Raport-De-Activitate-Pe-Anul-2016

GUVERNUL ROMÂNIEI Centrul Na ţional de Cultur ă a Romilor – ROMANO KHER Splaiul Independentei 202A, et.9, sector 6, Bucure şti Tel 021/313 52 11; Fax: 021/ 313 52 10 E-mail: [email protected] ; www.cncr.gov.ro

RAPORT DE ACTIVITATE PE ANUL 2016

Centrul Na ţional de Cultur ă a Romilor - Romano Kher este unica institu ţie din România care are ca scop conservarea, promovarea şi dezvoltarea valorilor etno-culturale ale comunit ăţ ii romilor. Activitatea Institu ției s-a desf ășurat, în perioada 01 – 31.12.2016, pe coordonatele stabilite de Legea 318/2013 și HG nr. 609/2009.

A. Evolu ţia institu ţiei în raport cu mediul în care î şi desf ăş oar ă activitatea și în raport cu sistemul institu țional existent În conglomeratul institu țional cultural românesc, Centrul Na ţional de Cultur ă a Romilor - Romano Kher își urmeaz ă drumul s ău sigur, cu o dinamic ă spectaculoas ă în peisajul artistic na țional. A.1. Colaborarea cu institu ţii, organiza ţii, grupuri informale care se adreseaz ă aceleia şi comunit ăţ i In anul 2016, Institu ția a realizat un plan de promovare a culturii rome într-o paradigm ă modern ă, al ăturându-se institu țiilor de profil existente în România, institu ții de cultur ă care promoveaz ă minorit ătile din țara noastr ă. Colaborarea cu institu țiile și orgaza țiile culturale locale, na ționale și interna ționale face parte din liniile strategice de dezvoltare și consolidare institu țional ă din Planul de management, menite s ă contribuie la cre șterea capitalului de imagine al Centrului Na țional de Cultur ă a Romilor – Romano Kher. Parteneriatele, sub form ă de colaborare sau coorganizator, coini țiator, invitat, participant la evenimente culturale, asigur ă Institu ției oportunitatea de a cre ște vizibilitatea arti știlor romi și a proiectelor lor, de a promova activit ăț ile institu ției, precum și o mai mare accesibilitate, flexibilitate, interactivitate și comunicare cu publicul, beneficiarii direc ți și indirec ți ai proiectelor desf ăș urate și/sau sus ținute de CNCR-RK. Printre instituțiile și organiza țiile cu care CNCR-RK a colaborat în 2016, men țion ăm: - Colaborare cu institu ții: Institu ția Eveniment / 2016 Pre ședin ția României Podurile Toleran ței (mai 2016) Agen ția Na țional ă pentru Romi Conferin ța „Desegregarea și incluziunea socio -

educa țional ă a copiilor romi prin combaterea rasismului și asigurarea calit ății educa ției” (31 mai) Ministerul Educa ției Na ționale Conferin ța „Desegregarea și incluziunea socio - educa țional ă a copiilor romi prin combaterea rasismului și asigurarea calit ății educa ției” (31 mai) Inspectoratele Școlare Judetene Lansare volum „Kaj Jeas, Rromale? Iubiri triste cu parfum de șatr ă” de P ăun Gh. Ialomi țeanu (sept.) Institutul Na țional pentru Studierea Ziua Interna țional ă de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România „Elie Wiesel” Holocaustului – 27 ianuarie Departamentul pentru Rela ții Interetnice Ziua dezrobirii romilor - 20 Februarie Ziua interna țional ă a romilor – 8 aprilie Ministerul Fondurilor Europene Ziua dezrobirii romilor - 20 Februarie Ziua interna țional ă a romilor – 8 aprilie Institutul Cultural Român Lansare v olum de poezii „Sufletul p ământului” de Lumini ța Cioab ă (iulie) Școala gimnazial ă nr.1 Sf. Voievozi Lansare film pentru cresterea stimei de sine „Ioana. O ruga, o dorinta, un vis implinit” (martie 2016) Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea” - Lansare volum „Kaj Jeas, Rromale? Iubiri triste cu Ialomi ța parfum de șatr ă” de P ăun Gh. Ialomi țeanu (sept.) Prim ăria B ălțești, jud. PH Festivalul Toamnei , Com. B ălțești, jud. PH (oct.) Arhivele Na ționale ale României Cercetare de arhiv ă „Romano rodipe” Colegiul Economic „Viilor”, Bucure ști Caravana cultural ă – teatru (dec.) Școala Gen. Nr.1 – 1 Decembrie, jud. Ilfov Caravana cultural ă – teatru (dec.) Școala Gen.136, Bucure ști Caravana cultural ă – teatru (dec.) Școala Gimnazial ă B ărc ăne ști, jud. Prahova Caravana cultural ă – teatru (dec.) Școala Gimnazial ă Flore ști, jud. Prahova Caravana cultural ă – teatru (dec.) Gr ădini ța S ăbăreni, jud. Giurgiu Caravana cultural ă – teatru (dec.) Gr ădini ța Centrului Comunitar al Bisericii Caravana cultural ă – teatru (dec.) Baptiste, Jilava, jud. Ilfov

- Colaborare cu organiza ții neguvernamentale:

Organiza ția Eveniment realizat în parteneriat în 2016 Roma Education Fund Conferin ța „Desegregarea și incluziunea socio -educa țional ă a copiilor romi prin combaterea rasismului și asigurarea calit ăț ii educa ției” (31 mai) Partida Romilor -Pro Europa - Festivalul „Prim ăvara l ăut ăreasc ă”, V ărbil ău, jud. Prahova (iunie) - Concert muzic ă clasic ă (oct.) - Caravana cultural ă (teatru – nov.) - Gala de Excelen ță a Romilor (dec.) - Concert „Filarmonica Romilor” (dec.) Institutul Media pentru - „Nicolae Gheorghe – O via ță dedicat ă romilor” – lansare de carte Diversitate (noi.) - Evenimentul de lansare a volumului de nuvele „Kaj Jeas, Rromale? Iubiri triste cu parfum de şatr ă” de Gheorghe P ăun –Ialomi ţeanu (sept) Agen ția ”Impreun ă” Săpt ămâna romilor (6.04.2016) Federa ția Democratic ă a Conferin ța „Desegregarea și incluziunea socio -educa țional ă a copiilor Romilor romi prin combaterea rasismului și asigurarea calit ăț ii educa ției” (31

mai) Forumul B’Nai B’Rith „Dr. Podurile Toleran ței (mai) Moses Rosen” As. Centrul Cultural Festivalul „Namaste” (iunie) Rabindranath Tagore Asocia ția Libris Târg de carte și concert muzic ă (iul.) Asocia ția Romano Butiq Conferin ța ”Roma talks – demnitate si identitate” (iul) Funda ția Ion Cioab ă Festivalul „Romaii Poesia”, Sibiu (oct.) As.Uniunea Civic ă a Balul studen ților romi (noi.) Tinerilor Romi din România

A.2. Participarea institu ției la programe/proiecte europene/ interna ționale

În 2016, CNCR-RK a participat la urm ătoarele proiecte culturale interna ționale:

Podurile Toleran ței Este un proiect european, care s-a desf ășurat sub înaltul patronaj al Pre ședin ției Române, în perioada 17-18 mai 2016 și a constat în organizare de workshopuri, manifest ări culturale cu teme legate de contribu ția romilor și evreilor la via ța cultural ă a României. Festivalul Namaste India Festivalul NAMASTE INDIA este o ini țiativ ă, pornit ă în 2010, a românilor care împ ărt ăș esc pasiunea pentru India, un prilej de a ne reuni și s ărb ători o cultur ă drag ă nou ă. La invitația Ambasadei Indiei în România, CNCR a participat în parteneriat cu ANR, la organizarea unor ac țiuni în cadrul Festivalului, în perioada 17-19 iunie 2016, aducând în aten ția publicului contribu ția comunit ăț ii rome la dezvoltarea identit ăț ii europene, ca parte integrant ă a societ ății române ști și a istoriei României, dar și leg ăturile ancestrale ale romilor cu India. Festivalul Interna țional de poezie Romaii Poesia CNCR-RK a fost partener al Funda ției Social Culturale Ion Cioab ă în organizarea Festivalului Interna țional „ROMAII POESIA”, o ampl ă manifestare cultural ă interna ţional ă, care a avut loc în perioada 30 septembrie - 02 octombrie 2016. A fost un eveniment artistic deosebit, cu recitaluri de poezie, dans şi muzic ă romani, care s-a desf ășurat în fa ța unui public multietnic, în Pia ţa Mic ă din Sibiu. Acest eveniment a avut ecou na ţional şi interna ţional, fiind prezentat şi mediatizat în fiecare ţar ă, de fiecare participant invitat (Anglia, Brazilia, Italia, Germania, Bosnia-Her țegovina) Festivalul internațional de teatru BeFem Centrul Cultural BeFem, ce promoveaz ă arta și cultura creat ă de arti ști femei în Europa, a organizat un eveniment la Belgrad, Serbia, în 3 decembrie 2016. Centrul Na țional de Cultur ă a Romilor – Romano Kher a fost prezent la evenimentul care a fost un spa țiu deschis pentru schimb de cultur ă și creare de leg ături între arti știi femei. Institu ția noastr ă a dus la evenimentul de la Berlgrad o pies ă de teatru a trupei Giuvlipen, intitulat ă „Gadjo Dildo”, un spectacol de teatru inspirat din vie ţile femeilor rome.

A.3. Cunoa șterea activit ăț ii institu ției în/de c ătre comunitatea beneficiar ă a acestora În ceea ce privește poziția Centrului Na ţional de Cultur ă a Romilor pe piața concurențial ă a instituţiilor de cultur ă, aceasta a fost, înainte de managementul actual, deosebit de precar ă, Centrul fiind invizibil și neexistând un dialog sau o colaborare susţinut ă cu alte instituţii publice din domeniul minorit ăţ ilor sau din domeniul culturii. In acord cu planul de management actual, Centrul a încheiat parteneriate cu institu ții publice și asocia ții neguvernamentale. In cadrul acestor parteneriate, CNCR - RK a implementat proiecte și programe concrete, în interesul comunit ăților beneficiare, a organizat activit ăți itinerante în comunit ățile de romi. În 2016, institu ția a fost prezent ă în comunit ățile de romi cu o Caravan ă de teatru , prezent ă cu piesa de teatru pentru copii „ Prin țul cel obraznic și b ătrânul în țelept” (7 reprezenta ții, pentru elevii din ciclul primar și copiii din gr ădini ță ) și piesa de teatru „Del Duma. Vorbe ște-le despre mine” (4 reprezenta ții, pentru elevii din cursul gimnazial superior și liceu), în Bucure ști, jud. Ilfov (Jilava, 1 Decembrie), Prahova (B ărc ăne ști, Flore ști), Giurgiu (S ăbăreni). Scopul Caravanei l-a constituit sus ținerea și promovarea elitei romilor în rândul comunit ăților de romi și a crea ției rome. Prin promovarea valorilor culturale autentice rome, CNCR-RK urm ăre ște s ă creeze pun ți solide de dialog intercultural între minoritatea rom ă și popula ția majoritar ă. În cadrul Caravanei, a fost diseminat și filmul educativ „Ioana. O rug ă, o dorin ță , un vis împlinit” , realizat de CNCR- RK. Num ărul de beneficiari direc ți ai Caravanei a fost de 800. În aceea și lumin ă, CNCR-RK a fost invitat și a participat la manifest ările culturale organizate la nivel local (vezi, în capitolul B.3. Analiza principalelor direc ţii de ac ţiune întreprinse și B.4. activit ățile culturale desf ăș urate de Centrul Na țional de Cultur ă a Romilor – Romano Kher, în anul 2016 ). Instrumentele de promovare a evenimentelor CNCR - RK: website-ul, roll-up-ul, afi șe, bannere, pliante, flutura şi, standurile de carte, buletinul informativ, inform ările şi comunicatele de pres ă înainte și dup ă eveniment, invita ţiile la evenimente, mapele cu documente şi mapele de pres ă distribuite la evenimente, aparitiile in mass-media.

A.4. Evolu ţia imaginii existente şi m ăsuri luate pentru îmbun ătăţ irea acesteia Imaginea institu ției se contureaz ă prin intermediul a dou ă canale: mass-media și mediul virtual. Pe parcursul perioadei de raportare, institu ția a reu șit s ă se men țin ă în aten ția presei prin multitudinea de evenimente organizate, acestea fiind reflectate pozitiv de c ătre jurnali ști. Au fost apreciate: calitatea manifest ărilor artistice, num ărul mare de spectatori, buna organizare, num ărul și calitatea partenerilor din proiecte. Se estimeaz ă peste 75 de apari ți în presa scris ă, presa online, radio, televiziune pagini de socializare și site-uri. În mediul virtual, Centrul Na țional de Cultur ă a Romilor – Romano Kher administreaz ă: 19 adrese de po ştă electronic ă, 1 website, canale pe 2 tipuri de media social: reţeaua de socializare Facebook, sclavia.romilor.ro (proiect al CNCR, o baz ă de date cu documente de arhiv ă despre sclavia romilor) și site-ul comunitare Youtubea. Cele mai multe au fost create în 2015, simultan 4 cu rebranding-ul institu ției, dezvoltându-se constant în 2016. Website-ul www.cncr.gov.to este cel mai reprezentativ canal cu caracter oficial, care reu şește să redea oglinda activit ăţ ii complexe a institu ţiei, pe cele dou ă paliere, ştiin ţific şi artistic, într-un mod accesibil publicului larg. Pe parcursul anului 2016 au avut loc actualiz ări / post ări pe site-uri și pagina de Facebook, în func ție de calendarul de activit ăți al institu ției. Interesul publicului s-a manifestat prin cre șterea num ărul de vizitatori unici și cre șterea num ărului de vizite cu aproximativ 60%. Strategiile de comunicare online au fost implementate și pe re țeaua de socializare Facebook, acolo unde institu ția administreaz ă pagina oficial ă a Institu ţiei și contul de prieteni (peste 850 prieteni), impactul la public fiind dublu fa ță de anul precedent. Instrumentele de promovare a evenimentelor CNCR - RK: website-ul, roll-up-ul, afi șe, bannere, pliante, flutura şi, standurile de carte, buletinul informativ, inform ările şi comunicatele de pres ă înainte și dup ă eveniment, invita ţiile la evenimente, mapele cu documente şi mapele de pres ă distribuite la evenimente, apari țiile în mass-media. CNCR a păstrat permament o comunicare direct ă cu institutiile strategice. Cu ocazia organiz ării ac țiunilor culturale din anul 2016, au fost lansate invitații nominale c ătre Pre ședin ția României, Cancelaria Primului Ministru al României, Ministerele implicate în monitorizarea Strategiei de incluziune a romilor 2015-2020, Departamentul pentru Relații Interetnice, Consiliul Na țional pentru combaterea discrimin ării, c ătre organiza țiile neguvernamentale ale romilor. Pentru o receptare corect ă a evenimentelor organizate de CNCR, au fost realizate comunicate de pres ă ante și post eveniment, iar pe perioada desf ășur ării ac țiunilor, reprezentan ții mass-media au primit mape de pres ă. De asemenea, au fost distribuite participan ților produse culturale realizate de CNCR, precum: c ărți cu tematic ă din istoria romilor, ale c ăror autori sunt romi, CD de colinde în limba romani, album de art ă ș.a. Participare la emisiuni TV: Majoritatea evenimentelor realizate de CNCR - RK în anul 2016 au fost incluse in fluxul de știri a cel putin trei canale TV cu acoperire na țional ă, în emisiuni de știri sau de profil: Realitatea TV - emisiunea “Diminea ța de știri” şi “Jurnalul de știri”, TVR 2 - emisiunea “Arte, Carte și Capricii”, Na țional TV – emisiunea “Și eu m-am n ăscut în România”, TVR1 - emisiunea pentru minorit ăți „F ără etichet ă” etc. De asemenea, CNCR - RK, prin reprezentantul s ău, directorul Mihai Nea șu, a fost invitat în emisuni TV sau în presa online (Adev ărul online) pentru a prezenta institu ția și activitatea acesteia.

