PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UN1ȚI-VĂ!

Cețurile dimineții se va fi vreme sint cam întunecate și vo mplară la acești ingeri tramă ușor, șoseaua e noua este vorba fi repede predat tinărului păzitori ai barajului. Frigul și zburăm cu un TV spre vreo 30 km de la Riu de inginer Deak' “Zottan. care ne cam stringe, urcăm in barai—.—. — sure ....Cur;— —u. Mori, unde se află un mun­ mă va purta ore lungi de cabina încălzită și pornim lor", cum se spune din ve­ te din clisa asta care va noapte pe șantierul baraju- in sus, spre carieră. La bi­ chime acestui loc in care asigura impermeabilitatea lui și pină la misterioasa rou e încă lumină, oprim, Rîul Mare înghite Lăpușni- nucleului. Barajul este o lu­ carieră de anrocamente as- aș vrea să-mi iau rămas cul și alte ape. Trecem de crare delicată, o descriere a cunsă la 6 km in munte. bun, dar furtuna nu s-a po­ coloana atelierelor mecani­ structurii lui ar entuzias­ Observ indată că Deak este tolit și renunț. Prietenul ce, lăsăm în dreapta cîteva ma pe neștiutori. Sute de tipul tehnicianului modern, meu Dealt nu insistă, dar vilișoare de oameni iubitori proiectoare asigură lucrul pentru că el condamnă mă lămurește : de singurătate, încrucișăm de noapte și ne vom întoar­ specializarea unilaterală. Un — Nu e totdeauna așa, drumul spre marea carieră ce aici spre a vedea cum inginer trebuie să fie și dar șeful e necruțător, nu și intrăm între casele parcă tolerează nici o eroare, nici ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN mai zvelte, ancorate in an- o neglijență, uneori ne fră- dezit. Bineînțeles, șeful șan­ mintăm pină după miezul rai tierului, inginerul Dan Au­ nopții. Aici orice greșeală rel, e Ia baraj și indată poate fi plătită scump... Anul LI Nr. 12 251 Prima ediție Miercuri 13 ianuarie 1982 6 PAGINI 30 BANI vom intilni un bărbat zdra­ Nu văd decit asfaltul u- văn, bine clădit sub hainele med luminat de faruri, pre­ de lucru, adevărat om de Barajul de la supun insă aglomerări pie­ munte. De 25 de ani lucrea­ ♦ troase in iur si sus de tot. ză pe asemenea șantiere, il pentru că urcăm greu. In- invidiez pentru rezistența ✓ / tilnim mereu camioane cu de fier, îl felicit, dar parcă rocă, vor merge așa zi și VASLUI din întîmplare iși descheie „Gura apelor noapte, trei, patru ani. pină pufoaica și zăresc un fel de cind barajul va ajunge la O nouă capacitate chimir de piele groasă in- cota 1 086. în sală compre- cingîndu-i mijlocul. Lombo- Printre constructorii soarelor îl cunosc pe meca­ de producție sciatică, apele, drumurile, nicul Ilie Fleșu, fost strun­ virsta, sigur, înțeleg. Sint sistemului hidroenergetic gar, dar acum răspunzător Faptele muncii, calitatea muncii La întreprinderea ..Textila" impresionat, spun că s-ar pentru aceste instalații mo­ din municipiul Vaslui a intrat putea trage spre locuri mai Rîul Mare - Retezat (II) derne, pretențioase și el nu în funcțiune o nouă capacitate calde, dar el zimbește : are decit 24 de ani. îl feli­ de producție la secția de fini­ — Nu pot trăi în alt me­ cit. dar lui totul i se pare saj, de 13 milioane metri pătrati diu, pe urmă cui sâ-i las de Nicolae JIANU firesc ; asta i-a plăcut, asta țesături pe an. întreprinderea colosul ăsta ? îl fac și pe a ajuns. Dealtfel o aseme­ măsura spiritului de răspundere produce acum la parametrii ăsta, și om mai vedea... se descarcă argila și anro- mecanic, și electrician, și nea gîndire are și exeavato- proiectați. La lucrările realizate Asa cum arată acum, ba­ camentele, cum se măsoară geolog, și chimist. Pe lingă ristul Constantin Prisecaru, Am Dăsit de curind. dună bilanțul legitimă de perfecționare si autoper- tuală, în unele cazurî ele fiind în înainte de termen de către con­ rajul e abia schița celui și se controlează totul ca asta el vede necesară cu­ care manevrează o cupă de exigent al primului an al cincina­ fectionare. preocuparea de a valo­ fond reflexul unei anumite birocra­ structorii vasluieni, au fost în­ care va crește pină la înăl­ intr-un laborator de mare noașterea cîtorva limbi de 4.6 tone. Se montează chiar lului. intr-un nou an de muncă, de rifica inițiativa și priceperea oameni­ tizări, al ruperii de realitate. ’Toate registrate importante economii țimea de 173 m. Intre nu­ precizie. în răstimp vom largă circulație, Sigur, ideal acum un excavator de 3 activitate creatoare dedicată înfăp­ lor, atitudinea intransigentă fată de acestea au făcut, intr-o măsură în­ de materiale. (Petru Necula). cleul de argilă, blestemata intra în uriașele caverne greu de atins de oricine, tone, o adevărată uzină cu tuirii obiectivelor mobilizatoare ale neajunsuri — toate unite și subsu­ semnată, ca într-un domeniu sau argilă care nu se poate tur­ ale Centralei Retezat, unde important este că această dimensiuni impresionante. celui de-al XII-lea Congres al mate telului suprem : dezvoltarea altul să nu se îndeplinească integral na decit uscată, și prisosul vor fi instalate cele două opinie propagă un nou stil Se aud prin noaptea umedă Dartidului. Asa cum rezultă din ex­ rapidă a patriei, izbinda cauzei so­ obiectivele, calitatea muncii să aibă TURNU MĂGURELE de anrocamente se vor in­ grupuri Francis, transfor­ de muncă, un nou inceput. zgomotele sacadate ale per­ periența de oină acum, un rol deo­ cialismului. Se poate vorbi. în lumina de suferit, iar uneori să apară chiar tercala filtre de balast na­ matoarele, generatoarele, Stăm pe marginea pră- foratoarelor. se va pușca sebit de important in amplificarea învățămintelor practicii, de o adevă­ tendințe inadmisibile, incompatibile Livrări în avans tural sau cu granulometrie podurile rulante și o mare pastiei pe fundul căreia se abia dimineață, cind uriașe succeselor, in înfăptuirea corespun­ rată legitate : la originea oricărei cu etica noastră, de denaturare a controlată. Volumul total de sumă de mașini și aparate, mișcă ciudate mașini liniș­ blocuri de granit se vor zătoare a sarcinilor de olan revine in creșteri semnificative a eficientei realităților, de dezinformare — atitu­ Ia export umpluturi in corpul baraju­ în majoritate construite in tite, un fel de grapă care prăbuși fulgerind. momentul de față afirmării plenare a muncii se află răspunderea de adevă­ dini ce nu au nimic comun cu con­ lui este de 9 030 000 metri țară. afinează argila, o pregătesc răsounderii individuale si colecti­ rat proprietar, de bun gospodar. De duita moral-politică socialistă și față Pe lingă realizările obținute cubi. Acumularea „Gura După căderea deplină a pentru stratul viitor. Dar in Pentru ca schița mea de ve la fiecare loc de muncă. în acest aceea, spiritul de răspundere trebuie de care. în numele răspunderii co­ în folosul agriculturii din tara apelor" creată de baraj va nopții, mă urc intr-o auto­ același timp se controlează orientare să fie cit mai cla­ sons, tovarășul Nicolae Ceausescu cultivat cu toată stăruința prin cele muniste. se cere luată atitudine fer­ noastră, colectivul de muncă al avea un volum de 210 mi­ basculantă, fug pină la Riu umiditatea argilei : cea cu ră pentru cititori, voi preci­ «Ublinia la olenara CC. al P.C.R. din mai diverse metode ale muncii poli­ mă. combativă, lipsită de orice echi­ Combinatului de îngrășăminte lioane metri cubi. Iată, azi de Mori și înapoi, cu mare un procent mai mare de 20 za că din marele Jac de .oiembrie 1981 : „Trebuie să punem tico-educative, in așa fel incit acesta voc. chimice din Turnu Măgurele a e o zi cu soare, argila se viteză, străbătînd coloniile, la sută de apă este . inlă- acumulare ..Gura apelor" ordine și disciplină și să ridicăm să se manifeste permanent, deopo­ Cincinalul în care ne aflăm este un livrat în avans partenerilor ex­ va usca și va urma o noap­ sere barai. în biroul inai- turată pe loc de buldozere pornește aducțiunea princi­ spiritul de răspundere al organelor de trivă la locul de muncă si acasă, in cincinal al calității si eficientei, un terni, în prima decadă a acestei te de goană, zeci și zeci de netului Dan, ședință obiș- speciale. Tn general, oameni pală. adică un tunel de 18.4 stat in toate domeniile de activitate. viața de zi cu zi, in orice împreju­ cincinal ale cărui obiective complexe luni, peste 2 000 tone de uree de basculante de mare tonaj nuită cu tehnicienii, îmi puțini sub lumina puternică km. căptușit cu beton armat. Avem hotăriri si planuri bune. Hotă- rare. pot fi îndeplinite numai în măsura calitate superioară. (Stan Ște­ vor transporta și ziua de dau seama că n-am picat a proiectoarelor și bănuiesc ritoare insă sint buna organizare și Este în spiritul politicii partidului în care sint Duse în valoare toate, ca­ fan). X^niine si noaptea viitoa- bine, frunțile oamenilor ușor o conștiinciozitate (Continuare in pag, a V-a)y repartizare a forțelor, creșterea spi­ nostru. în stilul său exigent de abor­ pacitățile. sînt solicitate eficient toa­ ritului de răspundere. lichidarea bi­ dare a problemelor, ca analizînd te posibilitățile si rezervele existen­ rocratismului". succesele să reliefeze, totodată, și te si incorporate raDid cuceririle sti- înfăptuind revoluția socialistă, in­ deficientele care se mai mențin atit in tei si tehnicii contemporane. Fie- In spiritul recentelor decrete ale Consiliului de Stat, prin cointeresarea materială a țărănimii stituind proprietatea colectivă asupra în planul realizării sarcinilor econo­ care pas înainte De care ne propu- mijloacelor de producție, partidul Si mice. cit și in cel al devenirii mo­ nem să-l facem trebuie să aibă la clasa noastră muncitoare și-au asu­ rale. să înfățișeze cu luciditate si bază competenta si dăruirea muncii mat in fata întregii națiuni o răs­ intransigentă neajunsurile existente noastre a tuturor — de la ni- pundere de tip nou. care trebuie într-un domeniu sau altul. Din acest velurile de conducere ale socie- exercitată într-un profund spirit re­ punct de vedere, la plenara C.C. al tații ’ pină la cele de execuție, voluționar. Nici un alt partid si nici P.C.R. din noiembrie 1981, in expu­ Dacă munca este singura resursă a o altă formă de organizare socială nu nerile. cuvîntările și indicațiile se­ progresului și prosperității noastre, puteau să genereze o asemenea răs­ cretarului general al partidului s-a atunci ritmul acestui progres, am- pundere cu adevărat revoluționară, insistat asupra faptului că în anumi­ ploarea succeselor depind nemijlocit în practica construcției socialiste, te colective din cadrul unor unități de calitatea muncii, de competența operă, istorică realizată prin excelentă mai mici sau mai mari, chiar si răspunderea cu care se acționea­ de către omul conștient de locul și la anumiți oameni învestiți cu func­ ză. Tocmai de aceea, se impune să menirea sa in societate, s-a definit ții de răspundere în conducerea di­ fie intărit si consolidat la fiecare loc mai bine ___însuși _ „l..principiul— vital al feritelor sectoare ale activității eco- de muncă un climat sănătos, care să răspunderii sociale, civice a fiecărui nomico-sociale. există tendința de a stimuleze răspunderea individuală si membru al societății noastre. Reali­ se. sustrage modului nostru de a în­ colectivă, să genereze emulație în zările istorice ale poporului nostru in țelege răspunderea, spiritului revolu­ muncă, să intensifice preocupările in anii socialismului au la bază activi­ ționar în care trebuie exercitată a- direcția ridicării calității si eficien­ tatea plină de răspundere pe care ceasta. Apar si situații in care unele tei activității. fiecare om al muncii a depus-o în organe si organizații de partid, unii Dupâ cum este cunoscut, anul in domeniul său de activitate. în tot activiști s-au obișnuit într-un anu­ care am intrat va trebui să marcheze seea ce propune astăzi România — o me fel cu lipsurile si in loc de a un moment nou. superior in transpu­ industrie modernă, o agricultură în lupta împotriva lor. de a le comba­ nerea in viață a principiilor auto- plin avint. o cultură nouă — se te prin toate mijloacele de care dis­ cunducerii muncitorești și autoges- regăsește pecetea noii răspunderi. în pun. încearcă să le iustifice. consi- tiunii. Practic, prin organizarea aten­ spiritul căreia au acționat oamenii si derindu-le ca firești, normale. tă a activității la toate locurile de pe care. în expresia ei supremă, o Sc manifestă in activitatea unora muncă, fiecare colectiv, fiecare om numim cu îndreptățire răspundere obiceiul ca in făta lipsurilor vizibi­ al muncii trebuie să devină cu ade­ comunistă. O răspundere tn cadrul le. in loc de a se mobiliza, de a-si vărat factorii care analizează, decid căreia descifrăm deopotrivă compe­ face un profund examen de conștiin­ și infăptuiesc hotăririle adoptate. A- tentă și dăruire, abnegație si dorința ță. să apeleze la autocritică dema­ gogică. la angajamente formale care, ceasta obligă la o, serioasă nyjncă rămîn sau nu consemnate undeva organizatorică, la stabilirea de sar­ ■ intr-un proces verbaL pentru ca la cini precise pentru fiecare membru ivirea unui nou nrilei. ele să fie re­ al colectivului și de termene de în­ luate. nășind astfel din autocritică in deplinire, la un control riguros al autocritică. Sînt evidente aici o dena­ modului cum sint duse la bun sfir- turare a sensului real al autocri­ șit obiectivele stabilite. Este necesar, ticii. o îndepărtare de la adevărata de aceea, să fie înlăturate orice răsDundere oe care aceasta o pre­ tendințe de formalism, de abordare in atelierele S.M.A. Poșta Cîlnău, județul Buzău, se muncește cu spor la reparorea tractoarelor și semănătorilor Foto : S. Cristian supune. Dacă intr-o anume unitate generală, abstractă a problemelor, treburile nu merg bine, dacă din iar răspunderea să imbrace chinul cauza superficialității si iresponsabi­ faptelor de muncă, al realizărilor lității se irosesc bunuri materiale, concrete. și... fierul rău iar îndeplinirea planului este afec­ In spiritul ideilor secretarului ge­ Cum sînt înțelese noile reglementări, tată. apare liirmede că in locul pier­ neral al partidului, al expunerii sale „Nevoia te învață ce nu-ți e derilor. al sarcinilor nerealizate nu la plenara din noiembrie 1981 a C.C. Patosul constructiv, voia“, spune proverbul. In cazul se pot așeza, nu se Dot raoorta au- al P.C.R. au fost aduse, așa cum se ce măsuri se iau pentru aplicarea lor, de față l-as modifica puțin și aș știe, îmbunătățiri unor legi, au fost zice că nevoia te învață cind iți tocritici. Practici precum cele amintite vă- adoptate decrete de o deosebită Im­ cum se acționează pentru pregătirea e voia, adică atunci cind dorești portantă. a căror fermă aplicare este cu adevărat să realizezi ceva, să dese lacune serioase în ceea ce în- vital necesară pentru bunul mers al creator al culturii nu te dai bătut. Dar iată ce m-a privește pregătirea politică, ce- lucrurilor, pentru valorificarea inte- producției agricole din acest an determinat să gtndesc astfel săsi capacitatea de a înțelege Alături de voievozi plenară a C.C. al clipe de răgaz, spada — Mart dificultăți avem cu rintele mereu sporite, necesitatea per­ fecționării permanente si multilate­ Paul DOBRESCU destoinici și de co­ P.C.R. cu pana de scris, lă- piesele de schimb, îmi spunea PAGINA A 111-A mandanți de oști dă- sind urmașilor mărtu­ inginerul Aurel Deliu, directo­ rale impuse de exigențele proprii Romantismul, depar­ construcției socialiste în etapa ac- (Continuare în pag. » V-a) ruiti cu vocația sacri­ te de a fi numai, un ria vremii lor. spre a rul S.M.A. Mihail Kogălnicea- ficiului in slujba pa­ curent ce datează ori folosi celor ce vor nu (Tulcea). Neprimindu-le. ne- triei, căreia i-au adus localizează, este o per­ veni. N-aveau nici un găsindu-le, m-am tot frămintat in cele din urmă in­ manentă a sufletului profit personal, iși is­ și mi-a venit ideea să caut și dependenta și demni­ uman, o realitate care toveau. dimpotrivă, e- prin depozitul de fier vechi din tatea mult visată, n-au a existat înainte de nergia si timpul, atit gara Cataloi. Am constatat că se lipsit niciodată, in de­ celebra prefață a lui cit il aveau, nu o dată aduc acolo, printre fiare vechi, cursul istoriei româ­ Hugo la Cromwell ori iși creau adversități, și piese bune sau aproape bune nești. oșteni ai spiri­ de bătălia pentru dar nu renunțau ia ce se pot recondiționa. Si atunci • • tului. făuritori de con­ Hemani, ambele în de­ ceea ce considerau a am desemnat un om care să se ! ” ? [DISCIPLINA . mai rodu utiia științe .c 1 .ctiv » i și de valori ar­ Linii stăpînireactaninirea fiecărui om al muncii!mu ceniul al treilea al fi chemarea lor în afle acolo permanent, in zilele Ulullll tistice și morale, inte- veacului trecut. Altfel slujba nației. Gestul cind depozitul primește fier grind dimensiunile ci­ spus, au existat ro­ lui Brincoveanu. unic vechi. Omul nostru, priceput, vilizației materiale cu mantici înainte de ro­ in istoria universală, alege piesele de tractor sau de Anchetele „Scînteii“ în întreprinderi, instituții și pe șantiere cele ale culturii. Căci mantism și continuă este sublim, imposibil combină încă bune și le pune nu există neatirnare să existe si astăzi, cind de exprimat în cuvinte deoparte. Noi trimitem atunci O spunem simplu, direct : disciplina este condiția primordială pen­ economică fără speci­ romantismul, ca un vrednice de măreția fierul vechi autentic, echivalent ficitate • spirituală și curent cultural. este lui. O idee de anumită in greutate, in locul pieselor ce tru bunul mers al producției și, în același timp, o îndatorire de înaltă gestul lui E. Lovinescu circulație după care ne trebuie... răspundere muncitorească. Regăsim disciplina in rezultatele de zi cu zi, de a descuraja exage- poporul român n-ar Și așa mi-am făcut o rezervă de ceas cu ceas ; o regăsim în bilanțurile muncii pe o perioadă mm rările sincroniste ale însemnări de avea „vocația sacrifi­ de asemenea piese — continuă lungă sau mai scurtă, în calitatea muncii. Fără disciplină exemplară, fără unor tineri discipoli ciului". rezistind isto­ interlocutorul. Da, dar să vedeți, ordine desăvîrșită în producție este de. neconceput înfăptuirea mobiliza­ după care România Pompiliu MARCEA riei doar prin „capa­ viața nu-i așa de ușoară cind toarelor programe de dezvoltare economică, de creștere a nivelului de ar fi fost un fel de citatea de adaptare" vrei să ieși din canoanele gîndi- trai. Ea, disciplina, este nu numai o simplă componentă a atitudinii mun­ „Colonie spirituală a este sever zdruncinată rii birocratice. Intr-o zi vine a- Franței" iși avea o perimat și vor continua de un destin ca cel al colo, la depozit, un inspector de citorului sau specialistului față de propria muncă, ci o stare de spirit, firească îndreptățire. .să existe atita vreme lui Brincoveanu. mar- la... fierul vechi. $i-l găsește pe un act de conștiință, de respect față de colectiv, fată de societate. Re­ Ca și ..lupta pentru cit va exista omul, tir înțre martiri. Să omul nostru scotocind. A făcut țineți acest calcul : INTR-UN SINGUR MINUT SE POATE REALIZA IN IN­ limba românească" a Zăci elanul spiritului, ne amintim, apoi, pu- un tărăboi imens. Că n-ar fi voie DUSTRIE O PRODUCȚIE IN VALOARE DE 2,8 MHIOANE LEI ; INTR-0 lui Nicolae lorga, care generozitatea și pasiu­ rurea de Bălcescu, de să facem ceea ce facem, că o să ORA - 168 MILIOANE LEI. a solidarizat în iu- nea creatoare sint di­ puritatea sufletului său anunțe miliția-. Cu miliția insă lată de ce, cu consecvență, conducerea partidului atrage atenția rul său întreaga in- mensiuni ce vor însoți neprihănit. incapabil ne-am înțeles ușor: a priceput că telectualitate in mo- mereu spiritele superi­ de tranzacții, de con­ e folositoare treaba pe care o fa­ asupra cerinței esențiale de a se întări și' respecta riguros disciplina și cesii profitabile. Grav ordinea în fiecare întreprindere. „Este necesar să acționăm cu toată fer­ mentul in care pc oare. constituindu-se cem și ne-a lăsat in pace. Dar scena Teatrului Na­ în acel „eroism al per­ bolnav, cu conștiința a venit alt inspector, de data mitatea pentru întărirea răspunderii, a disciplinei și ordinii muncitorești, tional se pregătea pii- sonalității" de care acută a. sfirsitului. acest asta la noi, la S.M.A., de la fo­ revoluționare in activitatea tuturor consiliilor oamenilor muncii - de sus nerea in scenă a unor vorbea Schiller sau in­ strălucit cărturar nu rul nostru tutelar. $i a descope­ pină jos - o tuturor colectivelor de oameni ai muncii"îi” - sublinia rebuturi scenice pari­ tri nd în compoziția a- si-a cruțat nici cel mai rit mica noastră magazie cu pie­ tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU la Plenara Consiliului Național al Oame­ ziene. celor „personalități neînsemnat efort pen­ se de la fier vechi. „Ce-i cu sto­ tn domeniul creației răspicate", cum le-a tru a da patriei sale. nilor Muncii, din noiembrie 1981. „România mult iubi­ cul ăsta de piese la voi ? Cum lată de ce prevederile Legii cu privire ia organizarea și conducerea in ansamblu, dar cu . numit Nicolae lorga. vă permiteți să stocați piese cind deosebire in cel al tă". întreg obolul fi­ unităților socialiste de stat,, ale recentului Decret al Consiliului de Stat Istoria spiritualității inței sale. Mina a ră­ alții țipă după ele ?“. „Păi, am creației spirituale, nu românești oferă sufi­ zis, acei alții să facă si privind întărirea ordinii și disciplinei în muncă precizează cu toată cla­ se poate construi re­ mas încremenită peste ciente pilde ce ilus­ splendidele pagini de ei ca noi, să le adune de la ritatea îndatoririle și răspunderile ce revin, deopotrivă, muncitorilor, spe­ zistent in absenta ela­ trează această formulă', fier vechi". „Pe mine nu mă cialiștilor, cadrelor de conducere pentru exploatarea și funcționarea neîn­ nului sufletesc, a eli­ glorificare a marelui incepînd din cele mai erou a! Unității Na­ duci dumneata, astea nu sini treruptă și în deplină siguranță a instalațiilor. și utilajelor din întreprin­ berării totale de sub îndepărtate epoci. ale piese de la fier vechi!“ Tocmai tutela egoismului prag­ ționale. marele Mihai deri, pentru folosirea integrală a timpului de lucru in scopul producției. creației' anonimp. Este Voievod. Rămînem. atunci însă a intrat pe ușa ma­ matic. a pasiunii crea­ de-ajuns să mențio­ gaziei un mecanic. „Tovarășe Ziarul nostru iși propune să urmărească într-o suită de anchete cum toare emancipate de astăzi, uimiți de torta năm baladele ețoiee ea interioară extraordi­ director, îmi permiteți si iau sînt respectate aceste prevederi legale, cum se acționează pentru în­ interese înguste. Cu- Toma Alimoș, Legenda tronarea unei ordini și discipline desăvirșite in fiecare unitate, la fiecare mulind toate aceste nară a acestui tinăr vilbrochenul ăsta de la fier mănăstirii Argeș, ati­ romantic revoluționar vechi ? Am să-l recondiționez, loc de muncă. In sondajele efectuate vom urmări : virtuti ale celor mai tudinea păstorului mio­ că unul nou n-avem". Și-atunci reprezentativi dintre (căci cum altfel i-am ritic. in care lipsește putea spune?) care nu inspectorul a rămas pe ginduri. • Cind începe și cind se încheie programul de lucru? făuritorii unei socie­ orice urmă de „spirit tăți umane, le putem se poate explica decit „Cum, astea chiar sînt piese de tranzacțional", ca să prin pasiune, prin îm- la fier vechi ?