Revistă editată de Asociaţia Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria” * Fondată în 1919 sub numele “Cultul Eroilor Noștri“ * Nr. 1 (48) Anul XVII - 2014 Serie nouă

Din America, Opritsa Dragalina Popa, nepoata generalului erou Ioan Dragalina, finanţează un premiu pentru cea mai bună lucrare despre p.48 prizonierii de război Din sumarul Lacrimi pe Mărturiile unui Un cimitir al Cum a fost acestui obrazul unei prizonier în eroilor care salvat Gorunul număr: fiice de erou lagărul de la strigă peste lui Horea p. 34 Oranki p. 37 timp p. 46 p. 64 Susținătorii revistei România Eroică

Susţinătorii revistei România eroică, 2014 Şi în acest an, revista noastră are nevoie de sprijin financiar pentru editare şi tipărire. Dacă în 2013, redacţia s-a bucurat de bunăvoinţa şi generozitatea a 95 de persoane, asociaţii şi fundaţii - din ţară şi din străinătate - anul acesta, cel puţin până la momentul trimiterii revistei la tipar, numărul susţinătorilor este ceva mai mic. Susţinerea revistei constă în depunerea a cel puţin 100 de lei (Ron) la sediul asociaţiei noastre (pe bază de chitanţier sau mandat poştal) sau în Contul Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor «Regina Maria»: RO45RNCB0082004534620001, BCR, Sucursala Unirea, Bucureşti Toţi susţinătorii vor primi câte un exemplar din fiecare număr apărut în 2014, iar la sfârşitul anului, conducerea Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria” va acorda fiecărui susţinător o Diplomă de Excelenţă.

1. Ion Cantacuzino, Paris, Franţa = 100 Euro 25. Col. (rtg.) Vasile Popa, Bucureşti = 200 lei 2. Director ing. Dorin Bucă, Brăila = 1000 lei 26. Radu Petrescu, Bucureşti = 100 lei 3. Fundaţia “Sf. Mare Mucenic Gheorghe, 27. Aida Scheleru, Brăila = 100 lei Purtătorul de Biruinţă” = 500 lei 28. Valeria Bălescu, Bucureşti = 100 lei 4. Gl. mr. (r) prof. univ. dr. Visarion Neagoe, 29. Eugenia Greceanu, Bucureşti = 100 lei Bucureşti = 200 lei 30. Florea Demian, Buzău = 100 lei 5. Gl. bg. (r) Petre Stoica, Bucureşti = 200 lei 31. Col. (r) Alexandru Popovici, Turnu Măgurele = 200 lei 6. Gl. bg. (r) Constantin Tănase, Târgovişte = 200 lei 32. Col. (r) Constantin Fulga, Petroşani, HD. = 100 lei 7. Gl. bg. (r) Grigore Buciu, Bucureşti = 200 lei 33. Col. (r) Virgil Sanda, Vulcan, HD. = 100 lei 8. Gl. bg. (r) Dan Radu Şerban, Bucureşti = 200 lei 34. Col. Constantin Ilie, Vulcan, HD. = 100 lei 9. Col. (r) Ioan Todericiu, Bucureşti = 200 lei 35. Lt. (r) ing. Gheorghe Ile, Vulcan, HD. = 100 lei 10. Col. (r) Constantin Chiper, Ploieşti = 200 lei 36. Ing. Cristian Merişanu, Vulcan, HD. = 100 lei 11. Col. (r) Gheorghe Mateescu, Bucureşti = 200 lei 37. Col. (rtg.) Ioan Leviţchi, Petroşani, HD. = 100 lei 12. Cdor. (r) prof. Dorin Ionescu, Bucureşti = 200 lei 38. Ing. Constantin Postolache, Petroşani, HD. = 100 lei 13. Cdor. (r) Nicolai Mazăre, Bucureşti = 200 lei 39. Lt. col. (r) Vasile Dan, Vulcan, HD. = 100 lei 14. Cdor (r) Gheorghe Lepădat, Bucureşti = 200 lei 40. Ing. Marius Daniel Danci, Vulcan, HD. = 100 lei 15. Col. (r) ing. Nicolae Mărunţelu, Bucureşti = 200 lei 41. Col. (rtg.) Pavel Mihaiu Coita, Petroşani, HD. = 100 lei 16. Col. (r) Dumitru Roman, Bucureşti = 200 lei 42. Col. (rtg.) Vodă Uţă, Petroşani, HD. = 100 lei 17. Cdor (r) Marius Popescu, Bucureşti = 200 lei 43. Col. (rtg.) Toader Poşuş, Ciopeia, HD. = 100 lei 18. Ing. dr. Luminiţa Zugravu, Bucureşti = 100 lei 44. Col. (rtg.) Ion Gociu, Tg. Jiu = 200 lei 19. Nicolae Sanda, Bucureşti = 100 lei 45. Col. (rtg.) Gică Valerian Constantin, Islaz = 100 lei 20. Georgeta Bălan, Brăila = 400 lei 46. Prof. Florin Răţoi, Săpata, Argeş = 100 lei 21. Acad. prof. Nichita Adăniloaiei, Bucureşti = 200 lei 47. ing. Mircea Abrudeanu, Alba Iulia = 200 lei 22. Col. ing. Marin Alniţei, Bucureşti = 200 lei 48. Col. (rtg.) Nicolae Dărăbanţ, Braşov = 500 lei 23. Col. Nicolae Dragu, Călăraşi = 100 lei 49. Col.(rtg.) dr. Aurel Vaida, Baia Mare = 100 lei 24. Gl. Marin Cojocaru, Bucureşti = 100 lei 50. Cdor. (rtg.) Aurel Pentelescu, Bucureşti = 200 lei 8 EVENIMENT Premiul „Comandor Fondată în anul 1919 sub înalta ocrotire a Majestății Sale Regina Maria Virgil și a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române PF Miron Cristea. Alexandru Serie nouă. Anul XVII. Fondator: Gl. Bg. (r) Petre Stoica. Dragalina” EDITORIAL Evenimente şi ...evenimente, de gl. mr. (rez.) prof. univ. dr. Visarion Neagoe...... 3 18 PERISCOP INVITATUL REVISTEI 155 de ani Opritsa Dragalina Popa: În cântec sau în scriptă, de la Unirea candela sfântă a amintirii eroilor trebuie reaprinsă...... 5 Principa­telor PERISCOP Române Turnul de control. Sacrificiul salvator de gl. brig. (rtg.) Gigore Buciu...... 10 Col. (rtg.) Constantin CHIPER Celebrarea Zilei Armistiţiului la Iaşi de col. (rez.) ing. Ioan Timofte...... 14 Eroii R. 34 I., comemoraţi la Chilioara de col. (rtg.) Remus Macovei...... 16 42 REMEMORĂRI Plugarii dispăruţi la Ziua Vânătorilor de Munte de col. (rtg.) Gheorghe Suman, col. (rtg.) Constantin Chiper...... 17 Turtucaia Protocoale de colaborare...... 19 Col. (rtg.) Remus MACOVEI Dialog cu cititorii...... 20 46 S.O.S. FILIALELE CULTUL EROILOR Un cimitir al eroilor Botoşani. Cartea de aur a comunei Păltiniş...... 23 care strigă peste timp Giurgiu. “Să facem ceea ce putem să facem!” de Mircea Alexa...... 24 Gl. bg. (rtg.) Grigore BUCIU Dâmboviţa. Manifestări culturale la Chişinău şi Târgovişte Coperta 1. Opritsa Dragalina Popa, nepoata de George Coandă...... 25 generalului erou Ioan Dragalina. Vâlcea. Pe agenda culturală a Bibliotecii „Antim Ivireanu”...... 26 Coperta 2. Susţinătorii revistei Vrancea. Elevi din Panciu în vizită la Arcul de Triumf Coperta 3. Sediul Aşezământului Naţional “Regina de mr. (rtg.) prof. Mihai Adafini, prof. Luminiţa Iliescu...... 27 Maria”, aşa cum arăta în 1943 Coperta 4. Soldaţi din Regimentul 7 Racova, Vaslui, Constanţa. Ziua Dobrogei sărbătorită în cercurile Cultul Eroilor din Medgidia circa 1890. de Traian Nichita...... 28 Redacţia România eroică roagă pe toţi cei care au fotografii Dolj. Măreţie şi istorie de col. (rtg.) Sergiu Picioruş...... 29 ale celor căzuţi pe front sau în prizonierat, în cele două războaie mondiale, să se adreseze redacţiei! Buzău. Sunt cineva! de Veronica Constantin Malancă...... 30

România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 1 IN HONOREM România General de bg. (rtg.) Petre Stoica de col. Dumitru Roman...... 31 Eroicã Caporal Nicolae I. Popescu de Eugen Petrescu...... 32 Constantin Herţoiu de Eugen Petrescu...... 33

REMEMORĂRI Director: General maior (r) prof. univ. dr. Visarion Neagoe Lacrimi pe obrazul unei fiice de erou de locotenent- Victor Epure...... 34 Consiliul ştiinţific acad. Dan Berindei, prof. univ. dr. Nichita Mărturiile unui ofiţer român prizonier în lagărul de la Oranki, Adăniloaiei, colonel (rtg.) Petre Otu, prof. din U.R.S.S. de Şerban Constantinescu...... 37 univ. dr. Alin Ciupală, comandor dr. Marian Moşneagu, general de brigadă (rtg.) Grigore Ultimii veterani din Bălţăteşti de col. (rtg.) Alexandru Popovici...... 41 Buciu, colonel dr. Mircea Tănase. Inscripţie la o fotografie...... 44 Redacţia Redactor şef: col. (rtg.) Dumitru Roman; Redactor şef-adjunct: col. (rtg.) Constantin S.O.S. Chiper; Redactori colaboratori: cdor (rtg.) Marius Mormintele eroilor de col. (rtg.) Dumitru Roman...... 45 Popescu-Călăraşi, prof. Cornel Rigler, Carla Duţă, Teodora Manole. STROFE Art director: S. Angheloiu Fotoreporteri: plutonier adjutant Adrian Patria din cuvânt de Dumitru Roman...... 48 Robu, Cătălin Ovreiu, Petrică Mihalache, Eugen Mihai IN MEMORIAM...... 50 Adresa redacţiei: Bulevardul nr. 124-126, Sector 1, Bucureşti, Cod poştal: CARUSELUL PRESEI...... 53 70764, Tel: 021.2242651-3, interior 0158, 0159; VITRINA CU CĂRŢI...... 56 Fax: 021.2242647 CALENDAR...... 62 E-mail: [email protected] MAGAZIN...... 64 Cont Bancar: RO 45RNCB0082004534620001 BCR, Sucursala Unirea, Bucureşti Cod Fiscal: 4505235 În atenţia colaboratorilor Tipar: România Eroică primeşte pentru publicare articole, evocări, portrete, Răspunderea pentru conţinutul articolelor note, documente, recenzii, ştiri despre activitatea filialelor ANCE, fotografii aparţine în exclusivitate autorului, conform inedite. Materialele propuse redacţiei vor fi prezentate pe suport electronic art. 206 din Codul Penal (CD, dischetă), însoţite de fotografiile originale sau scanate în format JPEG, I.S.S.N 1453-9659 cu o rezoluţie de cel puţin 300 dpi. În cazuri speciale, vor fi acceptate şi texte Copyright: este autorizată orice dactilografiate. Fotografiile vor fi însoţite de explicaţii corespunzătoare şi de reproducere fără a se percepe taxe numele autorului lor (acolo unde este cazul). suplimentare, indicând sursa (revista România De la caz la caz, redacţia poate accepta preluarea unor articole apărute în Eroică), cu excepţia textelor şi fotografiilor a alte publicaţii, dacă prezintă un interes deosebit pentru tematica României căror provenienţă este specificată expres. Eroice; în această situaţie, persoana care propune articolul respectiv are Acest număr a apărut în 2000 de obligaţia să obţină acordul publicaţiei în care a apărut. exemplare. Redacţia îşi rezervă dreptul de a publica materialele în funcţie de Condiţii de colaborare: cititorii din ţară necesităţi şi, desigur, de a nu le reţine pe acelea care nu se înscriu în tematica şi din străinătate pot trimite pe adresa revistei. De asemenea, îşi rezervă dreptul de a face, pe textele acceptate redacţiei texte şi fotografii care se încadrează în tematica revistei. Manuscrisele nu se pentru tipar, îndreptările socotite necesare, atât în ceea ce priveşte forma înapoiază. cât şi conţinutul, fireşte după consultarea sau avizarea autorilor. n

2 România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 EDITORIAL

Evenimente şi ...evenimente General maior (r) prof. univ. dr. Visarion NEAGOE

Sărbătorit fără fastul de altădată, evenimentul memorabil din 24 ianuarie 1859 - Unirea Principatelor Române -, care a permis intrarea ţării noastre în epoca modernă a evoluţiei sale, a fost marcat în acest an prin adunări populare la Iaşi şi la Focşani, fără prezenţa celor mai importante personalităţi din conducerea ţării. Românii au jucat Hora Unirii şi au servit mâncăruri tradiţionale, dar parcă entuziasmul de altădată se pierde de la o aniversare la alta. La Bucureşti, unde, în fapt, acum 155 de ani, s-a înfăptuit Unirea - prin dubla alegere a colonelului Alexandru Ioan Cuza în funcţia de domnitor - s-au depus coroane de flori la statuia domnitorului din Dealul Mitropoliei. Ceremonia a fost una modestă, organizată de Ministerul Apărării Naţionale şi de Primăria Generală a Capitalei. Reflectarea evenimentului în mass-media a fost şi ea pe măsură... Adică, modestă, pierdută printre alte ştiri. În comparaţie cu acest tablou, mă intrigă şi mă revoltă când văd că, în Ardeal, conaţionalii noştri maghiari, sub pavăza democraţiei şi a libertăţii de orice fel, nu scapă niciun prilej, la manifestările publice pe care le organizează, de a arunca cu noroi în istoria românilor şi în ţara ai cărei cetăţeni sunt. Dincolo de intenţiile vădit antiromâneşti, dincolo de aberaţiile autonomiei vehiculate într-o Europă Unită, nu pot să nu recunosc, însă, că activităţile etnicilor maghiari sunt bine organizate şi se bucură de prezenţa şi sprijinul financiar al administraţiilor locale şi judeţene, respectiv Covasna, Harghita şi Mureş. Revoltător mi se pare faptul că atunci când banul public este cheltuit în scopuri extremiste, aşa cum se întâmplă de ani buni, conducerile administraţiilor locale şi judeţene se fac că plouă, susţinând că legile le dau dreptul să finanţeze organizaţiile non-guvernamentale. Păi, dacă legea le dă acest drept, de ce nu sunt finanţate, bunăoară, şi filialele Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” din judeţele respective? Pe 9 mai, avem şansa să sărbătorim, noi, românii, împlinirea a 137 de ani de la cucerirea Independenţei de stat a României, în urma Războiului din anii

România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 3 EDITORIAL

1877-1878. Cu siguranţă, însă, aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani, evenimentul va trece aproape neobservat. Şi acest lucru se va petrece, datorită coincidenţei istorice că, în aceeaşi zi, se sărbătoresc Ziua Victoriei împotriva fascismului şi, mai nou, Ziua Europei. E greu de ales ce să sărbătoreşti mai întâi, dar să nu uităm că, în sute, mii de localităţi din ţară, dăinuie peste timp monumentele închinate celor căzuţi la datorie pe câmpurile de luptă de la Plevna, Griviţa, Rahova, Vidin, Smârdan. Ca să nu mai spunem că ar fi momentul şi cazul ca personalităţi ale generaţiei paşoptiste sau dintre cele care au înfăptuit Unirea Principatelor să fie evocate şi readuse în atenţie. La 40 de zile de la Sfintele Paşte, de Ziua Eroilor, cu siguranţă că evenimentul va fi celebrat cu fastul de rigoare, mai ales că se suprapune cu Ziua Înălţării Domnului. Va fi, ca de fiecare dată, un bun prilej pentru unii politicieni de a-şi face baia de mulţime. Nu poate fi pierdut momentul, mai ales că ne aflăm într-un an electoral, nu? În sfârşit, va sosi ziua de 23 august. Se vor împlini 70 de ani de la întoarcerea armelor şi trecerea României de partea Aliaţilor în ultima conflagraţie mondială. Privind acest eveniment - fostă zi naţională în timpul comunismului - părerile sunt atât de împărţite, încât, mai mult ca sigur, fosta sărbătoare va trece neobservată. Faptul va fi considerat firesc, mai ales că, după război, România a fost catalogată drept stat învins, iar ţara noastră, fără voia ei, a rămas sub ocupaţie sovietică, într-un regim comunist de tristă amintire. Vor fi, astfel, uitate aportul României la scurtarea celui de-al doilea război mondial, ca şi jertfa de sânge a zeci, sute de mii de români, rămaşi pe câmpurile de luptă de la Viena până în Siberia. Poate că nu aş fi scris aceste rânduri, dacă, observând ceea ce se întâmplă în ultimii ani cu evenimente majore, care ne-au marcat definitiv istoria naţională, nu mi-aş fi amintit un episod din cariera mea de militar. Eram comandant de mare unitate într-o frumoasă garnizoană de pe teritoriul ţării şi, la iniţiativa camarazilor mei, am organizat sărbătorirea împlinirii de 49 de ani de la înfiinţarea brigăzii noastre. Normal, am întocmit un raport şi un plan de măsuri pentru marcarea evenimentului respectiv. Din păcate, peste câteva zile, am primit răspuns negativ. Aniversarea nu a fost aprobată de eşalonul superior deoarece, potrivit unei legi sau unui ordin, sărbătorirea unităţilor şi marilor unităţi se desfăşoară numai din 5 în 5 ani, la aniversări cu cifra rotundă. Ne-am conformat, resemnându-ne să cinstim evenimentul, între noi, în familie. Am căutat mai târziu raţiunea legii sau ordinului. Răspunsul a fost sec: lipsa fondurilor financiare... Poate, iarăşi, nu aş fi scris aceste rânduri, dacă nu aş fi văzut cum alte ţări, inclusiv în teatrele de operaţii, îşi aniversează evenimentele şi personalităţile din istoria lor naţională, mai ales eroii. Este, în opinia mea, o demonstraţie şi un exemplu de mândrie patriotică, de respect faţă de înaintaşi şi de recunoştinţă pentru cei care şi-au dat viaţa pentru ca noi să existăm şi să ne bucurăm de pace, de democraţie şi prosperitate, de o viaţă liberă şi demnă. n

4 România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 INVITATUL REVISTEI Opritsa Dragalina-Popa, nepoata generalului erou Ioan Dragalina: În cântec sau în scriptă, candela sfântă a amintirii

Născută în 9 noiembrie 1942 la eroilor trebuie reaprinsă! Bucureşti, a doua fiică a lui Virgil Alexandru şi a Virginiei Elisabeta Dragalina. Absolventă - Dragă Opritsa Dragalina- o carte care scoate în evidenţă a Facultăţii de Filologie, secţia Germană, Popa, ne cunoaştem de ani figura luminoasă a unui ofiţer din Universitatea Bucureşti - licenţiată în Limba Armata Regală. Îmi pare nespus şi Literatura Germană şi Limba şi Literatura buni, am pregătit împreună Română (1965). Redactor la Secţia Germană manuscrisele tatălui tău, de rău că a murit. Aş fi dorit să-i - Radiodifuziunea şi Televiziunea Română comandorul Virgil Dragalina, mulţumesc personal pentru pilda (1965-1968). Documentarist la Editura care au văzut lumina tiparului pe care ne-a lăsat-o.Şi m-am tot pentru Literatura Universală, Bucureşti la Editura militară. Deşi stabilită gândit şi m-am necăjit că nu se (1968-1969). de mulţi ani în Statele Unite, fac îndeajuns cercetări despre În septembrie 1969 se stabileşte în SUA, eşti interesată de tot ce se soarta militarilor noştri care împreună cu soţul său, profesor dr. Valentin întâmplă în România. Mai au fost deportaţi în Uniunea Popa. Master of Arts - Limba şi Literatura mult, ai fost printre susţinătorii Sovietică şi au muncit, şi au murit Germană - City University of New York (1972- cei mai entuziaşti - financiar pe la Cercul Polar sau în iadul 1979). Master of Arts - Biblioteconomie şi moral - ai revistei România Dombasului. De fapt, nici despre - University of Michigan, Ann Arbor eroică. Acum sunt impresionat marile deportări din Basarabia şi (1979-1982). Şefa Secţiei de Germană şi de gestul tău de a susţine Bucovina nu s-a scris îndeajuns. Ştiinţe Economice/Business la Biblioteca Universităţii California, Davis (1982 - 2004). lansarea, în cadrul Asociaţiei Am citit cu mare admiraţie cartea A publicat numeroase articole şi Naţionale Cultul Eroilor “Regina Anitei Nandris - Douăzeci de ani în contribuţii la jurnalele şi enciclopediile Maria”, a unei burse pentru Siberia. Ce talent! Ce viaţă trăită de specialitate. Autoarea monografiilor: cercetarea istorică privind cu onoare, cu mândrie, în pofida “Ceausescu’s : An annotated soarta prizonierilor români suferinţei! bibliography,” Greenwood Press: 1994 şi în lagărele sovietice. Cum s-a Ar trebui să luăm exemplul “Bibliophiles and Bibliothieves, The search născut această idee generoasă, evreilor, care dau onoarea for the Hildebrandslied and the Willehalm adânc omenească şi patriotică? cuvenită amintirii tuturor celor Codex” Berlin. DeGruyter:2003. - Această idee mă frământă care au suferit, au supravieţuit, În anii 1990-1991, este iniţiatoarea unei de mai multă vreme. De curând sau au murit în mâinile călăilor. donaţii de 250 000 de cărţi ştiinţifice din am citit cartea Şi eu am luptat Noi - lăsăm vălul tăcerii şi uitării să USA pentru bibliotecile din Bucureşti. Este în Est, a generalului Gheorghe şteargă durerea. organizatoarea a două simpozioane ţinute Şi tot gândind aşa, mi-am de profesori universitari din Statele Unite Netejoru. Am fost impresionată pe teme de biblioteconomie la Bucureşti, de viaţa şi suferinţa, dar şi de propus să fac eu ceva de aici, din Iaşi şi Chişinău (1991 şi 1993). Pensionată în eroismul acestui ofiţer, care a stat Statele Unite. Nu am posibilităţi 2004; Bibliotecar Emerit şi Distins (primul 10 ani în lagărele de prizonieri mari, dar poate că gestul meu titlu de Distinguished Librarian decernat în sovietice, şi care a luptat cu o va fi un exemplu pe care să-l cadrul celor nouă campusuri ale University îndârjire extraordinară împotriva urmeze şi alţii. M-am gândit să of California. n unui sistem profund inuman. Este ofer o mică bursă - de 500 $, dacă

România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 5 INVITATUL REVISTEI

făcut acolo, în ţară, prin Asociaţia a ţării. Era bunica ta, nu-i aşa? Naţională Cultul Eroilor “Regina - Deşi Mama-Mare Elena a Maria”, prin revista România murit mult înainte de a mă naşte eroică, prin presa militară, prin (în 1934), amintirea ei a fost şcoli. păstrată vie în inima nepoţilor. Tata ne vorbea de ea cu mare - Ai crescut într-o familie de dragoste şi admiraţie, ca şi cum militari: bunicul tău, generalul ar fi fost încă printre noi. Şi azi, Ioan Dragalina, căzut în în rugăciunile mele de seară, războiul reîntregirii neamului, îi pomenesc numele şi mă rog este unul din oamenii de bronz pentru sufletul ei. Este alături de Generalul ai acestei naţii, o legendă; mine. Ioan unchiul tău, generalul Corneliu A avut o viaţă foarte grea, Dragalina Dragalina, combatant în deşi nu s-a plâns niciodată. pot, anual - studenţilor, istoricilor ambele războaie mondiale, Împachetând şi despachetând sau cercetătorilor care scriu o distins cu Ordinul “Mihai casa neîncetat, l-a urmat pe lucrare sau publică o carte despre Viteazul” clasa a III-a şi clasa a bunicul meu, care, ca ostaş, deportările militarilor noştri în II-a; tatăl tău, comandorul Virgil era trimis din garnizoană în URSS. Aş vrea, în memoria tatălui Dragalina, a fost veteran al garnizoană, oriunde îl chema meu, comandor de marină, Primului Război Mondial. Te-a datoria. A avut nouă copii. veteran al Primului Război marcat, te-a influenţat în vreun Patru dintre ei au murit la vârste Mondial, ca bursa să se numească fel faptul că ai trăit lângă nişte Bursa Comandor Virgil Dragalina! oameni care au însemnat ceva În America există lucrări pentru istoria românilor? de cercetare în domeniul - Dragostea de ţară, datoria, deportărilor forţate în URSS, dar onoarea, credinţa în Dumnezeu s-a scris prea puţin. Universităţile – iată elementele care mi-au care au interes în acest subiect marcat sufletul. Familia noastră sunt: Hastings College, University şi prietenii Tatei ne-au fost pildă of Virginia şi Indiana University. de curaj şi demnitate în timpurile Generalul Poate reuşesc să-i înflăcărez. grele. Nu am uitat niciodată Corneliu sfatul bunicului meu, Generalul Dragalin, - Să sperăm că asemenea Ioan Dragalina, dat Tatei când distins în iniţiative vor avea ecou şi la a împlinit 21 de ani: “Fii cinstit, ambele războaie noi... căci cinstea este singurul apanaj mondiale - Toţi se organizează ca să-şi al unui bărbat demn! Munceşte cu Ordinul păstreze istoria, numai noi nu o ca şi când ai de trăit un veac. “Mihai facem. Oare de ce? M-am uitat şi Roagă-te lui Dumnezeu ca şi când Viteazul” pe site-ul Universităţii Naţionale moartea bate la uşă!” Am încercat fragede, iar încântătoarea Aurora, de Apărare, din Bucureşti, crezând să onorez şi să trăiesc eu însămi frumoasă şi extrem de talentată, că poate au o secţie de istorie, dar acest îndemn. s-a stins la vârsta de 25 de ani. n-am văzut nimic încurajator. Voi Dureri mari, tragedii pe care le-a face tot ce depinde de mine ca să - Pentru noi, cei din redacţia suferit în tăcere. După moartea ne cunoaştem eroii. Am discutat revistei România eroică, gestul bunicului meu, Mama-Mare Elena şi cu dr. Ioana Groza, fosta decană tău de a lansa o bursă pentru şi-a dedicat viaţa încurajării şi a facultăţii de inginerie de la cercetarea unei perioade ajutorării văduvelor şi orfanilor University of California, care este dramatice din istoria noastră de război, gândindu-se la alţii trup şi suflet pentru a face ceva ne aminteşte de acţiunile de şi niciodată la ea. Ea este sursa pentru ţară. Voi sensibiliza şi caritate organizate de Elena mea de curaj, pildă şi lumină mai pe alţi români de aici. Sper să General Dragalina în anii ce au ales atunci când viaţa mi se pare reuşesc. Dar, cel mai mult trebuie urmat războiului de reîntregire nemiloasă.

6 România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 INVITATUL REVISTEI

Elena general meu îşi doarme somnul de veci a înfruntat avioanele sovietice, Dragalina, într-un cimitir din New York. sus, pe cerul Stalingradului. Iată văduvă de război, iniţiatoarea Deşi departe de România, ultima imagine a vieţii acestui multor acţiuni inima noastră bate pentru ţara erou: avionul lui în flăcări şi pentru ajutorarea noastră. Niciunul dintre noi nu paraşuta-i deschisă, plutind văduvelor şi şi-a uitat obârşia, n-a uitat de asupra barajului de foc al orfanilor din Borlova, leagănul neamului Stalingradului. A supravieţuit? războiul pentru întregirea nostru din Banat. Copiii surorii A fost luat prizonier? Cine-i va neamului. mele şi-au păstrat numele de scrie epitaful? Acestea sunt Dragalina, vorbesc româneşte personalităţile pe care le admir - Generalul erou Ioan curent şi sunt cetăţeni români. şi a căror icoană o port în suflet. Dragalina şi faptele sale au Fiica mea Andrea, născută la Oare se va găsi un cercetător intrat pentru totdeauna în Chicago, a cerut şi ea anul acesta român, un scriitor, un istoric care memoria colectivă a neamului redobândirea cetăţeniei române. să-i închine o lucrare? Nu crezi că românesc. Se cunosc, însă, prea Avem o arhivă bogată a familiei. merită? puţine date despre feciorii lui, Cui îi va rămâne după moartea generalul Corneliu Dragalina noastră? Există în România o - Ce te preocupă în mod şi comandorul de marină Virgil arhivă, o bibliotecă, un muzeu, special legat de cinstirea Alexandru Dragalina. care să-i onoreze amintirea? memoriei eroilor? - Faptele generalului Corneliu - Trăiesc de multă vreme în Dragalina au fost şterse din - Şi o întrebare pe care o străinătate şi am avut ocazia să istorie, fiindcă a luptat la adresez tuturor invitaţilor văd multe ţări şi, mai ales, să Stalingrad. Regimul comunist i-a revistei: care personalitate cunosc ce fac alţii pentru eroii negat memoria. Le-a fost frică să a istoriei noastre, în afara lor. Şi americanii, şi germanii, nu fie un imbold şi un simbol de bunicului tău, îţi este aproape şi francezii au un adevărat cult rezistenţă. Tata, după 1945 şi-a de suflet, ai îndrăgit-o şi o pentru cei care au căzut pe dedicat viaţa familiei şi scrierilor admiri? câmpurile de luptă. Nu ştiu lui. Graţie sârguinţei cu care - Mă reîntorc la cei care au cum se face că la ei operele şi-a depănat memoriile şi graţie suferit şi s-au sacrificat în urma comemorative de război, muzeele marelui său talent, ne-au rămas celui de-al Doilea Război Mondial, de istorie nu numai că sunt foarte documente preţioase despre cei a căror memorie aş vrea să fie bine întreţinute şi organizate, viaţa şi timpurile înaintaşilor revendicată de generaţiile tinere, dar sunt şi în atracţia turiştilor noştri. Sunt recunoscătoare de copiii revoluţiei. Iată, de pildă, străini, sunt cuprinse în circuitele revistei România Eroică şi Editurii viaţa prietenului Tatei, generalul turistice. Mă doare sufletul când Militare, care i-au recunoscut Nicolae Dragomir. Mi-l amintesc, citesc în presa de acasă despre meritele şi i-au publicat scrierile. prin 1956, cu zâmbetul pe buze, cazurile de profanare a cimitirelor reîntors acasă din iadul sovietic, eroilor, despre distrugerea unor - Care este, astăzi, soarta deşi fericirea reîntoarcerii i-a fost neamului Dragalina? scurtă. Fusese condamnat la zece - Soarta nu este în mâna ani muncă silnică şi deţinut în noastră. Omul propune şi URSS. Scurt timp după eliberare, Dumnezeu dispune! Astăzi, a fost arestat din nou, de data familia noastră este răspândită asta de autorităţile române, prin toata lumea, spulberată şi încarcerat la Jilava, Gherla, Căpitanul de vânturile imprevizibile ale Râmnicu Sărat şi Văcăreşti. Oare aviator istoriei. Nepoţi ai generalilor Ioan povestea lui amară n-ar trebui Alexandru şi Corneliu Dragalina trăiesc în repovestită? Oare n-ar trebui Manoliu a Franţa, în Suedia, în Germania, să rămână săpată în istoria şi înfruntat avioanele şi doi strănepoţi locuiesc în sufletul neamului nostru? Sau, sovietice pe Bucureşti. Sora mea Ioana şi cu de exemplu, viaţa căpitanului cerul Stalin- mine trăim în Statele Unite. Tatăl aviator Alexandru Manoliu, care gradului

România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 7 EVENIMENT monumente, de pe care au fost furate plăcile de bronz. Am Asociaţia Naţională Cultul Eroilor observat că la licitaţiile din ţară sunt scoase la vânzare obiecte care au aparţinut unor eroi şi “Regina Maria” lansează premiul care ajung în diverse colecţii particulare. Oare nu ar fi mai bine ca aceste obiecte să-şi “Comandor Virgil Alexandru Dragalina” găsească locul în muzee, să poată fi admirate de publicul larg? Nu pentru cea mai bună lucrare despre soarta militarilor ar fi normal ca instituţiile statului să achiziţioneze aceste valori, români căzuţi prizonieri în ultima conflagraţie mondială care, în fond, sunt parte din istoria noastră? Am fost surprinsă Asociaţia Naţională Cultul Eroilor premiului fiind acela de a stimula când am văzut la o licitaţie o „Regina Maria” instituie, începând cercetarea istorică asupra unei tabacheră de argint pe care era cu anul 2014, Premiul „Comandor perioade dramatice din istoria inscripţionat numele maiorului Virgil Alexandru Dragalina” pentru românilor. După cum se ştie, Ioan Dragalina. Mi-am amintit cea mai bună lucrare despre soarta despre soarta românilor care au de această tabacheră, care s-a militarilor români în lagărele de căzut în prizonierat - fie că a fost aflat multă vreme în casa noastră prizonieri din Uniunea Sovietică, în vorba despre cei luaţi în captivitate din Bucureşti. Nu ştiu cum a fost Al Doilea Război Mondial. Premiul, în pe frontul de Est, fie despre cei înstrăinată şi a ajuns la licitaţie. valoare de 500 de dolari, va fi acordat capturaţi pe frontul de Vest - s-a Dar nu m-am lăsat până n-am anual prin susţinerea financiară a vorbit şi s-a scris extrem de puţin. recuperat acest obiect care doamnei Opritsa Dragalina Popa, Abia după evenimentele din pentru mine, pentru familia mea, nepoata generalului Ioan Dragalina, decembrie 1989 au apărut câteva înseamnă foarte mult. E tabachera eroul de la Jiu, în Primul Război cărţi de memorialistică, semnate pe care a primit-o bunicul Mondial, şi fiica lui Virgil Alexandru îndeosebi de prizonierii români de la ofiţerii săi! Dar câte alte Dragalina, comandor de marină, supravieţuitori ai lagărelor din fosta obiecte - săbii, stilete, elemente combatant în Primul Război Mondial. U.R.S.S. Semnalăm, totodată, şi prima de uniformă militară, brevete, Ne-ar bucura dacă la această lucrare de doctorat pe această temă, decoraţii etc. - nu sunt risipite prin sumă s-ar adăuga, în anii următori, susţinută de colonelul (r) Ilie Schipor, fel de fel de colecţii particulare. şi alte contribuţii financiare, scopul sub coordonarea prof. univ. dr. Ion Muzeul Militar ar trebui să facă un efort şi să colecţioneze aceste Iaşi, se înscrie la Şcoala Specială de Artilerie, Geniu şi Marină din Bucureşti. În 1910, la sfinte relicve, şi prin asta să absolvirea şcolii, este avansat la gradul de preacinstească memoria celor Comandorul sublocotenent de marină şi repartizat la care s-au jertfit pentru ţară. Să nu Divizia de Dunăre, de unde este detaşat pentru uităm ce spunea Regina Maria: Virgil instrucţie la Divizia de Mare, pe crucişătorul “Nu vărsaţi lacrimi pe mormintele Alexandru „Elisabeta”, cu care, în toamna anului 1912, eroilor, ci mai curând slăviţi-i în participă, alături de o flotă internaţională, la cântec aşa ca faima numelui lor Dragalina supravegherea Bosforului. să rămână un ecou prin legenda În timpul Primului Război Mondial este (1890-1980) numit la comanda unei formaţii de nave veacurilor”. Cât de frumos spus, cu Comandorul de marină Virgil Alexandru - faimoasele vedete de siguranţă - şi, la 7 câtă simţire şi dragoste pentru cei Dragalina face parte din generaţia care a octombrie 1918, este trimis la frontiera de căzuţi! trecut prin ambele războaie mondiale, dar şi răsărit a României, pe Nistru, unde, cu o mână În cântec sau în scriptă, prin holocaustul roşu. de marinari, «căpitanii mei», cum îi numeşte candela sfântă a amintirii eroilor Născut la 16 ianuarie 1890, la Bucureşti, în Escadrila de Nistru, carte apărută, în 2011, trebuie reaprinsă! n în familia generalului Ioan Dragalina. După la Editura militară, reuşeşte să zădărnicească absolvirea clasei I la Gimnaziul „Mihail acţiunile trupelor ruseşti răzvrătite şi ale Kogălniceanu” din Vaslui şi a claselor Interviu realizat de bandelor de bolşevici care atacau şi jefuiau următoare la liceele militare din Craiova şi populaţia românească din zonă. colonel (rez.) Dan ROMAN

