Partea I Profilul localit ăŃ ii

Cuprins

1. PREZENTARE GENERAL Ă A LOCALIT Ăł II ...... 1

1.1. POZI łIE GEOGRAFIC Ă I LIMITE ...... 1 1.2. ATESTARE DOCUMENTAR Ă I SCURT ISTORIC ...... 2 1.3. OBIECTIVE TURISTICE ...... 4 1.4. OAMENI DE SEAM Ă ...... 12 2. CAPITAL NATURAL ...... 20

2.1. TIP CLIM Ă...... 20 2.2. RELIEF ...... 20 2.3. SOLURILE ...... 21 2.4. VEGETA łIE ...... 21 2.5. FAUNA ...... 22 2.6. CALITATEA AERULUI ...... 22 2.7. CALITATEA APELOR ...... 24 2.8. CALITATEA SOLULUI ...... 25 2.9. DEEURI ...... 26 2.10. ZGOMOT ...... 28 2.11. ARII PROTEJATE ...... 29 2.12. RISCURI NATURALE ...... 30 2.13. ECHIPARE SPA łII VERZI ...... 31 2.14. PROIECTE PROPUSE I ÎN DERULARE ...... 34 3. PATRIMONIUL TEHNICO-ECONOMIC I EDILITAR...... 43

3.1. REGLEMENT ĂRI DE URBANISM ...... 44 3.2. UTILIT Ăł ILE PUBLICE ...... 47 3.3. FOND LOCUIBIL ...... 56 3.4. CĂI DE COMUNICA łII ...... 58 4. MEDIUL ECONOMIC I DE AFACERI ...... 63

4.1. ECONOMIA LOCAL Ă PE SECTOARE I RAMURI INDUSTRIALE ...... 63 4.2. TURISM ...... 78 4.3. INVENTAR MONUMENTE ISTORICE ...... 89 5. MEDIUL SOCIAL, CULTURAL I TIIN łIFIC ...... 92

5.1. STRUCTURA I DINAMICA POPULA łIEI ...... 92 5.2. ÎNV óà MÂNT ...... 98 5.3. SISTEMUL DE S ĂNĂTATE ...... 105 5.4. PROTEC łIE SOCIAL Ă...... 112 5.5. SERVICII DE ASISTEN łĂ SOCIAL Ă ...... 116 5.6. POTEN łIAL CULTURAL ...... 118 5.7. RELIGIE ...... 125 5.8. CULTE ...... 126 5.9. SIGURAN łA CET Ăł EANULUI ...... 127 5.10. SOCIETATEA CIVIL Ă...... 128 5.11. INSTITU łII DESCENTRALIZATE ÎN JUDE łUL SUCEAVA ...... 134 5.12. JUSTI łIE ...... 151

0 1. Prezentare general ă a localit ăŃ ii

1.1. Pozi Ńie geografic ă i limite

Municipiul Suceava este situat în partea de nord-est a României, 47°40`38" latitudine nordic ă i 26°19`27" longitudine estic ă, aproximativ în centrul Podi ului Sucevei – pe dou ă trepte de relief: un platou, a c ărui altitudine maximă atinge 385 m pe Dealul Zamca i lunca cu terasele râului Suceava, cu altitudine sub 330 m.

Popula Ńia: 105.865 locuitori, din care: 50.684 b ărba Ńi i 55.181 femei ( la recens ământul din anul 2002).

Teritoriul administrativ al municipiului are o suprafa Ńă 1 de 5.210 ha organizat ă astfel : Terenuri cu destina Ńie agricol ă – 2.314 ha, din care:
arabil – 1.984 ha;
livezi – 17 ha;
pă uni – 273 ha;
fâne Ńe – 40 ha. Terenuri neagricole – 2.896 ha, din care:
forestier – 573 ha;
ape, b ălŃi – 186 ha;
drumuri – 53 ha;
cur Ńi, construc Ńii – 2.058 ha;
neproductiv – 26 ha (conform datelor furnizate de la Serviciul Cadastru – fond funciar) 2.

Leg ăturile cu marile ora e sunt asigurate prin urm ătoarele drumuri principale:
E85 – DN 2 (Bucure ti – Suceava – Siret);
E676 – DN17 (Suceava – Gura Humorului – Dej);
E58 – DN29 (Suceava – Boto ani);
DN29A (Suceava – Dorohoi).

Municipiul Suceava se afl ă la o distan Ńă de 439 km (drum european E85) respectiv 447 pe calea ferat ă de capitala României, 45 km distan Ńă de municipiul Boto ani, 105 km de municipiul Piatra Neam Ń, 151 km de municipiul Ia i i la 192 km de municipiul Bistri Ńa-Năsăud. Calea ferat ă, prin cele 3 g ări (I Ńcani, Burdujeni i cheia), leag ă ora ul Suceava de Bucure ti, de localitatea Vic ani spre Ucraina i de municipiul Vatra-Dornei spre Transilvania.

Leg ăturile aeriene cu restul Ńă rii sunt asigurate prin RA Aeroportul „tefan cel Mare” – Suceava.

Aeroportul „tefan cel Mare” – Suceava este situat la 450 km nord fa Ńă de Bucure ti (la aproximativ o or ă de mers cu avionul). Aeroportul este amplasat în ora ul Salcea, la 11,2 km est fa Ńă de ora ul Suceava i la 30,5 km vest de ora ul Boto ani, accesul fiind posibil prin D.N. 29 ce leag ă cele dou ă ora e. Lungimea pistei este de 1.800 m, iar l ăŃ imea de 30 m.

Activitatea aeroportuar ă se desf ă oar ă conform prevederilor Codului Aerian Român, acordurilor i conven Ńiilor autorit ăŃ ilor aviatice interna Ńionale la care România a aderat.

În prezent, R.A. Aeroportul „tefan cel Mare” – Suceava se afl ă în subordinea Consiliului Jude Ńean Suceava.

Cele mai apropiate ora e sunt:
Municipiul R ădăuŃi la 38 km;
Municipiul F ălticeni la 25 km;
Municipiul Câmpulung Moldovenesc la 72 km;

1Institutul Na Ńional de Statistic ă, Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Suceava, Anuarul Statistic al Jude Ńului Suceava – 2006. 2 www.primariasv.ro

1
Municipiul Vatra Dornei la 112 km;
Ora ul Gura Humorului la 37 km;
Ora Siret la 42 km;
Municipiul Boto ani la 45 km.

În ceea ce prive te localit ăŃ ile imediat învecinate, cu poten Ńial de agrement i turism determinat de păduri, putem enumera: la nord, comuna Mitocul Dragomirnei, la nord-est comuna Adâncata, la est ora ul Salcea, la sud-est comuna Ipote ti, la sud-vest comuna Moara, vest comunele cheia i Pătr ăuŃi.

Însemnele ora ului - stema municipiului Suceava.

Stema: scut albastru cu o cetate crenelat ă de argint dotat ă cu ferestre luminate negru, a ezat ă pe o platform ă verde. În fa Ńa cet ăŃ ii, Sf. Gheorghe ecvestru (cal alb) nimbat de aur purtând mantie, brâu i cizme ro ii, str ăpungând balaurul negru cu o lance de aur. Este reprezentat i capul de bour înso Ńit de o stea cu cinci raze între coarne, flancat în dreapta de o stea cu opt raze i o semilun ă în stânga, toate de aur. Scutul este timbrat cu o coroan ă mural ă cu apte turnuri de argint.

Patronul spiritual al ora ului: Sfântul Gheorghe.

3 1.2. Atestare documentar ă i scurt istoric

Teritoriul ora ului Suceava i împrejurimile sale au fost locuite, a a cum atest ă cercet ările arheologice, din timpuri str ăvechi, începând chiar din paleolitic. În secolele II-III e.n. exista, în aezarea de pe malul stâng al pârâului cheia, pe marginea vestic ă a Sucevei, o a ezare a dacilor liberi, descoperirile arheologice relevând i puternice influen Ńe romane.

Multe alte descoperiri arheologice din Suceava, descifreaz ă evolu Ńia i continuitatea a ez ărilor omene ti, în perioada migra Ńiei popoarelor, perioad ă de peste o mie de ani. Din aceast ă vreme dateaz ă vechile a ez ări s ăte ti stabile din partea estic ă a actualului ora , a ez ări care în secolul al XIV-lea vor constitui primul i cel mai vechi nucleu al viitorului ora medieval ce se va numi Suceava.

Prima men Ńionare sigur ă a Sucevei, în strict ă ordine cronologic ă i cea mai veche men Ńiune datat ă a numelui s ău, este cea din 10 februarie 1388, din actul dat de Petru I Mu atinul în Cetatea Sucevei, în leg ătur ă cu împrumutul pe care i-l ceruse regele Poloniei.

Tot în 1388 este men Ńionat i ora ul Suceava, nu ca loc de emitere a unui document, ci ca aezare urban ă. Este vorba de un act emis de catolicosul armenilor, Teodoros II, la 18 august, în care armenii din mai multe ora e, între care i cei din Suceava (Ciciov) sunt supu i juristric Ńiei scaunului episcopal de Liov.

Geneza Sucevei ca ora se poate identifica în mijlocul secolului al XIV-lea, clima, relieful i pozi Ńia geografic ă prezentând condi Ńiile principale care au concurat la transformarea a ez ării rurale în aezare urban ă. Procesul evolutiv către ora se intensific ă mai ales în a doua jum ătate a secolului al XIV-lea, fapt ce l-a determinat pe Petru I Mu at (1375 - 1391) s ă-

3 www.primariasv.ro/doc/sv/Istoria_Sucevei.pdf

2 i schimbe re edin Ńa sa domneasc ă de la Siret la Suceava, în ultimul sfert al aceluia i secol. Aceast ă mutare a impus o serie de m ăsuri administrative, militare, edilitare, care au fost succedate de o cre tere a interesului me te ugarilor i negustorilor locali i str ăini pentru noul centru administrativ i politic al Ńă rii. Astfel, în preajma palatului domnesc din ora s-au ridicat cartiere noi (al olarilor i fierarilor, negustorilor).

Apogeul str ălucirii Sucevei este atins în perioada domniei lui tefan cel Mare (1457-1504), acesta acordându-i o aten Ńie sporit ă, consolidând Cetatea de Scaun, Curtea Domneasc ă, ad ăugând noi i importante construc Ńii, preocupându-se de dezvoltarea sa economic ă, cultural ă i artistic ă. Timp de dou ă secole, XV i XVI, Suceava a ocupat un loc de prim plan în istoria ora elor Moldovei, fiind cel mai important centru al produc Ńiei i schimbului intern i extern de m ărfuri, aici aflându-se vama principal ă a Ńă rii, pe unde erau obligate s ă treac ă toate caravanele de negustori.

Urma ii lui tefan cel Mare, Bogdan cel Orb, tef ăni Ńă Vod ă, dar mai ales Petru Rare , au continuat politica înainta ilor, contribuind la ridicarea nivelului de dezvoltare economic ă, artistic ă i cultural ă a Sucevei.

În momentul ruperi i alipirii la Austria (1774) a părŃii de nord-vest a Moldovei, sub denumirea de Bucovina, Suceava num ăra circa 500 de case cu câteva mii de locuitori. Aceast ă perioad ă sub domina Ńie str ăin ă a produs, atât în plan cultural cât i în plan comercial, noi perspective i particularit ăŃ i ce au marcat dezvoltarea zonal ă a Bucovinei i, odat ă cu a acesteia, a ora ului Suceava, situat la grani Ńa cu restul Moldovei – aspect ce a contribuit i la men Ńinerea rela Ńiilor comerciale i politice foarte bune cu Moldova.

În cea de a doua parte a secolului al XIX-lea, dezvoltarea economic ă i demografic ă a ora ului Suceava este marcat ă de apari Ńia i dezvoltarea re Ńelei de c ăi ferate pe ruta Lemberg – Cern ăuŃi – IŃcani – Burdujeni – Roman.

În anul 1918 existau circa 1.424 case cu aproximativ

zece mii de locuitori.

Dup ă primul r ăzboi mondial Suceava este eliberat ă de sub st ăpânirea str ăin ă.

În perioada interbelic ă Suceava se dezvolt ă lent din punct de vedere economic, fiind mai mult un centru negustoresc, unde se f ăcea schimbul produselor din zona de munte i de câmpie. În apropierea celui de-al doilea r ăzboi mondial, industria ora ului era reprezentat ă doar de dou ă mori, o fabric ă de mezeluri, una de zah ăr, una de culori de p ământ, o pres ă de ulei, dou ă t ăbăcării i ateliere me te ug ăre ti.

Dup ă cel de-al doilea r ăzboi mondial în partea de nord-est a ora ului, pe malul Sucevei, cât i în partea de Vest, în zona cheia, s-au concentrat cele mai importante obiective industriale ce prelucrau materii prime din aceast ă parte a Ńă rii (fabrici de hârtie, prelucrare a lemnului, piese ma ini i utilaje, sticl ă, industrie alimentar ă, industria u oar ă).

Industrializarea rapid ă a Sucevei, începând cu anii '60, a determinat construirea de noi cartiere de locuin Ńe i cl ădiri de utilitate public ă: un nou spital cu peste 700 de locuri, casa de cultur ă, Institutul de înv ăŃă mânt superior, hoteluri, parcuri i pie Ńe noi. O alt ă consecin Ńă a dezvolt ării industriale este

3 cre terea în amploare a transportului – apare aeroportul Salcea (la 12 km de ora ), se modernizează cele trei g ări i se dezvolt ă transportul în comun.

Dup ă anul 1989 municipiul Suceava cunoa te o dec ădere economic ă, urmare a restructur ării economiei na Ńionale, ceea ce a determinat ca marile societ ăŃ i s ă î i restrâng ă activitatea, majoritatea ajugând pân ă la desfiinŃare. Treptat, pe pia Ńă apar agen Ńi economici din sfera privat ă care, al ături de servicii i comer Ń, încep s ă contureze o posibil ă revigorare a economiei municipiului. În ciuda poten Ńialului de care dispune municipiul, turismul nu contribuie înc ă la conturarea unui nou profil func Ńional.

1.3. Obiective turistice 4

Municipiul Suceava este printre localit ăŃ ile care g ăzduiesc importante vestigii istorice i culturale ce pot constitui atrac Ńii turistice:

Cetatea de Scaun a Sucevei

Cetatea de Scaun de la Suceava, ridicat ă la sfâr itul secolului al XIV-lea, în timpul domniei voievodului Petru I (1375 – 1391), a fost men Ńionat ă pentru prima oar ă într-un document din 10 februarie 1388.

Cetatea de Scaun a suferit modific ări odat ă cu preluarea conducerii Moldovei de c ătre tefan cel Mare (1457 – 1504). Este meritul voievodului de a restructura Cetatea de Scaun a Sucevei adaptând-o noilor condi Ńii de lupt ă.

Ast ăzi, Cetatea de Scaun se afl ă pe lista monumentelor istorice de categoria A, fiind printre pu Ńinele cet ăŃ i medievale din România.

Curtea Domneasc ă Suceava

Complexul arhitectonic care formeaz ă Curtea Domneasc ă a fost edificat pe parcursul secolelor XIV – XV. În timpul domniei lui Petru I Mu atinul au fost construite o cas ă din lemn i, probabil, un turn de piatr ă.

Alexandru cel Bun a ad ăugat noi construc Ńii, care au fost distruse în urma campaniei otomane din anul 1476 în Moldova. În timpul domniei lui tefan cel Mare au fost ref ăcute din piatr ă i c ărămid ă, c ăpătând, din punct de vedere planimetric, forma pe care i ast ăzi o prezint ă ruinele palatului domnesc.

Curtea Domneasc ă de la Suceava se afl ă în perimetrul ora ului medieval, în apropierea bisericii Sf. Dumitru, a ipotului, vechiul centru me te ug ăresc al Sucevei i a bisericii Beizadelelor. Curtea Domneasc ă se afl ă pe lista monumentelor istorice de categorie A.

Muzeul de Etnografie "Hanul Domnesc" Suceava

Unul dintre obiectivele culturale ale zonei i ale ora ului este Hanul Domnesc. Epoca de str ălucit ă istorie, marcat ă durabil în c ărămid ă i piatr ă prin cet ăŃ i, biserici i m ănăstiri, evul mediu a l ăsat posterit ăŃ ii i construc Ńii civile, una dintre acestea fiind Hanul Domnesc.

4 www.muzeul-bucovina.ro

4

Cl ădire cu dou ă niveluri, construit ă la sfâr itul secolului al XVI-lea i începutul celui urm ător, Hanul Domnesc a fost destinat g ăzduirii unor dreg ători str ăini, oaspe Ńi de seam ă i mari negustori.

Cu elemente arhitecturale de epoc ă recâ tigate odat ă cu refacerea zidurilor, în anul 1962, construc Ńia Hanului Domnesc ca monument de arhitectur ă a intrat în tradi Ńia cultural ă a Sucevei c ă vechi han medieval. Ast ăzi, Hanul Domnesc este declarat monument istoric de categorie B.

Muzeul de Istorie Suceava

Muzeul de Istorie Suceava adăposte te o colec Ńie valoroas ă de exponate, prezentând istoria Sucevei în general i pe cea a Bucovinei în special. Tot aici este deschis ă i o galerie de art ă cu lucr ări semnate de arti ti de renume din Ńar ă i din Bucovina. Un punct de mare atrac Ńie este “Sala tronului”.

Conform „Listei monumentelor istorice 2004, al jude Ńului Suceava”, clădirea Muzeului de Istorie este declarat ă monument istoric de categorie B.

Muzeul de tiin Ńele Naturii Suceava

Muzeul de tiin Ńele Naturii este amplasat într-o cl ădire în Parcul Central al municipiului Suceava, renovat ă dup ă anul 1990. Muzeul prezint ă într-o manier ă modern ă poten Ńialul natural al Bucovinei. Se disting: colec Ńia de flori de min ă i dioramele cu principalele vie Ńuitoare din zon ă, încadrate în habitatul lor de vegeta Ńie.

În cadrul muzeului pot fi vizitate colec Ńiile principale cu tematic ă de mineralogie-petrografie (frumoase e antioane de minerale i roci), paleontologie (colec Ńie de amprente foliare, fragmente ale principalelor vertebrate contemporane omului), botanice (herbar regional), entomologie (colec Ńii de lepidoptere, gândaci de scoar Ńă , viespii aurii, malofage) i ornitologie-mamalogie (p ăsări i mamifere naturalizate din Bucovina).

Sala de conferin Ńă permite vizion ări de videodocumentare oferite grupurilor organizate, dar poate fi utilizat ă i pentru: simpozioane, sesiuni tiin Ńifice, conferin Ńe. Muzeul de tiin Ńele Naturii are i o bibliotec ă de specialitate, cu peste 5.000 de c ărŃi i periodice extrase.

Planetariul Suceava

Planetariul din Suceava a fost inaugurat în anul 1982 (fiind al treilea planetariu din Ńara în ordinea deschiderii i cel mai mare din Ńara în ceea ce prive te capacitatea s ălii i a diametrului cupolei) i este destinat proiect ării cerului din ziua respectiv ă, a cerului din emisfer ă sudic ă i nordic ă, a sistemului solar, a planetelor vizibile etc.

În spa Ńiul expozi Ńional de la parter se pot vizita expozi Ńiile permanente: Pagini din Istoria Astronomiei Române ti, Observatoare i Instrumentele Astronomice din Lume, Primul Sistem Solar, Dincolo de Calea Lactee. Aici se afl ă i un pendul panoramic, utilizat în cercetarea fenomenelor de gravita Ńie, realizat după proiectul laureatului Nobel, Maurice Allais.

Planetariul dispune de un fond documentar care cuprinde c ărŃi i periodice de specialitate, precum i o dona Ńie de carte f ăcut ă de conf. dr. Elvira Botez.

5

Muzeul Satului Bucovinean Suceava

Organizat în apropierea Cet ăŃ ii de Scaun a Sucevei, Muzeul Satului Bucovinean pune în valoare arhitectura tradi Ńional ă bucovineană. Cel mai tân ăr dintre muzeele în aer liber ale României s-a înfiripat în deceniul al VIII-lea al secolului trecut când satul bucovinean dispunea de nenum ărate monumente de arhitectur ă popular ă, dar din păcate activitatea – concretizat ă prin transferul mai multor obiective i reconstruirea a trei dintre acestea – a fost întrerupt ă.

Dup ă 1990, ideea a c ăpătat în sfâr it contur, noi gospod ării i instala Ńii tehnice au fost transferate pe platoul cet ăŃ ii pentru a fi reconstruite i puse în valoare.

Conceput ca un sat tradi Ńional bucovinean expozi Ńia în aer liber cuprinde 80 monumente de arhitectur ă popular ă: biseric ă, coal ă, gospod ării Ńă răne ti, ateliere me te ug ăre ti, instala Ńii tehnice, crâ mă.

În prezent, la nivel local, se afl ă în derulare „Proiectul de modernizare a Muzeului Satului Bucovinean”, proiect ce pune în valoare patrimoniul cultural-arhitectonic de factur ă popular ă din łara de Sus. Scopul proiectului este reconstituirea a peste 80 de obiecte de arhitectur ă popular ă, gospod ării Ńă răne ti, biseric ă, coal ă, prim ărie, ateliere me te ug ăre ti lucrative i reînvierea satului tradi Ńional bucovinean. Rezultatul estimat al acestui proiect fiind cre terea num ărului de vizitatori atât români, cât i str ăini, devenind accesibil vizitatorilor pe tot parcursul anului.

Casa Memorial ă "Simion Florea Marian" Suceava

Casa memorial ă Simion Florea Marian Suceava a fost inaugurat ă oficial, ca instituŃie muzeistic ă, în iunie 1974 i ofer ă vizitatorilor ambian Ńa de epoc ă în care a tr ăit i a creat academicianul Simion Florea Marian (1847-1907), folclorist i etnograf de renume interna Ńional.

Cl ădirea, construit ă în secolul al XVIII-lea, una dintre cele mai vechi case ale Sucevei, a apar Ńinut ini Ńial baronului Kapri, de la urma ii c ăruia Simion Florea Marian a cump ărat-o în 1884. Fondul cuprinde aproximativ 10.000 lucr ări reprezentând documente personale, fotografii de epoc ă, c ărŃi- edi Ńii princeps, periodice i scrisori ale unor mari personalit ăŃ i ale vie Ńii tiin Ńifice i culturale române ti.

Conform „Listei monumentelor istorice 2004, al judeŃului Suceava”, Casa Memorial ă "Simion Florea Marian" este declarat ă monument istoric de categorie B.

Statuia lui tefan cel Mare Suceava

Statuia lui tefan cel Mare este amplasat ă în apropierea Cet ăŃ ii de Scaun Suceava, pe acela i podi de unde se poate observa întregul ora . Statuia ecvestr ă a lui tefan cel Mare a fost sculptat ă de Eftimie Bârl ădeanu, dezvelit ă în anul 1977, i este un important monument istoric al municipiului Suceava de categorie B.

6 Biserici

Bisericile cu poten Ńial turistic din municipiul Suceava sunt urm ătoarele:
Biserica Mir ăuŃi;
Biserica Sfânta Înviere ;
Biserica Sfântul Dumitru ;
Biserica Sfântul Ioan cel Nou ;
Biserica Sfântul Nicolae ;
Biserica Sfântul Simion (Turnu Ro u);
Biserica Sfântul Ioan Botez ătorul (Coconilor);
Biserica Sfânta Cruce ;
Biserica În ălŃarea Domnului Teodoreni din Burdujeni;
Complexul m ănăstiresc – fortificat „Zamca”.

Biserica Mir ăuŃi Suceava

Biserica Mir ăuŃi numit ă i Mitropolia Veche poart ă hramul Sfântul Gheorghe i este cea mai veche biseric ă din ora ul Suceava. A fost construit ă de c ătre Petru I Mu at între 1375 - 1391 i a servit ca prim sediu al Mitropoliei Moldovei.

În 1402, Alexandru cel Bun aduce aici moa tele Sf. Ioan cel Nou i biserica devine catedral ă mitropolitan ă5.

Numele de Mir ăuŃi provine de la faptul c ă aici erau mirui Ńi domnii Moldovei înainte de a fi însc ăuna Ńi. Aici a fost uns ca domn al Moldovei i tefan cel Mare.

Biserica a fost ref ăcut ă i restaurat ă în mai multe rânduri datorit ă distrugerilor repetate suferite de a lungul timpului. Cea mai important ă ac Ńiune de restaurare a avut loc între 1898 - 1902 sub conducerea arhitectului austriac K. A. Ronestorfer.

La restaurarea din 1996 - 1997 aici s-au descoperit mormintele lui Petru I Mu at i al Doamnei Evdochia de Kiev (prima so Ńie a lui tefan cel Mare) 6.

Conform „Listei monumentelor istorice 2004, al judeŃului Suceava”, Biserica Mir ăuŃi este declarat ă monument istoric de categorie A.

Biserica Sfânta Înviere Suceava

Monument istoric de categorie A 7, aceast ă biseric ă a fost zidit ă de doamna Elena Rare , so Ńia voievodului Petru Rare , în 1551.

Biserica este construit ă din piatr ă brută, t ăiat ă de localnici i are dimensiuni relativ reduse: 21,4 metri lungime în interior i 5,8 metri l ăŃ ime.

În 1782, la câ Ńiva ani dup ă ocuparea Bucovinei de habsburgi, împ ăratul Iosif al II - lea, la cererea comunit ăŃ ii romano-catolice din Suceava, a dispus ca biserica "Învierea Domnului" s ă fie cedat ă acestei

5 http://www.romaniantrip.net/etrip.php?id=38 6 http://www.ropedia.ro/index.php?mod=obiectiv&obiectiv_id=308&localit_id=189 7 Prin Ordinul nr. 2314 din 8 iulie 2004 al Ministrului Culturii i Cultelor a fost adoptat ă Lista Monumentelor Istorice pentru Jude Ńul Suceava

7 comunit ăŃ i. În aceast ă situa Ńie biserica a suferit importante transform ări în ceea ce prive te arhitectura sa interioar ă i exterioar ă, pentru a fi adaptat ă la necesit ăŃ ile culturale specifice Bisericii Romano-Catolice. Dup ă ce credincio ii romano-catolici i-au amenajat propriul loca de cult, între 1836 - 1837, biserica Învierii a fost utilizat ă de vechii credincio i greco-catolici din Suceava pân ă în 1936 când a fost restituit ă ortodoc ilor români.

Cercet ările arheologice întreprinse la acest monument în cursul anului 1983 au relevat existen Ńa a numeroase construc Ńii, fie din lemn, fie din c ărămid ă, care se succed f ără întrerupere pe aceea i suprafa Ńă , pe parcursul unui interval de timp de la jum ătatea a doua a secolului al XIV - lea pân ă la mijlocul secolului al XVI – lea.

Între 1982 - 1989 la aceast ă biseric ă s-au întreprins ample lucr ări de restaurare, în scopul de a reda sfântului loca frumoasa sa înf ăŃ iarea ini Ńial ă.

Biserica Sfântul Dumitru Suceava

Biserica Sfântul Dumitru situat ă în centrul ora ului Suceava, este ctitoria voievodului Petru Rare i a fost zidit ă între anii 1534 - 1535. A fost sfin Ńit ă de mitropolitul Teofan.

Biserica ad ăposte te în interiorul ei o serie de morminte printre care amintim pe acela al lui Bogdan, fiul voievodului Petru Rare i pe cel al pârc ălabului de Hotin.

Turnul clopotni Ńă (înalt de 45 m) a fost construit de Alexandru Lapu neanu în 1560, are baza pătrat ă, trei etaje i un al patrulea construit în sec. al XIX-lea. Între 1867 - 1910 a servit ca foi or de foc al ora ului. P ăstreaz ă înc ă una dintre cele mai bine realizate steme ale Moldovei. 8

Ast ăzi, Biserica Sfântul Dumitru se afl ă pe lista monumentelor istorice de categorie A.

Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou

Între deosebitele loca uri sfinte, de o valoare inestimabil ă, care pot fi v ăzute în ora ul Suceava, se num ără i m ănăstirea Sfântul Ioan cel Nou. Construit ă de urma ii lui tefan cel Mare, Bogdan al III-lea i tef ăni Ńă , fiul s ău, biserica a primit hramul Sfântului Gheorghe deoarece la acea vreme vechea biseric ă Mir ăuŃi cu acela i hram suferise grave avarii care au determinat p ărăsirea ei pentru o perioad ă.

Lucr ările la biseric ă au fost începute în anul 1514 i s-au încheiat în anul 1522, iar clopotni Ńa de la intrare a fost ridicat ă prin str ădania voievodului Petru chiopul în anul 1589. Paraclisul vechi situat în partea stâng ă, dup ă intrarea în incint ă, zidit între 1626 – 1629, este ctitoria mitropolitului Anastasie Crimca .

8 www.turisminbucovina.ro

8 Biserica Mitropoliei din Suceava a fost pictat ă în interior chiar în timpul lui tef ăni Ńă Vod ă (cel care a terminat biserica), în timp ce exteriorul ei a fost zugr ăvit sub Petru Rare (1534).

Din anul 1990, odat ă cu reînfiin Ńarea Arhiepiscopiei Sucevei i R ădăuŃilor, m ănăstirea a devenit din nou re edin Ńă arhiepiscopal ă cunoscând o dezvoltare deosebit ă9.

Conform „Listei monumentelor istorice 2004, al judeŃului Suceava”, M ănăstirea Sfântul Ioan cel Nou este declarat ă monument istoric de categorie A.

Biserica Sfântul Nicolae

Biserica "Sf. Nicolae" Suceava a fost construit ă de Ilia , fiul lui Petru Rare , îns ă pisania atest ă "reînnoirea" din 1611, datorit ă panului Nicoar ă Prajescul – vel vistiernic i cheaghinei Maria.

Pridvorul este supraîn ălŃat de un turn clopotni Ńă , element caracteristic secolului al XVII-lea. La exterior, decora Ńia const ă dintr-un brâu median în "din Ńi de fer ăstr ău”. 10

Fapt unic în arhitectura religioas ă bucovinean ă, altarul dreptunghiular este boltit în semicilindru 11 . Ast ăzi, se afl ă pe lista monumentelor istorice de categorie A.

Biserica Sfântul Simion (Turnu Ro u) Suceava

Este construita în anul 1513 de un armean numit Donig.

Biserica armeneasc ă a suferit numeroase transform ări în secolul al XVI-lea. Turnul clopotni Ńă dateaz ă din secolul al XVI-lea. Înf ăŃ iarea actual ă reprezint ă interven Ńiile din secolul al XIX-lea. Monumentul se afl ă în stare grav ă de degradare.12

Ast ăzi, Turnu Ro u nu e decât unul din stâlpii cu care trecutul s-a ancorat de prezent, o cl ădire din piatr ă, m ăcinat ă de timp, de ploi i de vânt, iar povestea luptelor ce l-ar fi înro it de sânge e considerat ă doar o legend ă.13

Conform „Listei monumentelor istorice 2004, al judeŃului Suceava”, ansamblu bisericii Sfântul Simion este declarat monument istoric de categorie A.

Biserica Sfântul Ioan Botez ătorul (Coconilor) Suceava

Biserica a fost construit ă de Vasile Lupu, în anul 1642, fiind cunoscut ă i sub numele de Biserica Domni Ńelor, a Coconilor, a Beizadelelor. Biserica a fost restaurat ă i zugravit ă cu cheltuiala lui Gheorghe Drambei i Dumitru Matasar în 1884, apoi în intervalul 1924 - 1926 i 1995 – 1999 din fonduri publice.

Biserica Sfântul Ioan Botez ătorul, cu arhitectura sa compact ă i armonioas ă, cu clopotni Ńa integrat ă peretelui nord-vestic, i cu ingenioasele decora Ńii exterioare, este un ansamblu plin de farmec, situat la

9 Idem 10 Idem 11 www.biserici.org 12 www.turisminbucovina.ro 13 www.biserici.org

9 numai 40 de metri de fosta Curte Domneasc ă, în zona central ă a Sucevei. Un uric în limba slavon ă din anul 1569 ar ăta c ă în locul paraclisului în ălŃat de Vasile Lupu exista pe vremea aceea o biseric ă cu acela i hram, Na terea Sfântului Ioan Botez ătorul, distrus ă din motive necunoscute.

Tradi Ńia oral ă afirm ă c ă Biserica Domni Ńelor a fost pictat ă atât în interior cât i în exterior de ''coconii'' domnitorului i ai celorlal Ńi demnitari locali de la Curtea Domneasc ă din Suceava, gest artistic unic în epoca Evului Mediu, care denot ă deschiderea, grija pentru educa Ńia tinerilor i ideile novatoare de la curtea lui Vasile Lupu. 14 Ast ăzi, biserica este declarat ă monument istoric de categorie A.

Biserica Sfânta Cruce Suceava

Biserica armeneasc ă a fost construit ă la 1521 de Cristea Hanko sau Hacic Hancoian pe locul uneia mai vechi de lemn. Capela Sf. Ioan a fost construit ă în anul 1776 pentru pomenirea epitropului Hovhannes Capri.

Biserica a fost ref ăcut ă de mai multe ori, ceea ce îi confer ă aspectul unei construc Ńii din secolul al XVIII-lea. De i destinat ă cultului armean, prezint ă numeroase elemente arhitectonice comune cu bisericile moldovene ti 15 , ast ăzi, fiind declarat ă monument istoric de categorie A.

Biserica "În ălŃarea Domnului" - Teodoreni din Burdujeni

Mănăstirea Teodoreni din Burdujeni a fost ctitorit ă de postelnicului Teodor Movil ă în anul 1597. De-a lungul timpului, biserica a suferit o serie de modific ări, cele mai importante ac Ńiuni de restaurare fiind întreprinse de boierii familiei Costin, în secolul al XVII –lea. Grecul Veniamin de Troada este cel care se ocup ă în anul 1785 de refacerea zugr ăvelii bisericii.

Timp de peste un secol biserica m ănăstirii, cu hramul "În ălŃarea Domnului", a r ămas cel mai important l ăca de cult din târgul Burdujenilor. Caracterul ei, relativ izolat, a permis conservarea ei în perioada comunist ă, abia în anul 1992 reu indu-se restaurarea picturii interioare. În interiorul bisericii se afl ă portretul mural al lui Teodor Movil ă i al cronicarului Miron Costin. Ast ăzi, M ănăstirea Teodoreni din Burdujeni se afl ă pe lista monumentelor istorice de categorie B.

Complexul m ănăstiresc – fortificat "Zamca" Suceava

Complexul m ănăstiresc – fortificat "Zamca" este ctitoria lui Agopsa, fiul lui Amira, de la începutul secolului al XVII-lea (1606-1608). Ansamblul arhitectural este format din trei cl ădiri (biserica principal ă, turnul – clopotni Ńă i paraclisul amenajat în vechiul turn de intrare în incinta m ănăstirii).

Mănăstirea Zamca cu Biserica "Sf. Auxentie" reprezint ă cel mai important edificiu religios armenesc din Suceava.

14 www.turisminbucovina.ro 15 Idem

10 Mănăstirea are în general aspectul bisericilor moldovene ti cu altar, naos cu turl ă i pronaos. Biserica este înconjurat ă de un zid de incit ă cu contrafor Ńi i turn – clopotni Ńă cu dou ă niveluri, situat în partea de est.

În partea de vest biserica are un paraclis, care este azi sediul episcopiei armene ti. Biserica este încadrat ă de o fortifica Ńie de plan stelat din val i an Ń, realizat ă de regele Ioan Sobietki în 1691.

Conform „Listei monumentelor istorice 2004, al judeŃului Suceava”, complexul m ănăstiresc Zamca este declarat monument istoric de categorie A.

1.3.1 Trasee Turistice din Ora ul Suceava

În prezent nu se poate spune c ă exist ă stabilite trasee turistice care s ă valorifice toate edificiile istorice i culturale.

Cu toate acestea exist ă în cultura turi tilor i a agen Ńiilor o succesiune care poate constitui în traseu turistic:
Mănăstirea Zamca – Biserica Turnu Ro u – Observatorul astronomic Planetariu – Casa Simion Florea Marian – Muzeul Satului Bucovinean – Cetatea de Scaun (Platoul Cet ăŃ ii);
Biserica Sf. Dumitru – Curtea Domneasc ă – Biserica Domni Ńelor – Biserica Mir ăuŃi – Mănăstirea Sf. Ioan – Muzeul de Istorie al Bucovinei.

1.3.2 Evenimente anuale desf ă urate în Municipiul Suceava

Pe parcursul anului, în municipiul Suceava, se organizeaz ă diferite manifest ări culturale, istorice sau folclorice. O parte dintre aceste au caracter tradi Ńional i i-au demonstrat importan Ńa în reintroducerea Sucevei în rândul localit ăŃ ilor cu un real poten Ńial cultural.

Principalele evenimente de interes turistic organizate anual în municipiul Suceava sunt:
Festivalul literar „Mihai Eminescu” - 15 ianuarie, organizat de Direc Ńia pentru Cultur ă, Culte i Patrimoniu Cultural Na Ńional (DCCPCN) Suceava, Prim ăria municipiului Suceava, Biblioteca „I.G. Sbiera”, Colegiul Na Ńional „Mihai Eminescu”, Societatea Scriitorilor din Bucovina;
Atestarea documentar ă a Cet ăŃ ii de Scaun (10.02.1388) – 10 februarie, organizat de Centrul Jude Ńean pentru Conservarea i Promovarea Culturii Tradi Ńionale i Complexul Muzeal Bucovina;
Eveniment aniversar – Atestarea localit ăŃ ii I Ńcani (23.02.1453) – 23 februarie, organizat de Centru Jude Ńean pentru Conservarea i Promovarea Culturii Tradi Ńionale (CJCPCT);
Zilele Universit ăŃ ii – martie, eveniment organizat de Universitatea „tefan cel Mare”;
„Unirea Basarabiei cu Patria Mam ă” – martie, organizat de Complexul Muzeal Bucovina;
„Târgul de Pa ti” – aprilie, organizat de CJCPCT Suceava i Complexul Muzeal Bucovina;
„Săpt ămâna Na Ńional ă a Bibliotecilor” i „Ziua Na Ńional ă a Bibliotecarilor” – aprilie, au loc lans ări de carte, expozi Ńii, simpozioane, organizat de Biblioteca „I.G. Sbiera”;
Hramul Bisericii Sfântul Gheorghe Mir ăuŃi – 23 aprilie, organizat de Biserica Sf. Gheorghe Mir ăuŃi;
Hramul m ănăstiri Sf. Ioan cel Nou de la Suceava – 2 iunie, organizat de M ănăstirea Sf. Ioan cel Nou de la Suceava;
„Târgul Me te ugarilor” – iunie, târg na Ńional al me te ugarilor populari, organizat de CJCPCT Suceava i Complexul Muzeal Bucovina;
Zilele Sucevei – iunie, organizat de Prim ăria Municipiului Suceava i complexul Muzeal Bucovina;
Festivalul Interna Ńional de Folclor „Întâlniri Bucovinene” – iulie, au loc spectacole folclorice, parade ale portului popular; este organizat de Primăria Municipiului Suceava, Complexul Muzeal Suceava, Direc Ńia Jude Ńean ă pentru Cultur ă, Culte i Patrimoniu Cultural Na Ńional Suceava (DCCPCN);
„Comori de Suflet Românesc” – festival – concurs jude Ńean al obiceiurilor tradi Ńionale de peste an, organizat de CJCPCT Suceava, Casa de Cultur ă a Sindicatelor Suceava;
Atelier de crea Ńie „Micii me te ugari”, organizat de Complexul Muzeal Bucovina;

11
Festivalul de Art ă Medieval ă „ tefan cel Mare” - din data de 31 iulie 2006 – prima edi Ńie, a ajuns la cea de a treia edi Ńie. Principalele activit ăŃ i prinse în eveniment, an de an, sunt: • Organizarea i punerea în scen ă de ceremonii medievale, ce se desf ă urau conform izvoarelor istorice scrise la Curtea Voievodal ă a Moldovei; • Readucerea în memoria comunit ăŃ ii sucevene a trecutului glorios al Moldovei i în special a capitalei sale Suceava, prin realizarea de ac Ńiuni interactive care s ă implice atât organizatorii/partenerii proiectului, cât i beneficiarii acestuia.
„Zilele Culturii Polone” – septembrie, organizat de Complexul Muzeal Bucovina, Dom Polski;
Festivalul vinului „Zilele Recoltei” – octombrie;
„Art ă i civiliza Ńie medieval ă” – noiembrie, organizat de Complexul Muzeal Bucovina;
„Bucovina file de poveste” - noiembrie, organizat de Complexul Muzeal Bucovina;
Concursul Na Ńional de Art ă Plastic ă „Vorone Ńiana” - noiembrie, organizat de Complexul Muzeal Bucovina, DCCPCN Suceava, Uniunea Arti tilor Plastici;
„Bucovina – Mileniul III” Salonul Interna Ńional de Art ă Fotografic ă – decembrie, organizat de Complexul Muzeal Bucovina, Uniunea Arti tilor Fotografi din Bucovina, DCCPCN Suceava;
„Ziua Planetariului Suceava” – 26 decembrie, organizat de Complexul Muzeal Bucovina;
„Dup ă datina str ăbun ă” – decembrie; Festival Interna Ńional de Datini i Obiceiuri de Iarn ă, organizat de Consiliul Jude Ńean Suceava, CJCPCT, Ansamblu Artistic „Ciprian Porumbescu”, Casa de cultur ă a sindicatelor Suceava.

1.4. Oameni de seam ă

1.4.1 Personalit ăŃ i sucevene:

Suceava, se poate mândri cu o serie de oameni de seam ă, cei mai reprezentativi pentru municipiu, în func Ńie de domeniul lor de activitate, fiind considera Ńi urm ătorii:

Religie:

Anastasie Crimca - mitropolit, ctitorul Mân ăstirii Dragomirna

ANASTASIE CRIMCA s-a n ăscut în anul 1560 i a decedat în anul 1629, fiind înmormântat la Mănăstirea Dragomirna. În februarie 1587 a fost atestat documentar ca "Ilie diac".

În timpul st ăpânirii lui Mihai Viteazul în Moldova, în iunie 1600, a fost ales episcop al R ădăuŃului. În septembrie 1600 a pierdut scaunul, retr ăgându-se la mo ia sa Dragomire ti, lâng ă Suceava, unde se afl ă o a ezare monahal ă mai veche i acolo a ridicat o bisericu Ńă (1602, devenit ă apoi "bolni Ńă "), precum i biserica monumental ă a m ănăstirii care se va numi Dragomirna, cu hramul "Pogorârea Duhului Sfânt", una dintre cele mai de seama crea Ńii arhitectonice ale evului mediu românesc.

În prim ăvara anului 1606 Anastasie Crimca a fost ales episcop de Roman, iar în prim ăvara lui 1608 mitropolit al Moldovei, cu re edin Ńa în Suceava, p ăstorind pân ă la moarte (cu întrerupere în anii 1617 – 1619). În calitate de mitropolit, a luat m ăsuri pentru o mai bun ă desf ă urare a vie Ńii mănăstire ti i pentru scutirea slujitorilor Bisericii de d ări.

Anastasie Crimca a îndeplinit dou ă misiuni diplomatice în Polonia, din încredin Ńarea domnilor Ńă rii. În anul 1619 Anastasie Crimca a înfiin Ńat, pe cheituiala sa, un spital în Suceava. A purtat o grij ă deosebit ă m ănăstirii Dragomirna, ctitoria sa. Aici a creat o adevarat ă „coal ă” de caligrafi miniaturi ti.

Se cunosc peste 25 de manuscrise din timpul s ău, majoritatea împodobite cu miniaturi:
3 Tetraevanghele;
3 Liturghiere;
O Psaltire la Dragomirna;

Cele mai alese manuscrise i c ărŃii de cult ale mitropolitului Anastasie Crimca, se reg ăsesc atât în bibliotecile din Ńar ă cât i în cele str ăine:
CărŃii de cult, vie Ńi de sfin Ńi etc. în biblioteci de peste hotare (7 în Moscova, 3 în Sant Petersburg, 3 în Lvov, 1 în Viena .a.);

12
Manuscrisele din Ńar ă: • "Apostolul de la Viena"; • Tetraevanghel din Lvov care cuprind peste 250 de miniaturi (scene i portrete biblice), la care se adaug ă frontispicii i ini Ńiale inflorate; • 15 autoportrete lucrate de mitropolit sau de "ucenicii" lui.

Simeon Florea Marian – preot, folclorist, etnograf, membru titular al Academiei Române

Simeon Florea Marian s-a n ăscut la 1 septembrie 1847 în comuna Ili eti, jude Ńul Suceava i a decedat la 11/24 aprilie 1907, fiind înmormântat la Suceava.

Simeon Florea Marian a fost pe rând preot în Poiana Stampei (1875-1877), Voloca (în apropiere de Cern ăuŃi) (1877) i Siret (1877-1883), profesor de Religie i Român ă la " coala poporal ă" i la "coala real ă inferioar ă" din Siret (1879-1883), profesor de religie la Gimnaziul ortodox din Suceava (1893-1907), protopresbiter (1903). A fost de asemenea un membru activ al Academiei Române (1881), membru în Societatea geografic ă român ă i Societatea istoric ă român ă din Bucure ti, în Comisia central ă pentru conservarea monumentelor istorice din Viena, membru de onoare al mai multor societ ăŃ i culturale (Societatea Academic ă Literar ă "România Jun ă" din Viena, Junimea i Dacia din Cern ăuŃi etc.).

Simeon Florea Marian este considerat unul din cei mai de seama folclori ti i etnografi români, lăsând urma ilor o oper ă înc ă neegalat ă în literatura de specialitate. Pe lâng ă culegeri de folclor din toate Ńinuturile locuite de români, a scris monografii despre s ărb ători, datini române ti, ornitologie, cromatic ă etc. Prin opera lui a pus bazele cercet ării tiin Ńifice a folclorului i a stimulat culegerea ampl ă a crea Ńiilor populare de c ătre alŃi cercet ători.

Operele cele mai de seam ă ale acestui folclorist sunt:
Culegeri • Tradi Ńiuni poporale române , Sibiu, 1878; • Descântece poporane române , Suceava, 1886; • Tradi Ńii poporane române din Bucovina , Bucure ti, 1895.
Studii • Ornitologia poporan ă român ă, 2 vol., Cern ăuŃi, 1883, (premiat ă de Academia Român ă); • Nunta la români. Studiu istorico-etnografic comparativ , Bucure ti, 1890; • Legendele Maicii Domnului. Studiu folcloristic , Bucure ti, 1904.
Manuscrise • Botanica popular ă român ă (12 vol.); • June Ńea la români, S ărb ătorile la români. Pove ti (2 Vol.); • Culegeri de folclor 10 Volume Cuprinzând Cântece din Bucovina i Ardeal.
Lucr ări istorice • Câteva inscrip Ńiuni i documente din Bucovina , Bucure ti, 1885; • Sf. Ioan cel Nou din Suceava . Bucure ti, 1895; • Portretul lui Miron Costin, marele logof ăŃ i cronicar , Bucure ti, 1900.

A editat câteva din manuscrisele arhimandritului Vartolomeu M ăzăreanu:
Condica sfintei m ănăstiri Vorone Ńul , Suceava, 1900;
Condica sfintei m ănăstiri a Solc ăi, Suceava, 1902;
Domnia lui tefan voevod cel viteaz... i a lui tefan Tom a, Suceava, 1904.

Simeon Florea Marian a colaborat la numeroase ziare i reviste române ti. Împreun ă cu al Ńi cărturari bucovineni a înfiin Ńat la Suceava, "Revista Politic ă" (1886-1891).

13 Istorie:

Emil Satco - istoric

Emil Satco s-a n ăscut pe 11 ianuarie 1941, în localitatea Vârfu Câmpului din jude Ńul Boto ani i a decedat pe 18 aprilie 2007, în municipiul Suceava.

Emil Satco a fost istoric, bibliotecar, profesor, membru în Consiliul tiin Ńific al Universit ăŃ ii Cultural-tiin Ńifice Suceava i în colectivul de coordonare a activit ăŃ ilor culturale în municipiul Suceava, membru al Societ ăŃ ii Scriitorilor Bucovineni i membru în comitetul de conducere al acesteia, membru al Societ ăŃ ii pentru Cultura i Literatura Român ă în Bucovina, membru în Consiliul de conducere al Funda Ńiei culturale Leca Morariu (membru fondator al Funda Ńiei).

Oper ă Este autorul unor însemnate lucr ări despre Ńinutul Bucovinei i istoria ei:
Arta în Bucovina , Vol. I-II Suceava, 1991;
Arti ti plastici din Bucovina , Suceava, 1991;
Prefectura. Repere istorice , (în colab.), Ia i, 1995;
Antologia poe Ńilor români din Bucovina , Ia i, 2003;
Enciclopedia Bucovinei , vol. I (693 pag.), II (767 pag.), Suceava, 2004;
Pentru promovarea artei i literaturii în Bucovina. Funda Ńia Cultural ă a Bucovinei la un deceniu de existen Ńă , Suceava, 2005.

A depus o munc ă asidu ă, mai ales în ultimii ani pentru a readuce în aten Ńia publicului opera i numele a multor c ărturari, muzicieni, scriitori, poe Ńi etc. bucovineni, uita Ńi de mult ă vreme pe nedrept.

Art ă:

Elena Greculesi - pictor

Elena Greculesi, n ăscut ă la data de 21 iunie 1928 în Suceava, este o pictori Ńă românc ă, membr ă a Uniunii Arti tilor Plastici din România.

Elena Greculesi a urmat cursurile Liceului de fete "Doamna Maria" din Suceava.

Începând cu anul 1947 a studiat timp de doi ani filozofia i artele frumoase la Academia de Arte Plastice din Ia i. În septembrie 1949 prime te o burs ă la Academia "Repin" din Sankt-Petersburg, dar revine în Ńar ă în decembrie în acela i an, neputându-se adapta atmosferei opresive de acolo.

În urma refuzului de a continua studiile la Sankt-Petersburg, reu ete cu greu, abia dup ă 2 ani, s ă-i reia cursurile la Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din Bucure ti pe care îl absolv ă în 1955. În acela i an, 1955, este prezent ă într-o expozi Ńie de art ă plastic ă.

Particip ă cu regularitate la Saloanele republicane i municipale, la numeroase expozi Ńii personale, colective sau de grup organizate în Ńar ă (Suceava i Bucure ti) i în str ăin ătate (între anii 1968 – 1994 în Paris, Praga, Tel Aviv, Geneva, Torino, Roma, Var ovia, Atena, Iugoslavia, Bulgaria, Tokyo, Olanda, Japonia, etc. )

În anul 1970 Ministerul de Externe al Italiei îi acord ă Bursa „Perugia”. Astfel, pe parcursul unui an, are posibilitatea de a studia în mai multe ora e italiene.

14 Efectueaz ă c ălătorii de studii i documentare în Austria, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, Germania, fosta URSS, Bulgaria, Grecia, Danemarca, Suedia, Fran Ńa, Spania, Italia.

Lucr ări expuse în muzee i colec Ńii

În anul 2002 artista a donat Bibliotecii Bucovinei “I.G. Sbiera” din Suceava 12 lucr ări de mare valoare, reprezentative pentru arta sa, care fac obiectul unei expozi Ńii cu caracter permanent. În anul 2008 dona Ńia a fost întregit ă cu înc ă 3 lucr ări. Cele trei lucr ări donate se numesc „Bucovinean ă II”, „Flori pe gama violet” i „C ălători spre uitare”. Sala bibliotecii care g ăzduie te dona Ńia artistei poart ă numele de Sala de Arte "Elena Greculesi".

Lucr ări ale artistei se afl ă în colec Ńii muzeale i particulare din Japonia, SUA, Canada, Spania, Fran Ńa, Italia, Australia, Iugoslavia, Suedia, Grecia i Austria.

łă ranc ă cu maram ă Bucovinean ă Rug ă Maria România

Premii, recunoa teri publice Parte din operele artistei (portrete, compozi Ńii, peisaje, flori) au intrat deja în patrimoniul cultural na Ńional, parte fac obiectul unor colec Ńii muzeale i particulare. În 1978 a fost aleas ă în Biroul Executiv al Uniunii Arti tilor Plastici.

A fost distins ă cu:
Ordinul Meritul Cultural, cl. IV (1968);
Medalia de Aur la Bienala de sculptur ă i pictur ă din Floren Ńa, Premio del Fiorino Bienale Internazionale D'Arte (16 iunie 1971);
Premiul I i Medalia de Aur la a II-a edi Ńie a Festivalului Na Ńional Cântarea României;
Marele Premiu la prima edi Ńie a Festivalului Concurs de Art ă Plastic ă „Vorone Ńiana” (1976);
Cet ăŃ ean de onoare al Municipiului Suceava (2003);
Indemniza Ńie de merit UAP (2004);
Premiul "Omnia" al Funda Ńiei Culturale a Bucovinei (2004).

Dumitru Rusu - pictor

Dumitru Rusu s-a n ăscut la 6 noiembrie 1938, în comuna Ili eti, jude Ńul Suceava, este pictor, membru al Uniunii Arti tilor Plastici din România.

Studii
Liceul de Art ă "Octav B ăncilã" Ia i 1959.
Institutul de Arte Plastice "Ion Andreescu" Cluj Napoca 1965 - Specialitatea Pictur ă.

Între anii 1970 – 2003 a avut diferite expozi Ńii personale în jude Ń i în Ńar ă iar în 2006 a expus la Theater Gallery, UW Memorial Union - Madison WI S.U.A.

Expozi Ńii de grup
Din 1969 pân ă în prezent a participat la toate expozi Ńiile anuale organizate de U.A.P. Suceava;
Particip ă la expozi Ńii de grup organizate de filiala U.A.P în Ia i, Boto ani, Bac ău;
Particip ă la toate edi Ńiile "Vorone Ńiana".

15

Expozi Ńii de grup în str ăin ătate
1976 – 1988 – Cern ăuŃi – Ucraina;
1991 – Fran Ńa;
1998 – Lake County Public Library – Marriville, Indiana S.U.A.;
1998 – Sulzer Public Library – Chicago S.U.A.;
1998 – Public Library – Indiana S.U.A.;
1999 – Ambasada României – Washington D.C. S.U.A.

Premii i distinc Ńii
Vorone Ńiana 1980 - Premiul Opiniei Publice;
Vorone Ńiana 1981 - Premiul II;
Vorone Ńiana 1989 - Premiul III;
Anuala 1993 - Premiul I;
Premiul Funda Ńiei Transilvania 1995;
Premiul Funda Ńiei Bucovina 2000.

Literatur ă:

Ion Gr ămad ă – scriitor, istoric i publicist bucovinean

Ion Gr ămad ă s-a n ăscut la data de 3 ianuarie 1886, în satul Zahare ti aflat în Imperiul Austro-Ungar, ast ăzi în jude Ńul Suceava i a decedat la 27 august 1917, în satul Cire oaia, jude Ńul Bac ău.

Ion Gr ămad ă a fost un scriitor, istoric i publicist bucovinean, erou al primului r ăzboi mondial.

În anul 1907 înfiin Ńeaz ă gazeta De teptarea din Cern ăuŃi, una dintre cele mai populare ale vremii. Este apoi redactor la publica Ńiile Românul i Via Ńa nou ă. Implicat, ca redactor i comentator, în problemele politice legate de soarta Bucovinei, Ion Gr ămad ă sus Ńine punctul de vedere na Ńional privitor la drepturile legitime ale românilor.

Dup ă izbucnirea primului r ăzboi mondial, se înroleaz ă voluntar i cere să fie trimis în linia întâi a frontului. La comanda unui pluton al vân ătorilor de munte, cade în lupt ă pe câmpul de la Cire oaia, în timpul unui asalt al trupelor române, în cadrul ofensivei de la M ără ti. Este îngropat de camarazi într-o poian ă a locului.

În iunie 1926, r ămă iŃele sale p ământe ti sunt aduse la Suceava i îngropate cu onoruri în cimitirul ora ului.

Dintre cele mai importante scrieri amintim:
Din Bucovina de alt ădat ă. Schi Ńe istorice ;
Bro ur ă umoristic ă. Câteva reflexiuni la "Habsburgii i Românii" p ărintelui Victor Zaharovschi ;
Mihai Eminescu. Contribu Ńii la studiul vie Ńii i operei sale ;
Societatea academic ă social ă literar ă "România Jun ă" din Viena: 1871-1911 , monografie istoric ă.

Norman Manea - scriitor

Norman Manea s-a n ăscut în Burdujeni (ast ăzi cartier al municipiului Suceava), la data de 19 iulie 1936.

Manea este un romancier român, evreu, fost dizident, care tr ăie te din 1986 în SUA. Este unul dintre cei mai tradu i romancieri români, fiind considerat totodat ă unul din marii scriitorii români din exil.

16

Copil fiind, a fost deportat într-un lag ăr de concentrare în Transnistria de unde s-a întors în România în 1945 cu membrii familiei sale care au supravie Ńuit.

A lucrat în România ca inginer hidrotehnician, pentru ca din anul 1974 s ă renun Ńe la profesie dedicându-se în întregime scrisului. Pân ă la plecarea sa din Ńar ă a publicat zece volume, în care descrie aspectele vie Ńii într-un stat totalitar, f ără s ă critice îns ă direct regimul comunist din România.

A p ărăsit România în 1986 i s-a stabilit în Statele Unite ale Americii unde a devenit „writer în residence” la mai multe universit ăŃ i americane, inclusiv la Bard College din New York. Operele sale au fost traduse în douazeci de limbi.

Operele reprezentative ale acestui scriitor sunt urm ătoarele:
Povestea vorbii , 1966;
Captivi , 1970;
Anii de ucenicie ai lui August Prostul (roman), 1979;
Despre clovni: dictatorul i artistul (un roman parabolic), 1997;
Casa melcului , colec Ńie de interviuri;
Octombrie, la ora opt , proz ă scurt ă.

Autorul are drept teme favorite trauma holocaustului, via Ńa de zi cu zi într-un stat totalitar i exilul. CărŃile sale au fost comparate cu cele ale unor scriitori cum ar fi Bruno Schulz i Robert Musil sau au fost considerate de al Ńi critici ca fiind o continuare fireasc ă a absurdului grotesc din romanele lui Franz Kafka.

Premii
Premiul Na Ńional al Evreilor Americani, în aprilie 1993, pentru romanul s ău parabolic Despre clovni ;
Premiul Guggenheim;
Premiului "Lux Mundi" (2006), oferit de Radio Romania Cultural "pentru talentul artistic i consecven Ńa moral ă cu care a înf ăŃ iat lumii imaginea complex ă a societ ăŃ ii române ti i pentru felul în care a reu it s ă transfigureze drama biografic ă;
Premiul Médicis Etranger, cel mai prestigios premiu francez pentru un roman scris în alt ă limb ă decât franceza, acordat romanului Întoarcerea huliganului pe anul 2006.

Mircea Motrici - prozator, jurnalist i scriitor român

Mircea Motrici s-a n ăscut pe 24 martie 1953, Ude ti, jude Ńul Suceava i a decedat la data de 16 mai 2007 în municipiul Suceava.

Între anii 1960 i 1968 urmeaz ă cursurile colii generale din Ude ti, dup ă care se înscrie la Liceul "Petru Rare " din Suceava. Dup ă absolvirea liceului urmeaz ă coala de Avia Ńie i Facultatea de Ziaristic ă Ia i.

Din anul 1991 devine corespondent local pentru judeŃul Suceava al Radiodifuziunii Române. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Activitatea literar ă A scris 9 volume de proz ă, reportaj i poezie i s-a îngrijit de apari Ńia în prim ă edi Ńie, a 8 volume din opera arhimandritului Dionisie Udi teanu.
Fereastr ă spre inima p ământului, Ia i, Editura Junimea, 1986;
Fereastr ă spre inima Bucovinei, Bucure ti, Editura Eminescu, 1988;
Visul s ărut ă Japonia, 1995;

17
Cr ăiasa minei, 1997;
Craterul inimii, 1997;
7 zile în Athos, 1998;
Bucovina, icoan ă spre cer, 2001;
Parabola stâncii, 2003;
Libertatea visului, 2008.

Volumul de poezii "Libertatea visului" a ap ărut postmortem, la 24 martie, 2008 la împlinirea a 55 de ani de la na terea poetului. Publicarea acestei c ărŃi a fost posibil ă prin grija so Ńiei, Rozalia Motrici i a scriitorului Ion Dr ăgu anul, prieten apropiat al autorului.

Premii, recunoa teri publice
Premiul special al Funda Ńiei Culturale a Bucovinei pentru publicistic ă, în anul 1996;
Premiul "George Sidorovici" (1997) al Grupului editorial Mu atinii-Bucovina viitoare pentru volumul "7 zile în Athos";
Premiul Funda Ńiei Culturale a Bucovinei pentru activitatea cultural ă, în anul 1999;
Premiul Funda Ńiei Culturale a Bucovinei pentru volumul "7 zile în Athos", în anul 1999;
Premiul Funda Ńiei Culturale a Bucovinei i a Societ ăŃ ii Scriitorilor Bucovineni pentru volumul "Bucovina icoan ă spre cer", 2001;
Premiul Funda Ńiei Culturale a Bucovinei, în anul 2004, pentru volumul de poezie "Parabola stâncii";
Laureat al Premiilor de Excelen Ńă ale Patrimoniului Românesc, în anul 2006, pentru reeditarea operei arhimandritului Dionisie Udi teanu;
Premiul I, "Crucea de Aur a Sfântului tefan cel Mare", în memoriam, Societatea cultural ă "tefan cel Mare"- Bucovina, Suceava, 2007;
Premiul Omnia al Funda Ńiei Culturale a Bucovinei, post mortem, pentru "contribu Ńia sa excep Ńional ă la promovarea valorilor spirituale ale bucovinenilor, în calitatea sa de corespondent pentru Bucovina al postului na Ńional de radio, descoperind i punând în lumin ă tr ăsături de caracter care dau str ălucire locuitorilor acestui spa Ńiu prin creativitate, talent i dăruire pân ă la uitare de sine", 2007.

1.4.2 Cet ăŃ eni de onoare

Titlul de „Cet ăŃ ean de Onoare al municipiului Suceava” reprezint ă cea mai înalt ă distinc Ńie acordat ă de c ătre municipalitate unor cet ăŃ eni români sau str ăini.

Acordarea titlului de „Cet ăŃ ean de Onoare al municipiului Suceava” se face respectând Regulamentul aprobat de c ătre Consiliul Local prin Hot ărârea nr. 55 din 24.04.2000, modificat i completat prin HCL nr. 296/2004.

Urm ătorul tabel cuprinde Hot ărârile Consiliului Local privind acordarea titlului de "Cet ăŃ ean de onoare al municipiului SUCEAVA", în perioada 1992-2006:

Nr. Num rul i data Hot rârii Numele i prenumele ă ă crt. Consiliului Local 1. Eugen Co eriu 41/14.10.1992 2. Aurel Constantinescu 50/02.06.1994 3. Nicolae Porumbescu 27/09.10.1996 4. Sofia Vicoveanca 28/09.10.1996 5. Nicolae Barb ă 19/24.02.1997 6. Tamara Buciuceanu Botez 18/30.03.1998 7. Matei Mircea 72/27.07.1998 8. Mihai Cristea 76/27.07.1998 9. Ion Carp Fluerici 44/29.03.1999 10. Aurelian Ciornei 45/29.03.1999 11. Vasile Andriu 103/30.08.1999 12. Violeta Beclea Szekely 120/13.09.1999 13. Ion Irimescu 27/28.02.2000 14. Gheorghe Zamfir 27/28.02.2000

18 Nr. Num rul i data Hot rârii Numele i prenumele ă ă crt. Consiliului Local 15. Nicolae Manolescu 27/28.02.2000 16. Ioan Emil Satco 27/28.02.2000 17. Ilie Ila cu 27/28.02.2000 18. Elena Bard ă 66/29.05.2000 19. Vladimir Florea 100/31.07.2000 20. Ioana Nistor 129/25.09.2000 21. Romul Vancea 113/29.06.2001 22. Maria Draga Rozopol 114/29.06.2001 23. Ioan Neme 115/29.06.2001 24. Dumitru N ăstase 116/29.06.2001 25. Florin George Iancu 02/28.01.2002 26. Doina Maria Robu 03/28.01.2002 27. George Sîrbu 04/28.01.2002 28. Dimitrie Loghin 103/28.06.2002 29. Norman Manea 60/28.03.2003 30. Mieczyslaw Jedon 114/30.05.2003 31. Michael Guest 127/30.06.2003 32. Elena Greculesei 253/29.09.2003 33. Ovidiu Dumitru Cojocaru 34. Eugen V ărv ăruc ă 35. Decebal Gabriel La Ńcu 36. Cristian Gr ădinaru 37. Gheorghe Pentiuc 38. Mihail Amariei 290/28.10.2004 39. Mihai Dudu Ńă 40. Sorin Hostiuc 41. Duiliu Diaconescu 42. Radu Saghin 43. Gabriel Balan 44. Emanuel Diaconescu 291/28.10.2004 45. Liliana Gafencu 292/28.10.2004 46. Alexandru tef ănescu 293/28.10.2004 47. Vladimir G ăitan 294/28.10.2004 48. Mihai Pînzaru Pim 295/28.10.2004 49. Traian Straton 329/30.11.2004 50. Alexandru Dumbrav ă 330/30.11.2004 51. Constantin Sofroni 74/31.03.2005 52. Aurel Tudose 210/28.07.2005 53. Dan Ionu Ń Fechete 361/29.11.2005 54. Mioara Co ulianu 13/26.01.2006 55. Goian Dorin 155/24.06.2006 56. Emil Havriliuc 57. Pl ăcinta Teodor 58. Ambrozie Iacovi Ńă Teodor Dimitrie 186/24.07.2006 59. Boghean Costache Vasile 60. Dănil ă Ion Haralambie 61. Pu ca u tefan 36/28.02.2008 62. Cojocaru C. Zaharie 37/28.02.2008 63. Magazin Petru 43 / 27.03.2008 64. Vlad Constantin 104 / 21.04.2008 Badea St. Craciun Popovici N. Mihai 65. Filip Gh. Mihai 105 / 29.05.2008 Morosan I. Victor Chisca A. Costache 66. Casandra Cristina 251 / 30.10.2008 67. Nistor Stelian 293 / 20.11.2008

19

2. Capital natural

2.1. Tip clim ă

Pozi Ńia nordic ă a municipiului Suceava determin ă o clim ă temperat-continental ă cu influen Ńe baltice, cu caracter mai r ăcoros i umed, datorat în mare m ăsur ă anticiclonilor atlantic i continental.

Unele caracteristici ale mediului înconjur ător care influen Ńeaz ă clima în zona municipiului Suceava sunt:
Altitudinea i gradul de fragmentare i orientare a versan Ńilor;
Peisajul urban, alc ătuit din blocuri cu înc ălzire central ă, str ăzi pavate, industrie etc, care determin ă existen Ńa unor deosebiri microclimatice între diferite puncte ale ora ului (centru, zona I Ńcani-Gar ă, zona m ănăstirii Zamca, zona industrial ă Valea Sucevei i zona Burdujeni- Centru).

