Est-Vest

Volum III, Nr. 4 (10), Serie nouă, septembrie-noiembrie 2015

1 POLIS

Revista POLIS ©Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi ISSN 12219762

2 Est-Vest

SUMAR

EDITORIAL 7 Est-Vest probleme vechi în haine noi Angelo CHIELLI Sabin DRĂGULIN

EST-VEST 13 La questione del misticismo: l’accettazione d’una realtà sovrasensibile e di un raccoglimento interiore. Profili comparati tra buddhismo zen, shivaismo, sufismo e mistica cristiana Gianfranco LONGO

Sul confine. Letteratura europea tra identità e alterità 47 Leonardo TERRUSI

Den Bajazzo ernst nehmen? 61 Ursula OLLENDORF

Il caso Kadare e la censura nei paesi comunisti 81 Genti PUKA

Il revival dei confini: una crisi di identità (o di crescita) dei 95 princìpi democratici Ivan SCARCELLI

Parteneriatul Estic al Uniunii Europene şi limitele procesului de 111 „europenizare” a Estului Gheorghe CIASCAI

Falia strategică Marea Neagră-Marea Baltică 119 Gheorghe VĂDUVA

Securitatea statelor europene: anomie vs asimetrie in strategii 139 Titel Iulian IOVA

Strategii de PR în retorica electorală din Parlamentarele - 2014, 165 Republica Moldova vs „revoluţia crizantemelor”, octombrie 2015 Aurelia PERU-BĂLAN

3 POLIS

Regele Mihai între „est” şi „vest”. Percepţii, poziţionări, 191 simboluri Alexandru MURARU

INTERVIU 213 Klaus IOHANNIS, Preşedintele României: „În gestionarea oricărei crize sau a oricăror evenimente politice avem doi piloni majori pe care ne putem baza, două repere fundamentale la care ne putem întoarce mereu: cadrul constituţional şi dialogul autentic”

VARIA The Electoral Republic of Romania. Arguments about the need 219 for an analysis regarding the Romanian participatory culture Bogdan TEODORESCU Dan SULTĂNESCU

România – o economie „planificată” de la distanţă 235 Ion-Lucian CATRINA

Alfabetizare politică prin lexic, instituţii şi modele teoretice 251 englezeşti: România în a doua jumătate a secolului al XIX-lea Roxana PATRAŞ

The communist censorship and the reception of Dostoevsky in 267 the Romanian literary consciousness Mihai VACARIU

Hegel despre intelect, raţiune şi devenire 279 Emanuel COPILAŞ

RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI STUDII EUROPENE 297 An empirical application of regional security complex theory on eastern partnership region Ludmila STUPARU

Dreptul omului de a fi protejat de stresul negativ excesiv - un 317 nou drept fundamental al omului postmodern, la începutul secolului XXI Mădălina Virginia ANTONESCU

Islamizarea generaţiei a doua. De la Europa all-inclusive la 337 jihad Georgeta CONDUR

4 Est-Vest

RECENZII 355 Emilia Şercan, Cultul secretului. Mecanismele cenzurii în presa comunistă Ioana Cristea DRĂGULIN

Ciprian Niţu, Cosmopolitismul. Către o nouă paradigmă în teoria 359 politică Emanuel COPILAŞ

Teodora Prelipcean, Utopia. Imaginarul social între proiecţie şi 363 realitate Cristian BOCANCEA

Eric Voegelin, Religiile politice 367 Nicolae DRĂGUŞIN

Note despre autori 375

Instrucţiuni pentru autori 383 Instructions to authors 386

5

Est-Vest

EDITORIAL

Est-Vest probleme vechi în haine noi

(The East and the West-old issues in new clothes)

Angelo CHIELLI Sabin DRĂGULIN

Abstract: The relation between the east and the west continues to be a main cultural, political and social topic. When we refer at this antinomy we think about a spatial opposition, a metaphor and a cultural and a civilizational cleavage. This spatial opposition which we can find in literature, arts, religions, ideologies, politics or mentalities, turns in metaphors and brutal realities.

Keywords: East, West, literature, arts, religions, migration, cleavage.

Est-Vest, văzut ca dreapta-stân- ştiinţa, dându-i forma propriei sale ga, reprezintă o opoziţie spaţială geometrii stranii. care se transformă încet încet în Atunci, de ce să-l mai plasezi în metafora care sălăşluieşte în suflet, centrul reflecţiilor când este evident un arhetip a cărui geneză nu o mai că nu se poate „cunoaşte”, când pare putem reconstrui. Este vorba de un a fi refractar la orice încercare de a anumit arhetip care rămâne neschim fi conceptualizat. bat în forma sa pură, originală. Isto- Graba istoriei şi presiunea pe ria lucrează asupra sa cu o deosebită care o exercită aceasta asupra vieţii forţă, redefinindu-i neîncetat figura noastre, problemele extraordinare pe care, cu toate acestea, se păstrează intactă, mai mult, îşi multiplică pro- care în aceşti ultimi ani le-a scos pria-i forţă explicativă, propria-i această puternică falie în calea capacitate de producere a invizi- noastră, iată câteva motive, dintre bilului. nenumărate altele, care ies în evi Este imposibil să trasezi o hartă a denţă, după cum afirma Walter locurilor de artă şi ale cunoaşterii în Benjamin „gândirea reluând de la care acesta organizează neobosit început, în mod constant şi circum- stanţial, şi reîntorcându-se la acelaşi

7 POLIS lucru”1. În opoziţia est-vest reuşim, putea-o face o abordare unitară care fără a preciza clar, să descoperim ar rămâne inevitabil dominată, ca în destul de uşor vestul, identificându-l mitul biblic al Turnului Babel, de cu Europa latino-germanică. Nu la multitudinea limbajelor pe care ar fel se petrece cu estul. Acesta apare dori să le organizeze. În cadrul pluralist, în esenţa sa, mobil în acestei viziuni se înscrie seria de graniţele sale, imediat ce ne schim- articole publicate de G.Longo, băm perspectiva din care observăm L.Terrusi şi U.Ollendorf. relaţia dintre Est şi Vest. Eseul lui Longo extinde con- Comunismul reprezintă Estul şi ceptul de Est împingându-l până în coincide, în acest caz, cu Europa extremul orient. Tehnica japoneză a Orientală (în pofida paradoxului că Kintsugi pare a fi metafora perfectă unele dintre cele mai înalte roade, şi în de reprezentare plastică a ceea ce ar bine, şi în rău, ale Europei Occiden- trebui să fie relaţia Orient-Occident. tale îşi găsesc înfăptuirea în cea O unitate care demonstrează, fără as- orientală). Dacă luăm ca element cunziş, diferenţele, mai mult, le pre- diferenţial religia, atunci est-vest coin- zintă ca fiind cel mai preţios dintre cide cu împărţirea Biserica Catolică – elementele alcătuitoare ale întregului. Biserica Ortodoxă (paradoxul, în acest Problema misticismului pe care caz, este că originea gândirii şi a cul- arta kintsugi îl evocă ne trimite la turii occidentale, Grecia, este plasată una dintre interpretările relaţiei în orient). Dar, tot din punct de vedere Orient-Occident cele mai fascinante religios, estul reprezintă islamul, şi şi controversate ale culturii euro- budismul, şi confucianismul. pene: aceea romantică. Neaderând Am putea să reparcurgem la infi- totuşi la această viziune, lucrarea lui nit, ca într-o joacă, aceste topoi. Am Longo demonstrează cum adânca ajunge, însă, la convingerea că nu înclinaţie mistică a religiilor orien- vom reuşi niciodată să obţinem un tale a influenţat cultura occidentală. cadru unitar în interiorul căruia să Literatura este celălalt domeniu putem recompune în mod definitiv privilegiat în care tema noastră este relaţia dintre orient şi occident. interpretată în mod complex şi cu Nu mai rămâne, în crunta luptă rezultate (împliniri) demne de un corp la corp cu obiectul nostru, decât mare interes. Aici relaţia Orient- să ne abandonăm detaliului. Recur- Occident se suprapune cu aceea de gând, încă o dată la cuvintele lui identitate-neidentitate. Walter Benjamin, „împărţirea în Eseul lui Terrusi preia ca exemplu mod capricios în bucăţele nu con- evident de model literar identitar duce la măreţia”2 mozaicului în sine, acela elaborat de E.R.Curtius în în acelaşi fel structura care alcătu- renumita sa lucrare Literatura 3 ieşte acest număr al revistei se europeană şi evul mediu latin . apropie mult mai mult de nucleul Consideraţiile lui Curtius sunt puse în intim al problemei noastre decât ar discuţie, în aceste ultime decenii, de

8 Est-Vest studiile post-coloniale, in primis, de încercării de a defini în abstract lucrările lui E. Said. În mod succesiv, disidentul. O definire a sa nu se poate eseul lui Terrusi se deplasează de la realiza decât în interiorul elucidării a planul strict istoriografic la analiza ceea ce înseamnă arta şi raportul pe unor cazuri literare deosebit de care artistul îl instaurează cu semnificative sau de la prezenţa mecanismul psihologic al auto- lingvistică şi ideologică a figurii lui cenzurării, o problemă pe care, într-o Moro în nuvelistica italiană şi euro- măsură diferită, toţi scriitorii trebuie peană din secolele al XV-lea şi al s-o înfrunte în relaţia dintre artă şi XVI-lea, iar tema Orientului – în 4 puterea politică. Oraşele invizibile ale lui I. Calvino . Argumentul cel mai strict politic Tot asupra domeniul literar se este acela tratat de I. Scarcelli în insistă şi prin lucrarea lui Ollendorf. eseul Revenirea graniţelor: o criză a Autoarea ne readuce în actualitate, identităţii (sau creşterea) princi- exodul dramatic al refugiaţilor care piilor democratice, care analizează ajung în Europa pentru a scăpa de legătura existentă dintre graniţă şi războiul şi persecuţiile politice din ostilitate. Cea din urmă pe care ţările lor. Numărul considerabil al Europa considera că a depăşit-o în- oamenilor implicaţi în acest forţat trutotul, în vreme ce, astăzi, reapare proces migrator şi timpul redus în cu o neobişnuită violenţă, ca urmare care se petrece pun Europa înaintea a valurilor migratoare la care asistăm unei grele probleme de integrare. Ollendorf ne dă un exemplu în aceste ultime luni. Frontierele însemnat de cum – ca în studiul lui J. europene sunt din nou închise şi Hizinga asupra jocului şi a rolului său apărate militar. cultural – folosind operele literare Autorul, în lumina analizei (marea literatură europeană: în acest realizate de cercetătoarea americană caz povestirea din tinereţe a lui T. W. Brown, examinează contradicţia Mann – Paiaţele), este posibil să care se instaurează în regimurile susţii refugiaţii pe de o parte şi să-ţi democratice care, supuse unor ample exprimi propriile nevoi, iar pe de altă mişcări de masă ce reclamă mai parte să înţelegi noul context cultural multe drepturi individuale şi sociale, şi lingvistic în care aceştia intră. tind să-şi însuşească – înaintea Literatura este tema fundamentală marilor procese de mobilitate pe şi a eseului lui G. Puka. Autorul ne scară planetară – caracteristici tipice conduce în mediul politico-literar: regimurilor autoritare. constituirea figurii disidentului în O viziune diferită asupra opo- regimurile comuniste din estul euro- ziţiei spaţiale dintre est şi vest se pean. În mod precis, Puka analizează deschide cu articolele publicate de cazul scriitorului albanez I.Kadare. Gheoghe Ciascai, Gheorghe Văduva Autorul, prin examinarea lucrărilor şi şi Titel Iova. Cu toate că nu regăsim interviurilor scriitorului albanez, evi- viziunea lui Samuel P. Huntington5, denţiază ambiguitatea şi dificultatea în care politologul american susţine

9 POLIS că, odată cu încheierea Războiului o temă mult mai aplicată. Pornind de rece, distincţiile de natură ideologică, la analiza sumară a documentelor economică sau politică vor avea un programatice ale securităţii unor rol din ce în ce mai marginal, fiind state europene, autorul relevă pre- înlocuite de asemănările şi deose- zenţa unor elemente noi ale mediului birile culturale, în cadrul articolelor de securitate, numite riscuri asi- ce ne introduc a doua parte a numă- metrice, riscuri neconvenţionale sau rului se observă existenţa temei cliva- riscuri de tip nou. De aceea, schim- jului. barea reală a mediului de securitate Dacă eseul lui Scarcelli deschide şi apariţia noilor tipuri de riscuri, seria argumentelor politice, Gheorghe necesită dezvoltarea unor strategii Ciascai, iniţiază seria argumentelor de securitate care să asigure funcţio- de tip politic şi geopolitic. Studiul narea coerentă a sistemului. său ce este axat pe strategiile ce au Aurelia Peru-Bălan, ne prezintă avut ca scop umplerea vidului de pe parcursul studiului său modul în securitate datorate imploziei URSS. care opoziţia spaţială dintre est-vest Exprimată într-un spaţiu geografic şi se desfăşoară sub ochii noştri în cultural european, politicile de ex- Republica Moldova. Cu o istorie tindere ale NATO şi ale Uniunii recentă, noul stat apărut din cenuşa Europene, extinderile din anii 2004 fostului URSS a balansat în ultimele şi 2007, au condus la o „recuperare” decenii între vocaţia pro rusă şi pro politică şi civilizaţională a zece state orientală şi cea pro românească, pro europeană şi pro-occidentală. Co- din Europa Centrală şi de Est, situate rupţia, lupta pentru putere, viziunile între Marea Baltică, Marea Neagră diferite asupra modului în care şi Marea Adriatică. mediile politice de la Chişinău se Articolul lui Gheorghe Văduva raportează la cetăţean se regăsesc în aduce pentru prima dată, în cadrul articolul cercetătoarei din Republica acestui număr, conceptul de clivaj, Moldova. Opinia coordonatorilor care este atât de iubit de specialiştii este că acest articol ar putea fi inter- în geopolitică. Pentru autor, cu toate pretat şi prin prisma ideilor ce au că dimensiunea Est-Vest a onto- rezultat din studiile prezentate de logiei spaţiului euro-asiatic părea să Ciascai, Văduva şi Iova. iasă din conflictualitatea ei tradiţio- În încheierea corpului tematic nală ameliorând vechile falii, răz- dedicat acestui număr recomandăm boiul a reânceput. Concluzia arti- articolul semnat de Alexandru colului este că, în realitate, el nu a Muraru. Pe parcursul studiului, au- încetat niciodată, pentru că războiul Est-Vest, din păcate, este unul de tip torul şi-a propus să aducă în atenţia continuu. Ca un drum fără început, cititorilor raporturile regelui cu fără ieşiri şi fără sfârşit. puterile Vestice şi atitudinea faţă de Continuarea logică a temelor pre- parcursul României după 1989, soarta zentate de Văduva o regăsim în Basarabiei ca o consecinţă directă a articolul lui Titel Iova ce ne propune confruntării Est-Vest, precum şi

10 Est-Vest ponderea actului de la 23 August postrevoluţionară în cadrul clivajului 1944 în reconfigurarea memorială Est-Vest.

Note

1 W.Benjamin, Il drama del barocco 4 Vezi Italo Calvino, Le città tedesco, trad.it. Torino, Einaudi, invisibili, Modadori, Milano, 1976. 1971, pp.8-9. 5 Vezi, Samuel P. Huntington, 2 Ibidem. Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea 3 Vezi, R. Ernst Curtius, Letteratura ordinii mondiale, (traducător Radu europea e Medio Evo latino, La Carp), Editura Antet, Bucureşti, Nuova Italia, Firenze, 1992. 2007.

Bibliografie

BENJAMIN, Walter, Il drama del CURTIUS, Ernst R., Letteratura barocco tedesco, trad.it. Torino, europea e Medio Evo latino, La Einaudi, 1971. Nuova Italia, Firenze, 1992. CALVINO, Italo, Le città invisibili, HUNTINGTON, P. Samuel, Ciocnirea Modadori, Milano, 1976. civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale, (traducător Radu Carp), Editura Antet, Bucureşti, 2007.

11

Est-Vest

EST-VEST

La questione del misticismo: l’accettazione d’una realtà sovrasensibile e di un raccoglimento interiore. Profili comparati tra buddhismo zen, shivaismo, sufismo e mistica cristiana

(The trascendental reality’s acceptance and her interior meditation. A comparative approach to mysticism between Zen Buddhism, Shivaism, Sufism and Christian tradition)

Gianfranco LONGO

Abstract. The mysticism’s problem begins when our knowledge of the world becomes search for the deep: the sorrow and the joy are the same moments of life, lived in a mirror in which to dwell. The kintsugi art is care and meditation about joy and sadness, about the past time and present moment where life and death have a common point that introduces us to the mystery of our beginning.

Keywords: God, Jesus, mysticism, sufi, kintsugi, man, life, startzy, Corano, mujahede, deep, consciousness, real, universal, sorrow.

Caratteri introduttivi cepiamo, non in base ai nostri sensi appunto, ma unicamente approfon- Il problema del misticismo si dendola mediante la meditazione e risolve nel contemperare due esi- l’esperienza del raccoglimento, e genze di tipo opposto: da un lato che in ciò ci perviene completa nella l’ineludibile constatazione di un sua evidenza. Meditazione e racco- varco esistente tra l’immanente e il glimento dunque sono gli inestri- trascendente e, dall’altro lato, la cabili momenti in cui, quel tutto che difficoltà nell’accettare, a causa si percepisce esclusivamente grazie della nostra realtà legata all’espe- ai nostri sensi, diviene constatazione rienza fenomenica, la presenza dello di un profondo legato a noi stessi, e spirituale e di una vera e propria che tuttavia ci ritornadifficile da “consistenza intangibile” che per- accogliere, poiché non dotato di

13 POLIS quell’esperienza sensibile, ma intui- Ricolmando quella perdita il to e percepito solo interiormente. kintsugiè come se ci dicesse: “La vita è integrità e lacerazione in- sieme. Quel vasellame ora in cocci La contemplazione della ha una storia e diviene più bello. Il ricostruzione: il kintsugi, dolore insegna che sei vivo, il solco estetica e misticismo zen lasciato dal fallimento permette la valorizzazione dell’esperienza sensi- In Giappone,ad esempio, un bile mediante la conoscenza di un vasellame, prezioso o significativo legame più profondo, che raccoglie che si rompe, passa attraverso la il discernimento della tua realtà da tecnica del kintsugi (letteralmente quella interiore che non si vede, ma “ricomporre con oro”) una tecnica di che pulsa vivente in ognuno di noi. riparazione molto particolare, tra- Per questo lo strappo si ricompone mandata da tradizione zen, che tramite una qualità, il coccio si nonmira a nascondere le linee di unisce agli altri grazie ad oro e frattura dell’oggetto con un incol- argento e il vasellame è ora addi- laggio perfetto e invisibile, piuttosto rittura più prezioso e pronto per le stesse linee vengono rimarcate continuare ad essere utile”. con una riparazione dettagliata: oro La qualità del dolore e della pena o argento fuso risaltano le fratture, e si valorizza nella meditazione, e a si direbbe che le esaltino sotto- tale meta appunto conduce a quanto lineando il motivo frastagliato della si vuole intendere come misticismo, lesione, trasformando l’oggetto per- cioè esperienza di raccoglimento che tanto in una nuova opera, che non coniuga immanente a trascendente, snatura la forma precedente, solo rendendo quest’ultimo vissuto e non regala all’oggetto una cicatrice un che di arcano, piuttosto conos- luminosa. Si tratta metaforicamente ciuto e riconosciuto credibile, non di quelle stesse cicatrici che noi esoterico e sacerdotale, ma umano e uomini ci portiamo dentro, e che rivelato, essoterico, comune a tutti custodiamo come frutto della nostra perché possibile conoscenza valida esperienza materiale e spirituale ed efficace per chiunque. insieme. Il principio del kintsugi Tale acquisizione però è vero- infatti appare palesemente opposto a simile unicamente quale frutto di quello che anima tutti noi, quando un’esperienza, non solo sensibile, comproviamo l’esperienza con la ma anche spirituale e di racco- realtà dell’afflizione: frattura spiri- glimento sul proprio dolore, affinché tuale, pena morale, dolore fisico, tutto ciò che si acquisisce come colpa, vergogna, fallimento profes- trascendente fortifichi la realtà sionale, rovina umana, angoscia, sensibile e immanente. Nel kintsugi, lutto. anch’esso in-sé e per-sé esperienza, si afferma che quando qualcosa

14 Est-Vest abbia subito una ferita,disvela una grazia cristiana. La dimensione storia, ragion per cuidiventa più peraltro di considerare l’esperienza pregiato, sino ad essere raro e unico mistica come un dolore intenso, ci come ogni essere umano, portatore permette di subordinare l’ordine di una sua propria storia mistica, delle cose e le aspettative connesse perché risultato di tanti cocci sparsi proprio con il fine di intuire la che sono stati riuniti nel crogiolo del presenza, attraverso la rinuncia, la dolore, forgiati infine come oro, sconfitta, il fallimento, la malattia, tante crepe riunite dall’oro e di un segno che ci ha voluti, un dall’argento proprio del dolore. segno di amore sino al gesto della Riferimenti a tal proposito sono morte. molteplici e già noti: “Poiché egli Sofocle, nell’omonima tragedia, conosce la mia condotta,se mi prova fa dire ad Elettra: “Costretta, chiusa al crogiuolo, come oro puro io ne fui/ orribilmente/ in orribili mali./ esco” (Gb, 23, 10); “Il crogiuolo è Oh sì questo furore/ mio non per l’argento e il forno per l’oro, ma ignoro./ Ma finché vita mi tiene chi prova i cuori è il Signore”, (Prv, nella sventura mia non voglio/ porre 17, 3); e addirittura nel Siracide si fine all’affanno./ Chi mai potrà legge: “Perché con il fuoco si prova donarmi,/ o donne dilette,/ una l’oro, e gli uomini ben accetti nel parola consolante,/ un messaggio di crogiuolo del dolore” (Sir, 2, 5). gioia?/ Lasciatemi dunque,/ voi È tale tipo di esperienza vissuta consolatrici./ Ché mai non finiranno/ pertanto che permette all’immanente questi mali per me,/ insolubili mali;/ di transitare al trascendente, per- mai avrà quiete il dolore,/ mai avrà comprovarne la sua consistenza. Si fine il lamento”2. perviene a ciò nel momento in cuila In tale lamentazione, quasi una propriaconoscenza del dolore spezza geremiade, Elettra approfondisce il il legame transitorio con la realtà, suo stesso dolore e ne vive il riscatto così compenetrandoci in una cog- mediante il lamento: la catarsi dal nizione: è questo squarcio a rendere male è provocata dall’agonia, dove diverse e sempre più preziose le il gemito, il pianto, diventano persone1. transiti all’essere-consapevoli del Tuttavia restituire belle e pre- proprio destino per poterlo accettare ziose le “persone” che hanno soffer- e così guadagnarlo dal male, to, assume un connotato che trava- redimerlo appunto dal reale. lica la mera tecnica del kintsugi: Nelle Trachinie, invece, una questa tecnica si chiama amore, tragedia molto complessa, correlata perché il dolore è stato parte della al mistero del fato, cioè al non poter vita e perché grazie al dolore è conoscere anteriormente quegli possibile transitare alla salvezza, avvenimenti cui si attende e per i nella misura in cui la giustizia quali si spera ogni bene, Sofocle, umana è stata ridimensionata dalla immediatamente all’inizio, annuncia

15 POLIS la tematica della vita e del suo stesso un tassello utile a coniugare il misticismo e senso misterico: vasellame in frantumi a quel grande “Esiste un detto tra gli uomini, mosaico, di musica profonda, di antico/ e illuminato: non potrai grande gioco: lalīlayā4, un concetto conoscere/ mai di nessuno la vita shivaita chein sanscrito può indicare mortale/ prima che lui muoia: né di sia il giocoche un ritorno insperato, chi l’ha buona/ né di chi l’ha sia labellezza che l’eleganza, ma cattiva./ Ed io, la mia,/ anche prima anche la diversione e l’amabilità che di scendere nell’Ade,/ pure già so si scoprono accomunate insieme in che mi è di sventura e peso”3. una tazza riparata, con tanta È Deianira che parla, moglie di decisione e cura, sino a ri-farne Eracle, ormai esule ed errante. opera d’arte. Eppure in quella mestizia Deianira sprofonda nel misticismo che constata un esoterico e non La percezione del dolore e la rivelabile assoluto: quello della vita rimessione mistica: il di ognuno, sconosciuta proprio contenuto del mujahade perché ripetutamente considerata sufista superficialmente già nota e conosciuta, e forse anche, troppe Considerando quindi come spesse volte, data per scontata, coccio che si frantuma, l’uomo si infine affatto resa preziosa dal vede nella sua vita sorpassato quotidiano e che solo quel dolore, dall’incertezza e dall’instabilità della quella cicatrice e quel coccio saldato sua sorte, ritrovando nell’esperienza nel dolore, cioè vita forgiata nell’oro del raccoglimento un punto di inizio e nell’argento, impreziosiscono per quanto non potrebbe spiegare né rendendola sacra a ognuno. de-cifrare: ci si riferisce proprio al Ciononostante sfugge a Deianira produrre una comprensione dal l’istante del riscatto, obsoleto è il nulla, quel nulla (sifr, in arabo è lo suo tempo perché il mistero sembra zero) di cui si riveste il tempo, non quasi esser stato relegato ad un percepito immediato e che potrebbe segreto, posseduto dal dio e dal fato nella sua varia gamma di ipotesi e e resosi irrivelabile a lei. Deianira poi successivamente di vissuto non comprende ancora che sarà (Erlebniss), lasciarci nuovamente proprio la sofferenza a liberarla da ricostruiti e più preziosi, perché quel peso per farle accettare avremmo fatta ancora salda la vita. l’esistenza non come un imbroglio, In fondo il dolore è momento ma come una storia.E questa storia è mistico, perché traccia un segno delle volte una parte grande, altre inequivocabile ed ineludibile, volte impercettibile della narrazione assolutamente irripetibile in quella più ampia del dolore umano; ma in determinata e specifica condizione. entrambi i casi, si tratta comunque di

16 Est-Vest

Si può faticare a fare pace con le uragano che ci travolgerà: saremo nostre crepe, e le nascondiamo, non ormai troppo abituati a uno stile di le valorizziamo. Meglio: agiamo per vita dispendioso, per cui le uniche rimuoverle (meccanismo freudiano vie d’uscita potranno essere, sì una della Verdrängung), perché ci drastica riduzione del nostro tenore vergogniamo delle nostre cicatrici. di vita, con le conseguenze di una In fondo non siamo atei, ma ateisti; bancarotta, ma soprattutto saremo non siamo più liberi, ma liberisti ridotti al livello della barbarie, (proprio in senso economico), liber- all’abominio della desolazione di cui tari, ponendo in tutto un che di parla il profeta Daniele5, cioè agonistico, e così anche con le avremo perso la speranza nell’essere nostre ferite, accanendoci per na- divenuti disperati. sconderle, mostrandoci intatti, Eppure l’insieme della nostra apparendo pervicacemente, ma con cultura parte da una crepa, da un stoltezza, privi di esperienza; siamo dolore, inizia con la ferita del integristi, non integri, siamo cioè costato di Cristo da cui sgorga acqua noiosi e mietuti da una cultura di e sangue, rinnovando in quello morte e di indifferenza, affinché non stesso momento la nostra creazione6. appaiano le nostre ferite. Pertanto quando qualcosa abbia A volte ci è stato passato un po’ subito una spaccatura, quando un ovunque, anche in famiglia, il uomo subisce un dolore e una ferita, concetto di vergognarsi delle proprie non si rottama, mostra invece di aver pecche o cadute: non dire niente a una storia rivelando la sua vita, nessuno renderebbe costretti ad una affermando di aver vissuto, di essere difesache non significa affatto stato presente fra noi, sopportando lavoro sul proprio sé, come invece il un carico terribile per farcela ed mujahade nel sufismo descrive e che acquisire perciò… esperienza vuol significare andando a fondo del vissuta: questo perché poi un uomo, nostro dolore e della nostra una donna, scavalcano l’immanente consapevolezza con la vita. sempre con la forza di quella Oggi, peraltro, la gran parte di sofferenza che è amore per la loro noi occidentali può permettersi di stessa vita. condurre un’esistenza piena di Ciò è accaduto alla Madre, sprechi. Ma in questo modo dime- Maria, Madre di Gesù; è accaduto al ntichiamo che le nostre condizioni Figlio, Gesù, e suo figlio: quel sono soggette al mutamento delle dolore lancinante di madre per il fluttuazioni e che potremmo non proprio figlio condotto al patibolo e essere in grado di anticipare il lì giustiziato, innocente, salva la momento in cui tutto cambierà: nostra vita, riscatta la Creazione del l’esempio della borsa cinese che fa Padre ed offre nel dolore, nella tremare gli ingordi e gli Stati è cosa cicatrice, la Nuova Creazione7: lo recentissima, e quel vento diverrà un stabat Maternon è lutto, è sacrificio

17 POLIS che redime; è storia di un avveni- muove il ritorno a Dio, quotidiana- mento, non di una narrazione fan- mente, di certo non si può neppure tastica, e per quante ferite e crepe dubitare come, a sua volta, sia la possa avere quella vita, la nostra grazia di Dio ad imprimere alla vita vita, esse sono sempre tenute dell’uomo la necessità della fede di insieme da un filo di oro, rinsaldate fronte al mistero della sua vita. nel crogiuolo dall’oro di Cristo, cioè E proprio Gesù, cioè la rive- il suo sangue. lazione di Dio nel tempo del mondo, Non si tratta di una colla, ma soffre il mistero della necessità della dell’oro di Dio, il suo proprio salvezza del mondo attraverso sangue dato a noi per ricomporre le quanto si oppone al potere politico, nostre ferite, le nostre crepe, i nostri al dominio “semplice” del tiranno fallimenti. E questi si vedono sì, ma che saccheggia e umilia, infine fanno la storia di quell’uomo e di attraverso quanto si oppone alla quella donna. Coloro che non morte, cioè l’amore, quell’ amore mostrano nulla, sono i prototipi dei già narrato forte come la morte9, ma dittatori, dei falsi imborghesiti, degli che tuttavia necessita della morte ipocriti stessi, dei burocrati europei per essere e per rivelarsi e per in doppiopetto che si scandalizzano vivere, perché è in quell’istante in all’arrivo di gente perseguitata dalla cui la vita soffre tale bisogno del ferocia e dalla barbarie della guerra mistero del suo proprio essere che la e che rifiutano il dolore dell’altro stessa vita, finalmente, risorge quale perché scomodo e fastidioso. fulcro di pienezza della salvezza e D’altronde l’esperienza mistica si diviene, la vita, evento nel mondo, incarna nella cura (la Sorge hei- contemporaneità assoluta nell’uni- deggeriana) dell’altro; solo in questo verso, senza inizio e senza fine. modo, infatti, la propria sofferenza Questo evento è appunto colto in comprende un’altrui dignità, senza un solo impercettibile istante, in cui divenirne estranea e senza rifiutarla Dio ha sofferto il mistero della sua per imborghesimento, o naturale necessità di oltrepassare l’apparente grettezza di coloro che sfruttano inaccessibile angoscia, al fine di inermi e religioni per accenderne un vincerla a dispetto del pericolo della fuoco di lotta che in realtà sarebbe debolezza di essersi potuto rivelare del tutto privo di fondamento ed politicamente, come capo per il assente: sia nell’Islam, come nel dominio della storia e sul mondo. giudaismo o nel cristianesimo. Piuttosto è nella salvezza del dolore Nell’atto del mujahade sufista, che Gesù manifesta e dis-vela tutta peraltro, il lavorio sul proprio sé la sua bellezza di essere Figlio di sicompenetra nell’accettazione del Dio, bellezza solo apparentemente e dolore altrui nella morte8; è proprio momentaneamente sconfitta dalla la fede che realizza la vita come un morte, bellezza però che risorge evento della grazia, perché se la fede come amore di quella Vita che

18 Est-Vest accade ancora nel tempo, perché altri avevano legato mani, piedi e memoria del mondo10. testa, li avevano gettati a terra e D’altronde, riflettendo sul mito di scorticati, e li trascinavano lungo la Er, narrato da Platone nel libro X de strada, dalla parte esterna, stra- La Repubblica, non possiamo ziandoli su piante spinose’. E a eludere la nostra attenzione da come coloro che via via sopraggiun- ogni castigo possa essere tempo- gevano, spiegavano quali erano le raneo, tranne il castigo riservato ai ragioni di tutto questo aggiungendo tiranni, ai politici, al despota Ardieo che li conducevano via per gettarli che Platone nel mito ci racconta aver nel Tartaro. Laggiú, continuava, ucciso il proprio vecchio padre e il avevano provato molti terrori di ogni fratello maggiore e aver compiuto genere, ma tutti li superava la paura molte altre nefandezze pur di che ciascuno aveva di sentire quel carpirne il regno. boato al momento di salire. E Scrive Platone: ciascuno era stato molto contento di “Questo Ardieo era stato tiranno venir su senza sentirlo. Queste erano in una città della Panfilia, mille anni all’incirca le pene e i castighi e le prima, e, come si diceva, aveva corrispondenti ricompense11”. ucciso il vecchio padre e il fratello maggiore, e si era macchiato di molte altre nefandezze. L’interro- Il problema mondo nel gato, riferiva Er, aveva risposto: misticismo islamico ‘Non viene né potrebbe venir qui. (sufismo) e nella mistica Infatti tra gli altri orrendi spettacoli cristiano-ortodossa abbiamo veduto anche questo. Come fummo presso lo sbocco, lí lí per Mostrare però orgogliosamente le risalire e trovandoci ad aver subíto cicatrici sembra essere una modalità tutte le altre prove, d’improvviso proveniente da epoche passate, fa scorgemmo lui e altri, perlopiú pensare a certi rituali d’iniziazione tiranni, ma c’era anche gente pri- delle tribù arcaiche, o alternati- vata, colpevole di gravi peccati. Essi vamente a forme autopunitive ed credevano ormai che sarebbero esibizionistiche, ma anche, ad risaliti, ma lo sbocco non li riceveva, esempio, alla fierezza con la quale anzi emetteva un muggito ogni volta gli aborigeni australiani mostrano ai che uno di questi scellerati in- giovani iniziati l’orribile cicatrice guaribili o uno che non avesse sul proprio pene12. ancora espiato nella misura dovuta La svolta mistica nasce, non- tentava di salire. Lí presso, c’erano ostante strambi esibizionismi, sem- uomini feroci, tutti fuoco a vedersi, pre da un rapporto che si stima che sentendo quel boato afferravano insufficiente tra l’uomo e il creato, gli uni a mezzo il corpo e li tra l’uomo e la sua vita avvolta nel trascinavano via, ma ad Ardieo e ad mistero della stessa creazione. Il

19 POLIS mondo si costruisce per sua stessa uno, inerente in molti, ed eterno in specie nell’esperienza della sua virtù della continua trasformazione trasformazione; e il tempo si rivela del singolare su cui si poggia. Ciò proprio in quel che noi viviamo: che è interno alla storia si svolge l’accadere del mondo caratterizzante nella qualità di un passaggio dal il suo specifico spazio nella sua possibile al necessario: il mondo si temporalizzazione. La forma del trasforma nella contingenza del mondo, allora,emerge nel presente e necessario, cioè del tempo della la sua trasformazione profila il circostanza: καιρός, indicante tem- valore simbolico variabile del mon- poralità e temporalizzazione. Ragion do, nelle pluralità all’interno della per cui esattamente lo svolgimento volontà creatrice di Dio. Se il tempo all’interno della tradizione, dalla è forma continua e segna la materia, possibilità alla necessità, viene colto la storia ne è l’elemento suo discre- come punto di vista della cono- to: ma non si potrebbe negare che la scenza. Il mondo,in una consa- storia si componga di tempo, dunque pevolezza mistica del suo dolore, come elemento possiede una sua non sta dando di sé un presupposto forma. ontologico che caratterizzerebbe la Nel sufismo, che è la mistica coscienza del tempo, cioè la rifra- islamica, proprio la forma rivela un zione di esso in temporalità e tem- fenomeno quando se ne percepisce il poralizzazione, piuttosto si definisce senso attraverso una ricerca in base al suo continuo-dover- cosmologica, cioè d’indagine nel essere-presente15. mondo e nel suo tempo. L’inter- La creazione del mondo si pretazione del senso del mondo, raccoglie e si enuclea nel tempo: la perciò, si rivela, secondo i mistici storia raffigura specifiche trasfor- islamici, nel problema di un’asser- mazioni dell’ermeneuticità del senso zione positiva, di una presa di del mondo, cioè denota esattamente coscienza anche di fronte al proprio la forma del tempo, sempre però dolore che rivela la presenza dell’ all’interno del fenomeno della uomo nel mondo e la rassicurazione tradizione del mondo. Tuttavia non da parte di Dio di fronte alle iniquità si può sostenere che la forma del dall’uomo stesso perpetrate13, che mondo sia contraddizione di sé, può indurre a considerare diversa la giacché ogni contraddizione del circostanza della predilezione divi- mondo è legata alla sua temporalità. na, sino ad un raccoglimento per Peraltro le circostanze storiche meditare la purezza e la conver- rivelano gli elementi discreti del sione14. senso del mondo; in tal caso si opera Il mondo però può tradursi, una temporalizzazione del tempo. aporeticamente, in un continuum che L’evento nell’accadere continuo è si caratterizza discretamente nel forma della realtà. Nell’evento che il tempo. L’Universale permane come concetto descrive, emerge ciò-che-

20 Est-Vest può-divenire, condizione probabile tuale dei cuori umani. Se questi di una trasformazione in atto, pensieri sono stati sviluppati solo dai dunque “accadere del mondo”. pensatori russi recenti, l’atteg- Il mondo, tuttavia, non è unica- giamento personalistico fondamen- mente “tutto ciò che accade”, come tale fu da secoli vissuto dagli startzy, intendeva Ludwig Wittgenstein, ma le figure più tipiche della spiritualità quel ciò-che-accade non avviene russa.Il singolare fonda perciò un casualmente perché l’uomo slegato contenuto universale e lo rivela dalla possibilità di un vertice di come unità di sé nella trasfor- Amore, piuttosto la Creazione del mazione del mondo: questo è un mondo e di tutto quel che accade è evento che nella spiritualità sia amore di Dio da cui l’uomo islamica come anche ortodossa, di liberamente può determinarsi sciol- meditazione del mistero umano e di to, svolgendo poi la sua azione raccoglimento sul dolore umano, si diretta anche verso l’accadere della profila qualeunità di misura di ciò dualità bene/male, in cui l’uomo che è interrotto dal dolore. lascerà prevalere il male suppo- Incarnandosi, Cristo rivela la nendolo un suo bene esclusivo e desacralizzazione del mondo, ben- perciò egoistico. ché ciò costituisca una prospettiva di Il ciò-che-accade nel mondo, sofferenza e di consapevolezza. Ma pertanto, si concretizza mistica- dopo la caduta dell’uomo, l’abisso mente nel tempo continuo di questo tra la natura divina e la natura mondo, permettendo lo stesso acca- umana è diventato talmente profon- dere della forma del mondo come do, che l’Incarnazione del Logos è mondo nella temporalizzazione, nel una croce che l’uomo prende su di suo presente, quanto sviluppa la sé: la kenosi diventa sofferenza. Il tradizione in trasformazione. fine dell’Incarnazione però è anche Si può allora individuare esatto portare la felicità divina in questa che il mero accadere non sia a-priori sofferenza umana. Per questo determinando il mondo; il mondo motivo, i russi non vogliono sepa- non è tutto-ciò-che-accade: è il rare troppo il Cristo sofferente dal tempo invece che trasforma il Cristo glorioso: la sofferenza stessa, mondo in accadere mondano di tutto per mezzo di Lui, diventa gloriosa. quanto diviene e si trasforma nel Ciò comporta, nella spiritualità mondo, ma come avvenire del russa, il profilarsi di una vera e tempo nel mondo. propria “mistica della sofferenza”. Ne segue che la persona umana è Non si può prescindere dall’af- un mistero conosciuto pienamente fermare, tuttavia, come l’insieme solo da Dio e da coloro a cui Dio dà della filosofia post-scolastica, che ciò che nel misticismo russo e di prende le sue mosse particolarmente matrice ortodossa si definisce come subito dopo la riforma protestante, cardiognosia: la conoscenza spiri- abbia, piuttosto, lottato tenacemente

21 POLIS contro Dio rivelato da Cristo, perché che l’Amato non debba mai più Figlio, confutandone l’istante del rischiare l’abbandono dell’amante. singolare nell’universale, la rive- lazione del fondamento ontico nell’uomo, cioè Cristo: Cristo è il E. Miserere: principium et finis corpo mistico di Dio nel mondo e nel tempo dell’uomo, affinché Il mondo, mediante tale erme- quest’ultimo fosse stato salvato da neutica, non possiede in-sé principio un avvenimento ontologico e mon- e non prevede a-sé fine, perché dano; e Gesù accadde storicamente divenga nuovamente totalità e unità per continuare ad avvenire inde- di una congiunzione: quella tra il terminabile presente, quindi rivelata fondamento cosmologico singolare e speranza dell’uomo nel suo tempo. l’universale rivelato, quella tra mon- L’incontro mistico con la certezza do e tempo, appunto tra uomo e Dio; del presente indeterminabile rive- dunque meditazione sulla cosmologia latosi in Cristo, poiché Figlio di Dio proprio quale specificità di indagine e 16 Padre, passa attraverso un rico- di ricerca del paolino tutto in tutti , noscimento, esattamente ciò che dove la rivelazione di Dio è compiuta nella tradizione shivaitica potrebbe da Gesù come il volto umano di Dio, essere individuato come pra- l’Uomo che riscatta l’umanità e che tyabhijñâ, un riconoscimento, cioè, nel compiere ciò, è insieme l’Uomo che abbia fatto salva la speranza nel dolore, Cristo del riscatto nello perché dono dell’amore di Dio scandalo del suo Amore, infine Dio 17 nell’istante della Creazione. della salvezza . L’antico induismo d’altronde La libertà misticamente riscattata aveva reso propria nell’uomo la dal peccato, perché l’uomo viva il caratteristica di un suo impulso tempo continuo nella storia del mistico (udyāma) all’essere in ri- mondo, completa il suo essere nella cerca della parte mancante di sé nel possibilità dell’amore e nella scelta mondo, raggiungibile unicamente del perdono, passando per la “porta mediante il superamento delle tem- stretta” del diritto naturale. Perciò poralità, una volta oltrepassati i senza grazia cristiana che si oppone limiti mondani delle temporaliz- alla vendetta umana, sovente zazioni. L’essere in ciò osserva una etichettata quale “giustizia”, la sola intrinseca luce alla quale si libertà si trasformerebbe imme- ricongiunge e dalla quale è diatamente in liberazione esisten- attraversato, intersecandosi in un zialistica e relativizzazione della cuore universale, in cui esiste il morale, una sorta di diritto per cui tempo che è, per il sol fatto di ogni valore, privo di carità, non accadere, presente ma indetermi- coinciderebbe con la virtù, e il nabilmente duraturo, cioè inter- valore si tradurrebbe nel contrario minabile: proprio Dio, la certezza della qualità umana.

22 Est-Vest

Ciò comporta che il rapporto tra incarico appare esaurito, ormai sos- l’uomo e la forma del mondo, nel tituito da una promessa vana, data a tempo caratterizzante il mondo, di se stesso, per rendere credibile fronte a un evento tragico, risul- proprio se stesso. terebbe totalmente dominato da Eppure ciò che lui sorveglia e pulsione e istinti, governato dall’ osserva è unicamente quanto non ottenebramento del senso della potrebbe essere né ispezionato né ragione, trasformata in ideologia e controllato, giacché inesistente. E perciò in terrore18. allora nel tentativo di venir fuori da La storia, vero e proprio fardello questo dilemma, il guardiano decide che rende la vita un debito, finirebbe di sorvegliare se stesso, di vigilare con l’essere un guardiano senza più sui suoi stessi compiti, di punirsi e nulla da custodire e da conservare, di lodarsi. In fondo dorme in una senza più nessuno da sorvegliare e delle tante celle vuote come fosse un da vigilare; il mondo infatti appa- detenuto, possiede le chiavi di tutte rirebbe vuoto, pesantemente ricolmo le celle, può aprirle e richiuderle di un nulla. Questo guardiano tutte, egli è prigioniero di se stesso, andrebbe a muoversi con circo- guardiano di se stesso. Crea il spezione, e indifferenza al tempo protagonista e l’antagonista della stesso, all’interno della prigione da sua vicenda. Propone a se stesso, custodire; compirebbe regolarmente infine, di essere l’uomo che non i suoi giri di sorveglianza, aprendo e accetta la libertà dell’amore, perché richiudendo le celle, osservando e rifiuta il riscatto della vita nella annotando un κενόν (vuoto), compi- grazia della sofferenza offerta quale lerebbe per finzione i suoi rapporti: dono, restando abbarbicato all’esse- andrebbe a redigere la sua cultura, re dell’uomo vecchio per non spacciata per vita; in realtà divenire libero in Cristo, cioè un’impostura della morte su quanto appunto nell’amore. dato per esistente e per vero. Il rifiuto del dono, in fondo, pone La prigione, ciononostante, è al centro tutta la problematica appunto vuota. Il suo dilemma si dell’orgoglio del peccato che non definisce infine attorno al senso riconosciuto permette una servile della sua realtà: può considerevol- sicurezza nel non darsi e nel restare mente andar via da quella prigione? unico, ma solo (nel senso di Deve rimanervi in funzione di se einsam). stesso? Se decidesse di andar via, Ecco perché il rifiuto della grazia perderebbe consistenza la sua realtà, in Cristo pervade l’uomo della sua e prescindere da sé gli provoche- onnipotenza che si sgretola ine- rebbe un riconoscimento del rifiuto ludibile quando, alla libertà rigettata, del dono di amore: d’altronde egli s’insinua il ricorso a un rinvio come esiste perché guardiano di quella disperato strumento di rassicu- prigione; ma al tempo stesso il suo razione: “prima o poi la mia

23 POLIS prigione si riempirà ed io potrò rinchiudere per sorvegliare, quale assolvere al mio compito”. Tuttavia aguzzino, molti suoi simili20. La non è detto che ciò sia sperabile, circolarità si è cosi realizzata, egli ha perché nel momento stesso in cui ciò autoprodotto se stesso risolvendo si verificasse, comunque la realtà quel dilemma che non lo voleva in avrebbe già dipanato soltanto realtà né come prigioniero, né come l’angustia di un mondo senza più guardiano. Ha autoprodotto la sua uscita, nell’immaginazione forzata immagine ponendo se stesso al di di regolare le sorti di un mondo sopra del suo destino, ha creato una finto, che diverrebbe reale e unico finzione e un artificio: se stesso. sorvegliante e guardiano proprio Ciononostante se la vita nonfosse dello stesso guardiano autopro- limitata dal traguardo della sua clamatosi tale, nel vuoto del suo stessa fine, non ci sarebbe salvezza. mondo voluto da lui stesso come È il tempo mistico a rivelare Dio in prigione. ognuno di noi, proprio nella sua Su questa idolatria mondana dice speciale dimensione di dover Ugo Borghello: “Viviamo unica- racchiudere la vita e nella sua incon- mente nella misura in cui moriamo trovertibile condizione di dover con Cristo; nella misura in cui comprendere la morte, oggetto di l’uomo vecchio, con le sue concu- quel desiderio che nel mondo non piscenze, è vinto dalla presenza potrebbe essere mai soddisfatto, dell’amore crocefisso. Lì mi vedo e perché privo di una durata neces- mi sento amato oltre ogni timore. saria a farlo, una misura per l’uomo Stupendo è lo stacco del capitolo sempre incompleta, non quantifi- ottavo della lettera ai Romani: ‘Non cabile. Tale ambito lascia d’altro c’è dunque più nessuna condanna canto intuire come, peculiarmente in per quelli che sono in Cristo Gesù. questo limite, si riveli la condizione Poiché la legge dello Spirito che dà umana della vita indissolubilmente vita in Cristo ti ha liberato dalla legata al suo contrario, e perciò, legge del peccato e dalla morte’ mediante tale contraddizione, altret- (Rm, 8, 1)”19. Il guardiano però tanto indissolubilmente stretta alla accetta la morte per salvare se stesso sua mistica dimensione divina. Solo nel mondo facendosi proprietario un atto di raccoglimento meditativo proclamato da se medesimo e che trascenda l’apparente che ci signore immaginifico del suo circonda, nel dolore come insegnano mondo, comunque ridotto a prigione i mistici, rende concreto il passaggio di un’inaccessibile e tetra “cultura al trascendente come esperienza. ideologica”, nuovo avvenimento di La dilatazione, quindi, verso il realtà illuministica, ottenebrata dalla passato e verso il futuro, converge dialettica antitetica e conflittuale, nel presente, concreta eternità in prigione nella quale comunque il Cristo, in Lui presente indeter- guardiano potrà “sperare” di minabile, vivibile perché da Cristo

24 Est-Vest estesa forma dell’infinito che a Colui che ha donata questa vita a promana e che deriva da Dio perché ognuno. Perciò il suo mistero, allo in Dio, quale imperscrutabile evento: stesso modo di come avviene nella sia l’infinito sia l’intera compiutezza vita dell’uomo, Dio lo rivela sussistono, seguitando ad accadere. esattamente a margine della sua In realtà quanto in noi invisibile, stessa “Vita”, divenendo quest’ul- cioè la nostra coscienza, si perpetua tima morte dell’uomo-Cristo, in nel tempo astratto come sostanza di quell’aporia mistica, cioè misterica e quell’ora visibile, nel ricordo della sacra, già evidenziata in precedenza, trasformazione del proprio tempo che indica la vita essere impre- concreto, della sua evoluzione scindibile legame del suo opposto, misticamente storica e che riconduce proprio perché è da tale parados- quanto concreto all’esperienza as- salità che emerge poi quell’Amore a tratta (qui nel senso di Erfahrung), lungo atteso, in grado di lasciar esperienza impercettibile eppure risorgere Gesù alla Vita, avvenendo percepibile del tempo esterno al egli stesso Dio, perché Gesù accada nostro mondo, tempo da Aristotele21 anche nell’esistenza quale supremo già individuato e posto nell’infinito, sacrificio della nostra vita, lascito a sua volta aprendo a una grandezza incommensurabile del tempo come analogamente infinita: quella di Dio, durata eterna (αών)22. vissuta antropologicamente in Cristo La santità d’altronde non po- rivelato nell’amore della Croce e nel trebbe mai prescindere da un limen tra la sua vita e la sua morte martirio, a volte visibilmente car- verso la sua Vita che risorge, testi- nale, spesse volte assolutamente monianza corporea per l’uomo della interiore e comunque solo apparen- vittoria dell’amore sulla Croce. temente invisibile, un martirio che La forza della santità accresce la però lascia che da quella grazia, speranza dell’uomo per la sua sal- chissà non del tuttoin-attesa e vezza, quando il tempo pare ottundere inaspettata, sgorghi il ricongiungi- il fulcro della grazia, di quella grazia mento dell’uomo a Dio, mistico e cristiana che oltrepassa (überschrei- misterico, tante volte invocato, altre ten) la giustizia umana: in ciò emerge volte invece insperato contro ogni la consapevolezza di un tramite speranza e razionalistica evidenza e mistico di prospettiva del reale. materialità mondane. Eppure è esattamente in quel Il senso della vita, ciononostante, preciso istante che la luce della non è commisurabile alla monda- grazia cristiana, delinea in maniera nizzazione del tempo, cioè al suo del tutto in-sperata e inaspettata, ma farlo dipendente dagli imperativi per intero, ciò che sarà davvero collettivi del mondo. La vita piut- l’avvenire, ciò che accadrà nell’ tosto ne è indipendente e acquisisce avvenire, quel futuro della vita, il suo valore, avendone senso. Ma atteso da ognuno di noi, che ritorna

25 POLIS quale poi? In che “senso” deve all’esperienza mistica averne la vita? indeterminabile Comunque la vita dell’uomo- possiede sempre un senso, proprio In tale ambito ermeneutico del nella misura in cui ognuno di noi, ha mistico, possiamo affermare come il potuto già riconoscere ed ha concetto di universale si traduca in letteralmente scoperto e constatato esperienza di rivelazione di Dio in che la sua dignità non è stata mai Cristo. Questa esperienza però legata a quanto “prezioso” fosse il sarebbe impossibile se non fosse suo tempo nel mondo, piuttosto la stata rivelata esclusivamente, ed in dignità umana era avvinta al fatto maniera irripetibile, da Gesù stesso, che la vita di ognuno di noi, fosse perché “vero Dio e vero uomo”24, preziosa in sé e per sé, come una volto umano e visibile dell’invi- tazza rotta e riparata lasciando sibilità di Dio.Proprio in questo trasparire l’incrinatura. La vita senso Dio è esperienza di tempo, infatti è essa stessa talento conseg- tempo che si rivela, a sua volta, natoci come un dono da parte di “indeterminabile presente”, perché Colui che aveva già offerto la sua Vita in-sé senza inizio, e per-sé vita, affinché fosse stata fatta salva senza fine. Eppure quell’imprescin- per sempre proprio l’esistenza di dibile consistenza e persistenza che 23 ognuno di noi e per ognuno di noi . profila l’esperienza umana quale Il Dono, quindi, si pone impre- indissolubile legame con Dio perché scindibilmente al di là del senso che Cristo, quindi Dio in Cristo poiché il mondo possa aver attribuito o connaturato vincolo tra Dio e sottratto, come in una sorta di gioco l’uomo25. economico a somma zero, alla Già considerando quei contributi dignità umana della nostra vita. Il aristotelici, (ma anche il Platone del sacrificio di Cristo interseca l’inde- Timeo26), che hanno segnato, pro- terminabile presente nel comune babilmente ancor più della sua nota cammino verso Dio: è allora il Metafisica, la rilevanza della que- sacrificio, cioè il limes e il limen del stione tempo-infinito, si conseugue martirio attraverso il tempo, che sviluppare, mediante un’assioma- riflette la santità come unico senso tizzazione critica, proprio quelle mistico possibile della vita e a problematiche, svolgendo un’analisi questa vita. della continuità della forma ed una riflessione dell’elemento tempo mistico nella sua dimensione discreta. Tuttavia esattamente da una tale Invariabilità e molteplicità cesura di discontinuità il tempo ritro- dell’istante: dal tempo va la sua peculiarità di limitato- mistico indeterminato continuo/ discreto-infinito: è il para- dosso del tempo che sottolinea già

26 Est-Vest l’illimitatezza dello spazio che misu- continuità del mondo nel tempo ra e dal quale è costretto però a quale intrinseco presente da cui si rendere misura del movimento di ciò dipana la forma del passato e che compone quello specifico spazio, l’elemento variabile e molteplice del indicato come una forma infinita futuro. In ciò Cristo rivela Dio, nella sua continuità: cioè la coscienza proprio perché Cristo stesso accade dell’uomo in cui il moto del tempo e avviene nel tempo del mondo raccoglie il soffio di Dio in quel quale Dio della salvezza. Tra Dio e determinato spazio che ci sforziamo il mondo esiste, pertanto, un di definire “vita”, ma che anche passaggio che pone in evidenza due esprime pienamente, in maniera concetti fondamentali, concetti che ineludibile, la singolare esistenza non sono sfuggiti all’attenzione dell’uomo da un punto di vista della religiosità universale: se, ontico. infatti, il mondo indiscutibilmente è D’altro canto il problema reale, derivando da Dio, in-sé e per- dell’esistenza di Dio, configurato sé bene assoluto, ciononostante lo anche nella questione di cosa sia il stesso mondo è un contesto di bene e tempo e di come si sviluppi, appare di male al di là del quale si pian piano sovrapporsi per poi concettualizza l’idea di Dio come la identificarsi. Dio è, in effetti, il grande anima pura e perfetta, che non tempo quale durata eterna, pienezza presuppone tale contesto caotico, ma dell’universo, e di cui si perde lo dipana nella sua intelligenza irrimediabilmente coscienza, proprio infinita, soffrendo per il male e perché ravvolge il mistero del nostro gioendo per il bene. stesso esistere: aporia di una vita che Tuttavia: qual è la relazione tra deve ineluttabile raggiungere la sua Dio e mondo? Come Dio rimane al “morte”, senza però che a nessuno di fuori della violenza tra bene e sia dato sapere il quando, il dove e il male di questo mondo pur avendo come. creato il mondo perfetto e in assenza Tale stessa aporia ci permette di di male? comprendere, nella sua indefini- Dice Giuseppe Tucci: “Il pen- bilità, quello speciale limite rappre- siero di Dio comprende dunque sentato da inquietudini e da dif- presente, passato e futuro; è assoluta ficoltà, facendo sì che la nostra contemplazione, non è induttivo. coscienza si orienti al tempo Perciò egli è immune dalle passioni percependolo intrinseco alla nostra e sensazioni, e non può avere desi- stessa natura umana.E se il tempo è deri. Di lui si può dire che è legato Dio, Dio rivelatosi nel mondo in come le anime che trasmigrano nel Cristo, Cristo diviene corrispon- samsara, perché in lui non c’è ombra di passione; ma non è dentemente possibilità dell’indeter- neppure un’anima che si possa minabile presente che ravvolge il chiamare liberata, perché non fu mai nostro stesso esistere, assicurando la legata al samsara”27.

27 POLIS

In tale argomentazione tucciana scelta libera per l’uomo, scelta emerge un aspetto rilevante nella presente in maniera costante nella questione del rapporto tra Dio, sua esistenza, sebbene sovente mondo e uomo: ci si potrebbe chie- l’esperienza della propria vita, dere in fondo per quale ragione Dio consapevolmente lontana da Dio, abbia fatto il mondo se poi esso possa caratterizzarsi quale distruttiva stesso sia stato pervaso dalla dualità dell’uomo stesso. bene-male; e ancora, quale sarebbe Si ritorna, quindi, all’interro- stata la ragione dell’impulso a gativo che lascia irrisolta un’in- creare? Perché tutti noi? Perché la quietudine profonda: cosa può scin- storia? Perché il tempo del mondo dere la possibilità di una scelta che come caratterizzazione e speci- sia completamente sicura di non ficazione dell’esistenza indubitabile divenire distruttiva rispetto ad di un interrogativo senza risposta? un’altra? Davvero scegliere per Dio, Ciò malgrado non avrebbe senso e dunque per Gesù, rassicura le scegliere per il Bene, cioè per Dio, proprie aspettative sull’evolversi unicamente perché l’alternativa della vita di ognuno? Evidentemente potrebbe e dovrebbe essere la percuotersi l’intelletto con tali solitudine da Dio e la sua eterna questioni non conduce alla certezza privazione (l’inferno) o la purifi- della scelta migliore, che rimane cazione dal proprio male per un appunto sospesa nella consape- tempo ignoto (il purgatorio): scelgo volezza di essere Dio indubita- Dio soltanto dal momento in cui bilmente al di fuori della misura, al acquisisco pienezza della mia fede di là di ogni ordo et ratio, eppure, riconoscendo Gesù “vero Dio e vero esattamente come l’amore, Dio uomo”, perché è proprio Lui la ritorna ad essere nel proprio cuore, scelta possibile e la mia unica anche dopo una lunghissima lon- alternativa, non perché io debba tananza, un inspiegabile ristoro, essere costretto a temere qualcosa. un’ineludibile traccia per ricono- Insomma Dio non è un codice scere sé stessi nella Bellezza di Dio, penale che mi obbliga a determinate un’irremovibile fortezza per la scelte che non debbano violare le nostra speranza in quella metamor- norme prescritte, giacché diversa- fosi già indicata da André mente mi si prospetterebbero conse- Malraux28. guenze di specifiche pene rispetto Chi pervicacemente ne rimane alla norma da me violata: Gesù lontano, in un eterno goliardico rivela Dio e si rivela lui stesso Dio orgoglio, lascia razionalizzato e in quanto Bene in-evitabile e in- misurato ogni attimo della sua vita, dubitabile per l’uomo. Questa acqui- che si rivela sì, come sosteneva sizione va oltre ogni esperienza pos- André Malraux, un destino dettato sibile che in quanto tale si connatura dalla morte, perché si è consentito della sua primaria specificità, cioè la alla morte, tacitamente e accidio-

28 Est-Vest samente, di trasformare appunto la mente la nostra esistenza nell’es- vita in destino. Lo si è fatto mentre perienza del suo amore rivelato in la propria vita andava asciugandosi Cristo universalmente e donato da tenacemente nel comporre un Cristo antropologicamente; e Dio canone di proporzioni, senza aver dona il suo amore per l’uomo mai lasciato fluttuare la propria nell’essere di Cristo in quanto Figlio anima verso la gioia di quell’Amore del Padre e a sua volta indeter- ricercato dall’anima, cioè Dio. minabile presente nella vita Il male, peraltro, non è soltanto dell’uomo e nella storia del mondo. l’obbrobrio dei propri sensi, la Si deduce da tale acquisizione rottura del vincolo di amore, ma in quell’indefettibile vincolo d’amore maniera più profonda si rivela essere perpetuo di Dio per l’uomo, realisti- la perdita di sé stessi in un rinvio camente possibile solo in Cristo, senza fine ad un giorno in realtà perché antropologicamente perfetto, improrogabilmente diverso e di misticamente vivo, umanamente mutamento del proprio cammino.La reale nell’esperienza del tempo nel differenza tra il bene e il male si mondo nascendo e morendo, e situa esattamente nell’intorpidi- risorgendo in quel corpo materiale mento della verità, che fugacemente che ha segnato lo stesso tempo del s’intravede chiara, inseguibile, affer- mondo. rabile un po’ ovunque, nonostante È specificamente in quel vertice rimanga sempre ottusamente indi- del tempo che culmina la conver- stinguibile e sfuggente. genza verso un presente continuo, Esattamente perché “altrove”: si primo, fondamentale moto immobile tratta di un qualsiasi ovunque che si (unbewegte Ur-und Grundbewegende), radicalizza purché non sia in Cristo, tempo perpetuamente presente che appunto un qualsivoglia altrove rivela il suo moto senza dover essere fuorché in Dio. Perciò non potrebbe “prima” e senza profilarsi rispetto a avere un senso l’affermazione un “dopo”, comunque determinabili. sartriana secondo cui “l’enfer, c’est Si tratta piuttosto di un tempo les autres”. Piuttosto scegliamo noi completo che racchiude conforme- stessi liberi e liberamente per mente contingenza, epoca o eternità l’inferno già nella nostra stessa vita, nell’immobilità permanente del senza timori e tremori, semmai presente-in-Cristo (Gegenwart-an- costantemente rancorosi nei con- Christus). Da questo presente-in- fronti di un dio che non soddisfa le Cristo risorge, quale fulcro di grazia, pretese di una vita che si vorrebbe la salvezza dell’uomo nella sua diversa. Dio, invece, vive nell’uomo dimensione priva di tempo, ma da come peculiarità di essere l’esatto cui accade per l’uomo il bagliore contrario, il più concreto opposto dell’amore fatto salvo in Cristo e antropologico del timore e del determinabile a ogni istante dell’ tremore: Dio completa continua- esistenza dell’uomo, proprio come

29 POLIS se questa stessa esistenza non fosse Dio, quindi, è una sostanza che più soltanto individuabile nel tempo ha per qualità l’intelligenza, non passato o nell’aspettativa futura, ma essendo però accomunabile alle altre anche unicamente determinabile nel anime (umane) in qualcosa di presente della fede in Cristo, da cui assolutamente imprescindibile: il tutto è origine e moto, durata e tempo senza mondo, il tempo privo fondamento e misura indefinibili in della temporalità e della tempo- quanto imperscrutabili, cioè defi- ralizzazione, cioè una forma nitivi proprio perché constatazione continua che non necessita elemento diretta di una testimonianza viva da discreto che possa intersecarla per parte dell’uomo di rinunciare e di contestualizzarla all’interno del rifiutarsi un ritorno al giorno della mondo, quale funzione del tempo di disperazione. questo mondo. Per questo la speranza diviene imprescindibile avvenimento della fede nel momento in cui però Dio e il tempo mistico: il l’Amore è accaduto (geschehen), e πρότερον fisico aristotelico e avviene per divenire Presente ormai lo ΰστερον metafisico indeterminabile per l’uomo, impec- cabile realtà per l’uomo stesso di L’essenzialità del tempo, proprio conoscere e vivere Cristo. come l’unione della vita prima e E allora il fatto che Dio sia stato dopo l’incontro fra l’uomo e la creatore del mondo senza strumenti donna, si risolve nell’immediatezza è facile presupporlo anche non di uno sguardo fugace su un volendo ricorrere alla sua Onni- altrettanto fugacissimo istante: è potenza: un artigiano, per esempio, l’eternità di Dio che crea il mondo e costruisce quegli stessi strumenti il tempo nel mondo nella sua utili successivamente alla creazione indeterminabilità comunque pre- dell’oggetto desiderato. Pertanto è sente, incontro tra noi e Lui, gioia proprio nella non-simultaneità- della ricerca del suo Amore. Dio pur degli-eventi della Creazione il luogo non influendo su ciò che facciamo, filosofico dove Dio esprime quell’ nella ragione del libero arbitrio, intelligenza, quella volontà e quella tuttavia sa come la nostra stessa vita memoria che daranno oggetto a si dipanerà in esistenza perché quanto maturo nelle sue premesse attraversata dal tempo, sino a tra- causali, appunto perché le con- dursi in “destino”, destino che dizioni causali delle cose non si diviene tale e si configura tale solo producono tutte simultaneamente ed nel momento finale, nell’istante che allo stesso modo: è sull’indifferenza prescinde dal precedente e che non alla presenza o meno delle con- riconduce più l’esistenza dell’uomo comitanze causali che Dio poggia la a una prova successiva, ma che sua stessa attività creatrice. riscatta piuttosto o danna senza

30 Est-Vest appello una vita intera: il momento peraltro è sempre attraverso il della morte29. concetto di sacrificio assoluto che Dio dunque vede la storia transita la possibilità di rivelarsi Dio universale, quello che in essa come ontico del mondo, mondo che accade; vede tutto in un unico si consuma nel tempo. Se allora Dio splendido, vertiginoso istante che è consiste impenetrabile nel mondo, è, 30 l’eternità , potendo perciò impri- ciononostante, intuibile dalla co- mere un movimento al tempo nel scienza umana nel mondo; se Dio è mondo, non dovendolo subire pur impalpabile e invisibile, avviene restando Dio, moto che, nell’im- continuo e incommensurabile nell’ mobilità sua perenne, tutto perpetua esistenza dell’uomo; se Dio è e muove, rivelandosi l’espressione inscrutabile e impercettibile, imper- fondamentale e non contestualiz- scrutabile nella datità del mondo, zabile del tempo, perché privo del accade nell’interiorità come l’ine- “prima” aristotelico e assente nella ludibile dell’evento umano, avve- successione del tempo: cioè presente nimento vero, tale come lo è indeterminabile, forma di Dio. E Dio si delinea in completezza perfetta l’esperienza umana che rimane del moto, il cui corpo non subisce la involucro mortale. corruttibilità dovuta al movimento Dice a proposito Aristotele: stesso, ma accade, tale corpo, quale “Dunque tre sono gli argomenti di moto di un avvenimento assoluto, ricerca: da un lato ciò che è indeterminabile ma anche inde- immobile, dall’altro lato ciò che è terminato nel tempo e nello spazio. mosso, ma è incorruttibile, infine le 31 Cristo è, quindi, rivelazione del cose corruttibili” . Più avanti nella tempo nel mondo e rottura del sua trattazione della natura e del vincolo tra semplice e complesso, mondo, del movimento del tempo come pure del legame tra astrattezza nel mondo, lo Stagirita non esiterà a e transitorietà della materia concettualizzare la questione tempo- caratterizzante l’universo. mondo relativa alla mutabilità degli In tale acquisizione si ravvisa, enti e delle loro proporzioni quale inoltre, l’espressione dell’essere che riflessione generale del mutamento e divieneperché accada: Dio che è, è del cambiamento della tradizione tempo nel mondo perché diven- che noi ci rappresentiamo del mondo ganatura amoris unicamente acca- stesso, sostenendo che: “Tutto ciò dendo nella sua morte il rivolgi- che muta, è necessario che sia mento di quanto è stato, nel mo- divisibile. D’altronde, poiché ogni mento in cui la resurrezione della mutamento è da qualcosa verso sua Vita rivela pienamente la qualcosa, quando la cosa è giunta al salvezza dell’uomo nel mondo. Da termine finale del suo cambiamento, ciò si può pervenire a delineare non muta più; mentre, quando è nel essere Dio materialità, non stru- termine iniziale, essa non cambia né mentalità, della causa dell’universo: in se stessa né in tutte le sue parti,

31 POLIS poiché ciò che sta sempre nello temporalità del fenomeno del mondo stesso modo non muta né in-sé, né quando se ne interpreta il senso, nelle sue parti”32. possibile nella scansione di ogni Queste riflessioni aristoteliche temporalizzazione di questo mondo: rilevano, infine, il mondo rispetto al è da tale acquisizione che possiamo tempo-nel-mondo e il tempo rispetto individuare l’elemento discreto, cioè alla percezione che noi abbiamo di quella interruzione che distingue il esso quale caratterizzante la rappre- prima e il dopo aristotelici. Così la sentazione del mondo nel suo coscienza, la stessa capacità di complesso. D’altro canto la corru- cogliere il senso del mondo, diviene ttibilità è inerente al mutamento per il sol fatto di essere-stata, dell’ente-mondo nel tempo e delle determinandosi nella possibilità di sue proporzioni nello spazio; continuare a essere per divenire poi tuttavia la perfezione del tempo infinito accadere. quale misura del movimento non In tale prospettiva la Vita di esclude l’inalterabilità del mondo, Cristo, la sua nascita, il suo avvento, anzi ne individua esattamente nel il suo essere che si conforma al suo moto la possibilità del mutamento a divenire, la sua Morte che trasmette sua volta infinito, infinito che in sé nuovamente la Vita nella Resur- non è perfetto rispetto al concetto di rezione come dono di amore, per eterno, inalterabilità della potenza e rivelarsi l’annunciato Dio della dell’atto, congiunzione dell’essere salvezza del mondo, focalizza tutto poiché divenire continuo. ciò il concetto d’infinito postosi Proprio secondo questa pro- verso il “dopo rivelazione”, mo- spettiva Aristotele non mancherà di mento in cui il tempo stesso risulta cogliere in seguito ne Il cielo, comprensibile perché scansiona perfezionando le posizioni qui quanto ha avuto principio senza che riportate della Fisica, come l’infinito debba mai più aver fine: l’amore di risalti per discontinuità, quelle dis- Dio nel martirio e nella resurrezione continuità che coinvolgono il mondo di Gesù rivelato Dio. Si vuole che per il suo stesso implicito e sottolineare come il concetto di ineluttabile mutamento è presente infinito si storicizzi, temporaliz- nel tempo, determinandosi in tempo- zandosi a-posteriori rispetto all’ ralità e temporalizzazioni, cioè in eterno, cioè Dio, che prescinde elementi discreti (discontinui) che singolarmente dal “prima” e dal tuttavia profilano la tangibilità di “dopo” giacché universalmente si una regolare cadenza dello sviluppo configura in Cristo quale annuncio dell’essere nel divenire33. senza più fine di Dio, perché Cristo La differenza, allora, tra il con- stesso Dio nel mondo, tempo del tinuo e il discreto è esattamente nel mondo. movimento scandito dal tempo34: E allora nell’ambito di tale ogni forma continua delinea la irrisolvibile indecidibilità si perviene

32 Est-Vest alla concretezza dello spirito “carta d’identità” della vita. Ecco ermeneutico aristotelico che segna il perché il mistero della salvezza in tempo pervaso dal prima e dal poi, Cristo libera definitivamente successiva acquisizione in Sant’ l’amore verso di Lui, amore Agostino, il quale constata tuttavia costretto a lottare contro la prigione la percezione di Dio non poter dell’esistenza per testimoniare la sua essere più accantonabile e separabile vita, e che è sciolto dalle catene solo dalla vita dell’uomo e dalla sua quando il paradosso torna alla sua “esistenza”. Perciò intuendo in ricomposizione finale. A tal maniera obiettiva la vita come cam- proposito Edith Stein individua la mino, come destino, che, suo passione dell’uomo quale sofferenza malgrado, deve raggiungere un tra- e ingabbiamento dell’anima nel guardo paradossale nel suo opposto, mortale corpo, corpo che ottiene una la vita stessa colta e interpretata in sua fisica aristotelica di essere moto esistenza, rivela l’antinomia del nella misura del movimento del tempo essere esplicazione del tempo, confessando la prodigalità dilemma teologico e immediata- del peccato, che ritorna a divenire mente mistico: credo? membrana di vita per l’amore In sostanza la fede acquisisce donato da chi imprime movimento certezza nel momento in cui si è alla vita dell’uomo nell’universo. altrettanto sicuri di non poter mai Nella Scienza della Croce Edith decidere, allo stesso modo di quando Stein, filosofa crocifissa e martire, si decide nella quotidianità, scelte parla di Dio quale mistero che razionalmente esistenziali, proprio avvolge il nostro proprio essere, perché Dio è una scelta irrazio- perché è nell’anima di ognuno di nalmente esistenziale, e specifica- noi che Dio si riserva di divenire mente in tale prospettiva anche una nella presenza di Cristo, in scelta mistica; altrettanto di come la quell’inconsumabile anelito verso di vita è paradossalmente legata in Lui che ci lega all’Immortalità. maniera inscindibile al suo opposto, Questo mistero è svolto dalla Stein la morte. Eppure è in questa come resurrezione della carne che si paradossalità della vita che si afferra eleva dal Verbo per assurgere ad il suo riconoscimento quale realtà opera santificata della vita incontrovertibile che esiste solo, e dell’uomo. Il mistero dell’essere solo se, non-morta. avvolge l’anima di ognuno come un L’accadimento più irrazionale involucro donato da Dio che noi nella vita, il verificarsi del suo possiamo aprire verso l’Altro, per contrario, necessita esistenzialmente cogliere nella congiunzione terrena il mistero di Dio, legittima il verso poetico che permette il ontologicamente proprio la vita divenire in un al di là eterno e privo dell’uomo, permette uno sguardo sul di corpo. tempo, quasi che la morte fosse la

33 POLIS

Parallelamente il corpo dell’ della Croce – uno dei maggiori uomo lega ogni suo attaccamento misticità della cristianità – quando terreno alla speranza di elevarlo a sostiene in Fiamma d’amor viva, 11, dignità di un mistero sovrannaturale, 4: “Poco m’importa che un uccello che congiungerebbe la propria sia legato a un filo sottile invece che anima al senso del Verbo il quale a a uno grosso, perché per quanto sia sua volta avvolge ogni singolo atto sottile, rimarrà legato come al umano. Così ogni tratto della forma grosso, fin tanto che non lo romperà del mondo è movimento e misura per volare. La verità è che quello del tempo che ravvolge il Creato, sottile è più facile da rompere; però, perché l’uomo ne sia partecipe come per facile che sia, se non lo rompe, dimensione di colui-creato, come non volerà”. acqua che sgorga dalla fonte di L’amore, in effetti, riuscirà a Cristo, vita assoluta, primo e sidereo essere, se consapevole della sua moto della stessa vita in cui il libertà nella felicità che ritroverà mistero dell’uomo contempla il suo soltanto e unicamente nel volersi scopo e la sua ragion d’essere. immolare e donare. L’avvicen- L’anima stessa trova perciò la damento di legami costruiti nel consapevolezza del ritorno celeste guscio della dipendenza ha soltanto conoscendo e amando Dio: eliminato dall’uomo ogni confine di la Stein ci dice chiaramente che libertà, ingannandolo con la l’anima acquisisce possesso e liberazione da sovranità storico- intensità della sua dimensione mondane. Piuttosto l’umanità della creata, quando si unisce ed è in morte riaffiora in un anelito al corrispondenza con Dio. Questa divino, in una primigenia fonte che condizione, che non è sempre riconduce l’essere a poter ancora comune tra gli uomini, è però vera volere, nell’istinto dell’anima verso sempre per l’uomo, ponendo il Creatore, e desiderare così la quest’ultimo al centro della sua dimensione di una finalità espressa meditazione la tendenza a pre- per la riunione di ogni elemento cipitarsi in un centro, come sostiene terreno che assurge a consistenza ancora Edith Stein, effettivamente in celeste. In una prospettiva analoga grado di condurre l’uomo a contatto Edith Stein, riprendendo proprio San con il suo Creatore. Cristo stesso Giovanni della Croce, ci riconduce nell’ora del Getsemani trova direttamente verso la mistica profondità alla sua meditazione nel dell’Eternità, mistica e ascetica che farsi raggiungere dalla volontà si rendono possibili nell’anima paterna, cui riconosce tutto, anche la dell’uomo nel momento in cui egli sofferenza che di lì a poco intravede il passo verso la Croce, tormenterà il suo corpo e la sua quale Amore divino che tocca i suoi anima, anticipando la Croce35. Si occhi e la sua anima aprendoli e comprende dunque san Giovanni rapendoli verso Dio.

