Foaie De Capăt

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Foaie De Capăt Birou individual de arhitecturã si urbanism - arhitect ADINA BOCICAI CNP2560909113683.. ARHITECT RESITA - Str. Delavrancea nr. 2 mobil 07 41.270499 PUG. Comuna ZĂVOI FOAIE DE CAPĂT Denumirea lucrării: Plan Urbanistic General, Comuna ZĂVOI, Jud. C.S. Beneficiar: Primăria Comunei Zăvoi Proiectant general: BIA Adina Bocicai Subproiectanţi,colaboratori: MINISTAR SERVICE SRL – Ing. Bălu Mircea Asociaţia Speologică EXPLORATORII - Bogdan Bădescu Inginer Ilie Chincea A Proiect nr: 445/2016 Data elaborării: Trimestrul IV 2017 1 Birou individual de arhitecturã si urbanism - arhitect ADINA BOCICAI CNP2560909113683.. ARHITECT RESITA - Str. Delavrancea nr. 2 mobil 07 41.270499 PUG. Comuna ZĂVOI COLECTIV DE ELABORARE Şef proiect : arh. Bocicai Adina Urbanism : Arh. Adina Bocicai Reţele edilitare : ing. Mircea Bălu Cadru natural, peisaj : Ing. Chincea Ilie Zone protejate :speolog Bogdan Bădescu Cadastru, topo : ing. Bob Ionel 2 Birou individual de arhitecturã si urbanism - arhitect ADINA BOCICAI CNP2560909113683.. ARHITECT RESITA - Str. Delavrancea nr. 2 mobil 07 41.270499 PUG. Comuna ZĂVOI BORDEROU DE PIESE SCRISE 1. Foaie de capăt 2. Colectiv de elaborare 3. Borderou piese scrise şi desenate 4. Memoriu de prezentare BORDEROU DE PIESE DESENATE 1.1. Teritoriul administrativ al UAT ZĂVOI 1.2. Planuri şi programe pe UAT ZĂVOI 1.3. Amenajări hidrotehnice HIDROELECTRICA SA. Încadrare în documentaţii aprobate şi lucrări propuse. 1.4. Fond forestier al UAT ZĂVOI 1.5. Arii protejate pe UAT ZĂVOI 2. Analiza situaţiei existente. Disfuncţionalităţi 2.1. Situaţia existentă ZĂVOI şi 23 AUGUST 2.3. Situaţia existentă MĂGURA 2.4. Situaţia existentă MĂRU 2.5. Situaţia existentă VALEA BISTREI 2.6. Situaţia existentă VOISLOVA 3. Propuneri Reglementări 3.1. Zăvoi şi 23 August 3.2. Măgura 3.3. Măru 3.4. Valea Bistrei 3.5. Voislova 3.6. Propuneri urbanistice Poiana Mărului. 3 variante 4.Echipare edilitară 4.1. Zăvoi şi 23 August 4.2. Măgura 4.3. Măru 4.4. Valea Bistrei 4.5. Voislova 4.6. Poiana Mărului 3 Birou individual de arhitecturã si urbanism - arhitect ADINA BOCICAI CNP2560909113683.. ARHITECT RESITA - Str. Delavrancea nr. 2 mobil 07 41.270499 PUG. Comuna ZĂVOI VOLUMUL 1. MEMORIU URBANISM 1. Date generale 1. INTRODUCERE 1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei PUG Denumirea lucrări: Reactualizare Plan Urbanistic General, Comuna Zăvoi, judeţul Caraş-Severin Beneficiar: Primăria Comunei Zăvoi Proiect nr: 445 Data elaborări Trimestrul IV 2017 1.2. Obiectul PUG 1.2.1. Solicitări ale temei program Reactualizarea se realizează pentru continuarea activităţii de dezvoltare a comunei în conformitate cu prevederile OUG nr.7/ianuarie 2011, pentru modificarea şi completarea Legi nr. 350/2001, privind Amenajarea Teritoriului şi Urbanismului. Principalele modificări cuprinse în OUG nr.7/2011, se datorează necesităţii asigurări condiţilor legislative şi instituţionale în conformitate cu principile dezvoltări teritoriale şi urbane durabile, asumate de România prin semnarea Cartei Europene, a Cartei de la Leipzig, privind oraşele europene durabile şi a Convenţei Europene a Peisajului. Astfel, se doreşte eliminarea practicilor urbanismului derogatoriu ce au determinat extinderi şi incoerenţă ale localităţilor, probleme grave de mediu, precum şi numeroase situaţi litigioase. În aceste condiţi nu se pot aplica prevederile Directivei Parlamentului European şi a Consiliului din 27 iunie 2001, privind evaluarea de planuri şi programe asupra mediului şi a Directivei nr. 85/337/CEE a Consilului, respectiv evaluarea efectelor asupra anumitor proiecte publice şi private asupra mediului. Totodată strategiile de dezvoltare la nivel teritorial (naţional, regional şi judeţean), precum şi ale localităţilor sunt elaborate pe