Evolu Ńia vegeta Ńiei confirm ă i ea existen Ńa deosebirilor microclimatice dintre diferitele zone ale ora ului, diferen Ńa de producere a fenofazelor fiind de:
Dou ă pân ă la trei zile între centru i zona Zamca;
Trei pân ă la cinci zile între centru i cheia;
Dou ă zile între centru i dealul Cet ăŃ ii.

La nivelul municipiului Suceava, s-au înregistrat în anul 2006 temperaturii medii anulae de 7,7 0 C, cu o minim ă absolut ă anual ă de -24,2 0 C i o maxim ă absolut ă anual ă de 31,1 0 C. Temperatura medie anual ă în sta Ńia meteo Suceava în perioada 1991 - 2000, este de 7,5 0 C.

Cantitatea anual ă de precipita Ńii atmosferice înregistrat ă la sta Ńia meteorologic ă Suceava în anul 2006 a fost de 814,1 l/mp.

Vânturile dominante sunt cele dinspre NV (peste 30% din zile), pe direc Ńia v ăii râului Suceava. Viteza maxim ă a vântului, în anul 2006, a fost 8 m/s, iar viteza medie lunar ă a vântului a fost în jurul valorii de 3,5 m/s.

În semestrul I din 2008, conform datelor meteo furnizate de sta Ńia meteo Suceava, direc Ńia predominant ă a vântului a fost preponderent din direc Ńia NV (cca. 39% din zile), ca i în semestrul I al anului 2007, iar viteaza maxim ă zilnic ă a vântului a fost de 9 m/s, iar cea medie de 3 m/s16 .

Aerul de origine nordic ă aduce ninsori iarna i ploi reci prim ăvara i toamna. Din partea estic ă exist ă influen Ńe climatice continentale cu secet ă vara, cu cer senin, ger i viscole iarna. Precipita Ńiile c ăzute sub forma de ploaie reprezint ă 70-80% din totalul acestora. Cele mai mici cantit ăŃ i de precipita Ńii se înregistrează în luna februarie, iar cantit ăŃ ile cele mai abundente sunt de obicei în lunile mai i iunie 17 .

2.2. Relief

Aspectul caracteristic al reliefului Sucevei este cel al unui vast amfiteatru, cu deschidere spre valea râului Suceava, cu în ălŃimea maxim ă de 435 m (dealul łarinca) i cea minim ă de 270 m (în zona albiei râului Suceava).

Relieful din zona ora ului i din împrejurimi este foarte variat, cu o fragmentare sub form ă de platouri, coline (cueste) i dealuri (Zamca - 385 m, Viei - 376 m, M ănăstirii - 375 m, łarinca - 435 m) separate de v ăile râurilor Suceava, cheia, Tîrgulu Ń (Cacaina), Bogdana i Morii.

16 Raport privind starea mediului în jude Ńul Suceava în semestrul I 2008 17 PUG municipiul Suceava

20 Pantele reliefului se prezint ă destul de variat. Majoritatea lor, aproximativ 60% din suprafa Ńa teritoriului, sunt sub 3°, 25% din teritoriu cuprin de pante între 3 i 10°, iar 15% din teritoriu are pante peste 10°.

Principalele unit ăŃ i de relief din ora i din zona înconjur ătoare, de vârst ă cuaternar ă, pot fi clasificate în trei mari grupe 18 :
Platourile, larg v ălurite, reprezentate prin dealul Zamca i dealul Cet ăŃ ii. Cele sub form ă de coline se întâlnesc numai în partea de sud-est a ora ului;
Versan Ńii deluviali (circa 25% din suprafa Ńă ), ap ăru Ńi ca urmare a dinamicii active a proceselor geomorfologice (alunec ări de teren, eroziuni areolare i liniare), se întâlnesc mai ales în bazinul superior al v ăii łîrgului, pe versan Ńii de vest i sud-est ai dealului Zamca i pe versantul drept al Sucevei;
esurile aluvionare, modelate sub forma unor trepte, au un caracter îmbucat.

esurile aluvionare s-au deta at ca trepte prin adâncirea succesiv ă a albiei Sucevei astfel:
Treapt ă între 0 i 2 m, inundabil ă;
Treapt ă mai înalt ă între 2 i 4 m, inundabil ă periodic;
Ultima treapt ă între 4 i 7 m este cea mai înalt ă a esului.

În afara acestor trei trepte ale esului se mai pot delimita înc ă ase terase:
Terasa de 20-25 m în zona Burdujeni;
Terasa de 60-70 m, dealul Burdujeni;
Terasa de 100 m, dealul Viei i dealul M ănăstirii;
Terasa de 130-140 m, dealul Velni Ńei;
Terasa de 150-160 m, dealul łarinca;
Terasa de 180-190 m, dealul C ăpr ăriei.

2.3. Solurile

Solurile din raza ora ului intr ă, în general, în categoria celor de silvostep ă, solurile cernoziomice levigate fiind specifice zonei. Aceste soluri par a fi o form ă relict ă, corespunz ătoare unei epoci mai secetoase din trecut, dat fiind faptul c ă sunt soluri tipice de silvostep ă. Ele sunt cele mai fertile soluri din zon ă, folosite la cultura cartofului, sfeclei de zah ăr i a cerealelor.

Pe terasele superioare se g ăsesc i soluri cenu ii de p ădure, cu o fertilitate mai sc ăzut ă.

În lunca Sucevei exist ă soluri aluvionare, formate din depozite fluviale de pietri i nisip, utilizate, în parte, pentru cultura legumelor i a cartofului.

2.4. Vegeta Ńie

În împrejurimile municipiului Suceava se g ăse te atât vegeta Ńie specific ă zonei dealurilor, cât i cea caracteristic ă zonei de lunc ă.

Suceava i teritoriul înconjur ător apar Ńin în întregime zonei p ădurilor de foioase care, mult reduse în decursul vremurilor, au c ăpătat un aspect discontinuu.

Vegeta Ńia de lunc ă a Sucevei cuprinde plante hidrofile lemnoase (salcia, r ăchita, plopul, arinul) i ierboase (rogoz, pipirig, izm ă, piciorul coco ului etc).

Pe teritoriul municipiului i în împrejurimi se g ăsesc i plante rare, veritabile monumente ale naturii, ocrotite de lege. Astfel, la cca. 9 km de ora i la 1 km lateral de drumul european E 85 se afl ă rezerva Ńia floristic ă Ponoare unde cresc dedi Ńei (Pulsatilla patens i Pulsatilla montana), ru cu Ńa de prim ăvar ă (Adonis vernalis), fr ăsinei (Dictamnus albus), stânjenei (Iris coespitosa i Iris sibirica), bulbuci (Trolius europeus) etc.

18 http://www.apmsv.ro/PUMM/PUMM%20Suceava_final_RO.doc

21 Tot în apropiere de Suceava, la 6 km de ora, se afl ă Rezerva Ńia floristic ă de la Frumoasa, mai mic ă decât cea de la Ponoare, cu specii asem ănătoare dar i cu alte plante rare, printre care vine Ńelele (Centaurea marclialliana).

În perimetrul ora ului, în parcul central, lâng ă Muzeul de tiin Ńele naturii, se afl ă un exemplar de fag ro u (Fagus sylvatica v. antropurpurea).

Pătura ierbacee specific ă zonei cuprinde mai ales pirul (Agropyron brandzae) i iarba gras ă (Portulaca oleracea).

De asemenea, se bucur ă de condi Ńii bune de dezvoltare cerealele, plantele tehnice, legumele. În lunca Sucevei serele ocup ă i ele un loc destul de însemnat, al ături de livezile de pomi fructiferi ce acoper ă versanŃii dealurilor din împrejurimi.

2.5. Fauna

Diversitatea condi Ńiilor fizico-geografice din zon ă se reflect ă i în cadrul lumii animale prin bog ăŃ ia de mamifere, mai ales ierbivore, precum i prin numeroasele p ăsări.

În împrejurimile Sucevei, în p ădurea de la P ătr ăuŃi tr ăie te o colonie de cerbi (Cervus elaphus), iar în cea de la Mihoveni sunt mul Ńi fazani (Phasianus colchicus). Interes cinegetic mai prezint ă iepurele (Lepus europaeus), c ăprioara (Capreolus capreolus), vulpea (Canis vulpes) i mistre Ńul (Sus scrofa), care populeaz ă p ădurile din apropiere. Dintre p ăsări predomin ă graurele (Onolus onolus), botgrosul (Coccothraustes coccotliraustes) i sitarul (Scolopax rusticola).

Apele din zon ă sunt populate cu mrean ă (Barbus jluviatilis), clean (Leuciscus cephalus), lipan (Thymolus thymolus), scobar (Chonarostoma nasus) i crap (Cyprinus carpio).

2.6. Calitatea aerului 19

Calitatea aerului este monitorizat ă de Agen Ńia pentru Protec Ńia Mediului, în diferite puncte strategice ale localit ăŃ ii, cu sta Ńii automate de monitorizare, conform cu cerin Ńele directivelor Uniunii Europene.

În luna mai a anului 2008 calitatea aerului a fost monitorizat ă în urm ătoarele puncte:
sediu APM (cartier Obcini) - sta Ńie de fond urban (analizoare NOx i O3 i PM10 gravimetric);
sta Ńia de la Colegiul Na Ńional Mihai Eminescu (SV1) – sta Ńie de fond urban;
sta Ńia de la Gr ădini Ńa cu program normal nr. 12 din cartierul Cuza Vod ă (SV2)– sta Ńie de tip industrial.

Valorile medii zilnice la indicatorii dioxid de sulf i dioxid de azot , rezultate în urma analiz ării, se încadreaz ă în general mult sub valorile limit ă sau concentra Ńiile maxime admise stabilite de actele normative în vigoare conform Ordinului M.A.P.M. nr. 592/2002 – pentru dioxid de sulf i STAS 12574/1987 – pentru dioxid de azot), a a cum se observ ă din urm ătorul tabel:

19 Agen Ńia de Protec Ńie a Mediului Suceava: www.apmsv.ro

22

Valoarea Maxima Maxima limit ă/ Valoarea Concentra Ńie concentra Ńilor concentra Ńilor Sta ia CMA limit ă orar ă medie Ń Poluant medii medii orare zilnic ă (g/mc) lunar ă zilnice (g/mc) (g/mc) ( g/mc) ( g/mc)

7,57 125 21,17 350 4,232 SO 2 SV1

21 100 46 233,33 13 NO 2

10 125 11 350 9 SO 2 SV2

23 100 66 233,33 15 NO 2 Sediu NO 2 36,03 100 93,04 233,33 18,9 APM Tabel 2.6.1 Concentra Ńii medii lunare i maxime la indicatorii SO2 i NO2 în municipiul Suceava în luna mai 2008

Concentra Ńiile medii orare la indicatorul NO2 , s-au situat mult sub valoarea limit ă orar ă i sub marja de toleran Ńă pentru protec Ńia s ănătăŃ ii umane (233,33 g/mc pentru anul 2008), concentra Ńia medie orar ă maxim ă înregistrat ă fiind de 93,04 g/mc, înregistrată la sta Ńia Sediu APM.

La indicatorul ozon (O3) , valoarea orar ă maxim ă înregistrat ă a fost de 130 g/mc, valoare situat ă sub pragurile de informare (180 g/mc) i de alert ă (240 g/mc), conform Ordinului M.A.P.M. nr. 592/2002.

Indicatorul monoxid de carbon (CO) a fost monitorizat în sta Ńiile SV1, respective SV2. Concentra Ńiile de CO au fost mult sub valoarea limit ă pentru anul 2007 (10 mg/mc), cea mai mare valoare maxim ă zilnic ă a mediilor de 8 ore a fost de 0,2 mg/mc la sta Ńia SV1 i respectiv 0,4 mg/mc .

Concentra Ńiile medii zilnice de pulberi în suspensie PM10 , monitorizate în cartierul Obcini – Sediu APM, au dep ă it valoarea limit ă zilnic ă pentru protec Ńia s ănătăŃ ii umane (50 g/mc) , conform Ordinului M.A.P.M. nr. 592/2002, la 4 m ăsur ători din cele 31 efectuate (12,9%). Valoarea limit ă zilnic ă a fost dep ă it ă de maxim 1,41 ori.

Sursele principale de poluare cu pulberi PM10 din aceast ă zon ă sunt traficul rutier zonal intens (intrare în municipiul Suceava a E85, drum municipal i acces Metro), în condi Ńiile unei st ări tehnice i de salubritate a str ăzilor din cartier necorespunz ătoare, ca i apropierea sta Ńiei de monitorizare de un teren par Ńial necultivat, situat la cca. 80 -100 m de aceasta. La acestea se adaug ă sursele industriale i instala Ńii de ardere neindustriale (reziden Ńiale, institu Ńionale etc.) de pe teritoriul municipiului Suceava.

La sta Ńiile SV1 i SV2 nu au func Ńionat corespunz ător analizoarele automate de pulberi în suspensie PM10.

20 Polu ării accidentale

Conform raportului privind starea mediului în jude Ńul Suceava în semestrul I al anului 2008, realizat de Agen Ńia de Protec Ńie a Mediului Suceava, la începutul anului 2008 s-a produs o poluare a aerului cu amoniac provenit din vechea instala Ńie de r ăcire de la Patinoarul municipal. Astfel datorit ă unor neetan eit ăŃ i s-au produs emisii necontrolate de amoniac în aer de la sta Ńia de frig a Patinoarului Suceava, aflat în administra Ńia Prim ăriei Suceava.

20 Raport privind starea mediului în jude Ńul Suceava în semestru I 2008 - www.apmsv.ro

23 În urma chestion ării popula Ńiei referitor la principalele surse de poluare a mediului din municipiul Suceava, toŃi cei chestiona Ńi au indicat trei surse de poluare: traficul rutier – zgomt, noxe, de eurile menajere i activit ăŃ ile industriale. Aproximativ 71% dintre cet ăŃ eni au plasat traficul rutier ca principala surs ă de poluare.

Cet ăŃ enii municipiului sunt afecta Ńi în cea mai mare m ăsur ă de c ătre poluarea aerului datorat ă traficului auto i emisiilor de noxe din activit ăŃ i industriale.

Persoanele care sunt cele mai deranjate de poluarea aerului sunt cele care locuiesc în cartierul George Enescu, ace tia pe o scar ă de la 1 la 10 (unde 1 reprezent ă foarte pu Ńin, 10 reprezent ă foarte mult), au indicat 7,87, urma Ńi de cei care au domiciliul în Burdujeni ora (7,73).

2.7. Calitatea apelor

Teritoriul jude Ńului Suceava apar Ńine în întregime bazinului hidrografic al Siretului.

Cel mai important curs de ap ă care str ăbate municipiul Suceava este râul cu acela i nume. Râul Suceava are o lungime de 170 km, izvor ă te din Masivul Lucina, bazinul s ău hidrografic ocup ă 26% din suprafa Ńa jude Ńului Suceava i are o direc Ńie general ă de curgere NV-SE, v ărsându-se în râul Siret. În cursul s ău superior, râul marcheaz ă pe o por Ńiune de 6 km frontiera româno- ucrainean ă.

Râul Suceava, creeaz ă în dreptul ora ului o albie larg ă ca un culoar de 1,5 km l ăŃ ime, în cea mai mare parte neinundabil, ca urmare a m ăsurilor de îndiguire i protejare a spa Ńiului afectat zonei industriale i de agrement. De-a lungul timpului, râul Suceava a suferit deplas ări succesive c ătre S- SV, l ăsând partea opus ă albii vechi sub form ă de terase.

Râul Suceava prime te pe partea dreapt ă pâraiele cheia i łîrgului, cu versan Ńi asimetrici, iar pe stânga Mitocu, Bogdana, Dragomirna i pârâul Morii.

Debitele râului Suceava m ăsurate în sta Ńiile hidrometrice 21 din jude Ń sunt prezentate în tabelul urm ător, dintre acestea, sta Ńia I Ńcani este pe teritoriul municipiului Suceava.

Debit maxim în anul Nr. Sta Ńie Debit mediu multianual Râul 2006 3 crt. hidrometric (m / s) ă (m 3 / s) Brodina 131 4,81 1. Suceava łibeni 346 11,5 IŃcani 548 16,5 Tabel 2.7.1 Debitele râului Suceava

Debitul mediu multianual m ăsurat la sta Ńia I Ńcani este de 16,5 mc/s iar debitul maxim m ăsurat în 2006 este de 548 mc/s.

O zon ă critic ă sub aspectul polu ării apelor de suprafa Ńă i a celor subterane este cea din aval evacuare ape uzate provenite de la Sta Ńia de epurare or ă eneasc ă administrat ă de S.C. ACET S.A. Suceava, pe tronsonul Ti ă uŃi – confluen Ńă cu râul Siret.

Caracteristicile acestei surse majore de poluare a apelor râului Suceava, în anul 2006, sunt prezentate în tabelul 22 de mai jos:

21 www.apmsv.ro 22 Planul urban de management al mediului pentru municipiul Suceava - www.apmsv.ro

24 Indicatori % Vol. ce Agent Vol. Grad de Nr. din vol. Indicatori dep esc econo Emisar evacuat ă epurare crt. total monitoriza i limitele mic mil mc Ń % evacuat maxime admise Suspensii, CBO , Suspensii, 5 + + - NH , fosfor, CCOCr, NH , NO , 4 4 2 S.C. - detergen Ńi, râul NO , fosfor, subst. 1. ACET 21,444 59,73 3 fenoli, H S. 65 Suceava 2 S.A. extractibile, detergen Ńi, fenoli, - 2- + H S, Cl , SO , Na 2 4 Tabel 2.7.2 Sursa major ă de poluare a apelor râului Suceava i gradul de epurare în anul 2006

În urma sondajului de opinie efectuat în rândul cetăŃ enilor municipiului Suceava cu privire la tipurile de poluare de care popula Ńia este afectat ă, poluarea apelor este cea care afecteaz ă în cea mai mic ă m ăsur ă popula Ńia ob Ńinând un scor mediu de 5,59 (pe o scar ă de la 1 la 10, unde 1 reprezint ă foarte pu Ńin iar 10 foarte mult).

Poluarea apelor este deranjant ă în special pentru cei din cartierul Burdujeni ora (6,47), în timp ce subiec Ńii din I Ńcani o privesc cu mai mult ă toleran Ńă (4,23).

Problema polu ării a fost pus ă în discu Ńie i în cadrul întâlnirilor focus-grup de c ătre locuitorii din cartierele I Ńcani i Burdujeni sat, ace tia sus Ńin c ă o parte din popula Ńie arunc ă diverse de euri în Pârâul Mitoc, acesta devenind un focar de infec Ńie.

2.8. Calitatea solului

Solurile din municipiul Suceava intr ă, în general, în categoria celor de silvostep ă, solurile cernoziomice levigate fiind specifice zonei. Aceste soluri par a fi o form ă relict ă, corespunz ătoare unei epoci mai secetoase din trecut, dat fiind faptul c ă sunt soluri tipice de silvostep ă. Ele sunt cele mai fertile soluri din zon ă, folosite la cultura cartofului, sfeclei de zah ăr i a cerealelor.

Potrivit Planului Urban de Management al Mediului pentru muncipiul Suceava, din punct de vedere al activit ăŃ ilor industriale, principala cauz ă de deteriorare a calit ăŃ ii solului în municipiul Suceava o constituie depozitarea inadecvat ă, timp de zeci de ani, a de eurilor rezultate din unele procese tehnologice specifice industriei energetice, celulozei i hârtiei, prelucrarea lemnului etc.

Emisiile de gaze acidifiante (dioxid de sulf, oxizi de azot) i pulberi din arderea combustibililor fosili, în principal c ărbuni, reprezint ă surse de poluare nu doar a aerului, dar i a solului din jurul sursei de emisie. Pulberile con Ńin, al ături de particule de carbon, metale grele, hidrocarburi, dintre care periculoase sunt hidrocarburile policiclice aromatice i diferi Ńi al Ńi compu i organici volatili adsorbi Ńi. Precipita Ńiile, vântul, gravita Ńia, transfer ă ace ti poluan Ńi din atmosfer ă pe sol, unde, acumulându- se, pot conduce la poluarea i acidifierea solului. CET Suceava reprezint ă o astfel de surs ă de emisie la nivelul municipiului Suceava.

Analizele efectuate în anul 2006 de c ătre APM Suceava la solul recoltat din zona de impact a unităŃ ii (perimetrul co ului de fum i a haldei de zgur ă i cenu ă ), din zona limitrof ă haldei CET - cca 20 m râu Suceava, au indicat încadrarea concentra Ńiilor de metale grele: Cu, Zn, Pb, Cu, Cr, Cd, Ni, As, Mn sub pragurile de alert ă (PA) i de interven Ńie (PI) conform Ordinului 756/1997 iar pH-ul solului a fost alcalin (7,7 – 7,81), deci nu s-a produs fenomenul de acidifiere.

Rezultatele analizelor efectuate în anul 2006 - metalele grele Pb, Cu, Zn i Cd în probe de sol recoltate din zonele de impact ale activit ăŃ ilor industriale, din zona CET Suceava, precum i din zona haldelor de de euri industriale apar Ńinând SC AMBRO SA Suceava, pe adâncimile 0-5 i 5-30 cm, sunt prezentate în tabelul de mai jos.

25

Parametru statistic Pb Cu Zn Cd Loc prelevare (mg/kg s.u.) (mg/kg s.u.) (mg/kg s.u.) (mg/kg s.u.) Adâncime 0-5 5-30 0-5 5-30 0-5 5-30 0-5 5-30 prelevare Limit ă incint ă SC 18,16 21,38 35,6 33,01 117,53 110,79 0 0 ACET SA Suceava Limitrof hald ă n ămol 20,41 17,48 28,8 20,75 108,1 129,11 0 0 ACET Suceava Martor – mal râu 35,28 15,39 49,6 59,75 133,08 93,34 0 0 Suceava Limitrof hald ă lam 25,08 28,23 35,6 33,01 102,32 89,52 0 0 Ambro Suceava PA pt. folosin Ńe 50 50 100 100 300 300 3 3 sensibile Pl pt. folosin Ńe 100 100 200 200 600 600 5 5 sensibile Tabel 2.8.1 Rezultate ale determin ărilor con Ńinutului principalelor metale grele (Cu, Pb, Zn i Cd) în municipiul Suceava în anul 2006 ZONE CRITICE SUB ASPECTUL DEGRAD ĂRII SOLURILOR

De asemenea este necesar corectarea acidit ăŃ ii solurilor în parcuri, scuaruri i aliniamente, aciditate provenind din folosirea substan Ńelor chimice în procesul de tratare a carosabilului de ghea Ńă în perioada de iarn ă.

2.9. De euri

În conformitate cu cerin Ńele OUG nr. 78/2000 privind regimul de eurilor, cu modific ările i complet ările ulterioare i a Metodologiei pentru elaborarea Planurilor Jude Ńene de Gestionare a De eurilor aprobat ă prin Ordinul MMDD nr. 951/2007, a fost elaborat Planul Jude Ńean de Gestionare a De eurilor pentru jude Ńul Suceava.

Implementarea prevederilor planului aduce schimb ări importante în modul de gestionare a de eurilor i presupune cooperarea dintre autorit ăŃ i, mediul de afaceri i popula Ńie.

Un accent deosebit se pune pe separarea la surs ă a diferitelor categorii de de euri (de euri de ambalaje, de euri periculoase din de eurile menajere, de eurile voluminoase, de eurile de echipamente electrice i electronice), eficientizarea fluxului de de euri colectate selectiv, reducerea cantit ăŃ ilor de de euri eliminate prin depozitare, extinderea ariei de acoperire cu servicii de salubritate inclusiv în mediul rural, închiderea i ecologizarea depozitelor neconforme de de euri.

De eurile menajere din municipiul Suceava sunt colectate de 3 ori pe s ăpt ămân ă în sezonul cald (din aprilie pân ă în septembrie) i de 2 ori pe s ăpt ămân ă în sezonul rece (din octombrie pân ă în martie).

Fluxul unor categorii de de euri monitorizate de Agen Ńia de Proctec Ńie a Mediului (APM) Suceava, pentru perioada ianuarie-mai 2008, este urm ătorul:

Cantitate tone Stoc Denumire material Colectat Valorific Eliminat ă ă ă (tone) De euri municipale 46674 0 46674 0 Sticl ă 302 288 0 64.265 PET 170 188 0 3.769 PE 221 241 0 25.0 Hărtie/Carton 3400 3400 0 0 Uleiuri uzate 112 141 0 62.05

26 Stoc Denumire material Colectat Valorific Eliminat ă ă ă (tone) PCB / PCT (litri) 88 0 320 28782 Acumulatori auto 169 174 0 11.35 Anvelope uzate 609 173 0 4537.37 De euri lemnoase, 35085 40452 1581 9355 din care: Rumegu 16828 21984 0 3062 De euri spitalice ti 89 0 89 0 Tabel 2.9.1 Flux categori de de euri monitorizate de Agen Ńia de Proctec Ńie a Mediului

În ceea ce prive te sistemul de colectare selectiv ă a de eurilor existent la nivelul municipiului Suceava doar un num ăr de 20.000 de locuitori colecteaz ă separat de eurile de hârtie i carton iar un num ăr de 85.000 de persoane pe cele de plastic. Nu exist ă înc ă persoane care colecteaz ă separat de eurile de sticl ă, metal i de euri biodegradabile.

Referitor la situa Ńia operatorilor de salubritate, în anul 2006, în municipiul Suceava situa Ńia se prezenta astfel:

Form ă de proprietate Num ăr Autoriza Ńie Denumire locuitori Autohton Public ă de ANRSCUP deservi Ńi integral interes local privat SC Rosal Grup SRL 20.410 X X SC Test Prima SRL 13.200 X X SC Diasil Service SRL 33.500 X X SC Flor Construct SRL 23.654 X X Spa Ńii Prim ăria Suceava X verzi Tabel 2.9.2 Situa Ńia operatorilor de salubritate în municipiul Suceava în anul 2006

În anul 2008, în municipiul Suceava, unic operator de salubritate este societatea comercial ă Rosal Grup SRL.

Depozitul de de euri municipale este amplasat pe malul râului Suceava, nu este impermeabilizat i nu este împrejmuit, fiind un factor de poluare a râului i complet neconform cu legisla Ńia în vigoare. Pentru închiderea haldei existente, preconizat ă pentru sfâr itul anului 2008, conform Planul Jude Ńean de Gestionare a De eurilor pentru jude Ńul Suceava, este necesar ă suma de 6.037.500 mii lei, iar pentru amenajarea unei noi halde este necesar ă o sum ă de 164.271.319 mii lei.

Operatorul actualului depozit de de euri este SC TEST PRIMA SRL Suceava, care este răspunz ător de închidere i urm ărire post – închidere.

În urma sondajului de opinie efectuat în rândul popula Ńiei cu privire la principalele surse de poluare a mediului din municipiul Suceava, ca surs ă secundar ă de poluare a fost identificat de eurile menajere i managementul defectuoas al acestora, acesta fiind indicat de peste dou ă treimi dintre responden Ńi.

Gradul de disconfort creat de depozitarea necontrolat ă a de eurilor a ob Ńinut un scor de 7,23 din partea responden Ńilor care au re edin Ńa în cartierul Burdujeni ora i un scor de 4,53 din partea celor din I Ńcani (pe o scar ă de la 1 la 10, unde 1 reprezint ă foarte pu Ńin iar 10 foarte mult), pentru celelalte cartiere nemul Ńumirea legat ă de de euri încadrându-se între cele dou ă valori.

În cadrul întâlnirilor foscu-grup a fost pus ă în discu Ńie i problema salubriz ării cartierelor I Ńcani i Burdujeni sat, locuitorii acestor zone fiind nemul Ńumi Ńi de eficien Ńa echipei de salubrizare. Locuitorii zonelor Centru i Zamca consider ă necesar montarea mai multor pubele de gunoi, considerând de asemenea c ă s-ar mai putea face îmbun ătăŃ iri în ceea ce prive te cur ăŃ enia ora ului.

27

2.10. Zgomot

Traficul auto, feroviar i chiar aerian, precum i activit ăŃ ile agen Ńilor economici industriali, constituie surse de zgomot inepuizabile.

STAS-urile prev ăd c ă nivelul de zgomot admis pe str ăzile de leg ătur ă nu trebuie s ă dep ă easc ă 70 decibeli (db), în pie Ńe s ă nu fie mai mare de 65 db, iar pe magistrale – de maximum 85 db.

În Suceava, cele mai afectate de poluarea fonic ă sunt Calea Unirii (în zona Shell – Bazar - Ambro) i str ăzile Traian Vuia, Nicolae B ălcescu, tefan cel Mare i por Ńiunea de drum Suceava - cheia (în zona industrial ă i a complexelor comerciale).

Poluarea fonic ă este o problem ă în cre tere legat ă de dezvoltarea, uneori necontrolat ă, a c ăilor de comunica Ńii care tranverseaz ă zonele populate din ora e, care nu sunt deloc protejate.

Rezultatele m ăsur ătorilor sonometrice 23 efectuate în semestrul I a anului 2008 sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tip m ăsur ătoare Punct de Maxim ă % zgomot măsurare măsurat ă dB (A) Dep ă iri Parcuri, zone de recreere i Cetate 51.60 100 odihn ă Incinte industriale S.C. Starmod 60.73 0 Parcaje auto Parcare Bucovina 74.48 0

Intersec Ńie Centru 78.40 75 (McDonalds) Strad ă de Intersec Ńie categorie tehnic ă 78.83 25 I, magistral ă Burdujeni

Intersec Ńie Areni 75.63 33

Strad ă de B-dul George categorie tehnic ă Enescu 67.50 100 III, de colectare (Magazinul Plus) Strad ă de categorie tehnic ă Intersec Ńie Obcini 67.13 100 IV, de deservire local ă Tabel 2.10.1 Rezultatele monitoriz ării nivelului de zgomot în sem.I 2008

Din datele prezentate în tabel se constat ă c ă sursele de zgomot principale sunt cele legate de traficul auto, acestea creând disconfort popula Ńiei, atât în zonele imediat limitrofe c ăilor de transport rutier, cât i în zone reziden Ńiale, parcuri, alte zone de recreere.

În baza acestor rezultate se vor lua m ăsuri pentru protejarea locuitorilor i reducerea riscului de îmboln ăviri din cauza polu ării fonice. Municipiul Suceava va trebui s ă întocmeasc ă, pân ă la 30 iunie 2012, harta de zgomot, iar pân ă la 18 iulie 2013, planul de ac Ńiune pentru zonele în care se vor înregistra valori ale zgomotului peste limitele legale admisibile. Aceasta potrivit unei directive europene adoptat ă în legisla Ńia româneasc ă i care î i propune crearea unei baze comune pentru administrarea zgomotului ambiental urban.

23 Raport privind starea mediului în jude Ńul Suceava în semestru I 2008 - www.apmsv.ro

28 Realizarea h ărŃilor strategice de zgomot va aduce avantaje i în domeniul imobiliar, contribuind la încurajarea dezvolt ării de noi zone reziden Ńiale, precum i la stabilirea cât mai corect ă, în func Ńie de nivelul de zgomot înregistrat, a pre Ńului terenurilor i locuin Ńelor.

Pentru diminuarea valorilor zgomotului, sunt necesare sistematizarea i redimensionarea re Ńelelor stradale pentru a satisface solicit ările de trafic, realizarea unor suprafe Ńe cu perdele arboricole i arbusticole care sa fie zone tampon între zona stradal ă i cele de locuit, condi Ńionarea circula Ńiei pentru traficul greu pe arterele de centur ă i folosirea prioritar ă a autovehiculelor silen Ńioase.

În urma chestion ării popula Ńiei cu privire la principalele tipuri de poluare care afecteaz ă popula Ńia municipiului Suceava, poluarea sonor ă ocup ă locul al doilea dup ă cea a aerului ob Ńinând un punctaj de 6,72 (pe o scar ă de la 1 la 10, unde 1 reprezintă foarte pu Ńin iar 10 foarte mult).

Poluarea fonic ă este mai pu Ńin deranjant ă pentru cei din cartierul I Ńcani (4,95), în timp ce locuitorii cartierului George Enescu ofer ă acestei forme de poluare un punctaj de 7,19.

Concluzii

Municipiul Suceava se confrunt ă cu probleme de mediu, cum ar fi calitatea sc ăzut ă a aerului datorit ă polu ării cu pulberi în suspensie, trafic intens i aglomerat, nivelul crescut de zgomot ambiental, emisii de gaze cu efect de ser ă, solul poluat, generarea de de euri i ape uzate. Aceste probleme de mediu au consecin Ńe semnificative asupra s ănătăŃ ii umane, calit ăŃ ii vie Ńii cet ăŃ enilor i asupra performan Ńelor economice ale ora ului. De aceea, aceste probleme trebuie analizate, prioritizate i rezolvate printr-un plan de ac Ńiune.

Se impune g ăsirea unor solu Ńii care s ă rezolve problemele de mediu generate de diver i factori. În acest sens este util:
Asfalt ări de drumuri na Ńionale, prin executarea unor lucr ări în profunzime i profesioniste constând în refacerea covorului asfaltic, care s ă conduc ă la reducerea polu ării cu pulberi a municipiului Suceava;
De asemenea modernizarea sistemului stradal i fluidizarea circula Ńiei rutiere, modernizarea parcului auto în vederea respect ării indicatorilor specifici Euro3, Euro4, salubrizarea c ăilor rutiere de transport i dirijarea traficului greu pe trasee periferice;
Dezvoltarea i modernizarea sistemului de colectare selectiv ă a de eurilor prin amenajarea unei platforme betonate i dotate cu recipiente specifice;
Având în vedere nivelul sc ăzut de educa Ńie ecologic ă a popula Ńiei precum i gradul redus de implicare a publicului este necesar organizarea de campanii de informare i con tientizare a popula Ńiei privind problemele de mediu existente;
Plantarea unor perdele de vegeta Ńie de-a lungul drumurilor care traverseaz ă municipiul Suceava.

2.11. Arii protejate

Pe teritoriul jude Ńului Suceava se afl ă un num ăr de 22 rezerva Ńii naturale cu suprafa Ńa de 4457,20 ha 24 , din care:
6 rezerva Ńii naturale botanice;
8 rezerva Ńii naturale forestiere;
5 rezerva Ńii naturale geologice;
1 rezerva Ńie natural ă paleontologic ă;
2 rezerva Ńii naturale mixte.

24 Raport privind starea mediului în Jude Ńul Suceava în semestrul I 2008

29 Parcurile de agrement i monumente ale naturii de pe teritoriul municipiului Suceava 25 :

Nr. Localitate/adres ă Denumire Func Ńie/De Ńin ător Regim Crt. juridic 1. Suceava (zona central ă) Parcul central Parc dendrologic Stat Prim ăria Suceava 2. Suceava (zona pr. Cacaina) Parcul dendrologic Parc dendrologic Stat ipote Direc Ńia Silvic ă Suceava 3. Suceava (zona Petru Rare ) Parcul Cur Ńii Prim ăria Suceava Stat Domne ti Prim ăria Suceava 4. Suceava (zona str. tefan Parcul Judec ătorie Parc dendrologic Stat cel Mare) Prim ăria Suceava 5. Suceava (în fa Ńa Muzeului Fagul ro u, Fagus Monument al Stat de tiin Ńele Naturii) silvatica naturii specie rar ă Tabel 2.11.1 Parcurile de agrement i monumente ale naturii de pe teritoriul municipiului Suceava

2.12. Riscuri naturale

În func Ńie de categoriile de producere a dezastrelor în urma fenomenelor naturale, se disting trei tipuri de riscuri naturale: alunec ări de teren, scufund ări i inunda Ńii (datorate scurgeri de toren Ńi sau rev ărsării râului Suceava)

Zonele expuse la riscuri naturale cu care se confrunt ă municipiul Suceava sunt cele ale versan Ńilor alunec ători.

Situa Ńia zonelor cu alunec ări de teren din municipiul Suceava este prezentat ă în tabelul urm ător, în conformitate cu datele furnizate de Inspectoratul General pentru Situa Ńii de Urgen Ńă „Bucovina” al jude Ńului SUCEAVA.

Nr. Alunecare Alunecare Construc ii afectate sau posibil a Denumirea zonei Ń crt. Poten Ńial ă activ ă fi afectate • ansamblul de locuin Ńe din zona Municipiul Suceava versantului N-E, N-V; • Versant N-E; • c i de comunica ie; 1. DA ă Ń • Versant N-V. • re Ńele tehnico-edilitare (electrice, termoficare, gaze, telefon, canalizare). Tabel 2.12.1 Situa Ńia zonelor cu alunec ări de teren din municipiul Suceava

Men Ńion ăm c ă alunec ările de teren din Suceava sunt încadrate la tipul „alunec ări de suprafa Ńă ”.

Măsuri necesare pentru împiedicarea alunec ărilor de teren din zonele men Ńionate ar putea fi pentru stoparea deterior ării carosabilului din zona oselei Petru Rare montarea unor bariere de gabarit, iar pentru versantul de N-E realizarea colect ării apelor drenate.

O a doua categorie de zon ă expus ă la riscuri naturale este reprezentat ă de cursul râului Suceava, care prin ac Ńiunea sa permanent ă de erodare a malurilor, poate reprezenta un poten Ńial pericol pentru spa Ńiile aflate în apropierea sa.

Cauzele producerii inunda Ńiilor sunt: viitura local ă, eroziunea malurilor, dep ă irea malurilor albiei minore în zonele neamenajate.

25 Idem

30 2.13. Echipare spa Ńii verzi

26 Suprafa Ńa spa Ńiilor verzi în municipiul Suceava este de 2.373.884 mp , din care: 686.030 mp – parcuri; 326.475 mp – scuaruri; 241.379 mp – aliniamente; 1.120.000 mp – terenuri (inclusiv terenuri afectate de alunec ări).

În prezent, suprafe Ńele ocupate de spa Ńiile verzi se încadreaz ă în normele legale impuse de legisla Ńia în vigoare, fiind de 22,31 de metri p ătra Ńi pe fiecare locuitor , astfel Suceava ocupând locul al doilea în cadrul jude Ńului din acest punct de vedere. Spa Ńiile verzi contribuie la purificarea aerului, dau aspect estetic ora ului, reprezint ă zone de odihn ă i recreere pentru popula Ńie, contribuind la îmbun ătăŃ irea st ării de s ănătate a popula Ńiei.

Parcul Cet ăŃ ii este cea mai însemnat ă zon ă verde a ora ului beneficiind de varia Ńii de teren semnificative (valea Pârâului ipot, zona din amonte a Pârâului Târgului, pantele dealului din est, i ale Cet ăŃ ii), mari zone înierbate natural, zone împ ădurite cu soiuri de arbori care îi dau caracterul de parc dentrologic.

Parcul are regim forestier i este în proprietatea Ministerului Agriculturii i în administrarea Direc Ńiei Silvice Suceava. Parcul Cet ăŃ ii sau parcul ipote, cum este cunoscut de localnici, are o suprafa Ńă de 102.000 mp.

Parcului dendrologic ipote asigur ă principala cale de acces pietonal spre Cetatea de Scaun i zona verde aferent ă acesteia. Zona este utilizat ă cel mai adesea ca loc de promenad ă, fapt favorizat de prezen Ńa aleilor lungi, de lini tea caracteristic ă zonei i de prezen Ńa vegeta Ńiei lemnoase ce confer ă locului o atmosfer ă pl ăcut ă. Sunt prezente i câteva b ănci destinate odihnei de scurt ă durat ă.

Exemplarele lemnoase prezente aici au o dezvoltare bun ă dar, datorit ă neexecut ării lucr ărilor de toaletare sau extragere, au ajuns s ă se stânjeneasc ă între ele, conferind acestei zone un aspect total neîngrijit.

Din cele 160 specii de arbori i arbu ti plantate ini Ńial, multe au disp ărut fie datorit ă condi Ńiilor climatice, fie din neglijen Ńa celor ce au administrat zona.

Igienizarea zonei reprezint ă principala problem ă, gunoaiele i de eurile de orice fel împreun ă cu buruienele ce se dezvolt ă dau un aspect de neîngrijit zonei.

Pentru a asigura un acces corespunz ător la Cetatea de Scaun i pentru a m ări poten Ńialul turistic este necesar ca parcul s ă fie amenajat i s ă se refac ă aleile, iluminatul public, zone de odihn ă i recreere, s ă fie amenajate izvoarele i cursurile pârâului Cacaina.

Parcul Central aflat în inima ora ului ad ăposte te trei lucr ări de art ă: bustul compozitorului Ciprian Porumbescu (oper ă din anul 1933 a sculptorului Ioan Cirdei), bustul voievodului Petru Rare (realizat în anul 1977 de sculptorul Gavril Covalski) precum i monumentul eroilor români c ăzu Ńi în cel de-al doilea r ăzboi mondial. De asemenea, aici sunt situate dou ă edificii importante, respectiv Biserica Catolic ă i Muzeul de tiin Ńele Naturii.

Parcul are o suprafa Ńă total ă de aproximativ 19.000 mp, cu urm ătoarea repartizare: 11.390 mp gazon, 340 mp trandafiri, 90 mp specii floricole, 4.460 mp de alei asfaltate, 80 mp cele dou ă fântâni arteziene, 50 mp foi orul pentru fanfar ă i cca. 2.300 mp cl ădiri.

Capacitatea de primire a acestei unit ăŃ i de spa Ńiu verde poate fi îmbun ătăŃ it ă prin m ărirea num ărului de b ănci destinate odihnei pasive, prin reamenajarea i redimensionarea unor alei cu circula Ńie ridicat ă i prin realizarea unor aranjamente florale în interiorul scuarului pentru m ărirea confortului vizual al vizitatorilor.

26 Informa Ńii oferite de Direc Ńia Tehnic ă Coordonare Servicii Publice – Biroul protec Ńia mediului

31 Parc Finan Ńe - Prefectur ă (Pia Ńa Steagurilor) este situat în apropierea Parcului Central, de o parte i de alta a str ăzii tefan cel Mare. Suprafa Ńa total ă este de cca. 6.783 mp, din care 5.365 mp sunt ocupa Ńi cu gazon, 266 mp cu specii floricole, 265 mp cu trandafiri i 887 mp de alei asfaltate. Trasarea aleilor, dispunerea exemplarelor lemnoase i structura general ă a scuarului eviden Ńiaz ă numeroase principii ale stilului peisager. Acest parc, al ături de cel central, se remarc ă prin frecven Ńa ridicat ă a vizitatorilor, mai ales în zilele ce permit plimb ările în aer liber, fiind prezen Ńi vizitatori din toate categoriile de vârst ă.

Ca punct central compozi Ńional se poate aminti Pia Ńa Steagurilor, în care pe cele mai înalte catarge sunt abordate steagurile României, Uniunii Europene i Organiza Ńiei NaŃiunilor Unite.

Parc Tribunal este destinat cu prec ădere pentru odihna de scurt ă durat ă sau pentru recreerea copiilor, pensionarilor sau a altor categorii, având în acest sens i numeroase b ănci. Stilul adoptat pentru amenajarea acestei unit ăŃ i de spa Ńiu verde este cel geometric, remarcându-se în acest sens în partea cea mai compact ă a acestui parc, un rond central la care sunt raportate aleile sau alte elemente structurale.

Referitor la vegeta Ńie, se remarc ă prezen Ńa numeroaselor exemplare de dimensiuni mari, ce ofer ă o umbr ă ideal ă, mai ales în zilele caniculare de var ă.

Parcul tribunalului a suferit în decursul timpului nenum ărate transform ări ca urmare a lucr ărilor de antier aferente construc Ńiilor prezente aici, transform ări care s-au realizat adesea în detrimentul suprafe Ńei ocupate cu vegeta Ńie. În ciuda suprafe Ńei relative mici, acest parc g ăzduie te o serie de specii destul de rare din dendroflora ora ului Suceava. De asemenea parcul ad ăposte te trei lucr ări de art ă: bustul lui Alecu Russo (1819-1859), Mihail Kog ălniceanu (1817-1891) i Costache Negri (1812-1876).

Atractivitatea i capacitatea de primire ale parcului pot fi m ărite prin reamenajarea unor zone din acest parc, în special cu b ănci, zone care în prezent sunt neîngrijite.

Parc Policlinic ă sau Parc Arh. Vladimir Florea - este dispus practic între patru artere de circula Ńie auto, redus ca întindere, este traversat zilnic de un public numeros. Este în principal un scuar de traversare, dar în orele dup ă amiezii i în zilele sfâr itului de s ăpt ămân ă sau cele de s ărb ătoare este folosit pentru odihn ă i pentru recreerea copiilor, pensionarilor sau a altor categorii, în ciuda faptului c ă circula Ńia auto intens ă din zon ă nu favorizeaz ă acest lucru.

Parcul are o suprafa Ńă de cca. 2.439 mp din care: 665 mp cu gazon, 224 mp cu trandafiri, 157 mp cu specii floricole i 1.393 mp de alei. Centrul compozi Ńional îl reprezint ă o fântân ă artezian ă.

Suprafa Ńa acoperit ă de vegeta Ńie este foarte mic ă în compara Ńie cu cea acoperit ă de alei sau alte elemente construite, totu i pot fi remarcate unele exemplare interesante cu port de umbrel ă precum i unele exemplare lemnoase noi, valoroase sub aspect estetic, plantate în ultimii ani.

Parc Universitate are o suprafa Ńă de circa 1,7 ha repartizat ă astfel: 12.515 mp gazon, 2.950 mp de alei asfaltate, 692 mp gard viu i 843 mp alte utilit ăŃ i (bazin cu fântân ă artezian ă, loc de joac ă pentru copii, statuie).

Suprafa Ńa ocupat ă de vegeta Ńia lemnoas ă se suprapune par Ńial cu cea ocupat ă de gazon, gard viu, alei sau alte utilit ăŃ i i are valori de cca. 13.000 mp. Centrul compozi Ńional este constituit de fântâna artezian ă i statuia reprezentând un sportiv. Stilul adoptat în amenajarea acestui parc este destul de slab definit, fiind reunite elemente caracteristice atât celui geometric cât i celui peisagist, dar fără a se putea constitui în cel mixt.

Se remarc ă prezen Ńa numeroaselor exemplare de tei pucios i carpen, cu vârste relativ mari, având înc ă o stare bun ă de vegeta Ńie, realizând impactul vizual i ecologic maxim. Mestecenii i pinii silve trii au, de asemenea, o stare de vegeta Ńie foarte bun ă, dau varietate prin diversitate întregii compozi Ńii.

32 De i are o suprafa Ńă relativ mare num ărul b ăncilor pentru recreere este mic, de aceea se recomand ă m ărirea num ărului de b ănci destinate odihnei de scurt ă durat ă.

Parc „Simeon Florea Marian” este situat în vecin ătatea casei memoriale a lui Simeon Florea Marian, având aproximativ 3.950 mp. Intr ă în categoria parcurilor destinate recre ării i odihnei de scurt ă durat ă, fiind frecventat de numero i locuitori ai zonei, cu o raz ă de deservire de cca. 400 m.

Vegeta Ńie parcul cuprind numero ii arbori, în special grupurile de mesteceni sau de pin negru, care pun în eviden Ńă centrul compozi Ńiei, reprezentat de bustul marelui om de cultur ă. Dei ocup ă o mic ă suprafa Ńă parcul "Simeon Florea Marian" este deosebit de reconfortant, tocmai datorit ă umbrei exemplarelor lemnoase bine conformate.

Spa Ńiul verde din Pia Ńa „22 decembrie 1989” Zona verde din Pia Ńa „22 decembrie 1989” intr ă în categoria spa Ńiilor verzi cu rol decorativ (de înfrumuse Ńare), respectiv scuar decorativ, dispus în pie Ńe, de regul ă în fa Ńa unor institu Ńii publice sau monumente importante.

Exist ă totu i un caracter aparte, dat de prezen Ńa c ăilor largi de acces pietonal i a esplanadelor ce înso Ńesc acest spa Ńiu verde, folosite frecvent pentru manifest ările ce au loc cu diferite ocazii. Zona verde propriu-zis ă este destul de redus ă comparativ cu suprafa Ńa destinat ă publicului larg.

Aici se întâlnesc relativ pu Ńine specii lemnoase, în majoritate arbu ti, precum i numeroase specii floricole perene i anuale.

Ca elemente necorespunz ătoare se remarc ă gardul viu de cimi ir îmb ătrânit, cu numeroase por Ńiuni uscate sau descompletate, exemplarele vârstnice de tuia, cu siluetele neîngrijite precum i tufele de m ăce ce s-au dezvoltat din trandafiri altoi Ńi, neîngriji Ńi corespunz ător.

Pe lâng ă aceste parcuri cu suprafe Ńe relativ mari în municipiul Suceava pot fi întâlnite numeroase spa Ńii verzi cu rol decorativ precum i spa Ńii verzi cu acces limitat (spa Ńiul vede de la Hanul Domnesc, de la M ănăstirea Sf. Ioan cel Nou, biserica Sf. Dumitru – Curtea Domneasc ă).

În programul de înfrumuse Ńare a Sucevei au intrat i cele 7 fântâni arteziene existente, în 4 dintre acestea uvoaiele de ap ă care Ńânesc sunt de diferite culori, de la o fântân ă la alta. De asemenea în parcul central au fost înlocuite toate b ăncile vechi, din beton, locul acestora fiind luat de 50 de bănci noi.

În zonele reziden Ńiale spa Ńiile, verzi sunt reprezentate de garduri vii i zone înerbate. Lipsa unor spa Ńii amenajate pentru parcarea auto a determinat ca o parte din aceste spa Ńii s ă fie ocupate (amenajate sau nu) de ma ini. O caracteristic ă a acestor spa Ńii este aceea c ă nu sunt toaletate i au un aspect neîngrijit.

În urma chestion ări popula Ńiei cu privire la situaŃia spa Ńiilor verzi existente în municipiul Suceava, 62,10% din cet ăŃ enii municipiului consider ă c ă „distribu Ńia spa Ńiilor verzi în toate cartierele” este nesatisf ăcătoare, în timp ce doar 17,80% din ace tia sunt mul Ńumi Ńi. De asemenea aproximativ 46% din persoanele intervievate apreciaz ă c ă spa Ńiile verzi din ora sunt insuficiente, cei mai nemul Ńumi Ńi fiind locuitori din cartierul I Ńcani (97%) urma Ńi de cei din Burdujeni ora (59%) i Obcini (55%). Peste 50% din locuitori cartierelor George Enescu, Centru i Zamca se declar ă mul Ńumi Ńi sau foarte mul Ńumi Ńi cu privire la suficien Ńa spa Ńiilor verzi din municipiul Suceava.

Un procent de 84% din locuitorii municipiului Suceava consider ă c ă este necesar ă amenajarea unei noi zone de agrement, zonele nominalizate ca posibile loca Ńii fiind: Zamca, Parcul Cet ăŃ ii, Burdujeni, Cetate i Obcine.

33 Una din problemele ridicate de popula Ńie este cea a locurilor de joac ă în principal starea acestora care las ă foarte mult de dorit. Majoritatea locurilor de joac ă sunt amenajate cu tehnologii vechi, din piese metalice care au devenit periculoase i care sunt la limita autoriz ării.

În acest scop s-au luat o serie de m ăsuri: astfel în anul 2007 a fost amenajat un loc de joac ă modern în Parcul Areni, precum i trei locuri de joac ă montate de societatea Rosal, în cartierele Burdujeni, Obcini i George Enescu.

Pe raza municipiului Suceava exist ă 74 de locuri de joac ă, Prim ăria având un studiu de fezabilitate privind reamenajarea în totalitatea a acestora.

În anul 2008 au fost scoase la licita Ńie lucr ările de modernizare a 8 locuri de joac ă r ăspândite în toate cartierele localit ăŃ ii. Este vorba despre cele de pe str ăzile Oituz, Aleea Venus, Octav B ăncil ă, Tineretului, Amurgului, Sta Ńiunii, Florilor, precum i din parcul din preajma Sta Ńiei CFR I Ńcani.

2.14. Proiecte propuse i în derulare

Participarea Municipiului Suceava în diverse proiecte de dezvoltare creeaz ă premisele promov ării municipiului Suceava în plan interna Ńional i a dezvolt ării sale în direc Ńia devenirii unui adevarat ora european.

2.14.1. Proiecte finalizate

I. “Îmbun ătăŃ irea sistemului de management al de eurilor în Suceava“ – SWAM

Proiect co-finan Ńat de c ătre USAID (SUA) în cadrul programului ECOLINKS 2002. Parteneri : Gannet Fleming (SUA) i ASA Holding – Bucure ti. Bugetul proiectului : finan Ńare nerambursabil ă 19.965 Euro, contribu Ńia Prim ăriei Suceava i a partenerilor din Romania 20.000 Euro. Perioada de desf ă urare : februarie – septembrie 2002.

Obiective:
Identificarea unor solu Ńii pentru medernizarea sistemului de management al de eurilor;
Promovarea colect ării selective i recicl ării materialelor refolosibile.

Activit ăŃ i:
Realizarea unei bro uri care con Ńine informa Ńii referitoare la managementul de eurilor, colectarea i reciclarea materialelor refolosibile, legisla Ńie româneasc ă i reglement ări interna Ńionale relative la colectarea i depozitarea de eurilor, solu Ńii moderne de reciclare i depozitare a de eurilor menajere;
Schimburi de experien Ńă între partenerii din cadrul proiectului;
O campanie de promovare a colect ării selective a de eurilor în municipiul Suceava. Campania a inclus distribuirea de materiale promo Ńionale (10.000 flutura i) în coli, licee, unit ăŃ i publice, locuin Ńe, locuri publice. Au fost amenajate 20 de puncte de colectare a materialelor refolosibile (hârtie, plastic i sticl ă) prin amplasarea a 60 de europubele. Firmele de salubritate au colectat materialele refolosibile depozitate în aceste europubele, le-au cânt ărit i le-au transportat spre valorificare la agen Ńii economici interesa Ńi în reciclarea de eurilor. Scopul acestei campanii a fost acela de a testa disponibilitatea cet ăŃ enilor i a agen Ńilor economici din domeniu pentru participarea la un program integrat de colectare i reciclare a de eurilor;
Realizarea unui studiu care s ă cuprind ă solu Ńii (pe termen scurt i lung) pentru îmbun ătăŃ irea sistemului de management al de eurilor în Suceava, i anume: colectarea selectiv ă, reciclarea i depozitarea ecologic ă a de eurilor, i cel mai important, identificarea unor surse de finan Ńare extern ă pentru amenajarea unei platforme ecologice pentru depozitarea de eurilor menajere;
Organizarea unor conferin Ńe i seminarii pe teme de management al de eurilor urbane.

34 Rezultate:
Acest sistem de management al de eurilor func Ńioneaz ă pe baza celor 45 puncte de colectare amplasate în vecin ătatea bunc ărelor de gunoi;
Ambalajele PET sunt colectate de o firm ă specializat ă în recuperarea i valorificarea de eurilor reciclabile, care realizeaz ă procesarea primar ă i livrarea lor c ătre unitatea de revalorificare (în urma acestei ac Ńiuni cantitatea de PET-uri colectate a crescut cu 28%).

În continuarea acestei campanii, eforturile Prim ăriei Suceava sunt îndreptate spre identificarea unor noi surse de finan Ńare extern ă pentru dezvoltarea acestui sistem de management al de eurilor, precum i pentru amenajarea unei noi rampe ecologice de depozitare a de eurilor.

II. “Parteneri de succes”

Proiect co-finan Ńat de Ambasada Regatului Olandei la Bucure ti prin Programul Matra-Kap. Parteneri : Clubul Ecologic “Origini Verzi” i CenRes Suceava. Bugetul proiectului : finan Ńare nerambursabil ă 4.078 Euro , contribu Ńia Prim ăriei Suceava i a partenerilor 764 Euro . Perioada de derulare : 16 august – 16 noiembrie 2004.

Obiectiv:
Cre terea nivelului de educa Ńie ecologic ă a cet ăŃ enilor municipiului Suceava, în scopul introducerii unui nou sistem de management al de eurilor, care vizeaz ă reciclarea acestora i depozitarea lor ecologic ă, în vederea minimiz ării impactului negativ al de eurilor solide asupra mediului înconjur ător.

Activit ăŃ i:
Distribuirea de materiale informative (pliante referitoare la colectarea selectiv ă i reciclarea de eurilor), precum i amplasarea de materiale promo Ńionale (bannere, city light-uri i afi e);
Amplasarea a 24 de europubele pentru colectarea selectiv ă a de eurilor în vederea recicl ării ambalajelor tip PET i a hârtiei, cu scopul valorific ării lor;
Organizarea de întâlniri cu reprezentan Ńi ai firmelor de salubritate, asocia Ńiilor de proprietari, societ ăŃ ii civile i reprezentan Ńi ai institu Ńiilor publice.

Rezultate:
În locurile care au fost identificate ca deficitare în colectarea selectiv ă a de eurilor au fost amplasate 24 de europubele pentru colectarea selectiv ă a ambalajelor de tip PET în vederea valorific ării lor;
Cet ăŃ enii au fost informa Ńi i educa Ńi în spiritul particip ării la colectarea i reciclarea de eurilor: s-au distribuit pliante referitoare la colectarea selectiv ă i reciclarea de eurilor, au fost amplasate materiale promo Ńionale (bannere, city light-uri i afi e) în locuri cu vizibilitate i impact public ridicat;
S-a oferit un exemplu de bun ă practic ă, con tientizându-se c ă integrarea european ă înseamn ă i respectarea unor norme decente de convie Ńuire în cadrul unei comunit ăŃ i.

Aceste ac Ńiuni au fost parte integrant ă din campania de promovare a a cur ăŃ eniei ora ului, campanie lansat ă de Prim ăria Suceava în luna august 2004 sub sloganul: “TO łI PENTRU CUR Ăł ENIA ORA ULUI !”.

III. “Reducerea polu ării datorat ă traficului rutier” – AlterEco (ALTERnatives to protect the ECOlogy of Europe)

Proiect co-finan Ńat de Uniunea European ă în cadrul programului Ecos Ouverture. Parteneri : Primaria ora ului Aalborg – Danemarca, Consorzio Transporti Pubblici din Napoli – Italia, Mersytravel din Liverpool – Marea Britanie, TTR – Liverpool i Primaria ora ului Liverpool, GIE (Group Independent Experts) – Bucure ti, iar la nivel local Inspectoratul de Protec Ńia Mediului, SC Transport Public i Servicii SA. Bugetul proiectului : finantare nerambursabil ă 165.000 Euro , contribu Ńia Prim ăriei Suceava i a partenerilor din România 55.000 Euro . Perioada de desf ă urare : septembrie 2000 – septembrie 2002.

35

Obiective:
Reducerea polu ării datorate traficului rutier;
Crearea de zone „f ără poluare”, exclusiv pietonale în ora ;
Modernizarea mijloacelor de transport în comun;
Înlocuirea vehiculelor poluante cu vehicule ecologice (echipate cu motoare Euro2);
Transferul de tehnologii ecologice în domeniul transportului rutier între Ńă rile din Uniunea European ă i Ńă rile din Europa Central ă i de Est.

Activit ăŃ i:
Echiparea cu tobe catalitice a unui num ăr de cinci autobuze, pentru transportul de c ălători aflate în exploatarea fostei SC TPS SA, în vederea reducerii emisiilor;
Conversia a dou ă motoare, cu care sunt dotate autobuzele Ikarus pentru transportul de călători, astfel încât aceste motoare s ă corespund ă standardelor Euro2;
Amenajarea unei zone exclusiv pietonale în centrul ora ului, respectiv interzicerea circula Ńiei tuturor autovehiculelor pe strada tefan cel Mare – tronsonul cuprins între Casa de Cultur ă i Muzeul Na Ńional al Bucovinei;
Organizarea unor conferin Ńe pe tema polu ării mediului, a impactului traficului rutier asupra mediului, a vehiculelor ecologice.

Rezultate:
Zona pietonal ă este opera Ńional ă, deocamdat ă doar pe perioada week-end-ului, dar a adus o schimbare a comportamentului cet ăŃ enilor vis-a-vis de semnifica Ńia acelei zone, aflate în centru istoric al ora ului;
A fost posibil ă promovarea unor activit ăŃ i sportive, de petrecere într-un mod activ al timpului liber, aceast ă zon ă adunând un num ăr mare de cet ăŃ eni, devenind instantaneu spa Ńiu de întâlnire spre care se îndreapt ă pa ii multor suceveni i ai vizitatorilor din alte localit ăŃ i ale Ńă rii, în perioada desf ă ur ării unor evenimente importante pentru ora ;
S-a pus cu seriozitate problema limit ării emisiilor poluante i zgomotului datorat traficului rutier, inclusiv a necesit ăŃ ii monitoriz ării continue a acestora;
S-au deschis perspective pentru implementarea pe scar ă larg ă a unor proiecte care vizeaz ă reducerea polu ării datorat ă transportului în comun.

IV. „Transport accesibil i ecologic pentru san ătatea comunit ăŃ ii locale” – CATCH (Clean Accessible Transport for Community Health)

Proiect co-finan Ńat de Uniunea European ă în cadrul programului LIFE – Energie i Mediu. Parteneri:
Firme de transport în comun – Merseytravel LTD – Liverpool, Arriva North West – Manchester, Compania Transporti Pubblici – Napoli, SC TPS SA Suceava;
Firme de consultan Ńă – Transport and Travel Research – Nottingham;
Autorit ăŃ i locale – Consiliul Local Liverpool;
Institu Ńii de înv ăŃă mânt i cercetare: Universitatea din Liverpool i IMPACT (Institutul de Cercetare în Domeniul Impactului Traficului Rutier asupra Mediului) Birmingham. Bugetul proiectului : finan Ńare nerambursabil ă 66.792 Euro , contribu Ńie proprie 120.208 Euro . Perioada de desf ă urare : septembrie 2002 – septembrie 2005.

Obiective:
Facilitarea transferului de tehnologii i solu Ńii practice referitoare la transportul în comun i traficul rutier între ora ele europene participante;
Promovarea în România a autovehiculelor ecologice (care func Ńioneaz ă cu combustibil LPG sau biodiesel) în vederea reducerii polu ării datorat ă traficului rutier i transportului în comun.

Activit ăŃ i:
Transferul de tehnologii i solu Ńii practice între parteneri i mai departe c ătre ora ele din Ńara de origine a partenerilor din cadrul proiectului;
Promovarea solu Ńiilor ecologice pentru traficul rutier i transportul în comun (combustibili ecologici, transport electric, tobe catalitice);

36
Implementarea unor dispozitive de reducere a emisiilor la microbuzele aflate în dotarea fostei SC TPS SA;
Organizarea unor conferin Ńe interna Ńionale cu tema reducerea polu ării datorate traficului rutier i a transportului în comun;
Realizarea unor studii privind solu Ńii eficiente de modernizare a traficului;
Publicarea unor bro uri i a altor materiale promo Ńionale destinate promov ării vehiculelor ecologice;
Promovarea solu Ńiilor ecologice pentru traficul rutier i transportul în comun (combustibili ecologici, transport electric, tobe catalitice);
Achizi Ńionarea unor vehicule care func Ńioneaz ă cu combustibil LPG (lichid propan gaz) i organizarea unor campanii de promovare a acestui tip de autovehicule;
Extinderea zonei pietonale existente în centrul oraului Suceava;
Educarea cet ăŃ enilor în vederea implement ării vehiculelor ecologice, îmbun ătăŃ irea eficien Ńei i fluen Ńei traficului în ora e.

V. „Retehnologizarea sta Ńiei de epurare”

Proiect co-finan Ńat de Ministerul Mediului din Danemarca. Parteneri : Agen Ńia de Protec Ńie a Mediului din Danemarca; Grue&Hornstrup Consulting Engineers. Bugetul proiectului : finan Ńare nerambursabil ă 1.500.000 Euro . Perioada de desf ă urare : 2001 – 2005.

Obiectivele proiectului:
Retehnologizarea sta Ńiei de epurare;
Îmbun ătăŃ irea parametrilor calitativi ai apelor uzate.

Activit ăŃ i:
Automatizarea sta Ńiei de pompare;
Eliminarea cantit ăŃ ilor de ap ă neepurat ă care ajung în râul Suceava;
Reabilitarea conductelor de subtraversare.

Rezultate:
Cre terea nivelului de automatizare a sta Ńiei de epurare a apelor uzate;
Îmbun ătăŃ irea parametrilor apei epurate evacuate în râul Suceava;
Protec Ńia mediului înconjur ător printr-o mai bun ă gestionare a apelor reziduale;
Alte îmbun ătăŃ iri tehnice.

VI. „Ora e Europene pentru Mileniul III” – PLUME

Proiect co-finan Ńat de Uniunea European ă în cadrul Programului Mediu i Dezvoltare Durabil ă. Bugetul proiectului : finan Ńare nerambursabil ă 4.387 Euro . Perioada de desf ă urare : 8 noiembrie 2002 – 8 mai 2005.

Obiectiv:
Facilitarea transferului de tehnologii i solu Ńii practice referitoare la transportul în comun i traficul rutier între ora ele europene participante.

Activit ăŃ i:
Organizarea unor conferin Ńe europene pe tema reducerii polu ării datorate traficului rutier;
Transferul de tehnologii i solu Ńii practice între ora ele partenere în proiect i, mai apoi, c ătre ora ele din Ńările de origine;
Elaborarea unor studii la nivel european cu solu Ńii pentru dezvoltare durabil ă i planificare urban ă.

Rezultate:
Crearea unor leg ături cu 20 de ora e europene implicate în ac Ńiuni de dezvoltare durabil ă, planificare urban ă i de reducere a polu ării datorate traficului rutier, i anume: Aalborg, Amsterdam, Atena, Bruxelles, Napoli, Stockolm, Koln, Dresda, Gdansk, Genova, Roma, Viena, Madrid, Liverpool, Lyon, Londra, Lisabona, Berlin, Soutwark, Reykjavik;

37
Dezvoltarea urbanistic ă cu respectarea normelor de protec Ńie a mediului;
Realizarea transferului de experien Ńă i de bune practici.

VII. Centrul Social de Zi ,,Sfânta Vineri’’

Proiect co-finan Ńat de Uniunea European ă prin Programul Phare 2001 – Coeziune Economic ă i Social ă, Schem ă de Investi Ńii în Servicii Sociale, România, Regiunea Nord-Est. Partener : „Parohia Sf. Vineri”. Bugetul proiectului : finan Ńare nerambursabil ă 133.594 Euro , contribu Ńie partener 14.360 Euro . Perioada de desf ă urare : 30.11.2003 – 30.04.2005.

Obiective:
Înfiin Ńarea Centrului Social de Zi „Sfânta Vineri” necesar pentru rezolvarea cazurilor urgente ap ărute la nivelul municipiului Suceava cu impact favorabil în dezvoltarea i implementarea sistemului de asisten Ńă social ă;
Dezvoltarea capacit ăŃ ii de asisten Ńă social ă în municipiul Suceava, crearea de servicii comunitare pentru grupurile vulnerabile din municipiul Suceava, copii în dificultate i b ătrâni în dificultate;
Reducerea s ărăciei prin acordarea de asisten Ńă social ă de zi pentru un num ăr de circa 20 - 23 copii i acordarea de consulta Ńii medicale gratuite pentru un num ăr de circa 8 persoane zilnic, circa 160 persoane vârsnice lunar, din care 40% vor fi efectuate la domiciliul bătrânului;
Reducerea omajului prin crearea de 7 noi locuri de munc ă pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de munc ă;
Înt ărirea capacit ăŃ ii administra Ńiei locale de a crea parteneriate eficiente cu biserica i societatea civil ă pentru implementarea ini Ńiativelor în domeniul serviciilor sociale.

