Numărul 8 (137), August 2018, An XVI Toma Caragiu Atitudini august 2018 Editorial Evenimente... Consemnări Atitudini august 2018 de Ștefania Popișteanu, Luminița Avram, Adriana Zamfir înțelegeau că ar fi fost liniște AUGUST? POEZIE! doar fiindcă nimeni nu ar fi zis Apăruse un pic mai sus de gene Cât să-mi semenea a lună de Gelu Nicolae Ionescu nimic dar atunci ce era adierea aceea? i-am spus: Ce însemna foșnetul frunzelor măi, harpă, În luna iulie, Casa de Cultură „Ion vescu – Ploieşti, România, comisarul proiectului „Icoane pe sticlă- Ferestre Călător celor verzi? Peisaj marin și nu prea tu ești Luca7 iulie: Caragiale” a desfășurat urmă- taberei, Iurie Matei – Republica Mol- deschise spre cer”. Luminiţa Avram, Linia văzduhului a înnebunit! Doamnă, Ce-nsemnau șoaptele valurilor cu intenție sau din întâmplare? La colțul stâncilor? toarele activități culturale: dova, Wei Yi – China, Cornelia Dedu – coordonatorul proiectului, a prezen- Se face siluete și cercuri Eu locuiesc în Hotel Zenit eu nu știu să cânt Cu etaje deznodate de trepte Seară. • excursie culturală, educati- Bucureşti, România, Marina Şendrea, tat activitatea instituţiei, a participat la și ceruri ce nu s-au mai văzut Un bolovan albastru de aer dar tu nu face pauză din a fi vă, la „Ziua Porților Deschise” în Baza Victor Frimu şi Radu Negru, din Re- parada costumului popular. și mări și câmpii … turist singuratic, Venea să-mi strivească genele doar dintr-atât Cu amintiri în loc de animale 86 Aeriană Borcea, situată în județul publica Moldova. neștiute nici mongolilor nici și ele-mi fugeau Prezentarea lucrărilor realizate în de companie. în clipiri a minune Călărași. La acest eveniment, care vikingilor. Dis de vis tabără a avut loc, duminică, 22 iu- știu: văzând-o Vom vedea ceruri Picasso constituie un mijloc de informare și Linia văzduhului a înnebunit! n-ai să pleci cu mine: îți lips- Mi se striveau genele vom merge la mări Picasso educare cu privire la contribuția avi- lie 2018, la Hotel „Central” Ploieşti. Face patinaj artistic și 1 Mai era rochia ei cu buline În parteneriat cu Uniunea Artiştilor esc pașii spre neant e dimineață ației militare române la realizarea Pe geometrie și Căprioarele privirii ei Plastici, filiala Ploieşti, se va organiza n-ai să te muți cu mine: n-ai și deja Marii Uniri, au participat elevi și cola- Pe fizică viză pentru tărâmuri Păreau să fi avut picioarele în perioada 6-19 septembrie 2018, la scrântite Aerul fluieră arșița boratori ai instituției noastre. Aceștia și pe chimie! Doamnă, eu locuiesc în Hotel Galeria de Artă Ploieşti, o expoziţie cu Ne vor cădea au avut prilejul de a afla mai multe de Zenit Caruselul albastru tablourile realizate în ultimele ediţii țâșnesc flori și parfumuri și ploi de vin la specialiștii în domeniu, de a vedea și fereastra mea De parcă cineva din streșini de dor de aproape avioanele militare, luând ale taberei. fântâni dă spre n-ai să vezi Dintr-un cartier liniștit din atât de sus și de cu putere și n-ai s-auzi! Univers cuvintele vor juca parte la o manifestare culturală bene- încât deodată șotronul tăcerilor fică și necesară, mai ales în contextul Cele două negații îi făcuse vânt serii pe Pământ! celebrării Centenarului Marii Uniri. sparg geamul cerului senin Uneori generatoare Vom vedea ceruri Picasso și unde căzuse seara vom merge la mări Picasso De mare Se făcuse o baltă albastră Invitație la plimbare-n Cu valuri ciorchine ea e o zi Pot înflori Unii ziceau că pur și simplu… cu raze roz neștiut și da impresia de primăvară… Se făcuse seară ea e… Noi Unii ziceau boltă nu baltă… Doamnă, eu locuiesc și se va trezi sărutată de bu- 12-16 iulie: Scriseserăm o poezie În Hotel Zenit Alții ziceau că se făcuse cuvânt zele razelor Cărora ceilalți La nr. infinit. Pentru că lumea ieșise pe as- și mângâiată de • În intenţia de a desco- 13-15 iulie: Îi tot puneau titluri falturi palmele luminii Să sporovăiască. peri şi promova tineri şi adulţi care era mingea de safir O zi din calendarul binecuvântate fie albinele tăcerii au aptitudini pentru creaţia artistică, • Concursul Național a gândului lor… de vanilie Apusului care fac mierea dimineții 12-23 iulie: Casa de Cultură „Ion Luca Caragiale” „Surzii, creatori de frumos”, la Buș- pe care-o băteau Zmeul înserării fusese înălțat. I se lipeau pleoapele nu avem altă opțiune a Municipiului Ploieşti s-a alăturat şi teni, proiect căruia i s-a alăturat și mai ceva ca ăi mici Cerul era desăvârșit și căsca cu adieri dinspre gră- dina cu trandafiri de dulceață decât să intrăm în mare • Tabăra Internaţiona- anul acesta proiectului iniţiat de Uniu- Casa de Cultură „Ion Luca Caragiale” pe iarbă de lumină Ca și cum rugile pentru senin și pace dăruiți toți zeiței văzduhului lă de Creaţie Plastică “Dan Platon”, nea Internaţională a Femeilor Române a Municipiului Ploieşti. Evenimentul și o loveau cu șuturi fierăstraie poate că razele sunt femei A tuturor duhovnicilor decorporalizate ediția a XII-a. Acest proiect vizează prin promovarea activităţii acesteia, în a fost organizat de Asociația Națio- și o prindeau cu ochi Cei exagerat de poetici Fuseseră ascultate. Ziceau că soarele roșu era de fapt venite așa pentru-a toarce-n cu prioritate actul cultural în dome- special a concursurilor de artă plastică nală a Surzilor din România, filiala în patru Alt soare avea să ne lumineze Capul spart al serii fir de lumină niul artelor vizuale, fiind conceput şi creaţie literară pentru elevi şi adulţi. Ploiești, și s-a desfășurat sub temati- în zece acum: Căzute pe pământ lâna poveștii iubirilor interzise ca un schimb între artişti din diferite UNIFERO Inc. este o organizaţie ca „Centenar România-100 de ani de în câte raze de soare… Soarele sonor al vorbelor Violent ea e… Cu oamenii dragi, zone ale ţării şi din străinătate, având nonpro­fit şi neguvernamentală, înre- la Marea Unire”. Instituția noastră s-a și deodată ne-am trezit din Din amețitoare înălțimi și se va transforma în pahar implicat în derularea acestui concurs cuvinte Relaxați, de vin un pronunţat caracter de lucru. gistrată în Atlanta, Statele Unite ale Tăceri de altădată prin: completarea mapelor partici- în așternuturile liniștii La finele unei zile pline, pentru cea mai mare sete Orice Primărie a unui oraş european Americii, în anul 2007. Membrii săi se La un ceai Își uitaseră firea panților cu revista „Atitudini”, oferi- și-ale primăverii Își ieșiseră din minți are, pe lângă un spaţiu expoziţional află în diferite ţări ale lumii, mulţi dintre Sau la ce ai seara va inventa din nou tim- rea de premii câștigătorilor, constând și-am vrut, în loc să zicem, pul propriu, o pinacotecă de valori artis- ei angajaţi activ în domeniul educaţiei. Noi vorbeam și Vorbeau acum toate limbile în cărți editate de Casa de Cultură să-nflorim… Universul ne corecta lumii și divorțul viitorului de trecut tice de excepţie a artiştilor proprii, UNIFERO îşi dedică activităţile prezen- să ne cercelim Ne tăia din ce în ce mai multe Spuneau tot ce n-ar fi trebuit cât şi a artiştilor invitaţi din ţară şi tării realizărilor din lumea feminină, „Ion Luca Caragiale” a Municipiului în tuciul nopții apa de mare va Ploiești, mediatizarea evenimentului. și deodată ne-am trezit din cuvinte să fie spus! fierbe din străinătate. Pornind de la aceas- identificării situaţiilor dificile în care se și la un moment dat cuvinte O fântână arteziană adormise și luna va răsări din cuvinte tă premisă, proiectul, iniţiat în anul află tinere şi femei din toată lumea (in- în hohote de râs nu ne mai rămăsese de-amor 2006, îşi propune ca operele reali- clusiv româncele), dar şi aflării soluţii- nici măcar unul! cu capul pe umărul cerului de dragon acum, mi-am zis, trebuie În caruselul ăsta albastru, nu știm cât e ceasul Universu- zate în toate ediţiile taberei să con- lor adecvate pentru problemele cu care de minge să ascultăm și noi Ploaia era de parc-aș fi văzut lui stituie un real patrimoniu pentru acestea se confruntă zilnic. de safir ce spune Universul o femeie-n rochie albă poate-am întârziat? realizarea unei pinacoteci a oraşului Casa de Cultură „Ion Luca Caragiale” de fierăstrău de ce nu? oamenii însă Cu chip nedeslușit poate o fi prea devreme? Ploieşti, un „jurnal” cultural pentru a Municipiului Ploieşti este partener generaţiile viitoare. în proiectele organizate de UNIFERO Redacţia: ISSN: Inc începând cu anul 2009. În acest an, 20 iulie: Publicaţie editată de: Layout & DTP: instituţia noastră a participat în peri- Constantin Dobrescu, Traian 1584 - 0832 oada 12-15 iulie 2018, la Alba Iulia, la • evocare a personalității Primăria D. Lazăr, Ion Bălu, Gabriela Teodorescu, Adriana Nicoleta Zamfir profesorului–arhitect Toma T. Soco- DESPRE NOI: Mădălina Paula Ştefan, Iulia Dragomir, cea de-a 11-a Conferinţă Internaţiona- Municipiului Ploieşti şi Casa Adresa: Responsabilitatea morală şi juridică asupra lescu, cu ocazia împlinirii a 135 de ani Ion Şt. Baicu Foto coperta: Caragiu, secvență dintr-un lă şi Congresul cu tema: „GENERAŢIA de Cultură „Ion Luca Caragiale“ e-mail: scheciafirmaţiilor memorabil, făcute revine Regia autorilor.Cornel Todea, CENTENARULUI MARII UNIRI – Po- de la naşterea sa, organizată de insti- Fondator principal şi redactor Piaţa Eroilor nr. 1A, Ploieşti a Municipiului Ploieşti scenariul Dan Mihăescu vestiri de iubire”. Cu această ocazie, a tuția noastră. Evenimentul a avut loc coordonator: tel./fax: [email protected] Concepție copertă: Mihai Bandac fost organizată o expoziţie de icoane la monumentul ridicat în memoria Cofondator: [email protected] Tipărire: marelui arhitect în faţa Halelor Cen- Gelu Nicolae Ionescu pe sticlă, realizate de către elevii din 0244/578 148 La ediţia din acest an au participat clasele a II-a şi a III-a de la Colegiul Na- trale din Ploieşti. Ion Stratan 0725 893 134 S.C. Seladocom S.R.L., Brăila şapte artişti plastici: Valter Paraschi- ţional „Jean Monnet” Ploieşti în cadrul Atitudini august 2018 Centenarul Marii Uniri 1 SCRISORI PENTRU VIITOR (II) de Traian D. Lazăr

Un ideal: România mare!! în lipsă de manta au pe umeri o veche care înfășoară o țoală murdară, șer- Ajută-le Doamne! pătură destrămată sau vreun tartan vete, perechea de izmene murdară hărtănit. Cei mai mulți au ciorapi albi etc. Se șterg cu prosoape negre, care deasupra pantalonilor, spre a înlocui în timpul nopții le servesc de scufii. Și În timpul neutralității (1914- jambierele, care au intrat în posesia sunt titrați. 1916), antantiștii au întreprins bulgarilor, cu sau fără parale. Ofi- Ingineri care au produs opere de țeri, care își vând tot de pe ei pentru numeroase acțiuni, cu scopul de a artă, au lucrat la căratul pietrei pe a cumpăra o bucată de pâine. Nimeni face presiuni asupra guvernanților, șosea și acum au ca ocupație de pre- nu mai are vreun obiect din luxoase- dilecție măturarea paielor culcușului pentru intrarea României în război le truse, puțini mai au ceasornice. Nu împotriva Austro-Ungariei și reali- cu un ciot de mătură veche; avocați mai e timpul pentru obiecte de lux. care în loc de trusă au un sac făcut zarea idealului național de unire a Ofițerul român ajuns rob este îm- din un crac de izmene murdare în Ardealului și Bucovinei. La o aduna- brâncit și înjurat de soldatul bulgar, ca care țin la un loc rufe, prosoape, pâi- re populară desfășurată la Ploiești, cel mai de rând țigan; foamea a stins în ne, tutun și ceapă. el ultima licărire de demnitate: la mân- în 1915, Nicolae Titulescu a spus: Profesori de liceu și chiar de uni- care se îmbulzește ca animalele; se in- „România nu poate fi întreagă fără versitate mâncând cu lăcomie cu o lin- sultă unul pe altul, se înjură, se bat. Ardeal; România nu poate fi mare gură de lemn din o strachină ciobită Într-un colț unul își spală rufele fără jertfă. ... Pentru Ardeal nu-i via- de pământ, o ciorbă murdară în care ță care să nu se stingă cu plăcere. ... discutând silogisme – au mai rămas doar amintirile, culturii sale – în alt au fărâmițat pâine, se șterg cu mâneca Ne trebuie Ardealul, dar ne trebuie colț altul își cârpește o pereche de cio- bluzei sau cu batista înnegrită și plină cu jertfă! Nu se lipește carne de car- rapi lăudând strategia lui Mackensen, de guturai, curățindu-și strachina cu ne fără să curgă sânge!” un altul încearcă a-și pune un petec la zăpadă, foarte mulțumiți că și-au as- Într-adevăr războiul de întregire cizme gândindu-se la România mare tâmpărat în acea zi foamea. Din ace- a necesitat multe jertfe și a generat – ideal care-l urmărește și se crista- eași strachină beau apă, cu ea își toar- multe suferințe. Însemnările pri- lizează cu toată nenorocirea sa-, doi nă să se spele pe ochi – atunci când au zonierilor români din lagărul de la inși se ceartă aprig gata să se încaie- posibilitatea să o facă. Haskovo, în Bulgaria dezvăluie sufe- re pe chestia păcii universale, într-un Arhitecți, geologi, agronomi, silvi- rințele ofițerilor aflați în captivitate. grup în care cei mai mulți sunt încăl- cultori, judecători, rentieri –toate pro- Întrucât nu puteau contribui direct țați cu galenți de lemn se perorează fesiile sunt reprezentate, îi vezi pe toți la înfăptuirea cauzei naționale, pri- fanatic în favoarea păcii înfierân- dedându-se cu nesaț la cea mai nobilă zonierii invocau sprijinul divinității du-se cu furie calamitatea războiului; și inofensivă ocupație: curățirea pă- se găsesc ici colea unii care studiază o duchilor. Oameni nobili – lăstari din pentru ostașii români aflați pe câm- limbă sau citesc o carte, foarte mulți vechile familii boierești române, care pul de luptă și considerau suferin- au devenit versificatori de ocazie spre n-au văzut vreodată ușa bucătăriei țele lor ca o jertfă pentru realizarea a-și trece timpul sau spre a lua în râs castelului lor, se îndeletnicesc cu fier- unității1) Căpitan naționale. Apostolescu ceea ce e mai mult de plâns; unii fac berea unei fasole sau spală cu cenușă negustorie pe spinarea celor mulți și castronul în care au savurat-o. Viață de robi fără parale; alții, care au zeci de mii Toți au pierdut noțiunea de higie- PrivescHascovo, pe ofițerii 30 ianuarie români și 1917 par- de lei venituri, joacă cărți pe 2 parale nă, curățenie, nimeni nu mai știe ce e că nu-mi vine să cred ochilor! Unde miza fumând mahorcă bulgărească – o bancă. e prestanța lor maiestuoasă? Unde e în loc de foiță întrebuințează hârtie Tristă soartă!! Povestea unui neam eleganța lor atât de admirată? Unde de ziar. Se ceartă până la insulte pen- crescut în puf și ajuns în mizerie!! au lăsat ei prestigiul, demnitatea care tru un pumn de paie prăfuite, pline de Unde sunt frumoasele timpuri de le ședea așa de bine? Totul s-a stins în insecte și necurățenii. grandoare? Zilele lungi de neutralitate? ei, odată cu căderea în captivitate. Dimineața îi observi pe toți ieșind Vagoane – export – afaceri, toate Iată: văd ofițeri încălțați cu opinci din câte un sac murdar plini de paie în s-au șters în noaptea timpurilor de ordinare în care bagă picioarele în- care s-au chinuit toată noaptea. Când frumoasă amintire ... Aici există un fășurate în paie, văd alții încălțați cu ies din el, ciufuliți, plini de praf și de fire singur gând: foamea, un singur zeu: ghete rupte, sfâșiate, descheiați sau de paie îți fac impresia unor hamali. coaja de pâine!! legați cu sfoară, la foarte mulți tălpile Nu se mai curăță. La ce bun? Mâi- Și totul pentru o idee: Lupta pen- încălțămintei sunt legate cu o sârmă ne se vor murdări din nou! ... Nu mai sau cârpă murdară. există perii, nici obiecte de toaletă. Ici tru existență... un ideal: România Văd ofițeri cu pantalonii rupți sau colea câte un pieptene și ... câte o pe- mare!! Ajută-le Doamne! plini de petice de diferite culori, cu riuță de dinți pe care o țin la un loc Cu dragoste, bluze de trupă murdare având coa- cu usturoiul, o coajă de pâine uscată căpitan Apostolescu, tele ieșite, cu chipiuri soioase și des- și chiar cu unsoarea de cizme. Pentru Reg(imentul) 3 Art(ilerie) grea. fundate. Ofițeri români îmbrăcați în a se feri de frig își bandajează genun- București, Aleea Băicoianu, 3 mantale bulgărești răpciugoase. Unii chii și tălpile picioarelor în paie peste continuare în numărul viitor 2 Centenarul Marii Uniri Atitudini august 2018 FOLCLORUL POETIC DESPRE EVENIMENTELE DE LA 1918 (XI) de Victor Rusu

rintr-o fericită întâmplare, am război” analizate, discursul poetic nu nalist cheamă formularea avertismen- intrat în posesia unui exemplar mai este expresia artistică a stării „de telor despre care au făcut vorbire mai foarte rar din ediţia princeps a valo- dor şi jale” a soldaţilor şi a celor dragi sus: „Ungurilor le-om arăta,/ Dacă pace roasei tipărituri „Folklor românesc din lui, nu mai evocă punctual întâmplări/ nu„ ne-or da, (s.n.)/ Că noi ştim să apă- Ardeal. Comuna Nadăşu, plasa Huedin, evenimente din „filmul” cumplitei con- răm/ Pământ străbun ce-l arăm”. Sau: judePţul Cluj”, Bucureşti, 1935, impor- flagraţii, abandonează cu desăvârşire Cu vecinii noi dorim/ Numa bine să tantă şi în privinţa temei lucrării noas- tonul predominant şi accentuat elegiac, trăim, (s.n.)/ Dacă nu s-or cuminţi,/ Iar tre, pentru că în sumarul ei sunt incluse ci adoptă un viguros, stenic timbru sa- la Pesta-om nimeri”. Versurile sublinia- câteva „Strigături patriotice”, de fapt, tiric, de o incisivă ironie, menită a-i ridi- te de noi sunt cât se poate de clare, de „cântece de război” şi doar două „cân- culiza pe inamici, de a-i prezenta într-o explicite, în legătură cu bunele intenţii tece ostăşeşti”, cu aceeaşi valoare, de ipostază jalnică, deplorabilă, demnă de „ale românilor „desrobiţi”, cu atitudinea „cântece de război”. toată mila (trucată, desigur, falsă, tea- lor raţională, tolerantă, faţă de vecini, Lucrarea poate fi citită şi ca o mi- trală!): „... săracii dă ei!”. dacă s-or cuminţi”. De altfel, din sute- cromonografie a comunei ardelene Dincolo de tonul ironic şi aparent le de „cântece de război” cercetate de Nadăşu, cu o atenţie aparte acordată mai înseninat, sunt cuvinte şi expresii noi, acestea sunt singurele creaţii care creaţiei populare, vizibil şi benefic, cre- suficiente în restrânsul text care tră- au un mesaj, cu rea-credinţă, interpre- ator influenţată de ideile fundamentale dează resentimente profunde, neîm- tabile într-un mod neavenit, regretabil, şi metodologia Şcolii sociologice mo- păcate, faţă de inamicii „nemţi”, prin pentru că, dintru începuturi, românii nografice întemeiată de Dimitrie Gusti. care creatorul anonim înţelege unguri, au manifestat o sinceră, generoasă do- Cartea are două părţi aproximativ ega- austrieci şi alte etnii din marele impe- rinţă de bună, armonioasă convieţuire le: o primă parte, ce transcrie cu real riu belicos şi crunt, secular asupritor al cu toate etniile pe care le-a „îngăduit” şi talent scriitoricesc, cronica/ reportajul românilor din Ardeal: „... o vinit cu gând găzduit pe pământul ţării noastre. celor şaptezeci şi şapte de zile, cât a du- spurcat”... Dar, mai ales, încrâncenarea rat pasionanta anchetă/ investigaţie/ neîmpăcată faţă de inamic se simte Pentru a evita cu desăvârşire, cu cercetare de teren, precum şi excepţio- clocotind în subtextul cântecului aces- argumente zdrobitoare, posibile acuze nalele reuşite înregistrate în culegerea ta ostăşesc, atât de singular, de unic, nejustificate de „naţionalism”, ne întoar- de folclor inedit, autentic, de o incon- ca mesaj şi registru expresiv, în rândul cem la partea întâi a cărţii, mai precis, la testabilă originalitate, şi o a doua par- „cântecelor de război”. fragmentele ei cu tentă eseistică din care te ce înmănunchează textele poetice O structură şi un mesaj aparte, cu vom decupa citate extrem de edificatoa- culese şi riguros, judicios clasificate pa accente pamfletare vitriolante, pu- re în favoarea constatării şi convingerii grupuri şi specii. ternice au „Strigăturile patriotice”, în noastre că pentru marele etnolog G. T. În prima parte, pasajele descrip- esenţă, „cântece de război” mai scurte, Niculescu-Varone, ca şi pentru toţi ro- tiv-narative alternează inteligent cu a căror incisivitate şi forţă dinamitardă mânii de bună-credinţă, cuvântul „naţi- pagini eseistice pătrunzătoare, de un se explică firesc prin simplul fapt că au onalism” este sinonim, în epoca la care anume rafinament intelectual şi încor- fost create şi culese în Ardeal, în condi- ne referim, cu cuvântul „patriotism”, fără porând idei, aserţiuni, opinii şi atitu- ţiile vitrege, de o mare asprime şi du- niciuna dintre conotaţiile inacceptabi- dini judicioase, incitante, în legătură cu ritate, ale unei crunte, seculare perse- le care au făcut prin vreme, din păcate, realităţile comunităţii rurale ardelene, cuţii etnice aplicată nemilos românilor. diferenţa dintre sferele lor semantice: viziunea omului din popor asupra lu- O primă „strigătură patriotică” dă glas „Comuna Nadăşu ... este o citadelă cu o mii şi vieţii, psihologia lui, sentimen- entuziasmului, bucuriei nemărginite că chezăşie sigură de curat românism, în- tele sale dominante, modul de a reac- „Scris a fost să se-mplinească:/ Pe toţi sufleţit de spirit de jertfă şi de un sănătos ţiona şi de a se comporta cu echilibru fraţi să-i desrobească/ Şi să-i scape de şi exuberant naţionalism, constructiv în şi bun-simţ etc. sau secvenţe, la fel de duşmani/ După-atât-amar de ani,/ Să toate domeniile ... Şi acolo, ca în toate interesante, întemeiate pe o informaţie facă România-Mare,/ Cum fost-a-n ve- comunele din Ardeal, Banat, Bucovina bogată, de ultimă oră, în domeniu, des- chile hotare!” şi Basarabia, se observă distincţiunea pre folclorul poetic şi coregrafic, despre Celelalte „strigături patriotice” cu- sufletească a săteanului român, prin spi- cultura şi arta populară etc. lese de G. T. Niculescu-Varone au în- ritul lui împăciuitor, faţă de minorităţi”. Revenind la subiectul nostru, ne tr-adevăr, numai câte patru versuri Sau: „Propaganda noastră naţională tre- oprim, mai întâi, la un „cântec ostă- şi exprimă mai franc, mai „cu năduf” buie să fie totdeauna intensă, sistemati- şesc”, care face notă cu totul aparte în atitudinea constant potrivnică faţă de că, energică, înteţită, controlată şi bazată rândul atâtor zeci şi zeci de „cântece de „ungurul cotropitor”, care „veacuri ne- numai pe patriotism liniştit, conştient, război” investigate şi comentate de noi: au năpăstuit”, atitudine ce culminează teritoriilehotărât, dinamic alipite şi convingător”. Şi încă: „Frunzuliţă dintre vii,/ O vinit nemţii cu avertismente/ ameninţări ferme, „Nu vom consolida situaţia noastră în mii şi mii/ Şi s-o-ntors numa vr’o trii/ energice, extrem de serioase: „Ungu- (s.n.) decât numai prin- Şi-o viint cu gând spurcat/ şi s-o-ntors ru-i cotropitor,/ Nu-nţelege-aşa uşor/ tr-o politică naţională totdeauna bine cum n-o visat./ N-au ştiut săraci dă ei,/ Că românii ni-s străbuni/ Şi suntem chibzuită şi în afară de interese de partid Că românii-s pui de lei”. paşnici şi buni”. Sau: „Veacuri ne-au şi electorale”. Aşadar,continuare „naţ ionalism”în numărul viitorera, Lesne de observat în acest „Cântec năpăstuit,/ Toţi ştiu cât am suferit./ Ei în epocă, un alt nume al patriotismului. ostăşesc”, creat de un ardelean, că spre într-una ne bârfesc/ Şi-adevăru-l oco- deosebire de toate celelalte „cântece de lesc”. Versuri al căror spirit uşor naţio- Atitudini august 2018 Centenarul Marii Uniri 3 REGELE FERDINAND ÎN MIJLOCUL OSTAȘILOR (IV) de Traian D. Lazăr

