[DISCIPLINA ”.C!1.Mai ?Rodu.Ctiv »Utiiai

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

[DISCIPLINA ”.C!1.Mai ?Rodu.Ctiv »Utiiai PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UN1ȚI-VĂ! Cețurile dimineții se va fi vreme sint cam întunecate și vo mplară la acești ingeri tramă ușor, șoseaua e noua este vorba fi repede predat tinărului păzitori ai barajului. Frigul și zburăm cu un TV spre vreo 30 km de la Riu de inginer Deak' “Zottan. care ne cam stringe, urcăm in barai—.—. — sure ....Cur;— —u. Mori, unde se află un mun­ mă va purta ore lungi de cabina încălzită și pornim lor", cum se spune din ve­ te din clisa asta care va noapte pe șantierul baraju- in sus, spre carieră. La bi­ chime acestui loc in care asigura impermeabilitatea lui și pină la misterioasa rou e încă lumină, oprim, Rîul Mare înghite Lăpușni- nucleului. Barajul este o lu­ carieră de anrocamente as- aș vrea să-mi iau rămas cul și alte ape. Trecem de crare delicată, o descriere a cunsă la 6 km in munte. bun, dar furtuna nu s-a po­ coloana atelierelor mecani­ structurii lui ar entuzias­ Observ indată că Deak este tolit și renunț. Prietenul ce, lăsăm în dreapta cîteva ma pe neștiutori. Sute de tipul tehnicianului modern, meu Dealt nu insistă, dar vilișoare de oameni iubitori proiectoare asigură lucrul pentru că el condamnă mă lămurește : de singurătate, încrucișăm de noapte și ne vom întoar­ specializarea unilaterală. Un — Nu e totdeauna așa, drumul spre marea carieră ce aici spre a vedea cum inginer trebuie să fie și dar șeful e necruțător, nu și intrăm între casele parcă tolerează nici o eroare, nici ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN mai zvelte, ancorate in an- o neglijență, uneori ne fră- dezit. Bineînțeles, șeful șan­ mintăm pină după miezul rai tierului, inginerul Dan Au­ nopții. Aici orice greșeală rel, e Ia baraj și indată poate fi plătită scump... Anul LI Nr. 12 251 Prima ediție Miercuri 13 ianuarie 1982 6 PAGINI 30 BANI vom intilni un bărbat zdra­ Nu văd decit asfaltul u- văn, bine clădit sub hainele Barajul de la med luminat de faruri, pre­ de lucru, adevărat om de supun insă aglomerări pie­ munte. De 25 de ani lucrea­ ♦ troase in iur si sus de tot. ză pe asemenea șantiere, il pentru că urcăm greu. In- invidiez pentru rezistența ✓ / tilnim mereu camioane cu de fier, îl felicit, dar parcă rocă, vor merge așa zi și VASLUI din întîmplare iși descheie „Gura apelor noapte, trei, patru ani. pină pufoaica și zăresc un fel de cind barajul va ajunge la O nouă capacitate chimir de piele groasă in- cota 1 086. în sală compre- cingîndu-i mijlocul. Lombo- Printre constructorii soarelor îl cunosc pe meca­ de producție sciatică, apele, drumurile, nicul Ilie Fleșu, fost strun­ virsta, sigur, înțeleg. Sint sistemului hidroenergetic gar, dar acum răspunzător Faptele muncii, calitatea muncii La întreprinderea ..Textila" impresionat, spun că s-ar pentru aceste instalații mo­ din municipiul Vaslui a intrat putea trage spre locuri mai Rîul Mare - Retezat (II) derne, pretențioase și el nu în funcțiune o nouă capacitate calde, dar el zimbește : are decit 24 de ani. îl feli­ de producție la secția de fini­ — Nu pot trăi în alt me­ cit. dar lui totul i se pare saj, de 13 milioane metri pătrati diu, pe urmă cui sâ-i las de Nicolae