Rezultate:
S-a construit un Centru Social de Zi cu cabinete medicale, unde exist ă personal specializat în asisten Ńă social ă, psihopedagogie, o echip ă competent ă format ă dintr-un medic stomatolog, un asistent medical laborator, un asistent medical generalist, ce deserve te gratuit persoane cu venituri foarte mici sau lipsite de venituri;
Centrul Social de Zi vine i în sprijinul copiilor din familii cu venituri reduse, oferind servicii în regim semi-internat, deservite de persoane calificate în acest sens.

Centrul Social de Zi are în dotare :
2 cabinete medicale: cabinet de analize medicale i consulta Ńii, cabinet de stomatologie;
Buc ătărie i sal ă de servit masa cu aproximativ 28 de locuri;
4 grupuri sanitare;
1 sal ă de lectur ă dotat ă cu calculatoare conectate la Internet;
2 s ăli de lucru pentru personalul centrului;
Alte spa Ńii: sp ălătorie, diverse locuri de depozitare, c ămar ă, etc.

VIII. Solu Ńii moderne pentru cre terea transparen Ńei i eficien Ńei activit ăŃ ii administra Ńiei publice locale

În cadrul Programului „Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administra Ńiei la nivel local” – Phare 2002 Prim ăria Municipiului Suceava a beneficiat de o asisten Ńă financiar ă din partea Ministerului Administra Ńiei i Internelor, fonduri nerambursabile în valoare total ă de 54.600 Euro , pentru implementarea a trei proiecte i anume:

a. Transparen Ńa i eficien Ńa bugetar ă pentru o administra Ńie european ă

Obiectiv : diseminarea informa Ńiilor legate de întocmirea i cheltuirea bugetului local c ătre cet ăŃ enii municipiului Suceava, persoane fizice sau juridice. Partener : Prefectura Jude Ńului Suceava. Perioada de desf ă urare : februarie 2005 – februarie 2006. Buget : finan Ńare nerambursabil ă 19.620 Euro , contribu Ńie proprie 3.125 Euro .

38 Rezultate :
Au fost realizate materiale informative (pliante, flutura i, mape de prezentare) care s-au distribuit cet ăŃ enilor municipiului Suceava, i afi e care au fost amplasate în locuri special amenajate;
În incinta prim ăriei Suceava s-a deschis un Punct de informare pentru contribuabili (un info- chio c cu aplica Ńia software optimizat ă pentru func Ńionarea pe ecran touchscreen, aplica Ńie interactiv ă conectat ă la sistemul de baze de date referitor la taxele i impozitele locale). Astfel, cet ăŃ enii pot afla informa Ńii despre modul de stabilire a impozitelor i taxelor locale, precum i temeiul legal ce a stat la baza stabilirii acestora; taxele i impozitele datorate la bugetul local; modalit ăŃ i i condi Ńii în care se pot ob Ńine înlesniri la plata acestor taxe; execu Ńia bugetar ă a anului precedent i a celui în curs; procedura de întocmire a bugetului local; cuantumul sumelor colectate i modul cum au fost acestea cheltuite;
S-au organizat campanii de informare în rândul cet ăŃ enilor municipiului Suceava. Au avut loc întâlniri lunare cu Asocia Ńiile de proprietari, reprezentative ca num ăr de membri i probleme specifice, din cele 5 cartiere ale municipiului Suceava. Cet ăŃ enilor participan Ńi la aceste întâlniri li s-au distribuit materiale informative, sub forma unor pliante care con Ńin informa Ńii generale despre acest proiect, informa Ńii despre activitatea punctului de informare din cadrul prim ăriei (tipul informa Ńiilor ce pot fi accesate, program de lucru) i date generale despre gestionarea bugetului local al anului în curs.

b. SIVECO-Sisteme informatice inteligente pentru o administra Ńie european ă

Obiectiv : introducerea de noi instrumente, proceduri i mecanisme în vederea descentraliz ării, cre terii eficien Ńei i a transparen Ńei activit ăŃ ii de gestionare a fondurilor din bugetul local, prin dotarea Prim ăriei cu echipamente IT pentru o descentralizare financiar ă fluent ă. Partener : Prefectura Jude Ńului Suceava. Perioada de desf ă urare : februarie 2005 – decembrie 2005. Buget : finan Ńare nerambursabil ă 19.600 Euro , contribu Ńie proprie 4.160 Euro .

Rezultate:
S-au achizi Ńionat 10 sisteme de calcul i dou ă scannere;
A fost implementat un sistem de management i gestiune a documentelor i fluxurilor de lucru din cadrul Prim ăriei Suceava, care permite identificarea în timp real, ca pozi Ńie i grad de solu Ńionare, a actelor administrative. Mai exact, această aplica Ńie soft permite înregistrarea pe suport magnetic a fiec ărui document emis de func Ńionarii Prim ăriei sau depus la registratura institu Ńiei. În cazul în care un cet ăŃ ean dore te informa Ńii despre cererea adresat ă Prim ăriei, prin simpla accesare a unei comenzi pe calculator se pot afla: loca Ńia cererii, solu Ńia adoptat ă, func Ńionarul care a prelucrat cererea etc.;
Toate birourile din Prim ăria Suceava sunt conectate în cadrul unei re Ńele de tip intranet, în aa fel încât comunicarea între func Ńionari s ă se fac ă eficient i în timp real.

c. ECDL- Pa aport European

Obiectiv : modernizarea i eficientizarea serviciilor oferite de Prim ăria Suceava prin instruirea func Ńionarilor publici din cadrul institu Ńiei în vederea ob Ńinerii de c ătre ace tia a Certificatului european de utilizare a calculatorului (ECDL). Partener : Prefectura Jude Ńului Suceava. Perioada de desf ă urare : februarie 2005 – noiembrie 2006. Buget : finan Ńare nerambursabil ă 15.380 Euro , contribu Ńie proprie 1.850 Euro .

Rezultate:
Au fost instrui Ńi 64 de func Ńionari în vederea ob Ńinerii de c ătre ace tia a Certificatului european de utilizare a calculatorului;
În cadrul Prim ăriei, respectiv în cadrul Serviciului de Integrare European ă i Strategii de Dezvoltare, a fost amenajat un centru de instruire ECDL în vederea instruirii celorlal Ńi angaja Ńi proprii i ai angaja Ńilor altor administra Ńii din jude Ń. Centrul ECDL este dotat cu dou ă sisteme de calcul i o imprimant ă achizi Ńionate din bugetul proiectului. În cadrul acestui centru func Ńionarii Prim ăriei au realizat perioada de practic ă, iar aici vor fi instrui Ńi ceilal Ńi func Ńionari ce vor solicita permisul ECDL, reducând astfel costurile necesare acredit ării.

39

IX. „Managementul on-line al informa Ńiilor cu privire la traficul rutier i transportul”

Obiectiv principal : avansarea unei platforme pilot cu scopul managerierii, în sistem informatic, a acelor informa Ńii legate de transportul i traficul rutier la nivelul municipiului Suceava care s ă se afle în concordan Ńă cu standardele de eficien Ńă impuse de evolu Ńia socio-economic ă a Ńă rii i de cerin Ńele legate de integrarea României în structurile Uniunii Europene. Partener : SSI Bucovina (aplicant principal). Buget : finan Ńare nerambursabil ă 150.000 Euro .

X. „Monitorizarea nivelului polu ării”

Obiectiv principal : avansarea unui sistem pilot cu scopul monitoriz ării nivelului de poluare pentru reducerea impactului transportului urban asupra mediului. Partener : SSI Bucovina (aplicant principal). Buget : finan Ńare nerambursabil ă 125.000 Euro .

2.14.2. Proiecte aflate în derulare:

„Centrul de Informare European ă – EUROPA”;
„CIVITAS – SMILE – Alternative ecologice pentru dezvoltarea durabil ă a ora elor Europei”;
„MIDAS – M ăsuri privind influen Ńarea cererii de transport pentru dezvoltare durabilă”;
„Suceava – Utilit ăŃ i i mediu la standarde europene”;
„ISPA – Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă i canalizare din municipiul Suceava”
„Program de cooperare socio-economic ă între Cern ăuŃi i Suceava”.

I. „Centrul de Informare European ă – EUROPA”

Proiect co-finan Ńat de Uniunea European ă prin Programul PHARE – Europa. Parteneri : Centrul Regional de Resurse pentru ONG Suceava. Perioada de desf ă urare : mai 2004 – prezent; perioada va fi determinat ă de cerin Ńele formulate de c ătre Uniunea European ă în privin Ńa mecanismelor de informare a cet ăŃ enilor. Obiectiv : diseminarea informa Ńiei europene c ătre cet ăŃ enii Municipiului Suceava în vederea facilit ării procesului de integrare a României în Uniunea European ă.

Activit ăŃ i:
Organizarea unor evenimente locale cu relevan Ńă european ă;
Facilitarea ob Ńinerii informa Ńiilor de c ătre cet ăŃ eni;
Promovarea imaginii administra Ńiei publice locale, a programelor i proiectelor derulate în colaborare cu societatea civil ă.

Rezultate:
S-a amenajat un spa Ńiu de 10 mp, situat în holul de la parterul instituŃiei, conexiunile la re Ńelele de telefonie, respectiv Internet, sunt asigurate de c ătre Prim ărie, iar dot ările minime necesare desf ă ur ării activit ăŃ ii, i anume: computer, materiale promo Ńionale, birou, sunt puse la dispozi Ńie de către CenRes Suceava;
Sunt oferite gratuit informa Ńii despre acquis-ul comunitar, institu Ńii i programe ale Uniunii Europene, linii de finan Ńare pentru administra Ńia public ă, ONG-uri, IMM-uri;
Asigurarea desf ă ur ării activit ăŃ ii se datoreaz ă voluntarilor CenRes i consilierilor din cadrul Serviciului Integrare European ă i Strategii de Dezvoltare.

II. „CIVITAS – SMILE – Alternative ecologice pentru dezvoltarea durabil ă a ora elor Europei”

Proiect co-finan Ńat de Uniunea European ă în cadrul Programului Cadru 6 CIVITAS II – Energie – Transport – Mediu. Bugetul proiectului : finan Ńare nerambursabil ă 194.880 Euro , contribu Ńie proprie 344.134 Euro . Perioada de derulare : 1 februarie 2005 – 2009.

40 Obiective:
Identificarea unor m ăsuri pentru reducerea impactului negativ provocat asupra mediului de transportul în comun i traficul rutier, precum i identificarea unor surse de finan Ńare extern ă pentru modernizarea transportului de c ălători;
Modernizarea traficului rutier i a transportului de c ălători, reducerea polu ării datorate traficului i promovarea autovehiculelor i combustibililor ecologici;
Promovarea transportului public de c ălători, prin modernizarea acestuia, prin oferirea unor priorit ăŃ i în intersec Ńiile aglomerate, prin alocarea unei benzi speciale destinate circula Ńiei exclusive a autobuzelor, prin elaborarea unui plan al transportului public i prin cre terea gradului de informare a cet ăŃ enilor despre aceste facilit ăŃ i.

Activit ăŃ i:
Schimbarea bazei de vehicule ce asigur ă transportul public local;
Promovarea combustibililor alternativi;
Extinderea zonelor curate, cu emisii joase de noxe i gaze toxice, precum i diminuarea nivelului de zgomot i vibra Ńii;
Stimularea transportului în comun – prin acordarea unor priorit ăŃ i în trafic i prin îmbun ătăŃ irea condi Ńiilor în care se desf ă oar ă transportul în comun;
Ridicarea gradului de informare a cet ăŃ enilor asupra desf ă ur ării transportului în comun;
Ridicarea gradului de informare i con tientizare a cet ăŃ enilor privitor la toate m ăsurile ce se iau pentru îmbun ătăŃ irea calit ăŃ ii vie Ńii în municipiu.

Rezultate:
S-au identificat cele mai frecvent utilizate trasee i s-au stabilit 8 rute pe care aceste autobuze opereaz ă, 4 dintre ele fiind în studiu pentru a deveni rute ecologice, operate doar de vehicule dotate cu Euro3 i Euro4, începând din iulie 2006, mai apoi vizându-se acoperirea lor doar de vehicule cu func Ńionare pe combustibili alternativi;
Este în lucru o hart ă administrativ ă care va prezenta în detaliu Municipiul Suceava i va include o schi Ńă a traseelor operate de transportul în comun, a staŃiilor deservite de acestea i a orarului de func Ńionare, astfel încât s ă se poat ă maximiza utilitatea i efectele a teptate;
Se urm ăre te promovarea combustibililor alternativi: GPL în special, iar în acest scop o prim ă ini Ńiativ ă o ia Prim ăria prin conversia motoarelor acestor autobuze;
Pân ă la sfâr itul anului 2006 au fost introduse 5 minibus-uri i 10 taxiuri alimentate cu GPL;
Se urm ăre te transformarea a 20% din Centrul istoric al ora ului într-o zon ă curat ă, cu emisii joase de gaze, prin men Ńinerea zonei str ăzii tefan cel Mare închis ă circula Ńiei vehiculelor pe o durat ă mai mare, decât în momentul actual când exist ă restric Ńia doar pe perioada week- end-ului. În acest sens s-a deschis o rut ă ocolitoare, pe strada Vasile Bumbac care deserve te zona;
Pentru fluentizarea traficului s-au modernizat 3 intersec Ńii importante din ora , prin semaforizarea i sincronizarea acestora utilizând sistemul und ă verde;
Pentru informarea cet ăŃ enilor s-a introdus un prim Panou cu mesaje variabile începând cu noiembrie 2005, iar al doilea este în zona intersecŃiei centrale, în fa Ńa McDonalds, devenind opera Ńional de la sfâr itul lunii iulie 2006;
Monitorizarea traficului este în aten Ńie, iar pentru aceasta s-a montat la sfâr itul lunii iunie 2006 o camera de luat vederi, chiar pe cl ădirea Prim ăriei, pentru a monitoriza traficul în zona intersec Ńiei i o alt ă camer ă de luat vederi va fi montat ă în intersec Ńia din centrul ora ului; se are în vedere necesitatea existentei unei camere de luat vederi în zona Liceului Industrial nr. 2, din cauza numeroaselor accidente grave, chiar mortale, care se petrec în acea arie; camerele de luat vederi dau informa Ńii ce se disponibilizeaz ă pentru oricine este interesat, prin instalarea unui soft adecvat i prin utilizarea Internetului;
Pentru asigurarea vizibilit ăŃ ii ac Ńiunilor întreprinse, se men Ńine un contact sus Ńinut cu institu Ńiile de înv ăŃă mânt, cu asocia Ńiile de locatari, cu mijloacele mass-media.

III. “MIDAS – M ăsuri privind influen Ńarea cererii de transport pentru dezvoltare durabilă” (Measures to Influence transport Demand to Achieve Sustainability)

Proiect co-finan Ńat de Uniunea European ă în cadrul Programului Cadru „Energie inteligent ă – Europa” (IEE 05-009). Bugetul proiectului: finan Ńare nerambursabil ă 34.297 Euro , contribu Ńie proprie 34.297 Euro .

41 Parteneri: firme de transport în comun, firme de consultan Ńă , autorit ăŃ i locale, institu Ńii de cercetare din Liverpool ( Marea Britanie ), Aalborg (Danemarca), Bologna (Italia), Clermont Ferrand (Franta) i Cork (Irlanda). Perioada de derulare : martie 2006 – februarie 2009.

Obiectiv:
Schimbarea mentalit ăŃ ii cet ăŃ enilor referitor la traficul rutier i transportul în comun, în scopul iîcuraj ării orient ării acestora c ătre mijloace mai economice din punct de vedere energetic i ecologice, pentru reducerea polu ării datorate traficului, a consumului de energie i a congestiei în trafic.

Activit ăŃ i:
Promovarea elabor ării unor planuri de mobilitate i a unor m ăsuri care s ă încurajeze mersul pe jos, utilizarea bicicletelor i a transportului în comun; se dore te ca acest proiect s ă nu fie doar unul de cercetare sau demonstra Ńie, ci unul care va permite testarea practic ă i implementarea unor metodologii noi prin ac Ńiunile pilot întreprinse;
Elaborarea unor m ăsuri care sa încurajeze mersul pe jos, utilizarea bicicletelor i a transportului în comun;
Propuneri pentru amenajarea unor facilit ăŃ i pentru pietoni, bicicli ti, transport public; în acest sens, se elaboreaz ă un studiu de trafic care s ă permit ă identificarea unor astfel de artere existente sau extinderea lor în zone largi ale ora ului;
amenajarea unui centru informativ mobil de tip Touch-screen care va fi plasat în locuri cu flux mare de cet ăŃ eni, pentru organizarea unor campanii de promovare a mijloacelor de transport alternative, a combustibililor i autovehiculelor ecologice i a unor campanii de informare legate de un transport alternativ care va economisi resurse energetice ob Ńinute din combustibili fosili.

IV. Suceava - Utilit ăŃ i i mediu la standarde europene

Proiect finan Ńat prin credit extern rambursabil i garantat de Guvernul României. Parteneri: Consiliul Jude Ńean Suceava. Bugetul proiectului : 10.800.000 Euro Perioada de desf ă urare : 2004 – 2008.

Obiective :
Reabilitarea sistemelor de termoficare din municipiul Suceava;
Înfiin Ńarea i extinderea distribu Ńiei de gaze naturale în 60 de localit ăŃ i ale jude Ńului, prin montarea unei conducte de gaz în lungime de 380 km.

Rezultate:
Reducerea pierderilor în re Ńea i implicit reducerea emisiilor datorate proceselor de producere a energiei termice;
Reducerea costurilor pentru cet ăŃ eni;
Reabilitarea par Ńial ă a sistemelor de termoficare din municipiul Suceava.

V. ‘‘ISPA – Reabilitarea sistemului de alimentare cu ap ă i canalizare din Municipiul Suceava ’’

Proiect co-finan Ńat de Uniunea Europeana în cadrul Programului ISPA. Parteneri în acest proiect: Municipalitatea Suceava , SC ACET SA Suceava, Agen Ńia de Protec Ńie a Mediului; Bugetul proiectului : finan Ńare nerambursabil ă 33.442.500 Euro, contribu Ńia Guvernului României prin Fondul Na Ńional de Pre-aderare 4.459.000 Euro , contribu Ńie proprie a Prim ăriei Suceava 6.688.500 Euro . Perioada de derulare : 2006 - 2010.

42

Obiective:

Reabilitarea i modernizarea sistemului de furnizare a apei potabile;
Reabilitarea sistemului de canalizare;
Reabilitarea i optimizarea sta Ńiei de epurare a apei din municipiul Suceava.

VI. “Program de cooperare socio-economic ă între Cern ăuŃi i Suceava“

Proiect co-finan Ńat de Uniunea European ă în cadrul Programului Phare CBC 2004. Bugetul proiectului: este de 297.700 Euro , din care 267.930 Euro sunt fonduri nerambursabile oferite de Uniunea Europeana, iar 29.770 Euro în numerar reprezint ă contribu Ńia Municipiului Suceava la bugetul proiectului, sum ă ce va acoperi un procent de 10% din costurile implement ării proiectului.

Obiectivul principal al proiectului este promovarea dezvolt ării locale durabile în ora ele Suceava i Cern ăuŃi.

Activit ăŃ i:
Efectuarea unei analize a situa Ńiilor economice din cele dou ă ora e, în scopul identific ării sectoarelor cheie performante i a tuturor factorilor implica Ńi cu impact pozitiv asupra dezvolt ării durabile a zonei (companii, organiza Ńii de sprijin a IMM, firme de consultan Ńă );
Crearea unei baze de date socio-economice a ora elor Suceava i Cern ăuŃi;
Preg ătirea documenta Ńiei necesare întocmirii unei strategii de dezvoltare economic ă transfrontalier ă durabil ă;
Crearea unui cadru institu Ńional i opera Ńional necesar implement ării acestei strategii la nivel local, prin infiin Ńarea în Suceava a unui Birou Local pentru cooperare economic ă;
Elaborarea unui studiu de trafic în municipiul Suceava în vederea cre ării unui coridor transfrontalier;
Înt ărirea capacit ăŃ ii autorit ăŃ ilor publice locale din cele dou ă ora e partenere pentru a oferi asisten Ńă în domeniul cooper ării transfrontaliere tuturor factorilor interesa Ńi, prin intermediul unor programe de training pentru membri ai administra Ńiilor locale din cele dou ă ora e.

Priorit ăŃ i i oportunit ăŃ i pe termen mediu i lung:
Asigurarea unor condi Ńii avantajoase pentru investi Ńii i atragerea de investitori, în vederea dezvolt ării economice a ora ului;
Reabilitarea re Ńelelor de alimentare cu ap ă i canalizare;
Reabilitarea re Ńelelor de transport a energiei termice;
Modernizarea infrastructurii;
Finalizarea, în parteneriat cu A.N.L., a blocurilor de locuin Ńe;
Implementarea unui management performant pentru de eurile menajere;
Amenajarea unui depozit ecologic pentru de eurile municipale;
Finalizarea extinderii re Ńelelor de gaz natural în întregul ora ;
Dezvoltarea turismului;
Implementarea de programe de dezvoltare local ă.

3. Patrimoniul tehnico-economic i edilitar

Municipiului Suceava este încadrat ă la rangul II, potrivit Legii nr. 351 din 2001 27 , ca expresie a importan Ńei actuale i din punct de vedere administrativ, politic, social, economic i cultural.

Re Ńeaua stradal ă a municipiului Suceava este de circa 129,922 km, din care un procent de 49,5% o reprezint ă str ăzi din categoria a IV-a i doar un procent de 17,2% din categoria I.

Ora ul nu dispune de o strad ă de centur ă ocolitoare care s ă preia fluxul rutier de tranzit intens din zona central ă.

27 Legea nr. 351/2001 - pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na Ńional –Sec Ńiunea a IV a – Re Ńeaua de localit ăŃ i, modificat ă prin Legea nr. 100/2007

43 3.1. Reglement ări de urbanism

Zone func Ńionale

Teritoriul administrativ al municipiului Suceava, având o suprafa Ńă total ă de 5.210 ha, cuprinde urm ătoarele categorii de terenuri, grupate în func Ńie de folosin Ńă , destina Ńie, suprafe Ńe ocupate, astfel:
Terenuri cu destina Ńie agricol ă – 2.314 ha, din care: • arabil – 1.984 ha; • livezi – 17 ha; • pă uni – 273 ha; • fâne Ńe – 40 ha.
Terenuri neagricole – 2.896 ha, din care: • forestier – 573 ha; • ape, b ălŃi – 186 ha; • drumuri – 53 ha; • cur Ńi, construc Ńii – 2.058 ha; • neproductiv – 26 ha (conform datelor furnizate de la Serviciul Cadastru – fond funciar).

Urmare a dimensiunilor i complexit ăŃ ii localit ăŃ ii, în cadrul Planului Urbanistic General (PUG), municipiul Suceava a fost împ ărŃit în 33 de UTR-uri (unit ăŃ i teritoriale de referin Ńă )28 , grupate după func Ńiunea dominan Ńă a zonei, omogenitate func Ńional ă, caracteristici morfologice unitare sau pentru care sunt necesare planuri urbanistice zonale sau de detaliu. Ulterior, corespunz ător func Ńiilor dominante, fiecare zon ă s-a împ ărŃit în subzone, limitele unit ăŃ ilor teritoriale fiind materializate dup ă str ăzi, limite cadastrale sau limite naturale.

Totodat ă, în delimitarea UTR-urilor, s-a Ńinut seama de ansamblurile de locuit, cartierele i localit ăŃ ile componente în teritoriu.

Municipiul Suceava are urm ătoarele zone i subzone func Ńionale:

Zona central ă - aceast ă are o func Ńiune complex ă de interes public, predominat ă de institu Ńii publice i servicii, zone de locuit i complementat ă cu parcuri or ă ene ti, str ăzi, alei i accese pietonale, scuaruri, planta Ńii de aliniament, accese carosabile i parcaje. Referitor la aspectul exterior al noilor construc Ńii de instituŃii publice i servicii PUG prevede c ă vor avea un volum simplu i un aspect compatibil cu caracterul zonei. Se va urm ări ca noile construc Ńii s ă se armonizeze cu cl ădirile învecinate. În centru se poate construi orice obiectiv de interes public i locuin Ńe cu finisaje superioare pentru a conferi centrului civic o Ńinut ă deosebit ă. În zon ă sunt permise renov ări, modific ări, complet ări sau înlocuiri de construc Ńii vechi. Zona central ă cuprinde UTR 17 i UTR 20.

În aceast ă zon ă se reg ăsesc majoritatea institu Ńiilor publice locale i jude Ńene i obiectivele turistice de interes local i na Ńional.

Zona central ă reprezint ă „inima” municipiului, fiind situat ă pe vechea a ezare medieval ă a Sucevei.

În subzona reziden Ńial ă cu cl ădiri de tip urban se permit extinderi, construc Ńii noi, în incintele proprii precum i instituirea diverselor servicii. Utiliz ările interzise sunt cele incompatibile cu subzona respectiv ă, care pot crea incomod ări i disfunc Ńionalit ăŃ i, precum i orice fel de construc Ńii i amenaj ări, exceptând obiectivele de utilitate public ă pentru care au fost rezervate terenurile. Nu se

28 Planul Urbanistic General aprobat de Consiliul Local în anul 1999.

44 permit construc Ńiile de unit ăŃ i poluante, produc ătoare de noxe, care genereaz ă trafic intens sau care prezint ă riscuri tehnologice i nici amplasarea de chio curi pe domeniul public.

Condi Ńiile de amplasare a construc Ńiilor administrative, comerciale, de cult, de cultur ă, de înv ăŃă mânt, pentru s ănătate, sportive i de turism se fac conform legisla Ńiei în vigoare.

În ceea ce prive te amplasarea fa Ńă de drumurile publice, aceste construc Ńii vor fi interzise dac ă împiedic ă, prin amplasare, buna desf ă urare, organizare i dirijare a traficului sau dac ă prezint ă riscuri de accidentare.

Principalele subzone alei zonei centrale sunt:
Subzona predominant reziden Ńial ă – func Ńia dominant ă a subzonei este locuirea iar func Ńiunile complementare admise ale subzonei sunt institu Ńiile i serviciile compatibile cu func Ńia de locuire, spa Ńii verzi amenajate, accese pietonale i carosabile, parcaje;
Subzona de institu Ńii publice i servicii – func Ńiunea dominan Ńă a subzonei sunt institu Ńiile publice i servicii i complementat ă cu locuin Ńe, industrie, spa Ńii verzi amenajate, accese pietonale i carosabile, parcaje;
Zona de parcuri, complexe sportive, recreere, turism i perdele protec Ńie – în cadrul acestei subzone intr ă parcurile, p ădurile amenajate, terenurile de sport, zone de recreere i agrement, spa Ńii verzi cu valoare istoric ă i peisagistic ă, spa Ńiile plantate, perdele de protec Ńie, pepiniere. Acestea sunt complementate de alei i circula Ńie pietonal ă;
Zona monumente/situri istorice – în cadrul acestei subzone sunt întâlnite monumente, situri i ansambluri arheologice, monumente i ansambluri de arhitectur ă, cl ădiri memoriale, zone istorice urbane, ansambluri memoriale propuse pentru a fi incluse în lista CNMI. Func Ńiunea dominant ă a subzonei fiind compus ă din Cetatea de Scaun i Cetatea cheia, principalele institu Ńii publice i servicii din municipiu reprezentând unit ăŃ i administrative, de înv ăŃă mânt, cult, financiar-bancare i cultur ă, cl ădirile g ărilor Burdujeni i I Ńcani, case memoriale/locuin Ńe cu regim mic de în ălŃime. Func Ńiunile complementare admise sunt circula Ńiile carosabile, parcaje, circula Ńii pietonale, parcuri, spa Ńii plantate i planta Ńii de aliniament. În cadrul acestei zone sunt admise doar interven Ńii pentru consolidarea, restaurarea, repararea sau renovarea construc Ńiilor respective cu avizul organelor competente.

Aceste patru subzone sunt întâlnite i în celelalte zone ale municipiului Suceava dar într-o propor Ńie mai mic ă.

Celelalte zone ale municipiului (Obcini, George Enescu, Zamca, Burdujeni, Burdujeni sat, I Ńcani) au fost dezvoltate pe parcurs i au, în general, func Ńiunii de locuit, cu inser Ńii de institu Ńii publice, zone verzi, i cu utilit ăŃ i - str ăzi, alei, accese pietonale, accese carosabile i parcaje.

Conform PUG, zonele cu func Ńiune complex ă sunt reprezentate de UTR 3, 4, 6, 7, 8, 17, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 26, 28, 32, 33.

Zonele cu poten Ńial turistic, cultural i de agrement, în condi Ńiile PUG realizat în 1999, sunt situate în UTR 1, 13, 16, 18, 19, 20, 21,22.

Zon ă unit ăŃ i industriale – func Ńiunea dominant ă sunt întreprinderile industriale, compuse din întreprinderi industriale existente i întreprinderi industriale propuse, iar ca func Ńiuni complementare admise sunt c ăile de comunica Ńie rutiere i feroviare i construc Ńiile aferente precum i construc Ńii aferente lucr ărilor tehnico-edilitare.

Conform PUG, zonele cu unit ăŃ i industriale sunt reprezentate de UTR 1, 4, 10, 11, 12, 16, 32.

Zon ă unit ăŃ i agricole – func Ńiunea dominant ă sunt întreprinderile agricole, compuse din întreprinderi agricole existente i întreprinderi agricole propuse, iar ca func Ńiuni complementare admise sunt c ăile de comunica Ńie rutiere i feroviare i construc Ńiile aferente precum i construc Ńii aferente lucr ărilor tehnico-edilitare.

Zonele cu unit ăŃ i agricole, conform PUG, sunt situate în UTR-urile 5, 21, 24, 25.

45

Zona de gospod ărie comunal ă – func Ńiunea dominant ă a zonei este compus ă din construc Ńii i instala Ńii necesare bunei gospod ăriri a localit ăŃ i , pu Ńul sec (cimitir de animale), depozitul de reziduri solide iar ca func Ńiuni complementare admise: accese carosabile i pietonale, spa Ńii verzi, perdele de protec Ńie, construc Ńii i instala Ńii necesare activit ăŃ ilor complementare func Ńiunii dominante.

Zona pentru echiparea tehnico-edilitar ă – func Ńiunea dominant ă a acestei zone sunt construc Ńiile, instala Ńiile i amenaj ările aferente re Ńelelor tehnico-edilitare, fiind compus ă din urm ătoarele tipuri de subzone: construc Ńii i instala Ńii aferente sistemului de alimentare cu ap ă, construc Ńii i instala Ńii aferente sistemului de canalizare, de alimentare cu energie termic ă, cu gaze, cu energie electric ă. Acestea sunt complementate cu accese pietonale i carosabile, spa Ńii verzi, perdele de protec Ńie, construc Ńii i instala Ńii necesare activit ăŃ ilor complementare func Ńiunii dominante.

Conform PUG, zonele pentru echipare tehnico-edilitar ă sunt: UTR 27 – Sta Ńie Trafo, UTR 29 – Sta Ńie Trafo, UTR 30 – Sta Ńie Pompare, UTR 31 – Captarea apei zona Mihoveni.

Zona pentru c ăi de comunica Ńie i construc Ńii aferente – func Ńiunea dominant ă a zonei sunt căile de comunica Ńie rutiere i feroviare existente i propuse iar func Ńiuni complementare admise sunt re Ńele tehnico-edilitare, servicii compatibile func Ńiei de baz ă a zonei, spa Ńii verzi organizate pe suprafe Ńele libere rezultate din modul de solu Ńionare a interven Ńiilor.

În cadrul acestei zone au loc lucr ări de realizare artere de circula Ńie, str ăzi noi, alinierea i l ărgirea str ăzilor, amenaj ări de intersec Ńii, poduri i parcaje de nivelare. Astfel de lucr ări au loc cu prec ădere în UTR 2, 3, 4, 7, 8, 10, 12, 13, 15, 17, 19, 20, 23, 24, 25, 26, 32, 33.

Zona terenurilor cu destina Ńie special ă – are ca func Ńiune dominant ă activit ăŃ ile cu profil special din cadrul Ministerului Ap ărării Na Ńionale, Serviciului Român de Informa Ńii, Ministerului de Interne iar ca func Ńiuni complementare locuin Ńele de serviciu, spa Ńii verzi i accesele carosabile i pietonale, parcaje.

Zona pentru exploatarea resurselor subsolului – func Ńiune dominant ă instala Ńii i amenaj ări destinate exploat ării de agregare din râul Suceava, pentru necesarul de construc Ńii din municipiu, cu respectarea prevederilor Legii apelor nr. 107 din 1996 iar ca funcŃiuni complementare admise: construc Ńii destinate angaja Ńilor, accese carosabile i pietonale, planta Ńii de protec Ńie.

Zona terenuri poluate propuse pentru ecologizare – func Ńiune dominant ă spa Ńii plantate, culturi agricole cu excep Ńia celor utilizate în scop alimentar sau furajer iar ca func Ńiuni complementare: lucr ări necesare reducerii nivelului de poluare a solului i pânzei freatice, pe baza unor studii de specialitate, lucr ări tehnico-edilitare, accese carosabile.

Lucr ări de ecologizare a terenului i redare în circuitul urban sunt realizate în cadrul UTR-urilor 11 i 14.

Zona terenuri cu riscuri naturale previzibile – caracteristic acestei zone sunt terenurile cu riscuri naturale – zone cu alunec ări de teren, eroziuni etc. Identificarea acestor terenuri cu riscuri se poate face prin consultarea cadastrului de specialitate i prin studii geotehnice, hidrotehnice etc., referitoare la calitatea terenurilor sau încadrarea în zone cu riscuri naturale. Lucr ări de combatere a alunec ărilor de teren sunt realizate în UTR 6, 7, 17 i 18.

Conform PUG, zonele cu riscuri naturale previzibile sunt reprezentate i de UTR 10, 13, 14, 15, 16 i 21.

Zona terenuri aflate permanent sub ape – are dou ă subzone: albiile râurilor i cuvetele lacurilor. Zona are ca func Ńiuni dominante regulariz ări de albii i cursul râului Suceava, realizarea de acumul ări, eliminarea efectelor de eroziune cauzate de toren Ńi, protej ări i amenaj ări de maluri, precum i o serie de func Ńiuni ecologice, ameliorarea microclimatului i combaterea polu ării aerului. Acestea sunt complementate de spa Ńii verzi naturale, parcuri publice, institu Ńii publice sau de servicii nepoluante care ridic ă i completeaz ă nivelul func Ńiunii de baz ă a zonei (sport, cultur ă,

46 educa Ńie, alimenta Ńie public ă, comer Ń), agrementar-recreative (locuri de joac ă i distrac Ńii pentru copii), odihn ă în aer liber, promenad ă.

Conform PUG, zonele cu terenuri aflate permanent sub ape se întâlnesc, în por Ńiuni mai mici sau mai mari, în UTR 1, 13, 14, 21 i 24.

În condi Ńiile în care, din 1999 – când a fost realizat PUG, s-au produs schimb ări esen Ńiale în mediul economico-social al municipiului, este absolut necesar s ă fie actualizat PUG.

Pentru a putea asigura o dezvoltare armonioas ă a localit ăŃ ii, este necesar ca, în cadrul noului PUG, s ă se ia în considerare structura trinuclear ă a municipiului, nevoia de dezvoltare economic ă, dezvoltarea zonelor reziden Ńiale, exploatarea în scopuri turistice a obiectivelor culturale i de cult, i dezvoltarea zonelor de agrement.

De asemenea, va fi necesar ca PUG s ă cuprind ă regulamente bine structurate, astfel încât, imaginea localit ăŃ ii s ă fie bine definit ă i în armonie cu specificul local.

3.2. Utilit ăŃ ile publice

3.2.1. Re Ńeaua de ap ă i canalizare

Gestiunea serviciilor publice de alimentare cu ap ă i de canalizare precum i exploatarea sistemelor publice de alimentare cu ap ă i de canalizare în municipiul Suceava sunt asigurate de societatea comercial ă pe ac Ńiuni ACET Suceava.

Începând cu anul 2006 SC Acet SA Suceava este operator regional asigurând alimentarea cu ap ă i canalizare i pentru urm ătoarele 6 agen Ńii: Cîmpulung Moldovenesc, F ălticeni, Vatra Dornei, Gura Humorului, Siret i Solca.

Conform informa Ńiilor furnizate de societatea comercial ă ACET, alimentarea cu ap ă a municipiului Suceava este realizat ă din urm ătoarele surse:
Ape de suprafa Ńă : • Sursa Mihoveni – care trateaz ă apa captat ă din râul Suceava cu o capacitate total ă instalat ă de 5.500 mc/or ă i capacitate exploatat ă de 350 mc/or ă; • Sursa Dragomirna - care trateaz ă apa de suprafa Ńă din Lacul Dragomirna cu o capacitate total ă instalat ă de 1.100 mc/or ă iar capacitatea exploatat ă de 280 mc/or ă;
Ape subterane: • Sursa Berchi eti – are 75 de pu Ńuri cu o capacitate total ă instalat ă de 2.900 mc/or ă iar capacitate exploatat ă de 2.300 mc/or ă.

Aria de operare a societ ăŃ ii în anul 2006 cuprindea urm ătoarele categorii de utilizatori în municipiul Suceava:

Case cu Agen i Asocia i de Blocuri arondate Ń Ń bran amente economici proprietari asocia ilor de proprietari Ń individuale 951 102 851 3.826 Tabel 3.2.1 Tipuri de utilizatori

Conform informa Ńiilor oferite de societatea comercial ă ACET pe anul 2007, conductele sistemelor de transport i distribu Ńie a apei potabile, în municipiul Suceava, sunt construite din toat ă gama de materiale: o Ńel, azbociment, premo, font ă, PVC, cu o lungime de 228,8 km. Cu privire la caracteristicile, lungimea i vechimea conductelor de transport i distribu Ńie ap ă, reprezentative sunt urm ătoarele tabele:

47

Material Nr. DN conduct PIF anul ă Lungime (m) crt. (mm) OŃel Premo 1. 1.200 5.600 5.600 - 1983 2. 500 2.000 2.000 - 1963 3. 800 2.000 2.000 - 1986 4. 600 26.000 11.376 14.624 1969 5. 800 26.000 12.200 13.800 1992 Total 61.600 33.176 28.424 Tabel 3.2.2 Lungimea, caracteristicile i vechimea re Ńelei de transport ap ă, în municipiul Suceava

DN Material Vechime re ea (an) % Nr. Lungime Ń conduct Pre 0- 5- 15- Crt (m) O el Font PE AZB >30 ă (mm) Ń ă mo 5 15 30 1. 20-100 30.200 17.800 8.800 1.200 2.400 - - - 21 79 2. 100-300 92.400 62.800 8.900 - 20.700 - - - 19 81 Peste 3. 44.600 33.600 - - 2.000 9.000 - 1,2 1,8 97 300 Total 167.200 114.200 17.700 1.200 25.100 9.000 - 0,3 14,7 85 Tabel 3.2.3 Lungimea, caracteristicile i vechimea re Ńelei de distribu Ńie ap ă, în municipiul Suceava

Potrivit „Raportului privind activitatea SC ACET SA Suceava pe anul 2006” i a datelor furnizate de ACET pentru anul 2007, evolu Ńia volumului de ap ă vândut ă în municipiul Suceava, în perioada 1998 - 2007, este urm ătoarea: -mc- Din care: Anul Ap ă potabil ă vândut ă Agen Ńi Popula Ńie economici 1998 20.368.912 13.434.110 6.934.802 1999 17.881.289 12.142.792 5.738497 2000 15.992.714 12.042.086 3.950.628 2001 14.444.909 11.037.676 3.407.233 2002 13.348.713 9.814.508 3.534.205 2003 12.757.812 8.505.547 4.252.265 2004 12.495.907 8.240.423 4.255.484 2005 11.393.651 7.265.163 4.128.488 2006 10.848.230 6.741.544 4.106.686 2007 9.927.918 5.829.323 4.098.595 Tabel 3.2.4 Volumul de ap ă vândut în municipiul Suceava

Datorit ă extinderii contoriz ării consumului apei reci i restrângerii sau încet ării activit ăŃ ii unor agen Ńi economici volumul de ap ă potabil ă vândut ă prezint ă o tendin Ńă descresc ătoare de la an la an.

Reprezentativ în acest sens este urm ătorul grafic al volumului de ap ă produs în municipiul Suceava, în perioada 1998 - 2007.

48 25.000.000

20.000.000 Ap ă potabil ă vândut ă 15.000.000 Popula Ńiei 10.000.000 Agen Ńilor economici

5.000.000

0 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Fig 3.2.5 Evolu Ńia volumului de ap ă vândut ă în municipiul Suceava, în perioada 1998-2007

Analizând evolu Ńia produc Ńiei de ap ă potabil ă vândut ă agen Ńilor economici, în perioada 1998-2007, se observ ă o diminuare a cantit ăŃ ii de ap ă de la 13.434.110 mc, în anul 1998, la 5.829.232 mc în anul 2007. Aceast ă diminuare este motivat ă de reducerea activit ăŃ ii la mari agen Ńi precum: Akrom Akal, Bermas S.A, Ambro S.A.

O sc ădere se constat ă i la consumul de ap ă în rândul popula Ńiei care în anul 2007 (4.098.595 mc) a consumat cu 8.091 mc mai pu Ńin fa Ńă de 2006 (4.106.686 mc). Aceast ă diminuare se datoreaz ă contoriz ării sc ărilor i identific ării i remedierii pierderilor de pe re Ńele de distribu Ńie.

Pentru formarea unei imagini asupra situaŃiei contoriz ării consumului de ap ă rece prezent ăm urm ătorul tabel:

Puncte de Puncte de Nr. Num r total Total puncte Tip utilizator ă consum consum Crt. existent de consum contorizate necontorizate 1. Agen Ńi economici 951 1360 1323 37 2. Blocuri de locuin Ńe 851 1852 960 892 3. Case 3826 3826 2508 1318 Total 5628 7038 4791 2247 Tabel 3.2.6 Situa Ńia contoriz ării consumului de ap ă rece

Este necesar continuarea procesului de contorizare care ar determina cre terea produc Ńiei având efect direct asupra raportului vândut/captat.

Tarifele la apa potabil ă practicate pe tipuri de consumatori, în vigoare începând cu 01 iunie 2008 avizate de c ătre Autoritatea Na Ńional ă de Reglementare pentru Serviciile Publice Comunitare de Utilit ăŃ ii Publice (ANRSC) Bucure ti cu avizul nr. 2156 din 21 aprilie 2008 i aprobat de Consiliul Local al municipiului Suceava prin hot ărârea nr. 119 din 10 iunie 2008, sunt urm ătoarele:

Tarife în vigoare 01.06.2008 Serviciul ap potabil : ă ă Fără TVA Inclusiv TVA Popula Ńie 2,25 lei/mc 2,68 lei/mc Agen Ńi economici, institu Ńii publice 2,25 lei/mc 2,68 lei/mc

Calitatea apei distribuite a respectat caracterul de potabilitate conform Legii nr. 458/2002 completat ă i modificat ă prin Legea nr. 311/2004 privind calitatea apei potabile, atât din punct de vedere fizico-chimic, cât i din punct de vedere bacteriologic. Permanent, calitatea apei este monitorizat ă prin laboratoarele proprii i de c ătre Autoritatea de S ănătate Public ă Suceava, neînregistrându-se neconformit ăŃăŃ i. În cazul apari Ńiei unor surse de poluare, societatea, conform legii, a întocmit un „Plan de prevenire i combatere a polu ărilor accidentale” care s ă nu conduc ă la modificarea calit ăŃ ii apei livrate consumatorilor.

49 SC ACET SA Suceava are implementat Sistemul de Management Integrat calitate – mediu - securitate ocupa Ńional ă i a ob Ńinut certificatul SRAC pentru SR EN ISO 9001:2001, SR EN ISO 14001:2005, SR EN ISO 18001:2004 din anul 2007.

În cursul anului 2007 la re Ńelele de alimentare cu ap ă au avut loc un num ăr de 1.462 disfunc Ńionalit ăŃ i, din care:
Întreruperea temporar ă i local ă a serviciului de alimentare cu ap ă potabil ă c ătre consumatori – 1.345 cazuri reprezentând 92% din total cu o frecven Ńă de 112 cazuri/lun ă;
Reducerea presiunii apei potabile în re Ńelele de distribu Ńie – 44 cazuri reprezentând 3% din total, cu frecven Ńă de 3,66 cazuri/lun ă;
Infiltra Ńii ap ă potabil ă din re Ńelele de distribu Ńie, în subsoluri de imobile i în re Ńelele edilitare adiacente – 69 de cazuri reprezentând 4,73% din total cu o frecven Ńă de 5,76 cazuri/lun ă;
Calitatea necorespunz ătoare a apei potabile – 4 reclama Ńii reprezentând 0,27% din total , cu o frecven Ńă de 0,33 cazuri/lun ă. Cu men Ńiunea, conform informa Ńiilor furnizate de ACET, c ă în urma verific ărilor i analizelor de laborator efectuate reclama Ńiile înregistrate nu s-au confirmat.

Costurile pentru repara Ńii fiind de 635.608 lei, sum ă cere reprezint ă procentual 4,21% din cheltuielile de exploatare ale sec Ńiei de alimentare ap ă în sum ă total ă de 15.087.322 lei.

Exist ă posibilit ăŃ i de extindere ale re Ńelei de ap ă potabil ă, conform datelor furnizate de ACET, în cartierul Tineretului, T ătăra i, Lani tei, Dumbr ăvii, I Ńcani i în zona Metro-DN 85, precum i în localit ăŃ ile limitrofe.

Sistemul de canalizare este mixt, menajer i pluvial i func Ńioneaz ă atât gravita Ńional, cât i cu ajutorul sta Ńiilor de pompare în municipiul Suceava. Dintre problemele sistemului de canalizare amintim: colectoare deteriorate, pr ăbu ite, dimensionate neadecvat i care prezint ă infiltra Ńii i exfiltra Ńii, cât i lipsa în unele zone locuite a re Ńelelor de colectare a apelor uzate.

Lungimea re Ńelelor de canalizare, în municipiul Suceava, este de 369 km din care 350 km reprezint ă canalizare unitar ă iar 19 km canalizare ape pluviale. Materialele utilizate la re Ńeaua de canalizare sunt în propor Ńie de 96% beton, 1% PVC iar 3% oŃel. Conductele au în procent de 8% o vechime de peste 80 de ani, 42% o vechime de între 55 – 30 ani iar 50% au o vechime mai mic ă de 30 de ani.

La nivelul anului 2007 la re Ńelele de canalizare au fost înregistrate un num ăr total de 2.535 disfunc Ńionalit ăŃ i din care:
Înfund ări – 2.452 reprezentând 96,72% cu o frecven Ńă de 204/lun ă;
Pr ăbu iri – 83 reprezentând 3,28% cu o frecven Ńă de 6,93/lun ă.

Conform datelor furnizate de ACET, în anul 2007, costurile cu repara Ńiile le sec Ńia canal-epurare au fost de 368.258 lei, sum ă care reprezint ă un procent de 4,69% din cheltuielile de exploatare ale sec Ńiei canal-epurare în sum ă total ă de 7.855.110 lei.

Sta Ńia de epurare are o capacitate total ă proiectat ă de 1.870 l/s (debit maxim în vreme de seceta), momentan func Ńioneaz ă la circa 40% din capacitate. Aceasta dispune de o tehnologie învechit ă, ineficient ă, care nu mai corespunde normelor UE privind calitatea apelor epurate deversate în emisari iar utilajele au durata de via Ńă expirat ă29 . Epurarea apelor uzate este mecanic ă i biologic ă.

Tarifele la canalizare-epurare practicate pe tipuri de consumatori, aflate în vigoare începând cu 01 iunie 2008 avizate de c ătre Autoritatea Na Ńional ă de Reglementare pentru Serviciile Publice Comunitare de Utilit ăŃ ii Publice (ANRSC) Bucure ti cu avizul nr. 2156 din 21 aprilie 2008 i aprobat de Consiliul Local al municipiului Suceava prin hotărârea nr. 119 din 10 iunie 2008, sunt urm ătoarele:

29 Conform Raportului privind activitatea SC ACET SA Suceava în anul 2006

50

Tarife în vigoare la Serviciul de canalizare-epurare 1.06.2008 către: Fără TVA Inclusiv TVA Popula Ńie 0,97 lei/mc 1,15 lei/mc Agen Ńi economici, institu Ńii publice 0,97 lei/mc 1,15 lei/mc Tabel 3.2.9 Tarife la canalizare-epurare practicate pe tipuri de consumatori în municipiul Suceava

Exist ă posibilit ăŃ i de extindere ale re Ńelei de canalizare, conform datelor furnizate de ACET, în cartierul Tineretului, T ătăra i, Lani tei, Dumbr ăvii, I Ńcani i în zona Metro-DN 85.

Prestarea serviciilor publice de alimentare cu ap ă i canalizare s-a realizat în condi Ńii de continuitate – 24 ore/zi – în municipiul Suceava.

Calitatea apelor uzate epurate nu s-a încadrat în limitele aprobate la unii parametri din cauza eficien Ńei sc ăzute a proceselor de tratare mecano-biologic ă din sta Ńiile de epurare datorat ă tehnologiilor i utilajelor uzate fizic i moral.

Pentru modernizarea sistemului de canalizare se află în derulare urm ătoarele proiecte:
„Facilit ăŃ i ale sistemului de canalizare (inclusiv rezervoare, bazine de deversare, sta Ńii de pompare)” – termenul limit ă fiind în mai 2010;
„Sta Ńia de epurare a apelor uzate” – termen limit ă decembrie 2010.

Începând cu anul 2006, în municipiul Suceava se află în derulare programul ISPA, titlul proiecului fiind: „Reabilitarea i optimizarea sistemelor de alimentare cu ap ă, canalizare i modernizarea sta Ńiei de epurare din municipiul Suceava”.

Programul ISPA include urm ătoarele trei contracte de lucr ări:
Reabilitarea sistemelor de alimentare cu ap ă din municipiul Suceava – se vor face lucr ări la conducte de ap ă pe un num ăr de 71 de str ăzi ale municipiului, din care 30 în zona central ă, 8 în carterele George Enescu i Obcini, 29 în Burdujeni i 4 în I Ńcani;
Reabilitarea canaliz ării din municipiul Suceava – se vor executa lucr ări la colectoarele de canalizare pe un num ăr de 54 de str ăzi ale municipiului, din care 21 în zona central ă, 25 în Burdujeni, 7 în I Ńcani i una în cartierul George Enescu;
Modernizarea sta Ńiei de epurare din municipiul Suceava situat ă pe malul stâng al râului Suceava – se urm ăre te reconstruc Ńia sta Ńiei de epurare care s ă respecte Directivele Comunit ăŃ ii Europene.

Deoarece, m ăsura ISPA are în vedere cre terea eficien Ńei activit ăŃ ii de furnizare a apei, a sistemului de canalizare i a sta Ńiei de epurare a apelor uzate, au loc ample lucr ări de modernizare în UTR 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26,30,31,32,33.

Prin implementarea acestui proiect se urm ăre te respectarea Directivelor Comunit ăŃ ii Europene privitoare la mediu i extinderea asigur ării serviciilor de alimentare cu ap ă i de canalizare în municipiul Suceava. Data de finalizare a lucr ărilor este preconizat ă pentru 31.12.2010.

În urma chestion ări popula Ńiei rezult ă c ă 93,5% dintre responden Ńi au locuin Ńele racordate la sistemul de furnizare ap ă potabil ă i 90,7% la sistemul de canalizare. În ceea ce privete nivelul de mul Ńumire al responden Ńilor fa Ńă de aceste servicii, 55,7% sunt mul Ńumi Ńi de sistemul de furnizare a apei în timp ce 16,5% sunt mai pu Ńin mul Ńumi Ńi de aceste aspect, iar 48,8% sunt mul Ńumi Ńi de sistemul de canalizare.

Aproximativ 69% din locuitorii zonei Burdujeni sat nu sunt racorda Ńi la sistemul de furnizare a apei potabile. În ceea ce prive te canalizarea, 80% dintre subiec Ńii cu domiciliul în zona Burdujeni sat i 70% din cei cu reziden Ńa în I Ńcani declar ă c ă propria locuin Ńă nu este racordat ă la re Ńeaua de canalizare.

51 În urma întâlnirilor cu popula Ńia municipiul, în cadrul focus-grupurilor, locuitori zonelor I Ńcani i Burdujeni sat au eviden Ńiat o serie de probleme cu care se confrunt ă, dintre care una din cele mai importante este cea a canaliz ării. Cet ăŃ enii situa Ńii în zonele limitrofe ale municipiului Suceava sus Ńin c ă nu dispun de canalizare pluvial ă, fapt ce conduce adesea la apari Ńia inunda Ńiilor. Mai mult decât atât canalizarea este veche.

Lipsa apei potabile este i ea men Ńionat ă ca fiind o problem ă de o parte din locuitori zonei IŃcani, re Ńeaua de ap ă existentând în zon ă îns ă nu la toate locuin Ńele. De asemenea, o parte a reprezentan Ńilor care au participat în cadrul acestui focus-grup se plâng i de calitatea apei potabile

3.2.2. Re Ńelele energetice

Titular al activit ăŃ ii principale de producere a energiei termice în municipiul Suceava este societatea comercial ă pe ac Ńiuni Termica Suceava.

SC Termica SA Suceava are în structura organizatoric ă i func Ńional ă dou ă capacit ăŃ i de produc Ńie i anume:
Centrala electric ă de termoficare, cu func Ńionare pe c ărbune cu putere electric ă instalat ă de 100 MW i o capacitate termic ă instalat ă de 520 MWe;
Central ă termic ă pe hidrocarburi cu putere instalat ă de 336 MWe.

Asigurarea energiei termice se face preponderent din sursele CET pe c ărbune în perioada sezonului rece i din CT pe hidrocarburi în perioada de var ă, când se înregistreaz ă consumuri reduse.

Structura consumatorilor din sistemul centralizat de termoficare, la finele anului 2006 este urm ătoarea:
Popula Ńie - 100 asocia Ńii de proprietari (61.200 locatari , 25.700 apartamente);
Agen Ńi economici - 639;
UnităŃ i bugetare - 38;
Case particulare – 165.

Potrivit Raportului privind activitatea SC TERMICA SA Suceava, în cursul anului 2006, s-au deconectat de la instala Ńiile comune de alimentare cu agent termic un num ăr de 380 de apartamente în scopul mont ării centralelor termice de apartament i s-au reconectat 77 apartamente.

Procentul total de debran ă ri în perioada 2000 - 2006 este de circa 22%, cu vârfuri înregistrate în anii 2001 - 2003, iar începând cu anii 2005 - 2006 debran ă rile au sc ăzut cu circa 80 % fa Ńă de anul 2003 30 . Acest lucru denot ă încrederea unui segment important al popula Ńiei în sistemul actual de alimentare centralizat ă cu energie termic ă31 .

Evolu Ńia principalilor indicatori aferen Ńi activit ăŃ ii de producere, în perioada 2004 - 2006 i modul de realizare ai acestora în anul 2006 comparativ cu prevederile Bugetului de Venituri i Cheltuieli (B.V.C) aprobat este urm ătoarea:

Procent de realizare Nr. B.V.C Indicator U.M. 2004 2005 2006 Crt. 2006 Fa Ńă Fa Ńă de de B.V.C 2005 Energie 1. electric ă MWh 284.622 290.163 339.091 329.260 103 117 produs ă

30 Conform Raportului privind activitatea SC TERMICA SA Suceava în anul 2006 31 Idem

52 Energie 2. termic ă Gcal 496.052 477.965 414.646 462.457 90 87 produs ă Tabel 3.2.7 Principalilor indicatori aferen Ńi activit ăŃ ii de producere

Analizând tabelul observ ăm o sc ădere a energiei termice de la 477.965, în anul 2005, la 414.646 în 2006, respectiv cu cca. 13% iar în anul 2006 fa Ńă de anul 2004, când s-a înregistrat o produc Ńie de 496.052 Gcal, a avut loc o sc ădere cu aproximat 16%.

Energia termic ă produs ă în anul 2006 a fost de 414.646 Gcal, cu 10,4% mai pu Ńin decât ceea prev ăzut ă în B.V.C pentru acela i an i anume de 462.457.

De asemenea, realizarea dezvolt ării segmentului de contorizare la nivel de bran ament, cu mijloace de m ăsur ă performante va permite în continuare monitorizarea i stabilirea consumurilor reale de energie termic ă livrate consumatorilor finali.

În perioada de var ă a anului 2007 s-au realizat lucr ările de repara Ńii planificate aferente surselor de producere energie termic ă. Majoritatea lucr ărilor s-au realizat cu for Ńe proprii ale societ ăŃ ii, executându-se cu ter Ńi în special repara Ńii pentru care SC TERMICA SA Suceava nu are personal specializat sau pentru care la momentul execut ării personalul propriu era ocupat în lucr ări cu grad de prioritate mai ridicat.

În prezent la SC TERMICA SA se deruleaz ă lucr ări ample de reabilitare i modernizare, la surse de producere energie termic ă, cu finan Ńare din sume alocate prin Ordonan Ńa nr. 48 din 2004, având drept scop func Ńionarea instala Ńiilor energetice la nivelul cerin Ńelor Directivelor Europene de Mediu în condi Ńii de eficien Ńă ridicat ă.

Distribu Ńia i furnizarea energiei electrice este asigurat ă de E.ON Moldova . Compania asigur ă distribu Ńia i furnizarea energiei electrice în cele ase jude Ńe din zona Moldova: Suceava, Ia i, Bac ău, Neam Ń, Boto ani i Vaslui.

Compania este împ ărŃit ă în dou ă departamente E.ON Moldova Distribu Ńie i E.ON Moldova Furnizare .

Înfiin Ńat ă în aprilie 2007, E.ON Moldova Furnizare are ca obiect principal de activitate furnizarea energiei electrice c ătre urm ători consumatori:
Persoane fizice care cump ără energie pentru consumul propriu, nu pentru activităŃ i comerciale sau profesionale;
Persoane fizice autorizate sau persoane juridice, care cump ără energia electric ă pentru activit ăŃ i specifice;
Agen Ńi economici industriali cu un consum foarte mare de energie, beneficiaz ă de consiliere separat ă din partea E.ON.

E.ON Moldova Distribu Ńie este veriga de leg ătur ă între re Ńelele de tensiune foarte înalt ă, gestionate de c ătre firma de transport Transelectrica din România i punctele de consum ale clien Ńilor furnizorilor din zon ă. E.ON Moldova Distribu Ńie asigur ă, prin activitatea sa, conducerea operativ ă a re Ńelei electrice i mentenan Ńa instala Ńiilor, în conformitate cu reglement ările tehnice.

În responsabilitatea companiei se afl ă instala Ńiile de înalt ă tensiune (1kV-110kV) i de joas ă tensiune (sub 1kV). Acest lan Ń de distribu Ńie este compus din: sta Ńii, posturi de transformare, stâlpi, re Ńele aeriene, re Ńele subterane.

Municipiul Suceava are asigurat ă re Ńeaua de energie electric ă pe toat ă suprafa Ńa locuibil ă. Re Ńeaua de energie electric ă deserve te atât popula Ńia cât i industria din localitate.

Potrivit datelor furnizate de E.ON Moldova DistribuŃie, la nivelul municipiului Suceava, situa Ńia re Ńelei de energie electric ă se prezint ă astfel:
Volumul de instala Ńii, lungime/num ăr pe nivele de tensiune: • 186,1 km – linii electrice subterane de medie tensiune;

53 • 791,6 km – linii subterane de joas ă tensiune; • 53,7 km – linii electrice aeriene de medie tensiune; • 83,4 km – linii aeriene de joas ă tensiune; • 255 de posturi de transformare; • 9 sta Ńii de transformare.
Vechimea instala Ńiilor liniilor aeriene de medie tensiune se prezintă astfel: • 22,45% au o vechime între 0-20 de ani; • 21,09% între 20-30 ani; • 40,47% între 30-40 ani; • 15,99% au o vechime mai mare de 40 de ani.
Vechimea instala Ńiilor liniilor aeriene de joas ă tensiune: • 11,90% au o vechime între 0-20 ani; • 12,35% între 20-30 ani; • 47,50% între 30-40 ani; • 28,23% au o vechime mai mare de 40 de ani.
Vechimea posturilor de transformare: • 19,51% au o vechime între 0-20 ani; • 48,99% între 20-30 ani; • 25,37% între 30-40 ani; • 6,13% au o vechime mai mare de 40 de ani.

Num ărul total al consumatorilor de energie electric ă, la finele anului 2007, este de 259.204 din care:
Consumatori casnici – 242.860;
Mici consumatori – 16.096;
Mari consumatori – 248.

Energia electric ă livrat ă consumatorilor în anul 2007 are urm ătoarea structur ă:
Consumatori casnici – 249.918 MWh;
Mici consumatori – 175.876 MWh;
Mari consumatori – 236.993 MWh.

Referitor la posibilit ăŃ ile extinderii re Ńelelor electrice, conform Legii nr. 13 din 2007 – legea energiei electrice, se realizeaz ă cu fonduri din bugetele locale, din bugetele de stat sau din alte fonduri legal constituite.

Una dintre problemele existente, ce are influen Ńă asupra popula Ńiei, este determinat ă de iluminatul public. Sistemul de iluminat public din municipiul Suceava este format din 229,04 kilometri de re Ńea, stâlpi, l ămpi i transformatoare. Cu toate c ă re Ńeaua de iluminat public acoper ă toat ă re Ńeaua stradal ă sunt foarte mari probleme, cablurile sunt îmb ătrânite, unele sunt vechi de 40 - 50 de ani.

Conform sondajului de opinie realizat în rândul popula Ńiei din municipiul Suceava, pozi Ńia 5, în cadrul ierarhiei realizate cu privire la principalele probleme ale municipiului, este ocupat ă de infrastructura de utilit ăŃ ii, iluminatul public ocupând locul 7.

Având în vedere vechimea instala Ńiilor de iluminat public, în ultima perioad ă, se întâmpl ă tot mai des ca zone, i chiar cartiere întregi, s ă r ămân ă în bezn ă, ceea ce nemul Ńume te popula Ńia, ducând la un grad ridicat de nesiguran Ńă . O problem ă identificat ă în cadrul întâlnirilor focus-grup este lipsa iluminatului în marile intersec Ńii ceea ce duce la o cre tere a accidentelor de circula Ńie. De asemenea, este necesar a se avea în vedere extinderea instala Ńiilor de iluminat public în zonele în curs de dezvoltare unde, conform noului plan de dezvoltare urban ă, vor ap ărea noi locuin Ńe i centre economice.

La sfâr itul lunii noiembrie 2008, în urma demersurilor realizate de Prim ăria Suceava, iluminatul public, aflat pân ă în acest moment în administrarea E.ON Moldova Distribu Ńie, va trece în proprietatea Consiliului Local Suceava, urmând ca pân ă la finele anului s ă aib ă loc licita Ńia privind delegarea serviciului de iluminat public. Iar pentru anul 2009 sunt programate o serie de lucr ări de reabilitare, modernizare i extindere a re Ńelei de iluminat public în municipiul Suceava.

54

3.2.3. Re Ńeaua de gaze

În baza unei Hot ărâri de Guvern emis ă în anul 2000, Societatea Na Ńional ă de Gaze Naturale Romgaz se reorganizeaz ă în func Ńie de activit ăŃ ile pe care le presteaz ă, rezultând astfel DistriGaz Nord.

Privatizarea, în iunie 2005, a DistriGaz Nord de c ătre E.ON Ruhrgas, component ă a grupului german E.ON, face ca ast ăzi principalul distribuitor de gaze naturale în jude Ńul Suceava s ă fie E.ON Gaz Distributie Regiunea Nord .

În România sunt 321 de zone de calitate a gazului metan. În jude Ńul Suceava se identific ă cinci zone de calitate. Municipiul Suceava este în zona 76,2 cu o putere calorific ă de 0,010467 MWh/mc.

Potrivit datelor furnizate de E.ON Gaz Distribu Ńie la nivel municipiului Suceava situa Ńia re Ńelei de gaze se prezint ă astfel:
lungimea total ă a conductelor de distribu Ńie a gazelor este de 125,743 km;
Caracteristici tehnice: • 80% o Ńel; • 20% polietilen ă.
Vechime: • 104,492 km din perioada 1984 – 2000; • 21,25 km din perioada 2000 – 2008.

Programul de distribuire a gazului este permanent.

Proiecte de modernizare, extindere realizate în ultimii 3 ani, în derulare sau propuse pentru urm ătorii 5 ani, sunt urm ătoarele:
Moderniz ări : au fost modernizate 5 SRS-uri (Sta Ńie de reglare de sector) cu o capacitate de 7.000 mc/h;
Înlocuiri : a fost înlocuit ă conducta URB Rulmen Ńi SA pe traseul Fabrica de sticl ă – Dedeman – URB Rulmen Ńi – George Enescu (magazin Maraton) pe o lungime de 5.800 m;
Lucr ări în derulare: înlocuirea conductei de reparti Ńie a municipiului Suceava, traseu Sala sporturilor – G. Co buc – Calea Unirii – tefan cel Mare – V. Bumbac – Al. Ienceanu – Aleea Nucului – M. Viteazu – 6 Noiembrie – Arca ilor – M. Eminescu – M ără ti – M ără eti – G. Enescu – Calea Obcinilor – Rulmentului, Mircea łurcanu – Grigore Ureche pe o lungime de 6.100 m, cu SRS 7.000 mc în cartier Zamca;
Lucr ări viitoare: • extindere conduct ă medie presiune, lungime 970 m, cu SRS 5.000 mc/h pentru alimentarea cu gaze naturale a cartierului Burdujeni; • extindere re Ńea presiune redus ă pentru cartierul Burdujeni, lungime 12.500 m.

În urma chestion ării popula Ńiei 94,5% dintre responden Ńi au locuinŃele racordate la sistemul de furnizare a gazelor naturale. În ceea ce prive te gradul de mul Ńumire fa Ńă de de acest serviciu, 67% sunt mul Ńumi Ńi în timp ce 18,1% sunt nemul Ńumi Ńi de sistemul de furnizare a gazelor. Responden Ńii din Burdujeni sat sunt cei care beneficiaz ă în cea mai mic ă m ăsur ă de aceste serviciu, 65,7% nefiind racorda Ńi la sistemul de furnizare a gazelor naturale. Cei din Burdujeni ora sunt cei mai nemul Ńumi Ńi de calitatea sistemului de furnizare a gazelor în timp ce locuitori cartierele Zamca i Centru sunt cei mai mul Ńumi Ńi.

3.2.4. Re Ńea telecomunica Ńii

Re Ńeaua de telecomunica Ńii este asigurat ă de re Ńeaua de telefonie, televiziune i internet. Activitatea de telefonie cuprinde atât telefonia fix ă cât i cea mobil ă, accesul la televiziune este asigurat de firme ce fac distribu Ńie prin cablu sau utilizându-se antene speciale. Accesul la internet este asigurat de firme de specialitate, gradul de acoperire i calitatea serviciilor fiind la nivelul nevoilor i cerin Ńelor.