A. 5. Reflectarea institu ției în presa de specialitate: Toate evenimentele organizate de CNCR au fost reliefate în mass media, conform tabelului de mai jos. Nr Proiect/actiune Post TV / cotidian/site / canal

1 Ziua Interna țional ă de Comemorare Comunicat a Victimelor Holocaustului https://www.youtube.com/watch?v=ZMn3y7odamE B1TV TVR http://www.tvrplus.ro/editie-fara-eticheta-420725

https://www.youtube.com/watch?v=WuDOkoFPFIs 2 Ziua dezrobirii romilor - 20 Februarie Comunicat http://adevarul.ro/news/politica/ciolos-ziua-dezrobirii- romilor-ramas-mentalitatea-multe-urme-acelei- perioade-1_56c6f16b5ab6550cb8f9a7d0/index.html http://www.rador.ro/2016/02/19/160-de-ani-de-la- dezrobirea-romilor-in-principatele-romane- manifestare-culturala-la-muzeul-national-de-arta/ http://www..ro/160-de-ani-de-la-dezrobirea-romilor- 2016-02-19 http://www.noutati-ortodoxe.ro/minoritatea-romilor- de-la-robie-la-libertate-si-speran-a_l60527_p0.html https://www.youtube.com/watch?v=XAmR1NDNIfE 3 Lansare film pentru cresterea stimei Comunicat de sine „Ioana. O ruga, o dorinta, un http://www.actualitati.net/actualitate/filmul-ioana- vis implinit” ruga-dorinta-implinit-lansat-centrul-national-cultura- romilor-2918168 http://www.partidaromilor.ro/premiera-filmului-ioana- o-ruga-o-speranta-un-vis-implinit/ 4 Ziua interna țional ă a romilor – 8 Comunicat aprilie http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2016-04- 06/%E2%80%9C8+Aprilie+- +Ziua+Interna%C8%9Bionala+a+Romilor%E2%80% 9D http://www.partidaromilor.ro/premiera-filmului-ioana- o-ruga-o-speranta-un-vis-implinit Curierul Na țional TVR 5 Podurile Tolerantei Comunicat http://www.tribunainvatamantului.ro/ccd-bacau-la- conferinta-transnationala-pentru-europa-centrala-si- de-est-podurile-tolerantei/

6 Conferinta „Desegregarea și Comunicat incluziunea socio-educa țional ă a copiilor romi prin combaterea rasismului și asigurarea calit ăț ii educa ției” 7 Festivalul NAMASTE Comunicat Facebook https://www.evensi.be/page/centrul-national-de- cultura-a-romilor-romano- kher/10002984944/events/2016/

8 Festivalul „Prim ăvara l ăut ăreasc ă”, Comunicat Vărbil ău, jud. Prahova 6

Facebook 9 Publicare de carte - Comunicate Promovarea scriitorilor romi Facebook 10 Evenimente lansare de carte Comunicat Facebook http://www.amosnews.ro/eveniment-intitulat-nicolae- gheorghe-o-viata-dedicata-romilor-2016-11-10 11 Festival LIBRIS, Brasov Comunicat Facebook https://www.facebook.com/Centrul-National-de- Cultura-a-Romilor-Romano-Kher- 1417628798547283/

12 Conferinta: Co municat ”Roma talks – demnitate si identitate” 13 2 August – Holocaustul romilor Comunicat Facebook TVR http://www.tvrplus.ro/editie-fara-eticheta-478502

14 CD pove ști în limba romani Comunicat Facebook 15 Festivalul „Bucuriile toamnei” – Comunicat Vărbil ău, PH Facebook 16 Festivalul „Romaii Poesia” Comunicat Sibiu Facebook www.tribuna.ro/.../valorile-culturale-ale-romilor- promovate-la-festivalul-international ... http://icr.ro/bucuresti/festivalul-international-romaii- poesia-la-sibiu http://www.ziare.com/sibiu/stiri-actualitate/valorile- culturale-ale-romilor-promovate-la-festivalul- international-romanii-poesia-6386751 https://www.google.ro/search?q=festivalul+romani+p oesia&sa=X&biw=1920&bih=956&tbm=isch&tbo=u &source=univ&ved=0ahUKEwiI4I7eyPHRAhXMO5 oKHSNjAKIQsAQIKw&dpr=1 17 Piesa de teatru Comunicat „Marea ru șine” Facebook TVR1 https://www.youtube.com/watch?v=y8w19lTT2MY http://www.diacaf.com/stiri/cultura/marea-rusine-un- spectacol-de-teatru-despre-sclavia-

ro milor_51358199.html http://www.ziar.com/news=10005612 http://m.adevarul.ro/cultura/teatru/marea-rusine- spectacol-teatru-despre-sclavia-romilor-premiera- teatrul-mic- 1_584176995ab6550cb80d58de/index.html http://www.infoziare.ro/stire/10962367/%E2%80%9E Marea+ru%C5%9Fine%E2%80%9C+un+spectacol+d e+teatru+despre+sclavia+romilor+%C3%AEn+premi er%C4%83+la+Teatrul+Mic http://www.xn--ziaruldeiai-s9d.ro/stiri/a-marea- rusinea-un-spectacol-de-teatru-despre-sclavia-romilor- in-premiera-la-teatrul-mic--1376659.html http://allevents.in/bucharest/6-si-7-decembrie-piesa- de-teatru-marea-rusine/1683451401946056 http://www.newspad.ro/Marea-rusine-un-spectacol- de-teatru-despre-sclavia-romilor-in-premiera-la- Teatrul-Mic,705995.html http://www.vocearomilor.ro/?p=14238 http://revistascena.ro/noutati/marea-rusine-piesa- inspirata-din-istoria-romilor-la-teatrul-mic http://www.ultima-ora.ro/2016/12/03/marea-rusine- piesa-de-teatru-inspirata-din-istoria-romilor/ interviu direct Radio Guerrilla (6.12) interviu direct Radio Romania Cultural (6.12) reportaj TVR (6.12) https://m.youtube.com/watch?v=y8w19lTT2MY 18 Festivalul Toamnei Comunicat Com. B ălțești, jud. PH Facebook 19 Concert muzic ă clasic ă Comunicat Facebook 20 Caravana cultural ă – teatru Comunicat Facebook https://www.facebook.com/giuvlipen?hc_location=ufi 21 Gala de excelen ță a romilor Comunicat Facebook TVR Realitatea TV https://www.youtube.com/watch?v=AjdMi2ynPmE http://www.tvrplus.ro/editie-fara-eticheta-52620 22 Balul studen ților romi Comunicat

Facebook 23 Cercetare de arhiv ă Comunicat www.sclavia.romilor.ro 24 Festival de muzic ă de ascultare Comunicat Facebook http://sverigesradio.se/sida/artikel.aspx?programid=21 22&artikel=6598138 Radio Suedia International 25 Concert „Filarmonica Romilor” Comunicat Facebook TVR http://www.tvrplus.ro/editie-fara-eticheta-512577 https://www.evensi.com/concert-extraordinar- filarmonica-romilor-sala-radio-mihail/187927605 http://revistablogurilor.ro/filarmonica-romilor- concerteaza-in-premiera-la-bucuresti-marcel-pavel-si- nico-invitati-speciali-video/ http://caplimpede.ro/filarmonica-romilor-concerteaza- in-premiera-la-bucuresti-marcel-pavel-si-nico-invitati- speciali-video/- http://www.partidaromilor.ro/?p=7262 https://www.youtube.com/watch?v=D0rCSexWsrM 26 BeFem – Festival cultural al femeilor Comunicat din Europa - Belgrad https://www.facebook.com/giuvlipen?hc_location=ufi

A. 6. Profilul beneficiarului actual:

- preponderent din mediul urban, cu studii minim medii, scopul fiind informarea acestora cu privire la cultura romani în sensul cel mai larg al cuvântului și formarea con știin ței etnice în cazul beneficiarilor romi; - romii intelectuali care î și asum ă sau nu identitatea etnic ă, scopul fiind întoarcerea acestora c ătre identitatea etno-cultural ă rom ă ; - copii, tineri, femei, adul ți și seniori romi și neromi; - me ște șugarii romi – facilitarea particip ării acestora la festivaluri și târguri me ște șug ăre ști - arti ştii romi : actori, sculptori, pictori, muzicanti ; - pre şcolarii şi elevii ( şcoal ă primar ă, gimnazial ă şi liceu) romi şi neromi, din mediul rural si urban.

Prin ac țiunile întreprinse, CNCR - RK a luat în considerare informarea cultural ă privind limba, istoria și cultura romani pentru cet ățenii români apar ținând minorit ăț ii romilor din toate categoriile sociale și culturale sau de vârst ă, prin programe care s ă asigure participarea atât a acestora, cât și a cet ățenilor apar ținând popula ției majoritare. Programele au fost concepute pentru a asigura dreptul inalienabil al omului la cultur ă, precum și dreptul cet ăț enilor români de etnie rom ă la via ța cultural ă, prin activit ăț i ce sus țin conservarea, dezvoltarea și promovarea, în societatea româneasc ă, a culturii, istoriei și artelor rome, în cadrul c ărora s ă fie promovate atât elementele culturale tradi ționale, cât și crea țiile moderne realizate de arti ști romi. Aceste activit ăți au fost menite s ă sprijine o schimbare a paradigmei de percepere a romilor de c ătre ei în șiși, dar și de c ătre popula ția majoritar ă. Exist ă o serie de produse culturale care s-au adresat unor categorii specifice, respectiv copii de vârst ă pre școlar ă, școlar ă, elevi de liceu, p ărin ți, mediatori școlari, mediatori sanitari, persoane care î și desf ășoar ă activitatea în comunit ățile de romi, cu responsbilit ăți în administra ția public ă local ă și regional ă. CNCR - RK a f ăcut eforturi, prin activit ăţ ile sale, prin produc ția cultural ă rom ă modern ă (c ărți de istoria, limba și cultura romani, expozi ții și albume de art ă plastic ă contemporan ă, concerte și albume muzicale care reunesc muzica tradi țional ă rom ă cu muzica de jazz și pop, filme documentare despre istoria romilor și cu modele rome, spectacole de teatru) pentru atragerea unor noi categorii de beneficiari: romii şi neromii preponderent din mediul urban, cu studii minimum medii, scopul fiind informarea acestora cu privire la cultura romani în sensul cel mai larg al cuvântului şi formarea con ştiin ţei etnice în cazul beneficiarilor romi; romii intelectuali, care î şi asum ă sau nu identitatea etnic ă, scopul fiind întoarcerea acestora c ătre identitatea etno- cultural ă rom ă. În acela și timp, oferta CNCR - RK a fost și una educațional-cultural ă adresat ă, în special copiilor și tinerilor. Tinerii pân ă la 35 de ani, romi şi neromi, au constituit un grup-ţint ă special pentru Centrul Na ţional de Cultur ă a Romilor, în special prin produc ția cultural ă modern ă, pentru c ă ace ştia pot asimila mai u şor informa ţiile atât în ceea ce prive şte con ştiin ţa etnic ă în cazul romilor, cât şi în ceea ce prive şte con ştiin ţa alterit ăţ ii şi a dialogului intercultural în cazul neromilor. Copiilor și tinerilor, romi şi neromi, Centrul Na ţional de Cultur ă a Romilor li s-a adresat cu activit ăţ i formative specifice între care: sesiuni de formare pe teme referitoare la istoria și cultura romilor: vizion ări de filme („Ioana. O rug ă, o dorin ță , un vis împlinit”, „Romi. Andrei, Vyo și Alina”, „Sclavia romilor. Lungul drum c ătre libertate”, „În numele Statului. Holocaustul romilor”) și spectacole de teatru (spectacolul de teatru pentru copii școlari ”Prin țul cel obraznic și b ătrânul în țelept”, „Del Duma. Vorbe ște-le despre mine”, „Marea ru șine”), cartea bilingv ă de colorat pentru copii de vârst ă pre școlar ă ”Ame rangiaras pherria thaj sikliovas gina!” (Noi desen ăm fructe și înv ăță m s ă num ărăm!). Un alt grup-ţint ă de beneficiari ai Centrului Na ţional de Cultur ă a Romilor a fost reprezentat de me şte şugarii tradi ţionali romi, c ărora li s-au organizat târguri de me ște șuguri tradi ționale de tipul celui din cadrul evenimentului de celebrare a Zilei Interna ționale a Romilor (8 Aprilie 2016), a Festivalului Namaste India (iunie 2016), în cadrul Galei de Excelen ță a Romilor – edi ția 2016. Publicul nerom de toate vârstele s-a bucurat de ampla și variata ofert ă cultural-educa țional ă a Centrului Na ţional de Cultur ă a Romilor: cărți de istoria, limba și cultura romani, expozi ții și albume de art ă plastic ă contemporan ă, concerte și albume muzicale care reunesc muzica

10 tradi țional ă rom ă cu muzica de jazz și pop, filme documentare despre istoria romilor și cu modele rome, spectacole de teatru, conferin ţe, seminarii, colocvii, sesiuni ştiin ţifice, târguri me ște șug ăre ști, vizion ări de filme şi alte manifest ări ştiin ţifice, formative şi cultural-artistice.

A.7. Grupurile-ţint ă ale activit ăţ ilor institu ţiei:

- Beneficiarii pe termen scurt ai CNCR-RK sunt romii și neromii din Bucure ști, cu oferte diferen țiate dup ă vârst ă, gen, apartenen ță la diverse subgrupuri de romi; - Beneficiari pe termen lung sunt romii și neromii din întreaga țar ă, prin prezen ța institu ției în mass-media, organizarea de spectacole / caravane culturale, târguri ale me ște șugarilor romi, spectacole etc. și prin re țelele create de CNCR-RK. În 2016, s-a înfiin țat re țeaua (informal ă) a actorilor romi, cu ajutorul c ăreia se desf ășoar ă activit ăț i de tipul: spectacole de teatru, concerte, alte manifest ări culturale.

Beneficiarii-ţint ă ai activit ăţ ilor Centrului Na ţional de Cultur ă a Romilor au fost atât romii şi neromii din Bucure şti și din comunit ăţ ile cu romi din întreaga ţar ă, identifica ți prin prezen ţa masiv ă în media a Centrului şi prin organizarea de activit ăţ i în comunit ăţ ile de romi (Caravana cultural ă a romilor), în toate cazurile cu oferte diferen ţiate dup ă vârst ă, gen și apartenen ţă la diverse subgrupuri de romi (c ăld ărari, ursari, spoitori, argintari, rudari, boldeni, gabori, v ătra şi etc.). Anul 2016 a fost o perioad ă în care rolul și rostul CNCR-RK a fost extrem de vizibil. Efortul de comunicare și de diseminare a produselor culturale ale Centrului și cercet ării Romano rodipe a fost repede asimilat și din pricina existen ței unor nevoi în spa țiul public, nevoi c ărora CNCR-RK a reușit s ă le ias ă în întâmpinare.

A.8. Utilizarea spa țiilor institu ției In perioada ianuarie – septembrie 2016, institu ția și-a desf ășurat activitatea în cadrul sediului Agentiei Na ționale pentru Romi, în spa țiile alocate prin contract de comodat de c ătre ANR, în Splaiul Independen ței 202A, et.8. Condi țiile de func ționare și desf ăș urare a activit ăț ilor specifice CNCR - RK au fost total insuficiente. Nu existau spații adecvate de primire a publicului, spații expoziționale, sal ă de conferințe sau sal ă de spectacole/concerte, spațiu pentru arhiv ă, bibliotec ă etc., ci numai spa ții pentru birourile personalului. Din septembrie 2016, CNCR-RK și-a mutat birourile (adresa de coresponden ță ) în Splaiul Independen ței 202A, et.9, unde i-au fost alocate 6 camere. Având în vedere c ă în luna decembrie 2016 a fost organizat concurs pentru ocuparea posturilor vacante din institu ție și num ărul de angaja ți a crescut, CNCR inten ționeaz ă ca, în 2017, s ă suplimenteze num ărul de camere închiriate de la RA APPS. CNCR - RK mai de ține și un spa țiu în cl ădirea din str. Walter Maracineanu nr. 1-3, spa țiul respectiv fiind utilizat pentru depozitarea mijloacelor fixe și obiectelor de inventar aflate în proprietatea Centrului.

A.9 Situa ția îmbun ătăț irii spa țiilor: modific ări, extinderi, repara ții, reabilit ări, dup ă caz O parte din spa țiile alocate de ANR prin contract de comodat au fost zugr ăvite de c ătre CNCR- RK. De asemenea, a fost instalat accesul la internet printr-un provider propriu. Au fost instalate și linii telefonice cu central ă proprie, re țea proprie de internet, toate fiind mutate apoi de la etajul 8 (ANR), la etajul 9 din Splaiul Independen ței 2-2A, sector 6, Bucure ști. Centrul Na țional de Cultur ă a Romilor – Romano Kher a demarat, în anul 2008, un proiect pentru realizarea unui sediu multifunc țional. Acest sediu este situat în Bucuresti, sector 5, Calea Ferentari nr. 86. Ca urmare a întârzierilor și deficien țelor de executare, sediul nu poate fi recep ționat, prin urmare nu poate fi utilizat de c ătre CNCR - RK.