JIANU firesc ; asta i-a plăcut, asta țesături pe an. întreprinderea colosul ăsta ? îl fac și pe a ajuns. Dealtfel o aseme­ măsura spiritului de răspundere produce acum la parametrii ăsta, și om mai vedea... se descarcă argila și anro- mecanic, și electrician, și nea gîndire are și exeavato- proiectați. La lucrările realizate Asa cum arată acum, ba­ camentele, cum se măsoară geolog, și chimist. Pe lingă ristul Constantin Prisecaru, Am Dăsit de curind. dună bilanțul legitimă de perfecționare si autoper- tuală, în unele cazurî ele fiind în înainte de termen de către con­ rajul e abia schița celui și se controlează totul ca asta el vede necesară cu­ care manevrează o cupă de exigent al primului an al cincina­ fectionare. preocuparea de a valo­ fond reflexul unei anumite birocra­ structorii vasluieni, au fost în­ care va crește pină la înăl­ intr-un laborator de mare noașterea cîtorva limbi de 4.6 tone. Se montează chiar lului. intr-un nou an de muncă, de rifica inițiativa și priceperea oameni­ tizări, al ruperii de realitate. ’Toate registrate importante economii țimea de 173 m. Intre nu­ precizie. în răstimp vom largă circulație, Sigur, ideal acum un excavator de 3 activitate creatoare dedicată înfăp­ lor, atitudinea intransigentă fată de acestea au făcut, intr-o măsură în­ de materiale. (Petru Necula). cleul de argilă, blestemata intra în uriașele caverne greu de atins de oricine, tone, o adevărată uzină cu tuirii obiectivelor mobilizatoare ale neajunsuri — toate unite și subsu­ semnată, ca într-un domeniu sau argilă care nu se poate tur­ ale Centralei Retezat, unde important este că această dimensiuni impresionante. celui de-al XII-lea Congres al mate telului suprem : dezvoltarea altul să nu se îndeplinească integral na decit uscată, și prisosul vor fi instalate cele două opinie propagă un nou stil Se aud prin noaptea umedă Dartidului. Asa cum rezultă din ex­ rapidă a patriei, izbinda cauzei so­ obiectivele, calitatea muncii să aibă TURNU MĂGURELE de anrocamente se vor in­ grupuri Francis, transfor­ de muncă, un nou inceput. zgomotele sacadate ale per­ periența de oină acum, un rol deo­ cialismului. Se poate vorbi. în lumina de suferit, iar uneori să apară chiar tercala filtre de balast na­ matoarele, generatoarele, Stăm pe marginea pră- foratoarelor. se va pușca sebit de important in amplificarea învățămintelor practicii, de o adevă­ tendințe inadmisibile, incompatibile Livrări în avans tural sau cu granulometrie podurile rulante și o mare pastiei pe fundul căreia se abia dimineață, cind uriașe succeselor, in înfăptuirea corespun­ rată legitate : la originea oricărei cu etica noastră, de denaturare a controlată. Volumul total de sumă de mașini și aparate, mișcă ciudate mașini liniș­ blocuri de granit se vor zătoare a sarcinilor de olan revine in creșteri semnificative a eficientei realităților, de dezinformare — atitu­ Ia export umpluturi in corpul baraju­ în majoritate construite in tite, un fel de grapă care prăbuși fulgerind. momentul de față afirmării plenare a muncii se află răspunderea de adevă­ dini ce nu au nimic comun cu con­ lui este de 9 030 000 metri țară. afinează argila, o pregătesc răsounderii individuale si colecti­ rat proprietar, de bun gospodar. De duita moral-politică socialistă și față Pe