55 Serviciile de telefonie fix ă, mobil ă i internet sunt asigurate de Romtelecom, Vodafone, Orange, Zapp, Cosmote, RCS-RDS. Acoperirea municipiului de c ătre aceste servicii este de 100%. Re Ńeau telefonic ă a ora ului Suceava este digitalizat ă în propor Ńie de 100%.

3.3. Fond locuibil

În municipiul Suceava era, în martie 2002, momentul reces ământului popula Ńiei i locuin Ńelor, un num ăr de 37.253 locuin Ńe cu o suprafa Ńă util ă de 1.295.228 mp. Din totalul acestor locuin Ńe, 97% sunt proprietate privat ă.

În intervalul 2002 - 2007, num ărul locuin Ńelor 32 a crescut conform urm ătorului tabel:

Proprietate de Anul Proprietate privat Total locuin e stat ă Ń 2002 779 36.474 37.253 2003 734 36.546 37.280 2004 912 36.652 37.564 2005 878 36.767 37.645 2006 877 36.880 37.757 2007* 937 37.003 37.940 Tabel 3.3.1 Fondul de locuin Ńe în municipiul Suceava Not ă! Datele referitoare la anul 2007 sunt provizorii.

Fondul locativ de stat, în municipiul Suceava este format din:
fond de locuin Ńe construite din fondurile de stat;
fond de locuin Ńe sociale;
fond de locuin Ńe de necesitate.

În municipiul Suceava la finele anului 1989 era înregistrat un num ăr de 22.650 apartamente de stat ce constituiau fondul locativ.

Prin vânzarea locuin Ńelor, în conformitate cu prevederile legisla Ńiei în vigoare (Decret Lege nr. 61/1990, Legea nr. 85 – republicat ă în 1994) fondul locativ de stat a sc ăzut sim Ńitor, astfel la finele anului 2002 în eviden Ńele prim ăriei exista un num ăr de 779 locuin Ńe.

Evolu Ńia fondului locativ de stat în municipiul Suceava, în perioada 2002 - 2007 este reprezentat ă grafic astfel:

1000 912 937 900 878 907

800 779 734 700 2002 2003 2004 2005 2006 2007*

Locuin Ńe în proprietate de stat

Fig. 3.3.2 Evolu Ńia fondului locativ de stat în municipiul Suceava, în perioada 2002-2007

Conform graficului, în perioada 2002-2003, se observ ă o sc ădere a num ărului de locuin Ńe în proprietate de stat de la 779, în anul 2002, la 734 în anul 2003, adic ă o sc ădere cu cca. 6%.

32 Institutul Na Ńional de statistic ă, Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Suceava

56 În anul 2004, prin programul desf ă urat în cadrul Ministerului Lucr ărilor Publice, Transporturilor i Locuin Ńei prin Agen Ńia Na Ńional ă pentru Locuin Ńe, au fost recep Ńionate un num ăr de 176 locuin Ńe din care 96 ANL, 32 sociale i 48 necesitate, astfel s-a înregistrat o cre tere de 24% fa Ńă de 2003.

Dup ă 2004 num ărul locuin Ńelor de stat a sc ăzut ajungând în anul 2005 la un num ăr de 878 locuin Ńe, dup ă care s-a înregistrat o cre tere, astfel încât în anul 2007 s ă se ating ă punctul maxim de 937 locuin Ńe în proprietate de stat.

Referitor la locuin Ńele în proprietate privat ă, în perioada 2002 - 2007, acestea au urm ătoarea evolu Ńie:

37.200 37.003 37.000 36.850 36.767 36.800 36.652 36.600 36.546 36.474 36.400 2002 2003 2004 2005 2006 2007*

Locuin Ńe în proprietate privat ă

Fig. 3.3.3 Evolu Ńia fondului locativ privat în municipiul Suceava, în perioada 2002-2007

Se observ ă c ă în perioada 2002 - 2007 fondul locativ privat înregistreaz ă o continu ă cre tere ajungând de la 36.474 locuin Ńe, în anul 2002, la un num ăr de 37.003 locuin Ńe în anul 2007.

Referitor la suprafa Ńa locuibil ă, în perioada 2002 – 2007, la nivelul municipiului Suceava situa Ńia se prezint ă astfel:

Proprietate de Anul Proprietate privat Total suprafa locuibil stat ă Ńă ă 2002 23.376 1.271.852 1.295.228 2003 22.161 1.277.112 1.299.273 2004 28.379 1.286.013 1.314.392 2005 27.461 1.298.314 1.325.775 2006 29.113 1.307.858 1.336.971 2007 30.127 1.323.258 1.353.385 Tabel 3.3.4 Suprafa Ńa locuibil ă în municipiul Suceava

În urma chestion ări popula Ńiei cu privire la situa Ńia locuin Ńelor din municipiul Suceava, aproximativ 65% dintre responden Ńi au apreciat c ă oferta de locuin Ńe la nivelul municipiului este insuficient raportat ă la cerere, iar 30% dintre ei nu pot aprecia acest aspect.

Mai bine de o treime din locuitori cartierului Burdujeni ora i Burdujeni sat consider ă c ă exist ă o lips ă acut ă de locuin Ńe în municipiul Suceava, în timp ce un sfert din responden Ńii cu domiciliul în Zamca sunt de p ărere c ă exist ă suficiente locuin Ńe oferite spre vânzare. 75% din cei ce locuiesc în IŃcani nu au r ăspuns la aceast ă întrebare.

În ceea ce prive te condi Ńiile de locuire, aspectele care creeaz ă nemul Ńumire pentru cei mai mul Ńi dintre responden Ńi, sunt „aspectul cl ădirilor” (63% nemul Ńumi Ńi i foarte nemul Ńumi Ńi), „termoizolarea cl ădirilor” (58%) i „rezisten Ńa cl ădirilor” (37% dintre responden Ńi nemul Ńumi Ńi i foarte nemul Ńumi Ńi).

Cei mai nemul Ńumi Ńi de aspectul cl ădirilor sunt locuitori din I Ńcani i Burdujeni ora , la polul opus aflându-se locuitori din cartierele Centru i Zamca.

57 Termoizolarea cl ădirilor nemul Ńume te în mai mare m ăsur ă locuitori din I Ńcani, Burdujeni sat i Burdujeni ora , în timp ce, locuitorii din cartierele George Enescu, Zamca i Centru sunt cei mai mul Ńumi Ńi. Acest lucru poate fi influen Ńat i de faptul c ă în zonele în care locuitorii sunt mul Ńumi Ńi este început, în parteneriat public-privat, programul de reabilitare termic ă a blocurilor i realizarea de locuin Ńe la mansard ă.

Referitor la racordarea locuin Ńelor la utilit ăŃ ile publice i gradul de mul Ńumire fa Ńă de raportul calitate/pre Ń al serviciilor 94,5% dintre responden Ńi au locuin Ńele racordate la sistemul de furnizare a gazelor naturale, 93,5% au locuin Ńele racordate la sistemul de furnizare ap ă potabil ă, 90,7% din locuin Ńele responden Ńilor sunt racordate la sistemul de canalizare i doar 70,6% dintre locuin Ńe sunt racordate la sistemul centralizat de înc ălzire.

Exist ă mai multe probleme la capitolul condi Ńii de locuit printre care men Ńion ăm:
Locuitorii din Burdujeni ora care au participat la focus-grup acuză varietatea materialelor i culorile utilizate, fapt ce conduce la deteriorarea aspectului estetic al ora ului;
De asemenea problema aspectului estetic este întâlnit ă i în cartierele Obcini i George Enescu i este legat ă de aspectul mansardelor blocurilor vopsite într-o gam ă prea larg ă de culori dar i de cablurile (de telefonie, internet, etc.) numeroase, prinse inadecvat de blocuri sau abandonate pe stâlpii de electricitate;
Lifturile vechi care pot pune în pericol via Ńa cet ăŃ enilor;
Rezisten Ńa blocurilor care produce un grad ridicat de insatisfac Ńie pentru locuitori din I Ńcani;
Starea subsolurilor blocurilor din Cartierul George Enescu produce nemul Ńumire la circa 25% din locuitori;
De asemenea se pune i problema supraaglomer ării urbane, din cartierele George Enescu, Burdujeni i Obcini, datorat ă cl ădirilor construite în ultima perioad ă, o parte semnificativ ă din acestea nerespectând reglement ările privind distan Ńa între imobilele al ăturate;
Locuitori din cartierul Zamca i Centru sunt nemul Ńumi Ńi de fa Ńadele blocurilor cr ăpate, fisurate, numeroasele cabluri atârnate de pere Ńii blocurilor. O contribu Ńie important ă la aspectul inestetic al cartierelor o au i diversele chio curi amplasate adesea chiar pe spa Ńiul verde, anun Ńurile lipite pe stâlpi, etc.

3.4. Căi de comunica Ńii

3.4.1 Feroviar

Ora ul Suceava este situat pe magistrala 500 a C ăilor Ferate Romane, cu leg ătur ă la Bac ău i Bucure ti. Calea ferat ă, prin cele 3 g ări (I Ńcani, Burdujeni i cheia), leag ă ora ul Suceava de Bucure ti, de localitatea Vic ani spre Ucraina i cu municipiul Vatra-Dornei spre Transilvania, f ăcând astfel leg ătura cu toate zonele Ńă rii.

Gările Burdujeni i I Ńcani sunt adev ărate monumente arhitecturale ce constituie punct de atrac Ńie i sunt incluse în Lista Monumentelor Istorice 33 din municipiului Suceava ca monumente istorice de categorie B.

Gara Burdujeni 34 din cartierul cu acela i nume al municipiului Suceava a fost construit ă în anul 1869, fiind dat ă în folosin Ńă o dat ă cu deschiderea c ăii ferate Suceava-Roman, pe 15

33 Prin Ordinul nr. 2314 din data de 8 iulie 2004 al Ministrului Culturii i Cultelor a fost adoptat ă Lista Monumentelor Istorice 34 Suceava Inima Bucovinei, produc ător MultiArt, PC-CD ROM

58 decembrie al aceluia i an. Gara este socotit ă monument de clas ă C, inclus în patrimoniul cultural na Ńional. A fost proiectat ă ca i copie la scar ă redus ă a G ării din Freiburg, Germania.

În anul 1869 s-a ridicat corpul central al cl ădirii iar între anii 1895 - 1903 a fost realizat etajul superior împreun ă cu dou ă aripi laterale pentru a deservi diferite compartimente de trafic i mi care, lucr ările fiind conduse de o renumit ă firm ă austriac ă din Stursberg. Gara Burdujeni era un important i reprezentativ punct feroviar de grani Ńă al României, la fosta frontier ă de nord cu Austro-Ungaria. Edificiul, ridicat pe un teren ml ă tinos, a necesitat ample lucr ări de drenaj, terasament i asigurarea unui fundament solid din grinzi mari de stejar.

Gara, executat ă într-o plastic ă arhitectural ă ce aminte te de ecletismul de coal ă francez ă a vremii, a fost construit ă din ceramic ă ro ie lustruit ă. Compus ă din dou ă corpuri laterale cu dou ă nivele, gara are în mijloc pe lâng ă holurile de acces o frumoas ă sal ă în stil baroc, impun ătoare ca dimensiune i modalitate de tratare arhitectural ă, cea servit ini Ńial ca sal ă de recep Ńie i oficiu de vam ă. Pân ă în anul 1960, Sala principal ă era singura sal ă festiv ă din municipiu, în care se desf ă urau baluri CFR i ale Prim ăriei.

Gara Burdujeni a fost închis ă în perioada 1999 - 2006, pentru ample m ăsuri de reabilitare. În luna noiembrie 2006 Gara Burdujeni este redat ă în func Ńiune, în prezent fiind cel mai important nod feroviar al jude Ńului.

Gara I Ńcani

Edificiul G ării I Ńcani, ast ăzi Gara Suceava Nord, a fost ridicat de doi antreprenori austrieci C. Gall i F. Ronchetti, constructorii c ăii ferate Roman - Burdujeni - I Ńcani – Cern ăuŃi. Gara are dou ă niveluri i a fost dat ă în exploatare în anul 1871.

Gara a fost realizat ă dup ă modelul unor g ări austriece ale vremii respective, din zona central-european ă, într-un autentic stil romantic, caracterizat printr-un plan dreptunghiular, bol Ńi pe arce de ogiv ă, arce i arcade frânte la cheie, creneluri i turnule Ńe de col Ń, de factur ă neogotic ă.

Pân ă în anul 1918, cl ădirea g ării a servit drept un important nod feroviar în traficul de c ălători i m ărfuri pentru tranzitul în interiorul Imperiului Austro-Ungar, dar i pentru România. Gara a fost un punct de frontier ă între România i Austro-Ungaria, pe teritoriul Austro-Ungariei, în timp ce pe teritoriul României gara corespondent ă era Gara Suceava - Burdujeni.

Lâng ă Gara I Ńcani a fost construit i un depou de locomotive, care era unul dintre cele mai mari din zona Bucovinei.

Exist ă un proiect de renovare a G ării Suceava Nord, care include lucr ări de consolidare la plafon, care a fost deteriorat de ploi i ninsori.

Gara cheia sau Gara Suceava Vest – face leg ătura cu nordul Ńă rii i este mai pu Ńin utilizat ă de către cet ăŃ enii Sucevei.

3.4.2 Aerian

Aeroportul " tefan cel Mare" - Suceava este amplasat la 11,2 km est fa Ńa de ora ul Suceava i la 30.5 km vest de ora ul Boto ani, accesul fiind posibil prin D.N. 29 ce leag ă cele dou ă ora e.

59 Pozi Ńia geografic ă raportat ă la centrul pistei este 47 41'14,92" N / 26 21'14,49" E, la 413 metri deasupra nivelului m ării, suprafa Ńa acoperit ă de infrastructura aeroportului fiind de 1.150.000 mp.

Primele curse aeriene au operat pe Aeroportul " Ștefan cel Mare" - Suceava începând cu anul 1962, iar din anul 1963 acestea au beneficiat de pist ă betonat ă, dispozitiv luminos de apropiere i platform ă de îmbarcare/debarcare pentru pasageri i marf ă.

Activitatea aeroportuar ă se desf ăoar ă conform prevederilor Codului Aerian Român, acordurilor i conven Ńiilor autorit ăŃ ilor aviatice interna Ńionale la care România a aderat.

În prezent, R.A. Aeroportul " tefan cel Mare" - Suceava este în subordinea Consiliului Jude Ńean Suceava.

Evolu Ńia num ărului de pasageri i a traficului aerian, în perioada 2000–2007, este urm ătoarea 35 :

Fig. 3.4.1 Trafic de aeroport mi cări / pasageri, în perioada 2000 - 12 septembrie 2007

Potrivit datelor furnizate de conducerea aeroportului se observ ă o cre tere a num ărului de pasageri, de la 5.400 pasageri, în anul 2000, la 13.017 în anul 2007, mai accentuat ă în ultimii trei ani.

Semnificativ ă este i cre terea traficului aerian din aceea i perioad ă.

35 www.aeroportsuceava.ro

60

Fig. 3.4.2 Trafic de aeroport mi cări interne / pasageri interni, în perioada 2000 - 12 septembrie 2007

Din num ărul total de pasageri i rute aeriene se observ ă c ă ponderea cea mai mare o de Ńin cursele interne i pasageri interni.

Aeroportul are curse de ase ori pe s ăpt ămân ă la Bucure ti în aeroportul Henri Coanda Otopeni (OTP).

Fig. 3.4.3 Trafic de aeroport mi cări externe / pasageri externi, în perioada 2000 - 12 septembrie 2007

Referitor la leg ăturile aeriene interna Ńionale acestea se fac cu tranzit prin Timi oara c ătre cele mai importante destina Ńii str ăine.

Din 7 martie 2006, îmbun ătăŃirea i diversificarea serviciilor oferite aeronavelor i pasagerilor de către aeroportul „ tefan cel Mare” au dus la asigurarea a trei curse săpt ămânale cu destina Ńii interna Ńionale.

Societ ăŃ ile de transport aerian care opereaz ă sunt Tarom i Carpatair.

61

Consiliul Jude Ńean Suceava dorete s ă modernizeze pista, astfel încât, s ă corespund ă normelor interna Ńionale pentru a deveni un aeroport interna Ńional.

3.4.3 Rutier

Lungimea total ă a drumurilor publice în jude Ńul Suceava era în anul 2005 de 2.481 km, din care 773 km drumuri modernizate, 542 km drumuri cu îmbr ăcăminte u oare rutiere. Lungimea drumurilor na Ńionale în acela i an era de 631 km, iar lungimea drumurilor jude Ńene i comunale de 1.850 km.

Municipiul Suceava dispune de o re Ńea stradal ă36 însumând 138,528 km care sunt clasificate astfel:
22,125 km - str ăzi categoria I-a - reprezentând 15,97% din total;
17,855 km - str ăzi categoria a –II-a - reprezentând 12,89% din total;
34,187 km - str ăzi categoria a – III-a - reprezentând 24,68% din total;
64,361 km – str ăzi categoria a – IV- a - reprezentând 46,46% din total.

Din lungimea total ă a str ăzilor municipiului Suceava 82,585 km reprezint ă lungimea str ăzilor cu îmbr ăcăminte din asfalt, 13,831 km reprezint ă lungimea str ăzilor cu îmbr ăcăminte din beton, restul de 42,112 km reprezint ă lungimea str ăzilor cu îmbr ăcăminte din balast.

Suprafa Ńa p ărŃii carosabile a str ăzilor din municipiul Suceava reprezint ă 960.406 mp din care 553.193 mp sunt ocupa Ńi cu covor asfaltic, 120.050 mp au îmbr ăcămintea din beton i 287.163 mp au îmbr ăcămintea din balast, iar suprafa Ńa total ă a trotuarelor este de 148.339 mp .

Atribuirea i schimbarea denumirilor de str ăzi, pie Ńe i de obiective de interes public local este de competen Ńa Consiliului Local, proiectele de hot ărâri putând fi adoptate dup ă ce a fost solicitat avizul comisiei jude Ńene de atribuire de denumiri în conformitate cu prevederile Legii nr. 48 din anul 2003 de modificare i aprobare a Ordonan Ńei Guvernului nr. 63 din 2002 privind atribuirea i schimbarea de denumiri.

Leg ăturile cu marile ora e sunt asigurate prin urm ătoarele drumuri principale:
E85 – DN 2 (Bucure ti – Suceava – Siret);
E676 – DN17 (Suceava – Gura Humorului – Dej);
E58 – DN29 (Suceava – Boto ani);
DN29A (Suceava – Dorohoi).

Din sondajul de opinie efectuat asupra popula Ńiei municipiului Suceava, infrastructura de transport, este considerat ă a fi una dintre principalele probleme pentru 83% din responden Ńi. Au fost indicate ca probleme starea tehnic ă necorespunz ătoare a drumurilor, dar i a trotuarelor i aleilor, lipsa unei osele de centur ă, necesitatea asfalt ări drumurilor din cartierele m ărgina e, neadecvarea drumurilor la traficul rutier etc.

Persoanele care au participat la focus-grup au men Ńionat c ă în cartierele I Ńcani i Burdujeni sat starea drumurilor dar i a trotuarelor este deficitar ă. La acest capitol, localnicii solicit ă:
Repararea drumurilor i trotuarelor precum i asfaltarea drumurilor care sunt cu balast;
Reînnoirea semnelor de circula Ńie;
Realizarea unor str ăzi cu sens unic de circula Ńie pentru fluidizarea traficului;

36 Conform datelor furnizate de la Serviciul Administrarea Str ăzilor – www.primariasv.ro

62
Realizarea unei osele de centur ă (fapt ce ar fi benefic i pentru dezvoltarea turismului în cele dou ă zone).

De asemenea o prim ă problem ă i pentru locuitori din Burdujeni ora este ceea a infrastructurii existente. Ace tia consider ă necesară realizarea unor repara Ńii atât la nivelul drumurilor dar i la nivelul trotuarelor, propunând ca alternativ ă punerea unor pavele asemenea celor amplasate în zona de centru a municipiului. Sunt considerate necesare i realizarea unor str ăzi cu sens unic de circula Ńie, montarea unor semafoare în intersec Ńiile în care se întâlnesc adesea ambuteaje dar i amenajarea unor spa Ńii de parcare (sub i supraterane).

La capitolul infrastructur ă, cet ăŃ enii din cartierele George Enescu i Obcini sunt nemul Ńumi Ńi de lipsa parc ărilor, datorit ă supraaglomer ări urbane, starea proast ă a drumurilor i trotuarelor dar i de existen Ńa unui sistem de semaforizare ineficient.

Pe o scar ă de la 1 la 10 (1 reprezentând extrem de nemul Ńumit i 10 foarte mul Ńumit), în urma chestionării popula Ńiei, aleile i trotuarele din zona de reziden Ńă au ob Ńinut un scor mediu de 6,84, str ăzile 5,32 iar parc ările reprezint ă aspectul care creeaz ă cea mai mare nemul Ńumire cet ăŃ enilor, acest aspect ob Ńinând un scor mediu de doar 3,18.

În privin Ńa dezvolt ării infrastructurii s-au luat o serie de m ăsuri, una dintre acestea fiind realizarea unor rute ocolitoare care s ă asigure devierea traficului, în special a celui greu, din municipiul Suceava pe teritoriul unor localit ăŃ i limitrofe. Una din rute va trece prin comunele Ipote ti i Salcea, finan Ńarea fiind asigurat ă prin Agen Ńia de Dezvoltare Regional ă Nord-Est - iar cealalt ă va trece prin comunele Moara, cheia i P ătr ăuŃi - finan Ńarea fiind asigurat ă de la Ministerul Transporturilor.

Durata de realizare a lucr ărilor rutei ocolitoare a Sucevei, menit ă a devia traficul greu prin comunele cheia, Moara i P ătr ăuŃi a fost estimat ă la circa trei ani. Lungimea acestei por Ńiuni din oseaua de centur ă este de 13,2 kilometri, iar lucr ările sunt extrem de complexe mai ales pentru faptul c ă o parte din terenul pe care se va construi ruta ocolitoare trebuie consolidat. Ruta ocolitoare a fost proiectat ă de a a manier ă încât l ăŃ imea platformei s ă fie de 11 metri - partea carosabil ă având 2 benzi a câte 3,5 metri, cele dou ă acostamente fiind de 1,25 de metri iar cele dou ă benzi de încadrare fiind de 0,75 de metri. Viteza minim ă de circula Ńie este de 80 de kilometri pe or ă.

Pentru fluidizarea traficului în municipiul Suceava, s-a realizat un Studiu de circula Ńiei. Prin noul studiu se are în vedere:
identificarea de solu Ńii pentru securitatea circula Ńiei pietonilor i asigurarea continuit ăŃ ii deplas ării acestora;
amenaj ări specifice în apropierea institu Ńiilor de înv ăŃă mânt;
sta Ńii de transport în comun;
parc ări de re edin Ńă i de carosabil, subterane sau supraterane;
instituirea de sensuri unice i revizuirea celor existente;
restric Ńionarea sau interzicerea virajelor la stânga;
lărgiri de str ăzi i amenajarea de trotuare;
treceri de pietoni;
construirea de artere de leg ătur ă;
piste pentru bicicli ti i pentru scuare de separare fizic ă a sensurilor de circula Ńie.

4. Mediul economic i de afaceri

4.1. Economia local ă pe sectoare i ramuri industriale

Mediul economic este alc ătuit din totalitatea elementelor care compun via Ńa economic ă dintr-o anumit ă zon ă, evolu Ńia pie Ńelor fiind strict determinat ă de evolu Ńia economic ă general ă.

Analiza diagnostic al mediului de afaceri sucevean are la baz ă prelucrarea informa Ńiilor ob Ńinute de pe site-ul Ministerului Economiei i Finan Ńelor pornind de la lista societ ăŃ ilor comerciale cu sediul în municipiul Suceava existente la 01.01.2007, list ă ob Ńinut ă de la Oficiul Registrului Comer Ńului. Obiectivul principal al acestei analize a fost identificarea principalelor sectoare economice ce

63 ac Ńioneaz ă în municipiul Suceava prin prisma obiectului principal de activitate al întreprinderilor existente i pentru care exist ă aceste informa Ńii.

La începutul anului 2007, erau înregistrate la Oficiul Registrului Comer Ńului 3.982 de societ ăŃ i comerciale care au sediul social pe raza municipiului Suceava. Având în vedere forma de constituire, se observ ă c ă:
96,51% dintre societ ăŃ i sunt constituite ca societ ăŃ i cu r ăspundere limitat ă (SRL);
2,79% sunt constituite ca societ ăŃ i pe ac Ńiuni;
Iar 0,70% alte tipuri de societ ăŃ i.

Având în vedere anul constituirii societ ăŃ ilor comerciale de pe raza municipiului Suceava situa Ńia se prezint ă astfel:

Anul 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 constituirii Nr. SocietăŃ i 186 225 270 409 161 129 122 124 97 103 137 185 336 431 512 555 constituite

Se observ ă c ă pe orizontul de timp 1991 – 1994 num ărul societ ăŃ ilor comerciale nou constituite cre te de la an la an, ajungând în 1994 la 409, urmând o perioad ă în care num ărul acestora scade, ajungând în 1999 la 97 de societ ăŃ i comerciale nou constituite. Începând cu anul 2000 se înfiin Ńeaz ă din ce în ce mai multe societ ăŃ i, ajungând în 2006 la un num ăr de 555.

La începutul anului 2007, în municipiul Suceava erau înregistrate 3982 de societ ăŃ i comerciale dintre care 1474 nu au informa Ńii complete i/sau disponibile referitoare la activitatea desf ă urat ă în anul 2007, acestea fiind considerate f ără activitate. Studiul de fa Ńă va face referire la anul 2007, deoarece cele mai recente date ce pot fi accesate pe site-ul Ministerului Economiei i Finan Ńelor fac referire la situa Ńiile financiare depuse de agen Ńii economici pentru anul 2007. Prin urmare analiza de fa Ńă este f ăcut ă asupra unei colectivit ăŃ i de 2.515 societ ăŃ i comerciale.

În urma analizei principalelor sectoare economice din municipiul Suceava a rezultat urm ătoarea situa Ńie:
27 de agen Ńi economici î i desf ă oar ă activitatea în domeniul agricultur ă, silvicultur ă i servicii conexe;
87 de agenŃi economici î i desf ă oar ă activitatea în industrie (industria metalurgic ă, industria chimic ă, industria construc Ńiilor metalice etc.);

64
165 de agen Ńi economici î i desf ă oar ă activitatea în diverse ramuri ale industriei u oare (alimentar ă, textil ă, mobil ă i prelucrarea lemnului etc.);
11 agen Ńi economici activeaz ă în domeniul recuper ării i elimin ării de eurilor i a apelor uzate;
3 agen Ńi economici opereaz ă în domeniul produc Ńiei i furniz ării de energie electric ă i termic ă, gaze i ap ă, captarea, tratarea i distribu Ńia apei;
194 de agen Ńi economici î i desf ă oar ă activitatea în domeniul construc Ńiilor;
1098 de agen Ńi economici î i desf ă oar ă activitatea în comer Ń;
712 agen Ńi economici activeaz ă în domeniul serviciilor;
147 agen Ńi economici activeaz ă în domeniul serviciilor în turism;
71 de agen Ńi economici î i desf ă oar ă activitatea în înv ăŃă mânt, s ănătate i asisten Ńă social ă.

Situa Ńia procentual ă, pe cele 10 arii economice enumerate mai sus, se prezint ă astfel:

Se observă c ă cel mai mare num ăr de firme din municipiul Suceava activeaz ă în comer Ń (43,66%), urmate de cele din servicii (28,31%), construc Ńii (7,71%), industria u oar ă (6,56%), servicii în turism (5,84%), industrie (3,46%), înv ăŃă mânt, s ănătate i asisten Ńă social ă (2,82%), agricultur ă i silvicultur ă (1,07%), de euri (0,44%) i produc Ńia i furnizarea de energie (0,12%).

În ceea ce prive te cifra de afaceri înregistrat ă de agen Ńii economici cu sediul principal aflat pe raza municipiului Suceava, în principalele sectoare economice, situa Ńia se prezint ă conform tabelului urm ător:

DOMENIU DE ACTIVITATE CA %ca Comert 1.561.257.132,00 49,40% Industria usoara i prelucrarea lemnului 440.727.900,00 13,94% Constructii 428.867.377,00 13,57% Servicii 322.666.108,00 10,21% Industrie 157.354.650,00 4,98%

65 DOMENIU DE ACTIVITATE CA %ca Productia i furnizarea de energie electrica i termica, gaze i apa, captarea, tratarea i disptributia apei 154.424.742,00 4,89% Servicii în turism 55.171.513,00 1,75% Agricultura, silvicultura, pescuit i servicii conexe 16.143.273,00 0,51% Invatamant, sanatate i asistenta sociala 13.017.703,00 0,41% Recuperarea i eliminarea deseurilor i a apelor uzate 11.022.860,00 0,35% 3.160.653.258,00 100,00%

Prezentat ă în structur ă aceast ă situa Ńie se prezint ă astfel:

Din diagrama prezentat ă mai sus rezult ă faptul c ă cea mai mare participare la cifra de afaceri a municipiului Suceava o au firmele cu activitate în comer Ń (49,40%), urmate de cele din industria uoar ă i prelucrarea lemnului (13,94%), construc Ńii (13,57%), servicii (10,21%), industrie (4,98%), produc Ńia i furnizarea de energie (4,89%), servicii în turism (1,75%), agricultur ă i silvicultur ă (0,51%), înv ăŃă mânt, s ănătate i asisten Ńă social ă (0,41%) i de euri (0,35%).

De asemeni, se poate observa c ă doar 3,10% din totalul societ ăŃ ilor analizate, indiferent de domeniul de activitate, societ ăŃ i ce î i desf ă oar ă activitate pe raza municipiului Suceava înregistreaz ă o cifr ă de afaceri mai mare de 6.763.400 lei (echivalentul a 2.000.000 euro la data de 31.12.2007), marea majoritate de 96,90% înregistrând o cifr ă de afaceri mai mic ă sau egal ă de 6.763.400 lei.

66

În ceea ce prive te num ărul mediu de angaja Ńi se observ ă c ă:
2.093 de agen Ńi economici au sub 10 angaja Ńi;
341 de agen Ńi economici au num ărul mediu de salaria Ńi cuprins între 10 i 49;
68 de agen Ńi economici au între 50 i 249 de salaria Ńi;
13 agen Ńi economici ce activeaz ă pe raza municipiului Suceava au peste 250 de angaja Ńi.

Din datele analizate rezult ă c ă la nivelul municipiului Suceava se înregistreaz ă o productivitate medie de 112.372,93 lei cifr ă de afaceri/angajat.

Din punct de vedere a rezultatului financiar de la sfâr itul anului 2007, din totalul de 2515 de societ ăŃ i analizate, 68,35% au încheiat anul 2007 înregistrând profit, iar 31,65% înregistrând pierdere.

4.1.1. Comer Ń

La nivelul municipiului Suceava, la sfâr itul anului 2007, î i desf ă urau activitatea 1098 de societ ăŃ i în domeniul comer Ńului, împ ărŃite astfel
273 de agen Ńi economici ce desf ă oar ă activitatea în domeniul comer Ńului cu ridicata;
825 de agen Ńi economici ce desf ă oar ă activitatea în domeniul comer Ńului cu am ănuntul.

Situa Ńia celor 1098 de societ ăŃ i comerciale ce desf ă oar ă activit ăŃ i de comer Ń cu am ănuntul sau ridicata, prin prisma cifrei de afaceri i din punct de vedere al dimensiunii acestora, se prezint ă astfel:
29 de agen Ńi economici au cifra de afaceri cuprins ă în intervalul 1 – 10.000 lei;
320 de societ ăŃ i au cifra de afaceri situat ă în intervalul 10.000 – 100.000 lei;
536 de agen Ńi economici au o cifr ă de afaceri mai mare 100.000 lei i mai mic ă sau egal ă cu 1.000.000 lei;
178 de unit ăŃ i au cifra de afaceri situat ă în intervalul 1.000.000 – 10.000.000 lei;
35 de agen Ńi economici au cifra de afaceri de peste 10.000.000 lei.

Prezentat ă prin prisma m ărimii societ ăŃ ilor comerciale ce desf ă oar ă activit ăŃ i de comer Ń situa Ńia cifrei de afaceri se prezint ă astfel:

Considerând cifra de afaceri ca unul din indicatorii ordinului de m ărime al societ ăŃ ilor comerciale, agen Ńii economici ce desf ă oar ă activit ăŃ i în comer Ń se pot clasifica astfel:
1054 de agen Ńi economici au cifra de afaceri mai mic ă sau egal ă cu 2.000.000 euro, ceea ce înseamn ă c ă sunt microîntreprinderi;

67
37 de unit ăŃ i au cifra de afaceri cuprins ă în intervalul 2.000.001 – 10.000.000 euro, însemnând c ă sunt întreprinderi mici;
7 societ ăŃ i au cifra de afaceri mai mare de 10.000.000 euro i mai mic ă sau egal ă cu 50.000.000 euro, rezultând faptul c ă acestea sunt întreprinderi mijlocii.

În func Ńie de num ărul mediu de angaja Ńi, agen Ńii economici ce activeaz ă în comer Ń la nivelul municipiului Suceava pot fi clasifica Ńi astfel:
280 de agen Ńi economici au 1 singur angajat;
673 de unit ăŃ i au sub 10 angaja Ńi;
129 de societ ăŃ i au între 10 i 49 de angaja Ńi inclusiv;
16 de agen Ńi economici au între 50 i 249 de angaja Ńi.

Astfel, structura societ ăŃ ilor comerciale ce activeaz ă în domeniul comer Ńului, la sfâr itul anului 2007, sub aspectul num ărului mediu de angaja Ńi, se prezint ă astfel:

Se observ ă cu u urin Ńă c ă societ ăŃ ile de comer Ń ce au sediul social pe raza municipiului Suceava fac parte din categoria IMM-urilor, prin prisma celor doi indicatori: num ărul mediu de angaja Ńi i cifra de afaceri.

De men Ńionat este faptul c ă productivitatea medie a muncii, calculat ă ca medie aritmetic ă între indicatorii productivit ăŃ ii muncii, calcula Ńi individual la nivelul fiec ărei firme, ca raport între cifra de afaceri i num ărul mediu de salaria Ńi, este de 151.671,85 lei cifr ă de afaceri/angajat.

68

Din punct de vedere a rezultatului financiar de la sfâr itul anului 2007, din totalul de 1098 de societ ăŃ i din comer Ń, 63,39% au încheiat anul 2007 înregistrând profit, iar 36,61% înregistrând pierdere.

4.1.2. Servicii

Serviciile din municipiul Suceava sunt asigurate, în principal, de societ ăŃ i comerciale ce presteaz ă în domeniile: transporturi, po tă i telecomunica Ńii, intermedieri financiare, activit ăŃ i de asigur ări, tranzac Ńii imobiliare, închirierea ma inilor i echipamentelor, informatic ă i activit ăŃ i conexe, i alte activit ăŃ i de servicii.

Societ ăŃ ile din municipiul Suceava care activeaz ă în domeniul serviciilor de Ńin locul al doilea ca num ăr, în totalul e antionului de societ ăŃ i analizate, dup ă cele de comer Ń, fiind în propor Ńie de 28,31% – 712 la num ăr, îns ă ca aport la cifra de afaceri a municipiului sunt doar pe locul patru, cu un aport de 10,21%.

Clasificarea societ ăŃ ilor comerciale ce desf ă oar ă activit ăŃ i în servicii, în func Ńie de cifra de afaceri realizat ă în anul 2007, se prezint ă astfel:
51 de societ ăŃ i au o cifr ă de afaceri cuprins ă în intervalul 1 – 10.000 lei;
296 de firme au cifra de afaceri mai mare de 10.000 lei i mai mic ă sau egal ă cu 100.000 lei;
298 de agen Ńi economici au cifra de afaceri între 100.001 i 1.000.000 lei;
65 de unit ăŃ i au cifra de afaceri situat ă în intervalul 1.000.001 – 10.000.000 lei;
Doar 2 agen Ńi economici au înregistrat o cifr ă de afaceri mai mare de 10.000.000 lei.

Astfel, prezentarea grafic ă a clasific ării societ ăŃ ilor comerciale ce desf ă oar ă activit ăŃ i în servicii, în func Ńie de m ărimea cifrei de afaceri înregistrate în 2007, se prezint ă astfel:

Considerând cifra de afaceri ca unul din indicatorii ordinului de m ărime al societ ăŃ ilor comerciale, agen Ńii economici ce desf ă oar ă activit ăŃ i în comer Ń se pot clasifica astfel:
706 de agen Ńi economici au cifra de afaceri mai mic ă sau egal ă cu 2.000.000 euro, ceea ce înseamn ă c ă sunt microîntreprinderi;
5 unit ăŃ i au cifra de afaceri cuprins ă în intervalul 2.000.001 – 10.000.000 euro, însemnând că sunt întreprinderi mici;
1 societate are cifra de afaceri mai mare de 10.000.000 euro i mai mic ă sau egal ă cu 50.000.000 euro, rezultând faptul c ă aceasta este întreprindere mijlocie.

Din cele prezentate mai sus se observ ă c ă majoritatea societ ăŃ ilor comerciale din servicii sunt microîntreprinderi (99,16%), iar sub 1% din total sunt întreprinderi mici i mijlocii.

69

Din punct de vedere al num ărului mediu de angaja Ńi, societ ăŃ ile comerciale ce activeaz ă în domeniul serviciilor la nivelul municipiului Suceava pot fi clasificate astfel:
270 de agen Ńi economici au 1 singur angajat;
375 de unit ăŃ i au între 2 i 9 angaja Ńi inclusiv;
57 de societ ăŃ i au între 10 i 49 de angaja Ńi inclusiv;
8 de agen Ńi economici au între 50 i 249 de angaja Ńi;
2 agen Ńi economici au peste 249 de angaja Ńi.

Productivitatea medie a muncii, calculat ă ca medie aritmetic ă între indicatorii productivit ăŃ ii muncii, calcula Ńi individual la nivelul fiec ărei firme, ca raport între cifra de afaceri i numarul mediu de salaria Ńi, este de 81.637,91 lei cifr ă de afaceri/angajat, în societ ăŃ ile comerciale cu activitatea principal ă de servicii.

Luând în calcul rezultatul financiar de la sfâr itul anului 2007, din totalul de 712 de societ ăŃ i comerciale ce desf ă oar ă activit ăŃ i de servicii, 72,33% au încheiat anul 2007 cu profit, iar 27,67% înregistrând pierdere.

4.1.3. Construc Ńii

Societ ăŃ ile comerciale ce î i desf ă oar ă activitatea în domeniul construc Ńiilor ocup ă locul trei atât ca num ăr, cât i aport la cifra de afaceri a municipiului, astfel agen Ńi economici ce activeaz ă în domeniul construc Ńiilor sunt în num ăr de 194 (7,71%), iar aportul la cifra de afaceri a municipiului este de 428.867.377 lei (13,57%).

Clasificarea unit ăŃ ilor ce desf ă oar ă activit ăŃ i în domeniul construc Ńiilor, în func Ńie de cifra de afaceri realizat ă în anul 2007, se prezint ă astfel:
7 agen Ńi economici au o cifr ă de afaceri cuprins ă în intervalul 1 – 10.000 lei;
46 de unit ăŃ i au cifra de afaceri mai mare de 10.000 lei i mai mic ă sau egal ă cu 100.000 lei;
90 de societ ăŃ i comerciale au cifra de afaceri între 100.001 i 1.000.000 lei;
39 de firme au cifra de afaceri situat ă în intervalul 1.000.001 – 10.000.000 lei;
12 agen Ńi economici au înregistrat o cifr ă de afaceri mai mare de 10.000.000 lei.

Considerând cifra de afaceri ca unul din indicatorii ordinului de m ărime al societ ăŃ ilor comerciale, agen Ńii economici ce desf ă oar ă activit ăŃ i în comer Ń se pot clasifica astfel:
182 de societ ăŃ i comerciale au cifra de afaceri mai mic ă sau egal ă cu 2.000.000 euro, ceea ce înseamn ă c ă sunt microîntreprinderi;

70
9 unit ăŃ i au cifra de afaceri cuprins ă în intervalul 2.000.001 – 10.000.000 euro, însemnând că sunt întreprinderi mici;
3 agen Ńi economici au cifra de afaceri mai mare de 10.000.000 euro i mai mic ă sau egal ă cu 50.000.000 euro, rezultând faptul c ă acestea sunt întreprinderi mijlocii.

Din prezentarea grafic ă de mai sus se observ ă cu u urin Ńă c ă marea majoritate a agen Ńilor economici ce activeaz ă în domeniul construc Ńiilor sunt microîntreprinderi – 93,81%, iar 4,64% sunt întreprinderi mici i 1,55% întreprinderi mijlocii.

Sub aspectul num ărului de angaja Ńi, situa Ńia societ ăŃ ilor comerciale din construc Ńii se prezint ă astfel:
41 de agen Ńi economici au 1 singur angajat;
99 de unit ăŃ i au între 2 i 9 angaja Ńi inclusiv;
49 de societ ăŃ i au între 10 i 49 de angaja Ńi inclusiv;
13 de agen Ńi economici au între 50 i 249 de angaja Ńi;
3 agen Ńi economici au peste 249 de angaja Ńi.

Din reprezentarea grafic ă de mai sus rezult ă c ă 66,49% dintre firmele de construc Ńii ce au sediul social pe raza municipiului Suceava au pân ă în 10 salaria Ńi, 25.26% au între 10 i 49 de salaria Ńi inclusiv, iar 8,25% au peste 50 de salaria Ńi.

71 Productivitatea medie a muncii, calculat ă ca medie aritmetic ă între indicatorii productivit ăŃ ii muncii, calcula Ńi individual la nivelul fiec ărei firme, ca raport între cifra de afaceri i numarul mediu de salaria Ńi, este de 102.690,32 lei cifr ă de afaceri/angajat, în societ ăŃ ile comerciale cu activitatea principal ă în domeniul construc Ńii.

Din punct de vedere al rezultatului financiar de la sfâr itul anului 2007, din totalul de 194 de societ ăŃ i comerciale ce î i desf ă oar ă activitatea în construc Ńii, 80,93% au încheiat anul 2007 cu profit, iar 19,07% au încheiat anul înregistrând pierdere.

4.1.4. Industria u oar ă i prelucrarea lemnului

În sectorul industriei u oare au fost grupate un num ăr de 165 de societ ăŃ i comerciale ce activeaz ă în diverse ramuri dup ă cum urmeaz ă:
35 de unit ăŃ i în industria alimentar ă i a b ăuturilor;
7 în fabricarea produselor textile;
37 de agen Ńi economici activeaz ă în fabricarea articolelor de înc ălŃă minte;
7 în t ăbăcirea i finisarea pieilor;
22 în fabricarea lemnului i a produselor din lemn i plut ă, cu excep Ńia mobilei;
4 în fabricarea celulozei, hârtiei i a produselor din hârtie;
21 în domeniul edituri, poligrafie i reproducerea pe supor Ńi a înregistr ărilor;
32 în produc Ńia de mobilier i alte activit ăŃ i industriale.

Situa Ńia celor 165 de societ ăŃ i comerciale ce î i desf ă oar ă activitatea în domeniul industriei uoare, prin prisma cifrei de afaceri, se prezint ă astfel:
29 de agen Ńi economici au cifra de afaceri cuprins ă în intervalul 1 – 10.000 lei;
320 de societ ăŃ i au cifra de afaceri situat ă în intervalul 10.000 – 100.000 lei;
536 de agen Ńi economici au o cifr ă de afaceri mai mare 100.000 lei i mai mic ă sau egal ă cu 1.000.000 lei;
178 de unit ăŃ i au cifra de afaceri situat ă în intervalul 1.000.000 – 10.000.000 lei;
35 de agen Ńi economici au cifra de afaceri de peste 10.000.000 lei.

Considerând cifra de afaceri ca unul din indicatorii ordinului de m ărime al societ ăŃ ilor comerciale, agen Ńii economici ce î i desf ă oar ă activitatea în domeniul industriei u oare, se pot clasifica astfel:
158 de societ ăŃ i comerciale au cifra de afaceri mai mic ă sau egal ă cu 2.000.000 euro, ceea ce înseamn ă c ă sunt microîntreprinderi;
4 unit ăŃ i au cifra de afaceri cuprins ă în intervalul 2.000.001 – 10.000.000 euro, însemnând că sunt întreprinderi mici;
3 agen Ńi economici au cifra de afaceri mai mare de 10.000.000 euro i mai mic ă sau egal ă cu 50.000.000 euro, rezultând faptul c ă acestea sunt întreprinderi mijlocii.

72 Din reprezentarea grafic ă de mai sus se observ ă cu u urin Ńă ca marea majoritate a societ ăŃ ilor comerciale ce î i desf ă oar ă activitatea în industria u oar ă sunt microîntreprinderi (95,76%), iar 2,42% sunt întreprinderi mici i 1,82% - întreprinderi mijlocii.

Din punct de vedere al num ărului de angaja Ńi, situa Ńia firmelor din industia u oar ă i prelucrarea lemnului se prezint ă astfel:
85 de unit ăŃ i au între 1 i 9 angaja Ńi inclusiv;
57 de firme au între 10 i 49 de angaja Ńi inclusiv;
19 de agen Ńi economici au între 50 i 249 de angaja Ńi;
4 agen Ńi economici au peste 249 de angaja Ńi.

Productivitatea medie a muncii, calculat ă ca medie aritmetic ă între indicatorii productivit ăŃ ii muncii, calcula Ńi individual la nivelul fiec ărei firme, ca raport între cifra de afaceri i numarul mediu de salaria Ńi, este de 70.281,95 lei cifr ă de afaceri/angajat, în firmele ce activeaz ă în domeniul industriei uoare i prelucr ării lemnului.

Sub aspectul rezultatului financiar de la sfâr itul anului 2007, din totalul de 165 de societ ăŃ i comerciale ce î i desf ă oar ă activitatea în domeniul industriei u oare i a prelucr ării lemnului, 72,12% au încheiat anul 2007 cu profit, iar 27,88% au încheiat anul înregistrând pierdere.

4.1.5. Servicii în turism

În cadrul acestui domeniu au fost grupate societ ăŃ ile comerciale ce au ca obiect principal de activitate – Hoteluri i restaurante i Activit ăŃ i anexe i auxiliare de transport, activit ăŃ i ale agen Ńiilor de turism – în num ăr de 147, ceea ce reprezint ă 5,84% din totalul agen Ńilor economici supu i analizei.

Clasificarea unit ăŃ ilor ce activeaz ă în domeniul serviciilor în turism, în func Ńie de cifra de afaceri realizat ă în anul 2007, se prezint ă astfel:
6 unit ăŃ i au o cifr ă de afaceri cuprins ă în intervalul 1 – 10.000 lei;
55 de agen Ńi economici au cifra de afaceri mai mare de 10.000 lei i mai mic ă sau egal ă cu 100.000 lei;
73 de societ ăŃ i comerciale au cifra de afaceri între 100.001 i 1.000.000 lei;
12 de firme au cifra de afaceri situat ă în intervalul 1.000.001 – 10.000.000 lei;
1 societate comercial ă a înregistrat o cifr ă de afaceri mai mare de 10.000.000 lei.

Stabilind ordinul de m ărime a agen Ńilor economici din domeniul serviciilor în turism în func Ńie de cifra de afaceri realizat ă, situa Ńia se prezint ă astfel:
146 de agen Ńi economici au realizat o cifr ă de afaceri mai mic ă sau egal ă cu 2.000.000 de euro, ceea ce înseamn ă c ă sunt încadrate în categoria microîntreprinderilor;
1 unitate a înregistrat o cifr ă de afaceri cuprins ă în intervalul 2.000.001 – 10.000.000 euro, fiind încadrat ă în categoria întreprinderilor mici.

Astfel, se observ ă c ă societ ăŃ ile comerciale ce activeaz ă în domeniul serviciilor în turism sunt în marea lor majoritate microîntreprinderi.

Din punct de vedere al num ărului de angaja Ńi, situa Ńia agen Ńilor economici ce activeaz ă în domeniul serviciilor în turism se prezint ă astfel:
37 de agen Ńi economici au 1 singur angajat;
91 de unit ăŃ i au între 2 i 9 angaja Ńi inclusiv;
17 de societ ăŃ i au între 10 i 49 de angaja Ńi inclusiv;
2 de agen Ńi economici au între 50 i 249 de angaja Ńi.

73

Din reprezentarea grafic ă de mai sus se observ ă c ă în domeniul serviciilor în turism 87,07% din agen Ńii economici analiza Ńi au un num ăr mediu de angaja Ńi mai mic de 10, iar 12,93% sunt unit ăŃ i cu un num ăr mediu de angaja Ńi situat în intervalul 10 – 249.

Productivitatea medie a muncii, calculat ă ca medie aritmetic ă între indicatorii productivit ăŃ ii muncii, calcula Ńi individual la nivelul fiec ărei firme, ca raport între cifra de afaceri i num ărul mediu de salaria Ńi, este de 69.298,51 lei cifr ă de afaceri/angajat, în societ ăŃ ile comerciale ce î i desf ă oar ă activitatea în domeniul serviciilor în turism.

Sub aspectul rezultatului financiar de la sfâr itul anului 2007, din totalul societ ăŃ ilor comerciale ce îi desf ă oar ă activitatea în domeniul serviciilor în turism, 59,86% au încheiat anul 2007 cu profit, iar 40,14% au încheiat anul înregistrând pierdere.

4.1.6. Industrie

În sectorul industriei au fost grupate un num ăr de 87 de societ ăŃ i comerciale ce activeaz ă în diverse ramuri dup ă cum urmeaz ă:
5 unit ăŃ i în fabricarea substan Ńelor i a produselor chimice;
11 în fabricarea produselor din cauciuc i mase plastice;
12 agen Ńi economici activeaz ă în fabricarea altor produse din metale neferoase;
1 firm ă în industria metalurgic ă;
30 de unit ăŃ i în industria construc Ńiilor metalice i a produselor din metal (exclusiv ma ini, utilaje i instala Ńii);
10 în industria de ma ini i echipamente;
3 în industria de mijloace ale tehnicii de calcul i de birou;
1 în industria de ma ini i aparate electrice;
1 în industria de echipamente pentru radio, televiziune i comunica Ńii;
7 în industria de aparatur ă i instrumente medicale, de precizie, optice i fotografice, ceasornic ărie;
2 în industria mijloacelor de transport rutier;
4 în alte activit ăŃ i extractive.

Cele 87 de unit ăŃ i ce î i desf ă oar ă activitatea în diverse ramuri industriale, în funcŃie de cifra de afaceri, pot fi grupate astfel:
6 agen Ńi economici au o cifr ă de afaceri cuprins ă în intervalul 1 – 10.000 lei;
16 unit ăŃ i au cifra de afaceri mai mare de 10.000 lei i mai mic ă sau egal ă cu 100.000 lei;
40 de societ ăŃ i comerciale au cifra de afaceri între 100.001 i 1.000.000 lei;
21 de firme au cifra de afaceri situat ă în intervalul 1.000.001 – 10.000.000 lei;
4 agen Ńi economici au înregistrat o cifr ă de afaceri mai mare de 10.000.000 lei.

Luând în calcul cifra de afaceri ca fiind unul din indicatorii ordinului de m ărime al societ ăŃ ilor comerciale, agen Ńii economici ce î i desf ă oar ă activitatea în domeniul industriei, se pot clasifica astfel:
81 de societ ăŃ i comerciale au cifra de afaceri mai mic ă sau egal ă cu 2.000.000 euro, ceea ce înseamn ă c ă sunt microîntreprinderi;

74
5 unit ăŃ i au cifra de afaceri cuprins ă în intervalul 2.000.001 – 10.000.000 euro, însemnând că sunt întreprinderi mici;
1 întreprindere are cifra de afaceri mai mare de 10.000.000 euro i mai mic ă sau egal ă cu 50.000.000 euro, rezultând faptul c ă este întreprindere mijlocie.

Din reprezentarea grafic ă de mai sus se constat ă c ă, considerând cifra de afaceri ca fiind indicatorul ordinului de m ărime, 93,10% dintre societ ăŃ ile analizate sunt microîntreprinderi, 5,75% sunt întreprinderi mici, iar 1,15% sunt întreprinderi mijlocii.

Sub aspectul num ărului mediu de salaria Ńi situa Ńia agen Ńilor economici, ce activeaz ă în diversele ramuri industriale, se prezint ă astfel:
17 de agen Ńi economici au 1 singur angajat;
40 de unit ăŃ i au între 2 i 9 angaja Ńi inclusiv;
21 de societ ăŃ i au între 10 i 49 de angaja Ńi inclusiv;
7 agen Ńi economici au între 50 i 249 de angaja Ńi;
2 întreprinderi au peste 250 de salaria Ńi.

Din graficul de mai sus se observ ă c ă 57 de unit ăŃ i ce î i desf ă oar ă activitatea în diverse ramuri industriale au pân ă în 10 salaria Ńi, 21 de agen Ńi economici au între 10 i 49 de salaria Ńi, 7 firme au între 50 i 249 de salaria Ńi, iar 2 întreprinderi au peste 250 de salaria Ńi. Din cele observate se poate constata c ă, dac ă se consider ă num ărul de angaja Ńi ca fiind indicatorul ordinului de m ărime a societ ăŃ ilor comerciale din industrie, atunci avem urm ătoarea situa Ńie: 65,52% din total sunt

75 microîntreprinderi, 24,14% sunt întreprinderi mici, 8,05% sunt întreprinderi mijlocii i 2,30% sunt întreprinderi mari.

De men Ńionat este faptul c ă productivitatea medie a muncii, calculat ă ca medie aritmetic ă între indicatorii productivit ăŃ ii muncii, calcula Ńi individual la nivelul fiec ărei firme, ca raport între cifra de afaceri i num ărul mediu de salaria Ńi, este de 106.179,12 lei cifr ă de afaceri/angajat, i c ă contribu Ńia acestui sector de activitate la cifra de afaceri a municipiului Suceava este de 157.354.650 lei (4,98%).

Din punct de vedere al rezultatului financiar de la sfâr itul anului 2007, din totalul societ ăŃ ilor comerciale ce î i desf ă oar ă activitatea în industrie, 77,01% au încheiat anul 2007 cu profit, iar 22,99% au încheiat anul înregistrând pierdere.

4.1.7. Înv ăŃă mânt, s ănătate i asisten Ńă social ă

În acest sector – înv ăŃă mânt, s ănătate i asisten Ńă social ă din domeniul privat î i desf ă oar ă activitatea un num ăr de 71 de unit ăŃ i, din care:
17 unit ăŃ i activeaz ă în înv ăŃă mânt;
57 de agen Ńi economici activeaz ă în s ănătate i asisten Ńă social ă.

Clasificarea unit ăŃ ilor ce activeaz ă în înv ăŃă mânt, s ănătate i asisten Ńă social ă, în func Ńie de cifra de afaceri realizat ă în anul 2007, se prezint ă astfel:
6 unit ăŃ i au o cifr ă de afaceri cuprins ă în intervalul 1 – 10.000 lei;
37 de agen Ńi economici au cifra de afaceri mai mare de 10.000 lei i mai mic ă sau egal ă cu 100.000 lei;
26 de societ ăŃ i comerciale au cifra de afaceri între 100.001 i 1.000.000 lei;
2 de firme au cifra de afaceri situat ă în intervalul 1.000.001 – 10.000.000 lei.

Considerând cifra de afaceri ca unul din indicatorii ordinului de m ărime al societ ăŃ ilor comerciale, to Ńi agen Ńii economici ce î i desf ă oar ă activitatea în înv ăŃă mânt, s ănătate i asisten Ńă social ă au realizat în 2007 o cifr ă de afaceri mai mic ă sau egal ă cu 2.000.000 euro, ceea ce înseamn ă c ă sunt încadrate în categoria microîntreprinderilor.

Din punct de vedere al num ărului mediu de salaria Ńi situa Ńia agen Ńilor economici, ce activeaz ă în înv ăŃă mânt, s ănătate i asisten Ńă social ă, se prezint ă astfel:
66 au pân ă în 10 angaja Ńi;
4 societ ăŃ i au între 10 i 49 de angaja Ńi inclusiv;
1 agent economic are între 50 i 249 de angaja Ńi.

Productivitatea medie a muncii, calculat ă ca medie aritmetic ă între indicatorii productivit ăŃ ii muncii, calcula Ńi individual la nivelul fiec ărei firme, ca raport între cifra de afaceri i num ărul mediu de salaria Ńi, este de 38.935,97 lei cifr ă de afaceri/angajat, în societ ăŃ ile comerciale ce î i desf ă oar ă activitatea în acest sector, i este relativ mic ă în compara Ńie cu celelalte sectoare economice active din municipiul Suceava.

În ceea ce prive te rezultatul financiar de la sfâr itul anului 2007, din totalul societ ăŃ ilor comerciale ce î i desf ă oar ă activitatea în înv ăŃă mânt, s ănătate i asisten Ńă social ă, 70,42% au încheiat anul 2007 cu profit, iar 29,58% au încheiat anul înregistrând pierdere.

4.1.8. Agricultur ă i silvicultur ă

În aceast ă arie economic ă – agricultur ă i silvicultur ă – î i desf ă oar ă activitatea un num ăr de 27 de agen Ńi economici care au sediul social pe raza municipiului Suceava, din care:
20 de unit ăŃ i activeaz ă în agricultur ă, vân ătoare i servicii anexe;
7 agen Ńi economici î i desf ă oar ă activitatea în silvicultur ă, exploatare forestier ă i servicii anexe.

Cele 27 de unit ăŃ i ce î i desf ă oar ă activitatea în agricultur ă i silvicultur ă, în func Ńie de cifra de afaceri, pot fi grupate astfel:

76
4 unit ăŃ i au o cifr ă de afaceri cuprins ă în intervalul 1 – 10.000 lei;
8 agen Ńi economici au cifra de afaceri mai mare de 10.000 lei i mai mic ă sau egal ă cu 100.000 lei;
10 societ ăŃ i comerciale au cifra de afaceri între 100.001 i 1.000.000 lei;
5 firme au cifra de afaceri situat ă în intervalul 1.000.001 – 10.000.000 lei.

Considerând cifra de afaceri ca unul din indicatorii de stabilire a ordinului de m ărime al societ ăŃ ilor comerciale, to Ńi agen Ńii economici ce î i desf ă oar ă activitatea în agricultur ă i silvicultur ă au realizat în 2007 o cifr ă de afaceri mai mic ă sau egal ă cu 2.000.000 euro, ceea ce înseamn ă c ă sunt încadrate în categoria microîntreprinderilor.

În ceea ce prive te num ărul mediu de salaria Ńi situa Ńia agen Ńilor economici, ce activeaz ă în agricultur ă i silvicultur ă, se prezint ă astfel:
22 de agen Ńi economici au pân ă în 10 angaja Ńi;
4 societ ăŃ i au între 10 i 49 de angaja Ńi inclusiv;
1 agent economic are între 50 i 249 de angaja Ńi.

Productivitatea medie a muncii, calculat ă ca medie aritmetic ă între indicatorii productivit ăŃ ii muncii, calcula Ńi individual la nivelul fiec ărei firme, ca raport între cifra de afaceri i num ărul mediu de salaria Ńi, este de 109.912,48 lei cifr ă de afaceri/angajat, în societ ăŃ ile comerciale ce î i desf ă oar ă activitatea în agricultur ă i silvicultur ă, i reprezint ă 97,81% din productivitatea medie înregistrat ă la nivelul municipiului Suceava.

Din punct de vedere al rezultatului financiar înregistrat la nivelul anului 2007, din datele publicate pe site-ul Ministerului Economiei i Finan Ńelor, din totalul unit ăŃ ilor cu activitate în agricultur ă i silvicultur ă 66,67% au înregistrat profit, iar 33,33% au înregistrat pierdere.

4.1.9. Recuperarea i eliminarea de eurilor i a apelor uzate

Societ ăŃ ile ce activeaz ă în domeniul recuper ării i elimin ării de eurilor i a apelor uzate sunt în num ăr de 11 i aduc cel mai mic aport la cifra de afaceri a municipiului Suceava – 0,35%.

În func Ńie de cifra de afaceri înregistrat ă în 2007, societ ăŃ ile comerciale din domeniul recuper ării i elimin ării de eurilor i a apelor uzate pot fi grupate astfel:
1 unitate a înregistrat o cifr ă de afaceri mai mare de 10.000 lei i mai mic ă sau egal ă cu 100.000 lei;
7 societ ăŃ i comerciale au cifra de afaceri între 100.001 i 1.000.000 lei;
3 firme au cifra de afaceri situat ă în intervalul 1.000.001 – 10.000.000 lei.

Considerând cifra de afaceri ca unul din indicatorii de stabilire a ordinului de m ărime al societ ăŃ ilor comerciale, toate societ ăŃ ile comerciale care activeaz ă în domeniul recuper ării i elimin ării de eurilor i a apelor uzate pe raza municipiului Suceava au înregistrat în 2007 o cifr ă de afaceri mai mic ă sau egal ă cu 2.000.000 euro, ceea ce înseamn ă c ă sunt încadrate în categoria microîntreprinderilor.

Din punct de vedere al num ărului mediu de salaria Ńi situa Ńia agen Ńilor economici din domeniul recuper ării i elimin ării de eurilor i a apelor uzate se prezint ă astfel:
8 de agen Ńi economici au pân ă în 10 angaja Ńi;
2 societ ăŃ i au între 10 i 49 de angaja Ńi inclusiv;
1 agent economic are între 50 i 249 de angaja Ńi.

Productivitatea medie a muncii, calculat ă ca medie aritmetic ă între indicatorii productivit ăŃ ii muncii, calcula Ńi individual la nivelul fiec ărei firme, ca raport între cifra de afaceri i num ărul mediu de salaria Ńi, este de 98.462,66 lei cifr ă de afaceri/angajat.

Din punct de vedere al rezultatului financiar înregistrat la nivelul anului 2007 din totalul unit ăŃ ilor cu activitate în domeniul recuper ării i elimin ării de eurilor i a apelor uzate, 72,73% au înregistrat profit, iar 27,27% au înregistrat pierdere.

77 4.1.10. Energie electric ă, termic ă, gaze i ap ă

În acest domeniu î i desf ă oar ă activitatea: 2 societ ăŃ i comerciale care activeaz ă în domeniul produc Ńiei i furniz ării de energie electric ă i termic ă, gaze i ap ă i 1 unitate care activeaz ă în domeniul capt ării, trat ării i distribu Ńiei apei.

Productivitatea medie a muncii, pentru agen Ńii economici ce activeaz ă în domeniul energie electric ă, termic ă, gaze i ap ă, calculat ă ca medie aritmetic ă între indicatorii productivit ăŃ ii muncii calcula Ńi individual la nivelul fiec ărei firme, ca raport între cifra de afaceri i num ărul mediu de salaria Ńi, este de 65.979,07 lei cifr ă de afaceri/angajat.

Din punct de vedere al rezultatului financiar înregistrat la nivelul anului 2007 în unit ăŃ ile cu activitate în acest domeniu 2 din 3 au înregistrat pierdere.

4.2. Turism

Datorit ă condi Ńiilor favorabile de care dispune, a frumuse Ńii locurilor, purit ăŃ ii aerului, apelor, zonei montane, precum i a inestimabilului patrimoniu cultural i religios existent, jude Ńul Suceava de Ńine un poten Ńial turistic ridicat. Al ături de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate tradi Ńiile populare, obiceiurile, specificul gastronomic bucovinean, tradi Ńiile de s ărb ători i portul popular dau culoare local ă pentru atragerea turi tilor.

łinutul Sucevei este de Ńin ătorul unui ansamblu de monumente istorice de renume interna Ńional, intrate în patrimoniul mondial.

Pe tot cuprinsul jude Ńului Suceava, se pot practica o multitudine de forme de turism:
Turismul itinerant cu valen Ńe culturale (m ănăstiri, biserici, vestigii istorice, vestigii culturale);
Turismul balnear (Sta Ńiunea Vatra Dornei);
Turismul rural;
Ecoturismul (rezerva Ńii naturale);
Turismul pentru vân ătoare i pescuit;
Turismul pentru sporturile de iarn ă (Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului);
Turismul de congrese i reuniuni (Gura Humorului);
Turismul de odihn ă, recreere i agrement (trasee montane).

Pentru fiecare din formele de turism men Ńionate mai sus, jude Ńul Suceava de Ńine resursele turistice importante. Din acest punct de vedere, jude Ńul Suceava dispune de toate premisele necesare diminu ării/elimin ării fluctua Ńiilor sezoniere.

Municipiul Suceava - prima destina Ńie a turistului care viziteaz ă acest col Ń de Bucovina, este poart ă de intrare a jude Ńului (aeroportul interna Ńional Salcea, g ările feroviare Burdujeni i I Ńcani, drumurile europene E85 i E576), o adev ărat ă plac ă turnant ă a mediului economico - social, unde fiin Ńeaz ă principalele institu Ńii ale statului, ale mediului de afaceri, educa Ńional, cultural i spiritual.

Centru administrativ, universitar, educativ, tiin Ńific, spiritual i publicistic al jude Ńului, Suceava concentreaz ă m ărturii inegalabile ale trecutului: Cetatea de Scaun, Curtea Domneasc ă, cetatea cheia, Hanul Domnesc, biserici i m ănăstiri cum ar fi: Sfântul Gheorghe, Mir ăuŃi, Sfântul Ioan cel Nou, Sfântul Dumitru, Sfântul Neculai.

Capacitatea de cazare turistic ă

La nivel jude Ńean , în perioada 2002 – 2007 num ărul structurilor de primire turistic ă a crescut de la 119 unit ăŃ i la 236, reprezentând o cre tere absolut ă de 117 unit ăŃ i, în medie câte 20 de noi unit ăŃ i pe an.

78

Unit ăŃ i turistice 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Total, din care: 119 122 143 179 220 236 Hoteluri 22 23 23 24 25 25 Hoteluri pentru tineret 1 3 3 3 Hosteluri 1 2 2 2 Moteluri 5 3 2 3 3 3 Vile turistice 15 16 17 22 22 21 Cabane turistice 4 3 3 3 3 4 Bungalouri 1 2 2 Campinguri 1 2 3 5 6 6 Tabere de copii 3 1 1 1 1 - Pensiuni turistice urbane 22 24 30 44 44 49 Pensiuni turistice rurale 12 11 22 70 108 120 Pensiuni agroturistice 34 38 38 - - - Popasuri turistice 1 1 2 1 1 1 Tabel 4.2.1 Evolu Ńia num ărului de structuri de primire turistic ă37 , în jude Ńul Suceava

Cele mai ridicate rate de înfiin Ńare de noi structuri de primire turistic ă s-au înregistrat pe segmentul pensiunilor. Astfel, în 2007 existau de 2,2 ori mai multe pensiuni urbane faŃă de cele existente în anul 2002 iar cele rurale de 10 ori mai multe. De asemenea, se remarc ă i faptul c ă num ărul hotelurilor a crescut u or, de la 22 unit ăŃ i în 2002 la 25 unit ăŃ i în 2007.

