DOCSLIB.ORG

Vocea Romilor ROMII RUDARI, ARGINTARI, CÃLDÃRARI, LÃUTARI, GABORI, URSARI, MAGHIARI, ROMII DE VATRÃ • Nr

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Vocea Romilor ROMII RUDARI, ARGINTARI, CÃLDÃRARI, LÃUTARI, GABORI, URSARI, MAGHIARI, ROMII DE VATRà • Nr C M Y K • ROMI DE TOATE NEAMURILE, UNIÞI-VÃ! • ZIAR NAÞIONAL • WWW.VOCEAROMILOR.RO Vocea Romilor ROMII RUDARI, ARGINTARI, CÃLDÃRARI, LÃUTARI, GABORI, URSARI, MAGHIARI, ROMII DE VATRà • Nr. 266 • 25 iulie 2016 • 1 RON • Râmnicu-Vâlcea, str. Lucian Blaga nr. 56 • Tel. 0350.426.839 • Fax: 0350.426.839 • LUCIANA, EXPERTA ROMÃ, Regele Cioabã rupe tacerea dupã BREXIT: primii afectaþi VOCEA ROMILOR GLUGA DE COCENI LA sunt cei 8.000 de romi din PREFECTURA VÂLCEA pagina 4 Marea Britanie pagina 5 E D I T O R I A L Eugen Teodorovici, fostul DE CE DIAMANT PROMOVEAZà CULTURA ministru de Finanþe, a fost audiat la DNA ca martor ROMILOR PE BANII LUI DE 26 ANI _____________________________________________ Alexandru Diamant în dosarul “Partida fostã colegã de ºcoalã mi-a lansat azi o hoþi, infractori (20%), leneºi, dezinteresaþi ºi Romilor” pagina 6 Oprovocare: sã argumentez de ce cred cã indiferenþi (11%), needucaþi ºi necivilizaþi (8%), romii sunt discriminaþi în Valcea si in România ºi iar 58% dintre respondenþi nu ar accepta ca în Consiliul Europei cã existã o culturã a rasismului în þara noastrã. familia lor sã intre o persoanã de etnie romã. Cam Segregarea Sigur cã pe tema asta se pot scrie (ºi s-au scris) astea sunt etichetele care sunt asociate unui copil copiilor romi în mizeazã pe volume întregi, dar o sã încerc sã fac o sintezã cât rom din prima zi de viaþã.Sã zicem cã în ciuda mai accesibilã pentru toatã lumea care este tuturor acestor obstacole, copilul (care e deja ºcoli, o femei în lupta interesatã de subiect. Un rom lucrator in presa de adolescent reuºeºte sã termine liceul. Este "bombã cu împotriva 26 de anii cum e DIAMANT care a chetuit atatia aproape ca ºi cum ar fi câºtigat la loterie Revenind bani pentru promovarea culturi rome in TV si in la educaþia în spiritul rasismului, nu putem sã nu efect întârziat". discriminãrii ziarului VOCEA ROMILOR ,din respect merita discutãm despre mass-media, care este un vehicul respectat Lipsa de curaj (frica de iluminarea inte- puternic de transmitere a stereotipurilor despre Ce riscã faþã de romi rioarã/ educaþie, laºitatea - de a ne gândi planifica etnia romã. Orice infracþiune sãvârºitã de un etnic România? pagina 7 pagina 9 viaþa ne menþine imaturi infantili, incapabili sã ne rom este relatatã cu precizarea obligatorie a etniei asumãm dezvoltarea mentalã ignoranþi, ignoraþi ºtirile despre clanurile rome interlope, infractorii = proºti, blocaþi în instincte primitivism iar ura ºi romi din strãinãtate, infracþiuni de drept comun dispreþul celorlalþi ne vor face sã-i urâm ºi sã ne etc Este suficient sã ne uitãm ºi pe comentariile Disperaþi de cerºetori, suedezii au venit la noi în þarã sã urâm, de propria noastrã prostie. care însoþesc aceste articole pentru a vedea care este efectul acestora asupra mentalitãþii rezolve problema! Când au vãzut însã ce palate au romii onform unui studiu recent al IRES (2016), majoritarilor. Dacã FRICA + PROSTIA = URÃ, Cromii sunt descriºi de respondenþi