Magazin al Fundaţiei „Mareşal Alexandru Averescu” Străjer în calea furtunilor

Cadran militar buzoian Anul V, nr. 12, decembrie 2012

DE ZIUA NAȚIUNII ROMÂNE

www.fundatia-averescu.ro Străjer în calea furtunilor

S U M A R - EDITORIAL - - General de brigadă dr. Nicolae Ciucă, 1 Decembrie, identitate și mândrie națională (1) - AGENDA FUNDAŢIEI - - Simpozion. 95 de ani de la succesul Armatei în ofensiva de la Mărăşti (2) - Tabăra „Tânărul cercetaş”, ediția a II-a (4) - Inaugurarea Cimitirului Militar din comuna Deleni, judeţul Iaşi (6) - Final de proiect. Pe urmele Regimentul ui 48 Infanterie Buzău (10) - Premii pentru cele mai bune comunicări științifice la istorie (12)

Adresa: - EVENIMENT - Buzău, str. Unirii nr. 140 - Emil Niculescu - File din istoria sărbătoririi Zilei Armatei României (13) - Emil Niculescu - Ziua Națională a României. Contribuţii ale militarilor Tel. 0735233264 buzoieni la înfăptuirea Marii Uniri (19) www.fundatia-averescu.ro - TEATRELE DE OPERAŢII - Director: gl. bg. dr. Nicolae Ciucă - Maistru militar cls. I-a Iulian Cadulencu - Afganistan, tradiții și speranțe (21) COLECTIVUL DE REDACŢIE - ISTORIE, CULTURĂ - Redactor-şef: - Locotenent colonel dr. Florin Șperlea - In memoriam Florin Constantiniu. lt. col. Romeo Feraru Un Uomo universale (25) Redactor-şef adjunct: - Acad. Florin Constantiniu - Rakovski şi problema Basarabiei la începutul Emil Niculescu anilor ’20 (26) Secretar de redacţie: - Colonel (r.) prof. univ. dr. Petre Otu - Alexandru Averescu și bătălia de la col. (r) Constantin Dinu Mărăști (29) Redactori: - Valeria Bălescu - Societatea „Mărăști” și realizările acesteia de pe Câmpul Istoric al bătăliei (33) - lt. col. Liviu Corciu - Locotenent colonel Liviu Corciu - Regimentul 48 Infanterie Buzău, - Viorel Frîncu momente de glorie în Războiul pentru Întregirea României. Campania din Departament economie: sudul Basarabiei (45) lt. col. (r) Gherghina Oprişan - Emil Niculescu - „Unde sunt cei care nu mai sunt” - file din drama armatei Difuzare: regale române - (51) Plt. maj. Daniel Galavan - Viorel Frîncu - Memoriul original al locotenentului aviator în rezervă Ion V. Corectură: Voiculescu (56) plt. adj. Sandu Popa - Prof. drd. Lucian Spiridon - Evacuarea premilitarilor din judeţul Iaşi în anul 1944 (59) Tipar: EditGraph, Buzău - Prof. Viorel Gheorghe - Operațiuni informative sovietice pe teritoriul României înaintea declanșării „Operațiunii Barbarossa” (I) (61) ISSN: 1843-4045 - Alexandru Cristian - Mihai Viteazul, mare inovator al artei militare românești (69) - MEMORIA VETERANILOR - Povestesc vechii combatanți. Sergentul major Responsabilitatea pentru conţinutul Aurel Mîncu (73) materialelor publicate aparţine - TEORIE MILITARĂ - exclusiv autorilor, conform art. 205- - General de brigadă dr. Nicolae Ciucă - Strategia NATO pentru Combaterea 206 Cod penal. Reproducerea textelor Terorismului (79) şi fotografiilor este permisă numai - Colonel dr. Vasile Cerbu - Turcia, putere emergentă în ascensiune și punte în condiţiile prevăzute de lege. între Europa, Caucaz și Orientul Mijlociu (85) Manuscrisele nu se înapoiază. - AREALUL BUZOIAN - - Locotenent colonel Romeo Feraru - Valea Buzăului, de la Măgura la Siriu (89) Revista pune la dispoziţia celor interesaţi spaţii de publicitate. - MOZAIC BUZOIAN - - Locotenent Daniela Marinescu - Viitorii ofițeri ai forțelor aeriene s-au pregătit Numărul curent al revistei se găseşte la Boboc (91) pe site-ul fundaţiei, în format pdf. - Asociația Soțiilor Cadrelor Militare din România, filiala Buzău, a organizat tabăra de cercetași, Pheonix Adventure 2012 (92) Coperta 1 - Locotenent colonel Dragoș Axinia - Concursul aplicativ militar „Memorial Parada militară - Ziua Națională general Baștan”, ediţia XXVI, 2012. Aripi și inimi pe cerul Buzăului (94) Arcul de Triumf, București 2011 - Locotenent colonel Toni Ene - Divizia 2 Infanterie „Getica”: instrucţie, Coperta 4 coeziune, disciplină. „SIRET 12” (95) Pânza „Mareșal Alexandru Averescu”, - Locotenent colonel Toni Ene - „Armata Română se întoarce la tradiţii“. 25 Octombrie, Ziua Armatei României (96) lt. col. Doru Pogoreanu. - Căpitan Fănel Iancu - Geniștii buzoieni mereu eficienți (98) - Emil Niculescu - Colonelul Pavel Zăgănescu, omagiu în bronz (99) Revista se difuzează -structurilor 2 - militare din Buzău, asociaţiilor partenere și instituţiilor publice interesate. LIDERUL 1 Decembrie, identitate și mândrie națională Ziua naţională reprezintă un moment important în afara satisfacţiei că finalizasem un proiect demarat pentru fiecare dintre noi, pentru familiile noastre şi, în cu oarecare temeri de neîmplinire, am mai avut mod deosebit, pentru noi ca naţiune. Într-un material al plăcerea să constat că unul dintre elevi, a spus, că Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) atunci când se cântă imnul naţional, îl trec fiori şi nimic sunt prezentate o serie de date statistice din care se nu este mai emoţionant şi mai înălţător decât să vezi poate desprinde concluzia că 90% dintre respondenţii drapelul ţării ridicându-se pe acordurile imnului studiului declară că sunt mândri a fi români. naţional. Făcând să triumfe, astfel de valori şi de trăiri În consecinţă, putem aprecia că, indiferent de cât de în rândul tuturor românilor, dar mai ales în cel al tine- diferiţi suntem, indiferent din ce parte a ţării provenim, rilor noştri, nu facem altceva decât să asigurăm cu toţii ne considerăm aparţinând aceleeaşi identităţi, consolidarea, în viitor, a neamului nostru şi în acelaşi cea a naţiei române, care este foarte bine definită ca timp suntem în spiritul vremii. Pentru că tot am făcut teritoriu, spaţiu, populaţie, limbă, conştiinţă, cultură şi referire la C. Rădulescu Motru, trebuie să reiterez civilizaţie, şi care au fost puse în valoare de persona- ceea ce el semnala la începtul secolului al XX-lea, şi lităţi fondatoare şi evenimente cruciale de-a lungul anume că „ ... vremea imitaţiilor a trecut”. În opinia istoriei noastre. mea consider că această afirmaţie este valabilă şi în Putem estima, fără teama de a greşi, că astăzi, în zilele noastre, iar în acest sens trebuie să conştien- plină manifestare a fenomenului globalizării, asistăm tizăm că avem nevoie de o construcţie conştientă şi la o readucere în actualitate a identităţii de neam, iar originală, în care tot ce se înfăptuieşte, chiar în credinţa în menirea istorică este tot mai des adusă în contextul apartenenţei la UE şi NATO, dar şi la alte discuţie şi dezbatere de către analişti şi istorici. Privind iniţiative regionale şi globale, trebuie să fie produsul mai atent la acel studiu IRES, putem constata că fondului propriu, a tot ceea ce înseamnă punerea în atunci când se pune problema identităţii naţionale şi a valoare a însuşirilor care sunt specifice naţiunii patriotismului, cel mai mare procent din populaţia române, care ne fac indentificabili în concertul naţiu- intervievată, care achiesează la aceste valori, aparţine nilor europene şi, în general, mai mult decât un număr segmentului de vârstă cuprins între 51 şi 65 de ani, de matricol. aceea cred că tineretul formează obiectul unei atenţii Cu atât mai mult cu cât, aşezarea noastră geopo- aparte, fiindcă „ ... numai prin educaţia tineretului se litică şi istoria dau posibilitatea punerii unor accente pot asigura caracterele de care va fi nevoie mâine”, grave, prin dimensiunea vitejiei şi jertfelor care au nota C. Rădulescu Motru în „Românismul”. condus la realizarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Ţin să menţionez că nu am abordat problema Cărţile noastre de identitate naţională nu pot fi acordării unei focalizări sporite asupra segmentului „vizate” numai de sărbători, acestea sunt nişte mo- vârstei întâi, impresionat fiind de valoarea îndem- mente solemne, ceremoniale de consonanţă unanimă, nurilor filosofului amintit şi nici din teama că în rândul ce începe prin educaţia patriotică în familie, este con- mai tinerilor noştri camarazi, ar exista un interes mai tinuată de şcoală, de accesarea valorilor culturii noas- scăzut asupra a ceea ce înseamnă valorile la care tre, de cultivarea tradiţiilor de luptă şi a civismului pe facem referire în titlul editorialului. Nu, am căutat în care îl profesează şi îl pune în valoare instituţia militară. mod intenţionat să ajung la segmentul tinerei generaţii Dacă se vorbeşte de o educaţie permanentă pentru că, în urma activităţilor pe care le-am organi- aceasta, probabil, nu trebuie să aibă în vedere numai zat şi desfăşurat, la nivelul Fundaţiei „Mareşal racordarea la noutăţile tehnice, ce se înregistrează în Alexandru Averescu”, în ultimii doi ani, am putut să diferite domenii, ci şi o privire atentă în oglinda retro- constat că adolescenţii noştri chiar trăiesc româneşte vizoare, aceea care nu trebuie „aburită” de diferite şi poartă cu ei, în sufletele lor, tot ceea ce ţine de fenomene, mai mult sau mai puţin trecătoare, ci ne simbolurile identităţii şi mândriei naţionale. reprezintă arborele genealogic, ştafeta unor aspiraţii După ce am finalizat ceremonialul dedicat eroilor trecute din generaţii în generaţii, cu nădejdea nestră- Regimentului 48 Infanterie Buzău, răpuşi de tifosul mutată că vor izbândi. exantematic şi înhumaţi în cimitirul din comuna Deleni, Armata reprezintă garanţia că drepturile impre- am zăbovit la o mică discuţie cu câţiva elevi de şcoală scriptibile ale României, fiinţa ei naţională, vor fi păs- generală şi liceu din municipiul Buzău, care ne-au trate cu onoare şi demnitate. însoţit în demersul nostru şi am vrut să văd cum au General de brigadă dr. Nicolae Ciucă, perceput ei acest eveniment. Vreau să vă relatez că, președintele Fundației „Mareșal Alexandru Averescu”

- 1 - AGENDA FUNDAŢIEI

Simpozion 95 de ani de la succesul Arma

Fundaţia "Mareşal Alexandru Averescu" a organizat Alexandru Averescu", care în deschidere, a mulţumit vineri, 20 iulie, la sediul Diviziei 2 Infanterie "Getica" - celor prezenţi pentru că au răspuns invitaţiei organi- continuatoarea tradiţiilor de luptă ale Armatei a 2-a, zatorilor, a trecut în revistă realizările recente ale fun- simpozionul "Mărăşti - o promisiune onorată!" daţiei şi a prezentat comunicarea "Mărăşti - o victorie Activitatea face parte din seria de manifestări dedi- ofensivă". cate împlinirii a 95 de ani de la succesul Armatei a În continuare s-a vizionat filmul documentar "Mărăşti 2-a în ofensiva de la Mărăşti (22 iulie - 1 august 1917) - o promisiune onorată!", realizat de Studioul Cine- din Războiul de Întregire Naţională. matografic al Armatei, în colaborare cu Muzeul Militar La manifestare au participat reprezentanţi ai au- Naţional "Regele Ferdinand I", în anul 2006 şi premiat torităţilor locale, ai unor instituţii de cultură şi în- de Uniunea Cineaştilor din România, un an mai târziu, văţământ din Buzău şi Vrancea, veterani de război, cu "Diploma de Merit". elevi, cadre militare în rezervă şi retragere, personal Oana Popescu, elevă în clasa a VIII-a la Şcoala din unităţile militare din garnizoana Buzău. Generală "Vasile Voiculescu" din localitatea Pîrscov, Aceştia au vizitat muzeul unităţii, care cuprinde judeţul Buzău, a prezentat eseul "Pe urmele eroilor arme, uniforme, decoraţii şi medalii, documente, Marelui Război". drapele de luptă şi fotografii ce marchează, la Buzău, După acest moment, cei 15 elevi, care au asistat la existenţa unor unităţi de renume din istoria Armatei prima parte a simpozionului, au plecat în excursia or- României: Armata a 2-a, Comandamentuli 2 ganizată de fundaţie la mausoleele din Focşani, Operaţional Întrunit "Mareşal Alexandru Averescu" şi Mărăşeşti, Soveja şi Mărăşti, pentru a aduce un pios Divizia 2 Infanterie "Getica". Organizatorii au oferit omagiu eroilor căzuţi la datorie, în vara fierbinte a oaspeţilor, plachete, insigne şi reviste dedicate eveni- anului 1917, pentru înfăptuirea României Mari. mentului aniversar. Colonel (r) profesor universitar doctor Petre Otu, Simpozionul a fost moderat de generalul de brigadă preşedintele Comisiei Române de Istorie Militară şi dr. Nicolae Ciucă, preşedintele Fundaţiei "Mareşal director adjunct la Institutul pentru Studii Politice de

- 2 - AGENDA FUNDAŢIEI atei în ofensiva de la Mărăşti

Apărare şi Istorie Militară, a supus atenţiei auditoriului două teme: "Importanţa Primului Război Mondial în istoria României şi "Alexandru Averescu în bătălia de la Mărăşti". Muzeograful Valeria Bălescu (Muzeul Militar Naţional "Regele Ferdinand I"), realizatoarea scena- riului documentarului "Mărăşti - o promisiune onorată!", a prezentat comunicarea "Înfăptuirile comemo- rative de pe Câmpul Istoric de la Mărăşti". Profesorul Emil Niculescu, de la Cercul Militar din Buzău, membru al Uniunii Scriitorilor din România, a realizat în expunerea "Averescu - omul politic şi contemporanii din lumea literară", un crochiu al omului politic evocat de În încheiere, generalul Nicolae Ciucă a mulţumit in- memorialişti de marcă ai epocii. vitaţilor pentru comunicările prezentate, menţionând Locotenent colonelul Romeo Feraru, redactor şef al faptul că fundaţia va mai organiza astfel de activităţi, revistei "Străjer în calea furtunilor", a prezentat ultimul de evocare a unor momente şi oameni de excepţie, număr, 11, al magazinului Fundaţiei "Mareşal Alexandru înscrişi cu litere aur în marea cartea a istoriei Averescu", cadran militar buzoian, publicaţie cu naţionale. apariţie semestrială.

- 3 - 88

AGENDA FUNDAŢIEI

Tabăra Tânărul cercetaş

Fundaţia "Mareşal Alexandru Tabăra, organizată la cabana generale, privind tehnicile şi Averescu" a organizat, în perioada Ardeluța, în munţii Tarcău - judeţul metodele de supravieţuire, prin 20-24 august, ediția a II-a a taberei Neamţ, a avut un program cazon, amenajarea de adăposturi im- “Tânărul cercetaş”, la care au par- începând cu inviorare, continuând provizate, filtrarea apei, procurarea ticipat 15 elevi din școlile generale, cu instrucție de cercetare şi şi prepararea hranei, dar şi folosirea copii ai membrilor fundației, ce au terminând cu apelul de seară. busolei şi a hărții și a mijloacelor obținut rezultate deosebite în anul Pregătirea tinerilor cercetași a naturale de orientare în teren. de învățământ 2011-2012. cuprins noțiuni și activități practice

- 4 - AGENDA FUNDAŢIEI

Tânărul cercetaş ediția a II-a

Pentru că locul de desfăşurare al nizat un concurs de orientare turis- presiile, inițiatorii proiectului au or- taberei se află într-o zonă istorică şi tică dar și jocuri de tabară. ganizat o întâlnire, prilej cu care, turistică deosebită, copiii au vizitat La întoarcere, copiii și-au luat generalul de brigadă Nicolae Ciucă, mai multe obiective din judeţul rămas bun, cu speranța că pri- președintele Fundaţiei "Mareşal Neamţ: barajul de la Bicaz, oraşul eteniile legate pe timpul taberei, vor Alexandru Averescu", a înmânat Piatra Neamţ, Cetatea Neamţ și dăinui. fiecărui elev, diplome de participare mănăstirea Tarcău. De asemenea, pentru ca elevii, și un DVD cu fotografiile realizate în În ultima zi de tabară a fost orga- alături de părinți, să-și depene im- tabără.

- 5 - 88

AGENDA FUNDAŢIEI

Inaugurarea Cimitirului Militar din comuna Deleni, judeţul Iaşi

Fundaţia “Mareşal Alexandru Averescu” – Buzău Abălași - vicepreședintele Consiliului Județean Iași, a inaugurat marţi, 23 octombrie a.c., Cimitirul Militar general de brigadă dr. Nicolae Ciucă - preşedintele din comuna Deleni, judeţul Iaşi, unde se odihnesc Fundaţiei “Mareşal Alexandru Averescu”, general de eroi din Regimentul 48 Infanterie Buzău, căzuţi la brigadă dr. Lucian Foca - vicepreşedintele Fundaţiei datorie în iarna anului 1917. “Mareşal Alexandru Averescu”, general de brigadă La inaugurarea cimitirului s-a organizat o cere- Vasile Roman - comandantul Garnizoanei Iaşi, gene- monie militară la care au participat: inginer Gabriel ral de brigadă (rtr) Achim Alstani – preşedintele Baltă - prefectul judeţului Buzău, Victor Chirilă - sub- Asociaţiei Cultul Eroilor –filiala Buzău, colonel (r) Ioan prefectul judeţului Iaşi, Cristinel Romanescu – vi- Timofte - preşedintele Asociaţiei Cultul Eroilor – filiala cepreședintele Consiliului Județean Buzău, Bogdan Iași, Dumitru Prigoreanu – primarul comunei Deleni,

- 6 - AGENDA FUNDAŢIEI

Inaugurarea Cimitirului Militar din comuna Deleni, judeţul Iaşi

locuitori şi elevi din această localitate, membri ai fun- Averescu”. S-au depus coroane de flori pe acordul daţiei, voluntarii care au participat la reabilitarea cimi- Imnului Eroilor și s-au tras trei salve de către militarii tirului și elevi din Buzău. ieșeni. Preasfinţitul Calinic Botoşăneanul, episcop vicar al Manifestarea s-a încheiat cu defilarea gărzii de Arhiepiscopiei Iaşilor a oficiat o slujbă de pomenire a onoare şi a muzicii militare a Garnizoanei Iaşi. eroilor şi de sfinţire a troiţei. După activitate, membrii Fundaţiei “Mareşal Cu acest prilej a fost dezvelită o placă comemora- Alexandru Averescu” și preotul paroh din comuna tivă. Au susţinut alocuţiuni: primarul comunei Deleni, Deleni s-au deplasat la doamna Elena Vițelariu, în prefectul județului Buzău, subprefectul județului Iași vârstă de 105 ani, care a trăit evenimentele din anul și preşedintele Fundaţiei “Mareşal Alexandru 1917. Mitropolia Moldovei și Bucovinei a oferit doam-

- 7 - 88

AGENDA FUNDAŢIEI

nei, Crucea Moldavă, cea mai înaltă distincție acordată de mitropolie, iar fundația a oferit o diplomă, un buchet de flori și a urat decanei de vârstă a comunei, La mulți ani, cu sănătate! *** Regimentul 48 Infanterie Buzău face parte din regimentele care, prin jertfa supremă dată de os- taşii săi, în Primul Război Mondial, a contribuit, alături de întreaga armată română, la făurirea României Mari. În anul 1916, sângele ostaşilor buzoieni a udat pământul strămoşesc al patriei, în luptele de pe Valea Oltului şi în bătălia Sibiului. În iarna 1916/1917, armata română, aflată în retragere în Moldova, a fost cuprinsă de epidemia de tifos exantematic. Printre aceştia şi militarii buzoieni, aflaţi în refacere în zona Deleni-Maxut, judeţul Iaşi. Au fost răpuşi, de necruţătorul flagel, peste 600, o mare parte dintre ei, alături de trupurile altor militari, aflându-se în Cimitirul Militar de la “Este o activitate pe care noi am desfășurat-o pentru Deleni. În vara fierbinte a anului 1917, soldaţii a evoca și a aduce omagiul nostru, al militarilor activi, buzoieni au spus - Pe aici nu se trece! – în bătălia jertfei și eroismului de care ostașii români au dat dovadă de la Mărăşeşti. de-a lungul timpului și în mod special celor care au făcut Jertfele lor nu au fost uitate, nici de militarii regi- parte din Regimentul 48 Infanterie, care în iarna din mentului, care, după terminarea răboiului, au ridi- 1916- 1917 și-au găsit sfârșitul aici, la Deleni”, a declarat cat un monument la Buzău şi au amenajat un generalul de brigadă dr. Nicolae Ciucă - preşedintele cimitir militar la Roşia şi, nici de noi, militarii de Fundaţiei “Mareşal Alexandru Averescu”. astăzi.

- 8 - AGENDA FUNDAŢIEI

*** Cimitirul Militar Deleni are o suprafaţă de 480 m.p. şi are delimitate 8 parcele cu câte două cruci fiecare, în total 16 cruci din piatră de Năieni, judeţul Buzău, confecţionate de Marian Apostol, primarul comunei. Ansamblul mai cuprinde o troiţă din lemn de stejar sculptată de Maricel Potoroacă din Iaşi, o placă comemorativă pe care stă scris: În iarna 1916/1917, în timp ce aflau în refacere, cantonaţi în bordee săpate în pământ la marginea satelor Deleni şi Maxut, peste 600 de militari din Regimentul 48 Infanterie Buzău au fost răpuşi de epidemiile de tifos exantematic şi febră recurentă, care au făcut ravagii în rândurile armatei române, dar mai ales în rândul populaţiei din greu încercata Moldovă. Parte dintre ei se află înhumaţi aici, în gropi comune, în şanţuri paralele săpate la mar- ginea cimitirului comunal, ca într-o camaraderie de arme, începută odată cu Marele Război şi continua- tă dincolo de mormânt. Acest ansamblu comemo- rativ a fost reamenajat în amintirea și întru pomenirea peste veacuri a sacrificiului vieților lor tinere săvârșit pentru libertatea neamului româ- Elena Vițelariu: nesc. Inaugurată astăzi, 23.10.2012 din iniţiativa “A venit războiul și ne-am dus, toată lumea la încărcat Fundaţiei Maresal Alexandru Averescu - Buzău, ce a avut, a luat din sopru calul și a încuiat ușa și a ple- prin grija primăriei Deleni şi cu sprijinul Brigăzii 15 cat unu în Poiana, altul în Flămânzi, s-a împraștiat lumea Infanterie Podu Inalt din Divizia 2 Infanterie Getica. așa. Eu când am venit nu am mai găsit nimic. De asemenea, în cimitirul militar mai există şi Era lumea necajita, veneau soldații (n.r. rușii) și luau Monumentul eroilor comunei Deleni din cel de-al găinile din cuibar, mielul din plasă. Femeile, copii, toți Doilea Război Mondial, datat 1992. țipau. Rău am trăit atunci.”

De la stânga la dreapta: cap. Ion Ispas, lt.col. Liviu Corciu, Nicolae Sîrbu, cap. Cosmin Spânu, cap. Nicolae Popa și plt. adj. pr. Florin Pârvu - voluntari la amenajarea Cimitirului Militar.

- 9 - 8

AGENDA FUNDAŢIEI

Final de proiect Pe urmele Regimentul

În municipiul Buzău se află Monumentul Eroilor Regimentului 48 Infanterie, ridicat în anul 1919 în cazarma unității, de către foştii combatanţi ai Primului Război Mondial. De la acest monument a început proiectul locotenent- colonelului Liviu Corciu, secretarul general al fundaţiei, un împătimit al istoriei, de „a merge” pe urmele acestui regiment care alături de în- treaga armată română a contribuit la făurirea României Mari. Monumentul, aflat într-o stare avansată de degradare, a fost restaurat în anul 2009, cu efortul fi- naciar al Oficiului Naţional Cultul Eroilor şi al Primăriei Buzău. Edilii Fundaţia „Mareşal Alexandru În acest sens, fundaţia a organi- buzoieni au amenajat un frumos Averescu” și-a propus să dezvolte zat simpozioane, concursuri de is- loc de reflecție și meditație în zona proiecte pentru a cinsti memoria torie și tabere de reabilitare a obeliscului, denumit Parcul Eroilor eroilor neamului. Prin organizarea cimitirelor militare la care au parti- şi, unde se organizează de atunci, de activităţi punctuale a reușit să cipat elevi buzoieni, excursii la în fiecare an, la 25 Octombrie, ce- facă cunoscute opiniei publice obiective istorice şi o serie activităţi remonia dedicată Zilei Armatei. faptele de vitejie ale militarilor dedicate Regimentului 48 În anul 2011, proiectul a contin- români în marile bătălii ale neamului. Infanterie Buzău. uat cu organizarea Taberei de în-

Regimentul 48 Infanterie Buzău a fost constituit, în anul 1914, pe struc- tura unui nucleu de ofiţeri din Regimentul 8 Infanterie, majoritatea soldaților fiind de pe Valea Buzăului. La 27 august/9 septembrie 1916, aflat în flancul drept al Grupului Olt, primeşte botezul focului în luptele din localitatea Roşia. În atacul de noapte, regimentul pierde: 22 de ofiţeri şi 1150 subofiţeri şi trupă. La 13/26 septembrie, Regimentul 48 Infanterie primeşte ordin de a curăţa de inamic defileul Oltului. Inter- venţia a zădărnicit planurile ofensivei generalului Erich von Falkenhayn de a bloca defileul Oltului şi a dat posibili- tatea Marelui Cartier General român să înlăture pericolul încercuirii, situaţie ce ar fi însemnat practic ieşirea din război. Aflat în refacere, în Moldova greu încercată, în comuna Deleni, cartiruit

- 10 - AGENDA FUNDAŢIEI ui 48 Infanterie Buzău

grijire a mormintelor Eroilor Regimentului 48 Infanterie din Cimitirul Militar din localitatea Roşia, judeţul Sibiu. La această ac- tivitate au participat 14 elevi din judeţul Buzău, alături de studenţi din Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” şi locuitori ai co- munei Roşia. La ceremonia militară organizată la 9 septembrie, la 95 de ani de la Bătălia Sibiului, a fost dezvelită, în prezenţa unei nu- meroase audienţe, o placă de mar- mură pe care stă scris: Spre luare aminte a generaţiilor viitoare des- În urma demersurilor am obținut cruci din piatră fiecare, a fost am- pre sacrificiul şi jertfa Regimentului 48 prețioasa piesă care este, din 2011, plasată o troiţă şi a fost dezvelită o Infanterie Buzău, pentru întregirea expusă la muzeul Diviziei 2 Infan- placă comemorativă ce aminteşte României. Dezvelită cu ocazia terie alături de însemnele a două generaţiilor viitoare despre sacrifi- comemorării a 95 ani de la Bătălia decorații: “Avântul țării” și “Crucea ciul militarilor buzoieni. din 9 septembrie 1916 de pe dealul comemorativă 1916 - 1918.” Astfel, Fundaţia „Mareşal Alexandru Roşia din iniţiativa „Fundaţiei În acest an, la 23 octombrie, a Averescu” finalizează un proiect Mareşal Averescu” Buzău. avut loc Inaugurarea Cimitirului Mil- complex, pentru care, pe lângă Investigațiile în arhivele militare itar din comuna Deleni, judeţul Iaşi. dăruirea şi abnegaţia celor implicaţi ne-au pus în posesia informației că Aici odihnesc peste 600 de militari în execuţia fiecărei etape, a primit la Muzeul Militar Național “Regele buzoieni căzuţi la datorie în iarna sprijinul autorităţilor locale din Ferdinand I” se află drapelul de 1916/1917. În acest cimitir au fost judeţele Buzău, Sibiu şi Iaşi. luptă al Regimentului 48 Infanterie. amenajate 8 parcele cu câte două

în casele locuitorilor satelor ori în bor- deie săpate în pământ, regimentul este greu lovit de tifos, aproape 600 de sol- daţi murind. După perioada refacerii, epopeea Regimentului 48 Infanterie Buzău con- tinuă cu bătălia de la Mărăşeşti, cea mai importantă operaţiune militară desfăşurată de armata română în tim- pul Primului Război Mondial şi care a culminat cu contraatacul de la pădurea La Răzoare, din 06 august 1917. Regimentul 48 Infanterie luptă la Dealul Muncelul, iar în urma pierderilor suferite, este retras şi trimis la refacere şi completare, fiind dislocat ulterior, în sudul Basarabiei, pentru a securiza zona în faţa bandelor bolşevizate de soldaţi ruşi, dezertori. Acolo, în sudul Basarabiei l-a găsit sfârşitul războiului, regimentul reve- nind în Buzău, la 23 decembrie 1918.

- 11 - AGENDA FUNDAŢIEI

Premii pentru cele mai bune comunicări științifice de istorie

În perioada 29-31 iulie 2012, municipiul Buzău a găzduit Sesiunea națională de referate și comunicări științifice ale elevilor din învațământul liceal, la disciplina istorie. Aceasta a cuprins două secțiuni: una destinată comunicărilor științi- fice pe teme specifice Istoriei Românilor, iar cea de-a doua, pe teme de Istorie Universală. Fundaţia „Mareşal Alexandru Averescu” a acordat, la pro- punerea juriului, compus din profe- sori de istorie din Ministerul Educației și Cercetării, organiza- torul activității, două premii speciale. Generalul de brigadă Mihai glorieuses în Memorii de Adele de Fundaţia „Mareşal Alexandru Tofan, vicepreședintele fundației, Boigne și Simedroni Raluca-Maria Averescu” continuă să acorde o a înmânat diploma de excelență, - Colegiul Naţional I.C. Brătianu – atenție deosebită pregătirii elevilor placheta fundației, cărți de istorie și Haţeg, pentru lucrarea Vagabon- în domeniul istoriei, fiind organiza- nr. 11 al revistei „Străjer în calea dajul, un vechi sindrom de patolo- torul unui apreciat concurs, „1 De- furtunilor” elevilor: Lupu Geani gie medico-socială. Aceste lucrări cembrie - Ziua Naţională a Mihai – Liceul Teoretic „Carol I” – vor fi publicate în paginile număru- României", care anul acesta își va Fetești, pentru lucrarea Les trois lui viitor al revistei. desfășura a IV-a ediție.

- 12 - EVENIMENT

File din istoria sărbătoririi Zilei Armatei României

------Emil Niculescu, Cercul Militar Buzău

Ziua Armatei a fost mult timp sărbătorită, vreme de aproape 70 de ani, la 10 mai, dată triplu simbolică: la 9 mai a fost proclamată Independenţa României, iar 10 mai 1866 a fost ziua în care principele Carol de Hohenzolern a păşit pe pământ românesc, şi, în 1881, la aceeaşi dată, de acum tradiţională, ţara a devenit regat, Carol I primind investirea simbolică printr-o coroană forjată din oţelul unui tun turcesc capturat la cucerirea redutei Griviţa I. Ceremonia încoronării, votată în 14 martie 1881, în numele preşedinţilor Camerei şi Senatului a fost des- crisă şi de Constantin Bacalbaşa; s-a bucurat de un fast deosebit, Bucureştiul primind ca oaspeţi şi pe prinţul Leopold, fratele regelui, împreună cu cei doi fii Parada din 10 mai 1898. În frunte, generalul de brigadă ai săi, Ferdinand şi Carol (cel dintâi, după adopţie, Alexandru Carcalețeanu (n.1845). devenind moştenitorul tronului). Cortegiul, plecat de la ------Cotroceni către Mitropolie, pentru serviciul divin, apoi defilare înainte – marş!” Muzicile şi goarnele izbuc- către Palatul regal era deschis de Carol, călare, înain- neau deodată, caldarâmul tremura sub ropotul cis- tea trăsurii regale, era înconjurat de o strălucită melor şi pe noi ne cuprindea un fior2 escortă de generali şi de ofiţeri superiori călări. () La Se mai întâmplau şi accidente, dar pasabile, al căror Palatul din Calea Victoriei, regele intră în sala tronu- protagonist era marele maestru de ceremonii, viitorul lui, 60 de drapele erau înşiruite, ţinute de militari. rege al României Mari: La ora 12 fără un sfert, în sune- Foarte mişcător acest spectacol, al mulţimii drapelelor tul muzicii de fanfară, începe defilarea, iar în public e afişate de gloanţe. Alocuţiunea suveranului amintea, „o emoţiune indescriptibilă şi un vuiet mare”. Elevii în primul rând de campania şi jertfele armatei pentru liceului de ofiţeri din Turnu-Severin, cu arme lucitoare dobândirea independenţei naţionale: „Să ne unim, dar, la umăr, deschid parada. Apoi, ca-n fiecare an , corpul în faţa acestor steaguri care au strălucit pe câmpul de 2 armată şi ofiţerii de Stat major , toate „muzicile mili- onoare; în faţa acestei Coroane, emblemă a Regatului, tare” din Bucureşti, elevii Şcolii de ofiţeri, ai Şcolii spe- împregiurul căreia Naţiunea strângându-se ca ostaşii ciale de artilerie şi geniu, cei de la Şcoala de Poduri şi în preajma drapelului() Să trăiască iubita noastră Şosele şi, în fruntea infanteriei, Principele Ferdinand, Românie, astăzi încoronată prin virtuţile sale civice şi 1 care, anul trecut, îşi amintesc unii, a alunecat cu calul militare!” Defilarea armatei a avut loc, amânată de şi a căzut, pentru că asfaltul nu era bine presărat cu intemperii, pe 13 mai, în faţa statuii lui Mihai Viteazul. nisip3. În Capitală, cum a lăsat mărturie memorialistul Către 1890, viitorul general şi scriitor N.M. Gheorghe Crutzescu, monograf al Podului Mogoşoaei, Condeescu (n. 1880) dă seama despre modul în care devenit, mai apoi, după 1877, Calea Victoriei, care se serba 10 Mai în provincie, la Craiova. Se începea privea, de la ferestrele casei Greceanu, evenimentul: cu un „Te Deum”, la catedrala oraşului, la care asis- Trecea înaintea noastră Regele Carol I înaintea tau prefectul judeţului, primarul, Comandantul corpu- Statului său major şi ataşaţilor militari streini, Regina lui de armată şi al diviziei locale, membri ai Curţii de Elisabeta cu Prinţesa Maria şi micii prinţi în trăsuri „a Apel, ofiţeri superiori şi poliţaiul urbei. Generalul co- la Deumon” şi după ce luau loc alături în tribuna ridi- mandant al corului de armată, căruia i se zicea cată lângă statuia lui Mihai Viteazul, prinţul Ferdinand „Vizirul”, luptase la Plevna. După aceasta, generalul sosea călare la întretăierea Bulevardului cu Calea trecea în revistă trupele înşiruite până la locul defilării, Victoriei, îşi scotea sabia şi, cu faţa spre frontul tru- moment căruia îi dă atâta maiestate, încât uralele sol- pelor încolonate pe bulevard până la Cotroceni, co- daţilor nu mai erau de comandă, ci izbucneau vii, cu manda cu glas puternic, înalt şi răspicat: „Pentru - 13 - EVENIMENT

înflăcărarea tinerească a ţăranului învăţat de mic cu porter italian de front în campania de la 1877, a de- chiotul. () Defilarea: comenzi scurte, apoi răpăit de schis o listă de subscripţie pantru înmormântarea tobe şi izbucnirea instrumentelor de alamă ale muzicii, eroului şi ridicarea unui monument, la mânăstirea cu faimosul tambur major în capul convoiului, înmuiat Cernica. Numita publicaţie insera un reportaj asupra în fireturi ca un mareşal şi făcând tot felul de acrobaţii evenimentului din 17 mai 1902: Până acum nu s-a cu buzduganul. Urmau apoi, în frunte cu şcoala fiilor văzut încă o înmormântare aşa de impozantă ca de mili-tari, batalionul de vânători, regimentul de linie, aceea care s-a făcut sergentului-monah Gherasim două regimente de dorobanţi în bluze albe cu manşete Cosma. Nu mai putem spune că au asistat la această şi gulere albastre, iţari şi opinci având pe cap legen- înmormântare zeci de mii de oameni, ci fără frică de a dara cuşmă. fi dezminţiţi, putem afirma că întreaga Capitală a venit Treceau curcanii, bătând apăsat cu opincile cal- să vadă pe viteazul sergent, pe care îl îngropa poporul darâmul şi, unde se scursese prea puţin timp de la cu toată pompa cuvenită marilor eroi. (..) În tot drumul războiul Independenţei, ei apăreau oglinda vie a până la monastirea Cernica, ţăranii de prin sate ieşiră acelor vremuri. De altfel, toţi ofiţerii purtau pe piept întru întâmpinarea cortegiului, pe când clopotele „Trecerea Dunării, medalia războiului Independenţei. bisericilor sunau întruna7. Urmau cele două regimente de artilerie şi defilarea era Şi în 1906, la împlinirea a 40 de ani de la fundarea încheiată cu regimentul de călăraşi. După aceea, la dinastiei regale, ceremoniile militare au avut un fast Palatul Administrativ, prefectul primea felicitări în cali- deosebit. tate de reprezentant al guvernului. La 10 mai1915, an în care România era încă în neu- Seara, luminaţie şi retragere cu torţe, uliţa mare for- tralitate, cum notează Alexandru Marghiloman, în fotea de lume...4. notele sale politice, parada militară coincide cu ivirea Evenimentul avea un atât de mare impact emoţional unui nou actant în primul război mondial: Italia a por- asupra populaţiei încât una dintre artele aflate în sta- diu de pionierat, cinematografia, care nu ratează ratin- gul ce-l prevedea cu o astfel de intreprindere. Bucureştenii au putut vedea – notează cercetătorul Constantin Popescu despre unul din gazetarii foarte în vogă ai vremii, monden şi franţuzit, semnalat şi de Caragiale, Mişu Văcărescu, care semna cu pseudo- nimul Claymoor – astfel (cu un explicabil orgoliu naţional), începând cu 8 iulie 1897, tot în sala de la „Independence Roumaine”, o serie de reportaje ca: Defilarea de 10 Mai, Cursele de cai de la hipodromul Băneasa, Târgul Moşilor, O plimbare la Şosea5. Dacă ar fi vorba, totuşi, de o memorabilă victimă a Defilarea ofițerilor, 10 mai 1900 paradelor de 10 Mai, acesta este sergentul veteran ------buzoian Iorgu Cosma, participant la ceremonia din 1902, când s-a împlinit un sfert de veac de la decla- raţia de independenţă a României. Născut în comuna nit în război. Nu a declarat război Germaniei. Filoger- Ruşavăţ, în 1847, a fost încorporat , în 1870, în bata- man, omul plitic resimte o modificare a fluxului de lionul 2 vânători, şi mobilizat, la 1877 în aceeaşi uni- simpatie: La Paradă nu era vorba decât de retragerea tate, a participat, la 30 august, la asaltul redutei mea(!)8 „Griviţa 1”, fiind distins, pentru vitejie, în urma căreia a După Războiul Întregirii, va fi proiectat, de către arhi- rămas invalid, cu „Virtutea militară”, „Trecerea tectul Petre Antonescu, Arcul de Triumf, inaugurat la Dunării”, „Apărătorilor Independenţei”, „Steaua 1 Decembrie 1936, ziua Unirii tuturor românilor, solem- României”, în grad de cavaler (ordin ce se acorda nitate marcată de participarea regelui Carol al II-lea, a numai ofiţerilor) şi ordinul rus „Crucea Sf,. Gheorghe”6. primului ministru, Gheorghe Tătărescu, a ministrului Devenit monah la mânăstirea Ciolanu, cu numele de Apărării Naţionale – generalul de corp de armată Paul Gherasim, a defilat, la Bucureşti, în fruntea Regimentului Angelescu – şi ai celorlalţi membri ai guvernului, a in- 10 Putna, pe o ploaie torenţială; lipsit de bani, vitaţilor de onoare din ţară şi străinătate, a veteranilor negăsind, decât târziu adăpost, la Azilul de noapte, a de război şi a unui numeros public. Acest monument contractat o dublă pneumonie şi s-a stins din viaţă. al omagiului vitejiei şi recunoştinţei faţă de jertfele Luigi Cazavillian, directorul ziarului „Universul”, fost re- oştirii va constitui unul dintre reperele importante ale

- 14 - EVENIMENT

sărbătoririi armatei din a doua jumătate a secolului XX. nevoie de a arăta armata, nu atât ca fast, cât ca o În mod constant, în perioada interbelică, defilările manifestaţie de forţă şi având anul acesta şi mult ma- militare suscitau interesul bucureştenilor şi, nu de terial nou de arătat, mai ales motorizate, am hotîrât că puţine ori, sentimentul demnităţii naţionale şi chiar un parada va fi în ţinută de campanie, fără fireturi, numai patriotism neîmpăcat de erodarea timpului. Poetul cu cingătoarea de piele şi decoraţii. () Trec trupa în Vlaicu Bârna, tânăr şi boem, arondat unei celebre revistă, după care începe defilarea. În cap vine cafenele, de pe Calea Victoriei, va surprinde urmă- Aviaţia, prea puţină pentru gustul meu () Urmează, toarea scenă de local: se întâmpla să fie 10 Mai, mă în capul Armatei, asociaţiile foştilor luptători şi un grup aflam la cafeneaua Capşa, pe la orele prânzului, când de invalizi, care a impresionat, ca întotdeauna, pu- deodată, a dat năvală în văzduh un marş cântat de blicul. Detaşamentul premilitarilor urmează destul de trâmbiţi şi pe inflexiunile alămurilor am auzit cadenţa bine, cu toate că nu pot încă obţine să mărească de copite a unui escadron de Roşiori, împodobit cu pasul. ceaprazuri şi căciuli de blană de iepure, ce îşi purta În sfârşit Armata , în cap cu Ghiţă soldatul (generalul steagul pe Calea Victoriei. Gheorghe Argeşanu, n.m.), urmat de Batalionul de Călăreţii veneau de la parada zilei naţionale de 10 Gardă, totdeauna impresionant în formaţia lor largă şi Mai şi acum, ajunşi în dreptul localului, puţinii clienţi ritmul încet al defilării. Restul în ordine normală, în for- de la acea oră îşi întorceau capul să-I privească.() maţia masivă, care da o impresie solidă de forţă. As- Dioghenide, mătăhălos, soios despre care, se zicea pect foarte ostăşesc şi impecabil în uniforma kaki şi că lucrase ultima dată la ziarele filo-germane din tim- cu noile căşti pe cap. Au aerul, cu această coiffure, de pul ocupaţiei Bucureştilor din primul război şi fusese cavaleri medievali.() Mulţi ani am aşteptat să văd apoi închis la Văcăreşti, în lotul în care au figurat asta 10. În stricta proximitate a celei de a doua con- Slavici şi Arghezi,() Atunci, de la masa în care se flagraţii mondiale, suveranul părea să aibă motive de afla adâncit în cifre, Ion Barbu a izbucnit, arătându-l satisfacţie. cu degetul pe nefericitul bătrân: Pasiunea lui Carol al II-lea pentru uniforme l-a de- - Stai jos, nu-ţi dau voie să priveşti drapelul ţării pen- terminat ca, după lovitura de stat şi realizarea „par- tru că eşti un trădător!9 tidului unic”, Frontul Renaşterii Naţionale, să le creeze Ceremonia din 10 mai 1939, de pe câmpul Cotrocenilor, şi demnitarilor politici recrutaţi o costumaţie cu este descrisă chiar de rege, în însemnările sale zil- aparenţă cazonă, destul de caraghioasă pentru unii nice: Totul a mers după programul tradiţional, cu de- din cei ce nu-şi păstraseră o siluetă sportivă, între care osebirea însă că sentimentul public este mult mai şi savantul Nicolae Iorga. Despre vanitatea reputată a conştient ca în anii trecuţi asupra nevoii şi importanţei istoricului, mai ales în locuri şi situaţii publice care îi oştirii. Fiind circumstanţe cu totul deosebite, fiind solicitau orgoliul, notează şi Camil Petrescu, la apariţia

București, 10 mai 1942, parada cavaleriei.

- 15 - EVENIMENT

celui de al şaselea volum al memoriilor acestuia, la 20 după lichidarea Poloniei, îşi vor putea concentra toate iunie 1939, decupând un pasaj ce învedera o „vani- forţele împotriva Occidentului. tate puerilă”: Invitat (la 10 Mai) – se confesează fostul Parada propriu zisă avea ca punct forte prezentarea prim ministru – în rândul al doilea al lojii prezidenţiale, noilor achiziţii ale armatei, tanchetele Saint Chamond. mă scuzez faţă de generalul Ilasievici că n-am obiceiul „Adevărate buijuterii”, declara colonelul Borneanu. să privesc lumea din spate11. După câţiva ani, tot Borneanu: „Sunt o ruşine, soldaţii le-au botezat sicrie pe şenile”. Pe urmă apar tunurile automate Bofors, suedeze. () Regimentul 4 roşiori, altădată al reginei Maria, se prezintă splendid. Pe vremuri în fruntea lui defila chiar Regina. () Din cinci sute de cai şi cincizeci de ofiţeri care defilau, aveau să supravieţuiască patru ofiţeri şi doisprezece soldaţi. Restul a rămas pe câmpul de bătaie12. După bătălia Stalingradului, din iarna anului 1942, când trupele române au trebuit să împărtăşească din greu soarta hărăzită germanilor de decizia lui Hitler de a nu se retrage, optimismul românilor şi al militarilor, în special, este în cădere liberă; în jurnalul generalului Constantin Sănătescu, această stare de spirit este Slujba dinaintea paradei de 10 mai 1943. manifestă, în însemnările din 1943: Luni 10 Mai e o zi ------frumoasă. Defilarea are loc pe fosta şosea Jianu, Anul următor, 1940, defilarea armatei, tot de ziua astăzi numită Bulevardul Mareşal Antonescu. Ce lipsă naţională, este narată de memorialistul Gh. Jurgea- de modestie din partea Mareşalului să-şi pună cu an- Negrileşti, el însuşi ofiţer în rezervă, care pune lu- ticipaţie numele peste tot şi să nu lase posterităţii să crurile într-o inedită ecuaţie, luând în calcul recunoască dacă are vreun merit Deşi este 10 Mai conjunctura politică şi militară europeană: Ziua de 10 constat o lipsă de entuziasm. Defilare anostă, din care Mai nu era numai ziua naţională a României. Era şi un expert ar putea vedea că nu avem material. Au tre- ziua aleasă de astrologul lui Hitler pentru cea mai cut la Şcoli trupe pe jos şi camioane multe cu soldaţi, cumplită, cea mai dementă aventură din istoria mo- dernă. În două săptămâni, Hitler a distrus supremaţia Europei asupra Africii şi a unei bune părţi din Asia. Agitaţiei neobişnuite create de acest eveniment mili- tarilor i se adăuga un motiv (economic) în plus. Se cutremurau cazărmile de atâtea înjurături şi galopuri de bocanci. Înjurau nu numai gradele inferioare. Toţi ofiţerii, de la sublocotenent până la generali, primi- seră ordin să defileze în noile uniforme inventate de Vodă în clipele de plictis. Cu multe galoane, fireturi, lampasuri, reprezentau o mină de aur pentru ceaprazari şi un blestem pentru ofiţeri. Preţul uniformelor era oprit din solda şi aşa mizeră. Era avută în vedere situaţia geopolitică şi sistemul de alianţe al României, urmărindu-se un dublu efect: La noi, poruncă de la Rege, parade să fie o apoteoză. București, 10 mai 1943. Să nu se compare cu un zece mai oarecare. Înainte de ------toate, o desfăşurare de forţe care să-i impresioneze pe duşmani şi să-I convingă pe aliaţi. Din păcate, în spre a da impresia că avem unităţi motorizate şi chiar acel 10 mai atât de însorit, alianţele apropiate, Polo- blintate13. Un an mai târziu, atmosfera ca şi situaţia nia, Cehoslovacia erau topite, înghiţite. () Românii frontului din Est se degradaseră până la dramatic: 10 erau pasagerii transatlanticul Titanic. Tribuna oficială, Mai 1944. Cel mai trist pe care l-am trăit Lumea a cu vreo câteva excepţii, conţinea ca o funestă corabie părăsit Bucureştiul de zvonul unui bombardament. La a destinului, pe cei care, vreo şaizeci, vor cădea sub ora 9 a avut un Te Deum la Patriarhie, unde m-am dus gloanţele legionare la Jilava. A vorbit, ataşatul militar ca reprezentant al Regelui şi unde guvernul era german, scorţos, cu o deferenţă de modă veche, reprezentat de G-al Pantazi, ministrul de război. În „prusacă”, care a previzionat că, în două săptămâni, toată Patriarhia nu erau mai mult de douăzeci şi cinci - 16 - EVENIMENT

București,10 mai 1943. de persoane. Mareşalul şi Mihai Antonescu lipseau14. Sunt informat că trupele venite pentru defilare nu Totdeauna se pare că e loc de mai rău, generalul nu ştiu nimic de această situaţie, iar pentru toată sigu- putea profetiza asupra statutului României, după „în- ranţa li s-a luat muniţia. Numai Divizia Tudor toarcerea armelor”, se putea miza, totuşi, pe statutul Vladimirescu are muniţie16. Ceremonia, în sine, intro- de ţară cobeligerantă în cadrul alianţei: 10 Mai 1945. ducea o inovaţie, de natură politică, anticipând cumva Din lipsă de trupe nu s-a făcut defilarea obişnuită. La măsluirea brevetată de istoricii viitorului regim faţă de ora 11 a avut loc un Te Deum la Patriarhie, la care au momentul 23 august, aceea de a-l boteza „revoluţie asistat Regele, guvernul şi autorităţile. După Te Deum populară antihitleristă şi antiimperialistă”; după Te Regele a venit la Palatul Regal din Calea Victoriei, Deum are loc o defilare a armatei şi a unor lungi unde populaţia l-a aclamat îndelung. După amiază. La coloane de muncitori. Contrariat, generalul Constantin Cercul Militar a avut loc un festival artistic urmat de dans. Sănătescu decodifică: Guvernul insinuează că la De fapt operaţiunile militare pe frontul armatelor acest act au luat parte muncitorii, când în realitate a româneşti s-au sfârşit la 10 mai 1945 ora 10 – pe frontul Ar- fost opera Regelui şi a armatei. matei 1; la 12 mai 1945 ora 5 – pe frontul Armatei a IV-a15. În epoca anterioară acestor radicale schimbări Victoria de la sfârşitul războiului, conform regle- politice, se serbau şi zilele armelor (trupele de uscat, mentătilor de la Yalta, ne-a plasat între platnicii des- de Sf. Gheorghe, aviaţia, de sf. Prooroc Ilie, marina, păgubirilor faţă de U.R.S.S., fără ca, formal, occidentul de Sf. Maria) iar unele arme şi specialităţi la diferite să ne anunţe de abandon; „operaţiunile” diplomatice aniversări religioase, marcate de desemnarea proprii- păreau să contrazică ideea că umbra Kremlinului lor patroni ocrotitori. După 1848, religia fiind „abolită” ajungea pe Calea Victoriei; cu o zi înainte de prima şi din armată, acestea au intrat, până după 1990, în uitare. sărbătorire a lui 23 august (1945) au loc diversiuni În 1951, prin Decretul nr. 125 din 20 iulie, Ziua diplomatice promiţătoare pentru cei care nu cunoşteau Forţelor Armate ale Republicii Populare Române este procentajul stabilit de Stalin, Roosevelt şi Churchill: desemnată a fi sărbătorită la 2 octombrie, dată ce era Cum anglo-americanii au făcut o notă că nu recunosc menită să rememoreze faptul că, la 2 octombrie 1943, guvernul actual deoarece a fost impus de ruşi şi nu Stalin a aprobat organizarea, pe teritoriul U.R.S.S., a exprimă voinţa poporului. Regele a cerut demisia gu- unei unităţi militare formată din voluntari români, re- vernului, însă guvernul, după îndemnul ruşilor, nu s-a crutaţi, de către Ana Pauker, din rândul prizonierilor de supus, încălcând astfel Constituţia. Iată un conflict război, Divizia „Tudor Vladimirescu”, ce va deveni, între rege şi guvern. după război, furnizoarea de locţiitori/comisari politici ai - 17 - EVENIMENT

armatei populare. Câţiva dintre generalii de prestigiu ai Maramureş. Era încă o emblemă temerară, pentru armatei române regale (încă, până la 30 decembrie momentul realizării ansamblului arhitectonic omagial, 1947), între care N. Dăscălescu , au fost trecuţi în re- aceea a vechimii, spiritualităţii şi legitimităţii noastre în zervă pentru aceea de a nu fi acceptat să „asimileze” spaţiul readus, prin luptă, între hotarele naţionale. Ziua intruziunea politicului bolşevizant în structura de- Armatei României, îşi perpetuează, prin militarii de cizională a armatei naţionale. astăzi, oriunde flutură drapelele lor de luptă, memoria Decretul nr. 381, din 1 octombrie 1959, dat în unor veacuri de luptă pentru libertatea şi integritatea condiţiile „dezgheţului” din lagărul socialist, ce a suc- naţională. cedat dispariţiei lui Stalin (1953), „tătucul popoarelor”, a cultului său, precum şi plecării trupelor sovietice din Note: ţară (1958), stabilea că Ziua Forţelor Armate să se săr- 1. Constantin Bacalbaşa, Bucureştii de altădată (1878-1884) , bătorească la 25 Octombrie, alegere motivată de eli- Vol.2, Editura „Eminescu”, 1993, p. 94-95; 97. 2. Gheorghe Crutzescu, Podul Mogoşoaiei. Povestea unei străzi, berarea ultimei localităţi din Ardealul de Nord de sub Editura „Socec & Co.”, 1945, p. 121. ocupaţia horthystă. Formula dezrobirii „ultimei palme 3. Ioana Pârvulescu, În intimitatea secolului 19, Editura „Human- de pământ românesc” era, desigur, valabilă numai în itas”, 2005, p. 35 ce priveşte raptul înfăptuit prin Diktatul de la Viena, 4. N.M.- Condiescu, Însemnările lui Safirim, Editura „Scrisul româ- nesc”, 1893, p. 261;267. trecând sub tăcere, cu „decenţa“ politică ce o impunea 5. Constantin Popescu, Pe urmele copilăriei cinematografului sau atunci marele stat vecin din răsărit, teritoriile de la est dialog imaginar cu cronicarul Claymoor, în: Almanahul literar, 1984, de Prut, spoliate în urma pactului Ribentrop-Molotov. p. 245. Oricum, din punctul de vedere al memoriei afective 6. Florian Tucă, Mircea Corciu şi F. Chirea, Bărbaţi ai datoriei 1977-1878. Mic dicţionar, Editura Militară, 1979, p.71. colective, momentul desemnat avea, într-adevăr, o 7. Gabriel Cocora, Pentru libertate şi unitate. Studii, articole şi reală miză naţională, prin reaşezarea bornelor de documente de istorie buzoiană, Editura „Litera”, 1983, p. 102-103. graniţă antebelice pe vechea lor linie, aceea trasată la 8. Alexandru Marghiloman, Note politice, Vol.1, Editura „Scripta”, înfăptuirea României Mari, consfinţită şi de jertfele prin 1993, p. 287. 9. Vlaicu Bârna, Între Capşa şi Corso, Editura „Albatros”, 2005, p. care, în toamna anului 1944, s-a înfăptuit aceasta. 138. Complexul monumental de la Carei, dezvelit la îm- 10. Carol al II-lea, Între pasiune şi datorie. Însemnari zilnice, plinirea a două decenii de la momentul istoric amintit, Vol.5, Editura „Curtea veche”, 2002, p.364. cinsteşte sacrificiul a 49.744 de ostaşi români (morţi, 11. Camil Petrescu, Notiţe zilnice, Editura „Cheiron”, 2008, p.12- 12. răniţi şi dispăruţi) care, integraţi în cele 27 de divizii 12. Gh. Jurgea-Nergrileşti, Troica amintirilor. Sub patru regi, Ed- combatante în Transilvania, în intervalul 1 septembrie itura „Cartea românească”, 2002, p. 265; 270;-271. - 25 octombrie 1944, au eliberat 872 de localităţi, din- 13. Jurnalul generalului Sănătescu, Editura „Humanitas”, 2007, tre care 18 oraşe. p.128. 14.Op. cit., p.152. Sculptorul Vida Gheza, autorul acestui memorial în 15.Op. cit., p. 202. piatră, se confesa: Ca punct culminant al acestui mo- Op. cit., p.208). nument, am înălţat obeliscul sau flacăra veşnică, un obelisc ce seamănă cu turlele bisericilor de lemn din

Familia regală la parada de 10 mai.