34 Est-Vest

L’altro come esperienza compreso, la vita diviene un mistero mistica di amore di cui percepiamo contorni della sua forma: la forma della nostra storia, Amare il prossimo significa però sempre nascosta, appena sussurrata amarlo nella visione di un amore dalla nostra quotidianità; dolcezza di verticale, che proviene e che si un istante in cui si distingue nel dirige a Dio, cioè un amore divino mondo l’indomabile nascita e morte che nella meditazione possiamo di forme continue ed elemen- scoprire totalmente e infinitamente. tidiscreti, perché Nel suo profondo “Dio può concedere all’anima vidi che s’interna/legato con amore un’oscura e amorosa conoscenza di in un volume,/ciò che per l’universo Se stesso, anche senza quell’alle- si squaderna;/sustanze e accidenti e namento preparatorio che è la lor costume,/quasi conflati insieme, meditazione. Egli può portarla di per tal modo/che ciò ch’i’ dicoè un 37 peso, improvvisamente, nello stato semplice lume ; in quell’amore che di contemplazione e d’amore, vale a muove il sole e le altre stelle. dire infonderle la contemplazione”36. Le circostanze di una vita evi- Ci si potrebbe legittimamente denziano metamorfosi della tradi- chiedere, dove sia finita e sin dove zione, coesione nelle trasformazioni arrivi quella storia della libertà di degli elementi della natura nel fronte alle scelte possibili, anche mondo, perché la potenza, quale quelle della propria morte, così intesa da Schelling, svolga la fortemente propagandata dall’esi- determinatezza nel mondo e nel stenzialismo nonché, preceden- tempo provocata e accesa dalla 38 temente, dall’illuminismo; ma anche Creazione. Con Schelling , nella dove sia finita, dunque, la tolleranza Naturphilosophie, l’elemento del illuministica? mondo si fenomenizza alla sua D’altronde l’onticità del mondo, forma: il discreto si differenzia dal cioè il suo specifico essere erme- continuo perché sintesi della forma e neuticità, fonda ogni segmento della del fenomeno tra natura e mondo, tra ricostruzione della sua forma nel tempo del movimento e misura dello tempo del mondo, nella temporalità spazio nel mondo, rivelazione della storia perché la tempo- dell’intelligibilità della Creazione a ralizzazione riveli la trasformazione opera di Dio. ontica del mondo nella ricostruzione Secondo Schelling, che si riporta della storia del mondo quale a filosofi cristiani a lui precedenti larghezza del tempo, appunto sua quali Eckhart o anche Bruno, ciò che temporalizzazione. Se dunque il differenza la filosofia della natura mondo rimane forma di un segreto dalla precedente teoria dei fenomeni raccolto nella continuità del tempo, naturali risiede esattamente nel seppure unicamente nel continuo del superamento delle definizioni: i tempo il mondo può essere rivelato e fenomeni che nella natura appaiono,

35 POLIS pongono in-sé principi necessari e Gesù deflagrano tutti insieme in non unicamente possibili. La stessa quella luce che intaglia l’imper- Creazione, pertanto, sorge come cettibilità di un istante e che coesione dell’amore di Dio alla sua permette in quell’attimo inaffer- stessa volontà di estrinsecare ex-sibi rabile il ritorno nuovamente il Dono dell’amore che, tuttavia, inscindibile del Tutto (Weltall), diviene parte di-sé e dunque uomo: l’agostiniano “anima del mondo”, la Adamo, e successivamente Dio schellinghiana Weltseele, per stesso in Cristo che s’incarna per accadere come quella speciale riscattare quell’Adamo e riamarlo, esplosione del discreto nell’ordine offrendo nuovamente un Dono di della natura e del mondo, ordine amore, paradossalmente proprio con congiunto al continuo nella defi- la sua stessa Vita. Pertanto nella nizione del tempo all’interno del Passione e nella Morte di Gesù, mondo e dell’uomo nell’universo. nella sua vicenda umana che è Nel concetto schellinghiano di congiuntamente e inseparabilmente Weltseele il filosofo tedesco volle anche divina, si assiste alla rinno- imprimere identità alla natura in un vata Genesi, alla donazione nuova mondo creato che avrebbe ancora della Creazione dell’uomo e del generato l’adynaton di una dimen- mondo, a quel fiat scaturigine della sione cosmologica della Creazione storia umana e del tempo, con la assente da un Creatore, invece conseguente trasformazione dell’ possibile unicamente mediante Dio, Amore crocifisso in un Dono: dal essendo unitariamente l’uomo in fiat del Padre in cui l’uomo era stato Lui. Consustanziandosi in una forma creato ed era sorto, quella vicenda perfetta di vita che resuscita umana e quell’evento uomo passano nell’amore di Dio Padre, – evento al consumatum est del Figlio, in cui impossibile all’uomo perché la vita l’uomo ritrova la sua salvezza per la di quest’ultimo subordinata alla sua nuova Creazione. singolarità di un ciclo nel mondo Ancora: quel Dono è esattamente della natura irreversibile, concre- Gesù, Figlio di Dio, il quale tizzare cioè il ritorno dalla morte contempla la sua Passione e la sua alla vita –, proprio tale forma Morte come corroborata e ribadita perfetta è donata al momento della Creazione che al momento della sua Resurrezione di Gesù: Gesù scardina salita al Calvario, Cristo riforma e l’ordine della natura, condizione ricrea quel mondo e quell’uomo possibile solo a Dio perché Creatore voluto con un soffio dal Padre e a della Vita, per divenire Lui stesso cui il Padre nel suo Verbo e nell’ordine del Creato e accadere mediante esso aveva dato vita: infine nella vicenda dell’uomo come quel elemento discreto e forma continua, Dono di amore specificato per l’uomo e il mondo, creato e l’uomo stesso, ricompiendo così Creazione, alla Resurrezione di Gesù, esattamente in quell’attimo e

36 Est-Vest in quella dimensione di evento, umano di rinascere in Dio durante la proprio la stessa genesi della stessa vita. Creazione nella certezza dell’Amore Lo sguardo verso la nostra inte- rinnovato. riorità è riconoscimento della Il Dono, dunque, ritrova l’uomo e caducità del corpo materiale e del suo lo riscatta; riscatta quell’uomo silenzio. Bellezza e mistero creato da Dio insieme alla natura del s’intrecciano e l’incantesimo avvolge mondo nello spazio e nel tempo, nel gli occhi della coscienza, di un io moto e nel discreto dell’universo, dissolto, naufragato, ma che giusto in nell’uniforme e nel continuo del questo naufragio lascia una traccia movimento dei corpi nel tempo e visibile di sé che lo assolve dalla sua nello spazio. Trattasi, peculiarmente, colpa perché potrà sempre far ritorno dell’analessi (ripetizione) rispetto al Padre grazie al compimento alla condizione ontologica dell’ avvenuto del sacrificio di Cristo e amore di Dio per l’uomo, cioè quella all’accadimento della sua Resur- ripetizione costante mediante la rezione. È perciò nella metamorfosi quale il Figlio offre nuovamente con del tempo che si osserva lo spazio il suo Amore sacrificato quello del della propria individualità dilatarsi e Padre al fiat, sino al compimento del caratterizzarsi; nulla pare scomparire Figlio stesso che ripercorre per inghiottito dallo specchio senza intero la storia d’amore tra Dio e immagini in cui si riflette, morta, la l’uomo, sua Creatura, in quello parola degli uomini. specialissimo istante in cui l’amore La visibilità del semplice scom- vive costantemente del ritorno, pare dietro la multiforme varietà di ripetuto (analessi), di sentirsi amato una metamorfosi, dietro tutto quanto e gioiosamente riamato dall’uomo. conduce quella stessa struttura Così la stessa ricerca di Dio da sempre al di là della sua forma parte dell’uomo reca con sé ine- originaria. L’invisibile si cela all’ vitabilmente un vuoto (il κενόν), un interno dell’origine inespressa della bisogno di rincorrere quanto si struttura, il meccanismo rivela a suppone andato perduto per sempre quel modo la sua unità in cui la o quanto non si è mai stati in grado singolarità dei suoi elementi e delle di possedere, ma che Dio desidera sue funzioni scompare nell’insieme, donare ancora: la quotidiana spe- nel cuore di quella metamorfosi che ranza e l’indubitabile certezza del svuota lo spazio, centellinando il Suo essere approdo perenne per tempo, sorseggiando il vuoto che l’uomo già nella sua esistenza, circonda e che infine racchiude affinché la stessa vita dell’uomo si l’esperienza possibile dell’universo. completi e addirittura si compia (cioè accada) proprio in quella ricerca di Dio e in quell’anelito

37 POLIS

Prospettive finali: naviganti improvvisamente. Tuttavia misticismo e uomo creato si conoscono le cause e soprattutto quelli che sarebbero gli effetti, Tutto quanto apparentemente prevedendone la loro portata proprio immoto risorge per manifestare la perché ogni evento naturale è propria presenza, affinché si abbia preceduto da segni ineludibili nella una descrizione perfetta di quelle gravità di possibili conseguenze. che sono state la realtà, l’ars poetica Un uomo invece è imprevedibile e la vita: si può così raccontare a un come il suo stesso destino; incerto moribondo cosa sia stata la sua vita, come la sua vita; indeterminabile si può essere certi che egli ascolti le nelle sue reazioni sia di fronte ad un nostre parole sperando di trovarvi in evento lieto sia di fronte al lutto. esse la soluzione all’enigma Permane, come canta il Salmo 63, dell’intera esistenza, enigma che si un mistero, e si sprofonda senza fine scioglie d’ogni artificiale costru- nell’abisso che è il suo cuore. zione nell’Amore di Dio e della Sua L’uomo è avvolto da un velo di Creazione. Così ascoltare è più che illusioni, meglio: vere e proprie tacere; si odono le terre e i venti infatuazioni, che si perpetuano nella dell’amore, i brusii e i silenzi sua vita, sino ad annebbiarne i suoi dell’animaal cospetto di Dio. sensi, gli ambiti di azione, i margini E udire diviene allora ascoltare di manovra e gli obiettivi. con l’anima della propria memoria. Tale perpetuarsi di nebbie e La natura non soffre alcun velo ombre che apparentemente afferrano d’illusione di cui sovente soffrono come se lasciassero prospettare gli uomini, perché la natura è chiaramente il proprio tragitto di perfetta offrendo ciò per cui è stata vita, diviene talmente ingannevole creata a favore dell’uomo, senza mai che solo quando tutti gli anni si sono potersi contraddire con se stessa: un consumati in un’avvolgente e albero di mele darà solo mele e non infernale impostura, ci si accorge arance. Ma l’uomo può rovinare la che esattamente di quel velo altro natura di albero di mele e di- non essere stato che drappo struggere lentamente e pervicace- mortuario, di cui non si è stati mente la natura in-sé e per-sé, o consapevoli e in grado di liberarsene addirittura utilizzarla pervertendone con un gesto deciso e irremovibile, il fine, il fine proprio della anche a sacrificio di quanto di più Creazione. Di fronte alla natura non caro si potesse sperare di ottenere e ci si può mai attendere un evento di raggiungere. In fondo solo imprevisto nelle cause e negli effetti: menzogna di speranza e sortilegio di il mare può insorgere improv- risultati avvinti e afferrati dalle visamente e farsi minaccioso all’uo- proprie mani ormai lerce del sangue mo, ma solo perché un vento, una altrui, vuoi concretamente, vuoi tempesta possono raggiungere i

38 Est-Vest come metafora della conflittualità paradosso di congiunzioni che in tra individui. realtà disgiungono e allontanano Il tutto lo si percepisce, quando l’onticità della vita dall’onticiz- ormai ogni cammino a ritroso e ogni zazione della morte, cioè l’entrata di prospettiva di cambiamento risul- quest’ultima nel senso della vita. tano irraggiungibili e senza scampo Quante esistenze ci sono in una inaccessibili, quale compiutezza di sola vita? passi perduti verso veri e propri Molte più dei mesi e degli anni vaneggiamenti continui, intrappo- componenti quella vita. Vivere è lamenti concentrici e infatuazioni infatti essere esistiti nella mol- ammorbanti e pruriginose in un titudine delle stagioni, nella pluralità gioco del mondo diabolico, che delle metamorfosi e degli elementi annichilisce ed ha già devastato corrispondenti quelle metamorfosi, irrimediabilmente chi vi casca per sempre nuovi, diversi eppure suoi impulsi (udyama) e chi vi è riconducibili ad una vita passata caduto per sua stessa brama di osservando il presente, deliziandosi contingente e cupidigie di carnalità e dei ricordi, sperando il futuro. denari, di successi che perpetuano e Non desiderando addentrarsi in rinnovano diabolicamente ambi- queste considerazioni finali nella zioni, proprio come una sabbia nozione di “mente”, così comune in mobile inghiottisce lentamente ma Cartesio, Locke e Kant, mente intesa inesorabilmente l’uomo e lo stesso come uno speciale oggetto di studio, destino della sua vita. collocato nello spazio interno, Un sortilegio costituito da queste contenente gli elementi o i processi sole separazioni dà senso all’attimo che rendono possibile la conoscenza, della creazione. L’ultima frase si vuol nondimeno sottolineare come equivale allo sgretolamento di un si sia giunti nella mondanizzazione sogno: l’opera al suo inizio, ora al pervicacemente protetta e millantata suo termine. In quel sogno resta quale post-modernità, nonostante ancora il simulacro di un’incantata ogni buon tentativo, a quanto Norbet trasformazione del reale che appan- Elias definì homo clausus, un uomo na la possibilità che il miserere della cioè che ha rifiutato l’esterno del propria vita si coniughi al kyrie mondo poiché vi si è sovrapposto eleison dell’ultimo attimo percepito attraverso processi culturali, finendo possibile. La molteplicità della paro- con il rendere se stesso “uomo la acquisisce la dimensione cosmo- contingente” rispetto alla realtà, e logica di una forma che tramuta non trascendente. Il processo di continuamente in fenomeno di civilizzazione, infatti, non sarebbe epoche, di tempo, di scansione secondo Elias un processo di civiltà, dell’essere e del divenire. Il trucco quanto piuttosto diventerebbe un rischiato di un inganno contro la processo in cui l’osservazione della morte consegue collocare il realtà e del mondo esterno abbia

39 POLIS subito uno slittamento di significato: Per tale ragione l’attenzione è ciò che noi stiamo osservando è stata soprattutto poi rivolta a una proprio ciò che noi abbiamo già in meditazione generale sul volto mente di osservare; e la descrizione dell’eterno che si configura in di un concetto di questo mondo è il Cristo: è infatti proprio tale concetto che corrisponde al nostro accezione di tempo continuo che ordine mentale formale, ma non scandisce l’avvenire molteplice del all’ordine universale39. mondo e il divenire suo variabile, Questa incontrovertibile rile- denotando lo sviluppo della forma, vanza non andrà a rinserrare perenne nella continuità del feno- l’osservazione, piuttosto riuscirà ad meno che ravvolge ogni luce, aprirla al tempo quale concetto permettendone poi l’accadimento. E trascendente il tempo continuo-del- ciò avviene esclusivamente in Dio. mondo (cioè il χρόνος), poiché il Perciò si è voluto interpretare il tempo è concetto, tuttavia contem- percorso del mondo tra tempo e poraneamente delinea l’ermeneutica trasformazione, in una dimensione del mondo tout court, ed è cardine non circoscrivibile unicamente al della cosmologia intesa quale suo essere, ma anche secondo un discorso e riflessione sul mondo, elemento discreto del suo tangibile e dove lo stesso concetto di tempo, costante divenire. però, individua il mondo essendo- Esiste, comunque, una luce che nel-mondo, caratterizzando altresì pervade ogni osservazione della l’universo come sua forma sfera dello spazio che si allarga imprescindibile e come suo ele- alternandosi però su quanto non ha mento ineludibile (l’αών). Esatta- limite, ma che permea, ciono- mente su tale versante interpretativo, nostante, una dimensione finita: nel corso della trattazione della l’uomo, in grado di comprendere e problematica tempo legata alla valutare l’universo quale realtà Creazione, l’analisi si è andata presente, allo stesso modo del caratterizzando per essere inter- mondo afferrato e risolto (nella pretazione ontologica della forma semantica di erfassen) nella sua del mondo, continua nel tempo come illimitatezza, sebbene differenziabile sua pienezza in un determinato nelle molteplicità del senso e nelle assetto della sua evoluzione e della variabilità del tempo e delle sue sua trasformazione, secondo la interpretazioni. Ogni metamorfosi pluralità e la variabilità del tempo, ha il suo tempo che non muta mai e nella sua dimensione formante il che resta appeso a quella linea che mondo (nell’accezione greca di s’intravede chiara e pulita κόσμος, cioè ordine), quel tempo all’orizzonte, luce che sgorga dalla che specifica circostanze ristrette volontà di amore al vertice di questa della stessa forma continua e della terra nell’attimo stesso in cui il cielo forza storica e fisica del mondo. pare unirsi a essa. Quella stessa luce,

40 Est-Vest però, percepisce pur sempre le continue trasformazioni della qualcos’altro quasi ignorato, che forma del mondo. aveva canzonato la sua attenzione Il significato temporale del eppure canonizzato la sua minuziosa mondo indica, dunque, il ricono- osservazione, qualcosa di maggiore scimento del tempo(Zeiterkennung), che non oppone all’illimitatezza sostanza dello stesso concetto: l’indeterminato, che non colpisce la s’individua il concetto e dalla sua pluralità di osservazioni dello spazio interpretazione si ottiene il signi- e del tempo, cioè un’isometria che ficato di una temporalità definita, non possiede questi ultimi principi, segmentodella forma continua del ma che tuttavia li consuma e li tempo cosmologico, primo rigenera in una forma del mondo passaggio verso la rivelazione del continuamente eterna perché inde- mondo quale segreto racchiuso nel terminabilmente accanto all’uomo, tempo. Peraltro il confine ultimo accanto a noi sempre presente: il aristotelico, l’αών, ultimo in Verbo di Dio e la sua Creazione. quanto però comprendente di ogni L’evento temporale si traduce, possibile confine del cielo, cioè perciò, in un’unità di misura proprio l’intero tempo mistico nella continua di quanto può essere sua pienezza di svolgimento in uno discreto: infatti così come l’entropia spazio indefinibile, in virtù del fatto rivela uno stato di crisi all’interno di di comprendere ogni cosa, questione un sistema termodinamico (ma non posta già da Anassagora, ritorna a un solo), allo stesso modo l’evento, in- livello di riflessione superiore e però sé sempre entropico, evidenzia nuova, giacché questo limite è elementi discreti del mondo e della “incorporeo” e ci introduce natura, cioè proprio le tempo- all’Empireo. ralizzazioni che tuttavia permettono

Note

1 Cfr. Salvatore Natoli, L’esperienza 5 “Egli stringerà una forte del dolore, Feltrinelli, Milano 2008. alleanza con molti/per una setti- 2 Elettra, in Il teatro greco. Le mana e, nello spazio di metà setti- tragedie, a cura di Carlo Diano, mana,/farà cessare il sacrificio e Sansoni, Firenze 1975, p. 228. Si l’offerta;/sull’ala del tempio porrà veda anche di Giuseppe Fornari, La l’abominio della desolazione/e ciò conoscenza tragica in Euripide e in sarà sino alla fine,/fino al termine Sofocle, Transeuropa Edizioni, segnato sul devastatore”, Dn, 9, 27; Massa, 2013, pp. 215 e ss. ma anche ibid., 11, 31; 12, 11; poi 3 Le Trachinie, ibid., p. 249. Mt, 24, 15. 4 Cfr. Śrī Bhad-bhāgavatāmta, 6 Gv, 19, 34. cap. VI, vv. 2, 6.222. 7 Cfr. Corano, Sura XXIX, vv. 20-23.

41 POLIS

8 Cfr. Corano, Sura LXXVII, vv. 45- 17 Si rinvia alle pagine che Giuseppe 50. Fornari dedica al tema dello 9 Ct, 8, 6-7. scandalo, tra bellezza e infinità 10 Dice Javier Echevarría: “Non dell’amore, in Giuseppe Fornari, La riusciremo mai a farci carico bellezza e il nulla. L’antropologia pienamente del male che noi uomini cristiana di Leonardo da Vinci, abbiamo commesso nel corso della Marietti, Genova-Milano, 2005, pp. storia. Gesù, che percepisce in tutta 357 e ss. chiarezza quella mole di immondizia 18 Dice Amitav Ghosh: “Per Khieu scagliata contro Dio, si sprofonda Samphan e Pol Pot, la morte di Hou esterrefatto perché la sua perfezione Youn e Hu Nim e di migliaia di altre di intelligenza e di amore lo porta a persone che furono uccise nelle penetrare tutta la degradazione alla camere di tortura o sui luoghi di quale noi creature abbiamo esecuzione non rappresentava una condisceso. Ma a tanta malvagità, contraddizione, piuttosto una che lo colpisce nell’anima e nel conferma del loro idealismo e corpo con una sofferenza purezza ideologica. Per loro il indescrivibile, risponde con quella terrore era la componente essenziale pienezza di amore, così immensa da nell’esercizio del potere. Era parte cancellare quella progressione di integrante non solo di quel sistema miserie: Uomo, i tuoi peccati ti sono coercitivo, ma dell’ordine morale su rimessi (Lc, 5, 20)”, così Javier. cui si fondava il regime; una parte la Echevarria, Getsemani, Ares, cui migliore descrizione resta ancor Milano 2011, pp. 219-220. oggi in quel verso che Büchner, il 11 Platone, La Repubblica, libro X, 615 più preveggente degli autori di (a-b), nell’edizione a cura di a cura teatro, mette in bocca a Robespierre di Mario Vegetti, Rizzoli, Milano (eroe prediletto di Pol Pot): ‘La virtù 2007. è terrore, il terrore virtù’, parole che 12 Cfr. Géza Roheim, Gli eterni del ben si prestano come epitaffio per il sogno, Guaraldi, Rimini, 1972. ventesimo secolo”, così Amitav 13 Cfr. Corano, Sura XVI, vv. 72-99. Ghosh, Danzando in Cambogia, 14 Cfr. Corano, Sura LXII, vv. 6-9. Linea d’ombra edizioni, Milano, 15 Il mondo è in grado di generare la 1994, pp. 60-61. sua tradizione soltanto stabilendo 19 Ugo Borghello, Liberare l’amore, discontinuità; infatti proprio come la Ares, Milano 1998, p. 345. materia, naturata dall’equilibrio 20 Sulle rivoluzioni dell’uomo contro la degli elementi che la costituiscono, natura del suo simile, contro la può diventare causa di rottura e libertà dell’amore a favore delle disordine attraverso lo squilibrio dei libertà ideologiche, giuridiche, suoi stessi elementi. Cfr. di libertà che certo non si vuol sop- JorgKerschensteiner, Kosmos. primere ma che esasperate politi- Quellenkritische Untersuchungen zu camente finiscono con il sopprimere den Vorsokratikern, Beck, München, proprio colui che dovrebbero 1962, pp. 35 e ss. tutelare e paradossalmente garantire, 16 Cor, 15, 28. cioè l’uomo, Amitav Ghosh riporta la testimonianza di Onesta Carpene,

42 Est-Vest

una volontaria cattolica italiana in figura di quello vero, ma nel cielo missione in Cambogia nei mesi stesso, per comparire ora al cospetto susseguenti alla caduta del regime di di Dio in nostro favore, e non per Pol Pot: “Non potevo pensare che in offrire se stesso più volte, come il una situazione del genere la gente sommo sacerdote che entra nel pensasse alla musica ed alla danza. santuario ogni anno con sangue Eppure la gente continuava ad altrui.In questo caso, infatti, avrebbe affluire in teatro che era ormai dovuto soffrire più volte dalla strapieno. All’interno faceva un fondazione del mondo. Ora invece caldo insopportabile. Eva Mysliwic, una volta sola, alla pienezza dei una quacchera, era anche lei presente tempi, è apparso per annullare il con me. Quando il primo musicista peccato mediante il sacrificio di se mise piede sul palcoscenico sentì stesso”, Eb, 9, 24-26. intorno a sé la gente che Imprescindibile ritengo qui l’ascolto singhiozzava. Poi, quando di La Sindone(2006), specialmente comparvero i ballerini con i loro quel che accade di strabiliante dal costumi laceri, confezionati in casa minuto 13 sino al 15.40, del alla meno peggio, tutti scoppiarono compositore estone, già citato, Arvo in lacrime: vecchi, bambini, giovani, Pärt, il quale con rare forze timbrica soldati. Si sarebbe potuti uscire dal e sonora disvela la forza della luce teatro in barca a remi. Quelli che mi della resurrezione, annunciata in sedevano accanto mi dissero: quel velo che colma di salvezza la Pensavamo che fosse tutto perduto, storia dell’uomo. che non avremmo mai più riascoltato 25 “Chi crede in me, non crede in me, la nostra musica, né rivisto la nostra ma in colui che mi ha mandato; chi danza. Mi accorsi che il pubblico vede me, vede colui che mi ha pianse singhiozzando terribilmente mandato. Io sono venuto nel mondo per tutto l’intero spettacolo. Fu una come luce, perché chiunque crede in sorta di rinascita, un momento in cui me non rimanga nelle tenebre. Se il dolore di sopravvivere si fuse qualcuno ascolta le mie parole e non inestricabilmente con la gioia di le osserva, io non lo condanno; vivere”, così Amitav Ghosh, cit., p. perché non sono venuto per 64. condannare il mondo, ma per salvare 21 Aristotele, Fisica, a cura di Luigi il mondo. Chi mi rifiuta e non Ruggiu, Mimesis Edizioni, Milano, accoglie le mie parole, ha chi lo 2007, pp. 243-249. Su questo si condanna: la parola che ho detto lo rinvia all’ascolto dell’opera di Arvo condannerà nell’ultimo giorno. Pärt, Da pacem, Domine (2004), in Perché io non ho parlato da me Da pacem, Estonian Philharmonic stesso, ma il Padre, che mi ha Chamber Choir, Paul Hillier, 2006. mandato, mi ha ordinato lui di che 22 Cfr. Giuseppe Fornari, La bellezza e cosa parlare e che cosa devo dire. E il nulla. L’antropologia cristiana di io so che il suo comandamento è vita Leonardo da Vinci, cit., pp. 316-322. eterna. Le cose dunque che io dico, 23 Es, 37, 24; Mt, 25, 18-28. le dico così come il Padre le ha dette 24 “Cristo infatti non è entrato in un a me”, Gv, 12, 44-50. Si veda anche santuario fatto da mani d’uomo, Gv, 8, 12-20.

43 POLIS

26 Cfr. Aristotele, Il cielo, a cura di volto e cade in terra; sangue che è Alberto Jori, Bompiani, Milano un’altra – o l’identica – 2002; Aristotele, Fisica, cit.; manifestazione del rinnovato ‘sì’ di Platone, Timeo, Platone, Timeo, a Gesù al piano di redenzione del cura di Giovanni Reale, Milano, Padre e che si sparge già a Bompiani testi a fronte, 2000. remissione dei nostri peccati, 27 Così Giuseppe Tucci, Storia della anticipando la Croce”, così Javier filosofia indiana (1957), Laterza, Echevarria, cit., p. 247. Roma-Bari 1987, p. 227. 36 Cfr. Edith Stein, Scientia Crucis, Ed. 28 “Ciò che vi è di tragico nella morte è OCD, Roma 1998, p. 205. Cfr. di che trasforma la vita in destino”, Fernando Inciarte, Unsterblichkeit così André Malraux, La condizione der Seele und Auferstehung des umana (La condition humaine, Leibes, in Leben zur Gänze.Das 1933), citato in Jean.-Paul Sartre, Leib-Seele-Problem, vol. 7, L’essere e il nulla, (1943), trad. di Religion, Wissenschaft, Kultur, G. Del Bo, il Saggiatore, Milano Schriftenreihe der Wiener 2008, p. 153. katholischen Akademie, ed. G. 29 Cfr. supra nota 28, e anche J.-P. Pöltner, H. Vetter, Präsidium der Sartre, op. ult. cit., p. 160. Wiener Katholischen Akademie, 30 Cfr. Jorge Luis Borges, Sette notti, Wien/München, Herold, 1986, p. 82- Feltrinelli, Milano, 1983, p. 33. 95. 31 Cfr. Aristotele, Fisica, cit., p.75. 37 Paradiso, XXXIII, 85–91. 32 Ibid., p. 249. 38 Friedrich W. J. Schelling, Ideen zu 33 “Inoltre, che cos’è che muove einer Philosophie der Natur als l’infinito? Se l’infinito si muove da Einleitung in das Studium dieser sé, sarà animato. Ma come può Wissenschaft, Krüll, Ladshut 1803, esistere un vivente infinito? Se pp. 35-48, (cfr. trad. it. a cura di invece è qualcosa di diverso che lo Giulio Preti, in Friedrich W. J. muove, si avranno due infiniti, il Schelling, L’empirismo filosofico e motore e il mosso, differenti per altri scritti, La Nuova Italia, Firenze forma e potenza”, così Aristotele, Il 1967; ma si è anche esaminata cielo, cit., p. 171. Su tali questioni si un’altra traduzione italiana specifica rinvia alla critica posta da Santo del testo schellinghiano a cura di Mazzarino in idem, Il pensiero Carlo Tatasciore, Friedrich W. J. storico classico, vol. III, Laterza, SchellingFilosofia della natura e Roma-Bari, 1983, pp. 453-457. dell’identità. Scritti del 1802, 34 Ibid., pp. 145 e 173. Guerini e Associati, Milano, 2002, 35 “La sofferenza di Gesù nel in particolare pp. 56 e ss.). Getsemani fu di tale entità ed 39 Cfr. Norbert Elias, Il processo di eccezionalità da provocare questo civilizzazione, Il Mulino, Bologna, raro fenomeno: sudore di sangue. 1988, pp. 45 e ss. Sangue di Gesù che affiora sul suo

44 Est-Vest

Bibliografia

ARISTOTELE, Fisica, a cura di Luigi MAZZARINO, Santo, Il pensiero Ruggiu, Mimesis Edizioni, Milano, storico classico, vol. III, Laterza, 2007. Roma-Bari, 1983. ARISTOTELE, Il cielo, a cura di NATOLI, Salvatore, L’esperienza del Alberto Jori, Bompiani, Milano, dolore, Feltrinelli, Milano, 2008. 2002. KERSCHENSTEINER, Jula, Kosmos. BORGES, Jorge Luis, Sette notti, Quellenkritische Untersuchungen zu Feltrinelli, Milano, 1983. den Vorsokratikern, Beck, München, BORGHELLO, Ugo, Liberare l’amore, 1962. Ares, Milano, 1998. Il teatro greco. Le tragedie, a cura di ECHEVARRIA, Javier, Getsemani, Carlo Diano, Sansoni, Firenze, 1975. Ares, Milano, 2011. PLATONE, La Repubblica, a cura di ELIAS, Norbert, Il processo di Mario Vegetti, Rizzoli, Milano, civilizzazione, Il Mulino, Bologna, 2007. 1988. ROHEIM, Géza, Gli eterni del sogno, FORNARI, Giuseppe, La bellezza e il Guaraldi, Rimini, 1972. nulla. L’antropologia cristiana di SARTRE, Jean-Paul, L’essere e il nulla, Leonardo da Vinci, Marietti, (1943), trad. di G. Del Bo, il Genova-Milano, 2005. Saggiatore, Milano, 2008. GHOSH, Amitav, Danzando in SCHELLING, Friedrich W. J., Cambogia, Linea d’ombra edizioni, L’empirismo filosofico e altri scritti, Milano, 1994/2005. La Nuova Italia, Firenze, 1967. Il Corano, a cura di Alessandro SCHELLING, Friedrich W. J., Filosofia Bausani, Rizzoli, Milano, 1988- della natura e dell’identità. Scritti 2010. del 1802, Guerini e Associati, INCIARTE, Fernando, “Unsterblichkeit Milano, 2002. der Seele und Auferstehung des ŚRĪ, Bhad-bhāgavatāmta, Gaudiya Leibes, in Leben zur Gänze. Das Vedanta Publications, San Pablo Leib-Seele-Problem”, vol. 7, (CA), Religion, Wissenschaft, Kultur, USA, 2015. Schriftenreihe der Wiener STEIN, Edith, Scientia Crucis, Ed. katholischen Akademie, ed. G. OCD, Roma, 1998. Pöltner, H. Vetter, Präsidium der TUCCI, Giuseppe, Storia della filosofia Wiener Katholischen Akademie, indiana (1957), Laterza, Roma-Bari, Wien/ München, Herold, 198. 1987.

45

Est-Vest

Sul confine. Letteratura europea tra identità e alterità

(On the border. European Literature between Identity and Alterity)

Leonardo TERRUSI

Abstract. The theme of European identity, seen from the perspective of literature, on the one hand deals with a series of theoretical and historiographical questions: is there a literary identity of Europe? how can we write an History of European literature? On the other, we can find ideological and linguistic signs of European identity inside of literary texts, also in a dialectical relationship with Alterity. This is verified here with the literary figure of the ‘Moor’ in a short story by Giovan Battista Giraldi Cinzio, and with the theme of the East in Invisible Cities by Italo Calvino.

Keywords: identity, alterity, Moor, Giovan Battista Giraldi Cinzio, ItaloCalvino

Volendo abbordare il tema o nell’Europa), o si può invece dell’identità europea dal punto di estenderla a quella prodotta in vista della letteratura, si profilano continenti diversi, ma legata a generi immediatamente due campi di e stilemi originariamente occi- indagine separati, anche se, ça va dentali? Dall’altra, studiare l’identità sans dire, strettamente connessi. Da europea sub specie letteraria può una parte, esso può declinarsi infatti significare cercarne le tracce in una serie di problematiche di all’interno dei singoli autori e testi; carattere teorico e storiografico, prassi anch’essa non esente da una compendiabili in alcune elementari serie di questioni problematiche: domande: si può fare una storia quali concreti segni, di tipo ideo- unitaria della letteratura europea, logico e linguistico, poter consi- individuandone aspetti e tratti derare come indicatori identitari? a comuni, un Canone di autori e testi, partire da quale epoca e in che modo un insieme unitario di pratiche e essa si manifesta in letteratura? con tradizioni? E ancora, è necessario quali differenze (e discriminazioni) vincolare l’accezione di letteratura rispetto all’attuale identità europea a una precisa localizzazione ‘europea’? territoriale (la letteratura dell’Europa

47 POLIS

Già questa serie di interrogativi, scarsamente significativo2. «Anche neppure esaustivi, mostrano l’identità dipende», scrive Francesco l’incombere di questioni dalla Remotti, «dipende non solo dal portata ancor più radicale. A partire nome, ma da un insieme di atteg- da un aspetto cronologico di non giamenti e di scelte», più che «ine- irrilevante significato: quale rireall’essenza di un oggetto»; da momento considerare come terminus qui, dunque, la necessità di «abban- a quo per un discorso sull’identità donare la visione essenzialista e europea, o, insomma, quando fissista dell’identità, per adottarne davvero la parola Europa assume invece una di tipo convenzio- un’accezione più ampia di quella nalistico»3; o, se si preferisce, con meramente geografica? Un campo, Zygmunt Bauman, di riconsiderarla questo, in cui ancora di recente secondo una modalità ‘liquida’, Chris Wickham ha introdotto un’ mutevole e continuamente soggetta impetuosa ventata polemica, a revisioni e ristrutturazioni4. contestando la consolidata idée Un’analoga dialettica può rin- reçue che le radici identitarie tracciarsi nel campo della storio- d’Europa risalgano sin all’Alto grafia letteraria. Da una parte, potrà Medioevo1. D’altronde, anche l’opi- forse eleggersi a emblema dell’idea nione, in qualche modo opposta, che dell’identità monolitica e diret- solo a partire dall’età moderna tamente connessa col passato la sorgano davvero valori comuni a Europäische Literatur und tutto il continente, troverebbe certo lateinisches Mittelalter di Ernest obiezioni in chi ritiene invece che Robert Curtius5, il cui più lontano essa non possa che essersi archetipo è stato individuato da sedimentata in una ben più longue Franco Moretti nella Cristianità di durée, risalendo sino ad Omero e Novalis, mentre Roberto Antonelli Cicerone e poi alla sintesi cristiano- ne ha messo in luce la natura di medievale. risposta, in tal senso ‘militante’, alla Non sarà in realtà superfluo disgregazione e alla krisis culturale persino chiedersi se davvero si possa dell’Europa dei totalitarismi6. Altri, parlare di identità europea e, in caso al contrario (discesi per li rami di affermativo, in che cosa essa una tradizione che lo stesso Moretti davvero consista: domanda quanto fa rimontare a Guizot), vedono mai attuale e urgente, e la cui l’identità europea, pur non negata, discussione esorbiterebbe certo dai fondarsi invece sulla discontinuità e limiti di questo intervento. Mapuò in sulla cesura rispetto al passato, e realtà affacciarsi un dubbio ancor assumere dunque una forma plurale più radicale, tale da investire la e policentrica, concependola insom- liceità stessa del concetto di identità, ma «come una sorta di arcipelago: sempre più spesso attorniato dal un insieme di spazi (nazionali) sospetto di essere ambiguo o ognuno dei quali produce una (e una

48 Est-Vest sola) mutazione formale»7. Moretti un Canone unico. Ma un potente cita Barraclough, Chabod e Morin elemento destabilizzante nella come esempi 900eschi della tesi definizione dell’oggetto Letteratura discontinuista, cui si dovrebbero europea è costituito, nello specifico, certo aggiungere, sul piano speci- dalla prospettiva degli studi ficamente storico-letterario, il Paul postcoloniali, che, partendo dalle Zumthor di Leggere il medioevo e incursioni di Edward Said (con l’Hans Robert Jauss di Alterità e l’ormai classico Orientalism)10, modernità nella letteratura hanno rimesso in discussione i fon- medievale. Ma già Erich Auerbach o damenti dell’identità occidentale e i Thomas S. Eliot ritenevano che suoi rapporti con l’Altro, l’’Oriente’, l’identità letteraria europea, di cui Said rivelava la natura di piuttosto che discendere da una topos discorsivo e proiezione lineare eredità classico-cristiana, mentale dello stesso Occidente. Il rimontava a un incontro-scontro o a risultato è stato dunque quello di un dialogo tra le queste diverse ‘provincializzare l’Europa’, per componenti8. Un’idea, quest’ultima, parafrasare il titolo di un saggio di che ha trovato spazio sempre Dipesh Chakrabarty11, spodestan- maggiore nel dibattito interno agli dola insomma dal centro mondiale studi letterari, accompagnando la su cui (abusivamente) si sarebbe singolare parabola della Euro- insediata, e dislocandola in un päische Literatur in Italia: prima complesso reticolo relazionale con sostanzialmente ignorata se non le altre culture, dominato dall’ ingloriosamente stroncata (ad esem- ibridazione e dal meticciato. E in pio da Croce e Petronio); poi, dopo questa prospettiva, se pure se ne l’edizione italiana del 1992 a cura di ammetta l’esistenza, il concetto Roberto Antonelli, divenuta quasi stesso di letteratura europea, come onnipresente nel bagaglio biblio- scrive Mario Domenichelli, può grafico dello studioso tipo degli apparire persino «pericoloso, tota- ultimi decenni; oggi, oggetto di una lizzante se non si supera la vecchia ricezione più critica e problematica idea di Kultur, o di Weltliteratur proprio in ragione della monolitica comunque eurocentrica, per aprirsi fede in un’identità europea unitaria, alle interrogazioni della multietnicità che viene percepita per lo più come e del multiculturalismo»12. un limite dell’opera di Curtius9. Se quello che si è sinora deli- Sullo sfondo di questo mut- neato rappresenta il dibattito storio- amento s’intravede certo l’influenza grafico e teorico relativo al tema, un di un background postmoderno e, diverso modo di approcciare la per così dire, di pensiero debole, questione consiste nel ricercare le caratterizzato dall’affacciarsi di tracce dell’identità europea sub istanze di globalizzazione (o gloca- specie testuale, nel corpo concreto di lizzazione) e dalla crisi dell’idea di opere e di fenomeni linguistici e

49 POLIS retorici. Un esempio eminente di identità e alterità»16; o ancora, per questo approccio è, anche in questo citare soltanto un altro referente di caso, l’Europäische Literatur di questo discorso, Pierre Bourdieu, Curtius, dedicata a rintracciare i con la sua ‘distinzione’ tra alterità, topoi (tematici o discorsivi) comuni intesa come mera percezione alla tradizione mediolatina, e insom- dell’Altro, e differenza, che richiede ma ‘i luoghi comuni che fecero invece procedure di astrazione, l’Europa’, per parafrasare il titolo di ordinamento e classificazione speci- una recensione di Cesare Segre alla fiche, fondate su una «‘fabbri- traduzione italiana dell’opera13. Per cazione’ a partire da alcuni dati fare un altro esempio macroscopico, relativi la cui unicità viene enfa- si pensi ai motivi e alle ideologie tizzata (‘esagerata’) allo scopo di veicolate dal romanzo, genere determinare in senso ‘unico’ l’og- spesso considerato come luogo pri- getto preso in considerazione»17. E vilegiato dello ‘spirito europeo’ (la insomma, se l’identità si costruisce cui essenza, scrive Milan Kundera, anche (o soprattutto?) attraverso una sarebbe appunto «deposta come in dialettica con l’altro da sé, il mon- uno scrigno d’argento dentro la taliano «ciò che non siamo e ciò che storia del romanzo»14). Esiste tutta- non vogliamo», l’indagine potrà via la possibilità, forse più sug- legittimamente dirigersi in questa gestiva, anche alla luce di quanto si direzione. è detto sopra, di concentrarsi In questa chiave, uno specimen semmai sul suo ‘negativo’, cioè interessante è offerto dalla com- sulle forme e le modalità con cui nei plessa dialettica che ruota attorno testi letterari si manifesta la figura alla presenza, linguistica e ideo- del ‘non europeo’, che funge in logica, del Moro nella letteratura sostanza da sponda e limite per umanistico-rinascimentale: in quanto delineare lo stesso profilo identitario lessema, caratterizzato da una con- occidentale. Si tratta, com’è evi- naturata polisemia18, che giustifica a dente, di una concezione di alterità sua volta la varietà di incarnazioni che si appoggia alla riflessione narrative della corrispondente filosofica di autori come Emmanuel figura, dal moro ‘barbaro e crudele’ Lévinas, in cui tale concetto assume a quello ‘nobile e magnanimo’, in il valore di ‘trascendenza dell’io’ particolare nella novellistica 4- attraverso un dialogo con l’Altro 500esca, in cui ad accenti di rifiuto e (anzi con l’autrui, per dirla con di paura si alterna una prospettiva l’autore)15; o Michel Foucault, la cui più favorevole e aperta nei suoi riflessione è tutta attraversata confronti, com’è stato messo in (segnatamente nelle Parole e le rilievo da una ormai solida tradi- cose) dall’«interrogazione sul limite, zione di studi critici sul tema19. Si inteso innanzitutto quale linea di proverà qui a verificarlo analizzando demarcazione e di correlazione tra la celebre storia del ‘moro di

50 Est-Vest

Venezia’; ma non nella versione del alleggerire il giudizio morale sul celeberrimo play shakespeariano, a protagonista, la cui figura, come cui corre subito il pensiero, bensì in sostiene Karina Feliciano Attar, quella del suo ‘prototesto’ italiano, presenta tratti tali da fare della la settima novella della Deca III novella un’esplorazione degli degli Ecatommiti di Giovan Battista stereotipi etnici circolanti nell’imma- Giraldi Cinzio, raccolta pubblicata ginario del XVI sec., esprimendo da nel 1565 dopo una gestazione una parte le ansie sugli incontri decennale, e incentrata su una interculturali (il ‘matrimonio inte- cornice o ‘storia portante’ che alla retnico’ tra Disdemona e il Moro21) peste decameroniana sostituisce il nel contesto dell’espansione Otto- sacco di Roma del 1527 (evento mana nell’Europa coeva; dall’altra, capitale, manco a dirlo, per l’identità piuttosto che limitarsi a mettere in cristiano-occidentale), dal quale guardia contro le differenze peri- appunto la brigata dei narratori colose, allerta il lettore su quelli che decide di allontanarsi per mare, sono più vicini e simili a noi stessi, trascorrendo il lungo e periglioso insomma su coloro che dovrebbero tempo della navigazione in dialoghi essere gli ‘alfieri’ – è il caso di dire – e novelle20. A parte Disdemona, tutti della nostra identità22. Si potrà i personaggi sono nella novella aggiungere che il protagonista sem- designati con epiteti generici: il bra soggetto a un’evoluzione, CapitanoMoro (colui che diverrà nell’arco del racconto, tra i due poli Othello), l’Alfieri (il futuro Iago), evocati da Bourdieu, scorrendo cioè sua moglie (Emilia), il Capo di della mera percezione iniziale di Squadra (poi Michael Cassio); anche un’alterità alla sanzione finale di qui la donna è vittima della gelosia una differenza23. All’inizio del del marito, subornato dall’insi- racconto, infatti, la caratterizzazione nuazione dell’Alfieri che la moglie lo etnica del Moro, nonostante l’appa- tradisca con il Capo di Squadra; ma a rente eloquenza dell’epiteto che lo distinguerla dal futuro sviluppo designa (utilizzato tuttavia come un tragico è il dettaglio che sia qui lo normale nome proprio)24, sembra stesso Alfieri a sopprimerla mate- neutralizzata – nelle parole del rialmente, con la complicità solo narratore Curzio cui il racconto è passiva del Moro, il quale del resto delegato (secondo il consueto non si suicida, come nella tragedia, meccanismo novellistico), come ma è ucciso dai parenti della moglie, anche, si sospetta, nella prospettiva dopo essere stato esiliato dai dell’autore – dall’assenza di veneziani (al servizio dei quali era qualunque riferimento a un’effettiva come comandante della guarnigione differenza razziale o religiosa. Anzi, di ‘Cipri’). dopo aver sottolineato il suo valore Anche quest’ultimo aspetto militare e morale, che lo aveva reso contribuisce almeno parzialmente ad «molto caro a que’ signori»

51 POLIS

(veneziani), il narratore sottolinea dell’autore o dei personaggi che come Disdemona si fosse innam- attorniano il protagonista, ma si orata di lui «tratta non da appetito consumi nella stessa coscienza di donnesco, ma dalla virtù» sua, quest’ultimo: è cioè il Moro stesso smentendo così lo stereotipo del ad aderire gradualmente ai pre- richiamo sessuale esercitato dai giudizi veicolati dall’epiteto che lo ‘mori’ sulle donne europee25. E designa. Le tappe di questa graduale altrettanto neutrale appare nel involuzione si consumano all’ombra riportare un’esclamazione rivolta dal della sua «leggerezza» e credulità moro alla moglie, all’apice della (altro blasone negativo ascritto ai felicità coniugale: «Iddio ci conservi mori27), su cui fanno leva le trame lungamente in questa amorevo- dell’Alfieri. Apparentemente, è lezza»; in cui è evidente il proposito Disdemona a cedere per prima a uno di evitare di marcare di quale ‘Dio’ stereotipo razziale, nel momento in si tratti (quello dei cristiani o quello cui, notando i segni incipienti della dei musulmani?), cauterizzando così gelosia del marito verso il Capo di la differenza religiosa di cui il squadra, un tempo suo caro amico, personaggio sarebbe portatore agli ricorre al pregiudizio sulla natura occhi del coevo Lettore Ideale irascibile e passionale dei mori: «voi (italiano e cristiano) della novella. mori sete di natura tanto caldi Una prospettiva che sarà totalmente ch’ogni poco di cosa vi move ad ira ribaltata, come si vedrà, nel corso e a vendetta» (21). Eppure, la del racconto, culminando nell’ successiva sua reazione di stupore epilogo con il significativo accosta- nel vedere il marito adirarsi ancor mento all’epiteto usuale del perso- più svela quanto tale cliché le fosse naggio di quello più connotato di in sostanza estraneo, e come il barbaro: «I signori veneziani, intesa Moro, fino a quel momento, ne fosse la crudeltà usata dal barbaro in una rimasto almeno ai suoi occhi lor cittadina, fecero dar delle mani lontano28. A restarne imbrigliato è in addosso al moro in Cipri e condurlo realtà il Moro stesso, proprio nell’ a Venezia» (58). inverare il luogo comune dell’ In base a quanto si è detto sinora, iracondia ‘moresca’: «A queste pa- quello del Moro giraldiano sem- role più irato rispose il moro» (ivi). brerebbe costituire un classico caso Ma la vera svolta cade nel punto in di ‘stereotipizzazione’, di un’identità cui l’Alfieri, come argomento cioè prodotta dallo ‘sguardo degli decisivo per far esplodere la gelosia altri’, come illustrato dal celebre del Capitano, insinua che apoftegma sartriano: «è l’antisemita Disdemona lo avesse tradito perché che fa l’ebreo»26. Ma più le era «venuta a noia questa vostra significativo è che l’evoluzione di nerezza» (23): perché stanca, cui si è parlato non pertenga in insomma, del suo essere Moro, si questo caso solo alla prospettiva potrebbe commentare. Parole che

52 Est-Vest danno corpo a un pregiudizio interiore dei discendenti di schiavi razziale, ma che, nonostante la loro antillani, in cui paradossalmente falsità, commenta il narratore, s’instillava «lo stesso inconscio «passarono il core al Moro insino collettivo dell’europeo»30. Una con- alle radici» (24). È così che da dizione che sembra riflettere quella questo punto in poi il Moro sembra del valoroso capitano Moro. arrendersi, aderendovi, a tutti i tratti 4. Illustrando le sue Città del cliché di differenza ‘fabbricato’, invisibili, in un saggio destinato poi per dirla ancora con Bourdieu, a fungere da Presentazione del libro, intorno a lui: nel convincersi che la Italo Calvino si soffermava a lungo moglie lo avesse trattato davvero da sulla sua genesi e struttura, finché, ‘moro’ (e cioè che la sua fosse in quasi colto da una sorta di repentino realtà un’infatuazione passeggera, in esprit d’escalier, riconosceva: «Non ciò conforme allo stereotipo dell’ ho ancora detto la cosa che avrei «appetito donnesco» verso la fisicità dovuto dire per prima: Le città esotica dei mori); nell’abbandonarsi invisibili si presenta come una serie a quell’iracondia che si dice tipica di relazioni di viaggio che Marco dei mori; e ancora, e forse soprat- Polo fa a Kublai Kan»31. Non si tutto, nel dare stoltamente credito trattava di una dimenticanza da alle insinuazioni dell’Alfieri, confor- poco: la finzione del libro consiste mandosi in tal modo all’ingenuità in effetti nel succedersi delle para- moresca. dossali descrizioni fatte dal Più che aderire alla nozione di viaggiatore veneziano all’imperatore identità stereotipa ‘esterna’ à la di cinquantacinque città orientali, Sartre, il caso del moro giraldiano è ripartite, cinque alla volta, in undici dunque più vicino, se si vuole serie tematiche (Le città e la restare nei paraggi dell’esisten- memoria, Le città e il desiderio, zialismo francese, all’idea resa da ecc.), secondo un rigido criterio un’altrettanto celebre frase di combinatorio-matematico. La pur Simone de Beauvoir, che esplica la momentanea rimozione d’autore potente influenza degli stereotipi della fictio primaria del viaggio sull’edificazione della stessa identità orientale trova in verità un omologo ‘interna’ (in quel caso femminile): nella stessa critica, che ha per lo più «donne non si nasce, lo si diven- trascurato di valutare il peso che ta»29. Ma il caso si presterebbe, a nell’opera ha l’ambientazione orien- fortiori, a illustrare le riflessioni di tale, e per la quale anzi, come scrive Frantz Fanon sull’interiorizzazione, Cristina della Colletta, è divenuto da parte dei popoli colonizzati, dei quasi luogo comune «affermare che pregiudizi e miti del dominatore, le Città invisibili non evocano il esemplificati, dallo psichiatra di levante, ma descrivono piuttosto origine martinicana, con la ‘negro- universali città dell’immaginazione fobia’ e il conseguente conflitto e dell’irrealtà»32. Le città calviniane

53 POLIS sono certo, dichiaratamente, ‘luoghi poeti e scrittori che sono ispirati al mentali’, tanto per la voce nar- Milione come a una scenografia rante33, quanto per la prospettiva fantastica ed esotica […] Solo Le Mille d’autore, per il quale esse divengono e una notte possono vantare una sorte occasione per intrecciare un serrato simile: libri che diventano come continenti immaginari in cui altre opere dialogo, pur volutamente aperto, letterarie troveranno il loro spazio; frammentario e paradossale, con la continenti dell’’altrove’, oggi che contemporaneità occidentale, sul l’’altrove’ si può dire che non esista più, piano teoretico-linguistico, filoso- e tutto il mondo tende a uniformarsi. fico, narratologico, ma anche su quello della realtà urbanistica, È dunque un viaggio nell’ politica e sociale di fine Novecento. Oriente, inteso come archetipo dell’ Semplificando, ogni città diviene altrove/alterità, quello delle Città, un ‘figura’ di un tema cruciale per la altrove scaturito, quale sua pro- cultura occidentale, cui agganciare iezione ‘interna’, dallo stesso imma- suggestioni leggibili, e così infatti ginario occidentale, come conferma lette, in plurime direzioni alle- l’onomastica delle città, carica di goriche34. Si delinea così una sorta estenuate suggestioni letterarie, tra di vademecum ‘postmoderno’ dei le quali spicca quella rinviante alle caratteri fondamentali dell’identità turqueries librettistiche ‘7-’800 occidentale, che con l’evocazione esche (ad esemplificare la quale dell’Oriente favoloso, confinata basterebbe la copiosa serie di nomi all’interno della ‘cornice’ che ospita in Z-: Zaira, Zenobia, Zemrude, i dialoghi di Marco e Kublai, Zirma, Zobeide, Zora), che mostrano sembrerebbero avere poco a che appunto come quelli delle Città non fare. Eppure, come forse intendeva sono l’Oriente e il Medioevo tout suggerire lo stesso Calvino con la court, ma una delle modalità con cui precisazione citata in apertura di tali categorie sono raffigurate in una 36 paragrafo, non era in realtà certa tradizione occidentale . Non irrilevante che tutto ciò fosse sarà ininfluente a questo proposito la realizzato attraverso l’adozione del constatazione che ad incombere, palinsesto poliano, archetipo di ogni dichiaratamente, dietro ognuna della rappresentazione letteraria dell’Altro città orientali descritte da Marco sia e di tutta la tradizione ‘orientalista’, la sua Venezia: «Ogni volta che si dirà con Said, ovvero dell’ descrivo una città dico qualcosa di immagine che dell’Oriente ha Venezia […] Per distinguere le fabbricato la letteratura occidentale. qualità delle altre, devo partire da Ancora la Presentazione calviniana una prima città che resta implicita. 37 ricordava35: Per me è Venezia» (p. 88) . Al di là anche delle complesse valenze Adesso l’Oriente è un tema che va psicoanalitiche che può assumere lasciato ai competenti, e io non sono questa Venezia-madre38 (e dello tale. Ma in tutti i secoli ci sono stati

54 Est-Vest stesso suo valore di archetipo luoghi che sono assolutamente altro cronotopico di ogni vicenda fondata da tutti i luoghi che li riflettono e di sull’incontro tra Oriente e cui parlano»40; come, ad esempio, uno Occidente), la circostanza varrebbe a specchio, luogo che ci fa vedere dove confermare quanto sinora si è detto: non siamo partendo da dove siamo. E come l’alterità si riflette sempre cos’altro sono che le Città di nell’identità (e viceversa), così Calvino41, se non, appunto, ‘specchi’ dietro le città orientali (l’Altro) si orientali in cui l’identità occidentale si cela sempre qualcosa di qualcosa di proietta? Un’interpretazione che trova sé (Venezia), un po’ come una sorta di autoesplicativa mise en avverrebbe in uno specchio. A abyme nelle parole pronunciate da ulteriore sostegno di questa lettura, Marco a Kubilai: «L’altrove è uno si noterà che sull’intero libro di specchio in negativo. Il viaggiatore Calvino sembra incombere, più riconosce il poco che è suo, scoprendo ancora che la nozione di utopia (pur il molto che non ha avuto e non certamente presente all’autore39), avrà» (p. 27). quella di eterotopie. Ciò che Michel Ma questa frase fornisce forse Foucault, nella Prefazione de Le anche un’epigrafica sintesi del tema parole e le cose (1966), definiva che si è qui indagato sotto l’ottica di come luoghi reali (a differenza delle due specimina (Giraldi e Calvino) utopie), ma che, come poi precisava quanto mai distanti, ma altrettanto lo stesso filosofo, «costituiscono una eloquenti ad illustrare alcune delle sorta di contro-luoghi», «luoghi che modalità con cui la letteratura si trovano al di fuori di ogni luogo, riflette sul rapporto tra identità per quanto possano essere europea e sua alterità. effettivamente localizzabili […]

Note

1 C. Wickham, L’eredità di Roma. unico, e fondare tale unità sulla Storia d’Europadal 400 al 1000 d.C, tradizione latina»: così la recensiva Laterza, Roma-Bari, 2015. infatti Erich Auerbach (citato in 2 R. Brubaker, F. Cooper, Beyond Moretti, La letteratura europea, cit., ‘identity’, Theory and Society, 29 p. 2). (2000), pp. 1-47. 6 Cfr. rispettivamente Moretti, La 3 F. Remotti, Contro l’identità, Roma- letteratura europea, cit., pp. 1-2;R. Bari, Laterza, 1996, p. 5. Antonelli, Filologia e modernità, in 4 Z. Bauman, Intervista sull’identità, E. R. Curtius, Letteratura europea e Laterza, Roma-Bari, 2005; Id., Medio Evo latino, La Nuova Italia, a Modernità liquida, Laterza, Roma- Firenze, 2000 [1 ed. 1992], pp. VII- Bari, 2006. XXXIV. 5 «Quest’opera intende cogliere la 7 Cfr. F. Moretti, La letteratura letteratura europea come un tutto europea, in P. Anderson, M. Aymard,

55 POLIS

P. Bairoch, W. Barberis, C. Ginzburg 16 Cfr. su questo V. Sorrentino, Michel (edd.), Storia d’Europa, I. L’Europa Foucault: il limite, l’altro, la libertà, oggi, Einaudi, Torino, 1993 (Piccola «Lo Sguardo», 4 (2010). Biblioteca on line),p. 11. 17 P. Bourdieu, La distinzione, Il 8 Su questi cfr. R. Antonelli, La Mulino, Bologna, 1983, p. 466. letteratura europea ieri, oggi, 18 Etimologicamente disceso da domani, «Critica del testo», X MAURU(M) ‘abitante della (2007), 1, pp. 9-40. Mauritania’ (a sua volta dal gr. 9 Per avere un’idea di tale approccio (a)maurós e màuros ‘scuro’), come ‘dissacrante’, si vedano gli interventi sost. il termine, originariamente raccolti in I. Paccagnella, E. Gregori usato, al plurale, per indicare gli (edd.), E. R. Curtius e l’identità ‘arabi di Spagna’, assume il valore culturale dell’Europa, Atti del generico di ‘saraceni, musulmani’ XXXVII Convegno all’altezza del primo Furioso (1516), Interuniversitario ma come agg. già a fine ‘400 ha (Bressanone/Innsbruck, 13-16 luglio valore di ‘africano’ (Masuccio), 2009), Esedra, Padova, 2011. ‘servo o schiavo negro’ (Macinghi 10 E. Said, Orientalism,Vintage- Strozzi), o ‘musulmano’ (Luca Random, New York, 1979. Pulci): cfr. M. Cortelazzo, P. Zolli, 11 D. Chakrabarty, Provincializing Dizionario Etimologico della Lingua Europe. Postcolonial thought and Italiana, Zanichelli, Bologna, 1998, historical difference, Princeton vol. 3 (I-N), e W. Schweickard, University Press, Princeton-Oxford, Deonomasticon Italicum. Derivati 2000. da nomi geografici, vol. 3 (M-Q), 12 M. Domenichelli, Il canone Walter de Gruyter, Berlin, New letterario europeo, in XXI secolo. York, 2009, s v. Comunicare e rappresentare, diretto 19 Cfr. ad esempio R. Girardi, da T. Gregory, Istituto della Raccontare l’Altro. L’Oriente Enciclopedia Italiana, Roma, 2009, islamico nella novella italiana da pp. 65-75. Ma cfr. anche M. Fusillo, Boccaccio a Bandello, Liguori, Europa / Mondo: raccontare la Napoli, 2012; P. Pucci, Barbari letteratura oggi, in P. Boitani, M. fratelli: identità cristiane e Fusillo (edd.), Letteratura europea, mussulmane nelle novelle del UTET, Torino, 2014, vol. 1, pp. 31- Bandello, «Italian Quarterly», 45 39. (2008), pp. 5-19; Id., «La vertù 13 C. Segre, Quei luoghi comuni che ancora appresso ai barbari è fecero l’Europa, «Corriere della onorata»: limiti all’incontro sera», 24.12.1992. interreligioso nelle novelle di 14 Su questa linea, ad esempio, P. Di Bandello e gli Ecatommiti di Giraldi Stefano, Scoprire nei romanzi Cinzio, «Forum Italicum», 45 l’identità europea, «Corriere della (2011), 1, pp. 5-31. sera», 13.04.2014, da cui la citazione 20 Per tutto, cfr. S. Villari, Introduzione kunderiana. all’edizione a sua cura: G. B. Giraldi 15 Cfr. G. Ferretti, La filosofia di Cinzio, Gli Ecatommiti, Salerno Lévinas. Alterità e trascendenza, Editrice, Roma, 2012, t. I, p. XXIII Rosemberg & Sellier, Torino,

56 Est-Vest

(da qui tutte le citazioni della Nome nel testo», XVI (2014), pp. novella, pp. 612-26). 369-78. 21 Significativo è il timore da 25 Su cui cfr. F. Fanon, Pelle nera, Disdemona manifestato alla moglie maschere bianche. Il nero e l’Altro, dell’Alfieri, che dal fallimento della Tropea, Milano, 1996, p. 148. sua unione «le donne italiane 26 J. P. Sartre, L’antisemitismo. imparino di non si accompagnare Riflessioni sulla questione ebraica, con uomo, cui la natura e il cielo e il Edizioni di Comunità, Milano, 1982, modo della vita disgiunge da noi» p. 50. (39): affermazione in cui non si 27 Si veda ad esempio la nov. I 4 degli legge tanto il cedimento del stessi Ecatommiti, in cui l’ingenuo personaggio (e dell’autore) ai protagonista è soprannominato pregiudizi contro le unioni Africano, «cognome che al suo interetniche, quanto il disappunto proprio nome si confacea». per la loro possibile riemersione. 28 Cfr. su questo Feliciano Attar, 22 K. Feliciano Attar, Genealogy of a Genealogy, cit. Character: A Reading of Giraldi’s 29 S. de Beauvoir, Il secondo sesso, Il Moor, in L. Tosi, S. Bassi (edd.) Saggiatore, Milano, 1961, p. 15. Visions of Venice in Shakespeare, 30 Cfr. Fanon, Pelle nera, cit., pp. 158 Farnham and Burlington, Ashgate, e 163-64. 2011, pp. 47-64. 31 I. Calvino, Presentazione a Le città 23 Analogamente Pucci, «La vertù», p. invisibili, Mondadori, Milano, 1993, 8, applica le categorie di distinzione pp. VII-VIII(corsivo mio; da questa e gerarchizzazione per edizione proverranno tutte le l’identificazione del foreign a due citazioni). altre novelle giraldiane incentrate sul 32 C. della Colletta, L’Oriente tra rapporto tra cristiani e musulmani. ripetizione e differenza nelle Città 24 Senza voler riprendere l’ipotesi, invisibili di Italo Calvino, «Studi avanzata a proposito della versione novecenteschi», XXIV (1997), pp. shakespeariana, che si trattasse 411-31: 413. 33 appunto di un cognome, ‘Moro’ (R. «Confessa cosa contrabbandi», L. BROWN, Ragguagli sulla vita e rinfaccia Kublai a Marco, «stati sulle opere di Marin Sanuto, d’animo, stati di grazia, elegie!» (p. Alvisopoli, Venezia, 1837, vol. 1, 442). nota 94, pp. 226-35), si noterà il 34 Cfr. ad esempio M. Zancan, Le città valore allocutivo neutro con cui lo invisibili di Italo Calvino, in usa Disdemona, nei discorsi diretti o Letteratura italiana, Le Opere, IV, Il quando parla di lui in terza persona; Novecento, II, La ricerca letteraria, non a caso del resto la princeps e le Einaudi, Torino, 1996, pp. 875-929. 35 edd. antiche lo riportano Calvino, Presentazione, cit., p. VIII. costantemente con la maiuscola. 36 Ho trattato questo tema in I nomi Sull’onomastica della novella mi non importano. Funzioni e strategie permetto di rinviare al mio onomastiche nella tradizione Disdemona e il Moro: il destino in letterarie italiana, ETS, Pisa, 2012 un nome e un nome mancato, «il (cap. XII, Il ‘grado zero’ onomastica

57 POLIS

delle Città invisibili di Italo Calvino, 40 Cfr. rispettivamente M. Foucault, Le pp. 195-217). parole e le cose. Un’archeologia 37 Cfr. su questo anche della Colletta delle scienze umane, Rizzoli, pp. 418-19, che riprende il concetto Milano, 1985 [1966], p. 5; e Id. di ‘ripetizione platonica’ di Deleuze: Eterotopia, luoghi e non luoghi Venezia è l’originale di cui le altre metropolitani, Mimesis, Milano, città sono copia (o meglio 1994, pp. 9-20: 14 [1967]. Non ‘simulacri’ di una Venezia assente: casuale che il filosofo introducesse il ivi, pp. 422-23). concetto citando la reazione di 38 Cfr. su questo A. Frasson-Marin, sconcerto dinanzi al paradossale Structures, signes et images dans elenco che Borges in Altre Les villes invisibles de Italo inquisizioni diceva tratto da «una Calvino, «Revue des études certa enciclopedia cinese»: ovvero italiennes», 23 (1977), pp. 23-48: 28. dall’Oriente favoloso, «una regione 39 Cfr. P. Kuon, Critica, e progetto precisa», concludeva Foucault, «il dell’utopia: Le città invisibili di cui solo nome costituisce per Italo Calvino, in M. Barenghi, G. l’Occidente un grande serbatoio Canova, B. Falcetto (edd.), La d’utopie». visione dell’invisibile. Saggi e 41 Cfr. B. McHale, Postmodernist materiali su Le città invisibili di Fiction, Routledge, London, New Italo Calvino, Mondadori, York, 1987, p. 44: «The empire of Mondadori, 2002, pp. 24-41, che ne Calvino’s Great Khan is just such a rimarca l’accezione critica in heterotopia». Calvino.

Bibliografia

ANTONELLI, Roberto, “Filologia e BRUBAKER, Rogers, COOPER, modernità”, in Curtius, Ernst Robert, Frederick, “Beyond ‘identity”, Letteratura europea e Medio Evo Theory and Society, 29 (2000). latino, La Nuova Italia, Firenze, CALVINO, Italo, Le città invisibili, 2000. Mondadori, Milano, 1993. ANTONELLI, Roberto, “La letteratura CALVINO, Italo, “Cibernetica e europea ieri, oggi, domani”, Critica fantasmi”, in Id., Una pietra sopra, del testo, X (2007), 1. Mondadori, Milano, 1995. BAUMAN, Zygmunt, Intervista CHAKRABARTY, Dipesh, Provin- sull’identità, Laterza, Roma-Bari, cializing Europe. Postcolonial 2005. thought and historical difference, BAUMAN, Zygmunt, Modernità Princeton University Press, liquida, Laterza, Roma-Bari, 2006. Princeton-Oxford, 2000. BOURDIEU, Pierre, La distinzione, Il CORTELAZZO, Manlio, Zolli, Paolo, Mulino, Bologna, 1983. Dizionario Etimologico della Lingua BROWN, Rawdon Lubbock, Ragguagli Italiana, Zanichelli, Bologna, 1998. sulla vita e sulle opere di Marin CURTIUS, Ernst Robert, Letteratura Sanuto, Alvisopoli, Venezia. 1837. europea e Medio Evo latino, La Nuova Italia, Firenze, 2000.

58 Est-Vest

De BEAUVOIR, Simone, Il secondo GIRARDI, Raffaele, Raccontare sesso, Il Saggiatore, Milano, 1961. l’Altro. L’Oriente islamico nella Della COLLETTA, Cristina, “L’Oriente novella italiana da Boccaccio a tra ripetizione e differenza nelle Bandello, Liguori, Napoli, 2012. Città invisibili di Italo Calvino”, in JAUSS, Hans Robert, Alterità e Studi novecenteschi, XXIV (1997). modernità nella letteratura Di STEFANO, Paolo, “Scoprire nei medievale, Bollati Boringhieri, romanzi l’identità europea”, in Torino, 1989. Corriere della sera, 13.04.2014. KUON, Peter, “Critica, e progetto DOMENICHELLI, Mario, “Il canone dell’utopia: Le città invisibili di Italo letterario europeo”, in XXI secolo. Calvino”, in Barenghi, Mario, Comunicare e rappresentare, diretto Canova, Gianni, Falcetto, Bruno, da Gregory, Tullio, Istituto della (edd.), La visione dell’invisibile. EnciclopediaItaliana, Roma, 2009. Saggi e materiali su Le città FANON, Frantz, Pelle nera, maschere invisibili di Italo Calvino, bianche. Il nero e l’Altro, Tropea, Mondadori, Mondadori, 2002. Milano, 1996. McHALE, Brian, Postmodernist FELICIANO ATTAR, Karina, Fiction, London, Routledge, New “Genealogy of a Character: A York, 1987. Reading of Giraldi’s Moor”, in Tosi, MORETTI, Franco, “La letteratura Laura, Bassi, Shaul, (edd.), Visions europea”, in Anderson, Perry, of Venice in Shakespeare, Farnham Aymard, Maurice, Bairoch, Paul, and Burlington, Ashgate, 2011. Barberis, Walter, Ginzburg, Carlo, Ferretti, Giovanni, La filosofia di (edd.), Storia d’Europa, I. L’Europa Lévinas. Alterità e trascendenza, oggi, Einaudi, Torino, 1993. Rosemberg & Sellier, Torino. PACCAGNELLA, Ivano, Gregori Elisa FOUCAULT, Michel, Eterotopia, (edd.), Ernst Robert Curtius e luoghi e non luoghi metropolitani, l’identità culturale dell’Europa, Atti Mimesis, Milano, 1994. del XXXVII Convegno FOUCAULT, Michel, Le parole e le Interuniversitario cose. Un’archeologia delle scienze (Bressanone/Innsbruck, 13-16 luglio umane, Rizzoli, Milano, 1985. 2009), Esedra, Padova, 2011. FRASSON-MARIN, Aurore, PUCCI, Paolo, “La vertù ancora “Structures, signes et images dans appresso ai barbari è onorata: limiti Les villes invisibles de Italo all’incontro interreligioso nelle Calvino”, Revue des études novelle di Bandello e gli Ecatommiti italiennes, 23 (1977). di Giraldi Cinzio”,Forum Italicum, FUSILLO, Massimo, “Europa / Mondo: 45 (2011). raccontare la letteratura oggi”, in PUCCI, Paolo, “Barbari fratelli: identità Boitani, Piero, Fusillo, Massimo, cristiane e mussulmane nelle novelle (edd.), Letteratura europea, UTET, del Bandello”, Italian Quarterly, 45 Torino, 2014, vol. 1, pp. 31-39. (2008). GIRALDI, Cinzio, BATTISTA, REMOTTI, Francesco, Contro Giovan, Gli Ecatommiti, a cura di l’identità, Roma-Bari, Laterza, 1996. Susanna Villari, Salerno Editrice, SAID, Edward, Orientalism,Vintage- Roma, 2012. Random, New York, 1979.

59 POLIS

SARTRE, Jean Paul, L’antisemitismo. onomastiche nella tradizione Riflessioni sulla questione ebraica, a letterarie italiana, ETS, Pisa, 2012. cura di I. Weiss, Edizioni di TERRUSI, Leonardo, “Disdemona e il Comunità, Milano, 1982. Moro: il destino in un nome e un SCHWEICKARD, Wolfgang, nome mancato”, il Nome nel testo, Deonomasticon Italicum. Derivati XVI (2014). da nomi geografici, vol. 3 (M-Q), WICKHAM, Chris, L’eredità di Roma. Walter de Gruyter, Berlin, New Storia d’Europa dal 400 al 1000 York, 2009. d.C, Laterza, Roma-Bari, 2015. SEGRE, Cesare, “Quei luoghi comuni ZANCAN, Marina, “Le città invisibili che fecero l’Europa”, Corriere della di Italo Calvino”, in Letteratura sera, 24.12.1992. italiana, Le Opere, IV, Il Novecento, SORRENTINO, Vincenzo, “Michel II, La ricerca letteraria, Einaudi, Foucault: il limite, l’altro, la libertà”, Torino, 1996. Lo Sguardo, 4 (2010). ZUMTHOR, Paul, Leggere il medioevo, TERRUSI, Leonardo, I nomi non il Mulino, Bologna, 1981. importano. Funzioni e strategie

60 Est-Vest

Den Bajazzo ernst nehmen?

(Do we need to take the Bajazzo serious?)

Reflexionen über die vielfältigen Möglichkeiten, die szenische Spiele für das Unterrichtsfach „Deutsch als Fremdsprache” bergen, besonders in der gegenwärtigen Migrationssituation in Europa

Ursula OLLENDORF

Abstract: The large numbers of refugees that are currently fleeing from Syria and other war zones don’t have much of a choice. Regardless, if it was a spontaneous decision out of fear for their lives in Syria or if they are on the run for many years already, the culture and language of the country of their destination is unknown to them. On the other hand, the huge amount of refugees is an enormous, not only organizational burden for the Federal Republic of Germany. One of the foremost tasks is to teach the German language to these human beings in order to enable them to express their needs, as requested by the European reference frame for languages, but also to help them to understand their new cultural environment. Using a case study this article examines whether role-plays are suited to support individuals who are often traumatized by war in finding a new identity while learning the new language. Although the role-play used here as an example was created under less severe circumstances, the experiences gained in southern Italy are serving as a basis for discussion using dialectal elements from the native language of the learner and a playful approach to the old and the new society. The scope of this work is limited to examining the role-play with respect to elements of Comedia dell’Arte and to assess its usefulness for language didactics by using Johan Huizinga’s findings on the importance of the play in its culture-creating function. Thomas Mann’s character in the story "Der Bajazzo" with its self-irony and with Pagliaccios typical nimbleness creates the link that makes it easier for individuals from other cultures - in the case of southern Italian protagonists often seemingly illogical and absurd re-actions – to better understand the rather rational German mentality, and at the same time allows them to embrace these foreign elements which can be seen as an important quality.

Keywords: refugees, Syria, Federal Republic of Germany, cultural environment, role-play, Thomas Mann

61 POLIS

Kapitel: Kurzer Abriss der schon prekären wirtschaftlichen Migrationssituation in Situation fürchten2, und nur allzu Deutschland und der aus dem leicht rechtsradikaler Hetze anheim Grundgesetz der fallen. In einer Umfrage von Bundesrepublik Deutschland, „Tagesschau.de“ sagten 38% aus wie auch aus der europäischen „ja, es macht mir Angst, dass so „Charta der Menschenrechte“ viele Flüchtlinge zu uns kommen“, entstehenden notwendigen 59% antworteten mit „nein, (...)”3. Integrationsmaßnahmen Häufige Übergriffe, wie Brandanschläge auf die Unterkünfte, „Scheint es nicht, dass die die für Flüchtlinge eingerichtet inneren Erlebnisse eines Menschen werden, sind Zeugnis davon, wie desto stärker und angreifender sind, notwendig es ist, die Situation mit je degagierter, weltfremder und einer öffentlichen Diskussion zu ruhiger er äußerlich lebt? Es hilft begleiten, die von klaren Stellung- nichts: man muss leben; und wenn nahmen und Handlungen der du dich wehrst ein Mensch der Personen des öffentlichen Lebens Aktion zu sein, und dich in die gestützt werden, und immer wieder friedlichste Einöde zurückziehst, so an die sowohl im Grundgesetz, wie werden die Wechselfälle des auch in der europäischen Charta der Daseins dich innerlich überfallen, Menschenrechte verankerten Verp- und du wirst deinen Charakter in flichtungen erinnern4, nicht nur um ihnen zu bewähren haben, seiest du Eskalationen zu verhindern. Dass die nun ein Held oder ein Narr1”. Werte des Grundgesetzes der Der aktuelle Flüchtlingsstrom, Bundesrepublik Deutschland insge- der Europa und insbesondere samt nicht zur Debatte stehen, gilt es Deutschland zur Zeit erreicht, nicht nur zu erinnern, wenn es um die zwingt zu einer intensiven Vorteile einer funktionierenden Auseinandersetzung mit dem Thema sozialen Absicherung geht. Denn es Integration. In Deutschland lebende ist das Grundgesetz, das, aus der Menschen, die einerseits (ca. 60%) Erfahrung des Hitlerfaschismus mit einer nie dagewesenen entstanden, in Artikel 16 ein Recht Herzlichkeit die in Deutschland auf Asyl festschreibt, auch wenn es eintreffenden Neuankömmlinge mit zwischenzeitlich eingeschränkt Lebensmitteln, Kleidung und wurde. „Das Asylrecht für politisch Spielzeug schon an den Bahnhöfen Verfolgte ist in Deutschland ein im empfangen, zunächst ohne zu Grundgesetz verankertes Grun- fragen, ob es Kriegs- oder Wirt- drecht. Nach heftiger öffentlicher schaftsflüchtlinge sind, stehen einer Debatte im Jahr 1993 wurde das bis verunsicherten Bevölkerungsgruppe dahin schrankenlos gewährte gegenüber, die eine Asylgrundrecht aus Art. 16 Abs. 2 Verschlechterung ihrer ohnehin Satz 2 GG herausgenommen und

62 Est-Vest nach Art. 16a Abs. 1 GG übertragen. Als das PR-Büro von Kanzlerin In die vier folgenden Absätze sind Merkel die Werbe-Kampagne „ Gut die im Asylkompromiss beschlos- leben in Deutschland“ ins Leben senen Einschränkungen einge- rief, hatten die Verantwortlichen arbeitet worden: wohl nicht einkalkuliert, was  Ausländer, welche über einen geschehen könnte, wenn Staat der Europäischen Union oder „Reißbrettpolitik“ auf das wirkliche einen sonstigen sicheren Drittstaat Leben stößt. Die Kanzlerin kam in einreisen, können sich nicht auf eine Schule in Rostock, wo sie die das Asylrecht berufen (Art. 16a 14jährige Palästinenserin Reem traf, Abs. 2 GG). die viel Hoffnung in dieses Treffen  Bei bestimmten Herkunftsstaaten gesetzt hatte, und der Kanzlerin ihre, (sog. sichere Herkunftsstaaten) von Unsicherheit gezeichnete kann vermutet werden, dass dort Lebenssituation schilderte. Als keine politische Verfolgung Merkel versuchte, das Mädchen in stattfindet, solange der die Realität politischer Entschei- Asylbewerber diese Vermutung dungen zu holen, fängt dieses an zu nicht entkräftet (Art. 16a Abs. 3 weinen6. Dank des You-Tube- GG). Videos konnten Millionen  Der Rechtsschutz wurde Menschen gemeinsam mit Merkel eingeschränkt (Art. 16a Abs. 4 zu der Überzeugung gelangen, dass GG). in Berlin erdachte Zahlen nicht mit  Letztlich kann das deutsche den Lebensrealitäten der Menschen Asylgrundrecht dadurch einge- im Einklang zu bringen sind. Außer schränkt oder ausgeschlossen einer lebendigen Diskussion unter werden, dass ein anderer Staat im dem genannten  zeigte sich Rahmen europäischer Zustän- Deutschland einschließlich der digkeitsvereinbarungen für die Kanzlerin nur wenig später mit Schutzgewähr des Asylbewerbers einem nahezu unbekannten zuständig ist und der freundlichen und vor allem Asylbewerber, ohne dass sein unbürokratischen Gesicht, und alle Asylantrag in der Sache geprüft in der Änderung des Artikels 16 des wird, dorthin verwiesen wird. Grundgesetzes festgelegten Zahlen In einem weitergehenden Sinne schienen der Vergangenheit wird unter dem Asylrecht auch die anzugehören. Es ging nur noch um Anerkennung als Flüchtling nach die Kalkulation wieviele werden der Genfer Flüchtlingskonvention wohl kommen, und die Anträge und die Feststellung von werden für jeden einzelnen darüber zielstaatsbezogenen Abschiebungs- entscheiden, ob er/sie bleiben kann verboten (subsidiärer Schutz) oder nicht. In der Zeit um den 1. verstanden, (...)5. Oktober 2015 lassen sich die ersten Politiker mit Forderungen zur

63 POLIS

Begrenzung der Einwandererzahlen Sprache als ersten Schritt zur vernehmen7. Integration in die neue Gesellschaft Sowohl die hohe Zahl an sind also Methoden gefragt, die Migranten, als auch der besonders gleichzeitig identitätsstiftend für die hohe Anteil an Minderjährigen unter jungen Persönlichkeiten sind, auch ihnen, der diese Migrationsbewe- dies eine Aufgabe mit besonderen gung ausmacht, stellt die Herausforderungen, da die Gruppe Bevölkerung und die Politiker in der Flüchtlinge nicht homogen ist, Deutschland vor besondere sondern es Menschen aus Ethnien Aufgaben8. „Viele der (Kinder und) zum Teil unterschiedlicher, sich Jugendlichen sind traumatisiert, gegenseitig bekämpfender Glauben- haben eine lange Flucht ohne Eltern srichtungen sind. Der notwendige mit schrecklichen Erfahrungen Sprachunterricht hat also zusätzlich hinter sich, sagen die Landes- die Aufgabe, einen Raum zu jugendämter9”. In einer Umfrage der kreieren, in dem alle sich auf Menschenrechtsorganisation „Adopt Augenhöhe begegnen. Besonders a Revolution“ unter 900 syrischen der italienischen Menthalität, die Flüchtlingen in Deutschland gaben ihren künstlerischen Ausdruck in der diese als Motiv für ihre besch- Comedia dell’Arte findet, scheint es werliche und lebensbedrohende innezuwohnen, im täglichen Leben Flucht an:70 Prozent der Befragten virtuelle Räume zu schaffen, in machen für die Kriegsgewalt das denen die größten Gegensätze Platz Assad-Regime verantwortlich, nur finden, in Grenzfällen wird die rund ein Drittel nennt an erster ganze Situation zum Theaterspiel Stelle die IS-Terrormiliz. Von wem deklariert. Die Bewunderung, die die größte Bedrohung ausgehe, diese Fähigkeit bei Deutschen wollten die Interviewer ebenfalls hervorruft, zeigt schon der Titel wissen. Drei Viertel hatten Angst, „Geliebtes Chaos Italien“ des vom Assad-Regime entführt oder Buches von dem deutschen festgenommen zu werden, 42 Journalisten Dietmar Polaczek11. Prozent nannten den “Islamischen Diese typisch italienische Art der Staat” (IS) an erster Stelle10. Diese Problemlösung könnte also eine Befragung zeigt die wertvolle Hilfestellung bei der Dass es notwendig ist, Integration dieser heterogenen Menschen, die aus derartig Gruppe von Flüchtlingen einerseits bedrohlichen Situationen kommen, und der Schaffung des „Melting Sprache und die Vermittlung der Pot“ Deutschland andererseits zu neuen Sprache mit Hilfe besonders sein. geeigneter didaktischer Methoden anzubieten, ist in seiner Offenkundigkeit schon banal. Für die Vermittlung der deutschen

64 Est-Vest

Zur Forschungsmethode der Die Idee, Theaterspiele als eine beobachtenden Teilnahme, Unterrichtsmethode einzusetzen sowie zur Beschreibung des entstand aus vielerlei Gründen: soziologischen Feldes mit Im (wie auch immer gearteten) seinen u.a. linguistischen Spiel sieht der Historiker Johan Aspekten Huizinger den Ursprung aller Kultur. Es „steht außerhalb des „(...) in dem beschränkten Prozesses der unmittelbaren Kreise, in dem ich mich mit dem Befriedigung von Notwendigkeiten vergnügten Bewußtsein meiner ge- und Begierden, ja es unterbricht nial-artistischen Veranlagung be- diesen Prozess. Es schiebt sich wegt hatte – gesellig, liebenswürdig, zwischen ihn als eine zeitweilige die Augen voll Heiterkeit, Mokerie Handlung ein14”. und überlegenem Wohlwollen für Hingegen schafft Spiel einen alle Welt, im Urteil der Leute ein eigenen Raum, in dem die Regeln wenig verwunderlich und dennoch neu ausgehandelt werden. „Die beliebt12”. Arena, der Spieltisch, der Zauber- kreis, der Tempel, die Bühne, die „Qualitative Forschung bezeich- Filmleinwand, der Gerichtshof, sie net eine Richtung der empirischen sind allesamt der Form und der Sozialforschung, die im Gegensatz Funktion nach Spielplätze, d.h. zu den vorherrschenden standar- geweihter Boden, umzäuntes, gehei- disierten Erhebungs- und Auswer- ligtes Gebiet, in dem besondere tungsverfahren die Prinzipien der Regeln gelten. Sie sind zeitweilige Offenheit, Flexibilität und Welten innerhalb der gewöhnlichen Kommunikation betont13. Aufgrund Welt, die zur Ausführung einer in dieser Vorzüge bieten sich empi- sich abgeschlossenen Handlung rische Methoden der qualitativen dienen15”. An einem solchen Ort Forschung insofern an, als den gelten weder Hierarchie- Regeln, Stücken wesentliche Elemente des noch unterschiedliche Religionen, klassischen soziologischen Feldes, noch gelten die Regeln der Leistung- das auch zu Forschungszwecken sgesellschaft jeder gegen jeden, erstellt wurde, innewohnen. Zudem sondern im Gegenteil kommt es entsteht die Zusammensetzung der darauf an, dass alle den neu und Gruppe durch das Zufallsprinzip, eigens ausgehandelten Regeln fol- wenn auch aus der Gruppe der gen und gut zusammenarbeiten – eingeschriebenen Studierenden. Es immer häufiger taucht in Anzeigen sei darauf verwiesen, dass bereits von Arbeitsangeboten die Frage vorhandene Deutschkenntnisse kein nach Teamfähigkeit des Bewerbers Kriterium sind. besonders für Führungspositionen auf.

