Starahris- tianschitea nadpisi ot Serdica, In Materiale pentruistoria Sofiei, V, Sofia 1921, p. 37 gi urm. Una din Selinunt, p. 45. Un avccdPrfis xat Oso Xitm, 46 3 Pgrvan, Contributiiepigrafice, pp. 19-20. PArvan are dreptate sä spute a e un fapt vrednic de cea mai mare luare aminte pentru problema originilor poporului roman" (ibid.,p.19). 4 Netzhammer, Christliche Alterthilmer, p. 12. Pentru loan, Morin, In The faurnal of thedogical studies, VII1905), pp. 74-7. & Se citeazg. Ieronim. De Scriptoribus,131.Cf. Nichifor Calist, XII, 45; Sozomen, VII, 26; VIII,14; Acta SS.,April D.,p. 755 §i urm.; Socrate, Id. Bis., VI, 12; Palladius, Viata lui Hrisostom. 6 Labbe, Concilia, IV, p. 460. 7lbfid,p.891(cf.Herele, Kanziliengeschichte, II,pp. 401si urm., 911).

100 Creatianea rom:lucascg. de cari se va vorbi pe urmd. La 520 el iscdleste In Constan- tinopol o scrisoare cdtre Papd. La 550 episcopul Valentinian se manifestd In chestia celor Trei Capitole. Papa-i rdspunde la 26 Maiu; el apare si la 5531. Aldturi, la Durostorum, se Intalnesc ca episcopi, dupd Au, xentiu: Iacob 431,langd. Dorotei de Marcianopol)si Mc- nofil 2. La Axiopol episcopul Chiril apare in Martirolooiul din Monte Cassinos. Once localitale mai rilarita isi are, de altfel, episcopul, dovadä c5., din causa navàlirilor, nu se putea Osi decát apropiere cine s.t sfinteascd preoLii. Avem aslfel un episcopat Ì la Odessus, la consiliul din Chalkedon, la 458, gdsim pe Dizas, episcopus civitalis Odyssus, Scythia". Episcopate sant nu nu.m.ai la Durostor, ci si In Trasmarica, Novae, Zal- dapa si Scaria5, la Abrit, la Apiaria6. Un episcopus Theo- dorus Tropaeorum" se afld la al saptelea sinod ecumenic7. Cu episcopi si la Sabaria si la Scarabantia, si la Carnuntum si la Sopianae, si la Sirmium si la Miursa, si la Cibalae si la Bassianae, si la Viminacium sila Singidumun, si la Marg-um si la Horreum Margi,i la Rallarla $i la Aquae, si la Castra Martis si la Oescus,sila Remleslana sila Naissus,sila Novae si la Durostorum, si la Sexanta Pristas, se intelege

V. §i Labbe, o.c.,V, pp.557-8. Cf. Sozomen, VI,21. V. B. Berliner, Altchr:stliche und frdhbyzantinische Beamten in der Do- brudscha, In Miinchener Jahrbilcher der bildanderz Kunst, XI (1919), Cf.i Byz. Zeitschr., XXIV, p. 248. 2 Popa Lisseanu, Drdstorul, pp. 194-5. Praetextatus (ibid., p. 195, nota 2)nu e de sigur un episcop. 3 Cf. Acta SS., Novembre, 111,p. 49,i Ma'u, II,p.361. V. §1 Zeitschr ft fi& Kirchengeschichte, XII, p. 532. 4 Seare, Rev. Arch., X (1919,1 p. 331, nota 3. 5 Netzhammer, Altchrisltiches Tomi, p.20. Se citeazA§i cartea bulgaril a lui Sivcicov, Viata crestind tn Peninsula Bakanicd, 1929. 6 Labbe, o. c., IV, p. 912. 7 DupA G. V. Niculescu, Dare de samil despre afacerile bisericesti, 1905, p. 52, Netzhammer, Christliche Altertilmer, p. 29. V. §i acela§i, Nach Adamclissi, In Katholische Kirchenzeitung, Salzburg 1906, n-le 60-1. 8 Lista dupg d.J.Zeilieir,In Revue internationale des azules balkaniques, II,pp.79-80. Vezisila Zeiller, L'empire romain et l'Eglise,pp.217-8.Cf. Duchesne, Le sedi episcopalinell'critico

Fig. 14. Medalion al lui Constantin Chlorus.

Fig. 15. Medalion al Elenei, mama lui Constantin-cel-Mare.

L,egea romdneascd. 101 a nu poate fi vorba de altceva deat de diecese de apNrare localà si politia, nu numai religioasà. De fapt,acesti numerosi sirnodesti episcopi locali, asemenea cu staretii din primelc timpuri ale vietil noastre nationale, corespund chorespiscopilor, episcopilor de la WI", al aror rol a fost mare nu numai In Noric si Retia, apoi la Salonal, dar si In Galia, la Inceputul evului mediu, In Irlanda 2. Chorepiscopii fAr5. re$ediu.15 apar In secolul al IV-lea si In Panonia, ca acel Euterius a Pannoniis,din Panonia", care iea parte la un sinod In 311 3. Ulfila inui, episcop fda diecesd, e la originea acelor cho- repiscopi germani pe cari i-au avut si Romanii. Episcopii se substituie, in Noric, autoritdtii civile, dar si Moesia; de aici si acea Inmultire a lor, prin toate centrele, eat de mici. Astfel, In veacul al IV-lea, nu numai In locurile citate mai sus, dar si la Scythopolis, In Dacia ripensis", la Nicopol, la Ulpiana, toate de limbd. latinA 4. Am fIcut a- ceiasi constatare si In SciLia M:noa. O ordine episcopald vine deci in local celei irnperiale, fi, cum e vorba de o crab-- thaw popularei, ea e latinal, na greaca, f i in regiunile odatd afa de Infloritor elenice. Episcopul represintei, de altfel, nu numai o conducere re. ci f i o forma de organisare populard, cum vom vedea-o urmArind actiunea Sfântului Severin In Noric, asemenea Cu a acelor episcopi, de la Orléans sau de la Roma, cari ieau asupra lor apArarea oraselor fAa oaste ImpArgteasa Imp°, lriva lui Attila. ducato di Roma, In Archivio della r. societá di stor'a patria, XV (1892). Pentru corepiscopi, In genere, Echos d'Orient, VII, p. 263 si urm.; Gillmann, Das Instlut der Chorbischöfe im Orient, Affinchen1903. V. Depositio Engrafi chorep:scopi, In Arch.-ep. Mitt., VIII,p. 141. Pentru episcopi egumeni, Jung, Reimer und Ronumen, pp. 125-6, 2 Eph.epigr.,II,p.305, no. 552. Mansi, Concilia, III,c. 43 si urm. Cf. si nota lui Pirvan, Con- tributii epigraf ice,p.42, nota 177. 4C.f.L.,III,p. 755 ad. Cf. Pdrvan, o. c, p, 61, nota 285 si Mansi, o. c.,III, c. 43i urm. Cel de la Aquae si In Novela XI a luiIustinian. Ar fi,dupd PArvan, Negotinul;v.Contribu(ii epigrafice, p.48. Se mentine qicel din Ulpiana, cel.4i RennesjanaI ibid., pp. 49-51.

102 Creatiunea romkneasa

E si,In jur, o soeietate tplscopald, trgind prin sinesi pentru sine. Optare episcop de Apameia In Siria are o ar- matg pe care o pune la dispositia pretendentului Longin1. Cu preoti, cu foarte modesti vadici de targ, asemenea eu chorepiscopii din Galia, religia Hristos se Intinde mai multi mai usor. Cutare inscriptie din Dalmatia (Depositus Primus, epis- copas, XII kal.Febr., nepos Domniones martores" (299)), aratàicaracterul cultural al acestui episcopat provincial, In legAtur.ä Cu martini,i limba de care se serviau cei din jurul lui2. E multg imilinà, sgrgcie si ignoran% In aceste Chilii episcopale. Mormantul lui Danjil, episcop de Durostor, 11 primeste pe dansul, dar, Inteo scrisoare maiura.tg. IngrAmgditg,i rAmhsitile succesorului lui, Dulcissimus 3. Rostul unor astfel de episcopli se pgstreazg, de alminterea, de sigur, si la Persi, ca, In Arzanena la Chlomaron, unde fun.ctiunea de aparare contra asediatorilor se exercitg, aman fa% de Romanii Insii4. Unii din acesli episeopi ai poporului", de o canonieitate ea a celor din vechiul Ardeal romgnesc iean parte, de sigur, si la sinoade5. Gei mai multi dintre acesti episcopi eran laLini, precum pe coasta adriaticá. la Ineeputul secolului al IV-lea aligm episcopi ea Natalis, Maximus 6, dar mai tgrziui Nemesion. Numele latine Aman, de fapt, pg.ng tgrziu pretutindeni: la Durostor e cunoscut Auxentius, autora' Vietii lui Ulfila; cu o rAddeing greacg e si numele lui Palladius de la Ratiaria. Curat latini se numesc Insg. Ursacius de la Singidunum, Germinius de la Sirmium, Valens de la Mursa 7.Ca episcopi latini, Eustatiu, In Fragm. hist. gr., IV, p. 141, no. 6. 2 Bullettirro d'archeologia e storia dalmata, 1900, P.265; Revi. Arch., XXXIX (1901), p.141, no. 60. 3 Kalinka,o.c.,c.285, no. 361. 4 Menandru, ed. Bonn, fragm.57. 5 Pentru sinoadele secolului al V-lea, Bgz. Zeitschn, XXIV, pp. 218-9. 6 Jiredek, Gesch. der Serberi, I, p. 91. 7Pid, Die rom. Landschatterz, p. 347.i HiinfalVy (I.c., p. 53, nota 2)adauge, dupii Tomaschlek (Brumalia uncí Rosalia, p. 395), pe Vitalis din Aquae, pe Calvas de la Castra Martis, langá. un Prota- genes din Serdica, un Valens din Scium (Cius) si un Gawlentius din Naissus, la 347.

Legea romAneastA 103

Auxentiu de Durostori Paladiitt de Ratiaria sant pomeniti In textil ulfilian de la Dunarel. Un Seeundianus e In acelasi timp pe acolo, cai, mai departe, spre Vest, un Ma- ximinus, consideratca autorul fra,,amentului de propaganda ariana 2.

Acest crestinism, chiar cand episcopul se Intampla sa. fie Grec sau crescut greceste, e, deci, latin cuni cere fi cum ftie poporul carel-a creatsi-1vrea. Despre mutare se spune mustrator cà nui stie latiheste ca greceste". Astfel despre Victorin de Pettau (non aeque latine ut graece noverat) si de aceia are greseli In compositio verborum 3, dar el va scrjel asa Incat sa fie Inteles. Aceasta inseamna Intrebuintarea unei limbi populare. Originea greaca a euiva cu numele asa de latin aratA Insà cata precautiune trebuie pentru a despkrti In acest timp pe oameni dupa. trame La sinodul din Niceia, episcopul de Serdica e Protogenei cel din Marcianopol Pistus (am aflat In Gotia", care nu poatfi decat Crimeia, pe Teofil). Am vAzut cl tot un Grec, din Mesopotamia, Audius, predicl la Goti. Dar tot acolo apare un Domnus din Panonia4. La Cavara se ceteste Intr'o inscriptie lating cà biserica a fost fAcutg. din darul Imparatului": de donis d[otnin]i [aedificata est haec ecclesia] Scti Cosmae", etc.5. Limba populara ajunge astfel si la rangul de literatura, ca In casul ha Fortunatianus de Aquileia, care supt Constantin, explica Evanghelia pe scurt", rustico sermone 6. In lupia grecismului cu latinismul popular, acesta, venind din interior, fnvinge deci. S'a atras atentia asupra faptului cà p5rintii din Marcianopol scriau la 451 latineste si cà avem opere latine de la episcopii de Durostorì Nalissus 7. Inscrip-

Waitz, Ulfila, p. 23. 2Ibid., p. 27. 3 Ieronim, De "'iris illustribus, LXXIV, (si ed. I. N. Dianu, 1909). 4 Harnack, o. c., pp. 201-3, carie citeazA pe Sozomen, lstoria bise- rioeascd, VII, 19 (episcop In Scitia). 5 Jireek, In Arch.-ep. Mitt., X, p. 186. 6re,ronim, De viris illustribus,c.47. 7 Al% RCnuer u. ROM., p. 71, anta 2.

104 Creatiunea romAneasc.il

tia citatà a lui Dulcissimus de Durostor aratgaceia.5ibi- ruinIg.1. De altminterea, expresia de graiu simplui usor de In- teles" (simplex el nitidus sermo), ceia ce Inseamna latina populara, se Intrebuinteazà, atunci,i despre opera literard a unui Nicetas 2. Tot asa seriei Auxentius din Durostor de atAtea ori pomenit In Viata Invgtdtorului su Ulfilas, cai autorul lgmuririlor contemporane pe care le-a descoperit Waitz 3. and Chiril de Constantinopol (Cyrlia") spline episcopilor africani: Nescio latine", i se rasp-In-1de cä nu, e adevarat4. Când Gotii, adresAndu-se lui Valens, au cerut sg.fie cres- tinati, dar prin oameni de limba lor 5, aceasta Inseamng. ca Imprefur era un crestinism de o altà limba, a vechilor locuitori, la cari forma greacg. era acum disparutA, Kirche, din xopccext, In Biblia luí Ulfilas, fiind un cuvant adus de el din Capadocia lui, de limbei greacei. Se \Tad Insà episcopi, ca Valens. de pe la fkoetovio, earl apar Imbracati barbar (more indutus gentilium), cu lant la gâti brachiale6Icoanà a aniestecului de natii e Gotul Theo- timus, episcop de Tomi7. Din viata oricum mai bog ita oraseneasca am válzut cà vine basilica, pc când In Ririe se cunoaste mai mult ecclesia, iar Gotii arieni, trgind In sate, au numai Casa Domnului", cu acel nume grecesc, xuptaxt, dominica", de ande Kirche, church.

Apostoli pentru malul din fatà se adauga, ca acel Nichita de Remesiana, al carui rol a fost maiestrit exagerat de Parvan,

1 Arch.-ep. Mitt., XVII, 205, no. 90. 2 V.Gennadius, De virisillustribus,cap.XII,ed. Richardson, in Texte u. Untersuchungen zur Gesch, der altchristl.Lit., Lipsca, XIV (1896). 3Leber: desUlfilas. 4 Ed. cit., pp. 45-6. Pentru crestinismibiruinta vulgarei, Schu- chardt, Vokalismus, p. 58. 5 Iordanies,Getica,p.92. Un episcop alGotilor" SelenAs, pe vremea discutiilor ariene,laSuidas, sub.v.'Apatead. 6sL Ambrosiu, Epistolae, X,9. 7 Sogomen, VII, 20.

Legea romkteascg 105 pentru a Invedera rolul misionarilor Intr'o Biserid. a Daciei fail organisatie si ierarhiel. Ei trec Intre barbari cu primejdia vietii. Une ori episcopul misionar vine de foarte departe. In Dalmatia gdsim iun episcop adus din Antiohia 2. Dar, aici, Roma, fiind departe si le- g5tura Intrerupa prin strecurArile necontenite ale cetelor de barbari, nu-si trimete emisarii oficiali cu tillul episcopal, cum s'a fg.cut dupä retragerea legiunilor din Marea Britanie cu un Paladiu care predicl, aviind calitqtea episcopalA, la Scoti5. Martini, din cari am citat o suma mai sus, formeazà a treia calegorie de agenti ai until cre5tinisir de sirdveche pAtrundere lent5. 4. Dincoace de DunAre legenda aseazA patimile Intre GO ale Sfantului Saya, ucis la 12 April 372 5. Ambrosiu, In Epis- tola cAtre episcopul de Tesalonic, Ascholius, pomenestesi el de martini de peste Duna.'re, prigoniti de Goti 6.

i Dupd. scrisorile lui Paulin de Nola, prietenul lui Nichita (Epis- tolae; mai ales XXVIII; Carmina, XVII, XXVII). V.s'iDuchesne, Les missions chrétiennes au Sud de l'Empire romain, Mélanges d'ar- chéologie et d'histoire, XVI 1896), p. 79 si urm ;A. S. Burn, Nicetas of Remesiana, Cambridge 1903. Cf. Zeiller, Les origines chrétiennes, p. 549 qi urm.sialtA bibliografie, analisaoperelor). 2 Passio quatuor coma., p.120. De altfel §.1 In. Galia Greci, ca Pothin (Potheinos, cel dorit"), sdnt cei cari vin cu evanghelia". 3 Prosper de Aquitania.Cf.Nicetaof Remesiana, De vigiliis, In Journal of theological studies, 1921, pp. 306 20. Pentru Nichita die Remesiana,§i dom Germain Mona, In Echosd'Orient, XIII, pp. 209, 375. Ar fiscrissi Un To-Deum. V.§i. Wilhelm August Patin, Nicetas, Bischof von Rem siana, als Schriftsteller und Theo- loge, Milnchen 1909. a Delehaye, Saints de Thrace et de Mésie, In Ann. Boll., XXXI (1912), pp. 161-300 (cf. Byz. Zeitschr. XXII, pip.253-5). 5 A. SS., April II,p.967; Septembre, V, p. 40. Viata Sf. Saya, afarA de numirea unui rdu identificat ipotetic cu BuzAul, nu cuprinde nimic de adevArat interes istor'c. Pentru Nicliita,qi Nichifor Patriarhul, XI, 48.Cf.§i Sozomen, VI, 37. Mai ales Zeiller,o.c., p. 429§i. urm. 6 Epistolae,338-9. Waitz adauge (Ulfila, p.49, nota 5)§i. men- Puma din vechile calendare, ca acela din Milan. Socrate vorbe¢te de prigonirea convertitilor arieni ailui 'Una.

CAPITOLUL III. Neamul Niciun Stat barbar neintemeindu-se pAnN. pe la anul 400, cand vom reveni la istoria leggturilor cu Imperiul, pe malul stang al Dunkrii, tara rg,ma.ne o Romanial si cine o locuieste pAstreazä numele de Roman, care e corespuriztor lui homo romanus din Galia, confundat In curand cu barbarii, panii Orosiu arat.l. cum Ataulf a aspins ispititorul gâ.nd de a face o Gothic din Rontania 2. Romania e opusä conceptului barbaries la poetul gal Venantins Fortunatus. Possidius, In Viata Sf. August, numeste pe Vandalii veniti In Africa rAs- turatori ai Romaniei" (Romaniae eversores)3. sfarsit, pentru a se vedea larga r5spandire si sensul lui, cuvfintul de Romania" pentru o tail romanisatil se gAseste si In Britania Mare pArAsitA de legiulni, la Midas: Ita ut non Britannia, sed Romania censeretur" 4.

1 `Pctipav(cc In sens politic,5i laSf. Ata asiuila Epifaniu; V. Jung, Reimer u. Romanen, 5i alte casuri in Spania, Africa 51 Galia. InNorte,ca mime de persoane: Romanius, Romania;C.1. I., III, 5078; Eph. epigr., IV, p. 94. no. 284. Pe o tiglà -din Dalmatia 5i Romaniensis;C.1.L.,III,p.410.Cf.Gaston Paris,Inrevista Romania,I,p. 1 iurm. 5.1 articoluld-luiBartoli, Romania e `Puniccia, In Mescolanze Renier, Turin 1912,pi.981 5'1 urm. 2 Ut, oblitetato romano nomine, Romanorum emne solum Go- thoriun imperium et faceret et vocaret essetque, ut vulgariter loquar, Gothia quod Romania fuisset et fieret nunc Athaulfus quod quondam Caesar Augustus; VII, 43; dar 5iI,2: in media Dacia, ubi et Gothia"n'ar fi Gothi?"). 3 Citat die Budinszky, Die Ausbreitung der lateinischen Sprache, p. V. 4 Ed. Mon. Germ. Hist.

M Neanxul 107

Termenul se intampind, de allfel, in acest sens geografic, g la Iordanes1. Germanii conlocuitori confundd si pe acesti Romani" Intre acei Valahi, al cdror mime pleacä de la primii Celti cunoscuti In Galia, Volcii2. Dacd SI. Atanasiu vorbeste de Tcop,cda si tot asa Epifane a, la Ulfila se zice Rumnn." (.,du Ruunim"), observa Cipariu 4. daca pentru Mantua Augustin nu mai existd deat Ro- mani" in tot Imperial 5, o largd conceptie de Romanie fgrA, un- periu 6, cu ai ei Romani" neatarnati de vre-un rege barbar care O. li fi impus numele siu. ajunge a se Intinde popular pe largi suprafete din foastele provincii guNernate direct.i, peste trecere de un mileniui jamAtate, In care notiunea a evoluat, scrlitorul frances Mérimlée va ajange a cunoaste astfel, intriun artiool din Moniteur Universel, aceastd Romania, cu nume non, care nu e pe hartd, dar a cdtrii limbà e vorbitA. si In b,Ungaria, Ardeal, Basarabiaiaiurea".

Gotica, p. 127. E Runielia la Sud de Bulgaria dungreanA. Tot asa §.1 in Romana a aceluiasi,p.32. 2 V. Tomaschek, o.c.,I,p. 111. De aici Valais, Vallons, Wales. Jung, !Muller u. Romanen §ialte casuri in Spania, Africa §i Galia). Apoi Dieterich, &inter, Rometer,. Runumen, In Neues Jahr- buck far das klass. Alt., XIX (1907), pp.48-99. Pentru `Palicevia nipaaav si Ttottavia nipOsv, Hp.spoX6Icov TIG MelciXT, TXXciboc, 1922, p. 170. S'a putut ser* de d.Ephtalio tes,o lacoptcc T4g Tcop.accoabm, Atena 1901. V. si E. Fehrle, Romania bei Ammianus Marcellinus, In Philol. Wochenschrift, XLV (1925); Gardthausen, Die geographischen Quel- len Ammians, 1873. 4 Des pre limba romtinli, p.17,care citeazA editiaGabelentz Loehte, I, p. 221. Cf. Cist parloient romanz"; GUlielm de Tir; JI,17. Lupta unui Constantin ea LongobarziijTmiduiv,Rey. Arch., XXX (1929), p. 404. Nume Tweak Arch.-ep. Mitt., IX, p. 129, no. 83. Ro- manilla, Rev. Arch., X (1919), p. 412, no. 37. 0 Romania Naesia la Sissek; Arch.-ep. Mitt., VI, pp. 95-96. Romania ca nume si In Eph. ep. IV, p.94, no. 284. 0 Romana la Constanta, l'angA un Foca, o Konstanzia; Tocilescu, Arch.-ep. Mitt., XIV, p. 30, no. 63. 5 Omnes Romani facti suntt omnes Romani dicuntur. V. si L. Hahn, Rom und Romanismus im griechisch-römischen Ostrom, 1906. 6 Dar sezice de Gotiicaritrec suptValens,fiindprimiti de mill" (suscepti sunt in Romania pro misericordia), ca s'au mutat In Romania" guvernat4 de ImpArat; Consularia Constantinopolitana, ed, Mommsen, In Chron. Minora, I, p. 242

108 Creatiunea romAneascA

De odatà apare, astfel, Intre Adriaticg. si Marea Neagrg, Intre Carpatii beschizii Ong In Peldpones, un popor care, de si trgind supt regimuri deosebite, se considera si numia, In puterea unui trecut pe care nu-1 Oita,si a. unei asteptgri a Imperiului, neoesar, inevitabil, logic si sacru, pe care uu o putea pArgsi: Romani. Incercgrile de a ggsi punctul de plecare cronologic al ex- presiei, fgeutg cu scopuri tendentioase, ca sä seargte c.1 Românii n'au rost la Norklul Dungrii cai cum rdul ar fio despär(ire, n'au ajuns deca sä dea statistici care In ele Insesi pot fifolosiloarel. De fapl, acest sens se poate stabili printr'o serie de inscriptii. Astfel In expresia Syri ante Latinos romanos, dintr'o inscriplie din Arabia, se aratä cg sensul latinitAtii, al latinitd(ii pentru sine in afard de forma lmperiului, era viu si In astfel de locuri depgrtate. FgeAnd din Romdn" numai un termin social 2, Tamm uita expresia RomAnul mien" pentru omul mieu", sotul mieu" cä se spune curent stii romg.neste?". Dar Insusi cita un sat din Mehedinti cu osebirea Romani, si uita cg. Macedonenii, cari n'a avut Stat si-au zis totdeauna: Aromâni. in sfarsit e cunoscutä osebirea pe care o face, In veacul alX-lea, compilatia Impgratului ConstantinPorfirogenetu/

1V. Treml-Tamds, in Ungarische Jahrbilcher, XV 1936),si in itirchivum Europae contro-orientalis, Iciteaza si note ale sale, ca In Egget. phil. Közlöny, LVII1933 ,j artico1u1 lui Theodor Gartner, in Bukowinaer Nachrichten, 1893. Cum cunoaste eruditul maghiar izvoarele, o aratav. si Cancel, Des pre ,,rumtin" si despre unele probleme lexicale slavo-romane, Bucuresti 1921), citarea in loc de quadra- ginta tyranni" a unei quadrigae tyrannorum" (p. 70, nota 11) (v. ca stil si p. 82, nota 73: Kontinuationsproblem" [d.Tretn1 e totusi Ger- man ). Pentru archeologieiistorie tAng.rul autor nu e decdt un spicuitor pueril si naiv al d-lui Alfdld,i, a cg.ruitin1 adevIratl e dominall de interesesi prejudecAti nationale, sau ald-lui Patsch. Ca bun simt, ajunge acest citat: Nous ne comprenons pas trop pourquoi on n'attrait pu, sous la protection d'une arrnée concen- trée et dirigée par l'empereur rnéme, transporter just-0'A un demi- million de colons d'une rive à I autrep. 81). Autorul adauge: mais n'insastons pas". Toath lumea va fi de pitrere ch In adevAr ar fi crud sl insistAra. Ursprung der Ruin, p.4.

Neamut 16* intre Romanii politici (ePtilu(ot)i cei de limbd romana Pwvoc 1 Romani se numiau supt stapanirea franca aceia cari n'aveau situatia juridica a Francilor; deci Romanas e acela care con- serva fella de a fi de supt Imperia chiar daca are un stapan barbar, dar Romania nu e decAt teritoriul care nici nu mall face parte din Imperiu, dar nici n'a trecut la atarnarea de un rege barbar. Cand, In Basarabia-de-jos sau la Novae, a fost o conlocuire cu barbarii, admisi sau asezati de Imperin, aceiasi osehire ca In Francia a trebuit sa se impute Intre Got si Intre homo romanus, traind in alte imprejurari de drept. Acelasi e casul pentru Romanii din Pindi pentru Romanii" de pe termul adrialic.

De Adm. imp., cap. 32: Tcop.otvou.; Toi4 ',TA; AsXp.ocsfccv we/ Tt. ItuNcixacov oixoNtaq... Cap. 29; OE_ Pay.ivot, afG 'a ncepx,X fag xiarpcebcsatiAlaccv xcti 1.o.ixpr. SOB velv xpwrogatv cc5set ata c Td8a xciavccTò 'Paoficrw, AoniXaBov, tò TaTparoOptv, rlhacittopcc, "Ap61, BixXcc xed tat "OcPccpcc, obvtivv xat °Eat Tops; taxpt. Toei viiv of *Peliffvot xcaoiiruct.

CAPITOLUL IV.

Acest popor In formatiune, romanic Intaiu, rominesc, pe urma, este astfel mai ales prin limbA, pe care, pentru toate gandmilei nevoile sale, Inainte de a culege mime si nuante de la altii,si-o formase pe base pe caz-e le-am dovedit sant, In parte, foarte vechi, aceasta si In ce priveste o fo- neticaIn cane äi c2 stau ala turi de un § necunoscut. limbii latinei de un care nu 'Ire In a,c,eia atAta raspandire. In Apus confusia decaderii lingvislice, a supravietuiril elementelor din limbile localesi a capriciilor individuale s'a repartisat peten, ducand la formarea limbilor noiprin separarea regatelor barbare, stapânite de Germani de mull initiati In cultura romana pe care o gasisera mai usoara de Insusit decal complicatul sistem lingvistic, prins In legaturi de nedesfacut, al Grecilor. In Rasarit nu s'a Intemeiat Insa acel Stat barbar, pe care, In interesul culturii generale el ar fi fost tot de graiu romanic, 1-ar fi dorit Burckhardt In frumoasa-i carte despre Gonstantin-cel-Mare. Pe de alta parte, Statul, care era eel est- roman, nu putea cunoaste decal traditia latink pura, dar, de la o vreme, el a trecut la norme grecesti: Biserica, Koala si caracterul populatiei din capitala i-au impus aceasta. Nu ramane astfel decat explicatia pe care am dat-o mai Inainte: Intrebuintand tot ce se facuse î,n domeniul limbii latine In mai vechile teritoriide peste Dunare, Dacia popularei e aceia care a fixat, des voltat qi peistrat limba romitineascri.

Pu§cariu, Local limbii romdne mire limbile romanice, Bucure§ti 1920; Rumdnisch und Rornan;sch, In Archiof.das Studium der mueren Sprachen, CLXIV (1933), pp. 209-33. V. Meyer-Labke, Ru- mdnisch und Romanisch, In Mem. Ac. Rom , V 1930), pp. 1-36.

Limba 111

Dacä nu se poate stabili In crearea lùnbii românesti nici originalitatea absolutg. a acestor regivaii si rase, nici oprirea In tmargenile lor a unor noi fenomene care se par a fi pg.truns Ong. departe, siI,n Egipt ggsian cbar irotacisimul. In anutne dialecte italiene: astfel mandstirea devine In Sardinia Imuristenil $i forme populare, amintiri dialectale se vgdesc, cu o uimitoare boggtie, In inscriptii si pe papirusuri, consolidarea pe un anume teutona a formelor flotante nu ea putut face &ad decal intr'o forntafie politica, fie ea §i numai de caracter popular, iar aceasta nu s'a putut realisa In partea de Pipt Dundre, vefnic tulburatd §i trecutd oficial la suprema (la gre- citcl(iibizantine,ciintr'o lume inchisd, de sine statatoare, supt nominala suveranitate a triburilor, &find Iii lagerr sau in horda, ale noilor stdpani, deci pe malul stang. Colonisgrile In masä de barbari mergand Ong. in Bitinia nu mai permiteau dincolo viaä a.sezatäi unitarg, capabill de a pdstrai desvolta o limbg. pe basa unei culturi neIntre- rupte. E deci dovada c. numai malul stâng, pe care nu se putea face coloaisgri, provincia fiind oficial pgrKsitg., a putut Indeplini aceastg. functiune, Incà din veacul al V-lea mgcar. iaretfi, ca se; se pastreze limba cu toate nuantele trebuie presupusei continuarea unei culturi mai inalte mire Ro- mani ln toate timpurile, culturd complecid, orafeneasca f i ru- raid, de o mare varietate 2. In sfg.rsit, In noile conditii s'ar fi produs de sigur mai multe dialecte romane, dacg. nu s'ar fi Impotrivit la aceasla, nu o constiintg. de unitate a Statului, pe cale de a dispgrea sau de a se refugia Intr'o conceptie de drept sau Intr'o sperantà de viitor, ci altceva: o intercircula(ie deosebit de actiud 3. ta se exercitg. la orasele dalmatine prin tat ce le unege

1 Solmi, Studi storici sulle istituzioni di Sardegna,p. 165 Forma doMnes", Ebersolt, Mission archéologigue, p. 51. 2 Cf. Heilmaier, Ueber die Enfstehung der romanischen Sprachen ant& dem Einflusse fremder Zungen,Aschaffenburg1894;cf. A. Rinse, In Berliner Iphilologische Wochenschrift,1900, c. 435raport despre nAàlirile Gotilor). 3 Cf. Pu§cariu, Zur Rekonstruktion des Urrumcinischen, Beihefte zur Zeitschr. f. rom. Phil., XXVI, p. 17 *i urm.; cf. Fritz Werner, Die!Latinitdt derGeticadesJordanis,Halle1908 (bibliografie, p. xll-m).

dreatiunea ronigneasa ca interese de comert. lar, In interior, prin tot ce rAspAndeste In sensul unitAlii, prin pArLile Pindului ca iprin acelea ale Carpatilor, peistorul transhurnant, care amestecäi armo- niseazA graiul. O despArLire va rAmAnea, astfel, din causa osebirilorIn condiliile de viaLA: limba oraselor din Apus dalmatN., limba muntelui, a sAlaselor de pAstori. CAL priveste limba plugarilor, ea dispare In Balcani, 1NsAnd doar cateva 'urme In numele unor sate care nu par a fi in legilturit cu drumurile si popasul ciobanilor. Din potrivA, ea se menLine, Inteo regiune uncle orasele mor, dar unde pAstorul nu e a toate stApânitor, deci pe acel mal stAng al DunArii. InsemnAtatea pgrAsirii oficiale a Dacieie,astfel, hoard- toare pentru alcAtuirea limbii romAnesti. Un graiu romanic unitar opus limbii artificiale a Statului nu se putea forma decAt prin ruperea raportului cu acesta. Dar pentru o astfel de operA delicatà se mai cereai alt ceva. Incetarea pAnä la un iimp a pAtrunderilor barbare, si, afard de coltul uncle momentan strAbat Hunii In a doua junagate a secolului al IV-lea, Wà intenliai fArà putinla economicd de a rAmAnea, noi invasii nu se produc, In acelasi timp cand stratul gotic, unde a fost si. atata cal a fost, se revarsN dincolo de Duare, lAsAnd In urmà vaga autonomie peste care se intinde numai, cum n om vedea analisAnd regimul, asa de falsInLeles,allui Attila, alAturi de pretentiile si Intreprinderile fIrä urmAri statornice ale Imperiului, deci suzeranitatea" de caracter mongolic fiscal ImpAratului turanian din Panonia. Aceastd stare de lucruri va Linea, cu. o Du.nKre plzitl de Imperiali pe ambele maluri, pAnA la apariLia altor cete turanice, care, de altfel, fac acelasi hiera cai Hunii, fAra nicio atingere a acelei autonomii, Ong. la Iustinian si dupà domaia marelui ImpArat de restauratie romanA. Pe cAnd in Balcani barbarii cad unii peste alLii, o instalare ostrogotA, cu centrul la Novae (Sistov), Liind mai bine de 'au Ileac, pe cAnd acolo li se repartiseazA oficial sllasuri cu viaLA proprie, pe cAnd regimul fiscal slAbeste o veche populaLie aservitA unei marl proprietALi apArAtoare, pe când grecismul resistA In orase pAnA. In ullimul moment, in altfel de condiLii, de libertate, ale malului stftng, s'a ajuns la crealiunea unui graiu romanic,

timba 115 ale carui caractere Inainte de influenta slava se pot stabili, aratand o Intreaga slare de spirit, la un nivel cultural luan. O astfel de prefacere din elenism In latinism nu era gata nici pe malurile Pontului. Aici o necontenita legatura intre eetati le apara de amenintatoarea desnationalisare complecta. Re- latiile cu Atena, cu insulele Archipelagului, ca cele de pe coasta Asiei Mici, cu puternicul elenism din aceasla AsieMica Insasi au stat mult timp in calea transformarii. S'au produs chiar Intoarceri ofensive ale limbii grecesti. Cdnd Bizantul a devenit cefalea lui Constantin,o piedecd hotaritoare a stat opoi ealea unui proces, i afa destul de slab §i adesea intrerupt. In sfarsit viata cetateneasca, de si se continua slab si pana In veacul al VI-lea, se stange acolo pe incetu/, nu din causa patrunderilor slave care se faceau neIntrerupt pe la vadul de la Noviodunum, ci din causa lagarului intarit al Bulgarilor, admis si sprijinit de ocrotitul lor, Iuslinian al II-lea. De mult legaturile prin Moldova-de-jos cu lumea daci.ek ruralisata disparusera. Si aceqti coloni semi-barbarisa(i ca viatd economicd nu d'ddeau acestor cetariiibrezite aceiaqi ca Slavii ca State din dosul cetii(ilor romanice ale Dal- mariei. Shibirea esen(iald a nego(alui la Marea Neagrd aratd chiar neexistenta amor mase barbare in adeveir organisate in *irrite noastre. Bulgarii se sor multami cu ce ramasese, ca autonomii locale, din cetatile moesice sivor Ostra numai vitalitatea regiunii de term, corespunzand, la Marcianopole, ca Preslavul lor. Fragmentul latin tiparit de Waitz ca adaus la Viata lui Ulfila, golo-grecoromanicul din veacul al IV-lea, da formele: invisivilis,incorruptivilis, scribturare,temtare, sibe(perfil-u sibi), histe, Muga eretici, eff ingabat, dar si praba, derPliquid, ducator (nu pentru edacatoi, ci pentru dador), thunc; m final cade (ad Oriente) 1 Deci confusia Intre a si b, Intre d si t, oscilarea tntre e si i, aspiratia Inaintea lui i sau disparitia lui h, confusia formelor verbale.Prepositiile 1st pierd normele (mitto in vo- bis) 2. Forme ca ducator si factor, In Intelesul de jacdtor, arala si schimbari de vocabular. O alta bucata de polemica

L. c., p. 32. 2 lbid. Ca forme de cas: Constardinopolim obiit; ibid. 8

114 Creatiunea romgneasca. din acelasi text pe care 1-am numi dunarea-n" are pentru reas- Intelesul de rau" (.,cum prece rea ab imperatore ve- niam postulas" 1 Am mai spus ca fenomene romanice se simtsi.la Got- Alann.1 Iordanes, care scrie: Spania, scubitor (cf. rornanesle scobitor), schimba pei In e (astfel: Belesarius), pe o In u (consubrinum), preface Ariadne in Aria gne. De altcum, spre a explica miele forme, Waitz a trebuit sg. admita Intrebuintarea si a untli text latin pearl' traducerea din greceste 2. M e cazut In obita ad vita sua clintr'o inscriptie dobro- geana3. Tot awl() cei doi, i se contrag: fill, patri et matri" 4. Um dispare, Rind Inlocuit cu o, In toata intinderea Tabulei Peutingeriene, unde b e trecut In u (Tivisco) 5; numele Ratia- riei, Novel, Durostorului sant In acusativ. Unele fenomene linà nu, sant noua si strict locale, ci foarte vechi si de un caracter sud-est european. In Olymp.iaggsim astfel pe d prefacut Inz, dupa o veche deprindere traca. Precum inscriptliile acestea de la O- lympia au pe di trecut In z, tot asa si In dialectul taconian Zntalnim azi: V.:oixx (gati6vixoc),ceXiltov (6taXiyu)) 7. Pare cà avem pe it aiurea, 14 forma de trecere 6sTpci.vo8. S'au semnal-0. de altii degradari din latina artificialg, pe care Imperial ,ois'e unicii. Diftongarea lui o e si un fenomen

1$i.acolofabor,aput,scribture,Militia,temtare,Archadius, Adaug: Cristiani, storiographus;ib'd.,p.22,nota2.Alto casuri, ibid., pp.30-2;cf.ibid.,p.10 siurm. Pentru pre-romana ante- dialectal, v. Philippide, II, p. 233, nota. 2 Ulfila, p. 55. Cf. J. Grimm, Grammatik, 1-a ed., p. xt.vi. 3 Tocilescu, In Arch. e.p. Mitt., XIX, p. 89, no. 29. 4 Ibid., no. 30. 5 Cf. dubletul roman: urabie 0 brabete. Vom vedea In numele animalelor si aiurea prefacerea lin v In b. 6 Die Ergebnisse der von dem deutschen Reichveranstalteten Ausgrabung, hggb. von Ernst Curtius und Friedrich Adler, Berlin 1896: Die Inschriften un Olimpia,bearbeitet von WilhelmDit- tenberger und Karl Purgold, Berlin 1896: zt auvuoc, Comm, tCuov, 06- CipAcc. 7Hubert POrnot, Introduction a l'étude du dialectctsakonien, 1,134, p. 18. 8 SOure, Rev. Arch., XVIII19112), p 443.

timba 115 spaniol (mortem-muerte, portam-puerta)i prefaoerea )ui e în je unul italic (tenet-tiene). O observatie generalà se impune: cl nu e schimbare fo- neticil in romanefte care scl nu fi exis(at in latina vorbitii a anor pro vincii. Adaug ck o se preface In u §i aiurea sporadic, iar permanent In dialectul sard si In cel sicilian1. Avem disparitia lull e Intre o alt.1 consoanä si r, ea In socru; In adevIr, cetim pe o piatrg. din Apus: Claudiae acceptae socre2'°. En prefgeut In in se aflg.i In Galiamunimintum)3. Chiari formele care se par mai osebit ale noastre se elk ca negluciator 4. Ba i,In culegerea de papiruri a lui Martini, In Ravena secolului al VI-lea, vcc7cucitpo pentru negu4dtor"5. La Roma chiar, hack de pe vremea lui Quintu.- lian cdzuse in final din acusativ 6.Prefacerea lui q In ë e obisnuitg. si In Italia: cot pentru quot 7. Glsim Insg. africarea In alte cinque, sicis 8. Si In inscriptii occidentale ggsitm pe LIM pentru mihi9. De allfel, ce schimbAri suferia limba In inscriptii nedatorite lapicizilor cu sliintk de gramatick o dovedeste aceasta din Tunisia, pe vremea cresting.: ,Nictorianus bixit pace anos qua- rageta meses ceque ere setima". Ca fenomene de dislocare sintactick, de degenerare" anali-

1 V.qi Cipariu, Despre limbo romdind, p.9. 2 Rev. Arch., XXXIX (1901), p.146, no.77. Pentru epitafe, in genere, Frédéric Plessis,Poésie latine,Epitaphes, Paris1905. 3 Rev. Arch., IX (19079, p. 319, no. 13. 4 Du,pa Le Blant, Inscriptions chrétiennes delaGaule, p.41. Cf.Gorssen, Aussprache,I,p.55. 9 Ibid, p. 66. 6 Etiamsi scribitur, tamen parum exprimitur"; IX, iv,40. 7 C.I.L., IX, 3058. . 8 Corsen, Aussprache, I,p.47. S'a putut admite africarea lui c insecolulalVII-lieft;Schuchardt,Vokalismus, p.101.Greutatea existleotei lui c In albanesa acolo unde noi avern pet arata doua epoci deosebite, dar e greu sa se admita africarea In secolul eal VII-lea. 9 Reu Arch., XXIV (1914), p. 365, no. 232. 1°Cagnat, Nouvelles explorations,p.34.Schimbari foneticeIa Ulmetum, Daicoviciu, In An. Inst. de st. clasice, I, pp. 13-4. Cf., pentru consoanb,J.A. Candrea-Hecht, Les éléments latins dela lanque

116 Creatiunea romaneasel tica se continua, In afara de ce se tnostenise pentru subjunc- tiv de la fondul trae, ca ceia ce sc poate observa $i la scriilorii, din secollul al V-lea, ai Istoriei Auguste", daca nu Inlocuirea forrnelor declinatiei prin surogatul prepositional cu de si ad, eeia ce se observa In Apus, limba romaneasca preferând adaugirea demonstrativului (omului, homo-illius, casei, noi am pastrati locativul (stir:1ilocului), pe cand aiurea apare circumscrierea ca apud. Ca $i la acei scriitori am mentinut, precu.m $i. ccii alti romanici, pe azi (cf. oggi), pe ieri, dar In alaltdieri e aoela$i proces ca in altera die de la ace$ti biogyafi 1. Si unele fenomene semasiolog,ioe sant coman 'atine. Vedem astfel aprtrand $i airurea in sensul de rêve2 (visu mio- nitus). O inscriptie africana are ex visu"3. Aceasta tiraba e a intregulni Sud-Est romanic, care tor- meaili o sin gurd imitate" fiecare regime ddnduli part ea. Astfel pavimentumpamtint si scaldarea, cu amintirea arata laturea cetateneasc.i a limibii. De altfel cuyantiul hu mal are n.otilmea de payare" In datare formula a lui Varro, care recomanda pavimentum proclive in lacum" Humd- hanius a alum sa insemne doar pamantul vault, de olari.e. Tiktin constata asananarea limbii romanesli mai mult ca cea italianai gase$tei note fisice comune 5.

Totwi originalitatea creahunii populare romtinefii nu std, cum s'a &tut crede, fi s'a admis prea ufor, in tonetied, ori roumaine, Le consonantisme, Paris 1902 (In Bibliothèque de rEcole des Hauliep Etudes"), V.si, mai ales, de acelasi, Ct2teva substrate tonne vulgare, Bucunesti 1892. V. Wölfflin, In Sitzungsberichte din Mtinchien, 1892, pp. 973,475. 2 Dessau, o. c.,I,p. 487, II,. 2139. 3Cagnat, Nouvelles explorations, p. 121, no. 87.Cl. si qui mihi auscultabant, la Plautt 4 Ed. Deux-Potits, I, p. 113. Dar v. si o terra pavienda, la Corssen, Aussprache, p. 359, nota *. 6 Die Balkanfrage, 1914, p. 51. De v.si Sextil Puscariu, Locul limbii romdne intre lirnbile romanice. Acum, siI.Sadbei, Le latin de l'Empire d'Orient,Iasi1932; Jud, Problem der altromanischen Wortgeographie, In Zeitschr. f. tom. Phil., XXXVII, p 58 si urin.

Limba 117 chiar in sintaxd, ci in semasiologie, In schimbarea de Inteles. Aici o parte e fara indoiala datoria vechiului fond barbar". Astfel d.Sextil Puscariu semnala la Academia Romana. a vi-- poda, de origine slava, InseamnaC (dere, dar In nicio limba slavä nu exista aceasta semnificalie, pe care ar fi Intalnit-o, cred,i In albanesa. Altele din aceite schimbdri vin insd din desvoltarea cugetiirii poeticP", creatoare, a poporului nostru, fn legiiturd cu cercul uta de vedere, ca ocupatiile fi ca experienta vielii sale 1 Caracterul profund tornanic, lu toata tesatura, ramasa nea- linsa, dar si In vechiwl tesaur de cuivinte, pana la cel d'intaiu puternic amestec Oa un graiu strain,11 recunostea un In- vatat ca biefenbach, specialisat In cunoasterea Sud-Estului european, prin aceste cuvinte: In general cred cä trebuie sa se admita ca odinioarit limba romaneasca a fost tot asa de complect romana ca oricare alta din surorile ei, pana ce un val slav a luat ea el poate in scurta vreme o multime din cuvintele romanioe (latine)si le-a Inlocuit in c,ea mai mare parte prin slavelcirei totaqi a placa sa deromaniseze limba" 2. i,apasand asupra caracterului fundamental, tot el seria aiurea: Si cea mai puternica atnestecare a unei limbi cu clemente straine nu-i poale darama temeiul, ataja timp cal Inca formele cele mai Insemnate ale formatiunii cuvintelor si ale flexiunii, chiar si daca si aceslea nu sant fhà adaur girea de Ingrediente straine, sant visibile" 3.

V.si$ain'eanu, Semasiologiaiimbiirorntine,cartemare, pe nedrept uitatl. 2 Im Ganzen glaube ich annehmen zu diirfen dass die rumänische Sprache einst cine so vollständig romanische war wie nur irgend eine ihrer Schwester, bis ein slavischer Strom invielleicht kurzer Zeit ieíne Menge der romanischenlateinischen) Weirter wegschwemmte 'u,nd meistentheils durch slavische ersetzte ohne jedoch die Sprache entromanideren zu kiinnen"; Treaerkunde Osteuropas, insbesondere der Haemoshalbinsel und der rnteren Donaugebiete, Darmstadt 1880. p.191. 3Dieruzniinisrche Sprache inihrer ethnologischon Bedeutung, In Ausland, LIIIStuttgart 1880), p. 81: Selbst die stärkste Ver- setzung einer Sprache mit fremden Stoffen ihr Fundament nicht

118 Creatiunea romlneascl

Ca epocg de formatiime a unei limbi specifice acestui Sud- Est european, ca limlitg de la care Inceteazg latina vulgarg, dar aceasta n'a putut aVea nieiodatd un singur sens, nici macar In Italia, i bleep limbile romanice, limitg pe care o auta Schuchardt1, e momentul când provinciile nu mai pot Impru- muta una de la alta, and se Inchid In regalitAtile barbare sau In Romaniile" lor populare Limba româneascl ar putea deci represinta, dupg Tomaschek, care citeazg pe Miklosich, starea lui sermo rustiefus de la 400 la 600 dui* Hr.1, vocabulariul crestin latin fiind un Imprumut din Balcanii Ina supusi Romei 2 Oriourn, ea e deslipità dintr'o foarte veche cu forme, cum vom vedea, obsolete Incà din vremea August" 3. Pe and, pentru a-si lámuri originea lirnbii romgnesti, Schur chardt4 trebnia sà recurgd la ideia unei asiinilri, armonisgri (Ausgleichung, mehr gleichmissig Abe(' nderung der verschiedenen als Abeinderung der gieich gewordenen) a felului divers 41e vorbire al oamenilor veniti din bate pgrtile,trebuie sä se vadà mai curand originea popularci, pe un singar teritoriu, a primului* grain, importat, gata feicut,in Dacia si ldngd care au trdittot fetal de diforrnrri particulare ale, noilor veniti, care insci au rdmas sierpe. L,ingvistul belgian. Van den Gheyn, frioand o asgmánare Intre aceastg limbg romanicgi surorile ei din Apus, scria5: Mai mult decat once alti limbl romang, cea románeascg e bogatg In flexiuni, In locutiuni care erau acuma arhaice pe vremea lui August". Unele schimbári de sunet chiar, sant arhaice, ierstelren kann, so lange noch die wichtigsten Formen der Wort- bildung und Flexion, wvam auch selbst diese nicht ganz ohne Zugescllung fremder sichtbar wird". Vokalismus, p. 101i urm. El constatA intr'o ordonantà a unut liege," din Coinaka la 734 ceva care ar avea un aspect specific portughies sau spaniol"; ibid, V. 102. 2 ben Zustand des sermo rusticus von 400 bis 600 n. Chr."; Sitzumsberichte ale Academiei din Viena, 1882, p. 486. 8 Pp. 486-7. 4 Vokalismus, pI83. 5 Plus que toute autre langue romaine, le roumain aboode en in- flexions, en locutions déjà surannées au temps d'Auguste";Les populations danubiennes, din Revue des questions scientifiques, Bru- sWles, p. 234.

Limba 119 ca laousta la Piaui, ceresial. Pe lane. aceastg atat de mare vechime, se poate observa ct unele cuvinte arhaice latine sant numai la poi. Astfel a IncPpe, inlocuit la Romanii (bin Apus prin cominciare, commencer 2.Aceasta e limba conruptg", mi o limb5. Dopularà", aceiasi pretutindeni, pe care'sir dor de Sevilla, osandind-o, si-o explicg prin aceia cà intinderea necontenitg. a Imperiului, tot cu alte moravuri si oarneni", a adus fireste atatea solecisme si barbarisme", limba pe care Solomon Reinach o numia, opuind-o aceleia a lui Cicerone si. Seneca, fabricatit cu o nesfarsitI artg, dar Si cu mgsurä romang.: limba sclavilor 3.Inscriptiile romane Sneer- caserg zgdarnic a pgstra noua limbg de Stat,fabricatg, in provincii 4. Domeniul semasiologic e plin de at:Ala originalitate romaneascl. Astfel stnat, ca asternut chiar (nu numai in stratul de puscg si stratul de flori), s'a mentinut 'Meg 5. Aceastg limbà are nesfarsite nuante, care o fac potrivitd, si fgrä neologisme, si. ea expresia literarg cea mai fing. Tntre- gul aparat de suilixe 6 servind sà arAte toemai varietatea ne- sfarsità a nuantelor, acest semn sigur al pdtrunderil sufletesti si al valorii estetice a unei limbi, s'a pAstrat (eiu, el,ot,old, de veche origine elenicA.)tot din fondul latin, Si,el11111 vom vedea, ori de cate ori un sufix strAin,fie el slaw sau chiar maghiar, a pgrut cä poate adAugi la nesfarsita finetà a discrimingrii, el a fost adoptat. In aceastà privintg intrecem pe once alt popor romanic. Dar impresia pe care sufixele de Imputinaresi.alintare,

1 V. Graur, In Romania pie 1907, p. 504 0 urm. 2 Isidor, Orig., IX, I, 7! Mixta, qua1e post imperium latius promotuni simul cum moribus et hominibus in romanam civitatemirrupit, intlegritatem verbi per soloecismos et barbarismos corrumpens. 3 lie franyais et l'italien", seria Salomon Reinach, ne dérivent pos de la langue de Cicéron et de Sénèque, mais de celle de leurs 'esclaves"; Rev. Arch., X12 (19201, p. 150. 4 Franz Eyssienhardt, Römisch und romanisch, Berlin 1882, p. 102. V. 0 ibid., pp. 12-3. 5 llar. MihAilescu, In Anuarul liceului Petra Rares, Piaira-Neamt 1934-5, p. 72. 6 V. G. Pascu, Sufixele romdnesti, Bucure0i 1916, pussim; cf. Reoue de dialectologie romane, II,1-2, Ianuar-Iunie 1910, p. 56 §i unit,

120 Creatiunea romaneasca usa de numeroase In poesia lui Alecsandri, i-o Mc.a marelui prosator frances Mérimée 11 aducea s. vorbeascg. de o oarecare gratie cochetgi mignarda, care aminteste decgderea greacil lating"1. Se pAs1reaz1 5i o mare bogatie de propositii conjunctii, toate latine. Cercetarea cuvintelor care numesc principalele notiuni, Im- pgrtite pe categorii, va 1nvedera caracterul fundamental al limbii 2. Elementele: foc (v. 5i furn), apd, rdu (nu, si izuor, pdrdu si f iv° iu, f ipo t, baltd, mlaftind, slave), sant din acest tesaur. Aspec- tele naturale: cer, piimlintspavimentum e introdus din limbagiul urban pentru cg. (ard a ajuns sa Insemne regiune, de unde (eran soare, lund, stele, luceafdr sant redate exclusiv cu cuvinte latine. Munten.0 5i skincd), valenu sideal), cai culmea, piciorul, plaiul, care .aminteste plafla, plaja", giaurd (cavula), sant latine. A nu se uita cemqa, lutul5i huma, iar la mare, al aril nume aratit necontenilul contact c'u (crawl Win si malul dacic, unda, spumu, valul. Tot asa fenomenele atmosferice: rourt, bruma, fulger aulfietrum la Pli- niu cel Bgtran 41), curcubeu ar fi din concurveu5 tunet, ardsnet e onomalopeic, furluna, ploaie, grinding, piatra, sensul de grinding, aflgtor la SI. Augustin 6, neo (langa slavele zapada f i ghia(cli ghe(70 frig, racoare, pulbere, durd, ar#(61 (cu sufix slay). Tot asa punctele de orientare ale cerului, Cu seninul si

Until certaine grace coquette et mignarde qui rappelle la décor deuce gr(ecque et latine".i i se mai parea ca. Romanii se complac Indescrip%ii, In comlparatii, ei gramadesc bucuros imagini, adesea cam vagi,i rnusica de cuvintefacie poateilusie asupra golului cugetarii". 2Cf. Iorga, Psychologie du roumain, In Revue hisf. du Sud-Est- européen, VIII1931)6 p. 191 si urm. Pentru sensul lui mina-Lent= In literatura, v. Pliniu, Hist. Nat, XXXVI, p. 60i uno.: pavimenta credo primum facto quae nunc vocamus barbarica". Dar qiibid, p.64: pulsa deinde lex humo pavimenta in camieras transiere e vitro". 4 II,55. 5 Saineanu, o.c., p. 132. 6 In De Civitate Dei. 7 Capidan, in lucrarea despre Megleniti, p. 131.

Fig. 17. Moneda a luilIustioian.

X11,

Limba. 121

norii, cu negurile (nebulae) din: rAsArit, apus1. Dreapta Skinga (v.ital. man stanca, pe langd sinistra)2 vin tot de acolo. Nu mai putin anotimpurile: iarrui, primisivard, vard (la Ma- cedoneni, dupg. Cavalioti, si secerare), toamncl, merinde (cre- pluscul, d-upg. CavaIioti) 3. Ca elemente omene§ti determinand o actiune, sufleti inimii aratA o dugetare popularA concretA. Cugetarea O. pdsarea ilman lângl gdnd, acceptat si pentru asNingnarea cu forma verbalA de gerundiu.4. A 'Asa e din pensare, a câniAri" care a dat In Apus penser, pensar, verbele gandirii. A incerca pare a fi in legatura cu deprinderca cailor, dar e $1 cercare, cher- cher din Apus. Cantitatea (cdt, catime), ca si mdsura, pe care lo vom cer- °eta pe nrm5. In legAlturit eu determinarile latine tare s'au pAstrat credincios: mare, micdin micas greco-roman ,nalt, jos, chiar putin6 sant latino, scundde la abscondo)6, ca .5i.sterp (exstirpo). Vom mica mai pe larg, in analisa, greu de Impartit pc caLegorii, a acestui subject,c.i, in acest domeniu al abstrae- iiilorc'urente, vrastele omene51i, Wm& (tenellus, fraged" pine i acum In Ardeal,batrano siint liable. Vom reAsi In aceastit cereetare, asupra caria trebuic sii ne °prim mai Indelung, insusirile: bun, raqdin reus, vi novat, ceia ce inseamnd o puternied ula(il juridica) (la Apw- seni mauvais InseamnA rea pretuire sicattivo, captivul).

1 Dar 0 asfintit 0 zori, slave. Pentru amurg, mai departe. V. mai departe. 2 V. §i $aineanu,o.c.,tabla,siSiadbai, Elementele, pp. 54-5. Sensul die rea menire, de oboseall (it. stanca, manca) e, se pare, In toatle limbile. A se vedea si fnainte, dar fnap,oi. 8 Capidan, o. c., p. 131. 4 Se va reveni pe urma in legAtura cu actiunea sufleteasa §i cultura. 5 Spude pusinna miserima, v. an II, m. III, d. XX", In Dessau, 112, o. c. p. 941, no, 8493. 6 SiIngreceste: Anderson-Cumont-Grtoire, Stadia Pontica,p. 176, no. 169:luXexcoc repp.avòç watpa* ivOdda wawa. Cf. la Heuzey- Daumet, obsTeivo;; O.e..,,p. 325

122 Creatainea romäneascl

In ce priveste lumea (cf. lumina), deci: cela ce se vede ar putea veni de la laja Tiganilor, nume adus de ei, si sur e slav, ca si, la cai, pag, pintenogl, dar nu roib, da,c6 murg e trach se VastreazX toate colorile alb 2, rosa 3, negra, glalben (galbinui; v. jaune), verde si dublul termen albastru (albicios"i vdneittrecut si la Pizantini)4. Intre animale: fiará, vitd, urs (ursii) (bdrlog e slaV), lazo, lup, vulpe, iepure, dihor, bursuc, rds, taur (dar si buhaiu), bou, vacid iuger),vital, mdnz, junc, fundí, mascar, cal, iapei, soarecedar guzgan, qobolan, dihor, bursuc, nevdstuicd, biber 6sânt de ala origine), mulare'nac.calar ,noaten, arm sar, i In legea salicI armissarius carie, cerb, cd- prior, caprioara (capreolus) nu si ciutd), pecud, oaie, ber- bece 7, la Meglenitsiareate ,miel, mioara, noaten, caprd, ied se pare si rap 8 ,lana, porc mac. poarca), scroajd, cdtusi, cotoi (cal a cú(ii9 fat5. de pisicci, md(a),ariciu, asin (!Theigar si catdr, mascoiu sint strAine . Dar broascci e trae si vidrii slav. Pasarilen sfinl nunaile ronianic: g' gaitd, puiu, clapon

1 S'a pus alAturi aoelasi amastec de sens In slavonul svet In Zeitschr.f.dsterr. Gymn., 1872,p.169). RamAne a se Nedea d'acA nu Slavii au luat de la Români. Se zice IncA: irme de inet In pioesia popularA. 2 Pentru aube la Francesi, lângA blanc (la Italienii blanco §1. albo , ca zorile si o hainA preoteascA (cf. aubépine), Zeitschr. f. rom. Phil, XLI (1921-2, p. 182i urm.Wartburg . 3 Rasgas, la Mlacrobiu, Saturnalele, I, xvi, p. 17. 4Veinietus ca vAnAt" In acest text legisiativ: utetur autem et veneranda atgub antigua veneta (de purpurea plane stola loguimur"; Institutiones, VIII,iv, cm. 5 Observatia lui Dio Chrysostomos cà odata eraui In Maoedonia; ed. Dindort p.297. 6 Dar uiPerris, la Pliniu, Hist Nat., XL 109. ar fi dihorul. 7Si forma berbex; Dessau, o.c.,Il,p. 14 no. 4477 a. 8 V. zappus; Graur, In Romania, 1930, p.266. $aineanu, o. c., p. 103. 9 Catas din *cidicata, de unde a aceita; Hasdeu, Etymolo- gicum, pp. 128, 131. De acolo si cdtuse; Saineanu, o.c., p. 81. 10 Moimd, moimifd, maimutd, e de origine necunoscutA. 11Paseire ca vrabie In Bucovina; Manan, Ornitologia,I, p. 408; iz Gdina, franc. géline, gélinotte. Coco; 1:bate fii apropiat de cog galicul, supt amune influente de laCeltii Dunarii-de-mijloe.

Limba 123

(cured e o formatiune dupA curcan, care e truthahn), ra(d, randunicd, porumb, vultur,vultan, strut, acerd, cuc, potdr- niche sau peturicle (mac.), turturicd, pdun, pùpdzd (upupa) (nu,:cocor, gascd, buhrul, cucuvaie, huhurez, onomatopeio , corb (nu si cioard, stancd), mierld, sturz; numai fasan (pha- sianus) e neologismdar slaNe: barzd, cocostdrc, lebddl, §oirn, prepeli(d, bibilicd-pichire, ceia ce Insemunk pictate; cf. pin- tada, fr. pintade)1. Asa siinsectele:furnicd,viespe,palianjensaupaingän, paing, WO:1r (fr. cincelle) 2, bun, greier, mused (nu. si mu§ird; plosni(41 e slacv),purice, pdduche, ldcustei. Dack ar fislay olbind, poate sá fi revenil de peste hotar, cum s'a Intdm- plat cu francesul buvette devenit buffet (i se zice si mused 3; apoi v. fagure, favulum; nu si stup, prisacd), ceard, miere 4. Fluture e de la fluctuare, dupl. Diefenbach5v. perperund mac.; cf. papillon O. bizantinul papillio, pavilion", rAmas In nomenclatura militarà. Saineanu admilea sicicaladin a cialli), de la cicada 6. Din slavoin., gdndac, cdrabus, caradasca, dar e lalin boa' lui Dun-inezz. Ca reptile: sarpe (slay ndpd rca), cu venin, aspidd (prin cArti biserieesti,scorpie,limbric, viorme (sopdrla e slay. Une ori o formd latirn se poaLe descoperi mai pm Dad. pisicd e onomatopeic de origine, pentru matil s'acitat o foron ilaliain corespunzAloare 7;catta se Ostreaz.I. In co- tarla. Si avicellus, de Linde franc. oiseau, a fost Wasit la noi, In ausel, aucellus 8.C/ofca, da aparenn slavA., e cloodin Ardeal (v. a cloci),i la Colu,mella 9 gà'sinr: glocientes gallinae 10.

1 Pentru gascA, gauta, la Pliniu, X, 22,27. 2 V. Ch.-V. Langlois, La connaissance de la nature et du monde au mogen-dge, Paris 1911, p. 151. Cl. it zincala, la Graur. I. c., p. 266. 3 Musca alvina la $aineanu, Semasiologia, p. 131. 4 ZahArul, zaccharon, medicinal, la Pliniu, Hist. Nat ,XII, 17. 5 O. c., p. 189. 6 O. c., p. 91, nota 1. 7 Saineanu, o.c., p. 177. V. sicatulire, din care ar fi legit si a gddila§"i a gudura, ceia oe pare foarte greu; ilrcl.§i p. 100. Marco Antonio Canini (Studit istorice asupra natiudi romdne, Buouresti 1858citeazA (p.66) fierraresnl gadolo, cu sensul de a gddila. 8 TicAloiu, In Zeitschr. f. rom. Phil, XLI (1921), Pp. 588-9. 9 VIII,5. 1° V. In franc.: les poules gloussent.

124 Creatiunea romAneasel

Cu elemente luate din latineste, ea si din limbile ajutAtoare unele pgsAri au nume creale prin analogic sau In glum6.: domnisor, turouletdin causa coloriirosii) pentru sticlete stigler)1. Bourul, Wiwi (din bubalus) s'a 'Astral. la noi,trecilnd din causa coarnelor, si la melc, al arui nume de buhar e lual de Bulgari de la noi2. Numele de peste e latin, dar nu si al oullor de peste (icre). Dintre deosebitele calegorii,cele mai multe se numesc Cu termini slavi:Huai, morun, biban, lostniÇd,pcIstreiv, somn, znásrluga, tipar (chiscar)3; crap singur poate veni din latinesle. Tot slay ei rac, chit(cf.lat. coetus)j scrumbie din skombros), dar euvilntul a venit poate peall5.calo. Scoicei e slay. Trecând la Infltisárile, asa de bogate si felurfte In acesto pArti, ale regnului vegetal, p durea 4 vine din paludem, pAdure de balla, ca la Dunare lerminul se aria In Valet si la Bari din acelasi motiv de amestec cu balla , la Albanesi pial. Paludis, prefácut In padulis, se gNseste bile° suma de exemple si pAn5. In veaeul al VI-lea, dc allfel si In veehea spaniold (paul), In portughes.sl.i sardá' 5. Ndurea" Inlocuieste pretutindeni silva, pe care am pierdut-oi alle limbi romanice, af ail de sihhi si de adjectivul salhuin, ca si de salbatec, care si la Romani se aplica si varietAtilor necultivale ale pomilor vegetalelor 6, Pentru codru s'a gAsit usi echivalent albanes, kodrequadruJni), cu atilt mai mull, cu câl vechiul sens e si de pline (flámandul codri mànncà"7. Industria lemnului dri solinduri.

V. Saineanu, Semasiologia, tabla. 2 Candnea, Straturi de cultura, p.18. Siateva nume turcesti.Pescariideoseb:telorregittui5i-au impus nomenclatura. 4 Scbuchardt. Der Vokalismus desVuloarlatelns,Lipsca1866, p.29.Pentru schimbanea paludem-padulem,v.la Slavi,gomiles- mogilo. 5Schuchardt, Vokalismus, p.141. V.§iSaineanu, Semasiologia, p. 161dui:a Schuchardt, care citeaza o diploma latina din Apus, la551). 6 v.silvatica pires In Macrobiu, Saturnale, III,)(ix,2. 7Grallr$ in Romania, 1:928,p. 504.

Limbo 126

Pomii (v. poamci), arborii dar si copaci) (cu rcidacina, trun- chiul, rainurile, scoada, foaia, frunza; la Macedoneni si frutu; nuiaua e din novella $i romaná e si varga), sant latini: par, nuc, alun (avellaneus)1, castan, corn, prun (dar sisi. perj), sakie, ceres, visin (din grecul 6t0t5vto;, din Bitinia, pronuntal de Romani vissinius), gutuiu (malus cydonia, din Chlonia Asiei Mici) si piersiculdin 'Mullis persica, mar din Persia.Smo- clzinul pare a fi de formatiune romaneascA, Irimiliul fiind luat de la Greci, direct sau prin Romani, In timpuri mai vechi 2, ilfdslinul e de origine slavg. (copac de grdsime"; v. si maslu), dar untul-de-lemn arata a fi stavechiu, ca si uleiul. Lipsa de nume pentru mN.slin, smochin, ca si pentru migdal, castan, ar dovedi cá limba s'a formal definitiv pe malul slang. Si copacii din padure, salbateci, peidureq, alarde stejar 3 (dar si cer cerrus; v.Ins6 ghinda),de gorun si de brad laMegleniii: Pin120, de scorus, miolid, tisee; sant lalini; deci: ulTn, frasin, fag nu si ¡ir), räsinci, teja, adar (acer), plop, corn, carpen 4, jugastru(?), sorb, soc, Wise, iuniper (dar si jneaplin), pilduce15, pe 1ang5 parasitul copacilor; iedera 6. Ilfdreicine e slay. In all domeniu, papura (papyrus), spinal sant din acelasi fond (nu si scaiul, trestia, stziful). Fragi se intalnest si la Pliniu 7. larbil e lalin, ca si legumei (legunig." se zicea si pe la 1000). Avem apoi in si cilnepek. La buruienile de hranA: ridiche e latin, ca si verzele, ceapa, &id (allium), usturoiul, faua (bob e slay), fasolea, lintea, lap- tuca, ceacirea (mac.; deer), curechiul, napul 8, peltrunjelu19.

i Alma apare5i.la Romani ca aulana, alana; Bucheler, Kleine Schriftere, I, pp. 345-6. 2 Rodia e do la Grecii noi, ca qi portocalul 0 migdalul, pomenit de Pliniu, Hist. Nat., XII, 20. Piperul §i scortisoara par a fi5i ele recente. 3 De la steajd, pe care el o produce. 4 Carpinus; Pliniu, XVI, 30. 5 Peducellus; Capidan, o.c., p. 221. 6 A se adAugi, se pare, fericea sau ferega, miura. Pula, rdchild &lilt de Oil origine. 7 Aliud corpus est tlorrestribus fragis; Hist. Nat., XV, 28. 8 V. Pliniu, Hist. Nat., XIV, 9. 9 Spuranglzel pare modern, MA niciun raport cu asparagas, Spa- rigus, sparago. V. 5.1Schmidt (Mediciirzisch-botanisch.es Glossar uon

i26 Creatiunea romAneascl

(nu mdrarul); poalei spanacul (trecut din latina si la Ger- mani) Pepenii vin de la Romani castravete e de tarzie origine slavX), ca si cucurbata. Mai departe, cicoarea (cichorium), rusca (labrusca)1, läptuoa, pastdrnacul (pastinaca 2), urzica (ur- tic,a), neghina (nigina) 3.Vita din vie si vinul sant din aoelasi capitol; uva a trAit In arid. Fiind niiai curand unul cbçu acei vechi termini greco-dadci, strugu,rul (-Virg) va fi venit din gresita interpretare la plural a strugurilor 4, precuml nil incepe a se serie (ermure, In loc de Wm; dar Moldova zice poaMa 5; apoi avem: laurul, masalariul (maxillarius), mdtrd- gunait. Mandragora), vioreauaprin Traci). Met e latin, ca mlust. Marl. de mufchiu (muscus), avem pastrarea cu- cutei laline (cicuta). Ciuperca, burete sant de alla obârsie. Avem apoi grdnele6 (cu. spicul):rôul, cud's& (v. si forma derivata. Ovesea, deci nu °wiz,- cuvantul a pulut caldlori si la Slavii dunarenii reveni, ca pen tru albind, la nod.), orzul, sdcara 7. - Romanii nu par sä fi adus in Dacia cultAri Doi de grane- sau copad, afarä de cireSul, piersiculi gutuiul, asiatici. Via au gasit-o,si se pare cä intinderea ein'a fost margenita prin lege, ca in Galia 8Dintre legume, ourechiul, dovleacul sau cucurbatai bobul sant considerate ca fiind de loe din

Siena, Hermes, XVIII, p. 529 si urm.). V. 0 I'd= ifiscus, hiscus (p.539). Pentru IdurusciiiCandrea, Éléments latins, pp.81-2. 2 Pliniu, Hist. Nat., XX, 14-5, 57; Columella, VI, 17; IX, 4; XI, 3: Vegetiu, III, 4; Palladius, III, 24. Parstinaca, In edictul tut Diocletian, C. I. L., 1112, 829. Pe lAnga fascia, §i fasuiuGraur, In Romania, 1930, p. 108). 3 Pliniu, Hist. Nat., XXVII, 82. Stafida poate saviedirectdinantichitate;v.Pliniu,Hist. Nat., XXIII, 12-3. 5 Alti termini in legAttuä ea via, cutare du.bios, la Giurescu, Rozndnilor, I,p.169, unde adeastA parte e tratatA Cu Ingrijire. 6 Grtlu e vipt la Maciedoneni$aineanu, o.c.,tabla). 7i la Pliniu, Nat. Hist., XVIII, 141. Jung, Rom. Landschaften, p.427,nota2,necunosciind cuvântul romanesc, dAdeaalt sens celui latin. 8 Jullian, o.c., V, pp. 187-8.

Limha 12/

Italia 1, numele mazdrei Bind dacic (dar In mad-riche e sufixul -cula latin). Intre flori, nalba (malva) e dir tesaurul latin.Liliul roman, Inloeuil cu crinul gee., trkieste in lilicele maoedonene pAnk. zilele noastre. .5.0franul poate fitot asa de vechiu. Trifoiul (trifolivat) se adauge fireste. Se pare ck fintaura nu vine din centauris latín 2. Romanii, cunosteau limba boulzzi 3 Friochiul boului 4. Numele florilor au fost reluate Insä de imaginatia populard ori au primit mime barbare. Unele numiri descriptive, ca pentru gura leulni" se aflk Intocmai si Inalte limbi. lar portulacul se Intampthg. si la scriitorii despre agriculturk To- mani. Bus uioc (an basilicum), sunk la SArbi bosioc, dar si aid poate fi casUl uneti rAtacirl revenite la local de origine. D. Skok a explicat rkspAndirea terminilor bizantini pnin grk.- dinile de mknkstire; ar fi trebuit sà se gAndeasck si la cele impArktesti, ca, la Mimi, cele ale lui bostangft-basa Cu. bostangiii lui, cari Intrebuintaui grAdinari crestini balcanici, prin earl s'a fkou't rkspandirea 5. Trandaf ir, Cu toatà prefaoerea lui I In r (prin analogie cu fir), nu pare a veni direct din tesaunal grec vechiu sau nou (rujez øevenit prin Polonia). Alte nume Out turcesti liliac).Cele mai multe apartin Insk folklorului descriptiv, glumet, au asAmInkri (nemfifor, nemfoatcd, ungureani ungu- reancd, stdnjinel, conduraf sau condurii Doamnei), dar cu uncle corespondenteiaiurea. In genere o parte din vocabulariul despre flori e de origine pAstoneasck. Astfel de cuvinte ciobknesti sAnt cerceluf, mtirgd- ritdrel, suflefel, 14creanioare, primeivarefd, lumcindrea (sau lu- mandrica Domnului), luminifa nopfii, frdfiorii, clopofeii, ste-

rIbid., p. 193. 2 Plink', Hist. Nat., XXV, 32. 3 Buglossos, boum linguae similis;Pliniu,Hist. Nat., XXV, 40. 4 Buthalmos, similis boum oculis;ibid.,42.Verbenaca(ibid., 60) d'a dat verbina noastrg, care vine din verueine. Pentru crista, creastd, intriebuintati In calitate de component la unele numiri de Bori, ibid, XXVII, 23. 5 Skok, in EEG p.vliripo27cupIacovo; Acipmpou, p. 468. Maruld ar fi de la Bulgari, ibid.

128 Creatiunea romaneasci

topora0, fetica, condurii Doamnei, rochi(a rdndu- neleii. Cele/a/te, cu cu.vinte s/avone, se explica. si prin ae,eia ca, fiind medicinale, vracii, mostenitori ai doftorilor bizautini, le-au introdus ei.

Metalele sant toate latine: aur, argint, argint viu, fier, aramd, cositor 2, plumb, ruginei; pe ring pucioasd (de la a pufi), safe, salitrd, paczwàSdar si slavul dohot) §i marmure.

