Personalități Ieșene Aniversări Și Comemorări 2020
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
PERSONALITĂȚI IEȘENE ANIVERSĂRI ȘI COMEMORĂRI 2020 1 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ „GH. ASACHI” IAȘI Personalități ieșene. Aniversări și comemorări 2020 / Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” Iași. – Iaşi : Asachiana, 2019 ISBN 978-606-9047-03-3 016 : 008(498–Iași) 929 : 008(498–Iași) Tehnoredactor: Laura MAHU Copyright © – Toate drepturile rezervate Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” Iași Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 10, 700063 Telefon: (+4) 0332 110044 E–mail: [email protected] Web: http://www.bjiasi.ro/ 2 PERSONALITĂȚI IEȘENE ANIVERSĂRI ȘI COMEMORĂRI 2020 Editura Iași • 2019 3 NOTĂ: Ordinea personalităților a fost stabilită în funcție de luna și ziua nașterii, în secțiunea „Ani- versări”, respectiv de luna și ziua morții, în secți- unea „Comemorări”. Schițele biografice au fost preluate din vo- lumul „1000 de personalități ieșene. Lexicon” de Ionel Maftei, Iași, Princeps Edit, 2008. Selecția a fost efectuată de Constantin Acozmei, bibliograf în cadrul Serviciului Catalogare, Achiziții, Informare bibliografică. 4 ANIVERSĂRI [DATA NAȘTERII NECUNOSCUTĂ] CRIMCA, Anastasie 470 de ani de la naștere mitropolit (n. c. 1550, Suceava – m. 19 ian. 1629, Suceava) Teolog, caligraf, miniaturist şi autor de literatu- ră imnografică, Anastasie Crimca a fost un artist şi un cărturar de şcoală slavonă, ctitoria sa de la Dra- gomirna-Suceava adăpostind, în Moldova, ultima manifestare spectaculoasă a acestui curent cultural. A fost egumenul Mănăstirii Galata şi Mitropolit al Moldovei, între anii 1608-1629. În prima etapă a păstoriei sale, Anastasie Crimca a început să se ocupe de copierea unor cărţi necesare slujbelor religioase, introducând, după mai bine de un secol de uitare, obiceiul împodobirii manuscri- selor cu miniaturi. Se cunosc peste 25 de manuscrise din timpul său, majoritatea împodobite cu miniaturi. Anastasie Crimca a rămas în istoria culturii mai ales prin activitatea de caligraf şi miniaturist, fiindu-i apreciate gustul artistic, talentul, originalitatea concepţiei grafice. Mai este cunoscut şi ca autor al unui imn religios în limba slavonă, Vers de plângere al omului căzut, adresat sufletului său. URECHE, Grigore 430 de ani de la naștere cronicar (n. c. 1590, Iaşi – m. apr. 1647, Goești-Iaşi) Cu Grigore Ureche începe în Moldova, în secolul al XVII-lea, activitatea cronicărească prin care protagoniştii demonstrează intere- sul puternic pentru problemele vieţii politice şi sociale. Umanist prin spirit şi educaţie, este autorul primei cronici în limba română, Leto- piseţul ţării Moldovei până la Aron Vodă (1359-1594), operă impre- sionantă prin concizie şi expresivitate artistică. Grigore Ureche este cel dintâi care afirmă şi susţine, într-o operă românească de proporţii, unitatea poporului român şi originea latină a limbii sale: toţi de la Râm se trag. Prin opera sa, Grigore Ureche a pus bazele istoriografi- 5 ei originale româneşti în Moldova şi a creat în literatura română un tip specific de cronică în care expunerea face uz, pe scară largă de procedeele artei literare. COSTIN, Nicolae 360 de ani de la naștere cronicar (n. 1660, Iaşi – m. sept. 1712, Iaşi) Fiu al lui Miron Costin (1633-1691). Nicolae Costin se numără printre cei mai luminaţi cărturari ai timpului său. Pe urmele părinte- lui său, el a scris, între 1700-1712, Letopiseţul ţării Moldovei