65 POLIS

Zudem ist der Ruf des Aussprachebesonderheiten. Fehler Deutschen, kompliziert und der oder Schwächen aller gesell- Deutschen, unmenschlich diszipli- schaftlichen Gruppen sowohl der niert zu sein bildet die Basis für Ausgangs – wie auch der Zielge- vielfältige Lernhemmnisse. Dieses sellschaft können ohne Konse- Negativ-Image der Deutschen wird quenzen angesprochen und „durch von Institutionen wie den den Kakao gezogen” werden. Die Massenmedien bis an den Rand der von Jörg Senf erkannten Diskriminierung gepflegt. Um dies Lernbarrieren „bei direktem Kontakt zu belegen, sei auf den hohen mit der Fremdsprache stellen sich Prozentsatz der Fernsehsendungen Widerstände und Fluchtreaktionen verwiesen, die sich mit den ein, wie etwa Verweigerung einer verschiedenen Aspekten des Hitler- fremdsprachlichen Handlung (...)16” Nazismus beschäftigen (1minuto di sind ausgeschaltet. So helfen im storia, im Anschluss an die 8-Uhr- Stück von ‘96 Landsleute – durch Nachrichten, RAI 1; ‚RAI Edu’z.T. Bareser Dialekt erkenntlich – Rai 2 und z.T. RAI 3), in denen mitnichten Maria und Josef aus Bari Italien immer die Opferrolle bei der Wohnungssuche und der einnimmt, und die Begriffe “Nazis” Wohnungsvermittlerin Claudia und „Deutsche” Synonyme bilden. Schiffer sind die beiden nicht fein In der Vergangenheit wurden diese genug für ihre Luxusappartments. Fernsehbeiträge in der Folge Obwohl dies der üblichen italie- bisweilen als Videokassetten am nischen Imagepflege, besonders Kiosk verkauft. Deren Effekt soll gastfreundlich zu sein, entgegen- ein Zitat aus J.Senfs Untersu- steht, werden hier keine moralischen chungen im Zusammenhang mit Konsequenzen gefürchtet. 2003 war dem Workshop‚ Lernhemmungen – der Ausgangspunkt für beide Stücke kulturell tradiert? ‘ belegen, bei dem – erstmalig waren die Studierenden eine Teilnehmerin, aus der in zwei Gruppen aufgeteilt – Erfahrung sprechend, die Vorurteile gegenüber der fremden Hemmungen italienischer Studie- Gesellschaft, die zwar ohne render, sich dem Deutschen zu Hemmungen im Stück ausgelebt nähern, dadurch charakterisiert, dass wurden, aber im gegenseitigen sie „besonders große Angst (haben), Benehmen nun entkräftet waren. Es weil sie wissen, dass ich Deutsche ist für eine begrenzte Zeit Robert M. bin“, und „die Vorstellung Pirsigs „wahre Universität” (verbreitet ist), dass Deutsche geschaffen: „Die wahre Universität strenger korrigieren und besonders ist eine geistige Haltung. Sie ist das empfindlich auf Fehler reagieren”. große Erbe rationalen Denkens, das All dem wirkt das Szenenspiel durch die Jahrhunderte auf uns entgegen und gestattet ein stres- gekommen und nicht an einen sfreieres Einüben von bestimmten Ort gebunden ist. (...)

66 Est-Vest

Die wahre Universität ist nichts Internet, manchmal auch in anderes als die Gesamtheit der sich Deutschland aufgewachsene fortwährend erneuernden men- KommilitonInnen entheben den schlichen Vernunft17”. Interessan- Lehrenden dieses Monopols, und terweise entstand in dem besagten machen eine flexible, persönlich Jahr eine „Hausaufgabenhilfe“, die zugeschnittene Zeiteinteilung und von einer besonders aufnah- angenehmere Lernquellen möglich – mefähigen Studentin (obwohl 0- sinkende Einschreibungen an der Anfängerin)geführt wurde, und dazu Universität sollten als Signal diente Langsamere mit auf wahrgenommen werden, dass die Gruppenniveau zu halten. zukünftigen Arbeitnehmer zuneh- Im Spiel entsteht sozusagen ein mend eine Qualitätsrechnung für neues Land, das die Merkmale Ausbildungsinvestitionen aufstellen sowohl von Deutschland, wie auch und Wege suchen, die ihnen viele von Italien oder anderen Ländern Möglichkeiten bieten – aber das nur trägt. In diesem neuen Raum ist am Rande. auch der Lehrende Ausländer (der er All diese Momente laden dazu ja im Falle des Auslandslektoren eh ein, den Studierenden sowohl als ist), die Frage der Hierarchie ist Teil einer für den Lehrenden außer Kraft gesetzt. Erfahrungen des unbekannten Kultur, aber auch als jeweiligen Lebens im Ausland Werbeträger (für die Universität, für fließen in das Stück ein. Bei einer Deutsch als Fremdsprache und für begrenzten Gruppe von ca. 20 den Lehrenden) und als Kunden des Personen gestattet die Erarbeitung Servicebetriebes Universität zu eines solchen Spektaktels dem begreifen. Lehrenden, seine Studierenden ken- Eine weitere Frage ist, zu nenzulernen, besondere Talente oder welchem Zeitpunkt im Laufe des Schwierigkeiten auszumachen und Jahres ein Theaterspektakel statt- zu unterstützen oder gegenzuhalten, finden sollte, um die aufgezeigten aber auch Leistungen der Person Effekte für das ganze Jahr nutzen zu angemessener zu bewerten. können. Hier deutet sich eine (not- Steht das Rollenspiel-Ereignis wendige) Neudefinition des Berufs am Anfang des akademischen Jahres des Lehrenden an, denn Fakt ist, – mit dem notwendigen Vorlauf für dass sowohl durch technische die Entwicklung und die Proben –, Neuerungen im Bereich der Fremd- kann auf das Ereignis als ge- sprachenvermittlung und auch durch meinsame Erfahrung während des eine zur privatwirtschaftlichen restlichen Jahres zurückgegriffen Logik hin gewandelte Universität werden. „Unmittelbar mit der der Studierende für die reine zeitlichen Begrenztheit (des Spiels) Wissensversorgung nicht länger auf hängt nun aber ein weiteres den Lehrenden angewiesen ist; CDs, bemerkenswertes Kennzeichen

67 POLIS zusammen. Das Spiel nimmt der Komik; während der Kölner sich sogleich feste Gestalt als Kulturform eher mit Selbstironie vergnügt, geht an. Wenn es einmal gespielt worden die italienische Komik gerne in ist, bleibt es als geistige Schöpfung Richtung Zynismus, der zu Lasten oder als geistiger Schatz in der des Gegenübers geht und der Erinnerung haften, es wird über- scheinbar aufgehoben wird durch liefert und kann jederzeit wiederholt den nachgeschobenen Satz „sto werden18”. scherzando”.) In soziologischer Hinsicht Ein Regelwerk also, das jedem, entsteht im Spiel ein Potential auf der sich auf das Territorium einer das im Laufe des Jahres dann ihm fremden Gesellschaft begibt, zurückgegriffen werden kann: Jeder zunächst unbekannt ist, während das Mensch wächst in seinem sozialen ihm vertraute nicht mehr anwendbar Umfeld auf, das ihm mitteilt, ob eine ist. Der Fremde verzichtet auf den Handlung als gut oder schlecht erlernten Wissensvorrat, mit dessen anzusehen ist. „Menschen lernen in Hilfe er die Handlungen eines geschichtlichen anderen interpretieren kann. Sozialisationsvorgängen zu handeln Andererseits ist „für den gesel- – und zwar nicht irgendwie, sondern lschaftlich Handelnden der Platz, in einer bestimmten Art und Weise. den der andere in seinem Leben hat, Es ist die Art und Weise, die in der von eindringlicher Bedeutung. Ein Gesellschaft, in der sie leben, und in Freund, der ein paar Monate nach der Epoche, in der sie aufwachsen, Patagonien reist, bleibt ein Freund mit der allergrößten Selbstver- nach dem Prinzip ceteris paribus21”, ständlichkeit als die Art und Weise oder anders, ich brauche diese zu handeln betrachtet wird.(...) Sie Tatsache nicht in jeder Minute zu erlernen Bewertungsmaßstäbe mit überprüfen oder in Frage zu stellen, moralischen, ästhetischen und prak- auch die zeitliche und örtliche tischen Bezügen. Ihre Mitmenschen Trennung ändert nicht grundlegend beloben manche Handlungen, etwas an dem Verhältnis, es bleibt dulden andere und bestrafen mehr oder weniger gleich. wiederum andere.(...) Verschiedene Im Spiel entsteht nun eine Gesellschaften haben selbstver- eigene, nur für diese Gruppe gültige ständlich auch verschiedene Sozialisation mit den entspre- gesellschaftliche Wissensvorräte19”. chenden Regeln, auf die im Laufe „Die Sprache hilft dabei, erprobte des Jahres zurückgegriffen werden Bewertungsmaßstäbe in der kann, denn nach dem Prinzip der Erinnerung festzuhalten20” (Ein „ceteris-paribus-Klausel“ kann der weiter und unerforschter Bereich für Studierende darauf vertrauen, dass Missverständnisse zwischen der das neu entstandene Regelwerk auch italienischen und der deutschen nach dem Fest gilt. Dies gilt nicht Gesellschaft bietet z.B. der Bereich nur für das Verhältnis Studie-

68 Est-Vest render/Lehrender sondern auch für Vorkommen lernhemmender Spra- das Verhältnis der Studierenden changst bei italienischen Studie- untereinander. Das Stück der renden23” hindeutet. Gruppe A des Jahres 2003 stellte die Zudem werden spielerische verschiedenen italienischen Fami- Elemente im Unterricht eher von lienmodelle vor (jede Familie nahm niemandem so recht ernst genom- eine(n) „deutsche(n) Erasmus- men, was eine Messung des realen Student(i/e)n” auf), wobei die“ Lernerfogs schwierig macht, denn italienische Großfamilie” mit Oma, der Lernerfolg wird nicht der Opa und selbst einem Onkel aus Methode zugeschrieben. Canada – eine Gruppe aus ca 6-7 Nun soll eine Aufnahme für die Personen - sich am Ende des Jahres spezielle Situation in Bari des Jahres mit großem Erfolg gemeinsam auf 2001gemacht werden: die Prüfung vorbereitete. Damals sind die Lerner Studenten der Politikwissenschaften, die nach der alten Studienordnung Zur Entstehungsgeschichte frühestens nach dem 4. Studienjahr des vorgestellten Stücks (ab 25 Jahre aufwärts), nach der damals neuen StO dagegen nach „(...), und zu Hause war mir der dem ersten Studienjahr (ca. 20- Kopf zu voll von Opernstoffen, jährig) eine Wahlpflichtprüfung Versen und buntem Unsinn, als daß nach einer Deutsch-Unterrichtsreihe, ich ernstlich im Stande gewesen die sich über ein akademisches Jahr wäre, zu arbeiten. erstreckt, ablegen können, wobei ‚Pfui’, sagte mein Vater, und die einjährig hier zu verstehen ist als Falten zwischen seinen Brauen Jahr, das im Oktober beginnt und im vertieften sich,(...)22”. Juni endet, mit den klassischen Unterbrechungen zu Weihnachten Da das vorliegende Stück in und Ostern und einer Semesterpause Italien entstand, werden religiöse von ca. einem Monat. Die Thematiken und daraus resultierende Veranstaltung besteht maßgeblich Bräuche nur in soweit thematisiert, aus zwei Elementen, der theoretisch als sie aus den Traditionen der orientierten Vorlesung des Profes- beiden christlichen Kirchen sors und dem klassischen Sprach- stammen, die in Deutschland und in kurs, der dem Lektorat anvertraut Italien zahlenmäßig vorrangig ist. vertreten sind.. Seit Beginn 1990 ist die Die starke Hierarchiesierung der Gruppenstärke von anfangs 5 italienischen Gesellschaft, wirkt bei Personen langsam aber stetig auf 40 der Vermittlung einer Fremdsprache Personen angestiegen, die z.Z. in aufnahmehemmend, worauf schon zwei parallel laufenden Gruppen zu der Titel von J.Senfs Aufsatz „Das je 20 Personen unterteilt sind. Eine

69 POLIS

Zahl, die einen persönlichen Kontakt mittelständig), Studierende aus Bari- zu dem Studierenden gestattet und Stadt kommen aus daher die Nachteile der Beamtenfamilien24. Massenuniversität eher gering hält. Der Unterricht des Sprachkurses Die Studenten kommen zu beträgt im Wintersemester 6 ungefähr gleichen Teilen von „licei Wochenstunden und im classici“, somit also mit Sommersemester 4 WS des Lateinkenntnissen oder sogar Sprachkurses plus 4 WS Vorlesung zusätzlichen Griechischkenntnissen, und erbringt 9 credits. oder von verschiedenen „Istituti Das Thema Arbeitslosigkeit und tecnici”, (etwa vergleichbar den die Zukunft der Studierenden deutschen Fachschulen) die aber nur begleiten konstant seit November zum Teil Deutsch unterrichten. Ein 1989 jeden Lebensbereich, also auch geringer, aber konstanter Teil jede Universitätsdebatte. Die kommt von einem „liceo Studierenden wählen Deutsch in linguistico” nach 3- 5 Jahren Deut- dem Bewusstsein, dass es sich nicht schunterricht. Aus dem aufgezeigten um eine Massensprache handelt, Bild geht hervor, dass es sich in der sondern ihnen im Lebenslauf großen Mehrzahl um Nullanfänger „Sonderpunkte“ sichert. Zudem ist handelt,und der Kurs trägt dieser bei der allgemeinen wirtschaftlichen Situation Rechnung. Die Studie- Lage Italiens darauf hinzuweisen, renden sind nahezu ausschließlich dass im Bareser Industriegebiet die Italiener, erst seit den letzten drei deutschen Firmen Osram, Getrag und Jahren gibt es einige wenige Bosch von allen ihren Mitarbeitern Albanerinnen ( bisher waren es nur Deutschkenntnisse verlangen. junge Frauen) und einige Polen Die Dialoge des Spiels entstehen haben die Veranstaltung im Rahmen im Unterricht reflektieren aber die für des Erasmus-Programms besucht; es Süditalien typischen Lebenserfah- scheint jedoch, dass ihnen die rungen der Studierenden, die diese Anerkennung dieses Scheins an mit großer Selbstironie zusammen- ihrer polnischen Universität fügen. Wohingegen die dialektalen verweigert wurde(!). Allgemein Teile das Ziel haben, es sich zunutze erstreckt sich der Einzugsbereich der zu machen, dass Lautbildungen der Bareser Universität über ganz neuen Sprache, die den Lernern Apulien, Lukanien und Kalabrien unbekannt, ungewohnt und daher und überschneidet sich insofern mit schwierig auszusprechen erscheinen, den Unis in Foggia und Lecce, die sie diese in den verschiedenen, jedoch der Uni Bari angegliedert ihnen vertrauten Dialekten der sind. Ein großer Teil der Studenten Umgebung wieder finden, obwohl in kommt aus Familien mit manchen Elternhäusern kein Dialekt Landwirtschafts- oder Fische- gesprochen wird. reibetrieben (klein- bis

70 Est-Vest

Das Beispiel-Stück von 2001 So gerät die deutsche Vorstellung im Wortlaut, mit vom besinnlichen Weihnachtsfest anschließender Analyse erheblich ins Wanken, wenn die einiger sprachlicher vielköpfige italienische Großfamilie Elemente und schon kurz nach der Begrüßung sozusagen zur Tagesordnung über- gesellschaftlicher geht, und jeder sich nach eigenem Besonderheiten Gutdünken vor Ort vergnügt. Zudem deutet der Titel, der an „(...) Überdies war ich erhitzt, ein italienisches Sprichwort und mein Haar war sehr angelehnt ist, welches lautet „Natale möglicherweise in Unordnung. Ich con i tuoi, pasqua con chi vuoi” war nicht kühl, nicht frei, nicht auf (etwa: (feiere) Weihnachten mit den der Höhe der Situation. Das Gefühl, Deinen, Ostern mit wem du willst), daß ich, ein Fremder, Unbe- einmal mehr darauf hin, dass die rechtigter, Unzugehöriger, hier herausragende Rolle der Familie als störte und mich lächerlich machte, Gesellschaft organisierendes befiel mich. Unsicherheit, Hilflo- Element thematisiert, sie bisweilen sigkeit, Haß und Jämmerlichkeit besonders von jüngeren Leuten als verwirrten mir den Blick, und mit Zwang empfunden wird – mit dem einem Worte , ich führte meine man eben leben muss. munteren Absichten aus, indem ich mit finster zusammengezogenen Natale con i tuoi – per forza Brauen, mit heiserer Stimme und auf (Weihnachten 2001) kurze, beinahe grobe Weise sagte: “Ich bitte um ein Glas Wein25”. Die Personen und ihre Familien- zusammengehörigkeiten. Gegenstand ist die Planung des In Bari leben zusammen im Verbund Weihnachtsfestes. Das Problem ist, der Großfamilie: dass der erwachsene Sohn der Assunta Abatescianni (70), Mutter Kernfamilie seit geraumer Zeit in von Mario Rossi (45) Mario Rossi ist verheiratet mit Deutschland lebt und dort mit einer Elena Lavermicocca (42) Deutschen verheiratet ist. Daraus Natascia (17) und ergibt sich die Frage, wo die Maicol (12) sind ihre Kinder Familienzusammenkunft stattfinden Deborah (25) ist ihre Babysitterin soll. Dass bei der Planung des Ereignisses die für jede Kultur Concetta Amoruso (63) und typischen Denkweisen und Gianfranco Lavermicocca (65) gesellschaftlich anerzogenen sind die Eltern von Handlungsmodelle nicht nur zu Elena Lavermicocca (42) und Tage, sondern auch in Konflikt miteinander treten, bleibt nicht aus.

71 POLIS

Nicola Lavermicocca (43), er ist Karin, (zu sich selbst): Oh, diese nach Deutschland ausgewandert und hat Männer! dort (Gleichzeitig in Italien) Karin Müller (38) geheiratet. Ihre Mario: Mè, ndenevuescì ! Kinder heißen Elena: Chiammind’accus, Ute-Filomena (8) und ammemooo?! Gianfranco jr (5) Mario (ist jetzt am Telefon): Gut, wir Sara (20) ist das Kindermädchen der sehen uns also bald. (Er versichert sich beiden, mit einem Blick, dass Elena außer Ursula Müller (65) ist Karins Hörweite ist) ...sag’ mal, wer war das Mutter und daher Nicolas vorher am Telefon? Schwiegermutter Nicola: Was geht dich das an? Mario: Hey, jetzt tu’ nicht so, wie ein Die Organisation (1. Akt) Heiliger!!! Nicola: Ich kann dir sagen (begleitet Das Telefon klingelt in der Wohnung von einer anerkennenden Geste) Sara von Familie Lavermicocca in ist meine Deutschland. Jemand hebt ab. neue Babysitterin Elena: Ah, hallo Karin, wie Mario: Da hast du also dein geht’s euch? Weihnachtsgeschenk schon bekom- Sara:Entschuldigung, ich bin nicht Karin. men???? Einen Moment, ich verbinde Sie. (In Nicola: Sei du bloß still! den Raum rufend): Frau Lavermicocca, Concetta: Meh, muvvtèh! Che gost’ u’ hier ist Ihre Schwägerin am Apparat. telefn’! (etwa: Jetzt lass mal gut sein! Karin: Hallo Elena, wie geht’s? Telefonieren kostet!) Concetta (hat sich des Telefons Gianfranco: E io pagh! (aus einer bemächtigt): Auè addostè u figgh miè? damaligen Werbung entlehnt: Und ich Colin? Ci eve chèèdd! zahle!) Karin (zu Nicola mit deutschem Akzent): Nicola: Gut, also dann bis bald... Nicola, c’é tua madre al telefono. (erinnert sich daran, seiner Mutter Nicola: Auéé ma! Tutt’appost’? Beh, einen wichtigen Auftrag auf den Weg was macht ihr Weihnachten? zu geben) OUH MAA! Recurdt’ le Concetta: Cos’è? Chi è? Che strascineit’! ( „HEY MAMA, denk vuoi? Mooo, Elena, vieni qua a dran hausgemachte Nudeln mitzu- Mamma, parli tu, ch’è megghiè! bringen!“ Die Strascheneit” ist der Elena (kommt und nimmt den Hörer): dialektale Begriff für eine typisch Nicola! Ich wollte wissen, wie wir apulische Nudelform) Weihnachten organisieren sollen. Concetta: Mach’s gut dann! Bis bald! Nicola: Was haltet ihr davon, für die Und einen dicken Kuss! Feste hierher zu kommen? Elena: Ok, aber ich möchte Papà Zwischenspiel: Zu der Musik „...und wir fragen... warte, ich rufe ihn eben. fah’r, fahr’n, fahr’n auf der Autobahn“ (Nicola schickt Karin mit einer bewegt sich die „italienische“ Gruppe harschen Geste weg. Er möchte allein in Richtung Deutschland hinter einem mit seiner Familie sprechen) zwei-dimensionalen 500er Fiat aus Styropor.

72 Est-Vest

Die Ankunft (2.Akt) (Sie schiebt Assunta voran, die u.a. eine Tüte Orecchiette in der Hand hält) Karin: Hallo! Da seid ihr ja endlich! Assunta: Guten Abend, Ich bin Assunta, Wie geht’s euch? Kommt ‚rein! erinnerst du dich an mich? Maicol: Hallo Tante Karin, hat der Karin: Aber natürlich! Besonders gern Nikolaus die Geschenke schon gebracht? erinnere ich mich an deine wunder- Natascia (zu Ute-Filomena und schönen gestickten Bettlaken. Gianfranco jr.): Hallo ihr kleinen Assunta: Dieses Mal habe ich eins für Teufel, wie geht’s euch? dich gemacht. Ute-Filomena: Komm, ich zeige dir Karin: Echt??!! Das ist ja der meine neue Barbie. Wahnsinn!! Vielen, vielen Dank! Das Gianfranco jr. (zu Maicol): hätte ich mir nicht ‘mal im Traum Wir haben eine neue Babysitterin, sie gewünscht. heißt Sara Assunta: Keine Ursache. So, jetzt aber Maicol: Wir haben unsere Babysitterin schnell ins Haus. auch mitgebracht, Deborah. Deborah (zu Sara): Ich bin Deborah, und 3. Akt wie heißt du? Das Weihnachtsessen Sara: Ich bin Sara. Kommt, wir gehen Alle setzen sich nach und nach an den ‘rein. Hier draußen ist es lausig kalt gedeckten Tisch Nicola: Ciao Má ! (Er umarmt seine Mario: Das hier ist mein Platz. Hier Mutter herzlich) sind wir in Deutschland, hier trinken Concetta: Ciao alla Mamma! Mooo... alle! Franghè, vieni a vedere com’ stei cus, Elena: Um Gottes Willen, gebt Mario muduuuu! bloß nichts zu trinken, sonst Gianfranco: Ciao Karin, wir haben uns ja „verkindscht“ der wieder total. lange nicht geseh’n. Gut siehst du aus. Karin: Genau, Mario, du machst es Karin: Danke Papà. richtig. Setzt euch doch bitte. Das Ursula: Hallo Gianfranco, und mich Essen ist gleich fertig. begrüßt du gar nicht???? Nicola: Heute gibt es: Tofu-Bällchen Gianfranco: Wie wir Italiener mit Soia-Nudeln. sagen „dulcis in fundo“, oder wie ihr Maicol: Igitt! Gibt’s nichts Anständiges Deutschen sagt „je später der Abend, zu essen? desto schöner die Gäste. Elena: Maicol, sei still. Es wird (seine Frau Concetta sieht ihn strafend gegessen, was auf den Tisch kommt. von der Seite an) Ursula: Ach, lass ihn doch. Er hat ja Karin (zu allen): Beeilt euch, es ist kalt recht. Wenigstens heute hätte meine hier draußen. Tochter ‘was gescheites kochen (zu Elena):...gut siehst du aus. Du hast können. dich seit unserer Hochzeit überhaupt Concetta: Mischen Sie sich doch bitte nicht verändert. nicht in die Erziehung meiner Enkel Elena: Hallo Karin, komm’, lass uns‚ ein! reingehen, meine Schwiegermutter hat Gianfranco sen. (zu seiner Frau): Musst hausgemachte „Orecchiette“ mitge- du dich sofort wieder von deiner bracht, die müssen lange kochen. „besten“ Seite zeigen?!

73 POLIS

(Concetta wirft ihrem Mann einen Sektflasche, und interpretiert die beleidigten Blick zu): Situation auf ihre Weise: Oh, entschuldige bitte!!!!! „Oh, there’s a party! Assunta: Das ist ja wohl das Letzte. Enjoy with us, you all are welcome! Concetta, das musst du dir wirklich nicht gefallen lassen. Es handelt sich dabei um eine Anlehnung Mario: Hört auf ! Fernseher an. Heute an einen Werbespot mit George Clooney spielt Borussia, und ich hab’ auf die für eine Sektmarke. gewettet. Gianfranco jr: Oma, hast du mir das Obwohl es in dem Stück keine neueste Ferrari-Modell mitgebracht? explizite Figur gibt, in der sich eine Ute-Filomena: ...und die CD von den der klassischen Figuren der Luna Pop? Ist da das Poster von Comedia dell’Arte wiedererkennen Cesare dabei? ließe, und auch die recht präzise Sara (zu Deborah): vorbereiteten Dialoge einem Ooh, diese Kinder gehen mir auf die Vergleich mit dieser ersten Nerven! Deborah (laut zu den Kindern): Theaterform, in der die Stücke sich Benehmt euch anständig! Die auf Schemata beschränkten, deren Geschenke gibt’s erst heute Nacht! Texte erst während der Spiel- Natasha: Ich muss jetzt gehen, ich hab’ situation entstanden, widersprechen, eine Verabredung. sind es die Eigenschaften „aktuell, Gianfranco sen.: brisant und bissig26”, die Giuseppina Wie?? Du bist doch gerade erst Tragni in ihrer Abschlußarbeit zur angekommen. Diese Jugend von heute! Theaterpädagogin der Comedia Mario: Waaas??? Hier bleibst du! dell’Arte zuschreibt, und die sich Heute ist Heilig Abend und du bleibst ebenso in den Bareser Stücken hier! Karin: Ach lass sie doch gehen. finden. Das Vergnügen wird durch Sara: Ich kann ja mit ihr gehen Typisierung der Familienmitglieder Nicola: Na gut, dann komm’ ich auch mit. und deren ebenso typischen Karin (mit kreischender Stimme): Verhältnissen ausgelöst. So kann es Wie bitte?! Hier bleibst du und spülst Karins Schwägerin nicht mitan- nach dem Essen. sehen, dass ihr Bruder von der Elena: Was erlaubst du dir???? Wie emanzipierten Deutschen zum behandelst du meinen Bruder??? Spülen verdonnert wird. Die „Kinder von heute” scheinen nur Alle Kinder (im Chor): materielle Werte im Kopf zu haben. Wir wollen unsere Geschenke!!!! Es entsteht eine tumultartige Situation, Und Concetta stört es in ihrem die ganz und gar nicht in die deutsche mütterlichen Überschwang über- Vorstellung vom besinnlichen haupt nicht, dass Schwiegertochter Weihnachtsfest passt. Karin die im bareser Dialekt Da erscheint eine Figur aus der gestellte Frage nach ihremgeliebten Werbewelt, dargestellt von der Sohn wohl kaum versteht. Um bei amerikanischen Kollegin mit einer Concetta zu bleiben, charakterisiert

74 Est-Vest diese auch der Satz an Sohn Nicola Stück nahezu zweisprachig gerichtet, sie müsse erst ihren Mann ausgewogen sind. wegen der Reise fragen, eine eher Aber die unterschiedlichen rhetorische Frage. Formen der Vergesellschaftung, die Für eine Aufführung im Jahr die italienische von der deutschen 2010 wird die Thematik der Gesellschaft unterscheiden, sind räumlich getrennten italienischen dennoch spürbar. Speziell in der Familie noch einmal aufgenommen, süditalienischen Gesellschaft „sind wobei auch die Struktur des 3- die kollektiven Denkinhalte (...) Akters beibehalten wird. Jedoch durch eine spezifische Konzeption scheint den Studenten nun die Figur des öffentlichen und des privaten des nach Deutschland ausge- Bereichs geprägt, die stark von den wanderten Werktätigen nicht mehr Vorstellungen in zentral- bzw. zeitgemäß und Nicola „mutiert“ zum nordeuropäischen Kulturen Erasmus-Studenten, der in abweicht. Deutschland sehr schnell eine (...)Das Private deckt sich also Verlobte Karin findet. Die italie- idealtypisch lediglich mit der nische Seite ist zudem stärker als Kleinfamilie, während mit dem zuvor durch Figuren charakterisiert, restlichen Verwandtschaftskreis eher die ihr Arbeitsleben in Deutschland lose und z.T. rein instrumentelle verbracht haben und nun nach Beziehungen unterhalten werden. Italien, und wie es oft geschieht in Während die engere Verwandtschaft ihre Heimatstadt zurückgekehrt sind. (Großeltern, Geschwister, Basen, Dabei fällt im Stück, wie in der Vetter, Onkel und Tanten) noch in Realität auf, dass die Sprach- einem dazwischen liegenden sozia- kenntnisse dieser Familienmitglieder len Raum geortet werden können, offenbar so wenig Gesprächsge- gehören die restlichen Verwandten , genstand sind, dass Nicola erst bei die Nachbarn, die Freunde und seinem Erasmus-Aufenthalt erfährt, Freundinnen sowie die anderen dass seine Mutter Deutsch spricht – Mitglieder der Gemeinde bereits ein häufig beobachtetes Phänomen. zum negativ bewerteten Bereich des In Deutschland hat in der Öffentlichen27”. (Unterstr. von der Zwischenzeit eine weit verbreitete Autorin, U.O.) Italophilie Fuß gefasst, und Karins Alle Ausländer werden demnach Vater, von Beruf Architekt „gönnt per definitionem dem sozialen sich“ einen 500er Fiat, und als man Bereich der feindlich gesinnten sich zur Fahrt nach Hause begibt, Öffentlichkeit zugerechnet. kommentiert er diesen „Unser Auto Zudem deutet das o.g. Zitat steht draußen. Wir lieben Fiat, DAS darauf hin, dass in der genannten AUTO!”. Karins Mutter ist Italie- Gesellschaft der Prozess der nisch-Lehrerin, so dass die sprach- Ausdifferenzierung im Sinne Georg lichen Kompetenzen in diesem Simmels in geringerem Maße

75 POLIS stattgefunden hat, als eben in den gemeinsamen Verwandten oder nordeuropäischen Gesellschaften: Bekannten oder das Auftauchen des “Im Mittelalter findet sich der Studierenden in der Uniform eines Mensch in bindender Zugehörigkeit Ordnungshüters, den Prof an die zu einer Gemeinde oder zu einem soziale Stellung des Studierenden Landbesitz zum Feudalverband oder erinnern, ein jedwedes Prüfung- zur Corporation; seine Persön- sergebnis dem Studierenden also lichkeit war eingeschmolzen in eher als Teil dieses oder jenes sachliche oder sociale Interessen- Familienverbandes vergeben wird, kreise, und die letzteren wiederum ist die Note in Deutschland doch empfingen ihren Charakter von den eher als Ergebnis persönlicher Personen, die sie unmittelbar Leistung konnotiert. trugen28”. „Geld als Mittel der Dank der szenischen Spiele Distanzierung und deren Überwin- entsteht die Schaffung eines eigenen dung ist in allen diesen (wirt- Raumes, dazu angetan, den Forde- schaftlichen) Wechselwirkungen in rungen des europäischen Referenz- irgendeiner Weise beteiligt29” und rahmens gerecht zu werden... „Käufer und Verkäufer begegnen „1. So weit wie möglich sich als Rollenträger, vom Stand- sicherzustellen, dass alle Bevölke- punkt der Beteiligten sind solche rungsgruppen zu wirkungsvollen Beziehungen austauschbar30”. Und Mitteln und Wegen Zugang haben, während dem deutschen Lehrenden Kenntnisse der Sprachen anderer der Nachkriegszeit nichts mehr am Mitgliedstaaten (oder anderer Herzen liegt als seine Schüler oder Sprachgemeinschaften innerhalb des Studierenden zu Kritikfähigkeit zu eigenen Landes) ebenso zu erwerben erziehen, zum Hinterfragen und wie die Fertigkeiten im Gebrauch Diskutieren anzuregen, lernt der jener Sprachen, die sie befähigen, italienische Studierende Fakten und ihre kommunikativen Bedürfnisse zu Texte auswendig und kann auf ein befriedigen, insbesondere um das Stichwort den zugehörigen Kontext tägliche Leben in einem anderen liefern. Besonders die Prüfungs- Land zu meistern und um Auslän- situation bringt die unterschied- dern im eigenen Land zu helfen, lichen Weltanschauungen zum ihren Alltag zu bewältigen; Tragen, sowohl hinsichtlich der Informationen und Ideen mit unterschiedlichen Methoden als jungen Menschen und Erwachsenen auch des gesellschaftlichen Hinter- auszutauschen, die eine andere grundes. Denn während der Sprache sprechen, und um eigene Studierende aus der Bauernfamilie Gedanken und Gefühle mitzuteilen; ein jedes Prüfungsergebnis als Ein besseres und tieferes „Geschenk“ des Dozenten versteht, Verständnis für die Lebensart und und sogenannte „raccomandazioni“, die Denkweisen anderer Menschen freundliche Telefonanrufe von

76 Est-Vest und für ihr kulturelles Erbe zu Gesellschaft inhärenten Institutionen gewinnen. (...)31”. und hierarchischen Strukturen. Unterrichtsmethoden und Prüfungs- und Zensurensysteme zu überdenken und zu vergleichen kann Überlegungen zum allen nur nützen und nicht schaden. europäischen Anstatt ein fertiges Stück Referenzrahmen für einzuüben bietet ein von der Gruppe Sprachen als entwickeltes die Möglichkeit sich Integrationshilfe und zur kennenzulernen und das Eis zu brechen im ersten Kontakt mit der Übertragbarkeit der neuen Sprache, denn es steht nur Forschungsergebnisse aus eine gewisse Zeitration vom Budget der süditalienischen zur Verfügung. In den übrigen Gesellschaft auf die aktuelle Stunden beginnt der klassische Migrationssituation in Sprachkurs. Die erste Phase für die Deutschland Entstehung eines Spektakels ist die des Brain-Storming, „in dem „Wie wenn ich in der Tat ein Anregungen und Impulse regelrecht Künstler wäre, ...33” produziert werden, und zwar durch Interaktion der Gruppe. ‘Brain- Eine Image-Korrektur des Storming’ ist deshalb wichtig, weil Deutschen und der Deutschen ist es in einem leicht durchführbaren sicher eines der erklärten Ziel der Versuch die schöpferische Kraft der Anstrengungen, aber auch eine gut geführten Gruppe beweist32” didaktische Schwerpunktverlage- Hier gilt es also auch die eigene rung weg von auswendig gelernten Position zu festigen und die neue Regeln, hin zur sprachlichen Kom- und ungewohnte Methode vorzus- petenz in verschiedenen Lebensbe- tellen, denn erklärtes Ziel ist ja die reichen stellt bereits an und für sich Anwendung der neu erlangten einen erheblichen Qualitätssprung Sprachfähigkeiten und ein Sprach- dar, den es auszunutzen und auszu- schein der politikwissenschaftlichen bauen gilt. In dieser Hinsicht bietet Fakultät sieht eine praktische der „Gemeinsame Europäische Anwendung der erlangten Sprach- Referenzrahmen für Sprachen“ ein fähigkeiten nur in wenigen Fällen Mittel, das dem Lehrenden starke vor. „Rückendeckung“ bietet, denn „er Die vielen Möglichkeiten, die beschreibt umfassend, was Lernen- diese Eigenschaft des Spiels, als dezu tun lernen müssen,um eine nutzenfreier Handlungsraum allen Sprache für kommunikative Zwecke Beteiligten durch die zeitweise zu benutzen, und welche Kenntnisse Annullierung aller der jeweiligen und Fertigkeiten sie entwickeln müssen, um in der Lage zu sein,

77 POLIS kommunikativ erfolgreich zu Frage gestellt werden. Es gilt, diese handeln34”.Und „der Europarat Vorgaben ernst zu nehmen und als unterstützt Lern- und Lehrmethoden, Chance zu nutzen. die jungen Menschen, aber auch Was hat die Unterrichtsform älteren Lernenden helfen, Einstel- Rollenspiel mit anschließendem Fest lungen, Kenntnisse und Fähigkeiten in der Arbeit am Dipartimento di zu entwickeln, die notwendig sind, Scienze Politiche bewirkt? – Mit um im Denken und Handeln Sicherheit steigende Studenten- unabhängiger zu werden, und in zahlen. Zudem wirkt der geschaf- ihren Beziehungen zu anderen fene, hierarchiefreie Kunstraum Menschen verantwortungsbewusst nach, und hat es dem Ort und dem und kooperativ zu handeln35”. Eine Personal gestattet, zu einer Vorgabe, die auch und besonders für Institution wie auch einem Bezug- die gegenwärtige Migrationsbe- spunkt zu werden, wo nicht nur wegung nach Deutschland nicht nur Informationen über Deutschland zu das Ziel hat, Sprache zu vermitteln, finden sind, sondern auch Hilfe bei sondern auch der Sorge entgegen der Bewältigung bürokratischer arbeitet, die demokratischen Werte Probleme: Ein Stück weit ist die der Bundesrepublik könnten von Verwirklichung von Pirigs Ideal- einer großen Flüchtlingszahl aus Universität36 gelungen. Ländern muslimischer Religion in

Note

1 Thomas Mann, Der Bajazzo; gesunken ist. Denn Ein-Euro- und sämtliche Erzählungen in zwei Minijobs „korrigierten“jahrelang die Bänden, Band 1, S. 102; 1966 by Arbeitslosenzahlen, und führten Katja Mann entsprechend zu kurzen Leben- 2 Verfolgt man die Nachrichten in sarbeitszeiten, die wiederum Renten Deutschland täglich und über einen zur Folge haben, die unter der vom langen Zeitraum, zeigen unter den .... festgelegten Armutsgrenze liegen. Stichworten "Altersarmut“ und 3 www.tagesschau.de hier: ARD- „Angst vor sozialem Abstieg“ Deutschlandtrend, 15. September politische Entscheidungen, die immer 2015 wieder eher das Wohl großer 4 Im Grundgesetz der Bundesrepublik Konzerne und besonders von Banken Deutschland ist es der Paragraph 16 , im Auge hatten, um das Image einer der das Asylrecht regelt, während gesunden deutschen Wirtschaft zu natürlich die gesamte „Charta der zeichnen, nun ihre Konsequenzen. Menschenrechte“ , denen in den Inzwischen sind gewachsene Profite Verträgen von Lisabon besondere der Konzerne (laut „Heute Show“ bis Bedeutung geschenkt wird, zur zu 60%) die Realität, während das Solidarität mit Menschen in Not Durchschnittseinkommen de facto verpflichtet.

78 Est-Vest

5 Wikipedia „Asylrecht 23 in Ulrike Reeg (Hrsg), (Deutschland)“, 06.10.2015 Interkultureller 6 merkelstreichelt, you tube.com Fremdsprachenunterricht: 7 tagesschau.de auch vom 1.10.2015. Grundlagen und Perspektiven, Bari 8 „Mammutaufgabe für Jugendämter“ 2006 titelt Tagesschau.de am 29.09.2015, 24 Die genannten Angaben sind das und schreibt, „Die deutschen Ergebnis persönlicher Erhebungen in Jugendämter rechnen in diesem Jahr persönlichen Gesprächen. Speziell mit bis zu 30.000 minderjährigen der Sprachunterricht bezieht die unbegleiteten Flüchtlingen.“ Lebensrealität der Studierenden mit 9 Ebenda ein. 10 Tagesschau.de zitiert am 7.10.2015 25 Aus: Th.Mann, Der Bajazzo die Umfrage der 26 Giuseppina Tragni „Commedia Menschenrechtsorganisation „Adopt dell’Arte – über das Potenzial der a Revolution“ Commedia dell’Arte in der 11 Dietmar Polaczek „Geliebtes Chaos Körperarbeit mit Laien; Italien“, Ulm, 2000 Abschlussarbeit im Rahmen der 12 aus:Th.Mann, Der Bajazzo, S. 120 Vollzeitausbildung zur 13 Lexikon zur Soziologie, Hrsg: Theaterpädagogin, Theaterwerkstatt Werner Fuchs-Heinritz, u.a., Opladen Heidelberg, Oktober 2004 1994, S.209 27 aus:Ethnische Minderheiten in der 14 J.Huizinga, Homo Ludens – Vom Bundesrepublik Deutschland, Ursprung der Kultur im Spiel, Redaktion: Rita Polm (FernUni-Kurs) Reinbek 1987 28 zitiert nach Soziologiegeschichte Die 15 Ibidem Zeit der Riesen (GSG 5S.178) 16 Jörg Senf, Das Vorkommen 29 ebenda S.80 lernhemmender Sprachangst bei 30 ebenda S.78 italienischen Studierenden, in: 31 Gemeinsamer europäischer Interkultureller Referenzrahmen für Sprachen: Fremdsprachenunterricht: lernen, lehren, beurteilen Grundlagen und Perspektiven, 32 Einführung in didaktisches Denken U.Reeg (Hrsg) a.O.O. und Handeln Autoren: Horst 17 Robert M. Pirsig, Zen oder die Kunst Dichanz, Klaus Dieter Eubel, Dieter ein Motorrad zu warten, aus dem Schwittmann; S.31 amerikanischen von Rudolf 33 aus. Th. Mann; Der Bajazzo Hermstein, Frankfurt a.M. 1978 34 Gemeinsamer europäischer 18 J. Huizinga, Homo Ludens, cit., Referenzrahmen für Sprachen: 19 Th. Luckmann, Grundlagen der lernen, lehren, beurteilen, S.8; Berlin, Soiologie: Strukturen sozialen München, Wien, Zürich, New York, Handelns; KE 3, S. 29f 2000 20 ebenda S.32 35 Ebend. S.8 21 ebenda S.41 36 a.a.O. 22 aus:Th.Mann, Der Bajazzo

79 POLIS

Bibliographie

BERGER, Peter L., LUCKMANN, LEIRIS, Michel, Die eigene und die Thomas, Die gesellschaftliche fremde Kultur, ethnologische Konstruktion der Wirklichkeit –eine Schriften, Band1, Frankfurt a.M., Theorie der Wissenssoziologie, 1985 Hamburg, 1987 MANN, Thomas, Sämtliche DAHME, Heinz Jürgen, Erzählungen in zwei Bänden, RAMMSTEDT, Otthein (Hrsg), Frankfurt a.M., 5. Aufl. 1995 Simmel, Georg Schriften zur POLACZEK, Dietmar, Geliebtes Chaos Soziologie – eine Auswahl, Frankfurt Italien, München 3.Aufl., 2000 a.M. 1989 REEG, Ulrike (Hrsg.), Interkultureller HABERMAS, Jürgen, Theorie des Fremdsprachenunterricht: kommunikativen Handelns, Band1, Grundlagen und Perspektiven, Bari, Handlungsrationalität und 2006 gesellschaftliche Rationalisierung; Gemeinsamer europäischer Frankfurt a.M., 2. Aufl. 1997 Referenzrahmen für Sprachen: Lernen, HUIZINGA, Johan, Homo Ludens – lehren, beurteilen, Berlin, München, vom Ursprung der Kultur im Spiel, Wien, Zürich, New York, 2001. Hamburg, 1987

80 Est-Vest

Il caso Kadare e la censura nei paesi comunisti

(The case of Kadare and censorship in communist countries)

Genti PUKA

Abstract. The case of Kadare and censorship in communist countries. The article re-evaluates the role of the self-censorship in the literature of the communist countries using as a case-study the work and the interviews of the most famous albanian writer of XX century Ismail Kadare. Kadare tries to move the conflict center between him and his detractors on the - more convenient for him - ground of comparison between the real and the secondo class literature, calling him out of the discussion about him and his work in terms of dissent.The article argues that the role of the self-censorship has been conveniently overlooked by him and that such role connveniently overlooked and that such role establishes the real value of Kadare social-realism works.

Keywords: dissident, censorship, self-censorship, literature, communism

Nell’affrontare il caso di Ismail che fu costretto ad abbandonare nel Kadare, il più importante e noto 1961 a causa della rottura del scrittore albanese del dopoguerra, mi rapporto diplomatico tra l’Albania di soffermerò su alcune opere che Hoxha e l’URSS. Iniziò la sua costituiscono da un lato le più alte carriera come giornalista per vette della sua produzione letteraria diventare famoso in breve tempo e dall’altro, per la loro emble- dopo la pubblicazione del suo primo maticità, gettano luce sui rapporti romanzo Il generale dell’armata dello scrittore con il regime. morta nel 1963. Ismail Kadare nacque ad Il caso Kadare si presenta da Argirocastro città dell’Albania subito complicato e non facile a meridionale nel 1936 dove trascorse categorizzare. Sia detto da subito: l’infanzia e terminò la scuola nelle sue ultime interviste Kadare superiore. Dopo la laurea nella rifiuta la definizione di dissidente. Facoltà della Storia e Filologia Alla domanda, postagli dallo storico presso l’Università di Tirana studiò francese Stephane Courtois, se egli per due anni letteratura mondiale si considerasse un dissidente o un all’Istituto Gorkij di Mosca. Istituto

81 POLIS oppositore del regime comunista, proclamato pazzo, oppure un agente Kadare risponde: che aveva avuto l’ordine di „Con la parola “dissidente” sono proclamare la ribellione armata, cosa state fatte speculazioni pesanti in che lo avrebbe portato alla tutto l’ex impero comunista. Una fucilazione.) specie di scambio alcune volte non In queste condizioni, l’unica chiaro. I criteri sono stati spesso resistenza rimane la letteratura. La vaghi. In Albania, come ovunque, vera letteratura, libera, come quella uno dei criteri è stata la prigione. Ma che si creerebbe se intorno non ci in questo mondo confuso, anche la fosse la dittatura. prigione non è stata un argomento Io non mi sono mai ritenuto credibile. dissidente. La letteratura mi basta. Veniva certo messa in prigione Ho sempre detto e ripetuto una gente meravigliosa, di spirito libero, formula: ho cercato di fare lette- ma succedeva altresì che venissero ratura normale in un paese messi in prigione ufficiali del anormale1”. Ministero degli Interni, che in una Ma possiamo effettivamente lotta da cannibali si divoravano a affermare che per la durezza del vicenda. Uno scrittore, e anche regime l’unica maniera di opporsi è ufficiale della polizia segreta, quella che Kadare chiama „vera appena uscito dalla prigione la prima letteratura”? Cosa intende Kadare cosa che ha fatto è stata scrivere un con vera letteratura? Cerchiamo la racconto con cui cercava di dimos- risposta a queste domande in un trare che l’autore del „Generale confronto diretto con la vita e il dell’armata morta” piacesse alla destino di altri scrittori dell’Est borghesia, perché era un suo agente. Europa. Nel frattempo cerchiamo di Ancora oggi questo scrittore, ex- fare luce su quello che appunto ufficiale, è chiamato dissidente! Kadare chiama vera letteratura La mia opinione è sempre stata affidandoci alle definizioni che egli che nelle condizioni crudeli della stesso fornisce. In una lunga dittatura albanese, la dissidenza, intervista rilasciata al periodico cioè l’opposizione al regime albanese “Hylli i dritës” l’inter- attraverso un’attività aperta non era vistatore rivolge e Kadare la affatto possibile. Quando dico seguente domanda: „Come giudica impossibile intendo il senso proprio oggi i suoi scritti del periodo del della parola: impossibile, assolu- comunismo, in cui parla di E. Hoxha tamente, perfino fisicamente impo- e della dittatura? Pensa che ci sia la ssibile. (Se in un’aula uno avesse possibilità di interpretare in modo espresso un pensiero contro il differente ciò che un lettore comune regime, sarebbe stato arrestato vede, cioè una realtà edulcorata seduta stante dai presenti, sarebbe della dittatura comunista?”. stato imbavagliato e sarebbe stato Lascio la parola a Kadare:

82 Est-Vest

„Dopo la caduta del comunismo, oppositori l’accusano di razzismo, in la domanda su cosa fosse questa modo particolare quando a letteratura nata durante quel periodo sostenerla sono dagli stranieri. Ciò, e su come bisognasse giudicare infatti, equivarrebbe a sostenere che, quest’ultima e gli scrittori vissuti per gli albanesi, sarebbe stato sotto il regime comunista, ha sus- preferibile vivere per oltre mezzo citato interesse a livello mondiale. secolo senza letteratura né arte, Le opinioni si sono suddivise più perché questo avrebbe dimostrato in o meno a metà. Secondo un’opi- modo lampante che il comunismo fu nione – che sembra molto anticomu- malvagio. É una tesi razzista perché nista, ma che come verrà spiegato al popolo albanese è presentata una più sotto, aderisce totalmente alternativa che nessuno mai all’ideologia del regime di E. Hoxha oserebbe presentare al popolo – questa letteratura è interamente francese o al popolo tedesco e comunista, e come tale, andrà neppure al popolo russo che ha incontro allo stesso destino del conosciuto, invece, condizioni molto regime, ovvero crollerà. Nella simili a quelle del popolo albanese. variante albanese questa opinione Infatti, il sottinteso razzista della tesi sosterrà che sarebbe stato preferibile è: è del tutto sopportabile che questo che questa letteratura non fosse mai popolo abbia vissuto senza arte per esistita e, insieme a essa, non oltre cinquant’anni, mentre sarebbe fossero mai esistiti gli stessi apparso inconcepibile che la vita scrittori. Anzi questi ultimi è stata culturale e artistica della Francia, posta polemicamente la domanda: all’epoca dell’occupazione nazista, perché avete continuato a scrivere, si arrestasse per rendere evidente la perché non avete taciuto, anzi, brutale violenza del regime perché non siete morti! nazionalsocialista. Gli oppositori di questa tesi Altra opinione è quella per la ritengono che essa è nella sostanza quale la letteratura deve essere comunista, poiché presuppone la giudicata secondo leggi che le sono piena vittoria del comunismo all’ proprie, valide in ogni tempo ed in interno della sua epoca, anzi perfino ogni luogo ed in virtù delle quali la adesso, al di fuori di essa. Che giudichiamo buona o cattiva e non questa tesi sia sostenuta da molti secondo canoni estetici che fanno comunisti, non deve provocare riferimento ad una ideologia, sia stupore, ma che essa sia fatta propria essa comunista o anticomunista o anche dagli anticomunisti, ecco fascista2”. questo può generare un grande Kadare, quindi, sembra cerchi di stupore. reindirizzare i suoi detrattori verso la La tesi che sarebbe stato nota posizione che privilegia la auspicabile che questa letteratura concezione della supremazia non fosse mai venuta alla luce, i suoi dell’arte in quanto arte rispetto a

83 POLIS quelle visioni che tentano di ridurre fondamentale, naturalmente deve l’arte ai suoi contenuti politici, essere l’opera, ma un criterio morali o sociali. Il criterio di principale non può non essere la valutazione dell’arte, dice Kadare, è moralità dello scrittore. Con questo l’arte stessa. Guai a formulare un non intendo le idiozie degli scrittori, giudizio sull’arte che non rimanga parte delle idiozie dei popoli sotto nell’ambito dell’arte, perché, e dominazione, le filastrocche, i canti anche qui Kadare non è il solo a per i festeggiamenti, il governo o i formulare tale posizione, una lettura contadini lodati, ma i crimini politicizzata dell’arte non è altro che imperdonabili, come la delazione dei quello che i comunisti hanno fatto colleghi, il loro invio in prigione con l’arte: la sua riduzione a oppure alla fucilazione, ecc. É per politica. Non bisogna cadere quindi questa ragione che chiedo da più di nella stessa trappola, perché proprio dieci anni l’apertura dei dossier quando pensiamo di arricchire o segreti. meglio liberare la nostra lettura dai Per quanto riguarda la teoria del criteri rigidi delle ideologie, „silenzio” come resistenza al cadiamo noi stessi nell’errore regime, penso che non ogni genere contrario: una lettura ideologica di di silenzio vale. Il silenzio letterario verso opposto. è quello di uno scrittore famoso che, Dobbiamo, allora, interrogare all’improvviso, interrompe la sua l’arte unicamente attraverso i criteri attività. In qualche misura, è quello artistici. E di conseguenza secondo che hanno fatto Lasgush Poradeci e questi criteri giudicare l’autore. Dhimiter Pasko, ma anche loro, con A questo punto sorgono due molta attenzione, poiché il regime domande: sorvegliava attentamente, anche il Come decidere se si tratta di silenzio. Oggi in Albania molti buona letteratura? Cioè, in maniera sostengono che gli artisti avrebbero più specifica, cosa distingue la dovuto tacere. Loro dichiarano più o buona letteratura che si produceva in meno, l’opinione che sarebbero stati Albania, dalla cattiva letteratura? Ci scrittori di valore, ma hanno sono altri criteri per giudicare preferito il silenzio. Come principio l’autore fuori dalla sua arte? è difficile contraddirlo, ma intanto Partirò dalla risposta di Kadare una domanda diventa inevitabile: alla seconda domanda: come si dimostra questo? In altre „La mia opinione va nella parole come si dimostra il talento, e direzione di coloro che sostengono come si dimostra che la causa del che la letteratura si deve giudicare silenzio non è quello che si dice ma come letteratura. Tuttavia, per quella altro (per esempio la paura)”?3 particolarità del regime crudele Kadare quindi non si tira indietro instaurato in Albania, aggiungerei dall’analizzare quello che di che in questo caso, il criterio extraletterario c’è nella vita dello

84 Est-Vest scrittore durante il regime comunista del prestigio di tale idea, che riceve come criterio secondario ma sempre nuova vita con la fine della seconda valido di valutazione di uno scrittore guerra mondiale Furet scrive: e della sua opera. Noi sappiamo che „[…] il crollo del nazismo non quando il discorso si sposta sulle ha posto fine alle grandi religioni qualità individuali, come per secolari del XX secolo. Anzi, la sua esempio il coraggio civile, nel caso radicale scomparsa non fa che dei regimi comunisti, diventa molto lasciare il marxismo-leninismo come difficile prendere una posizione unico padrone o unico beneficiario netta, senza cadere nella trappola dei dell’investimento religioso nelle figli che giudicano i padri. lotte politiche. La guerra lungi Vorremmo analizzare meglio questo dall’aver ridotto il teologico- concetto. Giudicare ex post com- politico, ne ha esteso la portata sui porta i rischi di un’inautenticità delle popoli europei. Lungi dal segnare posizioni, come quella da cui mette una rottura con i precedenti in guardia qui sopra Kadare, e per le messianesimi laicizzati, si conclude nuove generazioni, quelle che il con il dominio della filosofia tempo comunista non l’hanno marxista-leninista della storia, con vissuto, comporta il rischio della gradualità molteplici e più o meno sottovalutazione delle situazioni. É diverse. Certo, c’è stata una molto difficile, in effetti, oggi semplificazione del campo, ma la spiegare perché costasse così caro e natura di questa filosofia è sempre la fosse così raro il coraggio civile di stessa: ormai l’orizzonte di una opporsi apertamente alla nomen- realizzazione rivoluzionaria dell’uo- clatura, da dentro, durante i regimi mo sociale esiste a partire da comunisti. Certo si può basare la un’unica origine, ma è più osses- spiegazione sulla paura: il terrore sionante che mai. La democrazia che tali regimi incutevano e nel caso liberale, in materia d’interpretazione nostro la persecuzione maniacale della guerra, nulla ha da offrire di dell’intellighenzia e degli scrittori tanto semplice e incisivo come la che effettivamente erano nel mirino sequenza di identità capitalismo- in tutte le campagne di inasprimento fascismo da un lato, antifascismo- della lotta di classe, potrebbero comunismo dall’altro, che è la tesi spiegare almeno in superficie il sostenuta dal Comintern e poi dal fenomeno. Come ci ricorda però Cominform […] il marxismo e Francois Furet nel suo Il Passato di ancora di più il leninismo danno un un’illusione l’idea comunista gode rango di prim’ordine alla tragedia di un prestigio presso intellettuali e dell’agonia del capitalismo, in cui scrittori dell’Est e dell’Ovest, che Hitler ha il ruolo principale. La comincia a declinare solo dopo il sequela di astrazioni che nel crollo del muro di Berlino. Inda- marxismo-leninismo costituiscono il gando appunto le ragione storiche senso della storia vengono a trovare

85 POLIS delle incarnazioni dalle quali Ma di queste religioni, la guerra ne ricevono un’apparenza di verità. annienta una e ne innalza l’altra, Si spiega così la straordinaria moltiplicandone la forza. Una volta plasticità del discorso comunista vittorioso, l’antifascismo non sulla guerra, in grado di piacere ad sconvolge il terreno morale e ogni pubblico. La demonizzazione politico sul quale è cresciuto. del nemico in realtà non è Approfondisce la crisi dell’idea compatibile con il marxismo e con democratica, fingendo di averla l’idea che gli uomini obbediscono risolta. É la grande illusione alle leggi della storia. Ma corri- dell’epoca”. sponde nella fattispecie alle soffe- E infine: renze inaudite provocate dalla „Noi ne siamo appena usciti guerra e all’universale indignazione (Furet scrive questo nel 1995), e più suscitata dai crimini hitleriani. I per forza di cose che per virtù morti, i deportati, i torturati, quanti intellettuali4”. hanno solo sofferto la fame e il Ho riportato il passaggio lungo di freddo, insomma tutta l’Europa Furet per ricordare appunto quanto distrutta indica i responsabili dei popolare fosse l’idea comunista propri mali in un linguaggio durante i regimi comunisti o almeno appropriato al suo stato morale: con da quali posizioni di vantaggio un discorso sul male e sulla ripartisse essa in Europa, subito responsabilità del male, dissimulato dopo la fine della seconda guerra però in una teologia della storia”. mondiale. Quindi il mancato corag- E poi su quello che tutto questo gio civile in un’epoca in cui era per gli intellettuali dell’Est e possibile andare in prigione anche dell’Ovest: per una sola boutade di sapore „A un altro livello questa sovversivo va, purtroppo, di pari teologia piace agli intellettuali, come passo con la certezza di una buona conferma della predizione leninista parte degli intellettuali dell’Est e sulle crudeltà legate all’ ”ultimo dell’Ovest di stare dalla parte giusta. stadio” del capitalismo, perché offre Se quindi da un lato nessuno un’infinita gamma di speculazioni avrebbe l’autorità morale oggi per filosofiche sulla dialettica tra la rivendicare una maggiore dose di storia e la libertà, in cui la libertà coraggio civile tra, per esempio, gli non ha come complessa scelta finale scrittori albanesi, non possiamo che da obbedire alla storia”. esimerci dal mettere a confronto la Continua poi Furet: maggiore o minore lucidità nel „In questo senso, la guerra del valutare quello che, attorno a questi 1939 porta a compimento l’influen- intellettuali accadeva, lucidità, a sua za delle grandi religioni politiche volta, spesso offuscata dall’illusione sull’opinione pubblica europea che comunista di cui a lungo parla Furet era iniziata con la guerra del 1914. nel suo libro. In questo caso non

86 Est-Vest avremmo avuto bisogno di pagnata dal successo di pubblico, legittimare la nostra posizione di fuori del paese. Era il corrispondere osservatori privilegiati, posti, come (il contatto) con il mondo libero. Il siamo, a una buona distanza di mondo libero occidentale, nelle sue sicurezza dagli avvenimenti di cui metropoli, a Parigi, New York, stiamo parlando. Perché la lucidità e Berlino, Roma, Londra, improv- il realismo sono parte costitutiva del visamente legge e apprezza una genio degli scrittori, cioè di quel letteratura creata in una paese- genio che avanza nella direzione prigione, il paese più sfortunato delle verità esistenziali e che se non dell’impero comunista. L’Albania lo facesse perderebbe la sua stessa all’epoca produceva solo buio, noia ragione di esistere. e notizie che ti facevano rabbri- Ci avviciniamo così proprio al vidire. E, improvvisamente, produce criterio primario, quello privilegiato letteratura che, non solo è distribuita da Kadare, le ragioni letterarie. In rapidamente, ma piace come se merito a questo punto Kadare non ha fosse del mondo non comunista. dubbi nell’affermare quanto segue: Questo rappresentò per me e per „Per diversi anni mi sono posto tutte le persone una prova non la domanda: cos’è la letteratura che comune. Come nei miracoli delle sto creando? É quella giusta? Ha favole, questo test ha portato me nel qualche valore, oppure morirò futuro. Grazie a esso ho capito che insieme al regime? indipendentemente dal fatto che il Sono sicuro che simili domande regime sia folle, io stavo creando sono state fatte dappertutto nel vasto letteratura normale. Nonostante campo comunista. Intanto nel 1970, l’Albania fosse una prigione la nella mia vita è successo qualcosa di letteratura che proveniva dal suo sorprendente. La mia opera, interno essa era libera. Altrimenti pubblicata inizialmente in Francia, non c’era ragione per cui essa ha cominciato a essere tradotta nelle venisse accolta così benevolmente in principali lingue europee e mondiali, Occidente […] Ho detto diverse da New York a Tokio. volte che non c’è bisogno che la mia Io non ritengo che il criterio opera sia chiamata dissidente, o fondamentale per stimare il valore di comunista, o anticomunista, o sov- uno scrittore sia la traduzione delle versiva ecc. Essa è innanzitutto sue opere all’estero. Ci sono tanti letteratura e questo è l’onore più casi che dimostrano il contrario. Ma grande per un’opera creata in un che questa traduzione ci sia stata ed paese come questo5”. essa abbia avuto successo, nel 1970 Quando racconta il suo aveva un significato molto impor- presentarsi alla scena del mondo nel tante. E questo significato non 1970 Kadare si riferisce al suo Il poteva limitarsi solo alla semplice generale dell’armata morta. pubblicazione, seppure accom- Quest’opera, se da un punto di vista

87 POLIS letterario rappresenta per alcuni almeno alcuni scritti con soggetto critici l’apice della sua prosa, dal contemporaneo e in essi, questo si nostro punto di vista, quello cioè di capiva da sé, si doveva descrivere e valutare i rapporti tra lo scrittore accettare quello che si chiamava Ismail Kadare è il regime, non è “realtà socialista”. molto rilevante per due ragioni: Tutti abbiamo pagato questa - la sua ambientazione (la rivi- tassa. sitazione post-guerra del secondo Nonostante ciò, voglio sotto- conflitto mondiale, attraverso gli lineare con forza, che la costrizione occhi un generale dell’Esercito cui eravamo soggetti, di dover italiano che si reca in Albania a per pagare questa tassa, non può in riportare in patria i corpi dei soldati nessuna maniera servire oggi da caduti durante la guerra); giustificazione o alibi per il modo - la sua portata metaforica, che immorale con cui alcuni scrittori rende ardua la lettura di questo hanno adempiuto quel pagamento. romanzo. Voglio dire con questo che quella Sia detto per inciso: già con costrizione non giustifica le opere questo libro, pubblicato nel 1963, che generavano l’odio politico, Kadare attira le critiche dell’allora l’oppressione, la sorveglianza, i nomenclatura culturale albanese6. crimini, l’imprigionamento o la Successivamente, nel 1965 arriverà delazione […] il lungo racconto Il mostro, vietato Ci sono state opere così? Certo dopo la sua pubblicazione su una che ci sono state. La letteratura ne rivista albanese e poi Le nozze del era piena. 1968, riconosciuto dall’autore come Ma non parlerò qui di queste l’opera che presenta maggiore con- perversioni. Vi parlerò della tassa sonanza con la letteratura del degli scrittori seri, di quelli che realismo socialista. Quando Stephane pagavano il loro debito per salvare Courtois fa la seguente domanda: la loro arte. Questo “debito”, nei „Lei ha menzionato poco fa la tassa confronti della loro intera opera, dello scrittore (la tassa che occupava uno spazio irrilevante. dovevano pagare tutti gli scrittori Nel 1968, sotto la pressione del che vivevano sotto i regimi famoso „realismo socialista”, io comunisti secondo Kadare). Può stesso ho scritto l’unica opera, che è dirmi con precisione in cosa stata salutata come tale, il romanzo consistesse questa tassa?” breve […] Le nozze. Kadare risponde: Immediatamente dopo la pubbli- „Era qualcosa di ben noto. Non cazione, specialmente dopo l’entu- c’era esattamente un ordine preciso siasmo con cui fu accolto dalla di trattare un particolare soggetto. critica ufficiale, fui inorridito e Semplicemente sapevamo che nel giurai di non fare mai più una cosa totale delle opere ci dovevano essere simile.”

88 Est-Vest

Segue nel 1973 la pubblicazione cercando così di correggere i sui di uno dei più importanti romanzi di comportamenti. Possiamo affermare Kadare: L’inverno della grande comunque con il critico Gjovalin solitudine. Per la prima volta nella Kola che quest’opera, e forse tutta la storia della letteratura del realismo produzione di Kadare, si iscrive in socialista albanese viene raffigurato quella che si può definire come personaggio principale, Enver «letteratura del realismo socialista Hoxha. fuori dagli schemi7”. Esiste una critica fiorente che Il criterio fondamentale utilizzato legge tale romanzo o come l’espre- da Gjovalin Kola per stabilire se si ssione più intelligente dell’allegoria tratta di letteratura del dissenso, è letteraria contro il regime (lettura quello di interrogarsi su quale fosse sostenuta dallo stesso Kadare) o il livello di tolleranza del regime come una resa incondizionata dell’ verso queste opere letterarie. Per arte al regime (tale è per esempio la Kola, se pubblicata ufficialmente da posizione di Fatos Lubonja). Non è regime, e pertanto tollerata, non possibile raggiungere all’interno di possiamo più classificarla come questo studio una conclusione letteratura del dissenso. Tale univoca su tale valutazione. Quello giudizio netto, pur fornendo un che però possiamo notare è che il criterio oggettivo, spesso utile per destino di questo romanzo coincide distinguere, non tiene conto del fatto con il destino dello stesso Kadare: che in determinati periodi nei regimi l’ambiguità del romanzo (che, come comunisti, furono pubblicate proprio Lubonja nota, dedica circa 80 pagine le opere che avrebbero aperto le al personaggio Enver Hoxha in una porte al dissenso, che poi sarebbe rivisitazione delle vicende politiche fiorito nei samizdat. Così è stato per degli anni sessanta) si intreccia con un’opera come Una giornata di Ivan l’ambiguità del ruolo di Kadare nel Denisovič di Aleksandr Solženicyn panorama del dissenso albanese. che è stata, almeno per l’Urss, Kadare stesso ha incentivato una fondatrice di un genere. Cionono- lettura dell’opera che si può classi- stante è interessante richiamare il ficare come Eigensinn e cioè un criterio di Gjovalin Kola, per quanto romanzo che avrebbe funzionato riguarda la letteratura tollerata dal come ancora di salvataggio per l’au- regime, perché le grandi figure della tore al momento delle persecuzioni. letteratura albanese del realismo D’altro canto, interpellato sulla socialista rientrano tutte in questa benevolenza con cui egli ha rico- situazione intermedia che potremmo struito nel romanzo il personaggio di definire «né con né contro” il Hoxha, Kadare ha spiegato che regime. „Chi ha seguito le pubbli- attraverso la narrazione cercava di cazioni del dopoguerra in Albania, suggerire al dittatore di adeguarsi sa che i motivi principali per i quali all’eroe positivo del romanzo, un libro era criticato e veniva tolto

89 POLIS dalla circolazione - dalle librerie e esempi non mancavano. In effetti, dalle biblioteche – erano spesso gli autori di opere simili non inerenti al suo contenuto ideologico subirono condanne pesanti, come o alla posizione dell’autore. Nor- avvenne con i dissidenti. Inoltre loro malmente questa misura era ap- hanno fatto autocritica davanti plicata per autori che erano riusciti a all’Unione degli scrittori o nelle creare una loro individualità, organizzazioni del partito. Per nonostante le limitazioni imposte dal sopravvivere come individui e realismo socialista.[…] Le opere scrittori, avevano bisogno di essere proibite o criticate erano scritte da, visti di buon occhio dal partito. per esempio, I. Kadare, D. Agolli, F. Avevano bisogno di pubblicare e di Arapi, Dh. Xhuvani, P. Marko, godere dei privilegi acquisiti. Per K.Kosta ecc. […] La loro evo- questo motivo le loro opere suc- luzione e affermazione, la loro cessive furono, solitamente, più tendenza a creare opere originali e „obbedienti” e più allineate alla nor- competitive, non poteva che ma imposta dal realismo socialista. intaccare, in qualche maniera, fosse In questo senso, queste opere anche inconsapevole, ciò che considerate come „problematiche” ostacolava tutto questo: gli schemi dalla critica e proibite dalla censura, di quella che era stata predefinita e prima o dopo la pubblicazione, codificata come norma o modello di costituiscono quello sparuto gruppo una letteratura di partito. Le di tale letteratura, che è esistita deviazioni o il tentativo di eludere anche in Albania, e che può essere tale norma venivano indagate in denominata come letteratura del prima battuta dall’editore. Nel caso realismo socialista non – raro – che riuscissero ad eludere schematica9”. tale passaggio, allora venivano Quello che, quindi, manca alla interpretate dai critici, gli uomini del letteratura di Kadare perché diventi partito, perfino dai lettori ormai una letteratura del dissenso, che abituati alla letteratura standard sarebbe come dire perché dica tutta dell’epoca8”. la verità sul suo tempo, è ciò che Poi Kola passa alla definizione di viene meno a causa dell’autocensura questa letteratura: dell’autore. Per produrre una visione „Ma in questo caso non abbiamo della realtà edulcorata, in modo tale a che fare con una separazione, tanto da superare quella onnipresente meno con un’opposizione macchina censoria, , che vegliava premeditata e dichiarata, che abbia il sulle arti in Albania come in tutti i carattere estetico e letterario del paesi della cortina di ferro, lo dissenso, fosse anche camuffato. Se scrittore si autocensurava. E’ avessero fatto ciò, loro [gli scrittori singolare come Kadare, pur prodigo n.d.r] erano a conoscenza del prezzo nel definire con dovizia di che avrebbero dovuto pagare. Gli particolari i meccanismi psicologici

90 Est-Vest che conduceva uno scrittore a dover rappresenta il passaggio dalla flirtare con il regime, non tiri fino in censura all’autocensura: „il redattore fondo le conclusioni di tale capo, anche lui uomo di lettere, vi condizione. consiglia per il vostro bene, di togliere dal libro alcuni passi o versi12”. Gli amici, come il redattore Censura e autocensura capo, non esiteranno a utilizzare il ricatto morale per convincervi: dalla Tale condizione, che si può vostra autocensura dipenderà anche appunto definire autocensura, è il loro destino. Kiš arriva a definire l’argomento di un bellissimo la censura come semplicemente la articolo del 1985 di Danilo Kiš. Kiš manifestazione esteriore di quella riesce a individuare quello che, a “malattia cronica che si sviluppa mio parere, è l’anima della censura: parallelamente a essa – „la censura – dice Kiš – intende l’autocensura”. sottolineare la propria legittimità e al Della lotta con la censura, con la contempo dissimularsi attraverso la minaccia la paura e il ricatto di cui propria negazione. Per quanto la essa si serve, della battaglia alcune censura si consideri una necessità volte pubblica e pericolosa con il storica e un’istituzione dedita a censore, nel caso dell’autocensura proteggere l’ordine pubblico e il rimane nello scrittore solo il sistema, essa palesa malvolentieri la sentimento di umiliazione e propria esistenza…[essa] rappre- vergogna per la collaborazione senta una misura temporanea che prestata. E siccome autocensura verrà revocata nel momento in cui significa leggere il proprio testo con tutti coloro che scrivono, non gli occhi altrui, con gli occhi di un importa se lettere o libri, diven- giudice più severo di qualunque altro teranno maggiorenni e politicamente perché riconosce nel testo ciò che maturi, quando la tutela dello Stato e nessun censore avrebbe scoperto, lo l’esercizio del potere sui cittadini scrittore vive con il suo doppio- non saranno più necessari10”. censore che come Dio, è onnivedente Vi è tutta una serie di passaggi e onnisciente, in una tensione affidata ai „non professionisti” della intellettuale e morale continua. Il censura, ma se il messaggio da doppio-censore riuscirà a pregiu- censurare riesce a filtrare anche dicare e compromettere anche la attraverso questi passaggi, rimane la persona più morale che ci sia. risorsa aggiuntiva: il tipografo che Giunti a questo punto sono „in quanto parte cosciente della possibili solo due esiti: lo scrittore classe operaia si rifiuterà di stam- riesce e superare l’atto radicale della pare il testo incriminato11”. distruzione della sua opera e con la Il passo successivo è la censura forza del proprio talento e con amichevole – che come dice Kis - coraggio vince il suo doppio-censore

91 POLIS facendo ricorso all’uso di metafore. cadere le metafore, scioglie le Dice Kiš che l’autocensura ha perifrasi. Mandel’štam scriverà in un trasformato lo scacco in vittoria momento simile – ci ricorda Kiš – la trovando grazia nella forma e sua poesia su Stalin, poesia di trasformando il pensiero in una liberazione dall’autocensura che gli figura stilistica, indirizzandola nel costerà la vita. Lo scrittore che si campo della poetica. L’autocensura serve in questo caso del pamphlet conferisce per esempio alle come di una “spada vendicatrice” avanguardie russe degli anni venti riduce la sua arte a propaganda. del novecento – sempre secondo Ecco alla fine la conclusione di Kiš, emblematiche in tal senso sono Kiš: Babel, Pil’njak, Mandel’štam, „Un’autocensura protratta con- Cvetaeva – un tono particolare ed duce inesorabilmente, sul piano eccellenti esiti letterari. creativo e umano, catastrofi non L’esito negativo invece, il lato meno gravi di quelle dovute alla oscuro dell’autocensura, quando non censura; […] l’autocensura rappre- è l’autodistruzione dell’opera lette- senta una manipolazione mentale, raria, prima che questa venga con durevoli conseguenze negative pubblicata oppure e quando lo per la letteratura e per lo spirito scrittore non sposa la visione del suo umano13”. doppio-censore facendosi piegare Proprio di queste conseguenze, alla produzione di una menzogna, è consapevolmente, Kadare tace la riduzione dell’opera letteraria in quando parla di sé e della sua un pamphlet. Questo coincide con il produzione letteraria sotto il regime momento quando lo scrittore uccide diEnver Hoxha; ed è proprio questa il suo doppio e liberandosi una volta non giustificata omissione che rende per tutte dalla prudenza, dall’ la sua riflessione sull’arte socialista umiliazione e dalla vergogna e la sua retorica sul primato accumulate per lungo tempo, fa dell’arte, colpevolmente parziali.

Note

1 Ismail Kadare, Vepra, Vol. XX, 2 Ibid., pp. 413-414. Fa parte della Onufri, Tirana, 2009, pp.480-481, conversazione di Kadare con il (traduzione dall’albanese mia) – il periodico albanese “Hylli i Drites”. dialogo di I. Kadare con Stephane 3 Ibid. p. 414. Courtois qui incluso è stato 4 Francois Furet, Il passato di pubblicato per la prima volta in un’illusione, Mondadori, Milano, Francia nel 2006 dalla casa editrice 1995, pp. 405-406. Odile Jacob come postfazione al 5 Ismail Kadare, Vepra, op. cit., pp. libro Le Dossier Kadare di Shaban 415-416. Sinani.

92 Est-Vest

6 “Il generale dell’armata morta è dissidenza e Trebeshina), Plejad, stato criticato per il pacifismo e Tirana, 2012, p. 76. l’altruismo degli avversari 8 Ibid. p. 75. innanzitutto del generale, e fu 9 Ibid., p. 76. rielaborato dall’autore” vedi Shaban 10 D. Kiš, Homo poeticus, Adelphi, Sinani, Letërsia në totalitarizëm, Milano, 2009, p. 42. Naimi, Tirana, 2011, p. 87 11 Ibidem. 7 Gjovalin Kola, Shkolla e disidencës 12 Ibidem. dhe Trebeshina (La scuola della 13 D. Kiš , op. cit., p. 45.

Bibliografia

KADARE, Ismail, Vepra, Vol. XX, FURET, François, Il passato di Onufri, Tirana, 2009. un’illusione, Mondadori, Milano, KIŠ, Danilo, Homo poeticus, Adelphi, 1995. Milano, 2009. SINANI, Shaban, Le Dossier Kadare, KOLA, Gjovalin, Shkolla e disidencës Odile Jacob, 2006. dhe Trebeshina, Plejad, Tirana, SINANI, Shaban, Letërsia në 2012. totalitarizëm, Naimi, Tirana, 2011.