8 România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 EVENIMENT

Dragoman (Universitatea Naţională clare şi pertinente despre o dramă va fi stabilită de un juriu a cărui de Apărare). care face parte din istoria noastră. componenţă va fi aprobată prin Potrivit lucrării amintite, de Aşteptăm ca specialiştii să aducă la decizia Biroului Executiv Central al la intrarea în război şi până la lumină situaţia militarilor diviziilor Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor încheierea acestuia (22 iunie 1941- şi regimentelor care au luptat în “Regina Maria”. Premiul va fi înmânat 12 mai 1945), România a pierdut sudul Ucrainei, între Nistru şi şi în preajma Zilei Naţionale. n aproape 1,2 milioane de oameni, mai ales în prima parte a operaţiei din care peste jumătate de milion o Iaşi - Chişinău, începută la 20 august reprezintă prizonierii. Dintre aceştia, 1944, precum şi soarta celor 134.266 La închiderea ediţiei 445.153 de militari români au fost de militari din Armatele 3 şi 4 Domnul Cornel Dumitriu, din New York luaţi prizonieri de Armata Roşie: române dezarmaţi după 23 august (SUA), ne-a transmis următorul mesaj: 309.533 pe timpul Campaniei din 1944 şi a celor 1.354 de marinari din “Soţia mea, Nina, şi eu însumi Est şi 135.620 după 23 august 1944. echipajele navelor române capturate suntem bucuroşi să ne asociem Lucrările de referinţă ale unor autori de sovietici între 2 şi 19 septembrie prietenilor noştri de o viaţă, Opritza străini înregistrează România cu 1944. Dragalina Popa şi Valentin, şi să pierderi cifrate la 500.000 de oameni. Condiţiile de acordare a mărim valoarea premiului cu încă Cvasitotalitatea studiilor autohtone premiului. Vor fi luate în discuţie $500. Pentru mine personal este apreciază pierderile la 794.562 de toate lucrările de memorialistică o onoare să fac această modestă oameni sau – în cazurile istoricilor sau de cercetare istorică, apărute contribuţie cu speranţa de a înaripa Alexandru Duţu, Florica Dobre şi în anii 2013 şi 2014, precum şi imaginaţia şi curiozitatea tinerei Leonida Loghin – ele se ridică la lucrările aflate în pregătire pentru generaţii. Chiar dacă nu sunt istorici 930.171, din care 92.620 morţi, tipar. Autorii care doresc să participe 367.966 dispăruţi, 135.620 dezarmaţi la concurs sunt rugaţi să trimită consacraţi, mulţi dintre ei sunt animaţi după 23 august 1944 şi 333.966 lucrările pe adresa: de instincte jurnalistice autentice şi răniţi. Asociaţia Naţională Cultul am convingerea că vor răspunde cu Această statistică nu reflectă, nici Eroilor “Regina Maria”, Bd. Ion interes în dezvăluirea misterului tragic pe departe, dimensiunile calvarului Mihalache nr. 124-126, Sector 1, care a învăluit prizonieratul Armatei prizonierilor români. Iată de ce, Bucureşti. Cod Poştal: 70764. Române şi deportările neconsolate ale Asociaţia Naţională Cultul Eroilor Termenul limită de depunere a atâtor mii de civili. Prea adâncă şi prea „Regina Maria” doreşte să stimuleze lucrărilor (cărţilor): 30 octombrie îndelungată au fost tăcerea şi uitarea. cercetările în acest domeniu în 2014. Sunt încurajat să cred că şi alţii vor speranţa că se vor obţine răspunsuri Lucrarea câştigătoare a premiului urma acest exemplu.” n

După război, pleacă, prin concurs, la studii august 1932-1 noiembrie 1933), comandantul schimbările politice din ţară, este nevoit să se de specialitate în Anglia (2 martie 1920-16 Şcolii de Specialităţi (1 noiembrie 1933-14 ocupe, ca mulţi alţi ofiţeri ai Armatei Române aprilie 1922). Întors în ţară, îndeplineşte noiembrie 1935). De la 15 noiembrie 1935 este Regale, cu diverse îndeletniciri pentru a-şi diverse funcţii, unele de scurtă durată, în: detaşat la Serviciul Maritim Român, de unde putea întreţine familia. În 1975 emigrează Comandamentul Marinei, Direcţia Marinei din va fi scos la pensie la sfârşitul celui de-al Doilea în Statele Unite. Moare la 6 martie 1980, la Ministerul de Război, Comandamentul Diviziei Război Mondial, când, după ocuparea ţării de vârsta de 90 de ani, şi este înmormântat la de Mare, adjutant al A.S.R. Principele Nicolae către inamicii din 1918-1919, serviciul a fost New York, în Cypress Hills National Cemetery. în statul- Regal. Între 20 august 1927 şi 1 desfiinţat şi înlocuit cu o întreprindere sovieto- Inteligent, cult, excelent cunoscător iulie 1929 este trimis în Italia, ca reprezentant română, botezată „Sovromtransport”. al limbilor franceză, germană şi engleză, al Marinei Regale pentru supravegherea Este autorul a numeroase lucrări de decorat cu „Crucea de Război” franceză cu construcţiei distrugătoarelor tip R., pentru specialitate, între care studiile „Istoricul stea de bronz, „Legiunea de Onoare” franceză ca, la revenirea în ţară, să fie numit şeful Marinei Comerciale”, „Serviciul la bordul în grad de Cavaler, „Crucea de Război” Secţiei III Operaţii Instrucţie din Inspectoratul vaselor S.M.R.” şi „Enciclopedia Marinei franceză, distins cu Ordinul regal britanic General al Marinei (1 iulie 1929-1 iulie 1930), Comerciale”. Lucrările sale de căpătâi, care îl „Victoria” în grad de Comandor, precum şi ofiţer de legătură pe lângă amiralul englez vor impune definitiv în istorie, rămân cărţile de cu Ordinul „Coroana României” cu spade Henderson, însărcinat de Ministerul de Război memorialistică, apărute postum: Viaţa tatălui în grad de ofiţer cu panglică de „Virtutea cu studiul Bazei de Navale (15 aprilie-1 iulie meu, generalul Ioan Dragalina (Editura militară, Militară”, „Steaua României” în grad de 1930), şeful Biroului Şcoli din Inspectoratul 2009) şi Escadrila de Nistru (Editura militară, ofiţer, Virgil Dragalina rămâne unul dintre General al Marinei (1 iulie 1930-31 octombrie 2011). cei mai străluciţi şi distinşi ofiţeri ai Armatei 1931); comandantul NMS „Regina Maria” (16 După ultima conflagraţie mondială şi Române. n

România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 9 PERISCOP

POSTUL DE CONTROL

General de brigadă (r) Grigore BUCIU Sacrificiul salvator

Sacrificiul salvator este un gest de excepţie inimă, ar fi fost prilejuri nimerite de a ne revigora caracteristic doar speciei umane. Prin el se salvează sentimentele identitare şi de a ne vindeca, oarecum, ceva esenţial, plătindu-se preţul suprem. E patentat plăgile sângerânde de pe obrazul patriotismului de o credinţă fără egal, motiv pentru care sacrificiul nostru căzut în genunchi. se înscrie în zona sacralităţii. N-a fost să fie, căci această ţară nu mai este Primul exemplu notabil este cel făcut de Avraam, cum trebuie! Primul eveniment a trecut, adică 31 patriarhul celor trei mari religii ale lumii - judaică, ianuarie, şi liniştea de veacuri a voievodului de creştină şi islamică - care îşi duce unicul fiu să-l la Cozia n-a fost tulburată nicicum de amintirea sacrifice pe altarul credinţei, fără să întrebe de ce. El noastră. Vremuri tulburi, gâlceavă multă pe nimicuri răspundea unei cerinţe sacre, pe care nu-şi punea politice. Cine să se oprească din hărmălaia cotidiană problema să o înţeleagă. şi să ne aducă aminte cine suntem şi ce înaintaşi Toate popoarele au făcut sacrificii în decursul am avut? Poate dascălii, poate preoţimea, aşa cum istoriei, fără ca masa sacrificaţilor să ştie de ce, era pe vremuri... Greu de făcut în această oscilaţie dar au obţinut ceva important la schimb: putere, neobosită între adunarea de bani pentru fondul bogăţie, teritorii, drepturi, recunoaştere. clasei şi colecta pentru catedrală! Noi, românii, se pare că facem excepţie de la Privind înapoi ne dăm seama că a fost şi o aceste beneficii, deşi am avut vocaţia sacrificiului perioadă a normalului, în care conducătorii de când ne ştim. A fost întotdeauna un sacrificiu cunoscuţi după nume şi masele de oameni anonime pentru existenţă, izvorât dintr-o legătură mistică şi se sacrificau împreună. Pentru o cauză, pentru indestructibilă cu pământul. o idee. Şi au fost câteva: independenţa, unirea, Au fost vremuri când i-am cinstit pe cei unitatea. sacrificaţi, arzând tămâie pe dinaintea altarelor şi Sacrificiile din războiul ruso-turco-român din perpetuându-le cu evlavie memoria. 1877-1878 au fost răsplătite cu independenţa şi cu Anul acesta de graţie 2014 ar fi putut fi Anul un regat. Cele din Primul Război Mondial, enorme şi Mircea cel Bătrân, aşa cum este, cel puţin declarativ, aproape mitologice, cu o ţară reîntregită, România în calendarul bisericesc, Anul Brâncoveanu. Cel Mare, şi o dezvoltare economică şi culturală pe care, de-al doilea a avut şansa canonizării şi, deci, face de atunci, n-o mai putem atinge. parte dintre sfinţi, pe când primul, neavând parte Al Doilea Război Mondial a fost unul al de martiraj, a fost lăsat doar pe locul unde l-a sacrificiului gratuit, căci am pierdut sute de mii aşezat istoria. Şi acesta este unul de la care începe de români, fără ca românităţile pierdute să se mai un capăt de drum, după care conştiinţa de neam întoarcă vreodată înapoi. Am fost răsplătiţi, pentru şi credinţa creştină se contopesc, ca feţele unei scurtarea războiului cu şase luni, cu o ţară ocupată monede, devenind lege. Astfel semnul răstignirii de ruşi, ideologizată şi ucisă în fibra ei cea mai este când cruce, când sabie, după cum stă în raport profundă, la propriu, încât mai suntem derutaţi şi cu pământul, cu ţarina, respectiv ţara. astăzi. Cu certitudine, amândoi aceşti bărbaţi, din mila Sacrificiile în războiul antifascist par a fi fost doar lui Dumnezeu, domni ai românilor, indiferent dacă în folosul omenirii şi al Europei, deoarece românii sunt sfinţi cu crucea pe piept, ori laici cu sabia peste n-au obţinut decât lagăre, închisori, exterminare,

10 România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 PERISCOP distrugere etică în numele bunului colectiv, sacrificii Nu e singura jertfă prin care românii obţin o enorme pentru o reconstrucţie a ţării de succes, pe bucăţică de normalitate. A fost nevoie ca băieţelul care au demolat-o şi au furat-o bucată cu bucată Ionuţ să fie ucis de câini, ca să facem să se mişte neocapitaliştii, ce se pare că abia după 25 de ani în fapt rezolvarea problemei câinilor comunitari. încep să-şi piardă norocul, intrând şi ei la puşcărie. Desigur, s-au indignat până la Bruxelles şi mai A, Transilvania de nord-vest! Să fim serioşi. Am departe ONG-iştii ce sug cu lăcomie banii pentru fi primit-o oricum înapoi, deoarece nu era niciun protecţia animalelor. Am avut coşmarul că trăiesc motiv ca Ungaria, rămasă fascistă până în ultima zi într-o republică a câinior, în care maidanezul ucigaş de război, să fie recompensată cu acest trofeu. avea să fie ales preşedinte. În acest mare sacrificiu cu miza dejucată am De ce ne-om alinia noi la atâtea lucruri îndoielnice pierdut elita politică şi intelectuală a ţării, am de import, pe care ne străduim să le imităm peste pierdut respectul pentru hărnicia productivă ce-l măsură aici, cum ar fi un divorţ între doi sâni de silicon, plasa pe cetăţean în fruntea comunităţii lui, am fără identitate, şi un fraier dansator - devenit de interes pierdut respectul pentru proprietatea acumulată naţional, şi nu vedem şi alte lucruri serioase, cum ar cinstit şi multe altele le-am pierdut. fi, de pildă, că în SUA intră în adăposturi, anual, 5-7 Am şi câştigat câte ceva. Mulţi, foarte mulţi dintre milioane de câini şi sunt eutanasiaţi între 70-80% noi ne-am împrietenit cu şcoala şi am reuşit să ne dintre ei. Ai dracului americani, cu democraţia lor cu smulgem din sărăcia satelor şi oraşelor, cu speranţa tot! că ţara aceasta va ajunge mai bine. Poate nu Şi totuşi, rămân optimist. I-am văzut pe bătrânii vedeam uşa prin care se fuge de comunism, dar şi celor trei săptămâni de iarnă cumplită, croindu-şi aşa, cu conştiinţa aceea de prinşi în capcană pe care singuri drum prin nămeţi, necerând nimic nimănui o aveam, credeam că stăm în picioare şi că putem fi şi neînvinuind pe nimeni, şi m-a inundat bucuria mândri de ceea ce puteam fi. gândului că nu suntem pierduţi. Ei, oamenii simpli, În anii aceştia ne-am sacrificat toată munca care îşi iau soarta în mână şi dau dovadă din ce în investită «în fabrici şi uzine», distrugând aproape ce mai mult de spirit comunitar, sărind cu sutele să tot, ca să putem încăpea într-un capitalism de rezolve necazul cuiva, ei sunt partea moralmente carton. Am sacrificat cultura pentru a ne ameţi sănătoasă a acestei naţiuni. Li se adaugă şi acţiunile cu o himeră căreia nici măcar nu încercăm să i ne de voluntariat care încep să ne arate că în jumătatea opunem, stâlcindu-ne limba şi credinţele într-un de jos a ţării mai există normalul. balmeş cosmopolit. De ce? De frica de-a nu părea Tragedia din Apuseni mi-a arătat că oamenii de la ţară, ca şi cum acest lucru ar fi o ruşine. simpli şi curaţi din Ţara Moţilor şi din alte ţări n-au Sacrificiul gratuit este în toi. Dar numai pe una nevoie de investiţii STS-iste pentru a-i găsi în munţi dintre laturile societăţii. Au apărut sacrificii prin pe cei căzuţi cu avionul. Ei ştiu să acţioneze fără care încercăm să intrăm în normalitate, ceea ce mi conducători oficiali, cu credinţă, căldură frăţească, se pare cumplit. Într-un stat de drept, democratic şi milă şi spirit de întrajutorare, cu dragoste şi grijă faţă normal, ce trăieşte în era simulărilor pe calculator, de spiritul celor dispăruţi. Ei mi-au redat mândria intrarea în normalitate n-ar trebui să se facă prin că sunt român. Sunt fericit că sunt dintr-un neam moarte. cu ei, că sunt contemporan cu ei şi că acolo, în De ce un aviator de excepţie şi o fată îmbrăcată munţii lor, în care numai Dumnezeu îi vizitează, bate în uniformă militară - o speranţă a medicinii de inima curată a poporului meu. Aceea e România performanţă - au trebuit să moară, pentru a ne da reală, nu fiţăraia de toate felurile ce ne poluează seama că un sistem, conceput să meargă normal, mintea prin micile ecrane. Oamenii aceştia mulţi, nu funcţionează? Prin această tragedie ne-am dat nu suprastructura cu mofturi europeniste, ci ei, seama brusc, că dincolo de gălăgia managerială care-şi numără puţinii bani doar şi încă numai în pe care o facem, împănarea instituţiilor cu milioane, pentru a se amăgi că nu suntem sărăntocii neprofesionişti, cu protejaţi politic şi cu ambiţii de capitalismului european, ei mai au conştiinţa recreaţia mare, n-are cum face să meargă sistemul. legăturii sacre cu pământul pentru care cei de Bine, dragi capitalişti şi cum vă mai spune, acest dinaintea lor l-au apărat cu sânge. Doar ei par a mai lucru îl ştiau şi comuniştii de dinainte de Revoluţie. şti că la mormintele celor ce s-au jertfit e nevoie Ba este chiar în logica lucrurilor. de-o lumânare şi de-o floare! n

România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 11 PERISCOP

25 Octombrie. Ziua Armatei 25 octombrie 2013. În onoarea Armatei Române şi a eroilor ei, căzuţi pe câmpurile de luptă, Delegaţia Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, condusă de domnul general maior (r) prof. univ. dr. Visarion Neagoe, a participat la ceremonia de depunere de coroane de flori la Mormântul Eroului Necunoscut din Parcul Carol, Bucureşti. Foto: Cătălin Ovreiu. n

În preajma sărbătoririi Zilei Naţionale a României 2013, Asocia­ ­­ ţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria” a emis o medalie dedicată Medalie aniversară împlinirii a 95 de ani de la Marea Unire, consfinţită, prin voinţă populară, la 1 Decembrie 1918. Confecţionată din tombac aurit, medalia are diametrul de 60 mm şi o grosime de 3-4 mm. Pe avers se află harta României reîntregite, 1918, pe care a fost aplicată inscripţia: România. 95 de ani. În exergă, circular, cu majuscule, înscrisul, în partea de sus: MAREA UNIRE DE LA ALBA IULIA; în partea de jos, tot cu majuscule: 1918 1 DECEMBRIE 2013. Deasupra conturului silueta Catedralei Reîntregirii tehnică şi cu numele celui căruia României Mari - cu majuscule din Alba Iulia. În partea de sus, i-a fost acordată, fiind semnată - înscrisul: ÎMPLINIREA VISULUI cu majuscule: CATEDRALA şi parafată de preşedintele DE AUR, iar în partea de jos: AL REÎNTREGIRII. ANCERM, generalul maior (rez.) TUTUROR ROMÂNILOR. Să menţionăm că realizatorul prof. univ. dr. Visarion Neagoe. Pe revers, în exergă, circular, machetei grafice este generalul Este, după câte ştim, singura în partea de sus, cu majuscule: de brigadă (ret.) Petre Stoica. medalie închinată acestui ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ CULTUL Medalia este aşezată într-o eveniment jubiliar. n EROILOR, iar în partea de jos, cutie îmbrăcată în catifea şi cu majuscule: REGINA MARIA. este însoţită de un Certificat de Comandor aviaţie (rtg.) Câmpul central este ocupat de autenticitate, cu o scurtă notiţă Marius POPESCU CĂLĂRAŞI

12 România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 PERISCOP Spectacol omagial dedicat Zilei Naţionale Asociaţia Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria”, în colaborare cu Asociaţia Naţională a Pensionarilor şi Fundaţia Creştină “Sf. Arhanghel Mihail”, a organizat, în ziua de 28 noiembrie 2013, la Cercul Militar Naţional, un spectacol omagial dedicat împlinirii a 95 de ani de la Marea Unire şi a Zilei Naţionale a României. Şi-au dat concursul: orchestra şi solişti ai Ansamblului «Doina» al Armatei, sub bagheta lui Stelian Ungureanu; actorii Florin Nan, Jean Lemnea, Afrodita Andone; violonistul V. Albeşteanu, acompaniat de V. Cucu; soliştii Cornelia Stancu, Elisabeta Dobrat; grupul vocal- instrumental “Presto” condus de profesoarele Luminiţa şi Simina Renea; formaţia Grădiniţei din Şoseaua Vergului nr. 189. Publicul spectator s-a bucurat de o atmosferă sărbătorească menită să potenţeze sentimentele patriotice. n

România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 13 PERISCOP

În fiecare an, la 11 noiembrie, în întreaga lume se celebrează Ziua Armistițiului, data încheierii Primului Război Mondial. La 11 noiembrie 1918, în pădurea de la Compiègne, lângă localitatea Rethondes, s-a semnat armistițiul între Puterile Antantei și Germania, care a pus capăt primei mari conflagrații mondiale. La Iași, de Ziua Armistițiului, au participat ambasadorul Franței în România, Excelența Sa Philippe Gustin, atașatul militar francez, colonelul Jean-Mare Lavalée, prefectul județului Iași, ing. Romeo Olteanu, președintele Consiliului Județean, dr.ing. Celebrarea Zilei Cristian Mihai Adomniței, viceprimarul municipiului Iași, ing. Mihai Chirica, comandantul garnizoanei Iași, general dr. Armistițiului la Iași

Vasile Roman, col. (r) ing. Francezi din Cimitirul personalului medical) este Ioan Timofte, președintele Eternitatea au început încununat de efigia în bronz a A.N.C.E. „Regina Maria”, filiala ceremoniile militare cu Crucii de Război, 1914-1918. judeţului Iași, reprezentanți ai depuneri de coroane și jerbe de Ceremoniile militare au administrației locale, militari, flori. Cavoul eroilor francezi ai continuat la statuia generalului veterani de război etc. primului război mondial (ofițeri francez Henri Berthelot (1861- La Monumentul Eroilor și soldați, femei din cadrul 1931), situată în zona Teatrului

14 România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 PERISCOP

Național „Vasile Alecsandri”. După cum se ştie, generalul Henri Berthelot a fost șeful Misiunii militare franceze în România, care a contribuit la reorganizarea armatei noastre în primăvara anului 1917. După trecerea în revistă a Detașamentului de Onoare și intonarea Imnurilor naționale ale Franței și României, s-au rostit alocuțiuni referitoare la semnificația evenimentului de rememorare a relațiilor franco- române din perioada 1916- 1918 și importanța armistițiului pentru istoria mondială. Ambasadorul Franței a conferit distincții la doi militari români care au desfășurat misiuni în teatrul de operații din Afganistan, alături de militarii francezi: colonelul Florin Crețu (Batalionul 631 Tancuri) și căpitanul Romulus Panait (Flotila 95 Aeriană). Au fost depuse coroane și jerbe de flori la bustul ilustrului general francez, iar ceremonia s-a încheiat cu defilarea gărzii de onoare și a muzicii militare. Seara, la Muzeul Unirii, în Sala Dublei Alegeri, ambasadorul francez a asistat la conferința și prezentarea de carte a lui Michel Roussin, Pe urmele generalului Berthelot, apărută în 2013 la editura Guéna Barley. Evenimentul a fost organizat de Ambasada Franței în România, Institutul Francez din Iași și Complexul Muzeal Național „Moldova”. n

Colonel (r) ing. Ioan TIMOFTE

România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 15 PERISCOP

groapă comună, în curtea Granmar. Co. SRL din Şomcuta bisericii. Doar pentru 4 soldaţi Mare. s-au confecţionat coşciuge. Duminică , 27 octombrie În anul 2012, domnul Ioan 2013, în Chilioara, localitate Meseşan, primarul comunei atestată la 1368, aproape toată Coşeiu, de care aparţine satul suflarea satului a participat la Chilioara, aflat la al patrulea inaugurarea monumentului mandat, şi preotul Chiorlăuş eroilor. Ceremonialul de Ioan, care de peste 35 de inaugurare a monumentului a ani slujeşte în Chilioara, au început cu intonarea Imnului luat iniţiativa construirii unui Naţional de către o fetiţă în monument pentru cinstirea vârstă de 7 ani, Ghile Alice, Eroii Regimentului 34 Infanterie ”Constanţa”, comemoraţi la Chilioara În 18 octombrie 1944, memoriei celor 25 de localnici acompaniată de fanfara Regimentul 34 Infanterie morţi în cele două războaie asigurată de primăria Zalău. „Constanţa” reuşeşte să anihileze mondiale şi a celor 20 de militari După dezvelirea monumentului rezistenţa germană din jurul dobrogeni căzuţi în luptele de către domnii Marc Tiberiu Archidului şi să deschidă din 18 octombrie 1944. Au şi Ioan Meseşan şi sfinţirea drumul trupelor noastre spre fost sprijiniţi de preşedintele acestuia de către un sobor Hodod şi Carei. În luptele care Consiliului Judeţean Sălaj, de preoţi, au luat cuvântul au avut loc aici şi-au pierdut domnul Marc Tiberiu, care reprezentanţii Cosiliului viaţa, arşi de vii sau răpuşi de a asigurat cei 25.000 lei Judeţean şi ai Prefecturii schijele şi gloanţele trupelor necesari construirii şi finalizării judeţului Sălaj, parlamentari, germane, următorii militari: monumentului. Acesta a fost directorul Muzeului de serg. Vasile Sopranca, serg. proiectat şi realizat de firma S.C. Istorie Naţională din Zalău, Nicolae Berteşteanu, cap. Alexa comandantul garnizoanei Zalău Ardelean, sold. Tudor Mitroi, şi un veteran de război. sold. Nicolae Trifu, sold. Vasile La eveniment a fost prezentă Brătescu, sold. Vasile Sârbu, şi o delegaţie a Asociaţiei sold. Gheorghe Drăgan, sold. Naţionale Cultul Eroilor “Regina Tudor V. Tudor, sold. Reazim Maria”, filiala Constanţa”, care a Abdula, sold. Ioan Putina, sold. transmis mulţumiri autorităţilor Tudor Pascu, sold. Demetru locale şi sătenilor din Chilioara Stancu, sold. Teodor Brătescu, pentru faptul că, la 69 de ani sold. Nicolae Trizu, sold. Vasile de la evenimentele tragice din A. Brătescu, sold. Teodor octombrie 1944, nu i-au uitat pe Musican, sold. Damian Marian, cei care şi-au jertfit viaţa pentru sold. Gheorghe Zaharia, sold. eliberarea acestei localităţi. n Constantin Oprea. 20 de militari au fost înmormântaţi într-o Colonel (rtg.) Remus MACOVEI

16 România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 PERISCOP

rma vânătorilor de munte s-a înfiinţat prin 3 noiembrie. AOrdinul Marelui Cartier General nr. 294, din 3 noiembrie 1916. Cu acest prilej, Şcoala de Ziua Vânătorilor de Munte Schiori, înfiinţată în octombrie 1916, s-a transformat în Corpul care au luptat în nordul Italiei, sub nr. 1931, din februarie 1937, a Vânătorilor de Munte. Ca valoare comanda maiorului Alexandru desfiinţat cele două divizii de tactică, unitatea era similară cu Manolescu. După război, această munte şi a înfiinţat trei Brigăzi un regiment organizat pe trei unitate a fost dislocată la Zalău, Mixte de Munte: Brigada 1 Mixtă batalioane de vânători de munte, fiind transformată în Regimentul 7 Vânători de Munte la Sinaia; a câte trei companii. Trupele Vânători de Munte. Brigada a 2-a Mixtă Munte la vânătorilor de munte nu trebuie Regimentul 8 Vânători de Bistriţa Năsăud; Brigada a 3-a confundate cu trupele de vânători Munte a participat la campania Mixtă Vânători de Munte la Aiud înfiinţate în anii 1865-1866. militară din Ungaria, din vara (mutată în 1938 la Beiuş). În anul Evenimentele militare care au anului 1919. Din luna noiembrie 1939 s-a înfiinţat şi Brigada a 4-a avut loc la sfârşitul anului 1916 au 1918 a fost retras la Braşov. Cu Mixtă Vânători de Munte la Aiud. impus dislocarea vânătorilor de ajutorul său a fost înfiinţat Centrul Toate brigăzile mixte vânători munte din Bucureşti în Moldova, de Instrucţie al vânătorilor de de munte au participat de la 22 în garnizoana Târgu Neamţ. Cei munte de la Zărneşti, mutat în iunie 1941 la luptele de eliberare 1980 de soldaţi şi ofiţeri, cât anul 1927 la Predeal. a Bucovinei şi Basarabiei de Nord- număra atunci Corpul Vânătorilor Potrivit Ordinului Marelui Stat Est, care au fost răpite de către de Munte, au fost organizaţi într- Major, Secţia I, nr. 10.500, din 12 Uniunea Sovietică prin Notele un Batalion de vânători de munte, decembrie 1921, vânătorii de Ultimative din 26 şi 28 iunie 1940. format din şase companii: patru munte, constituiţi în trei Grupuri După data de 14 august 1941, companii de puşcaşi, o companie de Vânători de Munte, fiecare a Vânătorii de Munte au participat de mitraliere şi o companie de două batalioane, au fost dislocaţi împreună cu trupele de cavalerie transmisiuni. Primul comandant astfel: Grupurile 1 şi 3 în zona şi mari unităţi de infanterie la al batalionului a fost maiorul Virgil Braşovului; Grupul 2 la Sinaia. luptele de pe Nipru, Nordul Mării Bădulescu, sub comanda căruia a Batalioanele de vânători de munte de Azov, în Crimeea şi în Kuban, început procesul de instrucţie. au fost dislocate astfel: Batalionul suferind mari pierderi de vieţi Plecaţi din Târgu Neamţ la 26 1 la Sinaia; Batalioanele 2 şi 3 la omeneşti şi tehnică de luptă. iulie 1917, după un marş de 160 Abrud; Batalionul 4 la Predeal; De la 23 august la 6 septembrie km, vânătorii de munte au primit Batalioanele 5 şi 6 la Braşov. 1944, trupele de Vânători de botezul focului în bătălia de la dată cu înfiinţarea Munte au participat la acoperirea Oituz, obţinând primul succes Consiliului Superior al graniţelor ţării şi apoi la luptele de de luptă în ziua de 30 iulie la OArmatei, prin Decretul eliberare a Transilvaniei, Ungariei Cireşoaia. La 6 august 1917 s-au nr. 3721, din 22 august 1922, şi Cehoslovaciei. Jertfele trupelor opus ocupării poziţiilor de luptă s-a constituit Comandamentul de Vânători de Munte au fost ale românilor de către inamic. Trupelor de Munte, cu reşedinţa la foarte mari în cel de al doilea Întorcându-se în garnizoana Bucureşti. război mondial. Târgu Neamţ, la 2 noiembrie Prin Înaltul Decret nr. 1674 În prezent trupele de 1917, efectivele batalionului au din 1 august 1923, s-a înfiinţat Vânători de Munte sunt supuse servit la înfiinţarea Regimentului Divizia 1 Vânători de Munte Sinaia perfecţionării structurilor 8 Vânători de Munte, organizat şi Divizia a 2-a Vânători de Munte organizatorice, instruirii temeinice pe trei batalioane, şi a Centrului Bistriţa Năsăud. Comandamentul şi participării la îndeplinirea unor de Instrucţie al vânătorilor de Vânătorilor de Munte a primit misiuni în Afganistan. n munte. Ulterior a fost înfiinţat denumirea de Corpul Vânătorilor Batalionul 4 Vânători de Munte, cu de Munte. În anul 1937, Marele Colonel (rtg.) Gheorghe SUMAN participarea românilor ardeleni, Stat Major, prin Înaltul Decret Colonel (rtg.) Constantin CHIPER

România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 17 PERISCOP 24 Ianuarie 2014 155 de ani de la Unirea Principatelor Române Se împlinesc 155 de ani de la Unirea Principatelor. Un eveniment excepţional din trecutul românilor asupra căruia noi, cei de azi şi de mâine, ar trebui să ne aplecăm cu luare-aminte, căci avem multe de învăţat din paginile sale. Colonel (rtg.) Constantin CHIPER Prin Convenţia prevăzută de Tratatul de la Paris, încheiată conservatoare, reprezentanţii Înaintaşii noştri au ştiut să la Osborne, în ziua de 7/19 partidei naţionale au reuşit să împace textul Convenţiei de la august 1858, s-a hotărât ca aleagă ca domn, la 24 ianuarie Paris (din 7/19 august 1858) cu Muntenia şi Moldova să poarte 1859, tot pe colonelul Alexandru dorinţa ţării întregi. Astfel, lupta numele de Principatele Unite. Ioan Cuza. Un ziarist al epocii, pentru unire a înregistrat un De asemenea, să se înfiinţeze George Valentineanu, scria: „Tot succes răsunător, dubla alegere o Comisie Centrală, cu sediul Bucureştiul era în picioare, de la însemnând începutul procesului la Focşani, care să pregătească Filaret şi Dealul Mitropoliei până de construire, pe baze moderne, legile; tot la Focşani, urma să la Băneasa, mişcat de această a statului naţional român. fiinţeze o Curte de Casaţie veste salvatoare şi strigând din Sugestivă pentru entuziasmul comună. Alte decizii importante rărunchii inimii: Trăiască Unirea! populaţiei româneşti după ale Convenţiei: armatele vor Trăiască Cuza Vodă! Trăiască Roşii dubla alegere a lui Alexandru primi o organizare identică spre şi Albii! Trăiască boierii şi poporul! Ioan Cuza este telegrama trimisă a forma, la nevoie, una singură; Bucuria era în culme. Toţi îşi de locuitorii judeţului Fălciu: fiecare ţară va avea domnul deteră mâna şi se sărutară ca „Fapta pe care Măria-Voastră său, care va cârmui cu ajutorul nişte fraţi. Nu mai erau resimţite aţi isprăvit, slobozind neamul miniştrilor şi va exista o adunare sentimente separatiste, nu mai românesc din boieresc, munca legislativă. erau partide (…). Lacrimi de silită… este atât de mare Prin aceasta, Convenţia bucurie ieşeau din ochii tuturor.” cât nu o poate scrie niminia. devenea noua Constituţie. A fost unul din rarele Dumnezeul părinţilor noştri Conform noii Constituţii, momente de concordie păstreze zilele Măriei Tale ferice. moldovenii au ales la 5/17 naţională pe care le-au trăit Îl rugăm să ia din zilele noastre ianuarie 1859 pe colonelul românii în istoria lor. şi a copiilor noştri şi să adaoge Alexandru Ioan Cuza, ca domn Dubla alegere a lui la ale Măriei Tale, să ne pui la al Moldovei. În Muntenia se Alexandru Ioan Cuza, de la cale până la sfârşit. Rugămu-te, vorbea la început de Gheorghe care se împlinesc anul acesta dă-ne voie ca de acum înainte Bibescu şi de Barbu Ştirbei, foşti 155 de ani, a fost primită cu să te numim Părintele cel bine domnitori. mare însufleţire în Moldova, Voitor şi slobozitorul neamului Învingând elementele Muntenia şi Transilvania. ţărănesc”. n

