Anul XXI, 2010, Nr. 11
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
In memoriam trului de calitate, scriind despre el cu înaltã nele Altarul de nisip, 1993, Patul de zãpadã, MIRCEA GHIÞULESCU competenþã ºi dãruire maximã. Pentru acti- 1995, Vinul de piatrã, 1997, Zodia Þârului vitatea sa exemplarã, a fost distins cu Ordi- (col. „Akademos“, 1998), ambiþioasa tri- NIUNEA SCRIITORILOR din România ºi nul Meritul Cultural în grad de ofiþer. logie Popescu E. Napoleon (3 vol., 1999- UAsociaþia Scriitorilor Bucureºti anun- Prin dispariþia lui Mircea Ghiþulescu, 2001), volumul de Teatru ºi cel de povestiri þã cu profundã tristeþe încetarea din viaþã, literatura românã, teatrul românesc ºi lu- Moartea e facultativã (2002), alãturi de în ziua de 17 octombrie 2010, a scriitoru- mea noastrã literarã suferã o grea, irepara- eseul despre Mioriþa, abia ieºit de sub tipar lui MIRCEA GHIÞULESCU, critic literar ºi bilã pierdere. (scris în colaborare cu soþia sa, Irina cronicar dramatic de largã reputaþie, autor Goanþã) – sunt urmele admirabile pe care dramatic ºi romancier. (HORIA GÂRBEA) le lasã printre noi. Odihneascã-se în pace! Mircea Ghiþulescu s-a nãscut la 14 au- gust 1945, în comuna Cuca, judeþul Argeº. (IRINA PETRAª) A absolvit Facultatea de Filologie a Uni- VIRGIL BULAT versitãþii „Babeº-Bolyai“ din Cluj (1964- 1969). În perioda studenþiei ºi dupã aceea NIUNEA SCRIITORILOR din România, ION BURNAR a fãcut parte din grupul literar din jurul UFiliala Cluj anunþã cu durere stingerea revistei Echinox. A obþinut doctoratul în din viaþã, în data de 20 octombrie 2010, -A NÃSCUT în Dragomireºti (24 octom- estetica teatrului, cu teza Direcþii estetice a poetului, traducãtorului, editorului, pu- Sbrie 1947), a urmat ºcoala generalã la în comedia contemporanã, la Universitatea blicistului de marcã VIRGIL BULAT. Sãliºtea de Sus ºi liceul din Borºa, a absol- Naþionalã de Teatru ºi Cinematografie din Nãscut în 24 februarie 1940, Rãduleni, vit Facultatea de Filologie din Cluj-Napoca. Bucureºti, în 1995. A fost profesor de lim- Basarabia. Poet, traducãtor, eseist. Faculta- A lucrat ca profesor de limba francezã la ba ºi literatura românã la Liceul din Întor- tea de Filologie a UBB Cluj (1969). Debut Liceul din Borºa (1970-1982), apoi s-a sta- sura Buzãului, jud. Covasna (1969-1970), absolut cu poezii în Tribuna (1965). Volu- bilit prin cãsãtorie la Baia Mare, fiind secre- ziarist la Cuvântul liber din Sfântu Gheor- me de versuri: Nocturnalia, 1985; Drago- tar literar ºi director adjunct la Ansamblul ghe (1970), din nou profesor la liceul din nul de ziuã, 1988; Patimile tânãrului Ioan Folcloric Maramureºul (1983-1985). A fost comuna Iara, Cluj (1970-1972), inspec- în Arcadii, 2000; Mezopunct/Mésopoint, o perioadã bibliotecar ºi pedagog. Dupã tor al teatrelor la Comitetul de Culturã al 2002; Metaintarsii in mezopunct, 2005; revoluþie, a intrat în presa culturalã ºi coti- judeþului Cluj (1972-1978), director al Metaintarsii, 2005. Traduceri: Anatole Teatrului de Pãpuºi din Cluj-Napoca (1978- dianã, ca redactor-ºef al revistei Dialog Mã- France, Revolta îngerilor, Zeilor le e sete, iastra (1990-1994), redactor-ºef al revistei 1980 ºi 1991), redactor la revista Steaua 1978; Ana de