- 18 - EVENIMENT

Ziua Națională a României Contribuţii ale militarilor buzoieni la înfăptuirea Marii Uniri

------Emil Niculescu

O mărturie a modului bărbătesc în care au ştiut să-şi Regimentul 4 Roşiori „Regina Maria”, va cădea eroic, la asume vitregile încercări militare din anul 1916 se află Oituz, înainte de a împlini treizeci de ani, fiind avansat, înscrisă pe pagina de gardă a unei Psaltiri, tipărită la post-mortem, la gradul de maior (Valeriu Nicolescu, Sibiu, în 1811, aflată într-o biserică vrânceană, pe care „Buzău – Râmnicu Sărat. Oameni de ieri. Oameni de locotenentul Dincă Ştefan, din Regimentul 48 Infanterie azi”, Vol.2, partea 2, Editura „Evenimentul Buzău, aspru încercat în bătălia Sibiului, de unde ieşise Românesc”2001, p. 8). decimat, însemna: În răgazul dintre două lupte, mă aflu Scriitorul şi publicistul mizilean George Ranetti, pri- în vechea şi frumoasa biserică din lemn din Mănăstioara – eten şi admirator al lui Caragiale, refugiat, în 1916, la Putna, unde mi-am descoperit capul în semn de respect Iaşi, unde va lucra în redacţia ziarului „România”, editat pentru credinţa strămoşească, mi-am plecat genunchii de Marele Cartier General român va aduna, după în rugăciune pentru izbânda noastră în acest război şi aşezarea ţării pe temeliile sale istorice, câte ceva din mi-am deschis mintea ca să înţeleg mai bine rostul nos- recolta lirică a anilor de restrişte. Între acestea, tru în aceste zile de cumpănă pentru ţara noastră. “Zdreanţa glorioasă”, versurile descriind ceremonia de Războiul este un rău care ne-a fost impus de robia decorare a drapelului Regimentului 9 Dorobanţi fraţilor noştri din Imperiul Austro-ungar. Luptăm deci îm- Râmnicu Sărat: Ca printr-o vrajă mi-am uitat/ Durerea şi potriva tiraniei şi pentru unirea cu fraţii noştri din Ardeal, necazu’/ În clipa când am salutat, Drapelul ce-a fost luptăm pentru aşezarea noastră în hotarele fireşti ale decorat/ Eri cu „Mihai viteazu”// () Şi n-ai vrea Daciei. Credem în cauza noastră dreaptă, credem în ali- zdreanţa ta s-o schimbi/ Scump Regimente 9,/ Căci aţii noştri, credem în Dumnezeu. Peste toate însă, cre- poart’ ai nemuririi nimbi,/ Şi mândru mâine o s-o plimbi/ dem nestrămutat într-un viitor mai bun pentru poporul Prin România Nouă! (George Ranetti, „D’atunci şi d’ român şi virtuţile lui ostăşeşti. Toate suferinţele, toate acolo”, Editura literară a Casei Şcoalelor, 1921). Regi- silniciile şi toate înfrângerile de până acum se vor trans- mentul se distinsese şi la Prisaca, pe 1 august 1917, forma în bucuria victoriei. Duhul lui Ştefan cel Mare, pe condus cu energie şi bravură de locotenent colonelul ale cărui urme suntem acum, ne va aduce această bu- Dimitrie Todicescu, împreună cu căpitanul Stoica curie. (Horia Constantinescu, „Biserici din lemn din Petrescu, locotenentul Theodor Jusescu şi sublocote- eparhia Buzăului”, Vol.1, Editura Episcopiei Buzău, 187, nenţii Liviu Teodorescu şi Vasile Popescu. p. 42). Semnătura ofiţerului este întărită de cea a preo- Pe 1 august 1917, la Mărăşeşti, artileria inamică tului local, Ion Brumaru. bombardează încă de cu noapte, toată ziua până seara, În 1894-1895, când luase în antrepriză restaurantul poziţiile de la Prisaca ale truditelor Regimente 8 Buzău din gara Buzău, Caragiale, îşi vizita localul ceva mai rar, şi 9 Rîmnicu Sărat. Rupţi de explozii, îngropaţi în mai mult pentru a se întâlni cu prieteni sau cunoscuţi, tranşee, străpunşi de schije, asfixiaţi de gaze, ostaşii şi printre care se numărau profesorii Basil Iorgulescu, comandanţii lor dau enorme jertfe.() Regimentul 8 Petre Zaharescul şi căpitan Benone Anastasescu „Buzău” cu doar cele două batalioane ce le are, este îm- (Gabriel Cocora, I.L.Caragiale şi Buzăul, Biblioteca presurat din toate părţile. Încearcă să străbată cercul Judeţeană „V.Voiculescu”, 1995, p.12.). De fapt era duşman. Ce scene de marasm trebuie să aibă lupta în căpitanul Benone T. Anastasiu (n.1858), fost sublocote- care buzoienii pun ultimele lor puteri. Nu reuşesc decât nent în campania Independenţei, pensionat general, în vreo 80-90 care, mai în spate, încropesc iar o apărare 1916, prezumtiv partener de şah al scriitorului, nu ştim la podul de pe Siret (Colonel dr. V. Mocanu, „Timp al de va fi luat la cunoştinţă de premoniţiile destul de în- îndârjirilor eroice 1916-1917”, Editura Militară, 1986, p. 183). tunecate ale acestuia privind sacrificiile ce aşteaptau Prin Înaltul Decret Nr. 910 , din 18.IV. 1918, şi drapelul noua generaţie (noi am râs destul, pentru ca fiii Noştri Regimentului Buzău Nr.8 primeşte Ordinul „Mihai să aibă de ce plânge), Fiul generalului, căpitanul Toma Viteazul” clasa a III, cu următoarele argumente: Pentru B. Anastasiu (n.1 decembrie 1887, Buzău) din vitejia şi avântul cu care s-au luptat ofiţerii, subofiţerii şi - 19 - EVENIMENT

soldaţii regimentului în aprigele lupte din 1916-1918. Penteleului. Gura Teghii”, Editura „Litera”, 1979, p. 149-155). S’au distins în mod strălucit la atacul poziţiilor de pe Dintre oamenii de carte buzoieni, care fost sub arme Dealul Beldiei şi satului Bodza-Van (Transilvania), în în campania 1916- 1918 şi au reflectat această expe- care au capturat 4 ofiţeri, 550 trupă şi un bogat material rienţă în literatură memorialistică şi istorie amintim pe de războiu, precum şi în luptele din Dobrogea, din Oc- Constantin T Stoika, V. Voiculescu, medic militar şi tombrie 1916. În 1917, în noaptea de 24-25 August, Pamfil Şeicaru. batalioanele acestui eroic regiment au atacat cu furie Sublocotenentul erou Constantin T. Stoika (1892 –23 pădurea de pe malul drept al Siretului, satele Doaga şi octombrie 1916) poet, prozator, editor, a participat la Srăjescu, cucerindu-le şi provocând pierderi extraordi- luptele de Valea Oltului cu Regimentul 1 Grăniceri şi, nar de mari. De la 26 Iulie la 1 August, regimentul a re- rănit de un proiectil, s-a stins curând din viaţă. Decorat zistat cu tărie pe poziţia sud de pădurea Prisaca, post mortem cu Ordinul „Coroana României” cu spade respingând toate atacurile date de numeroasele forţe inamice şi rămânând neclintit în grozăvia bombarda- în gradul de cavaler şi Crucea comemorativă a războiu- mentului artileriei vrăjmaşe ( Colonel Eugen Ichim, „Or- lui 1915-1918, cu baretele Ardeal-Carpaţi. În urma ex- dinul militar de război ”, Editura perienţei sale de front, îi scria profesorului şi mentorului „Modelism” & „Jertfa”, 2000, p. 106). Decretul era sem- său Ovid Densuşianu: Începe a se desluşi tot mai bine nat de rege şi de ministrul de război, generalul C. că ducem o luptă de rasă; vorbele mari nu mai pot im- Herjeu. Decorarea steagului a avut loc, la 1 noiembrie presiona pe nimeni. () Niciodată Omul-fiară nu mi-a 1918, de către regele Ferdinand I, în garnizoana Iaşi. apărut mai în splendoarea lui. Unde o fi Nietzche cu Numai în bătălia decisivă de la Mărăşeşti, jertfele Regimentu- sacrul supra-Om? (Maria Georgescu, „Scrisori cu par- lui 7 Artilerie Buzău şi, mai ales, ale Regimentului 8 fum de epocă”, Editura Militară, Societatea Scriitorilor Infanterie au numărat 15 ofiţeri şi 1800 de soldaţi. Militari, 2006, p. 65). I-au fost tipărite, postum, versuri şi Regimentul 7 Artilerie, sub comanda locotenent- un jurnal denumit „Însemnări din zilele de luptă” (1921; colonelului Leon Gavriliu, participase, în toamna anu- 1977). Despre acestea criticul literar Perpessicius scria: cu lui 1916, la luptele de la Cobadin, Topraisar şi cele din jertfa vieţii lui, cu tinereţea lui spintecată de moarte () jurul Bucureştiului (Constantin Ucrain şi Cornel arată mai bine decât oricine care a fost cu adevărat gen- Paraniac, „In Memoriam. Omagiu artileriştilor români”, eraţia de sacrificiu a ultimului deceniu. Bucureşti, 1993, p. 32); la Mărăşeşti, a fost citat în Căpitanul V. Voiculescu (1884-1963), poet, prozator, Ordinul de zi nr. 10 din 20 august: Toate atacurile ina- dramaturg, publicist, a activat la Spitalul militar nr. 371 mice s-au sfârâmat de eroica rezistenţă a infanteriei noastre, susţinută fiind în cele mai bune condiţiuni de din Bârlad; acolo i-a apărut, în 1918, volumul „Din Ţara focurile distrugătoare ale artileriei noastre. Atât regi- Zimbrului”, conţinând versuri de front (premiat de Aca- mentul 7 artilerie cât şi regimentul 19 obuziere au exe- demia Română în 1920). cutat tragerile cu atâta precizie şi cu atâta măiestrie, Sublocotenentul Pamfil Şeicaru (1894-1980) istoric, încât duşmanul a fost în unele puncte absolut zdrobit şi memorialist, strălucit publicist interbelic, directorul ziaru- pus pe fugă. lui „Curentul”, a comandant un pluton de mitraliere, în În 24 iulie, generalul Eremia Grigorescu, pentru a veni Regimentul 17 Mehedinţi, luptând de la Cerna până la în ajutorul trupelor ruse, care încep să de retragă spre Cireşoaia; a fost citat de două ori prin ordin de front, dis- Ciuşlea şi Doaga, ordonă Diviziei 5 Infanterie să ocupe tins cu Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a III-a, Crucea de un aliniament de apărare între Doaga şi Moara Albă, în război 1914-1918, „Steaua României” şi o decoraţie spatele Diviziei 34 Infanterie ruse, iar artileria diviziei franceză. Cea mai importantă contribuţie a sa asupra (Brigada 5 artilerie, formată din regimentele 7 artilerie războiului de întregire naţională a fost „România în şi 19 obuziere, 13 baterii) intrervine imediat cu foc pen- Marele Război” (Editura „Eminescu”, 1994, 384 p.), cer- tru a stăvili atacul inamic, după ce mai întâi ocupă po- cetare îmbinând documentele cu experienţa personală, ziţii de tragere pe malul estic al Siretului, în raionul Satul scrisă şi tipărită în exil (Editura Minard, 1968), întrucât, Nou-Pucheni (Victor Stănculescu şi Constantin Ucrain, în toamna lui 1944, a fost condamnat, în „procesul zia- „Istoria artileriei române în date”, Editura Ştiinţifică şi riştilor” la moarte, în contumancie. Pagina finală a aces- Enciclopedică, 1988, p. 111-112). La Doaga, Divizia 5 tei istorii rezumă crezul tuturor celor care au contribuit a avut 44 de ofiţeri, şi 1770 soldaţi morţi, răniţi şi dispăruţi. prin vitejia şi spiritul de sacrificiu la înfăptuirea României Edificatoare pentru sacrificiul de sânge al buzoienilor Mari, la 1 Decembrie 1918: Ca toate naţiunile cu veche în Războiul pentru Întregire este lista eroilor din comuna tradiţie, greu încercate de-a lungul veacurilor, naţiunea de munte Gura Teghii, majoritatea mobilizaţi în Regi- română a dat dovada unei rezistenţe fără seamăn. mentele 8 Infanterie şi 7 Artilerie; au căzut doi sublo- Vremelnic încovoiată sub povara vicisitudinilor, ea s-a cotenenţi (Dumitru Furtunescu şi Gheorghe Oproescu ridicat cu mai multă îndârjire pentru a-şi afirma existenţa – ucis la Mărăşeşti), un plutonier, şase sergenţi, un ca- naţională. () România este o mare şi indestructibilă poral şi 98 de soldaţi (Gabriel Cocora, „La poalele realitate în sens ascendent. - 20 - TEATRELE DE OPERAŢII

Afganistan, tradiții și speranțe

----- Maistru militar clasa I-a Iulian Cadulencu, instructor în Detaşamentul Şcoala de Tancuri - Kabul

Din cele mai vechi timpuri, afganii au fost războinici aflaţi în căutarea sub orice chip a libertăţii. Închişi între munţii lor, izolaţi la intersecţia marilor imperii, afganii au fost obligaţi să fie tot timpul pe picior de război contra invaziilor externe. Cum invaziile greceşti, hinduşe, persane, mongole, britanice, sovietice şi americane nu ar fi fost parcă de ajuns, zona a fost dintotdeauna un teatru de operaţiuni pentru desele conflicte inter-tribale şi, mai ales, interetnice, care au devastat şi încă răvăşesc viaţa locuitorilor de aici. Acesta deoarece Afganistanul este compus dintr-un mozaic de populaţii diverse, cu obiceiuri, religii şi concepţii sociale diferite. Afganii tipici sunt consideraţi etnicii paştuni, cei mai vechi locuitori ai Afganistanului. Alături de ei tră- iesc tadjici, uzbeci, turkmeni, baluci, aimaki şi mongoli hazara. Prevalent rămâne grupul paştunilor care au fost dintotdeauna majoritari, iar astăzi numără circa 42 % din populaţia ţării. Etno-genetic, paştunii sunt o ramură a iranienilor de est, care numără azi 43 de milioane de oameni, fapt ce-i face cel mai mare grup etnic distinct din întreaga lume. Trăiesc organizaţi în 60 de triburi, împărţite la rândul lor în 400 de sub- clanuri. Fără nicio excepţie, sunt cu toţii musulmani sunniţi.1

La fel ca alte populaţii care au Întreaga viaţă a paştunilor este serve, aparent placizi, duşmanii, să apărut şi s-au dezvoltat în zone marcată de respectarea percepte- trăiască în apropierea bazelor mili- muntoase, paştunii sunt extrem de lor şi obligaţiilor de clan şi indivi- tare, să cunoască obiceiurile sol- reticenţi la orice contact cu exteri- duale cuprinse în Paştunwali - daţilor şi tehnica de luptă. orul, ţin foarte mult la conceptul de severul cod tradiţional afgan. Re- Dragostea de ţară nu este doar o onoare personală, preţuiesc loiali- gula de bază a codului de onoare trăsătură importantă a militarilor af- tatea faţă de clan, sunt pasionaţi de afgan este ospitalitatea, pe locul gani, este o obligaţie esenţială de arme, pe care le ţin tot timpul asu- secund fiind răzbunarea. Ambele la care nu se dezice niciun bărbat pra lor, fiind oricând gata să rezolve concepte sunt obligaţii sociale de la afgan, nici măcar marele cutezător disputele prin luptă. Luptele inter- care nu se va dezice niciun paştun. cuceritor Alexandru Macedon nu a tribale şi cultul răzbunării ridicat la Nicio insultă, nicio jignire, nicio ne- reuşit să-i supună cu totul pe durii rang de artă întregesc tabloul unei dreptate nu scapă nerăzbunată. strămoşi ai afganilor de astăzi. ţări în care invadatorii nu au reuşit Afganii nu s-au luptat deschis ni- Misiunea Detaşamentului NTMA nici măcar să unifice provinciile ciodată, ci în cel mai clasic stil Şcoala de Tancuri Kabul, rotaţia 4, afgane într-un singur stat. oriental, s-au mulţumit să-şi ob- este de planificare, organizare şi

- 21 - TEATRELE DE OPERAŢII

participarea, în diverse forme, la Calitatea instruirii a demonstrat operaţionalizare a armatei afgane. desfăşurarea instruirii militarilor din determinarea, energia şi pricepe- Cei doi generali au subliniat pro- cadrul structurilor de blindate ale rea la întregul proces de instruire a fesionalismul şi determinarea mili- unităţilor Armatei Naţionale Afgane, militarilor Armatei Naţionale tarilor români în îndeplinirea în centrele şi poligoanele de in- Afgane, lucru apreciat de generalul misiunilor, mulţumindu-le acestora struire din Kabul. de brigadă Richard DENNIS - pentru întreaga activitate desfăşu- Detaşamentul NTMA Şcoala de DCOM A şi generalul maior James rată în teatrul de operaţii Afganis- Tancuri Kabul, rotaţia 4, a desfăşu- FERRON – NTMA - DCG.OPS în tan. rat activităţi pentru instruirea subu- timpul unui exerciţiu de conducere, Militarii Detaşamentului Şcoala nităţilor de tancuri din cadrul executat în cadru tactic, la care au de Tancuri Kabul, instruiesc milita- Brigăzii 3 ANA, precum şi a participat militarii afgani din cadrul rii afgani cu tehnica avută la dispo- Batalioanelor de blindate tip MSF batalionului de tancuri, alături de in- ziţie, cu sala ce curs care a fost din cadrul ARMOR BRANCH structorii români. dotată prin grija instructorilor ante- SCHOOL, îndeplinindu-şi cu suc- Partenerii de coaliţie participanţi riori, care şi-au înmânat din serie în ces sarcinile încredinţate, insistând la activitate au apreciat activitatea serie la fel ca sportivi care practică zi de zi pe factorul calitate în înde- detaşamentului prin participarea ştafeta, tot ceea ce au învăţat, ex- plinirea misiunilor. activă la procesul de constituire şi perimentat, câştigat şi format de-a - 22 - TEATRELE DE OPERAŢII

lungul celor şase luni de misiune. desfăşoare activităţile zilnice, dato- văţământ, ca animator şi evaluator Conform dictonului omul sfinţeşte rită cunoştinţelor temeinice, trece- al procesului respectiv, certificând locul şi instructorii români au lăsat rii peste barierele de comunicare totodată obligaţiile ce decurg pen- fiecare câte ceva, după posibilităţi, folosind un registru complet de me- tru el din aceasta, expunerea siste- plecând de la resurse materiale şi tode îndelung exersate, dublate de matică, conversaţia, lucrul cu terminând cu obiceiurile militarilor calităţi pedagogice, de răbdare şi manualul şi alte cărţi, demonstraţia afgani, războiul din Afganistan do- mult tact, îndeosebi prin puterea didactică, lucrările practice, exerci- vedind tuturor analiştilor politici şi exemplului personal. ţiul, pentru că, este foarte cunos- experţilor militari că tehnologia, ori- Fiecare zi de instrucţie pentru cută speculaţia militarului afgan, cât ar fi ea de avansată, nu supli- militarii români începe cu o zi aceea că nu poţi să te prezinţi în neşte factorul uman. înainte, atunci când, fiecare in- faţa acestuia nepregătit, de aici si Analfabetismul unora dintre re- structor pregăteşte tema pentru a faptul că respectul trebuie câştigat cruţi şi lipsa de pregătire îngreu- doua zi, temă care include pe lângă prin respect. nează activitatea instructorilor o prezentare detaliată şi o abor- După ce barierele de comunicare români, dar acest lucru nu i-a îm- dare prin care instructorul român au fost depăşite şi cu ajutorul taji- piedicat, pe militarii Detaşamentu- trebuie perceput de militarul afgan manului (interpretului), instructorii lui Şcoala de Tancuri Kabul, să-şi ca purtător al conţinuturilor de în- români au urmărit dezvoltarea inte- - 23 - TEATRELE DE OPERAŢII

reselor militarilor afgani folosind aceasta, foarte mult depinde de tate şi la efortul de reconstrucţie a elemente originale: în locul învăţă- abilitatea instructorilor de a men- ţării, oferind asistenţă pentru antre- rii din manual le propunem militari- ţine interesul cursanţilor, de a le narea trupelor militare afgane, de- lor afgani lucrul independent, lucru dezvolta percepţia că ceea ce în- monstrând astfel prin misiunile care a ajutat procesul consolidării vaţă este folositor pentru mai de- îndeplinite, că suntem în măsură cunoştinţelor, formării priceperilor, parte, în mod constant, instructorul să ne ridicăm la nivelul aliaţilor. aptitudinilor etc. român asigură un feedback pozitiv Pe lângă sarcinile încredinţate, Priceperea instructorilor români pentru că în acest fel va creşte în- militarii românii, sprijină, antre- exprimată prin capacitatea de a crederea militarilor afgani că s-au nează şi consiliază personalul de aplica cunoştinţele în mod con- descurcat cum trebuie şi că pot să stat major şi instructorii Şcolii de ştient, activ, participativ, corect, în facă un lucru destul de bine. subofiţeri ANA, facilitează instrui- condiţii schimbate faţă de metodele Nu trebuie neglijat faptul că in- rea de bază (alfabetizarea) conco- practicate în ţară, au reuşit să con- structorii români i-au câştigat pe mitent cu instruirea de specialitate. ducă militarii afgani pe calea cu- militarii afgani şi prin învăţarea unor noaşterii, trecând de la o etapă la cuvinte cheie în limba afgană, lucru ------alta. care duce uneori şi la protejarea 1http://www.descopera.ro/cultura/490 Există militari în rândul afganilor vieţii, câştigarea încrederii. 4870-afganistan-tinutul-unde-se- care sunt entuziasmaţi atunci când Caracterul durabil al misiunii impiedica-imperiile învaţă o lecţie nouă, dar marea lor noastre depinde în mare măsură şi majoritate aşteaptă de la instructo- de succesul avut de seriile ante- rii români să îi inspire, să îi pro- rioare de aceea ne vedem obligaţi voace şi să îi stimuleze, pentru să continuăm cu aceeaşi seriozi-

- 24 - ISTORIE, CULTURĂ

IN MEMORIAM FLORIN CONSTANTINIU Un Uomo universale

Pătruns de tradiţia Şcolii Superioare de Război, unde N. Iorga era invitat să conferenţieze sau să ţină cursuri de istorie militară, l-am rugat pe academicia- nul Florin Constantiniu să deschidă cursul de istorie militară a românilor, pe care îl predau la Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu. A acceptat cu mare plăcere, entuziasmat, şi a fost pre- zent în instituţia militară de învăţământ superior din cetatea de pe Cibin, la deschiderea anului universitar, în mai multe rânduri. Îmi mărturisea, de fiecare dată, că şansa de a le vorbi viitorilor ofiţeri despre rostul cunoaşterii istoriei militare îl revigora. Florin Constantiniu era la curent cu cele mai recente apariţii din istoriografia militară occidentală, descope- rind cu bucurie gânditorii militari contemporani care propuneau interpretări şi concepte noi. Întotdeauna mi-l voi aminti citind. Pentru mine, Florin Constantiniu este însăşi întruchiparea Lecturii. Despre care obiş- nuia să spună, scuzându-se cumva pentru lungile cea- suri în care se lăsa cufundat în paginile unei cărţi pe care o devora sau ale revistelor pe care şi le achizi- ţiona conştiincios la intervalele de apariţie anunţate, că este, astfel, prizonierul „lenei” intelectualului. Voluptatea descoperirii era de nestăvilit. Ţinea să împărtăşească, generos, noile informaţii şi interpretări. Am „citit”, astfel, alături de Florin Constantiniu, sute de cărţi. Le-am discutat, multe din ele, în detaliu, mai ales după ce mă prevenea că trebuie să le parcurg eu însumi pentru că sunt esenţiale pentru profesia pe care mi-am ales-o. L-am ascultat de cele mai multe ori. Şi a avut dreptate. Pe unele mi le împrumuta, rii înguste. Ni s-a inculcat acest principiu. Şi poate că, semn al unei afecţiuni cu totul speciale, fiindcă Florin într-o anumită măsură, ne este de folos într-o vreme în Constantiniu avea, în relaţie cu volumele la care ţinea, care explozia informaţională ne sileşte la aprofundări o atitudine protectoare împinsă la extrem. Cel căruia îi limitate. Dar mă gândesc mereu la enciclopedistul împrumuta o carte era, în mod sigur, bine înstăpânit Florin Constantiniu de care îmi este atât de dor, şi îmi în sufletul său. spun, opintindu-mă în procesul Cunoaşterii, că el ar fi Academicianul şi istoricul Florin Constantiniu se ştiut să mă lămurească în acele probleme în care numără printre ultimii enciclopedişti şi polihistori insistenţele mele nu sunt însoţite de rezultate accep- autentici de la noi. Un adevărat Uomo universale, a tabile. Şi mi-ar fi ghidat paşii Cunoaşterii, succint, com- cărui cultură istorică era cu totul impresionantă. Uşu- prehensiv, în explicaţii care mi-ar fi rămas în minte rinţa cu care aborda teme ale istoriei universale şi ro- pentru totdeauna. mâneşti, în perioade care se întindeau din zorii evului mediu până în zilele noastre, m-a fascinat întot- Locotenent colonel Florin Șperlea deauna. Fiindcă generaţia mea este una a specializă- - 25 - ISTORIE, CULTURĂ

Rakovski şi problema Basarabiei la începutul anilor ’20

------Academician Florin Constantiniu

Unirea Basarabiei cu România, votată de Sfatul Ţării România, este, cu desăvârşire, neîntemeiată”6. de la Chişină (27 martie/9 aprilie 1918), a deschis o nouă Şeful diplomaţiei române credea că „nici Rusia de azi, fază în litigiul teritorial ruso-român, generat de anexarea nici Rusia de mâine nu au nici un drept să se amestece teritoriului dintre Prut şi Nistru de către Rusia, în urma în chestiunea unirii Basarabiei cu România”7; pentru el, păcii de la Bucureşti (1812). Guvernul sovietic (Consiliul tratatul din 28 octombrie 1920 avea o valoare superioară: Comisarilor Poporului) a refuzat să recunoască decizia „Această unire a fost recunoscută de Marile Puteri, aşa de unire de la Chişinău. Cu puţin timp înainte, el deci- că atunci când un nou guvern rusesc, recunoscut de sese arestarea ministrului României la Petrograd, rupe- Marile Puteri, ar voi să ridice chestiunea, el se va găsi în rea relaţiilor diplomatice cu România şi consfiscarea drept în faţa unui act deplin al dreptului internaţional”8. tezaurului, evacuat în Rusia, în anii 1916-19171. Explicabil până la un punct, în contextul anului 1921, În anii 1917-1918, bolşevicii au încercat să instaureze raţionamentul lui Take Ionescu apare ca profund eronat, în Basarabia Puterea Sovietică2 apoi, prin acţiuni militare în lumina aşa-numitei reguli a epilogului (istoricul ştie cum şi printr-o ofensivă desfăşurată în comun cu Republica s-au desfăşurat, ulterior, evenimentele). România a ratat Sovietică (a Sfaturilor Ungară) să comunizeze România3. şansa istorică de a avea recunoscută, de către guvernul Toate aceste acţiuni au eşuat. Slăbită de efortul făcut sovietic – fie şi în schimbul tezaurului –, apartenenţa pentru a obţine victoria în războiul civil, angajată, apoi, Basarabiei. E puţin probabil că, mai târziu, URSS ar fi într-un conflict militar cu Polonia (1920-1921), prin care respectat înţelegerea convenită în 1921, dar, pentru încerca să răspândească revoluţia în Europa (prin Polo- România, o astfel de recunoaştere, mai exact, o astfel de nia spre Germania), Rusia Sovietică a adoptat o atitudine ofertă, a fost un moment istoric; el nu s-a mai repetat ni- mai conciliantă faţă de România. Obiectivul principal ur- ciodată. mărit de diplomaţia sovietică era de a separa România În politica Moscovei faţă de România se manifestau de Polonia, de a împiedica o acţiune militară a celor două atunci două orientări fundamental diferite: ţări împotriva Rusiei Sovietice şi de a bloca o alianţă ro- a) o poziţie intransigentă, refuzând recunoaşterea uni- mâno-polonă. rii Basarabiei cu România şi restituirea tezaurului şi mer- Între timp, poziţia României în problema Basarabiei se gând până la luarea în consideraţie a folosirii forţei pentru consolidase prin tratatul din 28 octombrie 1920, în urma ocuparea provinciei pruto-nistrene; căruia Franţa, Marea Britanie, Italia şi Japonia recunoş- b) o poziţie conciliantă, dispusă la recunoaşterea apar- teau unirea4. La 3 martie 1921, se încheiase Convenţia tenenţei Basarabiei la România, în schimbul renunţării, de alianţă româno-polonă, dublată de o convenţie mili- de către România, la tezaur, reluarea relaţiilor diploma- tară. Rusia Sovietică îşi dădea seama că este în propriul tice şi comerciale, neparticiparea României la alianţe îm- interes să se arate dispusă la dialog cu partea română. potriva URSS9. Vârful concesiilor sovietice s-a înregistrat în discuţiile Printre partizanii cei mai fermi ai Basarabiei Sovietice dintre reprezentantul român, Gheorghe Filality, şi cel so- s-a aflat şi Christian Rakovski. Bulgar de obârşie, dar vietic, Lev Karahan, începute la 22 septembrie 1921, la român prin cetăţenie, el a devenit unul din fruntaşii Varşovia. Într-o discuţie între cei doi diplomaţi (la care Partidului Social-Democrat din România, înainte de pri- participa şi interpretul sovietic), Karahan a formulat o pro- mul război mondial10. Un internaţionalist în deplinul înţe- punere, rezumată astfel de Filality: „Dacă am priceput les al cuvântului, el s-a refugiat în Rusia după ce fusese bine, ne propuneţi o târguială. Doriţi să faceţi din eliberat din detenţia de la Iaşi de o mulţime de manifes- Basarabia o monedă de schimb, să renunţaţi la dânsa, tanţi, în majoritate soldaţi ruşi, cu prilejul mitingului de la dar să scăpaţi şi de darea socotelilor (restituirea tezau- 1 mai 1917. În strânse relaţii cu Lenin şi, mai ales, cu rului – n. n.). «Da, aşa este», a spus Karahan”5. Troţki, el a devenit, în 1919, preşedintele Consiliului Co- Oferta sovietică a fost respinsă de ministrul de Externe misarilor Poporului şi comisar pentru Afacerile Străine al al României, Take Ionescu, care i-a telegrafiat lui Filality: Ucrainei Sovietice. În 1919, Rakovski a fost unul din pro- „Pretenţia lui Karahan – şi acest lucru te rog să-l spui în motorii planului de sovietizare a României, printr-o ac- şase ochi (subl. în text) în chipul cel mai categoric –, că ţiune comună ruso-ucraineană-ungară. Intrat în conflict statul român ar avea vreun interes ca să capete de la gu- cu Stalin, aflat în luptă cu Troţki pentru succesiunea lui vernul bolşevic recunoaşterea unirii Basarabiei cu Lenin, Rakovski a fost trimis într-un exil aurit, în 1923, în

- 26 - ISTORIE, CULTURĂ

calitate de reprezentant plenipotenţiar (polpred)11 la Sub presiunea ameninţărilor, generalul Alexandru Londra. Pentru a îndulci pilula, a fost numit şi unul din Averescu, devenit prim-ministru şi ministru ad-interim al locţiitorii comisarului poporului pentru Afacerile Străine, Afacerilor Străine, a semnat controversatul acord, din 20- G.V. Cicerin. 24 februarie/5-9 martie 1918, cu Rakovski şi alţi repre- Corespondenţa lui Rakovski cu M.M. Litvinov, şi el loc- zentanţi sovietici17. Lăsând, aici, la o parte, interpretările ţiitor al lui Cicerin, este deosebit de instructivă pentru cu- şi justificările date de partea română (Averescu, în primul noaşterea vederilor sovietice în problema Basarabiei, la rând18), rămâne convingerea lui Rakovski (preluată de începutul anilor ’20. Scrisorile publicate în Federaţia partea sovietică, până la destrămarea URSS şi împărtă- Rusă de cercetătorii Oleg Ken şi Aleksandr Rupasov, şită şi astăzi de istoricii ruşi) că Averescu se angajase să aparţin intervalului 29 decembrie 1923-11 februarie evacueze, în decurs de două luni, Basarabia19. Invazia 192412. forţelor Puterilor Centrale şi fuga bolşevicilor din Odessa Nu vom prezenta aici conţinutul acestei valoroase co- au spulberat toate speranţele lor, născute din Acordul respondenţe, pe care o discutăm în altă parte13. În cu- Averescu-Rakovski. prinsul prezentului articol, ne vom referi la informaţiile de La începutul anului 1921, arată Rakovski, după înche- ordin istoric, privind poziţia lui Lenin şi a altor lideri bol- ierea războiului sovieto-polonez (eşecul este trecut sub şevici faţă de Basarabia. Din acest punct de vedere, scri- tăcere de Rakovski) şi înfrângerea forţelor alb-gardiste soarea lui Rakovski către Litvinov, din 11 februarie 1924, ale generalului Wranghel, Puterea Sovietică a fost con- este cea mai valoroasă. fruntată cu o situaţie dificilă: ce destinaţie să dea celor Prima informaţie se referă la poziţia lui Lenin în men- cinci milioane de militari, înrolaţi în Armata Roşie, din care ţionata problemă. Rakovski relatează că, aflat în biroul o treime se aflau în Ucraina? „Atunci – scrie Rakovski – lui Lenin, la Kremlin, în ajunul convocării Adunării la unii tovarăşi ucraineni, în special, la tovarăşul Frunze, Constituante (evenimentul avea să aibă loc la 5/18 ia- a apărut ideea de a folosi armata noastră, a cărei stare nuarie 1918), liderul sovietic şi Rakovski au fost de acord de spirit, după înfrângerea lui Wranghel, devenise com- că „Basarabia, dacă îşi exprimă dorinţa, poate, desigur, bativă, pentru a elibera Basarabia. Acest gând îl sedu- să se alipească viitoarei Republici Sovietice Socialiste cea foarte mult pe Ilici. El m-a chemat şi s-a sfătuit cu Române şi, fiind Puterea Sovietică în România, atunci, mine cum trebuie procedat. I-am exprimat deschis teme- desigur, rezolvarea acestei probleme nu ar mai prezenta rea că ocuparea Basarabiei ne va antrena în război cu nici un fel de dificultăţi”14. România şi că resursele noastre interne nu permiteau să Potrivit mărturiei lui Pantelimon Halippa, care s-a întâl- susţinem un nou război. Nu ştiu dacă din cauza acestor nit cu Lenin în vara anului 1917, aşadar, înainte de a lua considerente sau a altora, dar Ilici nu a stăruit în această puterea, liderul sovietic le-ar fi spus (Halippa era însoţit idee”20. de Grigore Sinicliu şi de bulgarul Ciumacencu), referitor Intenţiile lui Mihail V. Frunze (Frunză) sunt de înţeles, la destinul Basarabiei, următoarele: „Mergeţi acasă şi dacă se ţine seama că el era fiul unui felcer moldovean procedaţi aşa cum vă dictează interesul şi momentul po- din fostul judeţ Tiraspol. Ajuns unul din conducătorii litic potrivit, dar faceţi totul prin Sfatul Ţării al vostru”. Armatei Roşii, el a deţinut, în anii 1921-1924, funcţia de Lenin i-a sfătuit chiar să se adreseze României în pro- comandant al forţelor armate din Ucraina şi Crimeea, blema cadrelor didactice şi a manualelor şcolare15. pentru ca, în 1925, să devină comisar al poporului pen- Lenin, înainte de luarea puterii, şi Lenin, de după lua- tru Armată şi Flotă şi membru supleant al Partidului rea puterii, erau, cel puţin în problema Basarabiei, două Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice21. În spiritul ulti- personalităţi diferite. Răspunsul dat lui Pantelimon Ha- mului segment al biografiei sale, când el se aflase tot tim- lippa nu arată decât că, la acea dată, viitorul fondator al pul în mijlocul trupelor, M.V. Frunze vedea într-o acţiune statului sovietic nu se opunea, în principiu, unirii Basara- de forţă în Basarabia soluţia ideală a problemei. biei cu România, dacă ea era hotărâtă de Sfatul Ţării. Să Nu aceeaşi era însă şi percepţia factorilor de decizie nu se uite că Lenin era de acord cu principiul autodeter- de la Moscova. Convinsă că închiderea dosarului basa- minării popoarelor până la despărţirea de statul în care rabean era în interesul Rusiei Sovietice, conducerea so- trăiau. Aceasta era perspectiva bolşevicilor în problema vietică a făcut oferta menţionată mai sus în conversaţiile naţională. În acelaşi timp, din perspectiva luptei de clasă, Filality-Karahan: Basarabia în schimbul tezaurului. În scri- ei doreau ca, în statele nou apărute prin exercitarea drep- soarea către Litvinov, din 11 februarie 1924, Rakovski co- tului la autodeterminare, puterea să aparţină comuniştilor, mentează foarte sever propunerea lui Karahan: „Vă este regimul politic fiind unul de tip sovietic. cunoscut, de asemenea, că, de această imensă greşeală În 1918-1919, Rakovski credea că este posibilă comu- politică (oferta sovietică – n. n.) ne-a salvat aroganţa nizarea României într-un timp foarte scurt. prostească a lui Take Ionescu, care, executând voinţa gu- Împuternicit de guvernul sovietic să combată „contra- vernului francez, a ordonat lui Filality să refuze categoric revoluţia” în România, el a instituit, la Odessa, un regim a purta orice fel de negociere referitoare la Basarabia”22. de teroare împotriva refugiaţilor români, mai ales a par- Rakovski continuă relatarea cu reacţia sa şi a liderilor lamentarilor, pe care i-a luat ostateci, storcându-i de bani sovietici ucraineni faţă de directivele date lui Karahan: şi ameninţând să-i execute dacă nu-i vor fi satisfăcute „Împotriva acestei politici, noi înşine ne-am opus din cererile16. Ucraina în chipul cel mai hotărât, iar eu, din însărcinarea

- 27 - ISTORIE, CULTURĂ

Biroului Politic Ucrainean (este vorba despre Biroul României în Rusia), p. 17 (Hotărârea guvernului sovietic privind Politic al Partidului Comunist din Ucraina – n. n.) am re- ruperea relaţiilor cu România şi confiscarea tezaurului). 2 dactat un memorandum către Biroul Politic al CC al PC(b) Anton Moraru, Istoria românilor. Basarabia şi Transnistria 1812- 1992, Chişinău, Tipografia Editurii Universul, 1995, p. 167 şi urm. din întreaga Rusie. Aceasta se întâmpla în vara lui 1921. 3 Mihail Meltiuhov, Osvoboditelnîi pohod Stalina. Bessarbaskii Ulterior, când am vorbit cu diverşi membri ai Biroului vopros v sovetskih-rumînskih otnoşeniiah, 1917-1940 gg., Moscova, Politic, ei erau deja de acord că, într-adevăr, este inad- Ed. Iauza-Eksmo, 2006, p. 73 şi urm. misibil să se reducă problema Basarabiei la o chestiune 4 Japonia nu a ratificat tratatul pentru a nu-şi compromite intere- de cumpărare şi de vânzare şi că o astfel de politică sele economice cu URSS. Guvernul RSFS Ruse şi al RSS 23 Ucrainene au declarat că „nu se consideră în nici un fel legate de poate să submineze autoritatea noastră politică” . tratatul încheiat”, RSS, vol. I, p. 89. Scrisorile lui Rakovski sunt lungi pledoarii pentru o po- 5 Ibidem, p. 141. ziţie intransigentă a Moscovei în problema Basarabiei. 6 Ibidem, p. 155. Aceste texte cuprind argumentele sale, izvorâte nu numai 7 Ibidem. 8 din perspectiva relaţiilor bilaterale, ci şi a impactului aces- Ibidem, p. 156. 9 Vezi studiul introductiv a lui Oleg Ken şi Alekandr Rupasov la tei probleme pe plan internaţional şi, în special, în lumea corespondenţa Rakovski-Litvinov, „Nam necego toropitsia vînimati balcanică, pe care el o cunoştea foarte bine. iz rumînskoi noghi bessarbaskuiu zanozu”, „Istocinik”, 2000, nr. 1 Din toate aceste texte, răzbate ura puternică a lui (citat, mai departe, „Istocinik”, l. c.), p. 46-47. Rakovski faţă de „România boierilor”, acoperită de 10 Pentru biografia lui Rakovski, vezi Francis Comte, Christian invectivele şi atacurile sale. Poziţia lui Rakovski poate fi Rakovski (1873-1941). Essai de biographie politique, vol I-II, Lille- rezumată prin formula întâlnită în scrisoarea din 29 Paris, 1975; Pierre Broué, Rakovski ou la révolution dans tous les pays, Paris, Fayard, 1996; V.Ia. Grosul, H.G. Rakovski – revoluţio- decembrie 1923: „Nu trebuie să ne grăbim, în nici un fel, ner, diplomat, publiţist, „Novaia i noveişaia istoriia”, 1988, nr. 6, p. să scoatem spinul basarabean din piciorul României”24. 151-175. Aşa cum s-a văzut, în problema basarabeană, la vâr- 11 Polnomocinîi predstaviteli (polpred) – rang diplomatic, echiva- ful conducerii sovietice se produsese o deplasare de la lent celui de ambasador, deţinut de toţi diplomaţii sovietici care îşi conciliere la intransigenţă. Această orientare găsea un desfăşurau activitatea peste hotare; a existat în diplomaţia sovie- tică până în 1941. puternic sprijin şi stimulent din partea unor comunişti mol- 12 „Istocinik”, l. c., p. 48-61. doveni/basarabeni, partizani ai creării unei Republici 13 Am întocmit o lucrare despre rolul lui Rakovski în relaţiile ro- Autonome Moldoveneşti pe teritoriul Ucrainei. Alături de mâno-sovietice (prima parte) şi critica făcută de el degenerării biro- M.V. Frunze, devenit personalitatea cea mai importantă a cratice a socialismului (partea a II-a), pe care sperăm să o publicăm Armatei Roşii, se afla Grigore I. Kotovski, comandantul cât mai curând. 14 „Istocinik”, l. c., p. 58. Corpului 2 Cavalerie, considerat unul din eroii Războiu- 15 Ion Constantin, Pantelimon Halippa. Neînfricat pentru 25 lui civil . În memoriul redactat de un grup, condus de Basarabia, Bucureşti, Ed. Biblioteca Bucureştilor, 2009, p. 27. Grigore Kotovski, şi aprobat de Frunze, prin care se 16 Vezi mărturiile lui Gr. Procopiu, Parlamentul în pribegie, 1916- cerea crearea amintitei formaţiuni statal-teritoriale, se 1918. Amintiri, note şi impresii, [ed. a II-a], Bucureşti, Ed. Universi- scria: „Republica Moldovenească ar putea juca acelaşi taria, 1992; Henri Stahl, Cu Parlamentul în URSS, ed. a II-a, rol, de factor politico-propagandistic (faţă de România – Bucureşti, Ed. Dominor, 2003. 17 RRS, vol. I, p. 26-27. n. n.), pe care îl joacă Republica Bielorusă faţă de 18 Vezi, de pildă, Petru Otu, Mareşalul Alexandru Averescu, mili- Polonia şi cea Karelă faţă de Finlanda. Unirea teritoriilor tarul, omul politic, legenda, Bucureşti, Ed. Militară, 2005, p. 212 şi de ambele părţi ale Nistrului (reanexarea Basarabiei – urm.; Frederic Nanu, Politica externă a României, 1918-1933, Iaşi, n. n.) ar servi drept cuţit strategic al URSS faţă de Balcani Institutul European, 1993, p. 108-109. 19 (prin Dobrogea) şi faţă de Europa Centrală (prin „Istocinik”, l. c., p. 58. 20 Ibidem. Bucovina şi Galiţia), pe care URSS le-ar putea folosi 21 Enciclopedia Sovietică Moldovenească, vol. VII, Chişinău, 26 drept cap de pod în scopuri militare şi politice” . 1977, p. 181-182; de reţinut că, aflat în Rusia Sovietică, în 1920, li- În ajunul discuţiilor româno-sovietice de la Viena derul socialist Ioan Flueraş nota că ofensiva împotriva lui Wranghel (27 martie-2 aprilie 1924), Biroul Politic al Partidului „era condusă de moldoveanul român din Basarabia, Frunză, co- Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice a fixat ca linie de mandantul armatelor ucrainene”, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Ideologie şi structuri comuniste în România, vol. III, urmat delegaţiei sovietice principiul: în nici un caz 1 ianuarie 1920-3 februarie 1921, ed. Florian Tănăsescu ş. a., 27 Basarabia nu poate fi cedată României” . Rakovski Bucureşti, INST, 2001, p. 184. putea să fie satisfăcut. 22 „Istocinik”, l. c., p. 58. 23 Ibidem. Publicat în „Studii şi articole de istorie”, an LXXIX, 24 Ibidem, p. 52. 25 2012, p. 52-57 (revista Societăţii de Ştiinţe Istorice din Enciclopedia Sovietică Moldovenească, vol. III, Chişinău, 1972, p. 465 România) 26 Gheorghe Negru, Politica etno-lingvistică în RSS Moldovenească, Chişinău, Ed. Prut Internaţional, 2000, p. 14. NOTE: 27 „Istocinik”, l. c., p. 49. Pentru campania împotriva României, 1 Ministerul Afacerilor Externe al României, Ministerul Afacerilor susţinută de basarabenii aflaţi în URSS, în acea perioadă, vezi Externe al Federaţiei Ruse, Relaţiile româno-sovietice. Documente, Octavian Tâcu, Problema Basarabiei în relaţiile sovieto-române, în vol. I, 1917-1934 (citat, mai departe, RRS, vol. I), Bucureşti, Ed. perioada interbelică, 1919-1939, Chişinău, Ed. Prut Internţional, Enciclopedică, 1999, p. 10-13 (Comunicatul guvernului sovietic, din 2004, p. 88-90. 1/14 ianuarie 1918, privind protestul corpului diplomatic de la Petrograd împotriva arestării lui Constantin I. Diamandy, ministrul

- 28 - ISTORIE, CULTURĂ

Alexandru Averescu și bătălia de la Mărăști

------Colonel (r.) prof. univ. dr. Petre Otu, Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară

Bătălia de la Mărăşti este cea mai strălucitoare Cricov-Ialomiţa. Principalul neajuns al planului schiţat izbândă ofensivă a Armatei Române în Primul Război de Constantin Prezan era manevra divergentă, ceea Mondial, căruia Alexandru Averescu îi datorează bas- ce ducea la împrăştierea forţelor şi, fapt grav, după tonul de mareşal şi mare parte din gloria ulterioară opinia lui Averescu, la descoperirea flancurilor celor care l-au transformat în Mesia românilor, trimis de două armate. Ideea lui Prezan că va acoperi acest in- Dumnezeu să-i izbăvească de toate păcatele şi să le terval cu mase de cavalerie l-a indispus, deoarece era arate drumul fericirii pământeşti. Prin urmare, victoria greu să-i spulberi pe nemţi cu unităţi de cavalerie. obţinută nu poate fi disociată de comandantul care a Aprecierile lui Averescu la adresa lui Constantin planificat şi condus întreaga operaţie, binomul Prezan sunt, din nou, caustice: „Nici până azi nu a pri- Averescu-Mărăşti fiind indestructibil. ceput caracterul războiului actual şi nu a parvenit Pe marginea acestui binom voi face unele conside- să-şi dea seama de adevărata valoare a duşmanului raţii care au în vedere nu atât desfăşurarea bătăliei în ce avem în faţă“. sine, altminteri foarte cunoscută în istoriografie, cât ra- La 30 mai/12 iunie 1917 s-a desfăşurat, la Iaşi, con- porturile din interiorul înaltului comandament româ- siliul de război în vederea viitoarei ofensive. Au luat nesc înaintea, în timpul şi după confruntare. parte regele Ferdinand, prinţul Carol, generalii Prima problemă asupra căreia ne referim este locul Şcerbacev, Golovin, Prezan, Christescu şi Averescu. şi rolul bătăliei de la Mărăşti în ansamblul con- Generalul Averescu şi-a menţinut ideile anterioare, fruntărilor de pe Frontul Românesc din vara anului propunând ca lovitura principală să fie dată la joncţiu- 1917. Stabilirea Planului de operaţii pentru vara anu- nea dintre cele două fronturi ale inamicului, respectiv lui 1917 a fost obiectul multor discuţii între autorităţile în zona Oituz, pentru a disloca flancul stâng al adver- române şi cele ruse, precum şi în interiorul corpului de sarului spre Târgu Secuiesc şi cel drept spre Râmnicu comandă al armatei. Sărat. Lovitura principală trebuia dată de Armata a 2-a La 15/28 martie 1917, regele Ferdinand a avut o pe direcţia Râmnicu Sărat. Apreciez că şi planul pro- lungă discuţie cu generalii Alexandru Averescu şi pus de Alexandru Averescu avea lacunele sale. Era Constantin Prezan pe tema viitoarei ofensive de vară a trupelor române şi ruse. Generalul Prezan a propus crearea unei noi armate, Armata 1, care, împreună cu Armata 6 rusă, urma să dea lovitura principală în sec- torul Nămoloasa. Ulterior, Armata 1 urma să convear- gă spre Râmnicu-Sărat, iar Armata a 6-a rusă spre Brăila. Cât priveşte Armata a 2-a, ea urma să pătrundă în Transilvania, prin trecătoarea Oituz, obiectivul fiind Braşovul. În mod aproape firesc, ţinând seama de rolul secundar oferit Armatei 2, Alexandru Averescu nu a fost de acord cu interlocutorul său, având o viziune proprie. După opinia sa, rolul principal trebuia să revină Armatei a 2-a care, întărită cu două divizii, trebuia să înainteze spre Putna-Focşani-Râmnicu-Sărat, împin- gându-l pe inamic în câmpie. Concomitent cu această lovitură principală, ar fi declanşat ofensiva şi Armata 1, ceea ce l-ar fi determinat pe inamic să-şi replieze fron- tul spre Râmnicu - Sărat sau chiar Buzău. S-ar fi ajuns, astfel, la deplasarea frontului pe aliniamentul

- 29 - ISTORIE, CULTURĂ

vorba, în realitate, de două acţiuni distincte pe teatre teze pe direcţia generală Râmnicu Sărat şi să cadă în diferite – în Transilvania şi în Câmpia Munteană. Cele spatele Armatei 9 germane. Misiunea trebuia îndepli- două grupări de forţe erau despărţite de bariera nită în cooperare cu Armata 4 rusă, care cu forţele de Carpaţilor, ceea ce ar fi reprezentat un obstacol serios la flancul drept, urma să atace din fâşia Răcoasa (ex- pentru manevra forţelor de pe o direcţie pe alta. clusiv) - Ireşti (inclusiv) pe direcţia dealul Momâia, ata- În cele din urmă, ideile generalului Prezan, sprijinit cul urmând să se canalizeze spre Putna, de unde apoi de Înaltul comandament rus, au avut câştig de cauză. trebuia să se atingă aliniamentul râului Milcov. Planul de operaţii avea drept obiectiv nimicirea inami- Armata 2 dezvolta ofensiva în sectorul Mărăşti, sco- cului din regiunea Focşani, pentru a nu permite ace- pul fiind atragerea forţelor inamice şi uşurarea pe a- stuia să transfere forţe pe alte fronturi. În acelaşi timp, ceastă cale a acţiunii forţelor de pe direcţia principală. se dorea şi o revanşă faţă de înfrângerea gravă sufe- Acţiunea ei trebuia să preceadă pe cea a grupării rită în toamna anului 1916. Lovitura principală trebuia principale. dată de către Armata 1 română, comandată de gene- Odată definitivat Planul de campanie, comandantul ralul Constantin Cristescu. Aceasta trebuia să rupă Armatei 2, generalul Alexandru Averescu a trecut la frontul în sectorul Podul Huroia-Olăneasca, să inain- pregătirea morală şi materială a viitoarei ofensive. Au

- 30 - ISTORIE, CULTURĂ

fost executate recunoaşterile, s-au construit noi dru- Cu meticulozitatea cunoscută, generalul Averescu a muri de acces, s-au făcut aprovizionările, s-a intensi- organizat minuţios pregătirea bătăliei, fiecare mare ficat instrucţia unităţilor etc. unitate şi unitate cunoscând bine misiunile. Cu toate În ziua de 20 iunie/3 iulie 1917, Alexandru Averescu acestea, Averescu este autorul unui gest greu de ex- a semnat „Ordinul de operaţie nr. 1638” care conţinea plicat pentru un comandant de valoarea sa. În preziua toate detaliile privind viitoarea bătălie. Misiunea în- bătăliei a trimis Marelui Cartier General o scrisoare în credinţată Armatei 2 era de a contribui în mod indirect care releva insuficenţa forţelor puse la dispoziţie şi la străpungerea frontului în zona Nămoloasa, prin exe- nu-şi asuma răspunderea pentru soarta ofensivei ce cutarea unei ofensive energice pe valea Putnei. Pen- urma să se desfăşoare în următoarele ore. În faţa tru aceasta generalul Averescu a hotărât desfăşurarea acestei opinii, în care un comandant de armată nu-şi unui atac general în întreaga fâşie a Armatei, cu o des- lua responsabilitatea acţiunii forţelor aflate în subordi- chidere de 37 de kilometri, respectiv între dealul Arşiţa nea sa, generalul Prezan a avut o decizie fermă. El Mocanului şi marginea de vest a satului Răcoasa. Lo- i-a cerut lui Averescu să treacă la acţiune pe „răspun- vitura principală, inclusiv sectorul de rupere cu o derea Marelui Cartier General”. lărgime de 13 kilometri, a fost stabilită la flancul stâng Comandantul Armatei 2 a trebuit să se conformeze al dispozitivului, împărţit în două sectoare. În primul acestui ordin şi să treacă la acţiune. De reţinut că în dintre ele, situat la dreapta, comandat de generalul „Notiţe”, Averescu trece total sub tăcere acest episod; Gheorghe Văleanu, comandantul Corpului 4, acţiona dimpotrivă el îşi exprimă „ferma încredere” în succesul Divizia 8 infanterie şi o brigadă din Divizia 6 infanterie. forţelor pe care le comanda „Sunt convins, scria el, că În al doilea, cel din stânga, au fost dispuse diviziile acţiunea care începe azi va fi pentru soldatul nostru 3 şi 6 (mai puţin o brigadă), toate forţele fiind coordo- un titlu de glorie şi pentru ţară de mândrie”. După nate de generalul Arthur Văitoianu, comandantul bătălie, soldată cu un succes răsunător, generalul Corpului 2 armată. În rezervă au fost dispuse Divizia Averescu nu a mai vrut să împartă cu nimeni gloria 1 şi Brigada 2 călăraşi. Totalul forţelor organice ale obţinută pe câmpul de luptă. A uitat scrisoarea trimisă Armatei 2 se ridica la 56 de batalioane, 14 esca- Marelui Cartier General şi ordinul imperativ al genera- droane, 258 de tunuri şi 50 000 de oameni. Pe timpul lului Prezan. desfăşurării ofensivei armata a mai primit în sprijin sau Explicaţia gestului ţine de personalitatea complexă a ca întărire Divizia 1 cavalerie, Brigada 2 călăraşi, generalului Averescu. Foarte atent cu prestigiul şi Brigada de grăniceri, Batalionul 17 pioneri. faima sa în viitorime, el a căutat şă-şi asigure, cum se Concomitent cu acţiunea marilor unităţi române tre- spune, spatele. În caz de nereuşită, câmpul de luptă cea la ofensivă, la flancul stâng al Armatei 2, Corpul 8 este plin de capcane şi oricând putea apăra un eveni- şi Divizia 3 trăgători Turkestan, din Armata 4 rusă, ment neprevăzut, el putea invoca, prin acel document, care aveau misiunea să cucerească vârful Momâia şi că a avut dreptate, că a fost, din nou, un vizionar. satul Ireşti. Şi în timpul ofensivei, personalitatea lui Averescu nu Înaintea bătăliei, generalul Averescu şi regele s-a dezminţit. După două zile de bombardament al ar- Ferdinand au adresat fiecare un ordin de zi ostaşilor şi tileriei, atacul s-a declanşat în dimineaţa zilei de 11/24 ofiţerilor Armatei 2, cerându-le să lupte pentru „izgoni- iulie şi a continuat şi în ziua următoare – 12/24 iulie – rea cotropitorilor din căminele noastre” . cu un succes deplin. Un alt aspect priveşte rolul generalului Averescu Dar, în plină ofensivă victorioasă, Marele Cartier în conceperea şi conducerea bătăliei. Nemulţumit General a decis să oprească acţiunea Armatei 2. Ace- de rolul modest atribuit Armatei pe care o comanda, astă decizie s-a datorat situaţiei ce s-a creat pe fron- Averescu a adoptat în lunile martie-iulie 1917 o atitu- tul de nord. La 6/19 iulie, trupele austro-ungare au dine opoziţionistă, vâzând în mai toate deciziile de trecut la ofensivă obţinând succese importante, între ordin operativ – strategic adoptate de Marele Cartier care ocuparea, la 12/25 iulie, a oraşului Tarnopol. În- General conspiraţii împotriva sa puse la cale de ge- tregul dispozitiv româno-rus dintre Carpaţi şi Prut era neralul Constintin Prezan, secondat de locotenent-co- în pericol să fie întors, ceea ce a impus măsuri rapide lonelul Ion Antonescu, şeful secţiei operaţii. El a dorit şi hotărâtoare. Ofensiva Armatei 1 române şi a Armatei 6 să-şi impună punctul de vedere în mai toate chestiu- ruse în sectorul Nămoloasa a fost oprită. De pe front nile, păstrând convingerea că este singurul deţinător al urmau a fi scoase o serie de mari unităţi ruse, ele fiind adevărului. O mărturiseşte deschis în celebrele sale deplasate ulterior în nord pentru a opri înaintarea ar- „Notiţe” „Mărturisesc adevărul, că m-am săturat de matelor austro-ungare. atâtea discuţiuni fără folos. Am ajuns un fel de opo- În aceste condiţii, Marele Cartier General a dispus şi zant permanent şi întotdeauna în minoritate, dacă nu încetarea ofensivei Armatei 2 şi Armatei 4 ruse. Ordi- chiar izolat. Evident, exceptez pe ai mei, care formaţi nul opririi ofensivei l-a indispus profund pe Alexandru în vederile mele, văd lucrurile ca şi mine”. Averescu. După opinia sa, pericolul din nord ar fi

- 31 - ISTORIE, CULTURĂ

impus, dimpotrivă, continuarea acţiunii armatei sale, dezorganizezi frontul. Acum, ca să-l scap din în- pentru a exploata succesul deja obţinut. Apreciind că curcătură sunt bun, atunci însă eram colegul care din nu poate opri atacul, deoarece aliniamentul pe care gelozie nu vrea să-l lase să culeagă laurii marilor sale ajunseseră trupele nu era favorabil apărării, Averescu izbânzi“. Constantin Prezan are dreptate până la un s-a adresat generalului Constantin Prezan cerând anumit punct, dar Alexandru Averescu nu poate fi to- continuarea acţiunii. Răspunsul şefului Marelui Stat tuşi învinovăţit de declanşarea ofensivei în valea Major a fost evaziv; a subliniat necesitatea opririi ofen- Oituzului, planificată de mult timp de Puterile Centrale. sivei, dar a lăsat decizia la latitudinea comandantului De altfel, ofensiva în sectorul Oituz a şi fost întrevă- Armatei 2. Interpretând acest răspuns ca o aprobare, zută de comandantul Armatei 2. Alexandru Averescu a continuat atacul şi în zilele de Consecinţele bătăliei. Ofensiva de la Mărăşti a 13/26-14/27 iulie 1917. În seara zilei de 14/27 iulie fost o adevarată capodoperă de artă militară, care a 1917, Marele Cartier General a dat Ordinul de operaţii evidenţiat calităţile de comandant ale generalului nr. 36, prin care a decis, în mod practic, oprirea ofen- Alexandru Averescu, avansat mareşal în anul 1930. sivei Armatei 2. În perioada 15/28 iulie-19 iulie/1 au- Biruinţa obţinută era strălucită, frontul duşman fiind gust 1917 acţiunile au avut un caracter local. distrus pe o lăţime de 30 de km şi o adâncime de 20 La Marele Cartier General, nemulţumirea faţă de co- de kilometri. Au fost eliberaţi 500 de kilometri pătraţi mandantul Armatei 2 era foarte mare. „De fapt, cu 30 de localităţi. Pierderile proprii s-au ridicat la 110 Averescu – scria I.G. Duca – era preocupat exclusiv ofiţeri şi 4 782 de soldaţi (morţi, răniţi şi dispăruţi), iar de gloria lui personală“. Generalii ruşi au fost contra- cele provocate inamicului au constat în 2 793 de pri- riaţi de insubordonarea lui Averescu, Golovin spu- zonieri şi un impresionant material de război. nându-i lui Gheorghe Gh. Mârzescu, ministru în Importante au fost şi consecinţele pe plan strategic, guvernul Brătianu, că românii trebuie să instaureze chiar dacă ea a fost oprită în plină desfăşurare. disciplina printre generali, iar ei, ruşii, o vor pune în Inamicul a fost obligat să renunţe la ofensiva proiec- rândul soldaţilor. La rândul său, generalul H.M. tată tot în sectorul Nămoloasa, aşa cum făcuse şi co- Berthelot a cerut ca pentru acest gest de insubordo- mandamentul româno-rus, mutându-şi efortul mai la nare Alexandru Averescu să fie demis de la comanda nord, în sectorul Focşani-Mărăşeşti. De asemenea, el Armatei a 2-a. Era o măsură radicală, pe care regele, a declanşat acţiunea fără a mai avea răgazul finalizării sfătuit de primul ministru Ion I.C. Brătianu, a refuzat să o ia. concentrării tuturor forţelor şi mijloacele, ceea ce a re- Generalul Alexandru Averescu era foarte popular în prezentat un ajutor indirect pentru următoarele con- armată şi în opinia publică, iar victoria de la Mărăşti îi fruntări din zona de sud a Moldovei-Mărăşeşti şi Oituz. sporise această popularitate. Demiterea sa a doua zi În acelaşi timp, continuarea ofensivei şi după ce după victorie ar fi părut drept o dovadă de rea-credinţă Marele Cartier General a dispus oprirea ei, a dus la şi ar fi fost rău primită de armată şi de cetăţeni.De ase- subţierea frontului şi la descoperirea flancului drept al menea, comandantul Armatei a 2-a avea întinse legă- Armatei, ceea ce a reprezentat o invitaţie pentru turi cu oamenii politici conservatori, partenerii de inamic să atace în acest punct slab. El a sesizat guvernare ai liberalilor care, în cazul demiterii favori- această deficienţă şi a declanşat ofensiva pe direcţia tului lor, ar fi protestat şi s-ar fi ajuns la greutăţi pe Ferestrău-Grozăveşti-Oituz, fapt ce l-a obligat pe acest plan. Averescu a rămas comandant al Armatei 2 generalul Averescu să revină pe aliniamentul din 12/25 şi şi-a savurat succesul dobândit, devenind, aşa cum iulie 1917. arată I.G. Duca, tot mai independent în fieful său de la Victoria de la Mărăşti a probat calităţile deosebite ale Bacău. ostaşilor români, ale comandanţilor de diferite trepte Cât priveşte pe generalul Prezan el avea să con- şi a avut o mare semnificaţie morală, reprezentând, state acum în postura de şef ce înseamnă actul de ne- într-un anume fel, o revanşă faţă de suita de înfrân- supunere a unui subordonat. Continuarea de către geri din toamna anului 1916. Alexandru Averescu a ofensivei de la Mărăşti a contri- În timpul bătăliei, generalul Averescu şi-a etalat din buit la subţierea frontului şi la descoperirea flancului plin calităţile sale de comandant, organizând cu mi- său drept, ceea ce a fost, într-un anume fel, o invitaţie nuţiozitate toate aspectele confruntării. Pe drept, vic- adresată austro-ungarilor să atace în acest punct slab. toria de la Mărăşti îi aparţine şi prin aceasta locul său În timpul bătăliei de la Oituz, generalul Constantin în galeria marilor comandanţi de oşti români este bine Prezan era foarte nemulţumit de gestul lui Alexandru meritată. De fapt, aceste fapte de arme, dintre care Averescu, învinuindu-l că a provocat, în parte, ofen- cea mai strălucită este cea de la Mărăşti, reprezintă siva trupelor austro-ungare din sectorul Oituz.. „Când cea mai consistentă secvenţă din biografia lui Alexan- Averescu – îi spunea Prezan lui Duca – îmi tot cere dru Averescu, singura prin care el a rămas şi va rezerve, îmi vine să-i răspund de ce nu m-ai ascultat rămâne în memoria generaţiilor de ieri, de astăzi şi de când îţi ceream după Mărăşti să te opreşti şi să nu-ţi mâine.