93

Est-Vest

Il revival dei confini: una crisi di identità (o di crescita) dei princìpi democratici

(The “revival of the borders”: an identity crisis of democratic principles)

Ivan SCARCELLI

Abstract. In different parts of the world we notice a kind of revival of the borders, that turn into walls even after the condemnation proclaimed against the latter at the time of the most famous Wall: the Berlin Wall. Behind the walls, the stereotyped image of the Enemy resurfaces, and Carl Schmitt’s thought about the connection between sovereign space and nomos becomes topical again. This thought is intertwined with the increasingly topical reflection on the intricate and contradictory relation between sovereignty and democracy. In this resumption of the relation between sovereignty and (armored) borders, the greatest dilemma is indeed the participation of the democracies in this process – first the Usa. In order to overcome its identity crisis, perhaps democracy has to become aware of the contradiction in which it works, so it can emancipate from its own history and from a notion of sovereign power that cannot do without the “enclosed space” in which it is located.

Keywords:borders, democracy, space, sovereignty, nomos.

Confini e nemici dello Stato – a sua volta frutto della razionalizzazione del “politico”. Il confine racchiude fisicamente, Non è, in ogni caso, lo Stato ma ancor più simbolicamente, moderno a generare l’idea di l’universo di ciò che è (o preve- confine. Anche le organizzazioni diamo sia) familiare, noto, affine a sociali più elementari prevedono una noi. I confini, un tempo appros- distinzione fra territorio proprio (o simativi, si sono fatti sempre più abitato da gruppi e clan amici e precisi, man mano che la razionalità alleati) e territorio di altri o di moderna estendeva il suo campo nessuno, nel quale è possibile d’azione, assieme e grazie al ruolo imbattersi in persone o gruppi ostili

95 POLIS o comunque sconosciuti (e poten- sembra non appartenerci e non zialmente nemici)1. riguardarci. Le società complesse, che si sono Per chi vive nell’Europa odierna sviluppate articolandosi in città, l’idea di confine non è più associata hanno fortemente ridotto il ruolo del al timore dell’estraneo ostile, ovvero sospetto sistematico nei confronti del Nemico (reale o potenziale); al dell’estraneo, consentendo la convi- di fuori dell’area europea, e più in venza pacifica, all’interno degli generale di tradizione occidentale, il spazi urbani, di numerosi nuclei legame fra confine e ostilità sussiste familiari di diversa provenienza, però tuttora. nonché di diversi gruppi sociali ed Abbiamo dunque fatto un’ec- anche di differenti etnie, di differenti cezione per l’Europa, ma dobbiamo culti, ecc. subito attenuarne la portata: il La complessità delle società recente aumento delle ondate migra- moderne non ha tuttavia cancellato il torie nel Mediterraneo e attraverso i concetto di confine: benché abbia Balcani ha riattivato in effetti reso possibile ridurre la distanza – un’idea più antica di confine, come sia fisica che sociale e psicologica – di una porta che si apre sull’enigma fra soggetti tra loro estranei (perché dell’Altro, che può attraversare privi di legami di consanguineità, quella porta un giorno, deciso a provenienza geografica, ecc.), ha occupare il nostro territorio, portan- continuato a far riferimento a do leggi diverse, costumi sconosciuti un’idea di comunità legata a un e – questa la paura che serpeggia territorio specifico e contraddistinta oggi in certi ambienti – trasformarci da caratteristiche condivise da tutti i da “padroni” in “ospiti”, suoi membri – come la lingua, la rovesciando i ruoli. L’ingresso in storia, le memorie collettive, gli usi, proporzioni massicce di persone le leggi, le ricorrenze pubbliche, in provenienti da territori oltre confine molti casi anche il credo religioso. richiama paure ancestrali, come Non può esservi – a tutt’oggi – quella del saccheggio, o anche non uno Stato privo di confini: tutto ciò propriamente “antiche”, come quella che esso rappresenta e garantisce, dell’occupazione militare. nonché le caratteristiche che gli Il confine è l’orizzonte ultimo vengono conferite dalla sua sino al quale si spinge ciò che per Costituzione, hanno senso e validità noi è certo e conosciuto; sebbene solo all’interno di uno spazio fisico oggi, con la comunicazione che delimitato; al di là dei confini viaggia sul Web in tempo reale, i comincia l’ignoto, comincia ciò che popoli vicini non siano più è Altro ed estraneo, ciò che essendo realmente degli sconosciuti o degli al di là del nostro orizzonte sfugge al “oggetti misteriosi”, di fatto essi nostro controllo – e che dunque incarnano ciò che è Altro e diverso e che – per quanto possiamo sforzarci

96 Est-Vest di documentarci – per il nostro territori “di nessuno”, zone franche immaginario resta un estraneo che restavano escluse dalla indecifrabile. spartizione universale del globo, il “Il Nemico è tornato, l’Invasore è moderno assetto politico del mondo di nuovo alle porte”. È come se il ha cancellato questi residui di confine confermasse e riproducesse incertezza, facendo in modo di all’infinito i nostri timori. Con la racchiudere entro frontiere ogni caduta del Muro di Berlino avevamo porzione dello spazio geografico a pensato di festeggiare la fine delle disposizione (neppure i mari e le divisioni nazionali ed etniche, acque restano del tutto esclusi da l’avvio di una stagione che avrebbe questo universale bisogno di portato a un’integrazione progre- attribuzione politica; di più: neppure ssiva dei popoli: quel fluire dei i ghiacci dell’Antartide possono berlinesi attraverso quel varco considerarsi esenti dalla presenza di finalmente aperto simboleggiava la frontiere politiche...). libertà di circolare, la possibilità di Le frontiere a loro volta rinviano conoscersi reciprocamente abba- all’esistenza di patrie; e poiché ttendo i residui di ostilità fra le difendere la frontiera significa popolazioni. Ma se un Muro cadeva, difendere il “suolo patrio”, i rapporti i confini rimanevano quasi ovunque fra Stati sono influenzati dallo al loro posto. Il Nemico che – sviluppo di una vera e propria disorientati nelle nostre convinzioni “scienza delle frontiere”. eterne – vedevamo scomparire quasi Non necessariamente la frontiera con un tratto di penna, non avrebbe è però sinonimo di muro e dunque di tardato a reclamare di nuovo il immobilità. Nell’immaginario poli- proprio spazio e il proprio ruolo nel tico statunitense, ad esempio, per nostro immaginario. Sarebbe lungo tempo la frontiera ha anzi ricomparso semplicemente altrove, rappresentato un orizzonte provvi- avrebbe cambiato volto. sorio, da superare, ovvero il luogo da cui ripartire ogni volta per affrontare nuovi spazi sfidando le Le frontiere si blindano incognite rispetto alle quali di solito il confine funge da simbolica Il confine inteso in senso mo- barriera protettiva. derno, orizzonte e limite di uno È singolare, e insieme signi- Stato e della sua popolazione, ficativo, perciò, che gli Stati Uniti assume l’aspetto di frontiera, appaiano invece oggi una nazione fisicamente stabilita e militarmente che tende a riassimilare la frontiera presidiata. Se i confini antichi, meno al muro, anche in senso letterale. dettagliati nella loro estensione L’idea di frontiera – questo sem- geografica (ma non per questo brano suggerirci proprio gli attuali assenti), lasciavano sussistere sviluppi delle culture politiche

97 POLIS nazionali – è in effetti soggetta a delimitare lo spazio politico di mutamenti e anche a capovolgimenti Berlino Est, capitale della DDR, e di senso, al punto di rappresentare insieme per separarlo non solo una cartina di tornasole del grado di fisicamente, ma anche simbo- coerenza del discorso pubblico e licamente, dalla Berlino occidentale dell’azione politica (nonché dei e capitalista. Il suo scopo non era comportamenti collettivi), che si può però soltanto quello di delimitare e misurare comparando, per un dato separare uno spazio bensì, ancor di Paese e in un determinato momento, più, quello di contenere – sino ad i princìpi fondamentali e i valori che annientarlo – il flusso di cittadini caratterizzano la sua cultura politica, della DDR che si riversava a Berlino da un lato, e gli interessi contingenti Ovest per fuggire dalla condizione o le paure diffuse, dall’altro. di “comunista coatto” e chiedere Il Sogno Americano, che impli- asilo politico. Il Muro di Berlino ha cava la garanzia di offrire a ciascuno dunque rappresentato più di altri, nel una uguale chance di affermazione mondo contemporaneo, la frontiera personale e professionale, a pre- che contiene, la frontiera-barriera scindere dalla provenienza (e quindi che impedisce il libero passaggio di dalle radici etniche, culturali, reli- esseri umani: ma non è certo stato giose, ecc.) degli individui, era l’unico esempio di frontiera di tal coerente con un’idea di frontiera genere (né allora né in séguito). mobile, destinata a spostarsi sempre Coloro che contestavano l’esis- più in là, includendo sempre tenza del Muro, e che ne negavano maggiori spazi, territori, oppor- la legittimità sotto il profilo politico, tunità; a ciò si legava un’idea di giuridico o semplicemente morale- accoglienza potenzialmente univer- umanitario, sottolineavano la sale, che però nei fatti ha pro- condizione paradossale e inedita di gressivamente ristretto il proprio una città unica ma divisa, vittima significato e il proprio orizzonte di dunque delle “logiche di Yalta”, e applicazione – e questo perché la soprattutto il fatto che il Muro fosse frontiera ha finito per cristallizzarsi, stato realizzato con atto unilaterale, caratterizzandosi per la sua ovvero dal governo della DDR, immobilità, sino a dover assumere le senza tener conto del parere del sembianze fisiche di un Muro governo di Berlino Ovest e neppure (quello al confine con il Messico2). – questione che appariva ancor più L’altra grande incoerenza della grave – del parere dei cittadini della politica democratica oggi richiama Germania dell’Est: improv- anche la storia di un altro Muro, visamente, col sorgere del Muro, la forse quello più celebre della storia parte orientale di Berlino, come un contemporanea, ovvero il Muro di grande giardino recintato, diventava Berlino. Quest’ultimo, com’è noto, in sostanza proprietà privata del venne progettato e costruito per

98 Est-Vest governo della DDR, cittadini edificanti funzioni dei muri odierni compresi. votati a proteggere società libere – Certo il Muro di Berlino serviva non è poi così diverso, come questi – soprattutto quale ammonimento paladini vorrebbero far credere, dai simbolico – anche ad impedire ai muri del ventunesimo secolo»3. cittadini occidentali di entrare senza In realtà oggi i muri di frontiera permesso nel “giardino recintato” di prosperano più di prima, e mentre ci Berlino Est, ma il suo scopo si accinge ad analizzarne il senso, a principale era quello di impedire ai parlarne, altri muri vengono cittadini della Germania Orientale di annunciati, progettati, realizzati. uscire liberamente dal “recinto”, Sotto questo profilo, il XXI secolo fisico e politico, loro assegnato. Il sembra più “fecondo” del prece- Muro era insomma soprattutto la dente. negazione di una libertà fonda- W. Brown, la studiosa statu- mentale delle persone, ovvero la nitense appena citata, si richiama libertà di movimento, che – quel alle analisi di uno storico tedesco, caso lo dimostrava esemplarmente – Greg Egighian, che in un saggio è intimamente connessa alla libertà significativamente intitolato Homo di scelta: coloro che lottavano per Munitus (che alla lettera è il l’abbattimento del Muro non man- cittadino odierno “fortificato”, cavano di evidenziarlo. protetto dalle barriere reali e Come sappiamo, il Muro di simboliche del proprio Stato) traccia Berlino ha poi cessato di funzionare: incidentalmente un quadro del in parte abbattuto, è oggi la testi- discorso politico attuale delle monianza di un periodo della storia nazioni mettendo in luce gli effetti europea. La “fine” di un Muro non è prodotti nelle due Germanie proprio stata però la fine dei muri: superato il dalla presenza del famigerato Muro4. Muro di Berlino, nuovi muri sono stati I muri da un lato producono una edificati lungo altre frontiere, peraltro collettività ripiegata su se stessa, una da Paesi che ufficialmente si batte- nazione incline a conformismo e vano (per le ragioni sommariamente fantasie paranoiche, e dall’altro – e descritte) contro il Muro più celebre di conseguenza – producono proprio del XX secolo. il tipo di soggetti che in teoria si Se – come sostiene Wendy Brown propongono di respingere: i muri in – i muri «trasformano psichicamente, definitiva «plasmano il contenuto socialmente e politicamente un siste- delle nazioni barricate»5, trasfor- ma di vita protetto in un rinchiudersi mano i modi di vita, il discorso e trincerarsi», il Muro di Berlino «– pubblico, le aspettative dei singoli e [...] che i paladini della politica delle dei gruppi, l’agenda politica. Essi fortificazioni prendono a riferimento «non possono dare sicurezza senza con le sue funzioni di imprigio- fare dell’ossessione securitaria un namento per sottolineare le più sistema di vita, non possono definire

99 POLIS un “loro” esterno senza produrre un taluni movimenti politici raccolgono “noi” reazionario, per quanto minino (crescenti) consensi. il fondamento stesso di questa Se valutati in termini di efficacia distinzione»6. reale, i muri rappresentano in effetti I muri attuali sono – come si una soluzione illusoria – o per accennava – il risultato tangibile di meglio dire, puramente “imma- una incoerenza, o meglio di una ginaria”: W. Brown evidenzia ad contraddizione, laddove si associano esempio che, in riferimento alla a ordinamenti democratici: proprio barriera fra Stati Uniti e Messico, gli Stati che riconoscono la necessità «Le dichiarazioni di “successo” si di estendere i diritti delle persone riferiscono solo alla diminuzione sembrano ora propensi a delimitare, degli attraversamenti clandestini e demarcare il loro raggio d’azione delle catture nelle aree urbane, non territoriale e a contenere i flussi di all’immigrazione illegale e persone. Ciò che un tempo (non all’incidenza del contrabbando di molto lontano) appariva caratteristica droga in generale»7. Il vero effetto di precipua di regimi autocratici e quel muro è consistito nel specialmente comunisti – delimitare, costringere i trafficanti a elaborare separare, contenere – oggi diventa strategie più sofisticate e nell’ linea d’azione e tendenza di pensiero «estensione della violenza e della delle democrazie. criminalità nelle zone di confine, Alcuni studiosi attribuiscono finendo per interessare anche luoghi questo “nuovo corso” delle demo- remoti che in precedenza erano crazie occidentali alle trasformazioni pacifici»; esso ha inoltre fatto salire subite dagli Stati, ridotti ad essere il numero di decessi fra i migranti e sempre più semplici “amministratori il «tasso dell’immigrazione perma- locali” di fenomeni e regole globali. nente rispetto a quella temporanea»8. I “nuovi muri” hanno – come qual- I muri tendono oggi a ridare cuno ha messo in luce – una fun- sostanza all’immagine degli Stati- zione eminentemente scenica, di nazione come recinti sacri, in una rassicurazione: sono lo strumento stagione nella quale essi fanno fatica col quale i governi e i leader politici a presentarsi come produttori o si rivolgono ai cittadini – disorientati garanti di certezze condivise. È da processi politici che appaiono evidente che quel che avviene al di sempre meno governabili – dicendo là della frontiera – data la crescente loro: “Stiamo facendo qualcosa, interconnessione economica, tecno- vedete?” logica e anche culturale tra le na- E, si potrebbe aggiungere, essi zioni – non è più realmente estraneo sono anche un formidabile “gadget rispetto a ciò che si presenta entro dell’immaginario” a disposizione del l’orizzonte delimitato dalla frontiera; marketing elettorale, grazie al quale ciò che si sottrae al nostro controllo, l’Altro che non (ri)conosciamo, in

100 Est-Vest realtà è rilevante per noi: le sue rale”, al quale tutti debbono piegarsi, azioni hanno ripercussioni al di qua è – o meglio, si presenta come – una della frontiera. Sicché quest’ultima “cieca legge di natura” che non si non ci mette più al riparo dal mondo può condizionare con mezzi ordinari dell’Altro, dell’estraneo; la sua (leggi, regolamenti, costituzioni, barriera è sempre più virtuale, ecc.) e alla quale è vano resistere. immaginaria, inefficace, ridotta Perciò esso «produce vita, ma toglie com’è a simbolo di un confine. le misure di protezione e i legami di In realtà, per lo stesso fenomeno appartenenza […]. Crea (o annulla) del progressivo intensificarsi del le condizioni di vita di tutti gli esseri grado di “connessione globale” senzienti ma non risponde a nessuna (degli eventi economici, tecnologici, sovranità politica. Vanifica e irride i ecc.), è vero anche il contrario: ciò tentativi che comunità nazionali e che avviene al di qua della frontiera subnazionali compiono per costruire si ripercuote in qualche misura un proprio sistema di vita o per anche al di là – ma questo effetto è decidere del proprio destino, ren- di solito, per l’osservatore medio dendoli simili a quelli delle nazionale, meno importante, sotto il comunità di sudditi in epoca feudale, profilo politico e psicologico. all’alba dell’età moderna»10. Vi è chi ha mostrato che la Gli Stati, nonostante i loro drastica diminuzione della rilevanza attributi di sovranità, non possono delle frontiere è dovuta al progres- determinare il proprio destino, sivo autonomizzarsi della sfera perché unico arbitro dei destini dell’economico, non più sottoposta, generali è questa “forza cieca” del se non per ciò che attiene alla mera capitale “liberato” e capace di “gestione dell’esistente” (utilizzo assumere l’intero globo come delle entrate fiscali, ridimensio- orizzonte della propria azione. namento delle spese pubbliche, Per comprendere le coordinate eventuali politiche redistributive, dell’attuale apparente eclissi della ecc.), al governo degli Stati e sovranità statuale, è necessario dunque del “politico”. L’Altro che ci interrogarsi tanto sul rapporto fra condiziona nonostante le frontiere è nomos e spazio quanto sulla soprattutto questo nuovo “assetto” relazione fra democrazia e sovranità. dei rapporti economici globali. E per impostare la riflessione in Come nota W. Brown, «Solo il merito, come suggerisce Wendy capitale sembra essere perpetuo e Brown, è utile prendere spunto da assoluto, sempre più irresponsabile e alcune considerazioni di Carl selvaggio, origine di ogni comando Schmitt. eppure fuori dalla portata del nomos»9. Questo tipo di capitalismo, potremmo aggiungere, assume oggi la forma di un “imperativo natu-

101 POLIS

Sovranità, spazio, uno spazio chiuso, ad una specifica democrazia enclosure. Dunque la sovranità, benché originaria per sua stessa Secondo la ricostruzione formu- natura, deve sottostare a una precisa lata da Schmitt, il termine nomos, condizione – condizione necessaria lungi dal denotare genericamente ed e preliminare affinché possa estensivamente la “legge” o la sussistere: la delimitazione di uno “norma”, fa riferimento a una spazio, la creazione di una dimensione essenzialmente spaziale enclosure. del diritto: con il termine nomos si Non bisogna pensare però che la evoca in sostanza l’idea di un ordine delimitazione dello spazio comporti politico inscindibilmente legato allo necessariamente uno svantaggio, spazio fisico e geografico della sua sotto il profilo del rapporto fra Stato esistenza e validità11. È nel cuore sovrano e spazio esterno: al di là del dell’antichità, nella fase cruciale confine, poiché la legge ordinaria della formazione della cultura civile (stabilita dallo Stato sovrano) non ha greca, che si manifesta la consape- più effetto e le garanzie ad essa volezza che ordine politico e connesse scompaiono, è ammesso spazialità sono concetti non sepa- l’uso pieno e illimitato della forza e rabili, asserisce Schmitt: e del resto qualsiasi violenza è giustificabile. la legge, intesa come nomos, separa, È in questo aspetto connesso divide irrimediabilmente ciò che è all’idea stessa di “potere sovrano” “dentro” (ciò che è interno all’ordine degli Stati che – fa notare Schmitt – sancito da un determinato nomos) da trova il proprio fondamento l’ideo- ciò che è “fuori”. Non vi può essere logia colonialista che impregna di sé ordine né pace in una comunità se l’Europa e l’Occidente per molto 13 non viene fisicamente e simbo- tempo . «Se seguiamo la teoria di licamente segnato il confine della Schmitt sulla relazione tra recin- enclosure, lo spazio chiuso in cui il zione e nomos, ciò che è “beyond nomos può avere efficacia. the pale” [al di là della palizzata] è Addirittura Schmitt accosta il incivile in due sensi, diversi ma concetto di nomos all’idea di muro, politicamente correlati: indica il perché quest’ultimo si associa al punto in cui finisce la civiltà, ma concetto di luogo recintato sacrale12. anche il luogo in cui la brutalità Per ciò che si è detto, la civilizzata è ammessa, dove la sovranità, l’attributo che più di ogni violenza può essere esercitata libe- 14 altro fa di ciascuno Stato un’entità ramente e legittimamente.» autonoma che come tale può darsi La “palizzata”, che non neces- liberamente (ovvero senza subire sariamente è fisica (può essere anche condizionamenti esterni) un immaginaria), è la barriera che ordinamento, un nomos specifico, idealmente segnala la presenza e la non può pensarsi che in relazione ad localizzazione di ciò che è irri-

102 Est-Vest ducibilmente “estraneo alla civiltà” parte del mondo – è uno strumento e in quanto “non civile”, non merite- di dominio che gli europei riservano vole di considerazione, semplice a sé stessi, perlomeno nell’àmbito preda da assoggettare ad ogni costo. geografico che riescono a con- Non esiste dunque un ordine trollare: non vi può essere entità sovrano, un nomos, che preveda sovrana che non sia ammessa e l’inclusione potenziale di ogni riconosciuta da coloro (il circolo soggetto e che si giustifichi a ristretto delle “grandi potenze”) che prescindere da una qualche forma di si ritengono depositari del “giusto distinzione fra “esterno” e “interno”; concetto” di sovranità. il confine può essere spostato I Paesi colonizzati o “coloni- (stabilmente o transitoriamente) ad zzabili”, in questa fase, non possono esempio fino ad includere nel pro- attribuirsi un nomos (riconosciuto prio “spazio interno” – come nella come tale dalle “potenze civili”) e vicenda del colonialismo – tutti i non potrebbero dunque, con atto membri del “club” degli Stati simmetrico rispetto a quello degli colonizzatori, ma non può essere europei, tracciare i confini di un eliminato. proprio recinto escludente. Come l’esperienza del colo- Ma anche nel momento in cui la nialismo insegna, inoltre, la frontiera contraddizione rappresentata da che delimita lo spazio del nomos questa asimmetria è stata superata16, “civilizzato” stabilisce anche una la sovranità “recintata” degli Stati gerarchia fra persone: coloro che continua a proporre interrogativi. Si sono al di fuori di quello spazio non torna perciò alle coordinate del sono considerati pari rispetto a chi rapporto nomos-spazio-sovranità proviene dal recinto sacro del esaminate in partenza. nomos, bensì assoggettabili15; non Se la ricostruzione storico-filo- possono rivendicare la protezione logica dell’origine e del senso del del nomos “superiore” e dei diritti termine nomos che Schmitt propone che questo attribuisce, se non nei può essere discutibile, ben più limiti unilateralmente fissati dai fondata è la constatazione che egli fa “conquistatori”. La sovranità qui in merito al legame inscindibile fra diventa asimmetrica: chi è estraneo spazio (chiuso) e sovranità: se allo spazio del “nomos civilizzato” quest’ultima non può sussistere in non ha diritto di stabilire e tracciare i assenza di una delimitazione dello confini di un proprio nomos e di spazio e dipende in definitiva da porre quindi le condizioni per dar questo atto di simbolica recinzione, vita alla propria sovranità. si pone «un problema cruciale per i Per lungo tempo la sovranità – paladini della cittadinanza globale o nonostante si presenti in astratto fin della democrazia senza frontiere: dall’inizio come un concetto uni- come può darsi una forma di versale, applicabile in qualunque governo senza confini?»17

103 POLIS

Probabilmente la difficoltà di quando, indicando il percorso conciliare il concetto di democrazia “virtuoso” e più sicuro per giungere (di per sé fondato sul pluralismo ad una poliarchia stabile, antepone delle opzioni di vita, delle conce- la fase della “liberalizzazione” della zioni morali e ideali, ecc.) con l’idea competizione politica a quella della di una frontiera che chiude e “partecipazione e inclusione20”. preclude il passaggio e il contatto – Prendendo spunto dalla ricostru- segnando l’orizzonte ultimo del zione di Dahl, possiamo rilevare nomos – deriva da una difficoltà come risulti necessario, per costruire ancor più radicale, ovvero quella di una democrazia stabile (non tenere insieme democrazia e soggetta al rischio di involuzioni sovranità. autoritarie), in primo luogo addo- Se pensiamo ai processi storici di mesticare i processi decisionali dello democratizzazione registrati nell’ Stato-nazione, immettendo progres- epoca moderna in Occidente, ci sivamente nelle sue prassi e nelle risulta impossibile separare il sue norme l’idea che la funzione di risultato di quei processi – l’attuale governo possa essere attribuita a democrazia inclusiva e pluralista – diverse élite dirigenti che si dagli Stati nazionali nei quali essi si alternano sulla base di una “scelta fra sono realizzati; ma lo Stato nazio- pari”, e solo in un secondo tempo – nale a sua volta è impensabile senza una volta che la funzione di governo, il concetto di sovranità. E tuttavia, ovvero quella che più di altre incarna ad un’attenta riflessione, «è quasi la sovranità dello Stato, è stata messa impossibile conciliare le caratte- al sicuro grazie alla comprovata ristiche classiche della sovranità – capacità di élite che si alternano in un potere che è non solo fondativo e “leale competizione” – si può irrevocabile, ma anche duraturo e procedere all’allargamento del indivisibile, autorevole e capace di suffragio e alla diffusione “capillare” ispirare timore reverenziale, dotato nella popolazione dei diritti politici e di decisione e al di sopra della legge sociali. – con i requisiti del governo del Tuttavia la stabilità che si ottiene demos»18. con questo processo non cancella la Si potrebbe dire che le condizioni contraddizione alla quale si accen- che rendono storicamente e prati- nava, anzi ne illustra forse l’origine. camente possibile l’affermarsi delle La democrazia, in sostanza, si affer- democrazie risultano in contrad- ma soltanto dopo che il processo di dizione con il fine politico e State building si è compiuto, ovvero istituzionale proprio delle demo- dopo che un potere statuale, e le crazie medesime: pur partendo da un istituzioni che lo incarnano, si è altro punto di vista, ed esponendo la consolidato con il concorso deter- questione in termini diversi19, è minante del principio di sovranità. quanto Robert Dahl in fondo rileva Le rivendicazioni democratiche

104 Est-Vest storicamente si affacciano sulla nità21 si ripropongono, di riflesso, scena dello Stato quando questo si è nell’idea di “sovranità popolare” che già costituzionalizzato e ha accettato permea la democrazia; ma qui, come i princìpi del governo liberale; se si accennava, la contraddizione si oggi è talvolta possibile – ma ingigantisce, poiché è la compresenza alquanto rischioso, secondo taluni di potere sovrano e democrazia che è studi – democratizzare un Paese in sé problematica. mettendo in moto contempo- Se, come si è detto, lo Stato, in raneamente i processi di “liberaliz- quanto sovrano, è uno spazio chiuso, zazione” della competizione politica la democrazia, nella sua essenza, è e di “inclusione e partecipazione” abbattimento di barriere, insoffe- delle masse (la “scorciatoia” verso la renza per gli spazi preclusi e re- poliarchia, per riprendere lo schema cintati, rimescolamento di centro e di Dahl) è perché i princìpi dello periferia. Il processo storico ha Stato di diritto liberale non suonano prodotto il legame tra Stato-nazione più come una “novità eretica”, a più sovrano e democrazia, e per supe- di due secoli di distanza dalle rare questo legame, superando al rivoluzioni settecentesche. Ciono- tempo stesso una contraddizione nostante – secondo l’opinione mag- sempre più lacerante, quest’ultima giormente diffusa tra gli studiosi – i dovrebbe emanciparsi dalla storia e princìpi dello Stato di diritto costi- dai suoi retaggi. La democrazia, tuiscono comunque una condizione insomma, per affermare compiu- imprescindibile per l’instaurazione tamente se stessa, deve separarsi della democrazia; difficilmente si è idealmente dalla propria origine disposti a ribaltare, anche solo come contingente22. pura ipotesi, tale sequenza logica, Tra tutti gli ordinamenti politici, facendo della democrazia un prius. la democrazia è in effetti quello che Il ricorso al concetto di sovranità, può maggiormente rivendicare nel discorso pubblico, rivela spesso un’autonomia originaria e costitutiva la sua ambivalenza – affonda le sue rispetto alla presunta “autorità delle radici nell’idea di libertà e di tradizioni”: essa non può coincidere autonomia dei popoli, ma rinvia senza residui con il percorso storico all’immagine di un potere enorme e nella quale emerge, perché lo eccede per la sua stessa missione politica; solitario, come il Leviatano di non recepisce passivamente ciò che Hobbes – ed è sintomatico che è “tramandato” dalle generazioni “sovranità” o “potere sovrano” siano passate e non fa scaturire l’autorità espressioni alle quali si ricorre talora dalla presunta autorevolezza del per attenuare o contenere proprio le passato. Liberarsi dal condi- pratiche democratiche (basti pensare zionamento dell’origine (e dall’idea al feticcio della “governabilità” e a che quest’ultima coincida in ciò che esso implica). Le con- definitiva con l’essenza) è dunque traddizioni che attraversano la sovra- un compito sempre possibile per la

105 POLIS democrazia, anche laddove sembra modalità scelte di volta in volta dai essere stato accantonato (forse governi per manifestare la presenza perché dato frettolosamente per non dello “Stato-protezione” (non tutti più urgente né necessario). Non si ricorreranno ai muri, ad es.), ma lo tratta però di un processo lineare, né Stato in quanto “potenza” rassi- si può pensare che basti agire per curante compare in tutte le opzioni decreto o enfatizzare la buona politiche praticate dai governi volontà dei “giusti” per ricomporre medesimi. il dissidio fra lo spirito della demo- Pur nella sua problematica crazia e la sua traduzione pratica in complessità, e con i limiti che sta termini di Stato sovrano chiuso in se rivelando, l’Unione Europea rappre- stesso. senta anche (non solo, ma anche, D’altronde, un ordinamento essendo un esperimento politico che democratico non può – se non ha molte sfaccettature) un tentativo di generando un’altra contraddizione – attenuare la forza del legame fra la scegliere come e in quale direzione democrazia e la propria origine incamminarsi prescindendo dal contingente, dimostrando nella prassi consenso dei cittadini e dei “go- che il Leviatano non può essere vernati” in genere. La democrazia è l’unico tutore dell’ordinamento ancorata alla propria origine – democratico (e dello Stato di diritto): ovvero al Leviatano nel corpo del anzi è esso stesso oggetto di osser- quale si è adattata a crescere – anche vazione e di controllo, dunque un in virtù di ciò che da quella origine “tutore sotto sorveglianza”23. L’ab- ha ereditato, ossia il patto hobbe- battimento delle frontiere interne siano “obbedienza in cambio di all’Unione ha rappresentato uno protezione” (e viceversa) che i strumento formativo valido ed cittadini stessi contribuiscono a efficace più di qualsiasi esortazione mantenere in vita. Se per ridar vigore morale o di qualsiasi sermone “ideo- logico” o istituzionale per mutare la all’immagine di una sovranità in coscienza politica dei cittadini affanno nella sua pretesa assolutezza (specialmente dei giovani) e i suoi (in quanto sfidata dai mercati valori di riferimento. Può essere “globali”, da problemi transnazionali perciò un punto di partenza ideale per come quello del clima, da conflitti il percorso di emancipazione della potenziali o in atto, a loro volta democrazia dal condizionamento sempre più “transnazionali”, ecc.) gli della sua origine, a patto che si Stati alimentano il ricorso a barriere comprenda il suo reale valore (e si fisiche e visibili di protezione, come evitino le sopravvalutazioni sempli- le frontiere blindate o i muri, i cistiche e retoriche), ovvero anche i cittadini d’altro canto chiedono agli suoi limiti e i problemi che può Stati di essere rassicurati e protetti: generare (affinché li si affronti ovvero chiedono al Leviatano di tempestivamente). manifestare ancora la sua potenza in Superare la rigidità delle frontiere, maniera visibile. Possono variare le come l’Unione Europea ha provato a

106 Est-Vest fare, significa anche attenuare la Certo, proprio i processi posti in distanza fra il “centro” e le atto dall’Unione Europea hanno “periferie” (fisiche e sociali) di un evidenziato come l’abbattimento di territorio – compito essenziale per la alcune frontiere – passo di per sé democrazia – e accantonare l’idea del non facile – possa generare di pale, della palizzata che distingue riflesso e quasi per compensazione inesorabilmente il “centro” recintato, una crescita di rilevanza di altre all’interno del quale vigono diritti e frontiere: le cosiddette “frontiere garanzie, da ciò che è ritenuto esterne” ora si fanno carico di “esterno”, ma anche estraneo, peri- rappresentare l’equivalente di ciò ferico, marginale e perciò indegno di che precedentemente era considerato tutele o persino di considerazione il “perimetro sacro” dei vari Stati morale. Laddove c’è una “palizzata” europei. L’immaginario prodotto politica, anche solo immaginaria, dagli Stati-nazione – a sua volta infatti, chi si trova idealmente o condizionato in parte da esperienze fisicamente all’esterno è escluso dalla storico-politiche precedenti – non relazione diretta col “centro”, appar- può essere, come già si accennava, tiene d’ufficio alla “periferia” non cancellato per decreto; tuttavia toccata dalla “civilizzazione” e di l’esperimento dell’Unione Europea, conseguenza – riferendoci alla termi- depurato dei suoi aspetti più proble- nologia kantiana – può essere trattato matici, costituisce un tentativo anche solo come un mezzo: inedito e promettente. l’imperativo morale che contrad- Poiché i percorsi politici non distingue l’umano, grazie alla sono frutto di semplici e imperative semplice presenza di una recinzione, “necessità” della Storia, anche le perde il suo carattere di universalità24 occasioni migliori possono correre il e nella prassi viene applicato inte- rischio di finire sprecate. Il gralmente solo nel “centro”, come momento presente non si sottrae alla pura conseguenza del rapporto di validità di questa constatazione, anzi mutuo riconoscimento fra uno Stato sembra confermarla in maniera fin e i propri cittadini. troppo evidente.

Note

1 Sull’esistenza dei confini e Rusconi, Einaudi, Torino, 2013 (si l’immagine del nemico nelle veda in particolare il cap. I, società tradizionali, utili dati e “Amici, nemici e forestieri”). riflessioni sono presenti nel fine 2 Sulle implicazioni politiche di saggio di J. Diamond, Il mondo questo muro, si veda W. Brown, Stati fino a ieri. Che cosa possiamo murati, sovranità in declino (2010), imparare dalle società ed. it. a cura di F. Giardini, Editori tradizionali?, trad. it. di A. Laterza, Roma-Bari 2013, cap. I, pp.

107 POLIS

25 e segg. L’autrice sottolinea come stanziale, vale a dire si colloca tale muro non abbia in realtà influito storicamente e innalza una parte della significativamente sull’utilizzo «sem- terra a campo di forza di un ordi- pre più massiccio e disinvolto del namento.» (C. Schmitt, Il nomos della lavoro degli immigrati clandestini» terra nel diritto internazionale dello da parte dei datori di lavoro “Jus Publicum Europaeum” [1950], statunitensi: «Il progetto del muro è trad. it. di E. Castrucci, Adelphi, stato dunque la risultante di tensioni Milano 1991, p. 59). tra le esigenze del capitalismo 12 Schmitt fa propria una americano, l’antagonismo popolare considerazione di Jost Trier, il quale nei confronti dell’immigrazione afferma: «In principio sta il recinto. sollecitata da quelle esigenze […] e le Recinto, recinzione, confine dimensioni demografiche e culturali determinano profondamente nei suoi che compongono, e per alcuni concetti il mondo formato dagli decompongono, la nazione» (Ibidem, uomini. La recinzione è ciò che p. 26). produce il luogo sacro, sottraendolo 3 Ibidem, p. 34. al consueto, sottoponendolo alla sua 4 Cfr. G. Egighian, Homo Munitus, in propria legge, consegnandolo al divino» (J. Trier, Zaun und P. Betts – K. Pence (a cura di), Mannring [1942], cit. in C. Schmitt, Socialist Modern: East German Il nomos della terra, cit., p. 65). Everyday Culture and Politics, Scrive inoltre Trier: «Ciò che il University of Michigan Press, Ann nomos è, lo è all’interno della Arbor 2008. 5 propria cerchia recintata» (Ibidem). W. Brown, Stati murati, sovranità in E l’autore di Teologia politica declino, cit., p. 33. aggiunge a sua volta: «L’anello di 6 Ibidem, p. 34. recinzione, la cinta formata da 7 Ibidem, p. 28. uomini, il Mannring, sono forme 8 Ibidem, p. 29. originarie della comunità di culto, 9 Ibidem, p. 60. giuridica e politica» ( C. Schmitt, Il 10 Ibidem, pp. 60-61. nomos della terra, cit., p. 65). 11 Sostiene Schmitt: «Nomos […] 13 Schmitt sottolinea l’importanza che, viene da nemein, una parola che nella storia del nomos occidentale significa tanto “dividere” quanto che egli traccia, assume la scoperta “pascolare” [Weiden]. Il nomos è del Nuovo Mondo agli albori pertanto la forma immediata nella dell’età moderna. Di particolare quale si rende spazialmente visibile rilievo, a suo giudizio, le cosiddette l’ordinamento politico e sociale di “linee d’amicizia” che vengono un popolo, la prima misurazione e fissate da accordi tra le potenze divisione del pascolo, vale a dire coloniali già fra il XVI e il XVII l’occupazione di terra e l’ordina- secolo. La loro stessa esistenza dimostra che in quell’epoca era stato mento concreto che in essa è con- stabilito «il principio che i trattati, la tenuto e da essa deriva. […] Nell’ pace e l’amicizia [concordati fra occupazione di terra, nella fonda- potenze europee] si riferiscono solo zione di una città o di una colonia si all’Europa, vale a dire al vecchio rende visibile il nomos con cui una mondo, al territorio al di qua della tribù o un seguito o un popolo si fa linea» (Ibidem, p. 91). Al di là di

108 Est-Vest

queste linee, dove il diritto europeo discorso probabilmente è ancora non aveva più valore, «iniziava una aperto. zona “d’oltremare” dove, a causa 17 W. Brown, Stati murati, sovranità in della mancanza di ogni limitazione declino, cit., p. 38. giuridica della guerra, valeva solo il 18 Ibidem, p. 43. diritto del più forte» (Ibidem, p. 92). 19 14 Egli non parla apertamente di con- W. Brown, Stati murati, sovranità in traddizioni, anche se non nasconde declino, cit., p. 38. W. Brown le problematiche connesse ai rammenta (Ibidem): «In origine, il processi di democratizzazione. “pale”, un picchetto di legno usato 20 Si veda R.A. Dahl, Poliarchia. per le palizzate, marcava il confine Partecipazione e opposizione nei del territorio della colonia inglese in sistemi politici (1971), F. Angeli, Irlanda. È significativo che questo Milano, 1990. territorio coloniale abbia finito per 21 Wendy Brown elenca e analizza essere chiamato “The Pale”.» brevemente alcuni aspetti contrad- 15 Carl Schmitt fa riferimento a Pascal, dittori o problematici della sovranità, testimone di prim’ordine delle fra cui: «1. Il termine sovranità contraddizioni derivanti dalla indica sia il potere assoluto sia la creazione di una linea ideale che libertà politica. 2. La sovranità separa la “civiltà europea” dalle terre genera l’ordine attraverso la “assoggettabili”; quando Pascal subordinazione e la libertà attraverso scrive il celebre passo in cui l’autonomia. […] 5. La sovranità è commenta “Un méridien décide de segno dello Stato di diritto e della la vérité”, secondo Schmitt ha in vigenza di un ordinamento giuridico, mente non tanto la varietà del diritto eppure li oltrepassa. […] è insieme positivo alle diverse latitudini – origine ed eccedenza rispetto al considerazione che si presta a banali giuridico. […] Ogni sua espressione è digressioni sul relativismo – quanto legge e senza legge.» (W. Brown, op. il fatto «che principi e popoli cit., pp. 47-48). Possiamo comunque cristiani si fossero trovati d’accordo rilevare che le contraddizioni della nel considerare come non esistente, sovranità emergono proprio quando per determinati spazi, la distinzione compare sulla scena la democrazia: tra diritto e torto. Il meridiano di nel momento nel quale la “libertà Pascal non è in realtà altro che il politica”, ad es., non si riferisce più meridiano delle linee d’amicizia alla libera volontà del sovrano della sua epoca, che ha effetti- (rispetto all’interferenza di autorità vamente aperto un abisso tra la esterne), ovvero allo Stato-soggetto libertà, ovvero l’assenza del diritto o Stato-apparato, bensì alla libertà di tipica dello stato di natura, e una moltitudine di persone (i l’ambito di uno stato “civile” cittadini e i “governati”), le ordinato.» (C. Schmitt, Il nomos implicazioni del concetto di della terra, cit., p. 95). 16 sovranità appaiono nitidamente sotto Almeno nella forma macroscopi- la forma di una problematica camente evidente del colonialismo “convivenza degli opposti”. “classico”. Riguardo ad altre forme 22 Quando parliamo di “origine di “colonizzazione” più sofisticate, il contingente”, ci riferiamo all’origine

109 POLIS

storica della democrazia “dei distribuzione dei poteri fra le sue moderni”: la democrazia antica si massime istituzioni. pone al di fuori di questo discorso, 24 E perciò viene svuotato di senso, poiché richiama un altro ordine di falsato: il carattere universale di questioni (comunque non quella proposizione è un fondamento irrilevanti). implicito del ragionamento, e se 23 In quest’ottica, il rifiuto dell’Unione viene a cadere, l’imperativo stesso Europea di farsi a sua volta Stato o diventa qualcosa di profondamente super-Stato risulta motivato – anche diverso, anzi nega se stesso, viene se fonte di alcuni problemi, non piegato a dire l’opposto di ciò che, ultimo dei quali il cosiddetto “deficit nella sua formulazione originaria, in di democraticità” riscontrabile nei realtà afferma. suoi processi decisionali e nella

Bibliografia

BROWN, Wendy, Stati murati, sistemi politici (1971), F. Angeli, sovranità in declino (2010), ed. it. a Milano 1990. cura di F. Giardini, Editori Laterza, DIAMOND, Jared , Il mondo fino a ieri. Roma-Bari, 2013. Che cosa possiamo imparare dalle BETTS, Paul, PENCE, Katherine, (a società tradizionali?, trad. it. di A. cura di), Socialist Modern: East Rusconi, Einaudi, Torino, 2013. German Everyday Culture and SCHMITT, Carl, Il nomos della terra Politics, University of Michigan nel diritto internazionale dello “Jus Press, Ann Arbor, 2008. Publicum Europaeum” [1950], trad. DAHL, Robert A., Poliarchia. it. di E. Castrucci, Adelphi, Milano, Partecipazione e opposizione nei 1991.

110 Est-Vest

Parteneriatul Estic al Uniunii Europene şi limitele procesului de „europenizare” a Estului

(Eastern Partnership of European Union and the limits of the Europeanization of theEast)

Gheorghe CIASCAI

Abstract: The aim of this paper is to analyze and to highlight the political, economic and strategic consequences of the Eastern Partnership of European Union for the former soviet states from Eastern Europe after six years at the start of the Eastern Partnership.

Keywords: Eastern Partnership, European Union, Eastern Europe, Russian Federation.

Introducere Strategiile au inclus atît politici de extindere ale NATO şi UE, cît şi Odată cu încetarea Războiului alte iniţiative ale celor două orga- Rece şi cu colapsul blocului comu- nizaţii care erau menite să răspundă nist răsăritean dominat de Uniunea provocărilor care au apărut în zona Sovietică, organizaţiile occidentale centrală şi estică a Europei, puternic învingătoare, Alianţa Nord-Atlantică afectată de procesul de tranziţie şi Uniunea Europeană (Comunitatea post-comunistă. În cazul Uniunii Europeană la momentul colapsului Europene, pe lîngă extinderile suc- regimurilor comuniste din Europa cesive din anii 2004 şi 2007 care au Centrală şi de Est) şi-au adaptat dus la includerea în Uniune a 10 strategiile pentru a consolida pro- state din Europa Centrală şi de Est, speritatea şi securitatea propriilor situate între Marea Baltică, Marea membrii, precum şi pentru a asigura Neagră şi Marea Adriatică, au fost stabilitatea la scara întregului con- lansate şi derulate diferite politici şi tinent european şi a „umple” vidul formule de cooperare destinate să de securitate produs de implozia genereze stabilitate în spaţiul Uniunii Sovietice şi dispariţia euro¬pean răsăritean care a rămas în alianţelor acesteia. afara Uniunii, în special în fostele state sovietice situate între aceasta şi

111 POLIS

Federaţia Rusă. Acestea au inclus şi Polonia. Prin iniţiativa lor, de fapt anumite demersuri mai mult sau mai o adaptare a componentei orientale a puţin timide ale Uniunii în regiune Politicii de Vecinătate a Uniunii sub egida Politicii Externe şi de Europene, cele două state încercau Securitate Comună precum şi o să răspundă propriilor temeri istorice adaptare a Politicii de Vecinătate la vizavi de renăscutele tendinţe datele specifice ale Europei de Est si ofen¬sive ale Federaţiei Ruse2 şi Caucazului de Sud, inclusiv la doreau să ofere un răspuns con- aşteptările statelor din această zonă. sistent aspiraţiilor diverse pentru un După ce în cursul anului 2007, în parcus euro-pean, pentru democraţie urma insistenţelor repetate ale noilor şi pentru reforme economice din state membre ale Uniunii Europene cele şase state ex-sovietice situate în riverane la Marea Neagră, Bulgaria proxi-mitatea Uniunii, ca alternativă şi Romania, Comisia Europeană a la oferta pe care aceste state o iniţiat o platformă destinată conso- primeau din partea Federaţiei Ruse. lidării cooperării în zona pontică, Ca de obicei în cadrul Uniunii Sinergia Mării Negre, care reunea Europene, demersul polono-suedez, statele riverane Mării Negre, în 2009 deşi a încercat să întrunească a fost lansat un proiect mai ambiţios sprijinul deplin al tuturor statelor adresat Europei Orientale – membre ale Uniunii, a beneficiat de Parteneriatul Estic. „meca-nismul” clasic al ambiguităţii con-structive, fapt ce şi-a pus am- Parteneriatul Estic de la prenta asupra evoluţiei ulterioare a Praga la criza ucraineană – Parteneriatului Estic. vremea optimismului Lipsa de interes a unora din statele membre, în special a celor În primăvara anului 2009, în din vestul Uniunii, s-a manifestat de contextul crizei economice şi finan- la început prin absenţa unor şefi de ciare care lovise majoritatea eco- stat sau de guvern de la summit-ul nomiilor lumii, inclusiv cea euro- praghez. Preşedintele Franţei, primul peană, la Praga a avut loc summit-ul ministru al Marii Britanii sau de lansare a Parteneriatului Estic1. preşedintele Consiliului de Miniştrii Parteneriatul la care au fost invitate al Italiei sunt cîţiva din marii să participe şase state ex-sovietice absenţi. În mod paradoxal, Romania, din Europa de Est şi Caucaz – unul dintre statele membre situate la Armenia, Azerbaidjan, Belarus, frontiera răsăriteană a Uniunii şi una Georgia, Republica Moldova şi din cele mai active voci în Ucraina – era o iniţiativă pe care chestiunile fostului spaţiu sovietic Uniunea a adoptat-o în urma unui din Europa Orientală, în special în intens travaliu diplomatic desfăşurat legătură cu Republica Moldova, nu a de două state membre plasate în fost reprezentată la summit-ul de la zona răsăriteană a Uniunii – Suedia Praga de preşedintele Romaniei!

112 Est-Vest

Totuşi, dincolo de acest debut primat încă de la iniţierea partene- oarecum ezitant, pentru a răspunde riatului, mai mult sau mai puţin aşteptărilor diversificate ale statelor explicit, pentru apropierea mai beneficiare ale Parteneriatului Estic, puternică de Uniunea Europeană, susceptibilităţilor unora din statele inclusiv pentru aderarea la Uniune membre dar şi reticenţelor afişate de ca obiectiv pe termen lung. Federaţia Rusă faţă de noua formulă În plus, avînd în vedere dife- europeană de abordare a străinătăţii renţele de aspiraţii dintre cele şase apropiate ruse, responsabilii euro- state beneficiare ale Parteneriatului peni au imaginat o arhitectură com- Estic, pe lîngă formulele multila- plexă şi flexibilă, multilaterală şi terale menţionate mai sus, au fost bilaterală, care să fie deschisă pentru incluse în parteneriat şi aranja- toţi partenerii vizaţi. Această arhi- mentele bilaterale dintre aceste state tectura cuprinde patru platforme şi Uniunea Europeană pentru a putea tematice de cooperare multilaterală permite statelor partenere mai ambi- – democraţie, bună guvernare şi ţioase şi mai performante o cooperare stabilitate; integrarea economică şi mai intensă cu Uniunea Europeană. convergenţă cu politicile UE; secu- În acest fel, combinaţia dintre ritate energetică; contacte interumane dintre acţiunile multilaterale şi cele – care sunt deschise pentru statele bilaterale au condus în cele din urmă membre interesate şi pentru cele şase la articularea unui mecanism de state partenere3. De ase-menea, „europenizare”5 a Estului cu această formulă flexibilă a permis geome¬trie variabilă şi cu meniuri lansarea a şase iniţiative emblematice „à la carte” care se baza pe resurse sub egida Parteneriatului Estic: finan¬ciare semnificative furnizate iniţiativa pentru IMM-uri; iniţiativa de Instrumentul pentru Vecinătate pentru energie; iniţiativa pentru Europeană (fostul Instrument pentru prevenirea, pregătirea şi răspunsul la Parteneriat şi Vecinătate catastrofe naturale sau provocate de Europeană)6, dar şi pe diferite faci- factori umani; ini-ţiativa pentru lităţi comerciale pe care Uniunea managementul integrat al frontierei; Europeană le poate acorda statelor iniţiativa pentru dezvoltarea urbană partenere. Despre efectele acestui durabilă4. mecanism şi ale fondurilor neram- Astfel, în ciuda rezervelor şi bursabile alocate statelor partenere sancţiunilor aplicate de Uniunea în direcţia europenizării lor, eva- Europeană în privinţa regimului luările făcute în prima parte ale extrem de autoritar al preşedintelui anului 2014 erau mai degrabă scep- Aleksandr Lukaşenko, inclusiv tice, cu excepţia anumitor tendinţe Belarus a fost invitată să participe la pozitive constatate în Georgia şi Parteneriatul Estic, alături de state Republica Moldova7. partenere precum Georgia şi Acest mecanism, odată declanşat, Republica Moldova, care s-au ex- a antrenat, pe de o parte, aşteptări

113 POLIS substanţiale şi negocieri aferente cu Europeană şi de a răspunde UE din partea statelor partenere (şi proiectului de europenizare a societăţilor din aceste state) care şi- veci¬nilor săi din străinătatea au fixat obiective ambiţioase în apropiată vestică şi caucaziană10. relaţiile lor cu Uniunea Europeană, dar, pe de altă parte, a generat în timp o opoziţie din ce în ce mai pro- De la criza din Ucraina la nunţată şi un răspuns surprinzător summit-ul de la Riga – din partea Federaţiei Ruse care se începutul refluxului considera ameninţată în interesele european? sale vitale de strategia Uniunii Europene implicată în Parteneriatul Puşi în faţa unei strategii ino- Estic. vatoare şi eficace a Federaţiei Ruse Al treilea summit al Parte- în materie de derulare a confrun- neriatului Estic, desfăşurat în toam- tărilor cu vecinii săi şi cu com- na anului 2013 la Vilnius8, în petitorii occidentali, prin aşa numitul Lituania, a pus în evidenţă tensiunea război hibrid11, Uniunea Europeană extremă acumulată în partea răsă- şi partenerii săi din Europa de Est au riteană a Europei şi în unele din reacţionat prin instrumentele clasice statele acestei regiuni. Opţiunea, de şi previzibile, diplomatice sau eco- fapt non-opţiunea, factorilor de nomice, oarecum ineficiente pe decizie de la Kiev în privinţa termen scurt şi mediu în raport cu semnării Acordului de Asociere cu ineditele operaţii hibride ale Uniunea Europeană ca urmare a Moscovei care combinau acţiunile presiunilor exercitate de Federaţia militare, cu cu demersuri politice, Rusă pentru respingerea acordului şi acţiuni economice, operaţii speciale, alăturarea la iniţiativa rusească a inclusiv cele de „comunicare Uniunii Eurasiatice9 a declanşat o strategică”12. spirală a confruntărilor care s-a Astfel, în mod oarecum sur- în¬cheiat cu o catastrofă politică prinzător pentru aşteptările ruseşti, internă în Ucraina şi cu un cataclism criza din Ucraina, anexarea Crimeei geo-politic la scară europeană. şi declanşarea războiului din această Căderea regimului Ianukovici după ţară, generat de metamorfoza vio- reprimarea protestelor şi după lentă a mişcărilor separatiste proruse confruntările violente din capitala din regiunile Doneţk şi Lugansk Ucrainei, invazia şi anexarea (Donbas), au catalizat în prima parte Peninsulei Crimeea de către a anului 2014 finalizarea şi sem- Federaţia Rusă şi secesionismul narea Acordurilor de Asociere şi a unora din regiunilor ucrainene celor de Liber Schimb cu Ucraina, răsăritene au relevat o strategie rusă Georgia şi Republica Moldova. de a apăra anumite linii roşii în zona Deschiderea a noi focare separatiste de inteferenţă cu Uniunea în Ucraina cu potenţial de şantaj

114 Est-Vest asupra guvernului de la Kiev, după limitată în faţa strategiei beligene a modelul transnistrean, osetin şi Federaţiei Ruse. abhaz, a avut drept consecinţă inten- Implicarea Germaniei şi Franţei sificarea demersurilor de la în negocierile de la Minsk vizînd Bruxelles vizînd sprjinirea parte- încetarea ostilităţilor din Ucraina, nerilor din vecinătatea orientală şi deşi salutară, a relevat încă odată accelerarea demersurilor proeuro- slabiciunile diplomaţiei europene şi pene la Chişinău, Tbilisi şi Kiev. incapacitatea Uniunii Europene de a De asemenea, pe măsura asu- acţiona ca actor coerent şi decisiv în mării oficiale a revizionismului de rezolvarea unei crize cu mize sub- către Federaţia Rusă prin anexarea stanţiale pentru Uniunea Europeană Crimeei şi prin sporirea sprijinului ca entitate politică de sine stătătoare. rusesc pentru secesioniştii din Absenţa Înaltului Reprezentant Donbas, europenii au adoptat o serie pentru Afaceri Externe şi Politica de de sancţiuni diplomatice şi eco- Securitate şi a preşedintelui nomice vizînd persoane oficiale şi Consiliului European din „formatul entităţi din Federaţia Rusă şi din Normandia”14 sau diviziunile apă- teritoriile ocupate implicate în rute treptat între liderii europeni cu acţiunile separatiste din aceste privire la menţinerea regimului de regiuni. Aceste sancţiuni europene, sancţiuni la adresa unei Federaţii sprijinite de aliaţii transatlantici şi de Ruse explicit revizioniste nu au putut cei din alte părţi ale globului fi suplinite de primele acţiuni de (Australia, Japonia, Noua Zeelandă), aplicare a Acordurilor de Asociere şi iniţial simbolice, au fost urmate de a celor de Liber Schimb cu Georgia, acţiunile de retorsiune ale Federaţiei Republica Moldova şi Ucraina Ruse şi au dus la o spirală a con- semnate în 2014 sau de împrumutul fruntării comerciale şi economice în financiar substanţial acordat de care au fost implicate şi noile Uniunea Europeană autorităţilor de semnatare ale Acordurilor de la Kiev în anii 2014 şi 2015. Asociere din vecinătatea răsăriteană Din această perspectivă, reticenţa a Uniunii care şi-au văzut blocate europenilor de a oferi o perspectivă exporturile către piaţa rusă. Însă, în de integrare europeană certă pentru ciuda unui meritoriu consens vecinii săi răsăriteni care aspiră la european referitor la sancţionarea acest statut, poziţiile deconcertante mai severă a conduitei agresive ale unor lideri europeni din main- ruseşti în Ucraina, în circumstanţele stream-ul politicii europene, precum unei opoziţii zgomotoase a preşedintele Comisiei Europene, mişcărilor populiste şi extremiste Jean Claude Junker16, sau liderul din diferite state europene faţă de celui mai important partid de aceste sancţiuni13, eficacitatea opoziţie din Franţa, fostul preşedinte instrumen-tului economico- Nicholas Sarkozy17, faţă de o diplomatic euro-pean s-a dovedit a fi Federaţie Rusă care nu precupeţeşte

115 POLIS să-şi promoveze prin cele mai Irlanda, Luxemburg şi Spania, toţi neortodoxe metode eurasiatismul şi şefii de stat sau de guvern din statele revizionismul pe seama statelor membre ale Uniunii au participat la partenere, dar şi incapacitatea elite- summit-ul organizat de preşedinţia lor din aceste state de a asuma şi letonă a Consiliului. aplica o agendă europeană şi În ciuda acestei mobilizări sim- debusolarea societăţilor din aceste bolice încurajatoare, deciziile luate state18 sunt tot atîtea argumente la Riga, demersurile ulterioare şi care indică un impas real în evoluţiile din vecinătatea orientală derularea Parteneriatului Estic şi în nu sunt de natură să risipească procesul de europenizare aferent. incertitudinile referitoare la profun- zimea angajamentului Uniunii Europene în Europa de Est şi la Concluzii capacitatea Uniunii de a europeniza o regiune unde şi-ar dori state bine Între Este posibil ca impasul în guvernate, democrate, prospere şi care a ajuns Uniunea Europeană în stabile în interesul propriei sale strategia sa de europenizare a veci- securităţi şi stabilităţi. nătăţii sale orientale să fi fost con- Rămîne de văzut dacă liderii ştientizat de liderii de la Bruxelles şi europeni au învăţat bine lecţiile din capitalele statelor membre. tragice ale secolului XX, inclusiv Acest fapt este pus în evidenţă, în cea referitoare la faptul că nicio mod simbolic, de prezenţa la concesie nu este suficientă pentru un summit-ul Parteneriatului Estic de la actor internaţional care consideră Riga a şefilor de stat sau de guvern revizionismul legitim, eficace şi ... care au absentat de la summit-ul de accesibil. lansare de la Praga. Cu trei excepţii,

Note

1 Declaration of Prague Eastern 3 The Eastern Partnership Partnership Summit, Press Releases, Multilateral Platforms, accesat 7 May 2009, accesat în octombrie online în octom¬brie 2015 pe adresa 2015 pe adresa de internet http://eeas.europa.eu/eastern/platfor http://www.consilium.europa.eu/ued ms/index_en.htm. ocs/cms_data/docs/pressdata/en/er/1 4 Ibidem. 07589.pdf. 5 Gh. Ciascai,., „Eastern Partnership 2 Vezi războiul ruso-georgian din of EU – the challanges and the august 2008 din Georgia care a oportiunities in the context of the the consolidat procesul de separare a Ukraine’s crisis”, CES Working Osetiei de Sud şi Abhaziei de Papers, vol. VI, no 2A/2014, p. 36. Georgia.

116 Est-Vest

6 Regulation (EU) No 232/2014 of the http://www.iss.europa.eu/publication European Parliament and of the s/detail/article/hybrid-tactics-russia- Council of 11 March 2014 and-the-west/. establishing a European Neigh- 12 J.J. Anderson, , op. cit., p. 2. bourhood Instrument, accesat online 13 Vezi sprijinul şi admiraţia Frontului în octombrie 2015 la adresa Naţional din Franţa , UKIP din http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/ Marea Britanie sau Zorii Aurii din LexUriServ.do?uri=OJ:L:2014:077: Grecia pentru strategiile 0027:0043:EN:PDF. preşedintelui Vladimir Putin sau 7 E. Kaca, A. Sobjak, K. Zasztowt, asentimentul mai subtil pentru Learning from past experience: Ways conduita liderului rus din partea unor to improve EU aid on reforms in the partide şi personalităţi politice Eastern Partnership, Report, The europene moderate. Polish Institute of International 14 Grup care reuneşte Franţa, Affairs, Warsaw, 2014, accesat online Germania, Federaţia Rusă şi Ucraina în octombrie 2015 pe adresa denumit astfel după locul unde s-au http://www.pism.pl/files/?id_plik=1 întalnit prima oară şefii de stat sau 7080. de guvern din cele trei ţări în iunie 8 Joint Declaration of Eastern 2014 şi care are ca scop identificarea Partnership Summit, Vilnius, 28-29 unei soluţii negociate la conflictul November 2013, Press Releases, din sud-estul Ucrainei. accesat online în octombrie 2015 pe 15 The Eastern Partnership – a policy adresa http://www.consilium.euro that delivers, European Commision pa.eu/uedocs/cms_Data/docs/pressda – Fact sheet, 21 May 2015, accesat ta/EN/foraff/139765.pdf online în octombrie 2015 pe adresa 9 Vezi excelentul studiu Popescu, N., http://europa.eu/rapid/press- „Eurasian Union: the real, the release_MEMO-15-5019_en.htm. imaginary and the likely”, Chaillot 16 Jean Claude Junker, „EU most Paper, no 132, October 2014, improve Russia ties”, BBC News, 9 European Union Institute for octombrie 2015, accesat online în Security Studies, Paris. octombrie 2015 pe adresa 10 Gh. Ciascai, op. cit., p. 37. http://www.bbc.com/news/world- 11 Anderson, J. J., Hybrid operations: europe-34486157. lessons from the past, Brief Issue, no 17 Nicholas Sarkozy, „Le monde a 33/october 2015, European Union besoin de Russie”, France 24, 29 Institute for Security Studies, Paris, octombrie 2015, accesat online în p. 1, accesat online în octombrie octombrie 2015 pe adresa 2015 pe adresa http://www.france24.com/fr/201510 http://www.iss.europa.eu/uploads/m 29-sarkozy-poutine-rencontre- edia/Brief_33_Hybrid_operations.pdf moscou-syrie-ukraine-diplomatie- Popescu, N., Hibrid tactics: Russia critiques-france. and the West, Allert Issue, no 18 Popescu, N., „Cum s-a transformat 46/october 2015, European Union povestea de succes a Moldovei în Institute for Security Studies, Paris, relaţia cu UE într-un eşec usturător accesat online în octombrie 2015 pe pentru moldoveni”, interviu la Radio adresa Europa Liberă, 5 octombrie 2015,

117 POLIS

accesat online în octombrie 2015 pe http://www.europalibera.org/content adresa /article/27284113.html.

Bibliografie

CIASCAI, Gheorghe, „Eastern Partnership http://www.iss.europa.eu/publication of EU – the challanges and the s/detail/article/hybrid-tactics-russia- oportiunities in the context of the the and-the-west/DJUVARA, Neagu, O Ukraine’s crisis”, CES Working scurtă istorie a românilor, Papers, Iaşi, vol VI, no 2A/2014. Humanitas, Bucureşti, 1999. Joint Declaration of the Eastern Resurse electronice Partnership Summit, Vilnius, 28-29 November 2013, Press Releases, ANDERSON, Jan Joel, „Hybrid accesat online în octombrie 2015 la operations: lessons from the past”, adresa: Brief Issue, no 33/october 2015, http://www.consilium.europa.eu/ued European Union Institute for ocs/cms_Data/docs/pressdata/EN/for Security Studies, Paris, accesat aff/139765.pdfGOŞU, Armand online în octombrie 2015 pe adresa: „Tentativa grupării Raţiu-Serdici de http://www.iss.europa.eu/uploads/m reorganizare a Comitetului National edia/Brief_33_Hybrid_operations.pdf Român”, Dosarele Istoriei, an VII, KACA, Elżbieta., SOBJAK, Anita, nr. 3(79), 2003, pp. 49-55.). ZASZTOWT, Konrad, Learning from Joint Declaration of the Eastern past experience: Ways to improve EU Partnership Summit (Riga, 21-22 aid on reforms in the Eastern May 2015), Press Releases, accesat Partnership, Report, The Polish online în octombrie 2015 la adresa: Institute of International Affairs, http://www.consilium.europa.eu/en/ Warsaw, 2014, accesat online în meetings/international- octombrie 2015 pe adresa: summit/2015/05/21-22/ http://www.pism.pl/files/?id_plik=170 The Eastern Partnership – a policy that 80. delivers, European Commision, Fact POPESCU, Nicu, „Eurasian Union: the sheet, 21 May 2015, accesat online real, the imaginary and the likely”, în octombrie 2015 la adresa: Chaillot Paper, no 132, October http://europa.eu/rapid/press- 2014, European Union Institute for release_MEMO-15-5019_en.htm Security Studies, Paris, accesat Wider Europe - neighbourhood: A online în octombrie 2015 pe adresa: Framework for Relations with our http://www.iss.europa.eu/uploads/m Eastern and Southern Europe, edia/CP_132.pdf. Communication of European Idem, „Hibrid tactics: Russia and the Commission, accesat online în West”, Allert Issue, no 46/october octombrie 2015 la adresa: 2015, European Union Institute for http://eeas.europa.eu/enp/pdf/pdf/co Security Studies, Paris, accesat m03_104_en.pdf online în octombrie 2015 pe adresa:

118 Est-Vest

Falia strategică Marea Neagră-Marea Baltică

(The strategic Black Sea – Baltic Sea ridge)

Gheorghe VĂDUVA

Abstract. There was a moment when it seemed that the East-West dimension of the ontology of Euro-Asian space was beginning to emerge out of its traditional conflicting character and do something in order to bridge the gaps. This would have been excellent, since Western Europe has finance and technology, while Asia is rich in resources. The civilizations to be found on the largest geophysical platform of the Earth are not contradictory and conflicting; they are just different, by area, culture, and interests. Many of the truths that sounded like dogmata or things which were well known and had become chronic were ignored both by the triumphalist and the pessimist analysts. Whatever had happened seemed to be water under the bridge. The Summit of the Eastern Partnership in Vilnius, in the autumn of 2013, showed, however, the real face of things. The undercurrents were revealed, frustrations became evident, the strategic Black Sea - Baltic Sea ridge was reactivated and, consequently, the forces, the means, the plans and the resources were re-positioned. The war started again. Actually, it had never stopped because the war between the East and the West is unfortunately a continuous one. Like a road without beginning, without end, and with no exit.

Keywords: strategic ridge, Black Sea, Baltic Sea, strategies, resources.

Introducere macină de secole resursele, oamenii şi viaţa celor mai importante Încă odată s-a dovedit, dacă mai civilizaţii ale planetei aflate în acest era nevoie, că Estul şi Vestul nu şi- imens spaţiu euro-asiatic. Cele două au dat încă mâna, nu au semnat încă războaie mondiale desfăşurate dra- un pact de neagresivitate şi nu au matic între Est şi Vest n-au adus nici creat, nici de facto, nici de jure, pacea, nici unitatea, nici liniştea niciunul dintre acele atât de necesare cuiva, ci, dimpotrivă, îndeosebi prin suporturi de încredere care să facă Războiul Rece, tot un război de talie posibilă ieşirea din omniprezenta lor mondială, al cărui front principal conflictualitate endogenă, care trecea tot prin inima Europei şi a

119 POLIS

Germaniei, au accentuat şi mai mult ligence, supraveghere, cercetare, această conflictualitate, reaşezând recunoaştere) activate, rachete pe lumea pe cel mai periculos butoi de rampe de lansare cu traiectorii pulbere din câte au existat vreodată precalculate precis, submarine în pe Terra, cu cea mai mare con- imersiune (nedetectabile deci), gata centrare de ogive nucleare, de să lanseze în orice secundă rachete tancuri, avioane şi alte arme ultra nucleare, forţe speciale gata de moderne, chiar dacă lumea nu a acţiune sau în acţiune, prezente încetat să progreseze, să constru- peste tot în lume… De câteva ori, iască, să trăiască frumos şi să lumea a fost doar la o secundă de iubească. declanşarea unui război nuclear, aşa Cei doi poli de putere – Statele cum dealtfel, este şi acum… Există Unite şi Uniunea Sovietică – au peste zece mii de ogive nucleare reaşezat Europa la mijloc, între ei, active, cu vectori dintre cei mai ca pe un fel de zonă de siguranţă performanţi – rachete balistice inter- strategică, chiar dacă, în acest joc continentale, rachete de croazieră, strategic fără sumă nulă, se afla şi, submarine nucleare, aviaţie de desigur, se află şi acum cea mai bombardament strategic, alte mij- importantă şi cea mai avansată parte loace (unele, probabil, complet a Rusiei, pentru că şi Rusia este, în necunoscute de lumea obişnuită) etc. fond, nu doar eurasiatică, ci şi euro- –, care, odată declanşate, pot aduce peană. Această configuraţie bipolară iarna nucleară pe planeta Pământ şi nu a fost nicio clipă în vreun distruge complet biosfera. La aceste echilibru stabil sau în vreo stare de arme şi la aceşti vectori, se adaugă securitate sau măcar de siguranţă. proiectile de tot felul cu încărcătură Am putea vorbi, desigur, de un nucleară, arme de mare precizie, echilibru dinamic, adică de un sisteme bazate pe amplificarea echilibru strategic pe muchie de cuţit undelor etc. nuclear, dar realitatea, invizibilă Să luăm, spre exemplu, pro- pentru ochiul omenesc obişnuit este gramul HAARP (High Frequency de-a dreptul dramatică… Active Auroral Research Program). Toate ţările din acest areal euro- Acesta este un program de cercetare asiatic şi euro-atlantic aveau, fiecare a comportamentului ionosferei (în după posibilităţi, sisteme de forţe, speţă a atomilor de ozon, de azot, de mijloace şi resurse aflate în GLP heliu etc.) la bombardamentul cu (gata de luptă permanent), avioane radiaţii solare şi cosmice sau cu de luptă gata să decoleze în orice radiaţii de înaltă frecvenţă (HF) şi moment, radare care scrutau în chiar de joasă frecvenţă (ELF) de pe permanenţă orizonturile, sateliţi care Pământ. Pentru aceasta, HAARP transmiteau non-stop imagini cu o generează cu ajutorul celor 180 de rezoluţie de studio performant, antene (numărul acestora trebuia să sisteme I2SR (informaţii, intel- ajungă la 360), un flux concentrat de

120 Est-Vest radiaţii de înaltă frecvenţă (3-5 MH) Reactivarea unei străvechi care ajung la peste 600 km şi falii încălzesc ionosfera în zona de impact până la 4000 de grade (pe De-a lungul timpurilor, confrun- timpul funcţionării HAARP, apare tarea Est-Vest – în esenţa ei, o aurora boreală). Unda reflectată este confruntare cu scop geopolitic şi cu una de joasă frecvenţă (în jur de 80 efect geostrategic – s-a derulat mai Hz), dar care poate fi reglată. ales pentru generarea şi consolidarea Această undă scanează scoarţa unui nucleu geopolitic şi, deopo- terestră şi oceanele pe o adâncime trivă, geostrategic, denumit de de mai mulţi kilometri, putând Halford J. Mackinder1 heartland, un descoperi inclusiv submarinele în fel de inimă comună a celor două imersiune. De aceea, mulţi cerce- continente (Asia şi Europa) care să tători apreciază acest program, facă posibilă, ulterior, constituirea dincolo de utilităţile lui ştiinţifice unei uriaşe puteri continentale, deosebite, şi ca pe o teribilă armă. O capabilă să iasă în oceanul cald2 şi armă în folosul cui o are, dar şi în să cucerească lumea. Interesant este cel al planetei Pământ. Ceea ce, că o astfel de idee (care nu a lipsit desigur, este foarte adevărat. niciodată din spaţiul euro-asiatic) nu Fără a intra în detalii, trebuie să a unit forţele asiatice şi europene în spunem doar că întreaga lume – dar jurul ei, ci le-a menţinut într-un areal îndeosebi marile puteri – se înar- tensionat, dezbinat şi chiar con- mează. Peste zece mii de ogive nu- flictual, fiecare dintre marile puteri cleare sunt gata de lansare, iar spaţiul din acest uriaş areal euro-asiatic cibernetic şi sistemele care folosesc (care au contat de-a lungul istoriei) arma undelor, precum HAARP, Şura, dorind să realizeze acest obiectiv al sistemul european de cercetare a puterii continentale imense, dar nu ionosferei etc. şi arma geofizică ating prin unirea cu celălalt, ci prin deja performanţe care nici măcar nu cucerirea sau distrugerea lui. pot fi imaginate de către omul De aceea, analizând ansamblul obişnuit. Aceste sisteme, ca putere şi confruntărilor şi bătăliilor dintre pi- efect, este posibil să depăşească voţii importanţi ai acestui spaţiu chiar şi arma nucleară, întrucât (pivoţi care, repetăm, în loc să se folosesc nu o energie generată de o unească pentru realizarea unităţii explozie, ci însăşi energia Terrei sau euro-asiatice, au continuat să se pe cea a Universului. războiască pentru realizarea acelu- iaşi obiectiv, dar nu unindu-se, ci distrugându-se reciproc), rezultă nişte linii (direcţii) strategice de confruntare Est-Vest (culoare sau coridoare strategice), foarte impor- tante, considerăm noi, ieri, în

121 POLIS epocile invaziilor şi cuceririlor sibilă, pentru Rusia, ieşirea la armate, ca şi azi, în epoca globa- oceanul cald, supravegherea ţărilor lizării şi a bătăliilor intereselor inter- nordice şi a nordului Europei con- civilizaţionale pentru putere, influ- tinentale, precum şi o manevră stra- enţă, pieţe şi, mai ales, resurse. tegică maritimă, pe linii exterioare, În vremea celor trei mari imperii în caz de război. Aşa cum bine se (Rus, Habsburgic şi Otoman), dar nu ştie, o astfel de manevră a fost deja numai, aceste culoare strategice au efectuată, în războiul din 1905, de avut o importanţă colosală (desigur, către Flora rusească a Mării Baltice. pentru ele) şi efecte dramatice Pe 30 august 1904, ţarul Nicolae al pentru spaţiul românesc, spaţiu pe II-lea a hotărât să trimită această care, totuşi, nu au reuşit nici să-l flotă în Extremul Orient, la asimileze, nici să-l distrugă, ci doar Vladivostok. Flota a parcurs 18.000 să-l folosească. de mile marine, trecând prin tropice, Am identificat şi analizat, în şi, în final, a intrat în ambuscada de spaţiul european, pentru care şi în la Tushima, întinsă de amiralul care s-au dus mai toate bătăliile japonez Togo. În această bătălie, s-a importante ale lumii, patru mari întrebuinţat, pentru prima dată, aşa- culoare strategice, de interes deo- numita manevră în T, de către sebit, atât pentru Est (în speţă, amiralul Togo. Nu intrăm în detaliile pentru Rusia), cât şi pentru Vest (în acestei bătălii, una dintre cele mai speţă, pentru marile puteri occi- interesante dintre bătăliile navale ale dentale, îndeosebi pentru Germania lumii. Vrem doar să subliniem şi pentru Franţa, dar nu numai). Cele importanţa pe care ruşii au acordat-o patru culoare strategice sunt, de la şi încă o acordă acestui culoar nord, spre sud, următoarele: strategic maritim, de-a dreptul vital - Culoarul strategic baltic; pentru o mare putere de talia Rusiei. - Culoarul strategic central- Aceeaşi importanţă o acordă acestui european; culoar şi Vestul, îndeosebi puterile - Culoarul strategic al Dunării; off-shore, Marea Baltică fiind una - Culoarul strategic Marea Neagră, din căile de pătrundere spre hear- Marea Marmara, Marea tland şi, în acelaşi timp, de îndiguire Mediterană. a Rusiei în spaţiul continental. Re- Culoarul strategic baltic începe cent, pe acest culoar s-a realizat de undeva din zona Petersburgului şi proiectul North Stream, o conductă cuprinde Marea Baltică, ţărmurile ei care transportă, până în Germania, şi ieşirea în Pacific. Pentru Rusia, hidrocarburile din regiunea culoarul la care ne referim a în- Leningrad. semnat, încă de la constituirea Odată cu desprinderea Ţărilor acestei mari puteri eurasiatice, unul Baltice de Uniunea Sovietică, pentru esenţial. Valoarea acestui culoar stă, Rusia, accesul în culoarul strategic deopotrivă, în faptul că face po- baltic şi realizarea legăturii cu en-

122 Est-Vest clava Kaliningrad a devenit o pro- forţe operativ-strategice speciale, blemă. Totuşi, ruşii au continuat să- aeromobile, nucleare etc. vizează şi consolideze şi să-şi modernizeze îndeosebi acest culoar, în caz de Flota Mării Baltice, una din cele confruntare armată Vest-Est sau Est- patru flote ale Rusiei (celelalte trei Vest. Forţele Terestre ale Rusiei au sunt: Flota Mării Negre, Flota în vedere şi o astfel de confruntare, Nordului şi Flota Pacificului, fiecare chiar dacă, azi, ea pare absurdă. dintre ele cu un rol foarte important Ruşii îşi văd ameninţată grav zona în politicile şi strategiile Rusiei, mai lor de siguranţă strategică terestră şi ales în noile conjuncturi geopolitice maritimă de proximitate spre Vest, şi geostrategice). În zona debuşeului situată între Marea Balică şi Marea dinspre Rusia a acestui culoar Neagră şi nu vor fi niciodată dispuşi strategic, se află Estonia şi Letonia. să perceapă altfel decât ca o În aceste ţări, care se învecinează la apropiere periculoasă de frontierele Est cu Rusia, în jur de 30-40 la sută lor extinderea Uniunii Europene şi a din populaţie este rusă. Este foarte NATO pe seama ţărilor care au făcut posibil ca, în caz de conflict Est- parte din fosta Uniune Sovietică, Vest, pentru a închide acest culoar mai ales a celor situate pe această şi, în acelaşi timp, pentru a-l folosi falie strategică (Marea Neagră – în vederea unei manevre strategice Marea Baltică), reactivată azi prin adecvate, Rusia să cucerească rapid dispunerea de o parte şi de alta a cele trei ţări baltice (Estonia, acestui ax, a unui dispozitiv NATO Letonia şi Lituania), în pofida şi, evident, a unui dispozitiv rusesc. dispunerii unor forţe NATO aici. Indiferent de ce se spune şi ce se Culoarul strategic central- va spune, Rusia va considera tot- european începe de undeva din deauna, atâta vreme cât ea va exista Galiţia Occidentală, trece pe la în această configuraţie, că Ţările nordul lanţului muntos european, cu Baltice, Belarus, Ucraina, şi ţările axul pe unele dintre marile capitale caucaziene vor alcătui zona sa de europene (Varşovia, Berlin, Paris) şi siguranţă strategică esenţială spre ajunge până în Normandia. Este un Vest. De unde rezultă o sursă de fel de „bulevard” strategic terestru pericole şi ameninţări foarte serioase european – singurul – pe care s-au şi foarte complicate, probate de dus mai toate bătăliile Est-Vest sau atitudinea tranşantă a colosului din Vest-Est, inclusiv expediţia catastro- Est şi concretizate în reînarmarea fală a lui Napoleon în Rusia şi cele Rusiei şi în atitudinea sa deja foarte două Războaie Mondiale. Rachetele ofensivă, atitudine care poate fi de croazieră ruseşti şi, mai ales, cele înţeleasă atât ca formă a unei balistice, dar şi cele din dotarea apărării activ-disuasive, cât şi ca diferitelor eşaloane strategice şi avertisment strategic. operaţionale ale Forţelor Armate ale Culoarul strategic al Dunării se Rusiei, blindatele şi grupările de centrează pe fluviul Dunărea. Începe