drept atunci CURAJ + CUNOAªTERE = DRAGOSTE. din cerºit, suedezii au rãmas fãrã cuvinte! pagina 8 GAGII CªTIGÃTORI LA ALEGERILE DIN 5 IUNIE 2016 Adrian Buºu Eusebiu Veþeleanu Florin Brãgãu Gheorghe Mihãilescu Gabriele Ene Viaþa într-un WC: cum trãiesc romii din Problema romilor: Cum a reuºit Spania sã Comisia Europeanã Baia Mare într-o mizerie incredibilã, în rezolve pune lupta împotriva problema fostele birouri ale Cuprom pagina 2 rasismului pe romilor: reþeta primul loc pagina 4 integrãrii pagina 8 De ce sunt pagina 5 românii Prefectul de Argeº verificã Revista Stern realizeazã o dacã proprietarii de sclavi din sãracii Berevoeºti erau ºi "proprietari" incursiune în viaþa ºi inima de þigan: pagina 6 Europei? de ajutoare sociale Cu bocancul în Europa pagina 3 Anul IV • nr. 266 2 Vocea Romilor Social 25 iulie 2016 Pe scurt Viaþa într-un WC: cum trãiesc romii din Rrom cu job bine plãtit la Londra, înapoi în sãrãcie, pentru a-ºi ajuta semenii din România Baia Mare într-o mizerie incredibilã, în fostele birouri ale Cuprom In care s-au mutat romii din cartierul bãimãrean Craica în urmã cu trei ani s- au transformat în ceva inimaginabil. ªTIRI PE ACEEAªI TEMà Bani albi pentru zile negre? "Oamenii economisesc tot mai mult, dar nu... Aurul mov de la polul sãrãciei, vândut nemþilor. Cum a cucerit lavanda... Petru Alexandru Fechete, tanarul rrom Tehnologia unicã din România care îþi devenit cunoscut dupa documentarul “Vin permite sã ai propria statuetã: ... romanii”, a renuntat la o slujba bine platita la Londra pentru a se intoarce la Pata Rat, unde În 2012, peste 100 de familii de romi locuieste cu sotia si cei doi copii intr-o camera, din Baia MARE au fost mutate din si a-i sprijini si sfatui pe semenii sai, intr-un colibele improvizate în cartierul Craica în proiect cu bani norvegieni. fostele birouri ale Combinatului Cuprom. Petru Alexandru Fechete are 30 de ani si Atunci s-a promis cã vor locui în condiþii locuieste in comunitatea de rromi de langa decente. Între timp, fostele birouri s-au rampa de gunoi a municipiului Cluj-Napoca de transformat într-o nouã Craica, un teritoriu la Pata Rat, unde a fost mutat fortat din centrul apã pânã la glezne, pentru cã niºte femei birouri ale fostului Combinat Cuprom, cu al mizeriei, al disperãrii. Imediat ce te orasului, de pe strada Coastei, in urma unei spalã un covor acolo. ªuvoiul de apã ia ºi ani în urmã. Sunt câteva zeci de aºa-zise apropii de clãdire, mirosul pestilenþial actiuni a primariei. gunoaiele în drumul lui, dar le duce doar apartamente, iar cel mai mic spaþiu de loveºte mortal, iar imaginea este greu de Este clujean get-beget si se mandreste ca pânã la primul colþ. Mirosul rãmâne. locuit are doi metri pãtraþi ºi a fost un wc. asemãnat cu ceva. Geamuri sparte, pe a lucreaza de la 13 ani, atat in tara, cat si in Zidurile sunt scrijelite, tencuiala cãzutã, Acolo locuieºte o familie cu doi copii, cel cãror ramã stau niºte adolescenþi sã le strainatate, ba in constructii, ba in agricultura, iar mirosul, imposibil de suportat. Oamenii mai mic are douã luni, iar cel mai mare are treacã plictiseala. Casa scãrii este plinã cu ba ca vulcanizator in service-uri auto. locuiesc în încãperi ce au servit drept 1 an ºi patru luni. ADEVÃRUL ªI POCÃINÞA “Mã trage