1 DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii Moldova De Legislatura a XX-A SESIUNEA a II-A ORDINARĂ – FEBRUARIE 2015

DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XX-a SESIUNEA a II-a ORDINARĂ – FEBRUARIE 2015 Ședința din ziua de 27 februarie 2015 (STENOGRAMA) SUMAR

1. Declararea ședinței ca fiind deliberativă. (Onorarea Drapelului de 3 Stat al Republicii Moldova.)

2. Dezbaterea ordinii de zi și aprobarea ei. 4-10

3. Dezbaterea și adoptarea în lectura a doua a proiectului de Lege 10-11 nr.20 din 30 ianuarie 2015 pentru ratificarea Acordului privind participarea Republicii Moldova la Programul UE „Competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME 2014–2020)”.

4. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură și adoptarea în lectura a 11-32 doua a proiectului de Lege nr.16 din 21 ianuarie 2015 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în vederea realizării Proiectului de achiziție a locomotivelor și restructurarea infrastructurii feroviare.

5. Dezbaterea, aprobarea în primă lectură și adoptarea în lectura a 32-46 doua a proiectului de Lege nr.24 din 5 februarie 2015 pentru modificarea Legii privind administrația publică locală nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 (art.90, 92).

6. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.21 din 46-63 30 ianuarie 2015 cu privire la declararea anului 2015 Anul Veteranilor Marelui Război pentru Apărarea Patriei 1941–1945.

7. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.38 din 68-71 25 februarie 2015 pentru constituirea unei comisii speciale permanente de control al declarațiilor cu privire la venituri și proprietate și al declarațiilor de interese personale ale președintelui și membrilor Comisiei Naționale de Integritate.

8. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.39 din 71-72 25 februarie 2015 privind modificarea componenței nominale a unor comisii permanente ale Parlamentului.

9. Dezbaterea și respingerea proiectului de Hotărîre nr.607 din 72-75; 9 martie 2011 pentru completarea Hotărîrii Parlamentului 78 nr.433-XII din 26 decembrie 1990 cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare şi la zilele de odihnă în Republica Moldova.

10. Dezbaterea și respingerea proiectului de Lege nr.1664 din 12 iulie 75; 2012 privind modificarea Anexei nr.1 din Titlul IV al Codului 78 fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997.

11. Dezbaterea și respingerea proiectului de Lege nr.56 din 76; 11 februarie 2013 pentru modificarea și completarea Legii nr.414- 78 XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule.

12. Dezbaterea și respingerea proiectului de Lege nr.232 din 6 iunie 76; 2013 pentru modificarea articolului 124 al Codului muncii al 78 Republicii Moldova nr.154 din 28 martie 2003.

13. Dezbaterea și respingerea proiectului de Lege nr.1806 din 28 mai 77; 2008 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative 78 (Legea cu privire la activitatea farmaceutică – art.51, 10, 11 ş.a.; Legea cu privire la medicamente – art.3, 5, 7 ş.a.).

14. Dezbaterea și respingerea proiectului de Lege nr.236 din 10 iunie 77; 2013 pentru completarea articolului 14 alineatul (2) din Legea 78 nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală.

15. Prezentarea și dezbaterea Raportului cu privire la activitatea 78-107; Consiliului Coordonator al Audiovizualului din Republica 112-120 Moldova în anul 2013 în cadrul proiectului nr.155 din 31 ianuarie 2014. Prezintă domnul Dinu Ciocan, Președintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

16. Prezentarea și dezbaterea Raportului cu privire la activitatea 78-107; Consiliului Coordonator al Audiovizualului din Republica 112-120 Moldova în anul 2014 în cadrul proiectului nr.124 din 31 ianuarie 2015. Prezintă domnul Dinu Ciocan, Președintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului.

17. Dezbaterea proiectului de Hotărîre nr.42 din 27 februarie 2015 cu 107-112 privire la Raportul anual al Consiliului Coordonator al Audiovizualului al Republicii Moldova pentru anul 2013. Din lipsă de cvorum, dezbaterile s-au întrerupt.

18. Dezbaterea proiectului de Hotărîre nr.43 din 27 februarie 2015 cu 107-112 privire la Raportul anual al Consiliului Coordonator al Audiovizualului al Republicii Moldova pentru anul 2014. Din lipsă de cvorum, dezbaterile s-au întrerupt.

19. Din lipsă de cvorum, ședința a fost întreruptă. 120-121

Ședința începe la ora 10.05 Lucrările sînt prezidate de domnul Andrian Candu, Președintele Parlamentului, asistat de doamna Liliana Palihovici și de domnul Vladimir Vitiuc, vicepreședinți ai Parlamentului.

Domnul Andrian Candu: Dragi colegi, bună dimineața. Vă salut pe toți și vă rog să luați locul. Iar Secretariatul, Să anunțați prezența.

Domnul Maxim Ganaciuc – șeful Direcției generale documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului: Doamnelor și domnilor deputați, La ședința de astăzi și-au înregistrat prezența 92 de deputați. Nu s-au înregistrat deputații: Dîrda Iurie, Ghimpu Mihai, Radvan Marina, Țap Iurie, Vlah Irina – cerere; Brega Gheorghe, Lucinschi Chiril – deplasare; Smirnov Eduard, Țurcan Vladimir – concediu medical.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. Ședința este deschisă, deliberativă. Și vă rog frumos să onorăm Drapelul de Stat. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.) Vă mulțumesc frumos. Înainte de a trece la discuții pe marginea ordinii de zi și examinarea subiectelor propuse, dați-mi voie să vă anunț că, în baza deciziei Curții Constituționale, prin Hotărîrea nr.4, au fost validate mandatele de deputat în Parlament ale următorilor deputați acum deja. Am să le dau citire numelor și dacă nu-i nici o problemă să se ridice persoanele și să-i salutăm: Aliona Goța, pe lista Partidului Liberal Democrat din Moldova. Bine ați venit! (Aplauze.) Petru Știrbate – Partidul Liberal Democrat din Moldova. Bine ați revenit! (Aplauze.) Maria Ciobanu – Partidul Liberal Democrat din Moldova. Bine ați revenit! (Aplauze.) Și Ion Balan, la fel, Partidul Liberal Democrat din Moldova. (Aplauze.)

Elena Gudumac – Partidul Comuniștilor din Republica Moldova. Bine ați venit! (Aplauze.) Efrosinia Crețu – Partidul Democrat din Moldova. (Aplauze.) Eugeniu Nichiforciuc – Partidul Democrat din Moldova. (Aplauze.) Nicolae Molozea – Partidul Democrat din Moldova. (Aplauze.) Vladimir Andronachi – Partidul Democrat din Moldova. Mihaela Iacob – Partidul Liberal. (Aplauze.) Ion Casian – Partidul Liberal. (Aplauze.) Și Vladimir Cernat – Partidul Liberal. (Aplauze.) Bine ați venit în rîndul deputaților! Vă dorim succese, sîrguință, eficiență și numai bine. La fel, în perioada premergătoare ședinței de astăzi, și-au sărbătorit ziua de naștere cîțiva colegi de ai noștri, și anume: Raisa Apolschii. (Aplauze.) La mulți ani! Galina Balmoș. (Aplauze.) La mulți ani! Vadim Pistrinciuc. (Aplauze.) Și Irina Vlah. Le urăm „La mulți ani”, multă sănătate și succese frumoase. Ordinea de zi a fost înaintată de către Biroul permanent, ceea ce a fost distribuit. În afară de aceasta mai sînt și cîteva demersuri scrise, în baza Regulamentului, a articolului 46. Doamnă Domenti, Vă rog frumos. Văd o solicitare scrisă. Poftiți. Aveți cuvîntul.

Doamna Oxana Domenti: Domnule Președinte, Stimați colegi, Nu vreau să fac modificări la ordinea de zi, dar vreau să invit în cadrul Orei Guvernului, să fac o invitație în cadrul Orei Guvernului pentru mai mulți funcționari, inclusiv pentru ministrul finanțelor – cu informația cu privire la finanțarea plăților sociale și a transferurilor pe care le face pentru aceste plăți sociale, dar și pentru ministrul muncii și protecției sociale, doamna Ruxanda Glavan, – cu informația privind achitarea și beneficierea de plăți sociale în general, dar și în particular, cu informația privind beneficierea de pensii și alocații sociale de către beneficiarii deținători ai pașapoartelor de tip ex-sovietic, avînd informația că în prezent există careva impedimente în acest sens. La fel, dacă vinerea trecută am considerat prematură invitația noului ministru al sănătății, în funcție doar de o zi, aici, în Parlament, chiar am calificat-o drept o încercare de împiedicare a acestuia de a se implica în redresarea urgentă a situației de pe piața farmaceutică. Acum, după opt zile de activitate a ministrului în această funcție, credem că ministrul ar putea să vină în Parlament să ne informeze despre măsurile întreprinse timp de o săptămînă și despre evoluția situației în aprovizionarea cu medicamente a populației. Noi în comisie am ascultat acest subiect, îl ținem permanent la control, am venit chiar și cu anumite recomandări către Guvern de redresare a situației în domeniul aprovizionării populației cu medicamente, de aceea credem că este

4 momentul oportun ca domnul ministru să informeze tot Parlamentul cu privire la măsurile care le-a întreprins. Deja, cum este primit, conform Regulamentului să fie invitați cu informația acei trei miniștri. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos, doamnă Domenti. Ați făcut respectiv propunere și invitație pentru Ora Guvernului care normal se ține în fiecare zi de joi, respectiv ar fi săptămîna viitoare. Țin să vă anunț, și pentru informare întregului plen, că la ședința Biroului permanent din această săptămînă s-a discutat despre desfășurarea Orei Guvernului, în general, luînd în considerare că prima ședință din această săptămînă este ziua de vineri. Am promis atunci că voi face această propunere și dezbatere eventuală în plen, dar, de fapt, probabil e mai puțin de dezbătut, ci mai repede de propus și de votat. Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova a făcut propunerea ca Ora Guvernului să fie astăzi, luînd în considerare că nu este ziua de ieri, de joi. O altă propunere este, bineînțeles, ca să rămînă așa cum e potrivit Regulamentului, în ziua de joi obișnuit, săptămîna viitoare. Sînt nevoit, totuși să supun la vot propunerea Partidului Socialiștilor. Cine este pentru, vă rog frumos să votați. În minoritate, propunerea n-a fost acceptată. Rămîne pentru ziua de joi, săptămîna viitoare – Ora Guvernului. Pentru joia viitoare – Ora Guvernului. Gata. Vă rog frumos, este depășit subiectul. Domnule Leancă, Nu aveți nimic? De procedură. Vă rog frumos.

Domnul Iurie Leancă: De procedură, domnule Președinte. Stimați colegi, În baza articolului 4 al Regulamentului Parlamentului Republicii Moldova, țin să informez plenul Parlamentului despre decizia mea de a mă retrage din Fracțiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Andrian Candu: Se ia act doar de acest demers. Domnul Carpov.

Domnul Eugen Carpov: Stimate domnule Președinte, În conformitate cu punctul 7 și punctul 11 ale articolului 4 din Regulamentul Parlamentului, anunț în fața plenului decizia mea de a părăsi Fracțiunea PLDM. (Aplauze.)

Este o decizie asumată pe care am luată-o urmare a analizei evoluțiilor care s-au produs în ultima perioadă. Constat că acțiunile PLDM, de după alegerile parlamentare din toamna anului trecut, nu mai corespund cu promisiunile partidului făcute în fața alegătorilor …

Domnul Andrian Candu: Domnule Carpov …

Domnul Eugen Carpov: … campaniei electorale.

Domnul Andrian Candu: Domnule Carpov, Mă scuzați.

Domnul Eugen Carpov: În continuare, îmi voi continua …

Domnul Andrian Candu: Domnule Caprov, Mă scuzați, dacă e vreo declarație …

Domnul Eugen Carpov: Nu, nu.

Domnul Andrian Candu: … atunci, potrivit Regulamentului, trebuie să vă înscrieți cu declarație la sfîrșit de ședință. Vă mulțumesc frumos. Vă mulțumesc. Demers din partea … Da, domnule Filat, Vă rog frumos.

Domnul Vladimir Filat: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Stimați colegi, Noi am luat act de această decizie a colegilor. Și doar o singură mențiune și speranță că la baza acestei decizii nu este același raționament care a fost la baza părăsirii Partidului Comuniștilor de către atunci tovarășul Dodon, doamna Greceanîi și cine a mai plecat atunci la acea etapă de timp. Dar voi știți că eu știu ce a fost la baza deciziei voastre de a părăsi Partidul Comuniștilor. (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Doar ca replică, fiindcă ați fost nominalizat. Vă rog frumos. Domnul Dodon.

Domnul Igor Dodon: Da, eu vă mulțumesc, domnule Președinte. Stimați colegi, Ne amintim cu toții de bravada domnului Filat la începutul acestei sesiuni, cînd ne recomanda nouă, socialiștilor, să fim atenți, cînd am spus că sîntem cea mai mare fracțiune, pentru a menține membrii în echipă. Domnule Filat, Constatăm că dumneavoastră nu ați fost atent și începeți să pierdeți membrii de echipă. Vă urăm succes în această pierdere și cred că va continua. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, Stimați colegi, Dragi colegi, Dacă nu vreți să aveți o replică, vă rugăm frumos să nu nominalizați persoanele. Replică la replică nu se poate. Domnule Voronin, Vă rugăm frumos.

Domnul Vladimir Voronin: Noi, cîtva timp în urmă, am format o comisie a Parlamentului referitor la situația ce se întîmplă cu leul nostru moldovenesc. Timpul trece, noi stăm toți pe loc, nu cunoaștem nimic. Eu vreau să aflu, cînd totuși o să fie mișcări? Cînd o să-l vedem pe Drăguțanu aici? Cînd o să-i vedem pe acei … nu membrii comisiei parlamentare, deputații poate să nu ajungă fără asistența instituțiilor statale respective la această problemă, cînd o să-i vedem pe acei care sînt obligați direct, reieșind din funcțiile pe care le ocupă: Procuratura Generală, Centrul Național Anticorupție, alte instituții, cînd ei o să raporteze Parlamentului ce se întîmplă și de ce noi stăm pe loc, dimpotrivă se înrăutățește situația cu valuta noastră națională? Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Domnul Răducan, Vă rugăm frumos, maxim timp de un minut, să dați o mică-mică informație cu privire la mersul lucrărilor comisiei de anchetă, ceea ce se poate da plenului la ora actuală. Domnul Răducan.

Domnul Marcel Răducan: Domnule Președinte, Stimați colegi, Vreau să informez că la ziua de astăzi comisia s-a întrunit de mai multe ori. Pot să spun că am transmis Băncii Naționale un șir de întrebări la care așteptăm răspuns. Astăzi, în a doua jumătate a zilei, vor fi audiate organele de anchetă. Nu putem să interogăm organele de anchetă, nu putem să invităm Procuratura Generală conform legii, nu putem să invităm instanțele de judecată. Va fi prezent Serviciul de Informații și Securitate și va fi prezent Centrul Național Anticorupție, care vor raporta pe dosarele care sînt în limita posibilităților și competenței dînșilor. Pe parcurs vă vom informa despre mersul lucrărilor și care este situația la ziua de astăzi. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Un alt demers venit, solicitarea pentru a include pe ordinea de zi proiectul nr. 387 din 29 decembrie 2014 care se referă la un proiect de Hotărîre cu privire la declararea anului 2015 – Anul Marii Victorii. Cinci subsemnați, oricum din partea fracțiunii cine ar vrea să… Domnul Sorocean, Vă rog frumos, aveți un minut la dispoziție.

Domnul Victor Sorocean: Da, noi solicităm includerea în ordinea de zi a ședinței plenare a Parlamentului la ziua de astăzi proiectul Hotărîrii cu privire la declararea anului 2015 – Anul Marii Victorii în țara noastră. Și vă rog, supuneți la vot propunerea fracțiunii.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Reamintesc tuturor că există deja un proiect de Hotărîre cu privire la declararea anului 2015 – Anul Veteranilor Marelui Război pentru Apărarea Patriei proiectul cu nr. 4 pe ordinea de zi. Oricum regulamentar a fost făcută o altă propunere. Respectiv o propun votului: cine este pentru, vă rog frumos să votați. Nu a fost susținută o astfel de propunere. Mai sînt două demersuri din partea Fracțiunii Partidului Socialiștilor, unul ce ține de denunțarea Acordului de Asociere, care nu este reglementar.. regulamentar și nu-l voi supune votului. La fel mai este un demers pentru a audia reprezentanții Procuraturii Generale și a cîtorva instituții, ce ține de reținerea și punerea sub arest a unor persoane, la fel făcută de către deputații Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, ceea ce nu corespunde articolului 122 din Regulamentul Parlamentului, care interzice punerea unor întrebări ce se referă la înfăptuirea justiției și urmărirea penală. Și din acest considerent, la fel n-am să-l supun votului.

La fel mai este un demers din partea Fracțiunii Partidului Socialiștilor ce ține de proiectul numărul 30. Raport nu există și, regulamentar, articolul 46, care prevede doar excepții, la fel nu ne permite și nu-mi permite mie să includ un astfel de proiect pe ordinea de zi. De aceea voi supune votului, dacă nu există alte proiecte pe ordinea de zi. Doar de procedură, domnul Ceban.

Domnul Ion Ceban: Vă mulțumesc mult. Domnule Președinte, Eu nu înțeleg cum se face așa că, de exemplu, ați dat cuvîntul la trei persoane din partea Fracțiunii Partidului Comuniștilor, absolut, după părerea noastră, neregulamentar. Că n-a fost nici de procedură, nu este înaintat nici un demers în adresa dumneavoastră. Noi am solicitat, așa cum prevede Regulamentul, mai multe subiecte pe ordinea de zi. Este normal ca să le supuneți la vot. Este de competența plenului să ia decizii da sau nu. De exemplu, în cazul deținuților politici pe care noi îi considerăm că astăzi se află, indiferent de interpretarea pe care o dați dumneavoastră, este rezoluția Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, este un document scris care vizează că cetățenii, de exemplu, Grigorciuc, Amemberg și alții sînt deținuți politici.

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos.

Domnul Ion Ceban: Haideți să examinăm în plenul Parlamentului.

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, vă rog frumos deconectați microfonul.

Domnul Ion Ceban: Pînă astăzi… Domnule Președinte, Dați-mi voie vă rog să-mi finalizez gîndul.

Domnul Andrian Candu: Tehnicienii sînt rugați să deconecteze microfonul.

Domnul Ion Ceban: Denunțarea Acordului…

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Dați-mi voie să fac trimitere la articolul 122 din Regulamentul Parlamentului, care interzice formularea întrebărilor care conduc în amestecul în

înfăptuirea justiției și urmărirea penală. Iată de ce subiecte de genul acesta nu se vor discuta în plen decît în baza legii și a Regulamentului Parlamentului. Bine, cu referire la rezoluție, dacă ați făcut mențiunea respectivă. Doamna Palihovici, Cu referire la rezoluția Consiliului Europei.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Ceban, Nu există rezoluția Consiliului Europei. Este o inițiativă a unui grup de deputați pentru… este o inițiativă a unui grup de deputați din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei prin care solicită informații de la Republica Moldova. Vă rog, nu duceți opinia publică în eroare: nu există nici o rezoluție pe acest subiect.

Domnul Andrian Candu: Domnule Ceban, Nu ați fost vizat în nici într-un fel. Vi s-a dat răspuns tehnic la ceea ce ați menționat, nu a fost vizată persoana dumneavoastră, imaginea, reputația, integritatea și multe altele. Luînd în considerare că deja avem 22 de minute de pierdere de timp, relativă pierdere de timp, vă rog frumos să ne expunem pe marginea ordinii de zi propusă de Biroul permanent, cea care a fost și distribuită vouă, deputaților, ordinea de zi cu 9 proiecte pe ordinea de zi. Cine este pentru vă rog frumos să votați. Majoritatea. Și să trecem la examinarea ei. Primul proiect de Lege este cel cu referire la ratificarea Acordului privind participarea Republicii Moldova la Programul UE „Competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME 2014–2020)”. Dacă îmi aduc aminte, mai era vorba doar despre raportul comisiei pentru lectura a doua. Iată de ce îl invit, domnul Corman, eventual de pe loc, da, dacă e puțin, domnul Corman să dați citire raportului pentru a doua lectură.

Domnul Igor Corman: Da, mulțumesc, domnule Președinte. Vă aduc la cunoștință că în adresa comisiei nu au parvenit propuneri referitor la proiectul de lege pentru lectura a doua. Totodată, în rezultatul dezbaterilor, în cadrul comisiei, nu a fost acumulat numărul necesar de voturi în favoarea adoptării acestui proiect de lege. Deci urmează ca decizia privind ratificarea acestui Acord să fie luată de către plenul Parlamentului.

Domnul Andrian Candu: Întrebări în adresa comisiei. Domnule Ceban, Aveți întrebări în adresa comisiei? Atunci vă rog frumos deconectați microfonul.

Dacă nu sînt întrebări în adresa comisiei, supun votului pentru a adopta în lectura a doua și ultima acest proiect de lege. Cine este pentru, vă rog frumos să votați și numărătorii să dea rezultatele pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 1 – 2. Sectorul nr. 2 – 42. Sectorul nr. 3 – 14.

Domnul Andrian Candu: Cu 58 de voturi proiectul de lege a fost adoptat. Al doilea proiect de lege supus spre examinare este cel cu numărul 16 din 21 ianuarie 2015, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în vederea realizării Proiectului de achiziție a locomotivelor și restructurarea infrastructurii feroviare. Îl invităm la tribuna principală pe domnul Vladimir Cebotari, viceministru al transporturilor și infrastructurii drumurilor să prezinte proiectul de lege.

Domnul Vladimir Cebotari – viceministru al transporturilor și infrastructurii drumurilor. Buna ziua. Stimate domnule Președinte, Onorat Prezidiu, Doamnelor și domnilor deputați, Propunem atenției dumneavoastră pentru aprobare proiectul de Lege privind ratificarea Acordului de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare în vederea realizării Proiectului de achiziție a locomotivelor și restructurarea infrastructurii feroviare. Acest proiect negociat cu banca finanțatoare vine de fapt să asiste Republica Moldova, prin acordarea unui împrumut în valoare de 52,5 de milioane de euro pentru achiziția aproximativ a 11 locomotive magistrale și pentru reabilitarea infrastructurii de cale ferată. De asemenea, acest proiect include și alte componente, precum realizarea studiilor de fezabilitate, finanțarea lucrărilor de proiectare, lucrărilor de supervizare, organizarea sau elaborarea unui Plan pentru raționalizarea costurilor de personal, realizarea unui Plan pentru implementarea unor politici de management ecologic la întreprindere și de eficientizare a resurselor energetice. Împrumutul respectiv este acordat pentru o perioadă de 30 de ani, cu o perioadă de amînare a plății de 3 ani de zile și în condiții financiare foarte atractive, aceasta presupunînd o rată a dobînzii de 1%, plus Euribor 01, ceea ce astăzi ar constitui aproximativ 1,5%. Suma respectivă a împrumutului urmează a fi rambursată în baza unui contract de împrumut subordonat, care urmează a fi încheiat între Guvernul Republicii Moldova și Căile Ferate din Republica Moldova.

Acest proiect este fezabil și fezabilitatea lui a fost evaluată atît de experții europeni, la momentul cînd se desfășurau negocierile pentru contractarea acestui împrumut, precum și de către noi. Și anume rambursarea împrumutului, indiferent de proiectele de restructurare a căilor ferate, urmează să fie efectuată din contul plății sau taxelor pentru infrastructură, care urmează să fie administrată de către o întreprindere dedicată separată a căilor ferate. Necesitatea împrumutului este dictată de situația în care se află astăzi atît infrastructura feroviară, dar cît și, de fapt, starea locomotivelor existente, datorită cărora și se efectuează operațiunile de transport. Rugăm să susțineți acest proiect și să ratificați. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Întrebări către raportor? Domnul Sorocean.

Domnul Victor Sorocean: Domnule raportor, Spuneți-mi, vă rog, nu este mai eficient de trecut la ideea de renovare, reconstrucție a locomotivelor care sînt acum, decît de procurat noi? Este informația că renovarea aceasta va costa de două ori mai puțin decît procurarea noilor locomotive.

Domnul Vladimir Cebotari: Acest aspect a fost evaluat în procesul de pregătire a studiilor de fezabilitate și, din păcate, nu este mai eficient să renovăm locomotivele existente din simplul considerent că infrastructura existentă, tipul mărfurilor care sînt transportate astăzi, modul de formare a garniturilor necesită un alt tip de locomotive, cu un alt tip de putere și cu alt tip de tracțiune. Aceasta ar însemna că dacă păstrăm locomotivele existente, cu puterea sau capacitatea care există astăzi, vom fi nevoiți să combinăm două, dacă nu trei locomotive, pentru a face o singură operațiune de transport. Or, astăzi tipul transportărilor efectuate de noi ar însemna că deținînd unele locomotive cu o putere mai mare putem utiliza o singură locomotivă, ceea ce ar însemna economii doar pe combustibil mult mai eficiente decît în cazul renovării locomotivelor deja pe care le deținem. Nu mai menționez și faptul că locomotivele existente în parcul Căilor Ferate au aproximativ… cele mai noi au aproximativ 30 de ani de zile. Or, la așa o vîrstă este foarte… trebuie să ne punem multe semne de întrebare dacă face și pe ce perioadă urmează să renovăm aceste locomotive.

Domnul Victor Sorocean: Eu nu-s de acord cu dumneavoastră. Nu este vorba de făcut din 2, 3, una, dar este vorba de renovarea unei locomotive, pe baza care rămîne de schimbat și motorul, și alte piese sau necesitatea care este în locomotivă. Sînt uzinele, sînt proiectele care există acum în țările CSI, care fac lucrul aceasta. Despre aceasta vorbesc.

Domnul Vladimir Cebotari: Eu am înțeles perfect întrebarea dumneavoastră, dar pentru o locomotivă proiectată, pentru a transporta, să zicem, 1000 de cai putere la general, noi o vom renova și va transporta, iarăși va avea o putere de 1000 de cai putere. Or, noi ne propunem pe alocuri să avem locomotive care transportă, de exemplu, 3000 de cai putere. Aceasta este diferența.

Domnul Victor Sorocean: Și a doua întrebare, domnule Preşedinte.

Domnul Andrian Candu: Da. A doua întrebare. Vă rog frumos.

Domnul Victor Sorocean: Spuneți, vă rog, este stipulat în proiect că întîi – achiziționarea locomotivelor și după aceasta restructurizarea sau renovarea, sau modernizarea infrastructurii? Nu-i mai eficient de pus infrastructura ca primă sarcină de făcut și pe urmă de procurat locomotivele? Că sînt două tranșe de bani care se dau de bancă.

Domnul Vladimir Cebotari: Este adevărat, sînt două tranșe, dar procesele se realizează în paralel și fiecare tranșă are o listă de condiționalități, care urmează a fi împlinită pînă la debursarea sumelor financiare. Și aceasta… în dependență de modul în care noi vom înainta în realizarea precondițiilor, vom debursa aceste sume bănești. Or, pentru selectarea consultanților în scopul achiziției locomotivelor sau realizarea proiectului de fezabilitate pentru reabilitarea infrastructurii, procesele deja sînt lansate în paralel. Urmează… sîntem dependenți deja cursului procesului cum va fi… cum vor evolua.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Domnul Voronin. Dacă aveți întrebări.

Domnul Vladimir Voronin: De la început o obiecție către conducerea Parlamentului, Prezidiului Parlamentului.

Noi, din start, am avut o înțelegere că în Parlament o să vină să raporteze primele persoane – miniștrii. De ce se încalcă această înțelegere? Prima întrebare. Și pentru dumneavoastră. Achiziționarea acestor locomotive, clar lucru, că ele o să fie pe dimensiunea aceasta largă, estică, aveți deja prognoze din care părți o să fie ele cumpărate, de unde și cum?

Domnul Vladimir Cebotari: Nu. Identificarea furnizorilor locomotivelor urmează să fie efectuată în cazul unui proces de… unei licitații deschise internaționale, în baza unor condiții tehnice, care vor fi elaborate de către consultanți, iarăși selectați în baza unor licitații internaționale. Deci noi vom pune la dispoziție, în cadrul licitației, către toate părțile interesate, condițiile tehnice sau specificațiile pentru locomotivele care corespund cererilor de transportare în Republica Moldova. Toți ofertanții interesați, care au un produs eligibil, conform acestor specificații tehnice, vor înainta oferte și cea mai convenabilă, cea mai avantajoasă ofertă va fi selectată pentru achiziția locomotivelor.

Domnul Andrian Candu: Domnul Voronin. Vă rog frumos.

Domnul Vladimir Voronin: Nu întrebarea a treia, dar o clarificare. Dumneavoastră n-ați calculat случайно, nu-i mai convenabil de arendat locomotive de la Станция Раздельная ucraineană decît de cumpărat locomotive noi pentru a duce un ciuhal cu ceva, cu trei locomotive, cum ați explicat dumneavoastră numai ce, cîteva clipe în urmă.

Domnul Vladimir Cebotari: Noi am evoluat și aceste scenarii, dar Republica Moldova trebuie să dețină propriile sale locomotive. Și, mai mult ca atît, în Republica Moldova, conform legislației existente, serviciile de cale ferată la moment sînt un serviciu prestat în regim de monopol doar de Căile Ferate, cu activele proprii, care sînt transmise în gestiune. Și înseși nici Căile Ferate ale Ucrainei nu au un parc mai modern sau care ar avea un surplus de locomotive, care pot fi transmise în locațiunea altor întreprinderi. Cunoaștem că ei se confruntă exact cu același deficit cu care ne confruntăm și noi.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos.

Ce ține de mențiunea dumneavoastră, domnule Preşedinte Voronin, într-adevăr, recomandabil ar fi, și aici am să rog și Secretariatul Parlamentului să atragă atenția ca primele persoane, de regulă, să fie invitate pentru a prezenta rapoartele. Domnul Furculiță, Vă rog frumos.

Domnul Corneliu Furculiță: Domnule raportor, Spuneți-mi, vă rog, dacă ați evaluat care porțiuni de cale ferată vor fi renovate și pe ce sectoare?

Domnul Vladimir Cebotari: În prealabil au fost efectuate astfel de evaluări și preponderent se pune accentul pe porțiunile de căile ferate Chișinău – Ungheni, deoarece aceasta este porțiunea de cale ferată cu cel mai intens trafic. Însă la prima etapă de realizare a acestui proiect vor fi selectate de către specialiștii tehnici cele mai critice sectoare pentru siguranță, deoarece la o etapă ulterioară această asistență urmează a fi extinsă, inclusiv prin acordul de împrumut, care urmează să fie negociat și semnat cu Banca Europeană de Investiții. Valoarea proiectului, astfel, va atinge mai bine de 105 milioane de euro și cu extinderea ulterioară a acestui proiect, în condițiile în care el va fi fezabil pînă la aproximativ 400 de milioane de euro, ce ne va permite să reabilităm întreaga infrastructură feroviară a Republicii Moldova.

Domnul Andrian Candu: Aveți o a doua întrebare sau precizare? Domnul Furculiță.

Domnul Corneliu Furculiță: De precizare. Aș vrea să știu distanța.

Domnul Vladimir Cebotari: Noi am evaluat…

Domnul Corneliu Furculiță: Ați evaluat distanța corespunzător?

Domnul Vladimir Cebotari: Noi am evaluat pentru aproximativ 75 de kilometri la o primă etapă, însă studiul de fezabilitate, proiectul de realizare a lucrărilor, volumul lucrărilor care va fi necesar, constatat de către specialiștii tehnici, vor determina și distanța exactă pentru care urmează să... care urmează a fi reabilitată.

Domnul Andrian Candu: A doua întrebare. Vă rog frumos.

Domnul Corneliu Furculiță: Deci v-ați referit la porțiunea Chișinău – Ungheni. Spuneți-ne, vă rog, la fel este dificilă porțiunea de drum înspre Pîrlița – Ocnița, la ieșire.

Domnul Vladimir Cebotari: Este la fel de dificilă...

Domnul Corneliu Furculiță: Ați preconizat sau nu?

Domnul Vladimir Cebotari: Este la fel de dificilă, precum și este la fel de dificilă și porțiunea Basarabeasca în direcția Giurgiulești. De aceea principalul indicator va fi riscul pentru siguranța de deplasare, indiferent în ce porțiune se află. Prima etapă evaluată va fi porțiunea Chișinău – Ungheni.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Domnul Filat.

Domnul Vladimir Filat: Mulțumesc. Stimate domnule viceministru, Este evident că Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” necesită investiții, doar că din punctul meu de vedere e nevoie ca la baza acestor investiții să avem o viziune, deci o strategie complexă, nu este suficient să investim în locomotive sau în anumite porțiuni de drum. Dar dacă este să vorbim de porțiuni de drum, atunci cred că cel mai important este să oferim un răspuns, ce facem cu porțiunea de drum Cahul – Giurgiulești, pentru ca să nu investim în drumuri și să continuăm să avem transport marfar, și să distrugem doar pe... dacă este transportat doar pe infrastructura rutieră aceste drumuri. Deci întrebarea pînă la urmă este: dacă aveți o asemenea strategie complexă, etapizată în timp și care urmărește inclusiv reorganizarea întreprinderii. Nu știu, probabil colegii cunosc, că la ora actuală așa cum activează întreprinderea nu are la bază nici raționament economic, dar mai mult ca atît, nici o perspectivă de dezvoltare, este... eu am în vedere inclusiv separarea în activitatea întreprinderii pe compartimente, deci transportul de marfă, transportul de pasageri, în așa fel încît să avem eficiență pe fiecare componentă în parte. Aceasta ar fi prima întrebare.

Domnul Vladimir Cebotari: Într-adevăr, pentru a înainta și a realiza sau beneficia de acest proiect a fost necesar mai întîi de toate să fie elaborată Strategia de transport și logistică pentru perioada 2013–2022, care a fost aprobată prin hotărîre de Guvern în octombrie 2013. În baza acestei strategii a fost elaborat un plan de restructurare a întregului sector feroviar care include atît reforma instituțională, aprobarea unui pachet vast legislativ și normativ, cît și restructurarea propriu-zisă a Întreprinderii „Calea Ferată din Moldova”. Acest proiect a fost ca bază, document de pornire, atît pentru instituțiile bancare, cît și pentru Guvern în cadrul comitetului interministerial pentru planificarea strategică pentru aprobarea semnării acestui contract de împrumut.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. Domnule Filat, A doua întrebare sau precizare.

Domnul Vladimir Filat: Și atunci, dacă este acest plan strategic, probabil, aveți și o evaluare a costului în implementarea acestei strategii. Și dacă ați putea să ne spuneți care este costul total.

Domnul Vladimir Cebotari: La o etapă prealabilă aceste costuri au fost evaluate de aproximativ 6 milioane de euro. Și ele sînt în mare parte acoperite de acest contract de împrumut ca asistență propriu-zisă.

Domnul Andrian Candu: Domnule Filat, Vă rog frumos.

Domnul Vladimir Filat: Eu nu mă refer la plan, eu mă refer la costul implementării acestui plan sau acestei strategii.