perioada 2007-2013, prin noile documentaţii de dezvoltare, (PUG-uri), urmând a se pune bazele strategiilor viitoare, respectiv pentru perioada 2014-2020. Contextul actual, economico şi social este caracterizat printr-o serie de aspecte specifice, care determină o nouă abordare metodologică, pentru majoritatea comunelor, pentru unitate administrativ teritorială Zăvoi exemplificându-se prin: - Mutaţile înregistrate asupra factorilor generatorii de dezvoltare prin dispariţia investiţilor centralizate şi înlocuirea acestora cu cele private, mai reduse ca număr şi valoare de investiţie, cel puţin până în prezent: 4 Birou individual de arhitecturã si urbanism - arhitect ADINA BOCICAI CNP2560909113683.. ARHITECT RESITA - Str. Delavrancea nr. 2 mobil 07 41.270499 PUG. Comuna ZĂVOI Astfel: şantierul SC HIDROCONSTRUCŢIA SA, a asigurat într-o perioadă destul de lungă un aport economic semnificativ şi anume locuri de muncă, un spor demografic, venit la bugetul local etc.; întreprinderea Oţelu-Roşu, oferea de asemenea un număr important de locuri de muncă, distanţele de navetare fiind nesemnificative; turismul, deşi organizat centralizat şi numai într-un număr redus de unităţi (hotelul Scorillo – 360 de locurii, hotel Bistra – 60 de locurii şi cabana IELIF), aveau un grad mare de ocupare, respectiv un număr mare de turiştii pe toată perioada anului, nu numai în sezon sau în weekend. Consecinţele noii structuri economice, au fost următoarele: scăderea populaţiei datorată atât reduceri locurilor de muncă precum şi a scăderii natalităţii; mobilitate mărită a persoanelor prin navetare către oraşele Caransebeş, Timişoara şi chiar în afara ţări, urmărindu-se: - locurii de muncă mai uşor de procurat şi remuneraţi mai avanatajoase; - obţinerea de studii şi calificări postliceale, fără acoperire în oferte de muncă; - acces la dotări economico-sociale de nivel regionale, naţional şi internaţional. Comuna Zăvoi are totuşi o serie de particularităţi care se constituie într-un potenţial de dezvoltare favorabil, datorat condiţilor naturale (relief, vegetaţie, hidrografie climă etc.), a poziţiei şi relaţilor în teritoriu şi a tradiţilor sociale şi culturale. Factorii de dezvoltare care sunt cuprinşi în tema de proiectare ar fi următorii: potenţial turistic încă nevalorificat pe măsura condiţilor oferite; industria de exploatare şi valorificare superioară a fondului forestier; potenţialul hidroenergetic din bazinele râurilor Bistra şi Sebeş; dezvoltarea agriculturii în special în zootehnie şi pomicultură, inclusiv a plantelor şi fructelor de pădure, a pisciculturii şi a vânătorii sportive; industria mică bazată pe materiale de construcţii (lemn piatră etc), şi a produselor artizanale; activitatea de agrement şi sportivă, combinată cu turismul şcolar şi de tratament, iniţierea turismului itinerant-cultural; creşterea gradului de reprezentativitate a localităţilor printr-o arhitectură adecvată a construcţilor precum şi asigurarea unui confort sporit prin realizarea lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare în toate localităţile comunei; permanitizarea relaţilor în teritoriu prin modernizarea circulaţilor rutiere, a realizări transporturilor pe cablu, a transportului în comun şi a bazelor de utilaje şi transport aferente. O problemă importantă în abordarea reactualizări PUG comuna Zăvoi, o constituie asigurarea condiţilor de dezvoltare durabilă prin stabilirea măsurilor de conservare şi protecţia mediului cunoscându-se că teritoriul comunei Zăvoi face parte din Natura 2000 şi parţial din viitorul Parc Naţional Ţarcu-Muntele Mic, fiind deja inventariate o multitudine de specii şi habitate naturale. 