18 România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 PERISCOP

Joi, 20 februarie 2014, Consiliul împlinirea a 95 de ani de la Director Central al Asociaţiei Naţio­ înfiinţarea Societăţii “Mormintele nale Cultul Eroilor “Regina Maria” Şedinţa Consiliului Eroilor Căzuţi în Război” , apreciind s-a întrunit în sedinţă lărgită pen­tru că este bine să se organizeze a examina problemele cu­ren­te şi un simpozion pe această temă. de perspectivă ale noului an. Director al ANCERM De asemenea, a fost examinată După ce s-a analizat starea posibilitatea de a se tipări Asociaţiei în anul care a trecut, După aprobarea execuţiei monografia asociaţiei într-un tiraj s-a prezentat situaţia financiară la bugetare pe anul 2013 şi a corespunzător şi de a se emite o începutul noului an. “Anul 2013 proiectului de buget pe 2014, medalie aniversară. Desigur, un nu a fost nici mai bun, nici mai rău Consiliul Director a constatat că punct aparte în cadrul discuţiilor decât anii anteriori - a constatat mai sunt filiale care nu comunică l-a constituit sărbătorirea împlinirii generalul maior (r) prof. univ. operativ datele solicitate, că unele a 100 de ani de la Marea Unire. dr. Visarion Neagoe. Am reuşit nu şi-au achitat sumele restante, După cum se ştie, asociaţia noastră să găsim câţiva sponsori care să provenite din cotizaţii sau din alte a lansat iniţiativa ridicării unui ne susţină în editarea revistei surse financiare. Faţă cu această Monument al Unirii la Alba Iulia, “România eroică” şi a monografiei situaţie, s-a decis să se trimită care ar urma să fie inaugurat în asociaţiei. În acest an va trebui să tuturor filialelor o circulară cu 2018. În acest sens, trebuie făcute căutăm şi alte surse de finanţare. Să consemnarea sumelor restante. demersuri pentru a cuprinde atragem oamenii să ne sprijine în Consiliul Director a discutat această acţiune în programul acţiunea 2% din impozitul pe venit.” programul acţiunilor privind guvernului “România-100”. n

misiunilor sub drapel în timp de pace şi în războaie. Protocoale de colaborare • La 5 martie a.c. a fost încheiat protocolul de colaborare între • Joi, 27 februarie 2014, Maria” a avut ca oaspeţi, la sediul Asociaţia Naţională Cultul domnul general maior (r) său, din Bucureşti, o delegaţie a Eroilor „Regina Maria” şi Oficiul prof. univ. dr. Visarion Neagoe, Asociaţiei Diplomaţilor Militari în Naţional pentru Cultul Eroilor. preşedintele Asociaţiei Naţionale Rezervă şi în Retragere „Alexandru Documentul a fost semnat de Cultul Eroilor „Regina Maria”, şi Ioan Cuza”, condusă de domnul general maior (rez.) prof. univ. dr. domnul colonel (r) Vlad Nicolae, general de brigadă (r) Nicolae Visarion Neagoe, preşedintele preşedintele Uniunii Veteranilor Aurel Ene. (foto). Cu acest prilej ANCERM, şi colonelul dr. Marian de Război şi a Urmaşilor s-a hotărât reînnoirea protocolului Popescu, directorul ONCE. Veteranilor, au semnat primul de colaborare, cele două asociaţii Protocolul consfinţeşte voinţa protocol de colaborare între propunându-şi să acţioneze şi celor două instituţii de a realiza cele două asociaţii. Evenimentul în continuare, în comun, pentru unele obiective de interes a avut loc la sediul Asociaţiei păstrarea în memoria colectivă comun în scopul protejării Naţionale Cultul Eroilor „Regina a înaintaşilor care şi-au sacrificat operelor comemorative de Maria” din Bucureşti. Cele viaţa pentru îndeplinirea război româneşti şi străine de două asociaţii îşi propun să pe teritoriul ţării şi, desfăşoare, în comun, activităţi mai cu seamă, de a pentru cunoaşterea faptelor veghea împreună de arme ale înaintaşilor, pentru la respectarea cinstirea memoriei eroilor şi întocmai a regimului pentru protejarea şi îngrijirea juridic al operelor operelor comemorative de comemorative de război, aşa cum este război. el statuat prin Legea • În 5 decembrie 2013, 379/2003. n conducerea A.N.C.E. „Regina

România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 19 PERISCOP Dialog cu cititorii O scrisoare pe adresa redacţiei Cine cinsteşte memoria eroilor ultimului război mondial? Întrebarea din titlu aparţine redacţiei şi este inspirată din scrisoarea domnului general de brigadă (rtg.) Alexandru Tudora, preşedintele Filialei «Mareşal Prezan», Sector 2, Bucureşti, a Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, scrisoare pe care o publicăm, fragmentar, în cele ce urmează: „... Ataşamentul meu sincer, din inimă, faţă de Cultul Eroilor se datorează şi faptului că trei generaţii din familia mea au luptat în tranşeele războaielor pentru apărarea demnităţii neamului românesc: bunicii din partea părinţilor, plugari, au luptat în războiul din 1877-1878; tata a luptat în Primul Război Mondial, la Mărăşeşti; eu şi cei trei fraţi ai mei am luptat în Al Doilea Război Mondial - Constantin, rănit, invalid de război; Vasile, mort pe front; Nicolae, copil de trupă. Eu am luptat în campania din Vest, cu gloriosul Regiment 3 Dorobanţi „Olt”, din Divizia 11, fiind comandant de pluton şi agent de legătură. Am fost distins cu decoraţii din partea guvernelor României, URSS, Cehoslovaciei. Sunt supravieţuitor al sângeroasei bătălii de la Oarba de Mureş, unde am fost rănit. Din anul 1990 sunt la conducerea Filialei ANVR „Mareşal Prezan”, sector 2, şi vicepreşedinte al ANVR. Am prezentat această situaţie şi sper să contribuie la problema pe care o supun atenţiei redacţiei, ca fidel cititor al revistei „România Eroică”. Am citit cu satisfacţie articolul din nr. 1-2 (38-39, anul XIII, serie nouă), scris de generalul de brigadă (r) Grigore Buciu, cu titlul Pagină din memoria colectivă. Autorul face o dureroasă radiografie a principalelor probleme referitoare la armata actuală a României. „Nu cred - spune generalul - că există naţiune mai indiferentă cu trecutul său decât cea a românilor. Şi nu ne-a fost mereu aşa; până în 1945 s-au clădit doar monumentele prin care memoria colectivă îşi cinsteşte eroii; până în 1990, la fel, chiar dacă a existat o selecţie ideologică”. În opinia mea, sintagma «selecţie ideologică» trebuie prezentată memoriei colective în conformitate cu cei care au acceptat selecţia. Este cunoscut faptul că, la chemarea ţării în caz de război, nu s-a făcut o selecţie ideologică pe criterii politice. De la general la soldat, românii au îmbrăcat cămaşa morţii... Nici până acum puterea politică şi administrativă nu a luat măsurile corespunzătoare pentru cinstirea eroilor căzuţi în ultimul război mondial. Prin ridicarea de simboluri - în special monumente - în toate localităţile României, în memoria celor căzuţi pe câmpul de luptă. Este cunoscut că, în memoria şi pentru cinstirea eroilor căzuţi în Războiul din 1877-1878 şi în Primul Război Mondial, 1916-1919, au fost ridicate monumente. Personal, în toate împrejurările am susţinut această problemă, oficial în şedinţa Biroului Executiv A.N.V.R., şi a fost aprobată în Conferinţa Naţională din 18 aprilie 2013. Cu sprijinul financiar al Primăriei Sectorului 2, am reuşit să realizez două cărţi - Mesaj pentru posteritate (500 ex.) şi Posteritatea să nu-şi uite eroii (300 ex.) - în care am susţinut că noi, veteranii de război, supravieţuitorii celui de-al Doilea Război Mondial, suntem cei îndreptăţiţi să tragem un semnal de alarmă, prin care Preşedinţia, Parlamentul, Guvernul să dispună măsuri corespunzătoare pentru ridicarea de monumente, troiţe în toate localităţile ţării în memoria ostaşilor căzuţi în tranşeele războiului. Aceasta trebuie să fie Recunoştinţa statului român pentru cei care au fost trimişi să lupte pentru Neam şi Ţară şi care nu s-au mai întors acasă niciodată! Domnule general de brigadă (ret.), director al Colegiului de redacţie al revistei „România Eroică”, vă adresez rugămintea de a vă implica cu toată autoritatea conferită de funcţie în rezolvarea problemei la care am făcut referire. Vă rog să primiţi respectul şi întreaga mea gratitudine! n General de brigadă (ret.) Alexandru TUDORA

20 România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 PERISCOP Dialog cu cititorii Cimitirul Eroilor Aş dori să aflu detalii despre Cimitirul Eroilor din Pasul Rotunda (judeţul Bistriţa-Năsăud). Ce funcţionalitate a avut? Am înţeles că adăposteşte soldaţi germani din Pasul Rotunda (deşi nu înţeleg ce ostilităţi au avut Recunoştinţă pentru eroi, Cluj- morminte individuale şi o groapă loc în anul 1942, anul inaugurării, Napoca, 2011), face următoarea comună. Din cel de-Al Doilea având în vedere starea de acalmie reconstituire a cimitirului (schema Război Mondial, în cimitir au dată de faptul că zona era sub alăturată): “În planul întâi sunt rămas trei morminte individuale ocupaţie horthystă). M-ar ajuta înmormântaţi militari din Primul şi patru gropi comune...”. Eroii mult orice informaţie relevantă, Război Mondial. Aici pot fi înmormântaţi aici, căzuţi în cele aş dori să o insinuez într-un articol recunoscute o placă din piatră, pe două conflagraţii mondiale, care face referire şi la respectiva care a fost inscripţionat: 1917 - 14 aparţin, în majoritate, Armatei zonă. Vă mulţumesc anticipat! morminte individuale şi 4 gropi Române. Din mărturiile bătrânilor Cu stimă, Nicu Bădescu comune”; în planul al doilea sunt din satul Valea Mare a rezultat că http://nicolaecristianbadescu. ostaşi care aparţin în mijlocul cimitirului blogspot.ro/ armatelor române, s-ar fi aflat o troiţă maghiare şi germane pe care scria: “Aici au Cimitirul despre care ne şi este compus fost înmormântaţi solicitaţi date este situat în Pasul din 3 morminte 685 ostaşi români din Rotunda, la 10 km nord-est individuale şi 4 gropi războiul cu austro- de satul Valea Mare, comuna comune, dintre care ungarii”. Şanţ. Întrucât cimitirul se află, o groapă comună de Pentru mai multe de multă vreme, într-o stare mari dimensiuni; în amănunte, vă sfătuim jalnică, Filiala judeţului Bistriţa planul al treilea sunt să consultaţi cartea Năsăud a Asociaţiei Naţionale înmormântaţi soldaţi domnului colonel (rtg.) Cultul Eroilor “Regina Maria” neidentificaţi, în două Ioan Cordovan. n a hotărât, de comun acord cu primăria comunei Şanţ, să înceapă lucrările de readucere a acestuia la o stare normală. În 2013, în planul Filialei Bistriţa Năsăud erau cuprinse lucrări pentru delimitarea amplasamentelor celor patru gropi comune, dar şi a gropilor individuale, urmând ca, “prin bunăvoinţa şi implicarea P.S. Episcopul-Vicar Vasile Someşanul şi a altor personalităţi cu simţ patriotic dezvoltat, să se construiască şi un monument.” Colonelul în retragere Ioan Cordovan, Preşedintele de Onoare al ANCERM - filiala jud. Bistriţa- Năsăud, autorul unei lucrări despre operele comemorative de război din judeţul Bistriţa Năsăud (vezi: Col. (r) Ioan Cordovan,

România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 21 PERISCOP Dialog cu cititorii Cititorii, despre revista noastră Despre “O viaţă în România” Stimate Domnule Roman, rugăciuni al lui Osman Paşa. fiind evident doar aduşi cu şcoala Vă mulţumesc foarte sincer Foarte interesant! O piesă de la acţiune. În rest, este o revistă pentru informaţia şi documentul muzeu care a supravieţuit atâtor luminoasă. ataşat din revista România intemperii şi catastrofe istorice, Doamne ajută! Eroică nr. 2/2013, p.57, de care vă ca să ajungă să ne încânte acum, Călin Hentea, ocupaţi ca redactor şef. peste spaţiu şi timp, cu culorile ei Bucureşti Am fost interesat şi onorat de atât de vibrante şi cu lucrătura Despre marile fapte de opinia autorului acestui articol atât de fină. Un obiect de mare arme ale înaintaşilor despre cartea mea “O viaţă în valoare istorică şi sentimentală. Cu deosebită plăcere am România”, care a înţeles foarte Ce să spun despre Crucea de pe primit şi am citit revista România bine esenţa cărţii. Am văzut multe Caraiman? Am admirat-o când Eroică, ce ne-a reînviat în alte articole interesante, cum eram copil şi tare doresc s-o mai memorie eroicele fapte de vitejie ar fi cel despre aviatorul Tudor văd o dată aprinsă în noapte. Şi ale bravilor noştri ostaşi, care Greceanu, sau faptul că revista calendarul de la încheierea ediţiei s-au jertfit pentru întregirea colectează fonduri. Vă rog să-mi este important şi interesant. Bună gliei strămoşeşti. Marile fapte spuneţi prin ce mijloc v-aş putea idee! de arme ale înaintaşilor noştri trimite o contribuţie. Felicitări! au menirea de a ne ţine trează Cu mulţumiri, Opritsa Dragalina-Popa permanent conştiinţa unităţii şi Ion Cantacuzino Elk Grove, independenţei naţionale, precum Paris Statele Unite ale Americii şi disponibilitatea noilor generaţii Felicitări! de a se sacrifica, la nevoie, ...Mi-a plăcut mult varietatea O revistă luminoasă pentru păstrarea cu demnitate a şi calitatea articolelor: de la M-aş bucura să fim atât de integrităţii şi suveranităţii patriei. generalul Ciprian la sergentul eroici şi uniţi pe cât se spune în Vă mulţumim şi vă urăm Dumitrescu, de la eroii aviaţiei la revistă. Dar nu suntem şi nu prea succes în îndeplinirea nobilelor Alexandru Ioan Cuza şi Brâncuşi... cred că am fost vreodată. Poate scopuri propuse. n Le-am citit cu mare plăcere şi secvenţial. Pe de altă parte, în General maior (r) ing. interes. Dar mai ales mi-a plăcut fotografiile de grup apar doar Tiberiu Lopatiţă, articolul despre Covorul de bătrânei şi veterani, cei tineri preşedintele A.C.M.R.R. din S.T.S.

Mă interesează date cu foşti militari şi cadre de seamă ale armatei române, încercând să prezint structura unităţilor, cadrele etc. În despre Artileria Română speranţa primirii din partea dvs a unui răspuns, va doresc Mă numesc Vlăduţă Cristian, de profesie inginer, şi numai bine! vă deranjez pe această cale în dorinţa obţinerii de sprijin Cu stima! din partea dvs. Am în pregătire de aproape un an un cristi vladuţă articol mai amplu despre rachetele din armata română [email protected] şi am câteva piese lipsă, şi anume date despre Divizionul 170 rachete Brăila. Vă rog să mă ajutaţi, punându-mă Cred că cel mai bine ar fi să luaţi legătura chiar cu în legătura cu unul sau mai mulţi dintre cei care au fost autorul documentarului, respectiv domnul colonel cadre în unitatea respectivă şi care sper că au participat (rtg.) Petru Gurău, un bun cunoscător al istoriei la realizarea articolului din revista Brăila Eroică nr. 17 unităţilor de artilerie din Brăila şi nu numai. Telefon: din 2013. Mărturisesc că am colaborări pe această cale 0339800547; 0743016272. Vă doresc succes!n

22 România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 Filialele CULTUL EROILOR Cartea de Aur Pe scurt, din filiale PRAHOVA. Conducerea filialei a distribuit 220 de reviste România eroică şi 800 de reviste a comunei Păltiniş Prahova eroică în şcoli şi localităţi din Prahova şi Republica Moldova. Am primit la sediul central Botoşani a ANCE „Regina Maria”.  Au fost înmânate 5 drapele al Asociaţiei Naţionale Cultul „În Cartea de Aur, lucrare pentru Cercurile „Cultul Eroilor” din şcolile gimnaziale „Henri Mathias Eroilor „Regina Maria” o lucrare de cuget patriotic şi simţire Berthelot” şi „Grigore Moisil”, din de excepţie: Cartea de Aur creştinească - se arată pe Ploieşti, precum şi din comunele a comunei Păltiniş, judeţul frontispiciul volumului - sunt Ariceştii Rahtivani, Cărbuneşti şi Surani. Astfel, numărul cercurilor Botoşani. nominalizaţi eroii „Cultul Eroilor”, în judeţ, a ajuns la Tipărită în 2013, şi martirii comunei 49!  În localitatea Poiana Câmpina Cartea de Aur a Păltiniş, care au căzut a fost dezvelit bustul Mareşalului comunei Păltiniş în luptă, îndeplinind . a fost întocmită un serviciu comandat BISTRIŢA NĂSĂUD. Membrii şi coordonată sau voluntar în slujba Consiliului Director au participat de un ofiţer în Statului Român”. la simpozionul „Memoria eroilor, reînviată la Joseni”, organizat în rezervă, colonelul În Cuvânt înainte, comuna Bîrgăului, în ziua de 11 Emil Dângeanu, colonelul (rez.) noiembrie 2013. Moderatorul fiu al comunei şi Iulian Patca notează: activităţii a fost prof. Adrian Mănarcă, vicepreşedinte al filialei. primvicepreşedinte «Cartea are 177 Colonelul (rtg) Ioan Cordovan şi al filialei Botoşani a de pagini, cu texte locotenent-colonelul (r) Lucian Asociaţiei Naţionale semnificative şi Valea au prezentat materiale documentare despre eroismul Cultul Eroilor „Regina Maria”, ilustraţii alb-negru şi color, ce locuitorilor acestor meleaguri în împreună cu primarul Costel definesc identitatea comunei, zbuciumata istorie a Ardealului. Romanescu şi Consiliul Local al trăsăturile fundamentale ale  O delegaţie a filialei a participat, în 8 decembrie 2013, la lansarea comunei Păltiniş, precum şi cu oamenilor ca patrioţi, cetăţeni monografiei comunei Runcu Salvei, sprijinul preoţilor parohi Traian de omenie şi buni creştini, cu realizată de prof. univ. dr. Vasile Drob, Lucian Plugaru, Ciprian spiritul lor sănătos şi vocaţia Dâncu, fost deputat şi ministru, Muraru, Ioan Şuşu şi al filialei solidarităţii”. n sociolog de renume, fiu al acestui colţ mirific de pământ românesc.

BOTOŞANI. La iniţiativa subfilialei din comuna Verona, primăria din localitate a ridicat un monument în memoria eroilor din Icuseni. La inaugurarea monumentului au participat şi membri ai conducerii filialei judeţene.  La solicitarea Societăţii Culturale Parcova Nova din Raionul Edineţ, Republica Moldova, pentru a contribui cu fonduri băneşti la ridicarea unui monument în comuna Parcova, am intervenit la O.N.C.E., la Prefectul Judeţului şi la Consiliul Judeţean, dar fără rezultate concrete. Ne continuăm demersurile la oameni de afaceri MEMENTO din Pechea Eroilor Monumentul La

România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 23 Filialele CULTUL EROILOR din judeţ.  Plut. adj. principal în Asociaţia Naţională Cultul adjunct la Muzeul judeţean retragere Ioan Tudosa a împlinit „Teohari Antonescu”, Giurgiu; Ina vârsta de 102 ani! Membrii filialei Eroilor „Regina Maria”, Stana Rebigan. judeţului Botoşani a Asociaţiei Filiala judeţeană Giurgiu Fireşte, obiectivele filialei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, împreună cu filiala Dorohoi jud. Giurgiu se vor axa pe cele şi filiala judeţeană A.N.V.R., l-au ale Asociaţiei pe plan naţional, sărbătorit şi i-au acordat o diplomă „Să facem ceea conform statutului. Totuşi, pentru participarea la luptele ţinând cont de specificul pentru eliberarea Bucovinei.  În urma demersurilor filialei judeţene ce putem să judeţului Giurgiu, s-a convenit pe lângă primăria Municipiului asupra unei strategii de acţiune Botoşani, au fost montate catarge şi de dezvoltare a filialei şi a fost arborat Drapelul Tricolor facem!” la cele două Parcele de Onoare ale conform devizei să facem ceea Eroilor din Cimitirul Pacea. În anul În ziua de 30 iulie 2013, prin ce putem să facem. 2014, urmează să se întreprindă osârdia unui grup de entuziaşti În consecinţă, obiectivele lucrări de reabilitare. a fost reînfiinţată la Giurgiu, prioritare sunt: CLUJ. Membrii filialei au tărâm încărcat de istorie, o filială  Demersuri pentru participat la un parastas de pomenire a Asociaţiei Naţionale Cultul restaurarea, îngrijirea şi a eroilor din comuna Borşa, unde Eroilor „Regina Maria” (România protejarea monumentelor au fost evocate luptele din toamna eroică, nr. 2/47-2013). În comemorative de război din anului 1944 în zona satului Crestaia, unde au căzut la datorie peste 100 prezenţa d-lui general maior (r) municipiul Giurgiu. Avem de români.  Cu sprijinul filialei profesor universitar dr. Visarion în vedere, în primul rând, judeţene, a fost editată şi lansată Neagoe, preşedintele ANCERM, Monumentul Armatei franceze lucrarea monografică Eroii se răsucesc şi a generalului de brigadă în mormânt, de Maria Buruian, care a Dunării 1918 şi Monumentul evocă faptele de arme ale eroului (r) Florin Urdoi, preşedintele eroilor români căzuţi în luptele martir Ioniţă Creţan, fra­tele autoarei, Asociaţiei Naţionale a Cadrelor desfăşurate la Giurgiu la 26 mort în prizonierat în fosta U.R.S.S. Militare în Rezervă şi în august 1944. La lansarea cărţii, la Cercul Militar, au participat 115 membri, simpatizanţi, Retragere „Alexandru Ioan Cuza”,  Elaborarea unei lucrări invitaţi, în frun­te cu Mitropolitul filiala Giurgiu, a avut loc şedinţa privind monumentele Andrei.  Prin adrese scrise şi de constituire a asociaţiei. A fost comemorative de război telefonic, au fost contactaţi cei 81 de ales Biroul executiv judeţean din municipiul Giurgiu. Vom primari din judeţ pentru actualizarea evidenţei operelor comemorative al filialei Giurgiu în următoarea contribui astfel la CARTEA DE de război, în vederea continuării componenţă: AUR A EROILOR NEAMULUI Albumului eroic. Acţiunea se bucură - Preşedinte: Alexa Mircea, ROMÂNESC. de sprijinul Consiliului Judeţean, muzeograf la Muzeul judeţean consiliilor locale, primăriilor şi  Demersuri privind preoţilor parohi din toate localităţile „Teohari Antonescu” Giurgiu; dobândirea de persoană juridică judeţului.  La invitaţia Societăţii - Prim vicepreşedinte: a filialei Giurgiu. „Avram Iancu”, conducerea filialei comandor (r) Marian Tătaru;  Eforturi privind atragerea a participat la redeschiderea Complexului Muzeal „Avram Iancu” - Vicepreşedinte: locotenent- de noi membri, în special din din satul Inceşti (judeţul Alba), la colonel Mihai Pompiliu; rândul militarilor şi al cadrelor dezvelirea unui bust din bronz al - Vicepreşedinte: locotenent- didactice. Nu va fi neglijată Crăişorului Munţilor Apuseni (1 colonel (r) Rancea Dorina; atragerea tinerei generaţii în septembrie), precum şi la dezvelirea busturilor eroilor martiri Cloşca şi - Secretar executiv: Steluţa realizarea nobilelor scopuri ale Crişan, în comuna Albac (judeţul Cucu; filialei noastre. Alba, 7 septembrie). - Membri: profesor dr.  Publicarea în revista ARAD. În 22.10.2013, Gheorghe Dumitrescu, Şcoala „România Eroică” a unei serii de conducerea filialei a participat la generală „Mihai Eminescu”, articole privind monumentele simpozionul „Armata Română în Al Giurgiu; Emil Păunescu, director din judeţul Giurgiu.

24 România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 Filialele CULTUL EROILOR

 Colaborarea cu instituţiile sfârşit. Trebuie conştientizată în II-lea Război Mondial”, la Colegiul judeţene cât şi cu cele din ţară, opinia publică obligativitatea Naţional „Elena Ghiba Birta” Arad. în vederea realizării nobilelor respectării eroilor care s-au  Împreună cu membri ai cercurilor obiective propuse. jertfit ca această ţară, bună, „Cultul Eroilor”, filiala a participat, în 24.10.2013, la ceremonialul militar Un astfel de demers nu frumoasă, răbdătoare, pentru şi religios de decorare a Drapelului poate sta doar în mâna unui care au curs râuri de sânge eroic, de Luptă al B.191 I. „Radu Golescu”. grup, oricât ar fi el de entuziast. să existe. n  În 28.11.2013, conducerea filialei Vremea acţiunilor obligatorii s-a Mircea ALEXA a organizat simpozionul Aradul - Cetatea Marii Uniri, care a fost PRECIZARE. În România Eroică nr. 2/2013, p. 27, col. 3, rândul 5 de jos se va citi: general urmat de un moment lirico-patriotic de brigadă (rtg.) Florin Urdoi. Ne cerem scuze pentru omisiune. Redacţia susţinut de elevii Cercului „Cultul Eroilor” de la Şcoala Gimnazială nr. Asociaţia Naţională Cultul lucrări semnate de membrii 5 Arad. Eroilor „Regina Maria”, Filiala Filialei (George Coandă, Mihai CONSTANŢA. În 20. 07. 2013, Stan, Victor Petrescu, Ion membrii filialei au fost implicaţi „Mihai Viteazul” Dâmboviţa Mărculescu) cât şi numărul în organizarea fotoexpoziţiei organizate la Muzeul Marinei 1-2(41-42) anul XVI, 2013 şi la ceremonialul organizat la al revistei Eroica, dedicat Aerodromul Mihail Kogălniceanu Implicare în împlinirii a 95 de ani de la cu ocazia Zilei Aviaţiei.  La Unirea Basarabiei cu Patria 8. 09.2013, 50 de membri şi simpatizanţi ai Asociaţiei au manifestări Mamă România. De asemenea, participat la comemorarea bătăliei publicaţia a mai fost lansată de la Turtucaia (Tutrakan).  Cu şi la Biblioteca Municipală ocazia Zilei Oraşului Dobrich / culturale la Bulgaria, la festivităţile organizate „B.P. Haşdeu” din Chişinău, la de oficialităţile locale au participat liceul particular „Prometeu”, şi 50 de membri şi simpatizanţi ai Chişinău şi din acelaşi oraş, şi la Biblioteca Asociaţiei.  Conducerea filialei Publică „Timişoara-Târgovişte” a răspuns invitaţiei Forumului Democrat German Constanţa de a Târgovişte din Căinari, localitate natală participa la festivităţile organizate a poetului Alexei Mateevici, cu ocazia Zilei Unităţii Germane.  Luna septembrie 2013 autorul celebrului poem „Limba  De Ziua Armatei României, conducerea filialei a organizat un a fost, pentru Filiala „Mihai noastră”. Revista a fost primită simpozion la care au participat circa Viteazul” Dâmboviţa a Asociaţiei cu real interes patriotic. 150 de profesori şi elevi constănţeni; Naţionale Cultul Eroilor La lansările de la Academia au fost depuse coroane de flori în „Regina Maria”, una marcată de Ştiinţe a Republici Moldova şi oraşele Mangalia şi Medgidia, iar membrii Cercurilor „Cultul Eroilor” de evenimente cu rezonanţă de la Biblioteca „B.P. Haşdeu” din din cele două oraşe au participat la naţională şi internaţională, în Chişinău, prim-vicepreşedintele ceremonialele militare şi religioase care s-a implicat prin colaborare Filialei „Mihai Viteazul”, prof. dr. organizate de oficialităţile locale.  În data de 13 decembrie, cu ocazia sau organizare. Astfel, în George Coandă, a transmis un Zilei Tătarilor, filiala a participat la perioada 3-6 septembrie, mesaj din partea gl.bg.(r) prof. sesiunea de comunicări ştiinţifice şi membri ai filialei au luat parte, dr. Visarion Neagoe, şi gl.bg.(r) la lansarea lucrării Eroi musulmani Constantin Tănase, preşedinte şi, în armata română, semnată de col. fiind invitaţi de onoare, la cel (r) Remus MACOVEI, preşedintele de-al doilea Congres Mondial de respectiv, prim-vicepreşedinte filialei A.N.C.E. „Regina Maria”, Eminescologie care a avut loc în al Asociaţiei Naţionale Cultul Constanţa.  La 1 decembrie 2013 Chişinău, sub cupola Academiei Eroilor „Regina Maria”. a fost inaugurat SITE-ul Filialei Constanţa a A.N.C.E. „Regina Maria”. de Ştiinţe a Republicii Moldova. Pe lângă intervenţiile  Între 16-20 septembrie SUCEAVA. În 21.09.2013, a fost ştiinţifice, la standul Editurii 2013, filiala Dâmboviţa a comemorat eroul sublocotenent Bibliotheca au fost lansate fost unul din organizatorii postmortem Ion GROSARU. La

România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 25 Filialele CULTUL EROILOR eveniment au participat, alături de complexului naţional de la Centrul Internaţional de familie, reprezentanţii M.Ap.N., ai manifestări dedicat împlinirii Conferinţe al Universităţii Prefecturii, Consiliului Judeţean şi a 420 de ani de la urcarea pe „Valahia” din Târgovişte; ai Comandamentului Garnizoanei tronul Ţării Româneşti a lui Mihai concertul orchestrei „Muntenia” Suceava, precum şi colegii din B.32 I. „Mircea” din Timişoara, Viteazul. Membri ai filialei (gl. a Consiliului Judeţean care au depus coroane de flori. bg.(rtg) Constantin Tănase, prof. Dâmboviţa de la Complexul Elevii şcolii din Păieni, şcoală care Mihai Stan, prof. dr. George Naţional Muzeal „Curtea poartă numele eroului, au recitat Coandă, prof. dr. Victor Petrescu, Domnească”; lansările de carte poezii scrise de Ion GROSARU, col. (rtg) dr. Alexandru Manafu, de la Biblioteca Judeţeană „Ion din volumele Pasărea de ceară şi Chemare în necunoscut.  Condu­ col. dr. Marian Curculescu, Heliade-Rădulescu” Dâmboviţa; cerea filialei a fost invitată, în Victor Mihalache) au fost direct concursul şcolar, cu participarea 06.09.2013, de Instituţia Prefectului, implicaţi în toate momentele unor echipaje din unităţile de la şedinţa Comitetului Consultativ acestei manifestări naţionale: învăţământ dâmboviţene, de de Dialog Civic. Cu această ocazie, au fost prezentate principalele pelerinajul „Flacăra Unirii” pe la Centrul Cultural al comunei activităţi desfăşurate de filială, itinerariul Târgovişte - Giurgeni - Aninoasa; spectacolul de muzică preocupările pentru perioada Călugăreni - Drăgoeşti - Craiova populară „Toată România”, care a următoare, precum şi nr. 4 al revistei - Rm.Vâlcea - Alba Iulia - Câmpia avut loc în Piaţa Tricolorului din Plăieşii. La solicitarea filialei, s-a n promis sprijin pentru editarea Cărţii Turzii - Şelimbăr - Târgovişte; Târgovişte. de Aur a Judeţului.  Preşedintele Simpozionul naţional de George COANDĂ şi prim-vicepreşedintele filialei au fost declaraţi „Cetăţeni de Onoare” ai comunei Cornu Luncii. Asociaţia Naţională Cultul culturale din judeţe. Din Agenda SĂLAJ. Conducerile filialelor Eroilor „Regina Maria”, Culturală a Bibliotecii Judeţene şi subfilialelor au participat „Antim Ivireanul” Vâlcea aflăm la dezvelirea unor opere Filiala judeţeană Vâlcea că în ziua de 23 ianuarie, în comemorative închinate eroilor sălăjeni şi altor militari căzuţi la sala de conferinţe a instituţiei datorie în cele două războaie Pe Agenda respective, a avut loc lansarea mondiale în localităţile Bălan, volumului aniversar „Şaptezeci Bidirini, Coşei, Mureşenii de Jos, - Gheorghe Cărbunescu - omul Făget etc.  În 24 octombrie 2013, care respiră prin muzică», apărut filiala a fost vizitată de domnul Culturală a colonel dr. Marian Popescu, la Editura Rotipo, Iaşi, 2013, sub directorul O.N.C.E., care, împreună îngrijirea lui Eugen Petrescu. cu o delegaţie a Ambasadei Bibliotecii Parteneri: Forumul Cultural al Slovace, a verificat starea Cimitirului Râmnicului, Liga Scriitorilor Eroilor. Delegaţia, însoţită de doi vicepreşedinţi ai filialei, s-a Români - Filiala Vâlcea, Grupul deplasat în localitatea Făget şi de la Râmnic „România - Grădina comuna Plopiş, unde s-au întâlnit judeţene „Antim Maicii Domnului”. cu localnicii de origine slovacă.  În Autor al mai multor cărţi colaborare cu biblioteca judeţeană de istorie şi memorialistică, Ioniţă Scipione-Bădescu, din Zalău, Ivireanul” Vâlcea filiala a organizat o expoziţie neobositul profesor Eugen dedicată eroilor sălăjeni, participanţi Este plăcut pentru noi să Petrescu este preşedintele la Adunarea de la Alba Iulia de la 1 aflăm că filialele judeţene Asociaţiei Naţionale Cultul decembrie 1918. ale Asociaţiei Naţionale Eroilor „Regina Maria”, Filiala BACĂU. Membrii Consiliului Cultul Eroilor „Regina Maria” judeţului Vâlcea. Felicitări, Director au participat, în 8 colaborează strâns cu instituţiile domnule profesor! (D.R.)n