“. „D-apoi cum ?“ • Cit din timpul zilei de muncă este folosit efectiv ? structura sub formula folosim teza unui ese­ de romantism. care, pătimirea ce conferă „Dacă-i așa, e bine. Știi că ai ist. Să ne referim, atita grandoare eroică idei ?“ • Care sînt cauzele și efectele abaterilor de la disci­ dacă este propulsat de apoi, la vremurile de Că are idei inginerul Deliu e idealurile sociale cele imaginii sale intru e- un lucru foarte bun. întrebarea plina muncii ? mai inalte. propunin- restriște ale cotropiri­ terhitate. este de ce au alții de aruncat du-si convertirea lor lor barbare, ale încăl­ Să trecem și peste piese bune. Dar cine ar putea • Care este atitudinea factorilor de răspundere ? in realitate palpabilă, cării brutale a frun­ Carpați. in Transilva­ crede că n-ar avea și acei alții se încheagă in sintag­ tariilor tării, cind un nia eroică, ne care E- ideea de a le recondiționa? Nu­ ma cuprinzătoare, a- spătar ca Neculce, decvată de „romantism minescu și lorga au mai că asta ar însemna o mică IN PAGINA A ll-A demnitari ca frații considerat-o, totdea­ bătaie de cap in plus. Ei, și iată, Ce nu poate calcula nici calculatorul... revoluționar", adeseori Costin. un voievod ca aici e clenciul... Nu mai este folosită și de pre­ una. „pămirrt sacru ro- vorba despre fierul vechi, ci ședintele tării, tovară­ Dimitrie Cantemir, despre-. fierul rău. șul Nicolae Ceausescu, conducători de oști, (Continuare ^ultima dată la recenta schimbau. în rarele în pag. a IV-a) Mihai CARANFIL ! PAGINA 2 SClNTEIA — miercuri 13 ianuarie 1982 i ACTIVUL DE PARTID T! ------aftul1! puternic angajat in înfăptuirea ! tuturor obiectivelor activității I DIVERS I organizatorice și politico-educative l Toți mecanizatori Devenită o condiție obligatorie în putîndu-se elabora și adopta hotărlrt dezvâluindu-se carențe si t I practica curentă a muncii de partid, realiste, eficiente. Și. ca o continuare nindu-se remedii. Din păcate, folosirea activului este rezultatul logică a ceCa ce înseamnă *consul concluziile au fost analizate intr-o Gheorghe, Ștefan. Marin, Tra­ unei cerințe obiective. Așa cum a tare-decizie-finaiizăre. sarcini con­ ședință a biroului comitetului mu­ l ian, Floreu, Văsile. Sint șase subliniat tovarășul Nicolae Ceausescu crete cu termene precise dc realizare, nicipal șf s-a adoptat si un plan de frați, șase feciori at țărancei i la plenara comuriă din noiembrie anul au fost repartizate unui mare număr : măsuri, finalizarea lor este greu de cooperatoare Stanca Tote din trecut a Comitetului Central al’parti- din membrii activului, invitați la urmărit de vreme ce în dreptul mul­ l Plopeni, județul Constanta. Toți dului și a Consiliului Suprem al Dez­ lucrările plenarei. tora dintre ele nu este consemnat șase sint mecanizatori, și toți la l voltării Economice și Sociale, sporire» In temeiul aceleiași preocupări, nici un nume și nici un termen. aceeași secție a S.M.A. care ser­ continuă a rolului conducător al Comitetul de partid a initiat. si alte Am putea aduce și alte dovezi care vește aceeași cooperativă agrico­ partidului in societate, in înfăp­ acțiuni concepute si conduse cu con­ arată că in munca cu activul de I lă. Așadar, o bună parte a tuirea unitară a sarcinilor Ce stau secventă spre finalizare. In domeniul partid se mai fac simțite pe alocuri Sinaia — o stațiune ce atrage an de an mii de vizitatori Foto : E. Dichiseanii tractoarelor care ară, Seamănă I in fata organelor și organizații­ muncii organizatorice am reținut stu­ manifestări rutiniere, de formalism, și culeg recoltele de la Plopeni lor sale impune ca pretutindeni, in diul și măsurile preconizate în ve­ de insuficientă antrenare a activului, I se află in mina fraților Tote. fiecare, sector problemele să fie te­ derea îmbunătățirii stilului si me­ îndeosebi în ceea Ce privește finali­ Mîini de aur. din moment ce I meinic dezbătute și soluționate îm­ todelor de lucru folosite de organele zarea deciziilor, a acțiunilor inițiate. producția de griu a fost anul preună cu activul. Și pentru Comite­ Si organizațiile de partid si consi­ Dacă, in cele mai multe situații. O deplasare la Sinaia trecut cu 350 kg mai mare Ia tul municipal de partid Iași, ca dealt­ liile oamenilor muncii din întreprin­ Comitetul municipal de partid Iași i hectar față de prevederi, iar cea i fel pentru toate comitetele de partid, derile și instituțiile ieșene în condu­ demonstrează Că posedă O bună de porumb, pe teren neirigat, începind de la cele din întreprinderi cerea activității economice, politice experiență in folosirea eficiehtă a s-a ridicat la nivelul culturilor pină la cele județene, folosirea acti­ și sociale. De asemenea. O Contribuție irigate. propriului activ, riu același lUCrU se în care nimeni n-a văzut Sinaia vului de partid semnifică o pirghie hotăritoare și-a adus activul de partid pbate spune despre felul ih care este Prin premisele avute, o ședin­ de la București stadiul pregătirii se­ cele ale începătorilor. Pentru fiecare Dar mai are Stanca Tote și de maximă eficiență în atingerea în ahalizarea posibilităților de inten­ valorificat potențialul activului la ni­ alte bucurii ; cei șase feciori ță a consiliului de conducere al zonului turistic de iarnă? După felul din aceste categorii exista pirtii deli­ obiectivelor stabilite. „Centru știin­ sificare a activității politico-ideOIo- velul unor întreprinderi. De pildă, Ministerului Turismului — consacra­ cum au fost concepute Si s-au des­ mitate. Ar fl Văzut, de asemenea, ce i-au dăruit, pină acum. 23 de țific. cultural și de invătămint cu o atit la întreprinderea de piese auto, i nepoți. $i toți cei 23 vor să se tă in principal analizării stadiului de fășurat lucrările ședinței, a devenit rol important dețin și pot să dețină i îndelungată tradiție, municipiul nos­ cit și la Combinatul de fibre Sinte­ pregătire a sezonului turistic de evident faptul că posibilitatea oferită in buna desfășurare a sporturilor de facă tot mecanizatori, ca si tăti­ tru este astăsi și o puternică Citadelă tice. comitetele de partid încă PU cii lor. Drept argument că se vor iarnă — putea să inaugureze nu nu­ membrilor consiliului, prin deplasa­ iarnă densitatea sau lipsa de densi­ industrială modernă, tn plină dez­ 1 j» au 6 imagine prea clară chiar asu­ mai o inițiativă lăudabilă, dar și o i ține de cuvînt, iți prezintă jucă­ voltare. ne spunea tovarășul Nicolae rea la Sinaia, de a cunoaște Pe „viu" tate a mijloacelor de transport pe riile : toate sint numai tractoa­ i pra componentei activului, așa cum metodă eficientă de examinare a pro­ stadiul pregătirilor pentru iarnă, de cablu. Ar fl aflat, de asemenea, că Ghirilâ, secretar al Comitetului mu­ reiese Si din Întocmirea listelor cu blematicii aflate in atenția acestui a realiza un schimb de Opinii pe între rapoartele pozitive din sala de re de toate mărimile și culorile, nicipal de partid lași. De alei și aria membrii activului. Așa cum prevede care mai de care mai atrăgă­ important Organism de conducere de­ această temă, in funcție de datele ședință, referitoare la starea func­ i toare. vastă și complexă a preocupărilor instrucțiunea C.C. al P.C.R.. activul mocratică. Dealtfel, cind au fost oferite de realitate, cu principalii or­ ționării mijloacelor de transport pe i noastre, a sarcinilor pe care le avem de partid al Comitetelor de partid din anunțați că ședința va avea loc la ganizatori ai vacantelor albe, nu a cablu, și realitate există anumite de îndeplinit. Fără sprijinul activului întreprinderi, instituții și Unități so­ Sinaia (unul din cele mai impor­ fost valorificată. Prin ce ar fi putut neconcordante. care In timpul sezo­ La kilometrul de partid ar fi greu de imaginat, cialiste din agricultură se compune tante centre turistice de iarnă ale să fie mai eficientă, să le fie mal nului s-ar putea să se răzbune Pe I i dacă nu imposibil, cum am putea gice și cultural-educative și artistice din : membri ai birourilor organiza­ țării), membrii consiliului de condu­ utilă membrilor consiliului de con­ asigurările prea... opțimiste ale face față exigențelor actuale". In­ în vederea făuririi Omului nou. in- țiilor de bază ale partidului, Organi­ cere al ministerului au manifestat un ducere al ministerului, reprezentan­ unora. Ar mai fl aflat dă însămi ac­ 104 plus 700 tr-adevăr, munca comitetului munici­ zestrat cu o conștiință înaintată, zatori ai grupelor de partid șl loc­ interes deosebit. Nu față de mutarea ților Unităților de turism invitația la tuala organizare a activității de I I pal de partid cu activul are la bază revoluționară, constructor al societă­ țiitori at acestora, membri ai consi­ ședinței in decor de lamă, cit, mai transport pe cablu — cu o întreprin­ obiectivele si problemele înăcrise in ții socialiste și comuniste. liilor oamenilor muncii, organizatori ales, față de posibilitatea oferită de dere coordonatoare la București și cu S-a intimplat la kilometrul planurile sale de activitate. Nu este Firește, printre căi 1100 de membri ai grupelor sindicale, membri a.l bi­ a efectua un fructuos schimb de ex­ o filială de «pecialităte la Brașov -* I 104 + 700, intre stațiile C.F.R. acțiune de mat mică sau mai mare ai activului sint comuniști cu bogată rourilor organizațiilor de bază ale periență și a analiză, la fata locului, Ce se putea învăța limitează posibilitatea de acțiune șl Aciuța și Virfurile, de ne raza I amploare la care să nu participe, in­ experiență profesională și politică. Uniunii Tineretului Comunist șl co­ prin investigații proprii, ne teren, intervenție operativă. In funcție de județului Arad. Un tint puternic tr-o formă sau alta, cadre din acti­ Cunoscuți și apreciați atit pentru misiilor femeilor, șefi de secții (sec­ stadiul pregătirilor sezonului alb. de cu prilejul unei ședințe situații și cerințe, a principalului or­ a smuls un copac din rădăcini și vul de partid, el fiind prezent iii în­ competența, cât și pentru pasiunea toare, ateliere, ferme), propagandiști, a-și forma Opinii si concluzii in func­ de analiză ganizator al prestator de servicii I l-a „culcat" de-a curmezișul li­ I treaga muncă organizatorică șt *poli lor, pentru înaltul lor spirit de res­ membri ai colectivelor de redacție ție de contactul direct CU realitatea. turistice — oficiul județean de niei, ferate. Peste puțin timp, tico-educativă a comitetului munici­ ponsabilitate oe care îl dovedesc in ale gazetelor de perete, un număr Ceea ce era și necesar Si posibil in turism ! prin locul cu pricina urma să pal de partid. îndeplinirea îndatoririlor. Pentru a dintre cei mai buni membri de condițiile deplasării sub poalele Dar cel __mai ___ important ______lucru care I treacă mărfarul 35843. Văzînd într-o măsură tot mai mare comi­ pune .cit mai eficient in valoare , ini­ partid muncitori, ingineri, tehnicieni, Bucegilor, Iată de ce. deși a trecut ședința de lă Sinaia ? O sumară in­ ar fi putut și trebuit să fie Văzut vi­ pericolul, un cetățean din satul I tetul municipal de partid isi funda­ țiativele. sugestiile, experiența politi­ țărani, cooperatori și specialiști dih ceva timp de la finețea ei. prin une­ vestigație făcută ă doua zi ne-a con­ zează spiritul de buni gospodari al Tălagiîi. Dumitru Bârduț, a ți­ mentează acțiunile preconizate pe o că și profesională a cadrelor din acti­ Unitățile respective. le „ihvățâminte" ce se pot desprinde vins că daca ședința ar fi avut și o tovarășilor din conducerea Oficiului nut-o tot tntr-o fugă pină la ca­ strinsă consultare cu membrii acli- ' vul de partid, este necesar, firește, ca Or, dacă secretarii comitetelor de îndreptățește. Credem, insemhările a doua parte, „pe teren", s-ăr fi aflat județean de turism Prahova. In timp I bina Brătuleasa. unde a anunțat I vului. Astfel, de cele mai multe ori, la rîndul lor organele de partid să partid, ceilalți membri ai comitetului de față. mUite lucruri interesante, stilul de ce in multe județe repararea sț în­ acarul. Acesta, la rindu-i, a dat în plenare și ședințele de birou, sprijine șl să îndrume activul de ar fi perfect edificați asupra a ceea Ce s-a întîmpiat in realitate? muncă al consiliului de conducere al treținerea bazei materiale sint privite semnalul cuvenit șl o echipă de dezbaterile au ca punct de pornire partid in așa fel incit acțiunile sale ce inseamnâ activul, asupra toiului Pe măsură ca ședința se desfășura, ministerului s-ar fi împrospătat cu o ca o povară (ba că nu există fonduri, intervenție a ifilătunt.. ut timp, I analizele sau studiile efectuate de Să poarte întotdeauna girul consec­ și atribuțiilor sale, rezultatele acti­ s-a PUtut constata, de fapt, că orga­ experiență foarte utilă pentru un ha că nu există constructori), aici obstacolul, evitindu-se astfel un colective ale activului. De pildă, una venței și finalității. Un exemplu vității de aici ar fi mult mai con­ nizatorii ei nu-și propuseseră altceva, domeniu in care deciziile *- pentru s-ar fi aflat că se Cheltuiesc anual nedorit eveniment feroviar. dintre plenare a fost consacrată edificator în acest sens îl constituie sistente. greutățile mai ușor depă­ prin deplasarea la Sinaia, decit să a fi cit mai eficiente, pentru a răs­ din beneficiile peste Plan circa 30 I examinării eficienței acțiunilor în­ felul în care comitetul municipal de șite, problemele mai eficient Si mai țină,», o ședință. Care, pină la urma, punde cerințelor de perfecționare ă milioane lei Pentru „Întinerirea"’ba­ I treprinse de organele și organizațiile partid a reușit să îhvlngă obstacolele repede rezolvate. Intr-O bună măsură s-a desfășurat după toate regulile serviciilor, a Organizării vacanțelor zei materiale, pentru crearea unor Un apel de partid și consiliile oamenilor mun­ birocratice ridicate in calea inițiativei această situație se datorește #1 comi­ unei ședințe obișnuite tinute in Bucu­ — aU nevoie de experiența praoticâ. condiții ca turiștii să simtă perma­ cii din unitățile de construcții, pro­ unui colectiv al activului care, la tetului municipal de partid care nu a rești. Cu o informare, bazată pe re­ de cunoașterea ei. nent atenția și grija ga’zdelor. Iar I I iectare și beneficiarii de investiții îh întreprinderea de utilaje, piese de îndrumat suficient șl mal ales nu â zultatul Unei acțiuni de control în Atit membrii consiliului, cit si re- constructorii nu Sint aduși diri altă Ne scrie președintele coopera­ vederea îndeplinirii hotftrirllor ante­ schimb și reparații, a studiat si a controlat comitetele de partid din cele mai importanta stațiuni turisti­ prezentâtiții oficiilor județene cu parte — aparțin, printr-o buna folo­ tivei agricole din Stejăriș, ju­ rioare privind realizarea programului propus reducerea cu 50 la sută a_ unele întreprinderi asupra modului îfl ce din țâră cu posibilități de practi­ zone montane ar fi aflat — si ar fi sire a forței de muncă, tot oficiului I dețul Sibiu. Remus Rotariu : „In de. investiții pe anul 1981 și pregă­ gabaritului unor utilaje, ceea ce în­ care este folosit activul de partid, care a sporturilor de iarnă (Poiana văzut! — că, prin eforturi materiale județean de turism. sectorul nostru zootehnic am I tirea condițiilor pentru realizarea seamnă. paralel cu îmbunătățirea ca­ ceea ce a făcut ca acesta să fie antre­ Brașov. Predeal, Sinaia, Bușteni, minime, pot fl amenajate mult mai însă toate acestea. Si multe alfele. avut un cal și o iapă, de culoare prevederilor planului pe anui 1982. lității, reducerea prețului de produc­ nat sporadic, intimplător la rezolva­ Păltiniș. Semenic și Borșa), și cu alte multe pirtii de schi decit cclc merhu , n-aiț fost aflate, n-atl fost mal ales «în doi peri», cum zicem noi, în pregătirea acestei plenare un ție pe utilai de la 50 mii de lei la rea unor probleme, fără să se urmă­ 7 informări prezentate verbal de di­ avute în evidentă și .țarți/ntr’ Satisfac prezentate „Pe viu". Le supunem a- I adică vineție, dar amindoi de colectiv din activul de partid s-a de­ 30 mii. Inițial, forurile Ierarhice au rească finalizarea acțiunilor între­ rectorii oficiilor județene de care cerințele. Ar fi aflat și văzut că nen* tentiei'______avind în... vedere_____ tocmai___ _spi- toată frumusețea, și cu care ne I tergiversat transformările tehnologice făceam treburile gospodărești, plasat pe șantiei-e șl, împreună cu co­ prinsă. Dealtfel, aceasta este o lacună aparțin respectivele stațiuni. tru sezonul de iarnă 1982. în perime- ritul cerinței pe care a fOrmulatfO mitetele și birourile organizațiilor de de rigoare pe motiv că vă fi Afectat in însăși folosirea activului de partid Nu Vom intra iii amănuntele fur­ xtrul—, celor trei centre turistice ălă recent secretarul general al partidu­ I tu noaptea de 1 spre 2 noiem­ partid de aici, eu organele de condu­ indicatorul valoric. Intervenția ener­ al comitetului municipal. Evident, se nizate de aceste informări — in­ Văii Prahovei —- Sinaia,: Poiana lui la Plenara Consiliului Național brie, anul trecut, amindoi au I cere . colectivă, cu ceilalți factori, a gică a comitetului municipal de Țapului și Bușteni — vor apărea 6 ______dispărut. I-am căutat peste tot, impun măsuri riguroase care să de­ formări în general substanțiale și al Oamenilor Muncii, aceea, de a se identificat noi surse de Îmbunătățire partid a modificat această optică în­ termine o imbunătățire substanțială a concrete ** de dezbaterile care ău pirtii noi. care însumează peste 15 asigura o mai bună functional a ha chiar șl prin satele din jur, a organizării muncii, a avansat O km lungime. Ar fi aflat si văzut cit I dar nu le-am dat nici astăzi de gustă, păgubitoare, dtnd cale liberă muncii activului de partid din toate avut loc, pentru că, în cele șap­ km lungime. Ar fi aflat și văzut cit consiliilor de conducere ale mlnjste- I serie de propuneri și măsuri menite aplicării acestei inițiative de mare întreprinderile ?! unitățile ieșene, te Ore Cit a durat ședința, ele de necesară este initlătiVainițiativa siSi iniri acest relor. pentru a-sl Îndeplini In crtndi- urmă. S-ar putea să fi fost luați creșterea contribuției sale la ridica­ de vreun răufăcător care i-o fi să ducă la o mai rațională gospodă­ eficiență. Nu același lucru s-a îh- au fost discutate pe îndelete. domenlu : că organizatorii- turismului ții at mai eficiente tamJortantde vlndut vreunui amator de chili­ rire a materiilor si materialelor de rea activității din aceste unități la Ceea ce punem în discuție este ur­ de aici sint preocupați'in-egală mă- - safrfni ce te twin vtzlnd nerfOctio- I I construcții, la creșterea Productivi­ tîmplat în cazul unui studiu efectuat nivelul cerințelor actuale» mătorul fapt : consiliul de conducere sură să satisfacă cerințele pentru narea întregii activități din dome- pir cine știe din ce coif de țarii. tății muncii etc. Concluziile des­ de un colectiv al activului asupra al Ministerului Turismului s-a de­ : practicarea sporturilor de iarnă - hiile pe ie conduc. Rugăm pe cei care știu ceva des­ asigurării cu forță de muncă cali­ pre Căluții noștri, să anunțe mi­ prinse de colectivul de Studiu ău dat Constantin VARVARA plasat Oare la Sinaia numai pentru atit ăle Sportivilor de performantă, I liția sau să ne dea de veste. că I profunzime dezbaterilor din plenară. ficată a șantierelor de construcții. Manole CORCACI a analiza intr-un alt birou decit cel ale nracticantllor avansați, cit si pe Constantin PRIEȘCU sosim îndată la fața locului!". I Cind nimeni