5 Birou individual de arhitecturã si urbanism - arhitect ADINA BOCICAI CNP2560909113683.. ARHITECT RESITA - Str. Delavrancea nr. 2 mobil 07 41.270499 PUG. Comuna ZĂVOI 1.2.2. Prevederi ale programului de dezvoltare a localităţilor iniţiat şi aprobat de consiliul local Prevederi ale programului de dezvoltare a localităţilor din cadrul comunei Zăvoi, sunt cuprinse în „strategia şi direcţia de dezvoltare a comunei Zăvoi pentru perioada 2016-2020.”, întocmită de consiliul local cu sprijinul unui colectiv de specialişti din aparatul Consiliului Judeţean Caraş-Severin. Acestea au stat la baza şi au fost cuprinse în tema de proiectare pentru reactualizarea PUG, sublinindu-se, conform opţiunilor populaţiei principalele lucrări: - Introducerea lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare pentru toate localităţile comunei, o atenţie specială acordându-se viitoarei staţiuni turistice Poiana Mărului; - Reducerea efectelor de riscuri naturale datorate inundaţiilor şi alunecărilor de teren, prin definitivarea lucrărilor de regularizare a râului Bistra, terminarea drumului contur lac versant drept al lacului de acumulare şi executarea de lucrări periodice de întreţinere şi modernizarea drumului versant stâng; - Dezvoltarea staţiunii Poiana Mărului conform documentaţilor asigurate şi avizate de Ministerul Dezvoltări Regionale şi Turismului în colaborare cu Consiliul Judeţean Caraş-Severin, asigurându-se finanţarea lucrărilor în sistem public – privat; - Realizarea de legături facile cu staţiunea Muntele Mic, prin impulsionarea lucrărilor de execuţie a drumului forestier de pe Valea Şucului, inclusiv a transportului pe cablu din localitatea Poiana Mărului. 1.2.3. Ediţii anterioare ale PUG, modificări sau completări necesare Elaborarea documentaţilor PUG de-a lungul timpului poate fi împărţită în două etape majore înainte de anii 1990 şi respectiv după această dată. Referitor la prima etapă, conform accepţiuni metodologice de elaborare a acestor documentaţii, practic pot fi luate în analiză cele care au fost elaborate după anul 1974, respectiv pe baza prevederilor Legii nr.58 privind sistematizarea teritoriului şi a localităţilor. Principiul consta în reactualizarea acestor documentaţii
Recommended publications
  • Translation from Romanian We Are the Gugulan
    Translation from Romanian We are the Gugulan Country Task Force authorized by AM MADR Romania in accordance with the Approved Note no. 233557, 01.11.2017, located in the commune of Glimboca, at no. 405, Caraș-Severin county. L.A.G. (local action group) Gugulan Country covers a homogeneous territory of 2,291.46 km² with a population of 51,827 inhabitants and operates in the western part of Romania in the mountain area, on the administrative territories of 16 communes and a town (Oţelu Roşu) in the county of Caraș- Severin and a commune in Timiș county located on the roads E70, DN58 and DN68. The main objectives foreseen to be achieved as a result of the implementation of LEADER in accordance with the E.U. regulation 1305/ 2013 are as follows: • Stimulating innovation; • Strengthening local identity and local profile; • Improving the quality of life and attractiveness of the local area; • Solving demographic problems; • Creating and retaining jobs in the LEADER areas; • Improving equal opportunities for young people, women, elderly people, people with disabilities and members of minorities; • Increasing competitiveness on the local level; • Conservation of resources and protection of the natural environment, by applying an integrated and multispectral approach. There are 3 reservations on the territory of the micro-region: in the Păltiniş commune - the natural reserve Delineşti fountain (4ha), the Armeniș commune - the bison reservation on the Plopu Valley and the Criciova commune - the private reserve of deer and wild boars (in Jdioara). Of the 18 administrative units, 16 municipalities are located in areas with high natural value (HNV), and 15 NATURA 2000 are located on the territory of 15 communes.