În perioada 2002- 2007 în jude Ńul Suceava a fost înfiin Ńat un num ăr de 117 noi unit ăŃ i de primire turistic ă, reprezentând o cre tere procentual ă de 98 %. În aceea i perioad ă num ărul locurilor cunoa te o fluctua Ńie de valori, limita maxim ă fiind atins ă în anul 2006 când se ajunge la 7.012 locuri de cazare fa Ńă de 5.192 (2002). Pe anul 2007 nu se cunosc datele referitoare la locurile din tabere de copii ceea ce face ca num ărul de locuri s ă fie mai sc ăzut.

Sursa: Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Suceava: Breviarul Turistic al Jude Ńului Suceava Capacitate de cazare 2002 2003 2004 2005 2006 2007 (locuri) Total, din care: 5.192 5.577 5.755 6.526 7.012 6.831 Hoteluri 2.429 2.863 2.833 2.808 2.799 2.678 Hoteluri pentru tineret - - 18 151 180 166 Hosteluri - - 18 46 46 46 Moteluri 145 90 72 109 107 109 Vile turistice 498 464 486 585 694 650 Cabane turistice 145 226 222 232 264 287 Bungalouri - - - 20 40 40 Campinguri 42 82 174 278 328 300 Tabere de copii 1.056 804 487 487 232 - Pensiuni turistice urbane 374 494 652 749 867 920 Pensiuni turistice rurale 179 183 323 947 1.447 1.627 Pensiuni agroturistice 284 333 368 - - - Popasuri turistice 40 38 102 14 8 8 Tabel 4.2.2 Evolu Ńia num ărului de locuri de cazare în jude Ńul Suceava

Aproximativ 40% din totalul num ărului de locuri de cazare din jude Ńul Suceava se afl ă în structurile de primire turistic ă de tip hotel. Aproximativ 33% din locurile de cazare se reg ăsesc în structurile de primire turistic ă de tip pensiune iar aproximativ 10% în vilele turistice.

Capacitatea medie de cazare în hoteluri a sc ăzut începând cu anul 2003, în acela i timp cu cre terea num ărului de noi hoteluri. Se observ ă a adar o orientare a industriei hoteliere c ătre unit ăŃ ile mai mici i mai eficiente.

37 Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Suceava: Breviarul Turistic al Jude Ńului Suceava

79 În perioada 2002 – 2007, capacitatea de cazare în func Ńiune (num ăr locuri-zile) la nivelul jude Ńului Suceava a crescut în cifr ă absolut ă cu 687.902 locuri-zile, reprezentând o cre tere procentual ă de aproximativ 50%.

Aproximativ 50% din capacitatea de cazare în func Ńiune (locuri-zile) se afl ă în structurile de primire turistic ă de tip hotel. Având în vedere c ă segmentul hotelier acapareaz ă doar 40% din locurile de cazare se deduce astfel c ă unit ăŃ ile de tip hotel au durat ă de func Ńionare de-a lungul anului mai ridicat ă decât celelalte tipuri de structuri de primire turistic ă, în special fa Ńă de pensiuni.

Cabane turistice Moteluri Bungalouri 1,7% Campinguri 1,3% 0,8% 2,5% Popasuri turistice Hoteluri pentru tineret 0,4% 1,3%

Vile turistice 8,9%

Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice 20,8% rurale 50,8% Hoteluri 10,6% Fig. 4.2.3 Distribu Ńia capacit ăŃ ii de cazare în func Ńiune, pe tipuri de structuri de primire în anul 2007, în jude Ńul Suceava

Not ă! Capacitatea de cazare în func Ńiune, exprimat ă în locuri-zile exprim ă cel mai fidel volumul i structura ofertei de cazare turistic ă.

În anul 2007, în jude Ńul Suceava, 61,1% din structurile de primire turistic ă de Ńinea 2 stele, 29,6% de Ńineau 3 stele, 8,8% de Ńineau 4 stele, 0,5% de Ńineau doar o stea.

4 stele 5 stele 8,8% 0,5%

3 stele 2 stele 29,6% 61,1%

Fig. 4.2.4 Structura de primire turistic ă pe categorii de clasificare în anul 2007, în jude Ńul Suceava

În perioada 2002 – 2007, num ărul turi tilor sosi Ńi în structurile de primire turistic ă din jude Ńul Suceava a crescut cu aproximativ 40%, rata medie anual ă de cre tere fiind de 7,86%.

Pe segmentul turi tilor str ăini evolu Ńia sosirilor a înregistrat fluctua Ńii semnificative de-a lungul perioadei, privit per ansamblu se observ ă o cre tere cu 527 persoane, în anul 2007, fa Ńă de anul 2002.

80

Sursa: Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Suceava: Breviarul Turistic al Jude Ńului Suceava Rata anual ă Anul Total turi ti Turi ti români Turi ti str ăini de cre tere 2002 162.423 121.204 41.219 .... 2003 162.473 129.104 33.369 0,03% 2004 187.412 143.358 44.054 15,35% 2005 192.120 148.847 43.273 2,51% 2006 211.003 174.088 36.915 9,83% 2007 226.277 184.531 41.746 7,24% Cre tere 2007/2002 39,31% Tabel 4.2.5 Evolu Ńia sosirilor turi tilor în jude Ńul Suceava în perioada 2002 - 2007

Num ărul total de înnopt ări în structurile de primire turistic ă din jude Ńul Suceava, în perioada 2002 - 2007, se prezint ă astfel:

Sursa: Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Suceava: Breviarul Turistic al Jude Ńului Suceava Unit ăŃ i turistice 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Total, din care: 406.651 423.208 432.448 435.199 500.302 535.078 Hoteluri 296.516 313.392 308.180 303.182 318.124 334.877 Hoteluri pentru tineret - - 994 2.650 3.590 4.010 Hosteluri - - 452 2.011 3.723 6.871 Moteluri 7.980 3.564 2.969 3.507 5.740 6.807 Vile turistice 39.569 42.933 43.307 45.928 56.499 57.481 Cabane turistice 3.874 4.850 4.969 5.376 5.801 6.370 Bungalouri - - - 439 1.124 1.413 Campinguri 185 256 1.574 3.803 4.752 3.596 Tabere de copii 20.639 21.903 18.091 6.845 4.200 - Pensiuni turistice urbane 21.375 19.858 26.698 35.185 51.359 57.110 Pensiuni turistice rurale 5.953 7.122 13.883 26.271 45.156 56.543 Pensiuni agroturistice 10.313 9.346 11.184 - - - Popasuri turistice 247 84 147 2 234 - Tabel 4.2.6 Evolu Ńia num ărului de înnopt ări în structurile de primire turistic ă din jude Ńul Suceava

Din totalul înnopt ărilor din jude Ńul Suceava 64% au avut loc în structurile de primire turistic ă de tip hotel, 11% în structurile de primire turistic ă de tip vile turistice, 21% în structurile de primire turistic ă de tip pensiuni (rurale+urbane) iar 4% au avut loc în alte tipuri de structuri de primire turistic ă.

În perioada 2002 – 2007 num ărul total al înnopt ărilor în structurile de primire turistic ă din jude Ńul Suceava a crescut anual cu o rat ă medie de 6,31%.

Durata medie de edere , calculat ă ca împ ărŃirea num ărului de înnopt ări realizate la num ărul de sosiri ale turi tilor, în perioada 2005 – 2007, nu a înregistrat fluctua Ńii semnificative, înscriindu-se îns ă pe un trend uor cresc ător.

81 3 2,87 2,87 2,8 2,52 2,51 2,6 2,45 2,5 2,4 2,6 2,2 2,5 2,37 2,4 2,31 2,27 2 1,8 1,6 1,8 1,63 1,71 1,4 1,57 1,61 1,2 1,41 1 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Durata medie de edere români Durata medie de edere str ăini Total

Fig. 4.2.7 Evolu Ńia duratei medii de edere a turi tilor în structurile de primire din jude Ńul Suceava

De remarcat faptul c ă în timp ce în rândul turi tilor români durata medie de edere a înregistrat fluctua Ńii semnificative, în rândul turi tilor str ăini tendin Ńa de cre tere a duratei medii de edere este constant ă i cresc ătoare.

Totodat ă trebuie remarcat faptul c ă începând cu 2005 i în rândul turi tilor români evolu Ńia duratei medii de edere se înscrie pe trend ascendent.

La nivelul municipiului Suceava

La nivelul municipiului Suceava situa Ńia privind evolu Ńia num ărului de structuri de primire turistic ă, în perioada 2005 – 2007 38 , se prezint ă astfel:

Unit ăŃ i de cazare 2005 2006 2007 Total, din care: 19 19 18 Hoteluri 12 12 11 Pensiuni 6 6 6 Vile turistice 1 1 1 Tabel 4.2.8 Evolu Ńia num ărului de unit ăŃ i de cazare turistice, în perioada 2005 – 207, în municipiul Suceava

Se observ ă o sc ădere de la 19 unit ăŃ i de cazare turistic ă, existente în anul 2005, la 18 unit ăŃ i în 2007. Aceasta datorit ă închideri unui hotel în perioada 2006 – 2007.

În aceea i perioad ă capacitatea de cazare cunoa te o sc ădere continu ă de la 1.269, în anul 2005, la 1.099 în anul 2007.

1.300 1.269 1.250 1.263 1.200 1.150 1.100 1.050 1.099 1.000 2005 2006 2007

Capaciatatea de cazare turistic ă - locuri

Fig. 4.2.9 Num ărul locurilor de cazare, în intervalul 2005 – 2007, la nivelul municipiului Suceava

38 Sursa: Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Suceava: Breviarul Turistic al Jude Ńului Suceava

82 Analizând comparativ evolu Ńia capacit ăŃ ii de cazare în func Ńiune (locuri-zile) la nivelul municipiului Suceava, între anii 2006 – 2007, se observ ă per total o sc ădere cu 42.489 de locuri de cazare.

Capacitatea de cazare în func Ńiune (locuri-zile) 2006 2007 Total, din care: 442.859 400.370 Hoteluri 388.422 339.660 Pensiuni 45.725 48.294 Vile turistice 8.712 12.416 Tabel 4.2.10 Evolu Ńia capacit ăŃ ii de cazare în func Ńiune în anul 2007, comparativ cu anul 2006, la nivelul municipiului Suceava

Dac ă în cazul unit ăŃ ilor de cazare de tip hotel se înregistreaz ă o sc ădere a locurilor de cazare în func Ńiune de la 388.422, în anul 2006, la 339.660 în 2007, sc ădere cu 12,56%, în rândul pensiunilor num ărul acestora cre te cu 5,6% iar la nivelul de unitate turistic ă de tip vil ă turistic ă se înregistreaz ă o cre te cu 42,5%.

În anul 2007, num ărul total de turi ti sosi Ńi în municipiul Suceava a fost mai mare cu 3.948 persoane, ajungând la 76.440 turi ti, fa Ńă de 2006 când s-au înregistrat 72.492 iar fa Ńă de anul 2005 cu 4.566 persoane.

76,000 74,440 72,000 72,492 68,000 69.874

64,000 2005 2006 2007

Num ăr total sosiri

Fig. 4.2.11 Sosiri ale turi tilor în structurile turistice din municipiul Suceava, în perioada 2005 - 2007

An 2006 2007 Total num r Total num r ă Români Str ini ă Români Str ini sosiri, din care: ă sosiri, din care: ă 72.492 58.819 13.673 74.440 63.558 12.882 Hoteluri 66.239 53.007 13.232 67.031 55.022 12.009 Pensiuni 4.892 4.760 132 6.835 6.432 403 Vil ă 1.361 1.052 309 2.574 2.104 470 turistic ă Tabel 4.2.12 Sosiri ale turi tilor în structurile de primire turistic ă pe tipuri de structuri de primire în anul 2006, comparativ cu 2007

Dac ă în cazul turi tilor români se observ ă o cre tere de la 58.819, în anul 2006, la 63.558 în anul 2007 (cu circa 8%), în cazul turi tilor str ăini num ărul acestora scade de la 13.673 (2006) la 12.882 în anul 2007 (cu circa 6%).

Referitor la sosirea turi tilor în unit ăŃ ile de primire turistic ă dup ă tipul de structuri turistice în anul 2007, comparativ cu anul 2006, situa Ńia la nivelul municipiului Suceava se prezint ă astfel:

83

Fig. 4.2.13 Sosiri ale turi tilor pe tipuri de structuri de primire în anul 2007, comparativ cu 2006, în municipiul Suceava

Vil ă turistic ă Vil ă 1.87% turistic ă 3.45% Hoteluri Hoteluri 91.39% 90.04% Pensiuni Pensiuni 6.74% 9.18%

2006 2007

Cei mai mul Ńi din turi ti au preferat atât în anul 2006 cât i în 2007 ca structur ă de primire turistic ă hotelul, în propor Ńie de peste 90%. În anul 2007 fa Ńă de 2006 se înregistreaz ă cre teri ale num ărului de sosiri la structurile de primire de tip pensiune (cu 2,44%) i vile turistice (cu 1,58%).

Referitor la preferin Ńele turi tilor, români sau str ăini, privitoare la tipul unit ăŃ ilor de cazare, situa Ńia se prezint ă astfel:

Fig. 4.2.14 Sosiri ale turi tilor români pe tipuri de structuri de primire în anul 2007, comparativ cu 2006, în municipiul Suceava

Vil ă Vil ă turistic ă turistic ă 1.79% 3.31%

Hoteluri Hoteluri 90.12% 86.57%

Pensiuni Pensiuni 8.09% 10.12%

2006 2007

84

Fig. 4.2.15 Sosiri ale turi tilor str ăini pe tipuri de structuri de primire în anul 2007, comparativ cu 2006, în municipiul Suceava

Vil ă Vil ă turistic ă turistic ă 2.26% 3.65%

Hoteluri Hoteluri Pensiuni 96.77% 93.22% 0.97% Pensiuni 3.13%

2006 2007

Atât în cazul turi tilor români cât i str ăini se înregistreaz ă o sc ădere a num ărului de sosiri la unit ăŃ ile de cazare de tip hotel i o cre tere pronun Ńat ă în cazul unit ăŃ ilor de primire de tip pensiune i vil ă turistic ă.

Dup ă categoria de clasificare a unit ăŃ ii turistice, turi ti au preferat în propor Ńie de cca. 43% unit ăŃ ile de cazare de 3 stele, cca. 33% pe cele de 2 stele i cca. 23% pe cele de 1 stea.

Fig. 4.2.16 Sosiri ale turi tilor în structurile de primire turistice pe categorii de clasificare în anul 2007, comparativ cu 2006, în municipiul Suceava

3 stele 3 stele 41,10% 45,32%

1 stea 1 stea 20,82% 24,94% 2 stele 2 stele 38,07% 29,73%

2006 2007

Dac ă în anul 2006 turi ti preferau în propor Ńie de peste 38% unit ăŃ ile de cazare de 2 stele în anul 2007 procentul acestora scade cu aproximativ 10%, ajungând la 29,79%. În cazul unit ăŃ ilor turistice de 3 stele i 1 stea se înregistreaz ă cre teri cu aproximativ 4%.

Cu privire la alegerea turi tilor români sau str ăini a unit ăŃ ilor de primire turistic ă dup ă categoriile de clasificare reprezentative sunt urm ătoarele grafice:

85

Fig. 4.2.17 Sosiri ale turi tilor români în structurile de primire turistice pe categorii de clasificare în anul 2007, comparativ cu 2006, în municipiul Suceava

3 stele 3 stele 36,23% 38,88%

1 stea 1 stea 25,00% 2 stele 2 stele 38,77% 29,42% 31,70%

2006 2007

Fig. 4.2.18 Sosiri ale turi tilor str ăini în structurile de primire turistice pe categorii de clasificare în anul 2007, comparativ cu 2006, în municipiul Suceava

1 stea 1 stea 3 stele 2,86% 2,86% 62,02% 3 stele 77,14% 2 stele 20,00% 2 stele 35,12%

2006 2007

Dac ă români, au fost echilibra Ńi procentual în alegerea unit ăŃ ilor dup ă categoriile de clasificare de 3, 2, respectiv 1 stea, str ăini, în schimb în marea lor majoritate, un procent de 62,02% în 2006 i 77,14% în 2007, au optat pentru unit ăŃ ile de cazare de 3 stele i în procente foarte mici pentru unit ăŃ ile de cazare de 1 stea.

În perioada 2005 – 2007 num ărul total al înnopt ărilor în structurile de primire turistic ă din municipiul Suceava a crescut de la 101.601 în anul 2005 la 126.002, în anul 2007, cu o medie anual ă de circa 12%.

86 130.000 126.002 111.994 110.000 101.601

90.000

70.000

50.000 2005 2006 2007 Total înnopt ări Fig. 4.2.19 Evolu Ńia înnopt ărilor turi tilor în municipiul Suceava

Situa Ńia preferin Ńelor turi tilor români i str ăini de-a înnopta în diferite unit ăŃ i de cazare dup ă tipul structurii de primire, la nivelul municipiului Suceava, în anul 2007, comparativ cu anul 2006, se prezint ă astfel:

Înnopt ări în 2006 2007 unit ăŃ i Total Total Români Str ăini Români Str ăini turistice pe înnopt ări înnopt ări tipuri de 111.994 89.734 22.260 126.002 103.657 22.345 structuri Hoteluri 99.461 77.809 21.652 108.863 87.744 21.119 Pensiuni 11.042 10.761 281 12.990 12.385 605 Vil ă turistic ă 1.491 1.164 327 4.149 3.528 621 Tabel 4.2.20 Înnopt ările în unit ăŃ ile turistice pe tipuri de structuri de primire în anul 2007, comparativ cu anul 2006

Referitor la alegerea unit ăŃ ilor de primire dup ă categoria de clasificare, turi ti au optat în procent de 45,40% pentru unit ăŃ ile de 3 stele, 32,45% pentru cele de 2 stele i 22,15% pentru 1 stea.

Înnopt ări în 2006 2007 unit ăŃ i Total Total Români Str ăini Români Str ăini turistice pe înnopt ări înnopt ări categorii de 111.994 89.734 22.260 126.002 103.657 22.345 clasificare 3 stele 50.849 35.672 15.177 61.202 43.354 17.848 2 stele 36.336 29.775 6.561 31.887 27.916 3.971 1 stea 24.809 24.287 522 32.913 32.987 526 Tabel 4.2.21 Înnopt ările în structurile de primire turistic ă pe categorii de clasificare în anul 2007, comparativ cu anul 2006

Înnopt ări în 2006 2007 unit i ăŃ Total Total turistice pe înnopt ri Români Str ini înnopt ri Români Str ini categorii de ă ă ă ă clasificare 111.994 89.734 22.260 126.002 103.657 22.345 3 stele 45.40% 39.75% 68.18% 48.57% 41.83% 79.88% 2 stele 32.45% 33.18% 29.47% 25.31% 26.94% 17.77% 1 stea 22.15% 27.07% 23.45% 26.12% 31.83% 23.55% Tabel 4.2.22 Înnopt ările în structurile de primire turistic ă pe categorii de clasificare (procentual )în anul 2007, comparativ cu anul 2006

Dac ă în anul 2006 turi ti str ăini au preferat în procent de cca. 29% unit ăŃ ile de cazare de 2 stele, în 2007 ace tia au ales cu prec ădere unit ăŃ ile de cazare de 3 stele i într-un procent mai sc ăzut pe

87 cele de 2 i respectiv 1 stea. i în cazul turi tilor români se înregistreaz ă o sc ădere a înnopt ărilor, în anul 2007 fa Ńă de 2006, la unit ăŃ ile de cazare de 2 stele i o cre tere la cele de 1 stea i 3 stele. Durata medie de edere în structurile de primire din municipiul Suceava, în perioada 2005 – 2007, înregistreaz ă o cre tere conform urm ătorului grafic:

1.8 1.7 1.6 1.5 1.4 2005 2006 2007

Durata mededie de edere

Fig. 4.2.23 Durata medie de edere în structurile de primire turistic ă, în intervalul 2005 - 2007

Municipiul Suceava beneficiaz ă de o variat ă re Ńea de hoteluri, vile turistice i pensiuni. Cazarea în anul 2007 a fost asigurat ă de 11 hoteluri, 1 vil ă turistic ă i 6 pensiuni, însumând circa 1.100 locuri.

În marea lor majoritate, unit ăŃ ile de cazare din municipiul Suceava ofer ă turi tilor i servicii de alimenta Ńie public ă. Cu excep Ńia acestora, astfel de servicii sunt oferite de o palet ă vast ă de al Ńi furnizori – peste 30 de restaurante („La Fitze”, Vip Cetate, „Taco Loco” (restaurant cu specific mexican), „Casa de Piatr ă”, „Conacul Domnesc”, „Chagall”, „Latino”, „Br ădet”, „Gloria”, „Piccolo Mondo”,etc.) i peste 10 fast-food-uri (Pizzeria Smart Pizza, Pizzeria Zara, Pizzeria Aqua Ice, Fast Food Crazy Chiken, Pizzeria La Primavera, Pizzeria-Restaurant Sempre, etc).

Forma dominant ă de turism practicat ă în prezent în zon ă este cea cultural-religioas ă, datorit ă existen Ńei unor vestigii istorice de importan Ńă na Ńional ă.

Turismul, ca activitate economic ă, are premise deosebit de favorabile de a c ăpăta amploare în viitor. Municipiul Suceava, pe lâng ă numeroasele monumente de valoare excep Ńional ă istoric ă, arhitectural ă, artistic ă pe care le de Ńine, îndepline te i rolul de principal centru de cazare i orientare turistic ă jude Ńean.

Principalele atrac Ńii turistice din localitate sunt:
Hanul Domnesc – una din cele mai vechi construc Ńii civile a ora ului (dateaz ă de la începutul sec. Al XVII-lea);
Monumentele de arhitectur ă religioas ă – Bisericile Sf. Gheorghe, Sf. Dumitru, M ănăstirea Teodoreni, Biserica “Învierea Domnului”, Biserica “Na terea Sf. Ioan Botez ătorul” i Mir ăuŃi;
Complexul arhitectural Zamca;
Complexul muzeal “Bucovina” care include Muzeul de Istorie, Muzeul de Art ă, Muzeul de tiin Ńe ale Naturii i Muzel de Etnografie i Art ă Popular ă;
Fondul documentar memorial “Simeon Florea Marian”;
Cetatea de Scaun a Sucevei;
Ruinele Cur Ńii Domne ti.

Slaba preocupare pentru promovarea obiectivelor turistice din municipiul Suceava, precum i a mănăstirilor cu pictur ă exterioar ă, de celebritate mondial ă (unele de Ńinând trofeul “M ărul de Aur”, fiind incluse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO), din zona jude Ńului constituie unul din motivele care explic ă de ce turismul continu ă s ă fie sub nivelul a tept ărilor.

Oferta incomplet ă de servicii oferite turi tilor în municipiul Suceava, drumurile aflate într-o stare de uzur ă avansat ă (care se repar ă de regul ă, târziu, vara), imposibilitatea asigur ării petrecerii timpului de c ătre turi ti într-un mod cat mai diversificat i pl ăcut, lipsa coeren Ńei actorilor locali i jude Ńeni, în

88 ceea ce prive te programele de turism precum i necorelarea acestor programe constituie, de asemenea, factori de insucces în desf ă urarea turismului.

4.3. Inventar monumente istorice

Municipiul Suceava are un patrimoniu cultural i arhitectural excep Ńional, cu 74 monumente istorice incluse pe „Lista monumentelor istorice 2004, al jude Ńului Suceava ”.

Prin Ordinul nr. 2314 din data de 8 iulie 2004 al Ministrului Culturii i Cultelor a fost adoptat ă Lista Monumentelor Istorice 39 (LMI). Pentru Municipiul Suceava lista monumentelor istorice, privite în ansamblu, cuprinde:

Nr. Cod LMI 2004 Denumire Adres ă Datare Crt sf. sec. XIV Cetatea cheia - "Dealul eptilici” marginea de 1. SV-I-s-A-05389 Epoca Suceava NV a ora ului medieval ă "Câmpul an Ńurilor” la sec. XIV - XVII Platoul din fa Ńa 2. SV-I-s-A-05390 marginea de E a ora ului i Epoca Cet ăŃ ii de Scaun pantele de N ale dealului medieval ă Zona cuprins ă de str. P. Situl arheologic Rare (N), A. Ip ătescu (E), N. 3. SV-I-s-A-05391 "Vechiul centru Bălcescu (S), tefan cel Mare medieval Suceava" (V) Situl arheologic Zona cuprins ă între str. 4. SV-I-s-A-05392 "Ora ul medieval Cet ăŃ ii, Luca Arbore, Petru Suceava" Mu at Cetatea de Scaun a 5. SV-II-a-A-05449 La marginea de E a ora ului sec. XIV Sucevei Vechea zon ă Str. Armeneasc ă i Drago 6. SV-II-s-B-05451 comercial ă a Vod ă ambele fronturi de sec. XIX Sucevei cl ădiri monument 7. Liceul " tefan cel SV-II-m-B-05450 Str. Alecsandri Vasile 3 1893 Mare” Biserica 8. SV-II-m-A-05452 armeneasc ă "Sf. Str. Armeneasc ă 1 sec. XVI Cruce” 9. SV-II-m-B-05453 Cas ă Str. Armeneasc ă 7 sec. XIX 10. Casa de lemn SV-II-m-B-05454 Str. Armeneasc ă 13 sf. sec. XIX Hopmeier 11. SV-II-m-B-05455 Casa Pâ Ńu Str. Armeneasc ă 14 sec. XVIII - XIX 12. SV-II-m-B-05456 Casa Seserman Str. Armeneasc ă 18 sf. sec. XVIII 13. SV-II-m-B-05457 Casa Ro u Str. Armeneasc ă 24 sec. XVIII 14. SV-II-m-B-05458 Cas ă Str. Armeneasc ă 26 sec. XIX 15. SV-II-m-B-05459 Casa Fr ăŃ ian Str. Armeneasc ă 31bis sec. XVII 16. SV-II-m-B-05460 Cas ă Str. Armeneasc ă 47 mijl.sec. XVIII 17. SV-II-m-B-05461 Cas ă Str. B ălcescu Nicolae 3 sec. XIX

39 Ministerul Culturii i Cultelor: www.cultura.ro

89 Nr. Cod LMI 2004 Denumire Adres ă Datare Crt 18. SV-II-m-B-05462 Cas ă Str. Creang ă Ion 17 sec. XIX Mănăstirea 19. SV-II-a-B-05463 Teodoreni - Str. Cuza Vod ă 19 sec. XVI - XIX Burdujeni sec. XIX, 20. SV-II-m-B-05464 Casa Hagi Str. Drago Vod ă 10 ad ăugiri sf. sec. XIX 21. Casa de lemn SV-II-m-B-05465 Str. Drago Vod ă 13 sec. XIX Colonescu 22. Casa de lemn SV-II-m-B-05466 Str. Drago Vod ă 23 sec. XIX Ign ătescu 23. Ansamblul bisericii SV-II-a-A-05467 Str. Enescu George 51 sec. XVI "Sf. Simion” 24. Gara Suceava SV-II-m-B-05468 Str. G ării 4 1876 Nord-IŃcani 25. Mănăstirea "Sf. Ioan SV-II-a-A-05469 Str. Ioan Vod ă cel Cumplit 2 sec. XVI - XIX cel Nou” 26. Gara Suceava- SV-II-m-B-05470 Str. Iorga Nicolae 7 1869 Burdujeni 27. Ansamblul "Curtea SV-II-a-A-05471 Str. Ip ătescu Ana f.n. sec. XIV - XVII Domneasc ă" Biserica "Învierea 28. SV-II-m-A-05472 Domnului” - Str. Ip ătescu Ana 14 1551 Vascresenia Biserica "Adormirea 29. SV-II-m-A-05473 Maicii Domnului” - Str. Labi Nicolae 17 1639 IŃcanii Vechi 30. Biserica "Sf. SV-II-m-A-05474 Str. Mihai Viteazul 2 1611 Nicolae” - Pr ăjescu Biserica "Sf. 31. SV-II-m-A-05475 Str. Mir ăuŃi 17 sec. XIV, XVII Gheorghe” - Mir ăuŃi Hanul Domnesc, azi 32. SV-II-m-B-05476 Str. Porumbescu Ciprian 5 mijl. sec. XVII Muzeu etnografic 33. SV-II-m-B-05477 Cas ă Str. Prunului 1 sec. XIX Casa Costin 34. SV-II-m-B-05478 Aleea Simion Florea Marian 2 sec. XIX Tarangul Ansamblul bisericii 35. SV-II-a-A-05479 Str. tefan cel Mare 1 sec. XIV-XVI "Sf. Dumitru” Fosta prefectur ă, azi 36. SV-II-m-B-05480 Complexul Muzeal Str. tefan cel Mare 33 1898 "Bucovina" Cl ădirea administrativ ă a ora ului, azi 37. SV-II-m-B-05481 Str. tefan cel Mare 36 înc. sec. XX Prefectura i Consiliul Jude Ńean Suceava Fostul tribunal, 38. SV-II-m-B-05482 căpit ănie districtual ă Str. tefan cel Mare 58 1885 i închisoare Biserica "Na terea 39. SV-II-m-A-05483 Sf. Ioan Botez ătorul” Str. tef ăni Ńă Vod ă 3 1643 (a Coconilor) 40. SV-II-m-B-05484 Cas ă Aleea Trandafirilor 4 sf. sec. XVIII 41. SV-II-a-A-05485 Mănăstirea Zamca Str. Zamca f.n. sec. XVI - XVII

90 Nr. Cod LMI 2004 Denumire Adres ă Datare Crt Cripta-cavou a 42. SV-IV-m-B-05688 familiei dr. Otto În cimitirul ora ului 1914 Binder Monumentul lui 43. SV-IV-m-B-05689 În parcul Cet ăŃ ii de Scaun 1975 tefan cel Mare Mormântul 44. SV-IV-m-B-05690 logof ătului George În cimitirul ora ului 1812 Cantacuzino Mormântul lui 45. SV-IV-m-B-05691 Simion Florea În cimitirul ora ului 1907 Marian Cripta-cavou a familiei Rodzina 46. SV-IV-m-B-05692 În cimitirul ora ului 1834 Sessuski Hasenorzow Mormântul lui 47. SV-IV-m-B-05693 Grigore Vindereu În cimitirul ora ului 1826 (1830-1888) Muzeul Satului 48. SV-IV-s-B-05694 În Parcul Cet ii sec. XIX Bucovinean ăŃ Statuia lui Petru I 49. SV-IV-m-B-05695 Pia Ńa 22 Decembrie 1989 1976 Mu at Casa folcloristului 50. SV-IV-m-B-05696 Simion Florea Aleea Simion Florea 4 înc. sec. XIX Marian

Una din principalele resurse/oportunit ăŃ i privind dezvoltarea viitoare a municipiului Suceava este, în opinia cet ăŃ enilor, turismul - resursele turistice fiind nominalizate de aproape 70% dintre responden Ńi.

În cadrul grupurilor de lucru s-au eviden Ńiat urm ătoarele probleme legate de turism:
Dimensiunea cultural ă slab valorificat ă i necesitatea îmbun ătăŃ irii atmosferei culturale din municipiu;
Monumentele ora ului i poten Ńialul turistic nu sunt valorificate;
Posibilitatea transform ării unor cartiere ale ora ului în cartiere culturale (Centru i Zamca);
S-au propus pentru elaborarea direc Ńiilor strategice pentru turism 3 no Ńiuni: atractivitate, accesibilitate i amenaj ări turistice;
O solu Ńie viabil ă pentru turism este ca Suceava s ă devin ă punct de plecare pentru alte zone turistice din nordul Moldovei;
Necesitatea cre ări unor zone de agrement care ar duce la cre terea duratei de edere a turi tilor;
Timpul petrecut de turi ti în municipiul Suceava în vederea vizit ării monumentelor istorice este foarte scurt;
Se consider ă c ă un punct slab al ora ului îl constituie lipsa spa Ńiilor de petrecere a timpului liber, cum ar fi teatru, filarmonic ă sau galerie de art ă;
De asemenea un punct slab a ora ului este i lipsa unui hotel de 4 stele i a unui centru de conferin Ńe;
Necesitatea promov ării turistice a ora ului care s ă cuprind ă atât monumentele istorice i cult cât i evenimentele de interes na Ńional i interna Ńional, în contextul unei promov ări a zonei Bucovinei.

91

5. Mediul social, cultural i tiin Ńific

5.1. Structura i dinamica popula Ńiei

Nivelul de dezvoltare economic ă al unei comunit ăŃ i are un impact direct asupra principalelor fenomene demografice influen Ńând structura i dinamica popula Ńiei, care la rândul ei, influen Ńeaz ă desf ă urarea activit ăŃ ilor economice.

Popula Ńia stabil ă i fenomene demografice

În ultimele decenii, ca urmare a evolu Ńiei oscilante a natalit ăŃ ii, mortalit ăŃ ii i migra Ńiei externe, popula Ńia a înregistrat tendin Ńe diferite. Începând cu 1990 i pân ă în prezent, popula Ńia la nivel na Ńional a sc ăzut treptat. Dac ă la 1 iulie 1990 popula Ńia stabil ă era de 23.206.720 persoane, în anul 1995 aceasta a fost de 22.680.951 persoane (o sc ădere cu 3%), iar la 1 iulie 2002 România avea o popula Ńie de 21.794.793 persoane (sc ădere de 7% fa Ńă de anul 1990).

Popula Ńia jude Ńul Suceava, în perioada 1977 – 1992, a cunoscut o cre tere în ritm alert, iar în perioada 1992 – 2002 aceasta s-a diminuat. Toate aceste s-au produs în special ca urmare a sc ăderii natalităŃ ii din ultimii 10 ani, corelat cu soldul negativ al migra Ńiei externe.

Fa Ńă de datele Reces ământul din anul 2002, când popula Ńia municipiului Suceava era de 105.865 locuitori 40 , din care 52,12% femei i 47,87% b ărba Ńi, se înregistreaz ă o cre tere pân ă la 108.076 locuitori în anul 2004, dup ă care o sc ădere continu ă, pân ă în 2006, conform urm ătorului grafic:

120.000 Popula Ńia

115.000

110.000 108.076 106.831 106.797 107.006

105.000

100.000 2004 2005 2006 2007*

Fig. 5.1.1 Evolu Ńia popula Ńiei stabile a municipiului Suceava *

Potrivit datelor furnizate de Direc Ńia municipal ă de eviden Ńă a persoanelor, Biroul de eviden Ńă a persoanelor, num ărul popula Ńiei, din baza de date pentru persoanele care figureaz ă cu domiciliul stabil pe raza municipiului Suceava, pân ă la 1 octombrie 2008, este de 114.769 persoane iar num ărul persoanelor care figureaz ă cu re edin Ńa pe raza municipiului Suceava este de 996.

Municipiul Suceava de Ńine un procent de aproximativ 15% din popula Ńia total ă a jude Ńului, ce num ără 706.682 locuitori la 1 ianuarie 2006.

În perioada 1999 - 2001 jude Ńul Suceava, la nivel na Ńional, a ocupat locul 8 în ceea ce prive te num ărul de locuitori, iar dup ă anul 2002 pân ă în prezent, de Ńine locul 7.

Referitor la gruparea pe sexe a popula Ńiei municipiului Suceava, în perioad ă 2004 - 2007, se observ ă o fluctua Ńie de valori îns ă num ărul femeilor nu scade sub 51%, conform urm ătorului tabel:

40 Institutul Na Ńional de Statistic ă, Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Suceava, Anuarul Statistic al Jude Ńului Suceava – 2007 * Not ă! Datele oferite de Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Suceava referitoare la anul 2007 sunt considerate provizorii

92

Anul Total Bărba Ńi Femei 2004 108.076 48,18% 51,82% 2005 106.831 48,10% 51,90% 2006 106.797 48,13% 51,87% 2007 107.006 48,10% 51,90% Tabel 5.1.2 Structura popula Ńiei municipiului Suceava

Fenomene demografice

Structura popula Ńiei pe medii de via Ńă social ă la nivelul jude Ńului Suceava, în intervalul 2000 - 2006, are urm ătoarea evolu Ńie:

Anul Total Urban Rural 2000 717.224 253.317 463.907 2001 719.134 252.398 466.736 2002 707.242 237.775 469.467 2003 705.547 236.165 469.382 2004 705.202 306.358 398.844 2005 705.752 305.855 399.897 2006 705.730 305.505 400.225 Tabel 5.1.3 Structura popula Ńiei pe medii de via Ńă social ă în jude Ńul Suceava

Structura popula Ńiei pe medii de via Ńă social ă s-a modificat esen Ńial în ultimii 10 ani i se constat ă că popula Ńia a început s ă prefere via Ńa la Ńar ă. Astfel, la 1 iulie 2006, 43,2% din popula Ńia jude Ńului era concentrat ă în urban i 56,7% în rural , fa Ńă de media Ńă rii unde se constat ă aceea i tendin Ńă de sc ădere, dar popula Ńia urban ă r ămâne majoritar ă (55,1%).

Migra Ńia urban - rural, în jude Ńul Suceava, a avut fluctua Ńii de-a lungul anilor dar se observ ă o cre tere de la 35,3%, în anul 2000, la 43,2% în anul 2006. Referitor la perioada 2003 – 2004, se observ ă o cre tere rapid ă a popula Ńiei din mediul urban, acest lucru se datoreaz ă transform ări a 8 comune din cadrul jude Ńului Suceava (Bro teni, Cajvana, Vicovu de Sus, Frasin, Liteni, Mili ă uŃi, Salcea) în ora e.

Popula Ńia municipiului Suceava, în anul 2006, reprezint ă cca. 35% din popula Ńia urban ă a jude Ńului din aceea i perioad ă.

La nivelul Ńă rii asist ăm la un proces de îmb ătrânire demografic ă a popula Ńiei. Urm ărind comparativ propor Ńiile pe grupe de vârst ă, medii i sexe la 1 iulie 2000 comparativ cu 1 iulie 2006, se constat ă că i în jude Ńul Suceava exist ă tendin Ńa de îmb ătrânire a popula Ńiei.

Astfel, scade pe total propor Ńia popula Ńiei tinere în total cu aproape 14% fa Ńă de anul 2000 i cre te în acela i timp propor Ńia popula Ńiei vârstnice cu peste 10%, în timp ce popula Ńia adult ă cu vârst ă de munc ă se men Ńine oarecum constant ă.

În perioada 2000 - 2006, grupa de vârst ă tân ără cunoa te o sc ădere cu 21.984 persoane, în timp ce grupa vârstnic ă cre te cu 9.541 persoane. Reducerea absolut ă a popula Ńiei tinere pe jude Ń în perioada analizat ă apar Ńine mediului rural, în principal datorit ă cre teri mortalit ăŃ ii popula Ńiei în mediul rural comparativ cu cel urban.

Acest aspect indic ă agravarea dezechilibrului demografic, în condi Ńiile în care privit pe termen lung, copiii asigur ă reproducerea popula Ńiei i constituie viitoarele resurse de munc ă.

La nivelul municipiului Suceava, situa Ńia referitoare la gruparea pe vârste a popula Ńiei, în anul 2007 41 , se prezint ă astfel:

41 Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Suceava – date provitorii.

93

Popula ia Ń Total, din care: Masculin Feminin stabil ă Total 107.006 51.467 55.539 0 - 14 15.505 7.999 7.506 15 - 29 28.602 14.399 14.203 30 - 49 34.070 15.777 18.293 50 - 64 19.631 9.395 10.236 Peste 65 9.198 3.897 5.301 Tabel 5.1.4 Structura popula Ńiei pe grupe de vârst ă la nivelul municipiului Suceava, în anul 2007

Fig. 5.1.5 Structura popula Ńiei pe grupe de vârst ă la nivelul municipiului Suceava, în anul 2007

18,34% 31,84% 8,60% 0 - 14 15 - 29 30 - 49 50 - 64 peste 65 14,49% 26,73%

Fig. 5.1.6 Structura popula Ńiei masculine pe grupe de vârst ă comparativ cu cea feminin ă la nivelul municipiului Suceava, în anul 2007

15 - 29 0 - 14 15 - 29 0 - 14 25,57% 15,54% 27,98% 13,52%

peste 65 peste 65 7,57% 9,54%

30 - 49 50 - 64 30 - 49 50 - 64 32,94% 18,25% 30,66% 18,43%

Masculin Feminin

Sporul natural

Mărimea popula Ńiei este influen Ńat ă de economia fenomenelor demografice. Astfel, în condi Ńiile în care popula Ńia la nivelul Ńă rii continu ă s ă scad ă natural (- 38.611 la nivelul anului 2006) i sporul natural al jude Ńului Suceava a fost în continu ă sc ădere, de la 1.175 persoane, în anul 2005, pân ă la 963 persoane în anul 2006.

94 Evolu Ńia sporului natural în jude Ńul Suceava, în perioada 2004 - 2006, este urm ătoarea:

1.200 1.167 1.175 1.150

1.100 Spor natural 1.050 1.000 nr. persoane nr. 963 950 2004 2005 2006

Fig. 5.1.7 Evolu Ńia sporului natural în jude Ńul Suceava, în perioada 2004 - 2006

Evolu Ńia sporului natural în municipiul Suceava în aceea i perioad ă este prezentat ă în urm ătorul tabel:

N scu i Spor An ă Ń Deceda i vii Ń natural 2004 1189 719 470 2005 1211 736 475 2006 1223 680 543 Tabel 5.1.8 Spor natural municipiul Suceava

Spre deosebire de situa Ńia jude Ńului, unde în perioada 2004 – 2006 s-a înregistrat o sc ădere a sporului natural, în municipiul Suceava, în aceea i perioad ă, se înregistreaz ă o cre tere conform urm ătorului grafic:

550 543 530

510 Spor 490 natural 470 475 nr.persoane 470 450 2004 2005 2006

Fig. 5.1.9 Evolu Ńia sporului natural în municipiul Suceava, în perioada 2004 - 2006

La nivelul jude Ńului s-a înregistrat o sc ădere a sporului natural cu un procent de 18,1%, în anul 2006 fa Ńă de anul 2005, în municipiul Suceava s-a înregistrat o cre tere de 14,3% în aceea i perioad ă.

În anul 2007, potrivit datelor oferite de Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Suceava, date considerate provizorii, la nivelul municipiului Suceava s-a înregistrat un spor natural mai sc ăzut cu 31,76% fa Ńă de 2006, respectiv de 412 persoane.

Mi carea migratorie a popula Ńiei

Sc ăderea popula Ńiei de la an la an din municipiul Suceava se datoreaz ă i mi cării interne i externe ale popula Ńiei. Din graficele de mai jos se poate observa c ă num ărul de persoane ce pleac ă din municipiu este mult mai mare fa Ńă de num ărul persoanelor ce se stabilesc în Suceava.

95 În jude Ńul Suceava, în perioada 2004 – 2006, s-a înregistrat urm ătorul sold al migra Ńiei interna Ńionale:

Soldul Anul Imigran Ńi Emigran Ńi migra Ńiei interna Ńionale 2004 51 439 -388 2005 73 268 -195 2006 110 389 -279 Tabel. 5.1.10 Evolu Ńia soldului migra Ńiei interna Ńionale în jude Ńul Suceava

În aceea i perioad ă în municipiul Suceava se înregistreaz ă urm ătorul sold al migraŃiei interna Ńionale:

Soldul Anul Imigran Ńi Emigran Ńi migra Ńiei interna Ńionale 2004 14 154 -140 2005 28 82 -54 2006 55 107 -52 Tabel 5.1.11 Migra Ńia interna Ńional ă în municipiul Suceava

Aceast ă evolu Ńie a soldului migra Ńiei interna Ńionale este reprezentat ă în urm ătorul grafic:

0 2004 2005 2006

-50 -52 -54 Soldul migra Ńiei -100 interna Ńional nr.persoane e -140 -150

Fig. 5.1.12 Evolu Ńia soldului migra Ńiei interna Ńionale în municipiul Suceava, în perioada 2004-2006

Se observ ă o sc ădere a plec ărilor în str ăin ătate mai ales în anul 2005 când soldul migra Ńiei a sc ăzut cu 61,5% fa Ńă de anul 2004.

De i municipiul Suceava are cea mai numeroas ă popula Ńie din jude Ń soldul migra Ńiei interna Ńionale, în anul 2006, reprezint ă doar 18,6% din soldul total al jude Ńului în aceea i perioad ă.

În anul 2007, potrivit datelor oferite de Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Suceava, date considerate provizorii, la nivelul municipiului Suceava s-a înregistrat un sold al migra Ńiei interna Ńionale pozitiv de 56 persoane. Astfel num ărul imigra Ńilor fiind de 111 persoane iar al emigran Ńilor de doar 55 persoane.

96 Referitor la stabilirea ori plecarea cu domiciliul din municipiul Suceava aceasta are urm ătoarea evolu Ńie:

2.500 2.285 1.953 1.913 2.110 2.000 Stabilirea

1.848 domiciliului in 1.500 1.708 1.686 1.583 localitate 1.545 1.305 Plec ări cu

nr.persoane 1.000 domiciliul din 1.115 954 500 localitate

0 2002 2003 2004 2005 2006 2007*

Fig. 5.1.13 Evolu Ńia num ărului de stabiliri ori plec ări cu domiciliul din municipiul Suceava, în perioada 2002- 2007 *

Se observ ă c ă în perioada 2002 – 2007 s-au înregistrat fluctua Ńii ale valorilor num ărului de stabiliri i plec ări cu domiciliul pe raza municipiului Suceava. Nivelul maxim de plec ări a fost înregistrat în 2002 când i-a mutat domiciliul 1,58% din popula Ńia acelei perioade. Referitor la stabilirea domiciliului în localitate procentul cel mai sc ăzut s-a înregistrat în anul 2005 când din totalul popula Ńiei anului respectiv, doar 1,57% a fost „noi veni Ńi”. De asemenea se observ ă tendin Ńa de cre tere a plec ărilor din municipiul Suceava în ultimi doi ani.

În municipiul Suceava, conform Reces ământului din 18 martie 2002, dintr-un total de 105.865 locuitori, sunt români 103.931, maghiari 66, rromi 509, ucrainieni 287, germani 375, lipoveni i ru i 214, polonezi 252 i alte na Ńionalt ăŃ i un num ăr de 231.

Fig. 5.1.14 Popula Ńia stabil ă dup ă etnie a municipiului Suceava la Reces ământul din 18 martie 2002

lipoveni maghiari polonezi 0,20% 0,06% 0,24%

alte etnii 0,22% Romani 98,17% germani 0,35%

romi ucraineni 0,48% 0,27%

Num ărul persoanelor care s-au declarat români reprezintă 98,17% din popula Ńia stabil ă, rromi sunt în propor Ńie de 0,48%, iar celelalte etnii din municipiul Suceava sunt reprezentate într-o pondere de sub 0,45%.

* Not ă! Datele oferite de Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Suceava referitoare la anul 2007 sunt considerate provizorii

97 Popula Ńia, dup ă religie, din municipiul Suceava la Reces ământul popula Ńiei din 18 martie 2002 este conform tabelului urm ător:

Total 105.865 Ortodox ă 95.833 Penticostal ă 4.876 Romano-catolic ă 1.898 Baptist ă 868 Cre tin ă dup ă 844 evanghelie Cre tin ă de rit vechi 410 Adventist ă de ziua a 388 aptea Greco-catolic ă 83 Alt ă religie 665 Tabel 5.1.15 Popula Ńia municipiului Suceava dup ă religie, la Reces ământul din anul 2002

Conform tabelului de mai sus, cea mai mare parte o reprezint ă popula Ńia de religie ortodox ă (90,5%), urmat ă de ceea penticostal ă cu 4,6% i romano-catolic ă cu 1,79%, restul religiilor situându-se sub 1%.

5.2. Înv ăŃământ

La nivelul jude Ńului Suceava, pentru anul colar 2006 – 2007, educa Ńia formal ă i informal ă s-a realizat prin urm ătoarele institu Ńii de înv ăŃă mânt 42 :

Personal Tipul unit ii de înv mânt Total unit i Num r elevi ăŃ ăŃă ăŃ ă Didactic Înv ăŃă mânt pre colar 27 25.655 1217 Înv ăŃă mânt primar, gimnazial i 122 73.489 5.163 special Înv ăŃă mânt liceal 42 25.404 1.967 coli de arte, meseri i de ucenici 37 9.070 374 Înv ăŃă mânt postliceal i de mai tri 3 895 12 Înv ăŃă mânt superior public 1 10.579 324 Tabel 5.2.1 Nivelul de înv ăŃă mânt al jude Ńului Suceava în anul colar 2006 – 2007

Popula Ńia colar ă total ă a jude Ńului Suceava la nivelul anului colar 2006 – 2007 a fost de 145.092 elevi, iar num ărul total de cadre didactice a fost de 9.057 persoane

Înv ăŃă mântul din municipiul Suceava, la nivelul anilor colari 2004 - 2007 43 , se prezint ă astfel:

Tipul unit ăŃ ii de Total unit ăŃ i Num ăr elevi Personal didactic înv ăŃă mânt

2004 2005 2006 2004 2005 2006 2004 2005 2006 An colar ------2005 2006 2007* 2005 2006 2007* 2005 2006 2007*

Înv ăŃă mânt pre colar 7 9 10 3.462 3.437 3.537 188 177 183 Înv mânt primar, ăŃă 11 11 12 9.664 9.248 8.876 565 544 583 gimnazial Înv ăŃă mânt liceal 16 15 15 9.984 10.865 11.493 843 826 742

42 Anuarul statistic al jude Ńului Suceava – edi Ńia 2008 43 Anuarul statistic al jude Ńului Suceava – edi Ńia 2008.

98 Tipul unit ăŃ ii de Total unit ăŃ i Num ăr elevi Personal didactic înv ăŃă mânt

2004 2005 2006 2004 2005 2006 2004 2005 2006 An colar ------2005 2006 2007* 2005 2006 2007* 2005 2006 2007*

coala de arte i 1 1 2 2.598 1.936 1.859 120 133 148 meserii coli postliceale 1 1 2 677 688 730 11 10 12 Total (f r înv mânt ă ă ăŃă 36 37 41 22.923 22.737 22.958 1.539 1.513 1.485 universitar) Înv mânt universitar ăŃă 1 1 1 9.909 10.373 11.039 318 324 327 - sector public Total 37 38 42 36.294 36.547 37.534 2.045 2.014 1.995 Tabel 5.2.2 Nivelul de înv ăŃă mânt al municipiului Suceava în anul colar 2006 – 2007, comparativ cu anul colar 2005 – 2006 i 2004 - 2005 *

Analizând tabelul se observ ă o cre tere a unit ăŃ ilor colare de la 37 în anul colar 2004 - 2005 la 42 în anul 2006 - 2007 iar num ărul de elevi (f ără a Ńine cont de cre terea cu 1.130 de studen Ńi din rândul înv ăŃă mântului universitar), a fost în anul colar 2006 – 2007 de 22.958 elevi, în cre tere cu 221 elevi fa Ńă de anul colar 2005 – 2006 (26.737) i cu 35 elevi fa Ńă de 2004 - 2005.

Num ărul gr ădini Ńelor publice din municipiul Suceava a crescut cu 2 unit ăŃ i de înv ăŃă mânt, în timp ce num ărul de pre colari ca sc ăzut de la 3.462, în anul colar 2004 – 2005, la 3.437 în 2005 – 2006 iar num ărul de educatori a sc ăzut i el, de la 188 la 177. Acest lucru denot ă c ă p ărin Ńi au optat pentru înscrierea copiilor în gr ădini Ńele din sectorul privat în defavoarea celor publice, cele private fiind în continu ă cre tere în ultima perioad ă i în acelai timp oferind condi Ńii optime de dezvoltare a unui pre colar.

În municipiul Suceava func Ńioneaz ă un num ăr de 12 coli generale reprezentate în teritoriu în felul urm ător:
coala cu clasele I-VIII nr. 1 – str. Vladimirescu Tudor 5 - zona Centru;
coala cu clasele I-VIII nr. 3 – zona M ără eti;
coala cu clasele I-VIII nr. 4– zona Albina;
coala cu clasele I-VIII nr. 5 „Jean Bart” – cartier Cuza Voda III;
coala cu clasele I-VIII nr. 6 – str. 22 Decembrie 189 _ Burdujeni;
coala cu clasele I-VIII nr. 7 „Grigore Ghica Voievod” – str Bucevschi Epaminonda 5 - I Ńcani;
coala cu clasele I-VIII nr. 8 – aleea Jupiter 12 - cartier George Enescu;
coala cu clasele I-VIII nr. 9 „Ion Creang ă” – cartier Obcini;
coala cu clasele I-VIII nr. 10 – str. Baladei 4A – cartier Cuza Vod ă I;
coala cu clasele I-VIII nr. 11 „Miron Costin” – str. P ăcii – cartier Cuza Vod ă II;
coala de arte „Ion Irimescu” – zona Areni.

Pe lâng ă aceste coli generale sunt i o serie de colegii sau licee care au clase primare i gimnaziale, precum:
Colegiul Na Ńional „Mihai Eminescu”;
Colegiul Na Ńional „ tefan cel Mare”;
Colegiul Na Ńional de Art ă „Ciprian Porumbescu;
Colegiul Na Ńional de Informatic ă „Spiru Haret”.

Tendin Ńele demografice negative afecteaz ă i efectivele de elevi din înv ăŃă mântul primar dat fiind caracterul de obligativitate al acestor cicluri de înv ăŃă mânt, ciclu care, cel pu Ńin teoretic, trebuie s ă cuprind ă întreaga popula Ńie de vârst ă colar ă. Astfel, din efectivul de 9.664 copii ce au frecventat în anul colar 2005 – 2006, anul colar 2006 – 2007 înregistreaz ă o sc ădere de 416 de elevi, num ărul lor ajungând la 9.248.

* Not ă! Datele oferite de Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Suceava referitoare la anul 2007 sunt considerate provizorii

99 Reducerea efectivelor colare corespunz ătoare înv ăŃă mântului primar i gimnazial, care va continua i în urm ătorii ani, conform prognozelor demografice, va antrena consecin Ńe la nivelul resurselor umane, sub aspect cantitativ i chiar în ceea ce prive te proiectarea re Ńelei colare.

Înv ăŃă mântul preuniversitar de stat de nivel liceal este asigurat, la nivelul municipiului Suceava, de un număr de 12 unit ăŃ i de înv ăŃământ, dup ă cum urmeaz ă:
Colegiul Na Ńional „ tefan cel Mare”;
Colegiul Na Ńional „Petru Rare ”;
Colegiul Economic „Dimitrie Cantemir” Suceava;
Colegiul Na Ńional de Informatic ă „Spiru Haret”;
Colegiul Na Ńional „Mihai Eminescu”;
Liceul cu Program Sportiv Suceava;
Colegiu Tehnic „Petru Mu at”;
Liceul de Art ă „Ciprian Porumbescu”;
Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Mitropolitul Dosoftei”;
Colegiul Tehnic „Alexandru Ioan Cuza”;
Colegiul Tehnic de Industrie Alimentar ă Suceava;
Colegiul Tehnic „Samuil Isopescu”.

Sistemul de înv ăŃă mânt preuniversitar de la nivelul municipiului Suceava ofer ă o gam ă larg ă de specializ ări, nu doar în profil teoretic, ci i tehnic, economic, cu program sportiv i specializ ări în art ă pentru copiii talenta Ńi.

În ceea ce prive te înv ăŃă mântul preuniversitar particular de nivel liceal , la nivelul jude Ńului Suceava exist ă, în eviden Ńele ARACIP, 7 unit ăŃ i autorizate, dup ă cum urmeaz ă44 :
Liceul „ tefan ce Mare i Sfânt – Bucovina” – Suceava;
Liceul Particular nr. 1 Suceava – Suceava;
Liceul „ tefan cel Mare i Sfânt – Bucovina” – Câmpulung Moldovenesc;
Grup colar „Grigore T ăbăcaru” – R ădăuŃi;
Liceul Economic „Dimitrie Cantemir” – Suceava;
Liceul Particular „Virgil Madgearu” – Suceava;
coala Cre tin ă „Filadelfia” clasele I-XII Suceava – Suceava.

Se observ ă cu u urin Ńă c ă din totalul de 7 licee particulare autorizate în jude Ńul Suceava, 5 sunt situate în municipiu re edin Ńă de jude Ń

În cadrul Regiuni NE exist ă trei centre universitare: Ia i, Suceava i Bac ău. Municipiul Suceava ocup ă locul al doilea, ca centru universitar , dup ă municipiul Ia i, situat pe primul loc.

Universitatea „ tefan cel Mare” Suceava s-a înfiin Ńat în 1963, ca Institut Pedagogic de 3 ani. În anul 1976 s-a transformat în Institutul de Înv ăŃă mânt Superior, cu dublu profil: universitar i tehnic. Din 1990 func Ńioneaz ă ca universitate, în baza Hot ărârii Guvernului României nr. 225 din 7 martie 1990.

Universitatea „ tefan cel Mare” Suceava continu ă tradi Ńiile culturale i de înv ăŃă mânt superior din Bucovina, reprezentate de colile domne ti din nordul Moldovei, de Academia de la Putna, de Institutul Teologic, de Universitatea din Cern ăuŃi i de Facultatea de Silvicultur ă de la Câmpulung- Moldovenesc.

44 http://www.edu.ro/index.php?module=uploads&func=download&fileId=7051

100 Conform Direc Ńiei Jude Ńene de Statistic ă – Suceava, popula Ńia colar ă din învăŃă mântul superior 45 a municipiului Suceava, în perioada 2001 – 2007, se prezint ă astfel:

11.000 10.579 9.909 10.000 9.047 9.000 8.558 8.612 8.623 Num ăr 8.000 studen Ńi

7.000 7.184

6.000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Fig 5.2.3 Evolu Ńia num ărului de studen Ńi ai Universit ăŃ ii „ tefan cel Mare” Suceava, în perioda 2001 - 2007

Se constat ă o cre tere continu ă a num ărului de studen Ńi, cu o medie anual ă procentual ă de circa 14,28%.

Universitatea „ tefan cel Mare” Suceava cuprinde urm ătoarele facult ăŃ ii :
Facultatea de Inginerie Alimentar ă;
Facultatea de tiin Ńe Economice i Administra Ńie Public ă;
Facultatea de Silvicultur ă;
Facultatea de Litere i tiin Ńe ale Comunic ării;
Facultatea de Istorie i Geografie;
Facultatea de tiin Ńe ale Educa Ńiei;
Facultatea de Inginerie Mecanic ă, Mecatronic ă i Management;
Facultatea de Educa Ńie Fizic ă i Sport;
Facultatea de Inginerie Electric ă i tiin Ńa Calculatoarelor.

Facultatea de Inginerie Alimentar ă s-a înfiin Ńat în 2002 pe structura Colegiului Universitar Tehnic, continuând tradi Ńia înv ăŃă mântului cu profil alimentar care func Ńioneaz ă în Universitatea “ tefan cel Mare” Suceava din 1977.

În prezent facultatea func Ńioneaz ă cu 4 programe de studii, adaptate la cerin Ńele pie Ńei for Ńei de munc ă i racordate la principiile i normele valabile în domeniul produc Ńiei i controlului alimentelor:
Ingineri, cursuri de zi: • Ingineria produselor alimentare - (4 ani) • Controlul i expertiza produselor alimentare - (4 ani) • Inginerie i management în alimenta Ńia public ă i agroturism - (4 ani)
Studii universitare de masterat: • Controlul i expertiza produselor alimentare - (2 ani) • Managementul calit ăŃ ii produselor alimentare i a mediului - (1,5 ani)
Studii postuniversitare de perfec Ńionare: - Siguran Ńa produc Ńiei alimentare (1 an, zi)

Facultatea de tiin Ńe Economice i Administra Ńie Public ă îi propune s ă continue tradi Ńiile înv ăŃă mântului superior bucovinean, demarate în 1875 de Universitatea din Cern ăuŃi, institu Ńie de înalt ă prestan Ńă academic ă, care acoperea zona de nord a României, continuate i completate de Institutul de Înv ăŃă mânt Superior Suceava (1963). Cerin Ńele extinderii i dezvolt ării înv ăŃă mântului economic i de administra Ńie public ă, impuse de implementarea economiei de pia Ńă , sunt puse în practic ă i în cadrul Facult ăŃ ii de tiin Ńe Economice i Administra Ńie Public ă, prin introducerea de noi specializ ări, care se adaug ă celor existente.

45 www.suceava.insse.ro

101 Oferta educa Ńional ă a acestei facult ăŃ i include un num ăr de 10 specializ ări la ciclul de licen Ńă (3 ani), înv ăŃă mânt de zi, 5 specializ ări master (2 ani) – form ă fără frecven Ńă i 5 specializ ări ciclul de licen Ńă (3 ani) – form ă la distan Ńă .

Facultatea de Silvicultur ă În 1990, ca urmare a transform ării institutului sucevean în universitate, prin Hotărârea Guvernului României num ărul 225 din 07.03.1990 se înfiin Ńeaz ă facultatea de profil forestier din cadrul Universit ăŃ ii " tefan cel Mare" Suceava.

Facultatea de Silvicultur ă din cadrul Universit ăŃ ii „tefan cel Mare” i-a conturat misiunea proprie i obiectivele pe care trebuie s ă le îndeplineasc ă în concordan Ńă cu misiunea i obiectivele generale ale universit ăŃ ii, cu necesit ăŃ ile actuale i perspectivele de gospod ărire a fondului forestier, bazându-se pe tradi Ńia european ă a înv ăŃă mântului silvic superior bucovinean.

Componentele principale ale activit ăŃ ii Facult ăŃ ii de Silvicultur ă sunt înv ăŃă mântul i cercetarea tiin Ńific ă în domeniul forestier.

Facultatea îi îndepline te misiunea sa prin perfec Ńionarea continu ă a studen Ńilor în spiritul progresului cunoa terii i al educa Ńiei permanente, participarea activ ă la via Ńa tiin Ńific ă i cultural ă universal ă, dar i prin dezvoltarea în interiorul s ău a unei puternice echipe de cercetare, care s ă participe la realizarea unor proiecte tiin Ńifice de anvergur ă i la diversificarea ofertei de studii, în corela Ńie cu cerin Ńele pie Ńei muncii. Facultatea de Silvicultur ă din Suceava preg ătete ingineri silvici cu profil complex pentru activit ăŃ ile de cultur ă a p ădurilor, exploatarea i transportul masei lemnoase, industrializarea primar ă i valorificarea lemnului.

Facultatea de Litere i tiin Ńe ale Comunic ării Oferta educa Ńional ă a acestei facult ăŃ i include un num ăr de 9 specializ ări la ciclul de licen Ńă (3 ani), înv ăŃă mânt de zi, 3 specializ ări master (2 semestre) i 7 specializ ări master (4 semestre) – form ă de înv ăŃă mânt la zi i 4 specializ ări doctorat (3 ani).

Facultatea de Istorie i Geografie – în cadrul facult ăŃ ii func Ńioneaz ă urm ătoarele specializ ării:
Studii de licen Ńă : • Istorie; • Muzeologie; • Rela Ńii interna Ńionale i studii europene; • Geografie; • tiin Ńa mediului; • Filosofie; • tiin Ńe politice; • Asisten Ńă social ă; • tiin Ńe ale comunic ării.
Masterat: • Românii între Orient i Occident; • Protejarea, valorificarea i managementul patrimoniului; • Managementul rela Ńiilor interna Ńionale i al cooper ării transfrontaliere; • Tradi Ńie i inova Ńie în turismul cultural i religios; • Studii europene; • Studii globale. Cultur ă i comunicare; • Filosofia istoriei; • Fenomene geografice de risc i dezvoltare durabil ă; • Dinamica peisajului geografic în regiunea de nord-est a României; • GIS i planificare teritorial ă; • Turism i dezvoltare regional ă.

102 Facultatea de tiinŃe ale Educa Ńiei Colegiul Universitar de Institutori a luat fiin Ńă în 1999, în conformitate cu Ordinele Ministerului Educa Ńiei Na Ńionale nr. 3642 din 4 mai 1998 i nr. 3693 din 11 mai 1998, ca unitate de înv ăŃă mânt superior, cu regim i grad de facultate, în cadrul Universit ăŃ ii „ tefan cel Mare” Suceava.

Conform H.G. 916 din 11 august 2005 se întemeiaz ă la Universitatea „ tefan cel Mare” Suceava Facultatea de tiine ale Educa Ńiei cu specializarea Pedagogia Înv ăŃă mântului primar i pre colar, prima serie de studen Ńi la domeniul de licen Ńă înscriindu-se pentru anul universitar 2005 – 2006.

Facultatea de Inginerie Mecanic ă, Mecatronic ă i Management s-a înfiin Ńat în anul 1976, pentru început ca sec Ńie cu profil mecanic în cadrul Institutului Pedagogic Suceava, cu specializarea „Tehnologia Construc Ńiilor de Ma ini”, cursuri de zi i serale.

În anul 1985 în cadrul facult ăŃ ii a început formarea speciali tilor i la specializ ările "Ma ini Unelte" i "Utilaj Tehnologic" din cifra de colarizare a Institutului Politehnic Ia i. Din 1990, a ap ărut specializarea Mecatronic ă i apoi, în 1995, cea de Inginerie Economic ă în Domeniul Mecanic.

Începând cu anul 1990 facultatea ia denumirea de Facultatea de Inginerie, iar în anul 1991, aceasta s-a divizat în: Facultatea de Inginerie Mecanic ă i Facultatea de Inginerie Electric ă.

Facultatea cuprinde urm ătoarele domenii i specializ ări:
Ingineria mediului - specializare: Ingineria i protec Ńia mediului în industrie;
Mecatronic ă i robotic ă- specializare: Mecatronic ă;
Inginerie i management- specializare: Inginerie economic ă în domeniu mecanic;
Inginerie industrial ă - specializ ări: Tehnologia construc Ńiilor de ma ini; Ingineria i managementul calit ăŃ ii;
Inginerie mecanic ă - specializare: Echipamente pentru procese industriale; utilaje i instala Ńii de procesare

Facultatea de Educa Ńie Fizic ă i Sport Sec Ńia de Educa Ńie Fizic ă i Sport a fost înfiin Ńat ă în anul 1971 în cadrul Institutului Pedagogic Suceava, ultima genera Ńie a absolvit în anul 1986. În anul 2002 s-a reînfiin Ńat Facultatea de Educa Ńie Fizic ă i Sport, iar în anul 2003, specializarea kinetoterapie.

Specializ ări:
Educa Ńie fizic ă i sportiv ă;
Kinetoterapie i motricitate special ă.

Facultatea de Inginerie Electric ă i tiin Ńa Calculatoarelor organizeaz ă studii universitare de licen Ńă , masterat, doctorat i cursuri postuniversitare.

Studiile universitare de licen Ńă , ingineri zi, 4 ani în domeniile/specializ ările:
Calculatoare;
Automatic ă i informatic ă aplicat ă;
Electronic ă aplicat ă;
Energetic ă industrial ă;
Sisteme electrice;
Inginerie economic ă în domeniul electric, electronic i energetic.