Tot ce se tine de fiinta fisick a omului vine de la aceiasi stramosi. Om (stat" de om,bärbat. muiere au ramas, femeie viind din familia, eu um 3.sens care s'a pAstrat maid vreme 4. Toi aSa trupul: cap, (eastd, cre,Ftet, frunte, creier 5, lard (dar si obraz), ochi, gene, pleoapd (plehupd), nas, neiri, sprincene sti sufrdncea, langà trance) 6, lacrami (plems), urechi, geit7nu si grumaz, cerb ice, bucd, barba, mustd(i 8,gingii, gurd, falci, dinfi, mdsele, cerul gurii, impaardfel (pare a fi o. forma viciata din palafinus). Apoi: gurguiu (gurgulia), pdr, unghie, Wind, sudoare, muc, osdar si ciolan), sdnge. Urmea7ä umeri,bra(,piept, furca pieptului,inimei, pdntece,vintre, vintricel, splinA, foale, float sau mdiii, fiare (dar si pipold rdnzii), spate, gheb 9, sup(ioarii, fele, beqica, meidavel, rinichi,

Cf. C. Negruzzi, Scrisoczrea despre piante, Alecsandri, Concertul ta tuned; dr. BrAndzA, Limba botanica a teranului roman, In Co- lumna lui Traian, 1882, p. 392. 2 Ar fi de origine greacI, dar canalul e de sigur latin. 8 Weigand, In Balkanarchio, III,p. 111, n'o admite. 4 Röslerin Zeitschr. f.ds'err. Ggmn., 1872, p. 169,se gandia la femtlla. V. fainealcl= copii, la Megleniti; Capidan, o.c., p.115. Cf. O. feama; ibid., p. 126. 5 Pentru crier,v.Candrea, Eléments latins, pp. xvi-vm. 6 La Macedon eni: sufracare §i a se sufrai, a se mania, la G,ratu-, In Romania, 1930, p. 105. 7 De ce gt2t ar veni din slavl, si nu din guttur? V. Candrea, Stra- turi de culturd ta straturi de Umbel, p.18. 8 Mustaceus e un fel de placintA; Script, rei rust., ad v. 9 V. si latiuul glebosus. Plentru flaccus, Pliniu, Hist. Nat., XI, 50. E cu neputinta ca fleac O. vie.de aici.

timba 129 rnrunchiu, buric (umbilicus), maruntaie (dar si mare 1, picior, genunchiu (nu tinier), mcfnd, deget, policar 2, palnui, pumn,

Ca aspect: frumos, sup(ire, ager (nu si nulndru, tide, sprin- ten); s'a Incercal si leg5.tura dintre urdt si horresco3. La animale, corn nu 5ibot, de la botulus, de uncle bou- del/es si bogau)4, coardä, turne gire, su, osanzei (axungia; si Indiatectul venetian). La pNsAri, creasta e latia. (nu plisci ghiare). Putine nu.me de bolislay; bolnav, a boli, bolni(4), s'au "As- tral: durere, dorin acest sensi In Africa 5-5 usturime, fior friguri,tusei,junghiu, ame(ealei, amor(ire,binged, lingoare, pecin gene, impetinca la Macedoneni (inpletigo) 7, viirsat, oars& turn', des gust, greag Ingreunare, usturare, sarcinii, lepcidare, lepeideiturn', fncuiare, urdinare(?), tremur 2, negi, scrofule 2, 5i venin. clziop rdspande francesului écloppé, din *sclopus; schioppo numele plu.stii la Italieni, ploate fi pus in legItura cu aspectul pustii-archebuse, pu.sà pe crScane. Orb se gases te si In italieneste: l'orbo delZe canzonette W. Latin e si lunatee11, In fatà, putere,vartute. Vindecarea venind de la vindicare, care-si are sisenhul de a usura: aceasta presupune interventia viljitorului12. Ca Imbrcicaminte, fondul roman O. vesmfintul (verbul onseut) In colina.": Un Dumnezeu nou nAscul In scutice invAscut. 1 Pentru matia, intestia, quae sordes emittunt bei Papias", Reisler, Zeitschr. f.öslerr. Gymn., 1872, p.169. Parte din pudenda silnt de origine slavA; douà din aoeiste cuvinte, latine. 2 Capidan, o. c. p. 239. 3¡bid,, p. 318. Graur, In Romania, 1930, p. 107. 5 Augustin, De doctrina christiana, II, 13, 20ed. Migte, Palr. lat.. 6 Saineanti, o. c, p. 128. Din febris. V. 5i Candrea, Eléments latins, g. 65. 7 Columella, VI, 31; Vegetiu, II, 81. V.5i nota ediiei Deux-Ponts, IV, la acest nume, Cu citatii din Cornelius Celsus 5i Quintus Serenus. 8 Allfel stremur, stimulus, la Cipariu, Gramatica, p.105. 9 Dar lesin pule slay. 1°I. M. Lombardo, Su e qiù per l'Italia, Freiburg, 1911, p. 18. 1,unatici, la Isidor, Origines. IV,vrr,6. 12V. $aineanu, o. c., p. 185. 9

18o dreatiunea romAneasd

Copilul se ingisard In fase (fascia), In scutice. Bdrhatul poarth ceiciala, in rAddcina de la care e de sigur cap" (* capitizzla1,, Cu adema lui p, ca a lui g In tarsor de la tfirgsor); gfuga trebuie sä aibà o legäLurca cuculla 2. Apoi cdmasa, a axil pgstrare Inseamnd nu o tradiLie de inaltd ci reducerea vesmantului la dfinsa, cu manecille øi si brdal (-lar). Moda de aiurea a schimhati amestecat numele mentelor din care se compune In arnAmmte costumulfe- meiesc, dar nu trebuie sä se uita udlul (la care se va addugi slavul ualnic). lncingerea (v. cingidtoare) se face cu cureaua, PC lângä amintirea braccelor gallee adoptate de Romani (v. sibrcicinar)4. Dar mantas, mantie (mantel e turcesc), apare sila Isidor de Sevilla& lneclikimintea a insura cizmele ar fi de la insolearea, a le tAlpalui" cu cdltunii, coltunii, e la1thn, dar se vor sandalele opinci, dupà opanka a Slavilor, forma opincilor felul de a se 'Medita al vechilor legionari. Numele de detaliu vin de la negustorii de alt neam. Ostasul poarld coiful, care s'a putut aldtura de coiffe 7. Si cununa, la MegleniLi: coruna s'a Ostral pentru picptàndtird (cu pie ptenele pletelor (si a lmpleti de la plectere)si cu lncretire. Actele principale ale vietii. se rostesc numai prin cuvinte laLine: a se destepta, a se scula, a se speila, a se pieptdna, a umbla, a merge, a pcisi (nu a alerga), a fugi, a ajunge n'u a sosi), a gusta, a mesteca, a manca, a mistuit, a se sodrpina, a se culca, a dormi; apoi: a aplr'inde, a alcIta, a stupi, a vdntura (ventulare)2, a cuteza (s'a, propias cottizo 9), a infrunta, a Invinge, a bate (a tdia; la MegiCrlili 18, a indupleca, Dupii Barié, Albano-rumanische Studien, I, p. 11, din * catteulla sau capiteulla. 2 La Gali, bardocucullus Martial, XIV,c.cxx, \un); v.si cea liburnicA; ibid., CXXXIX. 8 v. §i $erpar, rndnecar. 4 Si la Greci epima ;Saldas, ad u. 5Orig., XIX, xlcIv, 15. V. $aineanu, o. c., pl.51. 7Raster, Itr Zeitschr. f.¿sien.. Gymn., 1872, P. 169. 8 Saineanu, o. c, p. 51. V.i descult. 9 Graur, In Romania, 1928, pp. 508-9. CalAdan, o. c., p. 115.

Limba 131 d dura, a involba (a Inholba, a holba), a muta, a striimata. In raporiurile sociale: a vinde, a cumpcira (n'u a intillni a gdsi), a indernna (indignare), a invd(a, a fnsela(de la caii cgrora li se pune seaua), a ingdnerl, a inveti, a cercota, (circitare) 2. Tot asa pentru actiuni de violentg.: a spfinzura (expendulare), a strámuta (extramutare) 8, a arunca (averun- care), a inspciimeinta, a acide, a neca (inecare) 4, a ¡ungida (jungulare), a lua (ieaulevo 5); a despica. In ce priveste viata casnicd: ospeit (si °aspe, naspete), mein- care, buccifdrie sânt laline :dar calme, slav, si fel unguresc), ct-pdne, carne (v. si cdrnar, cama(); tot ala Cu merinde. Ca operatii de gglire: a coace, a friimlinia (nu a dospi), a fierbe, a frige, a fnccilzi si a usca. Coptura noasträ corespunde unei cottura italiene 6 Apoi: a bea, biluturci 7. Fleimand a fost adus din flamabundus 2 Am pgstrat culitul, pdharal si capa, (in- gura, fumiga, bu/ea vinuiui. Ciurul vine din cibrum. La mancad, vipt, se gustd. Avem: aluat (allevatum) 9, phi- turtei, muschiu, bucate, Malaria. Pentru toaletg, a se spcila (experlavare), cut lesie (lixi- vium)10, a se pieptiina (si mai sus). Scipunul e fácut din ce- nasa' si grilsimev. si untul). Se poarld inele si cercei (circelli),

Xenopol 11 observa cä am pierdut pe domas, dar nici Ita- Henil, ou casa, nici Franoesii, Cu maison, de la mansio, locul unde s1t cineva", nu-1 au. La Traci cuvântul cdpg.tase sensul de oras, ca In Usgudama. Dar casa nu e o locuintg. sgracg,

Saineanu, o.c., p. 98 (in legattul Cu ingannare, it.). 2 Rev. Arch, XVII (1891), p.109. Totusi d. Leo Wiener eredca eA vine din bizantina numai 3 Capidan, o. c., p. 276. 4 Ibid., p. 260. 5 !bid., p. 165. 6 Edm. et Jules de Goneourt, L'Halle d'hier, 1891, p. 8. 7 Pentru zemd, Graur, In Romania, 1930, p. 109. 8 Capidan, o. c., p. 123. 9 Ibid. Pentru 14'd,v. G. Meyer, In Sitzungsberichte, citate In primul volum, p. 39. Teoria lui Rösler, p. '44, nota 2.

132 Creatiunea romgneaseâ precum s'a crezut; hui langl astrel de case" (ad casas) se Invoiau de Sial nundinele, balciurile 1. Macedonenii u cdmara; toti Romgnii: uva, fereastra, coperemantal (nu pragul, hornul, soba; dar funinginea e lating.), La Macedoneni si murul. 13.6s- trgm turnul, fantana, pu(ul. Tol asa: cdmin, vatrd, treaptd, solará, poale, daci e vechitt, celar. In rostul acesta al casei, sânt, arará. de locuintile sgrace,i Incdperi. lar, ca mobia: masa, scaunul, cheia, scrinul 2,patul, bizantinulneczoq (In legg.turg ca verbul patere, a se Intinde"); a se afterne (v. afternut) e de veche origine lating.. Ba maskt trace de la noi la Bulgarl si chiar la Grecii din Tracia 3. Alle cu.vinte se potrivesc dupä felul de viatä al populatiei de aici: rural, pástoresc, ca a fnfela 4, a inkirca (de la laical oilor), a infrunta (a lila. In frunte 1~1, amedica 5, a smulge de la a ~ye) 6, a sparge (de la samgnat 7. Apgrare, appa- nare, ardtare (adrectare) trebuie sg. fie, ca sens, In leggiurg tot cu fenomene sufletesti din vachiu fohd dac. In Merla de casä al femeii, care (ese pdinzei 9, din cânepA $i in, $i lucreazk $i ldna, vocabulariul strarnowsc s'a Ostral: torc, urzesc (ordire)9, cu fusul (i fusceii)i /urca (larca

Epltem. epigr.,II,p. 274 $1 urm. 2 V. si franc. escrinet (stcrinelumi écr.n. 3RevistaOpvcutec,I. Din casd se trece in curte sau in cale, la drum, greco-dacic. Deductiile Candrea din cartea citata",p. 14 sinota1,desprie OrAsirea /nilectus pentru un simplu asternut de paieidespre sensul tIrziual lui pat ca mobila sant mai ingenioast decût verosimile, ctun se gandeste c'fieva la viata clasei ridicate In Dacia. Dormitul p43 pdinAnt, cape se plslreaziiiazi la Bulgari, nu e obisnuit nica'iri la Romitni. D. Candriea cibeazg, ibid, p.15,nota1,si cama ibericA, Imprumutatä de la greculxcciuct, pe jos". E o influentA a stApiinirii bizantine, necercetat6 de-ajuns, la Spanioli. V. si cdpiitdiu (pernil e nou). 4 V. mai sus, p.131. 5 SilaSf.Ieronim iVenanlius Fortunatug;$aineanti,o.c., p.132. 6 Ibid, p,159. 7 Pentru a sparge, a riíspandi, ibid., pp. 162-3. V. si gpartut tarr gului. 8 Pandia, de la pandere, a Intinde; Capidan, o. c.,p. 228. 9 A ursi sä nu aibA acelrtsi punct de plecare, opera iirsitoarelor urzind de fapit viata?

Limba 133 trece si la Bulgari , Maud fuiorull, prin ifelitia)i spat& Urineazg. a scdrmdna (excarminare), stramdtweispan.es- tramadura),i cu lucrul la piad (pillula) al flocilor. Avem deaptins'a propus depilo) din ghem, ci stric,la inceput pentru panzg., din extricare 2; se face scoffed.Fir, ard $i nod slut latine, ca $i frriinghia) (fimbria)i funja. Tot asa In case de dregalori din Egipt, femeile lucrau tesgturi dupg vechea da- ting. 3. Mdsurile sant de aceiasi origine, afard de stdnjenul luat, se pare, mal tgrziu, $i de pogonul de origine greacg., poate prin Romani: cot (cubitus), pas, pulen4, deget 4. Macedonenii au Impart4tuiv. parte, a impir(i), pc care Cavalioli 11 dg ca echivalent Cu orgga. Am spus cg. batee se pgistreazg. Mug slavul polo boc. Litra si dramul par O. fie de origine greacg) mai noug.. S'a ggsil o etimologie latingi gidlerii (galleta; franc. galette)5; cdntarul a trecuti el prin. formele de derivatie romanesti. La u,nelte, par, vas, road, ol si ()aid, Cest (les(um)8, cuidare, frigare, cc, foarfece 7, caldare, acea ligula, despre care Martial ziceacg.gra,maticii ignoranti" o numesc lingula: lingureit cute, mil-turd, umbldcia. A se adgugi sacul, piedera, pentru calC$i a impiedeca), qeaua si frded calor, ceipdstrul, scara, traista, care ar fi din tegestrum, theristrum, nu $i ddrlogii. La bol, j 'gut, strimu- ndrile. Din stupa ((loupe), a iesit.\Tashi' sens alverbului a astupa. La lucrul de camp, secerea8, aratrul, uoamerul la Macedoneni. La imeltele de rgzboiu: armet tuftsi fuskui),

* Folliolus; Capidan, o. c., p. 131. 2 Candrea, Straturi de culturd si straturi de limbd, Bucuresti 1914, p. 21. 3 Ulrich Wilcken, In Forschungen und Fortschritte, 1936p. 90 4Cot,pias,picior, palma (palms), unghiu 5ilagyornaticul" Balbus; ed. Lachmann, Gromatici ueteres, I, p. 95 si aiurea. ImpAr- tirea rornanA Cu palmasi dig;lu.s 5i la Mommsen, I, ed. a 2-a, p 209. 5 Candrea, Eléments latins, p. 73; Capidan, o. c.,p. 131. 6 Caton, LXXIV. 7 La Caton, X si XI, forpices pentru forcipes, a Nu cousa.

134 Creatiunea romAneasca

bar, scut, arc, sdgeata, scard, fea, spatd. Mdciuca se intalnege g la Bizantl. Avem g pieptar (zea e tdrziu, ca g plato o i ca fi sabia ti tot ce s'a mai /uat de la Slavi: coif, obldnc, si de la Turco-Tatari: toliki, sdhdiduc, ciomag). Oaste e hostis, ca In francesul host, italianul oste, care sAnt Insd In sensul adevárat de armatd", ceia ce Inseamnd cd numai la noi n'a existat oastea care ataca (a lupia, a apdra, se Intanesc Insd din latineste). Veghea, veglu 2la Gre6, 617),a) au aceiasi origine. Prada suferild e latind, pleated, pleaud, jaf slave, dar dese ori elementele romanice se asocian, ca pe vremea Tatarilor, cu ndvdlitorii. Mdcel, macello In italieneste, maisiel In vechea frances5.3. A se addugi sacul, piedeca pentru cal (g a Impi3dPca)41, teaua fi frdul 5cailor, cdpdstrul 6, scara, traista (din teges- trura 7,theristum 8, nu 0. ddrlogii). Vdnatulitot ce se tine de va.nat se zicea si a vâna pe.ste", pe lângl a prinde peste", a pescui"s'au pástrat cu Intregul capitol latin: urgi, vulpile erau urmáriti de socie- latea romand ca si de lnaintasii barbati. Corn ti a scorn;i vine de la van:atoare, ca In fr. tromper (de la trompd)9. Din alte domenii: sul (sub ilum), suia 10, pila11,amnarul (ma- nuarium)12, malura, laral, securea, rnaiul (malleus). Viata pdstoreascd venim la felurile de viald, pe care le avem, pe toate ti hl toate nuaniele, romanisate va strábate secolele. In Maramurds se misa. oile In strigAtul de hi pecad,

1 Un Matzukatos pe la 1300; Pachymeres, la cap. Andronic Paleo- logul,c.27. 2 Capidan, o.c.,p. 323. 3 Monstrebet, Chron'gues, IV, p. 267. 4 Capidan,o. c., p. 218. 5 Fdrnu la Macedoneni; ilVd., p. 128. 6 Capistrum in edictul lui Diocletian; C. I.L., III, p. 833. 7 Reu. Arch.,II',p.132. 8 Isidor de Sevilla, Orig., XIX XXV, 6V.aitci, p.133. 9 $aineanu, Semasiologia, p.90. " Capidan, o.c., p. 280. ti!bid., p. 221. 12Ibid., la acest num1x. Sculele vin de la greceste:axaXec.in sens de obiocte 1YrAdate; Teofane, ed. Iionn, p. 425. Si qxuXsüsw,p. 430,

Limba 135

pdcurarul §i. la Macedoneni, la Megleniti1; a se vedea si Pd.curarii Iau1ui, Intr'un cartier asemenea cu al Vlahernelor, de Vlahi, de la Constanlinopol, dupd fânidna lui Pdcurarin", numele de familie PAcurar,se pdstreazd aldluri de pdstor, care se pare cd. Inseamnd proprielarul de (arme, al cdror mune aratal fmpramutat de la vocabulariul militar. Dacä si mime turanice, ea aoela de cinbanpoate si baciu2, se In- talnesc In acest domeniu, [rebuje sd ne gâ.ndim la o mostenire sciticd, oe se pdstreazd aldluri 3. Nutre( e latin. In ce priveste tehnica acestui me51esug, cu staulul, lapide, corasla, caful, zerul, operatiile de mulgere, etc., ea e par romand, din capitolul roman fiind si strecurarea,, lar Dacii lasdnd numai Ibranza lor (nu urda), cdreia toti romanicii Ii spun formaticul (fromage, formaggio), pe cánd cuvántul trecut la Románi se va Intinde larg, odald cu pdsloritul lor transhumant, In loate regiunile vecine.. Butyrum a dispdrut, Inlocuit cu unt4, care poate fi de lemn", dar e opus grchimii. S'a pdskrat si Mal. In agriculturd, ale cdrii produse le-am presinta,t mai sus 5, la boi, jugul, streimuririle. Aici Insd lrad4ia romand se pis- treazd Agricultura, pe cdmp, ogor e slav, dar derivat, probabil, tot din limba latind, pe board (Vopoc), pe agr;z la Macedoneni, numeste principala ei unealti plug, cuvânt germano-slav, de iliric In origine, venit la noi de sigur prin mesteri fierari, fauri, din cetdtile slavisale de pe malul drept plugurile romane de fier furd introduse asemenea ca cele de la Rin 6 ;

A pa$te piicatul ar fi o Iraduciere servila Scripturii din evreieste; $aineanu, o. c., p. 69. 2 Capidan, o. c., p. 221. 3 V. §i dulàu alaturi de cdne. La Lujerdiuv. Chelcea, Lujerdiu, p. 12 cel ce paste oile e pciourar, iar cel oe plzelte vitele, cioban. Acolo si curioaselh nume de oa'e oaccird, &ala; pi.9. 4 Pbniu spune de unde-i vine Romei untul; Ilist. Nat., XI, 07. 5 P. 126. 6 V. Damé, Vocabular:ul. Plug e di, alifel retic: non pridem in- ventum in Rhaetia Galliae, quod genus vocant plaumo Raeti"; Pliniu, XVIII,18,48. V. si Hruevsldj, oc.,p.247, nota4.Cf.Goos, Chronik, p. 110 Pentru opera de romanisare, din aceiasi epoca a lui Traian, in Belgia v., de anfel, Ceulencer? in Eph. epi gr., IV? p. 500.

136 Creatiunea romaneaseA dar In BalcanI se pastrcaza aratrul. Daca rari(a,valdtucal, nuisapa,i grapa, nu sant aceasta vine tot din introducerea unei tehnice noud, bizantine, prin aceiasi Slavi negustori, sau prin aceia Inlrebuintall. In gospodaria Impara.- teasel de la Conslanlinopol. Se pastreaza romane si operatiile: a ara, a seundna, a sdpa, a culege, a secera 1, a treiera (tri- Ware), a mdeina (machinare)2. nu sia p/ivi. Dar pretu.tindeni s'au pastrat morile de 'liana,de undesi forma moarci din mola, nu aceia din molendinum, ca francesul moll- lin (slava e rdsniNi deci a rdsni), 'wade se face Mind (dar a cerne nu e latin; si scocul e slay, deci, ca totdeauna, slavo- bizantin; tot asa MAI(a) ilamura. Gireada eslava, dar intre felul cum e faculta, la noii si acela din Galia sant asá- manari evidente, care pot fi mai curand roniane, de si Italia nu le cunoaste, decal mince. La Ingrijirea albinelor,avem: stupde la stuppo; v.fr. étoupe 8 Runcul se pastreaza si azi In numele de localitati diva runcare romanul, Intocmai ea In Alpii retici, -uncle s'au gasit mime ca Rungg, Runggen, Rungebuns (ruca bona), R-un- geletsch sau Rungelitsch (runculer,descoperile de eerce- tatorul urmelor romane In aceste regiuni, meritosul Steub4. Cum, deci, runcare la Ladinii din Alpi pentru crearepa- mantului arabil are corespondenta la noi cu substantivul rune Si cu verbul a arunca, putcrn spline cu Julius Jung ca.,si aici, cand Germanii an venu n'aveau paduri meret,,, de dislrns, curtisi sale de Intemeiat, pentru cä total. exisla. Trebuiau numai sa se aseze In cuiburile romanke 5". Aceasta cry atat mai mult, ea eat Got agricultor n'a existat pana la asezarea lui Teodoric In Italia, iar O vreme mai noud In care elementele adaugate arfi putut face mire Carpati si Dui-are runcuri pana In munte, ca la Dorna, nu se poa,te fixa.

V. Capidan, o.c.,p.2(32sicilare). 2Ibid., ad u. Graur, In Romania, 1930, p. 226. 4 Rhaetische Ethnologiei Herbsttage in Tirol. DupA dânsul Jung, Reimer u. Rom., p. 167 §i urm. 5In Zeitschrift far österreichische Gymnasien, 1870, p.99: Als die Germanen karnen,brauelitensiekeine Urwölder auszurotten, keine Höfe und Dörfer zu grtinden. Sie brauehten sich nur in die romanischen Nester hineinzusetzen".

Limba 13/

Si pescitria, cu tot ce a Imprumutat pe urmg., e de sträveche origine. UnghiN nu widget), pe längg voloc, plasti; de sigur odinioarg.i retea (retella, de la retis). Dacä ea s'a Imboggtit enorm cu o terminologie sla A., e cg. Slavii, Intrand In contact cu Bizantul, au creat termini noi pentru idei Ong, atunci lor necunoscute1. La meserii, nunae nou, meiestrusi mdiestrie;este längg meter 2,si din minunile ce pot iesii din mâna omen,easeg vine apoi sensul zilelor mefiestre (Magistrae)ial calificati- vului de mdiestru, pentru un cAntec ca Si penlru o faptg. La constructii, varal e de import, dar MHz- mida, xepap,ig (ce- ramica" e un Imprumut Man de la Greci in epoca romanI. Industria tiglelor a dat un material de conslructie de o soli- dilate si de o elegantái deosebitä',. Marmarasi marmor) se scolea din muntii Banatului; dar se lucra mai ales fn piatrei. Pentru alte mestesuguri, avem telmplarii (stoler e din germ. Staler; dulgher e, se pare, slaw,faurii. La instrumentele de musicA, pe längä dacicele fluieri naiu, avem vioara. Condeiul, din xov8()Xcov, a venit la noi pnin Ro, mani, pentnu cerneala se ziceinegreala ;poale odlimarav. calamaria theca din c llamas la Sueloniu 3. Aryintarii aratà pgstrarea luxului In obiecte de metal 4. Pentru ifidustrinc alimentare, avem, la pane"si pita)1 pe pitar (brutar, de la Brod, vine din Ardeal, prin acele femei deprinse la copt, pe care le cerea Alexandru-Vodg Lgpusnear nulsi pe ceirnar, mdcelar (casap e turcesc, venil prin furni- turile de la Constantinopol.Am spus cg. numai Românii au, D. Candrea, In Straturi de culture(' si straturi de limbtl, p. 16 si tirm., admite, dupA diletantul dr. Emil Fischer, cl lipsa de nume latihe pentru varietatile de pete si pentru unleatele de piscicultura vine din retragerea elementului romiinesc de la Dundre si din ocupurea exclusiva cucrestereavitelor ba numele Dunarii arfilost uitat; dar atunci cum s'arfi reluat?). D. Candrea nu observA el terminii despee pesti frebuie sl-i stie icine-i mändncii. Explicajia e alta: Slavii au adus osebirile dintre pesti si o tehnicA nota de prins pestele. 2Slavici, Rumiinen, p. 154. V. si Torga, Istoria meseriilor, cap. I. 3 Claudius, XXXV: calamaria theca. Cf.xoaccilccptic eaccurqcigGla Bi- zdntini,Wassiliewsky iJernstadt,Cecaumeni Strategicon,Peters- burg 1896, p. 19. 4 Ferrarius, argentarius 0 In limba latina; Kilo, XV 1918 ,p. 293,

138 Creatiunea romaneascA pe 15110 uleiu (In Moldova: oloiu), unt-de-lemnul, In aceaslg formg. perifrasticg.. Pe aili drumuri (pe marei Mari dar si gdirle se merge cu luntreai cu vechea oorabie greacg,peceireiri, drum-uri de car, s000llbe In leghi (leuoae, dalcitoresc negustoril, cii negotul lor, cu lucrul (cdqiig), care a cdpdtat ¿poi un asa de vast sens si In lituang, loba înscamnsi astig1"; e dcci acelasi vechiu element barbar de basg. , pe and Romanii din Apus au in loe: cosa, chose, din causa. Ei vand 0 cum- print schimbd, numiirii (a socoti, e mai tgrziu ca si plata), imprumutcl capitalul:capetele. Dob4nda poatesg.fitrecut Dui-Area penlru a ni reveni Inteo forma slava. Dator, datorie apartin vechiului capitol, care e In leggturg. cu o puternicg activitate de negot. Cum s'ar putea crede cä nu s'a dat nimic gratis Ong la adoptarea cuvântului hawse degeaba"? S'ant avuri, cu avere, dar si mi§eii meraseri. Sida Inlocuiesle derivatia, imposibilä ca sunet, din centum (de altfel poale fi si o influentd venitg de la negustorii slavo- bizantini.Numeralele romane s'au conservat, Ins., cu toatele, de la unul Ong la zece, iar de acolo cu forma particulard care raportg. a &Ara zece la cea cu spre (patruspro- zece; cf.cellicul petrudecaneto 2 ;nu, precurn a rgrnas o directie,ci o hilrecere", pe când la Romani era gubstragerea fatà de doudzeci pentru optsprezece si noudspre- zece; duo deviginti, undeviginti. Am pierdut pe viginti, dar Macedonenii II au, tried, In gigini. Bulgarti numgrg. Lracic", ca noi. PgstrIm calcularea pe zeci (doudzeci; cf. franc., soi- xante-dix, (moire-vinyliguatre-vingt-dix, sau quinze-vingt, care se pdstreazg. pe 15.ngä octante, nonante, din octaginta, no- naginta la Picarzi), Ong. la acea vita' slavg, peste care se trece la mia lating. A nu se uita terminul militar de fntedu de la antaneus, ostagul care merge inainte . Anul, lunain acest sens3 si bate° inscriptie de la 205;

Saineanu, o. c., p. 132. 2 Julian, O. c., VI,1 109, nota 6. 3 Si In sanscrita si la Greci(4N), Saineanu, o.c., p, 132. 4C.I.L.,III,1051.Cr.Parvan,Confributii, p.130; $iadbei, Problemele, p. 12.

Limba 139

la Macedoneni si Megleniti, mes; la Daco-Romani e Influenla germanului Mond-Monat), sdpkinidna cu zilele ei vin din la- Lind 1 S'a observat cd In sAptArnAna" 2 nu se IntAlnesle prefacerea lui s In §, si s'a crezut cd ar fi o dovada cd vorba a venil din lalinitatea eclesiasticd", ceia ce nu e acceptabil, cdci prefacerea e mArgenia la casurile cAnd s initial se and In prima silabd accentuatd. La Duminicd, de care se ocupd acelasi Sai- neanu 3, e de observat eà forma adevdrall e Dumineed, si aceasta poale veni din Dominica I. Owl s'a pdstral In a doua, a treia oard", aldturi de datd. Dimineata iseara (adecd tdrzia", sera), noaptea, -orile, rdsdrituli apusul (ca la Italieni: ponente); amiaza (cf. miez, amiezi)i miazdnoapte merg alaturi cu amurgul, termin trac, care e In legdturd (ca la calul murg), cu coloarea rosie a ceruluii (se mai zice si asfinat, si la Greci, impdri(e§te soarele, 6acraeúec). Alba, in sensul francesului aube, se IntAlneste a In alba 'n cdpistere (cf. albul zilei si alba 'n sat)5. Ca mime ale deosebitelor hug, d3 multi vreme Msà iesile din us, Ianuar e si Cdrindar, nu numai Gerar. Fcbruar apare la Macedoneni ca si la Albanesi ca Scurtul". MArtisorul noslru a putut da pentru snarut rogi de la I-iu Mart grecul p,zp.cti;cc. 14110 Prier este si la Macedoncni Prir. Florarullui :Ailaiu n'a putut fi numit decAL In neo-romana latinisald a Dictio- nariului de Buda si Pratar". Ciresar precede pe Cuptor, pe Gustar, care e si MA,sdlar", al seeerisuluide la messis). S'a gdsit de mull aceasig etimologie, ca si Rgpciune de la raptio penlru Seplembre. Vinar la AromAni, Brumdrel, la noi, e numele lui Octombre. Ca si la Croati, cu nume de sfAnt,

iV.Iorga,Cateva observa(ii asupracelui mai vechiutesaur cultural roam-men, in Mem. Ac. Rom., XIII 1932). 2 Pentruacigoarcv grec, Buz. Zeitschr., IV, p.187. 3 $aineanu, Semasiologia, p. 41. 4 Ibid., p. 42. Pentru dies solis, Cod. Theod., All, 1. La Valentinian §i aceastA zi§i Pa§tile; ibid.,rt. V. §i.solis dies quern dominicum rite dixere maiores"; VIII, virt,H. V 0 ibid., XI, vir, xrr. Cf.qi. Domnica sotia lui Valens. 5 TicAleiu, In Zeitschr. f. rom. Pia, XLI1921-2 ,pp. 588-9. V, siaici, mai sus,

140 Creatiunea romlneascii

Undrea inseamna Decembre1. Alaluri, analogic cu aceste nume ale lunilor românesli dupa caraclerul lor, ar fi acela de Suliì Uscatul", pentru Mart Intfo insemnare ruseasca de la 1141, In Caramzin 2.

In domeniul activitatii sufletesti5i.alculturii pe care o produce, a cugeta se 1n1rateste cu a mintui la Macedoneni, gdrulul, slay, adaugindu-li-se; jocul, giocul, cu alt sens, al Mace- donenilor,sta. Fang cdntiacel cdntec, care, de sidur prin infltuente bisericesti foarle cantieful- Biscrkii tine. Singuri Românii au pastrat, apoi, minte, si au numit pe acela care e pentru alti Romanici savius: cumintei lnfelept, alt cuvrint pe care-1 au numai ei. Ar ajunge pentru a se vedea nivelul la care se afla populatia care a format natiunea 3. A pricepe (din pricepere) se aseaza, de altfel, alaturi de a cugeta si de a in(elege. Computul trece din donimild material al negotului, care a dat francesul compte 5i ilalianul conto, pentru a fi cumpdt. Am putea apune ca si numele rom.mesti siInt, HMO evidente imprumuluri, ma mai buna dovada, pe de o parte, a unei mot,leniri vechi romanc, pe de alla a pulerii dc creatium a ileamului nostru.4. A scrie s'a 'Astral, cui scriitori scriptard, cu. oul. scrise". Carte vine numai in romane.5te de la charla, materialul scri- sului, care a deveniti hdrtia (din clzartia greaca), iar, daca a disparut legere (de uncle logere it., lire franc., e pentru a evita

1 $aineanu, care dg. (Semasiologia, pp. 41-2) mai pe larg aceste nume populare, vorbegteì de un Ningau-Decembre. El observg aceste nume gi In Cazania din 1580 a ha Coresi (cap. XIV . Tot caracter popular au lunile gi In tsakong: lunie, Zspoct, lulie, 'Acovcipc, Septembre, Tptypx,b; Hubert Pernot, lntrod. à l'ét. du dial. tsakonien, p. 361. 2 Traduceitg germang din 1820, I, p. 58.Cf. 5i W. Schmidt, Das Jahr and seine Tage bei den Romiinen. V. Candrca, In Rey. p. ist, arch. si filol,VII, p. 82; ElemPnts latins, pp. 35,41 gi ibid., p. 34. Si laSlavii de Sud sic Intälnesc asemenea creatiuni, ca luna cgderii frunzelor"listopadpentru Oclombre. Sau, la Bulgari, pentru Februar, ca gi la Rugi pentru Mart, Secico, Secula; Tzenoff, Ursprung der Bulgaren, p. 317 V. gi studiul mieu dial In 111em. .tc. Rom., 1932. 8 V.i Pu5cariu, In An. Ac. Rom. pe, 1936. 4 V. studiul nostru despre Numere la Romani; eNttras din revista. Cup/ clac,

timba 141 omonimia, de linde introducerea slavonului a ceti. Insemn5ri se fac mnsài pe rdboj (slav). Condeiul (kondylus) a trecut prin schimbárile fonetice rombiesti, dar odatI se seria cu pana, care a avut si acest sens. Si. cdlimdrile au trecut prin fonetica noastrà1.,F colii au voit sA i se g5seascà o origine strAinN. 2, dar Macedonenii au scotia,i de mult invitiare a devenit a invdra §i. a §ti a gasit un alt'sens, poate si a afta (de la adflare). Socotelile s'au lacut pe numerei a aduna; a saidea, a fnmultii a tmpeírti nu sant, cred, neologisme. Rolul judecdfii In latineste a fost cudreptate notat si aiurea3. De acolo vine dreptul, dreptatea, fndreptdtirea, judele, scaunul de juder, die judecatd, judeciltorul sau judele, pdrfile, legea, legea peste lege (apelul,pedeapsa(greco-latin), a ramdnea de judecatd, jardtorii, rclul (reas, vinovat,peicat. In administratie diregdtorii si diresele. Mai tárziu vino vat (termin slav) a ajuns sà insenIne reía si s'a relevat4 cà aceiasi prefacere e si la Petrarca, rei fiind opus lui migliori. Dar pdrd e slavon si hoteindrea e In legáturA cu hotarul maghiar. Toate nuaniele legaturilor de familie, sant laline. Macedo- nenii au ghinta lOEngt fara iliricà. Cu. totii: fermio ti, beirbatup, bunioul, au§ul si aufatecmac. ,ylrintele, tatasiIn Ro- magna italianà si in limba ragusand, dalmat5. , mama, mama, vitregul (vitricus), pruncul (dup5. d. Sextil Puscartu din pue- runoulus latin, acceptati de d. Capidan.), fâtul, fata, fratele, fdrtatul, cdseítoria (si odsdtori)7, udduu, socrul, soacra, unchiul cumnatul, cunwItrul, feciorul, ginerele, nepotul; la Macedouni apoi: virghiri gione, °arfan. June, la Ardeleni, bdtrdn, senec 8 sant cuvinte laline. De mama si tata isi rade trivial epigra-

1 V. mai sus, pi.137. 2 V. Iorga, lstoria Inveadmdntalai, calf.I. 3 Jullian, o.c., VI, p. 106. 4$aineanu, o.c.,p.183. 5 Familie-femeie nu poate veni de la poligamia turceasca la Ro- mitai Greci (1); M. L. Wagnleir, In Zeitschr. f. rum. Phil., XLI (1921-2, p. 586 si urm. 6 111 ac,est sens, barbatus, la Arch..-epigr. Mitt., VI,p. 124, no. 77. 7 Hasdeu, Cuvente den beitrd.,:i, II, p. 5, la Saineanu, o, c., p. 51. 8Not.:4 a lui Bogrea, in a mea 1st.a poporului romcinesc lui (diferiteedita).

142 Creatitmen romAneascl mista! Martial,puind-u-le In gura ninei Africane. Mastelm, mastiha au venit mai mult prin notiu.nile de drept Imbracate In limbagiul slavon. In fata sta strdinul, extraneus. lnsurarea e In legalura ea uxor. Credinrd si a incredinta stau In fata cuvintelor slavone logodnd si a log'odi.i prima Intfilnire Intre viitorli soti, la vedere, se numeste lalin. Apol vine nunta, cununia, mirele imireasa avfmd nume vechl trace; nunul Insusi pare a fi latin 1. In loe de slavul iubire, Macedonenii au vreare, si Ardelenii a pleicea pe cineva. Peritorul e latin. Gasim, In adevar, petitor, In sens de candidat, la Macrobiu 2. Zestrea a fosl pusa In legatura cu sensul de dar" al latinului dextra 3.S'a dat lui fin o etimologie fulanas 4. Lumea se adund pentru mancare la ciadi prdnz In amiaza. Se primeste bucuros oaspetele, care s3 ospeiteazii. Castellum a disparutca si castra, care In Britania a dal cester, chester, xeter, ca Viraconium, Wraxeter 5,dar, daca din magbiarul kostély a veint costeiul nostru, e Intrebarea daca nu e reluarea cuvântului vechiu romanesc. Numele Cos- tolatului arata paslrarea pe Duniire 5i la Slavi a terminului roman. Viata politica pastreaza cetatea si ea avea odata cuvantal- adunare, pe care Albanesii pastral In kovent 6. O extraordinara putinta de a Imbogati limba prin meLafore a ImboOtit apoi necontenit neest fond7, care nu e numai o basd, ci un tesaur complect.

Saineanu releva cu dreptale sonoritatea am putea zice so- lemnitatea eu care poporul trata cuvintele de origine lalina."8. Elementul vechiu barbar a contribuit însä adesea a faco

Nonnus, la Ph:lippide, Or. Rom., II, p. 649. 2 Saturnale, III,14, 7 5i urm. 3 Saineanu, o.c.,p.103. 4 Ibid., p. 48. 5 Inscriptii latine5i In Irlanda. 6 Pentru conventus, Coroiu, Adele congresului de studiibizan- tine din Sofia, p. 363 5i urm. 7 Saineanu, o.c., p.135. 0Ibid., p. 247.

timba 143 ea IntelesuI sà fie altu1 sau mkar $i altul. Saineanu. a releval o surpà de cuvinte care $1-au sehimbat sensul latin Inteunul corespunzAtor eu eel albanes. Astfel pentru falcr, grau, stru, mufchiu, a ura (din orare, a ruga), so t (In sens de coniux), a astupa, yard (In loc de primduard), viirtute (ea putere fisic% 1. cu limba lituanA s'au relevat asAmankii, ca pentru cenit urii 2, care nu pot veni, ea $i In easul doinei, decat din asAmAnarea supt 'mate raporturi a Lituanilor si Letilor ca Dacii. Tot prin vechiul temeiu barbar se explicI ficatul, In- grasat cu smochine", corespunzAtor euvântului grec 8. Insäi unele limbi romanioe au, ascunse, forme, ca ale noastre. Ceiese astfel In A ¡ravers les Espagnes de l'auleur des Horizons Prochains"4: Des cavaliers'... vont l'amble sur le ehemin"5. De mult, eneiclopedistul diletant Marco Antonio Canini pomenia, din italiene$te: fa-ti in qua (16-te Moor fa luogo loe" 6. Intrebuinfarea de Romani, a acestei comori e la inill(imea valorii pe care o are ea inscIfi. Se poate ca pretutindeni, afarà de ermlecul p5storului pentru a rilma mershl oilor, sh' se fi plecat de la cânteoul religios. Oricum, rilmul preceda cuvintele. O literaturd popidarA e de sigur str6veche 7. Cki ritmul, odat6 deprins, a creat, ne- oontenit, bucati lb-ice, pentru anurne momente ale vietii, ori pentru anume senlimente. PAstorul nu e, cum s'aerezut, principalul creator; el are numai anume antece, pe care le rAspilndeste In eakirile lui. Altele au trebuit O. vie de la datina cântecelor de serbAtoare si de la morti (naeniile romane, voceros In Corsica). In ce prives Le cântecul eroic, Apusul e acela care 11 va trimete: din Franta, la Neapole, din Neapole In Albania, din Albania la Sârbi, cari na cfintd rumie anterior veacului al XIV-lea, al gloriei si suferintilor. Numai din secolul al XVI-lea

1 Ibid., pp, 86-7. 2Ibid., p.102. lbid., pt 13. 4 Ed. a 4-a, p. 81. 6 De acelasisi les figuiers déploient leurs frondes". 6O. c., p.68. 7 V. Iorga, 1st. 1:teraturii romilme.Fti, I, cap. 1.

144 Creatiunea romgneasd la ei epopeia se sparge In bucritica romantele" roman- cierului spaniol. Se slie cd astfel de cdnLece se aud si la Greci pd.nd la inceputul veacului al XVII-lea 2. O strAveche boierie ceremonioasa a dal de siguri fru- moasele oratii" dovadd 5i cuvfinlul de la nunti. E curios ce bine samana cu uncle frances2. Astfel, In Franta: Honneur A la compagnie De cetie maison, A l'enlour de la table, Nous vous saluons: Nous somrnes venus de pays élrange Dedans ces lieux. C'esL pour vous faire la demande De la part à Dieu. Sau: Mame de céans, Vous qui avez des fines, Failes-les se lever, Promptement qu'elless'habillent. ca in Sculati, sculati, boieri mari" Nous leurs passerons un anneau d'or au doigt A Parrivée du mez de Mai Nous leur donnerons des bag-ues el des diamants A l'arrivée du doux printemps 3.

1 V. Jire6ek, In Sitzungsberichte din Viena, II,p.60, nota 9.Si despee Du§an §i Uro§ (ibd. .Se merge pana la Stefan de Ilertego- vina. La SpalatoIn1547, gasim:,cantando inschiavone del re Marco"; p. 61, nota 2. 2 Sc consolent en chantant communAment une longue et lamen- table complainctie qui fut faicle sur la mort de Scanderberg, Milo Comnene et autres princes grecscontenant leurs beaux faits d'armes conbieleGrand Seigneur,carilsluyfirent longtempsla guerre et ne se peut jamas le Ttu-c empareir de la Grece que après leur mort; Benegrmations du S. lean Palerne, Coresien, 1606, pp. 497-8. La p. 506, prinderea cu vrajA a lui Milo Comncne". La p. 507: Le chasteau du diet Comnene appellé Zechau". Cf. §i Julius Sahr, Das deutsche Volksl:ed, Lipsca 1905§i pentru bitlalia(je la MohAcs). 8 Ampére, Poésies populaires de France, p. 388.

Limba. 18

In genere, e o poesie care nu s- transmite, ci se improvir seazg. necontenit1, ca si viata politicg, une ori, In aceast4 lume popularà care a pgstrat numai, ca In lege pentru religie, In preceptul moral al lui se fade, se cade, se cuoine, tot ce vine din aceastà !lazing (cooling cuviincios), disciplina strictg. a Romei.

Musica urmeazg. niciun amestec roman 2 vechile linii ale melodiilor preistorice, cgrora li daloresc asa de mult actualii Sud-Slavi, iesiti In mare parte din aceiasi tulpinV. Si In ce privevte arta, ea continnä traditiile preistorioe4. Deci arta popularg. In tot aces!. Sud-Est european pgstreazg une ori cu o credintä uimiloare vechile forme de vase. Cele ce se fac astgzi la Silistra au o perfeelä formg antia si In unele ornamente In relief din prirtile Argesului, dar si In Balcani,

In Bosnia once bucata se spune numai °data; Jiredek, Mem. citat, p. 62. V. si Dragotin Subotid, Yugoslav popular ballads; Gese- mann, Studien zur sild-slavischen Volksepik, Reichenberg 1926. 2 Melodiile pentatonice maghiare-secuiesti cu versuri octosilabice" ale d-lui Bela Bartok (v. Musica si poesie,I,9-10,p. 22) sant e Inchipuire cai raportul cu Ceremisii de Mug Volga, deci o co- meara culturala a Maghiarilor, adusa de la hotarele Asiei'(ibid.), sau cu cele heptasilabioep. 23).Cf.: Si formele romanesti de obArsie maghiara sant din nou prieluate de Maghiari" p. 23. Cf. de acelasi, Volksmusik der Romanen von Maramzires, MiInchen 1923. V., de anelasi, Chansons popnlaires roumaines du dépmlement Bi- hor, Bucuresti 1913. Adelasi Bartok face partesi.Tiganilor din ce a ramas; ibid., p. 24. Doar am avea oe,va prrin Bihori Huniedoara, pi. 23. Cat despre Romanii din Tara, ei au luat ce aui ce ar mai fi ca In Maramurài Ugocea) din /raci Persia, p. 25. V. si Die Volks- musik der Magyaren unf der benachbarten Valkerdin Ungarische Jahrbacher, XII). 3 Pentru bugarst.ta, piXo; 6oukraptxòv, Jiredek, Afem.,II, p. 61, nota 2. Pentru ce e comun in literatura populara. balcanica, Dieterich, In Zeitschr. des Vereins far Volkskunde, Berlin1902, pp.145-55.Cl. Reinhold Trautmann, Das russische Heldenlied, in Eupthor:on, XXVII, Stuttgart 1926. Povestiea lui mesterill Manole" si la Tenoff, Abeam- mung, pp. 299-301. 4 Ornamentele de la Chalkopratea sant ca acelea de pe covoare; Ebersolt, Sanctuteres de Byzance, p.81.

146 Creatiunea romaneascA sant figurilei procedoele tehnice ale bolurilor megariene" aflate la Olbial. Aceastà comunitate se Inlalneste si in proverbele romano- albanese, romano-sud-slave si greco-slave. In vechi vremuri a trebuit sá pkrundk, prin Bizant2 dar nu e sigur dacä si prin Slavii-de-Sud povestea venitI din India: oriental poate fi rolul tuturor dobiloaoelor. Prelucrarea ei cu figuri cavaleresti, si ennui calului,al armAsarului minunal pArra la batraneta ca a lui FAt-Frumos, cores- punalor lui Digenis Akritas,aralul vremea cruciatelor, iar amestecul cu ImpArgil verzi" si rosii" dovedeste un contact cu Turanicii cari Inseamn'u' atfel punctele orizontului. Numele zmeului e balcanic, dar idcia lui poale fi pusA in legAturS. cu draoonismul" traco-dac 5i cu acel cult al sarpelui care a starnit si bizare teorii moderne. Mcdiul imperial, 5i cu eultul fetei de Imprtral, e ins5. bizantin. E curios cä uncle terno, ca aceia a pArechii de iubiti pe cari-i urmareslc cu dogoarea lor Impgratul jignit, se afla. In literatura portughesii, allele le-am intalnit in Limousin, cirumul fiinddirect prin Bizant sau Arabi, earl nici aici n'au peal crea nimic. De acolo iese cg. avem a lace eu o Impleticia sintes5., in care am introdus doar vioiciunesiduiosic, lar in povestile caricaturale, ca Neghinird din urechea boului, hazul specificalnatiei,In povestile albanese apare si dracul, dreki 3. Aceleasi sant, de altfel,sispectacolele populare comune la serbAtori: aceiasi ursi", aceleasi capre", aceiasi bid .,mos- negi" 4.

Minns, o. c., p. 332. 2 V. Bgz. Zeitschr., XVIII, pp. 247-8. 8 Pentru originea indiana a povestilor, v. Saineann, Basmele romane, si Kretschmer, In Festschrift gewidmet den Te:lnehmern DeutschenOrientalistentag,Viena1930.Cf.Leskien,Balkanmeir- chen, Iena 1915; si Maximilian Lambertz, Albanesische MeirchenIn Schriften der Balkankommission). Viena 1922; acelasi, Vom Golde- nen Horn, Griechische Mcirchen aus dem Mittelalter, nach dem Urtexte verdeutscht, Viena 1922.Cf.si Die Volkspoesie der Alba- nesen, Seraievo 1917,i Hans Lietzmann, Bgzantinische Legenden, Iena 1911. 4 V. Wace, Mumming plays in the Southern Balkans, In Annuals of the British School of Athens, XIX (1912-3), pp. 248-65.

Limba 147 In sfarsit,superstitii comune se IntAlnesc, pe un vechiu fond preistoric, de la un calla al acestei lumi sud-est euro- pene la altul. Astfel si zilele babel" au si ele un corespon- dent, mkar la Greci: Tlg iptecq oE p.ipeg1.

1 13).itpoX61iov rilc IlalciXnç 'EXXciboç, 1922.

CAPITOLUL V. Grupärile politice fundamentale Cel mai mare neajuns In judecarea lucrtuilor de trecul romniesc e In totala ignorare din partea strginilor a con- ditiilor In care si asldzi traeste acest popor si mai ales In structura grupgrilor popularc organice aproape de douX ori milenare.

Lacuinfile sin guratece ale poporului romodnesc i represintä cea mai modestei formd de via(ci a lui. O atentie deosebitg o meritä cgrbunariiin Bilior)l blir darii, represintând ',jata in poieni. De altä parte e popasul pgstoresc, care inseamnI mgnun- chiul de pomi, fiántâna, malul apei, adapostul. Astfel de nume 4ânti In Ital,ia, ca ad duas, tres tabernae 2 Urineazà, in al treilea rand, ca forma cea mai modesa a asezáriloragricole,colibiniil din colibe,Ostra-ti azi doar lfingg. cetaLea Braindui4, ca casele-cetáti" la 1300 de metri altitudine;ei sánt crescgtori de vite ca adausuri agrieole,

Plebe 5i pupa!, in Zagor, sAnt InsA de origine tArzie venep.ank, HAciu, Aromanii, 1936, p. 62 5i nota 2.Cf., In genfere, IIcnry Maine,. Village communities in The East and West, Londra 1907, Slater, The english peasantry; Meitzen, Siedelung uncl Agrarwesen der Westger- manen und Ostgermanen, der Kelten, Römer, Finnen und Slaven, 1895. 2 Jung, Geographie, pp. 37,39. 3Kalibia; Rey. Arch., VI(1849), p.142. Kabileqi la Am.ian Maroellin, XXXI, 11, 2-5. Viata In colibe a Albanesilor din Musakia, 'Enariptg 6uCacvrcav alcooMv, I,p. 254. 4 V. 5*1I. Simionescu, In Universul, 1936, no. 180. Ca sate: Mbeciu (vechiu slav),Cheia, Fundata, Sohodol.

Gruparile politice fundamentale -149 de fapt vechi pgstori transhumanti, Inchisi In popasul lor vremelnic. Despgrtirea e prin haturi cu huceaguri". Ceva mai sus e ceitunul, al chrui nume avea la Bizantinii secolului al XII-lea o semnificare militarg, trupele oprite tr'un loe trebuind intglu a se cAtuni". Inteo regiune de atAtia vici, numele de vicus 1 a dispgrut si el, ca si acela de colonia, care numai la Rin a dat, aldturi de Coblenz-Confluentia, de Mainz-Moguntiacum: Köln. In loc e, ca In Albania si In Egipt, ande Cairul se cherna odatg El Fasta.% fossatum 2, de unde, prin fsat, pdstrat de Albanesi, satul. Dar ae,easta nu e deat locul Ineunjurat cu sant"; el nu vine din desvoltarea cannabei, ci din acele fossae iimi- tales, care se prevgd. In statutele coloniilor 3. De altfel vicus nu s'a pgstrat nicgiri, la urmasii Romanilor. Statul oficial, militar, a Inlocuil pe cel barbar sau de creatiune spontang. Aceastà derivatie nu se IntalnesteInsg. In nicioaltg.regiune romania. La Francesi ay la numele satelor vine de la -acum, ceia ce Inseamnä mosia, fundus al colonului, de unde a plecat asezarea. Acest sufix lipscste complect si de-a dreapta si de-a stAnga Dungrii. Curtea se formeazä Insä, cu toate rosturile ei seniorale, cum vom vedea-o in secolul al V-lea pe latifundiile dungrene ale marelui general Aelciu, si numele de chorta, din cohors, apare si In inscriptii 4. Se lucra (de la lucrum, cdstig) In parte" Incà de atunoea. Se stia ce e loc si ce e margene, In desvoltarea lor, tinzit ni spre crearea unor unitAti mai vaste, care vor cg.pgia apoii alte mime, satele se Intind pe linie de colonisare care se poate .uringri pe hartg. Un tfinär cercetg.tor,. d. H. H. Stahl, a urmgrit-o petru Vranc.ea5. "Une ori satul nou e langà cel vechiu, si avem atunci satul de sus" si satul de jos", ca locuitorii Suseni"i Joseni" sau, dupg caracterul locuitorilor, Pg.m.finteni" si d. ex. Ungureni".

La Germani un Bardonwic: Jung, Geographie, p.115. Si SArbi va's, vas; v. Jire4ek, Gesch. der Serben, I, p. 147, nota 3. 2 Phossaton"siInlegislatiabizanting.zis a Procheiron.Citat de Jirelek, Arch. f.slau. Philolog., XXII (1900), p. 213. V. alcoloniei JuliaG(einetiva (supt Cesar),In Ephem. epigr..4 II, p. 112. 4 Dessau, o. c., I, p. 512, no. 2568. 5 In Arhiva soelalel a d-lui Gu.sti1932.

150 Creatiunea romAneascg Derivatia e ardtata de obiceiu prin sufix: astfel Scalenii vin din Scaiosi sau Clejanii din Cleaja, prin emigrare. In Pra- hova este chiar un sat Batrâni, opus celui creat de tineri, care si-a luat alt nume. Se face osebirea, In Ardeal,ire sat adanat si riisfirat1. Astfel, Intinderea locuintilor ramase romanice, are un li- nistit caracter sedimentar, pe cand dincolo de Dundre e un teren framântat de explosille c-uceririlor icolonisarilor. A- ceasta resulta In chip firesc din actiunea numcd acolo a unui Imperiu care s'a mentinut prin astfel de transplantari re un teren atat de adese ori ruinat sipustiit de necontenitele) lupte care n'au avut loc pe malul siting, de simplii tre3ere. Si anume de trecere numai pe la cele cloud mari vaduri, se invedereazei prin urmele, slave sau turanice,inaceste iingure cloud puncte: Isaccea qi Portile-de-fier. Inca de foarte de vreme noile sate, de o fundatie populara, ca a veebilor vici, apar. Ele poarta numele stramosului, cu finala Iar in alte parti oei din non asezati se leaga prin finala -eni Cu satul de origine sau Cu aspectul locului. Se Intâmpla. ca ambele sufixe sä se Incatem. Astfel, pe lane!. Popisteni, aoei cari vin de la Popesti, Valenesti, acei cari-si trag originea de la Valeni, de la oamenii raului. Mai ales In Moldova Inainteazt si la satele de coborire genealogica acest suf ix -eni, de origine geogafica, de unde Li- teni, Folticeni, Focsani (din Litu, Folliciu, Foca), sau Raduca- neni, din Raducanu. In Nord e si finala slava genealogica -ciu(i, en o radacina tot slava sau un nume comun: Rat:Mai, ha chiar unul hatarIt romanesc: Fralauti. Une ori, cand e vorba de o stramoasa", se da simplu, numele ei, fArä sufix: Farcasa, Ti- bana, Comana, Vidra. Dar gasim 5i nume barbatesti singuratece ca Panciu, Buftea, Chililadin Chilila, salmi Mild."). Asezarea locala se Intalneste In Grarleni, Raureni cari au acelasi sens: de langa apa", In Padureni, Balteni, Rogojeni, Singureni (din singurlatate). Ba chiar de la carare si lumin,a: Carareni, Lumineni 2.Urlatii ar putea fi Inle- Chelcea, Schitd monograficei asupra Lugerdului-Somes, p.8. 2 Damian P. Bogdan, In Raze de lumina-,VI p1934),p.341. Origini nationale sau Aparent nationale se IntAlnesc in Ungureni, Tiltitrani, etc. Jidesti vine de la vechiul Jid = arias. Cf.I. Bogdan, Documentele lui $tefan-cel-Mare, I,p.119.

P tX,

ti4 4 ,

Fig. 19. Osta; roman de pe vremea Impiratului Valens. Sculpturile de la Tropaettm.

XIV

GrupArile politice fundarnentale 151 gnurA Cu o cascadA. Urzicenii sant dupà Sestilcu urzici. Merei inseamnd pAchwea meree. Humor si Homorieiu vin la holm, deal. Izvoarele-si spun originea. Padurenii si Poie- narii Intrd In aceiasi categoric. Se presinlI localitatea si cu sufixul sau -et (Peris si Perel , Gomel din Gorun,Cornet din Corn, etc. Pe alocan i e forma de nominally plural a sem- nului osebitor:Peri, Meri, Soci 1 Sufixul -iste Inseamnit o stare anterioarN desfiintal5.: Silisle, uncle a fosl un satslay seto), CArpiniste, unde s'au tuai carpenii. Productia e arAtatd In Ocne, In Doftana dela dohot), in Pucioasa. Anume creatiuni sociale poi da numele Moreni, de la mori. Corbii-de-piatrà pomenesc o slemä sculplatA a terii, cum, probabili Uunii, Lea In n'umele satelor, mai ales dal fiind anlagonismul firese dintre cei \recta si cei veniti peste dansii, e dese ori porecla: Parlitii, Afumatii sant coi venii dupà un roc saw la cari a fost focal. Din causa despretului cu care Cojanii, probabil ,,eosanii", cei rAtkitori In cArute acoperite ca cosuri", rAs- pund despretului Mocanilor, de origine ciobgneasckinter- asatoriile fiind rare, cutare sat ciotanesc e numit de vecini: Râncezi, din causa cinnKsii scAldate In zar a p6storilor. Drumurile ciobanilor se pol de altfel foarte bine reconstitull. Astfel In Ialomita prin localitMi cum sant Ciresul, Stanca, Fgureii caprindeau probabil pe Tiganii Indepliniau anume rosturi faM de tome. Animale se pomenesc une ori, ca In Corbu. daa. nu In Vidra. In Boureni se vId cei ce vin de la pkIdurea cu bouri. Unele nume din Moldova sant DArálani, Su- lita ,ceia ce pare sg. Insemne acela51 lucru ca In Apus o lance, Cu. unitatile omenesti ce cuprinde. Vechi Intgrituri dan numele Allele din sale sant In legaturà cu ocupatii de negot, ca Bivolarii, Podul Iloaii, cu targurile, ca Targul Frumos. 1stfel de ocupatii dau numele Podarilor de la Olt, V6denilor, de la mid. Satul, Inching odatA ajunge acum de sine :AM,- M. Costächescu, Anderea targului Floci, p. 79.

152 Creatiunea romAneasd

tor. Si In Asia Mica. se afla sate en o conslructie indepen- denta, decalchiata dupa aceia din name 1, dar cu tribut catre acestea 2. Oamenii se aduncl In adanclri carora li s'azis la Inceput ouvi2nt, ca In albanesnl kou-nt 3, fiind, In acelasi timp, cum se va spune mai tartiu, ihnamuri biserioest.i4ibclicitiri sau buncturi, dupd cnvAntul unguresc Mesa, Cu acelasi seas, sau iarmaroace (germ. Jahrmarkte) In Moldova, panaiari vnytípecc) In Dobrogea, sboruri sau nde,i (dupl.nedelia, Du- mineca.), In Muntenia, odaLai mcirturii. Ca grupari, una din cele mai vechii mai larg raspandite e a atimpulungurilor, aceleasi pe tot malul stâng dunarean, In legAtura cu cel din Pind si având corespunzatoarele In Franta (Longchamp). Ele au de sigur un caracter general roman si merita, ca si Chioajdele (de la Köuesd, ung., care pleacit de la Kö, stânc., intr'o regime wide muntele triseama. Cobâlele 5, sa ne oprim asupra lor. Pe lAnga Campulungur moldovenesc, muntean, rusesc, ramurasean, cel pe care-I pomeneste In Balcani un izvor bizantin, pe ltingl. CAmpul moldovenesc al lui Dragos In judetul Neamt, avem deci In CobAle" (sensul din colibasii Cabilii africani,si In Chioajdele de pe BAsca, o via% ca aceia din Vranoea si din Chigheciu sau Tigheciunu de la a tiui, tighel?). O astflel de viaä o duce si grupul, ludetul de la Suli, ves- titii Sulioti, cari, RomAni de origine, au. ajuns a vorbi gre- oestei albanesesle. Sftnt cinci sate, In care nu exista autoritate strainA decal a spahiului ales de Sultan, ca i vornicil din CAmpulung si din Vrancea ai Domnilor nostri. Au sate supuse, care li dau struguri, vin, gran. Se pastreaza, ca basa

Une sorte de constitution indéptendante calquée sur celle des n6X5cc;Victor Chappt, La province romaine proconsUlaired'Asie depuis ses origines jusqu'a la fin du Haut Empire, 1904 (In de Mote des Hautes Ètudes", 150 ,p. 96. Comarchi, ibid., pp. 97-8. 2Ib'd., p. 98. 8 $aineanu, o.c., p. 34, nota 1 (dupd Lexiconul de Bada si Con- temporanul, IL p. 595). Pentru ce coreslYunde la schimbArile de sens ale lui cuvant,ibid.,#.127. 4 Pentru hram, Ji.ron6ek, Gesch. der Serben, I,p. 244, nota 1, 5Nuintervertire din Colibeleg

6rupArile politice fundamentale 153

economick, lucrul la camp cu rândasii, mosnenii" Iiind, dupd vechea datind bizantind, zeugiti". Numai fiii succedeazd.Prada se finparbe egal, ImplArtdsind sibiserica. Zestrea e de doi pan1 la patru, boi, de doulizeci de oi, pe langd vesminte. Bdi- tranii carmuiesc tara". Nutl e nicio dajde. Legea e obiceltd, si judetul apartine acelorasi bdtrani. Omerul se pldteste prin omor, ca la Albanesi, dar siprin rdscumpArrarel. Peste aceastd lume de satz ori din Rdsdrit ori din Aprus, IAA osebire, amintirea Impdralului necesar era asa de vie, tuck pang. la Augusta Vindelicoru,m se pomenia ca dominas nosier perpetue Augustus Impdralul Foca de la inceputul secolului al VII-lea2. Peste toate deci notiunea Imperiului stapaneste. 0 spune asa de frumos Oplatus de Mileva contra Donatistilor: Nu e Statul in Bisericd, ci Biseriea in Slat, adecd. in Imperial roman, de oare ce mai presus de Impdrat nu ecleeat singar Dumnezeu" 3. O regalitate" galled, de calitale barbara, dar cu basä romand, se consta,LA in Galia ndvalild de Sarmati, Visigoti, Bur- grunzi §i Franci. E represinlatd de un Egidiu si de un Siagriu, care ar prutea sd-i fie fiu,, d3 si nu sant probe. Din magpfster militum ce era supt ImpAratul Maiorian, el ajunge a exercita o putere In adevAr regala. Cand e atacat de Visigoti, localnicii rurali din tractus armoricanus langit OrMans sar

1 F. H.. Marshall, in Rees, Byz.-neuvr. Jahrbiicher, 1932,pt. 145 §.1 urm.: Gubernium piatriarcale ..Patnes familiae gubernant maxi- mique patres familiae, qui phari nomitantur, sunt sequ-ntes... Geteri minores sunt cum maximis consanguineis. Leges nullas habent scrip- tas, sed quicquid evenit contra leges naturales illud arbitrio senium deciditur.. Divisio praedarum aequaliter fit et ecclesia unam habet piartem... Contributiones nullas habent". V. capote blanche de peau de bouc A longs poils, qui est la capiate ordinaire des Suliotes" (ai tui.Chicio Giavella); Tableau de laGrace en 1825 ou récit des voyages de M. J. Emerson et du comte Pecchio, Paris 1826, pp. 34-9. 2C.I.L.,III, 12030, 1.V.§i nume date la pAsAri; impardtus, imperei(el, eitat 0 la Saineanu, o. c. 8 Non enim riesplublica est in ecclesia, sed ecclesia in republica, id est in Imperlio Romano, cluxn super imperatorem non sitnisi volus Deus; ftiMignie, Patr. lat.;II, p. 999. Relevat de Bryce, The Holy Roman Empire, editia a 7-a, 1880, p. 13.

154 Creatiunea romAneasa sg.-1 apere. De allfel el pdrilseste, pentru misiuni depdrtate., ca la Vandalii din Africa, teritoriul sdu.i. Si un al treilea sef neatárnat se Intalneste acolo, contele Paul, mort la An- gers In 463-42. Dup. u.n izvor necunoseut, Matei Palmerio Florentinul vorbeste de tentativa lui Servandus, care, din Ga- lia,Gallol'um praefectus, cauLd sd usurpe 3.Acelasi proces se va constata $i, pe vremea lui Iustinian, in Africa, la cei addpostiti In =lúe, cari-si fac un rege$i.pentru Romani pentru Mauri, amestec'andu-se si numele oamenilor si Litlu- rile dregglorilor si sánele 1. O regalitate momentan4 apare apoi, mult mai tárziu, In secolul al XI-lea $ila acel For- chitorio, rex Sardiniae de loco Callaris", rege al Sardiaiei din localitalea Cagliari"5. Un Teodor, Gnatoq xcc16o5,.,con- sulatorsi consul", pe la 706, se afM In aceiasi Sardinie 6.

Dar dedesupt, In realitate mai modestd, sibil antonomille. In Aquitania, contele Littorius, ca cäläreUi lui, luptà autonom Ja 349 cu VisigoLii, scApAi' id Narbona 7. Avem a face eu. qpd- rarile locale. Poate tot aceiasi e calitalea lui Vitrieus, reipublicae nostrae fidelis", pe cane acelasi izvor 11 laudd pentru isprdvile de osla$ 8.

Dnpd mentiunile din Idatiu, Sidonius Apollinaris Priscus, fragm. 20, Grigore de Tours, Gabriel Monod, Eludes critiques sur les sour- ces de l'histoire mérouingienne; Tamassia, Egidio e Siagrio, in Ri- vistadistoriaitaliana,1112,5-6;Cessi, La ((ilesadelladioce.si galica; acelasi, Egidio e l'opposIzIone imperiale romana nelle Gallie, 1917 (din Atti dell' Istituto vendo, LXXV12 .V.si Ludwig Schmidt Das Ende der Römerherrschaft in Gallien, Chlodowech und Syagrius, jnHistorisches lahrbuch, XLVIII1928 ,pp.611-8. 2 Grigore de Tours, II,18. 3In ed. de la1529 a luiEusebiu. 4 V. Boissicr, L'Afrique romaine, Paris 1895, Pp 309-10. 5 La 5 Maiu 1066; Resta, La Sardegvia medioeuale, p. 77. V.si mai departe. 6Ibid., p 39.V.si azelasi,Il liber iudicum turritanorum con altri documenti logudoresi, Palermo 1906; La Sardegna rnedioevale; Le vicende politiche dai 450 al 1326, Palermo 1908; Mimaut, Mes- toire de Sardaigne, Paris 1825; Manno, Storia delta Sardegna, Afilan 1826; Capolago1840;Di Tucci, Storiadi Sardegna. 7 Prosper de Aquitania, Chronicon, la aceastà datA. La a.442.

GrupArile politice fundamentale 155

Forma obit,uuila a armuirii, cuprinYand mai, ales judecati, e Ins1 cum se vede si din casal lui ALanaric, ca si dinteo serie de probe italiene si mai ales din pastrarea la noi a judelui, ludeplui, judecului In Sardinia parasitä s'a mentinut aoel4i obioeiu, cu. judiko, trecut prinLeo formä intermediara bizantina a judeluil. De altfel,in regiunile macedonene vedem un Roman ca iudex pus de Traian, care judecà afaceri de hotare intre comunitatile grecesti vecine, cu privilegii Inca de la tatal lui Filip al II-lea Macedoneanu12. In Dalmatia la 1113 gasim alaluri, dupä." schimbarile, mai mult de name, aduse de nAva.lirea slava, juzi, casnic,i, sednici 3. Sant acolo si juzi ai ciobanilor, ca Grubessa, Minis iudicis Stan de Tribina", la 132O. Curia, la Reti, de unde orasul Coira, Chur, nu inseama. decat acelasi regim sprijinit pe jude. Asamaarile cu Sud- Estul european sant mari in aceasLa. regiune. Un Victor, .,cu- riensis Raetiae comes", e dial astfella Walafrid Strabo 5. 1 Pentru iudex publicus, guvernator, si Rd. Beaudouin, Les grands domaines dans l'empire romain d'après des trauaux récents, Paris 1899. 2 Wace §i Thompson, In Annual of the British School of Athens, XVII, p. 193 si urm.; Arthur Rosenberg, in Hermes, LI1916), p. 499si urm. Iudices, in secolul alV-lea,§ila Salvian, De gab. Dei, pp.109-10. 3 Diimmler, Die aelteste Geschichte der Maven, p.3504 nota6. 4JireSelk, in Arch.f.slay. Philol., XXII (1900 ,P.172. V. si Ernst Mayer, Die dalmatisch-istrische Munizipoluerfassung, im Mit- telalter und ihre ranischen Gruruilagen, in Zeitschr. der Savigny- stittang fiir Rechtsgeschichte, XXIV 1903), Germanistische Abteilung, pp. 21-308; Reutz, Verfiassung aired Rechtszustand der dalmatinischen Kiistenstddte und Inseln im Mittelalter, 1841. Statute pentru Budua, Scardona, Fara, In Monumeada iuridica Slayorum meridionalium, I-III; pentru insule Arbe, Archeografo triestino, pp. 67-100, 358-407; pentru Zara siCattaro, Manzoni, In Bibliotheca statutoria,I, p .491. V. si Lucius, Memorie istoriche di Tragurio, ora delta Traa, Venetia 1873. Pentru Curzola, Mon. hist.iuridica Slauorum meridionaliumb I Zagreb 1877), p. xxu. La Tra. datina vechle" 0 antigua conSuetudo. Pentru Macedonia romAneascA, obiceiuri din Samarina la Sterie Papa- gheorghiu, in Acceripacpbc,I,pp. 432-46. 5 Vita S.Galli, XII. Alti comites germani,ibid., XV. Fentru Victor secitieuzAsiVita S.Othmeri, I.

156 Creatiunea romKneasc.g

priveste Apusul, Venetia porneste ca juzi, tribuni, adunare a poporului, peste cari Bizantul isi trimete ducele, do- gele1. O astfel de organisatie se intalneste In toata Italia-de- Sud, care, supt Bizantini, ca si supt NormaInzi, se guverneaLl episcopi 5i juzi 2. In Roma Insiasi, unde Papa are alaturi o Intreaga organisatie popular., puterea e In mana unor juzi 3. Jtudecata se faoe prin fur4tori ca si apoi la Unguri 4; st la ei judeeaborul chiama pe martori si se face raportua 5. Se verifica si acolo gradul de credinta al partilor, nu faptful Insusi. Calitatea social a a acestor adeveritori trebuie sa co- respunda eu aceia a partilor. Coniuratores, consacramentales se pomenesc necontenit si la Sarbii influentati de Inaintasii romanici, 6. $i tot asa, in Balcani, judecarea nobililor se lace cu vladalacii" lor 7, oricare ar putea fi socotita originea lor, pe care cu greu am putea-o crede slava. Vedem supt Gheorghe Brancovici, despotul Serbiei din prima jumatate a secolului al XV-lea, douazec2 si patru de vlas- tele" mergand pentru hotarnicie 2 Muntenegrul Insusi cu episoopul-domn, tiindi loe de jude, cum judeca, acum In urma, regele Nichila, nu e decat o ramastita a regimului pe care-1 vom regasi In Noricul Srantuki Severin9. Emil Daniels, Der Staat von Venedig in seiner aelteren Zeit, In Preuss. lahrbachier, CXXIII (1906), pp.1-48. 2In genere, Iorga, Di akune formazioni popolari romane!let medio evo, din Studii Medievali, nuova serie. Indices domini imperatoris"; Carl Hegel, Geschichte dar Stadteverfassung von Halien, p.2. V. si hulloes cioilis scabini, p.39. Iia Pisa consulies, viceco- mites, iudices et sapientes"; p. 215. Proainciarum iudices ale§1 ali episco pis et primatibus; p. 143. In 1st ria homines capitanei, p. 225. V. pentru aceasta acum In urml comunicatia mea la Congresal studii bizantine din Roma, La province byzantine, In Bulletin de la slectionhistorique de l'Académie Roumaine,1937. 3 V. mai jos, pp 157-8. 4 Timon, Ungarische Verfassungs- und Rechtsgeschichte, p.481. E cu sibi similes, ibid., p 482. 5 Ibid., pp. 484-5. 6 Jiraek, In Arch. f. slam Philol., XII1900 ,p. 183, nota 2. Si boni homines iuratores, ibid., p 184. 7 Ibid., XXII1909 ,p185. 8Ibid., p.197. 9 V. In English Historical Review, XXXV (1920), articaul William Milner, The hereditary prince-bishops of Montenegro.

8rupdriie politice fundamentale 157

ikrAtandce a fost la tnceput dogele Venetiei, cai ducii bizangni din S-udiul Italiei, d. Eug. Musatti reducea la MAU privilegiile lui, Intru toa,te asemenea, dar pentru traditia po- pularA, ou. ale Voevozilor nostri: impunerea la dijme si alte primirea de presenturi ca pAsgri, vin, fructe", pe langI allele cane nu ne privescl. Sefii. orasului Amalfi s'ant intitulati gloriosissimi iudices 2. ToatI coasta Dalmatiei era plinä de astfel de State" 3. Mai jos,i Epirotul Argyrokastron formeazA. pnä grziu. o repu- blicä autocra,ticl"4 de exact acelasi tip ca si al oetatilor dalmate rAmase autonome. Regimul lAtranilor proestosi" In sate a trgit si Onä la crearea Statului national In pArtile grec,esti ale Sud-Estului europiean, iar supt regimul venetian In Mo- reia, In secolul al XVII-lea, oricc caste', aproape once sat aspira s5. se ridioe ca o republia." 3. Tot asa, supt Turci insula Chios era gu.vernaLä de trei de- mogeronti alesi de noua persoane, dintre care trei fosti bA- trAni" In biseriok 6,Intiocmai cum se proceda In Ardeal cu alegerea juzilor romkni din Slliste 7. Organisatia aceasta se Intklaeste si la cantoanele elvetiene phInA. ce se unesc la 1,291, dar se. admite ca mete di,n

principato ueneziano, In Nuovo Archivio Veneto, XXXIVI, p. 6 Pentru ce se pgstreazá plAna azi ca urme de viatä populara romana In Atlasul african v. JérômeiJ. Tharaiud, Morrakech ou les seigneurs de l'Atlas, pp. 51-3. Cf. qi Mitteis, Reichsrecht rind Volksrecht in den dstlichen Provinzen des rtimischen Kaiserreichs, Lista 1891. 2 Camera, Codice, I,p.128. Pentru juzii aoWia din Italia-de- jos (iudex civitatis) cu militici sa, une ori ,,tribun", consul", locil- seruator, mai ales Gay, L'Italie méridionale, pp. 554-6; pentriu boni homines acolo, pp. 445, 560. Ei se admia, ca In koventul albanese Incorwentus planus;ibid. Pentru Statul" Poljca. v. Mon. hist. iur. Slay. mer., IV, p. 59, In genere, pentru juzii din cetAtile Adriaticei, Jire6ek,In Arch. f. slav. Phil., XXII (1900 ,pp. 171-2. Ai regelui, ibid., p172 §i La castelani, ibid., pp. 175-6. 4 Gelzeir, Vom Heiligan Berge und aus Makedonierz, p. 221. 5 William Miller, The Venetian revivalinGreece,InEnglish Historical Review, XXXV (1920), p. 360. 6Fustel de Coulanges, In Archives des missions scientifigues, V (1853), p.636. 7 V. Iorga, Sate si preofi In Ardeal.

158 Creatiunea romAneasck

act sant mai vechil. Val." si comune" akkbuind toatl. tara", toata oblea terii", se aria, si in Engadina 2 Vkile" se leagit prin juramintele Mettle de landamanni" cari sant de fapt juzi. Geva de acest fel e si la basa organisatiei de clanuri din vechea Scotie. O astfel de organisare, de plebe", pieue, a existat In Trentin panA si in epoca moderna.. Din prima forma micä s'au des- facut comunitatile". Odata, ele erau gu.vernate de oameni bunt' 3, sau balrani, sau jurati, cdrora li se zioe mai tarziu numai: consilieri, formAnd si un consiliat mic" al grupului intreg, ei, populari sau dei villaggi", delegati aJisatelor, unindu-se pentra aceasia cu delegatii episcopului de Trento, magistrali del principe". In frunte sta un sindic, un sindaco generale della pieve", care e ca un duce, un voe- vod", dar obisnuit farO rosturi militare. In fiecare sat e o vicinia", o vecinie", ca vecinii" Moldovei. Se realisa astfel, spune istoricul obstii.", o perfecta liberta(e", in sensul, ne- Ineurcat de teorii, al evului mediu.4. Acolo, la Condinos'a propus etimologia comitinum). care e format dintr'un grup de satesi de catune (casali), cate untilin adevAr foarte mic", singurul feudal" n'are nicio autoritate. El incearca une ori a trece drept veein", capaLand drepturi care nu i-ar fi revenit allfel. Dar In aceste regiuni, ca si in Sardinia, exista judetul insusi, giudicaria, compus din sapte pievi de aces- Lea, si in frunte sta. judele" cu titlul de apitan" 5. Asa se

Cf. Revue d'histoire suisse, IV,1, 2; Kilpfer. Le problème des origines misses, In Bibliothèque Unimrselle et Revue de Genève, Ianuar 1925, p. 96 si urm. 2 V. Fritz Jecklin, Materialien zar Standes- und Landesgeschichte, III. Btinde (Graubilnden ,146ft-1803, Basel, 1909: von dess g.anzern Lande in dem Eng,edin, das gantze Land in dem Engedin gemaynlich. Vom gantzen und gem.eynen Land Engedin"; pp. 16, 28i urm. 8 La Maxa, citat de Saineanu, senatorii buni, o.e., p. 127, nota 1. 4 E come una grande associazione, nella quale ognuno dei com- ponenti, senza alcune differenze senon quella che veniva dall' autoritli morale o dalla fiducia dei compagni, portava il contributo del suo consiglio,della sua ojkra, della sua uolontei; Papaleoni, Un com- mune trentino,p.49.In Nuovo ArchivioVeneto,Iulie-Decembre 1919. 5 Le giudicarie o stile pievi dipendevano daft principe ed erano governa.te da un capitano"; ibid.,p.36.

Gruparile politice fundamentale 159 traia Ona la cgderea republicii venetienei In vkileber- gamasce. La Roma, regimul a fosi veacuri intregi al juzilor" si In viata Papei Adrian I-in gksim: ittdices romanae urbis, tam de clero (rum de militia", cai la barbarit: Lon- gobardorum iludicumfilii",flii juzilor Longobarzilor". Re- aele Desideriu fuge cum suis indicibus". O definire pentri populatia romand supL Franci e aceasta: indices, duces nempe et graphones" (deci contii,gratil,ducii siintsiei juzi" . Unii sant prinsi in Franca: romani indices qui in Francia tenebantur captivi" (supt Eugeniu al II-lea). La Viata Papei Conon, Liber Pontificalis scrie: juzii si Cu cgpeteniile oslirii"1: Iudices cum primaLibus exercitus". La Viata lui Sergiu avem aceiasi fruntasi ai juziloriai ostirii militiei rornaue". De alLfel,si la Papa Deodat se spune: cu juzii ce s'au gash". In secolul al VIII-lea, supt Constantin al II-lea, supt Stefan al III-lea, acelasi e regimul. Salmi sicilian supt Arabi e hilocmai asa 2, iautonomia orasului din Italia de Sud, palriotismul local", le semna- leazd si Guy ssi Heinemann 4. In toal.g. Italia-de-jos, orasele, rkmaind de Lraditie politick bizanting., ajung a se apk.ra In libertate"si contra Ara- bilor si contra Normanzilor framcesi. Si aid grija e oca judecataiapgrarea. Sant pentru popor" juzi" pe cari BizantulIinumestexpmcd, sant fruntasi, arhontii".

