DOCSLIB.ORG

Strategia Culturală a Municipiului T I M I Ș O A

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Strategia Culturală a Municipiului T I M I Ș O A GOVERNMENT OF ROMANIA SERBIAN GOVERNMENT STRATEGIA CULTURALĂ A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA Investim în viitorul tău! Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Republica Serbia este finanţat de Uniunea Europeană prin Instrumentul 2014 - 2024 de Asistenţă pentru Preaderare (IPA) şi cofinanţat de statele partenere în program. Titlul proiectului: Politica culturală, instrument de dezvoltare comunitară şi regională Editorul materialului: Municipiul Timișoara Data publicării: noiembrie 2014 Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene. Pentru eventuale sesizări, contactaţi: [email protected] www.romania-serbia.net STRATEGIA CULTURALĂ A MUNICIPIULUI TIMIȘOARA 2014 - 2024 3 BENEFICIAR Primăria Municipiului Timişoara bd. C.D. Loga, nr. 1, cod poştal 300030 Timişoara, jud. Timiş T: +40 -(0)256408300, F.: +40 -(0)256490635 E: [email protected] I: www.primariatm.ro CONSORȚIU CONSULTANȚI Asociaţia MetruCub – resurse pentru cultură Calea Vitan nr. 201, bl.51, sc.1, et.8, ap.32, camera 2, cod poştal 031286, sector 3, Bucuresti T: +40 744399767 E: [email protected] I: www.m3culture.ro. A.T.U. – Asociaţia pentru Tranziţia Urbană str. Voila nr, 10, bl. 21, sc. 2, parler, ap. 16, camera 2, sector 4, Bucureşti T: +40 213126272 E: [email protected] I: www.atu.org.ro ECHIPA DE LUCRU Consorţiu contractat Coordonare: Vera Marin, Raluca Pop Planificare urbană şi planificare participativă: Vera Marin Politici culturale şi management cultural: Raluca Pop, Ioana Tamaş Arhitectură, patrimoniu, mediu construit: Vera Marin, Vlad Pată (cartare patrimoniu industrial) Arte vizuale: Liviana Dan (consultant), Ioana Tamaş Artele spectacolului: Cristina Modreanu Cultură scrisă: Dragoş Neamu Dezvoltarea publicului: Raluca Pop Industrii culturale şi creative: Dragoş Neamu Muzee: Dragoş Neamu Muzică: Andreea Tako-Iager (consultant), Raluca Pop Primăria Municipiului Timişoara Coordonator proiect: Lavinia Simion Manager strategie: Alina Pintilie Asistent proiect: Diana Paulescu Institutul Intercultural Timişoara Director Poli culturali: Dr.ec.Corina Răceanu Coordonator proiect: Marcel Bajka Director formare: Dr.soc.Călin Rus Director cercetare: Conf. univ. dr. Bogdan Nadolu Mulţumim tuturor celor care au contribuit la realizarea strategiei, acordând informaţii, timp şi încredere demersului de planificare culturală. Activităţile nu se puteau realiza fără participarea organizaţiilor şi publicului interesat de viaţa culturală a oraşului. Mulţumiri speciale următoarelor instituţii care au găzduit cu generozitate evenimente legate de elaborarea strategiei culturale: Facultatea de Arte şi Design din cadrul Universităţii de Vest Timişoara şi Casa Artelor – Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş. Mulţumim organizatorilor de evenimente culturale şi domnului Constantin Duma pentru fotografiile puse la dispoziţie. Traduceri în limbile engleză şi sârbă: S.C. Top Languages SRL Design grafic, layout, tipar: S.C. Jecza SRL 4 CUPRINS 1 Contextul elaborării strategiei / 7 2 Metodologie / 8 3 Analiza mediului extern / 11 4 Cultura – dimensiune transversală a politicilor publice / 16 5 Cartarea resurselor culturale / 18 6 Obiective generale şi măsuri de acţiune / 44 7 Plan de acţiune / 50 8 Proceduri şi indicatori de evaluare / 63 9 Instrumente de implementare / 68 10 Rezumat executiv / 76 Executive Summary / 81 Rezime / 86 Bibliografie / 92 Anexe / 95 Anexes Anekse Cercetarea în Timişoara şi Timiş / 96 Research in Timisoara and Timis County / 110 Istraživanje u Temišvaru i Županiji Timiš / 120 5 6 Contextul elaborării strategiei 1 Strategia culturală a Municipiului Timişoara 2014-2024 este un document de politică publică ce va fundamenta şi ghida activitatea Primăriei Municipiului Timişoara în domeniul culturii fomulând paşii necesari de urmat de sectorul cultural pentru realizarea viziunii comune propuse. Strategia a fost formulată în cadrul proiectului transfrontalier Poli culturali – Politica culturală, instrument de dezvoltare comunitară şi regională, realizat de Institutul Intercultural Timişoara, în calitate de partener lider, împreună cu Primăria Municipiului Timişoara, Primăria Oraşului Zrenianin, Primăria Oraşului Panciova şi Parlamentul Civic Oraşul Liber Vârşeţ. Proiectul este finanţat de Uniunea Europeană