    [Show full text]
  • Settlement History and Sustainability in the Carpathians in the Eighteenth and Nineteenth Centuries
    Munich Personal RePEc Archive Settlement history and sustainability in the Carpathians in the eighteenth and nineteenth centuries Turnock, David Geography Department, The University, Leicester 21 June 2005 Online at https://mpra.ub.uni-muenchen.de/26955/ MPRA Paper No. 26955, posted 24 Nov 2010 20:24 UTC Review of Historical Geography and Toponomastics, vol. I, no.1, 2006, pp 31-60 SETTLEMENT HISTORY AND SUSTAINABILITY IN THE CARPATHIANS IN THE EIGHTEENTH AND NINETEENTH CENTURIES David TURNOCK* ∗ Geography Department, The University Leicester LE1 7RH, U.K. Abstract: As part of a historical study of the Carpathian ecoregion, to identify salient features of the changing human geography, this paper deals with the 18th and 19th centuries when there was a large measure political unity arising from the expansion of the Habsburg Empire. In addition to a growth of population, economic expansion - particularly in the railway age - greatly increased pressure on resources: evident through peasant colonisation of high mountain surfaces (as in the Apuseni Mountains) as well as industrial growth most evident in a number of metallurgical centres and the logging activity following the railway alignments through spruce-fir forests. Spa tourism is examined and particular reference is made to the pastoral economy of the Sibiu area nourished by long-wave transhumance until more stringent frontier controls gave rise to a measure of diversification and resettlement. It is evident that ecological risk increased, with some awareness of the need for conservation, although substantial innovations did not occur until after the First World War Rezumat: Ca parte componentă a unui studiu asupra ecoregiunii carpatice, pentru a identifica unele caracteristici privitoare la transformările din domeniul geografiei umane, acest articol se referă la secolele XVIII şi XIX când au existat măsuri politice unitare ale unui Imperiu Habsburgic aflat în expansiune.
    [Show full text]
  • Retea Scolara 2018-2019
    Reţea şcolară Caraș-Severin 2018-2019 Nr. crt Denumire unitate de învățământ Localitate Localitate superioara Mediu Strada Numar Statut Tip unitate Denumire unitate cu personalitate juridică Forma de proprietate Telefon Fax Email 1 GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.1 CELNIC ANINA ORAŞ ANINA URBAN CHEILE GÎRLIŞTEI 2 Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 2 GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.2 ORAŞUL NOU ANINA ORAŞ ANINA URBAN Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 3 GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.3 CENTRU ANINA ORAŞ ANINA URBAN VIRGIL BIROU 1 Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 4 GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.4 SIGISMUND ANINA ORAŞ ANINA URBAN REPUBLICII 38 Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 5 GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.5 STEIERDORF ANINA ORAŞ ANINA URBAN VICTORIEI 61 Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 6 GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.6 BRĂDET ANINA ORAŞ ANINA URBAN COL. BRĂDET 124 Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 7 LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA ANINA ORAŞ ANINA URBAN MIHAIL SADOVEANU 1 Cu personalitate juridică Unitate de învăţământ Publică de interes naţional şi local 0255241302 0255241302 [email protected] 8 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 CELNIC ANINA ORAŞ ANINA URBAN CHEILE GÂRLIŞTEI NR. 2 Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 9 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.2 STEIERDORF ANINA ORAŞ ANINA URBAN VICTORIEI 1 Arondată Unitate de învăţământ LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA Publică de interes naţional şi local 10 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.3 BRĂDET ANINA ORAŞ ANINA URBAN COL.
    [Show full text]
  • The FSC National Forest Stewardship Standard of Romania
    Forest Stewardship Council® The FSC National Forest Stewardship Standard of Romania Cover photos: James Morgan/WWF; Doru Oprisan; Radu Grigore Vlad FSC International Center GmbH · ic.f sc.org · FSC® F000100 Adenauer Allee 134 · 53113 Bonn · Germany T +49 (0) 228 367 66 0 · F +49 (0) 228 367 66 30 Geschäf tsf ührer | Chief Policy Officer: Dr. Hans-Joachim Droste Handelsregister | Commercial Register: Bonn HRB12589 Forest Stewardship Council® Title: The FSC National Forest Stewardship Standard of Romania Document reference code: FSC-STD-ROU-01-2017 EN Status: Approved Geographical Scope: National Forest Scope: All forest types Approval body: Policy and Standards Committee Submission date: 15 January 2017 Approval date: 12 July 2017 Effectiveness date: 15 April 2019 Validity Period: Five years after the effectiveness date Marius Turtica Asociatia pentru Certificare Forestiera Country Contact: E-mail: [email protected] [email protected] Mobile: 0040 740 300 616 FSC International Center - Performance and Standards Unit - Adenauer Allee 134 FSC Performance and Stand- 53113 Bonn, Germany ards Unit Contact: +49-(0)228-36766-0 +49-(0)228-36766-30 [email protected] A.C. All rights reserved. No part of this work covered by the publisher’s copyright may be reproduced or copied in any form or by any means (graphic, electronic or mechanical, including photocopying, recording, recording taping, or information retrieval systems) without the written permission of the publish- er. The Forest Stewardship Council® (FSC) is an independent, not for profit, non-government organisation established to support environmentally appropriate, socially beneficial, and eco- nomically viable management of the world's forests.