Santacroce, La genesidelle istituzioni municipali e provinciali in Sicilia, In Arch. st. perla Sicilia orientale, II (1905), pp. 177 §i urm., 323 §i urm. 2V. icomunicarea mea la Congresul de bizantinologie de la Roma, citata mai sus. 3L'Italie méridionede. 4 Gesch. der Normanenin Unteritalien uzul Sicilien,II,Lipsca 1894, p. 21. 5 Nelle provincie bizantine della Terraferma d'Italia, le frequenti mutazioni della signoria aveano dato occasione alle maggioricitta di costituirsi in corpi politici, come si si trae dagli esempii di Bari e di Salerno, che cita lo stesso Gregorio, e degli accordiche altre cilia tenevano coi capitani normanni ... Le cita sciolte dai fastidi degli uffiziali bizantini costrette a far dassa soNtoil giogo degli Infedeli, aveano dovuto inforzare lor ordini municiptai nel IX e

160 Creatiunea romgneasca

Dar In sate ca Naxos, Fitalia, Mirto, San-Marco hotaraso, fixAndi hotare la noi aceste notiuni ant conexe oameni buni" (buoni uomini), simplu: homines), dar si gre.- ceste: xcaot avOpconotmatores natil si batranii" (anziani). La Oppido, In Calabria, care arninteste run vechiu oras roman, In 1138 Inca, acesti ,,oameni bunii batrâni" asista pe dregatorii Statului sa determine drepturile feudatariului. Si acolo se ajunge une ori la simbiosele cele mai curioaste,, ca acelea romano-goto-slave din partile noastre: la Petralia crestinil tinând sfat, hotatira O. se dea condottierului normand 2, cm se va face la Drurare sefului bulgar. BAIA- nul", gherontele", cu caracter de jurat 5i sarcina de judeca- tor, devine astfel, In chipul oel mai firesc scion]." arab 3. Sila Savona, de altfel,se urmare* viata local a prin borii homines 4. In genere, boni homines s'ant egali eu nobiles, idonei, ueteres, archontes 5. Supt Bizantini outare e, In secolul al XI-lea, jude al Pe- loponesuluii Helladei", xpcitg IleXorcovtilcrou xcd TXXEog 6. Dar nioairi mai clar nu se vede functionând regimul dicatelor, judicaturilor, judefelar, peste lunga stapAnire bizantina si in secolele de complecta isolare, deal In Sardinia,

X secolo, per provvedere all' amministrazione della giustizia, soddis- fare a lor obblighi verso i nuovi signori e difendersi civilmente dai sopru,sr; Amari, Storia della Sicilia, p. 280. 1 Ibid., p. 285, nota 3, pp. 286-7. 2 Ibid., p. 281. 8 Ibid., p. 285. 4 Ibid., pp. 288.-9. In genere, pentru iudices 0. sapientes,Hegel, Geschichte der Steidteuerfassung von ltalien seit der Zeit der reimischen Herrschaft bis zum Ausgang des zw6Iften Jahrhunderts, II, Lipsca 1847, pp. 210-11 (dar el nu vede decAt Rechtskundigen"). Interesantii maiores vicinarum h Milan In secolul al XII-lea,ibid., p. 219. De curand Giardina, I boni homines" in Italia, contributo alla storiadelle persone e della prociedura civileeal problema dell' origine del consolato, Bologna 1932. 5 *i In Chalandon, Histoire de la domination normande en Italie et en Sicile, I, Paris 1907, pp. 673-4. 6Wassiliewsky iJernstidt, Cecaumeni Strategicon, Petersburg 1896, p. 73.

Grupgrile politice fundamentale 161 linde culare jukle ajunge a fi rege, dar pind atunci, berbe- carul e unul din marii demnitari ai Slalutui"i. Acolo satul, de caracter evident genealogic, lucreazd, ca si la noi, In primele limpuri, un pamilnl care se Imparte dupd nevoile fiecdruia. LAngd primar, maiore, sânt, pentru paz, fruntasi ciobani si maiores mandres 2. Judecdtorii" (judike), numiti de exarhul Africei hadiu, devin apoi cu total independenti 3.Papa, care-sialribuie aici dreptul imperial, dd. apdrarea In sama episcopulni.4. Ea se face supt acesti juzi In chip neted popular 5.Siluatia e astfel ardtatd de un istoric al insulei, care presiniä pe un duce autonom ca voevodul-duce al nostru: Astfel ducele, de apare in forma sa exlerioard ca un funcionar bizanlin, In fond Incepu sà exercile puterea lui liber. E Ingdduir, mai, la urmd, sk se afirme cd, In veacul alX-lea, s'a repetal. pentru Sardinia ce s'a Intilmplat ca arhontiisiducii din Neapole, din Venetia, din Amalfi si din Galia, cari la Incepul. eran ministri trimesi din Bizant, cu putere temporard, cari, dupd o oarecare perioadd de supusenie nominald de Impdralul de Orient, se proclamd indopendenti de rapt" G. Se ajunse astfel la cele palm judicable`, judge, ale cle- rului, notabililor si poporului", din veacul al XI-lea: Torres, Arborea, Gallura, Cagliari, sefii putAndu-se aduna la o corona, corona de lega, cu. jurati (jurathos) penlru casuri grele: acolo

1 V. Tela, Codice diplomatic° di Sardegna. 2 Raffaele de Tacci, Manuale di storia delta Sardegna, Cagliari, f. an, p. 39. 3Ibid., p. 29. Ibid., p.31. 6 Gliisolani organizzarono essistessit mezzi per opporsi alle furillonde incursioni dei Saraceni; ibid., p. 32. 6 COS1 il duca, anche apparendo nella sua forma esteriore come un funzionario bizantino, in fondo cominciò ad esercitareil polere liberamente. E lecito in somma affermare che, nel secolo decimo, si sia ripetu,to per la Sardegna quanto avvenne con gli arconti e i duchi di Napoli, di Venezia, di Amalfi e di Gaeta, che prima erano ministri inviati da Bizanzio, con potesta temporanea eche, dopo un certo periodo di sudditanza nominale dall' imperatore di Oriente, si proclamarono indevendenti di fatto"; ibid., pp 34-5.

162 Creatiunea romAneascl se ieau mgsurile de cgpetenie, se hotáráste adunarea de bani, colleta (gollecta)1. Pe cfind la noi se vor lua si din Rdsgrit si din Apus numele si rosal' dreggtornor, In Sardinia ele vin de laocu.patii, Si dreggloriile cele m4. Inane aratà acolo triumful populare de la targ,. Pe langl. vestaritul" bizantin. (v. vestes de la Roma, Vistierul nostru"), comisul (matare de caballos) si camerierul (maiore de camara); pe 'gagá neexplicabillul ge- nezzariu", gásim un armentariu de pecugiare (mai mare peste turme), un berbeoariu O. un poreariu. CALi si acolo satul represiniä agregarea normalä a locuintelor Sardiniei"2. Sistemul judicaturilor din Sardinia, descris si de istoricii locali, Manno, Tola, ca si de arabistul Amari si.de Solmi 2, a fost recunoscuti ca o continuare a vechii traditii ro, mane cu adaptare local" t. Juzii au une ori si titluri bizantine 5. Gásimi o boierie" de nobiles ac possessores Sardiniae ingulae 5. In curioasa bucatg. din. Galia, Querolus, scrisg. supt Impáratul Teodosiu 7, apare unul care, fiind privati puternic" (pri- votas et potens), despoaieb. bate pe vecin, prin a lui potentia. Algturi, pe Loira, trgiest alti oameni de drept popular" (liare gentium), cari judecá, liberi, si procese capitale, supt copac" (de robare), si-si scriu sentintile pe seanduri (in assibus, Tm: ossibus).

Ibid., p. 38. V. si un Porkotorios, amo', lapalvcccc, In Resta, La Sardegna medipevale, p.48. 2 lvillaggio rappresenta l'aggregazione normale degli abitati di Sardegna; p. 38: Un gruppo di famiglie stanziava in modo permn- nente in mezzo ai territori che cultivava; 3 SOIrrli, Studi storici sulle istittzzioni di Sardegna. 4 M. L. Wagner, Die Beziehungen des Griechentums2//Sur- dinien, In Byz.-nougr. Jahrbiicher, I, p. 195 qi urm. 5 Ibid., pp. 161-2. 6 Paul Koch, Die byzantinischen Beamtentitel von 400 bis 700, Iena 1903. 7 Le Quierolus, comédie latirme anongme, In Bibliothèque de l'Ecole des Ilauters Ettudes", fasc. XLI (1880). V. Paul Thomas, Le Querolus et les justices de uillage, In Pizilologie et linguistique offcrts a Louis Havet p2r ses anciens élèves et amis, Paris 1909, p. 531 §i urm. Se citeazA Loyseau, Discours de l'abus des justices devillage, Paris, 1628. GAsim acolosi patus, patul,c,eia de aratA un original gnec.

Gruplarile politice fundamentale 163

Si in toata Franta veche judecatoruI facea chemarile la adunari de sale. Si acolo, in Bigorre, ca la noi, oamenii se zic veciniii adunarea lor vezian1. In Proventa avem iarasi vecini vecine, cari hotarasc inteo chestie de loc 2. Adunarea se Nce si aici supt un pom, in rata bisericii 3. Curn la noi se ¿ice: un popor de vie", acolo, zece locuitori fac un peuple 4. Votarea se face ca la Sali$te cu glas tare 5. Cumanii vor duce si In Ungaria notiunea de jude" sau domn" (princeps) pentru fiecare neam 6. La noi, cuvântul de despuietor In sensul de dispositor, de sta- pAnitor, nu lipse$te In cele mai vechi traducen, dar el poate veni dintr'un text latin Intrebuintat de talmaciLori. Tiitor exista In Crez, a carui prima traducere trebuie safi fost foarte veche. Vor fifost tiitori"irisa$i pentrutinut, care vine rara indoiala din tenutum 7. Un jude poabe fi intitulat $i ¡upan, chiar $i aiured decat teritoriul sArbesc. Astfel se da, de cronicarul Ansbertus, pe la 1200, acest titlu. unui satrap al Bulgarilor" 8. In Balcani celnicii fruintasii vor conduce cetele si la Siirbi 3.

La Arles In sec. al VII-lea se vorbia greceste; Bouquet, II, p. 384A, la To.ugard, L'helleinisme dans les écrivains au moyen-age, p.13. A. Babeau,, Le village sous l'anclen régime, ed. a 3-a, Paris 1882, p. 22: Dans le Bigorre les habitants jouissant des droits mani- cipaux s'apipelaientlesvoisins, leur réunion formant la commu- nauté, le vezian". 2 Ibid., pp. 23-4. VaduveIe ieau locul sotilor; p. 29. 3 V. juges dessous l'orme"; ibid., p. 32, ibid., p. 33. 4 Ibid., p. 159. 5 V. §i CaggeSe, Classi e communi rurali nel medio evo italiano, Florenta 1907. Pentru Cumanii In Ungaria, Timon, o. c.,p. 233 si urm. 7 Saineanu, o. c., p. 84, nota 4, a gasa in Dictionar;u1 latinitatii medievale al lui Ducange numai tenementum, tinemant" asemenea cu cwszeundnt, el Insusi foarte inleresant pentru vechea ordinie). 8 Mon. Germaniae Historica, N. S., V: iupanus vel satrapa Bulg."; cf.Godtglic din Sofia, XXIX (1933). 9 Jiredek, In Arch. f. slav. Phil., XXII (1900 ,p. 192, nota 1. Cf. o visita la Cutovlahi" a lui H. Militar In KardicaBeotia), unde ariatsellinges(celnici)iakrivates; Heinrich Brisker, Abrissder Gesch. der Ilalkanstaaten, p. 113 qi

164 dreatiunea romaneasa

Vom vedca cd numele de loc pe care le aduce Procoptu nu vin dintr'o antichitate deLyIrtatd, ci represinld Insdsi aceastd creatiune populard, cu predominare pdstoreascd. Nu lrebuie sd ne gdndim la alle forme de concentrare ar- haled anterioare veaeului al X-lea. Consideratille d-lui Silviu Dragomir i Cu privire la jupele si ohabele din Banal $i Ar- dealul-de-jos ca Infdptuiri speciale romdnesti, adcvdrate gru- OH politice,nelnriurite de altii, nu se pot admite. Jupa, jupalnicul, cu jupani Cu tot, se daloresc primei colonisdri sdr- begi, din veaculal XV-lea (dar Supafalva, satul-jupd" e de la 1389; u.a altul ca acelasi nume din 1417). Argumentul cd de la o vreme jupa" ca form it de organisare slavd dispare (dar se recunoage cd nu $i In Bosnia) nu Impiedecit pdstrarea cuviinluluiIn vocabulariulviu.I.Bogdan liimurise deplin obabele" ca scutiri, asemenea cu sloboziile" din Muntenia rdsdriteana $i din Moldova. Tot a$r de putin putem atribui o patrie" definita crainicilor cari, evident, ca si In Puebe nil- Crainici Prahova, n'au nimia a face ca strigarea (héraut d'armes), ci Inseamnd oameni din Craina, din ,,col".lar prisdcile de care vorbesle acelasi cercetalor si pe care noua istoriografie unglu-eascd le pune In legAturd Cu acele indagi- nes, margenile pdcluroase, nelocuite, din care ar fisit iasd o a$a de numeroasd populatie, au a face numai cu sensul priskii de albine din codri, care se pdstreazd $i pAnd acum.

Tiacoromania, I (1921), pp. 147-61: Lime ale organitatiei de Slat slavo-romdne.

CARTEA a III-a.

NITRE iMPARATUL ROMAN 1 HANUL TURANIC

CAPITOLUL I. Opera Impdratului Teodosiu Impdratul Teodosin379-95)1 va pune capdt rdtleirilor de bandd germanicd., pe care k-alm Intâlnit pánd aici, revenind la ideia lagdridui asezat cdruia i se hicredinteazd apdrarea un.ei provincii, dar si exploatarea ei, Cu retragerea si a legiunilor si a personatului administrativ. Aceasta va fi situatia Ostrogotilor asezati la NoVae, dupd ce Alaricsd nu uitdm: tisi magister militiae per Illyricum pentru Roma oriental., a plecat In Italia, NM' Indoiald färd un mandiat din Cons- tantinopol pe care vechea Roma' n'a vrut recunoascd, $i de aici conflictuli prAdarea venerabiled cetAti. Asa se va face mai tArziu cu Teodorie Insusi, si el trimet In aceiasi Italie care, duipd ce a suportat usurparea lui Odbacru, de forma de supunere laid de singurtil Imperiu existent dupd demiterea lid Romulus cel mic, a primit ou multdmire pe acest vicariu care a trecut prin initiarea calturall In Bizant 0. a ajuns astfel a fi sufletesbe un Roman. Dar situatia Ostrogofilor la Novae (Sistov), pe Dundre, ca drepturi In dreapta ilit stónga, gin% tndoialdf ipe malul celalt, al Daciei vechi, e aceiasi cafia fnaintasilor Gott de Apustn Dacia dupd pactul tncheiat de cine stie ce sefi obscuri ailor ca Aurelian. In adevdr, Moesia n'a fost peirdsitei de populafte, care e, din potrivd, deosebil de prosperó. cum nici Italia, de fapt eva- cuatcl, n'a rdmas un pustiu: aceiasi conclusie se impune deci fipentru vechea Dacie.

Gfildenpenning, Geschichte des ostr6mischen Retches unier den Kaisern Arcadius und Theodosius; Gerhard Rauschen, Jahrbticher der christlichen Kirche unter dent Kaiser Theodosius dem Grosser?, Freiburg in Breisgau, 1894.

168 Intre Implaratul romani Hanul turanic

De aceia, teoria lui Réthy, care vorbeste de pastori italieni veniti tarziu catre Dallare, cuprinde o visiune confusii, falsa supt raportul cronologiel, a unui mare fapt existent1.

Imperiul a rdmas, Intreg, incapabil de a fi impartit. Ca un sin gur organism 11 inteleg acei fii ai lui Anitemius, elenisantul, care fusese pus, din Rasdrit, ImparaL in Roma si a ami sta- pânire fu asa de rdpede Intrerupta. De aceia acesli tineri, dintre cariunul se ehiama, greceste, Procopiu, dar e,elalt poarta numele voinicului Imparat militar Marcian, se ras- coalä pe vremea lui Zenon, Marcian, ruda lui Leon Tracul, fiindi sotul Leontinei, fiica acesluia 2. Leon îi eruta. Marcian, calugarit, e ajutat de calugIri din mandstirile sapate In stânci, pe care le-a stu,diat parinlele Jerphanion. E trimes la Caesareia Capadociei, de unde starnesle o rascoala Ifinga Ankyra, pentru ea, prins, O. fie Inchis filtre st4ncile celelalle ale Isauriei, la Tars. E interesant ca fralelelui ea-uta m aclapost la Teodoric allui Triariu, -care-1 priveste de sigur ca pe un Imparat legiuit 3. Asa de greu se desradacineazd marile ideipoliticecare domina antichitatea. In Roma del:adata abia daca rasarla Insà ceva din ce se petrece pe aici si pentru a exprima un adevar contemporan se Intrebuinteaza vechi formule getiee" iichiar imprumu- turi din vechea poesie, ea In casal lui Prudentiu4. Pe Goti, *fan din Bizant, ciLând pe Partenie din Foceia Bizanticele" sale insusi, Ii arata mutati In interiorul Tra-

V. Réthy, In Budapesti Szemle, XC, pp.161-71. De aoelasi si A romanizmus Illgricumban. Pentru biNiografia generala. canica (395-120)si Eugen Horvath, In Killtiggi SzemIe, II (1921-2), pp. 367.412. 2 Eustatiu, in Fragm. hist.gr., IV, p.140, no.3. 3 Gandidos, fragm. 1 (ed. Bonn sau Fragm. hist.gr.). Candidus cunoaVe pierfect aceste lucruri ca unul care e insusi din Isauria. V. si Eustatiu, ibid., p. 140, no. 3. Hirotonisirea ca preot poate sa fi venit mai tarziu, dar legaturile cu calugarii arata Inchiderea lui prealabila In manastire. Canana, ed. Alb'ert Dressel, Lipsca, 1861: Contra Sgmmachum, II,v.730; Getici tumultus", geticus tyrannqs",patrioveniens iuratus ab Istro", p. 279,

Opera ImpAratului Teodosiu 169 ciei1". De sigur cà orasele de la Duare n'au primit pe Goti p5.a. ce Imparalul Teodosiu li-a dat lagIrul de la Novae ca =or clienti. ai Imperiului. Nu lipsesc insA, aiurea, ames- tecuriLe. InfrAtirile dintre Romani si barbari se fac, die altfel, si solemn, ca la nunta Placidiei cu Alaulf, care se 1nfaiseat5. roman eu acest prilej: jo te5 si se bucur.5." intpreunä unii cu altii2. A rAmas, in lipsa poporului distinct, provincia de osebire geografic5. schimblioare, al aril mime la Romani arat5. o origine greacA, venit.ä de la cetAtil3 de pe malul Adriaticei. La 379 regiunile pAnA atunci legate de Apus, Iliricul acesla daco-macedonean, trec la 115s5rit3. O singurci viald teriineascii se fntinde inset acum pe ambele maluri clumarene. Ea conlina ce s'a observat de aillea ori in vechile vremuri romane. Si Jordanes, adesea singurul nostru izvor 4,cunoaste Dunarea inghetaLI sistr5b5.1.ull. de cara6. De si Solomon Reinach 6 a relevat cA Jordanes e un mauvais ouvrage", cu lucruri legendare si grosolan gresite", cä nu avea, scriind, cartea lui Casiodor inaintea lui Si c5. vorbeste insusi de ce a adaus (plura in media mea dictatione permis- cens),tirile date de acest. cleric semi-barbar ni vor servi pentru a intregi iooana vietii duarene pe ambele maluri la inceputul veacului al V-lea, cilnd ele erau de o polrivA latine. Si e a se observa c5. Jordanes scrie latineste fArà vre-o influentà a limbii greeesti, care va aata apoi supt influenta Constantinopolului grecisat. De allfel, si corespondenta episoopilor din Marcianopol co conciiiul din Chat- kedon e In latineste 6. Nimic n'a r'Imas din traditia greci- sant.A. de odinioarA. Latinisati vor fi fost, in forme romanice, evoland spre o

1 Sub a. 2 %alODVtSX3Ta ô-rdp.o; =Ovum; xatxceLp6vuov6p.o5 c@va 6x,p6cipmxat Tcbv &Nomeow% Pcopaion ; Fotiu,Bibliotheca, p. 265. Ei au un fiu, Teo- dosiu, care va fi ingropat la Barcelona in sicriu de argint. Se spune cA Ataulf nXiov-1:17c&CrrovTiro nr* *Pcopaioug cpa(av, p. 268). 3 DupA Sozomen, VII, 7,Zeiller,o.c., p.5. 4 Getica, p. 130. Rey. Arch., I19151), p. 16 6 Bury,Later RonignEmpl.re,II,pp.15-6.

170 Intre ImparatuI roman si Hanul turanie romaneascA Inchegatli barbarii colonisati, cari shut,aici, multi In noua. ostire. In armata secolului al IV-lea ggsim astfel tot fella de barbari germanici: comites alani, si, Intre vexillationes comitatenses,ì honoriani, Taitali izzniores1, pe Ian& Maroomani2iHeruli seniores 3,rgingsite germanice aclimatisate. Intre legiunile palatine se aflg. si Moesiaci seniores 4. In aceste conditiiicare suipt multe raporturi sant alLele decat ale recentului trecut, Impgratul Teodosiu Incelpe ca o biruintg asupra barbarilor" la Sirmiu 5. El nu e numai un curg.titor, ci5iacel care consolideazä peste ruinele de atala vreme acurnulate. Ma, el trimete pe Eunomiu, seduellor religios al curtenilor sgi, la Halmyris, care era deci Incà qua centru. important. Dar orasul e luat apoi de barbari", cari vin pe ghiata Eunomiu fugind la Cesareia Capadociei 6. O lume crestinä de acolo, solid inrgdgeinata. Supt Gratian, Valentiniani Teodosiu, un Teramius e episcopus Scythiae" 7. Barbarii stau Inaintea Impáralului ca si localnicii. Ca adusi In Romania" apar, supt Teodositu si Arcadiu, Greutungi 8. Unuia dinefi, dovedit credincios, RhothesLeu, Iinpgratul tidied o coloang, dupgi Temistiu. Tot pe acest timp, Gotii adulc ca ei episcopti si cgluggri 9. In corturi purtau cu dansii altarc10. Altfel ar fi cApgtat cu

1 Nolitia dignitatam, I, pp. 31*, 39*, 40*, 122. Alauni, ibid.,rfi.122. Cf. ibid., p. 264 si urm. 2Ibid. 3 Ibid., p. 33* V. si editia von Seek, 1876. Pentru Hermundunduri, Aulus Genus, XVI, 4,1. V. si Ernesl Devrient, llermunduren und ilfarkomanen, In Neue Jahrbilcher fiir das klassische Altertum, 1901, p. 51 si mtn. 4Ibid., pp.23*, 33*. 5 PhibaStOrgill,IX,19. 6 Ibid, X,6. Apoi trece la mosia lui: Acotoponvog be Sag ecyporG ?Wow& De aicitedus la Tyana; ibid.,XI,5. 7 Cod. Theod., XVI, irt. 8 Si In Jung, Passe, p. 17, nota 4. 9 EU,114411, Fragm. hist. gr., IV, pp. 38-9, no. 55. Cf. ibid., pp. 40-1, no. 60;aoelasi,Viara lui Aidesios,ibid.,p.39, no.65. leronim, Egistolafre,107,2.

Opera ImpArandui Teodosiu 171

greu leggturile ea femei romane: sotia lui Stilichon e Serena,. Dar, In flout media, ei pAstreazä une ori vechile nume. In inscriptii ggsim pe un Paul care e si Anakubaros1. De alttel si Traci se mai poara cnume pg.g.âne, ca acela de Kutilas, de rapt Imprumutat de la &oil 2". Intre apgrgtorii pgrtii orientale a Imperiului se Intâlnesc, alaturi, astfel de Traci, adecI, precum vom vedea, locuitori krani, pe langg. acei Tervingi 3: Constantinii dafnenses (de la Daphne)ibalistarii dafnenses Tzann4 4, Lupia n'a Incetat mula vreme insg. la Dungre. Se vede accasta dupá marele document militar al vremii. Dar s'a aulat sg. se Inature cara,ctertul contemporan al descrierii apgrIcii dungrene In Notitia 5. Ar fi vorbt de o basA necontenit acaur Inlocuità numai cand era prea mare desordinea nepotrivirea. Pentru Orient s'ar fi redactat de Occidentali cand era la Milan o singurA, cancelarie a Curtii; Curtea din Cons- tantinopol n'ar fi cormunicat schimbgrile de la 397 Inain.te. Numai ce privia terile cedale se stergea,i adesea necomplecl. In casuri particulare,astfel,Flaviana, pentru Scala., e In luptg. cu Sueidava, Ad Novas si Pisician; Gratiana ar fi adausg.. Ordinea de sup!. Constantiu e pgstratà ea un lucru de trecut locurile de resedina nu se schimbg.. Aceastid arhaisare, adaug, corespunde aceleia, uechi, din Ta- bula Peutingeriand. DunArea apare, de alLfel,iaiurea necontenit tulburaa, existenta flotei, de care ascultau ambele maluripgrAaid a fi momentan Intrepupa, pentru ca al,fie Insà reluatig.pe. .u.rmg. In evul media. La 391 Honorh mergea eu sotia, Serena, In Italia prin Tesalia, Epir si Dalmatia, pentru el nu era sigurg. calea Dungril 6. Dumont, o. c., p. 411. Si un negustor, Kthin Ma-Kep6(ov, cesa ce ar trjrne& la Maghiaii"; ibid., p. 412. 0 Magava, ibid., p. 417. 2 Tomaschek, o. c., I, pp. 77-9. s Notitia dignitatum, II,p. 24. 4 Ibid., p. 31. 5 Otto Seeck, Hennes, XI, p. 71i urm. Notitia ar fi dupl Col- lingwood Bruce, In Hand-Book, p.12, de la inceputul secolului al V-lea. 6 Claudian, In III consulatu Honorii, v. 113 §i urmcf. Epitha- lamus Pall.,88.

172 Intre Imparatul roman si Hanul turanic

Poetul Claudiani presintg. PanoniaiTracia, Moesia cu totul nenorocite, expuse unui cursis sollemnis, ea un amp In prada furiei",i locuitorli, ca tampiti de nenorocire. Situatia grea In care e pus ImpAratul Gratian, care face la Sirmiu coleg pe Teodosiu, se vgdesteiprin aceiaccit se scrvesle de garda de Alanii neglijeazg. oastea romang 2 Supt Teodosiu aire 380, auxiliarii goti devin nesuferia si trebuie sg.-i aspingg si sg-i ucidí comandantul de la Torni, Gerontius. Un rege al lor, Aristindinus, Ii conduce. Ca si Turcii la Galipole, ei vreau sà ica orasul. Valoarea personalà a lui Gerontius singurg poate da curajapgrg.torilor 3. FArà barbari Imperiul ar fi peril. La un moment dat, Teo- dosiu se razimg pe un Gainas si un Tribigild, un Fravita 4. Dar barbarii 'incep a crede cA accastg lume romang, pe care romang o vor, ar trebui st li apartie. Si frumosul Rahn se gandise sg Inniture ca Impgrai tfig6ccolXstoc.;gpcog pe slitbAnogul Arcadiu5. De allfel solia lui Arcadia era fiica barbarului Baudo 6.Alot pulernicul adevdrat slApau al Im- pgralului care e Stilichon ar fi vrut sg-si facg. Impgral fiul, dupg. ce däduse Imprtratului pe fiica sa; ar fi haul si nanl, numai fàrA chipulsg.tb 7.

Malul slang nu se pulea sg. nu fie alins de aceste schimbari creatiuni ale veacului alV-lea. Ina. de la 412, Alaric fiind plecat In Apus, Impgralul ho-

In Rufinum, II,45. Seeck, in Hermes, XI, p 69, cita si pasagiul din De bell. get., 540, In care Alaric spune cg. prlida an de an (omnibus annis). El adaug,e mentiunile din Eplistolele luiIeronim, I.X, 16; CXXIII, 17. 2 Scrim Aurelius Victor, Eiji, XLVIII. 3 &SLIM, IV,40,1-5. 4 Philostorgiu, XI, 8. Supt ei Traci . e complect pradata. Se adauge si garda Isaurilor;ibid. Gainas e ucis. Pentru Teodosiu iTlirici, Stein, In Rheinis.hes Museum, LXXIV (1920). 5 Phlostorgiu, XI, 3. 6 lb:d.,6.8i Inca o barbara asprà;ibid. Dar fiiise chiam5 Pulcheria, Arcadia, Marina si Teodosiu; ibid. 7 lb:d., XII, 2. Atunci puterea e a luii Sarus, alt barbar, In lupn. cu Alaric;ibid,3.Se va urma cu un Ardaburiu si un Aspar11.

Opera impAratului teodosiu 113

OA* conditiile flotei dandrenel. Cand Vegetiu2vorbesle de sislemul lui Teodosiu de a apilra granita Cu castelo, malul Dundrii se vede locuil de plagari pe cari-i apdra acsm nou:t flotd imperiald 3. Deci Honoriu va putea trimete In Orient, Intrebuintand acest drum, pe Placidia si pe fijiei. De aici, din legdturile reslabilile cu malul slang, vine faptul ed. la Galati, intre palm mii de monede gdsile la 1836, pe langà cele de la Antonin si Diocletian, ofldm si unele de la Ar- cadiu4. Tot asa In comitatul Albei-de-jos, au iesit la iveald monede ale lui Constantin, dar si In Alba-de-sus 5, in Secuime, langd Odorheiu, apoi bani de h Valenlinian al II-lea, de la al doilea Teodosiu, si lângui. Sighisoara6; de la Marcion si de la Leon (457) 7. Aur bizanlin s'a scos la Korond, in aceleasi pdrti secniesli. Pand In deportatul Sillaghi, si-au ldsal monedele Impdrati de dupd presupusa evacuare, si, anume, intfun singur tesaur: Maximian, Constantin, Constantiu, Va- lentinian si Valens, gratian 8. De cealalld parte aterii,la pasul Tulghesului, gdsim bani de la Constantiu9. Incaltea pagul Valcanului e de o rard bogdlie in monedele, natute In parle la Siscia, pe vremea campaniilor contra Sarmatilor: plecand de la Tiberio, se $Lie cat de mult tineau barbarii, ourn o spune Tacit, la vechiul metal, ele merg prin Probus Maximin Dala, prin cei doi Licinii, la ImpAratii dinastiei lui Constantin, pInd, la Julian 1()Si obiecte de add de acelasi caracter bizantin a-u rdsdrit pe Tarnaven. La Ocna Sibiului s'a descoperit un aurar al lui Honoriu 12; langli Medias Ccd. Thead., VII, 17. 2 Pentru Vegetiu, Seeck, Hermes, XI,pi.61 §i urm. Delusoriis quae in Danub:o agrariiscolidianis tutantur excu- biis retice.ndum puto; IV. 4Neigiebaur,in Ardh. Zeitung, 1845(Tulle , i Rev. Arch.,III 1845), p. 106. 5 Goos, Chronik, p. 135. 6lb:d., p. 134. 7 Ibid., pp. 132-3. E vorba de pleiste 300 de solidi bizantini". Ibid., p. 137. 9 Ibid., p. 138. 1°Ibid. 11 Ibid., pp. 133-4. Si corAbioare de aur Cu capete de animale, la Apoldul Mare; ibid., p. 136. p. 136.

174 Intre ImpAratul roman 0 Hanui turanic monede de la Teodosiu I-in si al II-lea, de la Zenon, Atanasie §i. Iustin, pe lângà lucruri da artAl. D. C. Mdisil a aflat astfel de tesaure si dineoace de munti. Si Intrebarea se pune: ca cine se "(loea acest comer?

Ca noduri ale apArdrii, RaLiaria si Horreum Margi reapar In Notitia dignitaturn 2 si le vom InICilni apoi si de-a lungal secolului al VI-lea. In ImpArtirea militard a Jiatiilor, In Scitia se gAseste leg,ku- nea a patra seiticd, Dalmatii, Ilirkii, Maurii Ilirici, aripa I saiutaria a Iutungikr, cohorta primg. a Gotilor, Helela", cohorta primg. Ulpie a Dacilor, Claudiana3. Asa de mult se pAstra vechea traditie. In schimb, prin Armenia seafta si o prima Ulpia Dacorum", pe lgngg. cohors apukia civium romanorum" 4. O deosebità grijA se dg. astfel In acest Limp apArdrii aceste,i Scitii, unde e un duce. Sucidava e un cuneas de cAldri se,u- tari, la Capidava altal. de solenses", la Cium al stableslant- lor", la Bireum (sic) alti stabksiani", la Arubium cAlkri cata- fracti, la Aegysisus numai &Mari armigeri,la Talamonium cAlgri aKcasi. Ca auxiltiari, la Fiaviana marinan i(nauclerii), la Axiopolis superuentores, la Carsum mhites scythici", ca si la Dinogetia sau Dinigothie, la Troesmis milites secundi constantiani", ca si la Noviod-urnum; la Salsovia milites quinti" ai aceluiasi Con,stanliu; la Graliana milites primi gratianenses". Legiunilc malulrixi (riparienses) cuprind aceste prefecturi: la Troesmis a legiunii II Herculiand, la Axiopolis a cohorlei V pedaturae superioris", la Troesmis a celei inferioare, la Noviodunum a legiuniiIIovia,aceitasi ca la Axiupolis, la Aegyssus acelasi ca la Troesmis,1,a. Platypegiac 5, MUSCUiii sci bici" si flota 6. Aceiasi grija in Moesia secundg ca caldri scuLa5i la Secta-

i lb:d. 2II,p.39. 3¡bid.,p.88.Iliricienisi Mauri iliricieni"siIn Osrhoena; ibid, p.90.Iliricieni In Mesopotamia, p.93. 4Ibid., p.36. 6Salsovia, V. observatia lui Biicking, ibid., pi.456. 6 Ibid., III, pp. 38-100.

Opera impAratutui teodosiu 116 risca, Latri" (Iatros)i Appiaria, solensi" la Dunum, armigeri" la ,,Tegra i Sexagintapristal, stabksiani" la Suci- dava. GAsim apoi auxilian: preventori" la Ansamus (Asi- mus), constantiani la Trimammium (Trimanion la Ptolomeu, dacisd la Mediolana, marinan i tertli" la Appiaria, soldati din Novae la Transmarisca, primi moesiaci" la Candidiana, ;floe- siaci simpli la Teglicium (Tacxe.ov la Procopiu, probabil Telita) 2, quarti Constantiani" la Durostor, Cimbriani" la Cimbrianae (v. rani Ciabrns). marinan i altinensi" la Altinum, unde Pro- copiu notea&l. un pustiu". Prefecturile riparienilor sant: la Novae pentru prima Ita- lia, praefectura ripae legionis primae italicae cohortis gain- tae pedaturae superioris", la Sexagintaprista pentru cea infe- rioarA, la Durostor pentru, leghmea XI Claudia, la Trans- marisca pentru cohorta V a ei, pedatura superioar6" si cea inferioarà, lar la un loo necunoscut, a nävilor de pe rdu" (naves amnicares). De aid se desfac apoi cohorti In Rodope si Tracia 3. Moesia primd are la PinCum, de unde Picensii lui Amian Marcellin 4 clad at lui Constantiui dalmatisi la Cup- pae), la Flaviana promotori, la Tricorniura (Gradzka), arcasi, Dalmati la Aureus Mons, pomenia si In Viata lui Probus, care ar fi Semendria 5, promoti" la Laederata. Ca aumiliari, reginenses" la Castra Reginae, Tricornensi (si Aureomotani , la Tricorn,icum, Novensi la Novae, Margensi la Margus, Cup- pensi la Cuppae, Gralianensi la Gratiana, Taliatensi la Taliala. Prefecturile shut la Singidunum (leghmeai flota Dunkii V Flavia), la Viminacium (legiunea VII Claudia) si la Cuppae, la Castra Augustoflavianensia (ostasi de la Contra Margura), la Novae (exploratorii, si la Taliata ,la Laederata (Vincen- tiensii), la Zmirna (exploratori), la Margus (flota stradensis" gemensis") 6 Incercare de a o indentifica, si ca trimetere laTtpLott a lui Ptolomeu, ibid., p. 460. 2 Ibid, p. 465. 3Ibid.,II, Pp.101-3. AcelieasisiIn Itinerariulltd.Antonin, reprodusi aici, p. 458. 4 V. ibid., p. 475. 5 Ibid., p. 478. ¡bid., I, pp. 104-6.

176 Intre Impliratul roman Hanul turanic

Se poate face comparatie Cu Itinerariul lui Antonia Ierosolimitan, ca Pentingeriana,i ea nu va fi fIrl. folos. In Dacia Ripensä ducele are acesti cunei de alAri: Dal- matii fortenses" sânt la Bononia, Dalmatii divitenses" la Dorticumi Drobeta, scutari la Cebrus si Aegeta, Dalmati simpli la Augustai Varina. slablesianii" la Almus, Cons- tantinienii" Ja Utus. Ca auxilian: la Drobela primii Dacici, la Burgus Zoom cei de-aidoilea,la Crispitia c6.15ri cu acest nume, la Oescus auxilium Mariensium", la Translucus al Claustrienilor", la Transdierna exploratorii". Prefecturile legiunilor sibil la Variana, Cebrus, Oescus, Su- cidava (V Macedonica), la Aegeta, Transdrobeta, Burgus No- vusXIII Gemina. La Aegelai. flota istricá." la ,Ratiaria] cea ratiarensis, la Siosta" tribunul cohortii reducilor se- cunzi", la Sostica" al cohortei noiDeci, Incà odald, se pAs- trea.7ä vechile cetAti, si flota imperiala tine, pe la noi, fluviul. Pe DunIre veniau trupe din Vest pän6 la Castra Marlis 2. G4slin delerminarea intre pseudocomitatenses si Romanenses 8, al cI- ror nume trebuie fth,ä mndoial. retinut. Dar un barbaricvn (in barbarico) se loca1iseazI4 si In Vest, pe la Aquiincum 4, la Dun6rea mijlocie pling de coloni romani, Intr'un timp cand Sarmati gentiles garnisoneazI Italia 5. Arsenale erau, sau fusesera, la Adrianopol, Marcianopol, la Tesalonic, Naissus, Rallarla i Horreum Margi 6 De altfel,toti barbarii de la hotare, Goliisi deci lor provisorii, Sarmatii, Alanii, Hunii, pe lângA multe mai mici semintii, nu formau o unitate solidA, cu care s'ar fi

Notitia dignitatum, II, pp. 107-10. 2 V. Alfeddi, Dar Untergang derReimerherrschaft in Pannonien, II, Berlin-Lipsca 1926. Heruli seniori,Batavi, si In inscriptii, unde Tare Otra'ustaguta, Ostrogotul; Dessau,o. c.,I, p. 552, n-le 279 si urm. In ce priveste materialul uman depe maitu' stâng, o cohors apuleia ciuium romanorum servestesuptducele Armeniei; comen tariula Notitia dignitatum, I,p. 689. 8Ibid.,pp.28*, 36. 4Ibid.,p.36*. 5!bid.,pp.120-3*. 6 Ibid., 39.

Opera Impiiratului Teodosiu 177 putut pacta, cu,m s'ar fi putut face Cu un Stat civilisat. In cete rkslete, supt feluriti condueitori, ei cutreierau tara, cand cer- tandu-se !Titre ei, cand -uniti Cu Roma. Astfel aflkm deci de un rkzboiu de guerilla foarte intins in timp ispatiu, eu pace si legAturk, odatk cu acest set odatk cu acela 1. Multi se dau la brazdit" In adevkratul inteles al cuvântului lucrand pamântul. Lui Teodosiu panegiristul Latinus Pacatus li vorbeste de Istrui crusit de macelul sarmatic2. ImpNratul lkudat apare ca acela care a Milt din Goti ostasii plugari 3. Barbarii organiseazk chiar oetdtile panonice °data pradate de ei. Gotii, Hunii, Alanii Indeplinesc serviiciul de pazk, ascul- lAtori de ordin, crutItori de provisii 4. La Siscia, un atac grkbit de cAIN.rime biruie dinlr'o datk ppublici proditores" 6 E, de la o vreme, o usurare. Dar opera de cureilire s'a fcAcut cu concursul populafiei locale. Astfel Temistiu laudk pe Teo- dosiu, care a InlAturat frica de barbarii cari prAdau dar ImpAratul apare ca aeela cane lnarmeazel fi pe plugari contra barbarilor 6si se adauge cä ilocu'itorii de la minele de aar, uecliii Bessi, acum romaniga(i, deuin osta§i. Acesti terani, a ekror rask nu e de sigur park, sant tot mai mult temeiul. Sf. Ieronim, In Prologul la Comentariul II al epislolei care Galati, spane ct latinitatea. se schimbl zilnic dupli regiuni si vremi"7. Insksi figura Sfântului Marlin, un Panonian, cunoscut, din Seeck, Die Zeit desVegetius, In Hernies,IX, p.67. Siel observA cl, dupal de,la 382, se spune cA toti Gotii s'au supus au fost a§ezati In Imperiu, printeo infida pax dupl. Idaciu, Valen- finjan are la 382 luptie In Panonia §i la 391 se dau alte lupte, grele, In Tracia: noi bande tree Dunlrea. 2 y, 2. In Paneggrici veter,s, II,ed. 1779, p. 250Presenta lui la DunAre, Xp. 269 . 3 Receptos ad servitiMn Gothos castris tuis militem, ternis suf- ficere cultorem; ibid.,XXII,3; pp. 316-7. Si Scitii" aleargl. sI se supoile; XXXII, 3; p. 358. 4Ib:d., XXXII, 4; pp. 358-9. 5Ibid., XXXIV, 1; pp. 366-8 (rebelle agmen). Kai tin)g ysweyan cpo6seok Tag 60.040K; Oratia, XIV. Si In Oratia XV e vorba de Ext3Oat ot atit)etot. El soul (Oratia XVI) di vor veni la o vista eivilisata, devenind si ei 6pdanov6eg, áposed.ireCot, ójzocrrea- ievótievot, ditot, 2etrovevoin- seg. 7 Et lpsa latinitas et (ex) re0onibus quotidie mutatur et tempore. 12

118 Intre Imphratul roman si Ilanul turanic nenorocire, numai prin mArturii care n'au precisiunea acelei a lui Eugipiu despre Sf.Severin, e In legnur5. cu aceastà viatà rurald care se ridicA supt Imperiu si e capabilA a-1 Inlocui. Mila de sdraci cAmasa lmpartita in doug. e una din Insusirile de cg.petenie ale aoestrui spirit erestin, tot a.sa de deosebil de pasivitatea Orientului, ca si de realism al din Occident. De /apt, barbarit sleint f i rdmdn, pentru aceste regiuni, numai ca streilucitoare elemente de suprafarei. Alaric el Insusi, condus f i dominat de episeopil, se fncadreadi In Roma, se fpcorporeavi ei. El oere lui Stilichon, Vandalul romanisat si prin casAtori^, Roman" deci ca oricare altul, si fiindcä nu e, ca Alarle, rege", 4.000 de livre de aur pentru a servi.i dupa ce a prAdat Roma vestita prada a Romei de catre dansul e, dupl Casiodor, din potrivI, o actiune erutItoare 2 el se priveste lot ca auxiliar al ei. Au-sti oameni nu poartil rlzbotu, cu ideie de Stat si In vederea unei Inloculd,ci se dedau la accese de manic pentru. stipendii Iniarziale sau se pun In serviciul unel ambitii romane care i-a scormonit 3. Alaric isi are unmai un sIlassi un izvor de venituri: in Noric, Dalmatia, teritoriul venel, chiar si fg.rri alai de magister, cu care se mândrese asa de muli acesti. sefi 4, dar de aceia barbarul 5efusat Isi va crea un Impiiral. ca acel Altalus cu numele macedonic, aminlind pe veslilul rege al Pergamului, care va oonsimti. sg.-1 decoreze cu west mare titlu5. Orichnd, in oricare din domeniile vietii publice, se Incearcà a se imita Roma In obioeiuri si tillmi. Astfel Teodahad isi va zice In inscripti gloriosissimus rex" 6.

1 V. Mommsen, Stilicho und Alarich, In Herrnes, XXXVIII, p.1 si urm.; Salomon Reinach, in Rev. Arch., I (19151), pp. 16-9. 2 His consulibus Roma a Gothis, Halapico duce, capta est, ubi clementer usi victoria sunt; Casiodor, Citron. Am sPus c5. In Italia, Ataulf, wmasul lui, s'ar B. g5ndit la o Gothic", dar respectul pentru. Roma. neapAratA IIopreste; Orosiu, VII,43. 3V. Zosira, V, 29, 42,si Olimplicdor. 4 zosim, V, 49; Sozomen, IX, 7. 5V.Fustel dieCoulanges, H.stoire desinstitutionspolitiques de l'anc'enne France, L'invasion Germanique et la fin de l'Empire, a 3-a edit* Paris 1911, pp. 419, 422. 6 Rev. Arch., 19282, p. 387. Asupra atacurilor barbare citate de Claudian, Salomon Reinach, Les loups de Milan, InRev. Arch., XXIII (1914), p. 237 0 urm.

Opera Imparatului Teodosiu 179

Germanii n'au Invatat, In genere, aici, in Orient, limba gaz- duitorilor: gasim aslfel un interpetrus Geimanorum" la Bri- getio 1. Daca marele general roman 0 regent 4 partii rIsaritene din Imperiu, Siilicho, e de origine germana, nu Insa suflete$Le un German, ci erescut In Orient", probabil In Constandnopol avAnd educatiai cariera nobilului roman, far coala WA. 2, e natural ea dintre westi barbari pot rasdri prelendenti ooroana Imperiului: aslfel, dupa loan Primiceriul (425), loan Vaudalul 3. Literatura timpului nu poale osebi Inlre uniiialtii dinLre acela cari Isi Impart putereai paginile istoriei, 0 ea n'are interes la ac,easta. Archeologia dá' mana eu confusia literara, dar n'u fara sa fulgere prin aceste neguri o raza de adev1r. Poetul Claudian prune Impreuna Geii, Daci, Sarmati, Masageti $i Geloni 4. Sant laolalta turpes Huai"i impacati Alani"5. Sarmatii i se par blonzi 6 Nu se uild sageata daciek" D-u.- narea apare trecuta de earl. 8 La el se vad Bastarnii distitu0 poate MAO. Mysi nu Visi9 feroci pe earale lor"10. Intr'o visiume poeticd, poetul vede pe Gruthungi luerand la camp 0 a5ezand vita.11. Dar ei apqr penlriu moment ca du$- mani, dupa ce li se dasera ocampiii ease"13. Osta$iiluiStiliehon sant deprin0, de altfel,a Infrunta

1 Arch.-ep. Mitt., X, p. 115. 2 Mommsen, In Hermes, XXXVIII, pp. 113-5. 3 Lehmann-Haupt, In Klio, XV1918, p. 438. 4 In Rufinum, I,p. 308 si urm 6Ib'd., II, p. 270-1. 6 .I3e nuptiis Honorii, p. 123. 7 laculum Daci; Paneg., de tertio consulatu Honorii, v. 28, Iângit ,,seythici arcus". ¡bid., v. 149. Getica plaustra"; De quarto cansulatu, v. 53. Cl. De consulatu Stilichonis,III, v. 325siurm. Siibid.,I,v 175: odrisiae orae"; In Rufinum, II, Prefata, v. 18; II,Sr. 425. 5i aiurea. 9 Ceia ce ar fi Visigotii, dupl. editor. 10 De cons. Stilichonis, I, v. 94-5 11 Bene rura Gruthungus Excolat et certo disponit sidere vites; In Eutropium, II,v.196-7. Pentru Getul" Tarbigil,ibid.,p.102.v. 176-7. Pentru esti Gruthun, ibid., y. 399. " Ib'd., v. 576-9.

180 Intre linpAratul roman si Hanul turanic cetele Tracilor"1, cari sant Intelei aici geografic ca barbad.. CAnd se produce Incercarea, supt Arcadiu, a Gruthungilor lui Odotheu de a trece DimArea pe trei mii de luntri, ei se Ineacg. In pArtile Peno:Dei 2, deci In vecinN.tatea giutelor /Alti de la guille DunArii. Claudian va celebra Insà mai mult pentru blandea milis erat pe acela cae a triumfat la Capitoliu dup5. frangerea Dador" 3. Cet6ti1e suflr miseranda moenia Thracus , dar se vá.d al6ttoi ogoare rodnice4, arva Mysorum", care hrInesc Capitala. StabiliLatea crire lipsia de alála vreme e In sfârsil cAstigatI prin sistema acceptArii barbarilor in Balcani 5pentru a-i trimete apoi In Apus. S'a citat pasagiul din opera acestui contemporan al fiilor ImpKratulai Teodosiul In care se vede cum colonul se intoarce la hotarele sale f i Curtea se limpie iar4,4i de dárileilirice" 6.

1 In Eutropium, II, v. 412. 2 Paneg. de quarto consulatu Ilonorii, v. 623 si urin. 3 Ibid., V. 318. 4 In Rufinum, II, v. 45-6. Pentru limes mysiacus §i limes scythicus de la Honoriu la Teodosiu, Cod. Theod., VII, xvii,i. Soldatii isi imphm fiiica urma§i. Pentru mutilan, spurca amputatio digitum, ibid., VII, xin, van. Pentru burgarii, ibid., VII, my, z. Pentru robil la barbari, Rey. Arch., X1834 ,p. 435 si urm. (si inchipuirea SI. Paulian cà ar adea prins la Gelli" si Alani). 5 Consulta Gadalaippus, Rey. Arch., IV1 (1847),p.175. 6 De laudibus Stilichonis, II,206: Inque suos tandem fines redeunte colono, Illyricis iterum ditabitur aula". Cf.Jung, Romanische Landschaften, p445. Pe cazad Panoniae recApAtata de Imperiu; Alf61di, Der Untergang, passim.

CAPITOLUL II. In umbra lui Attila Asupra acestei lumi satesti se Intinde In curand o stapanire huna, care da un nou tip dominatiei barbare: acela din laggrul litchis care strange pe toti ostasii, din ceia ce pentru Avari, cu un termen german, luaL de la supust, "la fi ringul, gruiparea conoentrica pe care o inta.lniin de la Pe- ching pana la Gremlin, iar, pentru Tatari, considerand doar oamenii, horda 2 Attila, asupra caruia se exercitA, atotputernica, influonta unei lungi traditii care duce 'Ana la milenarele conceptii ale ce- rescului" imperiu universal alChinei, va putea fipentru Romani, cai Alaric, un strajer al granitei, un ofiter" In- scris In ierarhia constantiniana, dar el e, pentru dansul si ai Hauul, Imparatul, domnul lumii: el pune pe un pictor presinte In Scaun de aur, lar Imparatii romani cu traiste pe umeri viarsAnd am- la picioarele lui" 3. Attila n'a bAtut Insa monedt niciodata, ci a intrebuintat pe aceia a Imperiului roman. Impodobit cu un tilla inalt dat de Imparatul, el peteste, cm voia ei, pe o prinoesa din Apus. E astfel un candidat sila acestalalt tinut roman, el care aducea cu dansul nestersele aminliri ale Sfantului ImperiA de alta lege,al departatului Rdsarit. Rostul unui magister militum, asa de mane In aceasta vreme, intareste tnca si-

Pentru Attila, Byz. Zeitsclzr, XXVII, p. 480. 2 Mommsen (Hermes, XXXVI, pp.524-5) lace pe Attila dome de la Atlantic la Eufrati 3Suidas, subu.

182 Intre IrnpAratul roman §i Hanul turanic luatia lui Attila. Roman" e, prin aceasa situalie cai prin faptul cà asezarea lui politicd slApania atata romanitate, de la care luase, ca Decebal, nu numai arhitecti, mesleri, secretan, cari, evident, scriau latineste In numele imperialului rege", dar si obisnuintile mai inalte ale unei vieti cane iesise din adApostul corturilor si din obisnuintile transhumantei turanice, ca si din momentul marilor migratiuni Am putea zice In curtea" lui ca oerdac si cu covoare Hanul mongolic, west vechiu ;Pure" mare, era, Inainlea Romanilor, acum aproape deplin formati, un fel de ,Pomn roman", ca si Seuthes din dosul Bizantuluii ca $i Decebal din muntii Hategului. Cdci conditiile trainioe impuse de naturd si Inldrite de lungul curs al desvoltArilor istorioe sant mai tari, nu numai decal schimbarea sefului, dar si decal succesiunea popoarelor. Pentru a ajunge la acest Imperiu vedem, intdiu, la Sozo- men, pe Hunii lui Uldis, In 408, veniti dupA. rritaciuni In peninsula, dar trimesi ca plugari; scriitorul Ii afld si la Ohm- pul Bitiniei Icisi colo gAsim si In pamanl urmele -tried lor, strAinei stranii. Asttel cu tesaurul de la Sanmiclausul Mare, care ar fi datorit utior argintari din Altai 2. Vechii izgonitori de Goll pradä Insa mai mull pentru a se impune, pentru a cdpdta pe uncle au Madill omagiu, tribat, dar fnainte de bate robii pe cari li se sprijind gospodiíria de Stat. In acest sens e a se Intel3ge mentinnea din Cronica lui Casiodor cl Hunii a-u pustiit Tracale si lineal cu un s51- batec jar 3. Ei aduc, fireste, o civilisatie real k care vine dint'ini loarte lung trecut si nu e capabild de modificare. Admirabila descriere a lui Priscus4 despre Attilai Curtea lui e Intru toate ca a misionarilor franciscani veniti la horda Imp§ratului mongol din secolul al XIII-lea. Datini din vechea patrie, ea Inchinarea fierului scitic, audi-

IX, 5. Si Codex Theod., V, 4. Heinrich Glfick, Tiirkische Kunst, In Mitteitungen des ungarischen wissenschaftlichenInstitutsinKonstantinopel, Budapesta-Constanti- tinopol,1917. 3 Hunni Thracias et Illyricum saeva populatione vastarunt. 4 Analisa lui Priscus ila d. Grecu, In Codrzzl Cosminului, VIII (1934), pp. 432-8.

In umbra lui Attila 183

enta cu regele Intins pe pat. obiceiul cä tatallea de sotie pe Biqa, cä femei stint°feriae calatorilor,traiesc In noua patrie. Turnuri se ridia de-asupra locuintilor. Regele, caruia sotiile demnitarilor luiIi aduc hrana ivin, gusta din ele de-a ealare de pe tabla. In usa palabutui sau el judeca pe oricine. La audientele lui, paliare cu vin trec de la un oaspete la altul,cari, pe rand, Isi moaie buzele,ii se inching.. Ca vechiul Dromichaites, ImpIratul care area. bucate In vase de argint ti gusta carnea pe taler de lemn, si din pahar de lemn 1 bea. Fiecare dintre sefii ft.L da cate un cal oaspetilor. Dar santi datine gasite pe noui pamant. Astfel easele de lemn acoperite Cu sindila, gardurile de lemn ale palatului" lid Attila. Stalpii shut säpati cu ingrijire si legati prin arce ca In pridvoarele noastre. Jos sant Intinse covoare si femei tese In jurul Kerkai, Imparatesei". O datina locala, poale traca, e cantarea ispravilor rdzboinice Indeplinite de naintasi sau de cei In viata, cari se Induioseaza pkna la lacrami. Alte obiceiuri, ca rasLignirea vinovatilor, se ieau de la Romanii oraselor. Cu pietre din Panonia si un arhitect din Sirmium se fac bai ca acelea cu care se laudau odinioara Quazii. Glumele In trei limbi ale lid Zerkon Mau,rul, ca si ale cutari Hun, fac parle din elementele de petrecere la Curtea imperiala mai mull deal din ce putea Ingadui acca severitale divina a Monarhiei orientale de care Attila nu se desface dcat atunci cand zim- beste copilului iubit si-i cimpeste obrazul. Se vorbeste laolalta lima germanai cea romana, cea greaea. Un fel de feodalitale mongola e aralata In raportul lui Priscus: astfel cutare rob e al vadu.vei lui Bleda, fratele Attila. C-utare trimes la Impilratul celalt e domn al mai multor sate. Popoare de aceiasi rasa si-au.dat si ele partea ImptN.- ratiei, larg concepute. In fund, cu mai multi regi, dintre cari unul se chiama Ku- ridah, sant Acatirii turci, gata sa se piece ori spre Romani ori spre Huni 1. In sate se aflä si elemente hune, C.tacelea de la care se aduc provisii misiunii bizantine. Cultivarea rneiului e Insa In raport

Priscus. LAngA ei, Saragurii (fragm. 37). V. O. Suidas, sub v.

184 Intre ImpAratul romani Hanul turanic cu vechea gospodgrie romgneasok, pe card numele berli, ka- mos, trgieste si azi In mongolicul kumis. Colibele, xca56c&E,de strkveche origine track asa cum le descriei Xenofont, cores- punzAnd loouintii colibasilor de astAzi la Bran1, au rtnas In limba noastrg.. In duda tratatelor,airovEiczt, auvTgeK, care cedau barbarilar ca sglas, din voia generalului roman Aetiu, cu al cgrui mire rol, roman si barbar, dar mai ales local, ne vom ocuipa Indati, Pa- nonia,i aoeasta li asigurg venituri,cp6poc, Huni apar la ,paaai- ruri", bAlciurile din Balcani,i pradg orii ueid, ca, peste o mie de ani, Cazacii la targurile de pe Nistru 2.Episcopi, ca acel de Margus, speriali, dar si castigati prin oferte, In loc sà apere, cura vor face alti derici In Apus, orasele, prefert sg. le dea regelui barbar, care oere neconlenist fugarii pretendent" la tron Impgratului 3,si aoesla e bueuros sil mai pro- mitil citteva mii de livre de aur peste suma obisnuitk oon- tribuindi cei inscrisi in senat" ca panca lor Attila urmgreste sil-si adauge la Panonia tot sirul acestor centre romanice pgng la Novae, uncle slau, d3 mult, alti musafiri barbari, Ostrogotii lui Teodoric3; el a si luat unde vrea sa mute emporiul de hotar,i ammiutä cg, dacg nu i se admite ac,easla, va merge si Ong la Sardica 6. De altfel, cAnd el cere ca sotie pa princesa romand Honoria, cum va face Gotul Ataulf cu Pladdia, ca soeptru" ca tot si ise spune cil numai bgrbatii au dreptul de a mosleni, va fi fost Indemnat de aoeasta Insksi sgri vie In ajurtor, asa pAgAn cum era 7, CUM si din Galia francg Ii vin chemgri din partea outgrui pretendent 8.

V. I. Simionescu, in Universal din 1-iu Iulie 1936. 2 P. 140 din ed. de la Bonn. Cf. ibid., p. 168. 0 traducere romá- neascA a dat-o d. Popa Lissioanu, In colectia sa cu traducen, lzvoarele istoriei Romdnilor. 'P. 141; cf.i p. 168. 4 Pp. 142-3. 5P. 147. 6 Pp. 151-2. Distrugerea ei, p. 171. Paza bunA la Dungre, p. 162. Relatii si lupte cu Gotii, pp. 163-4. 7¡bid., pp. 152-3. S'a aErmat cA Priscus, Fr. Hist. Graec., aratA Huniii la }Ur- soya, De fapt Karsos In Tracia e in calea lor; p. 169.

In umbra lui Attila 185

ImpArat", cum spumbeam, Aula crede cà onoreazA dinastia imperiald, cerAnd sä i se dea, ea zestrea, o parte din Imperil4 pe acea princesI Placidia, care se pare cl i siar fi °feral. In cursul acestor iurusuri, rAsar InsA, nu numai satele, de strA.veche origine, care se simt pretutindeni pe malul stAng, Hunii stAnd In hordA, dar, pe malul drept al DunArü sau mai In fundul balcanic, cu episcopi, senatori$i obisnuitli cetAteni, de sigu.r si cu terani din Imprejurime, cu ciobanii obi$nuiti 2, Ora"Se cu mult popor", ca asa de vechea Ratiaria, ca Asimus (dupà rAul care e azi ()una, cu Asimuntea. sAi celate tare" 3, ca ziduri, cari jurà fals cA n'au primil In cuprinsul lor pe fugarii reclamati. DunArea, strAbItutA de 1-untri, Cu luntra$i barbari" cari nu pot fi huni I,cAci se spune apriat aiurea cA sA.nt luntrile de care se folosesc locuitorii de pe maluri5, $i e vorba $i de strAvechilepaute, care se adule gata f Acate pe cgrutele cu bol 6,e vie pentru negot, $i vedem pe un sol al lui Teodoric, de bunA sama atunci la Constantinopol, care vine pe mare de la Odessos7. Tot asa va fi fost si de-a hmgut acclor rAuri care, pAstrAnd, afarA de neexplicabilua Derkon sau Drenkon, de la care vine Insà de signa- Drencova bArateanA, vechile lor nume de 'Fisa5 e scris prin grewal65 Tigassi Timi$Tifisas ,sedove- de$te cA a fost cine sA le transmill $i, anume, nu hile° forml. barbarisatA". Cu bate prAdáciunile pa care $1 le Inchipuie, de veacuri, atAtia cari n'au In de ajuns simtul realitAtilor, ca represintAnd

Pentru casatoria Placidiei cu Constantin se cere Gothi placati"; Casiodor, Citron. 2 P. 164. 3 (beatieicrp xaersedv; pp. 143-4. Xxdgnat povoHlotg, noeOpek; p. 172. 5 Torg govoMotg n).ototg olg ol neoaotleofn rcag Tan noranot)g xixenrcat; p. 183. XxeStat, linatat; p. 183. P. 171. 8 Pentru. numele Tisei, v.Melich, In Magyar Miela, XX (1924), pp. 37-8. 9 Explicabilà In scrisoarea latina, nu in cea greacA, cai pentru cel urmgor (f pentru b). 10 pp. 183, 213.

186 Intre Impiiratul roman si Hanul turanic o distrugere totalI a terilor strAbdtute, In furia-i de a wide 0. de a nimici, de bicinl lui Dumnezeu", Priscus, solul Cu nume latin raportul Insusi pe care-1 cunoastem si care e un asa de binecuvAntat izvor contemporan, va fi fost scrig latineslei tradus greceste numai cu prilejul compilatiei prac- tice a NI Constantin Porfirogenetul, din cane face partes trimes de ImpAratul Marcian la Attila, 11 pregintl ca pe un impunNtor suveran. De fapt, Attila apare si ca un asociat imperial la viala popularà din ac,este pArti.

Sc ospAteazN. la Serdica rdistrusg." cu boilsioile locuitorilor din 1mprejurimi, Traci romanisali1. Izvorul bizantin citai arat6 pretutindeni sate, undc se iea hrana i Hunii, ca loge semintiile turcesii, Mau In lag'ir, In ring,i nu In ase- z6ri saesti ,unde se face acea mAmIliga de meiu si se oferà drumetilor miedul 2, - asa numit de locuitori" care nu e decAt bAutlu,ra vechilor Traci, sabaia, braga de azi 3, pe cand Hunii preferà chefir-cumisul din lapte acru obisnuit Ini tepd si acum4. Aceste sate au colibe"5, pe cind nomazii, cum sestie, sed In corturi,si ei n'au vetre, cise incalznsc numai usorul foc de papurA, 6. Se pescuieste In helesteiele vecine 7. AlN.turi se vor Wasi pomii cari lipsesc In ringul stApAnilor 8. Satele pot fi cedate numai membrilor clasei domnitoare, cum au facut apoi Turcii cu, acelea din Ungaria sau din raialele de la noi, de exemplu In a Bralei. Acel Rusticius care vine la Imp5ralul pentru o afacere

P. 170. 2 Pentru rnied, v. Tolnai, In Ethnographia, XXX, 15,pp. 101-2. 3 Kdpov of 6de6aeoi sea2ofcriv and; ibid. Dar se face confusieCu berea din orz. Pentru uéâoç ca romanic, Heinrich Gelzer, Byz. Zeitschr., XXIV, pp. 313-3. 4 _Kara xdniag reoTal, dvri ,u6tv °troy selyxeog, dvrl ôotvov ô piSog intro- elan maAadgsvog; p. 183. 5 KaMag rijg ;dying; p. 184. 6 Ircacipog; ibid. 7 01 rijg grAnotov tMeetíovro whiting; p. 183. 8 P. 188

In umbra lui Attila 187

privatg,l, pus de ai sgti la petreceri alaturi de Cesarul roman, de care deci ei recunosc cg algrng teoretic, apartine aceleiusi huni, foarte vioaie, care a ggsit rgpede cum se poate siIn aceste vremuri de sigur aspre 2.Scrisorile laCurtea, Hanuiui le alcgtuieste un Romanic, Constantiu, dat de Aetia, prietenul vechiu, gata oriand de serviciu 3. Un Constantiolug e Panonian4. Tata lui Oreste, asa de legat de Attila, poartg. numele de Tatulus, TccroGXey; pe care, ca Tatal, 11 vom ggsi peste o jumg.late de mileniu la un domn alSilistrei.A.cest Oreste, care e din Panonia, lea pe fiica unui Romulus din Petavio, In Noric, si fiul lor, toi Roma!, ca. adausul de Augast, va fi cel care e considerat ea ultimul Impgral In Apusi5.

Incunjurul de lemn al palatului luiAttila, asemenea cut zgplazul sau cu ostretele satelor moldovenesti 6, e de o potrivg si cu acela pe care Xenofont l-a vg.zuL In jaral cartii lui Seu- thes. CardaCul 7 de la casa sfetnicului Oneges se pAstreuzg. azi la locuintile noastre salesli; doar turnal si fie romau, cai,firesle, taile8 pe. care Impiratal pustei a pus' sgile facg, Intocmai ca Inainlasul sau Decebal, si se spune anume cà a fost adus acel arhitlecl. din Sirmiu, care se pg.stra roman. Poate ca forme de pagoda sânt. intelese In descrierea, pentru locuintg, a cercurilor" care se ridica lreptat de la pg.mg.nt spre Inaltime 9,un hiel Cretnlin de lemn in tinutul16rg. piatrg. In ce priveste obioeiurile cântecele scitice" ale fetklor-

1 P.176. 2 P. 176. V. ip. 207. P. 176. 4 P. 198. 5 P. 185. 6 lIset6acp.1.1,11vcp xvIdov,uiva (oladbuara); p. 187. $i Heac Tm, neet60.ov; p. 195. Tok Tfig iesag ntiorrok wiScipov axenotdvov 16are a?,scrn, fla6l- CELV; p. 197. 8 Ineyog, 6a2avelov; p. 187. 9 01 ag xtbdoc, T01.1 ISdçoovg dezdoevot, ç 151pog dv56cuvov pgrelan; p. 197. Intreg sistemul de constructie turanic este astfel, fisecare din cercani represintAnd un rost social, Originea e In Imperiul chines, de .trA.- veche culturA. 10 P. 190. Cf. p. 206. Tot acolo, un Hun care vorbe§te ausonian".

iss Intre Imparatul roman s't Hanul turanic la Turci nu anti femeile aratg. originea lor gotà sau. gepidg, care se vede, de. altfel,i din vgurile Ior, care pot fi imprumutate de la cele milenare, trgindi Onä astAzil ale Tracilor. Si, de altfel, se spune cà accastg lume =es- tecatg, de origini asa de deosebite, se folosestesi de limba gag si de aceia a Ausonilor 1,adecig. a Italienilor, pe cand greceste stie foarte putin afarg de unii robi din Tracia Si de pe litoralul iliric", ceia ce Inseamng numai din ceatile care rgingseserä elenice, dar se pomeneste si unul, de bunä samg negustor, din Viminacium 2.Covoarele ce se tese de roabe In colori felurite" apartin unei datim artistice care a trecut de la locuitorii Sud-Estului european, peste Anatolia, prin Asia Centralg.i prin Manciuria, mai sus de Industan pang. In insulele Sondei 3. Cu aceste scoarta se acopar, cai acum In gospodariile noastre sgtesti, paturile 4.Sant vechile tesgtoare trace ale cgror urmase stint mesterele femei ale hunii noastre tergnesti. Masa aminteste mai mull ospetele trace decal sobrulfel de hrang al rasei lurcesti, care-si face din sofraua de piele, obisnuità 5i la Turcii oLomani, in acelasi timp punga si,fata de mash" 5. Se bea ca la un Seuthes, dar pe urmg asteaptg afarà cantecul germanic, care a devenit, tr3cand peste ten i si mgri, cantecul nostru bgtranesc Bufonul scit,pe tang/ Ma-arul Zerkon, cu nume mai curaad dacic, vine din obisnminta asia- ticg. 7.

Algtu.ri sant,icia vechi nume romahe, ca Romul, conti ai Imperiului, caruia-iapartineiNoricul 8.

V.s't in Dumont, Mélanges, p. 360, Mihail Imparatul, intitulat tot asa. Pentru sensul cuvAnbilui Ausoni", Tomaschek, Ueber Bru- malia "Ind Rosalia, p. 362la Constantin Porfirogenetul . 2 Pp. 190-1. Dar sotia e barbarà; pl.191. 3 P. 197. 4 Ibid. 6 P. 204 si urm. 6 P. 205. 7 P. 205 iurm. 8 P. 184. Un sef bagaud la Attila, Sbin, o. c., p. 494.

In umbra lui Attila 189

Dacg. Viminaciuli Ratiaria se prada, dacg, la Naissus(loar bolnavi dg.'inuiatu In bisericile ruinate 2, episcopul de Margins fuge, cu tot ce poate prinde, la Attila, si-1 aduce la despoiarea orasului 3. Cel din Sirmium, asediat, se pregateste, incredin- land unui conational vasele de aur ale bisericil,a se ras- cumpgra pe sine sau pe cetgteni. In schimb anume regi fug la Romani si prefera moartea, Intoarcerii lor. O alta atitudine o au oamenii din Asimus. Ei fac razboi al pe sama lor. Nu numai ca primesc pe robii Hunilor si-i libereaza, ha chiar si Huni fugari, dar iese din widuri prind pe barbarii cari adamelca prada. Oamenii Imparatului cari comanda In Tracia lrebuie sa negocieze Cu dansii, cari nu dau pe cei opriti decal dupà ce ai lui Atlila jura ct nu sant la ei ciobànaii cazuti in manale acestora 3. Alaturi, tara lui Attila se Intinde si pe malul drept pana la Novae spre Rasarit, coborandu-se in ad'a'nc pgna la Nais- sus, unde aseaza el emporial 4. Dincolo de holar, supt pre- text de vanatoare, Hunul se arunca din cand In cand 3. Cutare negustor grec din Viminacium, ajuns ostas allui Attila, aratà bate motivele de nemultamire ale fugarilor romani la regele hun: reaua iparare militara, biurocratia, fis- calitatca, formalitatile pe care le 5tia numai bogatiii puter- nicii si de pe urma cgrora se ruineaza idesnadajduiesie slabul sarac, apoi justitia de paragrafe, care se M. pe bani 6 In zadar Incearca Priscus sa-1 recheme la alte sentimente; fie si legile bine, spune fugarul, dar dregatorii sant rat La un Imperiu si la celalt, care se framantg. indelung Intre ele e, astfel, una $i aceiasi lurae, proporaile singure variind, vechiul amestec se continua. Attila trimete. Imparatului, alaturi de credinciosul sdu Edecho, pe Oresle, provincialul din Panonia; eunncul cu numele grecesc care e Spatar Im-

Resistenta Naissului contra luiAttila, In Revue Archéologique, 18682, pp. 89-90. 2 priseus, fragm. 2. 3 Ibid., fragm. 8. 4 lb:d., fragm. 5-6. Mai tärziu se. reface hotarui Dmarii grin cedarea de bunA vole a lui Attilafragm. 14 .Fiji lui Attila vor erre de la ImpAratul Leon emporiu la Dunäre (fragm. 36 . 5 Ibid., fragm. 8. 6¡bid.

190 Intre ImptIratui roman si I-Ianul turanic partatesc Invala pe Edecho sA Intre In societatea a aril aparenta splendoare o admira acesta. Goti sant la Attila,si fe- tele lor prituesc pe Imparat- cu caulece in. Limba lor, iar la Curtea bizantina un Got Vigilas e talmaciu. Puternicul Aetiu, al carui nume grec Inseamna vultur", nascut la Duros tor, are un fiu Carpilio, si aces/alail nutria aminteste pe Carpii de la gurile Dunarii. Lui Attila, care-si cerca un secretar pentru latineste, acelasi Aelia-i Lrimele pe un Constantin; un alt Cons- tantiu servise In aceiasi calitate Hanului.i un Constantiolus din Panonia e langa acesta. De sigur ca unii dintre Huni stiu latineste, si bimba acestora e cuno,scuta. lui Rusticius, nascut In Moesia-de-sus, cu numele asa de roman'. In sfarsit, robii dusi la Attila din orasele latine pradate ale malului drept al Dundrii adauga la populatia romanica a c,elui stâng. Patronatal turanic al II unilor e de fapt znai ales un nou si mare factor de sintesei. A se face Hun" e un fenomen obisnuit In vremea lui Attila. Ou dreptate s'a scris despre sistemul vechiulunguresc, care e In fond acelasi ca al Huailor: Omul care se batea bine, oricare i-ar fi fost rasa, capata un pramant, un titlu,care-1 lacea sa. Intre ca drept deplin In nobilime 2. Nu se poate zice ca. In aceasta áscultare era si iubire. Cu Andul la Attila, se pare, Alexandru.-cel-Mane e pentru Orosiu ille gurges miseriarnm atque atrocissimus turbo totiusOrientis"3. In definitiv,regalitatea acestor barbari nu represinta la Inceput nicio administratie peste un tenitoriu stapanit de fapt; e numai un drapel de lupta. Nu se conduc", spune Amian Marcellin, rnarturul eel mare pentru secolul al IV-lea, cu vre-o severitate regald, ci se multamesc cu conducerea Im- bulzita a fruntasilor 4".Attila nu e deal produsul ulterior

i Bibliografia laturalnicA a lui Attila In J. Geffcken si E. Giebarth, Laker, Reallexikon des klassischen Altertums, ad v. 2 Jéròme et Jean Tharaud, Oland Isradl est roi, p. 142. 8III, 7.Cf. qi III, 20. 4 A,guntur autem nulla severitate regali, sed tumultuario optima- tum ductu contenti; XXXI, 2, 7.

In umbra lui Attila 191 al conceptiilor chinese amestecate cu amintirea regalitItiror din Europa centralk si din Dacia. Din palatul sku. panonian magister"-ul barbarl merge spre Apus, nu atht pentru a peti ca run Timus Hmilnitchli pe fata lui Vasile Lupru. pe Honoria, sora colegului" occidental, areia duvk ideile lui mongolice i-ar reveni jumaate din Statul roman, ci ca Imparat al lumii care vine sk fack a i se recunoaste aceastà stkpânire mondialk. Intors, el va muri obscur, si cu dásnsul acest Imperiu se va pierde In cetele personale ale urmasilor lui 2. Atitudinea Imperiului de Rkskrit fatk de lumea romani din vecinktate trebuie acum ceroetatki.

V.i Boak, The master of (he offices in the later roman and byzantine Empire, Londra-New-York,1919. 2 Pentru moartea lui Attila, Moravcsik, in .1f6rosi-Csoma Archivum, II(1926), pp.83-116. Monede pentru Infrangerea luiAttila, Rev. Arch, XXIV1914), pp. 308-9; cf. Blanchet, In Rev, hist. da Sud- Es! européen,I,pp. 97-102 (pentru lupta lui Teodosiual II-lea cu Attila).

CAPITOLUL III. Crisa socialä supt Imperiul restabilit Am spus c. Statul" hun nu putea si aiba o lunga dura: el era sprijinit doar pe linpartirea prazii teritoriale intre membrii familiei.Astfel Attila ueisese pe Bleda, frate si tovaras In domnia sa."1. Legatura chiar a triburilor supuse e personala. Dispare stclptinul, total e pus in chestiune, cum se considera oareeinn lucrul, pdna foarte tarziu,si la Sul- tanii turci stapAnitori de noroade. Mai multi regi sant pomerfiti si mai departe ehiar la Hunii, unul Bind doar primul 2, ceia ce pregati disolatia la moartea, lui Attila. Aceasta era ea atat mai posibil4., cu cat intre barbarii stapanitori nu se facuse o unificare. Vechile neamuri, ca Boiscii, mai sant la Dunare, adaugindu-se acesti Turci" cari sant Ilimarii, Amilzurii.i Tonosurii 3. Nici hotarele Statului nu erau bine fixate. La 400 Uldin nu Ingaduise o asezare barbara peste Drunare 4.S'a pretins ca

Fratrem consortem in regno suo... eiusque populos sibi parere compellit; Casiodor, Chran. Astfel Xaecirow, ó rciív 60,6 v nectirog; Can did, In Fotiu, Bibliotkeca, p. 264. Pentru sensul cuvântului Hun, v. si Kiessling, in Real-Enzykl., VIII, pp.2583-61,siNémeti, Die historisch-geographische Beweiseder Hiung-Hun Identitcit, 1910. Cf. Baynes, in English historical Review, VIII, xxv. 3 Ur e in turoeste domn"; v.ungurescul (iri munele Ulros la Sarbi. Alte name de acest fel, ca Aleisurii,la Iordanes. Cf. Zeuss, o.c., p. 709. Allturi, Acatirii, ca ai ion regi, cAstigati de Imperiu; Priscus, pp. 181-2. 4 Zosim, V, p. 22; Sozomen, IX, 5,siCodex Theod., V,6,3. Dupà Seeck, citat de Alfeldi, o. c.

