New Europe College Lost in Space
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
NEW EUROPE COLLEGE LOST IN SPACE Edited by Augustin Ioan NEW EUROPE COLLEGE LOST IN SPACE Edited by Augustin Ioan This volume is published by the New Europe College as part of the RELINK publication series Copyright © 2003 – New Europe College ISBN 973-85697-6-1 THE CONTRIBUTORS TO THIS VOLUME Bruce Barber, artist and Professor, Nova Scotia School of Arts and Design, Canada Magda Cârneci, art critic and historian; Relink alumna Virgil Ciomoº, Associate Professor of philosophy, “Babeº- Bolyai University”, Cluj, Romania; NEC alumnus Simona Corlan-Ioan, historian; Lecturer, University of Bucharest; NEC alumna Hanna Derer, architect and urban planner; Lecturer, University of Architecture and Urban Planning, Bucharest, Romania; Relink alumna Margaret Dikovitskaya, art theorist; former Getty Fellow Radu Drãgan, architect and anthropologist; Assistant Professor, University of Architecture and Urban Planning, Bucharest, Romania ªtefan Ghenciulescu, architect; Lecturer, University of Architecture and Urban Planning, Bucharest, Romania; NEC alumnus Octavian Groza, Associate Professor, “Al.I. Cuza” University, Iaºi, Romania; NEC alumnus George Harpãu, architect and philosopher; Assistant Professor, University of Architecture and Urban Planning, Bucharest, Romania; Editor, Arhitectura review 5 Augustin Ioan, architect; Associate Professor, University of Architecture and Urban Planning, Bucharest, Romania; NEC and Relink alumnus Daniela Jalobeanu, physicist and philosopher; NEC alumnus Cristian Katti, philosopher and art theorist; former Getty Fellow Henry Krips, Professor, Department of Communication, University of Pittsburgh; alumnus of Collegium Budapest Kázmér Kovács, architect; Visiting Professor, University of Architecture and Urban Planning, Bucharest, Romania; NEC alumnus Neil Leach, Professor, School of Architecture, Bath, UK Silviu Lupaºcu, Visiting Professor, University of Bucharest, University of Architecture and Urban Planning, Bucharest, Romania; Relink alumnus Anca Manolescu, philosopher; Researcher, The Romanian Peasant’s Museum, Bucharest; NEC alumna Ciprian Mihali, philosopher; Associate Professor, “Babeº-Bolyai” University, Cluj; Relink alumnus Mariana Neþ, researcher, “Iorgu Iordan” Institute of Linguistics, Bucharest; NEC alumna Richard Read, art theorist; Professor, University of Perth, Australia Elena Trubina, philosopher; Professor, University of Ekaterinsburg, Russia Malcolm Voyce, Professor, Macquarie University, Australia 6 CUPRINS The Contributors to this Volume ......................................... 5 1. The Space of Philosophy / Spaþiul filosofiei..................... 9 Virgil Ciomoº, Aporetica lui Khôra ............................. 11 Radu Drãgan, L’espace et l’âme du monde dans le Timée .......................................................................... 36 George Harpãu, Spaþiul ca proximitate a lumii .......... 69 Augustin Ioan, The Sacred Space ................................ 87 Neil Leach, Forget Heidegger .................................... 122 Silviu Lupaºcu, Rumi: Spaþiul real. Oraºul pelerinilor. Noaptea puterii ...................................... 144 Anca Manolescu, L’église-musée. Un problème de topologie du sacré ..................................................... 173 2. The Space of Physics – Physical Spaces / Spaþiul fizicii – Spaþii fizice ...................................................................... 197 Octavian Groza, Despre geografie ºi spaþiu .............. 199 Dana Jalobeanu, Doctrina newtonianã a spaþiului absolut ºi structura matematicã a lumii ..................... 231 Henry Krips, Einsteinian Space, Absolute Space, and Social/Sokalled Space................................................ 267 7 Malcolm Voyce, The “Spacial” Settlement of Australia .................................................................... 290 3. Public Place – Private Spaces / Loc public – Spaþii private ............................................................................. 337 Magda Cârneci, Bucharest - A Collection of Odors... 339 Simona Corlan-Ioan, Africa – celãlalt spaþiu ............. 357 Hanna Derer, Spaþiul identitãþii ................................ 382 ªtefan Ghenciulescu, Everyone’s Space, Someone’s Space, No One’s Space ............................................. 398 Ciprian Mihali, Pratiques d’espaces, récits des lieux ........................................................... 430 Mariana Neþ, A House Is not Just a House ................. 454 Elena Trubina, Post-Soviet City: The Public, the Monuments, the Intellectuals .................................... 467 4. The Space of the Arts / Spaþiul artelor ......................... 