lingă realizările obținute cubi. Acumularea „Gura După căderea deplină a pentru stratul viitor. Dar in Pentru ca schița mea de ve la fiecare loc de muncă. în acest aceea, spiritul de răspundere trebuie de care. în numele răspunderii co­ în folosul agriculturii din tara apelor" creată de baraj va nopții, mă urc intr-o auto­ același timp se controlează orientare să fie cit mai cla­ sons, tovarășul Nicolae Ceausescu cultivat cu toată stăruința prin cele muniste. se cere luată atitudine fer­ noastră, colectivul de muncă al avea un volum de 210 mi­ basculantă, fug pină la Riu umiditatea argilei : cea cu ră pentru cititori, voi preci­ «Ublinia la olenara CC. al P.C.R. din mai diverse metode ale muncii poli­ mă. combativă, lipsită de orice echi­ Combinatului de îngrășăminte lioane metri cubi. Iată, azi de Mori și înapoi, cu mare un procent mai mare de 20 za că din marele Jac de .oiembrie 1981 : „Trebuie să punem tico-educative, in așa fel incit acesta voc. chimice din Turnu Măgurele a e o zi cu soare, argila se viteză, străbătînd coloniile, la sută de apă este . inlă- acumulare ..Gura apelor" ordine și disciplină și să ridicăm să se manifeste permanent, deopo­ Cincinalul în care ne aflăm este un livrat în avans partenerilor ex­ va usca și va urma o noap­ sere barai. în biroul inai- turată pe loc de buldozere pornește aducțiunea princi­ spiritul de răspundere al organelor de trivă la locul de muncă si acasă, in cincinal al calității si eficientei, un terni, în prima decadă a acestei te de goană, zeci și zeci de netului Dan, ședință obiș- speciale. Tn general, oameni pală. adică un tunel de 18.4 stat in toate domeniile de activitate. viața de zi cu zi, in orice împreju­ cincinal ale cărui obiective complexe luni, peste 2 000 tone de uree de basculante de mare tonaj nuită cu tehnicienii, îmi puțini sub lumina puternică km. căptușit cu beton armat. Avem hotăriri si planuri bune. Hotă- rare. pot fi îndeplinite numai în măsura calitate superioară. (Stan Ște­ vor transporta și ziua de dau seama că n-am picat a proiectoarelor și bănuiesc ritoare insă sint buna organizare și Este în spiritul politicii partidului în care sint Duse în valoare toate, ca­ fan). X^niine si noaptea viitoa- bine, frunțile oamenilor ușor o conștiinciozitate (Continuare in pag, a V-a)y repartizare a forțelor, creșterea spi­ nostru. în stilul său exigent de abor­ pacitățile. sînt solicitate eficient toa­ ritului de răspundere. lichidarea bi­ dare a problemelor, ca analizînd te posibilitățile si rezervele existen­ rocratismului". succesele să reliefeze, totodată, și te si incorporate raDid cuceririle sti- înfăptuind revoluția socialistă, in­ deficientele care se mai mențin atit in tei si tehnicii contemporane. Fie- In spiritul recentelor decrete ale Consiliului de Stat, prin cointeresarea materială a țărănimii stituind proprietatea colectivă asupra în planul realizării sarcinilor econo­ care pas înainte De care ne propu- mijloacelor de producție, partidul Si mice. cit și in cel al devenirii mo­ nem să-l facem trebuie să aibă la clasa noastră muncitoare și-au asu­ rale. să înfățișeze cu luciditate si bază competenta si dăruirea muncii mat in fata întregii națiuni o răs­ intransigentă neajunsurile existente noastre a tuturor — de la ni- pundere de tip nou.