123 POLIS de la Gurile Dunării şi se termină în printr-o acţiune operativ strategică Germania. Este un culoar adiacent fulgerătoare, Rusia să taie ieşirea celui terestru şi, deopotrivă, celui Ucrainei la Marea Neagră (luând maritim de Sud. Importanţa lui este Odessa) şi să realizeze, prin foarte mare, nu doar prin faptul că raioanele Cahul şi Ismail de pe poate asigura un anumit tip de malul stâng al braţului Chilia, şi prin manevră strategică în caz de război zona găgăuză, joncţiunea cu – manevra strategică fluvială –, ci Transnistria, încercuind pur şi mai ales pentru funcţiile sale simplu Ucraina şi reducând-o la ce a economice, îndeosebi de transport, fost ea la începuturile ei (o fâşie de logistice şi hidrotehnice. Temporar, teren orientată Est-Vest între zonele Rusia a fost îndepărtată de la Gurile împădurite din Nord şi zona de Dunării, deşi flota comercială a stepă). Această posibilă mişcare Uniunii Sovietice era, la acea vreme, fulgerătoare nu poate fi contracarată cea mai puternică de pe marele de nimeni decât cu preţul unui fluviu. De aici nu rezultă că Rusia a război nuclear între Est şi Vest. De şi renunţat, de bună voie şi nesilită care, se pare că Rusia nu se teme. de nimeni, la Gurile Dunării. Rusia a Mai mult, pe lângă rachetele SM acceptat doar o realitate (implozia 3 de la Deveselu, va exista, cred URSS), un fait accompli, sperând că ruşii, şi un sistem de apărare Ucraina va continua să fie nu doar o antiaeriană şi antiterestră, compus simplă zonă de siguranţă strategică inclusiv din rachete de croazieră pentru urmaşa Imperiului Roşu, ci Tomahawk, care pot lovi Moscova. avanpostul sau avangarda ei pentru Dar, recent, în intervenţia lor în vremurile care vor veni. Siria, ruşii au lansat, în premieră, 26 În 1940, printr-un simplu proces- de rachete de croazieră din Marea verbal, nevalidat nici de Moscova, Caspică, prin Iran şi Irak, pentru a nici de Bucureşti, Uniunea Sovietică lovi obiective ale Statului Islamic. luase de la România Insula Şerpilor, Desigur, această acţiune a fost mai din raţiuni strategice, pentru a pune mult demonstrativă, întrucât Rusia acolo un radar, în vederea supra- avea la îndemâna aviaţia sa din vegherii strategice a Gurilor Dunării Latakia care putea să lovească foarte şi chiar a strâmtorilor… Faptul că rapid aceste obiective, cu costuri Ucraina a preluat frontierele impuse mult mai mici decât cele ale lansării de Uniunea Sovietică şi acceptate de de rachete de croazieră. O astfel de lumea întreagă nu determină auto- rachetă costă mai mult de un milion mat şi renunţarea Moscovei la de dolari. intrarea în marele fluviu, al doilea Rachetele de croazieră ruseşti au fluviu european, ca mărime, după fost lansate pe data de 7 octombrie Volga, dar primul în ceea ce priveşte 2015, de pe patru nave purtătoare de importanţa sa strategică. Este foarte rachete din Flota Mării Caspice posibil ca, în anumite împrejurări, asupra a 11 ţinte ale SI din Siria. Ele

124 Est-Vest au parcurs o distanţă de 1.500 km şi Don – se găsesc chiar la debutul au lovit toate obiectivele, potrivit celor două culoare strategice mari- declaraţiilor Ministerului Apărării. time. Celelalte două comandamente Durata zborului a fost de două ore – respectiv, cel de la Ekaterinburg de la lansare3. Este vorba de racheta (pentru zona centrală, îndeosebi de croazieră rusească 3M-14T pentru Siberia) şi cel de la Kaliber, de generatie nouă, stealth, Habarovsk, acesta din urmă pentru cu o viteză de 700-800 km/h, partea estică a Rusiei (Regiunea similară celei mai moderne variante Militară de Est). Amplasarea acestor a RGM/UGM-109E Tomahawk. comandamente (regiuni militare, Culoarul strategic Marea cum le zic ruşii), au, probabil, ca Neagră, Marea Egee, Marea raţiune, o modalitate de mate- Mediterană este omologul de Sud al rializare a unor politici şi strategii culoarului strategic baltic, având anti-anaconda şi de apărare cu faţa cam aceleaşi funcţii cu acesta, dar spre Vest, în context OCS (Orga- mult mai complexe. Să nu uităm că nizaţia de Cooperare de la de aici au pornit, în 1962, cargourile Shanghai). China se constituie astfel cu rachete care urmau să fie într-o uriaşă zonă de siguranţă amplasate în Cuba şi care au generat strategică pentru Rusia, aşa cum şi criza din Marea Caraibilor. Rusia putând deveni, efectiv, o zonă Ruşii şi-au modernizat rapid flota imensă de siguranţă strategică Mării Negre şi au găsit imediat şi pentru China. Este foarte posibil ca, prilejul de a o folosi într-o criză în viitor, să se dezvolte, aici, după reală, pentru a testa noile mijloace model NATO, o viziune de apărare de luptă, componenta logistică de colectivă, de garanţie securitară intervenţie rapidă, cu forţe clasice şi comună, de foarte mare consistenţă. forţe speciale, în cooperare cu China Să nu uităm că, anual, ţările membre şi cu Iranul, la mare distanţă, OCS realizează exerciţii militare sistemele de protecţie prin bruiaj sau comune4. prin alte mijloace, unele dintre ele Ruşii au declanşat deja ofensiva foarte moderne. Cu această ocazie, lor strategică atât prin reactivarea Rusia controlează deja litoralul faliei strategice Marea Neagră – mediteraneean sirian şi îşi ampla- Marea Baltică, cât şi prin acţiunile sează forţe şi mijloace pe culoarul rapide şi surprinzătoare în Siria, în strategic maritim de sud, pe unde cooperare cu China, cu Iranul şi, urma să treacă şi conducta South probabil, cu Irakul. De asemenea, Stream, relevment zero cu North ruşii au afirmat deja că, în viitor, vor Stream din Marea Baltică. relua patrularea cu submarine Nu întâmplător, desigur, din cele nucleare de ultimă generaţie pe toate patru comandamente strategice, oceanele lumii, inclusiv în Marea două – respectiv, cel de la Sankt Mediterană. Petersburg şi cel de la Rostok pe

125 POLIS

Acţiunile Rusiei, în cooperare cu şi cel maritim de sud) au afectat şi China şi cu Iranul, sunt, de fapt, încă afectează foarte serios şi arealul deopotrivă, şi o intervenţie pe cu- românesc. Acest lucru a existat şi pe loarul strategic Marea Neagră – vremea lui Burebista, şi pe vremea Marea Mediterană, ca răspuns lui Decebal, şi pe vremea imperiilor, ofensiv la politicile UE şi NATO de dar există şi astăzi. Şi iată de ce: extindere spre Est şi ca o modalitate 1. Falia strategică Marea Neagră de descurajare şi de contracarare – Marea Baltică trece prin apro- extrem de violentă şi de rapidă a pierea teritoriului României, afec- ofensivei islamiştilor asupra civi- tând o parte destul de importantă din lizaţiei non-islamiste. Rusia a lovit arealul românesc (Nordul Bucovinei puternic SI nu doar pentru a-l apăra şi teritoriul dintre Prut şi Nistru); pe Bashar Al-Assad, ci mai ales 2. Cele trei culoare strategice pentru a-i scoate din luptă şi pe pornesc din zona de interes strategic islamiştii ceceni veniţi aici şi a imediat pentru România, unele tre- descuraja, astfel, fenomenul islamist când chiar şi prin spaţiul românesc de pe teritoriul Rusiei. Rusia are 22 (culoarul strategic al Dunării) şi, din de republici cu populaţie islamistă, acest motiv au menţinut (şi încă în cele mai mute dintre ele chiar menţin) ţara într-o zonă de siguranţă majoritară, numărul musulmanilor strategică dintre Estul şi Vestul din Rusia (autohtoni sau imigranţi) European; fiind, după unele estimări, mai mult 3. Pe vremea imperiilor, reuni- de zece milioane, cu un trend ficarea spaţiului românesc în arealul ascendent, chiar dacă populaţia Daciei era practic imposibilă, întru- musulmană autohtonă din Rusia cât teritoriul românesc era, sub dife- trăieşte, după cum afirmă cei de la rite forme, spaţiu de siguranţă Agenţia Sputnik, în replică la unele strategică5 (spaţiu-tampon) între statistici americane, ruseşte. aceste imperii. Cu alte cuvinte, în relaţiile ten- Astfel, Moldova dintre Prut şi sionate dintre Est şi Vest, Rusia a Carpaţi a fost spaţiu de siguranţă răspuns nu resemnându-se doar cu strategică pentru Imperiul Rus, iar ce a realizat prin reacţia rapidă şi Ţara Românească (Muntenia) era surprinzătoare în criza ucraineană considerată un fel de zonă de sigu- (anexarea Crimeii şi controlul ranţă strategică pentru Imperiul Estului Ucrainei), ci şi-a imple- Otoman. Imperiul Habsburgic nu a mentat un pilon strategic avansat pe mai avut unde să-şi realizeze o zonă culoarul strategic Marea Neagră – de siguranţă strategică exterioară şi a Marea Mediterană. Joc strategic cu creat una interioară, în zona adia- sumă nulă sau dinamism complex, centă arcului Carpaţilor de Curbură, cu efecte incerte?! cam pe unde se află astăzi judeţele Trei din cele patru culoare stra- Harghita, Covasna şi o parte din tegice (Central european, al Dunării Mureş. Această zonă de siguranţă

126 Est-Vest strategică interioară, în care au fost aceleaşi coordonate din vremuri aduşi iniţial, teutoni, apoi secui imperiale. avea, în principal, trei funcţii Deşi România este una dintre importante: să asigure flexibilitatea puţinele ţări din Europa în care strategică în cazul în care Imperiul există o unitate lingvistică inde- habsburgic (austro-ungar) ar fi fost structibilă (limba care se vorbeşte pe atacat de cele două imperii; să teritoriul României nu are dialecte, permită manevra strategică pe linii ci doar graiuri), o identitate culturală interioare; să asigure manevra inconfundabilă, în pofida istoriei strategică către cele trei culoare dramatice a neamului românesc, strategice, respectiv, către Galiţia managementul de ţară este nu doar Occidentală, către Gurile Dunării şi, de foarte proastă calitate, ci chiar prin acestea, către Marea Neagră. De antiromânesc. Deşi nimeni nu altfel, între planurile imperiale au- contestă unitatea de cultură, de stro-ungare se afla şi un posibil atac limbă, de teritoriu, însăşi logo-ul fulgerător, la momentul potrivit, stemei ţării, în loc să reprezinte pentru a cuceri, prin Poarta unitatea spaţiului românesc, suge- Focşanilor, Gurile Dunării şi a rează, prin readucerea în stemă a asigura astfel ieşirea imperiului la simbolurilor vechilor principate, Marea Neagră. aglutinarea, nu reîntregirea. Prima rocadă strategică, în cazul acţiunilor spre Vest, cuprinde teri- toriul românesc dintre Prut şi Nistru, Reconfigurări paradoxale de care se prelungea, cu cel din Galiţia noi paradigme geopolitice şi occidentală şi cu cel al Ţărilor geostrategice Baltice până la culoarul strategică baltic. Geopolitica spaţiului de con- În aceste condiţii, unificarea fluenţă şi, în acelaşi timp, de statelor româneşti era, practic, impo- fractură Est-Vest (spaţiu care nu se sibilă, întrucât geopolitica interesul află la Munţii Ural, acolo unde geopolitic al celor trei mari imperii continentul european se delimitează nu permitea aceste lucru, iar statele convenţional de cel asiatic, ci chiar româneşti nu erau suficient de în inima Europei, pe axul Marea puternice pentru a impune o astfel Neagră – Marea Baltică) este una de unificare. Mentalitatea imperială care, tuşând confluenţa, regenerează, din acea vreme se menţine încă şi de fapt, separarea, chiar ruptura, azi în o parte a Europei, România falia. Vestul dă vina pe Rusia care, fiind încă tratată ca un fel de zonă de încă din vremea ţarilor, viza o siguranţă strategică între Est şi Vest, expansiune slavă spre vest, oprită, atât în întregul ei, cât şi în unele cu secole în urmă, prin catolicizarea viziuni care chiar sugerează refrag- avangărzilor panslavismului. Însăşi mentarea acestui spaţiu cam pe existenţa celor patru culoare stra-

127 POLIS tegice (neconsemnată în nici un această ţară şi să participe activ la document public, dar care rezultă Organizaţia de Cooperare de la din analiza geopolitică şi geostra- Shanghai. Se poate chiar spune că tegică) arată, de fapt, interesul niciodată Rusia nu a avut relaţii mai Estului – mai exact, al Rusiei – apropiate cu China decât cele de pentru o expansiune, îndeosebi pe acum. Mai ales într-un cadrul aceste culoare, spre Vest şi pentru o geopolitic şi geostrategic mult mai apărare înaintată, tot pe aceste larg, cum este cel generat de BRICS culoare, împotriva expansiunii (Brazilia, Rusia, India, China, Africa Vestului spre Est. de Sud). Desigur, grosso modo, aşa se Pentru a păstra relaţiile cu fostele pare că a fost de-a lungul istoriei. republici unionale sovietice, toate Distribuţia populaţiilor slave pe aflate în zona sa de siguranţă continentul european justifică, de strategică nemijlocită, Rusia a creat fapt, această teorie. Astăzi, un astfel Comunitatea Statelor Independente, de concept expansiv populaţional pe care o susţine şi o alimentează din partea Estului rus este nu numai prin toate mijloacele posibile. neverosimil, ci chiar absurd. Popu- Relaţiile Rusiei sunt destul de laţia Rusiei este total insuficientă bune cu ţările din Asia Centrală, pentru imensitatea teritoriului foste republici unionale sovietice, acestei ţări, chiar dacă Siberia şi chiar dacă zona intră în coridorul Extremul Orient oferă condiţii foarte musulman şi, ca urmare, prezintă şi aspre pentru a reprezenta o atrac- va prezenta şi în continuare o serie tivitate expansionistă din partea de provocări generate de criza civi- cuiva. Cu toate acestea, Rusia s-a lizaţiei musulmane. Spre exemplu, confruntat şi se confruntă cu o cumpărând, în 2008, pentru un sfert imigraţie chineză în Extremul Orient de secol, gazul din Turkmenistan, şi cu una musulmană în zona Rusia a zădărnicit pur şi simplu Siberiei. Acestea sunt însă probleme proiectul Nabucco. În schimb, a ce ţin de partea asiatică a Rusiei. realizat, pe culoarul strategic baltic, Zona extinsă de siguranţă cu finanţare predominant germană, strategică a Rusiei. Este compusă proiectul North Stream şi are în din vecinii direcţi ai acesteia şi vedere (chiar dacă l-a amânat puţin), începe chiar de la frontierele ţării. realizarea, prin Marea Neagră şi prin Cele mai multe provocări, pentru Marea Mediterană, cu destinaţia Rusia, nu sunt cele din Extremul Italia şi centrul Europei, a pro- Orient sau din Siberia – deşi nici iectului South Stream. acestea nu sunt de neglijat –, ci Adevăratele probleme ale Rusiei problemele de la frontierele sale. sunt cele de la frontiera vestică. Rusia a reuşit, totuşi să definească şi Rusia percepe extinderea Uniunii să delimiteze frontiera cu China, să Europene şi a NATO spre Est, pe realizeze un parteneriat strategic cu seama ţărilor foste republici unio-

128 Est-Vest nale sovietice, nu numai ca pe o Ţările Asiei Centrale – şi a rutelor sfidare, ci şi ca pe o ameninţare Nordului. Desigur, ruşii vizează directă la adresa sa şi, în acelaşi echilibrarea şi contracararea dispo- timp, ca pe o componentă a unei noi zitivului american de încercuire a strategii americane de îndiguire a Rusiei şi de control al rutelor de spaţiului rusesc, desigur, nu în transport şi zonelor cu resurse, sensul viziunii lui Mackinder sau al inclusiv a celor din Oceanul Arctic viziunii lui Nicolas Spykman privind şi din mările costiere estice. Credem concentrarea pe rimland, prin că Rusia este deja pregătită pentru realizarea unor pivoţi de margine efectuarea unor manevre strategice care să contracareze şi să îndiguiască pe linii interioare şi/sau exterioare, pivotul eurasiatic, heartaland-ul, ci după caz, care să-i asigure o repo- ca pe un complex de presiuni ziţionare geostrategică corespun- economice, financiare, geopolitice şi zătoare şi chiar realizarea supe- militare, care să ducă la izolarea riorităţii strategice în anumite zone- Rusiei, la secătuirea ei, la ruinarea cheie, cum sunt cele care ţin de ţării, apoi la dezmembrarea ei şi la Marea Neagră, de Marea Baltică cucerirea acestui spaţiu imens de (intrările în cele două culoare către Occident, aşa cum sugerează strategice) şi de Oceanul Arctic. Brzezinski în unele din lucrările sale. Această nouă politică de con- Această atitudine tranşantă şi extrem fruntare generează o nouă para- de agresivă a fostului consilier pe digmă a războiului-mozaic, a războ- probleme de securitate de la Casa iului hibrid Est-Vest, în care Albă nu putea fi, în nici un caz, pe protagoniştii sunt, de o parte, Rusia placul ruşilor. Mai mult, conducerea şi, de cealaltă, Statele Unite, la mij- de la Moscova a luat o atitudine loc fiind, şi de data aceasta, Uniunea foarte fermă, asumându-şi din nou un Europeană, ea însăşi angajată într-o statut reactiv intempestiv foarte serie de politici şi strategii periculos, determinat de modul în păguboase pentru unele dintre ţările care percepe Kremlinul atitudinea etice, mai ales, pentru România. Occidentului. Politica euroregiunilor, spre exem- O asemenea percepţie, exprimată plu. Intenţionând să ajute la dez- în termeni foarte clari de Vladimir voltarea echilibrată mai ales a Putin, a generat un efort colosal al regiunilor rămase în urmă, această Rusiei pentru reînarmare şi reintrare politică europeană complică rapor- violentă într-o bătălie geopolitică de turile intra-europene, încurajează proximitate, care să-i asigure supor- nolens, volens, atitudinile separatiste tul general pentru redobândirea şi revizioniste, înstrăinarea resur- controlului sau măcar a suprave- selor şi a teritoriilor naţionale şi gherii strategice a spaţiului de pierderea suveranităţii, chiar şi a siguranţă strategică nemijlocită – celei bazate pe interdependenţe. De Ucraina, Caucazul, Ţările Baltice, aici până la dezmembrarea unora

129 POLIS dintre ţările europene, pe primul Totdeauna mişcările strategice plan fiind chiar ţara noastră, condusă ale Rusiei au fost ferme, unele chiar în mod dezastruos în ultimul sfert de pe muchie de cuţit, şi, în general, veac de o clasă politică incapabilă imprevizibile. Ruşii au folosit din de a înţelege interesul vital al plin strategia faptului împlinit, s-au României, nu mai este decât un pas. aliat cu cei puternici pentru a fi Problema baltică, problema puternici, au rămas fermi în Mării Negre şi, legat de aceasta, dezideratele lor de mare putere care, problema Gurilor Dunăriise înscriu în ultimele secole, a căzut totdeauna şi ele în acest context al re-para- în picioare, împărţind cu marile digmării geopolitice şi geostrategice puteri ale lumii puterea deciziei paradoxale. Cele două culoare stra- strategice şi folosindu-se totdeauna, tegice maritime sunt de interes în interes propriu, de dreptul de strategic vital pentru Rusia, atât veto. economic, cât şi militar. Ruşii nu au Faptul că Rusia s-a reînarmat şi a încetat nicio clipă să analizeze şi să trecut la o ofensivă strategică în evalueze aceste coridoare în termeni superioritate tehnologică şi într-un de baraj (în sensul încercării de context aliat de foarte mare izolare de către Occident anvergură a reactivat, de fapt, un continentale a Kremlinului) şi de nou Război Rece, România fiind, de penetrare a acestuia. Prima atitudine data aceasta, în tabăra Occidentului, ofensivă de distrugere a barajului adică în tabăra americană, în baltic a fost construirea, cu sprijin eşalonul întâi strategic, dar lipsită german, a conductei North Stream. complet de orice mijloace şi total A doua a fost modernizarea flotei incapabilă de a duce un astfel de Baltice. La sud, pe culoarul strategic război. Ceea ce înseamnă, în termeni al Mării Negre, ruşii au acţionat pe neacademici, pentru viitorul nostru, principiul „Nicio palmă din zona „Dumnezeu cu mila!” strategică de interes vital rusesc din Problema ucraineană. În unul Marea Neagră în mâinile NATO!” din discursurile sale, Vladimir Putin Şi, printr-o manevră extrem de abilă, a spus că ruşii şi ucrainenii sunt, de chiar au reuşit. fapt, acelaşi popor. Desigur, toată Pasul următor ar fi recucerirea lumea ştie că nu acesta-i adevărul, accesului la Gurile Dunării şi, prin dar afirmaţia, spusă de un lider de aceasta, la culoarul strategic al talia preşedintelui Rusiei, are sem- Dunării. Desigur, ruşii nu îşi vor per- nificaţia sa extrem de îngrijorătoare. mite, probabil, să ofenseze NATO, Rusia s-a aşteptat ca Ucraina să fie, nici România, ca membră NATO, dar în continuare, în eşalonul întâi bătălia lor cu Ucraina, pe care o strategic al marelui Est, adică al consideră efectiv trădătoare, poate Federaţiei Tuse, în apărarea împo- oferi încă foarte multe surprize. triva expansiunii Vestului spre Est. Dar Ucraina a ales alt drum, cel

130 Est-Vest european. Era, desigur, dreptul ei să- Tratatul de la Lisabona fixează, de şi aleagă drumul. Dar, când şti în fapt, coordonatele esenţiale ale zona de siguranţă strategică a unei acestui domeniu. Se pare că reco- mari puteri, trebuie să ţii seama de mandările summit-ului NATO din acea mare putere. Altfel, colosul are Ţara Galilor din 2014 ca ţările toată grija să-ţi facă zile fripte şi membre ale Alianţei să-şi sporească chiar să te distrugă. Ucraina, în cheltuielile militare, în următorii vreme Uniunii Sovietice, a fost una zece ani, la 2 la sută din PIB nu dintre ţările cele mai puternice din reprezintă o prioritate absolută Uniune, aflate tot timpul în graţia pentru Uniune. În momentul de faţă, Moscovei şi beneficiind de toate Uniunea Europeană, în pofida crizei avantajele posibile ale acelor vre- ucrainene şi politicii sancţiunilor muri. Schimbarea bruscă, la 180 de împotriva Rusiei, are alte probleme grade de cap compas, a generat o mult mai presante, cum ar fi acţiune extrem de dură din partea imigraţia musulmană masivă, criza Moscovei, ceea ce a dus, în cele din din Grecia şi unele chestiuni care ţin urmă, la redeschiderea războiului de implementarea corespunzătoare a dintre Est şi Vest, cu consecinţe strategiilor de securitate internă. De extrem de grave. Mulţi cercetători aceea, participarea ţărilor Uniunii la obiective, printre care şi John rezolvarea crizei din Siria şi din Mearshmeier, au atras atenţia asupra Orientul Mijlociu nu mai este una poziţiei geostrategice delicate a substanţială, chiar dacă dimensiunea Ucrainei, dar lipsa de flexibilitate euro-atlantică rămâne una esenţială deopotrivă a Estului şi a Vestului, a pentru echilibrul strategic al acestui dus, în cele din urmă, la rede- început de secol. schiderea faliei strategice de care Summit-ul NATO din Ţara vorbeam mai sus şi la crearea unui Galilor a aruncat întreaga vină a mare pericol de război. Lumea s-a crizei din Ucraina pe Rusia. La reîmpărţit din nou în două tabere – această criză, oficialii NATO au unii cu Estul, alţii cu Vestul – iar adăugat şi pericolul prezentat de adevărul a rămas, ca de fiecare dată, Statul Islamic şi alte pericole undeva, la mijloc. Preţul este însă existente la ora aceea în lume. Dar imens: un război fratricid în nu toată lumea a fost de acord cu Ucraina, repoziţionarea, faţă în faţă, acuzarea unilaterală a Rusiei pentru a forţelor NATO şi a forţelor Rusiei criza ucraineană. John Mearsheimer, şi, mai ales, reînarmarea şi situarea profesor universitar renumit şi unul din nou pe poziţii de forţă a celor dintre reprezentaţii importanţi ai două superputeri nucleare şi aliaţilor şcolii neorealiste a teoriei relaţiilor acestora. internaţionale, compară, într-un arti- Redefinirea unui concept euro- col publicat în Foreign Affairs, atitu- pean viabil de securitate şi apărare dinea Rusiei cu cea a Occidentului se lasă încă aşteptată, chiar dacă în problema crizei ucrainene. El

131 POLIS consideră că, de fapt, Occidentul Bucureşti, Rusia s-a opus categoric este cel care a pus în aplicare o aderării la Alianţă a Ucrainei şi strategie pentru scoaterea Ucrainei Georgiei. Era prima expresie tran- de sub influenţa Rusiei şi alipirea şantă a unei realităţi care, post- acesteia la arealul strategic Vilnius, avea să explodeze, Mai occidental. Pentru aceasta, începând mult, trupele ruseşti au intrat în din 1991, Statele Unite au investit Georgia în august 20087. mai mult cinci miliarde de dolari în Stephen F. Cohen atrage atenţia peste 60 de proiecte pentru faci- că avem de-a face cu cea mai litarea unui parcurs pro-occidental al periculoasă confruntare între Rusia Ucrainei6. Iar această atitudine nu şi Statele Unite, o angajare strate- avea cum să fie pe placul Rusiei. gică de talia crizei rachetelor din După opinia lui John Mearsheimer, 1962 din Marea Caraibilor. S-a Statele Unite şi aliaţii europeni s-au declanşat o confruntare directă între confruntat şi, desigur, încă se NATO şi Rusia, un nou Război confruntă cu o alegere de răscruce: Rece, mult mai grav decât cel continuarea actualei politici, care va precedent8, din care, considerăm noi, duce la exacerbarea ostilităţilor cu nu se poate ieşi decât prin furia unui Rusia şi la devastarea Ucrainei – un război dezastruos, care poate scăpa scenariu din care toată lumea va uşor de sub orice control, înţelegere pierde –, sau crearea unei Ucraine raţională şi acceptare reciprocă a neutre şi prospere, care nu ameninţă celuilalt. Rusia, dar care nu aparţine nici Pierre Van Grunderbeek crede Occidentului. Totuşi, Ucraina, mai că, în acest conflict extrem de puţin regiunile separatiste, a optat periculos, aveam de-a face cu ultima pentru un parcurs european, în timp ce provocare a ultraconservatorilor oc- Estul rebel a generat un vot masiv cidentali pentru realizarea domi- antieuropean şi pro-Est. Cu alte cu- naţiei globale a Statelor Unite. vinte, Ucraina, cu atitudinea sa Crimeea nu se mai poate întoarce ambiguă nici pe deplin cu Vestul, nici însă la Ucraina decât cu preţul unui pe deplin cu Estul, s-a autosfâşiat. război foarte complicat, chiar nu- Estul cu Estul şi Vestul cu Vestul. clear. La urma urmei, trebuie să Georgio Gallo, într-un articol alegem între dreptul popoarelor la intitulat „La crise ukrainienne: autodeterminare (Art. 1 din Carta empathie et dynamique” consideră ONU) şi principiul inviolabilităţii că extinderea spre Est a NATO este frontierelor (uti possidetis juris)9. O o eroare, întrucât, în generarea soluţie tranşantă, potrivit teoriei acestui proces, nu s-a ţinut seama de jocurilor strategice cu sumă nulă, nu înţelegerile care au dus la unificarea există. Germaniei şi la reconfigurările geo- Problema musulmană. Una politice ulterioare. În aprilie 2008, dintre cele mai graveprobleme ale cu prilejul summit-ului de la acestei epoci este cea musulmană.

132 Est-Vest

Imigraţia musulmană în Europa analiză demografică, estimează că, Occidentală şi în Rusia reprezintă nu în 2030, în Rusia vor fi 18,6 doar un episod dramatic al acestei milioane de musulmani, care vor populaţii extrem de numeroase, cu o reprezenta aproximativ 12% din cei natalitate explozivă, ci un eveniment 150 de milioane de locuitori ai extrem, cu repercusiuni extrem de Rusiei, cât va fi populaţia ţării la periculoase. Chiar dacă Uniunea acea dată10. Europeană, cu bogăţiile sale imense, Este limpede că aveam de-a face ar putea face faţă acestui eveniment şi aici, în probleme statistice, cu un strategic esenţial pentru începutul război Est-Vest privind pericolul mileniului trei, integrarea acestei musulman, dar de aici nu rezultă că, populaţii extrem de numeroase în în Rusia, nu există o problemă sistemul valorilor europene este musulmană. Sunt musulmani care foarte problematică, dacă nu chiar trăiesc de secole în republicile imposibilă. Oarecum simetric, ace- musulmane ale Federaţiei Ruse laşi fenomen se produce şi în Est, (Cecenia, Daghestan, Inguşeţia, adică în Rusia. Nu am găsit încă Adigeia, Altai, Bşcorostan, Buriatia, date foarte precise privind migraţia Kabardino-Balkaria, Karaciai- musulmană în Rusia, dar cu certi- Cerchezia etc) şi musulmani imi- tudine o astfel de migraţie există. granţi. Şi chiar dacă ei nu formează Unii dintre experţii americani cred o apă şi un pământ, ci continuă încă că în Rusia există deja 19 la 20 de să fie foarte divizaţi, această milioane de musulmani, ceea ce ar migraţie masivă în Vest şi în Est reprezenta aproape 15%, din totalul creează una dintre cele mai populaţiei. Sunt şi alţi experţi care complexe probleme ale începutului arată că, în scurt timp, Rusia ar de mileniu. Un ingredient care pune putea deveni un califat, întrucât şi mai mult paie pe foc în relaţia populaţia sa de 142 de milioane de tensionată Est-Vest. locuitori (din care în jur de 30-40 de milioane sunt musulmani) nu poate asimila o populaţie musulmană atât În loc de concluzii: de numeroasă cu o rată demografică Quo vadis? explozivă.Agenţia Sputnik, contra- carează aceste senarii exagerate şi 1. Estul şi Vestul nu au ajuns nici arată că, la recensământul din 2002, la unitate, nici la vreo înţelegere în Rusia au fost înregistraţi 14,64 benefică durabilă şi raţională, nici la milioane de musulmani, adică ceva acea conciliere minimă, atât de mai puţin de 10% din populaţia necesară convieţuirii în linişte pe Federaţiei (în iulie 2015, populaţia planeta Pământ. Dimpotrivă, ambii Rusiei se estima la 142.423.773 poli (Rusia şi SUA) s-au reînarmat locuitori). Pew Research Center, un şi, într-un fel, au redeschis politicile think-thank american specializat în şi strategiile de confruntare. Aceasta

133 POLIS pare a fi realitatea îngrijorătoare a un ochi euroatlantic şi cu altul acestui început de secol. Desigur, european, rolul de pivot de granit dacă liderii de la Washington şi de la între cei doi coloşi nucleari. Moscova nu şi-au dat mâna, nu 3. Confruntându-se cu efectele înseamnă că nu există nicio şansă să crizei financiare declanşate pe Wall nu şi-o dea în viitor. Acţiunea Street în 2008, Uniunea Europeană, recentă a Rusiei în Siria nu s-a forţa teribilă a Vestului European, efectuat, probabil, fără cunoştinţa cu o populaţie de o jumătate de Washingtonului, aşa cum, probabil, miliard de locuitori şi un PIB de nici acţiunile unchiului Sam din peste 17 mii de miliarde de dolari, zonele sale de interes strategic nu s- este nevoită să accepte din nou o au derulat fără înţelegerea sau falie strategică imensă, extrem de acceptarea tacită a Rusiei. Probabil periculoasă, care trece chiar prin că există un consens al marilor inima geografică a continentului. puteri strategice pentru distrugerea Din nou vectorii nucleari îşi Statului Islamic şi înlăturarea recalculează traiectoriile pe marile pericolelor generate de acesta, chiar ţinte la unui război teribil, care se dacă o astfel de formaţiune a apărut desfăşoară tacit, dar care poate trece datorită somnului raţiunii strategice foarte uşor, în doar o secundă, şi în Est şi în Vest. Rubiconul nuclear. Desigur, toată 2. Reactivarea faliei strategice lumea speră că, şi de data aceasta, Marea Neagră – Marea Baltică raţiunea va triumfa, dar de aici nu constituie expresia tranşantă a unei rezultă cu necesitate că somnul realităţi de secole, caracterizată de raţiunii ar fi dispărut şi că toate imposibilitatea conexării extremelor problemele lumii se vor rezolva de şi a respectării frontierelor geopo- la sine. Sutele de mii de imigranţi litice. De fapt, astfel de frontiere musulmani găsesc o Europă extrem sunt extrem de fluide şi de perverse. de fragilă, desigur, capabilă să Trec totdeauna pe acolo pe unde rezolve marile probleme pe care le triumfă raţiunea intempestivă şi generează acest fenomen, dar nu conjuncturală a intereselor şi nu îndeajuns de capabilă pentru a interesul raţiunii strategice sufi- soluţiona şi problemele sale interne, ciente. Iată că, la un sfert de veac cum sunt cele referitoare la migraţia după căderea cortinei de fier şi a internă, la sărăcirea artificială şi faliei strategice de pe Elba, această extrem de periculoasă a unor ţări falie a renăscut în inima geografică a foarte bogate, printre care se Europei, reostilizând Rusia, agasând situează şi România, la discri- Statele Unite şi scoţând din con- minarea politică şi chiar strategică fortul postbelic Uniunea Europeană, implicită, la discrepanţele, birocra- obligată să joace din nou, în pofida tismul exagerat, euroregionalizarea forţei sale economice şi financiare şi la multe altele. uriaşe, între cele două extreme, cu

134 Est-Vest

4. Rusia devine dintr-odată o în nici un fel în efortul modernizării mare putere nucleară disimetrică şi forţelor sale armate, ci, dimpotrivă, foarte ofensivă, care iese la un atac prin iresponsabilitatea tradiţională a hotărâtor, pe culoarul strategic al celor care au condus ţara în acest din Mării Negre, lovind puternic Statul urmă sfert de veac, distrugându-şi Islamic şi opoziţia siriană, în spri- industria de apărare şi structurile de jinul interesat al guvernului Bashar pregătire a populaţiei pentru un El-Assad, adică exact contrarul a posibil efort de război, s-a vulne- ceea ce a făcut SUA în criza siriană, rabilizat la maximum, în speranţa că înarmând, instruind şi sprijinind va face NATO ceea ce, în mod rebelii anti-Assad. Raţiunile posibile necesar, trebuie să facem noi, ca ale Rusiei trec dincolo de principiul membrii cu drepturi şi respon- suficienţei, demonstrând că forţa sabilităţi depline ai Alianţei. acestei mari puteri nucleare este 6. Redeschiderea faliei strategice total diferită de cea cu care aceeaşi Marea Neagră – Marea Baltică Rusie a combătut rebelii ceceni şi readuce în prim-plan politicile şi care a invadat, în 2008, Georgia. strategiile de confruntare, de disu- 5. Înarmarea Rusiei cu mijloace asiune şi de refacere a zonelor de foarte moderne, inclusiv douăzeci de influenţă, concomitent cu recon- submarine nucleare de ultimă gene- figurări şi repoziţionări geopolitice raţie, rachete de croazieră, sisteme şi geostrategice în vederea răz- de arme sofisticate, sisteme de boiului viitorului, un război hibrid în război electronic deosebite, mai ales adevăratul sens al cuvântului, care în ceea ce priveşte bruiajul, noi vizează puterea, influenţa, pieţele, tehnologii stealth, tancuri, maşini de resursele, marile platforme geoeco- luptă şi avioane de generaţia a 5-a şi nomice şi geoenergetice, spaţiul chiar a 6-a, dotate cu armament geofizic şi spaţiul cibernetic. Războ- hipersonic, unele neintroduse încă în iul lumii nu a reînceput, pentru că luptă, prezintă o Rusie gata de încă nu s-a sfârşit, dar forţele, război, dar nu în sensul provocării mijloacele şi resursele care îl susţin unui conflict, ci în cel al descurajării şi îl întreţin au toată grija să nu iasă celor care credeau că Rusia poate fi din determinărilor lor geopolitice şi dezmembrată prin strategii de geostrategice. Aceste este şi rosul diversiune, presiuni şi sancţiuni de faliei strategice din inima civili- tot felul. Această nouă realitate, care zaţiilor euro-asiatice – de fapt, din a redeschis, de fapt, falia strategică inima civilizaţiei europene, care va Marea Neagră – Marea Baltică, este continua să bată undeva între hiper- deosebit de primejdioasă pentru sistolii politice acute şi preinfarct România. Ţara noastră nu se înscrie geostrategic.

135 POLIS

Note

1 Halford F. Mackinder, Le pivot suveranitate şi independenţă extreme géostratégique de l’histoire, publie sau pentru a deveni inamic pentru par l’Institute de Stratégie Comparée imperiul respectiv. dans la revue Stratégique, 6 John Mearsheimer, Why the Ukraine http://egea.over- Crisis Is the West’s Fault, blog.com/pages/Mackinder_le_pivot http://www.foreignaffairs.com/articl _geographique_de_lhistoire_1904- es/141769/john-j-mearsheimer/why- 481863.html (accesat la 09.10.2015). the-ukraine-crisis-is-the-wests-fault, 2 Rusia şi Germania au fost, de-a accesat la 14 octombrie 2015. lungul istoriei, „îngrădite” 7 Sursa: http://blogs.mediapart.fr/ (îndiguite) în spaţiul continental, iar blog/segesta3756/151114/la-crise- aceste frustrări ale celor două ţări au ukrainienne-empathie-et- avut şi au încă un efect cât se poate dynamiques-de-guerre-de-giorgio- de complicat în bătăliile mai mult gallo, accesat la 14 octombrie 2015. sau mai puţin văzute şi cunoscute 8 Stephen F.Cohen, Hérétiques contre pentru configuraţia geopolitică a faucons: lumii. http://www.monde- 3 Rusii au lansat 26 rachete de diplomatique.fr/2014/10/COHEN/50 croaziera din Marea Caspica, 877, accesat la 14 octombrie 2015. asupra ţintelor ISIS, 9 Pierre Van Grunderbeek, La Russie, http://www.ziaruldegarda.ro/rusii- l’Ukraine, la Crimée et la bague de au-lansat-26-rachete-de-croaziera- fiançailles, din-marea-caspica-asupra-tintelor- http://www.mondialisation.ca/la- isis/ (accesat la 12.10.2015) russie-lukraine-la-crimee-et-la- 4 Revista Univers Strategic nr. bague-de-fiancailles/5415269, 20/2014, pp. 260-268, accesat la 14 octombrie 2015. http://iss.ucdc.ro/ revista- 10 Alexandr Latsa, Réflexions sur le pdf/us20.pdf (accesat la 10.10.2015) péril démographique musulman 5 O zonă de siguranţă strategică russe, trebuie să fie suficient de mare, http://fr.sputniknews.com/french.ruv pentru a permite apărarea înaintată r.ru/2014_02_05/Reflexions-sur-le- şi, în acest cadru, manevra strategică peril-demographique-musulman- pe linii exterioare, dar nu prea mare russe-6550/ (accesat la 09.09.2015) pentru a ridica pretenţii de

Bibliografie

MUREŞAN, Mircea (General dr.), Naţionale de Apărare „Carol I”, VĂDUVA, Gheorghe (general de Bucureşti, 2006. brigadă (r) dr.), Războiul VĂDUVA, Gheorghe, Geopolitica. viitorului, viitorul războiului, Teorii. Areale. Falii. Conexiuni, ediţia a II-a, Editura Universităţii Societatea Scriitorilor Militari, Bucureşti, 2013.

136 Est-Vest

Resurse electronice ISZURIN, Flavien, Développement de la solidarité asiatique : le cas de COHEN, F. Stephen, Hérétiques l’Organisation de coopération de contre faucons, Shanghai, http://www.monde- http://blog- diplomatique.fr/2014/10/COHEN/5 famgbf.com/dir/blog/developpeme 0877. nt-de-la-solidarite-asiatique-le-cas- FRUNZETI, Teodor, MUREŞAN, de-lorganisation-de-cooperation- Mircea, VĂDUVA, Gheorghe, de-shanghai/ Război şi haos, Editura Centrului LATSA, Alexandr, Réflexions sur le Tehnic-Edutorial al Armatei, péril démographique musulman Bucureşti, 2009. russe, GALLO, Giorgio La crise http://fr.sputniknews.com/french.ruvr ukrainienne : empathie et .ru/2014_02_05/Reflexions-sur-le- dynamiques de guerre, peril-demographique-musulman- http://blogs.mediapart.fr/blog/segesta russe-6550/. 3756/151114/la-crise-ukrainienne- Revista Univers Strategic, nr. empathie-et-dynamiques-de- 20/2014, http://iss.ucdc.ro/revista- guerre-de-giorgio-gallo pdf/us20.pdf (accesat la GRUNDERBEEK, Van Pierre, La 10.10.2015). Russie, l’Ukraine, la Crimée et la Rusii au lansat 26 rachete de bague de fiançailles, croaziera din Marea Caspica, http://www.mondialisation.ca/la- asupra ţintelor ISIS, russie-lukraine-la-crimee-et-la- http://www.ziaruldegarda.ro/rusii- bague-de fiancailles/5415269. au-lansat-26-rachete-de-croaziera- HALFORD, F. Mackinder, Le pivot din-marea-caspica-asupra-tintelor- géostratégique de l’histoire, publie isis/ (accesat la 12.10.2015). par l’Institute de Stratégie MEARSHEIMER, John, Why the Comparée dans la revue Ukraine Crisis Is the West’s Fault, Stratégique, http://www.foreignaffairs.com/article http://egea.over- s/141769/john-j-mearsheimer/why- blog.com/pages/Mackinder_le_piv the-ukraine-crisis-is-the-wests- ot_geographique_de_lhistoire_190 fault. 4-481863.html (accesat la 09.10.2015).

137

Est-Vest

Securitatea statelor europene: anomie vs asimetrie in strategii

(The security of the European states: anomy versus asymmetry in strategies)

Titel Iulian IOVA

Abstract. The summary analysis of the security programmatic documents reveals the presence of some new elements of the security environment called asymmetric risks, unconventional risks or new type risks. All these don’t offers clues about the their nature and impact on the stability of states. The only common opinion relates to their novelty. In the same time, asymmetric risks are seen as a number of studies, even military ones, which are not developed in detail. I thought, in the same measure, that should be interesting and useful an approach which aim is to offer a deep explanation about this phenomenon. The utility is given by the possibility of using our study’s conclusions in the design and development of the security strategies, including a sectoral vision that takes into consideration the real changes in the security environment and which ensures a coherent working mode of the security system in front of these new types of risks.

Keywords: risks, vulnerabilities, security strategies, environment security, anomia

Introducere elementelor strategiilor acestora în imaginea de ansamblu a securităţii Lucrarea noastră examinează europene. documentele programatice de secu- O parte din riscurile actuale la ritate ale unor democraţii occiden- adresa securităţii diferă în mod tale şi investighează percepţia ris- fundamental de cele de la sfârşitul curilor asimetrice şi a mutaţiilor me- secolului trecut. Bineînţeles, unele diului de securitate. În acelaşi timp, riscuri au capacitatea de a tran- am analizat modul de abordare a scende istoria (războiul, riscurile noilor riscuri de către state din epidemice etc.), dar şi acestea îşi centrul şi estul Europei şi integrarea schimbă relevanţa odată cu evoluţia

139 POLIS societăţii. Discursul şi acţiunea Considerăm că analiza mediului comunităţii internaţionale se adap- de securitate, aşa cum este acesta tează în mod continuu noilor perceput la nivel naţional, poate realităţi. Provocările nu se rezumă reliefa exprimarea (sub diferite numai la conflictele militare dintre forme), de către majoritatea statelor, state, ci sunt de natură mult mai a preocupării pentru prevenirea şi complexă. Una din cauzele schim- gestionarea unei tipologii noi de bării paradigmei riscurilor este dată riscuri, adesea prezentate sub forma de apariţia, alături de actorii statali, de riscuri asimetrice, neconven- a actorilor nonstatali. Pe fondul ţionale, de tip nou. acestor schimbări, observăm apariţia unui concept nou în literatura de specialitate şi în diversele strategii Viziunea democraţiilor de securitate – riscul asimetric. occidentale privind Anomia riscurilor are implicaţii transformarea mediului de directe în domeniul securităţii naţio- securitate nale. Aceasta face ca identificarea obiectivă a riscurilor specifice unui Democraţiile occidentale, prin anumit moment să fie dificilă şi fundamentarea istoric- democratică tributară atât subiectivismului cerce- a instituţiilor statale, prezintă avan- tătorilor, cât şi dependentă de con- tajul unor sisteme de securitate exer- textul actual al securităţii. sate, transparente şi adaptabile la Privite în mod sistemic, noţiunile realităţile momentului. Economiile supuse analizei se află întotdeauna dezvoltate permit finanţarea adec- într-un raport bine determinat. Pe vată a sistemelor de securitate şi perioada coexistenţei lor, când prog- nozele în domeniul securităţii nu alocarea de resurse pe termen lung întrevăd eliminarea vreuneia prea pentru prevenirea, respectiv gestio- curând, riscurile, ameninţările şi narea riscurilor. vulnerabilităţile pot funcţiona după Considerăm oportună analiza do- principiile jocurilor cu sumă nulă. cumentelor programatice de secu- Astfel, securitatea naţională se poate ritate vest- europene prin prisma asigura fie prin diminuarea vulne- percepţiei mediului de securitate. rabilităţilor, fie prin prevenirea ame- Prezenţa riscurilor asimetrice în ninţărilor sau micşorarea riscurilor. accepţiunea securităţii statelor euro- Aceasta determină orientarea stra- pene poate duce la concluzii pozitive, tegiei de securitate naţională care se pertinente ale demersului nostru poate concentra spre interior, ştiinţific. În acelaşi timp, modul de încercând să reducă vulnerabilităţile structurare a strategiilor de securitate statului, sau spre exterior, alocând exersate ne pot oferi exemple de forţe şi mijloace pentru a acţiona în urmat în formularea unei viitoare mod direct sau nu asupra surselor de strategii naţionale de securitate. risc.

140 Est-Vest

Marea Britanie importantă de risc o reprezintă schimbările climatice la nivel global, O putere ambiţioasă, Marea precum şi impactul direct asupra Britanie îşi denumeşte veleitar stra- resurselor de apă şi mâncare. tegia de securitate: O Britanie Analizând diferenţa dintre si- puternică într – un secol al tuarea geografică insulară şi pozi- incertitudinii1. Britanicii consideră ţionarea geopolitică de legătură că, într-o lume în continuă schim- vitală în economia globală, britanicii bare, principala îndatorire a gu- îşi evaluează vulnerabilităţile şi vernului o reprezintă asigurarea consideră necesară o reevaluare a securităţii statului, acordând astfel o sistemului de securitate şi politicilor deosebită importanţă prevenirii şi implicite pentru a identifica, evalua gestionării riscurilor şi ameninţărilor şi gestiona eficient riscurile şi curente. Prin strategia de securitate, ameninţările din acest secol al se consideră că în Marea Britanie incertitudinilor. gradul de siguranţă este mult mai Prin strategia naţională de secu- ridicat decât în trecut faţă de ritate, statul britanic evaluează con- riscurile şi ameninţările conven- textul strategic şi rolul distinctiv al ţionale dar, dat fiind că este una din Marii Britanii în arhitectura de cele mai deschise societăţi, aceasta securitate globală, face o analiza a este supusă direct riscurilor ce riscurilor viitoare, punând accent pe derivă dintr – o lume din ce în ce probabilitatea şi impactul acestora şi mai inter-relaţionată. estimează modalităţile cele mai Riscurile curente apreciate prin eficiente de răspuns. strategia de securitate britanică sunt Riscurile asimetrice sunt nomi- mult mai dificil de evaluat şi nalizate direct în strategia naţională gestionat decât riscurile derivate din de securitate britanică, sub aspectul proximitatea unui război. Gama reinventării, inovării mijloacelor de ameninţărilor este extrem de largă şi afectare a securităţii naţionale derivă dintr – o multitudine de surse. britanice2. Mijloacele convenţionale Sursele riscurilor şi ameninţărilor sunt simultane celor asimetrice, iar sunt constituite de către alte state, această simultaneitate se produce şi dar şi de actori non – statali: în derularea conflictelor armate con- organizaţii teroriste (atât interne, cât temporane, manifestată prin şi externe), insurgenţi şi crimi- prezenţa operaţiilor de contrainsur- nalitate organizată. genţă. Britanicii apreciază că secu- Sub aspectul evaluării con- ritatea energetică este dependentă textului strategic al securităţii Marii încă de folosirea combustibililor Britanii, documentul programatic al fosili, iar aceşti combustibili sunt securităţii britanice accentuează localizaţi în unele din cele mai necesitatea înţelegerii corecte a instabile locaţii de pe glob. O sursă contextului de manifestare a

141 POLIS securităţii şi prioritizarea riscurilor insurgenţă sau război civil în afara funcţie de impactul şi probabilitatea teritoriului, care creează un mediu acestora. Riscurile asimetrice se propice pentru acţiuni teroriste care regăsesc în una din categoriile mari vizează Marea Britanie; riscul de riscuri identificate de strategia de creşterii majore a nivelului crimi- securitate. În altă ordine de idei, nalităţii organizate, precum şi riscul documentul stabileşte priorităţi de afectării volumului şi calităţii infor- gestionare a următoarelor riscuri3: maţiilor primite, transmise sau Grupul I: Riscuri cărora trebuie colectate de către sateliţi ca efect al să li se acorde cea mai ridicată atacului deliberat de către un alt stat. prioritate de către sistemul de secu- Grupul III: Riscuri cu prioritate ritate, ţinând cont de probabilitatea de gestionare, imediat sub urgenţa şi şi impactul acestora: terorismul gravitatea riscurilor incluse în internaţional care afectează Marea Grupul II: atacul major cu mijloace Britanie sau interesele acesteia, convenţionale al Marii Britanii de incluzând atacuri teroriste de natură către alt stat (fără folosirea de nucleară, bacteriologică sau chimică, mijloace CBRN), care are con- precum şi posibilitatea creşterii secinţe grave prin numărul de nivelului acţiunilor teroriste în victime şi afectarea majoră a infra- Irlanda de Nord; acţiuni ostile structurii critice; creşterea majoră a manifestate în cyberspaţiu de către traficului de bunuri ilicite, emigrării alte state sau grupări mari de ilegale, criminalităţii organizate şi a criminalitate informaţională, acci- terorismului, concretizată în forţarea dente industriale sau de mediu, graniţelor Marii Britanii; interferenţe majore care necesită răspuns la nivel majore în aprovizionarea cu petrol naţional (de exemplu inundaţii ale sau gaze, cauzate de război, acci- cel puţin două sau trei zone de dente ecologice, instabilitate politică coastă simultan, sau manifestarea sau manipularea de către produ- unei pandemii la nivel naţional); o cători; atac cu mijloace conven- criză internaţională de natură ţionale al unui stat membru NATO militară care atrage în conflict sau UE de către un alt stat, atac la Marea Britanie sau aliaţii acesteia. care Marea Britanie este nevoită să Grupul II: Riscuri cu prioritate răspundă; riscul unui atac asupra ridicată, considerate în imediata unui teritoriu al Marii Britanii ca apopiere a celor din Grupul 1, având urmare a unei dispute de suve- în vedere impactul şi probabilitatea ranitate sau consecinţă a unui război; acestora: un atac asupra Marii întreruperi pe termen scurt sau Britanii sau asupra teritoriilor mediu în aprovizionarea cu resurse acesteia exercitat de către un alt stat esenţiale (minereuri, produse ali- şi folosind mijloace chimice, bio- mentare etc.) logice, radiologice sau nucleare; Ierarhizarea realizată de strategia riscul unei instabilităţi majore, de securitate se bazează pe impactul

142 Est-Vest

şi probabilitatea riscurilor viitoare, reprezintă o abordare comprehensivă reieşite din analiza evoluţiei fac- a securităţii, consecinţă a provo- torilor de securitate la nivel global. cărilor actuale. Formulată în 2008, Gruparea riscurilor vizează priori- documentul reprezintă, la fel ca pre- tizarea alocării resurselor în sistemul decesoarele acestuia (1972 şi 1984), de securitate britanic şi concre- baza planificării şi bugetării mul- tizarea politicilor de răspuns. tianuale a sistemului de securitate În mod pragmatic, strategia de francez, în special cel privitor la securitate britanică evidenţiază programul de înzestrare al armatei natura neconvenţională, asimetrică franceze. a riscurilor viitoare, fără a neglija Argumentarea documentului pro- prezenţa factorilor de risc gramatic al securităţii franceze convenţionali. Asimetria derivă atât pleacă de la premisa că lumea a din originalitatea mijloacelor folo- suferit o serie întreagă de transfor- site pentru concretizarea amenin- mări de la emiterea documentului ţărilor, cât şi din diversitatea naturii precedent, în special sub impulsul riscurilor identificate de documentul globalizării (creşterea fluxului infor- programatic de securitate. Con- maţional, creşterea fluxului bunu- siderăm că sub aspectul posibilităţii rilor şi serviciilor, mărirea nu- combinării mai multor categorii de mărului şi vitezei circulaţiei per- riscuri şi manifestării acestora în soanelor etc.). Aceste transformări acelaşi timp, sistemul de securitate au determinat modificări pozitive, britanic poate întâmpina dificultăţi dar şi negative ale mediului politic, în abordarea riscurilor. Pentru a social şi economic şi o continuă preîntâmpina aceasta, sistemul de modelare a ierarhiei puterilor în securitate foloseşte resurse şi sfera relaţiilor internaţionale. Astfel, domenii de răspuns convergente, lumea este văzută nu neapărat ca un implicând atât mijloace militare, cât mediu ostil, dar este percepută ca un şi eforturi diplomatice, de asistenţă mediu instabil şi mult mai dificil de în dezvoltare durabilă, eforturi anticipat5. informative, precum şi de sprijin Documentul reliefează prezenţa militar sau informativ în zona riscurilor interconectate provenite generatoare de risc, pentru a preveni din spaţiul corespondent Orientului evoluţia unui risc dintr – un grup Mijlociu şi Asiei de Sud – Est, inferior, într – unul superior4. accentuând terorismul inspirat de fundamentalismul islamic ce are ca Franţa ţintă directă Franţa şi Europa. De asemenea se apreciază că până în Carta Albă a Securităţii şi anul 2025, spaţiul francez şi euro- Apărării Naţionale a Franţei defi- pean poate fi în bătaia rachetelor cu neşte securitatea naţiunii franceze pe rază mare de acţiune ce sunt dez- o perspectivă de cincisprezece ani şi voltate în statele din spaţiul

143 POLIS menţionat. Nu sunt uitate nici mările şi strategiile de influenţă riscurile ce derivă din acţiuni în pentru destabilizarea actorilor eco- cyberspaţiu, precum nici efectele nomici şi individuali; criminalitatea neintenţionate derivate din degra- organizată, cu accent pe narco – darea biosferei. trafic şi traficul cu bunuri contra- Un aspect important în dezvol- făcute; riscuri în domeniul sanitar; tarea strategiei naţionale de secu- riscuri ecologice; creşterea numă- ritate franceză considerăm a fi cel rului cetăţenilor francezi care locu- legat de abordarea cuprinzătoare, iesc permanent în afara graniţelor mult diferită de documentul anterior, (aproximativ 1 500 000 în anul prin analiza diversificată a unei 2008). game largi de riscuri, fără a se limita Observăm că la nivelul docu- la cele de natură militară. Strategia mentului programatic de securitate naţională de securitate este definită, există o abordare echivocă la nivel conform documentului, pentru a conceptual, una din aceste confuzii răspunde tuturor ameninţărilor şi fiind dată de includerea riscurilor în riscurilor care pot ameninţa viaţa domeniul vulnerabilităţilor. naţiunii. Din analiza documentului con- Strategia de securitate franceză statăm o determinare interesantă include cinci funcţiuni strategice referitoare la interconectarea riscu- care trebuie îndeplinite de către rilor şi ameninţărilor de natură sistemul de securitate şi apărare: diferită, interconectare şi inter- cunoaştere şi anticipare, prevenţie, condiţionare care poate duce la o combatere, protecţie şi intervenţie6. serie de crize în cascadă, foarte Detaliind, documentul face apre- dificil de prevăzut şi de gestionat8. cieri exacte asupra capacităţilor Aceste intercondiţionări sunt pre- armate dorite, atât sub aspect nu- zentate sub denumirea de parametrii meric, cât şi din punct de vedere a de securitate. echipamentului necesar a fi opera- Documentul face o analiză ţional, cu trimiteri directe asupra atentă, geografică, din punct de efortului bugetar, etapizat în timp, vedere al securităţii, reliefând sur- necesar pentru implementarea capa- sele de risc în principalele zone de cităţilor operaţionale7. interes ale Franţei: Africa sub – Fără a face o distincţie clară, sahariană; Europa de Sud-Est; spa- obiectivă, între vulnerabilităţi, ţiul rusesc; zonele corespondente riscuri şi ameninţări, Carta Albă a Asiei de Sud – Est; zonele de criză, Securităţii Franţei, identifică urmă- vag determinate între Atlantic şi toarele vulnerabilităţi majore: tero- Oceanul Indian. rismul, cu capacitate de a provoca Riscurile asimetrice nu sunt pre- pagube majore; rachetele balistice şi zentate în documentul analizat. În de croazieră; atacurile majore asupra urma analizei, constatăm că ter- sistemelor informatice; dezinfor- menul de ameninţare necon-

144 Est-Vest venţională a fost folosit doar pentru necesităţii strategiei se apreciază că a desemna – în mod insuficient – urmările ameninţărilor sunt mult mai riscurile de natură CBRN, sau şi reduse dacă se realizează o analiză mai puţin relevant, pentru a de- precisă a riscurilor posibile la adresa semna mijloace noi folosite de securităţii regatului olandez. Dacă grupurile teroriste. Astfel, deşi nu securitatea naţională reprezintă atri- sunt direct explicitate, putem deduce butul guvernului olandez, prin că această tipologie de riscuri este strategia de securitate se apreciază introdusă discret în documentul că un mediu de viaţă sigur în inte- programatic de securitate, deşi riorul regatului se poate realiza doar rămâne suficient spaţiu pentru prin cooperarea apropiată între dezvoltarea subiectului. instituţiile statale de toate nivelurile, Documentul stabileşte scopurile elemente ale sectorului privat şi ale dezvoltării strategiei de securitate: societăţii civile. apărarea populaţiei şi teritoriului, Strategia de securitate pleacă de contribuţia la securitatea europeană la nominalizarea intereselor naţio- şi internaţională, precum şi apărarea nale de protejat: securitatea teri- valorilor republicane (principiilor torială, securitatea economică, secu- democratice). Pentru atingerea ritatea ecologică, securitatea fizică şi acestor scopuri, documentul progra- stabilitatea politică şi socială10. matic de securitate propune urmă- Metoda de lucru propusă inte- toarele politici: politica apărării, grează diversele procese şi proceduri politica securităţii interne şi alte implementate sectorial de către insti- politici publice (diplomatice, eco- tuţiile de securitate olandeze. Scopul nomice etc.). propus este de a evita duplicarea În final, Carta Albă a Securităţii responsabilităţilor, eliminarea infor- şi Apărării Naţionale a Franţei maţiei redundante şi eficientizarea propune redefinirea structurilor poli- răspunsului la crize. tice din compunerea sistemului Pentru a atinge dezideratele pro- naţional de securitate pentru promo- puse mai sus, metoda de lucru are ca varea unitară a tuturor politicilor din punct de plecare analiza şi ierar- domeniul securităţii naţionale şi hizarea riscurilor şi ameninţărilor la stabileşte competenţele si atribuţiile adresa securităţii Olandei11. Astfel, acestora. responsabilităţile privind ierarhi- zarea riscurilor revin guvernului. Olanda După această etapă, acelaşi orga- nism decide ce resurse sunt alocate Strategia de securitate olandeză a pentru a gestiona riscurile identi- fost concepută în anii 2007 – 2008 ficate şi ierarhizate, precum şi dacă plecând de la premisa că securitatea deţine capacităţile necesare sau este reprezintă preocuparea fiecărui necesar sprijin neguvernamental (co- membru al societăţii9. În motivarea munitatea de afaceri, organizaţii

145 POLIS sociale, instituţii internaţionale de adresa securităţii Olandei sunt securitate etc.). Următoarea etapă o determinate de potenţialul de ma- reprezintă luarea deciziei de către nifestare şi vulnerabilităţile cu- guvern privind eventuala necesitate noscute (teritoriul olandez este sub de întărire a măsurilor privind secu- nivelul mării), precum şi de ca- ritatea naţională. Aceasta alegere pacitatea de a produce victime politică/administrativă este ulterior (pandemiile) şi mai puţin asociate transpusă în politici, măsuri unui domeniu distinct al securităţii. legislative şi acţiuni concrete. Întărirea securităţii naţionale Având în vedere că multe ame- olandeze presupune un ansamblu de ninţări nu îşi au originea pe teritoriul măsuri derivat din întreg lanţul naţional, dar au consecinţe în spaţiul decizional din domeniul securităţii, olandez, prin strategia de securitate de la acţiunile pro-active, de pre- se consideră că o abordare strict venţie, trecând prin pregătirea naţională nu este eficientă. Ţările au răspunsului, răspunsul propriu-zis şi nevoie de cooperare în domeniul până la managementul conse- pentru creşterea nivelului de secu- cinţelor. Metoda de lucru propusă ritate. Este responsabilitatea guver- are ca rezultat asigurarea direcţiilor nului de a evidenţia problemele de de urmat în protejarea infrastructurii securitate ce necesită o abordare critice şi în managementul crizelor. internaţională şi de a dezvolta co- Mai mult decât atât, aceste două operarea în domeniul securităţii cu componente fac parte din sistemul ţările care au o abordare similară în naţional de securitate, cu accentul pe domeniu. Pentru aceasta, guvernul prevenţie în protecţia infrastructurii olandez foloseşte pârghiile oferite de critice şi pe pregătire, răspuns şi apartenenţa la Uniunea Europeană. gestionarea urmărilor în mana- Fenomenele de multiplicare şi gementul crizelor. diversificare a riscurilor la adresa Strategia de securitate stabileşte securităţii naţionale stau la baza o serie de incidente de securitate13 raţiunii dezvoltării unei strategii de care pot reprezenta ameninţări la securitate a regatului olandez. Sunt adresa securităţii naţionale a rega- evidenţiate riscuri noi, actuale, în tului. Sunt stabilite trei categorii care componenta ecologică şi mari de ameninţări: clasice, socio- sanitară (SARS, ridicarea nivelului economice şi ecologice.Din analiza mării) ocupă un loc important în noastră, rezultă că termenul de preocupările sistemului de securitate incident de securitate, în accep- naţional. Alte riscuri listate în ţiunea olandeză reprezintă situaţii strategia de securitate sunt: gripa de risc care pot duce la mate- aviară, terorismul, creşterea den- rializarea unor ameninţări directe sităţii populaţiei, dezastrele ecolo- sau indirecte. Documentul nu face gice12. Observăm că principalele referire explicită la riscuri necon- criterii de stabilire a riscurilor la venţionale sau asimetrice, ame-

146 Est-Vest ninţările clasice fiind o categorie mensională a securităţii, în care largă, ce cuprind problematica de dimensiunea externă are drept obiect altă natură decât cea economică sau analiza şi evaluarea ameninţărilor ecologică. Putem observa o preo- externe sau cele manifestate din cupare atentă pentru analiza şi exterior, până la relevarea acestora gestionarea riscurilor socio-econo- la nivel naţional. Dimensiunea ex- mice, precum şi celor determinate ternă se suprapune, în mod tradi- de condiţia geografică a ţării. ţional, domeniului militar. Dimen- Similar şcolii de securitate fran- siunea internă a securităţii tratează ceze, strategia de securitate olan- riscurile şi ameninţările interne, atât deză nu face o distincţie clar între cele intenţionate, cât şi cele ameninţări şi vulnerabilităţi, riscu- accidentale. rile fiind prezentate ca premise ale Prin atribuţiunile legale, insti- ameninţărilor. tuţiile desemnate pentru gestionarea Analiza este bazată pe trei ori- securităţii în dimensiunea externă au zonturi de timp: termen lung şi atribuţii specifice privind secu- (aproximativ 5 ani), termen mediu ritate naţională internă (spre exem- (până în 5 ani) şi termen scurt (până plu Arma dei Carabinieri are la şase luni). Aceasta este reînnoită responsabilităţi majore privind ordi- în fiecare an , printr - un document nea şi siguranţa internă; compo- care prezintă rezultatele evaluării de nentele armatei au responsabilităţi către sistemului de securitate a bine definite pentru gestionarea scenariilor posibile de afectare a situaţiilor de criză internă etc.) securităţii statului. Riscurile sunt definite în docu- mentele programatice ale securităţii Italia italiene, fiind reliefate în Carta Albă a Apărării, din 2002, document În mod particular, Italia nu are o elaborat în urma evenimentelor ma- strategie naţională de securitate jore din 11 septembrie 2001 din unitară care să integreze conceptual Statele Unite. Pe lângă planificarea riscurile la adresa securităţii naţio- multianuală a apărării Italiei, docu- nale cu modalităţile de răspuns mentul are rolul de a identifica instituţional. În locul unui singur modalităţile de anticipare şi gestio- document programatic de securitate, nare a riscurilor şi ameninţărilor la Italia a dezvoltat o serie de docu- adresa securităţii statului, în special mente care reglementează respon- din perspectivă militară. Docu- sabilităţile instituţionale pentru mentul menţionat nu face o listare dimensiunea externă – militară a explicită a riscurilor la adresa secu- securităţii şi pentru dimensiunea rităţii naţionale, riscurile fiind men- 14 internă – civilă a acesteia . ţionate ca fiind asociate unei game Şcoala de studii de securitate ita- diverse şi sofisticate de instrumente, liană are, astfel, o abordare bidi- nu doar cele care implică folosirea

147 POLIS de armament. Riscurile sunt definite, individuale, care se pot materializa în accepţiunea italiană ca fiind sub diferite forme: atacuri teroriste rezultatul configurării unei plura- pe teritoriul naţional, piraterie pe lităţi de acţiuni asimetrice în com- rute maritime importante, crimi- binaţii diverse. Terorismul este nalitate transfrontalieră, traficul ilicit prezentat ca un factor catalizator şi de droguri, arme şi persoane, imi- multiplicator al riscurilor15. graţia clandestină. De asemenea, se Ameninţările asimetrice nu sunt apreciază că Italia rămâne una din definite în documentele progra- destinaţiile preferenţiale ale imi- matice de securitate italiene, dar graţiei clandestine, iar cetăţenii ita- sunt menţionate pentru a face lieni percep aceasta ca fiind prin- referire la celelalte tipuri de riscuri cipala ameninţare la securitatea indi- şi ameninţări, în afara conflictului viduală, din punct de vedere al sigu- armat (Conceptul Strategic, 2004; ranţei locurilor de muncă, social, Conceptul Strategic al Şefului Sta- economic şi al creşterii crimina- tului Major General italian, 2005). lităţii16. Un alt document relevant în Principalii actori instituţionali cu analiza noastră îl reprezintă responsabilităţi legale şi constitu- Rapporto 2020, le scelte di politica ţionale în domeniul securităţii ex- estera (Raportul 2020, alegeri ale terne sunt: Preşedintele statului, politicii externe), document elaborat Consiliul Suprem de Apărare, Parla- în anul 2008 de către un grup de mentul, Primul Ministru (preşe- experţi în securitate. Raportul a avut dintele Consiliului Miniştrilor), un impact important în definirea Ministrul Apărării, Şeful Statului politicilor de securitate italiene prin Major General. stabilirea intereselor, obiectivelor şi Principalii actori instituţionali cu priorităţilor naţionale în politica responsabilităţi legale şi constituţio- externă. Documentul identifică prin- nale în domeniul securităţii interne cipalele riscuri şi ameninţări, prin (civile) sunt: Primul Ministru, enunţarea priorităţilor urmărite de Consiliul Miniştrilor, Comitetul statul italian în securitatea globală: Politic Strategic (Primul Ministru, lupta împotriva terorismului şi Ministrul Apărării, Ministrul de proliferării armamentului de nimi- Externe, Ministrul de Interne), cire în masă, protecţia mediului, Centrul Naţional Decizional. securitatea energetică, manage- Serviciile de informaţii italiene mentul crizelor şi efectelor acestora, (AISE – informaţii externe, AISI – promovarea drepturilor omului şi informaţii interne, sub coordonarea principiilor democraţiei. Aceste pri- DIS – Departamentul de Securitate orităţi sunt văzute ca provocări ale şi Informaţii) au atenţia concentrată politicilor de securitate italiene şi asupra următoarelor riscuri şi presupun existenţa unor riscuri la ameninţări17: adresa securităţii naţionale şi

148 Est-Vest

- ameninţări cu potenţial letal, tenţe se pot suprapune: Preşedinţia cu sfera de acţiuni atât externă, cât şi Consiliului de Miniştri, Departa- pe teritoriul naţional (atacuri asupra mentul de Protecţie Civilă, Auto- personalului militar aflat în misiuni ritatea Naţională pentru Securitate, externe sau asupra civililor cu Ministerul Transporturilor, contracte de muncă în zone în aflate Ministerul de Interne, Oficiul de în criză, Sănătate, Oficiul Apărării, Poliţia de - atacuri teroriste conduse de Frontieră şi Vamală, alte birouri şi către fundamentalişti islamici, acţiu- oficii locale18. ni ale criminalităţii naţionale şi Strategiile de securitate ale ţărilor transnaţionale), din vestul Europei au unele puncte - acţiuni cu risc potenţial letal, comune în identificarea categoriilor dar sub nivelul celor menţionate de riscuri şi sugerează integrarea anterior, derivate din acţiuni sub- securităţii la nivelul UE. Simultan, versive ale organizaţiilor teroriste, fiecare stat a identificat riscuri sau consecinţă ale unor manifestaţii specifice, neaplicabile în cazul unui de stradă (de exemplu acţiuni terţ, riscuri care rămân apanajul violente ale unor grupuri extremiste gestionării de către sistemul naţional interne sau acţiuni ale suporterilor de securitate. Acestea sunt tributare unor echipe de fotbal), poziţiei geopolitice şi geografice a - ameninţări pe termen lung, cu statelor precum şi determinărilor consecinţe potenţial devastatoare, istorice. având ca surse alte state sau actori Considerăm că efortul prevenirii non – statali (proliferarea armamen- şi gestionării riscurilor are acelaşi tului de nimicire în masă), punct de plecare în majoritatea stra- - riscuri ce pot acţiona asupra tegiilor de securitate vestice şi proprietăţii (de natură informaţional, anume identificarea şi analiza asupra resurselor statului sau indi- factorilor de risc, dar fiecare stat are viduale, interferenţe economice, metoda proprie de abordare a spionaj, atacuri asupra sistemelor gestionării acestora (Olanda – cu informatice). Principalul risc aflat în accent pe metodă şi cooperare cu atenţia serviciilor secrete italiene îl societatea civilă, Franţa – prin reprezintă criminalitatea organizată planificarea şi bugetarea anuală a cu posibile ingerinţe în zona capacităţilor sistemului naţional de economică. securitate, Anglia – prin gestionarea În afara lipsei abordării unitare multisectorială a riscurilor şi abor- a problematicii securităţii, sistemul darea preventivă a acestora , Italia – de securitate şi apărare naţională prin compartimentarea bidimen- italian este caracterizat de un număr sională a securităţii). deosebit de mare de organisme instituţionale cu atribuţii în dome- niul securităţii, ale căror compe-

149 POLIS

Abordarea riscurilor de În analiza mediului internaţional securitate de către statele de securitate, documentul surprinde din Europa Centrală şi de următoarele paradigme: Est - afectarea securităţii naţionale de dinamica proceselor şi Sfârşitul războiului rece a deschis dezvoltarea regională, determinată pentru statele din fosta zonă de de calitatea de membru al UE; influenţă sovietică posibilitatea de a - rolul important al Statelor – şi reevalua opţiunile politice, Unite ale Americii în garantarea opţiuni care au determinări directe în securităţii internaţionale, precum şi domeniul securităţii naţionale. dificultăţile asociate războiului din Intrarea în Uniunea Europeană şi Irak şi luptei împotriva terorismului; obţinerea statului de membru NATO - tendinţa Federaţiei Ruse de a- reprezintă factori suplimentari în şi întări poziţia în plan definirea strategiei de securitate supraregional, prin pârghia pentru aceste state, factori combinaţi preţurilor resurselor energetice, cu percepţia proprie a mediului de precum şi prin poziţii de forţă, securitate global. incusiv militară. Documentul surprinde abordarea simultană a Polonia Rusiei de stabilire de relaţii apropiate cu ţările vestice, cu Strategia de securitate naţională impunerea de restricţii şi discri- curentă a Poloniei a fost adoptată în minarea unor membri NATO şi UE. 2007 şi reprezintă continuarea aspi- Aprecierea s-a dovedit corectă, prin raţiilor poloneze în domeniul acţiunile Rusiei pentru controlul securităţii, deziderate prezente în Ucrainei, pretenţiile asupra strategiile adoptate anterior – în anul peninsulei Crimeea şi împingerea 1992, 2000, respectiv 2003. influenţei către graniţa estică a Strategia de securitate naţională a Poloniei; Poloniei este în directă corelare cu - deteriorarea securităţii în conceptele strategice ale NATO şi Orientul Apropiat şi Mijlociu prin cu Strategia de securitate a Uniunii creşterea influenţei funda- Europene şi formează fundamentul mentalismului islamic. Ambiţiile dezvoltării strategiilor sectoriale în nucleare ale Iranului şi situaţiile domeniu, (de exemplu Directiva de destabilizatoare din Irak şi Apărare Strategică), planurilor stra- Afganistan sunt văzute, la fel ca şi în tegice în domeniul apărării şi mana- documentele programatice de gementului crizelor, programelor pe securitate a altor ţări, ca factori termen lung de transformare a siste- multiplicatori ai riscurilor în mului de securitate polonez, precum domeniu; şi planurilor de înzestrare a - dimensiunea economică a armatei19. securităţii, cu accent pe securitatea

150 Est-Vest energetică sunt prezentate ca fiind diferenţelor tehnologice dintre de maximă importanţă în conturarea Polonia şi statele vestice22. politicilor de securitate ale Poloniei. Vulnerabilitatea determinată de În această paradigmă sunt analizate decalajul economic între statul polo- tendinţele de presiune prin inter- nez şi statele vestice este prezentată mediul preţurilor la energie stabilite ca risc major pentru securitatea de unele state şi disputele privind Poloniei. Aceasta este potenţată de rutele de tranzit a combustibililor20; emigraţie şi îmbătrânirea populaţiei, - tendinţa în creştere de precum şi de diferitele ritmuri de folosire, de către multe state, a dezvoltare ale regiunilor Poloniei. forţelor armate în gestionarea Emigraţia şi îmbătrânirea populaţiei ameninţărilor asimetrice,în misiuni reprezintă, în accepţiunea poloneză, de menţinere a păcii şi în operaţii de riscuri pentru toate statele europene stabilizare. Documentul apreciază că forţând creşterea numărului de mediul de securitate în anumite zone imigranţi pentru menţinerea ritmului ale globului este caracterizat de dezvoltării economice. Aceasta riscuri şi ameninţări determinate de necesită abordarea de politici şi conflicte armate îngheţate, state care măsuri practice de integrare în nu deţin controlul în propriul spaţiu, societate a emigranţilor, conco- terorism şi criminalitate organizată, mitent cu politici de prezervare a epidemii, migraţii, accidente ecolo- culturii acestora, în scopul gice etc. diminuării tendinţelor negative de - creşterea diferenţelor de dez- violenţe sociale şi imigraţie ilegală. voltare dintre diferite regiuni ale Considerăm că această abordare lumii, ceea ce duce la alimentarea şi reprezintă o viziune pragmatică a creşterea tensiunilor în domeniul şcolii de studii de securitate polo- relaţiilor internaţionale21. neze, viziune neregăsită la acelaşi Documentul apreciază în mod nivel de luciditate şi pragmatism în obiectiv că, pe o perspectivă înde- unele strategii de securitate lungată, securitatea republicii polo- occidentale. neze depinde în mare măsură de Analiza riscurilor la adresa secu- abilitatea statului de a răspunde pro- rităţii naţionale poloneze prin prsima vocărilor care depăşesc înţelegerea vulnerabilităţilor curente este repre- tradiţională a riscurilor şi ame- zentată de dependenţa Poloniei de ninţărilor. Astfel, se introduce cate- aprovizionarea externă cu resurse goria riscurilor asimetrice – rezultat energetice – gaz natural şi petrol. al combinării proceselor politice, Acestei vulnerabilităţi i se adresează economice, sociale, demografice şi nevoia de a găsi surse alternative, de mediu, riscuri care adesea depă- diversificarea surselor de com- şesc graniţele statelor. Capacitatea bustibili fosili, precum şi creşterea de gestionare a acestor riscuri este capacităţii statului de a reacţiona la apreciată ca depinzând de reducerea modificări bruşte ale pieţei în

151 POLIS domeniul energetic. De asemenea, unele state membre24, criminalitate sunt subliniate ca fiind importante informatică etc. fluctuaţiile de pe piaţa financiară şi O ultimă categorie de riscuri efectele negative ale integrării menţionată în strategia de securitate economice a Poloniei. naţională a Poloniei este cea Documentul evidenţiază ca ame- corespondentă dimensiunii ecolo- ninţare la adresa securităţii naţionale gice a securităţii, ca o consecinţă poloneze eventualele disfuncţio- directă a folosirii eronate a progre- nalităţi în funcţionarea UE, prin sului tehnologic şi deteriorarea echi- colapsul procesului de integrare ca librului om – natură. În domeniul rezultat al posibilelor deziderate ale securităţii interne, scopul strategiei unor state de a lua decizii potrivit de securitate naţională îl reprezintă strict intereselor naţionale în scopul protecţia cetăţenilor, legii şi a pro- contrabalansării SUA, simultan cu prietăţii naţionale împotriva con- inabilitatea de a construi politici secinţelor dezastrelor naturale şi comune în interiorul UE23. Această accidentelor tehnologice25. abordare, concomitent cu menţio- Strategia acordă egală importanţă narea autoritarismului în cadrul următoarelor domenii cheie: secu- Uniunii, reprezintă o perspectivă ritate civilă, socială (politici sociale unică în domeniul securităţii statelor şi de muncă, ştiinţă, educaţie etc.), europene şi este rezultatul analizei securităţii economice, securităţii funcţionale de către şcoala de studii ecologice, securităţii informatice şi a de securitate poloneză. telecomunicaţiilor, precizând direc- Similar tuturor strategiilor de ţiile strategice de transformare a securitate naţională analizate, tero- sistemului naţional de securitate. Observăm un mod de abordare rismul ocupă un loc important în interesant în strategia de securitate ierarhia riscurilor identificate de poloneză a riscurilor şi ame- statul polonez. Riscul este considerat ninţărilor, abordare prin inter- amplificat de participarea Poloniei mediul analizei vulnerabilităţilor în campanii antiteroriste, atât sub constatate la nivel statal, precum şi aspectul răzbunării, cât şi ca risc modul de răspuns la majoritatea direct pentru trupele poloneze aflate riscurilor identificate prin măsuri de în teatrele de operaţii. Un alt risc diminuare sau anulare a vulne- comun îl reprezintă criminalitatea rabilităţilor interne. organizată. În documentul progra- Menţionarea în strategia de matic de securitate polonez se securitate naţională a presiunilor apreciază că aceasta este potenţată politico-economice din spaţiul de locaţia Poloniei ca zonă de tranzit Federaţiei Ruse şi a ţărilor din către interiorul UE, dar şi surse din Europa Centrală şi de Est reprezintă interior legate de depozitarea de concluzii reieşite din poziţia substanţe periculoase, provenite din geopolitică şi din lecţiile învăţate de – a lungul istoriei de către polonezi.