Studiile universitare de masterat au durata 1-2 ani în specializ ările:
Sisteme inteligente pentru controlul proceselor;
Art ă vizual ă, design i imagine publicitar ă asistate de calculator
tiin Ńa i ingineria calculatoarelor;
Sisteme moderne pentru conducerea proceselor energetice;
Tehnici avansate în ma ini i ac Ńion ări electrice
Management informatic în industrie i administra Ńie;
Ingineria calculatoarelor i controlul proceselor.

103 Studiile universitare de doctorat se desf ă oar ă în domeniile:
Inginerie electronic ă i telecomunica Ńii;
Inginerie electric ă;
Calculatoare i tehnologia informa Ńiei.

Un program de studiu nou debutat în 2007 este programul postuniversitar de conversie profesional ă în specializarea Informatic ă, cu durata de 2 ani.

Cursurile postuniversitare de perfec Ńionare sunt în specializ ările: Utilizarea calculatoarelor i aplica Ńii PC; Programarea aplica Ńiilor pe Internet; Proiectare WEB (WEB Design); Bilan Ńuri electroenergetice; Bilan Ńuri termoenergetice; Gestiunea energiei, Ma ini i ac Ńion ări electrice, Utilizare PC i programe de birotic ă, Managementul proiectelor i a resurselor umane, toate cu durata de 4 luni i Utilizarea calculatoarelor i a aparaturii de birou cu durata de 3 luni.

În cadrul universit ăŃ ii se g ăsesc o serie de departamente printre care i Departamentul pentru Preg ătirea Personalului Didactic (DPPD) care cuprinde urm ătoarele forme de preg ătire:
Formare psihopedagogic ă ini Ńial ă pentru studen Ńii de la: • Facultatea de Litere i tiin Ńe ale Comunic ării; • Facultatea de Istorie i Geografie; • Facultatea de Educa Ńie fizic ă i Sport.
Profesionalizare alternativ ă - o ans ă în plus oferit ă studen Ńilor de la: • Facultatea de Inginerie Electric ă; • Facultatea de Inginerie Mecanic ă; • Facultatea de tiin Ńe Economice i Administra Ńie Public ă; • Facultatea de Silvicultur ă; • Facultatea de Inginerie Alimentar ă.
Profesionalizare didactic ă postuniversitar ă - oferit ă absolven Ńilor care nu au parcurs modulul de preg ătire psihopedagogic ă i care doresc s ă urmeze o carier ă didactic ă (cursuri intensive cu tax ă, organizate anual în perioada noiembrie-mai).
Formare continuă pentru cadrele didactice din înv ăŃă mântul preuniversitar.

Înv ăŃă mântul universitar privat de la nivelul municipiului Suceava este reprezentat de filiale ale unor universit ăŃ i particulare din Ńar ă, cum ar fi: Universitatea „Spiru Haret” Bucure ti, Universitatea „Petre Andrei” Ia i i Universitatea Cre tin ă „Dimitrie Cantemir” Bucure ti.

În afara activit ăŃ ilor colare copii pot practica activit ăŃ i extra colare la Palatul Copiilor Suceava . Acesta a fost înfiin Ńat în anul 1954 sub denumirea de Casa Pionierilor, din anul 1975 pân ă în anul 1990 purtând titulatura Casa Pionierilor i oimilor Patriei, apoi schimbându-i denumirea în Clubul Copiilor i Elevilor iar de la 1 septembrie 1998 poart ă titulatura oficial ă de Palatul Copiilor Suceava.

Palatul Copiilor reprezint ă unitatea colar ă care se ocup ă cu educa Ńia nonformal ă a tinerei genera Ńii prin care se aprofundeaz ă i se completeaz ă cuno tin Ńele dobândite în coal ă.

Scopul activit ăŃ ii în aceast ă institu Ńie este ocuparea util ă, eficient ă i pl ăcut ă a timpului liber al copiilor, sub îndrumarea competent ă i pasionat ă a cadrelor didactice.

De la înfiin Ńare i pân ă în prezent, Palatul Copiilor a ob Ńinut remarcabile rezultate concretizate prin premii na Ńionale i interna Ńionale. Succesele ob Ńinute au scos în eviden Ńă o bogat ă experien Ńă , dăruire i munc ă, tr ăsături ce definesc personalitatea colectivului de cadre didactice ale Palatului.

În prezent în Palatul Copiilor Suceava î i desf ă oar ă activitatea un num ăr de 24 de cercuri cu profil cultural - artistic, tehnico - aplicativ i sportiv turistic. Cl ădirea se întinde pe o suprafa Ńă de 1010 mp, având 6 s ăli de clas ă, 9 ateliere, 3 laboratoare i o sal ă de dans.

Fiecare cerc are 9 grupe de elevi constituite în func Ńie de gradul lor de cuno tin Ńe pe trei nivele: încep ători, avansa Ńi i performan Ńă . Ca metode de evaluare a activit ăŃ ilor se eviden Ńiaz ă concursurile locale, jude Ńene, na Ńionale i interna Ńionale, expozi Ńii, spectacole, sesiuni de comunic ări i referate.

104 În Palatul Copiilor exist ă 2 laboratoare de informatic ă cu câte 11 calculatoare, fiecare sal ă de clas ă având câte un calculator conectat la Internet, televizor color, casetofoane, 6 imprimante, 2 scannere, o bibliotec ă i un fond de carte adecvat cercului.

Por Ńile Palatului Copiilor Suceava sunt deschise tuturor copiilor dornici de afirmare, pasiona Ńi i talenta Ńi.

Un rol important în formarea profesional ă i educa Ńie continu ă o are i Agen Ńia Jude Ńean ă pentru Ocuparea For Ńei de Munc ă Suceava (AJOFM) înfiin Ńat ă prin Legea nr. 145 din 9 iulie 1998, urmând a-i încape activitate de la 1 ianuarie 1999.

Obiectivele principale ale Agen Ńia Jude Ńean ă pentru Ocuparea For Ńei de Munc ă sunt:
Institu Ńionalizarea dialogului social în domeniul ocup ării i form ării profesionale;
Aplicarea strategiilor în domeniul ocup ării i formarii profesionale;
Aplicarea m ăsurilor de protec Ńie social ă a persoanelor neîncadrate în munc ă.

Educarea continu ă se realizeaz ă atât prin AJOFM dar i printr-o serie de programe derulate de societ ăŃ i. Un rol important îl ocup ă Programul Opera Ńional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – POS DRU – care are ca obiectiv general dezvoltarea capitalului uman i cre terea competitivit ăŃ ii , prin corelarea educa Ńiei i înv ăŃă rii pe tot parcursul vie Ńii cu pia Ńa muncii i asigurarea de oportunit ăŃ i sporite pentru participarea viitoare pe o pia Ńă a muncii modern ă, flexibil ă i inclusiv ă a 1.650.000 de persoane.

Axele prioritare ale acestui program sunt:
Ax ă Prioritar ă 1 - Educa Ńia i formarea profesional ă în sprijinul cre terii economice i dezvolt ării societ ăŃ ii bazate pe cunoa tere;
Ax ă Prioritar ă 2 - Corelarea înv ăŃă rii pe tot parcursul vie Ńii cu pia Ńa muncii;
Ax ă Prioritar ă 3 - Cre terea adaptabilit ăŃ ii lucr ătorilor i a întreprinderilor;
Ax ă Prioritar ă 4 - Modernizarea Serviciului Public de Ocupare;
Ax ă Prioritar ă 5 - Promovarea m ăsurilor active de ocupare;
Ax ă Prioritar ă 6 - Promovarea incluziunii sociale.

În urma chestion ării popula Ńiei s-a constatat c ă aproximativ 58% dintre responden Ńi consider ă ca fiind bun ă calitatea înv ăŃă mântului de la nivelul municipiului Suceava. Un grad mai mare de nemul Ńumire fa Ńă de calitatea sistemului de înv ăŃă mânt se înregistreaz ă printre locuitorii cartierelor Obcini, George Enescu i Centru, în timp ce locuitorii din I Ńcani, Burdujeni ora i Zamca fac aprecieri favorabile.

Aspectele legate de sistemul de înv ăŃă mânt care creeaz ă nemul Ńumiri (pondere ridicat ă a persoanelor care s-au declarat nemul Ńumite sau foarte nemul Ńumite) pentru o parte important ă a locuitorilor sunt: dotarea gr ădini Ńelor (32,2%), numărul gr ădini Ńelor (31,1%), condi Ńiile fizice din cadrul gr ădini Ńelor (24,3%) i dotarea colilor i liceelor (22,7%).

Cea mai important ă problem ă a sistemului de înv ăŃă mânt este considerat ă „lipsa de competen Ńă , nivelul de preg ătire al cadrelor didactice” (17,65% dintre responden Ńi). Urm ătoarele probleme sunt coniderate a fi: „lipsa de motivare i renumera Ńia insuficient ă a cadrelor didactice” (15,63% dintre responden Ńi), „corup Ńia” (14,71% dintre responden Ńi) i „fonduri insuficiente” (13,6% dintre responden Ńi).

5.3. Sistemul de s ănătate

Înregistrarea activit ăŃ ii medico-sanitare constituie o parte deosebit de important ă, deoarece prin aceast ă metod ă cunoa tem starea de s ănătate a popula Ńiei sub aspectul demografic, cunoa tem resursele sanitare de care dispune municipiul, precum i activitatea medico-sanitare.

Prezentarea gradului de asigurare a popula Ńiei cu asisten Ńă medical ă reprezint ă un aspect extrem de important în analiza nivelului de trai.

105 Conform datelor din Anuarul Statistic al jude Ńului Suceava, avem detaliate urm ătoarele aspecte referitoare la unit ăŃ ile sanitare din mediul public:

Unit ăŃ i sanitare – sector majoritar de stat num ăr unit ăŃ i Jude Ńul Suceava 2004 2005 2006 Spitale 10 10 10 Dispensare medicale 6 7 6 Centre de s ănătate 1 1 1 Cre e 3 3 2 Cabinete medicale colare i studen Ńeti 31 25 22 Unit ăŃ i medico-sociale 4 4 4 Cabinete medicale de familie 282 285 287 Cabinete stomatologice individuale 123 118 120 Farmacii 10 10 10 Ambulatorii de spital 9 9 9 Ambulatorii de specialitate 1 1 1 Cabinete medicale de specialitate 110 112 114 Societate civil ă medical ă de specialitate 1 1 1 Tabel 5.3.1 Principale unit ăŃ i sanitare, din sectorul public, în intervalul 2004 - 2006

În anul 2006 în jude Ńul Suceava, în sectorul public de ocrotire a s ănătăŃ ii au func Ńionat 10 spitale, 6 dispensare medicale (cu unul mai pu Ńin fa Ńă de 2005), 10 farmacii i trei puncte farmaceutice. În ceea ce prive te num ărul de cabinete medicale, în anul 2006 au func Ńionat 287 cabinete medicale de familie, 22 de cabinete medicale colare i studen Ńeti (cu 9 cabinete mai pu Ńin fa Ńă de 2004 când erau înregistrate 31 de cabinete), 120 de cabinete stomatologice individuale i 114 alte tipuri de cabinete medicale de specialitate. În ceea ce prive te situa Ńia ambulatoriilor, în jude Ńul Suceava au func Ńionat în anul 2006, 9 ambulatorii de spital i unul de specialitate.

Conform acelea i surse, num ărul unit ăŃ ilor sanitare din mediul privat la nivelul jude Ńului Suceava se prezint ă astfel:

Unit ăŃ i sanitare – sector majoritar privat num ăr unit ăŃ i Jude Ńul Suceava 2004 2005 2006 Spitale - 1 1 Policlinici 1 1 - Laboratoare de tehnic ă dentar ă 12 13 13 Cabinete medicale de medicin ă general ă 19 24 25 Laboratoare medicale 13 16 16 Cabinete medicale de familie 9 9 9 Cabinete stomatologice 134 129 138 Farmacii 168 175 178 Depozite farmaceutice 6 6 6 Cabinete medicale de specialitate 112 117 125 Tabel 5.3.2 Principale unit ăŃ i sanitare, din sectorul privat, în intervalul 2004 - 2006

În sectorul privat re Ńeaua unit ăŃ ilor sanitare a fost reprezentat ă, în anul 2006, de 1 spital care func Ńioneaz ă în municipiul Suceava, 9 de cabinete medicale de familie, 25 de cabinete medicale de medicin ă general ă, 125 de cabinete medicale de specialitate, 138 de cabinete stomatologice, 16 laboratoare medicale, toate în mediul urban i 13 de laboratoare de tehnic ă dentar ă. Tot în re Ńeaua unit ăŃ ilor sanitare particulare din jude Ńul Suceava se includ i cele 178 farmacii ce au func Ńionat în anul 2006. Num ărul depozitelor farmaceutice particulare a ajuns în anul 2006 la 6 pe total jude Ń, 5 func Ńionând în municipiul Suceava.

106 În municipiul Suceava au func Ńionat în anul 2006 urm ătoarele unit ăŃ i sanitare:
În mediul public: • 1 spital; • 1 dispensar medical; • 11 cabinete medicale colare; • 1 cabinet medical studen Ńesc; • 41 cabinete medicale de familie individuale; • 1 farmacie; • 1 ambulatoriu de specialitate; • 1 ambulatoriu de spital; • 31 cabinete stomatologice; • 39 cabinete medicale de specialitate; • 1 societate civil ă medical ă de specialitate; • 1 cre ă ; • 1 centru de transfuzie sanguin ă.
În mediul privat: • 1 spital; • 75 cabinet medical de specialitate; • 68 cabinete stomatologice; • 8 laboratoare medicale; • 5 laboratoare de tehnic ă dentar ă; • 55 farmacii; • 6 puncte farmaceutice; • 5 depozite farmaceutice; • 6 cabinete medicale de familie; • 11 cabinete de medicin ă general ă.

În cadrul sistemului sanitar, un loc aparte îl ocupă un tip de unitate sanitar ă – cre a, care face corp comun cu unit ăŃ ile sanitare i care are ca principal scop ocrotirea i educa Ńia copilului. Acest tip de unitate se ocup ă de ocrotirea i educa Ńia copilului cu vârsta cuprins ă între 0 i 3 ani, cei care dep ă esc aceast ă vârst ă fiind educa Ńi de alte tipuri de unit ăŃ i care fac parte din sistemul de înv ăŃă mânt.

În anul 2006, la nivelul municipiului Suceava a func Ńionat o singur ă cre ă în regim de func Ńionare săpt ămânal, din efectivul de dou ă cre e ale jude Ńului. În ceea ce prive te baza material ă a cre ei, a fost pus la dispozi Ńie un num ăr de 104 de paturi.

În categoria resurselor sanitare un loc major al ături de unităŃ ile sanitare îl constituie personalul medical. Datele prezentate mai jos reprezint ă efectivul personalului medical raportat anual la data de 31 decembrie 2006. În categoria personalului sanitar se include personalul existent la sfâr itul anului (persoane fizice), care au cartea de munc ă la unitatea raportoare.

În sistemul public de ocrotire a s ănătăŃ ii au activat, în anul 2006 la nivelul municipiului Suceava, urm ătoarele categorii:
323 de medici, dintre care 56 medici de familie;
61 stomatologi;
7 farmaci ti;
1.127 personal mediu sanitar.

În sectorul privat de s ănătate s-au înregistrat la finele anului 2006 urm ătoarele categorii:
35 medici, dintre care 2 medici de familie;
59 stomatologi;
99 farmaci ti;
288 personal mediu sanitar.

Sectorul privat a reu it s ă atrag ă un num ăr mult mai mare de farmaci ti decât cel public, drept consecin Ńă municipiul Suceava are doar 7 farmaci ti în sectorul public de ocrotire a s ănătăŃ ii, iar aproape întreg personalul din farmacii este de sex feminin.

107

Frecvent, în statistica sanitar ă se calculeaz ă indicele de asigurare cu paturi, indicele de asigurare cu medici pe forme de proprietate i pe localit ăŃ i, indicele de asigurare cu personal sanitar i indicele de asigurare cu farmaci ti.

Indicele de asigurare cu paturi din spitalul municipiului Suceava, din sectorul public, a fost la sfâr itul anului 2006 de 12,12 paturi la 1.000 de locuitori, iar calculat la num ărul de locuitori/pat ar rezulta c ă în anul 2006 au revenit 82,5 locuitori din municipiu la un singur pat din spital.

250

200 201,4 150 Jude Ńul Suceava 100 Municipiul Suceava

50 82,5 5 12,12 0 pat/1.000 locuitori locuitori/pat

Fig. 5.3.3 Indicele de asigurare cu paturi din spitalul municipiului Suceava la sfâr itul anului 2006, comparativ cu cel de la nivelul jude Ńului Suceava

O alt ă categorie de indicatori statistici din domeniul ocrotirii s ănătăŃ ii o reprezint ă indicii de asigurare cu personal sanitar (medici, stomatologi, farmaci ti, personal mediu sanitar, auxiliar). În calculul acestor indicatori s-a luat în considerare popula Ńia stabil ă la 1 iulie 2006.

În sectorul public de ocrotire a s ănătăŃ ii în anul 2006 au revenit 30,3 medici la 10.000 de locuitori din municipiul Suceava, iar la un medic revine un num ăr de 330 locuitori. În sectorul privat se pot calcula aceia i indicatori ca i pentru cel public. Astfel în anul 2006, au revenit 3,28 medici la 10.000 de locuitori din municipiu, iar la un medic revine un num ăr de 3.043 locuitori.

Sector public Sector privat Localitate Medici/10.000 Medici/10.000 Locuitori/medic Locuitori/medic locuitori locuitori Jude Ńul Suceava 11 909 1,1 9.165 Municipiul 30,3 330 3,28 3.043 Suceava Tabel 5.3.4 Indici de asigurare cu medici pe forme de proprietate în municipiul Suceava la sfâr itul anului 2006, comparativ cu cei de la nivelul jude Ńului Suceava

În ceea ce prive te num ărul de medici de familie ce a revenit la 10.000 de locuitori ai municipiului în anul 2006, acesta a fost de 5,25, adic ă la un medic de familie reveneau 1.908 locuitori. În sectorul privat, la 10.000 de locuitori ai municipiului indicele de asigurare a fost de 0,18 medici de familie (53.398 locuitori la un singur medic de familie). Conform contractului cadru privind condi Ńiile acord ării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigur ări sociale de s ănătate pentru anul 2007, num ărul optim de asigura Ńi înscri i în listele medicilor de familie este de 2.000 de persoane.

Dup ă cum se poate observa, în sectorul public de ocrotire a s ănătăŃ ii, num ărul de locuitori (1.908) ce revine unui medic de familie este aproape de numărul optim de asigura Ńi (2.000) ce trebuie s ă fie înscri i la un medic de familie. În sectorul privat, num ărul de locuitori (53.398) este cu mult mai mare fa Ńă de num ărul optim de asigura Ńi.

Num ărul de stomatologi ai municipiului Suceava, din sectorul public de s ănătate, ce a revenit la 10.000 de locuitori a fost în anul 2006, 5,7, adic ă la un stomatolog a revenit un num ăr de 1.746

108 locuitori, iar în sectorul privat la 10.000 de locuitori revin 5,5 stomatologi (1.805 locuitori la un stomatolog).

Sector public Sector privat Localitate Stomatologi/10.000 Locuitori/ Stomatologi/10.000 Locuitori/ locuitori stomatolog locuitori stomatolog Jude Ńul 2,1 4.736 1,5 6.721 Suceava Municipiul 5,7 1.746 5,5 1.805 Suceava Tabel 5.3.5 Indici de asigurare cu stomatologi pe forme de proprietate în municipiul Suceava la sfâr itul anului 2006, comparativ cu cei de la nivelul jude Ńului Suceava

Municipiul Suceava are doar 7 farmaci ti, în sectorul public de s ănătate, ceea ce înseamn ă c ă num ărul de farmaci ti ce a revenit la 10.000 de locuitori a fost, în anul 2006, de 0,65, adic ă la un stomatolog a revenit un num ăr de 15.215 locuitori. În sectorul privat, la 10.000 de locuitori din municipiul revin 9,29 farmaci ti (1.076 locuitori la un farmacist).

Sector public Sector privat Localitate Farmaci ti/10.000 Farmaci ti/10.000 Locuitori/ Locuitori/Farmacist locuitori locuitori Farmacist Jude Ńul 0,18 54.286 3,7 2.714 Suceava Municipiul 0,65 15.215 9,29 1.076 Suceava Tabel 5.3.6 Indici de asigurare cu farmaci ti pe forme de proprietate în municipiul Suceava la sfâr itul anului 2006, comparativ cu cei de la nivelul jude Ńului Suceava

Num ărul de personal mediu sanitar din sectorul public ce revine la 10.000 de locuitori din totalul pe municipiul a fost de 106, la un cadru sanitar mediu revenind 95 locuitori. În sectorul privat, la 10.000 de locuitori din municipiu revin 27 cadre sanitare medii (367 locuitori la un cadru sanitar).

Sector public Sector privat Personal Personal Localitate mediu Locuitori/mpersonal mediu Locuitori/personal sanitar/10.000 mediu sanitar sanitar/10.000 mediu sanitar locuitori locuitori Jude Ńul 37,2 268 6,7 1.483 Suceava Municipiul 106 95 27 370 Suceava Tabel 5.3.7 Indici de asigurare cu personal sanitar mediu pe forme de proprietate în municipiul Suceava la sfâr itul anului 2006, comparativ cu cei de la nivelul jude Ńului Suceava

Similar se poate calcula i un indice de personal sanitar mediu raportat la num ărul de medici. Pentru calculul acestui indicator, s-a luat în considerare atât num ărul de medici cât i num ărul de medici stomatologi. În municipiul Suceava, în anul 2006, în sectorul public de de ocrotire a sănătăŃ ii, revenea un num ăr de 2,93 persoane sanitare medii la un medic, iar în sectorul privat, 3,06 cadre sanitare medii la un medic.

Spitalul Jude Ńean de Urgen Ńă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava este pentru aceast ă zon ă cea mai important ă institu Ńie în asigurarea asisten Ńei medicale pentru locuitorii municipiului i ai jude Ńului.

Spitalul Jude Ńean de Urgen Ńă Suceava este nu numai un element al unei organiza Ńii cu caracter medical i social, ale c ărei func Ńii constau în asigurarea de îngrijiri medicale complete popula Ńiei, atât curative cât i preventive, dar i un centru de completare a preg ătirii profesionale pentru doctoranzi, medici stagiari, studen Ńi la facult ăŃ ile de Medicin ă i Biologie i pentru asisten Ńii

109 medicali. Nivelul tiin Ńific este men Ńinut prin participarea permanent ă a medicilor care lucreaz ă aici la conferin Ńe i congrese na Ńionale i interna Ńionale.

Spitalul Jude Ńean de Urgen Ńă Suceava are în componen Ńă urm ătoarele sec Ńii:
Boli infec Ńioase copii;
Boli infec Ńioase;
Cardiologie;
Chirurgie general ă;
Chirurgie maxilo-facial ă;
Chirurgie plastic ă i reparatorie;
Chirurgie i ortopedie pediatric ă;
Chirurgie vascular ă;
Dermatovenerologie;
Diabet zaharat, nutri Ńie i boli metabolice copii;
Diabet zaharat, nutri Ńie i boli metabolice;
Endocrinologie;
Gastroenterologie;
Geriatrie i gerontologie;
Ginecologie;
Hematologie clinic ă;
Medicin ă intern ă;
Nefrologie;
Neonatologie (nou-născu Ńi);
Neonatologie (prematuri);
Neurochirurgie;
Neurologie;
Neurologie pediatric ă;
Obstetric ă;
Oftalmologie;
Oncologie medical ă;
Ortopedie i traumatologie;
Otorinoingologie;
Pediatrie;
Pneumoftiziologie pediatric ă;
Pneumoftiziologie;
Pneumologie copii;
Pneumologie;
Psihiatrie (aci Ńi i cronici);
Psihiatrie pediatric ă;
Recuperare, medicin ă fizic ă i balneologie;
Reumatologie;
Urologie.

Spitalul Jude Ńean de Urgen Ńă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava are în componen Ńă dou ă complexe de cl ădiri situate pe de o parte i de alta a drumului E85. Din cauza traficului intens de pe aceast ă arter ă de circula Ńie a ora ului este, de multe ori, dificil ă traversarea acesteia, deoarece trecerea de pietoni nu este semaforizat ă. Trecerea de la un complex de cl ădiri la cel ălalt (de la o sec Ńie la alta) în orele de v ărf devine dificil ă. Astfel a ap ărut nevoia construirii unui pasaj subteran sau suprateran pe aceast ă arter ă de circula Ńie pentru a înlesni trecerea, în special a pacien Ńilor Spitalului Jude Ńean, de la un complex de cl ădiri la cel ălalt.

Se poate men Ńiona faptul c ă complexul de cl ădiri ale Spitalului Vechi, unde în momentul de fa Ńă func Ńioneaz ă sec Ńiile: Oncologia, Dermatologia, Boli Infec Ńioase i Pneumoftiziologia este construit între anii 1891 – 1903 46 . Lucr ări de consolidare nu au fost f ăcute în ultimii ani, ceea ce a condus la o stare avansat ă de degradare a cl ădirilor. Complexul de circumstan Ńe a dus la apari Ńia unei nevoi stringente de a construi un nou Spital de Urgen Ńe la nivelul municipiului Suceava.

46 http://www.news-bucovina.ro/pages/posts/emil-ursu-cere-conservarea-spitalului-vechi-din-suceava927.php

110 Spitalul privat Bethesda din Suceava este unicul spital privat din jude Ń i de asemenea a devenit singura unitate sanitar ă ce are în dotare un computer tomograf, în urma deschiderii unui centru de imagistic ă modern.

Spitalului Bethesda cuprinde urm ătoarele sec Ńii, aprobate de Ministerul S ănătăŃ ii Publice:
Chirurgie generala - 12 paturi;
Chirurgie plastica - 5 paturi;
ORL - 8paturi;
Obstetrica-ginecologie - 10 paturi;
Neonatologie - 4 paturi;
Urologie - 6 paturi;
A.T.I. - 3 paturi.

Spitalul este dotat cu 2 s ăli de opera Ńie, 1 sal ă de na teri, punct farmaceutic, saloane cu 2 i 3 paturi, sterilizare proprie, sta Ńie de radioficare, parcare interioar ă i exterioar ă. Un salon cuprinde urm ătoarea dotare: grup sanitar propriu, telefon, televizor, difuzor radio, aer condi Ńionat, alarm ă acustic ă i luminoas ă, acces internet, surs ă oxigen.

Policlinica particular ă Bethesda func Ńioneaz ă în sediu din Burdujeni din anul 2007 i cuprinde urm ătoarele departamente:
Anatomie patologic ă;
Cardiologie;
Chirurgie general ă;
Chirurgie plastic ă i reconstructiv ă;
Computer tomografie;
Dermatologie;
Ecografie general ă;
Gastroenterologie ;
Laborator clinic;
Medicina muncii;
Medicin ă intern ă;
Neurologie;
Oftalmologie;
O.R.L. audiometrie;
Radiologie;
Rezonan Ńă magnetic ă (RMN);
Reumatologie;
Urologie;
Stomatologie.

În cadrul Grupurilor de Lucru formate din reprezenta Ńi ai comunit ăŃ ii locale au fost ridicate mai multe probleme:
Lipsa speciali tilor din domeniu medical;
Problema principal ă în dezvoltarea parteneriatelpr public-privat în domeniul sanitar i asisten Ńei sociale o constituie lipsa spa Ńiilor necesare desf ă ur ării activit ăŃ ii acestora;
Necesitatea construiri unui spital de urgen Ńe nou;
Necesitatea stimul ării i atragerii investi Ńiilor pentru sistemul privat de s ănătate prin posibile facilit ăŃ i oferite investitorilor;
S-a eviden Ńiat faptul c ă problema locuin Ńelor este foarte important ă în atragerea de speciali ti în domeniul medical;
Necesitatea cre ării unui dispenar pentru locuitorii cartierelor Burdujeni i I Ńcani.

În urma chestion ării popula Ńiei s-a constatat c ă „dotarea spitalelor/cabinetelor” nemul Ńume te peste 75% din locuitori, „calitatea serviciilor medicale” peste 50%, iar fa Ńă de „num ărul de locuri din spitale” se declar ă nemul Ńumi Ńi aproximativ 38% dintre suceveni. „Num ărul unit ăŃ ilor medicale” creeaz ă nemul Ńumire pentru mai mult de 25% dintre cei chestiona Ńi.

Locuitorii din Obcini sunt cei mai nemul Ńumi Ńi fa Ńă de urm ătoarele aspecte referitoare la sistemul medical: calitatea serviciilor medicale, num ărul spitalelor, locurile din spitale i dotarea unit ăŃ ilor

111 medicale. Locuitori cartierului I Ńcani se declar ă nemul Ńumi Ńi în principal de calitatea serviciilor medicale i num ărul de locuri din spitale, iar cei din Burdujeni sat sunt nemul Ńumi Ńi în principal de dot ările unit ăŃ ilor medicale.

Per ansamblu, locuitori municipiului Suceava care domiciliaz ă în zonele I Ńcani i Obcini sunt mai nemul Ńumi Ńi de aspectele legate de sistemul de s ănătate, pe când cei din George Enescu sau Burdujeni ora sunt mai satisf ăcu Ńi de sistemul de s ănătate.

„Dotarea cu aparatur ă modern ă i infrastructura deficitar ă” este considerat ă ca fiind principala problem ă a sistemului medical de c ătre 32% dintre locuitori. 20% dintre responden Ńi consider ă c ă principala problem ă o constituie preg ătirea personalului medical iar 18,2%, lipsa medicamentelor.

Concluzii

Ocrotirea s ănătăŃ ii se asigur ă prin asisten Ńă medical ă acordat ă popula Ńiei în unit ăŃ ile medico - sanitare: spitale, policlinici, dispensare medicale i farmacii.

În municipiul Suceava func Ńioneaz ă un spital public i unul privat ce pune la dispozi Ńia popula Ńiei o serie de servicii.

Asisten Ńa medical ă primar ă este asigurat ă prin re Ńeaua de dispensare, în anul 2006 func Ńionând 1 dispensar municipal. Asisten Ńa medical ă ambulatorie se asigur ă printr-un ambulatoriu de spital.

În sistemul de ocrotire a s ănătăŃ ii, un loc important îl ocup ă ocrotirea mamei i copilului, care beneficiaz ă de institu Ńii de specialitate: sec Ńia de obstetric ă - ginecologie i sec Ńia de pediatrie din cadrul Spitalului Jude Ńean „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava.

Medicamentele pentru popula Ńie sunt asigurate de c ătre cele 56 farmacii i 6 punct farmaceutice, majoritatea private.

Sarcinile în domeniul ocrotirii s ănătăŃ ii, se realizeaz ă de un num ăr de 358 medici, un medic servind în medie 440 de locuitori i de 1.415 cadre medii sanitare, un cadru mediu la 112 locuitori i de 106 farmaci ti.

5.4. Protec Ńie social ă

Direc Ńia de Asisten Ńă Social ă Suceava este organizat ă ca serviciu public f ără personalitate juridic ă în subordinea Consiliului Local al municipiului Suceava. Aceasta are drept scop solu Ńionarea problemelor sociale ale comunit ăŃ ii prin realizarea de m ăsuri, programe, activit ăŃ i i servicii specializate de protejare a persoanelor cu probleme speciale, aflate în dificultate, care nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace i eforturi proprii un mod normal i decent de via Ńă , ocrotirea minorilor, a persoanelor de vârsta a treia precum i a oric ăror persoane aflate în nevoie.

Direc Ńia de Asisten Ńă Social ă din cadrul Prim ăriei municipiului Suceava, conform organigramei, are un num ăr de 40 de angaja Ńi i este format ă dintr-un compartiment juridic i patru servicii:
Serviciul Autoritate Tutelar ă;
Serviciul Protec Ńie Social ă;
Serviciul Ajutor Social – în subordinea c ăruia î i desf ă oar ă activitatea Cantina de ajutor social;
Serviciul Aloca Ńii.

Activitatea Serviciului Autoritate Tutelar ă s-a concretizat în anul 2007 în conformitate cu prevederile Legii nr. 271/2004 privind protec Ńia i promovarea drepturilor copilului. Autoritatea Tutelar ă are urm ătoarele atribu Ńii:
Îndepline te rolul de parte în procesele persoanelor minore sau majore care se afl ă în imposibilitatea de a se reprezenta în diverse situaŃii;
Func Ńioneaz ă i ca organ consultativ prin evaluarea situa Ńiilor familiale i prin propunerile privind instituirea unor m ăsuri de ocrotire a minorilor.

112 În anul 2007, în cadrul serviciului de autoritate tutelar ă s-au înregistrat urm ătoarele activit ăŃ ii: • 28 anchete sociale pentru minorii ce au comis diferite tipuri de infrac Ńiuni i nu r ăspund penal; • 392 de anchete sociale privind încredin Ńarea/reîncredin Ńarea minorilor în cazul de desfacere a c ăsătoriei p ărin Ńilor, stabilirea domiciliu minori, stabilire pensie de încredin Ńare, stabilire drept de vizit ă; • 60 de anchete sociale privind plasamentele de minori la familii i persoane fizice; • 16 anchete sociale i planuri de servicii în vederea prevenirii separ ării minorilor de familiile lor; • 128 de anchete de reevaluare a copiilor institu Ńionaliza Ńi care urmeaz ă o form ă de înv ăŃă mânt special. • 130 de anchete sociale pentru copii care urmeaz ă o form ă de înv ăŃă mânt special sau profesional i care nu sunt institu Ńionaliza Ńi; • 9 anchete sociale i planuri de servicii în vederea reintegr ării familiale a minorilor pentru care a fost instituit ă o m ăsur ă de ocrotire; • 12 anchete în vederea atest ării familiilor sau persoanelor care doresc s ă adopte copii; • 35 de dosare de reevaluare a activit ăŃ ii asisten Ńilor maternali, la solicitarea Direc Ńiei Generale de Asisten Ńă Social ă i Protec Ńia Copilului, precum i întocmirea rapoartelor privind ac; • 125 anchete sociale în baza hot ărârilor Consiliului Local privind scutirea de penalit ăŃ i la sumele datorate la plata cheltuielilor de între Ńinere; • 3 anchete sociale privind programul na Ńional de protec Ńie social ă „ Bani de liceu”; • 89 de rapoarte de evaluare privind situa Ńia copiilor cu p ărin Ńi pleca Ńi la munc ă în str ăin ătate.

Serviciul Protec Ńie Social ă are sarcina de a verifica periodic activitatea asisten Ńilor personali ai persoanelor cu handicap grav precum i modul cum ace tia î i îndeplinesc obliga Ńiile prev ăzute de Contractul Individual de Munc ă i de a informa semestrial Consiliul Local.

La sfâr itul lunii decembrie 2007 erau în eviden Ńa Prim ăriei municipiului Suceava un num ăr de 361 de asisten Ńi personali din care 92 asisten Ńi personali pentru minori i 269 asisten Ńi personali pentru adulŃi. În anul 2007 au încetat 26 de contracte de munc ă ale asisten Ńilor personali din diverse motive. Num ărul asisten Ńilor personali s-a diminuat, deoarece persoanele cu deficien Ńe pot opta pentru plata unei indemniza Ńii lunare echivalente cu salariul asistentului personal, în 2008 sunt motorizate un num ăr de 198 de dosare a persoanelor care au solicitat aceast ă indemniza Ńie.

În baza atribu Ńiilor ce revin acestui serviciu s-au efectuat urm ătoarele anchete sociale:
30 anchete pentru declararea abandonului de familie;
10 anchete pentru reevaluarea cazuri bolnavi neuropsihic institu Ńionaliza Ńi;
60 anchete sociale în vederea solu Ńion ării de c ătre Instan Ńa de Judecat ă a cazurilor de amânare a execut ării pedepsei privative de libertate i reabilitare judec ătoreasc ă pentru persoane majore care au comis fapte cu caracter antisocial;
125 anchete sociale privind situa Ńia socio-economic ă a familiei, în vederea scutirii de penalit ăŃ i la plata cheltuielilor comune, pentru persoanele f ără ad ăpost, pentru solu Ńionarea memoriilor i peti Ńiilor înregistrate precum i pentru ob Ńinerea unei locuin Ńe din fondul locativ de stat;
9 anchete pentru intern ări i reevalu ări pentru Centrele de îngrijire i asisten Ńă persoane vârstnice;
130 de cereri, au fost înregistrate, cu privire la acordarea de lemne de foc pentru persoanele nevoia e, din care au fost solu Ńionate un num ăr de 40.

Conform Ordinul nr. 449 al Ministerului S ănătăŃ ii i Familiei privind acordarea gratuit ă de lapte praf pentru copiii cu vârste între 0-12 luni, s-au distribuit la nivelul anului 2007 un num ăr de 4.806 cutii de lapte praf.

În anul 2007, în cadrul Serviciului Ajutoare Sociale s-au înregistrat urm ătoarele activit ăŃ ii:
S-au înregistrat 69 de cereri pentru stabilirea dreptului la ajutor social, doar pentru 68 din acestea s-au emis dispozi Ńiile de atribuire a dreptului la ajutor;

113
Lunar se gestioneaz ă circa 200 de dosare din care, în medie, 180 sunt aprobate, astfel încât în anul 2007 s-a pl ătit suma de 274.101 lei pentru ajutorul social;
S-au înregistrat 143 cereri pentru ajutor b ănesc de urgen Ńă (pentru incendii, calamit ăŃ i, acoperirea unei p ărŃi din cheltuielile pentru înmormântarea persoanei unui membru din familia beneficiar ă de ajutor social, interven Ńii chirurgicale, etc.), pentru care s-a pl ătit suma de 53.920 lei;
Lunar se transmite raport statistic privind eviden Ńa i plata ajutorului social, ajutorului de urgen Ńă , ajutorului pentru înc ălzirea locuin Ńei cu lemne precum i aloca Ńia pentru nou- născu Ńi, c ătre Direc Ńia pentru Dialog Familie i Solidarietate Social ă Suceava;
Lunar se stabile te contribu Ńia de 6,5% pentru fiecare persoan ă beneficiar ă de ajutor social i se vireaz ă în conturile CASS i de asemenea se transmit listele cu persoanele beneficiare;
La nivelul anului 2007, au fost înregistrate 900 de dosare pentru ob Ńinerea aloca Ńiei nou- născut, conform Legii nr. 416/2001, fiecare dosar fiind pl ătit cu suma de 204 lei, sum ă stabilit ă de lege.

În municipiul Suceava exist ă o Cantin ă de Ajutor Social unde în anul 2007 au fost înregistrate 235 cereri, din care, 168 persoane au solicitat mas ă la Cantina de Ajutor Social pentru 3 luni i 43 familii au beneficiat pentru prima oar ă de acest serviciu. Pe parcursul anului 2007 s-au asigurat lunar în medie 646 por Ńii la Cantin ă.

Conform Legii nr. 208/1997 privind cantinele de ajutor social, prin serviciul Cantina pentru Ajutor Social a municipiului Suceava se asigur ă hran ă, gratuit ă sau contra cost, persoanelor aflate în situa Ńii economico-sociale sau medicale deosebite.

Conform Ordonan Ńei de Urgen Ńă nr. 5 din 2003, privind ajutorul de înc ălzire a locuin Ńei, la nivelul lunii februarie 2008, în municipiul Suceava erau înregistrate:
12.908 cereri pentru ajutor înc ălzire cu energie termic ă în sistem centralizat;
2.675 cereri pentru ajutor înc ălzire cu gaz pentru cei care au centrale proprii;
1.202 cereri pentru ajutor înc ălzire cu lemne (beneficiaz ă al Ńii decât cei care au ajutor social).

În baza atribu Ńiilor ce revin Serviciului Aloca Ńii , în anul 2007, s-au înregistrat urm ătoarele activit ăŃ i:
Conform OUG nr. 105/2003 privind aloca Ńia familial ă complementar ă i aloca Ńia de sus Ńinere, în cursul anului 2007 s-au înregistrat 73 cereri în vederea acord ării aloca Ńiei de sus Ńinere i 142 cereri în vederea acord ării aloca Ńiei complementare. La finele anului fiind înregistrate 633 cereri de aloca Ńie complementar ă i 249 cereri la aloca Ńia de sus Ńinere pentru familia monoparental ă;
În conformitate cu Legea nr. 61/1993, privind alocaŃia de stat pentru copii s-au înregistrat 1.178 cereri, din care 52 cereri depuse în vederea acord ării aloca Ńiei de stat pentru copiii care nu urmeaz ă nici o form ă de înv ăŃă mânt de i sunt pân ă în 18 ani;
Conform OUG nr. 148/2005 privind sus Ńinerea familiei în vederea cre terii copilului s-au depus 642 cereri în vederea acord ării indemniza Ńiei pentru cre terea copilului pân ă la 2 ani, respectiv 3 ani i 37 cereri pentru acordarea stimulentului;
În temeiul OUG nr. 14/2007 pentru modificarea i completarea Legii nr. 448/2006 privind protec Ńia i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap s-au depus 21 cereri în vederea acord ări indemniza Ńiei de cre tere a copilului;
Conform Legii nr. 482/2006 privind acordarea de trusouri pentru nou-născu Ńi s-au depus 891 cereri.

Referitor la asocia Ńiile i funda Ńiile care activeaz ă în domeniul protec Ńiei sociale în municipiul Suceava acestea sunt:
Asocia Ńia Lumina Lina , cu serviciile : • centru de zi, beneficiari copii 0-16 ani afla Ńi în situa Ńii de dificultate în familie; • asisten Ńă social ă i suport pentru persoanele vârstnice asistate la centru de zi; • asisten Ńă i îngrijire socio-medical ă la domiciliu a persoanelor vârstnice. Beneficiari ai acestor servicii fiind persoanele vârstnice în situa Ńie de boal ă, izolare social ă, sărăcie.

,, BLIJDORP – România – O via Ńă nou ă’’ Suceava are un complex terapeutic pentru copilul cu handicap sever i moderat.

114

Societatea Doamnelor Bucovinene Societatea Doamnelor Bucovinene este o organiza Ńie neguvernamental ă, non-profit i a dobândit personalitate juridic ă prin hot ărârea judec ătoreasc ă 4007 din 6 aprilie 1993.

Societatea Doamnelor Bucovinene patroneaz ă începând cu anul 1993 coala Sanitar ă Postliceal ă „Carol Davila” Suceava , institu Ńie de înv ăŃă mânt, care are urm ătoarele specializ ări: asistent medicin ă general ă, asistent medical de balneo-fizioterapie, asistent igien ă i s ănătate public ă, asistent farmacie, asistent medical de radiologie, asistent medico-social.

Societatea Doamnelor Bucovinene coordoneaz ă Centrul Social pentru Vârstnici , care s-a înfiin Ńat în 2002 i are 4 componente: Clubul Seniorilor “Crizantema” - în prezent numără 70 membri; ei sunt liberi s ă participe la activit ăŃ i educa Ńionale pentru a înv ăŃ a despre i a promova s ănătatea, terapia prin muzic ă i grupurile de sprijin; Revista “Cu i despre seniori” editat ă i publicat ă de Societatea Doamnelor Bucovinene cu sprijinul membrilor Clubului “Crizantema”; Servicii de sănătate care includ asisten Ńă medical ă i social ă; Biblioteca, unde membrii Clubului Seniorilor “Crizantema” pot citi c ărŃi, reviste i ziare.

Centrul de Asistenta pentru Vârstnici 2003 este coordonat de aceea i organiza Ńie i ofer ă prin intermediul unei echipe multidisciplinare de profesioni ti servicii care vin în sprijinul persoanele vârstnice prin cre terea nivelului lor de independen Ńă i prevenirea bolilor; inclusiv îngrijiri la domiciliu.

Începând cu anul 2005 Societatea Doamnelor Bucovinene este autorizat ă ca furnizor de formare profesional ă în domeniul îngrijirii la domiciliu a b ătrânilor.

Obiectivele care c ălăuzesc activitatea Societ ăŃ ii Doamnelor Bucovinene sunt: • sprijinirea categoriilor de popula Ńie defavorizate; • cre terea rolului educa Ńiei în dinamica procesului de democratizare a societ ăŃ ii; • promovarea drepturilor omului; • sprijinirea programelor de reform ă în înv ăŃă mânt, s ănătate i pe plan social; • ap ărarea valorilor na Ńionale i universale ale culturii, promovarea tradi Ńiilor i mo tenirilor culturale ale spiritualit ăŃ ii române ti.

Centru Diecezan Caritas Ia i - centru de îngrijire la domiciliu (persoane vârstnice aflate în dificultate ce se confrunta cu greut ăŃ i materiale, persoane vârstnice abandonate).

Salva Ńi Copiii este o mi care democratic ă na Ńional ă, neimplicat ă politic sau religios, bazat ă pe activitatea voluntar ă a membrilor s ăi. Organiza Ńia a fost înfiin Ńat ă în anul 1990.

Salva Ńi Copiii filiala Suceava desf ă oar ă programe educa Ńionale, programe de asisten Ńă social ă, lobbz i addvocacy.

Ofer ă servicii sociale i de consiliere psihologic ă pentru: • Copiii victime ale abuzului, exploat ării prin munc ă, traficului i exploat ării sexuale; • Copiilor i tinerilor institu ŃionalizaŃi; • Copiilor ai c ăror p ărin Ńă sunt pleca Ńi în str ăin ătate; • Copiilor cu devian Ńă comportamental ă; • Copiilor i familiilor afla Ńi în situa Ńie de risc.

Funda Ńia Ana a început activitatea în aprilie 2001, având ca scop principal ajutorarea copiilor bolnavi, defavoriza Ńi etc. De s ărb ătorile importante (Paste, Cr ăciun, 1 Iunie) se afl ă în mijlocul copiilor din centrele de plasament i nu numai oferindu-le cadouri constând în juc ări, dulciuri i îmbr ăcăminte. Colaboreaz ă cu serviciul de asisten Ńă social ă ale prim ăriilor din toate localit ăŃ ile importante ale jude Ńului i din Ńar ă. Filiala de la Suceava a funda Ńiei Ana a fost fondat ă la 28 octombrie 2002. Cuprinde urm ătoarele departamente: • Departamentul Cultural - se împarte în departamentul etnic i departamentul artistic. • Departamentul Parteneriate - cel mai puternic parteneriat este cel cu administra Ńia local ă, încheiat în urma unei mai bune cunoa teri a situa Ńiei în plan local i a nevoii de

115 transparen Ńă . De asemenea, parteneriate importante au fost încheiate i cu ONG-uri din jude., ONG-uri cu o bogat ă activitate social ă, artistic ă i cultural ă. • Departamentul Social - latura social ă a fost înc ă de la început principala orientare a organiza Ńiei. • Departamentul Proiecte - a fost înfiin Ńat în urma necesit ăŃ ilor promovării la o scar ă superioar ă a nevoilor i necesit ăŃ ii societ ăŃ ii civile. • Departamentul Voluntari - este necesar pentru a asigura resursele, fiind constant prezen Ńi la activit ăŃ i sus Ńinute în cadrul tuturor departamentelor. • Departamentul Tineret - a devenit un segment din ce în ce mai important , latura educa Ńional ă fiind primordial ă în promovarea acestora. • Departamentul Public relations – a ap ărut ca o consecin Ńă a necesit ăŃ ii de promovare i monitorizare a tuturor activit ăŃ ilor la nivel local i jude Ńean.

Crucea Ro ie - Societatea Na Ńional ă de Cruce Ro ie din România este o organiza Ńie umanitar ă membra a Mi cării Interna Ńionale de Cruce Ro ie i Semiluna Ro ie, auxiliar ă autorit ăŃ ii publice i abilitat ă prin lege s ă asigure asisten Ńă umanitar ă în caz de dezastre i s ă vin ă în sprijinul persoanelor vulnerabile. Exista apte principii fundamentale ale Mi cării Interna Ńionale de Cruce Ro ie i Semiluna Ro ie: Umanitate; Impar Ńialitate; Neutralitate; Independen Ńă ; Voluntariat; Unitate; Universalitate. Cele apte principii alc ătuiesc un întreg indivizibil. De i p ărŃile depind una de cealalt ă, fiecare dintre ele are propriul sau rol. Ele pot fi privite ca o piramida care ar fi distrusa daca una din p ărŃile sale s-ar pr ăbu i sau ar fi înl ăturate. Cuprinde urm ătoarele servicii: • Prevenire i interven Ńie dezastre - Pentru aceasta Crucea Ro ie se bazeaz ă pe: 280 de deta amente de interven Ńie în cazuri de dezastre, în toate cele 47 de filiale din jude Ńe i sectoarele municipiului Bucure ti, cu un total de 4.500 de voluntari preg ăti Ńi de formatori atesta Ńi; • Serviciul de Prim ajutor ; • Educa Ńia pentru s ănătate - se reg ăse te printre activit ăŃ ile desf ă urate constant de Crucea Ro ie Romana, de-a lungul celor 132 de ani de activitate. • Programul de tineret al Crucii Ro ii Romane dore te s ă includ ă tinerii în activit ăŃ ile organiza Ńiei atât ca parteneri, cât i ca implementatori i beneficiari.

Habitat pentru umanitate - este o organiza Ńie cretin-ecumenic ă, non-profit, non- guvernamental ă, care în parteneriat cu administra Ńiile locale, familiile partener Habitat i voluntarii locali i interna Ńionali, depune eforturi pentru eliminarea ad ăpostirii s ărăcăcioase din comunit ăŃ ile unde sunt înfiin Ńate filiale prin construc Ńia de locuin Ńe simple, decente, sănătoase i accesibile ca pre Ń, pentru familii aflate în nevoie. Din 1976, când a fost înfiin Ńat ă prima filial ă Habitat în Americus, Statul Georgia – SUA, de c ătre so Ńii Millard i Linda Fuller, s-au construit cu ajutorul voluntarilor locali i interna Ńionali, zeci de mii de locuin Ńe pentru familiile aflate în nevoie.

5.5. Servicii de asisten Ńă social ă

Serviciile sociale reprezint ă o form ă de suport activ pentru familiile i comunit ăŃ ile aflate în dificultate din municipiul Suceava. Acestea sunt asigurate de c ătre autorit ăŃ ile administra Ńiei publice locale, precum i de persoane fizice sau persoane juridice publice ori private.

Furnizorii de servicii sociale pot organiza i acorda servicii sociale numai dac ă sunt acredita Ńi în condi Ńiile legii.

Serviciile sociale pot fi cu caracter primar i specializate, ambele categorii având un caracter proactiv.

Serviciile de îngrijire social medical ă sunt servicii sociale specializate i se adreseaz ă persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, bolnavilor cronici, persoanelor care sufer ă de boli incurabile, copiilor cu nevoi speciale, persoanelor victime ale violen Ńei în familie.

116 Principalele institu Ńii de asisten Ńă social ă care activeaz ă la nivelul jude Ńului dar care au sediul central în municipiu sunt:
Direc Ńia General ă de Asisten Ńă Social ă i Protec Ńia Copilului Suceava – se afl ă în subordinea Consiliului Jude Ńean i are ca obiectiv general protec Ńia copilului aflat în dificultate i sprijinirea tinerilor de-institu Ńionaliza Ńi;
Direc Ńia pentru Dialog, Familie i Solidaritate Social ă Suceava – coordoneaz ă modul de aplicare a m ăsurilor guvernamentale de protec Ńie social ă, presta Ńii sociale, acrediteaz ă institu Ńiile care ofer ă servicii de asisten Ńă social ă de stat sau private.

S-au organizat i au devenit func Ńionale trei tipuri de servicii de asisten Ńă social ă: servicii de zi, servicii de tip familial i servicii de tip reziden Ńial.

Servicii publice de asisten Ńă social ă, de tip reziden Ńial, în municipiul Suceava sunt asigurate de urm ătoarele centre:
Apartament social 1 - str. Tineretului;
Centrul de plasament "Col Ń Alb" – bdul. G. Co buc;
Centrul de plasament "Sf. Maria" - bdul. George Enescu;
Centrul de plasament "Speran Ńa" - str. Oituz;
Centrul de primire a copilului în regim de urgen Ńă din cadrul Complexului de Servicii Comunitare - str. Drago Vod ă;
Centrul maternal Suceava - bdul. George Enescu;
Complexul Terapeutic "Blijdorp - o nou ă via Ńă , centrul reziden Ńial de tip familial o nou ă via Ńă - str. Morii.

Iar serviciile private de asisten Ńă social ă, de tip reziden Ńial, se întâlnesc în:
Centrul de plasament "Natanael" - str. Lipoveni;
Centrul de plasament "Sf. Nicolae" - Calea Unirii;
Centrul social de zi „Sf. Vineri” - bld. George Enescu;
Azilul de b ătrâni.

Mai sunt de asemenea servicii de asisten Ńă social ă oferite persoanelor aflate în situa Ńie de risc:
Centru de zi din cadrul Complexului de Servicii Comunitare Suceava - str. Drago Vod ă;
Centrul de consiliere pentru copii i p ărin Ńi din cadrul Complexului de Servicii Comunitare Suceava - str. Drago Vod ă;
Centrul de zi din cadrul Complexului Terapeutic "Blijdorp - o nou ă via Ńă " - str. Morii;

Problemele cu care se confrunt ă comunitatea local ă în ceea ce prive te asisten Ńa social ă au fost identificate în cadrul grupurilor de lucru i sunt urm ătoarele:
Necesitatea constituiri i consolid ării unui sistem de îngrijire la domiciliu;
Necesitatea constituirii unui ad ăpost pentru victimele violen Ńei domestice, a unui centru de testare multidrog, principalul impediment este lipsa spa Ńiului;
Necesitatea cre ări unui serviciu care s ă ofere asisten Ńă postcur ă consumatorilor de alcool;
Una dintre problemele identificate este alcoolismul i consumul de droguri legale de la vârste din ce în ce mai sc ăzute;
Necesitatea unui spa Ńiu destinat ONG-urilor din domeniul protec Ńiei sociale în cadrul c ărora să se înfiin Ńeze un centru multifunc Ńional care s ă ofere, în parteneriat public-privat, servicii sociale specializate pentru diferitele categorii de persoane aflate în situa Ńii de risc;
O necesitate este accesibilizarea cl ădirilor pentru persoanele cu dizabilit ăŃ i;
La nivelul municipiului Suceava exist ă o lips ă acut ă de spa Ńii pentru petrecerea timpului liber pentru copiii i adolescen Ńi, ceea ce duce la maturizarea prematur ă a copiilor i la riscul dobândirii unui comportament deviant determinat de timpul petrecut la calculator sau de accesul în baruri i consumul de alcool.

În urma chestion ării popula Ńiei privind serviciile de asisten Ńă social ă oferite de autorit ăŃ i persoanelor defavorizate din municipiul Suceava, 83% din persoanele intervievate afirm ă c ă unul din servicii de asisten Ńă social ă o reprezint ă „Cantina S ăracilor, doar 14,20% afirmând c ă acest serviciu nu este oferit în ora . Alte servicii oferite de autorit ăŃ ii, de care popula Ńia municipiului a auzit, sunt: ajutoare pentru c ăldur ă, serviciile de asisten Ńă pentru persoanele vârstnice, salariile i pensiile pentru persoanele cu handicap. De asemenea un procent mare din cei intervieva Ńi nu au auzit de „servicii

117 destinate integr ării persoanelor cu nevoi speciale” (43,30%), „sprijinul financiar pentru copiii institu Ńionaliza Ńi” (54,40%), „servicii de asisten Ńă pentru persoanele cu dizabilit ăŃ i” (36,30%), etc.

În ceea ce prive te utilitatea acestor servicii, 95,10% din cei intervieva Ńi consider ă c ă „ajutoarele pentru c ăldur ă” sunt foarte utile, 90,90% c ă „serviciile destinate integr ării persoanelor cu nevoi speciale” sunt foarte utile iar 78,80% c ă „serviciile de asisten Ńă pentru persoanele cu dizabilit ăŃ ii” sunt foarte importante.

5.6. Poten Ńial cultural

Prin aspectul s ău Suceava este un ora pl ăcut i interesant, un important obiectiv turistic, în special prin vechile monumente ce amintesc de glorioasa Cetate de Scaun a domnilor Moldovei precum i prin numeroasele m ănăstiri i biserici de secol XIV-XV, unele dintre ele fiind incluse în patrimoniu UNESCO.

Principalele atrac Ńii ale municipiului Suceava, în func Ńie de categoriile din care fac parte, sunt urm ătoarele:
Ansambluri i monumente de arhitectur ă (Hanul Domnesc, Gara Burdujeni, Gara Suceava Nord-IŃcani, Liceul " tefan cel Mare"), muzee, m ănăstiri, biserici, coli i case memoriale;
Monumente de art ă plastic ă;
Monumente arheologice (Cetatea de Scaun, Cetatea cheia, Incinta Cur Ńii Domne ti);
Situri arheologice (Platoul din fa Ńa Cet ăŃ ii de Scaun, Zona Cur Ńii Domne ti i vechiul centru medieval, Vatra veche a ora ului);
Situri peisagistice (Parcul Central, Parcul Cur Ńii Domne ti, Parcul Cet ăŃ ii).

Ambian Ńa cultural ă a municipiului Suceava este sus Ńinut ă de Complexul Muzeal “Bucovina”. Acesta cuprinde urm ătoarele categorii de centre culturale:
Muzeul de Istorie cu Laboratorul zonal de restaurare;
Muzeul de tiin Ńele Naturii;
Hanul Domnesc cu expozi Ńia de etnografie;
Muzeul Satului Bucovinean;
Fondul Memorial - Documentar “Simion Florea Marian” ;
Cetatea de Scaun a Sucevei.

Muzeul de Istorie Suceava prezint ă istoria p ărŃii de nord a Moldovei din cele mai vechi timpuri i pân ă la cel de-al doilea r ăzboi mondial. Se remarc ă colec Ńiile de arheologie medieval ă, cu descoperiri la Suceava, ipot, Boto ana, Ude ti (secolele VI-VII d. Hr.), Poiana-Zvorâ tea (secolele VIII-X), Cetatea de Scaun, Curtea Domneasc ă, Biserica Mir ăuŃi, ora ul Medieval Suceava (secolele XIV-XVII), etc.

Expozi Ńia de baz ă a Muzeului de Istorie este organizat ă într-o cl ădire construit ă în stil neoclasic, la începutul secolului al XX-lea. Proiectant i constructor a fost J. Bochner. Realizarea spa Ńiului arhitectural interior a fost determinat ă de mai mul Ńi factori - se are în vedere marea diversitate de dimensiuni a exponatelor, de la piesele foarte mici provenite din s ăpături arheologice, pân ă la machete i piese de arhitectur ă descoperite la Cetatea de Scaun.

Pornindu-se de la ideea caracteristic ă etapei dinainte de 1989, potrivit c ăreia structura de baz ă a unui muzeu trebuie s ă ilustreze pregnant tr ăsăturile caracteristice ale trecutului nostru istoric, expozi Ńia de baz ă a Muzeului de Istorie a fost conceput ă ca o prezentare a istoriei locale împletit ă cu cea na Ńional ă.

Tematic, s-a insistat asupra unor aspecte fundamentale, care confer ă o permanen Ńă multisecular ă spiritualit ăŃ ii române ti de pe aceste meleaguri.

Muzeul de Ńine 27 de s ăli 47 la etajul întâi al cl ădiri i alte dou ă s ăli la parter (Sala Tezaur i Sal ă destin ă expozi Ńiilor temporare), dintre acestea fac parte:

47 www.muzeul-bucovina.ro

118

Sala Tezaur

În sediul central al Muzeului de Istorie Suceava este amenajat ă o Sal ă Tezaur cu obiectele cele mai pre Ńioase descoperite în decursul timpului în zon ă (monede, bijuterii, accensorii vestimentare, arme i medalii).

Complexul Muzeal Bucovina Suceava a inaugurat la data de 28 Noiembrie 2002 Sala Tezaur, expozi Ńie cu un caracter permanent în cadrul Muzeului de Istorie, unde se afl ă amenajat ă de peste 20 de ani i renumita Sal ă a Tronului.

Sala Tronului

Personajele care particip ă la aceast ă ceremonie sunt: tefan cel Mare, al ături de el, cea de-a treia so Ńie a sa, doamna Maria - Voichi Ńa, fiica lui Radu cel Frumos, domnul łă rii Române ti. Este prezentat i Bogdan al III-lea, fiul lui tefan i al Mariei Voichi Ńa, cel care avea s ă fie imediat urma ul la tron al lui tefan între 1504 - 1517.

Sunt înf ăŃ iaŃi o parte din membrii Sfatului domnesc: mitropolitul Teoctist, rud ă cu tefan cel Mare, vornicul Boldur, vistiernicul Isac, logof ătul T ăutu - eful cancelariei domne ti, care era i mâna dreapt ă a lui tefan, Hatmanul Sucevei, Luca Arbore - conduc ătorul o tirii, sp ătarul Cl ănău, cel care purta spada domnitorului la ceremonii. Doi or ă eni, doi o teni i un cronicar vin s ă întregeasc ă scena. Tronul este lucrat din lemn de stejar sculptat, dup ă modelul sculpturilor în lemn din secolul al XV-lea. Sunt realizate i dou ă panoplii cu arme de epoc ă.

Sunt reconstituite varietatea costumelor de epoc ă, se întâlnesc elemente de port tradi Ńional bizantin, dar i occidental. Efectele de sunet i lumin ă contribuie i ele la evocarea evenimentului politic de la curtea lui tefan cel Mare. Pe un fond muzical adecvat, cronicarul Cur Ńii rememoreaz ă bătălia de la Vaslui pentru independen Ńa Ńă rii Moldovei.

Tot în acest spa Ńiu sunt expuse fotografii, diapozitive i texte, versuri, fotografii cu momentul serb ării de la Putna.

Sec Ńia de Art ă a Complexului Muzeal Bucovina, inaugurat ă în vara anului 1961, prezint ă lucr ări valoroase ale unor pictori apar Ńinând perioadei de început a artei române ti moderne, cât i lucr ări ale pictorilor genera Ńiilor mai noi, interesa Ńi în a reda via Ńa cotidian ă, sub aspectele ei cele mai evocatoare, realit ăŃ ile surprinse în continu ă transformare, cât i frumuse Ńile naturii. Ast ăzi sec Ńia de art ă plastic ă num ără peste 1340 lucr ări (pictur ă, grafic ă, sculptur ă i art ă decorativ ă).

Laboratorul zonal de restaurare - bazele activit ăŃ ii de restaurare în cadrul Complexului Muzeal Bucovina au fost puse în anul 1975, prin înfiin Ńarea Laboratorului Zonal de Conservare i Restaurare. Speciali tii laboratorului asigur ă lucr ări de conservare i restaurare pe obiecte apar Ńinând patrimoniului mobil i imobil, de natur ă arheologic ă, istoric ă, de cult i etnografic ă.

Patrimoniul restaurat apar Ńine în primul rând Complexului Muzeal Bucovina, dar i altor categorii de de Ńin ători: muzee din jude Ń i din Ńar ă, l ăca uri de cult sau colec Ńionari particulari.

Muzeul de tiin Ńele Naturii func Ńioneaz ă într-o cl ădire amplasat ă în Parcul Central al ora ului Suceava, reconstruit ă dup ă anul 1990.

Expozi Ńia de baz ă are dou ă componente:
Pământul - o biografie geologic ă;
Pădurea - factor fundamental al mediului înconjur ător i ecosistem polifunc Ńional.

Apreciat ă ca o mare atrac Ńie pentru public - Sala Cristalelor - prezint ă cele mai frumoase i valoroase e antioane de flori de min ă existente în patrimoniul muzeului. Deosebite sunt i

119 amprentele foliare, ca i fragmentele de animale disp ărute, care vin s ă completeze tabloul evolu Ńiei vie Ńii pe P ământ, în decursul erelor geologice.

A doua component ă expozi Ńional ă se materializeaz ă prin abordarea unor no Ńiuni fundamentale de ecologie, cu referire la: ecosistem, principalele tipuri de ecosisteme terestre, aspecte sezoniere - cu o prezentare dioramatic ă, rela Ńii trofice, grupe ecologice, de p ăsări, Ńinând cont i de câteva aspecte de cinegetic ă. Se remarc ă dioramele: „Turm ă de mistre Ńi”, „Ursul brun din Bucovina”, „Bonc ănitul cerbilor”, „Hait ă de lupi – iarna ”.

Pe circuitul expozi Ńional sunt amplasate monitoare i alte mijloace audio pentru a reda animalele prezentate în diorame în mediul din natur ă.

Biblioteca de specialitate a muzeului cuprinde peste 5.000 de c ărŃi, periodice, extrase române ti i str ăine.

Muzeul Satului Bucovinean

Organizat în apropierea Cet ăŃ ii de Scaun a Sucevei, Muzeul Satului Bucovinean pune în valoare arhitectura tradi Ńional ă bucovinean ă. Cel mai tân ăr dintre muzeele în aer liber ale României s-a înfiripat în deceniul al VIII-lea al secolului trecut când satul bucovinean dispunea de nenum ărate monumente de arhitectur ă popular ă, dar din p ăcate activitatea – concretizat ă prin transferul mai multor obiective i reconstruirea a trei dintre acestea – a fost întrerupt ă.

Dup ă 1990, idee a c ăpătat în sfâr it contur, noi gospod ării i instala Ńii tehnice au fost transferate pe platoul cet ăŃ ii pentru a fi reconstruite i puse în valoare.

Printre cele mai valoroase obiective amintim:

Biserica Vama , monument de arhitectur ă, dona Ńie a Parohiei În ălŃarea Domnului din Vama de Jos, dateaz ă din anul 1783. Construc Ńia este bogat ornamentat ă cu motive zoomorfe (capul de cal) i geometrice (rozeta). Biserica are un plan treflat clasic compus din pronaos, naos i altar, pictura original ă p ăstrându-se doar în zona altarului. Lâng ă biseric ă a fost reconstruit ă clopotni Ńa.

Casa Dorna Candreni , construit ă la sfâr itul secolului al XVIII-lea, având la acea vreme o frecven Ńă medie, ast ăzi fiind un unicat pentru zon ă, apar Ńinea unor oameni mai înst ări Ńi. Casa reprezint ă momentul de extindere al planimetriei prin adoptarea unui nou element arhitectonic - foi orul. Casa este amenajat ă cu obiecte specifice zonei Dornelor i cu inventarul de piese folosite de b ărba Ńi la lucrul la p ădure i la plut ărit.

Casa Ro u construit ă la sfâr itul secolului al XIX-lea, este reprezentativ ă pentru zona Dornelor; obiectivul de dimensiuni impun ătoare a apar Ńinut unor gospodari înst ări Ńi, dovad ă stând cele dou ă cuptoare cu elemente de inspira Ńie or ă eneasc ă i foi orul larg de la intrare.

Crâ ma lui Mo Iordache , dup ă numele fostului crâ mar, dateaz ă din prima jum ătate a secolului al XX-lea (1928 - 1930), fiin Ńând drept crâ mă în satul aru Dornei, pân ă dup ă cel de-al doilea r ăzboi mondial.

Pe un mic curs de ap ă numit chiar „Pârâul Morii” este reconstruit ă o moar ă cu roat ă hidraulic ă. Moara de piatr ă de la M ănăstirea Humorului ce dateaz ă de la sfâr itul secolului al XIX-lea, era cea mai mare moar ă din aceast ă zon ă.

Gospod ăria Straja , datând de la mijlocul secolului al XIX-lea, tipică pentru zona de tranzi Ńie de la munte la podi , este compus ă din cas ă

120 de locuit, grajd i celar (hâj).