Domnul Vladimir Cebotari: Da. Am înțeles exact. La același lucru mă refeream și eu. Și unele părți componente ale proiectului că... respectiv acoperă cu asistență din granturi aproximativ 6,5 milioane de euro, inclusiv care țin de raționalizarea resurselor de personal, selectarea companiilor de consultanță care urmează să elaboreze planul propriu-zis de restructurare a întreprinderii. Iar măsurile de implementare vor fi niște operațiuni mai mult juridice și contabile pe care le vom realiza noi, reieșind... etapă cu etapă, conform planului elaborat de consultanță.

Domnul Andrian Candu: Domnule Cebotari, Dumneavoastră, probabil, vă referiți la studii de fezabilitate și la analize. Domnul Filat se referea la implementarea strategiei, în general, ca și strategie. (Rumoare în sală.)

Domnul Vladimir Cebotari: Și implementarea strategiei.

Domnul Andrian Candu: Păi...

Domnul Vladimir Cebotari: Dacă ne referim la toată Strategia de transport și logistică, în partea ce ține de căile ferate, această sumă se ridică pînă la mai bine de 400 și ceva de milioane de euro.

Domnul Andrian Candu: Acum este de înțeles. Domnule Filat, Aveți a doua întrebare? Nu. Atunci – domnul Apostol. Vă rog frumos. Fracțiunea Partidului Liberal. Domnul Apostol.

Domnul Ion Apostol: Se aude? Este cunoscut faptul, domnule viceministru, că drumul spre infern este pavat cu bune intenții. Și mă bucură faptul că aveți grijă ca să dezvoltați ramura aceasta, dar avem dubii că veți reuși dintr-un considerent... fiindcă mai avem în Republica Moldova o experiență amară cînd statul a investit 400 de milioane într-o întreprindere, în cazul de față în Banca de Economii, și pe urmă a pierdut controlul. În acest context, vreau să vă adresez două întrebări. Dacă CFM este o întreprindere... este CFM la moment o întreprindere falimentară sau profitabilă? Și dacă e profitabilă, atunci de ce nu căutăm resurse interne ca să reinvestim? Plus la aceasta, de ce nu restructurăm CFM, că știm că are aproximativ 13 mii de angajați și o grămadă de structuri care sînt doar devoratoare de resurse financiare. Și de aceea eu cred că ar trebui să găsiți resurse interne, fiindcă pînă la un moment... la un moment va trebui să restructurăm aceste... să întoarcem aceste datorii.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc.

Domnul Ion Apostol: Și încă o întrebare o voi adresa mai pe urmă.

Domnul Vladimir Cebotari: În privința realizării corecte a acestor... sau valorificării corecte a acestor împrumuturi. Noi nu avem dubii în această privință, deoarece toate procesele, inclusiv selectarea antreprenorilor sau furnizorilor de echipamente urmează a fi realizate doar în cadrul unor licitații organizare conform principiilor sau standardelor băncilor finanțatoare, ceea ce corespund celor mai înalte și bune standarde internaționale. Iar privind partea ce ține de întreprindere falimentară sau întreprindere profitabilă, CFM nu este o întreprindere falimentară, dar CFM nu dispune de astfel de mijloace financiare proprii pentru a realiza aceste măsuri. Însă realizarea măsurilor respective, datorită faptului că echipamentele vor fi noi, mai economice și infrastructura va corespunde unor altor condiții de siguranță și vor oferi alte... timp de deplasare a acestor materiale rulante, este un proiect fezabil care va fi recuperat din contul sau de către Întreprinderea „Calea Ferată din Moldova”.

Domnul Andrian Candu: Precizare sau a doua întrebare? Domnul Apostol.

Domnul Ion Apostol: Nu ar fi fost mai rezonabil să vindeți tot metalul cela vechi care nu funcționează și la banii aceia mai adăugați alți bani și cumpărați din resurse proprii. Și atunci... Și de aici, iarăși, apare o întrebare: ce va fi cu căile ferate în următorii 4 ani? Nu este... aveți garanția că nu va fi dat în gestiune altui agent economic sau concesionată de altcineva?

Domnul Vladimir Cebotari: Vreau să menționez că Întreprinderea „Calea Ferată din Moldova” este în anexa Legii privind deetatizarea și administrarea proprietății publice și nu este o întreprindere pasibilă de privatizare sau unui alt tip de proiect. (Rumoare în sală.) Căile... Intenția ministerului și, din cîte noi cunoaștem, intenția Guvernului este una de a păstra această cale ferată ca un obiectiv strategic al Republicii Moldova. (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: O precizare. Domnul Apostol.

Domnul Ion Apostol: Nu am vorbit despre privatizare, am spus despre concesionare.

Domnul Vladimir Cebotari: Ne referim...

Domnul Ion Apostol: Concesionare ca în cazul „Aeroportului Internațional Chișinău”.

Domnul Vladimir Cebotari: Este exact același răspuns. Nu este planificată concesionarea căilor ferate.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Domnul Mudreac.

Domnul Radu Mudreac: Domnule viceministru, Reieșind din faptul că sîntem o țară agrară, spuneți-mi, vă rog, care este cantitatea sau cota sau procentul produselor agroalimentare care au fost exportate pe cale feroviară.

Domnul Vladimir Cebotari: 16,4%.

Domnul Radu Mudreac: Atunci, altă întrebare. Cînd ultima dată au fost exportate produse alimentare care necesită condiții speciale de export, mă refer frigorifice, din Republica Moldova?

Domnul Vladimir Cebotari: Deci ocazional...

Domnul Radu Mudreac: Și dacă avem așa eșaloane.

Domnul Vladimir Cebotari: Se exportează în permanență, însă formarea mărfurilor sau comenzii vine de la agenții economici care efectuează operațiunile de… care efectuează operațiunea de export. Noi punem la dispoziția lor doar condițiile pentru a efectua astfel de transport. Și sîntem dispuși oricînd să facem.

Domnul Radu Mudreac: Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. Următoarea întrebare – domnul Cobzac.

Domnul Grigore Cobzac: Vă mulțumesc. Parțial întrebarea mea a anticipat-o domnul Apostol, dar eu totuși aș vrea să concretizez. Actualmente întreprinderea generează pierderi, da? În cazul în care va fi continuată această practică, rambursarea creditului va trece, se va așeza pe datoria de stat?

Domnul Vladimir Cebotari: Nu, deoarece rambursarea acestui credit urmează să fie efectuată din contul taxei pentru infrastructură. Or, acest tip de activitate va fi unul profitabil. Pierderile generate astăzi sînt generate doar din contul operațiunilor de transport de pasageri, întreprinderi sau activități care urmează a fi externalizate prin crearea unor întreprinderi afiliate, dedicate exclusiv acestui tip de operațiuni și care tot au sarcina să devină unele profitabile.

Domnul Andrian Candu: Domnule Cobzac, Precizare sau a doua întrebare?

Domnul Grigore Cobzac: De precizare. Deci dumneavoastră excludeți riscul atunci cînd rambursarea creditului va fi trecută la bugetul de stat.

Domnul Vladimir Cebotari: Noi întreprindem toate măsurile ca aceasta să nu se întîmple. Întreprindem toate măsurile să excludem acest risc.

Domnul Andrian Candu: Domnul Cobzac, Aveți a doua întrebare. În continuare domnul Bolea, ulterior doamna Domenti.

Domnul Vasile Bolea: Domnule viceministru, Dumneavoastră ați spus că vreți să procurați locomotive magistrale, dar noi magistrale nu avem. Noi deja, adică dumneavoastră ați renovat anterior locomotive, care acum stau pe sub garduri. Și aici este întrebarea: nu ar fi mai bine la prima etapă să reparăm toate magistralele, iar apoi să vorbim despre procurarea locomotivelor?

Domnul Vladimir Cebotari: Deci cum am și răspuns la prima întrebare adresată, în paralel se va merge atît pe reabilitarea infrastructurii existente, cît și achiziția locomotivelor noi, deși noi astăzi avem sectoare unde nu avem locomotive și este necesar să deplasăm locomotivele magistrale dintr-un punct în altul, lucru care este absolut ineficient și neeconomic. Și în condițiile respective nu vom putea vorbi despre rezultate sau despre profituri înregistrate la CFM. Este un deficit atît pe partea de infrastructură, cît și pe partea de material rulant.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Aveți a doua întrebare sau precizare, domnul Bolea?

Domnul Vasile Bolea: Precizare. Deficitul mai mare unde-i? Ce ține de procurarea locomotivelor sau de repararea infrastructurii?

Domnul Vladimir Cebotari: Stimate domnule deputat, Vîrsta normativă și normală de exploatare a materialului rulant constituie 25 de ani. În anumite condiții, acest termen se extinde pînă la 30, 35 de ani, în dependență de condiția acestui material rulant. Am menționat în raport că cele mai noi locomotive le avem din anul 1985.

Domnul Andrian Candu: Domnule Bolea, Mai aveți a doua întrebare?

Domnul Vasile Bolea: Cine va implementa reforma, cine va valoriza acești bani din împrumut? Cunoaștem că la Întreprinderea „Calea Ferată” acum nu avem administrație, avem doar исполняющие обязанности, așa numiți. Cine va valoriza acești bani?

Domnul Vladimir Cebotari: Întreprinderea și unitatea de implementare care se creează în cadrul întreprinderii, care trebuie să aibă niște norme de conduită și de acțiuni aprobate de instituțiile financiare. Și această unitate trebuie să activeze independent chiar și de voința administratorului, dar în strictă conformitate cu regulile și standardele pentru a desfășura astfel de proceduri. Iar în ceea ce ține de selectarea unor administratori, cunoașteți că au fost mai multe tentative de selectare a administratorilor, care vor urma și în continuare. Și cred eu că pînă la faza de implementare va fi selectată persoana potrivită pentru ca să ducă la capăt sau să fie responsabilă pentru sarcinile respective.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Doamna Domenti.

Doamna Oxana Domenti: Domnule raportor, În ultimii ani ne întîlnim cu o problemă mai specifică, cea cu privire la faptul că proiectele înalt tehnologizate, de obicei, necesită și un personal specializat sau pregătit la nivel mai înalt. Adesea acest personal sau aceste persoane nu sînt de găsit în Republica Moldova și sînt invitate din străinătate. Sau adesea sub acest pretext locurile de muncă din Republica Moldova sînt ocupate de cetățeni străini. Eu vreau să vă întreb dacă sînt anumite cerințe speciale pentru mașiniști sau personalul care va deservi aceste locomotive? Dacă se planifică să invitați persoane din străinătate pentru aceste poziții sau vor fi instruite persoanele, cetățenii din Republica Moldova? Și dacă sînt prevăzuți bani în acest sens, în proiectul despre care ne-ați raportat? Mulțumesc.

Domnul Vladimir Cebotari: Noi sîntem ferm convinși că, din cei 10 mii 900 de angajați la „Calea Ferată”, vom găsi numărul necesar de persoane, cetățeni ai Republicii Moldova, care pot fi mașiniști pentru aceste locomotive.

Domnul Andrian Candu: A doua întrebare dacă o aveți sau precizare? Doamna Domenti?

Doamna Oxana Domenti: Da, noi vom monitoriza să fie așa cum spuneți. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Și eu vă mulțumesc. Domnul Reșetnicov și ulterior domnul Pistrinciuc. Domnul Reșetnicov.

Domnul Artur Reșetnicov: Mulțumesc. Domnule ministru, Cred că este normală prezentarea acestui proiect, că se discută în general despre viitorul infrastructurii feroviare, strategia de dezvoltare și o grijă deosebită față de acest domeniu manifestă, în special deputații din Fracțiunea Partidului Liberal. În acest context, aș vrea să vă întreb: în această viziune a dumneavoastră – Strategia de dezvoltare a transportului feroviar, sînt oare incluse și locomotivele modernizate? Dar „modernizate” de către domnul Șalaru, pentru că din informația

23 publică la care avem acces cunoaștem, pentru această pseudomodernizare s-au cheltuit 12 milioane de euro. În acest context, spuneți-mi vă rog, care este soarta acestor locomotive cosmice? Și cine va achita cheltuielile făcute de ministrul Șalaru pentru aceste locomotive? Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Cebotari: Garniturile de tren care au fost supuse modernizării urmează și trebuie să fie puse în circulație, pentru că ele ofereau un nivel de confort și deservire mai ridicată pasagerilor. În proces, la moment, se află deja procedurile de verificare și de certificare a acestor trenuri de către Agenția statului în care au fost efectuate aceste lucrări. Estimăm că într-o perioadă de 3–4 luni de zile aceste trenuri vor fi întoarse în circulație, în posesia tuturor autorizațiilor și certificatelor necesare pentru a deservi pasagerii.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. A doua întrebare sau precizare, domnule Reșetnicov.

Domnul Artur Reșetnicov: Da, în dezvoltarea sau precizarea privitor la prima întrebare, pentru că dumneavoastră veniți și solicitați acordul nostru pentru un anumit împrumut pentru locomotive. Totuși, spuneți-mi, vă rog, pentru cele locomotive modernizate care acum stau și nu funcționează, cît s-a cheltuit? Pentru că se vehiculează suma de 12 milioane de euro. Pentru că trebuie cineva să răspundă, dacă s-a investit sau s-a cheltuit și nu există eficiență, spuneți peste vreo 3–4 ani aceste locomotive vor funcționa sau 2 ani. N-are importanță.

Domnul Vladimir Cebotari: 3–4 luni. Au fost achitate 9,6 milioane de euro la moment. Pentru a cincea garnitură de tren aproximativ 2,4 milioane de euro încă n-au fost achitate.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Domnul Șalaru, Aveți dreptul la replică, fiindcă ați fost nominalizat. Acum, pe moment, potrivit Regulamentului.

Domnul Anatolie Șalaru: Eu vă rog, domnule viceministru, să explicați domnului Voronin și domnului Reșetnicov care este diferența dintre o locomotivă și o garnitură de tren? Ca să știe că este vorba de o garnitură de tren, care are patru vagoane și două locomotive. Și vă rog, dacă puteți să ne explicați acum, de ce de aproape 2 ani de zile aceste garnituri de tren, fiind în garanție, nu au fost puse în exploatare? Dacă cineva, de exemplu, domnul Reșetnicov își cumpără o mașină nouă, și, fiind în

24 garanție, se strică ceva, ori o dă înapoi la service celui care a vîndut mașina, ori cere să i se schimbe ceea ce i s-a stricat. Care a fost problema tehnică cu aceste garnituri de tren că nu au circulat pînă în prezent?

Domnul Vladimir Cebotari: Aceste garnituri de tren nu au fost puse în circulație din considerentul că nu întrunesc condițiile prevăzute de Regulamentul Uniunii Europene 2008/57, ceea ce presupune că orișice subsistem, fie corespunde standardelor tehnice de interoperabilitate, fie nu, urmează să fie supuse unei proceduri de către agențiile feroviare ale statului respectiv. Aceasta ar însemna: avem două alternative. Prima alternativă: fie în prezența unei declarații de conformitate sau unui certificat de conformitate, care se eliberează doar subsistemelor conforme standardelor tehnice de interoperabilitate, se eliberează sau… și un certificat de tip de către Agenția Feroviară a statului unde au fost efectuate lucrările, situație pe care noi nu o întrunim, deși în cadrul contractului este indicat că trebuie să existe astfel de declarație, dar nu există certificarea de tip, pentru că nu corespundem standardului tehnic de interoperabilitate. Fie în cazul în care nu corespundem standardelor tehnice de interoperabilitate să existe o autorizație de punere în funcțiune, care se eliberează de către autoritatea feroviară a statului unde au fost efectuate lucrările. Este imposibil să deținem certificarea de tip, deoarece din start aceste garnituri de tren și inițial aceste trenuri au fost proiectate și construite în baza unor altor standarde. De aceea am ajuns la un compromis cu partea care a efectuat lucrările și cu autoritatea feroviară a acestei părți să purcedem la a doua opțiune, și anume la opțiunea unei autorizații de punere în funcțiune, lucru care este deja în proces.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Domnule Pistrinciuc, Ați avut dreptul la replică și v-am dat totuși posibilitatea să puneți și întrebări. Îmi cer scuze, există o anumită regulă a Regulamentului. Domnul Pistrinciuc, Vă rog frumos.

Domnul Vadim Pistrinciuc: Mulțumesc. Domnule viceministru, Întrebarea e mai mult tehnică. Indiscutabil că toată infrastructura feroviară necesită modernizare. Noi știm și epoca din care vine ea. Ați spus corect și vîrsta a celor mai tinere locomotive. Dar știm că toată infrastructura aceasta, inclusiv infrastructura căii feroviare, ecartamentul… Ce mai? Deci deservirea, baza tehnică de deservire a locomotivelor – ele toate vin din perioada sovietică și respectiv, producătorii care suplineau atunci această întreprindere vin dintr-o anumită zonă.

Pe de altă parte, dumneavoastră v-ați propus, adică instituția pe care o prezentați, v-ați propus să modernizați parcul de locomotive cu locomotive de o capacitate mai înaltă. În același timp, cum ați evaluat dumneavoastră riscul ca în caietul de sarcini, atunci cînd veți efectua achizițiile să nu fie așa condiții, încît iarăși favorizați vor fi acei care corespund mai mult bazei tehnico-materiale existente în Republica Moldova. Noi știm că șinele de cale ferată sînt diferite decît celea din țările europene. Și dacă ați evaluat aceste riscuri, cum veți proceda și dacă nu vor fi lezate drepturile acelor producători de locomotive sau de utilaje care într-adevăr produc tehnică modernă, contemporană și de capacitatea pe care v-o propuneți? Mersi mult.

Domnul Vladimir Cebotari: Dacă vă referiți la producătorii occidentali, inclusiv: Siemens, Bombardier și alți producători Caterpillar produc locomotive sau material rulant, indiferent de tipul de linii ferate existente. Fie sînt de 15–20, fie de 14–35. De aceea toți vor avea acces și libertate de a participa la aceste procese. Ce ține de modul de organizare, el va fi precedat, evident, de selectarea unor consultanți internaționali specializați în acest domeniu, care cunosc atît modul de formulare a condițiilor, sarcinilor tehnicii, evident, că poate chiar mai bine decît noi. Și cunosc modul în care se organizează transparent, pentru a oferi accesul tuturor doritorilor de a livra astfel de tehnică să participe la aceste licitații și să nu fie discreditați în vreun mod oarecare de tehnologie sau de alte genuri de constrîngeri.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Domnul Pistrinciuc, Mai aveți altă întrebare? Nu. Domnul Golovatiuc, Vă rog frumos.

Domnul Vladimir Golovatiuc: Mulțumesc, domnule Președinte. O mică precizare. По вопросу, увеличит ли данный кредит государственный долг, есть определенная непонятка. Вместе с тем на слушании на фракции Вы сообщили, что общая сумма кредитных ресурсов – порядка 400 миллионов евро. То, что мы сегодня делаем, обсуждение, то есть ратификация соглашения, кредитного соглашения, – это напрямую увеличит государственный долг Республики Молдова в части datoria publică și public garantată. Этот индекс, он присутствует практически во всех докладах международных финансовых организаций и является одним из ключевых индикаторов финансовой устойчивости страны. Поэтому к этому вопросу нужно относиться весьма деликатно. Спасибо.

Domnul Vladimir Cebotari: Eu, probabil, n-am decît să vă spun că trebuie să urmărim datoria publică existentă, dar cel mai important este modul unde și cum folosim acești bani. Ori noi ne propunem ca acești bani să fie utilizați în infrastructură și nu pentru consumuri imediate, pentru a crea oportunități de dezvoltare economică ca acești bani să fie restituiți înapoi. Și statul în acest sens, acesta este un instrument al statului pentru a stimula alte creșteri economice în acest sector, dacă noi vorbim exact despre acest proiect.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. Domnul Chirinciuc, Vă rog frumos.

Domnul Iurie Chirinciuc: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule viceministru, La comisia de specialitate domnul ministru a spus în felul următor: vagoanele modernizate nu circulă din cauză că nu există un certificat de garanție de securitate a pasagerilor. În momentul cînd nu a fost modificată caroseria și sistemul de frînare, de care certificat aveți nevoie și de unde au aceste certificate actualele vagoane nemodernizate care circulă?

Domnul Vladimir Cebotari: Garniturile de tren modernizate nu au atît respectată procedura de certificare de siguranță sau declarația de siguranță însoțită de certificarea de tip sau autorizația de punere în circulație. Iată acestea sînt actele care ne permit să punem în exploatare și în operațiuni comerciale de deservire a pasagerilor aceste garnituri de tren. Ce ține de trenurile sau vagoanele, materialul rulant vechi, acesta a fost certificat în baza standardelor în care a fost produs de centrele de certificare, care sînt diferite, atît din Ucraina unde se produceau aceste vagoane, din Bielorusia, cît și unele din ele din Republica Moldova.

Domnul Andrian Candu: Domnul Cirinciuc, În continuare.

Domnul Iurie Chirinciuc: Dacă nu s-au modificat caroseria și sistemul de frînare, nu pot aceste certificate să fie valabile și pentru aceste vagoane?

Domnul Vladimir Cebotari: Au fost efectuate modificări, inclusiv la sistemele de frînare și la partea de tracțiune.

Domnul Iurie Chirinciuc: Nu, nu, domnule viceministru, dumneavoastră duceți în eroare și manipulați opinia publică. A doua întrebare. Tot domnul ministru la ultima ședință de Guvern a spus că este nevoie de o agenție pentru a gestiona căile ferate. Spuneți, vă rog, de ce agenție este vorba și care este necesitatea acestei agenții?

Domnul Vladimir Cebotari: Revenind la întrebarea de modificare a părții de tracțiune a garniturilor de tren, vreau să vă aduc la cunoștință că inclusiv partea de transmisie a suferit modificări substanțiale constructive, din care considerent trebuiau supuse recertificării. În partea ce ține de Agenția feroviară aceasta este o necesitate atît prin prisma Acordului de Asociere, cît și prin prisma standardelor sau modului în care se construiește o administrare publică în acest domeniu. Sîntem, probabil, unica țară de pe continentul eurasiatic sau dacă ne vom compara și cu continentele americane sau Australia, unde nu există o astfel de agenție, unde o întreprindere care exercită absolut activitatea în regim de monopol, ea se certifică pe sine, își creează regulile, se supraveghează singură, se investighează singură. Și în modul respectiv avem o „transparență absolută”.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Domnul Voronin.

Domnul Vladimir Voronin: Construcția подводной лодки de acum. Am terminat cu trenurile.

Domnul Andrian Candu: Da. Dar nu aceasta, domnule Președinte.

Domnul Vladimir Voronin: Avem o oră de acum. Haideți să vorbim despre credit, ce are trenul...

Domnul Andrian Candu: Nu. Aveți posibilitatea oricînd să invocați, există un articol magic. Domnul Răducan. Articolul ... Regulamentului.

Domnul Marcel Răducan: Noi ne bucurăm foarte mult că avem atîțea specialiști în ceea ce ține de transportul feroviar. Dar conform articolului 108 propunem ca să încheiem dezbaterile și să trecem la procedura de vot.

Domnul Andrian Candu: A fost invocat articolul 108 „încheierea dezbaterilor”, dar nici nu știu dacă mai urmează să-l supun la vot, deoarece nu mai există înscrieri pentru întrebări. Iată de ce mulțumim frumos raportorului. Într-adevăr, ați ținut piept întrebărilor. Vă rugăm frumos să luați loc. Și pe domnul Corman, președintele Comisiei politică externă… (Rumoare în sală.) Domnul Ganaciuc, Totul e sub control.

Domnul Igor Corman: Domnule Preşedinte, Domnilor deputați, Comisia mai puțin s-a preocupat de aspectele tehnice ale locomotivelor, dar noi, cu multă atenție, am examinat proiectul de lege. Vă aduc la cunoștință că majoritatea avizelor comisiilor permanente sînt pozitive. Comisia are o singură obiecție de ordin tehnic și aceasta pentru a aduce proiectul de lege în conformitate cu prevederile articolului 29 al Legii din 2001 privind actele legislative. Deci esența este ca în articolul 1 din proiectul de lege, după cuvîntul „feroviare” să fie introdusă și sintagma „în sumă de 52,5 de milioane de euro”. Deci suma creditului să fie menționată în textul proiectului de lege. Cu această obiecție tehnică, comisia propune Parlamentului ca Acordul respectiv să fie ratificat prin adoptarea unei legi organice în primă și în a doua lectură.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. Dacă sînt întrebări către raportor, cu referire la raportul comisiei? Nu sînt. Vă mulțumim frumos, domnule Corman. Și există o înscriere de luare de cuvînt. Domnul Lipskii Oleg. Vă rugăm frumos, aveți 5 minute la dispoziție. Doamnă Greceanîi, De procedură?

Doamna Zinaida Greceanîi: De procedură, domnule Preşedinte. 7 minute, din numele Fracţiunii.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos pentru precizare. Aveți 7 minute, domnule Lipskii.

Domnul Oleg Lipskii: Eu cred că dovedesc. Stimaţi colegi, Ascultînd cuvîntarea domnului viceministru Cebotari și studiind proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre Republica Moldova și BERD în vederea realizării Proiectului de achiziție a locomotivelor și restructurarea infrastructurii feroviare și materialele anexate, facem concluzia că Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” se află într-o situație economică financiară dificilă. Mai mult de 80% din materialul rulant este deja uzat și cere să fie casat. Din cei peste 1000 de kilometri de cale ferată, aproape 1/4 necesită reparație capitală. Dar mai există și altă cauză. Situația în administrarea căii ferate nu corespunde cerințelor moderne. Totul parcă a amorțit în veacul trecut. În rezultat – un nivel nesatisfăcător al serviciilor acordate clienților. Manipulările cu disconturi la tarife acordate companiilor de expediție afiliate duc la scheme de corupție și contribuie la pierderi financiare nejustificate. Transparența informației sub orice critică. Pe pagina web a Întreprinderii „Calea Ferată” informația este insuficientă și învechită. Ultimele rezultate economico-financiare sînt prezentate pentru anul 2010. În același timp, volumul mărfurilor transportate are tendința de scădere. „Calea Ferată” generează pierderi deja ani la rînd. Pierderi pentru anul 2013 – 30 de milioane de lei aproximativ. Datorii – 196 milioane de lei. Datorii pe salariu, istorice – 43 milioane de lei. Pentru anul 2014 situația nu este… tot nu este îmbucurătoare, deoarece volumul de marfă transportată a scăzut cu aproximativ 8%. Ajungem la concluzia că una din cele mai mari întreprinderi de stat este incapabilă să facă față situației. Nu vreau să vă rup din timp, expunîndu-mă amănunțit asupra acestui amalgam de probleme, dar evident este că sînt necesare acțiuni concrete și clare pentru ameliorarea situației la această întreprindere strategică de stat. Dar ce ne propune ministerul? Intenții bune și perspective frumoase. Dar la concret? La concret se cere să fie angajat împrumutul în sumă de 110 de milioane de euro pentru achiziția locomotivelor noi și reparația căii ferate. Dar aici apar mai multe întrebări: Din ce surse o să fie întors împrumutul? Unde-s banii din fondul de amortizare? ... noi vedem în proiect cîți bani se preconizează să fie cîștigați de „Calea Ferată” din material rulant casat. Nu-i clar pe ce studii se bazează „Calea Ferată” și ministerul, propunîndu-și să ia împrumutul. În raportul expunerii de motive, iată, acest raport, vă atrag atenția, este datat cu februarie 2015. În același timp, Acordul a fost semnat în noiembrie anul trecut, 2014. Deci aici ce noi avem? Este o sumă necesară de 13 jumătate miliarde de lei. În baza cursului de schimb, atenție, 13 lei dolar și 18 lei euro, de unde apar aceste cifre? Nu este nici o trimitere la vreun studiu de fezabilitate și cursul valutar, cum știți, este cu totul altfel deja.

Cum aceasta se explică? Cel mai esențial este că în documentele acestea, care sînt anexate la Acordul de împrumut, nu este expusă strategia de atragere a mărfurilor pe calea ferată. Doar speranța că, dacă o să fie mărită viteza datorită modernizării căii ferate, clienții o să apară singuri. Nu vedem planuri de acțiuni concrete, specificînd costul la fiecare etapă. Nu este clar care este eficiența proiectului, ce beneficii va aduce el țării și în ce interval de timp. Și încă un moment practic. Înainte de a lua împrumuturi este necesară o reformă complexă a administrării întreprinderii, deoarece noi deja avem un exemplu de credit în sumă de 12 jumătate milioane euro, care ruginesc sub gard. Este vorba de acele 5 garnituri, care au fost reparate capital la Uzina „Remar” în România, dar din cauza stării tehnice nesatisfăcătoare acum nu transportă pasagerii. Dar aceasta e cel puțin straniu, fiindcă monitorizarea reparației a fost efectuată de conducerea actuală a Întreprinderii „Calea Ferată”, care și a scos din circuit aceste garnituri. Unde-i responsabilitatea acestor conducători? Foarte ușor e să operezi cu sute de milioane de lei, care aparțin statului deci și poporului Moldovei și aceasta se întîmplă atunci cînd în țară situația economică este extrem de grea. Cum noi putem fi siguri că și noul credit nu o să aibă o soartă similară? Noi nu negăm necesitatea renovării și modernizării căii ferate. Fracţiunea noastră pledează pentru dezvoltarea economiei țării și noi am fi bucuroși să susținem acest Acord, dar din informația de care dispunem nu putem face concluzia că acest împrumut va fi utilizat conform destinației și că „Calea Ferată” o să fie în stare să-l ramburseze. Noi nu putem susține acest proiect de lege. Mulțumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Andrian Candu: Urmează procedura de vot pentru aprobarea proiectului de lege în primă lectură. Se supune votului proiectul de Lege privind ratificarea Acordului de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în vederea realizării Proiectului de achiziție a locomotivelor și restructurarea infrastructurii feroviare, nr.16 din 21 ianuarie 2015. Cine este pentru aprobarea acestui proiect în primă lectură, vă rog frumos să votați. Vă mulțumesc frumos. Pentru lectura a doua, liderii grupurilor parlamentare. Se supune votului, pentru lectura a doua, proiectul de lege menționat. Și numărătorii, Vă rog frumos, să raporteze ulterior, să facă anunțurile. Cine este pentru, vă rog frumos să votați.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – două voturi.

Sectorul nr.2 – 39. Sectorul nr.3 – 13.

Domnul Andrian Candu: Cu 54 de voturi, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în vederea realizării Proiectului de achiziție a locomotivelor și restructurarea infrastructurii feroviare a fost adoptat. Următorul proiect de Lege este nr.24, cu nr.3 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru modificarea Legii privind administrația publică locală. Îl invit la tribuna principală pe domnul Vlad Filat, care este și inițiatorul acestui proiect de lege.

Domnul Vladimir Filat: Stimate domnule Preşedinte, Onorat Parlament, Proiectul de Lege pentru modificarea Legii privind administrația publică locală este elaborat în scopul evitării unor situații confuze ce țin de constituirea și funcționarea unor autorități ale administrației publice locale ale municipiului Chișinău. Instituirea noilor subdiviziuni teritoriale în municipiul Chișinău din data alegerilor locale generale din anul 2015 va genera dificultăți la nivel de funcționare a autorităților create. Cadrul legislativ în vigoare nu prevede competențe pentru aceste structuri și nici raporturi între autoritățile municipale existente cu cele nou-create. Astfel, înființarea unei structuri noi cu competențe vaste necesită o reglementare mai detaliată decît simpla trimitere la normele existente. Totodată, articolul 12 alineatul (2) din Legea nr.435 de legislatura a XVI-a din 28 decembrie 2006 privind descentralizarea administrativă menționează că unitățile administrativ-teritoriale dispun în mod efectiv de resurse financiare proprii, pe care le utilizează liber în realizarea competențelor lor. Însă Legea nr.397 de legislatura a XV-a din 16.10.2003 privind finanțele publice locale nu conține nici o mențiune referitoare la resursele financiare ale sectoarelor, singurul destinatar al veniturilor fiind bugetul municipiului Chișinău. De asemenea, nu există un mecanism clar care ar prevedea modalitatea repartizării veniturilor și distribuirii cheltuielilor către sector în cazul în care sectoarele vor dispune de resurse financiare proprii, creîndu-se astfel un vid legislativ la acest capitol. Se atestă și lipsa mecanismelor de delimitare a bunurilor publice între autoritățile municipale existente cu cele nou create, principiile și mecanismul delimitării patrimoniului municipiului de cel al fiecărui sector în parte, care urmează a fi unul foarte clar, pentru a exclude interpretări alternative. Pentru evitarea unor divergențe și neclarități în vederea elaborării mecanismelor necesare inexistente la moment, considerăm iminent necesar modificarea articolelor propuse în acest proiect.

Stimați colegi, Atunci cînd am semnat această inițiativă... încă o dată, consideram că este absolut necesar să oferim răspuns sub aspect legislativ situației create. Totodată, trebuie să menționăm că, atît conform prevederilor constituționale, dar și ale legislației în vigoare, reglementarea activității capitalei Republicii Moldova, municipiului Chișinău, urmează a fi realizată printr-un statut al municipiului Chișinău. În acest sens, solicit votul pentru această inițiativă legislativă. Însă, totodată, vreau să informez că împreună cu colegii din Fracțiunea parlamentară a Partidului Liberal Democrat am înregistrat două propuneri legislative: prima ține de instituirea grupului de lucru pentru elaborarea proiectului de Lege privind statutul municipiului Chișinău. Sperăm că toate grupurile parlamentare își vor delega reprezentați în aceste... în acest grup, pentru a elabora un statut al municipiului Chișinău care să răspundă cerințelor zilei de astăzi, dar, în mod special, la ceea ce urmează să se întîmple în capitala țării. În același rînd, am semnat o altă inițiativă care vizează proiectul de Hotărîre a Parlamentului nr.41 cu privire la constituirea grupului de lucru pentru elaborarea proiectului de Lege privind statutul municipiul Bălți. S-a vorbit foarte mult. Deci au fost inițiative: unele insistent promovate, altele mai puțin. Fapt, este... sau realitatea este că noi, la ora actuală, nu avem acest statut al municipiului Bălți reglementat prin lege. Este necesar să avem o reprezentare din partea tuturor grupurilor parlamentare și în rezultat să avem o lege funcțională, care... și în acest caz să ofere condiții de dezvoltare a municipiului Bălți. Vă mulțumesc pentru atenție. Și dacă aveți întrebări, vă rog frumos.

Domnul Andrian Candu: Și noi vă mulțumim. Domnule Neguța, Prima întrebare. Poftim.

Domnul Andrei Neguța: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule autor, Am făcut cunoștință cu legea aceasta și mi s-a părut că lacunele, inexactitățile care sînt în ea nu sînt de așa natură, de așa mare valoare cum le-ați descris dumneavoastră în nota informativă. Am făcut concluzia că există altceva care nu vă trebuie... momentul acesta, astăzi, să se producă, momentul acesta democratic de a alege consiliile sectoriale, de a alege primăriile sectoriale. Nu am înțeles în ce constă aceasta. De aceea, dați-mi voie să vă întreb destul de deschis: de ce vă deziceți de o normă democratică, care este alegerea acestor două structuri?