Situa ția litigiilor în curs/finalizate aflate pe rolul instan țelor civile privind obiectivul de investi ții „Centrul Na țional de Cultur ă a Romilor” i) Prin cererea înregistrat ă pe rolul Tribunalului Buz ău-Sec ția a II-a civil ă, de contencios administrativ și fiscal și înregistrat ă sub nr. 2796/114/2014, la data de 10.09.2014, reclamanta SC Concas SA Buz ău a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Centrul Na țional de Cultur ă a Romilor- Romano Kher ca, prin hot ărârea judec ătoreasc ă ce se va pronun ța, acesta din urm ă sa fie obligat sa furnizeze reclamantei, in scris, informatii de interes public: data angajarii domnului director Teodor Tufis, data de la care acesta ocupa functia de director, care este salariul domnului director Teodor Tufis, incepand cu data angajarii, fisa postului, doar cu nume si prenume, fara date personale pentru domnul director Teodor Tufis, evidentierea si enumerarea atributiilor de serviciu pentru domnul director Teodor Tufis, persoanele care, conform fisei postului, aveau ca atributii de serviciu urmarirea modului de executie, finalizare a lucrarilor si convocarea comisiei de receptie la obiectivul “Centrul National de Cultura a Romilor” din Calea Ferentari, nr. 86, sector 5, Bucuresti. Prin sentinta civil ă nr. 1537/2014 pronun țat ă în dosarul sus-men ționat, Tribunalul Buz ău-sec ția a II-a civil ă, de contencios administrativ și fiscal a admis în parte cererea, a obligat CNCR să comunice/furnizeze în scris urm ătoarele informa ții reclamantei: fi șa postului dlui. director Teodor Tufi ș (f ără date personale de identificare, cu nume și prenume) și eviden țierea și enumerarea atribu țiilor de serviciu ale dlui. director Teodor Tufil. A respins cap ătul de cerere din ac țiunea introductiv ă privind obligarea pârâtului la plata desp ăgubirilor morale și a respins cererea pârâtului de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecat ă. Impotriva acestei sentin țe a declarat recurs SC Concas SA Buz ău, Curtea de Apel Ploie ști, prin hotararea nr. 1706/02.06.2015 a respins recursul ca nefondat. ii) Prin cererea înregistrat ă pe rolul Cur ții de Apel Bucure ști-sec ția a VIII-A Contencios Administrativ și Fiscal, dosar nr. 2828/2/2015, SC Concas SA Buz ău în contradictoriu cu subscrisa, Secretariatul General al Guvernului, Agen ția Na țional ă pentru Romi și Ministerul Culturii în calitate de pârâ ți a solicitat: “1. obligarea, in solidar, la plata integral ă și de îndat ă a crean ței certe, lichide și exigibile în cuantum total de 1.143.563,76 lei, sum ă ce va fi actualizat ă pân ă la data pl ății efective în func ție de rata infla ției –sum ă compus ă din

• 1.071.563,76 lei (ce urmeaz ă a fi actualizat ă pân ă la data pl ății efective în func ție de rata infla ției) reprezentând c/v lucr ări executate, neavizate/neconfirmate, nefacturate și nepl ătite/neîncasate; • 72.000 lei reprezentând c/v 2 posturi paz ă în intervalul 01.01.2013-01.07.2013, sum ă ce va fi actualizat ă pân ă la data pl ății efective în funcîie de rata infla ției; 2. Oligarea, in solidar, a paratilor-debitori la plata sumei de 1.143,56 lei/zi, reprezentand daune- interese pentru nerespectarea, culpabil si repetat, a obligatiilor asumate prin Contractul de lucrari nr. 97/25.11.2008, suma ce va fi calculata pana la data solu țion ării definitive a prezentei cauze; 3.Obligarea Secretariatului General al Guvernului, prin Secretarul General, la finantarea din bugetul acestuia, a Agentiei Nationale pentru Romi pentru Centrul National de Cultura a Romilor-Romano Kher, institutie publica cu personalitate juridical, aflata in subordinea Agentiei Nationale pentru Romi cu sumele ce reprezinta creanta SC Concas SA Buzau. 4. Obligarea Agentiei Nationale pentru Romi de a asigura finantarea Centrului National de Cultura a Romilor –Romano Kher, organ de specialitate al administratiei publice central, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului, cu sumele ce reprezinta creanta SC Concas SA Buzau…” La data introducerii ac țiunii pe rolul Cur ții de Apel Bucure ști, respectiv 11.05.2015, S.C Concas S.A. a formulat cererea de chemare în judecat ă in contradictoriu CNCR-RK, indicând ca adres ă a sediului, în mod eronat, str. Lipscani, nr. 19, sector 3 Bucure ști, de și reclamanta cuno ștea adresa sediului actual al Centrului Na țional de Cultur ă a Romilor- Romano Kher, respectiv Splaiul Independen ței, nr. 202 A, Et.8, sector 6, Bucure ști. Pân ă la înregistrarea ac țiunii formulat ă de reclamanta SC Concas SA Buz ău, la adresa sediului de corespondenta al CNCR-RK respectiv la data de 13.08.2015 cu nr. 995, termenul legal pentru formularea întâmpin ării a expirat. CNCR-RK a formulat cerere de repunere în dreptul de a formula întâmpinare, cerere inregistrata cu nr. 1089/14.09.2015, transmisa la Curtea de Apel Bucuresti prin posta cu confirmare de primire si primita de instanta la data de 21.09.2015.(data postei). Ministerul Culturii prin Ministrul Culturii a formulat intampinare si a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Ministerului Culturii si exceptia lipsei de interes. (instanta nu a comunicat intampinarea sus-mentionata la CNCR-RK, acest lucru reiesind din raspunsul la intampinare formulat de reclamanta si inregistrat cu nr. 4514/08.09.2015 comunicat odata cu citatia si inregistrat de institutia noastra cu nr. 1108/16.09.2015). Secretariatul General al Guvernului- prin Secretar General a invocat lipsa calitatii procesuale pasive in acest dosar. . (instanta nu a comunicat intampinarea sus-mentionata la CNCR-RK, acest lucru reiesind din raspunsul la intampinare formulat de reclamanta si inregistrat cu nr. 4514/08.09.2015 comunicat odata cu citatia si inregistrat de institutia noastra cu nr. 1108/16.09.2015). Pentru termenul de judecata din data de 15.01.2016, CNCR-RK a transmis, un inscris, la Curtea de Apel Bucuresti-Sectia a-VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal, inregistrat cu nr. 23/08.01.2016, prin posta cu confirmare de primire, inscris primit de Curtea de Apel la data de 12.01.2016 (data postei), prin care am solicitat respingerea actiunii formulata de SC Concas Buzau S.A ca neintemeiata, motivand cererea in fapt si in drept si atasand documente justificative pentru dovedirea celor sustinute.

Prin Sentinta Civila nr. 706 pronuntata in sedinta publica din data de 04.03.2016, in dosarul nr. 2828/2/2015, Curtea de Apel Bucuresti –Sectia a VIII-a Contencios administrativ si fiscal a admis exceptia necompetentei materiale invocata din oficiu si a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Bucuresti-Sectia a II-a contencios administrativ si fiscal. Sentinta civila sus-mentionata a fost data fara cale de atac . Astfel, pe rolul Tribunalului Bucuresti-Sectia a II a Contencios Administrativ si Fiscal a fost inregistrat dosarul nr. 15078/3/2016. S.C. Concas Buzau S.A a formulat raspuns la inscrisul depus de institutia noastra, si l-a depus la instanta pentru termenul din data de 26.02.2016 (raspuns comunicat de Tribunalul Bucuresti ulterior, respectiv la data de 09.06.2016,) care a fost inregistrat la institutia noastra odata cu citatia respectiv, nr. 754/09.06.2016). Centrul Na țional de Cultura a Romilor-Romano Kher, pentru termenul de judecata fixat de Tribunalul Bucuresti- Sectia a II- a Contencios Administrativ si Fiscal, respectiv 29.06.2016, in sustinerea si completarea celor afirmate in Inscrisul depus pentru termenul din 15.01.2016 a anexat copii xerox dupa documentele mentionate in acest Inscris. La termenul din data de 29.06.2016 Tribunalul Bucuresti - Sectia a II-a Contencios Administrativ si Fiscal s-a pronuntat in cauza care formeaza obiectul dosarului nr. 15078/3/2016 (informatii ecris) astfel « Respinge cererea Solutia pe scurt: Respinge exceptia lipsei calit ătii procesuale pasive. Respinge actiunea ca neîntemeiata. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Bucure şti. Pronuntat ă in sedinta publica azi 29.06.2016. Document: Hotarâre 4302/2016 29.06.2016” Pân ă la aceast ă dat ă, instan ța nu a comunicat hot ărârea sus-men ționat ă.

B. Analiza activit ății profesionale a institu ţiei şi propuneri privind îmbun ătăţ irea acesteia Pornind de la observa ția esen țial ă c ă oferta cultural ă institu țional ă generat ă de Centrul Na țional de Cultur ă a Romilor – Romano Kher este constituit ă din implementarea de programe, proiecte și ac țiuni culturale, trebuie s ă reamintim aici unicitatea, singularitatea institu ției : - Este singura institu ție guvernamental ă destinat ă promov ării și protej ării culturii rome - Structura organizatoric ă s-a diminuat semnificativ (27 posturi, fa ță de 77 aprobate ini țial, prin HG 609/2009) - Este barometrul dinamicii de dezvoltare a domeniului cultural rom la nivel na țional - Este în rela ție direct ă cu toate entit ăț ile active din domeniul culturii rome - Furnizeaz ă produse culturale distincte și unice în oferta general ă a artelor spectacolelor. Calitatea ofertei culturale selectate, dezvoltate și prezentate de Institu ție este dependent ă de gradul și calitatea de receptare a consumatorului, de reorganizarea CNCR-RK. Rolul Institu ției, a șa cum este ele definit de planul de management, trebuie s ă fie unul activ, participativ, partenerial; institu ția noastr ă trebuie s ă de țin ă pârghiile necesare valorific ării, explor ării și exploat ării capacit ăţ ilor intelectuale şi artistice ale romilor care s-au dovedit a fi, de- a lungul istoriei, o adev ărat ă valoare pentru patrimoniul cultural românesc.Consider ăm c ă sunt întrunite toate premisele și oportunit ăț ile pentru a genera un nou angajament institu țional de a face un scop veritabil din promovarea, protejarea și transmiterea c ătre noile genera ții a

14 patrimoniului cultural al romilor în toate formele sale de manifestare. Aceasta presupune, în primul rând, voin ță în promovarea şi sus ţinerea proiectului de transformare a institu ției pe care o reprezent ăm, o proiec ție pe termen lung care s ă vizeze inclusiv resurse umane şi materiale. În acest scop, dar și urm ărind realizarea planului de management (cap.C, pct. c.2. „propuneri pentru modificarea reglement ărilor interne și/sau ale actelor normative incidente”), s-au f ăcut demersuri c ătre Secretariatul General al Guvernului, prin transmiterea propunerii de reorganizare administrativ ă a Institu ției (adresa nr.697/31.05.2016 înreg.la SGG sub nr. 20/9419/31.05.2016). Propunerea legislativ ă prevede și modificarea raportului de subordonare a CNCR fa ță de Agen ția Na țional ă pentru Romi, prin trecerea noului Institut Na țional pentru Romi „Nicolae Gheorghe” în subordinea Secretariatului General al Guvernului. Având în vedere subordonarea func ţional ă şi finaciar ă a ANR fa ţă de Secretariatul General al Guvernului și func ţia de ordonator ter ţiar de credite a Pre şedintelui ANR, consider ăm improprii/necorelate/inaplicabile dispozi ţiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 318/2013 , potrivit cărora „personalul şi patrimoniul Centrului se preiau de c ătre Agen ţia Na ţional ă pentru Romi care se substituie în toate drepturile şi obliga ţiile Ministerului Culturii cu privire la activitatea Centrului”. Astfel, pentru a putea fiin ţa şi func ţiona ca institu ţie cu personalitate juridic ă, CNCR trebuie s ă beneficieze de personal şi patrimoniu proprii, conform regulilor şi principiilor general cunoscute de drept, patrimoniul propriu fiind unul dintre elementele esen ţiale ale personalit ăţ i juridice. Având în vedere teza a doua a alin. (1) al art. 2 din Legea nr. 318/2013 , se poate presupune c ă preluarea personalului şi patrimoniului de c ătre ANR se face pentru Centru, caz în care fraza ar trebui completat ă „... se preiau de c ătre Agen ţia Na ţional ă pentru Romi în numele şi pe seama Centrului ...” În acela şi timp, se prevede faptul c ă ANR se substituie în toate drepturile şi obliga ţiile Ministerului Culturii cu privire la activitatea Centrului. Una dintre obliga ţiile Ministerului Culturii referitor la activitatea CNCR era aceea de a asigura finan ţarea activit ăţ ii, în condi ţiile legii. Or, finan ţarea de la bugetul de stat a Centrului, în prezent, se asigur ă, în condi ţiile ar ătate, prin bugetul Secretariatului Generala al Guvernului, care asigur ă şi finan ţarea ANR. În considerarea celor ar ătate, se impune clarificarea/modificarea corespunz ătoare a dispozi ţiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 318/2013 în ceea ce prive şte subordonarea func ţional ă şi finaciar ă a Centrului fa ţă de ANR, respectiv Secretariatul General al Guvernului, acest lucru putând fi realizat prin intermediul adopt ării unei Hot ărâri de Guvern sau a unei noi legi privind CNCR. În contextul în care cel pu țin dou ă dintre obiectivele Centrului sunt formulate în H.G. nr. 609/2009 ca activit ăți („oferirea de programe și servicii culturale pentru satisfacerea nevoilor culturale comunitare, în scopul cre șterii gradului de acces și de participare a cet ăț enilor români apar ținând minorit ăț ii romilor la via ța cultural ă”, „realizarea de parteneriate cu persoane juridice de drept public sau de drept privat, din țar ă și din str ăin ătate, care urm ăresc acelea și obiective”), iar accentul cade, stereotip, pe muzic ă, am propus revizuirea acestora în direc ția noii denumiri a Centrului și noii sale misiuni. Misiunea noii institu ții de cultur ă va fi definit ă astfel: cultivarea, dezvoltarea şi promovarea identit ăţ ii etno-culturale a romilor și patrimoniului cultural material şi imaterial al romilor în spa ţiul intra-comunitar rom şi în spa ţiul public din România şi din alte țări.

Demersul nostru a r ămas f ără r ăspuns în 2016. O nou ă solicitare în acest sens este preg ătit ă pentru primul trimestru al anului 2017.

B.1. Adecvarea activit ăţ ii profesionale a institu ţiei la politicile culturale la nivel na ţional şi la strategia cultural ă a autorit ăţ ii :

Institu ția a r ăspuns pozitiv strategiilor de dezvoltare în domeniul culturii formulate în planul de management al directorului CNCR, prin oferta cultural ă a institu ției. Astfel, specificul cultural al CNCR a fost promovat în țar ă, prin intermediul evenimentelor organizate, iar valorificarea patrimoniului cultural material şi imaterial (tradi ţii, obiceiuri, gastronomie, me şte şuguri etc.) specifice minorit ății rome s-a f ăcut prin publica țiile institu ției, prin festivalurile proprii și organizarea de evenimente cu specific tradi țional rom, sau prin participarea la astfel de ac țiuni ini țiate de alte entit ăț i. Acțiunile culturale ini țiate de institu ție sau la care institu ția a participat în calitate de partener, colaborator sau invitat în anul 2016 sunt în concordan ță cu planurile de m ăsuri stabilite de Guvernul României prin Strategia de incluziune a cet ățenilor români apar ținând minorit ăț ii rome pentru perioada 2014-2020 în domeniul culturii (cap.7 - Direc ții de ac țiune, E. Cultur ă și Anexa 2 – Planuri de m ăsuri sectoriale – E. Cultur ă) și Planului de management al directorului CNCR, astfel: a) Direc ții de ac țiune (Strategia Guvernului) : - Organizarea unor expozi ţii tematice care s ă reflecte aspecte ale vie ţii şi istoriei romilor pe teritoriul României, în vederea înfiin ţă rii unui muzeu de profil. - Facilitarea manifest ării artei teatrale şi cinematografice cu tematic ă rom ă sau în limba romani, - Valorificarea contribu ţiilor muzicale ale l ăutarilor şi muzican ţilor romi, organizarea de festivaluri anuale, la nivel local. b) Măsuri sectoriale (Strategia Guvernului): - măsura I.4 P ăstrarea, dezvoltarea şi promovarea me şte şugurilor tradi ţionale rome C prin organizarea de târguri de me şte şuguri tradi ţionale ale romilor - măsura I.5. Cercetarea, în teren şi de arhiv ă, a istoriei şi culturii rome C prin derularea programului de cercetare de arhive având ca tem ă robia romilor în Țările Române „Romano rodipe” - măsura I.8. Programe na ţionale de p ăstrare şi cultivare a limbii romani în comunit ăţ ile de romi şi în societate în general – I.8.1. Publica ţii în limba romani C prin publicarea de c ărți ale autorilor romi în limba romani, curs de limba romani, CD cu pove ști în limba romani, CD de colinde în limba romani, bro șuri bilingve, buletine informative bilingve român ă-romani - măsura I.9. Sus ţinerea şi promovarea arti ştilor romi şi a crea ţiei rome sau cu tematic ă rom ă în toate domeniile artistice (arte plastice, literatură, cinematografie, teatru, muzic ă, dans): I.9.4 Organizarea de expozi ţii cu lucr ările arti ştilor romi; I.9.5 Publicarea c ărţilor scriitorilor romi;

I.9.6 Sus ţinerea financiar ă şi promovarea spectacolelor de teatru ale arti ştilor romi; I.9.7 Sus ţinerea financiar ă şi promovarea filmelor artistice ale arti ştilor romi sau cu tematic ă roma; I.9.8 Sus ţinerea financiar ă şi promovarea spectacolelor de muzic ă ale arti ştilor romi; I.9.9 Sus ţinerea financiar ă şi promovarea spectacolelor de dans ale arti ştilor romi; I.9.12 Sus ţinerea financiar ă şi promovarea spectacolelor de teatru, muzica și dans ale arti ştilor romi în alte ţă ri C prin organizarea de evenimente culturale complexe, cuprinzând spectacole, vizionare de fil, spectacole de teatru, caravane culturale în țar ă cu muzic ă, dans și teatru și caravane de teatru, organizarea de expozi ții cu lucr ări ale arti știlor plastici romi, producerea de filme (prima docudram ă din România având ca tem ă robia romilor ; filmul documentar despre Holocaustul romilor în Transnistria) ; producerea piesei de teatru cu tem ă istoric ă „Marea ru șine” ; sus ținerea actorilor romi la Festivalul de teatru BeFem, Serbia, 2016.

c) Strategia, programele și planul de ac țiune din Planul de management (pct.E): Programul de management al CNCR-RK a avut în vedere aspectele de mai sus și s-a bazat, desigur, pe cel mai important instrument de lucru pe care îl permite desf ășurarea de activit ăț i diverse în domeniu : proiectul cultural – generator de produse și servicii culturale destinate romilor, în concordan ță cu obiectivele propuse în strategia din Planul de management. Strategia managementului institu ției are în vedere urm ătoarele obiective : 1. dezvoltarea resurselor educa ționale vitale pentru a asigura premisele necesare emancip ării comunit ăților de romi și incluziunii în societatea european ă; 2. crearea, dezvoltarea şi promovarea unor repere institu ţional-formative ale romilor (muzeul romilor, teatrul romilor, biblioteca romilor, şcoala de arte şi me şte şuguri ale romilor, re ţeaua local ă, jude ţean ă şi regional ă a centrelor de cultur ă a romilor etc.); 3. conservarea, protejarea, transmiterea, promovarea, cercetarea şi punerea în valoare a limbii romani, a patrimoniului material şi imaterial al culturii romilor, a contribu țiilor culturale ale romilor în toate domeniile; 4. crearea, cultivarea, dezvoltarea şi promovarea elitei romilor, a acelor persoane apar ţinând minorit ăţ ii na ţionale a romilor care s-au remarcat în activitatea profesional ă sau prin gesturi publice remarcabile și pot deveni astfel modele bune de urmat pentru to ți membrii comunit ăț ilor de romi în efortul lor de a deveni cet ăț eni activi, mândri de identitatea lor și integra ți deplin în societate prin contribu ția valoroas ă la bun ăstarea general ă; 5. promovarea culturii respectului fa ță de minoritatea na ţional ă a romilor prin promovarea valorilor culturale autentice care pot crea pun ți solide de dialog și cunoa ștere reciproc ă între majoritate și minoritatea rom ă; 6. combaterea prejudec ăţ ilor şi stereotipurilor referitoare la romi prin educa ţia intercultural ă / pentru diversitate şi prin înv ăţ area pe tot parcursul vie ţii / educa ţia adul ţilor .