26 România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 Filialele CULTUL EROILOR

septembrie 2013, la sfinţirea plăcii comemorative cu eroii Elevi din Panciu căzuţi în Primul Război Mondial la monumentul Eroilor din curtea bisericii satului Bahnăseni, comuna în vizită la Arcul de Triumf Pârjol, unde au depus o coroană de flori.  În 24 octombrie 2013, la Cercul Militar Bacău, filiala De Ziua Națională a României, au fost interesate de prezența și a organizat, în colaborare cu membri ai Cercului „Cultul activitățile desfășurate de elevii filialele A.N.V.R. şi A.N.C.M.R.R., un Eroilor” de la Liceul Tehnologic din Panciu. simpozion dedicat Zilei Armatei „Alexandru Ioan Cuza” Panciu, În anii anteriori, noii membri României; au fost lansate cărţile însoțiți de profesorii de istorie ai Cercului „Cultul Eroilor” au fost File de istorie şi Memoriu calificativ, Mihai Adafini și Iliescu Luminița, primiți la Mausoleul Mărășești ale generalului (rtg.) dr. Vasile au asistat la parada militară și la Muzeul Militar Național APOSTOL JENICĂ. Lucrările au desfășurată la București. Cu acest „Regele Ferdinand I”. Cercul fost prezentate de preşedintele şi secretarul filialei A.N.C.E. „Regina prilej au fost primiți în organizație „Cultul Eroilor” din Panciu a Maria”.  Cu pri­lejul dezvelirii şi 17 noi membri de la clasele a luat ființă la 1 Decembrie 2010, sfinţirii plăcii comemorative de la V-a. Rostirea Legământului, cu fiind prima în mediulș colar al Monumentul Eroilor din municipiul mâna pe Drapelul Patriei și sub județului Vrancea. Festivitatea Moineşti, preşedintele filialei a flamurile drapelelor Cercului înființării s-a desfășurat la Casa înmânat medalia şi diploma de Cultul Eroilor, s-a făcut în incinta de Cultură a orașului Panciu, în excelenţă primarului municipiului Arcului de Triumf - simbol al prezența veteranilor de război, Moineşti, domnul Viorel Ilie.  În cinstirii eroismului și sacrificiului a autorităților locale și a unui 3 decembrie, preşedintele filialei şi membrii Consiliului Director au armatelor române numeros public. fost invitaţi de Comunitatea Evreilor de la Războiul de Băcăuani la sărbătoarea Hanuka Independență până (Sărbătoarea Luminii). Colonelul la Al Doilea Război (r) Paul Valerian Timofte a oferit Mondial. medalia jubiliară domnului Butnaru A fost ales Izu, preşedintele Comunităţii, acest loc istoric și pentru contribuţia financiară la acestă zi cu mare editarea revistei Bacăul Eroic. încărcătură istorică VRANCEA. În octombrie 2013, pentru a simți mai conducerea filialei a încheiat profund trăirile protocoale de colaborare cu: acestei festivități. Cu Inspectoratul Şcolar Judeţean acest prilej, domnul Vrancea; Primăria Municipiului Vasile Buruiană, Focşani; Instituţia Prefectului președintele Filialei Vrancea; Consiliul Judeţean Vrancea; Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Vrancea a Asociaţiei Prezența noastră în Capitală Naţionale Cultul Eroilor „Regina Cultural Vrancea. Conducerea filialei a fost sprijinită de către Primăria a solicitat un spaţiu, pentru sediul Maria”, a prins în pieptul elevilor orașului Panciu și de către filialei, Comandantului Garnizoanei insigna de membru al Cercului domnul comandor (în rezervă) Focşani. Solicitarea a fost aprobată, „Cultul Eroilor”. Nicolai Mazăre, membru în în prezent executându-se lucrări de Momentul a fost imortalizat conducerea Asociației Naționale reparaţii. nu numai de elevii participanți, Cultul Eroilor „Regina Maria”, ci și de vizitatorii celebrului care a însoțit grupul de la Panciu DÂMBOVIŢA. În 29 noiembrie 2013, în cadrul simpozionului monument, care au dorit să se pe toată perioada prezenței în fotografieze cu steagurile noastre. cu tema „95 de ani de la Marea București și căruia îi mulțumim și Unire”, desfăşurat la Cercul Militar Mai multe posturi de televiziune pe această cale. n Târgovişte, a avut loc şi lansarea Maior (rtg.) profesor Mihai ADAFINI revistei „Eroica” nr. 3 şi 4 (43 şi44) pe anul 2013. Profesor Luminița ILIESCU

România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 27 Filialele CULTUL EROILOR

DOLJ. În parteneriat cu Asociaţia Studenţilor Basarabeni din Craiova, filiala Dolj a A.N.C.E. „Regina Maria” ZIUA DOBROGEI a organizat spectacolul „Eroi au fost, eroi sunt încă”  Membri ai Consiliului Director au participat la sărbătorită în Cercurile şcolare dezvelirea Monumentului Eroilor şi a Crucii Comemorative din localitatea Valea Stanciului. „Cultul Eroilor” din Medgidia IAŞI. Cu ocazia Zilei Militarului German, în 17 noiembrie, membrii Ziua de 14 noiembrie 2013 cu elevii cercurilor şcolare vor Colegiului Director au participat a fost plină de evenimente suplini lipsa de iniţiativă din la Cimitirul Eternitatea Iaşi, la dedicate împlinirii a 135 ani de învăţământul şcolar, învăţământ monumentul militarilor germani, la Războiul de Independenţă care a uitat de exemplul lui Spiru la depunera de coroane şi jerbe de 1877-1878, în urma căruia Haret de a înălţa eroii şi faptele flori. Dobrogea a revenit la teritoriul istorice pe piedestalul ce li se VÂLCEA. În 30 iulie 2013, la românesc, aşa cum a fost cuvine, redeşteptând conştiinţa Mânăstirea Cozia, s-a desfăşurat dintotdeauna. Şcolile gimnaziale naţională. Memorialul „Pr. Dumitru Bălaşa”, „Constantin Brâncuşi” şi „Mircea Au recitat poezii elevii Durigo ediţia a IX-a, manifestarea Dragomirescu”, împreună cu Cerasela, Dan Andreea, Tatarciuc organizată de filiala Vâlcea a A.N.C.E. „Regina Maria” împreună Asociaţia Naţională Cultul Raluca, Ismail Sevilen de la cu Mânăstirea Cozia, Primăria Eroilor „Regina Maria”, subfiliala Şcoala „Mircea Dragomirescu”. municipiului Râmnicu-Vâlcea, Medgidia, sub directa îndrumare A urmat o suită de cântece Fundaţia Ortodoxă „Ieromonah a profesorului de istorie doamna grupate sub titlul „Fetele din Arsenie Boca” Alba Iulia, Forumul Raluca Marcov, au desfăşurat Dobrogea”, interpretate de Cultural al RÂMNICULUUI, Parohia „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” la Casa de Cultură „I.N. Roman” elevi de diferite etnii din şcoala Râureni, Centrul de Cercetări Istorice o manifestare dedicată marii Constantin Brâncuşi: Bucur „Pr. Dumitru Bălaşa”, Fundaţia sărbători a Zilei Dobrogei. La Bianca, Tania şi Ştefania Bacale. Culturală „Dokiana - Preot Dumitru eveniment au participat elevi Dansul popular românesc a Bălaşa” Suteşti, Federaţia „Nosta din şcolile sus-amintite, însoţiţi fost pus în valoare de elevii Silva” şi Comunitatea Stâlpilor de Munţi şi Codri”.  În 11 noiembrie de directorii lor, d-na Şicu Zişan Breazu Alexandra şi Daniela, 2013, la Biserica „Trei Sfinţi”, s-a şi d-na Chichifoi Anca, împreună Acî Elif, Penaru Miruna, Orăscu dezvelit şi sfinţit Placa memorială cu celelalte cadre didactice. Marina, Afloarei Gabriela. Eleva dedicată eroilor şi deţinuţilor politici Activitatea a început Sirop Bianca a prezentat un anticomunişti. Asociaţia s-a aflat prin intonarea Imnului de documentar cu tema „Rromii printre organizatori. Stat. Prof. Raluca Marcov a de ieri şi de azi”, fiind urmat de BUZĂU. În semestrul II al anului citit Proclamaţia lui Carol. În un dans tătăresc al ansamblului trecut, au fost încheiate protocoale cuvântul său, preşedintele Mini-Carasu al Şcolii „Constantin de colaborare cu fundaţii şi şcoli din subfilialei Cultul Eroilor, d-nul Brâncuşi” şi o scurtă apreciere municipiul Buzău şi localităţi din Nichita Traian, a scos în evidenţă din partea d-nei Neugis Asan, judeţ. A fost încheiat un parteneriat cu Colegiul Naţional „B.P.Haşdeu”. importanţa evenimentului director al Bibliotecii „I. N.  Filiala are un SITE propriu de şi rolul care trebuie acordat Roman”. Spectacolul a fost prezentare (Buzăul Eroic), cât şi o unor astfel de activităţi pentru încheiat de eleva Crina Tănase, adresă de E-mail. cunoaşterea istoriei neamului. care a interpretat melodia Şi-a exprimat convingerea că „Geamparale”. n Rubrică realizată de colonel (rez.) Gheorghe MATEESCU ANCE „Regina Maria” împreună Traian NICHITA

28 România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 Filialele CULTUL EROILOR

astăzi români. Momentul acesta de faţă este un prilej sacru, între Măreţie şi istorie multe altele, să cinstim cum se cuvine memoria martirilor, a eroilor În aula Bisericii cu hramul eroi doljeni au murit şi ei pentru noştri, să ne rugăm pentru sufletele “Înălţarea Domnului” din Craiova a România aşa cum au murit mii de lor pure care acum ne privesc din avut loc spectacolul dedicat Marii camarazi de-ai lor pe alte meleaguri ceruri cu iubire eternă. Biserica şi Uniri de la 1 Decembrie 1918. pentru ca această ţară să existe în armata, două instituţii surori, au fost Organizatori: Filiala “Fraţii Buzeşti” istorie. Pentru ca munţii, râurile, alături de înflăcăraţii mesageri de Dolj a Asociaţiei Naţionale Cultul câmpiile cu bogăţiile şi frumuseţile la Alba Iulia: armata, asigurându-le Eroilor „Regina Maria” şi Filiala naturii să fie ale noastre. Şi pentru liniştea, preoţimea, încurajându-i şi “Mihai Viteazul” Dolj a ANCMRR, în ca identitatea noastră naţională înflăcărându-le inimile iubitoare de colaborare cu Mitropolia Ortodoxă să fie păstrată şi afirmată. Iată ce a neam şi de Dumnezeu. Numeroşi a Olteniei. Aşa cum arăta colonelul înţeles şi înţeleg o bună parte din preoţi olteni au ajuns, pe cont (rtg.) Grigore Păsărin, “a fost ales acest intelectualii doljeni de pe băncile de propriu, în inima Ardealului, acolo sfânt lăcaş pentru comemorarea învăţământ, şi nu numai, membri ai unde toate inimile băteau, ca una nemuritorului eveniment de la structurilor “Cultul Eroilor”. Se observă singură, pentru o Românie Mare. Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, ca numeroase iniţiative proprii, de Acolo unde Mitropolitul Andrei dovadă grăitoare a strânsei colaborări îngrijire a acestor relicve adevărate, Şaguna şi Vasile Goldiş, fiu de preot cu clerul local ortodox, a afinităţii care cărţi istorice–cimitire ale eroilor, - minte lucidă, clarvăzătoare, meşter s-a plămădit, de-a lungul timpului, momente, obeliscuri-, este o emulaţie al cuvântului îndrăzneţ, răscolitor între cele două instituţii imemoriale - în a-şi lărgi orizontul cunoaşterii în de mase, dascăl de înaltă ţinută -, ARMATA şi BISERICA -, în momentele vastul câmp de existenţă al poporului constituiau forţe prin care poporul cruciale de întregire a neamului român. nostru îşi afirma dreptatea lui. românesc, adesea plătite cu jertfa • Preotul Cristian Grecu: Este • Comandorul (rez.) Paul supremă”. o zi aşa de deosebită prin măreţia Sandachi: Alături de eroii de la sol, Spectacolul a fost susţinut de ei pentru neamul românesc, oltenii care şi-au apărat glia străbună, Corul Facultăţii de Teologie, sub tulburătoare de suflete, aş putea cu preţul sângelui lor sfânt, sus, în bagheta preotului-profesor Ioan spune. Numai bunul Dumnezeu văzduhul azuriu al patriei, şi camarazii Bârlea, de corul Colegiului Naţional ştie cât de zbuciumată a fost inima lor, aviatorii, au luptat cu aceeaşi Carol I, dirijat de doamna profesoară românului în cei 2000 de ani de dârzenie, pentru aceeaşi cauză nobilă, de muzică Mihaela Vasilcoiu, şi al existenţă pe meleagurile lui milenare. acoperindu-se de glorie nemuritoare. Şcolii Gimnaziale ”Mihai Viteazul”, Şi cât sânge a curs generaţie de Iată câteva nume înscrise pentru condus de doamna învăţătoare generaţie ca să ne putem numi şi totdeauna pe pelicula memoriei Victoria Zănescu, precum şi de urmaşilor lor: plutonierul Ştefan cântăreţi, recitatori, personalităţi Protopopescu, născut în Bălceşti- prestigioase ale urbei craiovene, care Mehedinţi, primul pilot militar al au adus mesaje vibrante de sfântă României; sublocotenentul Vasile veneraţie înfăptuitorilor României Craiu, din Novaci-Gorj, cavaler al Mari din urmă cu aproape un secol. Ordinului „Mihai Viteazul”, decorat de Din mesajele participanţilor, am generalul Berthelot cu înalte distincţii reţinut: al Republicii Franceze; sergentul • Profesor Dumitru Toma, Ion Gruia, din Turnul Severin, care reprezentantul Inspectoratului Şcolar a executat primul raid aerian al Judeţean Dolj: Arealul doljan este României întregite; tânărul caporal presărat cu sute de vestigii istorice, Ionel Romanescu, care şi-a dat viaţa începând cu Mihai Viteazul, Mare Ban pentru ţara sa pe cerul Franţei. Şi, al Craiovei din urmă cu 4 secole, şi nu în ultimul rând, locotenentul în nu numai. Ele poartă numele eroilor rezervă Vasile Niculescu, al cărui zbor acestui judeţ care au plătit scump memorabil de la Bacău la Blaj, la 23 păstrarea gliei străbune: operaţiunile noiembrie 1918, istoria neamului militare de la Calafat în Războiul românesc l-a consacrat ca fiind Zborul Independenţei, Şarja de la Robăneşti Marii Uniri”. n din Primul Război Mondial - sunt minime exemple pe care le dau. Bravii colonel (rtg.) Sergiu PICIORUŞ

România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 29 Filialele CULTUL EROILOR SUNT CINEVA!

Nouă ne plac foarte mult activitățile extracurriculare, drept pentru care am încheiat, încă de la începutul anului școlar, un protocol de colaborare cu Filiala judeţului Buzău a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, în baza căruia am înființat, alături de conducerea școlii, un cerc „Cultul Eroilor”. Deviza cercului nostru se regăsește în Cercul nostru își propune Condimentați totul cu bun-simț. expresia lui Constantin Harly: să desfășoare cât mai multe Lăsați să se coacă la foc mic și „Orice educație trebuie să fie activități de cultură, educație veți avea O ZI BUNĂ.” autoeducație. Adultul, dascălul patriotică și cinstire a eroilor Membrii cercului „Cultul trebuie să sprijine acest proces neamului, să participe la Eroilor” Buzău au și un mesaj de desăvârșire a copilului prin concursuri locale şi județene, pentru cei mari: „Spui că sunt libera sa manifestare.” să îngrijească monumentele, viitorul: nu mă șterge din prezent. Membrii cercului au troițele și cimitirele eroilor. Spui că sunt speranța păcii: nu participat la sărbătorirea Zilei Pentru că misiunea mă împinge în război . Nu-ți Armatei, Zilei Naţionale a cadrului didactic este dificilăș i cer doar jucării: îți cer exemple și României, Zilei Principatelor. presupune atenție și răbdare, cuvinte bune. Nu sunt un simplu pot spune că fiecare zi este ornament în drumul tău: sunt specială, drept pentru care cineva!” n ne-am gândit și la un Veronica CONSTANTIN MALANCĂ meniu pentru fiecare Liceul Tehnologic „Dimitrie Filipescu” Buzău zi: „Două lingurițe de răbdare, o ceașcă de bunătate, patru linguri de amabilitate, un pic de speranță... o doză de credință, adăugați multă îngăduință, puțină prudență, câteva fire de simpatie, un mănunchi din acea plantă rară care se numește umilință.

30 România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 IN HONOREM GENERAL DE BRIGADĂ ÎN RETRAGERE PETRE STOICA În momentul în care ne-am profesionale. Munca de stat-majorist hotărât să omagiem în revista nu este spectaculoasă, ci discretă. Şi Eroilor “Regina Maria”. Propunerea, noastră cei 85 de ani ai generalului mai cu seamă cere tenacitate. Mereu formulată de preşedintele nou de brigadă în retragere Petre Stoica, în planul secund, comandantul ales, general maior (r) prof. univ. împliniţi la 29 decembrie 2013, fiind în primul plan, cel care culege dr. Visarion Neagoe, şi susţinută m-am tot întrebat care ar fi însuşirea laurii când lucrările de stat-major călduros de Consiliul Director - a avut definitorie a acestui ofiţer care au ieşit bine şi care arată cu degetul în vedere, desigur, pasiunea şi - din vreme de aproape două decenii s-a spre ofiţerul de stat major când nou ne repetăm - tenacitatea cu care aflat în fruntea Asociaţiei Naţionale treburile au ieşit prost! De aceea, s-a dăruit mai bine de două decenii Cultul Eroilor “Regina Maria”. Cea mai numai un om foarte harnic şi foarte activităţii de protejare a operelor potrivită dintre toate mi s-a părut a fi meticulos se înhamă la travaliul de comemorative de război şi de cinstire aceea de “omul tenacităţii discrete”. stat-majorist. Şi Petre Stoica şi-a a memoriei eroilor. De ce tenacitate discretă? Pentru asumat acest rol, întocmind sute de Fie-mi îngăduit să vorbesc şi că, în întreaga sa carieră de militar, hărţi şi lucrări de stat-major într-un în registru sentimental despre Petre Stoica s-a dovedit a fi omul care anonimat deplin. tenacitatea discretă a generalului. Cu nu acceptă să renunţe la planurile şi Promotorul Cultului Eroilor. ani în urmă, pe când eram redactor ideile sale, când ştie că ele servesc - Negreşit, urma adâncă în biografia şef al revistei Spirit Militar Modern, nu spun vorbe mari - o cauză nobilă. sa au lăsat-o anii în care a slujit ca i-am luat un interviu. A venit, ca de Şi a făcut-o cu eleganţă, cu modestie, preşedinte al Asociaţiei Naţionale obicei, cu nedespărţitu-i baston, în dar şi cu demnitate. Niciodată Cultul Eroilor “Regina Maria”. Din redacţie, punctual şi ceremonios. zgomotos, niciodată ireverenţios. Să toată activitatea sa în fruntea La plecare, mi-a întins mâna şi, aşa le luăm pe rând. asociaţiei cultul eroilor, se cuvin într-o doară (am crezut eu atunci), Sportivul din anii adolescenţei amintite - cel puţin! - trei repere mi-a spus: “La pensie, vă aştept în şi începutului carierei militare. Cine care îi definesc personalitatea şi îl redacţia revistei România eroică, nu l-a cunoscut mai îndeaproape, fixează pentru totdeauna în memoria domnule colonel!” Au trecut anii, am nu-şi poate închipui că omul colectivă şi în istoria Cultului eroilor trecut şi eu în rezervă, neliniştit de acesta cu chipul blajin şi gesturile la români: fondarea revistei România noul stat pe care mi-l oferea viaţa. ceremonioase a fost, cândva, sportiv eroică, serie nouă (1997), amenajarea, Aproape că uitasem de cuvintele de performanţă. Portarul echipei în colaborare cu organele locale venerabilului general. Până într-o de fotbal a liceului “Aurel Vlaicu” din din judeţul Teleorman, a Cimitirului bună zi când, întâlnindu-mă, mi-a Bucureşti, al echipei de handbal Eroilor “Şarja de la Prunaru” (1996), spus: “Să ştiţi că eu n-am uitat, şi echipei de fotbal ale şcolilor realizarea machetelor grafice ale domnule colonel! Invitaţia este de ofiţeri din garnizoana Sibiu, celor 15 medalii emise de ANCERM. valabilă în continuare...” Aşa am ajuns precum şi jucător în echipa de volei Formula grafică a acestor bijuterii redactor şef la România eroică! Astăzi, a garnizoanei, echipă cu care, în numismatice ascunde un talent când aştern aceste gânduri, îmi place 1949, a câştigat un concurs în cadrul artistic subtil, un bagaj de cunoştinţe să cred că nu i-am înşelat niciodată finalei pe ţară la „Cupa Tineretului“. imens. aşteptările. Iar dacă s-a întâmplat Mai târziu, ca ofiţer, a participat la La conferinţa anuală (Bucureşti, vreodată să nu fie aşa, îl rog să mă numeroase competiţii sportive din 21 martie 2013) a fost ales, în ierte. n armată. unanimitate, preşedinte de onoare Stat-majoristul din anii maturităţii al Asociaţiei Naţionale Cultul Colonel (rtg.) Dumitru ROMAN

România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 31 IN HONOREM

Nicolae I. Popescu, agricultor, veteran al ultimului război mondial, a împlinit 102 ani! Vineri, 7 martie 2014, CAPORAL NICOLAE comandantul Centrului Militar Judeţean Vâlcea, colonelul Cristian Poienaru, reprezentantul I. POPESCU Garnizoanei Râmnicu-Vâlcea, maiorul Dan-Sorin Pancu, şi Eugen ca transmisionist: telefonist – Petrescu, preşedintele Asociaţiei centralist, cu gradul de fruntaş. Naţionale Cultul Eroilor „Regina După lăsarea la vatră este Maria” – Filiala Judeţeană Vâlcea, concentrat în două etape, iar din s-au deplasat în satul Văleni, din 1941, odată cu intrarea României comuna Zătreni, pentru a-l cinsti în război, participă la Campania de pe venerabilul veteran şi a-i ura Est cu Regimentul 2 Dorobanţi. Pe „La mulţi ani!”. Aici, în prezenţa front a avut gradul de caporal şi a copiilor săi, Ana şi Constantin, a fost puşcaş şi telefonist. nepoţilor Emilia şi Ion Constantin, La 2 septembrie 1941, după şi a secretarului Primăriei comunei eliberarea Basarabiei, Bucovinei Zătreni, juristul Ninciuleanu Pătru, de Nord şi a Ţinutului Herţa, a sărbătoritului i-a fost transmisă o fost rănit „la porţile Odessei”, cum scrisoare din partea Ministerului frumos se exprimă veteranul Apărării Naţionale, semnată nostru. La 6 decembrie este adus în de ministrul Mircea Duşa. De strănepoţi (trei băieţi, fiii nepoatei ţară şi internat într-un spital militar. asemenea, i-au fost decernate două şi trei fete, eleve de liceu, fiicele Câteva luni mai târziu, conform diplome de onoare, una din partea nepotului). Strănepoţii: Mihai procesului verbal de clasare Centrului Militar Judeţean Vâlcea Mădălin este stabilit la Londra; nr. 127H32, din 15 aprilie 1942, şi cealaltă din partea Garnizoanei Ionuţ Marian este absolvent al încheiat de către Comisia Medicală Râmnicu-Vâlcea. Din partea Academiei de Poliţie „Alexandru Mixtă a Comandamentului 1 Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor Ioan Cuza” din Bucureşti; Petrică Teritorial, este clasat cu 20% grad „Regina Maria” i-a fost decernată Bogdan este elev la un liceu din de invaliditate. medalia „Crucea Comemorativă a Rm. Vâlcea. În baza procesului verbal de celui de-Al Doilea Război Mondial, Nea Nae, cum îi spun apropiaţii, clasare, prin Înaltul Decret nr. 1941 - 1945”. a fost încorporat la 4 aprilie 1934, 3222 din 10 noiembrie 1941, cu Nicolae I. Popescu s-a născut la Regimentul 8 Jandarmi şi lăsat privire la modul de conferire a la 8 martie 1912, în satul Văleni, la vatră la 4 aprilie 1937. În livretul decoraţiilor de război „în scopul comuna Zătreni, judeţul Vâlcea. militar, eliberat de Comisariatul de a răsplăti imediat meritele A avut cinci fraţi, toţi participanţi Militar Hunedoara, este menţionat invalizilor din războiul pentru pe fronturile ultimului reîntregirea neamului”, războiul mondial. Trei la 15 ian. 1943 caporalul dintre ei (Ilie, Marin şi Popescu I. Nicolae a Constantin) au căzut la fost decorat cu Crucea datorie în floarea vârstei. „Serviciul Credincios” cu Din căsătoria cu Maria Spade, clasa a II-a (I.D. nr. (născută Constantinescu, 74/1943, brevet nr. 95.755) în 1918) a avut doi copii: şi a beneficiat de drepturile Ana (n. 5 nov. 1942) şi acordate de lege pentru Constantin (n. 22 ian. veteranii decoraţi cu 1944). Din partea băiatului medalia menţionată. are doi nepoţi: Emilia Îi urăm şi pe această (căsătorită Paţanghel) şi cale multă sănătate şi La Ion Constantin, şi şase mulţi ani! n Eugen PETRESCU

32 România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 IN HONOREM CONSTANTIN HERŢOIU

fost alături de sărbătorit, pentru război mondial, iar în anul 1943 a-i ura „La mulţi ani!” şi a-l cinsti a căzut prizonier la Stalingrad. cum se cuvine pentru eroismul Timp de 3 ani, nenea Din a său şi pentru întreaga viaţă fost implicat în acest conflict trăită cu demnitate şi credinţă în armat, cel mai dezastruos din Dumnezeu. istoria omenirii, iar alţi 5 ani, Herţoiu Constantin, nenea până în 1948, anul eliberării din La 28 februarie 2014, Din Herţoiu, cum îi spun prizonierat, a pătimit în condiţii venerabilul veteran de război localnicii, s-a născut la 28 inumane în lagărele sovietice Constantin Herţoiu, din satul februarie 1914, în satul Câinenii din pustietăţile răsăritene. Câinenii Mici, comuna Câineni, Mici (fost Câineni de Argeş), Pentru eroismul său a fost judeţul Vâlcea, a împlinit 100 de comuna Câineni, judeţul Vâlcea, distins cu Medalia „Bărbăţie ani! fiind al 3-lea din cei şase copii şi Credinţă”, clasa a III-a, cu Cu acest prilej, locuitorii ai familiei. A urmat cursurile însemne de război. satului Câineni Mici, împreună şcolii din sat, iar la vârsta de După revenirea acasă s-a cu reprezentanţii Garnizoanei 20 de ani a fost încorporat căsătorit cu Ioana din familia Râmnicu-Vâlcea, ai Centrului pentru satisfacerea stagiului Daneş, o femeie harnică şi Militar Judeţean Vâlcea, ai altor militar obligatoriu la o unitate „roditoare”. Cei doi au avut organizaţii şi instituţii vâlcene, de Vânători de Munte din împreună şase copii, care, la la invitaţia Preacucernicului Sebeş-Alba. După doi ani de rândul lor, au îmbogăţit familia Părinte Nicolae-Laurenţiu instruire militară, în cadrul unei veteranului nostru cu 12 nepoţi Ceauşu, preot paroh al Parohiei subunităţi de artilerie montană şi 5 strănepoţi. Câineni 2, iniţiatorul acestui şi încă doi ani de concentrare, în În 2006 a rămas văduv, Ioana, eveniment, a primarului anul 1941 a fost trimis pe frontul femeia care i-a stat alături la localităţii, Ion Nicolae, de răsărit al celui de-al doilea bine şi la rău, plecând în lumea organizatorul de dincolo. A rămas principal al văduv, dar n-a rămas evenimentului, singur, căci feciorii, şi a profesorului nepoţii şi stănepoţii Eugen Petrescu, îl înconjoară cu preşedintele tot dragul, mândri Asociaţiei să-l sărbătorească, Naţionale Cultul iată, la împlinirea Eroilor „Regina Centenarului! Maria” - Filiala La mulţi ani Judeţeană cu sănătate, neică Vâlcea, co- Dine! n organizator, au Eugen PETRESCU

România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 33 REMEMORĂRI După mai bine de 70 de ani, fiica Lacrimi pe obrazul sergentului erou Radu Ciubuc se destăinuie unei fiice de erou Au trecut mulți ani de la victorii binemeritate, începând frontul de est, nu sunt alți vinovați sfârșitul ultimului război mondial cu momentul Stalingrad și Cotul decât noi, cei care am îndrăznit să și observăm, uimiți, că mai sunt Donului, armata română a intrat trecem Prutul și să ne luăm înapoi și astăzi răni adânci rămase pe un drum al calvarului, al ceea ce a fost al nostru, iar în toată nevindecate. Știm cu toții din înfrângerii și al umilinței. La 23 această perioadă, nu am avut voie istorie că România s-a angajat august 1944, armata română a nici să ne plângem morții. în război, la 22 iunie 1941, cu fost obligată de situația creată Bineînțeles că am fost găsiți speranța refacerii integrității sale să întoarcă armele către fostul vinovați și pentru faptul că nu ne- teritoriale, grav afectată în vara și aliat și să ajungă „umăr la umăr” am oprit la Nistru și am continuat toamna anului 1940. cu armata sovietică „eliberatoare”, alături de germani într-o ofensivă „Ostași, vă ordon: treceți Prutul! până în munții Tatra. Așa a fost care nu era a noastră și de care Zdrobiți vrășmașul din răsărit și scrisă istoria noastră cu mult mareşalul Antonescu avea să miazănoapte. sânge, cu sânge de român explice, la proces, că era necesară Dezrobiți din jugul roșu al nevinovat. din punct de vedere strategic. Dar, bolșevismului pe frații noștri După terminarea războiului, asta este o altă poveste pe care cotropiți!...” timp de peste 40 de ani, ni s-a istoria a avut grijă să o trateze mai Așa suna începutul ordinului inoculat ideea vinovăției și a mult sau mai puțin controversat. de zi pe întreaga armată, ordin culpabilității că, pentru dezastrul Atunci, pe 22 iunie 1941, și din care a fost citit de comandanți suferit de armata română pe județul Olt se găseau sub arme în fața ostașilor, mobilizându-i mulți tineri care răspunseseră pentru cauza nobilă de refacere a prezent la chemarea țării, integrității teritoriale a țării. lăsând acasă în seama părinților, Trei teritorii străvechi bătrânilor și femeilor grija românești, Basarabia, Bucovina ogorului. Printre aceștia se aflau și Ținutul Herței, au fost luate la datorie și frații Ciubuc (Radu prin acel tratat odios cu forța și Vasile) din comuna Comani, armelor de puterea sovietică și s-a localitate aflată pe malul Oltului. considerat că venise momentul Cel mai mare dintre frați, Radu, ca, alături de puternica armată ajuns sergent, a căzut la datorie în germană, tot cu forța armelor ziua de 23 iulie 1941, în comuna să le recuperăm. Era singura Plahtoceanca, județul Cetatea posibilitate să împlinim acest Albă (Basarabia), fiind printre deziderat al nostru. Ostașii armatei primii eroi căzuți pe frontul de est. române, îmbărbătați de mesajul După mai bine de 70 de ani, Conducătorului, într-un entuziasm printr-o întâmplare, aflăm de la de nedescris trec Prutul. fiica acestui erou, Niculina Durigo Dar istoria a fost nedreaptă (fostă Ciubuc), care s-a născut cu cu noi și dacă în prima parte a puțin înainte ca tatăl său să fie operațiunilor am avut parte de Sergentul Radu Ciubuc încorporat, drama unei familii.