Crisa social a supt Imperial restabilit isa la 433 Aetiu ar fi cedal lui Rua Panonia; Marcellinus Comes socoale insa ca eran cinzeci de ani de cand Panonia era huna (ab Hunnis retinebantur), la 427, cand a fosi reluala. Urmarea n'a put-ut fi, mai ales dapa. plecarea lui Teodoric din lagarul de la Novae, fi el o consecinfri a des facerii ski- priniriilaiAttila, dedil revenirea vechii ordini d3 lucran: un senalor catre Senatul roman vorbele d3 Dunarea faculd romanal, cela ce Inseamna revenirza la sislemul de garnisoane, de mult parasil. In adevar, pacea Dunarii apare si la poetul Merobaudes (Danuoii curn pace redit) 2,care, de si traind In Galia pare bine informal. Se continua si In a^esl. v3ac al V-lea exploalarile de mine, poate si In Dacia, si se.vorbeste tot astfel de ferrariae oetzao In Dalmatia 3. In afard de influenta huna ramasese, apoi, toala Scitia Mi- nora. cu episcopii ei. Contra lui Nestorius si Eutyches serie dupa. Marcus Mercator la 448 episoopul roan 4. Ea ron- tinuà a fi basa dominatiei militare a acestei Rome rasaritene care evolucaza spre Bizant. Dar aici Roma Nona inseamna Aeliu, pulernicul inlre pa- ternici, si Aeliu represinla regimul unei mari proprietati, unui patronal si unei seniorii aproape independente5. Un pasagiu din ,scriitorul pierdut ikenatus Profuturus Fri- geridus, ajuns In Istoria Bisericii galim a lui Grigore de Tours, araLa pe Flavius AeliusFlavii se laoeau si barbarii ca fiu al u.nui fruntas scit, Gaudentius, din Durostorum, fost conte al Afrioei", si al unei Ralien3. Mo,lenitor de pamtinturi

iCasiodor,Variae, XI,2.Cf.§iEnslin, Die Ostylten in Pan- nonien, In Jahrbilcher ale lui Bees, VI, p. 116 §i urm. 2 Panegyricus, 1. 3Casiodor, Variae,III,25. Pentru EtroPipitr§itabloul Noricului V.m-ri departe §i capitolul lui Jung, IMiner und Romanen, p. 133 si urm. 4 Migne, XLVIII, pp. 1087-8. Reprodus dupà Germain Morir], ¡'he Journal ofTheolog:cal Sludies,1905,pp.71-7,inNetzhammer, Christliche Altertlulmer, pp. 18-9. 6 Aetiu e ditcoi-,din &s.*, vullur. Un Aetios In Pausanias, Co- rinth., II, XXX, 7. Un Aetiu din Cerlesiria, Philostorg,iu, III, 14 §i nrm. 13

194 Intre Impdratul roman §i Hanul turanic

Intinse si de numerosi client"ca un Warwick engles din veacul al XV-lea sau un beiu albanes pand astdzi,e1 creste in lagdrele undc militia era alcdtuitd din sdracii rilmai In sama acestor mari proprietari puero praetorianus). Pe atunci Inlre Roman si barbarul In servicial Romei nu se fdcea deosebire; de aceia el Invatd armele la Ina atotputernicul temutul Visigol Alaric. Va cunoaste si pe llunul Attila, cu care se va ccrta, se va impdca si va veni vremea când, cu o coalitie de alti barbari,Ii va tdia drumul In Apus1. Aetiu se cdsdtoreste cu fata unuia al cdrui nume aminteste pe Dacii liberi. Carpilio, fiul., primind si el acest nume, care e deci Inddlinat am pomenit pe Carpilio si la Priscus. Dar am- bitia lui, cai frdmântdrile vremli, 11 desfac de aceastd patrie. Ajunge la Curte comes domesticorum, sprijinä pe usurpatorul Ioan, se ceartil cu Aspar si cu Bonifaciu, se mirage la el acasd, dar apoi cumpdrd mosii in Italia si ajunge In curând, cum va rdmânea panä la moartea silnicd, stapilnitorul Intre- gului Imperiu, care ascultä astfel de acest om de la Dundrea noastri. Aetiu, duce supt tiranul acela Ioan, avea dupd uciderea aces- tupla pAnd. la 60.000" de barbari, pe cari-i opune luli Aspar. Li dd drumul cand fac,e pact cu Placidia Valentinian, fiind numit comes. La plecare, se schimbd ostatecii si se fac jurd- minte 2. Cronica lui Prosper de Aquitania presintd In sfil.rit pe Aetiu devenind, la 432, magister militum din plagar, ex agricola. In luptd. cu Bonifaciu, la 435, acesta murind, biruitorul revine in agro suo", la tard, unde un inimic cautd. ucidd. Acest tipic represintant al piovincialului dundrean trece la Roma, apoi In Panonia, unde, cum am spus, se pune In serviciul Hunilor: cu prietenia si ajutorul lor" face si pacea

1 V. §i Merobaudes, In Paneghicul citat; §i p. 204 §i urm; Zosim, V,36.Cf. Georges Lizerand, AtYtius, Paris1910. V.§i Wurm, De rebus gestis Aetii, Bonn, 1844; Amédée Thierry, Aetius et le comic Boniface, In Revue des deux mondes, 1851, p. 270 §i urm. TatAl ar fi murit In Galia, lute° émeute de soldats", p. 287. Apoi Carlo Bu- giani, Storia di Ezio, generale dell' Impero sotto Valentiniano,III, Florenta 1905. Cf. §i Mommsen, Gesammelte Sehriften, IV, 1906, pp. 531-45. 2 Philostorgiu, XII, 12.

Crisa soctalà supt Imperiul restabilit 195

Impgrg.tiei"1. Si ajutorul si emulul su Littorius luptg. Hunnis auxiliaribus" 2. Aceiasi trabuie sä fi fost libertatea de actiune a lui Albinus, care concurea/g in Galia pie Aetim3. Aetiu represintg, ca si Bonifaciu, Constantiu, sotul Pla- cidiei, era Ilir din Panaisos 4 --, rivalul sgu, a cgrui biografie nu se poate scrie, dar care se pare a fi apartinut nobilimii italice, tendinta elementelor zomane de a inlocui ele,iar nu serif barbari, incapacitatea de a gamma a urmasilor lui Teo- dosiu. Din non e pornirea pro vinciilor de a pune mana pe plutere prin oamenii lor, dar Wei aspiratie la coroand ca in secolul al 111-lea 5. In delinitiv, traind unde traieste si fiind ce Pste prin mostenire si avere, Aetitt joacrt la Dung.re un rol ca al lui Cid In Spania, care a fost, cum se stie, când prieten, and duisman al Arabilor. El, fostul anal,si client hull, apare in Cronica lui Casiodor, supt numele Imparalului Valentinian, ca biruitor al Hunilor pe cari-i adusese in Italia usurpatorul loan 6. Pe vremea lui, poelul galic Merobaudes vorbeste de pacea Dungrii si inoetarea primejdiei de la Tanais, de linistea datA de Caucas si de regii sgibateci" cari nu mai vreau. lupta. Getii" nu mai Un leggturi cu cei neasezati si taie brazdg. cu geticele" lor plu.guri, lumea fiind scdpaLI de furiile scitice"7.: Apoi Dungreanul ajunse factorul Imperiului cel mare al at:ail-Aril si In Apus 8.

1 Quorum amicitia awdlioque usus, paoem principum /Otitis later- pellatae potestatis obtinuil." $i mai tarziu Aet-in cu Hunii lupta contra Visigotilor; Casiodor, Chron., la a.440. 2 Ibid., a. 442. 3 Ibid. 4 Ora'tijc Kccataç; Candid, in Fotiu, Bibliotheca, p. 276. 5 Cf. si Mommsen, Aetius, in Hernies, XXXVI, p. 516 §i urm.putin original;ce intereseazA pe marele eruditlemai multinstitutia minim-A pe cano represintà Aetiu)); acesta ar fi Ilir; praetorianu.s. ar fi notar". 6 Qui in Italia erant Ioannis praesidio, per Aetium mira felicitate devovit. 7 Mon. Germ. Hist., Auctores Antiquissirni, XIV, p.11. Tolbele scitice", p.14. Sabine Seitilor`-, p.16. Regele got,ili'd. 8Aetius, multis Francis caesis, quam occupaverant propinqtrun Rheno partem recepit Galliartun; Casiodor, Chron.

196 Intre Imparaltil roman ilIanul turanie

In legglurd Cu aceasta predomnire a marelui proprfelar ajuns general, Cartea, asemenea Cu Hof sau Hube la Germani, se intftlneste la noi In sensul de centra al unui domeniu agricol pe carc-I tre numli in Lorena francesdAvricourl, Héricourt , unde loatd toponimia e dominald de aceste forme. Dar aceasla impune credinta ea domenii agricole ca al lai Aetiu s'aupastral permanent In Sud-Eslul european.

Alaturi de aceastil1 utere ø dominatorilor neincoronati ai ImpAraliei, grupe de provinciali aratd conlinuarea vechii vi- talilati. Avem penlru accasla un cas curios, a cdrui deplind lamurirc n i e usoard. Excerptele gasile dc Wascher din Priscus arala cum un Valips" se rascoall si lea Noviodunum, cel din Apus, tindu-se de prAdaciuni In Tracia siIlirial. Valips apare ea OCA),(4), nume imposibil, de inlocuit ca lens.Elatttlape Tot;oot."2,contra Romanilor din Orient". El carmuieste(atexecpfaccco) pe ,,unii din locuitori" si iea toatà averea din celate". Ai lui vreau sd inoveze(motepry'scv). Copii sttnt pt.ti pe zidurile Noviodunului ca sa opreascd. atqcul. Se ajunge la Intelegere si la pdrasirci qs-diului. Nu e vorba de lueruri de pe vremea lui Atina, ci mai vechi (maca), afaril numai dacd accasta nu e un adatts In excerpi. Impara(ii înii ajung a se ridica din aceste mase populare. AsIfel croicul Marcian. Urmasul lui, Lcon Tracul, e Insusi din acest alual romanic popular; la Malalas, cronicarul antiochian, i se zice: Bessul, cela ce se Inlaresle sii de Iordanes 3. 111sitesiconcurenla noului barbar, Inc6 necomplecl asimila, sau a Asiiliculni, al carui rol, de la o vreme., cresle In locul Gerrnanului. Asad. Armcanul ArdalmriuArdabur

V. Dindorf, llistgrae-i in'nor,s, Ip. 278, 10; C. Wascher, In Revue Arché )1o7ique, 1869, p. 86 si urm ;cf.§i Buecheler, Kleine Schr fien,I,p.661. Pentru asedia la Naissus,ibid.,ed.Dindorf. p. 279,18. .0 rtcan.c to5: To66oug tÂf.; .P00Cqbravracrripx;Inei, dreptal,e, Mommsen (Rev. Arch., 18383, p. 91) vede peRugi,pentru ca iei se :Mil, Upa Sidonius Apollinaris, VII, v. 321, Mire ai 3 Bessica onus progenie; De s teces., 127.

Crisa sociala supt Imperiul restabilit 197 e exilal de Antemiu fiindcämbla dap/ Lron: imperium ten tans" 1

Adesc ori dominatia însi1,i a b irbarilor InL. rovincii e pri- vita pretutindeni, din motive socialc si religioase, Cu mire. Si accasta ni aratd marele motiu de skibiciune al aceslei restauran; nemulidmirea generald a claselor de jos striuile de regimul fiscal, care odinioarà le aruncase In bratele Hu- nilor si care va face, In Siria, In Egipt, ca Arabii, la inceput, pAn5. n'au InvAtal prin uncllele lor romane na-avul, sa fie privii drept niL liberatori 2 Pentru Salvian, unul dinlre cei, mai Insemnati propagandisli crestiniaisemi-1111.1ial\T-lea, Gotii sib-a pudici" si numai supusii lor romani apar plini de pacate 3. Ca moralist, Occidenlalul va pane In fatit lumea gola, in care niciun nevinoN al nu sal:ere 4, Iii care e curatie 5i virlute Criticul sociali resintä ehiar pe aceia ImpovArati de dani cari nu tree la barbari prinlru ca nu poi duce acolo lucri- soarele icasutelesi familiile lor" 6 E cineva deci supus al Imparatului na poale Salvian ni amià cum eel ce nu pot fugi la barbari sc dau, pentru a fi ocroliti, c31or mai mail, supuindu-se hogaii1Jr trecand oarceum In sama lor si In a lor propriehle" 7.Si, adaugc el,de fapt cisiintexploalalisidespoiati de acei cari ar Lrebui sà li fie sprijin. Sc ajunge acolo, In \ Ilnzarea de servicii, Incill vanzalorul nu da nimic primcste Lot, iar cumparatorul mi primesle nimicipierde Lot". Ciimpul se

1 Casiodor, Chron.: Un Romanus palritius affeet.ms imperittm" e decapitat. 2 Pentru greutatea decurionatului încà de la jam il.tleasecolului al II-lea, Schiller,o.c.,Il,p.890, nota 1Cf.siS.Dill, Roman Societg in the last century of the Western Empir'. 3 Golhorum gens pferfida, sed pudica est. Alanormn impudica, sed minus perfida; De glib. Dei, p. 175. Si: lam apud G )thos impudiei non sunt nisi Romani, iam aptul Wandatos nec Romani"; p.191. 4Ibid.,p.120 5 Ibid., pp 133, 167. 6 Ibid., p. 111. 7 Tradunt se ad tuendum prJtcgenduinque maioribus, dediLicios se divitum faciunt et quasiintitseortun dicionemque tr,a9seen- dunt;

198 Intre Imparatul roman §i Hanul turanic

duce si sarcina rAinâne, dar capitatia odioasg. se plgeste si mai departe. Asa oameni liberi devin coloni, inquilini, servi. lar alai se ad6postesc de barbari prin castele1. De sigur cä lui Salvian ti e min de sefii romani eu manile begate la spate, ajmnsi de rasul femeilor si cophlor, cari zac In temnite de misck si pe barbari 2, dar i se pare Ifni cg, în genere Go1ii trateazg,, de alfel, bine pe Romanii cari traiesc antra ei" si cari nu doresc decat sä n'u. treacä su,pt regimul roman (in ius transire romanum), ci sä fie lIsati a-si duce viata ca barbarii" (ut liceat eis vitam guam agunt agere cum barbaris). Si ne mai mirAm cä nu sant Inv-nisi din pArtile noastre Gotii, and Romanii preferä sä fie la ei decat la noi31". Cei,si din clasele de sus, cari fug de dusmani", lasg. acoloi -urnanitatea rornani.". Nu, li pasA de deosebirea de obiceiuri, de limba, de putoarea barbarilor". Ei merg la Goti, la Bagauizi,si nu li pare r5.u. Mai bine sä traiasca liberi supt aparentà de robie decâl supt aparenta de libertate captivi." Ajunge a se un i si numele de Romani. Si aici vine pasagiul decisiv pentru barbarisarea feud barbari: Chiari acei cari nu fug la barbari, sant siliti tolus/1 a fi barbari, precum este adeca o parle mare a Spaniolilor si una nu prea mia. a Galilor, in sfarsil toi aceia pe cari In toatd lumea romanä nedreptatea romanA i-a f4cut sä nu mai fie Romani"4. Apoi mg.surile sociale ale lui Iustiniian vor scAdea si valoarea militarà a acestor oameni acum legati de glie". Aceasta se lace, de si criticii cei mai aprigi ai sistemului

¡bid., pp. 113-6. 2Ibid., p. 168-9. 3 Ibid., pp. 113-4. I Et hinc est quod etiam hi qui adbarbaros non oonfugiunt, barbari tamen esse coguntur, scilicet utest permagna Histpunorum, et non minima Gallorum, omnes deniquequos per universum roma- bum orbem fecit romana iniquitas iamnon esse Romanos;fbid., p. 109. 6 InCodicele lui, coloni thracenses", cari par liberi", sa se socoatàservi ai pAmantului In carie s'ant ng.scuti". Viata de la tara descrisAdie Libanius, lu fmtptat; &1pu3 zccì sbXewc, arat4 pastori.

Crisa sociala supt Imperiul restabilit 199 imperial recunosc obisnuinta de a insela a Hunului si Ge- pidului", datinele foarte s6lbatece ale Scitilor sau Gepizilor" In schimb, încä supt Iulian barbarii" de la Pont apA- ruserä lucránd pámântul 2 Salvian presintA pe Htuni ca fiind si chemati de Romani, cari insa refusa solia de episoopi' a &Olor, capabili de a se fuchina si la preoti str6ini.Daraceqti alieni sacerdotes" nu pot fi clec& ai popula(iei supuse3. Tolusi se ajunge In locurile ocupate la o vitiare", la o. impurilale", la o germanitate" a Romanilor 4.

1!bid.,p.89: Si fallat Chunus velGipida, quid mirum est". Apoi Scytharum aut Gipidartun inhumanissimi ritus", p. 94. Libanius, Panegiricul lui Iulian, II, p. 246: veç xpsvicaovvec, eamt(Conat.vv"(tV. 3 De Gub. D-i, p. 167, 4 'bid., p. 136.

CAPITOLUL IV. Ridicarea elementului latin In acesl secol al V-lea aparenta ar fi ck Imperial e condus de barbari fdrä a se linea in sana cal de luan puternioul prin arme a desbrkcat barbaria sa. Astfel, sapanul Apusului, Ricimer, In a doua jumatale a secoluluialV-lea, e Suev dula. tata, Gel" dupá mama 1. Poelul vorbeste de geniul r-geltti, strAmosul lui" 2 Dar In cronica alexandrina Rieimer apare ca Richomeros 2 El e un om cult, mare amic al lui Libaniu3. Dar, mai ales, fondul provincial ajunge a ieg lot mai nula la suprafala. Aceleat,i regiuni ca ale noaslre dau Romci ca Impárat pe Antemiu, fiul, nascul la Constanlinopol, al anui Pr000piu, patriciu, general, negocialor al pácii cu Persii,el insusi ginere al bálranului Antemiu, pe care lautlalorul Nu- gustului roman, care a luat pe fata lui Marcian din Orienl, Ilpresilla ca descinzand din ImpAratii cei vechi 4. Lauda-1 presina fácand de copil isprkvile vilejiel si strábáland ca vanátor pActurile, In acelasi timp cand Isi castiga inválátura vremii clasiee, grecesli întàiu, laLine pe urna. E si el din seria Fui Aeliu. Ca si acesta, el, avand acum rangul de confite,. lupia la D'unare, unde strkbale, sfátuiesle, ascaza, scuturk, Inarmeazä malurile dunkrene si regiunea vastá a limanului 5.

Sidonius Apollinaris, Panegiricul lui Antemiu. 2 Ibid., quem spiritus armat regis avi"; Rev. Arch., 191119081), p. 111V. §i Keller, Stilicho, 1884; E. Vogt, Die politischen Bestre- bungenStiliehos,1870. 3 De vita sua, ed. cit., p. 67. 4 Panegiricul lui Antemiu. 5 Comitis sed jure recepto, Danubii ripias et tractum liinitis Ampli circuit, hortaturdisponit, discuta, armat.

'AX

Ridicarea elementului latin 201 El crutg. termul Ririe" de dominatia Gotului Valamir Mtfina onullimea ralaciloare a Tinutuluiscitic, bogali in sállAtAcie, grozavá, pfuilcare, mai barbara decát insesi nea- murile barbare de acolo, InfruntI pe urátii H-uni ai lui Hor- midas", cArora li se face o descriptie ca aceia din Amian Marcellin, aclAugind trAsgturinoi. Acestia apar trecând Cu carAle -Dua-area, inghetatA sou curgAtoarel. Ca luplAtor din aceleasi locuri e presintat si viitorul Im- parat Maiorian,care,in ciuda Cur1ii, ramilne credinciosul prieten al lid Actin 2. Dar so[ia barbara, de neam regal got 3, a acestaiaIIprigoneste4, temânciu-se pentru soarta fiului, Gaudentiu.. Despre Maiorian, Sic/onius spune ca s1r5mosul lui a gu- vernal Iliricul, ca termurile lstrului, acolo uncle in Panonia infloresle rAz1)oinicul Acincus"Aquinetun 5, pc vremea cánd Teodosiu era proclamal la Sirmiu. Accst bunic clupà maniA al eroului cántal se infatiseaa, intr'un pasagiu destui d3 obscur, luplánd cu flota inScilia Mimed, ca colonii ei (scgthicis ilkita colonis) la HipanisBu- gulsi la inglie(ala Peuce"Pencemque rigenfem). Il vedem pc Maiorian la Siclonius alacand ca trupe cltuin-ene PC Vandali si S2.î isira, ar-heologia, poesia si ignoranta fiind asliel unite: Baslarnul, Suevul Panonul, Neurul, Hunul, Ge- lul, Dacul, Alanul said", bello nolus",Rugul, Burgundul, Vestul" Visigolul,Alitul" Alanul,Bisaltul, Ostrogolul, Pro- crustulsic), Sarmatul, Moschul 6 Numai Tuldila, Got siel, de la Istru, e impotriv't Dar cei cari dc alâtea ori trecuiserl DunArea ingliciala &Ant rApede

Gens isla repente. Erumpens solidamque rollsIransvecta per Istrum. Venerat,etsectas inciderat orbita lymphas; ibid. 2 Sidonius Apollinaris, Panegiricul lui Maiorian. 3 lb:d. Exclusa scepiris geticis. Fertur Pannoniae, qtri Tutuila pullet Acincus, Illyricum rexisso solum cum tractibusIstri Huius avus. Panegiricul lui Maiorian. 5 Ibid. 6 lb.d.

202 Intre Implratul roman iHanul turanic

O luptà se dA astfel, dincolo de Campiile dace" (claciea rura), lângiä Serdica, de o armatá. perfect disciplinala, dupa acest laudAtor; lagárul naválitorilor e asediat. De si soldatilor Ii lipsia adesea Cererea (pâneasi totdeauna Lyaeus (vinul), n'a lipsit totusi disciplina"; când colegol lui Antemiu, poate un barbar, tradeazA, fugind, frontal se mentine, si fugarul e pedepsit perind intre vrajmasi 1 Ca si Aetiu, si Maiorian, dupà luptele Cu Tracii In Galia, se retrage pe mosiile lui, ca un Cincinal2. cu alti fruntasi de provincie se petreoe aceiasi readucere acasá.. StrAmutarea lui Marcellin In Dalmatia e ca p lui Egi- diu In Apus. Si depusul Impa.tat Nepos e in afarä de autoritatea ambelor Impáratii. In Galia, tot asa viitorul Imparat Avitus dispone de miile barbarilor si staphneste Intinsele-i domenii, ca Aetiu la Do- nare 3 E presinlat de Sidoniu ca emulul lui. Traian, gittoral pe Rin al Germanilor 4, pe cand ea Geloni si Rugi, cit Gepizi, Burgund, Neuri, Bastarni, pe llingg. Germani la el vine Atlila5.

Dar asezarea, aprobatá., une ori chiar cerulä si toldeauna fo- lositá. Imperiu a barbarilor aduce o osebire Intre ce li se lasä lor, dar ca sla,i ceia ce se numeste romanae par(es,. Sidoniu Apollinaris, poetul gal 6, ca,re serie 5i rex Gotthiae" 7, si cunoaste präzile Masagetilor", celor mai noi la Dunáre 8; acest scriitor,adânc inraurit de moda orientalà, dealtfel pretutindeni mntinsä, spune cit numai orasul Arvernilor a ra.-

lb:d. 2 Et illumAdtius) Rure iubet patrio suetos mutare labores, Fatorum currente rota, quo disceret agro Quid possessomm maneat; ibid. 3Sidonius Apollinarius, PanlegiriculluiAvitus. 1 Ibid. Tot acolo scutul sarmat, secenea Gelonului A lb d. 6Scr.sori, VII, v. 7 !bid., XII 8 lb:d.

Ridicarea elementului latin 203 mas romanis parlibus", Bistonii fiind, la Slrymon, iar Hunul, Sarmatul, Getul, Gelonul" la hotarel. Din acest Orient al nostru Insd poetul galo-roman slie cd se razimd pe Tracia, lar fecundd In eroi", cd acolo e frig, cd de la Inceput In zdpadd cresc copiii, cá ei beau mai mult sAnge de cal decat lapte, cd din fragedd vrAsid se exercit5 la gerid, cit, vândbori de curand, ei cautd fianele in peteri., cit sabia holdrdste totul, ca batranetii i se preferd sinuciderea 2 El vorbeste de Sarmat, de Mosh, de GAii deprinsi a bea lapte de a-si mânji cu, sAnge (uenis) pdliarele"9. Amintin- du-si de Ovidiu, el pomeneste pe dusmanul cu cojoc" (pet- litus) care acuma armuleste pe Goti supt judele nostril". Tot asa de nestiutor, un alt poet, Avitus, pomeneste pe Ala- mannus, Saxo, Toringus, Pannonius, Rugus, Sclavus, Nora, Sarmata, Datus, Ostrogotus, Francus, Burgundio, Dacus, Ala- nus... Suevus" 5. Niel istoricul general al Bisericii, Orosiu, n'are o vedere mai clard de la noi. El credc... In veacul al V-lea! cd Dacia si Golia e acelasi Wen] 6.Dar Eurul dulce drege clima rdcità de suflarile bistonice ale Crivgului"; chiar Persi Indieni vin de se Inchind la Bizant7. Dar unitatea Imperiului, In duda grecisdrii sau mdcar a model elenisante, larg rdspandite, o aratd si Sidonius Apolli- naris In paneOricul Impdratului trecdtor Anthemius, Rand pe Leon care e mai presus de Domnie fiindcd o dd- ruieste": mai bine va sla acum Statul nostru unul singur,

1 V. Epistolele în versuri. 2 Paneg,iricul lui Antemiu. 3Ibid. In Ep, IV, i,Geloni equintulgi, Alanii din Caucas. 4 Qui dictat modo jura sub iudice nostro; Panegiricul lui Maiorian. bV12, p. 195. In medio Dacia, ubi tGothia; I,2. 7 Ibid. In scrisorile lui Sidoniu: Anthedius, Pannyechus, Graems, Euplirasius, Palladius, Hitmerius, Philagrius, Tryfetius, Megetus, Ore- sius, ltingA Saloniusi Nimbus. Apoi Afranius, Syagrius, Auxanius, I, vn, Erdicus; III, in. Theodorus, X, Genesius, IV, vi.Evodius, VIII, Elaphius, XV. g o vreme de grecisare arhaisantA la care se supliM top scriitorii.

204 Intre ImpAratul roman si Hanul turanic care aslfel a fost Mena a doi"1. El lauda regina Qrienlului, Roma universului (orbis)" sau nascaloarca de Imperiu". 0 privirc larga .5iadanei Inviala accslorregiuni ni-o mijloce5te Insa Viala Muhllrti Severn]. Sev..rus, Sever-hills sant nume dese in Panonia-de-sus 2.

1 Faca pr:orum Exsuperas, Auguste, Leo, nam regna superstat Qui regnare iubet: I-Julius respublica vestra Nunc erit una magis, quae sic est facta duorum. 2 C .1.L., III, 3873, 3874.

CAPITOLUL V. Viata populari romanä Viata in viitoarele pdrti austriece, la Favianae, oras lute- meial pe o veche mosie de familie, la Pelavio, la Quintanae, unde au cvartir Alamani 1, la Lauriacum, oclald mosie privatd, la Ioviacum, la Comagena, cu numele asiatie, la Tiburnia, se infdtiseazd astfel, In toate amdnuntele ei bogate si felurile, la acel Eugippius, ref ugial in Italia dup. evacuarea Noriculul, in Viala Invdtatorului sdu, acel Stan!. Severin a carui amintire, pdstratil si in celatea ungureascd de la podul lui Traian, n'a dispdrut mult limp din aceste regiuni. Episcopul functioneazd ca NTAjilorulcare lucreazd cu puterea crucii: Nu te lasd. Domnul mieu Isus Hristos sd lreci dincolo de acest semn al crucii" 2. El apare ca patronul unei celdti cu zidurisi burg, ande este câle un tribun purtand rdzboinicul nume de Mamer- tinus 3.Locuitorii, populi 4,COntinuA traditiile romane pro- vinciale. Sant deci terani In margene, apoi mesteri, neguslori si chiar giuvaergii, carii poi face si podoabe pentru un rep; dupd. Invdtdtura luala din Asia si din rogitmile Pontului5. Teranii pot sd fie mansores 6, sil aibit mansi de proprietate par-

1 P. 35; ed Mommsen, in Mon. Germ. Hist. 2 Non te sinit dominus mious Ihesus Chrislus hoc signum crucis exedere; ibid,, p 27. 3 Pp. 14-5. 4 P. 35. Terminul s'a pAstrat la noi ca popor, numai la vii. 5Cred ca triobuiecetit: quosdam enim aurificesbarbarusnu barbarospro fabricandis regalibus ornam(entis clauserat arta custodia; p.19. 6 V. §i mansoribus in messo detentis"; p.32.

206 Intre Impgratui roman qilianul turanic ticularg., de unde francesa' mas (din Mas-Latrie, etc.); ei ies, ca Sicilienii, azi, dintre ziduri ca sg. meargá. la tarà la ei, la ogor, ad agros exire 1.Isi au acolo sibisericile dincolo de ziduri" si veden' si aici terminul de basilica in loc de ecclesia 2. Sfatul omului lui Dumnezeu", ales de cornunitate 3, pe care-1 venereazg si pAganii, e totdeauna folosilor, arbitragiful lui se impune, binecuvantarea lui e cerutà de cei cari pleacà in lume sg-si cerce norocul 4. Apgrarea se lace cu .ostasii oraselor" si ca mercenari cari se aseaza la botare 5.Mici bircinte se pot cgpg.ta de for- tele org.senesti:astfel Alamanii sant biruili la Petovio,de si s'au asezat la Quintanae e.Dar, algturi, Turingii distrug intregul oras Lauriacum, dintr'o singurg. aruncane7. Se In- talnesc fugarii din castele" 8. Forte ale Imperiului sant In caste/e, cum e Cucullis 9. De acolo se aduc si salarille19. Leggiurile cu 'mea romang.11 incà necotropitä se fac prin luntrile care, din Retia, vin pe Inn si pe Dungre1-9 afarg, de vremea de iarng, cánd, cu apele Inglietate, provisiile ajung a fi patine 13, dar, ca pe Dungrea-de-jos, umblä cargle cu boj,

1 P. 24. 2 Basilica extra muros" la Petovio, p. 31. 3 La Tiburnia; p.31. 4 Barbari, cum ad Italiam pergerent, promerendae benedictionis ad eum intuitu deverterunt; p.18. 5 Milites oppidorum... Pro custodia limitis publica stipendia; p. 31.Milites turmae..., numerus batavinus;ibid. Cei patruzecidintre Romani cari apArl un ora; p. 32. Veghilte" lor; p. 38. 6P.35. 7 Excidium opp:dorum... Omnis populus; p.36. 8 Transfugae castellorum; p. 38 9Pp. 22-3,28 oppida vel castella" . 10 Extramum stipendium commilitonibus allatum; p.31. 11 Raporturi 0 ea Milanul; pp. 34-5. 1' Danuvii navigatio; p. 32. 1s Rates plurimae de partibus Raetiarum, mercibus omustae quam plurimis, insperatae videntur in litore Danubii, quae multis diebus crassa, Aeni fluminis glacie fuerant colliolne quae Dei imperio mox soluta eiborum copias fame laborantibus detulerunt; p.14.

Viata populara romana 207 plaustra1. Scafele" 2 romanice vor da germanicuI Schiff pentru Dar e drept cA negotul nu se mai poste face regulat din causa necontenitei perindAri de barbari fArA cApg.tAiucari nu cautA niciun foedus. In zAdar Sf. Severin e trimes de orA- seni la ei ca sA li cearA voia de a umbla cu mArfurile: el prevede vremea cAnd, ca si uncle castcle acum pArAsite, viata de afaceri nu va mai putea fi pAstratA. Intre aceasta cetl- tenii acelui orasPetovio) venir A rugtitorii la fericitul, ca, mer- gaud la Tava, seful Rugilor, sA oeard pentru ei voia de a face negot. CIrora el li-a rAspuns asa: s'a apropiat vremea. aoestui oras ca sA, rAmAie pustiu ca si celelalte castele din sus, lipsit de cullurA. Deci ce mai e de nevoie sA. aprovisionAm locurile cu mArfuri, cAnd nu va mai putea sA aparA vre-un negustor?3". Se anuntA si pArdsirea" altor orase din causa barbariel"4. Putine orase" mai riámAn astfel pe unja Dundrii 5. AfarA, tree barbarii, Isi Insiruiesc cArutele scilice. 15i Intind corturiley bAciuiesc un timp In acest loe de bun popas, astep- Vaud sA Ii se aducA daruri care sAnt de fapt un pret de rAs- cumpArare cu privire la care se poate si discuta. Se ajwage la o Invoia15.,la un foedus 6.Atuinci ei pot A. fie primiti inlre zidurile a cAror pazI li se incredinteazA 7. Adesea, ca pentru Turcii lui Urcan pe la jumAlatea secolului al XIV-lea, de frica unui cutremur ei au c,erut sà fie admisi In celate 8. 1 P. 16. 2 p. 33. 3 Intenea beatum virum cives oppidi memorati suppliciter adierunt ut, pergens al Fabanum, Rugorum principem, mercandi eis lioentiam postularet.Quibusipsie:tempus",inquit,huius oppidi propin- quavit ut desertum, sicut cetera superiora castella, cultura destitulam remaneret. Quid ergo necesse est locis mereimonia providere, ubi ultra non potest appa.rere mercator?"; p. 32. 4 Quamvis et illud oppidum quo pergimus, ingruente barbarie, sit quantoeir relinquendum; p. 36. 5 Ex paucis quae super ripam Danuvii remanserant oppidis unum; p.49. 6 Initi foederis pactio; p. 28. 7 Barbarorum intrinsecusconsistentes qui cum Romanis foedus inierant custodia servabatur; p. 12. 8 P.13.

208 Intre Impdratul roman si Winu1 turanic

Altii iltAcesc prin imprejurimi, In cele mici,ifull Mel° ori alací pe once drumell: li se zice soainarae, de fapl scaa- rae, Schaaren 2.Sc ascund prin paduri 3. La bfticiuri, nundinae, se Inlithiesle însloatt lamea4. Une ori e Insu o forIN. organisal5.: Golii din Panonia-de-jos, Rugii cari merg spre Apus, preg6lind luarea in sapilnire a Ilaliei de Odoacru5, Alamanii Itti Gibuld 6. Ei sil-se pe Ro- mani" a-i servi 7.Se ajunge acolo, Inca unii din ei culeg un tribul" de la Draw, pe care, cum fa.ce Rapti Faya, zis Felelheus, contra Alamanilor si Turingilor, isi simt apoi datoria de a le aOira. 8, asa cä se poale lrE cu ei in soeictUe binevoiloare" 1, ca adevgrali supusi" 19 ai unui Slat care era sa se inlemeieze In ae-aslä regiune a Norieului, untie germa-, nisarea s'a facut mai tArziu Inleo formI mai ameslecala si mai conf us/. IncepQ a se ,Indulei chiar numele aceslor domni" ai unei socialAti15.3ale de capul aciola de Friedreich vine In gura locuitorilor romanici Ferdorichusu, aslepland pe FederigQ si Ferigo al Italicilor. E un adeOral. Slat de filtrare, care nu va pulea sä se menlie. Se slabilesc si relalii inter-barbare: Aslfel Onoulf, ira- tele lui Odoacru, care va fi In curand slApanul ILalieista la viilorul dusman, Inlocailor si ucigas al accslnia, Teodoric, In asezarea moslenil.à a acesluia de la du,nar2ana Nova,e,Sis- tovul de ostN.zi12. Barbarii vin pe cara (vohiculq), ca gandurile cele mai pasnice, pc care le vor pArasi numai crind se vor am2sleca antune

P. 17: turbo latrocitrudium barbarorum". 2 LAtrones quos vulgus Scamares appellabat; p. 20. 8 Hostes silvarum occultati nemoribus; p. 39. 4 P. 20. o P. 16. El cute trecerea" (transitam de la §efii Gotilor (a Gotha- rani principibus ;ibid. 6 Pp. 29-30. 7 P. 19. 8 Cum s'nt nobis", spune el, vicina ac tributaria oppidaq; p. 40. 9 Benivola cum Rugis socielate vix.erunt.";ibid. 10 Subiecti, p. 47 11 P. 49. 12 Ad. Theodoricumregem, qui tu rn apud Novas, civitatem pro- vinciae Molesiae, morabatur"; p. 49.

Viata popular5 rontanA 209 toametti pAtati" (homines maculosi), pe cari povestilorul, ofi- terul sirian romanisat, care a luptat si In aceste par, Amian Marc,ellin,Ii cunoaste bine, personal: Lupicinus, Maximus1, O plecare in mas5. spre Italia se produce in aceste regiuni In care vesnica tulburare se indulceste Insa prin mijloacele pe care oamenii strânsi de nevoi stius5.le descopere A, le varieze p6n5. la nesfiirsit, dar ea are un cara cter par- ticular. E un ordin de la Odoacru, care s'a asezat acolo si care-si chiamà pe aceia pe cari-i prive5t3 ca supusi ai Dar Onoulf, urmând ordinul fratelui s5a, a poruncil luluror Romanilor sA se mute in Italia; alunci toti locuiiorii, ca din casa robiei egiptene, aslfel din zilnica, barbarie, pradati foarle adesea, au fost scosi" 2.Si multdmirea pe care o roslcsle strArnutatul biograf al Sfilntului Eugipiu, nu e decitt un orna- giu, care calad a inegri trecutul, din partea noului Italian cu nume grecesc, care serie deslul de ldrzia, sutil ImpAratul Anas- lasiu 3, Aceiasi viatd se invedereaza si prin cercetar_a nomenclaturii In aceste prti. Jordanes pomeneste o Bassiana4, mosie de senior, si prin vechite mime Ostrale pe ceia ce Jung3 numeste calea galo-ilirr:p5storeseul Arbor Felix, copaoul feria.", veche asezare cAticd din Campodunum, un roman Abodiacum, la Pons Oeni, podul de In", peste care treceau necontenit caravanele, pe hingl. Iuvavurnsi Lauriaeurn, de care a fost vorba mai sus C.

i XXXI, 4, 5. 2 Onoulfus yero, praecepto fratris admonitus, universos iussit ad Ilaliam migrare Romanos; tunc onmes incolae, tamquarn de domo servitutis aegyptiae, ita de cotidiana barbarie frequenlissime deprae dati, cducti; pp. 52-3. 8P. vil" Citarea In Amian Maroellin, Excerpta,15 vine (tinte° adulterare atextului.Cf.si Amédée Thierry, ¡lis/ojeed'Afilia,si Fuste!dieCoulanges, L'invasion germantqac, p. 321 si urm. V. p 326: la bande guierrière";cf.sip.357, nota1.Pentru disparilia cetii L,auriacum, v. Alexander Gaheis, Legionslager und Zivilsladt Lauriacum am Donanlimes, In Forschanyn und ForIschrittc, XII, 20-1. 4P.55. 5Zeitsclzrift ftir 6sterrechische Gymnasien, 1876, p. 104simin. G V. §i Amian Marcellin, XXXI, 10, 20: Gratianus exinde digressus per castra quibus Arboris nomen est, per Lauriacum... ten- debat".

210 Intre imparatul roman 5i 'lanai turanle

De altfel, mult limp dupa plecarea lui Alaric, luptele intre barbari nu se dIduserd la Dunam, ci In Dalmatia, unde, printr'o biruinta asupra unit alt rege german, Odina", Odoacru se pregalege pentru mai mamle sau rol italian 1.Clci Du- ndrea e a vestibului Got, marele Teodoric. Un Limp, Wald Tracia-de-Nord a fost Insd a celuilall Teo- doric, fiul lui Triarius. Sabia spanzuratd la intrarea cortului sdu, si de care va peri prin accident 2, pdrea cd amenintid Biza.n- (Jul. Impdratii trebuiau sà idscumpere pe cei cdzuti in manile Fui si cari totut,i sant une ori Euslaliu din Epifania, Sirian trdit la Constantinopol, asigurd cä, dacd nu s'ar fi descoperit o conspifatie alor sdi pentru a-1 wide, el ar fi pulul lua Constantimpolul 4. Acolo, ca si barbarii din Apus, -A-ar fi asezat cl Impkratul, 5i nu s'a acordal importanta cuvenitd aporlului pe care 1-a dat candidatului la Imperiu care a fosl Procopiu, fiul Imparatului Antemiu 5. Teodoric al lui Balatnir Ii s1.5. In WA pdad ce e alas a trece In Italia. lime ori ei se combat, dar comunitatea de originesi intereseli apropie 6. Viitorul sldpan alItaliei prada fruanosulSlobi, Indreptan- du-sei spre Tesalonic 7.Imperial nu-1 poale confirma,si episeopii sant aceia cari, trdind In aceleasi imprejurdri ca acelea care ni se vddese pentru Noric prin Eugipiu, apdr6 rdscumpArd populatia 8, retrasd prin cetati, ca acei din Apus odinioard fald de Attila 9. Cutare alt Got", Sidimund, are o Intrese provincie la Epidamn. Se evacueazd cetd(i Intregi pentru a face loc nkvAlitorilor cari-si mild o asezaren. Ofi- Oclovacer In Dalmatiis Odin= vincit et perimit. Tot tip pe Pheba, rex Rugorum; Cronografia lui Casiodor. 2 Eustatiu, In Fragm. hist. gr., IV, p. 139, no. 3. 3 Malchus, fragm. 4. 1 L.c. 5 Cand;dus, fragm.ed. Fragm. hist.gr.,IV, sau Bonn lb d, fragm., 14 si una. 7lbd., fragm. 18. 8lb:d. lb:d. 10 Ostrogotii ar fi, stralucilorii"; Visigotii Wilhelm Streit- berg,Ost. mid 1Vestgoten,la Gustav Meyer, Inlndogermanische Forschangen, IV1894), p. 300 si urm. 11 Eustatiu, ibid.,pl.140, no. 4.

Viata populara romana 211 terii imperiali Ii arald uncle e mai muat gol de locuitori, ca In Dardania. Cand li se dk bani barbarilor,i and se Incearcà o loviturd trAdaloare contra lor. Teodoric oel Mare fusese inlrebuintat de Impgralul Zenon ca sa suprime rkscoala urrai non Isaurian, Leontiu, la Tars1.

Dar in courAnd Apusul, si Panonia, $i Dalmatia, au In 'Feo- doric,vicariul imperial dinItalia, un dominas noster,ca Impgratii de odinioarg. 2 Restaurarea romanä supl urmasii lui NIareian se face deci pentru partea centrala $i apuseank a Imperiului prin acest vicariu, barbar, insk de educatie si conoep(ie romank, care e marele rege ostrogot, consideral Inirc ai sai ca presidentul tuturor regilor in jarul Raliei El garanleaza pacea, munca schimbul in pArtile care-i sfull atribuale $i In care nu Mirk acka Dungre-de jos pe care o r,stituise, la plecare, Impgratului. Relatiile de comer t de care Teodoric are nevoie au rginas Insk intinse $i solide, inlre Apusul noii locuintii Rgsgrilul de care era legal prin origine $i o atAt de largk parle a vietii sale. In Noric 4 inIfilnesc boll de acolo ca cei din Alamania 3. In unele privintd el iese chiar cu tolul din conceptia osebirilor barbare. In scrisoarea XXXII a lui Casiodor, Panonia e numitg. sg.laul de pe uremuri al Gotilor" (quondam sedes Gothorum). Când viata romanà e stabilitg, supt palernica sulitg. a regelui italian, treb-aie sk admilem deci o restituire a unitklii economice militare $i populare. El a trebuit sà ia. ca &Masai. in Italia si elementele romani sau golo-romanice de la acea Dunkre-de-jos uncle slgtuse atdta vreme4. El n'a putul pierde din vedere acesle locuri, si marea lui operk de refacere, cu

1 Ib'd. 2 Contra Francos a D. NTheodorico) destinatur exercitus qui Gallias, Franc,orum depraedatione confusas, victis hostibus ac fugatis, suoadquisivit imper.o; Casiodor, Chron. Aiurea înâlnim aceasta formula, pe un vas; Regnante d. n. 7'heodorico, fella. Roma; Cozza, o. c.,p. 303. 3 Casiodor, Variae, III,50. 4 V. Enodiu, Panegiricul: un Pitzia ca general al lui. V. si Hodgkin, Dynasty of 7'heodosius, 1896; Pfeilsch, Theodorich der Grosse, Ma- lento.1910.

212 titre impIratul toman §i turanic

orase, castele, palate, a trebuit sä ating1 si partea din Europa centralg si sud-est-orientalä care-i apartinea 1

In aceasta peninsulg a Sud-Estului european, lasata in sama urmasilor lui Arcadiu, aspectul latin: dalmat, ca supt Arias- tasiu din Epidamnum 2, tracic, ca supt Iustin si dinastia lui ca cate o intercalare asialicg dar mediteraniang, ca a Isau- rianului Zenon, fratele hii, candidat la Imperiu si rebel, se chiamd insg Longin4, se pgstreazg. Acestia nu sant de altfel represintantii importantei unei provincii asa de mici 5i de sgrace, ci ai unei bande militare, plAtalà ca un mare stipendiu anual, care ajunsese stgpand pe Constantinopol5. E deci tot o veche viatà populara care, ca in secolul al III-lea, dar acu.m fgra amestec visibil de barbari, se fidicg la culmile Impargtiei. Folklorul romanic de aici domina prin vanjosia sa Monarhia, si provincia de limbà lalina cucereste grecisantul Bizant. In acest timp insg. Iliricul pare c.g. Linde a se despiirti, ca o formatiune aparte, sprijinila pe celgtile maritim3 si pe unele alatuiri de vgi In interior. Apare gu.vernarea, pomenitg, a lui Marcellin, in care cauta un addpost fostul Impgrat Iulius Nepos 6. Sà nu credem cg e vorba, la ac,esta, numai de un refugiat, trlind In retragerea pensiei sale: e Impgratul legilim siacesteteritorii nu s'a-udesfacut inca dinlegglurile cu, Apusul uncle guvernase el, rgmanand insä pretutindeni tot un Imparat. Supt scutul acesla Incà puternic, In unele .)rase ca Durazzo populatia se alcgtuieste de sine supt un ltptotetkov 7.

Sub cuius felici imperio plurimae renovantur urbes, munitissinm caslellaconduntur, consurgunt adlniranda palatia, magnisque eius operibus antiqua miracula superantur; Casiodor, Clzron. 2 Eustatiu, In Fragm. hist. gr., IV, p. 110, no. 4. 3 Vartil lui se chiama Marcim; Teofane, ibid., V, p. 271, no. 1 Rudele luiIuslinian poarta Auricle vechi latine de Germanus, Pa- tricius; Ioan din Epifania, ib.d., p. 276. V.§i A. Rose, Ka ser Anus- tasius I.,1882. 4 Eustatiu, I.c.p. 140, no. 5. 5Ibid., p. 142, no. 6. 6C.I.L.,III,6335. Astfel, ca Imparat, 11considerri acela care a pus inscriptia ggsM la Belgrad. 7 Jireìek, Gesch. der Serben, I. p. 37, nota 1.

Viata popularà romang 213

Cu elemente de totfelul,In Moesia-de.-sus, Mundus, un Got, mild sa facd el Insusi un Stat, lupandu-se ca Sabinia- nus, comandantul roman de aldturi1. Toatg. linia Dundrii e obieclul unei atentii speciale, cdci o mud primejdie, cum se va vedea, Incepe sa se pronunte: a cobardrii Slavilor. De aceia, credem, In fata unei primejdii pe care o invede- reazai ruinele marmurilor antice, Impdratul Anaslasiu face a se lucra In Scitia Minorà pan. la Histrio., uncle s'au gdsit alg.tea ardmizi cu numele acelui 2cdruia totusiis'a adus Invinuirea ca n'a opus barbarilor armele Imperiului 3. Si mid- tdmita acestei restatirdri dungrene ocrolind pneguslorii romani In Dacia se glsesc monede bizantine pdna in secolul al VI-lea 4. Epocei Iliricului Anaslasiu trebuie sd i se alribuie si c15.- direa In vechea regiune d- oicii pagi spulberati, de cetdti nimicite, a unor centre cu nume de Sfinti, ca Sf. Ciril Ulmetum 5. Aici se pune insd o cheslittne. Tol termul dalmal are celati Inchinate Sfintilor cai alillea din cele moesic- si din adfincul Traciei. De ce pentru cele de h Pont sfintii lutelari nu sruit cunoscuti, afard de acest singur cas, chnd tolusi nu e vorba de o cetate? S'a crezut cg. In secolul al IV-lea cineva din acesti vici pe la Histria ar fi Inching un altar hui Constantin si lui dar cetirea nu e de loe sigurd6; in once cas, epoca lui Anastasiu a lgsat urme epigrafiee In locurile unde Vitalian, pretins descendent al lui Aspar, a jucit un mare rol, Incer- când sä lnvie de aici Imperiul de Rdsdril In vecliJa forrnd latind pe care a putut sa i-o deg Iustin, Iusliniani dinaslia

1 Hartmann, Gesch:chte !Wiens, I,pp. 152 si urm., 170 si urm. 2 pilrvan, In Dacia, II, p. 218. 3 07..rr6 i SnXocc, To6g er.z6vcce4 6ccp6dpoug ¡Lamm; Suidas, sub u. Anasta- sius. Un decret al luiileintru commerciari; In Rey. Arch., 19111, p. 521. 4 Fr. Willer, Römerspuren im Osten Siebenbiirgens, In Mitth. der k. k. Contralkommission, 1859, p. 105 si urm. 5 Procopiu, De aed., p. 293. Petrvan, Histria, IV, pp. 161-2. V. mai sus, capitolul respectiv.

214 Intre Imparatul roman qi Hanul turanic lor. Ostasii lui sânt Tracii latinisati, Bessi, si Caliacra ajunse a fi, ca mai tárziu In veacul al XIV-lea, supt Dobrolici, o capitalá. Vitalian, asupra cáruia vom reveni Indatá, pentru a-i arkta o carierá mult timp fericitá, era fiul lui Patriciolus din Zal- dapa 1si se rázima pe terani, aceiasi cari luptaserá si In armata lui Marcian, o Intreagá lume romanicá. Marcellin spune aprial cà erau localnici cei din jurul lui. Numele romanice abundA, de altfel, In aceastA vreme: Marcian, Marcu, Longin, Marin, Grermanus, Verina2. $i povestea alugárilor din Scilia merla. sl fieInfAli,siatá aici ca lilcä o dovadá a unei vieli populare extrem de vii In aceste regiuni, In legáturá cu netntrerupte traditii. Scilii", numiti dupá provincie, cari duc lupta cu episcopal de Tomi 3, mergand p5nN. la Roma, cu plangeri catre Papa li starnind, ca badea Callan la Coloana lui Traian, lumulturi acolo, apartin fireste poporului de jos latinisal de aici. Ei sant de sigur In leggluirA cu Incercarea lui Vilalian. Ereticii aces tia, theopaschili" 4, cari cau 1 A legá tara cu Roma, ráman apoi la Constantinopol. supl pazá 3. Oricum, ei sânt una din aparitiile cele mai caracteristice ale 1Temii, ca unii cari par s'a ardte lupia unai element calugärese, de earacter indigen, contra episcopului din Tomi, care va deveni grecesc. iin- tregul incident al cálugárilor sciti" are, am spus, un caracter romanic. Episcopul contra cáruia se duce lupla se chiam4

1 Schafarik (Slau. Alt., II, p. 158, nota 1awaza Zaldapa la Dicalic, lar Aquae la vArsarea Timocului. 2 V. Jiredek, In Arch.-epigr. Mitt., X, p. 189; Iorga, Histoine de la uie byzantine, I, p. 40 adauge Cronica lui Marcellin, 515); cf. Parvan, In Histria, IV, p. 702, care Vede InsA In Vitalian un indrAznet general got, Cu stApAniri personsle" si In fortificatiilelui Anastasiu o mAsurA contra foedieratului rebel", rAu aerolito& al unor tinuturi care din vina luis'epastiesc. Tot de la Anastasiu ar fi inscriptia Parvan, 1. c, p. 171), de la care s'a pAstrat numai tig,LA cu aoelasi semn, un malle A. 8 Pentru Paternus die Tomi5i la 520; Labbe, IV, 1525) 5i cAlugkiri v. scrisorile Papi Hormisdas, in Migne, Patr. Lat. (cf. Netzhammer, Altehristliche Tomi, p. 31 5i urrn!). 4 V. Zeiller, o. c., pp. 173, 383-4. ti Mignee Patr. lat., LXIII, p. 477.

Viata popularg romang 215

Paternus, dar, mire numele lqr, pe liing6 Achile, loansi Leontiu, e si un Mauricin.

Caracterul pur latin al peninsulei balcanice In secolulal V-lea si al VI-lea e formal si energic recunoscut de un Bury: Populatia peninsulei traco-ilirice era de limbd latinA In se- colelealV-lea sialVI-lea. Din aceastA populatie se co- boarA Vlahii 1m deosebitele lor locuinfi f ila Nordul §ila Sudul Dundrii. La Nordul DunArii, InadevAr, probabil a supravietuit In Muntenia si Moldova un rest depopulatie romanA, de si Roesler ar fi vrut ca, atunci cAnd Aurelian a pArAsit Dacia lui Traian, sA fi fost In Intregime evacuall de Romani, dar ae,est rost n'a putat fi bogat,i Pie n'a tAgAduil 6. a fost o imigratie medievall. de Vlahi de dincolo de Du- nAre, care a fAcut o RomAnie posibilA".Si elcontinuA: Marea Valahie" din Tesalia s'a formal printeo miscare spre Sud a acestor Romani ilirieni cari au fost probabil strAnsa In regiunile muntoase ale Pinduluisipromontoriile Acar- naniei de Slavi. Dar a ramas pentru cAteva secunde o con- siderabilA populatie vlahA In Bulgaria InsAsi"1. Tot asa, despre situatia din Palestina, scria E. Rey: PAnA azi s'au mArgenit a o studia dinleun punct de vedere pur occidental si lasând prea malt In uinbrA rolul important ce 1-au jacal Sirienii si Arabii In stabilirnentele de care ne ocu.- pam. Elemental indigen, precumi relatitle statornice en Grecii It was mentioned before that the population of the Thraeo- Illyrianpeninskila was Latin-speaking in the fifth and sixth centuries. From this population ve descended the Vlachians in their various homes both North and South of the Danube. North of the Danube indeed probably survived in Walachia and Moldavia a layer of Roman population, through Roesler would have itthat, when Aurelian abandoned Trajans Dacia,it was entirely evacuated by the Romans; but this layer cannot have been large and Pi d has not disproved that it was a medieval immigration of cis-Danubian Vlachs that rendered a Romnania" possible.. Great Walachia" in Thessalia was formed by a southwird movement of these Illyrian Romans who wcre probably precsed unto in the highlands of Pindus and the promontories of Acarnania by the Slaves. But there remained for many centuries a considerable Vlachian population in Bulgaria itself"; o. c., p. 515, nota.

216 Intre Imiraratul romani Hanul turanic

Musulmanii, au executat o influenta considerabila asupra societatii principatelor francel`1.

Dar in acest Limp se produce si acea mifcare a indigenilor romanici tinzdnd a da ei lmperiulut un fef. Imparatul Marcian e un Roznan din Tracia. Urmasul lui, Leon Tracul", e insusi un Bess 2 Vilalian 3 tine câtiva ani Scilia, uncle Insa la Axiopolis se mai seria greceste4, cu, o oaste care s'asocolit.la 60.000, biruind pe Hipatiu, nepolul lui Anastasiu, si pe Rufin, pe Alathort, generalii Imperiului 5.Iustin va izbuti sa-1 rapaie numai la el, In palal", cii saisprezece rani pe dânsul 6. Mo- neda lui are inscriptia mandra: D. N. Vitalianus, pp. Au- gustus, vicar. Augustor." 7.Si Victor Langlois a publical. 8 o moneda a lui Vitalian. Ea poarta lânga capul ccsarului inscriptia latina Vitalianus, Cu acel aclaus ceX4 care se intalneste de la Anastasiu la Iuslinial 2. Dar Vitalian, presupusul Slav sau Bun, nu e singurul, ci tipul se inlálneste n multe exemplare pána la Iustinius- tinian. Jusqu'il present, on s est borné à randier à un point de vue pureme,nt occidental et en laissant beamoup lrop clans l'ombne le Hole important que jouèrent lesSyriensetles Arabesdans les établissements dont nous nous occupons. L'élément indigèneainsi que les relations constantes avec les Grecs et les Musulmans eier- cérent une influence considérable sur la société desprincjpaulés franques"; Les colonies franques en Syrie aux XII-me et X111-me s'Icies, Paris 1883. 2Bessica onus progenie; Jordanes, Romana, p.43. 3 V. mai sus Pentru Vitalian §i Philippide, Or'ginea Romdnilor, I, 7 si urm. Kutzis, nepotul lui Vitalian, la Malalas, pp. 441-2. Tocilescu, In Festschrift pentru Hirschfeld, p. 351§i twin. 5 Jordanes, Romana, p. 46. 6 ¡lid., p.47. Langl el un Paul si un Celerianus. El ar fi un barbar, un Got, pentru unii istorici. De fapt, nwnele, rar, se aflä si pe malul stäng al Dunäriiun Publius Iulius Vitalianus;v. D. Tudor, In Bul. Com. Mon. 1st., 1933, pp. 76-7 . 7P. de Sauicy, Essai de classficali m dcs suites monédaires zant nes, Metz 1836, pp. 5-6. In Reo Arch., V2, Ianuar 1819, p. 692. 9Si la Saul^y, o. c., p. 6.

- Fig. 21. Medalion al luí Iustinian.

XVI.

Viata populard romand 217

Nume latine se gdsesc asliel la generalii din secolele al V-lea g al VI-lea. Belisariu Insusi 1,Velisariu, fabricantul de vdturi" li apartin2: e de fapt, un Vitalian care s'a supus acelui, mai nor000s, care domnesle. Impgratul Antemiu are doi fii, cari se ridicä impotriva lui Zenon. Unul se chiamd,, roman, Marcian, celalt, grecesle, Procopius. In areastd lati- nitate care acopere Imperiul de la Anastasiu la Iustinian, nepotul de filed al lui A.nastasiu se chiamd Marinus, o and rudg. Bassianus 4. Unchiul lui Diocletian, a and mamd era din Diocleia iliricd, se chiaind Carus 5. Iustin, un Flavius, de altfel, ca si Fla vius Eulbricus, consul ca el 5, e un Beudani, Trac 7, de la Bederiana langd Naissus 5, Belisariu fiind din localitalea Germanae 5.Nutnele solid lui Iustin, Lupicina, e lalin, al mame.i. lui Iuslinian, Viglenicla, vine de la vigla (vigilia)". Suidas pomenesie iubirea lui Be- lisariu pentru terani, grija lui de a nu se &ilea sgmgralurile, de a nu se fura fruciele, de a fac pc saleni sg. profiLe din prada ostasilor.

1 Jine6ek, D e Thinanen, I,pp.18-9. Libor Pontificulis, la NI* lui 8ilveriu, Valisarius". Virsarius". 2 Mabeescu, In Dacoromana, I,p. 117. Ar putea fisi din Belisara v. Germisara). 3 Fotin, Bibliotheca, p. 253Candidus .Cf. si ce spittle d. Aussa- resses, L'arni6e byzantin'. à la fin(liz siècle,1909. 4 V. Suidas, sub v. Anastasius. Peelinsele vechi nume slave Mi- lizza, Vulkassinus), C.I.L.,III, 8292, 8291. Cf. Philippide, o.c.,I, p. 330 si urm. V.si Bryde In Engl hist. Rea., lE,p, 657i urm, viata lui Iustinian, de Theophilus), nu se inentin. E curios cd un spirit critic ca al luiJirie6ek, alunci tandr, Invechea-i carte Ge- schichte der Bulgaren, pp. 78-9descoperia numele slave: Ljubkyni, Viljenice, mergandi pänd la fabulosul Upravda. Iustinian e pentru ddnsul un Slav" indubitabil, cum pentru altii Vitalian e un indu- bitabilGot. Pentru pretinsa origine slavd, y j Tomaschek,/.c., in Zeitschrift f. &tern Glynn., XXV 1874 ,p. 658. 5 Suidas, sub v. Sophia. 6 V. Dumont, o. c., p. 658. 7 Chron. Paschale, p. 611. 8V.si Hammer, In Hermes, 1872,p.339fragment din loan de Antiohia). 9 Procopiu. De bello vandaiico. i° Un Iustin,tribun Valeptinianensium" inteo inscriptie greacd; Mommsen, In C. I. L, II, p. 282.

218 Intre ImpArgot roman §1 Hanul turanie

Vitalian n'a avut noroc, dar pultrea suprema a ajuns totusi In mana unui plebeu latin din lumea romanica, acesl Iustin, din pantie Dardaniei, ca si nepotul Iustinian, care lauda, ca un adevarat Trac nationalist", marile Insusiri de vitejie ale poporului originii sale 1 Toatt familia are nume romane 2: In inscriplia de la Philae, Iustin al II-lea, Flavius, pomeneste pe Sofia Aelia, pe Tiberiu Noul Constantin. Batranului soldat, imperator dilectissimus", i se Inchina o inscriptie la Nisibis, dupà parasirea din secolulalIV-lea, de exercitus omnis Orientis", care pomeneste de neamul barbar" Intre care se anal.). Si la Ulmetum s'a gasit o moneda de la el 1.

1 Novela a XXVI-a. 2 Iorga, HIstoire de la vie byzantine,I. c 3 Helmolt, Weltgesoh.IV, p326. Pärvan, Ulmetum, 112, p. 75.

CARTEA a IVa

REGIMUL NOUWI AUGUST" IUSTINIAN

CAP1TOLUL 1. Basa romani Fusese odaia o Intreaga perioada cane se ponte numi In adevar ordinea con-.stantiniana, ea o randuiald de Slat, un lucru militar si achninistraliv, poruneit, ea o consecinP fireasod a schimbàrii centrului de greutate al Imperiuluil. Inert Inainte de 500 fenomenal popular biruie. La 192, in oastea lui Anaslasiu contra Isaurilor, gasim Gottsi Bessi" 2. La 502 lupt.a. contra Persilor Grotii si Bessi si pale popoare ale Traeilor" 3. La 539 un Bess, Burkentios, apare In armala Epoca lui IusLinian are un al treilea earader. Ea represinta afluxul acesteivieri latine rurale, care risare atunri, intinzandu-se din Moesia ci Ririe si asupra Traciei 5, cere drepturile, pe o vreme oand candidap la Imperiir, ca Vitalian, eland Impqra(i, ca lustinian, Tiberiu, Mauriciu, sant vreau sicifie latini, Romani In vechiul in(eles al covantilui, eand prin influenfa Papel, prin ,ridicarea Impriratilor de ris- coag a antar(ilor", si In Italia, invie rommismul, iar Galia se pregatoste, primind pe Franci, set foal, supt regii acestora, ca un imperiu al ei.

V., In genere, Holmes, The aje of Justinian,1905; Mrs, Die Reichspolitik K. Justinians,1893. Malalast p. 393. 3 Teofane, p. 224. 4 Procopiu, De bello gothic°, II, 26. V. si In Anthologia Palatina, IX, 428: 'Ast.868ta. 576 aots6vivov "Apacc Beacsav (antici). 5 In acelasi timp el se concepe ca Imparat al lundi, chiar daca se pAstreaza regi atitrnând diinsul, mentioneaza pe monede; v. Rey. Arch., VI21810 ,pi 389 si tirm.

222 Regimul Noului August" Iustinian

Se adauge mandstirea Bessilor la Ierusalim, despre care se va mai vorbi 1. Chestiunea Bessilor din secolul al VI-lea e de cea mai mare imporlanld. Din mArluriile aduse, ei apar ca existûnd in acea manastire ierosolimitand a lor, In care Intrebuinleaa. limba Bessilor", dar si ca (erani sfraci, soldati romani de un rang inferior, ajutänd adeväratele trupe. Putem admite la o datà asa de tdrzie Traci pAstränd caracterul lor si vorbind limba lor, care ar fi aunt fi o literaturd bisericeaseel? Mai ales, tin'And sama de ultimul fapt, ni pare greu. Ar trebui deei sk se admild cd terminul de ,,Bes" era doar o formuld archeologicd penlru nolitmi deosebile, cum a fosl, de altfel,si p-ntru Scit". De o parte,la mandstire ar fi Goli, iar, de alta, in lagare, provincialii semi-barbarisali cari sänl strämosii Romanilor. Si se lie samd sidc.s aceia ed la Kekauumenos, mull mai tdrziu, S3 spune despre apriat c. acesla sAnt cei zisi Dad i si BesIsti" 2 Oricum, aceastd viatd pop ulara, prin eäteva ultim3 sfortdri, pune, pentru vre-o suta de ani, stdpftnire pe Imperiu. Ldudând, In Novela XXVI. pe Traci, Iuslinian vorb2ste Cu má'ndrie de acel element romanic din care el Insrusi fäcea parte. Pentru el va face, fi ca un centru militar si politic, un arhiepiscopat nou In regiunile originii sale, pecettaindu-1 Cu frumosul sdu nume latin. Tot un Latin e acela care avea acest Scam dintru. Inceput, la 549, Benenatus 3. Pomenind In actul de fundatiume a noului arhiepiscopat, nu numai de Viminacium, dar si de Recidava si Lederala, recuperat- dincolo de Dundre, se aratä supunerea bisericPascci a acestui mal ceitre Scannul cel non romanic din Balcani, binecuudntat de Papa Vigiliu, Impdcal cu Bizanlul, si Rine-

1 Acta SS., Ianuar,I,p. 692a; cf. Tomascliek, Sitzungsberichte din Viena, 1882, pp. 490-1. 2 06ToL -rekp slaty of Xerrbinvot Acixac xat Báaao3 ed. Wassiliewskyi Jernshidt. Toinaschek, In Sitzungsberichte eitate,1882, p.497, §emnala.i Bs- acciva,Betaaatcocc din Codex Theodosianus, In Dardania, i mentiunea In 7, X, 19 fi 15, X, 19. 3 Jiretk, Geschichte der Serben, I,p. 56.

Basa reman 223 tionând ca un mijloc de apropiere, de simbiesd chiar cu Apusul. Care e sensul acestei fundatiuni religioase a lui Iustinian Tate° epoed in care °rice, eveniment politic lrebulia s.-si aiba rdsunetul in ierarhia bisericeascdi once creatiune reliffioasä trebuia sà fie influentatä de o nee,esitate sau o tendintd. po- Mica? Tustin. se Impdcase, cuan am spus, dupä o mai lungd cu Papa care, intAmpinat cu adanc respect de bAtrdnul Im- pArati aclamat de populatie, isi Meuse, neasteptata aparitie In Constantinopol, ca triumfdlor. De sigur cà acesta a fosi un prilej de nagocieri cu, privire la ce i se recunoaste vechii Rome si ce Tntelege ImpAratul din RAsArit sA retie penlru propriul sku Palriarhat, socotit de Papi ca usurpator. Deci, admitAnd drepturile Romei asupra Iliricului,Iustinian voia sa opuie acestei pAtrimcleri a Occidentalilor In Balcani unja sa de apArare. Dar, In west'. Batean', tinuluri latine nu emu. nnmai %mica asupra cd.rora se intindea Suprematia ierarhicA a Apusului, cisi,In fata celor p-ecesli,de pe malurile Mrii Negre, ale Arhipelaguluii Mediteranei si din adâncul tracic, acele regiuni moesice, panonice de Sud, ici si colo macedonene mule Tutdia pAtrundere romand facuse pe alocuri alâta loe pentru colortisarea populard sau si p-ntru cea oficiald 1. In harta subor- dondrilor fatä de aceasta Iustiniana. Prima cu nume asa de latin o a dou.a Iustiniand." nu cuprinde pArtile din jos pAnd la Salonic oorespunde cu aceia a predomindrii limbii romanice In regiunea de la Ulpiana 2. E, astfel, nu o noud ordnduire fornzaki tin aceste regiuni de sintesci,ci o florid crcafiune organica, iesind din partea substratului rural al acestor parti färd orase mari ivechi, a romanisnmlui din Sud-Estul Earopei, si ea cuprinde, prin solidaritalea interferen(a malurilor dunetrene, si infhenra,

V.i, pe larg, pentru delimitarea sferelor de influentà, Jire6ek, Die Rornanen, I. 2 V. §i Dimitsas, nap/ rçcx6-coxspiXou ecpwaccaxontTlgIlp(brix uvtavt, xat BouX^rapfog, Athena 1859cf. Miletici, In Bul. Institu- tului rusesc, IV, pp. 21-151; Echos d'Orient, V, p. 409 si urm.; xXlmccauxil 'AV/0am. IX1859), pp 158-60.

224 flegiÏnLil Noului August"4. Iustinian constiinfa de drept fi asteptarea de autor asupra vechii Dacii. De aceia pentru Iustiniana Prima, care sta. In fata Iliricului, ca o cetatuie a RoM13i rasaritene, se aleg: Dacia Medifterana cai cea Ripensa, pexdeaua din fata teritoribului neg,uvernat direct de Imperiu deci malul stelng atelrncl de acelasi centru add.nc, tide° ragiune pe care n'o ating usor ncluedirile, Dar- dania legata de Dunare, Moesia a dona, acuma dupà moda vremii o Mysie, Praevalitana: In sus, o parte din a doua Panonie cu oetatea bacense (nu e de acolo Bacica slava?, iar, In jos, o parte din Macedonia, Macedonia a doula"1. De altfel, oei mai multi Traci 2tn. Dardania vecini cu panonia 3, vteau pe Papa, se spunea la Roma in 517, au tot respectul fata de prea-induratorul Imparal", caruia i se cere ssupuie Scaunului Sfantului Petru Bisericile orientale, ceia ce o face aproape deplin Justinsi dupd dansul Justinian. E semnificativa si masura de a deslace de Salonic bisericile circa Viminacium", din Ratiaria, din Aquae, care vor avea un arhiepisoopallor in Prima Iustiniana4. Episcopii tellanjus, Baunantius sant romanici 5. De cealalta parte, in cetatuia, panà atunci statornica, din Scitia Minora, supt Justinian se ridica basilica la Troesmis si Tropaeum 6.Cele doua lagdre din noua Troesmis a lui

lnstitutiones, coll. II,tit.II, nov. XIZedler observd disparlitia ei In 545, o. c., p.104). Questorul armatei, Bonus, residd si prin Moesia, Scitia; ibid., IV, v,L. Pentru Biserica Mysiei", coll. V, lit. xx, CXV. 2 ,,Plure,s Thracum"; Jaffé, ad annum. 8 Vicinum Pannoniae,ibid.Plangerila Roma alecpiscopului de Larisa, scos de Papá; Migne, Patr. Lat., LXII1, p. 531. 4Institurones, coll.II,titII, nov. X. 5V. §iZlatarschi,deispre Prima Iustiniana iOhrida, InByz. Zeitschr:/t, XXX, p. 484 si urm. Iustinian la Taurisium ldngd Bede- liana; Litzica, Procopie din CesareaIn loan Neculce,VI, 1926 pp. 21-2 din(extras.Si identificarile pentru Iustiniana Prima, pp. 22-3. Numele ei trece la Ohrida, ca al Severinului la Minnie. V. si Zeiller, o.c., pp 151multe nume latine de episcopi in Ririe), 162 urxn., 368, 385ar fi numai dorinta lui Justinian de a-si glorifica looul nasterii),393,397-8,900-1 Justinian ieresia). 6 Netzhammer, ChristUche Altertamer, p. 21 si urm., despre ha- Since.

tasa romana 225 iustinian redevenirk fortgrete formidabile, flancate de bksti, garnisite de spori, apgrate de imense §anturi naturalei de trei rânduli de retrans,kri. Toate rnaterialele romane. morminte, altare pkggne, monumente fuuerare, religioase sau ancle furk hilrebuintate ca material de constructie 1. Iustinian Intgrii cetatea Ibida, pc care Parvan cu dreptate o aseazg. la Slava Ruseasck 2.El creiaza asezkrile Pulchra Theodora si NeoiusLinianas. La Marcianopolis, de-asupra unei vechi clgdiri se ridick Adau- sele bizantine, de bung. samil din secolul al VI-lea I. Noii lumi bizantine care se formeazg, Ii place a aminti In hotarei in clMiri trecatul Jiredek Insusi recunoaste cd pe vremea lui Iustinian 1nd. se pgstrau castelele de pe malul stOng4i, atkt de necesare Prin opera lui Procopiu din &sarda despre clkdirile lu,i Iustinian cunoastem Insà tot ce a dat restduratorul imperial frzsefi a Dardirii 7. Se pgstreazä aici vechile Bononia, Batiaria, N6vae, Aquae, Al.nats, Ciabrus, Iatrus, Utus, Securisca, Daphne, Trasmarisca, Diurostor, Dimum, Constantiana, Valeriana, Adina 8, Mocatiana, Zaldapa, Sexanta Prista. AtAtea represintä numai aparenta localitaii: Mediana, Pon-

Desjardins, In Reu. Arch., XVII (1868), p. 260. 2 Procopiu, De aedif., IV, 7; Pitrvan, Ulmetum, I, p. p. 3 V. ibid, p. 98, nota 1. Kalinka, o.c.,c.14. 5 Am pomeuit Viminaciul, Recidua §i Lederata, quae trans Danu- bium sunt", din novela XI. 6 Gesch. der Serben, I, p. 39. 7 V.§iBrfickner, Zur Beurteilung des Geschichtsschreibers Pro- kopios von Caesarea, 1896; Dahn, Prokop uon Ccisarea, 1865; flaury, Procopiana, 1891, 1893. In Zeitschrift f. &ten.. Gymn., XXV (1874), Tomaschek observa cPr000piu lucra dupa Procopius schrieb die restauriertenCastelle nach einer Karte heraus, da er manche inGrenzbezirken gelegenenOrte zweimal anfart"(p.659). Cf. Litzica, Castele romano-biiantine in Dobrvyea, CARV. Lit., 1920, pp. 198-205,§.1 RemUis lije, In Rey. Istoricli, XI, pp. 23-34. 8 Schafarik, Slaw. Alterthiim r,I, p 155, nota 2, o a§eazit, Ptoleme,u, la Cuciuc-Cainargi.

226 Regimul No dui August" Justinian tesTi nactun Maius1, Taliat 12, Palma Lis, Ponies liana, row- b eCrispae, Vicianum, Vind miola, Meridium, Palatiolum. ele sant In I gdtu.rd cu Statul, ca Augustae, Aeraria, Mu- ciani castellum, Galices, Lapidariae (carield,Ferraria, Ar- gentares. O amintire de zei In Hercula. Stdpanii par pomenitii In Calventiae, Marcipara, Longu- Variana, Cassia, Romuliana, Valentiniana, Gratiana, Va- Aureliana, Trasiana, Susiana, Quartiana, Florentiana, Appiana, Musiana, Zitnacortis 4,Candidiana, Palatiolum, Ma- xentium. Armata Burgt s Altusredat romanic: Burgu- Altu,Morenburgul, Saltoburgui, Alicamburgul, name di- format , Luoernariaburgul, Tulcoburgul, Lacoburgul, More- burgul, Stiliburgul sau Siliburgul, Castellum Novum, Turris Nova, Ducepratum (Aouxercpcitou), Castra Martis, Almyris, Armata, Biglana (13pzvt), iar, In Dobrogea, rdman: Ulmetum, Aegissus, Troesmis, Carsum, Axiopolis, Noviodunum, Kallatis, Tomis, pe langd Securisca 5. Pdstorestí sant: Skeptekasas 6, Caput bovis 7, Tuguria (bordeie,Cunae (sdlase), Tredecetilias (Treizeci de tei), Lupofontana, Paulimandra (Turma luí Paul), Viconova, Gemellomuntes, Luoopratus 8 Nume crestine sant Theodosio- polls, SI. Ciril, la Axiopolis,i aiurea SI. Traían, SI. tullan, Si.Sabinian, Sf. Stefan, Sf. Donat, Tilikion (Teii). Castelul Kasibonti la Procopiu se leagd intr'o inscriptie latind cu Sanc- tus Casebonus 9. Gdsiml nume barbare: ale Sarmatilor si Hunilor, Bastar- nilor. Tracice, arhaioe, par a fi Zerna, Kantabaza (= biza), Muridava, Dorticum, Aedava, Sicibida. Tot asa Altinon, Alti- num (care e desigtu- In legkturd cu Oltul, Oltinai Oltenita),

1 Ttliczetivop; Indreptat del Litzica, p. 43. Indreptat de Litzica, p. 41. Inexplicabila e Litterata sau Lederata. 3Ibid., p. 37. 4Gurte.gc

5Poate fi sixer.ptaxx # prepositiaeiG.Pentru Sekuriskai Sa- bulente Camas, Biu3r, A hist, of. the later Roman Empire, II, 1889, pp. 127 si nota 1, 132 6 Dupl Litzica, p. 44; Septekasa. 7 Caput fossae, dupl Litzica, pp. 49 51. 8 Smornes, Kampses &Ant neidentificabile. V. si Jung, o. c., p. 373 si Tomaschiek, Zur Kunde der Haemushalbinsel, p.62. Jiredek, In Arch.-ep. Mitt., X, p. 53.

Basa romanA 227

kuestris (poate Insg. Quaestoris), Adina, Iudeul ('IouSar%),Kuv- T6Srillog (de la Quintus; V. g Kuvtav), Trikesa, Putedis, Onos, Iskos, Tigas, Skatis. Krateskara e de sigur o Kratispara, 13.ngX care o KOmedava Fang Remesiana, de sigur, cum s'a si propus1, o Comudava. 0 Dardapara se Oseste Iti Dardania. Alg.turi ggsim vechea Drizipara devenità, la Teofane, Sf. Ale- xandru, lang4. o Zupara (Zounapan), In care se pAstreazA vechea para tracK a. Thunmann adAugia, aiurea: Monte Regine, Maurovalle, Cas- tella, Hemimontu, Esimontu, Arina, G-esila, un fossaton vii Sa- cromoutinii s. Se poate intreba cineva dacA. Hunii" fosatisi", din sate", nu, sant acesti supusi romanici ai lor. In acestelalte pgrti din Ve3t am semnalat ca.ndva4: Bessi, Isgi, Belaidi, Chesdu., Grinkia, Skari, evident de caracter iliric,alAtutri de numiri trace in para, ca Priscupara, sau. In dava, cum e KiridavaQuiridava), Muridava, Bregedava, Ita- dava, Aiadava sau Aedava, Cumudava, pe langä care am adaus Deutreva cu sufixul, S3 pare dava), In dapa: Mundapa, Tha- rasandapa, Axiopa(Axiepa), In sara: Badisara, inbeta: Brebeta, in isla: Bratzista, in dina: Bisdina, Rhesidina, Bas- sidina, Beleclina (ha chiar o Altina), In izi sau izos: Burtudgizi, Brigis, Kistidizos, in brei bria: Sukabre, Ymanparubri, Za- binibries (cu rkikina Sabinus), In arba: Kastrozarba, Dala- terba, in arta: Diniskarta, Stenokarta, Zitnucorta (dar poate fi curtis), In tura (dgrum): Karastyra, Kuzustura. Nume de natii vechi sAnt si In Burdepto, Skythies, Getistraus, pe ling arhaicele Graikos, Dalmaas si cetatea Hunilor"5.

i Litzica, I.c., p, 32. 2 Untersuchungen, p. 340, nota 1. 3 In deshaterile Congresului de studii bizantine dinSofia, I,p. 161 si un., d. P. Skok se ocupA de Clementiana, Mutzipara, aimi- nutivul Dutzolo, Marmarata, Candida, Kastellobretera, Gesilafossaton, Pulchra Theodora. Bury admite si echivaienta oxo6Xxce, wallachian a se culca"; Later Roman Empire, II, p. 171, nota 2. 4 La Romanie danublenne et les barbares au VI-e siècIe, In Revue beige de philologre et d'histoire, III' (1924), p. 35 si U1111. 5Altele multe, mai putin interesante, ibid, p.42. Numele care s'au crezut slave In Itinerare au finale trace: -dizus Beodizus, Osto- dizus, Hortizus, Burtizus, greoestif Micolitus sau Milolitus, Corintus; ilirice; Brendica (cf. Brindisium) sau neclare (Zervae, Brizica); cf.