    [Show full text]
  • Studies and Research on the Soils Coating from Zavoi Commune, Caras - Severin County
    Scientific Papers Series Management, Economic Engineering in Agriculture and Rural Development Vol. 14, Issue 3, 2014 PRINT ISSN 2284-7995, E-ISSN 2285-3952 STUDIES AND RESEARCH ON THE SOILS COATING FROM ZAVOI COMMUNE, CARAS - SEVERIN COUNTY Casiana MIHUȚ, Anișoara DUMA-COPCEA, R. MUNEAN University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine of Banat Timişoara. Faculty of Agriculture, 119 Calea Aradului, Timisoara, Zip code 300645, Romania, E-mail: [email protected] Corresponding author: [email protected] Abstract The soil is considered as a great wealth of mankind and its protection and rational use of stringency is for each of us. The soil is involved in society, established in the area of human settlement and infrastructure for all human activities contributing to the achievement of all requirements of society and the continuity of life on Earth. Investigation was carried out jointly Zăvoi, Caraș-Severin and soils studied were: Aluviosoil, Distrycambosoils, Eutricambosoils, Luvosoils and on limestone, intrazonal, meet Rendzina and Gleyosoil in lower areas. The most common pedogenesis processes that influence soil development in the territory are: bioaccumulation is argilization, argiloiluviation, migration and accumulation of carbonates, processes and stagnogleyzation gleyzation, the contractilo-inflating etc. Key words: porosity of aeration, soil, studies, total porosity INTRODUCTION First of Romania" from Timisoara and prepared for analysis, determining the next The Zăvoi commune is located in the Bistrica indicators: the composition size, bulk density, corridor and belongs to the Caraș-Severin specific gravity, determination of soil County which is located in the south-west reaction, hydrolytic acidity, total exchange extremity of the country. County is bordered acidity, the determination of humus, total to the Northwest and North with Timiș nitrogen, alkaline earth carbonates, County, North-East with Hunedoara County, phosphorus and moving potassium.
    [Show full text]
  • Hydromemeteorological Characterisation of the Flood from the Period 14-30 April 2005 in the Timis-Bega River Basin
    Hydromemeteorological characterisation of the flood from the period 14-30 april 2005 in the Timis-Bega River Basin Viorel Alexandru Stănescu, Radu Drobot University of Civil Engineering , Bucharest, Romania 1. Abstract The precipitations which generates the 2005 flood in Timis-Bega River Basin have been analyzed both as spatial distribution (total isohyets map) and as temporal one (time distribution at the meteorological stations). Further on, an analysis of the balance of the flood hydrographs volumes is made. Unusual values of the runoff coefficients have been resulted, as the duration and the quantity of the rainfalls were very high (over 200mm). A mathematical model has been applied aiming to the reconstitution of the flood hydrograph of Timis River at the border of Romania with Serbia- Montenegro. Then the volumes of water penetrating the ruptures in the dikes downstream Sag station have been determined. Thus the very large area that has been flooded has been explained by the huge volume of the flood downstream Sag station (720.106 m3). An analysis of the effects of the storages (permanent and non-permanent ones) led to the conclusion that they were less effective in mitigating the flood crest in the Timis-Bega River Basin. In continuation, an analysis of the hydrological and technical issues of the present embankments in Timis-Bega River Basin is made. Proposals for improving the defence system by gradually implementation of new structural measures deeming and keeping the principle “more space for rivers” as well as the improvement and diversifying the non- structural measures are presented in detail. Key words: Precipitation, maximum discharges, flood volume balance, flood hydrographs, mathematical model, structural measures, ring-shaped embankments, fusible dikes, non-structural measures, informational system, education of population.