Domnul Vladimir Filat: Vă mulțumesc și vreau să vă răspund la fel de deschis. Spre deosebire de constatări dintr-o parte, vreau să vă spun că eu sînt unul dintre autorii care în anul 2006 a instituit această normă care vizează instituirea sectoarelor cu primari de sector și cu consilii de sector, cu scopul de a avea o administrare locală, în capitală, mai eficientă. Totodată, atunci cînd a fost adoptată legea, în dispoziții finale și tranzitorii, a fost stabilit că trebuie să venim cu ajustarea legislației în așa fel încît să nu avem doar primari de sector și consilii de sector, dar să avem oferite acestor sectoare instrumentarul necesar prin care să nu avem doar funcționari, dar rezolvarea problemelor pentru oamenii care locuiesc în aceste sectoare. Totodată, eu revin la cele spuse la sfîrșitul prezentării proiectului: cred că capitala Republicii Moldova nu trebuie să fie văzută ca fiind în interes sau în gestiunea unui partid politic sau al altuia. Capitala țării este una pentru toți. Avem nevoie de o reglementare, dar o reglementare bună. Și în rezultat, instrumente suficiente pentru acei care administrează capitala, indiferent cine o conduce sau cine o va conduce. De aceea statutul capitalei trebuie să fie elaborat într-o manieră profesionistă, echidistantă sub aspect politic. Și eu cred că noi împreună, făcînd abstracție în cazul dat de divergențele politice, sîntem în stare să elaborăm acest statut al capitalei. Și, încă o dată, noi avem nu doar toată deschiderea, dar toată participarea în acest proces în vederea oferirii statutului municipiului Chișinău.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. Aveți a doua întrebare sau precizare, domnule Neguța?

Domnul Andrei Neguța: Mulțumesc. Nu am a doua întrebare. Deci eu personal nu pot susține inițiativa dumneavoastră.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Domnul Batrîncea.

Domnul Vlad Batrîncea: Da. Mulțumesc frumos, domnule Președinte. Domnule raportor, Din cîte cunoașteți, Centrul Național Anticorupție, vă cunoașteți bine cu acest centru, deci în două rapoarte a indicat Primăria municipiului Chișinău ca una din cele mai corupte instituții din Republica Moldova. Curtea de Conturi a stabilit peste 300 de milioane de lei de încălcări financiare în 2013.

Cunoaștem că Primăria și Consiliul municipal astăzi sînt cuib al corupției. Și în opinia noastră, a socialiștilor, această reorganizare a administrării publice din municipiul Chișinău va contribui combaterii corupției și va asigura transparență în activitatea acestor instituții. Însă dumneavoastră, cu părere de rău, domnule Filat, aveți experiența nu cea mai reușită în combaterea corupției. Guvernul Filat 2 a fost demis anume pentru corupție. Și de aceea cum dumneavoastră vedeți mai departe...

Domnul Andrian Candu: Stimate domnule Batrîncea, Vreau să vă întrerup și să vă comunic că, potrivit Regulamentului, se adresează întrebări cu referire exact la proiectul de lege care se raportează. (Rumoare în sală.) Întrebare, vă rog frumos, domnule Batrîncea.

Domnul Vladimir Filat: Nu. Eu am înțeles ce...

Domnul Vlad Batrîncea: Păi, eu spre aceasta și duc. Este contextul în care eu adresez întrebarea regulamentar, domnule Președinte. Domnule Filat, Cum dumneavoastră vedeți fără implementarea acestor prevederi de reformare a administrării publice din Chișinău combaterea corupției la nivel municipal? Mersi.

Domnul Vladimir Filat: Două observații. Prima. Eu nu sînt raportor, eu prezint o inițiativă legislativă și sînt deputat. Este prima observație. (Rumoare în sală.) Și a doua. Mi se pare că sînteți prea tînăr ca să fiți atît de „bătrîncea”. (Aplauze în sală). Dar în răspuns la întrebare și constatare: eu nu am pretenții... eu nu am pretenții asupra obiectivismului în activitatea opoziției, nici nu a opoziției, a unui partid care reprezintă interese străine, interese străine Republicii Moldova, dar vreau să vă spun că propunerea care am făcut-o ar trebui să fie auzită și v-aș propune ca, prin participarea în grupul de lucru în vederea elaborării statutului municipiului Chișinău, să veniți cu contribuție, iar în rezultat, eu nu exclud că în statutul municipiului Chișinău, elaborat de către noi toți împreună, vom avea și o asemenea reglementare care ține de instituirea primăriilor de sector și a consiliilor de sector, doar că o reglementare legală trebuie să fie una complexă, nu una fracționată care în rezultat să aducă mai multă neclaritate în legislație decît claritate și eficiență.

Iar vizavi de aprecierile și constatările care le faceți într-o manieră papagalistică din partea stîngă a mea: eu vreau să vă spun să nu vă chinuiți, că nu mă deranjează. Eu v-aș ruga să fiți în continuare atenți la ceea ce v-am vorbit la prima mea declarație cînd a fost învestit acest Parlament. Eu vă mulțumesc pentru atenție. Și dacă mai sînt întrebări.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Domnule Batrîncea, Mai aveți a doua întrebare?

Domnul Vlad Batrîncea: Neapărat am, deoarece am fost vizat. Unu la mînă. Domnule Filat, Acea aroganță cu care dumneavoastră veniți la tribuna centrală a Parlamentului nu este deloc normală. Eu m-am adresat cu stimă și tot respectul către dumneavoastră ca un deputat în Parlament. Dumneavoastră răspundeți... (Rumoare în sală.) Și eu v-aș ruga frumos să scoateți mîna din buzunar cînd răspundeți și să...

Domnul Andrian Candu: Domnule...

Domnul Vlad Batrîncea: ... și să întoarceți un miliard înapoi în Banca de Economii. (Aplauze în sală.)

Domnul Andrian Candu: Domnule Batrîncea, Există Regulamentul Parlamentului și există... (Rumoare în sală.) Vă rog frumos, în corespundere cu normele Regulamentului. Domnul Bolea, Aveți întrebări asupra proiectului?

Domnul Vladimir Filat: Să spun? Am să spun la urmă.

Domnul Andrian Candu: Aveți întrebări către autor? Vă rog frumos, domnul Bolea.

Domnul Vasile Bolea: Da, domnule Președinte.

Domnule autor, Spuneți, vă rog, conform Regulamentului articolul 58 alineatul (2), avizul Guvernului la proiecte este obligatoriu atunci cînd sînt propuneri legislative care atrag majorarea sau reducerea veniturilor sau cheltuielilor. Știm cu toții că prevederile trebuie să fie implementate sau reforma aceasta în administrație în Chișinău trebuie să fie implementată, începînd cu anul 2015. În acest context, Comisia Electorală Centrală, eu intuiesc că, deja a programat un buget mai mare, pentru ca în Primăria municipiului Chișinău, ca în capitală să fie ales nu numai Primarul general și consiliul, dar și consiliile de sector și primarii de sector. Spuneți, vă rog, avizul respectiv al Guvernului dumneavoastră îl aveți la acest proiect de lege pe care l-ați înaintat? Deoarece doriți să fie implementată reforma ulterior în 2019, respectiv trebuie să fie micșorate cheltuielile pentru alegerile din 2015. Spuneți, vă rog, este avizul respectiv al Guvernului sau nu?

Domnul Andrian Candu: Înainte de a răspunde domnul Filat, probabil, trebuie să vă readucem aminte că nu există la ora actuală aprobat bugetul pe anul 2015. Poftiți.

Domnul Vladimir Filat: Nu, dînsul se referea, probabil, la bugetul Comisiei Electorale Centrale, care la fel nu a fost aprobat. Eu aș vrea să vă atrag atenția că această normă a fost aprobată, și vă rog să fiți atenți, în anul 2006, cu amînare în implementare de două ori: în cazul alegerilor din 2007 și în cazul alegerilor 2011, o dată. Doi, avizul obligatoriu din partea Guvernului este atunci cînd vizează într-adevăr componenta de venituri ale bugetului în creștere, dar nu în scădere. Acum ceea ce este foarte important. Trecînd peste emoțiile și dezbaterile care nu țin de inițiativa propriu-zis, vreau totuși să mă auziți, ceea am spus în argumentare, prezentînd această inițiativă. Că prevederile actuale nu pot fi implementate, deoarece nu avem normă legală, ca odată cu petrecerea alegerilor în sectoare, ele să poată să funcționeze. Și ca să rezolvăm această problemă trebuie să avem o abordare complexă. Am propus amînarea și, totodată, am propus ca împreună să muncim, să elaborăm statutul municipiului Chișinău. Și vă rog frumos ca să participăm cu toții și să avem încă o dată lege bună care să ajute orașul și locuitorii capitalei să trăiască mai bine. Atît.

Domnul Andrian Candu: Domnul Bolea, Aveți a doua întrebare sau precizare.

Domnul Vasile Bolea: Precizare. Pînă la urmă dumneavoastră n-ați răspuns la întrebare: este aviz al Guvernului sau nu este? Pînă acum n-am avut Guvern. Acum îl avem.

Domnul Vladimir Filat: Dar eu vreau să vă aduc aminte că eu nu vă sînt în față ca și persoana care să o chestionați. Eu am prezentat o inițiativă legislativă. Ați adresat întrebarea, ați primit răspunsul și urmează așa cum l-am oferit eu. După care aveți posibilitatea să votați sau să nu votați. Este simplu.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. Domnul Munteanu, Valeriu Munteanu, Dacă aveți întrebări.

Domnul Valeriu Munteanu: Nu era o întrebare, era o precizare legată de articolul 131 alineatul (4) din Constituție, legat de bugetare. Articolul... alineatul (4) spune în felul următor: „Orice propunere legislativă sau amendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor”. Și pentru majorarea, dar și pentru reducerea cheltuielilor bugetare avem nevoie de un aviz al bugetului... al Guvernului. Mulțumesc.

Domnul Vladimir Filat: Atunci îi foarte simplu. Se votează în primă lectură și către a doua lectură va veni și avizul de la Guvern.

Domnul Andrian Candu: Nu este nevoie, deoarece noi nu majorăm și nu reducem, deoarece bugetul în general nu a fost aprobat. Domnul Sorocean, Vă rog frumos. Aveți întrebări.

Domnul Victor Sorocean: Domnul Filat, Eu concret la întrebarea pe care ați propus-o pentru dezbatere. În 2006 a fost primită legea aceasta, da, din inițiativa dumneavoastră?

Domnul Vladimir Filat: Și a mea.

Domnul Victor Sorocean: Spuneți-mi, vă rog... Da, autor... Au trecut 9 ani de zile. Nu a ajuns această perioadă de a perfecta toate legile, de făcut, de pregătit tot aceasta, să fie el... Nu el a propus de a amîna încă o dată pînă în 2019.

Domnul Vladimir Filat: Noi cu mare nerăbdare am așteptat să veniți voi în Parlament ca să începem să facem regulă în legislație și la nivel de țară. (Aplauze.)

Domnul Andrian Candu: Mai aveți alte precizări sau întrebări, domnule Sorocean? Vă rog frumos.

Domnul Victor Sorocean: Nu trebuie să aplaudați, că timp a fost de ajuns pentru a face treaba aceasta. Eu vă mulțumesc de amintirea despre municipiul Bălți. Întrebarea este următoarea. După mine, este obiceiul Parlamentului și al Guvernului să nu îndeplinească sarcinile Parlamentului la moment. Este... știți foarte bine, în 2012 e pusă sarcina de către Parlament Guvernului să vină în Parlament cu propunerea privind statutul special al municipiului Bălți. Pînă acum nu s-a făcut nimic. Dacă puteți să spuneți de ce? Vă rog.

Domnul Vladimir Filat: Domnul Sorocean, Eu am impresia că ne-am văzut la Bălți, atunci cînd ne-a găzduit ședința de Guvern domnul primar Panciuc, colegul nostru deputat. Și atunci într-adevăr am convenit asupra mai multor acțiuni, care trebuie să le întreprindem împreună, acel plan de acțiuni al Guvernului, comun cu Primăria municipiului Bălți, pentru dezvoltarea social-economică a municipiului Bălți. Nu pot să spun că tot ce am prevăzut noi atunci s-a realizat. Dar în mare parte acel program a fost realizat. Și într-adevăr ne-am angajat atunci ca să elaborăm această Lege privind statutul municipiului Bălți. Trebuie să constatăm, fără a face trimitere într-o adresă sau alta, că pînă în prezent acest lucru nu s-a întîmplat. Și eu nu văd absolut nimic rău în faptul că noi aici, în Parlament, împreună vom munci și vom elabora acest proiect de Lege privind statutul municipiului Bălți. Mai cu seamă că avem reprezentanți din municipiu. Tot dumneavoastră, domnul Panciuc deci putem să facem o lege foarte bună. Da, eu vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos tuturor. Întrebări nu mai sînt către autor. Mulțumim autorului pentru prezentarea proiectului de lege și invităm la tribuna principală președintele Comisiei administrație publică, dezvoltare regională, mediu și schimbări climatice, doamna Elena Bodnarenco.

Doamna Elena Bodnarenco: Onorat Parlament, Comisia administrație publică, dezvoltare regională, mediu și schimbări climatice a examinat la ședința sa din 25 februarie 2015 proiectul de Lege nr. 24

39 din 5 februarie 2015 pentru modificarea Legii privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, înaintat cu titlul de inițiativă legislativă de deputatul în Parlament Vlad Filat, în conformitate cu prevederile articolului 73 din Constituția Republicii Moldova și articolul 47 din Regulamentul Parlamentului. Comisia sesizată în fond constată că proiectul de lege prevede modificarea articolului 90 și alineatului (2) al articolului 92 din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală. În aceste articole cifrele „2015” se substituie cu cifrele „2019”. Prin modificarea respectivă, intrarea în vigoare a prevederilor articolelor 55 pînă la 58 din legea menționată, referitor la organizarea și funcționarea autorităților administrației publice ale sectoarelor municipiului Chișinău, se va aplica la data stabilită a alegerilor locale generale din 2019. Concomitent menționăm că la data stabilită a alegerilor locale generale din 2019 se va abroga și articolul 59 din legea respectivă. Comisia administrație publică, dezvoltare regională, mediu și schimbări climatice menționează că proiectul de Lege are drept scop prevenirea unor situații confuze, ce țin de constituirea și funcționarea autorităților la nivel de municipiu. Atenționăm că Legea privind statutul municipiului Chișinău, precum și normele existente din articolele 55–58 ale Legii nr. 436 privind administrația publică locală, nu stabilesc și nu prevăd competențe și raporturi între autoritățile municipale și acele sectoriale. Totodată, constatăm că la moment lipsește și mecanismul de delimitare a bunurilor publice între autoritățile publice existente și cele noi create. Considerăm că este necesară elaborarea unui nou proiect de Lege privind statutul municipiului Chișinău, deoarece legea actuală privind statutul municipiului Chișinău este deja depășită. La proiectul de lege au parvenit avizele comisiilor permanente. Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, precum și Comisia economie, buget și finanțe în avizele prezentate asupra proiectului de lege s-au pronunțat pentru examinarea și susținerea acestuia în ședința Parlamentului, iar Comisia agricultură și industrie alimentară, din lipsa majorității de voturi, nu a luat o decizie asupra proiectului de lege. În cadrul discuției asupra proiectului de lege, părerile deputaților s-au divizat: 5 deputați au votat „pro”, iar 3 deputați au votat „împotrivă”. Reieșind din prevederile articolului 22 din Regulamentul Parlamentului, comisia sesizată în fond nu a adoptat o decizie asupra proiectului de lege menționat, urmînd ca Parlamentul să se expună pe marginea acestui proiect de lege.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos, doamnă preşedinte. Văd că întrebări nu sînt. Vă mulțumim frumos. Înainte de a supune votului, sînt două luări de cuvînt. Îl invit la tribuna principală pe domnul Vlad Batrîncea, din partea Fracţiunii Partidului Socialiștilor din Republica Moldova.

Aveți 7 minute la dispoziție.

Domnul Vlad Batrîncea: Da. Vă mulțumesc, domnule Preşedinte. Stimaţi colegi deputați, Înainte de a lua decizia la această inițiativă destul de importantă pentru municipiul Chișinău, eu aș vrea să... împreună cu dumneavoastră, să analizăm situația reală în municipiul Chișinău și mai exact în administrația publică locală din Chișinău. După cum am menționat, conform organelor abilitate, Centrul Național Anticorupție, Primăria a devenit una din cele mai corupte instituții din Moldova. Consiliul municipal Chișinău a devenit un organ absolut nefuncțional, majoritatea căruia a fost blocată pe parcursul la ultimii 4, 5 ani. Cunoaștem bine cu dumneavoastră că nici bugetul municipal pentru anul 2015 pînă acum nu a fost aprobat, deși deja sîntem în pragul primăverii. Vreau să vă spun că nici administrația publică din Chișinău nu a lucrat așa cum zice astăzi legea. Pînă astăzi din 2011, Consiliul municipal Chișinău nu a aprobat organigrama Executivului. Și pînă astăzi mai multe persoane, mai mulți funcționari responsabili ocupă funcții pe bază de interimat în baza deciziei personale a domnului Chirtoacă, Primar general, pe criterii partinice, pe criterii politice. Vă dau doar două exemple. Primul exemplu. Șef de direcție, șef interimar Direcția socială – ocupă astăzi ginerele consilierului Donțov, care nu avut în viața lui o zi de experiență în domeniu. Pot să vă dau și mai multe exemple, ca și Igor Gamrețchii, pare-mi-se, șef Direcția de transport, coleg de clasă al domnului Chirtoacă. Sînt mai multe exemple că acest consiliu nu este unul funcțional. Avem mai multe probleme ceea ce ține... și e un dezmăț total în sectorul comunal locativ, dezmăț total în sectorul transport, drumuri ș. a. m. d. Știm bine cîte probleme financiare, probleme grave sînt în municipiul Chișinău. Și, respectiv, ce facem noi mai departe? În opinia noastră, această descentralizare, această reformare a administrației publice locale din Chișinău va asigura, în primul rînd, metode mai efective de combatere a corupției, mai multă transparență în activitatea acestor instituții. Mai departe. Crearea primăriilor de sector va asigura o administrație locală mai aproape de cetățeni și nevoile lor. Dacă astăzi noi cu dumneavoastră cunoaștem că timp de jumătate de an au avut loc doar două ședințe ale Consiliului municipal și sînt sute de întrebări care necesită soluționarea cît mai rapidă, și astăzi ce facem? Apropo, foarte bună remarcă a făcut domnul Țap, membrul Comisiei administrație publică, dezvoltare regională, mediu și schimbări climatice, și membrul PLDM, există Carta europeană, care spune foarte clar că rolul consiliilor locale trebuie să fie întărit. Și sînt și mai multe angajamente, care dumneavoastră, inclusiv domnul Filat, ați asumat aceste angajamente față de partenerii europeni.

În mai multe capitale europene și în capitale din CSI, precum Kiev, Moscova ș. a. m. d., deja lucrează acest sistem de descentralizare și deja activează cu succes aceste instituții descentralizate. Mai departe. Noi cu dumneavoastră cunoaștem că Chișinăul... în Chișinău, în capitală sînt concentrate aproape 80 la sută din potențialul economic al Republicii Moldova, însă noi avem exemple foarte clare, agenți economici, avem investitori care cîte 2, 3 ani nu au cum să nimerească la audiență la Primarul general. Noi avem agenți economici, proiectele cărora stau undeva prin birourile Primăriei și acești agenți economici nu pot atrage investiții în oraș. În schimb, noi… un credit după credit, un împrumut după împrumut și capitala a fost înglodată deja în datorii. De aceea, noi considerăm că structura municipală reorganizată va avea și beneficii financiare. Pentru noi, socialiștii, acei care în 2011 am lansat audiență cetățenilor, fondația de binefacere, am lansat Departamentul juridic și consultări gratuite, este clar un lucru, că astăzi administrația publică locală din Chișinău nu poate răspunde la marea parte a solicitărilor care vin din partea locuitorilor municipiului Chișinău și noi dorim ca Primăria municipiului Chișinău, primăriile de sector să aibă un serviciu public lucrativ și efectiv. De aceea, noi considerăm că crearea consiliilor, alegerea primarilor în sectoarele municipiului Chișinău va contribui, în primul rînd, la un dialog permanent cu locuitorii municipiului Chișinău. Un subiect foarte important, trebuie să lucreze Legea cu privire la numirea în funcție. Timp de 5 ani nu am avut nici un concurs public în municipiul Chișinău pentru ocuparea funcțiilor de director de instituții, de viceprimari, de pretori de sectoare ș. a. m. d. Domnul Chirtoacă, probabil percepe municipiul Chișinău ca nu știu... ca firma, SRL-ul lui personal. Nu este normal acest lucru. Noi dorim ca să aibă loc aceste concursuri. Noi dorim ca persoanele să fie numite în funcții prin concurs public și transparent și ca în administrația publică locală oamenii să nimerească conform capacităților lor profesionale. Din aceste motive, stimaţi deputaţi, și din mai multe motive, Partidul Socialiștilor, care, din cîte cunoașteți, în ultima campanie parlamentară a luat locul întîi în toate 5 sectoare, noi considerăm că administrația publică locală din municipiul Chișinău trebuie să fie reorganizată și restructurizată. Și dacă dumneavoastră, din 2006 încoace, nu ați avut capacitatea pentru a veni cu amendamente, cu modificări la legi speciale, modificări ale Legii cu privire la statutul municipiului Chișinău, proceduri de finanțare, ca să fie niște proceduri clare, noi sîntem gata să contribuim, să venim cu aceste ajustări și cu proiecte de modificări. Însă nu este acum motivul pentru ca încă cu 4 ani să amînăm această decizie și această lege foarte importantă pentru toți locuitorii municipiului Chișinău. Și, domnule Filat, eu mă întorc la întrebare: combaterea corupției este prima condiție a Uniunii Europene. Descentralizarea și reformarea administrației publice locale este promovată și propusă de partenerii dumneavoastră îndrăgiți din Europa.

Și, pur și simplu, astăzi dumneavoastră, prin această inițiativă, încă o dată demonstrați partenerilor europeni că nu meritați acea încredere la care pretindeți. Însă pot să vă informez din discuțiile noastre cu partenerii europeni, ei deja au format o opinie foarte clară față de dumneavoastră personal și partidul pe care îl conduceți. Și va veni o bună zi cînd va trebui, împreună cu domnul Chirtoacă, să răspundeți pentru multiplele acte de corupție. Și un miliard trebuie de întors. Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Andrian Candu: Stimate domnule Filat, Potrivit articolului 105 alineatul (7), aveți dreptul la replică. (Rumoare în sală.) 3 minute la replică. (Rumoare în sală.)

Domnul Vladimir Filat: Domnule Preşedinte, Procedural va fi replică, dar nu cred că sînt eu în situația în care să-i dau replică. Eu înțeleg și vreau să insist că înțeleg foarte bine motivația politică a acestor luări de cuvînt fierbinți de la tribuna Parlamentului, însă dacă cineva își dorește sincer să contribuie în rezolvarea problemelor într-un caz sau altul, trebuie să facă lucrul acesta prin acțiuni, nu prin declarații. Eu subscriu la tot ce a vorbit antevorbitorul la capitolul „Eficiența în activitatea administrației municipiului Chișinău”, la necesitatea combaterii corupției ș. a. m. d., însă, pentru a reuși să facem lucrul acesta, avem nevoie de legislație și doar printr-un statut adecvat al municipiului Chișinău noi vom avea aceste reglementări. Și vă invităm să participați în grupul de lucru, nu prin strigăte din sală, să contribuiți și să elaborăm, și să adoptăm acest statut al municipiului Chișinău. Atît am vrut să spun.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. Domnule Munteanu, Nu ați fost vizat și nici fracţiunea nu a fost vizată. Nu a fost vizată. Potrivit Regulamentului, nu aveți dreptul la replică. Îl invit la tribuna principală, cu luare de cuvînt, pe domnul Iurie Țap. Înțeleg că e din partea fracţiunii.

Domnul Iurie Țap: Stimați colegi, Proiectul de lege propus este unul foarte important și o să motivez de ce. Aș vrea doar să fac o paranteză. Aspectul politic îl înțelegem, fiindcă Parlamentul este o instituție politico-juridică și interesele partidelor politice, mă rog, se pronunță

43 aici, doar noi o să insistăm să ținem cont de interesele municipalității și, în primul rînd, a locuitorilor. Deci două aspecte. În primul rînd, cadrul legal. În afară de ceea ce a fost prezentat aici de către raportor, aș vrea să precizez în special pentru colegii din Partidul Socialiștilor, Legea privind statutul special al Chișinăului este o normă specială potrivit Legii nr.780 care prevede la categoriile de legi: legile speciale sau normele speciale, normele generale, normele excepționale. Normele speciale au prioritate asupra normelor generale, ori Legea nr.436 este o normă generală. Și în cazul dat, fără a avea modificată Legea privind statutul municipiului Chișinău, noi nu putem veni cu altă modificare. Anume Legea privind statutul Municipiului Chișinău poate să prevadă orice modificare, inclusiv a structurii. Deci este de ordin legal. Prima argumentare. În afară de aceasta, sistemul finanțelor publice care a intrat în vigoare și care are o anumită organizare la sigur astăzi va împiedica funcționarea... sau nu va permite funcționarea acestor noi structuri. Dar mai important este aspectul funcțional. De fapt, aș vrea să fac aici o paranteză. Nu au nimic prevederile Legii nr.436 cu reforma de descentralizare, pentru că descentralizarea se aplică în raporturile „stat–colectivități locale”, ori municipiul Chișinău este o comunitate, o colectivitate locală. De aceea a vorbi aici despre descentralizare, nu vă supărați, dar nu are nimic comun, este eronat. De aceea aș vrea să vorbesc despre aspectul funcțional. Municipiul Chișinău are un plan urbanistic general, nu are planurile zonale. Aceste toate structuri noi nu au aceste planuri urbanistice generale care, de fapt, sînt instrumentul principal de dezvoltare și de atragere a investițiilor, infrastructura socială, transport, etc., etc. Chișinăul s-a dezvoltat ca o colectivitate. Zona industrială... zonele respective care produc venituri... această discrepanță care poate să apară. De aceea și este necesar de a veni cu această lege, lege care să fie fundamentată. Și propunerea noastră – pentru a contramanda pentru 4 ani de zile aceasta și are la bază de a veni cu o analiză profundă. Apropo, în anul 2008 a fost făcut un studiu profund de experții UNDP-ului. Recent, în 2014, alt studiu, privind funcționalitatea municipalității. Și aici s-a demonstrat cu lux de amănunte marele probleme pe care le are municipalitatea. Da, este vorba despre a fortifica capacitatea Consiliului municipal, a funcției de Primar general. Este vorba despre a delimita clar competențele acestor două structuri, dar, totodată, de a întări funcția executivă. Și, într-adevăr, Acordul de Asociere prevede întărirea funcției executive. Aceasta se are în vedere și Consiliul municipal, dar și Primarul general. Apropo, autoritățile publice locale sînt parte componentă a executivului. De aceea „funcție executivă” aceasta nicidecum nu înseamnă de a organiza consilii pe sectoare și primari. De aceea, atunci cînd va fi făcută... va fi luată o decizie, trebuie să fie la bază expertiza. Și această expertiză ne-o propun aceste două studii care sînt profunde și care vin cu propuneri concrete pentru a îmbunătăți activitatea

Consiliului municipal, dar și a Primarului general, care trebuie să asigure o funcționalitate a municipiului Chișinău. Eu nu vreau să fiu răutăcios, dar și doamna Greceanîi a avut funcția de Prim- ministru, domnul Dodon a avut funcția de ministru al economiei, viceprim- ministru și la timpul potrivit, dacă ați fi avut dorință, era normal să veniți cu aceste inițiative. Dar, stimați colegi, Problema este mult prea serioasă și mult prea importantă ca să venim doar cu abordări ușoare. Vă rog foarte mult, acum este vorba de punerea în aplicare a reformei de descentralizare care, de fapt, înseamnă un nou sistem al administrației publice locale, care înseamnă legi noi, cadru instituțional nou, care înseamnă cadre instruite și care poate să asigure ca serviciile prestate cetățenilor să fie pe potrivă, valabil și pentru municipiul Chișinău. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Și eu vă mulțumesc frumos. Domnule Batrîncea, E ceva legat de... (Rumoare în sală.) Nu știu dacă am auzit numele dumneavoastră. (Rumoare în sală.) Doamna Greceanîi am auzit, domnul Dodon am auzit, dar nu am auzit numele dumneavoastră. Nici fracțiune nu am auzit. (Rumoare în sală.) Bine, ca să nu luăm stenograma și să verificăm, aveți dreptul la replică. Trei minute. Cine din partea Fracțiunii Partidului Socialiștilor? Domnul Batrîncea.

Domnul Vlad Batrîncea: Stimate domnule Țap, Sînt plauzibile argumentele dumneavoastră în necesitatea introducerii anumitor modificări, ajustări la cadrul legal existent. Noi cunoaștem acest lucru, de aceea și am venit cu inițiativa de a opera anumite modificări în Legea privind statutul municipiului Chișinău. Și dacă noi cu dumneavoastră avem voință politică și dorința de a schimba lucrurile, dacă dorim reforme, eu nu văd nici o problemă ca noi cu dumneavoastră să creăm un grup de lucru și timp de 4-5 săptămîni să venim cu anumite propuneri. Însă dacă dumneavoastră nu aveți nici voința politică, nici dorința de a implementa reformele, pe care dumneavoastră le-ați promis europenilor, eu cred că noi cu toții cunoaștem că dumneavoastră, de fapt, din moment de conjunctură politică, din interes politic, pur și simplu, nu doriți implementarea acestor modificări și ajustări.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos.

S-au făcut deja inițiative și a fost informația respectivă ce ține de formarea grupurilor de lucru. De aceea vă încurajăm să participați la elaborarea statutului municipiilor Chișinău și Bălți. Sîntem... intrăm în procedura de vot. Vă propun să votăm proiectul de Lege pentru modificarea Legii privind administrația publică locală, proiectul nr.24 din 5 februarie 2015, pentru primă lectură. Cine este pentru, vă rog frumos să votați. Majoritatea deputaților au votat pentru primă lectură. Și acum o întrebare către comisie și către autor: dacă sînteți de acord, sînteți gata pentru lectura a doua, luînd în considerare lipsa amendamentelor care au fost făcute. Comisia? Doamna Bodnarenco.

Doamna Elena Bodnarenco: Comisia este gata.

Domnul Andrian Candu: Comisia este gata. Autorul cred că nu este împotrivă. Atunci, propun să fie supus la vot pentru lectura a doua acest proiect de lege. Cine este pentru, vă rog frumos să votați. Și numărătorii, rezultatele pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 2 voturi. Sectorul nr.2 – 40. Sectorul nr.3 – 14.

Domnul Andrian Candu: Cu 56 de voturi, proiectul de lege a fost adoptat și în lectura a doua, lectură finală. În continuare, potrivit Regulamentului, în mod normal, probabil, ar trebui să solicităm... să dau pauză de o oră, dar vreau să întreb șefii de fracțiuni dacă... (rumoare în sală) continuăm? Continuăm. Foarte bine. Următorul proiect este proiectul de Hotărîre nr. 21 din 30 ianuarie 2015 cu privire la declararea anului 2015 Anul Veteranilor Marelui Război pentru Apărarea Patriei 1941 – 1945 Înțeleg că domnul Reșetnicov este cel care va prezenta proiectul de lege, ca unul din autori. Vă rog frumos.

Domnul Artur Reșetnicov: Domnule Președinte, Stimați deputați,

Onorată asistență, Din partea Fracțiunii parlamentare a Partidului Comuniștilor voi prezenta spre dezbateri proiectul de Hotărîre privind declararea anului 2015 Anul Veteranilor Marelui Război pentru Apărarea Patriei. Cu toții cunoaștem că în anul 2015 se împlinesc 70 de ani de la victoria asupra fascismului. Această victorie, de fapt, a pus capăt celui mai sîngeros război, al Doilea Război Mondial. Acest eveniment este de o importanță istorică deosebită pentru toate popoarele, nu numai statelor membre ale Comunității Statelor Independente, dar și pentru toate popoarele din Europa și din lume. Fascismul a fost oprit, dar... și distrus, dar aceasta s-a întîmplat cu prețul al zeci de milioane de vieți omenești. Și este de datoria noastră în acest an, an jubiliar de sfîrșit al războiului, să cinstim și să comemorăm memoria celor căzuți. Stimați deputați, Este de datoria noastră să comemorăm și memoria celor căzuți, memoria celor care nu au ajuns pînă în ziua de astăzi. Este datoria noastră sfîntă să ne închinăm veteranilor, celor care prin luptă, prin eroism și prin muncă au adus pace în Europa și în întreaga lume. Vreau să vă readuc aminte că, la 25 octombrie 2013, în orașul Minsk, Republica Moldova a semnat trei decizii ale Consiliului șefilor de state din CSI, respectiv: Declarația privind declararea anului 2015 în Comunitatea statelor Independente Anul Veteranilor Marelui Război Pentru Apărarea Patriei, privind Planul de acțiuni pentru pregătirea și celebrarea Aniversării a 70-a a Victoriei și privind instituirea medaliei jubiliare comune, consacrate aniversării a 70 de ani de victorie. Vreau să vă aduc aminte că la 23 decembrie 2013 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat și Hotărîrea cu privire la sărbătorirea aniversării a 70-a a Victoriei asupra fascismului, în baza căreia Guvernul, în termen de șase luni, era obligat să prezinte legislativului spre aprobare un plan de acțiuni privind pregătirea și celebrarea acestui eveniment. Cu regret, executarea acestui plan este o restanță și sperăm, că noul executiv va realiza hotărîrea aprobată de legislativ. Stimați colegi, Tot mai… cu regret, tot mai puțini și mai puțini veterani rămîn în viață. Conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale numărul acestora la data de 1 ianuarie anul curent a fost de 1 mie 97 de persoane, dintre care 285 sînt invalizi. Stimați deputați, Ar fi simbolic și important ca toată clasa politică consolidat să cinstim memoria celor căzuți și să demonstrăm recunoștință și stimă față de eroii, veteranii din țara noastră care, în primăvara anului 1945, au adus pace și în țara noastră, și în Europa, și în toată lumea. Și în acest scop, din partea Fracțiunii Partidului Comuniștilor, vă îndemnăm să aprobăm hotărîrea prezentată. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. Trecem la sesiunea de întrebări și răspunsuri pentru autor. Domnul Neguța este primul care are dreptul la prima întrebare.

Domnul Andrei Neguța: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule coautor, Am observat că cuvîntul „victorie” este numai în preambulul documentului dumneavoastră și în nota informativă. Vreau să vă rog să motivați de ce momentul acesta este așa? Și de ce vă jenează cuvîntul „victorie”? Pentru ca să vă fie mai ușor, eu am să vă amintesc unele momente pe care singur le-am observat. Am activat în misiunea diplomatică de la Strasbourg, care este capitala regiunii Alsace. Și Germania, socotind această regiune a lor, a mobilizat bărbații din această regiune și ei au luptat în cadrul armatei germane pentru a cotropi Europa și lumea. După aceea, a fost eliberată această regiune ca și toată Franța cu ajutorul lui de Gaulle, cu ajutorul aliaților. Și avem acea situație care a fost și la noi în 1944. Însă, niciodată, cît m-am aflat acolo, întotdeauna la 8 mai eram invitat la ceremoniile acestea, care se numeau „Anniversaire de la victoire”. Germania, de asemenea, este un exemplu în atitudinea față de rezultatele celui de-al Doilea Război Mondial. Dați-mi voie să repet întrebarea. De ce vă jenează cuvîntul „victorie”?