228 Begimul Sloului August" iustiniali Cand dm de forme ca Alistios lângä Listrai, Listria, ceia ce ar dovedi cg. adausul lui a la Inceput e vechia 1,aici, ca si mai pretustindeni, si In alle pg.rti decfit ale Dung.rii se afirml ari sensul limbii noi, cu disparitia lui m final(Novo, Tilito, Iuliovalle)si In majlocul cuvintelor (Monteregine), a lui sAsilva pentru ad Silvas), a lui u In Kaptitboes, cu suflete obscureNeveiustiniana), cu e lin loe de i (Modeca), apoi cu desul (Tzonpologon, care ar putea fi un Câmpulung, Tzerzenusa, Pretzuries, Tzimes,cu s trancris sk (pe lingg contestata Skeptecasas: Skemnes, Skitakes, Skedeva, Skeme- nitis,Sketuclies, Cherduskera). Acusativul a Inlocuit nomina- tivul. 0 e diftongat In acel Naiochmo, adeog. Noaiodina (pentru Noviodunum). Avem o Vigranae pentru Vigla-nova. S'a crezut cg. In Covenkiles (Ko6i1xas0 ar fiarticolul romgnesc. Astfel acela care a fost asgmknat cu August credea cg Imerge pe urmele lui Traian. Supt el, Traian e intitulat opti- mts imperator". De altfel granifa romanà nu era o linie, ci o regiune pgzitä si de barbari si de contraband412. bar §i sinqurd puternica organisage bisericeascd (laid de lus- finian Irnperiutui ar ardta fnoireavigii romane pe medal stdng: episcopatul de Novae guverna si peste Dung.re 2. Vedem in actul chiar de Intemeiare a cliecesei cg In Aquae, la Du- P.Are, era Incà un episcop, care Insä trebuise caute

Rilederle, Manuel, II,p.60, nota 3. Acest autor nu e convins de caracterul slayal nume/or: Stredin, Dolevin, Bralzista(cf. seat- risca, final celtic), Debre (cf. Debra albanes1), Beledina, Zernas (cf. Oerna), Berzana (cf. Bersavia), Labutza, Pezion, Kabetka (cf.Cave- rethun dalmat; ibid, p.60). 1 V. th West-deutsche Zeitschr;ft f. Gesch. u. Kunst, V 1886) a lui Heffneri Lamprecht, E. Paulus, si apoi K. Samwer, Die Grenz- poliz,ei des rönzischen Reiches, pp. 151 si urm., 311i rurm. Valuri cu vase, dkr fArti- piatrit, monede, pp. 151-2. Durch frei sieh bewe- gende Vortruppe'n sowie durch ,befestigte Puncta, die teste halt abgaben, war einStreifen Lands vor dem Limes bewacht. Dieser Streifen Ist twei bisdrei Stundn breit; davor war ahne Zweifel wiistgelegte,s und grimdlich vntwaldetes Land, und allies dies in friedlichen Zeiten als Viehweide benatzt; p.151. 2 Instinian, NOvellae, XI, I.t.; cf. PArvan, ContribuIii epigralice, pp. 179-93; Mem. Ac. Rom., XXXVI, pp. 48-9.

Basa romanil 229 legittura asa de departe ca Mesembria; acum siAquae toate castelele" se leaga. de noul Scaun arhiepiscopal. Cu toata aceasta opera. de fortificatii1, cai cea a se tinea sama de gloatele aclimatei Intretinute de Be- lisariu, ca oaste a sa, de condottiere",i loan Lydus 2, vorbeste de tironii", indigeni saraci, cari servesc armatei Intr'o situalie inferioara aceleia a soldatilor, loan din Antiohia acusa pe Iustinian ca asa de mult Imputinase paza In Balcani, Incat un Hun, Zabergan, trecand Dunarea, poate prada pana la Constantinopol, cu cei 7.000 de barbari ai.sal 8 Dar formele impun. Vechiul Imperiu pare In adevar res- A. se Impiedece hotia 4, precumipastoria. La vestea unei societati pe care noua legislatie vrea s'o aduca In spirit _iber crestin. De fapt lusa potentium procuratores 5, vechilii acestor pv- Lernici", cari SAJA adese oriihonorati, cei In slujbel, gn la dispositia lor bata aceasta lume. Supusii lor sant Intr'o astfel de disposilie Inca" trebule sa se opreasca tinerea de cai pa sa. se Impiedece hotia q, precum 5i pastoria. La yestea unci niivaliri ei fugi sant ceruti Inapoi 6. Dusmanii vin cu tgan- gelei bracoele lor, a caror raspa,ndire e oprità oficiar. Ill astfel de conditii, unii pretera exilul servitutii: aceasta sepune Intr'o pretinsa scrisoare a lui Iustinian 8.

Pentru armata lui Iustinian, Albert Mallar, In Philgiogus, (1912). 2Die magistratibus,I,47. 3Y. Fragm. hist. gr., IV, p. 622, no. 218. Codex Theodosianus, I, VI, \Tu. 5 Ibid, XXIV, xxx. 6 Cum per Illyrici partes barbaricus operaretur incursus, nume- rosa incolarum manus sedes quaesivit externas; ibid, X, x, xxv. Cf. Afri infortunio hostilis dads expalsi"; XVII, xLvu. Mai e.rau Triad cAutAtori cia Luir; ibid., X, xvin, 7 ibfd., X, u. Si pAral huig, ibid., IV. AdIniSg si de 13udioszky, o. c., p.168, nota 57.

CAP1TOLUL 11. Romfinii in Imperild avar

O lncercare de Stat barbar ca demente care nu erau poate numvi slave e pe acest timp, in povestea printului longobard Ildigis, care merg- de mai multe ori la Varni", la Slavi si la Gepizi, intinzAnd cercul av,nturilor sale pgng. In Venetia, ca sK ajungin serviciul lui Iustiniani sd piarg. la Gepizi1. Uzi acestia si Slavii apar acum in povestea silintilor si pa- timilor Imperiului care 'Area asa de solid reasezat pe cele mai puternice temelii romane. Dar s'o spunem de la inceput noii barbari stau, cum o impuneau neoesitätile economice ale unor natii care nu se pot hreini ele singure, pe temeiul vechii populatii. Nu nUmai ct Gilpilallui Jordanes pgstreaza pe Idin Jiiu (v. ungurescul Zsyl), siel pare cà presint6 forma arti- culat4, dar nomenclaLura push-art pAnd pe la 600 arall rte- clintirea temeiurilor etnieel. E drept a, fat6 de mdrturia lui Procopiu, asa de precisl, de circu1îiStantiat6 purtand o peeete oficia15, Jordanes, de O. Got-Alan §i cunoscAtor al Traciei, nu dA, ca bucnile luale de pretutindeni, Cu neinteligenta prescurtare a senatorului" säu deal stiri contusesi une ori indescifrabile,ca lacul Morsianus sau Mursianus de la cursul superior al Istrului., De o stfirg.re de atre barbari poate fi verba tot a§a de putjn .ca§1 de una diecatre Romani. Cetim insoriptie arricanii: Abscisi ex Africa Vandali extinctaque par Solomonem... universa mmuusia gens" (Rev. Arch, IV' (1847), p. 371),qitottqi urma§ii aoelor Mauriini astazi raalul african al Mediteranei.

Romanii In Imperiul avar 231

mutat pe urmà la guri 1,si raid Vagosola" dintre Danastris, Nistrul,5i Danapris, Niprul 2, Cu rAul Flutausis"ceteste Alutansis") 3. El creole cd Dio Cassius a scris istoria si analele lor"ale Getilor 4. Confundà lupta lui Tiaian la Tapae cu a lui Dariu, care ar fi fAcut vestita lin expeditie pentru a a fost refusat ca petitor alfettei lui Antyros (Indatirs), ,,regele Gotilor" 5,Ilnchipuire carseaflà,dealtfel,si la Iustin si la Orosiu, Inaintasii lui. C. se zice Gepudia6" in epoca lui Iustinian, când scrie autorul, c6lugAr si notar, Itn- tregii Dacii e loar le greu de admis: dar el vorbeste numai de fines,adecA. de hotare ale Daciei. Daa. Gepidia ar fi existat, cum s'ar putea ca 011ul sä despara pe Iazigi de Roxolani7? 0 lupt6. Intre (kti si Vandali se da la Muras, dar nu acel ardeltean, ci partea de spre TiSa 8.

1Getica, p.63. 2 P.61. 3 Ibid., p.62. 4 Ibid., p.64. 6 Ibid., p. 72. 6Ibid.,p.75. Dar luiii&thine dupa o pretinsa Gotie" dis- pandä o alta forgiatiune germana. 7 V.s'i. R. Loewe, Die Reste der Germanen am Schwarzen Meere, Halle 1896. Pentru panerea ca toata. Dacia ar fi fost o Geptidiecu cati locuilori?) si ca ne coboram In mare parte din ace§ti Germani, v. Diculescu, D e Gepiden, I; Altgermanische Bestandteile im Rumcird- schen,InZeitscltriftf.rom.Phil., XLI 1921 ,p.420 §iiirm.; XLIX 1929 ,p.985si urm.(cf.R. Loewe, Altgerm, Elem. der Balkansprachen, in Zeitschr ftf.vergl. Sprachforsch. XXXIX1906 p. 263 si urm ; P. Stok, Gibt cs oltg rm. Bestandteile im Runginischen, In Zeitschr'ft f. rom Phil., XLIII1923 ,p. 187 surim. Philippide, o.c.,II,p. 351, sciie: ,,Niciun element vechiu german, afirmat de 'unii si de altii ca atare, nu e sigur", Ungarn and Romcinen. V. si Di- culescu, Die Wandalen und die Goten, Lipsea 1923 Mannus Bibliothek, n. 34);cf.L. Schmidt, Geschichte der Wandalen; qiDiculescu, Din istoria religioasil a G pizilor, Cluj 1925; De vazut si Giuglea, El mente vechi germane in Oriental romanic, In Dacor., II, p. 372 si lurin. Cl. O. Densusianu, In Grai si Suflet, I1923), pp. 161-5; Boigrea, In Anuariul de ist. nat,II (1924), pp. 390-3; Mario Roques, In Ro- mania, XLIX, p.144. Pentru aceleasi cuvinte germane si Siadbei, Elemenkle, p. 19 §i urm. 8 Jordanes,Getica,p.87. 0 aratit§icererea Vandaliloreittre Constantin de a lise da loa In Pamonia; ibid., p. 88.

232 Reginitd ,Nou1ui August" Imtin

Cafaeterul adevdrat al lui Sunderic, $eful Gepizilor, uniti cu Tfatric, apare si In Panegiricul lui Ennodin, care vorbeste de un rdu Uka, in care s'ar recunoaste cu greu Oltul. Se vorbeste da o apd care Inicunjurä laggrul celor cateva mii de oaMeni ca niste Agazuri" si ca nista ziduri de munti pe eare nkio masinä de rdzboiu nu le poate drama; coenus, noroiul, Ineacd pe oricine ca.utä a-i urnAri 1 E vorba deci de mlastinile de la vdrsarea Tisei; acolo li e sdlasul, si numai pe acolo. Iordanes aseazd de altfel pe rudele sale jubile la Mulls, Miliare, JiiuGilpil) $i Cris" 2, deci numai in pdrtile de spre Apus de Dacia. Mai Incolo, povestind biruinta Ge.pizilor asupra rdmdsi[ilor bunice, el, sau acela pe care-1 copiazd, aratd cd invingAtorii au luat ringul, Alasul Hunilor" (Hunnorm secb,$) si nu Dacia, ciacele hotara" aleei(totius Daciae fines). Vecini li rdmân Gotii din Panonia, pe când unele cele huuice, Cu Cemandrii" si Sarmatii, se as.,.azg. la Castra Martis, dincolo de Dunkre. In Scitia Mick, ande se afld, sus, si Hernac, unul din fiiiluiAttila, rudele lui, Emnetzur siUltzindur, capdtd pgmfint in Bulgaria de astAzi, urmasii lor din Sacro- montiumi Fossatum (Sacromonte ses si Fossatenses) traind supt Iustinian, si in Moesia isi ariä locuintk trecdtoare Scyrii 3 si Sadagarii4 si unii dintre Alani cu conduatorul lor anume Chandax 5", din care se coboard autorul, care trebuie sätie deci bine aceastä hartä de pe la 500. Pe la Durostoru.m se Intâmpind Crotchzdsi Minores", cei cu vestitullor episcop Ulfila, pe cdnd altii se infundA in Hem pe la Nicopolul de acolo, unde se dedau pdstoritului.

Ulca fluvius et (= esttutela Gepidarum, quae viceaggertuu munit Audac'es (de sigur gresit) et in iugorum morem latus provin- ciae quibusdam muris comp1ectitur, nullo ariete frustrandus... Mersa coeno haesere vestigia. 2Getica,p.87. Pentru ultimiiGepizi,Jiret:ek,Gesch. der Serben, I,p.84, nota 3. 3 Getica, pp.126-7. Pentru Sciri, prieteni cu Gotii un timp,'bid., p. 129. Ei vor fi distrusi apoi de aceiasi Goti;ibid., pp. 129-30. 4Aeeiasi cu Sadagia", cova mai departe. A se apropia de nuntele pe care-1 dit Tulian Sarmatilor" de la Dunkre. 5 SA nu fie lt cel ce vorbestedeFossatensi o oonfusie cu kdvact. sant,fossatiun,dar si name de localitate In Creta?

Fig. 22. Iustinian, dupi o medalie.

Fig. 23. Heracliu si Heracliu Constantin, monede.

XVII.

Romanil In ImpeIiu1 avar 238

Seanl principal al Gepizilor e insula Sirmiului: o spune eicplieit contemporanul Menandru 1. De acolo se intind ei spre Rasarit sporadic, prin sate razlete, pana la Tisa. Acolo, la Tisa, aveau cele cateva sate de care vorbeste Teofilact Si- mocata 2. Erau foarte putini si asa au ramas pana la 863,, and /1 mai pomenesc Analele din Salzburg. Departe de a forrna un Stat, ei n-u sant, supt regii" decat acel gru.p d3 sate, pe care le navalesle, de o parte, viafa rurala romanica, de alti, influenta In toate privintile Airarilor vecini, pe o vreme cand Gotii din Noric, daca paso turme, pun pe indigani sa li aiba. grija, acele armenta Gothorum pe care le pomeneste acolo Jordanes 3. Teoria cä Gepizii arfiavut In formarea natiei noastre un rol hotarator, mai mare cleat al Tracilor in Galia seJ sprijina pe interpretarea exagerata a valorii unor fibule care, dimpa. socotelile scolii din Kossina, ar fi neaparat gepide. E usor sa se infeleaga cat pot trage in cumpana cateva desco- periri intamplatoare de obiecte atribuite mai mult abusiv eu- tarii categorii, germanice. Textele bizantine au fost rAu inter- pretate de cineva deprins a lucra numai cu traducerea lor. lar etimologiile,i pentru Hurl, sant, cum s'a doiredit uslor, Cu totul fantesiste. Ciudatul Geograf din Ravena" e sin,srtuld care hotaraste apodictic: Datia clime modo Gripid;i scribitur", adaugind apoi ca.acolo sant Avarii: HuniiiAvarii"4. Dar acesta Mi face &cat s. arate a e vorba, Au de vechea Dade, ci de' parka din cea nomi ande erau de fapt Avarii, pe la Sirmiu §i Singidun. Acelasi pasagiu oi apune, de altfel: in care acum se stie oä locuieste neamul Hunilor"5, sau, aiurea,

No. 64. 2 td. Bonn, p. 319. 3 Getica, c. 53. Pentru teortia d-lui Diculescu,i Balkanarchiv, III (1927), pp. 307-10; Revue des etudes hongroises et ftnno-ougres, IV 01926), pp. 187-91; Dapsch, In Mitteilungen des dsterreichischen tuts, XLI1926), pp. 428-30. V. Diculescu, Altgermanische Bestandteile im Rumeinischen,p.420 si urm Totul e deInlriturat afar4 de rofii, de primire modernA,i gdnd, ajuns insA pe cale slav4). 4 Ed. din 1648, p. 25; ctled. Pinder i Parthey, pp. 28, 202. In qua nunc Unorum gens habitare dinoscittir,I.e

234 Regunul Noului August" Iustinian

Avarilor 1 Dar e o lraducere din grece5te, a unid om simplu4 probabil Italian, care serieabia dup. epoca dinastiei Iustinian. Din aceste s6lasuri, care se Intind de pe malurile Tisei pInA la capitala de la Sirmiu, cetele gepide, de ciobanit, alánd nevoie de bielsugul ierbii"herbarum copia), se ieau pentru lupte in Italia sau la Rin, dupa o scrisoare a lui Casiodor 2. Procopiu-i stie tot la Sirmium i In locurile din acea parte", aire Dacia" Ont Acoda;xtbpqc) 3, nu In aceastdprovincie, care, de altfel, la istoricul lu.i Iustinian, nu InseamnA, fireste, malul stAng. Imperiul Ii foloseste, ca, odinioarg., pe Goti, pentru mAruntele scopuri militare. Cred chiar cà n'arficu ne- putinfri o intrebuintare a lor ca federa(i pentru a rima in

Pentru Geograful din Etwena, Schweder, In Hermes, XXIV, pp. 586siurrn., 471 iurm.; Gutschmid, InKileine Schriften,V. Pientru hotarele de la 925, Pseudo-Caesarius, In Magna bibliotheca patrum, Paris 1654, XI, pl.603; cf. Millkephoff, Deutsche Altertums- kunde, II, p. 365i urm. Notele lui sAnt, de altfel, adesea neidentin- cable. Geograful Ravenat e din secolul al VII-lea. Scriitorul anonim pMinde, si In special cAnd vorbeste de cele don.A. DaWi", cA se In- dreaptA dupl filosofa" pe eari i-a cetit filosof" In licnbagiul iepocei InseamnA un tehnician, un om de teorie unii din ei Gloti Cu num(e grecesti ca Aristarhi Melenac", care e Menelaus cu sigla finalA nedescifratA, un Athenavichusde fapt Athanaricus, rAu cetit), Eldevaldus (Adelwald) si un Marcomir, sau un imposibil Sarclutius, carie, ar fi roman. Originalul e grec, cAci se vorbeste de Livanius, loc de Libanius. Ar dovedi-o si redarea lui $ plrin sc, ca la Skepte- kasas; astfel MurAsul e Marnscus. Existente originalului grec e si mai nvidentA In numele de localitate:Stamarisca, tec Mdptaxa Transinarisca). V. si Parthey, In Hermes, IV, p. 134. Ricobald din Ferrara, cronicar medieval,II pomeneste: Sexto ravennatis scrip- toris,cuius nomlen non extat,qui ex pluribus scripboribus scripta complegit". Si la acelasi, p.135Si Papa Agathon vorbeste de un arhiiepiscop sifiloso!'"; Mansi, oc.,XI,c.294. Pentrn originalul gyec al Ravenabului, v. IncA Gutschmid, In Kleine Schriften, Leipzig 1894, p. 228 si urm. 2 Ceva drept InsA la d. DiCulescu (p.65, nota 441) e cu priVire lasAtenii romanici din Sacromontisii"siFossatisii"semnul de abreviare a prefficut ensii In isiiA, la Iordanes. V., In genere, punerea la punct a mea, In articolulUne nouvelle théorie sur l'origine des Raumains, In Reune hisfdu Sud Fst européen, II, p 55 iurm, 3 Goth'ca, III, 33, 8.

Rom&nii In Imperiul avar 23g loc pe Slavi, contra cetrora tacit de pe vreznea lut Anastasiu, cizun Dom vedea, se *eau tntiíriri la vadurile, cercetate de acettia, de la Noviodunumi de la Durostor. Daca ar fi fost Gepizii In Dacia,in oricare Dacie, nici nu era de nevoie ciocnirea cu Longobarzii cari, In sKlasurile lor panonice, erau In drum spre Italia, uncle, cu acelasi mandat al Imperiului, care nu putea sg. retie cucerirea lui Belisariu si a lui Narses, s'au si ase,zat. Gepizii. par Insä a se fi strecurat In blli1e lor fracel mandat imperial, mai mult sau mai putin explicit, pe care 1-au avut Odoacru, Teodoric chiar Longobarzii. Acesta este, de sigur,si motivul pentru. care, la 551, Imperiu1 Incearcg. o ofensivg. spre Dungre contra lor, dar rriscoala bisericeascd o opreste la Ulpiana. Observatia unei scrilloare americane, d-ra. Manley, at nu e probabil ca grupa de ngvg.litori sg. fi 15sat numiri de lociuri, de siastfel de urme pot sà fie lgsate de laeti", adecà de elementele colonisate de Romani pe pgmantul provincial 1, poate avea greutate si In aceastg. Incercare de a data o nomencla- turà topograficà germang la noi, ba Incà de forma caractei- risatà gepidA. Dar domnii In aceste locuri sant Avarii 2. Avarii nu sant nou-veniti, ci emUita hunted, supusg, cAtva. Limp Germanilor rdsculati contra Imperiului asiatic al Ha- nilor. Cercetgri recente au argtat chiar la Longobarzi ente mongolice In forma craniilor cai In obiceiul In bucgtii chiar a frigerii mortilor 3, cela ce aminteste ea- tare jurgmant al Molossilor cu boi:. tglati In. bucg.04. Avarii sant, de fapt, Hunii cu altà dinastie, cu altA se- dominantd, dar si cu unele schimbdri. Noul Stat e ,mult mai modest decill c 1 vechiu care, cu un ImpArata, Inza Jam Manley, E f feels of the Germ tnic inuctvions ort Gaul, 234-284, A. D.citatA i aiurea ,p.29. 2 Pentru AvariiSig'e, G sch. der Kroatt n, I,p. 55. 3 V. Forschungen und Fortschritte, August 1935. 4 Suidas, ad.MoXweroi NiederleManuel. I,p. 72, nola 9vede, färädreptate, Longobarzi In itaxxo6o0pia;dinPr000piu, De aed., IV, 6; cf.27,i In Logovardi, sat langA NIonastir. V silVelleius Paterculus, II,c. IV: .,Fraoti Longobardi, gens edam germana, Jeri tulle ferocior". Rugi se gAsesc pAna jos de l ml, la N izye yikreadiopole; Iordanes, Getica, p. 266.

286 Regimul Noului August" Iusdnian misca ta lupte multimi imens2., de mal multe feluri. Haganul dispune, cum vom vedea, numai de Slavi si de ceva resturi gepidice.Biciulluii lama la lupte rare !Asa,In expeditilb *nperiale, o adevarata. oaste, In fruntea careia stau elementele pure, relativ putine. De obiceiu atacurile slut nùmai raiduri, de simple cete 1. Roma bizantina nu poate decat sa-i recunoasca, subsidiii tncarcand de daruri pe sefii lor,noii Rani din Panonia. Astfel o Auaria apare In inscriptii 2, numele fiind dati cutarii fennel: Aoarea uxor 3. Poetul latin Corippus, supt noul Imparat Tustin alII-lea, descrie pe Avarii aspri, cu parul ca naparaile (colubrimlodis capillis), cari se lasa In jos cand Ingenunche inaintea lui Iustin pentru pace, lAnga. ei fiind Geti" cari MI pot fi deelt Slavi sau chiar popularia romanicd trclind supt acela0 regim tmparteifindu-se, de uoie sau de silci,la caceleafi cum a fcicub,o fi fafd de al(i barbari. Asa s'a tntemeiat o stapAnire de aproape doua veacuri, numele de Avar. ramlind pana la anul .1000, si In cutare act pontifical 4. Fata. de locuitorii mai vechi, politica aoard nu poatefi decal continuarea aceleia a Hunilor. La Teofilact se vede emu Balan, sotul unei femei culte", cleprinse cu baile, crutai muta pe locuitorii Romaniei" 5, de si se pretinde cA, alta data, patruxeci de orase" dalmatine dispar subit. Tudunal avar cArmuieste o lume supusk traind In vechea ei autonomie6. TrAind In bine relaii ou acesti clieiflii supusi si pastrAnd asprimea lor temuta. numai pentru Imperialii bizantini, urmel- lor au putut sa si in 'u.nele asezaminte ale supusilor: prin Avari,i Croatia

Atacuri avare xca'al.-roug ; Suidas, ad u.eiXrippnov. Si la civitoMluxv 2 V.i broom'. mea, Les Lutins d'Orient, Paris 1921. 3 C. IL., III, 6518. $i Auarica ale luí Gheorghe din Pisildia; Suidas, la radv^r.o;. 4 Schafarik, o. c., p. 497, nota 4. 0 Pp. 40-1. 6 DupA un izvor necunosout, Lucius, I, 8. 7 Bull a lui Eugeniu al LI-leg.828), citatA la Schafarik, o. o., II, p. 493, nota 7. Pfentru beledde la Avari, Schafarik, o. o. II, p..167.

Românii 3n Imperiul avar 237 se Imparte in AIbi Roviel. Ca r5mIsite de artà avem de la ,ei curiosul vas, mult discutati dese ori foarbe rki atribuit, de formä chinesk de la SamniclIusul Mare 2. Dar, mai ales, sapanirea avarg., care n'a llsat, astfel, deck urme putineidiscutabile, a mutat peste Dungre pe Slavi. Astfel al doilea popor turanic lucreaza la tnchegarea iin- Mrirea poporuZui roindnesc prin aceasta curcitire a unei si- pire vetre, precum prin intArirea populatiei de pe malul stAng lucrase primul element uralo-altaic, Hunii. De pe urma pradaciunilor avare, datorite lipsei de mijloace a Imperiului pentru a-i 1;110,si nu cine §tie carii ambifii imperiale de a lua Constantinopolul, de aMtea oriatacat nici Attila n'a voit sá se mute din Panonia, unde avea conditiile de viatà potrivite pentru obistmintile poporului ski expeditia lui In Galia si Italia fiind determinata numai de pe- tirea principesei romane puterea elementului romanic scade tn Balcani, in mdsura in care el prin readmigrare dupd sis. temul hun creste la Nordul Dunarii. Aceasta o observase si Ditnitrie Onciul In studiile sale adâncite asupra teoriei Rösler" Insusi caracterul latinal Imperiului se tulburá insI un moment. Dupk Iustin al II-lea, Impg.ratul latin, vine Grecul din Tracia Tiberiu4, al ami urma5, Mauriciu, e Capadocian de la Asprus5.

1 Ibid., II, p. 294, nota 2. 2 Reo. Arch., XXXIV (1899), (lupa Hanpel, A rggibbkea4pk6r (IV-X szdzad) emlékei Maggarhonban, Budapesta1897. Pentrud. Alfeildi, Dar Untergang der Rdmerherrschaft in Pan.nonien, II, Berlín 1026, Avarii lasUngurilor arta, cu luptele de animalei iigarile fautastice, aduse din Asia. 8CortvorbiriLit erare,XIX,p.432si urm. Dar eladmite o pernraveatit ti Oltenia, nu partea TAs4ritean6a Banatului Timan pm-tea apusleanA a Ardealulm"(p.591).Intrebuintarea fabuloasei Vieti a SfinItului Dumitru (Mine, Patr. Graeca, CXV) e fleutl, proa largi w prea multä incldere. Dar Romlinii rdmasi supt Bulgari ar fi pitstrat principate proprii"; p. 599. 4 Dupit Mihail Sirianul, In lournal Asialique, 1848. 6¡bid., p, 301.

CAPITOLUL Sintesa slavi O IntreagA scoalà de slavisti a cIutat, tanp de douX veacuri, sà tulte cä Slavii au avut o iniliativk politica servia de o organisatie militarN., a ei au urmArit constient, nu ea semintii, ci ca nattme, o ideie de Stat". Ea ar fi continual.* acoperind In Balcani once perpetuare romanicA i once uring ronaKneascA, p5.11ä ce un epreetktor ceh, Peisker, a aijuns aducVi golua dung.rean seminth de ciobani turci cari, ro- manisandu-se, ar fi dat pe strAmosii nostri 1 Inceputurile Slavilor, împäritii de cronicarul longobard Paul Diaconul, din veacul al VIII-lea, in trei2, In aceste regiuni de dincoace de D-unlre se pot lumina numai In parte. Am spus cä nu e exclusä o fiintd, a lor mai ales In Ardeal, uncle sant atatea nulmiri topografice de origine slavg. care nu au niciun Inteles comun In limba noastrà. Ei pot sit fi Intrat

Contra teorieilui Peisker (Die Abkunft der Rumanen wirt- schaftgeschichtlichunlersucht,Graz1917,earl* despee cares'a vorbit piream'ult),in Festgabe pentru Losert, iGerland,in revista d-lui Bees, Byzantinisch-Neugriechische lahrbiicher, I; cf. Kad- lec, In Deutsche Literaturzeitung, 1918, pky.33-6. El credea Insä. Romilnii au fost adu§iaici de barbari ca pingan, Impreunti cu ceva Slavi,dovedindu-se mai numero§i seal mai legatide bimba lor. V. §i curioasa plrere a lui Heinrich Briken, despre o oolonisare de terani la Inoeputul secolului al VII-lea sau In al IX-lea; Abriss der Geschichte der Balkanstaaten, Berlin1916InSchriften zar Zeit,1,Gesch. 2): Die lateinische Grundschicht im romfinisc.hen VoIkstum geht enNeder schon auf dieZeit desKaisers Trajan zurilck, der unter den thrakisohen Dakiern eine planmässige römische Ansiedlung betrieben hat, oder auf eine aus dem Westen der Halb- insel stammende rònr;sche Bauernschaft die sich in Anfang des 7. Jahrhunderts oder erst des 9. Jahrhunderts in jenen Gegenden nie- dergelassen hat". 2 Rev. G^t ,c.

Siutesa slavl 289 ca un elem Ili al contederatiei sarmatice, g.ärii alcgtuire va ramânea totdeauna obscurg. Pentrn Slavii mai vechi In Ardeal nu ajunge numete, dubios, de Cerna; atatea mii de nume slave In Ardeal, care n'at. corespondentul In romgneste, se presintg ca dovezi. Spoate, iaräi, sä ne gandim la atel nume al provinciei Vindelicia, In care se recunoaste rg.dgeina Vindi, Venedi, de unde si Vinlandul" Scandinavilor, Venzii Germanilor, denominatie supt care Slavii au fost cunoscuti pe vrem-a lui Tacit, a lui Pliniu, ca si pe a lui Ptolemeu a izvoarelor lui Jordanessi In forma UinVin De si s'a propus derivarea Vindeliciei de la Vindilii vandali, germanici 2, numirea pare Insa mull mai veche si o st/ipânire vandalA ln anele pgrti hu e cunoscutg4. Este si o ipotesg. calla 3, In leggturä cu numele de Vindobona al Vienei de astIzi. Ca Venezi", OüvgaccL,Ptolemeu Ii gseza rang6 golful venedic", In Sarmatia 4. Tacit5 cunoaste pe Veneta purtgori de scuturi cari luptä pedestri, si ei apar apoi, pe lângg. Ptolemeu, 5i pe /art. Cei cari vorbesc",Slavii,pentru. Romani, prin analogie, Sctavi, de unde ScheU nostri,Slovenii, cu o ramurä care se numeste Antii, nume neexplicabil si care nu s'a transmis In nomenclaturg apar asa In izvoare din epoca imperialA, and erau vecini directi cu provinciile Romei 6 Impgratul Volusian e intitulat pe o monedä antiochiang la 253, Van- dalle, Finic, Galindic, Vendic" 7. Apoi, cum strava de la Ingroparea lui Attila, pommitg. de Jordanes, corespunde polonului strawa, cu acelasi inteles, Slavii ar fi trebuit sä lucreze cu Hindi 8

1 Zeuss, o. c., pp. 67-8. Algturi numele Spalilor, cari ex Insemna tovArg,sie", batocinai ca =mete Alamanilor germani. 2 P. 59. 3III, 5, § 19. 4 Germania, cap. 46. 5 Ibid., p.198, nota 1. Ar fi chiar numele celei de-a patra ramuri celtice". V. si ibid, p. 229. Erau putru seanintii; ibid., p. 239. e Ibid., §i dupg manuscrise, pp. 68-9. Cf. Zupani6, In Actele congresului de studii bizantine din Atena O. In Etnologu, Liubliana 1934. 7 Schafarik, Slavische Alterthiimer, I,p. 69i urm.; ibid., p. 73. Pentru Spori, ibid., p. 92 si urm. Jire6ek, Geschichte der Serben, I, p. 68, nota 3.

240 Begimul Noului August" lustinian

Pe cei noi ii Intalnim insg. mai ales la vadurii, de-a luagul drumurilor care duc la Bizant, cdci el n'au de gAnd sg. aseze, necerfind o situatie de foalerati. Un izvor bizantin intrebuintat de tdrziul Dalmat Lucius, scrie, supt influenta continuei colaborgri militare a Avarilor cu Slavii i de siguri ea elementele romane supuse : cgrora li se zicei Avari"2. Avarii sant aceia cari-i ?mpart dupg puncte cardinale in colori, urmand datina mon- golicg.: astfel Croatii Albi" corespund vechilor Huni Albi". La &tildas delinitia Slavilor e incg,poporul dincolo de Istru"3. Acolo hotgrnicia lui Iordanes4 pune pe Sclavini, pe Schei, de la cetatea Novietunensis", care nu e, cum se crede de obi- oeiu3, oea de la Dungrea-de-jos, ci Noviohmum din susul raului, la lacul Musianus", care e, precum o dovedeste manusci-iptul din Viena, Mursianus din Panonia,i pg.ng la Danastru, adecd Nistrul. Antii sa.nt la Rdsgrit pAnk la Nipru. Dar, dupg Procopiu, Iustinian fi caustà pe la Turris, pe care li-o oferà ca sä se opuie Avarilor (546) 6.

1 A se vadea si Paul Diaconul, IV, 20, pe lingA Teofilact Simokata, VI, 3-4. IxX46oi, oe xcd '216c4e0L; Katancsich, De lstro, p.172, nota2. nacchivbv Oven cbnipmesv TO5 laTpou. Getica,C.5, 23, 48. 5i Schafarik, Slau. Alt., II, p. 19, nota. El vede in lac.ul Mur- sianum" Halmyris,identificat cu Jacal Razelm, sau baltaling5. oraOul Mursa" a lui Ptolemeu, pe care-1 identifica, fireste, cu Essek (ibid.) pentru ca apoi sA rAspingl aceastA din urmA ipotesI. Si el declarg cA nu-i prinde sensul (ibid., p. 25). Pentru Anti acelasi, mai departe. Se stie cl Iustinian parta titlul de Invingator al Antilor. D. Nandris, in Reu, ist. ront, II, 393, citeaza pe d. Mikkola care, in Sgmbolae grammaticae in honorern loanrzis Rozwadowski, ,11 (1928), p.111siurm., crede asa. Si d. Niederle admite cA ar putea fi vorba de baltile de la Mursa, la vArsarea Savei, dar uitl pe -al 4oilea Noviodunum; Manuel, II, p. 47, nota 1. Textul e ciar: de 1a aceasta din urmA cetate si de la lacul" Mursa la Nistru iVistula. De altfel, InvAtatul ceh crede intr'o coborâre la Duntire,)nai ,alesin Ungaria, incA din secoleleI-II" p.49).Hartad-lui Niederle, Manuel, I, pune pe Tiverti in Basarabiai pe Slavii transdanabieni" In sesul muntean. Mursia, Myrsa e pomenit9 sila capatul Jaudei, de ctitre Implratul Iulian, a inaintasului Gonstantiu, care .se luptl In aceste pruli cu Scitii". Pentru Noviodunum panonic---Gurkfeld, Backing, Notitia dignitaturn, II, p. 449. 6 Bell. goth., III, 14.

Siniesa slava 5.411

Duipd d. Niederle1, nit arii ar fi impins pe Slaui, ci pa- lrunderea slavd ar fi fost sustinuld" de Huni, Bulgari si Avari". Cu acesi prilej si Românii si-ar fi regdsit, prin expul- sare, vecheaiprincipala patrie. Pe cancl, dupd un istoric grec modern, d. Amantos, din contra, Slavii ar fi trecut frica Avarilor 2. De fapt, Intálnim, pe Slavi in servichd Ava- rilori cu prilejul asedierii Cremonei italiene de osta0. lui Agilulf s. Invdtati ca Bury credeau cI Incä din vremea lui Iustinian s'ar fi fAcut o patrundere In Balcani a Slavilor cu o tipa' determinatd; bizantinistul engles admitea chiar cd Belisariu, inseamnd, Intr'un dialect slav Albele Zori"4. E drept Insd. cd. un Barzimeres se afld la Amian Marcellin pe vremea luptei cu Gotii5: s'ar putea vedea In el un Barzimir sau de si nu uildm numelic istoricului bizantin Pachymeres, unde

1 Manuel, II,p.62. Dar el retrageoonclusi.le basate pe cele douazeci icinci de semintii slave ce s'arfi aflats dupg. Moise de Khoren prin secolul al X-lea; v. traduoerea francesa a lui A. Soucry, Venetia 1881 ,in Balcanii Slavi la sosirea lor, ¡bid., pp. 59-60. 2 01 6opetot yetroveg,p. 209. 3 Hfinfalvy, o.c., p, 22, a observat huninosul pasagiu din Paul Diaconnl,IV,39: Agilulfusrex obseditcivitatemcremonensem, cum Slavis, quos ei cocanns, rex Avarorum, in solutium miserat". El admite ca si mai departe, cum, in infrangereacea mare a Avarilor, descriisa de Teofane, VIII,9,41, se s000t,intre prinsi 3.000 de Avari,6.200alti barbarisi8.000 de Slavi, In Hanattij avar, Avarii par a fi minoritatea, majoritatea Slavi", ¡bid.,p. 23; traducerea lui Anastasius (ed. Bonn, p.132, vorbeste,atunci, de 3.000 de Avari, 700 de Slavi, 3.000 de Gepizi si 2.000 alti barbari. El se Intreaba de oe nu se pomenesc colonii nomani. Pentru ei 'nu sant, la barbari, element militar, cum nu sant nici homines romani In -Galia supt Merovingieni, Istoricul migar admite cu dreptate si o slavisare partiala a Avarilor, ibid., p. 24. Se sprijina si pe povestirea despre crestinarea Bavaresilor, Mon. Germ. Hist, XI, peutru asezarile Slavilor in Panoniai opera de crestinare §I a ramasi- telor avaro. Later Roman Empire, I, p. 341; II, p. 17, nota 1. Xenopol (1,st. Rom., I) observase, in legatura cu o alta etimologie, asemenea.: Bela- zora, eh zorile sant rosii. Pentru ilusia Slav'ului Iustinian, Schafarik, o. c., II, pp. 160-1dupa editia lui Procopiu, de Nioolaus Alemannus, Lyon, 1624 sau Colonia, 1669, ori In editiile de la Paris si Venetia). o XXXI, c. 8-9. 16

242 Regimul IsToului August" Iustiniafi

Znsä sufixul slay e posibil. Un oereetktor romian, ea LitzIca, admitea originea slavk a localitktii Mikareka 1, supt Iustinian. Nkvklitorii cari Intrá in peninsula balcanicä in aoeste con- ditiiisupt aceastk presiune si-au zisStirbi. Sporii" lui Pr000pitt, sant, probabil, clupä pArerea lui Dobrowsky si Scha- farik, tot Sarbi, iar nu, cum credea Jirei5ek, Spalii2 de la Jordanes si chiar de la Diodorj Pliniu, ca privire la cari teavem nicio inclicatie. La tkrziul Eustatie de Salonk gksim pe Sarbiotii nordki", xtlill6Ptoc IEP6t4rcez 3.Jordanes va vorbi Inthiu i du,pä el toti Bizantinii de ImpArtirea, realk, intre Antii de la Rkskritsi Nord) si ceilalti Sclavi ($chei), Venefii. IncercArile de a gAsi alik origine numelui de Slavi decal aceia de Sclavi" se loveste de forma romkneasck Scheiu, Scheia, $chiauck, impusk. ca ai Italienilor (Schiavone, Schiavonia) Um- inte de lairuinta numelor de Anti si de Veneti. Antii, de la cari de sigur trebuie s. via Antina romknAteank.4, n'au trecut n vre-o limbk medievalk, afark de Antina noastrk dar Venetii sant Venzii, Windischii Germanilor, cari deci au avut a face cu ei In aceastk vreme mai ales, nu in epoca nqìmirii generale de Sclavi. Sarbii." la Romani inseamnk primirea a dona oarä a numelui Slavilori anume a lor a tuturora, ckciiBulgarii sant pentru ainostritot Sarbi". De altfel nu se cunoaste vorba scheiasck", ci numai cea sarbeasck.". Procopiu din C.esaneia, p. 41. Tot asa de alfii pentru o Debra, etc. Unele cuvinte slave au trecut, de faprt, incetul pe Indetul In greaca bizantinA.Astfelbogat,htinsari,In limbagiul lui Kekaumenos,o. c., pp. 3, 9. $i a lua limbA", p.9. 2 Pentru etimologia uriasi, care e inadmisibilA, Zeit- schrift f. rom. Philologie, XXXVII (1913), p. 270; Jiredek, Serbien, I, p.66. Tot el (ibid.,p.66, nota 2)aratA cA Spori InseamnA cei spornici.Spori la Procopiu arfiBospori, dupA un ms. nl lui Pseudo-Kajlisthenes, la Nlederle, in Arch. f.slat,. Phil., XXIII1901 pp. 130-3. Pentru etimologie, v. si Zeitschr. f. rom. Philologie, XXXVII (1913), p.270. 8 La Amantos, 01 60edot ystrovsg,p. 209, nota 1. Numele de Sirbi In Grecia, Niederte, o. c.,I,pl.97. 4 In Rasca vecini de local Romulei s'ar putea bAnui o traducere slavA ca In forma Rzgm a Romei, Mm. Dar un Antinum marsic In Italia, Budinszky, Ausbreitung, p.23.

ginlesa Alva 243

O Intreagä povesbe, tgrziei Mr& valoare, Cu caracber pan- slay, despre legkturile pe care le-ar avea o parte din aceastg. Wultime a semintiilor slave cu noi, se ggseste la acel com- pilator rus eigruia, i se zioe Nestor. De mult Incg, In lata locului discutat, am arktat puternioe Indoieli asupra autenticiatii lui Nestor" In total 1. E doar a lui o introducere la cronicile tulterioare. In cea mai veche formk, ouprinsul se aflkIn Cronica Volinick, admisk ca hind pe la sfkrsitul secolului al XIII" 2, 0 cel mai vechiu manuscris nu e deckl pe la 1425, alte doug fiind din al XVI-lea, si um al treilea cu totul nou. Versiunea nordia." e In cole,ctia de la Susdal, de la Inc,e- putul secolului al XIV-lea"ms. lui Lavrintie din 1377), celelalte din al XV lea. In forma sudick e atribuitg. cgluggrului din mknkstirea de pesterk a lui Teodosie"; un singur manuscript are numele ckluggrului ,Nestor" 3. Acest Nestor a gcris de lap'. nurnai Vieti rle Sfinti 4. Scoala lui Cacenovschi a okUtat sg. argte, cum o bknuiam fgrg a cunoaste resultatul studiilor aoestor slavisti, cä nu. e vorba de o operg din secolul al XI-lea cg. tratatele cu Grecii intercalate acolo sant falsificate opera unor timpuri mai tgrzii" 3.Pentru Bestiusev-Riumin Intregul ar fi niunai o archivg.",, un deposit6;iIlovaischii era contra autentioitAtii te,oriilor de raski raporturi cu alte popoare de la 'peep& 7. Elementele slave Intrau, de mull. In servicial Imperiului, ca Anagasti Ostrui, Antul" Dabrogeza (Dobrogost)i Slavul" Suaruna Svarum) 8. Ele servesci supt Belisariu 9. Grupe tn- tregi, mutate din ordin imperial, se IntAlneSc si In Bitinia ".

V.i Iorga, Istoria Slavilor reisclriteni, la Inceput. 2 V.i Hru§evsky, o.c.,pi.654 si 3 Ibid., pp. 633-4. 4 Ibid., p. 634. 5Ibid. 6 Ibid., p. 635. 7 Ibid., p. 636. 8 Ereek, Gesch. der Bulgaren, pp. 78-9. Cf. acelasi, Geschichte der Serben, p. 78 si arm. 16 Pandenko, In Lwest'a, VIII (1902), Pp. 15-62; Jiree:ek, Geschichte der Serben, I,p. 105, nota 3. Mai tarziu, la sfArsitul secolului al VII-lea, In serviciul bizantin, cu mi Nebulus (ibid., asupra cgruia voni reveal).

244 Regimul Noului August" fustiniari E evident ck Imperiul Incearck intgiu a face din SlaVi o gardg. la Dunkre, contra Hunilor" avari 1. Dar numai de pe la 527 inainte pune Procopiu inceputul nktklirilor facute de Huni, Slavinii Anti" 2, si, dack tot el, aturea 3, aratk lup tele purtate contra lar, supt Iustinian de Germanus, acesta un general Inrudit cu familia imperiall, schimb e probabil cà Gelii." ngvklitori, dupg contele Mar- oellin, la 517 si 5304 eran Slavi, dack nu Avari, cgci ei sant c4l4ri 5. In once cas, pálrunderea pe la Ulmetum Adina sou AldinaAltina,, cum o spune Procopin 6, se face prin Scitia Minork. Si loan dinfes caiMihai Sirianul vorbesc, de altfel, in genere, de prAdgetunile slave 7, servind ideii generale, a timpulai ck Intre vecini prgclarea"i marea de sclavi" e normalitatea. Pentru. Jordanes, dacä lupta conti- nuk cu Bulgarii, Antii siSclavinii", e o tra.gedie datoritl stkpftnitorilor incapabili S. Dar, necontenit, la spatele acestor incurrsii, e vointa si interesul Hanului. Sisad, ca bifulci, se vkd astfel luptând supt Avari pAng. si In cronicarul franc Fredegariu din secolul al VIII-lea 9. Ca autonomi" apar doar Slavii de la noi la Pseudo-Cae- sarius lo. E Intrebarea dacei tipul vine de laei,fi nu de la iza Precum, In luptele pentru Italia lntre Bizantini si Vitige, regele got, intrebuintaserl toatä lumea barbará de la DunAre. V. Prodopiu, De bello gothico,I,c.16. 2 Hist. Arcana, 18. Gf. Zlatarschi, Die Besiedlung der Balkanhalb- insel durch die Slaven, In Revue. internationale des Hades balkaniques, an. II, tom. I-II2-3,1936, p. 361. 3 Bell. Goth., III,40.Cf. Nkederle, Manuel,II, p.61. 4 La aceste date. 5 N'are a faoe Intinderea In Teofilact a terminului de (xet" asup.ra Slavilor. Cf. Niederle, 1.c., II, p.61. 6De aedificiis,IV,7.Cf. Parvan, Ulmetum. D. Niedeale ar fi voit ca Vassili Parvan" O. fi gasai urrne ale Slavilor In oelkateia unde au poposit (Tdg ivi6eag nearocnac6Taw), pegand-o. De v., pentru lupte cu Sclavii dincolo de DunIre,si Leon,Taetica, XVIII,79. 7 Cf.Niederle, Manuel,II,pp.63-4. A se vedea iSlouanske Starozitnisti a aceluiasi, II, p. 205 si urm. 8 Romana, p. 52. 9IV, 48. 10 Milllenhoff, In Arch. f. slau. Phil., I1876), p. 294.

Sintesa slavA 245

CâtA vreme se admitea o pAtrundere a Slavilor mai veche In Balcani se putea credc ca. o populatie romanicA era slab represiniaLa in peninsula. Aslaci, caud, dapa cercetarea atenta si a unui Reisler, s'a dovedit cal de tarzie e aceasta descindem pana pe la 600, asezarile slave, si nici acelea prea vechi, fiind PC malul slang, lucrul se presinla altfel, Elemente romanice erau acolo undo mai tarziu polopul slay a inecat Lotul sau ,majbine a acoperit ca depriaderea unei poi limbi pe locuitorii cari, hicredintati de Imperil', printeun foedus de care vom mai vorbi, aoestor noi asezali, inoeteaza de a mai avea vre-un interes pentru administratia imperiala, caí pentru istoria romana". Un pasagiu de cea mai mare itnportanrcl e acela al unui izuor grec care presinta fatil fri lap pe Sclavi si Physoni(i, cari se zic §i Danubiti". Physonifii stint vechii Fossatensi", oameni din .sate", vechii localnici romdnil. Dupa câlva timp, o cercetari..a-1mialenLA a incidentidui cu sarcina cazuta de pe mi catari inlerventia anai soldat cu torna, torna fralre, sau retorna relorna fratre, presintala de JiDgeli ca un cas de cpmandt militara, dar asa de tarziu, la 579! , facesa se crada ca e In adevar vorba de limba materna." (Turcpqrce cprovii),pentru car- o inteleg toril(2,001),cari slugropetand strigcltul 2. par oasteaìsäi e compusii din provincialii lupta se dr1 dincoace de Em. E ciar cA Slavii' din a doua perioadei au cunosczd pe Ro- mani prin Germani. O dovedeste nnmele de \Taiga pe care cei d'intiiiu 11 dan celor de-ai doilea 3. Aceasta insearnna Insa 1 Pseudo-Gesariu, In Migne Patr.lat., XXXVIII, p. 986. 01Zek- viivol xal Ovaawirat, al xai 4avov6i.rat neoaayoeevewevot. 2 Teofilact, p. 99; .Teofane, I, p. 37. 3 V.§.1 Jireèek, Serben, pp. 64 5. Tot de aceia nurnele de Wale a trecut la Bizant ni, pentru clemente romanice rurale, mai teirziu peístoreA care nu mai erau supuse Imperiului. V. A. Morel, Ethnowa- phie beige, In Revue de Paris, XXX\ II: Waelen laOlandepi. Si Francesi Inlimba picardà i normandA. De altfel,siWalesin Britania Mare, Valonii din Bel,gia, VaJais In &Ivetia, Valeng'n Idngd Neufchatel; poateila Germani, nurnai la Germani, acel termin de Walvi" pentru Cumani", adeca Cumanilor. Pentru \Weber' din Retia v. Jung, Miner u. Rom, p. 84. Cf. si I. ghergliel, Cdtevia consideratiuni la cuprinsul notiunii cuodutului ,171ah", In Cono. Lit., 1920.V.si Walchensel; Briebrecher, In Programrn alGimnasiulid, din Sibiiu, 1897, p. 6. Mai ales .Tirc6c1c, Di 1Vlachen und Maurowlachea

246 Regimul Noului August" Iustiman cA, In mamentul cdnd Slavii au apdrul In acesto locuri,, Ger- mani deci Goti, Gepizi, Vandali erau intercalati tntre d2nii§i populafia romdneasca. Dar pentru aparitia Slavilor la Dungre nu se poate lua decat secolul al V-lea, pe vremea lui Attila, g al VI-lea. In acest moment deci erau Roma.ni pe mlalul stang al raului, ^upt stApanirea tracAtoare a 'mor elemente germanice. Si numele de Grk, Grcin dat Bizantinilor de Slavi 1- a trebuiit svie tot la Romani. Intr'un articol al d-lui N. von Wijk 2, se admite, de,altfel, unghiul romanic Inlre Sarbii Bulgari. Lauda lui Chilbudios (Xt6otínc00, din suita, comitiva" lui Justinian (gx. Toa qoucruvcavo0 obt:qc), apArgtor al DunArii, viteaz desinteresat, care, strateg al Traciei, a retinut pe barbari la hotar (&7tr Toa Icryou cpuÀaxt), in pArtile Turnuilui, pomenit astfel, e fgoutA si de Suidas: cum cade el In luptk Istrul poate fi trecut In voie de barbari". Introg Imperiul, spune compilatorul, n'a putut inlocui virtutea unui singur om 3. In el se poate vedea primiul din acei marchisi" dung.reni a cAror serie va continua In epoca bizantinA. Lihnba Latinilor" (Accs(vwv cpcovii), in cape vorbeste Antul care Inloodeste pe Chil- budios In fruntea asezkrii de la Turnu"4, e de sigur dialectul romanic. UrmArit de tristele amintiri ale trecerii Slqvilor pe la Isac- oea, Procopiu vorbeste de prada acestora la Uhnetum, adah- gind cg. Iustinian a refAcut cetatea5, refacere cu caracter bit, ca pretutindeni aiurea6. in den Denkmdlern von Ragusa, Praga 1879. Jire6ek e contra eti- mologiei Morlahi-Vlahi de la Marev. mai departe). Jire6ek, Serben, p. 79. Ca Vlah a avut la inceput sensul de Roman", hotara idusmanos opus celui de Sarb, orecunoaste Miklosich, Wanderungen, pip.6-7. 2 Thalkundige en historicse gegevens betreffeinde de oudeste be- trekkingen tussen Serben en Bulgaren, in Mededeelin gen ale Acade- miel olandese, partea 55, seria A, no. 3 (1926); v..i Nandris, Codrtul Cosm'nului, II-III, pp. 644-8. 3 Epitaful luif 534 ,In Ivanov, Periorlioesco spisarrie,fasc. 62, 1901. Cf. studiul nostru Le Dainzbe d'Empire, In Mélanges Schlum- berger. 4 Dupa Jire6ek, Serben, p.82, poate Dinogetia,iar bu Turuu- Magurele. E mai probaba. 5 De aed., p. 293. 6 Jire6ek, Serben, I, p. 55.

Sintesa slavl 247

In aceasta perioadà avem a face, la Slavi, Cu o neasezare *cot- Tot), o lipsa de viata politica (dvezexot)si de randuialrt (oai zgtv 7tv6axouctcv), cum o spune autoral, de sigur bine informat, al Strategicului maurician1. Agricultura li era stilink, ca unor neasezati": ei au trebuit deci s'o bavete de la altii,fi iar ni se arata tnainte necesitatea stratului de basil,ven,it de la vechli aborigeni fi de la aportql roman. Dace!, mai tärziu, aceastei popula(ie fnsafi a ajuns a numi ca cuviate slave ac(iuni fi unelte pe care ea lust* le-a transniis neivälitorilor peste delnsa, aceasta nu se poate datori deceit unei influenfe exercitate, fnldiu pe malul Dunärii, din partea acelorafi Slavi, fixa(i acum lin Balcani fi depr'nfi ca via(a afezatei, deci si ca agricultura, supt conducerea elementului roman-balcanic fi supt supravegherea lmperiului bizantin, care-i acceptuse, recunos- cuse f i colonisase. Dar pe malul gang era, cum se va Invedera prin cam- paniile romane de pe la 600, o ordine militara si politica. De vreme ce nu putea sä vie de la Slavi, ea era datoritel deci celeilalte popularii, pe care aceftia o acoperiau, gird' sä aibd interesul de a o distruge fi pos'ibilitatea de a o des- na(ionalisa. Nu de la sine, avAM1 o tinta si urmând un plan apar Slavii, ci, cum, am spus, ca robi al Avarilor, mdnati de trausii, precum Germanii fusesera astfel In secolul al V-lea supt seep- trul lui Attila2. Slavii fiind pe la 600 de foal-le multa vreme la Nordul Dualarii 3, Avarii trag spre ddnsii pe acei sefi slavi cari, in aceastä diregie, pot folosi mai mull. Astfel, pe la 560, Me-

1 $i la Mtillenhoff, In Arch. f. slay. Phil., I1876), p. 294. 2 Unele idei juste la Reisler, Ueber den Zeitpunkt der slauischen Ansiedlung an der unteren Donau. Astfel p. 93: W lche Rolle die Avaren dabei gespielt haben, gehifirt zu den vielen unaufgehellten Punkten dieser Völkerverschiebungen. Dass sietiler Ausbreitung der Slaven nicht fremd geblieben seinkifmnen,ist gewiss".Cf.Iorga, In Revue hist. du S.-E. européen, VII,pl.1§i urm. 8$i Kopilar era pentru aparitia mai veche a Slavilor supt alb nume, In Kleine Schriften,I,p.23. De v.,pentru Slavii de mai tillrZiu, Strateff'cul lui Maur:ciu, XI, 5. Si al Jul Leon, e 18, §§ 79, 99.

248 Regunul Noului August" Iustinian zamin, fiul lui Idaizios si frate cu Kelagastos, merge la Avari1. De sigur din partile de cdtre Tisa a vertit aceastA solie a Antilor la Avari, de mult stl.pftni aici. El avea sä se pliaga de prada suferitA, de ocuparea de teritorii, de luarea de robi, ca pe vremsa când Attila fAcea aceleasi lucruri pe acelasi pAtrant 2.Sola', socotit ca foarte periculos, e ucis, siloi asu sOli ai Avarilor la Selavinii de sap!. un Daurentios plAtesc cu viata obrAzn,icia cuvintelor lor 3. D3ci, o bucald de vrene, raportnrile furl ca de la ImpAralul mongol la sefii de semintii asezate prin sate* Incunjurate ca sAmAnaturi4. Avarii, cari apar chiar ca aliati ai Bizanlinilor, ca cari au un foedus, se lauditcit au liberat In rattle Sirmiului pe IRomanii" luati in robie de Sclauini. Acestia li sAnt tributari darIli%adesea termenul când trebuie sit sosaasclt banii la Han. Cuan acesta face si un pod pe DunAre, triebuie sA se ad- mitA cA si el aduna mesteri ea Decetal. Contactul ca elemental roman II face, de altfel, a jura pe Evangh:elie, dupA. Impli- nirea riturilor celor stravechi5. El reclama pentru. sine Sir- miva si insula, dar admitea ca locuitorii sk pArAseascA. orasul (i. Locuitorii sdnt pentru predare, la care ImpAratul trebuie, dupA o lungA resistentg, sA. se Invoiasc§.. Li se dase voie FA. iasA cu o singtal bainA pe ei 7, dar e sigur cA majoritatea, ca si Inaintasii lor fatA de Huni, au preferat sA rAmAie. DouA cronici contemporane ni IngAdule sd vedem ce s'a petrecu,t la DunArea-de-jos In ace A timp. Navalirile auare ar pdrea set fie ace1ea care au fmpu(inat elerzientul romanic, pe care-1 putem numi ronkinesc, pe malul drept dundrean. Teofane aratA limpede cA In cea de la 579, Haganul, rupAnd Invoielile, a atacat strasnic Moesia si Scitia,

1 Menandru, fragm. 6 qi. 48. E curios la Jordanes, ed. Mommsen, p.121, numele regelui ant Boz, bltut de Gotii lui Vinithariusla care Irma nutnele de Venet ; cele cloud' sernin(ii, care poate nu erau r.0 desdvdrere de alt neam, represintlind fiecare o altd sintesd, se dugnuln'au. 2 Menandru, l.c., sau in Fragin. hist. gr., IV, 3 Ibid., no. 48. 4 Ibid. a ibid., n-le 63-4. 6 Ibid., no. 64. 7gaenaz6)' Oro) a8e,66Aatov iv; Menaudru, tragm. (!(j 581)

Sintesa stavA 249 ruindnd Ratiaria §i Bononict fi Aquae §i Durostorul f iZal- dapa fi Marcianopole"1. Sc da alunci, din ordinui lui Com- Thentiolus, generalul imperial, de subordonalul sau, Caslus, tot elemente romanice, o lupta invingaloare la Zaldapa ciliar, patria lui Vitalian, pe eand Marlinus loveste lng noua" Tomi pe Haganul insut4. Dar Commentiolus strica resullalul 'campaniei retragandu-se la Marcianopol. Castus Insusi trece DUnarea si e rail batid si prins de Hagan, care se fntorsese dincoaee d2 apa, in ses 2 Cu prilejul luptelor ce urmeazä se produce sema povestita de Teofilact Simocala ca si de Teofan a sarcinei ce cade de pe un catar, me al Unid soldat,ci al unuia din teranii locati intrebuintat la d-usul bagajelor (cp6p-co0 :e vorba, In adevar, de stdpanul anirnalului" (ascricerc% to9c)ou). Nu un camarad, ci un lovaras" al stdpanului" (i.scdpc'Zoo ózarce-cou) intervine spune acestuia ceva In limbq parinteascd", locala." 2 Nu stiu ca vre-odala legionarii sa se fi agrait cu. trate". La acest strigal se sperie popoarele", Xaot nu solda tuIn vechitl sensal cuvantului, ci localniciiadundti (lupa obiceiu supi steaguri,sise naste panica, Avari si Romani tugind de o potrivA inaintea primejdiei neobisnuile. A se observa si ca aceasta s'a petrecut la N-ord de Balcani, din clisurile earora iesise, pentru revansa, Commentiolus. Ca distrugerile" de care orbesc izvoarele bizantine acolo, la Bononia, Ratiaria, Aquae, Durostor, Zaldapa Marcianopold, sant ceva cu total relativ o aratá. si, Indala dapti marea nava.- lire avara, znedtul romanic n-atins pe care, Tuteo noua cam- panies, contra .... Slavilor, a $eheilor, lIntalneste generalul bi- Cunumele stricate ;Toírra,) rcal Barvoviav xal 'Ax7ç doeócroilov xal Zaeaci6a (sic) xai Maexiamjnokv ;Teofane, p. 396. La Teofilact, p 48, forme mai bune: Tropeul. 2 Ibid., pp. 87i urm.; Teofane, pp. 396-8. 3 Teofilact Simocata, p. 99; Teofan, I, pp. 397-8. Si vechiul comen- tator, Iacob Goar, credea cA e vorba de voces italicae";v. II, p. 469. Si Anastas.0 Bibliotecariul, traducAtorul In latineste al lui Teofane, scriind: .forma, torna frater", traduce dominus animantis" si populi"II, p. 117). 4 Teofane, pF0. 395-6. V. mai sus

250 Regimul Neului August" Iustinian zantin Priscus, supt enereeul ImpArat capadocian Mauriciu. IntAiu Mauriciu Inshsi lase ca sl. vadA cele stricate de barbari"1. Expeditia urmAtoare n'u. se IndreaptA contra Sla- vilar ca atare, formAnd un S'tat san, trAind In seminal bine determinate, cu caracter politic. RIzboiul e contra Avarilor, cArora noul ImpArat nu conslinte sA li mai plAteascA tribut". Se vede unja pe care o urmeazA barbarii, cari trebuie sdli fi avlut, pe 1Ingd ringul" panonic, un al doilea sala f in Bugeac, Intoc.mai cum va fi casul cu Tatarii din Crimeiab cari-si vor face 'un al doilea cuib aioi, de-asupra gurilor Du- nArii. Horda merge spre Drizipera sau orasul Si. Alexandru 2 si spre Anchial. Drizipera e apidnatc1 de provinciali,i minunea aparitiei unei Inchipuite iesiri de ostasi care sperie pe Avail e luata de sigur dintr'o altA viatI a Sfântului Alexandru deal c,ea cunoscutl. Ca rAspuns la acest atac In care Haganul e lnselat de amenintAri transmise viclean de ImpArat vine ac'um expeditia peste DunAre a lui Priscus, pe care o descriu pe laxg si Teofilact Egipteanul si-1.1ugArul Teofan, care reproduce cu tmele schimbIri aoelasi izvor. Deci la 584 sau 585 toate puterile romane" merg spre DunAre. Evident cA e vorba, nu de DunArea apuseanA, unde era centrul avar, ci de acea regiune secundarl, subsidiar, de unde plecase atacul. Ca scop apare aici, fArA a se linea samA de rAzboiul cu Avarii, cam ar fi fosi terminat prin tratatul Incheiat de Haganul speriat cu, Priscus, Impiedecarea semintiilor slave de a trece raul" 8 Acestea nu pot fi decAt In aceiasi direct* dar nu In stepa bugeceanA, nepotrivitA au felul lor de a trAi, care nu patea fi Inceç al unor agricultori seriqi, ci prin pAriiile de rAuri si lacuri dinoolo de cealallii. stepl, a BArAganultai, pustiu care represinta pentru ei aoeiasi imposibilitate de a local. Nimia nu-i aratA In muswIe sriIn vAile Iniuntelui, uncle nu au lAsat nimic ca nomenclaturA.

1 'Ee77,1061) crih) alisorg á MavetxtogPidav sec 15nd retív 6ae6dQcov xaveareappiva. Evident a Slavii, cu ,,chitare" da la capAtul Oceanului apusean" pe catii-i aflA (p. 414) nu pot fi Slavi adevarati. 2 Din greFall identificarea se face cu Anchial. Acelaqi povestire la Teofilact Simocata, p. 248. 3 La Teofane, p. 417: 6am zci Ex2a6tvan 10vti Stanee4acu secoMati.

Sintesa slavg

Regiunea locuita de ei o alta e aratata de nomenclaturill In partile de spre Portile-de-fier,iacolo e,de sitgur,o ramurd deosebitd, se definesteiprin numele raurilor, singurele slav3 In sesul mluntean: IaLomita, cu. afluentul Pra- hova, si Ilfovul, Neajlovul g Glavaciocul, raurile moldovene511 fiind tu legatura cu, cqezdri de Slav; nordici, cari se intalnesc Seduirnle §i in partea ritsdriteand a Ardealultd. Ca e vorba de o revansa contra Avarilor, singurul factor qi politic si militar, o dovedeste faptul ca Indata Haganul apare In numele supusilor de cari se serveste si ale cdror le polnenefte el, Slauii trdind Vt condirii care nfu-i silesc la prdzi periodice. I se raspunde a °stile imperiale n'au plecat contra barbarilor", ci contra Slavilor. Ca agestia nu sant con- siderati ca barbari", aoeasta aratA, pe de o parle, simbiosa tor cu elemental romanic de la Nord fi Vesti, pe de alta, refusul Imperiului de a considera ca pierdut ao31 mal dunarean pe care-1 Intarise asa, de put-rnic Iustinian In fruntea Slavilor, av'angarda obisnuita a Avarilor, se afla kin Ardagast, al carui name e si In ce priveste finala v. Radagais g sensul germanioului gast siiIn ce priveste rAdacina v. Ardaric gotic, gepid", daca voieste cineva: semn al celeilalte simbiose, prea mullt ig,norata, germano-slava. Dar si Bizantiuli au la ei Slavi supusi, muai autentici ca rasa, unul din ei, Tatimir, v. si Tatos de mai tarziu , e amestecat In istoria acestor lupte. Cum Ardagast se gateste .a prada i aici se pastrea41 vechea expresie militara romana, Tcpcztósúscv cu multimile Slavilor", e surprins noapteai fug- calare pe neInselatele, ,i1prada" o fac apoi Romanii, pe tara d'imprejur" 2. De aioi se va ajunge la Musokios" oel tradat de un Grepid care e crestin, Gepidul aOrand individual, lar nu ca grupi regele" Insusi nefiind aratat ca al natiei sale, vag, ca al barbarilor" 2 Crestintatalea Gepidului indreapta V. Iorga, Époque et caractère de l'établissement des Slaves dans la péninsule des Balcans, In Revue histf du Sud-Est europeen, VII, 1-17 (citat). 2 TO met 'AeSciyaarov &tax4203)1-K rbeav ; Teofane, p. 417, Teofilact Simocata, p. 253. 3 Ibid.,pp. 257-8ilocul corespuniXtor din Teofane. Gentzon din armata romanXTeofane, p. 419; Teofilact Simocata, pp.251, 260, 275) areai el o origine gotia.

252 Regimul Noului August" Iustinian la o simbiosd gertnano-romanicd Iu regiimik apusene, de unde, prin intercirculatia Stahlltui avar, a trebitit sä vie barbarul. Pe,ntru a se aju.ng- la acestgiall set se trece rant, care nu poate fi dealt sau un brat dundrean sau un afluent oarecare al fluviului. NuSearatd Iasi prin nimk ca Dundrea sg. fi fost trecurta altfel decAt pentru, surprinderea contra lui Ardigast. Se vede barbarul petrecAnd cu prilejui unei pomeniri a m9rtii fratelui, cela ce ar trimele la obiceiuri crestine, deci la In- susirea religiei asociatilor romanici, daclei el insuti nu hicea parte din acettio, si Imbdiiindu-se ca Bogdan-Voda dind Pet,ru Aron 11 va ,prinde asa beat dup'i ospdtul de la Reuseni. Si Tatimir, lrimes ou robii, se Imbglase: se vede,d'eo parte de alla a Dundrii, o regitme de vii si cele de laSi.- listra, de orighte romand,, cum se recunoasle si din datinele culesului, se pdslreazg. si ping. aslAzi Ja cei devcuiU Bulgari. De altfel si nvingorii cari kl.0 prins viu pe rege" se 'Lubala erau sä pgicascä hiLocinai ca ai lui Matias Corvinul 111 noaptea de CrAciun la Baia, asa de mull scene asdmangtoare revin in cursul istoriei. Musokios al lui Teofilacl. Siniocalq.1 si Te,ofane2 e mina asa cu sens de rege, de aim barbarii sgi s'a Xacercal si o eli- mologie germanicti.2 deci nu este un uume propriu; originea cuvantului, evident rdu transmis, trebuie cdutatg. In limbile slave. D- alminteri se ggsesc si formeLe Musugioscare ar reduce la Musui", si NIonsugios, deci Monsui",111Ausui"; traducerea laling are Insg. Musacius. E o asgmgnare evidenid cu Musachia albanesd, si. la ac,ea.s1-1 origiw-a e in Musat Musa), a cdrii origine pare a nu fi slavg, ci iliricd. Informa- torul, descriitorul oficialal campantici pa care-1 reproduce Bizantinul din Egipt si Teofane, nedeprins cu aceste loe un arhaisant, si-a putlul iiichipui cd e un mime de delimitate. Spre a prgda" la riindul lui revine In auul urmalor Pris- cus In locurile acuma Wale. Se cauld robii barbari de cari au atata nevoie Romanii. I se ordond a si ierna acolo, cela ce nu place ostirii care va pune capdt, pentru aceste slra- patei neplata eroice. Priscus e cleci inloeuit la conducere.

Movadxtov Tdv Asyd,uevov eijyaTfirq.-ív 6ae6decov 'Enircipavy Toaiblov (16849°6 ZWerclev;Teofane, p. 418. s Diculescu, Die Gep,den, I,pi221.

Fig. 24. Femei barbare (Gotc). Sculpturile de la Tropaeum.

XVIII.

gintesa siaNtg 253

bar oaslea barbaraapucase a trece Dunärea, si iargsi Ha- ganul apare ca stäpan la el, cerându-si partea de prada de. la propriii säi supusi. Aoeasta i se restituie, Romanii pislränd lucrurile dobä'ndite1. IndrIzneala unor cele slave, ajunsa, de sigur dupà indemnur vicleanului Hagan,. Ong In margenea Capitalei, face pe Mau- riciu sà trimeatà pe frat-le sIn grail bolnav contra sälasurilor dungrene, de mide plecaserä jafuitorii, asemenea cu ace16 cete pe care Mihai Viteazul, ridicat contra Turdlor, le va trimetei päng. la Adrianopol. Petru ajunge la Dungre, si la vechea Novae a lui Teodo- ric gäseste, ca fi cum n'ar fi foe cu câtixi ani numai In urma distrugerea" avara, serbarea hramului Sfântului Lupus. Trece la Kuriska, la Asimus de unde Osma. Aflà militia, cu fruntasii ei asemenea Cu aceia pe cari i-am eunoscul in toate aukonomiile, din Apus ca si din acest Rgsaril. SAM. oarneni bine inarmati si viteji", gata, in once clipl, sg. luple 2. Aceste Insusiri le au insa pentru ai nurnai, pentru apgrarea locala. Refusai deci sä pargseasca orasuli sä se confunde eu grostd armatei romane. Cänd un sol11.atnenintä, ei se retrag in biserieii Incuie portile. Când se trimete alt sol, un Roman, scribon" primul fusese barbarul Gentzon , ca sg con. voaoe In lagar pe episcop, oetätenii, adunându-se din toate casele" (navootsr.)11 goncsc si Incide acum portile unor care, In ciuda Avarilor, erau deci in picioare. Impäratului insä, tocmai cum o vom vedea In Tesalia pa vremea. Vla hului Nicolitä, din veacul al XI-lea, ii strigg., ca sà arte sänt credinciosi, loiali: int-u multi. ani" 3. In aceste conditii, nu-i rämá.'ne lui Petru decal sg-si caube de drum. In cale, el va gäsi Bulgari, al(i supusi ai Haganulut, oameni de rasa Mi. Nu-i poate birui. Si acuma vine iargai, ca sä ceara socotealä, omul Haganului: i se restiluie prada Indoil pentru a-1 tinea pa loc. Slavii sänt deci läsatin sama lor. In locul lui Ardagasl e acurn Piragasl, pe care iraducgtorul Iatin 1.1dg. ca Pergast". El apärà vadul, cum o fac viitorii Domni romtini contra TILT-

'Va gasi In Tracia Insäsi Slavi pradând Cu succes. 2 'Eeóminatg xal dvdesta (Teofane). 3 E6sotlitovr(ibid). Se pomenesc §iPistos, Zaldapa,Iatros, leaterkion; Teofilact Simocata, p. 273

/54 Regirnui Nouiui August" iustiniati cllor. nota bizantina inc(trisa Piragast e ucis cu o ságeatá. O noria prada se iea pentru afiapoi In parle pierdutA prin Tinuturi care se descriu, precis si competent, ca fArA cela ce ar fi margenea BArAganului. Se ajunge fnsA la rául Ilvakia", mi Ilivakia"la traducAtori: Helicia), care nut poate fi Ialomita, avAnd cu. total alt sunet, ci Ilfovul 1. Pentru acest insucoes, Petra e Inlocuit ca Priscus 2 Acesta se Intoarce la Novae, ca trupe scAzirte, la 590, pre- tinzAnd, In explicatiile oerute de Hagan, cá. a venit la Allá.- toare, dar afirrnAnd cá. local e al Imparatului. Prin BArAgan, prin Borcea, ande e ins-ula Dunkrii", comandantul roman knerge sk IntAmpine pe Hagan, ooborit iarAsi din Bugeac In Scitia MinorA, la o Constantiola, care se aratA a fi pe malul apei 3.In oearta cu monarhul avar, acesta amenintA cA va distruge cinreci de cetiiri rornane". Atunci, Priscus Inainteaza Cu dromoanele, pa Dundrea romanil, pAnk la Singidunum, ande e centrul barbar 4. Haganul va rAspunde In primitvarl cu o coborIre in Daltmatia. La 592 Insg, teatrul rázboiului se mutá. lar In Scitia MinorA, Avarii viind la Tont, tunde, In Pastilor, Haganul trimete patru sute de cAruti de hraná. Romanilor flAmAnzi, cari rás- pund en daruri indice": piperi mirodenii, care-1 gases o la, o neidentificabilk cetate Thermios (traducAtorul confundá. cu Sirmiul) 5. Sutele de ciar* aratd aici o agriculturd pe care n'o tdceau barbarii. Lupte urmeazà apoi cu Commentiolus venit ca ajutoare. Invins pAnA la Drizipera, generalul imperial e rdspins de ta ziduri de °Ore locuitori: se repetá. astfel, Intr'o formA mair gravA, casal de la Novae. Dar prin aceasta el isi atrage urgia Avarilor, cari ardi biserica SfA.ntului Alexandru, batândursi joc si de moaste. Iarási din povestirea orAseneascl a vietii

Teofane, pp. 425-6; Teofilact Simocata, p. 279. 2 Tomaschek vedea In rAul Paspirios" unde se luptaserA, dincoaoe de DunAre, Bizant;nii cu G41E, un PazApttrAu (1);v.Zeitschriftf. &ten'. Gymnasium, 1874, p. 147; Teofane, pp. 425-6; Teofilact Simo- cata, p. 258. 4 Toorilact Simocata, p. 288; Teofane, p. 427. 4 Ibid. 5 Toofane, p. 429¡ Teofilact Simocala, pp. 293-4

Sintesa situ/I

santului se iea pedeapsa care ajtmge pe profanatorit. Ucizând robii nerg.scumpgrati, Avarul admite granita Dunarii numai cu un spor la tribut de 20.000 de monede 2. Pacea e ruiptà Insa. curând spre SindidunuMi Viminacium, care e Mai intact. Lliptele se dau aici, la vad, Haganul plzind toate trecerile prin fiii s.i, cari pier intr'o luptA descrisA ou minuni ca In altà viatà de sfant. Peste Tisa sant surprinsi Avarii la ospete, Gepizii, alti supusi ai Haganului pAtimind, ca fi Slavii de la Apus 3. Se ieau §i altfel de robi, pentru cart, la pldngerile Hagan ului, se dà ordin de la Constantinopol ca barbarii" singuri sci fíe restituiti 4,deci nu fi a diror presen(ei e astfel adeveritcl. De aici Commentiolus vine la Novae si cautà prin bgtrIni calea Imp5xatului Traian" 5, ajunsA grea 5i din asprimea iernii Comandantul pierde multi ostasi pe o astfel de cale 6. Cum, In 594, Avarii apar la Cataracte, se Oteste o nouà expeditie romand, Haganul apArandu-se In Scitia MinorA, la Gonstantia. Maurici,u trirriete din nou flota pe Dundre. Un general cunoscut, de origine barbarg., GundoisGudois"), e trimes peste rau sg. culeagI alti robi. aici apare o ala populatie cu totul deosebitA. Haganul trimete pe Apsih cu multime, ca sI distrugcl neamul plutafilor care era prieten ca Romanii 7.Aceftisarideni, asemenea ca Brodnicii de mai tcirtiu,stint clovada cea mai lcimurita a ptistriirii, pe ambele maluri, a populatiei romane§ti. Dar ei nu se lasei §i trec la Romani: aceasta fcictindu-se, partea ce era a barbarilor a treautla Romani"8. Am Azut mai sus sutele de cgru.ti cu hrang, pe care Haga- nul le trimesese Imperialilor. La sfârsitul Domniei, care se ' Teofane, p. 431; Teofilact Simocata, pp. 297-8. Ziatarschi, In Rev. intern. des ét. balk, an. II, I-II (2-3), 1936, pp. 368-70, IncearcA, 15rA motivare, altà cronologie. 2 Teofane, p. 432; Teofilact Simocata, p. 299. 3 Teofane, p. 436; Teotiiact Simocata, pp. 315, 318. 4 'Anvdoir-vcu Tcp xaydvcp TO'bg 6ap6cipovg 06vov. 5 My &My Tparervov Toi; 6aaaiwg. V. §i Teotilact Simocata, p. 320. 6Se pomene§te atunciivechea localitateCarpiana; Teofaue, p. 437. 7 'Oncoç sc) rv vavvciiv &aim 10vog, cbç atípisaxor ram Pay.salaw. Totirov r5i iyevoisivcru, sc-ip 6ap6decov[laTeotilact, 'Amoy dadlsocEttc neoa34077 Tag 'no/calms; pp. 458 9.