- 32 - ISTORIE, CULTURĂ

Societatea „Mărăști” și realizările acesteia de pe Câmpul Istoric al bătăliei

------Valeria Bălescu, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”

Dacă istoria întregirii neamului române, la 12 septembrie 1917, se vor vărsa de către regimente, cu românesc câştiga prin nepieritoa- generalul Alexandru Mărgineanu, forme în regulă, Serviciului Inten- rea victorie de la Mărăşti un nou respectându-şi promisiunea zilelor denţei Diviziei a III-a, care îmi va ra- simbol de biruinţă, pe colinele um- glorioase din iulie, făcea o memo- porta rezultatul cel mai târziu la 25 brite ale Munţilor Vrancei se prăbu- rabilă propunere. Aceasta a rămas septembrie". şise în cursul bătăliei frumosul sat înscrisă în procesul-verbal (nr. Propunerea a fost acceptată cu de altădată, Mărăştiul. În afară de 14448/1917) al adunării generale a multă însifleţire de "întreaga adu- cele câteva case avariate care mai Diviziei a 3-a, prin care se con- nare a ofiţerilor generali şi supe- existau, restul era un morman de semna: "În cea mai glorioasă bătă- riori, delegaţi ai trupelor Armatei a ruine, pe care propria artilerie le in- lie dată la începutul campaniei de 2-a [...], luându-și fiecare angaja- cendiase şi distrusese. Încă de trupele Diviziei a 3-a, s-a eliberat mentul solemn de a sprijini tot- atunci, s-a născut ideea reclădirii de la 11 iulie 1917 satul Mărăşti, din deauna înfăptuirea patrioticelor Mărăştiului. mâinile duşmanilor. Bravele noas- scopuri urmărite de Societate". Când în dimineaţa duminicii de 9 tre trupe au mai eliberat în acea Ulterior, sprijinind ideea genera- iulie 1917 sute de tunuri deschise- memorabilă bătălie şi alte sate, lului Mărgineanu, generalul Alexandru seră focul asupra Mărăştiului şi, im- însă nici unul n-a suferit de pe urma Averescu a convocat pentru 5 de- licit, a tranşeelor duşmane, în barbariei duşmane ca satul cembrie 1917, la Coţofeneşti, pe sunetul clocotitor al văzduhului, ge- Mărăşti. Nu mai este satul Mărăşti Trotuş, unde era sediul Corpului II neralul Mărgineanu, comandantul de altădată. Este o adevărată Armată, "ofiţerii generali şi supe- Diviziei a 3-a, a chemat la el preo- ruină. Avem, deci, înalta îndatorire riori, delegaţi ai diviziilor" care fă- tul Diviziei şi l-a întrebat: morală şi patriotică de a pune iarăşi ceau parte din organica Armatei - "Părinte, ce Sfânt este astăzi în pe picioare acel sat. a 2-a, pentru a hotărî asupra pro- Calendar?" Înaintea tuturor, noi care l-am cu- punerii comandantului Diviziei a III- - "Sf. Maria Magdalena" - a răs- cerit, trebuie să luăm iniţiativa în- a, în privinţa adunării unui fond ce puns preotul. jghebării unui fond sub numele de trebuia să restaureze satul Mărăşti. - "Atunci, e zi cu noroc părinte!" - fondul «Mărăşti», cu care mai târ- La data precizată au participat la exclamase generalul, continuând ziu să se înalţe un sat şi mai fru- adunarea generală a Armatei a 2-a apoi: "Fac legământ acum, în faţa mos, şi mai mare. Doresc ca prima toţi generalii de corp de armată, co- morţii [...], că dacă Dumnezeu ne contribuţie să fie dată de ofiţerii, su- mandanţii de divizii, de brigăzi şi ajută să căpătăm victoria, biserica bofiţerii şi soldaţii Diviziei a III-a, câte doi comandanţi de regiment satului Mărăști, pe care tunurile după care fondul ce se va strânge din fiecare divizie. noastre o distrug, o voi reface-o va fi sporit prin contribuţiile popua- La întrunire, generalul Alexandru cum nu a fost alta mai frumoasă, ţiei româneşti. În acest scop, fie- Averescu a propus ca patriotica și-i voi da hramul Sfintei Maria care, după putere, îşi va da obolul idee să fie dezvoltată, în sensul Magdalena, care este și ziua său. Sumele colectate se vor creării Societăţii cu numele "Mărăşti", Reginei noastre Maria". strânge sub directa supraveghere a din care urma să facă parte toţi os- Aşa că, neuitând promisiunea fă- fiecărui comandant de regiment, în- taşii trupelor şi serviciilor Armatei a cută în faţa lui Dumnezeu şi a ca- tocmindu-se, totodată, tabele no- 2-a. Astfel, delegaţii diviziilor Arma- marazilor, imediat după relativa minate cu cei care au cotizat. După tei a 2-a s-au constituit, de drept, în stabilizare a frontului Armatei a 2-a strângerea definitivă a sumelor ele prima adunare generală a Societăţii

- 33 - ISTORIE, CULTURĂ

"Mărăşti" . S-a dat citire apoi unui Gheorghe; coloneii: Macri Ion şi politul Moldovei şi Sucevei -, text de regulament pentru strânge- Calotescu Constantin, maior Alexandru Zissu, cel care donase rea şi administrarea fondurilor ne- Paschievici Corneliu, locotenent- Societăţii 30 ha de teren în comuna cesare operei de restaurare. coloneii: Gheorghiu D., Gheorghiu Mărăşti, pentru construirea obiecti- Prima adunare generală delibe- A., Botez M. Gheorghe. Din rândul velor propuse, generalul Ştefănescu rând asupra scopului şi mijloacelor acestora a fost ales şi directorul Amza (ministrul M.Ap.N.), ministrul de înfăptuire ale Societăţii, punea, executiv, cel care a condus efectiv George Mârzescu, dr. Liviu aşadar, bazele primului Statul al Societatea, având şi dreptul de a o Gigăreanu, prefect al judeţului Societăţii "Mărăşti" (redactat defini- reprezenta legal. Iniţial, pe această Timiş-Torontal ş.a. tiv la 11 ianuarie 1918). În cuprinsul funcţie a fost desemnat colonelul La patru ani după înfiinţare, prin său erau consemnate dezideratele Angelescu Mihail, iar la 1 noiembrie Înaltul Decret regal nr. 16/3 ianuarie importante ce-şi propunea Societatea 1920 a fost înlocuit cu generalul 1921, scopul Societăţii era extins, a înfăptui: Simionescu Grigore. La 1 iulie permiţându-i-se şi posibilitatea de a 1.Să perpetueze din generaţie în 1923 şi acesta era schimbat, cu ge- crea noi instituţii: orfelinat, sanato- generaţie comemorarea bătăliei de neralul Gheorghe Dabija, cel care- riu pentru ofiţeri şi trupă etc., în la Mărăşti; şi va îndeplini misiunea cu multă funcţie de mijloacele materiale de 2.Înălţarea unui monument co- dăruire, rămânând fidel Societăţii care putea să dispună. memorativ; până la desfiinţarea acesteia. El La început Societatea nu a avut 3.Refacerea unei porţiuni din lu- şi-a legat numele, pentru tot- un patrimoniu distinct, el a fost do- crările duşmane; deauna, de multe dintre realizările bândit în timp, prin construcţiile pe 4.Reconstituirea satului Mărăşti". Societăţii "Mărăşti". care le-a realizat. De altfel, faptul În acest sens, generalul Tot atunci au mai fost aleşi: un că Societatea se născuse pe lângă Averescu amintea că reconstruirea secretar al Comitetului, în persoana Corpul Diviziei a III-a şi administra- satului Mărăşti presupunea zidirea maiorului Tătărescu Ştefan, şi un ţia (contabilitatea) Societăţii, pe pe- unei biserici, a unei şcoli şi, îndeo- casier, căpitanul de intendenţă rioada 1917-1919, a fost făcută tot sebi, clădirea unei cripte-mausoleu David Petre. pe lângă această Divizie, cu func- care să adăpostească osemintele Trebuie arătat că, în general, toţi ţionari militari şi, deci, în concor- ostaşilor români şi străini căzuţi pe cei menţionaţi au activat în cadrul danţă cu prevederile administraţiei acest front ş.a. Societăţii fără a fi retribuiţi, deci militare. Ori, prin Decizia din 11/24 * printr-o contribuţie benevolă. În iulie 1919, administraţia urma să se În acelaşi cadru, prin vot, a fost timp, desigur că vor surveni şi alte realizeze după normele contabilită- ales şi Comitetul Diriguitor al modificări de responsabilităţi. ţii simple, cu totul aparte de cea a Societăţii, constituit din 12 membri. Timp de 31 de ani Societatea comandamentului Diviziei a III-a. În ansamblu, aceştia erau marii co- "Mărăşti" a funcţionat cu sediul în Acest lucru a fost apoi legiferat prin mandanţi care-şi conduseseră spre Bucureşti (iniţial str. general Ber- Decizia nr. 18, din 12 septembrie victorie ostaşii în focul bătăliilor de thelot, nr. 83), în acord cu Legea- 1922, a Înaltei Curţi de Conturi, în la Mărăşti şi, iată, că se îngrijijeau Decret din 27 iulie 19201, Secţiuni Unite, deoarece a stabilit şi de sufletele camarazilor care, sancţionată de regele Ferdinand I, că Societatea "Mărăşti" nu este o prin jertfa supremă, asiguraseră un prin care se recunoştea dreptul de administraţie publică, ci o Societate titlu de glorie unităţilor sub drapelul persoană morală şi juridică a acesteia. particulară, ce se administrează cărora luptaseră. În primul rând, De-a lungul timpului, alături de conform statutelor, de un Comitet generalul Alexandru Averescu a personalităţile menţionate s-au Diriguitor şi Adunarea Generală a fost desemnat preşedinte de adăugat şi altele, civile şi militare, Societăţii şi, ca atare, nu cade sub onoare, funcţie pe care a avut-o fiecare primind calitatea cuvenită în incidenţa art. 253, din Legea asu- până în 1938 când a decedat, în cadrul Societăţii, pe măsura impor- pra contabilităţii publice, ce se im- locul său fiind ales apoi generalul tanţei personalităţii sale, dar şi punea tuturor administraţiilor de Arthur Văitoianu. Generalul Alexandru după măsura aportului la înfăptui- stat. Mărgineanu a fost desemnat pre- rile Societăţii. De pildă, au fost de- * şedinte activ, funcţie de care s-a semnaţi ca membri de onoare Cu toate aceste pregătiri în forţă, achitat cu mare cinste până în anul generalii: Gheorghe Văleanu, datorită situaţiei dificile de la fron- 1930, când a trecut în lumea celor Arthur Văitoianu, Popovici Ion, tierele României şi dislocarea de drepţi, fiind apoi înlocuit de genera- Cihoschi Henrich, Constandache trupe impuse de necesităţi, Socie- lul Gheorghe Văleanu. Gheorghe, Manolescu Chiraculea, tatea s-a aflat timp de doi ani de la Ca membri au fost aleşi genera- Moşoiu Traian. Acestora li s-au mai înfiinţare în imposibilitatea înfăptui- lii: Sava Dimitriu, Dabija Gheorghe, adăugat apoi ministrul Constantin rii obiectivelor propuse, datorită ne- Alexiu Alexandru, Negoescu Argetoianu, P.S.S. Pimen - Mitro- putinţei de a strânge fonduri. Totuşi, - 34 - ISTORIE, CULTURĂ

începând din 1919, conform Statu- Această linie s-a pus în funcţiune Lunile iunie şi iulie ale anului tului, s-au început lucrările de la pe la sfârşitul anului 1919, când 1920 au fost foarte ploioase, fapt Mărăşti, fiind planificate a se înfăp- s-a consolidat terasamentul, s-au ce a dus la distrugerea şoselelor şi tui în mai multe etape. Mai întâi făcut podurile, s-au construit limite a căi ferate înguste "Tişiţa", ceea s-au întocmit planurile conducerii de garaj, prelungindu-se spre gara ce a determinat şi o stagnare a lu- tehnice a lucrărilor. Pentru aceasta, Mărăşeşti, şi s-a adunat o parte din crărilor pe şantierul Societăţii. De Societatea a constituit un Serviciu materialul rulant risipit datorită răz- aceea, s-a impus necesitatea con- Tehnic, în care au lucrat nume de boiului. Pentru că linia trecea la 2 struirii unei linii de Decauville, ceea marcă în domeniu, de multe ori fără km de satul Mărăşti (deci între ce a presupus construirea unei căi plată. Din 22 martie 1919, din acest Răcoasa-Mărăşti), a fost necesar a ferate înguste, între cătunul Gogoiu serviciu au făcut parte: Cretzoiu - se înfiinţa un depozit de tranzit, pe (situat în apropierea căii ferate arhitect şef, George Cristinel - arhi- locul cedat de moşierul Negroponte "Tişiţa") şi satul Mărăşti. Aceste lu- tect ajutor, Kosinski - arhitect ajutor, (cel care donase şi terenul pe care crări s-au dat în antrepriză Societă- Şerbănescu - constructor desena- s-a construit Mausoleul de la Mărăşeşti, ţii "Romaşcu D. & C. Blaimayer", tor, Spreitzer - constructor desenator. unde sunt înmormântaţi ostaşii că- furnizându-i toate materialele ne- După 1920, conducătorul şantie- zuţi pe frontul Armatei I-a române). cesare, atât pentu instalaţii cât şi rului de la Mărăşti a fost în exclusi- Până la această cedare depozitul pentru construirea liniei. Lucrările vitate arhitectul Pandele funcţionase, provizoriu, în una din- au durat jumătate din campania Şerbănescu. tre magaziile oferite de C.F.R., de anului 1920 şi s-au terminat în pri- Pentru început, a fost necesară unde urma ca materialele să fie măvara anului 1921. Astfel, linia construirea a 140 barăci pentru transportate cu camionul din gara pornea de la calea ferată îngustă adăpostirea locuitorilor, până ce li Mărăşeşti la gara Societăţii "Tişiţa, "Tişiţa" şi urma cursul pârâului se puteau construi casele în ruină. la o depărtare de 5-6 km. În ase- Dracea-Mare, pe o lungime de 1,4 Apoi, au fost astupate şanţurile- menea condiţii grele, în anul 1919 km. Pe această linie au fost făcute tranşee care brăzdau satul Mărăşti, au fost transportate la Mărăşti 50- trei poduri peste Dracea, mai multe în toate sensurile, activitate care a 60 vagoane de materiale. De fapt, diguri pentru îndepărtarea apelor şi solicitat munca a aproximativ 400 ele ajungeau mai întâi la Răcoasa, o mulţime de tăieturi în maluri. oameni, timp de doi ani. de unde se transportau, apoi, pe Dar materialele aduse cu aceas- Lucrările planificate a fi realizate şoselele precare distruse de război, tă cale ferată până la Mărăşti tre- pe Câmpul Istoric de la Mărăşti au până la Mărăşti. buiau urcate până la o înălţime de fost începute, iniţial, în regie proprie Aceasta a impus şi nevoia con- 60 m, apoi dirijate unde era nevoie. (locuinţe, uzină hidraulică), apoi au struirii de noi şosele, prevăzute cu Pentru înlăturarea acestui incove- fost date în antrepriză. Astfel, în "lucrări de artă": poduri, drenaje nient, Societatea a construit un fu- urma unei licitaţii publice, la care etc. Una dintre aceste şosele înce- nicular, compus dintr-un troleu, s-au prezentat 5 ofertanţi, la 10 fe- pea din satul Răcoasa, suia prin acţionat de o "locomobilă". Funicu- bruarie 1920 câştig de cauză avea cătunul Alba şi continua în linie larul avea o diferenţă de nivel - firma Romaşcu & C. Blaimayer, din dreaptă pe platoul de sud al satului între punctul de plecare şi punctul București, care făcea un rabat de Mărăşti. Locuitorii din Răcoasa pe de sosire - de 63 m înălţime, pe o 10,27% sub prețul unitar al devize- ale căror locuri s-a construit lungime de 240 m. Deci, o pantă de lor, cu condiția ca Societatea să-i această şosea "au cedat în mod 26-50 m. Astfel, cu cablu şi troleu furnizeze materialele şi uneltele ne- benevol locurile lor Primăriei comu- se trăgea o greutate de aproximativ cesare, la un preţ rezonabil. nei Răcoasa". Dar, pentru că 16-20 tone de material. În acest Aceasta urma să realizeze case această şosea nu putea satisface mod, în anul 1921 (când exploata- pentru săteni, o biserică, o şcoală integral cerinţele de transport din rea liniei s-a făcut în regie proprie), şi o uzină hidraulică. cauza terenului foarte accidentat, s-au transportat cca 7-8000 tone De la început, Societatea a avut permiţând doar tracţiunea animală, material, furaje etc. în vedere soluţionarea aprovizionă- s-a căutat posibilitatea unui alt Pentru repararea şi întreţinerea rii cu materiale a şantierului de la drum practicabil. Acesta s-a găsit acestei linii a fost necesar şi un Mărăşti, pentru aceasta fiind ne- pe versantul drept al pârâului Alba. mare atelier mecanic, înzestrat cu voie, în primul rând, de căi de El se întindea pe 6-7 km şi avea o două strunguri, maşini de găurit acces şi depozite. S-a urmărit în pantă de 3-5%. Cu sprijinul locuito- rapid, raboteze, forje cu ventila- acest sens punerea în funcţiune a rilor din Răcoasa şi Mărăşti (prin toare etc. Acestuia i s-a mai adău- căii ferate înguste "Tişiţa", prin care zile de prestaţie, cu aprobarea gat un alt atelier de lemnărie, se realiza legătura dintre Mărăşeşti Ministerului Lucrărilor Publice), înzestrat cu mese de lucru, fierăs- şi Mărăşti (trecea prin satul această cale a fost terminată abia trău circular etc. Apoi, a fost nevoie Răcoasa, cu destinaţia Soveja). în campania lucrărilor din anul 1921. ca pe lângă acestea să fie con- - 35 - ISTORIE, CULTURĂ

struite şi locuinţe pentru lucrători, Dracei cu o suprafaţă de 120 mp, late 10 guri de apă pentru nevoile precum şi remize pentru adăposti- iar celălalt în zona depozitelor de la populaţiei şi 10 guri hidranţi nece- rea maşinilor C.F.R. Gogoiu, cu o suprafaţă de 300 mp. sari activităţilor edilitare, precum şi Luându-se în calcul şi faptul că Pentru asigurarea hranei zilnice pentru cazuri de incendii. pentru construirea clădirilor din a lucrătorilor a fost înfiinţată o bru- Toate acestea erau în 1922 date Mărăşti era nevoie de cărămidă tărie, precum şi o cantină. în funcţiune. presată, s-a găsit şi un terenul pen- * Mai târziu însă, după cinci ani tru fabricarea acesteia, în lunca sa- Satul Mărăşti fiind aşezat pe un mai precis, din lipsă de fonduri tului Gogoiu, în dreapta şoselei ce platou lipsit total de apă potabilă, aprovizionarea cu apă a satului a ducea spre Soveja. Pentru început, fără vreo fântână, şi pentru că dife- încetat. De aceea, în intenţia de a în 1919, s-a început realizarea că- renţa de nivel - de la pânza freativă repune în funcţiunea instalaţia de rămizii cu forme de mână, făcându- până la nivelul aşezării satului - apă a satului, Societatea a propus se 700.000 buc. cărămizi/an, varia între 60-150 m înălţime, lo- sătenilor să contribuie şi ei la între- complet arse. Pentru adăpostirea cuitorii erau nevoiţi să-şi procure ţinerea conductei, prin cumpărarea lor, până la uscare, a trebuit să fie apa necesară de la o fântână aflată de combustibil (benzină, ulei). Lo- construite şi şoproane, care ocu- la 1 ½ km depărtare de sat. Aceste cuitorii nu au agreat această cola- pau o suprafaţă de 3.000 mp. lucrări au fost date în antrepriză tot borare, ba mai mult, unii dintre ei S-a realizat apoi o uzină, în care firmei "Romaşcu D. & C. Blaimayer" s-au dedat la furturi ale pieselor in- s-a instalat o presă malaxor, acţio- care le-a început în vara anului stalaţiilor de pe conductă. nată printr-o maşină cu abur, de 24- 1919 și le-a terminat în anul 1921. Într-o asemenea situaţie, 30 H.P., cu un debit de 12-15.000 Apa necesară s-a obţinut prin Societatea a venit cu o nouă pro- buc/zi. În acest fel a fost sporit ran- captarea debitului pârâului Limpejioara, punere, şi anume înlocuirea moto- damentul, nădăjduindu-se a fi rea- la confluenţa acestuia cu pâraiele rului pe benzină cu unul cu abur, lizate cca 2.500.000 buc Albaşi Vârlanul. A fost nevoie în alimentat cu lemne, pe care locui- cărămidă/an, complet arse. acest sens de construirea unei torii aveau obligaţia să le aducă, Pământul pentru confecţionarea uzine hidraulice, ce ocupa o supra- gratuit, din pădurea ce se afla în cărămizii era adus cu ajutorul unui faţă de 150 mp, prevăzute cu două jurul uzinei. Potrivit noii orientări, în troleu, iar apa necesară maşinii şi pompe centrifuge de 20 de atmos- acest stadiu, se mai prevedea: fabricării cărămizilor se trăgea cu o fere şi de două motoare pe ben- schimbarea traseului conductei de pompă de înaltă presiune, într-un zină, de 20 C.P. fiecare. Aceste refulare pentru a avea o ieşire în bazin construit la o înălţime de 5 m. materiale au fost aduse din Elveţia scurt, spre nordul satului, unde tre- Desigur că şi pentru adăpostirea şi erau deosebit de costisitoare. buia construit un bazin de distribu- lucrătorilor acestei fabrici s-au con- Debitul apei la captare era de ţie, care, la rându-i, urma să fie struit locuinţe, tot din cărămidă. 120 mc/oră, iar pentru colectarea legat cu conducta existentă în sat. Nevoia de adăpostire a materia- propriu-zisă era nevoie de un Diametrul acestei conducte era lelor şi animalelor, alimentelor, a bazin, care s-a construit în nordul prevăzut să fie mai redus şi con- făcut ca în lunca Gogoiu să fie rea- satului, la cota 536. Numit bazin fecţionat din ţeavă de fier. Astfel, se lizată o serie de depozite, fapt ma- distribuitor, acesta era construit din preconiza ca noile instalaţii să fie terializat pe locul "cedat" de beton armat, cu o capacitte de 80 mai uşor de exploatat, fiind mai locuitorul mărăştean Ioniţă Popa, în mc. El era legat de uzina hidraulică practice, cu o mai bună funcţionali- suprafaţă de 400 mp. Iniţial, pe printr-o conductă de refulare, din tate şi întreţinere, presiunea ma- această suprafaţă au fost instalate tuburi de fontă în lungime de apro- ximă fiind planificată la 8 şi birourile Administraţiei Societăţii ximativ 1,3 km, cu un Ø de 100 atmosfere, "având în vedere "Mărăşti", Serviciul Tehnic, locuinţa m/m, cu o diferenţă de 132 m înăl- enorma diferenţă de nivel între noul şefului de depozit şi a corpului de ţime între pompă şi bazinul de so- bazin şi actuala uzină". În acest gardă. Toate aceste construcţii au sire (distribuitor). Apa odată ajunsă sens, la 3 decembrie 1927 Comitetul fost realizate din lemnărie, iar păr- în acest ultim bazin pornea apoi Diriguitor al Societăţii aproba oferta ţile locuibile au fost zidite în interior spre sat printr-o conductă de distri- Industriei Fierului din Ploieşti, pen- cu cărămidă, magaziile fiind prevă- buire, tot din fontă, cu acelaşi dia- tru construirea instalaţiei de apă, în zute în interior cu rafturi şi scule. metru, lungă de 4 km, instalată pe termen de 1 an, sub supraveghe- Tot la Gogoiu, pe o suprafaţă de şoseaua principală a satului şi cu rea inginerului N. Veropol. 700 mp s-a construit şi o magazie ramificaţie spre locul Şcolii. Pe Potrivit devizelor apoi, în pe- pentru adăpostirea lemnăriei şi această conductă erau instalate - la rioada 1927-1928, s-a realizat şiţei, iar pentru adăpostirea anima- intrarea şi ieşirea din sat - două transformarea instalaţiilor şi a uzi- lelor au fost construite, din cără- adăpători pentru vite. De aseme- nei de apă, precum şi construirea midă, două grajduri: unul pe Valea nea, în interiorul satului erau insta- unui bazin distribuitor de apă în sat, - 36 - ISTORIE, CULTURĂ

aşa încât la 30 august 1929 ingine- cută cu prilejul serbării din 11 iulie 1920 s-a început construirea unui rul N. Veropol semna procesul-ver- 1920. Dar, vremea fiind rea, până local de şcoală, corespunzător ce- bal de recepţie a acestor lucrări. la sfârşitul anului 1920 s-au termi- rinţelor moderne, terminat în 1921 În timp, intenţia benefică a nat doar două case. A urmat apoi şi care purta numele de Şcoala de Societăţii de a rezolva problema ali- campania anului 1921, când s-au ţesătoare "Regina Maria". Aceasta mentării cu apă a satului Mărăşi realizat şi celelalte locuinţe, în ge- fusese amplasată pe o arteră late- s-a dovedit a fi pe cât de necesară neral având aceeaşi structură, dife- rală a satului, pentru a face posibilă pe atât de chinuitoare, datorită in- renţa constituind-o, în funcţie de frecventarea ei şi de către copiii că- temperiilor: inundaţiile din anii '30 şi tipul casei, doar camerele mari (va- tunelor învecinate: Gogo şi Roşculeţi. august 1940; cutremurul din no- riind de la 2-3 camere). De pildă, lo- Şcoala avea 4 clase mari, în iembrie 1940, după cum și precari- cuinţa cetăţeanului Ioniţă Popescu care puteau învăţa până la 200 de tatea disponibilităților financiare ale ("tip 17"), situată pe artera princi- elevi, o sală de conferinţe cu o su- Societății, de a le putea repara în pală a satului, era compusă din prafaţă de 100 mp, o cameră pen- timp. În final, toate aceste neajun- două camere mari, de câte 5-6 m, tru cancelarie, una pentru suri au avut ca finalitate imposibili- şi o cameră mai mică pentru bucă- bibliotecă, în dreapta şi stânga lo- tatea folosirii lucrărilor de tărie, toate prevăzute cu sobe şi cuinţe pentru învăţători, compuse alimentare cu apă a satului Mărăști. plite. Casa avea două intrări, un din câte două camere, şi la subsol Apoi, după instalarea la putere a pridvor, o scară, o pivniţă pentru ali- trei camere pentru servitori. Şcoala regimului comunist, s-a dorit distru- mente, iar în spatele casei un chi- mai era prevăzuită în mijloc cu un gerea uzinei hidraulice. Doar inter- ler, pentru păstrarea uneltelor vestibul mare pentru recreaţie venția masivă a locuitorilor au agricole. În continuarea chilerului iarna, realizându-i-se inclusiv mo- determinat decizia de a lăsa mo- era un şopron pentru adăpostirea bilierul intern. De pildă, între anii toarele acestei uzine în sat, pentru căruţei, iar deasupra lui un pătul 1923-1924 şcoala a funcţionat cu a fi folosite la construirea unei mori pentru porumb. Gospodăria era bănci doar pentru o clasă, cu per- locale. completă cu un "grajd frumos", spectiva de a avea câte trei elevi în Cu toate acestea, din ruine, satul unde puteau fi adăpostiţi doi cai şi bancă, deci, într-o clasă puteau fi Mărăşti renăscuse datorită societă- trei vite cornute mari (boi). Deasu- cca 60 de elevi. ţii "Mărăşti", devenind în scurtă pra acestui grajd era un pătul pen- "Şcoala primară" - tip "urban", a vreme un sat modern, alături de lu- tru fân, iar în spatele grajdului fost recepţionată la 25 decembrie crările prezentate fiind realizate fusese construită chiar şi o latrină. 1921, fiind predată lui Ion Radu case "stil moldovenesc", zidite cu Recepţia tuturor caselor a fost Baniţă (posibil directorul şcolii). cărămidă presată şi cu tencuieli din făcută la 25 decembrie 1921, fiind De la început, maestra Şcolii a beton. date în primire locuitorilor. fost maica Magdalena Iuga, plătită * Apoi, în campania de lucrări a lunar de Societate. După anii '30, La început, pentru adăpostirea anului următor, 1922, au mai fost datorită unor neînțelegeri cu preotul locuitorilor a căror case fuseseră îmbunătăţite încă alte 25 de case comunei, aceasta a plecat la distruse de război, au fost con- ţărăneşti, lucrările constând în Mânăstirea Agapia. struite în zona depozitelor de la adăugarea de alte camere, cerda- La 4 aprilie 1928, Școala de Gogoiu, pe o suprafaţă de 200 mp, curi etc. țesătoare "Regina Maria" intra în nişte barăci, prevăzute în interior cu * posesia a 8 ha teren, prin donaţia paturi, sobe ş.a. Apoi, începând din Una dintre marile realizări ale moşierului Al. Zissu. Acelaşi moşier toamna anului 1918 şi până în pri- Societăţii "Mărăşti a fost şi rămâne mai dona 2 ha şi pentru şcoala co- măvara anului 1919, au fost ame- Şcoala "Regina Maria". munală, care trebuia să o înfiinţeze najate "acceptabil pentru locuit" Deoarece copiii din Mărăşti mer- Primăria Mărăşti, Societatea promi- 100 de locuinţe, în mare parte din geau să înveţe în satul Răcoasa, la ţând sprijinul. scânduri în exterior, iar în interior li- o depărtare de 5 km de vatra satu- Dovadă a eficienței și importan- pite cu lut. lui, prima grijă a Societăţii a fost de ței Școala de țesătoare "Regina După ce în 1919 s-a înfiinţat ser- a le asigura un spaţiu acceptabil Maria" era şi rezultatul expoziţiei or- viciul de construcţii, în campania de pentru formarea şcolară. Pentru în- ganizată în noiembrie-decembrie lucrări ce a urmat, până în anul ceput, a fost transformată în şcoală 1929, desfăşurată la teatrul "Maria 1920, au fost realizate un număr de una dintre casele săteşti refăcute, Ventura", din Bucureşti. Manifesta- 14 case de diferite tipuri (5, 12, 13, care a început să funcţioneze încă rea a fost pusă sub patronajul regi- 14, 15, 17, 31, 33 ...), fiind date în din 1919. Localul a fost prevăzut cu nei Maria iar rezultatul a fost peste folosinţă pentru cazurile de ur- toate cele necesare, iar pentru co- aşteptări, lucrările elevelor ţesă- genţă: familiilor de orfani, invalizi piii orfani Societatea le-a pregătit toare luând locul I pe ţară. Interesul ş.a., predarea lor dorindu-se a fi fă- rechizite, haine etc. Apoi, în anul manifestării a fost sporit şi prin - 37 - ISTORIE, CULTURĂ

aportul pictorului Aurel Bordenache La şcoală se studia un număr cumpărat de Societate şi apoi care, alături de tablourile puse în important de materii, printre care: donat "cu acte". În acest scop, So- vânzare în folosul Societăţii, a religia, România, franceza, aritme- cietatea a intervenit la Casa expus şi macheta Mausoleului ce tica, contabilitatea, fizica, chimia, Pădurilor pentru aprobarea mate- se construia, o parte din sculpturilor istoria, geografia, zoologia, bota- rialului lemnos necesar, cu o redu- acestuia, precum şi fotografiile tu- nica, igiena, noţiuni de puericultură, cere de 75%, angajându-se, turor lucrărilor şi construcţiilor exe- educaţie civică şi socială, muzică, totodată, să pună la dispoziţie cutate până la acea dată la Mărăşti. desen, caligrafie, gospodărie, gim- Primăriei şi grinzi de brazi, care Pentru că la finele anului şcolar nastică. Deci, o educaţie pluridisci- erau la moara Gogoiu. Primăria 1930/1931 Școala de țesătoare plinară. Îndeletnicirile practice se însă nu a construit Şcoala nici mai "Regina Maria" fusese desfiinţată aplicau sistematic, în atelierele de târziu pe locul donat de Societate de către Guvern, din motive de ţesut, croitorie, bucătărie, spălăto- (la 21 decembrie 1946), ci l-a vân- "economii bugetare", în toamna rie şi călcat, astfel că la final, ab- dut locuitorului Nicolae Gârlan. De anului 1931 Societatea a obţinut solventele obţineau de drept aceea, şi pentru că Societatea era reînfiinţarea acesteia, totodată fiind calificarea de "maestre" ale Şcolii pe cale de desfiinţare, la 18 sep- şi reorganizată. Ea devenea Şcoala de meserii şi menaj. tembrie 1948, Înspectoratul Şcolar "Regina Maria" de ţesătoare şi gos- Odată cu trecerea timpului, clă- Putna, cu ordinul 4285/1948, făcea podărie, pentru că i se adăuga încă direa Şcolii a suportat mai multe re- cunoscut că Ministerul Învăţămân- un atelier, de croitorie. Şcoala avea paraţii, mai semnificativă fiind cea tului Public a dispus ca pe lângă personal didactic şi profesional săvârşită în urma stricăciunilor pro- Şcoala "Regina Maria" să se înfiin- complet plătit de Ministerul Instruc- vocate de cutremurul din 9-10 no- ţeze Şcoala de 7 clase, recrutând ţiei, iar în grija Societăţii revenea în- iembrie 1940. elevi pentru ciclul II complet, şi treţinerea elevelor. Pentru că În aceeaşi perioadă a anilor '40, cerea să i se pună la dispoziţie să- acestea proveneau din familii să- din lipsă de fonduri pentru întreți- lile de clasă necesare. Societatea race, neputând să-şi plătească în- nere și în perspectiva desființării a aprobat la acea perioadă două treţinerea, era necesară intervenţia Societății, generalul Gh. Dabija era clase. statului. Dar pentru că nu tot- de părere că mai potrivit ar fi fost * deauna erau returnate fondurile predarea Școlii către Ministerul Inamicul făcuse din vechea bise- planificate către Societate, Comitetul Apărării Naționale sau Consiliului rică un cuib de mitraliere, fapt pen- Director a hotărât, în principiu, ca de Patronaj, pentru înființarea unui tru care armata română a fost bursele neacoperite de stat să fie colegiu militar a orfanilor de război, nevoită ca prin bombardamente să suportate de Societate. Astfel, în deoarece "localul era destul de o distrugă. 1931, din totalul de 28 eleve fiind spaţios şi dotat cu dependinţele ne- Începută a fi construită pe locul alocate de stat burse doar pentru cesare", având 29 de paturi de fier celei vechi, a fost finalizată în 1921. 15 (cu 12 lei/zi), restul de 13 erau rămase de la fosta Şcoală de gos- S-a urmărit astfel ca "tipul ei să fie întreţinute pe seama Societăţii, podărie şi o cameră de baie, unde de caracter moldovenesc" şi să co- banii necesari obţinându-i din eco- se puteau instala duşuri. respundă tuturor regulilor canonice. nomiile făcute cu întreţinerea șco- În continuare se punea problema În cuprinsul actul de ctitorie se lii, din veniturile balurilor şi Şcolii Primare din Mărăşti. înscria pentru veşnicie următoarele: serbărilor. Pentru că aceasta funcţiona într-un "Astăzi 11/24 iulie 1921, zi ani- La 1 februarie 1933, Şcoala cu- local neîncăpător şi neigienic, Co- versară a izbândei ostaşilor români, noştea o nouă modificare, bene- mitetul Societăţii, în şedinţa din 19 zi aniversară a înfrângerii duşmani- fică, devenind Şcoala de Meserie şi februarie 1931, a hotărât să fie mu- lor şi a curăţirii satului Mărăşti de Menaj "Regina Maria", cu două tată la Şcoala de ţesătoare şi gos- cotropirea străină, sub Domnia Glo- secţiuni: podărie "Regina Maria", într-o riosului nostru Rege Ferdinand I şi 1. Secţii de meserii - având ate- încăpere care servise drept lo- a slăvitei noastre Regina Maria, în lier de ţesut şi croitorie; cuinţă preşedintelui Alexandru prezenţa Alteţelor lor Regale, 2. Secţia de menaj - cuprinzând: Mărgineanu (decedat în 1930). Mă- Principele Moştenitor Carol al bucătărie, spălătorie şi călcat. sura se intenţiona a fi provizorie, României şi Principesa Elena, de Cursul Şcolii era de 5 ani şi avea pentru un an, până când Comitetul faţă fiind reprezentanţii Guvernului, scopul de a dezvolta în viitoarele şcolar îşi construia un local propriu prezidat de către Primul Ministru stăpâne de case gustul şi pricepe- de şcoală. Societatea îşi menţinea General de Corp de Armată rea pentru conducerea casei şi a angajamentul de a se da Comitetu- Alexandru Averescu, membrii familiei, şi să "prepare" eleve pen- lui şcolar suma de 20.000 lei pentru Senatului şi Adunării Deputaţilor, tru continuarea studiilor de specia- cumpărarea terenului necesar con- ataşaţii militari ai puterilor amice şi litate. struirii şcolii, terenul urmând a fi aliate, trimişii şi delegaţii tuturor - 38 - ISTORIE, CULTURĂ

marilor instituţii de Stat şi locuitorii tului locaş cu toate odoarele nece- poartă înscrisul: "Câmpul - Istoric - satelor din regiunea Mărăştilor, cu sare, iar la recepţia definitivă, la 29 Mărăşti". binecuvântarea şi rugăciunile mai 1928, existau şi lucrări de elec- Celalată lucrare este Fântâna I.P.S.S. Miron Cristea Mitropolitul trificare, cu dotările corespunză- monument, realizată din piatră şi Primat al României şi a tuturor toare. având şi o adăpătoare pentru vite. preoţilor de faţă, aşezat-am noi, În completare, s-a construit o Dar, dintre toate înfăptuirile So- Comitetul Diriguitor al Societăţii clopotniţă, precum şi o casă paro- cietăţii "Mărăşti", un loc aparte îl «Mărăşti», sub preşedinţia hială, recepţia tuturor realizându-se ocupă Mausoleul. Generalului de Divizie Alexandu la 9 iunie 1928. * Mărgineanu, spre veşnică pome- Legat de construirea bisericii s-a Odată cu festivitatea de sfinţire a nire a patimilor ţării şi spre neş- impus o altă realizare notabilă a Bisericii Sf. "Maria-Magdalena", la tearsă amintire a vitejiei armatelor Societăţii "Mărăşti", şi anume ame- 10 iunie 1928 s-a desfăşurat şi ce- Române, acest pergament în piatra najarea unui nou cimitir al satului. remonia punerii pietrei fundamen- de temelie, a acestui Dumnezeiesc Pentru că la început acesta era în tale a Criptelor-Monument, loc de locaş, reclădit de Societatea curtea bisericii, a trebuit să fie stră- mare pioşenie sufletească, clădit «Mărăşti» pe locul celui vechi, dă- mutat în partea de sud a satului, cu scopul de a adăposti osemintele râmat de trupele de ocupaţie ger- fiind dotat şi cu o împrejmuire so- ostaşilor căzuţi în luptele de la mane, în anul 1917. Cucernică şi lidă. În locul ce a devenit liber (la bi- Mărăşti, şi prin care să se perpe- evlavioasă închinăciune adusă serică) s-a amenajat un frumos tueze recunoştinţa veşnică faţă de Proniei Cereşti de-a pururea ocroti- parc, fiind plantat cu verdeaţă şi jertfa lor. Festivitatea s-a petrecut toare a neamului nostru". pomi roditori dispuşi pe lângă gar- într-un cadru maiestuos. Piatra de În privinţa picturii, este de amin- dul bisericii, alături de trandafiraşi temelie a Monumentului a fost pusă tit că generalul Al. Mărgineanu a in- urcători. de regina Maria, însoţită de Princi- sistat iniţial pe lângă Aurel După efectuarea acestor lucrări, pele Moştenitor, regentul Nicolae, Bordenache pentru ca acesta să la 10 iunie 1928, s-a produs cu de I.P.S.S. Pimen, Mitropolitul efectueze pictura interioară a bise- mare fast serbarea de sfinţire a bi- Moldovei şi Sucevei, de înalţi ofi- ricii. Artistul însă a declinat propu- sericii din Mărăşti, în prezenţa regi- ciali şi în prezenţa ostaşilor Armatei a nerea, recomandându-l în schimb nei Maria, a A.S.R. Principele 2-a, a unui numeros public. pe pictorul Ionel Ioanid, ca fiind "cel regent Nicolae, reprezentanţi ai Referitor la planul Monumentului, mai distins pictor, singurul care ob- Guvernului, clerului, armatei, dele- este de menţionat faptul că încă din ţinuse marele premiu de la Paris, la gaţi din toate regimentele Armatei 23 martie 1928 era aprobat devizul concursul de bizantinism în pictura a 2-a care au participat la ofensiva estimativ propus de arhitectul bisericească". Aşadar, biserica a de la Mărăşti, împreună cu drape- Pandele Şerbănescu (diplomat al fost pictată în stil bizantin şi, potrivit lele unităţilor, decorate cu Ordinul Şcolii Superioare de Arhitectură din cerinţelor înscrise în contractul din "Mihai Viteazul". Acestora li s-au Paris). În acord cu acesta, în an- 12 iulie 1926, printre lucrările sacre alăturat elevi, autorităţi civile pre- samblu, Monumentul cuprindea: prevăzute a fi realizate se regăseau cum şi o mare populaţie. "12 osuare pentru osemintele eroi- şi portretele regelui Ferdinand I şi Societatea a sprijinit reclădirea şi lor [...], în mijloc cu o sală pentru al reginei Maria, pe cele două locuri a altor locaşuri de cult, cum ar fi: ceremonii, de 6/8 m", prevăzută pe de sub cor, după cum, în dreapta schitul Muşunoaiele, biserica din o latură cu un altar, iar vis-à-vis cu intrării, au fost pictate şi portretele Vizantea Mânăstirească şi biserica o criptă mai mare pentru două sar- celor doi renumiţi generali, de la Gogoiu, care a fost sfinţită în cofage. Acestea din urmă trebuiau Alexandru Averescu şi Alexandru 1942. să "rămână vizibile", iar pe lângă Mărgineanu. * ele să fie loc pentru a se putea La loc de cinste, la intrarea bise- În campania de lucrări a anului "circula în voie". ricii, a fost realizată şi Sf. Maria 1928, mai precis la 27 martie, s-a Acelaşi deviz stipula ca "în mijlo- Magdalena, pictură care aminteşte făcut recepţia a încă două lucrări cul sălii mari, pe un postament mai veşnic de hramul sfântului locaş. edilitare, artistic realizate, de antre- ridicat", să se facă un sarcofag Tot la intrarea bisericii, a fost prenorul Gavril Petrescu, după pro- mare, criptele să fie luminate verti- aşezată şi o placă din marmură cu iectul arhitectului Pandele cal, "prin prize de lumină lux-fer, motto-ul ce poartă semnătura regi- Şerbănescu. având diferite efecte obţinute prin nei Maria: "Să reclădim cu dragoste Unul dintre acestea este "Arcul colorarea geamurilor". în amintirea celor căzuţi aici". de Triumf", aflat la intrarea satului, În exterior, deasupra criptelor, în În final, pictura integrală a biseri- având o înălţime de 3,70 m. Este dreapta şi în stânga, "mai avansat", cii a fost terminată la 1 mai 1927. prevăzut, în ambele părţi, cu două erau prevăzute cele două intrări la A urmat, apoi, înzestrarea sfân- porţi mici, iar în partea de sus cripte, iar lateral - faţă de axul cen- - 39 - ISTORIE, CULTURĂ

tral -, erau concepuţi doi piloni des- aproximativ 5.342 de eroi cunoscuţi dată la Mărăşti, participând la festi- tinaţi a susţine două vase mari din şi necunoscuţi, români, ruşi şi vitatea de sfinţire a Bisericii şi pu- bronz, necesare pentru arsul tă- germani. nerea pietrei fundamentale a mâii. Pilonii erau prevăzuţi cu două Pentru închiderea osuarelor, Mausoleului, pentru că nu putuse socluri avansate, rezervate pentru Industria Română de Cristale şi realiza pictura bisericii, Aurel sculpturi, iar între piloni, pe o placă Oglinzi (I.R.C.O.), în anul 1935, a Bordenache promitea generalului mare de marmură, cu două co- executat 12 buc geamuri de semi- Alexandru Mărgineanu executarea loane antice dorice, urma să fie să- cristal, de 7 mm grosime, în dimen- "fără pretenţii materiale" a tuturor pate numele vitejilor eroi. siune de 2/1,40 cm, plane, cu lucrărilor de modelaje care vor fi Iniţial Mausoleul era planificat a partea de sus rotundă, mate şi gra- necesare pentru Mausoleu, promi- fi ridicat la cota 536, dar, din motive vate cu desenul reginei Maria, rea- siune pe care a şi onorat-o în 1929. financiare, s-a renunţat la această lizat în stilul Art Nouveau. La 10 noiembrie 1929, în prezenţa idee, rămânând ca, mai târziu, pe Mai târziu, în anul 1940, din dis- arhitectului Pandele Şerbănescu, acel loc să se ridice o statuie a re- poziţia Societăţii "Cultul Eroilor", delegatul Societăţii "Mărăşti", s-au gelui Ferdinand, împreună cu a ge- plutonierul Panait se deplasa la şi recepţionat şi luat în primire neralilor Averescu şi Mărgineanu, Mărăşti pentru reaşezarea osemin- "toate modelajele pentru decoraţiu- propunere care până la urmă a telor în cripte, lucrare finalizată în nea artistică a Monumentului", care rămas doar la stadiul de proiect. septembrie 1941. Astfel, osemin- erau: Pentru că era o lucrare com- tele au fost aşezate, în general, pe 1.) "Haut-relieful din stânga (in- plexă, din aceleaşi motive pecu- "nişe ternare" de plăci din beton trării) în dimensiune de 4 x 2,75, re- niare, construirea Mausoleului a armat, iar pe 6 trepte au fost dis- prezentând «Cinstirea Eroilor de început mai târziu faţă de celelalte puse craniile. Apoi, în faţa criptelor Ţară - Armată şi Văduve», compus obiective ridicate de Societate, abia au fost montate cristalele, cu orna- din trei figuri şi un cal (în bas-relief), în anul 1928, după cum am men- mente ajurate lateral. Tot la acest două văduve, o tânără adolescentă ţionat. A fost amplasat la ieşirea de nivel, în sala centrală, sunt şi cele şi un copil mic întregi"; nord a satului, pe locul expropriat patru sarcofage care adăpostesc 2.) "Haut-relieful din dreapta (in- de la locuitorii: Ioan Băeşu, orfanii osemintele importanţilor foşti co- trării) de 4 x 2,75, reprezentând, de I.N. Iancu şi o parte din terenul mandanţi din timpul bătăliei de la asemenea, onoarea eroilor, com- Obştii moşnenilor mărăşteni. Se Mărăşti: generalul Alexandru pus din 6 figuri: un cal şi un vultur, preconiza ca în cursul anului 1935 Averescu (cel dublu, din sala cen- din care o parte bas-relief şi restul să se termine până pe 12 iulie cea trală); la dreapta acestuia sarcofa- întregi, adică pe un fond de drapel mai mare parte a lucrărilor, ceea ce gele generalilor Alexandru apare Vulturul Ţării aducând o ra- ar fi corespuns promisiunii făcute Mărgineanu şi Gheorghe Văleanu. mură de stejar în cioc; un gradat regelui Carol al II-lea, în 1934, cu Ele au fost realizate de sculptorul călare dând onorul la drapel; un ve- prilejul inaugurării statuii "Victoriei", Caroll Thot. teran - tot cu drapelul (bas-relief) şi de la Tişiţa, şi dorinţei generalului De jur-împrejurul celor două sar- bătrânul părinte şi bătrâna mamă Averescu. cofage au fost realizate cripte-co- cu doi nepoţi - întregi"; Lucrările pentru construirea lumbare, pentru adăpostirea 3.) Grupul central (din parcul Monumentului eroilor de la Mărăşti osemintelor eroilor ofiţeri căzuţi la Mausoleului) - simbolizând "exem- au trenat apoi, până în 1941, la Mărăşti. plul dat de eroi urmaşilor, conceput lipsa fondurilor necesare adău- În locul fostului Altar (stânga faţă din două figuri mai mari ca mări- gându-se şi cauze naturale (inun- de sarcofagul central), abia în 1941 mea naturală, reprezentat printr-un daţii, cutremur). Datorită acestora a fost realizat şi sarcofagul pentru soldat murind ce trece Făclia nea- şi inaugurarea Monumentului s-a generalul Arthur Văitoianu , de scul- mului unui tânăr adolescent, ţăran (...)". tot amânat, până către cel de-al ptorul Alexandru Nache (Bordena- În 1934 toate aceste mulaje erau doilea război mondial, iar după iz- che). Ornamentaţiilor iniţiale ale deja turnate în gips, de Caroll bucnirea războiului şi instalarea re- tuturor sarcofagelor li s-au adăugat Girolami, sub supravegherea scul- gimului comunist acest lucru a fost apoi altele, în chip de capete de lei, ptorului A. Bordenache, şi se gă- imposibil de realizat. cu belciuge realizate din bronz, cât seau la Bucureşti, fiind montate pe Mausoleul de la Mărăşti este o şi mici basireliefuri cu chipul gene- placaje de lemn într-o sală mare de construcţie cu două etaje subte- ralilor respectivi. la fabrica de mobilă din Şoseaua rane, cu o adâncime totală de 7 m. În ceea ce priveşte ornamentaţia Basarab, nr. 27, pentru a putea fi La primul etaj a fost amenajat mu- exterioară a Monumentului, men- văzute de turnătorii în bronz, în zeul Mausoleului, iar la al doilea ţionăm că aceasta a fost realizată scopul ofertelor ce urmau a fi fă- nivel subteran se află cele 12 tot de sculptorul Aurel Bordenache. cute. Apoi, în vara anului 1935, mo- cripte-osuare, în care sunt înhumaţi Aflându-se în 1928 pentru prima delele au fost turnate în bronz de - 40 - ISTORIE, CULTURĂ

Turnătoria "Gh. Dănilă" (Bucureşti). acest gard au fost fixate orna- neralul Alexandru Averescu (deve- De menţionat este şi faptul că ma- mente, "făclii" şi "săbii", din fontă, nit mareşal din 1930), Comandan- terialul necesar acestor lucrări a fost în total: 104 "făclii" şi 52 "săbii". tul Armatei a 2-a române, acordat de Ministerul Armamentului, Doi vulturi din bronz, opera scul- dispăruse dintre cei vii, la 4/5 oc- Inspectoratul General Tehnic al ptorului Spiridon Georgescu, stră- tombrie 1938, fiind adus şi înmor- Armatei (Direcţia Materialelor), prin juiau de-o parte şi de alta a celor mântat în sarcofagul ce-i fusese aprobare guvernamentală (Gh. două mari intrări, în memoria ne- destinat, la Mausoleul Mărăşti, în Tătărescu), provenind din ţevile pieritoare a unei bătălii emblematice. mijlocul ostaşilor pe care-i condu- unor tunuri grele. Străjuiau - am spus -, pentru că sese spre victorie, în vara anului La exterior, Monumentul a fost înainte de anul 2005 unul dintre 1917. Pe aceleaşi locuri, cu opt ani placat, în 1935, cu piatră "albă de aceşti doi vulturi (cel de la intrarea în urmă (1930), avusese parte de o Slănic", la recomandarea antrepre- din dreapta) a fost înstrăinat, printr- mare bucurie. Din partea Societăţii norului Gavril Petrescu. Tot în exte- o atitudine de neînţeles, tocmai de "Mărăşti", în cadrul unei fastuoase rior, pe faţa Mausoleului, în către autorităţile focşănene (care manifestări, îi fusese înmânat Bas- intrândul dintre cei doi stâlpi de pia- au şi sarcina protejării acestui pa- tonul de conducător, pe de o parte tră, de lângă pilonii cu haut-reliefuri, trimoniu), pentru a fi amplasat pe în amintirea victorioaselor lupte re- au fost aşezate cele 15 plăci din soclul unui alt monument, aflat în purtate în anul 1917, iar pe de altă marmură albă de Cararra, lustruită, faţa Garnizoanei Brigăzii 282 parte, pentru implicarea în recons- pe care au fost încrustate numele Focşani. trucţia satului Mărăşti. eroilor cunoscuţi, înhumaţi în Grija Societăţii "Mărăşti" a fost În aceste condiţii, noul preşe- Mausoleu. Această lucrare a fost de a amenaja şi calea de acces dinte de onoare al Societăţii a de- executată în 1935, de sculptorul în spre Monument, pentru aceasta venit generalul Arthur Văitoianu. marmură Nicolae Colios (din fiind expropiată suprafaţa de 1715 În aceeaşi perioadă, generalul Focşani). mp (cu 8 lei mp) din terenul unor lo- Dabija, directorul Societăţii, amin- Totodată, s-au efectuat (în cam- cuitori, pentru alinierea şi lărgirea tea Comitetului Director de decizia pania din 1936) şi lucrările de "an- drumului din dreptul Criptelor - luată în 28 iunie 1934 (după moar- turare" ale Monumentului, care Mousoleu. tea soţiei mareşalului Averescu, cuprindeau: "facerea zidăriei de Pentru consolidarea terenului pe Clotilda), prin care se prevedea că piatră în jurul monumentului, pa- care se afla Monumentul (datorită "atunci când va muri Al. Averescu vaje, consolidarea malurilor, insta- ploilor versantul abrupt din dreapta să se aducă şi rămăşiţele soţiei larea apei şi scurgerii ei de la se măcina), în septembrie 1939 s- sale de la Turnu Severin şi (să fie) bazinul construit în faţa monumen- au început — de către antrepriza depuse în acelaşi sarcofag". Faptul tului; se comandase toată fierăria G. Petrescu — lucrările de sprijinire nu s-a putut materializa în 1938, de necesară împrejmuirii, inclusiv a acestui mal. S-a făcut astfel o zi- aceea se propunea ca sarcofagul două lampadare (realizate în Atelierul dire din piatră, lucrare care s-a în- mare al mareşalului Al. Averescu să de sculptură "Gh. Stănculescu"); în ceput de la intersecţia şoselelor ce fie înlocuit cu unul pentru o per- dreptul monumentului s-au montat duc - una spre Monument şi cea- soană, iar partea cealaltă să fie pe stâlpi de fier lămpile necesare; laltă spre Uzina de apă, până la dusă la biserică şi, ca sarcofag in- s-a nivelat şi pavat terenul din faţa digul cel mare, lucrare finalizată la dependent, să fie amplasat în împrejmuirii, consolidându-se ma- 1 mai 1941. dreapta tindei bisericii, iar sub par- lurile din faţă printr-un enorm zid de După numeroase amânări, în doseală sa să se facă o criptă care piatră, cu balustradă; s-au montat vara anului 1938, când criptele să adăpostească osemintele toate bronzurile interioare şi ex- erau "aproape gata", se preconiza Clotildei Averescu. terne care decorează acest inaugurarea Monumentului, la care După această dată, în timp, prin Monument, urmând ca în anul ur- îşi anunţase prezenţa regele Carol demersuri către moştenitorii familiei mător, 1937, pe locul rezervat vehi- al II-lea. Două motive însemnate Averescu (a avut doi copii adoptivi), culelor, să se facă un pavaj de însă făcuse ca festivitatea să fie osemintele Clotildei Averescu au bolovani, până în dreptul consoli- amânată: pe de o parte, vremea fost aduse într-un final la Mărăşti. dării malului. ploioasă şi desfundarea drumurilor În anul 1943 coşciugul său se La 4 februarie 1936, antrepriza făcuse impracticabilă şoseaua spre găsea aşezat, provizoriu, în sarco- Balaban Trifu se angaja să reali- Mărăşti; iar pe de altă parte, lipsa fagul din altar (destinat generalului zeze, în termen de 40 de zile, gar- mareşalului Averescu din ţară. Arthur Văitoianu). dul împrejmuitor al Monumentului, La scurt timp însă, un fapt dure- În memoria mareşalului Alexandru din fier, în lungime de 300 ml, pre- ros avea să ducă iarăşi la amâna- Averescu, Societatea i-a ridicat în văzut cu două porţi mici şi două rea evenimentului. Cel care fusese faţa Mausoleului şi un bust din mari. Din patru în patru metri, pe marele strateg de la Mărăşti, ge- bronz. - 41 - ISTORIE, CULTURĂ