„Regele a și urmat aceste sfaturi de a ține un discurs în care să pro- într-un punct esențial, ducându-se mită reforme. La cartierul Armatei pe front unde a pronunțat un discurs a II-a, Barbu Știrbey, adjutantul re- răsunător, promițând țăranilor care gelui, „văzând că se agită acolo ches- au apărat glia națională «pământ și 1o tiunea reformelor, aflând chiar că largă participare la treburile țării»” . generalul Averescu ar vrea să facă o Înfăptuirea reformelor agrară și manifestație în acest sens – a crezut Regele Ferdinand al României electorală se afla în vederile multor nimerit s-o ia înainte și să anuleze altor oameni politici, așa încât nu i se astfel orice acțiune demagogică a sursa foto: /istoriiregasite.wordpress.com poate atribui lui Take Ionescu meri- acestuia”. Știrbei a propus regelui să tul exclusiv de a-l fi sfătuit pe rege în includă promisiunea reformelor în lui promisiunilor de reformă făcute acest sens. Liberalii, care lansaseră discursul pe care urma să-l pronun- de regele Ferdinand în martie 1917. ideea acestor reforme, erau princi- țe soldaților. „La obiecțiunile regelui, După ceremonia de primire din palii susținători. Câștigând alegeri- că ar fi trebuit să previe măcar pe gara Bacău (22 martie 1917), regele le parlamentare din 1914 datorită primul ministru, Știrbei a răspuns includerii reformelor în programul că, la urma-urmei, regele nu repetă însoțit de Alexandru Averescu și sui- electoral, au ales o comisie parla- decât cele făgăduite prin Mesaj(ul tă a plecat „spre a inspecta pe teren mentară (iunie 1914), care să pregă- prezentat parlamentului în decem- școalele de la centrul de instrucție al tească aducerea proiectelor în dez- brie 1916, n.n.) și că având în vede- armatei”. A trecut în revistă trupele baterea forului legislativ. Izbucnirea re gândurile lui Brătianu nu numai școlilor, a asistat la efectuarea unui războiului mondial a întrerupt par- că această manifestație regală nu-i exercițiu de luptă și a primit defilarea cursul normal al proiectelor. În de- va displace, dar dimpotrivă va ajuta3 trupelor participante. La venirea și cembrie 1916, sesiunea parlamen- ac ­țiunea ce vrea să întreprindă” . Re­ plecarea regelui, trupele l-au întâm- tară desfășurată la Iași a reluat ideea gele s-a lăsat convins, pentru că pro- pinat și petrecut cu strigăte de „ura”. proiectele de reformă. Între 10-20 mițând înfăptuirea reformelor agrară Regele a fost mulțumit de rezultatul martie 1917, președintele Camerei și electorală, obținea sprijinul și recu- obținut în mersul instrucției. Deputaților, V. Gh. Morțun a propus noștința populației pentru monarhie. liderului P.N.L., I.I.C. Brătianu „ca să Întorcându-se în oraș, regele a vizi- O recunoaște regina Maria: „El (Bar- aducem reformele” în dezbaterea tat spitalul de chirurgie instalat în lice- bu Știrbei) a fost cel care l-a încurajat parlamentului, ce urma să fie convo- ul „Regele Ferdinand” la Bacău. Regele pe Nando să le vorbească soldaților și cat în sesiune de primăvară. a trecut prin toate camerele, s-a inte- 4 Brătianu a început pregătirile s-o facă înainte ca alții să aibă ocazia resat „de aproape” de ofițerii și soldații pentru trecerea reformelor prin par- să-i ia decizia din mâini” . răniți adresând cuvinte de îmbărbăta- lament. Trebuiau convinși fruntașii Explicația dată de I.Gh. Duca nu re și alinare pentru bolnavi. Monarhul este credibilă. Avem în vedere că Bar- partidului liberal, deputații și sena- a exprimat, conducerii spitalului, de- bu Știrbei era cumnatul lui I.I.C. Bră- torii, liderii altor partide precum2 Ni- plina mulțumire pentru modul cum e tianu și că, la Cartierul armatei a II-a, colae Iorga și Take Ionescu . condus spitalul din punct de vedere generalul Averescu împreună cu con- „În acest timp, explică I.G.Duca, a administrativ și sanitar. intervenit un eveniment pe care nu-l servatorul Grigore Filipescu cereau tragerea la răspundere a guvernării Ulterior, regele a vizitat „spita- prevedeam și care a contribuit mult lul de exantematici” instalat în ca- să precipite lucrurile. Într-adevăr la liberale, dar nu reforma agrară și zarmele Regimentului 4 Obuziere 21 martie regele a plecat pe front electorală, căreia i se opuneau. După ușoare inspectând instalațiile de la Armata a II-a de sub comanda lui opinia noastră, totul pare o manevră Averescu și la Răcăciuni, în ziua de a lui I.I.C. Brătianu pentru a implica dezinfectare și baie ale spitalului și miercuri 22 martie 1917, sub un nuc pe rege în susținerea reformelor și a camerele cu bolnavi, fiind mulțumit pe o luncă dintre șoseaua națională înfrânge pe adversarii acestora. Pen- de curățenia și de rezultatele în tra- și dealul Siretului, el a rostit în fața tru eventualitatea că regele ar fi ezitat tarea bolii. continuare în numărul viitor să accepte sfatul lui Barbu Știrbei și ar Note: trupelor adunate acolo, un discurs 1 Contele de Saint Aulaire, Confesiunile unui senzațional” în care făgăduia rea- fi insistat să-l prevină pe șeful guver- bătrân diplomat, Editura Humanitas, 2002, lizarea reformelor agrară și elec- nului, I.I.C. Brătianu se afla, după cum pp.127-129 torală. „Brătianu pusese pe rege în scrie I.G. Duca, în apropierea Bacău- 2 I.G.Duca, Memorii, vol. III, Războiul. curent cu intenția lui de a precipita lui, la Onești. Partea I (1916-1917), Editura Machiavelli, înfăptuirea reformelor, deși nu sunt Comunicatul oficial privind vizita București, 1994, p. 201, 202 3 Ibidem, pp.205, 206 sigur că îi comunicase chiar aceasta regelui pe frontul Armatei a II-a și 4 Maria Regina României, Jurnal de război ca fiind din partea sa o hotărâre de- Notițele zilnice ale generalului Ave- 1916-1917, Editura Humanitas, 2014, p. 411 finitiv stabilită”. I.G. Duca susține că rescu conțin informații edificatoare regele plecase la Bacău fără intenția asupra împrejurărilor și conținutu- 4 Centenarul Marii Uniri Atitudini august 2018 GENERALUL HENRI BERTHELOT ŞI CONTELE DE SAINT AULAIRE – SOLI AI FRANŢEI ÎN ROMÂNIA. 1916-1920 (II) de Ion Ștefan Baicu

istoria În disperarea mea nu uând parte Saint-Aulaire activă la toate eve- conduce la o astfel de remarcă: am Simultan: cules cuvinte de îmbărbătare – de el- nimentele, care se petreceau în s-a dovedit, în adevăr, nedreaptă cu eracât atunci pe buzele ambasador lui Louis în Lyautey, Maroc – ma - epocă, contele de deve- acest bun prieten al poporului român, reşal francez, rezident general în Ma- nise nu numai protector, dar şi sfetnic căci, adesea, în dezbateri şi în manu- roc, membru al Academiei Franceze. alrior liderilor Ionel Brătianuromâni, precum, desigur, în ale, s-a menţionat şiHenry se men BERTHEţionează- M-am gândit, îmi spuse el, la situaţia primulL rând, premierul de rang supe- încăLOT doar numele şefului misiunii mili- se; de întuneca asemenea, la ve în- tare, adică generalul dumneavoastră, uitându-mă pe harta dereaacele grele defilării momente muscalilor pentru bolovăno ţară, ş eli, – după cum se semnala recent, Europei Centrale şi Orientale. Am con- caredezaproba hăuleau şi tărăgănatchiar un cântec de on line, în paginile unei publicaţii din statat că România se va extinde mult pe Volga sau bolşevizaţi dezonorau Transilvania; în realitate, merite de- mai mult prin înfrângerea Imperiilor Marselieza cu chiotul lor prelung venit osebite,Legiunea în epocă, de Onoare, a avut ş Ordinuli eficientul Su- Centrale decât prin înfrângerea Rusi- dintr-un fund de prăpastie diplomat,veran Militar care de a Malta,fost distins Ordinul cu Sfântulonoru- ei România va urma, deci, exemplul biruinţa Grigorerile: cel Mare Italiei. Balanţa va atârna, mai curând soldaţilor noştri . Să semna- Saint-Aulaire sau şi mai târziu, în favoarea interven- lăm neapărat şi credini se umeziseţa lui înprivirea în şi altele.La Malartrie În perioada ţiei. pia ţa UNIRII în momentele; în context, când ambasa ofiţerii- interbelică, conteleDordogne de M-am uitat, de asemenea, pe şdoruluii militarii francez ardeleni, foşti prizonieri în s-a retras la castelul de El adăuga remarca partenerului pe ţărmul râului ; se va con- harta frontului de est. Cheia, aceeaşi Rusia, şi-au făcut intrarea, ca voluntari, amintit: în cadrul armatei române centra pe redactarea RICHELIEU unor lucrări cu ca şi cheia problemei româneşti, este Octavian GOGA caracter istoric, publicândTALLEYRAND monografii la Salonic, unde o ofensivă puternică – îşi va amin- dedicate cardinaluluiFRANZ JOSEPH – în ar face mai mult pentru a pune ar- ti mai târziu acelaşi . 1930, diplomatului MAZARIN – în mata română în mişcare decât toate Apăsătoare a fost atunci şi atmosfera 1936, împăratului – negocierile diplomatice. Dar, această provocatătriot Barbu de Ştefănescu plecarea în Delavrancea eternitate, în în 1945 şi cardinalului – în cheie nu va funcţiona... atât timp cât 1918 la IAŞI, a marelui scriitor şi pa- 1946. Nu va ocoli meseriaRevue d’Histoire de jurnalist: Di- va rămâne în mâinile lui Maurice Paul . elplomatique a ocupat postul de director al prestiLe- Sarrail. Este o crimă să-l laşi acolo pe Ambasadorul francez a depus o coroa- FIGAROgioasei publicaţii acest politician incapabil de iniţiati- nă cu steagul propriei ţări, darîn înso vârfulţit şi a înserat editoriale în vă, incapabil să-şi impună autoritatea decarului cel al mortuar, României; de în unde context, fâlfâia cineva ca o . În fine, pentru posteritate a unor trupe străine, incapabil, mai ales, adevăratădin cortegiu amenin a aşezatţar coroanae lăsat moştenirelimba lucrăriromână memorialistice interesante, careConfesiunile au văzut luminaunui Bătrân tipa- fiind prea republican din fire, ca să co- . Gestul fusese Diplomatrului şi în : în anul 2003 laboreze cu regi, iar în sectorul său nu săvârşit în onoarea marelui dispărut, ceaÎnsemnările intitulată unui diplomat de altădată sunt decât regi GRECIA BULGARIA cel ce declarase cu oSuntem dârză justificare, un singur în România.şi cea1916-1920 din anul 2017 cu titlul PRECIZARE popor,odinioară, iar şlaira o adunarespinării lui academică, o reprezintă ur- ADDENDA lul Maurice Sarrail – şi . CARPAŢIImătoarea sintagmă: . neralul Franchet: Înd’Espérey anul 1918, genera- WIKIPEDIA lui operă . Merită menţionate şi a fost înlocuit cu ge- – vezi şi enciclopedia on line câteva fragmente,În mai 1916, de pildă, o telegramă din prima de , care a luat Saint-Aulaire. Con- la Aristide, publicatăBriand, pe înatunci anul pre 2003şedin în- comanda trupelor Antantei din Salo- ferin Oţ eibenefică de Pace implicare a avut conte- România.te al Consiliului de Miniştri şi ministru nic; în context, ele au traversat victo- le de şi cu prilejul de externe îmi aduce la rioase teritoriul Bulgariei, apoi au tre- de la Paris. În adevăr, Saint-Aulaire cuno ştinţă numirea mea ca ministru cut peste Dunăre în România. Ulterior, între anii 1919 şi 1920, el a încercat plenipotenţ–iar în alFRANŢA Franţei – la Bucureşti Henry Berthelot în 1930, contele de şi şi parţial a reuşit, apelând la mijloace cu invitaţia să-mi iau postul în primire politico-diplomatice, să promoveze cât se poate de repede Cum să refuzi, generalul au vizitat inte r­ esele României Mari; se ştieIonel că în timp de război, să serveşti în acest România Mare, fiind primiţi cu entuzi- anumiteBRĂTIANU dificultăţi îl afectaseră, îndeozbu- avanpost al frontului nostruşi diploma- asm de către public şi partidelecetă ţean politi de- sebi,ciumată pe şeful delegaţiei române: tic? Nu ştiam nimic des- onoarece; în data de 5 maiIA 1930,ŞI diplomatul . În context, oarecumtigrul pre această ţară – – decât că francezdouă a fost inimi proclamat fusese relaţia diplomatuluiGeorges făcea În parte continuare: din Tripla Alianţă sub scep- al oraşului , iar generalul, francezCLEMENCEAU cu premierul poreclit din-, trul unui Hohenzollern,ROMÂNIA în mod logic cel cu , avea să fie împropriAcade- colonimeni de altul duelul decât dintre energicul Clemanceau şi incapabil să intre în război în tabăra mieietărit Române cu un domeniuIstoria în Hunedoara Modernă şai Brătianu, Fran;ţ aîn a celesprijinit din urmă, consolida - noastră Părea chiar imposibil să-şi Românieiales ca membru de onoareGheorghe al rea şi recunoaşterea României Mari menţină neutralitatea în cazul în care – vezi Florin Constantiniu noi succese şi ale Puterilor Centrale i-ar PLATON O istorie sinceră a Poporului , în 1985, de acad. O istorie sinceră a Poporului Român – permite să redobândească Basarabia, Român Florin CON- notează acad. în pe care Rusia, principalul ei duşman, STANTINIU, tratatul Istoria Români- , în i-o răpise drept răsplată pentru ajuto- lor , în 2002, de acad. ediţia din anul 2002. rul decisiv pe care i-l dăduse la Plevna Academieişi Române O analiză scurtă a destinului fostu- , vol. VII şi VIII, în 2003-2008, sub lui ambasador francez în România ne . egida . Atitudini august 2018 Centenarul Marii Uniri 5 IONEL BRĂTIANU – UN MARE PREMIER UNIONIST ŞI PATRIOT ROMÂN (II) de Ion Ștefan Baicu

prin nefic pentru înnoirea P.N.L.,Ionel dar Bră ş-i noiSe în şşinetie că deja fusese lansată pentrutianu; acţiunile reformatoare ul- cunoscuta formulă sau Vintilădeviză Bră- terioare, fusese tânărul tianu a P.N.L., unul dintre arti- la puţinăÎn vreme, adevăr, în în cadrulParti- zani fiind fratele său, dulunui Liberal discurs s-au în înscrisfaţa parlamentului câţiva tineri, . În esenţă, se preconiza va- care,va spune mai înainte,ritos: se numărau prin- lorificarea tuturor resurselor şi a tre socialişti... Nu cred ca să fie ceva energiilor naţionale, care să contri- de imputat nici lor, nici nouă, buie la dezvoltarea efectivă a socie- tăţii autohtone, domeniile vizate având fiind industria naţională, capitalul în vedere căinteresele ei au decis reale să ş iabando actuale- şi comerţul din ţară, proprietatea Ionel Brătianu nezeale poporului un program, nostru care nu era com- privată; se preciza că protejarea patibil cu să se facă utili acestei ţări valorilor proprii nu însemna, însă, sursa foto: ro.wikipedia.org la realizareaşi au venit pro ş-i respingerea totală a capitalului augramului căutat P.N.L. op. cit. străin, ci o colaborare,Dacă vin prin capi care- Î prin conlucrareaAnastasie Iordache talurilesă nu fie străine lezate, înpentru nici un a fel,ne puneinte- n contextul evenimentelor din – cf. a istori- înresele valoare române muncaşti. şi bogăţia– na ţio- jurul anului 1900,CONSTAN omul cel- culuiIONEL BRĂTIANU . nală, asociindu-ne– cu ele şi lăsând TINmai STEREactiv în privinţă dinamizării O nouă demnitate a căpătat o valoare comparabilă cu aceea pe doctrinare a P.N.L. a fost în guvernul care o ia influenţa lor, e, desigur, în , odinioară socialist şi Dimitrie A. Sturdzaministru dintre de externe. 1901 interesul statului nostru şi orice om apoionarul poporanist Ionel Brătianu – pe care îl aprecia şi 1904; el a primit înMinisterul răspundere de de stat trebuie să se pregătească înunui mod banchet deosebit ambiţiosul şi vizi- Justiportofoliulţie de CONSTAN- să încurajeze venirea lor – ; cu prilejul SăTIN men I. STOICESCUţionăm că la ulterior IONEL BRĂTIANU Is- Venim în rânduriledin acea voastre perioadă, în va deveni titular toria Românilor Nicoletaspunea Dumi- P.N.L.Constantin – să Stere luptăm a spus alături în cuvântul de voi... – liderulMinisterului liberali- trescu – cf. pentrusău: domnia legilor, pentru res– - Agriculturii,lor din Prahova; Industriei, el va de Comerţine, laţ uluipu- de pectul libertăţilor publice, pentru şţini Domeniilor. timp, conducerea şi colab., în anul 1999. respectul drepturilor cetăţeneşti. Ionel Brătianu Îndată după trecerea în opoziţie, Venim în rândurile voastre... după În calitate de şef al Partiduluiîn decembrie Na ţ1904,ional Liberals-a pus imediat o lungă şi chibzuită judecată ca, diplomaţiei române, problema majoră a viitorului şef al împreună, să apărăm moştenirea a criticat aspru politica economică ocultei ; în con- sacră a eroicei generaţiuni, astăzi a fostuluiSENATULUI guvern conservator, aşa text,entul unEugeniu rol de Carada, seamă va aparţine nesocotită... Venim cu inima curată cum a procedat, de pildă, în şedin- în fruntetinerii cugenero vicleanulşi, şi efici- şi cu nestrămutată hotărâre să lup- ţa din 12 decembrie căruia i se vor tăm din toate puterile pentru întă- 1903; peel sublinianimic o avere,că diriguitorii pe care nu sta o- alătura şi Constantinde aseme- rirea Partidului Liberal – . operei cunotului şdeteau, atunci unor aveau adversari tendin aiţ ano deştri a I.nea, Stoicescu organizaAjutatţia liberală de pasiunea a Prahovei sa Mircea Iosa Traian economici,vinde pentrude sub ISTORIE, conducerea de un lui acut simţ al Lungu cf Viaţa impunea o cooperare justă a mun- realităţilor politice,. de învăţămintele istoricilorpolitică în România în aniişi 1899- cii naţionaleatrăgând şi a capitalurilor atenţia căstrăi se- trase din experienţa părintelui său, 1910 cu titlul, în 1977, de ne. „vizirul” dar şi din a GARABET IBRĂILEANU, sa proprie, timp de un deceniu, Ionel ; de asemenea, la rândulscrisoare său, În context, oratorul amintea un BrătianuIon ştiuse C. Brătianu şi reuşise – să iniţieze CONSTANTINmarele DOcri- proverb englez, care specifica şi ne o operă de reînnoire în Partidul Libe- ticBROGEANU-GHEREA, literar de la Iaşi, într-o învăţa: să nu mâncăm cireşe cu cei ral, în sensul radicalizării doctrinei, deschisă către puternici, căci rămânem numai cu pentru a-l face capabil să ia condu- În Partidul Liberal suntrestauratorul tendinţe, sâmburii lor; în continuare, el ple- cerea marilor reforme – op. care,şi doctrinarul realizate, de ar la fi unPloie pasşti, enorm nota: da pentru aplicarea unei politici cit., Anastasie Iordache spre civilizarea adevărată a ţării... raţionale, aşa cum era cea a P.N.L., scrie, în Trebuie, suntem datori să intrăm în care nu se opunea cooperării cu ca- istoricul Istoria Români-; Partidul Liberal, cu care votăm, că pitalurile din afara ţDiscursurileării, dar deme lui- selor poate consulta, desigur, şi tra- e cel mai bun. Ionrsul I.C.să fie,Brătianu, desigur, echitabil pentru Gheorghetatul academic PLATON de ambele părGeorgeţi – cf. FOTINO , vol. 7, subcontinuare coordonarea în numărul acad. viitor Să subliniem, însă, vol. II, 1933, sub . că artizanul acestui act politic, be- egida lui . 6 Cronică Literară Atitudini august 2018 VASILE SZOLGA – FASCINAȚIA LITERATURII (III) de Ion Bălu

pe jumătate ungur (mama mea a fost unguroaică din Ungaria), iar eu mă consider pe de-a-ntregul ro- mân... De când mă știu vorbesc românește, am ur- mat școlile numai în limba română.” În perioada liceului, „voiam să mă fac sculptor, apoi pictor (profesorul meu de desen, un artist de- săvârșit, mă îndrăgea mult și ar fi vrut acest lucru). Apoi, mi-a zis să mă fac arhitect! Dar la arhitectură se intra greu la vremea aceea, iar eu trebuia să fac Facultate, neapărat, cu bursă. (Tatăl meu murise la Gherla, ca deținut politic, iar mama – muncitoare Vasile Szolga necalificată – era singura întreținătoare a familiei; și mai aveam un frate mai mic), așa că am ales con- (sursa foto: autor) strucțiile ca viitoare meserie – și la sfatul unui coleg glinda, de clasă, student la Construcții. Eram sigur că intru O dintr-un foc, fiind foarte bun la matematică și fizică. poveste spusă într-o „duminică sea- După licență, am fost păstrat ca asistent la Univer- ra” înfățișeazăPurtarea un oraș cruciidintr-o țară îndepăr- sitatea unde am fost student. Așa am ajuns profesor tată, în care locuitorii nu-și puteau vedea defectele emerit, trecând prin toate treptele didactice.” fizice. Ca în tabloul , pictat de Hie- Soția, Maria, „este din zona Buzăului (din satul ronymus Bosch, în 1505, toate făpturile umane erau Clondiru, de la Poalele Pietroasele).” La olteni – dizgrațioase: „… unul avea gura strâmbă, altul, nasul adaugă cu un zâmbet Vasile Szolga exista o zicere: mare, altul, fruntea teșită și sprâncene groase, altul, „De unde ești?”, „De unde mi-e nevasta.” Așa că sunt o buză atârnând…” Toți îi vedeau pe ceilalți, dar nu român sută la sută. (Asta nu înseamnă că mi-e ru- izbuteau să perceapă propria-i înfățișare. Într-o zi, șine cu originile mele secuiești sau ungurești). Fii- un om de știință descoperi oglinda și o expuse în ca mea, Adriana-Maria este botezată ortodox și are piața orașului. Privindu-se, oamenii și-au văzut pro- limba maternă română.” priileUmbra, defecte. Invers, Mincinoșii, Omul fără cap O neliniște existențială și o dorință de a cunoaște Imperfecțiunile fizice și intelectuale, reliefate lumea l-au determinat, după căderea comunismului, în li se să colinde „cu mașina și cortul prin toată Europa, de adaugă eterna prostie umană, ironizată și de Crean- la Cercul Polar de Nord, până în Sicilia și Malta, până gă. Fiecare text include o moralăBinele subtextuală. și răul, MăgaÎn via- la Atlantic. În fiecare vacanță de vară am vizitat țări, rii,ță omul Credința, ar trebui Identicii, să trăiască Lume în nebunăașa fel, încât ș.a. să nu-și orașe, muzee, galerii de artă, catedrale...” piardă sufletul! Alte poeme: S-a reîntâlnit cu șevaletul cu mai bine de 15 ani – conțin torîn urmă. la Bucureștiul Este, acum, literar membru și artistic. în Asociația Artiștilor aluzii la evenimentele contemporane, cunoscute de plastici din București.România Din anul Valahă. 2012, este colabora- toți, dar cărora Vasile Szolga le imprimă concretețea Patru ani mai ... artistică.3. Creatorul târziu, redactor la Este membru Autoportret cu penel de nai al Ligii Scriitorilor Români și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. A publicat 8 volume de Printr-un trans- proză, a primit numeroase*** diplome și premii. mis prin amabilitatea conf. univ. dr. ing. Alexandru H. Popa, Vasile Szolga, prof. univ. dr. ing. emerit, de la Universitatea Tehnică de Construcții, București, Departamentul de Mecanica structurilor – ni se Profesiei de inginer constructor, Vasile Szolga destăinuie. i-a adăugat fascinația literaturii, domeniu în care Szolga „este un nume unguresc, mai bine zis dezvoltă imaginație, siguranța stăpânirii limbajului, secuiesc, deoarece tatăl meu a fost secui din zona reflectată în superioara intelectualitate a textelor, Odorheiului Secuiesc – descendent dintr-o veche simțul compoziției și arta de a surprinde structuri familie de nobili secui. Eu sunt pe jumătate secui, caracteriale în personalizate situații conflictuale. Atitudini august 2018 Istorie Literară 7 GALERIA MARILOR EPIGRAMIȘTI de Constantin Tudorache

