Pagina Goala
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
https://biblioteca-digitala.ro https://biblioteca-digitala.ro Muzeul Vrancei Cronica Vrancei XX https://biblioteca-digitala.ro Pagina goala https://biblioteca-digitala.ro Muzeul Vrancei Cronica Vrancei XX Coordonator : Horia Dumitrescu Editura PALLAS Focşani 2015 https://biblioteca-digitala.ro Consilier editorial: Horia Dumitrescu Culegere text: Aurora - Emilia Apostu Niculina Hapău Coperta şi tehnoredactare: Paul Oprea Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Cronica Vrancei, vol. 20 Coordonator: Horia Dumitrescu Editura Pallas, Focşani, 2015 ISBN 978-973-7815-67-5 Volum editat cu sprijinul Consiliului Judeţean Vrancea https://biblioteca-digitala.ro CUPRINS Argument ............................................................................................. 7 Mădălina Stănescu Aurora - Emilia Apostu Schitul Brazi. Cercetarea arheologică ................................................. 9 Laura Dinu Participarea Regimentului 10 Dorobanți Putna la operațiunile militare din Războiul de Independenţă .......................... 24 Mihaela Boldeanu Ionuţ Iliescu Inundaţiile din ţinutul / judeţul Putna în secolul al XIX-lea. Mărturii documentare ........................................................................ 70 Ionuţ Iliescu Aurora - Emilia Apostu Inundaţii în judeţul Putna în primul deceniu al secolului al XX-lea (I) .................................................................. 110 Ionuţ Iliescu Judeţul Putna în perioada neutralităţii României în anul 1915 (II) ............................................................... 128 Horia Dumitrescu Toma Lişcu pe frontul de la Mărăşeşti ............................................ 187 https://biblioteca-digitala.ro Horia Dumitrescu Marilena Sima Activitatea doctorului Marcu Câmpeanu până la sfârşitul Primului Război Mondial ................................................... 207 Mihăiţă - Florin Negrei Cimitirele oraşului Focşani în perioada 1901 – 1920 ...................... 222 Horia Dumitrescu Focşanii şi Misiunea Naţională Italiană (1921) ............................... 261 Ionuţ Iliescu Judeţul Putna - parte integrantă a Ţinutului Dunărea de Jos: august 1938 - septembrie 1940 (II) .................................................. 275 Angel Tîlvăr Aspecte privind activitatea Asociaţiilor Cultural - Sportive „Maccaby” din judeţul Putna ............................ 351 Horia Dumitrescu Marilena Sima Savel L. Rahtivanu (1858 – 1947) ................................................... 362 Dumitru Huţanu Emil Botta în pagini de istoriografie literară ................................... 387 https://biblioteca-digitala.ro Argument Apari\ia unei publica\ii ştiin\ifice cu un con\inut diversificat a devenit o necesitate reclamat` tot mai insistent de realitate. O necesitate impus` de multitudinea şi valoarea intrinsec` şi semantic` a patrimoniului cultural vrâncean. O necesitate impus` de num`rul din ce în ce mai mare de intelectuali vrânceni implica\i în cercetarea şi eviden\ierea acestuia. O necesitate resim\it` acut de procesul instructiv – educativ din şcolile vrâncene. O necesitate pentru reg`sirea în conştiin\a oamenilor locului a raportului trecut – prezent – viitor, ca temelie a permanen\ei şi progresului civiliza\iei româneşti. https://biblioteca-digitala.ro Acestor necesit`\i încearc` s` le r`spund` noua publica\ie a institu\iei noastre, ,,Cronica Vrancei”. În concep\ia noastr`, publica\ia se doreşte a fi o fresc` sugestiv` a trecutului şi prezentului cultural – istoric al jude\ului. În paginile sale se vor reg`si evenimente, oameni de seam` din toate domeniile, informa\ii legate de istoria institu\iilor administrative, juridice, de înv`\`mânt, de cultur`, de monumentele de cult şi laice. O edit`m şi cu speran\a ca, în timp, „Cronica Vrancei” s` devin` o adev`rat` reflectare a poten\ialului uman vrâncean, implicat în via\a cultural – ştiin\ific` a acestui spa\iu geografic românesc. 8 https://biblioteca-digitala.ro SCHITUL BRAZI. CERCETAREA ARHEOLOGICĂ Mădălina Stănescu Aurora - Emilia Apostu Pe malul drept al pârâului Hăulișca, afluent al Șușiței, nu departe de centrul orașului Panciu, se ridica în trecut, fostul complex monastic menționat în documente ca „Schitul de la Cruce”, „de la Crucea de Jos”, „Schitul Brazilor de la Cruce”, „Schitul Brazi” sau „Schitul Brazii”. A fost loc de popas pentru cei ce călătoreau de o parte și de alta a Milcovului deoarece, se afla pe traseul vechiului drum medieval ce unea Valea Siretului cu drumurile ce porneau spre fostul Târg Putna și, mai târziu, din Focșani spre orașele Munteniei. Legat prin legendă și adevăr de istoria fostului ținut Putna, ținutul de obârșie al voievozilor Ștefan Tomșa , Gheorghe Ștefan și Eustatie Dabija , al cărturarilor Varlaam și Miron Costin, schitul a cunoscut