Bustul propriu-zis a fost realizat pul marelui război şi, în special, de La 18 decembrie 1937, pentru de sculptorul Oscar Späethe, în pe frontul Armatei a 2-a". În acelaşi muzeu au mai fost realizate: 9 ta- mărime de 1¼ (unu şi un sfert), scop, se urmărea şi confecţionarea blouri încadrate în rame; au fost tă- până sub talie, şi-l înfăţişează pe unor manechine, "reprezentând ti- iate geamuri pentru încadrat marele strateg în "ţinută de campa- puri de luptători români, precum şi fotografii (erau în total 628 fotogra- nie, cu mantaua pe umeri, de o per- ai armatelor amice şi inamice, do- fii şi 120 diapozitive); au fost trans- fectă asemănare şi într-o atitudine taţi cu armament din timpul marelui portate de la Târgovişte la Mărăşti demnă pentru locul indicat". Lucra- război"; confecţionarea unor pano- 4 lăzi cu arme vechi. rea a fost definitivată şi recepţio- plii pentru aşezarea pieselor de ar- În timp, s-au mai adăugat şi alte nată la 10 iulie 1940, la Bucureşti. A mament, iar "pentru a arăta geniul obiecte. Astfel, după moartea ma- urmat, apoi, realizarea soclului militar [...], scene, episoade istorice reşalului Averescu, la 13 martie pentru susţinerea acestui bust, din timpul marelui război. La loc de 1939, au fost aduse o serie de care a fost realizat de firma cinste erau prevăzute a fi așezate obiecte ale acestuia pentru a fi "Marmi", din "placaj de piatră de tablouri sau picturi în ulei, care să expuse. Vratza". Recepţia definitivă s-a reprezinte pe regele Ferdinand I şi În timpul celui de-al doilea război făcut la 7 octombrie 1940. regina Maria în ținută de război, pe mondial şi în perioada ce i-a urmat, Inscripţia ce o poartă este: "Ma- principele moştenitor Carol, pre- patrimoniul Societăţii s-a depreciat reşalul României Alexandru cum şi foşti comandanţi de unităţi, sau a dispărut, în mare parte dato- Averescu/1859-1938". până la şefii de corp de armată şi, rită locuitorilor. Aşa s-a întâmplat de În legătură cu ridicarea bustului eventual, ofiţerii decoraţi cu Ordinul pildă la 8 mai 1945, când muzeul a mareşalului Averescu, în aceeaşi «Mihai Viteazul»", pentru fapte de fost prădat de hoţi, care "au stricat perioadă (1940-1941), s-au impus bravură pe frontul de la Mărăşti. uşa şi au furat de pe panoplie 7 a fi realizate şi alte lucrări "lucrări Se planificase şi confecţionarea arme, 4 săbii, 3 revolvere tip de pietrărie", fiind executat un nou unor "troiţe de stejar, cu inscripţii is- francez". fronton al Monumentului, pe axul torice, care să releve ofensiva de la Când plutonierul major Năstase central, care să permită ridicarea Mărăşti", cu referire la Regimentele: 2 Simion (administrator şi custode al nivelului de montare a stemei ţării Vânători "Argeş", 22 "Dâmboviţa", Câmpului Istoric) preda la 17 au- (turnată în bronz). Oricum, această 28 Infanterie "Radu-Negru", 30 gust 1945 gestiunea lui Iftimie Mi- stemă nu a dăinuit mult, pentru că, "Muscel", 17 "Mehedinţi" şi 18 hăilă, în muzeu se aflau importante la fel ca şi alte ornamente care "Gorj". Ele urmau a fi montate în obiecte: "arme şi carabine modele aminteau de regalitate, a fost înde- beton, pe Câmpul Istoric de la diferite - 68 buc, revolvere modele părtată după instaurarea regimului Mărăşti, în dreptul locurilor pe unde diferite - 1 buc, pistoale vechi cu comunist. La început aceste orna- luptaseră fiecare. capse - 5 buc, săbii - 66 buc, teci mente au fost astupate cu hârtie De asemenea, se prevăzuse şi de sabie - 39 buc, baionete obiş- sau material de culoare roşie, după confecţionarea a "două planşe de nuite - 6 buc, baionete [...] - 33 buc, care unele au dispărut definitiv. gips, în relief, dintre care una cu re- baionete lungi cu tăiș - 23 buc, te- La începutul anului 1934, Comitetul giunea Câmpului Istoric Mărăşti şi sace - 18 buc, puști mitraliere - 3 Diriguitor a decis amenajarea unui o alta cu întreaga regiune a câm- buc, lănci de cavalerie - 4 buc, căşti "muzeu în care să se strângă o pului de operaţii al Armatei a 2-a, româneşti - 5 buc, căşti germane - parte din trofeele şi obiectele de cu- cuprinsă între Tg. Ocna-Varniţa", 8 buc, grenade de mână defensive riozitate deosebită, cucerite de duş- care să înfăţişeze "dispozitivele ar- - 2 buc, lopeţi tip «Lineman» - 2 man în bătălia de la Mărăşti". Au matelor amice şi inamice, cu direc- buc, capete bronz - 3 buc, teci pen- fost delegaţi pentru a se ocupa de ţiunile de atac ale Armatei tru tesace - 2 buc, teci pentru baio- organizarea acestuia generalul Române". nete lungi, ascuţite - 8 buc, teci Dabija şi colonelul Ionescu Munte. Mai apoi, în primăvara anului pentru baionete lungi, cu tăiş - 3 Pentru înzestrarea acestui 1936, maiorul Nicolaescu N. Ioan a buc, vergi armă - 12 buc, încărcă- muzeu a trebuit să se intervină la primit misiunea ca până la sfârşitul toare F(P)M - 1 buc, mitraliere dife- Ministerul Apărării Naţionale, "spre aceluiaşi an să definitiveze organi- rite modele - 4 buc, mortiere de a [...] da o parte din armamentul și zarea muzeului. Termenul nu a tranşee cu proiectilul său - 1 buc, muniția de tot felul, din epoca ma- putut fi respectat, numitului maior aruncătoare de mine - 3 buc, arun- relui război". De asemenea, se pro- luându-i mai mult timp să amena- cătoare de grenade (ruseşti) - 2 puneau şi demersuri la Muzeul jeze punctul muzeistic, pentru că, buc, aparat de ochire pentru artile- Militar (aflat atunci în parcul Carol), aşa cum specifica în raportul infor- rie - 1 buc, obuze diferite calibre - pentru a dona o parte din obiectele mativ, această activitate o făcuse 13 buc, manechine echipate - 6 istorice necesare: "uniforme, foto- "în timpul liber (sărbători, învoiri, buc, tablouri - 6 buc, plăci de bronz grafii, tablouri cu episoade din tim- concedii legale)". şi ordine de zi - 8 buc, hărţi (planuri - 42 - ISTORIE, CULTURĂ

directoare) - 2 buc, relief - 1 buc, Fundaţia regală "Mihai I", pentru transformări, în general, cele legate pictură reprezentând pe generalul a-i fi donate un număr de cărţi, în de regimul monarhic. De pildă, la 1 Mărgineanu - 1 buc, fotografii cu scopul întemeierii unei biblioteci, aprilie 1948, custodele Mihăilă imagini din războiul 1916/1918 - care să servească la culturalizarea Iftimie i s-a făcut cunoscut că tre- 300 buc, rame de lemn cu geam, maselor. Ajutorul a venit, apoi, prin: buia să şteargă "orice inscripţie de cu 4 rânduri de fotografii - 15 buc, Ministerul Propagandei Naţionale, la Şcoală şi Uzina electrică, care rame cu geam şi fotografii - 6 buc, Casa Şcoalelor, Ministerul Cultelor amintea de regalitate"; să "ridice inventar cu efectele mareşalului şi Artelor. În acest fel, Căminului toate tablourile cu regele Averescu (14 piese)". Cultural "Mareşal Averescu" i-au Ferdinand, regina Maria şi Mihai de Printre lucrările de mare anver- fost trimise un număr de 200 titluri la sala de festivităţi de la şcoală, gură înfăptuite de Societate în satul diverse (pentru că unele erau în cancelaria administrativă, muzeul Mărăşti a fost realizată şi instalaţia mai multe volume, în total au fost istoric, cripta-mausoleu, a uşilor de de electrificare, atât pentru ilumina- 287 cărţi). la intrarea în cripte". Instrucţiunile tul public cât şi pentru iluminatul ce- În acelaşi scop nobil, Căminul a spuneau că pentru îndepărtarea lorlalte obiective (mausoleu, fost dotat şi cu un aparat de radio, unor asemenea însemne regale biserică, şcoală, uzine ş.a). Recep- care, la 28 decembrie 1947, în trebuiau acoperite "cu pânză sau ţia definitivă a acestor lucrări s-a urma ordinului Comandaturii sovie- hărtie roşie ornamentele de ciment petrecut în anul 1942 şi făcea tice, a trebuit să fie predat coman- de la coloanele din interiorul cripte- obiectul celor începute în aprilie dantului sovietic de la Vidra (jud. lor, iar la cristale, se va acoperi co- 1936, de antrepriza inginerului Putna). roana regală şi monograma reginei Mircea Vidraşcu, garantat de antre- Maria". priza Gavril Petrescu. Pentru că M. III. Desfiinţarea Societăţii La 30 iunie 1948 se raporta exe- Vidraşcu a abandonat lucrările, din şi predarea patrimoniului cutarea ordinului. 28 noiembrie 1937 acestea au fost În acea vreme au fost îndepăr- preluate de garantul Gavril Potrivit prevederilor Decretului tate şi cele trei icoane de la altarul Petrescu. Lege nr. 2532/1940 (art. 13, al. 2), Mausoleului, ele fiind solicitate de În 1943, în conjunctura deciziei publicat în "Monitorul Oficial" nr. către locuitorii satului Gogoiu, pen- de predare a Societăţii "Mărăşti" 176/1940, Partea I-a, Societatea tru a le duce în biserica lor, alături către Asociaţia «Regina Maria» "Mărăşti" trebuia să-şi înceteze ac- de încă alte două troiţe de la pentru Cultul Eroilor (iniţial înfiinţată tivitatea iar întregul său patrimoniu Şcoală, aceasta fiind lipsită de cu titulatura de: "Societate mormin- urma să-l predea Aşezământului odoare. La 7 septembrie 1948 pri- tele eroilor căzuţi în război"), «Regina Maria» pentru Cultul meau răspunsul Societăţii, prin aceasta nu s-a făcut la termenul Eroilor. Dar, pentru că Societatea care aflau că le puteau doar împru- potrivit de lege pentru că Societatea nu-şi terminase de construit toate muta, cu condiţia ca atunci când li nu terminase în totalitate lucrările obiectivele, în acord cu prevederile se va cere să-i fie înapoiate imediat. de refacere ale satului Mărăşti. statutare, "Comitetul pentru contro- Instalarea la conducerea comu- Una dintre aceste lucrări era şi lul asociaţiilor de foşti luptători" îi nei a unor oameni zeloşi, susţină- instalaţia electrică, care trebuia re- comunica la 15 aprilie 1943 că a tori ai comunismului, la acea vreme vizuită, pentru că stălpii de lemn, în hotărât amânarea predării întregu- au adus multe prejudicii importan- mare parte, putreziseră. Pentru lui patrimoniu, până la finalizarea telor edificii clădite de Societate, în aceasta, Societatea a obţinut de la programului de lucrări. Se preco- memoria ostaşilor morţi pentru dăi- C.F.R. o serie de materiale precum niza ca totul să fie gata la 24 iulie nuirea şi liniştea Ţării. În loc să con- şi lucrători specializaţi, pentru exe- 1943, astfel ca în duminica de 25 solideze, nou-veniţii s-au apucat să cutarea lucrărilor în mod gratuit. iulie, o dată cu ceremonia bătăliei distrugă ceea ce alţii cu mare chin * de la Mărăşti, să aibă loc şi cere- au înfăptuit. Uneori au avut şi spri- Tuturor acestor înfăptuiri, le-a monia de inaugurare a Mausoleului, jinul localnicilor, ai celor pentru care mai fost adăugat şi Căminul Cultural în prezenţa regelui Mihai şi a lui Ion se construiseră importantele obiec- "Mareşal Averescu", aşezământ Antonescu. Evoluţia evenimentelor tive. Într-un asemenea context, la fondat în memoria fostului preşe- politice nu a permis însă acest 22 mai 1948, era vândut prin licita- dinte onorific al Societăţii. Acesta lucru. ţie, de către notar, localul uzinei hi- avea să funcţioneze în Casa După război, pe măsură ce se draulice. În perioada iunie - Parohială, din 10 noiembrie 1942, producea intrarea în sfera de pe- septembrie 1948 s-au petrecut şi momentele culturale urmând a se netrare a ideologiei comuniste, multe cazuri de furturi şi stricăciuni desfăşura într-o sală de clasă a acest lucru se va resimţi şi pe ale sătenilor din avutul Societăţii Şcolii "Regina Maria". Câmpul Istoric de la Mărăşti, ope- "Mărăşti", cum ar fi: ruperea florilor În 1943, Societatea făcea apel la rele acestuia fiind supuse la unele din parcul Mausoleului; tăierea sal- - 43 - ISTORIE, CULTURĂ

câmilor din plantaţie; răufăcătorii au 1177/23.06.1949. De fapt, în ceea amintiţi mai sus s-au adresat Pri- demontat cu ciocane şi dălţi o por- ce priveşte patrimoniul Societăţii măriei din localitate, "unde nu au ţiune din gardul de fier al Mausoleului, "Mărăşti", fusese preluat de găsit nimic", nici o evidenţă. De iar pentru că au fost surprinşi de Ministerul Apărării Naţionale doar aceea, au preluat ceea ce găsi- vecini nu au reuşit să-l disloce din Mausoleul, restul patrimoniului tre- seră, realizând în prealabil un "re- beton, ci, numai l-au sfărâmat şi când în responsabilitatea Primăriei censământ al tuturor bunurilor". deplasat; locuitoarea Ioana Gj. Trifu Mărăşti, potrivit unei analize din 15 Aşa s-a procedat la "luarea în pri- a fost găsită de învăţătorul Gh. decembrie 1948. mire a părţii imobile, mobile şi a Jinga prin plantaţia de protecţie a Prin Hotărârea Consiliului de obiectelor istorice ale Mausoleului Mausoleului, tăind cu toporul stâlpii Miniştri nr. 989/1952 şi Ordinul din Mărăşti". şi salcâmii din plantaţie ş.a. Circular nr. 17.632/1952, al În prezent, atât Mausoleul cât şi Pentru că obiectivele istorice în- Consiliului de Miniştri, majoritatea celelalte obiective, sunt în adminis- făptuite se deteriorau continuu iar criptelor de război (definitive sau trarea autorităţilor judeţene, care Societatea nu mai dispunea de fon- provizorii), cripte sau osuare de trebuie să se ocupe de întreţinerea duri pentru a le întreţine, la 22 iunie eroi au fost date pentru întreţinere, lor şi, prin acesta, de înfăptuirea 1948, aceasta încă cerea ajutor bă- înfrumuseţare şi pază în sarcina "operei de propagandă", scopul nesc la Guvern, primului-ministru sfaturilor populare pe teritoriul că- pentru care Societatea "Mărăşti", dr. Petru Groza, pentru a putea să rora se găseau, rămânând, totuşi, timp de 31 de ani (1917-1948), s-a repare: Mausoleul, în care erau in- câteva în sarcina Ministerului străduit să ţină trează conştiinţa oa- filtraţii majore, biserica, clopotniţa, Forţelor Armate (M.F.A.), printre menilor, despre ceea ce a însem- casa parohială, precum şi realiza- care şi Mausoleul de la Mărăşti. nat Bătălia de la Mărăşti pentru rea modificărilor impuse de noul Acest fapt era adus la cunoştinţă istoria Ţării şi nu numai. regim, privind înlocuirea ornamen- de către M.F.A. (Direcţia Cazare şi În ceea ce ne priveşte, evocând telor la cripte. Exploatare Cazărmi) serviciului si- încă o dată marea strădanie a În afară de aceste solicitări de miliar al Regiunii II Militare. Prin co- Societăţii "Mărăşti", pentru a ne natură materială, Societatea inter- municatul în cauză se consemna: lăsa mărturie Câmpul Istoric de la venea la acelaşi Guvern şi pentru a "Se face cunoscut că potrivit art. Mărăşti, ne alăturăm cu sufletul tu- lua măsuri în vederea anihilării ten- 13, din Legea operelor comemora- turor acelor români care au luptat şi dinţelor abuzive ale conducătorilor tive de război, publicată în au clădit pe urma războiului, tocmai politici, care ajunseseră până la «Monitorul Oficial» nr. 124/31. 05. pentru a nu-i uita, pentru a le rea- arestarea custodelui Mihăilă Iftimie 1948, terenul şi mausoleele câm- duce în actualitate marile frămân- (7 ianuarie 1949), la spargerea uzi- purilor istorice de la Mărăşti, Mărăşeşti tări şi maiestuoasele înfăptuiri, nei hidraulice şi tendinţa de a sus- au trecut asupra Ministerului Forţe- pentru a ne aduce, astfel, prinosul trage materialele găsite, ori lor Armate, întrucât societăţile res- de recunoştinţă faţă de toţi cei pen- sustragerea arhivei Societăţii etc. pective care au organizat aceste tru care viaţa a fost ultima redută, Deci, patrimoniul Societăţii lucrări şi-au încetat activitatea". Ca în calea vrăşmaşilor din orice "Mărăşti" trebuia predat Aşezământului urmare, s-a dat Ordinul secret nr. vreme. Naţional «Regina Maria» pentru 61.408/13.02.1953, al Regiunii I-a Cultul Eroilor care, la rându-i, era şi Militare, "să ia măsuri de îngrijire a Note: el desfiinţat, prin Decretul nr. acestor mausolee ca bunuri ale ar- 48/1948, publicat în "Monitorul matei". 1. Lege publicată în "Monitorul Oficial" nr. 124/31 mai 1948. La acea dată, aceste mărturii de Oficial" nr. 92/27 iulie 1920, modifi- Ca urmare a acestor succesiuni jertfă şi eroism erau date uitării, cată ulteror, pe măsură ce se im- de desfiinţare, potrivit Decretului fiind total neîngrijite. puneau noi necesităţi, pe care amintit, întregul patrimoniu al În baza celor de mai sus, la 12 Societatea trebuia să le rezolve. Aşezământului trecea la Ministerul martie 1953, se prezentau la Apărării Naţionale, conform Mărăşti delegaţii: tehn. sublt. Deciziei Ministeriale nr. 297/8 iunie Dumitru Constantin şi A.C. Cocriş 1948 (document semnat de minis- Virgil, ambii de la U.M. nr. 13045, trul Apărării Naţionale, Emil Bodnăraş). asistaţi fiind de Setrărescu M. Gh., Anul următor, prin Decizia Minis- delegat din partea Muzeului Militar terului Apărării Naţionale (Direcţia Naţional din Bucureşti, fără a fi de Administraţie şi Gospodărie), bu- faţă cineva de la care să preia nurile Aşezământului erau trecute vreun inventar. către Muzeul Militar Naţional, Astfel, neprezentându-se oricine acesta fiind înştiinţat prin adresa nr. de la care să ia în primire, delegaţii - 44 - ISTORIE, CULTURĂ

Regimentul 48 Infanterie Buzău, momente de glorie în Războiul pentru Întregirea României. Campania din sudul Basarabiei

------Locotenent colonel Liviu Corciu, Divizia 2 Infanterie „Getica”

MOTTO: Armata rusă a fost lovită mortal de revoluţia bolşevică. (...) Soldaţii cerură încheierea imediată a păcii şi demobilizarea; în cazul în care aceste lucruri nu s-ar realiza, ei anunţară că vor părăsi frontul. (...) Moldova cunoscu astfel o nouă calamitate, aceea a retragerii destrăbălate a armatelor ruseşti cu cortejul ei de brigandaje pe spinarea nenorocitului popor. Constantin Kiriţescu, Istoria Războiului pentru Întregirea României

De ce se scot la lumina tiparului fapte şi lucruri de acum aproape 100 de ani? Mai vibrează azi în noi resorturile care vibrau în cei de acum aproape un secol? Răspunsul ar putea fi într-un fragment dintr- o scrisoare particulară, publicat în volumul „Bucovina desrobită”, în care voluntarul bucovinean Ion Grămadă, doctor în litere al universităţii din Viena, om de ştiinţă şi scriitor, căzut în atacul Cireşoaiei la 9 septembrie 1917, în rândurile Regimentului 8 Vânători, scria: ” ... câtă frumuseţe sublimă cuprinde jertfirea de sine, jertfirea făcută de bună voie. Sunt momente când simţi parcă însăşi suflarea Dumnezeirii cum îţi atinge fruntea ca o adiere binefăcătoare. Şi atunci uiţi tot ce ai iubit în viaţă, tot ce-i călător ca nisipul pustiului şi nu regreţi de loc lumea ce ai lăsat-o în urmă.” Mai suntem noi, cei de azi, la înălţimea valorilor morale ale celor de ieri? Presupunem că da. Sperăm că nu va fi nevoie de confirmare...

CGenerată de dezagregarea unităţilor armatei ruse de bea spre Basarabia, jefuind satele prin care treceau, bat- pe frontul românesc, urmare a izbucnirii la Petrograd a jocorind populaţia, şi chiar vânzându-şi efectele militare, revoluţiei bolşevice, situaţia din toamna anului 1917 este uneori chiar armele şi muniţia, Marele Cartier General amplu descrisă de istoricul Constantin Kiritzescu1, care român a luat imediat măsuri energice. În primul rând a prezintă felul în care unităţile armatei ruse, bolşevizate, înlocuit sectoarele de front părăsite de unităţile armatei se reatrăgeau spre casă pe drumurile Moldovei, pline de ruse cu unităţi româneşti, ajungându-se ca tot frontul să cete de soldaţi, fugari de pe front, (...) ducând cu ei arme, fie ocupat numai de armata română. tunuri, cai, vehicule şi fondurile statului. O altă măsură luată a fost împărţirea teritoriului din Sătui de război, molipsiţi de ideile vehiculate de agita- spatele frontului în zone3, în fâşii paralele, de la Nord la torii bolşevici, anume că armistiţiul recent încheiat ar în- Sud, de la linia frontului până la Prut, fiecare zonă fiind semna de fapt sfârşitul războiului, soldaţii ruşi luau cu dată în paza unei divizii române, a cărei misiune era să asalt trenurile, grămădindu-se unii peste alţii pe acoperi- supravegheze unităţile ruse din zona respectivă, să îm- şurile vagoanelor, pe scări, pe tampoane, devastând gă- piedice dezertarea lor cu armele şi să reprime încercările rile şi vagoanele, ameninţând cu armele pe maşinişti şi de brigandaje. pe funcţionari.2 Divizia 13 Infanterie, din care făcea parte şi Regimen- Îngrijorat de situaţia armatei ruse care, pe de-o parte tul 48/49 Infanterie, se afla în rezerva Armatei I, alături părăsea în masă linia frontului, iar pe de altă parte se gră- de Diviziile 11 Infanterie, 1 şi 2 de Cavalerie şi Regimentul

- 45 - ISTORIE, CULTURĂ

5 Călăraşi, şi primise responsabilitatea zonei cu centrul la Pe zona de refacere, la Nărteşti se lasă un ofiţer şi 53 de Bârlad. soldaţi pentru paza cantonamentului şi furajelor rămase. Astfel, după ce este retras în refacere ca urmare a De la Pogoneşti regimentul porneşte a doua zi ajun- pierderilor mari suferite în Bătălia de la Varniţa – gând la Ciocani unde, după ce se pune sub ordinele Muncelu, Regimentul 48/49 Infanterie îşi dipune subuni- Diviziei 2 Cavalerie, se împarte astfel: tăţile pe valea inferioară a Tutovei, în sectorul Pogoneşti - Batalionul I sub comanda maiorului Gealep cu reşe- - Simila - Zorleni - Pogoana - Ciocani -Iveşti. dinţa la Căbeşti având detaşate: compania 3-a la Intenţia Marelui Cartier General român era instalarea Pogoneşti, 2 plutoane la Stăneşti şi 1 pluton la Corăeşti de posturi militare puternice4, la răspântiile drumurilor unde se mai găseau şi o baterie din Regimentul 23 mari, prin staţiile importante de cale ferată, la podurile Artilerie pusă la dispoziţia Regimentului 48/49 Infanterie. peste râuri şi în special peste Siret, care opreau cetele de - Batalionul al III-lea sub comanda căpitanului Menica Ruşi, le dezarmau, le confiscau obiectele furate şi le în- cu reşedinţa la Ciocani având detaşate: compania I la drumau apoi pe drumurile stabilite în program, spre a Pogoana, a II-a la Fătăciuni, iar a III-a la Crângani, la dis- trece prin Basarabia în Rusia. poziţia regimentului. - Compania I-a de mitraliere în întărire la Batalionul I, Din arhiva regimentului. având 2 secţii la Căbeşti, 1 secţie la Pogoneşti şi o alta În seara zilei de 21 august se primeşte ordin ca regi- la Stăneşti. mentul să se organizeze în Valea Zăbrăuciorului. - Compania III-a mitraliere în întărire la Batalionul al La 22 august regimentul se află astfel: batalionul I şi III-lea cu 2 secţii la Crângu, o secţie la Pogoana şi o alta II pe poziţiile de la nord de Muncelul, iar batalionul III-lea la Fătăciuni. în rezervă în pădurea vest Holbăneşti. - Batalionul al III-lea mai are la dispoziţia sa 2 esca- Aşa a stat regimentul până în ziua de 25 august când droane din Regimentul 6 Roşiori care se găsesc: unul la fiind schimbat de Regimentul 26 Infanterie, a mărşăluit Iveşti şi al II-lea la Zorleni Simila. până la Poiana Renghei unde a rămas în repaus până la Toate unităţile au misiunea de a împiedica devastările 29 august. unităţilor şi soldaţilor izolaţi ruşi ce se scurg spre Prut şi La 29 august regimentul s-a pus în marş de la Poiana menţinerea liniştei şi ordinei. Renghei ocupând sectorul dintre cotele 527 şi 571 la Cu acest dispozitiv şi această misiune a rămas Nord de Poienele Popei unde a stat până în seara zilei de Regimentul 48/49 Infanterie în cantonamentele indicate 5 septembrie când, fiind schimbat de Regimentul 50 mai sus până la 8 ianuarie 1918. Infanterie, s-a întors iarăşi la Poiana Reughei. La 8 ianuarie conform ordinului Armatei I, regimentul În zilele de 6 şi 7 septembrie regimentul găsindu-se compus din cele 2 batalioane se adună la Crângu, pen- la Poiana Renghei a avut batalioanele I şi III-lea de lucru tru a se deplasa batalionul I la Boseşti, iar batalionul al III- la drumul de la cota 333. lea la Unteşti. În aceiaşi zi regimentul primeşte ordin de La 11 septembrie 1917 regimentul face marş de la revocarea deplasării înapoindu-se unităţile în vechile Poienele Renghei la Dealul Bodeiu. sectoare. 12 septembrie marş până în comuna Sihastru. La 9 ianuarie regimentul se adună iarăşi la Crângu şi 13 septembrie marş până în comuna Nărteştii de jos. se pune în marş spre gara Bârlad unde se îmbarcă la ora Aici în Nărteşti Regimentul 48/49 Infanterie începe re- 3 dimineaţa. organizarea unităţilor, primind oameni de la centrul de in- 10 ianuarie 1918. La ora 13 regimentul debarcă în strucţie al Armatei I-a pentru umplerea golurilor. gara Fulgereşti şi se pune în marş cu destinaţia Oancea Se începe instrucţia şi şcolile în corp şi se trimit ofiţeri unde se pune sub ordinele Diviziei 13. Aici a sosit în şi trupă la centrul de instrucţie Huşi pentru specializări. aceeaşi noapte şi batalionul al II-lea. Se iau măsuri pentru iarnă, amenajându-se locuinţele locuitorilor ce erau destinate a servi trupei şi construin- Ocupaţia militară a Basarabiei. du-se barăci, grajduri şi silozuri. Referindu-se la tabloul începutului de an 1918 în Se înfiinţează o şcoală pentru comandanţii de compa- Basarabia, care se proclamase republică autonomă nii pe brigadă, sub conducerea căpitanului francez odată cu încheierea armistiţiului pe frontul românesc, Mahieux. Constantin Kiriţescu vorbeşte despre debandada gene- La 3 decembrie 1917, batalionul II-lea sub comanda rală a armatei ruseşti, Moldova, dar mai ales Basarabia, d-lui maior Mateescu Ion îmbarcându-se la Berheşti fiind înnecate de valurile cetelor de soldaţi desmăţaţi, cari pleacă cu destinaţia Bumbota Fălci fiind gata, la nevoie, părăsiseră frontul şi porniseră acasă, jefuind şi devas- să treacă la Leova, în Basarabia, pentru a împiedica de- tând tot ce întâlneau în cale5. vastările ruşilor. Urmare a deciziei politice de a interveni în Basarabia, La 10 decembrie 1917 conform ordinului circular al ameninţată de anarhia revoluţionară rusă6, Marele Cartier Marelui Cartier General regimentul 48/49 Infanterie cu General român ordonă ca 4 divizii române, între care şi batalionul I şi al II-lea prezente se pune în marş de la Divizia 13 Infanterie, să treacă Prutul cu misiunea de a Nărteşti la Pogoneşti. aduce rânduială şi linişte în satele şi târgurile basarabene7. Spre deosebire de misiunea Diviziei 11 Infanterie care

- 46 - ISTORIE, CULTURĂ

primise misiunea de a înainta spre Chişinău, Diviziei 13 talionul II şi statul major, în timp ce Batalionul al III-lea de Infanterie i-a revenit o misiune mai ingrată, aceea de a la Kahul se îndreaptă spre Bolgrad. pacifica sudul Basarabiei, regiune locuită nu de moldo- Practic, Regimentul 48/49 Infanterie a executat o ma- veni, ci de o populaţie amestecată, formată din bulgari, nevră pe batalioane, cu două direcţii de înaintare, prima, găgăuzi, ruşi, cazaci şi ucraineni, regiunea cea mai in- majoră, cu Detaşamentul Prut, de securizare a malului festată de bandele bolşevice şi, în consecinţă, cea mai răsăritean al Prutului, între localităţile Cahul şi Reni, iar ostilă.8 cea de-a doua, secundară, de asigurare a flancului stâng Momentul este surprins de marele istoric9, astfel: al Detaşamentului Prut, între localităţile Cahul şi Divizia 13 română a primit, la 21 ianuarie (8 ianuarie, Bolgrad. pe stil vechi – s.n.) însărcinarea importantă de a trece Ulterior, în cea de-a doua fază, a dezvoltat manevra Prutul, spre a pune capăt svârcolirilor revoluţionare, a asi- cu un detaşament de valoare batalion întărit, pe direcţia gura depozitele armatei şi a pacifica regiunea prin ocu- Bolgrad – Furmanca – Kilia. parea militară a Basarabiei de sud. Şi acest episod este surprins în cartea lui Constantin Cu trupe din divizia 13 se formează două detaşa- Kiriţescu10, care, referindu-se la modul în care marina flu- mente. Detaşamentul Prut, constituit dintr-un batalion vială a cooperat cu forţele terestre pentru ocuparea ora- din regimentul 48 infanterie cu artilerie şi cavalerie, trece şului Chilia, face menţinea că de pe uscat înaintează Prutul în ziua de 24 ianuarie (11 ianuarie, pe stil vechi – detaşamentele Dragu şi Rotaru (trei batalioane de infan- s.n.) pe la Vadul lui Isac şi coboară spre sud, pe malul de terie, patru baterii de artilerie şi cavalerie), fiind vorba de răsărit al râului, ocupând satele şi punând în siguranţă forţe din Regimentul 47 (col.Dragu) şi 48/49 Infanterie podurile şi vadurile; la 27 ianuarie (14 ianuarie, pe stil (col.Alexandru Rotaru). vechi – s.n.) detaşamentul a ocupat Reni, faptele con- semnate în cartea de istorie având acoperire 100% în Din arhiva regimentului. menţiunile din arhiva regimentului. Iată datele. În Bolgrad rămâne numai Batalionul III-lea, iar restul regimentului, batalionul II şi stat major, continuă marşul Din arhiva regimentului. până la Kol Karacurt ocupând cu mici detaşamente şi Kol 11 ianuarie 1918. Conform ordinului Brigăzii 26 Szikerlyk-Kitay şi Wichezch. Infanterie, regimentul se împarte astfel: 23 ianuarie marş de la Kol Karacurt la Kol Szikerlyk- - Batalionul I căruia i s-a alipit o baterie din Regimentul Kitay de unde a doua zi porneşte la Furmanca, iar de aici 23 Art., un escadron din Regimentul 5 Călăraşi şi un es- la Kilia de unde comandantul regimentului şi statul major cadron din Regimentul 6 cavalerie a pornit prin KAHUL, se întoarce la Bolgrad, rămânând în acel sector numai Basarabia cu destinaţia a curăţa terenul de pe stânga batalionul al II-lea. Prutului de trupele ruse răsvrătite şi a ocupa oraşul Reni Batalionul al II-lea după câteva operaţiuni în jurul Kiliei pentru a asigura comunicaţia dintre Reni şi Galaţi, de- a fost înlocuit de batalionul II din regimentul 47 Infanterie, zarmând atât populaţia civilă cât şi bandele armate de iar el a intrat sub ordinele brigăzii 26 Infanterie luând gar- soldaţi ruşi. nizoana la Ismail în ziua de 31 ianuarie 1918. - Batalionul al III-lea împreună cu o companie şi o sec- Până la 16 februarie 1918 batalioanele au menţinut ţie de mitraliere din batalionul II rămâne în Oancea, iar 2 acelaşi sectoare, un dispozitiv în formă de triunghi, res- companii şi 3 secţii de mitraliere ale batalionului al II-lea pectiv, Batalionul I la Reni, Batalionul II la Ismail, iar Ba- se pune în marş spre Kahul, cu aceiaşi misiune ca şi ba- talionul III la Bolgrad, îndreptăţind din nou afirmaţia lui talionul I. C-tin Kiriţescu, Prutul de jos e acum în mâinile române. - Batalionul I în acest timp ocupă localităţile: Kirgany, Etapa finală a manevrei Regimentului 48/49 Infante- Manta, Valea lui Isac, Bran, Vădeni, dezarmând atât po- rie în campania din sudul Basarabiei a fost determinată pulaţia civilă cât şi trupele ruse ce se găseau cantonate de necesitatea operativă de înlocuire a sectorului Regi- în aceste localităţi. mentului 51 Infanterie. Astfel, în data de 16 februarie ba- La 12 ianuarie Batalionul al III-lea trece şi el de la talionul I a fost schimbat la Reni de Batalionul III din Oancea la Kahul. Regimentul 21 Infanterie, şi traversând dispozitivul de se- 13 ianuarie 1918 Batalionul I ocupă satele Slobozia cutitate al Batalionului III, este împins către nordul loca- Mare, Chisliţa şi Giurgiuleşti. lităţii Bolgrad. 15 ianuarie o companie din Batalionul I cu o secţie de În data de 17 februarie, Batalionul I sosit la Bolgrad, mitraliere şi un pluton de cavalerie ocupă satele: Cisme şi a împărţit sectoarele subunităţilor astfel: şi Etulia, iar la 17 ianuarie 1918 Batalionul I ocupă loca- - 3 plutoane, 4 puşti mitralieră şi o mitralieră ocupă litatea Reni, după care a dezarmat satele Karagaci şi gara TraianWal; Kartal stabilind la Kartal un pluton cu 2 puşti mitraliere - 1 pluton şi 1 puşcă mitralieră, ocupă gara Taraclya; pentru a împiedica trecerea bulgarilor, cari veneau după - 1 pluton cu 2 puşti mitraliere, ocupă gara alimente. Plutonul de la Kartal a detaşat o grupă la Satul Ceadârlunga, localitatea care reprezintă punctul extrem Nou cu aceeaşi însărcinare. la nordul dispozitivului de securitate adoptat de regiment, Odată atins obiectivul iniţial, la 18 ianuarie regimentul adânc în inima Bugeacului tătăresc. se pune în mişcare de la Oancea, având cu el numai ba-

- 47 - ISTORIE, CULTURĂ

Denunţarea armistiţiului. din Muntenia să se întoarcă la vatră, în teritoriul ocupat. Aproape în acelaşi timp cu intrarea Regimentului Au fost păstrate cu efective de război diviziile de din- 48/49 Infanterie pe teritoriul Basarabiei, în cancelariile colo de Prut, ce asigurau stabilitatea Basarabiei, precum politicienilor se pregăteau tratativele de pace. După suc- şi un număr de 8 divizii din Moldova, cu efective mai re- cesele diplomatice al Puterilor Centrale cu Ucraina şi duse, nucleul armatei române, renăscute din propria ce- Rusia lui Troţki, cunoscute drept Pacea de la Brest - nuşă, care va participa la glorioasa campanie a anului Litovsk , comandamentul Mackensen transmise invitaţia 1919, de cucerire a Ardealului şi ocupare a Budapestei. guvernului de la Iaşi de a participa, la Focşani, la noi tra- Demobilizarea și întoarcerea la vatră a celor ce lupta- tative11 menite a transforma termenii armistiţiului, în acord seră nebiruiţi pe văile Trotuşului şi a Siretului, este des- cu noile împrejurări politice şi militare. crisă de Constantin Kiriţescu14 ca un şir de formalităţi Urmare a propunerilor germane, considerate ca fiind care jigneau şi umileau pe glorioşii luptători, siliţi a trece inacceptabile, după două şedinţe ale consiliului de mi- prin mai multe etape - dezarmare, vizită corporală, des- niştri şi un consiliu de coroană, guvernul naţional, păduchere – urmate de marşuri lungi, sub escorta gărzi- Brătianu – Take Ionescu, a demisionat la 8 februarie lor germane şi de predare a uniformelor către autorităţi. 1918, lăsând locul unui guvern necolorat politiceşte12, În acest context, dispozitivul Regimentului 48/49 care să aibă înăuntrul ţării concursul tuturora, neştirbit de Infanterie în sudul Basarabiei a fost restructurat, astfel nicio patimă politică, iar faţă de duşman să poată pre- că, succesiv, forţele acestuia au fost redislocate pe malul lungi negocierile de pace, fără să fie suspectat din prima drept al Prutului, la nord de Galaţi, în zona localităţilor zi. A fost debutul pe scena politică a generalului Şiviţa, Tătarca şi Ijdileni. Alexandru Averescu, impus de necesităţile dureroase ale momentului. Din arhiva regimentului. Nu vom intra aici în detaliile negocierilor de pace, întru- La 1 Martie batalionul I se reîntoarce la Bolgrad de la cât nu fac obiectul articolului de faţă, cu toate aceste tre- Kol Burta. Batalionul al II-lea părăseşte şi el la 6 martie buie amintit că partea română s-a implicat în acest 1918 garnizoana Ismail întorcându-se la Bolgrad. dureros şi complicat proces la cel mai înalt nivel13, pro- La 7 martie 1918 regimentul 48/49 Infanterie mai puţin testând de fiecare dată faţă de condiţiile excesiv de grele, compania 1-a care rămâne neschimbată la Kol Curci şi ce implicau, printre altele, cedarea Dobrogei, rectificări un pluton din compania 2-a rămas la Ceadâr Lunga s-a de frontieră în munţii Carpaţi şi concesiuni economice. pus în marş de la Bolgrad cu destinaţia Tătarca, Şiviţa şi În faţa ultimatumului reprezentanţilor Puterilor Ijdileni, jud.Covurlui. Centrale, care ceruseră un răspuns oficial cel târziu până 8 martie 1918 regimentul se află astfel cantonat: ba- la 2 martie 1918 (stil nou – s.n), ora 12, copleşit de res- talionul I la Tătarca, batalionul II-lea şi statul major la Şi- ponsabilitatea deciziei, regele Ferdinand a convocat în viţa, iar batalionul III-lea la Ijdileni. data de 2 martie 1918 un nou consiliul de coroană, care, Aici se execută demobilizarea regimentului, ofiţerii şi după îndelungi deliberări, a transmis în seara aceleeaşi trupa părăsind Şiviţa şi trecând în teritoriul încă ocupat de zile acceptarea termenilor impuşi. inamic în două detaşamente conduse de ofiţeri activi. Era prea târziu; pentru întârzierea de câteva ore re- Primul detaşament compus din 30 ofiţeri şi 1247 oa- prezentanţii Puterilor Centrale au denunţat armistiţiul, tru- meni de trupă a plecat din Şiviţa la 11 martie, ora 61/2, iar pele reintrând în stare de beligeranţă. al II-lea compus din 25 ofiţeri şi 881 trupă la ora 12. Iată cum este consemnat momentul în arhiva regi- Regimentul 48/49 Infanterie, demobilizat are de la 14 mentului: Martie numai 3 companii: La 18 februarie 1918 (stil vechi – s.n.) denunţându- - Compania 1a compusă din oameni proveniţi din se armistiţiul, Batalionul I compus din o companie şi 3 Regimentul 48 Infanterie; secţii de mitralieră, 2 plutoane din (Regimentul – s.n.) 5 - Compania 2a compusă din oameni proveniţi din Călăraşi şi o baterie din Regimentul 23 Artilerie sunt tri- Regimentul 49 Infanterie; mise pentru a face paza malului stâng al Dunărei. - Compania de mitraliere compusă din 6 piese. Batalionul îşi împărţeşte forţele astfel: Aşa stă Regimentul 48/49 Infanterie până la 28 martie - un pluton de infanterie cu 2 puşti mitralieră în locali- 1918 când, conform ordinului Marelui Stat Major tatea Mănăstirea Terapontia; nr.20828/918, comunicat cu al Diviziei 13-a nr.8354/918, - 1 pluton şi jumătate la Kol Satunova. Grosul forţelor regimentul se dezdoeşte (se desparte – s.n.) formând rămâne la Kol Barta. două regimente distincte, Regimentul 48 Infanterie şi Re- gimentul 49 Infanterie – unindu-se în acelaşi trup fiecare Demobilizarea. din regiment cu părţile lor sedentare. Consecinţă a păcii preliminare de la Buftea, prin care La 1 aprilie 1918 Regimentul 48 Infanterie începe a România se obliga să demobilizeze imediat cel puţin 8 se administra separat având garnizoana stabilită la Şiviţa. divizii, proces aflat sub conducerea comună a comanda- În ziua de 9 aprilie 1918 a sosit în Şiviţa partea se- mentului Grupului de armate Mackensen şi a Marelui dentară a regimentului şi cercul de recrutare care con- Cartier General român, demobilizarea a dat posibilitatea form ordinelor din momentul contopirii cu părţile ofiţerilor şi soldaţilor rezervişti, în special celor originari sedentare, a trecut sub comanda regimentelor.

- 48 - ISTORIE, CULTURĂ

Se începe şi demobilizarea oamenilor sosiţi de la par- Din arhiva regimentului. tea sedentară, demobilizare care ţine mult timp, făcându- În ziua de 3 iunie 1918, conform ordinului Ministerului se pe măsura ce oameni soseau din detaşări. de Război, cercul de recrutare, îmbarcându-se la La 24 aprilie Regimentul 48 Infanterie trece pe picior Frumuşiţa, a plecat în garnizoana Buzău. de pace, încheindu-se pacea de la Bucureşti. La 16 iunie Regimentul 48 infanterie a ieşit de sub co- manda Brigăzii 26 Infanterie şi a intrat sub ordinele Pacea de la Bucureşti. Brigăzii 35 Infanterie care e formată din Regimentul 48 şi Urmare a demisiei guvernului Averescu, căruia i se im- 49 Infanterie sub comanda d-lui general Stămbulescu. puta că nu rezistase pretenţiilor germane şi nu prelun- La 1 august comandantul Regimentului dl. colonel gise cât mai mult tratativele, grăbindu-se să accepte Rotaru Alexandru fiind mutat în Regimentul 16 Suceava, condiţiile impuse15, regele Ferdinand a numit pe lasă comanda Regimentului D-lui Maior Mateescu Ioan, Alexandru Marghiloman, care prin mlădiere politică şi care a o ţine până la 12 septembrie 1918 cînd se pre- oportunism ştiuse să se ferească de atitudini prea in- zintă Dl. locotenent colonel Cociaş Vasile. transigente16, să negocieze pacea. Ulterior, când situaţia politico-militară a luat o întorsă- Alexandru Marghiloman, una dintre cele mai mari per- tură neaşteptată, datorită succeselor Antantei pe frontul sonalităţi politice pe care le-a dat Buzăul, era la acel mo- de la Salonic, şi o forţă expediţionară aliată, sub condu- ment, după cum îl caracteriza Constantin Kiriţescu17, cerea generalui Berthelot, marele prieten al României, se singurul om care în această împrejurare putea să aducă apropia de Dunăre, a fost decretată mobilizarea generală. ţării serviciul de a uşura o parte din greutăţile ce i se pu- Capacitatea combativă scăzută pare să fi fost princi- neau pe umeri, prin îndemânarea lui cunoscută şi prin palul motiv pentru care odată cu decretarea mobilizării19, creditul de care se bucura pe lângă duşmani, şi care moment în care toate comandamentele, corpurile şi ser- avea, conform opiniei aceluiaşi istoric, o misiune de sa- viciile au trecut pe picior de război, urmând ca efectivele crificiu legată de o grea răspundere în faţa istoriei. să se completeze cu oamenii de la vatră, până la contin- Pacea de la Bucureşti, impusă de Puterile Centrale a gentul 1894 inclusiv, regimentul nu a mai primit sarcini fost semnată la 7 mai 1918 în palatul Cotroceni, iar în operative. urma acestui act politico-militar România înceta a mai fi Prin decretul regal nr.3179, regele Ferdinand se un stat independent. Armata Română era ca şi desfiin- adresa Armatei: ţată, Dobrogea şi crestele Carpaţilor, pe toată întinderea OSTAŞI! lor, luate de bulgari şi de unguri, starea de război deve- Ora mult aşteptată de toată suflarea românescă şi în- nea stare de ocupaţie, României revenindu-i sarcina de deosebi de voi, vitejii mei ostaşi, a sunat în sfârşit după a susţine trupele străine staţionate pe teritoriul ei. Ţara o lungă şi dureroasă aşteptare. era aservită economic şi financiar, izolată de restul Europei. Trecerea trupelor aliate peste Dunăre ne impune ca o Un ilustru ziarist francez18 scria în ziarul La Victoire un sfântă şi patriotică datorie să luam iarăşi arma în mână ca articol emoţionant despre acest moment: să izgonim împreună cu ele pe vrăjmaşul cotropitor din Oricât ne-am fi aşteptat la această catastrofă, nouta- ţară şi să aducem linişte populaţiei asuprite. tea va fi primită astăzi de toţi Aliaţii, şi în special de noi, Regele vostru vă cheamă din nou la luptă ca să în- cu o vie durere. România n-a fost bătută de germani, ea făptuiţi visul nostru de atâtea veacuri: Unirea tuturor Ro- le-a fost predată, cu mâinile şi picioarele legate, de re- mânilor pentru care în anii 1916 -1917 aţi luptat cu atâta voluţia rusă. Printr-un exces de scrupuluri, învingătorii vitejie. i-au lăsat independenţa nominală. Sufletele celor căzuţi pe câmpul de onoare vă binecu- Încercuită, încătuşată, România încetează, din ziua de vântează pentru această ultimă sforţare; privirile credin- astăzi, a mai fi o ţară independentă. Ea devine un stat cioşilor noştri aliaţi sunt îndreptate cu dragoste şi vasal al Pangermaniei. încredere şi cu dragoste spre Ţara noastrăşi fiii ei, ca- Aceasta este recompensa României pentru gestul marazii noştri din de armă din biruitoarele armate, fran- măreţ care, în vara anului 1916, a făcut-o să se arunce în cezii şi englezii care vin în ajutorul noastru, cunosc vitejia vâltoare.. voastră de la Oituz, Mărăşti şi Mărăşeşti; arătaţi-le că că Aceasta e răsplata iubirei ei pasionate pentru Franţa, timpul de aşteptare n-a putut să slăbească braţul osta- marea soră latină, a cărei dragoste a contribuit pentru o şului român. Fraţii noştri din Bucovina şi Ardeal vă bună parte la intrarea sa în luptă de partea celor cari se cheamă pentru ultima această luptă ca prin avântul voas- sbăteau pentru drepturile popoarelor ... tru să le aduceţi eliberarea din jugul străin. Bituinţa e a Cu toată atmosfera tensionată din ţară, dincolo de lip- voastră şi viitorul va asigura întregului neam românesc surile cu care se confrunta populaţia, sărăcită, înfome- viaţa paşnică şi fericită. tată spoliată de forţele de ocupaţie, situaţia Regimentului Înainte deci cu vitejia strămoşească! Dumnezeu este cu noi! 48 Infanterie Buzău nu se schimbase semnificativ. Aflat în Ferdinand. dispozitiv la nord de Galaţi, gata să intervină peste Prut, Regimentul 48 Infanterie a trecut pe picior de război20; dacă situaţia ar fi impus acest lucru, Regimentul 48 In- în vederea acestei mobilizări şi pentru completarea efec- fanterie Buzău, deşi cu efective reduse, făcea parte din- tivelor s-au vărsat de Divizia 13-a de la coloana III Tră- tre unităţile menţinute prin efectele tratatului de pace. suri, 93 oameni de trupă.

- 49 - ISTORIE, CULTURĂ

Mobilizării i-a urmat, chiar a doua zi, ordinul Marelui răsesc, fiind numit comandant al Regimentului Suceava Cartier General român nr.9121, privind încetarea ostilită- Nr.16 cu inima strânsă de durere trebuie să mă despart ţilor ca urmare a acceptării de către comandamentului de dragii mei viteji de care mă leagă cele mai frumoase Mackensen a condiţiilor de armistiţiu, trupele române pri- amintiri ostăşeşti. mind ordin a se opri pe linia atinsă de capetele lor de co- Primiţi deci din partea mea cele mai calde mulţumiri loană, până la noi ordine. pentru sentimentele de înalt patriotism de care a-ţi dat După acest moment, nu mai sunt consemnate eveni- dovadă, cât şi pentru dragostea şi ascultarea de care mente semnificative în arhiva regimentului; în baza ordi- sunt mândru că mi-aţi arătat. nului ministrului de război nr.22327/1918, după ce un Fiţi necontenit gata pentru realizarea idealului nostru detaşament de 30 de soldaţi conduşi de un ofiţer a fost pentru care s-a risipit atâta sânge şi nu cruţaţi nici un trimis la Buzău spre a curăţi şi a repara cazărmile, în ziua dram de oboseală în munca ce trebuie să desfăşurăm de 23 decembrie Regimentul 48 Infanterie, care îşi tri- căci momentele mari se apropie. misese pe căile ferate aproape toată gospodăria, se pune Numai atunci când vom putea să ne îndeplinim idea- în marş sub comanda colonelului Botez Alexandru, pă- lul vom putea scăpa de toate nenorocirile care ne stăpâ- răsind Siviţa, şi pe şoseaua Galaţi-Brăila, porneşte la nesc astăzi. Buzău, unde soseşte în seara zilei de 25 decembrie, sta- Recomandându-vă acum la despărţire cinste şi cură- bilindu-se în cazărmile proprii. ţenia sufletească de care orice bun român trebuie să fie După 30 de luni de lipsuri şi suferinţă, pentru stăpânit, mă despart de voi cu tot regretul şi rugând pe Regimentul 48 Infanterie Buzău, Marele Război se sfârşise. domnii ofiţeri care sunt călăuzele trupei în meseria ar- melor a nu pune nici unul mai puţină dragoste de muncă În loc de epilog. de cât v-am arătat eu, vă zic la revedere pe câmpul da- La data de 1 august 1918 colonelul Alexandru Rotaru toriei ori când şi ori unde ţara va avea nevoie de noi a fost mutat de la Regimentul 48 Infanterie Buzău, care Să trăiţi iubiţi camarazi ai Regimentului 48 Infanterie. se găsea cu efectivele mult reduse prin demobilizarea a Peste numai un an de la acest mesaj colonelul peste două mii de oameni, la comanda Regimentului 16 Alexandru Rotaru defila pe câmpul datoriei, în fruntea Infanterie Suceava, dislocat pe frontiera cu Austro- Regimentului 16 Infanterie Suceava, prin faţa Parlamen- Ungaria, ca o recunoaştere a unei înalte ţinute morale, a tului din Budapesta. Ţara avusese, din nou, nevoie de el. meritelor sale de ofiţer şi comandant. Colonelul Alexandru Rotaru a fost cel care reorgani------zase şi transformase, alături de consilierul militar fran- cez, căpitanul Mahieux, rămăşiţele Regimentului 48 NOTE: Infanterie Buzău din toamna anului 1916, în unitatea care avea să lupte la Răzoare, Muncelul şi în sudul Basarabiei. 1 C. Kiriţescu, Istoria războiului pentru întregirea României, Cu ocazia plecării, acesta înscrie în Ordinul de Zi pe 1916–1919, Ed. Casa Şcoalelor, Bucureşti 1927, vol.III, p.30. unitate nr.98, un emoţionant mesaj de rămas bun adresat 2 Idem 3 Regimentului 48 Infanterie Buzău, mesaj pe care îl con- Idem 4 Idem, p. 31 sider cel mai nimerit epilog al acestui articol: 5 Idem, p. 81 6 Idem, p. 86 IUBIŢI CAMARAZI 7 Idem, p. 87 În grele momente am avut cinstea de a fi chemat să 8 Idem, p. 93 comand acest regiment, atunci când toată atmosfera ce 9 Idem, p. 94 ne înconjura respira jale atât din cauza boalelor cât şi a 10 Idem, p. 101 nenumăratelor lipsuri. Mi-a trebuit să găsesc inimile voas- 11 Idem, p. 217 12 tre oţelite pentru ca să înfrunte toate aceste nevoi şi să Idem, p. 221 13 ne şi pregătim cu folos pentru lupta cea mare din a doua Idem, p. 226 14 Idem, p. 265 perioadă a campaniei. 15 Idem, p. 231 Vă aduceţi cu toţii destul de bine aminte de munca în- 16 Idem, p. 232 cordată în Deleni. 17 Idem, p. 233 Onoare vouă vrednici ostaşi ai Regimentului 48/49 Inf. 18 Gustave Herve, articol intitulat Pauvre Roumanie! căci intrând în grelele lupte de la Blehani, Cosmeşti, 19 Centrul de studii şi păstrarea arhivelor militare istorice, Răzoare, Mărăşeşti şi Muncelul aţi dovedit că dacă ştiţi Piteşti, fondul R.48 Infanterie, dosar nr.836, fila 1-19; să înduraţi nevoia, ştiţi în acelaşi timp să fiţi printre primii 20Idem, dosar nr.11, fila 135; 21 luptători ai Diviziei şi deci ai armatei. Idem, dosar nr.836, fila 1-19.L Cum vedeţi împreună cu voi am trecut momentele cele mai grele pe care un ostaş le poate avea în viaţă, dar şi cele mai înălţătoare pentru mine, căci prin voi am căpă- tat recompensele cele mai frumoase pe care le-aşi fi putut dori aşa că astăzi când din ordin trebuie să vă pă-

- 50 - ISTORIE, CULTURĂ

„Unde sunt cei care nu mai sunt” - file din drama armatei regale române -

------Emil Niculescu

Lotul „Pajura Neagră” mento, memorialistul mărturisitor, în pofida suferinţelor de tot felul hă- Teodor Duţu s-a născut, la răzite de puşcării, previne asupra Buzău, în 8 mai 1923, lunatec şi de atitudinii sale, neschimbate până la o vârstă cu Ion Caraion, şi a înce- senectute: Niciodată în istoria ţării put să-şi însemneze memoriile de noastre (dacă nu în istoria lumii ) carcetalitate, la vârsta de 70 de ani n-a fost pedepsită mai crunt, mai („După 50 de ani. Amintiri despre fără milă curăţenia sufletească a cei care nu mai sunt”, 2 vol., copiilor, şi nevinovatul entuziasm Buzău, Editura „Alpha MDN”, 1999, patriotic al tinerilor unei întregi ge- 302 +290 p.), nu fără teama că, neraţii, ca în această perioadă de dacă uneori din aceste pagini se va instalare a comunismului în România. degaja uneori un abur de părelnică Oricât de mici şi neînsemnate ar ranchiună, sau dacă, alteori, prin- părea acum , la o analiză rece, fap- tre cuvinte, se vor strecura fărâme tele şi nefaptele lor, nimeni nu le de suflet strepezit, sub un destin poate pune la îndoială gândurile prea amar şi nedrept, aceasta se bune pe care le-au avut (atunci) va datora doar neputinţei mele de când au făcut ceea ce au făcut sau a mă preface a fi mai creştin decât de cele mai multe ori n-au apucat sunt. N-a avut timp să testeze reac- să facă. ţiile provocate de cartea sa, s-a Teodor Duțu, septembrie 1946 Începând cu 23 martie 1948, în stins din viaţă, în decembrie 1999, ------două zile şi trei nopţi, aveau să fie înainte de lansarea cărţii, ce aco- Marea Neagră, după trei ani de de- arestaţi cei care, „orchestraţi” de peră numai cinci din cei nouă ani tenţie, Ion Chirculescu, Matei Viciu turnători şi informatori, alcătuiau de detenţie. etc.), intră în vizorul Siguranţei in- numita organizaţie subversivă, în- Fiu de ceferist, urmează Liceul filtrată de oamenii noii puteri „po- cadrată, datorită a o mie de cartuşe „B.P. Hasdeu”, într-o promoţie cu pulare”. Aceştia căutau să (calibrul 9 mm. scurt), dirijate către Stelian Diaconescu, viitorul scriitor decapiteze orice împotrivire faţă de ea, ca grup paramilitar şi terorist. şi deţinut politic Ion Caraion, apoi regimul adus pe tancurile sovietice Comisarul Teodor Duţu va afla des- îmbolnăvindu-se de plămâni, ia ba- şi erau ajutaţi să o facă chiar de vii- pre sosirea în penitenciarul jude- calaureatul la Liceul „D. Başotă” toarele lor victime, între care patru ţean, rând pe rând, a colonelului din Braşov, unde este coleg cu pro- puştani inimoşi şi îndrăzneţi, mari Balotescu, comandorului Titi zatorul Constantin Ţoiu; termină amatori de filme franceze cu ma- Niculescu, locotenentului aviator Facultatea de Drept din Bucureşti, quis-uri, (care) din spirit de imitaţie Titi Barbarău, negustorului este ajutat de fruntaşi peneţişti să sau din teribilism sau poate ceea Panaitescu, aviatorului Vali Cârligea, intre în poliţia judiciară şi să fie ce li se părea lor că e patriotism, s- elevilor Tudoroiu Gicu, Stoicescu transferat la Buzău, tocmai când au constituit în grup de rezistenţă Teodor, Neagu Dumitru, Dobrescu partidul ţărănist fusese scos, după împotriva comunismului: Popescu Xenofon, Mihăilă Gheorghe, Paul Va- înscenarea de la Tămădău, în Stelian- fiul unui colonel, Vasiliu siliu, Pârvulescu Nicolae, Bogaciu afara legii. Paul – fiul unui căpitan, Şogodel Gheorghe, Alexandru Şogodel, Legat sentimental de discipolii lo- Alexandru – fiul unui funcţionar la profesorului Paul Spirescu, căpita- cali ai lui Iuliu Maniu, nu se dezice primărie şi Bogaciu Gheorghe – fiul nului Cristian Vasiliu (tatăl lui Paul de ei în timpul prigoanei comuniste unui grefier, elevi în anii V-VI la Vasiliu), Niţă Iulian, Niţă Gheorghe, şi, împreună cu alţi prieteni (Tică „Hasdeu”, implicaţi mai apoi în pro- colonelului Eftimie Popescu, fost Vrapciu, mort la canalul Dunăre- cesul „Pajurei negre”. Ca un me- comandant al Regimentului 7 arti- - 51 - ISTORIE, CULTURĂ

lerie Buzău, comandorului Vasile Ofiţeri în gulagul românesc În peregrinările mele prin peni- Sidon, unor fruntaşi P.N.Ţ. şi P.N.L. tenciare dar mai ales la Aiud – no- – Costel Mihăilescu, generalul Ale- Comisarul Teodor Duţu a fost tifică Teoder Duţu - , am cunoscut xandru Nicolici şi Mircea Bră- condamnat la zece ani de temniţă, peste 40 de generali (tot ce avu- deanu. Sunt trimişi, pe 29 martie, fără graţiere, pentru „favorizarea” sese armata română mai bun şi în arestul Siguranţei Generale, infractorului( ) acţiuni în favoarea mai valoros) şi de 7-8 ori mai mulţi la Bucureşti; acolo mai aştepta su- unor organizaţii politice paramili- colonei.( ) Eu am văzut întot- blocotenentul de aviaţie Traian Ma- tare,( ) şi deţinerea ilegală de deauna în toţi aceşti ofiţeri, aşa covei, care fusese arestat în arme (pistolul de ofiţer de poli- cum am mai spus, doar oameni legătură cu grupul colonelului Tobă ţie).Cumulaţi, anii de detenţie dedi- mai în vârstă decât mine, care în- Ion (poreclit „Hatmanul”, ofiţer de caţi lotiştilor trec, cu puţin de două durau aceleaşi suferinţe ca şi mine, cavalerie, prieten intim cu celebrul sute patru, adică două veacuri; în nu ca generali , ci ca oameni su- Scorzeny) care deşi era de la Foc- realitate timpul efectiv de puşcărie puşi deopotrivă cu ceilalţi aceloraşi şani, avusese ultimul domiciliu la s-a dilatat, pentru cei mai mulţi, încercări, cărora le făceau faţă nu Buzău. cum a fost şi pentru generalul de în raport cu gradele pe care le avu- Procesul lotului „Pajura neagră” brigadă Alexandru Nicolici , fost co- seseră, ci cu virtuţile omului din fie- s-a judecat pe 24 iunie, la Uranus, mandant al Regimentului 7 artilerie care din ei. ziua Drăgăicii de la Buzău, un bâlci Pe „hatmanul” Ion Tobă, memo- oferit membrilor grupului de către rialistul îl va întâlni, în 1955, între magistraţii militari ai Curţii Marţiale. zidurile de la Gherla, unde îl prece- Dosarul, în forma lui finală, cuprin- dase o faimă dintre cele mai con- dea 47 de incriminaţi, cu vârste cu- tradictorii, datorată comenzii unor prinse între 17 şi 52 de ani – plutoane de represalii împotriva generalul Alexandru Nicolici (con- partizanilor din Rusia. Pe atunci, damnat la 2 ani de închisoare, dar era, temperamental, sanguin, îm- mort, după expirarea acesteia, în pins deseori în limitele colericului, 1953, la colonia de muncă de la era orgolios şi intolerant cu lucru- Capul Midia), acuzaţi a se fi reunit rile şi oanmenii care îi displăceau, să provoace atentate şi acte de sa- fiind oricând în stare să aleagă, să botaj şi să menţină opinia publică adopte cele mai neaşteptate şi ris- într-o atmosferă ostilă regimului co- cante atitudini (soluţii) în orice si- munist. Pedepsele, în afară de tuaţie s-ar fi găsit. Foarte inteligent şase achitări, variau între 20 de ani şi spontan, trecea drept un extraor- de muncă silnică - aviatorul Mircea dinar om de acţiune, în stare să re- Romeo Robovici, în vârstă de 24 zolve situaţii în care nouă inşi din de ani - şi 4 luni cu suspendare – zece ar fi clacat. Era stăpânit, per- eleva Caloenescu Marcela, de 18 manent, de un fel de duşmănie fu- ani. Între pedepsiţi se numărau: Buzău (n. 1892, m. 30 ianuarie rioasă împotriva ruşilor şi se pare aviatorii: Valeriu Cârligea, Iulian 1953 n.m.), cel pe care memoria- că această rusofobie a lui a fost Niţă, Nicolae Ghiţă, cpt. Cristian listul îl reţine pentru optimismul cea care a determinat comporta- Vasiliu, lt.Ion Georgescu şi col. deseori infantil şi ca autor al glu- mentul său din timpul războiului în Nicolae Balotescu melor nevinovate pe care le pro- Rusia (Crimeea), după ce, în îm- Fusese „ataşat” „Pajurei negre” şi voca, în ciuda mizeriei instalate pe prejurări pe care nu le cunosc, a avocatul Dumitru Dem. Iliescu, co- capul nostru; astfel, îl saluta pe ajuns să aibă chiar şi comanda unei mandant legionar, scriitor, pe care poetul Radu Gyr, ceremonios: - Am unităţi germane (zice-se chiar de SS). memorialistul îl va reîntâlni, la Aiud, onoarea, domnule pro-so-fer, după La Jilava, camera-celulă 6 reduit, bombănind prin curtea închisorii care, drept represalii, se răspun- se afla, încadrat în lotul (Nichifor) versuri de detenţie: E soare de jar, dea: -Bună dimineaţa, domnule Robu-(Iatrate) Micescu (marele ju- dar inima-i sloi,/Iar noi, ca şi hoţii-n Co-li-nici. În pofida unei ahtieri rist interbelic), şi generalul Vasile convoi/Păşim trist, câte trei, câte după zvonuri „de bine”, provocări Creţoiu, condamnat la 10 ani închi- doi./Deşi nu ne-au pus nici un lanţ lansate în special de aparatul de soare, fără graţiere. la picioare,/Târşim năclăiţi de-ndo- propagandă al torţionarilor şi cara- Închisorea de la Aiud concentra, ieli şi sudoare/Nici unul din noi n-a liilor, pe general sărbătorile de la un moment dat, foarte mulţi mili- furat, n-a ucis/Osânditu-ne-au doar Crăciun ale anului 1953 n-aveau tari, dintre care majoritatea ofiţeri pentr-un vis. să-l mai prindă în viaţă. superiori, de la colonel la general