Recommended publications
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. II Repertoriu arhivistic Arhivele Nationale ale Romaniei ISBN 973-8308-08-9 Arhivele Nationale ale Romaniei ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. II Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2002 Arhivele Nationale ale Romaniei ● Redactor: Alexandra Ioana Negreanu ● Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur ● Culegere computerizată: Filofteia Rînziş ● Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea ● Coperta: Filofteia Rînziş, Steliana Dănăilescu ● Coperta 1: Scrisori: Nicolae Labiş către Sterescu, 3 sept.1953; André Malraux către Jean Ajalbert, <1923>; Augustin Bunea, 1 iulie 1909; Alexandre Dumas, fiul, către un prieten. ● Coperta 4: Elena Văcărescu, Titu Maiorescu şi actriţa clujeană Maria Cupcea Arhivele Nationale ale Romaniei CUPRINS Introducere ...................................................................... 7 Lista abrevierilor ............................................................ 22 Arhive personale şi familiale .......................................... 23 Bibliografie ...................................................................... 275 Indice de arhive ............................................................... 279 Indice antroponimic ........................................................ 290 Indice toponimic............................................................... 339 Arhivele Nationale ale Romaniei Arhivele Nationale ale Romaniei INTRODUCERE Cel de al II-lea volum al lucrării Arhive personale şi familiale
    [Show full text]
  • Philohistoriss
    Revista PHILOHISTORISS AnVI I, Nr. 11, Iulie 2021 11111 o o III li III 0 t:) C Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca ..:I 11111 Facultatea de Istorie si Filosofie Asociatia' Studentească' Philohistoriss Revista PHILOHISTORISS Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de Istorie și Filosofie Asociația Studențească PHILOHISTORISS REVISTA PHILOHISTORISS An VII, Nr. 11, Iulie 2021 COLEGIUL ŞTIINŢIFIC: Prof. univ. dr. Ovidiu Ghitta Prof. univ. dr. Radu Ardevan Prof. univ. dr. Marcela Sălăgean Prof. univ. dr. Virgiliu Ţârău Conf. univ. dr. Ionuţ Costea Lect. univ. dr. Mihai Croitor COLEGIUL DE REDACŢIE: Alexandra Jureschi Konrad Gergely Ariana Baciu Patrick Măgerușan Bianca Sârbu Marina Trufan Coordonare volum: Andrei Dălălău Responsabilitatea conţinutului materialelor aparţine autorilor ASOCIAŢIA STUDENŢEASCĂ PHILOHISTORISS Cluj-Napoca, Str. Napoca, nr. 11, sala S4 https://asphilohistoriss.wordpress.com e-mail: [email protected]; [email protected] ISSN: 2068-5483 EDITURA KLAUSENBOOK www.klausenbook.ro CUPRINS ISTORIE MEDIEVALĂ Invaziile mongole și spațiul românesc în secolul al XIII-lea ......................... 10 Marius Androne ISTORIE MODERNĂ O prietenie princiară: scrisorile Principesei Elisabeta către Zoe Bengescu . 26 Codruța Șoroagă Statistici ale populației dobrogene 1850-1878 .................................................. 37 Vasile Alexandru- Marian Problematica națională în opera lui David Prodan ........................................ 52 Cătălin Cozma ISTORIE CONTEMPORANĂ Gavril(Ă) Birtaș (1905-1981).
    [Show full text]
  • PSIHOLOGIE SOCIALĂ Note De Curs: Autori, Lucrări Şi Evenimente
    Prof. univ. dr. Septimiu CHELCEA PSIHOLOGIE SOCIALĂ Note de curs: autori, lucrări şi evenimente Bucureşti 2001 PSIHOLOGIE SOCIALĂ Cuvânt înainte Psihologia socială sau psihosociologia, cum cred că este mai corect să denumim câmpul de cunoaştere ştiinţifică a interacţiunii prezente sau trecute, reale sau imaginare a comportamentelor umane în context social, a împlinit o sută de ani de la fondare. Care au fost începuturile, cum s-au acumulat cunoştinţele în domeniu, ce etape au fost parcurse, care sunt autorii şi lucrările de referinţă, ce evenimente au marcat evoluţia acestei ştiinţe? Toate acestea apar ca întrebări fireşti într-un moment de bilanţ jubiliar. Am încercat să răspund unor astfel de întrebări – în măsura posibilităţilor mele de informare, cu siguranţă limitate, şi a capacităţii de interpretare a datelor – fără a risca ierarhizarea psihosociologilor şi a contribuţiilor lor. A-l considera pe Kurt Lewin, de exemplu, mai important pentru istoria psihologiei sociale decât Leon Festinger (sau invers) mi se pare hazardat. De asemenea, a spune că tratatul reeditat de Gardner Lindzey şi Elliot Aronson (Handbook of Social Psychology, New York, Random House, 1985) sau cel coordonat de Serge Moscovici (Psychologie sociale, Paris, P.U.F., 1984) este cel mai bun nu are suficient temei. Perspectiva timpului lung va discerne, iar plasarea lucrărilor şi a evenimentelor în contextul etapei de evoluţie a psihosociologiei, în timp şi spaţiu, devine obligatorie. Sigur, contribuţiile autorilor menţionaţi în lucrare nu sunt egale, dar toţi şi- au dobândit dreptul de existenţă în cetatea psihosociologiei, fie pe plan naţional, fie internaţional. Prezentele note de curs se doresc un instrument de lucru pentru studenţi.