Noailles, Umbra zilelor, din Cluj-Napoca (1985-1989), director al Archeus (1994-1996), redactor al ziarelor 1982; Cartea vieþii mele, 1986; Marcel locale Clipa zilei ºi Babylon de Maramureº ºi Direcþiei teatrelor din Ministerul Culturii Proust, Scrisori cãtre Anna de Noailles, 1986. al ziarelor naþionale Evenimentul zilei ºi (1990-1992), director artistic al Teatrului Ediþii din N. Steinhardt: Monologul polifo- Expres magazin, iar din anul 2000 a fost Naþional din Cluj-Napoca (1992-1993), nic, 1991; Jurnalul fericirii, 1996. Informaþia consilier al directorului general al Televiziu- Cavaler al Iluziei, fin traducãtor din lite- redactor cultural al cotidianului nii Române (1993-1994), secretar al Uniu- ratura francezã, Virgil Bulat este un poet zilei. nii Scriitorilor din România (2000-2005). de stirpe macedonskianã („cã poþi invulne- A debutat cu poezie la 19 ani, în ziarul Drama A fost director fondator al revistei rabil fi la tot ce te loveºte doar ajungând tot Pentru socialism. În 1979, a obþinut locul î n 2001. mai sensibil la ceea ce doreºti“), îndrãgostit I pe þarã ºi titlul de laureat pentru poezie al Mircea Ghiþulescu a debutat în revista de marea poezie (biblioteca de suflet a poe- Festivalului Cîntarea României (i-a fost Echinox, 9/1969, cu piesa de teatru într-un tului îi numãra pe Blaga, Seferis, Elytis sau publicatã cartea Memorandum liric). În act Strada teilor, ºi editorial cu volumul de Saint-John Perse). El degustã, în somp- 1981, a obþinut premiul Editurii Eminescu, povestiri Oraºul fãrã somn (Dacia, 1978). tuoase, minuþios textualizate fraze, cu o sa- pentru Viaþa la þarã cu ºi fãrã Tãnase Scatiu. Au urmat volumele Alecsandri ºi dublul sãu, vuroasã (pedantã uneori) gesticulaþie liricã, În 1998, Gâlceava scopului cu mijloacele a eseuri, Albatros, 1980 (Premiul ATM); atât fulguraþia unei metafore, cât ºi dezlãn- fost premiatã de Municipiul Baia Mare. A Omul de nisip, roman, Dacia, 1982 (Pre- þuirea exaltatã a unui poem în prozã. Di- tradus din limba francezã Isus Cristos în isto- miul Asociaþiei Scriitorilor din Cluj); O rie de Tenney Merill (ceea ce i-a influenþat panoramã a literaturii dramatice române con- mensiunea livrescã a poemelor este in- discutabilã. mult poezia, cãpãtînd accente religioase). temporane, Albatros, 1984; Oglinda lui Rãtãcit de bunãvoie în lumea gureºã În anul 2000, a primit al doilea premiu car- Narcis, roman, Dacia, 1986; Wiener Walzer, tea anului, pentru ... aici provincialul... aºtept roman, Albatros, 1999 (Premiul Asocia- nãscocitã de propriul verb, poetul dã cep „banalelor porniri / fapte / cuvinte / nesã- mitropoliþii. În anul 2007, a publicat anto- þiei Scriitorilor din Bucureºti). Opera sa logia de poezie Tratat de aristologie, în care capitalã este Istoria literaturii dramatice ro- buiri / ºi ele de toatã minunea înnãdite în tâlcuri meºteºugite“. Înþelesuri, mirãri, pãti- a cuprins poeme din cele patru volume ºi mâne contemporane (1900-2000), Albatros, poezii noi. Cartea de eseuri ºi recenzii lite- 2000. Pentru aceasta a primit Premiul miri, cãutãri, cânturi, strãfunduri, nuanþe, chemãri, oglindiri, toate fragede, neºtiutor rare Adunarea ºi scãderea punctelor cardina- Uniunii Scriitorilor din România, Premiul le din 2003 