prin Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Republica Serbia, axa prioritară 3 - Promovarea schimburilor între comunităţi (People-to-People), măsura 2 – Îmbunătăţirea guvernării locale cu privire la furnizarea de servicii locale către comunităţile din zona de graniţă. Procesul de formulare a strategiei a fost implementat de o echipă de experţi independenţi, aparţinând consorţiului format din două organizaţii neguvernamentale: Asociaţia MetruCub – resurse pentru cultură şi Asociaţia pentru Tranziţie Urbană (A.T.U.). Consorţiul a lucrat pentru Primăria Timişoara, în calitate de beneficiar, în cadrul contractului intitulat Dezvoltarea strategiei culturale pentru Timişoara, organizarea a 3 dezbateri pe tema Capitală Europeană a Culturii. Strategia culturală a Municipiului Timişoara 2014-2024 a fost formulată în acord cu metodologia programului Liverpool 08 Capitală Europeană a Culturii, metodologie acceptată la nivel european ca model de bună practică în proiectarea, implementarea şi evaluarea politicilor publice în cultură la nivel local, recomandată de Comisia Europeană. Demersul de fundamentare şi de proiectare a strategiei a fost de asemenea ghidat de Agenda 21 pentru cultură, adoptată de autorităţi locale din întreaga lume ca document de referinţă în dezvoltarea culturală. Procesul de formulare a strategiei, care a durat opt luni, februarie-septembrie 2014, a urmărit principiile, responsabilităţile şi recomandările Agendei 21 pentru cultură. Abordarea echipei de experţi şi a Primăriei Timişoara a fost una asumat participativă – prin consultările şi atelierele de planificare participativă programate în acest interval, transversală – plasând cultura la intersecţia cu alte sectoare de activitate şi corelând-o cu documente de politici publice din alte zone profesionale şi sustenabilă – prin planificarea măsurilor pe termen lung, pentru următorii zece ani, plecând de la potenţialul şi capacitatea operatorilor culturali din Timişoara, cu un sens de evoluţie de jos în sus. Deşi nu se confundă cu Programul Capitală Europeană a Culturii în care Timişoara este înscris ca oraş candidat pentru anul 2021, Strategia culturală a Municipiului Timişoara 2014-2024 sprijină candidatura Timişoarei prin viziunea şi măsurile propuse pe termen lung. De altfel, strategia culturală a oraşului este o condiţie necesară dosarului de candidatură. Regulamentul pentru Programul Capitală Europeană a Culturii 2020-2033 prevede că „premiul titlului de Capitală Europeană a Culturii va continua să se bazeze pe un program cultural creat în mod special pentru Capitală Europeană a Culturii, care ar trebui să deţină o puternică dimensiune europeană. Programul ar trebui, de asemenea, să facă parte dintr-o strategie pe termen lung cu impact sustenabil asupra dezvoltării economice, culturale şi sociale locale”. „Contribuţia la strategia pe termen lung” este de asemenea unul dintre cele şase criterii în acordarea titlului. În procesul de formulare, echipa de experţi, Primăria Municipiului Timişoara şi Institutul Intercultural Timişoara au implicat Asociaţia Timişoara Capitală Europeană a Culturii. 7 Miza acestui document strategic rămâne, însă, dezvoltarea pe termen lung a oraşului prin cultură şi a sectorului cultural în sine, în cooperare cu alte oraşe din ţară, din regiune şi din străinătate. Strategia culturală a Municipiului Timişoara 2014-2024 va stimula dezvoltarea culturală a oraşului pentru următorii zece ani, integrând momentul 2021, indiferent de rezultatul competiţiei. Sprijinind candidatura Timişoarei, strategia acţionează ca viziune şi planificare integratoare, înainte şi după obţinerea titlului de Capitală Europeană a Culturii 2021. 2 Metodologie Principii Planificarea culturală, ca acţiune distinctă a politicilor culturale, reprezintă o încercare pentru fiecare comunitate. Calitatea planificării poartă amprenta valorilor sale reprezentantive şi determină încrederea şi implicarea în realizarea măsurilor propuse. Timişoara este un oraş pentru care valorile civice şi drepturile democratice au fost şi sunt esenţiale. Oraş al Revoluţiei din 1989, în care iniţiativa privată este încurajată şi respectată, Timişoara a privit întotdeauna spre Europa ca spre un reper de modernizare şi dezvoltare. Strategia culturală pentru perioada 2014- 2024 susţine valorile bunei guvernări şi se bazează pe o largă consultare a operatorilor culturali şi a populaţiei. Principii care au stat la baza elaborării strategiei culturale