B.2. Orientarea activit ăţ ii profesionale către beneficiari O preocupare constant ă a institu ției este aceea ca, în oferta cultural ă, orice beneficiar s ă poat ă reg ăsi evenimente adecvate vârstei și preten țiilor sale culturale. În consecin ță , în anul 2016,

17 institu ția a încercat permanent s ă îmbog ăț easc ă ofertele culturale, pe noi segmente : produsul editorial de tip electronic, care promoveaz ă limba romani - CD-ul de pove ști biling român ă- roman „Pove știle copil ăriei”, dedicat copiilor pre școlari din comunit ăț ile de romi. Au fost dezvoltate segmente ini țiate în anii anteriori: Festivalul Romani Kultura, care a căpătat o hain ă mai complex ă, prin paleta divers ă de activit ăți desf ăș urate în cadrul evenimentului. ° Pe termen scurt : publicul larg (romii și nromii din Bucure ști), pe care Institu ția încearc ă să-l fidelizeze prin organizarea unor evenimente cu impact mare asupra publicului şi diversificarea ofertei culturale, men ţinerea şi îmbun ătăţ irea calit ăţ ii actului cultural oferit; ° Pe termen lung : romii și neromii din întreaga țar ă, prin a) organizarea de caravane culturale, spectacole de muzic ă și teatru, expozi ții de art ă plastic ă și de carte, târguri ale me ște șugarilor romi, adaptând programele institu ții la specificul subgrupurilor de romi și la beneficiarii romi intelectuali, în scopul cre șterii stimei de sine etnice; b) prin re țelele deja create și altele ce vor fi create, în scopul con știentiz ării sinelui etnic, precum și al conserv ării patrimoniului material și imaterial al romilor, stimul ării interesului romilor pentru educa ție și pentru p ăstrarea identit ăț ii culturale rome. Mesajul institu ției către beneficiarii romi și neromi este diferen țiat. Beneficiarilor romi le oferim un mesaj de resolidarizare etnic ă și de schimbare a imaginii de sine, iar celor neromi – un mesaj privitor la cunoa ștere și dialog intercultural, ca unice mijloace de respectare a alterit ății și de combatere a discrimin ării de orice fel.

B.3. Analiza principalelor direc ţii de ac ţiune întreprinse

Principalele direc ții de ac țiune au vizat organizarea de proiecte culturale subsumate celor șapte programe strategice :

1) Produc ție editorial ă rom ă, având ca scop dezvoltarea produc ției culturale scrise cu tematic ă rom ă C prin publicarea de c ărți ale autorilor romi în limba romani, curs de limba romani, CD cu pove ști în limba romani, reeditare CD de colinde în limba romani, bro șuri bilingve, reeditare album de art ă

2) Formarea elitei rome și promovarea excelen ței, având ca scop sus ținerea și promovarea excelen ței pentru elevii și tinerii romi C prin organizarea, anual, a Galei de excelen ță a romilor

3) Revalorizarea me ște șugurilor tradi ționale rome, cu scopul de a salvgarda, revaloriza, dezvolta și promova me ște șugurile tradi ționale rome C prin organizarea de târguri de me şte şuguri tradi ţionale ale romilor

4) Program de cercetare „Romano rodipe”, având ca scop fundamentarea știin țific ă a arhetipului cultural rom și a muta țiilor identit ăț ii rome contemporane 18

C prin derularea programului de cercetare de arhive având ca tem ă robia romilor în Ță rile Române „Romano rodipe”

5) Arte vizuale, cu scopul de a salvgarda, revaloriza, dezvolta și promova patrimoniul cultural rom material și imaterial și a artelor rome contemporane C prin realizarea de expozi ții de arte plastice, de fotografie, produc ția de filme documentare cu subiecte referitoare la romi

6) Educa ție pentru diversitate, cu scopul de a promova cultura și istoria rom ă în educa ția formal ă, non-formal ă, informal ă. C prin desf ășurarea unor caravane culturale cu piese de teatru jucate de actori romi, cu muzic ă l ăut ăreasc ă interpretat ă de interpre ți romi C prin editarea unui curs de limba romani

7) Artele rome ale spectacolului, având ca scop promovarea culturii și istoriei rome prin intermediul artelor spectacolului. C prin realizarea unor variante mai scurte ale docudramelor „Robia romilor. Lungul drum c ătre libertate” și „In numele Statului. Holocaustul romilor” C prin produc ția piesei de teatru „Marea ru șine” C prin realizarea de spectacole muzicale : Concert de muzic ă clasic ă, Concert „Filarmonica romilor”, Festival de muzic ă l ăut ăreasc ă de ascultare, spectacole de muzic ă cu ocazia organiz ării unor evenimente culturale C prin produc ția de albume muzicale : reeditare CD cu colinde în limba romani, CD Maha Rai Banda.

8) Alte evenimente, activit ăți specific institu ției, planificate pentru perioada de management 8.1. celebrarea anual ă a celor mai importante evenimente din via ța romilor C prin organizarea de evenimente cu ocazia : Zilei Dezrobirii Romilor – 20 februarie ; Zilei interna ționale a romilor – 8 aprilie ; Ziua Minorit ăților Na ționale din România - 18 decembrie 8.2. Comemor ări ale Holocaustului romilor C prin organizarea de eveninmente cu ocazia : Zilei Interna ționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului – 27 ianuarie ; Zilei Europene de comemorare a Holocaustului împotriva romilor - 2 August, Zilei Na ționale de comemorare a Holocaustului – 9 octombrie) 8.3. Caravana teatrului rom C prin organizarea de caravane care au dus teatrul rom în comunit ățile de romi 8.4. participarea CNCR la manifest ări culturale interne și interna ționale

C prin participare la Festivaluri și târguri în țar ă și str ăin ătate : Festivalul Romaii Poesia, Târgul de carte de la Bra șov, Festivalul Nemesis, Festivalul de teatru BeFem - Serbia, 2016.

În lumina noii strategii de management, conform c ăreia cultura rom ă necesit ă o abordare modern ă, care s ă includ ă atât partea tradi țional ă cât și partea modern ă., CNCR-RK a dezvoltat proiecte adresate direct comunit ăților de romi, prin organizarea de activit ăț i itinerante în aceste comunit ăți (în anul 2016, spectacole de teatru și de muzic ă). Ca institu ție guvernamental ă, CNCR-RK a inclus în noul plan de management, în acord cu prevederile Strategiei Guvernului de incluziune a cet ăţ enilor români apar ţinând minorit ăţ ii romilor pentru perioada 2015- 2020/Masuri/E. Capitolul referitor la CULTURA Romilor, pe lâng ă elementele ce țin de partea tradi țional ă a culturii rome, produc ția cultural ă modern ă, care s ă vorbeasc ă despre cultura rom ă, dar în termeni de modernitate.

B.4. activit ățile culturale desf ăș urate de Centrul Na țional de Cultur ă a Romilor – Romano Kher, în anul 2016 Mai jos, detaliem activit ățile culturale desf ăș urate de Centrul Na țional de Cultur ă a Romilor – Romano Kher, în anul 2016: 1. Ziua Interna țional ă de Comemorare a Victimelor Holocaustului 2. Ziua dezrobirii romilor - 20 Februarie 3. Lansare film pentru cre șterea stimei de sine „Ioana. O rug ă, o dorin ță , un vis împlinit” 4. Ziua interna țional ă a romilor – 8 aprilie 5. Podurile Toleran ței 6. Conferin ța „Desegregarea și incluziunea socio-educa țional ă a copiilor romi prin combaterea rasismului și asigurarea calit ăț ii educa ției” 7. Festivalul NAMASTE 8. Festivalul „Prim ăvara l ăut ăreasc ă”, V ărbil ău, jud. Prahova 9. Evenimente lansare de carte 9.1. Lansare vol. „Sufletul p ământului” (Lumini ța Cioab ă) 9.2. Lansare vol. „Kaj Jeas, Rromale? Iubiri triste cu parfum de şatr ă” 9.3. Lansare vol. „Nicolae Gheorghe. O via ță dedicat ă romilor” 10. Festival LIBRIS, Brasov 11. Conferin ța: ”Roma talks – demnitate si identitate” 12. 2 August – Holocaustul romilor 13. Festivalul „Bucuriile toamnei” – Vărbil ău, Prahova 14. Festivalul „Romaii Poesia”, Sibiu 15. Piesa de teatru „Marea ru șine” 16. Festivalul Toamnei Com. B ălțești, jud. Prahova 17. Concert muzic ă clasic ă 18. Caravana cultural ă – teatru 19. Balul studen ților romi 20

20. Cercetare de arhiv ă 21. Gala de excelen ță a romilor 22. Concert „Filarmonica Romilor” 23. Festival de muzic ă de ascultare 24. BeFem – Festival cultural al femeilor din Europa - Belgrad

Descrierea evenimentelor/ac țiunilor culturale organizate de CNCR-RK în 2016 1. Ziua Interna țional ă de Comemorare a Victimelor Holocaustului Centrul Na ţional de Cultur ă a Romilor - Romano Kher în parteneriat cu Institutul Na țional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” au organizat evenimentul cu prilejul Zilei Interna ționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, în data de 27 ianuarie 2016, începând cu orele 10.30, la Institutul Cervantes din Bucure ști, Bd. Elisabeta nr.38, sector 5. Evenimentul a urm ărit s ă aduc ă în aten ţia public ă şi s ă pun ă în dezbatere un moment tragic din istoria modern ă a umanit ății. În acest sens, a fost prezentat în premier ă filmul documentar, produs de CNCR, „În numele statului. Holocaustul romilor” , care urm ăre ște reconstituirea veridic ă a trecutului tragic al romilor deporta ți în Transnistria, în perioada celui de-al doilea război mondial, realizat cu sprijinul istoricilor şi exper ţilor în domeniu şi al unei echipe de actori profesioni şti. Invita ții la dezbatere - prof. univ.dr. Liviu Rotman, dr. Petre Matei, dl. Vasile Ionescu, scriitor și activist rom, lector univ.dr. Delia Grigore, dr. Alexandru Florian – și-au exprimat opiniile cu privire la semnifica ția evenimentului și au trecut în revist ă momentele reprezentative ale Holocaustului.

Cu acest prilej, ne-au stat al ături personalit ăţ i de marc ă ale societ ăţ ii române şti, printre care, diploma ţi, reprezentan ţi ai societ ăţ ii civile rome şi nerome, ai institu ţiilor publice centrale, ai mediului politic, cultural şi istoric, exper ţi în domeniu şi reprezentan ţi ai mass—media.

2. ,,160 de ani de la dezrobirea romilor în Principatele Romane’’

Centrul Na ţional de Cultur ă a Romilor „Romano Kher”, al ături de Punctul Na ţional de Contact pentru Romi din cadrul Ministerului Fondurilor Europene şi de Ministerul Culturii a organizat evenimentul „ 160 de ani de la dezrobirea romilor în Principatele Române”. Manifestarea cultural ă a avut loc la sala Auditorium a Muzeului Na ţional de Art ă, în data de 19 februarie 2016

La eveniment au participat primul ministru al României, domnul Dacian Ciolo ș, reprezentan ți ai Ministerului Fondurilor Europene, dar și reprezentan ți ai corpului diplomatic, ai autorit ăț ilor publice și ai societ ăț ii civile.

Dl. Dacian Ciolo ș, Prim Ministru Dl. Ciprian Necula, Secretar de Stat

In cadrul evenimentului s-a lansat baza de date online cu documente de arhiv ă despre sclavia romilor în Ță rile Române - http://ro.sclavia.romilor.ro/ - realizat ă de CNCR (responsabil de proiect: Nicolae-Adrian Furtun ă, consilier în cadrul Compartimentului Documentare-Cercetare) care poate fi accesat ă online de c ătre orice persoan ă interesat ă, atat din România cât și din str ăin ătate.

O nou ă versiune a docudramei ,,Sclavia romilor. Lungul drum c ătre libertate’’ – produs cultural al CNCR - a fost proiectat ă în cadrul evenimentului, care a inclus și alte momente artistice remarcabile în interpretarea actri ței rome Alina Șerban, precum şi proiec ţia filmului „Aferim!”. Mihai Neac șu, Director CNCR „Z iua dezrobirii romilor din România” se celebreaz ă cu ocazia semn ării de c ătre Barbu Ştirbei a unui act prin care romii au fost elibera ţi din sclavie, reprezentând una dintre marile reforme ale Principatelor Române. Ziua de 20 februarie 1856 reprezint ă data la care au fost elibera ți din sclavie ultima categorie de robi ce apar țineau proprietarilor particulari.

Dezrobirea romilor a fost promulgat ă prin ”Legiuirea pentru emancipa ția tuturor țiganilor din Principatul Românesc” de către domnitorul Barbu Știrbei, pe baza unui text întocmit de Petre Mavrocheni și Mihail Kog ălniceanu. În cadrul evenimentului, doamna Simina T ănăsescu, consilier preziden țial, Departamentul Reform ă Institu țional ă şi Constitu țional ă, a citit mesajul pre ședintelui României, Klaus Iohannis.

3. Lansarea filmului educa țional despre elevii romi în mediul educa țional românesc și cre șterea stimei de sine „Ioana. O rug ă, o dorin ță , un vis împlinit”

Centrul Na ţional de Cultur ă a Romilor – Romano Kher a realizat un nou produs cultural: filmul educa țional „Ioana. O rug ă, o dorin ță , un vis împlinit” , produs de „Avec Production”, în regia şi dup ă scenariul lui Valentin Rupi ţă şi Radu Rupi ţă . Filmul le are în rolurile principale pe Ioana Cristea şi Camelia Ioni ţă .

„Acest film s-a n ăscut din dorin ţa de a combate formele de discriminare întâlnite frecvent în zilele noastre, fiind un material menit s ă informeze şi s ă educe. Imaginile urm ăresc evolu ţia curajoas ă a tinerei Ioana şi parcursul împlinirii sale, pres ărat cu experien ţe dure, precum marginalizarea social ă pe criterii etnice.

Reu şita vine ca r ăspuns la efortul fetei de a rezista în fa ţa unor tratamente nedrepte, dar şi de a-şi consolida stima de sine, doborând astfel prejudec ăţ ile din mentalitatea colectiv ă. Întâi înmugure şte o rug ă, apoi înflore şte o speran ţă , ca într-un final visul s ă se împlineasc ă” (Mihai Neac şu, directorul Centrului Na ţional de Cultur ă a Romilor - Romano Kher).

Filmul vorbe ște despre condi ția elevului de etnie rom ă în mediul educa țional și imaginea de sine raportate la: cunoa șterea de sine, încrederea în sine, apartenen ța la un grup etnic/religios, competen ța, reprezentarea de sine (direct propor țional ă cu reprezentarea social ă a grupului din care face parte), precum și ideea educa ției multicultural ă.

Filmul î și propune s ă promoveze, în spiritul toleran ței și al antidiscrimin ării, ideea c ă to ți elevii trebuie s ă fie egali din punct de vedere educa țional, s ă li se respecte istoria, tradi țiile ce stau la baza lor ca indivizi. Mai mult, acest film dore ște s ă eviden țieze c ă marea majoritate a elevilor de etnie rom ă tr ăiesc momente de discriminare ce genereaz ă disfunc ții la nivel interior.

Lansarea filmului a avut loc în cadrul unei ac țiuni desf ășurate de Centrul Na țional de Cultur ă a Romilor – Romano Kher, în data de 18 martie 2016, la Școala General ă nr.1 „Sfin ții Voievozi” din Bucure ști, la care au participat elevi, profesori, reprezentan ţi ai societ ăţ ii civile rome şi nerome, ai institu ţiilor publice centrale, ai mediului politic, cultural şi educa țional şi reprezentan ţi ai mass—media.

4. Ziua interna țional ă a romilor – 8 aprilie

În perioada 06-10 aprilile 2016 Centrul Na țional de Cultur ă a Romilor – Romano Kher a desf ășurat, în parteneriat, ac țiuni dedicate Zilei Interna ționale a Romilor. În data de 6 aprilie, în cadrul parteneriatului cu Agen ția „Împreun ă” pentru organizarea evenimentului „S ăpt ămâna romilor invizibili”, la re ședin ța Ambasadorului Germaniei, CNCR-RK a asigurat sus ținerea unui concert de jazz manouche/romano – Marian Mexicanu. În parteneriat cu Departamentul pentru Rela ții Interetnice și Punctul Na țional de Contact pentru Romi din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, institu ția a organizat o serie ampl ă de evenimente culturale cu ocazia s ărb ătoririi Zilei Interna ționale a Romilor, în perioada 7-10

Aprilie 2016.

Seria de evenimente a debutat în 7 aprilie cu o Serat ă muzical ă, g ăzduit ă de Asocia ția Cultural ă „Petofi Sandor”. În cadrul seratei a fost prezentat ă expozi ția de viori realizate de lutierul rom Kalas Csaba. Un scurt film documentar despre opera lutierului rom a fost prezentat publicului.

Seara a continuat cu un recital de vioar ă și pian. Dintre piesele interpretate în cadrul seratei amintim Hora Staccato - Grigora ș Dinicu și Avant de mourir - Georges Boulanger. La vioar ă a interpretat Gabriel St ănescu, acompaniat la pian de M ădălin Voicu Jr.