152 Est-Vest

Slovacia reprezintă achiziţionarea de către arme de nimicire în masă de către În anul 2005, Republica Slovacă state eşuate sau grupări teroriste. defineşte principalele strategii rele- Terorismul reprezintă un risc vante în domeniul securităţii: strategic global pentru securitatea Strategia de securitate naţională şi Slovaciei. Documentul reliefează Strategia de apărare naţională. Am caracteristicile actuale ale teroris- ales modelul slovac pentru origi- mului şi accentuează că unele state nalitatea ideilor cuprinse în cele europene reprezintă potenţiale ţinte două documente, dar şi pentru rele- ale terorismului, iar spaţiul aferent vanţa abordării studiilor de secu- Uniunii Europene constituie, în ritate în Europa Centrală. acelaşi timp, bază pentru reţele Din introducere, documentul teroriste27. afirmă direct o serie de principii pe Un risc important pentru secu- care se fundamentează: suverani- ritatea naţională a statului slovac tatea Slovaciei, integritatea terito- este reprezentat de statele eşuate28. rială, respectul faţă de suveranitatea Acestea sunt în incapacitate de a şi integritatea celorlalte state, lipsa asigura funcţiunile de bază ale unui oricăror revendicări teritoriale şi stat: garantarea propriei securităţi, lipsa perceperii unei ameninţări respectul pentru drepturile omului şi militare directe26. libertatea propriilor cetăţeni, respec- Analiza mediului de securitate tarea obligaţiilor internaţionale. are ca punct de pornire vecinătatea Aceasta înseamnă că ele reprezintă imediată a statului, prin evidenţierea un pericol pentru statele vecine şi calităţii de membru NATO şi UE a contribuie la deteriorarea securităţii Poloniei, Ungariei şi Cehiei, calităţii regionale. Premisele create de către de membru al Uniunii Europene a statele eşuate conduc la crearea Austriei şi evidenţierea tendinţelor de condiţiilor pentru abuzul de putere, integrare euro-atlantică a Ucrainei. incitare la intoleranţă etnică, supri- Tendinţa de bază a mediului de marea democraţiei, violarea drep- securitate surprinsă este aceea de urilor şi libertăţilor umane, corupţie, creştere a instabilităţii şi incer- trafic de fiinţe umane şi arme. Sub titudinii şi de scădere a predicti- acest aspect, statele eşuate reprezintă bilităţii, datorate creşterii numărului adesea baze pentru reţelele teroriste de state eşuate şi a influenţei acto- şi grupurilor extremiste, pentru rilor non-statali. Răspunsul general crima organizată şi surse de emi- al comunităţii internaţionale este de graţie ilegală29. căutare de măsuri comune preven- Conflictele locale reprezintă un tive şi măsuri active. risc major atât asupra stabilităţii Riscul cel mai important, cu cele regionale proxime, cât şi asupra mai devastatoare consecinţe pentru securităţii euroatlantice. Acestea se securitatea naţională slovacă îl dezvoltă, adesea, din conflicte inter-

153 POLIS ne şi sunt colaterale manifestărilor mului social, ameninţând stabilitatea extremiste, eforturilor de achizi- socială a ţării. Migraţia reprezintă o ţionare de armament, sărăciei şi consecinţă directă a dezechilibrului migraţiei masive (de exemplu, Libia, demografic, iar riscurile epidemio- 2012). logice sunt asociate acesteia. Strategia de securitate slovacă Considerăm că documentul pro- percepe ,în perspectivă temporală gramatic de securitate slovac repre- ,conflictele locale ca risc major la zintă o apreciere practică, parti- adresa securităţii regionale, apre- culară, a riscurilor şi ameninţărilor, ciind că lipsa de reacţie a comu- sub aspectul determinării dinamicii nităţii internaţionale poate conduce şi inter-relaţionării acestora, capa- la subminarea încrederii în sistemul cităţii de schimbare continuă şi sub de securitate internaţional. aspectul ierarhizării lor la nivel Crima organizată reprezintă un local, regional şi global. risc direct la adresa securităţii Strategia de securitate a Slovaciei slovace, amplificat de capacităţile se bazează în gestionarea riscurilor, oferite de progresul tehnologic şi al inclusiv a celor noi, pe capacitatea comunicaţiilor. Riscul menţionat se aparatului de stat, pe efortul naţional concretizează în potenţator ampli- de afirmare pe plan internaţional, pe ficator al unor vulnerabilităţi sau capacitatea de cooperare între dife- altor riscuri specifice (corupţie, re- ritele autorităţi naţionale şi auto- spectiv economie ilegală). rităţile locale, precum şi cu aso- Spectrul riscurilor ecologice ciaţiile neguvernamentale, cu cuprinde dezastre naturale, accidente persoane fizice şi juridice. şi catastrofe care pot influenţa Fundamentul politicii de secu- semnificativ sistemul social slovac ritate slovace îl reprezintă sistemul din cauza naturii impredictibile şi a de securitate. Acesta reprezintă un consecinţelor distrugătoare. Strate- complex cuprinzând politica ex- gia de securitate slovacă identifică ternă, economia, apărarea, afacerile nu doar riscurile ecologice directe, interne, sistemul social, serviciile de ci şi pe cele indirecte, latente, căutare-salvare, instrumentele de globale, care pot determina schim- protejare a mediului şi cele asociate bări ale paradigmei securităţii celor menţionate. naţionale: schimbările climaterice, Instrumentele proprii de imple- poluarea aerului, lipsa apei potabile mentare a politicilor de securitate şi distrugerea ecosistemelor natu- sunt reprezentate în mod tradiţional rale. de corpul diplomatic şi forţele Domeniul social al securităţii armate. Celelalte instrumente constă este prefigurat prin menţionarea în serviciile secrete, serviciile de dezechilibrului în dezvoltarea demo- securitate armate30 (poliţie, poliţia grafică. Acest risc are un impact transporturilor, sistemul penitenciar, negativ de lungă durată asupra siste- sistemul de pază judiciară), unităţile

154 Est-Vest de securitate (unităţile vamale), ser- nale formulate clar în acord cu viciile de salvare şi evacuare (pom- Conceptul Strategic al NATO din pieri, salvare, descarcerare, salva- 1999 şi cu Strategia de Securitate tori, salvamont, serviciile medicale Europeană din 2003. Scopul acestuia de urgenţă), entităţile de mobilizare este de a identifica măsurile şi mij- a economiei, entităţile financiar- loacele necesare pentru garantarea bancare (bănci, piaţa de capital, intereselor naţionale luând în consi- asigurări) şi instituţiile responsabile deraţie valori şi principii, analiza cu protejarea informaţiilor clasi- mediului de securitate şi identi- ficate. ficarea riscurilor şi provocărilor32. Instrumentele externe ale secu- Sectoarele cărora se adresează rităţii slovace sunt considerate a fi strategia naţională a Ungariei sunt instituţiile şi asociaţiile interna- următoarele: domeniul militar, sigu- ţionale şi regionale, în care republica ranţă naţională, respectarea legii, Slovacă este membră (ONU, UE, economie şi finanţe, dezvoltarea NATO, OSCE, Consiliul Europei, resurselor umane, sisteme informa- Grupul de la Visegrad, Iniţiativa ţionale şi protecţia acestora, inter- Central – Europeană etc.). venţia la dezastre, securitate ecolo- gică şi lupta împotriva terorismului. Ungaria În analiza riscurilor şi ame- ninţărilor, şcoala maghiară apreciază În primăvara anului 2004, gu- creşterea numărului actorilor cu vernul maghiar a adoptat Strategia relevanţă în domeniul securităţii, de Securitate Naţională, document prin creşterea importanţei actorilor ce a înlocuit documentul anterior non-statali (organizaţii interna- datat din 200231. Documentul este ţionale, companii multinaţionale, prezentat sub auspiciul existenţei asociaţii nonguvernamentale, gru- unei securităţi sigure a statului pări criminale şi organizaţii tero- maghiar, securitate derivată din riste). Un aspect accentuat în dubla integrare în UE şi NATO. Se documentul programatic de secu- apreciază că Ungaria nu este ritate îl reprezintă semnalarea unei ameninţată de un conflict militar sau noi categorii de riscuri, altele decât de altă natură convenţională. În cele tradiţionale, care se pot acelaşi timp, documentul progra- dezvolta în scop şi formă până la matic de securitate atrage atenţia proporţii globale. Aceste noi tipuri asupra apariţiei unor categorii de de riscuri sunt multidimensionale, riscuri la care nu se poate asigura un mai puţin vizibile şi mai puţin răspuns eficient decât printr-o predictibile. Deşi nu sunt nomi- abordare unitară a statului, flexi- nalizate ca fiind riscuri asimetrice, bilitate şi cooperare internaţională. din analiza documentului con- Documentul formulează prin- siderăm că tipologia acoperă cipiile securităţii şi apărării naţio- spectrul de riscuri menţionat. O ten-

155 POLIS dinţă specifică a riscurilor menţio- provenite din ţările din arcul nată de strategia de securitate este carpatic). dată de delimitarea din ce în ce mai Provocările regionale menţio- puţin vizibilă a factorilor de risc nate de strategia de securitate a externi de cei interni33. Ungariei sunt analizate atent pe Ierarhizarea riscurilor, conform regiuni: Europa Centrală, Europa de documentului analizat se face din Sud-Est, Comunitatea Statelor perspectiva amplitudinii mani- Independente, spaţiul mediteranean, festărilor acestora, acestea fiind Orientul Apropiat şi Mijlociu34, con- diferenţiate în provocări globale, turând zonele de interes ale statului regionale şi interne. şi – într-o formă neexplicită- Provocările globale sunt date de: complexele de securitate determi- terorism (accentuându-se se schim- nante pentru securitatea Ungariei. barea paradigmei securităţii după Strategia de securitate maghiară atacul terorist din septembrie 2001, nu identifică riscuri relevante ,cu precum şi posibilitatea determinării bază de plecare în Europa Centrală. de crize politice, economice, comer- Provocările originare Europei de ciale, de migraţie masivă sau Sud - Est sunt considerate ca având sănătate); proliferarea armelor de ca sursă ritmul încet de schimbare nimicire în masă (simultană cu politico- socială şi economică, co- răspândirea cunoştinţelor tehnice în rupţia sistemică, structurile politice domeniu, precum şi interdependenţa şi economia nefuncţională a cu terorismul); regiuni instabile/ anumitor regiuni, contracţiile sociale state eşuate (determinând posibile şi problemele etnice şi religioase ne- legături cu dezvoltarea criminalităţi rezolvate ale minorităţilor. Acestea organizate, terorismului, migraţia creează condiţiile apariţiei urmă- ilegală, traficul de arme şi droguri); toarelor riscuri: apariţia unor forme migraţia ilegală (documentul face variate de terorism şi criminalitate referire şi la „situaţia specială” a organizată, traficul de droguri, minorităţii maghiare din ţările armament şi fiinţe umane. vecine); instabilitatea economică Spaţiul Comunităţii Statelor (determinată de posibile efecte Independente este analizat funcţie de negative ale globalizării şi accen- importanţa componenţei acestuia, tuând importanţa securităţii ener- strategia de securitate acordând getice a ţării); provocări la adresa interes Ucrainei, Rusiei şi spaţiului securităţii informaţionale (viruşi, caucazian, precum şi statelor din supraîncărcarea reţelelor infor- Asia Centrală. Principalele riscuri matice, degradarea şi îmbătrânirea relevate sunt reprezentate de tero- echipamentelor) şi dezastre globale rism, criminalitate organizată, desta- ecologice, sanitare, sau create de om bilizarea regională datorită unor (accentuează riscurile de inundaţii, regimuri autocrate, crize de natură poluarea aerului sau apei, în special politică, economică, socială sau

156 Est-Vest ecologică, precum şi conflicte mili- gestionarea principalelor riscuri tare îngheţate. identificate, accentuând necesitatea Pe plan intern, strategia de secu- cooperării în domeniu în plan extern ritate a Ungariei accentuează riscuri şi reliefând importanţa politicilor asociate crimei organizate, econo- naţionale specifice în plan intern. miei subterane şi corupţiei, traficului de droguri, extremismului politic şi Bulgaria religios, precum şi riscuri derivate din situaţia demografică a ţării. În Deşi a constituit subiectul mai plan demografic, documentul atrage multor încercări, până în anul 2011, atenţia asupra balanţei grupelor de Bulgaria nu a avut o doctrină cu vârstă, luând în calcul îmbătrânirea privire la securitatea naţională. populaţiei cu consecinţe directe în Ultimul document programatic de securitate data din 1998, cu toate că plan economic şi social. mai multe proiecte au fost concepute Strategia de securitate naţională pentru a fi supuse dezbaterii parla- stabileşte direcţii în plan diplomatic, mentare36. Un punct distinct, ino- precum şi în cooperarea cu ţările vator al Strategiei Naţionale de vecine, accentuând importanţa spri- Securitate a Bulgariei în vigoare, în jinirii etnicilor maghiari din alte comparaţiile cu proiectele ante- 35 state . rioare, este reprezentat de referirea O provocare deosebită percepută în premieră la securitatea indivi- la adresa securităţii naţionale este duală a cetăţenilor. dată de fluxul migraţionist înre- Încă din preambul, documentul gistrat recent de către Ungaria, în programatic de securitate accentu- special prin prisma folosirii spaţiului ează integrarea conceptului de ecesteia ca punct de acces. Oricât de securitate naţională în efortul discutabilă ar fi problematica măsu- Uniunii Europene şi al NATO de rilor adoptate de statul maghiar extindere a zonei de stabilitate, co- privind restricţionarea fizică a acce- operare şi prosperitate prin elimi- sului migranţilor pe teritoriul său, narea ameninţărilor şi implicare aceste măsuri sunt în concordanţă cu activă în soluţionarea problemelor planurile naţionale de securitate, globale37. precum şi în accord cu obligaţiile de În analiza contextului securităţii stat membru al spaţiului Shengen. naţionale se apreciază că linia de Moralitatea construirii de garduri la demarcaţie între securitatea internă graniţă poate reprezinta subiectul şi cea externă este din ce în ce mai unei alte tematici decât cea a vagă, iar interdependenţa între secu- securităţii. ritatea naţională, regională şi globală Prin documentul programatic de este accentuată. Strategia de secu- securitate al Ungariei, se stabilesc ritate bulgară reliefează natura politici, direcţii şi sarcini ale siste- asimetrică a riscurilor şi amenin- mului de securitate în prevenirea şi

157 POLIS

ţărilor, cu impact crescut la nivel nea bulgară – pe prima poziţie în regional şi global. ceea ce priveşte capacitatea de a Riscurile şi ameninţările la adresa produce efecte asupra securităţii securităţii naţionale sunt grupate naţionale. funcţie de mediul de provenienţă, Proliferarea armelor de nimicire având surse externe şi interne. în masă este accentuată de faptul că Contextul securităţii externe este diferite state urmăresc achiziţionarea marcat de impactul globalizării şi acestora. Menţinerea unor stocuri sunt subliniate posibila schimbare a importante de materiale de această centrului de greutate al creşterii natură reprezintă un factor de risc economice dinspre vest spre est, important considerat de strategia de creşterea importanţei actorilor nesta- securitate bulgară. tali (incluzând corporaţiile şi Problematica activităţilor aso- entităţile religioase), dezvoltări şi ciate criminalităţii este reliefată ca mutaţii în spaţiul energetic, creşterea factor de risc important. Sub acest ponderii problemelor sociale date de aspect se detaliază criminalitatea migraţiune, sărăcie şi dezvoltare, organizată transfrontalieră ca risc precum şi de schimbările climatice. direct asupra cetăţenilor şi funda- Din riscurile asimetrice, docu- mentului democratic al securităţii. mentul accentuează importanţa acor- Aceasta cuprinde infracţiuni econo- dării unei atenţii deosebite tero- mice, producerea şi traficul ilicit de rismului internaţional (atentatul cu droguri, exploatarea şi traficul de bombă din Burgas, 2012), proli- fiinţe umane, contrabanda, contra- ferării armelor de nimicire în masă, facerea şi punerea în circulaţie de conflictelor regionale (proximitatea monedă falsă, spălarea de bani şi conflictului din spaţiul iugoslav), activităţi asociate crimei cibernetice. criminalităţii cibernetice, precum şi Impactul distructiv al crimei activităţilor asociate criminalităţii informatice asupra sistemelor indi- transfrontaliere. viduale şi reţelelor informatice poate Principalul risc asimetric extern produce o criză majoră prin pertur- evaluat în sfera securităţii externe barea sau paralizarea funcţionării este cel al terorismului38 accentuat sistemelor critice pentru economie, de conflictele regionale şi crizele reţelelor financiare informatice sau economice şi sociale. Descentrali- sistemelor aparţinând unor instituţii zarea structurilor teroriste, capaci- ale statului. Pirateria şi răpirea tatea de infiltrare în societăţile echipajelor vaselor comerciale în democratice şi posibilitatea folosirii largul coastelor Africii şi Asiei de de materiale radioactive sau agenţi Sud-Est reprezintă un risc curent atât toxici şi biologici, precum şi posi- la adresa securităţii indivizilor, cât şi bilitatea accesului la baze de date privind funcţionarea normală a sau folosirea de echipamente sofisti- rutelor comerciale39. cate ridică acest risc – în accepţiu-

158 Est-Vest

Statele eşuate, prin lipsa con- Principala ameninţare internă trolului legal asupra propriilor teri- este reprezentată de corupţie (similar torii, reprezintă surse de risc pentru tuturor ţărilor din regiune). securitatea naţională a Bulgariei. În Vulnerabilităţile potenţatoare ale combinaţie cu nivelul crescut al acestei ameninţări sunt identificate ca sărăciei populaţiei şi instabilitatea fiind: lipsa de transparenţă în modul politică, reprezintă un factor gene- de schimbare/ vânzare/ transmitere a rator al migraţiei cu impact asupra proprietăţii, insuficienta dezvoltarea securităţii ţării, prin poziţionarea normativă a relaţiilor socio-econo- acesteia la graniţa Uniunii Europene. mice, controlul insuficient şi pro- Riscurile privind securitatea eco- bleme privind administrarea corectă a logică a Bulgariei sunt variate, fiind justiţiei. La rândul ei, corupţia ame- reprezentate de emisii de substanţe ninţă existenţa şi aplicarea regulilor periculoase, poluarea transfron- sociale, legale şi morale, potenţează talieră a aerului şi apei, precum şi a dezvoltarea crimei organizate, sub- coastelor maritime ale ţării. Se minează credibilitatea instituţiilor apreciază că protejarea intereselor statului, slăbeşte capacitatea de corporatiste poate agrava conse- funcţionare a acestora şi încetineşte cinţele riscurilor la adresa securităţii aplicarea reformelor sectoriale. naţionale40. Criminalitatea organizată este un Securitatea energetică este funda- risc importat din mediul extern de mentală pentru securitatea naţională securitate în spaţiul securităţii naţio- şi stabilitatea economică. Interde- nale interne. Aceasta este asociată pendenţa statelor privind accesul la cu traficul ilicit de droguri şi îşi resurse şi materii prime este direct găseşte spaţiu de manevră şi în proporţională cu probabilitatea „economia gri”, având un impact emergenţei crizelor transfrontaliere. devastator asupra bugetului public Acest raport este potenţat de nivelul prin folosirea de scheme ingenioase dezvoltării economice al unui stat şi de spălare de bani. În afara crimi- volumul de materii prime de care nalităţii, siguranţa cetăţenilor este dispune. apreciată ca fiind afectată de proasta În analiza mediului securităţii guvernare, birocraţie, managementul interne, documentul accentuează defectuos al bunurilor deţinute de rolul pozitiv al democratizării insti- autorităţile centrale şi locale. tuţiilor şi procedurilor. Integrarea şi Strategia de securitate detaliază armonizarea legislaţiei interne cu riscurile interne la un nivel extrem documentele specifice ale ONU şi de pragmatic, mergând până la UE au dus la implementarea mă- includerea consecinţelor acciden- surilor pozitive privind respectarea telor rutiere42, în scopul asigurării drepturilor omului şi libertăţilor fundamentelor legislaţiei specifice şi fundamentale41. strategiilor sectoriale.

159 POLIS

Sub aspectul sănătăţii publice, adresa securităţii, este necesară sunt detaliate aspecte privind lipsa abordarea conjugată, suprastatală a de calificare şi educare a unor securităţii, în care instituţiile inter- grupuri largi ale populaţiei. Această naţionale de securitate (NATO, UE, tendinţă este accentuată de pro- OSCE43) au un rol important în blemele de integrare în societate ale diplomaţia preventivă, manage- unor comunităţi etnice (minoritatea mentul crizelor, stabilitatea post- turcă?). Stratificarea exagerată a conflict, promovarea democraţiei şi societăţii în adâncime este văzută ca respectul pentru drepturile omului şi fiind intolerabilă, deoarece creează faţă de lege. premisele dezintegrării sociale şi subminează autoritatea statului. O serie de vulnerabilităţi speci- Concluzii fice sunt reliefate în documentul programatic al securităţii bulgare, Democraţiile occidentale au dez- fiind analizate în contextul general voltat strategii de securitate prag- al securităţii interne: dependenţa matice, bazate pe experienţa exer- energetică, starea infrastructurii de ciţiului democratic, pe fiinţarea unor transport, comunicaţii şi energetice, instituţii experimentate şi pe lipsa finanţării corespunzătoare a cunoaşterea profundă a intereselor diferitelor programe naţionale, naţionale de protejat. incertitudinile sociale şi stratificarea Statele central-europene bene- excesivă a societăţii, precum şi lipsa ficiază de avantajul geografic, dar de coerenţă si de orizonturi de timp pot dezvolta sisteme de securitate precise în restructurarea diferitelor naţionale viabile, bazate pe docu- componente ale sistemului naţional mente programatice ale securităţii cu de securitate. un grad ridicat de ancorare la Mediul de securitate este carac- realităţile mediului de securitate. terizat, în accepţiunea bulgară, de Statele est-europene se prezintă următoarele caracteristici generale: cu sisteme de securitate care au suprapunerea unor factori multipli nevoie de o elasticitate deosebită în asimetrici, dinamism înalt în adaptarea la fluctuaţiile mediului de evoluţia mediului de securitate, securitate. Adesea moştenitoare ale ambiguitate în definirea riscurilor, unor vulnerabilităţi istorice, acestea dificultăţi în previzionarea acestora. şi-au adaptat strategiile de securitate Posibilitatea izbucnirii unor crize la realitatea apartenenţei la spaţiul multiple, simultan în diferite părţi comunitar. ale globului, întăreşte necesitatea Putem concluziona că riscurile conjugării eforturilor Bulgariei în asimetrice sunt prezente sub men- direcţiile generale ale Uniunii ţionări diverse în majoritatea Europene şi NATO. Având în strategiilor de securitate analizate. vedere caracteristicile riscurilor la Acestea sunt menţionate direct – ca

160 Est-Vest riscuri asimetrice sau indirect, sub este orientată spre planificarea şi forma de: riscuri neconvenţionale, bugetarea apărării şi securităţii. riscuri de tip nou, dar prezentând Franţa pentru gestionarea riscurilor la aceleaşi caracteristici. În gestio- nivel superior-european, în scopul narea riscurilor asimetrice consi- eficientizării răspunsului şi econo- derăm ca fiind importantă dimen- misirii resurselor. Documentele fran- siunea preventivă, anticipativă a ceze menţionează necesitatea creării strategiilor de securitate, faţă de de legături pentru promovarea unei dimensiunea activă, care urmăreşte concepţii unitare/ şcoală de studii de gestionarea consecinţelor. Aceasta securitate europeană, fiind singurul are beneficii multiple: resursele stat care surprinde importanţa necesare sunt mai reduse decât cele formării educaţiei de securitate. eventual folosite pentru lichidarea Statul italianare o strategie de consecinţelor, caracterul anticipativ securitate naţională integrată în mai are rolul de a preveni pierderile de multe documente. Acesta foloseşte vieţi omeneşti şi bunuri materiale, un document unitar pentru definirea consecinţa directă este de stabilitate unei strategii de securitate, ci utili- a sistemului de securitate şi a zează un instrumentar complementar celorlalte sisteme. derivat din politicile, doctrinele şi Strategia de securitate a Marii programele sectoriale. Forţele Britanii menţionează direct riscurile armate rol important în cele două asimetrice. Aceasta este orientată dimensiuni ale securităţii. Imigraţia spre riscuri viitoare şi nu riscuri clandestină este identificat ca risc curente, caracterul anticipativ al specific prioritar. documentului fiind accentuat. În Olanda este centrată pe metoda categoria riscurilor specifice din de lucru în domeniul securităţii şi pe atenţia strategiei de securitate brita- cooperarea cu mediul civil privat şi nice sunt evidenţiate cele conexate social. Sub acest aspect, constatăm spaţiului Irlandei de Nord. Strategia că statul olandez prezintă o unicitate de securitate britanică are un în strategiile de securitate analizate, caracter pragmatic pronunţat, gru- prin incluziunea participativă a parea riscurilor fiind făcută funcţie întregii societăţi în gestionarea pro- de orizontul de aşteptare şi conse- blemelor securităţii naţionale. Riscul cinţele estimate. specific identificat de strategia de Franţa include riscurile, ame- securitate naţională olandeză este cel ninţările şi vulnerabilităţile în aceeaşi al inundaţiilor, fiind determinat categorie conceptuală. Riscuri spe- direct de caracteristicile fizico – cifice identificate de documentele geografice ale ţării. Ca o consecinţă programatice ale securităţii franceze directă, riscurile ecologice repre- sunt date de rachetele cu rază mare zintă o prioritate în preocupările de acţiune şi fundamentalismul isla- privind securitatea naţională. mic. Strategia de securitate franceză

161 POLIS

Statul ungar a adoptat o abordare Uniunii Europene. Printre prin- pragmatică, fluentă, dar care acordă cipalele preocupări ale statului atenţie excesivă minorităţii maghiare polonez sunt pentru securitatea ener- din statele vecine, fără a nominaliza, getică văzută prin prisma depen- însă statele vizate. Analiza riscurilor denţei de gazele naturale ruseşti este făcută pe paliere de interes şi conjugată cu relaţiile tradiţional ten- are determinări preponderent geo- sionate cu Federaţia Rusă. Strategia grafice funcţie de spaţiul de de securitate poloneză se distinge provenienţă al factorilor de risc. prin o abordare originală a riscurilor Accentuarea protejării mino- şi ameninţărilor prin intermediul rităţii maghiare şi includerea în vulnerabilităţilor identificate la preocupările privind securitatea nivelul naţional. naţională are beneficiile asigurării Strategia de securitate slovacă se suportului public pentru strategia de înscrie în trendul strategiilor statelor securitate, dar considerăm că are din centrul Europei. Slovacia accen- dezavantajul complicării înţelegerii tuează ca risc specific cel asociat mediului de securitate, deoarece activităţii serviciilor secrete străine necesită includerea riscurilor spe- pe teritoriul naţional. cifice altor state în documentele Interesele naţionale ale statelor programatice ale securităţii naţio- europene au o componentă comună, nale şi în consecinţă dezvoltarea de derivată din valorile democratice politici şi programe suplimentare. comune, din proximitatea geografică Mediul de securitate perceput de şi istorică împărtăşită, dar şi din Polonia este tributar moştenirii valorile europene comune şi din geopolitice. Considerăm de interes principiile Strategiei de Securitate a afirmarea îndrăzneaţă a unor Uniunii Europene. riscurilor potenţiale din interiorul

Note

1 Strategia Naţională de Securitate în http:// merln.ndu.edu/ Britanică, Guvernul Majestăţii whitepapers.html, (accesat la Sale, London, 2010, p. 1 în http:// 28.11.2012). merln.ndu.edu/ whitepapers.html, 6 Ibidem, p. 5 . (accesat la 23.11.2012) 7 Ibidem, p. 9 . 2 Ibidem, p. 17. 8 Ibidem, p.17 . 3 Ibidem, p. 27. 9 Primul ministru olandez J.P. 4 Ibidem, p. 28. Balkende, în introducere la 5 Carta Albă a Securităţii şi Strategia Naţională de Securitate, Apărării Naţionale a Franţei, 2007, Broese and Peerebom, Odille Jacob, La documentation Breda, p. 7. Francaise, New York, 2008, p. 2

162 Est-Vest

10 Strategia Naţională de Securitate merln.ndu.edu/ whitepa pers.html, olandeză, Broese and Peerebom (accesat la 24.10.2012). Publishing, Breda, 2007, p. 9 în 27 Ibidem, p. 4 . http://merln.ndu.edu/whitepapers. 28 Ibidem, p. 7. html, (accesat la 29.11.2012). 29 Ibidem, p. 5 . 11 Ibidem, p. 10 . 30 Ibidem, p. 8 . 12 Ibidem, p. 13 . 31 Rezoluţia Nr. 2073/ 2004 III.31 a 13 Ibidem, p. 18 . parlamentului Ungariei. 14 Federica di Camillio, Lucia 32 National Security Strategy of the Marta, Cazul Italiei, working Republic of Hungary, Budapesta, paper nr 39, Real Instituto Elcano, 2004, p. 1 în 2009, p. 1. http://www.kulugyminiszterium.h 15 Italian Strategic Concept, Roma, u 2004, p.6. /archivum/Kulugyminiszterium/E 16 Ibidem, p.15. N/Ministry /Departments/NATO/ 17 Report on Intelligence Policy for National_Security_Strategy.htm, Security, Information and (accesat la 13.11.2012). Security Department, Roma, 33 Ibidem, p. 3. 2007, p. 12. 34 Ibidem, p. 7 . 18 Italian Strategic Concept, Roma, 35 Ibidem, p. 13 . 2004, p.17. 36 analiză a evoluţiei strategiilor 19 Strategia de securitate naţională naţionale de securitate bulgare, în a Poloniei (traducere certificată), http://bnr.bg/sites/en/Lifestyle/Lif Varşovia, 2007, p. 3 în http:// e/Pages/2302securitystrategy.aspx merln.ndu.edu/ whitepapers.html, , accesat la 17.10.2012 (accesat la 17.10.2012). 37 Strategia Naţională de Securitate 20 Ibidem, p. 4 . a Bulgariei, Sofia, 2011, p. 1 în 21 Ibidem, p. 7 . http://merln.ndu.edu/whitepapers. 22 Ibidem, p. 8 . html, (accesat la 03.11.2012). 23 Ibidem, p. 9 . 38 Ibidem, p. 5 . 24 Ibidem, p. 9 . 39 Ibidem, p. 8 . 25 Ibidem, p. 14. 40 Ibidem, p. 5. 26 Strategia de securitate a 41 Ibidem, p. 9. Republicii Slovacia, Bratislava, 42 Ibidem, p. 7. 2005, p. 1 în http:// 43 Ibidem, p. 8.

Bibliografie

Di CAMILLIO, Federica; MARTA, Conceptul Strategic al Şefului Statului Lucia, Cazul Italiei, working Major General Italian, 2005. paper39, Real Instituto Elcano, 2009. Rezoluţia Nr. 2073/ 2004 III.31 a Carta Albă a Securităţii şi Apărării parlamentului Ungariei. Naţionale a Franţei, Odille Jacob, Strategia Naţională de Apărare a La documentation Francaise, Paris, Slovaciei, Bratislava, 2005. 2008. Strategia Naţională de Securitate a Bulgariei, Sofia, 2011.

163 POLIS

Strategia Naţională de Securitate Britanică, Guvernul Majestăţii Sale, Resurse electronice Londra, 2010. Strategia Securităţii Naţionale a http://www.kulugyminiszterium.hu/arch Republicii Moldova, Chişinău, 2011. ivum/Kulugyminiszterium/EN/ Strategia Naţională de Securitate http://www.bnr.bg/sites/en/Lifestyle/Lif olandeză, Broese and Peerebom e/Pages/2302securitystrategy.aspx Publishing, Breda, 2007. http://www.president.gov.ua/en Strategia de securitate naţională a http://www.doctrine.quantico.usmc.mil/ Poloniei, Varşovia, 2007. http://www.zdnet.com/articles, Strategia de securitate a Republicii http://www.independent.co.uk Slovacia, Bratislava, 2005. http://www.dw.de Strategia Naţională de Securitate a http://www.hiik.de Republicii Ungaria, Budapesta, 2004.

164 Est-Vest

Strategii de PR în retorica electorala din Parlamentarele - 2014, Republica Moldova vs „revoluţia crizantemelor”, octombrie 2015

(PR strategies in the electoral rhetoric during the parliamentary elections in 2014, Republic of Moldova vs "the chrysanthemums revolution", october 2015)

Aurelia PERU-BĂLAN

Abstract: In this article the author approaches the trends of the electoral rhetoric during the parliamentary elections that were held on 30th of November. The article determines which are the most used campaign issues with a mobilizing effect on the voters; among these - the external path of the Republic of Moldova. During the last five years, the right and center-right wing parties have chosen the EU integration, the left-wing parties - the Eurasian Union. The contribution also analyzes the most relevant special events organized by the political parties’ staffs in order to create an image well covered by the media and favorable for the political actors.

Keywords: elections, public relations, events, political parties, Republica Moldova.

Iluzii electorale spulberate: funcţionari europeni se pronunţă „revoluţia crizantemelor” public vizavi de controlul insti- tuţiilor de stat concentrat în mâinile La aproape un an după alegerile oligarhilor moldoveni. parlamentare din 30 noiembrie 2014, Intr-un articol de opinie publicat sistemul politic din Republica în cotidianul New York Times, Moldova atinge un nivel de desta- Thorbjon Jagland, Secretar general bilizare şi erodare imagologică fară al Consiliului Europei, afirmă că de precedent. Calificativul „stat Moldova se află pe marginea pră- captiv” este preluat din textele pastiei şi riscă să devină următoarea ziaristice în declaraţiile publice ale criză de securitate în Europa, cu formatorilor de opinie şi ale liderilor consecinţe potenţiale departe de politici din ţară. Mai mult, înalţi frontierele ei. „În ultimii şase ani a

165 POLIS fost făcut prea puţin pentru a se declara categoric puterii legitimie că dezvolta economia şi instituţiile este una coruptă, că oligarhii au ţării. Corupţia rămîne endemic şi acaparat statul, că justiţia este statul este în continuare în mâinile controlată, iar instituţiile puterii au oligarhilor... Mulţi privesc încă spre devenit nefuncţionale. Cetăţenii nu Bruxelles pentru răspuns, în timp ce mai au încredere în cei cărora le-au alţii cred că prosperitatea este legată delegat puterea în noiembrie 2014. de Uniunea Economică Euroasiatică, condusă de Rusia. Ceea ce uneşte cele două tabere este resentimentul Comunicarea electorală în lor palpabil faţă de elitele venale. Parlamentarele 2014 Scandalul băncilor, masiva fraudă bancară, interferenţa politică sub- Repere contextuale terană trebuie eliminată din sistemul judiciar, trebuiesc sparte mono- Alegerile parlamentare din polurile îndomeniul media. Statul se toamna 2014 s-au desfăşurat în con- poatetransforma.Dar, înainte, acest textul retoricii dure dintre valorile stat captiv trebuie înapoiat cetă- occidentale, promovate de actorii ţenilor săi1”. politici pro-europeni –PLDM, PL Vrem ţara înapoi! – s-a trans- PDM, şi nostalgia după tutela format într-un snout-bites al pro- URSS, alimentată de ofertele elec- testatarilor din Piaţa Marii Adunări torale ale partidelor de stânga- Naţionale din Chişinău. PSRM, Partdul Nostru etc. Alte Despre fenomenele şi tendinţele aspecte contextuale au vizat eve- ameninţătoare din sistem a atenţio- nimentele tragice din Ucraina şi nat şi ex-premierul Chiril Gaburici alegerile prezidenţiale din România. în Scrisoarea sa adresată Preşe- De remarcat căfactorul extern, dintelui Republicii Moldova, Preşe- mediul internaţional, tradiţional, au dintelui Parlamentului si plasată, cu un impact substanţial asupra dispo- o săptămâna până la demisie, pe ziţiei electoratului şi a compor- pagina sa de Facebook, în care tamentului principalilor actori ai acesta cere demisia conducerii Pro- sistemului politic moldovenesc. curaturii, CNA, BNM2. Publicitatea politică reprezintă un Imediat după scrutinul parla- domeniu distinct al comunicării mentar din 30 noiembrie, presa politice. Stafurile electorale alocă, naţională şi bloggosfera au început de regulă, cele mai mari surse finan- să facă dezvăluiri despre colapsul ciare anume pentru publicitatea din sistemul financiar-bancar, cauzat electorală. Deşi unii politicieni sunt de devalidarea celor trei banci – sceptici vizavi de impactul mobi- Banca de Economii a Moldovei, lizator al unui mesaj publicitar, Banca Socială, Unibanc. Acest fapt niciun actor politic nu se lansează în a mobilizat societatea civilă pentru a

166 Est-Vest campania electorală fără de publi- Republicii Moldova pentru conti- citate politică. nuarea reformelor pro-europene si a În campaniile electorale, publi- cursului european al ţării. Astfel, citatea este aidoma indicatorilor potrivit Memorandumului de Înţe- rutieri într-un sector aglomerat, legere, Republica Moldova urma să având sarcina de a ajuta alegătorii să beneficieze, în următorii trei ani, de se orienteze în multitudinea de un sprijin de până la 410 milioane de mesaje lansate de actorii politici. euro din partea UE, pentru reforma Rosser Reeves, iniţiatorul concep- administraţiei publice, dezvoltarea tului de marketing „propunere unică agricolă şi rurală, reforma poliţiei şi de vânzare”, afirma că dacă spotu- managementul frontierei6. rile comerciale pot vinde produse, Două evenimente de rezonanţă pot vinde şi politicieni3. au contribuit la consolidarea capi- Robins K., Wester F. sugerează talului de imagine a elitei politice că aplicarea tehnicilor de publicitate guvernatoare. Începând cu 27 aprilie la procesul politic este un simbol al 2014, a fost obţinut regimul libe- modului în care politica se schimbă, ralizat de vize pentru cetăţenii devenind o problemă de a vinde idei moldoveni, iar la 27 iunie 2014, la şi a procura alegători4. Bruxelles, a fost semnat Acordul de Publicitatea este un domeniu de asociere Republica –Uniunea Euro- activitate de sine statător care, prin peană. La 2 iulie 2014, Parlamentul intermediul unei comunicări de tip Republicii Moldova a ratificat persuasiv, încearcă să inducă atitu- Acordul de Asociere cu Uniunea dini favorabile ale receptorilor în Europeană. Din cei 101 deputaţi, la raport cu anumite produse, servicii începutul şedinţei au fost prezenţi 93 sau idei5. de deputaţi. Întru susţinerea Vectorul extern al tarii – disputat ratificării s-au expus 59 de deputaţi. între opţiunile proeuropene şi cele Opoziţia comunistă a părăsit sala proruse a constituit tema dominantă plenului, înainte ca proiectul să fie în ofertele concurenţilor electorali supus votului; 0 au votat „contra” din acest scrutin. Evoluţia tragicelor deputaţii socialişti7. evenimente din Ucraina vecină a Comunicarea electorală media- alimentat temerile autorităţilor de la tică, în acest scrutin, a fost una Chişinău în legătură cu o posibilă deosebită de cele anterioare. Astfel, imitare a scenariului de pe Maidan liderii principalelor partide politice în Piaţa Marii Adunări Naţionale. au boicotat dezbaterile televizate, Partenerii de dezvoltare, insti- delegând reprezentanţi din centura a tuţiile europene au sprijinit II-a, a III-a din rândul formatorilor Guvernul de la Chişinău în perioada de opinie favorabilă unui sau altui campaniei electorale. Totodată, partid politic. În acest scrutin s-a dat presa a mediatizat intens informaţia prioritate itinerarelor liderilor de despre suportul financiar acordat partid sau aşa-numitelor tennici

167 POLIS electorale „candidatul în actiune”. lui Hristos şi a dragostei frăţeşti Unii lideri politici, care nu au dispus între semeni9. de canale media de comunicare, în special audiovizuale, au fost Preţ-publicitate motivaţi să-ţi petreacă campania în satele moldoveneşti. La fel au Tradiţional, şi în această cursă procedat, însa, şi liderii partidelor electorală, staffurile partidelor poli- politice care au avut televiziuni, tice au cheltuit cei mai mulţi bani presă scrisă docile. Unicele emisiuni pentru publicitate. Lideri la acest televizate la care s-au produs actori capitol au fost PD şi PLDM, care au politici de prim rang au fost talk- investit peste 19 milioane de lei. show-urile politice, în cadrul cărora Urmează „Patria” cu 7,7 milioane de aceştia au răspuns la întrebările lei, PSRM cu 5,72 milioane de lei. moderatorilor, fără partciparea opo- Pentru publicitate, PCRM a cheltuit nenţilor politici sau conectarea 2,21 de milioane de lei, iar PL – telefoanelor în direct. Ne referim la aproape un milion de lei10. emisiunile: Moldova în direct (Moldova1), Puterea a IV –a (N4), Pseudoevenimentele Politica (TV7), Fabrica (Publika), Te votez la PRO TV (PRO TV). Acestea au dat tonul tendinţelor În timpul campaniei electorale PR în campania pentru alegerile este mult mai probabil ca politicienii parlamentare din 30 noiembrie din să folosească televiziunea ca o Republica Moldova. Pseudoeve- metodă de persuadare a alegătorilor nimentele se fabrică pentru con- decât ca un mijloc prin care îşi sumul mediatic. Totodata, discur- argumentează validitatea punctului surile politice ţinute în contextul lor de vedere8. În aceste alegeri a pseudoevenimentului trebuie să con- fost extinsă baza emiţătorilor de ţină câteva soundbites-uri – cuvinte mesaje. Cu un apel de respon- care devin uşor memorabile sabilitate civică, cu ocazia alegerilor publicului şi devin „nada” pentru din 30 noiembrie, s-a adresat ÎPS mass-media. Se pot organiza eve- Mitropolit al Moldovei Vladimir. nimente la scară mică, cum ar fio Indubitabil, autorităţile au încercat şi conferinţă de presă, până la pseu- prin autoritatea ÎPS să asigure doevenimente de amploarea mitin- prezenţa la urnele de vot. ÎPS gurilor electorale. Mitropolit Vladimir îndeamnă cetă- De fapt, pseudoevenimentele de ţenii să-şi exercite dreptul funda- amploare au marct un trendal mental aşa cum le dictează marketingului electoral în Moldova conştiinţa şi memoria vrednicilor odată cu „oligarhizarea” politicului, înaintaşi, care cu neprecupeţire au adica începând cu anul 2009. luptat pentru triumful Evangheliei Principalele partide politice şi-au înviorat agenda publică şi, în

168 Est-Vest special, cea electorală, cu pseudo- În această campanie PDM a fost evenimente PR, care au capacitatea lider în ce priveşte organizarea de de a creşte nivelul de expunere evenimente speciale. Printre acestea: mediatică. a) „expresul PDM”- o acţiune similară agitaţiei electorale, dar cu Evenimente speciale sau vădite elemente de PR; pseudoevenimente organizate de b) Conferinţa „Miniştrii PD la PDM: răspuns”; c) Zilele brâului moldovenesc. Sloganul central de campanie – „Miniştrii PDM la răspuns” Creştem Moldova! reprezinta o serie de conferinţe de Am considerat motivat să numim presă- maraton, în care cei şase tactica utilizată de PDM în acest miniştrii din PDM au făcut o trecere scrutin – tactica „lumânării” – start în revistă a realizărilor de la incendiar şi final incendiar, cu ministerele pe care le conduc. Pe rezonanţă. Această tactică şi-a găsit parcursul zilei, fiecare ministru a materializare în organizarea a doua prezentat raportul său individual, acţiuni de amploare, cu vastă preţ de 30 de minute, care a putut fi acoperire mediatică: urmărit în regim online. I. Alegerile primare interne; Stafful PDM a extins acţiunile de II. Acţiunea culturală (pseudo- PR cu tentă electorală prin rapor- eveniment), care a durat 2 zile, cu tarea la zilele cu roşu din calendar. genericul Zilele Brâului moldo- Astfel, duminică, 14 septembrie, de venesc – un concert cu cele mai mari Ziua Familiei, democraţii au orga- vedete ale estradei europene (în nizat într-un parc din Chişinău prima zi) şi ale show-biz-ului rus (în acţiunea „Familia Moldovei”, anun- ziua a doua). PDM a anunţat că va ţând că PDM se angajează să facă o forma lista electorală prin meca- prioritate naţională din interesele nismul alegerilor directe ale can- familiilor din Moldova:„Creştem didaţilor. Votul s-a desfăşurat pe 28 Moldova pentru a crea condiţii de septembrie, iar până atunci, stafful trai mai bune pentru fiecare fami- PDM a organizat o campanie de lie”. Liderul democraţilor, Marian informare privind procedura de vot, Lupu, a fost prezent la eveniment invocând că este un exerciţiu demo- împreună cu soţia sa, iar preşe- cratic care va apropia politicienii de dintele de onoare al PDM, Dumitru alegători. Liderii de partid au făcut o Diacov, a urcat în scenă cu doi referinţă la practica SUA în acest dintre nepoţii săi. sens, unde mecanismul de prima- FAMILIA a constituit elementul ries este folosit pentru a alege unicul strategic de comunicare al PDM în candidat din cadrul partidului. agitaţia electorală. Stafful a lansat 5 angajamente pentru familiile din Moldova:

169 POLIS

1. PDM va munci pentru într-o echipă”, a afirmat V. bunăstarea fiecărei familii. Plahotniuc11. 2. PDM va ocroti copiii, Plahotniuc a utilizat eficient blo- susţinându-i pe ei şi pe părinţi. gul personal în scopul autopro- 3.PDM va ajuta familiile tinere şi movării electorale – pe cele care au mulţi copii. http://plahotniuc.blogspot.com/p/fun 4. PDM va lupta ca să ţină datia-edelweiss.html, unde au fost familiile din Moldova unite, aici postate articole despre activitatea sa acasă. şi a Fundaţiei de caritate pe care o 5. PDM va îmbunătăţi locul şi conduce Edelweiss, impresiile rolul femeii în comunităţile noastre. acestuia. Femeia a avut un rol central în Conform datelor statistice, în strategia de comunicare a Partidului Republica Moldova numărul utiliza- Democrat. Partidul a explorat, în torilor de internet este de peste 40%. acest sens, şi imaginea charismatică a Unul dintre pilonii strategiei de doamnei ministru a Culturii, Monica megacomunicare a fost Campania Babuc. Pe parcursul anului au fost socială „Renaştem Moldova”, ini- organizate mai multe expoziţii- ţiată de Vlad Plahotniuc şi susţinută târguri a obiectelor populare, cum ar de Fundaţia de Caritate Edelweiss în fi Festivalul Iei, alte evenimente scopul colectării de fonduri pentru organizate sub egida Ministerului modernizarea maternităţii Institutul Culturii şi mediatizate intens de mai Mamei şi Copilului. Campania a dat multe televiziuni din ţară. startul în aprilie 2014, la ea Un alt eveniment organizat în alăturându-se un număr mare de contextul comunicării electorale a cetăţeni, precum şi personalităţi din fost şedinta Clubului tinerilor antre- Moldova şi din străinătate, printre prenori democraţi, la care a fost care preşedintele Nicolae Timofti, prezent şi prim-vicepreşedintele Guvernul României, oameni de PDM, Vladimir Plahotniuc, câţiva afaceri şi de cultură. Campania afost miniştri democrati,care le-au vorbit finalizată la sfârşitul campaniei celor prezenţi despre ingredientul electorale cu un telemaraton care a principal al reuşitei: munca în durat 12 ore. Vedeta de televiziune, echipă. Plahotniuc, ad-hoc, crează românca Andreea Marin, a fost cea mitul despre succesele partidului pe care a găzduit Telemaratonul care îl reprezintă, afirmând că Renaştem Moldova. La final, în „despre PDM este o legendă care aceeaşi seară, vedeta de televiziune şi Vlad Plahotniuc au mers împreună spune că suntem o echipă puternică. la Institutul Mamei şi Copilului Este adevărat! Şi în business, la fel pentru a înmâna conducerii ca şi în politică, nu vei face nimic maternităţii certificatul cu suma fără echipă. Nici în familie, nicăieri, colectată duminică – 1 milion de nu reuşeşti să faci nimic dacă nu eşti euro pentru lucrările de modernizare şi dotare cu tehnică medicală. Intuim

170 Est-Vest că acesta a fost obiectivul autorului păpuşari”. În interviu, politicianul proiectului. Or, pentru rotunjirea face dezvăluiri despre viaţa şi acti- sumei evocate, 500 de mii de euro, vitatea sa, vorbeşte despre familie, au fost oferite de V.Plahotniuc12. despre echipa lui, despre business, „Aşa vom creşte Moldova, cu despre politică şi despre viitorul fapte concrete, cu beneficii directe Moldovei. Un exemplu elocvent pentru oameni, nu cu discursuri şi când autocritica şi umorul poate să promisiuni!”. Acesta a fost mesajul aibă un succes exorbitant în presă. lansat de Plahotniuc în cadrul tele- El vorbindu-le cu umor jurnaliştilor maratonului. Un eveniment care s-a de la VIP despre poreclele încadrat perfect sub sloganul de preşedinţilor din toată lumea, despre campanie „Creştem Moldova”: porecla de păpuşar şi despre cine Construcţiile lingvistice sunt cei care dau porecle14. Renaştem Moldova! Creştem O altă tehnică de „umanizare” a Moldova! au devenit soundbites-ul imaginii păpuşarului a coincis cu campaniei promovate de democraţi. momentul când acesta şi-a demon- strat abilităţile muzicale, cântând la trompetă, în Scuarul Catedralei, Comunicarea contra piesa din repertoriul lui Julio PR-negru Iglesias „Mammy Blue”, fiind acompaniat de Chişinău – Youth Staff-ul PDM a identificat o Orchestra. Astfel, apare imaginea tactică originală de contracarare a liderului romantic, sensibil, creând o PR-ului negru. În sfera publică stare de linişte şi admiraţie15. nationala V. Plahotniuc mai este Deşi este o tehnică folosită şi de supranumit păpuşarul, fiind asociat mulţi politicieni de-a lungul anilor, cu persoanacare trage de sforile printre care Richard Nixon, Bill scenei politice moldoveneşti. În Clinton şi Vladimir Putin, aceasta s- ultima fază a campaniei electorale, a dovedit a fi o premieră pentru fotografia lui Vladimir Plahotniuc Moldova. Pentru consolidarea este postată pe coperta revistei VIP dimensiunii internaţionale a imaginii Magazin într-o ipostază inedită, PDM, în noiembrie 2014, a semnat, simulând un veritabil păpuşar de la la Bucureşti, un acord de Teatrul Republican de Păpuşi colaborare cu PSD din România. „Licurici”13. Astfel, prin utilizarea Mai mult, PDM îl sprijină deschis pe sarcasmului şi afecţiunii, a fost Victor Ponta la prezidenţialele din 2 neutralizată dimensiunea peiorativă noiembrie 2014. Pentru comparaţie, a păpuşarului politic. în 2010, PDM avea să semneze un Pe copertă VIP Magazin poate fi tratat de colaborare cu „Edinnaia văzută imaginea lui V. Plahotniuc Rossia”16. între păpuşi de teatru şi titlul: „Vlad „Zilele brâului moldovenesc” - Plahotniuc, în vizită la adevăraţii sub acest generic s-a produs punctul

171 POLIS de culminaţie în strategia de Spoturile electorale ale PDM comunicare PR, adoptată de stafful PDM pentru scrutinul din 30 Spot nr. 1 (Anexa1) noiembrie. În ultimele 2 zile de „AICI, ACUM. Creştem Moldova. campanie (vineri şi sâmbătă) au fost Lideri pricepuţi. Economişti de organizate concerte cu participarea succes din toată Moldova propuşi de vedetelor de muzică de estradă din cetăţeni. Cresc economia, ocrotesc Europa (vineri) şi din Rusia familiile, respectă tradiţiile. Oameni (sâmbătă). Aceasta a fost de cuvânt, de bună credinţă. PDM: simbolistica centriştilor democraţi şi Creştem Moldova!” mesajul de deschidere şi spre vest şi În spot lipsesc protagoniştii, fe- spre est. ţele liderilor politici. Miza este textul publicităţii. Este destinat receptorilor cu necesităţi cognitive Ce este mai important în (NC) mai mari18. publicitate – imaginea sau Pe planul de final al spotului informaţia? apare brâul moldovenesc. Aceasta ne duce la ideea că stafful PDM, Teme de campanie ale PDM incluzând simbolul brâului moldo- venesc în publicitatea electorală – Familia - prioritate naţională stradală şi audiovizuală – a prevăzut Femeia şi genericul pentru concertele din Locuri de muncă zilele de vineri şi sâmbătă în ajunul scrutinului. În campanie nu a fost Cât de important este mesajul nimic improvizat. Primul spot este (textul) în spotul electoral? unul de consolidare a echipei, adică Cacioppo şi Petty, referindu-se la spotul care poziţionează produsul ruta centrală de persuasiune, au politic, îi arată avantajele, noutatea, descoperit că indivizii se deosebesc îl face marcă. prin efortul intelectual pe care-l fac pentru a se implica în mesaj sau ceea Spot nr. 2 ce ei numesc nevoie cognitivă (NC). Un alt spot este elaborat dupa Oamenilor cu o puternică NC le modelulvox-populi sau spotul place să rezolve probleme dificile, recomandare. Vorbitorii din acest să caute indicii, să facă distincţii spot, exponenti ai diferitor segmente subtile şi să analizeze diferite sociale, diferite publicuri-ţintă: doi situaţii. pensionari, un politolog, un psiho- Pentru a fi persuasiv, un mesaj ar log, un medic şi 4 jurişti, care-şi trebui sa facă apel la valorile exprimă susţinerea pentru PDM. Cu culturale pe care le susţine auditoriul toate că acest gen de spot are impact vizat17. minimal, deoarece se ştie despre angajarea protagoniştilor, se con-

172 Est-Vest sideră printre cele mai uzuale tipuri asupra femeii. Ei vor crea condiţii să de reclamă politică (şi cel mai ief- muncim acasă. Să ţinem familiile tin). „PDM cunoaşte afacerile unite. Ei sunt garantul păcii şi al (vorbeşte un pensionar), PDM va dreptăţii. Ei opresc extremismul şi face lucruri reale (un tânăr jurist), un protejează familiile. Acum eu votez nivel mai înal de trai (un psiholog), Partidul Democrat. PDM. Creştem familii puternice, schimbare adevă- Moldova!”21. rată (un politolog). Viitorul este Toate spoturile PDM au aceeaşi PDM (un medic). Eu cred în PDM. coloană sonoră. Un trend recunoscut Ei ascultă. PDM pentru locuri mai şi eficient pe piaţa politică publi- bune de muncă. PDM: locuri de citară. muncă bine plătite, familii ocrotite. În campania de comunicare PDM Creştem Moldova!”19 declarară familia prioritate naţio- nală. Spot nr. 3 PDM creează locuri de muncă pentru Moldova, ajută agricultorii, Partidul Liberal-Democrat sprijină afacerile de familie. Cu din Moldova PDM tinerii primesc şansa de a se realiza aici, în Moldova. PDM este Sloganul central de campanie – SINGURUL PARTID care vine cu „Înainte, Moldova!”„Înainte, spre un plan serios de creştere a un viitor european!” PLDM s-a Moldovei. Locuri de muncă bine plătite, familii ocrotite. Veniţi alături poziţionat în fază preelectorală cu de PDM! Creştem Moldova!20 proiectul politic Planul 2020. La 13 Familia şi femeia ocrotită sunt iunie, preşedintele PLDM, Vlad două teme de campanie, două Filat, şi alţi lideri de opinie din subiecte electorale prezente în toate partid au prezentat în cadrul unui spoturile PDM. Prin selectarea eveniment special Planul 2020 acestor simboluri s-a urmărit atra- pentru o Moldovă europeană. Acesta gerea cât mai extinsă a potenţialilor prevede ca, până în 2017, Republica votanţi – familia completă, prietenii Moldova să obţină statutul de ţară- familie etc. candidat la aderare la UE, iar până în 2020 să devină ţară membră a Spot nr.4 UE. În imagine: o tânără gospodină Cea mai de amploare acţiune ţine în mână o ceaşcă de ceai şi organizată de stafful PLDM a avut mediteazăîn voce: loc duminică, 7 septembrie, prin „Nu prea cred în politicieni. desfăşurarea unui eveniment de Problemele femeilor au fost ignorate rezonanţă în PMAN – mitingul până acum. Dar PDM m-a convins. electoral „PLDM pentru Ei vin cu soluţii pentru femei. PDM Europa!”. La eveniment au parti- va pedepsi violenţa domestică cipat peste 100 de mii de simpa-

173 POLIS tizanţi. Acţiunea trebuia să transmită tului paşaport al tânărului euro- mesajul că PLDM este axa, prin- pean. Actul de identitate improvizat cipalul partid în coaliţia pro- conţine o trecere în revistă a europeană. realizărilor liberal-democraţilor din Mitingurile electorale au un rol ultimii ani în domeniul politicilor de deosebit în campanie, comunicarea tineret, cum ar fi egalarea practicii în în timpul acestora având o încăr- timpul studiilor cu stagiul de muncă, cătură magnifică. Un miting bine acordarea burselor în baza meritelor, orgsanizat poate edifica cea mai modificarea metodologiei de eficientă dominantă în campania de admitere în universităţi şi obligarea publicitate. De regulă, acestea au un instituţiilor de stat să ofere locuri de final emoţional, care se memorează practică tinerilor specialişti.Dat fiind pentru mult timp de către cei faptul că publicul-ţintă sunt tinerii, prezenţi. Este important când îşi acestea au fost distribuite în face apariţia liderul de partid, care incintele universităţilor din capitală, gestionează evenimentul în cauză. impreună cu pixurile şi brăţările cu Principalul instrument de influenţare simbolul PLDM. a electoratului în timpul unui miting Se cuvine să ne referim încă la un este, desigur, discursul politic al eveniment care a contribuit la liderului. Transpunând teoria ofertei consolidarea imaginii liderului comerciale unice la domeniul publi- PLDM şi a partidului, implicit. Cu cităţii politice, R. Reeves scria: câteva zile înainte de scrutin, la 25 „Ceea ce aţi memorizat despre noiembrie, Traian Băsescu, preşe- orator – haina lui, exteriorul, încre- dintele României, spre sfârşit de derea – este imaginea mărcii, conţi- mandat,i-a conferit liderului PLDM, nutul discursului – oferta comercială Vlad Filat, Ordinul Naţional (politică) unică”22. „Serviciul Credincios” în grad de Partidul Liberal Democrat din Mare Cruce. Distincţia i-a fost Moldova s-a lansat oficial în cam- acordată în semn de înaltă apreciere pania electorală pentru alegerile a întregii activităţi pusă în slujba parlamentare din 30 noiembrie în dezvoltării, pe multiple planuri, a ziua de 12 octombrie. Evenimentul a relaţiilor dintre Republica Moldova avut loc la Sala Polivalentă din şi România, pentru abnegaţia cu care Chişinău şi a întrunit peste 6 mii de a promovat valorile democraţiei şi membri şi susţinători ai PLDM. parcursul european al Republicii Sloganul PLDM anunţat în cadrul Moldova23. evenimentului special – „ÎNAINTE, Un element specific de campanie spre un viitor european!”. pentru liderii moldoveni este O acţiune originală de PR a fost transferul de imagine. În acest sens, organizarea în ziua de 13 noiembrie întrevederile cu oficialii europeni - forumul dedicat tinerilor liberal- aduc totdeauna un plus de imagine în democraţi şi inmânarea aşa-numi- campanie. În timpul campaniei

174 Est-Vest electorale, preşedintele Partidului Oportunităţile semnării Liberal Democrat din Moldova, Vlad Acordului de Asocierre şi Liber Filat, a avut, la Bruxelles, o Schimb întrevedere cu preşedintele Partidului Reforma învăţământului Popular European. Joseph Daul a promis că colegii din PPE vor lucra cot la cot cu PLDM la scrutinul Reforma ministerului de Interne parlamentar şi că va veni la Chişinău pentru a fi alături de Vlad Filat la Spoturi electorale ale alegerile din 30 noiembrie. (Totuşi, liderul PPE nu a sosit la Chişinău în PLDM (anexa2) perioada campaniei electorale)24. Vineri, 28 noiembrie, înainte de Spot nr. 1 alegerile parlamentare, la Chişinău, A fost spotul central, de con- soseşte într-o vizită de o zi, Claus solidare a imaginii PLDM. Partidul Iohannis, Preşedintele ales al a pus accentul pe viitorul european României. Iohannis a venit cu un al Moldovei, al copiilor. Aceată mesaj pentru menţinerea cursului structură lingvistică – viitor pro-european al Republicii Moldova european – rasună de 5 ori în textul şi după scrutinul parlamentar. cu o durată de 30 de secunde. Remarcabil că, briefingul de presă, Narator este însuşi preşedintelel Preşedintele României l-a susţinut PLDM, Vlad Filat: Pace, bunăstare, alături de Vlad Filat, în sediul locuri de muncă, o viaţă sigură PLDM. În acest fel s-a evidenţiat şi pentru copiii noştri. [...] . Iată sprijinul special pentru această viitorul european al ţării. Am formaţiune politică. semnat Acordul de Asociere şi Liber Vizita în cauză a dat o notă de Schimb cu UE.A mai rămas să finalitate campaniei PLDM. facem un pas, să asigurăm viitorul Charisma proaspăt alesului preşe- european al copiilor noştri. Veniţi cu noi să mişcăm Moldova înainte. dinte a asigurat un transfer de 25 imagine pozitivă şi asupra liderului PLDM . liberal-democraţilor moldoveni. Sarcina staffului a fost de a aminti electoratuluica semnarea Temele de campanie ale PLDM: Acordului de Asociere UE-RM, a fost posibilă, în special, graţie Viitorul european al Republicii eforturilor întreprinse de miniştrii Moldova ( Acest subiect a fost din echipa PLDM: premierul Iurie cel mai prezent în retorica Leancă (la acel moment) şi ministrul electorală a liberal- de Externe şi Integrării Europene, democraţilor) Natalia Gherman, care a devenit membră a partidului chiar în timpul campaniei electorale.

175 POLIS

Alte 4 spoturi s-au axat pe teme tău, Moldova, ieşi la vot, votează electorale mai înguste, fiecare rezu- pentru un viitor european! Votează mându-se la prezentarea contrubuţiei PLDM!26 miniştrilor PLDM la procesele de Robert Gass şi John Seiter afirmă modernizarea Republicii Moldova în că în procesul de persuasiune, în domeniile justiţiei, educaţiei, sănă- politică, sunt potrivite asocierile tăţii – adica ministerele care le-au pozitive. Astfel, sloganele atribuite revenit liberal-democraţilor. produselor (actorilor politici) capăta Ultimul spot este unul de trăsături pozitive,care în timp se mobilizare a votanţilor PLDM. instalează în mintea receptorilor27. Textul se rezumă la întrebarea Astfel, spoturile PLDM redau retorică a naratorului: Ce ne dorim parcă o altă Moldovă – una mo- noi?Probabil, suntem în faţa celei dernă, prosperă, cu şcoli şi spitale mai importante alegeri de la bine echipate, oameni deschişi şi independenţă încoace. Acum e senini în privire. Aceasta a fost momentul să răspundem şi noi la strategia echipei care s-a ocupat de întrebare – încotro mergem? Păşim mesajul publicitar – a transmite un cu încredere în viitor sau ne mesaj pozitiv despre rezultatele întoarcem în trecut? Un trecut care reformelor europene, a reda o viaţă era gata sa împuşte în copiii noştri. frumoasă, evitându-se peisajul Autorul foloseste aluzia ca sumbru al cotidianului, pe care „l-au instrument de persuasiune a alegă- explorat” alţi competitori electorali torului. Este o referinţă la averti- în scopuri persuasive. zarea făcută de Zinaida Greceanâi În acest context, găsim relevante (premierul moldovean în perioada afirmaţiile lui Michael Schudson, guvernării comuniste) în timpul potrivit căruia, publicitatea nu evenimentelor din 5-7 aprilie 2009, pretinde că prezintă realitatea aşa adresată părinţilor de a nu le permite cum este, ci realitatea aşa cum copiilor să iasă în Piaţa Marii trebuie să fie, viaţa şi vieţi care Adunări Naţionale, unde ar putea fi merită imitate28. Această paradigmă folosite armele. din publicitatea comercială a fost Apoi urmează codificarea mesa- pliată şi la publicitatea politică. În jului electoral: În permanenţă şan- acest sens sunt relevante si taj, ameninţări cu frigul, cu foamea? sloganurile din campaniile ante- (embargourile impuse de Federaţia rioare: Rusă) Vrem iarăşi război la noi acasă sau merităm o soartă mai bună?( Sloganurile PLDM 2010, 2014 Războiul de pe Nistru ) În pace şi 2010 linişte să ne construim viitorul. Moldova fără sărăcie! În numele părinţilor tăi, în 2014 Înainte pentru Moldova! numele copiilor tăi, în numele Înainte spre un viitor european fraţilor tăi, surorilor tale, în numele pentru copiii noştri!”

176 Est-Vest

dintele Rusiei, Vladimir Putin. În alegerile parlamentare antici- Stafful PSRM a utilizat strategia pate din 2009 sloganul PLDM a fost transferului de imagine pentru a Moldova fără comunişti, Moldova consolida autoritatea şi popularitatea fără Voronin! liderului de partid, dar şi a forma- ţiunii, în ansamblu. Această tehno- logie a fost una de impact, dat fiind Partidul Socialist din că sondajele de opinie au arătat că Republica Moldova cel mai credibil preşedinte pentru moldoveni este Vladimir Putin. După alegerile parlamentare din Pentru a transmite un mesaj clar 30 noiembrie 2014, PSRM devine electoratului pro-rus, la 3 noiembrie, partidul cu cea mai numeroasă la Moscova, Igor Dodon participă la fracţiune din Parlamentul de la recepţia oferită cu prilejul Zilei Chişinău – 24 de mandate. Unităţii Naţionale în Rusia. În Sloganul central de campanie - aceeaşi zi liderul socialistilor a avut Moldova are nevoie de Altceva. o intrevedere cu preşedintele Guvernare incoruptă, Viaţă demnă – Federaţiei Ruse, Vladimir Putin. O Moldovă nouă! /Din platforma Presa socialiştilor scria că în cadrul electorală a PSRM/. întrevederii s-a discutat una dintre PSRM s-a poziţionat distinct ca cele mai actuale probleme pentru unic opozant al opţiunii de aderare a moldoveni – cea a migran- Republicii Moldova la spaţiul UE. ţilor moldoveni în Federaţia Rusă, Altceva–ar vrea astfel sa presupune precum şi problema revenirii pro- aderarea Moldovei la Uniunea duselor moldoveneşti pe pieţele Vamală, iar „Rusia puternică să ruseşti. redevină un partener strategic pentru Pseudoevenimentul de Republica Moldova”. Anticipând consolidare organizat de liderii sufragiul, începând cu primăvara PSRM, a fost Marşul „Pentru 2014, socialiştii au reuşit să colec- Moldova în Uniunea Vamală”, care teze peste un milion de semnături în s-a desfasurat în ziua de 14 sep- sprijinul aderării Moldovei la tembrie.Scopul organizatorilor a fost Uniunea Vamală. In ultimele două de a arăta că „Moldova are nevoie luni până la data sufragiului au fost de altceva, că Moldova are nevoie organizate adunări ale cetăţenilor în de o altă guvernare, că viitorul peste 550 de localităţi ale ţării şi Moldovei este alături de Rusia adoptată Declaraţia „Pentru Uniunea puternică, în cadrul Uniunii Vamală”. Vamale”. În seara aceleiaşi zile, în În principalul bildboard şi spot Piaţa Marii Adunări Naţionale, electoral al socialiştilor liderul parti- marşul s-a încheiat cu un recital dului, Igor Dodon, şi Zinaida susţinut de cunoscutul interpret rus, Greceanâi, apar alături de Preşe-

177 POLIS dar şi deputat în Duma de Stat, Iosif reveni la Lavra Sfintei Treimi din Kobzon. Serghie Posad31. Socialiştii au organizat mai multe Aceste evenimente organizate de evenimente PR, care aveau ca scop stafful PSRM au avut ca obiectiv poziţionarea identităţii lor politice. punerea în valoare a opţiunilor În ziua de 23 iunie, Partidul Socia- politice ale socialiştilor şi simpa- liştilor din Republica Moldova, în tizanţilor lor. Remarcăm, în context, colaborare cu Fondul Internaţional că toate evenimentele au fost pentru Unitatea Popoarelor Orto- atractive pentru mass-media, fapt doxe, organizează, la Chişinău, important pentru a transmite un Conferinţa Internaţională stiinţifico- mesaj electoral în spaţiul public. practică cu genericul „Civilizaţia 28 septembrie a avut loc con- ortodoxă şi lumea modernă”. În gresul partidului, prin care s-a lansat cadrul Conferinţei, organizate în oficial în campanie. Rezoluţia con- preajma semnării de către con- gresului stipula şi: ducerea Republicii Moldova a Acor- - Angajamentele electorale ale dului de Asociere cu UE, partici- socialiştilor: panţii au punctat: influenţa şi pro- - promovarea identităţii paganda valorilor europene asupra moldoveneşti; lumii ortodoxe şi distrugerea mo- - aderarea Moldovei la Uniunea ralităţii tradiţionale a societăţii; Vamală; integrarea europeană a ţărilor orto- - economie puternică orientată doxe şi ameninţările la adresa spre rezolvarea problemelor sociale identităţii ortodoxe29. şi o politică de stat orientată spre La 5 septembrie 2014, socialiştii fiecare cetăţean al ţarii; organizează o conferinţă ştiinţifică - denunţarea Acordului cu UE internaţională cu prilejul marcării a este prioritatea numărul unu pentru 655 ani de la fondarea Statului societatea moldovenească. Moldovenesc30. În ziua de 24 Identitatea moldovenească – a octombrie, Igor Dodon a efectuat o fost axa centrală în retorica socia- vizită de lucru la Moscova, în cadrul liştilor. Socialiştii optează şi promo- căreia a participat la Liturghia vează identitatea moldovenească, consacrată aniversării a 700-a de la istoria Moldovei şi limba naşterea lui Serghie de la Radonej, moldovenească prin toate metodele iar la finalul acesteia a avut o posibile. Ei cer introducerea, în întâlnire cu Patriarhul Kiril. La şcoli, a obiectelor „Limba moldo- întoarcere din Rusia, Igor Dodon venească” şi „Istoria Moldovei”, aduce la Chişinău icoana Sfântului organizează mai multe acţiuni în Serghie de la Radonej şi fragmente cadrul campaniei „Iubesc Moldova”. ale moaştelor acestuia. Timp de o În retorica lor electorală, socialiştii lună, icoana şi moaştele s-au aflat în au învinuit guvernarea pro-euro- eparhiile Moldovei, după care vor peană („eurounioniştii de la putere”)

178 Est-Vest de faptul că percepe Moldova ca un O altă temă de campanie, care nu proiect temporar pe harta lumii şi a lipsit din spoturile electorale a sistematic întreprinde acţiuni de fostidentitatea naţională. Astfel, în dispariţie a ţării, prin fuziunea cu spotul nr.12, se pune în prim-plan statul vecin. identitatea moldovenească şi suveranitatea Republicii Moldova. Oferte electorale: limba moldove- Spoturi electorale nească, istoria Moldovei, o singură cetăţenie, o Moldovă puternică!34. Staff-ul PSRM a elaborat 16 Dintre strategiile cu impact spoturi electorale. A fost cel mai persuasiv accentuat, trebuie să dis- masiv lot de publicitate electorală. tingem strategia disocierii. Această Sloganul – Moldova are nevoie strategie este foarte des întâlnită în de Altceva! reclamele făcute produselor cosme- Unul dintre cele mai persuasive tice sau detergenţilor35. Strategia este spotul nr.14, construit pe disocierii este una eficientă şi în principiile argumentării în publi- publicitatea politică. Prin această citate. Naratorul spunecă există trei modalitate reclama pune în evidenţă motive pentru care merită a fi votat avantajele produsului/serviciului acest partid: programul electoral oferit, defavorizând orice altă alter- puternic; echipa de profesionişti; nativă. susţinerea din partea Preşedintelui Exemplu: Federaţiei Ruse, Vladimir Putin. Spot nr. 16. „Suntem unicul partener de „Cei care au organizat dezor- încredere al Rusiei”. (În imagine – I. dinea din 7 aprilie, cei care au adus Dodon, Z. Grceanâi, V. Putin). ţara în marginea prăpastiei, astăzi Aceste imagini au avut un efect aflându-se la guvernare, încearcă să persuasiv rezonabil graţie tehnicii aprindă spiritele, să sperie oamenii transferului de imagine: Putin – şi să discrediteze opoziţia. Nu le va Dodon32.(Anexa3) reuşi acest lucru. Spre deosebire de În publicitatea electorală, stafful copii lor, ai noştri trăiesc şi învaţă în PSRM a făcut deseori referinţă la Republica Moldova. Spre deosebire Guvernul Greceanâi, pe care l-a de ei, noi, socialiştii, credem că prezentat ca pe unul foarte Moldova independentă are viitor. La profesionist. 3 noiembrie vom vota pentru pace, În primul spot al socialiştilor, dreptate socială şi guvernare fără Zinaida Greceanâi, utulizând date oligarhi”36. statistice, demonstrează că „interesul Un alt mesaj anti-alianţă de economic primordial al Republicii guvernare democratică a vizatf Moldova este în Uniunea Vamala, oligarhizarea elitei politice de la exporturile tradiţionale sunt pe piaţa Chişinău, care este una compromisă rusească”33. şi coruptă. Într-un spot-testimonial,

179 POLIS politologul Bogdan Ţârdea, deputat economie de piaţă şi stat de drept. socialist, afirmă că, „Partidul PL (în imagine – preşedintele PL M. Socialiştilor este unica forţă politică Ghimpu, primarul Chişinăului, D. care nu este controlată de Chirtoacă) va asigura pacea, oligarhi”37. stabilitatea şi bunăstarea în afara Vom remarca că prin retorica fricii şi a represiunii. În securitate – electorală anti-oligarhica PSRM se cu PL – în familia NATO şi UE!38 apropie esajul de campanie al PL vine în campanie cu oferta PCRM. politică unică – aderarea la Blocul Nord-Atlantic, idee respinsă de alte partide politice parlamentare. Partidul Liberal din Moldova În celelalte spoturi – construite pe principiul comparaţiei şi Poziţionare: disocierii – este omniprezent duşma- Partidul Liberal este partidul cu nul, la care se face referinţă prin cel mai complet discurs pro- imagini simbolice – regimul sovietic occidental – integrarea în UE şi cu fenomenele sociale inerente: NATO. Este singurul partid care sărăcie, umilinţă, lipsa demnităţii abordează făţiş tema unificării umane. Chiar în primul spot sunt naţiunii române, separate în 1939 în incluse secvenţe de la marşul consecinţa Pactului Ribbentrop- simpatizanţilor Partidului Liberal cu Molotov. Îndepărtarea PL de la pancarde: „28 iunie – Ziua ocupaţiei guvernare (februarie 2012) cu sovietice”39. aproape doi ani până la alegerile La 28 iunie 2014, mai mulţi parlamentare, i-a permis acestei membri şi simpatizanţi ai Partidului formaţiuni să debiteze o retorică Liberal, alaturi de liderii partidului, critică la adresa partidelor demo- au pichetat Ambasada Federaţiei crate din AIE-2, suspectate de tran- Ruse în Republica Moldova de Ziua zacţii ilicite la Banca de Economii şi Ocupaţiei Sovietice. Manifestanţii darea în concesiune a Aeroportului au scandat „Libertate!”, „Armata Internaţional Chişinău. rusă afară!”, „Jos Putin!”, „Jos Această retorică electorală s-a ocupaţia!”, „Vrem în NATO!” etc. menţinut şi în spotul central al liberalilor, care este unul de modelul informativ-cognitiv. Partidul Comuniştilor din Republica Moldova Spot nr. 1 (36 sec.) Partidul Liberal este un partid Sloganul central de campanie: autentic liberal. PL se bazează pe „Doar PCRM! Doar Voronin!” principiile de identitate naţională, În opinia noastră, sloganul este o libertate şi demnitate, responsa- replică la sloganul liberal-demo- bilitate, onestitate şi toleranţă,

180 Est-Vest craţilor din 2009 „Moldova fără comunişti, Moldova fără Voronin!”. Spot nr. 2, 41 sec. În campania din 2014, comuniştii „Plahotniuc: Filat – regale pledează pentru eliminarea oligar- contrabandei; hilor care au ajuns în politica moldo- Filat: Papuşarul nu se linişteşte; venească, compromiţând-o total- Narator: Băncile şi aeroportul le mente. partajează între ei: Acest mesaj este transmis în unul În imagini: convorbire telefonică din spoturile electorale: Filat-Vicol, şef IFS. Voci în stradă: „Vorî, juliki;” Spot nr. 7. Ne-au promis de toate, dar la urmă „Nu banditismului şi corupţiei! n-au făcut nimic! Nu mafiei şi oligarhilor! Nu Vocea naratorului: Să oprim raiderilor şi contrabandiţilor! degradarea! Doar PCRM! Doar Corupţii vor fi traşi la răspundere. Voronin!”40. Noi vom demonta sistemul oligarhic Ironia utilizată pentru denigrarea din Republica Moldova.” oponenţilor politici este prezentă şi Tematica socială a fost una în spotul nr. 3. Secvenţe din mesajul dominantă în campania de co- Valentinei Buliga, ministrul Muncii municare electorală a comuniştilor. şi protecţiei sociale, membră a Astfel, într-un alt spot (nr.9) PDM: comuniştii promit: „Acesta este scopul nostru. Să „Îndemnizaţii pentru naşterea şi asigurăm majorităţii populaţiei o îngrijirea copiilor de şase ori mai pensiei decentă”. mari! Salariu mediu lunar va fi de În imagine: bătrâni cerşind în patru ori mai mare decât minimul de stradă. existenţă, iar pensiile de două ori, Într-un apartament, o familie de bursele vor echivala cu minimul de pensionari discută: existenţă, pensiile vor fi indexate de „– Pâine avem acasă? două ori pe an.” – Stai să mă uit! Pâinea s-a Stafful PCRM a recurs la ironie terminat, dar pensia numai pe data ca strategie de comunicare politică de 17... Va trebui să vindem iarăşi persuasivă. ceva din casă....” Astfel, în unul din cele 13 spoturi Pe fundal sonor – declaraţia electorale, Vlad Filat este numit preşedintelui PDM, Marian Lupu: regele contrabandei, Plahotniuc – „Partidul Democrat a contribuit la păpuşar, numai că nu o face nara- modul cel mai direct şi cel mai torul, ci sunt folosite secvenţe din serios la majorarea pensiilor”. declaraţiile protagoniştilor (Filat Mini-scenetele din spoturile elec- face declaratii despre Plahotniuc, torale ale comuniştilor nu sunt o Plahotniuc despre Filat), aflaţi în noutate în mecanismele de comu- război verbal. nicare electorală, utilizate de actorii

181 POLIS politici moldoveni. Nu putem afirma în cazul finanţării din străinătate a că este un model perfect de publi- concurenţilor electorali. Recent, s-a citate electorală, dar are un impact introdus prohibiţia ca în imaginile mai mare asupra percepţiei de către din publicitatea electorală să nu electorat şi oferă mai multe opor- apară personalităţi străine. tunităţi pentru a fi discutate. De remarcat că şi în campania de alegere a başcanului Găgăuziei, din 23 martie 2015, au fost implicaţi Concluzii actori politici din Federaţia Rusă. Pe unul din bilboarduri, candidatul Publicitatea asigură diseminarea independent Irina Vlah apare în informaţiei despre programul can- imagine alături de Valentina didatului sau partidului. Totodată, Matveenko, preşedintele Dumei de aceasta trebuie să convingă electo- Stat din Federaţia Rusă. ratul. Anume diseminarea şi con- vingerea îi oferă politicianului avantaje clare. În cazul publicităţii, „Democraţia corturilor” la însuşi actorul politic deţine controlul Chişinău editorial, nu canalul media care o difuzează, doar. Publicitatea poate Toamna politică s-a dovedit a fi exagera punctele tari ale candi- una fierbinte în Moldova. PMAN s-a datului şi pune în evidenţă punctele transformat în piaţa protestelor slabe ale oponenţilor politici. Publi- împotriva guvernării megacorupte citatea este modelul de comunicare de la Chişinău. politică controlat integral de Din primavara-toamna 2015, politicieni. Platfrma Civică „Dreptate şi În aprilie 2015, au fost votate noi Adevăr” (DA) a organizat şase modificări la Codul Electoral al mitinguri de amploare, la care au Republicii Moldova. Concurenţilor fost revendicate demisia Preşe- electorali li se interzice să implice în dintelui RM, Preşedintelui Parla- acţiuni de agitaţie electorală per- mentului, şefului CNA şi soane care nu deţin cetăţenia desfăşurarea alegerilor parlamentare Republicii Moldova. Această initia- anticipate. Circa 100.000 de mii de tivă legilativă a fost înaintată de susţinători au participat la mitingul PLDM şi PD. Niciun stat străin, de protest din 6 septembrie. In nicio persoană particulară străină nu aceiaşi zi s-a decis instaurarea are dreptul să se implice în procesele corturilor în Oraşul Demnităţii. electorale din Republica Moldova. Peste 300 de corturi au fost În caz contrar, ar fi grav sfidată instaurate în cateva zile în faţa suveranitatea naţională şi voinţa sediului Guvernului. Corturile din poporului. Legislaţia electorală deja PMAN devenind un simbol al nesu- prevede interdicţii şi sancţiuni dure