    [Show full text]
  • Medical Information in the Cultural Weekly Tribuna, 1957 When Ideology Influences the Presentation of Scientific Data
    Medical Information in the Cultural Weekly Tribuna, 1957 When Ideology Influences the Presentation of Scientific Data DINU I. DUMITRAªCU, DAN L. DUMITRAªCU Introduction RIBUNA IS one of the most important cultural journals of Transylvania. It was found- Ted in Sibiu in 1884 as a daily journal, issued for almost 20 years, until 1903 (1). Its publication continued with interruptions and changes of the name (Tribuna Poporului) and of its printing location (from Sibiu to Arad) till before World War 1 (2). Nowadays it is issued again in a new series, after several years of discontinuation caused by the post-communist turmoil affecting Romanian society. In 1957 a new series of Tribuna was born, in the socio-cultural context of the so-called revolutionary transformation following the change of the political regime and after the worst Stalinist years of the 5th decade of the 20th century. The editorial office and pub- lisher were located in Cluj, the main cultural center in Transylvania. Medical Topics in Tribuna, 1957 HE NEW series now celebrates 60 years of publication and it indeed reflects the cul- Ttural life of that epoch, not only from Romania, but also from the Iron Curtain countries (sister countries, as they were called) and from other countries. Many articles are also dedicated to pro-communist cultural events and personalities. The journal was printed on poor quality paper, and therefore now the pages are yellowish. The large format pages (of the same size as the nowadays copies) are filled with small letters, allowing the inclusion of much information, distributed on 4 columns per page.
    [Show full text]
  • Monitorul Ficial
    Vineri 18 Tunie 1948. Annl CXVI Nr. 139. 25 LEI EXEMPLARUL M.rxemerromm.......moonmensloo..10. REPUBLICA POPULARX EDIVIANA MONITORULPARTEA I-a FICIAL LEGI, DECRETE JURNALE ALE CONSILIULUI DEMINISTRI, DECIZIUNI MINISTERiALE. COMUNICATE, ANUNTURI PUDICIARE (DE INTERES GENERAL) Desbaterile M. O. Pcrtea 1-a sau a 11-a I Insertia ABONAMENTE iN LEI parlamentare P U L O'A T.IPIN bP LINIA 1 an6 luni31unt 1 luni-sestune 1 lund DECRETE '$1.JURNALE ALE CONSIA1JLU1 DE MINISTRI: IN TARA Pentru acordarea avantajelor legit pentru incurajarea indus- 1.800 900 500 Particulari 3.600 triei la indpstriasii fabricanti.... ...... 6.000 Autorititi de Stat, judet1 comu- [item pentru meseriast1 mori tdrdnesti. 1.500 incetitenire si depuneri de jurdmint. ,. 2.000 nale 3.000 1.500 750 autoriziri pentru infiintäri de birouri vamale 2.000 Autoritäti comunale rurale 2.590 1250 625 DECIZ1I: Schirdbarf de nume 2.00(1 2.500 500 Orice abonati CITATHLE: 8.000 5.0'30 1.000 IN STRA1NATATE Curtilor de Casatle,Conturi,Apel,Tribunale §Inotari 500 publici. 1to. o. 'to * O 25 part. 1-a 25 part. Il-a 25 part. 111-a .... 250 Un exeMplar din anul curent lei.... judecátortilor anit expira(i 50 50 1 AMENAYAMENTE DE PADURI Mud dintre 0 .10 ha 150 Abonamentul la partea Ill-a tDesbaterile parlamentare) pentru sesiunile ordinare 30) Km 500 prelungite sau extraordinare se socoteste 1.000 lei lunar (minimum 1 tuna) , 100.01-, 200 . 2.000 3.000 Abonamentele publicatiile pentril' autoritili iparticulari sepliitesc anticipat. ,230,01 500 s. 50001-1000 4.000 Ele V OI fi insotite de 0 adresd din pa:tea autorititilor si de o cerere timbratidin 6.000 Pesfe 1000 parted particularilOr.