34 România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 REMEMORĂRI

pomană, ia niște pere și împarte la și bunica au aflatș i ele cumplita „Un grup de trei bărbați, cei care vor fi acolo! veste, au început cu toții să plângă. printre care era și primarul Bunicul și mama nu știau ce De atunci și până la sfârșitul vieții anunță pe mama și pe bunicii să creadă de cele spuse de primar. bunicilor mei și al mamei mele, mei că tata nu mai este” Gândindu-se la ce e mai rău, în familia noastră au curs multe bunicul l-a întrebat: lacrimi.” „La aproximativ două luni după - Domnule primar, spune-mi ce tatăl meu a căzut pe câmpul dacă s-a întâmplat ceva cu băieții „O poză plină de sânge este de luptă - îşi aminteşte Niculina mei. adusă mamei de un camarad Durigo - vestea morții lui a fost - Nu, nea Ioane, nu s-a întâmplat de-al tatei”. transmisă la primărie”. nimic, dar e bine ca Florica să Soția și fiica sergentului Radu meargă la biserică și să se roage „La puțin timp după terminarea Ciubuc au continuat să spere că, la Dumnezeu să-i apere pe băieții războiului, la poarta noastră a venit poate, a fost o greșeală, poate că dumitale de rele. un om, un fost camarad și prieten a fost numai rănit și este în viață, După plecarea celor trei bărbați, cu tata, din Fărcașele - Olt și ne-a poate că vine acasă așa cum au bunicul, la puțin timp, s-a dus la adus o poză. Poza respectivă, în venit și alții după mulți ani de primărie și l-a întrebat pe primar care era mama cu mine în brațe, se așteptare. ce vorbă a fost aceea că nora lui afla la tatăl meu și în clipa morții, „Mama împreună cu bunicii trebuie să meargă la biserică și să ne-a spus acel camarad, tatăl meu, mei culeseseră via și se pregăteau ducă de pomană. rănit de moarte, a avut puterea să o - Spune, dom’ primar, spune scoată din buzunarul de la veston și dacă știi ceva de băieții mei! Spune, să o privească pentru ultima dată. Radu și Vasile sunt bine? În momentul în care a fost găsit - Nea Ioane, Vasile e bine, dar de acel camarad, tatăl meu păstra Radu nu mai e! la piept în mâna plină de sânge, poza cu mine și mama mea. I-a luat ……………………………… poza și, fără să șteargă sângele de -„Ce-mi face Radu?” El întreabă, Niculina De Radu-i este mai cu grabă, Durigo Că Radu-i este cel mai drag. să pună strugurii în lin pentru a fi -„E mort ! El a căzut la Plevna zdrobiți - îşi continuă amintirile În cel dintâi șirag!” Niculina Durigo. În acel moment la poarta noastră au apărut trei O, bietul om! De mult simțea bărbați printre care era și primarul, Că Radu-i dus de pe-astă lume, care au intrat în curte, l-au salutat Dar astăzi, când știa anume, pe bunicul și pe mama, au întrebat El stă năuc și nu credea. dacă producția de struguri a fost Să-i moară Radu! Acest lucru bună și au întrebat-o pe mama ce El nu-l înțelegea.” mai face? După răspunsurile date de (George Coșbuc bunicul și mama, primarul, văzând – Trei, Doamne, și toți trei) în curtea casei noastre un păr plin ……………………………… de roade, i-a spus mamei mele: Vestea a căzut ca un trăsnet - Florico, mâine e sărbătoare, multă lume merge la biserică și pentru bunicul meu care a venit ar fi bine să te duciș i tu și dacă acasă plângând și, după ce mama Florica Ciubuc, nu ai posibilitatea să duci ceva de împreună cu fiica ei, Niculina

România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 35 REMEMORĂRI pe ea, a băgat-o la el în buzunar absolvit un liceu cu profil de se întreabă și astăzi dacă jertfa și ajutat de un brancardier l-a contabilitate, pe toată perioada sutelor de mii de ostași români transportat pe tata într-un loc unde școlară am urât materia de istorie căzuți în ultimul război mondial erau mai mulți răniți. și am urât din toată ființa mea a fost sau nu zadarnică. Sau Faptul că tatăl meu a fost dus de cuvântul război. dacă noi, urmașii celor căzuți acel camarad, ajutat de brancardier, Mama, rămasă văduvă destul pe câmpurile de luptă, știute și într-un loc unde probabil a fost de tânără cu mine, un copil minor, a neștiute, pentru binele acestei țări, îngrijit de un sanitar sau medic, a primit o pensie modestă cam până este normal să-i uităm. Oare este făcut-o pe mama și pe bunicii mei și prin anii 1950, când i-a fost retrasă normal ca, timp de 70 de ani, pe mai târziu și pe mine să sperăm cu pentru motivul că tatăl meu luptase la Cotul Donului, unde se spune toții că tata se va întoarce, că poate contra U.R.S.S. că ar mai bântui și azi sufletele a a fost o eroare vestea morții lui.” Am crescut cu greu fără tată; peste 150.000 de ostași români, să mama nu s-a mai recăsătorit și nu nu treacă nici un român să vadă „Pentru ca tatăl meu să aibă a vrut să mai știe de un alt bărbat. acel loc blestemat? un mormânt creștinesc, mama Eu trăiesc și astăzi cu amintirea în În timpul Primului Război și bunicii mei au îngropat în Mondial au căzut la datorie cimitirul satului un sicriu cu din Comanii Oltului 148 de haine și au pus acolo o cruce cu ostași, printre care și frații Gaiță numele lui.” (cinci la număr), împreună cu comandantul lor de companie, „Speranța noastră a fost locotenentul Paladian. O jertfă zadarnică și la noi în casă nu a fost de sânge uriașă, pe care a dat-o o dată o sărbătoare de pomenire această micuță localitate olteană. la care mama mea să nu facă o Numele lor stă încrustat în colivă și să nu meargă la biserică, piatra monumentului din centrul să se roage pentru sufletul tatălui comunei. Dar, pentru cei 55 de meu. Mai mult, văzând că anii trec săteni căzuți în Al Doilea Război și tata nu mai vine, s-a hotărât că Mondial nu s-a îngrijit nimeni să trebuie să se îngrijească de pomeni le clădească un monument. Poate și de asemenea trebuie ca tatăl că se va gândi cineva, după atâția meu, dacă o avea sau nu, acolo, în ani, și la acești eroi comăneni, că Basarabia, un mormânt creștinesc, ar fi normal ca numele lor să fie musai ca în cimitirul satului să fie un încrustat, spre veșnică amintire astfel de mormânt. Mormântul sergentului Radu Ciubuc din și recunoștință, în piatra unui S-a îngrijit de toate. Într-un cimitirul comunei Comani, judetul Olt monument și, eventual, lângă sicriu a așezat un rând de haine și care îl văd pe unchiul Vasile, fratele numele lor, care nu se va șterge o fotografie de-a lui, pe care le-a tatei, care venea deseori pe la noi niciodată, să rămână scris pe veci, dus la biserică pentru o slujbă ca și ne povestea prin ce a trecut el în pe o placă de marmură albă, așa de înmormântare, iar acel sicriu război. Mama, împreună cu bunica cum este scris pe frontispiciul unui l-a îngropat în cimitirul satului mea îl ascultau stând pe marginea monument din comuna Ianca într-un mormânt și la căpătâiul patului cu capul sprijinit în palme (judeţul Olt): acelui mormânt a așezat o cruce cu și lacrimile le curgeau ca dintr-un „Am ridicat această cruce numele tatălui meu. izvor”. Pentru ei și-a lor onoare, Eu am crescut cu această durere Celor ce n-avură parte în suflet și cuvântul orfană a fost Este emoţionantă povestea De sicriu și lumânare.” n pentru mine un cuvânt groaznic. doamnei Niculina Durigo. Este Din această cauză, eu chiar dacă una dintre nenumăratele drame Locotenent - colonel (r.) am învățat bine la școală și am ale unor urmași de eroi, care Victor EPURE

36 România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 REMEMORĂRI

a 20 august 1944, români, capturaţi în urma luptelor umilinţele şi detenţia în lagărul trupele sovietice din de la Stalingrad şi din Crimeea3. de la Oranki din U.R.S.S., situat Lcompunerea Fronturilor Cel care a lăsat posterităţii la aproximativ 500 km est de 2 şi 3 ucrainiene au declanşat mărturiile sale din lagărul de la Moscova. în zona Iaşi - Chişinău o mare Mânăstârca - Oranki, din U.R.S.S., Locotenent-colonelul ofensivă, la care au participat 90 locotenent-colonelul Constantin Constantin Căpşuneanu a căzut de divizii cu un total de 926.000 Căpşuneanu, a căzut prizonier, prizonier la data de 7 septembrie de militari. Această amplă acţiune ca de altfel zeci de mii de ofiţeri 1944, când se afla la vest de militară a Armatei Roşii s-a soldat şi soldaţi români, în perioada 24 Siret, într-o zonă în apropiere de cu ruperea frontului la vest de Iaşi şi la sud de Chişinău, trupele române-germane, care totalizau 643.000 luptători, suferind pierderi mari. În perioada 19 - Mărturiile unui ofiţer 24 august, pierderile armatei române s-au ridicat la 8.305 morţi şi 24.898 de răniţi din totalul de 431.888 de militari angajaţi pe 1 român prizonier în front de Armatele 3 şi 4 . În seara zilei de 23 august 1944, după orele 22, posturile de radio centrale au difuzat succesiv Proclamaţia Regelui lagărul de la Oranki, Mihai către Ţară, Declaraţia noului guvern român şi primele decizii ale acestuia. Se anunţa, printre altele, ieşirea României din alianţa cu Germania şi că „din acest din U.R.S.S. moment încetează lupta şi orice august - 12 septembrie 1944, localitatea Roman, locul unde act de ostilitate împotriva armatei în pofida faptului că armata se afla Regimentul 1 Vânători sovietice, precum şi starea de română desfăşura acţiuni militare Gardă „Regina Elisabeta” din război cu Marea Britanie şi S.U.A”2. împotriva trupelor germane, compunerea Diviziei de Gardă. Luând cunoştinţă de conţinutul facilitând ofensiva şi înaintarea Această mare unitate participase Proclamaţiei Regelui Mihai şi armatei sovietice. Acest interval la luptele de la Iaşi, aflându-se în din ordinul generalului Mihail de timp constituie un alt capitol retragere ca şi alte subunităţi ale Racoviţă, şeful Secţiei Operaţii al dramei armatei române în al armatei române. din Marele Stat Major al armatei doilea război mondial. În memoriile sale, ofiţerul române, comandanţii unităţilor În anul 1982 am primit relatează de la început situaţia noastre au trimis parlamentari din partea colonelului (r) dramatică în care se afla împreună la comandamentele trupelor Căpşuneanu două caiete cu cu camarazii săi, „când nu erau ai sovietice aflate în faţa lor. Ruşii nu memoriile sale, într-unul fiind şi nimănui” şi viaţa unui prizonier au acceptat aceste propuneri de capitolul: „Mărturii din lagărul de valora atât de puţin. Aşa este tratative, considerându-i pe români prizonieri de la Oranki din U.R.S.S. războiul, te transformă în fiară prizonieri de război. În aceste (octombrie 1944 - aprilie 1945)”. într-o clipă şi nu mai devii om condiţii s-a ajuns ca în perioada 24 Acest ofiţer a participat la al doilea decât foarte greu. Această august - 12 septembrie 1944, data război mondial din prima zi, 22 metamorfoză, declară fostul la care a fost semnată, la Moscova, iunie 1941, până la începutul prizonier, nu poate fi înţeleasă Convenţia de Armistiţiu, 130.000 lunii septembrie 1944, când a decât de cel care a suferit-o, de de militari români să ia drumul fost luat prizonier împreună cu luptătorul de rând şi nu de cei prizonieratului, ei adăugându-se alţi camarazi de către trupele care nu au simţit războiul pe celor circa 147.000 de prizonieri armatei sovietice, suportând apoi pielea lor.

România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 37 REMEMORĂRI

a 7 septembrie 1944 au să scoată din funcţiune sau să Când au trecut Prutul, la Ungheni, primit ordin ca pe terenul distrugă orice fel de armament, toţi se gândeau dacă îl vor mai Lde păşune al comunei harnaşament sau material în vedea cândva. Mărşăluind către în care se aflau, la ora 8.00, general, va fi împuşcat imediat. răsărit pe şoselele Basarabiei, întreaga divizie să fie gata pentru Referitor la acest dramatic coloana de prizonieri români a fi trecută în revistă de către un moment, fostul ofiţer notează în s-a încrucişat cu multe trupe de general sovietic, după care se memoriile sale: „Şi tu, cititorule, infanterie sovietică, mergând însă va pune în marş într-o direcţie află că trebuie să fii un artist în sens contrar. Echipamentul necunoscută. Această precizare perfect pentru a pune pe hârtie acestora era cu mult inferior celui era făcută cu scopul ca nimeni tragedia pe care o trăiam. Toţi al unităţilor noastre, motiv pentru să nu scape, rămânând ascuns plângeau şi de ruşine nu se mai care, atunci când se încrucişau cu prin comuna respectivă. Autorul uitau unul la altul. Au fost scene o unitate sovietică, soldaţii ruşi se acestor memorii îşi aminteşte cu în care soldaţii îşi îmbrăţişau caii, repezeau la ai noştri, smulgându- amărăciune de această zi, când plângâncl cu mâinile pe gâtul lor le foile de cort, mantalele, împreună cu camarazii săi a fost şi sărutând armamentul părăsit. ceasurile, sacii pentru merinde luat prizonier. Trăiau şi simţeau ivizia s-a încolonat pe şi bidoanele pentru apă. Au avut greutatea unei tragedii care apăsa companii, batalioane loc scene violente între militarii asupra întregului neam. Nimeni Dşi regimente, cu români şi cei care încercau să-i nu era în stare să spună un adevăr ofiţerii la comanda subunităţilor, dezbrace. Din această cauză, şi în fond ce să rostească, când nu permiţându-se ca în cadrul pe viitor aceste încrucişări nu ştie nimic! regimentului să se păstreze o au mai avut loc, şoseaua fiind La ora fixată, divizia era gata căruţă a popotei, în care se mai lăsată liberă pentru prizonieri. pentru revistă, aşezată în careu, aflau ceva alimente, vesela şi alte Într-o dimineaţă, când convoiul cu faţa la şosea, care era a patra mărunţişuri. de prizonieri se afla în repaus la latură a careului. Pentru prima Ziua de 12 septembrie marginea unui drum, într-un praf dată, menţionează lt.-colonelul 1944, dată la care s-a semnat la de nedescris, timpul fiind secetos, Căpşuneanu, aveam ocazia să Moscova armistiţiul între România din partea opusă venea în viteză privesc cum se prezenta la acea şi Naţiunile Unite, i-a găsit pe un jeep american. Probabil că dată Divizia de Gardă, care fusese prizonieri aflaţi sub pază, la Iaşi. au fost observaţi, relatează în o mare şi falnică unitate a armatei memoriile sale lt.-colonelul române. „Îmi aduc aminte şi îmi Căpşuneanu, căci maşina opreşte face rău! Câţi morţi lăsaserăm lângă grupul de ofiţeri români şi pe câmpul de luptă între Cotul din ea coboară un maior sovietic. Donului şi Iaşi, cu şi fără cruci, cei Acesta şi-a pus mâinile în şolduri, mai mulţi, ca acum să ne găsim în i-a privit şi apoi i-a întrebat într-o cea mai umilitoare situaţie pentru românească fluentă: „Voi sunteţi ostaşi”. ofiţerii lui Antonescu?”. Imediat a După sosirea generalului urmat revărsarea unor grosolane rus s-a primit ordin ca întregul înjurături, unele mai ordinare efectiv al diviziei să se încoloneze decât altele. Când şi-a terminat pe şosea, în direcţia Cârligi, de oful, rusul le-a întors spatele şi a unde urma să fie luat în primire plecat. de o escortă sovietică. Întregul După un drum lung, în material a rămas pe loc, respectiv octombrie 1944 a fost repartizat armament, muniţie, mijloace în lagărul de prizonieri de la de transport, putându-se păstra Mânăstârca, depinzând de cel anexele de la uniformă, sacul de principal de la Oranki, situat la o merinde (care era gol) şi bidonul distanţă de 5 - 6 km. Lagărul de pentru apă. Nu s-a admis nici o la Mânăstârca se afla la marginea întrebare şi nici un comentariu. Au unei păduri de mesteacăn şi fost avertizaţi că cine va îndrăzni se compunea din mai multe Momentul fericit al vieţii: căsătoria

38 România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 REMEMORĂRI bordeie, circa 20 - 25, pe care le care nu interesa pe nimeni, sfoară cu ordinul „Crucea de Fier”. executaseră prizonierii italieni. datorită conţinutului ei politic şi Autorul acestor memorii face În interior paturi comune propagandistic, dar era apreciată o paranteză şi îşi aminteşte ce suprapuse, pereţii fiind căptuşiţi pentru hârtia din care era făcută. palmă au primit, la figurat, ofiţerii cu scânduri, ca şi podeaua. Atât În lipsa foiţei de ţigară, hârtia români, când la o lecţie politică în paturi, pereţi, cât şi pardoseală de ziar era căutată şi preţuită de susţinută de un ofiţer superior îşi găsiseră culcuş ploşniţele, prizonieri. O dată pe săptămână sovietic, au fost întrebaţi: „Voi, care îi torturau în permanenţă se distribuia la opt prizonieri ofiţerii români, nu aţi primit pe pe prizonieri. Lupta împotriva fiţuica „Drum nou”, care după front decoraţii, căci nu am văzut acestui „inamic” agresiv şi extrem citirea ei, conform ordinului, era niciuna, iar nemţii le poartă?”. La de incomod, ploşniţele, consta împărţită în părţi perfect egale şi această întrebare, Căpşuneanu în demontarea scândurilor, folosită ca foiţă pentru ţigări. menţionează că toţi ofiţerii din dar fără apă fiartă nu se putea În lagăr existau mai multe sală au pus capul în pământ face mare lucru. Mai mult efect, brigăzi de muncă încadrate numai de ruşine şi mai bine ar fi fost menţionează autorul memoriilor, cu ofiţeri tineri. Prima era brigada pălmuiţi, decât să fie puşi într-o îl avea „vânătoarea” de zi şi noapte „Robilor”, echipa care scotea apa situaţie atât de umilitoare. De cu „aparatul” popular pentru din puţ şi o transporta cu o saca la subliniat că, în ziua în care au fost deparazitare, degetul arătător bucătăria lagărului, unde serveau făcuţi prizonieri de către sovietici, de la mâna dreaptă... O sobă de masa circa 2.000 de prizonieri. ofiţerii români, la ordin, şi-au zid, fixată la mijlocul barăcii, era Apa era cărată începând cu ora 4 aruncat decoraţiile sperând că vor alimentată cu lemne, iar nivelul dimineaţa, fără întrerupere, până fi „priviţi” de ruşi altfel. Speranţe solului era la marginea de jos a la ora 24, în mai multe schimburi, false - notează în memoriile ferestrelor. Existau şi câteva barăci pe viscol sau pe temperaturi de sale lt.-colonelul Constantin la suprafaţă, pentru anumite minus 20-25° C. Cei care încadrau Căpşuneanu. servicii anexă, dar dormitoarele, această brigadă aveau pâine la muncă dificilă se numite corpuri, erau sistem discreţie, fapt pentru care unii îi desfăşura şi în cadrul bordei, după cum am menţionat invidiau, dar nu aveau dreptate, Obrigăzii „Lemne”, mai sus. În lagăr se aflau numai aici prestându-se munca cea unde prizonierii trebuiau să ofiţeri, deci aceştia erau separaţi mai grea. Ca importanţă, urma taie lemne pentru bucătărie, de trupă. brigada care deservea bucătăria baie şi dormitoare. Era o muncă Apa era foarte scumpă! lagărului, unde numai şeful era istovitoare, câte 100-130 de Exista un singur puţ cu roată în rus, restul personalului fiind din ofiţeri se deplasau în pădure mijlocul lagărului, pentru toate rândul prizonierilor. Fiecare ofiţer fiind păziţi de soldaţi sovietici şi necesităţile. În iarna anului 1944 - prizonier primea zilnic o raţie de câini lupi, fiecare întorcându-se 1945, problema se mai rezolva şi 500 grame de pâine. în lagăr, cărând în spate lemnele prin strângerea şi topirea zăpezii La baie se mergea o dată respective cale de 8 - 14 km. în nişte cutii. Apă caldă numai la pe săptămână, în loturi de câte Lagărul mai dispunea de o baie, o dată pe săptămână. cincizeci, pentru o jumătate de baracă unde se amenajase o um era organizat oră. Hainele şi rufăria erau predate bibliotecă, prevăzută cu o sală lagărul? Un ofiţer pentru deparazitare şi apoi se de lectură, cu cărţi în limbile Csovietic, cu gradul intra la duşuri, unde se primea română şi rusă. Cuprinsul acestora de căpitan, îl reprezenta la câte o bucăţică de săpun, de urmărea învăţarea limbii ruse şi Mânăstârca pe comandantul mărimea unei jumătăţi de cutii cunoaşterea „marilor realizări” ale lagărului de la Oranki, care de chibrituri. Aici, la baie, cel care statului socialist vecin. Biblioteca era un colonel. În plus, se mai mânuia robinetele era un ofiţer era deservită de ofiţeri români, afla un grup politic, cu mai german, inginer, prizonier şi el, mulţi băgători în seamă, foarte mulţi interpreţi care citeau din ca şi românii. Era şeful tehnic şi aferaţi, unii plini de ei şi care îţi gazetele „Pravda” şi „Izvestia” ţinuta lui, de sus până jos, era o prezentau câte o broşură drept comunicatele oficiale, ori articole zdreanţă; cămaşa, în special, era operă genială, o capodoperă! din ziarul „Scânteia”. Prizonierii numai petice şi, totuşi, la gât, Cunoşteau tot ce se scrisese în aveau şi o fiţuică, „Drum nou”, sfidând pe toţi, avea prinsă o Uniunea Sovietică cu mulţi ani

România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 39 REMEMORĂRI

în urmă, mărturiseşte autorul În fiecare bordei se depistau carte poştală. Mai târziu, peste acestor memorii. Dar ca să obţii elementele dotate, pricepute câteva luni, când s-a întors o carte trebuia în primul rând sau în cazul ofiţerilor în rezervă, din prizonierat a aflat de la s-o controlezi filă cu filă, control elemente pregătite, foşti profesori, familie că nu se primise nicio care se făcea şi când o predai, care pregăteau o disertaţie cu un corespondenţă, respectiv cărţile căci unii prizonieri căutau să-şi subiect atractiv, ce se desfăşura poştale expediate din lagăr. Deci, asigure „foiţa” de ţigară, atât de în întunericul din bordei, adică conducerea sovietică a lagărului preţuită, din filele de carte de în dormitor. Se mai întâmpla ca i-a păcălit pe prizonieri că pot la bibliotecă. Tot aici era sediul aceste acţiuni să fie întreruptc de coresponda cu cei dragi din ţară, brigăzii artistice, în care se sforăiturile unora care adormeau, în realitate ei le-au cenzurat şi nu întrunea orchestra, cu 15 ofiţeri, care însă erau aduşi imediat le-au expediat, gest care poate fi care îi delecta pe camarazii lor la ... tăcere. Fostul prizonier calificat ca o propagandă ieftină de suferinţă, duminica, în timpul Căpşuneanu îşi aminteşte câteva sau cinism... Probabil câte ceva mesei de prânz. Instrumentele subiecte interesante, ca: istoria din fiecare, notează fostul ofiţer. erau improvizate cu măiestrie literaturii române (3-4 conferinţe), În lagărul central de la Oranki, de cei care cântau cu ele şi una pictura în epoca Renaşterii, o Căpşuneanu a fost de două ori. din primele partituri muzicale vizită la Muzeul Militar Naţional Prima dată, către sfârşitul lunii pe care a auzit-o, prin luna din Bucureşti şi altele. Maiorul februarie 1945, când a participat decembrie a anului 1944, a fost Ovidiu Musceleanu, dotat cu la o adunare a ofiţerilor, care a compozitorului Ion Vasilescu: o memorie fantastică, fiind şi solicitaseră înscrierea ca voluntari „Astăzi e ziua ta”. Mulţi prizonieri un pasionat cinefil, a prezentat într-o divizie ce urma să participe plângeau... cu multe amănunte cele mai alături de alte unităţi ale armatei rogramul zilnic în lagărul frumoase filme pe care le-a române la operaţiunile militare de la Mânăstârca era văzut, cu distribuţiile respective, desfăşurate pe frontul de Vest. Purmătorul. Sculatul ce includeau artişti şi în special Cu acest prilej, generalul Mihail de dimineaţă se efectua pe artiste frumoase. „Te făcea să Lascăr le-a adus la cunoştinţă bordeie şi avea loc la ora 6.30. trăieşti, să vezi filmul ... în timp că „marele geniu militar şi Indiferent de timp şi anotimp, ce noi, spectatorii, ne aflam spălatul se făcea afară cu apa pe pe întuneric... ! Exact ca la care aveau grijă s-o procure mai cinematograf. Câte o sforăitură ales din zăpada topită şi strânsă înlocuia muzica... Se mai găseau şi decuseară. Urma servirea micului asemenea „spectatori”...” dejun, stând la masă câte şase „În bordeiul nostru, povesteşte perechi, faţă în faţă. Cei din capul ofiţerul, cam din două în două mesei împărţeau feliile de pâine săptămâni, duminica şi în (200 grame) şi cănile cu ceai. La cursul dimineţii, avea loc o prânz se servea o ciorbă străvezie slujbă religioasă, fiind constituit şi un fel de mâncare, mai ales ad-hoc şi un cor format din varză şi cartofi şi 300 grame de ofiţerii prizonieri. Preoţii militari pâine. Seara, se servea caşa, un improvizau câte un patrafir, aveau fel de turte de mei şi, de două cărţi religioase şi crucifixe, toate ori pe săptămână, câte o cană de salvate, cu preţul unor mari riscuri, compot din fructe uscate. de la nenumăratele percheziţii.” După servirea mesei de seară În perioada cât a stat prizonier începea un program care se în lagărul de la Mânăstârca, lt.- organiza pe fiecare corp, respectiv colonelul Căpşuneanu, ca de bordei. Autorul memoriilor altfel toţi ofiţerii români care menţionează că nu ar putea împărtăşeau aceeaşi soartă cu spune cine a avut această idee a sa, a fost anunţat de ofiţerul bună, care a prilejuit multe ore sovietic - comandant al lagărului, plăcute pentru ofiţerii prizonieri. că lunar pot scrie în ţară câte o Locotenent-colonelul Constantin Căpşuneanu împreună cu soţia.

40 România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 REMEMORĂRI comandant de oşti, generalisimul Iosif Vissarionovici Stalin” a aprobat „în mărinimia lui faţă de Ultimii veterani din Bălţăteşti poporul român”, înfiinţarea diviziei a 2-a de voluntari „Horia, Cloşca şi Bălţăteşti, localitate recompensat cu o permisie. S-a Crişan”. A doua oară s-a deplasat binecuvântată de Dumnezeu, este dus acasă şi s-a însurat cu fata vieţii la Oranki la 20 aprilie 1945 pentru aşezată în Depresiunea Neamţ, la lui, Elena Tolomei, mai tânără cu a pleca de aici spre zona unde 33 km de Piatra Neamţ şi la 12 km opt ani decât el. Ce idee şi ce curaj se forma Divizia „Horia, Cloşca şi de Tg. Neamţ. O salbă de biserici să te însori în plin război! Au avut Crişan”. După constituirea acestei şi mănăstiri care mai de care mai împreună doi băieţi, Constantin şi frumoase o înconjoară, amintindu-ne Mihai, care, acum, sunt cu familiile mari unităţi, aflată sub comanda că, pe aici, omul s-a unit cu istoria lor, oameni muncitori şi gospodari, generalului Mihail Lascăr, ea s-a şi cu Dumnezeu deopotrivă. Dacă care i-au bucurat bătrâneţile cu cinci deplasat spre Ţară, unde a ajuns ai apucat să treci pe la Văratec, nepoţi şi şapte strănepoţi. după încheierea celui de-al doilea Agapia, Neamţ, Secu, Sihăstria, Sihla, Când l-am cunoscut pe verabilul război mondial, respectiv în iunie Bisericani, Bistriţa, Horaita, atunci veteran, arăta destul de bine, fiind 1945. poţi spune că ai trecut prin Rai. îngrijit de feciorul cel mare. În baza utorul acestor memorii, Oamenii locurilor sunt gospodari, Legii veteranilor de război, conform fost ofiţer activ al primitori şi mai tot timpul veseli, Ordinului M68/2004, a fost avansat la Aarmatei române, un puşi pe şotii şi poveşti. În vara anului gradul de plutonier adjutant şef. bărbat chipeş, cinstit şi demn, trecut, cât am stat la Staţiunea de Curcă Vasile Mihail este ceva mai în anul 1946 a fost scos de către Balnefizioterapie şi Recuperare tânăr decât camaradul lui. Are doar autorităţile comuniste din cadrul Medicală a Armatei şi m-am bucurat 93 de ani (14/04/1920). Agricultor. oştirii în acţiunea de epurare de ospitalitatea şi profesionalismul Are doi copii. Locuieşte în aceeaşi casă cu fiul cel mare, Ion. a acesteia de oameni „vechi”, cadrelor medicale de aici, am avut norocul să cunosc doi veterani de În iarna anului 1942 a fost cu precădere de cei care nu-şi război, supravieţuitori ai ultimului încorporat la Batalionul 13 Vânători încovoiau coloana vertebrală. Va fi război mondial, ajunşi la vârste de Munte, cu care a plecat pe frontul pensionat cu gradul de colonel şi venerabile. Sunt ultimii veterani de de est în vara aceluiaşi an. A fost va deceda în anul 1984, la vârsta război din Bălţăteşti. Curcă Ion Gavril puşcaş, a fost rănit la piciorul stâng, de 82 de ani. şi Curcă Vasile Mihail. Deşi poartă a fost dus într-un spital de campanie În încheierea acestui capitol acelaşi nume, nu sunt rude. Sunt din Odesa. Din cauza rănilor, a fost din memoriile sale, colonelul soldaţi cu destine diferite şi, după lăsat la vatră la 20 februarie 1944. Constantin Căpşuneanu notează: cum spune o vorba romanească, A fost mobilizat din nou, la 1 aprilie „Aceste mărturii din prizonierat ”fiecare cu norocul lui în viaţă”! 1944, ca ochitor obuze-brand 82 nu sunt nici schiţe, nici nuvele, Bătrânul Curcă Ion Gavril are mm în acelaşi batalion. La 24 august ci o înşiruire de fapte reale, fără 97 de ani (26 mai 1916). Toată 1944 a fost luat prizonier de trupele zorzoane de fond sau formă. Am o viaţa a fost agricultor. Nevasta i-a sovietice „eliberatoare”. A fost dus într-un lagăr de prizonieri, undeva, singură pretenţie, de altfel ceea ce murit demult. A fost încorporat în 16.03.1938 şi repartizat la R.82 pe lângă Volga, într-o localitate urmăresc: să medităm asupra lor”. Infanterie Târgu Neamţ. A depus numită Kazan, unde a suferit mult jurământul militar la 15 aprilie1938 de foame şi de frig. A fost eliberat Şerban CONSTANTINESCU şi a fost lăsat la vatră la 10 martie din lagărul de prizonieri la 15 iulie Muzeul Naţional de Istorie a României 1940, cu ordin “verde” de chemare 1946. S-a reîntors acasă, la Bălţăteşti, la mobilizare în caz de nevoie. Fapt la soaţa lui, Floarea, şi la copiii Note ce s-a şi petrecut după doar o lună. lor. În baza Legii veteranilor de 1. Alecsandru Duţu, România în război, A fost mobilizat şi repartizat la un război, a fost înaintat în gradul de în „Dosarele istoriei”, an IV, nr. 9 (37)/ centru de instrucţie al rezerviştilor plutonier adjutant şef, conform Ord. 1999, p. 51. din Alba Iulia. Priceperea cu care M.38/18/04/2008. 2. Gh. Buzatu, România şi războiul îi instruia pe recruţi a atras atenţia M-am despărţit de cei doi mondial 1939 - 1945, Iaşi, 1995, p. 38. comandanţilor săi, care l-au numit venerabili veterani cu speranţa şi 3. Andreas Hillgruber, Hitler, Regele comandant de grupă, cu misiunea îndemnul „să ne vedem şi la anul!” Carol şi Mareşalul Antonescu. Relaţii de a-i instrui pe rezervişti. Aşa a Doamne-ajută! germano-române (1938- 1944). scăpat de linia întâi a Frontului de Bucureşti, 1994, p. 264. n Est. În primăvara anului 1944 a fost Colonel (rtg.) Alexandru POPOVICI

România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 41 REMEMORĂRI

funcţie datorită prieteniei cu I.I.C. Brătianu. Acesta în loc să se ocupe de organizarea, înzestrarea şi pregătirea Plugarii dispăruţi armatei pentru război, se remarcă prin faptul că a transformat ”noaptea în zi, în zaiafeturi pe la grădinile de plăceri din jurul Bucureştiului, mâncând mititei şi bând şampanie la Turtucaia şapte nopţi pe săptămână”. 5 În Arhivele Naţionale Constanţa îşi aminteşte: ”La ora 11 noaptea este Nu ştiau de “ghişefturile de la există câteva sute de dosare ale veselie mare în bivuac. Ne servim de Ministerul de Război” pentru care unor militari care în foile matricole lanterne pentru luminarea lui. Uralele acelaşi general şi clica din jurul său au consemnată dureroasa expresie: sunt nesfârşite. Se desfăşoară drapelul, sunt acuzaţi de lipsă de prevedere ”Dispărut la Turtucaia”. Datele de iar în jurul lui s-a încins o horă mare, în în asigurarea materială a armatei, mai sus au fost extrase din foile care s-a prins toată lumea” 3 dar în mod deosebit că în schimbul matricole ale unor militari mobilizaţi Plugarii, deveniţi ostaşi, nu comisioanelor se acceptau materiale din localităţile Constanţa, Albeşti, ştiau câteva lucruri, care le-ar mai “de orice calitate, oricât de degradate Mihail Kogălniceanu, Deleni şi fi temperat, probabil, entuziasmul. ar fi, pe un preţ ce corespunde cu Independenţa.1 Militarii au fost ţinuţi Nu ştiau că aliaţii noştri nu-şi vor întreita valoare a obiectelor”. 6 în evidenţele unităţilor până în anul respecta angajamentele: nu vor Nu cunoşteau că guvernanţii 1920, când au fost şterşi şi trecuţi declanşa o puternică ofensivă la români, atunci când numeau în registrul special înfiinţat pentru Salonic, nu vor furniza materialele comandanţii marilor unităţi, în dispăruţi. de război promise (trei sute de tone timp de pace, ”se inspirau uneori din Toţi aceşti plugari au răspuns cu zilnic), iar trupele ruse trimise să cel mai sălbatic politicianism”.7 Mai entuziasm Proclamaţiei lui Ferdinand lupte în Dobrogea erau de mâna a grav era faptul că, la data începerii I din 15/28 august1916: doua, fiind predispuse mai mult la acţiunilor militare, era în plină ”V-am chemat ca să purtaţi jafuri decât la înfruntarea inamicului. desfăşurare “o sarabandă a numirilor steagurile voastre peste hotare unde Nu ştiau că importanţi oameni în funcţii”.8 fraţii noştri vă aşteaptă cu nerăbdare şi politici şi militari din vârful ierarhiei Plugarii români, între care şi cu inima plină de nădejde. militare s-au pus în slujba Germaniei cei constănţeni, vor suporta însă Umbrele marilor voievozi Mihai şi Austro-Ungariei. Printre aceştia consecinţele acestor grave defecţiuni Viteazul şi Ştefan cel Mare, ale căror se afla şi generalul Vasile Zottu, existente la nivelul conducerii rămăşiţe zac în pământurile ce veţi şeful Marelui Stat Major, care se politice şi militare a ţării pe timpul dezrobi, vă îndeamnă la biruinţe ca va sinucide, atunci când va afla că desfăşurării luptelor de la Turtucaia. vrednici urmaşi ai ostaşilor care au lista trădătorilor a fost sustrasă de Sistemul de apărare conceput învins la Războieni, la Călugăreni şi la ofiţerii de contrainformaţii români de specialiştii militari români, aşa- Plevna. de la ambasadorul german Von numitul “cap de pod” de la Turtucaia, Veţi lupta alături de marile naţiuni de Bussche.4 Nu ştiau că secretarul era operativ, fiind realizat în perioada cu care ne-am unit. general al Ministerului de Război, 1915-1916 şi ar fi trebuit să asigure O luptă aprigă vă aşteaptă. Cu generalul Dumitru Iliescu, eminenţa o îndelungată rezistenţă. Plugarii bărbăţie să îi îndurăm însă greutăţile cenuşie a acestui organism de constănţeni, destinaţi să apere şi cu ajutorul lui Dumnezeu izbânda conducere al armatei, ocupa această Turtucaia, cu o pregătire militară va fi a noastră. Arătaţi-vă deci demni de Gloria strămoşescă. De-a lungul Sold. Istrate Tudor – 30 ani, plugar, căsătorit, 2 copii , dispărut la Turtucaia; veacurilor un neam întreg vă va binecuvânta şi vă va slăvi.” 2 Sold. Ion Andronache – 41 ani, plugar, căsătorit, 3 copii , dispărut la Turtucaia; Ei s-au prezentat la unităţi, Sold. Savu Badea – 40 ani, plugar, căsătorit, 6 copii, dispărut la Turtucaia; au primit echipamentul militar, Sold. Neacşu Tudor – 32 ani, plugar, căsătorit, 3 copii, dispărut la Turtucaia; au primit arme, s-au integrat în Sold. Lich Iulius – 27 ani, plugar, căsătorit, 1 copil , dispărut la Turtucaia; subunităţile organice, fiind gata Sold. Tucserer Wendel – 27 ani, plugar, căsătorit, 2 copii , dispărut la Turtucaia; să acţioneze pentru îndeplinirea misiunilor stabilite de eşaloanele Sold. Ramazan Eip– 26 ani, plugar, căsătorit, 3 copii , dispărut la Turtucaia; superioare. În unităţi entuziasmul Sold. Saledin Amefi – 37 ani, plugar, căsătorit, 5copii , dispărut la Turtucaia; era maxim. Sublocotenentul Ioan N. Sold. Ali Amet– 32ani, plugar, căsătorit, 5 copii, dispărut la Turtucaia; Dinu, din Regimentul 39 Infanterie, Sold. Abdul Cair Avamil – 36 ani, plugar, căsătorit, 3 copii, dispărut la Turtucaia.