I nu știe nimic cel mai productiv „utilaj V Control pe nepusă masă I pra stării de funcționare a utila­ stăpînirea fiecărui om al muncii! jelor dtn dotarea Pazei contra incendiilor din comuna Turna I Mare, județul Sa tu Mare. Con­ halei. „Da. sigur că dă. vin imediat" s-a defectat din nou. Se execută o Ca Mușoiu a executat 470 de piese, trolul a găsit motopOmpa remor- *~ se grăbește să ne răspundă șeful piesă cu defecte. Apoi încă un rebut. depășind norma cu 22 bucăți, O- , cabilă CM motor, aflată in dota­ do echipă, tn cinei minute mașina Nici nu mai putem vorbi de randa­ peratoarea Ioana Gogonea a realizat I rea comunei, intr-o totală stare Ce nu poate calcula nici calculatorul... este reparată și începe Să lucreze. ment. Mai mtilt se strică materia 160 de piese, ceea ce reprezintă nu­ de... nefuncționare. Bateria de la Dar s-a respectat oare disciplina primă decit se produce. Șeful de e- mai o treime din norma de lucru. acumulator era lipsă, iar rezer­ muncii ? chipă este de negăsit. Nici nu avem Pentru a da numai dopa exemple. vorul de benzină... gol-goluț. Ba, pe cine să anunțăm. La ora 11,43 ope­ A doua zi dimineață am luat de I colac peste pupăză. anvelopele ORA 11 în atelierul de injecție ratoarea oprește mașina: „De ce să la centrul de calcul al întreprinderii nou-nouțe fuseseră înlocuite cu O ZI DE MUNCA, ORA CU ORA, LA ÎNTREPRINDEREA grea începe sâ lucreze mașina consum curentul electric degeaba ?“. situația realizărilor pe toate cele trei altele vechi și uzate. în fața a- 5 000/1. De ce însă atit de tirziu ? schimburi de luni. 11 Ianuarie: total I cestor constatări, mai marii co­ DE PRELUCRARE A MASELOR PLASTICE DIN BUCUREȘTI Pe la ORA 12,15 prin hală trece, producție fizică: plan — 135 tone și munei au înălțat din umeri : „Dimineață nu știam că avem mate­ realizat — 122 tone. rie primă, ne spune șeful de echipă întimplător, un mecanic si este rugat „Noi nu știm nimic". Fapt pen­ Ion Mărih. Doar pe lă 8,30 am fost Acestea sint cifrele exacte, seci, așa tru care cei vinovați au fost să se uite la mașină. Elimină defec­ cum au ieșit ele din „mintea" Calcu­ I „arși" la buzunare cu amenzi anunțați că vom lucra pe această țiunea în cîteva minute și mașina lu­ latorului și ele arată, desigur, starea întîmplător. zilele trecute l-am partid pe Întreprindere, facem o pri­ ORA 9,30 — In sfîrșit, operatorul mașină Si am început s-o încălzim, crează din nou. La ora 12,30 apare usturătoare. auzit pe un tînăr muncitor intrebîn- mă trecere prin secțiile de producție. operație care durează cîteva ore“. de organizare, de disciplină, de apro­ Constantin Radu a putut porni Cele și șeful de echipă, Preda : „Am fost vizionare, într-un cuvînt modul cum du-l pe un coleg al Iul : In fond, de Se muncește din plin la multe locuri Continuăm investigația pe filieră in altă hală, în această perioadă tin i unde începe șl unde se încheie dis­ de muncă. Lingă mașina opera­ dotiă granulatoare. Evident, nu este pentru a vedea de ce s-a dat atit de funcționează mecanismul productiv al mulțumit. Doar a venit la lucru de locul maistrului, care este in con­ întreprinderii. Dar nici un calculator, Cornuta ciplina muncii? Din păcate.- nu am toarei Vasilica Mușoiu sint stivui­ tirziu semnalul de încălzire a mași­ cediu și răspund de activitatea din putut reține și răspunsul dat. Evi­ te 50 de Piese din material plas­ la ora 5.30. A pierdut naște trei ore nii. Tovarășa Gabriela Tâtaru, teh­ oricit ar fi el de perfecționat, nu bune de lucru, Și cu toate eforturile mai multe hale“. Argumentele sint poate defini consecințele pe care Ie I dent. știm că, în general, in orice tic. Randamentul mașinii : 56 piese făcute pină la încheierea schimbului nologul atelierului : „Da, dimineață argumente. Bl poate că omul se zbate din limuzină unitate economică disciplina incepe pe oră. Semn sigur că programul eu arii spils că nu se va lucra cu au in timp asupra climatului de îl se va pierde o producție de peste în această perioadă mai mult decit de muncă, asupra spiritului de răspun­ cu respectarea programului de lucru primei ore va fi depășit. Nu putem 2 ooo kg granule. mașina respectivă. Apoi am aflat că obicei. Dar iată că lipsa de organi­ — aceasta este prima literă a alfabe­ trece insă mai departe fără să reți­ am Primit materie primă. Trebuia sfi dere, pe plan educational situațiile I O îniimplare cu totul neobiș- în atelierul de injecții medii, ope­ zare se răzbună. Iar disciplina muncii negative pe care le-am intilnit. A- nuită l-a avut ca autor pe Con­ tului disciplinei — și are ca ultim nem un faot ne care ar fi trebuit, obțin însă și avizul directorului este din nou încălcată. stantin I. din Vatra Dor- punct de referință rezultatele obținu­ poate, să-l notăm la sCrșitul rindu- ratoarea Ioana Gogonea este in difi­ comercial al întreprinderii. Acesta cestea le not înțelege numai oamenii, nei. După ce și-a făcut... pli­ te in producție. rilor de față : în 8 ore am trecut de cultate : mașina pe care lucrează s-a este sistemul informațional. Trebuie comuniștii, toți muncitorii, ele pot fl I nul șf aburii alcoolului începu­ La întreprinderea de mase plastice peste 10 ori pe lingă această munci­ defectat. „In mai bine de trei ore respectate o serie de reguli. Evident, ORA BILANȚULUI — în jurul estimate numai cu Rindirea. cu con­ toare și întotdeauna am găsit-o lu- am executat numai 40 de piese, ne s-a pierdut timpul, dar nu aveam știința muncitorilor, comuniștilor din seră. să-i tulbure mititea, C, l. a din Capitală, unde ne-am propus să spune Operatoarea. Iar mașina cind orei 14 încep să se prezinte la început Să se laude față de ami­ urmărim din primul și piuă in ulti­ crind cu aceeași atenție și grijă fată, altă soluție". Și iată că „sistemul in­ Utilajele pe care lucrează muncitorii întreprindere și, în consecință, ordi­ I cii de pahar că el e „ăl mai mul minut al unui schimb de lucru de mașina pe cate o are in primire. merge are un randament de 60 piese formațional** a făcut ca o mașină să din schimbul II. Toate mașinile care nea, buna organizare pot deveni rea­ felul cum se respectă disciplina mun­ Așa cum este firesc ! pe oră. Astăzi nu știu insă ce Se *in fie pornită cu o intirziere de peste 4 lități îmbucurătoare la flecare loc de mare as al volanului". Ca să le tîmplă. Acum s-a defectat a doua funcționează sint predate din mers. muncă numai prin punerea in „priză" arate de ce e in stare, s-a urcat cii. programul începe la ora 6.15 pen­ Și in atelierul de malaxare-grami- oară". „Ați anunțat pe cineva ?“. „Da, ore. Cu o pierdere netă ce depășește La atelierul folie-confectii s-a reușit I la volan șt a pornit ca din pușcă. tru muncitorii care lucrează in lare majoritatea utilajelor sint in cfștigul pe mșii multe săptămini al Să se pornească 25 de mașini din 29 a acestor conștiințe, numai prin acti­ După o bucată de drum, i-au a- schimburi (operatori, mecanici de în­ funcțiune. Iată însă că tocmai Con­ pe șeful de echipă. îl aștept să vină". directorului comercial si al tehnolo­ (echipa lui Iile Iancu lucrează cu 9 va antrenare a tuturor si iri interesul pătut in cale trei vaci., care treținere. reglori) și la 7 pentru per­ stantin Radu nu poate lucra. De ce ? Ti așteptăm și noi. După un sfert de gului... mașini). A sosit ei ora bilanțului. Iar tuturor la rezolvarea problemelor de „circulau" alene pe partea caro­ sonalul tehnico-administrativ. proiec- „Sint înfundate conductele de aer oră începem să-l căutăm. Stătea vi­ în schimb, la ora 11,15 mașina pe rezultatele obținute reflectă exact sta­ care depinde bunul mers al pro­ I sabilă. Presimțind parcă pri­ tanțl, muncitorii de la sculărie si O comprimat de Ia dozatoare" — no sător intr-un mic birou din căpătui care lucrează operatoarea Gogonea rea de disciplină. Operatoarea Vasili- ducției. In spiritul șj litera recentu­ mejdia, două dintre ele s-au dat parte din cei de la serviciul mecano- spune interlocutorul. Sus, în bala lui decret Cu privire la întărirea la O parte, dar una și-a continuat energetic. Deci... dozatoarelor, o echipă condusă de ordinii și disciplinei. I drumul. Limuzina lui C. I. a lo­ maistrul mecanic Ghearghe Stan se Ce gindește despre aceste aspecte ORA 6 — Sîntem Ia poarta În­ străduiește Să elimine defecțiunea. CfTE PANOURI MAI LIPSESC? conducerea întreprinderii și ce mă­ vit-o in plin. Vaca a fost suri preconizează? „luată", put și simplu, pe sits treprinderii. în cîteva minute ne dăm Dar timpul trece și, după cum vom și hop ! pe capota mașinii, apoi vedea, cele două granulatoare, vor — într-adevăr. activitatea persona­ I însă seama că am sosit Putin cam tir- lului de Întreținere șl reparații este pe caroserie. Dar caroseria a ziU Dentru a putea consemna sosirea mai sta încă destulă vreme. O pre­ cedat ți șoferul s-a trezit cu muncitorilor dtn primul schimb. Ma­ cizare : un astfel de utilaj realizează mai greu de controlat și de aceea „pasagerul" in coastele lui. Care 800—1 000 kg granule pe oră. apar și mai multe cazuri de indisci­ rea majoritate a Oamenilor au Si plină, ne spune secretarul comitetu­ I coaste au fost grav vătămate ajuns la locurile de muncă. De fapt, coarnele respectivei. Ca să lui de partid pe întreprindere. Ca primii oameni din primul schimb s-au ORA 7,40 — în atelierul folie- atare, în primul rînd vom întări mai vorbim de mașină si de prezentat la lucru începind de la ora a mai urmat. confectii. echipa condusă de Ilie munca de educație în rîndul acestui I 4. Simbătă. întreprinderea a avut zi Iancu nu a pornit decit două mașini personal. în ce privește situația de la liberă, iar acum — luni, li ianuarie din cele 11 pe care le are in primire. atelierul folie-confectii am și discu­ în pădure, — mașinile de injectat mase Plastice, „Așa pățim după două zile de sta­ tat cu muncitorii pentru a aplica un I granulatOarele trebuie încălzite cu ționare, ne spune șeful de echipă. program de lucru care se potrivește cîteva ore înainte pentru ca IUcrul să Mașinile se reglează greu. se înfun­ mai bine cu cerințele tehnologice de poată începe lă Ora 6.13. Apoi, din dă, numai necazuri". Se fac eforturi aici. Astfel, am hotărît ca 3—4 săptă- ca-n codru? Obișnuință, cum avea să ne spună pu­ — nimic de zis — pentru pornirea mini la rind să se lucreze si dumi­ I țin mal tîrziu. operatorul Constantin mașinilor, dar pierderea de timp și nicile, urmind ca apoi să se oprească Cabană brigăzii silvic» Radu, de pildă, a venit la lucru la 5 de producție rămine pierdere. producția citeVă zile pentru ca oa­ Ocolului din Lugoj se află am­ și jumătate. Si atîtia alții ca el. In O primă observație cu privire la menii să recupereze duminicile lu­ I plasată, cum e și firesc să fie, privința punctualității. disciplina activitatea mecanicilor și electricie­ crate. în felui acesta evităm opri­ mal in mijlocul pădurii. Creztnd, muncii a primului schimb este ușor nilor de întreținere și reparații. Lă rea și repornirea săptăminală a uti­ probabil, că sint feriți de ochii de caracterizat: nici un întîrziot! Aș» atelierul de sculărie, trei mecanici lajelor. lumii, brigadierul Aurel Mateș eiun, dealtfel, e și firesc ! s-au îngrămădit pe o freză care tre­ Foarte bine. Cu o precizare. Că I și pădurarul Ion Pădurean (cu buie reparată. NeaVind pe ce să mai munca de educație nu poate fl rea­ nume parcă predestinat profe­ ORA 7 — Numai două observații: pună mina, mecanicul Ion Matei se lizată deplin, eficient decit in mă­ siei îmbrățișate) s-au apucat să 1) înghesuială mare la poarta între­ îndepărt ează atunci ci nd ne observă. sura in care alături de cuvinte, de I fabrice rachiu cu o instalație prinderii în apropierea orei limită de Maistrul Alexandru Com&n ne spune Îndemnuri se află șl O mal bună or­ improvizată. Dar se vede treaba începere a programului : se aleargă că mai are o freză defectă și ne asi­ ganizare a muncii, un sistem de con­ că mirosul băuturii, a ajuns pină să se prindă ora 7 fără o secundă la gură că va repartiza imediat pe unul trol care să nu permită abateri de la I unde trebuie, astfel că, surprinși intrarea pe poartă; 2) Ulterior sînterh din mecanici la repararea ei. După disciplină din partea celor la care asupra faptului, pe cel doi i-a informați că schimbul de la ora 7 are două ore, cei trei mecanici stăteau cuvintele nu au rezonanță. Nu putem apucat amețeala. In pădure, și patru întîrziați : Eugen Tighlnea- buluc pe aceeași mașină. Deși pre- Citim ceea ce dealtfel se și vede pe panoul care apare in fotografia din stingă: „Acest loc de muncă nu ne vorbi de disciplină, de educație fără pădure, dar nu ca-n codrul... nu. Doina Dulhâz. Margareta Prectm. zenți la lucru și aparent ocupați cu face cinste I". Noi nu comentăm. Așa o hotărît Colectivul, pe baza faptelor pe care le știe, să caracterizeze activi­ să fie aplicate cu exigență măsurile I Serghei Mărgulescu (nu e Pentru treburi, cel trei mecanici nu îșî tatea muncitorului Oheorghe Dotojan. Dor de ce la mașina la care lucrează operatoarea Vasilica Mușoiu, prevăzute de lege, In regulamentul de Rubrică realizată de prima dată). făceau așa cum trebuie datoria de pildă, un adevărat exemplu în muncă, nu apare și inversul panoului amintit: „Ne mîndrlm cu acest loc ordine interioară, la fiecare loc de I Petre POPA împreună eu tovarășul Constantin Pierdeau timp și incălcau deci, dis­ de muncă !". Și apoi de ce la atîtea alte locuri de muncă, parțial comentate in ancheta de față, nu apar și muncă. și corespondenții „Scînteii Cirețarn, secretarul comitetului de ciplina muncii. alte panouri ca col din prima imagine ? Foto : E. Dichjscahu Ion TEODOR L_ SCÎNTEIA — miercuri 13 ianuarie 1982 PAGINA 3

In agricultură LEGEA ORGANIZĂRII PRODUCȚIEI la spiritul Șl A MUNCII ÎN AGRICULTURĂ prevede : recentelor decrete MUNCĂ MAI BUNĂ, „Membrilor cooperatori, tuturor oamenilor muncii din agricultură în dubla lor calitate, de proprietari și de producători, le revine înalta ale ConsWuhii de Stat, responsabilitate de a-și îndeplini toate sarcinile de muncă personale, de a-și aduce întreaga contribuție PRODUCȚII SPORITE, la realizarea planurilor de producție, la elaborarea prin cointeresarea și înfăptuirea măsurilor privind perfecționarea activității generale a unităților agricole“. materială a tărămmi VENITURI MAȚ MARI! Căutați îngrășăminte? Cum sînt înțelese noile reglementări, ce măsuri se iau pentru aplicarea lor, Avefi uzina in propria curte! mim se acționează pentru pregătirea producției agricole din acest an Importanța, obligația de a transporta la cimp toate ingrășămintele naturale trebuie înțelese acestei unități în livrarea de pro­ După calculele noastre, o lucrare de toți lucrătorii ogoarelor duse agricole la fondul de stat. complexă pentru înnobilarea pod- — Spre deosebire de alte locuri zolului costă peste 800 de lei pe In majoritatea întreprinderilor a- De multă hărnicie dau dovada $1 — ne spune inginerul Nicolae hectar, or. la principalele culturi gricole de stat si cooperatiste din ju­ cooperatorii din Mărgineni. Tătă- IINumai din mult se poate clstioa mult!" Neacșu, președintele cooperativei — realizăm un beneficiu de 900 lei pe dețul Bacău se lucrează intens Ia răști, Berești-Tazlău. Glăvănești și noi am gindit dezvoltarea coopera­ hectar. S-ar putea spune că este transportul gunoiului de grajd in din alte localități. La Tătărăsti. de tivei într-un ritm mai moderat la suficient, dar noi vrem să obținem, dmp. Se fertilizează cu prioritate exemplu, cooperatorii nu s-au mul­ 0 demonstrație făcută acum, în miez de iarnă, de cooperatorii din început, pentru a putea acumula la Petrești. nu 3 800 kg de griu la suprafețele de teren ce vor fi însă- țumit să transporte doar cantitatea fonduri bănești suficiente care să hectar, ci 4 800—5 000 kg, 7 000— mintate cu legume, cartofi, sfeclă de de 4 000 tone prevăzută în program, Petrești — Dîmbovița arată că de avantajele noilor reglementări ne permită efectuarea unor inves­ 8 000 kg porumb. 30 000 kg legume zahăr și porumb. De la începutul ci. îndrumați si ajutati de inginerul- tiții mari, cu efecte imediate asu­ și 2 500 kg floarea-soarelui. Să li­ iernii și pînă acum au fost transpor­ șef Ion Fotache, au cărat în plus poți beneficia numai depășind nivelurile „obișnuite" de producție pra creșterii producției agricole. vrăm statului de pe fiecare hectar tate aproape 400 000 tone de îngră­ circa 2 000 tone de gunoi, imprăști- Am început cu înnobilarea pămîn- peste 4 500 kg griu și 6 000 kg po­ șăminte naturale. indu-1 pe terenurile mai slabe. ...Zi de iarnă aspră la Petrești- larea podzolurilor sărace, pen- a cheltuit 10 milioane Iei pentru tului pentru că aceasta era singura rumb. Noile stimulente în bani în consiliul agroindustrial Fili- Dar în vreme ce unii înțeleg să-și Dimbovita. Cu vint tăios si tare tru îmbunătățirea sănătății pă- construirea și subventionarea unui șansă de a ridica rapid potenția­ acordate de către stat ne vor fi de pești, de exemplu, patru formații de facă datoria de adevărp.ti agricul­ complex de porci la care este aso­ lul economic al cooperativei. Pod- mare ajutor in înfăptuirea obiecti­ care în cimpul deschis îti îneca su­ mintului. Pe 1 600 hectare, pă- vului pe care ni l-am propus. La tractoare, fiecare avînd în compo­ tori. alții amină această importantă flarea. Pe drumurile de hotar se mîntul a fost scormonit și frămin- ciată cu alte două unități. zolului poți să-i sporești randamen­ nență cite 12—14 remorci și cite două lucrare sau se mulțumesc cu cit au scurg, lăsînd în urmă nori de praf tat în profunzime pentru a se în­ Discuția cu specialiștii și cadrele tul prin măsuri agrotehnice de po­ cantitățile prevăzute a le realiza Si mașini de încărcat, țară tot timpul transportat pînă acum. Așa se expli­ înecăcios. zeci de remorci si că­ lătura impermeabilitatea de sub de conducere ale cooperativei din tențare. dar în fond el rămîne tot vinde statului, vom obține in acest zilei pe terenurile cooperativelor a- că faptul că, la cooperativele agricole ruțe Durtind în ele ..hrana" pen­ stratul, arabil și a se crea un mediu Petrești, cu membrii cooperatori și un pămint sărac, dacă nu reușești an un venit suplimentar de aproape gricole din Filipești, Săucesti. Be- din Fintinele, Pirjol. Scorțeni. Plopa- tru pămint. Se lucrează la fertili­ microbian capabil să favorizeze cu mecanizatorii s-a axat mai ales să-i îmbunătățești structura și con­ 4 milioane lei. Ne-am propus să rești-Bistrita, șj ale fermei de stat na, Urechești, care dispun de rezerve zarea ogoarelor si semănăturilor cu dezvoltarea bună a plantelor. asupra modului în care noile mă­ ținutul în humus. Or, aceasta cere Itești, gunoiul din sectoarele zooteh­ însemnate de îngrășăminte naturale, timp și mai ales investiții mari. obținem și să livrăm statului ur­ nu s-a transpor­ atita grabă si rost încit oamenii nici Această grea și costisitoare lucra­ suri de stimulare a producătorilor mătoarele cantități din care să nice. Acestora li nu mai știu că de fapt este ziua re a fost urmată de altele...... la fel de agricoli vor influența și mai mult Noi am acumulat ceva bani de-a se adaugă un tat în prima săp- lor de duminică. Sînt prezenti Ia importante : îmbogățirea stratului creșterea producțiilor și. strîns le­ lungul anilor, dar nu sînt suficienti realizăm un venit și un beneficiu mare număr de tâmină a lunii datorie si cei ce răspund de pre­ fertil prin îngrășăminte și înlătura- gat de aceasta, sporirea contribuției pentru a acoperi toate cheltuielile. de : atelaje. Potrivit Ce este bun, ce ar putea fi ianuarie nici mă­ gătirea' răsadnițelor. în zootehnie rea acidității solului prin aplicarea programului sta­ și mai bun în organizarea car un car de gu­ am aitin.s după încheierea progra­ de amendamente. Ajutorul statului Cantitatea livrată Veniturile realizate Beneficiul la hectar bilit se transportă noi. Caz conclu­ zilnic cite 1 500— acestei activități în județul dent Ia unitățile mului de dimineață. Mai erau aici a fost atit cit putea fi dat unei la fondul de stat — lei - lei - doar cjtiva îngrijitori pentru cu­ cooperative, iar oamenii de aici Suprafața 2 000 tone de gu­ agricole din mu- rățenia sectorului. Echipa de la baza trăiesc astăzi marea bucurie de a Cultura noi. Tovarășul Mi­ Bacău ■nicipiul Gheorghe furajeră lucra însă cu efectivul - ha - La ha Total La prețul de Primă de Venitul hai Cadar. pre­ Gheorghiu-Dej: in fi reușit să facă, prin munca lor, 1981 1982 complet la prepararea nutrețurilor din pă.mintu.1 lor sărăcăcios, un pâ- - kg - -• tone — contractare producție total ședintele consiliu­ vreme ce la aso­ pentru hrana de seară. Deși de mint de Bărăgan. Ce-i drept, multe lui unic, ne spunea că cele 65 000 ciația economică pentru creșterea citiva ani încoace, la Petrești. pre- au trebuit schimbate și în ce pri­ 3 250 2 600 4 100 000 780 000 4 864 000 940 1 200 tone de gunoi depistate din toam­ animalelor, programul de transportai zapta specialiștilor la locul de vește deprinderile vechi ale oame­ griu 800 nă în sectoarele zootehnice si gunoiului de grajd prevăzut pentru mvțică este necesară doar in ca­ nilor în a lucra pămîntul. Dar ei porumb 500 4 100 2 100 2 700 000 1 130 000 3 830 000 1 050 1 760 pe raza comunelor respective au luna ianuarie a fost realizat numai tul unor lucrări mai dificile, ei au 20 100 2 010 3 400 000 1 005 000 4 405 000 4 720 6 040 fost de acum transportate si îm­ într-o săptămînă. la cooperativa a- muncit si duminică alături de coo- au înțeles că aceste schimbări sint legume 100 prăștiate pe ogoare. In prezent gricolă de producție nu s-a trans­ perafori. absolut obligatorii pentru a exista se transportă gunoi de la vecini, portat nici un gram de gunoi Nici iarna nu este sezon de va- șansa reușitei depline. — Cooperativa agricolă din Pe­ rea producției și reducerea chel­ torc la casele lor cu fețele și mii- mai exact de la Racova. de la fer­ din cele 1 850 de tone planifi­ canța în agricultură... In fond, in ce se concretizează trești este recunoscută in ultimii tuielilor. Spun aceasta pornind și nile arse de frig, dar cu sufletul mele LA.S. „Avicola" — un gunoi de cate. La Valea Seacă, după ce De aici,, din Petrești, a por- această reușită ? Ea este sintetizată ani mai ales pentru rezultatele deo- , de Ia faptul că la produsele zoo­ impăcat al țăranului care prea bine o, calitate excepțională pentru pă­ au fost transportate cele 800 de tone sebite obținute in zootehnie. Din tehnice de bază, cum este, de pildă știe cit de mult îi va răsplăti pă- mint.. Cei mai perseverenti în înde­ depistate în iarnă, „activitatea" a în­ nit murea acțiune pentru înnobi- de următoarele date : cele spuse pină acum am înțeles laptele, prețul de contractare a ră­ mîntul ceea ce face el acum pentru plinirea planului de fertilizare se ghețat. Se motivează că nu mai exis­ că nu ați fi prea îndntat de ceea mas același, iar în cazul unității sporirea rodniciei lui. Pe 300 hec­ dovedesc a fi cooperatorii din Său- tă gunoi de grajd in comună. Alături 1971 1981 ce realizați aici. noastre, care și pină acum a bene­ tare. semănate cu griu. au fost cești. Si nu întimoiător. Recoltele insă, la asociația economică pentru — Incintați ! Sîntem bucuroși, ficiat de anumite prime pentru de-acum aplicate și ingrășămintele din anul abia încheiat sînt grăitoare. creșterea animalelor din Sascut exis­ Valoarea producției globale - dar știm că putem mai mult. De laptele livrat la fondul de stat, pre- azotoase necesare fertilizării fa- Pe o solă de circa 20 de hectare fer­ tă o platformă care înmagazinează fiecare dată cind vorbim de rezul­ . țul mediu de valorif icare nu va di­ ziale.-Formațiile conduse de Gheor- tilizată cu gunoi de grajd, inginerul zeci de mii de tone de gunoi putred milioane lei 8.3 27 tatele obținute ne amintim cu re­ feri prea mult față de 1981. Totuși, ghe Constantin și Gheorghe Lefter Vaslie Pintilescu. împreună cu echi­ de ani de zile. O rezervă care echi­ Valoarea producției nete - milioane lei 3,6 14,5 cunoștință de sprijinul pe care în acest sector, noi vom realiza in au transportat pînă acum pe cimp pele de cooperatori din ferma pe care valează cu o fabrică de îngrășămin­ o conduce, a obținut o producție de te chimice, dar pe care nimeni nu o Fondul de retribuire - milioane lei 6,4 l-am primit din partea tovarășului acest an, față de anul trecut, un peste 1 500 tone gunoi de grajd și 2,1 secretar general Nicolae Ceaușescu, venit suplimentar de 1,5 milioane și-au propus ca pînă la venirea pri­ 30 000 kilograme cartofi la hectar, a- valorifică. Ar fi suficientă si pentru Valoarea normei de muncă - lei 20 60 pentru a pune aici bazele unei zoo- lei. livrînd. in plus. Ia fondul de măverii să mai care încă 2 500 tone. dicâ cu 10 000 kilograme mai mult cei din Valea Seacă, ca si pentru Beneficii «- milioane lei 5,6 tehnii moderne. Pentru noi rămîne decît media realizărilor pe suprafe­ cei din Sascut, Corbasca și din alte insă pe mal departe o sarcină de stat 1 600 hectolitri lapte, cantități Tot seara s-a încheiat munca și țele nefertilizate. La sfecla de zahăr, sate învecinate. Oamenii de la aso­ mare importanță găsirea unor me­ importante de carne și lină. La pro­ sub cupola de sticlă a „mlcroserei" solele fertilizate cu 45—50 tone de ciație nu știu ce să mai facă ca să Producțiile au crescut, in aceeași de eficientă ridicat cu care se lu­ tode de întreținere și furajare care ducția și veniturile pe care ne-am de legume, Așa arată iarna agricolă gunoi de grajd la hectar au dat o scape de gunoiul respectiv. Nimeni perioadă, de aproape 3 ori. în anii crează aici, unitatea are in cont la sâ-i asigure o rentabilitate bună propus să le realizăm, la fiecare la Petrești. Fie numai' comparînd-o producție de 55 000 tone la hectar, insă nu ia inițiativa să-l transporte agricoli buni, cooperativa din Pe­ bancă 12 milioane lei, sumă care ii acestui sector. litru de. lapte scontăm pe un bene­ ■cu ceea ce înseamnă ea înainte fată de 30—40 tone pe tarlalele ne­ în cimp. Specialiștii, alti oameni cu trești realizind în medie la hectar permite nu numai să se autofinan- — Noile majorări de preturi și fertilizate. $i in legumicultura, aco­ experiență în agricultura consiliului ficiu de 0.42 lei. Avem însă multe pentru agricultori, vei căpăta si lo unde s-a făcut fertilizarea conform sapo—4 000 kg griu. 4 000—4 600 kg teze. dar să-i rămînă permanent un prime pentru animale și produsele de făcut pentru a asigura eficiența prima explicație a schimbărilor unic Sascut sînt convinși că terenu­ orz» 5 500—6 000 kg porumb. 