182 Est-Vest punerii civice faţă de puterea poli- stării politice, sociale şi economice tică coruptă şi compromisă. din ţară. În ziua de 6 octombrie începe Şeful statului declară că este revoluţia crizantemelor, în Moldova. necesară luarea unor decizii neîn- Revendicările principale ale pro- târziate de remediere a gravelor erori testatarilor: admise la nivelul unor instituţii - Organizarea alegerilor par- financiar-bancare şi de drept, care au lamentare anticipate libere, sub cauzat această stare de revoltă şi de egida instituţiilor internaţionale şi a incertitudine. Funcţionarii şi demni- unui Guvern al încrederii naţionale. tarii care au administrat treburile sta- - Demisia Preşedintelui tului cu rea-voinţă sau cu neglijenţă Republicii Moldova, Nicolae Timofti, trebuie să-şi prezinte demisia. Ei pentru incapacitatea de a reacţiona trebuie cercetaţi şi traşi la răspun- adecvat şi competent la informaţiile dere. oferite de instituţiile abilitate pentru Preşedintele constată că pe lângă a stopa jaful din sistemul bancar; instabilitatea din regiune, embar- demisia preşedintelui Parlamentului gourile comerciale la care este ca exponent direct al oligarhiei. supusă ţara noastră, există şi alte Anticipând mitingul de protest provocări la adresa securităţii din 4 octombrie, la 1 octombrie, noastre: urmărim activizarea forţelor liderii Alianţei pentru Integrare revanşarde, neo-sovietice, care Europeană - 3 îşi reconfirmă printr-o doresc să profite de situaţia creată declaraţie comună angajamentele pentru a încerca să ne oprească din asumate în faţa cetăţenilor. După drumul nostru natural către Uniunea aproximativ două luni de la consti- Europeană. tuirea AIE – 3, partidele compo- Concomitent cu acţiunile coor- nente au respins orice tentative de donate de Platforma Civică DA, destrămare a majorităţii parlamen- presiunea asupra puterii oligarhice tare. Aceştia au condamnat „tra- de la Chişinău vine şi din partea seismul politic, scenariile şi soli- partidelor de stânga pro-ruse: citările cu caracter radical şi Partidul Socialiştilor, condus de Igor distructiv, promovate recent în Dodon, şi Partidul Nostru, condus de spaţiul public de către forţe politice primarul oraşului Bălţi, omul de netransparente, care ar risca intrarea afaceri, Renato Usatîi. De data Republicii Moldova într-o spirală aceasta corturile protestatarilor din periculoasă a tensiunilor de stradă şi oraşul numit simbolic Oraşul într-o criză politică şi institu- Victoriei sunt instalate în fata ţională”41. Şi tot la 1 octombrie, Parlamentului Republicii Moldova. Preşedintele Nicolae Timofti se Capitala Moldovei este împânzită adresează cu un Mesaj către cetă- de corturi. Acestea ramân deocam- ţeni,în care face o evaluare asupra dată un simbol al luptei cetăţenilor împotriva corupţiei la nivel foarte

183 POLIS

înalt, care identifică, actualmente, fractiunii Partidului Comuniştilor, autorităţile de la Chişinău. Liderii deputaţilor Partidului Liberal şi depu- Platformei Civice„Demnitate şi taţilor neafiliaţi (grupul Leancă). Adevăr” cer judecătorilor de la Fostul premier Vlad Filat a fost Curtea Constituţională să recunoască reţinut de colaboratorii CNA, pe un uzurparea puterii în stat de către termen de 72 de ore, imediat după actuala guvernare. şedinţa plenară a legislativu- La 15 octombrie, este convocată lui. Duminică, 18 octombrie, jude- şedinţa plenară a legislativului. cătorii au decis arestarea preventivă Procurorul general, Corneliu Gurin, a ex-premierului pentru 30 de zile. vine la şedinţa Parlamentului Începe procesul de demolare a cu solicitarea de a ridica imunitatea PLDM, până nu demult cel mai liderului PLDM, Vlad Filat şi a face puternicpartid politic din Republica posibilă tragerea la răspundere a Moldova. Ultimul sondaj de opinie acestuia. Corneliu Gurin declară de din octombrie a arătat că rata de la tribuna central că CNA dispune credibilitate a liderului PLDM a de probe concludente cu privire la coborât până la 1 %. implicarea domnului Vlad Filat în În aceiaşi zi, Vlad Plahotnic, se frauda bancară. Prejudiciul este autosuspendă din funcţia de prim- estimat la sute de milioane de dolari. vicepreşedinte al PDM şi se retrage Este vorba de o crimă deosebit de temporar din rândurile partidului. gravă, influenţarea martorilor, Prin acest gest s-a transmis un mesaj distrugerea probelor”. clar către opinia publică: Plahotniuc Potrivit lui Gurin, în perioada nu are nevoie de imunitate parla- 2010-2013, Filat, exercitând funcţia mentară şi, detaşându-se de de prim-ministru, a extorcat şi a activitatea politică, nu va influenţa primit de la directorul SRL mersul anchetei în cazul Filat. Pe „Dufremol”, Ilan Shor, mijloace pagina sa de Facebook acesta financiare, bunuri şi servicii în sumă postează următorul anunţ: de 60 milioane de dolari, iar în „Având în vedere necesitatea ca intervalul 2013-2014, susţinând că ancheta în cazul BEM să fie în are influenţă asupra persoanelor afara oricăror suspiciuni legate de publice a pretins şi primit de la Ilan eventuale influenţe externe insti- Shor bani, servicii şi alte bunuri şi tuţiilor de drept, dar având în avantaje în sumă de peste 190 de vedere şi acuzaţiile care mi se milioane de dolari SUA42. aduc, chiar dacă nu au fost Astfel, cu 79 de voturi,este ridi- niciodată probate şi sunt nefondate, cată imunitatea deputatului liberal - consider că este oportun să mă democrat Vlad Filat. Chiar dacă autosuspend din funcţia de prim- pentru ridicarea imunităţii era vicepreşedinte al Partidului Demo- suficientă simpla majoritate - 51. crat din Moldova. De asemenea, Voturile aparţin deputaţilor socialişti, mă autosuspend din calitatea de

184 Est-Vest membru de partid, până la clari- mentare din noiembrie 2014 au ficarea anchetei în cazul BEM”43. generat mai multe vulnerbilităţi în Plahotniuc spune că face acest sistemul politic al Republicii gest pentru a nu afecta imaginea Moldova. Tendinţa de modernizare PDM. În timpul ultimului discurs politică şi continuare a parcursului din legislativ, Filat a declarat că european, anunţată de partidele din Plahotniuc deţine controlul asupra coaliţia proeuropeană în campania Procuraturii Generale, CNA şi electorală, a fost compromisă atât de întregului sistem judecătoresc, cu fenomenul corupţiei care a penetrat ajutorul cărora îi manipulează pe adânc în sânul elitei politice naţio- mulţi deputaţi şi nu doar44. nale, dar şi de acutizarea concurenţei Prin urmare, Republica Moldova între cei doi cei mai influenţi lideri se transformă rapid dintr-o poveste politici din ţară –Vlad Filat şi Vlad de succes într-un stat capturat. Lucru Plahotniuc. recunoscut atât de către cetăţenii La etapa actuală, în Moldova, ţării, cât şi de principalii lideri ai democraţia nu presupune o con- instituţiilor democratice din Europa. curenţa loială dintre ideologii şi La 29 octombrie 2015, în cadrul partidele purtătoare de astfel de sedinţei Parlamentului, este demis ideologii, o lupta acerbă între liderii prin moţiune de cenzură, cu 65 de care provin dintr-un domeniu unde voturi, pentru suspiciuni de corupţie funcţionează alte reguli de joc decât ,Cabinetului Streleţ. Acesta nici nu a cele ale jocului democratic – supra- ajuns la simbolicele primele100 de vietţurea makiavellică în afaceri. zile de mandat, fiind inaugurat la 30 În Republica Moldova criza de iulie 2015. Cu 10 zile mai longeviv moralitate în politică a atins dimen- a fost Cabinetul precedent. Guvernul siuni uriaşe, punând în dificultate Gaburici a fost investit în 18 evoluţia proceselor democratice, dar februarie 2015, iar la 12 iunie 2015 şi consolidarea culturii politice în acesta îşi anunţă demisia. ţară. Prin urmare, trebuie să constatăm că rezultatele alegerilor parla-

Note

1http://www.europalibera.org/content/arti 3 B. McNar, Introducere în cle/27181572.html comunicarea politică, Iaşi, Polirom, 2 http://www.realitatea.md/chiril- 2007, p.133 gaburici-cere-demisia-conducerii- 4 K.Robins, F.Wester, The Revolution bnm--a-procuraturii-generale-si-a- of the Fixed Wheel, Information, cnpf--in-caz-contrar-pleaca- Techology and Social Taylorism,în el_21850.html, 6 iunie 2015 Television in Transition, BFI, Londra, 1985. p.53

185 POLIS

5 Remus Pricopie, Relaţiile publicie, 17http://www.scritub.com/sociologie/psi evoluţie şi perspective, Bucureşti, hologie/Atitudinile244842312.php ed.Tritonic, 2005, p.190 18https://www.youtube.com/watch?v=4 6http://www.nou.md/news/read/599 KvrhhlFAvg 75-440-mln-euro-UE-extinde- 19https://www.youtube.com/watch?v=K asistena-pentru-modernizarea- 6SwaegfbRo rii-noastre.html 20https://www.youtube.com/watch?v=V 7http://www.nou.md/news/read/599 Re5TPaheHg 75-440-mln-euro-UE-extinde- 21https://www.youtube.com/watch?v=B asistena-pentru-modernizarea- OQB4E9rm4w rii-noastre.html 22 Р. Ривз Реальность в рекламе. М. 8 J.G Blumer , M. Gurevith , S. 1983 p.57 Hess , The Government/Press 23 Vlad Filat a fost decorat de Connection, Washington, DC: către Traian Brookings Institution, 1984., Băsescu.www.unimedia.md p.489 24 http://unimedia.info/comunicate/ppe- 9 ÎPS Mitropolit Vladimir a lansat un va-fi-alaturi-de-pldm-in-alegerile- Apel de responsabilitate civică pentru din-noiembrie-5791.html credincioşi cu ocazia alegerilor 25 https://www.youtube.com/watch? parlamentare ce vor avea loc la 30 v=UbMCxWmWyTc noiembrie, 2014. www.tibuna.md 26 https://www.youtube.com/watch? 10 http://agora.md/stiri/4871/de-trei- v=5a1Yte6Jflk ori-mai-mult-cat-a-cheltuit-fiecare- 27 Gass Robert, Seiter John, Manual de concurent-electoral-pentru- persuasiune.Iaşi: Polirom, 2009, atragerea-unui-vot-in-aceasta- p.73 campanie 28 Schudson M., Advertising, the 11http://www.pdm.md/ro/noutati/stiri/leg Uneasy Persuasion, its Dubious enda-despre-pdm-este-adevarata- Impact on American Society, Basik suntem-o-echipa-puternica-spune- Book, 1984 vlad-plahotniuc 29 http://unimedia.info/comunicate/la- 12 https://www.facebook.com/plahotniuc chisinau-va-avea-loc-conferinta- 13 Vlad Plahotniuc în vizită la internationala-stiintifico-practica- adevăraţii păpuşari, pe civilizatia-ortodoxa-si-lumea- http://www.vipmagazin.md/stiri/Vla moderna-4721.html d_Plahotniuc_%C3%AEn_vizit%C4 30 http://unimedia.info/comunica %83_la_adev%C4%83ra%C5%A3ii te/socialistii-organizeaza-o- _p%C4%83pu%C8%99 conferinta-stiintifica-interna 14 Ibidem. tionala-cu-prilejul-marcarii-a- 15 http://diez.md/2014/08/22/foto- 655-ani-de-la-fondarea-statului- video-vlad-plahotniuc-canta-la- moldovenesc--5550.html trompeta-alaturi-de-chisinau-youth- 31 http://infoprut.ro/32483-dodon- orchestra/ , accesat la 30 august vine-de-la-moscova-cu-o- 2014. icoana-si-fragmente-de- 16 http://www.e-democracy.md/ moaste.html parties/ events/pdm/2010/ 32 https://www.youtube.com/watch? v=ojHXe2_CJWQ&index=3&list=P

186 Est-Vest

Lxat_ntzOqQabz7LEFgFDnycyk_h 38 https://www.youtube.com/watch? ANxcD v=BkdOc7G5H_A 33 https://www.youtube.com/ 39https://www.youtube.com/watch?v=B watch?v=BYMG8CfMJ1k&list kdOc7G5H_A =PLxat_ntzOqQabz7LEFgFDn 40https://www.youtube.com/watch?v ycyk_hANxcD&index=16 =L3hyd4VkA0A 34 https://www.youtube.com/ 41 http://unimedia.info/stiri/doc- watch?v=jkowk997BdE&list=P declaratie-comuna-aie-3-si-a- Lxat_ntzOqQabz7LEFgFDnycy reconfirmat-angajamentele-asumate- k_hANxcD&index=5 in-fata-cetatenilor-101861.html 35 Ogilvy David, Ogilvy and 42 http://www.realitatea.md/bomba-- advertising, Prion, London, 1999, procurorul-general--vlad-filat-a- p.89 furat-sute-de-milioane-de-euro-de- 36 https://www.youtube.com/ la-bem_28286.html watch?list=PLxat_ntzOqQabz7 43 http://www.publika.md/anunt- LEFgFDnycyk_hANxcD&v=3 de-ultima-ora-vlad-plahotniuc- ZIvBB0giYY isi-autosuspenda-calitatea-de- 37 https://www.youtube.com/watch? membru-al-pdm_2424691.html v=QPcckRk5qLE&index=15&list=P 44 http://unimedia.info/stiri/vladimir- Lxat_ntzOqQabz7LEFgFDnycyk_h plahotniuc-se-retrage-din-partidul- ANxcD democrat-102698.html

Bibliografie

BĂLĂNESCU, Olga, Tehnici ROBINS, Kevin, WEBSTER, Frank, discursive, publicitice şi publicitate, “The Revolution of the Fixed Aridna, Bucureşti, 2006. Wheel, Information, Techology and BLUMER, Jay G., GUREVITCH Social Taylorism”, în Drummond, Michael, HESS Stephen, The Phillip, Television in Transition, Government/Press BFI, Londra, 1985. Connection, Washington, DC: SCHUDSON, Michael, Advertising, the Brookings Institution, 1984. Uneasy Persuasion, its Dubious DEFAYS, Jean-Marc, Comicul, Institutul Impact on American Society, Basik European, Iaşi, 2000. Book, 1984. GASS, Robert, SEITER, John, Manual de persuasiune, Polirom, Iaşi, 2009. Resurse online McNAR Brian, Introducere în comu- nicarea politică, Polirom, Iaşi, 2007. http://www.nou.md/news/read/59975- OGILVY, David, Ogilvy and 440-mln-euro-UE-extinde-asistena- advertising, Prion, London, 1999. pentru-modernizarea-rii-noastre.html РOCEP Ривз, Реальность в рекламе, http://unimedia.info/stiri/video-acordul- Мockva, 1983. de-asociere-rm-ue-a-fost-ratificat- PRICOPIE, Remus, Relaţiile publicie, de-parlamentul-de-la-chisinau--cum- evoluţie şi perspective, ed. Tritonic, a-votat-fiecare-deputat-78803.html, Iaşi, 2005. accesat 2 iulie 2014

187 POLIS

ÎPS Mitropolit Vladimir a lansat un https://www.youtube.com/watch?v=5a1 Apel de responsabilitate civică Yte6Jflk pentru credincioşi cu ocazia Raportul PLDM Moldova fără sărăcie, alegerilor parlamentare ce vor avea pe loc la 30 noiembrie, 2014. http://www.timpul.md/articol/raportul www.tibuna.md -pldm-moldova-fara-saracie-a-ramas- http://www.pdm.md/ro/noutati/stiri/lege doar-slogan-electoral- nda-despre-pdm-este-adevarata- 63099.html?action=print suntem-o-echipa-puternica-spune- http://unimedia.info/comunicate/la- vlad-plahotniuc chisinau-va-avea-loc-conferinta- http://agora.md/stiri/4871/de-trei-ori- internationala-stiintifico-practica- mai-mult-cat-a-cheltuit-fiecare- civilizatia-ortodoxa-si-lumea- concurent-electoral-pentru- moderna-4721.html atragerea-unui-vot-in-aceasta- http://unimedia.info/comunicate/socialis campanie tii-organizeaza-o-conferinta- https://www.facebook.com/plahotniuc stiintifica-internationala-cu-prilejul- Vlad Plahotniuc în vizită la adevăraţii marcarii-a-655-ani-de-la-fondarea- păpuşari, pe statului-moldovenesc--5550.html http://www.vipmagazin.md/stiri/Vla http://infoprut.ro/32483-dodon-vine-de- d_Plahotniuc_%C3%AEn_vizit%C4 la-moscova-cu-o-icoana-si- %83_la_adev%C4%83ra%C5%A3ii fragmente-de-moaste.html _p%C4%83pu%C8%99 https://www.youtube.com/watch?v=fU4 http://diez.md/2014/08/22/foto-video- rZvEoKrY&list=PLxat_ntzOqQabz7 vlad-plahotniuc-canta-la-trompeta- LEFgFDnycyk_hANxcD&index=4 alaturi-de-chisinau-youth-orchestra/ https://www.youtube.com/watch?v=ojH , accesat la 30 august 2014. Xe2_CJWQ&index=3&list=PLxat_ http://www.scritub.com/sociologie/psih ntzOqQabz7LEFgFDnycyk_hANxc ologie/Atitudinile244842312.php D https://www.youtube.com/watch?v=4Kv https://www.youtube.com/watch?v=BY rhhlFAvg MG8CfMJ1k&list=PLxat_ntzOqQa https://www.youtube.com/watch?v=K6 bz7LEFgFDnycyk_hANxcD&index SwaegfbRo =16 https://www.youtube.com/watch?v=VR https://www.youtube.com/watch?v=jko e5TPaheHg wk997BdE&list=PLxat_ntzOqQabz https://www.youtube.com/watch?v=FsV 7LEFgFDnycyk_hANxcD&index=5 MXw_Wqr0 https://www.youtube.com/watch?list=P https://www.youtube.com/watch?v=BO Lxat_ntzOqQabz7LEFgFDnycyk_h QB4E9rm4w ANxcD&v=3ZIvBB0giYY Vlad Filat a fost decorat de către Traian https://www.youtube.com/watch?v=W3 Băsescu. www.unimedia.md 4OHB_mF64&list=PLxat_ntzOqQa http://unimedia.info/comunicate/ppe-va- bz7LEFgFDnycyk_hANxcD&index fi-alaturi-de-pldm-in-alegerile-din- =7 noiembrie-5791.html https://www.youtube.com/watch?v=QPc https://www.youtube.com/watch?v=Ub ckRk5qLE&index=15&list=PLxat_n MCxWmWyTc tzOqQabz7LEFgFDnycyk_hANxcD

188 Est-Vest https://www.youtube.com/watch?v=Bkd https://www.youtube.com/watch?v=ED Oc7G5H_A bnuD7tW3k https://www.youtube.com/watch?v=Bkd http://www.jurnal.md/ro/politic/2015/4/ Oc7G5H_A 9/agitatia-electorala-cu-cetatenii- https://www.youtube.com/watch?v=L3h straini-interzisa-in-rm-nu-vor-mai- yd4VkA0A veni-kirkorovi-si-blesteasii-nici- putin-nici-basescu/, 9aprilie 2015.

Anexe

Anexa 1. Spotul PD

Anexa 2. Spotul PLDM

189 POLIS

Anexa 3. Spotul PSRM

190 Est-Vest

Regele Mihai între „est” şi „vest”. Percepţii, poziţionări, simboluri

(King Michael between east and west. Perceptions, positionings, symbols)

Alexandru MURARU

Abstract: The article investigates three strategic directions within the political perceptions of Romanian King Michael involving the East/West paradigm. The article will try to highlight the main positioning, both in Exile and the complicated recent history, immediately after the December 1989 events. King Michael’s relations with Western powers and attitude throughout Romania after 1989, the fate of Bessarabia as a direct „confrontation” between East -West and the significances of the „August 23” Act in reshaping the post-revolutionary memorial debate, represent three fundamental perspectives in understanding the "East" and "West" thinking of the Romanian monarch. These three themes, rich in meanings, have three major connotations: moral, geographic and memorials. Each of them are explained and decrypted with many examples, quotes, and historical and geographical references.

Keywords: King Michael, East and West, Yalta, Bessarabia, Ribbentrop- Molotov Pact, August 23, 1944, Marshall Ion Antonescu.

Introducere concepte ale puterii şi, în majoritatea cazurilor, sintetizează pentru cazul Prăbuşirea monarhiei constitu- regional un dialog despre legi- ţionale şi invazia comunismului au timitate ori legalitate. Incidenţa lim- transformat clivajul Est-Vest într-o bajului despre clivajul Est-Vest are temă predilectă. Pentru actorii conotaţii vaste, atât de cuprinză- politici, pentru cetăţeni, pentru exil. toare, încât nuanţele s-au transfor- Din postura specialiştilor în ştiinţe mat uneori în adevărate teme, iar politice, acest clivaj defineşte dife- alteori însăşi tema Vestului a fost renţa dintre două lumi, dintre două folosită fie pentru a simboliza tipuri de civilizaţie, dintre două direcţia autentică, sigură, dătătoare paradigme discursive, simboluri şi de speranţă, o adevărată religie şi un

191 POLIS panaceu pentru toate problemele legăturii cu vechea Europă: „Ea naţiunilor din Est. Din perspectiva (Constituţia de la 1923 – n.n.) a fost alternativelor politice din Est, care aliata preţioasă a Occidentului, apă- se revendicau de la valorile apusene, rătoarea valorilor creştine şi euro- Vestul a reprezentat o permanentă pene, în colţul nostru de continent”1. sursă de inspiraţie, de dialog politic Modernizarea României, peri- real sau imaginar, de continuă rapor- oada interbelică, şi actul de la 23 tare. august, au fost, rând pe rând, asi- Prin statutul său, monarhia milate unei orientări pro-vestice a constituţională, în imaginarul politic ţării. De toate se leagă regalitatea şi şi simbolic românesc, a fost într-o formulele sale politice. Ultimul rege congruenţă perfectă cu valorile poli- al României a făcut, prin vocaţia sa, tice, sociale, economice, culturale discursul său şi prin opţiunea de a se aparţinătoare Occidentului. Din per- stabili definitiv după exil într-o ţară spectivă politică, monarhia consti- ancorată profund în valorile occi- tuţională era forma de stat cu vaste dentale, un arc peste vremuri iden- ramificaţii şi legături care „unea” tificându-se pe deplin cu „Vestul”. civilizaţia românească de lumea La 88 de ani de când a urcat pentru occidentală, producând o îndepărtare prima dată pe tronul României, 71 controlată de simbolurile răsăritene, de ani la abolirea monarhiei consti- balcanice şi chiar otomane. Pentru tuţionale, la 25 de ani de la prăbu- că schimburile de idei şi curente, şirea comunismului, Mihai I este un care a început la mijlocul secolului apologet al valorilor vestice şi un al XIX-lea, a adus în principatele exponent, chiar o traumă istorică române, zestrea unor simboluri personificată, în clivajul Est-Vest. aproape nostalgice, care au trans- Articolul de faţă încearcă să iden- format civilizaţia vestică într-un tifice câteva teme exponenţiale, per- reper inconfundabil şi aproape in- cepţii, teme, poziţionări şi simboluri comparabil. Monarhia constituţio- privind raportarea ultimului rege al nală a fost legată de la momentul României la clivajul dintre Est şi ideii prinţului străin de Vest, aşa Vest. Materialul va încerca să cum constituţia de la 1866, de evidenţieze principalele poziţionări, inspiraţie belgiană, catalogată de atât din perioada exilului, cât şi din mulţi istorici şi constituţionalişti ca complicata istorie recentă, imediat fiind una dintre cele mai liberale de după evenimentele din decembrie la acea vreme din Europa, era o 1989. Raporturile regelui cu puterile opţiune categorică de a importa Vestice şi atitudinea faţă de norme şi proceduri sau ritualuri parcursul României după 1989, occidentale. Totodată, forţa simbo- soarta Basarabiei ca o consecinţă lică a actului fundamental de la 1923 directă a confruntării Est-Vest, apare ca fiind un fundament al precum şi ponderea actului de la 23 spaţiului vestic şi o garanţie a August în reconfigurarea memorială

192 Est-Vest postrevoluţionară şi în clivajul Est- continuităţii de stat şi ordine vest reprezintă trei perspective democratică – „gândit ca un guvern semnificative ale monarhului în în exil”4 , două lumi despărţite de decriptarea relaţiei sale cu „Estul” şi libertăţi civile, drepturi democratice, „Vestul”. Istoricul Alexandru Zub valori bine definite de modelele spunea că judecata Regelui asupra politice la care se raportau, Estul, ultimei jumătăţi de secol este „aspră respectiv, Vestul. Regele exilat, ca şi plină de melancolie. Românii au lider onorific al emigraţiei politice, luptat pentru ţara lor la Est, ca şi la s-a aflat constant în preajma Vest, au adus jertfe considerabile la Comitetului Naţional Român5, care a reconstrucţia postbelică (…), însă funcţionat după 1947 la nivel nimeni nu voia să mai audă, în mondial pentru reprezentarea Occident de război”2. românilor din Diaspora, până în 1975. Europa de Est fusese, după terminarea războiului într-o situaţie Regele Mihai şi emigraţia foarte complicată, unde contextul sau „Vestul” între refugiu militar şi politic al fronturilor politic şi abandon Aliaţilor, împărţirea sferelor de influenţă, staţionarea forţelor arma- Teza Regelui Mihai cu privire la te, propaganda, implicarea agenţilor atitudinea Vestului faţă de Est a de influenţă şi staţionarea sub variat, în funcţie de situaţia inter- pretextul asigurării păcii şi sta- naţională, de relaţiile şi contactele bilităţii, a fracturat continentul şi a directe ale suveranului cu lideri ai mărit clivajul dintre Est şi Vest. lumii, de dialogul continuu sau Regele Mihai definea, în 1992, astfel întrerupt şi de locul la care s-a situaţia, cu accent pe relaţia Est- raportat. Cele mai elocvente sunt Vest, încercând să sublinieze poziţionările lui Mihai I prin atitudinea Occidentului faţă de intermediul mesajelor sale, o oglindă statele din Europa de Răsărit: „(O) ştiinţifică asupra temelor herme- catastrofă (postbelică). În ţările neutice care au însoţit comunicarea apusene se sfârşea războiul, în cu ţara3. celelalte începea unul ascuns, care a Această temă a fost una com- durat până zilele noastre şi în unele plicată şi pentru că România, locuri mai durează încă. Războiul separată prin cortina de fier de comunismului împotriva oamenilor. lumea democratică, continua să Asta nu e o vorbă, e o realitate. Noi existe, în mod distinct prin elitele ne aflăm acum în aceeaşi situaţie în sale din lumea liberă, care reuşiseră care se aflau unele ţări apusene după să plece din ţară, înainte de 1947. război, dar ne e de două ori mai greu Comitetul Naţional Român a fost dacă te gândeşti că războiul împotriva oamenilor a durat patru formula care individualiza, prin 6 instituţionalizare – ca simbol al decenii şi jumătate” . Perspectiva

193 POLIS unui război rece cu împărţirea informarea adecvată asupra sferelor de influenţă este o realităţilor din Est, odată cu paradigmă frecventă în ştiinţele instalarea comunismului în Europa politice şi relaţiile internaţionale, Centrală şi de Răsărit. Mihai I era de folosită în special în discursurile părere că „oamenii politici ştiau publice din postcomunismul totul”, diferenţiindu-se – în opinia sa românesc, ca o formă de explicaţie – de cetăţenii de rând care puteau să şi înţelegere a rolului modest jucat nu cunoască realităţile comu- de elitele politice refugiate în Vest. nismului din Răsărit. Judecata Interpretările lui Mihai I cu monarhului aduce în discuţie simbo- privire la guvernul României din listica legată de împărţirea sferelor exil vin să întregească un model de influenţă şi ignorarea unui guvern solitar de referinţă pentru ceea ce se în exil asumat de către elitele întâmpla în Europa Occidentală cu politice româneşti refugiate în Vest: cei care încercau să formeze o „Ştiuseră (oamenii politici din Vest opoziţie politică autentică pentru – n.n.) tot adevărul despre Rusia sensibilizarea opiniei publice inter- încă de dinainte de război şi acum naţionale şi naşterea unui val de erau informaţi de tot ce se petrece în mobilizare necesar unei eventuale ţările socialiste. Aşa că nici vorbă de intervenţii. Monarhul apreciază, în un guvern în exil recunoscut cu relatările sale despre perioada nume de vreuna din puterile aliate7”. exilului, poziţionarea Vestului cu Teza abandonării de către Vest privire la existenţa unui organism este reluată în nenumărate materiale care să păstreze vie, nealterată, de opinie, interviuri, mesaje sau naţiunea şi valorile sale. Trimiterea declaraţii ale regelui Mihai. Ele la acceptarea de către Marea trădează o traumă majoră, însoţită de Britanie a unui Guvern francez în o culpabilizare a Vestului, mai ales exil, în timpul celui de-al doilea pentru un personaj istoric care a pus război mondial, este de natură să la dispoziţie propriul destin politic şi sublinieze că ocupaţia nazistă şi propriul statut de monarh în sovietică nu era, din punctul de funcţiune pentru soarta continentului vedere al Aliaţilor, asimilată acelo- şi a conflagraţiei care a lovit Europa raşi încălcări de drepturi civile şi şi lumea în ansamblu. Simbolul libertăţi politice: „În ruptul capului, întâlnirii de la Ialta a rămas pentru însă, nu ar fi permis (britanicii – ultimul rege al României imaginea n.n.) pe teritoriul lor un guvern al unei nedreptăţi majore şi a unei vreunei ţări ocupate de ruşi. Ca şi înţelegeri ilegitime făcute între cum ocupaţia rusească, ar fi fost cu Aliaţi, care punea Estul, pentru ceva mai bună decât ocupaţia multă vreme, în postura unei creaţii nazistă”. În acelaşi timp, există o inverse a valorilor vestice diferenţă conceptuală în gândirea occidentale. Regele aprecia faptul că regelui Mihai cu privire la Ialta – ultima mare conferinţă inter-

194 Est-Vest aliată de dinainte de sfârşitul celui Vestului de Est, aprecia regele de-al doilea război mondial, care a Mihai, era sinonim cu un transfer statuat unele transformări vitale total de autoritate şi control din pentru Europa de Est şi statele partea Occidentului către Uniunea Baltice, printre care crearea unei Sovietică. Procentele de la Ialta apar zone tampon, sacrificând astfel ca o abandonare totală, o „cedare” libertatea statelor din Răsăritul care atinge dimensiunea unui control Europei pentru stabilitatea occiden- absolut în ochii monarhului: „Cele tului – a însemnat o „cedare” de 10 procente nu au avut nicio o către americani şi britanici, acordul importanţă practic! Noi, de fapt, la semnat fiind văzut de Suveran şi Ialta, am fost cedaţi Rusiei lui Stalin printr-o cheie morală. În acelaşi timp, nu în proporţie de 90%, ci în alte elemente şi declaraţii de politică proporţie de 100%”9. externă invocate de Suveran vin să Mihai I, în interviurile pe care le- evidenţieze că acordul era un sacri- a acordat de-a lungul timpului - o ficiu pe care Occidentul îl asumase, o sursă de informaţie nepreţuită în negociere care părea, în ochii lipsa unor memorii care să clarifice Vestului, meritată din perspectiva opţiunile şi rememorările sale cu securităţii Europei de Apus: „Însă, în privire la evenimentele care au acelaşi an (1949 – n.n.), în Adunarea marcat pentru jumătate de secol generală a Naţiunilor Unite, Ernest relaţia dintre Est şi Vest – insistă pe Bevin, care era ministrul de externe modul de acţiune a liderilor din cele al Marii Britanii, a spus, cum mai două lumi, pe raportarea lor la spusese şi altă dată, că e gata oricând valorile adevărului, ale cuvântului să cumpere securitatea vestului dat, a respectării înţelegerilor for- european, lăsând pentru asta Estul la male sau informale, cu consecinţe voia ruşilor”8. Mai mult, înţelegerea grave, profunde pentru naţiuni şi dintre liderii învingători şi invocata comunităţi întregi. Trimiterile legate împărţire a sferelor de influenţă este de soarta Europei de Est, văzută prin prezentată de Mihai I ca fiind ulte- cheia acordurilor postbelice, subli- rioară momentului propriu-zis, în niază faptul că „englezii şi ame- vreme ce multe alte amănunte ar fi ricanii aveau şi ei mentalitatea că, fost aflate de către acesta după dacă au semnat ceva, trebuie să părăsirea României, din ianuarie respecte aidoma ce au semnat”, în 1948. „Adevărul crud l-am aflat timp ce „ruşii niciodată nu au mult mai târziu şi anume că la Ialta respectat ceva”; „Aici (problema sem- noi am fost cedaţi de Churchill nării acordului în urma Conferinţei de ruşilor în proporţie de 90%, ca atare la Ialta (sau Conferinţa din Crimeea, englezii şi americanii erau foarte 4-11 februarie 1945) dintre Uniunea timizi faţă de ruşi, preocupaţi doar Sovietică, Marea Britanie şi Statele să nu-i supere prea mult”. Totodată, Unite ale Americii), de fapt, se acordul de la Ialta, ca despărţire a ascunde o mentalitate pe care mulţi

195 POLIS nu o înţeleg. Când ruşii semnează comunismului după cel de-al Doilea ceva, acest lucru nu are nici măcar Război Mondial au transformat valoarea hârtiei pe care au semnat! graniţa dintre Est şi Vest într-un În schimb, englezii şi americanii, cu puternic simbol al războiului rece, al mentalităţile lor, ei când semnează şi confruntării dintre două lumi, două acceptă ceva, se ţin de acest lucru tipuri de regimuri politice. Conse- morţiş! De aici au decurs atâtea cinţele politice, sociale, economice buclucuri şi greutăţi pentru noi!”. ale confruntărilor din spatele Dezamăgirea şi frustrarea legată de Cortinei de Fier sunt evaluate de lipsa ajutorului pe care Occidentul ultimul rege al României în raport nu l-a mai acordat României este cu poziţionarea Occidentului. Mihai reiterat şi resimţit pe toată perioada I remarcă faptul că însăşi exilului. Mărturie stau, de asemenea, semnificaţiile evenimentelor care au declaraţiile sale cu privire la lipsa de dus la victoria Aliaţilor în cel de-al interes şi de implicare a Vestului în doilea război mondial au avut parte operaţiunile care vizau desta- de o deturnare a sensului iniţial, prin bilizarea regimului comunist pro- abilitatea sovieticilor şi aparatul de sovietic şi preluarea puterii. propagandă specific. Schimbarea Acţiunile sporadice paramilitare de radicală a semnificaţiilor iniţiale şi, la începutul anilor `50 din România în fond, a realităţii istorice a generat nu au avut anvergura şi suportul un tip de acţiune care a avut o Vestului, astfel încât – relatează consecinţă esenţială în simbolistica regele – „fără un sprijin masiv din specifică confruntării Est-Vest – partea Occidentului, iar Occidentul propagarea ideii comunismului drept nu dorea acest sprijin, era imposibil un sistem de succes: „Ruşii au reuşit să obţinem atunci sprijinul să transforme victoria mai multora Occidentului pentru răsturnarea în propria lor victorie. Au reuşit comuniştilor din România”. Teza chiar să demonstreze că a învins nu abandonării României de către Vest atât un popor, ci un sistem politic apare frecvent şi culpabilizează care-şi dovedea astfel superioritatea. aliaţii euro-atlantici pentru soarta (…) ruşii au deturnat sensul victoriei postbelică a României, indivi- aliate, aşa încât pentru o grămadă de dualizând victimele directe şi lume comunismul părea să fie o colaterale: „Aceşti oameni (grupu- soluţie greu de pus la îndoială”11. rile paraşutate după 1948 – n. n. ) nu Peste teza abandonării se supra- au putut fi salvaţi, din cauza pune o alta, cea legată de poziţiile nepăsării totale a Occidentului. (…) Occidentului în urma unor Occidentul era total nepăsător şi, din evenimente tragice, cu încărcătură această cauză, nu am putut să-i simbolică aparte, precum revoluţia salvăm pe aceşti oameni (…)”10. din Ungaria din 1956 sau intervenţia Europa de Răsărit şi eveni- sovietică din Cehoslovacia din 1968. mentele care s-au succedat instalării În viziunea lui Mihai I, atitudinea

196 Est-Vest

Vestului faţă de Est a fost consecinţa a crescut şi numărul privilegiaţilor. nu doar a timidităţii şi a fricii, ci şi a Aşa da, s-au îmbogăţit vârfurile. Iar lipsei de leadership, a consecvenţei. exilul a primit poate cea mai Mai mult, regele face trimitere la puternică lovitură de la constituirea „înşelarea” Occidentului în cele lui. Atunci am ştiut că indiferenţa două momente care ar fi putut să faţă de ţările din Răsărit a foştilor provoace o răsturnare a situaţiei din aliaţi e un rău uşor de trecut faţă de Europa, în raporturile dintre Est şi încercarea lor de-a repara ceva în Vest. Totodată, retragerea sovietică ţările respective”13. din 1958 şi politica externă dupli- Indignarea faţă de ajutorul citară a României comuniste a economic al Vestului este şi mai folosit, din perspectiva regelui, unui profundă şi ea demonstrează că climat de înşelare continuă a viziunea regelui asupra acelor Occidentului, culminând cu transfor- evenimente este de natură să creeze marea dictatorului Nicolae Ceauşescu o culpă imensă asupra Occidentului, într-un privilegiat al Vestului12. În nu numai în raport cu consecinţele aceeaşi măsură, poziţionările din ce imediate privind crearea unei în ce mai evident favorabile ale imagini favorabile asupra comu- Occidentului în raport cu România, nismului, ci mai ales în raport cu ca actor distinct în fostul spaţiu prăbuşirea unui speranţe privind o sovietic, vin să întărească tezele eventuală intervenţie a Vestului şi abandonării, ale sacrificării Estului abandonarea unui front de luptă şi, mai ales, a înşelării Occidentului. simbolică şi diplomatică, pe care De exemplu, oferirea titlului – exilul îl practica în Apus, faţă de Clauza Naţiunii celei mai Favorizate toate regimurile ilegitime şi – în 1975, prin oferirea unor avan- criminale din Est: „(…) politicienii taje de tip economic sau investi- din Occident n-au vrut să-l supere pe ţional din partea SUA, îl fac pe Stalin şi (nici pe) conducătorii de la monarh să trateze acest eveniment Bucureşti, de la Sofia, de la Praga, drept o înşelare de proporţii a de la Varşovia etc. Când Occidentul Vestului prin ratarea obiectivelor a intrat în relaţii economice cu ţările programului, o sporire a terorii, o socialiste, nimeni nu s-a gândit la pierdere a autorităţii Occidentului în binele populaţiilor de aici, la copiii faţa regimului comunist, o sumă de subnutriţi, la muncitorii care lucrau privilegii adjudecate de nomen- în condiţii subumane, la muncitorii clatură şi o înfrângere simbolică deznădăjduiţi. Relaţiile acestea, cu majoră pentru emigraţie: „(...) din totul vinovate, au salvat de la clauza naţiunii celei mai favorizate a prăbuşire sistemul comunist, l-au avut de câştigat numai regimul. ajutat să supravieţuiască. (…) Asta a Banii câştigaţi n-au intrat în casele demoralizat şi mai mult pe oamenii oamenilor, pentru viaţa şi sănătatea de bună-credinţă din ţările lor, represiunea a crescut în schimb, socialiste”14.

197 POLIS

Basarabia, ca victimă a con- Sovietice. Ambele reprezentări au fruntării dintre Est şi Vest fost echivalente cu delimitarea spaţiului Estic şi cu ipostazierea Una dintre cele mai grave teme, clivajului dintre Est şi Vest. în gândirea politică a Regelui Mihai, Problema Basarabiei apare ca o a fost chestiunea Basarabiei, cea mai temă centrală pentru că aceasta mare pierdere teritorială suferită de reprezintă mai mult decât un subiect România după încheierea ostilităţilor istoric. Basarabia a reprezentat un celui de-al doilea război mondial. ideal naţional pe care România l-a Problema teritoriului dintre Prut şi clamat încă de la venirea lui Carol I, Nistru a căpătat, în viziunea Suve- iar odată cu realizarea Marii Uniri, ranului, ample semnificaţii politice, aceasta a fost, cel puţin declarativ, istorice, sociale, etnice, mai ales că un simbol al recâştigării unor prăbuşirea frontierelor României a ţinuturi istorice şi al readucerii conexat, în mentalul colectiv, populaţiei româneşti la hotarele această tragedie cu o perioadă de naţionale. De asemenea, nume- mari derapaje democratice, culmi- roasele minorităţi etnice au dat nând cu abdicarea Regelui Carol al acestui teritoriu mai multă libertate II-lea, tatăl lui Mihai I. Importanţa şi de expresie, mai multă „culoare”, simbolistica temei privind destinul mai mult spaţiu de expresie într-o Basarabiei au fost date de câteva Românie conservatoare, prizonieră elemente majore. Basarabia a fost, prejudecăţilor şi mai puţin de-a lungul timpului, cheia relaţiilor emancipată, cu toate că ce avea să se româno-sovietice în perioada întâmple imediat după vara lui 1940, interbelică, un lung şir de câştiguri şi apoi după recucerirea din 1941, iar pierderi teritoriale, o epopee istorică apoi după 1944, nu a reprezentat tragică. Între cele două războaie altceva decât fragmente distincte mondiale nu mai puţin de 200 de dintr-o operă de purificare etnică şi incidente au transferat tensiunea în genocidală pusă în aplicare şi de morţi şi răniţi, dând astfel Basarabiei către autorităţile sovietice şi de către aura de teritoriu râvnit, disputat între cele româneşti, deopotrivă. În tot Est şi Vest. Provincia istorică acest context istorico-politic, Mihai I Basarabia a reprezentat simbolul vede în Basarabia o rană deschisă, o major al confruntării cu puterea de pierdere substanţială care îl la Răsărit de-a lungul secolelor, determină să proiecteze acest subiect astfel încât, în nenumărate rânduri, în cheia victimelor colaterale pe care pierderi şi cuceriri teritoriale au di- cel de-al doilea război mondial şi minuat, respectiv reîntregit, teritoriul împărţirea sferelor de influenţă între românesc. Simbolistica spaţiului din Est şi Vest le-a generat. stânga Prutului este dată, în actuala În nenumăratele luări de poziţie, temă tratată, de teritoriul fostului ultimul rege al României a făcut Imperiu Otoman şi ulterior a Uniunii trimitere la acordul din 23 august

198 Est-Vest

1939, semnat între Germania nazistă cumstanţelor politice internaţionale, şi Uniunea Sovietică, cunoscutul au devenit mai repede emancipaţi pact Ribbentrop-Molotov. Acesta politic şi naţional – unei evoluţii era, după cum se ştie, documentul în diferite în raport cu implicarea baza căruia sovieticii, plănuiseră, reparatorie a Vestului în Europa de ocuparea teritoriului dintre Prut şi Răsărit. Într-un mesaj „solemn” Nistru. Pactul avea o semnificaţie adresat basarabenilor, în iunie 1990, specială pentru modul în care la împlinirea a jumătate de secol de românii şi alte popoare, precum cele la evenimentele care au marcat Baltice, au perceput această cedarea teritoriului către Uniunea înţelegere. În fond, dezvăluirea Sovietică, Mihai I vorbeşte despre acestuia nu venea decât să întărească un adevărat „miracol” prin care teza potrivit căreia, o sumă de românii de peste Prut au reuşit, în înţelegeri nelegitime, transformaseră numai doi ani, să restabilească limba şi deciseseră pentru jumătate de română, simbolurile naţionale, secol destinul popoarelor din Estul datinile, „surse de inspiraţie” pentru Europei. Într-un mesaj din românii din interiorul hotarelor septembrie 1991, regele făcea un României şi de pretutindeni, pentru apel la Occident, comunitatea inter- modul în care au reuşit să îşi ia naţională pentru a accepta declaraţia soarta în propriile mâini. Come- de independenţă a Republicii morarea unei jumătăţi de secol de la Moldova, în special la foştii Aliaţi; pierderea provinciei istorice îl din mesaj se remarcă şi o definiţie determină pe ultimul şef al statului implicită a „Vest”-ului, ipostaziat de în viaţă, sub care Basarabia a fost S.U.A. şi U.E.: „Occidentul – parte a teritoriului naţional, să Comunitatea Europeană şi Statele reamintească opţiunile strategice ale Unite, care au recunoscut (şi nu prea naţiunii, ferm asumate, încă din devreme) independenţă Ţărilor primul război mondial, adevărate baltice – nu poate să nu fie de acord garanţii de securitate la hotarele cu aceeaşi recunoaştere şi pentru Europei, dar, în acelaşi timp, să fraţii noştri de peste Prut. El nu reafirme frustrarea şi nedreptatea poate uita că Basarabia (împreună cu pricinuite de abandonarea României: Bucovina de nord şi Herţa) a fost „De la sfârşitul Primului Război anexată cu forţa de către Uniunea Mondial şi în toată epoca unităţii Sovietică în urma unui pact încheiat noastre naţionale, România a rămas între Stalin şi Hitler”15. credincioasă aliaţilor săi şi, în Problema Basarabiei este, pentru special, Marii Britanii şi Franţei. Regele Mihai, mult mai complexă Decisă să apere pacea europeană, ea pentru că ea circumscrie, într-un conta pe garanţiile internaţionale anume fel, şi românitatea celor care pentru respectarea integrităţii teri- s-au aflat la modul propriu sub toriului său. Evenimentele au luat U.R.S.S. – şi care, datorită cir- însă o altă cale. România, ca şi

199 POLIS celelalte ţări din Europa de Est, a viziunea lui Mihai I, şi ca o formă fost abandonată şi lăsată să înfrunte unilaterală, ca o garanţie, ca o singură duşmani mult mai puternici măsură de a testa consecvenţa şi decât dânsa”16. voinţa Uniunii Europene, acesta Referirile Regelui la Basarabia întrebându-se retoric „cât de departe sunt ample şi ele evidenţiază atât sunt dispuşi să meargă” (oficialii şi contextul istoric, circumstanţele în decidenţii UE – n.n.). Opţiunea pro- care provincia a fost pierdută, Vest a Republicii Moldova şi, în precum şi întrebările retorice legate acelaşi timp, a Europei, pentru a de o eventuală ripostă armată aduce fosta republică sovietică împotriva U.R.S.S. Mihai I distinge alături de familia europeană, nu între latura morală a acestui demers apare ca fiind congruentă, sinonimă, (acela de a folosi forţa armată pentru bilaterală. Regele se arată sceptic a apăra hotarele naţionale) şi faţă de constanţa şi soliditatea dimensiunea disproporţionată a celor acţiunilor UE, mai ales că preju- două armate, opinând că oamenii decata monarhului pleca de la modul politici care au hotărât atunci, în în care Occidentul tratase Europa de vara lui 1940 acest lucru, probabil, Est vreme de jumătate de secol. În evaluând situaţia, au decis că acelaşi timp, monarhul este contra- „erapoate mai bine să accepte o riat de atitudinea UE: „Pentru că, în situaţie umilitoare şi să salvgardeze mod inexplicabil pentru mine, există independenţa restului ţării”17. încă un fel de fascinaţie pe care Statutul actual al Republicii Rusia o emană”. Perspectiva inte- Moldova, de stat aspirant la calitatea grării Republicii Moldova în de membru al Uniunii Europene, Uniunea Europeană este pusă, este pentru Mihai I o garanţie asupra aşadar, în oglindă, cu atitudinea coordonatelor democratice şi a rezervată a UE şi a relaţiei reînnodării legăturii profunde şi “nefireşti” de bune pe care europenii directe, instituţionale, cu Europa. ar dezvolta-o cu Federaţia Rusă : Suveranul spunea, în 2009, la “(…)desigur, e o ţară enormă şi aproape două decenii de la decla- uneori occidentalii nu pun piciorul rarea independenţei fostei provincii în prag aşa cum ar trebui. Ei ar româneşti, că românii din Basarabia trebui să încerce să aducă Basarabia sunt cei care au sarcina şi datoria de înapoi în Europa”. Teza Regelui cu a decide, cu adevărat, cât de profund privire la apartenenţa istorică, şi de angajant este drumul spre geografică şi politică a teritoriului „Vest”. Totodată, din perspectiva basarabean la UE face apel la Regelui, Republica Moldova este configuraţia Europei antebelice, privită ca o nevoie firească a Uniunii găsind în acest fel o legitimitate Europene de a întregi solidaritatea sa istorică puternică, asumată: “Nu ar fi şi de a reconstrui graniţele sale. vorba de schimbarea frontierelor Relaţia cu Occidentul apare, în deocamdată, dar Basarabia e parte a

200 Est-Vest

Europei pentru că a fost parte a şi de statutul provinciei, respectiv al Europei”18 României. La începutul anilor `90, Pactul Ribbentrop-Molotov rămâne în interviurile acordate scriitorului cheia relaţiilor morale dintre Est şi Mircea Ciobanu, regele este foarte Vest. Dezavuarea sa apare ca fiind vehement cu privire la distincţia din- fundamentală pentru recunoaşterea tre Basarabia şi Republica Moldova, de către Federaţia Rusă a declanşării arătând că realizarea unei analogii de către U.R.S.S. a unei politici între soarta altor state şi a provinciei genocidale, care a violat grav suve- dintre Prut şi Nistru este complet ranitatea statelor, a pulverizat comu- nepotrivită pentru că „Altfel, se nităţi întregi şi a călcat în picioare creează impresia că Basarabia trebuie drepturile omului. La 9 mai 2005, cu să-şi poarte singură de grijă, ca o ocazia împlinirii a 60 de ani de la ţară de sine stătătoare, care în urma înfrângerea Germaniei naziste, pactului amintit şi-ar fi câştigat Regele Mihai a fost decorat autonomia. Este absurd (…)”. În preşedintele rus, Vladimir Putin, cu acelaşi registru, regele readuce în Medalia aniversară a 60 de ani de discuţie atitudinea noilor lideri de la la sfârşitul războiului pentru recu- Bucureşti, imediat după înlăturarea noaşterea efortului său la eliberarea regimului Ceauşescu, din decembrie naţiunilor europene19. Prezenţa rege- 1989, care declaraseră public faptul lui la ceremonia din capitala rusă, că nu aveau niciun fel de pretenţie venea după un turneu personal de teritorială de la Uniunea Sovietică. cinstire a soldaţilor români, căzuţi Ori acest gen de declaraţie, care se pe frontul de vest, pentru eliberarea referea în chip direct la fosta unor vaste teritorii din Cehia şi provincie românească dintre Prut şi Slovacia de astăzi, în martie 1945. Nistru, reprezenta, în sine, şi o Mihai I a pledat atunci pentru con- poziţionare de politică externă şi damnarea de către Rusia a pactului geostrategică pro-Est. La nivelul care a dus la pierderea Basarabiei: anilor 1991-1992, regele vedea în “(…) aş fi vrut ca ea să recunoască recunoaşterea independenţei faptul că unele dintre acţiunile Republicii Moldova o formă de Uniunii Sovietice au fost deosebit de abandonare a acesteia (România a îngrozitoare pentru români şi, fost primul stat al comunităţii inter- fireşte, aş dori condamnarea oficială naţionale care a recunoscut inde- a Pactului Ribbentrop-Molotov”20. pendenţa fostei republici sovietice – Opiniile ultimului monarh al n.n.) şi o şansă ratată de a dezavua României cu privire la Basarabia au pactul prin care soarta acesteia evoluat de-a lungul timpului, în fusese decisă în august 1939. funcţie de modificările geopolitice, Prezenţa Armatei Roşii pe teritoriul de evoluţiile regimurilor politice de Moldovei era la începutul anilor ’90, la Est şi Vest, în funcţie de relaţiile în opinia regelui de, o dovadă structurale dintre Apus şi Occident incontestabilă a unei situaţii grave, a

201 POLIS unui îngheţ geopolitic ce afecta, Actul de la 23 August şi deopotrivă, atât Republica Moldova antiteza cu mareşalul Ion cât şi România. Totodată, Mihai I Antonescu, ca paradigmă a vede inacceptabilă situaţia în care valorilor occidentale independenţa Republicii Moldova este declarată, nu şi cucerită, „dovadă că Între temele şi simbolurile care pe teritoriul ei staţionează o armată definesc gândirea politică a ulti- antrenată de la începuturi să nu apere mului rege al României, actul de la interesele naţionale. Dacă nu ai o 23 august 1944 poartă, poate, cel armată proprie, îţi lipseşte însuşirea mai privilegiat loc din perspectiva independenţei”. Consideraţiile monar- semnificaţiilor profunde şi a hului fac, de asemenea, trimitere şi la modului în care a rămas un pilon modelul celor două Germanii, ca o definitoriu al valorilor şi opţiunilor regăsire firească între graniţele sale de conştiinţă. Pentru că Comunităţii Europene, în contradicţie poziţionarea faţă de momentul în cu modelul românesc; Mihai I care România a revenit în tabăra concluziona că o eventuală unire nu 21 Aliaţilor în timpul celui de-al doilea poate veni decât din interiorul ţării . război mondial consfinţeşte, de fapt, Sintagma „Două Românii” este cel mai important moment politic exclusă de către Regele Mihai din din cele două domnii ale regelui şi discuţie. Acesta nu concepea, la din întreaga sa viaţă. Momentul începutul anilor ’90, existenţa a două renunţării la alianţa cu Germania state româneşti de o parte şi de alta a nazistă are semnificaţii profunde Prutului. Regele vedea, în acei ani, o prin modul în care monarhul a problemă colosală în atitudinea înţeles să reconecteze România la guvernanţilor, care gestionau „dosa- Europa, să salveze pierderea rul Basarabia”, atât în relaţia cu noul definitivă a teritoriului sub invazia stat creat, cât şi cu Occidentul, o Armatei Roşii, să repună în drepturi problemă morală, gravă, care ţinea de ordinea constituţională a României, identitatea naţională şi de parcursul să îndepărteze de la putere pe european al României: „Şi până când dictatorul Antonescu şi să scurteze la Bucureşti nu se vor rupe sigiliile astfel desfăşurarea unor ostilităţi de pe Dosarul Basarabia şi nedrep- militare care ar fi îngreunat victoria tatea ce ni s-a făcut prin pactul Aliaţilor şi ar fi mărit dimensiunea Ribbentrop-Molotov nu va fi recla- distrugerilor şi a numărului de victi- mată în faţa instanţelor inter- me pe continentul european. Actul de naţionale, până atunci autorităţile la 23 august 1944 a rămas punctul româneşti vor da dovadă că strategic, de cotitură, în raportarea participă, cu o lipsă de patriotism elitelor româneşti la cel de-al Doilea fără precedent, la adâncirea sciziunii Război Mondial şi asupra modului în dintre cele două pământuri 22 care istoricii au ajuns să evalueze româneşti” . parcursul României din perioada

202 Est-Vest

1938-1947. După ultimii ani de valenţe istorice, politice, diplo- domnie dezastruoasă a regelui Carol matice. Reverberaţiile acestui feno- al II-lea, România a ieşit din familia men nu au afectat doar dezbaterea europeană. Suspendarea Constituţiei politică sau memorială, ci a condus de la 1923, desfiinţarea Parla- la o oglindă fidelă în plan interna- mentului şi a partidelor politice, ţional a opţiunilor de facto pe care le folosirea asasinatului politic pentru aveau guvernanţii de la începutul controlul şi îndepărtarea adver- anilor `90. Procesul de culpabilizare sarilor, crearea unei camarile poli- a regelui Mihai şi de reabilitare a lui tico-financiare, toate acestea au adus Ion Antonescu a fost provocat de o faimă extrem de negativă asupra neo-stalinismul de sfârşitul anilor rolului monarhului pe plan naţional ’70, concomitent cu „instaurarea” şi au antrenat ideea potrivit căreia proletcultismului. Apelul la recon- ţara avea nevoie de un „conducător”. struirea şi revalorizarea imaginii lui Pierderea provinciilor româneşti în Ion Antonescu de către regimul 1940 a găsit România în situaţia de a comunist avea implicaţii importante fi împărţită între interesele sale în politica externă şi acest fenomen naţionale şi intrarea într-o alianţă era în consonanţă cu atitudinea lui care o arunca în afara valorilor occi- Nicolae Ceauşescu atât faţă de Est, dentale, o aducea la periferia cât şi faţă de Vest. Readucerea unui Europei din punct de vedere personaj pe care Europa l-a catalogat geopolitic şi ideologic. ca fiind unul dintre cei mai mari Antiteza dintre regele Mihai şi criminali de război şi pe care ruşii l- mareşalul Ion Antonescu23 a fost un au repudiat de la bun început, a adevărat studiu de caz pentru servit ca operă de eroizare şi perioada tranziţiei, pentru modul în glorificare a românilor şi a istoriei care apare translarea dinspre un recente în raport cu U.R.S.S. şi cu personaj istoric în unul politic şi puterile occidentale. Regele Mihai a despre cum este folosită distorsionat continuat să fie în timpul perioadei istoria recentă într-o proximă bătălie comuniste pus într-o antiteză politică. Propaganda deşănţată şi colosală cu dictatorul Antonescu. manipularea au făcut ca valorile Însuşi regele Mihai afirma că, cu vestice, occidentale, reconectarea la privire la actul de la 23 August Europa să fie asumate în mod diferit 1944, că „niciunul dintre de cei care susţineau reabilitarea evenimentele istorice din viaţa fostului mareşal al României şi de poporului nostru nu a fost atât de către cei care vedeau cu adevărat profund falsificat ca Actul de la 23 integrarea ţării în Comunitatea August 1944. S-au produs munţi de Europeană şi asumarea unei opţiune literatură în scopul de a povesti sau euro-atlantice ferme. Bătălia memo- inventa ceea ce s-a întâmplat, ceas rială dintre ultimul rege al României cu ceas, în acea zi”24. şi dictatorul Antonescu a avut

203 POLIS

Raportarea la Occident a fost urmă a fost acordat pentru „actul făcută de către regele Mihai încă din curajos al schimbării radicale a ziua de 23 august 1944. Proclamaţia politicii României prin ruperea de către ţară făcea, în mod expres, Germania hitleristă şi alierea cu trimitere la alăturarea de Naţiunile Naţiunile Unite, într-un moment Unite, şi ea consfinţea faptul că actul când nu exista încă un semn clar al de la 23 august 1944 a fost un „gest înfrângerii Germaniei”25. politic de o enormă responsabilitate” Actul de la 23 august a repre- care avea să restabilească prestigiul zentat aşadar centrul acţiunilor ţării faţă de Marea Britanie, Franţa şi politice, istorice şi simbolice a SUA. Recunoaşterea meritelor rege- regelui Mihai în raportarea dintre lui din partea liderilor occidentali a Est şi Vest. Istoricul Nicolae Şerban transformat din punct de vedere Tanaşoca subliniază faptul că istoric, memorial şi ideatic actul de evenimentul care a schimbat soarta la 23 august într-un creuzet al opţiu- României şi a Europei, făcut doar nilor monarhului. Aceste confirmări tânărul monarh şi o mână de au venit de la liderii politici euro- colaboratori, cu partidele politice peni şi americani. Istoricul Victor cvasi-abandonându-l, a fost „doar Neumann remarca faptul că însuşi, începutul unei acţiuni dificile şi comandantul Suprem al forţelor îndelungate de rezistenţă faţă de Aliate în Europa din timpul celui de- încercările de sovietizare şi bolşe- al doilea război mondial, generalul vizare a României declanşate cu Dwight D. Eisenhower, aprecia că brutalitate de agenţii intereselor „regele Mihai şi România şi-au sovietice”26. câştigat un loc aparte printre mem- Desfăşurarea actului de la 23 brii Naţiunilor Unite care au august 1944 a fost un subiect colosal participat la cruciada democraţiei în interpretările pe care Mihai I le-a pentru a elibera Europa”. Scurtarea dat evenimentului în sine şi în războiului „cu aproximativ şase reconstituirile pe care istoricii, sub luni” şi recunoaşterea meritelor forma unor analize ample sau note pentru operaţiunile militare la care biografice neoficiale ale monarhului, România a contribuit prin eliberarea le-au realizat27. Regele nu a caracte- unor vaste teritorii din Europa rizat niciodată această acţiune într-o Centrală au fost confirmate prin cele notă politică, partizană, de cucerire a mai valoroase ordinele, medaliile şi puterii, ba chiar a precizat că niciuna decoraţiile primite de rege de la din interpretările date evenimentului Guvernele francez, britanic, ame- din august 1944 nu este potrivită. rican şi sovietic. Regele a fost numit Monarhul a concluzionat că acesta a Comandor-Şef al legiunii de Merit fost o acţiune urgentă şi grava care de către preşedintele american Harry trebuia realizată: „Era ceva care S. Truman, dar a primit şi ordinul trebuia făcut ca să scape ţara Sovietic al Victoriei. Acesta din românească de tăvălugul armatelor

204 Est-Vest sovietice! Politic apoi s-a întâmplat de compararea regimurilor politice: ce ştim cu toţii, dar nu am fost „Dar când este vorba despre singurii. Polonia, Ungaria, atrocităţile comise de comunişti, Cehoslovacia şi alţii au avut aceeaşi atunci Occidentul închide ochii, soartă ca noi. De aceea apreciez că spune «să lăsăm lucrurile să meargă 23 August era absolut necesar care încet» şi aşa mai departe. Chiar şi trebuia făcut şi s-a făcut ce acum se procedează la fel. Pentru trebuia!”28 mine sunt lucruri de neînţeles. (…) În aproape toate relatările despre poporul român şi ţara românească au eveniment, Mihai I vorbeşte despre suferit şi suferă în continuare din ataşamentul faţă de valorile demo- cauza lipsei de înţelegere şi acti- cratice europene şi spune că vitate din partea Occidentului. Este opţiunea României cu politica lui cert acest lucru! Chiar şi acum, văd Antonescu era una strâmbă, că Occidentul a lăsat-o foarte încet nefirească. Distincţia dintre „nazişti” faţă de România, nu înţelege aspira- şi „germani”, ca şi cea dintre ţiile poporului român…Este foarte „sovietici” şi „ruşi” este de natură să greu”29. particularizeze culpa pentru ororile Mesajele regelui prilejuite de acelor regimuri, şi nu a naţiunilor în marcarea momentului de la 23 genere: „Trebuie să fim cu băgare de August 1944 au adus mereu în seamă când folosim anumite cuvin- discuţie asocierea faţă de Europa, te. Nu nemţii au făcut aceste prin aceasta înţelegând, evident, atrocităţi, ci naziştii! Noi, la 23 Europa Occidentală şi valorile şi August 1944 nu am luptat contra principiile guvernării democratice. nemţilor, contra Germaniei, ci con- Primul mesaj de acest tip după 1989 tra naziştilor! Nu este vorba despre este amplu şi el demontează întreaga acelaşi lucru”. Nuanţele regelui cu simbolistică denaturată pe care privire la acul de la 23 August regimul comunist a folosit-o cu ajung, evident, în mod inevitabil, la arsenalul ideologic, politic şi atitudinea Occidentului faţă de ştiinţific specific pentru a lega actul atrocităţile comise de sovietici după istoric de instaurarea comunismului. 1944. Dezamăgirea Regelui, la fel Monarhul respinge categoric această cum am demonstrat şi în prima parte teză, subliniind că simbolurile a acestui articol, a fost legată reacţia naţionale, în totalitate, fără excepţii, slabă a Vestului în raport cu acor- au fost supuse unui proces de durile stabilite în urma conferinţelor compromitere, astfel încât, pe lângă de pace post-belice dar şi în privinţa ziua naţională, stema, tricolorul şi atitudinilor generale de după 1944 altele au fost modificate brutal; de şi, mai ales, după 1947. Acuzaţiile şi aceea – consideră regele – consternarea regelui de la începutul prăbuşirea comunismului trebuie să anilor ’90 privesc dublul standard al fie sinonimă cu un proces urgent de Occidentului, atunci când vine vorba recâştigare a adevărului şi, mai

205 POLIS precis, actul de la 23 august, trebuie toate acestea, Mihai I concluziona că să treacă printr-un proces de „În cele din urmă, România a „curăţare de minciuni şi falsificări contribuit la victoria Aliaţilor împo- groteşti”30. triva Germaniei naziste şi Armatei Raportarea la Est şi Vest din române i-a revenit menirea de a perspectiva actului de la 23 August elibera pământul nostru strămoşesc 1944 apare acum, pentru români, al Transilvaniei. Faptul că am fost România şi monarh şi din postura de trădaţi la Conferinţa de Pace de la victime a inacţiunii Occidentului până Paris şi că am fost subjugaţi nu a la debarcarea lui Ion Antonescu. putut fi împiedicat, cum nu au putut Regele ţine să precizeze că noi teorii fi împiedicate tragedia cehilor, a care criticau deciziile sale de la 1944 slovacilor sau a polonezilor”31. sunt născute fie din necunoaşterea Dezbaterea din primul deceniu exactă a situaţiei militare şi inter- postdecembrist cu privire la semni- naţionale de la acea vreme, cât şi din ficaţiile actului de la 23 August dorinţa de a denigra politic un act 1944 au articulat o chestiune istorică istoric. Invazia Armatei Roşii apare într-una politică. Miza discursivă a ca inevitabilă în condiţiile în care, fost monopolul asupra dovezilor spunea Mihai I – soarta României istorice privind reintegrarea ţării în era „clară şi neomenoasă şi fusese Europa şi, din această cauză, eveni- pecetluită”. Regele, în acest mesaj mentul din 1944 căpătase o aură din 1990, argumentează „culpa” semnificativă. Desprinderea de Naţiunilor Unite care amânaseră noi Germania nazistă era, pentru rege şi operaţiuni militare, ce ar fi putut susţinătorii săi, dovada incon- schimba prelungirea agoniei României testabilă a opţiunilor pro-vestice ale în alianţa cu Germania nazistă şi, monarhului, în timp ce pentru implicit, soarta Europei de Răsărit: contestatari, acest eveniment era „(…) hotărârea Marii Britanii şi a mereu dus în zona speculaţiilor Statelor Unite de a tergiversa deschi- legate de generarea unei ocupaţii derea celui de al doilea front împo- sovietice şi a unui proces de comu- triva Germaniei, în vestul Europei. nizare. Au existat în anii ’90 Aceasta a făcut ca întreaga Europă numeroase accente istorice şi poli- de Est, deci, şi România, să cadă tice care au potenţat dezbaterea pradă Armatei Roşii”. Totodată, despre „23 August”. Filme docu- rememorarea actului de la 23 August mentare, analize istorice şi jurna- îl determină pe rege să vorbească listice ample, simpozioane, demons- despre „hotărârea Aliaţilor apuseni traţii şi manifestaţii publice, toate de a plasa ţările din Estul Europei în acestea marcau un clivaj puternic sfera de influenţă şi de control a legat de modul în care trecutul era Uniunii Sovietice”, insistând pe utilizat în dezbaterea despre orien- faptul că România a fost «vândută» tarea ţării: spre Est sau spre Vest. Uniunii Sovietice la Ialta. Peste Istoricul Maria Bucur aprecia,

206 Est-Vest plecând de la un asemenea exemplu, derea sa decretul de decorare a că tendinţa istoric-politică din acei monarhului de către preşedintele ani a fost să reconstruiască mitul Truman. Evenimentul a fost văzut ca victimizării românilor în cel de-al având semnificaţia unei duble doilea război mondial pentru recunoaşteri de către S.U.A33. Mai generaţiile de după 198932. Astfel, în mult, istoricul Ivor Porter34 a relatat contrast cu Mihai I, mareşalul că, în ciuda piedicilor puse de către Antonescu era prezentat ca un autorităţile române, recunoaşterea salvator care se luptase pentru binele meritelor Regelui pentru victoria ţării, atât cu Estul cât şi cu Vestul. Aliaţilor, s-a produs şi în mai 1995, Un episod semnificativ care a prin invitarea acestuia la ceremoniile implicat raportarea regelui la care au sărbătorit 50 de aniversări de clivajul Est-Vest prin utilizarea la sfârşitul războiului în Europa. memoriei asupra actului de la actul Astfel, atât participarea în sine, cât de la 23 August 1944 s-a petrecut în şi presa britanică, au evidenţiat preajma împlinirii unei jumătăţi de întreaga simbolistică europeană pe secol de la ruperea alianţei cu care o întruchipa ultimul şef de stat Germania nazistă şi aliaţii săi. în viaţă, participant efectiv la Revenirea regelui în ţară a implicat ostilităţile celui de-al Doilea Război momente conflictuale nenumărate, Mondial. dar revenirea aceasta ar fi dat ocazia, în percepţia autorităţilor, ca Mihai I să devină un personaj istoric, validat Concluzii politic într-un context în care România, deşi devenise membru al Clivajul Est-Vest este unul defi- Consiliului Europei, avea probleme nitoriu pentru gândirea politică, structurale, iar perspectiva integrării demersul istoric şi poziţionarea sim- în structurile euro-atlantice era bolică pe care regele Mihai le-a aproape inexistenţă. Regele parcurs de-a lungul carierei şi vieţii călătorea mult în spaţiul european şi sale. Poate nici un alt reper al american şi astfel vorbea deschis personalităţii ultimului monarh al despre reconectarea ţării la lumea României nu putea fi redat atât de liberă şi valorile Occidentale, o bine precum perspectiva faţă de continuare simbolică a opţiunii de la simbolistica, acţiunile şi valorile pe 23 August 1944. În acest context, un care le-a pus în ecuaţia dintre semnal semnificativ a venit de peste Răsărit şi Apus. Raporturile sale cu Atlantic. Congresul Statelor Unite puterile şi valorile Estului şi ale Americii a marcat, în mod Vestului apar în cele trei dimensiuni oficial, la 23 august 1994, recu- expuse în analiza noastră: 1) noaşterea rolului jucat de rege cu 50 demersurile din exil, atitudinea şi de ani în urmă. Monitorul Oficial al acţiunile puterilor occidentale faţă Congresului a publicat în deschi- de Mihai I şi formula de organizare

207 POLIS politică a guvernului din Exil – nismului a ajuns să schimbe în Comitetul Naţional Român; 2) Occident inclusiv percepţiile asupra Basarabia, ca ipostaziere istorică, a semnificaţiilor evenimentelor care confruntării dintre Est şi Vest, ca au precedat şi urmat instalării formulă distinctă a consecinţelor Cortinei de Fier. Prima temă are o pactului Ribbentrop-Molotov, cu profundă dimensiune caractero- toate dimensiunile sale postbelice şi logică, morală, etică, principială. postcomuniste (inclusiv crearea Problema Basarabiei este un noului stat şi poziţiile privind pentru Mihai I o chestiune grav, o legitimitatea în raport cu România, nedreptate a istoriei, o consecinţă Europa, „Vestul”) şi 3) ponderea care demonstrează încă faptul că actului de la 23 August 1944 în multe dintre nedreptăţile, abuzurile dezbaterea istorică, politică, ideo- şi fărădelegile sovieticilor au rămas logică, pro sau anti-occidentală în picioare. Regele vede în con- privind soarta României după 1944, tinuare o urgenţă din condamnarea respectiv 1947 şi articularea sa în Pactului Ribbentrop-Molotov, ca o lumina democraţiei de supă 1989 şi formă de reîntregire a Europei. a orientării oficiale, geopolitice şi Independenţa republicii Moldova geostrategice, a statului român. este iniţial negată, dezavuată, Deşi a variat, în funcţie de pe- existenţa a „două românii” este rioade istorice şi evenimente majore respinsă. Ulterior, poziţiile monar- care au modificat poziţionările sale, hului se nuanţează. Raporturile cu Mihai I a transpus într-o notă critică Uniunea Europeană dau, din per- atitudinea Vestului faţă de soarta spectiva lui Mihai I, măsura adevă- României. Teza abandonului este ratului drum firesc, normal al viito- frecventă, aşa cum şi teoria încăl- rului fostei provincii româneşti. Cu cării tratatelor internaţionale de către toate acestea, regele nu vede cu ochi U.R.S.S. sau a sacrificării Europei buni relaţia privilegiată a Federaţiei de Est în favoarea asigurării secu- Ruse cu UE. „Dosarul Moldova” rităţii părţii de Apus a continentului, rămâne pentru Mihai I o ipostaziere sunt teorii predilecte. Fenomenul perfectă a politicii nefaste a „Ialta” se menţine pe toată perioada Occidentului faţă de Europa de Est. exilului şi a primului deceniu A doua temă este percepţia unei postcomunist iar, de la caz la caz, dimensiuni spaţiale, geografice. cultivarea unor relaţii a S.U.A., Actul de la 23 August şi Franţa sau Marea Britanie este propagarea memorială a acestuia în criticată vehement. Instaurarea politica de după 1989 este o temă regimurile politice în Est apar în simbolică esenţială în înţelegerea cheia unor înţelegeri ilegitime şi a importanţei decriptării relaţiei auto- unor violări flagrante a normelor rităţi-rege/Est-Vest şi a orientării internaţionale. Totodată, regele oficiale a României în prima parte a constată că duplicitatea comu- anilor `90. Reabilitarea mareşalului

208 Est-Vest

Ion Antonescu cu sprijinul clasei dimensiune memorială majoră, politice, a avut rolul de a politiza o fundamentală pentru istoricitate. dezbatere istorica şi de a o transfor- În concluzie, analiza construieşte ma într-o armă împotriva regelui şi a trei perspective semnificative ale unui demers identitar de recu- ultimului rege al României în noaştere a erorilor şi ororilor istoriei. decriptarea relaţiei sale cu „Estul” şi Punerea în antiteză avea rolul de a „Vestul”. Astfel, pentru Mihai I, glorifica un personaj condamnat „Vestul” este sinonim cu Naţiunile pentru crime de război şi de a-l Unite, cu Comunitatea Europeană, prezenta un salvator naţional. În S.U.A, şi în general cu valorile contrast puternic cu recomandările şi democratice, drepturile şi libertăţile tendinţele europene, această dezba- civile, în timp ce „Estul” rămâne tere a fost un turnesol semnificativ ancorat într-o dimensiune post- care a arătat valorile vestice belică, o victimă a Vestului, un îmbrăţişate de rege şi derapajele sacrificiu şi un cataclism al U.R.S.S. democratice grave pentru clasa Întreaga paradigmă este înţeleasă politică din postcomunism. „23 prin prisma unor înţelegeri ilegitime August” rămâne cea mai importantă care au despărţit continentul pentru probă a ataşamentului la valorile jumătate de secol. Cele trei teme, occidentale pe care Mihai I le-a bogate în semnificaţii, au, la rândul asumat ferm de-a lungul tragicei sale lor, trei conotaţii majore: caracte- vieţi. Această ultimă temă conţine o rologice, spaţiale şi memoriale.

Note

1 „Mesajul adresat de Regele Mihai cu Politice, tom IV, anul V (2009); prilejul zilei de 10 Mai”, în Liviu Mircea Ciobanu, Convorbiri cu Vălenaş, Regele Mihai printre noi Mihai I al României, Humanitas, (1989-1999), Prefaţă de Liviu Bucureşti, 1991, pp. 300-331. Antonesei, Ars Longa, Iaşi, 1999, 4 Mircea Ciobanu, Regele Mihai şi pp. 331-333. Exilul Românesc, ed. cit., p. 14. 2 Alexandru Zub, „În loc de prefaţă”, 5 Comitetul Naţional Român a fost un în Mircea Ciobanu, Regele Mihai şi organism de coordonare şi înlesnire Exilul Românesc, Princeps, Iaşi, a dialogului emigraţiei politice 1994, p. 7. româneşti de după 30 decembrie 3 Pentru o analiză a acestora, vezi 1947. Funcţionând ca un guvern în Alexandru Muraru, „Mesaje pe calea exil, a fost finanţat (în secret) de undelor. Elemente de hermeneutică Departamentul de Stat al SUA, însă în discursurile Regelui Mihai către sumele alocate s-au dovedit a fi români (1948-1989)”, Analele insuficiente. Mai mult, fondul depus Universităţii Alexandru Ioan Cuza, de Mihai Antonescu în timpul Serie nouă, Editura Universităţii războiului (aproximativ opt milioane Alexandru Ioan Cuza, Ştiinţe de franci elveţieni) – destinat să

209 POLIS

„folosească pentru o rezistenţă 15 „Mesaj al regelui Mihai, cu ocazia organizată în exil, în caz că tara ar fi festivităţii de la Pavilionul Regal, fost ocupată de sovietici” – a fost Paris”, în Liviu Vălenaş, op.cit, pp. blocat de Ana Pauker, în calitatea sa 343-347. de ministru de Externe. Cea mai 16 „Mesaj adresat de Regele Mihai intensă activitate a fost aceea din românilor din Basarabia”, în Ibidem, timpul preşedinţiei fostului premier pp. 300-301. Nicolae Rădescu şi a lui Constantin 17 Regele Mihai I al României, Vişoianu. În a doua parte anilor `60, Basarabia e parte a Europei pentru CNR îşi va înceta activitatea în că a fost parte a Europei (interviu cu primul rând din cauza implicării Mihai Tomescu), accesibil online la Securităţii. (Cf. Liviu Vălenaş, op. adresa cit , pp. 118-119; pentru detalii http://www.europalibera.org/content legate de tentativa de reorganizare a /article/1811256.html (15 aprilie CNR, vezi Armand Goşu, „Tentativa 2010). grupării Raţiu-Serdici de reorga- 18 Ibidem. nizare a Comitetului National 19 Regele Mihai este singurul şef de Român”, Dosarele Istoriei, an VII, stat decorat atât de sovietici, cât şi nr. 3(79), 2003, pp. 49-55.). de către Statele Unite ale Americii 6 Mircea Ciobanu, Nimic fără cu cele mai înalte distincţii, pentru Dumnezeu:NoiConvorbiri cu Mihai I întoarcerea armelor împotriva al României, Humanitas, Bucureşti, Germaniei naziste şi alăturarea ţării 1992, p. 10. sale de către alianţa Naţiunilor 7 Ibidem, p. 19; Potrivit altor surse, Unite. Cele două distincţii au fost – noul guvern din exil, născut în 1948, din partea URSS, „Ordinul Victoria” a fost, după discursul celebru al lui dat la 2 iulie 1945 şi, din partea Churchill din Fulton (Missouri), SUA, Legiunea de Merit în Grad de recunoscut de către autorităţile Şef Comandor, acordată de Harry americane din timpul Truman la 20 martie 1946. administraţiilor Truman şi 20 Andrei Bădin, „Regele Mihai cere Eisenhower (Vezi spre exemplu Rusiei condamnarea Pactului Victor Neumann, „Laudaţio”, în Ribbentrop-Molotov!” în Principele Radu al României (ed.), Evenimentul Zilei, 7 mai 2005, Lumea Regelui (The King`s world), disponibil online la adresa Polirom, Iaşi, 2011, pp. 210-219). http://www.princeradu.ro/news/986/ 8 Ibidem, p. 52. 18/Presa-despre-Turneul-Familiei- 9 Liviu Vălenaş, op. cit., pp. 66-67. Regale-pentru-cinstirea-soldatilor- 10 Ibidem, pp. 91, 106, 108, 121. romani-3-9-mai/ (17 aprilie 2010). 11 Mircea Ciobanu, Regele Mihai şi 21 Mircea Ciobanu, Convorbiri cu Exilul Românesc, ed. cit., p. 24. Mihai I al României, ed. cit., pp. 12 Ibidem, pp. 125-126. 317-347. 13 Mircea Ciobanu, Regele Mihai şi 22 Idem, Nimic fără Exilul Românesc, ed. cit., p. 99. Dumnezeu:NoiConvorbiri cu Mihai I 14 Idem, Convorbiri cu Mihai I al al României, ed. cit., p. 151. României, Humanitas, Bucureşti, 23 Pentru detalii şi pentru o amplă 1997, p.173. descriere a acestui fenomen vezi

210 Est-Vest

Alexandru Muraru, Cum Ioan Scurtu, Istoria românilor în supravieţuieşte monarhia într-o timpul celor patru regi,Volumul IV: republică? Regele Mihai, românii şi Mihai I, ediţia a II-a, Editura regalitatea după 1989, Prefaţă de Enciclopedică, Bucureşti, 2004, pp. Emil Hurezeanu,Curtea Veche 57-93; Guy Gauthier, Acvile şi lei: O Publishing, Bucureşti, 2015, pp. 78- istorie a monarhiilor balcanice, trad. 96. de Ludovic Skultéty, Humanitas, 24 „Din partea Biroului de Presă al Bucureşti, 2004, p. 213; Ion Majestăţii Sale Regelui Mihai”, Mamina, Regalitatea în România, Revista 22, anul I, nr. 34, 7 Compania, Bucureşti, 2004, pp. 176- septembrie 1990, p. 16. 179; Keith Hitchins, Românii: 1866- 25 Victor Neumann, „Laudaţio”, ed. 1947, trad. de Delia Răzdolescu, cit., pp. 210-219; Roger Griffin, „A Humanitas, Bucureşti, 2004, pp. monarch for all seasons”, în Ibidem, 569-570 ş.a. pp. 110-119. 28 Liviu Vălenaş, op. cit., p. 46. 26 Nicolae-Şerban Tanaşoca, „La 29 Ibidem, pp. 52-53. aniversarea Regelui”, în Ibidem, pp. 30 Vezi în acest sens, spre exemplu, 202-209. „Mesaj adresat de regele Mihai 27 Arthur Gould Lee, Coroana contra Ţării, cu ocazia împlinirii a 46 de ani secera şi ciocanul: Povestea regelui de la actul de la 23 august 1944”, în Mihai al României, trad. de Maria Liviu Vălenaş, op.cit, pp. 302-308. Bica, ediţia a II-a, Humanitas, 31 Ibidem. Bucureşti, 2001, pp. 87-103; Mircea 32 Maria Bucur, Heroes and Victims: Ciobanu, Convorbiri cu Mihai I al Remembering War in Twentieth- României, ed. cit., pp. 18-36; M.S. Century Romania, Indiana Regele Mihai I al României, O University Press, Bloomington, domnie întreruptă, Convorbiri cu 2009, pp. 232-234. Philippe Viguié-Desplaces, trad. de 33 Vezi facsimilul în Andrei Bădin, Ecaterina Stamatin, Libra, Bucureşti, „Congresul Statelor Unite omagiază 1995, pp. 89-96; Liviu Vălenaş, op. rolul Regelui Mihai în înfrângerea cit., pp. 34-54; Neagu Djuvara, O Germaniei naziste”, România scurtă istorie a românilor, Liberă, Serie nouă - nr. 1357, 12 Humanitas, Bucureşti, 1999, pp. septembrie 1994, p. 3. 205-206; Ecaterina Rădoi, Viaţa 34 Ivor Porter, „Un mare dar de la Regelui Mihai I, Editura Maşina de Dumnezeu” în Principele Radu al scris, Bucureşti, 1998, pp. 165-183; României (ed.), op. cit., pp. 132-141.