Pe 8 și 9 aprilie evenimentele s-au mutat în Cortul de Kultur ă instalat în Pia ța Universit ății din Bucure ști. Deschiderea Zilei de 8 aprilie a fost marcat ă de prezentarea filmului – cronograf produs de CNCR-RK, referitor la istoria romilor, al cărui scenariu a fost realizat de Vasile Ionescu. Pe baza filmului a avut loc o dezbatere.

În Cortul de Kultur ă a fost vernisat ă e expozi ție de pictur ă a unor tineri romi (elevi și studen ți), care au f ăcut și demonstra ție de art ă ; tot aici, a avut loc un moment artistic teatral cu tem ă inspirat ă de robia romilor în Principatele Române, în interpretarea unei trupe de actori, sub coordonarea actri ței rome Alina Șerban (9 aprilie).

Concertul de muzic ă coral ă - în interpretarea corului Artis - a constituit o premier ă, piese celebre precum “Corul Sclavilo r” din opera Nabuccodonosor, “Corul țiganilor ” din opera Trubadurul fiind pentru prima oar ă interpretate în limba romani, traducerea apar ținând dnei. Prof.univ. Delia Grigore.

Seara de 8 aprilie s-a încheiat cu spectacolul de muzic ă l ăut ăreasc ă interpretat ă de o orchestr ă condus ă de dirijorul Marin Alexandru, în compania solistei Rodica Tudor, câ știg ătoarea Marelui Premiu al Festivalului Mamaia 2012.

În 9 aprilie, a avut loc spectacolul de muzic ă balcanic ă al orchestrei Zuralia. The Zuralia Orchestra este un grup de 10 muzicieni experimenta ţi, recunoscu ţi atât pe plan local cât şi pe plan international, ce combin ă trompetele cu tuba, toba, darbuka, vocile celor 2 soli şti şi, bineîn ţeles, clarinetul. Forma ţia a interpretat, sub îndrumarea lui Aurel Mirea, un nou gen de muzic ă – o fuziune intre folclorul românesc şi muzica autentic ă gipsy, alaturi de influente din zona muzicii jazz, reggae, latino sau orientale.

În vederea promov ării și revaloriz ării me ște șugurilor tradi ționale rome, în perioada 8- 10 aprilie, CNCR-RK a organizat un târg al me ște șugarilor romi, la Muzeul Na țional al Ță ranului Român, la care au participat 20 de me ște șugari.

5. Podurile Toleran ței

Este un proiect european, care s-a desf ășurat sub înaltul patronaj al Pre ședin ției Române, în perioada 17-18 mai 2016 și a constat în organizare de workshopuri, manifest ări culturale cu teme legate de contribu ția romilor și evreilor la via ța cultural ă a României. Ceremonia de deschidere oficial ă a proiectului „Podurile Toleran ție – Erika van Gelder” a avut loc la Palatul Cotroceni, unde a fost vernisat ă expozi ția „Sinagogi în România”.

La Liceul Matei Basarab a fost organizat workshopul tematic adresat tinerilor „Importan ța educa ției în combaterea discrimin ării romilor, antisemitismului și p ăstrarea memoriei Holocaustului”, o vizionare de filme documentare, incluzând filmul „In numele Statului. Holocaustul romilor”, produs de CNCR și „Niciodat ă nu e ști pe ultimul drum”, inspirit din cartea lui Felix Zandman, supravie țuitor al

Holocaustului. CNCR a prezentat și o expozi ție cu lucr ări de art ă ale elevilor romi de la liceul de art ă „Dimitrie Paciurea”. Au fost invita ți s ă ia cuvântul supravie țuitori ai Holocaustului și a avut loc o dezbatere cu elevii pe marginea scurt-metrajelor despre Holocaust.

Seara, la Ateneul Român, a avut loc un concert extraordinar, în care au evoluat pianistul rom M ădălin Voicu jr., soprana de etnie iudaic ă Daiana Melek Gavrilescu, trupa „Relu & The Zuralia Orchestra”, format ă din interpre ți romi și trupa „Bucharest Klezmer Band”, alc ătuit ă din interpre ți apar ținând etniei iudaice.

În cadrul evenimentului a fost lansat ă și bro șura bilingv ă „Romi pentru România”, un produs cultural realizat de CNCR. Ne-au re ținut aten ția în acest volum acele nume care au reflectat cu mai mult ă for ță artistic ă starea de lucruri și atmosfera de idei dintr-o anumit ă perioad ă și care au pledat mai conving ător, folosindu-și cuno știn țele, curajul sau talentul pentru idealurile înalte ale societ ății române ști.

În cea de-a doua zi a evenimentului, ac țiunile s-au desf ășurat la Palatul Parlamentului, Sala Duca, unde au avut loc sesiuni de workshopuri: - „Dimensiunile convie țuirii și contribu ții la dezvoltarea României” - „Contribu ții ale etniilor iudaic ă, rom ă și t ătar ă la dezvoltarea României. Semnifica ția toleran ței și riscurile radicaliz ării”, și o expoziție de fotografie. Num ărul total de beneficiari estima ți a fost de 1150.

6. Conferin ța „Desegregarea și incluziunea socio-educa țional ă a copiilor romi prin combaterea rasismului și asigurarea calit ăț ii educa ției”

Evenimentul a avut loc în data de 31.05.2016, în Aula Mare a Bibliotecii Centrale Universitare, Bucure ști. Centrul Na țional de Cultur ă a Romilor – Romano Kher este coorganizator al acestei conferin țe, al ături de Roma Education Fund, România Federa ția Democrat ă a Romilor, Agen ția Na țional ă pentru Romi. În sesiunea de deschidere, plenul prezent în fa ța celor aproximativ 200 de invita ți s-a bucurat de participarea D-lui. Adrian Curaj, Ministru al Educației Na ționale și Cercet ării Știin țifice, D-nei.

Ligia Deca, Consilier de Stat Administra ția Preziden țial ă, D-lui. Herman Baskar, Reprezentant Ambasada Norvegiei, D-nei. Sandie Blanchet, Reprezentant UNICEF România, D-lui. Nadir Redzepi, Director Executiv Roma Education Fund, D-lui. Daniel Vasile, Pre ședinte A gen ția Na țional ă pentru Romi, D-lui. Mihai Neac șu, Director Executiv Centrul Na țional de Cultur ă a Romilor, D-nei. Ionela Zm ău, Director Școala Gimnazial ă Podul Iloaiei jude țul Ia și. Cele patru paneluri abordeaz ă teme de interes pentru toate organiza țiile implicate în educa ția pre școlar ă și școlar ă din România: Segregarea: între defini ții, statistici și cauze, Desegregare și incluziune social ă prin cre șterea calit ăț ii educa ţiei, Interculturalitate și stim ă de sine etnic ă în educa ție, Desegregarea: de la dezbateri, încotro?

7. Festivalul NAMASTE Festivalul NAMASTE INDIA este o ini țiativ ă, pornit ă în 2010, a românilor care împ ărt ăș esc pasiunea pentru India, un prilej de a ne reuni și s ărb ători o cultur ă drag ă nou ă.

La invita ția Ambasadei Indiei în România, CNCR a participat în parteneriat cu ANR, la organizarea unor ac țiuni în cadrul Festivalului,în perioada 17-19 iunie 2016, aducând în aten ția publicului contribu ția comunit ății rome la dezvoltarea identit ăț ii europene, ca parte integrant ă a societ ății române ști și a istoriei României, dar și leg ăturile ancestrale ale romilor cu India.

De asemenea, a avut un stand cu produsele culturale realizate de institu ție, în interiorul Muzeului Satului – locul de desf ășurare a Festivalului. Prin ini țiativa CNCR de promovare a culturii tradi ționale rome, me ște șugarii romi au fost prezen ți în patru pavilioane, unde publicul a putut reg ăsi elemente specifice tradi țiilor me ște șug ăre ști rome, putând urm ări și demonstra ții ale me șterilor romi. CNCR a organizat și o expozi ție de pictur ă cu lucr ările unui tân ăr pictor rom, unde acesta a făcut demonstra ții de pictur ă.

CNCR a adus în fa ța publicului un moment de jazz interpretat de Vali Rupi ță Band și un taraf de muzic ă tradițional ă romani.

- Un workshop despre cultura rom ă, influen țele indiene și modernitatea culturii rome contemporane. - Un recital de poezie în limba romani în interpretarea actorilor Zita Moldovan și Sorin Sandu. In zilele Festivalului, publicul beneficiar a fost de aprox. 5.000 de participan ți.

8. Festivalul „Prim ăvara l ăut ăreasc ă”, V ărbil ău, jud. Prahova

CNCR-RK a participat, în calitate de partener, al ături de Asocia ția Partida Romilor-Pro Europa – Sucursala Prahova, la organizarea Festivalului „Prim ăvara l ăut ăreasc ă”, în com. Vărbil ău, jud. Prahova, în data de 15 iunie 2016.

Ac țiunea și-a propus s ă fie o manifestare cultural-artistic ă ce s-a desf ășurat pentru prima dat ă în jud. Prahova, în scopul prezent ării și promov ării muzicii l ăut ăre ști și a dansurilor tradi ționale rome. CNCR-RK a fost prezent cu un taraf format din instrumenti știi salaria ți ai institu ției, c ăruia i s-au al ăturat și al ți instrumenti ști. La manifestarea cultural ă au participat aprox.200 persoane.

9. Evenimente lansare de carte 9.1. Lansarea volumului de poezii „Sufletului p ământului”

CNCR-RK a organizat , în data de 12 iulie 2016, la Institutul Cultural Român, evenimentul de lansare a volumului de poezii trilingv (român ă-romani-englez ă) „Sufletul pământului” , scris de autoarea rom ă Lumini ța Cioab ă.

Manifestarea cultural ă s-a bucurat de prezen ța a 75 de persoane, personalit ăți de marc ă ale societ ății române ști, diploma ți, reprezentan ți ai societ ății civile rome și nerome, ai institu țiilor publice centrale și ai mediului cultural.

Evenimentul s-a concretizat într-o sear ă de poezie și muzic ă, actorul de etnie rom ă Sorin Sandu recitând din volumul lansat, pe acorduri muzicale interpretate la pian de Mădălin Voicu jr. Seara a continuat cu un microrecital de muzic ă de jazz în interpretarea virtuo șilor muzicieni romi Nicolae și Constantin Coco ș, acompania ți de Tolea Ionu ț Adrian și Iordache Alexandru Emilian.

9.2. Lansarea volumului Kaj Jeas, Rromale? Iubiri triste cu parfum de şatr ă”

Centrul Na ţional de Cultur ă a Romilor - Romano Kher a organizat, in parteneriat cu Institutul Media pentru Diversitate, in 15 septembrie 2016, evenimentul de lansare a volumului de nuvele „Kaj Jeas, Rromale? Iubiri triste cu parfum de şatr ă” apar ţinând scriitorului rom Gheorghe P ăun–Ialomi ţeanu. Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Centrului Cultural UNESCO „Ionel Perlea” din Slobozia, care a fost gazda acestei manifest ări culturale. In cadrul evenimentului a avut loc prezentarea Participan ţilor la eveniment le-a fost înmânat ă volumului „ Kaj Jeas, Rromale? Iubiri triste cartea chiar de c ătre autor, într-o sesiune de

31 cu parfum de şatr ă”, urmat ă de o dezbatere autografe. Sprijinirea și promovarea operelor pe tema „Scriitori romi în peisajul cultural apar ținând scriitorilor romi a fost men ționat ă românesc”. ca fiind o necesitate în cunoa șterea minorit ăț ii Ziua s-a încheiat cu un moment muzical în rome din perspectiva autorilor romi. Istoria interpretarea unor virtuo şi muzicieni romi. romilor este puțin cunoscut ă la nivelul societ ății rom ăne ști deoarece pentru o lung ă perioad ă de timp nu au existat materiale informative, ca de exemplu, in acest sens, Membrii comunit ății rome sunt lipsi ți de cunoa șterea propriei istorii. Stereotipurile negative pot fi comb ătute prin punerea la dispozi ție a publicului larg, dar și în bibliografiile școlare a operelor literare, crea ții ale romilor. Au fost adresate o serie de întreb ări scriitorului P ăun Gheorghe Ialomi țeanu. La eveniment au participat 80 de persoane.

9.3. Lansarea volumului „Nicolae Gheorghe - O via ță dedicat ă romilor”

Centrul Na ţional de Cultur ă a Romilor - Romano Kher în parteneriat cu Institutul Media pentru Diversitate, a organizat la Cebntrul cultural Petofi Sandor, în data de 11 Noiembrie 2016, evenimentul intitulat „Nicolae Gheorghe - O via ță dedicat ă romilor”. Evenimentul a fost dedicat activit ății sociologului rom Nicolae Gheorghe, pus ă în slujba afirm ării drepturilor civice ale romilor din România și spațiul european, precum și directii de actiune pentru strategia CNCR-RK 2017. Aceast ă dezbatere a fost generat ă de analiza sociologului Nicolae Gheorghe realizat ă în ultimii ani ai vie ții sale. Acest eveniment a inclus trei sesiuni: - Sesiunea I: dezbatere intitulat ă Anti- rasismul și Noua Perspectiv ă European ă a Politicilor Publice și Etnice pentru Romi . La aceast ă dezbatere s-au pus în discu ție direc ții de ac țiune ale CNCR-RK pentru anul 2017 pentru definirea unor strategii privind identitatea și cultura romilor. În acest cadru, au fost prezentate dou ă direc ții de ac țiune: campania „Mama

și copilulul rom”, precum și politici publice în strategia de combatere a rasismului. - Sesiunea II-a: Lansarea volumului de texte, eseuri, diaologuri „Nicolae Gheorghe - O via ța dedicat ă romilor” , coord de lect univ dr Nicoleta Bi țu. - Sesiunea a III –a: Recital de muzic ă clasic ă. Aceast ă întâlnire a constituit o prim ă consultare în ceea ce prive ște direc țiile de ac țiune pe care CNCR RK dore ște s ă le ini țieze în cursul anului 2017.Printre cei 80 de invita ţi s-au num ărat personalit ăţ i de marc ă ale societ ăţ ii române şti: diploma ţi, reprezentan ţi ai societ ăţ ii civile rome şi nerome, ai institu ţiilor publice centrale, ai mediului cultural şi reprezenanti ai mass—media

10. Festivalul de carte LIBRIS, Bra șov

In perioada 21-23 iulie 2016 CENTRUL NATIONAL DE CULTURA A ROMILOR-ROMANO KHER a participat, ca partener, la cea de-a cincea editie a “fEstivalului de cArte si muzica”, al ături de Asociatia Libris Cultural Brasov, în Piata Sfatului din Brasov. CNCR-RK a expus la standul repartizat, o serie de produse culturale proprii : • Cărți: - De la Victimizare la Constiinta Cetateneasca: Calea Pentru Integrarea Romilor; - Brosura “Romi pentru Romania”; - Rromi. Sclavie si Libertate – Constituirea si emanciparea unei noi categorii entice si sociale la nord de Dunare (1370-1914)-de Petre Petcut - Curs practic de limba Romani; - Album de arta contemporana; - “Sufeltul Pamantului”- poezii scrise de Luminita Cursul de limba romani a fost Cioab ă; un punct de atrac ţie în special - Carti de colorat pentru copii. pentru turi știi str ăini, ace știa

• fiind interesa ți de cursul de CD-uri: limba romani, „Rromi. Sclavie și Libertate”, albumul

- MAHALA RAI BANDA de art ă cu lucr ări de pictur ă și sculptur ale arti tilor romi. Vizitatorii şi-au exprimat interesul în special fa ţă de limba și ă ș istoria romilor. Astfel, cartea ”Rromi. Sclavie și Libertate” și cursul practic de limba romani au fost punctele de atrac ție ale expozi ției de produse culturale ale CNCR. Au fost de asemenea, deosebit de apreciate și poeziile doamnei Lumini ţa CIOAB Ă, bro şura “Romi pentru Rmânia și CD-urile cu Mahala Rai Banda. Cărţile și cd-urile au fost împ ărțite celor interesa ţi. De-a lungul celor trei zile, standul CNCR-RK a fost vizitat de aproximativ 300 de persoane pe zi.

Concertul sus ținut de forma ţia Zuralia Orchestra a fost deosebit. Ace ştia au reu șit s ă transmit ă un mesaj puternic celor afla ţi în Pia ța Sfatului pentru tot ceea ce înseamn ă cultura rom ă. La concert au fost prezente peste 5.000 de persoane.

11. Conferin ța: ”Roma talks – demnitate și identitate”

Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Asocia ția Romano ButiQ. Dezbaterea „Roma talks: Demnitate și identitate” a fost sus ținut ă de sociologul Gelu Duminic ă, de la Agen ția pentru Dezvoltare Comunitar ă „Împreun ă”. A fost prezentat ă o scurt ă istorie a romilor, subliniindu-se factorii care au dus la na șterea stereotipurilor negative despre romi. Sesiunea de întreb ări Evenimentul s-a bucurat de prezen ța a 100 de ce a urmat, firesc, dup ă dezbatere, a fost persoane și a avut ca scop promovarea istoriei urmat ă de vizionarea piesei de teatru romilor în rândul participan ților care activeaz ă „Privind prin piele”, care prezint ă povestea în institu ții sau asocia ții neguvernamentale, ueni familii ce porne ște de la ascunderea precum și informarea acestora cu privire la aspecte referitoare la combaterea

originii sale rome, ajugând, în final, la stereotipurilor negative și leg ătura dintre asumarea apartenen ței la etnie. demnitate și identitate. Fra ții R ăducanu Band au avut, în finalul evenimentului, un concert de muzic ă flamenco, care a fost sus ținut de CNCR.