2 200 surplus de bani în bancă pentru animale contractate cu statul con- tehnologiei, producția a fost de a- rile fertilizate cu gunoi produc mai kg floarea-soarelui. 22 000 kg legu­ care încasează, anual, dobînzi in stituie și acestea o cale pentru ren- necesară dezvoltării acestui sector. mari petrecute aici, a marelui se­ proape două ori mai mare decit cea mult cu 2 500—3 000 kilograme de me. iar în zootehnie producția de sumă de peste 1 milion Iei. Pe lin­ tabilizarea zootehniei. ...Odată cu lăsarea serii, peste cret care a făcut mai roditoare prevăzută în plan. Sectorul zooteh­ porumb la hectar, și cu circa 10 000 lapte a ajuns la 4 700 litri pe fie­ gă investițiile făcute in ultimii ani. — Da, dar calea cea mai impor- cimpul acoperit de nea se așterne aceste ogoare. nic din această unitate produce a- kilograme de sfeclă de zahăr la care vacă. Ca urmare a gradului cooperativa agricolă din Petrești tantă și sigură o reprezintă spori- o liniște deplină. Oamenii se în- Ioslt POP nual circa 15-000 tone de gunoi, can­ hectar fată de suprafețele nefertili­ titate cu care se pot fertiliza aproa­ zate. Este de neînțeles ce mai aș­ pe 400 hectare de pămint. Acum, 6 teaptă gospodarii de aici de nu valo­ ------i------cupluri de remorci și vreo 20 de ate­ rifică „muntele" de îngrășăminte e- laje transportă acest gunoi la cimp, xistent la asociația economică. unde gospodarii îl asază în platfor­ me pentru ca mai întîi să putrezeas­ Gheorqhe BALTA ÎN ACȚIUNEA DE REPARARE A TRACTOARELOR ȘI MAȘINILOR AGRICOLE că si apoi să-1 împrăștie pe ogoare. corespondentul *„Scînteii Un primar luptă împreună cu tot șutul ecuperarea ~ Pe primele locuri la repararea ...și pe ultimele locuri împotriva excesului de apă; altul este tractoarelor... Călărași 29 la sută „Im de apă" luptînd cu hirtiile econdiționarea Argeș 81 la sută Brăila ■îs. 31 „ ,, Harghita 61 »» 99 Ialomița • 33 „ „ La această oră. ne multe terenuri masă Dentru săparea de noi canale Mehedinți 60 99 99 din iudetul Mures există exces de si decolmatarea celor care acum e- efolosirea Tulcea 35 ,, ,, umiditate. Nu intimplător. pe lista xistă doar în... scripte. Realitatea e Mureș 58 19 99 urgentelor se află, acolo unde apa că nici unii, nici alții n-au rămas băltește, organizarea unor acțiuni de prea impresionați do urmele anelor. 54 9 9 99 Timiș Olt 37 „ masă pentru săparea canalelor si de- Dovada : pe cimp n-am întîlnit colmatarea cejor existente. Cum se cale de citiva kilometri, nici o R (După datele furnizate de Ministerul Agriculturii Industriei Alimentare în ziua de 11 ianuarie 19S2) acționează în acest scop ? O primă formație, nici un utilaj, iar la se­ constatare : acolo unde consiliile diul consiliului DODular se lucra... cu pieselor de schimb populare, in frunte cu primarii, ma­ hirtiile. ..La noi vin des apele si nifestă interes pentru gospodărirea Dlouă mult — ne soune liniștitor Va- judicioasă a fiecărei palme de pă­ sile Suciu. primarul comunei. Acțio­ mint. locuitorii satelor participă in năm. de regulă, cu cele trei echipe mare număr la aceste lucrări. Pe so­ de pensionari din cooperativele agri­ o cerință pentru reducerea costului și grăbirea lucrărilor lele joase, inundabile, ale comunei cole. care saoă șanțuri pentru re­ Sărmasu. peste 300 de cooperatori și tragerea anelor". lucrători din cooperația meșteșugă­ — Ce fac cooperatorii, cetățenii din rească. organizați sat. acum, cind Nu e tîrziu, dar nici devreme Ritmul de lucru în creștere pe formații si anele s-au retras puncte de lucru, de cîteva zile ? Fată de graficul de repa­ parațiilor. a 200 de tracto­ tea cooperativei nu este o Din datele centralizate la campania de reparații pină paratiile se desfășoară con­ Față în față două comune trustul S.HA BUZĂU rezultă au săpat. în ulti­ întrebarea ră­ rații „la zi“, in județul SA- riști din secții in centrele noțiune abstractă, ci cit se la 10 februarie". form graficelor stabilite, nu mele zile, peste mîne fără răs­ LÂJ se înregistrează o restan­ de reparații. poate de concretă, el avînd că olanul de reparații ale Atit la acest centru, cit si putem spune același lucru 2 500 metri de ca­ din județul Mureș puns si nici nu tă de 102 tractoare si 29 de Mai mult de o treime din deopotrivă obligația de a tractoarelor a fost îndeplinit la S.M.A. Poșta Cilnău. ac­ despre situația din stațiuni­ nale de scurgere, putea fi altfel, de semănători. Deși mici, acum necesarul de piese de schimb asigura cooperatori în schim­ Pină pe data de 12 ianuarie tivitatea de recon ditionare le de mecanizare Săgeata. au adincit cana­ vreme ce si la se­ există pericolul ca restante­ pentru motoare de tractor bul mecanizatorilor detașați doar in proporție de 55 la a pieselor de schimb a în­ Stîlpu si Rușetu. unde pla­ lele de desecări pe o lungime de diul uneia din cele trei coope­ le să crească dacă nu vor fi este asigurată prin recondi- în centrele de reparații. sută. Printr-o bună organi­ registrat rezultate bune. nul este realizat doar in peste 2 km. au executat nive­ rative agricole din raza comunei eliminate cauzele care le-au tionări. Sint situații însă zare a muncii. în ultimele Anul trecut.. bunăoară, eco­ proporție de 35 la sută. Urmărim, prin sondai, cî- zile. în multe centre specia­ lări de teren pe o suprafață de Crăiesti. Ion Nistor. inginerul-sef. generat. Despre ce cauze cind reconditionările nu pot teva tractoare reparate la nomiile obținute au fost de Iată de ce se impune o 5 hectare, iar pe 500 de metri direct răspunzător de soarta viitoa­ este vorba ? remedia defecțiunile pie­ centrul din Nușfalău. înce- lizate, prevederile graficelor 1.4 milioane lei. în actuala mai bună organizare a mun­ de reparații au fost depă­ au realizat brazde de scurgere. Re­ rei recolte, are o optică curioasă : Repararea tractoarelor a selor noi de schimb. La pind cu pornirea motorului campanie au fost recondițio­ cii. suplimentarea număru­ zultatul : nici un metru pătrat de ..Fără mijloace mecanice sau alt spri­ fost organizată în două mari sectorul lansare-montaj al șite. La stațiunile de meca­ nați 120 de arbori cotiti si lui mecanizatorilor si al si sfîrsind cu instalația elec­ nizare din Smeeni, Mă­ teren nu suferă din cauza excesului jin din afară, in zadar săpăm ma­ ateliere specializate : la Cri- centrului de reparații Cri- trică totul a fost bine pus numeroase alte piese de echipelor de reconditionare de umiditate. „Vrem — ne spune nual canale simple, că tot vine ana șeni pentru motoare si la șeni. maistrul Alexandru la punct ..Mai apar situații gura. Săpoca. Rm. Sărat și schimb, fără să se mai aș­ a pieselor de schimb. Simion Suciu. primarul comunei — si le astupă. Dacă «nu se face ceva», Nușfalău pentru celelalte Chis ne-a vorbit despre ca­ — ne spune tovarășul Tă- Posta Cilnău repararea trac­ tepte sprijinul bazei jude­ Stelian CHIPER ca fiecare din cele 6 000 hectare te­ în locul cerealelor mai bine să se­ subansamble componente. litatea necorespunzătoare a nase Hada. directorul Trus­ toarelor s-a efectuat in pro­ țene de aprovizionare. ren arabil de care dispunem să pro­ mănăm răchită că-i place apa" — Răminerile în urmă pornesc unor piese de schimb noi. tului S.M.A. Sălaj — cind porție de 60 la sută. Dacă la Posta Cilnău re­ corespondentul „Scînteii' ducă cit mai mult griu, orz. porumb ne spune el. Da, răchitei ii place de la ritmul scăzut de lucru „Din 40 de arbori cotiti 8 la reparații sint neglijate Iată, concret, cum se lu­ sau plante tehnice și plante furaje­ apa, iar cadrelor care răspund de la motoarele de tractor. Pen­ nu au dimensiunile prevă­ unele lucrări aparent mă­ crează la centrul de repara­ Valoarea pieselor recondiționate: re. Le-am explicat oamenilor că lucrările agricole in aceste unităti nu tru construcția si dotarea zute sî nu pot fi montati — ții al S.M.A. Poșta Cilnău. obligația de a participa și acum, le place munca, efortul centru a a- centrului de reparații de la ne-a spus el. runte. dar cu efecte mari profilat pe repararea mo­ asupra funcționării mașini­ iarna, la munca cîmnului. revine tu­ Dăra recoltele si sănătatea Dămintu- Criseni. unitate nouă, s-au La secția de mecanizare, toarelor de tractor U-650 și TREI MILIOANE turor. centru că Dămintul este al tu­ lui. Această activitate grea si de răs­ cheltuit anul trecut peste 25 care servește C.A.P. Here- lor. De multe ori arborii co­ U-651, vulcanizarea cau­ pundere este lăsată ne seama pen­ milioane Iei. Dar realizato­ clean. în afară de mașinile tiți se rup și din cauză că ciucurilor si reconditiona- turor : că de oe urma lui trăim cu in toate stațiunile pentru sută la semănători pentru totii si cum 11 administrăm, asa il sionarilor. apa băltește De 218 rii investiției — Trustul de stabilite să fie reparate, se pompele de injecție n-au rea arborilor cotiti si a cilin­ avem". în mod similar acționează în hectare, iar De ansamblul comunei — instalații si montaj din Bra­ face si revizia tractoarelor. drilor. După cum ne-a in­ mecanizarea agriculturii din prăsitoare. 89 la sută la ma­ fost schimbate, așa cum pre­ județul MEHEDINȚI se de­ șini pentru fertilizat. 83 la aceste zile si locuitorii din Iernut. oe mai bine de 300 hectare. Dar mari șov — au părăsit șantierul, Din păcate, in această sec­ vede tehnologia, la fiecare format ing. Nelu Batog. șe­ suprafețe De care aoa băltește exis- lăsînd lucrările neterminate ție. din linsa forței de mun­ pun eforturi susținute pen­ sută la mașini fitosanitare Band. Săulia de Cimpie si altele. revizie și reparație. Proble­ ful centrului, mai sînt de tru Încheierea într-un timp și 52 la sută la mașini de De la Sărmasu mergem si in zona 'tă si în consiliile unice Ernei. Re­ la o serie de obiective esen­ că. repararea utilaielor agri­ reparat 360 de motoare. „Cu ghin. Sîngeorgiu de Pădure. Miercu­ țiale pentru buna desfășu­ cole este mult rămasă în ma care se ridică însă este cit mai scurt a reparațiilor erbicidat. Avansate fată de comunei Adămus.. Aici, anele Tîrna- cei 49 de mecanici pe care grafice sint S.M.A.-urile Si­ vei Mici, ale altor pîrîiase ies a- rea Niraiului. Ungheni. De unde se rare a reparațiilor. Din a- urmă. Din cele 24 de Plu­ lipsa mai multor repere de la întregul parc de tractoa­ vede că. dacă pe ansamblul județu­ ceastă cauză. în hale se lu­ guri au fost reparate doar piese de schimb necesare îi avem — ne spune acesta re si mașini agricole, ce va mian. Obîrsia de Cimp. Pru- desea din matcă — asa cum s-a în- fi folosit în campania agri­ nișor si Vînju Mare. în ac­ tîmolat si in zilele trecute — lasă în lui acțiunea a demarat cu rezultate crează în condiții neco- 16. din 12 grape cu reparării pompelor de injec­ — reușim să reparăm 10—12 bune, trebuie intensificat controlul respunzătoare. care micșo­ disc — 10. din 4 semănători motoare pe zi. Din această colă de primăvară. Pînă tuala campanie de reparații urma lor bălti De zeci de hectare. ție. s-a recondiționat o gamă Zilele trecute. duDă îngheț, aceste pentru ca această acțiune să nu fie rează productivitatea mun­ — 3 etc. Consiliul de condu­ săptămînă ne-au venit în acum, aceste lucrări au fost tărăgănată, pentru aplicarea pină la cii. O măsură suplimentară, cere al C.A.P. Hereclean realizate în proporție de 60 largă de piese de schimb, a bălti arătau ca niște oatinoare. iar Lucian C1UBOTARU ajutor încă 17 mecanizatori. la sută la tractoare. 90 la căror valoare depășește pînă vechile sisteme de diriiare a aDelor capăt a măsurilor stabilite de biroul binevenită. avînd oa scop n-a înțeles, după cum se Avem astfel condiții ca, in comitetului județean de partid. grăbirea lucrărilor, a fost vede, că integrarea secției loan MUREȘAN sută la grape cu discuri, 75 acum 3 milioane lei. (Virgi- (pline cu nămol si resturi vegeta­ de mecanizare in activita- corespondentul *„Scînteii mod sigur, să Încheiem la sută la cultivatoare. 60 la liu Tătaru). le) nu mal funcționau. Dreot care detașarea, pe perioada re­ ne asteDtam ca primăria, specialiștii Gh. GIURGIU unităților să fi organizat acțiuni de corespondentul *„Scînteii PAGINA 4 SClNTEIA — miercuri 13 ianuarie 1982

ȘCOALA ȘI VIAȚA Ziditor de țară mîndră

© Certe reușite, dar și deficiențe care persistă in or o colegă „consultă" o schemă teh­ citori calificați. Sau încurajează chiar La rindul său, ing. Virgil Că­ nică. indisciplina de producție, dînd orelor lin, directorul Liceului industrial și puternică ganizarea și desfășurarea pregătirii practice a licee La Liceul industrial nr. 18 (apar- de practică cu totul altă destinație. „Timpuri noi" din Capitală, consi­ ținind Consiliului popular al munici­ — Uneori, aflati la practică in între­ deră „că forurile centrale de învătă- nilor ® Atelierul-școală — o „rudă săracă" ? • Co­ piului București, respectiv Centralei prinderi. pe șantierele de construcții mint ar trebui să acorde mai multă Cu justificat temei s-a spus______că în nie, de cei care stau de veghe la relarea mai judicioasă a profilului pregătirii profesio­ de construcții București), doi maiștri, — ne relatează și ing. Florea Haită, atenție conturării, prin planurile de sufletul poporului se durează cel mai hotarele stilpuite cu cap de bour sau împreună cu o grupă de elevî din director adjunct al Liceului industrial învățăm int, a unor profiluri de pregă­ trainic monument oamenilor și fap­ care în bătăliile de la Griinwald și nale a elevilor cu cerințele reale de forță de muncă ale clasele a XlI-a E și F. asamblau o... nr. 18 — elevii iși pierd timp prețios tire profesională a liceelor mai judi­ telor de seamă ; acolo se păstrea­ Marienburg lățesc in lume faima de baracă metalică dintr-un lot coman­ efectuind tot felul de „corvezi" sau cios corelate cu cerințele reale de ză, precum cea mai de preț comoară, viteji neinfricați a românilor sint cei economiei naționale dat de centrala de resort. Maiștrii, sint „învoiți" înainte de sfîrșitul forță de muncă ale economiei na­ și numele unor voievozi și coman­ care înalță Bistrița, Moldovița, Humo­ ționale. pentru asigurarea, prin pro­ danți de oști ai Evului Mediu româ­ rul, Pobrata, care refac ctitoriile vechi gramele școlare, a unui raport optim nesc. Semn al supremei cinstiri, po­ de la Neamț și Suceava ; cei care zu­ Sînt numeroase liceele, de cele mai între cerințele formative si de produc­ porul le-a spus celor mai vrednici grăvesc case domnești, biserici și mă­ diferite profiluri, in care activitatea ție, respectiv intre pregătirea profe­ dintre aceștia cel Bun, cel Bătrin, năstiri, precum Nlchita și Dobre, dă- practică a elevilor este parte inte­ sională propriu-zisă a elevilor și cel Mare, cel Viteaz. Cel Bun i-a ruițl de domn, în 1415, cu două sate, grantă a muncii productive din în­ exercitarea efectivă a meseriei, in spus poporul nostru mai tatii dom­ sau Ștefan Zugravul, răsplătit, în 1425, treprinderile pe lingă care ele func­ realizarea unei producții concrete". nului Moldovei, Alexandru Voievod, pentru „dreaptă și credincioasă sluj- ționează, in care atelierul-școală este, 4. Timp cîștigat, timp pierdut Am admirat la Liceul industrial de la a cărui moarte se Împlinesc in bă" cu patru sate ; cei care iși trimit de fapt, o secție a uzinei, realtzind „Dîmbovița din Capitală (apartinind acest ianuarie cinci veacuri și ju­ fiii să învețe la școlile ce-și deschid repere din planul de producție al Ministerului Industriei Ușoare) — mătate. porțilela_ Suceava,. „ ,să studieze mai acesteia. După cum sint și licee in modernul și funcționalul cabinet de Și i-a spus așa pentru vrednicia apoi in universitățile vestite ale bă- care atelierele-școală sint organizate biologie, cabinetul de limba română, cu care a vegheat la pacea și liniș­ t.rinului continent : cel care, precum ca adevărate fabrici, unde elevii de- în practica în producție a elevilor cu geamurile pictate de elevii de la tea țării, pace și liniște atit de nece­ Gavril de la Neamț, copiază cărți pe prind elementele de bază ale mese- profilul „sticlărie", și am coborit în sare operei constructive și prosperi­ care le împodobesc cu minunate mi­ riei. realizind. concomitent, o produc­ fosta pivniță a școlii pentru a vedea tății unui popor, și de care acest niaturi sau așază temelii scrisului ție utilă societății. Continuă să per­ atelierele-școală — este adevărat, neam avusese pină atunci atit de pu­ cronicâresc la noi. siste insă și o serie de neajunsuri, CINE RĂSPUNDE DE TIMPUL PIERDUT? gospodărește amenajate si dotate țină parte. într-adevăr, grija âe că­ Și a fost socotit cel Bun, Alexandru elemente de formalism și de rutină — insă intr-un spațiu impropriu. Și petenie a domnu­ Voievod, si pen­ in organizarea și desfășurarea pregă­ mai flagrantă este deosebirea intre lui a fost să înlă­ tru străduințele tirii practice a liceenilor, semnalată ultramodernul simulator de condu­ ture primejdiile sale de a conso­ de părinți și chiar de elevii inșiși. de cere auto de la Liceul industrial nr. de Ia hotarele tă­ 550 de ani de la moartea lida opera orga­ colectivele de îndrumare si control mat cauzele defectelor țesăturilor în este adevărat, lucrau de zor. Elevii zilei de muncă de muncitorii pe 2 din Piatra Neamț (al Ministerului rii. Iar acestea nizatorică a înain­ ale forurilor de învătămînt. ale orga­ procesul de producție. „Ne străduim însă... „Pe unul l-am trimis după un lingă care sint repartizați, convinși Transporturilor si Telecomunicațiilor) n-au fost deloc tașilor. de a-i da nizațiilor municipale și județene de să-i ajutăm să-și însușească meseria ciocan", pe altul „după o țeava"— că le fac un bine. In realitate sre- și atelierele-școală. rudimentar do­ outine. căci ve- Iui Alexandru cel Bun statului ctitorit de partid, care au analizat această acti­ în condițiile unei reale tehnicități. îi Oricum numărătoarea nu iese. Sînt șese, pentru că nu se străduiesc cini prea ou­ aceștia trainice preocupați de pregătirea pentru ba­ să-i obișnuiască pe tineri, schim- tate. Nu cumva și această condiție vitate din primele luni ale anului obișnuim de la început cu disci­ de „rudă săracă" a atelierului iși tem ici au ambi- structuri organi­ școlar în curs. Unele dintre acestea plina muncii și ordinea, cu rigorile sl calaureat" — îi „scuză" maistrul. bul lor de miine. cu exigențele tionat. si atunci zatorice (sfatul vizează direct modul de utilizare exigențele procesului de producție" — Situații asemănătoare am întilnit disciplinei muncitorești, ale răspun­ pune o amprentă nedorită asupra ca de atîtea alte ori... __la sunre- domnesc, cancelaria, voievodală, or­ a timpului destinat practicii in ne spune ing. Maria Andrieș, direc­ și in alte părți. derii pentru îndeplinirea exemplară conduitei elevilor In timpul orelor matie _____asupra _oămintului ______româ- ___ ganizarea tării in ținuturi, ridi­ programul liceelor. De aceea, in toarea liceului Tot astfel, la Liceul de Desigur, și intr-un caz. si-n altul, a îndatoririlor profesionale. de practică, marcate uneori de un nesc. Iar dacă intențiile lor nu s-au carea unor cetăti etc.). Au fost investigațiile noastre prin ateliere- chimie Industrială nr.3 din Piatra Am încercat să descifrăm. împreună nefiresc dezinteres ? putut realiza și țara și-a păstrat drep­ străduințe care au avut rodnice Neamț (al Ministerului Industriei este vorba de „comenzi" pentru cu interlocutorii noștri, directori de tul suveran de a se autocîrmui, a- urmări, edificiul statului românesc de școală din București si alte localități marea producție. Desigur, planul va­ Ridicarea nivelului învătămintulul. Chimice). îi aflăm pe elevi. în mo­ licee, profesori, ingineri, cauzele unor legarea lui strînsă cu producția si ceasta s-a datorat politicii înțelepte la răsărit de Carpați dobîndind soli­ din țară am căutat răspuns la între­ dernul complex de ateliere, lucrînd loric al atelierelor-școală se reali- asemenea deficiente. a domniei, eforturilor ei pentru în­ ditate și trăinicie. Astfel incit vîn- barea : cit de eficient și productiv de zor Ia o comandă a beneficiarilor zează prin felurite tipuri de ipiese si — Se invocă, adesea, pentru peri­ cercetarea, pentru pregătirea unor tărirea prieteniei și bunei înțelegeri toasele istoriei, apele tulburi de pri­ sint utilizate orele de practică, ce se din oraș — stațiile „Peco" : 10 tone subansamble. Totuși, pentru o zi de oadele de inactivitate din atelierele- specialiști de înaltă calificare, ca­ cu vecinii și, deopotrivă, fermității în mejdie care i-au bătut de atîtea ori realizează efectiv în acest cadru ? lichid ..antigel" pentru autoturisme. practică, a unui elev din ultima școală. lipsa unor „comenzi" ferme pabili să-și Îndeplinească in bune a nu admite să se facă vreo „nedrep­ malurile nu l-au putut desființa, sta­ La Liceul industrial „Victoria" din Ajungem cu investigația noastră sl clasă a liceului, care peste numai de lucru — opinează prof. Silvia condiții îndatoririle de mare răspun­ tate in tara noastră, in moșia noas­ tul de sine stătător al Moldovei stră- dere pe care le au în procesul pro­ tră și în tot hotarul nostru" (cum bătînd veacurile. Iași (al Ministerului Industriei în atelierul de strungărie al Liceului citeva luni va fi încadrat în producție Baumgartner, directoarea Liceului de «una o prevedere a unuia dintre tra­ Ușoare), grupul de ateliere funcțio­ industrial „Timpuri noi" din Bucu­ ca muncitor calificat, este prea puțin ducției materiale, sînt sarcini fun­ Și i s-a mai spus cel Bun lui Ale­ chimie industrială nr. 3 Piatra Neamț, tatele externe care le-a încheiat). xandru Voievod și fiindcă a fost domn nează ca o adevărată fabrică. Nici un rești (al Ministerului Industriei Con­ față de capacitatea sa intelectuală, de în realitate este vorba de insuficient damentale trasate scolii de Congresul al XII-lea al partidului, înscrise în Sub cerul de pace ce s-a arcuit drept și îngăduitor cu toți locuitorii minut pierdut din cele 6 ore ale zilei strucțiilor de Mașini). pregătirea sa profesională. Nemai- efort și spirit gospodăresc pentru deasupra Moldovei în cei 32 de ani Moldovei, atit cu cei de veche baști­ de lucru. După numai citeva săptă- — Ce ai lucrat azi ? — o întrebăm vorbind de efectele educative nega­ organizarea producției în ateliere, de Legea educației și învătămîntului. Și ai domniei lui Alexandru cel Bun nă, cu românii, cit și cu cei de alt mîni de practică, elevii din clasa a pe una din viitoarele posesoare ale tive ale „înțelegerii" cu care ingi­ slaba conlucrare cu întreprinderile și nimănui nu-i poate fi indiferent (1400—1432) țara s-a împodobit cu noi neam, așezați aici mai tîrziu. în vre­ IX-a lucrează .mormăi", suprave­ calificării de strungar, elevă in clasa nerii și maiștrii-instructori tratează centralele industriale de resort, care modul in care se realizează această și mindre ctitorii, cu noi însemne ale mea sa. Moldova a fost coltul de lume gheat! de „Ariadna" — un mecanism a XlI-a A. absentele de Ia orele de practică, sint datoare să se ocupe cu toată importantă parte componentă a pro­ hărniciei și puterii de muncă ale po­ în care au trăit în înțelegere și sub original, brevetat ca invenție a co­ Ne arată o grămăjoară de „butoni" cesului instructiv-educativ. porului român. Documentele cancela­ egală oblăduire oameni de etnii și irosirea timpului destinat pregătirii atenția de pregătirea practică a elevi­ riei sale, scrise de pana unor dieci, credințe religioase diferite : ortodocși, lectivului didactic, care indică auto- pe care-i curăță cu șmirghel. Alături, profesionale a elevilor, viitori mun- lor, viitorii lor muncitori. Florica DINULESCU grămătici și logofeți precum Neagoe, catolici, armeni, husiți. O dată mai ______y Bratei și fiul său Ivașcu, Isaia, Oncea, mult, omenia tradițională a poporu­ Tăutui, lie, Mihai și alții» ne-au păs­ lui român, căruia i-au fost străine trat din această vreme numele a sute întotdeauna excesele religioase și in­ de sate și orașe, cetăti și biserici, toleranța națională, se exprima ple­ mori și heleștee, drumuri și poduri. nar, Înscriind in analele istoriei o !■Se Semn al prosperității șl avuției țării. nouă pagină de lumină. - < Dar și numele unor „oameni ai pă- Și a fost o fericită coincidență a » ..w mintului". după fericita spusă a lui istoriei faptul că, atunci cind. după Virtuțile educative Iorga, ce și-au adus contribuția la secole de lucrare a poporului român