curentul” – Romii de pe Craica s-au luat o vrãjealã ieftinã la bãtaie. S-au alergat unii pe Prostia nu tine de alþii printre cocioabe pânã la inteligenta, memorie, scoli absolvite, de nivelul IQ sau venirea jandarmilor de numarul cartilor citite sau scrise. Rândurile de mai sus Patrula de jandarmi de fura un fel de preambul ordine publicã de pe raza pregatitor. Acum încep: în municipiului Baia Mare a masina care ma ducea spre fost solicitatã pe Craica, redactie –– era o caldura comentate. Esti prost si gata! Prostia este pentru aplanarea unei dispute aprinse ce putea Reflecþie: Când eram copil, vorbeam ca un cea mai independenta stare a cetateanului. Ea nu depinde de nimeni degenera în acte violente. copil, simteam ca un copil, gândeam ca un si de nimic, doar de propria-i existenta.insuportabila. Geamurile "La faþa locului, jandarmii copil; când m-am fãcut om mare, am lepãdat erau deschise pentru a produce cât de cât un curent care sa mai l-au identificat pe tânãrul ce era copilaresc. Acum, vedem ca intr-o ostoiasca infernul caloric de iulie. „E curent si ma trage la dinti iar oglindã, in chip intunecos; dar atunci, vom eu merg “. Da, avea dreptate un amic, noi românii traim în tara lui bãimãrean A.D., de 18 ani, care aflându-se pe str. Craica, unde vedea faþã in faþã. Acum, cunosc in parte; dar „Ma trage curentul!“ Nicaieri în lume, nicaieri pe acest glob locuieºte fãrã forme legale, pe fondul unor neînþelegeri anterioare atunci, voi cunoaste deplin, asa cum am fost si pamântesc nu exista fenomenul „Ma trage curentul!“ Doar la noi. E avute cu numitul J.V., a încercat sã-ºi facã singur dreptate prin legea dovedit, documentat si adevarat! Sa fim întelesi: nimeni nu contesta eu cunoscut pe deplin. Acum, dar, rãman jungle ºi sã loveascã cealaltã persoanã, apoi fugind dupã el printre faptul ca atunci când deschizi geamul de la tren, de la masina sau de acestea trei: credinþa, nãdejdea si dragostea; colibele din zonã. În momentul intervenþiei spiritului matern pentru la orice vehicul cu geam acel curent nu-ti poate provoca disconfort, dar cea mai mare dintre ele este dragosteaDeºi, J.V, bãimãreanul furios a ameninþat cu loviri ale copilului ºi cã o sa- conjunctivita sau mai stiu eu ce, mai ales daca e perioada racoroasa prin rezistenþa la schimbare, "þiganul nu poate l gãseascã depus la morgã. Pentru aceste fapte, tânãrul a fost sancþionat spre friguroasa. Nimeni nu contesta faptul ca doua geamuri fi rrom", constatarea este cã nici rr/"omul nou" contravenþional , în conformitate cu Legea nr. 61din 1991 republicatã, deschise nu se pot trânti si sparge, provocând pagube. Dar de aici (înnoit) n-a ajuns încã la capacitatea de a se cu amendã în valoare de 400 lei", au anunþat reprezentanþii pâna la a spune ca ai facut carie dentara si ca te dor urechile si s-a naºte din nou…din duh pocãinþã, pentru a Jandarmeriei Maramureº. Conflict aplanat de jandarmii sigheteni umflat maseaua pentru ca „te-a tras curentul“ e o prostie sora cu ajunge la renaºterea ºi reformarea conºtiinþei Intervenþie a jandarmilor sigheteni pe strada Unirii, respectiv strada starea de repaus total a mintii. Medicii consultati în aceasta sale civice ºi religioase, a sensului vieþii sale, Valea Cufundoasã care s-au soldat cu 2 avertismente scrise.