2A6 negimui Nautui 61;gusi" tustinian va sfirsi tragfin, a lui Maurioiuf vedem maw,' de la Gin- deis trimeata neaparat pentru hrana Capitalej care artia impotriN a lui provisii din piada de la Dunare: sa-i aduca previsiile de iarn& ale poporulud." panem et circenses! din rara Scheilor, pentru ca sà nu fie silil a da Romanilor annona publica" 1 Cronfca dunareana pe care am avul-o pan aeum si ilu Intelegem cum excelentu.1 raport militar reproduis de Teo- filact a putut fi calificat de un cereetator asa de inteligent cum era, de sigur,Rtisler, ca firä niciovaloare, fiind o adunatura de stiri neintele,se si adesea neinteligibile" 2 *Mee- leaza in compilada bizantina cu care trebuie sa ne multAmim. Se shnte lima, pe vremea -rind Egipteanul Heracliu duce In Asia lupta contra Persilor pentru cruica, cu.m la Dunare stau lagarele, ispititesi de Sahul Cosroe: Avari, Bulgari, Slavi Gepizi" 5. Când apoi Imparatul Constans, eu numele inteo Iume din non cii aplecari latine, unde gasim o Mar- tina, un nou Constantin, se va muta la Siracusa si va vrea sa faca din vechea Roma capitala sa, e firesc ca piírdsirea Dundrii in voia cui urea s'o treacei si de aceia jiu mai &ant lupte sci continue. Asa se va mierge pana adanc In. a doua juznatate a veacului al VII-le; când vor aparea i Bul- garii4, de cari va fi vorba aiurea. Scitia Minora -e hisa, acum, intreaga invadata. Si Halmyris Solmorus",in legatura cu scoabenea &aril. din Mare, va fi luat'a de barbarii veniti pe ghiata 6. 0 astfel de viata continuu amenintata o adevereste, probabil pentru acelasi secol al VII-lea, cutare inscriptie de la Marcianopole, a unui Marcel care fusese decarh" In bandas al lui Dhidus, care comanda, In calitate de comes, In castelul Rhuvis 6 Teeç xelyeetvcig cbroreopig Tcrel Am*" he vig rísiv 2x2a6wciív xcheag dedaaa0as &con in) alyzoalaç atr4ang dvareaa0fi rag `Pcopalotg xaedaxeaOcet: p..442. Observath pgtrunzgtoare aleluiROsier,Zeitpunkt. pp.110-1.Cf. Kretschmer, in Arch. f. slam Phi!., XXVII1905 ,p.23. a Eine Ansammlung unverstandener und oft unverstiind/icher Nach- richten"; Zeitpunkt, p. 96. 8 Trad. Zotenberg, p. 535, In Notices et extraits des mannscrils de la Bibliothèque Nationale, muw. 4 P. 545; cf. §i Old., p. 485. 5 Philostorgiu, X,6. Kalinka, o. c., c. 284, no. 360.

§intesa slava 257

Daca privim laaoeiasi epoca in domeniul romanic din Apust, constatarile corespund acestora, In care, la 582, vedem fugan i cu tesaaruI lor In Sirmiu 1. La 603 1,noetgazd inscriptiile de la Salona 2, de si nu si viata civilisata acolo, populatia, Ingra.madita supt porticele imensului palal al lui Diocletian, hind In legatura ctt civilisatia romanà de ambele p6rti, pr:in Mare. Cas extrem de interesant, care Invedereazd cum se putea trai, si In conditii omenesti, Lira. a lasa urme de viata pe marmura. Cu biruintil Infra.ngeri Mauriqiu se putea intitula si An- tic" 3. Monede de-ale lui s'au aflat pana. si la Kallatis 4, pe o vreme and, de altfel, regele spaniol Recared copia trientil aoelwiasi Mauriciu cu Ma", care, de sigur, nu e Marsilia" el moneta". In cursul acestor expeditii, gasim Inca la gura raultri Isker, In fata aceleia a Oltului, Palatiolum 6 Si la Pientis, Cuppae, Taliata se mentinea viata roman/ 7. Chiar In aces te locuri, la acel Palatiolum si la Securisca, se produce revolta care Hon din salbatecul ,otnturion Iraq Phocas un Imparat, ceia ce va aduce ca Sclauinia dunaneana sa fie lasata I,n pace8, O mare inscriptie de langa Soliman-Chioiu vorbeste de un pod, de un atac la Constantia si la marea livada."(?), de o fixare de hotar Intre cetati, dr.r mai ales de Slavii cari sant

I Build, Bull. Dalm., XXV (1902), pp. 197-212. 2 ¡bid., XXIX (190G), p. 268 si urm.; la Jiredek, Gesch. der Ser- ben, I, p. 95. 3 Gasquet, L'empire byzantin et la monarchie tranque, Paris 1888, p. 192. 4 Tafrali, Rey. Arch., XXI (1935), p. 290. 6Victor Langlois, Rev. Arch., V2, p.603.Cf. Mionnet, De la rareté et du prix des monnaies romaines, Paris 1815, p. 491iv. Eckel, o. C. 6 Teofilagt, pp. 32g, 324. 7 Cf. Resler, 1.c., pp. 112-3. 8 Harta larga a Imperiului pe care odescrie elocvent Heisler (ibid., pp. 114-5) e de fapt cea adevarata. El observa tot a§a Sclavinia" atacata, o jumatate de veac mai tarziu,de Imparatul Constans nu e cea de la Dunare,l.c., pp. 117-8. E de sigur cea din Macedonia.

2t8 Begimui Notitui Atigust" Instiniall supt Imparatur isi de ceilalti Slavi nesupusi", de robi(1), strategi, crestini", de lurm trhi, spatari, comiti",de suflet pentru suflet" 2 Dar o Romanie e pomcnild documentar, mai mull In sens popular, In lata cu tiritoriu1 avar 3. Daca ostile calare mergfind contra Constantinopolului o ieau,dinParionict, de-a lungul Dunarii si pe coasta MIrii dobro gene 4,e cd acolo se afla intretineresi praca In aceste conlinue conflicte, pe ambele maluri necontenit nedespdrtile ale Dundrii, Ardealul singar nil ¡ucase niciun rol. Avarii n'au ce lace cu el: viata lor de popor al stepei nu se poale deprinde Cu noul fel de hrafnire pe care 1-ar cere conditiile geografice de acolo. Slavii nu mai au ce auta aceastrt directie. Ei vor cauta indald pe (load linii: pe aceia a Scitiei Minore si pe aceia a vadultti de la Silistra, de o parte, pe a Portilor de Fier, de alta, drumul cdtre prada ilmperialà a Balcanilor. Trebuiescise admità deci forma- (iunea acolo a unor Romanii isolate, caseficari, recunoscand tn fond autdritatea Inydratului f i poate de forma a Haga- vorfifostreiste duci de sistem roman,inainte de a li se da titlul sial, de uoevozi. Incd o 111101-tire romdneasc5 desfAcandu-se de la sine, acum ca si in epoca bronzului. Anume Incheieri se desfac neted din cercetarea tuturor izvoarelor contemporane. Slavi venisera din slepd,i, strdmosi ai Rusilor de astázi, fdrd a se ascza si a crea mi Stal, ocupau, de sigur, Moldova de asldzi. Altii sdnt cei din stepa nrunleand. Din nou deci, peste vre-o trei miii de ani de la epoca pre- istoricd, lumea. dc peste Dallare se deslace in dourt. De o parle, cea deschisd cätre slepd, aire Asia, lumen regald, eare e mutatd si la Dundrea mijlocie. De alta, in prtrtile, unde s'a constatat, fatd de civilisatia ucraino-rnoldovo-seettiascà de la E doar un b. 2Skorpil, In Arch.-ep. Mitt., XIX, p. 215. V.si cea din Madera; ibid.,p.248. 3 Brungmid, In Eranos din Viena,1893; Byz. Zeitschrift.,III (1894), p. 222. Jire'dek, Gesch. der Serben, I, p. 85.

Sintesa slavg. 2514

Cucuteni, cealalta, din Ilfovi Vlasca, având prelungiri spre Vest, o mai modestá lame populara. Si neled se deosebesle si, spre Sirmiui Singidun, coltul oltean, cu alta orientare si di. caracter. In sesul muntean sAnt democratiile" d- care vor- bestei izvorul bizantin, pe cand aceastalalta parte e kgatura eu lumea In care Avarii, cuibariti In pusta Isi latind panirea peala siraza de temuta influenta din Sirmiul Singidunul, In &farsa cueerite de d'alisa, pdnd in Dardanial. In aeeste pdrti insd e legdtura ca acel eurent slav', pornit din Panonia ini, mide a putat sd-i atragl sicoloniseze Statul parasitar al Avarilor, ca odinioara Atina pe oolonii romani; e curentul care navaleste In Vestul peninsulei, peste o populatie adânc romana, traind, In mutile ca paslori, ca agricultori prin vi, pe malul marii ca oameni din eelati. Se va petreoe, aluraei, In acesl. Unid dalmatic un prooes de mai mulle veacuri, care, In conditii Intru egva deosebite, se Intillneste si in Grecia, ea 111A,5i cuprinsIn acesle Sclavinii de legalitate imperial t. Seful croa" stapánesie pIna In margenea cetatilor, care, dese, bine poporate, bogale, se branesc negotul cu o Mare de veche cultura. Orasul Ii trimete daruri, 11 primeste cu prilejul unei visite,îi dAruhste une ori si o casa, Ii serie pentrui maguli, dar nu-i da drumsul in Roma- nia cetdreneased. Aceasta se va slavioa, dar numai de la sine, fn cargerea vPacurilor.Si, chiar atunci ea va fislava ca limba, dar niciodatá, pana In zilele noastre,sica spirit marca latiná pusa odata peste ilirismuli grecismul de la Inceput fiind Oricum, nu trebuie sa se vada State slave, In lupta cu ci numai, In aoeste pIrti -ande Priscus se lupia eu Avarii, niste cArmuitori locali lmpinsi de barbari; ei comanda aici importantului vad, In /egaturasi cu presenta Avarilor In Scitia Minora. Dar luptele acestea avaro-slavo-romane ne-au facut sà vedem o viga Inca pur romanica, un veac Inaintea navalirii bulgarey tn cetatile de pe malul drept, Zaldapa, Novae a lui Teodoric, Aquae, Securisca, Palatiolum. Ele traiesc supt ocrotirea sfintilor locali, ca In Dalmatia, Ingrijiti sufleteste si aparati militar de episcopii asAmdnAiori çu SfAntul Severin. Recnnose pe Imparatul, 11 aclama, dar

260 Regimul Noului August" lustinian

nu inggcluie nici dregatori, nici ofiteri de-ai lui, de si oferg pentru vre-o campanie In vecinAtate militia lor. Dacà e vorba sg. fie Insä ocupati, ei, ca si cetAtenil italieni din Sud, fatg de Normanzi, sund clopotul, chiamg banda! (ban)i se suie pe ziduri. Asa e si In Scitia Minora, unde printul e, de fapt, episcopul care a impiedecat trztemeiarea statornied a vre-unui episcopal rival. Toate silintile Avarilor de a cuceri cetatea liu potsil.izbuteascg. In acesle1:41.0 era vorba numai de o inchinare a autonomiilor Mire puternicul Impcirat turanic. Nici, In Apus, Viminaciul nu pare a fi ajuns supt el. Clci de acolo 11 atad Bizantinii, trecand prin mlasliAile de la vgrsarea Tisei.

Dar aceastcr e §i vremea oand au fost proiectate spre Apus elementele romäne§ti pastorale care se lntellnesc pdnit in Mo- rama, pcind fn Croatia f i Bosnia (la Posega), dar nu fArä a lgsa unele 'irme propriii chiar cuvinte legg.turg. c-u mestesugul 1°0%

In aceastd situatie de pe la 600 armata romana" e anul din temeiuri. Alcdtuiter din provinciali, ea duce cu &biza die la un capdt al peninsulei la altul romanismul. Nu numa,i atA,t, dar In scenele populare ale primei revolte contra lui riciu, cgreia-i urmg oea de la Constantinopol, soldatii scot la sorti pe noul Impgrat, Foca, ounul din oomandantii provinciei Traciei" 2. In collatio Maximi cum Theodoro episcopo 8, la expunerea cliscutiilor, oum se obisnuiau la Bizant, Intre cler si un ermit, se vde oastea consultatk In chestii teologice,si sefii con- tingentelor, priores bandorum (frban; originea e germang.:

1 V. §i Katancsich, o.c., p. 157. La S'Arbi un OpAritul, un Cinta. De unde (qi nu de la cinci)C4inculoviciide la Ragusa; Jireaek, Staut u. Gesellschaft, III,p.29. Vom reveni In ultimul capitol al volumului. 1 Teofane, p. 538. 8 Mansi, o. c., XI, c. 58.

Sintesa slavg 261

Band), ca In oraseLe de pe malul drept, iese Inaintea lunui astfel de schivnic persecutat de lumea episcopi, con- suli din Constantinopol, ca sA.-1 Intrebe dacä e adevIrat cá, a vorbit contra Sfintei Fecioare. E de notat iaceia cá, du.pà cronicarul egiptean Loan de Nichiu, contra lui Mauriciu seridicá. ioaTrienii din Tracia" 1

Bandos §i la Suidas, sub a.

CAPITOLUL IV. Influente slavo-rominwi Ce a resultal din ackasa Indelungata alingere intre Slavi si elementul romank, aruia-i putem zice: rom6nes0 Deosebirea Intre S'arbi si Bulgo.ri, cel- dota forme ale Iu- goslavilor, vine din initiarea lor In romanism lnainte de a trece Duarea. La cei d'intAiu, cu Inmuiarea lui 1, cu apkcarea cAtre vocalele clare, cu simpatia pentru formele In o siao, fdrA a mai socoti o sintaxA cu totul deosebità, e influenta unei limbi romanice de la Durarea mijlocie, care era influentatl antic de fondul celtic, acolo de basg. si uncle trAsaturi de spIlrit ale Sarbilor yin de la amestecul cu. aceastä rasà de avitnt si de capriciu. In schimb, aoPia dintre Slavi cari vor ajunge a se cherna Bulgari, dupä banda de Turci" care i-a cucerit, s'au cultivat roman prin elemental romanic de la Dandrea- de-jos,i anume nu dupg. coborlrea In Moesia, ci, In limpul stagiului, asa de lung, cum o dovedeste nomenclatura rImasA, pe care l-au Meat la Nordul raului. Sarbii yin In Balcani etipà ce fenomenul prefaceriilui a al vechii limbi slavone In e: se terminase. Aceasta Inseamnä cä trecerea primilor Slavi e mult Inainte sau cä acestia ivi adus de la contactul cu Romanii, mostonitori ai Tracilor, o schimbare care nu e In spiritul limbii lor. Dar trebuie re- eunoscut cA aniline urme deifIn documentele shrbesti ar dovedi o iniluentg. tArzie, In veacul al XIV-lea, cum, de altfpl, o veche inflluen16italianit se poate admite de lainceput pentru clarificarea vocalei h Slavii de Vest, veniti din Pa- nonia, mide tnsA nu era fenomenul de Intunecare la natia de /ma In a leviir IA Tirol germana e adusli a preface in vocale

Influente slavo-romanc3ti 263 ciare finala er: bua pentru Bauer. Alaturi, e la Si.trbi5i o clarificare a lui e: dead, dial devenind dedil Dupa acule observatii ca privire la cele doud. carente slave a caror actiune asupra Románilor trebuie neted osebita astfel 2, venim la raporturile romilno-slave in era nona deschisa de Imparalul Heracliu, la Inceputul secolului al VII-lea inainle de a ajunge la schimburile culturale definitive

ScaderilesiInlocuirile de populatie, ca resultat al raz- boaielor, nu silni un lucru neIntalnit In Balcani. Inainte de veacul al VII-lea, serie Jiree'ek" 3, nu sepot constata asezari slatornice, consolidale (stiindige, -usammen- heingende) de Slavi la Sud de Dunare". In absen(a ostilor imperiale, oculpate ca eruciala In RA- Saritul asiatic, barbarii pot face tot ce vor. H.:Tacliu a preferat sa-i aseze (lupa tradilia lui reodosiu. Dar aceasta numai cerda diva' ceatd, loc de loc, fdrd ure-un pact cu are-un fel, de altfel inexistent si, lucra de cea mai maro Insemnafate, fard emporiu la hotare, f4th tribut fi fdra fndatoriri militare. La Constantin Porfirogenetul, care vorbeste de Dalmatia 4, s'a robit" nu s'a slavisal." toata tara 3i a ajuns barbara.", nu are un sens de limla ori de rasa, ci de clependenta, Pentru prima oard Imperial declard oficial cd a renuntat la o parte din stdpdnirea sa, chiar daca' n'o face fnfro forma po- lilla& Dar slavisarea" e mai m'un o sclIvi3" si e aorba de barbari In genere nu e de annnie barbari (1,, Statul Daca patirtmderea slava 5s'a facut asa de usar, fusese,si din causa unei continue Ariri a vechli populatii prin. servi ciul militar. Mateesca o observa pentru Traci in epoca romanI: Pe and In uitimele limpuri ale Repu.blicei iIn primua secol al Imperiului, Roma exploatase pe fiiiacestui popo.

Jire6ek, I.c. 2 V. si Jire6ek, Staat und Gesellschaft, p. 27. Numai prin Munte- negruiliIngA Cattaro sant p6trunderi ale vocalei Intunecate; ibid. V. si Re§etar, In Archiu far slavische Plaologie, XVI 1894 ,i. .117. 3 Das christliche Element, p. 8, nota I. 4 De tliern.,, II, 6: 'EalNa666iti 6g mica 4 »sea mal yévovs 6tie6aeog. 5 Pentru incursiile Sârbilor InBalean', Jire6ek, Geschichte der Serben, I, p. 81 ql urrn,

264 'Regimul Noului August" Iustinian prolific pentru servicii zilnice ca sclavi sau ca gladiatori atleti pentru petrecerile sporUve si neomenoase ale locuitorilor Capitalei, acuma, In plink epock imperialk, Roma goleste de tineret campiilei dealurile, muntiii vkile cuprinsi Intre Asia Margus la Apus, Egeia 5i Mgrea. Neagrk la Miazgzi si la RAskrit, Carpatii septentrionali la Miazánoapte. FArd Indoialk multe alte natii barbare supuse Imperiului au fost stoarse pa-in necontenitele recrutkri, dar, timp de un veac, de la jumktatea secolului al II-lea pknk la pArksirei. Daciei, greutatea spriji- nirii militare a Imperiului e purtatN mai ales de acesti provinciali ai terilor trace, si inscriptiire a mai tuturor corpu,rilor militare dovedesc din bielsug faptul pe care-1 aduc Inainte". De altfel, el observa cg, acest element militar servise ca .ner- cenad tuturor marilor oondotierii tuturor Statelor Orientului, Incepand de la Troia, urmand cu Atina si isprkvind cu Plo- lemeii Egiptuluii alti regi elenisti"1. Aoelasi lucru s'a petrecut In prirnele secole ale epocii bizantline cu elementul romanic si romknesc formal Vi acelasi loe 5i pe acciasi bask. Se fkcuse aslfel loc pentru oaspeti noi. Dar Heracliu n'a dat deci un statut acestora, Siavi/or 2, ea atare, ci bandelor rktAcitoare, In care el vedea poate mijloc de a Improspkta pe alocurea o populatie Imputinatk de jafurile Avarilor, de deslucuirile spre malul stcIng,aduse, ca supt Attila, de rivalitatea AOarilor Cu Bizantinii, In mgrea ocuparie a timpului: 7cpcaSstkcv Deci, prin pacte speciale,locale In calitatede ncostukcaS de foederati au fost asezati de Imperiu. Slavii, sed- pati acum din mana Avarilori nemai servind politicii acestora, pe vremea cand Heracliu era prins de marea-i cru- ciatá.contra Persilor, ou el murind Imperful traco-moesit pe ambele maluri ale Dunitrii.

In Ephemeris dacaromana, I, pp. 181-2. si V. Diehl, In Louis Oliver, La Bosnie et l'Herzégovine. Fans, f. an, p. 63. Pentru prada Slavilor,5.1 loan din Efes, la Zlatarschi, I.c.,p.367. 8 Aceasta s'a observat si la Teofane qi la De administrando imperio a lui Constantin Porfirogeaetul, de Rösler, o. c., p. 118, nota 1.El se sprij:n1i pe studiul lui Dfumnler, Ueber die aelteste Geschichte der Slaven in Dalmatien (549-928), In Sitzungsberichte dinViena, XII (1856)(eitat).

Influente slavo-romiine§ti 265

Ins i acum Slavii aprtruserä ca caracler ràzboinic1, de Avarii mi-i mai lipping din urm6. Romanii, aratati anume asa, sAnt aratati ca fugind de pe cu,mpiisi cetAti 2. Presbyter Diocleas" presintà pe crestini" refugiindu-se pe vá,'rfurile niuntilor g In locuri tari, castele ce alte ziduri putuserA ridica" 5. In Dalmatia aparitia Slavilor ca du*mani aduse astfel ruperea tu trei a populatid: cio- banul In =trite, orlsieanul Intre ziduri, plugarul desnationa- lis'andu-se°find nu-1 ocroteste insula. Piscuri ca Viitor Durmitor Zn Muntenegru vin de la pAstori,ca. si Corona, Cornetul, Loretul, Cormatai Cormatura si, la Jiraek: Cercel san Circil, Carnul, Ciorul, mai ales Gurgulal, lâng5. Sofia (Gur- guiatul), Cruju1, Banisor, Cretul, Orbul, Märul. Corbul sau si, la Weigand: Murgas, Ru,gulet (de la rug , P§sArel, VAcIrel, Puliofci (de la Aromlâni; kotliu= poate Puraita, Stramti, la care d. Skok a adus Pirlitor 4,Si o serie de cuvinte cu rg.dAcina barbat, bun, liga. Dar Inlinderea pgstoreasca a fost andva mult mai mare, cum o dovedesc nume ca Starivlah (1fingI o Romania") 5. Numele personale vechi se pIstreazg. ca Neagul, Dracul, Gradu1, Radul, Vladul, articolul si p,nä azi. Une ori, ca in Ursulovati, se adauge doar un sufix slay 6. Aiurea tot Jiraek Inseamng Indlratnice urme romanice In toatà regiunea de munte Ixitre Nisava Struma de Sus si Lscher": Herul, BAnisor, Cretul, Borbulovici, Viturcii, iar in Sredna Gora, Intre Zlatita si Filipopol": livada Ursulita, Poiana (Ber- ghalede), Cretul, punctele Ddlbochi, Vale, Cerbul, un raulet MArul 7. Am spus cl un Dulcissimus, cu inscriptie greacg

1 V. Jiredak, Geschichte der Serben, I,p.107. Incercgri contra oraselor dalmate, ibid., p. 53. s Pentru colonisarea Slavilor in Dalmatia, pasagiile din Porfiro- genetv. mai ales, pentru Salons., De adm. imp ,c. 29) si la Jung, Rom. Landschatten, p.453, nota 2. 3 P. 288. 4 Zeitschrift fiir rom. Phil., XXXVIII, pp. 551-3 5 Jiredek, Morlaken; Geschichte der Serben3 I, pp. 155-6. Jiredek, Staat und Gesellschaft, I, p. 25, nota 2; Cvijic, Géogra- phie, passim. Alte nume romAnesti sila Jiredek, I.c., p. 25. 7 In Arch -ep. MTh, X, pti51-2

266 Regimul Noului August" Iustinian era episcop la Duro,stor pe la 6001; un numerus dacicus servia pe atunci la Romai2. Se creiaza asifel$i cela douà limbi deosebile. dalmala, azi neexistenta, foarte deosebita de romaneasca, traind pana ieri In ultimul refugiu din insula Veglia 3, unde a fost culeasa, pasirandu-se vechea expresie de Pagania" In compilatiaIm- paratului Constantin Porfirogenetul4 la indigenii romanici, cari traiau langa Romanii nationali din orase, pe cari, cum am vazut, compilalorul Si deosebevte meted si holarit de Poliatot politilci In genere. Raporturile cu Apusul rrtman $i ele intregi. Originar din apeste linuturi, Papa loan al VI-lei trimete un sol anume ca sli aduea, la 640, moagele bisericilor pradaie, nu numai In Istria, dar $i in Dalmatia si A. rascumpere robii 5. Daca., in Vest, Imparalul Heracliu da ordin (iussio principum, sacrum rescriptum dominorum principum) efilor slavi sit nu supere pe provincialii adApostiti In palatul lui Diocle- tian la Salona 6 Oc/lárov, Aspalaton la Constantin Porfirogene- tul, laNord, cele douazeel $i cinci de semintii slave asezate lak Ineeput pe malul stang al Dunarii, pe care le pomenesle istoricul armean Moise de Coren 7,au trebuit O. fie$i ele, hilru cal nu depindeau. de Avari. inteo astfel de legatura cu Bizantmii, daca nu atarnau si de Tarul" din Constanti- nopol si de Hagan. Dar avem o admirabila marturie Cu privire la adevaratele raporturi cu indigend in !cate regiunile. Dupil. Mihail Sirianul, eronicar armean din veacul al XII-lea, dar IntrebuintAnd vechi izvoare, pastrate integral, apar Sgla-

i Kalinka, o. c., no. 361. 2 D:ehl, Exarchat de Raye zne. p. 198. 8 V. Zb3rnik za Izas Zivot, IV1904), p. 625 §i urm. l'entra timba romanA" la Drivasto, Dulc:gno, Antivari §iCattaro, Jireek, Staat und Gcsalschaft,I,p.26.Cf.Philippide, inConu.Lit.,1900, p. 102 0 urm. 4DE adrn. faz p., c.33. 5 Toma din Spalato, H st.Salonitana, cVIII;Luchis, I,tx. 6 Toma din Spalato, cap.'v.Cillt intAiii, la Jire6ek, Serben,I, p.104. 1 Dupa traducerealuiPalcanov,inJunnalul Ministeriuluide Instrucfie Publicji rus, Mai-t 1883, p. 26, Jiredek, Serben. I, pp. 102-3.

Influiente slave-roman e5ti 267 vii", fdrd arme, cali haine". La Salonic ei ieau cal imperiali, armei casele lucaltorilor de la arme. Cer sd se asleze In ora5u1 Sermi" (Thermal.), dar Tiberiu asteaptd un ajutor longobard. La urnid, li acordd ora5b1, dar pástrându-si locuitorii. Lad barbarii, Intrand, gasird pe locuitori stor5i de foam; si fAcura o mare faptii de omenie, palie 5i vin, cdci ace5tiak, tn miseria lor, nui mai ave in nici card, nici pisici, foamea silindu-i a se hrdni eu aceste dobitoace. Mancard pane cu atâtaldcomie, de muriau." Apoi locuitorii sánt goniti 5i Slavii stau un an, pAnd cand ora5u1 lea foc de odat6. ,,El it pgIrdsird 5i se intoarserd in tara lor, incredintati cd Duminezeu Ii gonia din noul 0.1a5 ce-si alesieserd1". Si pdstrarea munclui de Petra, in traducere slavd: Camena, pentru o localitate din Dobrogea un mic sat, ande odall magistratii ridicau ,,baia lor micd- pentru ,,sdndtalea locului", e extrem de interesantd. Ea corespunde dubletelor ulterioare Chiojdul Mare-Stari Chiojd v.Chiojdul Mic,Valea Seacd- Sohodol, pe langd. care s'ar mai putea gasiallele. In aceste din urnid casiu-1 e vorba insd de o influentà a cancelariei slave, cuan pe vremea noastrit incerca o canc,elarie latinisatd cu Tárglul Vestei pentru Tárgovisle, pe and in cealalfd e nuanai contactul popular venit din strectirdritrecAloare. In Grecia Slavii au facia able': la Tripoli au adus sufixul i(a Tripolita . Nici sistemul autonomiilor locale, cu clomini din aceia de la cari vine domnul nostru, n'a dispdrut. Ca rdmdsitd din trecutul romanic, de mull a trebuil sd existe aslfel accl archon al Dlocleii"2 pentru Slavi jupan", .5cf de jup"cuvánlul nu e slavon, 5i am aldturat de el pe Diuppaneus), care se in- lálne5te insd inteo inscriptie numai In secolul al XI-lea. Iar, daa la Constantin Porfirogenclul se afirma cà numai supt Impdratul Mihail, deci in veacul al IX-lea, Romardi din Dal- matia s'au fdrat auLonomi"3, poate fi vorba doar de retra- ger-a ascultdrii fatd de Imperiu; Lila de barbari Insa au-

1 Revue Asiatique, 1818, pp. 298-9. 2 Rev. Arch., II (1883 ,p. 111. 3 Eal Mixa,2 rob'dg 'Agwelov rof, Teavlog ol VI Trig zlaAtiattag xdarea obanlyzeg yErSvaatv a)rroxicpaAot,/44Te 777) &load:`Pcottatoo,14,47.8irgeT 5noxe1p8voi.

?68 Regimul Noului August" Iustinian tonomia a fost,flrg. Indoialg., de la Inceput. De allfel, influentele de romanitate, veche i trainic47 sant asa de p-uternice In acesteeghsni dalm.ate, Inca Tomislav, seful Croatilor, e intitulat In actele sinodului din Spalato: rex, dar si consall. Si oel mai vechiu document slav, de la Trpimir, e in latineste 2. Pdtrunderea slavg. s'a oprit la Est, in Balcani, pe and In Vest ea ajunge pänn Chakidica. Vlahi" ca Rnchinii si Sagudatii, pe ranga Dragoviii, mergAnd pg.ng. la Salonic cu seful lor Terbund 3;si mitropolitul din Filipopole e exarh pentru toae.1 Europa si Dragovitia4. Dar intre Serbia si Bulgaria e o mare deosebire si in ce priveste trata,rea elementuaui anterior. El a fost ncipustit la SArbis cu foarte rari dovezi de inkcii:m pasnia. astfel dubletul Bulna-Blagaj 5 , pe cAnd la Bulgari poate fi vorba numai de o acoperire. Ceia ce numesc nApustire"' se invedereazg, nu numai prin distrugerea vechii nomenclaturi romane, asa de bogatg. si de stransa, In n-uanele localitg.tilor, In locul cgreia vin finalele In a(Crusevat,, Craguievat, Lescovat), In irga (Vlasotinta, de la Vlahii români de acolo), In i(a (Dubnita), In evo (Orievo), In ovo (Cladovo), In ina in an (Kru- pan), In iciGosierici, Cusici, arg.tnd triburi de caracter albanes), in evo Cucevo , In inNegotin), In ava (Thrnava), ci In ce priveste muntele pretutindeni o planina rhurile, tot In ayaNisava, Resava) si In ita (Veternita, Iablanita). Vlasa Inseamnd Insg acolo pgstrarea ca pstori a ve,chi-alui element romanic,i Pirot ar putea veni de la un Piretam 6. Schafarik, o. c., II, p. 290, nota 3. 2 Diimmler, 1.c., pp.46-7. Lupte pentru slavonica lingua" (se cere privilegiu roman); ibid., p. 71. Cf. ibid., p. 353 si urrn. 3 Bury, Later Roman Empire, I, pp. 337-8. 4 V. Pid, Abstammung, p. A4 Cf. Tafel, De Thessa1on'ca, la Pie, 1.c., pp. 45-6si alte semintii: Smoleni, Vaiuniti, Velezeriti, Verziti). care nu ne intereseaa Pretutindeni InsA tribul stA pe ba,sa vechii vietiprovinciale. Pentru asezareaSlavilor, In genere, v.i Bury, Later Roman Empire, II, p. 274 si urm. Pentru extrema lor limitA la Sud, Albert Thumb, Die ethnographische Stellung der Zakonen, In Indogerm. Forschuagen, IV (1894,p. 195 si urm. 5 V. Jireeek, Geschichte der Serben, I, p. 118. Distrugerea numelor romane InSerbia, asa de adAnc romanA supt Iustinian, explia, de alifel,disparitia lor In Dacia.

infiucnte slaVo-roinaneW 269

Se creiazd deci pretutindeni mai multe Sclavonii 1-,Fchei, care nu InIdturd. Irish' exisbenta alilturi a unor RomAnii", si miele si allele In afard de autoritatea nemijlocitd a Imperilului. Un inteligent diletant de filologie care cunostea direct prin cdlgtorli de pe la 1840 tot Sud-Estul european, Venelianul Marco Antonio Canini 2, afirmd cd Albanesii numesc pe Bul- gari , cia, Sciau,i pare sd nu fic o confusie cu terminul ro- mdnesc. Albanesii deci ar fi avut prin Romtini primal contact du Slavii. Chiar tara lor s'ar cherna, dupd scriitorul italian,

,F chieuia ( elleia noastrd. Da.cA slavisarea, In conditiile ardtate de Mihail Sirianul, s'a fdcul rapede mai ales in acest Vest al Peninsulei Balcanice, elementul terdnesc, nu distrus, ci, cum arrispus, acoperit, fiind deprins cu un nou graiu: aoei Latini", aoei vechi ,,Ro- mani" pe cari popa din Dioclea li recunoaste In Morlahii din vremea sa 3,viata romanicii In celdtile cu sfinri se ptistrearcl fntre ziduri, cu forme de republicii ppularci de-a lungul fntre- gului eV media, legatd de Marea care Indreaptd. spre Italia, In vechile centre ilirioe elenisate, romanisate: Rausion, Ragusa, lângd. vechiul Epidar, Antivari, in laid cu Bari, rnunire mai recent4,Duleigno, cu vechea rdacind iliricd, Cattaro, Ri- zano, en a lor marind", plajd, numitd langd. Ragusa: Stagno, ek Tip &Nov (la nisip"; aproape Canale italian e Konavle, Vogul cailor la Slavi 4,i cu. termul ()atspeac,Starea.Perma- nenta romanicd. va fi mai slabd. pe litoralul nordic,Ale la Dyrrachium Durazzo) paste Iader (Zara), pAnd la rftul sran- tului Vitus" (Fiume) si la reticul Tergestum (Trieste . Am spurs cd. o limbd. romand se va desvolta aici allturi de aceia, romdneascd", vland", a m-untenilor.

Slavisarea Balcanilor se explicd. pe de o parte si, prin marea elementului roman pe malul drept al . Dundrii, dar, pe de

1 V. Jiredek, Staat und Gesellschaft, I, p. 1 si urm. 2 Etimologico dei vocaboli italiani di origine ellenica, II, Turin 1865, p. 763. 3 Latini qui illo tempore Romani vocabantur, modo vero Morovlachi, hoc est Mauri Latini, vocantur. 4 V.si Savulenti kanalin (nu manalion") In Balcani, Teofilact Simocata, pp. 89, 248.

Oo Nouliti Augusi" iustiniah alta, prin trecerea necontenit la libertatea sociald de pe cel stang, Am arAtat cum TemistiuiSalvian enprind dovada suferintii contribuabililor de supt regim-ul roman. E acelasi fenomen de trecere, ca, la noi, a teranului roniAn din Ardealul estic, dar si a aoelui secuiu, din cele mai vechi timpuri, spre a-si salva libertatea, in Moldova, ori ca strecurarea 011enilor In Serbia, a Muntenilor In Dobrogea, mergand pAnd la im- potrivirea fatá. de ostile de nAvalire ale lui Vodrt-Serban. De acum Inainte Slavii vor fi un material uman din care se vor putea face formele pe care le vreau fie Bizantul, fie elementele huniceBulgarii,fie Biserica latinA de la Adria- ticAiefii vlahi si albanesi din aecle regiuni 1. Dacd In vremea lui Iustinian am asistal la o inviere a lati- nismului in Balcani, la o organisare bisericeascA menitA sA-1 protege, era In sengul general al politieti noului August. La sfArsitul acelui veac viata orAseneascA era In floare pe malta dreptalDunarii supus bisericeste Iustinianei Prime; dincoace insA Slavii, amesbecati cu indigenii, eran mai ales in regiunile bAltilor, ca In Ilfov, Ilivachia". Indatd 1110 ei se strecoarA In Vest, lAs'and locuri putem lntelege cine a rAmas In local lor. Dar Heracliu pierde cruciala contra Arabilor, pe.ntru care pArAsise Dunarea si se Intoarse stors de puteri. Si de aici a resadtat in pArtile mocsice scAderea de v-italitate care va face sA se dea Bulgarilor, cari-si transportA in Balcani laglrul, Dobrogeaimalul MArii. Imperiul se retrage din tot acest Nord. Apoi iconoclasmul izbucneste peste cativa ani numai. Legdtura religioasd, cu tot ceia ce cuprinde s'a rupt f i ea, fapt de o importan. incalculabilà. Vom vedea deci cum, lAsati in sama Hanului celad non in lupt6 eruntk de o sutil. de ani, ca Bizantul, provfncialii, cari au dat doi sefi Bulgarilor, deci se organisaser6 alAturi cu ei, tree DunArea spre Nord, In tinuturile liberale de Slavi. Cei ce cu Slavii, contribuie la crestinarea lagArului, iar acesta

Despre puternica pAtrundere slavA pana InAsiala sfar§itul secolului al XVIII-lea, v. Katancich, o.c.,p.154.Cf. §i mArturffle lui Larnbecius §i Bohoriczins, ibid., nota e.

influelite slavo-roinfinesii se va pierde In slavism, care Ingloheaza, ca limbl, si resturile de romanitate. Dar pecetea romancl §i romaniccl se va impune f i In alte domenii noilor veniti, mult mai mull de cum se crede, atdt di,n causa influen(ei, firefti, a Imperiului, cut f i din causa umes- tecului, ta proporpi Heal, cu elemental de MO traco-roman. Cum observg cu dreptate Cipariu1, numele Sgrbilor, la Cons- tantin Porfirogenetul: Srbli, e cu articolul romanic, care la Vlahii din Dalmatia se pastreazg. Intreg pang In evul media. Numele de Grec, dumg. Jiraek, de lidan, dupg. d.Ilie Gher- ghel, ar fi venit Slavilor de la elemental romanic. Lucruri mai inoontestabile sAnt In domeniul lingvislic. Dtupg. Weigand e sigur ca limba romAneascä a avut si ea o influentà asupra oelei bulggresti.2. Astfel, pentru toate felurile de griine Slavii au cuvinle de-ale lor; numai pentru ovicts nu; si Lituanienii au cuvântul avija 3. Se vede de unde a gala fi luat terminul, pentru a reveni la noi In aceastg. forma slavisala. Slavistii admit origine lating pientru garku,teisar,crast, raca (arca), ollar 4. S'a recunoscul si de Invatati bulgari ca din latina balcanieg", pentru a nu-i zioe: din româneste", vin vorbele comca, a oomineca, patia, a pc1(i, poganin, vino,cet, mc1st, cdpona-cumpcincl, bivol 3. Dar din romilneste de sig,ur

Dtspre limba romdnei, p. 18; cf.si Xenopol, Teoria liiiReisler, p. 226, nota1.V.sila Ana Comnena, IX,4,ed. Bonn, pp. 263 si 436. 2 Zur Frage, etc., p. 10, inta. 3. 9 B dican-Archiv, II, p. 311: class das Rumeinische ouch Einfluss auf das Bulgarische gehabt hat ist sicher". V.si Romansky, Lehn- zvörter lateinischien Ursprungs im Buljarischen, In XV. JahresbeKcht des Inst.tuts far rum. Sprache, Lirmca 1909; Rrugevskij, o. c., p. 247. 4 Pié, Abstammung, p. 51. D. Cap;dan, In Dacoromania, III1923 adauge koleda, kunika, kum, ollar, pogonin, paun, rusallia, samar, splina, sapnn, pastriia(piz'strez,din paras liarelatin\,draculaca articol postpus ,poate ciumilcare nu e InsA dincima, w. p.143,ci dinOtIpaggrec,trecut pe laDaci, ca In cimbru din 0046e0g; cf.franc. thym , ca Imprumuturile cele mai vechi, Inainle de inflaeinta fonetieg exercitatav. mai departe) de limba noastra asupra celeislave) din regiunea devenita bulgara. 5V. Romansky, 1.c., p. 89 si urm.

Iteginnd Not'tut August" Iusdnian sant:uultur, caprd, meiu, masá, mdciucci, pdcurd, coras1d1. De altfel, cand cercetarea elementelor rotnanice In mare parle romaneFti, nu ill limba bulgareasca, ci in limba slava din partile care au ajuns supt stapanirea hordei bulgare 2, s'a flout pe larg si am.anuntit, acum mai bine de zece ani, de eel mai bun cunoscator al raporturilor lingvistice In Sud-Estul Europei, d. Th. Capidan 3, s'a aratat c. prin Romani aoesti Slavi *au primit influente de prefaceri fonetice, a devenind à, e trans- formandu-se In ii o In u 4, ba chiar diftongul ea resolvinr du-se In anume conditii In e,iar, In vocabulariul de dupa schimbarea vocalica: turmd, curastrd, ureld, mdnzare, ciuturd5, a cdra (carati, bulg.), cdrufd (cerusa, srb. caruce), mu§at, picior 6, lector, furcd, gufd, cd1runi, pie piar, cupci, custurd, scrum, sptuzd, sugare, tufd, tumbd, coardd, toartit udiugd. Se relevau In lista oea mai complecta i pe care nimic nu )ie Impie- deca s'o mentionami o serie Intreaga de cuvinte romanesti, ca guturaiu, coapsd, cumnat, ldatà, tdmpld, mdzdricd, carare, mof, nzofie, c(rnat, mdrgea, fa.à, turtnricd, bunicdplan[.), mu§- catd, scurteicd, a tnteti, scurt, flutur, gurd, limbd,la plante), pdcurd, papurd, ac, baier, bordeiu, pripufa,uitreg, bMndd, doamnd, galben, spetcazd,viultur 7,zestre 8,nastrzr,

V.i Sancifeld, o. c., pp. 53-4; Seludco, Lateinischc und romdni- sche Elernente im Bulgarischen, In Balkan-Archiv, III, p. 252 si urm. 2 Capidan, Raporturile linguistice slavo-romdne, In Dacoromania, III, p. 176 §i urm.; Pascu, Runginische Elemente in den Balkanspra- chen, Geneva 1924; Barid, In Arhiv za arbanesku starinu, etc.,II, p. 392 si urm. Cf. Sandfeld, o. c., p. 62. 3i d. Capidan e de pArere a influentele ling,vistice Intre cele clo,uA rase apartin epocei vechi slave; v. o.c.,p. 135, /iota 2. Se manna", zice d-sa, ceia oe este paleoslav cu ceia ce a pittruns, mai tArziu, supt forma bulgAreascA" (p. 136). Aceastd parte din urmd tnth noi nici putem uedea. 4 Mai ales ibid,ro.162 i una. De altfel, fenomenul treoe la Grec,i. Cf. *i aici, mai sus, p. 263. 6 P. 146. 6 Ibid. §i p. 148, nota 2. E vorba (p. 149) si urm si de ,stilpdn chiciurei. q¡bid., p.155. Influente mai tArziu locale, prin Macedonia, cu colonisArile romAne§ti,ibid.,p. 158 0. urm. 8¡bici., pp 178-9.

hitluente slavo-románesti 278

piileirie,flat,rdsuceaki, malatu, mdmdligd,pcIturei,cdp4finii, morkiciune, funie1. Si semasiologia slavg. are corespunzgloare In româneste2. Dacäiaici, cai la unele forn* de flexiune, avem a face, cum am argtat-o In primul volum, cu ceva care vine din fondul tracic, acesta n'a pgztutfi transmisSlayilor clean prin noi. Nu poate fi vorba, In aceste lmprumuturi, de Traci rdmasi ca alare, ci de cei romanisati ca Bessii In mentinerea lor la Marea Moartg 3;i Iordanes pomeneste In aces-I sens4 de hostes"ide lingua Bessorum"i,pentru continuitatea" aceasta, Tomaschek cita localitglile Azimos si Gerna (dar era contra derivatiei $opilor de lângg. Sofia din vechiul Sapaei 5. Era de pgrere cg.-s aLâtea aceste elemente latine, Inca% InlAturandu-sei aici teoria catastrofalr, com- bglutä pentru regianile germane de imensa informaLie a d-lui Dopsch, trebuie sä se admitri o perfectà continuilate" de la Români la Slavi6. De aici vine marea asImanare, quasi-identitatea pe care o constata luminatul cugetator bulgar, Ivan Sismanov, vorbind de asamgnarea de multe feluri In culturd, In moravu.ri obiceiuri a tuluror popoarelor din Balcani, care cu toatä originea lor etnicg. deosebild In mulle casuri ajunge a fi o identitate". Se va ajunge la recunoasterea acestui adevgr

S'a mai semnalat La Bulgari: unche$ini; P. Caraman, tesa polonä citatä.Cf.s'tasäm'Anarea Intre sorcoua, särb. surma, bulg. suruua- cana,i haireluia (aleluia). 2 Capida-n, o. c., p. 178 si urrn. 8 A. SS; Ianuar, I, p. 602. V. si loan Moschos, In Vitae Patrum ale lui Rosweydius, X, 157; Tomaschek, Ueber Brumalia und Rosalia, p. 398 si urm. (care semnaleaza si un Burkentros la Procopiu); Van den Gheyn, Populations, p. 99 si urm. 4 Getica,c.12. Tomasc4ok arata si o mentiune la cronicarul bizantin Teofane. Pentru numele de localitate, asupra carora yam reveni, In acest sens. 5Zeitschrift fiir &tern Gymn., 1877, p. 679. 6 Die Kontinuität der romanischen Bedvälkerung darf übrigens nicht in Abrede gestellt werden". Citeaza räurile s'torasele, p. 259. Cf. §i ibid., p. 283 si urm. Si dupà aoelasi, Archiu fiir das Stadium der slavischen Sprachen und Literaturen, 1927.

274 ttegimul Stoulni August" Iustinian

de d. Sandfeld si de filologal polo - case, de curand, a cercetat chestiunea, d. Matecki ,Si etnograful belgian van den Gheyn se rostia astfel: .,Fon- dul populatiei Balcanilor a pAstrat urmele netede ale vechii puteri a Tracilor si, cu toal5. suprapuncrea Slavilor si a lior- delor uraliene ale Bulgarilor, e cui putintA, sà se constate actiunea antropologied. a factorului trae" 2.Pentru Slavii de Nord, dealtfel,s'a semnalat si plstrarea la Ucrainenia unor cuvinte romAnesti In forme mai apropiate de lata143. De fapt paleoslava, asa cum se vorbia In sestil polon, la gunctul de plecare, a ajuns sdea limbi deosebite s-upt influenta, profund transformatoare,i In domeniul foneticei, a substratului glsit la descalecdtoare: celt In Boemia, fines In Rusia. Am spus c1 In Peninsula BalcanicA, influenfa elementalui romanic par, bluf o ba,sa tracd, a dat fn mare pqrte imanta deosebitei a limbii Slavilor cari au continuat a se numi SOrbi,, fata de aceia a altor Slavi, pe cari o cucerire turankci numit Bulgari.

Institutii comlune se Intalnesc destule a cAror origine e de cámtat In mostenirea trac§. de la noi. Astfel, friat de cruce, sau a Sfanfului loan", pinä si la Ragusa, si Intre o reginA

1 Se opine d. Bar-id, In Rev, intern. des. él. balk., 1936, p. 167 0 urm., propuiud o simpla reciprocitate". Cf. Per. Papahagi, Parallelc Ausdriicke und Redensarten im Rumeinischerz, Albanisch n, Neugrie- chischen und Bulgarischen, in Weigand, lahrbuch, XIV, p. 113 0 urna... 2 Le fonds de la population des Balkans a gorda des vestiges accusés de l'ancienne couche des Thraces et, malgré la superposition des Slaves et des hordes ouraliennes des Bulgares,il est possible de constater l'action anthropologique du facteur thrace; o. c., p. 271. V. si Indogermanische Forschungen, IV (1894): Die vielfache kehn- lichkeit in der Kultur, in den Sitben und Gebrauchen alter Balka- niker, die trotz der verschiedenen ethnischen Abstanunung in vielen Fallen fast zurn Identitat wird"; p. 416. Alai departe pentru aceasta problema: Iordan, Rum. Toponomastik; Silviu. Dragom.r, Vtahii Morlacii 1924; $ebedco, p. 252 si urrn. Cf. Romansky, in lahrbücher a/ lui Weigand, XV, 89 0 urm.i Revue de Slavistique, 1910. Diculeseu, Dacia romarul, etc., p. 53. 4 La Ragusa In secolul al. XVI-lel se zice fratelija; Jirgek, Staal u.Gesellschaft, III,p. 58, nota 8.

influeute slavo-romane5ti 'IS

ä Serbiei $i o patrician5. de acolo', de unde $i obioeiul de a se trata de frati 2.,fie si, de o parte, un om bogat puternic, de altä parte, un cioban vlah din munte. De aici, din brat, Irate", intitularea bre, care la Bulgarii de azi se adreseaz.ä fkrd necuviintI oricui, lane aoel rneir', care la Greci (licop) e de usagiu conrun si care nu pare a fi deait tot bre, md., irtrii, Rind la Romani. mi, al mieu", lAsandu-se neexprimatA lega- him dintre cei doi. Organisarea sabelor la noi trece $i la Slavi. Oamenii buni" se Intillnesc $i h unii dintre ei 3. Am vg.zut cum colindele se IntAlnesc in toti Balcanii, de si Biserica le oprise: $i la Ragusa se ieau daruri pro cholendis"4. In toate pl.rtile peninsulei ele an rAmas. Am spus el Rusaiiile vin din Rosaliile romane; aceasta se vede din hotgrIri de sinoade, care le opresc, In veacul al VII-lea 3, dar e Intrebarea clack nu s'a fdcuttransmiterea prin Slavi.Oricum, e o dublk oonfusie: cu jocul gotic" al cIlusarilor si ca pastile Ru- saliilor". Ciilusarii (terminul si la Bulgari8., cu hainele lor osebite, cu Mlusica lor, ca sabille, cu obligatia de a ticea, cu datoria de a lupta cu alt grup, cu Indatoriri religioaNe, ce se gig., In dru- jinile de Rusalii,si. azi In Madedonia-de-Sus 7, sânt de olutat

IIbid., p. 48 5.1 notele 5 5i.6. Jiredek citeaz1 Insd In Italia compa- ratica di San Giouaruzi; ibid. 2 V. Jireek, 1.c., pp. 30, 48. 8 V. Kadlec, lntroducerelaistoria dreptului slay,in Niederle, o. c.,II, p. 171. 4 Jiredek, Staat u. Gesellschaft, III, p. 56; Geschichte der Bulgaren, p. 76 (vorbe5tie de un contact intre cele dou4 rase, In Dacia romand). 5V. Jiredek, Staat u. Gesellschaft, III, p. 55 5i nota 10. Dar In secolul al XIII-lela e vorba de un joc al ct.1u5arilor cari merg din sat In sat cu danturi 5i primesc daruri pe la Rusaliile cre5tine (dupg Dimitrie Chomatianos, scrisoarea 120;5ialte izvoare,Intrealtele Constantin Porfinogenetul, ibid., pp. 55-6 . La Bizant sfe serbeazA, Cu dant gotic",InIanuar;bibiiografia,ibid.V.5'i Miklosich, Die Rusalien, In Sitzungsbierichte din Viena, XLVI1864 . p. 386 5i urm. 6 Capidan, o.c., p. 154. Cf.5i. Roma' Vine, Originaa jocului de calusari. Se atrage atentia 5i.asupra dantului floricica si asupra cu- vintului alas, p. 155. 7 Dupd odescrilerea unui Macedonean, InJireek. Staatu. Gesellschaft, III, p. 56.

Regimui Noului August" Iustiniati tot In datine trace.In Epir aceleasi lupte sant puse Id cadrul rdzboiului permanent al crestinilor cu Turcii 1. Bocitoarele (de unde euvântul, care ne face a ne gandi la vocero din Corsica?), chemate ca sä cante, se afld si la Ra- gusani 2

Venim acuma la Imprumuturile noastre de la Slavii vec.hi. Transmisirunea de elemente latine la Slavi prin Rornâni e asa de sáracti., precurn va fi, pe tirmái, de altfel, la cele trecute la Maghiari, pentru cà e un fenomen general, ce se gdsesteiaiurea. Pe. tánd Germanii au Imprumutat multe elemente de culturá, Cu cuvinte ca tot, de la Romani, Ladinii, cari an luat asa de mult de la Germani, nu li-au transmis nimic 3. Linille slave se disting usor la noi In topografie. Ca nume de regiuni si de sate, Novacinl Gorjului ar Insemna o populatie nouá. (cf. cu Novac). Bogrea credea si el cá. Vrancea vine de la vrarza, oorb 4. Dar e de sigur la origine ea si In Lovrana de la Adriaticg. (lo Vrana), influenta InfAtisarii ca o adan-, citurá, o gaur5., o arana" a locului. In Moldova-de-sus (Cu

1 Aravantinos, Xeovoyearpla rijg Haeleov, Atena 1857, II, p. 191. Cf. Schmidt, Das Volkslebe,n der Neugriechen, p. 2 §.1 urm., §i la Rdsler, Rönber und Romanen, p. xxv, nota 2. 2 Jireòek, Staat u. Gesellschaft, III, p.60, nota1. Canini, In al sAu Etimologico diuocaboli italiani di origine ellenica,I,Torino 1865, p. 329, citeaza italianul bocio. Jung, Römer und Romanen, pp. xxv-vi. Ca clemente comune de limbI,d. M. Mateckia observat, InBulletininterna- tional de l'Acadérnie polonaise des sciences etdeslettres,1935. Ianuar-Mart,p.41,d.. §*1Inbuleat'-e§teseaf15.deosebirea lntre acusativul cu persoanA având prepositia pe§icelfAràprepo- sitiepentru lucruri,Inbulgare§te cuna.InteresantA oonclusia: L'action très forte et inconitestable de la languo n6o-wecque exerl- cée sur toutes les langues balcaniques littéraires se retire un peu au second plan quand on examine le matariel dialectal; c'est l'albanais qui prend alors la prépondérance. Le néo-grec a généralisé certaines innovations linguistiques sur la péninsule, mais tous ces traits-là se sont développés sous raction d'un vieux substrat étranger dont le seul représentant est aujourd'hui la langue albanaise". aConu. Lit., LV1 (1920), p. 959.

Influente slavo-romAneqti 277 pArtile corespunzAtoare din Bucovina si Basarabia) lagdrul" de name geografice ca formele ovceclu(i Rdauti, PdrhAuti, MIäuti, Nedoboauti, ColincAuti, Nepoloauti, PelipAuti, Po- pAuti), sufixul devenind apoi rom'an (ca In Frdtduti) e masiv. Tigheciu-Tighinacf.si Ghertina) .araLd o diagonalde pe- netratie slavd. In Moldova apuseand, unde a fostaltd. uudd slavA, satele ca inti se strecoard spre munte pind la Gadinti, de la Gadea, Zn tinutul Romanului. Un al doile,a lagdr" e In Vranoea, cu Necuja, Soveja, s. a. an. d., trecandurse munlii Zu Secuime. IngrAmAdirea se observd la vaduri, ca la aoela de la Noviodunum care, pAstrânda-si numele to- rank de Saccea (Isaccea turceste,a cdpAtat pe acela Oblucita (platou; cf. oblu), apoi spre Por(ile-de-fier, cu de- nintrnirile In ova pe ambele maluriGlogiova, Orsova, Tere- gova, Craiova, Corcova) 1.Linia merge pAnd foarte sus In Ardeal, cAci avem o Craiova In Bihor. Raarile moldovenesti Intre Siretiui Nistru sant turanice (Turla, Prat, Siretiu, Barlad. Covurlukti), cai lacurile din Sudul Basarabiei (Cahul, Ialpugh Cdtldbuga, Sasic, Conduc), dar la stanga de Siretiu e o bandd slavdBistrita, Moldova. Sesuil mantean are, afard de Buzdn,i Arges,i pAnd In Olt, nume de ape slave (Ramnic, Ialomita, Dambovita, Neajlov, Glavacioc) pe and dincolo de Olt cele doud mari rauri sant nurrnitealtfel, ca si afluentii lor (Oltet,Jales, Gilort, poate Lotru, Cerna-Tierna, Cris,v.si Timis, Begoa,antice; cf. turanicele CAlmAtuiu, D'isnAtuiu). Finala eva, ova, asa de rAspanditA In Banal si Serbia, ar putea fi Insä supt amintirea davelor de odinioard, de si Boemia avem Vltava, dar si Zu acele parti influenta vietii confederatiei clack& era puternicd. Doud ramuri slave arald sA fifost chiarIn ceia ce va deveni Moldova-de-sus. Una preface, cum am arAtat,ovce la numele de asezdri In du(l, alta trece acest sfarsit de cur vant Zu ovalVolovAt, VisovAt). Intinderea nuanielor In ovaBrezova, Bucovaprin Ardeal e Intr'o lungd serie. Tot asa si a celor In iva: Clopotiva,

De-asupra Vareiorovei, eetatea Oreavai N. Densusiapu, o, c.,p. 425, nota 3,

278 Regimul Noului August" Iustinian

a celor, foarte rare, In adia: Crivadia (cf. Oradia), ori si In (Lupa, Maca), In ocaGlamboaca, Holboca). La numele slave din Ardeal se adaugg sialtele cu sens In radacina Insgsi: Toplita (Calda; cf. Toplita boema, Topola sarbeasa; dincoace TopolnitaSovataaoelasi sens. Aiurea sufixul singur e vechiu slay: Ugrita, Vldhita. E deci o relativa Imitate In numcle ardelene, la care uncle radacini pot firaai vechi.Astfel GalesFang Tilisca, ou sufixul slay,GalatiIn tara Faggrasulni si la Dungrea-de- jos;cf.nulmlele de persoana Gal, cum aceiasi radacing., de straveche origine traca, se dig In BArzava, Barsa si Bretc. Bran-ul,Branicicasant, In sfarsit, a se adAugi,sitot asa vechiul nume sgsesc, Broos, al Orgstiei. Ca sà se cheme Rodna minele de argint din N.-E. provincied aceasta presupune o straveche exploatare pentru sefii slavi. Din parte-i, Harina aminteste prin rAddcina greac À (e Hale, Halle In 1AI-tile germane) o mai veche exploatare de sare. Numele de ocna e Insg slay,i Romana 1-au putut av'ea direct, ca siSlatina, farà intermediarul unguresc. Cu tot ce amintesc ca trecut fabulos, Jidovii fiind priviti, dupg. Biblie, ca poporul oel mai vechiucf. aiurea Tatarii" si Grecii"), Jidovele (wag. Zsidovárpentru cetgti vin tot din tesaurul de Imprumut slavon. Corespondente, cu deosebiri dialectate, se Intalnesc de la o provincie romgneascà laalta. Astfel Homorodul ardelean (de la holm, deallangl Humorul bucovinean, poate Ha na- radia oltean i Homoracial muntean, cel olteancf. Hlmul dalmatian,poate si Halmagiul din Ardeal. De altfel,In Ardeal, forma Tarmlva, ca In Tyrnau din Ungaria,si nu Tarnova, arata o a10 rannuà slava deck aceia care s'a coborit in Bulgaria. Sant Slavi panonieni. s'au Imprastiat la venirea Ungurilor, apucand drumul spre Apus sau spre Sud. Si flume rusesti se aflg. In A.rdeal (si la Secui). Hrutevsky1, credea ca si Peopnegii ar putea fi Rusi(!i vorbia de un Fo- rum Ruthenor, m Intemeiat la Inceputul secolului al XIII-lea 2.

1 O. c., p. 227. 2 El admite 0 Barladul rusescìcaracterulcontemppran al cantecului lui Igor", de o apt de modern romantica factura.

Influente slavo-romAneqti 279

In once cas, e o problemka chestia aoestor nume rusesti, de la Oroszhegyi Oroszfalti, In Secwime, la Rusciori si la Reussmarkt (Miercurea. S'ar putea admite, daca nu se tine cineva la teoria, sprijinita pe un cunoscurt pasagiu din analele carolingiene, ca. Rus e un tarziu termin scanclinav, o straveche mostenire din vremea dacica. De ce Slavii au nu.mit Ulpia Traiana Gradiste si Apulum Balgra.d se Intreaba Gooss 1? Gradiste nu e slay, ci un nume primit de Romiâni, iar Balgradul, fiind un grad", oetate ifn fiinta, arata tocm.ai existenta zidurilor, care, Bind de piatra, erau,i aic, ca si la varsarea Nistrului, albe pentru teranii deprinsi cu km=1 negru al caselor lor. Rolul cetatilor albe la Slavi e mare, dar nu vine din propriul Ior aport, ci din influenta burgurilor france, trecute la Moravi. Numele de Solnoc (Szolnokpentru saline In partite ardelene nu Inseamnd stapAnire slava si exploatare de Slavi (cf. si Slatina), ci numai primi,rea de Unguri (ca si de Romani) a cuvAntului slay, iar acesta poatsà. fi fost adu.s de legatura Slavilor de Nord cu salinele si pamanturile &Irate din Galatia. Si Huniálvy 2 a trebuit sä recunoascà la venirea Ungu.rilor o suptire patura slava" si In Ardeal, dar 'nu e vorba de o influenta locala, ci de un rost general româno-slay. Siste- mul targurilor slave se Intinde asupra intregului pamânt romanesc, de la Targul-Frumos la TArgul de Floci, la Targul Jiiului, la Targul Murasului 3. Sant multe si numele slave la persoane 4, pe l'anga cele general crestine, si cele, mai vechi, care pot veni din fondul dacic. Dar e o problema in ce priveste Imprumuturile: ele nut arata cà acel care, mai ales ca nomenclatura, a luat e mai nou decal acela de la care s'a Imprumutat. In ce priveste rAurile 5, nu e farä amportantà faptul cà numele celor din

1 Korrespondanzblatt, I1878). 2 0. c.,p.48. 3Cf. At. P. Iliev, Toponimie romdaeascii de origine slavo-bulgard, In Sbornicul Academilei. din Sofia, XIV. pp. 49-92 (1925). 4 Pentru nuxnele rAurilor a se vedeaqiethnologiiie,urue ori hasardate, alte ori, ingenioase, ale lui Canini, Et. éigm, pp. 77-9. 5i LitovoiuLito,Lido, Licia,Li6ca), \Wean. V. Weigand, Jahresberichte, XXVI-IX, p.104 §i urnx,

280 Regimul Noului August" Iustinian

Sudul spaniol, Guadiana, Guadalquivir, supt munti cari se chiamg. Sierra Nevada, dar si Guadarrama, sânt nume arabe Ued-el-Chebir, Ued-el-Ana. Inseammà oare aceasta, fie dis- pari(ia populatiei ibero-romano-visigole, fie Intdmplarea unei purternice coloniskri arabe? Apoi, niairi TA Bulgaria de azi nu se vede In toponimie urMa nAvglitorilor turanici, pe cari-i vom vedea Intl-And In secolul al VII-lea. Slavii din Panonia, totusi numerosi, se vor pierdeTntre Unguri, si, astfel, un Zeben in comitatul Saros nu poate mira: originea nuffnelui e sladtsi aceasla ni dà o indreptare si In ce priveste numele ardelean. Dar, daca acolo, In Panoniab lacul Pelso 5i lacul Balaton (baltd"sant slave, fondul pri- miliv a rkmas: Vuka e din Ulca si Ulca. Lrimete la Ukini-um Dukigno,deci e un nume panono-iliric. Nici aici nu se vede realisarea generaldsilogicä a unui imprumut venit dintr'o cucerire cu superioritate numeria.1. De fapt ce s'a pelrecut In veaourile al VI-lea si al VII-lea e o schimbare de nume dui:a dependenta politia. Despre numirea popoarelor dupa aceia cari le stapdnesc, de mult To- maschek scria aoeste Inteleggtoare rânduri: Fireste cd totdeauna e vorba numai de natiile stdpAnitoare, care apar activ, nu de masa pasid, de si mai numeroasd, a ciobanilor si

i V. Hunfalvy, o. c., p. 47. V. Niederle, 1. c., p. 56. Nume dubioase, ibid., pp. 56-7. La Tierna-Cerna avem a face numai cu o Incercare de a interpreta numele vechiu In limba ndvAlitorilor: corespun le cu prefaceri ca Ued-el-Aru5, Rivière de la Rousse In Algeria sau Cane- Cret pentru ICOniggrätz In Boemia. Cf. Niederle, /. c., care vede acolo, uu o populatie slavA, care, de alifel, apare, In Ardeal, nu aici, ci coloni slavi aduqi de Traian. Trecerea lui d In ts §i z, In formele statio tsierncnsis,zernensium coloniaseputeaexplicaprin fenomenul fonetic de origine traco-greacà de caram vorbit m.ii susvol.1, partea I). Bersoviacf.5i Barsa, Bra3ovul) n'are decat o asamAna.e cu acea Barzavade la brz, rIpedeIn cgre intru3ii slavi ulteriori an preilcut-o. De altfel tot d-sa nu admite caracterul slav al ioca- MAW Berzane la Procopiu,ibil.,p.60. Nu Inteleg de ce forma Pathises ar fi un compus slav al Tisei". Si r eavamg, la Marcu- Aureliu, Eig asavrav, se pAstreaza In Granul unguresc, fail a fi nevoie sa recurgem la hron, zgoinotosul"; ibid., pp. 57-8.

Influente slavo-romAne$L1 281

tenilor de caracter romanic, care Inteo durall neIntreruptA a stApAnit vechiul paimAnt $i a fost numai spArcuita sau aco- peritA de nAvAlitori"1. De altfel, InsA$t asezarea slavil a adus pe malul drept al DunArii schimbAri de n-u,me care n'au alias si Inse$i asupra earora s'au exercilat. Astfel In lumea cetAtilor,care s'au pástrat o bucatA de vremei aici, cum s'au. pAstrat la Dalmatiia, având legaturile cu Marea $i tot ce putea sä deje vecindtalea Raliei, si dupA Xnvechirea $iullarea condiillor padelor initiale. SA vedem ce s'a Inlâmplat $i cui cele d3 p3 main' drept dunArean mai ales dupA prefacerile, desastroase, aduse de a5ezarea Bulgarilor. Vechea Bononie a devenit, .poat- prin lasa intermediarA, Bnyn, Bdynul slay (cf. numele In in din aceasLA regime, ca Florentin $i chiar Zevainul, Severinul de pe malul slAng ori, In Dalmatia, Knin,dacA nu preferA cineva inchipuie -dunum celtic langg. Bononia, care si-arfitransmis sufixul. Oreava, cam e Rahova noastrA. are unul din finalele obisnuite In aceasla regiune, pe ambeU rnaluri. In Lom IrAiege vechea Almus romand, precum Rallaria, s'a Lransmis In alta din Nil- toarele pdlAnci" ale Turcilor, Arcer. Aceasta fail a mai socoti numele, de care ne-am ocupal In Wtä part-, ale rdurilar. Dar Svigovul, pe locul Novelor, nu aminteste &cat un loc sfânt", o bisericA pe care au avul-o Inaintea Slavilor Goal cei strAmutati de Imperiu. L.i Rus-3 e numele acelei semintii de Ru$1" slavi pe cari-i gAsim $1 In Seciame $i la Reussmarld Miercurea Sasilor,si la Rusciori, la Rugi-de-Vede ai nogri. Forma anticd reapare numai la Drslr, care e pentru_ noi un DArstor sau Dastor $i, mai departe, In Scitia MinorA de ae vremuri,Ar$ova, In care se recunoage Carsumul antic. Ni- copolul, care nu e pomenil In niduna din mentiunilesi- tuatiei orI$enesti de pe malul drepl. al DunArii, nu poate fi considerat decat ca una din creatimile pe care le-a Moat, cu

So ist natfirlich blamer nur die Rede von den herrschenden Na- tionen welche activ auftreten, nicht von den passiven, wenngleich zahlneicheren Volksmasse der Hirten und Bergbewohner welche in ununterbrochener Dauer den alien Boden inne hatth und von den Eindringlingen nur durchbrochen oder fiberdeckt wurde; Ueber Bra- malia und Rosalia, p. 391, nota 1.

282 Regimul Noului August" Iustinias armintiri romane, Bizantul dupa Inlaturarea Statului bulgaresc. Numele slave de sate dincolo de Dunare sant rare si nu, represinta, ca pe malul stang, o continuitate a desvoltdrii normale. Un manar de localitati terminate In -(iSaran(is etc.)arata san definirea sau mai cur'a.nd locul de origine al locuitorilor. Ov se Intalneste In Svistov, Batcov. In Pleven, Sliven e un sufix, care ar deriva din ianin, forma de plurall. Aspectul general e saraci confus. Daca ar fi fost aici la venirea Turcilor o populatie slava numeroasa, n'ar fi Intinsa pretutindeni panza numirilor turcesti, aratand, mai ales cu sufixul de plural ar, caracterul locuito- rilorCavaclar, Murfatlar, etc.. In raiaua de la noi aceasta Inlocuire nu se observa, si chiar numele hu-cesli, mai multe In raiaua Benderului si a Brailei, sant romanisale: Vizirului, Silistrarul, Muftiul. Numai In Bugeac, pe care Ta- tarii 1-au apucat mai mult pusti-a, numele luranice suprapuse covarsesc. Trec la cu,vint e de Intrebuintare obisnuita. Si aici problema Intampinaceiasi greutate ca si la numel^ de localitati. Mii de cuvinte francese domina limba Englesilor deazi, de si nuimgrul cuoeritorilor de la 1066 a fost asa de res- tráns. E admisibil dect ca, pe langä motivele de nuantare eufonie, elementul slav Ui vorbirs.a comuna sa fi venit priu existenta momentang. a Scheilor de pe malul stang, de pre- ponderen. slava, In secolele VI-lea si al VII-lea, si prin dominatia statorniel schee" pe cel drept in tot timpul populatia romanica s'a pastrat acolo osebita, cu necontenitele ei legaturi dincolo de apa. De altfel, printr'o asemenea 1re- ponderen% politicd a pdtruns la Traci limba latina ea Insasil. De sigur a.,In domeniul cuvintelor usuale, o pulernica influenta slava se exercita, nu numai asupra Romanilar, ci

In ce priveste proportia Imprumutului, v.si Herman Brilske, Die russischen und polni.ch ri Elemente des Rumeldschen, in Weigand, lahresb richt, XXVI-IX1921) 3 800 cuvinte slave la Cihac, p.2). Cf iIatimirschi, Elemente slave In timba romeinil ca material lun. tru tntrebarea primei motril a Romanilor, p. 135, si Sanzewitsch, In Jahresberichte, II, ale lui Weigand. La acesta, si despre Motii rusi, p. 49, si despre superioritatea autohtonilor rusi, pp. 52-3

Influente slamo-remAnegti 283 asupra Grecilor si Albanesilor 1 Dar trebuie O. se vadA In ea nu reispandirea capitalului pe care invasia slavd l-arfi adus ca &ma, c-mi '7-write culttrri trebuie scl plece de la un centru vechiu, puternic fivestit,iar unul ca acesta nu se poate descoperi In pirtile de unde au vPnit si uncle au locuit ei înkiiu, ci numai din sarcina de miflocitori ai bizantine,i anume prin aceia dintre Slavi cari adese ori nu erau deodt el-mente slauisate, Intocmai asa precum, and se zice: culturg. arabA, trebuie sg. se Inteleágg., In toate do- aceia a Coptilorpentru arlA ,a Sirienilorpentru art i gandire,a Grecilor din Asia Mica 2. In ce prive,sle valoarea elementelor slave, Hasdeu fixase prin- cipiul, just, al frecventei lor de Intrebuin(are, adesea ori extrem de micd, 5i numai la traducAtori, influentali sau neavand la Indemand cuv,antul romanesc. Dar abia de calva timp s'a In.ceput ceroetarea, care dN. extraordinare resultate, d3 vorbe care nu se cunosteau sau d3 vorba care n'au valoare.decat pe un anume teritoriu, a osebirilor locale. Orioum, am spus-o mai sus, pe larg,si, de altfel, o ob- servai Kopitar 3 , once influent6 slavà e veche, din singura epod. a nKvglirilor sau chiar Inaintea ei. Cand Mi- klosich4 admitea pentru unele cuviinte ca dihor, vidrei ca ar

Sandfeld, o. c., p. 77 5i urm. 2 Pentru pArerea nationalistq ipanslavistd, opusà, v.Coney, In Anuariul Universitätii din Sofia, 1921, qi In Istoria limbi bulgare. Cf. Skok, In revista Slavia, IV, pp. 128-38325-46; Ksepinsky, in Sbor- nicul Pastraka, 1923. s Kleine Schriften, I, p. 74, nota 1: Der slavische Theil der walachischen Sprache ist altslavisch". V. 5.1 Meillet. Ètudes sur l'étymo- logie et levocabulaire du vieux slavon. Iar,In genere, Mikbosioh, Die slavischen Elemente im Neugriechischen, In Sitzungsberichte ale Academiei din Viena, LXIII1869); Die slavischen Elemente im Ru- nufnischen, ibid, 1870; Di- slaufsch-n Elemente im Maggarischen, In Denkschrif ten ale ace1eia5i,1871. In sfar5it, pentru bizara carte a d-luiIlieBArbulescu, Individualitatea limbii romtine ielementele slave vechi, Bucure5ti 1929,v.Gr. Nandri5,In Rev, ist. rom., II, p. 387 5i urm. Cf.5i Capidan, Elemental stray in dialectal aromeln, In Mem. Ac. Rom., sect.lit.,1925 4 Beitrdge zur Lautlehre der rum. Dial., III, In Sitzungsberichte din Viena, C (1882,, p. 244Cf. Friedwaguer, Ueber die Sprache and Heimat der Rumanen In ihrer FriThzeit, InZeitschr.f.rom.

284 Regimul Neului August" Iustiniau fi venit de la Bulgari si nu din vechea slavona, lp care cas, In loe de i ar fi fost1 ca In ris), parerea se poate corecta astfel: unele elemente 0331 din slava panonica., allele din cea mesica. Nu e exclusa nici influenla unui dialect slay nord-duna.- rean1, din Moldova si Mtmtenia, admisa si de d. Sextil Pus- cariu, dar el n'a putut A. dea, cum se vede si din rarile Ira- prumuturi ce i se fac, decal termini obisnuiti de viata populara, si acelasi lucru se poate spune despre tarzia Inraurtire a lumii rusesti de la Nord2. Nu trebuie sa se uite apoi cà aceia ce a luat limba ronci- neascci in catare epocci nu so poate stabili dupd ce peislreazei astdzi 3, dar e adevArat c..5.Inlocuirea unor elemente straine prin allele se face mai ales In vrennui de cultura Inaintata, supt influenta modelor sau a curentelor de idel. E o deosebire de caracter si de cantitale, si In ce priveste regiunea romaneasca influentata, lntre malul stang dunarean, de o parte,si regiunea Pindului siTesaliei, a Vardarului si a Isttiei, de OA k Inainte de toate trebuie fixat faptul, capital, ca nimic in foneticti, In morfologie, in sin(axii nu e imprumutat de la Slaut 5. Lista sufixelor slave, foarte numeroase In limba noastra, careia i-a dal astfel o nesfarsita posibilitale de nuant- pe care alte limbi romanice n'o au pe departe, a fost stabilita. Intdiu de Miklosich 6 In ce privege unele din ele, ca acel anie

Philologie, LIV1934). Cf.§i Gaminschm Romania germanica,II, Berlin si Lipsca 1935. De väzut, in genere, pentru elementele ne- latine,siGaster,in Gräber, Handbuch, p. 411si urm. 1 Gamillscheg,inZeitschriftf.rom. Philol.,XLVIII,p.207 si urm. 2V. Sanzewitsch, in studiul citat din lahresbericht alluí Wei- gand, V. 8 Cf. Jung, R6mer und Roman.en, pp. xxvni-ixdupg. Diez). 4 V. si Capidan, Elenuntul slav in dialectal aromeln, p. 289 si urm. 5 Pentru un pretins vocativ bulgar, Sandfeld, o.c., p. 146 si urm. 6 Slam Elemente, p.11si urm. El porneneste -calei,-ifii,-nie, etc.Cf. lucrarea d-lui G. Pascu asupra acestuicapitol.

intluente siavo-romane5ti ist ain Nemroanie, ele trebuie sl fi Inlrat intr'o vreme cfind n nu aziise inaintea lui i. Dupd o ipotesa recentd, sufixul ita n'ar ti slav; el s'ar glsi sila Retoromani 1 Unele sufixe, pe care nu le-am primit cleat odatg. ca numele propriu format, astfelcele In mir (allele sânt In gost), apar comane Slavilor si Germanilor 2 E interesant cum pentru aoeiasi notiunte sufixul slav 4 si cel latin et stau aldturiPeris si Peret; v.si Cornet. Negatiei laline ou je (est), care se mai Intrebuinteaz5. In Vestul Ardealului, ca sieste,iaste, i s'a rdspuns, supt influenta vecindtdtii sau pentra a evita omonomia, ca slavul das. Prin oomert va fi venit na, pe &And ly-tide a fost pus In leggturN. cu vechiul verb grec ercp.e,(ILYTE 4. Ca aspecte si forte ale nalurii. &nib 5, !Meld, beznd, a mocni, zloatd, moind (din ung. e moloqag), zdpada, negurd, ceard, orrbdt, baltdref, crifkir (austru le latin.Toale aceste ar dovedi existenta si a unrui pgslorit slay paralel ca al nostru, precum ar fi acel din Vrancea, pe unde treoeau Insg., putând culege astfel de termini, Mocanii ardeleni, cari duceau apoi noile elemente de vocabulariu In Loge directiile. Ca anUnale: cdrtird, dihor, ¡der, mdgar, nevdstuicd, lebdda, liliac, MI000111 (asteptAnd pe turcescul whir), pdianjen Me- glenitii zic: ndmol dup. italienesle poale) 6, mar/id 7, gadind, res, poiatd, gufter, gu#erird, guzgan, nurcdblanN.; dupa ne.- gustori), poate albinid (5i roiu), trdntor, gdzil, cdriibuf, On- dac, rddard, omidd, popdaddu, cdrtird, scorpie 8. Ca pärti ale corpului dobiloacelor: drob (pentru ficat), grebdnsi grebeinos,

1 Jung, Reimer und Romarten, p. xxv. 2 Jire6e)k, Geschichte der Serben, I, p. 62. 3Negatia pi-in ridicarea capului5i, un semn dei limbg, ca un t prelung,se intalneste5ila Romgaii 5ila Balcanici, pe lapgg igggduirea numai romgneascg pi-in clgtinarea capului. 4 V. Sitzungsberichte din Viena, CXXX, pp. 46-7. 5Cf.§i Dialogul bulgaro-grec din Rodope, laMiklosich, Alb. Forsch., III, p. 90. G Capidan, 0. c., p. 202. 7 V. Saineanu, o. c., pp. 190-1. 8 Zimbrul, eu tot Capul Bubali si cornul din care bea Decebal., apartine mai mult Polonilor, cari numesc o veche serbAtoare dupit elsi-1 pastreaza in reservele" lor.