S. făurirea acestei prosperități. Aseme­ asupra lui însuși, unirea țărilor- nea oameni au fost, spre pildă, acel surori, Moldova și Muntenia, s-a în­ Mihai Popșa, dăruit de domn la 8 deplinit, ea s-a făurit sub un alt ale dramaturgiei martie 1407 cu „două sate, cu toate Alexandru. Un Alexandru care, pre­ hotarele vechi, cum au umblat din cum marele său înaintaș, a fost bun veacul veacului", ori acel Crăciun cu cei mulți, om al timpului său, Belcescu care, la 20 decembrie 1414, adică om nou la vremuri noi. De despre tineret 7- primește hrisov pentru două sate „pe Valea Albă, unde-i este casa din aceea și amintirea domnului Unirii veac". Șj atîția alții și alții. de la 1859, pe care o vom aniversa tot OPINII de Dan STOICA f ■ ■ Wl in această lună, s-a încrustat adine Alături de cei multi care cultivă în sufletul și conștiința poporului, regizor ogoarele vechi și desțelenesc altele aidoma aceluia pe care îl evocăm in noi, de cei care scot bogății din acest ianuarie. Cum poți gindi ori scrie preiudecătii și al comodită­ adincuri sau de cei care neguțătoresc, despre România de azi fără ții ne duc cu gîndul Ia un pe drumuri bine asigurate de dom­ Silviu ACHIM să iei in considerație uria­ text astăzi clasic, datorat 3. șa cantitate de tinerețe a- aceluiași autor : „Acești în­ Scene din trei spectacole cu piese românești de actualitate in care se semnolează cumulată în adincurile so­ geri triști". Aș putea spu­ și se dezbat probleme morale hotâritoare pentru climatul societâții noastre, atitudini cietății pe care o con­ ne că pentru dramaturgia struim ? Tinerețea este de azi protagonistul piesei. etice și filozofice de anvergură : ,/Hoții de vulturi", de D. R. Popescu (pe scena Tec- ceva mai mult decît o sta­ Ion, este, prin datele cen­ trului Național „Va si ie Alecsandri” dir> lași), „<,Cartea lui loviță", de Paul Everac și re de spirit ori o metaforă, trale aile caracterului său. „Jocul vieții și al morții in deșertul de cenușă", de Horia Lovinescu (în interpretarea Universitatea de educație este chiar mai mult decit u-n personaj pion. Pentru secției române și, respectiv, a secției maghiare a Teatrului Național din Tîrgu Mureș) cifra statistică care ne ara­ D. R. Popescu acest tio de IALOMIȚA * Activitatea educa­ tă sec preponderenta popu­ dramaturgie „încrâncenată", ! concep- tivă Si cultural-artistică din acest lației tinere pe ansamblul cu o subtilă ambivalență a chiăOoarea Pe care xistential către care tin­ unitare. Ar fi în primul muzicală din comuna Marga an a debutat in stațiunea balneară demografic : tinerețea este ideii de rău si bine, cu coa­ tii.Ie mic-burgheze sine este inte­ morale și de caracter pe tră teatrală, dovadă nu­ este. în ultimă instanță, a riantă de mare pitoresc a baladei „Io- Jompan. Baca Mihai — secretar timp de două zile la casele de cul­ Călin Florian și la Teatrul grată (acțiunea petrecin- egre linărul funcționar din meroasele montări (Bucu­ fi un adevărat om ai zilei van Iorgovan", să-și depene obiceiu­ adiunct al comitetului organiza­ tură din Rm. Vilcea, Brezoi. Hore­ de stat din Galați de Nico­ du-se in universul societă­ „Iluzia optică" o simboli­ rești. Galați, Baia Mare, de astăzi, și prin aceasta rile numite „pițărăi", „căprița" și să ției de partid din comună, primărița zu și Drăgășani. ea constind din- lae Scarlat) o permanentă ții de consum) unui con­ zează. celelalte personaje Reșița etc.). teatrul iși aduce contribu­ povestească păstorească „Pă coasta Luca Sofia, Deleanu Mihai — pre­ tr-o Întrecere intre formațiile ar­ teniatie a candorii. Contra- se dezlănțuie încetul cu în­ Fără ea exemplele de ția sa Ia crearea unui1 nou cu florișielie". basmele „Capu gie cal" ședintele comitetului județean de tistice ale unităților economice din punctînd duritatea vieții de flict intre generații, care, la cetul. devenind Ia rîndu-l'e mai sus să fi încercat Să ideal uman. propriu unei și „Baba Dochia". să rotească acel cultură se adună la sfat pentru ca iudet. sub deviza „Ritmurile cinci­ șantier, dar. intr-un sens, rindu-i. ascunde opoziția slujitorii propriilor abjecții epuizeze ipostazele prezen­ societăți care țintește atit plin de farmec „Brîu gi la Marga" treburile să meargă bine, pentru ca nalului". (Ion Stanciu) conferindu-i o motivație dintre obtuzitate si gindire. ascunse sub un val subțire tei tinărului în textele de de sus și știe să viseze atît și cite și mai cite... Nimic neobișnuit ceea ce s-a construit decenii de-a rin­ IAȘI © La Iași a avut Ioc Festi­ morală si umană, tentația dintre lăcomie și sensibili­ de ipocrizie. La Dumitru teatru actuale, ele ne oferă de frumos si convingător deci ca tot acolo să existe la cămi­ dul, adică dragostea pentru artă, să valul teatrului folcloric. La aceas­ purității, groaza de com­ tate. dintre visele si spe­ Solomon tinerețea e o sta­ prilejul creionării unor ten­ cum este societatea Româ­ nul cultural un ansamblu sătesc de fie cultivat cu grijă și transmis ge­ vreo 100 de oameni, care rămîne tînăr nerațiilor viitoare. tă ediție, a XlV-a. au participat 25 promis si minciună, refuzul ranțele veșnic tinere si an- re ideală, un moment e- dințe destul de marcate si niei socialiste de azi. de aproape 80 de ani și care se poa­ formații de jocuri populare cu în comuna Marga, așadar, s-a des­ măști din județul Iași, precum și te lăuda ou trofee precum : „Ion chis, nu de mult, a doua Universitate Vidu", „Cetatea de foc", „Craiul altele din județele Bacău. Boto­ de educație muzicală din țară (pri­ șani. Dîmbovița, Galati. Maramu­ Munților", „Ciprian Porumbescu", cu ma aflindu-se tot din inițiativa Uniu­ peste 100 de concerte susținute în reș. Vaslui și Vrancea. După o pa­ nii compozitorilor la ScorniceștL ju­ radă a măștilor, au fost prezentate ultimii 20 de ani ; și corul de copii dețul Olt). Lunar, compozitori, mu­ „Canon", al Școlii generale, care a zicologi, critici se vor intilni cu lo­ spectacole de mare atracție in să­ Patosul constructiv, creator al culturii obținut premiul I în „Cintarea Româ­ calnicii pentru a asculta și a vorbi lile caselor de cultură ale sindica­ niei" și un studio acustic și un mic telor și tineretului. La sfirsit. a despre muzică, pentru a colabora cu avut loc un spectacol de gală al (Urmare din pag. I) mie Murgu, Timotei Cipariu. AL vîrșitoare, a lui Nicolae Iorga. Ca­ de călătorie, poezii, piese de teatru, muzeu de instrumente muzicale... Oa­ artiștii amatori și a se inspira din Papiu-Ilarian etc., gindul ni se opreș­ litățile lui de erudit european, cel istorii ale altor țări (cărora le lipseau), menii știu să iubească și sâ respecte frumusețea locurilor, intr-un cuvint laureatilor in sala sporturilor. frumosul, flecare faptă fiind ca o Numărul spectatorilor s-a ridicat mânesc" și sa medităm la exem­ te la Emineșcu. expresie integrală a mai cunoscut român în cercurile in­ a conferențiat, propagînd istoria și pentru a avea un permanent dialog la peste 3 000. (Manole Corcaci). plul corifeilor școiii ardelene. In- sufletului românesc prin puritatea telectuale, onorind prin prezența sa cultura tării sale, in toate ma­ dovadă a respectului ce-și poartă cu oamenii satului. Un eveniment struiti in cele mai înalte scoli idealux'ilor și a luptei pentru afir­ marile Universități și Academii, toa­ rile centre ale culturii mondiale. A unul altuia : știu să sădească în su­ care s-a cuplat eu o manifestare lo­ TELEORMAN ® Sub egida Fes­ vieneze ori italiene, unde învă­ marea națională. La aceeași virstă te acestea sint prea bine știute st scris broșuri și cărți de încurajare a fletele copiilor lor sămința generozi­ cală de un excepțional interes, o mo­ tivalului filmului la sate, la cămi­ țaseră că teza cronicarului, precum că ca a premergătorului său intru e- nu ne vom opri asupra lor. Mai puțin ostașilor în războiul întregirii na­ tății, a dragostei pentru artă, care în­ dalitate de întîlnire a artiștilor ama­ nele culturale din comunele Boto- „de la Râm ne tragem" exprima un roism, Nicolae Bălcescu. pe care l-a cunoscută este activitatea de „apostol ționale. a fost el însuși pe front, a seamnă și port — împletire de culori tori care a impus seriozitate, dăruire, roaga. Măgura. Bujoreni si Purani adevăr istoric de necontestat, ei au admirat atit, vestejind corupția con­ al neamului" desfășurată de marele militat pentru împlinirea unității ro­ vii, de roșu și auriu, cu chitele și pasiune, o permanentă și conștiin­ a fost organizată evocarea cinema­ revenit între concetățenii lor spre ari temporanilor nedemni (vezi articolul savant care-și putea limita efortu­ mânești în momentele imediat post­ oprege. etalind sveltețea fetelor și cioasă preocupare pentru, ca aptitu­ tografică „Pagini de istorie — ima­ lumina, spre a le inocula conștiința Bălcescu și urmașii săi) pe care i-a rile titanice la afirmarea propriului belice. Alături de marii generali ai flăcăilor, și eintec și joc cu întreaga dinile artistice, talentele să fie ferti­ gini de film" • La casa de cultură si mindria originii lor latine, drapel înfierat în Epigonii, opunîndu-le pilda destin intelectual, la elaborarea sute­ întregirii: Averescu. Eremia Grigo- salbă de ritmuri și melodii care, ori­ lizate, armonios împlinite : anume : din Alexandria s-a desfășurat eta­ cu care să infrunte tendințele de a- „Zilelor de aur a scripturilor româ­ lor de opere care i-au adus prețui­ rescu, Dragaiina, Presau. Prapor- unde in lume ar răsuna, fac să tre­ Cenaclul Artelor. S-au ascultat ver­ pa județeană a ștafetei „Porumbe­ slmilare venite dinspre partea im­ ne", a marilor bărbați întemeietori rea și admirația specialiștilor. Putin gescu. Nicolae Iorga ește de fapt, mai salte inimile și să încălzească sufle­ surile lui Nicolae Preda („Semne de lul păcii". Manifestarea, emoțio­ periului bicefal. N-aveau librării, nu de cultură românească, încrezători in știm insă, astăzi, că acest om. care mult decît ei. marele erou al unirii tele. Nimic neobișnuit deei ca în co­ popas", „Gindurile de pe drum", nantă prin semnificațiile ei. s-a exista decit un rudiment de invâță- idealurile lor, infierindu-i pe cei a scris intr-o viață de om atîtea din 1918. Cum a putut acest om, ca muna Marga să se deschidă, prin „Scrisoare de dragoste") — scrise constituit intr-o expresia sinceră mint organizat, si nu in limba româ­ puși pe căpătuială, negustorindu-si cărți pe care un altul nu le poate toți oamenii și totuși unic, să reali­ inițiativa Uniunii compozitorilor, in limpede,- sincer, un poem închinat a dorinței copiilor de pe meleagu­ sentimentele și convingerile (vezi citi intr-o viață, a fost în același zeze atit. și încă într-o viată curmată colaborare cu forurile județene de rile Teleormanului de a creste și nă. astfel că Șincai, Micu. Maior si cultură, cea de-a doua Universitate păcii de eleva Aneuța Dumitrescu, o a trăi intr-o lume a păcii si a în­ alții au ctitorit ei singuri primele Scrisoarea a Ul-a) Emineșcu a fost timp un om de acțiune, n-a fost nu­ in urma unui odios asasinat? Numai pitorească poveste despre Moș Vidu, școli românești, inzestrindu-le cu nu numai marele poet national dar mai „șoarece de ...... bibliotecâ" . (deși patosul fierbinte, focul lăuntric al de educație muzicală din România, țelegerii. (Stan Ștefan). cărți despre originea românilor, eu și una din cele mai pure întruchipări nimeni n-a citit, n-a cercetat, n-a personalității sale, sublima dăruire in Muzica găsind aici un lăcaș construit semnată de Mihai Deleanu, ca și MEHEDINȚI • Centrul jude­ alte cârti finind de instruirea in alte ale patriotismului românesc, luminind, descoperit atîtea cârti și documente slujba progresului si afirmării Patriei din dragoste și lumină ; nimic nefi­ opinia severă, obiectivă a criticului țean de îndrumare a creației popu­ domenii, inclusiv practice. Mergeau la peste un veac de la moartea sa. ea Iorga). A fost, in același timp un pot explica toate acestea. Prin acest resc ca profesorul de muzică Dumitru Octavian DocIIn, s-au analizai ta­ lare si a mișcării artistice de masă din sat in sat cu sacul sau cufărul plin destinele poporului român. Dar Emi- călător pasionat, a străbătut, ca ni­ patos, prin grandoarea proiectelor si Jompan, dirijorul formațiilor corale, blourile elevului Florin Jompan... to­ a editat culegerea „Mehedintlul li- de cârti, le distribuiau conaționalilor, nescu n-a fost singur, el făcea parte, meni altul întregul teritoriu național, a realizărilor, prin cultul, am spune un excelent animator al vieții artis­ tul intr-o atmosferă de real și pasio­ terar-artistic", in care sint publi­ le stimulau interesul pentru lumina­ am spune, din cea mai eroică genera­ înainte de unificarea tării, adeseori religia muncii, sublim dezinteresate tice sătești, autorul unei temeinice nat interes pentru frumos, pentru cate creații ale membrilor cena­ rea mintii și a sufletului. Călare pe ție de miiitanti după cea de la 1848, urmărit de politia străină, amenințat, (subiectivismul său recunoscut este culegeri folclorice mărgane să lucre­ adevăr, pentru valoare. clurilor literare din județ. (Virai- cite-un cal împrumutat, cerind ospi­ făuritoare a idealurilor de eliberare umilit. A dormit sute de nopți ta altceva) Iorga rămîne. credem, cea ze acum cu sirg, la un foarte util liu Tătaru) talitate intr-o căsuță de tară, acești și de unitate națională. Există un case sau șure țărănești, cu mese mai impresionantă personalitate a ghid muzical al Banatului... Smaranda OȚEANU SUCEAVA • Galeria de Artă intelectuali eruditi. poligloți si rafi­ spirit junimist, exemplar prin voința frugale, de ascet, adeseori sub cerul romantismului nostru. din municipiul Suceava găzduiește nați (cum lesne se poate vedea din de construcție durabilă, prin inte­ liber, acoperit cu propriul palton, nu Chemările de astăzi, străbătute ele expoziția anuală de artă plastică a marea lor operă, incă insuficient cu­ gritatea morală exprimată in idealul odată însoțit de admirabila soție. E- înșile de un elan al construcției fără cenaclului din Suceava a U.A.P. noscută) nu s-au sfiit niciodată să de obiectivitate absolută, inspirat caterina Bogdan. Acasă iși lăsa pe precedent, află in trecutul mal înde­ cialiste România : Salonul de pictură, Manifestarea, organizată in cadrul se coboare la nivelul luminării ma­ ilustrat de Titu Maiorescu prin ceea cei șapte fii și fiice. îngrijiți de cite-o părtat sau mai apropiat un imens grafică și sculptură al municipiului Festivalului Național „Cintarea selor. al edificării lor asupra origini­ ce a numit „ridicarea în sfera fic­ bătrînă ori de iubitoarea sa mamă. cimp de sugestii și de exemple. Ro­ București; Șerbana Drăgoescu, tapi­ României", prilejuiește bilanțul lor nobile și viitorului ce-1 meritau. țiunilor impersonale", adică prin e- Scotocea peste tot, prin vechi case mantismul de care vorbeam nu nu­ expoziții serie. activității de creație a circa 30 de Sau exemplul unui Badea Cîrtan. care manclparea de sub tarele subiecti­ și cule, prin biserici si mănăstirile mai că nu s-a perimat odată cu ma­ • Galeria „Hanul eu tei" (sala Ce­ autori, care expun lucrări de pic­ secolelor trecute, adunînd cu o vo­ rile noastre realizări, căci, dacă ne naclu) : Carmen Elena Cula, pictură. ia drumul de mii de kilometri pe jos vismului si egoismului, prin tenta­ • Galeria Orizont : Mircea Dumitres­ • Galeria Galateea- ■ ■ : -Dan Cloca, gra- tură. grafică, sculptură și artă de­ spre a vedea, cu ochii săi, măreția tiva de depășire a impulsurilor si luptate fantastică, tot felul de docu­ gîndim bine, înseși aceste izbinzi cu, pictură ; (atelier 35) : Gruia flcă. corativă. (Sana Bejinariu) străbunilor, contemplind celebra Co­ intereselor personale, in raport cu mente care, adăugate la cele descope­ n-ar putea fi concepute fără pasiunea Floruț, desen-pietură. • Galeria Eforie : Expoziția bursierl- HUNEDOARA • La sala „Arta" lumnă a lui Traian cu mintea si su­ realizarea marilor aspirații colective, rite in arhivele vieneze. venetiene și patosul creator. Spiritele blazate • Galeriile „Căminul artei" (parter): lor U.A.P. 1981. din Deva se prezintă spectacolul de fletul său de patriot ardent, inflăcă- naționale. Și. dacă omenește n-au ori pariziene, au constituit „mate­ și suficiente nu pot da naștere decît Dan Mihâlțianu, grafică ; (etaj) : • Muzeul satului...... : Expoziția...... „Alesă-__ revistă „Melodii Ia rampa de lansa­ rate de mindria originii nobile a reușit totdeauna să-și atingă telurile, rialul" pentru inegalabila Istorie a la rezultate de rutină. Or. peisajele Dragos Vlțelaru, pictură. turi — tehnici de ornamentare a țesă­ noi. din jurul nostru, impresionante • Galeria Simeza : Cristian Psras- turilor". re", a cărui premieră s-a bucurat neamului. Trecind peste nenumăra­ efortul de intransigentă și de recti­ Românilor, cu cele 11 tomuri. De- ehiv, pictură. • Galeria de artă a municipiului : de o bună primire a publicului. tele exemple de sublim patriotism, tudine morală este absolut impunător testînd cafeneaua, ducind o viată de și grandioase, le așază, dimpotrivă, • Muzeul de artă al Republicii So- Liviu Stihar, pictură. (Sabin Cerbu). cum ar fi cele ale fraților revoluțio­ și reconfortant. Am vrea să ne oprim. o sobrietate rară, a găsit. în același sub semnul patosului constructiv, nari Cătină, ale Anei Ipătescu. Efti- ’ de asemenea, la personalitatea, co- timp, răgaz să scrie memorii, note creator. SC1NTEIA — miercuri 13 ianuarie 1982 PAGINA 5

Tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Secretar general al Partidului Comunist Român, Plenara Consiliului Central al ILG.S.R. Cronica zilei Ședința de bilanț a activului de partid și de comandă Președintele Republicii Socialiste România Marți s-au desfășurat, in Capita­ programului de perfecționare profe­ Ministrul afacerilor externe. Ștefan Stimate tovarășe Ceaușescu, lă. lucrările Plenarei Consiliului Cen­ sională a oamenilor muncii si creș­ Andrei, a primit, marți, pe Ignat Go- din Departamentul securității statului tral al Uniunii Generale a Sindica­ terea nivelului de pregătire a tutu­ lob, adjunct al secretarului federal Vă mulțumesc pentru felicitările și bunele urări adresate în numele Co­ telor din România. ror celor ce muncesc. în concordantă pentru afacerile externe al R.S.F. Iu­ întrunit în ședință de bilanț al ac­ acordindu-se atentie deosebită stabi­ mitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat al Re­ Participanții la plenară au dezbă­ cu cerințele revoluției tehnico-știin- goslavia. șeful delegației iugoslave la tivității desfășurate in anul 1981. ac­ lirii direcțiilor viitoare de acțiune Si publicii Socialiste România, al comuniștilor și întregului popor român, precum tut. cu responsabilitate si exigentă, țifice. pentru a-Si realiza mai efici­ reuniunea de la Madrid, care a efec­ tivul de partid și de comandă din măsurilor ce trebuie Întreprinse pen­ Si ai dumneavoastră personal cu ocazia zilei mele de naștere. raportul cu privire la activitatea or­ ent. atribuțiile in cadrul organelor de Departamentul securității statului a tru realizarea unei calități noi, supe­ ganelor si organizațiilor sindicale conducere colectivă, pentru afirma­ tuat 0 vizită în țara noastră. rioare, în întreaga noastră activitate. împărtășesc convingerea dumneavoastră că relațiile de prietenie frățească In cadrul convorbirii au fost abor­ adresat tovarășului Nicolae Ceaușescu, pentru organizarea Si desfășurarea rea puternică a aUtoconducerii si de­ date aspecte ale dezvoltării și apro­ secretar general al Partidului Comu­ în ședința de bilanț a activului de Si colaborare multilaterală dintre Partidul Comunist Român și Partidul Co­ întrecerii socialiste în vederea mobi­ mocrației muncitorești, aplicarea nist Român, președintele Republicii fermă, in toate unitățile, a noului fundării raporturilor de prietenie și partid și de comandă s-a reafirmat munist al Uniunii Sovietice, dintre România și Uniunea Sovietică se vor lizării oamenilor muncii la îndepli­ colaborare dintre Republica Socialistă Socialiste România, comandant su­ hotărîrea neclintită a întregului apa­ dezvolta $1 In viitor tn spiritul înțelegerilor la care am ajuns în comun cu nirea sarcinilor de plan pe anul 1981 mecanism economico-financiar. România și R.S.F. Iugoslavia, precum prem al Forțelor Armate, o telegra­ rat de securitate de a-și pune toată prilejul lntîlnirilor noastre. In interesul popoarelor sovietice si român, al și realizarea Planului național unic Punind pe prim plan realizarea mă in care se spune : de dezvoltare economico-socială ne exemplară a sarcinilor privind dez­ și unele probleme internaționale ac­ capacitatea și puterea de muncă în cauzei păcii și colaborării Internaționale. anul 1982 ; modul cum au acționat voltarea economiei și creșterea veni­ tuale de interes reciproc. Ședința de bilanț s-a constituit în­ 6lujba înfăptuirii exemplare a politicii Vă doresc dumneavoastră, tuturor comuniștilor români, poporului român organele sindicale, conducerile Ih-» tului național, baza sigură a ridicării La primire a participat Ion Da teu, tr-un însuflețit moment de expri­ științifice a partidului și statului mari realizări tn opera de construire a societății socialiste dezvoltate, de în­ treprinderilor si ministerelor pentru continue a nivelului de trai — se sub­ ambasador în M.A.E. Ă fost prezent mare. de către întreg aparatul de nostru, care este rodul gîndirii nova­ liniază in telegramă — plenara con­ Milan Mai'inkovici, însărcinat cu a- securitate, cu profund respect, a re­ toare, revoluționare și al activității făptuire cu succes a hotăririlor Celui de-al XII-lea Congres al Partidului îndeplinirea angajamentelor re­ faCeri a.L al R.S.F. Iugoslavia la cunoștinței fierbinți și devotamentu­ dumneavoastră neobosite puse in Comunist Român. ciproce din contractele colective de siliului central a afirmat hotărîrea muncă Pe anul 1981 si măsurile de organelor și organizațiilor sindicale București. lui nețărmurit fată de dumnea­ slujbă bunăstării și fericirii poporu­ L BREJNEV îmbunătățire a activității în acest de a-Sl intensifica preocupările pen­ voastră, cel mai iubit fiu și conducă­ lui român, a intereselor supreme ale domeniu : raportul privind participa­ tru Îndeplinirea în cela mai bune în zilele de II—12 ianuarie 1982. la tor strălucit al partidului si națiunii păcii și înțelegerii între națiunile rea sindicatelor la desfășurarea Fes­ condiții a atribuțiilor cu care sint Ministerul Afacerilor Externe au avut române, patriot si revoluționar în­ lumii. tivalului național „Cîntarea Româ­ învestite în domeniul social, militînd loc consultări între adjunctul minis­ flăcărat, luptător dîrz si neînfricat Vă încredințăm, tovarășe coman­ niei" și măsurile pentru îmbunătăți­ consecvent pentru aplicarea tuturor trului afacerilor externe al României. pentru afirmarea si apărarea inde­ dant suprem, că vom situa si pe mai rea activității formațiilor artistice măsurilor stabilite de conducerea Constantin Oancea, șl adjunctul pendentei, suveranității și unității na­ departe in centrul preocupărilor în­ Convorbiri româno-italiene ale sindicatelor in ediția 1981—1903 ; partidului și statului nostru pentru secretarului federal pentru afacerile ționale, pentru bunăstarea si nrospe- sușirea temeinică si aplicarea întoc­ activitatea Uniunii Generale a Sin­ îmbunătățirea condițiilor de muncă externe al Iugoslaviei. Ignat Golob. ritatea poporului, militant de mare mai în viață a hotăririlor de partid Marți, Ștefan Andrei, ministrul Franco Maria Malfetti a avut, de dicatelor în domeniul relațiilor in­ și viață ale oamenilor muncii. S-a efectuai un schimb de păreri prestigiu internațional pentru pace, Si a legilor statului, a indicațiilor, o- afacerilor externe, l-a primit pe asemenea, un schimb de păreri cu ternaționale si obiectivele pentru Acționtnd cu mai multă perseve­ privind unele probleme actuale ale dezarmare și înțelegere în lume. rientărilor și Ordinelor dumneavoas­ Franco Maria Malfattl, fost ministru tovarășul Aurel Duma, secretar al anul 1982 ; informarea privind ac­ rență pentru formarea omului nou. în vieții internaționale. în spiritul ordinelor, indicațiilor și tră. Potrivit înaltelor exigente pe care de externe al Italiei, membra al Consiliului Național al F.D.U.S., mi­ țiunea de preschimbare a carnetelor centrul acțiunilor de educație politică La convorbiri a fost prezent Milan orientărilor prețioase pe care ni le Pi le-ați pus in față la plenara din Direcțiunii Partidului Democrat - nistru secretar de stat la Ministerul de membru de sindicat. Precum și vom pune cu toată hotărîrea întărirea Mârinkovici, însărcinat Cu afaceri dați permanent, precum si in baza noiembrie 1981, ne angajăm să ac­ Creștin din Italia, director politie al Afacerilor Externe. Cu privire la raportul referitor la execuția buge­ oîdinii și disciplinei, a responsabili­ a.i. al R.S.F. Iugoslavia la București. concluziilor și învățămintelor de ex­ ționăm cu mai multă hotărire pentru ziarului „II Ponolo“. care ne vizitea­ dezvoltarea relațiilor bilaterale ro­ tului Consiliului Central al U.G.S.R.. tății și grijii fiecărui om al muncii ★ cepțională însemnătate teoretică si îndeplinirea atribuțiilor, asigurînd ză țara, la invitația Consiliului Na­ mâno-italiene. Au fost exprimate comitetelor uniunilor pe ramuri de pentru buna gospodărire si apărare a practică desprinse din magistrala creșterea spiritului ofensiv, a efica­ țional al F.D.U.S. A fost efectuat un satisfacția față de cursul pozitiv al activitate Si consiliilor teritoriale ale avutului obștesc, pentru cunoașterea, în cadrul programului de schimburi dumneavoastră expunere Ia plenara cității și fermității in prevenirea și acestor relații, precum și dorința ce­ culturale dintre România șl Belgia, C.C. al P.C.R. din noiembrie 1981. am schimb de vederi cu privire la sta­ sindicatelor pe anul 1881 și bugetul însușirea Si respectarea Strictă a le­ marți s-a deschis, in Capitală, la contracararea faptelor de natură să diul relațiilor româno-italiene și asu­ lor două părți de a dezvolta si di­ pe 1982. gilor țârii. Sindicatele vor intensifica analizat cu responsabilitate partinică aducă atingere securității statului. versifica, in Continuare, cooperarea activitatea de educație patriotică și re­ Muzeul colecțiilor de artă, expoziția activitatea desfășurată pentru înfăp­ pra unor probleme actuale ale păcii, La plenară a luat cuvîntul tova­ „Afișul belgian : 1880—1980“. în scopul creșterii calității si efi­ dintre România și Italia pe multiple rășul Constantin Dăscalescu, mem­ voluționară, vor organiza mai multe tuirea obiectivelor și sarcinilor ce cienței muncii de securitate sub toate destinderii, dezarmării și securității planuri. bru al Comitetului Politic Executiv, manifestări cultural-educative și spor­ Cele peste 130 de lucrări expuse, ne-au revenit din hotăririle de partid in Europa și in lume. purtind semnătura unor prestigioși aspectele, cu ajutorul organelor si + secretar al C.C. al P.C.R. tive de masă pentru petrecerea plă­ și legile țării. organizațiilor de partid, vom intensi­ ★ în aceeași zl. Franco Maria Mal- Intr-o atmosferă de puternic , en­ cută și instructivă a timpului liber de artiști plastici belgieni. Oferă prilejul Vă raportăm, tovarășe comandant cunoașterii de către publicul din fica activitatea de educare revolu­ în aceeași zi, Franco Maria Mal- fatti a avut o întrevedere CU tova­ tuziasm. participanții la plenară au către oamenii muncii și familiile lor. suprem, că analiza efectuată a evi­ ționară și pregătire multilaterală a rășul Ion Stanciu. adjunct al minis­ adoptat textul unei telegrame adre­ Mobilizați de îndemnurile si indi­ țara noastră a uneia din școlile cu dențiat faptul că activitatea organelor fatti a fost primit de tovarășul Nl- o bogată tradiție în arta europeană tuturor Cadrelor, pentru întărirea Or­ colae Giosan, președintele Marii trului comerțului exterior și coope­ sate C.C. al P.C.R., tovarășului cațiile secretarului general al parti­ Departamentului securității statului dinii si disciplinei militare. rării economice internaționale. Cu Nicolae Ceaușescu, secretar general dului, ca și de aprecierile critice a genului, Sint prezentate afișe ce s-a integrat eforturilor întregii na­ Adunări Naționale. In cadrul între­ acest prilej, au fost trecute în re­ al partidului. formulate la adresa unor neajun­ abordează o largă arie tematică — e- țiuni de înfăptuire a hotăririlor Con­ Călăuziți în întreaga noastră muncă vederii au fost evidențiate bunele vistă stadiul și perspectivele coope­ șubltaiind importanta holăritoate suri, se arată în telegramă, par- conomfeă, culturală, socială, turisti­ gresului al Xlî-Iea al partidului, a și viață de exemplul dumneavoastră relații de colaborare pe linie parla­ rării economice dintre cele două a indicațiilor și orientărilor formula­ ticipânții la plenară au cerut or­ că, sportivă — expoziția ilustrind sarcinilor actualului cincinal, care au luminos de nețărmurit devotament si mentară dintre România $1 Italia. țări. te de secretarul general al partidu­ ganelor și organizațiilor sindicale momente semnificative ale drumului ca obiectiv primordial trecerea Româ­ dăruire comunistă pentru progresul lui în expunerea la Plenara Comite­ să-și îmbunătățească necontenit stilul străbătut de societatea belgiană de-a niei la un stadiu superior de dez­ neîntrerupt al patriei, ne angajăm tului Central al Partidului Comunist și metodele de muncă, să tnlăture cu lungul a o sută de ani. voltare. solemn să acționăm permanent in spi­ Român din noiembrie 1981. în tele­ hotărire formalismul și festivlsmul Tradiționalele relații de prietenie Desfășurîndu-și activitatea ..sub rit partinic, să nu precupețim nici un gramă se arată că sindicatele vor care se mai manifestă in activitatea dintre România și Belgia, dezvoltarea conducerea partidului si cu sprijinul efort, să ne consacram întreaga e- Faptele muncii, calitatea muncii face totul pentru înfăptuirea neabă­ lor, să acționeze pentru activizarea și diversificarea schimburilor cultu­ larg al colectivelor de oameni ai nergie ți capacitate de muncă slujirii tută a hotâfîrilbr Congresului al grupelor sindicale, pentru ca acestea rale dintre cele două țări și contribu­ muncii, aparatul de securitate a ac­ cu abnegație a cauzei partidului și (Urmare din pag. I) cietate. se coate asigura realizarea XII-lea al partidului. în «Cest scop sâ devină nuclee de bază ale mobili­ ția acestora la mai buna apropiere si ționat cu mai multă responsabilitate, poporului. în bune condiții a sarcinilor âuto- se va acționa cu fermitate pentru zării tuturor oamenilor muncii la În­ cunoaștere reciprocă au fost releva­ vigilentă și combativitate pentru pre­ Vă dorim din toată inima, mult grală a potențialului și Capacităților abroVizlortării. înfăptuirea sarcinilor si răspunderi­ deplinirea exemplară a sarcinilor de te. la vernisai, in alocuțiunile rostite plan. Plenara a cerut organelor sin­ venirea și contracararea faptelor de stimate si iubite tovarășe comandant colectivelor de muncă. Recentul De­ în mod asemănător se pune pro­ lor ce revin sindicatelor în organi­ de graficianul Octav Grigorescu șl natură să prejudicieze interesele sta­ suprem, viață îndelungată, multă să­ cret al Consiliului de Stat privind blema in toate domeniile, fie că este zarea întrecerii socialiste, pentru dicale. activiștilor sindicatelor să-Si Yves Vercauteren, ambasadorul Bel­ întărirea ordinii și disciplinei, răs- mobilizarea tuturor oamenilor mun­ întărească continuu legătura eu mă­ giei la București. tului și poporului nostru. nătate, putere de muncă in fruntea vorba despre comerț exterior, cerce­ partidului și statului, a poporului punzind necesităților bunului mers tarea științifică, activitatea de plani­ cii la realizarea si depășirea planu­ sele. să pună accentul pe rezolvarea La festivitatea de deschidere au a- Accentul principal in dezbaterile al organismului economico-social, lui producției fizice, nete si marfă cu răspundere si operativitate, la față slstat Ladlslau Hegeduș, secretar de bilanțului a fost pus pe analiza cri­ nostru, pentru a ne conduce cu clar­ ficare etc. Din Orice unghi am privi pe anul 1982, Creșterea bazei do ma­ locului, a problemelor cu care Se fiind primit cit profunda satisfacție lucrurile. răspunderea aoăre ca stat ta Consiliul Culturii si Educa­ tică și autocritică a lipsurilor sî viziune și fermitate pe drumul edifi­ de cei ce muncesc, este el însuși ex­ terii prime și materiale, obținerea confruntă colectivele de muncă, să acel factor hotăritor care asigură promoveze ferm critica și autocritica, ției Socialiste, artiști plastici, critici neajunsurilor din munca de secu­ cării socialismului și comunismului presia consacrării definitive a răs­ succesul, depășirea propriilor rezul­ unor producții suplimentare de pe­ de artă, alțl oameni de artă si cul­ ritate. precum și a cauzelor acestora. în România. punderii și disciplinei drept cerință trol, cărbune, gaze si alte materii spiritul de exigență si combativitate tate, o evoluție mereu ascendentă a prime necesare economiei naționale, revoluționară. tură. un numeros public. obligatorie pentru fiecare colectiv, activității. ACționind ou răspundere Au fost prezențl șefi de misiuni pentru fiecare onî al muncii. Intran­ în centrul preocupărilor organizații­ Exprimindu-și recunoștința si ad­ și inițiativă, pe lingă Contribuția tot lor sindicalo VOT sta Instaurarea la mirația pentru prodigioasa activitate diplomatice acreditați in tara noastră, sigența, spiritul neiertător față de mai substanțială la înfăptuirea obiec­ membri ai corpului diplomatic. dezordine, față de indisciplină con­ fiecare 10c do muncă a unui climat desfășurată pe plan internațional de tivelor econom ico-sociale. se creează de exigentă si bună gospodărire pen­ secretarul general al Partidului, pre­ (Agerpres) Concurs de creație dramatică pentru stituie replica promptă care, cu răs­ condițiile optime ea personalitatea ședintele țarii. în numele tuturor pundere muncitorească, cu preocupa­ umană să se manifeste plenar, să-și tru valorificarea superioară a mate­ re autentică pentru îndeplinirea sar­ riilor prime si materialelor, crește­ membrilor de sindicat din tara noas­ pună in valoare capacitățile, să se rea calității produselor, economisirea tră — români, maghiari, germani și copii și tineretul școlar cinilor economice și sociale, trebuie bucure de prețuirea colectivă, să se energiei si combustibililor, reintro­ de alte naționalități — plenara CRONICĂ dată pretutindeni oricui ar încălca prezinte cu demnitate si satisfacție prevederile legilor țării, normele sta­ ducerea în circuitul productiv a tu­ a asigurat Pe tovarășul Nicolae Consiliul Național al Organizației pionieri, si școlari destinate teatrelor iii fața semenilor, să trăiască senti­ turor materialelor refolosibilc. Sin­ Ceaușescu că sindicatele vor acționa Prin Decret prezidențial, tovarășul Pionierilor, în colaborare cu Consi­ profesioniste ; creații dramatice Pen­ bilite pentru buna desfășurare a ac­ mentul veritabilei împliniri umane. tivității în diferitele sectoare. dicatele se angajează să acționeze cu In spiritul principiilor politicii in­ Gheorghe Gaston Marin se eliberează liul Culturii Si Educației Socialisto tru șoimii patriei destinate teatre­ Din numeroasele aspecte care Dacă este adevărat — si este — că toată răspunderea pentru realizarea terne si externe â partidului si sta­ din funcția de președinte al Comite­ șl Uniunea scriitorilor, organizează lor profesioniste ; creații dramatice Ilustrează necesitatea unei mobilizări principalul criteriu de verificare al exemplară ă sarcinilor de export, tului. pentru ca înaltele idealuri de tului de Stat pentru Preturi, in ve­ un concurs de creație dramatică pen­ pentru formațiile de teatru ale pio­ energice, a asigurării unui Înalt spi­ muncii sînt rezultatele Obținute, pentru intrarea la termen in produc­ progres, paco, prietenie. înțelegere si derea pensionării. tru șoimii patriei, pionieri și școlari nierilor ; scenarii dramatice de film rit gospodăresc se cuvin amintite și atunci se impune ca aceste rezultate ție a noilor obiective industriale, colaborare intre popoare, Pe Care le Tovarășul ion Tulpan sa eliberează pe tema „Universul contemcioran șl și televiziune, dramatizări de opere cele decurgind din instituirea prin­ practice, concreta să devină măsura pentru pregătirea in bune condiții a promovează și pentru a căror înfăp­ din funcția dp prim-vicepreședinte al viitor al copilului". Concursul are literare pentru copii. cipiului autoaprovizionării, care re­ firească, necesară de apreciere a campaniei agricole de brimavarâ. tuire militează cu neobosită înflăcă­ Comitetului de Stat al Planificării și menirea de «a contribui la stimularea Concursul este deschis tuturor cre­ prezintă în fond o pîrghie de stimu­ activității fiecăruia. Oglinda fidelă a Totodată. în telegramă se afirmă ho- rare și răspundere secretatul general se numește în funcția de președinte creației dramatice pentru copii si la atorilor membri sau nemembri ai lare a atitudinii responsabile față de spiritului Său de răspundere. în toate tărlfea sindicatelor de a acționa cu al partidului nostru. să triumfe în în­ al Comitetului de Stat pentru realizarea unor lucrări cu profund uniunilor de creație, societăților și muncă. S-âu obținut și in această Prileiurlle. miezul analizei trebuie toată fermitatea pentru înfăptuirea treaga lume. Preturi. caracter patriotic, revoluționar, pă­ cenaclurilor literare si Va cuprinde direcție o seamă de rezultate, nu să-l constituie contribuția fiecăruia la trunse de un puternic suflu mobi­ piese de teatru și pentru teatru de îndeplinirea sarcinilor ce revin Co­ lizator. inspirate din viata copiilor, păpuși, dramatizări, scenarii. încă pe măsura cerințelor. lectivului, iar nealurtsurile și neîm- ■ ■■■■■■ din activitatea școlară și din cadrul Autoaprovizionarea nu coate face plînirile care se constată sâ fie per­ Organizației Pionierilor și al Orga­ Pină la 30 aprilie 1082. lucrările casă bună cu atitudinea de aștepta­ nizației „Șoimii patriei". vor fi expediate pe adresa Consiliu­ re ca altcineva sâ vina să rezolve manent raportate la nivelul de con­ lui Național al Organizației Pionie­ Problemele, să găsească soluțiile Cele știință și răspundere, la lacunele Barajul de la „Gura apelor" Lucrările prezentate în concurs rilor, strada Onești, nr. 6—8, secto­ existente în pregătirea morăl-pblitîeă vor cultiva dragostea si recunoștin­ mai potrivite, ci necesită dimpotrivă a oamenilor. Rezultatele și deficien­ rul 1, București. acțiune hotărîtă pentru satisfacerea, (Urmare din pag. I) mulțumitor. Văile, poienile, cialiștii susțin că nu sint Inginerul Viorel Dănilâ, ța școlarilor, a pionierilor si șoimilor Lucrările vor purta un motto și ne baza posibilităților locale, a ne­ tele în muncă să fie mai strîfts co­ pădurile sint pustii, oile, de așteptat schimbări a- pe care am izbutit să-l văd patriei. a tuturor copiilor fată de relate cu spiritul de răspundere, iar Accesul în galerie pentru vor fi însoțite de un plic închis in cesităților de aprovizionare ă copu­ vitele mari, caii s-au tras dinci, natura repară totul in Ultima otă a vizitei mele patrie si partid, sentimentele de care se vor menționa numele, pre­ lației. Singura soluție în această pri­ în cazul in care există deficiente Să revizii sau intervenții in caz către sate. Am urcat cred cind este ajutată. pe șantier, e mai puțin pa­ înaltă Prețuire fată de trecutul de se acționeze cu fermitate pentru a de avarie este asigurat prin vreo 20 km pină la colonia tetic. Cu o caruri de boxer luptă al ponorului nostru, de mîndrie numele și adresa autorului, precum vință o constituie creșterea produc­ mobiliza Opinia colectivă împotriva * si aceiași motto care a fost scris pe ției agricole, vegetale si animale, sta­ cele trei ferestre de atac : Riușor, acolo unde pădurile categorie grea, domol in si respect fată de minunatele reali­ lucrare. bilirea modalităților prin care acest oricăror manifestări de lipsă de răs­ Valea Jurii, Valea Mare, Se subțiază șl Începe masi­ Fără Îndoială, peste tot pe mișcări și in vorbire, mi-a zări «le socialismului, vor contribui obiectiv să fie efectiv realizat. Asi­ pundere. Netiș, Unde se prevăd vul bolovănos. Case noi cu unde am trecut, cu origine făcut impresia că răbdarea C.N.O.P. va acorda premii și men­ am VOrbit, am ajuns mereu ta formarea sl dezvoltarea conștiin­ țiuni. Totodată, vor mai fi acordate gurarea participării tuturor oameni­ Avem un cadru legal în care res­ pofti metalice in blin­ aspect de vita par Îmbietoa­ Sa e uriașă, că puterea de ței socialiste a copiilor, la educarea lor muncii la dezbaterea planurilor ponsabilitatea in muncă se poate ma­ dajul galeriei. Să men­ re hoteluri și îl invidiez pe la problema oamenilor, la a stăpim o lucrare atit de premii speciale de către Uniunea stabilite in vederea autoaorovizionă- nifesta nestingherit. Dispunem de ționăm și modul de pre­ administratorul coloniei, ol­ factorul cale pune in miș­ complexa pornește din în­ prin muncă si pentru muncă a aces­ scriitorilor, Consiliul Culturii și E- rii. asumarea do către fiecare a unor legi, de reglementări emantnd din- siune din avalul aducțiu- teanul Gh. ionescu, el în­ care ideile și inițiativele. crederea neștirbită in opera tora. vor promova înaltele valori ducatiei Socialiste. Editura ..Ion sarcini precise, trecerea la acțiuni tt-un veritabil spirit umanist. dint.r-o nli principale și care cu­ suși mărturisind că n-at da Cind tovarășul Silvestru Je- de folosire a tuturor apelor morale ale societății noastre. Creangă". Teatrul „Ion Creangă" si hotârite. într-un climat de Ordine, Profundă răspundere fată de desti­ prinde castelul de echilibru {>entru nimic in lume acest ledințan, secretar al comi­ țării în uzine hidroener­ Concursul se organizează pe patru Radioteleviziunea Română. disciplină si răspundere. manifeStin- nele societății. Există un climat, de cu o înălțime de 152,50 m, oc fermecat. Am mai sta tetului de partid Amenaja­ getice. secțiuni : creații dramatice pentru (Agerpres) du-se maximum de exigentă pentru muncă prielnic afirmării vocației, casa vanelor amplasată ih aici, dar ne grăbim să cobo- rea hidroenergetică Rîul — Uitați-vă pe fereastră, aplicarea întocmai a Prevederilor ie­ capacităților fiecăruia. Iar in acest subteran și galeria forțată rîm la gura tunelului, pe Mare, imi pomenește nume­ imi spune arătindu-mi ape­ și i, autoaprovizionării. participarea cu Cadru este firesc, este necesar ca or­ blindată cu un diametru de șantierul propriu-zis. Chiar le minerilor Aurel Iliescu, le furibunde ale RîUlui ><• ,,n.t eosnodăresc. cu pricepere si ganele si organizațiile de partid. în­ 3,70 m și o lungime de in marginea coloniei văd o Mihai Amăriuței, Ion Rog- Mare. Asta nu e apă, e ți­ < nuire în vederea îmbunătățirii ca­ treaga societate să acționeze pentru 840 m. Din Centrala Retezat mare întindere de pădurii nean sau Pavel Călăcean, ței, energie ieftină, la înde- lității lucrărilor agricole, a valorifi­ ca pretutindeni colectivele celor ce pornește galeria de fugă cu tînără, defrișată. Ce să fie sau al mecanicului Iulian mîna noastră. Sintem con­ Știri sportive cării superioare a oămîntului. a muncesc să se impună prin înalta scurgere liberă lUngă de asta ? Radu, eu știu că fără ei și st ienți că nouă, constructo­ creșterii producției agricole. în fie­ răspundere în muncă, prin faptele si 812 m și ajunge în canalul — Păi, cei de la ocolul alții asemenea lor nu putea rilor, ne revine o mare răs­ • în ronda a 4-a a turneului