    [Show full text]
  • Septimiu Chelcea UN SECOL DE CERCETĂRI PSIHOSOCIOLOGICE
    Psihologie Septimiu Chelcea UN SECOL DE CERCETĂRI PSIHOSOCIOLOGICE POLIROM COLLEGIUM Psihologie Cuprins Prefaţă (Adrian Neculau) 7 CUVÂNT ÎNAINTE 11 Capitolul 1 CE ESTE PSIHOSOCIOLOGIA ? 13 Psihosociologia - domeniu de studiu interdisciplinar 13 Etapele de evoluţie a psihosociologici 14 Psihologie socială sau psihosociologie ? 20 Psihosociologia românească în noul context european 23 Capitolul 2 PREISTORIA ÎNDELUNGATĂ A PSIHOSOCIOLOGIEI (sec. al Vl-lea î.e.n. - sec. al XlX-lea) 26 Capitolul 3 CU EXPERIMENTUL ÎNCEPE ISTORIA PSIHOSOCIOLOGIEI (1880-1934) « 35 Capitolul 4 PERIOADA CLASICĂ A PSIHOSOCIOLOGIEI (1935-1960) 59 Capitolul 5 PSIHOSOCIOLOGIA MODERNĂ (1961-1989) 90 Capitolul 6 PSIHOSOCIOLOGIA CONTEMPORANĂ (după 1990) 176 Index de autori 217 Index de teme 225 Prefaţă Profesorul Septimiu Chelcea ne propune o carte curioasă. Nonconvenţională. Un amestec, savant dozat, de tratat de istoria psihologiei, dicţionar, manual şi selecţie de autor. Septimiu Chelcea îi rezervă doar rolul de „instrument de lucru pentru studenţi". Şi o caracterizează ca un modestpuzzle: asamblări menite să stabilească filiaţia tematică, biografia unor concepte şi teorii, iradierea preocupărilor de psihologie socială în mediile academice, instituţionalizarea acestei ştiinţe. De fapt, întreprinderea e mult mai ambiţioasă: o frescă a apariţiei, creşterii, maturizării şi afirmării unui copil teribil al ştiinţelor sociale. Profesorul Chelcea lucrează de câţiva ani la acest proiect: a strâns fişe, s-a interesat de „tot ce mişcă" în disciplina noastră, a operat clasificări şi ierarhizări, a cerut cu insistenţă părerea colegilor. Şi-a asumat un risc, pe care nimeni nu i 1-a cerut! Ar fi putut scrie în acest interval o carte de autor, ar fi putut întreprinde câteva cercetări. Dar a ales această încercare ce-1 va marca profund.