Load more

Recommended publications
  • Seminar Privind Îmbunatatirea Situatiei Rromilor În România
    UNITED NATIONS SUPPORT FOR THE IMPROVEMENT OF THE SITUATION OF THE RROMA IN ROMANIA UNITED NATIONS SUPPORT FOR THE IMPROVEMENT OF THE SITUATION OF RROMA IN ROMANIA JOINT UN/ROMANIAN GOVERNMENT SEMINAR ON THE IMPROVEMENT OF THE SITUATION OF THE RROMA IN ROMANIA 2 – 3 NOVEMBER 2001 THE SENATE OF ROMANIA, BUCHAREST 1 UNITED NATIONS SUPPORT FOR THE IMPROVEMENT OF THE SITUATION OF THE RROMA IN ROMANIA Co-ordinators: Winston Temple, UN Resident Coordinator in Romania Yoichiro Tsuchida, UNHCR Representative in Romania Editor: Sorin Cace 2 UNITED NATIONS SUPPORT FOR THE IMPROVEMENT OF THE SITUATION OF THE RROMA IN ROMANIA CONTENTS Foreword Chapter 1: Speeches 1.1 Winston TEMPLE, United Nations Resident Coordinator 1.2 Ioan MURARU, Ombudsman 1.3 Constanţa CĂLINOIU, Romanian Senate 1.4 Vasile DÂNCU, Minister of Public Information 1.5 Mihnea MOTOC, State Secretary, Ministry of Foreign Affairs 1.6 Costel BERCUŞ, Executive Director, Romani CRISS Chapter 2: Debates and presentations 2.1 Carol A. BATCHELOR, UNHCR Senior Legal Officer Statelessness; presentation in the plenary session 2.2 Yoichiro TSUCHIDA, UNHCR Representative in Romania; presentation in the working group on statelessness 2.3. Dan JURCAN, State Secretary, Ministry of Public Information; presentation in the plenary session 2.4 Ivan GHEORGHE, Under-State Secretary, Ministry of Public Information; presentation in the plenary session 2.5 Vasile IONESCU, President, Rroma Centre for Public Policies; presentation in the plenary session 2.6 Mihai SURDU, Researcher, Institute for Research of
    [Show full text]
  • Revaluing the Image of the Roma Community in the Cultural Journalism
    IJCCSEC, Volume 5, Issue 2, 2016 REVALUING THE IMAGE OF THE ROMA COMMUNITY IN CULTURAL JOURNALISM. CASE STUDY: THE “DILEMA VECHE” MAGAZINE Alexandra CODĂU44 Abstract Over the last decade the Roma minority has been represented as one of the most controversial issues within the Romanian public discourse. On the one hand, Roma people were the invariable subjects of cover-stories featuring negative stereotypes - theft, beggary, murder, rape - in the everyday production of news. On the other hand, aspects such as attractive portraits of gifted artists both in popular and elite culture, their magic capacities, the "wild" beauty of dance and music and the international celebrity of gypsy musicians made them legitimate performers of Romanian and (Old) European culture (with examples ranging from Grigoraş Dinicu to Maria Tănase, Ion Voicu, Gheorghe Zamfir, Johnny Răducanu, Ovidiu Lipan, Damian Drăghici, and many others). But the European integration process put emphasis on the ties of deprecated representations as radical otherness and the mechanisms of exclusion and discrimination of Roma people not only in Romanian press and society, but also in other European countries. It also contributed - on the basis of the EU acquis communautaire - to a more practical monitoring of the interdependence between social exclusion and absolute poverty. The programs, priorities and projects supported by the EC focused on the education of young Roma and the development of a young Roma middle class, aiming to increase their own capacities to redefine self-identity despite stereotypes, to put pressure on the authorities for support, and to develop and to fight discrimination and exclusion, especially given that Roma people are the most numerous European minority, comprising 14 million people.
    [Show full text]
  • Roma As Alien Music and Identity of the Roma in Romania
    Roma as Alien Music and Identity of the Roma in Romania A thesis submitted in partial satisfaction of the requirements for the degree of Doctor of Philosophy 2018 Roderick Charles Lawford DECLARATION This work has not been submitted in substance for any other degree or award at this or any other university or place of learning, nor is being submitted concurrently in candidature for any degree or other award. Signed ………………………………………… Date ………………………… STATEMENT 1 This thesis is being submitted in partial fulfilment of the requirements for the degree of PhD. Signed ………………………………………… Date ………………………… STATEMENT 2 This thesis is the result of my own independent work/investigation, except where otherwise stated, and the thesis has not been edited by a third party beyond what is permitted by Cardiff University’s Policy on the Use of Third Party Editors by Research Degree Students. Other sources are acknowledged by explicit references. The views expressed are my own. Signed ………………………………………… Date ………………………… STATEMENT 3 I hereby give consent for my thesis, if accepted, to be available online in the University’s Open Access repository and for inter-library loan, and for the title and summary to be made available to outside organisations. Signed ………………………………………… Date ………………………… ii To Sue Lawford and In Memory of Marion Ethel Lawford (1924-1977) and Charles Alfred Lawford (1925-2010) iii Table of Contents List of Figures vi List of Plates vii List of Tables ix Conventions x Acknowledgements xii Abstract xiii Introduction 1 Chapter 1 - Theory and Method