Domnul Artur Reșetnicov: Domnule deputat, Dacă ați observat, la prezentarea în calitate de coautor al acestui proiect, în final am făcut din partea fracțiunii un apel către toate forțele politice, toată clasa politică, indiferent de partidele pe care le reprezentăm, este de datoria noastră să ne închinăm veteranilor, eroilor, să comemorăm memoria celor care cu prețul vieții și sănătății au oprit această ciumă fascistă, au adus în casele noastre, în casele tuturor popoarelor din Europa pace. Pentru că datorită acestor fapte eroice din 1945 Europa a avut posibilitatea să trăiască și să se dezvolte în pace. N-ar fi corect acum să intrăm în careva dezbateri. Și cu această ocazie vă invit nu numai în Franța, dar și aici, în Republica Moldova, pe 9 mai 2015, împreună să serbăm această victorie asupra fascismului.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. Aveți precizare sau altă întrebare, domnule Neguța?

Domnul Andrei Neguța: Am precizare. Eu sînt complet de acord cu ceea ce ați spus dumneavoastră. Și la 9 mai voi participa chiar fără această invitație. Sînt complet de acord cu ceea ce ați spus dumneavoastră. Însă, dați-mi voie să repet, de ce vă jenează cuvîntul „victorie”?

Domnul Artur Reșetnicov: Aș putea...

Domnul Andrian Candu: Probabil nu este cazul să…

Domnul Artur Reșetnicov: …Să repet încă o dată, este o victorie și este datoria noastră sfîntă să comemorăm eroismul respectiv. Și proiectul de hotărîre expres prevede și în denumire. Pentru că conform practicii legislative este denumirea și conținutul. Studiați atent în conținut, dacă nu sînteți de acord cu ceva din conținutul hotărîrii, prezentați amendamente sau propuneri.

Domnul Andrian Candu: Precizare, domnule Neguța. Sau gata? Domnul Neguța.

Domnul Andrei Neguța: Da, mulțumesc. Noi vom susține acest proiect, însă…

Domnul Artur Reșetnicov: Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Neguța: Însă regret că de două ori n-am fost auzit.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Neguța: Vă înțeleg că vi-i incomod să răspundeți la această întrebare.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. Domnul Lipskii, Vă rog frumos.

Domnul Oleg Lipskii: Спасибо. У меня вопрос такой. Вы предлагаете достаточно, скажем, такой стерильный вариант: «День ветеранов», вернее, «Год ветеранов» отпраздновать. Почему я называю его вот так? Потому что, во-первых, мы упускаем в этом случае, в этом случае упускаем все-таки тех, кто погиб в этой войне. И они как-то выпадают – это первое.

И второе, что самое важное: я считаю, мое мнение такое, что в этой ситуации оно, это название, не носит воспитательного характера для нынешнего молодого поколения. Потому что вы выводите их за скобки победителей в этой войне. Вы делаете их практически нейтральными, с тем чтобы потом, со временем, они попали в категорию побежденных, и уязвленных, и униженных. Вот поэтому, видимо, все-таки «День Победы» – это «День Победы», а не просто какой-то абстрактный «Год ветеранов», который, наверное, можно праздновать. Вопрос такой: как Вы считаете, оно должно носить – это название – воспитательный характер? Спасибо. Для молодежи.

Domnul Artur Reșetnicov: Ну, господин депутат, На Ваш вопрос я в полной мере ответил, когда представлял этот проект, но в дополнение в отношении вопроса, который был поставлен: конечно же, дань ветеранам, дань памяти тем, кто погиб, кто ценой жизни и здоровья освободили Европу от коричневой фашистской чумы, содержит этот праздник – «День Победы». Благодаря этому празднику у нас есть возможность, была возможность у наших родителей, у наших близких жить под чистым, мирным небом. Поэтому, конечно же, мы, наш вообще законопроект, если Вы ознакомились, он был зарегистрирован еще в прошлом году, так как мы предполагали план мероприятий, предварительно согласованный. Но ввиду того, что он потерял свою юридическую силу – так предусматривает Регламент Парламента – мы зарегистрировали его заново. И он содержит, в том числе и воспитательный урок. Потому что если мы, политический класс, покажем пример чествования и усвоим уроки победы над фашизмом, это будет пример для всего общества, в том числе и для молодых людей, в том числе и для следующих поколений. Потому что, не зная свою историю, нельзя строить правильное будущее страны, в том числе и наше, Республики Молдова. Спасибо.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Domnul Lipskii, Mai aveți o altă întrebare sau precizare?

Domnul Oleg Lipskii: Я бы только хотел уточнить, все-таки: когда мы стерилизуем некоторые исторические понятия – потом это приводит к противоположному мнению. И история коверкается тем самым, и она меняется. Вот все, больше я вопросов не задаю. Спасибо.

Domnul Artur Reșetnicov: Господин депутат, Мы не стерилизуем ничего. Наоборот, мы освежаем память, возможно, и тех, кто забыл в сегодняшней, современной Европе о том, что надо бороться в зародыше с фашизмом. Спасибо.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Domnul Valeriu Munteanu.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnul autor, În Hotărîrea Parlamentului cu privire la zilele de odihnă și de sărbătoare veche din 1990 la data de 9 mai avem scrisă titulatura: „Ziua Victoriei asupra fascismului”. Totodată, dumneavoastră ne-ați spus că la Minsk, pe 25 octombrie 2012, în cadrul CSI, a fost semnat un document sub titulatura „Anul Veteranilor Marelui Război pentru Apărarea Patriei”, o titulatură care astăzi este folosită exclusiv de Federația Rusă ca moștenitor al Uniunii Sovietice. Spuneți-mi, vă rog frumos, a cui semnătură stă pe acest document, care din punctul nostru de vedere încalcă legislația Republicii Moldova și se pliază perfect pe legislația Federației Ruse, care a propus și a impus această formulare?

Domnul Artur Reșetnicov: Domnul deputat, Această formulare corespunde tuturor prevederilor și legislației, dar, probabil, nu veți contesta datoria noastră morală, pentru că, așa cum prevede și proiectul nostru, numai datorită eforturilor persoanelor, oamenilor care au luptat cu fascismul, de aceea noi și în denumire am prevăzut Anul Veteranilor. Am menționat cifrele. Cu regret, și vîrsta, și starea sănătății… în fiecare zi avem tot mai puțini și mai puțini în viață astfel de persoane, care sînt, de fapt, eroi și dacă vă referiți pur formal la acest document, care a fost semnat în cadrul Comunității Statelor Independente, acolo este semnătura persoanei care este împuternicită să semneze. Dacă aveți ceva împotriva victoriei asupra fascismului, nu aveți decît să vă duceți la Curtea Constituțională. Poftim.

Domnul Andrian Candu: Domnule Valeriu Munteanu, Aveți a doua întrebare sau precizare?

Domnul Valeriu Munteanu: Este precizare. Noi nu avem absolut nimic împotriva luptei și războiului împotriva fascismului. Noi vrem ca să fie respectată legislația Republicii Moldova. Am citat din hotărîrea Parlamentului veche din 1990, care consacră termenul de Ziua Victoriei asupra fascismului. În această situație, noi, prin semnătura de la

Minsk, dar și prin decizia pe care încercați să o propuneți, sub forma în care încercați să o propuneți astăzi, vă pliați pe legislația Federației Ruse, care, din punctul nostru de vedere, și în cadrul CSI a inclus și a promovat acest punct de vedere, pentru că astăzi sărbătoarea în Republica Moldova se numește Ziua Victoriei asupra fascismului, iar în Federația Rusă exact așa cum ne propuneți dumneavoastră. Pentru că acolo există patria moștenitoare a Uniunii Sovietice. Nu încercați să ne promovați sărbători și tradiții, și comemorări străine Republicii Moldova. De aceea, propunerea noastră este ca formularea să fie foarte exactă, așa cum stipulează legislația Republicii Moldova. Mulțumesc.

Domnul Artur Reșetnicov: Domnule… (Rumoare în sală.) Domnule Munteanu, Autorul, cu siguranță, nu este Ghimpu, da, pentru că cunoaștem poziția. (Rumoare în sală.) Da, n-ar fi semnat. Domnule Munteanu, Împotriva fascismului au luptat mai multe popoare, reprezentanți ai diferitor etnii. Și dumneavoastră trebuie să cunoașteți că războiul nu are naționalități sau etnii. Și eu regret astfel de fobie care o demonstrați, în fiecare proiect de lege sau hotărîre căutați mîna sau altceva a Moscovei. Iar, pur juridic, iar, pur juridic, noi nu facem prin această hotărîre schimbări la zilele de odihnă sau de sărbătoare. Intenționat am indicat – Anul Veteranilor. Anul celor care au luptat, celor care au căzut, celor care sînt în viață și noi cu dumneavoastră trebuie să ne închinăm pentru faptele respective și nu trebuie să fie contestate nici într-un fel, nici juridic, nici moral.

Domnul Andrian Candu: Domnule Munteanu, Aveți de data aceasta întrebare sau… (Rumoare în sală.) Da, precizările de… o singură dată… Vă rog frumos să fiți exact cu întrebarea.

Domnul Valeriu Munteanu: …foarte mult. Al Doilea Război Mondial a durat de la 1 septembrie 1939 pînă la 1945. Respectiv, titulatura „Războiul pentru Apărarea Patriei 1941 – 1945”, și insist asupra acestui lucru, este o denumire proprie pe care o folosește doar Federația Rusă. Toată omenirea folosește titulatura „al Doilea Război Mondial”, pentru că atît a durat al Doilea Război Mondial, de la 1939 pînă la 1945. În situația în care se impune acest punct de vedere, și eu regret semnătura de la Minsk, este, din punctul nostru de vedere, eronată și este o sfidare a istoriei. Mulțumesc.

Domnul Artur Reșetnicov: Domnule deputat, Înainte de a face astfel de afirmație, sfidare a istoriei și altceva, ar trebui, în calitate de deputat, să luați cunoștință și de raportul comisiei. Raportul comisiei conține anumite precizări și dacă ași fi luat cunoștință cu astfel de precizări, nu cheltuiați în zadar timpul. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Domnul Lupu, Vă rog frumos.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc, domnule Preşedinte. N-o să vin cu o întrebare către domnul raportor, ci, în strictă conformitate cu Regulamentul Parlamentului, voi anunța că Fracţiunea Partidului Democrat o să susțină acest proiect. Și, în acest context, vreau să vin cu o adresare și o rugăminte către toți colegii. Știți, cîndva o minte lucidă a spus: istoria nu trebuie transformată în politică întoarsă mereu cu fața în trecut. Noi avem astăzi o oportunitate să dăm dovadă, precum a menționat și colegul raportor al acestui proiect, un omagiu pentru milioanele de oameni care au căzut, care au rămas în viață, dar care ne-au asigurat nouă, actualelor generații, viața. Nu contestă nimeni importanța victoriei asupra fascismului, de ce curent nu am fi, pe care motiv cred că valoarea de bază a discuțiilor și a acestui proiect de astăzi este respectul pe care noi îl dăm dovadă față de oameni, nu față de politicienii de atunci, față de ostași, ofițeri, bunei. Pe care motiv, haideți să ne concentrăm pe această valoare supremă a proiectului ca și idee, ca și respect, să lăsăm la o parte luptele politice, tactice și să adoptăm acest proiect, după ce ascultăm și raportul comisiei, și pe această cale să ne facem datoria omenească. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Domnul Voronin, Vă rog frumos.

Domnul Vladimir Voronin: Eu văd că se încurcă niște noțiuni. Noi discutăm despre proiectul de hotărîre referitor la acele persoane care, să le dea Dumnezeu sănătate, sînt astăzi în viață și au participat la acel crîncen război. Ziua Victoriei e pe 9 mai și în calendarul nostru național este zi de sărbătoare, da, și conform Codului muncii. Și Guvernul, ceea ce e scris în această inițiativă, este obligat să prezinte un plan de acțiuni.

Eu sper că în acest plan de acțiuni, parte componentă trebuie să fie introdusă inclusiv ziua de 9 mai, dar nu să încurcăm noi acum aceste noțiuni. Mai mult decît atît, nu trebuie, încă o dată eu îl susțin pe domnul Lupu de... politizat acest lucru. 70 de ani au trecut și noi cu ce drept, cine sîntem noi să ne implicăm în ceea ce a fost cu 70 de ani în urmă și să dăm aprecieri istorice, politice acelor crîncene evenimente? 50 de milioane de oameni pe globul pămîntesc au căzut în acest război și noi acum stăm și „umnicim”. Valera Munteanu, Eu te-aș sfătui, tu în fiecare seară să privești la televizor că să te uiți la canalul Animal Planet.

Domnul Artur Reșetnicov: El așa și face.

Domnul Andrian Candu: Domnul Vlad Filat, Vă rog frumos.

Domnul Vladimir Filat: Vă mulțumesc, domnule Preşedinte. Pentru ca să clarificăm o anumită situație, ceea ce ține de semnarea de către Republica Moldova a acelui plan de acțiuni în cadrul Comunității Statelor Independente. Republica Moldova a semnat acest plan de acțiuni cu rezerva care reiese din legislația națională a Republicii Moldova, și anume cu precizarea că este vorba de cel de-al Doilea Război Mondial. Și vreau să accentuez, că în legislația Republicii Moldova, și aici nu la nivel de abordare, așa, subiectivă, în legislația Republicii Moldova, anume această sintagmă este la ora actuală și care trebuie să fie respectată. Mulțumesc frumos. Am vrut să fac această precizare.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Domnul Igor Dodon, Vă rog frumos. (Rumoare în sală.) Domnul Dodon, Vă rog frumos.

Domnul Igor Dodon: Eu vă mulțumesc, domnule Preşedinte. Eu cred că noi nu trebuie nici într-un caz să încercăm să acumulăm, indiferent cine, pe stînga, pe dreapta, dividende politice din memoria celor care au căzut în acest război pentru marea… pentru apărarea… Marele Război pentru Apărarea Patriei. Unu la mînă.

Doi. Noi nu întîmplător am propus și i-am rugat pe toți să numim anul 2014 Anul Victoriei, pentru că este o victorie a omenirii, nu doar a unui popor și, de fapt, toată Europa sărbătorește Anul Victoriei. Cu regret, nu ați susținut această inițiativă. Însă vreau să vă spun că noi, socialiștii, vom susține inițiativa dumneavoastră, pentru că noi considerăm că, încă o dată vă spun, Anul Victoriei ar fi fost corect, pentru că ar fi fost mult mai cadru. Noi o să susținem această inițiativă, în pofida faptului că nu doriți să susțineți inițiativele noastre la acest capitol. Dar haideți să fie foarte clar, în acest proiect trebuie să rămînă veteranii Marelui Război pentru Apărarea Patriei. Nu veteranii celui de-al Doilea Război Mondial. Veteranii Marelui Război pentru Apărarea Patriei. Încă o dată, stimați colegi, noi vom susține acest proiect. Aș fi de acord cu unii colegi din stînga care spun să stopăm discuțiile aici și să trecem la următoarea etapă – luări de cuvînt și procedura de vot, pentru că nu trebuie să facem dividende politice pe memoria celor căzuți. Au rămas 1500 – 1700 de oameni. Eu vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Și eu vă mulțumesc frumos. Da, domnule Reșetnicov, Bineînțeles, aveți dreptul.

Domnul Artur Reșetnicov: Da. Anticipînd raportul comisiei, privitor la obiecția care a fost expusă. Și comisia, și noi, în calitate de autori, exact am prezentat și vom susține proiectul așa cum prevede legislația, iar legea de bază este Legea cu privire la veterani, care expres prevede categoriile acestor persoane. În special, domnule deputat, uitați-vă la articolul 7 din Legea cu privire la veterani.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Domnule Sîrbu, Vă rog frumos.

Domnul Serghei Sîrbu: Mulțumesc, domnule Președinte. În conformitate cu prevederile articolului 108, propun încheierea dezbaterilor și supunerea votului. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Sînt obligat să supun votului această propunere de încheiere a dezbaterilor. Cine este pentru, vă rog frumos să votați.

Majoritatea deputaților din sală s-au pronunțat pentru încheierea dezbaterilor la acest subiect. Vă mulțumim frumos. Îl invit pe domnul Hotineanu, președintele Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media să dea citire raportului pentru acest proiect de hotărîre.

Domnul Vladimir Hotineanu: Mult stimate domnule Președinte, Stimați doamne și domni deputați, Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a examinat proiectul de Hotărîre nr.21 din 30.01.2015 cu privire la declararea anului 2015 Anul Veteranilor Marelui Război pentru Apărarea Patriei și, reieșind din competențele și atribuțiile sale funcționale, comunică următoarele. Proiectul a fost elaborat de către un grup de deputați în Parlament, avînd drept scop declararea anului 2015 Anul Veteranilor Marelui Război pentru Apărarea Patriei 1941 – 1945. Totodată, autorii propun Guvernului Republicii Moldova elaborarea în termen de o lună și prezentarea Parlamentului spre adoptare a unui Plan de acțiuni în acest sens. Și recomandă mediatizarea acestui eveniment prin intermediul mijloacelor de informare în masă. Proiectul de hotărîre a fost examinat și avizat de către Direcția generală juridică și de către toate comisiile permanente ale Parlamentului. Astfel, Direcția generală juridică a constatat că legiuitorul, potrivit Legii cu privire la veterani nr.190-XV din 08.05.2003, articolul 6, nu operează cu noțiunea de „Veteranii Marelui Război pentru Apărarea Patriei”, fiind utilizată sintagma „Veteranii celui de-al Doilea Război Mondial”. Iar utilizarea sintagmei „Veteranii Marelui Război pentru Apărarea Patriei” discriminează celelalte categorii de veterani care au luptat în cel de-al Doilea Război Mondial și încalcă prevederile articolului 16 din Constituție. Substituirea sintagmei „Marele Război pentru Apărarea Patriei” cu sintagma „cel de-al Doilea Război Mondial” s-a propus și de către membrii Comisiei juridice, numiri și imunități, Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică. În cadrul ședinței comisiei de profil, au parvenit următoarele obiecții și propuneri: Deci deputatul Hotineanu a propus substituirea sintagmei „Marelui Război pentru Apărarea Patriei” cu sintagma „celui de-al Doilea Război Mondial”. Domnul deputat Corneliu Mihalache a propus menținerea sintagmei formulate în proiectul de hotărîre. Urmare a discuțiilor, Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a avut păreri împărțite și proiectul de hotărîre... la acest proiect de hotărîre și nu a întrunit numărul necesar de voturi. Astfel, comisia lasă la latitudinea plenului Parlamentului examinarea proiectului nominalizat.

Domnule Președinte, Este propusă schimbarea sintagmei „Marele Război...” cu „cel de-al Doilea Război Mondial”. Și este argumentarea și a Comisiei juridice, numiri și imunități și cadrul legislativ al Republicii Moldova prevede această sintagmă. Rog să fie pusă la vot, ca ulterior proiectul de hotărîre să fie votat integru. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Da. Vă mulțumim frumos. Întrebări în adresa comisiei? Domnule Valeriu Munteanu, Vă rog frumos.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Hotineanu, Avînd în vedere că această hotărîre va implica la implementare și cheltuirea unor surse financiare, vreau să ne spuneți dacă Guvernul s-a expus și a evaluat care va fi impactul financiar și puterea de acoperire a acestei hotărîri, respectînd și prevederile articolului 131 alineatul (4) din Constituție.

Domnul Vladimir Hotineanu: Deci Planul de acțiuni, într-adevăr, va prevedea cheltuieli financiare. Și deoarece astăzi Guvernul doar este învestit, noi putem să așteptăm, dacă hotărîți că ar trebui... (Rumoare în sală.) Nu, dar Planul de acțiuni... cheltuieli financiare sînt. (Rumoare în sală.) Dar acum este semnat acordul, domnule Munteanu. Este acordul în cadrul... deci statelor membre ale CSI și este semnat... (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Acordul este semnat. Planul de acțiuni se va face. Și cu bugetul o să se revină. (Rumoare în sală.) Cu bugetul o să se vină atunci cînd o să vină și cu Planul de acțiuni. Domnule Dodon, Vă rugăm frumos, dacă aveți întrebări la comisie.

Domnul Igor Dodon: Da. Domnule președinte al comisiei, Am vrut să întreb: de obicei, dacă se propun ceva modificări, se întreabă dacă este de acord autorul. Dumneavoastră propuneți ca să modificați din „Marele Război pentru Apărarea Patriei” în „al Doilea Război Mondial”. Autorul este de acord cu aceasta sau nu? Și din start vreau să vă spun că noi nu vom susține această modificare. Noi considerăm și insistăm să fie în continuare „Marele Război pentru Apărarea Patriei”.

Vă mulțumesc, domnule Președinte.

Domnul Vladimir Hotineanu: Deci, domnule deputat Dodon, Eu la finalul alocuțiunii și raportului comisiei am nominalizat că... deci trebuie să fie supusă la vot deci sintagma expusă în ședința comisiei „cel de-al Doilea Războiul Mondial”.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. Întrebări nu mai sînt. De aceea vom trece la luările de cuvînt inițial și după care la voturile... în propunere. Da. Propunerile vor fi supuse la vot cu siguranță atunci cînd e... sînt voturile. S-au înscris la luările de cuvînt trei deputați. Îl invit pe domnul Sorocean. Vă rog frumos. Înțeleg că e iarăși din partea fracțiunii? 7 minute.

Domnul Victor Sorocean: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Stimați deputați, La 9 mai 2015 se împlinesc 70 de ani de la victoria asupra fascismului în cel de-al Doilea Război Mondial. Această dată este una fundamentală nu doar pentru toate popoarele foste URSS, ci și pentru întreaga omenire, întrucît milioane de oameni au plătit cu sîngele lor, cu viețile lor pentru pacea pe pămînt, pentru o viață liberă și fericită. Menționăm că cel de-al Doilea Război Mondial este pe bună dreptate considerat ca cel mai mare și mai ucigător război neîntrerupt din istoria omenirii, care a mistuit cea mai mare parte a globului, provocînd moartea directă sau indirectă a peste 70 de milioane de oameni sau aproximativ 3% din populația mondială de la acea vreme. În plus, multe alte persoane au fost grav rănite, au căpătat infermații de viață datoria... armelor de foc, bombardamentelor clasice sau nucleare sau datorită experiențelor militare și medicale inumane la care au fost supuse în acea perioadă. Mai mult ca atît, aproximativ 400 de mii de persoane originare din Moldova au luptat în componența armatei sovietice. Faptele eroice ale 250 de mii dintre aceștia au fost menționate cu diferite decorații, iar 18 dintre compatrioții noștri au devenit eroi ai Uniunii Sovietice. Astfel, victoria împotriva fascismului a înlăturat planurile cotropitorilor de a cuceri lumea întreagă și a înrobi popoarele. Această uriașă luptă internațională a demonstrat cu putere că forțele democratice, popoarele unite își pot apăra libertatea, independența, pot impune pacea și securitatea în lume.

Marcarea jubileului Marii Victorii este extrem de importantă, anume acum cînd peste tot au loc încercări de a falsifica istoria celui de-al Doilea Război Mondial și de a revizui rezultatele. Noi, Fracțiunea Partidului Socialiștilor, am înregistrat proiectul de Hotărîre nr. 387 din data 29 decembrie 2014, aceasta la aceea ce a spus domnul Reidman că «мы проспали». Не проспали, Олег Моисеевич, он был зарегистрирован раньше вашей инициативы. În majoritatea comisiilor permanente proiectul dat nu a fost susținut. Din păcate, la Biroul permanent propunerea noastră nu a fost susținută. Și a fost și altă idee de a comasa aceste două proiecte. În principiu noi susținem proiectul propus de comuniști: măcar o parte din veterani să fie susținuți. La final, vreau să vă spun că în țările europene se sărbătorește „Ziua Victoriei”, dar nu „Ziua Veteranilor”. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Andrian Candu: Și noi vă mulțumim frumos. Îl invit la tribuna principală pe domnul Reidman. Vă rugăm frumos. Înțeleg că din partea fracțiunii.

Domnul Oleg Reidman: Уважаемые коллеги! Не стану занимать много времени, но, тем не менее, реплику вначале одну сделаю. Когда я сказал, что проспали, я имел в виду, что постановление относительно Дня Победы принято по нашей инициативе еще в 13-м году. Другое дело, что оно не исполнено тем Правительством. Это – нет, в 13-м году – по поводу 70-летия. Оно было принято Парламентом. Так что такая инициатива есть, такое постановление есть, его нужно исполнять. Что касается необходимых денежных средств и т.д. Уважаемые господа депутаты, это постановление – рамочное, оно относится непосредственно к людям, а не к эфемерным каким-то событиям, которые никак на людях не отражаются. Что касается названия. Уважаемые, Великая Отечественная война закончилась, когда об этом объявил товарищ Левитан: «Великая Отечественная война советского народа, и так далее и так далее, победоносно завершена после подписания капитуляции фашистской Германией». Но в среде ветеранов есть значительное количество людей, в среде ветеранов в Молдове есть люди, по-моему, 6 или 7 человек, которые участвовали не только в борьбе с фашизмом, но и в борьбе с японским милитаризмом, который тоже являлся частью, эта борьба также являлась частью Второй мировой войны. Поэтому можно согласиться с изменением

названия относительно того, что это «Год ветеранов Второй мировой войны». Ветераны СС – это ветераны не наши. У нас их нет. Игорь Николаевич, я вас не перебивал. Сидите и молчите, пока Вам не дали слова. Второе. Подписание этого документа, Игорь Николаевич, в СНГ было взято на себя Председателем. Значит, это был саммит глав государств. Тестированный вами Президент, господин Тимофти, не поехал туда это подписывать. И вы его туда не погнали подписывать. Сидите поэтому сейчас и молчите. (Aplauze.) Сегодня нашей фракцией… И ты молчи! Сегодня нашей фракцией зарегистрированы две инициативы в развитие инициативы о Годе ветеранов. Там предусмотрены меры, которые требуют заключения Правительства. Там предусмотрены меры в развитие этого постановления, которые требуют заключения Правительства в отношении материальной поддержки ветеранов. Спасибо.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Cuvînt i se oferă domnului Ghilețchi. Pînă ajunge domnul Ghilețchi la microfon, dați-mi voie să mă adresez tuturor deputaților să-și păstreze calmul, liniștea. Sîntem în plenul Parlamentului, instituția cea mai supremă în acest stat. Și cu respect o atîrnare reciprocă. Vă rog frumos, domnul Ghilețchi.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Stimate domnule Președinte, Stimați colegi, Astăzi este o zi frumoasă la Chișinău. E soare, se apropie primăvara. Și totuși cel mai important lucru este că avem pace în țară. În acest an se împlinesc 70 de ani de la războiul… de la sfîrșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Este evident că această aniversare trebuie comemorată și celebrată. Este însă important cum facem acest lucru. Contează foarte mult ce mesaj vom transmite societății cu această ocazie, apropo, de educarea tinerii generații. Partidul Comuniștilor a venit cu un proiect de hotărîre care transmite un mesaj. Pe de o parte un mesaj bun, pe de altă parte este un mesaj incomplet vizavi de evenimentele de acum șapte decenii. Înțeleg că este dificil să vii cu o abordare comprehensivă, păstrînd o atitudine neutră față de cea mai mare tragedie a secolului trecut. Este în special dificil pentru politicieni, este greu să reziști tentației de a rescrie istoria pe criterii politice, așa cum s-au exprimat unii colegi. Și totuși trebuie să recunoaștem că cea mai bună lecție și cea mai justă concluzie pe care putem să o tragem, după 70 de ani, este că pacea este cel mai sfînt lucru. Noi trebuie să prețuim pacea. O pace durabilă este datoria fiecărui cetățean și în special al fiecărui politician. Milioane de vieți au fost sacrificate ca noi să ne bucurăm astăzi de pace.

Winston Churcill spunea: „Este ușor că începi un război, dar este foarte greu să-l oprești”. Mulți am auzit în această sală consideră, după mine într-un mod eronat, că victoria este sfîrșitul unui război. În realitate nu victoria, ci pacea este cea mai sigură cale de a încheia un război. (Aplauze.) Acei care astăzi critică o presupusă tentativă de a rescrie istoria, de fapt, ei singuri încearcă să rescrie această istorie. Și își exprimă astfel frustrarea, văzînd cum o parte a Europei a tras concluziile necesare și construiește o societate bazată pe pace, demnitate și libertate. Înfrîngerea suferită acum 25 de ani în războiul rece se pare că a provocat o dorință nesăbuită din partea unei națiuni de a-și lua revanșa. Armele zîngănesc din nou în regiuni. Se aud bubuituri la cîteva sute de kilometri de noi. Iată de ce repet, stimați colegi, nu victoria, ci pacea este cel mai bun mod de a încheia un război. Prin slogane triumfaliste, militariste, victoriste noi nu vom putea construi o pace durabilă. Noi continuăm să celebrăm „Ziua Victoriei”, așa este conform legislației noastre, în timp ce vestul Europei celebrează „Ziua Europei” fără etichetări, fără bravade, fără divizări ale societății. Istoria Primului Război Mondial a reținut o istorie neobișnuită, care a avut loc în ziua de 25 decembrie 1914. Era sărbătoarea Crăciunului. Și în acea zi soldații din ambele părți au ieșit din tranșee, s-au întîlnit pe un teren neutru, au băut o cafea împreună. Cei care fumau, au fumat o țigară împreună, și-au schimbat unele lucruri personale, și au descoperit că sînt oameni, au familie, au copii, și cel mai dorit lucru pe care îl aveau atunci era ca războiul să se termine cît mai degrabă și să se încheie cu pace și bună înțelegere între popoare. Dacă vrem să prevenim războiul, atunci eu vă îndemn astăzi pe parcursul acestui an și în fiecare zi de dimineață pînă seara tîrziu să vorbim doar de pace, oricît de dificil ar fi. Dacă vom falimenta, atunci prețul va fi prea mare. În concluzie, așa cum deja s-a menționat, propun să fie schimbată sintagma, să vorbim despre al Doilea Război Mondial, să îi includem pe toți care au luptat, au participat în acest război. Și mai am o propunere pentru autori, un mic amendament, dacă va fi acceptat. După cuvîntul „recunoștință” în preambul, „păstrînd sentimente de profundă recunoștință”, aș adăuga „pentru pace și stimă față de eroismul de care au dat dovadă oamenii”, pentru că s-a vorbit de pace aici. Haideți să apreciem și pacea pe care o avem. Și, totodată, consider că ar fi bine, într-un spirit european, civilizat, așa cum anul trecut Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a avut o ședință specială dedicată aniversării a 100 de la Primul Război Mondial, să avem și noi o ședință specială în acest an, dedicată acestei aniversări, în care din nou să transmitem un mesaj de pace întregii noastre societăți. Primele cuvinte ale lui Isus după înviere au fost: pace vouă. Fie ca această pace să umple inimile celor care sînt în Parlament și ale cetățenilor din țara noastră. Doamne ajută! Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Domnule Dodon, Bineînțeles, dumneavoastră o să aveți dreptul la replică, că ați fost vizat. Doar vroiam să vă întreb dacă mai vreți dreptul la replică, luînd în considerare și îndemnul domnului Ghilețchi. Vă rog frumos, domnule Dodon, aveți dreptul la 3 minute ca replică.

Domnul Igor Dodon: Eu vă mulțumesc. De fapt, ceea ce se încearcă acum, stimaţi colegi, și vreau să atrag atenția că noi am dorit să susținem proiectul de Hotărîre referitor la Anul Veteranilor Marelui Război pentru Apărarea Patriei. Acum ce se dorește? Se dorește ca PCRM, împreună cu eurounioniștii au hotărît să anihileze memoria luptătorilor împotriva fasciștilor. În loc de sărbătoarea victoriei și în loc de Marele Război pentru Apărarea Patriei, de fapt, se dorește să se sărbătorească veteranii, toți absolut. Și vreau să aduc aminte că este vorba și de veteranii, inclusiv călăii SS, naziștilor, românilor lui Antonescu, care, de asemenea, sînt veterani ai celui de-al Doilea Război Mondial. (Rumoare în sală.) Stimaţi colegi, Sînt diferite încercări de a interpreta istoria.

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos să-i închideți microfonul domnului Dodon. Am crezut că dumnealui vrea să spună, să… își exercite dreptul la replică atunci, că a fost vizat personal. Noi nu dezbatem acum proiectul de hotărîre. Luările de cuvînt deja au fost epuizate. Au fost făcute cîteva propuneri. (Rumoare în sală.) Domnule Munteanu, Nu ați fost vizat. (Rumoare în sală.) Bine. Domnule Valeriu Munteanu, Aveți dreptul la replică, dar la replica ceea cu Animal Planet, nu la altceva.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Voronin, Eu prefer să mă uit în dicționarul explicativ, explicativ al limbii române, decît să privesc Animal Planet și dacă s-ar fi uitat și deputații dumneavoastră, ar înțelege că există o deosebire extrem de mare în limba română între cuvîntul „aniversare” și „jubileu”. Jubileul este doar la 50 de ani. De aceea, recomandarea mea este să înlocuiți „acțiuni jubiliare” cu „acțiuni aniversare”. Și…

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos, domnule Munteanu.

Domnul Valeriu Munteanu: Dați-mi voie să… Am…

Domnul Andrian Candu: Vă rugăm frumos, domnule Munteanu, încetăm. Aici ați greșit interpretarea Regulamentului ce ține de replică. Noi nu facem propuneri la proiectul de hotărîre. Au fost făcute cîteva propuneri. (Rumoare în sală.) Domnule Reidman, O să întindem tot așa, dar noi cel mai important este dacă vrem cu adevărat și mai ales fiind atît de înfirapați și de luarea de cuvînt a domnului Ghilețchi, cel mai bine este prin exercițiul de vot. Aceasta este. De aceea… (Rumoare în sală.) Domnule Reidman, Că ați fost vizat, vă rog frumos, foarte scurt.

Domnul Oleg Reidman: Noi am fost vizați din partea domnului Dodon, Fracţiunea PCRM. В нашем постановлении слово «ветераны» применяется в том смысле в котором оно используется законом в странах СНГ и Республики Молдова, никак не другие категории ветеранов, где бы они не были признаны ветеранами.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos pentru precizare. Înainte de a supune la vot proiectul de hotărîre în totalitatea sa, sînt nevoit să supun la vot inițial propunerile făcute de comisie și de domnul Ghilețchi, ce ține de text. Cine este pentru propunerea făcută de comisie, vă rog frumos să votați. Majoritatea din acei prezenți. Cine este pentru introducerea sintagmei „pentru pace”, dacă nu greșesc, în preambulul proiectului de hotărîre, propunere făcută de domnul Ghilețchi, vă rog frumos să votați. Majoritatea voturilor. Vă rog frumos. Și acum supun votului proiectul de Hotărîre cu privire la declararea anului 2015 Anul Veteranilor, cu denumirile acceptate ca modificare, proiectul nr.21, în totalitate. Cine este pentru, vă rog frumos să votați. Majoritatea, cu excepția Fracţiunii Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, acest proiect… și a liberalilor… acest proiect de hotărîre a fost votat. Și luînd în considerare că e 12.43, sînt depășite deja acele două ore de lucru, potrivit Regulamentului, declar o pauză de o oră pînă la 13.45, cînd revenim în plen. Vă mulțumesc frumos. P A U Z Ă *

* * * D U P Ă P A U Z Ă

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, deputații care sînt în sală, să ia locul. Colegii din prezidium, la fel, să mi se alăture. Domnule Stati, Aveți o chestiune de procedură? Domnul Stati.