zonal • Competiția de sehf pentru ..Orna care unitate si in fiecare gospodă­ calitatea muncii, prin rezultate me­ de aducțiune „Clopotiva". silvic au făcut isprava porni și nu poate înainta pundere in asigurarea ener­ asta. Zic că pentru pășune, de șah de la Băile Herculane. parti­ F.I.S." a programat la Bulle (Elve­ rie — toate acestea influențează po­ reu superioare. în asa fel incit o- Această a doua centrală ce această construcție uriașă. giei necesare întregii țării. dele Ciocâltea — Bubă. Gheorghiu — ția) o proba de slalom uriaș (femi­ zitiv atit viata societății în general, biectivele mobilizatoare ale celui va fi terminată In cursul dar numai laciteva sute de Cei mal mulțl dintre ei sint Cerința partidului, a secre­ Schmidt, Lukacs — Sax si Pavlov — cit si viata fiecărui membru al ei. de-al doilea an al cincinalului să fie acestui cincinal este una de metri încep platourile cu Îndrăgostiți de meseria lor, tarului său general, tovară­ nin) care a fost cîștigată de vest- ierburi mari pină la ge­ Ghindă s-au terminat remiză, iar In- sermane Maria EddIc. Numai orintr-o activitate concretă, pe denlln realizate, sere binele so­ derivație, cu conducte for­ au îndrăgit și aceste locuri, șul Nicolae Ceaușescu, de kiov l-a învins pe Radulov. responsabilă, eficientă, desfășurată cu cietății în ansamblu si al fiecărui țate, echipată cu două gru­ nunchi. Dar ciobanilor le deși foarte rar Iși exprimă a acționa cu toată energia, • Turneul internațional feminin conștiința îndatoririlor fată de so- om al muncii în carte. puri de turbine Kaplan, cu este lene să urce pină aco­ sentimentele. Cei tineri au în spirit revoluționar, mun­ o putere instalată de lo... Ce mai I Nu știu ce aici timp destul să se pre­ citoresc ni se adresează și • Desfășurată la Klingenthal de tenis de la Washington a fost fel de oameni sînt. se vaită nouă, constructorilor hidro- (R.D.G.), proba de 10 km. contind ciștigat de Martina Navratilova. In 14 MW, Astfel, peste cîțiva gătească temeinic pentru pentru „Cupa Mondială" la schi finală, Navratilova a invins-o cu Indisolubili dintre producție și ani, în aceste locuri mult lumea de pășuni, dar munții viață, pot face sport, pot energetlcieni, angajați cu 6-2, 6-3 ipe Anne Smith (care o consum (Ui) frămfntate de mintea și rămîn pustii... au omorit și citi, pot participa la activi­ toată ființa noastră într-o nordic, a fost cîștigată de Kveta Je- 20,10 Teleclnemateoa. Ciclul „Mari ac­ milnile oamenilor va avea acolo sus o mulțime de tăți artistice. Intrebați-i pe complet lucrare menită să riova (Cehoslovacia) — 33’59”3/10, ur­ eliminase, in primul tur. pe princi­ tv tori". „școala comunală”. Premie­ mată de Britt Petersen (Norvegia) — pala favorită. Tracy Austin). loc, într-o atmosferă sărbă­ mesteceni tineri. Păcat 1 Ion Birsan de Ia baraj, pe pună apele țării la lucru, 34’05”7/10. ră pe tară. Producție a studiouri­ torească firește, darea în Are dreptate gospodarul Ion Mânu, pe Nicolae Hor- să dea lumină, să producă lor francez* funcțiune a primului grup tolomci. excavatorist, pe la nivelul cerințelor eres- • La Kiev. într-un med contînd PROGRAMUL 1 61.45 Telejurnal Ionescu vorbind așa, e pă­ • Concursul de la Maribor. ta ca­ pentru „Cupa cuipelor" la baschet 32,05 Sport și muzică. Patinaj artistic de mașini la Centrala Re­ cat, un păcat care ar trebui Jenioă Crețu sau pe mais­ cinde ale economiei na­ drul „Cupei Europei" Ia sărituri cu 16,00 Telex tezat și a Centralei „Clopo­ ispășit de Cineva. La gura trul Marinaș ce înseamnă ționale. masculin, echipa locală Stroitel a 16.05 Teleșcoal* tiva". Va fi primul act al a trăi și a munci pe un De aici dorința pătimașă schiurile de oe trambulină, a fost invins cu 104-80 (48-38) formația 115.45 Rezultatei» tragerii Fronoexpra» PROGRAMULZ tunelului care va capta ra­ dominat de iugoslavul Primoz Ulaga. cehoslovacă Inter Bratislava. 16.50 Rapsodii de iarnă — meloflU popu­ unei mărețe opere creatoa­ mura Bărbat prin ferestre­ șantier ca Riul Mare și veți' a inginerului Dănilă de a învingătorul a totalizat 236,4 puncte, 19,00 Telejurnal re îndeplinite de mii de le Riușor, Nucșoara, Rlul avea imaginea unei lumi avea oameni buni, pri* lare săriturile sale măsurlnd 72 si res­ • „Turneul campionilor" la tenis 17,16 Mult e dulce și frumoasă limba 10.60 Buletinul rutier ei Capitalei muncitori și tehnicieni, une­ Alb și rîul Bărbat citesc pe care se construiește pe sine cepuți, netemători, adică pectiv 77 m. ce-o vorbim... 19.45 Muzica d0 jaz ori cu eforturi mari, învtn- un panou un articol satiric cucerind mereu puncte care „oameni de talie", cum pre­ Începe astăzi ta incinta arenei 17.40 Almanah pionieresc 20,25 Din țările socialiste. R.S.F. Iugo­ Madison Square Garden din gind colosale forțe naturale de mare efect și 11 cunosc păreau inaccesibile. Se știau cizează. Hunedoara „a supt" • în ziua a treia a campionatelor 13.05 Reportaj pe glob — Geneva slavia : Drumul spre Avala și greutăți pe care orice lu­ îndată pe autor : șeful de de la început condițiile în cei mai multi oameni buni New York cu participarea a 8 jucă­ 16,35 Vetre folclorice 20.50 Interprețl a! elntcculul popular internaționale de înot ale S.U.A. (ba­ tori. în prima zi sint programate 18.50 toot de seri 2t.O5 Tcleenciclopedla crare de acest gen le pre­ lot. inginerul Georgel Săn- care se va realiza acest im­ și noi ardem, ne perpelim, zin de 25 m) de ta Gainesville (Flo­ 19.00 Telejurnal 31.45 Telejurnal supune. duleatt, moldovean și el și portant obiectiv hidroener­ sintem 2 500 oameni, dar ne rida). Petra Schneider (R D. Germa­ următoarele intilniri : Connors is,M Actualitatea economică 22.05 In relație directă : pregătirea pro­ soția care lucrează la Re­ getic : lucrări răspindite pe mai trebuiesc incă vreo (S.U.A.) — Teltscher (S.U.A.) ; Vilas Unul din multele exem­ nă). Învingătoare în probele de 800 m (Argentina) — Clerc ■ (Argentina) : 19.45 Forum poiitieo-ideoiogte. Legătura fesională — calitatea muncii ple îl constituie șan­ tezat. ambii absolvenți ai o mare suprafață, cu nu­ 500, clasa întîi. Există spe­ liber. 200. 400 m mixt, a ciștigat și Politehnicii din Iași. II mai meroase puncte de lucru, ranța că vom fi ajutați, și Lendl (Cehoslovacia) — Gerulaitis tierul nr. 4. cu sediul la cursa de 1 500 m cu timpul de 15’43” (S.U.A.) și McEnroe (S.U.A.) — Rîușor, cred la cea mai cunosc aici și pe subingine- izolare față de centre popu­ cu oameni și cu piese de 41/100. care constituie cea mai bună nime vot fi cuprinse între minus 12 ți mare altitudine, chiar ia rul eu nume de haiduc, Tra­ late, condiții grele de teren, schimb. Utilaje avem, dar Tanner (S.UA). minus 3 grade, izolat mai coborîte in lipsa pieselor de schimb ne performantă mondială (vechea per­ nordul țârii, iar cele maxime intre minus poala Retezatului, care «e ian Codtin, de curind insta­ accese necorespunzătoare formantă era de 16’03”26/100 și vremea 4 și piuă 5 grade. Ceată dimineața și vede de aici in neasemuita lat în colonia asta atit de traficului de șantier, lipsa dă dureri de cap. aparține* colegei sale *Ine Diers). • La Bad-Wlesoee (R.F. Germa­ seata. In București : Vreme schimbă­ lui măreție și singurătate. apropiată de stele. Vorbim surselor de alimentare eu Aflu că e originar de pe nia) s-a disputat marți o probă mas­ toare, cu cerul temporar noros. Preci­ Pornim intr-acolo împreună despre mineri, despre roca energie electrică, lipsa de meleaguri năsăudene. a lu­ • Dună etapa a 9-a a raliului in­ culină de slalom special contînd pen­ Timpul probabil pentru I», 15 și 16 pitații slabe, mal ales sub formă de moale, despre modificările balastiere în zona lucrări­ crat la Bicaz, Argeș si So­ Ianuarie. In tar* : Vreme schimbătoa­ ninsoare. Vînt slab pină la moderat. cu inginerul Mircea Pirvă- lor etc. Șl totuși oamenii meș, gindul 11 zboară de ternational Paris — Dakar, ia. Mopti tru „Cupa Mondială", cîștigată de re, cu cerul temporar noros. vor cădea Temperaturile minime vot fl cuprinse nescu și vechea, credincioa­ Climatice determinate de au învins și înving aceste pe acum la o altă mare lu­ (Mali) pe primul loc în clasament suedezul Ingemar Stenmark — F38” precipitații slabe locale, mal ale» sub intre minus 5 șl minus 2 grade, iar sa mea călăuză, inginerul acumularea apelor. Proble­ se află echipajul Marreau (Franța), formă de ninsoare. Vîntul va sufla cele maxime între minus .1 si plus , 3 grele condiții, pe drept cu- crare, Cunosc spița de oa­ 96/100, urmat de Franz Gruber (Aus­ slab plnă la moderat, cu intensificări grade. Ceată dimineața și seara. (Ilea­ Teleanu. Drumul e greu, me desigur complicate, in­ vînt se poate vorbi de e- meni dinspre pădurile Rod- în clasamentul rezervat motociclete­ tria) — l’39”33/100 și americanul Phfl In zona da munte. Temperaturile mi­ na Mihăilă, meteorolog de serviciu). deși amenajat și întreținut suficient lămurite, dar spe- roism în acest caz. nel, n-am nici o teamă... lor conduce Rigoni (Franța). Mahre — r39”76/100.

lor cind pleacă trenurile intr-o nor imagini ale organelor In­ plus, aerosolii sint și foarte C- tm aspect interesant: ambele giune. Avionul a acut cinei • DIALOGUL OM- «numită direcție, care sint gările terne. Acestea sint fotografiate conomicoși ; spre deosebire de gorile au manifestat un interes escale tehnice în cursul peri­ COMPUTER. fa «h di« unde pot fi schimbate trenurile cu un abarat special din națru injecții, consumul de antibiotice deosebit pentru desen. Ele fac plului care a totalizat circa etc. Toate acestea demonstrează unghiuri deodată. Imaginile sint se reduce astfel la jumătate. copii destul de reușite după mici 37 800 de km. urmă s-au obținut succese re­ Că. in ciuda unor dificultăți teh­ apoi reproduse pe patru tuburi tablouri. marcabile in domeniul sinteti­ nice care trebuie lncâ învinse, catodice și proiectate împreună • POT Fl INVĂTATE • LENTILE DIN... zatorilor vorbirii. La colocviul pe un ecran lenticular translucid. rimentat un prototip al balonu­ • „CEAȚĂ- TĂMĂ­ ce a avut loc recent in orașul intr-un viitor apropiat, dialogul lui dirijabil — Skyship 500 la MAIMUȚELE SĂ VOR­ • NOU RECORD DE SOIA. Pină acum soia era pre­ Ulm. din R.F. Germania, mate­ direct om-computer va deveni *oPrintr simplă apăsare Pe un DUITOARE. Veterinarii de la posibil. buton se poate obține o imagine Cardington, în Marea Britanie. BEASCĂ ? La această în­ OCOLIRE A PAMINTU- țuită pentru calitățile ei alimen­ maticianul David Stall a Prezen­ stereoscopică a organului intern Deplasîndu-se cu o viteză de complexul de îngrășare a anima­ tare. Iată insă că recent un cer­ tat un anarat care sintetizează • IMAGINE RADIO* cercetat. croazieră de 90 km pe oră, lelor din Suzdal (R.S.F. Rusă) trebare încearcă să dea un răs­ LUI CU AVIONUL. Un cetător american i-a găsit si o în întregime vorbirea. Cu «fuio­ Skyship 500 poate zbura între fac „injecții" animalelor fără puns Penny Patterson, profe­ avion cu reacție de tip „Gulf- neașteptată utilizare medicală : rul unor Clape I se pot pune di­ SCOPICÂ IN RELIEF. p«- • BALOANE DIRI­ 10 $1 20 de ore. potrivit vitezei să mal folosească seringi. Pen­ soară Ia Universitatea din Stan­ stream-III“ a doborit zilele tre­ din ea se confecționează lenti­ ferite întrebări, la care el răs­ tru a obține o imagine tn relief, și genului misiunii alese. Vite­ tru aceasta, vițeii sint trimiși la ford. De zece ani ea se ocupă, cute vechiul record de ocolire le de contact. Mai precis, din punde cu un glas omenesc nor­ radiologii au nevoie de mai mul­ JABILE - CARGOURI.v* za maximă este de 115 km pe secția de aerosoli. Unde încăpe­ zilnic, de două gorile. Cele mai a pămintului (care era de 57 de gelatină de soia. care, dună o mal. Există, de asemenea, com­ te fotografii din diferite un­ fi oare posibil ca în curind ba­ oră. încărcătura sa utilă este rea se umple cu o veritabilă bune rezultate le obține femeia ore și 25 de minute), străbătînd încălzire pină ta 65 de grade, a putere de buzunar programate Koko. Ea „înțelege" circa o mie parcursul in 47 de ore, 38 de pentru rolul de „ajutor de tra­ ghiuri. ceea ce presupune un loane dirijabile să transporte de 2 tone. învelișul viitorului „ceață" tămăduitoare. Noua me­ fost amestecată cu formalină mare număr de clișee, care tre­ marfa la mari distante, ca de cargou este dintr-o țesătură de todă- este folosită atit pentru de cuvinte și poate să repro­ minute și 35 de secunde, cu o pentru o mai bună solidificare. ducător" si care „pronunță" co­ buie analizate cu ajutorul unui tratament, cit si pentru vacci­ ducă înțelesul lor in limba sur- medic orară de 843 km. in ciuda Dună aceasta, compoziția a fost rect cuvintele de care are nevoie aparat special. Pentru a înlă­ exemplu de la Paris la Rabat ? poliester foarte ușoară (350 gra­ nări. O ședință de inhalare de domuților. însoțind gesturile ea unei opriri neprevăzute la Chi­ prelucrată In vid pentru a i se traducătorul în limba dorită. în tura acest neajuns, un grup de Reprezentanți ai industriei ae­ me pe metru pătrat), acoperită aerosoli durează 40—60 de mi­ sunete guturale. Un bagaj mal cago, pentru umplerea rezer­ da forma necesară. Lentilele R.F.G. funcționează un sistem cercetători japonezi a elaborat ronautice britanice declară că cu poliuretan alb. Etanșeita­ nute. Medicamentele adminis­ redus de cuvinte, are, deocam­ voarelor cu combustibil, din astfel obținute au diferite nu­ de informații feroviare ta mă­ o metodă care permite obține­ acest lucru este pe donlin rea­ tea sa la heliu este mult supe­ trate sub forma de aerosoli sint dată, masculul Michel. în cursul cauza unor vînturi deosebit de anțe colorlstioe. ceea ce permite sură sâ comunice „orei" clisntî- rea. cu ajutorul razelor X. « u­ lizabil De curind, el au expe­ rioară celei obținute oină acum. deosebit de eficiente, iar. în procesului de învățare s-a ivit violente care au suflat în re­ „schimbarea" culorii ochilor. Oameni de știință și cultură avertizează PENTRU REUNIFICAREA GENEVA LA O.N.U. A FOST PROCLAMAT asupra pericolului înarmărilor nucleare PAȘNICĂ A COREEI Reluarea negocierilor dintre Un interviu al președintelui U. R.S.S. și S.U.A. „Anul internațional pentru sancțiuni • Apelul a peste 200 de scriitori japonezi ♦ La Geneva a luat ființă Fundația internațională pentru pace, împotriva Kim Ir Sen războiului PHENIAN 12 (Agerpres). — Pre­ privind limitarea armamentelor in Europa împotriva R.S.A. și a politicii de apartheid11 ședintele Republicii Populare Demo­ GENEVA 12 (Agerpres). — La Ge­ ambasadorul lull Kviținski, iar cea TOKIO 12 (Agerpres). — Peste 200 GENEVA 12 (Agerpres). — La Ge­ crate Coreene. Kim Ir Sen. a reafir­ NAȚIUNILE UNITE 12 (Agerpres. statele care încalcă sancțiunile de scriitori de frunte din Japonia neva a fost înființată o Fundație in­ neva au fost reluate, la 12 ianuarie, a Statelor Unite de ambasadorul Paul — Comitetul O.N.U. împotriva apart­ adoptate împotriva regimului rasist mat. într-un interviu acordat agen­ negocierile dintre U.R.S.S. și S.U.A. Nitze. și-au pus semnătura pe un apel ternațională pentru pace. împotriva ției Taniug, propunerea de reunifi- privind limitarea armamentelor, in­ heidului a lansat formal „Anul in­ de la Pretoria, a declarat că acest Împotriva războiului nuclear. Scriito­ războiului, la inițiativa scriitorului care a Coreei. în interviu a fost rea­ clusiv a armelor nucleare în Eu­ După cum se știe. în desfășurarea ternațional pentru sancțiuni împo­ organism va acorda prioritate con­ rii niponi adresează, tuturor oameni­ britanic Christopher Farley. Acestei mintită și propunerea — avansată în ropa. Delegația Uniunii Sovietice acestor negocieri a intervenit o pauză, triva Republicii Sud-Africane și a sultărilor cu țările exportatoare de lor de pe Pămint. indiferent de rasă, fundații i s-au alăturat un mare scopul diminuării încordării — ca la aceste tratative este condusă de începînd de la 17 decembrie. politicii sale de apartheid". în scopul petrol și cu alte state in vederea de convingeri politice si de religie, număr de profesori universitari, so­ acordul militar de armistițiu din Co­ de a determina regimul de Ia Pretoria instituirii unui embargo petrolier. chemarea de a acționa intr-un front ciologi. juriști și alti oameni de cul­ reea să fie înlocuit printr-un tratat să renunțe la politica sa de discri­ unit împotriva înarmărilor nucleare, tură din diferite țări din Europa de de pace și ca trupele Statelor Unite minare rasială. Anul international pentru interzicerea completă a arme­ vest. Potrivit unui purtător de cuvînt. să fie retrase din Coreea de Sud. pentru sancțiuni împotriva R.S.A. lor nucleare. Apelul va fi înaintat activitatea fundației se va concentra PREOCUPĂRI ECONOMICE IN ȚĂRILE IN CURS DE DEZVOLTARE a fost proclamat de către O.N.U. guvernelor statelor lumii și conduce­ în special pe lupta împotriva armelor Pe de altă parte, președintele la a 36-a sesiune a Adunării Gene­ rilor unor organizații internaționale. nucleare și a războiului atomic. R.P.D. Coreene a dat o înaltă apre­ rale, în decembrie anul trecut. ciere importantei și rolului mișcării MADAGASCAR : Măsuri în direcția întăririi rolului Luind cuvintul în cadrul lucrări­ de nealiniere în actualele circum­ planificării lor comitetului. secretarul general stanțe internaționale. al O.N.U.. Javier Perez de Cuellar, ANTANANARIVE 12 (Agerpres). capitalist de care Madagascarul mai a denunțat politica de apartheid ca „Nu există sarcină mai presantă decît lupta pentru — Crearea bazelor pentru edificarea depinde in mare măsură. Aceasta a implicînd o încălcare a celor mai unei societăți socialiste constituie atras o creștere a cheltuielilor gu­ elementare drepturi ale omului. PAKISTAN principalul scop al politicii guvernu­ vernamentale pentru importuri, da­ „Oricare dintre cazurile de deten­ consolidarea păcii și securității internaționale" lui de la Antananarive. a declarat torită creșterii preturilor produselor ție, tortură, deportare sau sepa­ Declarațiile președintelui Consiliului de Stat președintele Republicii Democratice finite, si o reducere a veniturilor din rare a membrilor populației nealbe Consiliului Madagascar. Didier Ratșiraka. în exporturi datorită comerțului inechi­ sub acest sistem de apartheid im­ ai R. D. Germane, Erich Honecker Constituirea cadrul unei alocuțiuni rostite în fata tabil dintre țările capitaliste dezvol­ plică o încălcare a oricărui articol BERLIN 12 (Agerpres). — în con­ cornului diplomatic. El a precizat că tate si țările în curs de dezvoltare. din Declarația universală a dreptu­ încetarea cursei înarmărilor, efec­ pentru realizarea acestui țel sint ne­ Președintele a anuntat că vor fi rilor omului. Filozofia și practica dițiile actuale, nu există sarcină mai tuarea de pași concreti ne calea presantă decit lupta pentru consoli­ Federal Consultativ cesare eforturi susținute si unitatea adoptate o serie de măsuri guver­ apartheidului sint incompatibile cu darea păcii si securității internațio­ dezarmării, limitarea, reducerea si in­ întregului ponor. Șeful statului a a- namentale pentru întărirea rolului principiile Cartei O.N.U.", a subli­ terzicerea tuturor tipurilor de arme — Cuvintarea președintelui firmat că guvernul a elaborat un am­ planificării în economia națională. Se niat Perez de Cuellar. nale. pentru preintimpinarea unui plu program în vederea depășirii di­ Johannesburg. Poliția sud-africană război nuclear, a arătat Erich Ho­ in primul rind a celor nucleare — prevede o creștere a preturilor de Ambasadorul nigerian. Alhaji necker. secretar general al C.C. al Zia-Ui Haq ficultăților cu care se confruntă tara. achiziție la produsele agricole în ve­ Yusuff Maitama-Sule. reales pre­ reprimă cu cruzime o demonstrați^ a P.S.U.G.. președintele Consiliului de constituie imperativele fundamentale El a subliniat că fenomenele nega­ derea stimulării agriculturii tării. De ședinte al Comitetului O.N.U. îm­ populației majoritare împotriva dis­ Stat al R.D. Germane. într-o alocu­ ale epocii contemporane, a subliniat ISLAMABAD 12 (Agerpres). — tive din economia Madagascarului asemenea, vor fi reorganizate unele potriva apartheidului, condamnînd criminării rasiale Luind cuvîntul Ia ședința de deschi­ sint o consecință a crizei sistemului ministere. țiune transmisă de agenția A.D.N. Erich Honecker. dere a primei sesiuni a Consiliului Federal Consultativ, care înlocuiește parlamentul, președintele Republicii PERU : Spre instituirea controlului asupra inflației În legătură cu decizia S.U.A. Islamice Pakistan, general Moham­ AGENȚIA FRANCE PRESSE: mad Ziâ-Ul Haq, a subliniat că rolul LIMA 12 (Agerpres). — în mesa- rirea preturilor la unele produse, acestui organism — format din 288 iul său anual oe probleme econo­ anul trecut, a fost necesară pentru de a vinde avioane Taiwanului de membri — este de a pregăti calea mice adresat națiunii, primul minis­ a se evita ..promovarea unei politici transferării puterii în mîinile poporu­ tru peruan, care deține si portofo­ artificiale" în acest domeniu, ceea WASHINGTON 12 (Agerpres). — BEIJING 12 (Agerpres). — Pui.ă- „Statele Unite — un buget militar lui, .