sunt: ■■ Luarea în considerare a rolului culturii pentru dezvoltare. Urmând recomandările Agendei 21 pentru cultură, cultura este al patrulea pilon al dezvoltării durabile şi trebuie tratată cu atenţie în documentele programatice şi măsurile de dezvoltare urbană şi teritorială. Formularea strategiei a îmbrăţişat premisele proiectului Poli culturali, care consideră cultura ca fiind un important factor de dezvoltare individuală şi comunitară. ■■ Colectarea de date cantitative şi calitative de încredere, necesare analizei domeniului cultural. La nivel naţional, Timişoara are cea mai consistentă experienţă de analiză a vieţii culturale, bazată pe proiectele de cercetare sociologice şi statistice realizate în anii 2000, 2005 şi 2013 prin proiectele realizate de Institutului Intercultural Timişoara şi Universitatea de
Load more

Recommended publications
  • Strategia De Dezvoltare Economică Şi Socială a Judeţului Suceava, Perioada 2011 – 2020
    UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Inovaţie în administraţie Fondul Social European Ministerul Administraţiei şi Programul Operaţional Internelor "Dezvoltarea Capacităţii Administrative” STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ A JUDEŢULUI SUCEAVA, PERIOADA 2011 – 2020 Proiect cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional “Dezvoltarea Capacității Administrative” 1 CUPRINS SECŢIUNEA A. CADRUL DE REFERINŢĂ – Evaluarea situaţiei existente din punct de vedere socio - economic, al mediului şi al nivelului de echipare tehnică şi socială în judeţul Suceava ................................................ 4 CAPITOLUL I. CADRUL NATURAL............................................................................................................................... 4 I.1. Aşezarea geografică. Frontiere ....................................................................................................................... 4 I.2. Suprafaţa ........................................................................................................................................................... 4 I.3. Populaţia ........................................................................................................................................................... 4 I.4. Unităţile administrativ-teritoriale .................................................................................................................. 4 I.5. Reţeaua hidrografică ......................................................................................................................................
    [Show full text]
  • Harmonizing State- and EU-Funded Projects in Regions | Final Synthesis Public Disclosure Authorized Public Disclosure Authorized Public Disclosure Authorized
    Public Disclosure Authorized Harmonizing STATE- AND EU-FUNDED PROJECTS in Regions | Final Synthesis Public Disclosure Authorized Public Disclosure Authorized Public Disclosure Authorized Agreement for Harmonizing State- and EU-funded Final Investment Programs Romania Regional Development Program 2 Synthesis Dated November 26, 2015 Project co-financed from the European Regional Development Fund through the Operational Programme Technical Assistance (OPTA) 2007-2013 Agreement for Advisory Services on Assistance to the Romanian Ministry of Regional Development and Public Administration on Harmonizing State- and EU- funded Projects in Regions Final Synthesis November 26, 2015 Romania Regional Development Program 2 4 Table of Contents Table of Contents ....................................................................................................................................... i List of Figures ............................................................................................................................................ iii List of Tables ............................................................................................................................................. iv List of Boxes .............................................................................................................................................. iv List of Acronyms ........................................................................................................................................ v Sumary ........................................................................................................................................................