Domnul Sergiu Stati: Dar, domnule Președinte, am vrut ca toată lumea să fie așezată, pregătită de discuții. De aceea, dacă se începe ședința, eu sînt gata.

Domnul Andrian Candu: Și eu îi încurajez pe colegi să ia locul în sală. Majoritatea sînt. Majoritatea parlamentară este asigurată. De aceea, dacă aveți o chestiune de procedură, vă rog frumos. Domnul Stati.

Domnul Sergiu Stati: Tocmai de procedură și este chestiunea. S-a întîmplat, stimați colegi, stimați deputați, un lucru deci absolut ieșit din comun. Imediat după ce s-a dezbătut chestiunea din ordinea de zi privind Anul Veteranilor, pe site-ul lui Dodon a apărut o fotografie, un photoshop, deci în care sînt colegii mei de fracțiune imaginați în uniformă a armatei hitleriste SS, care eu cred că este, într-adevăr, o porcărie făcută conștient de ei.

Voce din sală: E un porc.

Domnul Sergiu Stati: Și, respectiv, deci noi cerem și rog să supuneți la vot, domnule Președinte, ca să fie supusă acum, imediat, la vot interzicerea Fracțiunii Partidului Socialiștilor să voteze o lună de zile în Parlament, să participe la dezbateri. (Rumoare în sală.)

Voce din sală: Ce vă rîdeți măi? Gîndiți-vă cu capul oleacă.

Domnul Sergiu Stati: Doi. Eu sesizez pe această cale Procuratura Generală și rog ca Procuratura Generală să examineze absolut minuțios această situație care, credem noi, este o provocare la adresa societății Republicii Moldova, un act de xenofobie deci

64 organizat și provocat de către Dodon și echipa sa. (Rumoare în sală.) Actualități.md. Doi. Deci rog ca să fie creată o comisie specială în Parlament care ar examina aceste situații și alte situații de provocări organizate de Partidul Socialiștilor. De aceea, îmi reiterez încă o dată propunerea mea pentru a interzice Partidului Socialiștilor deci dreptul de vot în Parlament pe termenul de o lună de zile pînă nu va fi acest caz examinat cu toată seriozitatea și cu toată responsabilitatea. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Stimate domnule Stati, Cu tot respectul și vă mulțumim că ați sesizat acest subiect și în general ceea ce este, cu adevărat, deranjant, însă cu privire la proprietatea unor site-uri și desfășurarea activității, libertatea mass-media, internet și multe, multe altele noi putem să facem dezbateri depline în plen. Este adevărat, există sancțiuni pentru deputați în general prevăzute potrivit Regulamentului, dar și ele au o anumită procedură de aplicare, de examinare, de anchetă. De aceea sînt mai mult ca sigur că nu aș putea să vă dau acum... să vă dau curs unor astfel de propuneri. Dar, în calitate de deputat, mai ales cu o experiență foarte bogată, vă sugerez să folosiți toate, toate pîrghiile și instrumentele pe care le aveți la dispoziție, sesizînd și autoritățile, instituțiile respective să ancheteze tot ce considerați dumneavoastră necesar să fie anchetat. Și, bineînțeles, dacă va fi un astfel de subiect care ar putea face obiectul unor audieri, anchetări în plenul Parlamentului, cu siguranță, se pot face. Domnul Reșetnicov. Îi dau posibilitatea și dumnealui și după aceea o să reveniți, domnule Stati. Dar, totuși, am prefera să purcedem la ordinea de zi precum a fost stabilită.

Domnul Artur Reșetnicov: Mulțumesc. În continuare la ceea ce s-a expus colegul meu. Și aș vrea să fie fixat în stenogramă, pentru că este dreptul deputatului, conform statutului deputatului. Noi credeam că cei care pretind a fi colegi din partea dreaptă vin ca la circ aici, dar ceea ce s-a întîmplat astăzi demonstrează că deja este încălcată și legislația, în special Codul penal. În acest context, solicit, din partea Fracțiunii Partidului Comuniștilor, Procuraturii Generale, Serviciului de Informații și Securitate, Ministerului Afacerilor Interne să investigheze articolul care a apărut recent și va fi, probabil, distrus acum pe site-ul „Actualități.md”, care se numește „Коммунисты проголосовали за год ветеранов СС.” Codul penal expres interzice și prevede răspundere penală pentru propagarea ideologiei fasciste, ceea ce fac socialiștii.

În acest context, solicit de la Procuratura Generală, SIS și Ministerul Afacerilor Interne, către următoarea ședință plenară a Parlamentului, să vină cu o informație despre etapele investigării acestei situații. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Conform Regulamentului, și stenograma, bineînțeles, a înregistrat sesizarea dumneavoastră. O să îi anunțăm și pe cei vizați să-și depună toate eforturile pentru investigație și, bineînțeles, vor fi chemați în plen atunci cînd va fi de cuviință. Domnule Stati, Aveți ceva de menționat cu referire la același subiect?

Domnul Sergiu Stati: Exact.

Domnul Andrian Candu: Da, domnule Stati.

Domnul Sergiu Stati: Mulțumesc, domnule Președinte. Deci eu am vrut încă o dată ca să reiterez părerea mea, că urmează ca să fim cît se poate de serioși, fiindcă acest lucru... ceea ce s-a întîmplat este o provocare la adresa Republicii Moldova, este o instigare la xenofobie și la fascism, demonstrat cu toată seriozitatea și cu tot dinadinsul de către socialiști. Și în acest sens, vreau încă o dată, domnule Președinte, ca noi toți să conștientizăm ce s-a întîmplat. În condițiile cînd Partidul Comuniștilor a fost cel care a reconstruit și a renovat în totalitate Memorialul celor căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial și Marele Război pentru Apărarea Patriei, Memorialul Șerpeni, alte memoriale și construcții... Și... deci noi credem că acest lucru s-a făcut conștient pentru a provoca societatea, nu numai pe noi și nu numai pe domnul Voronin, ca președintele Partidului Comuniștilor, aceasta este o provocare la adresa societății și noi nu trebuie să tolerăm aceste lucruri. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Luînd în considerare că am depășit deja puțin și normele Regulamentului ce țin de procedură... Domnule Ceban, Dumneavoastră nu ați fost vizat. (Rumoare în sală.) Numai dacă aveți chestiune... (Rumoare în sală.) Dumneavoastră... (Rumoare în sală.) Da. Cum a spus și... o să îmi permiteți să vă citez, doamnă Palihovici... (Rumoare în sală.)

Vă rog frumos. Vă rog frumos. Vă rog frumos. (Rumoare în sală.) Doamnă Greceanîi, Dumneavoastră aveți toată posibilitatea acum să aveți o intervenție din punct de vedere al Fracțiunii Partidului Socialiștilor. Dacă nu, haideți să purcedem la ordinea de zi. (Rumoare în sală.) Doamnă Greceanîi, Vă rog frumos.

Doamna Zinaida Greceanîi: Da. Mulțumesc. Domnule Președinte, Stimați colegi, Haideți să calmăm spiritele. Noi, dacă ne vom uita pe toate site-urile și vom face referire la toate informațiile care apar în mass-media și în ziare, și pe la televiziuni, și mai ales...

Voce din sală: Și mai ales în campania electorală.

Doamna Zinaida Greceanîi: ... în diferite.. cu extremisme... (Rumoare în sală.) Stimați colegi, (Rumoare în sală.) Stimați colegi, (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Doamnă Greceanîi, Da. Permiteți-mi... Doamnă Greceanîi, Permiteți-mi. Am înțeles. Da. Calmăm spiritele toți în mod constructiv. Trecem la examinarea subiectelor de pe ordinea de zi. Dar, domnule Valeriu Munteanu, doar dacă aveți pe chestii de procedură. Dacă nu aveți, nu aveți dreptul la replică, nu ați fost vizat, nu există absolut nimic.

Domnul Valeriu Munteanu: Exact în aceeași măsură în care ați dat cuvîntul deputaților comuniști cu care sînteți în coaliție. Nu exista nici o referință la ordinea de zi. Reglările de conturi dintre PCRM și PSRM trebuie să aibă loc...

Domnul Andrian Candu: Vă rog să închideți microfonul domnului Valeriu Munteanu.

Domnul Valeriu Munteanu: Da, sigur că închideți... (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Colegii comuniști au solicitat cuvîntul în baza Regulamentului, fiindcă au invocat unele chestiuni care au fost deranjante și au solicitat sancțiuni. (Rumoare în sală.) Aveți aceleași drepturi și dumneavoastră. Trecem la ordinea de zi. Vă rog frumos să examinăm proiectul de Hotărîre nr.38 din 25 februarie 2015 pentru constituirea unei Comisii speciale permanente de control al declarațiilor cu privire la venituri și proprietate și al declarațiilor de interese personale ale președintelui și membrilor Comisiei Naționale de Integritate. Autor al proiectului este doamna Apolschii. Înțeleg că domnul Deliu prezintă proiectul, la fel și în calitate de reprezentant al comisiei. Da, vă rog frumos, ca autor și ca președinte... ca reprezentant al Comisiei juridice, numiri și imunități.

Domnul Tudor Deliu: Stimate domnule Președinte, Stimați deputați, N-am să dau citire proiectului hotărîrii, deoarece el a fost repartizat deputaților. Am să mă limitez doar la aducerea la cunoștință a raportului comisiei în calitatea mea de vicepreședinte al Comisiei juridice, numiri și imunități. Deci raport la proiectul de Hotărîre a Parlamentului pentru constituirea unei Comisii speciale permanente de control al declarațiilor cu privire la venituri și proprietate și al declarațiilor de interese personale ale președintelui și membrilor Comisiei Naționale de Integritate. Comisia juridică, numiri și imunități a examinat proiectul de Hotărîre a Parlamentului pentru constituirea unei Comisii speciale permanente de control al declarațiilor cu privire la venituri și proprietate și al declarațiilor de interese personale ale președintelui și membrilor Comisiei Naționale de Integritate și se propune următoarea componență: Sîrbu Serghei – Fracțiunea parlamentară a Partidului Democrat din Moldova; Agache Angel – Fracțiunea parlamentară a Partidului Liberal Democrat din Moldova; Vremea Igor – Fracțiunea parlamentară a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova; Casian Ion – Fracțiunea parlamentară a Partidului Liberal; Bolea Vasile – Fracțiunea parlamentară a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova. În conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din Legea nr. 1264 privind declararea și controlul veniturilor și al proprietății persoanelor cu funcții de demnitate publică, declarațiile președintelui, vicepreședintelui și membrilor Comisiei Naționale de Integritate sînt transmise, în termen de 20 de zile de la primire, spre control comisiei speciale create de Parlament, fiind însoțite de extrasul autentificat din Registrul de evidență a declarațiilor. În scopul reglementării situațiilor ce țin de tratarea și soluționarea situațiilor de conflict de interese ale președintelui, vicepreședintelui și membrilor Comisiei Naționale de Integritate, comisia specială va dispune de competențe, în temeiul

68 articolului 9 alineatul (1), articolului 11 din Legea nr. 16 din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese. Totodată, în temeiul articolului 33 alineatul (3) din Legea pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului, la constituirea și activitatea comisiei speciale se vor aplica în mod corespunzător prevederile articolelor 16–29. Astfel, plenul Parlamentului urmează, conform articolului 17 alineatul (3) din Regulamentul Parlamentului, să aleagă cu votul majorității deputaților aleși președinții... președintele, vicepreședintele și secretarul acestei comisii. Drept urmare, cu votul unanim al membrilor prezenți, Comisia a decis să propună Parlamentului spre examinare și adoptare proiectul de Hotărîre al Parlamentului pentru constituirea unei comisii speciale permanente de control al declarațiilor cu privire la venituri și proprietate și al declarațiilor de interese personale ale președintelui, vicepreședintelui și membrilor Comisiei Naționale de Integritate.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Dacă sînt întrebări către domnul Deliu ca și unul dintre coautori și... sau reprezentant al coautorilor și reprezentant al Comisiei juridice, numiri și imunități? Domnul Deliu, Am să vă întreb eu puțin, deoarece în contextul celor prezentate, în proiectul de Hotărîre nu se vorbește despre președinte, vicepreședinte și secretar.

Domnul Tudor Deliu: Eu am menționat în raportul comisiei că, în conformitate sau în temeiul articolului 33 din Legea pentru adoptarea Regulamentului, deci la constituirea și activitatea comisiei speciale se vor aplica în mod corespunzător prevederile articolelor 16–29. Respectiv acum în ședința de plen trebuie de ales președintele, vicepreședintele și secretarul, cu votul majorității deputaților aleși.

Domnul Andrian Candu: Am înțeles. Domnul Lupu, Vă rog frumos.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc, domnule Președinte. Nu aș veni cu o întrebare către mult stimatul domnul raportor, ci în temeiul referințelor făcute la prevederile Regulamentului Parlamentului. Dacă colegii nu au alte propuneri, Fracțiunea Partidului Democrat l-ar înainta pe domnul Serghei Sîrbu în calitate de președinte al comisiei, avînd și situația din precedentul Parlament, cînd un coleg de al nostru tot din Fracțiunea Partidului Democrat a deținut această funcție. Și i-ași îndemna pe colegi să mergem rapid și cu propunerile privind poziția de vicepreședinte, secretar, lucru care o să ne permită să votăm regulamentar acest document.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Doamna Ivanov.

Doamna Violeta Ivanov: Mulțumesc, domnule Președinte. Fracțiunea Partidului Comuniștilor înaintează candidatura domnului Igor Vremea deci la funcția de vicepreședinte al comisiei respective. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Alte propuneri? Doamna Greceanîi.

Doamna Zinaida Greceanîi: Mulțumesc, domnule Președinte. Fracțiunea Partidului Socialiștilor îl înaintează la funcția... în calitate de secretar al comisiei respective pe domnul Vasile Bolea.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Alte propuneri văd că nu sînt în sală. Atunci vom trece la exercițiul de vot. Vă mulțumim frumos domnul Deliu. Articolul 1 din acest proiect de Hotărîre atunci va fi reformulat puțin. În afară de componența nominală, totodată, vor fi menționate persoanele respective cu calitățile pe care le au ca și președinte, vicepreședinte și secretar. Și dați-mi voie să reiterez atunci propunerile care au fost făcute: Domnul Sîrbu Serghei, pe lîngă calitatea de membru, va fi președinte al acestei comisii. Domnul Vremea Igor, pe lîngă calitatea de membru, va fi și vicepreședinte al acestei comisii. Și domnul Bolea Vasile, pe lîngă calitatea de membru, va fi și secretar al acestei comisii. Supun votului proiectul de Hotărîre nr. 38 din 25 februarie 2015 pentru constituirea unei comisii speciale permanente de control al declarațiilor cu privire la venituri și proprietate și al declarațiilor de interese personale ale președintelui și membrilor Comisiei Naționale de Integritate. Proiectul de hotărîre trebuie de aprobat cu majoritatea celor aleși. Vă rog frumos să votați. Cine este pentru? Numărătorii.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 1 – 25. Sectorul nr. 2 – 40. Sectorul nr. 3 – 14.

Domnul Andrian Candu: Cu 79 de voturi hotărîrea pentru constituirea acestei comisii a fost adoptată. Următoarea chestiune pe ordinea de zi, nr. 6, este proiectul Hotărîrii nr. 39 din 25 februarie 2015privind modificarea componenței nominale a unor comisii permanente ale Parlamentului.. Prezintă proiectul de Hotărîre la fel domnul Deliu. Vă invităm la tribuna principală.

Domnul Tudor Deliu: Stimate domnule Președinte, Stimați deputați, Voi proceda analogic ca și la prezentarea proiectului anterior. Vreau doar să menționez că în adresa Comisiei juridice, numiri și imunități au parvenit procesele- verbale de la Fracțiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova, Fracțiunea Partidului Democrat și Fracțiunea Partidului Liberal privind operarea unor modificări în componența comisiilor permanente ale Parlamentului. Proiectul de hotărîre a fost repartizat tuturor deputaților. Cu permisiunea dumneavoastră am să dau citire raportului comisiei la proiectul de Hotărîre privind modificarea componenței nominale a unor comisii permanente ale Parlamentului. Comisia juridică, numiri și imunități a examinat proiectul de Hotărîre privind modificarea componenței nominale a unor comisii permanente ale Parlamentului și comunică următoarele. În procesul examinării proiectului de hotărîre din partea Fracțiunii Partidului Democrat din Moldova, în baza extrasului din procesul-verbal nr. 7 din 27 februarie 2015, a parvenit propunerea de amendare a proiectului de hotărîre. Astfel, se propune expunerea acestora în textul hotărîrii în următoarea redacție: Domnul deputat Răducan Marcel, aparținînd Fracțiunii parlamentare a Partidului Democrat din Moldova, se alege în funcția de vicepreședinte al Comisiei economie, buget și finanțe, fiind revocat din calitatea de secretar al Comisiei administrație publică, dezvoltare regională, mediu și schimbări climatice. Nu e mult. Domnul deputat Andronachi Vladimir, aparținînd Fracţiunii parlamentare a Partidului Democrat din Moldova, se alege în funcția de membru al Comisiei economie, buget şi finanţe. Domnul deputat Molozea Nicolae, aparținînd Fracţiunii parlamentare a Partidului Democrat din Moldova, se alege în funcția de secretar al Comisiei administrație publică, dezvoltare regională, mediu și schimbări climatice. De asemenea, din partea Fracţiunii Partidului Liberal Democrat din Moldova a fost înaintat un amendament, prin care se propune de a exclude ultimul alineat din articolul 1, urmînd să se pronunțe ulterior asupra acestei poziții. Drept urmare, cu votul unanim al membrilor prezenți, comisia a decis să propună Parlamentului spre examinare și adoptare proiectul de Hotărîre privind modificarea componenței nominale a unor comisii permanente ale Parlamentului. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos, domnule Deliu. Și, într-adevăr, foarte bine că ați dat citire acestor amendamente, pentru stenogramă, deoarece față de textul inițial sînt schimbări. Dacă nu sînt alte propuneri sau obiecții, supun votului proiectul de Hotărîre privind modificarea componenței nominale a unor comisii permanente ale Parlamentului. Domnule Deliu, Vă rugăm frumos să… Vă mulțumim frumos. Supun votului proiectul nr.39 din 25 februarie 2015. Cine este pentru, vă rog frumos să votați. Vă rog frumos, dați rezultatele pe sectoare.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 25. Sectorul nr.2 – 39. Sectorul nr.3 – 14.

Domnul Andrian Candu: Cu 78 de voturi, proiectul de Hotărîre privind modificarea componenței nominale a unor comisii permanente ale Parlamentului a fost adoptat. În continuare, trecem la subiectul nr.7 de pe ordinea de zi. Se referă la unele proiecte de acte legislative care și-au pierdut actualitatea. Și rog domnul Hotineanu să prezinte pierderea actualității la proiectul de Hotărîre nr.607 din 9 martie 2011. Da, da, de pe loc. De pe loc puteți, da. Domnul Hotineanu.

Domnul Vladimir Hotineanu: Onorate domnule Preşedinte, Stimaţi doamnelor și domnilor deputaţi, Deci în Parlamentul de legislatura a XIX-a a fost înregistrat proiectul de Lege nr.607 privind instituirea unei zile și așa-numitei „Ziua aviației și cosmonauticii (12 aprilie)”, autor, deputatul de atunci – Eduard Mușuc. În cadrul examinării proiectului a fost consultată opinia Guvernului și expusă în avizul din 26 aprilie 2011, prin care se menționează că în Republica Moldova deja a fost instituită drept sărbătoare profesională Ziua lucrătorului aviației civile, sărbătorită anual la 19 septembrie. Și în acest context, deoarece proiectul de lege nu-și mai regăsește actualitatea, deci comisia a examinat și propune spre respingere acest proiect de lege din cadrul procesului legislativ. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Și eu vă mulțumesc frumos.

Dacă nu sînt alte întrebări. Domnul Reidman.

Domnul Oleg Reidman: Да, спасибо. Уважаемые коллеги, 12 апреля – это событие не молдавское и даже не советское, это событие мирового значения. Поэтому мне кажется, что актуальность этого события до сих пор не исчерпана, тем более что Республика Молдова, тогда Молдавская Советская Социалистическая Республика, если кто не знает, принимала активнейшее участие в программах, в первых космических программах «Восток» и «Восход», начиная от изобретения и изготовления цангового карандаша, так сказать, специально для космонавтов, и заканчивая продуктами питания в институте у госпожи Балмош... Банташ, извините. А также на приборостроительных предприятиях Молдавской Советской Социалистической Республики, которые участвовали в этих космических программах. И вполне заслуженно люди, которые это делали, могли бы отмечать такой праздник мирового значения. Спасибо.

Domnul Andrian Candu: Mulțumesc frumos. Domnul Hotineanu.

Domnul Vladimir Hotineanu: Stimate domnule deputat Oleg Reidman, Deci noi nu avem așa profesie „cosmonaut” în cadrul Nomenclatorului profesiilor din Republica Moldova. (Rumoare în sală.) Poate și pentru cineva există. Noi nu-l avem. Și e zi profesională, și acelor care au lucrat în cadrul acestui proiect cosmic al fostei Uniuni Sovietice nimeni nu le interzice să sărbătorească 12 aprilie. Și în memoria mea, la fel, eram elev în clasa a IV-a cînd a zburat Iurie Gagarin în cosmos și am ieșit cu toată școala, nu știu dacă tu ții minte, eu țin minte acest lucru... Dar ca zi profesională, eu cred că nu-și are loc și este poziția și proiectul... acest aviz al comisiei a fost votat unanim de toți membrii Comisiei cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport și mass-media. Vă mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Eu vă mulțumesc frumos. Domnul Valeriu Munteanu.

Domnul Valeriu Munteanu: Eu vreau să le spun colegilor de la PCRM, din majoritatea parlamentară, că Republica Moldova atunci se afla sub ocupație sovietică, nu a fost dreptul nostru

73 sau nu am ales noi să fim sub ocupație și nu încercați să perpetuați în continuare simbolistica acestei perioade. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Domnule Reidman, Vă rog frumos, ultima intervenție la acest subiect.

Domnul Oleg Reidman: Да, я хотел бы просто уточнить, как предлагалось называть этот день. Господин Хотиняну, Как предлагалось называть этот день?

Domnul Vladimir Hotineanu: „Ziua aviației și cosmonauticii (12 aprilie)”. Ziua aviației civile o avem la 19 septembrie și este hotărîre de Guvern, și inclusă în … respectiv.

Domnul Andrian Candu: Domnul Reidman.

Domnul Oleg Reidman: Поэтому ссылка на то, что у нас нет такой профессии, как космонавт, несущественна. Речь идет о дне космонавтики. То есть обо всех тех людях, которые профессионально к этому имели отношение. Извините, могу похвастать, в том числе и я сам, изготавливая на заводе «Счетмаш» систему посадки «Буран». Значит, я хотел бы отметить просто что дай Бог нам в состоянии независимости также участвовать в мировых процессах технического развития так, как под оккупацией, в кавычках.

Domnul Andrian Candu: Domnule Reidman, Luînd în considerare că acest proiect nu are autor, în primul rînd, dacă considerați necesar oricînd aveți posibilitatea să inițiați un alt proiect și să-l intitulați cum considerați, și să-l motivați cum considerați necesar. Domnul Reidman.

Domnul Oleg Reidman: Этот проект в первом чтении был проголосован, вообще говоря. Если нужно, мы его к 12 апреля восстановим, перерегистрируем.

Domnul Andrian Candu: E proiect de hotărîre. De aceea, nu știu dacă neapărat a fost deja în primă lectură. Straniu ar fi.

De aceea, dacă considerați necesar, se apropie 12 aprilie, puteți să mai faceți și alte inițiative. Proiect de lege… următorul, domnul Ștefan Creangă, vă rog frumos să prezentați raportul pentru proiectul de Lege nr.1664 din 12 iulie 2012. (Rumoare în sală.) Domnul…

Domnul Ștefan Creangă: Vă mulțumesc, domnule Preşedinte. Stimaţi colegi, Comisia economie, buget şi finanţe a examinat, în contextul stenogramei ședinței din 02.11.2012, avizelor prezentate ale comisiilor parlamentare și avizului Guvernului, proiectul pentru lectura a doua, și comunică următoarele. Comisia… Comisia mediu și schimbări climatice a propus respingerea proiectului de lege în cadrul plenului Parlamentului. Prin Hotărîrea Guvernului nr.63 din 21 ianuarie 2013, Guvernul Republicii Moldova s-a expus negativ asupra inițiativei legislative a unui grup de deputați, argumentînd că stabilirea cotei accizului pentru țigaretele cu filtru la 30 de lei pentru 1000 de bucăți plus 24% nu va asigura bugetul public național cu veniturile prognozate necesare pentru perioada respectivă. Adică, este vorba de 2013. Comisia constată că pentru anul 2014 cota accizului la țigaretele cu filtru a fost de 45 de lei la 1000 de bucăți plus 24%. Țin să menționez că, potrivit articolului 131 din Constituția Republicii Moldova, orice propunere legislativă sau amendament, care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum și majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare, pot fi adoptate numai după ce sînt acceptate de Guvern. Pornind de la cele menționate și ținînd cont de avizele comisiilor permanente și avizul negativ al Guvernului și avînd în vedere că acest proiect și-a pierdut actualitatea, comisia propune Parlamentului proiectul de lege spre respingere.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Întrebări văd că nu sînt. Iată ce de, vă rog să prezentați raportul și pentru următorul proiect nr.56 care se referă la asigurarea obligatorie de răspundere civilă.

Domnul Ștefan Creangă: Mulțumesc, domnule Președinte. Stimați colegi, Comisia economie, buget și finanțe a examinat proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.414 din 22 decembrie 2012 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, prezentat cu titlu de inițiativă legislativă de către Guvernul Republicii Moldova, și raportează următoarele.

Luînd în considerație că prin angajarea răspunderii Guvernului față de Parlament, normele propuse din acest proiect de lege au fost reflectate în Legea nr.180 din data de 25.07.2014 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, Comisia economie, buget și finanțe, în temeiul articolului 47 din Legea pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului, propune respingerea acestuia de către Parlament. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Și eu vă mulțumesc frumos. Văd că întrebări nu sînt. În continuare o rog pe doamna Oxana Domenti, președinte al Comisiei protecție socială, sănătate și familie, să prezinte raportul pentru proiectul nr.232 din 6 iunie 2013.

Doamna Oxana Domenti: Mulțumesc. Stimați colegi, Comisia protecție socială, sănătate și familie a examinat la data de 13 februarie în lectura a doua proiectul de Lege pentru modificarea articolului 124 al Codului muncii, inițiativă legislativă a unui grup de deputați de legislatura a XIX-a. Proiectul de lege a fost aprobat în primă lectură de către plenul Parlamentului la data de 23 decembrie 2013. Însă, la examinarea în plen a proiectului nr.491 din 3 decembrie 2013 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative (politica bugetar-fiscală) a fost înaintat un amendament similar cu conținutul prevederilor din proiectul de lege discutat, care a fost adoptat la 23 decembrie 2013 și promulgat printr-o lege, la fel, care datează din această dată. Astfel, articolul 124 alineatul (1) al Codului muncii are deja în vigoare conținutul propus în proiectul de Lege nr.232 din 6 iunie 2013. În temeiul celor expuse, membrii comisiei propun respingerea proiectului de lege în baza pierderii actualității acestuia.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. La fel, vă rog să prezentați și raportul pentru proiectul nr.1806 din 28 mai 2008.

Doamna Oxana Domenti: Comisia protecție socială, sănătate și familie a examinat în lectura a doua la data de 13 februarie 2015 proiectul de Lege cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative, inițiativă legislativă a unui grup de deputați, înregistrat în Secretariatul Parlamentului la data de 28 mai 2008.

Proiectul de lege a fost examinat în primă lectură la data de 4 decembrie 2008. La fel, comisia de specialitate a examinat repetat proiectul de lege în lectura a doua la data de 28 ianuarie 2009, ținînd cont de amendamentele propuse. Pe parcursul anilor din 2009 pînă în prezent mai multe prevederi ale proiectului menționat au fost adoptate și incluse deja în circuitul legal al Republicii Moldova, iar alte prevederi și-au pierdut actualitatea. În temeiul celor expuse, membrii comisiei, cu vot unanim, propun respingerea proiectului de lege în baza pierderii actualității acestuia.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. Nu sînt întrebări. În final, o rog pe doamna Elena Bodnarenco, președinte al Comisiei administrație publică, dezvoltare regională, mediu și schimbări climatice, să ne prezinte raportul pentru proiectul nr.236 din 10 iunie 2013.

Doamna Elena Bodnarenco: Mersi, domnule Președinte. Comisia administrație publică, dezvoltare regională, mediu și schimbări climatice comunică că proiectul de Lege pentru completarea articolului 14 alineatul (2) din Legea nr.436 privind administrația publică locală a fost examinat și aprobat în primă lectură la 4 iulie 2013 în ședința plenară a Parlamentului de legislatura precedentă. Proiectul în cauză are ca scop completarea competențelor consiliilor locale cu atribuția de a decide asupra instituirii funcției de specialist pentru protecția drepturilor copilului în cadrul primăriei. În cadrul dezbaterii proiectului prenotat pentru lectura a doua de către comisia sesizată în fond în ședința din 25 februarie 2015, s-a menționat că Legea privind administrația publică locală nr.436 stabilește la articolul 29 alineatul (1) litera b) că primarul propune, în condițiile legii, organigrama și statele primăriei, iar, potrivit articolului 14 alineatul (2) litera l), consiliul local realizează competența de a aproba propunerea respectivă. Totodată, s-a atenționat că Hotărîrea Guvernului cu privire la structura și statele de personal ale primăriilor satelor (comunelor), orașelor (municipiilor) nr.688 din 10 iunie 2003 a fost deja abrogată. Pe cale de consecință, propunerea legislativă supusă examinării este inutilă. Ținînd cont de cele expuse, cu votul majorității membrilor, Comisia administrație publică, dezvoltare regională, mediu și schimbări climatice propune Parlamentului respingerea proiectului de Lege nr.236 din 10 iunie 2013 pentru completarea articolului 14 alineatul (2) din Legea nr.436 privind administrația publică locală.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos.

Nu sînt întrebări către președintele comisiei. În baza Regulamentului articolul 47 alineatul (15), ca o listă comună, și în temeiul rapoartelor comisiilor de profil, propun să votăm respingerea proiectelor cu nr.607 din 9 martie 2011, nr.1664 din 12 iulie 2012, nr.56 din 11 februarie 2013, nr.232 din 6 iunie 2013, nr.1806 din 28 mai 2008 și, în final, nr.236 din 10 iunie 2013. Cine este pentru, vă rog frumos să votați. (Rumoare în sală.) În procedura de vot eram. Proiectele au fost respinse, în baza Regulamentului articolul 47 alineatul (15). Dacă sînt alte propuneri de procedură? Dacă nu... Doamnă Domenti, Vă rog frumos.

Doamna Oxana Domenti: De procedură. Domnule Președinte al Parlamentului, Noi am vrut să supuneți fiecare proiect de lege la vot separat.

Domnul Andrian Candu: Stimată doamnă Domenti, (Rumoare în sală.) Articolul 47 alineatul (15) reglementează clar votul în baza unei liste comune. De aceea nu puteam să supun proiectele separat la vot. Vă mulțumesc frumos. Trecem la examinarea următorului subiect și acesta este Raportul cu privire la activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului din Republica Moldova pentru anul 2013. O să-l invit pe domnul Dinu Ciocan, președinte al Consiliului Coordonator al Audiovizualului, să prezinte acest raport. Mai mult ca atît, am să-l rog, totodată, să se refere și la cel de-al doilea raport din anul 2014 în așa fel încît să avem o consecutivitate și întreruperi cît mai mici. Cît timp aveți la dispoziție pentru ambele rapoarte?

Domnul Dinu Ciocan – președinte al Consiliului Coordonator al Audiovizualului: Stimate domnule Președinte, Cam 30 – 35 minute pentru ambele rapoarte. (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: 30 de minute. (Rumoare în sală.) Aveți pînă în 30 de minute... aveți la dispoziție pentru a prezenta cele două rapoarte. Vă mulțumesc frumos. Înainte...

Domnul Dinu Ciocan: Vă mulțumesc.

Stimate domnule Președinte...

Domnul Andrian Candu: Stați puțin. Înainte de a purcede la prezentare, aș vrea să mă adresez plenului să decidem, totodată, în privința sesiunii de întrebări-răspunsuri. La fel ar trebui să fie... să avem repere în timp. (Rumoare în sală.) O primă propunere e fără întrebări, în general. (Rumoare în sală.) Și, totuși, în privința timpului? Pînă în 30 de minute? (Rumoare în sală.) Pînă în 30 de minute este o propunere ca, ulterior, sesiunea de întrebări- răspunsuri să se refere. Cine este pentru? Cine este pentru termenul de 30 de minute, vă rog frumos să votați. (Rumoare în sală.) Propunerea de 30 de minute nu a fost acceptată, după cum văd. Atunci, probabil, se va purcede, potrivit Regulamentului, cîte întrebări atîtea răspunsuri. Vă mulțumesc frumos. Poftiți.