RADU D. ROSETTI (II) Și-acum să te-ngrijești ca ei Unui actor (I) Să facă pui, și ,,Pui de lei”. Te-am văzut în ,,Kean” aseară, Și ți-o spun, fără sfială, * (1874 – 1964) C-o fi fost ,,Kean” și pe scenă, urmare din numărul trecut Lui Becescu Silvan Dar mai mare chin în sală. Unui beţiv (Domnu Becescu Silvan, cunoscut li- Doctorul i-a spus odată terat, care pe vremuri vroia să se facă * Să nu bea prea mult lichid: călugăr, a fost ales deputat- Ziarele) Unui actor (II) El l-a ascultat îndată Pe vremuri, după cum se știe, Piesele de teatru, poate, Ş i de-atuncea bea... solid. Trăgeai înspre călugărie, Că formează un tezaur; Totuși te-ai lipsi de toate * Acuma, prin deputăție, Pentru piesele de aur. Lui bunicu-meu Ajuns-ai la… Mitropolie. C-am aerul lui tata mare, * * Aud spunându-mi-se-ades: Tot unui actor Lui Haralamb Lecca Cât despre partea moştenirii, El rolul nu și-l cântărește Cu aerul doar m-am ales. Autorul piesei ,,Suprema Forță” După valoare, ci în grame, * Să-ți admir cântata piesă Ca să-l împaci, îi trebuiește Unuia Eri la teatru am venit Un rol de… 10 kilograme. Capetele unor oameni Și-am avut… suprema forță * Au produs ceva în viaţă: S-o ascult pânˋ la sfârșit. D-lui Take Ionescu Numai capul dumitale * În toată Țara Românească, N-a produs decât... mătreaţă! Lui Rostand Frizerul singur are nas * (Cu ocaziunea reprezentării Să poată să se grozăvească: Unui şef de gară piesii sale ,,Chanteclair”). ,,L-am ras!” Semnalul roşu e alarma, Vrând pe cocoș să-l proslăvești, Deci trenul se opreşte-afară, * Rostand, cu toată-a ta trufie, Se înşelase maşinistul, Generalului ,,X” E nasul şefului de gară! Asˋ datăˋn loc sˋo nimerești, după conferința sa 402 Făcuși curat… găinărie. * Tunul 402 Domnului Ministru de Justiţie * Știu c-omoară mulți eroi. Al. Giani Lui Ludovic Dauș Însă tu cu-o conferință Ne-ai ucis într-o ședință. C-aveţi frumoase favorite, autorul ,,Străbunilor” O ştim şi noi, precum o ştiţi; Ești cel mai bun băiat din lume; * De azi-nainte, Prea Mărite, Dar nu știu ce-au cu tine unii Unei autoare Aş vrea s-aveţi şi... favoriţi. De te vorbesc de rău; și-anume (Joi înaintea Paștelui, va apare * Că-ți vinzi pentru doi lei… Străbunii. romanul doamnei… Ziarele) Unui autor de „Opere complete” Noul tău roman, cu care * Că operele-ţi sunt complete, Faci pe cititor să caște, E lucru netăgăduit: Unui autor de „Opere complete” Poate-avea succes mai mare Ţi-o poate spune magazia Că operele-ţi sunt complete, De-apărea Joi… după Paște. Lui bietul Socec, păcălit. E lucru netăgăduit: * * Ţi-o poate spune magazia Unui pictor Lui Artur Stavri Lui bietul Socec, păcălit. I-am dat bani mulți, golind sipetul, autorul volumului ,,Pe același drum”. * Să-mi facă în ulei portretul. Pe-acelaș drum călătorește, Lui Petre Liciu Dar el a șters-o, secătura! Însă de geaba-i este cazna, (Reprezentațiile piesei ,,Viforul” Așa că mi-a făcut … figura. Căci dă în gropi, se rătăcește, au fost suspendate din cauza Și-atunci o ia și dânsul razna. * boalei d-lui Liciu). * Unui pictor ajuns prefect De! Era fatal, zic unii, Dedicație Un peisaj să-l isprăvești, (Premiatului Academiei I-Nenițescu, Liciu să se-mbolnăvească; De când te știu, n-ai fost în stare, pentru ,,Pui de lei”) Stând o seară-ntreagă-n Vifor, De-acuma o să iscălești Salut! Învingător ce iei Cum era să nu răcească? Tablouri… de înaintare. Ca premiu, 4000 de lei, * * 8 Istorie Literară Atitudini august 2018 Lui Rozenthal * * La banchetul dat în onoarea lui, Unui logodit D-lui P. Grădișteanu când i s-a amintit că o singură (D-l ,,X”… s-a logodit cu D-șoara (Domnul Petrache Grădișteanu, dată nu și-a trimis ziarului notele ,,Z”… fiica marelui fabricant de Directorul­ Teatrelor, a dat ordin de corespondent de războiu, adică con­serve”- Ziarele) ca astă seară să se schimbe modul după lupta de la Kirkilisse. Habar să n-ai. S-o iei îndată; de apariție al Margaretei din Faust, Odată numai n-a trimis C-au mai cerut-o trei, ca tine. care pân´acum se prezinta publi­ Mult așteptatul manuscris; Lenuța-i un model de fată, cului, în actul I-iu, după perdea – Când două zile amuțise Și… o să te conserve bine. Ziarele, în 1901) Probabil că se … kirkilise. * Conu Petrache-a dat ștafeta * Unei văduve Că-n Faust, ori și cine-o vrea Unui poet cizmar (Astă-seară va avea loc la teatrul Să joace de-azi pe Margareta, Franz Sax, în versuri magistrale, ,,Dacia” un mare bal deschis, dat în S-o joace… fără de perdea. Cânta, și lui te-asemuiești; profitul unei văduve nenorocite * Dar le făcea originale, cu șase copii”- Ziarele) Epigramatică Pe când tu- le cam pingelești! Ce văduvă nenorocită! (Înaintea Păcii de la București, când * N-are-n picioare nici opinci! ne luaseră bulgarii Quadrilateru, și Unui pictor scump Șase copii și oropsită! era vorba să ne retragem în ,,Triun­ Eu nu prea fac pe precupețu Acum un an avea doar cinci! ghiul morții” ca ultimă rezistență). Când îmi ofer câte-un cadou; * Lupt și-n Triunghi să fie bine, Dar anu ăsta-așa ți-e prețu, Celui de-al XI-lea ,,Decemvir” Chiar dac-o fi de-acu să pier; Că am rămas și eu… tablou! Decemvirul X se plânge Dar de m-ați întreba pe mine, * Că- Paris nu se găsește Aș prefera-n… Quadrilater. Catren Nici-un om ca să-i traducă * Din bucata mea de pâine Tirbouchon pe franțuzește! Stindardului Țării Am hrănit un om şi-un câine; * Tu care reprezinți, temut, Câinele mă recunoaşte, Unui decorat cu medalia Iubita-mi Țară Românească, Omul nu mă mai cunoaşte. pentru ,,Bărbăție și credință” Din lemn de-al nostru ești făcut,- * Iată cum îl ilustrează Dar din mătase franțuzească. Unui termometru Dezolata lui soție: * ,,El credința și-o păstrează Mercurul tău simbolizează Unui olar Fi´ndcă n-are… bărbăție. O practică invențiune: Olarule, cu bucurie, Aceea de a ține-un zero * Mă-nchin ´nainte-ți și constat Întotdeauna-n funcțiune. Ziarului ,,Reclama” Că te pricepi la meserie, * (O rochie, după alegere; O blană, Și-n străchini, încă n-ai călcat. după alegere; Un ceas, după ale­ Unui funcționar * de la biroul pașapoartelor gere; Cămăși, cravate, după alegere Unui șef de culoare Când liberalii la putere – Premiile ,,Reclamei”) Luptară toți cu multă-ardoare, Veni-vor dârji, cu tot transportul, După alegere! Te-amână O să ajungi, ce decădere! Boerul ascuțit la minte; C-alegerea a fost cam grea; Să-ți dea și ție pașaportul! Dar dacă vrei să-l ai la mână Dar numai șeful de culoare A scos partidul la vopsea. * Tu cere-i premiul înainte. * Fabulistului uni ziar * În fabule, un om dă pilde Unei frumoase sărace Autoarei romanului ,,În luptă” Punând biete-animale-n joc. Cˋoniță, ai trăsuri frumoase, Cu ardoare ne-ntreruptă, La voi, vorbesc în ele oameni- Și lumea știe că le ai; Scris-ai un roman ,,În luptă”. Dar le compune-un dobitoc. Dar, ca să te măriți degrabă, Toată critica-i convinsă C-ai eșit din el învinsă. * Îți trebuie trăsuri… cu cai. Profesorului meu * * de drept civil Gh. Mârzescu Doamnelor Editorului volumului meu O, dascăle, ce suflet nobil, Solitarii triști poeții, ,,Printre picături” De m´ei vedea că stau imobil, Preț aveau în vremea veche; Eu ,,Printre picături”, prin viață, Te rog să ai bună-voință, Astăzi doamnele preferă Cu chiu, cu vai m-am strecurat; Să-mi dau un Drept de preferință. Solitarii… din ureche. Dar editorul meu din piață Desigur va ieși plouat. * * Unui poet diurnist Unui doctor * Când zici că semeni cu cei clasici, Atins la braț de o pareză, Unor oculiști care se ceartă Găsesc că ești exagerat; Îmi prescriseși o ecoseză; pentru o catedră la Universitate. Ei, inspirați au scris Diurne, Fiindcă n-am găsit-o încă, Până acum, orbeau clienții; Mai practic, tu, le-ai încasat. Mă mulțumesc cu o româncă. Acum, din oculiști, vreo trei, Atitudini august 2018 Istorie Literară 9 Au început, cu-nverșunare, Căci tu te faci singur de râs pe-o Îndurerat pe zi ce trece Să-și scoată ochii între ei. coloană. Te văd din ce în ce mai rar. * * Unuia care declamă Servitorului meu Stingher, prin desfrunzita-alee, la ,,Amicii orbilor” Ca să nu-ți mai tot bat capul: Robit părerilor de rău, Pe scenă, când cu glasul tare, ,,Șterge-mi ghetele, Marine!” Când văd trecând câte-o femeie Te văd adeseori cum sburzi, Ca o slugă credincioasă, Mă uit la ea de dorul tău. Îmi zic: succesul și mai mare Tu mi le șterseși de-a bine. Ți-ar fi de-ai declama la surzi. * De are părul blond și mare, * Petroliștilor din Cameră Trecut frumos peste urechi, Unui dentist De unde discutau domol În față chipul tău mi-apare Când colegu-și terfelește, Toți deputații cu voci stinse, Parcă și-a eșit din minte, Când fuse vorba de petrol, O Laură din vremuri vechi. Ce-și zic doctorii? Firește Dezbaterea pe loc se-aprinse. C-are-n contra lui… un dinte. * De trece alta-n pas molatec, * Naționăliștilor Surâzătoare-n lumea rea, Unui moșier fălcos (Aseară a avut loc în Sala ger­ Din colțul meu de singuratec, Fălcile-ți 1009!- mană banchetul dat în onoarea Îmi zic: se mlădie ca ea! Produceau bani mulți, o sumă. poetului ardelean Octavian Goga Ai rămas numai cu două; – Ziarele). De are gene tremurânde Și-alea-n loc să dea, consumă. Fac o reflecție cam tristă, Și-n caldele-i priviri scântei, Dar nu în spirit de dojană; * Tulburătoare și arzânde, O masă naționalistă De 10 Mai Ce cată-n aula germană? Îmi zic: așa sunt ochii ei! Atâta lume-a decorat * Guvernu-acesta, alandala, De-aud o notă cristalină, Că, după ce s-a antrenat, E glasul ei, îmi zic surprins, A decorat… și capitala. Din creația lui Radu D. Rosetti Dar, dau cu ochii de-o străină, * amLicuriciul selecționat și șarpele și următoarele trei Și vraja repede s-a stins. Unui jurist fabule.(După Layel) Sunt multe-n lumea asta mare Așa e, după-nfățișare, Un licurici scânteietor, Ce-ți seamănă la chip și grai, Nu știm: ești ungur sau francez? De-un negru șarpe târâtor Au câte-un farmec fiecare, În Drept e mai ușor, se pare Se pomeni cândva-nșfăcat. Dar, toate, numai tu le ai! Din tot ce-ai scris, că ești... chinez. – De ce, întreabă el, mirat, * Să mor ucis mă osândești? * Birtașului meu – Prea strălucești! Improvizație Eu, cel mai vechi din abonați, * (Celor care fac coadă la ușa Răsplata-n fine mi-o văzui: Vulturul și reptila unei tutungerii). Cerându-ți două ouă fierte (După Layel) Aici erați de dimineață Mi-ai dat în ele câte-un pui. În vârful mândrului stejar, La ușa unei case toți, * Un vultur falnic vede-odată Și-aicea, în a serii ceață, Ligei O secătură cocoțată. Stați ca o droaie de iloți. Liga-și are prin provincii – Reptilo, zice dânsul rar, Câte-o secție de ligă; Cum naiba te-ai suit atât? Iar aici e liga mare, Și ea răspunde: ,,M-am târât!” Ce bun ne-asemuit de mare, Sau mai bine ,,mama-ligă”. * Sărmani, îndurerați pribegi, * Furnica Vă ține-n friguri de-așteptare Unui mincinos (După Viliers) În ger și-n ploaie zile-ntregi? Se explică foarte lesne Pe coarnele unui biet bou, De ce creer tot poftește: Furnica mică se suise. ,,Nectarul dulce al uitării!” Omului îi place s-aibă O soră-a ei, văzând-o-i zise: Răspunde unul trist din drum ,,Așa de sus! E lucru nou! Totdeauna ce-i lipsește. Și ca răsplată a răbdării, Și dincotro aici în luncă?” * – Ne-ntoarcem, dragă de la muncă. Își ia comoara lui… de fum. Unui dușman * De râs vrând a-mi face succesul Că astfel suntem noi drumeții, ce-avui, Aduși de-al visului parfum, Pe două coloane tu-ncerci să mă Ne-ngrămădim la poarta vieții- pui; RomanțăPentru final am cules de la același Eu n-am împotrivă de ce porni autor,Acum, Radu când D. suflă Rosetti, vântul două rece poezii. Pentru iluzie și scrum! goană, Pe-ntinsul negrului trotuar, * 10 Eseu Atitudini august 2018 RĂSFOIRI ȘI COMENTARII de Constantin Tudorache bolnav ţăranul, ori găina. Mult timp m-a trecut cu zorul,/intitulat Da-n ,,Aurel final Vlaicu”, a fost scris tăcerea,/ de Redi Merse Cea omul de-a autorul văzut Petrescu:Vlaicu ne-a-nvă ţat ce-i zborul,/ Însă douadin Dumbravă/ e semnată La de un Vasile doctor Huţu bun şi de Alexandru Clenciu şi ce e căderea. eacasă,/ intitulată Cu-o ,,La femeie medic”: grav bolnavă/ Şi-o găină sănătoasă. * Pe tema ascensiunii și căderii dra- Din cartea ,,Mihai Viteazul și arta mai conectezSă nu uiți, două tentat epigrame de schemă,/ scrise gostea vine la galop și pleacă în vâr- diplomației”, a scriitorului și isto­ Saude subsemnatul. locații de pe Primahartă,/ este Că urcușulo axio- ful picioarelorTudor Mușatescu spunea că ricului Ion C. Petrescu, ajunsă la e-omă: problem . ediția a XI-a, am reținut multe ex- . EpigramistulAmoru-n Grigore inimă presii ale ,,Primului domn al tuturor Când, cuă,/ fast, Iar sprecăderea culmi e teo artăsui,/ Drăgan,pătrunde,/ spune Te cam cucereşte același vrând- lucru, românilor”. Iată o zicere memorabi- AiUrmătoarea susținători se destui,/intitulează Când ,,Ascensi cobori,- înnevrând;/ patru Venind versuri: de nu se ştie unde/ lă, demnă de învățat: ,,Faima e mai și-iuni”: grea povara,/ Nimeni nu-ți mai Şi pleacă nu se ştie când. de preț decât banul”. Această rostire ține scara. * aforistică a domnitorului Mihai Vi- teazul, ne duce cu gândul în Antichi- Închei acest grupaj cu un tate la procesul lui Socrate. Iată ce catren scris de Mircea AtâtaIonescu-Qu lungă- Iată– Acuma ce spune că deja piteșteanul ne-am cunos Nic.- a spus, în ultimul cuvânt, ,,Prințul intus,noapte, în cât închisorile timpul unei comuniste, vieţi:/ Atâ in- cut/Petrescu Iubita în mea, epigrama mă laş ,,Secoluli să te sărut?/ vite- filozofilor”, după ce a aflat verdictul titulattea vise, ,,Aripi doruri, frânte”: ascunse în tristeţi;/ Eazei”: îi răspunse cu jumate glas:/-Săru- prin care a fost condamnat la moar- Atâtea aripi albe la primul zbor s-au tă-mă şi fără să te las! te: ,,Nu din averi *izvorăsc virtuțile, frânt,/ Căci iată bucuria n-am mai ci din virtuți izvorăscLumea epigrameiaverile”. ştiut s-o cânt! Ploieșteanul * Geo Olteanu,Îi zise în elepigrama în chip firesc:/ ,,Dragoste – Să Revenim la . Am știila primacă-ncep vedere”, să te iubesc!/ are cam Iar aceeașiea răs- scris într-un minieseu că ,,burțile reflecție:punse tulburată:/ -Te cred, te cred, goale digeră greu sfaturile celor pli- IoanCând Fărcaș m-a astropit scris să următoarea facă haz/ da-ncepi odată! ne”, reprezentând un panseu cules (Fărăepigramă, claxon intitulată și fără-aviz!)/ ,,Omul Amdin vrutma- * de pe Internet, care nu avea menți- să-ișină”: spun de la obraz.../ Dar n-a avut onat autorul. Iată cum epigramistul decât parbriz! Mihai Moleșag, Pe completează nisip, întinși acest pe-o ,,Nu mă atingeți!”, scria pe un co- țoală,/panseu Stau cu un români catren cu intitulat burta goală,/ ,,Ipos- Redau alături epigra- pac bătrân în parc. Inscripția se afla Iartaze alături, pe litoral”: la piscină,/ Stau țigani cu ma ,,Unor parveniți”, scrisă de Au- pe o tablă mare, bătută în piroane burta plină. relian Păunescu: În goanăub cu roată,/ viteza groase care străpunsese copacul. Să * toată,/Aceluia Râzânddin limuzină m-ați împroșcat cu citim, pe această temă, un calambur,Copacii tină/ Prefer noroiul* de s tocuţ imesaj au dispărut/ satiric, intitulat Hârtie ,,După ajungând, de- Eram săracii,/frișare”, scris Iar dinde Vali hârtie Slavu: s-au făcut/ îndrăgostitAcelași Mihaiși orb/ Moleșag, Și sânul tău, mărtu un- Afişe cu... salvaţi copacii! stroprisește de în rouă,/ următoarea Puteam ,,Idilă”:din palmă să Din ,,Antologia epigramei româ- * ți-l sorb/ (De nu mi-ai fi cârpit vreo nești”, alcătuită de George Zarafu, două). Valerian LicăNu ș.a,ni s-a am deschis cules portița/ epigra- maSă ni ,,Paradox”, se-mplinească semnată țelul./ de Am Gh. zări Po- PloieșteanulO vreme sigur Adrian mergem Voica, paralel;/ spune Gingașa Îmi ei amintesc mână măruntă,/ o epigramă Ce scri i-a- pescu-Ger:noi lumini Apoiîn distihul continuă filozofic, doar el intitulat ,,Tim- cerut-osă de Ion la Vladimir,șosea,/ N-a cu bănuit mesaj căsimilar: după tunelul. pul: nuntă/ Va fi o plamă-atât de grea. ța,/ Dar n-am construit Noi. Un suntem alt ploieș clipa- * Cam în aceeași perioadă cetean, trece poetul prin Poarta necuvintelor Existenței! Nichita am scris și eu o epigramă despre Stănescu, afirma:* După,,luminița ce-au de făcut la capătulapelul/ Și tunelului”, și-au pus Din revista ,,Scârț!”, numărulPe dru 60,- înadresată post ,,rechinii”,/ guvernanților Ne arată-acum de atunci: A rămas mulam culesvieții, parfumat,/ epigrama ,,Parvenitul”, Având doar tunelul/ De la capătul luminii. o amintire/Iată un distih, Dintr-o intitulat flacără ,,Baleri subțire.- laptelescrisă de și mierea,/Gheorghe Nimic Bâlici: mai mult * na”, scris de Adrian Voica: nu l-a urcat/ Așa cum l-a urcat… căderea CaConectez o umbră la aacest trecut,/ distih, Cu ,,Epitaful o mască Redau, în continuare două ep- delicată,/unei artiste”, Nimeni scris nude subsemnatul: i-a cunoscut/ . Din carteaNiciun mea zbor ,,Antidot spre igrame cu mesaj similar. PrimaCând e Fața ei adevărată. Galaxie,/pentru tristețe”, Cât a redau fost decatrenul, temerar,/ in- vădscrisă vreodată de Aurel unIordache ţăran și la se masă/intitu- * N-a-ntrecuttitulat ,,Zboruri”: în măre ţie/,,Prăbuşirea Mâncândlează ,,Amintiri o supă din de copilărie”: găină grasă,/ lui Icar!” Deduc imediat care-i pricina:/ Ori e Iată ce confesiune ne face epigra­ Mai amintesc un catren, mistul Gheorghe Șchiop în ,,Obiș- Atitudini august 2018 Eseu 11 De-un timp m-am Ş i a rămas... în librării! moleșit de tot-/ Tot tristă soața mea de-acuma-i,/nuința puterii”: Obișnuită să tot pot,/ Epigramistul Dacăgramistul ţii pu Nic.Petrescu.ţin la noi,/ Naltule Următoarea PreaS- Nu poate accepta că nu mai...”. Dingorjean, manuscrise, Valentin spre Groza ,,lumină”,/ a completat Vo- finte,/,,Rugă” Lumeae scrisă aia de deGeorge apoi/ Petrone: Pune-o lumelecele scrise de poezii/ de Radu Apar Rosetti, ca florile-n astfel: înainte! Cu vârsta, dragosteaPe grădină.../ Şi-ngălbenesc în librării! nuaceeași piere,/ temă, Ci, doar prof. se Corneliupune în valoa Ber- CurgRedau nevoile și câtevaşuvoi/ rugi,Şi trăim din re,/bente Dar, spune: se transformă din plăcere,/ portofoliulneîn ţeleşi,/ Vino, autorului Doamne, acestei pe la noi,/ ru- În... datorie de onoare. MaiCum adaugavea volumu-n o intervenție mână/ a lui Şi-a Nico do- brici:Să ne aperi de aleşi. Iisuse, * laerit, Mihu,ca tot adresatăce-a scris,/ ,,Unui Pentru condeier”: ţară să ruga de-mi asculţi,/ Întoace-Ţi paşii rămână/ Şi-a rămas... în manuscris. solitari/ Să vezi prostia,,Rugă”: celor mulţi/ * Ş i lăcomia celor mari! ,, George Lesnea a adresat,Privind-o ,,Unei lung Doamne, ca să faci drepta- doamneîmi spun mereu,/cu picioare Prins frumoase”, de-o sublimă ur- te,/ Dă acestui neam Rugă ciudat/ pentru Mai încântare:/mătoarea epigramă: Ce splendid ar fi versul PrezintăÎn epigrama, moda intitulată și ne-arată/ ,,Câștig Că-m ne- puținăneam”: lașitate/ Și-un IQ mai ridicat. meu/ Să aibă-asemenea picioare. bracăimpozabil”, haină Viorica după haină,/ Găinariu, Dar spune: după Cu gând curat, mă mulți nu-i nicio taină/ Mai mult câș- rog mereu,/ În clipe de răscruce,/ La tigă dezbrăcată. ,,Creștinească”:Să nu-mi dea bunul Dumnezeu/ Mai un concurs de epigrame, cu tema mult decât pot duce. Cu,,Picioare”, smerită eu misiune,/ am scris Vreau următorul să mă Reamintesc două În al Timpului galop,/ Nu vreau, oprescmadrigal, din mers/ adresat Și să ,,Unei fac o plecăciu poete”:- epigrame, pe aceeași Dupăidee, cumscrise ni dese Doamne, să ajung/ Sub ,,Contrarugă”: papucul unui ne/ La piciorul ei de vers! relevă/Alexandru N-a Clenciu.ajuns la măritat,/ Prima se Dar, intitu de- ,,șchiop”,/ Sau la mâna unui ,,ciung”! * cândlează era,,Unei elevă/ cochete”: Tot mereu a exersat. *

Doamna Ics – smerită faţă –/ De când Văzându-şi re- Cincinat Pavelescu a scris celebraTa- eCea n-a de-a dus-o doua greu,/ se intitulează Că s-a descurcat ,,Uneia”: în gele-avântat,/Câteva epigrame Din zbor pe detema cal joculuifurând epigramă,lentul vostru-ntr-adevăr/ în replică, pentru S-a cei mărgi care- viaţă/ ... Încurcându-se mereu. ode DAMĂ,/ șah. ,,Jocul NEBUNUL de șah”: spre PION excla- îlnit atacau numai cula păr,/ privire Pe lacând chelia inteligența sa: * mă:/ De-o duce-n TURN, îl face ...PAT!, mea/ Nu stă-n chelie, ci sub ea. De când : Nu joc şah, Un alt suntInginerul mai uscă constănțean,ţiv,/ Optimismul Dan Norea, mi-e scriadar pot Mircea să spun/ Trifu. Că-n Acum dorin săţa citimde-a-n și- purtător de chelie, Constantin UscăDe- doctrină./spune în epigramaVrei să-ţi dau ,,Acasă”: şi un motiv?/ părereaţ elege/ Credșui Nelu că numaiQuintus un NEBUN/ râdețitescu, adresează de chelia omea,/ epigramă Eu calm ,,Unor și Jumătatea mea-i mai plină Poate ataca un...REGE! surâzândpletoși care vă râdzic:/ de Sub chelia luciul mea”: ei mai e ceva,/ Sub părul vostru nu-i nimic. Ieri, .optimist, Iată ce Zodiacul mi-aminte Exemplificşte/ și * fără-ndoială,/spune în ,,Dicton Priveam răstălmăcit”, la jumătatea alt epi- C-amdouă epigramefost LEU, am scrise fost de şi PEsubsemnaŞTE,/ - gramist,goală;/ Dar Nicolae azi, de Peiu: unde să mai vină/ tul. ,,Zodiac”: / VĂR- Cu jumătatea mea cam plină? SĂTOR la o... FECIOARĂ! Şi- Tot Cincinat Pavelescu a scris * Privindu-miam mai fost doi vastul ani fişşi-oier,/ vară Cu mici următoarea epigramă,Epigrama-ți intitulată: fărˋ de nuan ţe pot să spun,/ Că pe,,Şahistă”: al vieţii ,,Unuirimă/ Escriitor, de duh care așa lipsită,/nu semnase Că, deși epi e- eşichier/ Am fost şi REGE şi NEBUN. anonimă,/grama trimisă”: Mie-mi pare iscălită. Două parodii ,,Minulesciene” în * * viziunea a doi epigramiștiÎn magazin ploieș- cândteni. În am ,,Romanță intrat/ Săunei cumpăr vânzătoare”, astăzi înc-oRedi pâine,/Petrescu De spune: rest nici nu te-am Se şIatătie, vinulo interesantă nu-i ca apa/ ,,Parafrază” Şi nici frip din- Ion Mioc În face catrene o ,,Constatare” când am pus,/ în întrebat/ Eu știu c-ai să mă-nșeli turacreația nu-i profesoarei ca ceapa;/ dr.Elis E drept Râpeanu: că iar- Uneori,care vorbește puțin venin,/ despre Am avut soarta o poan epi- și mâine. na nu-i ca vara,/ Nici soaţa nu-i ca tă-ngramistului: plus/ Și-un prieten mai puțin. secretara. AcumÎn cintea să citim ta, și cea această mai Este spa- ,,Minulesciană”frumoasă,/ Am a luat lui Mirceainele, blănuri, Iones- Pe o temă, aproximativÎl prea- dasinulNicolae care/ Cruceru Irosind a datși timp următoarea și bani,/ cu-Quintus:casă,/ Mașină, mobilă, covoare/ Și... măresimilară,şte Gheorghe secretara/ Suciu De dimineaspune, ţîna Luptădefiniție fără ,,Epigramistului”: încetare/ Să-și procure noi patru ani de închisoare. pânăepigrama seara;/ ,,Unui Acasă director”: îl contestă soa- dușmani ţ a/ De seara până dimineaţa. Mă-ntrebă un Rămânem * negustor:/. Iată -Cam și confesiunea cât iei pe-o lui epigra Alecu- Unla capitolul patron, ușor ,,Romanțe” pilit,/ Fredona, și conectez cu mă?/Sanda, -Drept într-un să- dialog:ţi spun, mulţumitor,/ glaso epigramă șoptit:/ scrisă De ți-ar de subsemnatul: spune geanta Două-njurături de mamă! mea/ Câte șpăgi am dus cu ea… ,,Dezamăgit de specia umană,/ * * Caut un suflet bun, de pus pe rană”, spunea, într-un distih, Corneliu Va- De eşti dornic dimTudor.Din aceste Îl completez vremuri cuhâde,/ un catren, Vreau Radu D. RosetiCât a fi-va scris patria această ro- de Iată dreptate,/ un grupaj Doamne-ascultă de ,,Rugi”, în ruga vi- intitulatbagajul să,,Capitulare”, mi-l strâng;/ scris Nu de mai subsem am cu- mână,/inegalabilă Spuneai epigramă, când începu intitulată,şi să mea:/ziunea Nu a trei da autori. omului cât poate/ Şi cinenatul: râde,/ Nici la cine să mă plâng. scrii:/,,Unui scriitor”:Volumul meu o să rămână!/ nici prostului cât vrea!, *

spune epi- 12 Rememb er Atitudini august 2018 TOMA CARAGIU – PAGINI DIN ARHIVA SIRFA Rememb er Nichita Stănescu

Atitudini august 2018 Rememb er 13

Dar peste toate acestea și mult Iar, când luni, la TNB, la bufetul deasupra lor, se afla șansa de a în- de la subsol, a aflat adevărul, s-a tâlni acolo, seara, poate cele mai năruit cerul pe el și a cerut urgent strălucite și râvnite personaje ale să ajungă la pictor. Așa s-a întâm- epocii. Suficient să-i numesc pe plat și de atunci au fost nedespăr- Toma Caragiu, Mihai Bandac și Ileana Toma Caragiu, Nichita Stănescu, țiți, făcând împreună zeci de far- Dăscălescu la o Bandaciadă Octavian Cotescu, Ion Cojar, Ion se antologice și mai ales domnul Alexandu, Fănuș Neagu, Ion Bă- Toma Caragiu punându-l în public, Seri de vis și de poezie cu ieșu, Gina Patrichi și mă opresc în situații fără precedent. Toate au Toma Caragiu și Nichita aici, lista fiind foarte mare. devenit desigur Legende, ferme Stănescu când pe toată lumea teatrului și fil- mului și mai ales pe noi, studenții fericiți din IATC. Aflând, nici nu era greu de altfel, Domnul Toma Caragiu venea foar- de la colegii de palier ai domnului te des la atelierul colegului nostru profesor, că mișună neîncetat pe drag Mihai Bandac. Se simțea foarte acolo niște figuri deloc plăcute, ve­ bine, era înconjurat de către noi toți, nite din tenebrele clădirii de vizavi, îl admiram și îl iubeam. Se cântau respectiv DSS, SMB etc., cu scopul ne- cântece ardelenești, maramureșene, disimulat de a afla tot ce se întâmplă de multe ori alături de Frații Petreuși. Andrei Ralea, un mare talent și o mare în acel atelier, mai ales când este pre- Iar când se întâmpla să fie prezent și conștiință zent Toma Caragiu, de loc iubit de ei, Nichita Stănescu, totul se transforma din cauza scheciurilor de la televizor, într-un spectacol ireal. dopotrivă m-am îngrijorat, dar m-a Chiar eu le făcusem prezentări- și străfulgerat o idee, căreia, încura- le și mă mândream în permanență Eram contemporan de fapt cu jat de către domnul Mihai Bandac, la cu acest lucru. Cum spunea Mihai, cea mai frumoasă și spectaculoasă prima ocazie i-am dat curs. trei ploieșteni minunați. Desigur prietenie din epocă. Aceea dintre cei doi erau geniali. Uneori iarna, Toma Caragiu și Mihai Bandac. în puterea nopții, domnul Toma re- Se întâlniseră prima dată la cita poezii aromânești, scrise chiar sfârșitul lui septembrie 1973, la de el. Acompaniat discret la chita- inaugurarea unei mansarde de pe ră de Mihai. Erau momente unice, Hristo Botev a lui O.I. Moldovan. în mod sigur cele mai frumoase pe S-a pus la cale acea farsă inimagi- nabilă, în care Mihai Bandac a fost care le-am trăit în acele vremuri. prezentat lui Toma Caragiu drept Chiar dacă apoi, zile întregi, eram maiorul Crăcea de la tancuri de la asediați de indivizi precum Budei- Iași, iar elevul său într-ale picturii, că de la SMB, Cercel de la DSS Dir. bucureșteanul genial Ion Pompo- Andrei Ralea și Nae Cristoloveanu V-a și mai ales acel deosebit de niu – livrat profesorului meu pen- discutând despre o întâmplare agresiv, Vasile Mălureanu de la DSS tru inițiere de către familia Miky și de la Predeal din 4 martie 1977 Dir. I-a. Urca mereu de jos, de la Stere Gulea – prezentat drept ma- atelierul lui Virgil Mihăescu, unde iorul Frantișek de la Praga. parcă avea un sediu clandestin și Misiunea celor 2, desigur ultra- unde aveau loc petreceri deochiate secretă, fiind organizarea Batalio- Respectiv, întâmplându-se să nesfârșite. Aveau mare parapon pe nului de Deflorări al Armatei, BDA. urc cu liftul atelierelor până la eta- Mihai Bandac, Ileanape Toma DĂSCĂLESCU Caragiu și Desigur totul din dispoziția spe- jul 8 împreună cu domnul Toma Ca- pe Nichita Stănescu. cială a Tovarășului, foarte îngrijo- ragiu, care firesc că nu mă cunoștea, Farsa din lift cu Toma Caragiu rat de starea generală a lucrurilor, am dat de înțeles că nu știu cine este în domeniul respectiv. el!!! și l-am întrebat dacă știe unde 4 ore de delir, gustat în apoteoză este atelierul dlui Mihai Bandac. de cei avertizați, Mihaela Caracaș, Ion Surprins de situație, tocmai am Perioada fastă a studenției mele, Caramitru, Sergiu Georgescu etc. dar precizat că era deosebit de naiv și 1973-1977 s-a bucurat din Istoriaplin și mai ales de către cei mai mulți care de credul, mi-a spus că și el merge imaginiide șansa plastice, unică de Istoria a-l avea portretului profe- nu-l cunoșteau pe domnul profesor și acolo și m-a invitat ca să-l însoțesc. șisor Machiajul la o disciplină de teatru de bază, îl numesc în primul rând pe minuna- Este lesne de imaginat ce a urmat tul regizor Mihai Constantinescu. timp de peste 3 ore. pe îndrăgitul Toma Caragiu, un mare naiv și Am devenit centrul atenției, s-a pictor, Mihai Bandac. Atelierul lui sentimental după cum se știe, a fost continuat celebra farsă de la sfâr- de pe strada Eforie, foarte aproa- convins în totalitate,vorbească a lăudat din șitul lui septembrie. Am reușit să pe de Institut, ne-a fost în acei ani, plin inițiativa Tovarășului, ba chiar povestesc cu amănunte regizorului mai ales nouă, căminiștilor, masă și a și început să în cehă cu drag Mihai Constantinescu, în ve- casă și deopotrivă mamă și tată. Frantișek, teme de specialitate. derea unui scenariu fabulos pe mă- 14 Rememb er Atitudini august 2018