- 52 - ISTORIE, CULTURĂ

de armată, celularul era de un fel fiind transmutată în muncă silnică mereriei, Antonescu, Anton, de disciplină cazonă, ca într-un pe viaţă. Constantin Eftimiu – ministru al lu- cantonament militar sau mai de- La Aiud, Macici, ardelean şi edu- crărilor publice în guvernul Sănătescu, grabă ca într-un lagăr de prizonieri cat în spiritul şcolii militare ger- Emilian Ionescu – fost comandant militari. Ierarhiile erau riguros res- mane – mândru şi distant -, va al gărzii regale; coloneii Murgescu pectate şi nu auzeai ca salut decât suporta boicotul camarazilor de – fost comandant al lagărului de „să trăiţi domnule general”, când puşcărie, care-i condamnaseră ati- evrei de la Vapniarca, Odăgescu, cel care saluta era un grad inferior, tudinea, în urma unui consiliu mili- Petală, Sachelarie Teodorescu, sau „am onoarea domnule gene- tar ad hoc. Generalul Macici, pe Eugen Plesnilă, Gheorghe Zlătescu ral”, când cel care saluta era un ge- patul de moarte, agonizând, dato- – fost comandant al lagărului de la neral de brigadă, iar cel salutat rită unui flegmon în gât, în 1950, la Târgu Jiu, Glavăţ, Vlăsescu – unul de divizie sau de corp de ar- Zarca fiind, spunea că nu poate să-şi care lucrase la cifru şi lista co- mată. Această rigoare va suferi, în dea sufletul dacă Trestioreanu şi boară, ierarhic, până la locotenentul timp, unele derogări, în funcţie de ceilalţi nu-l iartă. Ultimul care l-a Florin Ghineraru, fiul generalului, şi atitudinea, comportamentul avut iertat a fost Trestioreanu. A făcut-o unii subofiţeri. când compăreau în procesele de la ultimul, dar a făcut-o, iar Macici a În diverse loturi, unele politice, Tribunalul poporului, care îi con- murit îndată după ce i s-a comuni- mai figurau : generalul Pretoricescu damnase pe criminalii de război cat iertarea. (legionar), amiralul Horia Măcelariu, sau de la Curtea Marţială, care La polul opus se afla atitudinea comandori de marină: Toma Matei, condamnase pe cei cu activităţi lui Dionisie Fotino, cavaler al Condeescu, Eftimie, generalul anticomuniste în diverse loturi con- Ordinului „Mihai Viteazul”, licenţiat Aurel Aldea –fost ministru de in- stituite după 23 august 1944. în drept la Paris, comandantul le- terne sub Sănătescu, comandorul Unul dintre exemple îl furniza ge- giunii de jandarmi din Transnistria, Tudor Greceanu , căpitanul M. neralul Macici, acuzatul nr.1 în pri- care, în faţa completului de jude- Tanţu – fostul comandant al grupu- mul lot de criminali de război, după cată, şi-a exonerat subordonaţii de lui de paraşutişti de la Băneasa, lotul Mareşalului, fost comandant al orice vină, pronunţându-se asupra generalul Anton Marin (aceştia în corpului de armată de la Tiraspol, acuzării acestora de crime de răz- lotul Miscării Naţionale Române). numit după atentatul de la Odessa. boi: - Bine, dar au făcut-o din ordi- După aruncarea în aer a comanda- nul meu. Acolo a fost un război Generalul Constantin Pantazi mentului româno german, devine, adevărat, nu unul de operetă, ei fă- prin funcţia ce o ocupa, coman- ceau parte dintr-o armată discipli- O observaţie a fostului caporal dantul interimar al acesteia şi, în nată şi, dacă nu mi-ar fi executat T.R. Teodor Duţu, asupra pesonali- această calitate , primeşte de la ordinul, i-aş fi împuşcat. Cota de tăţilor militare cunoscute în puşcă- Antonescu, telefonic, dispoziţia de respect şi de dragoste a subordo- rii se impune cu pregnanţă: a ordona represaliile militare, lucru naţilor faţă de Fotino era fără menţionez că, după nu prea multă pe care îl şi face, la odinul verbal margini. vreme de trăit între marii coman- primit, transmite, tot oral, prin ge- La Zarca, un număr de generali danţi ai armatei române, am ajuns neralul Trestioreanu, ordin celor de artilerie, între care şi generalul să ştiu că acei care erau cu adevă- care l-au executat. In faţa Tribuna- Nicolae Stoenescu (m. 2 martie rat oameni de o valoare profesio- lului Poporului şi a celor aproape 1959, în colonia de muncă de la nală şi de mare caracter, erau cei 40 de inculpaţi, generalul Macici nu Culmea, n.m.), „fondaseră” un cerc care nu contestau pe nimeni şi care a avut, însă, tăria să-şi recunoască de matematică şi un campionat de – întâmplător sau nu – nici nu erau ordinul dat lui Trestioreanu de a şah. Între 1948 şi 1951, fostul co- la rândul lor contestaţi de ceilalţi. transmite eşaloanelor inferioare misar inventariază, la Aiud „efec- Unul dintre aceştia a fost, fără pu- executarea. El a pretins că atunci tive” militare importante între care tinţă de tăgadă, generalul când a preluat comanda (oficial generalii: Dumitru Popescu Constantin Pantazi, care, până la sau formal), ordinul de represaluii (Codiţă) - ministru de interne, a-l întâlni în celulă, avea în acel an fusese deja dat şi era în curs de Nicolae Stoenescu – ministru de fi- cinci ani de detenţie, în care tre- executare. Generalul Trestioreanu, nanţe, Constantin Pantazi – din cuse prin atâtea încercări grele, de în această situaţie, şi-a asumat el, 1942, ministrul de război, Gheorghe la Lublianka rusească şi tribunalele conform codului onoarei militare, Jienescu – subsecretar de stat al poporului (vorba colonelului Iso- răspunderea; ambii , împreună cu aerului, Nicolae Şova – ministrul pescu – care popor?) trecând prin alţi 27 de învinuiţi au fost condam- marinei, D. Popescu – ministrul lu- Jilava, unde şi-a aşteptat până în naţi la moarte, mai apoi, benefici- crărilor publice, Tudose, Ghineraru, ultima clipă execuţia. Delicat şi co- ind de graţierea regală, pedeapsa Topor – fost comandant al jandar- municativ, dispreţuia însă pe faţă

- 53 - ISTORIE, CULTURĂ

pe cei ajunşi în suferinţă, care nu- tentativa lui Antonescu de a se cuprinsă între Carpaţi şi Nistru, se şi mai purtau crucea cu demnitate. spânzura, la 17 iunie 1945 au fost luptase cu tătarii din Crimeea care ( ) Era un om rezonabil în tot ce mutaţi la închisoarea N.K.V.D-ului, ajunseseră să stăpânească în făcea şi era clar că se preocupa să Lublianka, unde se aflau generali afara acestei peninsule şi sudul nu îngreuneze viaţa celor cu care germani, japonezi, români, iar el a Ucrainei şi parte din Bugeacul ba- împărţea celula, indiferent cine avut aproape convingerea – dintr-o sarabean. erau aceia.( ) Suporta mizeria cu anumită împrejurare – că erau şi Spre a completa evocarea lui îndârjirea mândră a unui spartan, francezi şi chiar englezi şi ameri- Teodor Duţu, amintim că fostul mi- şi cu resemnarea înţeleaptă a unui cani. Toţi erau supuşi unor perma- nistru de război a fost transferat, la stoic. nente anchete, urmărindu-se 10 august 1957, la penitenciarul Aici lucrurile nu par a fi bătute în obţinerea din partea lor a unor de- din Râmnicu Sărat, unde a dece- cuie, există nuanţe în ce priveşte claraţii de importanţă istorică. ( ) dat la 23 ianuarie 1958. Despre enduranţa la o situaţie cu totul ex- Diferitele moduri în care generalu- acest final de detenţie şi viaţă cepţională, care ţine cumva de „re- lui, în captivitate, i se impunea să există depoziţiile lui Corneliu zistenţa materialelor”, de un Coposu, întemniţat tot acolo, care coeficient ce nu e constant pentru arăta că era puşcărie monocelu- toţi cei supuşi unei astfel de probe; lară. Fiecare deţinut fiind singur în Virgil Nemoianu referindu-se la celulă, nu avea deloc lumină natu- „victime şi vinovaţi” („Convorbiri li- rală, iluminarea era asigurată de terare”, nr. 7, iulie 2012, p. 17) no- un bec de 15 w., iar în timpul iernii tează: Puşcăria comunistă nu era nu se făcea încălzirea celulei. Sin- una normală (ca să nu mai vorbim gurul avantaj, dacă se poate numi de penitenciarul norvegian din ziua aşa era lipsa înjurăturilor, fiindcă de azi, unde condiţiile de trai depă- gardienii care ne păzeau nu erau şesc cu mult nivelul mediu din români, vorbeau o limbă stranie, „lumea a treia”, chiar şi pe cele din asiatică, nu erau nici slavi, erau un Europa de Est, de pildă). Nu: era fel de kirkizi, turkmeni ( ) de un iad. Rezistenţa în condiţii de iad di- neam străin, nişte brute, care nu feră de la persoană la persoană, ştiau cu cine au de a face. Nu ştiu ea nu intră sub jurisdicţia etică a ce idei aveau ei despre noi, dar, normalităţii. În nici un sistem etic probabil, pentru ei eram doar nişte eroismul nu este o virtute obligatorie. cifre şi pentru menţinerea ordinei Faptul că Teodor Duţu era cam aplicau ca metodă de disciplinare de vârsta fiului său, locotenentul Generalul Constantin Pantazi. a deţinuţilor bătaia. Intrau în celulă, ------Ion Pantazi, pe care nu-l mai vă- 4-6 gardieni gealaţi din aceştia zuse de 2-3 ani, şi nu mai avea nici recunoască faptul că războiul înarmaţi cu bastoanele şi băteau o ştire despre ai lui, i-l apropia, României contra U.R.S.S. a fost un pe toţi deţinuţii, pe rând, fără nici o motiv pentru care îi împărtăşeşte război nedrept, de cotropire, Pan- justificare, până caădeam jos credinţa că fiul său nu va şti şi nu tazi răspundea că singurul unghi (Corneliu Coposu, Dialoguri cu va putea să suporte multă vreme din care el a privit întotdeauna Vartan Arachelian, Editura închisoarea de afară şi că până la acest război este doar cel îngăduit „Anastasia”, 1991, p.95-97). urmă va ajunge în cea de aici, di- de educaţia sa partiotică şi militară, În zona de jos a galeriei militarilor unghiul ofiţerului de carieră, a cărui năuntrul zidurilor. Presimţirea i s-a figurau coloneii Sachelarie existenţă nu este justificată decât adeverit, memoriile de recluziune Teodorescu, din jandarmerie, cel de rosturile de apărare a ţării sale, politică ale locotenentului (Am tre- care-l arestase pe şeful S.S.I., ori de câte ori acesta o cere. ( ) cut prin iad, Sibiu, Editura ???, Eugen Cristescu, D. Captaru, din În ceea ce priveşte recunoaşterea 1993) au fost editate îniţial in Occi- Divizia „Tudor Vladimirescu” şi că Basarabia şi Bucovina ar fi pă- dent devenind încă un capitol la Eugen Plesnilă, un trio de supremă mânturi ruseşti, Pantazi l-a întrebat dosarul golgotei la care a fost su- ticăloşie, turnătorii colegilor de de- pe anchetatorul său de ce ruşii i-au pusă, după 1944, armata. tenţie. Stigmatul pe care memoria- permis lui Ştefan cel Mare să zi- Apropiat a lui Ion Antonescu, a listul li-l aplică este, încă o dată, dească cetăţi de apărarare româ- fost arestat odată cu mareşalui şi învederat cu scrupulozitate: Eu am neşti tătarilor, a cazacilor şi a predat, împreună cu grupul , la 31 văzut întotdeauna în toţi aceşti ofi- polonezilor pe teritoriul lor şi unde august, ruşilor; după unele „staţii” ţeri, aşa cum am mai spus, doar erau ei când domnitorul Moldovei, prin apropierea Moscovei, după oameni mai în vârstă decât mine,

- 54 - ISTORIE, CULTURĂ

care îndurau aceleaşi suferinţe ca nesc” şi acum suporta consecinţele sunt cei care nu mai sunt? / Unde şi mine, nu ca generali, ci ca oa- acestei opere istorice. Era genera- sunt cei care nu mai sunt? // Zis-a meni supuşi deopotrivă cu ceilalţi lul Zadic, armean de origine, , care bufnița: Când va cădea / aceloraşi încercări, cărora le fă- a intrat pe un cal alb în Chişinău, Marele-ntuneric, vei vedea. Este ceau faţă nu în raport de gradele fiind cel care a comandat armata drama celor care pe lângă libertate pe care le avuseseră, ci cu virtuţile română eliberatoare; a murit cu și-au pierdut, în robie politică, nu omului din fiecare din ei. două zile înainte de a deveni cen- numai demnitatea ci și existența Este, până la urmă, vorba şi de tenat. Basarabia era un subiect pământeană. aşa-numita „rezistenţă a materiale- atât de inflamant încât tot ce era Este relevantă pentru stoicismul lor”, nu toţi erau croiţi din aceaşi legat de ea era imprescriptibil. celor întemnițați o amintire despre plămadă şi criţă. Colonelul Mihai Cei pe care memorialistul a „fo- Istrate Micescu; știind care îi va fi Gheorghiu, trecut bine de 70 de calizat” mai mult în memoriile sale soarta, în cazul că va deceda, - ani, fost în cavalerie, aflat încă de au fost din afara castei militare: groapa comună - se asigurase că la începuturile sale în serviciul de familia, cândva, va putea să-i iden- spionaj militar, în care calitate fă- tifice rămășițele pământești și să le cuse parte din misiunile militare de înhumeze creștinește prin aceea pe lângă diverse ambasade ale că își procurase un nasture mare ţării, îndeosebi la Paris şi Londra, de sidef, pe care, își ruga camara- pretindea că pedeapsa de doi ani, zii, să i-l pună în gură, înaite de a fi pe care o executa el, îi fusese atri- dus pe ultimul drum, ca pe un buită prin confuzie, nu avea comun număr matricol, cum aveau com- cu făptuitorul decât numele, ade- batanții în cele două războaie ale văratul vinovat avea 35 de ani. To- secolului. tuşi, nu contesta sentinţa, dintr-un Raţiunea acestor rememorări dublu considerent: - Ce, sunt prost, este înregistrată, încă de pe atunci, eu tot stau închis fiindcă am fost în 1954, când paşii naratorului se cine am fost. Dacă între timp îi exe- încrucişează cu ai lui Caraion: cut tizului meu condamnarea, el va acesta venea iar Duţu pleca la apărea în viitor la cazier cu pe- băile de plumb şi uraniu de la deapsa executată. Când eu am să Cavnic: i-am şoptit într-o fulgeră- ies, am să-l pun să-mi plătească cu toare încrucişace de drumuri , cu- vârf şi îndesat şi sunt sigur că o vintele lui Cicero: „Cui dolet s-o facă, fiindcă, oricum, pentru doi Teodor Duțu în vremea redactării meminit” şi l-am întrebat: ani de libertate, oricine are (şi el memoriilor. -Tu ai să ţii minte Stelică? are) plăteşte oricât. Acesta va fi ve------Da! Dar eu am să mă strădui să nitul, afacerea care-mi va asigura nu rămân prizonierul amintirilor le- bătrâneţea. Deştept, nu? N-a apu- Istrate Micescu, marele jurist şi ex- gate de aceste suferinţe. Nu a reu- cat să-şi valorifice „investiţia”, de- cepţionalul om de cultură, poeţii Ni- şit, întreaga operă lirică a lui cedând. chifor Crainic şi Radu Gyr, pentru Caraion este plină ca un ghioc de Nu era singurul care înfrunta la o ale căror versuri de detenţie a fost mare de amintirea temniţei, care vârstă înaintată represaliile politice unul dintre redutabilii memoratori, l-a urmărit şi în exil, până pe malu- comuniste, mărturiile lui Corneliu Ghiţă Pop, fruntaşul ţărănist, picto- rile lacului Leman, unde, în 1986, Coposu atestă un alt record în ma- rul Sever Burada şi alţii; numai fap- s-a stins din viaţă. terie: Îmi amintesc că după ce am tul că ofiţerii erau atât de numeroşi Teodor Duţu, deţinutul politic ce a ajuns prima dată la Jilava şi-a făcut în carceralitate, încât nu puteau fi purtat pe zeghe numărul 9121, a intrarea în celulă un om care se- uitaţi îi aduce, de atâtea ori, în ales de la început: Mai bine prizo- măna foarte bine cu scheletele din pagini. nierul (robul) amintirilor, decât dez- muzeele de anatomie; nu auzea Titlul sub care sunt adunate robitul uitării. Un fragment de foarte bine, era foarte bătrân şi în- aceste memorii vin ca un ecou al întunecată, cruntă istorie urcă până trebat de şeful celulei câţi ani are, a poeziei lui Nichifor Crainic la înte- la noi prin fidelitatea unei memorii, răspuns foarte senin că peste 10 rogațiile pe care supraviețuitorii pe care timpul n-o mai poate în- zile împlineşte 100 de ani. Era un bolgiilor, temnițelor și le puneau: vinge. fost general, arestat de curând Întrebat-am bufnița cu ochiul sfe- pentru că în 1919 scrisese o bro- ric, / Oarba care vede-n întuneric / şură cu titlul „Nistru, fluviu româ- Tainele neprinse de cuvânt: / Unde

- 55 - ISTORIE, CULTURĂ

Memoriul original al locotenentului aviator în rezervă Ion V. Voiculescu

------Viorel Frîncu, publicist, Biblioteca Judeţeană „V. Voiculescu” Buzău

În numărul trecut al revistei „Străjer în calea furtunilor”, am publicat o schiţă biografică a unui pilot de război – Ion Voiculescu -, fiul marelui poet, prozator, dramaturg şi publicist Vasile Voiculescu, născut în comuna buzoiană Pârscov. La baza materialul mai sus menţionat a stat o bogată sursă de informaţii, de la evocările unor foşti ca- marazi de arme ai eroului nostru şi până la cărţi semnate de exegeţi ai vieţii şi operei voiculesciene. Între timp, în încercarea noastră de a completa această schiţă biografică, am apelat la noi surse de informare, apărute după publicarea articolului, dar, mai ales, am avut deosebita satisfacţie, ca în demersul nostru, prin amabilitatea domnilor comandor dr. Marian Moşneagu, Şeful Serviciului Istoric al Armatei, şi col. (r.) prof. univ. dr. Gheorghe Nicolescu, fost comandant al Arhivelor Militare Române din Piteşti, să obţinem o copie după dosarul personal al lt. av. (r.) Ion Voiculescu. Acest fapt ne-a determinat să revenim asupra conţinutului materialului deja publicat, aducându-i com- pletările şi îndreptările necesare, urmând, ca anul viitor, la comemorarea a 50 de ani de la moartea scrii- torului V. Voiculescu, să publicăm un volum dedicat fiului acestuia, „un Icar cu obârşii buzoiene”.

UN VERITABIL DOSAR zoiene, să aibă caracter inedit, în DE CADRE timp ce altele, aduc lumină şi în- dreaptă datele eronate vehiculate Uneori, memoria biografilor s-a în scrierile unor biografi şi exegeţi dovedit a fi mai mult sau mai puţin ai vieţii şi operei scriitorului fidelă, poate pentru că puţini ar V. Voiculescu. Acribia cu care ofi- pune la îndoială sau ar încerca să ţerul desemnat s-a ocupat de în- mai cerceteze cele afirmate de tocmirea dosarului lt. av. rez. Ion aceştia, atunci când se raportează Voiculescu, ne-a determinat să în- la faptele reale întâmplate cu zeci credinţăm tiparului cele mai impor- de ani în urmă. tante date, ca o reparaţie morală a Chiar dacă numele acestora sunt biografiei ofițerului. de notorietate, este evident că ab- Alcătuit pe structura unui che- senţa unor surse certe, la acea stionar, dosarul cuprinde, în cele vreme, a făcut ca documentarea să 17 file, toatele etapele vieţii lui Ion fie lacunară, fiind înlocuită cu fan- Voiculescu, până la data de 27 no- tezia şi/sau imaginaţia autorului. iembrie 1956, la acestea adău- Referitor la biografia lt. av. rez. gându-se referinţe, calificative, Ion Voiculescu, după ce am intrat Locotenentul Ion Voiculescu precum şi alte documente mai în posesia „Memoriului original” în------puţin relevante. tocmit de Comisariatul Militar Raio- surpriza ca unele informaţii, pri- Astfel, din „dosarul de cadre”, al nul Lenin, Oraş Bucureşti, am avut vindu-l pe zburătorul cu obârşii bu- lt. av. în rez. Ion V. Voiculescu,

- 56 - ISTORIE, CULTURĂ

aflăm că pilotul de război s-a năs- Va abandona cariera de avocat După o scurtă trecere, ca detaşat cut la 16 mai 1916i, în Bucureşti, şi, după încă un an de şomaj (no- la Flotila 2 Vânătoare, la 16 aprilie din părinţii Vasile Voculescu, iembrie 1948 - octombrie 1949), se 1942 este mobilizat, iar la 9 august medic, şi Maria Mittescu, casnică, angajează contabil, la Ministerul 1942 este trimis pe Frontul de Est, la vremea aceea, domiciliaţi în Ca- Muncii, la Căminul de copii „Ştefan pe Nistru, ca pilot de legătură, în pitală, în strada Lanţului nr. 1. Ur- Gheorghiu” de la Snagov, mecanic, cadrul Flotilei 3 Informaţie Buzău, mează studiile primare, între anii la Cooperativa „Munca socialistă”, Esc. 113 Legătură, unde va activa, 1924-1928, şi liceale, la „Titu referent tehnic şi, în cele din urmă, apoi, pe teatrele de război din re- Maiorescu” şi „Sf. Gheorghe”, din ataşamentist pe unul din şantierele giunea Rostov-Tacinskaia- Bucureşti, în perioada 1928-1936, bucureştene, aceasta fiind ultima Crimeea, până la 16 aprilie 1943. dar bacalaureatul îl va obţine la consemnare a unui loc de muncă Va fi lăsat la vatră (1 iunie 1943), unul din liceele craiovene. pe care îl ocupa Ion Voiculescu, la până la noi ordine, după care, la 1 27 noiembrie 1956. iulie 1943, a fost detaşat, pentru La rubrica „Despre părinţi şi antrenamente, la Şcoala de piloţi rude”, cu specificaţia, mai ales de vânătoare de la Ziliştea - Buzău dacă sunt stabilite în străinătate şi (iulie - decembrie 1943). La 24 dacă are relaţii cu ele, acesta scrie: martie 1944, este înălţat la gradul „Marta Voiculescu - soră - pictoriţă de locotenent av. rez. şi detaşat în - Paris - Franţa - de naţionalitate zona de operaţii, în cadrul Flotilei 3 franceză - plecată din ţară pentru Informaţie, Esc. 113 Leg. (10 aprilie studii, a rămas acolo de 20 de ani. 1944), ca pilot de legătură. Nu corespondez. Va fi desconcentrat şi mutat la Olga Pontremoli soră - pictoriţă - Baza Specială Aero (15 iulie 1944), Paris - Franţa - de naţionalitate iar în perioada august-octom- franceză. Nu corespondez.” Vigi- brie1944, este din nou integrat în lent, ofiţerul, care i-a întocmit do- cadrul Esc. 113, unde va face le- sarul, preşedintele comisiei nr. 1, lt. gătura între comandamentele din maj. C. Dudău, notează cu cerneală Bucureşti – Făurei – Transilvania.- roşie: „Ţine legătura prin scrisori” (sic!). Ca o concluzie, în ultima sa „Foaie de notare”, se menţionează: „Din discuţiile avute cu ofiţerul (lt. av. rez. Ion Voiculescu - n.n.), re- Între anii 1936-1939, îl regăsim, iese că este un element sincer şi ca student, la Facultatea de Drept și-a arătat toată activitatea la servi- din Bucureşti, coleg fiind cu ciile sale pentru a fi folosite. Constantin Vişinescu, buzoian de Propuneri: Poate să rămână ca origine, cel care, mai târziu, ca avo- ofiţer de rezervă cu specialitatea nr. 94.” cat, va fi apărătorul poetului V. Voi- culescu, în procesul intentat de EPOPEEA UNUI ZBURĂTOR, autorităţile comuniste. Din cauza ÎNTR-UN „INSECTAR” CU declanşării celei de a doua confla- SCOARŢE ROŞII graţii mondiale (1939-1941), Ionică Voiculescu îşi va lua licenţa în Cariera militară o va începe, Drept, abia în anul 19462. Până după absolvirea Şcolii de ofiţeri de apoi în cadrul Flotilei 7 Aerotran- atunci, timp de un an (1944 - rezervă de aviaţie (Bucureşti, nov. sport (1 septembrie 1945) şi 1945), este fără ocupaţie, perioadă 1939 - nov. 1940), când va fi repar- Grupului Aerotransport (10 iulie când îşi pregătea examenul de li- tizat, în funcţia de ofiţer al adjutan- 1946). cenţă, după care i se va ivi posibi- tului, în cadrul Flotilei 1 Vânătoare Pe tot parcursul carierei sale de litatea, pentru scurtă vreme, să (22 iunie - 1 octombrie 1941). La 1 aviator, lt. av. rez. Ion Voiculescu a profeseze, (februarie 1946 – no- noiembrie 1940, a fost avansat la primit calificative foarte bune, aşa iembrie 1948), ca avocat stagiar, în gradul de adjutant major av. în rez., cum nota şi Comandantul Flotilei 3 Baroul Ilfov, şi ca secretar personal iar la 8 iulie 1941, prin Înaltul De- Informaţii, evaluare contrasemnată al cunoscutului magistrat bucureş- cret Regal nr. 1968, este ridicat la de Comandantul Regiunii 3 tean Traian Mihail. gradul de sublocotenent. Aeriană, general de escadră av. C.

- 57 - ISTORIE, CULTURĂ

Vasiliu: „De la 1 XI 1942 – 16 IV de rezervă „merită a înainta la gra- luptat cu autorităţile comuniste 1943, [lt. av. rez. Ion Voiculescu – dul de căpitan rez. la alegere”. pentru reabilitarea imaginii tatălui n.n.] a fost pe front comandant al Nu ştim câtă satisfacţie perso- său, cerând rejudecarea procesu- unei secţii de legătură din Esc. 113 nală a avut Ion Voiculescu l-a pri- lui din august 1958 şi anularea sen- Leg., în Crimea, pentru a ţine legă- mirea veştii că a fost propus la tinţei din noiembrie. Demersurile tura cu trupele din Cuban. Şi-a în- înaintarea la gradul următor, însă sale sunt încununate de succes, deplinit elogios această misiune, este cert că, după încheierea răz- fiind anunţat printr-o adresă ofi- sburând cu secţia sa, pe timp de boiului, acest fapt nu i-a fost de cială, datată 10 decembrie 1968, iarnă, de la Kerci în Cuban, ţinând folos, mai ales că, nefiind membru că: „Prin Decizia nr. 2 din o legătură normală cu trupele ce de partid (P.M.R.), accensiunea 15.02.1968 Plenul Tribunalului Su- luptau în capul de pod din Cuban. A spre profesia de aviator ar fi fost prem a desfiinţat Sentinţa de con- executat, în acest timp. 26 de ore sortită, din faşă, eşecului. Aşa damnare a tatălui dvs., Voiculescu de zbor, ca pilot în misiuni de legă- poate se şi explică diversitatea me- Vasile, aşa încât toate consecinţele tură pe front. Este un sburător cu- seriilor pe care acesta a fost nevoit acelei sentinţe au încetat”4. rajos, serios şi de mare nădejde, în să le schimbe, cu mult sub pregăti- Ion Voiculescu, ca fost aviator, în momente grele pe front.” rea şi studiile pe care le-a făcut. timpul celui de al doilea război Într-o altă „Foaie calificativă”, pe După moartea tatălui, scriitorul V. mondial, şi-a măsurat curajul în anul 1943/1944, de la 1 Noiembrie Voiculescu, crezul celor doi fii, faţa inamicilor văzuţi sau nevăzuţi, 1943 până la 31 octombrie 1944, Radu şi Ionică, a fost acela de a-şi iar după moartea tatălui său, s-a comandantul Flotilei 3 Aerotran- reabilita juridic părintele, de a recu- dovedit a fi „cel mai statornic şi per- sport, consemna câteva dintre fap- pera din mâinile Securităţii şi a va- severent militant pentru editarea tele de eroism ale militarului: „În lorifica opera voiculesciană. „Ionică manuscriselor inedite, pentru pu- ziua de 27 august 1944, cu mult «era nebun», pentru că a luat cu nerea în circulaţie a unor texte fi- curaj şi devotament, a luat parte la asalt birourile serviciului de securi- dele versiunilor lăsate de poet, ca luptele pentru curăţirea zonei de tate, dovedind cu aprecierile critici- şi pentru publicarea unor pagini trupele germane. Stăpânit de spiri- lor că Voiculescu nu era mai prejos memorialistice personale5 în care a tul camaraderesc şi cu multă bra- de «Ştefan cel Mare» (M. Sado- adus elemente noi şi preţioase re- vură, a reuşit a evacua din mijlocul veanu) şi că trebuia scos la lumină. feritoare la viaţa de medic şi de luptei pe camaradul său, sergentul După două săptămâni a fost che- scriitor a autorului «Iubirii magice». TR Trâmbiţaşu, care era grav rănit mat şi a plecat cu un portbagaj de Proza, teatrul şi o bună parte din la cap, salvându-i astfel viaţa. manuscrise, toate purtând stigma- poeziile postume voiculesciene au Între 23 VIII 1944 – 7 IX 1944, a tul ştampilei Securităţii.”ii Din pă- putut vedea lumina tiparului dato- executat 12 misiuni (33 h 20’), fă- cate, Caietul negru, ce conţinea rită lui. Tot lui I. Voiculescu i se da- când legătura cu St. Maj. Aer şi tru- poezii inedite, a dispărut în 24 oc- torează şi recuperarea unor pele care luptau contra germanilor tombrie 1973, odată cu o parte din manuscrise valoroase, după reabi- din zona Bucureşti şi regiunea pe- mobilier şi studiul biografic „Poves- litarea postumă a scriitorului. Isto- trolieră. tea unei camere”, bănuită fiind ricii literari, criticii şi cititorii îi În trei misiuni s-a înapoiat la Elisabeta Iliescu, soţia lui Ionică datorează, de aceea, lui teren cu avionul lovit de gloanţe Voiculescu, despărţită de fapt, nu şi I. Voiculescu o recunoştinţă pe inamice. de drept de acesta. deplin cuvenită”6 Anul acesta a executat în total 192 h 45’ zbor, în misiuni de legătură. Mai mult, Ionică Voiculescu s-a S-a dovedit un sburător curajos şi cu frumoase sentimente patriotice. ------Decoraţii: NOTE: - Coroana României cu spade şi 1 Extras de naştere nr. 4089/1916, fond Starea civilă a Primăriei oraşului Bu- panglică, clasa a V-a, Virtutea Mili- cureşti. tară; 2 Arhiva Facultăţii de Drept Bucureşti, diploma de licenţă nr. 36858/1946. - Virtutea Aeronautică, clasa Cru- 3 Gheorghe Postelnicu, Viaţa şi opera lui Vasile Voiculescu, Bucureşti, Editura cea de Aur, cu spade.” Europress Group, 2012, p. 68. 4 Calificative elogioase a primit lt. Adresă aflată în Arhiva familiei; apud Florentin Popescu, Pe urmele lui Vasile Voiculescu, ediţia a II-a, revăzută, adăugită şi îngrijită de autor, Buzău, Biblioteca av. rez. şi în anii următori, Subse- Judeţeană „V. Voiculescu”, 1994, p. 298. cretarul de Stat al Aerului, general 5 Ion Voiculescu, Începuturi literare, în „Articole, comunicări, documente - V. inspector al aerului Emanoil Voiculescu”, vol. I, Buzău, 1974. Ionescu, fiind de acord că ofiţerul 6 Florentin Popescu, Op. cit., p. 96.

- 58 - ISTORIE, CULTURĂ

Evacuarea premilitarilor din judeţul Iaşi în anul 1944

------Profesor drd. Lucian Spiridon

Chiar dacă evacuarea populaţiei detaşamente întregi erau lipsite de urmau să realizeze oprirea şi nu- civile era în plină desfăşurare, re- echipamentul minim necesar. De mărul premilitarilor care erau în co- prezentanţii Marelui Stat Major au aceea, prin mai multe rapoarte de loanele ce urmau a face decis printr-o hotărâre ulterioară că informare, I. G. P. aducea la cu- staţionarea. Principalele centre de atât ei cât şi conducerile corpurilor noştinţă organelor în drept situaţia reaprovizionare din sudul ţării se de armată aveau ,,libertatea să in- din teren şi solicita remedierea găseau la Adjud, Râmnicul Sărat, tervină urgent în zonele de eva- acestor lipsuri. Pentru o mai bună Buzău, Cilibia, Târgovişte şi Piteşti. cuare, ţinând seama că nevoile coordonare a evacuărilor, au fost Au existat şi cazuri când premili- operative primează” 1. Acestora li trimişi la Iaşi ofiţeri care aveau ca tarii au fost implicaţi în schimburi s-au pus la dispoziţie toate mijloa- responsabilitate asigurarea hranei de focuri cu soldaţi sovietici. Aşa a cele de transport ale C.F.R. Repre- pentru premilitari pe traseu, până la fost şi cel al unui grup de premilitari zentanţii Corpului 4 Armată Iaşi destinaţie, dar şi cazarea lor. De- din zona Paşcani, care a înregistrat aveau obligaţia de a transmite ,,din oarece garniturile de tren erau in- în urma unui schimb de focuri, cinci 15 în 15 zile câte un raport asupra suficiente şi multe linii ferate morţi şi doi răniţi. Guvernul a hotă- mersului operaţiunilor” 2. Guvernul fuseseră distruse, premilitarii din rât ca familiile celor morţi să „aibă a hotărât ca ultimele formaţiuni judeţ şi din restul Moldovei urmau aceleaşi drepturi ca şi cele ale os- care se evacuau să fie jandarmii şi a se evacua pe jos, stabilindu-se taşilor morţi sau răniţi pe front” 7. armata operativă. Decizia guvernu- traseele pe care aceştia trebuia să Grupele de premilitari evacuaţi lui a luat în calcul şi o eventuală în- le parcurgă. Astfel, premilitarii din din judeţ continuau să facă instruc- frângere a Germaniei, care ar fi Iaşi erau evacuaţi, într-o primă ţie 8. Inspectoratul General al Pre- determinat împingerea liniei de etapă, în judeţul Vaslui şi, după gătirii Premilitarilor avea ca sarcină front de către sovietici până pe te- aceea, în judeţe din sudul ţării. Co- asigurarea instruirii acestora, asi- ritoriul naţional. Măsura de preve- loanele de evacuaţi premilitari din gurâdu-se astfel şi păstrarea disci- dere era motivată de victoriile municipiul Iaşi şi cei din restul ju- plinei în cadrul formaţiunilor înregistrate de armatele sovietice deţului au mers pe culoarul galben, respective. Zilele de instrucţie erau pe fronturile din Caucaz şi Cri- pe traseul ,,Urleasca – Perişorul – duminica şi în zilele de sărbătoare. meea. Evacuarea armatelor de pe Scărlăteşti – Chioibăşeşti – Poenarul Pentru instruirea premilitarilor, au- frontul de est era impusă şi de ne- – Bordea – Brăteanu – Doiceşti – torităţile apelau şi la învăţătorii sau cesitatea formării în spatele frontu- Însurăţei – Orăteşti, toate localităţi profesorii din zonele de evacuare. lui a unei armate care să poată ţine aflate la sud de Făurei”5 . Inspecto- În 1944, Subinspectoratul Munici- piept înaintării sovieticilor spre in- ratul Pregătirii premilitare, pe par- pal Iaşi a asigurat instrucţia premi- teriorul României. cursul evacuării, s-a ocupat de litarilor evacuaţi cu ajutorul Pentru evacuare, erau prevăzuţi organizarea marşurilor, fiecare co- personalului propriu, dar şi cu con- şi premilitarii, alături de armata loană de evacuaţi din rândul pre- cursul învăţătorilor şi a intelectuali- operativă retrasă de pe frontul de militarilor având hrană pentru 12 lor din zonele de primire a est. Prin evacuarea premilitarilor se zile6. Centrele pentru reaprovizio- evacuaţilor. În paralel cu şedinţele urmărea conservarea potenţialului narea acestora aveau stocuri care de instruire, „la fiecare şcoală s-au uman necesar în momentul de- puteau asigura hrana pentru o pe- organizat cursuri destinate premili- clanşării unei noi ofensive germano rioadă de 10 zile. Conform hotărâ- tarilor analfabeţi”9 . Premilitarii eva- – române3. Contingentele de pre- rilor Marelui Stat Major, cuaţi, care nu munceau pământul, militari erau evacuate în zona de comandanţii detaşamentelor ce se făceau instrucţie toată săptămâna, sud şi de vest a României 4. Deşi deplasau pe jos trebuiau să anunţe pentru că, în timpul campaniei agri- s-a dorit ca premilitarii să fie bine cu cel puţin 24 de ore înainte Cen- cole de vară, programul putând fi echipaţi, au fost şi situaţii în care trul de Reaprovizionare unde redus sau chiar suspendat, lucrul

- 59 - ISTORIE, CULTURĂ

era lăsat la latitudinea comandanţi- până la 23 august şi pro–sovietică, spectoratul Regional, în care se lor10. Deşi premilitarii erau antrenaţi mai ales după această dată. Notele preciza că sunt îngrijoraţi din cauza în muncile agricole şi în activităţi informative consemnau că „propa- familiilor evacuate în alte judeţe din alte sectoare economice, con- gandiştii se duc pe terenurile de in- sau lăsate sub ocupaţia sovietică13. diţiile lor de trai erau grele. Ei se strucţie ale premilitarilor sau în Raportul arăta că este normal să confruntau cu o acută lipsă de clase unde au loc şedinţele şi fac fie îngrijoraţi, dacă ţinem seama că hrană. Pe parcursul verii anului acolo propagandă, sau iau premili- mulţi fac parte din mediul rural şi 1944, Serviciile Speciale de Infor- tarii la manifestaţiuni politice, sau că, din copilărie până la evacuare maţii au transmis Preşedenţiei îndeamnă pe premilitari să nu mai toţi au trăit numai în mediul familii- Consiliului de Miniştri note informa- participle la şedinţele de pregătire lor lor, necunoscând mediul străin, tive referitoare la situaţia premilita- premilitară” .12 Din această cauză, aşa cum se întâmplă la orăşeni 14. rilor. În una din informări se arăta au apărut diverse conflicte între ti- Au fost şi detaşamente de premili- că premilitarii din judeţul Iaşi se în- neri. Unii dintre ei erau derutaţi, tari care nu au reuşit să se eva- apoiază foarte des la domiciliile lor, pentru că nu înţelegeau schimbă- cueze din cauza avansării rapide a pentru a-şi lua mâncare, întrucât rile care aveau loc într-un ritm alert. frontului. Autorităţile au decis ca ,,la detaşamente nu li se dă decât o Tinerii erau îngrijoraţi, apoi, de premilitarii să se ocupe de distri- pâine pe săptămână” .11 soarta familiilor lor, care rămăse- buirea hranei populaţiei şi armatei Pe parcursul anului 1944, în rân- seră sub ocupaţie sovietică. Starea şi să asigure transportul răniţilor. dul tinerilor premilitari a acţionat o de spirit a premilitarilor evacuaţi din Alte obligaţii ale acestora erau asi- propagandă intensă, realizată de judeţul Iaşi a fost consemnată într- gurarea pândei şi declanşarea instructori şi localnici, pro–germană un raport întocmit de S. S. I. şi In- alarmei în caz de atac aerian.

NOTE: luate prin rechiziţie prin grija Cercurilor Teritoriale” 1. A. N. I. C. - I. G. J., dosar 44/ 1943, f. 28. Instrucţiuni 7 Sergiu Balanovici, op. cit., p. 137. speciale nr 670.900.bis. 8 Pregătirea a fost condusă la nivel regional şi judeţean de 2 Ibidem, f. 11. Prin intermediul CFR au fost evacuate şi cadre active din armată. Programul efectuat de premilitari arhivele deţinute de către instituţiile militare şi civile. Ordinul era adaptat tot timpul nevoilor armatei române şi directivelor prevedea că se evacuează ,, întreaga arhivă de orice na- transmise de Marele Stat Major. Au existat şi momente când tură aflată asupra Comandamentelor, trupelor şi serviciilor. grupuri de premilitari pe durata războiului au fost trimişi în Secţiile şi serviciile din Marele Stat Major, Statul Major al Ae- Germania pentru a se instrui în domeniu medical aşa cum a rului evacuează aceste documente la serviciul istoric al Ma- fost cazul unui grup de premilitari care realizau un stagiu la relui Stat Major. Fiecare ladă, sac sau pachet va purta Institutul de Radiologie din Posen, având ca obiectiv com- numele unităţii, numărul de ordine şi va avea un inventar se- baterea tuberculozei în ţară. Conform înţelegerilor între părţi parat. Fiecare transport era insoţit de un delegat responsa- de întreţinerea acestora trebuia să se ocupe partea ger- bil”. idem, dosar 12/ 1943-1944, f. 194 Marele Stat Major, mană. În urma unei vizite în Germania realizată de ministru Serviciul Istoric, nr. 7103 din 12 ianuarie 1944, Instrucţiuni subsecretar de stat al Educaţiei Extraşcolare, generalul Vic- pentru evacuarea şi punerea în siguranţă a arhivelor. tor Iliescu, în perioada 25 septembrie-6 octombrie 1943, 3 Premilitarii trebuiau să realizeze un stagiu de pregătire acesta a elaborat mai multe rapoarte privind modul de re- de trei ani,, pe parcursul a 40 - 50 de şedinţe în fiecare an, alizare a instructajului. Generalul afirma că ar fi putut fi pre- [....] în zilele de sărbătoare. Anul de instrucţie includea o con- luat doar caracterul tehnic al instructajului şi anume ,,să centrare de 4 la 7 zile, pentru fixarea temeinică a cunoştin- executăm cu premilitarii partea de specialitate care revine ţelor. Activitatea premilitară era consemnată în livrete unităţilor militare însărcinate cu paza teritoriului în interior, individuale, fiecare tânăr primind la sfârşitul perioadei de înlocuind astfel cea mai mare parte din aceste elemente cu pregătire un anumit calificativ: cu pregătirea premilitară com- premilitari” Centrul de Cercetare şi Păstrare., fond 3719, pletă, cei care asimilau cunoştinţele predate şi frecventau dosar 666, ff. 311-312, 540-544. regulat cursurile, cu pregătirea premilitară necompletă ori 9 Idem, fond 5419, dosar nr 717, f. 206. fără pregătire premilitară, cei care dovedeau dezinteres la 10 În judeţul Prahova a luat fiinţă Organizaţia ,, Munca Ti- învăţătură sau cumulau anual mai mult de 12 absenţe ne- neretului Român” ,, înfiinţată la 23 decembrie 1941 cu sco- justificate”, Sergiu Balanovici, op.cit., p.115. pul de a organiza şi coordona pregătirea premilitară a 4 Conform ordinelor transmise de Marele Stat Major fie- tineretului. Organizaţia dispunea de un Centru de pregătire, care ,,Subinspectorat al Pregătirii Premilitare Judeţene con- înființat în 1941 la Breaza. În 1944 Organizaţia a primit spre cura la evacuarea tinerilor premilitari din celelalte instruire şi educare 900 de premilitari evacuaţi”, Sergiu Bal- contingente evacuabile”, A. N. I. C. - I. G. J, dosar 44/ 1943, anovici, op.cit., p. 135. f. 138. Insrtucţiunea specială nr.703. 600. din 22 martie 1944 11 Centrul de Cercetare şi Păstrare, fond 5419, dosar nr.718, 5 Ibidem, f. 125. ff. 127- 128. 6 A.N.I.C., fond I.G.J., dosar 8/1944, f. 90. Instrucţiunea 12 Idem, dosar nr. 759, f. 245. Specială nr. 703.600. din 22 martie 1944 în care se arăta că 13 Idem, dosar nr 752, f. 186. fiecare coloană de premilitari ,, va fi însoţită de 20 de căruţe, 14 Sergiu Balanovici, op. cit., p. 137.

- 60 - ISTORIE, CULTURĂ

Operațiuni informative sovietice pe teritoriul României înaintea declanșării „Operațiunii Barbarossa” ( I )

------Profesor drd. Viorel Gheorghe

În perioada interbelică România serviciile speciale româneşti au de mutare de la Paris la Stockholm. a crezut în principiul securităţii obţinut rezultate dintre cele mai „Până în prezent acest centru a colective ca ultim bastion în faţa bune în faţa unor servicii duşmane fost la Paris unde acţiona camuflat puterilor revizioniste. Din păcate, extrem de puternice, cum a fost N. sub denumirea < Biroul Cominter- acest principiu nu a reuşit să de- K. V. D.-ul sovietic. nului pentru Europa Occidentală >. vină viabil în condiţiile concrete din Explicaţia acestor succese este Una din ramurile de activitate ale acei ani, iar România a constatat foarte simplă. În toată perioada in- acestui centru constă în urmărirea că în momente foarte dificile nu se terbelică, din cauza atitudinii ostile şi pedepsirea duşmanilor personali poate sprijini decât pe propriile sale a U.R.S.S.-ului, România a fost ai lui Joseph Stalin, care se adă- forţe. Lipsită de o capacitate mili- nevoită să-şi creeze reţele de in- postesc în Franţa şi Spania. Asasi- tară care să-i permită rezistenţa în formaţii dincolo de Nistru şi în ace- natele prea vizibile asupra faţa agresorilor şi prinsă la mijloc laşi timp a trebuit să anihileze pretinşilor duşmani ai URSS-ului de interesele marilor puteri, în vara reţele informative sovietice de pe au provocat în Franţa vie nemulţu- anului 1940 elita politică a ţării a teritoriul propriu. În felul acesta, mire Faţă de această situaţie s-a fost obligată să accepte dureroase serviciile româneşti au reuşit să-şi hotărât ca Centrul să fie mutat la pierderi teritoriale pentru a păstra facă o imagine destul de bună de- Oslo, însă datorită dificultăţilor ce fiinţa statală.1 spre organismele similare sovie- s-au ivit şi în urma directivelor pri- Din fericire, nu toate instituţiile tice, despre organizarea lor şi mite de la Moscova, mutarea sedi- statului român în aceste momente despre modul de operare. ului acestui centru se va face în dificile au fost prinse pe picior Un al doilea motiv a fost acela că capitala Suediei. La Stockholm au greşit. Noile cercetări realizate în în aceste servicii au lucrat în ge- şi sosit cca 15 agenţi ai INO- arhivele româneşti pun în evidenţă neral oameni care au înţeles să-şi Gugb înarmaţi cu paşapoarte faptul că anumite organisme ale facă datoria faţă de Patrie. false franceze şi engleze având în statului au reuşit să informeze din Înţelegerea exactă a primejdiei frunte pe un anume Raymond timp autorităţile superioare compe- numită N.K.V.D. a făcut ca servici- (nume fals) care în ultimul timp a tente de intenţiile anumitor vecini. ile româneşti să fie foarte atente la acţionat în Belgia ”.3 Serviciile româneşti de informaţii toate acţiunile acestuia, chiar dacă Intensificarea acţiunilor sovietice şi contrainformaţii şi-au dovedit din ele se desfăşurau la mare distanţă pe teritoriul României a fost înre- plin utilitatea, atât în anii pre- de graniţele României.2 Un gistrată de serviciile româneşti încă mergători declanşării celui de-al asemenea exemplu este raportul din 1939. Doi agenţi sovietici sunt doilea război mondial, dar mai ales din 4 mai 1939 aparţinând Grupei identificaţi de autorităţile româneşti în perioada extrem de dificilă a a III-a din Corpul Detectivilor şi tocmai în zona sensibilă dintre războiului. care dădea informaţii despre activi- Carpaţi şi Dunăre, unde se găseau Aflate într-o luptă acerbă pentru tatea centrului „ I.N.O.-Gugb ” în numeroase sisteme de fortificaţii şi obţinerea de informaţii, dar şi pen- Europa. Conform acestei informaţii, în zona Ardealului. tru contracararea reţelelor adverse, centrala pentru Europa era în curs Unul din aceştia era Diligul Ion - 61 - ISTORIE, CULTURĂ

supranumit şi Popescu Ioan. El a în zonele de interes militar servici- mente de mare cumpănă9. Iată ce fost capturat la 14 iulie 1939 la ile sovietice au trimis femei cu nota locotenent-colonelul Ion Galaţi. După cum informa prefectul moravuri uşoare care să obţină in- Palade în acest raport: „ În prezent judeţului Corvului, cu notă confi- formaţii de la soldaţi şi ofiţeri. În or- în oraşele Bucovinei este o stare denţială informativă Nr. 3426 din 14 dinul secret Nr. 27590/1940 se de nelinişte, cauzată de o posibilă iulie, respectivul agent sovietic tre- atrăgea atenţia asupra intensificării agresiune sovietică. Neliniştea cuse fraudulos frontiera venind din propagandei comuniste în rândul sporeşte cu cât populaţia este in- Uniunea Sovietică şi avea asupra trupelor, dar mai cu seamă în formată de concentrările de forţe lui suma de 21.000 lei.4 zonele unde erau dislocate princi- sovietice la graniţă, de evacuările Nu a fost primul caz din această palele forţe ale Armatei Române.6 unităţilor PS (părţile sedentare n.n.) perioadă descoperit în această Deja începeau să prindă contur din Nord şi pregăturile militare ce zonă foarte sensibilă. În lunile ur- planurile sovietice de subminare a se fac la noi În general oraşele mătoare, ca semn al deteriorării forţelor militare dar şi de iniţiere a de graniţă trăiesc momente de situaţiei, numărul agenţilor sovietici unor mari tensiuni în cadrul socie- mare nelinişte, mulţi locuitori îşi fac capturaţi aici a crescut destul de tăţii româneşti. pregătirile de evacuare, mulţi mili- mult. Un caz concret de agent sovietic tari şi-au evacuat familiile şi baga- Al doilea agent identificat acţiona capturat în timpul unei acţiuni in- jele şi nesiguranţa aceasta în zona Ardealului şi se ascundea formative a fost prezentat în ordinul slăbeşte starea de spirit, dând loc sub numele de Tulceanu Simion. de informaţiuni Nr. 51/1940 emis de lansări de zvonuri alarmiste 10. Comandamentul Corpului de Jan- de acelaşi Comandament al Cor- Zborurile de avioane sovietice darmi cu ordinul Nr. 29920/1939, pului de Jandarmi. În gara Codru– semnalate deasupra frontierei şi în dădea câteva informaţii despre Babadag din judeţul Tulcea a fost apropierea Nistrului precum şi acest agent sovietic în vârstă de capturat de serviciile româneşti aterizarea forţată a unui aparat so- 35-40 de ani. Era robust, înalt de agentul sovietic Ioan Ciumacenco, vietic în apropiere de localitatea 1,80 m., cu umerii laţi, o faţă plină care avea asupra sa schiţe, fo- Berezina, au creat o stare de neli- părul şaten deschis, puţin cărunt, tografii şi date despre depozitul de nişte în populaţie.11 Aceste zboruri ochi albaştri şi gura mare. De obi- muniţii din Babadag. În urma sunt interpretate ca indicii a intenţi- cei se recomanda ca fiind inginer, cercetărilor s-a stabilit că era năs- unilor agresive pe care le nutreşte dar cineva avizat putea constata cut la Zalocani, judeţul Cetatea URSS împotriva României. imediat că nu are cultura de spe- Albă, dar avea domiciliul în Zvonurile lansate cu acest prilej, cialitate necesară. Drept acte Bucureşti, pe strada Mitropolitul răspândite de la om la om, arată că prezenta un buletin de identitate Iosif, nr. 16. Curierul său era Emil au fost lansaţi mai mulţi paraşutişti, eliberat de Primăria din Ismail, un Manoliu, de loc din Jurilofas-Tulcea ceea ce face să se alarmeze popu- livret şi un carnet de la Biroul Popu- şi cu domiciliul tot în Bucureşti, pe laţia din Basarabia ”.12 laţiei din cadrul Poliţiei Ismail. A strada Zorilor, nr. 12. Şi acesta a Într-o altă dare de seamă, dar călătorit în ţară cu diverse misiuni fost ulterior capturat.În urma aces- adresată Marelui Stat Major, Biroul încredinţate de sovietici, dar zona tui caz, posturile de jandarmi au Statistic Militar Iaşi, consemna privilegiată era Ardealul. În urma primit ordin să întărească arestarea la Iaşi, în luna martie cercetărilor s-a stabilit că această supravegherea în jurul depozitelor 1940, a unui grup de 9 agenţi sovi- persoană mai avea o soră, elevă militare şi să ţină sub observaţie etici conduşi de Feiga Dorfmani la în ultima clasă de liceu la Ismail. toate persoanele străine.7 care s-au găsit copia unui impor- Fiind considerat un agent extrem La începutul lunii iunie 1940, tant document militar românesc de periculos, poliţia şi jandarmeria Regimentul III Jandarmi din Galaţi care prezenta informaţii asupra erau îndemnate să ia cele mai se- arăta că la muncitorii ce lucrau la situaţiei din URSS, precum şi cap- vere măsuri pentru identificarea şi construirea fortificaţiilor au apărut turarea unui curier trimis de sovi- arestarea lui Tulceanu Simion.5 activităţi suspecte. Unii dintre aceş- etici pentru a culege informaţii cu În primăvara lui 1940, acţiunile tia făceau schiţe ale fortificaţiilor şi caracter militar.13 informative sovietice în România ale terenului pe care le dădeau la Raportul locotenent-colonelului s-au intensificat dar şi diversificat diferite persoane din afara zonei.8 Ion Palade pune în evidenţă starea ca metode de acţiune. În lunile Lucrurile începeau să se preci- foarte tensionată existentă în aprilie şi mai 1940, Comandamen- pite şi semnele furtunii erau tot mai Bucovina şi Basarabia cu mai bine tul Corpului de Jandarmi atenţiona numeroase. Raportul Nr. 1394 din de o lună de zile înainte de agre- unităţile din subordine despre 12 iunie 1940 al Biroului Statistic siunea sovietică. Nu trebuie să sur- aceste activităţi. Cu ordinul secret Militar Iaşi către Armata a IV-a este prindă faptul că în Bucovina Nr. 39821/1940, făcea cunoscut că o adevărată radiografie a unor mo- populaţia era mai speriată pentru

- 62 - ISTORIE, CULTURĂ

că în cazul agresiunii sovietice pe Armată. În această calitate a făcut de haina militară pentru a putea aici urma să vină lovitura princi- numeroase deplasări în URSS, de pătrunde mai uşor în zonele unde pală. Nu au fost însă singurele in- unde aducea informaţii, după cum au interes să se formeze acest formaţii pe care serviciile româneşti a stabilit contraspionajul românesc, control urmează să se facă şi le-au avut despre intenţiile ostile furnizate de NKVD-ul din Tiraspol. asupra tuturor persoanelor care ale Uniunii Sovietice. Unele au Pentru a-l proteja pe „Grişa”, dar şi poartă haină militară”.19 Aceste provenit de la un agent dublu, care pentru a-şi proteja propria acţiune, măsuri de siguranţă erau luare îm- lucra pentru spionajul sovietic dar NKVD-ul i-a creat acestuia din preună cu Ministerul de Interne. şi pentru spionajul militar românesc 1935 o falsă „reţea” compusă din Regimentul 3 Jandarmi Galaţi cu şi anume „Grişa”. Acesta, pe nu- doi agenţi, care erau însă controlaţi ordinul Nr. 1152 din 19 iunie 1940, mele său real Moisei Gherman de sovietici.16 făcea aprecierea că în ultima pe- Alexeevici, se născuse la 27 ia- Din 1936 şi până în august 1939, rioadă „prin convorbiri telefonice se nuarie 1899 în comuna Dubăsari, „Grişa” rămâne în URSS, unde fac foarte multa indiscreţiuni peri- Transnistria şi era român de ori- este folosit la misiuni interne. În au- culoase Apărării Naţionale”. De gine. Serviciul militar l-a satisfăcut gust 1939 este trimis la Chişinău cu aceea unităţile subordonate au la Regimentul 405 Cavalerie din o scrisoare pentru un evreu care primit interdicţia de a mai transmite compunerea Armatei Roşii. Lipsit lucra pentru URSS. Revine la telefonic date cu caracter secret, de mijloace materiale, între 1920- Chişinău la începutul lui iunie 1940 precum dislocări şi concentrări de 1928 a practicat contrabanda cu tot cu o misiune de curier. De data trupe, nume de comandamente tutun, când mai mult ca sigur a in- aceasta contactează direct Centrul etc.20 Exista bănuiala că sovieticii trat în vizorul NKVD-ului.14 B „ aducând informaţiunea că So- ascultă convorbirile telefonice de În anul 1929 a primit pământ şi a vietele vor ataca ”. Cei de la Cen- pe teritoriul României, bazată pro- intrat în colhoz unde a rămas doar trul B aveau însă suspiciunile lor şi babil pe anumite informaţii. un an. Până în 1932 a făcut i-au cerut să plece în Transnistria Cu toate acestea, trimiterea co- cărăuşie. Atunci el a fost arestat şi de unde să aducă informaţii despre respondenţei secrete prin curieri nu condamnat la trei ani închisoare. trupele sovietice şi planurile aces- era întotdeauna o operaţiune si- Era primul pas în racolarea sa de tora. Revine dintr-o primă misiune, gură. Aceşti curieri puteau fi identi- către serviciile sovietice. Înainte de dar nu şi din cea de a doua des- ficaţi şi urmăriţi de agenţii inamici a ajunge la închisoare a fost con- făşurată în preajma zilei de 26 iunie pentru a li se sustrage corespon- tactat de un colaborator al servici- 1940. După mai multe alte eveni- denţa. Un asemenea fapt extrem ilor secrete care i-a propus mente, „Grişa” este în final arestat de grav pentru siguranţa naţională recrutarea în schimbul libertăţii. de jandarmii de la Dubăsari la 14 a României s-a petrecut în ziua de Moisei Gherman a acceptat ime- decembrie 1941.17 Aceasta a fost 21 iunie 1940. În acea zi, doi agenţi diat, după care a început instructa- foarte pe scurt activitatea unui sovietici, un bărbat şi o femeie, au jul. A primit numele de cod „Grişa” agent dublu care a informat Centrul reuşit să fure dintr-un tren o servie- şi prima misiune. Trebuia să treacă B de intenţiile reale ale sovieticilor. tă cu corespondenţă militară ultra- în Basarabia unde urma să se Cum s-au folosit sau nu autorităţile secretă adresată Marelui Stat prezinte ca refugiat. Odată ajuns române de aceste informaţii Major şi Ministerului Apărării trebuia să facă în aşa fel încât să reprezintă o altă problemă de Naţionale. Comandamentul Corpu- fie racolat de serviciile informative elucidat.18 lui de Jandarmi cerea cu ordinul Nr. româneşti. Imediat cum era im- Revenind la momentele pre- 29 444 urmărirea şi arestarea celor plantat avea ca sarcină identifi- mergătoare invaziei sovietice doi agenţi. În urma anchetei, sem- carea personalului care lucra putem observa o creştere a mă- nalmentele celor doi au putut fi sta- pentru spionajul românesc, a surilor de siguranţă luate de au- bilite, uşurându-se astfel activitatea agenţilor operativi şi a refugiaţilor torităţile româneşti. organelor de căutare.21 Ce transnistreni care frecventau La 13 iunie 1940, Ministrul conţineau aceste documente şi ce Comitetul acestora de la Apărării Naţionale şi ad-interim la rol a avut ulterior pierderea lor încă Chişinău.15 Aer şi Marină, general de corp de rămâne de stabilit. Nu este exclus După ce în septembrie 1932 a armată I. Ilcuş cerea prin ordinul însă ca sovieticii să fi intrat astfel în trecut Nistrul cu ajutorul grăniceri- general Nr. 38 „controlul tuturor posesia unor date de mare impor- lor sovietici, ajungând la Chişinău, persoanelor care circulă în trenuri tanţă pe care le-au folosit în zilele la 3 mai 1933 reuşeşte să fie re- sau cu automobilul în zonele petro- următoare în luarea unor decizii crutat de Centrul B al Marelui Stat lifere, în porturi sau în alte zone su- politice sau militare. Major şi a început să lucreze ca puse anumitor restricţiuni. Cum Cedarea Basarabiei şi a nordului agent extern pe lângă Corpul 3 diferite persoane se pot folosi chiar Bucovinei, cu tot cortegiul de