Domnul Dinu Ciocan: Stimate domnule Președinte, Stimați deputați, Onorată asistență, În timpul care îmi este rezervat mă voi referi la cele mai importante momente din activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului în perioada anilor 2013–2014, precum și alte aspecte ce țin de dinamica dezvoltării și reglementării domeniului audiovizualului din Republica Moldova. Anii 2013–2014 au fost pentru audiovizualul autohton o perioadă marcată de evenimente și fapte care s-au reflectat în deciziile și recomandările adoptate de Consiliul Coordonator al Audiovizualului în desfășurarea numeroaselor campanii sociale, a concursurilor și a seminarelor zonale. Pe parcursul perioadei de referință Consiliul Coordonator al Audiovizualului s-a întrunit în 66 de ședințe publice în cadrul cărora au fost adoptate 426 de decizii care au fost publicate pe pagina web a CCA și în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Cu referire la dinamica dezvoltării pieței audiovizuale menționăm că la 1 ianuarie 2015 în Republica Moldova erau înregistrate 218 licențe audiovizuale, dintre acestea: 72 de licențe de emisie pentru serviciile televizate și 58 de licențe pentru serviciile radiofonice, dintre care 35 de licențe pentru difuzarea serviciilor televizate prin eter, 10 licențe pentru studiouri televizate cu emisie prin satelit, 27 de licențe pentru studiouri televizate cu emisie prin cablu, 55 în domeniul difuzării serviciu radio prin eter, 2 în domeniul difuzării serviciilor radio prin satelit și 1 în domeniul difuzării serviciilor radio prin fir. De asemenea erau înregistrați 88 de deținători de autorizații de retransmisie, repartizate în felul următor: 81 în domeniul retransmisiei canalelor TV prin cablu,

3 în sistemul MMDS, 2 în sistemul de retransmisie prin satelit și 2 în sistemul de retransmisie GSM. Astfel, din totalul serviciilor audiovizuale existente pe teritoriul Republicii Moldova 40 la sută reprezintă distribuitori de servicii, 33 la sută posturile de televiziune și 27 la sută radiodifuziunea. În anul 2013 au fost eliberate 13 licențe de emisie fără concurs și 9 autorizații de retransmisie pentru 7 studiouri TV cu emisie prin cablu pentru următorul termen de activitate și 2 studiouri nou înființate. Din inițiativa titularilor au fost retrase 3 licențe de emisie și 9 autorizații de retransmisie, iar 1 a fost retrasă ca urmare a lipsei de activitate. Totodată, CCA a desfășurat 2 concursuri pentru utilizarea frecvențelor radio și canalelor TV disponibile și disponibilizate, la care au participat 13 solicitanți, iar în consecință 4 posturi de radio și 1 post de televiziune și-au extins raza de emisie. În anul 2014 Consiliul Coordonator al Audiovizualului a desfășurat 7 concursuri pentru utilizarea frecvențelor radio și a canalelor TV pentru 28 de frecvențe radio și 14 canale TV, iar ca rezultat au fost eliberate 5 noi licențe de emisie pentru 4 posturi de televiziune și 1 post de radio, iar 7 posturi de radio și-au extins raza de acoperire. Astfel, pe parcursul anilor de referință, în peisajul audiovizualul autohton, au apărut noi posturi TV care reflectă necesitățile informaționale, culturale, educaționale și de divertisment ale societății. Categoriile tematice ale serviciilor de programe fiind diverse, printre ele regăsindu-se cele cu profil generalist, muzical, sportiv, economic și de divertisment, precum și cele destinate auditoriului minorităților etnice. Așadar pe piața audiovizuală au apărut 10 posturi TV și 1 post de radio, printre care: un post de televiziune cu tematică economico-financiară „Moldavian business channel” – o sursă informațională de referință din domeniul economic; postul de televiziune „Moldova Sport” – o altă sursă informațională din domeniul sportiv. Pentru promovarea și susținerea culturii etnicilor bulgari, CCA a susținut proiectul editorial propus de „STATIS TV” SRL și a eliberat licență de emisie postului musical distractiv „Zona M”, care își propunea realizarea emisiunilor în limba bulgară. De asemenea au fost licențiate 4 posturi de televiziune cu profil generalist: „Stil-TV”, „TV Rain”, „ATV COGUK” și „Realitatea TV”, precum și un post de televiziune cu tematică informativ-analitică care difuzează emisiuni jurnalistice, colectate de la mai mulți producători locali – „Canal Regional”, un post de televiziune cu tematică religioasă „TEZAUR TV”. Iar postul de televiziune „A-Film” și postul de radio „Dialog FM” au completat rîndurile posturilor de divertisment. Respectînd decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 15 octombrie 2013, pentru a pune în aplicare punctele 8, 9 și 10 ale Acordului de soluționare amiabilă a cauzei ”Societatea română de televiziune împotriva Republicii Moldova”, Consiliul Coordonator al Audiovizualului prin decizia nr. 174 din 15 noiembrie 2013 a dispus ca, începînd cu 1 decembrie 2013, distribuitorii de

80 servicii, aflați sub jurisdicția Republicii Moldova, să includă cu titlul gratuit în oferta serviciilor de programe retransmise postul de televiziune TVR. Totodată, CCA a decis alocarea pentru postul de televiziune TVR a unui slot din multiplexul experimental pentru transmisia digitală terestră, amplasată în municipiul Chișinău. Una dintre misiunile primordiale ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului este protecția consumatorilor de programe. În vederea realizării acestei misiuni și atingerii obiectivelor ce vizează protecția consumatorilor, CCA și-a desfășurat activitățile de bază prin: monitorizarea serviciilor de programe, examinarea sesizărilor de la petiționari și din oficiu, elaborarea deciziilor de reglementare, avizarea proiectelor și coparticiparea la elaborarea documentelor, a planurilor de acțiuni pe componenta mass-media audiovizuală, participarea la discuții și dezbateri publice pe problemele de interes public pe domeniul de referință, desfășurarea și susținerea campaniilor de sensibilizare a consumatorilor, organizarea concursurilor în vederea susținerii producției audiovizuale autohtone. Pentru atingerea obiectivelor stabilite CCA efectuează monitorizări din oficiu sau în baza sesizărilor. În total în perioada de referință au fost monitorizate 29 907 ore ale serviciilor de programe TV și 28 313 ore de emisie la posturile de radio. Bilanțul anilor 2013–2014 a atestat progrese în domeniul protecției copiilor. Constatăm faptul că radiodifuzorii manifestă mai multă preocupare atît pentru felul în care sînt reflectați copiii în emisiunile realizate, inclusiv în știri, cît și pentru ipostaza de copil consumator al produselor media. Considerăm că aceasta este și o consecință a aplicării celor două decizii de reglementare cu privire la protecția copiilor nr. 98 și 99 din 19 iulie 2012, precum și impactul nemijlocit al Legii nr. 30 cu privire la protecția copiilor împotriva impactului negativ al informației, adoptată de Parlament la 7 martie 2013, în vigoare din 5 iulie al aceluiași an. Astfel, comparativ cu anul 2012, în care au fost examinate 70 de sesizări cu privire la încălcarea drepturilor copilului, în 2013 au parvenit 6 sesizări, iar în 2014 – doar 2. Conștienți de necesitatea de a conjuga eforturile tuturor structurilor în vederea garantării interesului superior al copilului și obligația în calitate de autoritate publică de a asigura condiții, pentru ca în domeniul audiovizualului copiii să fie tratați cu respect și demnitate, să-și exercite dreptul de a-și exprima opiniile și ideile, CCA a colaborat cu Asociația Presei Independente și UNICEF la desfășurarea unui proiect comun de monitorizare a principalelor buletine de știri ale posturilor de televiziune: „Moldova–1”, „Prime”, „Pro TV Chișinău”, „TV 7”, „Publika TV” și „Jurnal TV”, pentru o perioadă de trei luni, la capitolul respectării drepturilor copilului, în conformitate cu legislația în vigoare, și în special a Legii cu privire la protecția copiilor împotriva impactului negativ al informației. Ca urmare a examinării rezultatelor monitorizării, CCA a atenționat radiodifuzorii aflați sub jurisdicția Republicii Moldova asupra respectării cu strictețe a legislației privind drepturile copilului și a formulat o serie de recomandări în acest sens.

De asemenea, conștienți de faptul că printre acele trei componente ale libertății de exprimare, așa cum sînt ele stipulate în articolul 10 al Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului, libertatea de opinie se bucură de o protecție aproape absolută, iar democrația nu poate exista fără pluralism, CCA supraveghează respectarea acestor valori în domeniul audiovizualului pe cele două dimensiuni cheie: a conținutului și a regimului proprietății. Referitor la pluralismul proprietății în domeniul audiovizualului, CCA asigură legalitatea întocmirii actelor titularilor de licență, în conformitate cu articolul 66 al Codului audiovizualului, iar informația este publicată pe pagina web a instituției. Totodată, CCA este interesată în ajustarea cadrului normativ cu privire la transparența proprietății în domeniul audiovizualului, astfel încît legea să-i oblige pe proprietari să-și declare beneficiarul final persoana fizică. După ce în anul 2012 CCA a înaintat Guvernului cîteva propuneri de modificare a Codului audiovizualului la acest capitol, în 2013 membrii CCA au participat la dezbaterile publice și au susținut proiectul de Lege privind amendarea Codului audiovizualului pentru asigurarea transparenței proprietății mass-media, elaborat de Centrul pentru Jurnalism Independent. În vederea asigurării pluralismului la nivelul conținutului mediatic, CCA desfășoară sesiuni de monitorizare în temeiul sesizărilor și din oficiu, în conformitate cu legislația în vigoare. În perioada de referință, CCA a efectuat 5 campanii de monitorizare cu privire la aplicarea articolului 7 al Codului audiovizualului, respectarea pluralismului social politic în cadrul buletinelor de știri pe perioadele cuprinse între 7 și 14 zile și alte 3 monitorizări efectuate în temeiul sesizărilor parvenite la CCA. Cele trei rapoarte de monitorizare, efectuate în perioadele 19 februarie– 10 martie 2013, 4–13 noiembrie 2013 și 10–20 ianuarie 2014, au atestat faptul că în buletinele de știri la majoritatea posturilor de televiziune se fac eforturi pentru a prezenta informațiile echilibrat și echidistant, separînd faptele de opinii. Iar printre indicatorii principali ai gradului libertății de exprimare în mass-media audiovizuală, regăsindu-se reflectarea și accesul neîngrădit al partidelor de guvernare și ale celor din opoziție la principalele televiziuni care produc știri, inclusiv la postul public de televiziune „Moldova–1”. Pe parcursul anului 2014, CCA a efectuat două sesiuni de monitorizare a serviciilor de programe informative ale posturilor de televiziune, cu excepția acelor autohtone, în vederea respectării legislației audiovizuale naționale a Republicii Moldova, în perioada 18–24 aprilie 2014 și 14–20 iulie a aceluiași an. Potrivit rezultatelor monitorizărilor în relatarea subiectelor în cadrul buletinelor informative și a emisiunilor informativ-analitice, transmise din Federația Rusă prin intermediul posturilor de televiziune „Prime”, „TV 7”, „REN Moldova” și, în special, „RTR Moldova” și „Rossia 24”, se promovează și se intensifică zvonuri neconfirmate, se manipulează prin text și imagini, se utilizează etichetări pentru a discredita și a prezenta într-o conotație negativă una dintre părți, se dezinformează și se manipulează opinia publică internațională, inclusiv cea din

Republica Moldova, cu privire la evenimentele din Ucraina, prin tertipuri de comentariu și de montaj în scopul susținerii informaționale a unor forțe separatiste. În cazul postului „Rossia 24” s-a recurs la dezinformarea directă, limbajul utilizat de prezentatorii postului fiind agresiv pînă la insulte directe, iar în unele cazuri în știri au fost inserate elemente discriminatorii și defăimătoare, realitatea fiind prezentată prin prisma autorilor. Astfel, ca urmare a examinării rapoartelor de monitorizare a serviciilor de programe informative transmise din Federația Rusă, CCA a sancționat cu avertizări publice și amenzi maxime posturile de televiziune „Prime”, „TV 7” și „RTR Moldova”, iar postului „REN Moldova” i-a fost suspendat dreptul de difuzare a publicității pentru o perioadă de 72 de ore și retransmisia canalului de televiziune „Rossia 24” a fost sistată pentru o perioadă de 6 luni. În anul 2014, în Republica Moldova s-au desfășurat alegeri Parlamentare. În vederea reflectării obiective a alegerilor și asigurării accesului egal al tuturor concurenților electorali la mijloacele de informare audiovizuale, în conformitate cu prevederile articolului 40 din Codul audiovizualului, CCA a elaborat Concepția de reflectare a campaniei electorale la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova. În baza concepției nominalizate, Comisia Electorală Centrală a aprobat Regulamentul privind reflectarea campaniei electorale la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 în mijloacele de informare în masă din Republica Moldova. Consiliul Coordonator al Audiovizualului a aprobat 117 declarații ale radiodifuzorilor privind politica editorială în perioada scrutinului electoral. Astfel, campania electorală a fost reflectată de 106 instituții audiovizuale (58 de posturi TV și 48 de posturi de radio), 11 radiodifuzori și-au făcut publică intenția de neparticipare la reflectarea campaniei. CCA, cu suportul Consiliului Europei, pe întreaga perioadă a campaniei electorale a beneficiat de asistența expertului european Marek Mracka, coordonator de program al Organizației MEMO 98 și coautor al metodologiei de monitorizare a radiodifuzorilor, adoptată de CCA la 29 octombrie 2010, și a monitorizat în perioada 20 octombrie – 30 noiembrie 2014, în 5 etape, reflectarea campaniei electorale în principalele emisiuni informative ale 13 posturi de televiziune. În total, au fost elaborate și examinate în cadrul ședințelor publice 6 rapoarte de monitorizare, inclusiv un raport general pentru toată perioada campaniei, care este inclus în Raportul de activitate pentru anul 2014. Totodată, ca urmare a examinării rapoartelor de monitorizare și a celor 26 de sesizări parvenite la CCA, au fost aplicate 18 sancțiuni, 8 avertizări publice și 10 amenzi pentru derogări de la prevederile Regulamentului de reflectare a campaniei electorale la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 și ale Codului audiovizualului, comise de către 8 din cei 13 radiodifuzori supuși monitorizării care au reflectat, dezechilibrat și imparțial, scrutinul electoral și au favorizat sau defavorizat unii concurenți înscriși în cursa electorală. În vederea asigurării accesului populației la servicii de programe și în vederea supravegherii respectării cadrului legislativ în activitatea distribuitorilor de

83 servicii, CCA a verificat activitatea mai multor întreprinderi audiovizuale din municipiile Chișinău și Bălți, efectuînd deplasări de serviciu în 28 de raioane ale țării. Ca urmare a acestor controale, au fost efectuate 99 de verificări ale activității distribuitorilor de servicii și au fost întocmite actele de constatare privind nerespectarea condițiilor autorizațiilor de retransmisie a listelor de canale și deciziilor aprobate de CCA. Astfel, pe parcursul anilor 2013–2014, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a intervenit disciplinar și a aplicat pentru încălcarea normelor din domeniul audiovizualului 302 sancțiuni, dintre care 219 avertizări publice, 81 de amenzi, o sancțiune de retragere a dreptului de difuzare a anunțurilor publicitare pentru o perioadă de 72 de ore și o autorizație de retransmisie a fost retrasă ca urmare a lipsei de activitate. Printre realizările perioadei de referință se evidențiază și cea de-a treia sesiune de monitorizare a calității limbii vorbite în mass-media audiovizuală din Republica Moldova… tradiția unor astfel de evaluări cît și continuitatea consecventă a unui proiect de colaborare cu experții filologi de la Academia de Științe a Moldovei, lansată în anul 2011. În luna septembrie 2013, au fost monitorizate la calitățile limbii române 14 posturi de radio. Unul dintre obiectivele pe care și le-a asumat CCA cu 4 ani în urmă era cel de a institui o tradiție în a supraveghea și verifica corectitudinea limbii vorbite în spațiul mediatic, promovînd astfel idealul respectului și disciplinei unei vorbiri corecte prin care se definește omul cult. Considerăm că acest fel de monitorizări sînt un instrument eficient și util, pus la dispoziția celor care doresc să atingă performanțe în meseria și arta jurnalismului. Or, scopul lor nu este de a sancționa, ci de a oferi sprijinul și consultațiile necesare din partea specialiștilor. Conștienți de necesitatea dezvoltării produsului audiovizual autohton, precum și a sectoarelor economice aferente în beneficiul și interesul publicului și de necesitatea protejării patrimoniului cultural lingvistic prin echilibrarea ofertei serviciilor de programe în condițiile în care creșterea numărului de radiodifuzori duce la sporirea programelor achiziționate de peste hotare, CCA a decis să canalizeze o parte din resursele fondului de susținere a radiodifuzorilor în producția audiovizuală. Astfel, pentru a încuraja activitatea radiodifuzorilor care produc emisiuni și investesc în dezvoltarea pieții audiovizuale autohtone, CCA a inițiat desfășurarea unui concurs al programelor de televiziune și de radio din Republica Moldova. Această inițiativă a fost discutată și în cadrul seminarelor zonale teritoriale, organizate de CCA în perioada 12 – 19 iulie 2013. Ținînd cont de opiniile și sugestiile radiodifuzorilor, pentru a sprijini producătorii din mediul rural și pentru a cataliza producerea emisiunilor de interes social, Consiliul Coordonator al Audiovizualului în perioada 24 septembrie – 24 octombrie 2013 a organizat concursul de selectare a proiectelor de emisiuni care

84 abordează subiecte și probleme de interes public, producerea cărora urma să fie susținută financiar din sursele Fondului de susținere a radiodifuzorilor. Astfel, în anul 2014, cu suportul CCA, au fost realizate 18 proiecte radio și TV, iar prin Decizia nr.194 din 18 decembrie 2014, CCA a decis a continua susținerea financiară a 10 proiecte de emisiuni de interes public, ce urmează a fi difuzate în 2015 de către acești radiodifuzori. Unul dintre obiectivele importante, aflate în vizorul CCA, este promovarea diversității și patrimoniului cultural-lingvistic al minorităților etnice. În vederea atingerii acestui obiectiv, CCA a susținut toate proiectele înaintate la concursul sus-numit despre și pentru etniile minoritare. Astfel, posturile de televiziune „NTS” din Taraclia, „ATV” din Comrat, „TV Aiîn Aciîc” din Ceadîr-Lunga și „Bas TV” din Basarabeasca au realizat o serie de emisiuni în limbile bulgară și găgăuză. Totodată, pentru dezvoltarea unui dialog constructiv și pentru o comunicare directă cu radiodifuzorii locali și distribuitorii de servicii, aflați sub jurisdicția Republicii Moldova, CCA a organizat la Bălți, Chișinău și Comrat 3 sesiuni ale seminarelor zonale teritoriale cu genericul „Respectarea prevederilor Codului audiovizualului și deciziilor normative ale CCA, perspective de dezvoltare a domeniului audiovizual”. Aceste seminare au avut drept scop discutarea problemelor cu care se confruntă actorii de pe piața audiovizuală și identificarea soluțiilor. De asemenea, în cadrul seminarelor zonale, organizate în teritoriu, toți actorii de pe piața audiovizuală din Republica Moldova și-au asumat și au recunoscut necesitatea combaterii tuturor formelor de manifestare a intoleranței și importanța promovării stimei reciproce și înțelegerii a diversității și patrimoniului cultural-lingvistic al tuturor etniilor conlocuitoare. Ca urmare a examinării solicitărilor Agenției de presă „Info-Prim Neo” și Asociației Radiodifuzorilor Regionali „Meridian”, prin Decizia CCA nr.30 din 28 februarie 2014, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a alocat resursele financiare necesare din Fondul de susținere a radiodifuzorilor, în vederea perfectării abonamentelor la produsele media realizate de IPN pentru radiodifuzorii locali în calitate de suport informativ, menit să profesionalizeze procesul de realizare a serviciilor de programe, în special a celor informative. De asemenea, prin Decizia nr.151 din 23 octombrie 2014, CCA a susținut solicitarea Companiei Publice „Găgăuziya Radio Televizionu” privind organizarea unui concurs cu genericul „25 de ani ai televiziunii din Găgăuzia” pentru studiourile de televiziune din autonomie, raioanele Basarabeasca, Taraclia, Cimișlia și Cahul și a alocat din Fondul de susținere a difuzorilor suma solicitată. Acest concurs a avut drept scop promovarea celor mai importante lucrări televizate și a profesioniștilor din domeniul audiovizual din Găgăuzia. Cu referire la reglementarea domeniului audiovizual menționăm că în anii 2013 – 2014 nu au fost operate modificări sau completări la Codul audiovizualului, nici la Statutul Consiliului Coordonator al Audiovizualului, la data de 5 iulie 2013 intrînd în vigoare Legea nr.30 cu privire la protecția copiilor împotriva impactului negativ al informației, adoptată de Parlament la 7 martie al aceluiași an.

Totodată, considerăm oportun a menționa următoarele acte cu caracter de reglementare, adoptate de Consiliul Coordonator al Audiovizualului: Decizia CCA nr.1 din 25 ianuarie 2013 cu privire la difuzarea mesajelor de sănătate privind promovarea modului sănătos de viață; Decizia CCA nr.98 din 13 iunie 2013 privind lista serviciilor de programe televizate permise pentru retransmisie pe teritoriul Republicii Moldova; Decizia CCA nr.118 din 11 iulie 2013 prin care a fost modificat articolul 2 al Deciziei CCA nr.51 din 12 aprilie 2007 cu privire la ponderea muzicii autohtone în serviciile de programe ale radiodifuzorilor aflați sub jurisdicția Republicii Moldova; Decizia CCA nr.174 din 15 noiembrie 2013 cu privire la retransmisia serviciilor de programe TVR pe teritoriul Republicii Moldova; Decizia nr.38 din 19 martie 2014 cu privire la recomandarea privind utilizarea corectă a denumirilor oficiale de localități în programele audiovizuale; Decizia nr.84 din 12 iunie 2014 cu privire la condițiile de sponsorizare a emisiunilor pe teme politice și a programelor de știri și corespunderea acestora cu prevederile actelor legislative în vigoare; Și Decizia nr.109 din 25 iulie 2014 cu privire la accesul persoanelor cu deficiențe de auz la emisiunile televizate. De asemenea, datele monitorizării campaniei electorale din 30 noiembrie 2014 la care a fost inclusă și categoria gender au atestat faptul că radiodifuzorii nu țin cont de necesitatea asigurării egalității de șanse și prezenței femeilor în spațiul audiovizual. În acest sens, CCA a adoptat noi modificări la Codul de conduită al radiodifuzorilor prin Decizia nr.197 din 23 decembrie 2014. Pe parcursul lunii octombrie 2014 Consiliul Coordonator al Audiovizualului a fost informat despre proiectul Legii privind modificarea și completarea Legii audiovizualului nr.66 din 10 iulie 2007 a Uniunii Teritoriale Administrative Găgăuzia. Prin proiectul înaintat se propunea a substitui atribuțiile legale ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului și ale Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației de a elibera licențe de emisie, licențe de utilizare și autorizații de retransmisie, inclusiv pentru frecvențe terestre; a împuternici Adunarea Populară a Găgăuziei cu atribuții de organ de monitorizare și control al respectării de către radiodifuzori și distribuitorii de servicii a prevederilor Legii audiovizualului din autonomie; a substitui competențele legale ale CCA de a supraveghea respectarea prevederilor legislației audiovizuale de către deținătorii de licențe de emisie și autorizații de retransmisie din regiune. Proiectul în cauză a fost examinat în cadrul ședinței publice CCA din 23 octombrie 2014 și a fost criticat dur de către membrii consiliului, iar prin Decizia nr.146 CCA a aprobat avizul la proiectul Legii privind modificarea și completarea Legii audiovizualului și a sesizat Președinția, Parlamentul, Guvernul, Procuratura Generală, Curtea Constituțională și Serviciul de Informații și Securitate în privința acestei inițiative ilegale.

Însă, la data de 4 noiembrie 2014 Adunarea Populară a Găgăuziei a adoptat Legea nr.328 cu privire la modificarea și completarea Legii audiovizualului nr.66 din 10 iulie 2007 a Autonomiei Găgăuze. Iar la etapa actuală aceste modificări ale legii nominalizate au fost atacate în instanța de judecată de către Cancelaria de Stat teritorială din regiune. Acționînd în interesul publicului în vederea sensibilizării acestuia asupra problemelor sociale importante și în scopul asigurării protecției consumatorilor, Consiliul Coordonator al Audiovizualului în parteneriat cu mai multe organizații guvernamentale și ONG-uri a promovat o serie de campanii media printre care: Promovarea modului sănătos de viață”, „Promovarea unui internet mai sigur pentru copiii din Republica Moldova”, „Campania de sensibilizare a participanților la traficul rutier”, „Necesitatea instituirii tutelei asupra copiilor separați de părinți”, „Fără ură”, „Donează o șansă”, „Fii mîndru că ești voluntar”, „Neglijența provoacă delicvență”, „Informarea cetățenilor despre posibilitatea și beneficiile liberalizării regimului de vize pentru cetățenii Republicii Moldova în țările membre ale Uniunii Europene” ș.a. Pe plan extern CCA s-a manifestat activ prin participări multiple la evenimente de nivel național și internațional, prezentări de informații și a contribuit direct sau indirect la implementarea unor proiecte și planuri de acțiuni. Printre realizările perioadei de raport pe plan internațional s-au evidențiat următoarele evenimente: semnarea Memorandumului de cooperare în domeniul audiovizualului între Consiliul Coordonator al Audiovizualului din Republica Moldova și Autoritatea de Radio și Televiziune din Cipru și Acordul de colaborate cu Comisia Națională pentru Televiziune și Radio din Armenia. Raporturile...

Domnul Andrian Candu: Domnule Ciocan, Am o rugăminte. Luînd în considerare că majoritatea deputaților au acest raport, raportul va fi pus și pe web site-ul Parlamentului pentru societatea civilă și pentru toți cei interesați și luînd în considerare o listă lungă a celor care vor să adreseze întrebări, dacă nu vă supărați, o să întrerupem aici prezentarea raportului...

Domnul Dinu Ciocan: Bine.

Domnul Andrian Candu: ... și o să trecem la sesiunea de întrebări–răspunsuri. Sînteți de acord? (Răspuns afirmativ în sală.) Mă bucur. Domnule Batrîncea, Aveți... prima întrebare.

Domnul Vlad Batrîncea: Mulțumesc, domnule Președinte.

Prima întrebare o să fie destul de laconică. Dumneavoastră, domnule raportor, audiovizualul, ați monitorizat alegerile din 30 noiembrie. Cît a costat un minut de publicitate electorală la telecanalul „Prime”?

Domnul Dinu Ciocan: Toate declarațiile privind politica editorială pentru campania electorală în care erau... sînt menționate și... (Rumoare în sală.)

Domnul Vlad Batrîncea: O simplă întrebare. Dumneavoastră, dacă nu cunoașteți, spuneți că nu cunoașteți. Eu am să vă spun.

Domnul Dinu Ciocan: Da, au fost... Nu eu pot să vă spun. În primul rînd, au fost...

Domnul Andrian Candu: Domnule Batrîncea, Vă rog frumos, formulați întrebarea, aveți răbdarea să ascultați răspunsul. Vă rog frumos.

Domnul Vlad Batrîncea: OK.

Domnul Dinu Ciocan: Au fost 106 declarații de acest gen ale radiodifuzorilor care au reflectat campania și este evident că nu poți să ții minte toate 106 prețuri, dar pot să vă spun că a fost în jur de 5 mii de euro, din cîte îmi aduc aminte din declarația care a fost prezentată. (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: A doua întrebare sau precizare. Domnul Batrîncea.

Domnul Vlad Batrîncea: O mică precizare și tot așa, laconic, a doua întrebare. Corect, 6 mii de euro, 6 mii de euro. Și, respectiv, în raportul OSCE privind monitorizarea alegerilor acest post de televiziune a favorizat un concurent electoral, PD, 25 de minute pe zi, conform OSCE, ceea ce constituie... un calcul simplu, 150 de mii de euro pe zi. Dumneavoastră, într-adevăr, ați luat atitudine și ați sancționat prezentul post „Prime” cu 5 mii 400 de euro, ceea ce este egal cu 3 secunde... (rumoare în sală) 5 mii 400 de lei, ceea ce este egal cu 3 secunde de cost electoral al unui minut. Adică, absolut firesc că dumneavoastră, în cazul de față, nu ați atras la răspundere telecanalul „Prime”.

Și a doua întrebare. Cum ați sancționat, la fel, „Canalul 2”, „Canalul 3” și „Publica TV” care în raportul OSCE tot au favorizat un concurent electoral, PDM. Mulțumesc. (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, domnule Ciocan.

Domnul Dinu Ciocan: În primul rînd, corect ați menționat că am sancționat... acea amendă maxim de 5 mii 400 de lei care este prevăzută de legislația actuală, de Codul audiovizualului. Pentru ca... problema sancțiunilor și eficienței acestor sancțiuni a fost discutată nu o dată. Și noi ne-am expus pe marginea acestor sancțiuni că ar trebui să fie modificată legislația astfel încît să fie majorate aceste sancțiuni și să fie proporționale încălcărilor care sînt efectuate de către radiodifuzori. De asemenea, să fie scoasă această... aplicarea acestor... graduală a acestor amenzi. În ceea ce privește celelalte posturi de televiziune care le-ați menționat, absolut toate posturile de televiziune monitorizate de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului în perioada electorală, și au fost și aceste posturi de televiziune monitorizate, au fost sancționate conform prevederilor Regulamentului de reflectare a campaniei electorale pentru favorizarea unui concurent electoral. Și eu am menționat în raportul meu că din cele 13 posturi de televiziune care au fost monitorizate de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului 8 dintre ele nu au reflectat echidistant și imparțial campania electorală, fapt pentru care au fost sancționate.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. O precizare. Domnul Batrîncea.

Domnul Vlad Batrîncea: O scurtă precizare. Dumneavoastră, audiovizualul, aveți instrumente și pîrghii suficiente și avem cazuri cînd și... președinte, cînd ați retras și licența la „NIT”, cînd ați tras la răspundere penală și ați suspendat pe 3, 6 luni transmisiunea ș.a.m.d. Însă în acest caz dumneavoastră, probabil, că nu ați observat încălcări cu mult mai serioase și, respectiv, dumneavoastră v-ați transformat într-o unealtă politică și deserviți guvernarea. Mersi. (Rumoare în sală.)

Domnul Dinu Ciocan: Pot să răspund? (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Nu... Cum considerați, dacă vreți să răspundeți, răspundeți...

Domnul Dinu Ciocan: Aceasta este ... dumneavoastră...

Domnul Andrian Candu: ... dacă nu, acestea sînt concluziile deputatului.

Domnul Dinu Ciocan: ... stimate domnule deputat, dar eu pot să... (Rumoare în sală.) Bine, nu comentez atunci.

Domnul Andrian Candu: Domnule Țîrdea, Vă rog frumos, prima întrebare.

Domnul Bogdat Țîrdea: Mulțumesc, domnule Președinte. Am o următoare întrebare: spuneți, vă rog, cine și cum a autorizat IGB să măsoare audiența TV. De ce operatorul nu e selectat prin tender ca în alte state civilizate, inclusiv europene? Și de ce nu veniți cu inițiative legislative și demersuri concrete la acest capitol? Mulțumesc.

Domnul Dinu Ciocan: Referitor la măsurătorul de audiență, deci legislația actuală nu prevede asemenea competențe Consiliului Coordonator al Audiovizualului, dar despre problema măsurătorului de audiență s-a discutat nu o dată, că într-adevăr avem nevoie să fie un măsurător obiectiv pe piață. Și noi nu suntem împotriva acestui fapt. Dar, într-adevăr, ar trebui să fie modificată legislația, care să prevadă și un mecanism în care ar fi desemnat acest măsurător pe piață și prezentarea rapoartelor de către acest măsurător, astfel încît să putem aplica și alte principii, precum principiul ... în audiovizualul din Republica Moldova.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. Domnul Țîrdea, A doua întrebare sau precizare.

Domnul Bogdat Țîrdea: Da, aici o precizare și apoi o întrebare deci a doua. Mulțumesc, cel puțin recunoașteți existența problemei. Dar întrebarea a fost: de ce n-ați venit cu inițiativă legislativă la acest capitol?

Domnul Andrian Candu: Stimate domnule Țîrdea...

Domnul Bogdat Țîrdea: Și a doua.

Domnul Andrian Candu: Potrivit Constituției, Consiliul Coordonator al Audiovizualului nu are dreptul la inițiativă legislativă. Vă aparține și puteți să faceți propuneri. Vă rog frumos, a doua întrebare.

Domnul Bogdat Țîrdea: Eu vorbesc despre inițiative publice. A doua: de ce CCA acceptă monopolul celor 7 radiodifuzori, despre care presa a scris în nenumărate rînduri că sînt ai lui Plahotniuc și care, astfel, încalcă articolul 66 alineatul (3) al Codului audiovizualului. Eu am auzit aici niște demersuri de ale dumneavoastră, dar situația este așa cum este. Cum explicați?

Domnul Dinu Ciocan: În primul rînd, pot să vă menționez că la momentul de față nu există un radiodifuzor care ar încălca pe piața audiovizuală... nu există un radiodifuzor care ar încălca prevederile articolului 66 din Codul audiovizualului, care prevede că orice radiodifuzor poate deține pînă la 5 licențe de emisie pentru 5 servicii de programe. Referitor la monopol. Noi întotdeauna ne-am expus pentru modificările Codului audiovizualului în ceea ce privește transparența în proprietatea mass- media, pentru a vedea cu adevărat cine este beneficiarul final și de a face ordine sau o claritate în această problemă. Și din cîte cunoașteți, acest proiect de lege a fost aprobat în primă lectură și sperăm că în viitorul apropiat va fi și într-a doua lectură, astfel încît să ofere pîrghii Consiliului Coordonator al Audiovizualului de a solicita asemenea informații și de a avea informații depline privind proprietarii acestor posturi de televiziune.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc. Domnul Țîrdea, Precizare.

Domnul Bogdat Țîrdea: Eu m-am referit la 7 radiodifuzori, nu la 5, sub același paravan. Aceasta este unul. Și doi, eu după cîte știu, în alineatul (3) al Codului audiovizualului se vorbește clar de 2 radiodifuzori cel mult. Dumneavoastră acum iarăși încercați să manipulați cu termenii. Mulțumesc. Deci nu dați un răspuns clar.

Domnul Dinu Ciocan: Eu vă mulțumesc, stimate domnule deputat. Totuși eu am să concretizez. Articolul 66, la care v-ați referit din Codul audiovizualului, prevede că o persoană fizică sau juridică poate fi acționar... nu poate fi acționar majoritar decît în cel mult 2 radiodifuzori. Iar fiecare dintre acești radiodifuzori nu poate deține decît cel mult 5 licențe de emisie.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos pentru precizare. Domnul Valeriu Munteanu, Poftiți.

Domnul Valeriu Munteanu: Eu am două întrebări, una ușoară și una foarte ușoară. Prima întrebare. Articolul 11 din Legea... din Codul audiovizualului spune foarte clar, vorbește despre protejarea patrimoniului lingvistic și cultural-național. Articolul... alineatul (3) prevede sau prevedea, mi-i greu să apreciez acest lucru, că din 2010 toată producția în proporție de 80 la sută trebuie să fie autohtonă. Evident că nu programele informative, nu este respectat acest lucru. Nu există instrumente ca să determinăm acest lucru. Și ați făcut un lucru bun, din punctul meu de vedere, o decizie în 2013, ca cel puțin acest raport să se ridice pînă la 30 la sută. Nu regăsesc aici, în raportul dumneavoastră, cum ați monitorizat acest lucru și care au fost eforturile pentru ca producția informativă să fie autohtonă, pentru că sîntem invadați de producția rusească, care, după evaluările pe care le-ați spus dumneavoastră, este covîrșitoare. Mulțumesc.

Domnul Dinu Ciocan: Vă mulțumesc, stimate domnule deputat, pentru întrebare. Nu ați găsit informație suficientă, vă explic de ce. Pentru că în acea inițiativă a noastră și acea decizie nr. 185 din 28 decembrie 2012, la care v-ați referit dumneavoastră, imediat ce a fost adoptată, a stîrnit un val de nemulțumire în rîndurile unor radiodifuzori, care au și atacat-o în instanța de judecată. Iar o decizie finală, în privința acestei decizii, CCA-ul a obținut-o în luna septembrie, abia în luna septembrie a anului trecut. Și atunci, aflîndu-ne în perioada campaniei electorale deci am... ne-am axat pe monitorizarea campaniei electorale. Iar la moment, pot să vă spun că deja se monitorizează 17 posturi de televiziune privind respectarea acelei decizii privind ponderea volumului de produs autohton în serviciile de programe. Și ulterior vom veni cu rezultatele monitorizării în ședință publică.