i-a rotunjit cariera. La împli- Secþiei române a Asociaþiei Internaþionale pãgâne, îngemãnate, colcãie cu o stranie, paradoxalã ºtiinþã de a sugera limpezimea nirea vîrstei de 60 de ani, Biblioteca a Criticilor de Teatru-AICT, Premiul Mi- Judeþeanã „Petre Dulfu“ l-a omagiat în- nisterului Culturii ºi Cultelor, Premiul „I. ºi transparenþa. Muzicalitatea prelungã, insinuantã, dar ºi dibuitoare de sensuri mai tr-un Caiet biobibliografic – personalitãþi L. Caragiale“ al Academiei Române. A mai maramureºene, 2007. publicat Cartea cu artiºti: Teatrul românesc adânci traduce lucrarea, ne-starea, forfota. Virgil Bulat se recunoaºte îmblânzitor de A fost membru al Uniunii Scriitorilor contemporan, 2004 (Premiul Uniunii Scrii- din România ºi al Societãþii Académie sans torilor din România). A publicat nume- vorbe – „Învãþ cuvintele sã zboare / în vãz- duhuri mult mai subtile decât mireasma frontières. A fost preºedinte al Cenaclului roase prefeþe, studii, eseuri, antologii ºi Literar „Vasile Lucaciu“ din Cicîrlãu, iniþia- un numãr imens de cronici teatrale ºi lite- zorilor“; „Nãluci se-ndeasã ca în Goya / îmbrãcând cuvinte“, amânând ceasul „când tor al Festivalului de Literaturã „Vasile rare în cele mai importante publicaþii de Lucaciu“ (1978-2010), preºedinte al Ce- culturã, a condus jurii de festivaluri tea- toate înaintele scâncesc“… Odihneascã-se în pace! naclului Scriitorilor Maramureºeni (1990- trale în þarã ºi în strãinãtate. A organizat 2010). Personalitatea sa a marcat viaþa lite- festivaluri de teatru ºi „Clubul dramatur- rarã din nordul þãrii, Ion Burnar prefaþînd gilor“, manifestare esenþialã pentru drama- cãrþi de poezie ºi prozã ºi girînd cu gene- turgia contemporanã. rozitate zeci de debutanþi. Odihneascã-se în Pe parcursul unei cariere de scriitor ºi ªTEFAN GOANÞà pace! cronicar teatral de peste 40 de ani, Mircea Ghiþulescu a fost un neobosit susþinãtor ADOARdouã zile dupã alt prieten al (NICOLAE GOJA) al valorilor literare ºi teatrale, al dramatur- Lnostru, scriitorul Mircea Ghiþulescu, s-a giei naþionale. S-a bucurat de aprecierea ºi stins din viaþã colegul nostru ªTEFAN prietenia confraþilor, a regizorilor ºi actori- GOANÞà (n. 1933), prozator remarcabil, lor, a strãbãtut þara ºi lumea în cãutarea tea- dramaturg, publicist. Cãrþile sale – roma- 2 • APOSTROF Poeme de Da unduind în soare. E melancolia lui, încã verde. IOANEI EM. PETRESCU, in memoriam ªi cãrþile-apoi, prin ani, ziduri de apãrare, Da, iubitã prietenã, s-ar putea pe sub asedii, ºi atâtea ferestre sã murim ºi noi, definitiv, într-una singurã, fãcând viaþa dreptunghiularã, ca pãsãrile ºi frunzele. La urma urmei, cu pieþe sub vânt ºi statui ecvestre nimeni n-a scris decât de bronz mai degrabã de cearã, despre vreo Cruciadã a vulturilor, ºi geometrice elegiile, madrigalurile puþine, nu cunoaºtem ºi singurãtãþi, ºi pãrinteºti bucurii, ºi dureri secrete nici vreo Istorie a foºnetului universal. ale unui ins semãnând cu mine. ªi nu se scandalizeazã nimeni. ªi-mi pare cã-a fost ºi moartea-ntr-o zi, Spre consolare, m-aº putea întreba, desigur, ºi-un pic de posteritate, ca Acela din Orient, cu oasele de peste ºapte ani, norocoase, unde eram eu doar ca versuri albe dezgropate mai înainte ca mama ºi tatãl meu