In memoriam trului de calitate, scriind despre el cu înaltã nele Altarul de nisip, 1993, Patul de zãpadã, MIRCEA GHIÞULESCU competenþã ºi dãruire maximã. Pentru acti- 1995, Vinul de piatrã, 1997, Zodia Þârului vitatea sa exemplarã, a fost distins cu Ordi- (col. „Akademos“, 1998), ambiþioasa tri- NIUNEA SCRIITORILOR din România ºi nul Meritul Cultural în grad de ofiþer. logie Popescu E. Napoleon (3 vol., 1999- UAsociaþia Scriitorilor Bucureºti anun- Prin dispariþia lui Mircea Ghiþulescu, 2001), volumul de Teatru ºi cel de povestiri þã cu profundã tristeþe încetarea din viaþã, literatura românã, teatrul românesc ºi lu- Moartea e facultativã (2002), alãturi de în ziua de 17 octombrie 2010, a scriitoru- mea noastrã literarã suferã o grea, irepara- eseul despre Mioriþa, abia ieºit de sub tipar lui MIRCEA GHIÞULESCU, critic literar ºi bilã pierdere. (scris în colaborare cu soþia sa, Irina cronicar dramatic de largã reputaþie, autor Goanþã) – sunt urmele admirabile pe care dramatic ºi romancier. (HORIA GÂRBEA) le lasã printre noi. Odihneascã-se în pace! Mircea Ghiþulescu s-a nãscut la 14 au- gust 1945, în comuna Cuca, judeþul Argeº. (IRINA PETRAª) A absolvit Facultatea de Filologie a Uni- VIRGIL BULAT versitãþii „Babeº-Bolyai“ din Cluj (1964- 1969). În perioda studenþiei ºi dupã aceea NIUNEA SCRIITORILOR din România, ION BURNAR a fãcut parte din grupul literar din jurul UFiliala Cluj anunþã cu durere stingerea revistei Echinox. A obþinut doctoratul în din viaþã, în data de 20 octombrie 2010, -A NÃSCUT în Dragomireºti (24 octom- estetica teatrului, cu teza Direcþii estetice a poetului, traducãtorului, editorului, pu- Sbrie 1947), a urmat ºcoala generalã la în comedia contemporanã, la Universitatea blicistului de marcã VIRGIL BULAT. Sãliºtea de Sus ºi liceul din Borºa, a absol- Naþionalã de Teatru ºi Cinematografie din Nãscut în 24 februarie 1940, Rãduleni, vit Facultatea de Filologie din Cluj-Napoca. Bucureºti, în 1995. A fost profesor de lim- Basarabia. Poet, traducãtor, eseist. Faculta- A lucrat ca profesor de limba francezã la ba ºi literatura românã la Liceul din Întor- tea de Filologie a UBB Cluj (1969). Debut Liceul din Borºa (1970-1982), apoi s-a sta- sura Buzãului, jud. Covasna (1969-1970), absolut cu poezii în Tribuna (1965). Volu- bilit prin cãsãtorie la Baia Mare, fiind secre- ziarist la Cuvântul liber din Sfântu Gheor- me de versuri: Nocturnalia, 1985; Drago- tar literar ºi director adjunct la Ansamblul ghe (1970), din nou profesor la liceul din nul de ziuã, 1988; Patimile tânãrului Ioan Folcloric Maramureºul (1983-1985). A fost comuna Iara, Cluj (1970-1972), inspec- în Arcadii, 2000; Mezopunct/Mésopoint, o perioadã bibliotecar ºi pedagog. Dupã tor al teatrelor la Comitetul de Culturã al 2002; Metaintarsii in mezopunct, 2005; revoluþie, a intrat în presa culturalã ºi coti- judeþului Cluj (1972-1978), director al Metaintarsii, 2005. Traduceri: Anatole Teatrului de Pãpuºi din Cluj-Napoca (1978- dianã, ca redactor-ºef al revistei Dialog Mã- France, Revolta îngerilor, Zeilor le e sete, iastra (1990-1994), redactor-ºef al revistei 1980 ºi 1991), redactor la revista Steaua 1978; Ana de Noailles, Umbra zilelor, din Cluj-Napoca (1985-1989), director