12. 2 August – Ziua European ă de Comemorare a Holocaustului împotriva romilor

În data de 02 august 2016 Centrul Na țional de Cultur ă a Romilor, al ături de partenerii s ăi Ministerul Afacerilor Externe – Pre ședin ția în exerci țiu a IHRA, Guvernul României – Agen ția Na țională pentru Romi, Institutul Na țional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Departamentul pentru Rela ții Interetnice, Punctul Na țional de Contact pentru Romi, Federa ția Democrat ă a Romilor, Centrul Romilor pentru Interven ție și Studii Romani CRISS, Asocia ția Partida Romilor ProEuropa, Federa ția Comunit ăț ilor Evreie ști din România și B’nai B’rith Romania a participat la organizarea Ceremoniei de Comemorare a Holocaustului împotriva romilor.

Evenimentul a avut dou ă p ărți: în prima parte, orele 09.00 – 10.15, a avut loc la Memorialul Victimelor Holocaustului din România, o ceremonie de depunere de coroane. Au participat oficialit ăți și reprezentan ți ai autorit ăților publice centrale dar și din partea societ ății civile rome.

Ceremonia de depunere a coroanelor a avut loc în prezen ța Gardei de Onoare a României, fiind intonate imnul de stat al României și imnul interna țional al romilor „Gelem, gelem” Începând cu orele 10.30, a avut loc la Cercul Militar Na țional un eveniment de evocare a istoriei recente cu privire la romii din România – victime ale Holocaustului în timpul celui de al Doilea R ăzboi Mondial.

Cu aceast ă ocazie, Centrul Na țional de Cultur ă a Romilor a prezentat o serie de trei produse culturale care au rolul de a informa publicul larg cu privire la Holocaustul romilor, dar și de a conserva memoria vicitimelor rome ale Holocaustului. S-a lansat bro șura „O Samudaripen. Holocaustul romilor”. Nr. aprox. de beneficiari: 400.

13. Festivalul „Bucuriile toamnei” – Vărbil ău, PH

Conform tradi ției, la Festivalul ”Bucuriile Toamnei” de la V ărbil ău, a fost prezent și Centrul Na țional de Cultur ă a Romilor. Joi, 15 Septembrie, zi dedicat ă culturii romilor și doamnei Gabi Lunc ă, a avut loc un concert extraordinar sus ținut, din partea CNCR, de “Taraful Grigora ș Dinicu”. Succesul a fost unul pe m ăsura componen ței forma ției muzicale: Viorel de la Constan ța, George Nes, Marius Dinc ă, Ghitz ă Coad ă, Marian Mexicanu și George Udil ă. CNCR este și va r ămâne prezent atât în comunit ățile de romi, cât și în marile centre culturale, perpetuând modernismul, profesionalismul și tradi țiile rome de profil. Nr. aprox. de beneficiari: 300

14. Festivalul „Romaii Poesia”, Sibiu

CNCR-RK a fost partener al Funda ției Social Culturale Ion Cioab ă în organizarea Festivalului Interna țional „ROMAII POESIA”, o ampl ă manifestare cultural ă interna ţional ă, care a avut loc în perioada 30 septembrie - 02 octombrie 2016.

A fost un eveniment artistic deosebit, organizat în Pia ţa Mic ă din Sibiu, pentru un public multietnic, constând în recitaluri de poezie, dans şi muzic ă romani. Acest eveniment a avut ecou na ţional şi interna ţional, fiind prezentat şi mediatizat în fiecare ţar ă din care au venit participan ții invita ți. Sper ăm ca evenimentul care se va afla la prima edi ţie s ă aib ă ecou şi s ă fie replicat şi în alte ţă ri. În cadrul Festivalului, au fost prezen ți numero şi poeti, muzicieni şi arti şti dansatori din România şi din str ăinatate: poetul Mircea Dinescu (amfitrion),Costel Busuioc (România), Santino Spinelli (poet şi muzician, Italia), Katjusha Kozubek (dansatoare şi poeta, Germania), Teresa Mirga(poeta şi muzician ă, Polonia), Hedina Tahirovi ć Sijer čić, (poet ă şi jurnalist ă, Bosnia şi Her ţegovina),Valdemar Kalin (poet, Anglia), Nicolas Ramanush (poet şi muzician, Brazilia) ș.a. Publicul spectator a fost numeros, Pia ța Mic ă a Sfatului din Sibiu fiind plin ă în fiecare sear ă. A fost estimat un num ăr de aprox. 1200 de participan ți.

15. Piesa de teatru „Marea ru șine”

In Planul anual de activitati pentru anul 2016, CNCR-RK si-a propus realizarea unei piese de teatru cu tema istorica : «Robia romilor in Principatele Române». Realizarea acestui obiectiv a presupus scrierea scenariului regizoral si punerea in scena a piesei de teatru in doua acte cu titlul “Marea Rusine”. Piesa a fost scris ă de Alina Șerban, în baza unor documente de arhiva pe tema “Sclaviei Romilor” din fondul arhivistic al CNCR-RK, precum si din alte fonduri arhivistice disponibile pe aceasta tema. Primul act se doreste a fi o poveste contemporana a unor personaje rome si nerome, iar cel de-al doilea act se concentreaz ă strict pe istoria nespusa a sclaviei romilor.

Este prima pies ă de teatru din România care abordeaz ă, documentat, aceast ă tem ă. Actorii au interpretat roluri multiple, personaje contemporane sau personalit ăți istorice. Piesa „Marea

Ru șine” graviteaz ă în jurul temei ru şinii, o ru șine istoric ă fa ță de un trecut neasumat, o ru șine personal ă fa ță de propria identitate și ru șinea de a ne solidariza cu persoane de etnie rom ă din via ța noastr ă.

Pentru promovare s-au utilizat și canalele culturale pe care sunt activi fiecare din membrii echipei SC Dinadins, cu care CNCR -RK a încheiat un contract de servicii pentru realizarea piesei de teatru. Clipul video de teaser facebook a fost promovat 5 zile si a fost receptionat de peste 13000 persoane – vezi foto.

Piesa de teatru „Marea ru șine” s -a juc at pe scena Teatrului Mic, în zilele de 6 și 7 decembrie 2016. La spectacole, sala a fost plin ă, beneficiarii direc ți ai acestui act de cultur ă fiind în num ăr de aprox. 550 de persoane.

16. Festivalul Toamnei Com. B ălțești, jud. PH

Organizator: Primaria com Baltesti. Jud Prahova Data şi locul desf ăşur ării: 9 octombrie 2016, com Baltesti, jud. Prahova Participan ţi: reprezentan ţi ai autorit ăților locale, cadre didactice, membri ai comunit ății locale Num ăr participan ţi: aprox. 1500

În cadrul Protocolului de Colaborare încheiat între Centrul Na țional de Cultur ă și Prim ăria Com Bal țești, CNCR-RK a participat la evenimentulul cultural intitulat “Festivalul Toamnei” edi ția a IX-a. Echipa de consilieri format ă din Costache Norica și Adrian Nicolae Furtun ă s-au deplasat în com. Bălțești jud Prahova. CNCR a asigurat un moment artistic de muzic ă tradi țional ă

romani, sus ținut de forma ția “The Zuralia Orchestra”.

Pe scena amplasat ă în aer liber, în incinta stadionului din com B ălțești jud. Prahova, au evoluat o serie de interpre ți cu un repertoriu divers de muzic ă popular ă, muzic ă tradi țional ă romani și muzic ă dance. Printre intepre ții care au evoluat pe scen ă au fost Ileana Ciuculete, Andreea Banu, Vasile Vadan, Sorin Tudose, Georgiana Lepădat, MCSO Sorina Ioni ță , Carmen Simionescu și trupa de dansatori Adrian Simionescu. Momentul artistic sus ținut de “The Zuralia Orchestra” a oferit spectatorilor prezen ți melodii tradi ționale rome, reorchestr ări din repertoriul interna țional al romilor. Spectatorii au aplaudat presta ția arti știlor romi. Evenimentul “Festivalul Toamnei” a fost apreciat de c ătre publicul spectator prezent în num ăr foarte mare, aproximativ 1500 de spectatori: localnici, reprezentan ți ai autorita ților locale, cadre dicactice.

17. Concert muzic ă clasic ă

Centrul Na ţional de Cultur ă a Romilor a organizat, în data de 15 octombrie 2016, la Sala Radio „Mihail Jora” din Bucure ști, un concert extraordinar de muzic ă clasic ă, sus ținut de Filarmonica Romilor - un eveniment cultural care urm ăre ște s ă promoveze valorile culturale moderne rome și s ă creasc ă nivelul de con știentizare a contribu ției romilor la fondul cultural na țional.

Spectacolul a fost organizat în parteneriat cu Agenția Na țional ă pentru Romi și Partida Romilor „Pro-Europa” - un eveniment cultural care urm ăre ște s ă satisfac ă nevoile iubitorilor de muzic ă, să promoveze valorile culturale moderne rome și s ă creasc ă nivelul de con știentizare a contribu ției romilor la fondul cultural na țional.

La ini țiativa CNCR a luat fiin ță Filarmonica Romilor , menit ă s ă joace un rol catalizator în via ța cultural ă româneasc ă. Este prima orchestr ă format ă în majoritatea ei din virtuo și interpre ți și dirijor romi, care a interpretat piese clasice celebre sub un inedit rearanjament orchestral, al ături de valoro și arti ști români: Marcel Palvel, Nico, Vlad Miri ță , Marin Alexandru.

Am oferit publicului o experien ță unic ă și plin ă de prospe țime creativ ă, concertul fiind o provocare atât pentru interpre ți cât și pentru public, iar rezultatul – un eveniment de înalt ă ținut ă. Am urm ărit să promov ăm tinerii arti ști romi și s ă încuraj ăm publicul spectator în descoperirea elementelor de identitate cultural ă, folosind limbajul muzicii ca principal mijloc de introspec ție și comunicare. În programul evenimentului s-au reg ăsit piese clasice celebre sub un inedit rearanjament orchestral al muzicienilor Constantin și Nicolae Coco ș, dintre care men țion ăm: ”Dun ărea albastr ă”, „Mar șul Radezky”, „Dans ungar”, piese renumite: „O sole mio”, „Memories”, piese tradi ționale ale romilor, reinterpretate, apar ținând vestitului Barbu Lăutaru, precum și din patrimoniul muzical interna țional al romilor – „Sao Roma, daje”.

Au confirmat participarea la eveniment personalit ăţ i ale societ ăţ ii române şti și mediului politic, precum Pre ședintele Senatului, C ălin Popescu-Tăriceanu, deputatul Aurel Vainer, reprezentan ți ai misiunilor diplomatice din România ale SUA, Germania, Suedia, Institutul Francez, reprezentan ți ai institu țiilor publice centrale și locale, precum Secretariatul General al Guvernului României, Departamentul pentru Rela ții Interetnice, ai societ ăţ ii civile rome şi nerome şi reprezentan ţi ai mass—media, Sala Radio dovedindu-se neînc ăpătoare. Num ărul estimat de beneficiari direc ți: 1000

18. Caravana cultural ă – teatru

Centrul National de Cultura a romilor a desfasurat in perioada 09.11.2016 - 03.12.2016 CARAVANA CULTURALA – TEATRU. In cadrul caravanei au fost prezentate doua piese de teatru: „Prin țul cel obraznic și b ătrânul în țelept” si „Del duma”. „Prin țul cel obraznic și bătrânul în țelept” a fost prezentata in 7 locatii, iar „Del duma” a fost prezentat a din 4 locatii din Bucuresti – Ilfov. Nr. aprox. de beneficiari 130 + 690 = 820

19. Balul studen ților romi

CNCR-RK a organizat în parteneriat cu Asocia ția Uniunea Civic ă a Tinerilor Romi din România, trei evenimente dedicate tinerilor romi din mediul universitar. Prin intermediul acestora, s-a urm ărit promovarea imaginii pozitive a tinerilor romi și a culturii rome în rândul studen ților și în mediul universitar. În cadrul evenimentelor, au avut loc momentele artistice oferite de studentii romi, precum: poezii si colinde interpretate in limba romani, dansuri traditionale, karaoke, expozitie fotografica, concurs Miss&Mister. Balul studen ților romi s-a desf ășurat în 3 ora șe din România: Bucure ști, Cluj-Napoca și Ia și și a avut aprox. 80 de participan ți/eveniment, respectiv 240 în total.

1. Eveniment „Tu ce faci pentru comunitatea ta?” și Balul Studen ților romi - Bucure ști (25.11.2016) 2. Eveniment „Tu ce faci pentru comunitatea ta?” și Balul Studen ților romi - Cluj-Napoca (6.12.2016) 3. Balul Studen ților romi ; „Tu ce faci pentru comunitatea ta?” Ia și (8.12.2016)

Evenimentele au început cu dezbaterea „Tu ce faci pentru comunitatea ta?”, unde s-a discutat despre implicarea activ ă în și pentru comunitatea de romi, importan ța asum ării identit ății atât în societatea civil ă cât și îm mediul universitar și perpetuarea re țelei de tinerei rom din România. Cele trei baluri ale studen ților romi au continuat cu un concurs „Miss & Mister”, cu probe de cultur ă general ă, aptitudini artistice, proba surpriz ă, de îndemânare. Concuren ții au recitat poezii în limba romani, au dansat dansuri tradi ționale rome sau dansuri moderne. În cadrul evenimentului, tineri arti ști romi au avut momente speciale (muzic ă la clarinet, soli ști vocali, muzic ă tradi țional ă rom ă). Num ăr de beneficiari direc ți: 425 (Bucure ști 150; Cluj: 175; Ia și: 100 participan ți)

20. Cercetare de arhiv ă – Romano rodipe II

Baza de date Sclavia Romilor a fost actualizat ă în decembrie 2016 cu un set nou de 225 de documente de arhiv ă. Documentele se refer ă la toate cele trei categorii de robi: m ănăstire ști, boiere ști și domne ști. Documentele noi, introduse anul acesta, sunt din urm ătoarele nou ă colec ții: Colec ția Ministerul Justi ției, Logofe ția Drept ății, Fond M ănăstirea Râmnic, Colec ția Ministerul Justi ției, Departamentul Drept ății Civile, Colec ția George Potra - Țara Româneasc ă, Colec ția

George Potra - Moldova, Colec ția Extrajudiciare, Fondul Episcopia Buz ău, Colec ția Divan Judec ătoresc, Sec ția Criminal ă, Colec ția Departamentul Sp ătăriei. Cele 225 de documente însumeaz ă un num ăr de 2183 de fotografii

21. Gala de excelen ță a romilor

Centrul Na țional de Cultur ă a Romilor – Romano Kher a organizat,în data de 16 decembrie 2016, la Muzeul Na țional de Art ă al României (Foaier 1 și 2), Gala de Excelen ță a Romilor – Edi ția 2016. Evenimentul a fost realizat în parteneriat cu Partida Romilor – Pro Europa.

Având în vedere obiectivul Centrului Na ţional de Cultur ă a Romilor – Romano Kher de conservare şi promovare a culturii tradi ţionale rome, în cadrul Galei a avut loc și o expozi ție cu lucr ări ale unor romi care s-au f ăcut remarca ți, reunite într-o colec ție de art ă rom ă: pictur ă, sculptur ă, fotografie și me ște șuguri rome; acestea au constituit dovada palpabil ă a excelen ței arti știlor și me ște șugarilor expozan ți, în domeniul lor de activitate. Au încântat publicul cu lucr ările lor pictorii Eugen Raportoru și George Vasilescu, sculptorii Marian Petre și Mihaela Cîmpeanu și fotografa Crina Morteanu. Sec țiunea de expozi ție dedicat ă me ște șugurilor rome, amenajat ă de me ște șugari romi selecta ți de Asocia ția

mește șugarilor și comercian ților tradi ționali romi a avut menirea s ă prezinte me ște șugurile seculare ale romilor prin care ace știa și-au câ știgat existen ța de-a lungul timpului: argintari, rudari-lingurari, c ăld ărari. De asemenea, a fost expus și portul tradi țional rom.

Au p ăş it pentru scurt timp în lumina • Sec țiunea Activism: Liliana Ene, Stelic ă reflectoarelor pentru a primi recunoa şterea Baraba ș-Savu public ă a activit ăţ ii lor urm ătoarele • Sec țiunea Tineret: Daniel-Samuel Petril ă persoane, c ărora li s-a r ecompensat (absolvent Facultatea de Limbi și performan ţa şi excelen ţa: Literaturi Str ăine, masterand) • Sec țiunea Muzic ă : Mircea Dumitrescu • Sec țiunea Feminism rom: Nicoleta Bi țu (violonist) • Sec țiunea Premiu special: Alina Șerban • Sec țiunea Teatru : Mihaela Dr ăgan (actri ță ) (actri ță ,) Sorin Sandu (actor), Zita • Sec țiunea Educa ție: Gelu Duminic ă – Moldovan (acrti ță ) biblioteca „Nicolae Gheorghe”, Andreea • Sec țiunea Arte plastice : Mircea Hartac Lăcătu ș (sculptor) • Sec țiunea Literatur ă : Nicolae Avram (poet, Nelu Sorin Stancu (scriitor, Julieta Rotaru (cercet ător la Centrul de Studii Eurasiatice şi Afroasiatice, lector univ.dr. în sanscrit ă), P ăun Ialomi țeanu • Sec țiunea Sport: Cătălin Dumitru (profesor sport), Cristi Mihalache

Tân ărul violonist premiat, Mircea Dumitrescu, a surprins invita ții cu o melodie clasic ă, ar ătându-și talentul, pasiunea și interpretarea de înalt ă calitate – dovezi pentru premiul primit. În cadrul evenimentului, a fost prezentat și raportul de activitate al CNCR pe anul 2016, care a fost primit cu mare interes de publicul prezent. Gala de Excelen ță a Romilor s-a bucurat și în anul 2016 de prezen ța unui public numeros, de aprox. 200 de persoane. Evenimentul a fost înregistrat/filmat de Televiziunea Român ă – Departamentul Minorit ăți și SC Aliat Media.