    [Show full text]
  • Historical Background of the Trust
    TRANSYLVANIAN REVIEW OF SYSTEMATICAL AND ECOLOGICAL RESEARCH 15 - special issue - The Timiş River Basin Editors Angela Curtean-Bănăduc & Doru Bănăduc Sibiu - Romania 2013 TRANSYLVANIAN REVIEW OF SYSTEMATICAL AND ECOLOGICAL RESEARCH 15 special issue The Timiş River Basin Editors Angela Curtean-Bănăduc & Doru Bănăduc „Lucian Blaga” University of Sibiu, Faculty of Sciences, Department of Ecology and Environment Protection International “Lucian Blaga” West Ecotur Association for University University Sibiu Danube Research of Sibiu of Timişoara N.G.O. Sibiu - Romania 2013 Editorial assistans: John Robert AKEROYD Sherkin Island Marine Station, Sherkin Island - Ireland. Gabriela BĂNĂDUC Caransebeş Town Hall, Caransebeş - Romania. Christelle BENDER Poitiers University, Poitiers - France. Olivia HOZA “Lucian Blaga” University of Sibiu, Sibiu - Romania. Luciana IOJA “Lucian Blaga” University of Sibiu, Sibiu - Romania. Oriana IRIMIA-HURDUGAN “Alexandru Ioan Cuza” University of Iaşi, Iaşi - Romania. Harald KUTZENBERGER International Association for Danube Research, Wilhering - Austria. Sanda MAICAN Romanian Academy, Biology Institute of Bucharest, Bucharest - Romania. Peter MANKO Prešov University, Prešov - Slovakia. Hanelore MUNTEAN National Administration “Apele Române”, Banat Water Administration, Timişoara - Romania. Horea OLOSUTEAN “Lucian Blaga” University of Sibiu, Sibiu - Romania. Nataniel PAGE Agriculture Development and Environmental Protection in Transylvania Foundation, East Knoyle - United Kingdom. Shabila PARVEEN “Fatima Jinnah” Univesity,
    [Show full text]
  • Geogen Pollution with Heavy Metals in Bistra Area, Caraş - Severin County
    GEOGEN POLLUTION WITH HEAVY METALS IN BISTRA AREA, CARAŞ - SEVERIN COUNTY POLUAREA GEOGENĂ CU METALE GRELE ÎN ZONA BISTRA, JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN Nicoleta NEMEŞ, Iacob NEMEŞ, Laura CONSTANTINESCU Politehnical University of Timisoara Corresponding author: Nicoleta Nemeş, e-mail:[email protected] Abstract: The researches regarding the heavy Rezumat: Cercetările în ceea ce priveşte conţinutul metals contents in Bistra Hydrographic Basin, from de metale grele în solurile bazinului hidrografic Caraş-severin County, demonstrated that, Bistra din judeţul Caraş-Severin au evidenţiat generally, here the values exceed the normal faptul că aici valorile determinate depăşesc, sau values. Because these values were founded along sunt foarte aproape de valoarea limită normală. the Couloir we considered that geogene hypothesis Deoarece aceste valori limită au fost determinate pollution exists. It is known that Ruşchiţa area is a de-a lungul întregului culoar s-a emis ipoteza unei mineralogical area. The pollutant activity of S.C. încărcări geogene a solurilor cu metale grele. Se GAVAZII STEEL S.A. Oţelu Roşu is considered ştie că arealul Ruşchiţa reprezintă o veche şi insignificant. If this pollutant activity would exist, binecunoscută arie metalogenetică. Activitatea the maximum values would be founded about the poluantă a întreprinderii S.C. GAVAZII STEEL locality with a reduced tendency towards the valley S.A. Oţelu Roşu se apreciază ca nesemnificativă în extremity, fact that does not exist. acest caz. Dacă aceasta ar fi existat, valorile maxime ar fi fost identificate în jurul localităţii cu tendinţă de reducere a concentraţiilor înspre extremităţile depresiunii, fapt ce nu a fost sesizat. Key words: geogene pollution, heavy metals, normal value, mineralogic area Cuvinte cheie: poluare geogenă, metale grele, valoare limită normală, arie mineralogică INTRODUCTION The heavy metals that arrive at the soil surface suffer a levigation processes, by that these percolate the soil profile.