de la zidirea lumii până la 1601 şi Cronica domniei dintâi a lui Nicolae Mavrocordat (1709-1711). Rolul lui Nicolae Costin, în contextul epocii sale, a fost să păstreze vie flacăra culturii înalte, aşa cum o aprinseseră Nicolae Milescu Spătarul (1636-1708), Dosoftei (1624- 1693) şi tatăl său, Miron Costin, servind ca model şi fiind de fapt un precursor al savantului Dimitrie Cantemir (1673-1723). Opera im- portantă prin care Nicolae Costin rămâne în literatura română este traducerea şi prelucrarea cărţii Ceasornicul domnilor (1710-1712), după scriitorul spaniol Antonio de Guevara. Scrierea cuprinde viaţa împăratului Marc Aureliu, în care sunt încadrate numeroase aspecte etice: sfaturi privitoare la educaţia tinerilor principi, norme de călău- zire în conducerea familiei şi statului. CALLIMACHI, Gavriil 310 ani de la naștere mitropolit (n. c. 1710, Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava – m. 20 febr. 1786, Iaşi) Acest mare ierarh a fost şi un înflăcărat patriot, pentru că lupta lui s-a îndreptat împotriva dominaţiei otomane. Neştearsă în analele istoriei rămâne însă stăruinţa sa pentru uşurarea poverilor celor săraci, pentru înflorirea Bisericii Moldovene şi pentru credinţa străbună ortodoxă. A fost ridicat în scaunul de Mitropolit al Moldovei la 15 aprilie 1760, unde a păstorit timp de 15 ani (1786). Sub îndrumarea lui, s-a ridicat o nouă catedrală mitropolitană în Iaşi (cunoscută sub numele de Mitropolia Veche). În atmosfera de renaştere culturală a Moldovei, el a desfăşurat o vastă activitate editorială. A tipărit pe 6 cheltuiala sa o Gramatică românească, la tipografia pe care el însuşi o înfiinţase încă de la suirea sa pe scaun. Tot în tipografia lui au mai fost tipărite: Ceaslovul (1763), Catihis sau în scurt Pravoslavnică Mărturisire (1777), Molitvelnic (1766), Învăţătura arhierească (1771), Pastorala contra luxului (1781) şi altele. A antrenat şi pe alţi cărturari în editarea unor cărţi necesare clerului şi mirenilor. Prin aceasta, Gavriil Callimachi a patronat şi dirijat întreaga mişcare cul- turală a Moldovei, de o deosebită atenţie bucurându-se învăţătura de carte. BELDIMAN, Alecu 260 de ani de la naștere cărturar şi vornic (n. 1760, Huşi sau Iaşi – m. 6 ian. 1826, Iaşi) A fost cel mai vechi poet care avea să se ilustreze după 1800 în Moldova. Om instruit şi adept al lumini- lor, Alecu Beldiman a făcut un mare număr de tradu- ceri din limbile greacă şi franceză, genurile predilecte fiind epopeea, tragedia şi romanul. Este primul traducător român, în proză, direct din greceşte, al Odiseei lui Homer. Opera originală a lui Alecu Bel- diman, păstrată în 23 de manuscrise şi tipărită la Iaşi abia în 1861 de Alexandru Balica, este Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldo- vei întâmplare după răzvrătirea grecilor de la 1821. Autorul descrie în 4200 de versuri, înscăunarea Eteriei la Iaşi, organizarea ei, evacua- rea boierilor, risipirea zavergiilor de către turci. A mai scris meditaţii şi poezii de dragoste. Efervescenţa lui Alecu Beldiman, opera lui de traducător, spiritul critic şi satiric îl plasează strict în epocă. DONICI, Andronache 260 de ani de la naștere jurist (n. 1760 – m. 4 nov. 1829, Iaşi) A fost unul dintre cei mai de seamă jurişti din ţara noastră, în primele trei decenii ale veacului al XIX-lea. Sub domnia lui Scarlat Calimach, Andronache Donici s-a făcut cunoscut prin priceperea sa în cunoaşterea legilor. Ajunge mare postelnic şi apoi preşedinte al Departamentului străinelor