286 itegitnul Noului August" iustiniali

Ling ghebi ghebos). Ntnnele de pasariy.i oare, oretanio, oratenii), afark de stigletslav), corofan.; scatiu, skit, cum s'a spus, descriptive, creatiuni romanestisi bot gros, cio- ceinitoare,privighetoare, care prjNigheaza." noptile). Pescuitul, cu sontrzul, morunul, §tiuca, lostrita,nisetrul, li- nul, zvOrluga, pastruga, pdstravul (dar nu si chi§carul), racul, aratä o populatie nota specialisatà Zn acest domenia; instrui- mentele, afarà de unghita-unditd: plasa,voloc, cotet, vdryi, mreajd, neivod apartin aceluiasi compartiment 2 Ca padure si pomi: crdng, huceag, ineapein, sorb,rneilin, gdrnitd, scoruf, dracila, udiif, macie§, corn, mur, po- rumbac, nu priducel 3, pataclzind, afin, hakiciugd, inohor, coa- cad, ciupercd, agri. Grddindria, vestita., a Bizantului wucu A Arabilor, a dat, prin luera.torii veniti de la Constantinopol In Balcani si de acolo, printr'o traditie care se continua. si 'Ana. azi, In Dacia, °datà eu sadul, reisaduli razorul, unele produse vegetale: castravete peste latinul pepene Turcii vor adAug,i apoi harbuz; zarrios e o creatiune romaneasca. ,piitligeaua (poporul zice rofii sti vinete); tot slave saint:tir, sfecld, Wor- my, lubeni(dpeste cucurbetd, latin,si asteptand dovleacul turcesc), mindtarca, ciupercd, zbdrciog, lobodei,telirz,,praz, hrean, bozi, dracild,i flori ca: mac, podbal, odoleanei, busuioc, intdgheran, gherghind, apoiburuienii, ea pelin,rogoz, quh. Daca. trupul (slav) e numit latin In toate partile lui (afark de chica, plete), la Imbracaminte avem: opinca, no lita (Turcii vor da oghiala, obiala), berneuecii, CLEFIlta, fuba, cojocul (din coajd)4, tundra, sucna, sumanul, cioareciii, bituful 5. Pentru femei: Iota, opregul, altitele, poalele, betele, cdrpa. flulama, din dolman, a venit pe alias cale.Vigul de postav (v. si serasirul) stà rang cabanitdi rascl. Vracii, initial i In practici bizantine seculare, vin din lumea Slavilor de Sud, primii ucenici ai acelor InvAtalori. De aid numele bolilor (0 al bolnavilor), de aki Insemnarea unor

1 Saineanu, o. c., p. 162. 2 Ibid., p.167. Si val e slav. $i a Ardji. 3 Canini, o.c., cita venetianul pedicello. G. Meyer, o. c., p. 33. 5 Slavici, Rumeinen, p. 184. V. ;i ;erpar, ntdnecar (latine), surtuc (surtout).

Influent° slavo-romAne§ti 287 neajunsuri trupesti (chior, oto g; dar, supt influenta altei me- dicine: ciunt cai beteag, vin de la Unguri. De aici, de la Slavi, si a obloji. De fapt vracii sant vMjitoriy rajci, a or iji, langà farmec, a fernieca). Dar, vi la noi ca la Ragusani 1,bilrbierul era hirurg. In ce priveste gospodAria, colac e, cum am spus, de la Slavi 2, cai covrigul, cai pirogtele. In materie de caracterisiri morale, avem ca sentimente, aptdtudini, capacialii sari de spirit: iubfre, dragoste, Sf jata, grijd, inuncá, nacaz, gregeala, Wad, mila, apoi quia 32ncluc, niitang, prost, iar, in legaturI cu anumite ocupa(ii industriale superioare aduse din lumea bizentincl: destoinic, vrednic, di- body, iscusit (gi a se iscusi, dar nu iscustva),istef, a fi in dugi buril 4, a gugui (gaga), mai toate introduse prin Bi- seria peste cuvinte latine, anterioare, nepuandu-se admite lipsa acestor notiuni In viata sufleteasa mai veche. Pentru partea moralg tot prin traduceri s'a ajuns, pe 1ang,1 latinele cugeti pcirere, la slav-le gand gi grain. Ca actiuni, se numesc cu termini de slavora; a za'ri, a a lovi, a zugruma, a otanji, a rani, a ornorl, din noul lim- bagiu osa.sesc, precum Francesii au litat de la Germani: frap- per, blesser, tuer: de aicii nretima., (dugman e turanic .Apoi: a ciopli, a gasib, a intalni. In Materie de obi,ecte,uncle bogaia imprumuiulai ede- termti,naa de influenta prin Slavi a canard bizantine, (AM. Vi-au putut-o 1,nsiusi ei, avem, ca matieriale: grindacare nu era necesarl in casa primitiv4), soba, pragi,coi. Ca unelte: plug (in Ardeali plugni(d 6), coasd, grebla, hdrlef, fiercistrau, lopatd, cosor, site)", darmon, tarn (lLIgà md- turd), topor, barda, poate pene, apol: scoaki, scoc,fegtild,

1 Jiredek, Staat und Gesellschaft, III, p. 74. 2 La Ragusa panes colacti,1371; Jiregek,ibid.,III,P.25.1$i pogace. Pita, comunAi Slavilor iGrecilor (v.ibid.), e de origine nelkuuritt s $aineanu, o. c., p. 104. 4 G. Meyer, In Sitzungsberichte din Viena, CXXX, p. 28; Weigand, In Balkan-Archiu, II (1927), p. 107. 5 V. G. P. NicuIescurVarone, Folklor romdrzesc din Ardeal, p.14. La Canini, Etimologico, II, p. 763: playas la Lituanieni.

ttegimul Noului August" tustinian sfredel, strug, clefte, pild, os je, daltd, covata, suveicit, vdrtel- nifa (de la a frivcirti), tigud, blid, rabo j, poalei tigae (dar grec ViriVC); desagasi greco-turc. Scacixac), rogo find, cociugi in Muntenia: co§ciug), cep, custurd, (intd, lead, toiag, nicovala, samar, cumpana, tan, sanie. Ca mobile: lavira. Ca produse de fabricatie: drojdie, (iled, covrig, colac, crape. Si unele numliri 1.n relatiile sociale au aceioi origine: cm- maim de la kum), lele inatioet), nene (unchiu, si pe vremea Brdncoveanului . Ca ornamente,i podoaba, oglinda. Pe calea relatiilor ostdsesti mi-au venit:viteaz, voinic,ta- bard, fatra (cort), steag si prapur, iscoadd, oblanc, prieten, vriffmaf, prime jdie, pagubi, sfrajei, pazd, chivara, sabie, steag, pinten, potcoavii, surla, tilinc., trambip, barium; pe aceia a vietii de Curte, cu vdnalori: ogar; loviqte e locul reservat pentru vandtoarea stdpdnului (v.si a lovi vdnalul)1. Agricullura bizantind perfectionatd a dat: cobila plug grapa, ra§ni(a (rajni(a). In materic., de cereale:hriqca (=ce- rcala greceascd: gran) e slald. Am primit lanul, hatul, toloaca, parloaga, a boroni, brazda, prdjina, operatii ca a plivisi a prid§i,iar, la lucrul viilor: crama. Prihu, prim, strigdt la seceris, a fost pus n legaurd Cu zeul slay. Perun de cer- cetatorul sas F. W. Schuster 2, Mil sà fim obligati a aocepta o ipotesà atat de ingenioasd. La mlestesuguri, a topi (cf. cuvintele romanice in Apus de la fundere), din rAddcina slavond care Inseamnd cAldurd", aratdi im amestec de metalurgie balcanicd. Avem apot cojo- cal, croiul 3,talkicarul. Tot asa a cladi(si stre§ina,stalp). Negustorii, precupetii (cupe t s'a introdus, In loe de ne- ostor), aduc, ca mdsuri: uadra, galeata, rhila, drobul, pogonul, vigul. Ca articole: másline, shinina,haine,

Hrugevskij, o.c.,p. 259; Sainieanu, o.c., pp. 247-8. 2 In Programul Gimnasiului dinSez-Sebe,1855-6,p.38;V. Wilh. Schmidt, Das lahr und seine Tage, p. 18 si no ta 93. 3 V. Statuta confraternitatum et corporationum ragusinorum, p. 133: incisio pellium pro more artis vel, ut dicitur vulgo :kroi". Cf. kozuhar, cojocari, ibid., p. 129 si urm. Pentru tab accaria", ta- bac,cari", ibid.,p.56.Lill sumanMiklosichIi dadea o rdddeinl lating; Slay. Elem., V. 47.

Influtente slavo-romAnesti 289 rufe, perind (plapomii e greco-turcesc), pogace, ogheal, roche, p/Ishd, plosclil. Ca loc de vanzare: olior, nedeie, zbor, °col. Zborul se intál- ne?te si la Greci 2. Ca nilijloz de transport pe drumurt si po- duri: mdgarul, coralfia (cu clirmli 0 vintrele), pinta s. Ca semn de vamk: slonul. Ca mijloacde serviciu: ndemul. Ca loe de deposit: pivnira, bedul, zemnicul, pouarna. Se face plata pentra ispravd, treabli; ponte fi !mtg.& Si scump e slay, dar si spor. E curios el In romaneste cuvinie strkine numesc locul uncle s.3 bea: clIrciurndslay , han turcesc), felgilddu (unguresc In asteptarea polenului ratof-rat- haus). Pxin vechiul comer t grec a putut Intra ieften" (Virivoq), win oel nou cu Slavii, cu slavisatii: scamp; destul. Intre cele douä dobanzi: a prkz.ii si a banilor, de origine deo3ebil1, pare a se fi fAcut o confusie. Ca elemente sociale, Imprumulate Insrt miele de la Rancid, de la vechile lor petreceri de Curte, vine gluma la Ragusani bufonul e glurntit" ha chiar figuri de Inchipuire glumaatk., ca Pepelea s Instrumentele de 11111MA.: tr/Imbi(aprobabil de la Poloni), scripca (0 la Sarbi), ca strune, cobra sant din acelasi Imprumut, ca siiduta, totusi de origine apuseank: la Ragusani se Intalnesc, la 1450, si blutorii 6, numai cu fluie- rul si naiul, fiind, cum am spus si aiurea, de veche origine, e curioask originea cimpo;ului, care oorespuncle la zampogna italiank 7. Prin influenta vietii de Slat vine porecla (sila Sarbi .Si la Sarbi se aflk nume de popoare Inlrebuintat ca personale 8. Steimin ar fi din slavoneste 9. Ca guvernare, vIddioa n'avea Walk sensul bisericesc,ciacela de slapanitor, aplicat,In 1 G. Meyer, 1.c., pp. 48-9. 2 Ibid., p. 28. 3 A Inciirca e lush' latin. 4 Jire6ek, Staat und Gesellschaft, III,p. 59.Guslari sitrbi merg pAna In Polonia de la sfar§itul socolului al XIV-lea; ibid, PP. 58-9 5 Pepe!, cenusd, praf; Meyer,1.c., pp. 49-50. 6 Jire6ek, o. c., p. 59. 7 Documentele ragusane pomenesc cumpognatores; ibid.Vioarei pare neologism, tdmptind e dupd timparrul Scripturii. 8 V.ibid.,p.28. 9 Al. Rosetti, Graiu $l sullet, VI (1931). 19

290 Regimul Noului August" Iustiniatt

VIata. Sfantului Chiril, ImpAratului 1-; cneaz e slav de origine germana. Sfatul se confunda cu vechea adunare. lupanii sAnt si in Misnia si la Krems 2, dar nu trec la noi. Pentru celnic iceata, grezeste primicheriu, proestos, origt- nea slava e inconleslabild; terminul e militar sipoate sta alaturi cu acel de jude s. Bir poate sa fi venit prin cancelaria sdrbeasca a Domnilor. Numai prin pAtrunderea la noi a codului slav silrbesc si a wicabulariului de cancelarie In leeiturd ea judecatile, s'a ajuns pentru numirile proprietatii, la: mosie, ocincide la oteo) si haffind (bastatala, pentru hotarele ci: silistea, dar fark seto (sal.", sal4. Tot asa am ajuns sg. zicem: vind, greseald, pdra, osOndá, dovadd, a cleveti.Si prin aceiasi cancelarie slavona Intrai gloaba, gos podar, granird, da/depeang:1 dare),clac-a, ponos, ncipaste, priceipricina,apoi pripas, prigoanei, porunca, sfada, mitd, mdzda, cazneipedeapsd e grec; turanice: calda, gdde). In cele bisericcsti, din slavoncste s'ALA: bozidol,praznic, taindijertfit,pomina, prooroc, trola, duda (minune), a rastigni, serbatori ca Blagovesteni,, Probajine. Acolo, In bisericeste veizduhul, raiul, iadul, capistca, mireanul, moas- tele, apoi cuvinte ca proclet, mita, pomanci, molitfd, pristol raelcl, in ararà de un vocabulariu special 5. Niciunul din zeii slavi n'a par= la noi 6, dar de la Slavi, Jiredek, Geschichte der Serben, I, p. 73, nota 4. 2 Niederle, o. c, p. 182. El citeaza parerea lui Peisker a la origine e kopanu1(?)avar§ideclara ca insu§i admi Leoriginea turco- tatara" a cuvantului. 3V. G. Meyer, I.c., p. 61. 4 Pentru ocia? §i deadinet, v. Goniker, in Byz. Zeitschrift, XXVIII, p.232La GreciidinCretas'apastratcorespiondentul gonikon, care a trecut, cum se vede din registre de notan, ca aoela, inedit, alluiFrancescoAvonal,dinArchivete venetiene,§i In terminologia latina. Pentru ba$1inil §'? Jireèek, In Arch. f. slav. Philol., XXII1900), p. 209. In genere, K. Kadlec,Valagi a valaiske právo v. zemich slavanskych a uherskych, Praga 1916. 5 Si S aineanu, Svriasiologia, passint. V. Schmidt, In lzuestia de la Constantinopol, XVSofia 1911). In Ardeal §i astazi se zice oeinawl pentru Tatal nostru". V. §i Albert Ehrhard, Die Stellung der Slaven in der Geschichte des Christentums, Strassburg 1918 (am aportinea, biserice§te §i cultural" foarte mult slavismului). 6 Vezi-i In Ntederle, o. c., 1E, p. 126 sí upm.

Influente slavo-romanesti 291 ca forma.; vin utircolacii cari mananca luna 1. Aruncarea scaloianului, primavara, In apa. se Inialneste la Slavi In Marena sau Maizana lor, care Inseamna moartea, ce se Ingroapa astfel, urma a jertfei aduse apei de primavara, liberata din Inchi- soarea-i de ghiala,", jertfä umana candva 2. Numele Insusi al scaloianului se Intalneste la Bulgari B. Contaminatii latino-slave 1).0 lipsesc: cinerem devine cenufd. A slat* e de sigur legat de slavul a sdvdrsi, dar se goate intrevedea digparuhd exfinire rotacisat.A.poi rotocol,coco- st4rc 4. Miklosich a observat5i schimbari semasiologice in romft- neste cue nu se explica d cal pri influenta slava, ca aceia a lui joc, leisure de post sau de sec, tandr, june-gione, schimburi. Prin Slavi s'ar fi ajuns la schimbari de sens ca aceia care din lume (lumerz)-lumina", face lume"-mundus, In Intelesul de acum 6. Dar n'a observat al aceiasi schimbare de Inteles e si la Letoni, ala caror legaturi, si In ce priveste doina, cu vechii Track sant de mult cunoscule. Si Miklosich Intelegea cä dill. ininsul vocabulariu slay al nostru o parte vine din traducerile cartilor sfinle. Si, In multe casuri, imprumuturile sant numai dublele, ca pod rang punte (ulitd e rusesc, tarziu, pe langa cale).

Pentru varoolac, ulcodlac, Niog 'Earivolhvliticuis, I, p. 336 §i(urm.; .liredek, Gesch. der Serben, I, pp. 163-4. 2Niederle, o.c.,II,p.165. Pentru aceasta,leizezr' rusallilç colindele, paparuda, Vakarelski, in Rey, intern. des él.balk.,1936, p. 513 §i urm. V. Niederle,I.c.,p.166.Si spolocanierar). 4 V. $aineanu, Semasiologia, p. 72, nota 2. 5 Slay. Elemente, pp. 11-2. Schimbarile de sintaxà de la p. 12 sant In ce priVqte nzii rog lui Dutnnezeui judecati saracului, daca nu §lmd tem, resultatul traducerilor din slavona ale Scripturilor. Dar UDC ori traducatorii Cartilor Sfinte creiazd cuvinte dupd ale originalului slavon, cum e casul peutru faradelege"; Saineanu, Se- masiologia, p. 78. Ni e de admis o a,stfel de influenta pentru ,fata", ajunsa a Insemna persona; ibid., pp. 79-80. Dar de sigur a§a pentru md(c1= ancora (ibid.,p.81)sitntunerec (de fapt e zece mii)", ibid., pp. 81-2. 6 V. $aineanu, Semasiologia, p. 72 si urm. El eiltazai Iumea alba", lumea inelului".

CAPITOLUL V. Românii pänä la noile colonisiri de barbari (sec. VII-VIII)

Prin colonisarea grupelor slave, Imperial nu se socoak izgonit, nici umilit. El are Marea §i Duncirea. Aceastd din urnzei stapfinire presupune capetele de pod pe malul Wing, eu cetidrile §i acolo, fi cu intreaga razet de aprovisionare a lor1. Slavii fi apartin, de altfel, cum i-au apartinut Go(ii. El poale muta unde vrea, de unde multimea celor pomeniti la Apameia In 656, in Asia ',Vied la 6802. La Incepultul secolului al VII-lea se pdrea deci el o nouei ordine definitivd s'a creat, ca recdftigarea mtdului stdng al Duneiriii ca puternica orgvinisare a Daimio fiei profundro- mance. Cum vom vedea, Iustinian al II-lea trimete trape si contra Slavilor mulati in Asia, pentru ca apoi ei sd apard liugd Gonstantinopol, dar nu Cu gand de cucerire, ci ea o demons- tratie pentru cd nu li se Inoise paella Cu o cedane de cetgi 3, urmeazd pedeapsa bizantindl.

V. 0ler, I.c.,p.119: Die Städte und Festungen ware') nach mehr als zwanzig Jahren noch im Besitzeder riimischen Besatzungen". A§a e pAnA la a§ezarea l3ulgarilor,sau, mai bine, Malt lardscoalalor,care aduse supnnerea cetiltilor,de la Du- rostor la Tisa. In acel moment fnsei locuitorilor In asa de scurtif vreme nu li se putuse schimba caracterul roman. Desnafionalisprea nu s'a putut face, astfel, deceit printeun mai teirzia flux popular slay. 2 Ibid., p. 123, nota 1. 8 Teofane, pp. 549, 662, 664-5. 4¡bid., p.668.

Romanii pAnA la noile colonisAri de barbarisec. VII-VIII) 293

Maglavitul (dup.a un nume de dregAtor imperial pentru corgbii1)la Dundre, ldngd Cala fat,alt nume bizantinoel ce unge cu pacur5. vasele , nu e o intdmplare, ci un document al dominariei bizantine peste rdu, pe ambele maluri. Cum Bizantului i-a plAeut totdeauna sä pAstreze traditia austonX" 2, grupul de la Cela tea si Corabia (de la biza,ntinul xcepoi6c) prin Calafat $i Maglavit spre Tu.rnul lui Iustinian Demnitzikos, Zimnicea, in margenea pddurii turanice a Teleor- manului, aratä permanenta aceasta bizantinA. Poatei pes- ariile de la Celeiu (nutmele e insä antic,celtic.; In pdrtile Noricului gIsim cunoscutul Cilly) sA fie de aceia$1 origine. Se pare a Imperial, mai ales dupI cedarea provinciei alre Bulgari, a fAcut o adevAratä strftutare pe malul sang a a$ezArilor sale, pentru a fi si mai departe stdp8.n pe Dundre 3. Un slab raport direct a urinal. cu Bizantul. E vorba de fimprumuturi literare, prin Biblie. Astfel: chitul a venit pe aoeastä cale, ca 51 chiuotul, xt6ttycbg,chitara,xcedpa, chim- valul,Ict5p.,6caov.1 Chinovarul,xtvveazpt,l-au adu.s pictorii. Tot asa non e chitul, pe când aldmdiul, làrnáiul, cu Inlàtura- rea luin, e vechiu.. Creuat, xpe6itc, care se aflI InsA si la Suidas, a venit poale prin Fanarioti. Crinul (la acela$i: xpzvog) e Insiä tot din elementele vechi. La sihastru, din au- xo'carrx, schimbarea de acoent aratä iarg.$i o epoa.

Kekaumenos, p. 97:irtinicev wenliv payAaartivpe un print nor- vegian). "Ava ke,adraw anon Atirecoatv se Segv xaiog Kawa-carelvov. Arch.-ep Mitt., VIII, p. 201, no. 6. Tot la Adrianopial presintat 5i ca Mtat Ifoiwnvag ô Ilakidiloyog, ibid., p. 202. V.i I westia bulgarA, VIII, pp. 343-4. 3 V. Iorga, Le Danube d'Empire, in Mélanges Schlumberger. In BO- kan-Azchiv, III, Weigand (Albanische Einwanderung in Siebenbiirgen, p. 207 §.1 urm.) vorbia de cavintele albanese pAtrunse In patru peri- oade, intre secolul al VI-lea $ial ceia ce e absurd. V, Dozon, Manuel de la langue chkipe ou albanaise, Paris 1879. Cateva proverbe ca la noi, p. 122 qi urmctinele care laird; o mdnci spalci piealta. Dar inacest timp Albanesii sant inchi§iin munte. Si Diefenbach, Vakerkunde Osteuropas, Darmstadt 1880, I, p. 25, crede $chipetar vine de la ajipe, gkipe,stanc.A. Degrand, Souvenirs de Haute Albanie, Paris1901, presintA ,etimologia AlbansnAlb sau Alp"; p. 3,

294 Regimul Noului August" Iustinian

De altfel, situatia pe malul drepe e asemenea cu aceia tare, fArA puterea ImpArAteasa n'a putut decat sA continue pe malul slang. Aici in adevdr ea apare ca o datind milenard, a cdrii intrerupere, fie §i un singar moment, nu se poate admite. In Balcani InsA, ca siSlavii, Vlahii formeazA clienti cui privilegiu ai Iniperiiului, avand, cum se va vedea, normele lor de viatA., peste care ei mi Inteleg sl se treacA, fiind gata atunci sA facA un tumultus,p.00kcog, de siaclamAind, totusi pinA la o vreme, ca niste cnedn: ciosi supusi, pe domnul lor firesc.AsezArilelor,amestecate cu ale Slavilor legAturA cu oetAtile care trliesc de sine, avand altd autonomie, sant pretutindeni, dar mai ales acolo unde ni se presintA o transhumantA ancestralA. Avem deci Vlahli", corespunaloare Romaniilor"vechi, asemenea, cm Scheile Slavilor; Vlahli Mari siMici, de Sus si de Jos, pAng. la o Vlahiz Mare" tocmlai pe la Corbavial, In Apus. Sensul de plagar pe care, in opositie cu cioban" de la noi, cuvant turanic care a 4juns sd Insemine si anume gyupe nationale langl Români 2,ii are cuv'antul Vlah" la Bizantini g In Grecia de azi 3, e a se explica numai prin desfacerea In doul, cu vremea, a populatiei romgmesti, pe cAnd la In- ceput el nuania, cum e firesc, 5i lumlea din orase romanicl. S'a citat si sensul de cioban" pe care-1 are Remer, Românul, in albanesA si In greceste 4,dar, dupA J. C. Hobhouse5, si Albanesii Isi zic Vlahi". Se admite, de obiceiu, si o ImpArtire teritoriald absolutl, doul a Romdnilor, care ar explica formarea altui dialect In partea de Sud, de Sud-Vest; ar fi Intre ele o solutie de continuitate.

V. Tomaschek, Zar walachischen Frage; Jiredek, Gesch. der Bul- garen, p. 217; Miklosich, Slau. Elemente, p. 2, nota 2. 2 V. si fru.moasa carte, plinA de o uimitoare informatie, a d-lui Anastase N. HAciu, Aromdnii, Focsani 1936. 3 Riisler, Rom. St., p. 119, nota 2. 4 H. Gelzer, In Zeitschr. f. rom. Philologie, XXXVII 1913), p. 269. 5 A journey through Albania in the gears 1809 and 1810, Londra 1813, pp. 490-1. El culege cuvintele romAnesti: noi sentem de sague (auge) Rumane"; p.492.

flonidnii pAnA la noile colonisAri de barbarisec.VII-VIII) 295

Una din cele mai importante probleme e insg. relativa unitate a limbii romanesti. De fapt, deosebirea intre dialectal de Sud si oel de Nord, ca si Intre ele antandoul. si oel, In disparitie, din Istria stg. mai mull intr'un spor de vocabulariu hnpus de anume vecinAtAti. TesAtura e aceiasi, si in ce nri- veste fonetica si morfolo0a, si legIturile skit intacte. Na e aa ca oricare alte limbi romanice. Mai asAm6nd- toare ca Imitate cu a noastr6 e spaniola, vorbill tot asa in Castlig, In Aragon, in Andalusia, Basc,ii fiind ca Bretonii In Gana_ Aigi, In Galia, dotal limbi s'ait osebit: cea din Sud pe fond galic mai rar,iar, cea din Nord, pe un puternic temeiu de populgie mai veche, Bretania, rkm5nand, -- ceia ce s'a Intamplat, in Est numai cu Albania , p6strk- toare a strAbunei limbi. Dar dialectul picard se deosebeste de cel din Ile de France, si provenfala e cuprinsI Intre un patois limonsin si intre o limbN. catalanA. Din parte-i, Italia are atatea dialeote cate substraturi ante-romane deosebite: Li- guri, Ga.li, Heneti, Etrusoi, Italici,Iliri,Greci. CA s'a ajuns la noi de sepot intelege, peste mieile deosebiri care nu sant deal jargoane", ferani din Nord si din Sud, din Vest si din Est, aceasta vine din trei motive, care n'au cxistat in cea mai mare partie din celelalte proivincii ale Imperiului, In gall de faptul, capital, ci aid nitedeceit un singlr substrat. Osebirge de limbä vin de laexistenta valorgraniti de Stat sau, In evul medita, de format:lime feudalà. Ceia oe deosebeste graiul mbldovenesc de oel muntean, si cel din allele pàrti ardelene de amiandouä aoestea, e impArtirea Terii-Ro- rnAnesti In doul Domnii si, alIturi, o stApa.nire strling.. Dar, mull timp tpainte, fizsese perfecta unitate seculard a unei singure vie(i populare gira Stat. Apoi, o mare parte dintre Romani fiind pgstori transhumanti, rideicirea lor a creat un puternic sistem de circulatie, care a adus on sine unificarea.Transhumanta sponiolei a :moat acelasi rol. Si, in sfArsit, pentru a explica reducerea la unitate a di- vergentelor in Tireascà desvoltare, pe cand aiurea nu exist5. pAnA. tIrziu un indreptariu de limbI, religia apuseank fiind legatà de pAstrarea limbii latine, la Romani nu s'a putut impune poporului forma strAinA. a slavonei, Intrebuintat5. de

296 Regimul Noului August" Iustinian

der. Mult Inainte de adoptarea graiului vorbit In Stati In Bisericg, ceva literal." a rgsbgtut tot In romgneste In viata mnitimiloris'a strecurat de aici Inc. de mult In cartea scrisg. si In predica rostitd. Deosebirea cea mare a graiului Macedonenilor fatà de al Dungrenilor la Istrieni e vorba numai de o coruptie, de o decgdere, mergAndurse la pierderea, mear ea vocabulario, In apele slave vine din faptul cà primal' a rgmas nepre- lucrat prin tot ce poate aduce viata de Stat, pe lângg nerea, mai sus argtatg, la puternica influentg greceaseg chiar la alte infiltratil slave decht In Nord si Nord-Est. Dar, dacà n'a exiaat complecta solutie de continuitate, de si transhuanantii Pindului nu trec, In sus, de o anume linie, osebirea de limbg, care nu e pe departe ca a semintillor slave, o9ehite prin data sicaracterulprivilegiului,se ex- plicà erearea de ella-e Bizant a unei noi bande de federal' Insiruiti la Dungre Incà din a doua jumAtatelp. acestui veac al VII-lea tocmai pentru a da o arma-tara politica se- miintiilor slave (yevEcet) pana alunci Insirate raAlet de-a lungul raurilor de la Sudul DunKrii. Bulgarii nn sant as fiel dedil succesorii Osirogofilor lui Teodorlc de la Preslavi Pliska la Notrae. Once ideie, la ei, de Stat na(ional, de conceptii adluse din Asia e ana-ronicd si imnosib;141. Unitatea straveche a elementului latin In Peninsulà s'a rupt de curând; altfel nu se poL explica, deelt doar prin leg4tiuri ale micului grup de Iliri cu bon,4ata lume romismeascg de care a rgmas Incunjurat, asgmAnk'rile numeroasei uimitoare In fel-ul cum Romgniii Albanesii traleazà fondal latin 2. Cum ele apartin, In romgneste, si dialtetului dungrean, trebuie se admite o prelungire anucä a aoestuia cglre Sud, mai mult decht unei pogorgri a Albanesilor, asemenea cu aceia care, In secolul al XIV-lea, i-a dus pgng la Atena si In insula Egina, dar care pentru Inceputul evului medita n'ar avea nicio explicatie.

Cf. bnosura de polemica personala, injurioasa, a d-lui Atutafciev, Bulgares et Roumains, forma oarecum indulcita a unui pamflet In limba bulgara. 2 Philippide, o. c., II, p. 631 si urna.

CAPITOLUL VI. Elementul vechiu romanesci colonisarea Bulgarilor 1

Aparitia Bulgarilor 2ca noi rneroenari ai Bizantului nu e asezarea uuei natiuni, nici erealiunea constiintii a unui Stat. Noii veniti ant tot asa de Hurd ca si Hindi si de Avari caiAvarii. Eohivalenta huno-bulgarl a fost semnalat6, de altfel,si de Niederle 3.Cerecarite antropologice aping, sau pot *Inge la aoest resultan.S'a semnalat asarnAnarea

Istoriile Bulgarilor de Bousquet (1909), Pogodin1910, Ruland Geschichte der Bulgaren,1911, Berlin; Iastrebov, Petersburg 1912; Staneff, Histoire de Bulgari,, Paris 1924. Adauge: D. Cuhlev,Ist. Bisericii bulgareIn bulg.)(864-1186Sofia 1911. Pentru cronolog,ie Bury, The chronologicql cycle of th0 Bulgar;ans, In Byz. Zeitschr., XX 1910). Alai recenta, cartea d-lui Runciman despre întiuI Im- periu bulgaresc (Historyof thefirst Bulgarian Emprre Pentru Istoria Bulgariei a lui Zlatarschi, Vasirev, In Byz. Zetschr., XXVIII, pp. 407-11. Pentru fantasiile" din aceastä lucrare, mai mult latitA cleat Intinsg,iredactath du$ o veche traditie ruseasa, nu Mil izbucniri de pasiuni nationale ib'd ,p.201. Pentru lucrar-ead-lui Nicov despre cucerirea Bulgariei, ibid ,pp. 205-6. Cf. si Gh. Ostro- gorschi, In lugoslavenski istor'ski 6asop's,I Zag,reb 1935 ,p.509 urm. 2Procopiu, Hist, arcana,p.18.V.silordanes,Rom., p.388. s Manuel, II,p.61. Pentru caple,tele bulgare ialbanese, Virchow, Zur Craniologie Albaniens, In Sitzungsberichte din Berlin 1878; Ueber die Herkunft der Bulgaren, in Verhandlungrn der Berliner Gesellschaft f. Antro- pologie, Ethnologic und Urgeschichte, 1877,p.83 siurm. V.si Eugène Pittard, Les peuples des Balkans, recherches anthrogolo- gigues, Paris 1920. Ajunge sa mentionAm curioasele cArti,care, cu un mare lux de eruditie si mai ales de inchipuire,in sa :11%4

298 Regimul Nottlui August" Iuslinian cu Ciuvasii a Bulgarilor de la Volgal, de unde au plecat aceia din cari Bizantul a fdcut, In a doua jumglate a secolului al VII-lea noii sAi federan". De sigur c5. Intre vcchii Bulgari, veniti din slep4 du.p1 o chemare a Bizantului, cgruia i-au trebuit totdeauna astfel de soldad, si titre rAmasitele hunice, ca Hunogundurii (dar v. si Hermtundurii, cari se poate sà nu fie asa de germanici ca asociatii lor pentru coborarea In Apus, Heruliil, a fost o strânsA legAttul. Descglecltorul" dincolo de Duare, Isperic, ar fi comandat, duph. Zlatarschi 2, Hunog,unduri. Nu e vorba deat de intrebuintarea alternativA a unui mime turanic sau a celuilalt. Nunaele nou s cuprinde flrg. Indoialà fínala de plural tura- nicl ar, cu o rgdge.inä in care trebuie s)l 'se cuprindä lauda bandei; rAdricing si sidix sant aceleasi ca si In numele, tratat altfel, de Slavi,al nobilimii lor,boliarii,boliarin,6oXtc6sc

In Bulgari niste autohtoni identicisi cu Tracii, ale d-lui Ganda TenovGantscho Tzenoff),, lector la Universitatea din Berlin, Die Abstammung der Bulgaren und der Anfang des bulgarischen 3taats und derbulgarischen Kirche, Sofia1910; Die Abstammung der Bulgaren und die Urheimat der Maven, Berlin-Lipsca 1930, §iGe- sschichteder Bulgaren und der anderen Siidslaven von derre,- mischen Eroberung der Balkanhalbinsel an bis zum Ende des neun- ten Jahrhunderts, Berlin-Lipsca 1935 (cf. M. D., In lugosl. istor. èas. citat, I, pp. 520-1 . 1 Edm. Alsworth Ross, Russia in upheaval, New-York 1918, p. 38. Urme prebulgare" la Bulgari; dupà Paasinen, In Sandfeld, o.c., p.99. V. pe.ntru pretinsa origine turanicA a Romanilor Ins* cioban'.turd romanisati, Cehul Pe'sker, Abkunft der Romeinen, in Zeitschrift des hist. Ver. f. Steiermark, XV (1917). 2 La Dobroudja, p. 46. Dintre urmasii Hunilor, Uturgurii apar la °rosin Cu hotare" si cetate": a fontibus Otibrogorrae usque ad civitatem Ottorogorrarn"; I,2. Cf. si Bury, o.c., V, p. 537: It is highty improbable that Kotrigur is another name for Bulgarian. It is far safer to keep tribes apart than to identify them". Pentru Onoguri si Bulgari, V. si Moravcsik, Az Onogurok tòrténetéhez, Budapesta 1930 (din Magyar Ngelu, XXV) si.acelasi, In Ungarische Jahrbticher, X 1930 ,ppi53-90. lar, pentru Bulgarii negri", Macartney, In Jahr- bitcher ale d-lui Bees, VIII, p. 150 si urm. (pentru cei de la Volga, ibid., p. 159 si urm. 3 Desptrle originea cuvAntului Bulgar, Sismanov, In Sbornic na narodni unotooreniia, 1900, pp. 58-73.

Elementul vechiu romanescicolonisarea Bulgarilor 299 pentru Bizantini, cari au ajuns boi3rii" nostri. Dar BoCippzpo; e pus, lane. Slav, Hun, Scit, la poetul bizantin din veacul al saptelea, Gheorghe Pisides 1. LSchafarik 2, ca.re pune tar- han In legkturà cu tarul" (tes,aur,,se vorbeste de sufixul ture -ad 0. nu se vede adevIratul, -ara. Si el recunoaste bul In Bulgarii citeaz6 forma Borgar"4icea de Bulari", de Bularsk" (cetate. La 481, apar Inaiu Bulgarii dupä calculul lui Tomaschek 5. Tot pe atunci Casiodor pomeneste pe pretulindeni temutii Bulgari, cari sfint o grAmada",i Enodiu aratA aceiasi pulere a bandei 6. Cei grozavi In toatI lumea" vor fi, peste trecene de douà veacuri, presinta(ii de Teofane, care reproduce un izvor contemporan, ca o milk spurcatl." (ticapbv gOvog) Se vede Mundo, descendentul luiAttila, fugarul Inaiatea Gepizilor, luptiind In Tracia contra Bulgarilor prddalnici, pe cari-i ucide 8. 0 Intreag5. poveste, In care e vorba de Mar- gus, denumit5. Margoplanus.wsul Moravei" Martianus e Mo- rava ,de tinulurile flrä plugari de la Sudul Dundrii"al- tra Danubium in incultis locis, sine ullis terrae cultoribu?), de turnul Herta, pe flu.viu,In mijlocul talharilor. Atunci Bulgarii sá.'nt chemati In ajutor si de ImpAratul Zenon contra Gotilor 9. I V. p. 194 si urm. 2 O. c., II, p. 167. 8Ibid., p. 169. 4 Ibid., nota 1. 5Zeitschrift f. &leer. Gesch., 1872, p. 153. 6 Casiodor,Varia, VIII,10,21: Bulgares toto orbeterribiles, Bulgarurn globus"; Ennodius, XII: Haec est natio cuius antete fuit omne quod voluit"; ed. Auct. antiquissimi, VII,pi.203. Abia dispgruse din acele extrema Minoris Scythiae", care trebuie tateIn Nord,Hernac,fiulluiAttila;Jordanes,Getica,p.127 (v.si mai sus). In jos e Pentapolea rlinasa romang, du duce de origine got, Blivila, ibid., cap. 4A4ii stau la Castra Martis (,,Cas- tra Martena"). La asezarea Gepizilor, totius Daciae fines"ibid.) Inseamna teritoriul cu pArtile _de hotar"spre Vest, la Ti5a). V. si Marcellinus Gomes, la anul 502. Alte mentiuni, la Bizantini, Zlatarschi, I. c, p. 47, nota 1. Pentru epoca lui Iustinian, ibid., p. 52, nota .1. 7 loan de Antiohia, p. 619 f.i Tzenoff, Abstammung. pp. 16-18. 8 Jordanes, Getica, LVIII. E vorba si de lupia lui cu Savinianus, magister Illyrici". E vorba s'de Gotul Pitzia. P. 548.

800 Regimlul Noului August" Iustinian

Bulgarii apar, pulin dup. ce-i ghim asa, ca Vulgares, in Panegiricul lui Ennodius, ea neam indaratnic, langA Huni, Sabiri, Hunugtui",i Akatári, prin pärtle de la Nordul Negre in monstruioasa compilatie a lui Iordanes1. El vorbeste de d'ansii si pe vremea. lui Iustinian 2, CAT Id ti ciar nosci alle izvoare, dar numai ca un contingent, când aoestf mercenari nu sant inc, legati de vre-un teritoriu, in confe- deratia avar6.8. Dar alti Bulgari merg atunci iinItalia, adusi de Longobarzi: Ii pomeneste istoricul acestui din urmg neam, Paiul Diaconu14,si se calla astAzi,din motivede simpatii politice, urmele lor acolo 5. Pe ciind, supt Mauriciu, Bulgarii nhdlesc inldiu In Tracia 6, in acela5i veac o parle din ei, 9.000", lrec, in urma lelor interne din Hanalufl avar, la Bavaresisi cer sI fief primiti de regele fraile Dagobert, care pune insd, la cale un macel de noapte. Un AlzecAltizeustrece, cu cei rg.masi, la Longobarzii lui Grimoald, unde se phlreazä ca o colonie Ei vor fi urmati mai tarziu de grupul pe care-1 conduce unul din fil lui Cubrat8. Oubral, .5eful Unogu.ndurilor, e inf6lisal la Palriarhul cronicar Nichifor 9.Botezat de Heracliu, el a trecul la Cons-

Pentru toat6 aceasta parte cereetarea lui Zlatarschi, lstoria primului Imputa bulgarin bulg.), I679-852 , Soria 1918, ly21 si urna,e ur- mAritä istoria pand la inscriptiile vechi tw..ce§ti din Asia Centrala). V. mai ales p. 21; nota 1sip.33 si ami. (cu notele . 1Getica, ed. cit,pi.63. 2 Acelasi, Romana, p. 47 3 V. Iorga, Hist, de la vio byzantine,I,tabla. 4II,26. 5 Pentru orientarea Bulgarilor, iUllein, in Revue de synthèse historique, XLVII1929), pp. 75-86. Si 6othlyaetxci zaeaki,ata inaixite de 641, Byz. Zeitschr., V, p. 755. In comentariul lui Eustatiu Ose- collul al XII-lea) la Dionisiu de Wzanf: Cazarii arfi, dupla unii" Neuriii Hipapozii, iar Panonii Bulgari; Geo0r. gr. m'nores, II, p. 269. 6 Journal Asiatique,1848,p.303. 7 Paulus Diaconus, 1.c. 8 Teofane. V. mai departe. 9 Ed. de Boor, p. 24. Cf. Bury, o.c., VII. Bury observA cg infor- matiile despre intemeiarea Statului bulgar la Teofani Nichifor pleaca de la acelaqi izvor; Later Rorrign Bmp:re, II,p.332, nota 2.

tlementui vechiu romAnesc si colonisarea 13u1garilor 301 tantinopol ca, odinioara, Teodoric. Si, dupa. Ioan de Nichiu, care e evident gresit, Oubrat 1 insusi ar fi fost botetat, crescut la Constantinopol si,sprijinit de Heraclia, ar fi ramas pe langa Imparateasa vaduva Martina 2. Necesitali bizantine aduc castigare; cap tarea bulgarismului Inca fluid supt unul din fiii Impartiti si imprasliali ai sefulul. de bandä de razboinici ce a fost a/ doilea CubratCurt Asparuh, Isperic sau, dupa o noua ipotesa: Asparnurne In- tálnit la un puternic de la Bizant, In veacul al V-lea 3). Li se da regiunea de pescande-asupra Dunarii, mire lacurile Orate, care s'a chemat la vechii romanici: Ongl, din anyulis, si a ajuns la Tatari: Bugeacul. Asezarea grupului bulgar" al masei hune In Basarabia a gasil, chiar acolo, amintiri romanice 4.

Ei apar In corturi" prin ami Bugeac, de unde iese .1. spurca regiunile vecine Dunarii". Flota bizanlina-i ataca deci de-asupra Deltei, pe cand lemele vecine vin prin Scitia Minora. Retragerea Imparatului Iustinian alII-lea,care, bolnav de podagra, se duce la baile obisnuile, provoaca irisa o panica la aoei cari Incunjurasera acea regiune de lacuri.Asediatii

i E arAtat ca nepotuf lui Organ (Urcan ?)si ser al Onogundurilor. Heracliu 1-ar fi fAcat patriciu. Am spus a Teofane aratA pe Unu- gunduri ca Bulgari (e adevArat cä s'ar patea si w.: re& at)vvoyovv- Soz3eow, BovAy4cov). E domn si peste Cotragi (Karedywv). Cf. Bury, I.e.: The first Kubrat or Kurt is historical and really reigned on the Danube, but the second Kubrat is legendary, or atleast a per- sonage of remoter antiquity". 2 Trad. Zotenberg, pp. 460, 580-1. Pentru regele Gheorghe s'tfratii Gavril si ,APox" cari se fuchina In mAnIstinsa de la Cividale In Friul, Arch. f. slau. Phil., II, p. 171. 3 La Zlatarschi,I.c.,p.127 (dupA Marquardt, Dietii r kischt,n Inschrif ten .Numele de Ispor. careise da In Veden!a Prooro- cluluiIsaia", izvortarziu,care-1intituleaza Tar"Zlatarschi, I. ci.,pl.139), e In llegAturA Cu tiumele de Spor, dat Slavilor. 4 Ongl ar fiInsA,dup5. Zlatarschi,1.c., pp. 126 si urm., 1141 ang'ulus,nici romanicul unghiu, nici corespunzAtorul slav,ciogl, curtecf. aulul turcoman). Dar se opune si sensulliltAresc mai tArziu al Bugeacului". Iu Buz. Zeitschrift, XXVII, p.35,d. Be- sevliev IncearcA a trece Onglul In Dobrogea. Alte pared in Zla- tarschi,I.c., pp. 126 si urm., 387 si urm,excurs), si mai ales bogata infatisare anterioarA a teritoriului, p. 128 si urm.

A02 Begimul Noului August" Iustiniati trec Dungrea pe la Noviodu.num si Inainteazit Cu jaful langl vechiul Odessos la locul clruiase zice acum Varna", oeia ce Inseamng o asezare de Slavi pe acolo. Acestia sAnt cele apte semintii" citate, dintre cari Severii" erau supt pact" cu Bizantul 1. S'a observat cà tot asa Ieronim numgra sapte semintii gote; dar sapte e o eifrà influentatl de Biblie. Coborarea In Scitia Minorl i-a adus lnsg. pe Bulgari Indatg. regiune unde viata rornanicà e constatatl necontenit In forma oetgtii, a grupgrii episcopale. Si aici ei Ir fi rAmas Intr'un cerc, un ring de laglr inchis, ale cgrui urme s'ar fi descoperit la Nicolitel futre vii, c-t care, de altfel, acesti T'urca n'aveau ce face. De jur Imprejur, Slavii aveau ami mic Preslav", acea Preslavita, de care vorbaste si cronicarul rus Nestor si Arabul bine informat Edrisi. Si Desjardins, cereetAtorul ruinelor de la Troesmis, eous- tatfind cà e acolo Insusi acest Preslavet, credea el e o fortg.- reatà a hui. Iustinian" Intrebuintatg. de Bulgari 3.In schimb, Parvan admitea cá. miele movile din Scitia Minorà cuprind r.lmlsite de sefi bulgari 4, dar de sigur a e vorba de Seiti: niciun stlpAnitor bulgar nu aratà a fi fost InmormAntat duplt o astlel de datinI. Elementele grecesti de pe term, In mare parte latinisate, nu vor fi desnationalisate decgt de Turcii osmanlAi, crestini, supt numele de Gagovti, pantru Slavi, de Ggglu(i pentru Rarngni: si tipul neted elenic o aratg.. La asezarea lor,Bulgarii lucreazà deci bizantin, asezand

1 Teofane, p. 547. 2 Tenov, Geschichte der Bulgaren, p. 50. 8 Desjardins, Rev. Arch, VII1868 ,p. 267. D. Skorpil acorda lui IspericfArA niciun moliv)ivalul de la Tulucesti (La Dobrodja, p. 142). 4 Descom_riri noria, p. 53Constructii ipytet ce eitulatesi la Lla- tarschi,I.C.Valul din Sudul Basarabiei ar fi fost flicut pentru Bul- gari chiar dupà coborArea lor in Balcani (La Dobroudja, p. 47). Tot Isperic, care se proclama souverain indépendant de la Dobroudja", facei valul Gernavoda-Constanta, ibid. DupK aceia el fundeazg un nolivel Etat Mara& bulgaro-slave", ibid. Ba ar fi ajuns p/InA la Nistru, mergand poatei mai departe spre Nipru",p. 48, asa di Dobrogea-i era une région intérieure". In Vest ar Li avut hotarul Tisei, p. 49.

tlementul vechiu romAneSc icoloonisarea Bulgaridor 363 cuntlise pare potrivit acele sapte semintii" slave ggsite, cgrora li-a im.pus un pactum ca al acelorasi Bizantini. Ndvglitorii ggsesc locul bunl, si-1 atribuie 5i aseazà uncle cred cä e mai bine pe acesti inaintasi, mergfind Onä la regiunea pe care o recunosc ca fiind A.varie", pgmfintul Ha- nului, respectat de acestialalti Turci. Silit,Imperial incheie cu dânii, crezându-i poate chiar un element util pentru consolidarea unei regiuni de restaurare, pactul" care inainte era ca. Slavii. Opinia publica de atunci n'o cunoastem: am vgzut WA. 0t aceia din secolul al VIII-lea, supt impresia prgdgeiunilor dese ale acestor pAggni, e severg pentru aceastg rusine", cedarea din partea ImpArgliei ecu- menice, care stgpAnia cele pair-- colturi ale lurnii,fatg. de poporul" uricios si venetic 2, aoeastg. pacoste. Ca sing,urg. In- drepigtire se dä acea grija a dreptei credinti de care de fapt a fosi continuu stApanit Impgratul. Triburile slave au trebuit: ca Obotritii cf.localilaLea Obod 3 sau Predeneoensi 4, adecg din prima linie", sg-si pgstreze autonomia, Statul" bulggresc, cai cel hun si avar, ca si once creatiune turceascg, intrebuintänd, dupa sislem.ul originar, nu functionari, ci, pe l'angg comandantii de cetIti, numai culegglori de tribut si de darurii delega(i, ea aceia pe carii Carol-eel-Mare Francul Iitrimetea, In episcopii contii sgi,alfituri de ditch, apeleniile de ostasi. Vedem Obotriti (Abroditi) 5i Guduscani (Gradiscani?), Timociani, cari se revoltg contra Bulgarilor; ei au un duce, Barna, al egrui nume pare a se pgstra in Varna de azi 5. Dar cu altii se trg- Pentru lagArul de da Nicoliel (Bugeacul de la MAcin"), 8korpil, in La Dobrodja, p. 11i urm. Si el crede cA acolo ar fi Oglul (ad- mitei etimologia lui Zlatarschi de curte, tarc,i ibid, p. 146, nota 2 . Prislava ar fi aiurea 15.ngA 'rulcea, cu monede din secolele ibid., p. 145, nota 2. Cf. Iorga, Note istorice ca priu re la evenimen- tele din Balcgni, In Mem. Ac. Ronz., XXXVIn limba francesa, In Bulletin de la section Itistorique de l'Académie Roumaine, 1913. 2 Ibid., p. 550. AsezAri slave, dar de orânduine bizantinA, se Intind pAnA jos In Tracia. 0 Toplita, langA Adrianopol, Zlatarschi, cr.c., II, p. 105, nota 3. 3 Pid ii interpreteazA ca Bodrici; Abstanunung, p.13, nota 23 4 Legati de Piò, fArA temeiu, cu Branicevo; ibid. 5 Einhardi Annales M. G. H.,I,pp. 205206an. 318-9 ,213 (an.824).

8O4 I(egimul Notad August" Iustinian ieste In alAturarea pasnicA. Un Dragomir trimes de Crum In misiune la ImpAratul 'Mihail aratA ridicarea treptatA la insemnAtate a elementalui slav supus. CA, in afarà de Slavi, o populatic neslavisatA s'a Intálnit fará. Indoialá. de Bulgari, pAstrand o limbA romanicA, prin orase poate igreceste, o aratfi si presenta numelor trace aláturi de a celor romanice. Astfel pentru Filipopol faptul cà forma de Plovdiv aminteste strA.vechea Pulpidava, iar in Odrin avem aceiasi schimbare a lui a din Adrianopol ca In Uidrea al nostruv.si forma románeascA. Odriiu1). Pe vremea eand romanismul balcanic exista Inch, supt coaja slavà sau formà proprie, existenta unui popor romá- nesc si la Nordul Dundrii o recunoaste, de allfel, si Bury când serie: Nu e niciun moLiv sl presapunem cA o parte din poporul bulgAresc s'ar fi asezal in Ardeal; nurnai cía Ardealul a fosL supus printilor bulgari in Limpur vcacului al IX-lea pAnA la navalirea Maghiarilor" 2 Depende* in areastä epocii era frisa numai o clzestie de di/mi. Si chiar un cercetAtor bulgar ca d. Filov admitea mai ales in orasiele de originA romanA o populatie localA de veche asezare.", numeroasA, purta- toare a mai vechii traditii ele.nistice-romane", care, ,,prea putin observad.", a exercitat o importantà influentA asupra des- voldrii mai tArzii a ,artei si culturei bulgaresti"3.

1 Cf. Jire6ek, in Arch. f.si. Phil.XVI, p. 597. 2 There is no reason to suppose that a part of the Bulgarian peopile settled in Siebenbilegen; ouly that Siebenbilrgen was subject to the princes of Bulgaria during the ninth century until the Magyar invasion"; Gibbon-Bury, VII, p. 519. Mentioneaza parerea luiIittn- falvy: In Etnografia Ungariei",p.167 si urm.,contra Bulgariei nord-dunaren4 3 Die altansassige einhehnische Bevalkerung,die namentlich in den noch aus der ramischen Zeit stammerEden Stadten besoncrers zahlreich gewesen sein muss, die wir als Trager der alteren

Tradition zu betrachten haben. Die neuerellenenistisch-ramischen Ge- schichtsschreibung hatdieseSchicht der Beveilkerung zuwenig beachtet. Es kann aber keinem Zweifel unterliiegen dasssic vinen bedleutenden Einfluss auf die Entwicklung der spateren bulgarischen Kunst und Kullur ausgeiibt hat"; Buz. Zeits-hrift, XXX, p..523. In Dobrogea s'ar filu,at cele d'intaiulectii de arhitectura In 'matra; Miatev, In Actes du ¡V-e Congrès international d'Hades buzantines, II, Sofia 1936, pp. 143-4.

hlementul vechhi romancsc icolonisarea Bulgarilor 305

Suipt acest patronal al hordei turce, ramasa In lagar cu seficari pastreaza numele traditionale, impreuna Cuves- mântul si orientarile zarilor asiatice, sacra religie a stramosilor, In sate traieste deci alta lume. Imperiul nu-si paraseste drepturile asupra Scheilor" pe care sile limplanlase insusi in carne. La inceput680el muta ainrea la dansul, pana in Asia, unde eraui Goto- Greci"1, pe Slavi cari nu Nor sa ramaie supt noua stapanire. Din ei se lace la cealalta granitk, de catre Arabii necontenit In miscare agresiva,, o mare oaste locald de auxiliari dandu-li ca sef un Nebulos sau Ncvu1os3, al carui nume e mai curand latin. Nu izbuteste., caci Arabii11 cumpara pe acesta,i atanci ai lui sât asezati, cui femei sicopii"t, apropierea Nicomediei 4,ocia ce ira a impiedecat petrabi de a-i intrebuinta ei in cuoeririle lor5. Nu e exclus ca In aceste mari mullind de .5'chei" sd sefi cuprinsqi uldtea demente romanice inca' neslavisate, ceia ce ar explica disparilia pe incetul a vechii populalii Cu un caracter afirmat latim Teodor Burada a gasit, in zilele noastre, prin valle Analoliei, un element ciobanesc care e, ea deosebirea limbii,ca al nostru. Pe de alta parte, orasele vazute pe vremea lui Mauriciu se pastreaza, si mulle grupe de terani duc si mai departe viata obisnuita dincoace de Minare. Dincok de rául cel mare sant bogatii 5iposibilitati care se pot folosi prin relatii ea grupurile rurale de acolo. Numai prin acesti oameni ai lului celalt se capata, peste sarea d mare din Anchial, bulla abia pentru consum-ul intern, acea, sare de export din Bul- garia de care vorbesc Anakle france din Fulda 6. Dar a elementul romanic, cat ar fifost,s'arfi mutat cu sila pe malul stâng e o ciudala parere, pe care o gasim intaiu la vechiul Dalmatin Lucius 7. 1 Teofane, pp. 591-2. 2 Ibid, pp. 560-1. 3 Zlatarschi aplropia pe Nebulos de munele turc Isbul, Istoria, I, p. 161, nota 1. 4 Teofaue, p. 561. 5 Ibid. 6 I, p. 408. 7VI, 5.

20 gO6 negimul Noului August" Iustiniati

Un Arab citat de .Tire6ek si de acolo de Biny1 presintA pe Bulgarii acuma coborttii statornic InrAdkinati In Balcani ca trdind, de altfel ca, Francii In. Galia multd vreme dupd trecerea Binuitui,n tabdrA, cu gard de spinii feresii de lemn". Suidas ti aratd apoi, ca succesori ai Avarilor, impunkad tribut", adecd obisnuitele subsidii ea si fatd de vechii Hrtuai, ImpAratului Iustinian al II-leai lui Constantin, fiul lui He- racliu, predecesorul luii Iustinian. Unid din ei, tu luptk, cu Scutuliharapnictul bulgdresc, Infige sulita In pámAnt si pand la aceastà inaltime clddeste daruitele vesminte de mk- tase si Idzi cu aur si argint. La Suidas Crum apare ciliar ca bi- ruitoral Avarilori dktdtor de legi aspre pentru. morala publicik, sarpindi viile 2, cela ce e o amintire a rosturilor dace supt regii de demult. Intdiul tratat cu Bulgarii e de fapt ceva ca reserva" Ame- ricanilor de Nord fatá. de Indieni, en tárguri-emporil, bine determinate: situatia, Incä provisorie, nu trebuie luatd in sensul unei adevArate redunoasteri de Stat 8. Dar In curAnd, de pe urma convulsiunilor In care se zbate Bizantul, inventándi rdsturnAnd Impraji, pentru acela care purta marele nume, cuprinzAnd strivitoare Indaloriri, al lui fustinian, acesti intrusa vox fi instrumentul, dorit si indispen- sabil, pentru a-si rAsbuna contra celor cari, un moment, l-au Inlátur.at, g a se aseza iardsi In domnie. Il vedem refugiat la Cherson, rdmas Incd bizantin de drept, popular de formA, du o deplind, autonomie locald, lArtgA Cagiari, cu cari fugara' se Incuscreste, adudAndu-si la Constantbaopol si un cumnat du numele imposibil de barbar. Cu privire la aceastk atAt de veche autonomie, caracteristicd, trebuie sà se observe cl Zenon ajutase pe Chersoniti sársi refaed zidurile si acestia Ii dedicard o piatrA cu inscriptie' lkudátoare, intre cru.ci care aratt ce adA.nc crestind era In

Later Roman Empire, II, p. 133. Cf.si J. J. Mikkola, Die Chro- nologie der tiirkischen Donaubulgaren, In Journal de la société finno- ougrienne, XXX, Helsingfors 1914. y. sub v. 8 Patriarhul Niehifor, la Bury, Later Roman Empire, II,p. 470 4i urm.

Elemental vechiu romgnesci colonisarea Bulgarilor acest semi al V-lea cetatea autonomáll; o astfel de inscriptie se va mai sápa mamá In zilele lui Isaac Comnenul e:4nd avem ránduri pomenind refacerea zidurilor 5; si Mauriciu apti- ruse ca binefácátor In aceste párti 4. Iustinian face prin Bulgari ceia ce, din causa listanbei, fusese imposibil sá. IndeplineascI prin acestialalti Turci, de o re- centá stápânire Impáráteascä rivalg, de si dusmanii lui, usar- patorii Leontiu, si Tiberiu-Apsimar, au trebuit fireste sá ml- guleascil pe Bulgari, Intinzându-li privilegiile. In acest timp pribeagul era In primejdie de moarte, noul Tiberiu c,erandu-i moartea de la Cazari, In ciuda legátiu-ii de familie de curand incheiate cu barbara carie se botezase, luand, neapárat, ca sotie a unui Iustinian, numele Teodorei. Fostul siviitorul Impárat va fugi deci pe ascuns de acolo. Dar presenta lu.i In aceastá regiune ni IngAduie sà vedem cit de bine se Os- trau, ea fi la Dundrea noastril, supt domnul turc,cetdrile: Fanagoria elenicá., Symbolul, care va deveni Cembalo al Ge- novesilor, pástrând un episcop grec pe care 1-am gásit de curAnd In secolul al XV-lea 5. Ba chiar existá, ca vasal al cuceritorului turc, un ipxo.w, un domn" al Bosforului", cum vor fi mai tárzilu ai Silistrei supt autoritatea ratului págán, care-si trimete acolo tudunul 6, lângá. acel pro- topolit" si primati, cum erau In toate aubonomiile. Se Os- treazá, cu numele turnurilor, vechile ziduri 7. Se va trimete apoi acolo spre a-i pedepsi o flotx, si un Spátar pentru a-i guverna 8. Cu sperante bune, Carnul" cu nasuli urechile tNiate-

Minns, o. o., p. 650. 2 Ibid. 8 ibid., p. 660. Erau ireizeci de biserici; Schlumberger, tpopZe byzantine, I, p. 763, nota. Cf. si ibid., II, p. 764 (moneta), 4 Archiaio notarile din Venetia. In a mea Revue historique du Sud-Est eurapZen se va publica un studiu asupra acestor cercetini. 5 Teofane, p. 578. 6 Ibid., pp. 571-2. Numele lui, Balgitzis, e grec. $i in Asia Mica, se vgd, ca la Tyane, orar care se predat'u barbarilor; ibid, pp. 576-7. Si acolo vedem cetäti pargsind un Impárat si proclamand altul; ibid., p. 593. 7 Ibid., p. 577 si urm. 8 lbid, p. 504,

gOa' Begimul isloului August" Iustinian dar bun de Insurat treoe si pe la limanul Nistrului, frI- mAntat de furtung. 1, unde se ridicaserl Inca de atunci zidurile Castelului Negru", Maurokastron, probabil allá oasd de autonomie bizantind. Asa ajunge el la gurile Dundriii Incheie Invoiala cu Tervel Bulgarul, pe care cronica. nu-1 recunoa5te decdt ca domn al Bulgariei" (*co; BouX7cce(ag),dar clruia totusi, pe langl. multe daruri, i se r.gdduieste fala din alt.51 casatorie a Cesarulni, o a doua alianta barbara. Astfel se cap51ä sprijinul lui. Dar pentru acea vreme nu e Inca vorba de un Stat gArestc", ci de un popor al Bulgarilori Scheilor" 2 Cum, abia cu trei sferturi de secol inainte, cetAtile romane floriau,i aceasta se dovedeste, nu se poate admite lipsa do rost a vechiului element romanic In aoeste hnprejura.ri ne- obisnuite. Si Liber pontificalis arata, la Viata Papei Joan al VII-lea, cum I-ustinian a venit din Cazaria" prin pArtile Bulga- rid." deci sAnt acolo In departatul Est si pdna In regiunile Nistrului teritorii delimitati uecine cu ajutcrul lui Trebellius", In care e pref5.cut, roman", Tervel, regele Bulgarilor" 3 Iuslinian al II-lea, adus astfel Inapoi din Cherson denre Bulgari, e cu total la ordinele bu, ca, °data, fili lui Teo- dosiu la dispositia sailor gotii vandali, La Constantinopol Inaintea poporului, care aclama pe Imparatul c,e1 cu gasul taiat", Tervel vorbeste In basilicà, asemenea unui Rufin, Sti- lichoni Ricimer. Dar si dupg. ce Iustinian, ata de mult Indatorat de Bulgari, Ii stramuta mai jos In pIrtile de catre Marea Neagra pAng. la Hula. Balcanilor, in conditiile obisnuite ale pactului", ei ramân tot oamenii lagarului", cAmpului"4, al cArui nume roman (v. francesul camp) s'a pasfrat. Se zicea la Plisca- Aboba, ,,capitala", adeca numai centnil, ca In orasele cir-

1Ibid., p. 572. 2 Teofane: =brut 2adv rein) Bovlydecov xal isaci6cov. 8 A partibus Zachariae (sic) per loca Bulgariae, auxilioBulga- rorum regis. 4V. Suidas, sub u. 6aaaan).

Elementul vechiu romanesc 5icolo iisarea Bulgarilor 309 calare ale Turanienilor, a caror forma se pAstreazasi la Tochio al Iaponesilor si In Crernlinul Moscovei: xdpacog O inscriptie pomeneyte doar de cele treizeci si opt '31ocuri de piatra In sapte siruri de distante egale" de la Aboba2. Ele sant, de sigur, In legatura Cu inceputurile Statului aoestuia pagan bulgaresc de la Marea Neagra, de tare se leaga ,,groapa de jertfe", ipotetica, de la Madara, unde pe stancI s'a gasit cunoscutul relief al unui erou" care nu poate fi decat cel tracic, cu o curioasä inscriptie, samanând a fi mai tarzie, Imprejur: si ea represinta un moment din viata ;Ice- Stat de o asa de primitiva alcatuire, pur militara si oricand gata de pradd 3. Dupä o traditie care s'a pastrat in Visiunea lui Isaia, pe la 1200 Bulgarli se aseaza In .,Zemlia Carvunsca", adeca In partile de la Cavarna4. De altfel, mai tarziu numai, la Aboba se mai Intalneste si cate o inscriptie, ca aceia a castelului Burdizu 5, Cu numele turanic. Dar organisarea raxnane, In lagar,tot cea veche, -strict tu,ranica. Aici nu vor mai finici duci,nici celnici,niel voevozi ca in partile nesupuse necrutatoarei autoritati a noului Han. Supt el stau numai capeteniile de cete, eari s'au pulid aseza si. In castelele romane de odinioara, caci lor c,etatea e o notiune straina: bagatnrii, bagainii. Un Bagatur allui Misiunea ruseasca, Aboba-Plisca, p. 547. Cf.lzuestia aleece- leia5i,X, pe l'angra Gomunicatiile Societatii arch. bulg. din Varna, III,i din Sofia, IV. 2 Kalinka, o. c., c. 16. 3 Ibid.,c.17-8. 4 V. Jireeek, Das christliche Element, p. 86ai urm. $i Jaral calor o suta de movile", slavde la Gedren). Dupla ett vine Ispor- Isperic, care face Darstorul 51. Pliusca. Apoi lupta lui Izot cu Ozia, Imparatul de Rasar% La capat se intfunpina Boris. El moare la Do- brici. Simion arel,fire5te o larga parte, ca 5iPetrR, care o fi, murit la Roma (0. In Apus ar fi rasitrit Sclevchis, poreclit" Sisupeclit. El 5.1 urnaa5d sant claditori de castele. Nu lipsesc In tino Moise, Aron siSamluil, dar Alusian devine Avgustiani Deliahos Odelen sau Odelian. Pentru reg*unea Ecrene-Balcic, Jire6ek, In Arch.-ep.Mitt.,X, p.182 si urm. V.acela5i,Carbona-Balcic, In) Bgz. Zeitschr., XX, p. 271. Cf., de el, Archdologische Fragmente aus Bulgarien, In Wiener Arch.-ep. Mitt., X (1886 ,p.183. 5Kalinka,o.c.,c.117. V.5i Bobcev, Aboba, prima Capita/ti bOlgz-ireasaii,in Bdlgarsca Sbirca, XIII1906). RuineleAbobe', In Jiredek, Arak-ep Mitt., X, p. 195 5i urm.

310 Regimul Noului August" Iustinian

Bagain pune astfel o inscriptie peste un deposit de plaio5e, bagaje si curele de Sablal. Apoi tarizanii siboierii 2. In resumat, Bulgarii, o simpla banda, n'au avut de loc gandul de a hitemeia Statul national", de care vorbeste, &apt influenta intereselor actuale, o istoriografie incapabila de a a se transpune In alt media de conoeptii politice. Ei au primit de altfel, indata, ca limba de Stat, pe aoeia a Bizantului, intocmai cum latina a fost primita de barbarii din Apus 3. Inscriptia lui Omorlag sau Gioin Omortag" llama osebeste Intre cele dona Case" (ca la Turcii Otomani de mai tarziu, la cari una era a tributarilor: cea din arara), a doua fiind oca de sus', de la DunAre", iar la mijloc movila (roG6oc)4. Aceste incripii ve,chi-bulgare de la castele, ale lui Malamir Hanul, ale lui Oslannas si Tzepa bagaturii" si a lui Kulubros, un boilas", a lui Abatur bagainul", nu sant de cal pastrarea traditiilor asiatice de stele" ale biruintii. De o artA' astialica, adusa de Bulgari, nu poate fi vorba, Cavalerul trae" e adoptal, pilri simplu cum am spus, si de noii stapani 3. Kalinka, o.c.,c.76. Katatisicho.c., p. 158vedea boieri In terra Bolar", de unde vin la Ungurii Bille si Bocsú, Bogatur e ung. bator (de undei numele de familie Mithory, din Mahor); Popa- Liseanu, Cetd(i siorase, p. 51. Si Géza Fehér, in lzvest a bulgare, III1925). 2 Pentru boieri, Trifanov, In Sborn7cul bulgar, XXVI XIV) 1923), p. 71. V. si Mélanges inchinate d-lui Bobcev, 1921, pp. 45-7. La Bizantini pe vremea Irinei nu e un mune de om Boila, In 6a2cig, ci un boier"; Teofane, pl735. Pentru boliaui" la Sarbi, Tire6.ek, Arch. f.sial,.Philol., XXII (1900), p. 214sec.al XIII-lea .Cf.si studiul sintetic al lui Stoian Novacovici, In Glas, XCII (1913 . 3 V. Hampel, Altertiimer in Ungarn, I,p. 157: Uns bulgarische Grabinschriften des IX. Jahrhinnert bekannt sind welche bezeugen dassdie Bulgarenals Erben altgriechischer und spiiterbyvanti- nischer Cultur sich auf ihreu Denkmillern grietchischer Sprache be- dienten". O editie foarte Ingrijità a tuturor vechilor inscriptii bulgare a dat-o de curilnd d. Besevliev, Die protobulgarischen Inschrilten, Einleitung, Text und Kornmentarin Anuariul Universitatii din Sofia, XXI [1934]). Dupä Rasenov, in Bul. Inst. arch.biz.,VI 1930-1), SlaviiiBulgarii creiazA stilul bizantin almileniuluialII-lea"; pl. 206 si urm. $i Jireek, Gesch. dcr Bulgaren, p. 148; Gibbon-Bury, o. c., VII, p. 548. Pentru vechile inscriptii bulgare, v.si Marquardt, In lzvestia din Constantinoplol, XV, 1-30. 5Skorpil, In Arch.-ep. Mitt.,'VII,p. 208,no. 98; XIX, p. 237 si

Elementul vechitu roni'dnesc icolonisarea Bulgarilor 311

S'a exagerat enorm In ce priveste hotapele unui Stat a carui existenta Insa$1 n'a fost dovedita'. Si Bury' credea ea Statul lui. Isperich $1 Crum" se Intindea peste tot pamAnitil Romaniei, pang. la Nistru, hai pan,g, la Nipru, supt at- vânt ca nu era alt stapfbi, Cazarii, fiind dincolo, ha chiar si In Ardeal. Dar el se sprijina numai pe vestitul pasagiu ixer- Oev Tab latpou7cotap.o0, aplicabil la malul bugecean, pe Ana- leIe. de la Fulda, pomenind vanzarea Aril 2,pe Geograful din Ravena, ata de nesigur, $1 pe cel bavares, mi. mal important; acesta singuir care ar f! din secolal al zice: ad seplentrionalern plagam Vulgarii"poale o patrundere in pärile Panoniei. Dogma panhulgara a irecut, din motive de solidaritate slava, la Cehi. Picrede ca Bulgarii aveau Tara-Romaneasca, Ba- cicai Banguiba chiar Nordul Ungariei, pc uncle ar fi atacat pe MoraNi $ide uncle ! aduceau sarealaaceia$i Moravi. Nu numai Cal el aseaza, dupa Nestor 5ianalele ru- se5ti 4, pe Tiverci In Basarabia, langa Ulici, dar .seintreaha dacà numele lor nu vine de la Ins5.1i Tyras. De aceiasi parere a Imperiului Intinzandu-se pe la800 urm. Cf.si ibid., XVII, p. 208. Cf. P. 188, no, 41. V. iCa- tarov, Madura si Pliska, 1927; Notes sur la sculpttare rupestris de Madara (Hommage OuspenskiDespkre vechea cultura bulgara, Zla- tarschi,inMélangesLeger,1935. Pentru Pliska iMadaura,K. Miatev, in Actes ale congnesului din Sofia, H, p. 830 si urm. Pentru biserica de la Preslav, Al. Rasenov, ibid., p. 216i urm. 1 VII, pp. 548-9. V. si Bury, The Bulgarian treaty of. A. D. 81't and The Great Fence of Thrace, in English hist. Review, 1910, p. 283. 2 Mon. Germ. Hist. Ser., I, p. 408. V. Hauser, Le sel dans l'histoire, In Rev, économique internationale, Bruxelles 1927. 3 Die heutige Wallacheisic) sowie der sadliche Theil der angari- schen Ebenedie Baéka und der Banat"; Kampf, p. 50.Dupà L. Mi- letici,Bulgarii ocupan Muntenia siMoldova. Românii arfideci iesitidin hicrucisarea elementului primitiv latin cu Slaviibulgari, noi avAnd doar muatele (La Dobroudfa, pp.69-70).Elvorbestia de o luptg. cu Bulgarii pe Siretiu",la1486,citând pe Bogdan Vechile cronici. p. 147, dar e vorba de lu#ta de la $cheia. Bul- garia pl-nl là Prot" se IntAlneste la Niederle; Manuel,I, p.112. ßa chiar vechi BuIpri in Ardell; Slov. Star., II,i.152. Niederle predeiIn Severii de la Severin; Manuel, I, p. 113, 4 Pié, /.c., pi.62.

312 Regim,u1 Noului August" Iusiinian de la Carpati pAnaIn vechaNtatea Adrianopolei", era si cu- hoscutul apArAtor al drepturilor bulgAresti Bourchier1, In ce prive$te pe Romftni, Onciul vedea no. numai o at'arnare a Rdmftnilor de pe malta stâng ete Statul" bulgAresc, dar $i tirme In culturA1 linibA, In atdrnarea religioasà, venind de acolo 2 Pan6 $1 foarte vechiul BAlgrad al Ardealului, In legaturd. cti Slavii panonici., devenia lt el bulgar. Scheii Bra$ovalui, Pe cari Ungurii li numesc Bulgari, s'ar fi natal" ei Insii astfel. $i existenta Bulgarilor de la Cergdit, a$a de recenii, ar fi fost rAmAsita tnei colonisari ou alisa 3. Icleia aceasta monstraoasd. a Bulgariei pInI la Pesta, isco- ditA Intdiu, Intr'o altd formA, de Engel $i adoplatd de Scha- farik, a fost rdspinsA, cti putn-nioe argumente, tna. de }Hin- falvy. Dar Jire6ek admitea o Bulgarie panonian6 p6.nd la venirea Ungurilor. Once asezare a Bulgarilor ca popor, calce Intindere a lor ca Stat pe malul stang trebuie tnsä rIspinse. Aceasta cu atat mai mult, cu eat In aceste teorli nu e uorba de o inaintare, de o pedrundere mai tdrzie, de o cucerire, ci de vechea patrie, de locui de basd. La Bizantini numele popular se dd numai acelui Tinut care nu numai cd apartine de multä vreme unui neam, dar care ajunge a-ififost recunoscut de Imporiu, ca In casul Avariei sau al viitoarei Turcii" pecenege. CAnd pe alaura Nichifor Gregoras pomeneste $i el, In oe priveste vechea hartl, de Bulgaria de peste Istru", cu prilejul luArii Adrianopolului de Crum, Himfalvy arata ae vorba, nu de Dacia, ci de Bugeac4.

Precum o Inceatä tre,cere romAneasa. de la Sud la Nord panN. In secolul al VII-lea, pe care si-o inchiptie un elnolog slav5, este numai o ipotes6. In vant, e tot a$a de putin admisibilà trecerea rdului de cAtre Bulgari, cari, Indreptati de fapt

Encyclopaedia Britannica,art.Bulgaria, p.779. 2 Teoria lui Rdsler, L c., pp. 330-5. Cu astfel die pdreri neintemeiate el mergeai pana la Bulgarii" de pie malul stAng In harti c.italane din a doua jumatate a secolului al XIV-lea (p. 347), farit a se gana ca aoestea sant portulane, avand valoare numai pentru ce este pe malul Mara.. 4 P16, o. c., p. 26 $1 urm. 5 O. c., pp. 28-9.

Elementul vechtu romanesc gi colonisarea Bulgarilor 313 continuiu spre Sud, nu putean screeze mult discutata Bul- garia" din Nord mide nu ni s'a pastrat nicio basa initiala si mide ei n'ar fi aval nici putinta de a se sprijini pe cetati, cum au facut-o apoi pe malul drept 1. CAnd e vorba de toparhul" 2, ce stapAneste regal la Nor- dul Istrului", cu oaste puternica, nu se poate gAndi cineva decat doar la noul Han turanic. al Cazarilor 3. Bizantul crezuse ca-si asigura granita de Nord, dar de rapt el pare a fi pierdut suvita dunareana. Incapacitatea militara a Impertului In aceast4 regiune ar fi fost evidenta. Si totusi la 680 Constantin al III-lea era chemat In sinod ca ,noul Teodosiu, noul Marcian, noul Iustinian" 4. Separatia de Imperiu se va face si mai adânca din momentul, cand acest Stat de drept, pastral -ca atare In constiinta, nu mai e latin, latinitatea mutrindu-se la barbari, la to(i barbarii pentru cari limba latind sedzutd, degeneratd, dar prof arid umanisatd, e si mai simpaticei si mal ward. Oricurn, lati- rbitatea religioasd s'a sfdrsit pentru totdeauna. Nu ea, ci cea greceascà va converti pe Bulgari, si aceasta In ciuda spa- rantelor Romei pontificale de a recdstiga aceste para. Actul In sine, .fara. participarea lltor factori decal cutare femeie din dinastie, cutare calugar grec ori misionarii latinii greci, nu, ne intereseaza, In sine,aici. Tomaschek admite o predominare a elementului grec adau- gim: de la ora,¡lar celalt, latin, rural, slabeste de pe la 400 Inca de la Heracliu si o disparitie totall" se observa Inainte de 1000 supt Imparatul Vasile Cu Imperiul pacea de Nord va fi rapta Incà de la 700,-când se Inoieste la Dunarea-de-jos expediaa, pe Tall Si. pe uscat, a Imparalului Constantin. Dar barbarii 11 vor sili sa. se Imbarce

V.§i. Niederle, Manuel, II, pp. 69-70. Apoi Reuue historique du Sud-Est européen, X, p. 340§.1 urm. Bltry, o.c., IV, p. 537, pune pe Bulgari in Moldavia and Besslarabia". 2 Adaus la Leon Diaconul, p. 503. 3Cf. izvoare arabe la Pie, Kampf, p.83, nota 13. Mansi, o. c., XI, c. 345. 5 Ein Ueberwiegendes giechischenElemerntesistseitHera, kilos 'und das gdnzliche Verschwinden des Reanischen seit Basilios I, nachweisbar; Ueber Brumalia mad Rosalia,p.398.