sura întâmplării. De altfel și dânsul și mi-a cerut să ne întâlnim într-o Era foarte frumos, ca în anii stu- în pauzele la filmările minunatului parcare de pe str. Schitu Măgu- denției, atmosferă de bucurie, de film în care am avut șansa să joc, reanu, lângă Cișmigiu. L-am recu- prietenie, de poezie și de cântec. Premiera, aducea vorba, în prezen- noscut imediat, pentru că îl văzu- Mihai Bandac se tachina în ța dlui Toma Caragiu și a celorlalți sem de câteva ori în casă la Iacob permanență cu Toma Caragiu. de farsa cu Maiorul Crăcea. Dezideriu, colegul nostru de an, Se vedea că le plăcea teribil. Noi Mi-a cerut să fac eu un Sinopsis iar nevasta acestuia mi-a spus că ne prăpădeam de râs,valurile de și chiar să schițez câteva pagini de este unchiul lui. Era ofițerul Ștefan sim-patie mutându-se rapid de la scenarii. Dar anii au trecut, temele Budeică de la Securitatea Munici- unul la altul. Fetele erau absolut școlare m-au absorbit și excedat, piului București care răspundea în delir, domnul Toma le ferme- am fost repartizat și am început de UAP. Ei colaborau. Ca să poată case definitiv. Ele îl știau doar de viața frumoasă de actor profesio- să plece Dezideriu peste hotare și pe scenă, nu-l mai întâlniseră în nist. Cu premiere, turnee, aplauze, particular, iar el era în culmea glo- așa mai departe. Venea în vizită cu bucurii. Păcat de o așa pierdere. riei. Se schimbau replici și glume nevasta și cu o fată de vreo 14 ani. Mai trebuie să fac cunoscut un subțiri. Era umor de cea mai bună lucru deosebit, aflat cum se spu- Ne-am uitat odată la un meci între calitate. Nici vorbă de aluzii, sau ne în spatele cortinei. Fiind coleg Năstase cu Stan Smith peste 3 ore. vorbe dușmănoase. la Brașov cu Nae Cristoloveanu, Și a trecut direct la subiect. Îmi O BANDACIADĂ foarte reușită în lungile turnee, am aflat de la el, propunea la modul cel mai concret ca să îl spionez pe colegul și priete- toate amănuntele legate de aven- M-am revoltat, foarte tare și tura lui rușinoasă și penibilă cu nul meu Mihai Bandac. Să trec mai l-am refuzat categoric pe securist. doamna Mimi și desigur despre des pe la atelier, să ascult și să no- Cum să scriu eu așa ceva despre tot ce s-a întâmplat la Predeal pe 4 tez tot ce se vorbește mai ales când colegul meu Mihai Bandac. Pe care martie 1977 și mai ales în perioada vin Toma Caragiu, Nichita Stănescu de la acea discuție jenantă nu l-am imediat următoare. Planul făcut de și alți actori, scriitori, colegi, având mai vizitat niciodată, l-am evitat văduva veselă pentru căsătoria lor informații că la acele BANDACIADE special ca să scap de securist. Am și plecarea în America. Afacerea cu se petrec lucruri grave, cu caracter pierdut desigur foarte mult, căci volkswagen-ul, cu pensia datorată dușmănos. Mi-a propus chiar ca se știa în tot orașul de acele seri până la majorat fetiței lui în urma să devin informator, să semnez un extraordinare de poezie și cântec, divorțului etc. Telefoanele amenin- angajament și să le dau apoi raport cu Toma Caragiu, Nichita Stănescu, țătoare din America ale văduvei ve- scris periodic. Să menționez de fie- Octavian Cotescu, Constantin Di- sele etc. Lui Nae îi era foarte rușine care dată cine a fost și ce s-a discu- plan, Ovidiu Iuliu Moldovan și alții. și avea mari remușcăriAndrei care RALEAîl con- tat. Și mi-a atras atenția că fiecare Prin anii 80 deja se zvonise că sumau amarnic. Foarte trist. dintre informatori are un nume de Mihai Bandac urma să fie arestat. cod, Sticletele, Lebăda, Privighe- Incredibil. toarea etc. Bebe Dezideriu, căruia îi spu- sesem că am trecut pe la Mihai Bandac, la noile ateliere de pe str. Eforie și că acesta este exact ca în studenție, cu chitară, cu cântec și cu același tonus, m-a turnat. Atunci când după 7-8 ani, l-am Toma Caragiu, Nichita Stănescu și Mihai vizitat pe Mihai Bandac, era cu Bandac la o Plenară SIRFA,1975 Toma Caragiu, cu câinele lui, Puși, cu Geoe Minea și mulți alții. A mai venit și studentul acele talentat de la teatru, Radu Gheorghe, care cân- Iar cât îl privește pe colonel, ta și făcea și comedie, improvizație. este cert că el a vrut să colaborăm Valorosul grafician și profesor Absolvise Școala de muzică de la pe aceeași linie, de la om la om, Albin Stănescu Tulcea și după revoluție a plecat în precum colabora cu Iacob Dezide- Statele Unite. Eu venisem cu soția riu, unde ne-am cunoscut. A lăsat Toma Caragiu și Mihai mea, cu Doina, cu magnetofonul, însă mereu, cu subtilitate, să se în- Bandac BANDACIADELE și am pus muzica noastră dragă spa- țeleagă că sunt posibile, în caz de SIRFA dușmani declarați ai niolă, Pachera de Herez și alții. Una refuz, unele repercusiuni. Și așa statului și partidului dintre studentele de la Facultatea s-a și întâmplat. N-am mai ieșit de teatru a început să danseze spa- nici un centimetru peste graniță. niolește. Mihai cu chitara în priză Categoric din cauză că n-am ac- mereu. Mai venea un băiat de vi- ceptat să-l spionez și să-l torn pe Era în primăvara anului 1974. zavi, Adrian Nicula, se pare cu mi- colegul meu drag Mihai Bandac și Un necunoscut m-a sunat la telefo- siune specială, trimis să cumpere desigur pe Toma Caragiu și Nichi- nul mamei mele, nu s-a prezentat vin și ce mai trebuia. ta Stănescu. Atitudini august 2018 Rememb er 15 tă Gara s-a blocat, moldovenii aflați pe peron și-au abandonat Ultima oară l-am văzut pe acest papornițele, grijile și îndoieli- scelerat Budeică la atelierul lui Serghei Mizil de pe strada Doam- le firești, legate de Istoria lor nei. Stătea obedientAlbin pe STĂNESCU un scaun recentă, sau medievală și s-au așteptând pe semen ordine. strâns la ușa automotorului ca să asiste la marea minune, desi- gur spre a o povesti, în variante locale, urmașilor, urmașilor, lui Ștefan cel Mare. Marele actor i-a îmbrățișat cu privirea și brațele întinse simbo- Toma Caragiu și Mihai Cafrița în filmul lic, s-a strecurat prin mulțime cu lacrimi spontane în ochi și a luat Nu filmăm să ne amuzăm rapid un taxi din spatele Gării. Apoi s-a suit în automotor, tot Populația a rămas în continu- în cabina mecanicilor, dar nu a are blocată. Într-un târziu, impie- mai vrut să conducă. Era riscant. gatul de mișcare, ieșind din sta- Starea lui emoțională nu-i permi- tea. Atâta am avut de declarat și rea firească de hipnoză a început semnez cu conștiința împăcată, să dirijeze trenurile staționate și chiar dacă, poate, am omis amă- blocate și ele, către destinațiile nunte menite să identifice cu ade- stabilite judicios în Mersul Trenu- vărat insolitul și mai ales drama- rilor – orarul de iarnă. tismul întâmplării. DECLARAȚIE *) A doua zi, deja tot orașul era Cu deosebită considerație, al la curent și comenta, cu amără- dv. Mihai Cafrița, și, de ce nu și „Subsemnatul Mihai Cafrița, ciune din păcate, întâmplarea. Paul Chiribuță**) de profesie actor plin de har, Marele actor venise incognito, *) Declarația este destinată cu de incertitudini și de melan- pentru 2 ore, spre a-i face o surpri- precădere Posterității. Poate fi stu- colii, de bună voie și nesilit de ză tinerei, și zburdalnicei lui soții, diată, cu discreție și deferență și de nimeni, dar stimulat cu delica- către istoricii de teatru, psihologi, Mimi. A avut însă ghinion. A aflat tețe, în fața reprezentanților ONG-uri cu un pronunțat caracter de la portarul teatrului, că împri- legendarei și temutei SIRFA, pe matrimonial etc. propria-mi răspundere, declar cinata nu este în stabiliment, unde **) În caz că Paul se eschivează următoarele: era cazată într-o cabină, că nu are să o semnăm, o dăm anonimă. Într-o zi de iarnă geroasă a spectacol și mai ales că studiază anului 1967, elev tânăr, entuzi- cu regizorul undeva prin Cartierul ast fan al Teatrului din Piatra Pietricica, un act anume dintr-o Neamț, pe la orele prânzului, conform tradiției locale, împre- piesă dificilă și că nu se știe dacă ună cu prietenul și colegul meu nu vor rămâne acolo chiar și pes- drag Paul Chiribuță, am ieșit la o te noapte ca să elucideze până la promenadă pe peronul gării din epuizare, complicatul act. localitate, spre a ne bucura ochii Ca și în alte dăți similare. și sufletul însetat de aventuri ju- Toma a lăcrimat din nou, venile la vederea pasagerelor din poate din cauza gerului, s-a re- acceleratele și personalele aflate întors urgent la gară și până la în tranzit și mai ales, mai ales, a navetistelor din automotorul Bu- plecarea automotorului, în Bufe- curești-Piatra Neamț. tul înghețat, a comandat un șni- La sosirea căruia, la linia I-a, țel reîncălzit. Mihai Constantinescu cu gândul la urmând să trăim cea mai mare Din care doar a gustat, de- Toma Caragiu, Mihai Bandac și Maiorul Crăcea de la BDA surpriză posibilă și neegalată oarece acesta (șnițelul) era și el vreodată: la manșa acestuia, foarte abătut, adică rămas pe vesel și optimist, aflându-se ma- semne, de la Praznicul tăierii ca- rele actor Toma Caragiu. Toa- pului Sf. Ioan Botezătorul. 16 Rememb er Atitudini august 2018 Toma Caragiu, Mihai Bandac de Deflorari al Armatei, BDA, ultra și Batalionul de Deflorări al Armatei. BDA. - câte un solicitant. Unii dintre ei secret, constituit la cerea Tovară- abuzând cei drept nepermis, cum șului, care, atenție, cerând Situația ar fi cazul unui foarte dinamic și națională în domeniul respectiv, a omniprezent actor, sau a unui re- O seară fabuloasă cu întâmplări identificat, grave și inadmisibile gizor în devenire și cu familie nu- incredibile, în acele vremuri. carențe. Iar că Frantișek este venit meroasă și protejat de al lui Mihai Sfârșit de septembrie 1973. Un- de la Praga tocmai în scopul de a Bandac. Se știau din armata stu- deva pe strada Hristo Botev se in- prelua vorbeascăinițiativa. Ba chiar, genialul dențească de la Kogălniceanu. La augura noua locuință a lui Ovidiu copil care era Toma Caragiu a înce- Ferma 4 unde era Salonul de pro- Iuliu Moldova. O banală mansardă put să cu el în cehă. Fil- tocol, masa de 20 de persoane era a unei vile ponosite. mase în studenție ceva pe la ei. De- în permanență pregătită pentru Multă lume cunoscută, actori, lir total. Toți se prăpădeau de râs. oaspeții mei. artiști plastici, cântărețe în vogă Mai ales cei câțiva colegi cu Mihai Iar când se întâmpla să vină și mai ales fete vesele. Am înțeles Bandac. Iar de luni, când Toma a Toma Caragiu, Octavian Cotescu, apoi că erau animatoare de la deja aflat adevărul, a tăbărât pur și sim- Eugen Barbu și mulți alții, marii celebra și temuta SIRFA. plu pe pictor, și nu i-a mai despărțit șefi din Centrală, ministere sau ju- Cel care se ocupa de menaj și decât Cutremurul din 1977. Timp deț, se autoinvitau. Era un Club de bar, adică majordomul, o figură de 4 ani, au uimit și au bucurat Bu- elită cu întâmplări și discuții me- insolită și atipică, atrăgea atenția cureștiul, cuMihai prietenia CONSTANTINESCU și farsele de morabile. de la început. Bine făcut, foarte neimaginat făcute de ei. Și desigur îngrijorătoare pentru volubil și ușor agramat, ne-a fost anumite organe. Iar când în anii 74 prezentat ca fiind un anume maior și 75,FIAT Toma 124 a început Break să vină tot Crăcea, de la Regimentul de tan- mai des neanunțat și într-un ele- curi de la Iași, unde Ovidiu făcuse gant , condus de prima convocare studențească. un cetățean în costum de blugi Mai era însoțit de o altă figură, la și pe care mi l-a prezentat ca fi- fel de ciudată, care tăcea tot tim- ind un maior Crăcea de la BDA? pul și care a fost prezentat drept am devenit suspicios. Mai ales că Frantișek, tot maior dar ceh. Ve- eram tot mai frecvent interogat în nit de la Praga cu o misiune ul- legătură cu acest personaj enig- trasecretă. Era la câțiva ani după matic și Societatea lor secretă acel 1968 și ni se părea firească SIRFA. Nimeni nu reușise să afle ceva, iar Toma era inflexibil. Ca să ori ce colaborare militară și în or Toma Caragiu și Viorel Chiriță, doi mari ce domeniu cu Țara atât de încer- și legendari prieteni. nu mai spun că răvășeau, tot pro- cată. Era de fapt Ion Pomponiu tocolul Salonului. preluat de Mihai Bandac pentru Inspectorul șef pe Dâmbovița, școlarizare picturală de la Miky și Toma Caragiu, Nicolae, foarte inflamat, hotărâse Stere Gulea. Mihai Bandac și SIRFA, să-l lichideze pe acest maior Crăcea Brusc, pe la ora 20, se simte o în atenția Organelor și SIRFA lui. Apoi eu am fost mutat rumoare. Apărea Toma Caragiu. la Crevedia, iar Toma în final, a lă- Aplauze, pupături, tandrețuri. murit până la un punct lucrurile. Și se continuă petrecerea la alt Ce a urmat este altă poveste. nivel și în alt regim. Iar când se fac Nu-mi pot imagina viața mea prezentările celor doi ciudați, Ma- fără Toma Caragiu. Ne-am cunos- iorul Crăcea, bine magnetizat i se cut în prima tinerețe, el actor la adresează marelui actor numin- Ploiești, eu stagiar la ferma de la du-l… tov. actor Catargiu… Periș. Mereu împreună, veseli și Stupoare, indignare generală. fericiți. Mai ales în perioada de la Solicitări discrete către gazdă, ca Avicola Titu. să ne scape de cele două cătane. Începuseră restricțiile ali- Nici vorbă, Toma, cu geniul lui, mentare și devenisem, este ade- simte o provocare și o șansă ire- vărat cu plăcere, dar și cu teamă, petabilă și începe un dialog de tip o speranță. suprarealist, imposibil de refăcut, Mai ales pentru artiști, scrii- tori, actori. Legal desigur, adică numindu-l în permanență, pe pro- Despre acel 4 martie 1977 îmi contra cost, ei își puteau procura tagonist, Croce. Aluzie străvezie la este imposibil să vorbesc. De aceea de la magazinul din incintă, mul- eseistul Italian la modă. Râsete, sa- l-am rugat pe dl Ion Tomescu, fos- te dintre produsele noastre desti- tisfacție totală. tul meu șofer la Avicola să relate- nate cu precădere exportului. Așa Dar lucrurile se complică defini- ze. El fiind categoric Viorelmai obiectiv CHIRIȚ șiĂ i-am cunoscut pe cei mai îndrăgiți tiv și ireversibil, când Toma află că mai aproape de adevăr. artiști ai vremii. Cu care apoi am cetățeanul, după ce lucraseBatalion o vre- și devenit prieten. La rându-le, fi- me la o Stație de montă? în prezent, ecare dintre ei îmi mai recomanda face parte dintr-un așa zis Atitudini august 2018 Rememb er 17

Andi Bocăneț, urmând să plece la colegii săi de pe palier si de la FIATUL Buftea ca să lucreze toată noaptea. etajul 7. Dimineața, eram duși cu Telefonul anunțat de la ora 21 a domnului Bandac, direct întârziat însă, din motive lesne de bănuit… la Rapidul de Baia Mare, Decebal. Iar la ora 21,20 a venit Cutre- Toată Valea Izei urmând apoi să murul. afle amănunte și să se minuneze. Împreună cu o pereche de lo- Ne deranjau desigur anumite Depoziția domnului Tomescu godnici la care acceptase să le fie vizite ale unor personaje bizare, Ion, Comuna Potlogi, sat naș, și cu domnul Andi Bocăneț, au despre care aveam să aflăm de la Pitaru, șoferul Dir. Gen. fugit pe scări și prăbușirea i-a prins Avicola Titu, Viorel Chiriță, jos, strivindu-i. O tragedie fără egal artiștii prezenți că erau foarte in- despre domnul Toma Caragiu și totul din cauza unei femei necre- teresați de ce se întâmplă și mai și ziua de 4 martie 1977 dincioase și profund imorale. ales ce se vorbește. Chiar domnul

Toma Caragiu neplăcut surprins, (Filmarea care a avutSIRFA loc dar cu mare tact, aplana uneori în ziua de duminică, 9 martie tensiunile. 2014, se află în Arhiva ) Anii au trecut, domnul Toma a plecat în Rai să-l mai destindă pe Afirm că eu l-am dus la Bucu- Sf. Petru. A plecat și fratele meu iu- rești pe dl. Toma Caragiu în seara bit Ion, în același loc. Îi pomenesc de 4 martie 1977. Nu avea motiv să fie acasă. Aflându-se într-o mi- Frații Petreuși la o Bandaciadă mereu aici la bisericuța din Glod. nivacanță la căsuța sa de la Periș, din anii 1974-1975 Mă rog pentru ei dar și pentru acei împreună cu soția, venise în vizită nefericiți care ne suspectau de toa- la noi la Fermă, la domnul Director Seri unice de poezie te relele din lume. Mă refer la cei Viorel Chiriță, urmând ca seara, la și cântec cu Toma Caragiu plecați desigur, căci cei rămași, orele 22, să meargă împreună la și Mihai Bandac sunt mari oameni de afaceri, gene- Studiourile Buftea din apropiere, Gloria nu cântă, rali și de obicei miliardari. Și ei și pentru a lucra la un postsincron la Ștefan PETREUȘI filmul realizat de odraslele lor. prietenul său, Andi Bocăneț. Anul 1974 a marcat pentru Toma Caragiu și Mihai Brusc, pe la orele 16, ușor jenaniște- Formația noastră un mare și ne- Bandac militând tenace așteptat succes și desigur o nouă aertă, doamna curat. Mimi, anunță că pleacă pentru filmul Moromeții până la Predeal pentru a lua Munteleetapă. ascuns Domnul Toma ca și dl. Eram protagoniști în filmul Viorel Chiriță, care jucau biliard, regizat de către au rămas bineînțeles înmărmuriți. domnul Andrei Cătălin Băleanu. Era prima zi de Paște a anului Este lesne de bănuit că la suges- 1975. Președintele SIRFA, Mihai tia marelui pictor și profesor Mi- Bandac, făcuse Învierea la Periș hai Bandac. Făceam parte în film din brigada de minieri maramu- la căsuța lui Toma Caragiu împre- reșeni condusă de către Octavi- ună cu Marin Preda. Totul a fost an Cotescu și desigur dl. Bandac. organizat în ideea de a-l pune Jucam alături de Florin Zamfi- în contact direct pe prozator cu rescu, Horațiu Mălăele, Constan- Stere Gulea, protejatul SIRFA și tin Rauțchi, George Constantin. a Președintelui, miza lui cinema- Ne-au îndrăgit cu toții și la rân- tografică, în eventualitatea foar- du-ne i-am îndrăgit. Ca atare, te optimistă a ecranizării Creas Moro- De fapt ea avea întâlnire aran- de câte ori veneam la București meților.ta Făgărașilor Îl călise doară special în jată din timp, la Hotelul Rosmarin pentru filmări la Televiziune sau acest sens. Îl luase cu el pe la Radio în modul cel mai firesc, din Predeal cu Nae Cristoloveanu, , cu două colege de actor la Teatrul din Brașov, unul petreceam o seară sau două la la clasa lui Ciucurencu, la fel de dintre amanții ei. atelierul domnului Bandac, îm- Pe la orele 19, domnul Toma a preună desigur cu invitații săi. firave. Ele în rochițe de vară sub- cerut o mașină, ca să îl ducă acasă Care se numeau de cele mai mul- țiri, Stelică în pantofi stâlciți de la București, unde, cică, urma să te ori, Toma Caragiu, Nichita Stă- student și cu lucrurile personale primească un telefon de la doam- nescu, Octavian Cotescu, Vasile într-o sacoșe de piață legată cu na Mimi de la Hotelul din Prede- Nițulescu, Gina Patrichi, Ion Be- sfoară. După care l-a dus, tot pen- al, la orele 21. Apoi, împreună cu soiu și mulți alții. Se adunau toți tru călire, în Deltă, la Maliuc. 18 Rememb er Atitudini august 2018

scăzută și profund emoționat, i-a cerut imperios, să nu mai accep- te invitațiile la dans ale distinsei doamne, existând riscul ca Mon- șerul să plece brusc și să să piardă definitive șansa ca Stelică să mai facă vreodată, scenariul și desigur regia la un film așteptat de atâta Stere Gulea și Iacob Carolina, printre oale Paula Ribariu, Hans Veber, Iacob Caralina și cratițe, ascultând spășiți indicațiile șefu- lume, Moromeții. și Stere Gulea, la Bîlea lac, după o expediție lui, Mihai Bandac. Școala de 8 clase Mihai Bandac, contrariat, i-a legendară de pe Creasta Făgărașilor, din Maliuc, prima ședință. August 1967. F. propus, tot în șoaptă,FIATUL să fie de organizată și condusă de către Mihai Foto Paula Ribariu Bandac, Președintele SIRFA. 1967 acord, ca el să plece spre București, mai ales, că fiind cu său ce- lebru, nu a băut nimic și că ori cum se plictisește și este obosit, după Veselie, atmosferă de sărbătoa- aceste 3 zile de efort susținut. re. La o măsuță din colțul drept al Nu, i-a răspuns categoric ma- livingului, Toma Caragiu și Marin rele actor. Dimineață trebuie să-l Preda au discutat, tot felul de lu- conduci la București pe Monșer, cruri, toată noaptea. Prozatorul a adică să mergi prudent cu mașina băut numai vin adus de el, într-o dumitale în fața mașinii lui, până geantă ponosită din piele de porc, la el în Cotroceni, ca să nu se în- respectiv cabernet roșu la trei sfer- tâmple ceva pe drum. Este foarte turi. Își turna singur în pahar, iar riscant, căci este pus ca să șchioptermine sticlele goale le băga înapoi în ge- toate cele 4 sticle de cabernet. anta cu pricina, chibzuit, pe semne Așa că, atenție, te dai… . pentru a le valorifica la București. Așa a și procedat de dragul lui Desigur că erau 3 feluri de vin do- și cu humor. Au urmat scene ine- brogean, aduse de Stere Gulea și ai dite, hilare și memorabile, cu Pre- lui, de la ei de la Kogălniceanu sau ședintele întins pe un pătuț, mare din via de la Mogoșoaia. panică printre dansatoare și mai ales comprese și frecții pe piciorul Nicolae Adam, scriitor, prezidențial, în frunte aflându-se Universitatea Nanter, Paris madam Preda.Vă imaginați ce sec- vență de film, descoperită în ulti- mă instanță cu mare surprindere de către Toma și ciufutul prozator. Printre invitați, nu mulți, se afla Iar când în sfârșit s-au aplanat marele fotograf Aurel Mihailopol, în mare parte tensiunile și desigur cu soția, o actriță în vogă. Căsuța de la Periș și berbecii cinefili riscurile, spre liniștirea lui Toma După ce s-au întors de la sluj- sacrificați pe altarul filmului. Caragiu și mai ales a mofluzului Foto A. Mihailopol. ba de Înviere de la bisericuța din Stelică, dimineață, după ciorba de dealul satului – unde a avut loc potroace, mesenii, distinșii și feri- un mic incident neplăcut cu o pie- ciții petrecăreți, au început să să tricică plecată din praștia unui se pregătească de plecare. Venise- copil neastâmpărat și care a spart S-a dansat cum se spune în ră zorile acelei prime zile de Paște. o lentilă de la ochelarii marelui draci, după muzica de pe niște S-au deschis porțile curții și primul prozator, masa festivă de Paște, plăci vechi ale lui Toma Caragiu. echipaj a plecat, cu nostalgie și poa- petrecerea, a început în forță, cu Doamna Preda, în mare formă, ne- te regret spre București. Fusese în- toate cele cuvenite. Ouă roșii, caș, pierzând nici un tangou sau chiar tr-adevăr o noapte fabuloasă, care telemea, cozonac, bunătăți, aduse Roak, preferatul ei și al tuturor, fi- nu după mulți ani, din păcate, avea desigur de Stere Gulea și familia ind Președintele, burlac, și el mare să devină, prin voia Destinului, lui. Carnea de berbec pregătită 2 dansator de Roak încă din timpul irepetabilă și legendară. Monșerul zile de către clanul de machedoni seratelor secrete UTC-iste din anii ne părăsea,FIATUL la Mogoșoaia,124 Break în acea ai lui Stelică în groapa haiduceas- studenției de la Sala Kalinderu. A noapte deFIATUL 16 mai 15001980. că din curtea lui Tomiță, s-a dove- avut loc chiar și o scenă de senza- Cu său în față, dit a fi extraordinar de fragedă și ție, Toma Caragiu, alertat de o anu- urmat de alb al Mon- de gustoasă. me sclipire din privirea parteneru- șerului, un model mai vechi, mai lui său de dialog, l-a scos afară pe Baroc, Președintele SIRFA cel gene- Președintele SIRFA, s-au așezat pe ros, l-a adus cu bine, cum se spune, prispa căsuței, și discret, cu voce pe scriitor la el acasă în Cotroceni, Atitudini august 2018 Rememb er 19