    [Show full text]
  • Monografia Judeţului Iaşi
    MONOGRAFIA JUDEŢULUI SUCEAVA Cuprins 1. Locul judeţului Suceava în economia naţională ............................................... 2. Prezentarea generală a judeţului....................................................................... Indicatori sintetici ai activităţii economice .................................................... 12 4. Agenţi economici ........................................................................................... 1 5. Unităţi locale active ....................................................................................... 1 6. Unităţi locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii………15 7. Agricultura şi silvicultura ............................................................................... 17 8. Transporturi .................................................................................................... 2 9. Comerţ exterior .............................................................................................. 21 1 . Forţa de muncă şi veniturile salariale ........................................................... 2 11. Activitatea bancară ....................................................................................... 26 12. Investiţii străine ............................................................................................ 2 Bibliografie ........................................................................................................ 1. Locul judeţului Suceava în economia naţională Indicatori 1 11 Suprafaţa totală (ha) 2 2 2 2 Numărul
    [Show full text]
  • Strategia Integrată De Dezvoltare Urbană a Municipiului Giurgiu 2014-2020
    STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ A MUNICIPIULUI GIURGIU 2014-2020 1 ABREVIERI FEDR Fondul European pentru Dezvoltare Regională FSE Fondul European Social IMM Întreprinderi Mici şi Mijlocii INS Institutul Naţional pentru Statistică ONG Organizaţii Neguvernamentale PIB Produs Intern Brut PO Programul Operaţional POR Programul Operaţional Regional PO CU Programul Operaţional Capital Uman POIM Programul Operațional Infrastructură Mare AFM Administrația Fondului pentru Mediu PUG Planul Urbanistic General PUZ Plan Urbanistic Zonal PUD Plan de Urbanism de Detaliu SF Studiu de Fezabilitate PT și DDE Proiect Tehnic și Detalii de Execuție PIDU Plan intregrat de dezvoltare urbană PMUD Plan de Mobilitate Urbană Durabilă ZUM Zonă Urbană Marginalizată 2 CUPRINS CAPITOLUL I. Contextul urban și identificarea principalelor probleme și provocări la nivel local ............................... 4 Subcapitolul 1 – Definirea situației existente ............................................................................................................... 4 1.1 Municipiul Giurgiu - aşezare, populaţie, suprafaţă ..................................................................... 4 1.2 Unităţi administrativ-teritoriale ................................................................................................. 10 1.3 Cadrul natural ........................................................................................................................... 11 1.2 Economia ...................................................................................................................................
    [Show full text]
  • 13: 978-1-60244-079-1 Isbn-10: 1-60244-079-4
    Evaluation of the World Bank’s Assistance to Basic Education in Romania A Country Case Study Sue E. Berryman Amber Gove Dana Sapatoru Anca Tirca Director-General, Independent Evaluation: Vinod Thomas Director, Independent Evaluation Group, World Bank: Ajay Chhibber Manager: Alain Barbu Task Manager: H. Dean Nielsen 2007 The World Bank This paper is available upon request from IEG. Washington, D.C. ENHANCING DEVELOPMENT EFFECTIVENESS THROUGH EXCELLENCE AND INDEPENDENCE IN EVALUATION The Independent Evaluation Group is an independent unit within the World Bank Group; it reports directly to the Bank’s Board of Executive Directors. IEG assesses what works, and what does not; how a borrower plans to run and maintain a project; and the lasting contribution of the Bank to a country’s overall development. The goals of evaluation are to learn from experience, to provide an objective basis for assessing the results of the Bank’s work, and to provide accountability in the achievement of its objectives. It also improves Bank work by identifying and disseminating the lessons learned from experience and by framing recommendations drawn from evaluation findings. IEG Working Papers are an informal series to disseminate the findings of work in progress and to encourage the exchange of ideas about development effectiveness through evaluation. The findings, interpretations, and conclusions expressed here are those of the author(s) and do not necessarily reflect the views of the Board of Executive Directors of the World Bank or the governments they represent. The World Bank cannot guarantee the accuracy of the data included in this work. The boundaries, colors, denominations, and other information shown on any map in this work do not imply on the part of the World Bank any judgment of the legal status of any territory or the endorsement or acceptance of such boundaries.