- 63 - ISTORIE, CULTURĂ

nenorociri care a urmat, nu a care cerea ca jandarmii să nu exe- fost identificată în cursul lunii au- însemnat dimunuarea efortului in- cute decât ordinele primite de la gust 1940 şi de către Poliţia de formativ sovietic.22 Ei au profitat şefii ierarhici cunoscuţi: „Toate or- Siguranţă. Direcţia Generală a din plin de această situaţie, de ex- dinele primite de la orice alt supe- Poliţiei cu ordinul telegrafic cifrat odul uman din teritoriile cedate rior, oricât de mare ar fi, Nr. 62219/1940 le prezenta pe pentru a infiltra în rândurile aces- necunoscut de jandarmi nu se exe- aceste spioane cu ordinul de a fi tora un mare număr de agenţi. cută”. În aceeaşi situaţie erau şi or- arestate. Cele patru agente erau Foarte mulţi militari români dar şi dinele date telefonic.23 de loc din Drepcăuţi-Hotin şi funcţionari, care nu au reuşit să se Destul de repede serviciile anume: Lidia Cosmariuc, Vera retragă odată cu armata română au româneşti au început să-i identifice Palmarciuc, Maria Tresu şi devenit victime ale serviciilor se- pe militarii români care Elisabeta Văcăriţei.26 În lunile ur- crete sovietice, mulţi dintre aceştia neretrăgându-se la timp au fost mătoare autorităţile româneşti au fiind obligaţi prin şantaj sau capturaţi de sovietici şi obligaţi să constatat o adevărată preferinţă a ameninţări să lucreze pentru or- lucreze informativ pentru aceştia. sovieticilor pentru folosirea femeilor ganele NKVD. Un asemenea exemplu a fost acela în misiuni de spionaj. În acelaşi timp, rămâne absolut al fruntaşului Someşanu Toader din Foarte repede, serviciile meritoriu faptul că în aceste condiţii Regimentul 4 Roşiori, capturat de româneşti au început să aibă o extrem de dificile, toate serviciile sovietici la Cetatea Albă. După cum imagine completă despre metodele contrainformative româneşti au transmitea Oficiul Pretoral Nr. 69 folosite de sovietici după ocuparea continuat să lucreze identificând cu nota informativă Nr. 82 din 18 Basarabiei şi a nordului Bucovinei. noi şi noi agenţi şi reţele de spionaj iulie 1940, Someşanu Toader a fost Un exemplu în acest sens este ra- sovietice. În acelaşi timp, serviciile reţinut de sovietici timp de mai portul din 6 septembrie 1940 al de spionaj româneşti au reuşit într- multe zile şi „convins” să lucreze Poliţiei Judeţului Suceava către un timp destul de scurt să-şi orga- pentru ei. În timpul instructajului i Direcţia Generală a Poliţiei în care nizeze reţele informative eficiente s-au stabilit următoarele misiuni: să se arăta că „organele GPU-ului în Basarabia şi nordul Bucovinei. afle date despre staţiile CFR im- (Direcţia Politică de Stat între 1922- Acestea au trimis o mare cantitate portante, despre nodurile de comu- 1923, după care s-a transformat în de informaţii, astfel încât autorităţile nicaţii, despre depozitele de muniţii OGPU-Direcţia Politică Unificată de la Bucureşti au aflat în mod şi armament,despre dotarea cu ar- de Stat, până în 1944, în fapt ser- oportun de orice eveniment impor- mament a unităţilor româneşti, mai viciul de securitate sovietic, n.n.) tant petrecut. ales cu cel nou şi organizarea lor, folosesc ca agenţi pentru acţiunea Chiar şi după cedarea Basarabiei precum şi realizarea unor schiţe de spionaj din România pe foştii şi a nordului Bucovinei, spionajul amănunţite despre staţiile CFR soldaţi ai armatei noastre rămaşi în sovietic rămâne în continuare in- Botoşani şi Bârlad. I s-a înmânat teritoriile ocupate. În acest scop, teresat de zona Curburii Carpaţilor, suma de 5000 lei şi i s-a atras soldaţii proveniţi din armata de zona petrolieră şi de Dobrogea. atenţia ca misiunea să fie îndeplin- română sunt instruiţi într-o şcoală Pentru un stat care oficial promova ită până la 4 februarie 1941. Infor- numită Secţia operaţiunilor inter- pacea, interesul pentru capacităţile maţiile urmau să fie trimise prin curieri. naţionale comuniste şi apoi trimişi defensive ale României poate În noaptea de 14-15 iulie 1940, a în România cu misiunea de a se părea destul de neobişnuit. fost trecut peste graniţă de patru înrola în armată sau de a se angaja Oricum, cazurile ulterioare de spi- ofiţeri sovietici şi de un pescar rus la fabricile de muniţii sau arsenalul onaj sovietice descoperite de ser- între satele Valul lui Isac şi armatei de unde pot culege infor- viciile româneşti pun în evidenţă pe Călăraşi. Someşanu Toader, ajuns maţii”27. Aceşti agenţi foloseau lângă aceste aspecte şi o implicare pe teritoriul României, a avut sur- acte false create în laboratoarele foarte interesantă în chestiunea priza să constate că era aşteptat de OGPU. Buletinele aveau ca dată a Transilvaniei. grănicerii români care l-au arestat.24 eliberării aprilie 1939 şi aveau În zilele atât de dificile ale re- Cam în aceeaşi perioadă, la 10 ştampila Poliţiei din Bălţi şi Cetatea tragerii din Basarabia şi nordul iulie 1940, trecea în România pe la Albă pentru cei din Basarabia şi Bucovinei, au existat numeroase Oancea–Cahul, curiera sovietică cea a chesturii Cernăuţi pentru cei provocări ale serviciilor sovietice Rahmonovici care era de talie mij- din nordul Bucovinei. Livretele mili- care au avut ca scop dezorientarea locie, blondă cu ochi albaştri, vor- tare falsificate păreau a proveni în autorităţilor româneşti. Din acest bea româna, rusa şi germana şi principal ca din partea motiv, la 29 iunie 1940, Comanda- care avea misiunea de a acţiona în Regimentelor 93 sau 96 Infanterie, mentul Corpului de Jandarmi zona Bârlad-Galaţi.25 dar ele nu posedau modelul nou de transmitea ordinul Nr. 20598 prin O reţea de agente sovietice a ordin de mobilizare ci doar pe cel

- 64 - ISTORIE, CULTURĂ

vechi care nu mai era în uz, semn a bagajelor, lucru total anormal în de fortificaţii eminamente defensivă că serviciile sovietice încă nu ştiau condiţiile în care sovieticii confis- şi numai aici se putea opri cu suc- de această schimbare. În finalul ra- cau totul. Bănuiala Biroului 2 s-a ces un eventual atac al armatei so- portului erau consemnate alte in- confirmat la interogatoriul Domnicăi vietice. Raţiunile pentru care formații vitale pentru capturarea Eftimie care a declarat în final că sovieticii făceau atâtea eforturi acestor agenţi: „atât buletinele de lucra pentru spionajul sovietic.30 pentru a afla date esenţiale despre la birourile de populaţie cât şi Al doilea caz de spionaj a avut în această zonă pare a depăşi intere- livretele sunt completate cu numele centru tot o femeie, Naghi Ilona, de sul pe care îl are în mod normal un celui ce le poartă şi celelalte date origine maghiară, fostă lucrătoare serviciu de informaţii militare faţă cu un scris lipsit de caligrafie şi nu la fabrica de tricotaje din Chişinău. de alte armate. prezintă nici un semn de uzură”.28 Rămasă în Basarabia a fost recru- Un alt agent sovietic care acţiona Erau doar primele concluzii refe- tată de sovietici şi instruită cu alte în zonă a fost capturat la 8 sep- ritoare la folosirea soldaţilor români 44 de femei care şi ele au fost tri- tembrie 1940 de o patrulă a de către serviciile sovietice, mise cu misiuni informative în toată pichetului de grăniceri „Lascăr cazurile ulterioare ducând la o România. După ce s-a terminat in- Catargiu”. După cum raporta Poliţia cunoaştere mai bună a acestui pro- structajul a fost adusă la Ismail şi Judeţului Tulcea, agentul se cedeu. trecută prin Delta Dunării cu aju- numea Domaşcu Anatol şi tocmai Două zile mai târziu de acest ra- torul unei bărci conduse de ofiţeri trecuseră Dunărea în mod clan- port al poliţiei sucevene, cea sovietici deghizaţi. Trecută pe teri- destin, venind de la Ismail. Acesta ieşeană identificase doi foşti jan- toriul românesc a fost preluată de a declarat că la evacuarea Basara- darmi care lucrau pentru OGPU. un agent care era ofiţer al Armatei biei şi-a trimis la Bucureşti mama şi Primul era fostul şef al secţiei de Sovietice şi membru GRU şi care a sora, el rămânând pentru a-şi jandarmi Cobalna-Soroca, Bănaru adus-o la Galaţi. Naghi Ilona a lichida averea. În felul acesta justi- Ion rămas intenţionat în Basarabia. primit misiunea de a merge la fica prezenţa asupra sa a unei A fost imediat racolat şi antrenat, Tecuci pentru a culege informaţii cu sume de 115000 lei. Era doar „le- iar la începutul lui septembrie 1940 caracter militar. A ajuns la Tecuci la genda” care se fabrică pentru orice deja se găsea în România cu misi- 5 august 1940 şi s-a angajat ca spion. În cele din urmă Domaşcu uni de spionaj. Al doilea era plu- bucătăreasă la restaurantul hotelu- Anatol a recunoscut că era agent tonierul Dănilă A. de la secţia de lui „Jitaru” de lângă gara CFR. Aici GRU. Trebuia să intre în contact cu jandarmi Drochia, care recrutat de trebuia să intre în primul rând în alţi agenţi din Galaţi, Brăila şi serviciile sovietice era folosit doar contact cu militarii dislocaţi în Constanţa şi trebuia să procure in- în misiuni speciale.29 această garnizoană şi în special cu formaţii despre dispozitivele Predilecţia sovieticilor pentru cei de origine rusă sau grănicerilor şi al trupelor româneşti culegerea de informaţii din zona basarabeană. La 28 august 1940 a din această zonă.32 foarte sensibilă Focşani-Galaţi este fost vizitată de agentul GRU care Avalanşa agenţilor sovietici iden- confirmată şi de raportul Nr. 14216 probabil coordona acţiunea tuturor tificaţi sau capturaţi de serviciile din 12 septembrie 1940 al Biroului celor 44 de femei spion şi i-a cerut româneşti continuă. La 14 septem- 2 din cadrul Diviziei 21 Infanterie anumite date cu caracter militar. brie 1940, Inspectoratul Poliţiilor şi către forurile superioare şi în care Naghi Ilona a fost însă arestată la 1 Siguranţei „Dunărea de Jos” sunt prezentate două cazuri de spi- septembrie 1940, odată cu emitea ordinul Nr. 10335 prin care onaj petrecute la Galaţi şi Tecuci în Domnica Eftimie. Dacă la interoga- cerea urmărirea evreicei Epstein, lunile august-septembrie 1940. toriu Naghi Ilona a prezentat mai în vârstă de 31 ani, agentă sovie- Primul caz a avut-o ca protagonistă multe date false încercând să tică. Se repatriase pe la Ungheni, pe Domnica Eftimie, soţia plu- deruteze Biroul 2, în schimb având asupra sa acte false pe nu- tonierului major Eftimie din Regi- Domnica Eftimie s-a oferit să lu- mele Barat Ana. De la Ungheni a mentul 6 Grăniceri. Rămasă în creze şi pentru spionajul militar venit direct la Bucureşti. Se pare că Basarabia şi repatriată abia la 24 românesc pentru a intoxica GRU era o agentă importantă pentru august 1940, Domnica Eftimie s-a cu date false.31 sovietici.33 prezentat la Tecuci la unitatea de Interesul spionajului militar sovi- Inspectoratul General al Jan- artilerie unde era acum încadrat etic GRU pentru zona fortificată darmeriei, apărut în urma reorga- soţul său. A intrat imediat în atenţia Focşani-Galaţi, pentru unităţile mi- nizării jandarmeriei, arăta în ordinul Biroului 2 datorită sumelor mari de litare româneşti aflate aici pe poziţii secret Nr. 581/1940 adresat tuturor bani pe care le-a cheltuit în scurt defensive, pentru Dobrogea este în unităţilor din ţară, că în jurul datei timp şi pentru că a reuşit să revină condiţiile date destul de surprinză- de 12 septembrie a fost trimis în în Basarabia cu o parte însemnată tor. „Poarta Focşanilor” era o linie ţară un periculos agent sovietic şi

- 65 - ISTORIE, CULTURĂ

anume Mihăilescu Ştefan. Înainte caracter general observate cât a Cahul şi Burdulescu Ion din de cedarea Basarabiei şi a nordului stat sub ocupaţie, informaţii cu ca- Constantineşti-Cahul. Toţi trecuse Bucovinei, respectivul fusese diri- racter militar sau indicarea per- deja în România în mod clandestin.38 ginte PTT în comuna Ucrocineţ, soanelor care au avut atitudini Eficienţa serviciilor româneşti în judeţul Staraojineţ. Era în vârstă de antiromâneşti.36 identificarea şi neutralizarea 35-38 de ani, înalt, brunet şi vorbea Această atitudine preventivă a reţelelor de agenţi dar şi a curierilor foarte bine româna, ucraineana şi Poliţiei de Siguranţă a avut rezul- este demonstrată în mod indirect, germana. De data aceasta sovi- tate pozitive, eliminându-se în bună de un fapt relativ banal. De exem- eticii au preferat să-l treacă în parte pericolul de a avea un număr plu, au aflat că şoferul şi chelnerul România printre localităţile Frătăuţi mare de agenţi sovietici infiltraţi în de la popota NKVD de la Ismail au şi Vicov din judeţul Rădăuţi.34 administraţie şi cu acces direct la primit ordin să treacă în România Acest caz era doar unul care date confidenţiale. atât pentru a aduce bani necesari punea în faţa autorităţilor româneşti Din nou, zona Tecuciului revine anumitor reţele, dar şi pentru a o altă metodă practicată de sovi- în atenţie. La 8 octombrie 1940, strânge diferite informaţii.39 etici din ce în ce mai des şi anume Biroul 2 de la Divizia 32 Infanterie Nu toţi agenţii sovietici au fost recrutarea unor foşti funcţionari arăta într-o notă informativă trecuţi în mod clandestin peste români rămaşi în Basarabia. Din adresată Comandamentului Cor- frontieră în România. De multe ori această cauză pentru a evita an- pului 3 Armată că se impune de- aceştia au venit prin comisiile de gajarea în funcţii publice a unor sconcentrarea imediată a repatriere folosindu-se de numele agenţi sovietici, Direcţiunea Sigu- sublocotenentului rezervist lor reale. A contat în descoperirea ranţei din cadrul Direcţiei Generale Pintilescu, ofiţer de transmisiuni, agenţilor sovietici care au folosit a Poliţiei, la 2 septembrie 1940 a care era bănuit de legături cu spi- această metodă informaţiile venite emis ordinul secret Nr. 61789 în onajul sovietic dar şi de simpatii co- din partea reţelelor româneşti de care se menţiona „ suntem infor- muniste. În urma cercetărilor s-a spionaj din Basarabia şi nordul maţi că printre funcţionarii refugiaţi stabilit că soţia sa şi un frate al ei Bucovinei. Au fost identificaţi astfel cu întârzierea din Basarabia şi fuseseră dovediţi şi condamnaţi Poleanski Dionisie, de loc din Bucovina de Nord sunt unii care se pentru spionaj în favoare Uniunii Storojineţ care a lucrat ca interpret repatriază cu misiunea specială de Sovietice. Casa acestuia, aflată la pentru NKVD căruia i-a furnizat şi a face spionaj în favoarea URSS. Tighina, fusese folosită de serviciile multe informaţii despre unii ofiţeri Faţă de această situaţie avem sovietice drept casă conspirativă. superiori români, Băncescu C. din onoare a vă ruga să binevoiţi a dis- Din aceste motive, prezenţa sa în Vicovul de Jos-Rădăuţi, Lujonschi pune ca aceştia să nu fie acceptaţi continuare în Armata română era o Zenaida, soţie de funcţionar de în serviciu, decât, după ce se va sursă potenţială de pericol.37 origine rusă, Spetka Boris, elev la cere pentru fiecare caz în parte În toată luna octombrie 1940, Şcoala Normală din Cernăuţi, avizul acestei Direcţii Generale ”.35 serviciile româneşti au identificat Semeniuk Gheorghe din Codoleşti, Datorită afluxului de funcţionari numeroase reţele sovietice de spi- mecanic de locomotivă, Ostopovici refugiaţi destul de târziu din onaj, majoritatea formate din refu- Emilian, mecanic la uzina electrică Basarabia şi nordul Bucovinei, giaţi basarabeni. O excepţie era din Zostavna şi Hostiuc Vasile, pentru a se evita pe cât posibil in- Lazăr Edon, zis Edmund sau ucenic la aceeaşi Uzină electrică. filtrarea agenţilor sovietici, Direcţia Eduard, care încă din 1930 emi- Aceştia au fost trecuţi pe la comisia Siguranţei revine la 21 septembrie grase la Moscova şi care acum îşi de repatriere Bondujeni, iar unii au cu un nou ordin Nr. 66625 adresat făcuse apariţia în România cu mis- trecut şi pe la Comisia de triere din autorităţilor locale. Funcţionarul iunea de a colecta cât mai multe Buzău. Zonele în care trebuiau să venit din teritoriile ocupate de date despre armată şi mai ales de- acţioneze erau Roman, Buzău şi URSS şi Ungaria trebuie înainte de spre starea de spirit a populaţiei. Bucureşti. Lujonschi Zenaida se a fi angajat să completeze un ches- IGJ-ul sublinia că era de naţionali- bănuia că lucra pentru spionajul tionar în care urma să precizeze pe tate maghiară dar avea în contin- militar sovietic GRU.40 lângă datele familiale şi personale, uare cetăţenia română. Informaţii importante puteau situaţia sa militară şi descrierea Mai erau identificaţi de serviciile obţine contrainformaţiile româneşti amănunţită a tuturor evenimentelor româneşti drept agenţi sovietici şi de la curierii sovietici capturaţi. Un şi împrejurărilor care l-au afectat studenţii Izmona şi Yarka din asemenea curier era identificat la din ziua retragerii autorităţilor Chişinău, măcelarul Wladislav sfârşitul lunii octombrie 194041 în româneşti. Poliţia de Siguranţă im- Casa din Cernăuţi, preotul Dandeş persoana lui Parfenie Novitchi, rus punea de asemenea acestor Alexandru din Bădicu-Cahul, preo- de origine, dar cetăţean român, de funcţionari să prezinte şi date cu tul Meşcov Constantin din Zărneşti- loc din comuna Vâlcov. Un alt

- 66 - ISTORIE, CULTURĂ

curier capturat era Nicolai Eftimie aţia familiară, cu firea, cu interesele industriale, în aviaţie, etc. Aproape Paşcanu, după cum informa Biroul fiecărei victime şi a pregătirii ei inte- tuturor li se dă şi însărcinarea să Statistic Militar Iaşi cu nota infor- lectuale. Unora le exploatează dor- observe cu multă atenţie starea de mativă Nr. 4402 din 18 noiembrie inţa de a se întoarce în ţară, altora spirit din armată şi a populaţiei din 1940, adresată Marelui Stat Major. sentimentele familiare, legăturile toate straturile sociale, în special a Respectivul făcea parte din com- sentimentale, pofta de parvenire, muncitorilor din industrie. Aceste pania sanitară a Spitalului Militar viciile, etc . Procedeul de cerc- informaţii sunt culese cu scopul de „Regina Elisabeta” din Bucureşti. etare şi instruire variază şi el după a exploata anumite nemulţumiri în Deşi era de loc din comuna caz. Pentru intelectuali se între- favoarea lor. Se urmăreşte prin Glinceni, judeţul Bălţi unde îşi avea buinţează metoda convingerii. Pen- acest procedeu crearea unui spirit şi familia, nu a vrut să plece în tru cei cu pregătire redusă, defetist şi o dezagregare morală a Basarabia odată cu restul militarilor ameninţarea. Tuturor li se fac populaţiei.44 din Armata Română care au dorit promisiuni că vor fi bine răsplătiţi În finalul acestui studiu, Traian să fie demobilizaţi şi trimişi în băneşte şi că vor avea situaţii bune Borcescu prezinta câteva metode zonele natale, aflate sub ocupaţie în U.R.S.S. . În caz de refuz, uzuale folosite de N.K.V.D. pentru sovietică. La 3 noiembrie 1940 ameninţarea cu moartea şi cu transmiterea informaţiei. „N.K.V.D. dezertează însă şi încearcă să surghiunul. În toată această gamă recomandă în general următoarele treacă Prutul pe 13 noiembrie 1940 a procedeelor, banul îşi are locul de procedee: 1.prin curieri, care pot fi prin dreptul satului Hermezeiu. cinste”. În continuare maiorul identificaţi după o parolă stabilită Este însă capturat şi încredinţat Traian Borcescu evidenţia princi- mai înainte. 2.informatorii înşişi se subcentrului informativ Iaşi.42 palele scopuri urmărite de N.K.V.D. pot întoarce cu informaţii culese în În aceeaşi perioadă este capturat „În toate misiunile încredinţate anumita zile şi vor trece printr-un şi Gheorghe Toader Covaliu, care agenţilor informatori se stăruie in- anumit punct dinainte stabilit. în ziua de 9 noiembrie 1940, spre tens asupra informaţiilor cu carac- Odată trecuţi vor cere să fie duşi în seară, a trecut Prutul în mod clan- ter militar. Aceste informaţii se faţa ofiţerilor N.K.V.D. care i-au destin pe la Bazia, judeţul Iaşi, dar referă la dispozitivul trupelor şi trimis. Nu vor declara nimic decât capturat imediat de jandarmii din efectivul lor în zonele de în faţa acestora. Se dă câte o această localitate. A fost şi el pre- apropierea Prutului. Se pretind însă parolă şi pentru grănicerii sovietici luat de organul informativ al Mare- date ample şi asupra zonelor din ca să le înlesnească drumul. lui Stat Major şi anume Centrul A.43 interiorul ţării reorganizările efec- 3. Adresele informatorilor rezidenţi Scopurile şi metodele folosite de tuate, dislocări, armamentul, lu- vor fi comunicate prin anunţuri în agenţii sovietici aflaţi în misiune în crările de fortificaţii permanente ziarele mari din capitală sub forma ba- România erau bine evidenţiate de sau pasagere. Apoi numărul nală de pierderi de acte, vânzări etc ”.45 maiorul Traian Borcescu, şeful unităţilor motorizate, artilerie, avi- Traian Borcescu a reuşit într-un Biroului 2 din Secţia a II-a a Mare- aţie, aerodromuri, şosele, căi fe- mod foarte sintetic să prezinte lui Stat Major. Acesta, în nota infor- rate, depozite de muniţii şi organelor româneşti cu misiuni mativă strict secretă Nr. 218.300 alimente. Se mai cer insistent date contrainformative, scopurile şi din 20 noiembrie 1940, scria: „Ex- personale asupra comandanţilor şi metodele folosite de N.K.V.D. În ploatând situaţia creată prin a ofiţerilor subalterni, despre felul lunile următoare aceste tendinţe cedarea Basarabiei şi Bucovinei de lor de viaţă, vicii, legături familiale, s-au confirmat mai ales după 22 Nord, serviciul de spionaj sovietic cunoştinţe personale care i-ar iunie 1941, când sovieticii au încer- şi-a intensificat activitatea într-o putea influenţa, etc . Câţiva infor- cat din răsputeri să dezorganizeze măsură foarte mare. N.K.V.D. matori cu pregătire intelectuală mai armata română prin crearea unor (O.G.P.U.) caută să profite de repa- serioasă au primit misiunea să tensiuni în spatele frontului cu aju- triaţii din ţinuturile ocupate, pentru culeagă date asupra importului de torul organizaţiilor comuniste şi a a recruta dintre ei un număr cât mai maşini, armament şi orice material reţelelor de agenţi. mare de informatori. Pentru re- din Germania şi Italia, asupra (Va urma) crutarea acestora se serveşte de prezenţei specialiştilor germani şi mijloace diverse în raport cu situ- italieni în întreprinderile noastre

------NOTE

1. În ultimii ani situaţia politică şi militară a României în perioada iniţială a Războiului a fost mult analizată, mai ales pe baza unor noi documente de arhivă sau în lumina unor noi interpretări. Printre acestea amintim: Gh. Buzatu, Din istoria secretă a celui de-al doilea război mondial, Bucureşti, 1995, vol. II (în mod special capitolul 25); idem, România în războiul mondial din 1939-1945, Colecţia „Românii în istoria universală”, Tomul 27, Iaşi, 1995; idem, Ultimatumul Molotov şi destinul Basarabiei (1940), în „Mousaios”, VIII,

- 67 - ISTORIE, CULTURĂ

Buzău, 2003; idem, 22 iunie 1941: clipa astrală a istoriei naţionale, în „Mareşalul Antonescu la judecata istoriei ” (ed.Gh. Buzatu), Bu- cureşti, 2002; idem, Politica externă a României în ajunul conflagraţiei mondiale din 1939-1945, în „Omagiu istoricului Valeriu Florin Do- brinescu ”(ed. Horia Dumitrescu), Focşani, 2003; Ioan Scurtu, Constantin Hlihor, Complot împotriva României, 1939-1947. Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa în vâltoarea celui de-al doilea război mondial, Bucureşti, 1992; Pactul Ribbentrop-Molotov şi con- secinţele lui pentru Basarabia. Culegere de documente, Chişinău, 1991; Serghei Hacman, Problema Basarabiei şi a Bucovinei în relaţi- ile sovieto-germane, iunie 1940-iulie 1941, în „Sargeţia”, XXV, 1992-1994; Constantin I. Stan, Ultimatumul sovietic din iunie 1940, prologul Dictatului de la Viena, în „Acta Musei Napocensis”, vol. 32 /11, 1995; Gheorghe Zbuchea, Cadrilater 1940, în „Studii şi Articole de Istorie”, vol. LXV/2000; Valeriu Florentin Dobrinescu, Ion Constantin, Basarabia în anii celui de-al doilea război mondial, 1935-1947, Iaşi, 1995; Ion Giurcă, Anul 1940. Drama României Mari, Bucureşti, 2000; Dr. Alexandru Duţu, Maria Ignat, 1940. Drama României. Rapt şi umilinţă, Bucureşti, 2000 2. Stalin a mobilizat întregul potenţial al serviciilor secrete sovietice pentru a-şi lichida opozanţii din emigraţie. Nici o figură importantă nu a scăpat de „mâna lungă a revoluţiei”. Detalii despre aceste operaţiuni vezi la Christoffer Andrew, Oleg Gordievski, KGB. Istoria se- cretă a operaţiunilor sale externe de la Lenin la Gorbaciov, Bucureşti, 1994; Thierry Wolton, KGB-ul în Franţa, Bucureşti, 1992; Ernest Volkman, Spionaj, Bucureşti, 1998. De altfel, serviciile informative româneşti au mai fost preocupate şi de alte activităţi ale sovieticilor. 3. Arhiva Naţională Istorică Centrală (în continuare ANIC), Fond Direcţia Generală a Poliţiei, dosar 216/1939, f. 3 4. Idem, Fond Ministerul de Război. Cabinetul Ministrului, dosar 164/1928-1944, f. 19 şi 20 5. Arhiva Naţională Buzău, Fond Legiunea de Jandarmi Buzău, dosar 11/1939, f. 53 6. Idem, Fond Legiunea de Jandarmi Râmnicu Sărat, dosar 4/1940, f. 3 şi 10 7. Ibidem, f. 18 8.Ibidem, f. 26 9. ANIC, Fond Ministerul de Război. Cabinetul Ministrului, dosar 64/1940, f. 106 10. Ibidem, f. 114 11. Ibidem, f.131 12. Ibidem, f.132 13.Ibidem, f. 45-46 14. ANIC, Fond Inspectoratul General al Jandarmeriei, dosar 184/1942, f. 99 15. Ibidem, f. 100 16. Ibidem, f. 105 17. Ibidem, f. 106 18. Pentru detalii despre cazul ”Grișa” vezi Viorel Gheorghe, România și URSS. Războiul invizibil, în Revista Jandarmeriei, anul XI, nr.18 (236), 2001, p.8 19. Arh. Naţ. Buzău, Fond Şcoala de Subofiţeri de Navigaţie Piloţi, dosar 1/1941-1943, f. 114 20. Idem, Fond Legiunea de Jandarmi Râmnicu-Sărat, dosar4/1940, f. 31 21. Ibidem 22. Cedarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei necesită şi astăzi multe discuţii. Trebuia sau nu România să se apere după modelul oferit de Finlanda? Iată ce scrie reputatul istoric finlandez Matti Klinge referitor la acest conflict cunoscut în istoriografia finlandeză drept „Războiul de iarnă:” „Este un adevăr faptul că pactul de neagresiune germano-sovietic, unde într-o clauză secretă erau definite sferele de influenţă ale părţilor, punea Finlanda într-o situaţie complet nouă. Conform acestui pact, Germania a rămas absolut neutră în timpul Războiului de Iarnă din Finlanda.Şi în acelaşi timp s-au risipit şi speranţele finlandeze în ceea ce priveşte realizarea unei alianţe nordice. Aşa se face că Finlanda, nu prea bine dotată din punct de vedere militar, a trebuit să intre de una singură în război era clar că Finlanda nu putea rezista prea mult timp atacurilor unei armate atât de puternice”. ( Matti Klinge, Privire asupra istoriei Finlandei, trad. rom. de Teodor Palic, Ed. Otava, Helsinki, 2001, p. 130 şi 132. Finlanda deşi a rezistat eroic, tot a trebuit să cedeze Moscovei ce vroia aceasta. Situaţia României era şi mai complicată din cauza petrolului, vital pentru Germania. Guvernul de la Bucureşti a ştiut ce va urma, dar decizia cedării celor două provincii a reprezentat mai degrabă rodul intervenţiilor diplomatice germane şi italiene decât o ex- presie a convingerii elitei politice româneşti. 23. Arh. Naţ. Buzău, Fond Legiunea de Jandarmi Râmnicu Sărat, dosar 4/1940, f. 33 24. ANIC, Fond Ministerul de Război. Cabinetul Ministrului, dosar 164/1928-1944, f. 64 25. Arh. Naţ. Buzău, Fond Legiunea de Jandarmi Râmnicu Sărat, dosar 4/1940, f. 53 26. Ibidem, f. 58 27. ANIC, Fond Direcţia Generală a Poliţiei, dosar 2/1940, f. 6 28. Ibidem, f. 7 29. Ibidem, f. 9 30. Idem, Fond Ministerul de Război. Cabinetul Ministrului, dosar 164/1928-1944, f. 22 31. Ibidem 32. ANIC, Fond Direcţia Generală a Poliţiei, dosat 2/1940, f. 14 33. Arh. Naţ. Buzău, Fond Legiunea de Jandarmi Râmnicu Sărat, dosar 4/1940, f. 65 34. Ibidem, f. 67 35. Idem, Fond Poliţia oraş Buzău, dosar 22/1940, f. 1 36. Ibidem 37. ANIC, Fond Ministerul de Război. Cabinetul Ministrului, dosar 164/1928-1944, f. 32 38. Arh. Naţ. Buzău, Fond Legiunea de Jandarmi Râmnicu Sărat, dosar 4/1940, f. 77 39. Ibidem, f. 78 40. Ibidem, f. 80 41. Ibidem, f. 82 42. ANIC, Fond Ministerul de Război. Cabinetul Ministrului, dosar 64/1940, f. 328 43. Ibidem, f. 296 44. Idem, Fond Inspectoratul General Al Jandarmeriei – Teritoriu, dosar 589, f. 284 45. Ibidem, f. 285

- 68 - ISTORIE, CULTURĂ

Mihai Viteazul, mare inovator al artei militare româneşti

------Alexandru Cristian, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”

Istoria unui popor este ca o carte nouă. Împărţirea puterii între domn care abia aşteaptă să fie deschisă. şi boieri a dus la disoluţia instituţiei Istoria românilor este una plină de fundamentale în ţările române, încercări, eşecuri şi reuşite. Conşti- voievodul. Aceste viziuni diferite inţa unităţii spaţiului carpato-danu- au fost cauza eşecului obţinerii in- biano-pontic este motorul istoriei dependenţei totale faţă de Înalta noastre. Fără această idee con- Poartă, ţara nu era unită, era ducătoare neamul românesc nu scindată de opinii contrare asupra putea rezista în timp. O insulă la- puterii politice. tină într-o mare slavă, călăuzită de Personalitatea lui Mihai Viteazul un singur ţel, libertatea. este cu atât mai însemnată, cu cât În istoria noastră domnitorul care vedem că el a reuşit să înfrângă a avut prima idee de unitate a fost orice mişcare centrifugă a statelor Mircea cel Bătrân( 1386-1418). româneşti şi să le unească, într-o Nereuşita sa a dus la declanşarea perioadă în care domnii noştri se luptei pentru neatârnare a schimbau precum anotimpurile. inte o reală ameninţare la adresa românilor din cele trei ţări aflate în Domnia sa este una dintre cele mai micilor state române. Unite, aces- faţa tăvălugului turcesc, Ţara frumoase pagini din istoria neamu- tea puteau deveni o putere greu de Românească, Moldova şi Ardealul. lui românesc, spune P.P. învins. Supranumit Restauratorul Marii voievozi ai secolului XV au Panaitescu. Daciei Mari personalitatea lui Mihai fost şi mari comandanţi de oşti, Unirea de la 1600 este văzută ca Viteazul este măreaţă şi în acelaşi Vlad Ţepeş, Iancu de Hunedoara, un act glorios. După unii istorici, timp controversată. Ştefan cel Mare. În acele timpuri acesta este o dovadă a spiritului armata era organizată în jurul dom- puternic al voievodului român şi a 1. Bătălia de la Călugăreni, nului. Acesta dispunea de oastea credinţei sale în unitatea românilor. un mit? mică şi oastea mare. Oastea mică Alţi istorici cred că Unirea este Domnia lui Mihai Viteazul, mai era armata permanentă a domnu- dovada poftei sale nemăsurate de exact istoria militară a domniei lui şi a boierilor din jurul său, iar a stăpâni teritorii şi oameni. Fără sale, a fost împărţită de Nicolae oastea mare era compusă din îndoială că Mihai Viteazul a fost un Iorga în două mari etape. Prima ţărănime şi orăşenime sub co- om ambiţios, numai un astfel de ins etapă este cea cuprinsă între 1593- manda unor comandaţi proprii şi cu poate reuşi ceea ce a realizat acest 1599 şi este reprezentată de lupta armele proprii. La vremuri grele, tot mare conducător. Dar a fost numai pentru eliberare de sub puterea românul devenea ostaş, spune o ambiţie proprie? O ambiţie pro- otomană. A doua etapă, cea a Nicolae Bălcescu . prie este deobicei limitată, acest Unirii, 1599-1601, este cea a luptei O altă mare dispută care a mă- mare voievod a gândit în plan în- cu statele apusene cu o altă orga- cinat ţările române a fost una a pu- depărtat şi strategic. Analizând, nizare armată la nivel strategic şi terii domnitorului. Boierii care erau acţiunile sale duc la o singură con- tactic. Mihai Viteazul este primul conservatori credeau că domnitorul cluzie: a vrut să unească toate cele domnitor care a folosit în oastea sa trebuie să fie un autocrat. Boierii, trei ţări şi să zdrobească toate peri- soldaţii profesionişti (lefegii ) şi care vedeau împărţirea atribuţiilor colele în jurul lor, toate statele mercenari. guvernării, aveau o viziune mai vecine nu trebuiau să mai reprez- Vârful culminant al campaniei

- 69 - ISTORIE, CULTURĂ

pentru obţinerea independenţei avansată avea ca scop hărţuirea terenul şi avantajele sale, în zorii este bătălia de la Călugăreni, din duşmanului şi îngreunarea trecerii. zilei de 13/23 august Mihai Viteazul data de 13/23 august 1595. Încetinirea aceasta a fost în folosul atacă primul şi apoi se retrage. Această bătălie este o încununare oastei lui Mihai Viteazul care a avut Otomanii, crezând că românii sunt a gândirii strategic-tactice a lui timp să-şi pregătească terenul de demoralizaţi, se aruncă către cen- Mihai Viteazul. După părerea mul- bătălie şi să aştepte ajutoarele ali- trul armatei române căzând în cap- tor analişti, această bătălie a fost aţilor. cana întinsă de Mihai Viteazul. În pierdută. Argumentul lor forte este Satul Călugăreni este cel aflat la defileul Călugărenilor, neputând că, după victoria de la Călugăreni, jumătatea distanţei dintre Bucureşti să-şi desfăşoare puterea, sunt oastea lui Mihai Viteazul s-a retras şi Giurgiu. În sud-estul satului, se nevoiţi să lupte om la om cu în munţi. În opinia noastră bătălia a află un vad de trecere, un vad nă- românii. Documentul de la Praga, fost câştigată, la nivel tactic nu molos, mocirlos. Acolo, la conflu- care descrie bătălia, spune că strategic. Vom încerca să analizăm enţa Neajlovului cu râul Cîlniştea, niciodată în istoria lumii nu s-a confruntarea de la Călugăreni şi să se află Vadul Calugărenilor, care se văzut o atâta ură într-o confruntare ne susţinem punctul de vedere. continuă cu Defileul Călugărenilor. militară. Bătălia de la Călugăreni a fost cea Acest defileu este împrejmuit de Superioritatea numerică s-a mai mare victorie tactică din istoria Codrii Vlăsiei, aici s-a dat marea văzut şi în defileul Călugărenilor: militară a poporului român şi o bătălie a lui Mihai Viteazul. românii înlocuiau om cu om, turcii capodoperă a artei militare Dispozitivul de luptă a voievodu- un om cu mai mulţi oameni. În româneşti. lui a fost orientat către vadul de tre- după-amiaza zilei Mihai Viteazul va Armata turcă avea forţe nu- cere. În centru a fost dispusă face mişcarea decisivă care va meroase, dimensiunea sa era im- cavaleria, pe flancuri infanteria iar duce la victorie, rămasă în istorie presionantă chiar şi pentru în faţa lor tunurile. În pădurea ca şi contraofensiva de la vremurile noastre, între 80.000 şi Vlăsiei aştepta Albert Kiraly cu re- Călugăreni. Nemaiputând supli- 100.000 de oameni. Această forță zerva sa de 6000 de oameni şi 2 menta numărul de trupe, Mihai comandată de Sinan-Paşa, marele tunuri. Bătălia a fost începută de Viteazul îi dă ordin lui Albert Kiraly vizir al Imperiului Otoman, era o ar- 10.000 de oameni sprijiniţi de 10 să atace cu toată puterea centrul mată de campanie. Scopul marelui tunuri. Pentru a da mai multă forţă armatei otomane. În acest timp cu vizir era îngenuncherea Ţării apărării, pe malul stâng al un detaşament de câteva sute de Româneşti şi pătrunderea în Ardeal Neajlovului, deci în flancul armatei oameni face un ocol şi cucereşte şi Ungaria. Odată pătrunsă, ar- otomane, domnitorul a dispus podul pe care armata turcă intra în mata otomană a lui Sinan-Paşa aşezarea unui detaşament de defileu. În centrul oamenilor săi, putea face joncţiunea cu oștile archebuzieri. Armata lui Sinan- face minuni de vitejie, ce vor intra paşalelor de la Buda şi Timişoara Paşa, mult mai numeroasă, a fost în legendă. Separând armata astfel având drumul deschis către văduvită de faptul că nu putea să-şi otomană în două, voievodul va Viena. O altă realitate istorică este desfăşoare toate forţele. În centru, slăbi forţa ofensivei. În flancul că întreaga armată turcă nu a tre- armata otomană era comandată de stâng îl trimite pe căpitanul Miron cut Dunărea, după mai multe surse Sinan-Paşa, în flancuri de Hassan- Cocea, să cadă în spatele turcilor, se pare că au reuşit să treacă flu- Paşa şi de Satârgi-Mahomet-Paşa. ce înaintau pe şoseaua care duce viul aproape 40.000 de oameni. La Hassan-Paşa trebuia să urmeze către pod. Acesta reuşeşte să cap- Călugăreni au luptat aproximativ râul Neajlov în vest şi să cadă în tureze artileriea turcească aflată jumătate din numărul soldaţilor spatele forţelor lui Mihai Viteazul iar pe Dealul Doamnei de pe care se turci plănuiţi pentru marea cam- Satârgi-Mahomet-Paşa, beiul Ţării putea vedea tot frontul. Astfel turcii panie otomană. Româneşti numit de Sinan-Paşa, sunt atacaţi de propria artilerie. Armata română era net infe- trebuia prin est să cadă asupra Gândirea tactică a lui Mihai rioară din punct de vedere numeric. flancului stâng al românilorl. Viteazul a fost genială. Observând În componenţa sa avea 16.000 de Mihai Viteazul şi-a aşezat ar- că oamenii sunt obosiţi şi nu mai oameni şi 12 tunuri, dintre care mata în vadul Călugărenilor, pro- pot ţine centrul frontului, acesta îi 8000 de lefegii. Pentru a preîn- fitând de mediul înconjurător. înlocuieşte cu rezerva proaspătă a tâmpina trecerea masivă a armatei Sinan-Paşa, încercat comandant lui Kiraly. Totodată se gândeşte să otomane, Mihai a organizat de- de oşti şi neînvins până la stopeze avalanşa de oşteni turci şi taşamente de 200-500 de soldaţi Călugăreni, şi-a imaginat o tactică să rupă armata în două pentru a o pentru a acoperi vadurile Dunării şi de înconjurare a armatei române, putea învinge pe rând. În defileu se anume la Brăila, Silistra, Giurgiu şi un “cleşte tactic” în care românii să puteau împrospăta încontinuu lini- Nicopole. Această apărare fie nimiciţi. Cunoscând mai bine ile de luptă otomane datorită supe-

- 70 - ISTORIE, CULTURĂ

riorităţii numerice. Lipsită de ajutor 2.Schimbarea paradigmei aduna, ca pe vremea lui Ştefan cel şi de provizii, armata din defileu militare sub Mihai Viteazul Mare, 40.000 de oameni, succe- putea fi nimicită. Gândind aceste În acele timpuri armata română sele sunt mai importante. lucruri Mihai a dat dovadă de o ca- avea în organizarea sa trei cate- Marele domnitor a introdus noi pacitate superioară de comandă gorii de forţe, cavaleria, infanteria elemente de strategie. O intere- faţă de Sinan-Paşa. Acţionând aşa, şi artileria. Organizarea era axată santă gândire strategică este acţi- Mihai Viteazul a blocat linia de co- pe vectorul de putere terestru. În unea de preîntâmpinare. Atacurile municare între cele două linii ale marile state, forţa navală, era bine dese şi repetate la gurile Dunării armatei otomane. Căpitanul Cocea dezvoltată, mari flote au avut sunt operaţiuni militare menite să a reuşit să cucerească artileria Spania, Anglia, Franţa şi Imperiul slăbeasacă avântul ofensiv al turcă, estimată la 60 de tunuri şi să Otoman. Statele româneşti nu inamicului şi să-l încetinească. Acţi- atace spatele frontului otoman. aveau o dezvoltare mare a forţei uni de hărţuire duse de avangardă Izbutind acest lucru, Mihai Viteazul navale. Principalul gând strategic sau de ariergardă sunt acţiuni de lovea armată turcă frontal cu forţe era apărarea. Ţările Româneşti tre- tatonare tactică. Observăm la Mihai proaspete. Lateral, cu sprijinul în- buiau să se apere de vecini, erau Viteazul un caz de război de uzură tregii artilerii aflate pe câmpul de într-o continuă defensivă. Apărarea a adversarului, ulterior dezvoltat luptă, armata turcă era supusă unui strategică era de fapt apărarea in- într-un război de nimicire. Avant la foc permanent. dependenţei. Adesea conducătorii lettre Mihai Viteazul anticipează Victoria lui Mihai Viteazul a fost noştrii din acele timpuri au fost priv- strategii specifice perioadei mo- una tactică. Acesta a oprit iţi ca nişte comandanţi paşnici şi derne. Mihai Viteazul, în bătălia de înaintarea marii armate otomane la orientaţi către căutarea păcii. În is- la Călugăreni, a folosit strategia di- Călugăreni. Nu a putut fructifica pe toria secolului al-XV-lea, marii co- rectă, atacul frontal al inamicului, deplin victoria, deoarece prin mandanţi de oşti au fost dar şi cea indirectă, învăluirea şi vadurile Dunării treceau înconti- comandanţi defensivi. Nu am avut pătrunderea în spatele frontului, nuare detaşamente turceşti. în epoca medievală un comandant primei linii de luptă otomane, şi ru- Armata de campanie a Imperiului la fel de ofensiv ca Mihai Viteazul. perea armatei în două. Împletirea Otoman a fost evaluată la 100.000 Strategia ofensivă a lui Mihai Vodă acestor două strategii a dus la vic- de oameni. La Călugăreni s-au s-a putut baza pe două elemente. toria de la Călugăreni. Un strateg aflat doar 40.000 de oameni dintre Primul element a fost evoluţia ar- modern şi un tactician desăvârşit, care au luptat efectiv 20.000 - matelor şi apariţia armelor de foc. Mihai Viteazul a ştiut când să se 30.000 de ostași. Cifrele sunt rela- Mihai Viteazul este întâiul domnitor folosească de o victorie sau când tive, dar toate atestările docu- român care foloseşte arme de foc să renunţe la câştig tactic pentru a mentare ne indică clara superi- la scară largă şi soldaţi profesion- nu pierde războiul. Bătălia de la oritate a armatei otomane. După işti. Al doilea element al acestei Călugăreni este un exemplu de re- această victorie, Mihai s-a retras în strategii este scopul politic al mare- nunţare la un câştig tactic imediat, munţi, unde a aşteptat ajutoarele. lui domnitor, independenţa ţărilor pentru a câştiga strategic pe ter- Retragerea sa a fost una ordonată, române şi unirea lor. Strategia sa men lung. ariergărzile sale i-au hărţuit mereu militară a fost dezvoltată şi de do- La Dunăre apărarea a fost una pe otomani. Măreaţa armata rinţa de a înlătura jugul turcesc şi activă, de preîntâmpinare. Victoria otomană se confrunta cu lipsuri şi de a elibera toţi românii. asupra otomanilor în campania din cu un moral scăzut. La Călugăreni Schimbarea paradigmei militare 1595 a fost datorată mai multor fac- au pierdut aproximativ 7000 de oa- sub Mihai Viteazul este una de tori. Unul principal este rapiditatea meni dar şi cel mai important sim- substanţă. Armata este acum mai mişcării de trupe. Ofensiva turcă a bol, steagul verde al Profetului evoluată din punct de vedere cali- fost mai înceată, armata lor s-a de- Mahomed. Cu ajutoarele primite de tativ, mai antrenată, mai suplă, flex- plasat cu 4, 5 km pe zi pe când ar- la aliaţi şi cu Mihai Viteazul la co- ibilă şi mai adaptabilă la orice tip de mata aliată comandată de Mihai manda supremă a armatelor aliate campanie. Armata lui Mihai Viteazul cu 12 km pe zi, spune ţara a fost eliberată de otomani Viteazul este una modernă, în colonel Victor Atanasiu în mono- după victoriile de la Târgovişte, Bu- stare să execute manevre ofen- grafia sa închinată marelui voievod. cureşti şi Giurgiu. Călugăreni a fost sive, defensive, de patrulare, de in- Pentru a nu fi stopaţi în con- bijuteria tactică a marelui voievod terpunere, de învăluire, de atac în traofensiva lor, aliaţii au cucerit care a salvat nu numai ţara sa, dar orice zonă de relief. Deşi la nivel cetatea Târgoviştei spre a păstra o şi Imperiul Habsburgic de la ex- cantitativ se observă o uşoară re- linie de de comunicaţie cu Ardealul pansiunea otomană. gresie datorită deselor războaie, şi pentru a avea un punct de sprijin. armatele române cu greu puteau Spiritul tactic combinat cu viziunea

- 71 - ISTORIE, CULTURĂ

strategică a comandantului aces- teia a permis armatei române să învingă un duşman mai puternic din toate punctele de vedere. Arta militară românească din epocă era împărţită în strategie şi tactică. Marii comandanţi de oşti români au fost mari tacticieni dar, din păcate, nu au fost şi mari strategi. Mihai Viteazul a îmbinat ambele calităţi, mare strateg şi tac- tician de geniu. Strategia sa a fost unirea celor trei ţări şi distrugerea armatelor inamice, iar tactica a fost punerea în practică a acestor idei Unirea a putut fi realizată pe 138 de zile, acestea sunt cele mai cu orice mijloace. Strategia a fost două fronturi, unul politic şi unul luminoase din istoria poporului una simplă, unite cele trei state militar. Frontul politic este român, până la Mica şi Marea aveau mai multă putere în faţa unui reprezentat de actele diplomatice Unire. Alături de marele voievod imperiu care stăpânea peste 70 de realizate de voievod. Frontul mili- banul Mihalcea a visat, şi el, popoare. În obţinerea gloriei mil- tar este expresia campaniilor mil- această unire. Este diplomatul care itare Mihai Viteazul a fost ajutat de itare. Frontul diplomatic l-a avut ca s-a zbătut, la fel de mult ca şi marii săi căpitani de oşti Baba important reprezentat pe banul Mi- marele voievod, pentru acest vis. Novac, Radu, Preda şi Stroe halcea. Banul Mihalcea este singu- Dacă această Unire a fost un Buzescu, banul Manta şi banul rul diplomat al lui Mihai Viteazul vis personal de mărire, o oarbă am- Mihalcea, ultimul remarcându-se care a împărtăşit acelaşi vis cu biţie, atunci de ce atâţia oameni ca un mare diplomat. Despre Mihai marele domn, visul Unirii, spune s-au jertfit pentru acest vis? De ce Viteazul şi oştenii săi generalul Mircea Maliţa. marele Miguel de Cervantes Radu Rosetti spune că “ dacă nu Ideea unităţii celor trei ţări este Saavedra a spus despre bătălia de au fost tacticieni desăvârşiţi au fost conturată din anul 1594 de când la Călugăreni „că ar fi cea mai glo- însă bărbaţi”. Mihai Viteazul îi trimite pe Radu rioasă întâmplare pe care a văzut- clucerul Buzescu şi Preda stolnicul o prezentul sau trecutul sau pe 3. Unirea lui Mihai Viteazul, Buzescu la principele Transilvaniei care o va vedea viitorul.” Şi dacă o nouă perspectivă Sigismund Bathori, respectiv la tot a fost o ambiţie personală, de ce Actul istoric de mare însemnă- domnul Moldovei, Aron-Vodă. Îm- nimeni nu a mai putut cataliza tate, Unirea lui Mihai Viteazul, este preună toate cele trei ţări puteau fi atâtea forţe şi atâta energie pentru privit de mulţi autori ca ceva spon- mai puternice împotriva Imperiului a realiza acest lucru, decât abia tan, fără un plan prestabilit. Alţi au- Otoman. Banul Mihalcea a avut mi- peste 300 de ani? tori cred că unirea este un gest de siuni diplomatice la Praga, la îm- Momentul glorios al lui Mihai cutezanţă şi de maxim orgoliu al păratul Rudolf al-II-lea al Sfântului Viteazul este unic. Unirea sa este voievodului. Celebra frază “Şi ho- Imperiu Roman de Naţiune îndemnul luptei, în viitor, pentru in- tarul Ardealului. Pohta ce-am poh- Germană. În pofida diplomaţiei ac- dependenţă şi unificare. Indiferent tit: Moldova, Ţara Românească.” tive a Banului Mihalcea şi a de condiţii sau de voinţa sa Mihai este expresia unei voinţe de nebă- reuşitelor sale planurile ascunse au Viteazul nu putea jertfi un popor nuite a marelui voievod de a înfăp- fost altele. În data de 16 noiembrie pentru propria sa ambiţie. Dovada tui acest măreţ gest. Este o voinţă 1599 la Consiliul de Război al clară a fost reuşita scopurilor sale; a inimii sale de român, o poftă a su- Sfântului Imperiu soarta lui Mihai un scop personal este unul limitat fletului său. Mulţi l-au văzut ca pe Viteazul era pecetluită, Giorgio şi distrugător. Un scop măreţ este un cotropitor, în opinia noastră este Basta trebuia să fie conducătorul constructor de fapte măreţe şi în- dorinţa unui conducător român de Ardealului iar Mihai să se făptuitor de realizări unice. Gloria a uni cele trei ţări sub aceeaşi mulţumească cu Ţara sa antumă era mare, dar cea pos- pecete. De unde această dorinţă? Românească. În ciuda acestor tumă este greu de egalat cu a Pentru că cele trei state vorbeau piedici nimeni nu a putut sta în oricărui mare comandant de oşti aceeaşi limbă şi aveau aceeaşi calea visului lui Mihai Viteazul, din istoria noastră. religie. Unirea celor trei ţări române din 1600. Chiar dacă a durat numai

- 72 - ISTORIE, CULTURĂ

MEMORIA VETERANILOR

Povestesc vechii combatanți Sergentul major Aurel Mîncu

------Interviu

- Domnule Aurel Mîncu, vă felici- la Regimentul 21 Infanterie Fortifi- tăm pentru vârsta la care aţi acce- caţii Focşani, unde comandant era dat, 93 de ani, împliniţi în 4 maiorul Bălteanu, un oltean, iar cel noiembrie, anul curent, şi vă rugăm al companiei de transmisiuni, unde să acceptaţi rugămintea redacţiei fusesem repartizat, căpitanul de a reface din amintire biografia Zătreanu. Aveam trei aparate cu dumneavoastră de tinereţe, atunci câte trei „servanţi” fiecare. când eraţi sub arme, nu înainte de După ce Ion Antonescu a ordonat a schiţa un portret al premilitarului. trecerea Prutului, noapte în care au V-aţi născut în satul Pâcle, judeţul bătut clopotele în toate satele, am Buzău. fost mutaţi în cazematele de la - Născut, de-adevăratelea, am Vadu Roşca, trei rânduri, din lanţul fost în comuna Cochirleanca, la de fortificaţii Galaţi-Nămoloasa- câmp, unde părinţii mei aveau nişte Focşani, construit pe vrenea lui pământ, şi coborâseră la cules de Carol I. Mai apoi, transmisioniştii porumb. Şcoala primară, şi cea mai Aurel Mîncu la vârsta de 93 de ani. am fost trecuți la Armata 4, Divizia lungă, şapte clase, restul au fost ------9 Infanterie, la Botoşani, şi ne-am calificări în diverse domenii, încer- rist, care cântau cocoţaţi pe gră- pus în marş să trecem Prutul, îm- cam şi eu să ţin pasul cu istoria, am mada de ştuleţi, în timp ce el sco- preună cu germanii, pe la Ripiceni; făcut-o la Pâcle, unde avea un tea din beci un hârdău de vin lupte grele la traversarea râului au conac doctorul Angelescu, fost mi- pentru cei ce veniseră la treabă; la avut loc mai la vale, la Ţiganca. nistru al învăţământului, cu domnul miezul nopţii, fie că se termina sau Răutatea războiului am văzut-o învăţător Curcă, de pământ din nu lucrul, începea hora (de aici mi înainte de a primi, propriu zis, bo- Brăila, om de mare suflet, abia s-o fi tras şi mie plăcerea de a tezul focului, la Ediniţa, un orăşei venit de pe băncile şcolii normale, dansa, care nu mi-a trecut până la unde a avut loc un pogrom; vai şi cum i se zicea pe atunci şcolii ce bătrâneţe). Mergeam la baluri, la amar de evrei, cu atât mai mult cu pregătea „dascăli” pentru şcolă- noi sau la Policiuri, unde era un cât, cel care îşi asumase rolul de rime. Din familia noastră au purtat obicei: organizatorii puneau pe iudă era unul de-al lor, îmbrăcat ghiozdanul destui, eram şapte fraţi, masă un braţ de cârnaţi afumaţi şi într-o haină germană de piele. Jan- din care trăitori mai sunt doi. Tata un şir de covrigi; cine se prindea la darmii din plutoanele de execuţie făcuse şcoală la Berca, la „Cetă- rămăşag, trebuia, cu o lovitură de n-au tras, toţi, în carne vie dar ţuie”, o fostă mânăstire de pe vre- ciomag să fârîme mai toţi covrigii, acesta îi arunca în gropile comune, mea lui Brâncoveanu. Nu aveam, iar cei cu rezultate slabe, dădeau o tot de victime săpate, şi pe cei încă cum se numeşte, avere, dar nici nu vadră de vin. vii, poate doar răniţi, ce supravie- eram lipsiţi de cele ce ne trebuiau; - Când s-a întrerupt, pentru ani ţuiseră. De acolo ne-am îndreptat toamna când se făcea clacă la de- buni, cum rezultă din livretul militar spre Soroca, urmând să trecem pănuşatul porumbului, chema tata al dumneavoastră, flăcăiala? Nistrul pe la Tiraspol, pe un pod de doi lăutari de peste apa Buzăului, - În februarie 1941, când cercul vase construit de nemţi. Pe malul de la Cândeşti, un cobzar şi-un vio- de recrutare Buzău m-a repartizat basarabean a trebuit să facem,