Domnul Andrian Candu: Precizare sau a doua întrebare, domnule Munteanu. Da, vă rog frumos.

Domnul Valeriu Munteanu: Este adevărat, aveți perfectă dreptate. Și acest lucru se întîmplă în Republica Moldova, pentru că avem în Parlament mai mulți legiuitori, am avut și avem mai mulți legiuitori care greu disting activitatea de operatori în acest domeniu al audiovizualului și mandatele sale de deputat, care le-ar fi dictat să acționeze cu totul altfel. Și cea de-a doua întrebare pe care am catalogat-o „foarte ușoară”. În Legea cu privire la publicitate, veche din 1997, se stipulează foarte clar că publicitatea nu trebuie să contravină intereselor statului. Spuneți-ne, vă rog frumos, dumneavoastră, în situația în care noi în perioada campaniei electorale am avut publicitate în care au apărut lideri ai două... a unui... sau doi lideri ai unui partid, mai exact Zinaida Greceanîi și Igor Dodon, alături de Vladimir Putin care este Președintele Federației Ruse. Și Federația Rusă care ține în continuare o parte din teritoriul nostru sub ocupație, o parte, ne face embargouri și multe alte neplăceri acestui teritoriu. Spuneți-ne, vă rog frumos, cine apreciază sau dacă aveți instrumentele necesare? Pentru că, din punctul nostru de vedere, o astfel de publicitate contravine intereselor statului. Dacă dumneavoastră ați catalogat așa această publicitate? Și care au fost eforturile ca să contracarați această proliferare a unei astfel de publicități? Mulțumesc.

Domnul Dinu Ciocan: Vă mulțumesc pentru întrebare. Stimate domnule deputat, Nu avem pîrghii asupra... sau instrumente privind aplicarea acestei legi, întru-cît responsabil pentru implementarea Legii cu privire la publicitate, la care v- ați referit, este Consiliul Concurenței. Și aceasta este expres prevăzut în dispozițiile generale ale legii. Deci noi monitorizăm publicitatea care se difuzează sau conținutul spoturilor publicitare doar conform articolelor prevăzute în Codul audiovizualului.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim frumos. Aveți vreo precizare pentru final? Nu. Vă mulțumesc frumos. Domnul Stati.

Domnul Sergiu Stati: Mulțumesc, domnule Președinte. Chiar în pofida faptului că domnul Munteanu v-a lăudat, domnule raportor, vreau să vă spun că eu am obiecții foarte multe la activitatea dumneavoastră pe parcursul ultimilor doi ani, dar inclusiv, probabil, și perioada precedentă celor doi ani de care raportați astăzi dumneavoastră.

Și, din tot complexul acesta de întrebări, vreau să vă formulez doar două. Prima este una care chiar mă deranjează într-adevăr, din simplul motiv că pe parcursul acestui termen, despre care vorbiți dumneavoastră, deci au apărut la posturile de televiziune mai multe falsuri istorice, deci pe care dumneavoastră cu absolută indiferență le-ați tolerat. Mă refer aici, inclusiv la renumitul film „Golgota Basarabiei” de la „Moldova–1”, de la postul național de televiziune, care a adus absolut aberații și falsuri despre trecutul nostru istoric. Și mai mult ca atît, deci ați tolerat inclusiv proiect vădit unionist. Și de aceea vreau să vă întreb: care a fost totuși poziția CCA-lui? Dacă ceva s-a întreprins în acest sens sau cel puțin dacă ați monitorizat ceea ce se întîmplă și politicile, inclusiv politicile de la postul național de televiziune, care este, probabil, trebuie, în primul rînd, să fie în vizorul dumneavoastră? Mulțumesc.

Domnul Dinu Ciocan: Vă mulțumesc pentru întrebare. Noi monitorizăm serviciile de programe ale radiodifuzorilor, celor mai importanți radiodifuzori, dacă doriți, la diferite aspecte și diferite capitole, dar este clar că este practic imposibil de a monitoriza permanent și constant 218 titulari de licențe audiovizuale pe care le avem în Republica Moldova. De aceea deseori mergem pe monitorizare potrivit sesizărilor care parvin de la cetățeni sau consumatorii de programe din Republica Moldova. Referitor la postul public de televiziune, l-am monitorizat constant pe parcursul campaniei electorale. Și pot să vă menționez că este practic unul dintre cei doi sau puținii radiodifuzori din Republica Moldova care au reflectat echidistant și obiectiv campania electorală. Aceste rapoarte pe care le-a făcut CCA-ul au fost... la fel au fost identice cu celea ale societății civile, care de asemenea a monitorizat postul public de televiziune. Evident că sînt și unele probleme în activitatea companiei, mai ales în special datorită faptului că nu există un Consiliu de Observatori, care este și unul dintre organele de conducere a acestei companii de mai mult timp. Și aici chiar venim cu o solicitare către dumneavoastră, ca să numiți acești membri ai Consiliului de Observatori, pentru a debloca această situație de la companie. În rest, toate, absolut toate secvențele serviciilor de programe pe care le monitorizăm sau fie ca urmare a autosesizării, sau a sesizărilor parvenite de la consumatorii de programe, sînt examinate în ședințe publice și în cazul atestării derogărilor de la prevederile legislației sînt aplicate sancțiuni potrivit Codului audiovizualului.

Domnul Andrian Candu: Vă rog frumos, a doua întrebare sau precizare, domnule Stati.

Domnul Sergiu Stati: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Deci am vrut să menționez că, evident, postul numărul unu de televiziune, postul de televiziune națională nu este unul din... Probabil, este cel mai important și mă deranjează această situație că tolerați niște lucruri care sînt menite ca să spele creierii cetățenilor. Și dumneavoastră mai mult urmăriți cîte... stați cu cronometrul ca să vedeți cîte secunde și minute se utilizează în campania electorală, dar în perioada între campaniile electorale ce se întîmplă și ce politici sînt promovate de către conducerea postului național de televiziune, inclusiv contribuabil al cărui sînt și eu, și aceasta chiar mă deranjează. Și doi. Deci, respectiv, evident că urmează ca noi să convenim într-un termen cît se poate de restrîns și asupra componenței Consiliului de Observatori. Și numărul doi, întrebarea deci care la fel este pentru mine foarte importantă. Deci dumneavoastră promovați, inclusiv puneți în canalele care sînt cu acoperire națională din Republica Moldova, mai multe posturi de televiziune din România deci care, în opinia mea, sînt absolut proaste ca calitate. Adică difuzează filme care inclusiv sînt în toate limbile lumii, în afară de limba română. Poate ar fi cazul ca noi să oferim frecvența aceasta altor posturi, inclusiv celor locale, care o să promoveze, o să aibă o ieșire națională, o să poată să-și ridice nivelul lor de reprezentare în țară. În același timp, lumea din alte regiuni o să cunoască ce se întîmplă la ei în regiunea în care ei sînt locuitori, deci despre problemele cu care ei se ciocnesc ș. a. m. d. Adică cred eu că în sensul acesta interacțiunea dintre regiuni și, respectiv, utilizarea posturilor de televiziune, altor posibilități electronice cred eu că va fi în beneficiul poporului în general. Și ca să renunțăm la niște lucruri care cred eu că nu aduc chiar nimic în plan nici estetic, chiar nevorbind de plan moral pentru cetățenii Republicii Moldova. Mulțumesc.

Domnul Dinu Ciocan: Eu vă mulțumesc pentru întrebare și pentru sugestie. Noi anterior am discutat despre o decizie a CCA, nr.185 din decembrie 2012, prin care am urmărit să majorăm volumul produsului sau programelor autohtone care sînt difuzate de către radiodifuzorii aflați sub jurisdicția Republicii Moldova și asta este și în interesul nostru, și în interesul consumatorilor de programe, ca fiecare radiodifuzor să dea cît mai mult produs autohton și mai puțin să retransmită sau să procure unele emisiuni de la posturi străine. Noi acum monitorizăm să vedem care este situația și poate, într-adevăr, voi reveni la acea decizie a noastră și vom majora treptat acest procentaj de produs autohton, astfel încît cu timpul să excludem aceste programe retransmise sau procurate, deși ele sînt permise conform Codului audiovizualului.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Doamna Corina Fusu.

Doamna Corina Fusu: Întrebarea mea se referă la tranziția la televiziunea digitală terestră. Conform documentelor internaționale pe care Republica Moldova le-a semnat, la 17 iunie 2015 ne expiră termenul de a implementa acest nou sistem, sistemul digital. Se cunoaște faptul că sistemul digital este incompatibil cu cel analogic. De aici reiese că cetățenii Republicii Moldova pot rămîne fără această sursă importantă de informație cum este televiziunea. În opinia CCA-ului, de ce s-a tergiversat atît de mult și dacă reușim în 4 luni, cît ne-a mai rămas pînă în iunie, să trecem la acest nou sistem?

Domnul Dinu Ciocan: Vă mulțumesc pentru întrebare. Stimată doamnă deputat, Într-adevăr, termenul este foarte restrîns. Practic sîntem la limită. Conform Convenției de la Geneva din anul 2006, termenul-limită pentru tranziția de la televiziunea digitală terestră, de la televiziunea … analogică terestră la cea digitală este luna iunie a anului 2015, a anului curent. Noi, deocamdată, sîntem în așteptarea aprobării Strategiei de tranziție de la televiziunea analogică la cea digitală, care urmează a fi aprobată de către Guvern, strategie în care sînt prevăzute, din punct de vedere tehnic, cîte multiplexe vom avea la nivel național, capacitatea acestor multiplexe, precum și unele modificări ale legislației care urmează a fi efectuate ca urmare aprobării acestei Strategii de tranziție de la televiziunea analogică la cea digitală. Sperăm că în timpul cel mai apropiat această strategie va fi aprobată, se vor modifica și actele legislative necesare, astfel încît să ne ofere pîrghiile necesare pentru a anunța, pentru a vedea, în primul rînd, ce capacitate vom avea, cîte multiplexe și pentru cîte canale. Urmează să anunțăm concurs și sperăm că dacă se va face totul la timp în nemijlocit perioada cea mai apropiată, atunci eu cred că noi vom reuși. Pentru că din unele întîlniri sau mese rotunde care au avut loc, inclusiv cu ministerul de resort, Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, deci au fost, ei s-au expus că din punct de vedere practic sînt gata, se așteaptă aceeași aprobare, aceleași strategii și a modificărilor legislației, care sînt necesare pentru a implementa televiziunea digitală.

Domnul Andrian Candu: Doamnă Fusu, Mai aveți altă întrebare sau precizare?

Doamna Corina Fusu: Da. Mai am. Am și o precizare. Nu aș fi atît de optimistă ca și dumneavoastră, pentru că dacă timp de 7 ani de zile, din 2008 pînă în 2015, nu s-a reușit cel puțin că creăm cadrul legislativ de trecere la acest nou sistem și de repartizare a licențelor, există pericolul că se ascund aici mari interese politice și de business. A doua întrebare se referă la Fondul de susținere a radiodifuzorilor. CCA dispune de un asemenea fond care are două componente. Prima componentă sînt taxele anuale plătite în proporție de 1% din cifra de afaceri. Și cealaltă sursă de venituri este venituri din taxe pentru licențiere. Anul acesta ați reușit să majorați acest fond. El a ajuns la aproape 2 milioane și jumătate de lei în raport… dumneavoastră ați spus că ați sprijinit vreo 18 proiecte pentru diverse emisiuni tocmai autohtone. Care este valoarea acestor proiecte și cum ați cheltuit restul banilor din aceste 2,5 milioane de lei?

Domnul Dinu Ciocan: Deci din această sumă au fost cheltuite doar un milion și… circa un milion și jumătate pentru proiectele care au fost menționate în raport. Restul banilor deci sînt. Noi intenționăm iarăși să organizăm asemenea concursuri pentru a stimula, în primul rînd, radiodifuzorii locali a căror situație financiară este mult mai gravă decît a celor cu acoperire regională sau națională, pentru a-i stimula să producă deci programe calitative, programe autohtone.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Atît? Doamna Fusu.

Doamna Corina Fusu: …luare de cuvînt înainte de votare.

Domnul Andrian Candu: Da. Există o înscriere. Domnul Mihalache, Vă rog frumos.

Domnul Corneliu Mihalache: Vă mulțumesc, domnule Preşedinte. Înainte de a adresa întrebări, vă rog și pe mine să mă înregistrați pentru o luare de cuvînt. Dar în ceea ce ține întrebări. Domnule Ciocan, De ce totuși așa și nu am auzit aici, de ce CCA favorizează concurența neloaială atunci cînd este vorba de parazitarea în spațiul audiovizual autohton,

97 cînd anumitor televiziuni li se permite, cu acordul tacit al Consiliului Coordonator al Audiovizualului, să retransmită emisiuni străine, să paraziteze din publicitate, făcînd milioane din publicitate și să nu reinvestească nici un bănuț în produsul autohton? Nu vi se pare că aici este, pe de o parte, favorizarea acestei concurențe neloaiale? Pe de altă parte, este aplicarea unor duble standarde din partea CCA, pentru că cuiva i se poate și cuiva nu i se poate și un fel de piraterizare a spațiului audiovizual moldovenesc.

Domnul Dinu Ciocan: Stimate domnule deputat, Mulțumesc pentru întrebare. Dumneavoastră 6 ani de zile ați fost membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului și o perioadă ați fost chiar și președinte al acestui Consiliu, și știți mai bine decît toți cu ce se confruntă Consiliul Coordonator al Audiovizualului și care sînt problemele din spațiul audiovizual. Și sperăm că acum, în calitate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, veți veni și cu niște inițiative pentru a combate acest flagel, care știți foarte bine că este permis de către Codul audiovizualului. Duble standarde Consiliul Coordonator al Audiovizualului nici o dată nu a aplicat față de radiodifuzori. Toți sînt monitorizați conform acelorași rigori, acelorași prevederi ale Codului audiovizualului, dar în cazul în care sînt atestate derogări, sînt aplicate sancțiunile potrivit codului. Noi încercăm să luptăm cu această „parazitare”, cum ați numit-o dumneavoastră, prin decizii normative de reglementare pe care le-am menționat, am vorbit deja, de vreo 2, 3 ori m-am referit la această decizie care, da, pornește de la un procent destul de mic de 30% de emisiuni autohtone. Dar noi, totuși, intenționăm treptat să majorăm acest procentaj de produs autohton, astfel încît să excludem retransmisia sau procurarea, sau difuzarea unor emisiuni străine pe... în special, pe acele ... în cadrul acelor radiodifuzori care utilizează patrimoniul statului, și anume canalele sau frecvențele care sînt... pentru care sînt eliberate licențele de emisie.

Domnul Andrian Candu: Domnule Mihalache, Aveți a doua întrebare sau precizare?

Domnul Corneliu Mihalache: O întrebare. A doua întrebare. Întrebare personală către domnul Ciocan. (Rumoare în sală.) Domnule Ciocan, Nu, aceasta este întrebare...

Domnul Andrian Candu: Dacă personală, personală, atunci mai bine după ședință.

Domnul Corneliu Mihalache: Personală, dar cu conotație publică. Cît de importantă este pentru dumneavoastră personal libertatea de exprimare în Republica Moldova, pornind de la faptul că dumneavoastră, în aprilie 2012, prin votul dumneavoastră, ați afectat-o foarte grav atunci cînd ați lichidat postul de televiziune „NIT” și ați întrat, de fapt, în istoria mondială, cred că.

Domnul Dinu Ciocan: Eu vă mulțumesc pentru întrebare. Totuși, ea se referă la o altă perioadă decît cea pe care am prezentat-o astăzi în plenul Parlamentului. La această întrebare s-a discutat de mai multe ori, inclusiv aici, în plen. De aceea nu mă voi referi la acest subiect.

Domnul Andrian Candu: Deci cu alte cuvinte, domnule Mihalache, tot după ședință, dacă vreți. Domnule Streleț, Poftiți.

Domnul Valeriu Streleț: Mulțumesc, domnule Președinte. Stimate domnule raportor, Faimosul articol 11 din Codul audiovizualului, încercăm să-l evaluăm încă o dată, fiindcă a abordat subiectul și domnul Munteanu. Remarcă, au fost monitorizate 27 de mii 382 de ore din posturile TV și prin prisma alineatului (1) al articolului 11, de la 1 ianuarie 2010, 70 la sută din numărul de frecvențe urmau să fie oferite serviciilor cu programul de transmisie în limba de stat. A fost respectat acest indicator?

Domnul Dinu Ciocan: Noi ceea ce am... nu este, nu se respectă. Chiar să pornim de la articolul 11 alineatul (4) ceea ce... care se referă la emisiunile informativ-analitice în care 80% trebuie să fie... (Rumoare în sală.) și inclusiv acestea. Și pornind de la acest fapt, dacă nu se respectă deci emisiunile informativ-analitice 80% în limba de stat, evident că nu se poate respecta și cealaltă prevedere a acestui articol. Noi aplicăm... monitorizăm constant acest aspect și aplicăm sancțiuni acelor radiodifuzori care încalcă aceste prevederi. Da.

Domnul Andrian Candu: Domnule Streleț, Pentru precizare.

Domnul Valeriu Streleț: Continui la acest subiect. De fapt, și alineatul (2), și alineatul (3), și (4) eu am impresia că nici unul nu se respectă din acest articol 11, nici referitor la emisiunile analitice, nici referitor la ...

Domnul Dinu Ciocan: Se respectă.

Domnul Valeriu Streleț: Se respectă? Nu se respectă.

Domnul Dinu Ciocan: Nu. Se respectă de către unii radiodifuzori, nu de către toți radiodifuzorii...

Domnul Valeriu Streleț: Păi, în proporție de 80 la sută toți trebuie să respecte de la 1 ianuarie, altfel spus aceasta este o normă legală care cronic nu se respectă, de la 1 ianuarie 2010. Adică nu este vorba de un an jumătate sau doi, ați avut la dispoziție 5 ani de zile pentru a face tot posibilul, în calitate de entitate specializată în domeniu, să asigurați respectarea acestei norme. Și prin... în acest context chiar întreb: cum activați în general, dacă nu respectați o normă legală, nu asigurați respectarea... Sînteți principala entitate care este pusă la straja acestui domeniu.

Domnul Dinu Ciocan: Deci noi monitorizăm acest aspect. Am menționat și din start, sînt foarte mulți radiodifuzori. Este foarte complicat să îi acoperi pe toți radiodifuzorii cu monitorizări la aceste aspecte. Dar de fiecare dată cînd monitorizăm și atestăm derogări de la prevederile acestui articol sînt aplicate sancțiuni. Aceste monitorizări care se fac periodic la aceste capitole. Sînt radiodifuzori care respectă aceste prevederi ale articolului, sînt unii care nu respectă, evident, aceasta este...

Domnul Andrian Candu: A doua întrebare. Domnul Streleț.

Domnul Valeriu Streleț: Ca o concluzie la precedenta. Noi, totuși, trebuie să facem ceva ca să ne respectăm măcar noi pe noi: ori modificăm legea, ca să nu ne prostim unii pe alții, ori asigurăm instrumentarul necesar ca să se implementeze. Și a doua întrebare.

Domnul Andrian Candu: Totul stă în libertatea... în... la dispoziția noastră.

Domnul Valeriu Streleț: Sigur, trebuie să abordăm subiectul acesta cu toată seriozitatea. A doua întrebare. Ați făcut o referință, după mine absolut justă, că o serie de canale, posturi TV care se retranslează „RTR”, „TV 7”, „Prime”, „Rusia 24” au

100 admis difuzarea de informații manipulatorii cu caracter propagandistic care vin să demonizeze rolul Uniunii Europene, a Occidentului în general și că față de acești radiodifuzori s-au adoptat și o serie de sancțiuni: amendă maximă, suspendarea dreptului de plasare a publicității, suspendarea licenței de emisie pe un termen de 6 luni, însă fenomenul continuă și continuă în masă. Adică... fiindcă ultima sancțiune aplicată față de „Rusia 24” am înțeles că a provocat o revoltă enormă, adică la... către, mă rog, sau față... din partea celor care sînt proprietarii acestui post TV. Ce facem mai departe? Care este viziunea dumneavoastră ca regulator în domeniu? Ce faceți? Adică cum procedăm, fiindcă această propagandă continuă. Dacă ați observat marșul anti-maidan, unde „запад ты в ответе за смерти…” ș.a.m.d. Ce facem mai departe, în viziunea dumneavoastră?

Domnul Dinu Ciocan: Noi mai departe, conform prevederilor actuale ale Codului audiovizualului și pîrghiilor pe care le avem, putem monitoriza, evident că o să constatăm iarăși derogări și să aplicăm în continuare sancțiuni. Dar pentru a exclude acest flagel, nu știu, aceste derogări din serviciile de programe ale radiodifuzorilor, m-am expus și anterior, este nevoie de a modifica Codul audiovizualului și de a interzice retransmisia, nu știu... posturi de televiziune cel puțin în cadrul serviciilor de programe ale radiodifuzorilor care utilizează patrimoniul statului, canale de televiziune și frecvențe.

Domnul Andrian Candu: Domnul Streleț, Pentru precizare.

Domnul Valeriu Streleț: Există experiențe în acest sens ale altor state? Ați analizat-o? Aveți o viziune pentru a modifica legea în acest sens sau așteptați ca... fără participare, să o facem doar noi?

Domnul Dinu Ciocan: Noi nu o dată am discutat acest subiect și în cadrul comisiilor parlamentare, deci, într-adevăr, ar trebui să se vină cu o inițiativă legislativă în acest sens dacă... cu privire la... care sînt... îmi cer scuze. Experiența altor state, sînt... este experiența statelor baltice deci care au interzis retransmisia posturilor din Federația Rusă, ca urmare a unor monitorizări și derogări atestate de la prevederile Legii audiovizualului.

Domnul Andrian Candu: Domnule Untila, Vă rog frumos. Ulterior, doamna Palihovici.

101

Domnule Untila, Prima întrebare.

Domnul Veaceslav Untila: Da. Mulțumesc. Eu aș vrea să continui la aceeași ramură. Este vorba despre un război informațional împotriva Republicii Moldova, un război pe care noi îl pierdem. Și de aceea eu cred că dacă... dumneavoastră ați răspuns parțial la ceea că amendați mai departe, luați măsuri, monitorizați, eu cred că noi o să venim cu un proiect de lege unde o să încercăm... liberalii nu pot să interzică un program de televiziune, dar niște emisiuni informaționale și emisiuni cu caracter politic noi cred că o să încercăm să interzicem. Acum întrebarea. Vreau să vă spun că dumneavoastră, probabil, cunoașteți că Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor a avertizat Republica Moldova că, începînd cu 17 iunie 2015, trebuie să fie implementată televiziunea digitală, ceea ce a spus colega mea, doamna Corina Fusu. Guvernul Republicii Moldova a reacționat. Ultimul Guvern Leancă are o strategie despre care ați vorbit dumneavoastră, numai că dumneavoastră trebuia să spuneți mai departe: „Din păcate, această strategie nu a fost publicată în Monitorul Oficial”. Și dumneavoastră în nici un caz nu o să izbutiți să duceți lucrurile pe calea cea bună pînă la 17 iunie 2015. Și a doua întrebare, ca să nu repet, că este tot din tema aceasta. Care este baza legală a vecinilor noștri care fac parte din Republica Moldova, Transnistria, baza legală de utilizare a frecvențelor... sînt frecvențele... este proprietatea statului Republica Moldova. Ei au trecut la sistemul digital? Și Ucraina, și România au trecut. Începînd cu 17 iulie, o să fie un bruiaj total. Cetățenii Republicii Moldova nu o să aibă posibilitate să vizioneze televiziunile. Faceți o claritate aici. Vă mulțumesc.

Domnul Dinu Ciocan: Vă mulțumesc pentru întrebare. Într-adevăr, stimate domnule deputat, o claritate ar trebui făcută de către toți factorii de decizie, în special în ceea ce privește problema din... transmiterii sau utilizării canalelor și frecvențelor din partea transnistreană, întrucît noi chiar nu avem pîrghii aici, avînd în vedere și situația care este... situația politică încordată care este între aceste două maluri ale Nistrului. Noi avem doar unele date statistice privind unele posturi de televiziune și radio care activează pe teritoriul regiunii, dar care nu sînt... evident, nu sînt licențiate de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Și aici chiar am solicita și intervenția, inclusiv a legiuitorilor și a altor instituții de resort, pentru a încerca să deblocăm această situație care este creată la moment. (Rumoare în sală.)

102

Domnul Andrian Candu: Domnule Untila, Precizare sau a doua întrebare.

Domnul Dinu Ciocan: Cu strategia națională aveți perfectă dreptate, ea a fost aprobată de principiu, dar încă nu este aprobată la nivel oficial, nu a fost publicată în Monitorul Oficial. De aceea noi sîntem în așteptarea acestui proces. Și eu am menționat, cu cît mai repede va fi făcută publică sau va fi publicată în Monitorul Oficial această strategie, cu atît mai repede se vor mișca lucrurile din loc și... astfel încît să reușim pînă în iunie 2015 să implementăm televiziunea digitală.

Domnul Veaceslav Untila: Mulțumesc. Eu cred că, după 17 iunie, nu ne mai întîlnim aici din nou, să dă din brațe că n-am izbutit.

Domnul Dinu Ciocan: Eu pot fi parțial de acord cu dumneavoastră.

Domnul Veaceslav Untila: Mulțumesc.

Domnul Dinu Ciocan: Stimate domnule deputat, Dar la acest aspect mingea nu este deocamdată la CCA. Noi sîntem în așteptarea modificărilor în legislație.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Doamna Palihovici.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule raportor, Ați menționat astăzi de mai multe ori, cînd prezentați raportul, aplicarea sancțiunilor: aplicarea sancțiunilor pe nerespectarea articolului 11 referitor la proporția de emisiuni în limba română, aplicarea sancțiunilor și pe alte articole, în special, în cazurile cînd se transmit emisiuni care vin cu informații ce atentează la integritatea teritorială a Republicii Moldova. V-am întrebat și în comisie, vreau să vă întreb și acum: ce-i lipsește CCA-ului astăzi, ce instrumente sau poate careva legi suplimentare, modificări ale Codului audiovizualului, pentru ca acțiunile pe care le întreprindeți dumneavoastră să aducă la corectarea situației și la prevenirea repetării unor astfel de cazuri pe viitor?

103

Noi am văzut că și sancțiunile date pentru un post de televiziune nu au dat rezultat. Ei peste 6 luni au început în același stil. Deci, vă rog mult, astăzi raportul dumneavoastră trebuie să finalizeze cu un proiect de hotărîre a Parlamentului. Și propunerea mea este ca în acest proiect de hotărîre să nu avem doar un punct, că se ia act de raportul CCA, dar în urma tuturor observațiilor, să avem un al doilea punct în proiectul de hotărîre, prin care se creează un grup de lucru al Parlamentului pentru modificarea legislației în domeniu, în conformitate cu constatările pe care le-am făcut astăzi pe marginea acestui raport. De aceea ar fi prețios răspunsul dumneavoastră concret: ce instrumente vă lipsesc?

Domnul Dinu Ciocan: Vă mulțumesc pentru întrebare. Deci atît cred că în viziunea mea, cît și a colegilor mei, lipsesc unele amendamente, într-adevăr, la Codul audiovizualului, în special acele ce țin de aplicarea sancțiunilor. Să fie deci prevăzută aplicarea sancțiunilor nu așa cum este la moment gradual, aplicarea sancțiunilor să fie proporțională gravității încălcării. Și deci în dependență de derogarea care a fost comisă de către un anumit radiodifuzor să fie și mărimea acestei sancțiuni. Și evident, în al doilea rînd, să fie majorate aceste sancțiuni. Pentru că o sancțiune, precum este amenda maximă de 5400 de lei, aceasta nu afectează nici într-un mod: nici financiar, nici cum, un radiodifuzor, care, într-adevăr, ia mai mulți bani din publicitate. Și deci nu-l afectează nici într-un fel. Deci cam acestea ar fi două momente cele mai importante, ceea ce ține de aplicarea sancțiunilor. Și alt moment ar fi intrarea în vigoare a deciziilor de sancționare ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului, care în viziunea mea ar trebui să intre în vigoare în momentul adoptării și nu în momentul aducerii la cunoștință, astfel încît deci pînă ajunge acea decizie la acest radiodifuzor, ea poate să fie atacată deja și în instanță. Și această sancțiune nu mai intră în vigoare pînă la o decizie finală.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Doamna Palihovici, Mai aveți ceva de completat?

Doamna Liliana Palihovici: Da, eu vă mulțumesc. Și deci răspunsul dumneavoastră mă încredințează că propunerea de a avea un grup de lucru în Parlament pe acest subiect este ceea ce ne ar ajuta să venim cu soluții. Mersi mult.

Domnul Dinu Ciocan: Mulțumesc.

104

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Doamna Palihovici, Am să vă rog atunci cînd se va supune la vot, să formulați proiectul, să formulați exact propunerea pentru proiectul de hotărîre. Domnul Diacov, Vă rog frumos.

Domnul Dumitru Diacov: Domnule Președinte, Stimați colegi, Sigur că noi examinăm acum două rapoarte pe marginea unei probleme destul de sensibile. Toată lumea înțelege că în audiovizual există încă multe probleme, deși trebuie să facem și o constatare că lucrurile s-au schimbat cu mult în comparație cu alte perioade. Sigur că aici s-a vorbit de duble standarde. Cînd domnul Mihalache era în consiliu, acolo era un fel de standarde, acuma poate sînt oleacă altfel. Noi trăim în Moldova și noi înțelegem lucrurile acestea. Eu consider că Parlamentul are datoria să facă ca legea să funcționeze, fiindcă noi avem dreptul de control și noi avem dreptul de a introduce unele modificări mai restrictive. Eu, de exemplu, nu prea am auzit ca Consiliul Coordonator al Audiovizualului să ia decizii pe marginea, de exemplu, nerespectării pluralismului politic în emisiunile de la televiziune. Nu canalul în întregime, dar o emisiune concretă. Exemple de acestea avem cîte vreți. Și eu cred că n-o să fie supărare pentru un canal, pentru altul, dacă audiovizualul i-ar atenționa și ar amenda ș.a.m.d., fiecare atunci s-ar strădui, fiindcă aceasta este una din probleme. În Parlamentul Republicii Moldova nimeni nu poate să spună că nu există pluralism. Poftim, 5 fracțiuni, fiecare cu a lui ș.a.m.d. Deci dacă audiovizualul mai des ar reacționa la starea aceasta de spirit, atunci o să fie și mai puține obiecții față de dumneavoastră. Domnule Președinte, Eu am fost... ultima fracțiune care nu a reușit să pună întrebări, de aceea eu propun să terminăm cu sesiunea de întrebări. Au sunat deja mai multe întrebări ca să specifice. Noi să ne obligăm, într-adevăr, pe marginea hotărîrii Parlamentului să facem un grup de lucru din toate fracțiunile parlamentare, inclusiv din opoziție, să venim cu amendamente la Legea audiovizualului și atunci totul o să fie bine. Eu propun să supunem la vot terminarea întrebărilor.

Domnul Andrian Candu: Adică domnul Diacov propune folosirea articolului magic 108. Și eu sînt obligat, eu sînt obligat inițial să supun la vot propunerea, invocînd articolul 108. Și, bineînțeles, după aceasta aveți și dreptul la... Bine, domnul Bolea, de procedură acum. Domnul Bolea.

105

Domnul Vasile Bolea: Domnul Președinte, Înainte de audieri noi ne-am înțeles: cîte întrebări, atîtea răspunsuri.

Domnul Andrian Candu: Da, dar același.

Domnul Vasile Bolea: Cu atît mai mult că sînt deputați care vor să dea întrebări pe raport.

Domnul Andrian Candu: Domnul Bolea.

Domnul Vasile Bolea: Raportul este amplu. Raportul pentru 2013 și 2014. Sînt unele întrebări care trebuie de clarificat. De aceea...

Domnul Andrian Candu: Stimate domnule Bolea, Așa este, dar în același timp foarte democratic, prin aplicarea Regulamentului, articolului 108, la fel e procedură. Și, dacă ați observat, a fost dată posibilitatea tuturor reprezentanților fracțiunilor să se expună. Am înțeles, am început cu... este adevărat. De aceea propun votului invocarea articolului 108 „Încheierea dezbaterilor” făcută de domnul Diacov. Cine este pentru, vă rog frumos, să votați. Pentru ca să... Eu cu ochiul liber am văzut că este majoritatea. Da, dar dacă insistați, bineînțeles, o să o supunem... numărătorilor. Vă rog frumos, numărătorii să se expună. Vă rog frumos.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr. 1 – 2.

Domnul Andrian Candu: Sectorul nr. 1 – 2 voturi. Sectorul nr. 3? 2, pardon. Numărătorul în sectorul nr. 2 lipsește. Cine ar putea să-și asume misiunea de numărare în sectorul nr. 2? (Rumoare în sală.) Sectorul nr. 2 – 28. Sectorul nr. 3, Vă rog frumos. Lipsește și numărătorul la sectorul nr. 3. Încă o dată vă rugăm frumos să votați sectorul nr. 3, ca să putem să vă numărăm cel puțin din prezidium. (Rumoare în sală.) 12 – sectorul nr. 3. Deci sectorul nr. 3 – 12.

106

În total 42 de voturi. E majoritatea din acei prezenți. De aceea se aplică articolul 108 și se încheie dezbaterile la acest subiect. Vă mulțumim frumos, domnule raportor. Este invitat domnul Hotineanu să prezinte raportul comisiei. Și, luînd în considerare că va urma și alt vot, rog frumos, numărătorii să fie chemați în sală de unde sînt ei.