314 Regimtl Noului August" Iustinian la Anhial 1.In luptele ce urmarà contra lui,si supt noul Impgrat Philippikos, ei vor patea práda toatá Tracia pánru la zidurile Capitalei 2 Anarhia romang.", desávársitg.,Zi In- tdreste. Bulgarii vor fi de acum aceia la cari se vor adresa alti doritori de ImpArglie sau Impárati cg.zuti din Scaun 2 Prádáciunile lor vor face ca in locurile ajunse goale s4 se coloniseze. Armeni si Sirieni; totusi ele vor urma cftnd Ji se vor refusa noi pacte pentru cetAtile construite"4. Dar Intin- derea lor spre Aplus e opritg. la 750 prin aceiai cá. ImpNratua Constantin s'apune Scheile din Macedonia" 5,intr'o regirme unde elementele,iromanice, din orase, si romdnesti, din munti si ved, se vor peistra, si anume tocmai din causa acestei ocrotiri romane" cu privilegii asemenea cgrora barbarii n'au stiut niciodatg. sä deje altele. Si anume unii Slavi sânt robiti, atii supusi numai. In Bulgaria chiar, când Hanul Telet, usurpatorul, dupä starpirea prin rgscoalä a vechii dinastii, fiind atacat de Bizantini, trebuise si recurgg. la popoarele vecine" 6,care-i dau 20.000 de ostasi", Scheii erau Incg! ose- biti si cu prilejul voluiei free Zn numdr mare la Bizantini cari-i aseazä ulule vor 7. Dar de fapt tot bixantinei apare Durbdrea fi pcind la 7628, aceasta fnseamnd o stdpilnire a Imperiului pe ambele mal tiri. Din potrivA chiar elemental indigen pare sei fncerce a re- ceipilta rostul avut odinioard,i aceasta trecand peste conlo- curitorii slavisi peste dinastia taranta. a Biulgarilor. Astral pentru detronarea lui Te1et9 (761-4)1° ggsim un convent, evident luat de la RomAni -- cela ce aratg. Imprurnutul

Teofane, pp. 575-6. 2 !bid., pp. 586-7. 3 Casul lui Artemio, la 711; ibid., pp. 615-6. 4 Ibid., p. 662. 5 Ta xard Mwesacractv Tx2a6tvlag, p. 663. Dar la Bregovo Bulgaril bat pe Impleriali; ibid., pp. 664-5. Ileocracteaxecidvcov ¿Ovan,; ibid., p. 668. 7 'bid.,p.667. 8 V.i Teofane, Zonaras, la. an. 466. 9 Pentru formelei sensul acestui nume, turc,Zlatarschi,I.c., p. 212, nota 1. 10Dupg Nichifor, p. 69, Bury, Later Roman Empire, II, p. 172,

Elemental vechiu romanesc si colonisarea Bulgarilor 315 uneia din principalele notiuni de organisare, In care fondul trac se Imbraca Intr'o forma latina. Dar tot In secolul al VIII-lea apar In mijlocul lianiloi" de netagaduita origine turanica doi sefi pe cari eronica bi- zanlink, intr'o ureme de grecisa,re, &Ind numele latine nu sdnt la modd ;i nimeni dare inten(ii de latinisure, li numesbe Sabinos si Paganos. Am aralat si aiarea 1 ca ei ar palea sa fie represintantii acelei lami romanic- care ca un seco! Inainte era Inca asa de vie In orasele de pe malul drept al Dunarii. Mi s'a obiectat si aceasti inlerpretare nu-mi era necunoscuta a Paganos poate fi un Balan, numele culdrin Han al Avarilor, si am fost aplecat sa accept aceasta explicatie. Dar obiectii Impotrivai, si ipotese In directia romanick le presintase mai de mult marele bizantinist engles Bury, .are nu poale fi Invinuit de preocupari nationale. El scrie, in fundamentala sa carte despre Imperial bizantin cele ce urmeaza 2: S'a suggerat ca Paganus si Sabinus ar fi rasarit din populatia romanica a terilor balcanicesica de faptairfi Romani sau Vlahi. Daca e asa, domniile lor ar fi o anti- cipatie a Imperiului vlaho-bulgar din vremea urmatoare. I,' de notat ca Nichifor deosebeqte intre Bajan fi Kampaganos". Dar se revine la un Tocta, frate" cu Balm, si pe langa Sabinus e si un Omar, care-i succeda 3. De fapt e o dualilate BalanPagan care ar represinta notiunea In fasa din -Loma a unei pop ulatii, odinioara asa de nurneroase. Si dubla domnie Sabin Omar ar dovedi un pact Intre cele doua rase aduse a lucra Impreuna. Vom reveni Indata asupra acestei discutii, observand si heeia ca numele de Savin, Saghinv.si satul Saghinesti) e larg raspiandit la Romani si ca Pagani" din and parte a lumii romanice, in Imprejurimile Neapolei, si-au insemnat numele In acela al unei localitati existente. Savin e lima ginerele lui Cormos, fostul Han 4. Cand atentia Imperialui e toata care Arabi, si problema i No tele unui istoric ca priuire la euenimentele din Balc4ni, In Mem. Ac. Rom., 1913. 2 Later Roman Empire, II, p. 474. 3Ibid., p.473. 4 Teafane, p.667. Autorul, care vorbeste de marele ingliet din 755, se declara martur; ibid., p. 669 si arm.

316 Regimul Noului August" Iustinian lepAdgrii icoanelor, care va ImpAra atata timp toatä societatea bizanting., s'a pus, fiind de eel mai mare interes pentru romanitatea rAmasg., si ea a fost discutatä ea pasiune, imprejurdrile piirdnd sd ardte cei de supt horddichei si Rom4ni cauta sod iasa din non la iveald (dintre Slavi Bizantul va avea Patriarh, pe Nichita,de la inceput trebuie sg. se observe cg Savin vrea leggtura cu Biza.ntulsi e silit sà ca-ute un refugiu la Mesembria, pentru. c. Bulgarii nu sufkr pe cell ce vrea sg-i robeascg. Romanilor". AceastA Impotrivire se produce la acea adunare, care poartg numele roman, si românesc, ajuns apoi in alt sens, de conventus. Haniul cel non, Paga- nus", pAgAnul", se ocre Insà si el la ImpArat, cgruia i se Infaiseazà cu boierii lui, ca sei se fndreptegeascd. In acelasi timp In fruntea mor Schei cari pradd In Tracia este un Seuerus 2. Deci, In momentul, and Bulgarii se gAsesc si Inain tea unei, rgscoale slave, cand supusii lor de pAng alunci aleargA la Bizantini, cari coloniseazg p^ Slavi, In acel moment Teofane aratg. cg Bulgari.au riclicat" pe Savin, i Indatà celalt cu numele de aparentA romanicA apare, ca un rival, pro babil din altd regiune, PAgAnul", care e astfel nu In leggiwà cu kgea, ci cu originea sg.teasa., din pus 3. Ei nu se ciocnesc intre ei, ci, ea si Slavii refugiati supt ari- pile vulturului bizantin, cer arbitragiul Imperiului. Ambii se presintg. Impgratului, ca tuiui stApg.n, unui domn firesc, Ta- rului" lor. Acesta-i si Impacg, pe o vreme and si un nou sef slay ajunge In puterea lui 4. Dar In expeditia contra lui Pagan de-a lungul Tungii se aflg. cu.rti(a6Xat) de terani cari n'au a face cu lagarul permanent bulgar5.

¡bid., p.680. 2 Ibid.,p.673. Si Scamarii" cu seful crestin;ibid., unde am blunt un crestin" (xetartvos, nu xeiativag). Scamarii sant pcnneniti ?We° regiune rornanicei, de Eugipiu (o observa si Goar; ibid.,II., p. 539). Originea lui Savin e discutatA, in spirit larg si Intelegator, de Zlatarschi,i.c., p. 216, nota 1, care citeazA si pe Jiredek, Die Ro- manen, I,p. 216, 'iota 1. Nu ins.1 si a lui Pagan; cf.ibid.,p. 220 urm. 4 Teofane, pp. 668, 673-4. 5Ibid., p. 674. Incercare nenorocitA de expeditie pe la Anhial; ibid., p. 675 (an. 757). Si o a doua, cu !Iota spiv Dnneire (au. 764).

tiementul vechiu romanesci colonisarea tulgarilor M?

Insk acest intermezzo al substratului romanic dispare rg.- pede, si se reintrg. In ordinea traditionall. bulgkr,asca. Acu,ma tusk, cu Cerig,Turanian de rasg, Incepe rkz- Wild permanent contra BiLantului 1 Geia ce na va Impie- deca pe Telet, urmasul lui, sk urmeze pe Savin sl Pagan, sk treacg. la Bizant, sà se boteze, lar.nd pe o prinoesa bizan- Una. si cApktand titlul de patriciu 2 O stare de lucruri care va continua panà ce tributal va fi cerut din non, ca arnenin- Ori, la 788 de Cardam 3 fi pgnk la tragedia prin surprindere a Impgratului biruitor Nichifor, din a okrui safárlie va bea Crum 1. Dar si atnnci aceia carora li Intinde funebra cupg sant. domnii Scheilor"6.clieii vor contiva sk fie de-o parte. Bizantinii serband, la 776, un triumf contra lor 6. Patriarhul Nichifor arata pe Bulgarii Intrati In Panonia ca 6n6anovoc VT)irxwpfy lOvet supusi prin pact neamului de acolo" 7. Pacte" de acestea stint intre Imperin §i fiecare din supu§ii sdi fi fntre aceftia unii fa(c1 de altii. Elemental romanic a trebuit sk le aibk ca 5i ceilalti. De alt.M name romane pAstreazà si plak tkrziu. Astfel gAsim un Commenliolus la Adrianopole In epoca bizantind 8. Dar si aoeasta a trebuit sä aibà urmkri importante penira deromanisarea acestor Tinuturi , nu numai Incä de la In- ceputul asezkrii Bulgarilor In Tracia, dar de ca,nd pornisera tulburarilesla,ve,raporturilebiserioesti,aleBizantulai cu aceste regiuni slAbesc, plug. ce Inceteazà cu total. Am crede ibid., p. 691. A treia, cu folos, In 765, Bulganii cAulaud robi peste hotare; ibid., pp. 691-2. 1 'bid, p. 692 si urm. 2 Ibid., p. 698 (an. 769). sIbid., pp. 728-9. I se trimict, Inloc de bani, baligi... Dar se ajunse cu el la o pace de hotarei darurl care e InsemnaLa mai tArzint, and Crum oferA aoeleasi conditiuni;ibid., p.755. Se va presinta si la 805 inaintea Capitalei; ibid, p. 781, 4 ibid, p. 762 si urm. 5 Ibid., p. 764: Exla6lvcov liexonsg. UrmeazA fuga genieralk In Tra- cia,ibid.,p.772. ImpArAteasa Irina IntAreste Beroe iAnchial; ibid., p. 707. 6 Ibid. 7 P. 38. Cf. Tenov, Gesch. der Bulgaren, p. 179. Arch.-ep. Mitt, VIII, p. 200, no. 4.

A18 Itegimul Noului August" Iustinian

chiar ck, de la un tiinp,n'u mai funclioneazg. la Nord de Balcani o ierarhie canonick. La al treilea Conciliu, din 680 ieau parte, astfel, episcopi din Elada si din Armenia, episcopi de Slobii de Sozopole, :dar la Nord de aceastg Hide niciim pgstor aTinuturilor ocu,patel. La cel din 692, tinut de Flavius" Justinian al II-lea, e si episcopul din Dirachiu`2, cel de Uzusa In Tracia (0506- crls, rlq Opcprov xWpzg), Gheorghe din Chersonal visitat de Im-

pgrat ca fugar, eel de Dory (.6s6pcnaog ;Tc3 6pu, Theodori de mai arziu), toti acei ai Mari Armesnii si al Lazilor, dar niciunul din Bulgaria prieteng. Doar, Inainte de iconoclasm, ggsim Intr'o listg, de episcopi pe al Durostorului,CP08ocrraou), al Transmarisoei (Teap.ap(axtov), al Novelor (Maw), al Zekedes- pelor" (Zotaicncon), poate Sucidava, al Scariei" (Exccp(20,Exis- tenra lor fnainte de cre§tinarea Bulgarilor arata insemndtatea popula0ei, In acelafi timp greaccl fi romanicd supu.s4 pdstoririi lor 8. La sinodul al doilea din Niceia767ggsim pe episcopul de Dirachiu, pe Chiril cgluggrul pentru. loan, episcopul Go- tilor (F6'0(ov) 4, un Tudor de Tropaion gpona(cov) 8, un episcop al Bulgarophygiului 6, pe eel din Sinai, cel din Sugda.7, cel din Drizipera 8.S'a vorbit si de episcopul roman de supt Avari, Ursu, la sinodul din 787e, dar nu s'a adus dovada. Forma icoancl, tuck din vremea diftonggrii Jai o, are de sigur o mare importantg,. Cand Imperial bizantin a pornit lupta contra icoanelor, provinciile, ca Italia, au rgmas pentru ele..

1 In fenomeoul ceresc htop/ zliSaseq:(Teofane, p. 540) acest cuvint, rAmas neexplicat, nu e Dristra? 2 mansi, o.c., XI, C.989. s Cf. Gelzer, Ungedruckte und ungenagand uereiffenflichte Texte der Notitia episcopatuum, ein Belrag xur byzantinischen Kircher:- and Verwaltungsgeschichte, din Mem. Ac. din Manchen, 1900, pip. 544-5. V.i un Epifanin de Konstantta; ibid. Cf. si ibid., p. 586. Mansi, o. c., c. 273. 5 Ibid., c. 238. 6 Ibid., c. 140. 7Ibid., c.150. 8 Ibid., c.625. 9 Aura Tripon, Monografia-Almanah a 614arrei, judetui 1936, p. 16.

klementul vechiu romänesc çi co/onisarea Bulgariior 319

Iubirea pentru icoana a poporului nostru In vremea calvi- nismului maghiar esi ea semnificativd. Calugarii prigoniti i nuniele de cdlugiCr arata originea bizantina directa, vremea calad ciárintele greceIti erau supuse regulelor fonetice románesti au trebuit sa-si catite un adapost peste Dunare. Astiel de casuri nu sant rare In Apus, mutarile de calugari producand schimburile de cultura. Nu e indiferenta nici pastrarea lui monas terium in mándstire. Dar, oricum, lipsa epis- eppilor la sinoade dovedete cd s'ar fi rupt de la inceputul veacului al VIII-lea leydturile ca Impardfia. Astfel lupia contra icoanelor In veacul precedent a trebuit sd fie un factor decisivpentrtu Instrlinarea de Bizant a oamenilor de pe malul st'ang Indreptarea Bulgarilor e in secolul al IX-lea cu totul alta, deoseb,itdsl de coborárea spre Sud, mide Imperiul e din non zdravki, capabil de a-i linea In fraix. Ea merge la youcectov, la acel lag5.r care e pomenit si Intr'o inscriptie de la Silistra 2 Un sef bulgar, din neamul Kubiaris, tarhanul Zera, se Ineaca In Tisa, adeca in acele mla.stini de la varsarea raului -ando regele Ungariei .Ludovic al II-lea, va avea aceiasi soarta la Molida. E vorba de patrunderea spre Apus provocala de dorinfa de a participa la impeirfirea prdzii Avarllor, al cdror Stat fusese distrus de Carol-cel-Mare 3. Si un alt boier" alt cunean crescut" de Han (Operct6g &Opon-mg), corespunzator cornesului franc, se Intalneste intr'una din rarile si asa de pretioasele inserí') ¡di 4.

Din nenorepcine tiri1eapusene lipSesc Cu totul pentru acest secol al VII-lea. Gutsclunid, In Kleine Schriften, y, p. 418 §i. urm., a dovedit cá Aethicus Istricus, noul Pytheas", autoruI Cosmografiei cane ar fi tradusä de Insuqi SI. leronim din greceqte Inlabneste (ed. Heinrich Wuttke, Lipsca), nu poate fi decat de la 754. 2V. Iorga, In Revue hist. da Slud-Est eurqpéen, VIII, pp. 226-7; cf.Pericle Papahagi, ibid., pp. 299-311. 8 Pentru Okorsis Kopanbs, din neamul Tzakarares; Kalinka, o. c., no.79.In schimb, un altreilea, Dorpan, dinneamul Enraia,res, moare de boall; ibid., no. 80. Un Unegavor,ibid., no. 87. V. Arch.-ep. Mitt, XVII, p.199, no. 71, a, b, c. Tomaschek fixeazA luipta de la Drava; ibid. rEnie20dv 1g ra Tovadrov, Liwtyrp) ts'cs [v] Tijaavrav nosaio3v; Kalinka, o. c., no. 78. Tarcanilor Ii se ziceaiItkpani; comentariu, ibid.

820 jtegimoi I\ o ului August" iustiman

Dar nAvAliri bulgáresti In Panonia, spre vechea Avarie" din Sirmiu iSingidum, bine cunoscula de Bizantini, cunosc si cataractele ca acelea pornenite de analele franco la 827, nu Inseamná.' o luare in stápanire si, mai ales, vasele cu care se face aceastii neivalire nu puteau stifie ale Bid- garuar, ci ale unei populatii supuse. Ne-am oewpat si mai sus de sanea pe care Bulgariieran rugati de Carolingieni sd n'o lase a trece la Moravi: e sarea pentru care Tracii, odinioará, isi vindeau robii 2,si nu cea de la Narenta, pInA unde nu patrunsese Statul bulgáresc. Harta peutingerian.l. serie: Saline inmense que cum rnare creseunt" 3). Oricum, holarele disputate Intre Roma germanicá. a Caro- lingieniloriBulgaril asezatisireeunoscuti de Bizant pe o parte asa de largá din stdpanirea Romei rasariteno in Balcani nu sánt la Nord de Dunáre, ci la Sudul ej. Pe o vreme când Bizantul era pregaLii de o resislenta fatti de Bulgarii cari putean totusi servi contra altor barbari, ce apar In aoest timp chiarpe la 842-57, Imparateasa dora sicopiiiei, Mihail si Thecla, repará. zidurileSelim- briei4 , se produce marele eveniment, plin de urmciri, al trecerii Bulgarilor la crestinism5. Crestinarea Bulgarilor s'a fácut, de sigi,ur,supt influenta aoelni Clovis al lar care e Boris, supt suggestiile unor femei din dinastia turanicá., adevrate Clotilde rásáritene, supt im- pulsul ealugáxilor bizantini si din causa prestigiului ImparAtiei, dar si, cum se araa, de altfel, si in izvoare, prin modesta predicatie a robilor ca la Goti i multdmitei contagiunii venite de la o populatie romanica de veacuri cretina, eane-si avea, cujn am vázut, episcopii-vicidici (stapánitori" si In SellS

V S u_idas, sub v. Pentru cei de la 836, cari trec Dun'alreaca fugan, Leo Granunaticus, p. 231. 2 Pentru Hfinfalvy, o. c., pp. 30-1, e cea de la Anhial. El ponle- neTtei Hallurile sane) din SalzburgiBavaria. 3 V.i sarea de Atare preferatl in tratatul atribuit lui 4 V. Arch.-ep. Mitt, vrii, p. 209, no26. 6V. iBonwetsch, Kyrillusculd Methodius, §1. Armbrust, Die territoriale Politik des Pdpiste uva 500 bis 800,

ttegimul tsioulut August" Iustinian 82i polilicsimilitar. O biserick. neobservatá existá In veactil al IX-lea pe vremea Impáratului Mihail (870la Cirven, unde s'a aflat piatra de mormânt greael a lui Oldhinautes, arhi- diaeonul episcopului Nicolael. De aire Papa Adrian al II-lea (897-72)2 se trimet in Bulgariam patriam" doi nobili longobarzi. Cand solii pontificali se aflau, pe la 870, la Cons- tantinopol, ei &ese pe trimesul bulgar Petru, care Intreabá dack. trebuie sk. asculle de Roma sau de Constantinopol. Oamenii lui Boris reculnosc a fi gásit Greci" la cuicerire, dar li se spune cá altceva pomenesc drepturile Scaunelor, altceva s'en. ImpArtirile terii" 3. Ei ar voi ea arhiepismp pe un Marinas, bine cunoscut lor" (sibi bene compertum) pare un Dal- matin sau un cardinal, si li s'a trime's un Silvestru, care Insk. a apuicat schimbarea religioask. a Bulgarilor spre Orient. Slavii cari pradá la intoarcere pe solii la Constanlinopol ai lui Adrian, apartin lumii nesupuse de Bulgari4. Inseriptia lui Boris, devenit Mihail, in Albanin.5 arata ed Inates!.timp raporturile bulgáresti tindeau din nou spre Apus, ceia ce se explick. prin retragerea Statului carolingian In dectidere mai in fund, undli se va pune stavild Bulgarilor dupil ce Sarbii vor ajunge a fi orgunisati de influen(a ace- luiafi Sfelnt Scaun care crezuse un moment cci se poate sprijini pe Bulgari fi care, la inceputul veacului al XIII-1w, va reIncerca aceasta ofensivri balcanial. Dupä saviirisirea alipirii la Bizantul bisericesc, soli bulgari se Intalnese, la sinodul din 869706, dar nu clerici, ci laici, boieri: un tarcan, un bagatur, un sampsis, un aestis. Dar in noua fask Bulgarii vreau, mai ales, dack nu. cetatea Impárateascd, folosinta Imperiului. BAlut de harnicul Impkrat

1 Kalinka, o. c, c.290, no.367. 2 Liber Pontificalis, Vita Hadriani II. 3 Aliud ordinant iura seditun,al ud paliuntur divisiones regato- rum; ibid. In &mere Zlatarschi, o. c.,12,p. 1i urm. 4 Vita Hadriard II. 5 In Slavia, II, pp.61-91. 6 Migne, Patr. lat, CXX1X, c.148. E interesant cg. lui Mihail nu i se zinc diecat iurlexinclitisemus princepq Bulgariae. V. si Itösler, Rom. Studien, p. 252, nota 1; Siredek, In Ar-h.f. slav. Phit, XXI (1899), p.69; Zlatarschi,1.c.,12,p.794si urm.

322 Riegimul Noului August" Iustinian

Nichifor Hanul Crum izbuteste a-1 ucide Intr'o cursA si el va bea din teasta Invin.sului. Dar aoelasi cearcA sintroducA norme de drept bizantin la ai si 1.Nichifor, cu rAutatea" lui,i Grecii." biruiti de Crum apar si Intr'o inscriptie bul- ;gark., care vorbeste si de luarea Adrianopolei 2. Astfel, urrna.sul cel mai strAlucit al lui Boris-Mihail, purtAnd numele venerat al SfAntului Simion Stalpnicul, fiind crescut grecete ca Teodoric, are ca suprem scop O. se piardA In unitatea romanA de Rdsk.rit, devenind tatk. de ImpArat" sau Im- pArat chiar la Constantinopol, care e pentru ai sAi un Tarigrad.. Aceasta face ca el sA poatk primi, In zilele de Invierstimatk luptA Cu ptosesorii legitimi ai coroanei legitime, lovituri In coaste, prin acele regiuniale originilor basaralyone sido- brogene care nu puteau sk-i park decal skrace si umile. Ckci. Bizantinii se gAndesc sk instalew acolo, contra unui dusman atat de ternut,alti oaspeti, pe Maghiari sau Unguri 8. Cand Simion Incepe tendinta spre Imperiu, nAvkliri se fac In Sud, unde Viata Sfântului Luca ce! Tânkr arall pe locuitori fugind Inainlea lui In Pelopones 5i insule4. Si lumea dunk- reanä iese din cerCul principal de visiune al Statului, ceia ce va avea mari urmkri, prin IntArirea autonomiilor locak 5. Si In curând vechiul Ongl, ocupat deocamdatk de Unguri, va fi pkrAsit de ImpArat" Peoenegilor cari vin sk.-1 rAsbune 6

1 V. Byz. Zeitgchrift, XXI. 2 Arch.-ep. Mitt., XVII, p. 192, no. 53. V. si Géza Fehér, Bulgarisch- ungarische Beziehungen in den X.-XI. Jahrhunderten, Budapesta 1921; cf. i Revue de Transylvanie,II,p.243. 3 Pe larg situatia Bulgariei de, ROAM dupg cucerirea bizantinh, la Zlatarschi, o.c.,II. 4 A. S., Febraar, II,90. 5 Muntenia ar fi fost bulgarA pAnO. la 977, dupd d.Mutafciev, care citeaza pe Gedren, JI, no. 19, In Byz. Zcitschrift, XKIX, p. 366. Nimic Intextulbizantin adus Inainte nu aduce aceastAdovadA. Profesorul bulgar a revenit InsAasupra eiIntr'unpamiletin- dreptat In rAndulIntai,ucontra interplretArilor mele, Bulgares el Roumains. O formA mult mai grosolanA in limba bulgarA. V. rAs- yunsul mieu, In Rev. hist. du Sud-Est européen. Acest ceroetAtor harnic, care nu e vinovat de o fatalA lipsA de educatie, nu putea sA disclute chestia, necunoscAnd rdmic din ce ne priveste. 6$i Muratori, Rev. Ital.Script.,II,575 Katona,Historia I, 164).E, se pare, vorba de aruncarea Ungurilor dontra Bulgarilor

Elementul vechiu romanesc îcolonisarea l3ulgarilor 328

Astfel Bizantulstilesg.-siggseascg. barbari contra barbarilor. Preeum odinioarä disciplinase pe Slavi prin banda tura- nicg. a Bulgarilor, el a ggsit mijlocul, de si crestinismal, fgeAnd din Bulgari niste prieteni,cfaoc,In sentimentalitate,a noii religii,si-ilegase, dar nu ca s. cedeze coroana imperialg barbarului superficial elenisat , de a pune frgu siacestor vecini rgi printr'o altd interventie de elemente turanicel, Incä de pe la 820 un Ohsu.n (cf. cu Ahlum e tarcan, dar si jupan, Intr'o inscriptie g,reaca 2: am crede cä numele e unguresc 3. Aparitia Ungurilor, a Maghiarilor (numele are sufixul ar de plural, ca si la Bulgari) a fost deci datorità unei chemiiri de noi mercenari de catre Bizantini, cari iraw sifixat In vechitd sglassigotic iunguresc din Bugeac, din Onglub intr'un teritoriude pescuit care coresprinidea cu obisnluin- tile unui neam de Fines', condus de o aristocratie militara turoeascg, hunica" 4. Dar, asa cum o avem, Cronica lui Nesi- tor, pgstrata In manuscriple tarzii, nu poate fi privitli ca un izvor pentru lupta Ungurilor dinoolo de Nipru, nu munai ultra Dantibium",cari nu apar insd acolocastapdniai unui teritoriu pe care-1 pierd la Unguri. E vorba deci,printreto greseald, de Slavii moravi. 1 Pentru vechiul sdlas unguresc din Levadiai Atelkuz, Zichy, In Akad. Ertesitd, XXXVII, 172-84,i lucrarea, mai eruditi decdt judici- °ask a d-lui Macartney, 7'he Magyars in the ninth century V. 5i Berme hist. du Sud-Est européen), VIII, pp. 142-3. 2Uspenschi, lzvestiaale Institutuluirusesc dinConstantinopol, VI, p. 216, si X, p. 198, la Jiree'ek, Serben, p. 71. nota 1. 3N'. Istoriile vechi ale Ungariei sant: a Lai Engel, a lui Fessler, rau refácutd de Klein, a lui Denis, a lui Majlathsi aIttiSzalay, cca mai recenta. a lui Csuday, Geschichte der Unyarn, ed. a 2-a,1900, aluiPauler pentru partea veche, resumatuld-luiDomanovszky, d-lui Eckhardt, ald-lui Hdinan. Magyar Teirb'nete,I-II, Budapesta 1928-30. Acuma in urma marea op,Ta a d lor Szekfil, In mai multe volume. 4Pentru legAturile dintre TurciiUnguri, Kiirdsi-Csoma Archiv, II, pp. 199-236Moravcsik . Un sat Baldr In Basarabia; Bis, ortodoxa' romana, LIV1936), p. 290, nota 2. V. pentru corespondentul Ardelean Bdtborde unde Bdthoryaici mai sus. V.Oyorii supusi de Turci (Avari supt Mauricitt; Teofilact Simokata, p. 283: KaiTOk 'Orbe gxece(bactro advrag.

324 Regimul Noului August" Iusrmian ca Slavii, 'dar si cu aoei Valahi, In earl, 11.8sler prefera Nrac1ä pc dutAi romani" ai urma5i1or lui -Carol-cel-Marel. Arabul Ibn-Rusta-iaseazl. pe Ungurii din Atelcuz intre Pecenegii tribul bulgar Escgel, ceia ce-i 'rea lui Gibbon a Ji Moldova sau. Basarabia" 2. Un moment, trecand Dun4rea pe vase bizantine contra lui Simion, ei se OM In conditiile Gotilor din vremea Imparatului Vakns. Dar Simion e destul de Bizantin insusi ca s.tie recurge si el, Tara', la acelasi nesfarsit izvor de oameni al barbarilor turanici. Pedepsiti de Peoenegi, pe eari BulgariiIiaruncI, aslfel asupra lor si cari, iglsind tara bunk', se aseazA, acolo, Ungurii' Incunjur5. Carpatii pentru a se aseza în aeea Panonie, uncle partea finicg. a a.valitorilor afla baltile Dundrii, iar Turcii oonducdtori imensa stepä bunA de alergat caiii drumul neled spre bogatiile Apusului, de mult, de la aderea Avarilor, ne- vAmuite. Peoenegii apar astfel la DunArea-de-jos si au conflIcte cu Ungurii pentru slapanirea regiunii care, potrivita pentru felul de viatä turoesc, a fost Bugeaoul Tatarilor. Ei nu par a-si fi schimbat, timp de un veac, centrul stgpanirii lor, spre care mergea tributul si darurile populatiilor pasnice Ulmprejur, farrt care n'ar fi putut trtii. La sfarsilul secolului al X-lea, ei vor ata,ca pe Rusii de la Silistra In retragere, dar nu li-au putut lua locul, restauratia bizantinä tinand sä aibä ambele mahri dunArene. Navalirea in Imperiu, care aduce distru.- gerea hordei, din care rIman doar cete de mereenari, se va faoe prin Ialomita In cursUl veacului al XI-lea. Elementele ramase la Nordul sant pomenite de Ungurii. In luptd cu dansii Incä pe vremea regelui Stefaa. Alai tarziu va apdrea o ,,padure a Vlahilor si a Bisenilor" In partea de Rasarit a Ardealului. Ea nu poate corespunde &cat unei expansiuni spre A,pus, delerminald de ivirea Cumanilor, ea se localisa in partea din Secuime care corespunde, prin Ghimes, cu vadul Siretiului care duce spre Bugeac.

Rom. St., p. 79i nota 2; p. 81. Pasagiul Cu privire la izgonirea Polonilor pgn5. la Vistula de Valahi" pledeazA pentru aceastà parere; ibid., pp. 81-2. 2 Gibbon-Bury, VII (1900), p. 552.

Fig. 25.Monecli a impiratului Heracliu, cu mama, Gregoria, si fiul, Constans. Dupi Mionnet, o. c., 1, p. 435.

Fig. 26. Soiidus al lui lustinian al Hlea.

XIX

Elemenhil vechiu romAnesc icolonisarea Bulgarilor 325

In veacul al X-lea Insk Porfirogenetul, vorbind de rAurile Baruh" (Boristene), Cuvu (cf. Cubanul; e deci Buglul,Trullos adecA Toda), Brut (Prurul) si SeretosSiretiul), aratd o informatie pecenegA. Thunmann interpreta Atelkuzu ca raul Uzilor"1. Se vede Mili cat de strkt margenitii e harta. Intinderea dominatiei Pecenegilor asupra Nordului dunarean din ackastA parle, cu o micd parle din Ardeal, e neln- doielnia. Sruidas serie: Dacii cari acum se zic Pecenegi" 2. Ei par a fi Turcii" cu farmeoe de la Suidas 3. CA, In conditiile pe care le-am arálat, dar nu mai mull decat atata, Pecenegiia-u. ajuns In simbiosI cu Romanii o aratd pasagiul de la 1018 din Skylitzes In care se vede ourn, Inteo expeditie depArtatd a lor, ei fac o adunare care se chiamd la ei komentos", deci conventus, koventul" albanes, cuvantul" nostrit 4. DacA Peoenegii si Curnanii n'au trecut muntele spre Apus si n'au cdulat spatiile largi, asa de prielnice vietii lor, cAci, dad., dupá. Edrisi, ei se afta' si In mulle". e muntele ardelean, unde mullA vreme nu cuteazA sA-i alace nimeni pentru Bizanlinii din veacul al X-lea tot pAmantul ocupat de lingurii tronuti din Bugeac In aca-st vasi ses al Europei cenlrale de la Po lul lui Traian Inainte e o Turcie" 5. Clci Stalul lor e un HanaL ca si aoel i.al Avarilor, pe vremuri o Avarje" 6. In Balcani urmase desfiintarea, cu ajutorul altor federati, Rusii de la Chiev, ai lui Sviatoslav, a Stalnluit de la Preslw. Noii veniti voiau InsA ca ei Insii sd se substituie Bulgarilor cu cari prin Imprumiuturi, ca a limbii Merare, ca a ase- zImantului boierilor, catA sa seasimileze. A irebuil o luptA grea a Bizantinilor lui loan Tzimiskes ca sd InlAture pe aprigul luptAtor legendar Svialoslav, caruia,

1 0. c., p. 145, nota 111. 2 Sub. u. ilevesg. 3 Sub. u. ?molotov. 4 Zw.t6o2.iiv neos-cgOnoav, lag nae' creneig moidvrov cbv4aarat. Relevat de Tomaschek, In Zeitschrift f.eisterr. Gynut., 1872, p. 149. 6 Constantin Porfirogenetul, De Adm. Imp., c.8.In acest sens explicatia lui Rösler, Rom. St., p. 8. 6 Thid.,c. 40.

326 Regimul Noului August" Iustinian la Intors,ise pregateste cursa, la Peoenegi, care i-a pus cap NI zeilor 1 Ultimii sefi bulgari vor cauta un adapost In autonomia ma- cedoneaná, stapankta de viata pastoreasca a Vlabilor" si a Albanesilor, aparand supt numele lor, tara aparte, unde celnicii de speta lui Nicolita din Tesalia poarta nume David, Aron, Moise, Samuil. Cu Vasile al II-lea Imperiul va veni dupd 1000 sa spargà acest cuib prin lungi, 1ndarjite si craneene lupte. Aceasta se va arata In volumul urmator, al ctitorilor".

Noii veniti unguri nu fac un popor, ci o coleclie de triburi, parte turcesti, parte finice Pentru Bizantini ei sant, cuan am gptus, Turci", dupla clasa dominantA; pentru ei Insisi ei vor ajunge mai tarziu numai la un singur nume: cand Unguri ((le la Unogunduri, cu amintirea Hunilor,, candMaghiari 2. Raportul, citat, al lui Constantin Porfirogenetul despre venirea Ungurilor, cu amestecul unei geografii traditionale, care e vorba si de podad lai Traian si de ráurile din banal de Crisuri 3, - Bizanful avdnd astfel cunoftinta luerurilor ou mentinerea pretenfillor de stiiptinire,li presunta marea In stapanire ca o simpa' plantare de corlan",xatctazip(ocw;. E datina Turcilor din auluri. Si Tomasehek recunoaste once avant al rasei e de la Turci4. Dupá acelasiPorfirog,enel Tisa era de mull trecuta pe la jumatatea veacului al X-lea, Ungturii fiind la Timis, la Tisa (Tules, cf.Tifisul izvoarelor anterioare), pe Crisuri pe Somes, In legaturd de sigur cu vechile Indeletniciri(le pescarit, mostenite de la strAmosil finesi. Cel d'intaiu gand al Ungurilor, a caror alcatuire era ru-

1PentruIncloputtulleStatuluirusesc,Lahr, Die Ankingeder russischen Reiches, Berlin 1930. Dupa. Bury (ed. lui Gibbon, VII, 1902, p. 553), Meyéen e numele unui singurtrib.Cf.I.Malik, Ueber den Ursprung des Nameos Ungar, In Arch. fiir s'ay. Phil., XXXVIII. C.40. 4 Vezi qi Zeitschrift f.a'sterr. Gymnasien, 1872, p. 154.

Elemental vechiu romanesci colonisarea Bulgarilor 327 dimentara, de un caracter pur militar 1, a fost prada din Apus 2 Ele se pot urmgri prin mentiunile din cronici germane si chiar francese. Astfel cetele lui Hussol, Lee, Bolchl (Bulgius, Bides), Tozun, Bolosud trec prin Germania lui Conrad I-iu, ajung la Tou- louse, sant chemate la Roma de Albert de Toscana contra Papei Ioan al X-lea; ehe rasar lang vechea mgnastire de la Skt.-Gall, dar apoi In Apulia, ea A. prade in Tracia la 934. La 937 se presinta la Sens, turmand raiduiJiIn Aquitknia, la Autun, la Besançon, la Pontarlier. Franta-i va vedea lar la 935 si 9551, anul peirii (la 956 in Orient). Coborarea in Italia ii duce la Susa si Turin, pe and la 938 ei ar fi ajuus sila Oceanul Atlantic 3. Trebui, supt Henric Pgsgrarul si supt Otto I-in, o mare sfor- tare germanä pentru, a opri aceste navgliri in care era, cum se invedereaza in Italia, si o urd a paganismului asiatic contra bisericilor, care eraui plstratoare de comori 4. Astfel, respectuosi fata de vechile jurgminte, dupa cx- peditii si intr'acolo, la 934 si 942 ,Gyula Gylasi Bolosud, devenit patriciu roman, Intrg In legaturg. cu Bizantul, adu- cand pe episcopal grec Ierotei. Aceastg Biserica greceascg." nu va peri dealtfel.Ea-si va pkstra mandstirile. Maul Stefan, catolicisatorul, va face sg. se redaeteze o diploma in

1 Cf.Scheineba,nm, Die Kenntnis der bgzantinischen Geschichts- schreiber von der atesten Geschichte der Ungarn uor der Landnahme, Berlin-Lipsca,1922.IntAia formA a Ungurilor cu kende§isila; Gibbon-Bury, VII, p. 552Arpad, for exemple, was a kende .Se citeazAi Kendenhaganul Cazacilor, dupa Kuun, Relationes Hunga- rorum historiae antiguissirnae,I, pp. 165-6. 2 Rud. Lutsche, Ungarnziige in Europa im 10. Jahrhundert, Berlin 1910. Cf. Gekrland, In Bgz. Zeitschrift, XXII, pp. 506-9. Dupà Annales Sangalenses Maiores, I,77, si cronicile francese, la L.Dussieux, Essai historique sur tesinvasions desHongrois en Europe, spécialement en France, din Mém. de la soc. historique, Paris 1839. 4 Muratori, Antiquitates, III, p. 709si Bouquet, VIII .Sarntru lirile Ungurilor In Italia, Schiaparelli,/dipilomi di Berengario Roma 1903: paganorum incurs-us", saevorum Ungorum vastatio", imminens persecutio Hungrorum", ob timorem Ungrorum qui pene omnes Italie ecclesias ad nihilum redegerunt",barbarorum rabies"; pp. 12, 137, 249, 263, 267, 269, 273-4, 386.

328 Regimul Noului Aug,ustIuslinian greceste pentrit o bisericá. In Constantinopol. Preoti Insurati cari se pástrará pána la sfá.rsitul secolului al XI-leaaratái coniinuarea datinelor bizantine. Totusi d. Zlatarschi1 a.dmilea o pátrundere maghiará. la 895, mergând páná la Silistra5i de acolo, fireste, si mai departe. Asezarea se impune acum. Horda e legatá de un pámânt, In care pretuieste doar pescuitul, In Dunirei Tisa, Incurarea cailor ca In vechile barante" din Turchestan, prin pustá.' Vánátoare. Forma senior de triburi, legati Intr'o coalitie de nlvilire supt aproape legendarul Arpad, mi mal putea sA se mentie. In aceastä fasi, caracterul turcesc al conducerii nu sufere Insà nicio schimbare. Cele d'intaiu dregitorii unguresti apartin exclusiv lumii turcesti: 1-t4rag degCcov, TuXt2S (Gyula a ajuns mai tárziu, se pare, un mime de persoanN), xapxeiv 2. Dar de la o vreme lagirul" se organiseazi. De la Slavii supusi nivilitorii luarä capitalul de cuvinte Maghiarii, au Imprumutat, de la jacestiSlavi,atatea cuvinte striine, Incat num5.ru1 lor precumpánesteaproape cuvintele gene"3 ,si notiunea carolingiani a voevodului. Trebui eres- tinismul, adoptat din nou In forma germana, de voevodul" Géza, pentru ca Sfántul Scaun si f acá din voevodul" Vajk (nume slav: Voicu, Lupu un Stefan si un rege de permanentà cruciati, dar ca numele slav al sefului morav Inlocuit: Craiu 4.

In Istorea Bulgarilor, citatA. 2 Timon, o. c., p. 48dupg. Constantin Porfirogenetul), pp. 169, 174. Jung, Riimer und Romanen, p. xxiv, nota 1. 4 La Teodor de Scutari (Sathas, Bibl. Graeca medii aeci, VI, P. 181): dfiYa vis llatovtag (xeciAnv anclv iavvilOsta xcadv erco06).

CARTEA a V-a

ROMANII DIN JOS IN JURUL ANULUI1000

Stärii mi§cari vlahe in Balcani

Schafarik admitea presenta Romanilor Intre secolul al VIII- lea si al X-lea In muntii Daciei, Macedon,iei,Tesaliei, Al- baniei, etc.0 Si, numai ca.nd vremile din non. au ajuns 14inistite, ei s'au Intins asupra sesurilor vecine"1. Asezarea Rom*ilor In Peninsula Balcanick e, de altfel, bine delimitatl in secolul al XII-lea de sfdtuitorul politic si social care e nuanit de obiceiu nepotul lui Kekaumenos 2:

1 0. c., II, p. 245, nota 1. V. Mih. Chrysochochs,B2dxoc xal ifovzoond- zoi, Atena 1909. Ciobanii din Balcani si S,redna Gora Isi au salasunile adevarate la Marea Egee, pe la Salonic, Seres si Enos, pie povárni- write Pindului, ivisiteaza acesti munti din interior, numai vara"; Jiredek, Arch.-ep. Mitt., X, p. 52. E curieasa pastrarea la Romani a cuvantului piaiu, pe care-1 inta.nim la Teofane (p. 549) Inca (allyto) si care e de sigur In legatura ca latinul medieval plagae. Pentru viata pastorala In general Ovid Delsusianu, In Les Annales des .natio- nalites, numéro consacré à ['etude de la Nation Roumaine, 1914. Si M. Haberlandt, Gri-chen und Rumeinen, In Die Zeit, 23 Februar 1916. Cf. Sufflay, Illgrisch-Albanische ForschungenV. laacelasi, Srbi i Arbanesi,Belgrad 1925si, passim, Pov jestsievenill Arbanasa, In Arhiu za arbanasi starina, II1924 ,pp. 193-242. Cf.I. Apostolos, 'lame& rlyg Ecartazw,Atena 1929; dr. Fligier, Die Zinzaren, In Gaea, XV (1879), pp. 337-9. V.iPicot, Les Roumains dela Macedoine, In Revue d'anthropologie, Paris 1875, p. 402s't urm ,i Diamandi-Me- donsa, Arorrulnii, In Revue Anthropologique, XXI. V., In fine, Patsch, Beitrage zur VOlkerkunde von SOd-Ost Europa, III(1928), Viena- Lipsca. Mai ales Capidan, Fiirscre (II, In Dacorom., VI, p. 1i urm.; Aromanii, 1923. Bogabe stiri Indiscursul de Intrare la Academia Romana al d-lui Capidan (Romanitatea balcanied, 1936). Asupra conclusiilor pomenitei mai sus,aleluíPeisker, Ingeneral,v. Niederle, Manuel de l'ant'quité slave, II, p. 31 si nota 5 (si grafiaacestuia)sau Revue des etudesslaves,II(1922). 2 D-na Georgina Buckler crede cautorul /or e Insusi Katakalon Kekaumenos (Bgz. Zeitschrift, 1936, p. 7 si unn.), dar pentru aceasta propune identificari imposibile de persoane,

332 Romanii din jos In jurul anului 1000

Ii face sà vie de la Dungire si Saya, uncle lociiiesc Sarbii acum",i sg. se Imprgstie In tot Epirul si Macedonia, iar cei mai multi au trecut In Hellada", deci In Tesalial. Ii vom gg.si, ca Sagadati.", Vlahorinchini",i In preajma a Muntelui Athos. CAlug6rii de acolo isi vor pài virtutea de femeile acestor p6stori cari vin de la Salonic, Sarum lor. Vlahii din Chalcidica n'au dispgrut 2. Macedonia fu Intesatä de dansii. Si lnainte de Marele H. N. Brailsford recunostea, In 1906, cg. asa-numitii Greet" din Monastir sAnt pänä la unul (to a man) Vlahi," 6; In acea Macedonie ei sant schelelul partidului elenic". Aid numele romg.nesti chiar nu lipsesc: iliricul Perlepe devine Pgrleape4. Muntele balcanic va cuprinde si de acum Inainte o viatä rdstoreascg, pe care o Inseamng si nomenclatura satelor, ca IjnSal:de Frati 5. Sant Romani. In numele lor de Aronulni am recunoaste prepositia originaràea pentru italieneste In Arausa pentru Ragusa. Cuvinte romAnesti de la ei pg.trund si la Grecii din Epir, ca 1.1.7)4t6pt, urda, not5pounoc6, ba chiar jos de tot, la Ta- coni 7. PAng In zilele noastre, la ci vechile obiceiuri coalinui, Cu aristocrgia care pleacà din celnicii al dror mime ar putea veni si de la ceata. In Pind o vanzare se Intgreste de episcop, si un fruntas local dà mArturia pentru hoget" 8. In formatiuni locale de vgi, amestecati cu Albanesii, &blase

I Kal, gN0fivreg rciív &eras, dteandenaav ado?? xal Maxedovtg, of ög 72stoveg ain-"aivc7ijtrav riv `Ellacz; O. c., p. 74. 2 Tomaschek, in Sitzungsberichte, XCIX (1882 ,pp. 174, 399: Notiz fiber die TV lachen auf ChIkidike (300 de familii, dupà Uspenschi, 1st. Athonului rus.), 1877, III, p. 355 si urm.), p. 475. V. SearrrCe (p. 476). Coborluea Rinchinilor sau VlahorinchiniloriSagudatilor(dela sagum (?), darialte forme cu acelasi rAdAcin4),ibid.V. Sackr- doteanu, Vlahii din Halcidica, In In memoria lui Vas le Pdruarz, 363 si urm. 3 Macedonia,itsraces und their future, Londra 1906,p.176. Pentru Moseopole, ibid., p.178. 4 P. 179. 5 HACI11, Aronzdnii, p. 49. 6 Capidan, Megleni(ii, pi. 257. 7 V.Ztínoyog pe 1861-911, 1913-21, pi.421.. 8 Iorga-Hurmuzaki, XX, pp. 467-8, no. ccomin

SVárfí mirgri vlahe Inalcani 833 astfel Românii, cari pase turmele, conduc caravane, dar se pregatesc si dc un rol In cetdti 1. Se va forma aici o lume Inchisd, pregAtind, ctun s'a arAtat mai sus, si un non graiu.. Si limba greacd a regiunii macedonene frdmánlatd cu turceste altz decil aiurea: ear trebni culeasd din vechi zapisei scrisora particulare. Se desemneazd, prin desvoltarea proprie sau prin influenta unei vieti politice Superioare care nu e a lor, si nupArtiri. In Ciimpulungal balcanic, Pid vedea doar un cdlun 2, pe cánd sensul e de regiune. De allä parte e cparhia larga a Vlahiei" 3. Dfolopia veche ajunge a se numi Anovlahia 4. Vedem aparitia unui element románesc la Vardar, pe cand, cum am spas, ciobanii Inainteazá. pAnd In Chalcidica, tot In acest timp. CM.i toald Tesalia e a lor. Forma Latrichala" In Sanado, Secreta, pentru Thrcolul Wistorescv. i Larsa pentru La- risa, ar vddi prepositia romfmeascd la 5.BXcexcx3: xoválsca se vor gdsi pánìt tdrziu langá. Livadia, In Boetia 6 Gdsim pe Vlahii de la Stagai, Mina. Bulgqri si Albanesi, la 1336f. Grecii din acest Apus tesalic nu-i iubesc pe ciobani: Invdtatii lor isi aminlesc si de lupta lui Traian cu Deoebal si de alle tráddri" fatd de Impdratii 8; ca sd-i descrie Jara cre- dintdi falsi, nepdstrandu-si nici fald de Dumneveu, nid Jata de ImpArat, nici fald de ruda sau prielen datoria, luptând ca sá. facd ru oricui, mincinosi foarte si boli, calcánd si cele mai infricosate juraminti, In ciuda legaturilor de familie, Infrdtirilori cumetriilor siinseland asa pe cei cu avere"9. ant Insd, cu calita(ilesidefectele lor, tot vechii Iliri si Traci. Fdand apoi din ei niste fricosi ca iepurii"i viteji de porecla albanesa pentru Romani; Sqineanu. o. e, p. 171. 2 Abstammung, p. 59. Boiatzides, In 'Ener. h 6v. 6~66 v,I1921), p. 161. V. Scholiile la Tuci,dide, ed. Londra 1819III,p. 172. Citat In studiul d-lui Boiatzides, despre Pronica Meteorelor", p. 139 si urm. 6Heisenberg, Dialecte und b 172gangsprache im Nengriechischen, Manchen 1918. 7 Heuzey, Mission archéologique, p. 453. Si totusi nepotul lui Kekaurnenos se aparl cd n'a primit ins- tructie elenia in scoala", p. 75 Dar citeazA pe Dio Cassius,pl.82. 9 Ta rciiv BAcizaw yivog amar& re navreAdg mal atecrreappivog, Ate elg

334 Rominii din jos in jurul anului 1000 fricosi ce sint"1, se recomandk a nu li jura, a nu li primi jurAmintele, a fItdri fa(.i. de ei, fg.tarnicii, a primi ea ostateci tn castele pe femeile cu copiii lor, dar a-i tinea Intre ziduri, a nu Ingkdui visite Inkuntru ale rudelor bkrbati 4 a Ingriji ca acei cari iese de supt paz1 sk fie Inlocuiti, Cui allii, straja fiind bunk la ziduri si la porti 2. Cai mai tkrziu supt fratii Petru si Asan, rkscoala, fit- multul",ttotatog 3, se produce la ei pentru cà s'au crescut, peste ce prevede datina, dkrile (agirrecg xat cfccverAcmcg). Asa e si astka. Doi cAlktori englesi din secolul al XVII-le; foarte atentii vrednki de crezare, Spon i Whelcr, au strkbAtut ei ampia Tebei pentru a gksi In munte un sat al Vlahilor (un village appelé Vlaghi, par ce qu'il est peuplé d'Albanois ou de Vlaques") 4.Acolo si o viatk cklugAreasck nouà se crease, duand pretudndeni indomnuri la viatk6. In ce priveste pe cei din Macedonia, ei Isi duc viata ca pe vremea lui Dimitrie Chomatianos, care-i descrie 6 ca o populatie numeroaski vioaie. Si iat'i cum vede astAzi un profesor din Grebena, d. L. T. Valea, întâlnirile lor 7. Balciul a fost si este Impreunat cu suirea turmelor si a stkpanilor lor la munte, asa ck siazi coloarea lui predb- minantk e aromaneasck. De fapt, Intreaga sAptkmank eat tine halciul (8-14 Iunie, ckmpul Grebenei, unde se improviseaza zeci de sandra- eedv Ixav alarm de04v, it4reç 6aot2.éa, Are tic avyyerfjeig paov, daa ctyawcC6pevov ncivrag xaragrgatiaareiíeaOat, vetMerat (5g noklist xal xMarrei adva dpvtítievog xat9exciarqv 8escovg Temax5earcirovg nedg rot)g.lavrog Taovg xal dOercriiv daStcas, notofiv re dbeATonolriaetç xcd avvrexplag mat ooquójevo tuì TOL- raw (bra.* tat% clabvarieovg; p. 74. EIaL xcd Seaol navy, Accycogo 4ov-reg. xagSlav, Ocieaog SE Ixovreg, xal ro clad Sealag; p. 74. 2 Ibid. $i forma aovAreiicrat; Cecaumenos, p.97.Necontenit pringerea contra practorilor" iimpositelor cresc-ute;ibid.,p.18. 4 voyage d'Italie, de Dalmatie, de Grace et du Levant..., 1675 et 1676, Lyon 1678, p. 96. Ei laudà ospitalitatea lor. 5V.si Léon Heuzey, Rev. Arch., IX (1864 ,g.153siurm.: Les convents des Météores en Thessalie, d'après un manuscrit grec, (ms. istoric din 1776). 6 Dupg mos. din München, Tomaschek, Sitzungsberichte, 1882, p.495. 7In ziarul Cultul Patriei din Bucuresti, an.1936.

StAlii misceiri vlahe In Balcani 335 male cu mArfuri, era Impestritat Cu fustanele sisarici,, wind de cuvinte In dialectal cunoscut, amestecate cu sti/gte In greoeste. Dino()lo de un rá'u care nargeneste terenul larg al targului, isolat pe un platou In formg. de eetate, se zAriau, numai pfticuri de ncitiri" (corturii)aromânesti. Potrivit datinei, In fiecare an familiile de Aromani rkis- pAu'dite In lumile de iarnA In interiorul Grecei pAnd In Pelo- pones Intoemesc asa fel itinerariul lor la4 lnapoiere ca primele zile de varà sd-i surprindd pie dealurile din apropierea orAse- haul amintit Bulouria revederli este fgrA. IndoialA mare si se Impleteste midunat cu veselia bAlcivaul. Isi reconstitulesc astfelsatele,su.pt forma de popas de nomazi, pentru a Infra de-odatd serb5toreste In muntii Ir". ,Interesant de semnalat este imprejurarea cfiecare sat, derivAnd din mai multe fllegri" (reuniuni de familii Inru- dite), condus pinA curand de celnici" (un fel de cnezi), are emblema specifidà a cortturilor sale, tinând la motivul de pe planza lui cu pKr de capra, prin care nnu strAbate ploaia, ca la un drapel. Chiar oei cari s'au stabilliin orase ea SaloniciVerla, TarnovaiElasona, Tricala si Kalabakay manifestl o solidmittate rarà fat6 de comuna din munte se considerA ca si cum i-ar aparline. - Regretul lor mare acum, In oara recunoasterilor, este di pierzandu-si turmele sau Indeletnicindu-se cu o ocupatie ce-i reline, n'au mai fost ImplreunA cu ceilalli In anotimpul muntelui. De aceia, In serile rAeoroase ale bálciului, In fata corturilor, MAgä focal pentru cinà, sracii bogati, negustori chtragii, AromAnii perm deoseba dealtitdrgoveti,dup6 datini strgyechi. Cffnd te apropii de ei,11i fac impresia unei taberi an,kronice, du obisnuitul sfat al cKpete.nlilor Incrun- tatei bAnuitoare, ca despret suveran fatA de oricine nu e de-ai nostri". Albania vecinI ada'uge elementul ei, tArziu, oamenii din Fraseri (Farseriotii)se vor Intinde ca element de libertate si de conducere pretutindeni1". F4reste cA In aoeste vechi timpuri nu poate fivorba, In interiorul macedonie, de orase: cele vechi au dispkrut, iar cele

Numele k3 In legAturA cu cele Albanese In ert: Piperi, etc. Ilda- cina, Fra$, poate fi ilirieli.

336 Remand din jos In jurul anului 1000 noua vor fi numai, cum vom arata, un resultat al patrunderii polilice si economice a Venetiei In Balcani, deei de pe la 1400 Inainte. Moscopolea s'arfiIntemeiat diva o legenda pe la 1330 si se pretindm ea sz..spastreaza o Evanghelic din secolul al IX-lea avea, In secolul al XVIII-lea, cu o populatie de 4.000 de locuilori In cascle de piatra fara gradini, douazeci trei de biserioi: una din 1659, a Prodromului, allele din 1715, 1721, 1724 si 1850, apoi o scoald din 1730, un orfano- trofiuOppzvoatocxyalpcov). Cum se vede, nimic dintr'o epoca mai departata; relaliile erau pc atund Scu Belgradul, cu Lipsea si chiar Frankfurtul 2. Gasim Vlahi si la Misolonghi, in Etolia, care e o Vlahie de sus, langa oea Marc" si cea Mica 3. In jos, patrunderea valaha.", In aceasta roire a lor, merge pang. la Taiget, la Mainoti sau Taooni. Acolo se pastreaza Inca mioara, lopst6pc, (se deriva din 14X0v,oaieadusa de ciobani (toncivc). Si pana azi numele de Vlah" se Intrebuinteaza acoloi In legatura cu numele de botez4. Vlahii din Creta unii, ca episcopul Gherasim, din secolul al XVII-lea, cLi un important rol bisericesc si cultural nu pot fi toti Romani de sangei ci, In adevar, numai pastori 3. Multe nume de Vlahi, de Vlaghi", de Vlaghene" se1)10.1- nesc in regiitrele de notan i cretane pentru secolul al XV-lea 6, Un Ieronim Vlachos, din Creta, serie un dictionariu 7.

Teodor Vnllianites, In 'Hyseadylor rijs Msyd,ing E')Âadog,1922, p. 226i urm.. 2Cf. notele mete In Bulletin de l'Institut Sud-Est européeln, II, pp. 105-30; VIII, Pp. 59-64;Revistaistoricii,VI,p.119; VII,p. 158; VIII, pp. 350-3; XVIII, pp. 314-5 si studiile, acolo si In Revue hist. du Sud-Est europfécn, ale d-luiValeriu Papahagi(v.bibliografia In ultimul, Rev, hist., 1936. Vellianites,I.c., p. 230. 4 Ilubert Pernot, Introduction a l'étude du dialectetsakonien, pp. 361, 379-80. BAuxoyecoeyan, In Maina; ibid, p. 385. Blaxevsng, p. 409. Bkixonavayarrng si BAcixog, p. 410. V. si ibid.,. pp. 448, 450, 453, 157, 469, 474-5, 476, 482. 5 V. qi Otto Maull, Griechisches Mittelmerg,b'et, Breslau 1922, p.129.. Arch. Venetiei; un studiu va InfAtisa caracterul acestei 7 Sponi Wh.eler, o. c., p. 128.

StAlii mi§dri vlahe niBale= 337

Ca stare cultural, pknä tiirziu, alAtori ti descriu la bane de postav alb de lAn1 peste o maisoll de fulaire", eu giugx peste pk1.1Aria de pAs1ä legatl su.pt bdrbie, femeile avind coif de metal Tree de la =rite la bes, p5seAnd oi de-ale beilor turci, fiind pMtiti, ca zecla sut4 din lapte Si In colturi Azlete aceiasi strIveche viatl romlneascK se pIstreaz6.. Pe e-And ciobanii din Pind vand cas, brAnzk cergi le Ragusa 2, in 1380 existau pe Vardar satele Rolovo, Pululovo, Plotoresci 3. La Adriatica. forme ca Lupulus, Ursulus 4 se IntAlnesc In Dalmatia si In epoca romanl: s'a tAgAduit Insl cI ar fi colul postpus. Acolo, pentru orase, se pkstreazI in datare veclaile tilluri, In fru.nte cu Impgratii si episcopii. Asile! la Zara, In 969, apar ca tribu.ni, alaturi, Slavul Dobroi sotia greaca, Agapita. In acest tinut se va forma Insl, prin iso larea muntelui de la Apus si Indreptarea vietii spre Italia, nu- nuniai o altl constiintg, dar si o aM lirnb5. 3.

Leurs troupeaux ne leur appartiennent pas, mais àile grands seigneurs hires qui leur donnent le 10-e du laict et des agneaux pour tout payment, et c'est à eux à payer les autres droits qui leur sont imposés...Ils ont leurs valages en été sur- les montagnes, oa ils paissent leurs moutons en toute seiireté, en hyvernant dans leurs hutes, où its se retirent avec leurs femmes let leurs enfantt; Whéler, Vogage de Dalnzatie, II (1869), pp. 330-1. V. 0 ibid., p. 602.Cf. Kasasis, La Macédoine et les Roumains. Despre casul vlah,v. Jireek, Wlachen und Maurovlachen, InSitzungsberichte der biihmischen Gesellschaft derWissen.schaf- ten,la27 Ianuar 1872.8i Redessa Osrislavich Pleschich, olim Morovlachus". Si Dobravçe Vhchus Cherstoe"; v.acelasi In 4rch. f.81.Phil.,1886, pp. 590, 591. Cf. Jiredek, Die Romanen in den Stddten Dalmatiens, în Denkschrif ten de la Viena, XLVIII '1902). 3 Glasnik din Belgrad, XXIV, p. 255. Arch.-ep. Mitt., VIII, p. 153, no. 207; Achille Tamaro, Balk= et Slaves dans l'AdKatique, trad. par France Donat, Zdrich 1918. V. si Attilio Tamaro, La VenAtie Julienne et la Dalmat e, Roma 1918-9. Cf. Bulletin de rInstitut pour thisto're de l'Europle sud-orientale,. VII, Ï. 37-41. Cf. Marczaly, In A Maggar nemzet tórténete, 158 si arm. Bartoli, Das Dalmatische (in Schriften der Balkankommission, enguistische Ableilung, Viena 1906): Latine loquuntur, non autem sclave, nee tamen nostro *idiom ate italic° in quo nobiscum fanttir et conveniunt, sed quodam alto vulgari idimnate eis specialiqtiod

148 RomAnil din jos in jural anund t000

In seminal al XVII-lea, Dalmatinul Orbini pornerrege 1, 'in Regno degli Slani, tulle le Valachie" 2. Dar temeinice r6.man asez5rile din Pind. Brenca (brAnza) lor e pomenità la Ra- gua In 1357e. Aduceau, aoegi chervanagii", plumb In sehimb pentru sare $i.scoarte 4-.Si aoegi ciobani, cari sAnt astfel, fireste, cklAuzi, fac deci $i negot. In veacul al XV-lea. Ineepator Vue Brancovici pomene$te Ina alaturi pe Sarbi si pe Vlahili cari fac negot cu Ragusa k Starea pe la 1300 a Romanilor din Dalmatia, pe cari-i credea adu$i de Bulgari de peste Dungre6, o descrie Lucius, afirmand cg.-$i p5streaz6 vechiul nume de Români 7. a nobis Latinisintelligi nequit, nisialiquali, imo magno eiusdem loquendi (saltem audiendo) consuetudo. Panem vocant pen, patrem dicunt (eta, domnus dicitur clesa, facfere fachir et s'c de caeteris, quae nobis ignotum idioma parturiunt" (dup5. Magister de Diversis, p. 208). Asa spune s'inobilul Cerva: peculiaris Rhocusiae sermo... Cuius religio et quadam umbra et imagine nos militare causas vidimus senes; p. 210. Si lui Ahmed-Pasa, in 1493: lingua nostra"; ibid., p. 208. Intr'o hotArire de la 1472 cu privire la discutiile de la Senat: lingua ragusea, lingua veten i ragusea aut latina vulgari"; ibid, p. 214, AlAturi urme de romdnesti. In Arbe, Statutul de la1331 la 1336 opreste pro mortuto boceare" (a boci"); citat de N. Densusianu, p. 564, nota 4. 1 P. 282. V. li Vulacchi", p. 358. Li Valacchi de quail erano più di cento catuni"; int.liu la Tomaschek, Zeitschrift f. eisterr, Gymn., 1876, p. 346. Ii crede bis an den oberen Lisrn und Ibar" (ibid.). 2 Orbini, o. c., p. 282. 3 Miklosich, Wanderungen, p. 4. 4 Dupl Farlati, Illyricurn sacrum, VI, p. 29. 5 Miklostich, Mon. Serbica, pp. 209, 268, 271, 354,435. Ragusani si la Vidin, Jiredek, Mem, II, p. 58. . 6 Lucius, De regno Dalm, p. 284.Cf.ibid.,p. 281: Vlahorum nomen ante annum 1300 in dalmaticis monumentis non reperitur". V.si,dupl Presbyter Diocleas: totam provinciam Latinorum qui illotempore Romani vocabantur, modo vero Morovlachi, boc est Nigri Latini"; pi. 284. 7 Valachi autem hodierni quicuraque lingua valacha loquuntur seip. sos non dicunt Vlahos ant Volachos, sed Rtunenos eta Romanis ortosgloriantur rbmanaque lingua loquiprofitentur; quod sicut sermo ipsoriun comptrobat, ita mores quoquie eorundern, Italis vatic. Slavis similiores, convincunt, ut relati auctores referunt et qui cum eisde.m Versati sunt testantuel, ibid. Cuvinte de la Soimirovici, episcop de Ohrida, p. 288: $1 nol santem Romani, noi sdntem de .stinge

Sarij misciri vlahe In Ralcani 339

O Bistrita Vlachic" pomenitA la 6 Maiu 17lurchi- vele Ragusei, e de sigui-, In Balcanil. In acest interior, al peninsulei, Ragusanii *mg si la Vidin 2 Aceasta InscamnI Insit lin comert viui cu partile de la Apus ale principatuslui muntean. Nu lipseste un rol al Românilor In Serbia, In Bosnia s. Astfel In bosniaca Versinie 4.Pe and, In vechea iliricá6, Total lor, cum vom vedea, creste, ei sc intind cu poituilfelul lor de viatI.siIr Serbia Veche 6v. Cuca, lievicii 7).

Epoca desfacerii din masa apuseank a Vlahilor Dalma(iei, SA.rbieii Bosniei, a Vlahilor maritimi" 4111orlahii) se poate 11.xa. La 1071, Intr'un privilegiu pentru episcopii de Arbe

Romani,- &meta Mantean, stii romaneste; ibid. dupA Wolfgang Lazius). Etiamsi aliqua valachico idiomate scripta reperiantur;p. 285. Arch. Ragusei, Lettere e commissioni di Levante, 1359-80, fol. 20; Jiredek, Bedeutung von Ragusa. Jiredek, tu Periodicesco Spisanie din Sofia, 1882, pp. 41,47. Apar P. et Andreas de Ragusiol indices de Bodon" la 1238; acelasi Bedetztung, pp. 443-4. Alt Ragutan la Sofia, ca dar prin testament la Sancta Venera In Tornova"1363), La Mesembria erau de-ai lor de la 1277; ibid. Altii merg la Caffa, la Tana; ibid., pp. 444-5. Pentrtu. cei de la noi, asteptAnd c,olsonia din Tirnisoara sicaptitalistii din terne libere §1 Ardeal, Iorga, Studii si doc., III. Pentru informatorul vechiu care e presbgter Diocleas, Stanoievici, In Glas, CXXVI 1927, pp. 93-101 (legAturi en Monte-Cassino). 3V. Weigand, Jahrbuch. XIV, p. 171 siurin. Rumanen u. Aro- manen iBesnien. Contra teoriilor ciudate ale d-lui Isidor lean, In Merrt. Ac. Rom., XXVI,i pentru tonstatArile chibzuite ale d-lui Teodor Filipesqu,Col. rom. In Bosnia, 1906. Se citeazAGunusari (Tigani de la noi). Pentru Baliice, ciobani In Hertegovina, p. 191 si urm. 4 Pentru de Versigne Vlachos Xubci sic dictos" la 1466, V. Tire- dek, In Arch. f. slav. Phil., p. 25, nota 1. 5 V. Senta, Zenta, la ErAhe, o.c.,p.36. 6 Si la Cumanovo fotai La Yougoslavie, 1925 p. 87. Pentru Iota, v. InsA, In Grelot, Relation nouvelle d'un vogage á Constanitinaple, Paris 1630,p. 237:, Serviette qu'ils appellent Ilota MIpesternal. Jireinelt, litem, II, p. 30.

.340 Romilmi din )os Inj irul anului 1000 de Nona se pomeneste de pace vine pagi Peçomil Muro- vlavl, Wiagini", In teritoriul episcopului din urma De atunci Inainte Morlacii, Bomanii de la Mare"2, se con- serva mational, chiar dupg ceaik ajuns a vorbi sarbeste. Cu fesul rol; cu trei pene de fier In cap, cu itarlirosil opincile, Morlaeul pAstraielemente din costumul mitiv a. Dar numele se slaviseaz iele4. Atunci a trebuit s4. se produch i acea plecare spre Apusul istrian, unde, cu un vocabulariu slav In mare parte, s'a ivit un dialect ciudat care pAstreazX fonetka morfolog,ia general romgneaseA. Plecarea acestui grup, care nu e plistoresc, nu poate fi pusIn legAturA decat cu Incurcaurik produse de aparitia cetelor otomane. Iar rotacismul, si din numele lor de Raineri, aminteste forma pe care numele nostru etnic are la Albanesi. Populatia din aceste pIrti a fost, atanci, asa de deslocuitk, Incat unii din Albanesii acestia au ajuns pAng. In Mica. Avem a face probabil cu o colonisare tarzile din partea ducilor de Austria, mult timp stKpani aki. La Istrieni nu.mele sant slave (Brdo, Susnjevica, de la un Susno ea mos), dar, pe langg. Paz, greu de explicat, Krbune aratI pregtitorii de mangal In pAdar0. De si In legatura cu ce e mai romanesc" futre Italieni, Friulanii, eu ce faz tu 6,ei s'au slavisat mai cu totul ea vocabulariu.

Dfunmler, Die dlteste Ges .h. der Slauen in Dalmatien, p. 58. Pentru Spon si Whéler, Morlacii ar finiste fugitifsd'Albanie"; p. 91. 2Cf. Juhrbücher der Litteratur, LI1330,Viena,p.117.Si contra lui Morlachi de la Mare, p. 117semneazA Koplitar 1). Cf.S. Dragomir,VlahiiiMorlacii, Cluj1924, iMiklosich, Die Wanderungen der Humanen, in Denkschr. din Viena XXX (1879 (citat si mai sus). 8 Whéler,Voyage de Dalmatie, de Grece et du Leuant,I,ed. Avers 1689,p.13 4Se zice Vlad Dracilovici", ctuu se va zice si Mateias Iancu- lovici": Jagid, Ein Beitrag, pp. 97 si urm. V. Hist. Zeitschrift, 1926, pp. 1-13. 43 W. Urbas, Cicii si Tara lor, In Bul Soc. Geogr., XL/1922), p. 180 si urm.itemeinicelestuclliale d-lor SestilPuscariu (Sestil Puscariu, Studii istro-romdne,I 1906)f,II(1926),III(1929)),si Al. Morariu.

.StArii =sari vlahe in Balcani bit

Grup inic,ei au pArAsit deci rApede tesaurul strAmosesc, pAstrAnd Insit toate elementele de morfologie, cas extrem de interesant in istoria graiutrilor omenestil.. CA nu e vorba, In Macedonia, de nomazi", ci de o populatie de secole asezata, o dovedesc numele care inseama toate elementele haturii incunjurItoart. IatApentru satulLaica ' (Laista): Muntii din jurul satului poartl denumiri ca: Papingul sau Lazar, Asteata, Chic; Plinul, Morfa, Pistritul, Flamburul, Pa- jota, Atoaca siGura,. Sant caracteristice numirae de dealuri: Laca, GArgArelo, A ghinii vii, Cullyucearul, Catachi, GArbunita, Cheatra- rosie, LA1A, Brazii, GrumArAzi, NsAratul, Grohutul, GatIhno, AstanA., Chietrele albe, Faltaciu, etc. Apele ce u,d6 Laca &ant douA rAuri principale: Morfa, ce izvorIste din muntele Morfa, lar al cloaca, Cucurtistul, ce-O ja apele din mutntele Pistritul 2". Dar, alAturi de aceastA rAspandire vlahA" in regiunea, odi- nioarl de basA, unde, lipsiti de Stat in vremea ;And el se IntemeiazA solid pretutindeni, ei nu vor mai fi decat grupuri de autonomil sau represintanti Individuali, la hanua, Ict ate- lierele de juvaergii, In prAvAliile de negustori si In alte pro- fesiuni orlisenesti, ai admirabilei initiative a neamului nostru, identitatea etnicA fundamentalA in tot Sud-Estul european, semnalatI mai sus si recunoscutA si de strAini, se mentinea chiar dincolo de margenile acelor cari au rdinas vorbind ro- fridneste. AceastA identitate e un adevAr cara se impune. InfAtisarea chiar, dar mai ales ImbrAcAminteai incAltamintea, cantetul, dantul, superstitiile, povestile sant aceleasi de la Cehi ;I Mo- ravi la Ruteni si de la Beschizi pAnA la Taiget.

La Istrieni, kumaraku, xaptilatlx0v,a fost semnalat 0.de To- maschek, In Zeitschr. f. óst. Gymnasien, 1876, p. 346. Nu de la Bizan- WI, cum crede el,ci de la comanacul nostru, ceia ce pune mal tArziu o despArlire si de la noi. CitAnd pe Farlati, IV, pp. 91-110, Tomachek credea Uscoci de 1jupele Likka, Corbavia, 13ujana si Gecko, ibid. Ei n'au pAstrat mAcar toate num ele zilelor stiptibtAnii; Saineanu, Semasiologlia, p.42. Ziarul Ndzuinta de la CillArasi,I, n1 30.

342 RomAnd In joss.-- In jurui anului 1000

Fondtill arhaic, mileuar, preistoric e pretutindeni sireft slavism Iiu trebuie sne mne1e, vAzanii hi.adevir altà rasà. Ce au fost Slavii Inainte de a atinge aceste regiuni trace se poate vedea la Poloni, cari, In toate privintile, sail( cu totul altfel. $i nicàiri Tracii n'au fost aflati, dvremile mai noi, ca atari, ci numái In transmishmea, In versiuneai interpretarea romanicA, de la o vreme expnes romAneasca. Incbein deci acest al treilea tom al cercetlrilor noastre, dupK ce am urmgrit astfel viata de odinioarA, in toata lArgimea In toati adâncimea ei, cu aceastk restituire de drept, In fo- losul alor miei, pe care nimeni n'o p3ate rAsturna.

TABLA iLusTRATITLOR

Pagina Fig. 1. Din luptele Romanilor cu barbarii. Sculpturi de metal aflate in Ardeal 4 2. Cetate romana din secolul al 1V-lea 20 y 3. , 19 A 11 a 26 4. Monede grece din Scitia Minora . 30 5. Moneda a lui Maximian si Diocletian 30 6. Colonia romana din secolul al 1V-lea 36 7. Constantin-cel-Mare, dupa o medalla 40 8. Moneda a luí Constantin-cel-Mare, cu podul peste Dunare 40 9. Impiratul Diocletian 44 10. Monede romane barbare 44 11. Inscriptia romana de la Tropaeum Tratani pentru biruinta asupra barbaritor 60 12. Medalion al Imparatului Lillian 68 13. Moneda Jul Teodosiu 68 14. Medalion al lut Constantin Chlorus 100 15. Medalion al Eleneí, mama tut Constantin-cel-Mare 100 16. Soldati romaní. Sculpturile de la Tropaeum 106 17. Moneda a lui Iustinian 120 18. 0 scena de lupta intre Romani stGott. Sculpturile de la Tropaeum 124 19. Ostas roman de pe vremea imparatului Valens. Sculpturile de la Tropaeum. 150 20. Barbari prinsí (Gott). Sculpturile de la Tropaeum. 200 21. Medalton. al tut lustinian 216 22. Iustinian, dupa o medalle 232 23. Heracliu si Heracliu Constantin, monede . 232 24. Femel barbare (Gote). Sculpturile de la Tropaeum.. 252 25. Moneda a Imparatului Heracltu, cu mama, Gregoria, si fiul, Constans 324 26. Solidus al Jul Iustinian al II-lea 324

TABLA MATERIILOR

CARTEAI-A. Amintirea Imperiului. Pagina CAPITOLULI. Barbariit Imperial 3 CAPITOLUL II. .Provincialie 8 CAPITOLULill. Reromanisarea politica , TanI apararea 26 Opera lui Diocletian si a lui Constantin-cel-Mare 30 Mostenirea lui Constantm-cel-Mare 45 CAPITOLUL IV Crisa gota 51 CARTEAA II-A. Creatiunea romineaScii. CAPITOLUL I. Formele de vtata 75 CAP1TOLUL II. Legea romaneasca 79 CAP1TOLUL 1II. Neamul 1 6 CAPITOLUL IV. 1.1mba 110 CAP1TOLULv. Gruparile politice fundamentale 148 CARTEAA III-A. intre impiiratul roman si Hanul turanic.

CAPITOLUL 1. Opera Imparatultu Teodosiu 167 CAPITOLUL II. In umbra lui Atila 181 CAPITOLUL UI. Crisa sociala supt Imperial restabilit . 192 CAPITOLUL IV. Ridicarea elementului latin 200 CAP1TOLUL V. Viata populara romana' 205 CARTEAA IV-A Regimul .Noului Auguse Iustinian. CAPITOLULI. Basa romana' 221 CAPITOLUL H. Romanii in Imperlul avar 230 CAP1TOLUL III. Sintesa slava 238 CAPITOLUL IV. Influente slavo-romanesti .. . . . 262 CAPIT LUL V. Romanit pana la noilecolonisari de barbad (sec. VII-VIII) 292 CAP1TOLUL VI. Elementul vechiu romanesc si colonisarea Bulgarllor 297 CARTEAA V-A. Rominii din jos in jurul anului 1000. StariI miscari vlahe in Balcani 331

Acest volum s'a tucrat, cu inteligen I abdare,_ dup& un text foarte greu, de cotaboratorii mieik tehnict dd. M. Manolescu, I. Homer, D. Craioveanut I. Alexandrescu.