într-un timp adecvat. liile economiei, finanțelor si comer­ ce ar fi agravat dificultățile din e- Departamentul de Stat al S.U.A. a torul de cuvint al Ministerului Afa­ țului. Manuel Ulloa Elias, a chemat conomie. în acest context, primul dat publicității o declarație prin cerilor Externe a! R. P. Chineze a Transferarea puterii, a spus el. va populația să se mobilizeze. ..cu op­ ministru peruan a precizat că. prin care anunță că Statele Unite au ho- contestat44 avea loc pe calea unui proces demo­ timism si hotărire". pentru depă­ măsurile adoptate, s-a realizat in­ tărît să nu vîndă Taiwanului avioa­ condamnat cu tărie decizia S.U.A. de cratic. în concordantă cu principiile șirea dificultăților cu care este con­ stituirea controlului asupra inflației. ne de vînătoare perfecționate, ci să a vinde avioane Taiwanului — in­ într-o amplă corespondentă din La Casa Albă, o anumită nervozi­ islamice și deplin compatibil cu con­ fruntată. în prezent economia na­ a cărei rată a fost. în medie, de 3,6 satisfacă „necesitățile" acestuia prin formează agenția China Nouă. Ches­ Washington, agenția France Presse tate pe această temă este deja per­ știința poporului pakistanez. Șeful țională — transmite agenția perua­ la sută. în ultimele 9 luni. El a ară­ „vînzarea articolelor necesare pentru tiunea vînzării de arme de către relevă critictie tot mai frecvente ceptibilă. Președintele Reagan a dat statului pakistanez a menționat că nă de presă, ANDINA. „Viitorul ță­ tat că bugetul national ne 1982 pre­ apărare", prin „înlocuirea avioanelor formulate de diferite personalități ordin colaboratorilor săi să se Consiliul Federal Consultativ nu nu­ S.U.A. Taiwanului. în ansamblu, este rii nu este o responsabilitate exclu­ figurează o situație de stabilitate în în curs de învechire, aflate în dota­ o problemă majoră care afectează su­ americane la adresa bugetului mili­ abțină să divulge cifrele pentru vii­ mai că va. pregăti programul de ac­ sivă a guvernului, el se află în mîi­ economia națională si deschide per­ rea Taiwanului. cu aparate similare tar al S.U.A. pentru viitorul exerci­ torul buget. Cel puțin pină la 26 țiune. dar va servi și ca stadiu inter­ nile tuturor instituțiilor, în mîinile spective pentru obținerea, la sfîrsi- și prin extinderea liniei de coproduc­ veranitatea Chinei și care trebuie țiu financiar (1982—1983) — care, ianuarie — data rostirii discursului mediar intre regimul legii marțiale ponorului. în general" — a sous el. tul anului, a unor rezultate mai ție a avioanelor «F-5 E» din Taiwan", reglementată prin discuții intre gu­ potrivit proiectului elaborat de prezidențial privind starea Uniunii. și viitorul guvern democratic islamic. Manuel Ulloa Elias a arătat că spo­ bune ca anul trecut. Pentagon și Casa Albă, ar urma să La Pentagon, unii experți admit, — informează agenția U.P.I. vernele S.U.A. și Chinei. atingă un nivel record ppntru timp în discuții particulare, că ambițio­ de pace in întreaga istorie a State­ sul program al președintelui Reagan lor Unite. de reinarmare a America riscă atribuit post-mortem titlul de pro­ n Enormul buget militar de peste să fie imposibil de finanțat chiar fesor la Colegiul Cervantes din Noi recunoașteri 230 miliarde de dolari, pe care pre­ cu cheltuieli militare de 1 600 mili­ J ședintele Reagan ar dori să-l vadă arde dolari în viitorii, cinci ani. Madrid, printr-o hotărire a Guver­ adoptat pentru anul fiscal 1983, ar Senatorul Sam Nunn (democrat, nului Spaniei. Antonio Machado a putea fi contestat intr-o tară în Georgia), membru al Comisiei se­ GENȚIILE DE PRESA murit în Franța, în 1939, fiind ale succeselor medicinii plină, recesiune economică — se a- natoriale pentru forțele armate, a- înmormântat într-o localitate situată preciază la Washington. preciază, de exemplu, că este exclus in apropierea graniței cu Spania. Americanul obișnuit este din ce ca Statele Unite să reușească să se românești ȘOMAJUL IN AUSTRIA. în a- în ce mai puțin convins că reinar- doteze cu o marină de război for­ scurt ROMA 12 (Agerpres). — La marea Statelor Unite, din care pre­ mată din 600 de nave. Prețul nave­ ceastă lună, numărul șomerilor din ședintele Reagan și-a făcut calul lor de război moderne vorbește de Austria va aiunee la cifra-record Campldogllo — sediul municipali­ său de bătaie in timpul campaniei la sine : trei miliarde de dolari pen­ de 140—145 mii de persoane, â re­ tății Roma — a avut loc cere­ electorale, trebuie să fie prioritară, tru un portavion cu propulsie nu­ levat ministrul asigurărilor sociale monia decernărit premiului națio­ în timp ce programele sociale tint cleară din clasa „Nimitz", si două al acestei țări la postul de tele­ nal al științelor „Italia-81". Laurea- SESIUNE EXTRAORDINARA LA CAIRO a sosit într-o vizită a! armatei, reverendul dr. Damuan, viziune din Viena. în prezent, nu­ (ii străini sint : prof. dr. Mircea amputate pentru a se încerca aco­ miliarde pentru un submarin A PARLAMENTULUI FRANCEZ. oficială de doua zile secretarul de Chris Burkari Atim, lider al stu­ perirea unui deficit bugetar de circa „Trident". mărul șomerilor este de aproxima­ Olteana, șeful catedrei de oftalmo­ La Paris s-au deschis, marii, lu­ stat al S.U.A., Alexander Haig. denților. Joachim Armatey Kwei, tiv 112 000. Referindu-se la măsu­ logie a Institutului de medicină șl 100 miliarde de dolari. . Inflația a făcut o figură proastă crările sesiunii extraordinare a Șeful diplomației americane va fi fost lider sindical, demis de fostul Intențiile Pentagonului de a mari Pentagonului. Armata de uscat ar rile ne care guvernul intenționea­ farmacie din București, precum și parlamentului francez. Guvernul primit, azi de președintele Egiptu­ președinte, Hilla Limann, și doi ză să le întreprindă în vederea re­ chirurgul Christian Barnard. bugetul său pe 1983 cu aproape 15 urma să fie echipată cu un nou va supune spre aprobare, printre lui. Hosni Mubarak. Intr-o declara­ membri ai forțelor militare aeriene. la sută — ținînd seama de o rată a tanc greu, „XM-1“, al cărui preț ducerii somaiului. ministrul aus­ în motivația Comitetului de o- altele, proiectele de lege pri­ ție făcută la sosire. Alexander Haig triac a arătat că guvernul inten­ noare, — din care au făcut parte inflației estimată la 8 la sută — față per unitate a ajuns acum la 2,6 mi­ vind descentralizarea administrati­ a spus că discuțiile pe care le va POETULUI SPANIOL ANTONIO lioane dolari. Ar urma ca ■ 7000 de MACHADO, pedepsit pentru con­ ționează să limiteze posibilitatea membri ai guvernului, reprezen­ de cel din anul curent, de 200 mi­ vă. statutul Corsicii. reforme in purta cu oficialitățile egiptene vor tanți ai autorităților publice, perso­ liarde de dolari, se află deja la ori­ tancuri de acest tip să fie livrate Noua Caledonie. Potrivit observa­ fi consacrate problemelor de interes vingerile sale republicane cu exilul, muncitorilor imigranți de a lucra pentru a înlocui progresiv tancurile în timpul dictaturii franchiste, i s-a in construcții. nalități ale vieții științifice medi­ ginea unor proteste in Congresul torilor. vii dezbateri vor fi angaja­ comun intre S.U.A. și Egipt, în spe­ cale italiene — este evidențiată bo­ american. „încep să mă îndoiesc se­ „M-60". te in legătură cu Noua Caledonie cial negocierilor asupra autonomiei Planul de modernizare a forțelor gata activitate desfășurată de prof, rios că Statele Unite dispun de (cu statut de teritoriu de peste palestinienilor din Cisiordania și RIGORILE IERNII dr. Mircea Olteanu, care, așa cum mijloacele necesare pentru a finan­ strategice prevede construirea a 100 mări), unde se propune înfăptuirea Gaza. El a spus că va informa pe s-a reliefat, „a fost printre primii ța noile programe de înarmare" — de bombardiere ..B-l“, al căror cost unor reforme locale, dar mai ales președintele Hosni Mubarak și ofi­ variază între 200 000 000 și 400 000 000 Față de începutul a- desfășoară in mare mă­ ore. în Franța, deși chirurgi oftalmologi din lume ce a a declarat, recent, John Stennis, modificarea sistemului de exploa­ cialitățile egiptene cu care se va in- cestei săptămini. con­ sură cu participarea vremea a devenit ceva operat nou născuți, avînd sub o senator democrat din Mississippi, dolari bucata, și amplasarea. înce- tare a minelor de nichel, cele mai tîlni despre punctul de vedere al militarilor . mai blindă, se mențin președintele Comitetului senatorial pînd din 1986, a noii rachete inter­ dițiile meteorologice și elicop- lună, cu anestezie generală prin in- bogate din lume, in prezent ex­ S.U.A. asupra ultimelor evoluții ale s-au ameliorat în par­ terelor. în centrul An­ totuși temperaturi tubație și a aplicat, totodată, o se­ pentru serviciile armate. Rezervele continentale „MX". Costul acestui ploatate de capitalurile tinind de situației din regiune. exprimate de senatorul Stennis re­ proiect este apreciat, el singur, la te pe continentul eu­ gliei, ceața densă a re­ foarte scăzute in nor- rie de tehnici chirurgicale origi­ sistemul bancar Rotschild. ropean, dar își păs­ dus vizibilitatea vină dul si vestul țării : nale". flectă preocupările Congresului a- peste 50 miliarde de dolari. Penta­ COMPONENȚA CONSILIULUI la 5 metri, provocind 80 000 merican in plin an electoral. In­ gonul prevede, de asemenea, fabri­ trează trăsături ce a- de persoane au carea unul nou avion de transport VIZITA LA BAGDAD. Președin­ NAȚIONAL PROVIZORIU AL mintesc. de teritoriile numeroase tamvonări. rămas fără electricita- NEW YORK 12 (Agerpres). — A- tr-adevăr, la 2 noiembrie a.c. se va tele Republicii Irak, Saddam Hus­ APĂRĂRII AL GHANEI. Marti, la .* arctice în Marea Bri­ In R. F. Germania, proceda la reînnoirea completă a militar pentru „Forța de dislocare te, iar Sena si Mama cademia de științe din New York Camerei Reprezentanților (435 man­ rapidă" (R.D.F.). sein, l-a primit pe Petar Stambo- Accra a fost anunțată componența tanic. R.F. Germania numeroase artere ru­ rămin revărsate. a ales ca membru al acestui for lici. vicepreședinte al R.S.F. Iugo­ Consiliului Național Provizoriu al și Franța. Zona brita­ tiere sint impractica­ în Statele Unites, științific de prof. dr. docent Leon date) și a unei treimi din numărul Este posibil, se apreciază la slavia, aflat în vizită oficială la nică cea mai afectată senatorilor, care sint in total 100. Washington, că ministrul american Apărării al Ghanei, organism care bile, mai ales in Ba­ iama aspră cuprinde Prodan, de la Institutul de medici­ Bagdad. Convorbirea ce a avut loc a preluat atribuțiile guvernului, rămine Tara Galilor, varia. în Austria s-au teritorii tot mai întin­ nă și farmacie din Cluj-Napoca. Nu ar fi de mirare ca unii parla­ al apărării, Caspar Weinberger, va cu acest prilej s-a referit, după după lovitura de stat militară. Po­ blocarea totală a căi­ înregistrat cele mai a- mentari, in general favorabili Pen­ trebui să ducă o luptă aprigă pen­ cum relatează agenția Taniug, la se. în numai cite va Printre numeroasele sale cerce­ tagonului, să se arate in acest an tru a-și apăra bugetul său militar trivit unei declarații reluate de lor de comunicație fă- bundente căderi de ză­ zile, valul de frig din tări științifice privind igiena si bo­ cooperarea politică și economică agenția U.P.I., în componenta con­ cînd ca provincia să padă din acest secol; lile profesionale se numără și lu­ mai puțin dispuși să voteze credite in fața unui Congres care se va dintre cele două țări, la probleme siliului, condus de John Jerry Raw­ se mențină izolată de la Salzburg, de pildă, estul țării a provocat militare considerate ca impopulare arăta și mai reticent dacă situația ale vieții internaționale, inclusiv la lings, intră generalul Joseph Nu- restul țării. Operațiu­ stratul de nea a cres­ moartea a 65 de per- crarea „Silicotuberculoza", realiza? în circumscripțiile lor — apreciază economică nu se va ameliora in tă în colaborare cu profesorii Lțp’ observatorii. lunile viitoare. (Agerpres) | activitatea țărilor nealiniate. noo Menșah, șeful Statului Major nile de ajutorare se cut cu 70 cm în 24 de soane. Daniello și Salvator Cupcea. , x MARGINALII KAZANLtK NU ESTE NUMAI „Uliii furtunii" în acțiune „Atmosfera, brasardele și steagu­ (care numără peste 100 000 de sufle­ rile cu zvastică, privirile amenință­ te), autoritățile au răspuns cu asi­ UN DAR AL TRANDAFIRILOR... toare ale membrilor serviciilor de gurarea liniștitoare că este vorba ordine, totul reamintește un specta­ doar de „un grup lipsit de influen­ Drumul care duce din Sofia spre manent. Hristo Botev, care a veche de cîteva seaole, în 1472 fiind col de tristă amintire" — așa își ță". Cum se explică atunci — se în­ inima munților, flancat, cînd mai a- trăit 10 ani în România, anii cei atestată pentru prima dată docu­ începe revista „Le Point" o recentă treabă revista amintită — că dis­ proape, cind mai departe, de frunți mai rodnici ai vieții lui, a tipă­ mentar creșterea trandafirului în corespondentă din Africa de Sud cursurile noului fiihrer sint înregis­ pleșuve de stînci, pare pe alocuri fun­ rit aici, la noi, singur sau în colabo­ jurul Kazanlikului. A găsit aici un despre un miting al organizației trate pe zeci de mii de casete și răs- dul unei ciclopice albii de piatră. rare, opt ziare care plecau peste Du­ teren și un microclimat corespunză­ „Storm Falcons" („Uliii furtunii"). pindite în întreaga țară ? Undeva in dreapta, într-o scobitură năre purtînd cuvîntul său întăritor toare cerințelor sale : un sol afinat, Denumire a cărei rezonanță evdcă Realitățile arată că. de fapt, în a munților, rămine ascunsă privirii de cugete ; a scris aici multe din care permite o circulație ideală a limpede faimoasele batalioane de a- umbra noului val de isterie rasis­ Koprivștița. Orașul celor care, cu înaripatele sale versuri, menite a apei și aerului, apoi o umiditate salt „Sturmabteilung" (S.A.) ale lui tă, mișcările antiafricane capătă un multe secole în urmă, neîmpăcîn- tine mereu trează flacăra speranței. constantă, menținută printr-un regim Hitler, cu care acesta și-a asigurat caracter și mai violent. Joop Ma­ du-se cu dominația străină, s-au re­ Și tot de aici au plecat, el și tova­ natural de ploi aproape zilnice in pe­ mai intii venirea la putere, iar apoi rais. lider al „Partidului Național tras aid aproape de cuiburile libe­ rășii săi. spre a răscula Bulgaria rioada înfloririi. în fine, zidul protec­ consolidarea singeroasei sale dom­ Reformat" (H.N.P.) nu se sfiește să re ale vulturilor. $i loc al celei din­ împilată, pină cînd gloanțele asupri­ tor al munților oprește vinturile pu­ nii. afirme pe față „că negrii sint inca­ ții „republid bulgare", proclamată în torilor i-au curmat viața tinără. Pri­ ternice care i-ar dăuna. Sute de ani Desigur, existența unei asemenea pabili să conducă orice țară" — cu­ primăvara anului 1876 și tot atund vind piesele muzeului, gîndul te duce însă oamenii s-au bucurat doar de organizații n-ar trebui să constituie vinte reprezentînd un îndemn fă­ crunt înecată în singe de trupele la acei numeroși tineri ostași români frumusețea lui ; abia pe la 1820, fra­ o noutate pentru Africa de Sud, țiș la reînvierea colonialismului, in­ otomane. și voluntari bulgari, căzuți alături de ții Popazov trec la producerea in­ știut fiind că, încă in timpul războ­ clusiv la noi acțiuni agresive împo­ La Karlovo și apoi Ia Kalofer ne dustrială a esențelor de trandafiri și iului, deși această țară (pe atunci triva statelor africane vecine — în întîlnim din nou cu istoria. Mai la exportul lor. dominion britanic) făcea parte din timp ce. mai „subtil", un alt extre­ exact, poposind la casele memoriale Neîndoielnic însă că mărturiile cele coaliția antifascistă, un grup de mist. Colin Cockroft, conducător al însemnări de călătorie Profiluri arhitectonice noi Ia Stara Zagora, unul din principalele centre urba­ .afrik.aa.ners" — populația albă mi­ grupării „Să salvăm Africa de Sud", „ Vasil Levski" și, respectiv, „Hristo mai clare ale grijii pentru trandafiri nistice din zona Kazanlikului Botev". Eroi care, cu mai bine de le găsești la Institutul de cercetări noritară — nu și-a ascuns simpatiile încearcă să dovedească inferiorita­ un veac in urmă, au visat și au lup­ din R.P. Bulgaria științifice pentru uleiurile vegetale față de naziști, drept care a și avut tea rasei africane recurgînd la tat pentru Bulgaria liberă si inde­ din trandafiri, plante aromatice și tregul proces al cultivării trandafiri­ a auzi pronuntîndu-se cu respect nu­ de suferit rigorile legii. Rigori nu altă răsuflată armă din arsenalul pendentă. dar pe care n-au apucat plante medicinale din Kazanlîk. Un lor, de la întreținerea plantațiilor și mele României. Semn că in multe prea aspre, de vreme ce. după nazist, așa-zisele teorii genetice. să o vadă. Precum Bălcescu al nos­ institut, înființat încă în 1907 (fiind pînă la transformarea petalelor în momente ale trecutului istoria celor război, acest grup a reușit să-și im­ Noile răbufniri rasiste, la care tru care văzuse aievea România uni­ ostașii ruși, în războiul din 1877—■ prin aceasta una din cele mai vechi parfumate esențe, fiind mecanizat, două popoare s-a întrepătruns, ilus- pună vederile rasiste, concretizate se adaugă intensificarea repre­ tă și neatîrnată, cu decenii înainte 1878 pentru neatîmarea României și instituții științifice din țara vecină și cu excepția stringerii florilor. trind tradiționalele raporturi de in politica odioasă de apartheid, siunilor împotriva militanților pen­ ca ea să se înscrie în cartea veacu­ Bulgariei. prietenă), unde 27 de cercetători Kazanlîkul este, cu cei 55 000 de prietenie și colaborare ce leagă care privează populația africană tru apărarea drepturilor populației rilor ca un fapt împlinit. Și tocmai ...îndată după Karlovo și Kalofer, științifici și 50 de alți specialiști îl locuitori ai săi, al doilea oraș ca de multe sute de ani pe români majoritară de orice drepturi și li­ de culoare (inclusiv numeroase noi pentru că la temelia Bulgariei de intrăm în județul Stara Zagora. Sin- studiază sub multiple aspecte pentru mărime al județului Stara Zagora. și pe bulgari, lupta lor comună bertăți. supunînd-o celei mai crunte condamnări la moarte), înmulțirea astăzi se află și lupta și jertfa celor tem in plină Vale a Trandafirilor, pe a-1 face să devină mai rezistent la Un oraș care, mindrindu-se că rădă­ pentru împlinirea aspirațiilor legiti­ opresiuni. „Noutatea" o constituie incursiunilor armate împotriva doi revoluționari, poporul bulgar a locurile în care această floare a de­ intemperii și dăunători, mai produc­ cinile sale ajung pină în epoca me de independentă si suveranitate. faptul că fiihrer-ul „uliilor". Eugen Angolei și Mozambicului. obstacole­ venit de multă vreme simbolul tute­ tiv, mai darnic cu valoroasele sale tracică (din secolele IV—III î.e.n. da­ După cum orice popas în întreprin­ Terre Blanche, nu se mulțumește să păstrat numele lor ca pe o neprețuită tează, dealtfel, un splendid monu­ le artificiale ridicate mereu în ca­ comoară, dovedindu-se astfel încă o lar al vieții, muncii și gindurilor oa­ esențe. deri și instituții, orice intîlnire cu promoveze cu cel mai mare zel lea independenței Namibiei. încer­ dată tit de adine adevărate sint cu­ menilor. Numele său — in limba Un prim obiectiv al institutului ment de artă preelenistică) cunoaște simplii cetățeni oferă satisfacția de apartheidul împotriva africanilor, ci bulgară „Roza" — te întîmpină la în acești ultimi ani adevărata sa ti­ a auzi rostindu-se cuvinte de prețui­ cările tot mai fățișe de amestec în vintele că acel care moare pentru este realizarea de soiuri mai rezis­ nerețe. JX'oul magazin universal, ho­ predică extinderea acestei politici și treburile interne ale tinărului stat patrie, pentru libertate nu piere orice pas : pe firmele magazinelor, tente la ger, știut fiind că trandafirii re pentru înfăptuirile de astăzi ale hotelurilor și cinematografelor, in telul „Kazanlîk". clădirile adminis­ României socialiste, fiind evocate asupra populației evreiești. Străbă- Zimbabwe (între care un recent niciodată. Am înțeles mai exad acest acestei văi ne pot supraviețui trative, zecile de blocuri, cu linii ar­ tind in lung și în lat centrele popu­ adevăr privind în muzeul memorial denumirea străzilor și a piețelor. O decit pînă la temperaturi de cel mult bogăția de forme ale colaborării sta­ atentat criminal comis la Salisbury „Hristo Botev" o hartă a Bulgariei fabrică din Kazanlîk se numește hitectonice de mare armonie și fru­ tornicite între cele două țări în toate late ale țării, el reînvie vechile lo­ și soldat cu numeroase victime) — minus 27 de grade. Altfel, așa cum musețe stau mărturie acestui amplu zinci antisemite din „Mein Kampf". în care sute și sute, poate mii de „Trandafirul". Tot aid sălile unui s-a întîmplat chiar în iama anului domeniile : politic, economic, tehni- evidențiază cu toată limpezimea cit locuri din țara vecină (orașe, sate, mic muzeu, vizitat anual de 30 000 efort constructiv. co-științific. cultural-artistic. Co­ „Rasa albă trebuie să rămină 1980, gerul devine dușmanul de Parafrazînd un vechi adagiu, laborare la a cărei dezvoltare o preț trebuie să se pună pe afirma­ străzi, școli. întreprinderi, instituții, de turiști, povestesc multiseculara is­ moarte al trandafirului. Cercetătorul pură", „Jos amestecul raselor!", sint țiile, periodic trîmbițate. de auto­ unități agricole etc) ii poartă nu­ torie a trandafirului bulgăresc si în- dr. Raicio Țvedkov Raev. cu care cineva spunea că orașul și împrejuri­ contribuție esențială au adus-o si o cuvintele cu care, de fiecare dată, mele, iar alte nenumărate statui, rîurirea benefică pe care a exerci- mile Kazanlikului sînt un „dar al aduc multiplele întilniri dintre con­ ritățile de la Pretoria despre mă­ stăm de vorbă, ne informează că in­ trandafirilor". Am adăuga, fără tea­ ducătorii celor două partide si state, Terre Blanche (nume, intr-un fel, surile. chipurile mai liberale, pe care obeliscuri și plăd comemorative îi tat-o asupra destinului locuitorilor vestigațiile întreprinse în acest sens predestinat, pentru că în tradu- slăvesc faptele. acestor meleaguri. Rețin atenția ma de a greși, că înfățișarea orașu­ tovarășii Nicolae Ceausescu si Todor le-ar fi avut sau le au in vedere. calcule care spun că pentru obținerea de multi ani de zile au dat deja roa­ lui. viata nouă a oamenilor lui sînt, Jivkov, întilniri care de fiecare dată cere liberă înseamnă „pămînt al Inutilitatea acestor stratageme pro­ ... Ascultăm spusele gazdelor : cu­ unui kilogram de ulei de trandafir de în crearea unor butași rezistenți totodată, rezultatul hărniciei lor. al au descifrat si pus în valoare noi căi albilor"...) își încheie discursurile vintul scump inimilor noastre — Ia ger. în paralel, eforturile de adincire a conlucrării româno- pagandistice este astfel și mai pa­ „România" — revine mereu în ex­ sint necesare 3 tone de petale și că specialiștilor de aici vizează comba­ pasiunii și răbdării cu care astăzi, ca sale incendiare, aceste cuvinte fiind ternii pusă in lumină : cînd „uSH» un gram de ulei se obține din nu mai și întotdeauna, au cultivat trandafi­ bulgare pe multiple planuri. Istoria acoperite de urletele de ap-oba-e plicații. Și este firesc, pentru că in terea dăunătorilor, îmbunătățirea teh­ rii, veghind mereu la frumusețea și anilor noștri înscrie, astfel, pagini furtunii" ișt fac de cap ce rost mai țara noastră activitatea celor doi re­ puțin de două mii de petale, ca și nologiilor de cultivare, perfecționa­ ale aderenților eu crucea incirligata are să se umble cu cioara vopsită ? la sănătatea lor. noi în cartea unei prietenii cu rădă­ pe mînecă. voluționari bulgari, ca și a multor secularele unelte de muncă si reci­ rea mijloacelor mecanice aflate în ...în întîlnirile cu istoria maî cini seculare. altora, a găsit cîmn prielnic de a- pientele folosite la obținerea esențe­ dotare. Șî în aceste domenii rezul­ veche sau mai nouă a Bulgariei, La protestele comunității evreiești R CAPUESCU firmare. înțelegere si sprijin per­ lor. Povestea „Rozei" bulgărești este tatele sînt de asemenea notabile. în- vizitatorul are multiple prilejuri de Silviu ACHIM

jUCDAC’jIA 31 iDMINISTRAȚIA : Cod 71341. București Piața Scînteii nr. 1. Tel. 17 60 10, 17 60 20. Abonamentele se fac la oficiile poștale și difuzorii din întreprinderi șl instituții. In strâinâtate, abonamentele se fac prin ILEXIM — departamentul export-import presă. P. O. BOX 136—137 telex : 11 326. București, str, 13 Decembrie nr. 3. Tiparul: Combinatul Poligrafic CASA SCÎNTEII <0 360