mergând în fața lui, încet și prudent Și invariabil, de fiecare dată, așa cum îl rugase marele actor. Monșerul îl întreba, în văzul tu- La despărțire, Marin Preda, re- turor, dacă am mai redus din cunoscător și atent, l-a invitat în prețul tablourilor? Răspunsul vila lui somptuoasă din spatele bi- era fără excepție: Nu. Spre hazul și satisfacția celor aflați în Mare- sericii Elefterie, ca să-i vadă colec- le Salon. Și desigur spre insatis- ția de pictură, unde pe pereții livin- Colecționarul și pictorul. Aprilie 1975 facția lui Toma. gului se puteau vedea, Andreescu, Personal, deși uimit la înce- Luchian, Palady, Ciucurencu, Baba, put, am fost foarte încântat de și alții. spectacolul la care am asistat. Iar după ce a primit cu încânta- În fond se știau bine încă de la Era o zi frumoasă de Aprilie și noi re felicitările pentru frumoasa co- Mogoșoaia, unde fusese cu Toma eram foarte veseli și fericiți. Am lecție, Monșerul, într-o stare foar- Caragiu de câteva ori, tot în vede- plecat acasă discret și agale, iar te destinsă și-a exprimat dorința rea promovării lui Stelică Gulea, în Președintele după ce l-a condus ideia de a transpune Moromeții. să vină la atelierul din Dr. Taberei, pe distinsul oaspete s-a întors și Era ideea lui și desigur și a lui ca să vadă lucrările pictorului și s-a culcat imediat. Seara ne-am Toma, care tot machedon fiind revăzut, au venit mulți sirfioți și să cumpere ceva. A luat dintr-un FIATUL 124 a fost foarte receptiv de fiecare multe sirfioate, am avut de toate seif un teanc de bani și s-au urcat dată. și ne-am distrat ca de obicei de în . Soția lui s-a recu- Mircea Micu, Fănuș Neagu, minune. La mare prețuire s-au zat și s-a culcat imediat. Au ajuns Cezar Ivănescu, Gheorghe Pituț, aflat bucățile de friptură haidu- foarte repede și cu bine la atelier, Florin Pucă și mulți alții îi făceau cească de berbec, cu care venise unde imediat, Monșerul, invitat cu de fiecare dată reclamă pictoru- de la Periș, puse în mașină de că- dezinvoltură și eleganță, a început lui, acolo la Casa artiștilor. Pe la tre părinții lui Stelică și desigur să se uite de aproape la fiecare lu- mijlocul negocierilor, Monșerul a de către Toma Caragiu. Noaptea propus să cumpere chiar două ta- crare în parte. Se știe că avea pro- târziu, am povestit celor prezenți blouri, dar cu prețul scăzut. Picto- întâmplarea cu tablourile. bleme de vedere. I-au plăcut foar- rul nu a acceptat, căci s-ar fi aflat te mult câteva și pe loc au început A avut mare succes, m-au rugat și ar fi avut ceva probleme cu cei- să o scriu imediat și să o public. Am negocierile. lalți cumpărători mult mai săraci promis spre satisfacția scriitorilor Este momentul putem să-i decât marele prozator și director și poeților prezenți. de editură. spunem liniștiți, istoric, când Ștefan Stoian, Octavian Sto- Conștient însă că era o onoare m-am nimerit acolo. De mulți ani ica, Marin Tarangul, Mihai Un- să te afli cu lucrări pe pereții casei sărbătoream Învierea și prima zi gheanu, Mircea Micu, Grigore lui și că mai ales era în joc Proiectul de Paște împreună. Uneori erau Arbore, Iulian Neacșu, Vasile Ni- cu transpunerea Moromeților de prezenți mulți dintre sirfioți. Ni- țulescu, s-au oferit pe loc să mă către protejatul său și a lui Toma ajute să public povestirea, fie- chita Stănescu, Marin Tarangul, Caragiu, respectiv Stere Gulea, i-a Daniel Turcea, Vasile Nițulescu, contrapropus să îi dea unul cadou care unde avea posibilitatea. Nu Smaranda Jelescu, Cornelia Ră- și să plece mulțumit. Era convins mai știu ce a urmat. dulescu, Ruxandra Garofeanu și că va găsi în timp modalitatea ele- Pe 20 Mai 1980,Fiatul aflând de alții. Am bătut timid la ușa ateli- gantă de a se revanșa… moartea sa fulgerătoare, într-o goană sinucigașe cu SIRFA, erului, am fost invitat cu bucurie Prozatorul nu a acceptat. A râs ce a râs și pe urmă a deve- Mihai Bandac era la Mogoșoaia, înăuntru și am asistat la o scenă însoțit de Mihai Ungheanu, Ce- deosebită… nit brusc morocănos. Era poate și oboseala unei nopți pierdute zar Ivănescu și Iulian Neacșu și În perioada respectivă și încă la Periș, la Toma. S-a scuzat și a asista la preluarea corpului ne- mulți ani după aceia, Mihai Bandac spus că merge să se culce și să se însuflețit de către o ambulanță. vindea cam 10 lucrări pe an, la un mai gândească. Se ocupa de toată operația Dan preț de un salariu bunicel de ingi- Urmând ca după un aranjament Claudiu Tănăsescu. ner, profesor, actor, ziarist etc., re- telefonic să revină în atelier. Se pare Se încheia un capitol din viața spective 5.000 de lei. Uneori și în că a mai venit odată cu Aurel Mihai- lui și a noastră, a tuturor desigur. rate lunare. Toată lumea era mul- lopol. Știu precis că s-au mai văzut Dirijat și ajutat pas cu pas de țumită. Monșerului i s-au părut ta- la Mogoșoaia în următorii ani, unde către Mihai Ungheanu și de către SIRFA Stelică Gulea a reușit să ob- blourile prea scumpe și a început Mihai Bandac, tot cu Toma Caragiu, țină de la Casa de Filme Contrac- să se târguiască. Președintele SIR- mergea în continuare, în același scop: să-i pregătească terenul lui tul pentru transpunerea roma- FA știind de la scriitori că deși are Stelică, pentru a i se permite să lu- nului Moromeții. A fost un mare destui bani el este foarte chiverni- creze la scenariul pentru Morome- succes al nostru al tuturor. Unul sit, a început să se joace, desigur cu ții. Chiar împreună cu Marin Preda. dintre referatele la Scenariu, l-a humor și decență. făcut, la cererea lui Stelică și la 20 Rememb er Atitudini august 2018 intervenția expresă a Președinte- o viață și nu mă așteptam tocmai cipitat, ordonându-mi să studiez lui SIRFA, Ion Lăncrăjan. Cu Eu- de la tine la o asemenea surpriză. cu mare atenție DOSARUL și să-i gen Barbu, pentru un alt referat, Spune-mi cum l-ai cunoscut și de raportez la întoarcere observa- vorbind Mihai Ungheanu. ce îl vizitezi acolo la voi în Cotro- țiile mele. M-am apucat să frun- Din fericire au avut un rol hotă- ceni? M-am blocat definitiv și am zăresc de fapt acel masiv DOSAR râtor. În detrimentul celui înaintat bâiguit în final: tovarășe General DE URMĂRIRE INFORMATIVĂ. de omniprezentul Ion Grigorescu, permiteți-mi să raportez: L-am Erau materiale obținute prin toa- susținut de fiecare dată de amicii cunoscut prin intermediul tova- tă tehnica de care dispuneau or- lui de la toate nivelele rășului Gheorghe Glodeanu Prim- ganele noastre. Stenograme tele- Conducerea SIRFA, mulțimi- vicepreședintele de la Slobozia, fonice, de urmărire ambientală, le de simpatizanți și aderenți în unde domnul profesor Mihai microfoane din centrală sau din frunte cu Președintele, mi-au su- Bandac merge săptămânal. A de- casa, din automobilul său, de la gerat ca de câte ori este posibil, să corat întreg orașul cu lucrări de vecini, din rulota de vacanță, și fac cunoscută întâmplarea respec- artă monumentală și mă ia și pe de pe hainele și încălțămintea sa. tivă, de mare valoare sentimenta- mine cu mașina lui la Slobozia, ca Dar mai ales erau Declarații ale lă, artistică și documentară. Ce- să-mi pot cumpăra de la târgul lo- informatorilor și surselor secu- eace fac și acuma în deplinătatea cal alimente pentru familie. Seara rității, foarte multe documente facultăților sirfiotice și franțuzești ne întoarcem împreună și mă lasă originale, semnate desigur cu nu- și desigur cu melancolieAl dv. Nicolae și cu ADAM con- acasă în Cotroceni. mele de cod sau chiar cu cel ade- știința împăcată. Mi-a răspuns la fel de furi- vărat. Nu mai văzusem așa ceva și os: O să lămurim noi treaba și mai ales nu crezusem că în casa cu Gheorghe Glodeanu, cu re- aceea, plină de cântece și veselie, lațiile lui ciudate cu tot felul de se puteau întâmpla asemenea lu- scriitori, artiști, profesori. Dar cruri dușmănoase și grave. M-au până atunci te întreb: ce știai de izbit câteva dintre declarațiile această Organizație dușmănoa- unora dintre așa zișii lui prieteni, să SIRFA, despre activitatea lor cum ar fi Vasile Zetea, O.I.Moldo- antistatală, despre membrii ei, van, G. Stanca, V. Chinski, Raul Mi- despre acele Secții dubioase și hăescu, colonelul Petre Burciu, M. mai ales despre acest Mihai Ban- Cârciog, Oct. Stoica, D.Rădulescu, dac de care se ocupă organele Virgil Mihăescu, Adrian Nicula, noastre încă din anii 70? Ce știi o actriță de la TNB, un cabanier de acele Bandaciade unde el, îm- din Argeș, acel tovarăș de la PCR preună cu Toma Caragiu Nichita Timișoara, Coriolan Babețki, un Stănescu, Octavian Cotescu, Con- stomatolog din Dr. Taberei și încă Generalul Marin Lungu, eroul filmului stantin Diplan, Ion Băieșu, Fănuș mulți necunoscuți. Prea mic pentru un război așa de mare. Neagu, și mulți alții se manifes- scenariul Dumitru Radu Popescu și regia tau nepotrivit și chiar dușmănos Șerban Gabrea la adresa statului și partidului nostru? Există sute de probe Toma Caragiu, Nichita concludente la Dosar. Stănescu, Mihai Bandac Din ordine superioare venite și SIRFA – dușmani ai Statului de la Cabinetul tovarășei Elena și Partidului Ceaușescu, de la tovarășii Gogu Rădulescu, Emil Bobu și G. Pană, Generalul Emil Macri, la Universitatea tovarășii generali Aron Bordea, Jilava, în zeghea pregătită pentru Mihai Velicu Mihale, și Gheorghe Dă- Bandac, regretând toată mascarada cu Am avut mari surprize și mai DOSARUL S.I.R.F.A. nescu au sarcină să lichideze ales neplăceri din cauza domnu- această bandă nemaiîntâlnită lui profesor Mihai Bandac și a SIR- SIRFA și bineînțeles pe așa zisul FEI. Am fost chemat urgent la Ge- ei Președinte, cu toată familia și neralul Emil Macri, Șeful Dir.3-a cercul lui dușmănos. Am fost și Prietenul meu de tinerețe, Ghe- DSS și care foarte supărat, mi-a eu implicat și mi s-a pus la dis- orghe Glodeanu, m-a lămurit defi- arătat un DOSAR DE URMĂRIRE poziție acest uriaș DOSAR, ca să-l nitiv: este o lucrătură mizerabilă a INFORMATIVĂ deschis pe nume- studiez cu cea mai mare atenție celor din breasla sa în urma unor le Mihai Bandac. Cred că avea și să i-au măsurile ce se cuvin pe interviuri apărute în Flacăra și peste 1500 de pagini. Surprins și linia Direcției mele. Și când colo, SLAST. Mihai Bandac, este un artist speriat l-am întrebat respectuos adevărat, care crede numai în ade- ce legătură are acest DOSAR cu cu cine mă întâlnesc în DOSAR? cu tine Marine. Păcat de copilă- văr și dreptate și careMarin își iubeșteLUNGU mine? La fel de supărat – nici nu Ț ara necondiționat. m-a invitat să stau jos – m-a în- ria și tinerețea ta frumoasă și de trebat: Lungule, ne cunoaștem de munca ta pentru Țară de o viață. Primind un telefon, a plecat pre- Atitudini august 2018 Din pana Egretei 21 CONCURSUL NAȚIONAL DE PROZĂ SCURTĂ „I.L. CARAGIALE” EDIȚIA A XV-A

Casa de Cultură „Ion Luca Caragiale” a Municipiului Ploiești a organizat, în perioada 1-14 mai 2018, cea de-a XV-a ediție a Concursului Național de Proză Scurtă „I.L.Caragiale”, competiție adresată liceenilor înscriși la cursuri de zi. În cadrul acestui concurs, juriul, compus din prof. Mădălina Paula Ștefan – președinte, prof. referent Gelu Nicolae Ionescu – membru, prof. Iulia Dragomir, a decis acordarea următoarelor premii: MARELE PREMIU: Zett Ana, C.N. „Mihai Viteazul”, Ploiești; PREMIUL I (ex-aequo): Cojocaru Bianca Alexandra, C.N. „I.L. Caragiale”, Ploiești, Ivan Marina Mădălina, C.E. „Virgil Madgearu” Ploiești, și Țibuleac Alina Violeta, C.N. „Petru Rareș”, Suceava; PREMIUL AL II-LEA (ex-aequo): Mogoș Daria Ana-Maria, C.N. „Al. I. Cuza”, Ploiești, și Podărelu Miriam, C.N. „Petru Rareș”, Suceava; PREMIUL AL III-LEA: Iorga Iulian, C.E. „Virgil Madgearu”, Ploiești; MENȚIUNE I: Stan Maria-Magdalena, C.E. „Virgil Madgearu”, Ploiești; MENȚIUNE II (ex-aequo): Arcip Denisa, C.N. „Petru Rareș”, Suceava, și Radu Diana Gabriela, C.N. „Al. I. Cuza”, Ploiești. Sponsorii evenimentului au fost APA NOVA și CORA, cărora le mulțumim.

Țibuleac Alina Violeta Îşi întrerupse însă gândul când să aştepte până tânăra aia va ieşi văzu că băieţelul se smuceşte de- din nou şi să o fure. Să-i fure che- odată din mâna fetei şi o ia la fugă ile şi cartela de la interfon. Aşa ar în direcţia opusă. Ea îi strigă: „Stai, avea iarna asigurată. Împinse gân- Alin, stai!”, apoi începu să fugă şi dul ăsta mai spre fund şi-şi zise că ea după el, cu o oarecare greutate. mai întâi face plimbarea: era prea Îl ajunse şi-l prinse de mânecă, în frumos afară. timp ce copilul se smucea şi se ră- sucea, plângea şi se lăsa târât pe jos. 2. • „Nu, nu mergi acolo. Ţi-am zis Mergea pe stradă, adunând pri- că n-am bani azi, ai înţeles? Azi nu!” virile doamnelor bătrâne, elegante Copilul părea că nu înţelege sau şi dispreţuitoare. La fel şi ale fete- • data și locul nașterii: 5 mai 2000, Suceava nu vrea să înţeleagă. Mai erau câ- lor tinere, tot elegante şi dispreţui- teva persoane în jur care treceau toare. Copiii se uitau cu ochii mari. • adresa de corespondență: loc. Moara-Nică pe acolo, nu fără a privi scena. Se uită şi el, hotărât să înfrunte elevă la CN Petru Rareș, Suceava, „Te rog, Alin, fii cuminte! Hai, privirile oricui şi dădu de ochii de • te rog eu, fii cuminte!” Glasul, care un albastru-tare ai unui tânăr înalt • str. Mihai Viteazul nr. 24 membră a Clubului de Proză Alecart mai înainte fusese ferm, dar nu răs- cu geacă, şi ea albastră, cu un ghi- coordonator: prof. Gheorghe Cîrstian tit, acum se înmuiase, ba chiar se ozdan pe spate. Câteva clipe, până putea simţi în el că tânăra era ga- trecură unul de celălalt, îşi fixară Mansarda ta-gata să plângă. Faţa ei se crispă privirile unul în ochii celuilalt. într-un efort de a-şi reţine lacri- Ajunse în parcul-pădure şi se mile. Încerca să ia copilul în braţe, aşeză pe zăpadă, lângă poteca de dar acesta era prea puternic pentru ciment. Se uita la oamenii care tre- 1. ea. Reuşi totuşi să-l ridice şi merse ceau, şi i se păreau toţi la fel de plic- Era un om care stătea aşezat în greu cu el până la uşa blocului, unde tisitori. Un cuplu de îndrăgostiţi se faţa uşii deschise a ghenei blocului copilul se puse pe ciment urlând. Ea îndrepta spre el. El avea o mutră şi mânca o bucată de pâine. Avea o folosi cartela pentru interfon, des- tâmpită, era brunet şi dat cu gel. Nu căciulă pe cap şi o geacă, ambele de chise uşa grea de metal a blocului şi era înalt, mai degrabă scund şi în- culoare închisă. Avea şi ceva roşu dispăru înăuntru cu tot cu copil. desat. Părea chiar mai scund decât în îmbrăcăminte. Bărbatul rămase singur cu bucata ea şi mergea crăcănat, cu o mână Îşi ridică ochii de pe bucata de lui de pâine, la care începu să se uite. în pantaloni şi cu una după talia pâine. Zări o fată tânără cu un co- Nu se putu abţine să se gândească la ei. Când ajunse în dreptul omului pil de mână. Expresia de pe faţa faptul că băieţelul nu părea să fie al cu căciulă îi sună mobilul. Tânărul tinerei era atât de tristă, încât el fetei. Semănau totuşi. Să fi fost fraţi? băgă mâna în buzunarul din spate al ştiu, deşi nu avea oglindă ca să şi-o „Pe dracu! Ce te interesează pe tine pantalonilor şi scoase un mobil mi- vadă, că era propria lui expresie. Şi asta? Asta-i marea ta problemă?” titel, la care răspunse. Pe când sco- totuşi, acum el era fericit. Avea bu- Simţi o apăsare în vintre, aşa că tea mobilul, îi căzu din buzunar o cata aia de pâine, pe care o mânca intră în ghenă şi se uşură. Ar fi vrut bancnotă de o sută de mii, fără să-şi lângă o ghenă. După expresia fetei, să facă şi treaba aialaltă, dar prefe- dea seama. Omul cu căciulă i se re- părea să fie mai amărâtă decât el. ra un loc mai liniştit. pezi la picioare, ridică iute bancnota „Curva dracului!”, gândi. „Ce „Azi e cald, da’ nu ştiu cum o de jos şi o luă la picior, îndesându-şi motiv ai tu să fii tristă? Ţoale ai, să fie la noapte. Până la noapte mai tare căciula pe urechi. copil ai, poşetă ai, la coafor ai fost cred că mă duc să fac o plimbare Ajunse în faţa supermarketului, şi acum ţii cheia în mână ca să-ţi prin pădure. Şi-aşa sunt o persoa- unde intră. Luă un coş albastru şi deschizi uşa apartamentului. Dacă nă «fără ocupaţie»”. Râse puţin de se îndreptă spre raftul cu băuturi tu faci mutra aia, păi eu de câte ori propria lui glumă, dar îşi înghiţi re- alcoolice, sub privirile suspicioase ar fi trebuit să sar de pe pod?” pede râsul. Îi veni deodată în minte ale angajaţilor. De la depărtare, o o 22 Din pana egretei Atitudini august 2018 lucrătoare a magazinului îl urmărea mă: „A, vrei să te duci să locuieşti faţă împietrită. Îi puse mâinile în insistent. Puse în coş o sticlă de vo- cu părinţii şi fraţii mei? Poftim che- jurul gâtului şi începu să strângă. dcă şi începu apoi să se plimbe prin- ile (şi i le dădu), şi du-te înainte, Ea se contractă, îl prinse de mâini, tre rafturi cu o satisfacţie evidentă. tocmai s-a eliberat un loc. Oricum, dar nu opuse rezistenţă. El strânse Femeia îl urmărea în continuare. probabil că o să le placă mai mult mai tare şi ea începu să se sufoce. Îl Zăbovi mult în magazin, stând să trăiască cu tine decât cu mine. strânse mai tare de mâini. El avea şi admirând rafturile cu mâncare şi Bani, îmi pare rău, nu am, şi chiar faţa crispată de efortul pe care-l fă- dulciuri. Îl dureau ochii de la toate dacă aveam nu mi-i luam cu mine. cea ca s-o strângă de gât. Pe măsură culorile alea. Se uită la bucăţile de N-o să mai am nevoie de ei.” carne, la brânza ambalată preten- Omul rămase puţin uimit de vor- ce vedea că ea se sufocă tot mai tare, ţios, la pungile cu napolitane. Nu bele fetei, după care o întrebă: „Ce îi veniră şi lui lacrimile. Plângea şi sim ţea nimic uitându-se la ele. Se vrei să spui? Te duci să-ţi <> pe undeva? Proşti, mă, care devenise vânătă. Ea se sufoca, ie îmbrăcată modest se oprise în mai sunteţi şi voi, ăştia care vă cre- dar zâmbea, îi zâmbea lui. Făcu un faţa unui raft unde o marcă de cio- deţi deştepţi!”. Auzindu-l, fata schi- efort şi, din gât, sugrumat, îi zise lui: colată, ieftină de altfel, se vindea ţă un zâmbet, care dispăru imediat, „Mulţumesc...”. El plânse mai tare, la super-ofertă. Femeia corpolentă după care îl întrebă: „Da’ tu cum ai strânse mai tare, ea căscă deodată se uită, după care puse o ciocolată ajuns aşa? A, lasă, nu vreau să mai gura şi muri. Aşa cum se moare. în coş. Se mai uită odată la sorti- ştiu. Acum dă-mi, te rog, drumul.” Se prăbuşi lângă ea, îmbrăţişân- mentele de ciocolată, cu cremele Fără să mai zică ceva, el îi dădu du-i trupul mort, vânăt şi îngheţat. lor de vanilie, de căpşuni, de pier- drumul. Îşi spuse că e proastă şi Plângea şi lacrimile făceau găuri în sici, şi mai puse o ciocolată. Dădu vru să se îndrepte spre bloc. Totuşi, zăpadă. O strângea tare, se zvârco- să plece, manipulabilise întoarse şi mai puse o se întoarse să vadă unde merge lea cu ea în braţe, aşa cum o strân- ciocolată în coş. „Ce idioţi lacomi şi fata. Ea mergea pe alee spre ieşirea sese de gât şi cum făcuse cu ea dra- proşti şi ”, se gândi. Se în stradă. De acolo veni în fugă un duse la casă, plăti vodca, luă bonul tânăr. Era cel cu geacă şi ochi albaş- goste. Începu să urle neomeneşte şi se adresă femeii care-l urmărise: tri. Se salutară, fără să-şi zâmbeas- şi să se rostogolească prin zăpadă „Gata, cucoană, ai scăpat!” că, şi porniră alături înspre stradă. cu ea în braţe. Se duse în faţa ghenei de gunoi, Deja se făcuse frig, ba începuse După un timp se calmă şi încetă lângă care stătuse mai devreme, se chiar să ningă. Era şi normal, fu- cu rostogolitul. Se ridică, o luă pe ea şi aşeză jos şi dădu să desfacă sticla sese oricum cam cald azi pentru o întinse dreaptă pe zăpadă, cu mâi- de vodcă, când îşi aminti că n-are un început de noiembrie. „Să-i ia nile pe piept. O acoperi cu zăpadă, cu ce s-o stingă. „Crucea mă-sii de dracu!”, zise, dar tot se luă după ei. făcând o movilă mare deasupra ei. Îi sticlă!” O deschise totuşi şi dădu un Mergeau încet, fără grabă. Trecură luă hainele şi le puse în ghiozdan. Ha- gât. Îl ardea ca dracu. de strada principală, pe lângă parc, ina i-o luă pe braţe. Se îndreptă spre Stătea şi se uita la uşa blocului, prin centrul oraşului. Se îndreptau dâmbul unde stătea ascuns omul cu aşteptând să iasă fata. Terminase spre un teren de sport, în care se căciulă. Acesta schiţă un gest de fugă, sticla de vodcă şi o băgase undeva afunda strada pe care o luaseră. dar se opri. Băiatul se apropie de el, în haină. Se uita ţintă la uşă, sim- Ajunseră acolo, era o zonă moment în care omul îl întrebă: „De ţind cum, încetul cu încetul, ame- aproape pustie, şi se aşezară pe o ce?”, cu un tremur în glas. Băiatul, cu ţeşte şi i se face somn. Începu să fie pantă plină de zăpadă, mai jos de nervos şi să înjure. „Crucea mamii teren. În afară de ei şi de omul cu o voce rece şi calmă ca zăpada din jur tale de curvă, ieşi odată, ieşi oda- căciulă, care se ascundea după un şi cu o faţă la fel, îi zise: „Tu n-o să ştii tă-n mă-ta!” După zece minute se dâmb, uitându-se extrem de curios niciodată. Vezi că ţi-a dat şi cheile de calmă şi ieşi atunci şi fata, de parcă la ei, nu mai era nimeni acolo. Stă- la mansarda blocului, sunt în legătu- ştiuse. Avea o faţă groaznic de pa- teau, mână în mână, îmbrăţişaţi. Se ra aia separată. La mansardă este o lidă (se sperie şi el), şi părea că nu sărutau, ea îi săruta mâna, o mân- cămăruţă în care nu intră nimeni, ai vede nimic când merge. Mergea ca gâia cu faţa ei. Avea lacrimi în ochi. cheia de la ea. Noi ne întâlneam aco- drogată. Ca o drogată mergea. El îşi dădu jos geaca şi o întinse lo şi făceam dragoste. Poţi să stai tu pe zăpadă. Se dezbrăcă şi ea şi-şi acolo, e mai bine decât afară.” Cu asta 3. întinse haina peste a lui. El o aju- se îndepărtă, înalt, albastru şi cu ghi- El se apropie de ea, fără să se tă să se dezbrace de tot, şi rămase ozdan. Mergea foarte drept. împleticească (îi trebuia mult mai goală, întinsă pe haine, în zăpadă. Omul cu căciulă se trezise din multă vodcă pentru asta), o prinse El o săruta şi o mângâia peste tot, beţie. Scoase legătura de chei şi se strâns de braţe şi îi zise, suflându-i ea continuând să plângă. El îşi lăsă uită la ea. Se uită la movila de ză- în ceafă izul strident de alcool: „Dă- în jos pantalonii şi făcu dragoste cu padă şi îl trecură fiorii. Se întoarse mi, te rog, cheile, de la casă şi de la ea, sărutând-o neîncetat. După ace- interfon, eventual şi bani, dacă ai”. ea el se îmbrăcă la loc şi se întinse repede şi, după ce strânse o clipă Vocea lui nu era răstită, doar joasă lângă ea. Ea rămase aşa goală cum cheile în mână, le aruncă în zăpa- şi răguşită. Se simţea tare mirosul fusese. Rămaseră aşa o vreme, şi dă. „Dracu’ să doarmă în mansarda de vodcă. Ea se întoarse, fără scâr- păreau să vorbească, dar omul cu aia!”, mai zise. Porni spre parc să bă, dar cu o faţă într-atât de absen- căciulă nu auzea ce spuneau. se culce pe o bancă. Mai apucă să tă, încât nu părea umană. Îi vorbi, Deodată, băiatul se aşeză pes- muşte din bucata rămasă de pâine privindu-l cu ochi goi şi foarte cal- te ea, cu genunchii în faţă. Avea o şi adormi. Repede mai adormi. Atitudini august 2018 Clio 23 O INTERESANTĂ PROFESIUNE DE CREDINȚĂ A PROFESORULUI I. NICULESCU-DACIANU de Constantin Dobrescu

casa mea -am fost onorat cu o lucrare scrisă pe care el mi-a explicat’o c u este nici un secret pen- ; Victor Hugo sau Goethe etc.(din tru nimeni că fostul liceu” nu cred s ă o punct de vedere poetic) nici măcar Sfinții Petru și Pavel”din Ploiești, înțelege aceste a fi rânduri testamentul cu arătarea lui filosofic dorin- ței ce am ăca fiu să greșit public dacă-ți acest testament împărtă- lui Alexandru Makedon, Iulius Cae- aproape toate cadrele au fost ocu- înșesc gazeta „Libertatea”ca un omagiu sar sau Napoleon (din punct de ve- pateN de profesori iluștri. Printre memoriei acestui Profesor și dere politic sau militar) nici chiar aceștia se numără și profesorul de spre meditarea celor ce mai gândesc lui Platon, Kant sau Schopenhauer, istorie Ion Niculescu-Dacianu năs- la lucruri de înălțareînvățat sufletească, atât Darwin etc.(din punct de vedere cut la 1 iunie 1859 în satul MĂE- de necesară în lupta ce ducem cu tra- filosofic sau științific) – dar nici RĂU, lângă Reghinul Săsesc. iul de azi. În ianuarie 1890 ocupă prin chiar lui Budha, Confucius sau Ma- concurs catedra de istorie la lice- Const. Șt.Radianu, homet în sens religios sau moral – ul „Sfinții Petru și Pavel” pe care o SuntAdvocat devotatul – Ploiești tău coleg care toți împreună mi-au consumat ilustra cu competență și profesio- zeci de ani din viață studiindu-i, și nalism până la pensionare în 1918. poate, chiar cu prea amare decepții Cognomenul său demonstra o sufleteștiO Scrisoare mai lamai urmă.... puțin cunos- idee pe care profesorul n-a părăsit-o „Omagiu omenesc” sau „Confe- cută A Lui Mihai Antonescu siune de Credinț㔄Toate ” în cei 35 de ani de carieră –„idea de Către Generalul Gerstenberg afi, ca Români în primul rând conti- „Domnul timpului esteMOTTO: Dumne- nuatorii Tracilor din dreapta și din și-au timpul săuzeu” Cătălin Dobrescu stînga Dunării”. Simțindu-și sfâr- „Punctul de plecare este Christos șitul aproape, bolnav fiind încre- Adev spirit al timpului este spiritul sfânt”. dințează fostului său elevde avocatul fapt un Documentul pe care-l prezen- ăratul Constantinadevărat testament St. Radianu din care o interesan străbate- tăm este o scrisoare a profesoru- tăideea profesiune că orice deeste credință, trecător pe lume, lui universitar Mihai Antonescu (D-r Karl August Haaase) numai dragostea de Dumnezeu este (1904-1946), vicepreședinte al În gând i-aduc omagii lui Ka- eternă. Consiliului de Miniștri, colabora- lidhassa pentru perla literaturii tor apropiat al mareșalului Ion An- indiene din toate timpurile, din Redăm mai jos scrisoarea Mahabhaarata, dialogul zeilor (Ba- tonescu, a cărui viață și activitate avocatului Constantin St.Radianu gavadgita). Din buze, din gură, mă este îndeobște puțin cunoscută de adresată lui Zaharia Bărbulescu di- închin lui Omer sau lui Virgiliu, cei tineri, adresată generalului de rectorul și proprietarul ziarului plo- Dante, Goethe sau lui Eminescu aviație Alfred Gerstenberg, coman- ieștean „Libertatea” care însoțește pentru puterea cuvântului său a dant al artileriei antiaeriene al Văii „testamentul filozofic”al profesoru- imaginației umane. Prahovei, șeful misiunii aeronauti- lui I. Niculescu-Dacianu, pentru a fi cu ocazia apariției în Româ- În suflet sunt robit de Isaiia ori ce, comandantul Luftwaffei în Ro- introduse în circuitul științific. nia a lucrării semnate de istoricul cei l’alți Profeți sau de Evangheliști, Victormânia, Papacostea profesor la Fa- pentu extasul sau sfânta lor însu- Iubite FrateD-lui și Coleg,Zaharia Bărbulescu cultatea de Litere și Filosofie a Uni- flețire, provenind chiar de la sursa Cunoști ca unul Advocat ce ai fost – Ploești elevul versității București, secția Istorie și maestrului nostru profesor de Istorie divinității. filosofie și director al Institutului Ioan Niculescu-Dacianu, atât perso- În duh sunt cu totul al lui Iisus nalitatea lui cât și înrâurirea ce a lă- Christos sau al Apostolilor pentru de Studii și Cercetări balcanice, in- sat ființa, știința și bunătatea acestui că Mântuitorul ne-a descoperit pe titulate „Un observator prusian în apostol în sufletele noastre, elevii săi. Tatăl ceresc, care ne-a dat nouă Țările Române acum un veac”unde Dovada am avut-o cu toții în Ba- oamenilor pe Fiul – prin care toa- este vorba despre J.F. Neigebaur rou – când -i-se boala te s’au făcut – trimițându-ne și pe fost consul general în Principatele care l’a ’a colectat atât de Mângâietorul – spiritul sfânt, care Române și bunicul generalului GER- repede cele necesareîntîmplându îngrijirii și s’a să ne reînnoiască mereu cugete- răpus – s STENBERG. delegat colegul nostru Ivănceanu să le și simțurile spre desăvârșire, și aranjeze darea ajutorului în așa mod ca să nu fie refuzat, după cum fusese prin care participăm și noi, bietele Această scrisoare pe până atunci, cunoscută fiind modestia ființe trecătoare, la viața vecinică și care o publicăm relevă modul cum lui și sensibilitatea firei sale. la negrăita lumină și bunătate Di- știau să cultive relațiile diplomati- vină: „În Lumina ta vedem lumina”. Având prilejul, și după multă insis- ce cei în drept, precum și legăturile tență, putința să aduc la Paștele anu- În Duh sau spirit nimănui altu- mai vechi ale familiei generalului lui 1925 pe iubitul nostru Profesor în ia nu mă închin – nici lui Sophoe- continuare în numărul viitor le, Dante sau Shakespeare etc.(din german cu țara noastră. punct de vedere literar) nici lui 24 Clio Atitudini august 2018 UN OM AL CETĂȚII, PROF. STOICA A. TEODORESCU (1887–1973) de Constantin Dobrescu