    [Show full text]
  • Traditional Romani Culture in Mehedinţi County”
    SC ROMDECA SRL “Traditional Romani Culture in Mehedinţi County” Document developed under the project "Discover the Treasures of the Romani Culture", e-MS ROBG 410 Code, project financed by the European Regional Development Fund under the INTERREG V-A Romania-Bulgaria Program MAY 2019 CONTENTS Methodology for the execution of the 3 Study on the Types of Traditional Romani Culture in Mehedinți County 3 I. Introduction 6 1. POPULATION 6 2. The family 14 3. Social organization 18 4. Religion 20 5. The Romani language 20 6. Elements of mythology in Romani culture 21 7. The folk costumes of the Romani community 23 8. Division by origins / occupations 24 9. The Influence of Traditional Crafts on the integration of the Romani people 29 Boilermakers 32 I. General considerations 32 II. Social Aspects 32 III. Cultural Aspects 33 IV. Representative boilermakers in Mehedinți county 35 1. Ceanghir Nani (45 years old), Şimian township 35 2. Goman Constantin called Milan (58 years old), Orşova city 36 3. Mihai Ioniță (called Nini Baro) and Zamfira Mihai (called Moțu), Strehaia city 37 4. Tănase Vasile called Țiți (74 years old), Prunişor township 39 V. Tourist infrastructure in the neighborhood 40 VI.ACCESS WAYS, ROADS, PUBLIC TRANSPORT 46 Brick makers 47 I. General considerations 47 II. Social Aspects 47 III. Cultural Aspects 48 IV. Representative brick makers in Mehedinți county 49 1. Hornea Cristian called Cristi (50 years old), Tâmna township 49 2. Duroi Viorel (55 years old), Gruia township 51 V.Tourist infrastructure in the neighborhood 52 VI.ACCESS WAYS, ROADS, PUBLIC TRANSPORT 58 Blacksmiths 59 I.
    [Show full text]
  • Needs Assessment Study for the Roma Education Fund Background
    35202 Public Disclosure Authorized Needs Assessment Study for the Roma Public Disclosure Authorized Education Fund Background Paper Public Disclosure Authorized ROMANIA Public Disclosure Authorized Version of August 2004. Please send all comments and updates to: [email protected] TABLE OF CONTENT Introduction 1. Part one - Situation Analysis 1.1. Demographic, cultural and socio-economic characteristics of Roma population in Romania - 3 1.2. Social status - 4 1.3. Poverty -5 1.4. Demographic structure - 6 1.5. Sources of income - 1.6. Health -7 1.7. Housing -8 1.8. Identity Papers - 9 2. Part two - Education 2.1.The legal framework on the right to education of ethnic minorities in Romania - 10 2.2. Enrollment (11), school participation (12), non-schooling (14), drop out (15), illiteracy (15), functional illiteracy (16), school achievements (17) 2.3. Issue of segregation - 17 2.4. Schools with majority Roma students - 19 3. Part three - Policy and Financial Assessment 3.1. Quality education for Roma - 22 3.2. SWOT analysis’ results - 27 3.3. Intervention priorities - 29 3.4. Romania’s strategy for improvement of the Roma situation - 31 3.5. MER’ progress achieved in the education of Roma in Romania - 31 3.6. Roma Education Priorities for 2004 - 32 3.7. Examples of early childhood, catch up, vocational training programs - 33 3.8. Estimates of required policies and cost implications for Romania to achieve the priority Roma education goals - 35 3.8.a Program and Project Survey and Identification - 35 3.8.b A list of ideas for projects or programs for financing - 37 3.9.Costs’ estimation - 39 4.
    [Show full text]
  • Antigitanismo. Trece Miradas Autoría: Ismael Cortés, Patricia Caro Y Markus End (Coords.) Traducción: Ismael Cortés (Cap
    Antigitanismo Trece miradas Ismael Cortés, Patricia Caro y Markus End (coords.) traficantes de sueños Traficantes de Sueños no es una casa editorial, ni siquiera una editorial independiente que contempla la publicación de una colección variable de textos críticos. Es, por el contrario, un pro- yecto, en el sentido estricto de «apuesta», que se dirige a car- tografiar las líneas constituyentes de otras formas de vida. La construcción teórica y práctica de la caja de herramientas que, con palabras propias, puede componer el ciclo de luchas de las próximas décadas. Sin complacencias con la arcaica sacralidad del libro, sin conce- siones con el narcisismo literario, sin lealtad alguna a los usurpa- dores del saber, TdS adopta sin ambages la libertad de acceso al conocimiento. Queda, por tanto, permitida y abierta la reproduc- ción total o parcial de los textos publicados, en cualquier formato imaginable, salvo por explícita voluntad del autor o de la autora y sólo en el caso de las ediciones con ánimo de lucro. Omnia sunt communia! mapas Mapas. Cartas para orientarse en la geografía variable de la nue- va composición del trabajo, de la movilidad entre fronteras, de las transformaciones urbanas. Mutaciones veloces que exigen la introducción de líneas de fuerza a través de las discusiones de mayor potencia en el horizonte global. Mapas recoge y traduce algunos ensayos, que con lucidez y una gran fuerza expresiva han sabido reconocer las posibilidades políticas contenidas en el relieve sinuoso y controvertido de los nuevos planos de la existencia. © 2019 y 2020, de los textos, cada uno de los autores y autoras.