42 România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 REMEMORĂRI sumară, fără mitraliere, unii cu puşti model 1879, fără suficiente proiectile şi cartuşe, fără sprijinul artileriei grele, au avut “frumoasa menire să înfrunte cu piepturile goale” 9 trupele bulgare şi germane înzestrate cu cele mai moderne mijloace de luptă. Aceasta nu era însă o noutate pentru ostaşii români. Dezastrul de la Turtucaia a Una din gropile comune în care îşi dorm somnul de veci cei căzuţi la Turtucaia fost, înainte de toate, consecinţa Cu asemenea comandanţi, ha pământ, deoarece de la războiul diferenţei enorme între capacitatea plugarii noştri au încercat să reziste pentru reîntregirea neamului nu de a conduce trupele în luptă a celor până la utimul om, cum suna ordinul am căpătat câte un lot de 5 ha. două comandamente care s-au Marelui Cartier General,12 dar urmare Plugăria fiind singura ocupaţie pe confruntat. a panicii care cuprinsese întreaga care o cunoaştem, vă rugăm prin Mareşalul August von Mackensen, garnizoană militară s-au predat. mila dumneavoastră să ne daţi comandantul trupelor germano- În cifre, dezastrul de la Turtucaia posibilitatea să o practicăm spre bulgare, generalul Ştefan Toşev, se prezintă astfel: 3.500 de militari agonisirea mijloacelor de trai.” comandantul Armatei a 3-a bulgare, au reuşit să se salveze, refugiindu- Plugarii supravieţuitori luptelor de la şi generalul Pantelei Kiselov, se la Olteniţa sau Silistra; 7.000 de Turtucaia nu sunt slăviţi, nu au primit comandantul Diviziei 4 Preslav, morţi au fost îngropaţi în cele două recunoştinţa binemeritată, fiind puşi erau comandanţi cu o bogată imense gropi comune din Cimitirul în situaţia de a solicita mila majestăţii experienţă la comanda marilor de Onoare Şumentsi (Daidâr), sale, pentru a supravieţui! n unităţi şi unităţilor, inclusiv pe timp Bulgaria; 28.500 de militari au fost de război. Pe timpul luptelor s-au luaţi prizonieri. Colonel (rtg.) Remus MACOVEI aflat permanent în mijlocul trupelor, Toţi cei care au scăpat cu NOTE luând măsurile cerute de evoluţia viaţă de la Turtucaia, ca şi ceilalţi 1 Arhivele Naţionale Constanţa, fond IOVR, luptelor. supravieţuitori ai campaniei 1916, inventar 458. 2 Comandanţii români, din erau convinşi că “Nu ne-a învins *** Enciclopedia Armatei Române, Editura puterea duşmanului, ci păcatele CTEA, Bucureşti, 2009, pag.27. păcate, nu au corespuns misiunii 3 Costin Scurtu, Armata terestră română încredinţate. Generalul Mihail Aslan, conducătorilor noştri. Ne-au ucis, din Dobrogea (1829-1919), vol I, Editura fost şef al structurii de personal a ne-au dus la moarte sigură cei mari Muzeului Marinei Române, Constanţa, armatei în perioada 1910-1912, la şi nepricepuţi”.13 Toţi erau convinşi 2008, pag.89. declararea mobilizării îndeplinea că cei vinovaţi de dezastru de la 4 Ion Bulei, Arcul aşteptării – 1914, 1915, funcţia de comandant al Armatei a Turtucaia vor fi traşi la răspundre şi 1916, Editura Eminescu, Bucureşti, 1981, sancţionaţi exemplar. Din păcate, nu pag.216. 3-a. Află despre atacarea capului de 5 Vasile Cancicov, Impresiuni şi păreri pod, pe când se afla la o partidă de s-a întâmplat aşa ceva. personale din timpul războiului României bridge la Jokey Club şi intră în istorie Binecuvântarea de către întreg – jurnal zilnic – 13 august 1916 – 31 cu declaraţia: ”C’est notre Verdun!”.10 neamul românesc a celor care au decembrie 1918, vol. I, Atelierele Societăţii luptat în primul război mondial se Universul, Bucureşti, 1921 pag. 86. Generalul Constantin Teodorescu, 6 va dovedi în timp doar o promisiune *** Epoca, nr. 252, din 13 septembrie 1915, comandantul Diviziei 17 Infanterie, pag. 3. care apăra capul de pod Turtucaia, deşartă. Promisiunea Regelui 7 Gheorghe Tătărescu, Mărturii pentru era un foarte bun teoretician militar, Ferdinand I că toţi cei care se luptă istorie, Editura Enciclopedică, Bucureşti, fost profesor de geografe militară pentru ţară vor fi împroprietăriţi 1996, pag. 41. la Şcoala Superioară de Război cu pământul pe care l-au apărat 8 *** Enciclopedia Armatei Române, pag. 51. 9  din Bucureşti. El “era cu totul sub cu preţul vieţii şi al sângelui lor, Ştefan Zeletin, Retragerea, Editura Revistei nu va fi respectată. Vă prezint un Pagini Agrare şi Sociale, Bucureşti, 1926, nivelul cerinţelor, cum arată chiar pag.76. fizicul său. El avea să pomenească de memoriu adresat Regelui Carol al 10 Constantin Kiriţescu, Istoria războiului predare încă din ziua de 20 august/2 II-lea, la 4 aprilie 1933, de către doi pentru întregirea României, vol. I, Editura septembrie, deşi abia începuse fraţi, Stoian Stoian şi Ion Stoian, din Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 11 Techirghiol, ambii invalizi în urma 1989, pag.323. atacul”. Va rămâne în istorie prin 11 luptelor de la Turtucaia. Primul a General Radu Rosetti, Mărturisiri, 1914 ruşinoasa fugă de pe câmpul de -1919, Editura Modelism, Bucureşti, 1997, luptă, fără a lăsa măcar pe cineva rămas fără braţul stâng, iar al doilea a pag.110. înlocuitor la comandă, în momentul rămas cu infirmitatea braţului stâng. 12 *** Enciclopedia Armatei Române, pag. cel mai greu al zilei de 24august/6 ”Vă rugăm a da ordin organelor în 795 septembrie 1916. drept a ne împroprietări cu câte 5 13 V. Cancicov, op. cit., pag. 65.

România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 43 REMEMORĂRI

ceastă fotografie a apărut în revista Je INSCRIPŢIE LA O FOTOGRAFIE Asais tout de Bucarest, în decembrie 1941. Ea a fost făcută la dineul oferit de Regele Mihai Cavalerii Ordinului în onoarea cavalerilor Ordinului “Mihai Viteazul”. Potrivit tradiţiei, la sfârşitul fiecărui an, în preajma “Mihai Viteazul” sărbătorilor de iarnă, cavalerii Ordinului “Mihai Viteazul” erau invitaţi la Palatul Regal. Erau recunoştinţa şi respectul pe care la Palatul Regal regele le arăta militarilor care, pentru faptele lor de arme pe câmpul de luptă, s-au dovedit a fi demni să fie distinşi cu cea mai înaltă decoraţie militară: Ordinul “Mihai Viteazul”. La dineul din decembrie 1941, când ţara se afla în plin război, au fost prezenţi, între alţii: generalul Iosif Iacobici, generalul Radu Rosetti, generalul Constantin Pantazi, generalul Alexandru Gorski, generalul Samsonovici, generalul Nicolae Rujinski, generalul Traian Grigorescu, generalul Nicolae Macici, generalul Gheorghe Grigore Crăiniceanu, colonelul Ilie căpitanul Rădulescu, căpitanul Rozin, generalul Vasile Atanasiu, Marinescu, colonelul Nicolae Strat, Manoilescu, căpitanul Raiculescu, generalul Nicolae Dăscălescu, colonelul Ilie Dumitrescu, colonelul căpitanul Ion Georgescu, căpitanul generalul Ionescu-Sinaia, generalul Malamuceanu, colonelul Ştefan Dimitriu, căpitanul Pamfil Şeicaru, Emil Pălăngeanu, generalul Bardan, colonelul Dumitru Oncică, căpitanul Giuculescu, căpitanul Nicolae Pălăngeanu, generalul colonelul Constantin Talpeş, Iliescu, căpitanul Voiculescu, Virgil Bădulescu, generalul colonelul Ion Constantinescu, căpitanul Mihai Tacu, căpitanul Constantin Ionescu, generalul locotenent-colonelul Bălănescu, Vasile Popov, căpitanul Moga, Tătăranu, generalul Gheorghe locotenent-colonel Grigore căpitanul Mihăescu, căpitanul Stavrescu, generalul Ilie Şteflea, Mihăilescu, locotenent-colonel Iftimie, locotenentul Catolan, generalul Gheorghe Potopeanu, Nicolae Miclescu, locotenent- locotenentul Dondoe, locotenentul generalul Nicolae Şova, generalul colonel Pârvu Boerescu, Ababei, locotenentul Nicolae O. Stavrat, colonelul Nicolae locotenent-colonel Margaritopol, Polizu, sublocotenentul Dan Tonitza, colonelul Constantin locotenent-colonel Giurcănescu, Cepeleanu, sublocotenentul Stoenescu, colonelul Ion Aramă, locotenent-colonel Marcel Olteanu, Filimonescu, sublocotenentul comandorul Preda Fundăţeanu, maiorul Traian Ionescu, maiorul Ion Puşcaşu, , Ion colonelul Grigore Grecescu, Boerescu, maiorul Joiţa, maiorul Mihalache. colonelul Constantin Obogeanu, Constantin Ghinea, maiorul loarea Armatei Române colonelul Nicolae Cornea, Stănescu, maiorul Rusu, maiorul Regale. Peste doar patru colonelul Theodor Stoenescu, Slăvescu, căpitanul Pescaru, Fani, mulţi dintre ei vor colonelul Constantin Ţenescu, căpitanul Niculescu, căpitanul înfunda puşcăriile. Sic transit gloria colonelul Vasile Ionescu, colonelul Mazilu, căpitanul Mişu Arion, mundi!... (D. ROMAN) n

44 România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 S.O.S.

u mai ştim nici noi de câte definitive. Femeia a plecat la 1839-12 iulie 1885) şi Radu Korne Nori am semnalat, în paginile muncă, în Italia, și l-a delegat pe (1895-1949), la cimitirul Eternitatea revistei, cazurile de profanări de fratele său, Marcel Petrișor, din satul din Iaşi. morminte ale eroilor, furturile Izvoarele, comuna Răchițeni, să se Nu e singurul mormânt în din cimitirele eroilor sau, pur şi ocupe cu muncile de primăvară. această situaţie. O documentare simplu, demolările unor opere Marcel Petrișor a început să scoată sumară asupra locurilor de veşnică comemorative de război pentru circa 10-12 cruci, să are terenul, odihnă ale generalilor şi ofiţerilor a se face loc vilelor îmbogăţiţilor urmând să continue această care au însemnat ceva pentru postdecembrişti sau a se ridica activitate în perioada următoare. această ţară şi pentru armata alte construcţii, nu-i aşa, “strict Se consideră nevinovat, chiar dacă ei ne pune în faţa unei situaţii necesare” pentru administraţiile a scos și va mai scoate cruci din triste. Este, desigur, celebru - o locale. mormintele eroilor, cunoscuți și celebritate tristă, emblematică De la Iaşi, ne este semnalat un necunoscuți, care și-au jertfit viața pentru anii postrevoluţie - cazul caz incredibil, care ne trimite cu pentru apărarea țării. În fond, e primarului Vanghelie, din sectorul vreo 95 de ani în urmă, imediat proprietatea lui şi face ce vrea cu 5 al Capitalei, care şi-a făcut locul după încheierea Primului Război ea! de veci taman în cavoul generalului Mondial, când ţăranii intrau cu Iacob Lahovari. E adevărat, după plugurile peste cimitirele militare scandalul din presă, Vanghelie a improvizate, amenajate, în fugă, ieşit din mormântul generalului, de multe ori, chiar pe locurile unde Mormintele dar gestul a rămas! s-au dat luptele. Cum războiul se încheiase, oamenii au ieşit la arat ot în Cimitirul Bellu, care şi la semănat. Nu contează că au eroilor Teste sau ar trebui să fie, dat de mormintele altor oameni! după cum clamează, cu mândrie, E proprietatea lor şi nu-i administraţia acestuia, un interesează! Statul să vină să-şi muzeu în aer liber, mormântul ia morţii! O asemenea barbarie generalului Emanoil Ionescu s-a repetat la sfârşitul lunii a rămas fără cruce şi fără martie 2014 în comuna Butea, gardul de protecţie (din fier, din judeţul Iaşi. bineînţeles). De pe mormântul colonelului Gheorghe olonelul (rez.) ing. Ioan Groholschi, aflat în Cimitirul CTimofte, preşedintele Eternitatea, din Iaşi, a fost furată filialei judeţene a Asociaţiei o superbă statuetă din bronz. Naţionale Cultul Eroilor “Regina Sunt morminte, din ce în ce Maria”, relatează că, în ziua mai multe, a căror grijă nu mai de 31 martie a.c., un reporter are cine să o poarte. Ce-i de ieşean a primit un telefon de la Din nou ne întâlnim cu judecata făcut? un cetăţean din comuna amintită oarbă a justiţiei. Ca şi în cazul Nemulţumit de starea prin care reclama profanarea Monumentului Eroilor Galata din mormintelor unor militari din unui cimitir al eroilor căzuți în Iaşi, şi aici, datorită justiţiei, s-a Cimitirul Bellu, sculptorul Petre cel de-al Doilea Război Mondial ajuns la situaţia aberantă ca o Georgescu-Dedy este de părere (1941-1945) din localitate. Terenul persoană să fie împroprietărită cu că Armata ar trebui să-şi asume cu suprafața de 2000 mp, pe care ...Cimitirul Eroilor. Ca de obicei, datoria de a le îngriji şi proteja se află cimitirul eroilor (unde despre profanarea mormintelor în faţa barbariei hoţilor de fiare sunt înmormântați circa 10 000 eroilor au fost sesizate organele în vechi - în special plăcile, statuetele de militari, conform monografiei drept. Să vedem ce urmează!... şi ornamentele din bronz - dar şi a comunei), a fost retrocedat în Domnul profesor Constantin samsarilor de morminte. 1994, doamnei Margareta Sandu Cerchez din Bucureşti ne Dacă o vom ţine tot aşa, o să (născută în comuna Butea), care semnalează situaţia precară în ajungem să ne păzim, cu ziua, unii deține și certificat de proprietate care se află mormântul generalilor pe alţii!... în urma unei decizii judecătorești Mihail Cristodulo-Cerchez (3 iunie Dumitru ROMAN

România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 45 S.O.S.

L-am auzit pe consilierul de vreo şase ani. Astfel, acest “Cel mai mult s-a implicat prim-ministrului Victor Ponta, însemn omagial de cinstire a Oficiul Naţional pentru Cultul distinsul domn György militarilor căzuţi pentru patria Eroilor, care a venit de vreo cinci Frunda, susţinând pretenţiile lor, indiferent unde şi cum s-ar ori. Au luat la rost autorităţile maghiarilor români, proaspăt numi ea, a devenit un simbol locale (sic!), i-au somat (sic!), dar reprezentaţi în guvernare, prin al extremismului xenofob, acestea până acum n-au mişcat politicienii UDMR. Nu mi s-a ignorant şi barbar. nimic”, aflăm din scrisoarea părut deloc exagerat când a Poate din acest motiv filialei judeţene amintite. spus că minoritatea maghiară al exprimării unor drepturi Explicaţia acestei situaţii şi altele decât ea s-ar simţi închipuite, autorităţile locale ridicole în care au căzut bine la modul european, dacă (primărie şi consiliu judeţean) instituţiile statului de drept ar fi am ajunge ca preşedintele ignoră cu desăvârşire locul şi pe de o parte că nu a fost sesizat României, în mesajul de Anul nu fac niciun fel de ceremonie şi Ministerul Afacerilor Interne, Nou să spună “la mulţi ani!” şi în ungureşte, nemţeşte, ţigăneşte etc. Chiar nu mi se pare ieşit din comun, având în vedere că el Un cimitir al eroilor este preşedintele tuturor celor care se simt cetăţeni români. Chiar şi papii de la Vatican fac urări şi binecuvântări în care strigă peste timp majoritatea limbilor europene, ceea ce nu înseamnă că latina şi cu prilejul Zilei Eroilor. Aici nu căruia din câte am auzit i s-ar italiana au încetat să fie limbile mă refer la Ziua de înălţare ce subordona, evident democratic, oficiale ale Sfântului Scaun. cade după Paştele ortodox, unităţile administrative Cu alte cuvinte, la nivelul neapărat, ci chiar la Ziua Eroilor teritoriale, respectiv locale, declarativ, s-a părea că stăm maghiari şi imperiali totodată, iar pe de altă parte faptul foarte bine, din perspectiva care s-ar potrivi, prin forţare, inadmisibil al Parlamentului de democraţiei şi a statului de politicii de sfâşiere a drapelelor a nu fi votat în limba maghiară drept. Dar ia să vedem cum naţionale româneşti, ori de câte legile administraţiei şi cele ce stăm ceva mai jos de nivelul ori un eveniment major le aduce reglează îngrijirea mormintelor tribunei, mai pe acasă pe la noi, aminte şi nostalgicilor că sunt şi operelor comemorative de prin locurile unde frământările totuşi cetăţeni ai statului român. război. autonomiei etnice nu-i lasă pe Despre starea acestei opere În această situaţie dată se edilii locali să doarmă nopţile. comemorative de război, ştie că preşedinţii, primarii Preşedintele şi prim- Asociaţia judeţeană a scris şi consilierii maghiari nu au vicepreşedintele Asociaţiei Preşedinţiei, Guvernului, acces la reglementări, în ţinutul Naţionale Cultul Eroilor “Regina Ministerului Apărării Naţionale, respectiv, limba română fiind Maria”, filiala Covasna, ne Ministerului Culturii, instituţii doar o banală limbă străină, semnalează printr-o scrisoare de bază ale statului de drept. după curiculă, nu-i aşa! că în Cimitirul central din oraşul Sensibilizate până la lacrimă, Dar aici nu-i vorba numai Sfântu Gheorghe, parcela acestea au trimis constatatori, de atitudine antimajoritară, ca eroilor căzuţi în Primul Război care chiar au constatat şi atât, să mă exprim elegant, ci de o Mondial este lăsată în paragină, neputând influenţa cu nimic crasă ignoranţă şi prostie, ca să iar obeliscul este profanat atitudinea politicienilor locali. fiu foarte exact. Să ne explicăm,

46 România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 S.O.S. pentru a evita propagandismul Mondial, edilii oraşului nu s-au Décse, Arad, Ungarn. insultător. mai ocupat în mod special de Ştim că acesta e obiceiul în O documentare oficială din el, fiind considerat, nu-i aşa, limba respectivă şi nu acuzăm 1984 menţiona că cimitirul o mărturie a imperialismului. pe nimeni că românii au fost şi monumentul sunt bine Totuşi, fiindcă şi propaganda ascunşi scriptic sub altă haină de conservate şi îngrijite. Atunci, se hortystă îşi lăsase urma peste botez. Rămânem, însă, cu gustul semnala că în cimitir sunt 86 de el, şi pentru că avea mulţi eroi amar că de osemintele acestor morminte de ostaşi, cu cruci de din armatele austro-ungare, nevinovaţi par a-şi bate joc piatră, căzuţi în perioada 1914- n-a fost distrus, în perioada fudulii noştri contemporani. 1918, proveniţi din armatele lui Ceauşescu, pentru că Osemintele acelor eroi au austro-ungare şi germane. Pe putea fi folosit în alimentarea fost puse la un loc spre cinstire laturile monumentului erau extremismului, prin valoarea sa de statul român, pe baza unei inscripţionate 328 de nume simbolică. legi a regimului mormintelor şi de ostaşi localnici, majoritatea Oare ce au păţit edilii cimitirelor de război, din 1927, maghiari şi germani. Printre de acum ai locului? Să fi unde se preciza ce înseamnă ele şi opt nume româneşti. uitat ei că acolo zac oasele mormânt de război, adică Evident, nu ştim dacă cei reprezentanţilor eroilor militari locuri unde sunt îngropate scrişi pe monument îşi au şi din trei sferturi de Europă? Să oseminte de “ostaşi români, fără osemintele acolo sau urmaşii nu dea bine acest lucru pentru nicio deosebire de religie sau au făcut un gest de pioşenie, drepturile egale şi democratice, origine etnică..., ostaşii, supuşi ai consemnându-i. mult invocate? Oare moartea fostelor state beligerante, amice Domnul dr. Ioan Lăcătuşu nu i-a egalizat pe acest bieţi şi inamice, şi internaţi civili, a scris un studiu documentat ostaşi, trimişi fiecare, fără să căzuţi în timpul şi din cauza în arhive, din care aflăm foarte fie întrebaţi dacă vor, să lupte războiului”. multe şi detaliate adevăruri. pentru naţiunile lor, de mai marii Mai multă democraţie şi Rezultă pe bază de vremii? cinstire postumă decât aceasta, documente că în cimitir, în Sau doar faptul că în oare ce-ar mai putea fi? Oare morminte individuale şi în pământul acela zac şi foarte Uniunea Europeană, în care groapa comună de sub obelisc, mulţi români să fie cauza ce suntem mândri că existăm, să sunt osemintele a 146 de duce la efectul pe care-l vedem nu însemne nici ea nimic în faţa militari (1917-1918), originari astăzi? Până la urmă, nici pretenţiilor “legitime şi cu nimic din România, Ungaria, Austria, atâta lucru n-ar trebui să fie exagerate” ale unor confraţi de- Germania, Italia, Slovacia, suficient pentru atâta ostilitate ai noştri de-a scuipa cu ardoare Macedonia, Cehia, Croaţia, Rusia etnică, fie ea şi postumă, dacă în capul celorlalţi? şi Ucraina. amintesc faptul că toate numele Dă-ne, Doamne, un Numărul atât de mare de eroi de oameni şi localităţi sunt preşedinte care să le spună “La se explică prin faptul că în zonă maghiarizate, în evidenţele mulţi ani!” şi în limba maghiară, a funcţionat, în Primul Război timpului, existente în arhiva dar şi acest lucru politicos şi Mondial, un spital de campanie. Primăriei din Sf. Gheorghe. profund european va fi gratuit, Acest cimitir a fost amenajat Noi, ăştia pe care unii ne dacă nu conştientizăm că şi definitivat până în 1935 de consideră naţionalişti extremişti, viitorul nostru este împreună, Societatea Cultul Eroilor, în nici nu ne supărăm că în aşa cum şi trecutul, bun sau rău, conlucrare cu Primăria oraşului hârtiile alea scrie: Ilie Naczi, ne-a fost tot împreună. n Sf. Gheorghe, cu unităţile Falkuje, Rumánien; Juon Dinka, militare din această garnizoană. Dubrune, Rumán, Konstant. Gl. bg. (rtg.) Grigore BUCIU După al Doilea Război Zugan, Rakatou sau Johann Tok,

România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 47 STROFE

de vid identitar, în care ne-au adus şcolare - nu ştie ce înseamnă istoria cei care s-au perindat, de un sfert şi sentimentele ce i-au încercat pe de veac încoace, la cârma acestei înaintaşii noştri, stropite cu durere şi ţări, făcându-ne să ne fie ruşine de sânge, pentru acest pământ numit noi înşine şi de strămoşii noştri, iată România. că mai sunt români, mai sunt poeţi Având în vedere structura cărţii, care îndrăznesc să scrie cu gândul în două părţi - „Alfabet pe prispa la Patrie şi la iubirea de ţară. Când Patria din cuvânt ungurii îşi flutură cu neruşinare ţării” şi „Alfabet în haină ostăşească” steagurile în Ardeal şi vor să rupă -, ne aflăm în faţa unei încercări trupul României, gestul poetului de alfabetizare patriotică, autorul edicăm această rubrică Ioan Benche este nu numai un scriind câte o poezie pentru fiecare poetului Ioan Benche, strigăt de revoltă, ci şi o chemare literă din alfabetul românesc. Ddin Ardeal, unul dintre „La arme!”. Să luăm aminte! Patria este în cuvintele limbii poeţii contemporani care mai cred Despre Patria din cuvânt, române şi fiindcă haina militară în Patrie şi-n jertfă pentru Neamul publicistul Grigore Buciu notează: este un simbol naţional, un semn al Românesc. Ioan Benche ne-a trimis Gestul poetului se vrea unul didactic, puterii unei naţiuni, ea se prezintă la redacţie noua sa carte cu „poezii căci volumul este dedicat în primul şi sub această înfăţişare. Desigur, de suflet românesc”, tipărită la rând celor doi nepoţi, cu intenţia este o nostalgie după vremea când Editura NAPOCA STAR, din Cluj- declarată de a-i învăţa ce înseamnă cuvântul pleca la oaste, chemat Napoca, şi intitulată Patria din Patria. În realitate, este o scriere de ţară să se instruiască şi să se- cuvânt.* adresată tinerei generaţii, care - nu ntoarcă în permisii pentru a se După atâta amar de nihilism şi din vina ei, ci din cauza programelor odihni pe prispa casei, legând astfel Elogiu Munţi Câteodată îi ghicesc sub pleoape - Trec munţii mei, albiţi întru iernare - Înalţi, frumoşi, ca-n limpezimi de ape, Cu şir întreg de străluciţi bărbaţi, Iar altădată îi fugăresc prin vene - Pentru a Ţării tainică-nălţare, Voinici şi iuţi, cu fulgere-n sprâncene... Pe piscuri dragi, irupte din Carapţi. Câteodată îi numesc vioară Mi-s paşii grei, ca plumbul, de-nceputuri, Şi ei vibrează, încovoiaţi de stele; Când sparg adânc granitul din priviri, Un ordin scurt şi trupul se-nfioară Când sfânt e gândul, resculptat în scuturi, De arma altoită în strămoşeşti drapele. Peste pământul ros de amintiri. ...Cu pieptul scut, se confundau cu ţara, Pâlc de eroi îmi izvorăsc cub pleoape, Dar astăzi n-au nici puşcă la picior, Dând tâlc de foc, spre vrednice istorii - Căci nu mai stau în post cu primăvara, Din vremuri vechi, simboluri să dezgroape, De-aceea de cătane îmi este dor... Întinerind un timp de lungi memorii...

48 România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 STROFE indestructibil cele două noţiuni patrie-casă într-unul singur - vatră strămoşească. Acum, pentru mulţi români - dacă Dacică or fi români cu adevărat! -, aceste construcţii verbale par artificiale şi Mă alint cu tremurarea vindecărilor de lună, cu totul neinteresante, dar până la ei, noi, ceilalţi, am crezut în ele şi ne- Când pe boltă stea ne este, Mamă - Dacia străbună - am trecut viaţa prin spiritul lor. Noi, care mai putem gândi iubind ţara Singur îmi aprind poemul, ca o dragoste rămasă, în care suntem, suntem ca ţăranii: Peste munţii mei, înalţii, coborâţi la mine-n casă... „osteniţi, în pridvor / şi îşi adună / / îngândurările / înlăuntrul lor...” Şi mă scurg şuvoi fiebinte, de iubire, printre văi, Ioan Benche a scris aceste versuri - aşa cum declară pe De mă doare, ziua toată, trupul sfârtecat de zei - pagina de gardă a volumului - Despletesc în cuget timpul, iar de spaţiu sunt flămând pentru nepoţii săi, Andrei Ionuţ şi Diana Maria, pentru a-i învăţa Şi-n pridvorul veşniciei, vremuiesc Ţara din gând... „ce înseamnă Patria”. Fie ca alte milioane de români să le citească Văd istoria prelinsă în ulcelele de lut, nepoţilor lor. n Dumitru ROMAN Când mă-mbăt cu prea mult soare, ştiu strămoşii să-mi ascult *Ioan Benche, Patria din cuvânt, Şi simţind Dacii-bărboşii, cum mi se adună-n piept, poezii de suflet românesc, Editura Scriu o cronică străveche, scrijelată-n ochiul drept... Napoca Star, 2013. Lirica eroică românească La începutul anului 1942, când salvele tunurile adunate în această carte: Imnul regal (Vasile românilor răsunau dincolo de Prut, pentru Alecsandri); Răsunetul (Andrei Mureşanu); Pui de eliberarea fraţilor noştri, în ţară apărea o carte lei (Ion Neniţescu); La arme! (Mihai Eminescu); de poezie intitulată Lirica eroică românească. Sus inima (Nichifor Crainic); Tricolorul (Ciprian Volumul - în fapt o antologie - Porumbescu); Patria (Nichifor Crainic); cuprindea cele mai frumoase Ţării mele (Vasile Voiculescu); Limba poezii despre patrie, dragoste noastră (Alex. Mateevici); Hora Unirii de ţară, jertfa pentru glia (Vasile Alecsandri); Rănitul (Aron strămoşească, semnate de cei mai Cotruş); Îndemn la luptă (Nicolae cunoscuţi poeţi. Citez din Cuvântul Vulovici); Doină (Mihai Eminescu); Eroii înainte, semnat de profesoara (George Murnu). Sunt doar câteva din Victoria Gavrilescu, autoarea poeziile care ne-au însoţit istoria, i-au antologiei: îmbărbătat pe români în clipele grele. “Prin înaltele simţăminte Poate că ar merita ca această ce cuprind, poeziile patriotice, antologie (care în vremea menite să înflăcăreze minţi şi să comunismului a fost ţinută la index, îmbărbăteze inimi, vor trebui din cauză că în paginile sale se afla studiate cu toată seriozitatea ce Imnul Regal, dar şi din cauza unor incumbă acest gen de producţiune autori intraţi în dizgraţie sau băgaţi artistică naţională.” în închisori (Nichifor Crainic, Vasile Iată câteva dintre poeziile Voiculescu). n

România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 49 IN MEMORIAM

A plecat dintre noi, după autodidact. A urmat cursurile (Secţia Legături Externe). o grea suferinţă, comandorul Liceului de limbi clasice (greacă şi Cunoscător al limbilor engleză, de marină Neculai Pădurariu, latină), unde şi-a cultivat înclinaţia germană, rusă, turcă, franceză, membru în Consiliul Director pentru lingvistică şi istorie. S-a italiană, spaniolă şi portugheză. Central al Asociaţiei Naţionale înscris la Facultatea de Ştiinţe Între anii 1966-1989 a fost ofiţer de Cultul Eroilor “Regina Maria”. Naturale, pe care a părăsit-o, în legătură pe nave militare şi a însoţit Născut la 5 decembrie 1934, a scurtă vreme, în favoarea Şcolii delegaţii militare străine, inclusiv la rămas orfan la o vârstă fragedă, Militare de Ofiţeri de Marină din nivel de ministru al apărării, aflate fiind luat în grija unui unchi şi Constanţa. Absolvent al unor în vizită în România sau delegaţii Comandor Neculai Pădurariu (5 decembrie 1934 - 13 noiembrie 2013)

a soţiei acestuia, care, neavând cursuri de aviaţie sportivă (1952), copii, l-au crescut ca şi cum ar paraşutism sportiv (1959), limbi fi fost fiul lor. De la unchiul său, străine, ataşaţi militari (1975). militar de carieră, veteran al Funcţii îndeplinite: ofiţer pe Primului Război Mondial, decorat Distrugătorul “D-22” (fost “Regina cu Ordinul “Virtutea Militară” Maria”), nava-şcoală “Mircea” şi alte pentru vitejia pe câmpul de nave; ofiţer în Direcţia Hidrografică luptă de la Mărăşeşti, a deprins Maritimă, în Statul Major al Marinei pasiunea lecturii şi spiritul de Militare şi în Marele Stat Major A murit un enciclopedist militar A murit, la Bucureşti, în însoţim gândurile în gazetărie. tulbur lumea în care se adâncise. ziua de 13 noiembrie 2013, Era de o punctualitate şi de o A fost cea mai dureroasă imagine comandorul de marină Neculai conştiinciozitate exemplare. pe care am întâlnit-o în viaţă. După Pădurariu. A fost înmormântat Şi totuşi, într-o zi a lipsit de la mai puţin de două luni am aflat că la Cimitirul Ghencea Militar 3, redacţie... A fost prima şi ultima lui Neculai Pădurariu a murit... condus fiind pe ultimul drum absenţă. Am aflat că a fost internat Comandorul de marină Neculai de membrii familiei sale şi de la spitalul militar. A refuzat să-l văd Pădurariu a fost un publicist şi un o mână de colegi şi prieteni. O în spital. “E prea multă suferinţă cercetător model prin modestia înmormântare modestă, simplă, acolo - mi-a spus. N-are rost să vă şi aplecarea sa asupra trecutului fără gardă de onoare, aşa cum încărcaţi cu ea.” Şi totuşi, recunosc nostru militar - îndeosebi asupra el însuşi a fost: simplu, modest acum, nu i-am respectat dorinţa. În istoriei marinei militare şi a navelor şi discret. Adică, un ofiţer de patul acela de spital l-am văzut pe sale - şi a etimologiei cuvintelor onoare. Neculai Pădurariu, sau mai degrabă militare. În studiile şi articolele Am lucrat câţiva ani împreună umbra lui. Trupul, subţiat de boală, sale, remarcabile prin concizie, la revistele România eroică şi părea lipsit de viaţă, doar chipul a ştiut să îmbine ca nimeni altul România Maritimă şi Fluvială- său, cu ochii închişi, radia lumină, marea-i generozitate umană cu Magazin. A fost o onoare pentru inteligenţă, suferinţă. Am plecat în acribia ştiinţifică a căutătorului în mine să-i fiu alături şi să ne vârful picioarelor, de teamă să nu-i arhive. A colaborat la elaborarea

50 România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 IN MEMORIAM româneşti în deplasare în state din de Marină (ediţiile din 2006, 2008, Marea lui erudiţie în domeniul Europa, Orientul Apropiat, Africa şi 2010) şi a publicat numeroase istoriei marinei militare, în America de Nord. articole în nume personal sau sub înţelegerea fenomenului A ieşit la pensie în anul 1990 pseudonim. lingvistic militar în context din funcţia de şef al Biroului A fost decorat cu Ordinul istoric, talentul şi delicateţea sa Documentare din Direcţia “Virtutea Maritimă” în rang de ceremonioasă, modestia defineau Informaţii Militare. Cavaler şi a primit un mare număr o personalitate aparte. Nefericirile În întreaga sa activitate s-a de diplome de merit, între care care i-au marcat, uneori, viaţa au remarcat ca un apărător tenace una din partea Oficiului Istoric al fost doar în parte compensate de al tradiţiilor marinăreşti şi al Marinei Militare Italiene. frumoasele realizări ale ultimilor autenticităţii terminologiei de A fost membru al Ligii Navale săi ani. marină. Ani de-a rândul a semnat, Române, al Asociaţiei Diplomaţilor în Observatorul militar, rubrica Militari în Rezervă şi în Retragere, al Cu Neculai Pădurariu, Armata intitulată Lexicon militar. Asociaţiei Naţionale a Paraşutiştilor Română şi în special Marina A participat la sesiuni de din România şi al Ligii Maiştrilor Militară pierd un istoric de comunicări ştiinţifice şi a fost Militari de Marină. excepţie, un specialist desăvârşit, consultant şi coautor al mai multor Ca membru al Asociaţiei dar şi un ofiţer de o mare cărţi şi studii de specialitate, Naţionale Cultul Eroilor “Regina probitate morală. n publicate în ţară sau în străinătate. Maria”, a contribuit la cunoaşterea A fost redactor şi colaborator la activităţii acesteia în afara ţării Consiliul Director revistele “Marea Noastră”, “România şi la menţinerea unor legături al Asociaţiei Naţionale Cultul Maritimă şi Fluvială-Magazin”, de colaborare şi schimb de Eroilor “Regina Maria” “Yacht Magazin”, “România eroică”. experienţă cu organizaţii similare Liga Navală Română, A colaborat la redactarea şi din mai multe ţări europene (Italia, Filiala Bucureşti editarea Dicţionarului Enciclopedic Germania, Cehia ş.a.).