unoscându-ți patria şi nea- Stoica Teodorescu și-a făcut dato- mitru Munteanu-Râmnic îi propu- mul, numai atunci începi a ria față de neam și țară a contat în ne în anul 1937 să facă parte din pricepe ca eşti cu adevărat Român. cadrele ofițerești ale Regimentului Comisia primăriei de a expertiza Cine nu învaţă istoria neamului său şi 47 infanterie, fiind adjutantul Co- arhivă acesteia, din care urma să cine„C nu cunoaşte ţara sa, acela devine mandantului de regiment. facă parte și prof. C. Moisil, direc- nevrednic a-i purta numele. Istoria A fost mobilizat de la Câmpina torul general al Arhivelor Statului. este oglinda trecutului, în care o naţie la 29 Octombrie 1916, a fost luat În anul 1948, Stoica Teodorescu îşi vede pe strămosii săi, vede viaţa lor, prizonier în luptele din defileul solicita primarului Ploiești permi- vede sufletul lor. Şi astfel din răsfoirea Oltului, în zona Vâlcii. A fost dus în siunea de a cerceta arhiva primă- istoriei trecutului unei naţii, se va re- prizonierat în Germania. Este eli- riei „în orele de serviciu ale insti- versa înPământul sufletul ş fiecăruiai poporul , românesc, mai mult berat din prizonierat imediat după tuțiunii”, deoarece intenționează“ iubirea de neam” încetarea Primului Război Mondi- să fac o lucrare privitor la trecutul al, după care se întoarce la post, la învățământului ploieștean”. Stoica Teodorescu, 1921 liceul din Giurgiu. Tipografia M.S.Gheorghiu Câmpina Stoica A. Teodorescu a fost nu- Autorul acestor rânduri ține să mit profesor suplinitor la liceul mulțumească colegului mai tânăr, ”Titu Maiorescu” din Giurgiu, unde Cel de care ne vom ocupa în tex- doctor în istorie Răzvan Martin, a funcționat de la 1 Octombrie tul de față, a lăsat urme adânci în pentru datele comunicate. Pro- 1918 până la 1 August 1919. istoria învățământului prahovean, fesorul Stoica Teodorescu a fost În anul școlar următor este înca- cultura ploieșteană și mai ales în căsătorit cu Măria (1899 – 1984) drat conform Ordinului nr. 14661, cercetarea istorică. și-a avut doi băieți Ștefan și Lucian ca profesor provizoriu la Școala Re- Stoica Teodorescu s-a născut la (1920-1988). ală Superioară din Timișoara, după 15 Mai 1887, în satul Șipote, azi Ștefan Teodorescu (1918–1992) care este transferat prin Ordinul nr. Lipanesti. Tatăl său era preot și s-a a fost cadru universitar la UPG Plo- 116483/1919 tot că profesor provi- preocupat de educația sa. Acesta a iești. Profesorul Stoica Teodorescu, zoriu la Gimnaziul „Barbu Stirbey” urmat școala primară în comuna locuia foarte aproape de liceul la din Campina, prin ordine succesive natală apoi renumitul liceu ploieș- care preda, pe stradă Sitarului. i se va prelungi funcționarea până tean „Sfintii Petru și Pavel”, absol- Avea o grădină îngrijită, în care în Iulie 1927. vind secția modernă cu Diplomă cultivă florile sale preferate, Hor- În luna Mai 1919, acesta susține nr. 48 Iunie 1908. Studiile superi- tensiile. Era prieten cu av. Grigore examenul de capacitate fiind ates- oare istorie și geografie le-a efec- Ivanceanu cu care avea afinități tuat la Universitatea din București, tat prin Ordinul nr.19589 din 1 Iu- bibliofile. Aceste date mi-au fost lie 1919 și devine profesor titular. obținând licența prin Diploma nr. comunicate de domnul Mihai Bă- 7403 din 26 Iulie 1914. La Univeri- În anul 1923 Gimnaziul Campina dulescu, care l-a cunoscut din copi- va deveni liceu, profesorul Stoica A. sitate, Stoica A. Teodorescu a avut lărie pe ilustrul profesor. Teodorescu devenind unul din cei profesori de elită ca Nicolae Iorga, După perioada în care a lucrat în care au pus bazele acestei școli. Simion Mehedinți, D. Onciu și alți. Arhive, devenind expert în cerceta- În legătură cu această proble- Imediat, după aceea se încadrea- rea arhivelor și valorificarea infor- mă arătăm că Stoica Teodorescu a ză la Arhivele Statului din Capita- mației descoperite care va deveni fost pentru susținătorii înființării lă, unde a funcționat ca arhivist o pasiune mistuitoare un adevărat gimnaziului în clădirea conacu- – paleograf, conform Ordinului nr. „violon d’Ingres”, devenid un foarte 102582. bun specialist în paleografie chiri- lui Știrbey construit în anul 1872, Majoritatea istoricilor care s-au lică. Ca „expert paleograf” Stoica organizând chiar o manifestație ocupat de viață și activitatea profe- Teodorescu a colaborat cu primă- împreună cu elevii și cu directo- sorului Stoica Teodorescu – afară de ria Câmpina la traducerea diferite- rul Ștefan Popescu în fața Caste- prof. Paul D. Popescu – nu au relevet lor documente. Astfel printr-o de- lului Voila în toamnă anului 1919. nici un aspect despre viață militară cizie a primarului Gh. T. Iliescu în Această manifestație avea drept a lui Stroica Teodorescu, participa- Iulie 1945, primăria aprecia drept scop convingerea moștenitorului rea lui la Primul Război Mondial. „avantajoasă oferta profesorului familiei prințului Barbu Stirbey, Dacă profesorul emerit Paul D. de a traduce cele 2300 de docu- Martha de Blome sa cedeze localul Popescu amintește sumar că istori- mente cu 150000 lei”. din oraș pentru gimnaziu. Princi- cul Stoica Teodorescu era ofițer în Profesorul D. Munteanu–Râm- pesa a acceptat propunerea, iar în rezervă și a luptat pe front și a că- nic îl consideră pe colegul sau de vechiul conac a funcționat gimna- zut prizonier, în rest nimic, apelând catedra Stoica Teodorescu un emi- ziul până în anulcontinuare 1928, în numărul când viitor s-a la erudiția doctorului în istorie nent arhivist alături de prof. Gh. construit noul imobil. Răzvan Martin aflăm că profesorul Petrescu-Sava. Pe aceștia doi Du- Atitudini august 2018 Evenimente... Consemnări 25 „ZIUA PORȚILOR DESCHISE”, ÎN BAZA 86 AERIANĂ BORCEA de Marin Alexandru

sosit anotimpul activităților dublă, ateliere statice cu armament te variate, ca formă, ca număr de aeriene, vara lui 2018, ano- din dotare și turnuri aeriene, stan- motoare, linie aerodinamică și alte timp pentru iubitori de senzații tari duri cu articole și materiale de avi- caracteristici. A venit momentul să de zbor. Iubitorii de zbor ploieșteni ație la scară redusă, de aeromode- ne întoarcem spre Ploiești, făcând s-auA mobilizat pentru a participa lism, precum și cu sucuri, dulciuri, o scurtă oprire pentru masă. Chiar la aceste spectacole ale aviatorilor, cărți, băuturi nealcolice, tricouri, atunci s-a zvonit că s-a întâmplat prin care, pe lângă nivelul ridicat de șepci etc. o tragedie, că a căzut un avion pregătire, își etalează nivelul ridicat Pentru executarea zborului, MIG.21 Lancer, ceea ce s-a confir- al executării diferitelor figuri acro- existau de la hangare până la pis- mat. S-au luat măsurile specifice batice de excepție, zboruri în diferi- ta pentru decolare-aterizare, o se- în acest caz, evacuându-se platoul te poziții cu avionul etc., care atrag rie de puncte pentru hangararea prin măiestria executării, chiar dacă și staționarea aeronavelor. Pentru plin cu spectatori. De la primul avi- pericolul la care se expun este foar- ordinea executării exercițiilor și ator căzut la începuturi, jertfa fi- te mare. zborului, existau trasaje la intra- ind locotenentul aviator Gheorghe Astfel, domnul Gelu Nicolae Io- rea avioanelor pentru decolare și Caranda, pe 20 iunie 1912 și până nescu, directorul Casei de Cultură aterizare, executarea de exerciții în acum, au fost numeroși aviatori I.L. Caragiale Ploiești, un simpatizant fața publicului, cu elicopterul Puma care și-au pierdut viața în zbor. Iată de excepție al aviației, care chiar do- 11R-316, la înălțime, figuri acroba- că se produc accidente, indiferent rește să execute salturi cu parașuta, tice și statice. de voința omului. Tot așa s-a pro- și promotor al unei excursii cu elevi După ce fiecare grup mai mic dus acest accident și cu locotenen- din școli la Ziua Porților Deschise a s-a răspândit pe la aeronavele pre- tul comandor Florin Rotaru, care Bazei 86 Aeriene Borcea, care poartă ferate pentru cunoașterea detali- avea și funcția de șef de pilotaj, și o și numele eroului Aviator lt. Gheor- ilor și curiozităților, existând un pregătire de excepție cu acest tip de ghe Mociorniță din Prahova, împre- protocol de colaborare între Filiala avion, demonstrate nu cu mult timp ună cu instructorul parașutist pen- ARPIA Ploiești și Baza 86 Aeriană înainte la un exercițiu în comun cu sionar Marin Alexandru, care este și ”Erou Aviator Gheorghe Mociorni- alte țări. După concepția mea pro- președinte al Asociației „Aero Show” ță” Borcea, prin comandantul său, prie, sunt convins că Universul este Ploiești și Filiala ARPIA Ploiești care general Băhneanu Cătălin, m-am cel care hotărăște. Și atât. au protocol de colaborare cu Baza. deplasat prin zonă pentru a-i mul- Pentru acest neprevăzut eve- Excursia a fost organizată în data de țumi pentru invitație și să-i ofer 7 iulie 2018. Au participat elevi din câteva exemplare din revista „Ati- niment, consider că pilotul Florin școlile ploieștene. tudini”, editată de Casa de Cultură Rotaru, având direcție de zbor la Astfel, la ora 8.00, grupul a ple- „Ion Luca Caragiale” a Municipiului joasă înălțime și spre spectato- cat spre Borcea. Pe timpul depla- Ploiești, în care au apărut articole rii aflați spre platoul bazei, nu s-a sării cu mijlocul de transport, la despre începuturile aviației și ero- catapultat din avion pentru a se inițiativa domnului Ionescu, in- ul aviator lt. Gheorghe Mociorniță, salva, fiind conștient de ce se va structorul Marin Alexandru a pre- semnate de dl. Marin Alexandru – întâmpla dacă avionul ateriza în zentat istoricul aviației, despre instructor parașatist, precum și o mijlocul spectatorilor. L-a pilotat implicarea aviației militare în Pri- fotografie cu bustul celebrei para- în continuare, executând un viraj mul Război Mondial, a vorbit des- șutiste Smaranda Brăescu, executat in extremis, a dus avionul, fiind în- pre parașutism, a oferit răspunsuri la Bârlad. Apoi am schimbat câteva tr-o poziție aerodinamică critică și tematice, până la sosirea la Baza impresii ale colaborării noastre a căzut pe câmp. Acesta, fiind plin 86 Aeriană Borcea Fetești. Odată și propunerea ca să înființeze și cu combustibil, a luat foc, urmând ajunși la Bază, ne-am organizat la să desfășoare un concurs cu toate o explozie puternică, iar pilotul a intrare și pe parcursul desfășurării aeronavele din dotare ale Armatei fost găsit carbonizat. demonstrației aviatice, participan- Române. I-am mulțumit domnu- Dumnezeu să-l ierte pe acest ții au fost familiarizați cu structura lui general Băhneanu Cătălin, care erou, care s-a sacrificat pe altarul aerodromului, construcțiile și cu urma să execute un program speci- particularitățile necesare zborului. al cu avionul american F.16 Falcon, cerului, pentru protejarea specta- Pe platoul dintre hangarele în calitate și de instructor pe acest torilor. pentru avioanele F16, cu pilotare avion. După ce am discutat cu cole- Regrete eterne! simplă și dublă, erau expuse tipuri gii de la alte asociații de aviație mi- Excursia a fost organizată în de aeronave din dotarea Bazei. Au litare și cunoscuți, m-am reunit cu cadrul sărbătoririi Centenarului fost prezenți cca 4000 de persoane. membri grupului nostru, care ur- Marii Uniri pentru a oferi tinerilor Acestea au putut vedea elicoptere măreau desfășurarea programului, ocazia să afle informații despre ro- Puma – IAR 330, MIG-21 Lancer, după ce vizitaseră șirul nesfârșit al lul aviației militare în Primul Răz- F.16-Falcon, în comandă simplă și avioanelor private, care erau foar- boi Mondial. 26 Atitudini august 2018 Eseu SUPRAREALISMUL de Mădălina Paula Ștefan

Evident, suprarealiștii nu pân- utător de aur: caut aurul timpu- În 1942, André Breton compu- desc pasiv ivirea hazardului. Așa lui”, spunea mentorul curentului. ne un imn ciorapului de mătase cum, dacă nu ar exista orașul, „de- O mutație inedită se produce și femeii iubite „Un ciorap rupt”, riva” ar fi imposibilă, dacă nu ar și în relație cu obiectele. Suprare- fixând sau prinzând cu ace, un fond exista dorința, evenimentele nu aliștii afirmă că au înțeles natura strălucitor de pânză de mătase, s-ar precipita, duratele nu „s-ar fantomatică a oricărui obiect. Ele zeci de obiecte și vreo cinsprezece însufleți”. Durata însuflețită este, își pierd funcția inițială și, prin cartonașe cu texte scrise de mână, în opinia lor, acel interval în care urmare, și situarea convenționa- într-un ansamblu savant, ordonat, totul se petrece ca și cum realita- lă. În 1920, Man Ray învelește o orchestrat. Este un poem-tablou tea s-ar conforma dorințelor, ca și mașină de cusut într-o cuvertură luxuriant, în care se desfășoară cum faptele obiective ar îmbrățișa și leagă totul cu sfoară, intitulân- alunecări de sens, analogii, rami- cauza subiectivității. În acest con- du-și obiectul-fantomă „Enigmă lui ficații existente în fotografia pro- text, se redistribuie coincidențele, Isidore Ducasse”. Departe de a fi vocatoare a unei femei îmbrăcate se smulg documentele fotografice depreciată, practica estetică este sumar, o ramură de dud adevăra- ale lumii. Aceste durate, uneori stimulată, reevaluată, diversifica- tă, minuscule ouă de vierme de cronometrate, se succed într-o tă. Iar umorul facilitează adesea mătase, viermi de mătase adevă- goană nebună, iar suprarealiștii deturnările de sens sau răsturnă- rați, o înșiruire de coconi, sculuri își asumă rolul de a le capta, de rile de perspectivă. Nu există un de mătase de țesut, mosoare de a le relansa prin arta lor. Durate- verb pentru poeți și un imaginar mătase albă sau colorată, unelte le familiare sau brutale ale vie- pictori. Și unii și ceilalți amestecă pentru desfacerea cojii coconilor, ții diurne, cele onirice, intense și firesc text și imagini, utilizează di- un flacon din care ies mosoare alunecoase, duratele teatral oferi- verse materiale, decupează, lipesc de mătase pentru brodat, o mă- te pe un platou, duratele filmice, și bricolează. tură de nuiele în care sunt prinse montate și demontate, cele scurte Atribuindu-și această libertate, două țigări etc. Radios și familiar și spectaculoase ale cotidianului suprarealiștii inventează scrisoa- deopotrivă, poemul-tablou al lui ori cele staționare, evanescen- rea-colaj, colajul, cadavrul rafi- Breton prefigurează nonfigurativ țe ale scrisului, pe toate acestea nat, obiectul suprarealist și poe- pe femeia insesizabilă, precum Breton și prietenii săi au visat să mul-obiect. Acesta din urmă nu „lucrul în sine” a lui Kant. El suge- le includă într-o poezie alertă sau se înscrie precum epigramele lui rează transformarea lentă și sinu- într-o pictură mentală capabilă să Apollinaire, în spațiul tipografic al asa ce leagă coconul viermelui de le asocieze automat. „Firave repe- paginii, ci se desfășoară în cadrul mătase de ochiul deșirat al unui re de acest ordin îmi dau uneori unui tablou sau recurge la o cutie ciorap, precum „lucrul în sine”, ce iluzia că încerc marea Aventură, pentu a introduce în ea text, ima- nu poate fi cunoscut, al lui Kant. că mă asemăn într-un fel unui că- gini mici, obiecte. El sugerează transformarea lentă și sinuasă ce leagă coconul vier- melui de mătase de ochiul deșirat al unui ciorap și, simultan, cursul paralel și tumultos al unei dorin- țe. Erotismul ciorapului rupt vrea să evite o ruptură mai profundă. Entitatea materială încărcată de subiectivitate și de afectivitate, poemul-obiect dobândește valoa- rea magică a unui talisman. Arta suprarealistă operează, astfel, joncțiunea dintre cuvânt și act, dintre scriitură și pictură, ceea ce e asemănător și ceea ce e deosebit, căci „Totul ne îndeam- nă să credem ca există un anumit punct al spiritului de unde viața și moartea, realul și imaginarul, trecutul și viitorul, comunicabilul și incomunicabilul, susul și josul încetează de a mai fi percepute André Breton, Surrealisme Sursa: blogs.transparent.com contradictoriu. (Începutul la „Al doilea Manifest) Atitudini august 2018 Etnografie și Folclor 27 LEGENDA – SEGMENT SEMNIFICATIV AL LITERATURII POPULARE (II) de Adriana Nicoleta Zamfir „Dați-mi basme și istorii cavalerești, căci în ele se află materie pentru tot ce e mare și frumos" – Schiller

u un veac mai târziu, letopi- impresionant de motive și teme, în mediile lui Aristofan și în tragediile sețul moldovenesc spune că, valoarea literar-artistică a majori- lui Euripide se fac dese referiri la la 1497, Ștefan cel Mare a adunat în tății textelor cunoscute. povești și la obiceiul de a povesti. ziua de Sfântul Nicolae, la Hârlău, Cu mijloace de cercetare adecva- Platon, în Republica, vorbește des- toți „vitejii și boierii“ săi la un ospăț te, proza populară poate recompune pre rolul nefast al povestitorilor de mareC care, potrivit obiceiurilor vre- inventarul motivelor cu circulație uni- „basme fantastice“ asupra poporu4 - mii, nu s-a putut desfășura fără cân- versală din cultura tradițională a unui2 lui și îi alungă din statul său ideal. tec și mai cu seamă fără cântec epic, popor și căile de asimilare a acestora. În Evul Mediu, povestitul pă- cronicarul nemenționând cuprinsu- Avem un fond universal de teme și trunde în formele de distracție ale lui cântecului. motive transpus în formă națională, saloanelor, iar în epoca barocului, Față de aceste răzlețe și sărace ceea ce înseamnă alinierea culturii este foarte căutat. În perioada ilu- mărturii din primele veacuri ale is- tradiționale la patrimoniul universal minismului se ia atitudine împo- toriei noastre,Învățăturile începând luicu Neagoesecolul și contribuția proprie la diversificarea triva povestirilor, încercându-se alBasarab XVI-lea, către consemnările fiul său Theodosie,devin mai acestui patrimoniu în plan național. în ­lo­cuirea lor cu discuții spirituale, frecvente. În Întreaga istorie și dezvoltare a ro- pozitive, în saloanele de distracție. mânilor ca popor s-au încadrat în evo- Povestitul a fost răspândit în toa- Neagoe Basarab citează pilda cu luția europeană, românii nefiind nici- te timpurile și în toate clasele socia- turturica, motiv universal pe care îl odată un popor izolat. Întotdeauna au le, el fiind una dintre formele princi- vom întâlni apoi în numeroase cân- împrumutat de la alții cu care au venit pale de manifestare spirituală și de tece populare. în contact și au oferit din tezaurul lor distracție în mediile populare. Prezentarea literaturii populare spiritual și material celor cu care au Deși există obiceiul ca bunicii să tradiționale se face în sistematica ge- intrat în contacte culturale. În acest povestească copiilor, el nu este nu- nurilor și a speciilor folclorice existen- sens, vrând să demonstreze împru- mai o distracție a acestora, ci mai te, începând cu folclorul obiceiurilor de muturile firești de la un popor la altul, degrabă a oamenilor maturi, mai peste an și al celor legate de momente- B.P. Hasdeu afirmă, în Studii de folclor, târziu devenind un mijloc de educa- le mai importante din viața de familie, că balada Mioara o mai găsim la greci re a celor mici. continuând cu poezia descântecelor și la arnăuți, ceea ce Ovidiu Bîrlea con- Povestitul este un fenomen viu și sfârșind cu ghicitorile, proverbele și sideră că este o eroare, această asemă- în folclorul nostru cu toate că nu mai zicătorile. Toate aceste categorii sunt nare reducându-se la ceva foarte vag, are amploarea de altădată. Aceasta strâns legate de viața de fiecare zi a la aceeași tonalitate funebră, balada se datorează oamenilor care, treptat, oamenilor, au un pronunțat caracter românească neavând nici o contin- trec la alte sisteme de viață culturală, utilitar. Literatura nelegată de anumi- gență tematică, nici stilistică, cu vreun citesc literatură, urmăresc programe te obiceiuri, nedeterminată de scopuri produs folcloric al celorlalte popoare, radio-tv. Povestitul se desfășura atât utilitare nemij­locite, a fost grupată, de după cum au arătat3 studiile monogra- la sat, cât și la oraș, împletindu-se cu specialiști, în manifestările spectacu- fice asupra ei. Despre aceea cu Baba activitatea curentă a oamenilor, fiind loase de mimă și teatru, în legende, bas- Novac, B.P. Hasdeu afirmă că „ne este strâns legată de viața de zi cu zi. Se me și snoave, în epica eroică și istorică, comună cu serbii“, iar „acea despre povestea în timpul desfășurării unor în balade, cântece lirice și strigături. Doicin o au deopotrivă românii și bul- munci, în clipe de răgaz, duminica, iar- Folclorul este o enciclopedie a garii; iar sublima doină despre «săr- na – la șezători, la clăci, pe uliță, toam- vieții populare. Ea oglindește în for- mana turturică» ne întâmpină, ca prin na – la curățatul porumbului, în regi- me multiple și variate sentimentele, minune, tocmai la trei capete extreme unile montane – la cosit. Povesteau gândurile și năzuințele poporului ale Europei, în România, în Spania și în păzitorii vitelor, ciobanii de munte nostru în diferite etape de dezvolta- Danemarca.“ când se întâlneau mai mulți la un loc, re. Cele mai vechi creații literare po- Și la români, ca și la alte popoa- se povestea la moară, la armată, în ca- pulare s-au păstrat în folclorul obi- re, existența prozei populare este banele lucrătorilor forestieri. Ocaziile ceiurilor legate de muncile de peste legată de străvechiul obicei de a enumerate arată că povestitul avea o an, de nuntă, de înmormântare. povesti. Acest obicei este universal funcție importantă în viața colectivi- O categorie foarte importantă în timp și în spațiu, fapt confirmat tăților folclorice, explicând bogatul și a folclorului o constituie epica po- de documente istorice, literare și de variatul repertoriu5 de povestiri al fol- continuare în numărul viitor pulară în proză, cu principalele sale altă natură, cum se poate constata clorului nostru. specii: legenda, basmul fantastic și din bogatele date despre povestit Note: 1 op.cit., basmul nuvelistic, basmul cu și des- provenite din antichitate. Ulise, la Ibidem pre animale, snoava și povestirea curtea regelui Alcinous, îi distrează 2 Alexandru Dobre,op.cit. p. 45 despre întâmplări1 contemporane pe curteni cu povești. Odiseea cu- 3 . Folclorul literar în sau memoratul. prinde multe forme de basm, astăzi contextul4 B.P. Hasdeu, culturii , p. populare 11. românești, Pavel Ruxăndoiu, Importanța prozei populare larg-răspândite în culturile orale. constă, între altele, în vechimea ex- Ahile, certându-se cu Agamemnon, Editura Ibidem «Grai și Suflet – Cultura Naționa- traordinară a acestei categorii, în se retrage în cortul său și își alun- lă»,5 București, 2001, p. 400. caracterul ei cultic, în repertoriul gă necazul ascultând povești. În co- . 28 Din pana egretei Atitudini august 2018 ADIERI POETICE ȘI DEVELOPĂRI LIRICE de Adrian Voica

* Începuturi Istorie afumată O scânteie – se aprinde focul; Pe un perete de biserică străveche Un pas – și începe jocul. E un boier oltean într-o ureche. * * Lege africană Diatribă Pe malul celălalt ajung învingătorii Limax în poezie – și poate urmă lași În lupta inegală cu aligatorii. La fel de străvezie: târâtul fără pași. * * 10 Mai Stăruitor E astăzi ziua sfântă: Cu combinații de cuvinte, Tot neamul nostru cântă! Puțin, dar merge înainte. * * Efort inutil Favoare Nu ține seama ce nerod e Despre ea A ta singurătate nu-i deplină Slăvind nimicul în mici ode. Poezia: țintă vie și astrală, Cât ai o sursă sfântă de lumină. * Bucurai de a scrie: ideală. * Fără podoabe * Secret prozodic Înconjurat de gânduri violente Zi de zi Îmi face iar metafora cu ochiul: M-am scuturat de orice sentimente. Mă plimb prin rezervații de cuvinte N-a mai sărbătorit de mult deochiul. * Dar le găsesc mai greu ca înainte. * Visătorul * Scenă Deși îl cauți doar printre boemi Popas Pe Valea Plângerii e nuntă. Nu vine totdeauna când îl chemi. La masă, vechi obraze stau față în față Sub voal mireasa e căruntă. iarăși, * Descoperire Ca florile în vaze, întâmplători tovarăși. Vechil modern Cu lumea de azur ce doar în vis stă * Prin ridicarea vocii pui tu picioru-n prag Ne întâlnim prin tandre pagini de reviste. Turist grăbit Să simtă sărăntocii o umbră de ciomag. * O porție de verde oprindu-mă să iau, * Pretenții Pădurea să dezmierde – ar vrea – nu Observație Adjectivul subțirel pot să stau... În șoaptele rămase Vrea-n metaforă și el! * Sunt, câteva, colțoase. * Curiozitatea propriilor cărți * Supus Parcă nu-mi convine Invocație Adesea, când verific, că privesc în mine. Întoarce-te, Divino, din povești, Pe tine te zeific. * Avem nevoie de celeste vești! * Greu de crezut * Portret Viața e înceată în Olimp Poezia Pictezi petalele cu inefabil – Nu aleargă nimeni după Timp. Făptură prețuită de văz și de auz. De-aceea ești cotat „inabordabil". * Ești Timpului ispită când Timpul nu-i confuz. * Cor * 80 Cuvintele pătrunse-n chilie de curând Vegheați de pescăruși Dacă vor fi, înseamnă c-au și fost – Ajung o forță vie când se aud cântând. O pernă albastră sub părul tău blond Mă joc cu timpurile-n zi de post. Iar marea promite alt zgomot de fond. * * Mic secret Păstrez în suflet rime Ce-mi amintesc de tine. * Idilă Pe lespedea tăcerii un crivăț tinerel Cu iarna stă de vorbă, cu gândul la inel. Atitudini august 2018 Evenimente-Consemnări 29 INTERVIU CU CRISTIAN BĂDILĂ realizat de Varga Istvan Attila

CRISTIAN BĂDILĂ este un artist scriu o ierarhie a lumii sociale, politice CaNu tânăre un mesajistoric interpretabilşi teoretician aleste artei, un naiv, născut la data de 15 septembrie şi ezotericeSpre marea aşa cum mea o văd surprindere, eu. Dar este un numesaj prea direct. am avut dese ocazii, să discut cu 1974 în Ploieşti. Deşi desena de mic, numărun avertisment. destul de mare dintre respondenţi artişti. Totuşi, profitând de această oca- talentul său a fost descoperit, abia în resimt un sentiment de insecuritate din zie, aş fi interesat ce părere aveţi despre 2013, datorită tabloului, care redă cauza diferenţelor intercivilizaţionale, folosirea psihanalizei în teoria şi critica portretul fiicei sale, Bianca-Ştefania. În inter ­cul­tu­rale şi interconfesionale. M-ar artei? viaţa de zi cu zi, pe lângă preocupările interesa, cum vă raportaţi la aceste dif- artistice, Cristian este specialist în recu- erenţe, daca vă inspiră şi în ce mod apar perare medicală şi – de asemenea – este în opera dumneavoastră? Nu sunt psihanalist, eu cred în acţi- preşedintele şi antrenorul unui club de unile directe. Cred că terapia prin artă artePentru marţiale. început m-ar interesa cum aţi este foarte bună. Nu cred că poţi inter- defini arta? Cunosc diferenţele dar nu mă pretaConsideraţi eficient o lucrare că în operele de artă. create Ea poate de raportez la ele pentru că aşa cum am dumneavoastrăfi făcuta strict în este scop reflectată comercial. şi partea experimentat, în artă există creaţie şi inconştientă a psihicului? În cazul în care Nu pot da o definiţie a artei plastice frumos şi asta transcende toate dif- iese această parte inconştientă la supra- pentru că ea se găseşte în Lucrările de erenţele. În artă suntem toţi egali, cre- faţă în ce mod şi care sunt rezultatele? specialitate. Pentru mine arta este ma- atori, frumoşi şi împliniţi. Am prieteni gie, felul meu de a-mi recrea realitatea. artişti de alte culte şi alte confesiuni În sine, pictura nu este realitate ci iluz- dar vorbim aceeaşi limbă, a frumosu- Binenţeles că este reflectată. De ionism.Cum Privitorula apărut îneste viaţa complice dumneavoas la ceea- lui şi armoniei. Diferenţele există acolo multeDe ori asemenea, lucrarea conformîmi dictează teoriei paşii freu ur- trăce transmite arta? M-ar ea. interesa principalele unde există politică. Politica a devenit Cum aţi defini opera artistică (ca stil, dine,mători macanismul în creaţie. psihic este pusă în miş- contacte cu arta, din copilărie – până în un cuvânt urât. specific personal tematică etc.) creată de care, de impulsul sexual şi cel al morţii. 2013. dumneavoastră? Prin urmare, aş dori să vă întreb, pe o scară de la unu – la cinci, unde unu este Primul creion a fost cel al bunicului echivalent cu foarte puţin, iar cinci a Creaţiile mele sunt definite de sin- foarte mult, cât de mult consideraţi a vă meu, care îşi nota într-un carnețel rezul­ ceritate. Sunt acelaşi copil, elev si ado(de- tatele meciurilor de fotbal din campio- inspira, trăirile erotico-sentimentale, re- lescentşcoala) îndrăgostit care îşi mâzgăleşte spectiv conştiinţa morţii. natul intern şi prima pânză a fost pere- visurile pe paginile manualelor tele văruit din camera bunicilor. Acolo . Aşa cum omul preistoric dese- au apărut primii copaci, primii oameni, na pereţii peşterilor cu animalele pe primul autobuz. Cred că aveam 2, 3 ani. SpreTrăirile deosebire, erotico-sentimentale: de teoriile freudine, 5 care urma să le vâneze sau le vânase Conştiinţa morţii: as putea spune 0 Apoi în clasa întâi am participat la un deja, aşa pescuiesc eu în lucrările care pun mare accent în dezvoltarea concurs de desene pe asfalt, unde am mele peştişori de aur care îndeplinesc psihicului şi a personalităţii, pe copilăria luat un premiu. În anii de după 1989, fragedă, eu aş fi curios cum trăiţi rolul de dorinţe,De unde călătorii vă inspiraţi? în ţinuturi fabuloase lucrând la o tipografie şi la un ziar local, şi poveşti de dragoste. tată? Dacă şi în ce mod vă inspiră acest am publicat câteva caricaturi. Acum 5 rol? Vă întreb, deoarece, unii teoreticieni ani Deam asemenea, făcut prima m-ar lucrare interesa, pentru care fiicaeste ai artei consideră că, arta naivă este ap- mea, Bianca Ştefania. Inspiraţia mea este interioară şi ex- ropiat de trăirile infantile ale copilăriei. importanţa artei în viaţa dumneavoas- terioară, amintiri, poveşti, ilustraţiile tră personală? Pentru cine realizaţi operele? (Mai multcărţilor pentru din copilărie... dumneavoastră, pentru cei interesaţi, pentru un anumit public bine Ador rolul de tată. Îmi place să îm­ Am un program destul de încărcat, definit etc.) părtăşesc bucuria cu fiica mea. Nu cred incep dimineţile cu pictura, continui cu că bucuria este doar apanajul vârstei co- antrenamentele la club şi apoi mă ocup pilăriei. Arta naivă, trezeşte în privitor de terapiile alternative. Pictura îmi Pentru mine în primul rând şi apoi sentimente pozitive pe care poate le-a aduce bucurie sufletească. pentru cei care îmi comandă o lucra- uitat, figurile şi elementele din lucrări Ocupându-vă cu artele marţiale, re. De exemplu vine o prietenă şi îmi sunt puţin rudimentare şi au o uşoară spune , fă-mi o lucrare. Cum să fie îi zic, consideraţi că se reflectă această pasi- stângăcie,În finalul proporţiile, interviului, perspectiva aş dori să vă aeri rog- ea îmi raspunde... să-mi placă mie. Şi eu une şi în creaţia plastică? săană, spuneţi creează cititorilor o atmosferă câteva de poveste.cuvinte, de- râd dacă o cunosc şi îi lucrez ceva care Disciplina din artele marţiale spre două tablouri, respectiv „Să fugim să-i placă şi să o surprindă, şi dacă nu se reflectă într-adevăr, la fel şi con- de acasă" și „Miau". cunosc clientul îi cer detalii şi apoi con- secvenţa zilnică de a merge către sco- Consideraţi important mesajul expus Să fugim de acasă În urmă cu un an, am realizat un struiesc din dorinţele lui şi trăirile mele. studiu,purile propuse. ce viza impactul sentimentu- în lucrări? lui de insecuritate asupra artiştilor. Lucrarea este M-ar interesa cum trăiţi acest senti- despre adolescenţă, despre evadare în ment, consideraţi că are efect în creaţia Nu stiu dacă arta naivă are un mesaj lectură, într-o Miau, lume frumoasă, într-o dumneavoastră? important,Acest mesaj dar are este un unul mesaj predestinat, frumos, relație de iubire adolescentină. avândiubeşte, un zâmbeşte caracter şi concret trăieşte. sau este un În lucrarea obiectul adoraţiei mesaj liber, fiind interpretabil de public? devine mai mare decât adoratoarea Nu trăiesc acest sentiment. Am o care vede pisicuţe peste tot, în universul singura lucrare, Corporaţia în care de- ei personal. 30 Evenimente-Consemnări Atitudini august 2018 INTERVIU CU VALTER PARASCHIVESCU realizat de Emilia Zamfir și Sabina Coconea

mic din ceea ce s-a petrecut atunci și atunci, la fel ca într-o stare de în sufletulCum ați meu trecut de peste copil. prejudecăți - transă, te apuci să transpui pe pân- le legate de o carieră în artă? ză stărileÎn ce momentpe care le v-ați trăiești. descoperit pasiunea pentru pictură?