Casa Ostra , datând din a doua jum ătate a secolului al XVIII-lea, monumental ă prin propor Ńii i dimensiuni, conserv ă un plan tradi Ńional de construc Ńie de larg ă circula Ńie în Bucovina. În situ casa a fost construit ă „pe loc” din arborii doborâ Ńi pentru a face loc gospod ăriei.

Pe o suprafa Ńă de 6 hectare sunt reconstruite obiective de arhitectur ă popular ă din toat ă Bucovina: Atelier de olar de la Marginea, casa Cacica, Casa Volov ăŃ , Casa Vicov, Celar Moldovi Ńa, Celar Câmpulung Moldovenesc, Cas ă Câmpulung Moldovenesc, Gospod ărie R ădă eni, Gospod ărie Mănăstirea Humorului, Cas ă Holoho ca – comuna Sadova, Cas ă Pârte ti de Jos, Gospod ărie Bilca, Co er Sf. Ilie.

La nivel local, se afl ă în derulare „Proiectul de modernizare a Muzeului Satului Bucovinean”, proiect ce pune în valoare patrimoniul cultural-arhitectonic de factur ă popular ă din łara de Sus. Scopul proiectului este reconstituirea a peste 80 de obiecte de arhitectur ă popular ă, gospod ării Ńă răne ti, biseric ă, coal ă, prim ărie, ateliere me te ug ăre ti lucrative i reînvierea satului tradi Ńional bucovinean. Rezultatul estimat al acestui proiect fiind cre terea num ărului de vizitatori atât români, cât i str ăini, devenind accesibil vizitatorilor pe tot parcursul anului.

Cetatea de Scaun

Cetatea de Scaun este situat ă pe latura de est a ora ului, pe un pinten terminal al unui platou care se întindea spre r ăsărit, cu în ălŃimea de circa 70 m fa Ńă de lunca Sucevei, domin ă atât o bun ă parte din ora , cât i lunca râului Suceava.

Săpăturile efectuate la Cetatea de Scaun au ar ătat c ă pe locul unde este a ezat ă aceasta nu a existat nici o fortifica Ńie anterioar ă, demonstrând c ă primul nivel de via Ńă feudal ă apar Ńine sfâr itului secolului al XlV-lea. Constatarea înt ăre te concluzia c ă epoc ă construirii cet ăŃ ii coincide cu domnia lui Petru I Mu at.

În epoc ă lui Alexandru cel Bun, în scopul ap ărării intr ării, s-a construit în dreptul acesteia, pe latur ă de sud, un zid a ezat paralel cu zidul cet ăŃ ii. De asemenea, s-au executat lucr ări de pavare a cur Ńii interioare i a cailor de acces spre cetate

Voievodul, care în Ńelege necesitatea cre terii capacit ăŃ ii de ap ărare a Moldovei în fa Ńa pericolelor care o amenin Ńau i care decide construirea unor noi cet ăŃ i, din piatr ă sau p ământ, cât i înt ărirea celor existente a fost tefan cel Mare (1457 - 1504). Astfel, prin amploarea modific ărilor f ăcute la cetatea de la Suceava, tefan cel Mare devine al doilea ctitor al ei.

Restaur ările de la Cetatea de Scaun a Sucevei au început în cea de-a doua jum ătate a secolului XX, în urma c ărora vechile ruine, r ămase dup ă distrugerile provocate fie de factorul uman, fie de factori naturali, au fost în ălŃate i aduse la un nivel apreciabil atât cât a permis condiŃiile de conservare a monumentului. Linia alb ă, ce erpuie te pânza exterioar ă a zidurilor, u or de observat cu ochiul liber, delimiteaz ă vechile ruine ale cet ăŃ ii i interven Ńia contemporan ă.

Interioarele cetăŃ ii au fost par Ńial restaurate astfel încât s ă ne amintim de via Ńa de curte i s ă ne facem o imagine despre ceea ce a reprezentat locuinŃa temporar ă a voievozilor Moldovei. Imediat ce trecem de podul de acces d ăm de primele înc ăperi destinate str ăjerilor, odat ă dep ă it acest obstacol suntem impresiona Ńi de curtea interioar ă frumos pavat ă cu pietre în acele vremuri. Descoperim în cadrul acestui amplasament înc ăperi cu diverse destina Ńi: închisoarea, baia cu aburi, pivni Ńa, capela .a. Aici au locuit pe lângă voievozii aminti Ńi mai sus i boieri cu ranguri înalte în administra Ńia statului medieval moldav, de la vistiernic pân ă la hatman.

121

Transformarea cet ăŃ ii într-un mare muzeu în aer liber reprezint ă o dovad ă elocven Ńă a respectului pentru tradi Ńiile de lupt ă ale poporului nostru, pentru glorioasa sa istorie, pentru valoroasa i diversa sa crea Ńie material ă i spiritual ă.

Începând cu anul 2005 Cetatea g ăzduie te expozi Ńii temporare, iar în anul 2006 a avut loc prima manifestare ce a marcat atestarea documentar ă a municipiului Suceava.

Hanul Domnesc

Unul dintre obiectivele culturale ale zonei i ale ora ului este Hanul Domnesc.

Este una din cele mai vechi cl ădiri ale ora ului, datând de la sfâr itul secolului al XVI-lea i începutul secolului al XVII-lea, când a fost construit parterul cu ziduri groase din piatra i ferestre boltite. În timpul ocupa Ńiei austriece, a fost construit i etajul întâi, hanul fiind transformat într-un castel de vân ătoare.

În prezent, cl ădirea ad ăposte te Muzeul Etnografic i de Art ă Popular ă al Sucevei.

Expozi Ńia permanent ă de la parterul cl ădirii reconstituie atmosfera de epoc ă a unui han care găzduie te oaspe Ńii de seam ă, dreg ători, negustori. În salonul privat este reconstituit ă o sob ă de influen Ńă austriac ă cu pl ăci de ceramic ă de tip Kuty, este mobilat cu piese sculptate ornamentate cu motive populare tradi Ńionale: masa cu scaune cu sp ătare înalte sculptate, dulap cu vitrin ă pentru vesel ă i piese de por Ńelan, sticl ă i metal (farfurii, c ăni, suporturi pentru pahare, t ăvi, tabacher ă, lulea).

Hanul Domnesc a fost într-o perioad ă (sfâr itul secolului al XVIII-lea) cas ă de vân ătoare, atmosfera acestei perioade fiind ilustrat ă cu obiecte specifice acestei ocupa Ńii - pe un rastel sunt expuse pu ti de vân ătoare, o panoplie cu pistoale i pumnale. Ambian Ńa salonului este completat ă cu bl ănuri de mistre Ń.

Pivni Ńa cu cele dou ă camere legate printr-un culoar boltit constituie un punct de atrac Ńie prin arhitectur ă lor i prin reconstitiurea func Ńionalit ăŃ ii lor. În spa Ńiul de la intrare sunt expuse butoaie pentru b ăuturi i pentru alimente, iar în a dou ă înc ăpere este amenajat ă o cram ă cu mese i lai Ńe cu obiecte din lemn i ceramic ă. Interac Ńiunea dintre reconstituirea interioarelor specifice hanului i prezen Ńa obiectelor de factur ă popular ă fac trecerea spre etajul cl ădirii unde sunt expuse toate genurile de art ă popular ă din principalele zone etnografice ale jude Ńului.

Zona etnografic ă Humor se remarc ă prin me te ugul prelucr ării artistice a lemnului care s-a materializat în obiecte de mare frumuse Ńe ca form ă i ornamenta Ńie, me te ug practicat i ast ăzi cu aceea i măiestrie. Dintre Ńes ături se remarc ă tergarele de perete i Ńes ăturile de traist ă în carouri. Costumele tradi Ńionale purtate în toate anotimpurile ofer ă diferite variante artistice locale.

Zona Dornelor se distinge prin velni Ńele de pat cu decor liniar, în culoarea natural ă a lânii; tergarele de perete cu motive geometrice realizate în tehnic ă ales ăturii cu acul. O pies ă de port deosebit ă este c ăma a cu platc ă cu motive vegetale aplicate cu m ărgele. Cele patru ansambluri de port tradi Ńional încadreaz ă mai bine de un secol de conciliere a influen Ńelor vechilor tradi Ńii de natur ă geometric ă specific ă nordului Moldovei cu stiliz ări vegetale de influen Ńă năsăudean ă.

122 Zona etnografic ă R ădăuŃi se caracterizeaz ă printr-o realiazare artistic ă superioar ă în toate domeniile crea Ńiei populare. Se remarc ă laicerele i grindara ele cu motive geometrice i colorit de natur ă vegetal ă, în general. Costumele populare ilustreaz ă toate tipurile de haine tradi Ńionale purtate de locuitorii acestor aez ări. Me te ugul olaritului este reprezentat prin ceramic ă neagr ă de Marginea i cea sm ălŃuit ă de R ădăuŃi.

Zona etnografic ă Câmpulung Moldovenesc continu ă str ăvechea tradi Ńie a prelucr ării lemnului prin realizarea diferitelor obiecte, de la furc ă de tors la cofi Ńă pentru aghiasma i Ńiparul de prescure. Portul tradi Ńional al zonei se remarc ă prin c ăma a femeiasc ă cu motive geometrice i rafinament coloristic i cu bondi Ńele cu prim de jder sau de dihor i cu decor geometric cu m ătase i m ărgele. Sărb ătorile de iarn ă aduc în scen ă cerbul care este ornamentat cu materiale str ălucitoare cu mul Ńi canafi colora Ńi, personaj marcant în alaiurile din zon ă.

În spa Ńiul de trecere sunt expuse piese de art ă popular ă actual ă din toate genurile de crea Ńie: Ńes ături, ceramic ă, obiecte de lemn, coarne pentru praf de pu că.

Printre locurile culturale cu renume din municipiul Suceava se înscriu i urm ătoarele:
Biblioteca Bucovinei ”I. G. Sbiera”;
Casa de Cultur ă a Sindicatelor Suceava;
Dom Polski.

Biblioteca Bucovinei ”I. G. Sbiera”

Prima bibliotec ă public ă a ora ului Suceava a fost inaugurat ă la 12 Decembrie 1923, purtând titulatura de Bibliotec ă Central ă a Sucevei. Înainte de aceast ă dat ă au existat micile biblioteci ale societ ăŃ ilor coala Român ă, Clubul Român , Reuniunea muzical-dramatic ă Ciprian Porumbescu , Casa Na Ńional ă, precum i a Liceului „ tefan cel Mare . De asemenea, c ărturarii suceveni Simion Florea Marian, membru al Academiei Române i Vasile Bumbac, aveau cele mai bogate biblioteci particulare din ora .

În acest context, ini Ńiativa întemeierii unei biblioteci publice centrale în Suceava i a unor filiale, cabinete de lectur ă, case de citire în perimetrul jude Ńului a apar Ńinut Societ ăŃ ilor culturale coala Român ă i Casa Na Ńional ă. Faptul apare men Ńionat în Raport asupra activit ăŃ ii comitetului Societ ăŃ ii coala Român ă din 04 Octombrie 1913 – 31 Ianuarie 1920 , dat în adunarea general ă din 11 Ianuarie 1920 i tip ărit de coala Român ă în 1923. Astfel, din veniturile celor dou ă societ ăŃ i au fost alocate fonduri importante, achizi Ńionându-se, pentru început, o serie de c ărŃi române ti de la profesorii A. Daschevici i N. Tarasievici.

Fondul ini Ńial de publica Ńii a fost de aproximativ 2.000 volume, la care se ad ăugau cele mai bune reviste i publica Ńii periodice române ti , îns ă în perioada interbelic ă biblioteca public ă sucevean ă a primit numeroase dona Ńii de la o serie de intelectuali bucovineni, ajungându-se ca în 1944 s ă se dispun ă de peste 15.000 volume (c ărŃi, seriale i periodice).

În prim ăvara anului 1944 ora ul a fost evacuat, iar biblioteca, ad ăpostit ă de impun ătoarea cl ădire a Casei Na Ńionale, a fost închis ă, inventarele fiind pierdute. Au urmat 6 ani (1944-1950) în care biblioteca nu a func Ńionat iar fondul de carte a fost purificat ideologic, distrus, furat. A fost reînfiin Ńat ă în 1950, purtând succesiv titulaturile: raional ă, central ă, regional ă, municipal ă (1968- 1974) i jude Ńean ă (începând în 1974). Din anul 1993 poart ă titulatura de Biblioteca Bucovinei ”I. G. Sbiera”.

În decursul timpului, biblioteca a func Ńionat în mai multe localuri din Suceava, azi d ărâmate, dup ă 1965 mutându-se într-o parte a actualului sediu, la care s-a ad ăugat în 1988 cl ădirea fostului hotel Parc . Astfel s-a ajuns ca, în prezent, spa Ńiul în care func Ńioneaz ă biblioteca jude Ńean ă s ă fie format din 55 de înc ăperi (birouri, depozite, s ăli de lectur ă, ateliere) - sediul central i câte trei înc ăperi în cele dou ă filiale din cartierele Obcini i Burdujeni.

În ceea ce prive te colec Ńiile bibliotecii i dinamica cre terii acestora pe parcursul a peste jum ătate de secol, situa Ńia se prezint ă dup ă cum urmeaz ă:
În 1952 - 9.030 volume;

123
În 1962 - 74.855 volume;
În 1972 - 139.541 volume;
În 1990 - 277.000 volume, dintre care 12.500 seriale i periodice i 10.000 unit ăŃ i audio- vizuale;
La 1 Ianuarie 2006 - 340.147 volume (c ărŃi, seriale i periodice, documente audio-vizuale). 48

Biblioteca a organizat o multitudine de evenimente culturale la nivelul municipiului Suceava. Printre cele mai reprezentative momente culturale, din anul 2008, realizate de Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” se num ără:
24 ianuarie - „Mica Unire” (1859). Pagini de istorie, expozi Ńie de c ărŃi i documente;
8 februarie - Fantastica lume a lui Jules Verne, evocare la 180 de ani de la na terea scriitorului i expozi Ńie de carte;
22 februarie - „2008 - Anul interna Ńional al Planetei P ământ”;
3 martie - Gheorghe Asachi – îndrum ător al culturii române ti din Moldova - 220 de ani de la na tere, expoziŃie de carte;
4 martie - 330 de ani de la na terea compozitorului italian Antonio Vivaldi, audi Ńie muzical ă;
11 aprilie - Personalitatea literar ă a lui Barbu tef ănescu Delavrancea – 150 de ani de la na tere i 90 de ani de la moarte, simpozion literar i expozi Ńie de carte;
21-27 aprilie - S ăpt ămâna Na Ńional ă a Bibliotecilor, cu lans ări de carte i întâlniri cu autori i editori;
5 mai - „Personalit ăŃ i ude tene”, evocarea scriitorilor Silviu Camilar, Constantin tefuriuc i Mircea Motrici, manifestare organizat ă împreun ă cu Biblioteca comunal ă Ude ti;
26 mai - Un compozitor i mesajul operei sale: Ciprian Porumbescu – 155 de ani de la na tere i 125 de ani de la moarte, prezentarea activit ăŃ ii i operei, audi Ńie muzical ă;
19-24 iunie - „Zilele Sucevei” care înseamn ă Salonul literaturii române din Bucovina, edi Ńia a V-a, cu standuri de carte, întâlniri cu autori i editori dar i lans ări de carte;
24 septembrie - Colocviile Bibliotecii Bucovinei ,,I.G. Sbiera” Suceava – 85 de ani de înfiin Ńare, Bucovina în c ărŃi i icoane, simpozion i expozi Ńie de carte;
3-4 octombrie - Concursul Na Ńional de Poezie ,,Nicolae Labi ”, Edi Ńia a 40-a, cu manifest ări organizate în colaborare cu Complexul Muzeal Bucovina i Centrul Jude Ńean de Conservare i Valorificare a Tradi Ńiei i Crea Ńiei Populare Suceava;
17-21 decembrie - „Bradul cu lumân ărele” – serb ări tradi Ńionale organizate în colaborare cu gr ădini Ńele de copii din municipiu.

Casa de Cultur ă a Sindicatelor Suceava a fost înfiin Ńat ă prin Hot ărârea Consiliului de Mini tri al României nr. 1532 din 21 iulie 1966. Aceasta dispune de s ăli de spectacole, printre care sala mare are o capacitate de 736 locuri iar sala mic ă un num ăr de 150 de locuri, sal ă de teatru, bibliotec ă, sal ă de expozi Ńii, sala Pl ăie ii , alte spa Ńii.

În incinta i pe esplanada Casei de Cultur ă au loc frecvent spectacolele ale Ansamblului Artistic „Ciprian Porumbescu” i Ansamblului Folcloric „Hora” precum i alte manifest ări publice locale. De asemenea sunt prezente, cu frecven Ńă redus ă, spectacole de teatru, muzic ă clasic ă i modern ă.

Dom Polski - cl ădirea a fost construită între anii 1903 – 1907. În anul 1912, în cl ădirea Dom Polski, au fost instalate primele aparate de proiecŃie cinematografic ă din ora , iar în anul 1984, aici, a func Ńionat Teatrul Municipal Suceava. Din 1996 cl ădirea este redobândit ă de c ătre poloni.

În cadrul cl ădirii Dom Polski î i desf ă oar ă activitatea i Ansamblu Artistic „Ciprian Porumbescu”, acesta ocupând cu chirie spa Ńii din cl ădire. De asemenea au loc spectacole artistice i de teatru.

În prezent, activitatea cultural ă desf ă urat ă în municipiul Suceava nu r ăspunde nevoilor locuitorilor, fiind necesar înfiin Ńarea unei noi case de cultur ă, precum i modernizarea vechilor cinematografe. De altfel o problema identificat ă în cadrul întâlnirilor focus-grup fiind lipsa cinematografelor din municipiul Suceava.

Dar odat ă cu deschiderea centrului comercial Iullius Mall Suceava, se ofer ă locuitorilor municipiului posibilitatea de a avea acces la cele 10 s ăli de cinema din cadrul complexului.

48 http://www.suceava-news.ro/eveniment/bilant-pozitiv-la-biblioteca-ig-sbiera-suceava/

124

În urma chestion ări popula Ńiei locuitorii municipiului Suceava sunt mul Ńumi Ńi de „biblioteci” (58,40%), „muzee” (65%), „concerte” (50,7%) i „evenimente culturale/expozi Ńii artistice” (48,90%). Responden Ńi sunt mai pu Ńin mul Ńumi Ńi de „cinematografe” sau „teatre”, 36,60% respectiv 23,70% din ace tia afirmând c ă sunt nemul Ńumi Ńi de oferta existent ă în ora la aceste capitole.

48,80% din locuitori cartierului Obcini sunt nemul Ńumi Ńi sau foarte nemul Ńumi Ńi de „evenimentele culturale i expozi Ńiile artistice”. Peste trei sferturi dintre locuitorii din Burdujeni ora (78,80%) i Burdujeni sat (76,50%) sunt îns ă mul Ńumi Ńi din aceste puncte de vedere.

Persoanele care locuiesc în cartierul Obcini sunt mai curând nemul Ńumi Ńi i de cinematografe (90%), muzee, teatre sau biblioteci, pe când cele care locuiesc în cartierul Burdujeni ora sunt mai curând satisf ăcute. Destul de mul Ńumite de oferta bibliotecilor sunt i locuitori cartierului I Ńcani (70,40%).

5.7. Religie

Structura religioas ă a popula Ńiei

Distribu Ńia popula Ńiei stabile pe confesiuni religioase la nivelul municipiului Suceava, conform datelor Reces ământului din martie 2002, este prezentat ă în felul urm ător:

Religie Procent Ortodox ă 90,52% Penticostal ă 4,6% Romano-catolic ă 1,79% Baptist ă 0,81% Cre tin ă dup ă evanghelie 0,79% Cre tin ă de rit vechi 0,38% Adventist ă de ziua a aptea 0,36% Greco-catolic ă 0,07% Alt ă religie 0,62%

Tabel 5.7.1 Structura dup ă religie a popula Ńiei din municipiul Suceava

Grafic apartenenŃa religioas ă a popula Ńiei municipiului Suceava se prezint ă astfel:

1,79 4,6 0,81 2,2 Ortodox ă Penticostal ă 90,5 Romano-catolic ă Baptist ă Alt ă religie

Fig 5.7.2 Apartenen Ńa religioas ă a popula Ńiei în municipiul Suceava

Se observ ă c ă majoritar ă este popula Ńia de religie ortodox ă (90,5%), urmat ă de ceea penticostal ă (4,6%), romano-catolic ă (1,79), restul religiilor situându-se sub 1%.

125 Astfel dintr-un total de 105.865 de locuitori, în anul 2002, 95.833 sunt de religie ortodox ă, 1.898 romano-catolic ă, 4.876 penticostal ă, 868 baptist ă, 410 cre tin ă de rit vechi, 388 adventist ă de ziua aptea, 83 greco-catolic ă, 844 cre tin ă dup ă evanghelie i un num ăr de 665 de alt ă religie.

În municipiul Suceava func Ńioneaz ă un num ăr de 38 l ăca e de cult 49 , dup ă cum urmeaz ă:
20 biserici ortodoxe;
4 paraclise ortodoxe;
1 capel ă ortodox ă;
2 biserici romano-catolice;
1 biseric ă ortodox ă de rit vechi;
3 case de rug ăciuni baptiste;
2 case de rug ăciuni evanghelice.
3 biserici armeano-gregorian;
1 biseric ă adventist de ziua a aptea;
1 sinagog ă mozaic ă.

5.8. Culte

În municipiul Suceava, cultul ortodox se eviden Ńiaz ă prin:
Mănăstirea Teodoreni, Burdujeni – monument istoric;
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou – monument istoric;
Mănăstirea Zamca – monument istoric;
Biserica În ălŃarea Domnului , Burdujeni – monument istoric;
Biserica Sfântul Simion – monument istoric;
Biserica Învierea Domnului – monument istoric;
Biserica Adormirea Maicii Domnului, I Ńcanii Vechi – monument istoric;
Biserica Sfântul Nicolae – monument istoric;
Biserica Sfântul Gheorghe Mir ăuŃi – monument istoric;
Biserica Sfântul Gheorghe – monumet istoric;
Biserica Sfântul Dumitru – monument istoric;
Biserica Na terea Sfântului Ioan Botez ătorul (a Coconilor) – monument istoric;
Biserica Cuvioasa Parascheva, Obcini;
Biserica Sfântul Andrei, Burdujeni;
Biserica Sfântul Antonie cel Mare;
Biserica Sfântul Ioan cel Nou, Obcini;
Biserica Sfântul Mina, Obcini;
Biserica Sfântul Nicolae, Spitalul Vechi;
Biserica Sfântul Pantelimon, T ătăra i;
Biserica Trei Ierarhi, Burdujeni;
Biserica Sfânta Vineri, George Enescu;
Capela „Sf. Ioan”, str. Armeneasc ă 1;
Catedrala ortodox ă.

Catedrala Ortodox ă „Na terea Domnului” Suceava, ce se construie te, este o un l ăca de cult deosebit, ce se dore te a fi unicat nu numai în Bucovina, ci i în Ńar ă i peste hotare. Acest sfânt lăca de credin Ńă i cultur ă va fi impun ător prin dimensiunile ce le va avea i anume: lungimea de 65 m, l ăŃ imea de 20 m i în ălŃimea de 70 m, prev ăzut cu dou ă nivele:
Partea de demisol, ce va fi destinat ă exclusiv activit ăŃ ilor culturale i filantropice, va avea un muzeu, o bibliotec ă, o sal ă de lectur ă i de conferin Ńe i o cantin ă de ajutor social.
Partea superioar ă va constitui un spaŃiu liturgic divin.

Pe lâng ă bisericile de ordin ortodox (calendar gregorian) în municipiul Suceava g ăsim i l ăca e de cult pentru religiile minoritare:
Biserica romano-catolic ă „Sfântul Ioan Nepomuk”;
Biserica romano-catolic ă „Sfânta Elisabeta”, I Ńcani;
Biserica (rit r ăsăritean) Sfântul Nicolae;

49 Ministerul Culturii, Cultelor i Patrimoniului Na Ńional – domeniul Culte – www.culte.ro

126
Sinagoga Gah – str. Onciul Dimitrie 7;
Biserica armeneasc ă „Sfânta Cruce” – monument istoric ;
Biserica armeneasc ă „Sf. Simeon” – Bd. George Enescu;
Biserica armeneasc ă „Sf. Axentie” - Zamca
Casa de rug ăciuni adventist ă, Burdujeni;
Casa de rug ăciuni baptist ă – str. Zamca 18;
Casa de rug ăciuni baptist ă – str. Drago Vod ă 28;
Casa de rug ăciuni baptist ă – str. Doja Gheorghe 137;
Casa de rug ăciuni evanghelic ă – str. Andrei Grigore;
Casa de rug ăciuni evanghelic ă – str. Bistri Ńei 13, cartier Obcine.

Biserica romano-catolic ă din I Ńcani cu hramul “Sfânta Elisabeta” a fost construit ă în anul 1902 în satul IŃcani (ast ăzi cartier al municipiului Suceava), în apropiere de Gara Suceava Nord. În prezent, Biserica romano-catolic ă din I Ńcani este o filial ă a Parohiei romano-catolice "Sf. Ioan Nepomuk" din municipiul Suceava. Liturghii mai sunt celebrate ast ăzi doar în zilele de duminic ă sau cu ocazia unor evenimente sau s ărb ători religioase prin rota Ńie de c ătre un preot din municipiul Suceava.

Serviciul public de administrare a cimitirelor existente pe raza teritorial ă a municipiului Suceava este asigurat de c ătre Direc Ńia Domeniului Public. În municipiul Suceava exist ă 9 cimitire 50 distribuite astfel:
1 în sistem public (Cimitirul Pacea);
1 în administrare privat ă pe baza unui parteneriat public-privat (cimitirul delimitat ca extindere a Cimitirului Pacea);
7 cimitire care sunt arondate parohiilor: • Cimitirul Armenesc - str. Zamca; • Cimitirul „Sf. Simion” - str. Zamca, • Cimitirul „Sf. Vineri” - str. George Enescu, f.n.; • Cimitirul Burdujeni – str. Eternit ăŃ ii; • Cimitirul I Ńcani - str. Sublocotenent Turturic ă; • Cimitirul Parohiei Adormirea Maicii Domnului – str. Nicolae Labi ; • Cimitirul Parohiei Sf. Arhangheli Mihail i Gavril – vis-a-vis de Cimitirul Pacea.

De men Ńionat este faptul c ă, la nivelul municipiului Suceava, exist ă necesitatea restaur ării anumitor biserici i m ănăstiri – monumente istorice. În momentul de fa Ńă restaurarea acestora se face anevoios, principala problem ă fiind lipsa fondurilor.

5.9. Siguran Ńa cet ăŃ eanului

În scopul asigur ării ordinii i lini tii publice, a prevenirii i combaterii infracŃiunilor, a pazei bunurilor apar Ńinând domeniului public i privat, în municipiul Suceava func Ńioneaz ă:
Inspectoratul de Poli Ńie Municipal Suceava aflat în subordinea Ministerului Internelor i Reformei Administrative;
Poli Ńia Comunitar ă a municipiului Suceava organizată ca direc Ńie f ără personalitate juridic ă în cadrul aparatului propriu de specialitate al Consiliului Local;
Inspectoratul de Jandarmi Jude Ńean Suceava aflat în subordinea Ministerului Internelor i Reformei Administrative;
O serie de agen Ńii private de paz ă i protec Ńie.

Prin Decretul – Lege 2 din 27.12.1989 se reînfiin Ńeaz ă Poli Ńia Român ă ale c ărei competen Ńe vor fi reglementate ulterior, prin Legea 26 din 18.05.1994, Legea 218 din 23.04.2002 i prin Legea 281 din 24.06.2003.

Noul Statut al poli Ńistului, adoptat prin Legea 360/2002, completeaz ă i detaliaz ă dispozi Ńiile privind desf ă urarea, în limitele i conform legii, a acestei activit ăŃ i pus ă în slujba comunit ăŃ ii.

50 Statul cadru al municipiului Suceava

127 Programul i politicile de reform ă ale Ministerului Internelor i Reformei Administrative au în vedere alinierea Poli Ńiei Române la standardele Uniunii Europene, consolidarea ca institu Ńie civil ă în folosul persoanei i comunit ăŃ ii locale.

Ordinea Public ă reprezint ă starea de legalitate, de echilibru i de pace, corespunz ătoare unui nivel socialmente acceptabil de respectare a normelor legale i de comportament civic, care permite exercitarea drepturilor i libert ăŃ ilor constitu Ńionale, precum i func Ńionarea structurilor specifice statului de drept.

Activit ăŃ ile desf ă urate de for Ńele de ordine pot consta în:
Mentinerea Ordinii Publice, care reprezint ă un ansamblu de m ăsuri, activit ăŃ i i ac Ńiuni organizate i desf ă urate cotidian de c ătre for Ńele de ordine i siguran Ńă public ă, pentru func Ńionarea normal ă a institu Ńiilor statului, protejarea i respectarea drepturilor fundamentale ale cet ăŃ enilor, a normelor de conduit ă civic ă, regulilor de convie Ńuire social ă, a celorlalte valori supreme, precum i a avutului public i privat.
Asigurarea Ordinii Publice cuprinde m ăsurile ce se întreprind pentru respectarea legalit ăŃ ii, prevenirea i descurajarea unor ac Ńiuni care vizeaz ă tulbur ări sociale sau manifest ări de violen Ńă pe timpul adun ărilor i manifesta Ńiilor publice, activit ăŃ ilor culturale i sportive, precum i altor manifest ări similare cu participare de public numeros.
Restabilirea Ordinii Publice cuprinde un ansamblu de ac Ńiuni specifice, organizate i executate în timp de c ătre for Ńele de ordine public ă, în raport de situa Ńia creat ă, care se bazeaz ă pe folosirea mijloacelor i materialelor tehnice din dotare, având drept scop readucerea situa Ńiei la starea de normalitate.

În urma chestion ării popula Ńiei cu privire la cele mai importante probleme ale municipiului Suceava, siguran Ńa i ordinea public ă, situat ă pe locul al III-lea în clasament dup ă infrastructur ă i posibilit ăŃ i de recreere i petrecere timpului liber, a fost identificat ă ca una dintre principalele probleme de către 40% dintre responden Ńi (aproape 25% dintre responden Ńi au indicat problema câinilor vagabonzi).

În sondajul de opinie realizat pe teritoriul municipiului Suceava, doar 20,40% au afirmat c ă nu se simt în siguran Ńă noaptea în propriul cartier. Peste jum ătate din locuitorii municipiului Suceava îns ă de simt în siguran Ńă în cartierul din care provin (53%). 34,50% declar ă c ă se simt în pericol atunci când merg singuri noaptea prin alte cartiere din ora .

Comparând procentul celor care nu se simt în siguran Ńă în cartierul în care locuiesc cu procentul celor care nu se simt în siguran Ńă în alte cartiere din municipiul Suceava, putem conclude c ă, per total, locuitorii ora ului se simt mai proteja Ńi în zona în care locuiesc, i cu care sunt familiariza Ńi, decât în alte regiuni ale municipiului.

Cartierele care sunt considerate a fi mai curând bune sunt George Enescu (63,5% dintre responden Ńi), Obcini (62,9%) i Centru (60,4% dintre responden Ńi).

Zonele care sunt apreciate ca fiind mai curând periculoase sunt cele din cartierele I Ńcani (47,5% dintre responden Ńi), Burdujeni ora (24,8%) i chiar Burdujeni sat (11,4% dintre responden Ńi).

Pentru locuitorii cartierelor I Ńcani i Burdujeni sat o problem ă, din punct de vedere a siguran Ńei circula Ńiei, este cea a iluminatului stradal.

O problem ă pus ă în discu Ńie de cet ăŃ eni în cadrul focus-grupurilor, dar mai ales de locuitorii cartierului Burdujeni ora , este cea a prezen Ńei patrulelor de Poli Ńie Comunitar ă în cartiere. Existen Ńa unor cazuri de furt sau chiar omucideri înt ăresc frica cet ăŃ enilor.

5.10. Societatea civil ă

La nivelul comunit ăŃ ii locale societatea civil ă este reprezentat ă în mare parte de structuri asociative de tip organiza Ńii non-guvernamentale (ONG-uri), care joac ă un rol important prin prisma promov ării valorilor democratice i ca factori ce dinamizeaz ă i îmbun ătăŃ esc via Ńa social-cultural ă

128 a municipiului, contribuind ca factori suport în procesul de dezvoltare regional ă. Rolul acestor organiza Ńii este înc ă pu Ńin semnificativ în influen Ńarea deciziilor economice sau de interes public.

Lunga perioad ă de tranzi Ńie a României a fost înso Ńit ă de iner Ńia sau subdezvoltarea societ ăŃ ii civile. În acest context, consolidarea societ ăŃ ii civile prin înfiin Ńarea mai multor ONG-uri cu scopuri clare, care s ă acopere întreaga palet ă a activit ăŃ ilor sociale constituie calea pentru revigorearea societ ăŃ ii române ti.

La nivel local, exist ă mai multe societ ăŃ i neguvernamentale, dar pu Ńine dintre ele au activitate permanent ă desf ă urând ac Ńiuni i programe în sprijinul comunit ăŃ ii locale. Ac Ńiunile întreprinse de acestea contribuie din plin la dinamizarea i îmbun ătăŃ irea vie Ńii social – culturale a municipiului. În rela Ńie cu administra Ńia public ă i cu reprezentan Ńii mediului de afaceri din zon ă, aceste organiza Ńii reprezint ă parteneri viabili care desf ă oar ă ac Ńiuni i programe în sprijinul comunit ăŃ ii locale.

Astfel, la nivelul municipiului Suceava activeaz ă urm ătoarele ONG-uri:
În domeniul protec Ńia mediului : • Grupul Ecologic de Colaborare - GEC Bucovina; • Clubul Ecomontan “Origini Verzi”; • Funda Ńia de Speologie „Club Speo Bucovina” (CSB).

În domeniile educa Ńie, social, cultural: • Salva Ńi Copiii – filiala Suceava; • Funda Ńia Ana; • Crucea Ro ie Suceava; • Habitat pentru Umanitate; • Asocia Ńia Cultural ă de Tineret ARSIS; • AREAS - The Regional Association for Adult Education Suceava; • Funda Ńia Na Ńional ă „Humanitas – România” filiala Suceava; • Asocia Ńia pentru Rezolvarea Alternativ ă a Disputelor (ADRA); • Asocia Ńia Centrelor EUROPA (ACE); • Asocia Ńia de ajutorare a copiilor i tinerilor dota Ńi, talenta Ńi i din Sistemul de Protec Ńie a Copilului aflat în dificultate "EUROACTIV" ("EUROACTIV"); • Asocia Ńia pentru educa Ńie cultural-tiintific ă „Estica”; • Asocia Ńia Phico-Rromano; • Societatea Doamnelor Bucovinene; • Societatea tiin Ńific ă Cygnus; • Asocia Ńia „Solidarite”; • Asocia Ńia Lumina Lina; • Asocia Ńia „ ABA-DEL-TIN”; • Funda Ńia Umanitar ă Vivatim Suceava; • Organiza Ńia Na Ńional ă „Cerceta ii României” – filiala Suceava; • Clubul Lions Suceava.

În domeniul medical: • Asocia Ńia Confidens-Caritate Ia i, filiala Suceava.

Grupul Ecologic de Colaborare - GEC Bucovina - este o asocia Ńie neguvernamental ă, tiin Ńific ă, specializat ă, non-profit, independent ă, nepatrimonial ă, cu personalitate juridic ă, înfiin Ńat ă în anul 1997 ce are drept scop protejarea naturii prin promovarea de ac Ńiuni i proiecte socio-economice fundamentate pe echilibrul om-natura. Inc ă de la constituire s-a remarcat ca o prezen Ńă important ă în zona de nord a României prin competen Ńa, colaborare interdisciplinar ă în problemele ecologice, conlucrare activ ă cu grupurile i organismele locale, na Ńionale i interna Ńionale care aplic ă o politic ă ecologic ă, în sensul unei abord ări complexe i aprofundate a activit ăŃ ilor i rezolv ării contradicŃiei între mediul creat de om i mediul natural.

Misiunea organiza Ńiei este de a promova colaborarea interdisciplinar ă în probleme de mediu prin:
cre terea interesului i implic ării societ ăŃ ii civile în decizii legate de rezolvarea problemelor de mediu;

129
consultan Ńă în probleme de mediu i expertiz ă ecologic ă;
prevenirea distrugerii capitalului natural i cultural;
medierea conflictelor de mediu;
organizarea de manifest ări tiin Ńifice care s ă ofere cadrul pentru dezbateri i ini Ńiative specifice domeniului de competen Ńă ;
editarea de lucr ări tehnico-tiin Ńifice pentru informare, asisten Ńă , evaluare în domeniile de competen Ńă .

Proiectele cu grad mare de complexitate, au implicat, pe lâng ă personalul angajat de 14 persoane, 145 de membri titulari i peste 1.200 de voluntari ai organiza Ńiei (cadre didactice universitare, exper Ńi de mediu, cercet ători, profesori, medici, juri ti, ingineri, studen Ńi ai facult ăŃ ilor din Bucure ti, Ia i i Suceava, elevi etc.).

În anul 2003, Asocia Ńia Grupul Ecologic de Colaborare - GEC Bucovina a devenit membru al Biroului European de Mediu de la Bruxelles, fiind una din cele trei organiza Ńii române ti care au aceasta calitate.

Clubul Ecomontan “Origini Verzi” - activit ăŃ ile din cadrul campaniei constau în:
distribuirea de materiale promo Ńionale referitoare la colectarea selectiv ă i reciclarea de eurilor în rândul agen Ńilor economici, colilor, liceelor, unit ăŃ ilor administra Ńiei publice, sediilor de firme i spa Ńiilor comerciale.
amplasarea unor recipiente destinate colect ării selective în vederea recicl ării ambalajelor de plastic (tip PET) .
colectarea i compactarea de eurilor nedegradabile rezultate din activit ăŃ ile turistice .

Funda Ńia de Speologie „Club Speo Bucovina” (CSB) – s-a înfiin Ńat ă în 1983 . Organiza Ńia se ocup ă de explorare, cercetare speologic ă i protec Ńia mediului.

În domeniile educa Ńie, cultur ă, social activeaz ă urm ătoarele ONG-uri:

Asocia Ńia Cultural ă de Tineret ARSIS - a fost înfiin Ńat ă în anul 1994 de c ătre un grup de elevi ai Liceului de Art ă Suceava. Creat ă cu scopul de-a protejare i impulsionare a activit ăŃ ilor culturale de tineret la nivelul municipiului i jude Ńului Suceava, ARSIS a desf ă urat în acest sens numeroase expozi Ńii de art ă plastic ă, concerte, tabere de crea Ńie, seri de teatru, ateliere culturale, sau a colaborat cu alte asocia Ńii de tineret sucevene la realizarea acestor tipuri de proiecte i prin participare efectiv ă în cadrul lor.

De asemeni Asocia Ńia Cultural ă de Tineret ARSIS a desf ă urat numeroase schimburi culturale interna Ńionale de tineret în cadrul programului Youth for Europe.

Misiunea organiza Ńiei - ARSIS este o organiza Ńie non-profit, creat ă i sus Ńinut ă de tineri, dedicându- se promov ării oportunit ăŃ ilor, cre ării de activităŃ i culturale, încuraj ării particip ării civice i facilit ării programelor de cooperare interna Ńional ă în domeniul tineretului.

Scopul organiza Ńiei:
Educarea tinerilor cu privire la ONG-uri i sprijinirea dezvolt ării organiza Ńionale;
Promovarea conceptului de voluntariat i încurajarea particip ării active a tinerilor;
Informarea tinerilor cu privire la oportunit ăŃ i în domeniile: educa Ńie, cultur ă, activit ăŃ i civice;
Promovarea i administrarea de programe interna Ńionale de voluntariat;
Informarea i educarea tinerilor cu privire la aspecte curente ale Europei.

AREAS - The Regional Association for Adult Education Suceava – a fost înfiin Ńat ă în anul 2005. Asocia Ńia are drept scop promovarea bunelor practici în domeniul form ării profesionale i educa Ńiei adul Ńilor în vederea sprijinirii dezvolt ării durabile a comunit ăŃ ilor din Regiunea de Nord i Nord-Estul României.

130

Servicii oferite:
oferirea de cursuri pentru formarea profesional ă continu ă a adul Ńilor;
consultan Ńă în managementul organiza Ńional;
consultan Ńă în managementul proiectelor;
consiliere profesional ă;
consiliere psiho-social ă pentru persoanele cu dizabilit ăŃ i socio-psihiatrice în cadrul Clubului „Împreun ă” ;
consiliere în dezvoltare comunitar ă;
facilitarea schimbului de tineret între Ńă rile Europene.

În vederea realiz ării scopului, AREAS are urm ătoarele obiective:
dezvoltarea comunitara prin promovarea educa Ńiei permanente i înv ăŃă rii interculturale;
sprijinirea adul Ńilor din mediul rural în vederea asigur ării accesului la formele de educa Ńie;
formarea unei re Ńele de furnizori de formare profesional ă prin reactivarea caselor i căminelor de cultura;
organizarea unor cursuri de calificare, recalificare, perfec Ńionare i specializare având acces fără discriminare toate categoriile sociale;
facilitarea dialogului i colabor ării transfrontaliere privind educa Ńia adul Ńilor i încadrarea acesteia într-o dimensiune european ă;
desf ă urarea unor activit ăŃ i de cercetare privind metodele i tehnicile de educa Ńie a adul Ńilor;
elaborarea i editarea de studii, materiale, reviste, c ărŃi i pliante;
dezvoltarea unor ac Ńiuni suport în vederea ini Ńierii i implement ării unor proiecte de lege în domeniul educa Ńiei adul Ńilor.

Din luna Ianuarie 2007 AREAS este membr ă CEFEC (Cabinet Europeen de Formation sur l’Europe et ses Concours).

Asocia Ńia pentru Rezolvarea Alternativ ă a Disputelor (ADRA) - scopul asocia Ńiei este de a propune i dezvolta modele de securitate comunitar ă, sisteme i protocoale de colaborare multi- institu Ńional ă i servicii la cele mai înalte standarde în vederea solu Ńion ării conflictelor.

Principalele obiectivele propuse de asocia Ńie sunt:
dezvoltarea unor servicii de consiliere pentru p ărŃile implicate într-un conflict;
elaborarea unor programe de instruire a mediatorilor, negociatorilor, facilitatorilor;
promovarea i sus Ńinerea intereselor medierii, negocierii, facilit ării;
organizarea de seminarii de lucru pentru perfec Ńionarea tehnicilor de mediere, negociere, facilitare;
organizarea de conferin Ńe publice pentru promovarea medierii, negocierii, facilit ării;
public ări de materiale specifice;
colabor ări cu diverse organiza Ńii, organe ale administra Ńiei publice i persoane fizice;
colaborarea cu alte organiza Ńii i persoane din domeniul medierii din Ńar ă i din str ăin ătate, etc.

Pentru atingerea scopului propus i a obiectivelor specificate se vor implementa urm ătoarele activit ăŃ i:
oferirea de servicii de consiliere juridic ă, psihologic ă, social ă, de mediere, negociere, facilitare persoanelor implicate într-un conflict/disput ă;
organizarea unor cursuri de formare/instruire în domeniul medierii, negocierii, facilit ării;
organizarea unor campanii de informare a publicului (persoane fizice sau juridice) privind medierea, negociere i facilitarea;
organizarea unor campanii de lobby i advocacy pentru promovarea i/sau modificare ori îmbun ătăŃ irea legisla Ńiei în domeniu;
elaborarea unor materiale informative, newsletter, pagina web, c ărŃi de specialitate privind solu Ńionarea alternativ ă a conflictelor;
organizarea unor conferin Ńe, mese rotunde, schimburi de experien Ńă , seminarii pentru promovarea, dezvoltarea i perfec Ńionarea metodelor alternative de solu Ńioanare a conflictelor;
elaborarea unor proiecte de finan Ńare a activit ăŃ ilor asocia Ńiei;

131
organizarea unor campanii de strângere de fonduri;
schimburi de experien Ńă , implementarea unor bune practici în domeniu mediere, negociere i facilitare;
elaborarea unor cercet ări la nivel local, regional, na Ńional sau interna Ńional pentru dezvoltarea unor strategii noi de solu Ńionarea a conflictelor;
afilierea asocia Ńie la diferite structuri na Ńionale i interna Ńionale care au ca obiect de activitate solu Ńionarea alternativ ă a disputelor.

Asocia Ńia Centrelor EUROPA – ACE - scopul este de a oferi resurse, servicii i expertiz ă în informare i comunicare european ă.

Asocia Ńia de ajutorare a copiilor i tinerilor dota Ńi, talenta Ńi i din Sistemul de Protec Ńie a Copilului aflat în dificultate "EUROACTIV" ("EUROACTIV") - a fost înfiin Ńat ă în anul 2007.

Scopul organiza Ńiei este prevenirea abandonului colar, combaterea violen Ńei în coli, sprijinirea tinerilor. Pentru acestea realizându-se o serie de proiecte , precum:
programe educative, consiliere, orientare colar ă i profesional ă;
programe comunitare, sociale, de sprijinire;
programe de instruire, formare continu ă, perfec Ńionare;
programe culturale;
programe sportive.

Misiunea organiza Ńiei:
dezvoltarea socio - economic ă durabil ă a comunit ăŃ ilor;
protejarea categoriilor sociale defavorizate din comunit ăŃ i;
promovarea i protejarea valorilor culturale i morale tradi Ńionale;
promovarea principiilor democra Ńiei i ale statului de drept;
dezvoltarea fizic ă i intelectual ă a tinerilor;

Asocia Ńia pentru educa Ńie cultural-tiintific ă „Estica” – a fost înfiin Ńat ă în anul 2004. Asocia Ńia dore te promovarea valorilor locale, educarea tineretului, popularizarea în zon ă a valorilor Universale, cultur ă-tiin Ńă , ecologie, campanii pentru promovarea ac Ńiunilor de dezvoltare social- economic ă, etc.

Misiunea asocia Ńiei este promovarea i educarea tinerilor cu aptitudini, de promovare a valorilor locale în circuitul Universal de valori; promovarea valorilor cultural tiin Ńifice în Bucovina, protejarea mediului natural i urban, misiuni de integrare prin campanii de educa Ńie, etc.

Scopul organiza Ńiei este de-a promova în Bucovina valorile cultural-tiin Ńifice, de a educa în spiritul protej ării mediului înconjur ător, de a asigura cadrul noilor tehnologii agro-industriale, sprijinirea prin ac Ńiuni concrete a cercet ării tiin Ńifice, educarea tineretului în spiritul valorilor tradi Ńionale i universale.

Asocia Ńia Phico-Rromano – a fost înfiin Ńat ă în anul 2002 i vine în sprijinul tinerilor romi în ceea ce prive te emanicparea socio-profesionala. Organiza Ńia militeaz ă pentru emanciparea socio- profesionala a popula Ńiei de romi i pentru p ăstrarea valorilor tradi Ńionale ale limbii i culturii rome.

Scopul organiza Ńiei este de identificare i formarea a unei elite rrome creatoare de modele referen Ńiale.

Societatea Doamnelor Bucovinene - s-a înfiin Ńat în anul 1993, având misiunea de a sus Ńine implicarea femeii în via Ńa social ă i cultural ă a comunit ăŃ ii din Suceava, prin oferirea de servicii i educa Ńie. Pe parcursul celor zece ani, activit ăŃ ile societ ăŃ ii s-au axat pe asisten Ńă i consiliere pentru persoanele vârstnice, femei victime ale violenŃei familiale, educa Ńie în nursing ( prin coala Sanitar ă Postliceal ă „Carol Davila” Suceava), precum i prin ac Ńiuni de informare i con tientizare asupra problemelor sociale identificate în comunitate.

132 Societatea tiin Ńific ă Cygnus - înfiin Ńat ă în anul 2000, are ca obiective popularizarea tiin Ńei în rândul tinerilor, sprijinirea activit ăŃ ilor de cercetare tiin Ńific ă, promovarea operelor arti tilor români în Ńar ă i în str ăin ătate, promovarea valorilor UNESCO. Pentru atingerea acestor obiective, Societatea î i propune s ă desf ă oare urm ătoarele activit ăŃ i:
editarea unei publica Ńii periodice care s ă cuprind ă materiale realizate de membrii CYGNUS, din domenii cât mai variate i care s ă se adreseze unui segment cât mai extins al popula Ńiei;
realizarea unor produse multimedia, care s ă ajute atât la popularizarea tiin Ńei, cât i la punerea în valoare a poten Ńialului turistic românesc;
organizarea de instruiri tiin Ńifice, colocvii, simpozioane, seminarii pe teme tiin Ńifice de actualitate;
sprijinirea cercetătorilor români în a-i face cunoscute rezultatele muncii lor;
stimularea inven Ńiilor i inova Ńiilor, prin organizarea de concursuri de inventic ă, urmate de promovarea rezultatelor deosebite la nivelul companiilor interesate;
înfiin Ńarea i dotarea unui laborator de cercetare multidisciplinar;
editarea unei bro uri care s ă cuprind ă studii, teze de doctorat, articole de specialitate de un cât mai înalt nivel tiin Ńific;
înfiin Ńarea unui cerc al copiilor supradota Ńi, sprijinirea i promovarea lor;
realizarea unor proiecte în cadrul programelor UNESCO, de solidaritate i intrajutorare, de organizare a unor biblioteci, de sprijinire a integr ării tânărului în societate etc.

În mai 2001 CYGNUS ob Ńine dreptul de editura, iar în octombrie 2001, prime te avizul din partea Federa Ńiei Române a Asocia Ńiilor, Cluburilor i Centrelor UNESCO de a deveni centru UNESCO. Misiunea organiza Ńiei - promovarea valorilor culturale române ti. Scopul organiza Ńiei - popularizarea tiin Ńei i artei române ti pe plan na Ńional i internaŃional.

Asocia Ńia „Solidarite” – s-a înfiin Ńat în anul 1996. Organiza Ńia dore te s ă realizeze schimburi interna Ńionale pentru cunoa terea culturilor din Ńă rile europene, în vederea cooper ării lingvistice. Misiunea organiza Ńiei - promovarea ini Ńiativelor tinerilor. Scopul organiza Ńiei - cooperare intern ă i interna Ńional ă, educa Ńie ecologic ă, conservarea biodiversit ăŃ ii.

Asocia Ńia „ ABA-DEL-TIN” – s-a înfiin Ńat în anul 2005. Este o organiza Ńie neguvernamental ă, non-profit, care activeaz ă în domeniul social, umanitar, educa Ńional i cultural-artistic.

Organizarea desf ă oar ă ac Ńiuni de ajutorare a copiilor i tinerilor din centrele de plasament, centrele de tip familial, a celor încredin ŃaŃi în asisten Ńă maternal ă sau plasament familial, a copiilor i tinerilor din institu Ńiile de înv ăŃă mânt preuniversitar i universitar, care fac parte din grupul Ńint ă. De asemenea organiza Ńia desf ă oar ă ac Ńiuni cu caracter cultural, umanitar, educativ i social, pentru sus Ńinerea intereselor beneficiarilor asocia Ńiei.

Scopul organiza Ńiei:
organizarea de programe i ac Ńiuni privind prevenirea abandonului colar, combaterea delincven Ńei juvenile, educa Ńia pentru s ănătate împotriva alcoolului, fumatului i drogurilor, identificarea factorilor de risc cu impact asupra calit ăŃ ii vie Ńii i calit ăŃ ii educa Ńiei;
derularea unor proiecte educa Ńionale la nivel local i na Ńional pentru reducerea sau anihilarea factorilor de risc, antrenând organisme decizionale i institu Ńii ale societ ăŃ ii civile;
crearea securit ăŃ ii, bun ăst ării i stabilit ăŃ ii familiei i copilului;
burse pentru elevi i studen Ńi oferite de Asocia Ńia "ABA-DEL-TIN";
acŃiuni de socializare, umanitare, educative, culturale i artistice;
excursii, tabere;
monitorizarea i ap ărarea drepturilor copiilor i tinerilor din institu Ńiile de înv ăŃă mânt, de ocrotire social ă i a copiilor care sunt încredin ŃaŃi în asisten Ńă maternal ă;
promovarea unor proiecte i programe pentru copiii i tinerii de diferite etnii;
organizarea de cursuri de formare continu ă destinate cadrelor didactice din înv ăŃă mântul preuniversitar.

Funda Ńia Umanitar ă Vivatim Suceava a fost înfiin Ńat ă în anul 1996 i urm ăre te promovarea talentelor copiilor cu cerin Ńe educative speciale în cadrul centrului educativ, prin activit ăŃ i instructiv- educative.

133

Scopul organiza Ńiei este ajutorarea persoanelor aflate în stare de nevoie, familii cu mul Ńi copii cu cerin Ńe educative speciale, organizarea de activit ăŃ i instructiv-educative, filantropic , non-profit.

Organiza Ńia Na Ńional ă „Cerceta ii României” (ONCR) este o organiza Ńie neguvernamental ă pentru tineret, apolitic ă, în cadrul c ăreia nu se fac deosebiri de na Ńionalitate, credin Ńă i apartenen Ńă social ă.

ONCR num ără în prezent peste 2.400 membri în cele 63 de filiale din Ńar ă. La nivelul municipiului Suceava aceast ă organiza Ńie este reprezentat ă prin Centrul local „Cerceta ii României” Suceava.

Misiunea Cercet ă iei în societatea româneasc ă este de a contribui la educarea tinerilor printr-un sistem de valori bazat pe o Promisiune i o Lege, de a ajuta la construirea unei lumi mai bune, în care oamenii sunt împlini Ńi ca indivizi i joac ă un rol constructiv în societate.

Aceasta se realizeaz ă prin:
Implicarea tinerilor într-un proces educativ non-formal, pe toat ă durata anilor în care se formeaz ă ca indivizi;
Utilizarea unei metode specifice, care face din fiecare individ principalul agent al propriei dezvolt ări ca persoan ă încrez ătoare, motivat ă, responsabil ă i deschis ă:
Sprijinirea tinerilor în stabilirea unui sistem de valori bazat pe principii spirituale, sociale i individuale, a a cum sunt ele exprimate prin Promisiune i Lege.

În domeniul medical activeaz ă Asocia Ńia Confidens-Caritate Ia i, filiala Suceava – s-a înfiin Ńat în anul 2004.

Misiunea Asocia Ńiei este de a sprijini persoanele cu probleme de s ănătate mintal ă s ă capete abilit ăŃ i i priceperi care s ă le permit ă o via Ńă independent ă, de a oferi op Ńiuni sociale i alternative viabile pentru reintegrarea acestora în comunitatea româneasc ă i, nu în ultimul rând, de a educa i sensibiliza comunitatea, precum i speciali tii din domeniu sau din ariile adiacente, în sensul cre terii în Ńelegerii i accept ării persoanelor cu probleme de s ănătate mintal ă.

Scopul asocia Ńiei este unul nepatrimonial, caritabil, constând în desf ă urarea de activit ăŃ i complexe în domeniul s ănătăŃ ii mintale.

5.11. Institu Ńii descentralizate în jude Ńul Suceava

Descentralizarea în administra Ńia public ă este un regim juridic în care rezolvarea problemelor locale nu se mai face de func Ńionari numi Ńi de la centru ci de c ătre cei ale i de corpul electoral. În acest regim administrativ, statul confer ă unor autorit ăŃ i publice i dreptul de exercitare a puterii publice în unele probleme. Acest regim juridic se fundamenteaz ă în plan material pe un patrimoniu propriu al unit ăŃ ilor administrativ-teritoriale, distinct de cel al statului, care asigur ă mijloacele necesare pentru satisfacerea intereselor locale.

Descentralizarea administrativ ă const ă în recunoa terea personalit ăŃ ii juridice unit ăŃ ilor administrativ-teritoriale, existen Ńa autorit ăŃ ilor publice care le reprezint ă i care nu fac parte dintr-un sistem ierarhic subordonat centrului, precum i transferarea unor servicii publice din competen Ńa autorit ăŃ ilor centrale c ătre cele locale.

Legisla Ńia român ă în materie poate fi apreciat ă ca profund democratic ă, instituind pentru autorit ăŃ ile locale, autonome un regim de larg ă descentralizare, care r ăspunde pe deplin exigentelor i principiilor statului de drept i se racordeaz ă în total la legisla Ńia statelor europene cu administra Ńie public ă eficient ă.

134 Institu Ńia Prefectului – Jude Ńul Suceava

Institu Ńia Prefectului – jude Ńul Suceava este organizat ă i func Ńioneaz ă în conformitate cu prevederile Hot ărârii Guvernului României nr. 460/2006 51 .

Institu Ńia Prefectului este o institu Ńie public ă cu personalitate juridic ă având rolul de a îndeplini atribu Ńiile i prerogativele conferite prefectului prin ConstituŃie, Legea institu Ńiei prefectului, Legea administra Ńiei publice locale i alte acte normative.

În calitate de reprezentant al Guvernului prefectul vegheaz ă ca activitatea consiliilor locale i a primarilor, a consiliilor jude Ńene i a pre edin Ńilor consiliilor jude Ńene s ă se desf ă oare în conformitate cu prevederile legii.

Prefectul conduce activitatea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor i ale celorlalte autorit ăŃ i ale administra Ńiei publice centrale de specialitate, organizate la nivelul unit ăŃ ilor administrativ-teritoriale.

Prefectul, ca reprezentant al Guvernului, îndeplinete urm ătoarele atribu Ńii principale : a) asigur ă realizarea intereselor na Ńionale, aplicarea i respectarea Constitu Ńiei, a legilor, a hot ărârilor i ordonan Ńelor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum i a ordinii publice; b) exercit ă controlul cu privire la legalitatea actelor administrative adoptate sau emise de autorit ăŃ ile administra Ńiei publice locale i jude Ńene, precum i ale pre edintelui consiliului jude Ńean, cu excep Ńia actelor de gestiune curent ă; c) dispune m ăsurile corespunz ătoare pentru prevenirea infrac Ńiunilor i ap ărarea drepturilor cet ăŃ enilor, prin organele legal abilitate; d) asigur ă, împreun ă cu autorit ăŃ ile i organele abilitate, preg ătirea i aducerea la îndeplinire, în condi Ńiile stabilite prin lege, a m ăsurilor de ap ărare care nu au caracter militar, precum i a celor de protec Ńie civil ă; autorităŃ ile militare i organele locale ale Ministerului de Interne au obliga Ńia s ă informeze i s ă sprijine prefectul pentru rezolvarea oric ărei probleme de interes na Ńional sau jude Ńean, în condi Ńiile legii; e) prezint ă anual Guvernului un raport asupra stadiului realizării sarcinilor ce îi revin potrivit programului de guvernare, precum i în leg ătur ă cu controlul exercitat asupra legalit ăŃ ii actelor autorit ăŃ ilor administra Ńiei publice locale.

Pentru îndeplinirea atribu Ńiilor i prerogativelor conferite prefectului, acesta este ajutat de c ătre doi subprefec Ńi care îndeplinesc atribu Ńiile ce le sunt date prin acte normative, precum i atribu Ńii delegate, prin ordin al prefectului, din domeniile de activitate ale aparatului propriu de specialitate al acestuia.

Inspectoratul pentru Situa Ńii de Urgen Ńă „Bucovina” – Suceava

Începând cu 1 ianuarie 2005 a fost organizat i func Ńioneaz ă Sistemul Na Ńional de Management al Situa Ńiilor de Urgen Ńă , cu scopul de a asigura, în mod unitar i profesionist, ap ărarea vie Ńii i sănătăŃ ii popula Ńiei, a mediului înconjur ător, a valorilor materiale i culturale importante, pe timpul producerii unor situa Ńii de urgen Ńă , precum i restabilirea rapid ă a st ării de normalitate. Pe plan local, ca i structur ă deconcentrat ă, a luat fiin Ńă Inspectoratul pentru Situa Ńii de Urgen Ńă „Bucovina” al jude Ńului Suceava, prin contopirea Grupului de Pompieri i a Inspectoratului de Protec Ńie Civil ă, având în structur ă cinci Deta amente de pompieri – Suceava, R ădăuŃi, F ălticeni, Câmpulung Moldovenesc i Vatra Dornei – i patru G ărzi de interven Ńie: Gura Humorului, Siret, Solca i Vicovu de Sus 52 .

În cadrul inspectoratului jude Ńean pentru situa Ńii de urgen Ńă exist ă Serviciul de Interven Ńie pentru Asisten Ńă Medical ă de Urgen Ńă care este compus din 2 module, unul de descarcerare cu personal din cadrul inspectoratului i o ambulan Ńă care folose te personal i tehnic ă din cadrul Serviciului de ambulan Ńă al jude Ńului Suceava.

51 Date preluate de pe site-ul oficial al Institu Ńiei Prefectului al jude Ńului Suceava – http://www.prefecturasuceava.ro 52 Date preluate de pe site-ul oficial al Inspectoratului pentru Situa Ńii de Urgen Ńă „Bucovina” Suceava – http://www.pompieriisv.ro

135

Pentru îndeplinirea atribu Ńiilor specifice, inspectoratul colaboreaz ă cu autorit ăŃ ile administra Ńiei publice locale, cu celelalte structuri deconcentrate ale Ministerului Administra Ńiei i Internelor, unit ăŃ i ale armatei, serviciile voluntare i private, serviciile descentralizate, filialele locale ale Societ ăŃ ii Na Ńionale de Cruce Ro ie, mass-media, precum i cu alte asocia Ńii, funda Ńii i organiza Ńii neguvernamentale care activeaz ă în domeniul specific.

Inspectoratul de Jandarmi Jude Ńean „Bogdan Vod ă” Suceava

Activitatea structurilor de ordine public ă ale Inspectoratului de Jandarmi Jude Ńean Suceava se desf ă oar ă în conformitate cu legisla Ńia în vigoare, o aten Ńie deosebit ă acordându-se îndeplinirii obiectivelor i sarcinilor stabilite prin „Concep Ńia de ac Ńiune pentru asigurarea ordinii publice i cre terea gradului de siguran Ńă a cet ăŃ eanului”. Compartimentele i subunit ăŃ ile de ordine public ă ale Jandarmeriei Suceava î i desf ă oar ă activitatea prin ac Ńiuni de prevenire, combatere i constatare a faptelor de înc ălcare a normelor legale, precum i de constatare a infrac Ńiunilor flagrante s ăvâr ite pe timpul execut ării serviciului i de întocmire a documentelor premerg ătoare începerii urm ăririi penale.

Pentru gestionarea fenomenului infrac Ńional i contraven Ńional, I.J.J. Suceava folose te constant efectivele Deta amentului Mobil Suceava (are în componen Ńă o subunitate antiterorist ă), a Grupelor de Supraveghere i Interven Ńie i a Posturilor de Jandarmi Montane .

La solicitarea persoanelor fizice sau juridice, se poate instala paza cu efective de jandarmi, în situa Ńii care nu sufer ă amânare, la propunerea Inspectorului General al Jandarmeriei, ministrul Internelor i Reformei Administrative poate aproba asigurarea temporar ă a pazei unor obiective, bunuri sau valori i transporturi speciale, în conformitate cu prevederile art. 6 din Legea nr. 333 din 2003.

Inspectoratul de Jandarmi Jude Ńean Suceava asigur ă paza, protec Ńia i men Ńinerea ordinii interioare la un num ăr de 37 obiective, astfel:
5 obiective ale Ministerului Internelor i Reformei Administrative;
8 obiective ale Ministerului de Justi Ńie (cu 20 s ăli de judecat ă);
9 obiective ale Ministerului Public;
1 obiectiv al institu Ńiilor financiar – bancare;
7 obiective ale Ministerului Finan Ńelor Publice.

Inspectoratul asigur ă paza i protec Ńia transporturilor de valori executate de unit ăŃile Direc Ńiei Generale a Finan Ńelor Publice Suceava, particip ă la paza i protec Ńia transportului coresponden Ńei clasificate în cooperare cu Sec Ńia S.R.I. Suceava, precum i paza i protec Ńia transporturilor speciale apar Ńinând unor agen Ńi economici.

Autoritatea Rutier ă Român ă – Agen Ńia ARR Suceava

Actele normative care reglementeaz ă organizarea i func Ńionarea Autorit ăŃ ii Rutiere Române – A.R.R. sunt urm ătoarele 53 :
Hot ărârea Guvernului nr. 625/1998 cu modific ările i complet ările ulterioare, privind organizarea i func Ńionarea Autorit ăŃ ii Rutiere Române – ARR;
Ordonan Ńa Guvernului nr. 95/1998 privind înfiin Ńarea unor institutii publice în subordinea Ministerului Transporturilor.

Autoritatea Rutier ă Româna – A.R.R. este institu Ńie public ă cu personalitate juridic ă în subordinea Ministerului Transporturilor conform prevederilor art. 3, alin. 1 din Ordonan Ńa Guvernului nr. 95 din 1998 privind înfiin Ńarea unor institu Ńii publice în subordinea Ministerului Transporturilor.

Autoritatea Rutiera Roman ă – A.R.R. este organismul tehnic specializat al Ministerului Transporturilor, desemnat s ă asigure, în principal, urm ătoarele:
inspec Ńia i controlul în trafic, al st ării tehnice a autovehiculelor rutiere i remorcilor, precum i al îndeplinirii condi Ńiilor de operare a transporturilor rutiere;

53 Date preluate de pe site-ul oficial al Autorit ăŃ ii Rutiere Române – http://www.arr.ro

136
inspec Ńia i controlul respect ării reglement ărilor interne i interna Ńionale privind condi Ńiile de siguran Ńă a transporturilor rutiere i de protec Ńie a mediului;
licen Ńierea operatorilor de transport rutier, punerea în aplicare a normelor tehnice i a reglement ărilor specifice transporturilor rutiere, pe baza împuternicirii date de Ministerul Transporturilor conform prevederilor art. 3, alin. 2 din Ordonan Ńa Guvernului nr. 95/1998 privind înfiin Ńarea unor institu Ńii publice în subordinea Ministerului Transporturilor.

Garda Financiar ă sec Ńia Suceava

Garda Financiar ă este institu Ńie public ă de control, cu personalitate juridic ă, care exercit ă controlul operativ i inopinat privind prevenirea, descoperirea i combaterea oric ăror acte i fapte din domeniul economic, financiar i vamal, care au ca efect evaziunea i frauda fiscal ă54 .

Garda Financiar ă este institu Ńie public ă de control organizat ă ca organ de specialitate al administra Ńiei publice centrale în subordinea Ministerului Economiei i Finan Ńelor – Agen Ńia Na Ńional ă de Administrare Fiscal ă.

În exercitarea a tribu Ńiilor 55 sale Garda Financiar ă efectueaz ă, în mod permanent, controlul operativ i inopinat, sub forma controlului curent sau tematic, dup ă caz, cu privire la: a) participarea, cu personal propriu sau în colaborare cu organele de specialitate ale altor ministere i institu Ńii specializate, la ac Ńiuni de depistare i de combatere a activit ăŃ ilor ilicite care genereaz ă fenomene de evaziune i fraud ă fiscal ă; b) respectarea normelor de comer Ń, urm ărind prevenirea, depistarea i înl ăturarea opera Ńiunilor ilicite; c) modul de producere, depozitare, circula Ńie i valorificare a bunurilor în toate locurile i spa Ńiile în care se desf ă oar ă activitatea operatorilor economici; d) respectarea actelor normative în scopul prevenirii, descoperirii i combaterii oric ăror acte i fapte interzise de lege, conform competen Ńei materiale.