    [Show full text]
  • Funcţiile Terţiare Ale Municipiului Cluj-Napoca
    UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE GEOGRAFIE CATEDRA DE GEOGRAFIE UMANĂ TEZĂ DE DOCTORAT Rezumat FUNCŢIILE TERŢIARE ALE MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: Prof. univ. dr. SURD VASILE DOCTORAND: PĂCURAR BOGDAN-NICOLAE CLUJ-NAPOCA 2011 CUPRINS 1. Memoriu epistemologic..............................................................................................................6 2. Etapele abordării geografiei urbane în ştiinţa geografică.....................................................10 2.1. Abordările geografiei internaţionale în ştiinţa geografiei urbane..................................10 2.2. Abordările geografiei româneşti în ştiinţa geografiei urbane........................................16 2.3. Geografia urbană în şcoala geografică clujeană.............................................................18 3. Funcţiile aşezărilor. Clasificare şi fundamentare epistemologică........................................21 3.1. Consideraţii funcţionaliste asupra conceptelor şi termenilor definitorii în structurarea concepţiei asupra funcţiilor aşezărilor..................................................................................21 3.2. Funcţiile aşezărilor. Clasificare şi fundamentare epistemologică..................................27 3.2.1. Funcţiile aşezărilor rurale................................................................................27 3.2.2. Funcţiile aşezărilor urbane...............................................................................31 4. Funcţiile terţiare ale municipiului
    [Show full text]
  • Profil Municipiul Suceava
    Partea I Profilul localit ăŃ ii Cuprins 1. PREZENTARE GENERAL Ă A LOCALIT Ăł II ........................................................................... 1 1.1. POZI łIE GEOGRAFIC Ă ŞI LIMITE ................................................................................................ 1 1.2. ATESTARE DOCUMENTAR Ă ŞI SCURT ISTORIC ........................................................................... 2 1.3. OBIECTIVE TURISTICE ............................................................................................................. 4 1.4. OAMENI DE SEAM Ă ............................................................................................................... 12 2. CAPITAL NATURAL ................................................................................................................ 20 2.1. TIP CLIM Ă............................................................................................................................. 20 2.2. RELIEF ................................................................................................................................. 20 2.3. SOLURILE ............................................................................................................................ 21 2.4. VEGETA łIE .......................................................................................................................... 21 2.5. FAUNA ................................................................................................................................. 22 2.6. CALITATEA AERULUI
    [Show full text]
  • Timisoara: Fragility Curves for Out-Of-Plane Local Mechanisms of Collapse
    UNIVERSITÀ DEGLI STUDI DI PADOVA Dipartimento di Ingegneria Civile Edile e Ambientale Laurea Magistrale a Ciclo Unico in Ingegneria Edile – Architettura SEISMIC VULNERABILITY ASSESSMENT OF CLUSTERED BUILDINGS IN THE HISTORICAL CENTER OF TIMISOARA: FRAGILITY CURVES FOR OUT-OF-PLANE LOCAL MECHANISMS OF COLLAPSE RELATORE: Ch.ma Prof.ssa DA PORTO FRANCESCA CORRELATORI: Ch.mo Prof. CLAUDIO MODENA Ing. MARSON CLAUDIA Ing. MUNARI MARCO Ing. TAFFAREL SABRINA LAUREANDA: MARGHERITA ROVERATO ANNO ACCADEMICO 2014 / 2015 ACKNOWLEDGEMENTS I wish to express my sincere thanks to Prof. Francesca da Porto, supervisor of this thesis, and to Prof. Carlo Modena for the disposability shown and for the help provided in this thesis. My sincere thank you to Ing. Marco Munari, Ing. Claudia Marson and Ing. Sabrina Taffarel for the valuable guidance and the continuous encouragement as well as for the infinite patience. I am also grateful to the Polytechnic University of Timisoara for the help and the hospitality during the on-site activities and in particular I would like to thank Ing. Marius Mosoarca and Arch. Bogdan Demetrescu for the great disposability and the indispensable material provided. Thank you to my colleague and friend Claudia, with whom I spend the most part of my time and energy in the last months, to make enjoyable even the most difficult moments of this thesis. My heartfelt thanks to Elena, Giorgia and Linda, which join me and enjoy with me every day, and I mean literally every day, of these five years of University. My most beautiful academic memories are bond to you. I wish to express my deepest gratitude to my Family which has encouraged me and support me every day of my life, as well as tolerated me on my study periods.