22. Concert „Filarmonica Romilor”

Având în vedere succesul înregistrat de concertul sus ținut de Filarmonica Romilor – orchestr ă- eveniment în societatea româneasc ă, format ă în principal din muzicieni romi, care a luat fiin ță cu ocazia organiz ării concertului din octombrie 2016 – CNCR-RK și-a propus s ă realizeze un concert tip fusion, de muzic ă clasic ă și tradi țional ă, sub un aranjament orchestral special. Evenimentul cultural a avut loc în data de 16 decembrie 2016, la Sala Auditorium de la Muzeul Na țional de Art ă al României și a fost realizat în parteneriat cu Partida Romilor – Pro Europa. Evenimentul a adus în fa ța publicului orchestra Filarmonica Romilor din România , sub bagheta dirijorului Alexandru Ilie. Orchestra, format ă din muzicieni apar ținând, în marea lor majoritate, minorit ății romilor, a interpretat piese de muzic ă clasic ă, tradi țional ă româneasc ă, l ăut ăreasc ă autentic ă, muzic ă u șoar ă și piese din repertoriul interna țional al romilor. Dintre acestea, amintim: Gelem gelem, Sao Roma Daje, This is My Song – Charlie Chaplin, Bohemian Rhapsody - Queen, Dans Ungar nr.5 – J. Brahms, Mar șul Radetzky – J. Strauss, Libertango – A.Piazzolla, Por Una Cabeza – Carlos Gardel, Hora Staccato -Grigoras Dinicu, Christmas Song ș.a. Programul concertului a cuprins atât armoniz ări ale muzicii tradi ționale române ști, cum ar fi 'O, ce veste minunat ă', 'Mo ș Cr ăciun cu plete dalbe', cât și refrenele de s ărb ătoare ale altor spiritualit ăți, cum ar fi 'Stille Nacht', 'Il est ne le divin enfant', 'Ring Christmas Bells', 'Jingle Bells', 'Deck the Hall', sau ‘White Christmas’, în interpretarea unui cor format din soli ști de etnie rom ă. Acest cor î şi propune s ă fie o extensie la nivel valoric a ceea ce reprezint ă corul Operei Române. Acest liant este marcat nu doar de forma ţia muzical ă a majorit ăţ ii membrilor corului, ci şi de prezen ţa la pupitru a aceluia şi dirijor – Alexandru Ilie – sub conducerea c ăruia au ob ţinut rezultate notabile cu ocazia particip ării la alte evenimente organizate de CNCR (ex.8 Aprilie – Ziua Interna țional ă a Romilor).

În cadrul concertului, M ădălin Voicu Jr. a avut un moment special, cu dou ă piese clasice celebre de Mozart și Rachmaninov, interpretate la pian. Spectatorii au avut prilejul s ă audieze o selec ție dintre cele mai frumoase colinde și cântece de Cr ăciun din repertoriul românesc și universal într-o form ă cizelat ă.

Mini-orchestra lui Marin Alexandru a fost al ături de Filarmonica Romilor pe scena de la Auditorium. Au interpretat împreun ă melodii celebre din repertoriul l ăut ăresc, reorchestrate (Picaturi de untdelemn , Inelu ș, Hora Furtuna. Notorietatea maestrului Marin Alexandru este dat ă nu doar de repertoriul de piese interpretate, deosebit de populare, ci și de entuziasmul pe care artistul și orchestra sa au reu șit s ă le insufle publicului, în timpul spectacolului. În concertele sale, a promovat deopotriv ă cultura rom ă și Un alt moment special al serii a fost ținut de româneasc ă, muzica şi dansurile tradi ţionale. acordeonistul Marian Mexicanu, care a Muzicieni ca Marin Alexandru fac servicii interpretat patru melodii celebre solo și importante muzicii, educând și trezind interesul acompaniat de orchestr ă. spectatorilor.

Atmosfera emo ționant ă a concertului s-a datorat și presta ției unor soli ști vocali remarcabili, dintre care amintesc pe Filip Daniel Panait (bass de oper ă) și M ădălina Păunel, care au avut câte un microrecital în care i-au încântat pe spectatori cu vocile lor (My Way; Ilean ă, Ilean ă ș.a.).

CNCR-RK a distribuit invita ții pentru concert și participan ților la Gala de Excelen ță a Romilor – edi ția 2016, care s-a desf ășurat tot în incinta Muzeului Na țional de Art ă al României. Astfel, de muzica și atmosfera deosebit ă a spectacolului organizat de CNCR în seara de 16 decembrie, în sala Auditorium, s-au bucurat aprox. 500 de persoane. Proiectul a urm ărit s ă promoveze tinerii arti ști romi și s ă încurajeze publicul spectator în descoperirea elementelor de identitate cultural ă, folosind limbajul muzicii ca principal mijloc de introspec ție și comunicare. Realizarea sa s-a înscris în prevederile H.G. 609/2009, respectiv „sprijinirea debutului și afirm ării tinerilor interpre ți și implicarea în educarea prin art ă a publicului pentru receptarea culturii rome” (art.3. al. (1) lit.d) prin promovarea imaginii și cre șterea prestigiului arti știlor romi, „oferirea de programe și servicii culturale pentru satisfacerea nevoilor culturale comunitare, în scopul cre șterii gradului de acces și de participare a

46 cet ățenilor de etnie rom ă la via ța cultural ă (art.3. al. (1) lit.a). Evenimentul a fost înregistrat/filmat de Televiziunea Român ă.

23. Festival de muzic ă lăut ăreasc ă de ascultare

Centrul Na țional de Cultur ă a Romilor a organizat în perioada 17-18 decembrie 2016 „Festivalul de muzic ă l ăut ărească”. În cadrul festivalului au patru tarafuri de muzic ă l ăut ăreasc ă: Taraful Nicu Dorel, Taraful Leonard Iordache, Taraful Ionică Minune, Taraful Marian Mexicanu. Nr. aprox. beneficiari: 200.

24. BeFem – Festival cultural al femeilor din Europa - Belgrad

Centrul Cultural BeFem, ce promoveaz ă arta și cultura creat ă de arti ști femei în Europa, a organizat un eveniment la Belgrad, Serbia, în 3 decembrie 2016. Centrul Na țional de Cultur ă a Romilor – Romano Kher a fost prezent la evenimentul care s-a transformat într-un spa țiu deschis pentru schimb de cultur ă și creare de leg ături între arti știi femei.

Manifestarea a constat în discu ții, spectacole muzicale și de teatru, prezentate de arti ști femei. Ziua Cultural ă BeFem este animat ă de peste 1000 de vizitatori anual. Institu ția noastr ă a dus la evenimentul de la Berlgrad o pies ă de teatru a trupei Giuvlipen, intitulat ă „Gadjo Dildo”. Cele trei actri ţe rome, Mihaela Dr ăgan, Zita Moldovan şi Elena Duminic ă, care au și înfiin ţat trupa de teatru „Giuvlipen” au inventat, cu aceast ă ocazie, şi termenul „feminism” în limba romani.

În piesa „Gadjo Dildo”, ele şi-au propus s ă creeze un spectacol de teatru inspirat din vie ţile femeilor rome, în care s ă arate dificult ăţ ile cu care acestea se confrunt ă când se împart între comunit ăţ i tradi ţionale patriarhale şi comunitatea româneasc ă dominant ă, adesea rasist ă, care le supune la integrare. Publicul spectator a for în num ăr de 80.

C) Organizarea, func ţionarea institu ţiei şi propuneri de restructurare şi/sau de reorganizare, pentru mai buna func ţionare

Conducerea, organizarea și gestionarea activit ății Centrului este asigurat ă de manager (director), în baza contractului de management încheiat de acesta cu Agen ția Na țional ă pentru Romi, în condi țiile legii. Managerul conduce întreaga activitate a Centrului, pe care o reprezint ă în raporturile cu autorit ățile publice, institu țiile și organizațiile, precum și cu persoanele fizice și juridice din țar ă sau din str ăin ătate. Conform organigramei CNCR, în exercitarea atribu țiilor ce îi revin, managerul este sprijinit de un director adjunct programe și proiecte și un director economic, numi ți prin decizia managerului, în urma promov ării concursului organizat de către Centru, în condi țiile legii. Managerul coordoneaz ă activitatea celor doi director adjunc ți, precum și nemijlocit sau prin delegare de competen ță , activitatea compartimentelor din cadrul Centrului: Audit public intern, Juridic, Managementul resurselor umane, Rela ții publice și mass-media, Achizi ții publice, Finan ță ri programe și proiecte, Programe și proiecte, Documentare și cercetare, Ansamblul muzical, Financiar-contabilitate, Administrativ, conform structurii organizatorice a institu ției.

C.1. Situa ția sintetic ă a rezultatelor autoevalu ării aferente Sistemului de Control Intern/ Managerial (SCIM) este prezentat ă mai jos: 2016

STANDARD EVALUARE Standardul 1. Etica și integritatea Conform Standardul 2. Atribu ții, Func ții, Sarcini. Par țial conform Standardul 3. Competen ță / performan ță Par țial conform Standardul 4. Structura organizatoric ă Par țial conform Standardul 5. Obiective Par țial conform Standardul 6. Planificarea Conform Standardul 7. Monitorizarea performan țelor Neconform Standardul 8. Managementul riscului Par țial conform Standardul 9. Proceduri Par țial conform Standardul 10. Supravegherea Par țial conform Standardul 11. Continuitatea activit ății Neconform Standardul 12. Informare și comunicare Conform

Standardul 13. Coresponden ța și arhivarea Conform Standardul 14. Raportarea contabil ă și financiar ă Par țial conform Standardul 15. Evaluarea Sistemului de Control Par țial conform Intern/Managerial Standardul 16. Auditul intern Neconform

4 standarde conforme; 9 standarde par țial conforme; 3 standarde neconforme

Evolu ția implement ării standardelor SCI/M în 2016 compara tiv cu 2015

7 Conform 5 Partial conform 3 Neconform Neconform Partial conform 1 Conform -1 2015 2016

Faptul c ă, în perioada evaluat ă, la nivelul Institu ției, gradul de conformitate a SCI/M cu standardele este par țial conform se justific ă astfel: În anul 2015 legisla ția privind SCI/M a suferit modific ări considerabile, standardele de control intern/manage rial fiind reduse de la 25 de standarde din Ordinul ministrului finan țelor publice nr. 946/2005, republicat, la 16 standarde în Ordinul Secretarului Gen eral al Guvernului nr. 400/2015. Astfel, în ciuda gradului foarte ridicat de înc ărcare a personalului (fluctua ția de personal), la nivelul CNCR-RK, se asigur ă revizuirea şi îmbun ătăţ irea planului de continuitate a activit ăţ ii, astfel încât acesta s ă reflecte întotdeauna toate schimb ările ce intervin în institu ție, respectiv reorganizarea pe care o avem în vedere în anul 2017.

C.2. Dinamica şi evolu ţia resurselor umane ale institu ţiei (fluctua ţie, cursuri, evaluare, promovare, motivare/sanc ţionare) EVOLUTIA RESURSELOR UMANE IN ANUL 2016 IN CADRUL CNCR-RK

Stat de Functii aprobat 920/16.12.2014 si Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decem-

1292/09.09.2016 brie Numar posturi 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 Functii conducere 3 3 3 3 3 3 3 3 2 2 2 2 Functii Executie 24 24 24 24 24 24 24 24 25 25 25 25 Numar posturi ocupate, din care: 20 20 19 19 19 18 18 16 14 14 14 21 Functii conducere 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 Functii Executie 19 19 18 18 18 17 17 15 14 14 14 21 Numar posturi 7 7 8 8 8 9 9 11 13 13 13 6 vacante Functii conducere 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 Functii Executie 5 5 6 6 6 7 7 9 11 11 11 4 Numar posturi vacante / demisie 0 0 1 0 0 0 0 2 0 1 0 0 Functii conducere 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Functii Executie 0 0 1 0 0 0 0 2 0 1 0 0 Numar posturi vacante prin suspendare 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 Functii conducere 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Functii Executie 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 INDICATOR (Grad ocupare) 74 % 74 % 71 % 71 % 71 % 67 % 67 % 59 % 52 % 52 % 52 % 77 % Indicator mediu de ocupare: 66 %

D. Evolu ţia situa ţiei economico -financiare a institu ţiei:

D.1. Execu ția bugetar ă a perioadei raportate Contul de Executie din Venituri proprii si Subventii Aprobate la data : 31.12.2016 Incasari Buget Total Indicatori Venituri aprobat incasari Subventii proprii Sold initial 0 Venituri proprii 1.000 68 68 Subventii 2.610.000 2.514.205 2.514.205 TOTAL VENITURI 2.611.000 2.514.273 2.514.205 68

Plati Buget Total Indicatori Venituri aprobat plati Subventii proprii CHELTUIELI TOTAL din care: 2.611.000 2.514.273 2.514.205 68 Titlul 10-Cheltuieli de Personal 787.000 762.882 762.882 Titlul 20-Bunuri si Servicii 576.000 528.582 525.514 68 Titlul 59-Actiuni cu caracter stiintific si social cultural 1.248.000 1.225.809 1.205.809 0 Titlul 70-Cheltuieli de Capital 0 0 0

Structura plăților realizate în 2016

Titlul 10 -Cheltuieli de Personal Titlul 20 -Bunuri si Servicii

Titlul 59-Actiuni cu caracter stiintific si social cultural Titlul 70 -Cheltuieli de Capital

D.2. Analiza comparativ ă a cheltuielilor de la proiectele realizate de c ătre institu ție

Total cheltuieli Titlul 59 Programe si proiecte

3000000 2000000 1000000 0 2016

D.3. Gradul de acoperire din surse atrase/ venituri proprii a cheltuielilor institu ției Anul 2016 – 0,0027

D.4. Ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor Anul 2016 – 0,0027

D.5. Ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor Anul 2016 - CP/CT*100= 762.882 /2.514.273*100=30.34%

D.6. Ponderea cheltuielilor actiunilor cu caracter știin țific și social cultural(Titlul 59) în totalul cheltuielilor Anul 2016 – C(titlul 59) /CT*100= 1.225.809/2.514.273*100=48,75%

D.7. Gradul de acoperire a salariilor din subven ții Anul 2016 – 100%

D.8. Cheltuieli pe beneficiar (din subven ții, din venituri proprii) Anul 2016 din subventii - 1.225.809 lei / 23.590 beneficiari = 51,96 lei

D. 9. Evolu ţia valorii indicatorilor de performan ţă în perioada raportat ă:

Anul Nr. crt. Indicatori de performan ţă 2016 1. Cheltuieli pe beneficiar (subven ţie + venituri - cheltuieli de capital)/nr. de beneficiari 2. Num ăr de spectacole (teatru, muzic ă, vizionare film) 33 3. Num ăr de ac ţiuni culturale 24 4. Num ăr de beneficiari 23590 5. Num ăr de expozi ţii 3 6. Num ăr de târguri ale me ște șugarilor romi 2

Din datele pe care institu ția le de ține, s-a constatat că num ărul de beneficiari a crescut cu 172% în 2016 comparativ cu 2015, num ărul de spectacole organizate de Institu ție a crescut cu 46%, num ărul ac țiunilor culturale a crescut în 2016 cu 242%. De asemenea, num ărul târgurilor organizate pentru me ște șugarii tradi ționali romi a crescut cu 100%, iar al expozi țiilor de art ă cu 200%.

E) Sinteza programelor şi a planului de ac ţiune pentru îndeplinirea obliga ţiilor asumate prin proiectul de management:

Fiind singura institu ţie de rang na ţional care, prin statutul s ău, are misiunea de a gestiona și promova cultura romilor și având rolul de a interac ţiona cu to ţi profesioni ştii domeniului din țar ă (facilitând accesul la resurse materiale, prin proiectele pe care le realizeaz ă - spa ţii de cercetare, săli de spectacole, resurse logistice și de know-how oferite profesioni știlor în domeniul culturii rome tradi ționale și contemporane), jucând, de asemenea, un rol definitoriu și pentru domeniul cultural românesc actual, Centrul Na țional de Cultur ă a Romilor – Romano Kher, în datele socio-economice actuale, a trebuit, prin viziunea managerului s ău, s ă propun ă un plan temerar, fără referin țe verificate de alte institu ții similare sau modele de influen ță , și s ă contureze un plan ambi țios.

E.1. Scurt ă analiz ă a proiectelor din cadrul programelor (eficacitatea acestora în func ție de r ăspunsul comunit ăț ii la proiectele incluse în acestea) Cele 7 programe și proiectele aferente desf ăș urate în perioada de raportare reflect ă în mod direct viziunea managerial ă asumat ă și obiectivele prioritare ale planului de management. Proiectele realizate în cadrul programelor au fost eficiente, r ăspunsul comunit ății fiind pozitiv, favorabil continu ării și extinderii proiectelor respective. Proiectele realizate în perioada raportat ă și-au propus s ă promoveze cultura rom ă tradi țional ă într-o manier ă modern ă, încercând s ă combat ă stereotipurile negative despre romi, în general. De asemenea, pentru prima dat ă în cei 13 ani de existen ță , Centrul National de Cultura a Romilor - Romano Kher și-a f ăcut

53 sim țit ă/cunoscut ă prezen ța în rândul comunit ăț ilor, institu țiilor statului și în mass-media (televiziuni, presa scris ă), reu șind s ă promoveze valorile culturii rome. Dac ă eficacitatea proiectelor culturale, atunci când ne referim la beneficiari, înseamn ă gradul de satisfac ție a acestora, cre șterea num ărului de participan ți la spectacole și la gradul de fidelizare, atunci putem afirma c ă cele 7 programe ale CNCR-RK, prin proiectele desf șurate în perioada ianuarie – decembrie 2016, și-au atins ținta. Dac ă eficacitatea proiectelor culturale, atunci când ne referim la creatorii din sfera artistic ă, însemn ă gradul de reprezentare și de recunoa ștere a arti șilor, gradul de satisfacere a „nevoilor” comunit ății creatoare de c ătre singura institu ție garant ă a recunoa șterii lor ca arti ști romi, putem afirma c ă un num ăr însemnat de arti ști sau organiza ții activi/e romi/e din domeniul artelor au fost cuprin și în programele Centrului Na țional de Cultur ă a Romilor – Romano Kher, datorit ă unei abord ări integratoare – lăudat ă - de deschidere c ătre toate expresiile artistice, practicile curente sau demersuri de reflexie.