al Archeus (1994-1996), redactor al ziarelor 1982; Cartea vieþii mele, 1986; Marcel locale Clipa zilei ºi Babylon de Maramureº ºi Direcþiei teatrelor din Ministerul Culturii Proust, Scrisori cãtre Anna de Noailles, 1986. al ziarelor naþionale Evenimentul zilei ºi (1990-1992), director artistic al Teatrului Ediþii din N. Steinhardt: Monologul polifo- Expres magazin, iar din anul 2000 a fost Naþional din Cluj-Napoca (1992-1993), nic, 1991; Jurnalul fericirii, 1996. Informaþia consilier al directorului general al Televiziu- Cavaler al Iluziei, fin traducãtor din lite- redactor cultural al cotidianului nii Române (1993-1994), secretar al Uniu- ratura francezã, Virgil Bulat este un poet zilei. nii Scriitorilor din România (2000-2005). de stirpe macedonskianã („cã poþi invulne- A debutat cu poezie la 19 ani, în ziarul Drama A fost director fondator al revistei rabil fi la tot ce te loveºte doar ajungând tot Pentru socialism. În 1979, a obþinut locul î n 2001. mai sensibil la ceea ce doreºti“), îndrãgostit I pe þarã ºi titlul de laureat pentru poezie al Mircea Ghiþulescu a debutat în revista de marea poezie (biblioteca de suflet a poe- Festivalului Cîntarea României (i-a fost Echinox, 9/1969, cu piesa de teatru într-un tului îi numãra pe Blaga, Seferis, Elytis sau publicatã cartea Memorandum liric). În act Strada teilor, ºi editorial cu volumul de Saint-John Perse). El degustã, în somp- 1981, a obþinut premiul Editurii Eminescu, povestiri Oraºul fãrã somn (Dacia, 1978). tuoase, minuþios textualizate fraze, cu o sa- pentru Viaþa la þarã cu ºi fãrã Tãnase Scatiu. Au urmat volumele Alecsandri ºi dublul sãu, vuroasã (pedantã uneori) gesticulaþie liricã, În 1998, Gâlceava scopului cu mijloacele a eseuri, Albatros, 1980 (Premiul ATM); atât fulguraþia unei metafore, cât ºi dezlãn- fost premiatã de Municipiul Baia Mare. A Omul de nisip, roman, Dacia, 1982 (Pre- þuirea exaltatã a unui poem în prozã. Di- tradus din limba francezã Isus Cristos în isto- miul Asociaþiei Scriitorilor din Cluj); O rie de Tenney Merill (ceea ce i-a influenþat panoramã a literaturii dramatice române con- mensiunea livrescã a poemelor este in- discutabilã. mult poezia, cãpãtînd accente religioase). temporane, Albatros, 1984; Oglinda lui Rãtãcit de bunãvoie în lumea gureºã În anul 2000, a primit al doilea premiu car- Narcis, roman, Dacia, 1986; Wiener Walzer, tea anului, pentru ... aici provincialul... aºtept roman, Albatros, 1999 (Premiul Asocia- nãscocitã de propriul verb, poetul dã cep „banalelor porniri / fapte / cuvinte / nesã- mitropoliþii. În anul 2007, a publicat anto- þiei Scriitorilor din Bucureºti). Opera sa logia de poezie Tratat de aristologie, în care capitalã este Istoria literaturii dramatice ro- buiri / ºi ele de toatã minunea înnãdite în tâlcuri meºteºugite“. Înþelesuri, mirãri, pãti- a cuprins poeme din cele patru volume ºi mâne contemporane (1900-2000), Albatros, poezii noi. Cartea de eseuri ºi recenzii lite- 2000. Pentru aceasta a primit Premiul miri, cãutãri, cânturi, strãfunduri, nuanþe, chemãri, oglindiri, toate fragede, neºtiutor rare Adunarea ºi scãderea punctelor cardina- Uniunii Scriitorilor din România, Premiul le din 2003 i-a rotunjit cariera. La