Dicţionarului enciclopedic de marină, istorici militari), cu muzee şi reviste corecta operele altora. Scria erate. operă de referinţă în literatura de prestigioase de marină, a fost Prin asta s-a făcut de temut. specialitate, a scris sute şi sute colaborator constant al acestora Suferea fizic la erorile apărute de articole. Şi totuşi, lucrarea sa decenii la rând. În presa militară în cărţi, la abaterile de la norme de căpătâi rămâne, deocamdată, românească a fost un meseriaş în sau de la adevăr. Şi-atunci risipită în zeci de publicaţii militare. semantica limbajului marinăresc. îndrepta. Dar nu polemic sau Ar fi dorit să-şi adune scrierile Cărturar prin vocaţie, şcolit până acuzator, ci firesc, calm, din într-o carte. Dar, pentru el, timpul la pedanterie, a fost în toată viaţa lui datorie. Cu bunătate chiar. n-a mai avut răbdare. Să sperăm că robul sensului esenţial şi al detaliului Pentru că aşa era el: un om se va găsi cineva să-i împlinească semnificativ. Pentru el, dreptatea şi delicat, elegant, modest. gândul cel din urmă al vieţii. n nedreptatea nu se aflau în societate, O mână de om cu o servietă ci în cărţi. Tot ceea ce a scris - şi a mare, grea, care îl încovoia parcă. Colonel (r) Dumitru ROMAN scris enorm, în zeci de publicaţii româneşti şi străine - a fost pentru Mergea, cu capul plecat, pe a îndrepta greşelile altora. El nu alei, pe holuri sau culoare pustii, Cărturarul este autorul unor ample istorii sau dar niciodată pe mijlocul lor, enciclopedii, ci cutia de rezonanţă a ci pe margine. Lăsa loc altora... Comandorul Neculai Pădurariu acestora. N-a scris niciodată pagini Dar cine-i poate lua locul a fost mereu în corespodenţă cu întregi, ci doar colţuri de pagină. comandorului Neculai Pădurariu? comandanţii de flotilă şi de nave Dar câtă elocinţă şi elocvenţă! Câtă n occidentale (îndeosebi veterani şi concizie. Miniaturi, bijuterii. Citea şi Colonel (r) Viorel DOMENICO

România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 51 IN MEMORIAM

La 6 ianuarie 2014 a fost în Caucaz, într-un sfârşit de plecat din portul Sevastopol, condus pe ultimul drum noiembrie. Vreo câteva zile a îmbarcaţi pe 14 nave. Militarii Geratimusz Morar, veteran mers într-un picior, sprijinit n-au avut voie să ia cu ei decât al celui de-al doilea război cu un băţ, apoi într-un sat a arma şi sacul de merinde. El mondial. A murit la vârsta gasit o doctoriţă, care a luat a înlocuit pâinea din sac cu de 97 de ani. A făcut parte un pumn de mălai, sare şi glie, o anvelopă de maşină. Asta din conducerea Asociaţiei le-a amestecat şi i le-a pus pe i-a salvat viaţa. În duminica Naţionale a Veteranilor de genunchi. A repetat leacul de 14 mai 1944, pe la ora 12, Război, filiala Sibiu, unde a şi după trei zile s-a ridicat în avioane inamice au atacat şi au muncit până în ultimii ani ai picioare. scufundat câteva nave. Doar vieţii. A fost un om care a ştiut să-şi păstreze optimismul General de brigadă şi umorul, deşi viaţa l-a pus faţă în faţă cu moartea şi cu războiul. A făcut parte din Geratimusz Morar Batalionul 17 Vânători de două au rămas neatinse, iar Munte, din Brigada a IV-a una, pe care se afla şi el, a fost Vânători de Munte, iar din grav avariată şi a început să 22 iunie 1941 până în 1944 a se scufunde. Au sărit în mare. luptat în Ojeva, în Basarabia, a Peste 30 de militari au rămas, trecut în Ucraina, a fost rănit la o noapte, în apa rece. A doua Mariopol, a ajuns în Crimeea, zi, dimineaţa mai erau în viaţă a luptat la Kerci, apoi în Sudac, doar cinci! Pe la ora 11-12 au la Sevastopol, în Caucaz, dar venit două hidroavioane care şi la Ceaplinka, Simferopol, au lăsat scări de frânghie şi Eupatoria. i-au salvat. Între ei, Geratimusz Aproape trei ani a trăit cu Morar, cu mâinile încleştate pe arma în mână, sub ploaia de anvelopa de maşină. gloanţe şi schije, în frig şi în Din 1941 până în 1944 n-a foame, şi pe paturi de spital. corespondat deloc cu familia. A fost rănit de cinci ori. De Când s-a întors acasă, a aflat fiecare dată, a avut norocul că tot satul îl credea mort. să scape cu viaţă. Când a fost În cimitir era o groapă şi o rănit la cap, glonţul a pătruns cruce cu numele lui. Îi murise prin cască şi cum traiectoria moartea! a fost razantă, rana nu a fost La 6 ianuarie 2014, fatală. Altădată a fost rănit la Geratimusz Morar a fost un picior. I-a rămas osul gol, condus pe ultimul drum, să-şi fără carne. Dar s-a vindecat şi doarmă somnul de veci sub o de data asta. Cu moartea s-a întâlnit cruce, în Cimitirul Eroilor din Cel mai mult a avut de mereu, dar a învăţat s-o oraşul Sibiu. suferit, însă, din cauza frigului. privească cu un soi de umor, Dumnezeu să-l odihnească Într-o noapte a adormit pe atunci când era vorba de el. în pace! n proiectile. Dimineaţa, când A avut puterea de a anticipa Colonel (rtg.) s-a trezit, era îngheţat; era nenorocirile. În mai 1944, au Dumitru ANGHELOIU

52 România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 CARUSELUL PRESEI

Ne-au sosit la redacţie ultimele numere din anul trecut şi primele realizarea în practică a acestor din acest an, editate de filialele noastre din judeţe. Ne face plăcere să le idei.” prezentăm în cele ce urmează. Publicaţiile care vor sosi între timp, vor fi Subscriem acestei propuneri. prezentate în numărul viitor. Măcar cu tradiţiile să rămânem!!! Numărul de revistă pe care îl • Brăila eroică nr. 17! Ultimul 27 de ani (1968-1995); semnalăm aici cuprinde, desigur, număr din anul trecut (2013) - Divizionul 170 Rachete şi alte articole interesante, pe al revistei editate de Asociaţia Tactice - 13 ani (1982-1995); care - suntem convinşi - le veţi Naţională Cultul Eroilor “Regina - Divizionul 305 Artilerie - 7 citi cu plăcere. Maria”, Filiala Judeţeană Brăila, ani (1995-2002); Felicitări realizatorilor revistei! în colaborare cu Inspectoratul În prezent mai fiinţează doar Şcolar Judeţean şi o singură unitate de • Argeş-Cultul Eroilor, nr. Asociaţia Naţională artilerie (!?) - Batalionul 7/2013, revista editată de Filiala a Veteranilor de 285 Artilerie “Vlaicu judeţului Argeş a Asociaţiei Război, Filiala Vodă”, înfiinţat cu 18 Naţionale Cultul Eroilor “Regina Brăila, este dedicat ani în urmă. Maria”. Iată doar câteva titluri Artileriei române Colonelul (ret.) Petru menite să ne cheme la lectură: moderne. După Gurău, coordonatorul Centrul de studii şi păstrare a cum se ştie, în 2013 documentarului Arhivelor militare istorice din s-au împlinit 170 de “Artileria la Brăila”, Piteşti, depozitarul memoriei ani de la înfiinţarea, supune atenţiei o documentare a armatei române; la 10 noiembrie propunere care, Mihai I; Comemorarea eroilor; 1843, a primei credem noi, merită Cercurile şcolare “Cultul Eroilor”; baterii de artilerie în luată în seamă: “Având Să ne amitim de ei!; Drama Ţara Românească. Oraşul Brăila în vedere că Regimentul 3 profesorului Marin Z. Ghencea; are tradiţii artileristice încă din Artilerie “Franţa” şi-a continuat Elogiu Serviciului Sanitar. Laudă 1877, când prin Decretul nr. 550, activitatea din Regimentul 3 medicilor argeşeni. din 5 februarie, a fost înfiinţat Artilerie de la Bacău, că acesta Dincolo de aceste titluri, vă Regimentul 3 Artilerie, avându-l din urmă a avut o contribuţie supunem atenţiei un articol de la comandă pe colonelul substanţială la înfiinţarea atitudine, semnat de jurnalistul Henrich Herkt. de atunci, au Regimentului 285 Artilerie Traian Ulmeanu, la care, în ce ne urmat alte şi alte unităţi de din care ulterior s-a desprins priveşte, subscriem întrutotul: artilerie. Din cei peste 170 de actualul Batalion 285 Artilerie “Piteştenii mai în vârstă ani trecuţi de la înfiinţarea “Vlaicu Vodă”, socotim că nu îşi amintesc de ea. În peisajul artileriei moderne în România, ar fi de neglijat ca actuala lăcaşelor de cult creştin-ortodoxe, unităţile de artilerie din Brăila au conducere a singurei unităţi Biserica “Sf. Nicolae” era bine peste 135 de ani de existenţă. de artilerie din Brăila să facă individualizată: era “biserica Perioadele în care au fiinţat în demersurile necesare pentru cu ceas”. Donaţia farmacistului oraşul Brăila unităţile de artilerie preluarea tradiţiilor unităţilor Ştefan Babic o făcuse celebră; au fost: respective şi, de ce nu, să se ceasul poate fi văzut şi astăzi - - Regimentul 3 Artilerie realizeze un spaţiu muzeistic păstrat la Muzeul Judeţean Argeş. “Franţa” - 71 de ani (1878-1949); adecvat. Asociaţia Naţională Biserica “Sf. Nicolae” îşi datora - Regimentul 25 Artilerie - 53 Cultul Eroilor “Regina Maria”, celebritatea unui eveniment de ani (1952-2005); Filiala Brăila, precum şi ofiţeri singular în istoria ţării. Aici, - Regimentul 65 Artilerie de rezervă care au activat în la Piteşti, în acest lăcaş de Antitanc - 41 de ani (1964-2005); unităţile de artilerie din oraşul cult, se săvârşise, în prezenţa - Regimentul 285 Artilerie - nostru vor fi interesaţi în domnitorului Carol I, primul

România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 53 CARUSELUL PRESEI

Te Deum în cinstea eroilor Macheta a dispărut fără explicaţii prima copertă, “aniversării a 95 români căzuţi în Războiul publice. de ani de la înfăptuirea Marii pentru Independenţă. Era ziua, Întrebarea «Argeşului» este Uniri, împlinirii a 10 ani de la rămasă în hronicul României simplă: de ce a fost luată de înfiinţarea Liceului Teoretic “Vlad independente, de 30 acolo? Şi, imediat, Ţepeş” Timişoara, Zilei Sfântului aprilie 1878. completăm Apostol Andrei, Ocrotitorul Între atâtea întrebarea cu o românilor, şi Zilei Naţionale evenimente care sugestie. Întrucât a României”. Aşadar, o ediţie dau identitate acest loc a fost dăruit specială, care îmbină cum nu Piteştilor, acest Te cu o istorie sacră se poate mai bine trecutul cu Deum, primul - repet (prima cinstire - din prezentul. Iată doar câteva - ţinut în România partea regelui şi a titluri care, credem noi, vă vor independentă, este Bisericii ortodoxe îndemna să căutaţi revista (chiar un punct de reper în Române - a eroilor dacă ea a apărut anul trecut!): istoria noastră. Războiului pentru Aspecte privind contribuţia Ridicată în a doua Independenţă), este ASTREI la realizarea Marii Uniri jumătate a secolului XVIII, pe de datoria autorităţilor locale (prof. dr. Cornel Petroman); Uliţa Mare, biserica avea să fie (Primăria Piteşti, în primul Uzdinenţii la Alba Iulia, la Marea distrusă de cutremurul din 1802. rând), apoi a celor culturale, Unire a românilor (Vasile Barbu, Pe 30 octombrie 1812, ea era să marcheze acest punct sfânt Uzdin, Voivodina-Serbia); reconstruită. Un incendiu care a în conştiinţa neamului cu un Marea Unire şi Banatul (Tiberiu cuprins centrul târgului, în seara monument pe măsură. Panoul Ciobanu); 1812-2012. 200 de zilei de 18 august 1848, avea existent astăzi este insuficient. ani de la răstignirea Basarabiei s-o distrugă din nou. Sf. Nicolae, Ar fi un gest de recunoştinţă al (prof. univ. dr. habilitat Valeriu socotit ocrotitorul bisericilor, avea generaţiei de azi pentru cea care, Dulgheru, Chişinău); Elisabeta, să facă (iarăşi) o minune: în 1864 cu preţul sângelui, prima regină a României era ridicată şi mai falnic - cu două a apărat fiinţa (prof. Gilda Stoica); turle. Din 1873, un ceas cu patru naţională...” Dimitrie Cantemir, cadrane o făcea şi mai privită şi principele-cărturar al utilă în comunitate. • COLUMNA neamului românesc După 98 de ani de la 2000 - revista (Tiberiu Ciobanu); Victorii reconstrucţie, existenţa ei se de cultură celebre ale oştilor române. sfârşea tragic: la 29 iunie 1962 istorică editată Braşov, 17 iulie 1603 era demolată, după un referat “de de Asociaţia (Tiberiu Ciobanu). specialitate” mincinos, cum că era Naţională Cultul afectată de ... şubrezenie. Eroilor “Regina • Arma Pontica, nr. 1 Ne întoarcem în zilele noastre. Maria”, Filiala (15), februarie 2014, este Cred că mulţi concitadini au Timiş - a ajuns, în 2013, la nr. racordată aproape în totalitate observat dispariţia, din spaţiul 55-56! Este o reuşită publicistică la viaţa culturală şi la tradiţiile care marca locul unde fusese remarcabilă atât prin conţinutul locuitorilor judeţului Constanţa. Biserica “Sf. Nicolae”, a machetei fiecărui număr cât şi prin Iată doar câteva din titlurile care acesteia. Salutată ca un gest efortul financiar pe care îl fac ne trimit la evenimentele care de fixare a memoriei locului, confraţii noştri din Timiş pentru au avut loc în judeţ: Al treilea an macheta (222 cm lungime, 120 tipărirea revistei în condiţii de comemorare pe aerodromul cm lăţime şi 180 cm înălţime) grafice deosebite. Numărul 55- Tuzla (Oţelea Pavel); Turtucaia fusese ridicată pe un soclu şi 56 (iulie-decembrie) 2013 este 2013 (Remus Macovei); 25 sfinţită la 26 decembrie 2008. dedicat, aşa cum se arată pe Octombrie cu prietenii bulgari

54 România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 CARUSELUL PRESEI

(Dan Nicolau); Ziua eroilor sârbi Asociaţia Naţională Cultul câmpurile de luptă ale Primului sărbătorită la Medgidia (Traian Eroilor “Regina Maria”, Filiala Război Mondial” - ne îndeamnă Nechita); Întâlnire interetnică judeţeană “Colonel Corneliu colonelul (r) Paul Valerian de Ziua Unităţii Germane la Chirieş” Bacău, revista Bacăul Timofte în editorialul intitulat: Forumul Democrat German Eroic nr. 7, anul IV, 2013, apare Speranţa mea. „Consider, adaugă Constanţa (Vasilica Mitrea); 13 în condiţii grafice excelente. ceva mai încolo editorialistul, că decembrie - Ziua tătarilor din Consacrat împlinirii a 95 de ani a evoca momente memorabile România (Nihat S. Osman); El a de la Marea Unire, acest număr ale istoriei noastre naţionale luptat pentru România (Mihail cuprinde, însă, şi alte articole nu înseamnă a face notă Gavril Andreescu); interesante, între discordantă cu 14 Noiembrie - care semnalăm societatea noastră, Ziua Dobrogei medalioanele care, astăzi, este (Sorin Marcel consacrate tot mai divizată Colesniuc). Şi mareşalului şi măcinată de o exemplele ar Alexandru criză financiară, putea continua, Averescu (75 de morală şi economică demonstrându- ani de la moarte), perpetuă, în care ne, dacă mai generalului Eremia globalizarea este era nevoie, că Grigorescu (150 de contrapusă statului Filiala judeţului ani de la naştere), naţional...” În 2018, Constanţa a generalului Traian toţi românii vor Asociaţiei Naţionale Cultul Moşoiu (Apărătorul Marii Uniri) sărbători Centenarul Marii Eroilor «Regina Maria» este - trei dintre personalităţile care Uniri. Speranţa mea - ne spune o prezenţă remarcabilă în ne-au marcat istoria şi despre editorialistul Bacăului Eroic - este actualitatea judeţului. Aşa care, din păcate, se vorbeşte ca acest eveniment să găsească se explică, poate, şi faptul că atât de puţin în presa noastră. România în graniţele sale fireşti, apariţia revistei “Arma Pontica” De aceea, cred că iniţiativa aşa cum ni le-au lăsat înaintaşii este întotdeauna în grafic! confraţilor băcăuani merită acum o sută de ani! n Felicitări! preluată şi de alte publicaţii. „Nu trebuie să uităm eroismul Rubrică realizată de • Bacăul Eroic. Editată de şi jertfa oştirii române pe Dumitru ROMAN

le au despre bunicii şi străbunicii lor care au participat Eroul din familia mea într-un fel sau altul la ultimul război prin care a trecut România. Subfiliala Mangalia a Asociaţiei Este o revigorare a memoriei, dar şi Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” o stimulare a talentului literar, ambele ne propune o antologie de creaţii ale reunindu-se într-o reuşită benefică: elevilor şi cadrelor didactice din oraş, alimentarea mândriei naţionale din intitulată „Eroul din familia mea”. interiorul familiilor. Este cu totul deosebit Este o iniţiativă lăudabilă, să te simţi responsabil şi legat moral şi dezvoltată sub îndrumarea dascălilor, spiritual de trecutul patriei tale, prin jertfa în care au fost implicaţi membrii părinţilor şi bunicilor tăi. asociaţiei, instituţii de cultură N-ar fi rău ca această experienţă şi administraţie locală. A fost o să se generalizeze la toate cercurile modalitate ingenioasă de a-i stimula „cultul eroilor” din şcoli şi să fie ceva din pe elevi, uneori şi pe dascăli, să-şi scrie modalităţile de comemorare anuală cu amintirile pe care le mai au şi aşa cum prilejul Zilei Eroilor. n

România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 55 VITRINA CU CĂRŢI

conturată. Mai cu seamă iubitorul Tarco, Drăgoi, Strujan, Roman, Luca, Romanul celor de istorie va găsi o multitudine de Radoslavescu, Ionescu, Moldovan ş.a. date şi citate din documente, despre Aş îndrăzni să spun că acest trei oglinzi marea încleştare, atât de dramatică tronson din carte este cam idealizat, pentru armata română, de la Cotul autorul dorind probabil să cureţe Vasile S. Popa, Ultima noapte Donului. chirurgical presa militară şi ziariştii la Tanais, Societatea Scriitorilor Într-un fel, în ansamblul ei, cartea de balastul ideologic comunist al Militari, Bucureşti, 2012 este o mare retrospecţie, din toate epocii, şi să arate doar latura bună Fostul redactor şef al punctele de vedere. Generalul este a scrisului. Acesta este, însă, un Observatorului militar şi şef al în rezervă, bolnav şi epuizat, şi aşezat neajuns care anihilează specificul Grupului de Presă al Armatei ne-a într-un fotoliu pe terasa casei sale epocii. Dincolo de aceasta, atmosfera dăruit o carte foarte complexă ca stil din Cotroceni îşi rememorează viaţa, de redacţie, relaţiile dintre oameni, şi abordare, despre condiţia omului cu întâmplări, judecăţi şi comentarii; exigenţa, corectura textelor, militar. Mi-am intitulat aserţiunea conducându-ne treptat pe cele personajele, unele pitoreşti chiar, “romanul celor trei oglinzi”, deoarece trei direcţii, ca să ajungem în cele sunt autentice. În afara redacţiei autorul, oscilând între tentaţia din urmă să-l cunoaştem. Aproape cu steaguri şi microfoane ascunse romanului şi puterea înrobitoare a simbolic, această reconstituire de sunt escapadele redactorului-şef istoricului copleşit de date exacte şi memorie se întâmplă pe fundalul Naparu, în casa unui veteran al documente, îşi pune personajul să-şi zgomotos al buldozerelor care rad războiului din est, unde mai vin împartă viaţa în trei. Pe de o parte, cartierul din Dealul Spirii - Uranus încă doi generali, foşti comandanţi este generalul responsabil - şi pământul de sub mănăstirea remarcabili pe front. Acolo, ca într-o de viaţa unor publicaţii lui Mihai Viteazul, lojă secretă, se oficiază de fiecare militare, şi aceasta este înăbuşind în praful dată reluarea obsesiei Stalingradului. imaginea lui oficială, destrucţiei oraşul Naparu este interesat să afle reprezentată de autor, şi personajul care- adevărul de la martori oculari, de poate cam prea idealizată; şi visează viaţa în la eroii momentului, iar ceilalţi trei pe de altă parte, e vorba amurg. se străduiesc să analizeze, iar şi de pasiunea lui pentru În personalitatea iar, situaţia şi să găsească greşelile istorie, cu focalizare pe lui s-au contopit care au dus la dezastru. În toate Stalingrad, pe mareşal imaginea aceste reluări apar obsesiv două şi pe ceilalţi generali colonelului Radu idei fundamentale: aprovizionarea din încercuire, ceea ce Olaru, fost, până la dezastruoasă a armatei din vina reprezintă imaginea evenimentele din germanilor care aveau această aproape conspirativă decembrie 1989, misiune şi obtuzitatea lui Hitler de a personajului, căci redactorul şef al a nu permite retragerea şi evitarea faptele, argumentele şi ziarului central al încercuirii. comentariile nu concordă cu linia armatei, cu farmecul lui aproape Utopia Berlinului a făcut ca 150 oficială, iar interlocutorii săi sunt cei taciturn, cu pasiunea pentru pictură 000 de suflete să cadă sacrificate dezavuaţi de regim. În sfârşit, există şi modul lui specific de a lucra cu gratuit, pentru o cauză pe care toţi şi o imagine a vieţii private, care subordonaţii. Peste aceasta se comandanţii o ştiau pierdută. Ar împlineşte ca scriere, cel mai bine, suprapune experienţa de redacţie fi putut românii să se retragă? Nu, condiţia de roman. şi de viaţă a autorului, şi el, fost fără discuţie! Nu era vorba doar de Interesant este că autorul le redactor şef, mai cu seamă în ceea ce onoare şi loialitate, de cramponarea tratează separat, ca stil, şi personajul înseamnă istorie, legătura cu Vasluiul în onoarea şi valorile fundamentale principal, Andrei Naparu, le trăieşte începuturilor şi cu experienţa militare, ci de o idee mai dramatică: şi el separat, pe fiecare ca şi cum n-ar dramatică a refacerii post- aruncarea ţării sub şenilele tancurilor fi nicio linie de unire între ele. Trei operatorii. Cine a lucrat în Grupul germane, când nici occidentalii lumi aproape paralele. de Presă al Armatei îi recunoaşte în nu erau decişi ce şi cum să facă cu Cartea debutează destul de greoi, numele anagramate din carte pe războiul lui Hitler. dar pe parcurs începe să te captiveze redactorii reali care au scris ani de Andrei Naparu se convinge că şi să te ţină într-o curiozitate bine zile publicaţiile armatei: Bejancu, mareşalul prefera să ajungă ziua

56 România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 VITRINA CU CĂRŢI păcii, fie şi învins, dar cu o ţară deciziile şefilor superiori, bune sau că acestei umiliri aduse celor ce şi- întreagă, decât să fie alături de rele, nu contează, care i-au pus pe au făcut datoria pentru ţară, în Estul învingători şi cu o Românie în ruină oameni mereu în faţa morţii, au înfrigurat ce ne-a îngheţat sufletele şi cu elitele distruse. Şeful ziariştilor crestat adânc conştiinţa veteranilor după înfrângere, i se potriveşte o militari pare a fi memorat citate de război. Discuţiile lor cu Naparu zicere a lui Scipio Africanul: “Ţie, şi documente, pagini întregi, cam despre front, mareşal, generali, popor ingrat, nu-ţi va rămâne nici neverosimil dacă nu este Iorga, dar ofiţeri şi soldaţi, morţi sau rămaşi ţărâna mea!” scuzabil în condiţiile în care acea în viaţă, pedepsiţi în ţară fiindcă au Andrei Naparu este în faţa ultimei latură a cărţii poate fi acceptată prin luptat, nu sunt terapii psihanalitice oglinzi, în care i se derulează viaţa convenţie ca roman. de grup. Sunt inversul lor. Ei nu vor privată. Sub uniforma lui ursuză s-a Întâlnirile din jurul ceştii cu să se vindece, ci să-şi caute greşelile, ascuns din tinereţe sensibilul capabil ceai scot la iveală şi alte adevăruri. să refacă jocul războiului corect, de gesturi romantice şi de exprimare Fără ştirea mareşalului, cei din în gând sau pe hârtie, ei fiind în artistică prin pictură. Dragostea cu Marele Stat Major, dându-şi seama rolurile lor de atunci, repetate mereu, liceanca naivă şi nevinovată, dar de dezechilibrul situaţiei şi marile încercând să înainteze sau să iasă din capabilă de o neînvăţată ştiinţă necazuri ale aprovizionării, plus încercuire cu trupele lor. a iubirii, ca o misterioasă Maytrei perspectiva nemiloasei ierni ruseşti, E un fel de iertare cerută româncă, este aproape simbolică. au retras militari, reducând la minim dispăruţilor şi celor chinuiţi în Eo iubire devastatoare, după care numărul de unităţi. Era o soluţie de prizonierat, chiar dacă şi ei au trăit amândoi dispar de la locul faptei, supravieţuire, în contextul utopiei acelaşi calvar. Dar comandantul are unul în misiunile lui, celălaltă într-o hitleriste. Pentru mareşal ar fi fost rolul divinităţii pe eşalonul lui şi pe căsnicie de neînţeles. În viaţa lor se trădare, o laşitate. El era «logodit situaţia din câmpul de luptă. deschide o paranteză de douzeci cu gloria şi cu moartea», copleşit De aceea, ne apare odios de ani, când se reîntâlnesc din până la durere fizică de himera premierul contemporan care vorbea întâmplare, iar simbolic şi romantic, «recompunerii României», aflăm de pensiile nesimţite ale militarilor. după ce fiecare îşi îngropase din gura unui general ce trăise Ce ştiu novicii aceştia, pricepuţi în partenerul de viaţă. soarta cumplită a dezastrului de la toate, cât preţuieşte viaţa unui om E momentul revelaţiei. Dincolo de Stalingrad. ce se pregăteşte să moară pentru o ei, dar aparţinându-le amândurora, Autorul nu-l vede pe Antonescu cauză a neamului său şi răspunde cu se dezvoltă rodul iubirii, un băiat, prin greşelile lui, pentru care a plătit capul pentru moartea celor pe care-i care intră în viaţa lui Naparu târziu, cu umilinţa şi viaţa, ca un prinţ din coamndă? ca un alt mântuitor ce iese din deşert Troia antică. Mareşalul este, în carte, Cândva, Andrei Naparu, ca pentru a redeştepta vechea iubire. pentru îndrăzneala lui, realismul reporter de teren, a cunoscut Scena adevărului este în relaţiile cu regele şi guvernul - şi cealaltă faţă a veteranului de extraordinară, căci iubita de “Armata este complet dezarmată, război, scufundat în mânia tăcerii. altădată i-l arată pe fiul ei Dan, ce pseudoinstruită şi demoralizată”, L-a găsit pe generalul erou din est, făcea armata sub comanda tatălui incapabilă deci de a face faţă pe-o margine de Moldovă, bătrân, necunoscut printr-o propoziţie de războiului, pentru milităria pe care o bolnav şi mânios, păscând o vacă sorginte biblică: “Andrei, acesta este avea în sânge şi pentru ţara pe care o slăbănoagă. Mantaua jerpelită cu fiul tău!” ca şi cum ar fi o revărsare purta în inimă, pentru complexitatea care făcuse frontul îi acoperea umerii misterioasă peste apa Iordanului. lui şi valoarea lui de model pentru gârboviţi şi acum la pace, când Această iubită din tinereţe îi ostaşi. Azi acceptăm tăcerea din duşmănia ideologică şi de clasă se devine soţie şi o nouă iubire calmă, cauza greşelilor lui forţate de timp şi mai relaxase. O manta simbolică grijulie, îl înconjoară pe ofiţerul împrejurări şi specifice dictatorilor. cu care traversa muţenia marii ce-şi numără eşecurile ce l-au ţinut E la fel de absurd să-l acuzi că mânii, după ce trecuse prin abisul în încercuire. Astfel, Stalingradul nu s-a oprit pe Nistru cum ar fi dacă nerecunoştinţei, al marii umiliri devine valabil pentru fiecare dintre l-am acuza pe rege că nu s-a oprit pe ce încercase să-i vândă trecutul şi personaje şi depinde de ele şi de Carei, la 25 octombrie 1944. credinţa. El nu putea ierta, nu se soartă să-şi găsească ieşirea din Marile frustrări ale frontului putea adapta acestei lumi şi n-a avut încercuire sau să se lase în pământ provocate de viaţa dură şi mizeră, nimic de spus tânărului ofiţer. copleşiţi de năvala îngheţată a dezumanizantă a tranşeelor, de Undeva, autorul cărţii sugerează ultimei năvăliri. n

România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 57 VITRINA CU CĂRŢI

N. Adăniloaie, Pagini de Plevna al armatei otomane. Autorul este ziua în care s-a proclamat istorie şi învăţământ, Lumina merge la documente, printre care şi independenţa Principatelor Unite. Tipo, Bucureşti, 2012. la memoriile lui Carol I, lămurindu-ne Data este cu certitudine, luni, 9 că epitetele de „juna şi brava” armată mai 1877, când M. Kogălniceanu, română n-au fost spuse niciodată, răspunzând unei interpelări în Format la şcoala marilor dascăli ele fiind creaţia patriotardă a altora, Parlament şi având în vedere ai facultăţii de istorie din Bucureşti, ce neavând simţul ridiculului prea beligeranţa cu Imperiul Otoman, Emil Condurache, Al. Elian, I. Nestor, dezvltat au inventat astfel de declară ţara independentă. Aceasta Andrei Oţelea, Dionisie Pippidi etc., siropuri. a devenit moţiune şi s-a votat la în perioada imediat postbelică, N. Osman Paşa şi conducerea de la sfârşitul şedinţei în unanimitate. Ea Adăniloaie s-a dovedit a fi un prolific Istambul nici nu considerau armata a rămas valabilă din acel moment, cercetător al Societăţii de ştiinţe română beligerantă, ci una aflată în deoarece nefiind lege, nu trebuia istorice şi filologice din România, rebeliune. Ca urmare, toţi răniţii şi promulgată de principe. calitate în care a publicat numeroase prizonierii români de la Plevna n-au Fiindcă a doua zi era ziua lui materiale ştiinţifice de specialitate. fost trataţi după regulile războiului, Carol I, împlinindu-se 11 ani de la Lucrarea de faţă este o culegere ci executaţi ca rebeli. Aşa se explică urcarea sa pe tron, politicienii s-au de astfel de texte, care se remarcă de ce la Plevna n-au fost găsiţi dus la palat să-i prezinte omagiile şi prin aplecarea spre epoca lui prizonieri români. decizia Parlamentului. Desigur că a Cuza, caz în care surprinde marea Doar întâmplarea a făcut ca, în doua zi, lumea bună şi bucureştenii personalitate şi dedicaţia patriotică momentul capitulării, colonelul prezenţi la manifestări şi-au a domnitorului, spre războiul de Mihail Cerchez şi trupa sa să fie exprimat bucuria ruperii relative de independenţă, unde aduce o în punctul cel mai suzeranitate faţă de serie de lămuriri necesare, spre apropiat de locul în Înalta Poartă, intuind parlamentarismul antebelic şi care Osman, rănit, a că e una dintre marile desigur spre istoria dăscălimii decis să capituleze, realizări ale domniei - româneşti, Spiru Haret şi o pleiadă de pentru a cere astfel independenţa ţării. figuri luminoase de dascăli, de care unele condiţii. Tot pe 10 mai, se simte foarte ataşat. Cerchez, dar în 1881, are loc Dăruit cu har narativ, pe care copleşit probabil de încoronarea, ca rege îl îmbină meşteşugit cu rigoarea importanţa gestului şi regină, a lui Carol I cercetătorului pentru care fiecare şi a clipei istorice, nu şi a Elisabetei , data afirmaţie trebuie probată cu s-a simţit competent devenind astfel zi argumente din arhive, N. Adăniloaie să primească sabia naţională, după moda ne aduce adevărul istoric în multe generalisimului monarhiilor europene. probleme controversate. Aflăm astfel otoman, ca semn al Ministrul că Peneş Curcanul, eroul vasluian capitulării, considerând că doar instrucţiunii publice, Spiru Haret, din poezia lui Alecsandri, nu-l are principele Carol sau marele duce dă ordin şcolilor să organizeze nicidecum ca model pe realul Nicolae al Rusiei o pot primi. Pe Carol manifestări patriotice în această zi, Constantin Ţurcanu. E un erou fictiv, nu l-a găsit, aşa că s-a adresat ruşilor. împreună cu autorităţile locale, şi să o licenţă poetică, în care se întrunesc Generalul rus Ganeţki a venit şi i-a se omagieze totodată şi proclamarea calităţile mai multor soldaţi care cerut lui Osman sabia şi ordin scris independenţei. Astfel, 10 mai devine au luptat cu vitejie pe câmpurile de capitulare, dar acesta i-a replicat o zi cu triplă semnificaţie, ceea ce nu Războiului de Independenţă. că s-a făcut deja capitularea. Sabia - modifică în niciun fel data de 9 mai Ca urmare, numele eroului simbolul capitulării - a ajuns totuşi la ca zi a proclamării independenţei de alecsandrinian, devenit prototip, ruşi şi nu la Carol, Osman confirmând către Parlament, singurul for îndrituit a generat o mişcare culturală în că s-a predat deja cuiva din armata că o facă. Moldova, ce însuma asociaţii, cluburi, inamică, neinteresându-l, probabil, Multe dintre studiile profesorului cenacluri literare, destul de active în ce naţionalitate avea cel căruia i s-a N. Adăniloaie sunt dedicate epocă. predat. dăscălimii din Bucovina, Muscel şi Din abordarea în mai multe Un alt document istoric speculat Gorj îndeosebi, din mijlocul căreia materiale a Războiului de intens politic şi propagandistic, pe s-a ridicat în preajma Primului Independenţă, m-am oprit asupra care istoricul Adăniloaie îl lămureşte, Război Mondial o mare generaţie capitulării comandantului de la