- 73 - ISTORIE, CULTURĂ

construcţie de linii telefonice cu uni- comandă mai trainic, folosind şi - Era un trai mai tihnit, mai aşe- tăţile celelalte, româneşti şi ger- nişte traverse de cale ferată. După zat, de cantonament? mane, care urmau să forţeze apa. un bombardament greu şi lung, că- - Nu chiar, rămăseseră partizani, A fost un cumplit duel de artilerie şi pitanul Negrescu, ieşit din adăpost, multe agente femei, unele fru- bombardament aerian, malul celă- după ce trecuse iadul şi ne făceam moase ca Elena Udrea, pericolul lalt fiind plin de cazemate sovietice; prezenţa, am constatat că încă- unor atacuri de pe mare, tehnica canonada a rupt liniile de legătură, runţise. Pierderi de vieţi au fost şi noastră de transmisiuni nu chiar pe care le-am restabilit cu un ca- la Dalnik, unde s-a amenajat un ci- performantă: nişte gheuri mari, marad, Duţu Agapie, şi el buzoian, mitir al eroilor de peste un hectar, grele cu care puteam transmite te- din Odăile. În prima zi, nu s-a putut ordonat milităreşte, pe grade. Preo- legrafic, în alfabetul morse pe o trece, ne tocau ruşii cu bombele şi ţii militari au avut mult acolo de distanţă de 30 km. cam distanţa de proiectilele. A intrat în luptă aviaţia lucru. Pe frontul de răsărit, trebuia, până la mare, şi telefonic vreo 15; germană, aparatele lor se lăsau în treptat, să te obişnuieşti cu ideea grija ca radiogramele să fie verifi- picaj deasupra cazematelor ca cio- că nu toţi mor de bătrâneţe. Cei cate şi răsverificate, exista un ofi- rile, aducându-le la tăcere. Primii care cedau nervos ajungeau în faţa ţer cu cifrul, spe a preveni au trecut nemţii, ei aveau şi au- plutoanelor de execuţie, s-a întâm- accidente ce ar fi dus la irosirea de toamfibii şi, pe urmă noi, pe podul plat să fim de faţă la două pedepse vieţi, prin ghidarea greşită a tirului. de vase construit. Armata roşie se capitale: un automutilat, care îşi Lumea destul de săracă, avuse- retrăgea în debandadă, urmărită trăsese un glonte în mână, spre a fi seră loc deportări, casele mai ră- îndeaproape de nemţi, dar, datorită evacuat la spital, în spatele frontu- sărite erau pustii, burjuii fuseseră numărului mare de trupe care tre- lui, şi unul cu tentativă de dezertare; deportaţi prin Siberia, mâncarea, ceau Nistrul şi planificării orarului la spovedanie, n-au scos un cuvânt. nici ea, foarte bună, când şi când, de intrare pe pod, ne-a plouat, o - Mărturii despre jertfa armatei ro- linte cu viermi, mai furau şi majurii, noapte întreagă, ca pe vaci – oa- mâne la Dalnik au rămas şi în pa- deh, ca la război. După marile în- menii noştri, care se ocupau de în- ginile scrise de un tânăr învăţător frângeri de la Stalingrad, Cotul cartiruire în Tiraspol, mai uşor buzoian, ofiţer rezervist în Regi- Donului, după încercarea nemţilor găseau înţelegere la o casă mai mentul 8 Infanterie Buzău, Con- de a pătrunde, prin Caucaz, la re- sărmană, unde trei-patru soldaţi stantin N. Mogoş, care predase giunile petroliere ruseşti, lucrurile s- puteau să pună capul jos şi să-şi vreo doi ani la Pleşcoi, autorul unui au precipitat, au luat o altă usuce, cât de cât, echipamentul, roman autobiografic, „Rănit de întorsătură. Am început retragerea, decât la gospodăriile înstărite, ai schija brandtului” (1942), pe care zi şi noapte, către limanul Nistrului, căror stăpâni, n-ar fi cedat nici un i-am semnalat şi noi în revista, la pe sistemul asigurării schimbului colţ şi un braţ de fân de la grajd. rubrica „Raftul cu cărţi” (nr. 6, de- de ariergardă: când noi, când ger- Aviaţia rusă a bombardat din nou cembrie 2009, p. 78). S-a stins din manii, trebuia să asigurăm ca ruşii podul de vase, pe care, tocmai viaţă, în 1999, la Cotorca, comuna să nu ne sufle în ceafă. Am trecut, atunci trecea o coloană de prizo- Glodeanu Siliştea, după ce înfiin- care cum am putut, unii agăţaţi de nieri din ai lor. S-au dat lupte într-o ţase, cu foarte mulţi ani în urmă, la snopi de stuf, în Basarabia, în lo- pădure apropiată de capul de pod, şcoala din localitate, un interesant calitatea Crogmaz. Profitând de îm- unde cadavrele sovieticilor stăteau punct muzeistic. prejurări, a trecut şi o trupă de ruşi, ca butucii. Marşul spre Bug s-a - După Vigoda, când efectivele cu uniforme nemţeşti care, în toiul făcut ca prin brânză, fără lupte dar regimentului au fost refăcute, a nopţii au deschis focul producând într-un ritm de înaintare istovitor, în urmat Odesa, unde, împreună cu morţi şi confuzie. Cum totul era pe care aveam etape şi de câte 70 un prieten, am fost, după ce apăra- o pantă din care se vedea că km. Am coborât spre Odesa, cu rea ruşilor căzuse, într-o noapte, soarta noastră cu ruşii era cam pe- lupte la Vigoda, unde i-am schim- până în port, am primit misiunea de cetluită, fără bilet de voie, am bat de pe poziţii pe nemţi. a asigura apărarea litoralului între ajuns, spre sfârşitul lui August - La Monteoru, în dreapta clopot- aceasta şi oraşul Nicolaev, fiind, pe 1944, la Buzău şi apoi la Pâcle. niţei, cum intri, este o cruce ridicată atunci, în efectivul Regimentului 10 Eram în sat când s-au ivit ruşii, unii de o creştină , pe care sunt două vânători de munte. Am stat destulă călări, pe cai de „captură”, cu hăţuri fotografii ceramice: a soţului, căzut vreme în localitatea Bujalîk, încât improvizate din funie, pe văile dins- la Turtucaia, în 1916, şi a fiului ucis să am timp să cunun un doctor rus pre „fierbători”, cum le ziceam vul- la Vigoda, douăzeci şi cinci de ani şi să botez doi copii; primar era un canilor noroioşi, venind dinspre mai târziu. machedon, care ştia româneşte, Arbănaşi; fiindcă li se dusese buhul - Acolo s-au prăpădit mulţi ro- dar începusem şi eu să mai rup cu jafurile şi violurile care le rămâ- mâni, noi construisem un punct de câte ceva ruseşte. neau în urmă, lumea pitise ce era

- 74 - ISTORIE, CULTURĂ

de furat, luase vitele şi se adăpos- tise prin pădurile apropiate. Eu, cu doi copilaşi, am ieşit la marginea satului. M-au somat să mă predau şi am „conversat” cu ei câte ceva; erau grăbiţi, voiau să ajungă pe Valea Buzăului spre a tăia retrage- rea trupelor germane spre Transil- vania. Aliaţii de până mai ieri, nemţii trăgeau cu artileria din pă- durea Hodobei, de deasupra satu- lui Cândeşti, de pe malui drept al râului. La un moment dat, am avut im- presia că vor să mă ia cu ei, ca pe- lea război mondial.Transmisioniști Au răspuns români şi lamare est de conacNistru, 1941în Berca, terenuri, rivocik, tălmaci, dar nu departe de învingătorii------în acelaşi mod, dar mai sonde, vii, fâneţe şi altele. Când a sat, prin Pădurea Banului, m-au era o problemă: nemţii preferau să venit, cu cinci jandarmi, să şi-l re- lăsat să mă întorc. se predea românilor, cum, pe alte cupereze, nu s-a mai putut, au ieşit Am fost reconcentrat dar până să fronturi din Europa, americanilor, oamenii cu sapele. Pe urmă am intrăm în front, ruşii şi românii tre- francezilor, englezilor, nicidecum muncit, vreo trei ani în domeniul fo- cuseră Tisa, dar nu fusese încă eli- sovieticilor. Dar trupele noastre nu restier, pe la Nehoiu, de unde m- berată Budapesta. puteau ţine prizonierii, ei trebuiau am întors iar la Pâcle, m-am şi - Istoria spune că trupelor ro- să fie predaţi Armatei roşii. însurat, tocmai când era rândul mâne sovieticii le-au fost refuzat Pe 10 mai, în urma unei cano- meu să predau pământul la C.A.P. onoarea de a elibera, ca în 1919, nade care a blocat şoseaua cu teh- După alţi doi ani am venit la Buzău de armata roşie a lui Bela Kun, ca- nică germană distrusă sau rămasă şi am intrat în rândul muncitorimii, pitala Ungariei. fără combustibil, nu departe de începuse, timid, industrializarea. - Nici ceilalţi aliaţi, nemţii, după Trencin, s-a predat o întreagă divi- Mi-am cumpărat un loc de casă în cucerirea Odesei, care stătea ca zie germană. fostul cartier „Ferdinand I” şi viaţa pe un bolovan uriaş plin cu grote şi Noi am mai cantonat vreo lună şi a mers mai departe, până când, tuneluri, nu ne-au ţinut prea mult ceva, într-o pădure, după care am după 89, când eram deja pensio- prin marele port al Mării Negre. Am început lungul drum al întoarceri, nar, am făcut iar parte dintr-o comi- intrat în operaţiile de luptă abia în pe jos, de lângă Praga până la Iaşi. sie ce aplica legea 18, adică Cehoslovacia, şi înaintam către - Livretul militar consemnează că restituirea pământurilor luate de co- Praga. Într-un orăşel, Trencin, făceaţi parte din Divizia 6 Infante- lectivele agricole de producţie, dar, ne-a prins ziua de 9 mai 1945. rie? am constatat, lucrurile au fost de- Eram în casa unui pădurar, pe la - Da, dar nu am fost lăsaţi la vatră parte de reparaţiile cuvenite, nici ora nouă dimineață, când Radio de la Iaşi, ci de undeva din Oltenia, vorbă de „restituţio in integrum”. Londra a comunicat că, la ora zero, de la Putineiu. Acum văd că multe din cele făcute comandantul trupelor din Boemia şi - Cum a fost după demobilizare, de generaţia mea se taie şi se dau Moravia va decreta capitularea. când a început lupta pentru pace şi la fier vechi. Am ieşit afară, erau vreo trei ma- pentru construirea unei lumi noi, - Ultima consemnare din livretul iori ruşi, să le spun marea veste: lipsită de exploatatori, când petiţiile militar al dumneavoastră, făcută în Kaput voina! S-a terminat războiul! se terminau simptomatic cu lozinca 1995, când se împlinea o jumătate Nu păreau încrezători, războiul îm- „Onoare muncii!” de veac de la sfârşitul celui de al potriva capitalismului nu avea cum - Am fost, un timp, un om al tim- doilea război mondial, certifică fap- să înceteze, şi aveau, în felul lor, purilor noi. Am făcut parte din frun- tul că aţi fost înaintat la gradul de dreptate, mai târziu a început „răz- tea comisiei care lucra la sergent major. boiul rece”. Pe moment, am pierdut naţionalizarea proprietăţilor de - Pentru leatul meu, parcă lucru- curajul, mai ales că nu mult după peste 50 ha. Am dat pâclenilor câte rile, în ciuda unei istorii fără curgere aceea a început reglajul tirului de un pogon pe vatra nouă a satului, liniară, lucrurile păreau mai aşe- artilerie. Inamicul a tras în aer cu din moşia lui Nicu Costaforu, moş- zate. Uite, am fost rănit pe malul artileria şi rachetele, semn că nu tenitorul unui mare avocat şi, Nistrului, mi-a întrat o schijă în mai avea de gând să lupte, saluta parcă, politician , şi el progresist, gambă şi, în câţiva zeci de ani, s-a prin salve sfârşitul celui de al doi- din veacul al XIX-lea, care avea un coborât până la gleznă, vreo două-

- 75 - ISTORIE, CULTURĂ

zeci de centimetri, unde s-a oprit; lui. Boasca, în lumea de acum, s-a Sunt paşi pe care nu-i poţi face toate parcă aveau, totuşi o limită. ridicat, cineva, desigur va apuca să pe un balcon. Acum, aud că se retrag câteva sute vadă şi limpezirea. Una dintre metehnele bătrâneţii e de brevete cu grade de colonel, - Un scriitor de la Băieşti Aldeni, insomnia. Mi-a plăcut să mai citesc date peste noapte, cum un an-doi, peste deal de Pâcle, a debutat prin şi nu m-am oprit nici acum, când aş semn că se mai poate îndrepta anii ’50, cu pseudonimul Ion avea nevoie de nişte ochelari care câte ceva, dacă se doreşte. Nouă, Băieşu, deşi în judeţ, singura mină, să „vadă” mai bine. Mai împrumut pe vremea lui Iliescu ne-au dat câte care mai apoi s-a şi închis, a fost la cărţi de istorie de la un profesor o cruce comemorativă şi o diplomă Ojasca; nu putea semna cu nu- vecin. Pe vremuri, prin anii ‘60-70, jubiliară. Unii camarazi le purtau mele său, întrucât se numea Ion în satul vecin, la Joseni, trăia, decoraţia în fiecare zi ca să călăto- Mihalache, cum se chemase un aproape paralizat, preotul rească gratuit pe mijloacele de fruntaş ţărănist, ajuns, sub noul Gheorghe despre care se dusese transport ale primăriei. Mai erau regim, deţinut politic, şi va muri în vestea că „deschide cartea” şi îţi nişte bilete grauite pe C.F.R. şi închisoarea de la Râmnicu Sărat. vede acolo viitorul, soarta. Venea chiar pentru rate, dar, de când s-a Băieşu a scris, între altele, o proză, lume puhoi, mai ales la sfârşit de privatizat transportul pe cele mai „Acceleratorul”. V-ar interesa o ast- săptămână, ratele erau înţesate, multe rute din judeţ, a căzut şi asta, fel de instalaţie imaginară de gră- lume ca la Maglavit, pe vremea lui ne cedează uneori locul lor tinerii bire a timpului? Petrache Lupu, care vorbise cu mai cu şapte ani de-acasă. - Da şi nu prea. Fiu de ţărani, Dumnezeu. Securitatea îl suprave- - Observ, aici în cartierul acesta, care şi acum mai trebăluiesc pe ghea, ba chiar umbla vorba că, modest cândva, apariţia unor vile, pământul de la Pâcle, obişnuit cu odată, când au vrut să-l aresteze, imobile maiestuoase, dacă nu chiar muncile pe anotimpuri, ştiu că toate gaz-ul în care l-au urcat nu a vrut foarte elegante. au soroacele lor. Aţi văzut că roşiile să mai pornească. - Omul tot într-un pat se odih- de import, cele tratate, ajutate să Tot cam aşa, şi mie, când des- neşte, chiar dacă are cincisprezece se coacă mai repede? Nu au nici chid istoria, de un timp, se desface dormitoare, s-a înmulţit lumea, să un gust. E o vreme pentru toate. cartea, de cele mai multe ori, la zicem, „bună”, s-au îndesit casele, Am încredere că, mai târziu, va Vlad Ţepeş. Ceva o fi! care erau una aici, una mai pe veni şi aceea. Unde locuiţi? Oricum, când îmi amintesc rava- colo, dar s-au împuţinat oamenii pe - La bloc, undeva pe lângă sala giile războiului prin care am trecut, care îi cunoşteam şi îmi făcea plă- sporturilor. atâţia oameni morţi de tineri, îmi cere să îi salut. Dar aşa e dat, ve- - Este bine, dacă poate, omul să vise să zic că adventiştii, singurii teranii de război sunt o organizaţie aibă o casă pe pământ. Eu am care, pe atunci, nu puneau mâna care se autodizolvă. cumpărat, de la un subofiţer, care pe armă, nu sunt de dispreţuit, deşi Eu şi fratele mai mic, Oprea, care fusese împroprietărit pe strada eu rămân tot creştin ortodox.. Dar a murit demult, fie-i ţărâna uşoară, asta, care acum se numeşte „Răs- istoria are, de multe ori, alte raţiuni am fost primii din sat care ne-am coalei 1907”, totdeauna a fost o decât bunul simţ. Uite, comanda- luat biciclete; am mers treizeci şi luptă pentru pământ, patru sute şi mentul ruşilor, care au rămas în ceva de km., pe pneuri, până acum ceva de metri; singur am turnat fun- Buzău, până în 1958, era pe aici, câţiva ani, din oraş până la casa daţia şi am făcut şi altele la care prin apropiere, pe „Strada martiri- părintească. Mersul pe bicicletă nu mă pricepeam să o ridic. Am câţiva lor”, numărul 58. Dacă ruşii erau este numai ceva sănătos, dar îţi butuci de vie, câţiva pomi, câţiva martiri, noi, care am plătit atâţia ani creează şi o anumită etică, morală: metri până la poartă. Uneori, când despăgubiri de război,ce putem să un simţ al echilibrului şi o cântărire nu mă ia somul, fac câte o excur- mai zicem, cum ar trebui să se nu- a forţelor proprii – când să ataci o sie, mai scurtă decât cea de la mească strada noastră? pantă abruptă din şa, când să te Botoşani la Odesa sau de la Praga - Vă mulţumim pentru răbdarea şi cobori şi s-o duci de coarne. Orga- la Iaşi. La orele acelea nu trece ni- farmecul cu care ne-aţi povestit, nismul învaţă să-şi cunoască limi- meni. Ai zice că nu ai ce vedea. într-o zi frumoasă de toamnă înain- tele şi să le respecte. Acest scurt „marş” îmi prilejuieşte tată, din amintirile dumneavoastră Aşa, ca o părere asupra societă- reamintirea, cu acceleratorul, cum oşteneşti şi nu numai şi vă dorim ţii de azi. Ştiţi cum este când pui ziceaţi, unei întreagi istorii, a vieţii sănătate, cu stima pe care o merită strugurii zdrobiţi în tocitoare: aş- mele, care s-a înghesuit şi ea în ra- pe deplin veteranii. tepţi să se ridice boasca, „pluta”, niţa secolului trecut, şi mi se pare cum îi spuneam noi; vinul înăsprit că toate câte mi-au fost date, bune A consemnat E.N. se trage în butoi, unde el începe să şi rele, au trecut prin mine ca printr- lucreze spre limpezirea şi puterea un paratrăsnet.

- 76 - ISTORIE, CULTURĂ

RAFTUL CU CĂRŢI

Memoriile generalului în sat înaintea noastră cu trupe de Constantin Popescu munte care au mers pe scurtături şi Descoperim, cu o anume în- pe creste. Dimineaţa, cînd încearcă târziere, o contribuţie meritorie la să tragă obuzierele la care erau în- istoriografia militară naţională privi- hămaţi cai, pe malul drept al râului, toare nu numai la Războiul cel Mare prin vad, se confruntă cu două peri- şi perioada interbelică, ci şi la alte di- cole: tirul unui batalion de vânători verse domenii (politic, cultural, so- de munte german, estompat de o cial, istoric) aparţinând gl. col. (r.) ceaţă groasă, şi torentul râului um- Constantin Popescu, „Memorii” flat de ploi: Trebuia să trecem apa (Societatea Scriitorilor Militari, 2004, Buzăului cu orice risc, chiar dacă ne 357 p.). Din cuvântul înainte, lua torentul apei sau ne înecam căci aparţinând colonelului (r.) Liviu eram ameninţaţi să fim capturaţi de Vişan, rezumăm: C.P. s-a născut în inamic şi altă scăpare nu era. Cu 1893, lângă Ploieşti, a absolvit sprijinul soldaţilor de pe autotrenuri Şcoala militară de ofiţeri de artilerie, şi chesoane, în apa până la piept şi geniu şi marină din Bucureşti, fiind mai sus, cu caii nervoşi şi speriaţi, repartizat, cu gradul de sublocote- când gloanţele inamice şi proiec- nent, la Regimentul 3 obuziere de la bombardament violent al artileriei tilele mici de tunuri de munte Râmnicu Sărat; în campania din grele inamice de 150 mm.; coman- câdeau mereu în apă şi pe mal, 1916 a luat parte la luptele de la dantul acesteia, căpitanul Pante- printre noi, reuşesc, într-un suprem Cincu, Sibiu, Braşov, Siriu şi pe limon, fiind ucis, i se încredinţează şi disperat efort să salveze valea Buzăului, iar în 1917 la bătăli- comanda locotenentului CP. , pe 13 obuzierele, chesoanele cu muniţii şi ile de la Nămoloasa şi Mărăşeşti octombrie. Va schimba poziţia ex- căruţele cu celelelte materiale. Li se (pentru merrite deosebite, decorat şi pusă a bateriei pe Valea Siriului, mai adaugă Regimentul 19 artilerie şi avansat la gradul de căpitan). După apoi la Poiana Uscătura, peste apa anunţă pe comandantul diviziei, dezarmarea parţială a armatei, în Buzăului, unde, cu ajutorul sublo- generalul Arghirescu, aflat în satul urma păcii de la Bucureşti (mai cotenentului Aristide Bazilescu, pro- Cândeşti despre faptul că artileria e 1918), întreprinde în cont personal fesor universitar cu studii făcute la în marş spre Buzău. Prin frig, ploaie o aventuroasă şi riscantă călătorie: Paris, va reuşi să urce piesele de ar- rece şi noroaie, ajung în oraşul gol Bucureşti-Paris, via Murmansk, tilerie cu două tânjale a câte opt unde am putut să ne odihnim puţin unde se înrolează în armata perechi de boi. Din această poziţie culcaţi pe mese şi pe unde a apucat franceză, Divizionul 105 Artilerie va sprijini infanteria şi va zădărnici fiecare. Între Buzău şi Râmnicu grea, cu care paricipă la luptele date încercările inamicului de a stăpunge Sărat, deşi erau numai 27 de km. de la Lorena la Rin. Revenit în ţară, apărarea văii, în lunile octombrie şi marşul atingea o viteză de cam 1 km este, vreme de opt ani, director de noiembrie. La părăsirea poziţiei, la oră, fiindcă şoseaua era foarte studii şi profesor la şcolile de arti- narează ofiţerul, ca să nu mai aduc aglomerată de trupele române ce se lerie, mai apoi comandant al Regi- boii pe munte, am dat drumul retrăgeau spre Moldova şi de mentului 32 artilerie din Satu Mare obuzierelor în jos cu ajutorul ser- coloane ale trupelor ruse care ve- (1938-1940); între 1948-1951, co- vanţilor, şi cu afetele îndreptate spre neau spre Buzău. Peste tot erau cai laborator apropiat al lui Emil vale ca o frână (p.49-53). La 6 de- morţi, căruţe abandonate prin Botnăraş (1948-1951, când trece în cembrie, aripa dreaptă a Armatei a şanţuri şi materiale aruncate, prive- rezervă); a decedat la 3 martie 1985. II-a cu diviziile 3 şi 6, care apăraseră lişti ce prevesteau un dezastru (p. Vom decupa unele pagini privi- poziţiile Bratocea, Tabla Buţii şi 78-80). toare la luptele date pe Valea Buzău începe retragerea având de Am adăuga că la Buzău nu s-a dat Buzăului, începând cu data de 9 oc- străbătut o regiune foarte acciden- nici o bătălie, ruşii au inaintat ca să tombrie, când, după evacuarea tată, sub protecţia unei ariergărzi şi aibă de unde se retrage; totuşi, Braşovului, la comanda Armatei a presiunea inamicului, care acţiona după bătălia Râmnicului, sau II-a revine generalul Averescu; cu trupe de munte, în intenţia de a „bătălia de Crăciun”, cum i s-a mai divizionul de obuziere din care făcea le tăia retragerea şi de a-i captura. spus, deşi pierdută şi aceasta, au parte era în componenţa Diviziei 6 O „cumpănă” au artileriştii la fost decoraţi pentru bravură cu or- Infanterie, care a început re- Pârscov, pe malul stâng al Buzăului, dinul „Mihai Viteazul” clasa a III-a tragerea, ocupând poziţii de tragere, în defileul Ciuta; ajung în sat generalul de divizie Anton Denikin, imediat la nord de satul Siriu. Bate- noaptea, neştiind că nemţii veniseră comandantul Corpului VII Armată ria a 4-a, suferă pierderi sub un Rus, generalul de divizie Petre

- 77 - ISTORIE, CULTURĂ

Lomonowski, colonelul Alexandru tot astfel în fiecare sălăşuieşte un Bogoldin, din Cavaleria Inperială potenţial tânjitor după „o mie şi una Rusă (singurul care „a împins erois- de nopţi”. mul până la sacrificiul de sine”), Combatanţi buzoieni din confla- colonelul Vlasislas Endryevski, , graţiile secolului trecut, militari şi căpitanii Gheorghe Koblîka, Efim preoţi de trupă, între care mezinul Golovko Ulazowski şi Sergie Nojin este locotenentul aviator Ion (Eugen Ichim, Ordinul militar de Voiculescu, fiul scriitorului V. război „Mihai Viteazul”, Editura Voiculescu, medic militar în războiul „Modelism” & „Jertfa”, 2000, p. 91-93). întregirii, pagini de istorie despre Documentat, cu un larg „câmp de cartierul „Mihai Viteazul”, mariaje observaţie”, generalul Constantin exotice: o rosettească alături de Popescu, şi-a scris memoriile în feldmareşalul Friedrich Paulus, speranţa că ele vor putea fi de ajutor marele prizonier de la Stalingrad, a la alcătuirea, peste ani şi ani, a cate- cărui lipsă de apetenţă pentru chismului de învăţătură pentru neam sinucidere şi ţară, în continuarea firească a ideii l-a isterizat pe Hitler, ba chiar or- că „armata este o şcoală a naţiunii”, nitologia simbolică (vulturul Ilie, o drept care, pentru a sprijini activi- Este de amintit abordarea din mascotă de altădată a municipiului) tatea de educaţie ostăşească, Min- unghiuri surprinzătoare, cu o acribie sunt câteva din zonele în care Viorel isterul de Război a dispus ca în nu totdeauna specifică publiciştilor Frîncu execută profesioniste imersi- fiecare corp de trupă să se înfiinţeze de ultimă oră, a unor oameni de uni, aducând în contingent oameni o bibliotecă pentru ostaşi sub denu- carte şi acţiune, care au ţinut şi întâmplări care probează că târ- mirea „Biblioteca soldatului”. paginile presei de odinioatră, de la guri ca Buzăul şi Râmnicul Sărat nu mareşalul Alexandru Averescu, ex- au făcut parte din acel topos trem de popularul şef al Partidului sadovenian denominat „locul unde Viorel Frîncu Poporului, în fostele judeţe Buzău şi nu s-a întâmplat nimic”. Consemnări publicistice Râmnicu Sărat, până la buzoianul Poate, doar după o anumită dis- Cu titlul, destul de „alb”, „Consem- George Pâslaru, reporter de război tanţare în timp, o aşezare a istoriei, nări publicistice. Articole. Comu- pe Frontul de Est, o trecere în re- lucrurile şi inşii capătă adevăratul lor nicări. Studii” (Buzău, Editura vistă a presei militare locale şi a relief, dreptul de cetate, necunoscut „Editgraph”, 2012, 206p.) Viorel celor care au servit-o, a presei şco- sau ignorat de contemporanii aflaţi Frîncu adaugă încă un contrafort lare, în perioada interbelică, într-un „sub vremuri” sau cantonaţi numai în proiectului „Scriitori buzoieni pentru tablou de nobilă familie spirituală, propria lor biologie vieţuitoare. Este, literatura română”, propunere cu unde bunicii pot fi episcopul Dionisie în fond, un demers de a evalua la totul onorabilă, iniţiată de Asociaţia Romano şi C.C. Datculescu, editorul adevărata valoare obolul pe care „Renaştera Buzoiană”, în urmă cu „Gazetei săteanului”, de la finele acest ţinut l-a dat istoriei şi vieţii cul- ceva vreme. secolului al XIX-lea, pagini onorate turale naţionale, semn că, practicat Structurat pe două capitole şi de colaborarea lui Caragiale, iar cu echilibru, patriotismul local, în- aproape egale ca spaţiu tipografic - urmaşii Ion Caraion, hasdeianul registrând şi micile istorii şi ge- „Din istoria presei buzoiene şi râm- care scotea prin anii antebelici re- neroasele gesturi, nu devine caduc. nicene” şi „Studii de istorie locală şi vista (sau caietele de poezie) Iconografia, de cele mai multe ori naţională” – volumul aduce sub o „Zarathustra” sau gazetarul poet, puţin cunoscută, dă paginilor respi- lupă recuperatoare momente şi per- prematur sfârşit, Nicolae Panait. raţie şi aer de epocă. Apărute în di- sonalităţi ale culturii şi istoriei unui Antecedente ale autorului pe verse culegeri de studii şi reviste interval de mai bine un secol, acest subiect existau, şi încă de an- asupra istoriei presei, semnalăm că pornind de la „Vestitorul vergură („Istoria presei buzoiene şi o mare parte din articole au văzut Bisericesc”(1839), prima gazetă re- râmnicene în date”, Editura „lumina tiparului” în paginile acestei ligioasă din România, apărută la „Europrint”, 2009), dar informaţiile, revistei , de unde, parţial, şi cali- Buzău, până la recensământul edi- fatalmente, erau mai „tehnice”, cu ficativul de „antologie unitară” acor- turilor şi tipografiilor de până la 1989 dedicaţie către un public de nişă, ex- dat, într-un cuvânt înainte, de (în prima secţiune a cărţii), conti- ploratorii de bibliografii, cercetătorii; Dumitru Ion Dincă căruia i se ală- nuând cu secvenţe de istorie mili- acum, posibilităţile analitice sunt tură o nediscriminatorie accesibili- tară, presărate între cel de al doilea folosite cu abilitatea naratorului care tatea a lecturii: „pagini ce se citesc război balcanic (1913) şi finele celui nu-şi refuză persuasiunea – cum în cu mare interes nu numai de spe- de al doilea război mondial, în cea ghiberna fiecărui soldat, Napoleon cialişti, dar şi de publicul larg.” de a doua parte a cărţii. putea desluşi bastonul de mareşal, Bibliotecar

- 78 - TEORIE MILITARĂ

Strategia NATO pentru Combaterea Terorismului

------General de brigadă dr. Nicolae Ciucă, Divizia 2 Infanterie ,,Getica”

La începutul anilor `90 au fost create noi state în cen- Scopul Strategiei trul şi estul Europei. Un deceniu mai târziu, a început era globală de combatere a terorismului ca urmare a atacu- După 11 septembrie 2011, lupta împotriva terorismului rilor teroriste din 11 septembrie 2001 din Washington, a atins proporţii nebănuite si acoperă un spectru larg de D.C. New York şi Pensilvania. Aceste acte au schimbat domenii. Multe măsuri4- la scară globală, regională sau fundamental ameninţările primare la adresa securităţii in- individuală – demonstrează că o strategie de combatere ternaţionale şi au redefinit conceptul de securitate pentru a terorismului este de asemenea un element important toate statele. Pe 12 septembrie 2001 statele membre ale în cadrul eforturilor comune ale alianţei de a controla si Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic (EAPC) au con- contracara aceste acte ilegale, la fel cum este şi evalua- damnat necondiţionat atacurile teroriste asupra SUA şi rea utilizării armelor de distrugere în masă şi identificarea s-au angajat să depună toate eforturile pentru combate- modalităţilor de combatere a acestora. rea proliferării terorismului.1 În mod clar este imposibil pentru o singură ţară să re- Pornind de la premisa că legitimitatea alianţei este ba- zolve toate aceste aspecte.5 Mai mult, este necesar sa zată pe capicităţile şi capabilităţile acesteia de a oferi existe cooperare internă şi un acord în cadrul alianţei apărare colectivă pentru toţi membrii săi în cadrul inter- pentru a se ajunge la o strategie clară şi viabilă pentru naţional, relevanţa actuală a acestui tip de organizaţie nu combaterea terorismului la nivel global. În plus, anlizând poate fi decât rezultatul analizei modului în care contri- măsurile luate de ceilalţi actori internaţionali, se poate buie la contracararea ameninţărilor comune actuale. Nu constata că aproape toate organizaţiile internaţionale au am putut găsi strategia NATO împotriva terorismului, dar înfiinţat grupuri de lucru şi comitete care adresează as- am găsit în schimb Conceptul NATO de Apărare Împo- pecte specifice ale terorismului. triva Terorismului.2 NATO este un mecanism de apărare colectivă, deci un Analizând Conceptul NATO de Apărare Împotriva Te- atac asupra oricărui membru NATO reprezintă automat rorismului, acesta conţine un spectru larg de măsuri de un atac la adresa tuturor statelor membre si necesită combatere a ameninţărilor actuale. Acordă o atenţie de- reacţia tuturor membrilor sub forma acţiunii colective. În osebită în special acelor ameninţări pe care le presupune acest sens, Articolul 5 al Tratatului Nord Atlantic subli- terorismul internaţional, proliferarea armelor de distru- niază faptul că misiunea de bază a NATO este apărarea gere în masă şi de către statele care pot ameninţa echi- colectivă a membrilor săi.6 librul actual al puterii, cum ar fi China, India, Brazilia şi Unele membre NATO, printre care Regatul Unit şi Ger- oferă un cadru eficient de stabilire a unei strategii pentru mania, au asistat Statele Unite în acţiunile militare de în- combaterea terorismului. Această analiză porneşte de la depărtare a regimului taliban din Afganistan. După aceea premisa că NATO nu are încă o strategie şi din această NATO a continuat asistenţa prin conducerea uni misiuni cauză este dificil să se ajungă la un consens internaţio- cu mandat ONU, în special în Kabul, dar organizaţia în nal în privinţa unei strategii deoarece interesele naţio- sine nu a putut să reacţioneze în niciun fel în cazul ata- nale, modul în care sunt percepute ameninţările şi curilor teroriste împotriva membrilor alianţei care au avut conceptele de apărare colectivă rămân disparate chiar şi loc mai întâi în Madrid şi apoi în Londra. Aceste atacuri după atacurile din 11 Septembrie.3 îngrozitoare au avut drept rezultat retragerea trupelor Drept urmare este important ca alianţa si comunitatea spaniole din Irak. Prin urmare, astfel de probleme sunt globală să-şi demonstreze angajamentul faţă de acestă importante şi pot slăbi rezistenţa şi importanţa alianţei. organizaţie prin combaterea calamităţilor de la inceputul NATO are nevoie de o Strategie de Combatere a Tero- mileniului al treilea. Pentru a îndeplini acest obiectiv, este rismului clară, bazată pe Tratatul NATO şi pe Planul de obligatoriu să existe o strategie NATO aprobată după ce Acţiune în Parteneriat împotriva terorismului,7 pentru a-şi membrii alianţei ajung la un acord. Astfel orice acţiune în- putea apăra toţi membrii şi ţările partenere împotriva ata- treprinsă va avea legitimitate şi credibilitate şi va diminua curilor teroriste şi pentru a menţine pacea prin construi- timpul necesar luării deciziilor în funcţie de caracteristi- rea unor relaţii bune cu alte organizaţii internaţionale, cile noilor acte teroriste. guvernamentale şi/sau neguvernamentale.

- 79 - TEORIE MILITARĂ

Obiective, metode şi mijloace a lucra cu alte naţiuni pentru a identifica teroriştii şi cele mai bune mijloace de a-i înfrânge: Obiectivele alianţei pot fi derivate din primele articole „Pentru a îmbunătăţi pacea şi stabilitatea în Europa şi ale Tratatului NATO.8 Dar acestea au fost create iniţial în afara ei, aliaţii europeni îşi întăresc capacitatea de ac- pentru a contracara şi pentru a oferi apărare împotriva ţiune, inclusiv prin sporirea capabilităţilor militare. Spori- ameninţărilor Războiului Rece. Apoi, cu ocazia aniversă- rea responsabilităţilor şi capabilităţilor aliaţilor europeni rii a 50 de ani în aprilie 1999, cei 19 membrii au aprobat în privinţa securităţii şi apărării îmbunătăţeşte mediul de „Coceptul Strategic al Alianţei”. Acest acord a redefinit securitate al alianţei. Stabilitatea, transparenţa, predicti- eficient misiunea alianţei ca fiind aceea de a fi dedicată bilitatea, scăderea gradului de înarmare şi verificarea pentru a răspunde unui spectru larg de ameninţări.9 Prin care poate fi asigurată prin controlul armelor şi acordurile urmare, această politică transformă alianţa pentru a de neproliferare sprijină eforturile politice şi militare ale acorda o importanţă mai mare dimensiunii politice şi pen- NATO de indeplinire a obiectivelor sale strategice.”12 tru a-şi exinde interesul geografic dincolo de teritoriul Deşi citatul de mai sus din Conceptul Strategic al Alian- NATO. În plus, NATO are o politică deschisă în privinţa ţei a fost scris înainte de 11 septembrie 2011, el asigură extinderii. Orice ţară europeană care poate duce mai de- cadrul pentru toată gama de provocări cu care se con- parte principiile Tratatului Nord Atlantic şi care poate con- fruntă NATO în asigurarea întregului spectru de putere în tribui la securitatea din zona Euro-Atlantică poate deveni cadrul abordării securităţii în secolul XXI. În acel concept membru al alianţei la invitaţia ţărilor membre. strategic alianţa şi-a descris in mod adecvat obiectivele, În ultimii 11 ani, NATO a promovat interoperabilitatea metodele şi mijloacele de realizare. Analiza acţiunilor politică şi militară pe continentul european prin Partene- specifice din Planul de Acţiune demonstrează eficienţa şi riatul pentru Pace şi EAPC. Este evident că NATO vrea validitatea obiectivelor de mai sus implementate după să continue să implice şi alte ţări oferindu-le cooperare cum urmează: pentru a se confrunta cu noile provocări legate de secu- - Sporirea consultărilor şi a schimbului de informaţii. ritate şi stabilitate care ameninţă nu numai alianţa, ci şi Astfel va fi asigurat un domeniu larg pentru ca membrii membrii săi. Dincolo de Europa, alianţa se concentrează săi să lucreze prin intermediul consultărilor politice, în special asupra Caucazului şi Asiei Centrale, ca regiuni schimbului de informaţii şi cooperării ştiinţifice pentru a cu o enormă importanţă strategică, dar şi cu probleme identifica şi rezolva noile ameninţări şi provocări la adresa endemice grave, inclusiv terorismul. NATO îşi va ţine securităţii.13 Toate acestea vor contribui la îndeplinirea uşile deschise în vederea extinderii, nu numai ca o sim- angajamentului alianţei de a lupta împotriva terorismului. plă opţiune, ci şi pentru unirea eforturilor în vederea com- - Sporirea gradului de pregătire pentru combaterea te- baterii terorismului, considerat de către toţi membrii rorismului. În urmărirea scopurilor sale, alianţa şi parte- alianţei a fi o ameninţare majoră la adresa stabilităţii şi nerii săi prin eforturile comune împotriva terorismului se securităţii globale şi regionale. Pentru a adresa aceste vor concentra pe: reforma securităţii şi apărării, planifi- provocări, conducerea alianţei trebuie să dezvolte noi carea forţei, apărarea aeriană şi managementul traficului strategii, noi mijloace de cooperare şi instrumente, în aerian, schimburi de informaţii despre forţe, pregătire şi concordanţă cu transformarea sa profundă de la incepu- exerciţii, cooperarea logistică şi în domeniul armamentu- tul mileniului al treilea. Aceasta este o provocare care in- lui.14 Toate acestea vor îmbunătăţi capacitatea alianţei şi clude atât importanţa, cât şi relevanţa alianţei în sine. a fiecărui membru şi partener de a dezvolta planuri de Conform Planului de Acţiune Partener împotriva teroris- alertare, includere, coordonare şi răspuns rapid în cazul mului, EAPC a stabilit principalele obiective pentru com- oricărui atac terorist. baterea terorismului, dar, pe baza analizei evoluţiilor - Împiedicarea sprijinului acordat grupurilor teroriste. mediului de securitate regional şi global, propun urmă- NATO şi partenerii săi trebuie să dezvolte mecanismele, toarele obiective: tehnicile şi procedurile care vor eradica terorismul indife- - NATO trebuie să protejeze alianţa şi membrii săi îm- rent unde şi-ar avea rădăcinile. În acest sens, alianţa îşi potriva atacurilor teroriste directe. Alianţa va solicita tu- va concentra eforturile asupra: controlului graniţelor, di- turor membrilor săi şi altor actori din arena internaţională mensiunii economice, controlul armelor şi armelor să apere valorile fundamentale ale societăţilor civilizate. uşoare, imbunătăţirea capabilităţilor de a contribui la ma- - NATO trebuie să întărească puterea alianţei şi parte- nagementul crizelor, îmbunătăţirea cooperării în dome- neriatele. NATO trebuie să continue să construiască un niul planificării urgenţelor, contribuţia militară la sistem politic şi militar de succes într-o lume democratică managementul crizelor, cooperarea la activităţile ştiinţi- liberă. Trebuie să aibă o aplicabilitate practică, atât în in- fice pentru reducerea impactului terorismului, coopera- teriorul cât şi în afara alianţei, în lumina valorilor esen- rea la achiziţia şi dezvoltarea de echipamente, asistenţa ţiale care sprijină şi menţin integritatea NATO. eforturilor partenerilor împotriva terorismului (utilizarea - NATO trebuie să construiască un mediu de securitate comitetului de coordonare politico-militară şi înfiinţa- stabil şi favorabil. Dincolo de afirmarea valorilor sale, or- rea/contrbuţia la fonduri mutuale PfP, programe de în- ganizaţia trebuie de asemenea să integreze modificările drumare).15 produse în natura sistemului terorist. Politica de extindere Cea de-a treia componentă se regăseşte în Planul de va crea condiţiile pentru un sistem internaţional favora- Acţiune, şi urmăreşte eforturile colective de diminuare a bil, demonstrând astfel hotărârea şi angajarea alianţei de condiţiilor pe care teroriştii le pot exploata. - 80 - TEORIE MILITARĂ

Prin îndeplinirea acestor obiective, alianţa ar trebui să - Deşi extremismul religios, în special venit din numă- îşi continue extinderea şi coordonarea eforturilor multila- rul mare de musulmani din ţările NATO poate fi sursa terale de combatere a terorismului. În special recomand ameninţărilor teroriste imediate la adresa alianţei, alte a fi necesară extinderea obiectivului şi a forţelor implicate motivaţii ale terorismului pot să îşi aibă originea în pro- în măsurile de combatere. În plus, NATO nu trebuie să blemele economice, sociale, demografice şi politice re- uite că acest război împotriva terorismului nu se va ter- zultate în urma conflictelor nerezolvate sau din ideologiile mina repede sau uşor, iar NATO trebuie să reevalueze care apar. constant condiţiile pentru a crea arhitectura necesară - În plus, deşi observăm un declin al sponsporizării te- confruntării provocărilor secolului XXI. rorismului de către unele state, circumstanţele politice pot O societate liberă este limitată în alegerea mijloacelor duce la o intensificare a acestei sponsorizări, asigurând necesare îndeplinirii obiectivelor.16 Deşi această declara- teroriştilor zone sigure şi resurse considerabile. ţie a fost făcută cu mulţi ani în urmă, este relevantă şi azi, - Deşi forma predominantă a atacurilor teroriste ră- în special în cazul organizaţiilor multinaţionale cum ar fi mâne utilizarea creativă a armelor şi explozivilor con- NATO. Această organizaţie contribuie la lupta împotriva venţionali, ne aşteptăm ca grupurile teroriste să depună terorismului prin operaţiile militare din Afganistan, Balcani toate eforturile pentru obţinerea celor mai distructive mij- şi zona Mediterană şi prin luarea măsurilor necesare pen- loace disponibile, inclusiv a armelor de distrugere în tru a-şi proteja populaţia şi teritoriul împotriva atacurilor masă.22 teroriste.17 Punerea în practică a acestor mijloace nu este Dincolo de aceste ameninţări, subliniind riscurile deri- uşor de realizat. Datorită lipsei unei strategii reale de vate din implicarea dedicată a NATO în războiul împo- combatere a terorismului18 şi a unui proces de luare a de- triva terorismului, în special în Irak, este vital ca NATO ciziilor prea birocratic NATO nu şi-a folosit, cel puţin după să continue seria rezultatelor eficiente obţinute în Bal- atacurile teroriste de la Madrid şi Londra, toate capabili- cani, Afganistan şi zona Mediteraneană. Între timp, NATO tăţile în războiul împotriva terorismului. Prin conceptul de a fost supus unui proces de reformă şi restructurare. În apărare împotriva terorismului organizaţia a nominalizat consecinţă, dacă nu va fi suprasolicitat prin angajarea următoarele capabilităţi: într-o campanie împotriva terorismului, există posibilita- - Informaţii eficiente tea ca unii aliaţi să nu fie de acord. Totuşi, dacă toţi mem- - Capacitatea de dislocare şi operaţională. Odată ce se brii sunt de acord să-şi angajeze capabilităţile în razboi, ştie unde sunt teroriştii şi ce vor să facă, forţele militare atunci NATO se poate aştepta ca teroriştii să atace una trebuie să fie capabile de dislocare. Deoarece există po- şi/sau mai multe ţări. În consecinţă, aşa cum s-a întâm- sibilitatea ca avertismentele să fie primite rapid, forţele plat în cazul retragerii trupelor spaniole după atacurile ori- trebuie să aibă un grad înalt de operaţionalizare. bile de la Madrid, există posibilitatea ca aceasta să - Angajarea în luptă eficient. Forţele trebuie să fie ca- afecteze consensul şi unitatea alianţei.23 pabile să fie angajate în luptă eficient. Aceasta înseamnă Nu în ultimul rând, este important să evidenţiem, ca un că trebuie să dispună de armament de înaltă precizie şi risc major, faptul că neacordarea importanţei cuvenite de armament capabil să reducă riscul pagubelor colate- reacţiilor aşteptate ca rezultat al atacurilor teroriste, cum rale. s-a întâmplat în urma atacurilor de la Londra şi Madrid, - Protecţia forţei. Există o cerere constantă de protec- demonstrează vulnerabilităţile alianţei şi încurajează te- ţie a forţei pentru a asigura supravieţuirea forţelor alian- rorismul pentru a determina şi influenţa unitatea de ac- ţei. ţiune şi efort a organizaţiei. - Apărarea CBRN.19 Dată fiind posibilitatea ca teroriştii Cele menţionate mai sus nu trebuie considerate condiţii să folosească armele CBRN, trebuie să se acorde o prio- permanente. Ele trebuie totuşi adaptate şi analizate în ritate ridicată echipamentului de apărare CBRN.20 funcţie de evoluţia evenimentelor reale din arena inter- Aceste capabilităţi trebuie luate în considerare, dar aşa naţională, ţinând cont în acelaşi timp nu numai de actorii cum alianţa însăşi a recunoscut, se pot aduce îmbună- statali, ci şi de cei non-statali, agenţii şi alţi factori inter- tăţiri şi acestea sunt descrise în „Programul de Apărare naţionali care vor influenţa mediul regional şi global. Pe Împotriva Terorismului”.21 Aplicarea capabilităţilor alianţei scurt, clarificarea şi abordarea tuturor ameninţărilor şi ris- în războiul global împotriva terorismului trebuie să fie ac- curilor se dovedesc a fi dificile dar necesare în analiza ceptată de toţi membrii, deşi s-ar putea să existe membri posibilelor concluzii şi recomandări. NATO care să ezite în privinţa angajării forţelor proprii, toţi membrii şi alianţa însăşi ar trebui să-şi modifice abor- Concluzii şi recomandări darea în privinţa aplicării forţei pentru a sprijini angaja- mentul şi vor acţiona decisiv pentru contracararea O strategie atotcuprinzătoare şi decisivă pentru com- ameninţărilor reprezentate de acest flagel. baterea terorismului, şi câştigarea păcii de către NATO ar trebui concepută foarte clar, eficient şi proactiv, încât Riscuri şi ameninţări să poată fi susţinută atât cât este necesar pentru înde- plinirea ţelului de a înfrânge unul dintre cele mai mari fla- Riscurile se disting bine în cadrul conceptului militar geluri care lovesc oameni nevinovaţi. Naţiunile membre NATO de apărare împotriva terorismului şi au fost trans- trebuie să sprijine această strategie de apărare. Susţin crise aici din evaluarea scrisă: ideea că nu este de ajuns să stabilim obiective şi să în- - 81 - TEORIE MILITARĂ

tocmim un plan de acţiune. Bineînţeles asta nu înseamnă şi sporită de parteneri. O coaliţie constă în rolul fiecărei că strategia este unica soluţie, este nevoie de mai mult ţări, indiferent de mărimea acestei. Participarea sa aduce de atât. Această strategie ar trebui să includă obiectivele în organizaţie cel mai important aspect care contribuie la conforme cu mijloacele disponibile şi apoi este foarte im- sporirea rolului său. portant să se urmărească ridicarea capacităţii operaţio- Un alt aspect foarte important este că armata nu este nale a ţărilor individuale şi a NATO per ansamblu, pentru singurul puct de sprijin al forţelor şi rolului coaliţiei. Există a răspunde rapid şi eficient urmărilor atacurilor teroriste multiple şi multilaterale puncte de sprijin şi canale cum (inclusiv atacurilor cu arme de distrugere în masă). Unele ar fi: diplomaţia, informaţiile, finanţele, economia, legi- dintre problemele specifice dezbătute mai sus, se referă slaţia, care s-au dezvoltat şi au evoluat astfel încât au la o mai bună coordonare a eforturilor alianţei, la protec- modificat mediul coaliţiei. Drept urmare, chiar dacă nu ţia ţărilor individuale şi apoi la problema specifică a obţi- oferă capabilităţi militare substanţiale alăturându-se coa- nerii consensului şi menţinerii unităţii de acţiune în cadrul liţiei, dar îşi oferă disponibilitatea de a participa în cadrul organizaţiei. coaliţiei în cel puţin unul dintre aceste domenii, fiecare Timpul este vital. NATO şi naţiunile membre se con- ţară care doreşte să lupte împotriva acestui flagel poate fruntă cu ameninţarea reală a terorismului, iar contraca- oferi mult mai multă sustenabilitate şi credibilitate coaliţiei rarea acesteia în majoritatea cazurilor este crucială. pe arena internaţională. De exemplu, Uniunea Pentru o mai mare implicare, această luptă este o nece- Europeană nu are disponibile capabilităţi militare pentru sitate ce îşi are rădăcinile în responsabilitatea primară a a le oferi coaliţiei în Irak, dar a luat orice alte măsuri ne- naţiunii a-şi apăra propria infrastructură şi propriul popor. cesare pe plan diplomatic, al justiţiei şi al securităţii in- Prin urmare NATO trebuie să aibă o strategie clară şi tre- terne. Dar acesta nu este o problemă uşoară; în timp ce buie să îşi sporească eforturile şi participarea la campa- lupta împotriva terorismului este considerată a fi o ame- niile pentru combaterea terorismului. Astfel, alianţa ninţare foarte complexă, construirea şi conducerea unei necesită o strategie pentru că trebuie să fie pregătită să coaliţii este un obiectiv mult mai complicat. conducă operaţii militare pentru a lupta împotriva grupu- În mod evident, acordurile bilaterale, sunt uşor de des- rilor teroriste şi a capabilităţilor acestora, oricând şi făşurat şi sunt mai eficiente. În timp ce nu numai Statele oriunde este necesar, în funcţie de situaţia internaţională Unite, ci şi orice alţi actori preferă acest tip de aranja- şi de deciziile Consiliului Nord Atlantic. ment, lupta internaţională de combatere a terorismului impune o abordare diferită, atât pentru actorii principali Rolul coaliţiei în combaterea terorismului cât şi pentru cei secundari. Prin urmare, abordarea bila- terală va ramâne prioritară în domeniile militare şi infor- Este binecunoscut faptul că Statele Unite au solicitat maţionale, dar şi abordarea multilaterală trebuie să fie nu numai din partea ţărilor europene asigurarea de spri- utilizată şi dezvoltată pentru a obţine capabilităţi puter- jin militar, informaţional, logistic şi orice alte capacităţi nice în toate domeniile menţionate mai sus. Astfel, o care pot fi folosite eficient în războiul împotriva teroris- abordare multinaţională în cadrul arenelor globale şi re- mului. După cum am menţionat mai sus, nici NATO nici gionale va îmbunătăţi capacitatea coaliţiei de a identifica alte organizaţii multinaţionale nu au oferit sprijin pentru şi înfrânge teroriştii individuali şi/sau organizaţi din toată combaterea terorismului, cel puţin nu la nivelul la care lumea. Statele Unite se aşteptau. Prin urmare, există tendinţa de Analizând ţările care au participat la coaliţie în a se ajunge la concluzia că organizaţiile multinaţionale Afganistan şi Irak, este uşor de înţeles de ce au partici- sunt mai puţin eficiente decât ţările individuale deoarece pat unele state individuale, în special din Europa de Est necesită consensul unanim al membrilor şi apoi un lung şi America Latină. Unele nu aparţin încă unei organizaţii proces de luare a deciziei înainte de a-şi implica capabi- cum ar fi NATO, Uniunea Europeană sau orice altă insti- lităţile în acţiune. Drept urmare, în ultimele două teatre tuţie şi au încercat să-şi afirme prin participarea la aceste de operaţii importante pentru combaterea flagelului tero- coaliţii de combatere a terorismului hotărârea şi angaja- rist, Statele Unite au trebuit să ceară ţărilor individuale să mentul de a-şi demonstra importanţa şi de a arăta cât de li se alăture şi să-şi exprime deschis hotărârea şi anga- necesar este rolul fiecărei ţări pentru înfrângerea teroris- jamentul de a înfrânge teroriştii şi de a aduce pacea în- mului. Pe de altă parte, nu este greu de aflat cât de uşor apoi într-o lume liberă. se pot retrage unele ţări din echipă, ca rezultat al acţiu- În mod special, rolul Coaliţiei este reprezentat de difi- nilor violente împotriva oamenilor nevinovaţi pe propriul cultăţile care trebuie depăşite pentru a o înfiinţa. Este teritoriu, după cum s-a întâmplat în Spania. În plus, evident cât este de frustrant să obţii sprijinul internaţional aproape toate ţările sprijinite de Spania, au hotărât de şi apoi cât de dificil este să îi menţii coeziunea şi unitatea asemenea să-şi retragă trupele. de eforturi. Altă problemă dificilă o reprezintă menţinerea În concluzie, rolul unei coaliţii nu constă numai în legi- implicării membrilor Coaliţiei până la victoria finală. Nu timitatea şi/sau numărul de state puternice care i se ală- este întotdeauna posibil să te bazezi pe aliaţii tradiţionali tură. Rolul coaliţiei constă în abilitatea sa de a exploata într-o anumită problemă dacă aceştia nu împărtăşesc cât mai mult posibil momentele importante. Apoi, coaliţia aceleaşi interese ca şi fondatorii Coaliţiei54. În cazul nos- trebuie să ofere alternative utile pentru pacea şi stabili- tru, în timp ce campania va fi desfăşurată pe termen lung, tatea din regiune, ceea ce pare a fi un avantaj important succesul acesteia va fi asigurat printr-o nevoie continuă pentru atragerea sprijinului internaţional. Un alt aspect - 82 - TEORIE MILITARĂ

important pentru rolul şi dimensiunile coaliţiei este opor- vor avea sau nu succes. Până acum, sub mandat ONU, tunitatea oferită ţărilor mici şi/sau mijlocii de a-şi urmări NATO şi-a dovedit nu numai importanţa sa în cadrul lup- interesele pe termen lung sau scurt. Preţul plătit de acele telor din Afganistan, dar şi contribuţia hotărâtoare pe care ţări prin participarea în cadrul coaliţiei le-a asigurat deja ONU o are în obţinerea consensului internaţional pentru şansa de a se alătura unui club care consideră libertatea combaterea terorismului. Se simte necesitatea unei noi şi democraţia ca fiind valori supreme în viaţă. Succesul strategii de combatere a terorismului nu numai pentru pe termen lung al coaliţiei va depinde de cooperarea ţă- NATO, ci şi pentru ONU. Deşi implicarea recentă a NATO rilor individuale sau a organizaţiilor regionale şi/sau a or- şi ONU în Irak nu poate fi considerată eficientă, se reco- ganizaţiilor internaţionale de asemenea, având la bază mandă ca ambele organizaţii să-şi sporească contribuţia lupta multilaterală împotriva acestui flagel. în zonă. Timpul este critic şi implicarea, dar şi o afirmare clară a strategiei acestor organizaţii sunt necesităţi care Concluzii îşi au rădăcinile în responsabilitatea primară a naţiunilor de a-şi apăra popoarele şi infrastructura. Terorismul în sine, împreună cu proliferarea armelor de Rolul coaliţiei în războiul de combatere a terorismului distrugere în masă şi conflictele regionale sunt cele mai cuprinde un set foarte complex de interese individuale, importante provocări cu care se confruntă statele indivi- regionale şi/sau internaţionale. Fiecare categorie este duale, alianţele şi coaliţiile în acest mediu global hetero- prioritară pentru un anumit domeniu de interese. Prin ur- gen. Terorismul ameninţă să treacă de la construirea mare, este foarte important ca naţiunea conducătoare „califatelor” lărgite la folosirea armelor de distrugere în sau organizaţia coaliţiei să aibă puterea de a menţine masă având ca ţintă în special Statele Unite şi aliaţii săi. echilibrul în cadrul fiecărei abordări. În cele din urmă, este Conform conţinutului scrisorii de la al-Zarqawi (11 oc- foarte important să ne asumăm faptul că abordarea indi- tombrie 2003), comunitatea internaţională a aflat viziu- viduală, bilaterală şi multilaterală a acestui flagel poate nea strategică a al-Qaeda şi obiectivele sale politice. dezvolta capabilităţile de combatere a terorismului pe ter- Aşadar, putem ajunge la concluzia că natura acestei men scurt şi lung şi poate duce la lărgirea cooperării in- ameninţări este globală, facând dificilă asigurarea efi- ternaţionale împotriva terorismului. De asemenea, cientă a măsurilor de contracarare de către state indivi- implicarea organizaţiilor cum ar fi NATO, ONU şi/sau a duale, alianţe şi/sau coaliţii. coaliţiilor şi sporirea eforturilor acestora pentru înfrânge- NATO a conceput două modalităţi de a implica alianţa rea terorismului vor încuraja alte state individuale sau or- în războiul împotriva terorismului: „una în care NATO este ganizaţii să se implice sau să-şi sporească participarea la la conducere şi una în care NATO sprijină autorităţile na- activităţile de combatere a terorismului. ţionale.”55 Este prematur să realizăm dacă aceste eforturi

------

NOTE:

1 Planul de Acţiune în Parteneriat împotriva Terorismului (Praga, 22 noiembrie 2002), http://www.nato.int/docu/basictxt/b021122e.htm 2 NATO şi lupta împotriva terorismului, Summit-ul de la Praga – adaptându-ne ameninţării terorismului, la http://www.nato.int/is- sues/terrorism/evolve_c.html 3 „Unii au susţinut ideea că NATO nu este un element important pentru a face faţă ameninţării creată de terorism, din cauza re- fuzului său de a lua parte la războiul din 2003 condus de SUA împotriva regimului Hussein în Irak. Acest argument este în discre- panţă cu scopul unei alianţe ca acord legal între naţiuni cu privire la apărarea colectivă pentru una nelegală cu privire la acţiunea colectivă de apărare ... Washington consideră terorismul şi proliferarea armelor de distrugere în masă, în special combinaţia din- tre cele două, ca fiind cele mai importante ameninţări cu care se confruntă nu numai Statele Unite, ci întreaga comunitate interna- ţională din prezent. După cum indică disensiunile privind participarea la războiul cu Irak-ul, totuşi, diferite naţiuni văd într-o manieră diferită ameninţarea colectivă creată de legătura dintre terorism şi armele de distrugere în masă. Cu toate acestea, mulţi vor fi de acord că fiecare dintre cele două reprezintă o importantă ameninţare actuală pentru securitatea internaţională, astfel că merită a fi discutate aici.” Dingli Shen, Pot alianţele să combată ameninţările contemporane?, disponibil pe http://www.twq.com/04spring/docs/04spring_shen.pdf 4 Aici ne referim la: mijloace de arestare, supraveghere, adunare a informaţiilor, legi speciale şi aşa mai departe; luând măsuri su- plimentare cu privire la transportul aerian, maritim şi terestru, cât şi cu privire la sănătatea publică – pentru a se păzi împotriva ata- curilor biologice, chimice şi nucleare; intensificarea controalelor asupra transferurilor bancare şi investigarea impactului activităţilor teroriste asupra economiei şi în special asupra companiilor de asigurări. 5 Succesul nu va veni dacă se va acţiona de fiecare dată individual, ci printr-o coaliţie puternică de naţiuni ce formează un front internaţional împotriva terorismului puternic şi unit... Ca urmare a atacurilor de la 11 septembrie, am primit recompensele investiţii- lor făcute în principalele noastre alianţe din ultimii 50 de ani. Aceste recompense sunt evidente în invocarea NATO fără precedent a Articolului 5 din Tratatul NATO, invocarea Australiei a Articolului 4 din Tratatul ANZUS, şi în modul în care atât aliaţii noştri NATO şi ANZUS au pus în aplicare ceea ce au spus, în fiecare front în războiul împotriva terorismului.” George W. Bush, Strategia naţio- nală de combatere a terorismului (Washington, D.C.: Casa Albă, februarie 2003), 20.