Pentru mine nu a fost nicio pro- blemă să sar peste prejudecățile O parte a răspunsului se găsește legate de această meserie, fiindcă în răspunsul la prima întrebare. Mai atunci când te dedici unui ideal și departe, profesorul de desen, în cla- pui pasiune în ceea ce faci, nu-ți mai sa a cincea, ne-a îndrumat către Li- pasă de nimic din ceea ce spun cei ceul de Artă, unde am mers, am în- din jurul tău. Puțin mai complicat a ceput să lucrez împreună cu ceilalți Anul acesta, în luna iulie, Casa fost să le schimb prejudecățile pă- colegi și ușor, ușor, prin lucru zilnic, de Cultură „Ion Luca Caragiale" a rinților mei, dar aici am avut parte prin rezultatele bune avute, m-am Municipiului Ploiești a organizat de sprijinul extraordinar al fratelui apropiat tot mai mult de pictură, cea de-a douăsprezecea ediție a meu mai mare, care a reușit să le până m-am îndrăgostit până pes- schimbeDacă arconcepțiile fi să vă descrieți de atunci. printr-o te cap de ea și am rămas așa până Taberei Internaționale de Creație culoare, care ar fi aceea? Plastică „Dan Platon”, domnul Valter în ziua de azi și sper să rămân așa Paraschivescu fiind unul dintre cei până când voi merge să pictez și în alteCât lumi. de mult contează părerea șapte artiști participanți și comisa- ROȘUL! Roșul este culoarea criticilor? rul taberei. mea preferată, pe care o întrebu- A avut amabilitatea să ne răspun- ințez mult în picturile mele. Mai în dă la câteva întrebări și îi mulțumim glumă, mai în serios, mulți dintre Nu aș putea să aproximez foarte pentru asta. colegii mei de breaslă au ajuns să precis cât contează părerea critici- Artistul plastic Valter Paraschi­ spună că recunosc, de departe, pic- lor de artă, însă pot spune că te aju- vescu s-a născut la 14 decembrie turileCe vămele aduce după inspirația? „roșul de valter”. tă mult, mai ales când părerile sunt 1959, în Ploieşti. Este absolvent al pozitive, pentru că acest aspect îți Academiei de Artă „Nicolae Grigo- dă imboldul necesar pentru a mer- rescu“ Bucureşti, promoţia 1983. Aer în plămâni. Lăsând gluma la o ge mai departe, cu convingerea că Din anul 1981 participă la toate parte, inspirația este o stare specia- ceea ce spui tu și ceea ce mai ai de Saloanele de pictură şi grafică, na- lă, imposibil de descris, dar care sea- spusCum este vă bine motivați/v-ați perceput de motivat cei că- ţionale, judeţene şi de tineret. Din mănăÎn ceextraordinar moment o deidee mult devine cu starea o lu- roraelevii te să adresezi. lucreze/să creeze? anul 1990 este membru al Uniunii crare?de meditație a marilor Inițiați. Artiştilor Plastici din România. Vă mulțumim! Ce v-a atras către arta plastică? Simplu – prin exemplul personal. În momentul în care starea de inspirație te cuprinde în totalitate Este destul de complicat să spun ce m-a atras către arta plas- tică, fiindcă în copilărie, mai toate activitățile au un caracter ludic. Este știut că tuturor copiilor le place să deseneze sau să se joace cu culorile. Pentru mine, pot spune că un element determinant a fost consti- tuit și de faptul că, jucându-mă în curtea Liceului de Artă (actualmen- te sediul Colegiului Național „Jean Monnet”), am găsit o cutie de acua- rele, pe jumătate folosită, dar care și așa m-a fascinat prin culorile sale și prin modul în care erau așternute în căsuțele lor. Acum, la mulți zeci de ani de la acel eveniment, cu expe- riența acumulată în timp, aș putea Valter Paraschivescu, Str. Democrației nr. 1, Ploiești, ulei pe pânză, 50x35 cm fabula mult pe tema atracției către pictură, numai că nu aș exprima ni- Atitudini august 2018 Parada revistelor 31 de Constantin Dobrescu

FAMILIA nr. 5 mai 2018 Național Român din Deva sau Garda cele veșnice istoricul și criticul literar Națională Română din zona Devei era Al. Săndulescu. Istoricul literar Nicolae condusă de lt. Alexandru IANCULOVICI SCURTU introduce în circuitul publi- Din paginile acestei scrisori de la combatant de război în CATARO-DAL- cistic cinci epistole pe care prozatorul Oradea ne reține atenția textul lui Ale- MATIA, unde a fost camarad și prieten Dumitru Micu (1928-2018) le-a primit xandru SEREȘ despre odiseea acordă- cu Iosip BROZ(TITO). Populația Ba- în perioada 1973-1975 de la o serie de rii filozofului Emil Cioran, a importan- natului în număr de peste 40000 și-a personalități ca Marin Sorescu, Petru tului premiu RIVAROL în anul 1950 exprimat în ziua de 10 august 1919 Popescu, Liviu Rusu. Cu ocazia aniver- pentru lucrarea Precis de decomposi- în cadrul unei adunări populare de la sării a 140 de ani de la nașterea poe- tion (tratat de descompunere). Acest Timișoara, bucuria Unirii Banatului cu tului Vasile Alecsandri (1818-1890), important premiu se acorda unor scri- ROMÂNIA. Împotriva voinței români- Mircea Coloșenco ne prezintă în textul itori străini care proveneau din țări lor s-au ridicat SÂRBII, care profitând său participarea poetului la concursul unde franceza nu era limbă oficială. de faptul că noi eram ocupați cu în- de la Montpellier al mișcării felibriene Premiul în valoare de 50.000 de franci frângerea trupelor maghiare bolșevi- a poeților provensali care scriau în di- urma să fie dat prima oară în martie ce au ocupat o mare parte din BANAT. alectul occitan unde acesta a prezentat 1949. Drept recunoștință că am împiedicat în 1878 poezia Cântecul gintei latine. Denumirea premiului a fost odată joncțiunea bolșevicilor unguri cu cei CRISTIAN PĂTRĂȘCONIU POARTĂ UN în onoarea lui Antoine de RIVAROL cel ruși și am salvat occidentul, acesta nu DIALOG VIU, cu GUZEL IAHINA ,,copi- care primise în 1874 laurii Academiei ne-a ajutat să obținem tot Banatul. S-a lul minune‘’ al literaturii ruse. Un ro- Regale din Berlin pentru faimosul său dat câștig de cauză sârbilor care mo- man cunoscut al acestei scriitoare de ,,Discurs asupra Universalității limbii tivau anexiunea că Belgradul, capitala origine tătară este ,,ZULEINA deschide franceze’’. statului lor, se afla la granița cu Bana- ochii’’, care a fost tradus și publicat În textul său ,,Jurnalist în vremea tul, fiind vulnerabil din punct de vede- la editura Humanitas recent. Pentru ocupației’’, istoricul literar Lucian–Va- re strategic și militar. Iată câte lucruri această scriitoare, literatura este isto- sile SZEABO se ocupă de avatarurile nu le știam despre obrăznicia vecinu- ria unuiTRIBUNA suflet. ÎNVĂȚAMÂNTULUI jurnalistice ale lui Ioan Slavici care a lui sârb. Ba mai mult, în semn de aro- nr. 1447, 2-15 iulie 2018 fostpremierul implicat în managementul publi- ganță au ridicat pe malul Dunării un cației Gazeta Bucureștilor. Aflăm că monument pe care se afla un soldat cu I.I.C. Brătianu era un mare arma îndreptată spre malul românesc Din acest număr al revistei nați- adversar al lui SLAVICI și s-a opus cu inscripția ,,Nu vă fie frică’’. Așa am onale de educație și cultură, reținem eliberării acestuia de la Văcărești. În fost noi FRAIERI.VETERANUL timpul procesului ziariștilor din 1919, textul Marcelei Gheorghiu despre as- I. SLAVICI nu și-a pus avocat, deoa- pecte constituționale și neconstituțio- nale cu politica guvernului în privința rece conta în epocă ca un bun jour- Revistă editată de Asociația Ve- manualelor școlare și mai ales situația nalist și un om cu o vastă experiență teranilor de Război din M. A. I., în Editurii Didactice și Pedagogice. M.E.N în domeniu. Mai află că pe ștatele de colaborare cu A H V R membre ale plin de mândrie arată că școala ro- plată ale serviciului de spionaj ger- Federației Mondiale a Veteranilor de mânească s-a clasat pe primul loc în man în perioada 1914-1916, se aflau Război (FMAC) CU SEDIUL LA Paris. clasamentul neoficial pe națiuni la bal- generali și ofițeri superiori, gazetari, Supliment al revistei Poliția Capitalei caniada de matematică pentru juniori oameni de casă ai șefilor partidelor trimestrul II/2018. Această publica- cu cinci medalii de aur și o medalie de politice. Pentru plata acestora, Berli- ție este dedicată zilei Veteranilor de bronz. În rest sunt multe texte, fiind re- nul a trimis suma de 25 de milioane război din România. Ne reține aten- zultatele obținute de numeroase școli mărci aur. Printre generali, amintim ția textul semnat de Ion Dănilă des- pe Ludovic Mircescu, fost ministru de la diverse examene, dezbateri privind pre personalitatea generalului Mihail război, căruia Regele îi sugera ferm ca CRISTODULO Cerchez, participat la modul cum concepte ca național, eu- în trei luni să se sinucidă. Plin de har și ropean și universal sunt abordate școli războiul de neatârnare din 1877- DILEMA VECHE miez este și interviul pe care scriitorul 1878. În rest texte scrise în același lim- în era digitală. Aurel PANTEA îl acordă Hristinei DO- baj de lemn specific perioadei Comu- nr. 750, 5-11 iulie 2018 ROFTEI. Reține ideea că scriitorul în niste. Pe cine mai interesează divizia general nu mai este de mult o portavo- de voluntari Tudor Vladimirescu. Se ce a societății. Un text dedicat de Blaga vorbește mult de generalul de armată Pe lângă textele unor gazetari ca MIHOC personalității lui Vasile Lucaciu Marin Badea Dragnea născut acum 95 Andrei Pleșu, în care se taxează tare- luptător de seamă al Unității naționa- de ani într-o comună din Teleorman. O le societății noastre și mai ales dera- le, ne relevă aspecte din perioada cât fi cumva rudă, unchi, bunic cu marele pajele originalei noastre democrații, a fost în funcția eparhiei de GHERLA. șef de bandă social democrată cu ace- conduși de indivizi aculturali, care au Toma Grigore abordează în textul său lași nume? Totuși reținem din Colegiul trecut prin școală ca valiza prin gară, pe gigantul de la Hobița, C. Brâncuși de redacție pe Col. Dumitru Dobre, acest număr are un supliment mai in- (1876-1957) caVITRALII scriitor moralist. fost cercetător la Institutul de istorie teresant ROMÂNIAși anume T LITERARĂeama de variațiuni. nr. 35/2018 și studii militare și apoi șef serviciu la nr. 30-31, 6 iulie 2018 Arhivele Naționale. Istoric militar de excepție, cu operă științifică ca și soția Parcurgând sumarul acestui inci- sa, Dobre Florica, fostă colegă de liceu Acest număr al revistei cuprinde ROMÂNIA LITERARĂ tant număr a constatat că merită să cu subsemnatul. un supliment dedicat Centenarului fie citit cu mare atenție din scoarță în nr. 29 din 29 iunie Marii Uniri din care reținem în pri- scoarță. Foarte interesante ni se par mul rând dialogul realizat de Cristian textele dedicate Centenarului Marii PĂTRĂȘCONIU cu diplomatul Teodor Uniri. Astfel aflăm că Dr. Petru Groza a Carmen BRĂGARU ne face cunoscut BACONSCHI având ca temă diplomația făcut în anul 1918 parte din Consiliul prin textul său că de curând a plecat la României acum o sută de ani. Valentin 32 Parada revistelor Atitudini august 2018 VIAȚA ROMÂNEASCĂ nr. 7/2018 M. IONESCU se întreabă retoric ce am acestor satrapi din posturile pe care le moștenit și ce am construit în Româ- dețin. Dacă nu vor de bună voie, să ne nia după Marea Unire. aducem aminte de vorbele lui Horea În textul său, Cristian Preda in- sau Avram Iancu. Abia atunci putem Volumul cuprinde un text semnat titulat O țară ,,două sisteme’’ acesta construi ROMÂNIAun proiect LITERARĂde țară sănătos. de Ștefan Ion Ghilimescu referitor la se ocupă de sistemul electoral în Ro- nr. 32, 13 iulie 2018 împlinirea unui secol de la moartea mânia până la 1926, când a început scriitorului și oratorului Barbu Ștefă- operațiunea de unificare a sistemului nescu Delavrancea. Un eseu bine venit electoral. Am lăsat la urmă sinteza lui Din acest număr, ne reține atenția în acest an când aniversăm realizarea Constantin ORZESCU, intitulată Câțiva textul lui Mihai VORNICU care îl pre- Marii Uniri este cel semnat de Tudorel străini din preajma Marii Uniri mari zintă pe Grigore Alexandru ca poet al Urian despre unul dintre artizanii Ro- prieteni ai României care și-au adus mâniei Mari și anume la I. C. Brătianu. contribuția la realizarea Unității Na- meditației lirice. Istoricul literar Ni- Alt eseu mai mult decât binevenit este ționale și anume geograful Emmanu- colae SCURTU introduce în circuitul el de MARTONNE care a avut un rol publicistic patru scrisori pe care cri- și cel semnat de Emilia Radu despre major în trasarea granițelor României ticul literar Florin Manolescu (1943- câteva episoade necunoscute din exis- Mari ca expert al Comitetului de stu- 2015) și Ion Vlad (n. 1829) le trimite tența istoricului literar și lingvistul dii de pe lângă Conferința de la Paris, în anii 1971-1972 profesorului Dumi- Alexandru Ciorănescu (1911-1999) Canadianul J. BOYLE prieten intim tru Micu, care reprezintă o autentică și anume despre persoanele întâlnite (amant) al Reginei Maria, președintele microradiografie a vieții culturale și de acesta ca Mircea Eliade, Ion Barbu, SUA WOODROW WILSON, lt. MARCEL literare a României. La cronica ideilor Nicolae Iorga etc. Despre savantul Ni- SORIN LAVRIC, ne prezintă jurnalul FONTAINE din cadrul misiunii milita- colae Iorga, pe care-l socotea un mare re franceze condusă de generalul H. M. pe care o nemțoaică îl ține în lunile în care Capitala Germaniei s-a aflat la European datorită ,,preocupării per- BERTHELOT, ambasadorul FRANȚEI manente de încadrare a specificului Contele de SAINT-AULAIRE și nu în ul- cheremul Armatei Roșii. Ni se prezin- timul rând generalulDILEMA VECHE BERTHELOT. tă tragedia pe care această femeie o românesc în comunitatea continenta- nr. 751, 12-18 iulie 2018 trăiește potrivit ucazului lui Stalin dat lă, prin legăturile sale spirituale, prin soldaților ruși ,,Violați orice nemțoaică orizontul deschis de asupra istoriei pe care o întâlniți". Așa s-a întâmplat universale, grație unei culturi soli- Mi-a reținut atenția textul lui An- și la noi în septembrie 1944. CRISTI- de și unei memorii fără pereche’’, Al. drei CORNEA intitulat ,,Ce nu le putem AN PĂTRĂSCONIU poartă un fructuos Ciorănescu avea amintiri frumoase. ierta’’, în care autorul cu verva sa face dialog cu scriitorul francez ANTOINE Astfel, în anul 1933, arată că savantul o radiografie a principalelor personaje LAURAIN autorul cunoscutului ro- îi va premia lucrarea sa despre dom- politice care conduc țara, adică o duc man Pălăria Președintelui (adică a lui nia lui Mihnea al III-lea. Tot N. Iorga îi de râpă. Autorul ne dă drept exemplu MITTERAND). Cartea e ecranizată în va înlesni acestuia obținerea bursei la pe Victor Orban, „autocratul" Ungariei Franța, muzica filmului fiind compusă Școala Română din Franța de la FON- care are fler politic, posedă știința co- de VLADIMIR COSMA. Din acest dialog TENAY-AUX-Roses. În paginile revistei rezultă profesiunea de credință a scri- municării, în schimb Dragnea al nos- întâlnim atât proză, cât și poezie de itorului și anume că, pentru ca litera- tru, care spune peste tot că nu e PROST, bună calitate precum și un text des- este de fapt un saltimbanc jalnic. Aceș- tura să ridice politica la un rang mai pre testamentul lui Corneliu Coposu, ti indivizi aduși la suprafață de apele înalt, ea trebuiePSYCHOLOGIES să fie bine scrisă. redactat de acesta în 1994, când urma murdare ne irosesc viețile, ne distrug nr. 121 iulie 2018 nervii, ne îmbolnăvesc mințile, de fapt să suporte o operație grea de care se ne fac țăndări pacea sufletească. La temea. Mi-a mers la inimă nota semna- tă de Tudorel Urian despre seminarul acest subtil comentariu aș mai adău- Din această revistă parfumată, care ga cu ceea ce afirma Gellu DORIAN că apare în condiții grafice deosebite, nu "Medicina, Teologie și Istorie" organi- nu mai vedem în jurul nostru chipuri întâlnim la lucrări academice ne reține zat anul acesta cu ocazia Centenaru- luminoase iradiind de speranța liber- atenția dosarul Amor și infidelitate. De lui Marii Uniri la Biblioteca Județeană tății. Acum adaug eu – observăm jale, fapt acum, când amorul și relațiile li- ,,George Coșbuc’’ din Bistrița, la care ură, o tristețe generală, neputință față bere între reprezentanții Evei și Adam au participat cadre universitare, fețe de indivizii de la putere care ne insul- bisericești, specialiști de la Arhivele tă buna credință și inteligența. Păcat, și când sexualitatea nu mai are nici naționale Bistrița – Năsăud și lucrători guvernații obraznici, în stare să facă un secret pentru nimeni, cred că tine- moarte de om ca să rămână la putere, rii chiar râd de noi, cei mai în vârstă, din cadrul bibliotecii. Iată cum institu- n-au învățat nimic în ultimele decenii, care își manifestă publicitatea. Pot să ții județene se bucură de atenția și res- că fețele triste supte de lipsuri și boli cârcotească reprezentanții Bisericii în pectul mediului academic, nu ca la noi anunță un SEISM din care nu au cum privința infidelității. Căci ceea ce era în Prahova unde ,,ilustre" lucrătoare să iasă bine cu toate manevrele și min- sănătos pe vremea bunicilor și străbu- din arhive și Biblioteca Județeană nici ciunile lor. Am și eu o întrebare, de om nicilor acum nu mai reprezintă nimic. nu speră să fie băgate în seamă, dară- nu prea dus la biserică, cum se face că Ba tineretul ne dă lecții nouă, ăstora mite să fie vioara întâi în organizarea mai bătrâni. Asta-i viața. Ce etică? Ce UE, sau cum se mai poate defini șan- unor astfel de manifestări. Mai marii morală? Astea sunt lucruri de dat la dramaua de la STRASBOURG, ne lasă județului cred că dacă urmașele Evei gunoi. De multe ori am vrut să ating în pe mâinile acestor impostori fără să sunt tinere, dar fără prestanță, este de intervină în mod energic să ne scape emisiunile TV la care sunt invitat, pro- ajuns. În alte județe, directori de bibli- de DRAGNEA. Am scăpat noi de CEAU- blema privind faptul că moderatorii ȘESCU și nu reușim să scăpăm de acest TV sunt mari oameni de cultură, deși oteci județene sunt universitari, înalte baronaș? Tare mi-e teamă că acest mulți ingineri și îi vezi astfel că ne dă fețe bisericești etc., care duc faima ju- FHURER este chiar în cârdășie cu mai lecții despre toate în revistele de cul- dețelor respective chiar peste frunta- marii lumii. Cred că reforma societății tură. De fapt nu mă mai miră, avem și riile țării, prin opera lor științifică sau românești va începe cu îndepărtarea noi la Ploiești astfel de specimene. artistică. Atitudini august 2018 Parada revistelor 33 EVENIMENTUL ISTORIC nr. 6, 20 iulie-23 august 2018 semnătura unor istorici consacrați ca derator de suflete și conștiințe bine Alin Ciupală, Constantin Dobrescu și furajați și bine plătiți, atât din bani Serghie Bucur.ROMÂNIA LITERARĂ Acest număr este indiscutabil mai publici cât și din străinătate, practic nr. 33, 20 IULIE 2018 bun decât precedentele, deoarece cu- întrețin stenahoria și dezbinarea țării, prinde în paginile sale câteva texte care nu m-ar mira ca într-un viitor nu interesante. De fapt autorii introduc prea îndepărtat, spun eu, să nu inci- în circuitul gazetăresc pentru tânăra Ion Buzași ne amintește prin tex- te la război civil. Are dreptate marele generație texte și subiecte privind is- tul său că s-au împlinit 250 de ani de cugetător care nu prea a făcut nimic toria din perioada comunistă și unele la moartea lui Inochenție Micu Clein, pentru a scoate țara din letargie, când texte ce abordează istoria universală episcopul fără mormânt și modul cum spune că în România se reintroduce, și unele legate de Marele Război când este prezentat acesta în poezia româ- mai bine zis se reinstaurează DELIC- ne-a adus România Mare. Pentru cei nească. Ploieșteanul nostru Dan Gu- TUL DE OPINIE. Golanii de la condu- mai în vârstă care au trăit perioada lea face o recenzie elaborată a cărții cere golesc închisorile prin proiectata comunistă subiectele abordate nu lui Mihai Mitu despre "Viața lui Ioan AMNISTIE pentru a le reumple cu cei prezintă niciun interes ca să scoți din Budai Deleanu". Mircea Coloșenco ne care ca niște naivi mai cred în liberta- buzunar suma cerută pentru a procura prezintă demersul științific al istori- tea cuvântului. această revistă. Pentru un istoric veri- cului Jenică Tabacu despre corespon- Petre GURAN abordează în intere- dența dintre B. P. Hașdeu și fiica sa tabil acest ghiveci călugăresc patronat santul său text intitulat Religia civilă, Iulia Hașdeu. Volumul pe care acesta de un ziarist răsuflat ca Dan Andronic asemănările existente în cadrul bise- îl apreciază drept carte de referință’ este practic o insultă la adresa ISTO- ricilor europene pornind de la ideile Cristian PĂTRĂȘCONIU poartă un dia- RIEI NAȚIONALE. Am spus și o repet, Revoluției franceze din 1789 preluate ipochimenii de la această revistă nu au log cu scriitorul ETGAR KERET din Is- și adaptate de bolșevici și apoi de co- proprietatea cuvintelor. Se spune că rael care apreciază că ,,poveștile bune muniști. Toate acestea au dus la crea- jurnaliști doxați fiind contribuie la în- fac lobby pentru umanitate’’. SIMONA sușirea corectă a limbii noastre. Ginga- DRĂGAN ne prezintă prin eruditul rea Religiei civile. Aceasta are ca scop șa Simona Ionescu își titrează articolul său text cartea Sibiul Veacului al XVI- îndepărtarea cetățeanului de esența "Miliția și securitatea lui Ceaușescu lea rânduiala unui oraș transilvănean, religiei. Așa se face că slujitorii bise- (...)" indiferent că acesta era comunist. apărută anul acesta la editura Huma- ricii- în special la noi-sunt niște zeloși Aceste organe chiar dacă erau comu- nitas, semnată de Maria Pakucs- Will- slujitori ai statutului mafiot condus cu niste, erau ale STATULUI, nu venise cocks.TRIBUNA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI sârg de banda din Teleorman. Ceaușescu cu ele de acasă, fiindu-i date 2-15 iulie 2018 Acestei adunături de nespălați nu-i moștenire de tătucul lui, Andrușca. poate face față nici ciudații de la Stras- Putem spune și despre ,,Corabinierii" bourg sau și ăștia sunt în cârdășie cu români care rup în bătaie protestatarii Această revistă trage un semnal ei. Poate că avea dreptate matelotul în piața Victoriei că nu este un organ de alarmă în privința Strategiei nați- nostru național când îi acuza pe unii al statului de drept ci a lui Don Pablito, onale pentru educație parentală. Se de la Bruxelles că vin la noi doar să-și conduși cu grație și har de inimoasa afirmă nevoia de conștiință identitară ia TAINUL. Carmencita. responsabilitate și competența în edu- De la Iliescu și până în prezent, toți DUNĂREA DE JOS carea morală a copiilor. Invitatul re- care s-au perindat pe la cârma aces- nr. 197 iulie 2018 vistei este academicianul Ioan–Aurel tei țări, n-au avut alt țel decât să se Pop, președintele Academiei Române, îmbogățească cu oblăduirea bisericii. care vorbind despre școală și diversi- Adevărații reprezentanți ai BOR de- Acest interesant număr ala revis- tate orală că istoria, geografia, limbile dicați valorilor creștine au fost uciși tei gălățene este dedicat Aforismului. materne și limbile străine sunt coor- de bolșevici, cei de astăzi cu puține Volumul cuprinde aforisme culese din donatele constante ale omenirii. Sorin excepții sunt niște EPIGONI. În anii operele lui Panait Istrati, Lucian Blaga, Ivan se întreabă, în mod imaginar ce ar care au trecut de la lovitura de stat din Traian Demetrescu, Veronica Micle, zice Ștefan cel Mare despre țara noas- decembrie 89, când s-a mimat demo- Alecu Russo, Titu Maiorescu, Take Io- tră în anul Centenarului când ar vedea crația, nu s-a dorit decât venirea lor la că țara pe care o zidit-o și apărat-o cu nescu, precum și cugetări din opera putere a celor aleși de ei după criterii lui Schopenhauer, George Topârceanu, sânge, Moldova lui dragă este azi ruptă bine stabilite. Ceea ce spun nu este Blaise Pascal, la Bruyere, la Rochefoun- în două. Ar vedea și ar simți nepăsa- POVESTE. Chiar și așa-zișii EROI ai cauld etc. Din celelalte cronici și texte rea oamenilor de pe ambele maluri ale literare reține pe cel semnat de Radu Prutului, ar vedea Țara întreagă dez- REVOLUȚIEI nu a fost decât un pretext Moțoc despre mareșalul Alexandru binată, răvășită de zavistie, pe cei din pentru ca prin MINCIUNĂ, cine trebuia Averescu (1859-1938).REVISTA NOUĂ fruntea țării epigoni demni de dispreț să obțină CARTONUL DE REVOLUȚIO- nr. 2 (105) iulie 2018 pentru modul cum slujesc țara. Atât NAR pentru a primi recompense fi- de dezamăgit ar fi, încât s-ar întoarce nanciare substanțiale ei și urmașii lor. în mormântul princiar de la Putna, Am aflat asta abia acum, așa de bine a fost păstrat SECRETUL. Poate nu este Acest consistent număr cuprinde blestemându-și urmașii prost conduși, DILEMA VECHE note de lectură cronici semnate scri- adaug eu, de clica lui Dragnea. târziu să se se sape adânc pentru a itori consacrați ai Câmpinii, printre nr. 752, 19-25 iulie 2018 vedea cu cât a fost păgubit STATUL la care Mioara Bahna, Serghie Bucur, nivel național. În acest sens ar trebui Marian Nencescu, Alin Ciupală, Ioan să se îndrepte DNA-ul. Este vorba de Romeo Roșiianu, Iulian Moreanu etc. Foarte interesant este textul lui An- banul public. Prin această înșelătorie De asemenea, se publică și fragmen- drei Pleșu intitulat Plictiseala cu stri- s-a insultat buna credință a oamenilor te de proză și poezie de bună calita- gături. Autorul realizează o radiografie simpli și cinstiți, mai ales INTELIGEN- te semnate de Camelia Iuliana Radu, a ceea ce înseamnă Presa românească, Ț A. Cred că și această escrocherie face Mihai Merticanu. Muza Cleo este bine când ea este condusă de niște derbe- parte din ceea ce ne spune despre STA- reprezentată în paginile revistei prin dei analfabeți. Aceștia, ca și marii mo- TUL PARALEL. 34 Evenimente Culturale Atitudini august 2018 de Marian Chirulescu

• • 03.08. • 08.08.