    [Show full text]
  • Zigeuners’ in Film En Muziek
    Universiteit Gent Faculteit Letteren en Wijsbegeerte Vakgroep Geschiedenis Academiejaar 2011-2012 De haat–liefde verhouding tegenover ‘zigeuners’ in film en muziek. Een historisch onderzoek van representaties onder het naziregime in vergelijking met de revivals van stereotypen in het postcommunistische tijdperk. Verhandeling voorgedragen tot het bekomen van de graad master in de geschiedenis Rutger Roeyhaert Stamnummer: 00703622 Promotor: Professor dr. Gita Deneckere Universiteit Gent Examencommissie Geschiedenis Academiejaar 2011-2012 Verklaring in verband met de toegankelijkheid van de scriptie Ondergetekende, ………………………………………………………………………………... afgestudeerd als master in de Geschiedenis aan Universiteit Gent in het academiejaar 2011- 2012 en auteur van de scriptie met als titel: ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… verklaart hierbij dat zij/hij geopteerd heeft voor de hierna aangestipte mogelijkheid in verband met de consultatie van haar/zijn scriptie: o de scriptie mag steeds ter beschikking worden gesteld van elke aanvrager; o de scriptie mag enkel ter beschikking worden gesteld met uitdrukkelijke, schriftelijke goedkeuring van de auteur (maximumduur van deze beperking: 10 jaar); o de scriptie mag ter beschikking worden gesteld van een aanvrager na een wachttijd van … . jaar (maximum 10 jaar); o de scriptie mag nooit ter beschikking worden gesteld van een aanvrager (maximumduur van
    [Show full text]
  • Incluziunea Romilor Din Romania.Pmd
    Roma Inclusion in Romania: Policies, Institutions and Examples EU INCLUSIVE Data transfer and exchange of good practices regarding the inclusion of Roma population between Romania, Bulgaria, Italy and Spain Roma Inclusion in Romania: Policies, Institutions and Examples 139 Roma Inclusion in Romania: Policies, Institutions and Examples Simona Ilie - employment expert, CP III at the Research Institute for Quality of Life - Romanian Academy Rusu Mãrioara - administration expert, CP II at the Institute of Agricultural Economics - National Institute of Economic Research (INCE) Romanian Academy ªtefánia Toma - migration expert, CP III at the Romanian Institute for Research on National Minorities Iulian Stoian - social inclusion expert, program coordinator SOROS Foundation - Romania Arsu Alin - social services expert, specialized referent within General Directorate of Social Assistance and Child Protection - 3rd District, Bucharest Daniela Giurca and Ovidiu Voicu have contributed with suggestions, comments and recommendations to all chapters. Dana Dumitrescu has contributed to the completion of editing process. 140 Roma Inclusion in Romania: Policies, Institutions and Examples Project ID data Project Title: EU INCLUSIVE – data transfer and exchange of good practices regarding the inclusion of Roma population between Romania, Bulgaria, Italy and Spain Project ID No: SOPHRD/98/6.4/S/63841 Priority Axis 6: Promoting Social Inclusion Key Area of Intervention 6.4: Transnational initiatives of inclusive labour market The Project is implemented from September 2010 to September 2012. Total value of the project is of LEI 9,337,116.25. Description of the project ,,EU INCLUSIVE – data transfer and exchange of good practices regarding the inclusion of Roma population between Romania, Bulgaria, Italy and Spain” is a joint cross-border project, implemented by Soros Foundation from Romania, in partnership with Open Society Institute-Sofia from Bulgaria, Fundación Secretariado Gitano from Spain and Fondazione Casa della Carità Angelo Abriani from Italy.