501 Bruce Barber, Space/Time – En(trop)y: A Distinctive Postmodern Element in the Art of Robert Morris and Thomas Pynchon................................................ 503 Margaret Dikovitskaya, Counter-Volume in Sculpture and Art History Approaches ...................... 532 Christian Katti, The Spacing of “Body” and “Language” Throughout and Beyond New Media..... 541 Kázmér Kovács, The Two-Dimensional Space .......... 557 Richard Read, Modest Theory: Spatial Reflexivity in Adrian Stokes’s Pisanello ........................................... 570 NEW EUROPE COLLEGE ................................................ 617 8 1. The Space of Philosophy Spaþiul filosofiei APORETICA LUI KHÔRA VIRGIL CIOMOª În Timeu, Platon defineºte timpul ca pe un fel de „figurã” a cerului mobil, iar eternitatea, ca pe una a modelului sãu: fãptura perfectã.1 „Figurã” vrea sã spunã aici metaforã, dar ºi imagine, cãci, într-adevãr, sensul raporturilor ce se stabilesc între termenii unei atari proporþionalitãþi – cerul ºi timpul, pe de o parte, fãptura perfectã ºi eternitatea, pe de alta – este cel presupus de unul ºi acelaºi eikôn2. Obþinem astfel un rezultat destul de straniu – din perspectiva platonismului clasic, cel puþin –, ºi anume, acela cã va trebui sã acceptãm existenþa imaginilor nu numai în lumea sensibilã – unde cerul are (ºi va avea pânã în zorii timpurilor moderne) un loc privilegiat – ci ºi în cea inteligibilã – , ceea ce pare mai puþin evident. Este o concluzie pe care neoplatonicienii n-au întârziat, de altfel, sã ºi-o asume. Iatã cum încearcã Jamblicus sã facã faþã acestei neaºteptate dificultãþi: „Nu este, însã, necesar ca imaginea sã facã parte doar din rândul fiinþelor sensibile (cum e cazul cerului, de pildã – n.n.), fiindcã ºi realitãþile mediane (eternitatea, în acest caz, cea care îl angajeazã pe eikôn într-un sens „mediat” – n.n.), nu numai cele sensibile, participã [în acest fel] la 1 Platon, Timeu, 37c, 5 - e, 5. 2 Ibidem, 37d, 3. 11 Lost in Space fiinþele prime (la fãptura perfectã, aºadar – n.n.) de vreme ce, la rândul lor, sensibilele se aseamãnã celor ce sunt prime ºi din cauza reflexelor acestora, prime (altfel spus: din pricina timpului însuºi – n.n.), reflexe care provin din cele mediane (ºi, ca atare, din eternitate – n.n.)”.3 Conºtient cã aceastã interpretare nu consunã de fapt cu tezele platonismului ortodox, Proclus simte, la rându-i, nevoia unei explicaþii: „Prin urmare, dacã, aºa cum gândeau Porfir dimpreunã cu alþi câþiva platonicieni, doar sensibilele participã la fãpturile ce sunt cu adevãrat fiinþe, trebuie sã cãutãm imaginile nu numai printre cele sensibile. Dacã, pe de altã parte, aºa cum scriu Amelius ºi, înaintea lui, Numenius, existã o participare ºi în cazul inteligibilelor, va trebui sã gãsim imagini ºi printre acestea din urmã. Or, pentru cã divinul Platon n-a admis cã existã imagini în fiinþele prime, dar nici nu le-a alungat cu totul printre cele sensibile (s.n.), el ar putea recompensa, ºi pentru asta, pe acela pe care puþin aº greºi sã-l numesc învingãtorul tuturor ºi în toate privinþele – Jamblicus –, care recomandã sã luãm în considerare pe cele ce participã atât în cazul fiinþelor mediane cât ºi în acela al [fiinþelor] prime”.4 Acest pasaj ne introduce direct în miezul dificultãþilor cosmologiei din Timeu. Astfel, dacã, în calitatea ei de fiinþã medianã, eternitatea se constituie ca o imagine a modelului – sau, mai precis, ca însãºi imaginea (aparenþa) modelului5 – , 3 Apud Proclus, Comentariu la Timeu, IV, 33. 26-30. 4 Ibidem, 33. 31 - 34. 4. 5 Timeu, 37d. 12 1. The Space of Philosophy / Spaþiul filosofiei atunci între lucrul imanent ºi ideea sa transcendentã nu mai funcþioneazã clasicul raport eterogen dintre o imagine vizibilã ºi arhetipul ei invizibil, ci, dimpotrivã, raportul omogen dintre aceeaºi imagine, vizibilã, ºi propriul ei arhetip, nu mai puþin vizibil. Cu alte cuvinte (ºi în acest context specific pentru platonismul clasic), atunci când raportãm (i.e. comparãm) un lucru „imanent” cu modelul sãu „transcendent”, noi nu comparãm o imagine „sensibilã” cu o „idee” inteligibilã (lucrurile cu adevãrat eterogene nu pot fi comparate) ci, dimpotrivã, o imagine, fie ea sensibilã, cu o altã imagine, fie ea inteligibilã. (De unde ºi critica adusã de Aristotel platonismului ortodox, care vizeazã confunzia dintre idee ºi imagine ºi, în consecinþã, reducþia statutului ontologic al ideii la acela ontic al lucrului. Problema va fi reluatã abia spre sfârºitul Evului Mediu, odatã cu dezbaterea purtatã în jurul statutului speciilor inteligibile.) Or, dacã facerea lumii naturale presupune – ca model – facerea lumii ideale ºi, prin analogie, dacã dificultãþile producerii imaginilor sensibile presupun, la rândul lor, pe cele ale producerii imaginilor inteligibile, atunci, fie cã vechea ºi dificila problemã a intermediarului trebuia repusã în cu totul alþi termeni, fie cã, dimpotrivã, acest intermediar nu