- 83 - TEORIE MILITARĂ

6 „Grupurile sunt de accord că un atac armat împotriva unuia sau mai multora dintre ele în Europa sau Ameria de Nord va fi con- siderat un atac împotriva lor, a tuturor şi prin urmare sunt de acord că dacă ar avea loc un astfel de atac, fiecare dintre ele, exer- sându-şi dreptul la autoapărare individuală sau colectivă recunoscut de Articolul 51 din Carta Naţiunilor Unite, va asista Grupul sau Grupurile atacate prin luarea măsurilor necesare imediate, individuale şi de comun acord cu celelalte Grupuri, inclusiv folosirea for- ţei armate, pentru a restabili şi menţine securitatea în zona Nord-Atlantică. Orice astfel de atac armat şi toate măsurile luate în urma lui vor fi raportate imediat Consiliului de Securitate. Astfel de măsuri se vor încheia în momentul în care Consiliul de Securitate va întreprinde măsurile necesare pentru a restabili şi menţine pacea şi securitatea internaţională.” Tratatul Nord Atlantic (Washington, 4 aprilie, 1949), disponibil pe site-ul http://www.nato.int/docu/basictxt/treaty.htm 7 Pe 12 septembrie 2001, statele membre ale Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic (EAPC) au condamnat necondiţionat ata- curile teroriste asupra Statelor Unite ale Americii din 11 septembrie 2001 şi s-au angajat să întreprindă toate eforturile pentru a com- bate flagelul terorismului. Bazându-se pe acest angajament, statele membre ale Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic (numite în continuare state EAPC) sprijină astfel acest Plan de Acţiune al Parteneriatului împotriva Terorismului cu scopul de a-şi îndeplini obli- gaţiile sub egida legii internaţionale cu privire la combaterea terorismului, fiind conştiente că în lupta împotriva terorismului sunt ne- cesare eforturi întrunite şi cuprinzătoare ale comunităţii internaţionale şi hotărâte să contribuie eficient la aceste eforturi, bazându-se pe o cooperare de succes până acum sub tutela EAPC.” Planul de Acţiune în Parteneriat împotriva Terorismului (Summit-ul din Praga, 21-22 septembrie 2002), disponibil pe http://www.nato.int/docu/basictxt/b021122e.htm. 8 „Grupurile încearcă să rezolve prin mijloace paşnice, după cum s-a stabilit anterior în Carta Naţiunilor Unite, orice dispută inter- naţională în care ar putea fi implicaţi, astfel încât pacea, securitatea şi justiţia internaţionale să nu fie puse în pericol şi, în relaţiile lor internaţionale, să evite ameninţările şi folosirea forţei într-un mod care nu e compatibil cu obiectivele Naţiunilor Unite. Grupurile vor contribui la dezvoltarea în continuare a relaţiilor internaţionale de pace şi prietenie prin consolidarea instituţiilor lor libere, printr- o mai bună înţelegere a principiilor pe care se bazează aceste instituţii, şi prin promovarea condiţiilor de stabilitate şi bunăstare. Ele vor căuta să elimine conflictul din politicile lor internaţionale economice şi vor încuraja colaborarea economică dintre toate grupu- rile sau doar o parte din ele.” Ibid. 9 Aici sunt incluse ameninţări cum ar fi: conflictele regionale, proliferarea armelor de distrugere în masă şi mijloacele de a le trans- mite, şi ameninţări transnaţionale cum ar fi terorismul. Pentru mai multe detalii vezi: Summit-ul NATO, Conceptul strategic al alian- ţei (comunicat de presă NAC-S (99)65 – 24 aprilie 1999), disponibil pe http://www.nato.int/docu/pr/1999/p99-065e.htm. 10 NATO Topics, Dezvoltarea, disponibil pe http://www.nato.int/issues/enlargement/index. 11 ”Principalele obiective ale Planului de Acţiune al Parteneriatului împotriva Terorismului sunt de a: - reconfirma hotărârea state- lor EAPC de a crea un mediu nefavorabil dezvoltării şi extinderii terorismului, bazându-se pe valorile lor democratice comune, şi de a se asista reciproc şi pe alţii în acest efort; - sublinia determinarea statelor EAPC de a acţiona împotriva terorismului sub toate formele şi manifestările sale, şi dorinţa lor de a coopera în prevenirea şi apărarea împotriva atacurilor teroriste şi pentru a face faţă urmărilor acestora; - oferi Partenerilor interesaţi oportunităţi sporite pentru a contribui la şi pentru a sprijini eforturile NATO în lupta împotriva teroris- mului, în concordanţă cu caracterul specific al politicilor lor de securitate şi apărare; - promova şi facilita cooperarea între statele EAPC în lupta împotriva terorismului, prin consultări politice şi programe practice sub egida EAPC şi a Parteneriatului pentru Pace; la cerere, de a oferi asistenţă statelor EAPC pentru a face faţă riscurilor şi con- secinţelor atacurilor teroriste, inclusiv asupra economiei lor sau altor infrastructuri vitale.” Planul de Acţiune al Parteneriatului împo- triva Terorismului (Summitul Praga, 21-22 septembrie 2002), disponibil pe http://www.nato.int/docu/basictxt/b021122e.htm 12 Summit-ul NATO, Conceptul strategic al alianţei (comunicat de presă NAC-S(99)65 – 24 aprilie 1999), disponibil pe http://www.nato.int/docu/pr/1999/p99-065e.htm 13 Planul de Acţiune al Parteneriatului împotriva Terorismului (Summitul Praga, 21-22 septembrie 2002), disponibil pe http://www.nato.int/docu/basictxt/b021122e.htm 14 Ibid. 15 Ibid. 16 NSC-68: Un Raport al Consiliului Naţional de Securitate, de către Publicaţia Colegiului de Război al Forţelor Navale în Politica şi Strategia de Securitate Naţională, Volumul 2 – Prelegeri (Departamentul de Securitate şi Strategie Naţională, Colegiul American de Război al Forţelor Terestre-Carlisle Barracks, anul academic 2006), 257. 17 NATO Topics, NATO şi lupta împotriva terorismului, disponibil pe http://www.nato.int/issues/enlargement/index. 18 Aici mă refer de asemenea la lipsa acordului comun şi poziţia diferită cu privire la implicarea alianţei în regiunea centrală de luptă împotriva terorismului – Irak.” 19 Chimic, Biologic, Radiologic şi Nuclear. 20 NATO, Statul Major Internaţional, Conceptul military NATO de apărare împotriva terorismului, disponibil pe http://www.nato.int/ims/docu/terrorism.htm. 21 Pentru mai multe detalii vezi: NATO Topics, Apărarea împotriva programului terorismului, disponibil pe http://www.nato.int/is- sues/dat/in_practice.htm . 22 NATO, Statul Major Internaţional, Conceptul NATO de Apărare împotriva Terorismului, disponibil pe http://www.nato.int/ims/docu/terrorism.htm. 23 Apoi va trebui să luăm în considerare interesele deosebite pe care unul sau mai multe membre ale alianţei le pot avea în zona în care se desfăşoară campania. În acest caz, vrem să subliniem poziţia Turciei înainte şi pe durata operaţiei Iraqi Freedom. S-a în- tâmplat astfel nu numai pentru că este o ţară islamică, dar şi pentru că are probleme teritoriale cu naţiunea kurdă. 24 „Unii membrii NATO importanţi nu au sprijinit Washingtonul pentru că nu au crezut că Saddam reprezintă o ameninţare directă. Faptul că NATO nu a acţionat nu dovedeşte că rolul alianţei se va diminua atâta timp cât se ajunge la acţiuni militare pe motive în- temeiate. Dat fiind abuzul în folosirea politicii de preempţiune, unii aliaţi NATO cum ar fi Franţa sau Germania nu au fost de acord cu administraţia Bush în privinţa războiului şi a folosirii NATO în acest scop.” Ibid, 168-169. 25 Nora Bensahel, The Counter Terror Coalitions. Cooperation with Europe, NATO, and the European Union, disponibil pe http://www.rand.org/publications/MR/MR1746/MR1746.pdf, 26.

- 84 - TEORIE MILITARĂ

Turcia, putere emergentă în ascensiune și punte între Europa, Caucaz și Orientul Mijlociu

------Colonel dr. Vasile Cerbu, Divizia 2 Infanterie „Getica”

Conceptul de ţară emergentă nu este nou. Acesta a programul nuclear al Iranului au propulsat Turcia în apărut acum aproximativ 30 de ani şi a fost creat de prim-planul regiunii Orientului Mijlociu, fiind chemată Antoine Van Agtmael, fost economist olandez la Banca să participe la organizarea acesteia. În acest demers, Mondială iar în prezent preşedinte al Fondului de In- parteneriatul cu SUA este piatra de temelie a unei so- vestiţii Emerging Markets Management. Van Agtmael luţii optime pentru o regiune răscolită de suflul Revo- s-a gândit să găsească o altă formulă, alternativă la luţiei de Iasomie arabe, incertitudinile cauzate de expresia „lumea a treia”, şi să includă în ea ţări care opţiunile islamiste ale noilor guverne instalate dar şi sunt cu un nivel de dezvoltare redus, dar cu un po- de sărăcia resurselor financiare şi economice şi a şo- tenţial foarte bun pentru a creşte. majului foarte ridicat. Este un moment în care Ankara În prezent, percepţia asupra conceptului de ţară şi Washingtonul cooperează pentru a asigura stabili- emergentă este alta: ţară emergentă este acel stat a tatea în Irak, reducerea ambiţiilor Iranului, eliminarea cărui economie reprezintă cel puţin 1% din PIB-ul regimului lui Bashar al-Assad şi asigurarea unor rute mondial1. La acest lucru s-a gândit şi economistul pentru resurse energetice viabile în Europa3. american Jim O’Neil, care a creat acronimul BRIC Numeroşi specialişti occidentali îşi pun întrebarea (Brazilia, Rusia, India, China), actual BRICS prin ade- dacă Turcia este o ţară emergentă care contează. rarea la organizaţie a Africii de Sud, care are o contri- Răspunsul pe care-l dau este da. Astfel, era Erdogan buţie de doar 0,6% din PIB-ul mondial (deci mai are o a adus prosperitate dar şi impune, încă, moderniza- cale lungă până a deveni o ţară emergentă). Alăturată rea sistemului politic cât şi a celui administrativ. Ur- fiind Nigeriei şi Egiptului, Africa de Sud intră într-un mare a importanţei economice a Turciei, fosta capitală grup al celor 10 state cu economie cu cele mai mari a Imperiului Otoman, Istanbul, a fost de curând gazda perspective de creştere. În acest grup, Turcia cu rit- Forumului Economic Mondial. Principalele subiecte mul său de creştere economică din ultimii 10 ani de discutate de liderii lumii finanţelor mondiale au fost aproximativ 9%, iese în evidenţă. criza europeană şi transformările sociale care au loc în Turcia este cel mai estic punct al Europei, dar în lume, în special în Orientul Mijlociu. Crizele care afec- acelaşi timp cel mai vestic punct al Estului2. Situată tează toţi vecinii Turciei atrag atenţia asupra acesteia fiind la confluenţa civilizaţiilor, Turcia a căpătat un rol datorită creşterii profilului său internaţional şi rapidei de arbitru pe scena internaţională. Criza din Siria şi sale creşteri economice. De asemenea şi datorită în- cercării liderilor turci de a transforma Istanbulul într-un centru financiar mondial care să rivalizeze cu Dubaiul sau chiar cu Londra. Summit-ul de la Istanbul are loc într-un moment de răscruce pentru finanţele mondiale şi într-un moment în care s-au intensificat temerile investitorilor faţă de expansiunea crizei din zona euro. În acelaşi timp, în zona lumii arabe, tensiunile politice se menţin la cote ridicate ca urmare a războiului civil din Siria şi a tran- ziţiilor dificile, însoţite de convulsii, din Egipt, Libia şi Tunisia, în urma Revoluţiei de Iasomie. În cadrul summit-ului de la Istanbul prim-ministrul Turciei a expus realizările ţării din ultimii ani: creştere

- 85 - TEORIE MILITARĂ

economică într-un ritm mediu anual de aproximativ joritar musulmană, este al doilea stat cu forţe active în 9%, o triplare a PIB-ului în dolari (la aproximativ 775 NATO, are un potenţial militar, economic, cultural şi miliarde), creşterea investiţiilor străine, intensificarea ideologic în ascensiune. Rolul său de putere regională comerţului exterior, creşterea venitului pe cap de lo- a crescut în special după dezintegrarea fostei URSS, cuitor (aproximativ 10500 USD), stabilitate economică. la începutul anilor ‘90, rivalul său istoric. Turcia, moti- Creşterea economică a Turciei este însoţită şi de in- vată de noile realităţi militare, geopolitice şi geostrate- flaţie. Urmare a acestor realizări, economia Turciei gice, şi-a propus, şi în parte a reuşit, să umple acest ocupă un binemeritat loc 17 în ierarhia mondială. Se vid de putere creat de Federaţia Rusă, ca succesoare apreciază că, la sfârşitul anilor 2050, Turcia se va situa a URSS, care se afla în plină degringoladă econo- în primele 10 state ale lumii sub aspect economic4. mică, politică, socială şi ideologică, pierzându-şi pres- Realizările Turciei au propulsat-o alături de Polonia, tigiul de superputere şi diminuându-şi drastic spaţiul la masa bogaţilor, primind un scaun în Bordul Fondu- de influenţă. Totodată şi-a proiectat o strategie care lui Monetar Internaţional (FMI), pe care-l va împărţi să-i permită să acceadă la poziţia de lider în procesul însă cu Austria, Ungaria şi Cehia. În discursul său la de realizare a stabilităţii în zonă, să facă faţă amenin- acest forum, premierul Erdogan aprecia că experienţa ţărilor şi riscurilor asimetrice, să-i fie recunoscut sta- acumulată de Turcia este un exemplu nu numai pen- tutul de port-drapel al intereselor lumii islamice, să fie tru ţările din regiune ci şi pentru ţările din Europa afec- deschisă dialogului cu Occidentul. tate de criză. Relansarea economică i-a permis să-şi diversifice şi multiplice relaţiile de schimb şi cooperare cu statele şi organizaţiile din Europa, din zona euroasiatică sau asiatică. Toate ţările implicate în aceste relaţii econo- mice înregistrează avantaje6. Astfel volumul comerţu- lui extern al Turciei cu statele euroasiatice a crescut de la 10 miliarde de dolari, în 1997, la 80 miliarde de dolari, în 2011. Tratativele de aderare a Turciei la Uniunea Europeană, începute în 2004, s-au împotmolit în ulti- mii ani din cauza unor divergenţe aparent inflexibile în problema Ciprului, din motive culturale, sociale şi religioase şi mai ales din cauza ostilităţii făţişe a unor lideri europeni în frunte cu preşedintele francez Este Turcia o superputere regională cu economie Nicolas Sarcozy. Frustraţi de tergiversarea tratative- emergentă? Pentru a răspunde trebuie să definim ce lor, liderii de la Ankara, în declaraţiile lor, au diminuat este o superputere: o ţară care are puterea de a-şi importanţa aderării la UE. Fiind un coridor vital pentru proiecta forţa dominantă în lume, de cele mai multe exportul de hidrocarburi din Asia Centrală şi din ori în mai mult de o regiune de pe glob, în acelaşi Bazinul Mării Caspice spre Europa, Turcia are o im- timp5. O superputere nu este puternică numai din portanţă strategică deosebită pentru UE. Premierul punct de vedere militar fiind, de asemenea, puternică spaniol Jose Luis Zaatero, care şi-a asumat preşedin- economic şi stabilă politic. Analizând cerinţele pe care ţia rotativă a Consiliului UE în ianuarie 2010, încearcă le implică definiţia, apreciem că Turcia poate avea să revitalizeze negocierile de aderare cu Turcia despre acest statut. Turcia leagă Asia de Europa, geografic şi care el crede că merită să devină membră a UE. Ca să cultural, şi ocupă o poziţie geopolitică cheie pe harta satisfacă premisele admiterii în UE, guvernul Erdogan lumii, este a 17-a economie mondială, este nodul stra- a instituit reforme drastice, care au transferat puterea tegic al liniilor de transport energetic, este o voce a politică7. lumii musulmane moderne, este un membru al NATO Progresele realizate în Turcia constau în reformarea care poate juca un rol important în procesul de pace sistemului juridic, diminuarea rolului armatei în politica între Occident şi Orientul Mijlociu, are un rol diploma- statului, consolidarea dreptului la libera asociere şi ex- tic foarte activ (denumit de unii analişti ca fiind „neo- primare, conferirea de drepturi minorităţilor, în dome- otoman” referindu-se la vechiul imperiu care a niul educaţiei, abolirea pedepsei cu moartea şi precedat statul modern de azi). eliminarea torturii şi reducerea inflaţiei8. Un aspect ne- Turcia este un amestec de cultură islamică şi civili- gativ al relaţiilor dintre Turcia şi UE este problema ci- zaţie occidentală, dispusă pe două continente. Cu o priotă şi problema kurdă. populaţie de aproximativ 70 milioane de locuitori ma-

- 86 - TEORIE MILITARĂ

Turcia poate constitui o punte între UE şi Orientul Mijlociu, între două culturi şi două religii9, urmare a poziţiei sale geografice. Integrarea Turciei în UE poate constitui un model care îmbină democraţia şi moder- nismul cu Islamul. Se poate aprecia că astfel Europa transmite islamului că acesta nu este incompatibil cu democraţia. Astfel, modelul acceptat de Turcia poate fi proiectat mai des în Orientul Mijlociu iar reformele in- stituite de către aceasta pot influenţa situaţia din Egipt, Siria, Tunisia, Libia şi alte ţări din Consiliul de Coope- rare al Golfului (CCG) şi din nordul Africii, care ar putea conduce astfel spre modernitate. Poziţia strategică a Turciei poate asigura UE un rol important în relaţiile cu Orientul Mijlociu prin prezenţa acestora în zonele pivot ale lumii. Se asigură astfel nu mai puţin important, celălalt stat care şi-a mărit in- stabilitate în balanţa geopolitică a regiunii. Vecinăta- fluenţa în contextul revoluţiilor arabe este Regatul tea UE cu Orientul Mijlociu va asigura nu doar pro- Saudit, însă intervenţiile armate ale acestuia impotriva bleme ci şi oportunităţi. Prin aderarea la UE a Turciei manifestanţilor din Bahrein şi Yemen şi menţinerea uniunea va deveni cel mai influent actor în zonă, fiind unui regim autocrat în interior, nu permit Riadului să înlăturate astfel intervenţiile SUA. UE şi-ar asigura, profite de reaşezările geopolitice majore din Orientul astfel, statutul de actor global în relaţiile internaţionale, Mijlociu11. în special cu Orientul Mijlociu. Turcia este o putere militară semnificativă în re- Turcia, datorită puterii economice, poziţiei geogra- giune. De această situaţie trebuie să ţină seama atât fice, relaţiilor istorice şi influenţei sale în lumea occi- aliaţii cât şi competitorii. Astfel, are a doua forţă din dentală şi musulmană aspiră la rolul de lider al mişcării NATO (aproximativ 510.000 militari activi şi 380.000 islamice contemporane realizată de nucleele etnice rezervişti), strategia sa militară vizează: descurajarea, musulmane din vecinătatea faliilor de civilizaţie, care securitatea colectivă, apărarea avansată, participarea militează pentru renaşterea şi instaurarea hegemoniei militară activă la managementul crizelor în zonă. Are islamice în lume: nucleul turcofon, nucleul iranian, nu- un program de modernizare a forţelor armate multia- cleul arab, nucleul pakistanez, nucleul indonezian la nual, în valoare de 150 miliarde de dolari, până în care se adaugă republicile autonome din Federaţia 2025. De asemenea şi-a dezvoltat o industrie de apă- 10 Rusă . Aceste aspecte justifică de ce SUA, atunci rare capabilă să producă echipament militar major cu când elaborează strategiile politicii sale externe, ţin grad de complexitate ridicat. cont de emergenţa centrelor de putere din aria state- După destrămarea URSS, importanţa geopolitică şi lor musulmane şi apariţia statelor pivot (Turcia, Pakis- geoeconomică a Turciei a crescut avându-se la bază tan, Indonezia, Iran, Egipt, Algeria, Arabia Saudită şi următoarele considerente: conjugarea crizei energe- Uzbekistan). tice mondiale cu începutul valorificării potenţialului fa- Turcia deţine mai multe atu-uri inaccesibile princi- bulos al resurselor de hidrocarburi din zona Mării palilor săi rivali pentru statutul de stat nucleu al Isla- Caspice; spaţiul islamic deţine aproximativ 3/4 din re- mului. În primul rând, populaţia sa, de circa 80 de sursele mondiale de hidrocarburi distribuit în zona milioane de locuitori este sunnită, la fel ca majoritatea Mării Caspice şi Orientul Mijlociu; teritoriul turcesc impozantă a musulmanilor, spre deosebire de cea a poate asigura transportul în condiţii de securitate a Iranului învecinat, majoritară şiită. În al doilea rând, acestor resurse, dinspre zonele de exploatare (zona odată cu ascensiunea la putere a conservatorilor isla- Caspică, Siberia, Golful Persic) spre beneficiari (Eu- mişti moderaţi din AKP-ul premierului, Turcia este per- ropa, Asia, Orientul Îndepărtat şi SUA). cepută, pe drept cuvânt, ca fiind cea mai funcţională Între timp, însă, politica externă s-a schimbat. Sta- democraţie din lumea musulmană, scăpând, în ace- bilitatea internă este considerată foarte importantă şi laşi timp de eticheta de aliat necondiţionat al SUA şi trebuie să se gasească un echilibru între securitate şi UE. Apoi, spre deosebire de Pakistanul în conflict libertate, pentru a se evita „haosul sau dictatura”, a su- etern cu India sau Nigeria, a cărei populaţie este pe bliniat Ahmet Davutoglu. Constituţia a fost schimbată jumatate creştină, Turcia nu este „ancorată” într-o dis- de trei ori şi au fost acordate diverse drepturi kurzilor, pută teritorială, internă sau externă, atât de gravă încât a explicat ministrul, susţinând că schimbările din ţara să-i acapareze întreaga politică externă. În sfârşit, dar sa sunt „o poveste de succes”. - 87 - TEORIE MILITARĂ

Două mari provocări apreciem că are Turcia, pentru următoarele 12 luni, care pot influenţa viitorul ţării pen- tru o lungă perioadă de timp: poziţia Ciprului faţă de Turcia, odată cu preluarea de către acest stat a pre- şedinţiei UE, şi problema (internă) de redactare a noii constituţii. Din 1974, când armata turcă a invadat nor- dul Ciprului şi s-a creat Republica Turcă a Ciprului de Nord, Ankara nu a recunoscut regimul politic de la Nicosia. În acest context, Turcia a anunţat că nu va participa la discuţiile privind propria sa accedere în UE, în condiţiile în care acestea sunt prezidate de către reprezentanţii guvernului de la Nicosia. Din reac- ţia Comisiei Europene rezultă că neparticiparea la ne- Există o interdependenţă regională, Balcanii nu pot gocieri va reduce şansele Ankarei de aderare. La fi separaţi de UE, de zona extinsă a Mării Negre, rândul său, ministrul turc de externe a ameninţat cu Orientul Mijlociu şi Bazinul mediteraneean, iar evolu- represalii militare dacă se vor continua, de către Cipru, ţiile din Estul Europei din ultimii 20 de ani au creat prospecţiunile de gaze naturale în terenurile offshore efecte şi în Orientul Mijlociu. Primăvara arabă a pus disputate cu Turcia sau dacă aeronavele militare is- sub semnul întrebării regimurile autocratice, deoarece raeliene vor mai survola spaţiul aerian aferent terito- acestea deveniseră anacronice, fiid bazate pe realită- riului deţinut de turci în Cipru. Această poziţie nu este ţile geopolitice ale Războiului Rece, când în ţările re- agreată de Bruxelles şi se apreciază că UE va sprijini giunii era mai importantă securitatea. Procesul de Ciprul în dezvoltarea propriilor resurse energetice. europenizare, dorinţa de integrare în UE au ajutat Tur- Chiar şi în aceste condiţii, UE este cel mai important cia, iar faptul că autorităţile turce doresc integrarea de- partener economic al Turciei. plină în Uniune este ca o garanţie a echilibrului între Dezbaterile pentru noua constituţie au ajuns la un haos şi autocraţie. nivel ridicat de confruntare. Mulţi politicieni turci do- În ceea ce priveşte relaţiile cu vecinii, diplomatul turc resc să dea o soluţie problemei kurde (populaţia kurdă spune că şi-a dorit să nu existe nici o problemă cu reprezintă aproximativ 18% din totalul populaţiei aceştia şi a fost criticat ca nu vede pericolul rusesc sau Turciei). Oficialii de la Ankara nu-şi pot permite, în con- grecesc. „Există două categorii de ţări: prieteni şi po- diţiile actuale, să lase în afara Constituţiei nici un sin- tenţiali prieteni, Armenia e în a doua categorie. Acum gur grup etnic, dar argumentează că introducerea avem relaţii excelente cu toţi vecinii. Doctrina nostra acestora în constituţie va face ca dezbaterea politică este că nu avem duşmani permanenţi”, a mai spus să fie fundamental schimbată. Ahmet Davutoglu - ministrul de interne al Turciei. Pe Turcia are mari oportunităţi de a evolua, oferite de de altă parte, Turcia a reuşit să deschidă peste 30 de noul context internaţional modelat în mare parte şi de ambasade în ultimii ani. Dorinţa de extindere a co- primăvara arabă. Sunt multe întrebări la care răspun- operării este foarte mare, pentru că există foarte mulţi sul nu se cunoaşte în acest moment. Cu siguranţă antreprenori tineri şi dinamici, gata să-şi asume riscul aceste răspunsuri se vor „rostogoli” într-un viitor nu oriunde în lume. Există parteneriate strategice cu ţări prea îndepărtat.. din Asia, Africa şi America Latină12.

------Note bibliografice: 1. cf. http://www.m.rfi.ro/articol/stiri/economie/turcia-vedeta-tarilor-emergente; 2. cf. http://www.alexandru-grumaz.ro/?p=2194; 3. cf. Ibidem; 4. cf.http://www.stiri.rol.ro/davutoglu-turcia-e-o-putere-regionala-desi-acum-10-ani-trecea-printr-o-criza-acuta-727768.html; 5. cf. http://www.alexandru-grumaz.ro/?p=2194; 6. cf. Nazare, Vasile, „Turcia şi jocurile de putere în bazinul Mării Negre”, în revista „Geopolitica”, nr. 25, Editura TOP FOR (T), Bucureşti, 2005, pag. 111 - 112; 7. cf. cf. http://www.revista22.ro/turcia-putere-regionala-ascendenta-8091.html; 8. cf. Georgescu, Laura, „Turcia a îndeplinit condiţiile UE”, http://www.cotidianul.ro/index.php; 9. cf. Busi, Dorel, „Aderarea Turciei la Uniunea Europeană”, în revista „Geopolitica”, nr. 25, Editura TOP FOR (T), Bucureşti, 2005, pag. 40 - 42; 10. cf. Săgeată, Mircea, „Lumea islamică: reţea dinamică de sisteme”, Editura TOP FOR (T), Bucureşti, 2006, pag. 23-39, 93-98; 11. cf. http://www.danstefan.ro/2011/09/19/684; 12. cf.http://www.stiri.rol.ro/davutoglu-turcia-e-o-putere-regionala-desi-acum-10-ani-trecea-printr-o-criza-acuta-727768.html;

- 88 - AREAL BUZOIAN

Valea Buzăului

de la Măgura la Siriu

------Locotenent colonel Romeo Feraru, Divizia 2 Infanterie „Getica”

Valea Buzăului, începând de la Măgura, din zona La intrare în depresiunea Cislău, se poate vizita deluroasă către munte, oferă peisaje de o deosebită herghelia, singura care produce și crește cai din rasa expresivitate, cum a remancat-o și N. Grigorescu, cel Pur Sânge Englez. A fost înființată în anul 1894, iar care, a ridicat de prin aceste locuri schițe și crochiuri, din 1898 funcționează ca Depozitul de remontă al ar- doi ani la rând, la începutul secolului trecut, oaspete matei, până în 1916. De menționat faptul că al colonelului Gogu Iliescu, la Cândești. mareșalul Ion Antonescu, în 1907, având gradul de Din sus de Măgura, sat de meșteri în piatră, se află căpitan, a fost detașat o perioadă la această unitate. un monumental basorelief, Fântâna lui Mihai Viteazul, Urmând indicatoarele de pe Drumul Național 10, realizat în anul 1975 de artistului Gheorghe Coman, spre stânga se poate ajunge în satul Buda Crăci- unul dintre inițiatorii Taberei de sculptură de la unești, unde se află obârșia Doamnei Neaga, ctitorul Măgura/Ciolanu, reamintind de trecerea voievodului a multor lăcășe de cult de pe întreaga vale, soția unificator, în anul 1599, spre Transilvania. voievodului Mircea Ciobanu, de la sfârșitul secolului al Urmând serpentinele ce urcă și coboară spre XVI-lea. O campanie arheologică l-a adus pe Nicolae munte, la intrare în satul Ciuta se află, pe stânga, o Iorga, prin 1930, aici, unde istoricul a identificat mor- biserică ridicată în anul 1762, frumoasă mărturie a mântul legendarei doamne. școlii brâncovenești de arhitectură, monument istoric În centru localității Cislău se află monumentul ridi- din patrimoniul național. cat în anul 1911, în onoarea militarilor din ţinutul Dincolo de hanurile ce îmbie drumeții, în buza Buzăului căzuţi în Războiul de Independenţă din pădurii amatorii pot cumpăra, de la culegători, mai 1877-1878. Acesta a fost sculptat de Frederik Stork, ales toamna, cătină, măceșe, coarne și ghebe. renumit artist al epocii.

- 89 - AREAL BUZOIAN

Mai la nord se află orașul Pătârlagele, al cărui nume e pus pe seama prezenței, în secolul XIII, a cavalerilor teutoni, care, venind dinspre Țara Bârsei, pe la Tabla Buții, în ofensivele împotriva cumanilor, au cantonat în aceste locuri, toponimul derivând din Peter Lager (Tabara lui Petru). După judecătorie, spre stânga, la aproximativ 3 km., se poate vizita, în cartierul Valea Viei, casa memorială Irineu Mihălcescu, mitropolit al Moldovei (1939-1947) și autor a numeroase lucrări de teologie dogmatică. Întorcându-ne pe același itinerar, ținem drumul spre Brașov pâna la Liceul Teoretic, ce poartă numele Radu Vlădescu, biochimist de renume european, membru titular al Academiei Române și al academiilor Ne apropiem de capătul călătoriei noastre, urcând de medicină și medicină veterinară din Paris. De aici, spre barajul de la Siriu. Până acolo, urmând indica- urmând indicatorul, la dreapta, după 13 km., ajungem toarele, putem opta pentru varianta traversării râului, la Muzeul chihlimbarului din localitatea Colți. Aici de spre a ajunge pe valea Bîscii, la Gura Teghii, Varlaam află o colecție de pietre semiprețioase, provenite din și vârful Penteleu (1772 m.), starostele Munților rășina fosilă (ambra), din care se confecționează Buzăului, unde altă dată, în iunie, avea loc o nedee, diferite podoabe. strămutată, mai apoi, la Buzău, în Drăgaică. La 6 km. de muzeu se află, în satul Aluniș, o bise- Amatorii de drumeție pot opta, la iesirea din loca- rică săpată în piatră de doi ciobani în anul 1274 și litatea Siriu, pentru o variantă, pe Valea Cașoca, ce îi atestată documentar la 1351, fost schit de călugări conduce către un peisaj pitoresc, la cascada Pruncea și la renumitele 14 scaune. Barajul Siriu, construit în perioada 1972-1985, din rocă, steril și miez de argilă, este al doilea ca mărime, de acest tip, din Europa. Acesta are rolul de a regu- lariza apele râului Buzău și de a produce energie electrică. Lacul de acumulare are o lungime de aprox- imativ 10 km., o suprafată de 500 ha., și un volum maxim de apă de 155 milioane de metri cubi. La coada lacului se află stațiunea Băile Siriu, cu izvoare feroase și termale, care treptat tinde să recu- pereze renumele de care se bucura odinioară. Loc ideal de popas și recreere, lacul oferă vederii locuri de mare frumusețe, pasionaților de pescuit posibilitatea de a-și încerca norocul la potențiale cap- turi de clean, păstrăv sau crap, iar drumeților, trasee până la 1871, astăzi biserica satului. Este parte inte- în munții Siriului, la Lacul Vulturilor și Vârful Mălâia, grantă a complexului de așezări rupestre din zona sau Tabla Buții. Aluniș-Nucu-Fișici, vestigii paleocreștine care fac din acest areal, legendara Țara a Luanei, un adevărat Athos buzoian. Ne întoarcem pe același drum, iar la ieșire din Pătârlagele putem vedea, pe partea stângă, în zona Crivineni, pe lângă renumitele livezi de pruni, Pădurea de stejar pufos, rezervație naturală de in- teres național. Nehoiu, odinioară, renumit centru de prelucrare a lemnului, este un frumos orășel de munte, care are în centru o impunătoare biserică, de curând ridicată. De remarcat faptul că pentru transportul cherestelei, între anii 1907-1909, a fost construită calea ferată Buzău-Nehoiașu.

- 90 - MOZAIC BUZOIAN

Viitorii ofițeri ai forțelor aeriene s-au pregătit la Boboc

Botezul zborului vin odată cu experienţa. În consecinţă, după terminarea Prin adaptarea învăţământului aeronautic românesc la examenului de licenţă la Braşov, studenţii vor reveni în cerinţele Procesului Bologna şi alinierea la standardele cadrul Şcolii de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene „Aurel noii Legi a Educaţiei nr. 1 din 2011, care are în vedere Vlaicu”, în scopul specializării iniţiale în armă şi pregătirii priorităţile din învăţământul european, se poate afirma că pentru prima funcţie. Dar până atunci se concentrează la învăţământul aeronautic românesc este integrat în sis- zbor. temul global al educaţiei la nivel european. O parte din acest sistem de învăţământ îi este dis- Tragerile din Poligonul Capu Midia, o provocare tribuită Şcolii de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene „Aurel Pe litoralul Mării Negre s-a executat între 1 și 7 august Vlaicu” de la Boboc, unde se execută în perioada iunie- 2012 o şedinţă de tragere, la care au participat toate august instruirea în zbor a personalului navigant. Este unităţile şi subunităţile de artilerie şi rachete antiaeriene. perioada din timpul anului în care studenţii Academiei Totodată, la această activitate au participat şi studenţii Forţelor Aeriene (AFA), facultatea de aviaţie, spe- de anul I ce se aflau în stagiu de instruire practică de cializarea naviganţi, sunt detaşaţi la Boboc pentru a exe- câteva săptămâni la Şcoala de Aplicaţie pentru Forţele cuta orele de zbor alocate anului în curs. Acestea sunt Aeriene „Aurel Vlaicu” de la Boboc. Au venit în poligon cele mai aşteptate şi mai gustate momente ale vieţii de pentru a executa, întâia oară, trageri cu piese de artilerie. student militar la AFA. Nicio altă provocare a perioadei Pentru cei pregătiţi să tragă cu piesele de artilerie anti- universitare nu se compară, în opinia acestora, cu zilele aeriană, poligonul de la Capu Midia este ca o piatră de petrecute la zbor. încercare. Primele trageri cu muniţie reală reprezintă o Şcoala de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene „Aurel perioadă importantă pentru tinerii studenţi, deoarece este Vlaicu” le pune la dispoziţia studenţilor o vastă reţea de bine să-ţi începi cariera cu dreptul. Dar înainte de toate, laboratoare, simulatoare, biblioteci, săli destinate orelor studenţii sunt testaţi de instructori specializaţi care, având de curs şi nu în ultimul rând instructori cu experienţă şi în spate o experienţă vastă în domeniu, îţi pot da acordul dornici de a ajuta tinerilor vlăstare. pentru executarea tragerilor. Pentru admiterea la zbor, pregătirea presupune sta- Poligonul de tragere este un loc dur, un loc unde nu bilirea misiunii, calcularea timpilor, stabilirea reperelor, se poţi face greşeli, aşa că siguranţa este pe primul plan. studiază cazurile speciale, elemente de navigaţie. Toate După ce au fost admişi pentru tragere, studenţii au aflat acestea, în zilele premergătoare zborului efectiv. că botezul focului este unul scurt, dar trăit la intensitate Adaptarea unui mod de pregătire al viitorilor piloţi la maximă. Când tragerile s-au încheiat, rezultatele au fost programele tendinţei universale de globalizare a în- declarate mulţumitoare, atât de către studenţi, cât şi de văţământului, în general, trebuie atent analizată şi eva- instructorii acestora, ceea ce ne duce cu gândul la luată din punct de vedere a consecinţelor dezvoltării pregătirea la care pot ajunge, mai ales că au toate profesionale pe termen mediu şi lung. Pentru că formarea condiţiile pentru a face performanţă. Chiar dacă peste unui pilot se realizează cu un consum semnificativ de câţiva ani vor mai executa şi alte trageri, aceasta va fi resurse. De aceea trebuie să fim conşienţi că nici un pilot mereu vie în conştiinţa lor. de luptă nu poate fi operaţional după un interval de timp aşa de scurt. Deprinderile practice se formează în timp şi Locotenent Daniela Marinescu

- 91 - MOZAIC BUZOIAN

Asociația Soțiilor Cadrelor Militare din România, Pheonix

Pe parcursul a câtorva zile, un grup de instructori entuziaşti au avut „curajul” de a organiza o tabără pentru copii. Micii cercetaşi au avut posibilitatea să „încerce” domenii diferite de pregătire. Radioama- torismul YO a fost reprezentat de o echipă din cadrul comisiei de arbitraj, Alex YO8SS şi Petrică YO9RIJ care au transmis cunoştinţele lor către copiii interesaţi de acest domeniu. Pentru instructori a fost un bun prilej de a testa aptitudinile pedagogice în transmiterea cunoştinţelor către generaţia nouă, iar activitatea a fost considerată un succes. Petrică Stolnicu (YO9RIJ), preşedintele Colegiului Central al Antrenorilor şi Arbitrilor al Federaţiei Române de Radioamatorism

A fi cercetaş

Cu sinceritate, Mădălina-Maria Necula (YO9-1006/BZ)

Aţi auzit de cercetaşi? Ştiţi ce înseamnă să fii cercetaş? Este o adevărată provocare. Dacă aveţi Trebuie să recunosc că până acum n-am avut idee încredere într-o fată de 12 ani, rezervaţi-vă puţin din despre ce înseamnă să fii cercetaş, decât ceea ce am timpul dumneavoastră şi citiţi ceea ce urmează. văzut în filme. Era într-o zi de iunie, când tatăl meu m-a „convins” Am ajuns în tabără, ne-am cazat în paturi suprapuse, (să spun aşa), să particip la tabăra de cercetaşi. A am identificat toaleta, duşurile, am fost organizaţi pe urmat o avalanşă de întrebări prin care speram să mi grupuri sub comanda instructorilor militari. se prezinte, mai pe larg, activităţile şi ideile acestei Mi se părea că nu găsesc oamenii pe care-i căutam. tabere. Nu era mama, nu era tata, nu erau prietenii mei. Eram Tata, militar de carieră, a început „instrucţia”, iar eu dezamăgită, dar m-am înşelat. Erau instructorii, părinţii ascultam, ca un adevărat „biban”, despre legea şi noştri „surogat”. E uimitor să vezi câtă dragoste şi jurământul cercetaşului, despre busolă, supravieţuire, afecţiune poate să „emane” un instructor militar. în concluzie SF-uri (pentru mine), dar „adevăruri” pe Profilul „robot”, pentru indiferent care dintre ei, ar care le-am imortalizat în fotografii, filmări, dar mai ales suna cam aşa: om de calitate, serios, integru, adevărat în suflet. „Google” pentru orice întrebare, dispus oricând pentru Karaoke sau pentru o bătaie cu frişcă dar şi pentru neiertătoarea inviorare zilnică. Am învăţat ce înseamnă grupul, lucrul în echipă, disciplina. Am mâncat împreună, am dormit împreună, am învăţat împreună, ne-am distrat împreună. Acum avem ceva ce ne leagă şi ştiu că oricând, indiferent de locul în care m-aş afla pot să apelez la oricare din prietenii mei cercetaşi fără a fi dezamăgită. E o senzaţie fantastică. Şi ştiţi de ce? Pentru că am fost educaţi ca relaţiile dintre noi să se bazeze pe respect reciproc, să-ţi ajuţi colegul, să-i fii prieten necondiţionat, acest ceva pe care l-am învăţat prima dată citind cele câteva zeci de motive pentru care merită să devin radioamatoare.

- 92 - MOZAIC BUZOIAN

filiala Buzău, a organizat tabăra de cercetași Adventure 2012

YO9RIJ). Zilnic, ore întregi îşi butonează staţiile, asculta în căşti doar zgomote care pentru un necunoscător par simple păcănituri sau fluierături şi asta până când „prinde o voce” cu care începe comunicarea. Un neiniţiat nu înţelege o iotă din limbajul lor, până şi „numele” cu care se prezintă – indicativul – este o alternanţă de litere şi cifre, ca un adevărat amalgam de expresii codate. Sub bagheta neiertătoare a lui Petrică am deprins foarte repede câte ceva din tainele radioamatorismului: alfabetul fonetic internaţional, alfabetul morse, cum se face trafic radio în benzile de radioamatori, ce este traficul de urgenţă. Este fascinant să poţi vorbi cu un necunoscut de la capătul Pământului sau chiar din Cosmos. Am avut parte de toate tipurile de activităţi: de la apă Sunt fericită că m-am născut cu oarece aptitudini până la cărările muntelui, de la relaxare până la pentru radioamatorism (receptionarea codului Morse), adrenalină, de la muzică, dans şi radioamatorism până aptitudini pe care alţii nu le au şi sunt mai săraci fără să la tradiţionalul foc de tabără. ştie (mulţumesc „nenea” Alex YO8SS). Dacă mă întrebaţi ce este radioamatorismul, o să vă După atâta muncă, la final, surpriză: majoritatea dau răspunsul auzit de la instructorul nostru, dl. Stolnicu copiilor am primit autorizaţiile şi indicativele din partea Petrică, alias „Vulturul”, care spunea simplu: secretarului federal al Federaţiei Române de „radioamatorismul este acel microb pe care dacă l-ai Radioamatorism, dl. Drăgulescu YO3FU. contactat, nu ai şanse de vindecare iar frumuseţea şi Am trăit cele mai frumoase experienţe şi vreau, ca la gravitatea lui o vei descoperi pe parcursul unei întregi vieţi”! rândul meu, cândva, să ofer şi eu posibilitatea Şi are dreptate. Îmi amintesc cu plăcere cu ce interes transmiterii aceastora, celor mai mici decât mine. butona un aparat (transceiver) din care se auzeau o Cred că oricine poate să fie cercetaş. E vorba numai multitudine de voci, piuituri, fluierături, bârâieli şi alte de curaj, de dorinţa de a învăţa ceva nou în fiecare zi, zgomote. Pentru mine era „Star Wars” curat. de un mod de viaţă, bazat pe respect şi pe prietenie. Se spune că radioamatorii se cunosc după indicative Merită încercat! (apropo, când vorbea nu-şi mai zicea Stolnicu, ci

- 93 - MOZAIC BUZOIAN

Concursul aplicativ militar „Memorial general Baștan”, ediţia XXVI, 2012 Aripi și inimi pe cerul Buzăului

nierea pentru decolare, startul, zborul pe traiect, des- chiderea trapei, lansarea pe echipe a concurenţilor. Paraşutele abil strunite de concurenţi se aliniază docil spre punctele marcate pentru aterizare. Centimetrii sunt obstacolul fiecărui concurent. Fiecare aterizare reuşită înseamnă o opţiune importantă în lupta pentru podium. Aterizările sunt aproape fără excepţie de o mare precizie şi sunt contabilizate cu minuţiozitate de către arbitri. Loturile se regrupează şi se deplasează la poligonul Mărăcineni pentru faza a doua a competiţiei cea pur militară: aruncarea grenadelor de mână la precizie, reacţia la contact cu un inamic inferior şi la final, tra- gere de precizie cu armamentul de infanterie. Rând pe rând pocnetul armelor aduce fiori în rândul trăgătorilor care se vor grăbi cu o nerăbdare greu di- simulată la ţinte. Fiecare lovitură este analizată cu atenţie şi înscrisă în fişele de arbitraj. Eforturile conjugate ale personalului Centrului de Soarele în neobosita lui alergare, se apropie vertigi- Instruire pentru Operaţii Speciale „General Grigore nos de orizont dar chipurile concurenţilor rămân con- Baştan” şi ale Fundaţiei „General Grigore Baştan” au centrate şi determinate pentru fiecare punct pus în joc. dus la reînnodarea unei frumoase tradiţii a paraşutis- În final toate echipele au parcurs probele obligatorii. mului militar şi îndrăznim să sperăm, chiar a Buzăului Urmează ca arbitrii să cuantifice rezultatele şi să în sine, Concursul aplicativ militar „Memorial general anunţe câştigătorii. Clasamentul final a adus în pos- Grigore Baștan”. După o întrerupere, care sperăm să tură de câştigător incontestabil lotul Statului Major al fie şi ultima, de un an, concursul ajuns la cea de a Forţelor Aeriene, pe locul al II-lea s-a clasat echipa XXVI-a ediţie și a debutat într-un decor autumnal pe Batalionul 610 Operaţii Speciale, iar pe locul al III-lea aerodromul Boboc. echipa Batalionului 630 Paraşutişti. Plafonul de nori este jos, soarele îşi face cu greu loc La finalul concursului aducem mulţumiri organizato- printre norii ce par să nu se mai risipească. Îngrijora- rilor, tuturor celor care au sprijinit desfăşurarea aces- rea că o nouă piedică ar putea impieta desfăşurarea tui concurs, care menţine vie mândria de a fi paraşutist concursului nu lasă loc liberului arbitru. Echipele, sub militar şi care cinsteşte amintirea celor ce şi-au dedi- directa conducere a domnului general Adrian Ciolponea, cat viaţa paraşutismului militar. el însuşi concurent, iau hotărârea ca şi în condiţii Locotenent-colonel Dragoş-Claudiu Axinia meteo dificile, concursul să aibă loc, pentru că emula- ţia produsă de spiritul generalului Baştan a adus în fie- care dintre concurenţi dorinţa de a câştiga marele trofeu. Odată şedinţa tehnică încheiată, un ordin scurt îi aduce pe toţi paraşutiştii într-o formaţie unitară pentru exerciţiile absolut obligatorii înainte de îmbarcare. Voia bună se suprapune peste concentrarea şi determina- rea specifică marilor competiţii. Spre marea încântare a doamnei Valentina Baştan, sufletul organizării acestei competiţii, aeronava C 27J Spartan îşi face majestuos apariţia la orizont. Cu seriozitate maximă şi competenţă urmează îm- barcarea paraşutiştilor, închiderea trapei, rulajul şi ali- - 94 - MOZAIC BUZOIAN

Divizia 2 Infanterie „Getica”: instrucţie, coeziune, disciplină Exercițiul „SIRET 12”

.... „o experienţă benefică, o nouă ocazie de a remarca profesionalis- mul desăvârşit al echipei coman- damentului bazat pe o experienţa vastă, iar desfăşurarea exerciţiului precum şi întocmirea în volum complet a documentelor, a creat oportunitatea perfecţionării de către personalul participant a lim- bajului operaţional bazat pe termi- nologia militară specifică NATO”..., a declarat generalul de brigadă Nicolae Ionel Ciucă, comandantul Diviziei 2 Infanterie 2 „Getica”. La încheierea activităţii s-a exe- cutat analiza post-acţiune, identifi- cându-se lecţiile învăţate desprinse pe parcursul desfăşurării exerciţiului.

Locotenent colonel Toni Ene

Comandamentul Diviziei 2 planificare şi de conducere a acţiu- Infanterie „Getica” a condus exer- nilor, validarea procedurilor opera- ciţiul tactic de comandament cu ţionale şi dezvoltarea relaţiilor comunicaţii şi informatică în teren funcţionale dintre comandamentul (CPX) „SIRET 12”, desfăşurat în diviziei şi structurile subordonate, perioada 15 - 19.10.2012. Tema prin exersarea sarcinilor specifice exerciţiului a fost „Deplasarea operaţiilor intermediare, de stabili- forţelor şi mijloacelor diviziei de in- tate şi de sprijin. fanterie în vederea realizării dispo- Pentru unităţile subordonate de zitivului de luptă, în condiţiile tip brigadă şi batalion, planificarea participării la contracararea unor operaţiei, a avut caracter de conti- acţiuni insurgente, executarea apă- nuitate, cu repere temporale în in- rării pe aliniamente succesive, opri- teriorul cărora fiecare entitate rea şi blocarea inamicului pe un participantă a desfăşurat activităţile aliniament favorabil şi crearea con- specifice fazelor procesului de pla- diţiilor pentru introducerea în ope- nificare, a emis documente pe care raţie a forţelor principale NATO, le-a transmis spre aprobare eşalo- pentru nimicirea inamicului pătruns nului superior şi spre execuţie, la şi refacerea integrităţii teritoriale a subordonaţi. statului romlandez”. Exerciţiul „SIRET 12” a întrebuin- Bazat pe un scenariu fictiv, în ţat produse ale planificării realizate care denumirile referitoare la spa- în comandamentul diviziei şi struc- ţiul geografic, frontiere, evenimente turile subordonate, pe timpul des- şi forţe adverse au fost imaginare, făşurării exerciţiilor de tip DMX, exerciţiul a avut ca scop perfecţio- STX, LCX şi MAPEX. narea capacităţii statelor majore de

- 95 - MOZAIC BUZOIAN

„Armata Română se 25 Oct Ziua Armat

Ziua Armatei României, sărbătorită la 25 Octombrie, reprezintă un simbol cu valoare de referinţă pentru conştiinţa poporului român, o zi care, dincolo de sem- nificaţia ei strict istorică, glorifică faptele de vitejie ale tu- turor eroilor neamului românesc, de la cei care au contribuit la formarea naţiunii şi a statului român, la eroii ştiuţi şi neştiuţi din cele două războaie mondiale, până la camarazii noştri, căzuţi la datorie în teatrele de operaţii. La români, fiecare bărbat a fost militar, iar aici, la Buzău, şi-au dat întâlnire parașutiști, aviatori, genişti, transmisioniști, toate armele din oştirea română, spre a-şi veghea strămoşii de sub brazdă şi pruncii înălţându- se spre lumină. Periplul cinstirii eroilor neamului s-a regăsit şi în te- matica simpozionului organizat la sediul Comandamen- tului Diviziei 2 Infanterie „Getica”. Despre trecutul Armatei Române, la timpul prezent şi viitor, au vorbit atât personalitaţi militare cât şi oameni de istorie, care în faţa unui public numeros, au făcut o radiografie a princi- palelor pagini de istorie scrise de Armata României. Filiala Buzău a Asociației Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere a organizat în sala de festivităţi a Consiliului Judeţean Buzău un concert în care artişti consacraţi bu- zoieni au adus omagiul lor celor care au purtat şi poartă încă, haină militară.

Centrul Militar Judeţean Buzău a desfășurat acțiuni sub egida Ziua Armatei României în şcoli. O echipă for- mată din reprezentanţi ai biroului de informare-recrutare, elevi din şcolile militare, militari participanţi la misiuni în teatrele de operaţii s-au întâlnit cu elevii din mai multe școli din judeţul Buzău. Elevilor le-a fost captată atenţia de poveştile expuse prin cuvinte spuse de către militarii care au fost în teatrele de operaţii din Afganistan sau Irak, dar și cu oferta educaţională a colegiilor liceale mi- litare, academiilor militare şi centrelor de instruire pentru soldaţii profesionişti. La 25 octombrie, Parcul Eroilor a devenit neîncăpător. Militari activi, în rezervă, veterani,

- 96 - MOZAIC BUZOIAN

întoarce la tradiţii“ ombrie, ei Românie

tip Humvee, mașina de luptă a infanteriei, echipamentul individual de luptă al militarilor din cadrul forțelor pentru operații speciale, echipamente și câinii EOD. Un alt punct de atracție a fost un scaun de catapultare, folosit pe avionul de antrenament și atac la sol IAR 99 ȘOIM, dar și casca „high tech” a piloților de pe MIG 21 Lancer. Pentru al doilea an consecutiv, la Monumentul „Ostaşului Erou” din comuna Siriu s-a organizat o cere- monie militară cu depunere de coroane şi jerbe de flori, constituind un moment de sărbătoare și de un pios omagiu adus armatei române, la care reprezentanţi ai administraţiei locale, cadre didactice, elevi şi locuitori ai comunei și-au dat concursul. „Retragerea cu torţe”, din municipiul Buzău, acţiune simbolică menită a cinsti memoria militarilor căzuţi la da- torie pe câmpurile de luptă din ţară sau străinătate, a încheiat seria manifestărilor dedicate sărbătoriri Zilei Ar- matei Române. La sărbătoarea noastră, ne-au fost ală- turi oameni de toate vârstele, care au înţeles că sacrificiul militarilor nu a fost şi nu este zadarnic, con- tribuind prin munca lor, la imaginea României în rândul comunităţii internaţionale. Oștirea română are anvergura şi capacitatea de a face faţă responsabilităţilor, alături de aliaţii şi partenerii ei, îndeplinindu-și misiunea în- credinţată de poporul român, aceea de a servi cu dem- nitate patria şi valorile ei. Locotenent-colonel Toni Ene

cetățeni ai municipiului Buzău şi elevi au participat, îm- brăcaţi în haine de sărbătoare, la ceremonie militară cu depunere de coroane de flori la monumentul Regimentului 48 Infanterie. Nimic nu a fost întâmplător anul acesta. În Piața Dacia s-a organizat ceremonia de depunere a jurământului mi- litar de către elevii Şcolii Militare de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Aeriene „Traian Vuia” şi a soldaţilor profesioniști din Şcoala de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene „Aurel Vlaicu”, dar şi o inedită expoziție de tehnică militară. Sute de buzoieni au admirat echipa- mente de transmisiuni și de parașutare, mașini blindate

- 97 - MOZAIC BUZOIAN

Geniștii buzoieni mereu eficienți

Batalionul 3 Geniu „General Constantin Poenaru” evaluare operaţională „CÂLNĂU 12”, desfăşurat în este unitatea tactică din cadrul Diviziei 2 Infanterie luna octombrie 2012. „Getica” care are ca principală misiune, realizarea Acest exerciţiu a avut la bază un scenariu bazat pe sprijinului general de geniu al forţelor luptătoare pe art. 5 din Carta NATO, de apărare a unui stat membru teritoriul naţional în zona de responsabilitate. NATO, în cadrul căruia Detaşamentul Purificare Apă În anul 2012, obiectivul principal al unităţii a fost a acţionat pentru realizarea sprijinului general de menţinerea nivelului de operaţionalizare a Detaşa- geniu al forţelor luptătoare prin amenajarea şi de- mentului Purificare Apă (subunitate pusă la dispoziţia servirea punctelor de aprovizionare cu apă. Exerciţiul NATO) şi pregătirea subunităţii pentru desfăşurarea a reprezentat o bună ocazie pentru verificarea proce- evaluării CREVAL. durilor de operare şi aplicarea acestora pe timpul des- De asemenea, începutul anului 2012 a marcat par- făşurării operaţiei. Militarii subunităţii au fost apreciaţi ticiparea la acţiunile de deszăpezire din zona de re- de către echipa CREVAL pentru modul de rezolvare a sponsabilitate din judeţului Buzău, militarii batalionului momentelor şi incidentelor create pe timpul exerciţiu- acţionând pentru deblocarea căilor de acces pe co- lui. Geniştii buzoieni au dovedit priceperi şi deprinderi municaţia E 85, transportul persoanelor afectate de de specialitate, reuşind să rezolve cu brio momentele fenomenele extreme, tractarea autovehiculelor, trans- tactice create. portul de alimente în zonele afectate de zăpadă. Militarii Batalionului 3 Geniu au participat activ la În luna septembrie militari din cadrul Detaşamentu- toate activităţile organizate de divizie (exerciţii de co- lui Purificare Apă au participat cu succes la exerciţiul mandament, concursuri sportive, olimpiade pe arme ,,BLONDE AVALANCHE”, în cadrul iniţiativei regionale şi specialităţi militare), obținând rezultate deosebite, TISA. Exerciţiul multinaţional s-a desfăşurat în pre- care ne onorează și, în același timp, ne obligă ca și pe mieră în garnizoana Brăila, unde geniștii buzoieni au viitor să acordăm o importanță deosebită pregătirii de amenajat puncte de aprovizionare cu apă din surse de specialiate. suprafaţă, reprezentând un bun antrenament pentru Căpitan Fănel Iancu militarii detaşamentului, premergător exerciţiului de

- 98 - MOZAIC BUZOIAN

Colonelul Pavel Zăgănescu, omagiu în bronz

Lupta din Dealul Spirii, 13 sep- sceptrul, pe revers o cunună de Au participat reprezentanţii tembrie 1848 a companiei de pom- lauri înconjurând inscripţia: I.S.U., primarul municipiului, Viorel pieri, condusă de căpitanul Pavel „13 septembrie 1848 Dealul Spirii” Holban, cadre militare în activitate Zăgănescu, împotriva unei coloane (a fost distribuită la 1866, după ab- şi în rezervă, cetăţeni. Cei care au otomane de ocupaţie, estimată la dicarea domnitorului care realizase devoalat bronzul comandantului 5.000 de baionete, reprezintă Unirea Principatelor). din Dealul Spirii au fost: domnul botezul de foc al armatei române Colonelul Pavel Zăgănescu general în rezervă Constantin moderne şi, totodată, o dovadă a (1815-1897), fiul unor mici boieri Zamfir şi primarul râmnicean. virtuţilor militare ale românilor, din Râmnicu Sărat, a deţinut, în După sfinţirea monumentului, care, în raport cu forţa agresorilor, cursul vremii funcţii de o anumită alocuţiuni şi depuneri de flori, o aveau de jucat rolul lui David faţă anvergură, între care: comandant gardă de onoare, alcătuită din trei cu Goliath. al Gardei civice, prefect al poliţiei plutoane de pompieri, în frunte cu Locotenent colonelul Dimitrie Capitalei etc. şi i s-au dedicat două drapelul de luptă al I.S.U., au defi- Papazoglu, el însuşi combatant în monografii. lat, dând onorul celebrului înaintaş, acea înfruntare cu turcii, a popula- Intre acrivităţile dedicate Zilei în alpauzele celor prezenţi la cere- rizat acest moment într-o litografie Pompierilor, anul acesta, de către monie. de mare tiraj, devenită imagine em- Inspectoratul pentru Situaţii de Prin acestă salutară iniţiativă, blematică în istoriografia naţională. Urgenţă a avut loc şi dezvelirea dedicată celui mai cunoscut dintre Prima decoraţie militară naţională, unui bust al militarului, pe strada cei ce formează „panteonul” militar concepută de Cuza (1860), „Pro Crângul Meiului, în faţa Detaşa- al urbei, edilitatea adaugă o piesă Virtuti Militari”, urma să se dis- mentului de pompieri din Râmnicu de preţ memoriei colective şi, nu tribuie combatanţilor pompieri, era Sărat, moment cumva comemora- mai puţin, patrimoniului artistic de bronz şi avea pe faţă o acvilă tiv (115 ani de la trecerea către cele municipal. cruciată, ţinând în gheare spada şi veşnice).

- 99 - Acordați 2% din impozitul anual pe venit Fundației „Mareșal Alexandru Averescu” MOZAIC BUZOIANpentru a reda patrimoniului național o clădire istorică CERCUL MILITAR BUZĂU

Detalii de completare și trimitere a formularului 230 pe site-ul www.fundatia-averescu.ro

Decorațiuni Piatră pentru curte și grădină www.decoratiunipiatra.ro Calcar de Năieni

- 100 - CONSILIUL JUDEŢEAN BUZĂU Fundaţia „Mareşal Alexandru Averescu” Buzău, Bulevardul Unirii nr. 140 www.fundatia-averescu.ro