    [Show full text]
  • Romany Issue(S): the Images of Romanian Gypsies at Home and Abroad
    Romany Issue(s) : The Images of Romanian Gypsies at Home and Abroad Anca Balcanu To cite this version: Anca Balcanu. Romany Issue(s) : The Images of Romanian Gypsies at Home and Abroad. Trans- text(e)s Transcultures : Journal of Global Cultural Studies, Institut d’Etudes Transtextuelles et Tran- sculturelles, 2008, pp.64-82. 10.4000/transtexts.251. hal-00448372 HAL Id: hal-00448372 https://hal-univ-lyon3.archives-ouvertes.fr/hal-00448372 Submitted on 19 Jan 2010 HAL is a multi-disciplinary open access L’archive ouverte pluridisciplinaire HAL, est archive for the deposit and dissemination of sci- destinée au dépôt et à la diffusion de documents entific research documents, whether they are pub- scientifiques de niveau recherche, publiés ou non, lished or not. The documents may come from émanant des établissements d’enseignement et de teaching and research institutions in France or recherche français ou étrangers, des laboratoires abroad, or from public or private research centers. publics ou privés. 1st Cultures in Transit Conference August 18th – 21st, 2008 Romany Issue(s): The Images of Romanian Gypsies at Home and Abroad Anca BALCANU PhD Student Institut d’Etudes Transtextuelles et Transculturelles (IETT) Université “Jean Moulin” Lyon 3 France 1 1st Cultures in Transit Conference August 18th – 21st, 2008 ŢIGÁN, -Ă, ţigani, -e, s.m., adj. I. S.m. 1. Persoană ce face parte dintr-o populaţie originară din India şi răspândită în mai toate ţările Europei, trăind în unele părţi încă în stare seminomadă. 2. Epitet dat unei persoane brunete. 3. Epitet dat unei persoane cu apucături rele. II. Adj.
    [Show full text]
  • Rom-Sau-Tigan-Pdf
    TÖBBSÉGI? KISEBBSÉGI? ROM SAU ŢIGAN Dilemele unui etnonim în spaţiul românesc 1 NYELVHASZNÁLAT, TAnnYELV ÉS KÉT(TÖBB)NYELVű LÉT 2 TÖBBSÉGI? KISEBBSÉGI? ROM SAU ŢIGAN Dilemele unui etnonim în spaţiul românesc Volum editat de István Horváth şi Lucian Nastasă EDITURA INSTITUTULUI PENTRU STUDIEREA PROBLEMELOR MINORITĂŢILOR NAŢIONALE Cluj, 2012 3 NYELVHASZNÁLAT, TAnnYELV ÉS KÉT(TÖBB)NYELVű LÉT EDITURA INSTITUTULUI PENTRU STUDIEREA PROBLEMELOR MINORITĂŢILOR NAŢIONALE Titlu: Rom sau ţigan. Dilemele unui etnonim în spaţiul românesc Editori: István Horváth şi Lucian Nastasă Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale Cluj-Napoca 2012 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Rom sau Ţigan : dilemele unui etnonim în spaţiul românesc / István Horváth, Lucian Nastasă (ed.) . - Cluj-Napoca : Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, 2012 Bibliogr. Index ISBN 978-606-8377-06-3 I. Horváth, István (ed.) II. Nastasă, Lucian (ed.) 323.1(=214.58)(498) Coordonator volum: Daniela Tarnovschi Coordonator serie: Bokor Zsuzsa, Horváth István Design şi copertă: Könczey Elemér, IDEA Plus Tehnoredactare: Sütő Ferenc Tipar: IDEA şi GLORIA Cluj-Napoca Fundaţia Soros România promovează modele pentru dezvoltarea unei societăţi bazate pe libertate, responsabilitate şi respect pentru diversitate. © 2012 Fundaţia Soros România (FSR) Toate drepturile sunt rezervate Fundaţiei Soros România. Nici publicaţia şi nici fragmente din ea nu pot fi reproduse fără permisiunea Fundaţiei Soros România. Fundaţia Soros România, Str. Căderea Bastiliei nr. 33, sector 1, Bucureşti Telefon: 021 212 11 01, fax: 021. 212 10 32, e-mail: [email protected], http://www.soros.ro Opiniile exprimate în textul de faţă aparţin autorilor şi ele nu reflectă în mod obligatoriu punctul de vedere al ISPMN şi al Guvernului României.