Toate activit ățile Institu ției au fost realizate în acord cu programul minimal propus în planul de management, în limitele impuse de legisla ția în vigoare și de Hot ărârea de Guvern 609/2009 care statueaz ă ac țiunile și activit ăț ile pe care le poate desf ășura CNCR-RK. Din acest punct de vedere, Institu ția noastr ă trebuie s ă de țin ă pârghiile necesare valorific ării, explor ării și exploat ării capacit ăţ ilor intelectuale şi artistice ale romilor care s-au dovedit a fi, de-a lungul istoriei, o adev ărat ă valoare pentru patrimoniul cultural românesc. Pentru a îndeplini aceast ă misiune a Centrului, se urm ăre ște reorganizarea institu ției – fapt asumat și prin planul de management. Așa cum s-a precizat anterior în Raport, demersul a fost f ăcut, prin înaintarea unei propuneri de transformare a CNCR-RK Secretarului General al Guvernului, îns ă acesta a r ămas nesolu ționat pân ă în prezent (ad. 697/31.05.2016 / 20/9419/31.05.2016).

E.2. Programele propuse pentru întreaga perioad ă de management și proiectele derulate în cadrul programelor în perioada raportat ă (2016) PROGRAM Proiecte/ produse culturale 2016 1. Produc ție editorial ă rom ă Volumul „Sufletul p ământului”, Lumini ța Cioab ă Scop: Dezvoltarea produc ției culturale scrise cu tematic ă Volumul „Kaj Jeas, Rromale? Iubiri triste cu parfum de şatr ă”, rom ă Gheorghe P ăun–Ialomi ţeanu Volumul „Nicolae Gheorghe. O via ță dedict ă romilor” Volumul ”THE ROMANIES in the synchrony and diachrony of the contact populations”, monografie de Vasile Burtea Bro șur ă bilingv ă „O Samurdipen. Holocaustul Romilor. România. Deportarea romilor în Transnistria. M ărturii – documente”. Realizare site pentru Cercetarea de arhiv ă privind robila romilor www.sclavia.romilor.ro Bro șura bilingv ă „Romi pentru România” 2. Formarea elitei rome și promovarea excelen ței Caravana cultural ă Scop: Sus ținerea și promovarea excelen ței pentru elevii Gala de excelen ță și tinerii romi 3. Revalorizarea me ște șugurilor tradi ționale rome Târg al me ște șugarilor romi – 8-10 Aprilie 2016 Scop: Salvgardarea, revalorizarea, dezvoltarea și Festivalul Namaste promovarea me ște șugurilor tradi ționale rome - Târg me ște șuguri rome Gala de Excelen ță a Romilor – edi ția 2016 - Târg me ște șuguri rome 4. Program de cercetare „Romano rodipe” Cercetare de arhive – Robia romilor în Ță rile Române Scop: Fundamentarea știin țific ă a arhetipului cultural Realizarea unei expozi ții cu 20 de documente de arhiv ă referitoare la rom și a muta țiilor identit ăț ii rome contemporane Deportarea romilor în Transnistria (2 August) 5. Arte vizuale rome Expozi ție de sculptur ă și pictur ă cu lucr ări ale arti știlor plastici romi (8 Scop: Salvgardarea, revalorizarea, dezvoltarea și Aprilie; Gala de Excelen ță a Romilor, eveniment „Podurile Toleran ței” promovarea patrimoniului cultural rom material și Expozi ția de viori realizate de lutierul rom Kalas Csaba (8 Aprilie) imaterial și a artelor rome contemporane Realizarea unei noi versiuni a filmului ,,Sclavia romilor. Lungul drum către libertate’’ Realizarea unei variante scurte a filmului În numele statului. Holocaustului romilor, lansat de CNCR în ianuarie 2016(pt

evenimentul din 2 August) Expozi ție cu lucr ări ale arti știlor plastici romi (pictur ă, sculptur ă, fotografie) – Gala de Excelen ță a Romilor 6. Educa ție pentru diversitate Dezbatere pe marginea filmului educa țional „Ioana. O rug ă, o dorin ță , Scop: Promovarea culturii și istoriei rome în educa ția un vis împlinit”, lansat la Școala Gimnazial ă „Sf. Voievozi” formal ă, non-formal ă, informal ă Conferin ța „Desegregarea și incluziunea socio-educa țional ă a copiilor romi prin combaterea rasismului și asigurarea calit ăț ii educa ției” Workshopul tematic adresat tinerilor „Importan ța educa ției în combaterea discrimin ării romilor, antisemitismului și p ăstrarea memoriei Holocaustului” (Eveniment „Podurile Toleran ței”, Liceul Matei Basarab) 2 Workshopuri în cadrul evenimentului „Podurile Toleran ței”, Palatul Parlamentului - „Dimensiunile convie țuirii și contribu ții la dezvoltarea României” - „Contribu ții ale etniilor iudaic ă, rom ă și t ătar ă la dezvoltarea României. Semnifica ția toleran ței și riscurile radicaliz ării” Festivalul Namaste: Workshop despre cultura rom ă, influen țele indiene și modernitatea culturii rome contemporane. In cadrul evenimentului de lansare a volumului „Kaj Jeas, Rromale? Iubiri triste cu parfum de şatr ă”, a avut loc dezbaterea pe tema „Scriitori romi în peisajul cultural românesc”. În cadrul evenimentului de lansare a volumului „Nicolae Gheorghe – O via ță dedicat ă romilor”, a avut loc dezbaterea „Anti-rasismul si Noua Perspectiv ă European ă a Politicilor Publice și Etnice pentru Romi” Conferin ța „Roma Talks – demnitate și identitate” a fost organizat în parteneriat cu Asocia ția Romano ButiQ (dezbatere) Realizarea și lansarea filmului – cronograf despre istoria romilor (scenariul, Vasile Ionescu) – 8 Aprilie 7. Artele rome ale spectacolului Recital de vioar ă și pian în interpretarea violonistului Gabriel St ănescu Scop: Promovarea culturii și istoriei rome prin și a pianistului M ădălin Voicu Jr. - 8 Aprilie intermediul artelor spectacolului Moment artistic de teatru inspirat din istoria romilor, în regia Alinei Șerban - 8 Aprilie Concertul de muzic ă coral ă, Corul Artis - 8 Aprilie

Spectacolul de muzic ă l ăut ăreasc ă interpretat ă de o orchestr ă condus ă de dirijorul Marin Alexandru, în compania solistei Rodic ăi Tudor – 8 Aprilie Spectacolul de muzic ă balcanic ă al orchestrei Zuralia – eveniment 8 Aprilie Concert extraordinar – eveniment „Podurile Toleran ței”, Ateneul Român: 1. recital pian M ădălin Voicu jr. 2. concert Zuralia Orchestra Festivalul Namaste: 1. un moment de jazz interpretat de Vali Rupi ță Band 2. moment muzical cu un taraf de muzic ă tradi țional ă romani 3. recital de poezie în limba romani în interpretarea actorilor Zita Moldovan și Sorin Sandu. Evenimentul de lansare a volumului de poezie „Sufletul p ământului”: 1. poezie recitat ă de actorul de etnie rom ă Sorin Sandu 2. microrecital pian M ădălin Voicu jr. Seara 3. microrecital de muzic ă de jazz în interpretarea virtuo șilor muzicieni romi Nicolae și Constantin Coco ș, acompania ți de Tolea Ionu ț Adrian și Iordache Alexandru Emilian. In cadrul evenimentului de lansare a volumului „Kaj Jeas, Rromale? Iubiri triste cu parfum de şatr ă”, a avut loc un moment muzical în interpretarea unor virtuo și muzicieni romi. În cadrul evenimentului de lansare a volumului „Nicolae Gheorghe – O via ță dedicat ă romilor”, a avut loc un recital de muzic ă clasic ă. În cadrul Conferin ței „Roma Talks – demnitate și identitate”, CNCR a organizat un concert de muzic ă flamenco în interpretarea Fra ților Răducanu Band. Realizarea piesei de teatru „Marea ru șine”, regia Alina Șerban În cadrul Caravanei culturale, s-au organizat 11 spectacole de teatru în mai multe localit ăți: 7 spectacole cu piesa de teatru „Prin țul cel obraznic și b ătrânul în țelept” și 4 spectacole cu piesa „Del Duma” Concert Zuralia Orchestra (Festivalul Toamnei, com. B ălțești, jud. Ph)

Concert de muzic ă clasic ă (Sala Radio) Concert „Filarmonica romilor” Festivalul de muzic ă de ascultare – muzic ă l ăut ăreasc ă tradi țional ă Festivalul BeFem, Belgrad, Serbia – sus ținerea și promovarea actri țelor rome cu piesa „Gadjo Dildo” Reeditare CD colinde în limba romani Realizare CD cu pove ști în limba romani „Pove știle copil ăriei”

E.3. Alte evenimente, activit ăți specifice institu ției, planificate pentru 2016

Evenimente/activit ăți 2016 1. Celebrarea, anual ă, a celor mai importante 20 Februarie – Dezrobirea Romilor evenimente din via ța romilor 8 Aprilie – Ziua Interna țional ă a Romilor 18 Decembrie – Ziua Minorit ăților din România 2. Comemor ări 27 ianuarie – Ziua Interna țional ă de Comemorare a Victimelor Holocaustului 2 August – Ziua European ă de Comemorare a Holocaustului Romilor 3. Caravana teatrului și muzicii rome Caravana teatrului rom (nov.2016) - Spectacol de teatru pentru copii – ”Prin țul cel obraznic și bătrânul în țelept” - Piesa de teatru „Del duma. Vorbe ște-le despre mine” 4. Participarea CNCR la manifest ările culturale Festivalul Prim ăvara l ăut ăreasc ă, com. Bălțești, jud. Prahova interne și interna ționale Festivalul Bucuriile Toamnei, com. V ărbil ău, jud, Prahova Festivalul Toameni, com. B ălțești, jud.Ph Festivalul Namaste Festivalul Romaii Poesia Festivalul BeFem Balul bobocilor (Bucure ști, Ia și, Cluj)

Alte evenimente, activit ăți specifice institu ției, planificate pentru 2016

Organizare manifestari culturale Caravana teatru si muzica Caravana film rom Comemorari

0 2 4 6 8

E.4. PRODUSE CULTURALE REALIZATE DE CNCR -RK ÎN 2016 (Produc ție cultural ă) Bro șur ă bilingv ă „O Samudaripen. Holocaustul romilor” Bro șur ă bilingv ă „Romi pentru România” Volum „Sufletul p ământului” , scris de autoarea rom ă Lumini ța Cioab ă Volum „Kaj Jeas, Rromale? Iubiri triste cu parfum de şatr ă” apar ţinând scriitorului rom Gheorghe P ăun –Ialomi ţeanu Volumul de texte, eseuri, diaologuri „Nicolae Gheorghe - O via ță dedicat ă romilor” , coordonator lect. Univ. dr. Nicole ta Bi țu Volumul ”THE ROMANIES in the synchrony and diachrony of the contact populations” , monografie deVasile Burtea Retip ărire volum „Romii. Sclavie și libertate” Autor: Petre Petcu ț Produc ția piesei de teatru „Marea ru șine” , de Alina Șerban Film documentar „ Cronograf istoric” CD cu pove ști în limba romani și român ă „Pove știle copil ăriei” Reeditare CD cu colinde în limba romani Masterizare CD – Concert de muzic ă clasic ă (cu Filarmonica Romilor) O nou ă versiune a docudramei „Sclavia romilor. Lungul drum c ătre libertate” O nou ă versiune a filmului documentar „ În numele statului. Holocaustul romilor”

Evolu ția produc ției culturale a CNCR -RK în 2016

Teatru 2016 Film Publicatii

0 5 10

E.5. Tabelul investi țiilor în programe, concretizat pentru anul 2016 Nr. Investi ţie în Investi ţie în Crt. Programe / surse de finan ţare proiecte în proiecte în 2016- 2016- propusa realizata 1 1. Produc ţie editorial ă rom ă 180.000 108.962 2. Formarea elitei rome şi promovarea excelen ţei 698.000 76.100 3. Revalorizarea me şte şugurilor tradi ţionale rome 197.000 19.665,6 4.Program de cercetare „Romano rodipe” 200.000 17.427,8 5. Arte vizuale rome 150.000 18.873,13 6. Educa ţie pentru diversitate 270.000 107.372,90 7. Artele rome ale spectacolului 520.000 877.407,40 2 Total, din care: 2.215.000 1.225.809 - Surse atrase 900.000 0 - Bugetul autorit ăţ ii 1.315.000 1.225.809

E.6. Proiec ția obiectivelor de management, în raport cu obiectivele prev ăzute în contractul de management. Dupa cum se poate vedea din prezentarea activit ăților realizate de Centrul Na țional de Cultur ă a Romilor – Romano Kher în perioada ianuarie – decembrie 2016, obiectivele de management au fost proiectate în acord cu obiectivele prevazute în contractul de management. Având în vedere că rolul CNCR-RK trebuie s ă fie unul activ, participativ, partenerial, în 2017, inten țion ăm s ă relu ăm procesul de legiferare a transform ării institu ției, prin transformarea CNCR-RK într-o institu ție organizat ă în a șa fel încât s ă reuneasc ă toate pârghiile fundamentale pentru păstrarea, dezvoltarea și promovarea culturii rome (bibliotec ă, teatru, muzeu, școal ă, institut cultural ș.a.).

DIRECTOR, Mihai NEAC ȘU

CUPRINS

A. Evolu ţia institu ţiei în raport cu mediului în care î şi desf ăş oar ă activitatea și în raport cu sistemul institu țional existent ...... p.1 A.1. Colaborarea cu institu ţii, organiza ţii, grupuri informale care se adreseaz ă aceleia şi comunit ăţ i ...... p.1 A.2. Participarea institu ției în/la programe/proiecte europene/interna ționale...... p.3 A.3. Cunoa șterea activit ății institu ției în/de c ătre comunitatea beneficiar ă a acestora ...... p.3 A.4. Evolu ţia imaginii existente şi m ăsuri luate pentru îmbun ătăţ irea acesteia ...... p.4 A. 5. Reflectarea institu ției în presa de specialitate ...... p.5 A. 6. Profilul beneficiarului actual ...... p.9 A.7. Grupurile-ţint ă ale activit ăţ ilor institu ţiei ...... p.11 A.8. Utilizarea spa țiilor institu ției ...... p.11 A.9 Situa ția îmbun ătăț irii spa țiilor: modific ări, extinderi, repara ții, reabilit ări, dup ă caz... p.11 B. Analiza activit ății profesionale a institu ţiei şi propuneri privind îmbun ătăţ irea acesteia ...... p.14 B.1. Adecvarea activit ăţ ii profesionale a institu ţiei la politicile culturale la nivel na ţional şi la strategia cultural ă a autorit ăţ ii ………………………………………………………………. p.16

B.2. Orientarea activit ăţ ii profesionale c ătre beneficiari ...... p.17

B.3. Analiza principalelor direc ţii de ac ţiune întreprinse ……………………………………p.18

B.4. activit ățile culturale desf ăș urate de Centrul Na țional de Cultur ă a Romilor – Romano Kher, în anul 2016 ...... p.20 C. Organizarea, func ţionarea institu ţiei şi propuneri de restructurare şi/sau de reorganizare, pentru mai buna func ţionare ...... p.48 C.1. C.1. Situa ția sintetic ă a rezultatelor autoevalu ării aferente Sistemului de Control Intern/ Managerial (SCIM)...... p.48 C.2. Dinamica şi evolu ţia resurselor umane ale institu ţiei (fluctua ţie, cursuri, evaluare, promovare, motivare/sanc ţionare)...... p.49

D. Evolu ţia situa ţiei economico-financiare a institu ţiei ...... p.50 D.1. Execu ția bugetar ă a perioadei raportate...... p.50 D.2. Analiza comparativ ă a cheltuielilor de la proiectele realizate de c ătre institu ție...... p.52 D.3. Gradul de acoperire din surse atrase/ venituri proprii a cheltuielilor institu ției...... p.52 D.4. Ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor...... p.52 D.5. Ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor...... p.52 D.6. Ponderea cheltuielilor actiunilor cu caracter stiintific si social cultural(Titlul 59) în totalul cheltuielilor ...... p.52 D.7. Gradul de acoperire a salariilor din subven ții...... p.52

D.8. Cheltuieli pe beneficiar (din subven ții, din venituri proprii)...... p.52 D. 9. Evolu ţia valorii indicatorilor de performan ţă în perioada raportat ă ...... p.53 E. Sinteza programelor şi a planului de ac ţiune pentru îndeplinirea obliga ţiilor asumate prin proiectul de management ...... p. 53 E.1. Scurt ă analiz ă a proiectelor din cadrul programelor...... p.53 E.2. Programele propuse pentru întreaga perioad ă de management și proiectele derulate în cadrul programelor în perioada raportat ă (2016) ...... p.54 E.3. Alte evenime nte, activit ăți specifice institu ției, planificate pentru 2016 ...... p.58

E.4. Produse culturale realizate de CNCR-RK în 2016 ...... p.59

E.5. Tabelul investi țiilor în programe, concretizat pentru anul 2016...... p.60 E.6. Proiec ția obiectivelor de management, în raport cu obiectivele prev ăzute în contractul de management ...... p.60

Cuprins ...... p.61