Garda Financiar ă poate, la solicitarea procurorului, s ă efectueze constat ări cu privire la faptele care constituie înc ălc ări ale dispozi Ńiilor i obliga Ńiilor a c ăror respectare o controleaz ă, întocmind procese-verbale care constituie mijloace de prob ă, potrivit legii.

Casa Jude Ńean ă de Pensii Suceava

Dreptul la asigur ări sociale este garantat de stat i se exercită prin sistemul public de pensii i alte drepturi de asigur ări sociale.

Institu Ńii implicate în gestionarea sistemului public de pensii 56 sunt:
Ministerul Muncii, Solidarit ăŃ ii Sociale i Familiei (MMSSF) institu Ńia de specialitate a administra Ńiei publice centrale care aplic ă strategia i politica Guvernului în domeniul muncii, protec Ńiei i solidarit ăŃ ii sociale. La nivel teritorial este reprezentat de direc Ńiile pentru dialog, familie i solidaritate social ă.
Casa Na Ńional ă de Pensii i Alte Drepturi de Asigur ări Sociale (CNPAS) institu Ńia administra Ńiei publice centrale care administreaz ă i gestioneaz ă, la nivel na Ńional, sistemul public de pensii i alte drepturi de asigur ări sociale, în vederea aplic ării politicilor i programelor în domeniu ale MMSSF. La nivel teritorial este reprezentat ă de casele teritoriale de pensii.
Casa Jude Ńean ă de Pensii Suceava este organizat ă i func Ńioneaz ă ca serviciu public descentralizat, în subordinea Casei Na Ńionale de Pensii i Alte Drepturi de Asigur ări Sociale (CNPAS), fiind investit ă cu personalitate juridic ă în baza prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii i alte drepturi de asigur ări sociale, cu modific ările i complet ările ulterioare, i a prevederilor Hot ărârii Guvernului nr. 13/2004 privind aprobarea statutului CNPAS, cu modific ările i complet ările ulterioare.

Casa Jude Ńean ă de Pensii Suceava:

54 Date preluate de pe site-ul oficial al G ărzii Financiare sec Ńia Suceava – http://www.gardafinanciarasv.ro/ 55 Idem 56 Date preluate de pe site-ul oficial al Casei Jude Ńene de Pensii Suceava – http://www.cjpsv.ro/

137
administreaz ă i gestioneaz ă la nivel teritorial sistemul public de pensii i alte drepturi de asigur ări sociale;
asigur ă în teritoriu aplicarea unitar ă a legisla Ńiei din domeniul pensiilor i asigur ărilor sociale de stat;
îndrum ă persoanele fizice i juridice c ărora le revin drepturi i obliga Ńii în cadrul sistemului public de pensii i alte drepturi de asigur ări sociale.

Casa de Asigur ări de S ănătate Suceava

Casa de Asigur ări de S ănătatea Suceava este institu Ńie public ă, cu personalitate juridic ă, cu buget propriu, în subordinea CNAS, organizat ă în baza prevederilor Legii nr. 95 din 2006, privind reforma în domeniul s ănătăŃ ii, cu modific ările i complet ările ulterioare.

Casa de Asigur ări de S ănătate are urm ătoarele atribu Ńii 57 :
să colecteze contribu Ńiile la fond pentru persoanele fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de c ătre ANAF;
controleaz ă respectarea dreptului asigura Ńilor la servicii medicale, medicamente i materiale sanitare în mod nediscriminatoriu, în condi Ńiile legii;
particip ă la evaluarea furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale de medicamente i materiale sanitare care pot intra în rela Ńii contractuale cu casa de asigur ări de s ănătate; verific ă autorizarea, evaluarea i activitatea furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale, de medicamente i materiale sanitare; monitorizeaz ă num ărul serviciilor medicale furnizate i nivelul tarifelor acestora;
aplic ă un sistem informa Ńional unitar i confiden Ńial asigur ării cel pu Ńin a unei eviden Ńe primare privind diagnosticul i terapia aplicat ă;
înregistreaz ă i actualizeaz ă datele referitoare la asigura Ńi i le comunic ă Casei Na Ńionale de Asigur ări de S ănătate; asigur ă confiden Ńialitatea datelor conform actelor normative în vigoare;
raporteaz ă Casei Na Ńionale de Asigur ări de S ănătate la termenele stabilite, datele solicitate privind serviciile medicale furnizate, precum i eviden Ńa asigura Ńilor i a documentelor justificative utilizate;
urm ăre te, al ături de celelalte structuri din sistem implicate, implementarea i efectele strategiilor aplicate i pe baza acestora elaboreaz ă rapoartele de informare cu propunerile de corec Ńie;
utilizeaz ă demersurile legale pentru optimizarea colect ării contribu Ńiilor i recuperarea crean Ńelor restante la fond;
asigur ă utilizarea aplica Ńiei pentru gestionarea activit ăŃ ii comisiei de la nivelul CAS pentru monitorizarea i aprobarea medicamentelor specifice în tratamentul unor boli cronice;
deconteaz ă furnizorilor contravaloarea serviciilor medicale contractate i prestate asigura Ńilor în termen;
alte atribu Ńii prev ăzute de acte normative în domeniul s ănătăŃ ii.

Autoritatea de S ănătate Public ă Suceava

Cadrul legal de func Ńionare al Autorit ăŃ ii de S ănătate Public ă este reprezentat de urm ătoarele acte normative: ORDIN M.S. nr. 954 din 8.12.1998 – înfiin Ńarea Direc Ńiilor de S ănătate Public ă jude Ńene, ORDIN nr. 880 din 2006 privind aprobarea regulamentului de organizare i func Ńionare a autorit ăŃ ilor de s ănătate public ă jude Ńene, respectiv a municipiului Bucure ti, i a structurii organizatorice a acestor unit ăŃ i.

Principalele atribu Ńii 58 ale institu Ńiei (conform legisla Ńiei în vigoare) sunt: a) evalueaz ă, coordoneaz ă i monitorizeaz ă modul de asigurare a asisten Ńei medicale curative i profilactice din unit ăŃ ile sanitare de pe teritoriul arondat, luând m ăsuri pentru asigurarea accesului la asisten Ńa medical ă a oric ărei persoane din raza jude Ńului; b) urm ăre te aplicarea criteriilor de control al calit ăŃ ii serviciilor medicale; c) evalueaz ă resursele umane de la nivelul asisten Ńei medicale în rela Ńie cu nevoile comunitare identificate prin ac Ńiuni speciale;

57 Date preluate de pe site-ul oficial al Casei de Asigur ări de S ănătate Suceava – http://www.cassv.ro 58 Date preluate de pe site-ul oficial al Autorit ăŃ ii de S ănătate Public ă Suceava – http://www.dspsv.ro

138 d) organizeaz ă ac Ńiuni de prevenire a îmboln ăvirilor i de promovare a s ănătăŃ ii; e) colecteaz ă i înregistreaz ă date privind s ănătatea popula Ńiei, utilizând informa Ńiile în scopul identific ării problemelor de s ănătate ale acesteia; f) stabile te rela Ńii de colaborare cu institu Ńii i organiza Ńii în vederea desf ă ur ării de ac Ńiuni comune în domeniul s ănătăŃ ii publice; g) coordoneaz ă activitatea serviciului jude Ńean de ambulan Ńă ; h) organizeaz ă i coordoneaz ă asisten Ńa medical ă în caz de calamit ăŃ i, catastrofe i alte situa Ńii; i) autorizeaz ă furnizorii de servicii de asisten Ńă medical ă prespitaliceasc ă i de transport sanitar care func Ńioneaz ă în plan teritorial; j) evalueaz ă i autorizeaz ă din punct de vedere sanitar, conform prevederilor legale, unit ăŃ ile sanitare din teritoriu; k) constituie i gestioneaz ă rezerva antiepidemic ă la nivel judeŃean; l) întocme te rapoarte anuale privind starea de s ănătate a comunit ăŃ ii, pe care le înainteaz ă Ministerului S ănătăŃ ii Publice, precum i partenerilor institu Ńionali de la nivel local; m) colecteaz ă i înregistreaz ă datele privind tipurile, cantitatea i modul de gestionare a de eurilor generate în unit ăŃ ile medicale din zonele de jurisdic Ńie; n) alte atribu Ńii prev ăzute de acte normative.

Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic i de Vân ătoare Suceava

ITRSV Suceava s-a înfiin Ńat în baza HG nr. 333/2005, institu Ńia de control al aplic ării i implement ării regimului silvic func Ńionând îns ă din anul 1999 sub diverse denumiri 59 .

ITRSV Suceava este o institu Ńie public ă teritorial ă descentralizat ă, cu personalitate juridic ă, în subordinea Ministerului Agriculturii, P ădurilor i Dezvolt ării Rurale, care are drept scop asigurarea managementului activit ăŃ ilor de silvicultur ă i vân ătoare i a controlului respect ării regimului silvic i a activit ăŃ ilor de vân ătoare în raza jude Ńelor Bac ău, Boto ani, Ia i, Neam Ń i Suceava. ITRSV Suceava este condus de un inspector ef.

Activit ăŃ i60 reprezentative ale institu Ńiei:
acord ă consultan Ńă tehnic ă de specialitate proprietarilor i administratorilor de p ăduri;
Ńine eviden Ńa proprietarilor de p ădure actuali pe ocoale silvice i localit ăŃ i;
recep Ńioneaz ă lucr ările de amenajare a p ădurilor i aprob ă studiile de amenajare;
avizeaz ă înfiin Ńarea structurilor silvice private i a asocia Ńiilor de proprietari;
propune anual volumele de mas ă lemnoas ă posibil de recoltat, repartizeaz ă pe ocoale silvice cotele aprobate i urm ăresc respectarea acestora;
urm ăre te efectuarea lucr ărilor de regenerare i de protec Ńie a p ădurilor, precum i a programelor de reconstruc Ńie ecologic ă i înfiin Ńare a perdelelor forestiere;
controleaz ă respectarea regimului silvic de c ătre to Ńi de Ńin ătorii i administratorii de fond forestier;
efectueaz ă controlul circula Ńiei materialului lemnos i a instala Ńiilor de debitat;
încheie contractele de gestionare a fondurilor de vân ătoare i verific ă modul de derulare a acestora i de combatere a braconajului;
controleaz ă i coordoneaz ă desf ă urarea ac Ńiunii de evaluare a vânatului i urm ăre te respectarea cotelor de recolt ă aprobate.

Pe linia aplic ării regimului silvic, obiectul de activitate al institu Ńiei îl constituie cele peste un milion o sut ă de mii de hectare fond forestier i vegeta Ńia din afara fondului forestier de pe raza celor cinci jude Ńe.

Inspectoratul Teritorial de Munc ă Suceava

Inspectoratul Teritorial de Munc ă Suceava este organul de specialitate al administraŃiei publice locale, aflat în subordinea Inspec Ńiei Muncii, prin care se exercit ă pe teritoriul judetului Suceava

59 Date preluate de pe site-ul oficial al ITRSV Suceava – http://www.suceava.regimsilvic.eu 60 Idem

139 atribu Ńii de autoritate de stat în domeniul muncii, rela Ńiilor de munc ă, securit ăŃ ii i s ănătăŃ ii în munc ă61 .

Scopul Inspectoratului Teritorial de Munc ă este urm ărirea îndeplinirii obliga Ńiilor legale i respectarea legisla Ńiei muncii de c ătre angajatorii din sectorul public, mixt, privat precum i alte categorii de angajatori.

Organizarea i func Ńionarea Inspectoratul Teritorial de Munc ă sunt reglementate de Legea nr.108/1999 cu modific ările i reglement ările ulterioare i ale Regulamentului de Organizare i Func Ńionare al Inspec Ńiei Muncii, aprobat prin HGR nr.767/1999.

Activitatea Inspectoratului Teritorial de Munc ă Suceava este organizat ă pe trei mari compartimente:
rela Ńii de munc ă;
securitate i s ănătate în munc ă;
economic, financiar, administrativ, Resurse umane.

Agen Ńia Jude Ńean ă pentru Ocuparea For Ńei de Munc ă

Agen Ńia Na Ńional ă pentru Ocuparea For Ńei de Munc ă, precum i agen Ńiile pentru ocuparea for Ńei de munc ă jude Ńene i a municipiului Bucure ti s-a înfiin Ńat odat ă cu adoptarea Legii nr. 145 din 9 iuluie 1998, urmând s ă-i înceap ă activitatea de la 1 ianuarie 1999 62 .

Obiectivele principale ale Agen Ńiei Jude Ńene pentru Ocuparea For Ńei de Munc ă sunt:
Institu Ńionalizarea dialogului social în domeniul ocup ării i form ării profesionale;
Aplicarea strategiilor în domeniul ocup ării i form ării profesionale;
Aplicarea m ăsurilor de protec Ńie social ă a persoanelor neîncadrate în munc ă.

Pentru realizarea obiectivelor sale, AJOFM are, în principal, urm ătoarele atribu Ńii 63 :
Organizeaz ă servicii de ocupare a for Ńei de munc ă; Orienteaz ă persoanele aflate în c ăutarea unui loc de munc ă i mediaz ă între între acestea i angajatorii din Ńar ă, în vederea realiz ării echilibrului dintre cerere i oferta pe pia Ńa intern ă a for Ńei de munc ă;
Organizeaz ă, presteaz ă i finan Ńeaz ă, în condi Ńiile legii, servicii de formare profesional ă pentru persoanele neîncadrate în munc ă. Acelea i servicii pot fi organizate, cu plat ă, i pentru alte persoane fizice sau juridice interesate;
Elaboreaz ă studii i analize în domeniul ocup ării i form ării profesionale, care vor fi folosite de Ministerul Muncii i Protec Ńiei Sociale la elaborarea strategiilor din acest domeniu;
Aprob ă programele de restructurare pentru societ ăŃ ile comerciale la care ac Ńionarii sunt persoane fizice sau juridice, altele decât statul, i care de Ńin drepturi de proprietate asupra unui pachet de ac Ńiuni reprezentând mai mult de dou ă treimi din drepturile de vot în adunarea general ă a ac Ńionarilor;
Organizeaz ă servicii de stabilire, plat ă i eviden Ńă a ajutoarelor, aloca Ńiilor i indemniza Ńiilor finan Ńate din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de omaj; Face propuneri privind elaborarea proiectului de buget al Fondului pentru plata ajutorului de omaj;
Elaboreaz ă în baza indicatorilor sociali de performan Ńă stabili Ńi de Ministerul Muncii i Solidarit ăŃ ii Sociale, programe anuale de activitate pe care le supune spre aprobare ministrului muncii i solidarit ăŃ ii sociale. Monitorizarea realiz ării prevederilor acestor programe se face de c ătre Ministerul Muncii i Solidarit ăŃ ii Sociale pe baza raporturilor trimestriale i anuale ale Agen Ńiei Na Ńionale pentru Ocuparea For Ńei de Munc ă.

Agen Ńia Na Ńional ă pentru Locuin Ńe – Oficiul Teritorial Suceava

Agen Ńia Na Ńional ă pentru Locuin Ńe s-a înfiin Ńat în baza Legii nr. 152/1998 i a început s ă func Ńioneze efectiv din data de 15 septembrie 1999 64 .

61 Date preluate de pe site-ul oficial al Inspectoratului Teritorial de Munc ă Suceava – http://www.itmsuceava.ro 62 Date preluate de pe site-ul oficial al AJOFM Suceava – http://www.suceava.anofm.ro 63 Idem 64 Date preluate de pe site-ul oficial al Agen Ńiei Na Ńionale pentru Locuin Ńe – http://www.anl.ro

140 Agen Ńia Na Ńional ă pentru Locuin Ńe s-a înfiin Ńat pentru dezvoltarea construc Ńiei de locuin Ńe la nivel na Ńional i î i desf ă oar ă activitatea sub autoritatea Ministerului Dezvolt ării, Lucr ărilor Publice i Locuin Ńelor.

Legisla Ńia care s ă permit ă acordarea primului credit ipotecar de c ătre ANL a ap ărut în anul 2000, astfel încât primul credit ipotecar a fost acordat în 13 iulie 2000. Agen Ńia Na Ńional ă pentru Locuin Ńe, denumit ă prescurtat ANL, este o institu Ńie de interes public cu personalitate juridic ă, de coordonare a unor surse de finan Ńare în domeniul construc Ńiei de locuin Ńe, având autonomie financiar ă.

Conform ultimelor complet ări ale Legii nr. 152/1998 privind înfiin Ńarea Agen Ńiei Na Ńionale pentru Locuin Ńe, obiectivele 65 ANL sunt urm ătoarele:
realizarea unor montaje financiare;
atragerea i administrarea resurselor financiare pentru construirea, cump ărarea, reabilitarea, consolidarea i extinderea unor locuin Ńe, inclusiv pentru cele exploatate în regim de închiriere;
promovarea i dezvoltarea la nivel sectorial i na Ńional a unor programe privind construc Ńia de locuin Ńe pentru tineri, destinate închirierii, construc Ńia de locuin Ńe sociale i de necesitate, construc Ńia altor locuin Ńe proprietate public ă a statului sau a unit ăŃ ilor administrativ-teritoriale, precum i interven Ńii la construc Ńii existente, în aplicarea m ăsurilor stabilite prin programe guvernamentale. Programele guvernamentale i sursele de finan Ńare ale acestora se aprob ă de Guvern la propunerea Ministerului Dezvolt ării, Lucr ărilor Publice i Locuin Ńelor. Investi Ńiile privind construc Ńiile acestor locuin Ńe sunt finan Ńate de la bugetul de stat i/sau bugetele locale, precum i din credite interne/externe i alte surse legal constituite;
dobândirea de terenuri destinate construirii de locuin Ńe i, dup ă caz, monitorizarea unor programe pentru realizarea lucr ărilor de viabilizare a acestora;
ini Ńierea i/sau dezvoltarea, în condi Ńiile pie Ńei, a unor programe de construc Ńii de locuin Ńe proprietate privat ă prin credit ipotecar. Finan Ńarea acestor construc Ńii se asigur ă din sursele proprii ale beneficiarilor i/sau din creditele ipotecare acordate acestora de c ătre b ănci i alte institu Ńii financiare autorizate potrivit legii;
realizarea unor studii de specialitate privind pia Ńa imobiliar ă (cererea i oferta de locuin Ńe, terenuri de construc Ńii, costuri etc.).

AgenŃia pentru Protec Ńia Mediului Suceava

Agen Ńia pentru Protec Ńia Mediului Suceava a fost înfiin Ńat ă la 1 august 1990 potrivit Hot ărârii Guvernului României nr. 983 din 1990 i Ordinului Ministerului Mediului nr. 11 din 1990 66 .

În prezent, este organizat ă i func Ńioneaz ă în conformitate cu prevederile Hot ărârii Guvernului nr. 459/2005 privind reorganizarea i func Ńionarea Agen Ńiei Na Ńionale pentru Protec Ńia Mediului, ale OUG nr. 195 din 2005 privind protec Ńia mediului, M. Of. Nr. 1196 din 30 decembrie 2005, aprobat ă prin Legea nr. 265 din 2006.

APM Suceava este institu Ńie public ă cu personalitate juridic ă, în subordinea Agen Ńiei Na Ńionale pentru Protec Ńia Mediului, cu statut de serviciu public deconcentrat, finan Ńat ă de la bugetul de stat.

Agen Ńiile pentru protec Ńia mediului îndeplinesc atribu Ńiile Agen Ńiei Na Ńionale pentru Protec Ńia Mediului la nivel jude Ńean, în domeniile implement ării i politicilor de mediu, legisla Ńiei i reglement ărilor în vigoare i coordoneaz ă elaborarea planurilor de ac Ńiune la nivel regional.

În realizarea atribu Ńiilor ce le revin, agen Ńiile încurajeaz ă i dezvolt ă parteneriatul cu toate sectoarele societ ăŃ ii civile i cu organiza Ńiile neguvernamentale care militeaz ă în interesul sus Ńinerii i atingerii obiectivelor pentru protec Ńia mediului i dezvoltare durabil ă67 .

Agen Ńia de Protec Ńie a Mediului, î i exercit ă atribu Ńiile i competen Ńele 68 în conformitate cu prevederile Legii protec Ńiei mediului nr. 137 din 1995 cu modific ările i complet ările ulterioare i ale celorlalte acte normative în vigoare, dup ă cum urmeaz ă:

65 Idem 66 Date preluate de pe site-ul oficial al Agen Ńiei pentru Protec Ńia Mediului Suceava – http://www.apmsv.3x.ro 67 Date preluate de pe site-ul oficial al Agen Ńiei pentru Protec Ńia Mediului Suceava – http://www.apmsv.3x.ro

141 a) monitorizarea factorilor de mediu: aer, ap ă, sol, zgomot în vederea protec Ńiei i amelior ării st ării mediului i a calit ăŃ ii vie Ńii; b) autorizarea func Ńion ării agen Ńilor economici pentru a evita impactul negativ asupra mediului i eliberarea de acte de reglementare; c) eviden Ńa cantit ăŃ ii i a modului de gestionare a de eurilor, substan Ńelor chimice periculoase i a ambalajelor; d) protejarea florei i faunei existente, a monumentelor naturii i a ariilor naturale protejate, precum i reconstruc Ńia ecologic ă a zonelor deteriorate i ameliorarea calit ăŃ ii vie Ńii în zonele afectate de poluare; e) primirea de sesiz ări i reclama Ńii privind evenimentele deosebite care afecteaz ă mediul (polu ări accidentale ale factorilor de mediu: aer, ap ă, sol, zgomot; incendii; afectarea spa Ńiilor verzi i a p ădurilor; alunec ări de teren; etc.) i cooperarea cu unit ăŃ ile teritoriale ale Gărzii Na Ńionale de Mediu.

Garda Na Ńional ă de Mediu – Comisariatul Teritorial Suceava

Principalele atribu Ńii 69 ale G ărzii Na Ńionale de Mediu se prezint ă în felul urm ător: În domeniul protec Ńiei mediului:
controleaz ă activit ăŃ ile cu impact asupra mediului înconjur ător, i aplic ă sanc Ńiuni contraven Ńionale prev ăzute de legisla Ńia în domeniul protec Ńiei mediului;
controlează modul în care sunt respectate prevederile actelor de reglementare privind protec Ńia mediului, inclusiv m ăsurile stabilite prin programele de conformare pentru activit ăŃ ile economico-sociale i respectarea procedurilor legale în emiterea actelor de reglementare;
exercit ă controlul cu privire la desf ă urarea ac Ńiunilor de import-export a produselor, bunurilor i altor materiale, cu regim special de comercializare;
exercit ă controlul activit ăŃ ilor care prezint ă pericole de accidente majore i/sau impact semnificativ transfrontalier asupra mediului, în vederea prevenirii i limit ării riscurilor de poluare;
particip ă la interven Ńiile pentru eliminarea sau diminuarea efectelor majore ale polu ărilor asupra factorilor de mediu, i la stabilirea cauzelor acestora i aplic ă sanc Ńiunile prev ăzute de lege;
controleaz ă investi Ńiile în domeniul mediului în toate fazele de execu Ńie i are acces la întreaga documenta Ńie;
propune organului emitent suspendarea i/sau anularea actelor de reglementare emise cu nerespectarea prevederilor legale;
constat ă faptele ce constituie contraven Ńii i aplic ă sanc Ńiunile contraven Ńionale în domeniul protec Ńiei mediului, sesizeaz ă organele de cercetare penal ă i colaboreaza cu acestea la constatarea faptelor care, potrivit legisla Ńiei de mediu, constituie infrac Ńiuni;
verific ă sesiz ările cu privire la înc ălcarea legisla Ńiei în vigoare în domeniul protec Ńiei mediului;
coopereaz ă cu celelalte autorit ăŃ i i organisme interna Ńionale de mediu i particip ă la proiecte i programe derulate în domeniul protec Ńiei mediului;
controleaz ă realizarea exportului i tranzitului de de euri periculoase în conformitate cu prevederile conven Ńiilor interna Ńionale la care România este parte precum i importul unor categorii de de euri permise la import conform legii;
verific ă la obiectivele controlate stadiul achit ării obliga Ńiilor financiare la Administra Ńia Fondului de Mediu, conform prevederilor actelor normative privind Fondul de Mediu;
pune la dispozi Ńia publicului date privind starea mediului în conformitate cu legisla Ńia privind accesul publicului la informa Ńia de mediu.

În domeniul controlului habitatelor naturale, biodiversit ăŃ ii i ariilor protejate
controleaz ă modul de respectare a legisla Ńiei de mediu privind ariile naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei, faunei s ălbatice i acvaculturii;
urm ăre te respectarea condi Ńiilor din autoriza Ńia de mediu;
controleaz ă lucr ările cu impact asupra zonelor de habitat natural, de conservare a ecosistemelor, a florei, faunei s ălbatice i acvaculturii;

68 Idem 69 Date preluate de pe site-ul oficial al G ărzii Na Ńionale de Mediu – http://www.gnm.ro

142
controleaz ă modul de respectare a m ăsurilor de conservare dispuse, cu scopul men Ńinerii sau refacerii unor habitate naturale, pe anumite suprafe Ńe terestre i acvatice cu accent deosebit „Delta Dun ării”;
exercit ă controlul privind activit ăŃ ile de capturare, recoltare, achizi Ńie i comercializare pe pia Ńa intern ă i extern ă a plantelor i animalelor din flora i fauna salbatic ă;
controleaz ă respectarea planurilor de management pentru ariile protejate, de c ătre administratorii sau custozii care administreaz ă aceste arii;
verific ă la punctele de vam ă concordan Ńa între actele vamale i avizele de export ale agen Ńilor economici care comercializeaz ă resurse naturale din flora spontan ă i fauna salbatic ă;
controleaz ă modul de valorificare a resurselor biologice, de flor ă i faun ă salbatic ă, a fondului piscicol din apele naturale i a animalelor s ălbatice de interes vân ătoresc;
organizeaz ă ac Ńiuni de prevenire i combatere, în vederea evit ării distrugerii habitatelor naturale din ariile protejate;
controlează respectarea legisla Ńiei de mediu în cuprinsul ariilor protejate, parcurilor i rezerva Ńiilor naturale, organizând ac Ńiuni comune împreun ă cu reprezentan Ńii acestora, în vederea protej ării habitatelor naturale;
men Ńine leg ătura permanent cu funda Ńiile care au ca obiect de activitate, ocrotirea florei i faunei salbatice.

Consiliul Concuren Ńei – Inspectoratul de Concuren Ńă Suceava

Consiliul Concuren Ńei are urm ătoarele atribu Ńii 70 în domeniul concuren Ńei:
ia decizii pentru cazurile de înc ălcare a prevederilor Legii concuren Ńei; certific ă, la cererea agen Ńilor economici sau a asocia Ńiilor de agen Ńi economici pe baza investiga Ńiilor efectuate i pe baza dovezilor prezentate, c ă nu exist ă temei pentru interven Ńia sa în conformitate cu prevederile Legii concuren Ńei;
ia decizii de acordare a dispenselor de except ări individuale de întelegeri, decizii luate de asocia Ńiile de agen Ńi economici sau practici concertate, precum i decizii în cazurile de concentr ări economice; asigur ă aplicarea efectiv ă a deciziilor proprii;
efectueaz ă, din proprie ini Ńiativ ă, investiga Ńii utile pentru cunoa terea pie Ńei; sesizeaz ă Guvernul asupra existen Ńei unei situa Ńii de monopol sau a altor cazuri care cad sub inciden Ńa legii i propune luarea m ăsurilor considerate necesare pentru remedierea disfunc Ńionalit ăŃ ilor constatate;
sesizeaz ă instan Ńele judec ătore ti asupra cazurilor în care acestea sunt competente; urm ăre te aplicarea dispozi Ńiilor legale i a altor acte normative incidente în domeniul de reglementare al Legii concuren Ńei;
sesizeaz ă Guvernului cazurile de imixtiune a organelor administra Ńiei publice centrale i locale în aplicarea Legii concuren Ńei;
emite aviz conform pentru proiectele de acte normative care pot avea impact anticoncuren Ńial i propune modificarea acelora care au un asemenea efect;
face recomand ări Guvernului i organelor administra Ńiei publice locale pentru adoptarea de măsuri care s ă faciliteze dezvoltarea pie Ńei i a concuren Ńei;
propune Guvernului i organelor administra Ńiei publice locale luarea de m ăsuri disciplinare împotriva personalului din subordinea acestora, în cazul în care acesta nu respect ă dispozi Ńiile obligatorii ale Consiliului Concuren Ńei; realizeaz ă studii i întocme te rapoarte privind domeniul s ău de activitate i furnizeaz ă Guvernului, publicului i organiza Ńiilor interna Ńionale specializate informa Ńii privind aceast ă activitate;
reprezint ă România i promoveaza schimbul de informa Ńii i de experien Ńă în rela Ńiile cu organiza Ńiile i institu Ńiile interna Ńionale de profil i coopereaz ă cu autorit ăŃ ile de concuren Ńă str ăine i comunitare;
stabile te i aprob ă misiunea, strategia general ă i programele de activitate ale autorit ăŃ ii de concuren Ńă .

Consiliul Concuren Ńei întocme te anual un raport privind activitatea sa i modul în care agen Ńii economici i autorit ăŃ ile publice respect ă regulile concuren Ńei, potrivit prezentei legi. Raportul se adopt ă în plenul Consiliului Concuren Ńei i se d ă publicit ăŃ ii.

70 Date preluate de pe site-ul oficial al Consiliului Concuren Ńei – http://www.consiliulconcurentei.ro

143 În domeniul ajutorului de stat, Consiliul Concuren Ńei îndepline te, potrivit O.U.G nr. 117 din 2006 o serie de atribu Ńii, printre care:
emite avize pentru notific ările privind m ăsurile de ajutor de stat, respectiv pentru inform ările privind m ăsurile de ajutor de stat care intr ă în domeniul de aplicare al except ărilor pe categorii de la obliga Ńia de notificare;
reprezint ă România în fa Ńa Comisiei Europene în procedurile comunitare privind ajutorul de stat, ca punct de contact;
este singura autoritate competent ă s ă transmit ă Comisiei Europene notific ările, inform ările, respectiv raport ările întocmite potrivit O.U.G nr. 117 din 2006;
acord ă asisten Ńă de specialitate în domeniul ajutorului de stat autorit ăŃ ilor, altor furnizori i beneficiarilor de ajutor de stat, inclusiv în procesul de elaborare a actelor normative sau administrative prin care se instituie m ăsuri de natura ajutorului de stat;
informeaz ă autorit ăŃ ile, furnizorii de ajutor de stat, beneficiarii cât i publicul cu privire la reglement ările europene în domeniul ajutorului de stat, prin publicarea de ghiduri, buletine lunare, materiale, sinteze legislative i de jurispruden Ńă i alte materiale informative, precum i prin organizarea de mese rotunde, conferin Ńe, i altele asemenea;
monitorizeaz ă ajutoarele de stat, în baza raport ărilor, informa Ńiilor i datelor transmise de furnizori, care pot fi autorit ăŃ i i al Ńi furnizori de ajutor de stat;
întocme te i actualizeaz ă inventarul ajutoarelor de stat pe baza raport ărilor, datelor i informa Ńiilor primite de la furnizori;
organizeaz ă registrul ajutoarelor de stat i elaboreaz ă raportul anual al ajutoarelor de stat acordate în România.

Oficiul de Mobilizare a Economiei i Preg ătirea Teritoriului pentru Ap ărare Suceava

În baza atricolului 46 din Legea nr. 477 din 2003 privind preg ătirea economiei na Ńionale i a teritoriului pentru ap ărare, func Ńioneaz ă în cadrul prefecturilor, organele de specialitate, care sunt compartimentele la nivel teritorial ale Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale, denumite Oficii de Mobilizare a Economiei i Preg ătire a Teritoriului pentru Ar ărare (OMEPTA) 71 .

OMEPTA îndepline te sarcini pentru preg ătirea economiei na Ńionale i a teritoriului pentru ap ărare, în profil teritorial, precum i activit ăŃ i privind rechizi Ńiile de bunuri i prest ările de servicii în interes public.

OMEPTA func Ńioneaz ă atât pe timp de pace cât i în situa Ńii de criz ă i în timp de r ăzboi utilizând în acest scop date i informa Ńii puse la dispozi Ńie de c ătre autorit ăŃ ile administra Ńiei publice locale, agen Ńi economici i institu Ńii publice, în conformitate cu prevederile Legii nr. 477 din 2003, în condi Ńiile p ăstr ării confiden Ńialit ăŃ ii i respect ării prevederilor legale privind informa Ńiile clasificate.

OMEPTA colaboreaz ă cu compartimentele de specialitate ale prefecturii pentru executarea atribu Ńiilor prefectului referitoare la realizarea m ăsurilor de ap ărare care nu au caracter militar, în conformitate cu prevederile Legii nr. 215 din 2001 a administra Ńiei publice locale.

Agen Ńia Român ă pentru Conservarea Energiei – Filiala Teritorial ă Suceava

Filiala Teritorial ă Suceava reprezint ă Agen Ńia Român ă pentru Conservarea Energiei în jude Ńele Boto ani i Suceava.

Activitatea Filialei Teritoriale Suceava presupune transpunerea în practic ă a prevederilor Legii 199/2000, republicat ă privind utilizarea eficient ă a energiei.

Principalele atribu Ńii 72 a Filialei Teritoriale Suceava, aplicabile în zona de activitate, sunt:
aplicarea prevederilor „Regulamentului de constatare, notificare i sanc Ńionare a abaterilor de la prevederile Legii nr. 199 din 2000 privind utilizarea eficient ă a energiei, republicat ă, precum i de la reglement ările tehnice pentru etichetarea aparatelor electrocasnice privind eficien Ńa energetic ă”;

71 Date preluate de pe site-ul oficial al OMEPTA Suceava – http://www.omeptasv.ro 72 Date preluate de pe site-ul oficial al Agen Ńiei Române pentru Conservarea Energiei – http://www.arceonline.ro

144
diseminarea informa Ńiilor legate de preg ătirea, instruirea i atestarea personalului cu atribu Ńii în domeniul gestiunii energiei; diseminarea unor informa Ńii legate de activitatea de autorizare a auditorilor energetici;
coordonarea programului de asisten Ńă tehnic ă i cooperare cu autorit ăŃ ile locale;
monitorizarea realiz ării bilan Ńurilor energetice i elaborarea sintezei anuale a activit ăŃ ilor auditorilor energetici, pe baza rapoartelor primite de la ace tia;
culegerea de date, informare, diseminare, actualizarea bazelor de date, evaluarea propunerilor privind noi proiecte de investi Ńii;
colectarea periodic ă i analizarea în vederea aviz ării a programelor proprii de eficien Ńă energetic ă întocmite de consumatori; diseminarea unor informaŃii despre activitatea de avizare a programelor proprii de eficien Ńă energetic ă ale consumatorilor;
acordarea de consultan Ńă gratuit ă în elaborarea i aplicarea proiectelor de cre tere a eficien Ńei energetice, autorit ăŃ ilor administra Ńiei publice locale, administratorilor cl ădirilor publice, ai celor cu destina Ńia de locuin Ńă i agen Ńilor economici; asigurarea contactului permanent cu agen Ńii economici i autorit ăŃ ile locale;
furnizarea de informa Ńii pentru fundamentarea programelor i proiectelor, precum i a datelor necesare pentru evaluarea acestora;
analizarea, împreun ă cu agen Ńii economici i autorit ăŃ ile administra Ńiei publice locale a propunerilor de finan Ńare a ac Ńiunilor de reducere a consumurilor de energie; asigurarea asisten Ńei tehnice i monitorizarea execu Ńiei lucr ărilor co-finan Ńate prin intermediul ARCE;
analizarea bilan Ńurilor energetice, efectuarea expertizelor tehnice i eviden Ńierea unor propuneri de reducere a consumurilor specifice în unit ăŃ ile economice; efectuarea de măsur ători cu aparatele din dotarea proprie în instala Ńii ale agen Ńilor economici; promovarea i extinderea utiliz ării resurselor regenerabile de energie;
analizarea, verificarea i controlul modului în care se asigur ă producerea, transportul, distribu Ńia i consumul combustibililor, carburan Ńilor, energiei electrice i termice în conformitate cu legisla Ńia în vigoare, la to Ńi agen Ńii economici produc ători, transportatori, distribuitori i consumatori de energie;
participarea la ac Ńiuni de cooperare bilateral ă interna Ńional ă, ini Ńiate pe plan local i colaborarea cu filialele teritoriale ale agen Ńiilor din str ăin ătate, similare ARCE;
elaborarea i actualizarea unei baze de date cuprinzând informaŃii referitoare la supravegherea pie Ńei, pentru respectarea reglement ărilor tehnice privind eficien Ńa energetic ă;
elaborarea i actualizarea unei baze de date cuprinzând informaŃii referitoare la proiectele de eficien Ńă energetic ă, ce nu sunt co-finan Ńate de bugetul de stat; elaborarea i actualizarea unei baze de date cuprinzând informa Ńii referitoare la utilizarea surselor regenerabile de energie;
elaborarea i actualizarea bazelor de date specializate la nivel de filial ă teritorial ă i prelucrarea informa Ńiilor pentru ob Ńinerea unor sinteze cuprinzând indicatori de eficien Ńă energetic ă;
raportarea lunar ă a activit ăŃ ii filialei teritoriale.

Agen Ńia Domeniilor Statului – Biroul Jude Ńean de Rent ă Viager ă Agricol ă i Reprezentan Ńa Teritorial ă Suceava

Agen Ńia Domeniilor Statului (ADS) este institu Ńia specializat ă care realizeaz ă privatizarea societ ăŃ ilor comerciale cu profil agricol, constituite în conformitate cu Legea nr. 15 din 1990 i concesionarea terenurilor cu destina Ńie agricol ă proprietate public ă i privat ă a statului, administrate de aceste societ ăŃ i. ADS a fost înfiin Ńat ă prin Legea nr. 268/2001, ca institu Ńie de interes public, cu caracter financiar i comercial, în subordinea Ministerului Agriculturii i Dezvolt ării Rurale (MADR).

Principalele atribu Ńii 73 ale Agen Ńiei sunt:
exercitarea în numele statului a prerogativelor dreptului de proprietate asupra terenurilor cu destina Ńie agricol ă apar Ńinând domeniului privat al statului; administrarea terenurilor cu destina Ńie agricol ă apar Ńinând domeniului public i privat al statului, aflate în exploatarea societ ăŃ ilor na Ńionale, a institutelor i sta Ńiunilor de cercetare i produc Ńie agricol ă i a unit ăŃ ilor de înv ăŃă mânt agricol i silvic;

73 Date preluate de pe site-ul oficial al Agen Ńiei Domeniilor Statului – http://www.domeniilestatului.ro

145
gestionarea i exploatarea eficientă a patrimoniului de stat, al c ărui proprietar mandatat este, precum i privatizarea societ ăŃ ilor comerciale prev ăzute la art. 1 i 2 din Legea nr. 268 din 2001;
concesionarea sau arendarea terenurilor cu destina Ńie agricol ă apar Ńinând domeniului public sau privat al statului, aflate în exploatarea societ ăŃ ilor na Ńionale, a institutelor i sta Ńiunilor de cercetare i produc Ńie agricol ă i a unit ăŃ ilor de înv ăŃă mânt agricol i silvic;
concesionarea sau închirierea bunurilor, activit ăŃ ilor i serviciilor publice aflate în subordinea Ministerului Agriculturii, Alimenta Ńiei i P ădurilor;
cump ărarea sau schimbul de terenuri cu destina Ńie agricol ă, în vederea concesion ării sau arend ării acestora, pentru realizarea de exploata Ńii agricole optime; schimbul de terenuri cu destina Ńie agricol ă se admite numai în cadrul aceluia i jude Ń;
aplicarea prevederilor legale referitoare la renta viager ă agricol ă din titlul XI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile propriet ăŃ ii i justi Ńiei, precum i unele m ăsuri adiacente, cu modific ările i complet ările ulterioare;
comasarea terenurilor cu destina Ńie agricol ă, în numele statului, din domeniul public sau privat al statului, în vederea concesion ării sau arend ării acestora, pentru realizarea de exploata Ńii agricole de tip ferme familiale. Concesionarea i arendarea c ătre ferme familiale se vor face prin metodele prev ăzute de lege i aprobate de Consiliul de administra Ńie al Agen Ńiei Domeniilor Statului.

Direc Ńia Jude Ńean ă a Arhivelor Na Ńionale Suceava

Înfiin Ńat ă la 1 aprilie 1945, prin eforturile sus Ńinute ale lui Gheorghe L ăzărescu i ale directorului general Aurelian Sacerdo Ńeanu, Direc Ńia Regional ă Suceava a Arhivelor Statului a continuat de la început activitatea Direc Ńiei Regionale din Cern ăuŃi, cu atribu Ńii pentru partea de sud a Bucovinei: jude Ńele R ădăuŃi, Suceava, Câmpulung i pentru jude Ńele Baia i Dorohoi 74 .

Trecând din 1951 în subordinea Ministerului de Interne, Direc Ńia Regional ă Suceava devine Serviciu Regional cu filiale la Câmpulung Moldovenesc, F ălticeni i R ădăuŃi, c ărora li se al ătur ă din 1953 Boto ani i Dorohoi.

În aprilie 1969 prin comasarea filialelor R ădăuŃi, Câmpulung i F ălticeni se înfiin Ńeaz ă Filiala Arhivelor Statului Suceava c ăreia în 9 iunie acela i an i se atribuie un spa Ńiu în cl ădirea ocupat ă de Muzeul Jude Ńean unde func Ńioneaz ă i în prezent.

Prin reorganizarea Arhivelor Statului cu legea 16 din 9 aprilie 1996 Filiala Arhivelor Statului devine Direc Ńia Jude Ńean ă a Arhivelor Na Ńionale, titulatur ă sub care func Ńioneaz ă pân ă în prezent.

Obiectivul principal în aceast ă perioad ă a devenit asigurarea serviciului public de eliberare a copiilor i extraselor din documente necesare aplic ării legisla Ńiei reparatorii, asigurarea accesului la cercetarea documentelor prin sala de studiu i mai ales asigurarea în cea mai mare m ăsur ă posibil ă a controlului i prezerv ării documentelor provenite de la creatori desfiin ŃaŃi. Asigurarea unui spa Ńiu propriu de depozitare corespunz ător necesit ăŃ ilor ca dimensiune i dotare, r ămâne înc ă un deziderat.

Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Suceava

Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă îndepline te în jude Ńul Suceava atribu Ńiile, sarcinile i responsabilit ăŃ ile Institutului Na Ńional de Statistic ă Bucure ti.

Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Suceava, institu Ńie public ă cu personalitate juridic ă finan Ńat ă de la bugetul de stat, în subordinea Institutului Na Ńional de Statistic ă Bucure ti, organizeaz ă şi între Ńine sistemul informa Ńional statistic în profil teritorial.

Direc Ńia Jude Ńean ă de Statistic ă Suceava are ca obiect de activitate culegerea, prelucrarea, stocarea, analiza, difuzarea rezultatelor cercet ărilor statistice i constituirea fondului teritorial de date statistice cu caracter economic, financiar, social, demografic, juridic necesar elabor ării politicii economice şi sociale, inform ării opiniei publice; asigurarea veridicit ăŃ ii datelor furnizate de c ătre

74 Date preluate de pe site-ul oficial al institu Ńiei Arhivele Na Ńionale ale României – http://www.arhivelenationale.ro

146 agen Ńii economici i sociali, serviciile publice, organismele guvernamentale i nonguvernamentale, care se g ăsesc sau î i desf ă oar ă activitatea pe raza jude Ńului; realizarea lucr ărilor din programele anuale de activitate stabilite de Institutului Na Ńional de Statistic ă Bucure ti, publicarea i diseminarea datelor statistice.

Direc Ńia Jude Ńean ă pentru Cultur ă, Culte i Patrimoniu Cultural Na Ńional Suceava

Direc Ńia pentru Cultur ă, Culte i Patrimoniu Cultural Na Ńional Suceava succede vechilor forme de administrare local ă a culturii din Republica Socialist ă România (comitetele jude Ńene pentru cultur ă i art ă, comitetele jude Ńene pentru cultur ă i educa Ńie socialistă).

Actuala form ă de organizare a serviciului jude Ńean al Ministerului Culturii i Cultelor î i are originea în prevederile Decretului nr. 101 din 7 februarie 1990 al Consiliului Frontului Salv ării Na Ńionale, publicat în Monitorul Oficial nr. 22 din 8 februarie 1990, prin care se înfiin Ńau inspectoratele jude Ńene pentru cultur ă75 .

Perioada de dup ă 1990 i-a adus institu Ńiei o serie de modific ări de natur ă organizatoric ă (reglementate prin H.G. nr. 28 din 2001, H.G. nr. 286 din 2001, prin care se înfiin Ńează Direc Ńia Jude Ńean ă pentru Cultur ă, Culte i Patrimoniul Cultural Na Ńional, i alte acte normative referitoare la organizarea i func Ńionarea Ministerului Culturii i Cultelor).

Direc Ńia pentru Cultur ă, Culte i Patrimoniu Cultural Na Ńional Suceava a fost înfiin Ńat ă în anul 2001 în baza H.G. nr. 286 din 8 martie 2001 prin absorbirea de c ătre Inspectoratul de Cultur ă al jude Ńului Suceava a Oficiului pentru Patrimoniu Cultural Na Ńional, serviciu care func Ńiona la acea dat ă în cadrul Muzeului Na Ńional al Bucovinei.

Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava

La ini Ńiativa dr. Mihai Cristea, proiectul B ăncii de Resurse Genenetice Vegetale Suceava a demarat în 1982, iar în 1985 Banca de Resurse Genetice Vegetale a fost construit ă. Între 1985 – 1990, Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava a apar Ńinut Sta Ńiunii de Cercetare Agricol ă Suceava. Ca urmare a Deciziei nr. 371 din 1990 dat ă de c ătre Guvernul României, Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava a devenit autonomă, fiind finan Ńat ă de la bugetul na Ńional.

Actele normative care reglementeaz ă organizarea i func Ńionarea B ăncii de Resurse Genetice Vegetale Suceava sunt 76 :
Hot ărârea Guvernului României nr. 371 din 5 aprilie 1990 privind înfiin Ńarea, organizarea i func Ńionarea B ăncii de Resurse Genetice Vegetale Suceava;
Hot ărârea de Guvern nr. 155 din 2005 privind organizarea i func Ńionarea Ministerului Agriculturii, P ădurilor i Dezvolt ării Rurale, modificat ă prin Hot ărârea de Guvern nr. 374 din 2005.

Banca de Gene Suceava are ca responsabilitate s ă conserve germoplasma vegetal ă din România i, prin colaborare interna Ńional ă, contribuie la asigurarea resurselor genetice vegetale mondiale.

Obiective:
păstrarea colec Ńiei na Ńionale a tuturor plantelor înmul Ńite prin semin Ńe;
furnizarea de material biologic cu un înalt nivel de rezisten Ńă la factorii biotici i abiotici pentru programele de ameliorare.

Activit ăŃ i:
colectare resurselor genetice vegetale;
reproducerea i multiplicarea;
caracterizarea i evaluarea;
conservarea i documentarea.

75 Date preluate de pe site-ul oficial al Direc Ńiei Jude Ńene pentru Cultur ă, Culte i Patrimoniu Cultural Na Ńional Suceava – http://www.suceava.djc.ro 76 Date preluate de pe site-ul oficial al B ăncii de Resurse Genetice Vegetale Suceava – http://www.svgenebank.ro

147 Sta Ńiunea de Cercetare i Dezvoltare Agricol ă Suceava

În anul 1946 prin Decizia nr. 1933 a Ministerului Agriculturii a luat fiin Ńă prima unitate de cercetare agricol ă din zona nordic ă a Moldovei (Sta Ńiunea experimental ă agricol ă Suceva, actuala Sta Ńiune de Cercetare Dezvoltare Agricol ă Suceva), ca necesitate a dezvolt ării agriculturii în Bucovina. Dup ă trei ani de func Ńionare în zona submontan ă de la Ili eti (19 km distan Ńă de Suceva), prin Decizia nr. 564249 din 24 august a aceluia i minister, sta Ńiunea a fost transferat ă la Suceva.

Zona unde se afl ă cantonat ă este individualizat ă prin condi Ńii pedoclimatice specifice, caracterizate prin restric Ńii termice, neuniformitatea regimului hidrologic i printr-o mare diversitate de tipuri de sol, de la soluri cu fertilitate sc ăzut ă pân ă la cele cu fertilitate bun ă. Consecin Ńă a acestei diversit ăŃ i ecologice a constituit-o, de la început necesitatea diversific ării preocup ării legate de activitatea de cercetare ca r ăspuns la rezolvarea principalelor probleme ale agriculturii din Podi ul Sucevei.

Dac ă în anul înfiin Ńă rii (1946) preocup ările erau îndreptate spre cultura cartofului, a paji tilor i a plantelor de nutre Ń, de-a lungul timpului se poate constata, urm ărind evolu Ńia preocup ărilor i a modului de realizare a obiectivelor de baz ă ale cercet ării agricole, la Suceva, o extindere continu ă a ariilor de probleme abordate precum i amplificarea camplexit ăŃ ii acestora.

Oficiul Jude Ńean de Consultan Ńă Agricol ă Suceava

Agen Ńia Na Ńional ă de Consultan Ńă Agricol ă are urm ătoarele atribu Ńii 77 principale i responsabilit ăŃ i:
preg ătirea pentru integrarea în Uniunea Europeana a popula Ńiei rurale care desf ă oar ă activit ăŃ i agricole, piscicole, silvice i de diversificare a activit ăŃ ilor din mediul rural;
diseminarea prevederilor legislative armonizate cu cele ale Uniunii Europene;
promovarea în rândul popula Ńiei rurale a programelor de dezvoltare rural ă;
acordarea de asisten Ńă i consultan Ńă tehnic ă pentru accesarea rapid ă a fondurilor structurale, a sistemului de sus Ńinere a produc ătorilor agricoli i a altor programe de finan Ńare;
preg ătirea i perfec Ńionarea profesional ă în domeniul agricol, silvic i piscicol a popula Ńiei din mediul rural;
organizarea unui sistem informa Ńional eficient prin activit ăŃ i de editare, multiplicare, difuzare a materialelor de specialitate, realizarea de filme, emisiuni radio-TV i a altor materiale audio-vizuale.

În vederea realiz ării atribu Ńiilor i responsabilit ăŃ ilor sale, A.N.C.A. dezvolt ă rela Ńii de colaborare cu urm ătoarele institu Ńii:
Ministerul Integr ării Europene;
Ministerul Educa Ńiei i Cercet ării;
Academia de tiin Ńe Agricole i Silvice Gh. Ionescu Sise ti;
Academia de Studii Economice;
unit ăŃ i de înv ăŃă mânt agricol, institute i sta Ńiuni de cercetare agricol ă, O.N.G.-uri, asocia Ńii profesionale;
Prefecturile, Consiliile Jude Ńene, Consiliile Locale.

Agen Ńia de Pl ăŃ i pentru Dezvoltare Rural ă i Pescuit – Oficiul Jude Ńean Suceava

Agen Ńia de Pl ăŃ i pentru Dezvoltare Rural ă i Pescuit 78 , a fost înfiin Ńat ă prin Ordonan Ńa de Urgen Ńă a Guvernului nr. 13 din 27 februarie 2006, prin reorganizarea Agen Ńiei SAPARD i a primit acreditarea de func Ńionare la finalul anului 2007. Actul de acreditare al Agen Ńiei de Pl ăŃ i pentru Dezvoltare Rural ă i Pescuit, ca Agen Ńie ce gestioneaz ă FEADR, a fost semnat de Ministrul Agriculturii i Dezvolt ării Rurale la data de 15 decembrie 2007 i acoper ă procedurile i structurile Agen Ńiei ( conform Articolului 1, alin. 3 din Regulamentul (CE) nr. 885 din 2005 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1290 din 2005 în ceea ce prive te acreditarea Agen Ńiilor de pl ăŃ i i a altor entit ăŃ i precum i lichidarea conturilor FEGA i FEADR ) i criteriilor de acreditare aprobate prin Ordinul Ministrului Agriculturii, P ădurilor i Dezvolt ării Rurale nr. 422 din 2006.

77 Date preluate de pe site-ul oficial al ANCA – http://www.consultantaagricola.ro 78 Date preluate de pe site-ul oficial al APDRP – http://www.apdrp.ro

148

Prin acreditarea APDRP, Autoritatea Competent ă, respectiv Ministerul Agriculturii i Dezvolt ării Rurale, a stabilit conform Regulamentului Comisiei Europene nr. 885 din 2006, c ă APDRP îndepline te toate criteriile de acreditare privind structura organizatoric ă, standardele de resursele umane i rela Ńiile publice, procedurile interne, securitatea sistemului informatic, precum i alte activit ăŃ i specifice.

Agen Ńia de Pl ăŃ i pentru Dezvoltare Rural ă i Pescuit (APDRP) asigur ă implementarea tehnic ă i financiar ă a Fondului European pentru Agricultur ă i Dezvoltare Rural ă (FEADR) i a preluat în totalitate derularea i monitorizarea Programului SAPARD. Exper Ńii APDRP vor asigur ă continuarea derul ării Programului SAPARD pân ă la finalizarea acestuia în decembrie 2008, în ceea ce prive te efectuarea pl ăŃ ilor pentru proiectele contractate, iar pân ă în decembrie 2013, vor fi monitorizate toate proiectele care au fost finan Ńate prin Programul SAPARD în sensul respect ării clauzelor asumate prin contractele de finan Ńare.

Pe lâng ă preluarea integral ă a personalului Agen Ńiei SAPARD, APDRP î i extinde opera Ńiunile la nivel jude Ńean prin preluarea unui num ăr de 386 de posturi aferente serviciilor tehnice delegate din cadrul Direc Ńiilor jude Ńene pentru agricultur ă i dezvoltare rural ă. În acest fel, se inten Ńioneaz ă ca cererile de plat ă pentru Programul SAPARD, iar mai apoi cererile de finan Ńare i de plat ă pentru fondurile post-aderare, s ă fie primite direct la nivel jude Ńean.

Astfel, APDRP este structurat ă la nivel jude Ńean n 42 de Oficii Jude Ńene având repartiza Ńi în total 722 de exper Ńi, la nivel regional în 8 Centre Regionale cu un total de 327 de exper Ńi, iar la nivel central APDRP are 213 exper Ńi angaja Ńi. Astfel, APDRP va putea implementa FEADR atât din punct de vedere tehnic, cât i financiar, cu un personal total de 1.262 de experŃi.

La nivelul jude Ńului Suceava activeaz ă Oficiul Jude Ńean de Pl ăŃ i pentru Dezvoltare Rural ă i Pescuit, cu sediul în municipiul Suceava.

Agen Ńia de Pl ăŃ i i Interven Ńie pentru Agricultur ă – Sucursala Suceava

Agen Ńia de Pl ăŃ i i Interven Ńie pentru Agricultur ă (APIA) func Ńioneaz ă în subordinea Ministerului Agriculturii i Dezvolt ării Rurale în baza Legii nr. 1 din 2004 cu modific ările i complet ările ulterioare. Institu Ńia are urm ătoarea organizare: aparat central, 42 de centre jude Ńene i 210 centre locale.

Începând cu 1 ianuarie 2007, APIA deruleaz ă fondurile europene pentru implementarea m ăsurilor de sprijin finan Ńate din Fondul European pentru Garantare în Agricultur ă (FEGA).

Subven Ńiile se acord ă sub form ă de plăŃ i directe la hectar gestionate de Sistemul Integrat de Administrare i Control (IACS) i în cadrul m ăsurilor de pia Ńă pentru implementarea mecanismelor comerciale conform Politicii Agricole Comune (PAC). Astfel, Agen Ńia de Pl ăŃ i i Interven Ńie pentru Agricultur ă administreaz ă sistemul de certificate de export-import i garan Ńii pentru importul i exportul produselor agricole, elaboreaz ă i implementeaz ă procedurile privind aplicarea sistemului de interven Ńie pentru produsele agricole.

Atribu Ńiile 79 APIA:
Asigur ă derularea opera Ńiunilor financiare legate de gestionarea fondurilor alocate;
Asigur ă verificarea cererilor de plat ă primite de la beneficiari;
Autorizeaz ă plata c ătre beneficiari în urma verific ării cererilor de plat ă sau îi în tiin Ńeaz ă pe ace tia cu privire la eventualele nereguli sesizate, în vederea solu Ńion ării acestora;
Execut ă pl ăŃ ile autorizate c ătre beneficiari;
łine contabilitatea pl ăŃ ilor efectuate;
Urm ăre te încadrarea în fondurile alocate pentru activit ăŃ ile prev ăzute mai sus;
Asigur ă îndeplinirea cerin Ńelor cu privire la informarea public ă privind activit ăŃ ile desf ă urate;
Asigur ă desf ă urarea în bune condi Ńii a activit ăŃ ilor economice, administrative, contabile, de personal i audit ale Agen Ńiei;

79 Date preluate de pe site-ul oficial al APIA – http://www.apia.org.ro

149
Colaboreaz ă pentru îndeplinirea atribu Ńiilor specifice cu organele administra Ńiei publice centrale i locale;
Preg ăte te i implementeaz ă prevederile privind mecanismele comerciale;
Administreaz ă sistemul de certificate de export-import i garan Ńii pentru importul i exportul produselor agricole;
Elaboreaz ă i implementeaz ă procedurile privind aplicarea sistemului de interven Ńie pentru produsele agricole;
Este autoritatea public ă responsabil ă cu implementarea Sistemului Integrat de Administrare i Control;
Asigur ă managementul cotelor de produc Ńie de zah ăr i izoglucoz ă i gestioneaz ă contribu Ńiile aferente acestor cote;
Elaboreaz ă manuale de proceduri i metodologii în vederea implement ării corespunz ătoare a atribu Ńiilor care îi revin;
Implementeaz ă i administreaz ă restitu Ńiile la export i sistemul de garan Ńii aferente restitu Ńiilor;
Furnizeaz ă toate informa Ńiile solicitate de Organismul coordonator al agen Ńiilor de pl ăŃ i pentru agricultur ă, dezvoltare rural ă i pescuit.

În municipiul Suceava func Ńioneaz ă centrul jude Ńean al Agen Ńiei de Pl ăŃ i i Interven Ńie în Agricultur ă.

Alte institu Ńii ale administra Ńiei publice centrale reprezentate în jude Ńul Suceava

De asemenea, în municipiul Suceava serviciile publice deconcentrate, organizate la nivelul jude Ńului Suceava, sunt reprezentate i de:
Direc Ńia General ă a Finan Ńelor Publice Suceava subordonat ă Ministerului Finan Ńelor Publice;
Centrul Militar Jude Ńean Suceava subordonat Ministerului Ap ărării;
Inspectoratul de Poli Ńie Jude Ńean subordonat Ministerului Internelor i Reformei Administrative;
Direc Ńia pentru Sport a Jude Ńului Suceava subordonat ă Agen Ńiei Na Ńionale pentru Sport;
Direc Ńia pentru Dialog, Familie i Solidaritate Social ă Suceava subordonat ă Ministerului Muncii, Solidarit ăŃ ii Sociale i Familiei;
Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semin Ńelor i Materialului S ăditor Suceava subordonat Ministerului Agriculturii i Dezvolt ării Rurale;
Direc Ńia pentru Agricultur ă i Dezvoltare Rural ă Suceava subordonat ă Ministerului agriculturii i Dezvolt ării Rurale;
Direc Ńia Sanitar ă Veterinar ă i pentru Siguran Ńa Alimentelorsubordonat ă Autorit ăŃ ii Na Ńionale Sanitar-Veterinare i pentru Siguran Ńa Alimentelor;
Inspectoratul colar al Jude Ńului Suceava subordonat Ministerului Educa Ńiei, Cercet ării i Tineretului;
Inspectoratul Jude Ńean în Construc Ńii Suceava subordonat Inspectoratului de Stat în Construc Ńii;
Serviciul Jude Ńean de Metrologie Legal ă Suceava subordonat Biroului Român de Metrologie Legal ă;
Inspec Ńia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i Instala Ńiilor de Ridicat – Inspec Ńia Teritorial ă Suceava;
Biroul Vamal Suceava subordonat Autorit ăŃ ii Na Ńionale a V ămilor;
Oficiul Jude Ńean pentru Protec Ńia Consumatorului Suceava subordonat Autorit ăŃ ii Na Ńionale pentru Protec Ńia Consumatorului;
Oficiul Jude Ńean pentru Studii Pedologice i Agrochimice Suceava;
Oficiul de Cadastru i Publicitate Imobiliar ă Suceavasubordonat Agen Ńiei Na Ńionale de Cadastru i Publicitate Imobiliar ă.

150

5.12. Justi Ńie

Pe teritoriul actual al României, activitatea judecătoreasc ă a ap ărut i a evoluat odat ă cu organizarea statal ă. La început, activitatea Fig. 5.12.1 Instan Ńe judec ătore ti de la nivelul jude Ńului judiciar ă era realizat ă împreun ă cu Suceava celelalte activit ăŃ i ale statului, neavând un caracter independent i nefiind exercitat ă de persoane specializate.

În decembrie 1991 a fost adoptat ă noua Constitu Ńie a României, cu modific ările i complet ările ulterioare, care reflect ă schimb ările democratice produse în Ńar ă în decembrie 1989 i consacr ă o serie de principii noi în ceea ce prive te activitatea judec ătoreasc ă.

La 1 iulie 1993 a intrat în vigoare Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judec ătoreasc ă, cu modific ările i complet ările ulterioare, care, în conformitate cu prevederile constitu ionale Ń au pus bazele organiz ării i func Ńion ării Judec ătorie Tribunal Curtea de Apel noii institu Ńii.

Instan Ńe judec ătore ti aflate pe raza municipiului Suceava sunt:
Curtea de Apel Suceava;
Tribunalul Suceava;
Judec ătoria Suceava.

Curtea de Apel Suceava

În România exist ă 15 Cur Ńi de Apel având re edin Ńele în: Alba Iulia, Pite ti, Oradea, Suceava, Bac ău, Bucure ti, Cluj, Constan Ńa, Craiova, Gala Ńi, Ia i, Târgu Mure , Ploie ti, Timi oara. Circumscrip Ńia Cur Ńii de Apel Suceava cuprinde Tribunalul Boto ani i Tribunalul Suceava. Construc Ńia în care func Ńioneaz ă în prezent Curtea de Apel Suceava a fost edificat ă între anii 1850 - 1855, cu destina Ńia ini Ńial ă de cazarm ă militar ă.

În prezent, în actuala cl ădire func Ńioneaz ă Curtea de Apel, Tribunalul i Judec ătoria Suceava. Situat ă în municipiul Suceava, str. tefan cel Mare nr. 62, cl ădirea este considerat ă monument istoric de categorie B, are o suprafa Ńă construit ă de 2.626 mp, o suprafa Ńă desf ă urat ă de 10.064 mp, o suprafa Ńă util ă de 7.484 mp i este format ă din demisol, parter i 2 etaje.

Curtea de Apel Suceava are în compunere 5 sec Ńii: civil ă, penal ă, comercial ă i de contencios administrativ i fiscal, sec Ńia de conflicte de munc ă i asigur ări sociale, sec Ńia de minori i familie. Instan Ńele judec ătore ti se încadreaz ă cu personal de conducere, judec ători, personal auxiliar de specialitate, administrativ i de serviciu. Colegiul de conducere se compune din: pre edinte i 6 judec ători, ale i pe o perioadã de 3 ani în adunarea generalã a judec ătorilor;

Curtea de Apel judec ă:
în prim ă instan Ńă , procesele i cererile în materie de contencios administrativ privind actele autorit ăŃ ilor i institu Ńiilor centrale;
ca instan Ńe de apel, apelurile declarate împotriva hot ărârilor pronun Ńate de tribunale în prim ă instan Ńă ;
ca instan Ńe de recurs, recursurile declarate împotriva hot ărârilor pronun Ńate de tribunale în apel sau împotriva hot ărârilor pronun Ńate în prim ă instan Ńă de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum i în orice alte cazuri expres prev ăzute de lege;

151
solu Ńioneaz ă conflictele de competen Ńă ivite între tribunale sau între judec ătorii i tribunale din circumscrip Ńia sa ori între judec ătorii din circumscrip Ńia unor tribunale diferite, aflate în circumscrip Ńia Cur Ńii, precum i alte cazuri anume prev ăzute de lege;
solu Ńioneaz ă cererile prin care s-a solicitat extr ădarea sau transferul persoanelor condamnate în str ăin ătate.

Tribunalul Suceava

Construc Ńia Tribunalului Suceava a fost executat ă între anii 1850 i 1855 cu func Ńiunea ini Ńial ă de cazarm ă militar ă (format ă dintr-un corp în form ă de "U" i o capel ă).

În anul 1885 a luat fiin Ńă Tribunalul districtual. Conform actului notarial din 20 februarie 1902, proprietarul parcelei de cl ădire (construc Ńii dispuse în 2 corpuri neseparate - închisoare i judec ătorie), era Justiaz - Aerar (Înalta Curte de Justi Ńie).

La 30 decembrie 1956, prin H.C.M. nr. 2750, penitenciarul a fost mutat în municipiul Boto ani, iar spa Ńiul r ămas disponibil a fost atribuit admnistra Ńiei locale i ocupat mai întâi de fostul Sfat Popular al regiunii Suceava, iar apoi de Prim ăria municipiului Suceava, Universitatea " tefan cel Mare", Oficiului de Cadastru i Organizarea Teritoriului (O.C.O.T.) Suceava i Administra Ńia Financiar ă a municipiului Suceava.

Dup ă Revolu Ńia din 1989, au fost redobândite spa Ńiile ocupate de Universitatea " tefan cel Mare" Suceava, O.C.O.T. Suceava i parte din cele ocupate de Consiliul Local Suceava i organele financiare.

Tribunalul judec ă:
În prim ă instan Ńă ;
Ca instan Ńă de apel, apelurile declarate împotriva hot ărârilor pronun Ńate de judec ătorii în prim ă instan Ńă .
Ca instan Ńă de recurs, recursurile declarate împotriva hot ărârilor pronun Ńate de judec ătorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului.
În orice alte materii date prin lege în competen Ńa lor.

Judec ătoria Suceava

Judec ătoria Suceava este o autoritate public ă din cadrul sistemului organelor judec ătore ti, f ără personalitate juridic ă, potrivit art. 36 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar ă.

Judec ătoria func Ńioneaz ă, împreun ă cu Curtea de Apel i Tribunalul Suceava în construc Ńia ce a fost edificat ă între anii 1850-1855.

În conformitate cu prevederile Legii privind organizarea judiciar ă, în cadrul Judec ătoriei Suceava func Ńioneaz ă colegiul de conducere compus dintr-un pre edinte i doi membri care hot ărăsc cu privire la problemele generale de conducere a instan Ńei.

152