58 România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 VITRINA CU CĂRŢI de ofiţeri în rezervă, instruiţi prin şi evenimente ce ţin de specificul şi recunosc calităţile morale şi concentrări. În 1915 erau vreo 2500 Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor, profesionale. de învăţători în această situaţie. filiala Bacău, al cărei preşedinte este Acest comportament aminteşte Ei, care i-au învăţat carte pe copiii de multă vreme. de un altul petrecut în războiul de satelor şi târgurilor, îi conduc în luptă În această calitate s-a simţit independenţă, când comandantul în războiul de reîntregire a neamului, dator să ţină trează conştiinţa trupelor turceşti îşi recunoaşte ca o aplicaţie concretă a învăţăturii concetăţenilor, ceea ce îl califică înfrângerea şi-şi trimite sabia de a muri pentru ţară. Printre ei sunt printre cei harnici şi realmente unui ofiţer român. Era tot un figuri luminoase de eroi exemplari, motivaţi de chemarea lăuntrică de gest de recunoaştere a calităţilor precum N. Stoleru, apreciat ca fiind a se aşeza curmeziş în calea uitării şi adversarului. figura exemplară şi emblematică de ignoranţei. L-a sprijinit talentul şi l-a Neculai Arbănaş, un învăţător din luminator al satelor din perioada susţinut seriozitatea documentării. comuna Mănăstirea-Caşin. Bunicul hortystă. Fiecare material publicat şi apoi sîu a căzut la Plevna, el a luptat Istoricul se ocupă şi de un alt integrat în carte este o poveste în Primul Război Mondial, la Arad învăţător - Ion Mihalache -, decorat despre eroismul neamului românesc, şi Mărăşeşti. În 1941 se înrolează cu o mulţime de ordine şi medalii fragmentat în oameni şi fapte. voluntar, luptă pentru Basarabia şi în Primul Război Mondial pentru Despre fiecare cade în luptă la Odessa. actele lui de bravură, inclusiv cu subiect abordat Monumentul lui e în Ordinul „Mihai Viteazul”. Este cel s-ar fi putut scrie o oraşul Tg. Ocna. care a înfiinţat în 1918 Partidul carte. Autorul a ales Ionel Miron, ofiţer de Ţărănesc şi care a ajuns şi ministru, formula sintetică şi artilerie, mort la vârsta la un moment dat. Până în 1918, forma scurtă pentru de 25 de ani, în ziua de 5 se apreciază că a fost un dascăl a ajunge în inima octombrie 1944. Asigura excelent, apoi a devenit politicianul cititorului pe calea un transport de muniţie pe care-l cunoaştem. cea mai avantajoasă. spre unitate, undeva Am punctat câteva momente Pentru a ilustra pe lângă Târgovişte. istorice interesante din perspectiva toate aceste afirmaţii Le barează drumul un amatorului de istorie, pentru a am ales din carte grup de soldaţi sovietici demonstra că ne aflăm în faţa unei câteva momente care-i somează să predea lucrări scrise cu har, cu pasiune şi cu semnificative, care încărcătura. Ofiţerul dorinţa de-a ne face să nu ne uităm luate ca puncte de încearcă să le explice că trecutul şi eroii. reper creionează însuşi destinul sunt aliaţi şi unitatea lui are nevoie acestui popor, mereu învins şi de muniţie deoarece pleacă pe Colonel (r) Paul-Valerian întotdeauna învingător de-a lungul frontul de vest. A fost împuşcat în Timofte, Bacău-Consemnări istoriei. frunte de un soldat sovietic, gest ce Ioan Tarnovschi îşi începe ilustrează în general soarta armatei istorice, Editura Magic Print, cariera militară ca soldat şi şi-o române pusă de majestatea sa, 2013 încheie în grad de general, decorat regele, la dispoziţia ruşilor, fără cu ordinul “Mihai Viteazul”, clasa condiţii clare. În ciuda titlului comun şi cam sec, a 3-a. A participat la războiul de Generalul Hugo Schwab, cartea colonelului (r) Paul-Valerian independenţă, a fost rechemat mort la 24 august 1944, ca efect Timofte este plină de sevă şi culoare, din rezervă, în 1916, şi luptă în al indicativului “Stejar, extremă scrisă cu har şi destinată păstrării Dobrogea, împotriva trupelor urgenţă”. Era sas din Reghin, fost memoriei vii despre patriotismul germane, opunând o dârză ofiţer austro-ungar, căzut prizonier multor eroi, pe jertfa cărora mai stă rezistenţă. Un obuz asfixiant la ruşi în 1914, reintegrat în armata ţara aceasta pe care mulţi dintre îl doboară şi când se trezeşte română, în 1919, comandant de noi ne străduim să o apărăm de din starea de inconştienţă, era companie în campania din Ungaria. înstrăinare. prizonier. Răspunde interogatoriilor Al doilea război mondial îl găseşte Ne aflăm în faţa unor materiale cu demnitate, ceea ce îl face pe cu grad de general. În 1944 era publicate în presa băcăuană, pe Mackensen să-i înapoieze sabia comandantul Corpului de Munte. parcursul câtorva ani, a căror de ofiţer. Un gest de cavalerism Ziua de 23 august îl prinde lângă Tg. apariţie a fost prilejuită de date deosebit între doi adversari ce- Neamţ. Încearcă să pună în aplicare

România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 59 VITRINA CU CĂRŢI ordinul de încetare a ostilităţilor şi răsplata fiindcă şi-a slujit ţara. Moare pentru o eventuală şi preatârzie să-şi schimbe poziţia, conform noii singur şi părăsit de toţi, în 14 martie istorie a armatei române, scrisă de alianţe. 1966, ca general al armatei române generaţiile viitoare, dacă vor mai Conducerea marii unităţi e umilit în propria lui ţară de politic şi avea timp de aduceri aminte. întâmpinată cu foc, jefuită de soldaţii de justiţie. Nu l-au doborât inamicii Printre ofiţerii din această ruşi şi luată în prizonierat. Generalul, pe front, ci ai lui, cei de acasă. Când promoţie sunt mulţi care au elaborat care îşi amintea umilinţa celuilalt te ucid ai tăi nu poţi fi considerat lucrări de cercetare în domeniul prizonierat rusesc, se sinucide. Aşa erou, eşti doar un martir. Noi, cei de specialităţii lor, lucru firesc şi obişnuit a evitat, probabil, lagărul rusesc, astăzi, nici n-avem destule cuvinte pentru intelectualitatea militară, alegând să plece demn din mijlocul să-i cerem iertare pentru precum şi militarilor, într-o lume fărăviclenie nedreptăţile îndurate, numai unii care trec şi trădare. Maicile îi pun flori pe fiindcă şi-a făcut datoria faţă graniţele mormântul de la Agapia. de ţară. vieţii cazone, Sergentul Furdui Gheorghe, Am spicuit doar câte ceva scriind litera­ jandarm, atacă împreună cu alţii din cartea de consemnări a lui tură, eseistică o coloană germană ce se retrăgea Paul-Valerian Timofte, pentru istorică, cărţi din Moldova şi cade în luptă pe 23 a atrage atenţia asupra dramei de cercetare august 1944. prin care neamul nostru a istorică etc., Plutonierul adjutant Ferenţ trecut. Dincolo de aceasta, aş cum este cazul Gheorghe, fost soldat în primul dori să-l evidenţiez pe autor colonelului­ război mondial, cade pe 24 august, ca model de urmat. dacă toţi Corneliu Blându, la Băneasa, într-o luptă cu militarii preşedinţii de filiale ar fi la fel, comandorului germani. în câţiva ani am avea o altfel Aurel Locotenentul post-mortem Anton de istorie a eroilor români. Pentelescu, generalului Emil Pintilie, Chiriţă, învăţător, cade în ziua de 26 locotenentului Paul Şoucaliuc, august 1944, apărând cu soldaţii săi Decebal Lungu, Aurel colonelului Dumitru Taflan (pictor) un tunel de cale ferată pe care nemţii Pentelescu, Cartea promoţiei ş.a. doreau să-l arunce în aer. Acest lucru demonstrează că Acestea sunt numele a trei eroi de ofiţeri tehnici de ofiţerimea română, indiferent de militari băcăuani, care au căzut la radiolocaţie, Bucureşti, 1957- perioada istoriei în care a activat, s-a datorie, mai mult din cauza proastei 1960, Buzău, 2013. înscris mereu într-o tradiţie specific gestionări de către politicieni a naţională, depăşind prin pregătire şi actului de întoarcere a armelor. Unele promoţii de ofiţeri, care pasiuni domeniul strict al milităriei. Generalul Nicolae Şova, au norocul să fie în interiorul lor comandantul Corpului 7 Armată, şi oameni talentaţi în ale scrisului, Gheorghe Păşescu, luptă cu vitejie penteru eliberarea editează câte o carte a promoţiei, Budapestei, remarcându-se prin grija cum este lucrarea de faţă. Dumitru Stratanov, Ioan faţă de monumente şi obiective de Promoţiile se întâlnesc rar şi Virgil Leancu, Jertfă şi artă, instituţii culturale şi de interes de regulă încep a o face după recunoştinţă, Editura public. Cere trupei să protejeze douăzeci de ani de activitate, apoi, populaţia civilă şi bunurile acesteia, întrezărindu-se bariera de final, „Pastel”, Braşov. cu demnitate şi cu omenie. Pierde întâlnirile devin mai dese şi promoţia în luptele de stradă 10.708 militari mai rarefiată. Este o carte despre eroi şi (morţi şi dispăruţi). Marea unitate Cărţile acestea sunt un fel de monumente de tip enciclopedic, e scoasă din Budapesta pe 15 cataloage fără note, în care este întocmită de Comitetul Judeţean ianuarie 1945 de sovietici şi trimisă dezvoltată biografia fiecăruia, cu Braşov al Asociaţiei Naţionale în Cehoslovacia, ca victoria acestei bune şi rele, dar mai ales bune. E Cultul Eroilor „Regina Maria”, al cărui bătălii să rămână în întregime un fel de a te opune timpului şi preşedinte este domnul Dumitru Armatei Roşii. Generalul e rechemat de a rămâne o urmă scrisă despre Stratanov, cu sprijinul Comisiei în ţară, trecut în rezervă, “judecat tine, indiferent de succesul şi de cultură, învăţământ, sănătate, pentru dezastrul ţării” şi condamnat popularitatea pe care ai avut-o. cercetare, culte, sport. la 10 ani de închisoare. Aceasta e Aceste încercări sunt chiar benefice, Lucrarea este precedată de o

60 România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 VITRINA CU CĂRŢI introducere bine Oltului, la Răchitaru dat viaţa mai bine de paisprezece mii argumentată, şi Oituz, şi a intrat de soldaţi. semnată de col. conf. în Budapesta lui Mănăstirea de aici, cu hramul univ. dr. Ioan Vlad, Bela Kun, a fost „Sfântul Cuvios Eftimie cel Mare”, care apreciază că în două rânduri este închinată memoriei acestor „ea (cartea) însăşi ministru în România căzuţi pentru Patrie, fiind amplasată este un monument Mare. Oştenii lui au între cimitirele de război şterse, ridicat cu pioşenie şi arborat drapelul poate, de vreme, dar însemnate cu recunoştinţă eroilor şi tricolor românesc în trei mari cruci comemorative. Ultima eroismului, de truda piaţa Andrassy din dintre ele a fost ridicată în 1978, de o tot eroică şi jertfelnică Budapesta. unitate militară de transmisionişti. a celor trei autori.” Judeţul Braşov Mănăstirea pare a continua Autorii îşi grupează este foarte bogat în tradiţia din vremea lui Ştefan cel informaţiile de istorie şi monumente, Mare, de a se înălţa pe locul marilor specialitate, despre iar cartea de faţă bătălii lăcaşuri creştine, în care să se monumente şi eroii cărora le sunt este un excelent îndreptar pentru adune la liturghii sufletele morţilor dedicate pe întinsul judeţului Braşov, a le cunoaşte. Iubitorii de istorie ce-şi dorm eternitatea pe dealurile şi pe trei compartimente ce acoperă vor descoperi lucruri interesante, văile din jur. De altfel, chiar autorul Ţara Bârsei, Ţara Cohalmului (zona cu avantajul evident că toate sunt scrie că menirea acestei mănăstiri Rupea) şi Ţara Făgăraşului, din raţiuni strânse între coperţile acestei cărţi. „este de a omagia şi a întreţine cultul care trimit la o istorie străveche a eroilor în zona Cireşoaia, ca una ce românilor transilvăneni. Protos Claudiu-Constantin a fost martora unora dintre cele mai Sunt descrise monumentele, dramatice şi sângeroase lupte din redate listele de eroi acolo unde Panţâru, Amintiri trotuşene, Primul Război Mondial. Distinsul sunt pe monumente, ori din arhive Editura Magic Print, 2010. autor evocă luptele din acea vară şi lucrări, dar de multe ori şi date fierbinte şi figurile unor eroi căzuţi istorico-etnice despre localitate, O cărticică eterogenă, nici de la Cireşoaia, precum şi acţiunile de lucru care îl conduce pe cititor la istorie pe de-antregul, nici teologică comemorare săvârşite de mănăstire, concluzia că cinstirea memoriei de-a binelea, dar foarte românească împreună cu autorităţile locale. celor căzuţi pentru patrie e o datorie şi dedicată, ca mesaj şi conţinut. Lungile sale pelerinaje la locurile obştească, morală şi de cinste a O semnalăm deoarece poartă o sfinte din Peninsula Balcanică, urmaşilor. Ba, mai mult, toţi cei informaţie importantă pentru Italia, Israel şi Turcia, adevărate căzuţi, indiferent din ce armată au cei care respectă sacrificiul oştirii călătorii de regăsire spirituală, ni-l făcut parte şi indiferent ce patrie române în luptele de apărare a ţării. dezvăluie ca pe un iluminat, teologic au slujit, merită cinstirea noastră La 1 ianuarie 2000, deci în ziua vorbind, care vede jertfa pentru ţară şi o floare a recunoştinţei. Toţi au celui mai important părinte al integrată în marea jertfă cristică, luptat şi au murit chemaţi cu ordin bisericii orientale, Sfântul Vasile cel ceea ce exprimă o realitate profundă de conducerea statului lor, iar după Mare, episcopul Cezareei Capadociei, a istoriei românilor, ce explică moarte graniţele fiind şterse, fac Episcopia Romanului rezistenţa lor în timp, ca parte laolaltă din patria aducerii a aprobat înfiinţarea neam, cultură şi credinţă. noastre aminte. Pentru întregirea unei mănăstiri pe Stareţul Claudiu informaţiei, lucrarea conţine şi o dealul Cireşoaia. Constantin Panţâru este bogată ilustraţie. Acest nume a cel care trage clopotul Când autorii au găsit o localitate intrat în legendă, de chemare spre lumină în care s-a născut o personalitate deoarece, în Primul a sufletelor militarilor militară a armatei române, au Război Mondial, pierduţi sub iarbă, consemnat acest fapt, dându-i pentru cucerirea punând astfel semnul pe scurt biografia. Aşa este cazul acestei cote, crucii în calea uitării. n generalului Traian Moşoiu, din importante pentru Tohanul Nou, ai căror străbunici se controlul pe care-l O rubrică realizată trag din grănicerii Mariei Tereza. avea asupra întregii de general de brigadă După ce a luptat cu vitejie pe Valea Văi a Trotuşului, şi-au (rtg.) Grigore BUCIU

România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 61 CALENDAR

14 ianuarie. (foto ) 120 de ani războiul întregirii neamului (1916- vara anului 1952, Securitatea a venit de la naşterea celei care avea să fie 1919). A rămas între eroii legendari să-l aresteze. numită Eroina de la Jiu, sublocotenent ai românilor datorită poetului Vasile 29 martie. 10 ani de când România Ecaterina Teodoroiu Alecsandri, care l-a imortalizat, a devenit membru NATO (2004). (17 ianuarie 1894-22 împreună cu „cei nouă din Vaslui...”, în 30 martie. (foto) 140 de ani de la august 1917). A căzut în poezia „Sergentul”. naşterea generalului Nicolae Rădescu luptele de la Mărăşeşti. 9 martie. (foto) 155 de ani de (30 martie 1874, Călimăneşti - 16 mai A fost înmormântată pe la naşterea mareşalului Alexandru 1953, New York). Cavaler al Ordinului câmpul de luptă, după Averescu (9 martie 1859, Ismail - 3 “Mihai Viteazul”, în care a fost mutată în octombrie 1938, Bucureşti). „A fost războiul pentru întregirea Mausoleul de la Mărăşeşti. un ostaş de mare ştiinţă militară, de neamului, “pentru vitejia În 1926, rămăşiţele ei au fost depuse în şi priceperea cu care a mausoleul din oraşul Tg. Jiu. contribuit la succesul 26 ianuarie. (foto) 130 de ani de operaţiunilor diviziei; cu la naşterea generalului Gheorghe un minimum de forţe Avramescu (26 ianuarie 1884, Botoşani Calendar la Sălătruc, pe Valea Topologului, a - 3 martie 1945, Jászberény, Ungaria). îndeplinit un strălucit fapt de arme.” Asupra morţii sale a planat, multă A fost ultimul prim-ministru al vreme, misterul. Abia după 1990 s-a guvernului român înaintea instaurării putut scrie despre împrejurările în care, “România regimului comunist. A murit în exil. în martie 1945, în plin război, generalul 4 aprilie. 70 de ani de la a fost ridicat de la comanda Armatei a bombardamentele americane asupra 4-a române, din ordinul Bucureştilor. 220 de bombardiere Comandamentului Eroică” B-17 „Fortăreţe zburătoare” şi 93 de Sovietic, şi dus într-o bombardiere B-24 „Liberator” au direcţie necunoscută. aruncat peste 860 t de bombe. Au fost A fost ucis, în Ungaria, ucişi 2942 de oameni, iar 2126 au fost în timpul unui 2014 răniţi. Tragedia provocată de americani bombardament german. îndrăzneaţă concepţie, unind o lucidă nu trebuie uitată! Buni la suflet cum Format, ca şi mareşalul viziune a desfăşurărilor logice cu cea sunt, politicienii noştri au avut grijă , la şcolile militare mai migăloasă grijă pentru să ridice un monument „în onoarea româneşti, a fost unul dintre cei mai amănunt... A fost un şef în americanilor care ne-au omorât”, dar străluciţi generali, calităţile sale fiindu-i unicul înţeles al cuvântului, nu şi în memoria victimelor. recunoscute atât de germani, cât şi adică o superioritate 16 aprilie. 95 de ani de la de sovietici. Participant la ambele prezentă în conştiinţa declanşarea ofensivei Armatei Române războaie mondiale. În al Doilea Război fiecărui subaltern... A fost în Transilvania, în 1919, împotriva Mondial, perioada sa cea mai fertilă a cel mai strălucit capitol trupelor ungare ale lui Bela Kuhn, fost la comanda Corpului Vânătorilor de prestigiu ce a străbătut încheiată cu alungarea acestora peste de Munte (1941-1943), din care a făcut cele mai vitrege împrejurări, fără să se Tisa. un corp de elită de temut pe câmpul clatine fie şi unei fugare îndoieli măcar, 14 aprilie. (foto) 150 de ani de la de luptă. “Cavaler al Ordinului „Mihai în conştiinţa subordonaţilor...A fost naşterea generalului Arthur Văitoianu Viteazul” clasa a III-a (...) şi clasa a II-a cea mai splendidă inteligenţă militară; (14 aprilie 1864, Ismail - 17 iunie 1956). (01.09.1942), precum şi cu Ordinul o aspră, rece, concentrată voinţă În Primul Război Mondial a comandat „Mihai Viteazul” cu spade clasa a III-a ostăşească. A fost un ostaş!” (Pamfil Divizia 10 I, în 1916, şi Corpurile 1 (15.11.1944). Şeicaru). şi 4 armată. A participat la Manevra 1 martie. (foto) 160 de ani de 18 martie. 125 de ani de la de la Flămânda, sub la naşterea sergentului Constantin naşterea generalului Nicolae comanda mareşalului Ţurcanu (1 martie 1854, Vaslui - Pălăngeanu, (18.03.1889-1952). Averescu. A fost mutat 15 noiembrie 1932, Împreună cu maiorul Virgil Bădulescu, la comanda Grupului Vaslui), din Regimentul cu fratele său, Emil, a înfiinţat nucleul Prahova în timpul 13 Dorobanţi, Vaslui, viitorului corp al vânătorilor de munte Bătăliei Trecătorilor, erou al Războiului de şi Oficiul Naţional de Educaţie Fizică. A unde a rezistat cu succes Independenţă (1877- participat la primul război mondial în tentativelor germanilor şi austro- 1878), voluntar în războiul cadrul corpului înfiinţat de ei. A murit ungarilor de a pătrunde spre Bucureşti. balcanic (1913) şi în în urma unui atac de cord, când, în A comandat, în Bătălia de la Mărăşti,

62 România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 CALENDAR

Diviziile 3 şi 6 infanterie şi a rezistat Bucureşti). interbelică, versuri închinate ostaşilor la Oituz asaltului trupelor inamice. 8 iunie. 175 de ani de la naşterea căzuţi în Războiul de Reîntregire a Decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul” generalului Mihail Cristodulo Cerchez Neamului. clasa a III-a. În 1947 a fost întemnițat (8 iunie 1839, Bârlad - 12 iulie 1885, 7 august. 195 de ani de la moartea la Sighet. S-a stins din viață la vârsta Iaşi). generalului Ioan Emanoil Florescu (7 de 92 de ani, la un an după eliberarea 29 iunie. august 1819, Râmnicu Vâlcea - 22 mai din închisoare. Trupul său neînsuflețit (foto) 85 de ani 1893, Franţa. A fost înhumat la Bellu. A odihneşte în cripta din mausoleul de de la inaugurarea, avut o statuie în faţa Ateneului Român, la Mărăști, alături de cel al mareșalului în 1929, a care acum se află în incinta Muzeului Alexandru Averescu. Monumentului Militar Naţional. 28 aprilie. (foto) 65 de ani de Geniului (Leul) din 12 septembrie. 95 de ani de când, la moartea generalului Radu Korne Bucureşti, operă prin Înalt Decret Lege nr. 4106 al (23 decembrie 1895, Bucureşti - 28 a sculptorului Regelui Ferdinand, a fost recunoscută aprilie 1949, închisoarea Văcăreşti). Spiridon Georgescu. calitatea de «persoană morală» a Ofițer de cavalerie (promoția 1915), 16 iunie. (foto) 130 de ani de Societăţii Mormintele eroilor căzuţi în absolvent al Școlii de Cavalerie de la la naşterea generalului de corp de război (1919). Saumur, Franţa (1926). A comandat armată Nicolae Dăscălescu (16 iunie 13 septembrie. 70 de ani de la Divizia 1 Blindate „România Mare” 1884, Căciuleşti - 28 moartea generalului Grigore Bălan în ultima și cea mai mare bătălie de septembrie 1969, (1896-13 septembrie 1944). Primul blindate de pe teritoriul Piatra Neamţ). A fost general român căzut la datorie pentru României (Scobâlțeni, un comandant ieşit eliberarea Ardealului de Nord, răpit din 20 august, 1944). A fost din comun, cel puţin trupul ţării prin Dictatul de la Viena. tipul de ofiţer care s-a prin calitatea, foarte 18 septembrie. 40 de ani de la apropiat cel mai mult de rar întâlnită în armata inaugurarea Monumentului Ostaşului modelul comandantului română, de a se identifica cu ostaşul Român (1974) din oraşul Sf. Gheorghe, modern, adaptat la caracteristicile cu care luptă. N-a fost căsătorit, a trăit judeţul Covasna. ultimului război mondial: mişcare, ca un spartan. Nu s-a scris încă totul 27 septembrie. viteză, iniţiativă. Un comandant care despre acest mare general. (foto) 100 de ani de la ieşea din tranşee şi declanşa acţiuni 21 iulie. (foto) 95 de ani de moartea regelui Carol rapide; un comandant care stătea la moartea generalului Eremia I (20 aprilie 1839-27 în faţa gloanţelor. Aşa era generalul Grigorescu (28 noiembrie 1863, Tg. sept./10 octombrie Korne. Asta se explică şi prin formaţia Bujor - 21 iulie 1919, 1914). sa de ofiţer de cavalerie. A murit în Bucureşti). Punctul său 13 octombrie. 85 închisoarea Văcărești. forte era acela că ştia să de ani de la dezvelirea 2 mai. (foto) 110 ani de entuziasmeze trupele, Monumentului Eroilor de la Turtucaia, la dezvelirea Monumentului să le insufle încrederea ridicat în Cimitirul Bellu Militar (1929). Independenţei din Tulcea (1904), în victorie, lucru extrem Astăzi, cu cei patru sfincşi din bronz operă a sculptorului Giorgio Vasilescu de important pentru furaţi, cu multe plăci desprinse din (1864-1898), continuată de C. o armată aflată într-o soclu, monumentul şi-a pierdut mult Bălăcescu (1865-1913). situaţie dezastruoasă din punct de din măreţia de altădată. Alte vremuri, 2 iunie. 65 de ani de la moartea vedere al dotării şi echipării. A fost alţi oameni, alte moravuri! generalului Radu Rosetti (20 martie şi partea lui slabă, deoarece punea 29 decembrie. (foto) 20 ani de 1877, Căiuţi - 2 iunie 1949, închisoarea în primejdie trupele. O manieră de la moartea comandorului Tudor Sc. Văcăreşti). Arestat în comandă care a fost speculată de Greceanu (12 mai 1917 1946, a fost eliberat la adversarii generalului. - 29 decembrie 1994), scurt timp din lipsă de 21 iulie. (foto) pilot de vânătoare, erou probe. În 1948 a fost 125 de ani de la al campaniei din Est şi exclus din Academia naşterea poetului Vest, în Al Doilea Război Română şi arestat Mircea Dem Mondial, deţinut politic din nou. A murit în Rădulescu (21 iulie timp de 16 ani la Jilava, închisoare, la Văcăreşti, 1889 - 6 iunie 1946), la minele Cavnic, la în 1949. colaborator apropiat Canal, la Aiud, la Gherla. 6 iunie. 50 de ani de la moartea al revistei România generalului Vasile Atanasiu (25 aprilie Eroica, unde a Întocmit de 1886, Târgovişte - 6 iunie 1964, publicat, în perioada colonel (rtg.) Dumitru ROMAN

România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 63 MAGAZIN

Eugenia Greceanu, arhitecta care şi-a început activitatea Cum a fost salvat de avizare la Direcţia Monumentelor Istorice cu lucrarea de consolidare a Gorunul lui Horea de la Ţebea Gorunului lui Horea. consolidare în anul 1960. Despre acest prea tare. Pe această cămaşă de ciment moment, doamna arhitect Eugenia a fost prelucrată o imitaţie a scoarţei. Şi Greceanu îşi aminteşte: trebuie spus că prelucrarea era foarte bine - Pe la sfârşitul anului 1960 am fost făcută. Adică, aproape că n-o observai. trecută de la Atelierul de Proiectare- Trebuia să ştii şi să te uiţi cu atenţie ca să Restaurare Monumente la Serviciul de deosebeşti scoarţa vie de scoarţa imitaţie. Avizare, Îndrumare şi Control al Direcţiei După ce m-am uitat cu atenţie la Monumentelor Istorice. Aici, una din toată lucrarea, am socotit că totul e bine. primele sarcini pe care le-am primit de la «Lucrările sunt corecte! Aţi făcut tot ce-aţi directorul meu, Virgil Bilciurescu, a fost putut!» Nu mai ţin minte ce se întâmpla să fac recepţia lucrărilor de la Gorunul cu partea de coroană din cele 2/3 moarte. lui Horea, de la Ţebea. Când m-a chemat Căci asta era o problemă. Aveai asigurat directorul să-mi spună aşa ceva, am suportul vertical, era prins într-un corset fost absolut indignată. „Ce are de făcut de beton trunchiul, dar ce făceai sus cu un arhitect la un copac? - am întrebat. crengile mari, uscate. Asta nu mi-aduc Directorul Virgil Bilciurescu avea multe aminte cum a fost rezolvată. pe cap, aşa că n-a lungit vorba cu mine: „Doamnă, sunt cu inima cât un purice. „Tovarăşa Greceanu, mergi acolo şi-o să vezi Dacă la primăvară nu înverzeşte gorunul, Anul acesta se împlinesc 230 de ani de ce ai de făcut.” atâta ne trebuie! Ne jupoaie conducerea şi când Horea i-a chemat la luptă pe moți, Am plecat, supărată că trebuie să fac un de la raion, şi de la regiune...” îndemnându-i la răscoală (1784). Tradiţia drum lung - era spre sfârşitul lui noiembrie spune că Horea ar fi stat la sfat cu moţii şi se simţea iarna binişor - pentru ceva ce- săi sub un gorun din curtea bisericii de la mi era absolut necunoscut. Când am ajuns Ţebea. De atunci, copacul acela avea să fie la Brad, m-am dus direct la raion (încă nu Gorunul numit „Gorunul lui Horea”. În apropierea se trecuse la organizarea administrativ- lui Horea, acestui arbore falnic, care aminteşte de teritorială de judeţe) şi-acolo mi-au zis: aşa cum martirul răsculaţilor de la 1784, avea să fie „Bine aţi venit! Suntem tare îngrijoraţi. Dacă arăta în înmormântat un alt luptător pentru cauza la primăvară nu înverzeşte ce-a rămas viu 1975. Foto românilor din Transilvania, Avram Iancu din gorun, suntem terminaţi.” V. Stamate (mort la 13 septembrie 1872), supranumit Ne-am urcat într-o maşină şi-am plecat „Crăişorul Munţilor”. Şi astfel, istoria la Ţebea. Pe drum, mi-au explicat cum zbuciumată a românilor s-a contopit aici, stăteau lucrurile. Gorunul era impunător la Ţebea, în două simboluri nemuritoare: încă din vremea lui Horea. Acum, deci, Gorunul lui Horea şi Mormântul lui Iancu. avea cel puţin 300 de ani. Şi fusese atacat. Când am plecat, le-am spus să mă sune De-a lungul anilor, Ţebea a devenit locul Putrezise. Cam 2/3 din copac erau moarte. neapărat, să mă anunţe ce se întâmplă la de pelerinaj - de închinare, dar şi de Circulaţia sevei se făcea pe o treime din primăvară. îmbărbătare - al românilor ardeleni, dar, trunchi. Un proiect, pe care nu ştiu cine Şi, într-adevăr, în aprilie, am primit un din păcate, nu şi al românilor din întreaga îl avizase înainte să fie trimis la Direcţia telefon: „Doamnă, a înverzit!”... ţară, fapt datorat, mai ales în zilele noastre, Monumentelor, a prevăzut atunci o tijă indiferenţei guvernanţilor, manifestată centrală de metal, de înălţimea copacului, Astfel, gorunul a continuat să vădit prin carenţele din învăţământ, cultură având la bază o platformă de metal, cu înverzească, primăvară după primăvară, şi media. contur circular, deci o rezemare perfectă până în vara anului 2005, când o furtună Secolele şi natura au lucrat, însă, asupra pe teren, lăsând fâşie liberă doar pentru puternică a rupt ultima ramură verde a trunchiului şi coroanei uriaşe ale gorunului, rădăcina rămasă vie, care dacă ar fi fost acestui copac cu adevărat extraordinar. ameninţându-l cu dispariţia. Prima acoperită cu metal ar fi murit. Aşadar, era Astăzi n-a mai rămas decât forma vechiului încercare de salvare a bătrânului gorun a un fel de pălărie de metal cu un sector în trunchi al gorunului, făcut din beton. Din avut loc în 1924, când a fost legat cu cercuri care trăia o rădăcină din care se ridica fâşia creanga care a supravieţuit până în 2005 s-a de oțel și cimentat în interior. Trunchiul vie, cuprinsă de rămăşiţele unui trunchi confecţionat o troiţă care a fost amplasată în copacului a fost retezat la înălțimea de 9 atacat zdravăn. Şi la mijloc, tija nouă, complexul memorial de la Ţebea. metri, de unde s-a dezvoltat o creangă suport pentru ce mai rămăsese din copac. Gorunul a murit, dar legenda lui va laterală. Prin anii ‘60, coroana salvată a Exteriorul, racordat la fâşia de scoarţă vie, rămâne pentru totdeauna în memoria început să dea semne de îmbătrânire. a fost îmbrăcat într-un mortar cu dozaj de românilor. n S-a încercat o nouă lucrare de ciment care nu impermeabiliza trunchiul Dan ROMAN

64 România Eroică nr. 1 (48) - Serie nouă 2014 95 de ani Cultul Eroilor 95 de ani Cultul Eroilor