pricini, instanţă special creată de domnitori pentru a soluţi- 7 ona litigiile dintre străini sau dintre ei şi români. În 1823 domnul Ioniţă Sandu Sturdza îl numeşte mare logofăt, funcţie pe care a păs- trat-o aproape tot restul vieţii. A avut o contribuţie importantă îndeo- sebi la alcătuirea Codului Calimach. Îndemnat şi ajutat de Mitropoli- tul Veniamin Costache, a întocmit un manual de drept în româneşte. Tipărit în 1814, reeditat în 1959, sub titlul de Manualul juridic al lui Andronache Donici, are meritul de a fi prima lucrare juridică mai cuprinzătoare scoasă în româneşte. Istoria îl recunoaşte ca mare ju- risconsult, om de cultură vastă, ocupând cele mai înalte dregătorii în stat, părtaş la zbuciumatele mişcări politice şi sociale ale timpului, principal colaborator la legiuirile şi la toate lucrările juridice ale vre- mii, autor al unui valoros codex civil. BARBU LĂUTARU (Vasile BARBU) 240 de ani de la naștere cântăreţ şi cobzar (n. 1780, Iaşi – m. 18 aug. 1858, Iaşi) Modestă figură a societăţii ieşene de la mijlocul veacului al XIX-lea, Barbu Lăutaru a intrat în legendă ca simbol al afirmării geniului muzical românesc feri- cit dăruit de Dumnezeu. Cel mai de frunte şi totodată cea mai popu- lară figură de lăutar din trecutul ţării noastre, muzician de un talent desăvârşit, staroste al breslei lăutarilor din Iaşi, Barbu Lăutaru a intrat în istoria muzicii interpretative româneşti. George Enescu a conturat prin figura lui valoarea melosului popular românesc în suita Impresii din copilărie, Vasile Alecsandri l-a imortalizat în canţoneta Barbu lăutarul şi Matei Millo a întreţinut mitul geniului provenit din popor până spre mijlocul secolului trecut. HERFFNER, Joseph 225 de ani de la naștere dirijor şi compozitor (n. 1795, Presburg-Ungaria – m. ian. 1865, Iaşi) A fost primul organizator al fanfarelor militare din Iaşi, cea dintâi formaţie muzicală din oştirea ro- mână (1830). Muzician distins, Joseph Herffner s-a impus ca un reprezentant strălucit al creatorilor mili- 8 tari care au contribuit la întemeierea şcolii muzicale naţionale. A fost profesor la Conservatorul Filarmonic-Dramatic din Iaşi, unde a pre- dat lecţii de pian, vioară şi violoncel. Dirijorului Joseph Herffner i s-au datorat înfiinţarea primei fanfare militare din Iaşi (1830), a Muzicii stabului Oştirii din Iaşi, Muzicii militare din Galaţi (1851) şi Fanfarei jandarmeriei din Iaşi (1853). De asemenea, a format o or- chestră la Teatrul de varietăţi din Iaşi, unde a activat ca dirijor şi compozitor. A compus numeroase lucrări în diferite genuri, excelând în domeniul fanfarei. PANU, Anastasie 210 ani de la naștere om politic (n. 1810, Iaşi – m. 1867, Viena-Austria) Unul din liderii politici, creatori de opinie în principalele evenimente politice şi sociale ale Moldovei din secolul al XIX-lea şi, în special, la Revoluţia de la 1848 şi Unirea din 1859. Anastasie Panu a contribuit cu forţă şi tenacitate la coagularea ideilor politice în conştiinţa maselor, cele care au condus inevitabil la crearea statu- lui român unitar şi independent. Membru în Comitetul Electoral al Unirii (februarie 1857), alături de M. Kogălniceanu, V. Mălinescu, D. Ralet şi alţii, Anastasie Panu a fost ales deputat în Adunarea ad-hoc a Moldovei din Iaşi (1857), unde s-a manifestat ca adept al Unirii. A ajuns la apogeul activităţii sale politice ca membru al Căimăcămiei de trei a Moldovei (octombrie 1858 5/ 17 ianuarie 1859), cu rol activ în viaţa partidei naţionale în alegerile pentru Adunarea Electivă.