    [Show full text]
  • Raport-De-Activitate-Pe-Anul-2016
    GUVERNUL ROMÂNIEI Centrul Na ţional de Cultur ă a Romilor – ROMANO KHER Splaiul Independentei 202A, et.9, sector 6, Bucure şti Tel 021/313 52 11; Fax: 021/ 313 52 10 E-mail: [email protected] ; www.cncr.gov.ro RAPORT DE ACTIVITATE PE ANUL 2016 Centrul Na ţional de Cultur ă a Romilor - Romano Kher este unica institu ţie din România care are ca scop conservarea, promovarea şi dezvoltarea valorilor etno-culturale ale comunit ăţ ii romilor. Activitatea Institu ției s-a desf ășurat, în perioada 01 – 31.12.2016, pe coordonatele stabilite de Legea 318/2013 și HG nr. 609/2009. A. Evolu ţia institu ţiei în raport cu mediul în care î şi desf ăş oar ă activitatea și în raport cu sistemul institu țional existent În conglomeratul institu țional cultural românesc, Centrul Na ţional de Cultur ă a Romilor - Romano Kher își urmeaz ă drumul s ău sigur, cu o dinamic ă spectaculoas ă în peisajul artistic na țional. A.1. Colaborarea cu institu ţii, organiza ţii, grupuri informale care se adreseaz ă aceleia şi comunit ăţ i In anul 2016, Institu ția a realizat un plan de promovare a culturii rome într-o paradigm ă modern ă, al ăturându-se institu țiilor de profil existente în România, institu ții de cultur ă care promoveaz ă minorit ătile din țara noastr ă. Colaborarea cu institu țiile și orgaza țiile culturale locale, na ționale și interna ționale face parte din liniile strategice de dezvoltare și consolidare institu țional ă din Planul de management, menite s ă contribuie la cre șterea capitalului de imagine al Centrului Na țional de Cultur ă a Romilor – Romano Kher.
    [Show full text]
  • Report of the Seminar
    REPORT OF THE SEMINAR “CULTURAL IDENTITIES OF ROMA, GYPSIES, TRAVELLERS AND RELATED GROUPS IN EUROPE” STRASBOURG, 15-16 SEPTEMBER 2003 Report on “Cultural Identities of Roma, Gypsies, Travellers and related Groups in Europe », 2003 BY ALEXANDRA RAYKOVA GENERAL RAPPORTEUR OF THE SEMINAR The opinions expressed in this work are the responsibility of the author and do not necessarily reflect the official policy of the Council of Europe “ Every person belonging to a national minority shall have the right freely to choose to be treated or not to be treated as such and no disadvantage shall result from this choice or from the exercise of the rights, which are connected to that choice. ” Article 3 al. 1 from the FRAMEWORK CONVENTION FOR PROTECTION OF THE NATIONAL MINORITIES TABLE OF CONTENTS: INTRODUCTION TO THE REPORT: Why this seminar? The participants; Objectives of the report; About the content of the report. INTRODUCTORY REMARKS SUMMARIES OF CONTRIBUTIONS: PART I – CULTURAL IDENTITIES “RROMANIPEN – ROMA IDENTITY PATTERNS BETWEEN ARCHETYPE AND STEREOTYPE. WHAT DOES THE ROMANI CULTURE MEAN TO THE ROMA?”; MAIN ELEMENTS OF THE “RROMANIPEN”; INTERNAL ROMA JUSTICE MECHANISMS – THE “RROMANI KRISS”; THE NOTION OF TIME IN THE ROMA CULTURE; INTRODUCTION TO THE CULTURAL IDENTITIES OF THE BALKAN EGYPTIANS, BEASH, TRAVELLERS AND ASHKALI; part ii – denomination BRIEF HISTORICAL REMINDER, SUCCESSIVE MIGRATION WAVES AND SUB-DIVISION OF ROMA INTO VARIOUS GROUPS ACCORDING TO: Traditional occupations Languages and dialects OVERVIEW OF THE DEVELOPMENT OF THE RELEVANT TERMINOLOGY USED AT THE COUNCIL OF EUROPE; REFLECTION OF THE CURRENT USE OF RELEVANT TERMINOLOGY WITHIN THE COUNCIL OF EUROPE AND SPECIFICALLY BY THE MG-S-ROM; SOME HIGHLIGHTS FROM THE DISCUSSION ON THE ISSUE.
    [Show full text]