Domnul Vladimir Hotineanu: Stimate domnule Preşedinte, Stimaţi doamnelor și domnilor deputaţi Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport și mass-media a examinat Raportul Consiliului Coordonator al Audiovizualului pentru anul 2013 și, urmare a dezbaterilor acestui raport în comisie, cu votul unanim al membrilor – 6 „pro” din cei prezenți, a luat act de Raportul cu privire la activitatea CCA și propune examinarea acestuia în ședință în plen. La fel, s-a pregătit și un proiect de hotărîre, care îl aveți dumneavoastră, care este foarte simplu: Se ia act de Raportul anual al Consiliului Coordonator al Audiovizualului pentru anul 2013. Îmi permiteți acum să invoc, fiindcă sînt două rapoarte separate… să votăm două hotărîri separate. De aceea, acum prezint Raportul cu privire la activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului în anul 2014. În conformitate cu articolul 49 alineatul (2) din Codul audiovizualului al Republicii Moldova, Consiliul Coordonator al Audiovizualului prezintă Parlamentului anual, pînă la data de 1 februarie, un raport despre activitatea sa în Comisia parlamentară cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, iar comisia prezintă un aviz asupra legalității activităților consiliului, asupra corectitudinii și transparenței operațiunilor financiare pentru perioada vizată în raport. Raportul cu privire la activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului din Republica Moldova în anul 2014 a fost examinat în ședința comisiei din 25 februarie 2015. În cadrul dezbaterilor, membrii comisiei au solicitat instituției de reglementare a audiovizualului informații cu privire la monitorizările campaniei electorale din toamna anului 2014, precum și informații privind procesul de sistare a emiterii TV analogice și tranziția la televiziunea digitală terestră, preconizată pentru anul 2015. Urmare a dezbaterilor, comisia, cu votul unanim al membrilor – 6 „pro” prezenți în ședință, a luat act de Raportul cu privire la activitatea CCA în 2014 și propune examinarea și dezbaterea acestuia în ședința plenară a Parlamentului. La fel, a fost discutat și proiectul de hotărîre, care are 4 articole, 5, de fapt: Se ia act despre raport. Consiliul Coordonator al Audiovizualului, în termen de o lună, va înainta propunerile înaintate de deputați pe marginea raportului în cauză și va prezenta

107

Comisiei cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media modalitățile de realizare ale acestora. Controlul realizării prezentei hotărîri se pune în sarcina comisiei respective. Și prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării. Vă mulțumesc, domnule Preşedinte.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc și eu. Și dacă sînt întrebări în adresa raportorului, președintelui. Domnul Stati. Vă rog frumos.

Domnul Sergiu Stati: Mulțumesc, domnule Preşedinte. Domnule preşedinte al comisiei, Deci, cu regret, nu am auzit nici în raportul prezentat de către comisie, dar nici la dumneavoastră deci nici o referință, de fapt, la situația financiară din audiovizual. Și vreau, în acest sens, ca să invoc și prevederea articolului 49 punctul 4), dacă îmi permiteți, că așa am să-i dau și citire. ”Odată cu prezentarea Raportului Consiliului Coordonator al Audiovizualului, comisia parlamentară de profil prezintă un aviz asupra legalității activităților consiliului, asupra corectitudinii și transparenței operațiunilor financiare”. Adică, nu am nici un fel, în sensul acesta, de suspiciuni, că sper să fie bine acolo la ei. Dar, din cîte îmi amintesc eu, au mai fost și niște intervenții ale Centrului Național Anticorupție deci la ei, s-au interesat de veniturile lor pe parcursul anilor 2013, 2014. De aceea, dacă ați putea foarte succint să-mi clarificați și pentru mine situația în acest domeniu. Mulțumesc.

Domnul Vladimir Hotineanu: Da. Mult stimate domnule deputat, Eu am să recurg la serviciile Consiliului Coordonator al Audiovizualului și îl voi ruga pe președintele în exercițiu domnul Ciocan să ne informeze.

Domnul Andrian Candu: Domnule Ciocan, Vă rog frumos, dacă puteți să vă deplasați puțin la primul rînd.

Domnul Dinu Ciocan: Vă mulțumesc pentru întrebare. Deci noi am prezentat, acest raport financiar este anexat la Raportul pentru anul 2014… care a fost publicat și în Monitorul Oficial, toate datele privind cheltuielile financiare sînt incluse în acel raport.

108

De asemenea, ceea ce v-ați referit dumneavoastră a fost o solicitare a unor informații privind veniturile unor membri ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului de către Consiliul Național de Integritate, deci care au fost prezentate. (Rumoare în sală.) Și nu… Da. Și nu s-au constatat abateri de la acest capitol.

Domnul Andrian Candu: Domnul Stati.

Domnul Sergiu Stati: Adică putem să intervenim către domnul Timofti ca să vă dea medalie. Pînă la urmă, eu cred că aceea că comisia a intervenit, bine. Dar, așa, din cîte îmi amintesc eu, au fost și niște scandaluri pe parcurs, deci cu niște cadouri, lucruri care vi s-au oferit pentru niște servicii care le-ați prezentat dumneavoastră. Doamne ferește, nu vreau să vă învinuiesc de nimic, nu sînt eu cel care să vă învinuiască. Dar eu cred că și comisia de profil probabil urmează să fie mai atentă deci pe viitor referitor la situația... inclusiv la capitolul „Finanțe” deci care este în competența ei pentru clarificarea situației din interiorul audiovizualului. Mulțumesc.

Domnul Andrian Candu: Și vă mulțumesc frumos.

Domnul Vladimir Hotineanu: Eu aș vrea doar să completez...

Domnul Andrian Candu: Da. Completați.

Domnul Vladimir Hotineanu: … aici răspunsul.

Domnul Andrian Candu: Răspuns…

Domnul Vladimir Hotineanu: Mult stimate domnule deputat Stati, Eu cred că noi împreună în Parlament vom vota acea propunere a doamnei deputat Palihovici, ca să creăm o comisie care să vină cu modificări legislative și intervenții și la Codul audiovizualului, și în felul acesta vom studia situația concretă și vom veni cu raportul respectiv în ședința în plen a Parlamentului.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumesc frumos. Domnul Novac.

109

Domnul Grigore Novac: Da. Mulțumesc, domnule Preşedinte. Deci eu am să am o întrebare, așa, simplă. În ceea ce ține de... este un lucru bine știut că mandatul unor membri ai CCA a expirat de ceva timp. La unii – de mai puțin timp, la unii – de mai mult timp. Întrebarea mea este una simplă: de ce domnii Tabunșcic, Vasilache și Pocaznoi continuă să încaseze salarii care, de fapt, sînt banii publici? Și în acest sens vreau să vă amintesc că există două, cel puțin două hotărîri ale Curții Supreme de Justiție, în care este stipulat expres că după expirarea mandatului, membrul CCA nu are dreptul să voteze și, respectiv, și să primească salariul. Vă mulțumesc.

Domnul Vladimir Hotineanu: Mult stimate domnule deputat, Deci în prima ședință de deschidere a sesiunii primăvară-vară, Președintele Parlamentului a anunțat vacante posturile a 2... 3 membri ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului și a fost demarat deja procesul de concurs... va fi organizat. Iar Codul audiovizualului prevede că, pînă la venirea următorilor membri ai CCA, ei își continuă activitatea. Vă mulțumesc. Își exercită activitatea.

Domnul Andrian Candu: Domnule Novac, Precizare.

Domnul Vladimir Hotineanu: ...codul.

Domnul Grigore Novac: Deci noi…

Domnul Vladimir Hotineanu: Ce pot face.

Domnul Grigore Novac: Eu am precizat.

Domnul Vladimir Hotineanu: Domnule …

110

Domnul Grigore Novac: O secundă. Fiți atent, că o să scăpați firul. La unii au expirat de mai mult timp. Eu nu vorbesc că a expirat alaltăieri mandatul. Eu vorbesc că dacă... încă în primăvară. Dînșii au încasat salarii.

Domnul Vladimir Hotineanu: Domnule deputat, Parlamentul de legislatura a XX-ea este în drept legal din 26 decembrie 2014 și noi acum nu putem reveni la analiza retrospectivă a ceea ce s-a întîmplat.

Domnul Grigore Novac: Deci vă eschivați de la…

Domnul Vladimir Hotineanu: Deci Parlamentul de legislatura a …

Domnul Grigore Novac: Fugiți, așa, nu știu cum…

Domnul Andrian Candu: Stimate domnule Novac.

Domnul Vladimir Hotineanu: Douăzecea și-a exercitat…

Domnul Andrian Candu: Domnule Hotineanu.

Domnul Vladimir Hotineanu: Absolut corect.

Domnul Andrian Candu: Domnule preşedinte, Domnule Novac, Acum sîntem la sesiunea de întrebări în adresa comisiei pe marginea raportului comisiei. Noi nu dezbatem subiecte juridice în mod special acum. (Rumoare în sală.) Alte întrebări văd că nu sînt în adresa comisiei, iată de ce vă rog frumos. Vă mulțumim, în primul rînd, domnule Hotineanu. Și trecem la sesiunea luărilor de cuvînt. Sînt 4 înregistrări și îl invit la tribuna principală pe domnul Vlad Filat. Primul s-a înscris pe ordinea de zi. Vă rog frumos. Sînteți din partea fracţiunii, aveți 7 minute.

111

Domnul Vladimir Filat: Stimate domnule Preşedinte al Parlamentului, Onorat Parlament, Eu o să mă expun nu atît pe marginea raportului prezentat, dar vizavi de situația pe care o avem în acest domeniu foarte și foarte important pentru orișice societate democratică. Evident, există foarte multe neînțelegeri, există foarte multă nemulțumire, poate o parte din vină poartă și activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului, dar din punctul meu de vedere cea mai mare problemă ține de imperfecțiunea legislației din Republica Moldova. Eu o să mă refer la două aspecte care urmează în regim de urgență să le legiferăm și în rezultat să obținem un rezultat, încă o dată, vital pentru ca societatea noastră să aibă un spațiu informațional adecvat. Primul aspect ține de securitatea informațională a țării. Noi vorbim foarte mult despre securitatea țării, dar foarte puțin discutăm într-o manieră serioasă și avînd o abordare complexă. Securitatea informațională reprezintă pînă la urmă unul din cele mai importante elemente. Nu am în vedere restricționarea, nu am în vedere favorizarea altora, dar am în vedere o reglementare în baza căreia cetățeanul Republicii Moldova să primească informație echidistantă și, foarte important, informație care să aibă și ideea în implementarea obiectivelor naționale. Al doilea aspect ține de protejarea dreptului cetățeanului, pe de o parte, de a fi obiectiv informat, dar, pe de altă parte, de a fi protejat de calomnie, de manipulare și etichetare neprobată din partea instituțiilor media. De aceea, stimați colegi deputați, astăzi, luînd act de acest raport prezentat de Consiliul Coordonator al Audiovizualului, nu vom face decît să constatăm o stare gravă care este în acest domeniu și care ne obligă, și aici insist a spune, ne obligă, într-o manieră solidară și sper că foarte sinceră, să muncim împreună și să venim cu modificările legislative care se impun, în așa fel încît aceste două obiective să fie realizate. Trebuie să înțelegem că fără a oferi posibilitate audiodifuzorului local de a avea finanțare în urma activității, dar nu subiectivă sau influențată, noi nu vom crea condițiile necesare pentru ca această industrie, pînă la urmă, să fie dezvoltată în țara noastră. Reglementarea modului în care este posibil de a fi plasată publicitatea de către cei care activează în media. Va fi foarte greu, iarăși, să atingem acest obiectiv care vizează dezvoltarea în domeniul dat. Pe de altă parte, desigur, este necesar ca să reglementăm foarte clar, dar absolut clar și aspectul care vizează această avalanșă care duce nu la altceva decît la manipulare și, în rezultat, în o luptă directă împotriva procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. Place cuiva sau nu place, dar statul trebuie să-și asigure condițiile în baza cărora obiectivele stabilite și în interes național să fie realizate, nefiind influențate inclusiv prin intermediul spațiului informațional din afară.

112

Și în încheiere vreau să vă mai spun că trebuie să finalizăm acest proces care a durat, din punctul meu de vedere, mai mult decît a trebuit, care ține de transparența acționariatului sau proprietarilor în instituțiile media. Un asemenea proiect de lege a fost deja votat în primă lectură. Sper că în perioada imediat următoare va avea votul și pentru lectură finală. Este un pas important. Și ce ține de costul publicității. Eu aici vreau să vă spun că este adevărat, trebuie să vedem costul publicității atît la televiziune, la radio, billboard-uri și multe, multe alte modalități de a transmite informație sau mesaje. Însă aici nu ține de Consiliul Coordonator al Audiovizualului, dar ține de modul în care noi vom munci împreună pentru lectura a doua și să votăm Legea privind finanțarea partidelor politice în așa fel încît finanțarea să fie una transparentă, iar cei care activează în spațiul politic al Republicii Moldova, nu în altă parte, cînd încalcă legea vizavi de finanțare, să aibă și sancțiune pe măsură. Și în acest fel noi o să... nu doar o să răspundem la multe dintre întrebările care macină societatea, dar vom avea și un proces politic mult mai eficient. Eu vă mulțumesc pentru atenție. Și consider că această propunere care a fost înaintată de către doamna vicepreședinte al Parlamentului, doamna Palihovici, este o propunere judicioasă pe care trebuie să o acceptăm și să purcedem la muncă împreună. Mulțumesc. (Aplauze în sală.)

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim. Cuvînt i se oferă domnului Ion Ceban. Vă rog frumos. Din partea Fracțiunii Partidului Socialiștilor.

Domnul Ion Ceban: Domnule Filat, Noi... ne-ați abordat astăzi de mai multe ori. Am vrut la plecarea dumneavoastră să vă spun că am încercat să ascult și, totuși, să înțeleg ce ați vrut să spuneți într-aceste 7 minute și mi-am dat seama că, încet, dar sigur, asumat și responsabil, vă transformați pe toate dimensiunile în Marian Ilici Lupu, în urma căruia tot foarte puține lucruri le înțelegem. Stimați colegi, Noi astăzi am așteptat să auzim cîteva lucruri foarte clare din partea Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Eu i-am ascultat ca membru al comisiei la rapoartele pe care le-au prezentat însăși la comisie. Am discutat, ne-am revoltat, nu am auzit ceea ce am fi vrut să auzim, pentru că CCA la fel ca și justiția moldovenească, la fel ca procuratura moldovenească, le fel ca și alte multe instituții, dacă vreți, Comisia Electorală Centrală, nu că nu își face treaba bine, dar o dă în bară absolut la toate capitolele. Vreți exemple, haideți exemple. Mergem cu cel mai important exemplu pentru anul trecut, campania electorală. CCA în campania electorală a fost de

113 nevăzut, de nefăcut și de nesimțit, în toate sensurile acestui cuvînt, pentru că ați avut cereri din partea noastră și le-ați ignorat. Ați avut... ați închis ochii absolut... și aici mă refer... apropo, și Fracțiunea PLDM, și Fracțiunea PL care ar trebui să se revolte la această tribună și nu ar trebui să închidă ochii cînd un singur concurent electoral este privilegiat. Apropo, iarăși la întrebarea de cîte ori? OSCE a menționat 25 de minute pe zi la 6 mii de euro. Înseamnă că astăzi un partid politic nu ar fi trebuit să se afle în această sală, grație cheltuielilor pe care nu le-a declarat în campania electorală. (Rumoare în sală.) Nu. Doi. Noi am fi vrut... apropo, iarăși, am fi vrut să fim prezenți măcar un singur minut la această... la acest post de televiziune care ne-a denigrat toată campania electorală. CCA nu a văzut acest lucru. (Rumoare în sală.) Aceasta înseamnă concurență neloială. Ca să cunoașteți, nu ne-a fost permis în baza legii și dumneavoastră ați amendat 5 mii 400 de lei. Ați spus că nu aveți instrumente. Instrumentele pe care nu le aveți dumneavoastră sînt: bunul simț, obrazul și corectitudinea. Democrația înseamnă reguli egale absolut pentru toată lumea. Și acum cînd ați vorbit de instrumente, ați vrut să închideți „Jurnal TV”, ați vrut să închideți „Accent TV”, ați închis anterior „NIT”, ați închis pentru că cuiva nu îi place ceea ce spune. Dacă nu vă place, stimați deputați, ceea ce vedeți în oglindă, nu dați în oglindă, schimbați-vă fața, pentru că ceea ce faceți voi acolo este reflectat, începînd cu furturile de miliarde de lei și terminînd cu multe alte fărădelegi pe care le faceți zi de zi. Nu dați în oglindă, schimbați-vă la față, pentru că aceasta presupune democrația. „Jurnal TV” și „Accent TV” și multe alte posturi de televiziune pot fi închise în continuare, pentru că nu avem nimic de învățat din lecția care a fost anterior. Democrația, stimați colegi, înseamnă dreptul la libera exprimare și trebuie să-l respectați, inclusiv voi cei care sînteți regulator în acest sens. Anul trecut am mai avut o istorie foarte interesantă cu unul dintre cei mai mari operatori în domeniul serviciilor informaționale. Și aici mă refer la StarNet, care era cît pe ce să fie închis, tot asemenea unor atacuri radier care au devenit cartea voastră de vizită, a istoriei dumneavoastră de succes în Republica Moldova. Și grație faptului că doar cu cîteva luni înainte de campania electorală v-ați speriat, presiunea ambasadorilor și moratoriul impus de comisie v-a făcut ca să nu faceți ceea ce v-ați dorit unii dintre voi, tot cu mîinile CCA-lui, care nu găsea instrumente. Atunci cînd este nevoie, instrumente se găsesc: putem să închidem, putem să-i privăm pe cineva. Eu vreau să vă întreb, ați închis și nu ați admis pentru „Rossia 24”, grație interpretărilor. Eu v-am spus la comisie că este interpretarea dumneavoastră. Pînă astăzi nu mi-ați arătat metodologia. Nu ați vorbit despre cum au fost monitorizate canalele de televiziune din Ucraina. Nu ați vorbit, nu ați vorbit despre altele, nu ați vorbit despre „Teleradio Moldova”, unde se promovează zi de zi unionismul, lichidarea statalității moldovenești, inclusiv în buletinele de știri. Aș vrea să văd

114 unde domnul Diacov a plecat. El este oare de acord cu asemenea abordare? (Rumoare în sală.) Noi vorbim astăzi de „Teleradio Moldova”. Ei servesc acestui stat. Ar trebui să servească și nu altui stat, domnule Petru. Și ei nu observă, ei nu observă cum mărșăluiesc pe străzile din Chișinău și se arată la „Moldova-1” toate lucrurile acestea. În schimb, Amerberg și Grigorciuc, și alții astăzi au ajuns extremiști și nu știu ce fel de teroriști. Și nu s-a dat, doamnă vicepreședinte, este o declarație scrisă, semnată de trei președinți ai fracțiunilor parlamentare din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, inclusiv de Președintele Comitetului de monitorizare pentru Moldova. De ce nu ați inclus-o? Nu este important? Ei aceasta nu văd, da? Deci nu văd cum mărșăluiesc, nu văd cum se spune că statul Republica Moldova nu trebuie să existe la televiziunea publică pentru copii și pentru cei care sînt în diferite ipostaze. Puterea a patra înseamnă mass-media într-un stat. Nu concentrați mass- media într-o singură mînă, pentru că de altfel nu veți avea nici un fel de democrație. Democrația presupune presă liberă. Democrația presupune instituții depolitizate. Eu am văzut la foarte mulți din voi pus „Je suis Charlie”. Voi nu sînteți Charlie. Voi sînteți terminatori ai democrației și mediei în Republica Moldova. Voi sînteți terminatori ai Republicii Moldova. Treziți-vă odată. Aceștia n-au prezentat astăzi raportul. Ei astăzi trebuiau să-și prezinte demisia pentru toate fărădelegile pe care le-au făcut. Și să vă fie de învățătură și dumneavoastră. Mersi mult. (Aplauze.)

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim și noi. Luînd în considerare că ați avut niște adresări care probabil au generat și dreptul la replică... Doamna Palihovici a fost menționată, îi dau posibilitatea să își exercite acest drept la replică.

Doamna Liliana Palihovici: Fără a face trimitere la nici un nume, vreau să atenționez opinia publică că exact cum există procedura în Parlamentul Republicii Moldova de înregistrare a inițiativelor legislative, a proiectelor de declarații, adresarea întrebărilor, aceeași procedură există și în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, unde un grup de deputați în număr de 20 din peste 300 și ceva de deputați, membri ai Adunării Parlamentare, au adresat o întrebare și au semnat un proiect de declarație. Deci nu există nici o recomandare din partea Consiliului și Adunării Parlamentare, nici o rezoluție. Vă rog să nu duceți în eroare opinia publică. Republica Moldova prin Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene prezentat toată informația referitor la întrebarea adresată de cei 22 de deputați.

Domnul Andrian Candu: Domnul Streleț, Ca drept la replică.

115

Domnul Valeriu Streleț: Da, domnule Președinte, În temeiul articolului 105 alineatul (7) al Regulamentului, dacă a fost vizat un deputat sau fracțiunea, deputatul sau fracțiunea poate vorbi, adică l-a vizat pe domnul președinte Filat. De aceea, fiind departe de a fi elogios în adresa Consiliului Coordonator al audiovizualului, care într-adevăr nu și-a făcut misiunea în această perioadă, este opinia mea personală, chiar pornind de la articolul 11 și alte articole din Codul Audiovizualului, nu pot să nu constat că precedentul vorbitor, care și-a manifestat rîvna de la tribuna centrală a Parlamentului, vorbind de anumite transformări, încearcă să-și înnobileze cumva propriul partid prin atacuri la persoană asupra altor lideri, altor persoane. Fiindcă noi știm despre aceste transformări prin care au trecut ei însăși. Pornind de la un mic grup de trădători care, chiar și dacă ne-a servit cîndva chestia aceasta, dar au făcut-o, sînt totuși niște trădători care noi știm, și ei știu că noi știm, cum au devenit trădători. Ulterior s-au transformat în niște slugi docile ale unor interese străine, care ei știu că noi știm cît costă chestia aceasta. Așa că vorbiți de transformări, atunci cînd vorbiți de voi. Atît. Replică la replică nu se admite. (Aplauze.)

Domnul Andrian Candu: Exact, replică la replică nu se admite. Și, în continuare, în baza înscrierilor la luările de cuvînt, îi dau cuvîntul doamnei Corina Fusu. Vă rugăm frumos. Să înțeleg că îi din partea fracțiunii și, bineînțeles, aceleași 7 minute.

Doamna Corina Fusu: Stimate domnule Președinte al Parlamentului, Stimați deputați, Dragi jurnaliști, cu acces foarte limitat în sala de ședințe a Parlamentului, Astăzi am audiat două rapoarte extrem de importante, pentru activitatea audiovizualului din Republica Moldova. Dacă raportul CCA pentru anul 2009 a fost respins de Parlament pe motiv de nereflectare plenară a tuturor atribuțiilor și obligațiilor CCA, prevăzute de Codul Audiovizualului, rapoartele audiate astăzi sînt mult mai ample și reflectă rezultatele exercitării atribuțiilor și obligațiilor principale ale unicii autorități publice autonome, reprezentant și garant al interesului public în domeniul audiovizualului. Am să atrag atenția asupra doar a trei aspecte din acest raport: asigurarea pluralismului de opinii și social-politic, asigurarea egalității de șanse și accesului la serviciile de programe și trecerea de la sistemul analogic de difuzare a programelor TV la sistemul numeric sau digital. În urma monitorizărilor, în contextul evenimentelor de agresiune a Ucrainei de către Federația Rusă la capitolul asigurarea pluralismului de opinie și social- politic, iată ce televiziuni au făcut derogări de la acest articol: „Prime”, „TV-7”, „REN Moldova”, „RTR Moldova” și „Rossia 24”. Printre materialele difuzate în

116 perioada de raport „Rossia 24” acreditată de recunoașterea legalității actului separatist, dar și a implicării Statelor Unite ale Americii în menținerea conflictului. Principalele mesaje transmise publicului au fost că armata ucraineană, împreună cu sectorul de dreapta, atacă propriul popor. Atacatorii omoară, agresează locuitorii pașnici, vînează activiștii și așa mai departe. Așa dar, într-un singur subiect, difuzat la data de 18 aprilie 2014, au fost utilizate de 6 ori prin planurile următoarelor lozinci «Луганск вставай, время пришло. Донбасс не поставить на колени, все на защиту родины, все на референдум.». Marea majoritate a știrilor și reportajelor difuzate de acest post „Rossia 24”, în perioada de referință, au fost unilaterale, în care a fost mimat pluralismul de opinii, a fost prezentat preponderent punctul de vedere al Moscovei și al adepților federalizării Ucrainei. Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale la articolul 10 alineatul (1) prevede: „Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare”, iar alineatul (2) al aceluiași articol menționează: Executarea acestor libertăți ce comportă îndatoriri și responsabilități poate fi supusă unor restrîngeri sau sancțiuni, prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea națională, integritatea teritorială sau siguranța publică”. Astfel, ca urmare a examinării rapoartelor de monitorizare, după cum s-a menționat și în raport, aceste posturi de televiziune au fost sancționate gradual. Din punctul nostru de vedere aceste sancțiuni nu au nici un rezultat, pentru că practica continuă. Republica Moldova numără circa 100 de difuzori naționali, regionali și locali. Cele mai multe canale de televiziune și jumătate din posturile de radio pe lîngă propriul lor conținut retransmit canale străine și în principal din Federația Rusă. Regulamentul în vigoare prevede că fiecare radiodifuzor TV trebuie să includă cel puțin 30% din propriul produs mass-media în conținutul de difuzare în emisiunile cu caracter informativ. Exemple. Lituania a suspendat un canal TV. Ucraina – 15. Georgia are o inițiativă legislativă ce ar prevedea închiderea posturilor rusești de televiziune, care prezintă știri de propagandă. Manipularea opiniei publice și propaganda au devenit instrumente de bază în activitatea majorității covîrșitoare a instituțiilor mass-media din Federația Rusă. Cinismul acestui soi de jurnalism denaturează însăși esența și menirea presei, care are rolul să informeze corect, echidistant și pluralist opinia publică. Jurnalistul care execută comanda patronului se transformă în mercenar. Astfel, Federația Rusă a impus pe prima linie a frontului jurnaliștii mercenari, inventînd un nou tip de război – războiul informațional. Aceasta trebuie să fie îngrijorarea majoră nu doar a CCA-ului, dar în mai mare măsură a noastră, a Parlamentului. Și în acest... din acest punct de vedere, trebuie să luăm măsuri urgente și cît mai grabnice. La alt tip de monitorizare, dar care se referă … pluralismul de opinie. Din toate partidele politice implicate în campanie, e vorba de monitorizarea

117 audiovizualului în campania din 30 noiembrie 2014, deci Partidul Democrat din Moldova a obținut cel mai mare volum de reflectare, însumînd activitatea tuturor televiziunilor monitorizate. Doar „Moldova 1” și „Pro TV” au reflectat echilibrat concurenții electorali. „Prime”, „Publika TV”, „Canal 3”, „Canal 2” – s-a atestat o favorizare accentuată a concurentului electoral PDM. „N 4”, „TV 7”, „Euro TV” – s-a atestat o favorizare preponderentă a concurentului electoral PLDM. Concluzie. Jurnalismul din Republica Moldova, cu mici excepții, s-a transformat în jurnalism de propagandă politică. Este stringent necesar votarea în cea de-a doua lectură a amendamentului privind transparența proprietății în audiovizual, lucru la care s-au referit mai mulți lideri de partide „cu musca pe căciulă”. În activitatea sa CCA a inclus recent monitorizarea pe segmentul asigurării egalității de gen, lucru foarte salutabil, preocupare constantă nu doar a noastră, a Republicii Moldova, dar și a instituțiilor Uniunii Europene. Monitorizările ne arată următorul tablou. Ponderea prezenței femeilor în emisiunile de știri în raport cu prezența bărbaților este de 6,3% la 93,7%. Un lucru rușinos din punctul meu de vedere, pentru că majoritatea jurnaliștilor sînt jurnaliste sau reporterițe. De obicei, jurnalistele ne întreabă de unde ne cumpărăm vestimentația și ce bucate gătim. (Rumoare în sală.)

Domnul Andrian Candu: Da. Un minut, doamnă Fusu. Și vă rog frumos să încheiați.

Doamna Corina Fusu: Și mai avem și alte probleme stringente, pe care trebuie să le rezolvăm. Am vorbit deja de trecerea la televiziunea digitală. Un lucru foarte alarmant este faptul că nu reușim timp de 2 ani să alegem 6 membri ai Consiliului de Observatori, astfel făcînd acest organ de control și conducere a companiei publice să fie unul nefuncțional. Am audiat 12 candidați aleși de către CCA în două rînduri, în aprilie 2014 și acum, în februarie 2015. Am lăsat aceste persoane fără răspuns, care este soarta lor de mai departe. Lucrul care mă îngrijorează cel mai mult sînt multiplele declarații ale Partidului Comuniștilor din Republica Moldova că și-ar dori să controleze Consiliul Coordonator al Audiovizualului și Consiliul de Observatori. Încă o dată spun rușinos și îmi pare rău că închei acest discurs cu cuvintele „Au revoir la liberte d'expression”, „Good bye”, „Freedom of media”.

Domnul Andrian Candu: Vă mulțumim.. Următoarea luare de cuvînt, domnul Mihalache. Poftiți. Să înțeleg că și asta-i din partea Fracţiunii.

118

Domnul Corneliu Mihalache: Domnule Preşedinte al Parlamentului, Onorat Parlament, De fapt, chestiunea, într-adevăr, este una serioasă și gravă. Regret că au rămas puțini colegi în sală, dar, oricum, făcînd uz de prezentarea Raportului Consiliului Coordonator al Audiovizualului în Parlament, mă voi axa mai mult pe problemele grave cu care se confruntă audiovizualul moldovenesc și, cu regret, dar, de fapt, întregul discurs trebuie să fie plin de regrete, pentru că CCA nu-și exercită, de fapt, nu-și exercită funcțiile de bază. Funcțiile de bază sînt reglementarea spațiului audiovizual și garantarea interesului public, adică în momentul în care acum CCA este mai degrabă garantul interesului mogulelor media decît al interesului public în audiovizualul moldovenesc. Cît privește legislația, aici s-a axat, mai multe persoane s-au axat pe legislație că nu este bună și nu există instrumente. Noi sîntem martori cu toții în Moldova cînd legislația, chiar dacă este foarte bună, dar legislația în domeniul audiovizualului este suficient de bună și creează suficiente pîrghii pentru a schimba starea de lucruri, dar nu este implementată la justa valoare. De facto, noi acum trebuie să constatăm că audiovizualul moldovenesc nu este securizat, securitatea nu este asigurată. Aceasta este mai puțin problema Consiliului Coordonator al Audiovizualului, dar, oricum, eu regret foarte mult, repet, pentru că CCA nu scoate, se axează mai mult pe mărunțișuri chiar și în aceste raporturi și nu pune în discuții publice chestiunile cele mai serioase care trebuie de combătut în Republica Moldova. Adică, este vorba de asigurarea securității informaționale a spațiului audiovizual. Este vorba de problema monopolizării spațiului audiovizual și parazitarea pe produsul importat, și nereinvestirea banilor în produsul autohton. Cît privește pluralismul de opinii, atunci cînd noi cu toții sîntem martorii cum audiovizualul moldovenesc s-a transformat într-o matrice de manipulare constantă a opiniei publice, iar CCA se face că plouă, aici, într-adevăr, este o problemă foarte gravă și nu poate fi vorba de asigurarea unui pluralism de opinii în Republica Moldova. De fapt, trebuie de constatat că CCA, în loc să asigure dreptul cetățenilor la pluralismul de informații și la informație ca atare, este un paravan de promovare a intereselor politice și economice ale mogulelor media. În loc să stimuleze dezvoltarea audiovizualului autohton, Consiliul este utilizat în scopuri politice și economice de către acești moguli, pentru a fi un instrument de represiuni. Noi constatăm că avem un CCA politizat, controlat și utilizat în mod premeditat în scopuri politice și economice, mai ales că aceasta, de fapt, și explică faptul că CCA stimulează și promovează parazitarea în spațiul audiovizual, pentru că noi știm cui aparțin televiziunile, știm televiziunile cui parazitează pe produs importat din Federația Rusă, dar promovează valori care pot fi numite ale românismului artificial, pentru că ceea ce se numește spațiu audiovizual autohton acum este o românizare artificială a spațiului autohton.

119

Opoziția nu are acces la televiziunea publică. Opoziția nu are acces în general la televiziuni. Eu vorbesc acum despre opoziția comunistă. (Rumoare în sală.) (Rîsete.) Opoziția comunistă nu are acces la televiziune. Este ignorată și CCA nu a răspuns, apropo, nici la o sesizare din partea partidului nostru. (Rumoare în sală.) Pentru o mare parte a societății noastre cea mai mare discreditare a Consiliului Coordonator al Audiovizualului a fost în aprilie 2012, atunci cînd, în opinia mea, a fost afectată recuperabil libertatea de exprimare, atunci cînd a fost închis postul de televiziune „NIT”. Și această politică de afectare a libertății de exprimare a continuat și în 2014, atunci cînd trei posturi de televiziune au fost excluse abuziv din grilele de emisie ale distribuitorilor de servicii și din nou CCA nu a reacționat sau a reacționat cu mare întîrziere și nu a soluționat această problemă. Rețelele... rețelele... distribuitorii de rețele prin cablu și aici există o problemă, pentru că sînt multe canale de televiziune de nișă care sînt impuse, apropo, acestea vin din România și CCA impune radiodifuzorilor... distribuitorilor de servicii să le retransmită pentru a promova așa-numitul produs în limba de stat, deși aceasta nu are nimic cu dezvoltarea audiovizualului autohton. Aceasta și este ceea ce numesc eu o românizare artificială a audiovizualului moldovenesc. În final, constatăm cu regret că CCA nu își îndeplinește funcțiile de bază și mai degrabă are un impact negativ asupra audiovizualului autohton. CCA practic este inexistent în perioada campaniilor electorale, apare la rampă doar atunci cînd nu mai poate schimba nimic și după ce deja a executat toate comenzile politice. Fracțiunea PCRM nu va susține rapoartele prezentate de CCA din motivele enunțate mai sus. Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție. (Aplauze în sală.)

Domnul Andrian Candu: Și eu vă mulțumesc frumos. De procedură. Domnule Valeriu Munteanu, Poftiți.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Președinte, În momentul în care am audiat aceste rapoarte, cred că sîntem în imposibilitate să luăm o decizie pe motiv că nu există cvorum în sală. De aceea, fie aduceți-vă oastea coaliției, fie altă dată o să examinăm, o să luăm o decizie pe acest subiect. Mulțumesc.

120

Domnul Andrian Candu: Sînt nevoit să rog numărătorii pe sectoare să anunțe prezența pe sectoare, în așa fel încît să constatăm existența sau inexistența cvorumului pentru a continua ședința. Sectorul nr.1? Doamnă Greceanîi, Probabil, dumneavoastră, cu toată permisiunea, vă asumați să...

Doamna Zinaida Greceanîi: 4 sîntem în sectorul nr.1.

Domnul Andrian Candu: 4. Vă mulțumesc frumos. Sectorul nr.2?

N u m ă r ă t o r i i: – 26.

Domnul Andrian Candu: Și sectorul nr.3? Domnule Deliu, Vă rugăm frumos, sectorul nr.3, să numărați cîți sînt prezenți. (Rumoare în sală.) Domnule Deliu, Vă rugăm frumos de la microfon, pentru stenogramă. (Rumoare în sală.) Da, există o consecutivitate: pentru a apăsa butonul trebuie să puneți cartela.

Domnul Tudor Deliu: Sectorul nr.3 – 13.

Domnul Andrian Candu: Constat prezența a 43 de deputați în plen, respectiv încheiem ședința. De fapt, e o întrerupere a ședinței pentru lipsă de cvorum. Și revenim săptămîna viitoare. Vă mulțumesc frumos. (Rumoare în sală.) Din păcate, nici declarația la sfîrșit de ședință nu o puteți face, doamnă Domenti, pentru lipsa de cvorum. Vă mulțumim frumos.

Ședința s-a încheiat la ora 16.25.

Stenograma a fost pregătită spre publicare în Direcția generală documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului.

121