    [Show full text]
  • Sediile Birourilor Electorale De Circumscripție Din Județul Caraș-Severin Și Programul De Activitate Al Acestora
    SEDIILE BIROURILOR ELECTORALE DE CIRCUMSCRIPȚIE DIN JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN ȘI PROGRAMUL DE ACTIVITATE AL ACESTORA Nr. Biroul electoral de Sediul biroului electoral de circumscripție Program de crt. circumscripţie activitate 1. Județeană nr.11 Caraș-Severin Sala Polivalentă 10 - 18 Municipiul Reşiţa, Piața 1 Decembrie 1918 nr. 5A, judeţul Caraş-Severin 2. Municipală nr.1 Reșița Sediul Serviciului Public ”Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență” 10 – 18 Municipiul Reşiţa, Piața Republicii nr. 17, județul Caraş-Severin 3. Municipală nr.2 Caransebeş Sediul Primăriei municipiului Caransebeş 9 - 17 Municipiul Caransebeș, str. Piața Revoluției nr. 1, județul Caraș-Severin 4. Orășenească nr.3 Anina Centrul de Afaceri Anina 9 - 17 Orașul Anina, str. Sfânta Varvara nr. 51, județul Caraș-Severin 5. Orășenească nr.4 Băile Herculane Sediul Primăriei orașului Băile Herculane, 10 - 18 Orașul Băile Herculane, str. Mihai Eminescu nr. 10, județul Caraş-Severin 6. Orășenească nr.5 Bocșa Sediul Primăriei orașului Bocșa – Sala de ședințe 10 - 18 Orașul Bocşa, str. 1 Decembrie 1918, nr. 22, județul Caraș-Severin 7. Orășenească nr.6 Moldova Nouă Sediul Primăriei orașului Moldova Nouă (sala de ședințe) 10 - 18 Orașul Moldova Nouă, str. Nicolae Bălcescu nr.26, et. 1, județul Caraş-Severin 8. Orășenească nr.7 Oraviţa Casa de Cultură ”George Motoia Craiu” 9 - 17 Orașul Oraviţa, str. Victoriei nr.75, județul Caraş-Severin 9. Orășenească nr.8 Oțelu Roșu Casa de Cultură a orașului Oțelu Roșu 10 - 18 Orașul Oţelu Roşu, str. 22 Decembrie 1989 nr.1, județul Caraş-Severin 10. Comunală nr.9 Armeniş Sediul Primăriei comunei Armeniş 9 - 17 Comuna Armeniş, sat Armeniș, nr.368, județul Caraş-Severin 11.
    [Show full text]
  • Southern Carpathians, Romania) Alexandru Iftime, Oana Iftime
    Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle © 31 août «Grigore Antipa» Vol. LVI (1) pp. 81–92 2013 DOI: 10.2478/travmu-2013-0006 CONTRIBUTIONS TO THE KNOWLEDGE REGARDING THE DISTRIBUTION AND ECOLOGY OF THE HERPETOFAUNA OF ŢARCU MASSIF (SOUTHERN CARPATHIANS, ROMANIA) ALEXANDRU IFTIME, OANA IFTIME Abstract. The results of herpetological investigations in the Ţarcu massif (Southern Carpathians, Romania) and its surrounding areas are reported here. 21 amphibian and reptile forms were identified (Salamandra salamandra, Triturus cristatus, Ichthyosaura alpestris, Lissotriton vulgaris, Bombina variegata, Bufo bufo, B. viridis, Hyla arborea, Rana temporaria, R. dalmatina, Pelophylax ridibundus, P. kl. esculentus, Lacerta agilis, L. viridis, Zootoca vivipara, Podarcis muralis, Anguis colchica, Zamenis longissimus, Natrix natrix, N. tessellata, Vipera ammodytes) and are presented together with distribution and ecological data. Résumé. On présente les résultats des études herpétologiques dans le massif de Ţarcu (Carpathes méridionaux, Roumanie). Les 21 espèces, identifiées sur le terrain (Salamandra salamandra, Triturus cristatus, Ichthyosaura alpestris, Lissotriton vulgaris, Bombina variegata, Bufo bufo, Bufo viridis, Hyla arborea, Rana temporaria, R. dalmatina, Pelophylax ridibundus, Pelophylax kl. esculentus, Lacerta agilis, Lacerta viridis, Zootoca vivipara, Podarcis muralis, Anguis colchica, Zamenis longissimus, Natrix natrix, Natrix tessellata, Vipera ammodytes), sont présentées avec les données concernant leur distribution et leur biotope. Key words: Amphibia, Reptilia; ecology, altitude, habitat, thermophilic, montane, Ţarcu mountains, Romania. INTRODUCTION The Ţarcu Mountains form the western part of the larger Retezat-Godeanu- Ţarcu massif, which is itself the westernmost part of the Southern Carpathians of Romania. They reach their highest points in the Vârfu Pietrii (2192 m a.s.l.) and Ţarcu (2190 m a.s.l.) peaks, thus being lower than the neighboring Retezat Mountains (Ghinea, 2002).