    [Show full text]
  • Peri-Urban Areas and Land Use Structure in Romania at LAU2 Level: an Exploratory Spatial Data Analysis
    Available online at www.sciencedirect.com ScienceDirect Procedia Environmental Sciences 32 ( 2016 ) 124 – 137 International Conference – The Environment at a Crossroads: SMART approaches for a sustainable future Peri-urban Areas and Land Use Structure in Romania at LAU2 Level: An Exploratory Spatial Data Analysis Cristina Lincarua*, Draga Atanasiub, Vasilica Ciucăc, Spera nţa Pirciogd abcdLabour Market Department, National Scientific Research Institute for Labor and Social Protection - INCSMPS, 6-8 Povernei Street,, Bucharest 010643, Romania Abstract The smart, sustainable and inclusive growth adopted by Europe 2020 demands new types of information as it is the land use data as an indicator of the land (a primary production factor) - the building block of any economy. Our method is based the article of Salvati & Carlucci (2014) regarding the Urban Growth and Land Use Structure, we develop an Exploratory Spatial Data Analysis ESDA (Method of Choropleth Maps and LISA, Anselin 2003, 2005) for identification of peri-urban areas in Romania at LAU2 level as lattice data (in Arc Gis, GeoDa) and statistical analysis (in SPSS). The main results of this paper consists in suggesting that the indicator land us changes towards covering with buildings could be used as a synthesis monitoring indicator for the divergent growth effects, allowing the identification of the peri-urban areas, as a result of positive agglomeration process formation based on New Economic Geography theory background. The shapes and locations identified offer a quantitative imagine complementary characterized in a qualitative manner by their higher propensity to be with the highest global competitive performance among the national landscape, in the context of free market main driving force expression.
    [Show full text]
  • Publicația În Format PDF / Download the Publication
    IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI Seria Istorii şi Documente Necunoscute – IDN Culegere de studii C 2 IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI Chişinău – 2012 Coordonatorul seriei: Sergiu Musteaţă Lucrarea este publicată cu sprijinul financiar al Primăriei Municipiului Chişinău. Finanţatorul nu poartă răspundere pentru conţinutul lucrării. IDENTITĂŢILE CHIŞINĂULUI MaTErIaLELE CoNFErINŢEI, 12-13 sEPTEMbrIE 2011, CHIŞINĂU – 3 – Coordonatorii volumului: sergiu Musteaţă alexandru Corduneanu Tehnoredactare şi prepress: Roman Mardare Coperta I: Un sector al Chişinăului în secolul al XIX-lea (după Retro Chişinău) Coperta IV: Posterul Conferinţei „Identităţile Chişinăului” Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii “Identităţile Chişinăului”, conf. (2011 ; Chişinău). Identităţile Chişinăului: Materialele conferinţei, 12-13 sept. 2011 / col. aut.: silviu andrieş-Tabac, Ion Tentiuc, Valeriu bubulici [et al.]. – Ch.: Pontos, 2012 (F.E.-P. “Tipogr. Centrală”). – 224 p. Texte: lb. rom., engl., germ. – 500 ex. IsbN 978-9975-51-308-1. 94(478-25)(082)=135.1=111=112 I-34 Lucrarea este accesibilă în varianta color pe: http://www.antim.md/resurse/seria-de-monografii-istorii-si-documente-necunoscute/ CUPrINS PrEfaŢĂ (s. Musteaţă, a. Corduneanu) ............................................................................................................ 6 I. IDENTITĂŢILE CULTUraLE ŞI ISTorICE Silviu aNDrIEŞ-TabaC, Promovarea identităţii municipiului Chişinău prin simbolica heraldică 9 Ion TENTIUC, Valeriu bUbULICI, Mariana VaSILaCHE, Livia SÎrbU, Despre investigaţiile arheologice
    [Show full text]