perioade de înflorire dar și decădere. Ștefan Tomșa. Domn al Moldovei între 21 / 23 decembrie 1611 – 12 / 22 octombrie 1615 şi octombrie 1621 – septembrie 1623. Gheorghe Ștefan. Domn al Moldovei în două rânduri: 3 / 13 aprilie - 28 aprilie / 8 mai 1653 şi 8 / 18 iulie 1653 - 3 / 13 martie 1658. Eustatie Dabija. Domn al Moldovei, între 19 / 29 septembrie 1661 – 11 / 21 septembrie 1665). Varlaam. Mitropolit al Moldovei (1580 – 1657). https://biblioteca-digitala.ro Mădălina Stănescu, Aurora – Emilia Apostu La Schitul Brazi a funcționat în anul 1834 o școală de cântareți, având un local propriu în care și-a desfășurat activitatea prima școală de copii din zonă. La acest schit și-a găsit odihna, după cum relevă documentele, scriitorul Ioan Slavici. Acesta își petrecuse ultimii ani ai vieții la foișorul ginerelui său, Grigore Gheorghiu de la Crucea de Jos. Este perioada când el elaborează volumele „Lumea prin care am trecut”. S-a stins din viață la 17 august 1925 și a fost înmormântat, potrivit dorinței sale, la schit. Începuturile acestui lăcaș sunt învăluite în legendă, neconfirmate de documente sau de descoperiri arheologice. Tradiția locală spune că, încă din vremea voievodului Ștefan cel Mare aici era un schit sihăstresc în care viețuia pustnicul Gheorghe. Se spune că, într-o zi, Ștefan, înconjurat de un grup de sfetnici, a pornit să-și viziteze podgoriile din zona Vrancei. Printre ei se afla însă și un sfetnic rănit, care a fost lăsat în grija pustnicului Gheorghe, cunoscut drept un tămăduitor al acelor meleaguri. La întoarcere, Domnul își găsește omul sănătos și, drept mulțumire, îi promite binefăcătorului că va ridica o biserică, Schitul Brazi, despre care se spune că poartă Hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”. Dar, temeinică, este legenda celor doi anahoreți Teofilact și Sava care s-au așezat în acest loc și „…și-au durat un bordei drept adăpost și alături au săpat în pământ o « peșteră » întărind-o cu zid Ștefan cel Mare. Domn al Moldovei între 12 aprilie 1457 – 2 iulie 1504. 10 https://biblioteca-digitala.ro Schitul Brazi. Cercetarea arheologică de piatră, precum rugăciune – un mic paraclis subteran” 2. Astfel s-ar explica atât existența vestitei peșteri, cu întregul sistem subteran care exista și astăzi, cât și portretele celor doi pustnici de pe peretele de nord al paraclisului subteran, susținând ctitoricește imaginea bisericii de lemn și având în rând cu ei pe starețul ctitor de mai tarziu, Dimitrie. Imaginea a fost zugrăvită în 1837 prin osândia lui Dimitrie, dovedind tradiția de origine anahoretică a Paraclisului subteran persistă 3. Cei doi „frați buni” au fost nu numai ctitorii dintâi ai hrubei dar și ai primei biserici de lemn de la suprafață, construită cu mult înainte de anul 1672. În a doua jumătate a veacului al XVII-lea, la Schitul Brazi s-a așezat fostul mitropolit Teodosie al II-lea al Moldovei. Venerabilul ierarh, născut probabil, pe aceste meleaguri, fusese mai întâi frate în așezământul călugăresc de lângă Panciu apoi, el s-a mutat la Mănăstirea Bogdana, în ținutul Bacăului, de unde avea să ajungă egumen. Ierarhia sa nu se oprește aici. În anul 1670 este ales episcop al Rădăuților iar, doi ani mai târziu, episcop al Romanului. Cu sprijinul domnului Dumitrașcu Cantacuzino este ales, în 1674, mitropolit al Moldovei. Nemulțumit de faptul că mitropolitul îi critica deciziile, Domnul îl înlătură din scaunul de mitropolit în 1676. După o perioadă petrecută la Mănăstirea „Sfântul Sava” din Iași, acesta revine la Brazi. Pe cheltuiala sa, Teodosie al II-lea reface, după anul 1676, Biserica Schitului Brazi pe partea sa de moșie, dotând Schitul cu 55 de pogoane arătură în afara vetrei. Tot el este și ctitorul așezămintelor monahale Trotușanu, Mușinoaele și Scânteia, primele existând și astăzi, iar al treilea desființat și dispărut în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Așezarea monahală de la Brazi apare de la început ca un complex monastic independent. 2 Preot Grigore Popescu, Gion D. Ionescu, Schitul Brazi, Editura Episcopiei Buzăului, Buzău, 1991, p. 7. 3 Ibidem. Dumitrașcu Cantacuzino (noiembrie 1673 – ianuarie 1674, februarie 1674 – noiembrie 1675 şi aprilie 1684 – mai 1685). 11 https://biblioteca-digitala.ro Mădălina Stănescu, Aurora – Emilia Apostu Se pare că, în anul 1694, o ceată de tătari prădalnici, ajunsă la porțile Panciului și călăuzită anume de un localnic din satul Neicu spre schit, l-a prins pe mitropolit pentru a-l jefui. Refuzând să le dea tâlharilor obiectele sfinte de valoare, aceștia i-au tăiat capul. Data la care s-au petrecut aceste evenimente este incertă. Cea mai veche mențiune cunoscută despre Schitului Brazi, după dispariția mitropolitului, apare într-o condică de copii de pe documentele acelui schit. Acestea datează din 10 mai 1802. Ea este scrisă de ieromonahul Dositei, devenit