împli- Secþiei române a Asociaþiei Internaþionale pãgâne, îngemãnate, colcãie cu o stranie, paradoxalã ºtiinþã de a sugera limpezimea nirea vîrstei de 60 de ani, Biblioteca a Criticilor de Teatru-AICT, Premiul Mi- Judeþeanã „Petre Dulfu“ l-a omagiat în- nisterului Culturii ºi Cultelor, Premiul „I. ºi transparenþa. Muzicalitatea prelungã, insinuantã, dar ºi dibuitoare de sensuri mai tr-un Caiet biobibliografic – personalitãþi L. Caragiale“ al Academiei Române. A mai maramureºene, 2007. publicat Cartea cu artiºti: Teatrul românesc adânci traduce lucrarea, ne-starea, forfota. Virgil Bulat se recunoaºte îmblânzitor de A fost membru al Uniunii Scriitorilor contemporan, 2004 (Premiul Uniunii Scrii- din România ºi al Societãþii Académie sans torilor din România). A publicat nume- vorbe – „Învãþ cuvintele sã zboare / în vãz- duhuri mult mai subtile decât mireasma frontières. A fost preºedinte al Cenaclului roase prefeþe, studii, eseuri, antologii ºi Literar „Vasile Lucaciu“ din Cicîrlãu, iniþia- un numãr imens de cronici teatrale ºi lite- zorilor“; „Nãluci se-ndeasã ca în Goya / îmbrãcând cuvinte“, amânând ceasul „când tor al Festivalului de Literaturã „Vasile rare în cele mai importante publicaþii de Lucaciu“ (1978-2010), preºedinte al Ce- culturã, a condus jurii de festivaluri tea- toate înaintele scâncesc“… Odihneascã-se în pace! naclului Scriitorilor Maramureºeni (1990- trale în þarã ºi în strãinãtate. A organizat 2010). Personalitatea sa a marcat viaþa lite- festivaluri de teatru ºi „Clubul dramatur- rarã din nordul þãrii, Ion Burnar prefaþînd gilor“, manifestare esenþialã pentru drama- cãrþi de poezie ºi prozã ºi girînd cu gene- turgia contemporanã. rozitate zeci de debutanþi. Odihneascã-se în Pe parcursul unei cariere de scriitor ºi ªTEFAN GOANÞà pace! cronicar teatral de peste 40 de ani, Mircea Ghiþulescu a fost un neobosit susþinãtor ADOARdouã zile dupã alt prieten al (NICOLAE GOJA) al valorilor literare ºi teatrale, al dramatur- Lnostru, scriitorul Mircea Ghiþulescu, s-a giei naþionale. S-a bucurat de aprecierea ºi stins din viaþã colegul nostru ªTEFAN prietenia confraþilor, a regizorilor ºi actori- GOANÞà (n. 1933), prozator remarcabil, lor, a strãbãtut þara ºi lumea în cãutarea tea- dramaturg, publicist. Cãrþile sale – roma- 2 • APOSTROF Poeme de Da unduind în soare. E melancolia lui, încã verde. IOANEI EM. PETRESCU, in memoriam ªi cãrþile-apoi, prin ani, ziduri de apãrare, Da, iubitã prietenã, s-ar putea pe sub asedii, ºi atâtea ferestre sã murim ºi noi, definitiv, într-una singurã, fãcând viaþa dreptunghiularã, ca pãsãrile ºi frunzele. La urma urmei, cu pieþe sub vânt ºi statui ecvestre nimeni n-a scris decât de bronz mai degrabã de cearã, despre vreo Cruciadã a vulturilor, ºi geometrice elegiile, madrigalurile puþine, nu cunoaºtem ºi singurãtãþi, ºi pãrinteºti bucurii, ºi dureri secrete nici vreo Istorie a foºnetului universal. ale unui ins semãnând cu mine. ªi nu se scandalizeazã nimeni. ªi-mi pare cã-a fost ºi moartea-ntr-o zi, Spre consolare, m-aº putea întreba, desigur, ºi-un pic de posteritate, ca Acela din Orient, cu oasele de peste ºapte ani, norocoase, unde eram eu doar ca versuri albe dezgropate mai înainte ca mama ºi tatãl meu