Textul Narativ Despărţirea În Silabe La Capăt De Rând 2
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE Sofia Dobra COMUNICARE în limba română Manual pentru clasa a II-a Partea a II-a . Acest manual este proprietatea Ministerului Educaţiei Naţionale. Manualul şcolar a fost aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4781 din 13 octombrie 2014, în urma evaluării, şi este realizat în conformitate cu programa şcolară aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3418 din 19 martie 2013. Manualul este distribuit în mod gratuit, atât în format tipărit, cât şi în format digital, şi este transmisibil timp de patru ani şcolari, începând cu anul şcolar 2014–2015. Inspectoratul şcolar .................................................... Şcoala / Colegiul / Liceul .............................................. ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT: Aspectul manualului*: Anul Anul Numele elevului Clasa format tipărit format digital şcolar la primire la predare la primire la predare 1 2 3 4 * Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat. • Cadrele didactice vor verifica dacă informaţiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte. • Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual. Redactor: SILVIU NICOLAE Coperta: ANGELA ROTARU Ilustraţia copertei: TERENTE ŞERBAN Ilustraţii: SILVIA MITREA, TERENTE ŞERBAN Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Machetare şi design: ANGELA ROTARU DOBRA, SOFIA Paginare: CORINA RONCEA Comunicare în limba română: clasa a II-a / Sofia Dobra. – Bucureşti: Humanitas, 2014. © HUMANITAS, Bucureşti, 2014 2 vol. EDITURA HUMANITAS ISBN 978-973-50-4635-4 Piaţa Presei Libere 1, sector 1, 013701, Bucureşti Partea a II-a. – 2014. – ISBN 978-973-50-4637-8 Tel: 021 408 83 57; fax: 021 408 83 51 e-mail: 372.461 [email protected] Comenzi: Telefon: 021 408 83 53; fax: 021 408 83 52 Tipărit la: e-mail: [email protected] Metoda didactică Activităţi complementare Participarea la aceste cluburi trebuie stimulată prin popularizare, Clubul sau cercul de lectură prin acordarea de recom pense, prin trans for marea clubului într-o comunitate culturală. Începând din semestrul al doilea al acestei clase, se pot Trebuie creat un cadru sărbătoresc şi protector pentru întâl - organiza cluburi sau cercuri de lectură. Scopul acestor acti - nirea cu literatura: un aranjament deosebit al mese lor, un fundal vităţi extracurricu lare este parcurgerea unui număr cât mai muzical, o împodobire a clasei cu tablouri, chiar aducerea mare de texte, care este preferabil să fie grupate conform unor dulciuri. Fascinaţia pe care litera tura o exercită asupra unei tematici. Din cauza limitării prin programă a mărimii textelor, este bine copilului ţine şi de selecţia unor texte plăcute, care satisfac dacă în cadrul cluburilor de lectură se citesc inte gral unele aşteptările celor mici. De ase me nea, contează şi calitatea opere din manual. Această lectură poate fi făcută la început tipa rului sau valoarea ilustraţiei. de învăţător, pentru ca apoi textul să fie citit de elevi. Pot urma Pentru realizarea unor tematici de lecturi integrale, oferim pe sau nu discuţii libere despre texte. pagina 2 a fiecărei părţi sursele textelor din manual. Sursele textelor din manual În ordinea apariţiei în manual (partea a II-a), volumele din care au fost selectate textele sunt următoarele: ● Mircea Cărtărescu, De ce iubim femeile?, Humanitas, 2004 ● Ioana Nicolaie, Arik şi mercenarii, Arthur, 2013 ● Constanţa Buzea, Zgomotocicleta, Fundaţia Culturală Română, 1996 ● Astrid Lindgren, Aventurile lui Emil, Egmond, 1996 ● Laura Grünberg, Poveste cu un gând strănutat, Paralela 45, 2011 ● Şt. O. Iosif, Versuri originale şi tălmăciri, Editura pentru Literatură, 1968 ● Liana Maria Petruţiu, Planetele Otiliei, Ion Creangă, 1989 ● Patiţa Silvestru, Isprăvile lui Vicu Năstruşnicul, Ion Creangă, 1980 ● Mircea Sântimbreanu, N-aţi văzut un mânz maro?, Coresi CNI, 1999 ● Nicholas Harris, Lumea insectelor, Corint Junior, 2007 ● Vasile Nicolescu, Ţara de azur în volumul Cele douăsprezece luni ● Mara Nicoară, O poveste de-o zi, Miron, 1998 ale visului. Antologia inocenţei de Iordan Chimet, Ion Creangă, ● Gianni Rodari, Aventurile lui Cepelică, Humanitas, 2012 1972 ● Cleopatra Lorinţiu, Un ghem de vise, Mondocart, 1998 ● Vasile Alecsandri, Ostaşii noştri, Editura pentru Literatură, 1969 ● Lucia Olteanu, Bilete pe adresa prietenilor mei, Editura Didactică ● Lewis Carroll, Alice în Ţara Minunilor, Ion Creangă, 1976 şi Pedagogică, 1997 ● Ion Agârbiceanu, File din cartea naturii, Dacia, 2006 ● Sultana Craia, Un alt fel de Goe..., Coresi CNI, 1999 Deşteaptă-te, române! Versuri: Andrei Mureşanu Muzica: Anton Pann Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani! Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte, La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani! Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman, Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume Triumfători în lupte, un nume de Traian! Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine, Româna naţiune, ai voştri strănepoţi, Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine, Viaţă-n libertate ori moarte! strigă toţi. Preoţi, cu crucea-n frunte! căci oastea e creştină, Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt. Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’ pământ! 3 CUPRINS p. 34 UNITATEA 4 5. Alice în Ţara Minunilor de Lewis Carroll Cum se aşază acţiunile într-o povestire Grupurile de litere ce, ci 1. Cerceluşi (1) p. 6 6. Păpădia p. 36 de Mircea Cărtărescu de Ion Agârbiceanu Textul narativ Despărţirea în silabe la capăt de rând 2. Cerceluşi (2) p. 8 7. Arik p. 38 de Mircea Cărtărescu de Ioana Nicolaie Povestirea orală. Povestirea unor întâmplări trăite sau observate Textul nonliterar. Grupurile de litere ge, gi 3. Gândeşte-te la elefant p. 10 8. Aventurile lui Emil p. 40 de Constanţa Buzea de Astrid Lindgren Grupurile de sunete ea şi ie Grupurile de litere che, chi p. 42 4. Cum spală Gigel rufele p. 12 9. Cum creşte un calificativ Povestirea scrisă după o bandă desenată de Mircea Sântimbreanu Scrierea cuvintelor într-un/o şi dintr-un/o p. 14 5. Poveste cu un gând strănutat (1) p. 44 de Laura Grünberg 10. Peticel de Sofia Dobra Scrierea cuvintelor sa/s-a. Cum se începe un text narativ Grupurile de litere ghe, ghi p. 16 6. Poveste cu un gând strănutat (2) p. 46 de Laura Grünberg SPRE LUME Biletul Cum se continuă un text narativ p. 47 7. Poveste cu un gând strănutat (3) p. 17 SPRE LUME de Laura Grünberg Poezia. Scrierea pe coală velină Scrierea cuvintelor sau/s-au RECAPITULARE p. 48 p. 18 8. Poveste cu un gând strănutat (4) p. 50 de Laura Grünberg EVALUARE Grupurile de sunete ua şi uă 9. Poveste cu un gând strănutat (5) p. 19 de Laura Grünberg Cum se încheie un text narativ UNITATEA 6 SPRE LUME p. 20 Cine face acţiunile într-o povestire Repovestirea unor întâmplări citite SPRE LUME p. 21 1. Ionuţ şi sperietoarea de păsări (1) p. 52 Compunerea după un şir de întrebări. de Mara Nicoară Scrierea pe liniatură dictando Recunoaşterea personajelor RECAPITULARE p. 22 2. Ionuţ şi sperietoarea de păsări (2) p. 54 de Mara Nicoară EVALUARE p. 24 Cum te prezinţi 3. Cepelică se împrieteneşte cu un urs simpatic p. 56 de Gianni Rodari Scrierea literei m înainte de b şi p UNITATEA 5 4. O întâmplare adevărată (1) p. 58 Lumea din jur de Cleopatra Lorinţiu 1. Ţara de azur p. 26 Grupurile de sunete oa şi ia de Vasile Nicolescu 5. O întâmplare adevărată (2) p. 59 Vocalele. Acordul de Cleopatra Lorinţiu 2. Sfârşitul iernei p. 28 Identificarea unei persoane de Vasile Alecsandri SPRE LUME p. 60 Consoanele Descrierea unei persoane p. 30 3. Zăpada şi ghiocelul p. 61 Legendă populară SPRE LUME Proiecte de vacanţă Silaba p. 62 4. Xenia şi xilofonul p. 32 RECAPITULARE de Nichita Stănescu şi Gheorghe Tomozei p. 64 Scrierea cuvintelor care conţin x EVALUARE 4 UNITATEA 4 Cum se aşază acţiunile într-o povestire Competenţe specifice În această unitate de învă - ţare, profesorul va urmări formarea următoarelor com - pe tenţe specifice din pro - gramă: 1.3. identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte şi a cuvin - telor în enunţuri rostite cu claritate; 2.3. participarea cu interes, la dialoguri în diferite contexte de comunicare; 2.4. exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare, manifestând interes şi încre - dere în sine; 3.2. identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din uni - ver sul cunoscut; 4.2. redactarea unor mesaje simple, cu respectarea con - ven ţiilor de bază; 4.3. exprimarea unor idei, sen - timente, păreri prin inter me - diul limbajelor convenţionale. Lecţia 1 Textul narativ Dezgheţ. Cerceluşi Jumătate dintre elevi primesc Cercelu∫i (1) o fişă pe care este o imagine cu o pereche de cercei şi ju - de Mircea Cărtărescu mă tate, o fişă pe care este o floare numită cerceluş. Elevii Aveam poate trei ani. trebuie să completeze propo - ziţia lacunară de sub imagine: Poate nici atât. Tramvaiul Cerceluşii sunt… . Fişele sunt cu care mergeam spre lipite pe două panouri cores - pun zătoare sensurilor. Se pot locuinţa mătuşii mele se face predicţii despre ce poate clătina pe şine. Spinarea prezenta o povestire cu titlul Cerceluşi. vatmanului în cămaşă asudată părea o pânză Conţinuturi umflată de corabie. Am ● Textul narativ. Citirea textelor ● Dialoguri despre conduita coborât la Rond. Statuia din centrul pieţei îşi lăsa umbra în mijloacele de transport spre vitrina cofetăriei. Ne-am îndreptat spre uşa ei cu în comun. Scriere imagi - nativă clopoţel. În vitrină, erau bomboane de ciocolată înfăşurate în poleieli colorate. Mama a intrat. M-a lăsat s-o aştept afară. Norii se sfâşiau de creştetul statuii. Tramvaiul nostru trecuse şi piaţa era goală. Liniştea se lăsase desăvârşită. Şi mama nu mai ieşea din cofetărie. Mă pierdusem de ea. Aveam să rămân mereu acolo. Răspunde! 1. Joc. Lanţul. Fiecare elev citeşte o comunicare din text. 2.