Tabla*** – Buțiiaugust – octombrie – Se – 240 de ani de la inau­ – Se desfășoară prima • desfășoară luptele din zona • 04.08.gurarea Teatrului La Scala din • 08.08.ediție a competiției de tenis (Ph) (1916); Milano (1778); ,,Cupa Davis” (1900); *** – august – 490 de ani de • 04.08. – Se naşte poetul Percy – S-aPloiești născut poetul și • la moartea pictorului Matthias Bysshe Shelley (1792 – 1822); • 09.08.ziaristul ing. Marius Daniel Grunewald (cca. 1480 – 1528); Azuga – Se naște sculptorul și Mihu (1969, ); *** – august – 90 de ani de la • 04.08.regizorul de film Horia Igiroșanu • 09/19.08. – 535 de ani de la prima naşterea arhitectului, picto­ (1896, – 1960); slujbă în Capela Sixtină (1483); Ploierului, şti scenografului şi proza­ • 04.08. – Se naşte Louis – Moare domnitorul • torului Sergiu Singer (1928, Armstrong, jazzman (1901); • 09.08.Mihai Viteazul, ucis pe Câmpia ); – S-a născutPloiești poetul și Turzii (1601); – Se naşte dr. în biologie *** – august – Se inaugurează • 04.08.dr. în filologie Michael – Titus Ploieşti Muzeul de Științele Naturii Constantin (1925, ); • 10.08.Vladimir Iuliu Gusic (1932, Giurgiu – 2007, ); • 01.08.Ploiești (1956) și Muzeul de – 90 de ani de la naşterea – Se naşte prozatorul Artă Plastică Ploiești (1956); matematicianuluiPloieşti prof. univ. dr. • 10.08. Panait Istrati (1884 – 1935); – 225 de ani de când a • 04.08.docent Romulus Cristescu (n. intrat în vigoare, pentru prima 1928, ); Ploie ti – Se naşte arhitectul Corneliu Marcu (n. 1909, • 01.08.data în lume, sistemul metric –Ploie 85 deşti ani de la naşterea • 10.08. ș ); (1793); • 04.08.scriitorului Lucian Cursaru – Se naşte istoricul lite­ –Ploie 75 detiului ani de la raidul (1928, – 1994); aerian american „Tidal Wave” – Se naşte scriitorul şi • 10.08.rar Ion Negoiţescu (1921 – • 01.08. Tinosu 1993); asupra ș (1943); • 04.08.psihologul Stelian Stan (1939, – 170 de ani de la naş­ com. , PH -2012); – Se naşte Barbu Ciocu­ lescu (1927), critic și istoric terea pictorului Sava Henţia – 65 de ani de la moartea • 10.08. • 01.08. literar; (1848 – 1904); pictorului român Francisc • 05.08. – Se pune piatra de – Moare istoricul Ştefan Şirato (1877 -1953); Sinaia • 01.08. temelie a Castelului Peleș din D. Grecianu (1825 – 1908); – Se naşte istoricul • 11.08. (1875); – Se naște poeta Coca literar Nina Façon (1909, • 01.08. • 05.08. – S-a născut poetul și Farago (1913 – 1974); Ploieşti – 1974); eseistul Ștefan Lupașcu (1900 – Se naşte actorul şi – Se naşte scriitorul • 11.08. • 05.08. – 1988); interpretul Tudor Gheorghe (n. Marin Preda (1922 – 1980); • 01.08. – Se naşte scriitorul 1945); – Se naşte publicistul • 11.08. Ploieşti Teodor Mazilu (1930 – 1980); • 01.08. – Se naşte poetul Gellu • 06.08.Ioan V. Groşescu (1941, – 80 de ani de la Naum (1915 – 2001); ); • 11.08.naşterea dr. în medicină Aurel – Se creează Curtea – 150 de ani de la I. Haidău (n. 1938); Internațională de Justiție de la naşterea scriitorului Paul • 01.08. • 06.08. – SePloiești; naşte publicistul Haga (1921); Claudel (Franţa) (1868-1955); • 12.08.Minel Ghiţă-Mateucă (1951), • 01.08. – Se naşte conf. dr. ing. • 06.08. – Se naşte sculptoriţa activitate în Alexandru H. Popa (n.1945); Georgeta Caragiu (n. 1929); • 12.08. – Ziua Internațională a Breaza – 70 de ani de la naş­ • 06.08. – Se naşte poetul Cezar Tineretului; • 01.08.terea poetului Titus Vâjeu (n. Ivănescu (1941 – 2008); – 230 de ani de la 1948, ); – Aviația americană a • 12/24.08.moartea pictorului Thomas Tom – ş Seani naşte folcloristul lansat prima bombă atomică Gains ­borough (1727 – 1788); • 01.08.Alexandru Antemireanu (1877, • 07.08.asupra localității japoneze – Se naște Ferdinand com. , PH – 1910); Hiroshima (1945); • 12.08.I, rege al României (1865 – – A început să apară – Se naşte poetul Ion 1927); • 01.08.ziarul ,,Flamura Prahovei” (în • 07.08.Deşirna (prof. Ion Dumitru) – 115 ani Vălenii de când s-a de mai multe serii, 1949 – 1989); (1935, com. Şirna,Ploie PH);şti născutMunte ing. MihailPloiești Constan­ – Se naşte actorul, • 08.08. – Se naşte poeta Maria • 12.08.tinescu (1903, regizorul, caricaturistul și Ristea (1981, );Ploiești – 1983, ) ; • 01.08.scriitorul român Valentin- – A avut loc mișcarea Ploie– Se nati şte epigramistul Horațiu Mălăele (1952); • 08.08.republicană de la • 12.08.Nelu Ionescu Quintus (n.1919, – Se naşte actrița de (1870); 2014, ș ); teatru, film, radio, voce și tele­ – Se naşte Mihail – Se naşte profesorul dr. viziune Valeria Seciu (1939); Sevastos (1892 – 1967); în istorie şi publicistul Polin T. Atitudini august 2018 Evenimente Culturale 35 • 16.08. • 20.08. Ploiești; • 13.08.Zorilă (n. 1954), cu activitate în – Se naşte istoriculPloiești; şi • 21.08. – Se naşte violonistul • muzeografa Lia Maria Voicu (n. Gabriel Croitoru (n. 1965); – 85 de ani de la naş­ 1947), cu activitate în – Se naşPloiești;te actorul Toma • 13.08.terea prof. univ. dr. ing. Ion 16.08. Ploie – Se ş natişte regizorul şi • 21.08.Caragiu (1925 – 1977), cu Creţu (n. 1933); • 16.08.teatrologul Lucian Sabados activitate și în – Se naște profesoara și Ploiești (1956, ); – SePloie naştite boxerul şi • 14.08.muziciana Carmen – Rodica T. • 17.08. – Ciprul obține indepen­ antrenorul emerit Titi Tudor Georgescu (1954, ); dența (1960); (n.Ploiești 1955, ), „Cetățean – Se naşte Mircea Buşteni – Se naşte graficianul • 22.08.de Onoare al Municipiului • 14.08.Ghiţulescu (1945 – 2010), • 17.08.Marcel Chirnoagă (1930, ”,; critic literar; ); – S-aSinaia născut compo­ • 14.08. – Pakistanul devine stat – 75 de ani de la naşterea zitorul și violonistul Sandu independent și suveran (1947); • 22.08. • 18.08.actorului de film Robert de Aldea (1897, – 1978); – 70 de ani de la naşterea Niro (1943); – Se naşte istoricul poetului şi publicistului Lucian Sângeru – 160 de ani de la literar Alexandru Piru (1917 – Avramescu (n.1948, com. • 22.08. • 14.08. • moartea18.08. lui Barbu Lăutaru 1993); , PH); (1789 – 1858); – Se naşte scriitorul ing. – Se Ploiești; naşte actorul – Se naşte Neagu • 18.08. • 22.08.Gheorghe Râmboiu-Bursucani • 15.08.Răzvan Vasilescu (1954), cu Djuvara (n. 1916), istoric; activitate și în (n. 1931); Ploiești – S-a născut prof. univ. – 50 de ani de la naş­ – 135 de ani de la dr. ing. Liviu Librescu (1930, Ploieşti na ş­terea sculptorului Ivan • 23.08.terea pictorului Sorin Adam (n. Ploiești – 2007, SUA), „Cetățean 1968, ); • 15.08.Mestrović (Croaţia) (1883- • 18.08.de Onoare al Municipiului – 75 de ani de la 1962); ”, post-mortem; – Se naște dr. ing. naşterea criticului literar – 85 de ani de la naşterea Valea Călugărească geofizicianul Marius Petre Visa­ Mircea Iorgulescu (n. 1943, regizorului Roman Polanski rion, membru corespondent al • 19.08. com. , PH Ploiești (Polonia-SUA) (n.1933); • 23.08. Academiniei Române­ (1929, – 2011, Paris); • 15.08. – Se naşte muzicianul ); • 19.08. – S-a desfășurat insu­ George Enescu (1881 – 1955); – Se naşte conf. univ. dr. recția militară antifascistă de Râncezi-Nucşoara – Se naşte pictorul • 23.08. în istorie, colonel Gavriil Preda • 19.08. eliberare a țării (1944); Poseşti Sergiu Rugină (n. 1931); Ploieşti (1955, – Se naşte poetul Costin • 15.08. – Se naşte scriitorul • 24.08. , PH); Lupu (1947, ); Dumitru Radu Popescu (n. – Se naşte prof. dr. • 19.08. – Se înfiinţează Biblio­ Ploiești; 1935); • 16.08.în filologie Violeta Mihai (n. teca Societăţii Academice 1967), cu activitate în Ploieşti – Se naşte ing. Aurelian • 24.08.Române (azi, Biblioteca Acade­ – 160 de ani de la • 19.08.Nicolae Gogulescu (n. 1952, ); miei Române) (1867); nașterea dr. Sinaia în geologie și – 85 de ani de la • 19.08. – Se naște preotul • 16.08.paleontologie Sabba Ștefănescu naşterea teatrologului Aurelia (1857 – 1931, ); Gheorghe Mușat (1953); Ploiești; – 40 de ani de la naş­ • 25.08.Revent (n. 1933), cu activitate – 135 de ani de la în naşterea medicului şi omului • 20.08.terea dr. în teologie Răzvan Cosminele – 145 de ani de la politic George Kitzulescu (n. Vasile Tatu (n. 1978); • 16.08. nașterea actriței Lucia Sturdza 1883, com. , PH); – Se naşte academiciana • 25.08. Bulandra (1873 – 1961); – Se naşte istoricul Zoe Dumitrescu – Buşulenga Ploiești; – Se naște actrița Nelly • 16.08.Constantin M. Boncu (1906 – • 20.08.(1920 – 2006), prof. univ. dr., Ploiești; 1986), cu activitate în critic și istoric literar; • 25.08.Constantinescu (1899 – 1979), – 100 de ani de la • 20.08. – S-a născut Vasile cu activitate și în naşterea antrenorului de fotbal Tărâțeanu (1945); – 100 de ani de la Ilie Oană (n. 1918, SUA) şi – Se naşte publicistulPloiești; naşterea compozitorului şi dirijorului Leonard Bernstein • 16.08.25 ani de la moartea sa (apr. • 20.08.şi traducătorul Vasile Moga • 25.08. 1993); (1954), cu activitate în (SUA) (1918 – 1990); – Se naşte Virgil Ierunca Ploieşti – Se naşte graficiana – Se Ploiești;naşte dr. în istorie • 16.08.(1920 – 2006), critic literar, • 20.08.Emanuela Ceapă (1956, • 25.08.Mihai T. Rachieru (n. 1939), cu scriitor; ); activitate în – Se naşte Ovid S. Croh­ – 60 de ani de la naşterea – 50 de ani dePloie la naştişterea mălniceanu (1921–2000), preotului romano-catolic Ioan preotului Bogdan Costin critic literar, scriitor; M. Solomon (n.1958); Georgescu (1968, ); 36 Evenimente Culturale Atitudini august 2018

• 25.08. • 28.08/09.09. CUPRINS

– 40 de aniPloie de şlati naşte­ – 190 de ani Gelu Nicolae Ionescu..... • 26.08.rea poetului Gelu Nicolae de la nașterea scriitorului Lev

Ionescu (1978, ); • 27.08.Nikolaevici Tolstoi (1828 – Editorial, cop. 2 Traian D. Lazăr...... • 26.08. – Se naşte Maica 1910); Scrisori pentru viitor (II), Tereza (1910); – Republica Moldova 1 – 160 de ani de la • își28.08. proclamă independența Victor Rusu...... naşterea scriitorului Cristu (1991); Folclorul poetic despre evenimentele

• 26.08.S. Negoescu (1858) şi 95 de – Se naşte dramaturgul de la 1918 (IX), 2 ani de la moartea sa (1923); Traian D. Lazăr...... • 28.08.Horia Lovinescu (1917 – Regele Ferdinand în mijlocul – Se naşte inginerul 1983); ostașilor (IV), 3 Gerald JosephPloiești; Duqué (n. – Se naşte baritonul 1866, Belgia – m. 1956), cu Generalul H. Berthelot și contele de • 26.08. • 29.08.Nicolae Herlea (1927 – Ion Șt. Baicu...... activitate și în 2012); Saint Aulaire – soli ai Franței în România – 105 de ani de la – Germanul Gottlieb (1916-1920) (II), 4 moartea poetului Panait • 26.08. Dainler a brevetat „auto­mo­ Ionel Brătianu – un mare premier Cerna (1881 – 1913); bilul pe două roți”, viitoarea Ion Șt. Baicu...... – 80 de ani de la • 29.08. unionist și patriot român (II), motocicletă (1885); naşterea poetului şi publi­ 5 – Se naşte pianista cistului conf. univ. dr. în • 29.08. Ion Bălu Ploieşti Ilinca Dumitrescu (n. 1952); Vasile Szolga – Fascinația filologie Adrian Voica • 26.08. – 60 de ani de la naște­ literaturii (III), ...... 6 (1938, ); rea interpretului Michael C. Tudorache...... – S-a născut criticul • 29.08. Galeria marilor epigramiști: Jackson (1958 – 2008); C. Tudorache..... literar și scriitoareaPloiești; Mariana Plo­ Radu D. Rosetti (II), 7 – Se naşte gimnasta • 26.08.Ionescu (1947 – 2015); liceu ieşti Răsfoiri și comentarii, 10 absolvit la Corina UngureanuPloiești (1980, Mihai Bandac ), „Cetățean de Onoare al Toma Caragiu - Pagini din • 27.08. – Se naşte dr. în istorie • 30.08. Gheorghe Râncu (n. 1956); Municipiului ”; Arhiva SIRFA, ...... 12 „ Țibuleac Violeta – 90 de ani de la – A fost încheiat Concursul național de proză scurtă Diktatul de la Viena, în • 27.08.naşterea criticului literar I.L. Caragiale" – ...... 21 Mircea Zaciu (1928 – 2000); urma căruia România O interesantă profesiune de credință a – Se naşte istoricul • ceda31.08. Ungariei nord-vestul C. Dobrescu literar Zigu Ornea (1930 – Transilvaniei (1940); profesorului I. Niculescu-Dacianu, • 27.08. 2001); – 110 ani de la naș­ ...... 23 C. Dobrescu...... – Se naValeaşte dr. Călugă în filo­ • 31.08.terea scriitorului William Un om al cetății, prof. Stoica Saroyan (SUA) (1908 -1981); reascălogie şi poeta Elis Râpeanu A. Teodorescu 24 (n. 1939, com. – Ziua Limbii Române Marin Alexandru...... , PH); (în Republica Moldova). „Ziua porților deschise", în Baza 86 Mădălina Paula e r a t a aeriană Borcea, 25 Ștefan...... Suprarealismul, 26 Dintr-o regretabilă eroare tehnică, în numărul din iulie al Adriana Revistei „Atitudini”, la articolul „Toți privim atenți cortina”, de Legenda – segment semnificativ al Nicoleta Zamfir la pagina 28, semnat de dl. prof. Traian Lazăr, nu sunt vizibile literaturii populare (II), ultimele două rânduri de la final. Astfel, ultimul paragraf Dar... preocupați de spectacol, conduși de mentalitatea ...... 27 integral este: Adrian Voica spec ­tatorului nu putem să materializăm soluțiile bune Adieri Poetice și developări lirice,

întrucât: „Captiv­ ați, bătu-ne-ar vina,/Stând în lojă sau pe ...... 28 prag,/Toți privim atenți cortina,/Nu și sforile ce-o trag”. Varga Istvan Attila Interviu cu Cristian Bădilă,

...... 29 Emilia Zamfir, Sabina Coconea De asemenea, la articolul „Ionel BrătianuH. – Berthelot un mare şi Interviu cu Valter Paraschivescu, C. Dobrescu Saint-Aulairepremier unionist și patriot Ionel Brătianu.român”, apărut în pagina 9, semnat ...... 30 M. Chirulescu de dl. prof. Ion Șt. Baicu, la legenda foto a apărut Parada revistelor, ...... 31 în loc de Ne cerem scuze pentru neplăcerile create și vă mulțumim Evenimente culturale, .... 34 pentru înțelegere. Evenimente-Consemnări...... cop. 3 Atitudini august 2018 Editorial Evenimente... Consemnări Atitudini august 2018 de Ștefania Popișteanu, Luminița Avram, Adriana Zamfir înțelegeau că ar fi fost liniște AUGUST? POEZIE! doar fiindcă nimeni nu ar fi zis Apăruse un pic mai sus de gene Cât să-mi semenea a lună de Gelu Nicolae Ionescu nimic dar atunci ce era adierea aceea? i-am spus: Ce însemna foșnetul frunzelor măi, harpă, În luna iulie, Casa de Cultură „Ion vescu – Ploieşti, România, comisarul proiectului „Icoane pe sticlă- Ferestre Călător celor verzi? Peisaj marin și nu prea tu ești Luca7 iulie: Caragiale” a desfășurat urmă- taberei, Iurie Matei – Republica Mol- deschise spre cer”. Luminiţa Avram, Linia văzduhului a înnebunit! Doamnă, Ce-nsemnau șoaptele valurilor cu intenție sau din întâmplare? La colțul stâncilor? toarele activități culturale: dova, Wei Yi – China, Cornelia Dedu – coordonatorul proiectului, a prezen- Se face siluete și cercuri Eu locuiesc în Hotel Zenit eu nu știu să cânt Cu etaje deznodate de trepte Seară. • excursie culturală, educati- Bucureşti, România, Marina Şendrea, tat activitatea instituţiei, a participat la și ceruri ce nu s-au mai văzut Un bolovan albastru de aer dar tu nu face pauză din a fi vă, la „Ziua Porților Deschise” în Baza Victor Frimu şi Radu Negru, din Re- parada costumului popular. și mări și câmpii … turist singuratic, Venea să-mi strivească genele doar dintr-atât Cu amintiri în loc de animale 86 Aeriană Borcea, situată în județul publica Moldova. neștiute nici mongolilor nici și ele-mi fugeau Prezentarea lucrărilor realizate în de companie. în clipiri a minune Călărași. La acest eveniment, care vikingilor. Dis de vis tabără a avut loc, duminică, 22 iu- știu: văzând-o Vom vedea ceruri Picasso constituie un mijloc de informare și Linia văzduhului a înnebunit! n-ai să pleci cu mine: îți lips- Mi se striveau genele vom merge la mări Picasso educare cu privire la contribuția avi- lie 2018, la Hotel „Central” Ploieşti. Face patinaj artistic și 1 Mai era rochia ei cu buline În parteneriat cu Uniunea Artiştilor esc pașii spre neant e dimineață ației militare române la realizarea Pe geometrie și Căprioarele privirii ei Plastici, filiala Ploieşti, se va organiza n-ai să te muți cu mine: n-ai și deja Marii Uniri, au participat elevi și cola- Pe fizică viză pentru tărâmuri Păreau să fi avut picioarele în perioada 6-19 septembrie 2018, la scrântite Aerul fluieră arșița boratori ai instituției noastre. Aceștia și pe chimie! Doamnă, eu locuiesc în Hotel Galeria de Artă Ploieşti, o expoziţie cu Ne vor cădea au avut prilejul de a afla mai multe de Zenit Caruselul albastru tablourile realizate în ultimele ediţii țâșnesc flori și parfumuri și ploi de vin la specialiștii în domeniu, de a vedea și fereastra mea De parcă cineva din streșini de dor de aproape avioanele militare, luând ale taberei. fântâni dă spre n-ai să vezi Dintr-un cartier liniștit din atât de sus și de cu putere și n-ai s-auzi! Univers cuvintele vor juca parte la o manifestare culturală bene- încât deodată șotronul tăcerilor fică și necesară, mai ales în contextul Cele două negații îi făcuse vânt serii pe Pământ! celebrării Centenarului Marii Uniri. sparg geamul cerului senin Uneori generatoare Vom vedea ceruri Picasso și unde căzuse seara vom merge la mări Picasso De mare Se făcuse o baltă albastră Invitație la plimbare-n Cu valuri ciorchine ea e o zi Pot înflori Unii ziceau că pur și simplu… cu raze roz neștiut și da impresia de primăvară… Se făcuse seară ea e… Noi Unii ziceau boltă nu baltă… Doamnă, eu locuiesc și se va trezi sărutată de bu- 12-16 iulie: Scriseserăm o poezie În Hotel Zenit Alții ziceau că se făcuse cuvânt zele razelor Cărora ceilalți La nr. infinit. Pentru că lumea ieșise pe as- și mângâiată de • În intenţia de a desco- 13-15 iulie: Îi tot puneau titluri falturi palmele luminii Să sporovăiască. peri şi promova tineri şi adulţi care era mingea de safir O zi din calendarul binecuvântate fie albinele tăcerii au aptitudini pentru creaţia artistică, • Concursul Național a gândului lor… de vanilie Apusului care fac mierea dimineții 12-23 iulie: Casa de Cultură „Ion Luca Caragiale” „Surzii, creatori de frumos”, la Buș- pe care-o băteau Zmeul înserării fusese înălțat. I se lipeau pleoapele nu avem altă opțiune a Municipiului Ploieşti s-a alăturat şi teni, proiect căruia i s-a alăturat și mai ceva ca ăi mici Cerul era desăvârșit și căsca cu adieri dinspre gră- dina cu trandafiri de dulceață decât să intrăm în mare • Tabăra Internaţiona- anul acesta proiectului iniţiat de Uniu- Casa de Cultură „Ion Luca Caragiale” pe iarbă de lumină Ca și cum rugile pentru senin și pace dăruiți toți zeiței văzduhului lă de Creaţie Plastică “Dan Platon”, nea Internaţională a Femeilor Române a Municipiului Ploieşti. Evenimentul și o loveau cu șuturi fierăstraie poate că razele sunt femei A tuturor duhovnicilor decorporalizate ediția a XII-a. Acest proiect vizează prin promovarea activităţii acesteia, în a fost organizat de Asociația Națio- și o prindeau cu ochi Cei exagerat de poetici Fuseseră ascultate. Ziceau că soarele roșu era de fapt venite așa pentru-a toarce-n cu prioritate actul cultural în dome- special a concursurilor de artă plastică nală a Surzilor din România, filiala în patru Alt soare avea să ne lumineze Capul spart al serii fir de lumină niul artelor vizuale, fiind conceput şi creaţie literară pentru elevi şi adulţi. Ploiești, și s-a desfășurat sub temati- în zece acum: Căzute pe pământ lâna poveștii iubirilor interzise ca un schimb între artişti din diferite UNIFERO Inc. este o organizaţie ca „Centenar România-100 de ani de în câte raze de soare… Soarele sonor al vorbelor Violent ea e… Cu oamenii dragi, zone ale ţării şi din străinătate, având nonpro­fit şi neguvernamentală, înre- la Marea Unire”. Instituția noastră s-a și deodată ne-am trezit din Din amețitoare înălțimi și se va transforma în pahar implicat în derularea acestui concurs cuvinte Relaxați, de vin un pronunţat caracter de lucru. gistrată în Atlanta, Statele Unite ale Tăceri de altădată prin: completarea mapelor partici- în așternuturile liniștii La finele unei zile pline, pentru cea mai mare sete Orice Primărie a unui oraş european Americii, în anul 2007. Membrii săi se La un ceai Își uitaseră firea panților cu revista „Atitudini”, oferi- și-ale primăverii Își ieșiseră din minți are, pe lângă un spaţiu expoziţional află în diferite ţări ale lumii, mulţi dintre Sau la ce ai seara va inventa din nou tim- rea de premii câștigătorilor, constând și-am vrut, în loc să zicem, pul propriu, o pinacotecă de valori artis- ei angajaţi activ în domeniul educaţiei. Noi vorbeam și Vorbeau acum toate limbile în cărți editate de Casa de Cultură să-nflorim… Universul ne corecta lumii și divorțul viitorului de trecut tice de excepţie a artiştilor proprii, UNIFERO îşi dedică activităţile prezen- să ne cercelim Ne tăia din ce în ce mai multe Spuneau tot ce n-ar fi trebuit cât şi a artiştilor invitaţi din ţară şi tării realizărilor din lumea feminină, „Ion Luca Caragiale” a Municipiului în tuciul nopții apa de mare va Ploiești, mediatizarea evenimentului. și deodată ne-am trezit din cuvinte să fie spus! fierbe din străinătate. Pornind de la aceas- identificării situaţiilor dificile în care se și la un moment dat cuvinte O fântână arteziană adormise și luna va răsări din cuvinte tă premisă, proiectul, iniţiat în anul află tinere şi femei din toată lumea (in- în hohote de râs nu ne mai rămăsese de-amor 2006, îşi propune ca operele reali- clusiv româncele), dar şi aflării soluţii- nici măcar unul! cu capul pe umărul cerului de dragon acum, mi-am zis, trebuie În caruselul ăsta albastru, nu știm cât e ceasul Universu- zate în toate ediţiile taberei să con- lor adecvate pentru problemele cu care de minge să ascultăm și noi Ploaia era de parc-aș fi văzut lui stituie un real patrimoniu pentru acestea se confruntă zilnic. de safir ce spune Universul o femeie-n rochie albă poate-am întârziat? realizarea unei pinacoteci a oraşului Casa de Cultură „Ion Luca Caragiale” de fierăstrău de ce nu? oamenii însă Cu chip nedeslușit poate o fi prea devreme? Ploieşti, un „jurnal” cultural pentru a Municipiului Ploieşti este partener generaţiile viitoare. în proiectele organizate de UNIFERO Redacţia: ISSN: Inc începând cu anul 2009. În acest an, 20 iulie: Publicaţie editată de: Layout & DTP: instituţia noastră a participat în peri- Constantin Dobrescu, Traian 1584 - 0832 oada 12-15 iulie 2018, la Alba Iulia, la • evocare a personalității Primăria D. Lazăr, Ion Bălu, Gabriela Teodorescu, Adriana Nicoleta Zamfir profesorului–arhitect Toma T. Soco- DESPRE NOI: Mădălina Paula Ştefan, Iulia Dragomir, cea de-a 11-a Conferinţă Internaţiona- Municipiului Ploieşti şi Casa Adresa: Responsabilitatea morală şi juridică asupra lescu, cu ocazia împlinirii a 135 de ani Ion Şt. Baicu Foto coperta: Caragiu, secvență dintr-un lă şi Congresul cu tema: „GENERAŢIA de Cultură „Ion Luca Caragiale“ e-mail: scheciafirmaţiilor memorabil, făcute revine Regia autorilor.Cornel Todea, CENTENARULUI MARII UNIRI – Po- de la naşterea sa, organizată de insti- Fondator principal şi redactor Piaţa Eroilor nr. 1A, Ploieşti a Municipiului Ploieşti scenariul Dan Mihăescu vestiri de iubire”. Cu această ocazie, a tuția noastră. Evenimentul a avut loc coordonator: tel./fax: [email protected] Concepție copertă: Mihai Bandac fost organizată o expoziţie de icoane la monumentul ridicat în memoria Cofondator: [email protected] Tipărire: marelui arhitect în faţa Halelor Cen- Gelu Nicolae Ionescu pe sticlă, realizate de către elevii din 0244/578 148 La ediţia din acest an au participat clasele a II-a şi a III-a de la Colegiul Na- trale din Ploieşti. Ion Stratan 0725 893 134 S.C. Seladocom S.R.L., Brăila şapte artişti plastici: Valter Paraschi- ţional „Jean Monnet” Ploieşti în cadrul Numărul 8 (137), August 2018, An XVI Toma Caragiu