  • Liceul Tehnologic “Ion I.C. Brătianu” Str Popa Lazăr Nr 8A, Bucureşti - Sector 2 Tel/Fax 031/0699449; 031/0699448
    LICEUL TEHNOLOGIC “ION I.C. BRĂTIANU” STR POPA LAZĂR NR 8A, BUCUREŞTI - SECTOR 2 TEL/FAX 031/0699449; 031/0699448 Nr. 1871/15.10.2019 AVIZAT, Inspector școlar pentru management instituțional pentru sectorul 2, Camelia Tanța Chitcă Dezbătut în Consiliul Profesoral din data de 15.10.2019 Validat în şedinţa Consiliului de Administraţie din 15.10.2019 2018-2023 LICEUL TEHNOLOGIC “ION I.C. BRĂTIANU” Director, Prof. ing. Millea Florica 1/ 136 LICEUL TEHNOLOGIC “ION I.C. BRĂTIANU” STR POPA LAZĂR NR 8A, BUCUREŞTI - SECTOR 2 TEL/FAX 031/0699449; 031/0699448 Colectiv de elaborare/actualizare: prof. ing. Florica Millea - director coordonator prof. ing.Raluca Cristodor - responsabil CEAC prof. ing. Dana-Claudia Farcaș-Flamaropol - coordonator colectiv realizare PAS prof. Adrian Duţu - informatician prof. Elena Diplașu -profesor prof. Ludmila Boboc-profesor 2/ 136 LICEUL TEHNOLOGIC “ION I.C. BRĂTIANU” STR POPA LAZĂR NR 8A, BUCUREŞTI - SECTOR 2 TEL/FAX 031/0699449; 031/0699448 GLOSAR abilităţi Capacitatea de a aplica şi de a utiliza cunoştinţe pentru a aduce la îndeplinire sarcini şi pentru a rezolva probleme. În contextual Cadrului European al calificărilor, abilităţile sunt descrise ca fiind cognitive (implicând utilizarea gândirii logice, intuitive şi creative) sau practice (implicând dexteritate manuală şi utilizarea de metode, materiale, unelte şi instrumente) analiza factorilor interesaţi Identificarea tuturor grupurilor care pot fi afectate, pozitiv sau negativ, de proiectul propus, precum şi identificarea şi analizarea intereselor, a problemelor
    [Show full text]
  • STATUTUL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA 2016 SUMAR Capitolul 1
    STATUTUL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA 2016 SUMAR Capitolul 1. Prezentare generală a municipiului Cluj-Napoca 1.1. Elemente ale cadrului natural 1.2. Repere istorice 1.2.1. Tradiţia urbanităţii 1.2.2. Tradiţia diversităţii culturale - multietnice şi pluriconfesionale 1.2.3. Tradiţia educativ-academică 1.3. Populaţie şi resurse umane Capitolul 2 - Autorităţile administraţiei publice locale 2.1. Cadrul legal în care îşi desfăşoară activitatea primarul şi consiliul local 2.2. Însemnele Municipiului Cluj-Napoca 2.2.1. Stema Municipiului Cluj-Napoca 2.2.2. Distincţii de decorare individuală Capitolul 3: Căi de comunicaţie şi transport şi transport publice 3.1. Infrastructura rutieră 3.1.1. Elementele principale ale reţelei intraurbane şi legăturile la nivel regional, naţional şi european 3.1.2. Modalitatea de atribuire şi de schimbare a denumirilor de străzi 3.2. Reţeaua de căi feroviare 3.3. Infrastructura aeroportuară 3.4. Transportul în comun Capitolul 4 - Servicii publice şi reţele tehnico-edilitare Capitolul 5 - Patrimoniul municipiului Cluj-Napoca Capitolul 6 - Economia locală 6.1. Specificul activităţilor economice din municipiu 6.2. Structura activităţilor economice din municipiu 6.3. Structuri de suport a mediului de afaceri Capitolul 7 - Învăţământ preuniversitar şi învăţământ superior 7.1. Învățământ preuniversitar 7.1.1. Reţeaua şcolară şi efectivele de elevi 7.1.2. Performanţe 7.1.3. Finanţare de la bugetul local 7.2. Învăţămȃnt universitar Capitolul 8 - Profilul cultural al oraşului Capitolul 9 - Sistemul sanitar Capitolul 10 - Protecţia socială Capitolul 11 - Cooperare internă şi internaţională 11.1. Cooperări locale, regionale şi naţionale 11.1.1. Strategia Municipiului Cluj-Napoca până în 2020 - un proces unic al comunităţii pentru a-şi creiona viitorul 11.1.2.
    [Show full text]