    [Show full text]
  • Tourist Activities in the Mountainous Banat Villages
    QUAESTUS MULTIDISCIPLINARY RESEARCH JOURNAL TOURIST ACTIVITIES IN THE MOUNTAINOUS BANAT VILLAGES Monica OGARLACI Abstract: Mountainous Banat is characterized by a remarkable tourism potential, represented by both the numerous natural attractions and by cultural ones. Thus, Banat Mountains, in the variety and originality of the natural morphology of overall climate peculiarities, fauna and flora, which define the specificity of natural tourism is an area with great potential in developing activities in tourism. However, the existing tourism potential is poorly capitalized as small businesses in tourism are only in the Brebu Nou - Garana, Văliug Oravita, Bozovici, Teregova, Domaşnea, Danube Gorge. Keywords: authenticity, potential for tourism, rural tourism, villages, tradition Introduction In our country, rural tourism is one of the ways to make known Romania's tourism potential. Year after year, statistics show that tourism in rural areas has more and more adepts. The Banat area is an intercultural space where habits, attitudes, secular practices, religious rituals etc. belonging to Romanians, Swabians, Serbs, Bulgarians have combined Banat folklore presents original and varied forms of expression generated by realities and historical conditions. Houses, architecture dwelling constitutes the villages’ representative appearance. The technical installations, the mills, the processing wool installations in Poneva and objects inside the peasant dwellings form the world of unexploited tourist villages of Banat. Banat villagers have ancient traditions and customs that were handed down from generation to generation. Folk customs have a varied repertoire and a special charm. A representative customs in the Banat villages is usually Nedeea or pray. Tradition is respected every year when it celebrates the patron of the local church.
    [Show full text]
  • Sediile Birourilor Electorale De Circumscripție Din Județul Caraș-Severin Și Programul De Activitate Al Acestora
    SEDIILE BIROURILOR ELECTORALE DE CIRCUMSCRIPȚIE DIN JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN ȘI PROGRAMUL DE ACTIVITATE AL ACESTORA Nr. Biroul electoral de Sediul biroului electoral de circumscripție Program de crt. circumscripţie activitate 1. Județeană nr.11 Caraș-Severin Sala Polivalentă 10 - 18 Municipiul Reşiţa, Piața 1 Decembrie 1918 nr. 5A, judeţul Caraş-Severin 2. Municipală nr.1 Reșița Sediul Serviciului Public ”Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență” 10 - 18 Municipiul Reşiţa, Piața Republicii nr. 17, județul Caraş-Severin 3. Municipală nr.2 Caransebeş Sediul Primăriei municipiului Caransebeş 9 - 17 Municipiul Caransebeș, str. Piața Revoluției nr. 1, județul Caraș-Severin 4. Orășenească nr.3 Anina Centrul de Afaceri Anina 9 - 17 Orașul Anina, str. Sfânta Varvara nr. 51, județul Caraș-Severin 5. Orășenească nr.4 Băile Sediul Primăriei orașului Băile Herculane, 10 - 18 Herculane Orașul Băile Herculane, str. Mihai Eminescu nr. 10, județul Caraş-Severin 6. Orășenească nr.5 Bocșa Liceul ”Tata Oancea” – Corp B 10 - 18 Orașul Bocşa, str. 1 Decembrie 1918, nr. 12, județul Caraș-Severin 7. Orășenească nr.6 Moldova Sediul Primăriei orașului Moldova Nouă (sala de ședințe) 10 - 18 Nouă Orașul Moldova Nouă, str. Nicolae Bălcescu nr.26, et. 1, județul Caraş-Severin 8. Orășenească nr.7 Oraviţa Casa de Cultură ”George Motoia Craiu” 9 - 17 Orașul Oraviţa, str. Victoriei nr.75, județul Caraş-Severin 9. Orășenească nr.8 Oțelu Roșu Casa de Cultură a orașului Oțelu Roșu 10 - 18 Orașul Oţelu Roşu, str. 22 Decembrie 1989 nr.1, județul Caraş-Severin 10. Comunală nr.9 Armeniş Sediul Primăriei comunei Armeniş 9 - 17 Comuna Armeniş, sat Armeniș, nr.368, județul Caraş-Severin 11.
    [Show full text]