    [Show full text]
  • REVISTĂ DE CULTURĂ ȘI ATITUDINE Carei, Anul I, Nr
    ) ASTRA CAREIANA REVISTĂ DE CULTURĂ ȘI ATITUDINE Carei, Anul I, nr. 1, octombrie 2017 Apare sub egida Despărțământului ASTRA Carei Membrii Despărțământului ASTRA Carei din anul 1938 ) ASTRA CAREIANA Acest număr apare cu prilejul celei de-a 112-a Adunări Generale a Asociațiunii ASTRA Carei, având sprijinul: Consiliul Județean Județul Satu Mare Instituția Prefectului Județul Satu Mare Parteneri – Parteneri Media - Instituţia Prefectului Satu Mare Buletin de Carei Consiliul Judeţean Satu Mare Nord Vest TV, Gazeta de Nord-Vest Colegiul Tehnic „Iuliu Maniu” Carei TV 1 Satu Mare Muzeul Judeţean Satu Mare Biblioteca Judeţeană Satu Mare Sponsori Adunare Generală Primăria şi Consiliul Local Carei Directia de Cultura Carei ASTRA Carei – Liceul Teoretic Carei Şcoala Gimnazială nr.1 Carei SC ABRA-COM SRL Carei Şcoala Gimnazială „Vasile Lucaciu” Carei SC DIVERTI MEDIA SRL Carei Şcoala Gimnazială nr. 3 Carei Cofetaria Reitler Carei Redacția Responsabili pentru acest număr sunt: ing. Daniela Ciută prof. Carmen Maria Dindelegan Colaboratorii acestui număr sunt participanți la cea de-a 112-a Adunare Generală a Asociațiunii ASTRA Carei. Răspunderea pentru opiniile exprimate în paginile revistei revine în exclusivitate autorilor. ) ASTRA CAREIANA Prima Adunare Generală a Asociațiunii ASTRA la Carei Astriștii din aproape toate colțurile în care se vorbește dulcele grai românesc se întâlnesc pentru prima oară la Carei, în zilele 13-15 octombrie 2017, cu dorința de a transforma în fapte frumoasele versuri din Imnul ASTREI: Menire înaltă v-a urzit În lume Domnul Sfânt Datori sunteți să vă împliniți Menirea pe pământ. Subiectul dezbătut la cea de a 112-a Adunare Generală a ASTREI Asociațiunea ASTRA, instituție fundamentală pentru unitatea națională și cultura poporului roman, ne permite să facem noi pași spre împlinirea menirii astriștilor pe pământ, și nu numai a lor, ci a tuturor românilor.
    [Show full text]
  • Anul XXI, 2010, Nr. 11
    In memoriam trului de calitate, scriind despre el cu înaltã nele Altarul de nisip, 1993, Patul de zãpadã, MIRCEA GHIÞULESCU competenþã ºi dãruire maximã. Pentru acti- 1995, Vinul de piatrã, 1997, Zodia Þârului vitatea sa exemplarã, a fost distins cu Ordi- (col. „Akademos“, 1998), ambiþioasa tri- NIUNEA SCRIITORILOR din România ºi nul Meritul Cultural în grad de ofiþer. logie Popescu E. Napoleon (3 vol., 1999- UAsociaþia Scriitorilor Bucureºti anun- Prin dispariþia lui Mircea Ghiþulescu, 2001), volumul de Teatru ºi cel de povestiri þã cu profundã tristeþe încetarea din viaþã, literatura românã, teatrul românesc ºi lu- Moartea e facultativã (2002), alãturi de în ziua de 17 octombrie 2010, a scriitoru- mea noastrã literarã suferã o grea, irepara- eseul despre Mioriþa, abia ieºit de sub tipar lui MIRCEA GHIÞULESCU, critic literar ºi bilã pierdere. (scris în colaborare cu soþia sa, Irina cronicar dramatic de largã reputaþie, autor Goanþã) – sunt urmele admirabile pe care dramatic ºi romancier. (HORIA GÂRBEA) le lasã printre noi. Odihneascã-se în pace! Mircea Ghiþulescu s-a nãscut la 14 au- gust 1945, în comuna Cuca, judeþul Argeº. (IRINA PETRAª) A absolvit Facultatea de Filologie a Uni- VIRGIL BULAT versitãþii „Babeº-Bolyai“ din Cluj (1964- 1969). În perioda studenþiei ºi dupã aceea NIUNEA SCRIITORILOR din România, ION BURNAR a fãcut parte din grupul literar din jurul UFiliala Cluj anunþã cu durere stingerea revistei Echinox. A obþinut doctoratul în din viaþã, în data de 20 octombrie 2010, -A NÃSCUT în Dragomireºti (24 octom- estetica teatrului, cu teza Direcþii estetice a poetului, traducãtorului, editorului, pu- Sbrie 1947), a urmat ºcoala generalã la în comedia contemporanã, la Universitatea blicistului de marcã VIRGIL BULAT.
    [Show full text]