Bibliografie

„Din partea Biroului de Presă al University Press, Bloomington, Majestăţii Sale Regelui Mihai”, 2009. Revista 22, anul I, nr. 34, 7 CIOBANU, Mircea, Nimic fără septembrie 1990. Dumnezeu: Noi Convorbiri cu Mihai BUCUR, Maria, Heroes and Victims: I al României, Humanitas, Bucureşti, Remembering War in Twentieth- 1992. Century Romania, Indiana

211 POLIS

CIOBANU, Mircea, Regele Mihai şi Editura Universităţii Alexandru Ioan Exilul Românesc, Princeps, Iaşi, Cuza, tom IV, anul V (2009). 1994. MURARU, Alexandru, Cum CIOBANU, Mircea, Convorbiri cu supravieţuieşte monarhia într-o Mihai I al României, Humanitas, republică? Regele Mihai, românii şi Bucureşti, 1997. regalitatea după 1989, Prefaţă de DJUVARA, Neagu, O scurtă istorie a Emil Hurezeanu, Curtea Veche românilor, Humanitas, Bucureşti, Publishing, Bucureşti, 2015 1999. RADU, Principe al României (ed.), GAUTHIER, Guy, Acvile şi lei: O Lumea Regelui (The King`s world), istorie a monarhiilor balcanice, trad. Polirom, Iaşi, 2011. de Ludovic Skultéty, Humanitas, RĂDOI, Ecaterina, Viaţa Regelui Mihai Bucureşti, 2004. I, Editura Maşina de scris, Bucureşti, GOŞU, Armand „Tentativa grupării 1998. Raţiu-Serdici de reorganizare a SCURTU, Ioan, Istoria românilor în Comitetului National Român”, timpul celor patru regi, Volumul IV: Dosarele Istoriei, an VII, nr. 3(79), Mihai I, ediţia a II-a, Editura 2003, pp. 49-55.). Enciclopedică, Bucureşti, 2004. GOULD LEE, Arthur, Coroana contra VĂLENAŞ, Liviu, Regele Mihai printre secera şi ciocanul: Povestea regelui noi (1989-1999), Prefaţă de Liviu Mihai al României, trad. de Maria Antonesei, Ars Longa, Iaşi, 1999. Bica, ediţia a II-a, Humanitas, Bucureşti, 2001. Resurse electronice HITCHINS, Keith, Românii: 1866- 1947, trad. de Delia Răzdolescu, BĂDIN, Andrei „Regele Mihai cere Humanitas, Bucureşti, 2004. Rusiei condamnarea Pactului MAMINA, Ion, Regalitatea în Ribbentrop-Molotov!” în România, Compania, Bucureşti, Evenimentul Zilei, 7 mai 2005, 2004. accesibil online la adresa MIHAI I al României, M.S. Regele, O http://www.princeradu.ro/news/986/ domnie întreruptă, Convorbiri cu 18/Presa-despre-Turneul-Familiei- Philippe Viguié-Desplaces, trad. de Regale-pentru-cinstirea-soldatilor- Ecaterina Stamatin, Libra, Bucureşti, romani-3-9-mai/ (17 aprilie 2010). 1995. MIHAI I, Rege al României, Basarabia MURARU, Alexandru, „Mesaje pe e parte a Europei pentru că a fost calea undelor. Elemente de parte a Europei (interviu cu Mihai hermeneutică în discursurile Regelui Tomescu), accesibil online la adresa Mihai către români (1948-1989)”, http://www.europalibera.org/content Analele Universităţii Alexandru Ioan /article/1811256.html (15 aprilie Cuza, Serie nouă, Ştiinţe Politice, 2010).

212 Est-Vest

INTERVIU

Klaus IOHANNIS, Preşedintele României

„În gestionarea oricărei crize sau a oricăror evenimente politice avem doi piloni majori pe care ne putem baza, două repere fundamentale la care ne putem întoarce mereu: cadrul constituţional şi dialogul autentic”

(“When managing any crisis or unexpected political events, there are always two fundamental landmarks we can always go back to and rely on: the Constitutional framework and authentic dialogue”)

Domnule Preşedinte, cum este eforturilor noastre de a-i salva pe văzută astăzi România de către supravieţuitori. partenerii ei străini după tragedia de Ca să răspund la întrebarea dum- la „Colectiv”? Măcinată de corupţie, neavoastră, nu cred că din per- copleşită de ineficienţa sistemului spectiva partenerilor străini există politic şi administrativ, cu un guvern vreun motiv de îngrijorare. Dim- înlăturat de presiunea străzii, este potrivă. România este şi va continua România în continuare un partener să fie un partener de încredere pentru de încredere pentru UE, NATO, SUA aliaţii săi în cadrul organismelor şi pentru ţările din regiune? europene şi a celor internaţionale din care face parte. Ţara noastră este o Vreau să vă mărturisesc, înainte democraţie solidă, cu mecanisme şi de toate, că am fost profund impre- instituţii democratice funcţionale. În sionat de gesturile şi mesajele de gestionarea oricărei crize sau a solidaritate care au venit din toată oricăror evenimente politice avem lumea faţă de victimele tragediei de doi piloni majori pe care ne putem la „Colectiv”. Partenerii noştri din baza, două repere fundamentale la întreaga lume i-au plâns, împreună cu care ne putem întoarce mereu: cadrul noi, pe cei care şi-au pierdut viaţa în constituţional şi dialogul autentic, tragicul accident şi s-au alăturat comunicarea. Asta am şi făcut şi am

213 POLIS găsit o soluţie general acceptată de România este un partener credibil către partide şi de către societate. şi predictibil, care pledează con- Evenimentele recente, începând secvent pentru adâncirea proiectului cu protestele publice şi demisia european, pentru respectarea princi- guvernului Ponta şi continuând cu piilor şi valorilor fundamentale ale formarea unui nou guvern cu miniştri Uniunii Europene. Nu există niciun independenţi politic, sunt părţi ale dubiu în acest sens. Avem toate unui proces de transformare a premisele pentru a ne consolida modului în care se face politică şi în poziţia în interiorul UE, astfel încât care arată politica românească. Este o vocea noastră să fie mai puternică în etapă dureroasă, accelerată de nişte procesul decizional la nivel european. evenimente tragice, dar în cadrul unui Iar acţiunea noastră comună va fi în proces la care ne-am angajat în urmă această direcţie. cu un an. Clasa politică va trebui să înţeleagă că nu are altă soluţie decât Valul migraţionist reprezintă una să se ridice la înălţimea aşteptărilor dintre cele mai complexe provocări, fireşti ale oamenilor şi să răspundă căreia Uniunea Europeană şi implicit unei realităţi. Această realitate este că România trebuie să-i facă faţă. Sun- societatea românească s-a schimbat. tem pregătiţi să gestionăm proble- Cetăţenii noştri vor lucruri foarte matica asociată sutelor de mii de refu- simple, dar puternice: corectitudine şi giaţi care au călcat deja pe pământul transparenţă, respect pentru ei şi bătrânului continent sau a celor care pentru lege, instituţii care să lucreze se pregătesc să se îndrepte spre noi? în serviciul lor şi politicieni respon- sabili care să îi reprezinte. Poziţia României s-a întemeiat de Societatea românească este vie, la bun început pe un principiu: nu resemnată, oamenii ştiu ce îşi responsabilitate. Chiar dacă România doresc, ştiu că au un cuvânt de spus. nu este nici ţară de tranzit şi nici de Există o conştiinţă civică şi o dorinţă destinaţie pentru acest flux de de participare, care nu pot să fie altfel refugiaţi, am fost încă din prima decât benefice pentru democraţia clipă, şi dorim să fim şi în continuare, românească. În aceste vremuri parte a soluţiei. România este soli- complicate, cetăţenii noştri arată că dară cu celelalte ţări membre ale UE sunt ataşaţi de nişte valori. pentru că provocările cu care ne confruntăm în prezent au nevoie de Este posibil ca noul guvern de la un răspuns solidar, coordonat şi Bucureşti să redefinească proiectele cuprinzător, care trebuie însă să ia în de ţară cele mai importante ale calcul realităţile specifice din statele României în interiorul Uniunii membre. Europene? După cum ştiţi, România nu a fost de acord cu sistemul cotelor. Suntem solidari cu statele din Uniunea

214 Est-Vest

Europeană, dar pe de altă parte nu Din perspectiva paradigmei de suntem de acord cu o abordare securitate naţională extinsă, cât de contabilă, ci trebuie să ţinem cont de limpede este linia de demarcaţie realităţi. Ideea relocării în sine pune dintre responsabilităţile nord-atlan- foarte multe probleme. De pildă, cum tice şi cele locale în asigurarea respectăm dreptul la liberă circulaţie, securităţii României? Când vă între- cum le asigurăm refugiaţilor integra- băm acest lucru, avem în vedere rea nu doar din punctul de vedere al faptul că în „Strategia Naţională de drepturilor sociale, ci şi sub aspect Apărare” s-a făcut referire şi la cultural, educaţional, pe termen lung. ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi Poziţia noastră a fost foarte nuanţată. care ţin de politica internă a ţării Pe de altă parte, suntem preocu- noastre. paţi să eficientizăm cooperarea dintre state şi să gestionăm mai bine Evoluţiile din regiune au readus în graniţele externe ale UE. România şi- atenţie îndeplinirea misiunii funda- a arătat disponibilitatea de a creşte mentale a NATO, aceea de apărare nivelul de implicare în acţiunile colectivă. Astăzi securitatea naţională „Frontex”, agenţie europeană la care nu mai poate fi asigurată individual ţara noastră este al doilea contributor, de niciun stat. Evenimentele recente după Germania. Tot noi am propus din regiune, dar şi creşterea im- sprijin sporit pentru Grecia, o mai pactului unei ameninţări precum bună cooperare cu Turcia şi o mai terorismul, ne-au demonstrat că bună cooperare între statele aflate pe securitatea nu e un dat de la sine ruta din Balcanii de Vest. înţeles şi că trebuie să investim în ea Pe termen mediu şi lung, este încredere, resurse şi credibilitate. foarte important să se lucreze la Consolidarea parteneriatului strategic cauzele acestui fenomen, fie că vor- cu Statele Unite ale Americii, bim de sărăcia din ţările din Africa, întărirea profilului României în fie că facem referire la conflictul din NATO şi în UE, aprofundarea coope- Siria. Există încă o problemă asociată rării cu statele vecine şi cu cele din fenomenului migraţionist pe care flancul estic al NATO şi intensifi- trebuie să o amintesc: acum, când mii carea cooperării regionale se numără de refugiaţi bat la porţile conti- printre obiectivele naţionale de nentului nostru, tentaţiile popu- securitate pe care Strategia Naţională lismului şi rasismului riscă să re- de Apărare le afirmă. Garantul nască. Împreună cu statele Europei, principal al securităţii României este avem datoria de a le respinge. Sunt Alianţa Nord-Atlantică. convins că putem să depăşim îm- România este la rândul ei preună această situaţie complicată, să puternică într-o Alianţă Nord fim mai puternici şi mai uniţi în urma Atlantică puternică şi într-o Uniune acestei experienţe. Europeană puternică. Angajamentul tuturor partidelor politice de a creşte

215 POLIS bugetul pentru apărare la 2% până în este, indiscutabil, SUA. Există 2017 este semnalul că România perspective ca acest parteneriat să înţelege cerinţele momentului şi îşi devină, în scurt timp, mai consistent asumă responsabilitatea de a fi un din punct de vedere economic, furnizor de securitate, nu doar un investiţional? beneficiar, o ţară care proiectează securitate şi stabilitate în zonă. Pe Parteneriatul strategic cu Statele lângă apartenenţa noastră la NATO, Unite ale Americii constituie, alături trebuie să dovedim că avem de apartenenţa la NATO şi la UE, un capabilităţile necesare pentru a reper fundamental al politicii externe participa la apărarea colectivă. şi de securitate a României. Mai Pornind de la schimbările de mult, relaţia privilegiată între SUA paradigmă la nivel global, de la şi România este o garanţie solidă starea de fapt existentă şi de la pentru stabilitatea întregii regiuni, evaluarea ameninţărilor, riscurilor şi mai ales în contextul evoluţiilor vulnerabilităţilor, Strategia Naţională îngrijorătoare din vecinătatea estică. de Apărare aduce câteva noutăţi. Ea România doreşte ca dialogul politic operează cu un concept de „securitate cu SUA să continue în toate naţională extinsă”, în acord cu domeniile de cooperare. principiile europene. Există astăzi Dimensiunea politico-militară şi interese multiple care converg spre de securitate este componenta cea asigurarea securităţii naţionale. În mai vizibilă şi cea mai dinamică a afara elementelor care ţin de apărare, parteneriatului strategic. Proiectul de de ordine publică sau de activitatea la Deveselu va încununa eforturile de informaţii şi contrainformaţii, comune şi va reprezenta o construcţie securitatea nu mai poate fi separată extrem de valoroasă pentru secu- de un mediu economic competitiv, de ritatea transatlantică. România va stabilitatea financiar-bugetară, de continua să fie acelaşi partener solid existenţa unor sisteme publice – şi de încredere al SUA în misiuni educaţie, sănătate, pensii – funcţio- internaţionale, inclusiv sub egida nale şi adaptate schimbărilor, de NATO. protecţia infrastructurilor critice sau Dimensiunea economică poate să de capacitatea de a răspunde la devină motorul principal de creştere problemele de mediu. Este momentul al parteneriatului strategic dintre ca în perioada următoare să România şi SUA. Ne dorim ca SUA construim consens politic în jurul să se afle între primii 10 investitori acestor teme esenţiale, un consens din România. Investiţiile americane politic care să producă în mod real nu reprezintă doar o sursă de reformă şi legislaţie durabilă. finanţare, ci şi un instrument de modernizare pentru ţara noastră. Cel mai important partener al Dincolo de dimensiunea deloc de ţării noastre în domeniul securităţii neglijat a pieţei româneşti, economia

216 Est-Vest românească are de oferit multe opor- tecţia mediului; cercetarea, inovarea tunităţi de afaceri. Domenii precum şi competitivitatea în domeniu. Prin energia, infrastructura strategică, IT- dezvoltarea unei Pieţe Interne în ul ar trebui sa fie prezente pe o listă domeniul energiei, vom valorifica scurtă de arii prioritare. Orice avans mai eficient resursele de energie din în acest sens va veni în întâmpinarea ţările noastre, vom economisi mai aşteptărilor cetăţenilor români şi va mult, vom diversifica sursele şi rutele contribui la crearea de noi locuri de de aprovizionare cu energie şi, muncă şi, evident, la creşterea dezvoltând infrastructura, vom avea o bunăstării acestora. mai bună conectare între statele membre ale Uniunii. Astfel, costurile Cât de multă nevoie avem de pentru cetăţenii UE vor scădea odată explorarea şi exploatarea gazelor de cu dependenţa de presiunile politice şist în România? Care sunt princi- de pe piaţa energiei. palele direcţii de acţiune pe termen România este interesată de scurt ale României în domeniul perspectiva efectuării unor exporturi energetic? de energie electrică către Serbia, respectiv către piaţa regională din Am spus mereu că nu voi accepta sud-estul Europei. Exportul se poate ca proiecte precum „Roşia Montană” realiza prin intermediul companiilor şi „gazele de şist” să fie promovate specializate care activează pe cele peste noapte şi în condiţii care pun în două pieţe. Aş relua, vorbind despre pericol oamenii şi mediul. De la strategia noastră energetică, o idee la frământările publice pe aceste teme, care am făcut mai devreme referire, lucrurile s-au schimbat radical şi deja şi anume aceea că România poate exploatarea gazelor de şist, cel puţin deveni un hub al investiţiilor ameri- în zona noastră, nu cred că mai este cane în regiune în domeniul energiei. în zona rentabilităţii. Impresia mea este că acum, în această etapă, Un alt partener privilegiat al interesul pentru gazele de şist este în României este Republica Moldova. scădere. Sunt ultimele evoluţii politice de Preţul ridicat al gazului şi peste Prut de natură a compromite cheltuielile suportate de populaţie şi drumul european al Republicii de consumatorii industriali vor putea Moldova? fi reduse prin crearea unei Uniuni a Energiei la nivelul statelor membre România are o datorie de ne- ale Uniunii Europene. România sus- contestat faţă de Republica Moldova: ţine crearea unei Uniuni a Energiei, constituirea unui spaţiu comun de bazată pe cele cinci dimensiuni democraţie, stabilitate şi prosperitate propuse de Comisia Europeană: secu- pentru cetăţenii români şi pentru ritatea energetică; piaţa internă a cetăţenii moldoveni. Iar unul dintre energiei; eficienţă energetică; pro- obiectivele principale ale politicii

217 POLIS noastre externe este susţinerea în cel complicată şi în plan intern şi în plan mai clar mod cu putinţă a parcursului extern. Prima promisiune pe care am european al Republicii Moldova. făcut-o în campanie a fost un alt fel Republica Moldova traversează în de a face politică: fără scandal, cu prezent o perioadă dificilă pentru seriozitate şi respect. Cred că din perspectiva agendei de reforme, acest punct de vedere întregul climat pentru consolidarea parcursului euro- politic a început să se schimbe. De la pean şi, mai ales, pentru stabilitatea nivelul instituţiei prezidenţiale nu se sa de ansamblu. Este esenţial ca mai generează tensiune şi conflict, ci forţele politice din Republica Moldova dialog şi colaborare instituţională să acţioneze cu maturitate şi respon- corectă. sabilitate, în conformitate cu aştep- Sunt apoi o serie de alte proiecte tările cetăţenilor aşa cum au fost care au fost duse la bun sfârşit şi a exprimate la alegerile legislative din căror adoptare nu era neapărat 30 noiembrie 2014. predictibilă, ţinând cont de opiniile Indiferent de succesiunea guver- diferite din mediul politic dar şi de nelor, parcursul european al experienţa anilor trecuţi, marcaţi de Republicii Moldova trebuie să con- conflicte şi de absenţa dialogului tinue. La fel, trebuie continuate chiar şi în probleme fundamentale eforturile de reformă, de consolidare pentru România. Avem o nouă a instituţiilor statului de drept, de Strategie Naţională de Apărare, care soluţionare a problemelor socio- a fost adoptată în termen de 6 luni, economice ale actualităţii. Din avem o nouă legislaţie electorală şi o această perspectivă, Republica lege a votului prin corespondenţă. Moldova are nevoie de un guvern Sunt angajamente pe care le-am stabil şi deplin angajat să acţioneze asumat la începutul acestui an şi care cu energie în toate aceste direcţii. s-au realizat. Aş menţiona totodată Ţara noastră este, fără nicio consolidarea statului de drept şi îndoială, o ancoră de stabilitate în faptul că în această perioadă lupta regiune şi un partener solid al statelor împotriva corupţiei a continuat, vecine – Republica Moldova şi România devenind din acest punct de Ucraina – în calea lor spre Europa. vedere un model în regiune. Sperăm ca toţi cetăţenii Moldovei să Fără îndoială, mai sunt multe de vadă la rândul lor în România un făcut. Important este însă că lucrurile partener de încredere, loial şi de s-au mişcat şi că procesul de lungă durată. reformare profundă a modului în care arată politica românească intră pe o Cum aţi caracteriza foarte pe traiectorie ireversibilă. scurt primul an de mandat? Interviu realizat de Sabin DRĂGULIN A fost un an dificil, cu multe & Luminiţa KOHALMI provocări, cu o dinamică destul de

218 Est-Vest

VARIA

The Electoral Republic of Romania. Arguments about the need for an analysis regarding the Romanian participatory culture

Bogdan TEODORESCU Dan SULTĂNESCU

Abstract. For Romania, the 90’s have been the decade of transition to a democratic political system (with everything it implies: more parties, free elections, the separation of powers, rights and political freedoms etc.). But has taking this institutional model also lead to acquiring the underlying values that support it? How far has Romania come on the road to a participative democracy, to a society that has a strong civic culture, as defined by classical authors such as Almond and Verba? How many of the traits of social capital, as defined by Putnam, can be found in the post-revolutionary public space? We knew, from research, that this democratic system was desirable (there is no need to enumerate the many research papers, in particular Euro-barometer surveys, which referred to Romanians’ support for democracy, rule of law and economic freedom). But beyond the rhetoric, which was and is, in fact, the real situation? If we take the statements into account, Romanians are participative, want political pluralism and many parties and want support elements of liberal democracy – but do they take advantage of these rights? Are they active citizens, organized in a dynamic civil society? Do they engage with public decisions and policies even after the election period? Are we a society where politics matter only in election years or one in which political and civic participation is stimulated and active the rest of the time? Research helps us in this regard. In this article we present conclusions supported by surveys conducted in recent years by the InfoPolitic Center for Studies and Research (SITC), for the Multimedia Foundation for Local Democracy.The list of questions is extensive because it takes into account a huge dissonance noticed during the 90s by people in our generation – the great distance from words to actions! Romanians received rights and freedoms which, from our point of view, they have rarely used – and without impact. Political Romania has been active only in election years, which is why the profile of stimulated civic participation is extremely fragile.

219 POLIS

Keywords: public communication, civic culture, civic participation, Romanian elections, Romanian history, electoral campaign.

Introduction dimension to the participatory cultu- re in Romania in recent years. In search of an explanatory para- The conclusions commented here digm about the construction of the are part of research conducted by democratic Romanian society after CSCI, the analysis center of our 1989, we want to offer an alternative Foundation, and can be publicly explanation, different from those verified - including databases on our who usually put forth arguments website, www.infopolitic.ro. The related to political or economic recommendations also come from a power. The alternative vision that large collective experience of a team we propose refers to a feature of the (the Multimedia Foundation) which Romanian participatory culture has been active in the political and developed in this first post-89 demo- social analysis field during the past cratic quarter century, respectively 20 years. to the “electoralism” of the Romanian society. Before anything else, Romania is Where did we start? The a country dominated by an obsession first steps of democratic with public image – it is important, participation... because it is a decisive element in the only confrontation that can The political class that gained generate strong public participation - access to power after the 1989 electoral participation. The post `89 Revolution has been challenged history of Romania is more than a since its appearance by a core group history of political and economic of protesters, minor in terms of relationships – it is a history of the numbers, but loud and very visible, relationships generated by electoral which from the beginning assumed moments. This perspective is not an anticommunist vocation re- only a result of the explanatory view claimed either from the historical that the authors go by (which is parties reborn after decades of worth more than a limited scientific prohibition, or from younger approach, such as the one included generations who feel they have not in this article), but comes from the been contaminated by the Soviet results of extensive, measurable and ideology1. verifiable research through which Meanwhile, the political oppo- we have tried to give a concrete sition that was then born also had its

220 Est-Vest challengers, more consistent in groups’ propaganda, it will generate terms of numbers, who discovered an equal and opposite propaganda. links with the Legionary Movement, With the establishment of an the Hungarian irredentism or the alternation in government and when international occult, and identified all parties have been both in power its main goal as the territorial and in opposition, the permanent division of Romania. Legionnaires clash of public image becomes the versus Communists, traitors versus key to the entire domestic political traitors, fellows versus comrades - construct. In numerous memoirs of the first moments of the new politicians who have taken part in Romania were marked by an imago- Governments we can identify the logical fight above all else. obsession with the media, a some- The explosive development of times excessive concern about how media2, consumed in huge quantities journalists reflect their actions3. by the new "free" citizen, and right Furthermore, the analysis of both the to attack your political leader were performance of the political actor the ingredients that hampered the and his opportunities ends up being, new rulers mission the most. The at one point, focused solely on undeniable reality is that many of media perception. those who took government seats at Citizen participation in political the beginning of democracy knew life is often reduced only to the how politics worked from the time consumption of media, the crystal- of the Central Committee; they also lization of a point of view based on knew what buttons to push, which a received message and then con- reports to read and what were the verting it in an electoral option uses of the different colored phones expressed at first in the polls and left in the offices. But none of them then at the voting booth. But there knew how is it to be insulted by a are several ways to participate which columnist that you can’t „touch” or must exist in order to support a how it feels like to be booed by genuine civic culture, one that thousands of people gathered out- contributes to the strengthening of side the ministry, knowing that there democratic values and institutions. is no way to disperse the crowd. Except that, as discussed below, As always in history, the system other types of non-electoral parti- which faces a new challenge, after a cipation can only be observed usually unsuccessful try to anni- sporadically, as exceptions. The rule hilate it, ends up embracing it and in post-89 Romania is non- using it for itself. Attacked by participation (as in the past, such independent media, it will build its features have an extremely high rate own media and will try to control of inertia). the message of the other side as The emergence of Facebook and much as possible. Harassed by other social networks (the technological

221 POLIS revolution of the last decade) in What are the four types of which the carrier of information is participation in Romania? no longer directly the media, but the subjective media consumer (inclu- An important civic culture, as ding the possibility to participate assessed by classics authors , is directly in the construction of the defined as an attribute of a message and to interact directly), but community and implies a high level also of other components of online of citizen involvement in the life of communication complement the the city. Such a civic culture implies panorama of the phenomenon. The several conditions: perpetual unrest in the Romanian - a consensus on the legitimacy of public space generates the false political institutions; impression of an important civic - high tolerance towards political participation, but the study con- pluralism and seeking peaceful reso- ducted by the Multimedia Foun- lutions of conflicts; dation shows the opposite - the - a high sense of political com- national profile is rather one of non- petence (knowledge of the mecha- participation. Romanians are the nisms and actors involved in policy type of people that show very little decisions); civic, community and political - and mutual trust between involvement. citizens and institutions and 8 years after the European inte- collaboration within the community. gration, Romanian society is still a These conditions are necessary, traditional one. Romanians rather in addition to the economic develop- have survival values, not self-ful- ment of a community. A democratic fillment or status values. Our civic system is supported not only by a profile is one of non-participation, strengthening economy, but above distinctive from the Western model. all by an increased civic partici- Romanian citizens are available for pation. For Romania, the accession participation and information, the to European and Euro-Atlantic figures of intent are very high, but institutions based on democratic this intention does not translate to values is not a sufficient condition effective participation. We have the for strengthening its civic culture – speech, but we don’t act! That it is a prerequisite, such as another means there is a rift between the useful condition related to economic social and the political and there is a development. But for a perpetual confused pattern: new naturalization of democratic values generations do not get involved even an increased civic participation is though they say they want to required. participate, because there are no In sociological research mechanisms to support this coordinated by the Infopoliticteam intention. (2011-2013), we defined four

222 Est-Vest different types of participation in person with a high degree of public life, according to two criteria electoral participation has - on the one hand, the distinction confidence in the electoral process, between political and non-political is knowledgeable about candidates participation; on the other hand, we and programs, knows the rules of the evaluated the intensity of process, has a clear political opinion participation. After applying these and is an active participant in criteria, the result was 4 different elections, which he considers useful types of participation: to society. - Civic participation – formal - Political participation – or informal collaboration within manifests itself in a general way, communities based on interests with low intensity, takes the form of rather than territory (like civic, cul- supporting some candidates, poli- tural, environmental, sporting, tical party affiliation or participation professional associations etc.). A in political actions. A person with person with a high level of civic high degree of political participation participation trusts other people, has has political knowledge, considers secondary groups to call on in case politics an important area, feels of need (friends, colleagues), is comfortable engaging in discussions tolerant of other cultures, religions on the subject or actions and thinks or ethnicities, appreciates NGOs and he can influence political decisions participates/ wants to participate in through his involvement. civic activities. By simplifying our research - Community participation – results, which can be studied in formal or informal collaboration more details (including access to between members of rather closed databases of measurements taken local, religious or employment and all research reports) at the communities (like religious, com- http://www.infopolitic.ro site, we munity associations, cooperatives, can observe the level of unions etc.). A person with a high participatory culture in Romania, degree of community participation through aggregated scores of this trusts people, is prone to invol- culture (measured on a scale of 1- vement in the community, is caring 100, where 100 is a maximum / and helps relatives or neighbors, optimum participation). Thus, for often discussed local projects with each of the four types of friends, is willing to get involved in participation, the scores are: local activities. - Community participation– - Electoral participation – it is national score of 35 / 100.More easy to understand (it refers not only common in the in NE and NW to turnout, but also to participation regions of Romania, with very low in elections by running for office or scores for younger generations and involvement in the campaign). A people without education.

223 POLIS

- Civic participation – At the same time citizens national score of 30/100! More strengthen their place within the frequent in the Centre, Bucharest walls of their homes and in the and SE regions, less present in the safety of blood ties, a total distrust South. Education influences anyone else develops (the figures are participation, so does age (younger incredibly high - above 90% in people are more participative). terms of lack of trust in other - Electoral participation – people). From compatriots - known national score of 57/100, the only or not – to democratic institutions. category where the score is higher Of course, there are institutions that than average - the highest score of people trust – like the Orthodox the measurements. Younger Church and the Romanian Army - generations have lower scores than but their place has come rather older ones. based on tradition and are not ne- - Political participation – cessarily characterized as demo- national score of 32/100. Higher cratic institutions. values in Bucharest and the West In the previous communist era, region. Also, younger generations the individual took refuge in the have lower scores. family in order to withstand eco- nomically, especially from an ali- mentary point of view, and to be Lack of participation in the able to share information or con- Romanian society siderations regarding the surroun- ding reality with someone he The facts measured in recent trusted. In the past, we have pre- years there has been valid throug- sented specific figures showing that hout the first 25 years of democracy. the family has always been a They showed the non-involvement substitute for social insurance for in NGO’s actions – be they for Romanians, taking into account that protecting the environment, human the government allocated and spent rights and animal rights – to the non- very little on social policy, com- involvement in political action or pared to other European countries protest. One of the reasons for the (something that also applies to the closure of the Romanian society communist period, despite rhetoric derives from another conclusion of that tried to define this era as one 4 this study - the traditional, family- marked by social spending) . oriented nature of society. The From this point of view few Romanian citizen primarily con- things seem to have changed. Other- siders himself/herself responsible for wise, December 1989 and the follo- his/her family and shows a high wing years have generated multiple level of trust towards it. shocks for Romanian society, which has coped by preserving the family

224 Est-Vest and its inevitably closed world. In As noted above, the national Romania, there was no transition scores of community participation, from the "family" (as a central civic participation or political institution, value and function) to participation are somewhat equal, other forms of community (state or between 30% and 35%, with one non-state). Associativity has long exception, namely the national ave- remained low and the State has rage of electoral participation - up to failed to play a role that society sees 57%. Electoral participation is as important (in the communism era, therefore one of the major changes the prevalent role of the State was that the Romanian public has gone accepted due totalitarian mecha- through since 1989. And this is all nisms, but this acceptance was only the more interesting because, once partly internalized). After 1989, again, the national score for political alongside the transformation crisis participation is only 32%. We can the State went through and after the consider that the citizen is more exposure of Romanians to Western interested in the electoral system ideologies (marked by liberal values), than in the political system, is more the alternative to the family became informed about candidates in the „individual”, even in an elections than political actors within aggressive manner. Unlike Western specific organizations and better societies, where there are four knows electoral bids than ideo- distinct forms of institutions that logical offers and positions. Simply offer solutions and perspectives for put, the Romanian citizen who is citizens (family, individualism, more interested in who reaches an community, society / state), post-89 office than what he later does in that Romania saw only two of these position! The citizen takes part in types of institution (family and the voting process, but not in individual; community and society politics. And, besides these mo- has not developed yet, because of ments of effective participation, the the lack of a participatory culture)5. interaction with social life is done The move was from a one party by „simulating participation”, system to political pluralism, from a achieved through media channels centralized economy to a market (especially TV for 20 years and the economy, from the unidirectional internet during the last 5 years). propaganda to open multichannel Moreover, there is limited know- communication. The consequences ledge of the institutional mecha- of these changes are numerous and nisms of democracy. For example, will not be developed here, but at only 40% of the population (with a the level of participation and interest minimum of 35% in the Central in association the developments are region) knows that the County very slow. Council President is elected directly and not through the vote of county

225 POLIS councilors. And only 44% of the and consumed by a constant population (with a minimum of 37% electoral struggle, parties and their in the West Region) knows that leaders have aggressively instilled Parliament is the main legislative the need of rallying to the vote. institution in Romania. Regarding The failure of the trade union the definition and understanding of a movement, the apparent isolation of democratic system, for a significant the “intelligentsia” (which has not majority - 54% at the national level - found an active role - neither during the cornerstone is freedom of communism, nor in the post-com- expression, while political pluralism munist era6) and of civil society is at 6%, the freedom to choose a structures, the lack of debate outside representative and to be elected is at elections have both led to a perma- 15%, the right to criticize and nent polarization of society and to protest at 9% and so on. an increasing simplification of the message put forth during public debate. It is a known fact that the Why is the citizen more electoral message must be easy to interested in voting than in communicate in order to be catchy. capitalizing on the vote Therefore, it is mandatory to be so results? designed as to be understood and picked up by a larger number of An explanation comes from the citizens. It should not be neither fact that 45% of the population comprehensive, nor scientifically thinks that the election results do not exact. An election message should change anything, while 23% believe mobilize and stimulate the intention that elections are more or less to vote, not solve the problems of rigged. Then why do they even anarea of activity or, even worse, of vote? 66% believe voting is a re- a nation (the government is - or quired duty. Although the majority should be –the one that offers believes that nothing will change, effective solutions for a country’s although 85% of citizens believe problems, not the campaign!). Nor- that authorities disregard the popular mally the campaign occurs every point of view and although 75% four years and in the meantime think they have no means to in- society and its actors have enough fluence decisions taken at national time and space required to develop level - during the last 25 years the concepts and complex theories en- vote has carried a multitude of compassing the more subtle forms of meanings, so no matter how disap- reality – and then to achieve the pointed the Romanian population is consensus required for decisions in the democratic process, it does through which the solutions are not abandon this ritual. But this is implemented.But if the election not by chance ... obsessed by image campaign never stops, then

226 Est-Vest everything that comes from the agenda, in a very limited extent political class is inevitably lacking correlated with the real agenda of depth! We have talks, but no action - the citizens. precisely because public discourse is Another reason for having an better suited to a society where the important electoral participation, only thing that works is electoral although there is clearly a sense of participation. Action should work in disappointment and disengagement a society with functioning mecha- from the political phenomenon and nisms that generate solutions and the also from other participative pheno- consensus needed to implement menon of a modern society, could be these decisions. based on the intense communication The public debate on almost any that the Romanian society has subject in Romania is biased and developed in this direction during superficial; more so, advocacy the last 23-25 years. There has not groups from classical media or the been even one electoral moment online environment amplify the when one of the main themes of aggressiveness of the camps, so that communication for all actors, the citizen spends every moment of directly or indirectly involved in the his/her life in another chapter of the process, did not need the argument electoral campaign. It is an endless of turnout as a corollary of the battle that assumes that the opponent existence of a democratic state and can never be right and that every as a testimony to the civic respon- moment is a good one to defeat sibility of the individual. him/her along with his/her sup- The vote itself, in public com- porters. This perpetual battle gene- munication, acquired: rates social tension that inevitably - Judicial traits (Let’s make them will be discharged at the voting pay through our vote), booth. - Punitive traits (Let them hurt as The election campaign does not we have), reflect a continuation of discussions - National traits (Let’s show them and of modernization and develop- how Romanians, Hungarians etc. ment projects, but marks a endless vote), repetition of the same themes and - Constructive economic traits the same stereotypes that plague (Let’s vote for the continuation of communication. Therefore, every ...), time there are election we see that - Messianic traits (Vote to save the teams who govern are generally yourself), not assessed for what they have - Mercantile traits (Vote to have a specifically done during their better life), mandate - the evaluation and - Traits of resistance against comparison is based on themes lawlessness (They can’t steal as related to communication and media much as you can vote),

227 POLIS

- Responsibility traits (Vote to vote, would alter the existing show that you care), balance. However, this obsession to - Family traits (Vote if you care mobilize non-voters has never about your children’s future or vote actually materialized. for the safety of your parents and Turnout and the vote itself have grandparents), been considered the centerpiece of - Strategic and continental traits the new democratic process on (Vote so that Europe will see our whose behalf Romanians died in numbers), 1989 – and also for the above men- - Restrictive traits (If you don’t tioned freedom of expression. All vote you should stop crying), components of the public space have - Insidious traits (If you do not sent messages about the importance vote it means that you enjoy how of voting. But unfortunately for the you live now)… current situation, they stopped there, The examples could go on. We in the sense that there was very should recall that prizes have been limited communication regarding repeatedly awarded to those who the need to also follow the conse- have voted, by accepting people on quences of the vote. Very little was the basis of their stamped voting invested to educate citizens about bulletin at parties, concerts and how to exercise their fundamental raffles. Also, but this time outside rights, other than free speech and the the law, there have been different right to vote. types of „prizes” awarded that have There was no communication created certain electoral practices campaign dedicated to civic or characterized by vote buying either political association that has ever with money or with certain types of come close in intensity to those that products. encourage people to vote. And, most In Romania there has been certainly, there has been no similar almost an obsession of convincing effort to explain the functioning of people who have never voted and the institutions that are populated generally stay away from the booths through votes or to clarify the real to take part in the process. Many relationship between citizenship electoral strategies have been based rights and these institutions. on percentages plucked from non- An explanation of this distinction participants, as a miraculous solu- has to do with the source of these tion for overthrowing election types of participation – electoral predictions. Last but not least, the participation is encouraged (and party propaganda has tried to down- required) by political parties, while play the importance of unfavorable the other three types we defined polls, always referring the mass of should be desired by civil society! citizens who did not express their Or, here we see the major failure of choices and whom, if they were to civil society. Parties are interested in

228 Est-Vest electoral participation to legitimize parties).However, it will most likely their existence and to gain power lead to a lower level of electoral (the essential function of their participation, down at the real level existence), and are willing to do of civic participation in Romania - anything (including actions that are leading to a further discrediting of borderline illegal or beyond) to be democratic political institutions. effective. And they are! Today we find that the citizen is The parties cannot be interested involved in electoral processes that in increasing political participation, generate the political phenomenon, because it would create unnecessary but does not understand the rules competition and would transform and does not foresee any utility for parties from exclusive structures to his personal agenda. The Romanian inclusive structures – or, this is what citizen chose democracy 25 years citizens and the civil society want ago in response to communism and, and it is not a goal for parties (nor for the sake of democracy, he/her for their leaderships).Similarly, civic chose to participate in the vote as a participation (essential for the life of major and basically unique form of civil society) or community parti- involvement. It can be considered cipation (essential for the cohesion that for many Romanians the demo- of local communities) should be cratic essence of the phenomenon is functions and purposes for civil given only by the vote expressed in society, not for parties. various elections. So, if we see that only electoral Although there have been heated participation works and the other do discussions about democracy during not, it means that we see a perfor- these years, there has been no mance evaluation for institutions consolidated action to explain its that support different types of mechanisms and rules. Democracy participation – as cynical as it may has been promoted as a form of seem, these indicators shows the struggle against communism, the performance of the political parties antithesis of it – and that’s it! Just as in a society without civil society . the first right-wing parties in The assault of the anti-corruption Romania united around anticom- battle in recent years, which also munism, (targeting the FSN as a leads to a revolution of the mecha- continuation of the Communist nisms of electoral participation Party) without generating its own (limiting the mechanisms used in ideology and its own vision of the recent years), will not lead to a future. The message was eventually replacement of voter participation very simple and efficient: FSN (and based on corruption or uncom- all the other names it took) is petitive actions with a natural and communism, we are anti-FSN, dynamic civic participation (which democrats. If you do not want a had been blocked until now by the return of communism, vote for us!

229 POLIS

This has been the ideology used Daniel Barbu shows that such an successfully by the Democratic obsession with putting "speech" Convention in the 90s against the before "action" has existed in Iliescu regime (much more easily Romania even since the interwar perceived as a continuation of period (if not sooner), when the communism due to its origins). But elites saw modernization as having we must not forget that both Traian „power over words”7. The theory of Băsescu in 2009 and Klaus Johannis forms without substance is well in 2014 used the same commu- known in Romania - it refers, in our nicational construct in their cam- case, to the acquisition of demo- paigns. Being born from denial and cratic institutions without them ultimately becoming the faceless having a support in the realities of antithesis of a hateful regime, demo- Romanian society, while hoping that cracy has become a form without in time the shapes will create the substance, just like other concepts substance. From this perspective, the recently placed in the public space. Romanian modernization process It has become a shell in which a has always been one in which the skillful communicator is able to forms prefaced the basis (whether place anything: a call to battle, an economic, social or cultural). Barbu apology, an explanation … and describes the lack of Western values eventually just a slogan. Each poli- in Romanian society and hence the tical party has used it, every lack of a personal vision on the presidential candidate, local coun- modernization of Romanian. cilor and mayor has acted on behalf Without having a clear basis of of democracy and called on support, modernization becomes Romanians to vote for it. only an element of discourse. And Simplifying communication is a those most able to sustain this logical step in election campaigns – discourse are those who dictate in it is in fact fundamental to their society. “Modernity is not lived as a success. However, presenting reality culture of experience, founded on in stereotypes and simplifications the dynamics of economy and on between campaigns generates a social foresight, but as a culture of problem - the Manichaean style of discourse in which the present is communication is maintained and based on historical values and is dialogue is inhibited. And without subjected to irradiation from the dialogue there is no real parti- European democratic model”. Mo- cipation. Discourse is not transfor- dernization is a form of conversion med into action and those who could of the prerogatives of power, give substance to the speech and exercised through political discour- subsequent actions either do not se. Politics therefore does not reflect perceive the situation or explicitly decision making space about a choose not to get involved. vision of development, but a place

230 Est-Vest where, through discourse, Roma- parties and their candidates are nians discover their modernity based fundamental parts without which the on what they know (the past, for entire scaffolding would collapse. A example). Modernity in interwar political debate can take place Romania was not debated in order to without any candidate being present, be adapted to reality, but was dispu- even without having politicians even ted by those who claimed power or present (in the case of contemporary legitimacy either from the Western news television). An electoral debate model (that hat to be applied would be devoid of substance automatically, without adjustments) without candidates and parties. So, or from traditionalist, historical, although the institution that gathers national, or modern roots (which led all elected representatives under the to the creation of the Romanian same roof collapses every year in nationalist discourse). There was no terms of confidence and although dialogue or consensus regarding a the party structures are also collap- vision of modernization and a sing, each has managed to keep strengthening of institutions and turnout score at over 50% until now, social values. Does this sound fami- through mechanisms of electoral liar? Does it resemble post-89 communication and by organizing to Romania? Of course, as long as the ensure voter participation. mechanisms are the same - we have Lately, state institutions have discourse (sometimes excessively), begun to investigate the ways in but speech is not transformed into which political structures generate action. turnout. Starting with the „Quality Trophy” case and arriving at the (currently not final) conviction in Conclusions the „Referendum” case, numerous court actions have been related to Over time, trust in political par- electoral campaigns and the methods ties has steadily declined, at about used by parties and politicians. It the same pace as confidence in remains to be seen in 2016, during Parliament. As expected, the funda- the next elections, to what extent the mental institution of democracy has electoral participation score remains paid the price of the citizen misun- constant, taking into account the derstanding its rules and real stakes. circumstances in which, predictably, Protected by electoral competition party members will engage much and the routine of participation in less in the actual campaign, but also elections, parties have managed to in boosting the presence of citizens gather followers convinced that only at the voting booths. political opponents are bad and Meanwhile, we are left with the dangerous. In a society where reality that, of the many teachings politics is just about elections, the that the new political leadership of

231 POLIS

Romanian has to disseminate to a political participation and especially population that has a background of civic participation - remain at a very, 42 years of communist very low level. Romania therefore totalitarianism, the only one that can remains an Electoral Republic above be considered useful was the all else... electoral participation. The rest -

Notes

1 Several authors have defined this 3 Political leaders express this state in first rift (essential for understanding autobiographical works - Ion Iliescu the post `89 Romanian political in talks with Vladimir Tismaneanu dynamics) as the communism- (The grand shock at the end of a anticommunism divide. For exam- short century). Publisher: Ency- ple, Cristian Pîrvulescu, Vladimir clopedica, Bucharest, 2004); Ion Pasti, Cristian Preda etc. This Diaconescu in the volume After the phenomenon has also been theorized Revolution, Nemira, 2003; Adrian by analysts who have tried to reflect Nastase in talks with Alin how social rifts (initially defined by Teodorescu (From Karl Marx to Rokkan, in the first half of the 20th Coca-Cola, Nemira, 2004). The list century) have adapted to the realities is long - such concerns have been of the fall of communism, post 1989, also expressed by Emil in Central and Eastern Europe. For Constantinescu or Petre Roman. example: De Waele, Jean-Michel 4 In “12.XII: The Orange Revolution (2003) “Democratic consolidation, in Romania”, Bucharest, Pro parties and cleavages in Central and Institute, 2006, we have public Eastern Europe”, in De Waele, Jean- spending averages based on Eurostat Michel (ed.)Political parties and data showing that Romania uses democracy in Central and Eastern only half of the proportion of GDP Europe, Bucharest: Humanitas that other EU states use. This subject 2 In particular, the explosive is also extensively analysed by development of print media, built as Catalin Zamfir in his work (ie – an alternative to the formal channel “Social Policies in Romania from of communication – the Public 1990 to 1998”, Bucharest, Expert, Television. Subsequently, the advent 1999) of private TV stations (mid-90s), 5 The volume coordinated by Adrian then of private news TV stations Neculau, "Everyday life under (2000s) and, finally, the techno- communism", Polirom, Iaşi, 2004 - logical revolution brought by the presents examples of practices used Internet and social networks (during to adapt to life under a totalitarian the last 5 years) - all are steps that regime, which excluded partici- led to a democratization of commu- pation and community values. nication. 6 Vladimir Pasti theorizes this relatively dramatic conclusion for

232 Est-Vest

Romanian intellectuals in works such "meritocracy", but in the period as "The New Romanian capitalism", between WW1 and WW2, in Polirom, Iasi, 2006. Similar "Meritocracy limits in an agrarian problems are also highlighted by society", Polirom, Iasi, 2015. Easter, Miroiu, Codita in „Romania 7 Daniel Barbu, Byzantium against –Starea de fapt”, Volume 1, Nemira Byzantium. Exploring the Romanian Bucharest, 1997. Dragos Sdrobis political culture, Bucharest, Nemira, talks about the same crisis of 2001 (p 264).

Bibliography

ALMOND, Gabriel, VERBA, Sidney, PUTNAM, Robert, Cum funcţionează The Civic Culture, Princeton NJ, democraţia?, Iasi, Ed. Polirom, Princeton University Press, 1963. 2001. BARBU, Daniel, Bizanţ contra Bizanţ. ROKKAN, Stein, LIPSET, Seymour Explorări în cultura politică Martin (eds), Party Systems and românească, Bucureşti, Ed. Nemira, Voter Alignments: Cross-National 2001. Perspectives, New York, Free Press, CASTELLS, Manuel, Communication 1967. Power, New York, Oxford SDROBIS, Dragos, Limitele University Press, 2009. meritocratiei într-o societate agrară, De WAELE, Jean-Michel, Partide Iasi, Ed. Polirom, 2015. politice şi democratie în Europa TEODORESCU, Bogdan, central şi de est, Bucuresti, Ed. SULTANESCU, Dan (coord), Humanitas, 2003. 12.XII: Revoluţia portocalie în DIACONESCU, Ion, După Revoluţie, România, Bucuresti, Ed. Institutul Bucuresti, Ed. Nemira, 2003. PRO, 2006. DRAGOMAN, Dragoş, Capital social THOVERON, Gabriel, Comunicarea si valori democratice în Romania, politică azi, Bucuresti, Ed. Antet, Iaşi, Ed. Institutul European, 2010. 1996 NĂSTASE, Adrian, De la Karl Marx la TISMĂNEANU, Vladimir, ILIESCU, Coca-Cola - Dialog deschis cu Alin Ion, Marele şoc-din finalul unui Teodorescu, Bucuresti, Ed. Nemira, secol scurt.Ion Iliescu în dialog cu 2004. Vladimir Tismăneanu, Ed. NECULAU, Adrian, Viata cotidiană în Enciclopedică Bucureşti, 2004. comunism, Iaşi, Ed. Polirom, 2004 VERBA, Sidney, NYE, Norman H., PASTI, Vladimir, MIROIU, Mihaela, KIM, Jae-on, Participation and CODITA, Cornel, Romania – starea political equality, Chicago, The de fapt, volumul 1, Bucuresti, Ed. University of Chicago Press, 1978. Nemira, 1997. ZAMFIR, Cătălin, Politici sociale în PASTI, Vladimir, Noul capitalism România 1990-1998, Bucureşti, Ed. românesc, Iasi, Ed. Polirom, 2006. Expert, 1999.

233

Est-Vest

România – o economie „planificată” de la distanţă

(Romania - another kind of "planned" economy)

Ion-Lucian CATRINA

Abstract. Among all the Eastern European countries that joined the EU after 2000, Romania delayed for several years the economic reforms in order to ensure the transition to free market economy. 25 years after the fall of communism, most of the components of free market are not yet entirely developed: the full restitution of private property is not completed; national capital is still underdeveloped and is strongly dependent on Western European capitals; the lack of loyal competition is almost generalised; most of the gross value added derives from the activities of foreign investors and from a weak agricultural production; foreign trade structure is highly vulnerable to external shocks, while exports are less diversified, both as main branches and orientation to foreign markets; the demographic structure and the low employment rate generate major imbalances in public finances and pensions system. In this context, this paper aims to demonstrate that the transition of Romania to free market economy has not yet been finished, that the 90s economic policies caused a brutal imbalance of the industrial structure and that in the absence of a strong national capital, the domestic production is vulnerable and on the hands of foreign investors who took command of what and how to produce ... The paper also aims to demystify the intuitive idea that a state company is a priori an inefficient and uncompetitive one and should be automatically privatized. We wish to draw up some recommendations in order to improve the management of companies still held by the Romanian state.

Keywords: transition, interdependencies, trade, FDI, free market.

Introducere trebuit să reprezinte satisfacerea criteriului economic stabilit la În anul 2004, chiar înaintea în- Copenhaga în 1993 pentru fostele cheierii negocierilor de aderare la state comuniste, cu economii pu- Uniunea Europeană, România a ternic centralizate, care îşi expri- primit din partea Comisiei Europene maseră entuziasmul şi intenţia de a un calificativ artificial – „economie adera la Uniune. Este de domeniul de piaţă funcţională” – care ar fi evidenţei faptul că, în evaluările

235 POLIS progreselor înregistrate de România, nentului, dar mai ales structura şi accentul Comisiei Europene şi al diversificarea acestora, fac din eco- raportorilor europeni a căzut mai nomia României o economie degrabă asupra îndeplinirii crite- puternic dependentă de opţiunile şi riului politic, care ar fi trebuit să se planurile de afaceri ale companiilor concretizeze în reforme politice „mamă” din occident. Lucrarea de ireversibile: pluripartidism şi com- faţă îşi propune să elaboreze şi un petiţie politică reală; schimbarea set de recomandări privind mana- politică pe calea alegerilor libere; gementul companiilor care încă se cadru constituţional compatibil cu mai află în proprietatea statului valorile democratice europene. român. Astfel, criteriului administrativ, dar, mai ales, criteriului economic li s-au acordat un rol marginal, deşi cele Divergenţe teoretice cu trei criterii se intercondiţionează şi privire la implicarea statului interelaţionează reciproc, fiind într-o în economie relaţie strictă de interdependenţă. Lucrarea de faţă îşi doreşte, Din păcate, majoritatea dispu- aşadar, să clarifice din punct de telor academice sau mai puţin vedere ştiinţific mai multe aserţiuni academice cu referire la prezenţa care s-au propagat în opinia publică statului în economie, mai ales în şi care şi-au făcut chiar loc şi în calitate de agent economic, încă sunt mediul ştiinţific, cu privire la încorsetate în argumentele care ţin managementul restructurărilor eco- mai degrabă de epoca industrializării nomice din România din perioada şi imediat după aceasta. post-decembristă. De pildă, lucrarea Ceea ce se pierde cu totul din de faţă doreşte să infirme ipoteza vedere este faptul că actualul context potrivit căreia companiile care au economic este cu totul diferit de cel capital integral sau majoritar de stat în care liberalii clasici anticipau au fost şi sunt, prin definiţie, statul cu funcţii şi implicaţii mini- ineficiente, nerentabile, necom- male în economie, dar şi de cel din petitive, incompatibile cu economia perioada post New Deal, în care liberă şi orientate exclusiv către prescripţiile lui J.M. Keynes funcţio- pierderi şi ineficienţă economică. nau cu mare exactitate în cadrul Mai mult, ne propunem să de- economiilor închise, protecţioniste. monstrăm că managementul defec- Contextul economic actual este tuos al activelor din industrie au diferit chiar şi faţă de momentul produs puternice dezechilibre econo- prăbuşirii comunismului, impunân- mico-sociale şi chiar perioade de du-se adecvarea abordărilor teoretice criză politică şi instituţională. De la noile realităţi economice, sociale asemenea, volumul investiţiilor şi politice. Lumea economică străine provenite din vestul conti- actuală este marcată de salturi

236 Est-Vest spectaculoase ale progresului teh- price au devenit atât de importanţi nologic care nu se mai lovesc de pentru economiile naţionale şi barierele frontierelor naţionale, mediul de afaceri actual, încât informaţia circulă cu viteza undelor deciziile actorilor economici şi electomagnetice, iar indivizii iau politici sunt practic ghidate de orice decizii cu mult mai mare viteză fluctuaţie semnificativă în aceşti decât în urmă cu doar câteva zeci de parametri. Aşadar, pentru a înţelege ani. Pentru Paolo Savona cele patru mai bine actualul context economic caracteristici principale ale eco- şi răspunsurile pe care ar trebui să le nomiei începutului secolului XXI: ofere agenţii economici şi statele liberalizare, finanţare, informatizare naţionale, ar trebui să valorizăm şi globalizare, fug de sub controlul teorii din sfera relaţiilor comerciale statului, ce „a rămas teritorial, în internaţionale (M. Porter) din zona vreme ce bogăţia a devenit integrării economice interstatale (D. nomadă”1. De asemenea, bogăţia, Miron; C. Păun) din zona aşa- dincolo de a se fi deteritorializat, s-a numitei noi economii (J. Gadrey; K. dematerializat şi a devenit foarte Ohmae) sau din zona geoeconomiei volatilă. Companiile transnaţionale (E. Luttwak, P. Lorot). nu au nici o dificultate în a emigra, abandonând vaporul care se scu- fundă. Ele pot investi propriile capi- Managementul taluri sau pot delocaliza industriile restructurărilor din lor în zonele care le oferă cele mai economia României bune condiţii de profit – ca de pildă Sud-Est-ul asiatic sau zona statelor Managementul reformelor struc- Mercosur. turale din România, mai ales la Comerţul mondial este marcat de începutul anilor ’90, confirmă faptul tot mai multe parteneriate sau că a existat o opoziţie, aproape acorduri de liber schimb sau uniuni vădită, a noii puteri politice instalate vamale, aducând oportuniţăţi uriaşe la Bucureşti de a face rapid pentru producători şi consumatori, transferul activelor viabile create în dar şi provocări uriaşe în cazul comunism şi aflate în domeniul producerii unor şocuri externe ale public către piaţă, către sectorul căror efecte se pot propaga mai privat, către proprietatea privată. repede decât efectele oricărei decizii Opoziţia a venit atât din partea s-ar putea lua la nivel naţional. guvernelor politice, cât şi din partea Aşadar, fără a minimiza con- administratorilor activelor de stat, tribuţiile deosebite ale paradigmelor care au obţinut avantaje patri- clasice la a defini actualul context moniale importante din gestiunea economic, trebuie să ţinem cont de ineficientă a acestora. Această faptul că termeni precum market atitudine managerială a fost share, competitiveness sau brent oil caracterizată de J. Kornai prin soft

237 POLIS budget constraits2, stare care poate fi diferenţiere de produs3 în noua piaţă descrisă ca o reminiscenţă a modului europeană extinsă, costul cu comunist de administrare a flexibilitatea cea mai mare a fost afacerilor. reprezentat de muncă, factor de Odată cu prăbuşirea relaţiilor de producţie sacrificat prin reducerea comerţ derulate în cadrul CAER, era treptată a numărului de angajaţi, cu uşor de anticipat că reorientarea ponderi între 30% şi 100%. Astfel, surselor de import şi a pieţelor de dezechilibrele economice ale desfacere pentru exporturi se va întreprinderilor au fost transferate resfrânge direct asupra producţiei direct în piaţa muncii şi în raportul industriale româneşti, asupra nesustenabil dintre numărul de comenzilor din industrie şi, mai ales, angajaţi şi numărul de pensionari. asupra numărului de angajaţi din Centralizând evoluţia numărului de principalele întreprinderi de stat. angajaţi dintr-un număr de 104 de În condiţiile în care echipa- întreprinderi româneşti, se poate mentele şi utilajele de producţie din constata că numărul de angajaţi a întreprinderile româneşti nu sufe- scăzut de la aproximativ 305 mii în riseră retehnologizări de peste două anul 1992, la puţin peste 88 mii în sau chiar decenii, produsele nu 2004, evoluţia negativă continuând prezentau competitivitate nici prin până în prezent, dar pentru care nu costuri, nici prin gradul de inovaţie am reuşit să obţinem toate datele încorporat în produs şi nici prin necesare.

238 Tabel 1: Evoluţia numărului de angajaţi în primele 100 companii de stat (date colectate din surse multiple: Ministerul Economiei, Registrul comerţului etc)

NUMĂR DE ANGAJAŢI (MII) Nr. crt. COMPANIA 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 1 Aerostar Bacău 6,4 5,3 4,5 4,4 3,5 2,2 2 2 Agrotransport Arad 0,2 0,16 0,01 0,05 0,04 0,04 0 3 Alor Oradea 1,2 1,2 1,1 1 0 0 0 4 Alprom Piteşti 4 4 3,7 3,4 3 2,8 2,5 5 Ampelum Zlatna 2,5 2,5 2,5 1,8 1 1 0,2 6 Apulum Alba Iulia 2,5 2,5 2,3 2,2 2 1,7 1,4 7 Arca Botoşani 1,2 1,1 0,96 0,46 0,03 0,055 0,06 8 Archim Vladimirescu 0,28 0,16 0,14 0,11 0,04 0,02 0,003 9 Ardeleana Alba Iulia 2 2 1,7 1,4 0,6 0,6 0,5 10 Ario Bistriţa 1,07 1,04 1,02 1,04 0,9 0,9 0,55 11 Armonia Botoşani 1,2 1,3 1,1 0,1 0,015 0,004 0 12 ARO Câmpulung 11,5 10,6 8,1 4,5 3,5 3,5 1,1 13 Arpechim Piteşti 8 8 8 - - - - 14 Astra Vagoane Arad 7,3 6,3 5,3 3,5 2,1 2 2 15 Atlas Brăila 0,18 0,15 0,15 0,08 0,05 0,04 0,04 16 Automobile Dacia 16 16 28 14 11,5 13,8 8 17 Autotransport Marfă Botoşani 0,1 0,08 0,08 0,05 0 0 0 18 Avi Suin Prod Bistriţa 0,6 0,57 0,42 0,1 0,05 0 0,004 19 Avicola Alba Iulia - Sântimbru 0,5 0,5 0,5 0,25 0 0 0 20 Avicola Bistriţa 0,4 0,4 0,4 0,3 0,2 0,01 0,01 21 Avicola Botoşani 0,48 0,44 0,45 0,36 0,25 0,05 0,05 22 Bere Malţ Bistriţa 0,3 0,26 0,26 0,2 0,17 0,17 0,002 23 Bihoreana Oradea 1,4 1,37 1,1 0,9 0,9 0,87 0,6 24 Carbis Bistriţa 0,26 0,11 0,08 0,009 0,006 0,006 0,008 25 Cariere Ilsom Măgura Ilvei 0,3 0,3 0,27 0,25 0,01 0 0 26 Carom Oneşti 5,3 4,6 4,1 2,6 2,2 2 1,6 27 Celhart Donaris Brăila 3,7 2,3 2,3 1,6 1,6 1,5 0,8 28 Celohart Zărneşti 2 1,9 1,7 1,15 1,1 0,3 0,25 29 Ceprohart Brăila 0,4 0,4 0,33 0,28 0,23 0,19 0,16 NUMĂR DE ANGAJAŢI (MII) Nr. crt. COMPANIA 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 30 Ceramica Brăeşti 0,38 0,3 0,26 0,11 0,08 0,07 0,07 31 Ciserom Alba 2,8 2,7 2,6 2,1 1,7 1,3 1 32 Comelf Bistriţa 2,3 2,1 2,2 1,6 1,1 1,2 1,1 33 Covoare Beclean 0,97 0,82 0,25 0,03 0 0 0 34 Dunacor Brăila 5,7 1,6 2,5 0,28 0,23 0,11 0,02 35 Elco Bistriţa 0,1 0,1 0,1 0,07 0,065 0,056 0,065 36 Electroargeş Curtea de Argeş 2,4 2,3 2,1 2 1,2 1,2 1,3 37 Electrocontact Botoşani 3 3 2,8 1,1 0,5 0,4 0,25 38 Electroprecizia Săcele 6 6 6 5,2 3,4 3 3 39 Filatura Botoşani 1,1 0,64 0,5 0,18 0,017 0,006 0 40 Filatura Bumbac Flămânzi 0,5 0,22 0,26 0,25 0,004 0 0 41 Firmelbo Botoşani 1,47 1,53 1 1 0,6 0,55 0,17 42 Foraj Sonde Zădăreni 0,7 0,7 0,6 0,5 0,17 0,13 0,11 43 Fortus Iaşi 7,3 6,7 6,5 4,4 3,8 3,3 2,1 44 Hidrotehnica Galaţi 1,8 1,9 0,9 0,8 0,6 0,55 0,5 45 Iamu Blaj 0,3 0,3 0,6 0,6 0,7 0,6 0,6 46 ICMRS Galaţi 8,3 7,8 8,6 7,6 4,2 1,6 1,5 47 ICPE Bistriţa-Năsăud 0,06 0,06 0,06 0,05 0,024 0,024 0,03 48 Imudo Botoşani 0,47 0,22 0,18 0,05 0,03 0,004 0 49 Indor Dorohoi 0,28 0,29 0,32 0,32 0,29 0,25 0,25 50 IUS Braşov 1,5 1,5 1,5 1,4 1,1 0,9 0,85 51 Laminorul Brăila 2 2 2 1,6 0,75 0,9 0,6 52 Laminorul Galati 2 1,8 1,8 1,6 0,9 0,7 0,4 53 Legume-fructe Botoşani 0,25 0,16 0,11 0,08 0,02 0 0,001 54 Letea Bacău 3,5 3,3 2,7 1,6 1,6 1,3 0,9 55 Maşini unelte Bacău 1,8 1,1 1,1 1,2 0,5 0,5 0,5 56 Mebis Bistriţa 0,9 0,16 0,5 0,5 0,48 0,5 0,45 57 Mecanex Botoşani 1,3 1 0,87 0,48 0,35 0,32 0,35 58 Mehid Galaţi 0,9 0,8 0,8 0,77 0,44 0,36 0,2 59 Menarom Galaţi 3,3 2,5 2 1,7 1 0,8 0,6 60 Metalica Oradea 2,2 2 1,4 0,7 0,5 0,4 0,3 61 Metalurgica Aiud 4,3 4,2 3,9 2 1,3 1,4 1 62 Mitramonia Făgăraş 5,1 4,9 4,4 2,6 2 2 0,5 NUMĂR DE ANGAJAŢI (MII) Nr. crt. COMPANIA 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 63 Moldopan Botoşani 0,6 0,55 0,53 0,35 0,13 0,14 0,12 64 Moldova Botoşani 2,3 1 0,8 0,47 0 0,02 0,003 65 Nicolina Iaşi 3 2,7 2,3 1,7 1 0,8 0,7 66 Oil Terminal Constanţa 1,7 1,7 1,5 1,5 1,3 1,3 1,3 67 Olimpia Oradea 3,7 2,3 2 1,6 0,6 0,4 0,06 68 Pambac Bacău 1,3 1,15 1,15 1 0,7 0,8 0,8 69 Pescogal Galaţi 0,4 0,25 0,26 0,15 0 1 0 70 Petromin Constanţa 3,5 3,4 3 2,4 0,3 0,05 0,085 71 Port Bazin Nou Galaţi 0,8 0,75 0,83 0,86 0,69 0,6 0,6 72 Prodalcom Botoşani 0,5 0,5 0,6 0,2 0,11 0,05 0,03 73 Promex Brăila 10 8,8 5,8 1,8 1,6 1,8 1,5 74 Radiatoare aluminiu Bistriţa 0,37 0,37 0,38 0,48 0,48 0,6 0,83 75 Rafo Oneşti 3,8 3,8 3,8 3,1 2,5 3 2,6 76 Rapid Bistriţa 0,3 0,27 0,25 0,22 0,18 0,12 0,08 77 Robinete industriale Bacău 2,2 1,5 1,9 1,3 0,8 0,7 0,5 78 Rolast Piteşti 3,6 3,4 3,2 2,5 1,8 1,3 1 79 Roman Braşov 18 17,7 14 10 9,1 6,6 0,8 80 Rombat Bistriţa 0,8 0,8 0,7 0,66 0,6 0,5 0,5 81 Romportmet Galaţi 1 1 1 0,6 0,2 0,25 0,25 82 Rulmentul Braşov 7,4 6,8 6,7 5,2 4,7 4,5 3,3 83 Santierul Naval Constanţa 4,3 4,2 4,3 3,6 2,9 2,6 2,1 84 Saturn Alba 1,1 1,1 1,2 1,2 0,9 0,6 0,6 85 Savconf Saveni 0,7 0,7 0,6 0,6 0,6 0,6 0,33 86 Scudas Paşcani 1,2 1 0,8 0,5 0,36 0,43 0,4 87 Sidex Ispat Galaţi 37,6 36,8 36,3 35,9 27,7 25,2 18,5 88 Silcom Curtea de Argeş 0,7 0,5 0,4 0,37 0,18 0,03 0,001 89 Sinmatex Bistriţa 0,49 0,42 0,29 0,27 0,11 0,1 0,1 90 Siretu Bucecea 0,54 0,54 0,47 0,35 0,38 0,24 0,07 91 SNG Damen Galaţi 6,9 6,7 5,9 5,5 4 3,5 3 92 Subansamble Auto Piteşti 1,6 1,5 1,3 1,4 0,8 0,76 0,5 93 Suinprod Bucecea 0,12 0,06 0,025 0,008 0 0,004 0,002 94 Sutcom Botoşani 0,34 0,22 0,2 0,19 0,1 0,07 0,03 NUMĂR DE ANGAJAŢI (MII) Nr. crt. COMPANIA 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 95 Şantierul Naval Brăila 4,2 4,1 3,8 3,4 3 2,6 2 96 Tractorul Braşov 19,4 18,7 14,7 12,4 5,4 7 3,3 97 Transmixt Dorohoi 0,14 0,11 0,08 0,03 0,004 0,003 0 98 Transtera Botoşani 0,11 0,08 0,05 0,03 0,015 0 0 99 UAMT SA Oradea 2,5 2,5 2,6 2,3 1,3 1 1 100 Vinalcol Botoşani 0,9 0,9 0,15 0,11 0,08 0,06 0,03 101 Vitimas Tecuci 0,6 0,5 0,5 0,4 0,22 0,2 0,2 102 Zahar Teiuş 0,2 0,2 0,2 0,12 0,02 0,004 0,001 103 Zahărul Oradea 0,09 0,15 0,4 0,4 0,44 0,4 0,3 104 Zalec Lechinţa 0,12 0,09 0,17 0,19 0,02 0 0 Total 305,37 280,05 267,12 195,92 139,96 128,12 88,08

Est-Vest

Analizând datele prezentate în Nimeni nu poate contesta faptul tabel, se poate cu uşurinţă observa că procesul de aderare a României la că unele companii, care au fost Uniunea Europeană a reprezentat privatizate, au înregistrat iniţial o factorul cel mai important de acce- contracţie a utilizării forţei de lerare a unor reforme economice şi muncă, după care, extinderea afa- de recuperare a unor decalaje. Din cerilor a redresat şi chiar depăşit păcate, după obţinerea statutului de numărul de angajaţi pe care i-au membru, ritmul progreselor nu a mai avut iniţial (Automobile Dacia cu fost susţinut, ci dimpotrivă, pe peste 17 mii angajaţi în prezent). anumite sectoare dacă nu au existat Valurile succesive de concedieri regrese, s-au înregistrat cel mult colective de la sfârşitul anilor ’90 a stagnări. reprezentat cauza principală a crizelor sociale, având în vedere formarea profesională extrem de Mituri legate de companiile restrânsă a angajaţilor disponibilizaţi de stat şi lipsa de soluţii furnizate de piaţa muncii şi sistemul naţional de Nu este de foarte mare noutate formare profesională continuă. Este afirmaţia potrivit căreia „statul este drept că tranziţia de la economia cel mai prost administrator” al acti- planificată la economia liberă a velor din domeniul public. Dezbateri reprezentat o necunoscută chiar şi asupra prezenţei statului în eco- pentru experţii europeni: „trans- nomie, fie direct, ca furnizor de formarea unui sistem excesiv bunuri publice, fie ca agent eco- verticalizat, pentru a-i impregna o nomic, s-au purtat încă din anii de 4 coerenţă orizontală” fiind un proces după cel de-al Doilea Război lăsat exclusiv pe seama statelor Mondial şi, cu precădere, în anii ’60, naţionale. Aşa se explică demararea în rândul economiştilor americani. timidă şi cu relativă întârziere a unor Rezultatele disputelor teoretice, dar, programe de asistenţă tehnică şi mai ales, exemplele provenite din financiară în scopul sprijinirii re- realitatea economică, nu au făcut 5 structurărilor economice . Mai decât să infirme această teorie. În trebuie adăugat faptul că, spre deo- acelaşi sens au mers şi teoriile sebire de state precum Polonia, potrivit cărora inclusiv statul naţiune Cehia, Ungaria, care beneficiaseră nu ar mai fi astăzi de prea mare de o minimă liberalizare economică interes pentru mediul de afaceri şi chiar şi anterior căderii regimurilor companii. De pildă, Kenichi Ohmae6 comuniste, economia României pre- anticipa că statul ar trebui să renunţe zenta un puternic caracter centralizat la obsesia de a proteja industria chiar şi după căderea comunismului, autohtonă, ba chiar să renunţe la a la care se adaugă întârzierile în finanţa sănătatea, cultura şi alte retrocedarea proprietăţii private. sectoare tradiţional subvenţionate,

243 POLIS pentru că firmele private vor prelua standardul de viaţă al populaţiei acest rol, în interesul cetăţeanului- depind de capacitatea de menţinere a consumator, statul continuând a unei poziţii competitive pe piaţa percepe taxe, ce vor fi folosite la internaţională sau la nivel regional. finanţarea de sectoare neproductive. Michael Porter, de exemplu, deşi Într-o lume a concurenţei libere, recunoaşte că importanţa aparte- cetăţenii însăşi vor face presiuni nenţei naţionale a companiilor asupra guvernelor pentru ca acestea scade, insistă asupra faptului că să se retragă din subvenţionarea aceasta nu alterează faptul că economiei şi a afacerilor, pentru ca respectivele corporaţii au un „cămin ei, consumatorii vor cumpăra ce e naţional”, unde, ca regulă, este mai ieftin şi mai bun calitativ, fără înfăptuită principala activitate: unde să ţină seama de provenienţa avantajele competitive sunt create şi bunurilor. În borderless world/bor- dezvoltate, unde este creată strategia derless economy Ohmae considera de bază a companiei. În acest că economia mondială îşi urmăreşte context, nu putem face abstracţie de propria logică şi propriile interese, faptul că mediul politic, cel institu- care coincid foarte rar cu frontierele ţional şi economic joacă un rol naţionale. crucial în crearea şi susţinerea unei În contextul actual al încetinirii industrii naţionale competitive. economiilor sud-est asiatice şi al O analiză, chiar şi sumară, a accelerării discursului public asupra celor mai profitabile companii trans- necesităţii reindustrializării econo- naţionale care deţin active şi în miilor europene, aceste ipoteze pierd România respinge de facto ipoteza tot mai mulţi aderenţi în favoarea ineficienţei companiilor cu capital celor care privesc statul naţional ca de stat. De exemplu, dacă ar fi să unica salvare pentru funcţionarea analizăm performanţele economice competitivă a companiilor. exprimate prin profitul net ale unor Încercând să sintetizăm o parte companii străine cu capital majoritar dintre disputele teoretice contem- sau integral de stat care operează în porane, observăm că ideea domi- România, precum OMV, Erste Bank nantă se referă la faptul că acele sau Gdf Suez, putem infirma în companii care obţin randamente în totalitate ipoteza imposibilităţii obţi- creştere şi poziţii competitive pe nerii unor performanţe economice pieţele globale o fac pentru că de către o companie la care statul avantajele naţionale dintr-un sector este acţionar majoritar sau integral. sunt influenţate pozitiv de creşterile Un exemplu mult mai covingător îl din sectoare conexe, iar intervenţia reprezintă chiar CEC Bank, bancă statului este esenţială. Astfel, statele deţinută în integralitate de statul naţionale sunt cele care oferă avan- român, care, după recapitalizare şi taje competitive unor anumite sec- implementarea unui management toare, iar productivitatea şi corporatist performant, obţine

244 Est-Vest constant profituri la nivelul zecilor Interdependenţe sau doar de milioane de euro, concurând cu dependenţe economice succes în faţa unor companii trans- naţionale de dimensiuni mondiale. Accelerarea proceselor integra- Atunci, dacă o companie de stat ţioniste, creşterea ponderii comer- poate fi profitabilă, care sunt ţului internaţional în totalul condiţiile care fac diferenţa între activităţilor producătoare de valoare faliment şi profitabilitate? adăugată, creştere volumului şi În anul 2011, Guvernul României, vitezei fluxurilor investiţionale au sub presiunea finanţatorilor externi determinat o adâncire a interde- (Fondul Monetar Internaţional, pendenţelor economice internaţio- Comisia Europeană şi Banca nale, nu numai la nivelul comerţului Mondială), a adoptat un act normativ cu bunuri şi servicii (import vs (O.U.G. nr. 109/2011) privind guver- export), nu numai la nivelul apro- nanţa corporativă a întreprinderilor vizionării cu materii prime şi 7 publice , în scopul asumării prin- materiale, nu numai la nivelul cipiilor managementului privat în transferului tehnologic, ci şi la nivel cadrul regiilor autonome şi a socie- social, politic şi spiritual. tăţilor comerciale la care statul român În România, lipsa progreselor în deţine participaţii majoritare sau sfera politică şi socială din anii ’90, integrale. Acest act normativ ar fi fragilitatea instituţională şi insta- trebuit să conducă la rentabilizarea bilitatea guvernamentală au repre- majorităţii companiilor de stat şi zentat motive temeinice pentru o transformarea lor sistemică, în neîncredere generalizată a pieţelor sensul creşterii competitivităţii şi financiare şi a investitorilor străini. implementării culturii organiza- Abia după ce România a reuşit să ţionale din sectorul privat în com- convingă mediul internaţional de paniile de stat. Din păcate, ireversibilitatea aderării la Uniunea prevederile acestei norme legale Europeană şi la NATO, investiţiile generoase nu a reprezentat decât străine directe străine au început să argumentul major prin care partidele traverseze frontierele naţionale. Din politice au desemnat pseudo-mana- păcate, foarte puţine dintre analizele geri sau chiar membri de partid în asupra investiţiilor străine directe s- conducerea companiilor deţinute de au concentrat asupra structurii şi stat. Este motivul pentru care, în calităţii acestora, cunoscându-se prezent, cele 299 de companii vizate efectul benefic asupra productivităţii de guvernanţa corporativă, înre- şi amplificării ritmului de con- gistrează încă rezultate modeste în vergenţă. Datele puse la dispoziţie 8 planul performanţelor economice . anual de Banca Naţională a României reflectă o structură extrem de volatilă a investiţiilor străine venite în România, în principal din

245 POLIS spaţiul Uniunii , într-o pondere de de participaţie străină de a se peste 40% din total (imobiliare dezvolta pe orizontală; produc- 10,7%, comerţ 11,4%, intermedieri tivitate scăzută; transfer tehnologic financiare 18,2%), într-o ameliorare redus; o dezvoltare modestă a capi- cu peste 5% faţă de anul 20099. talului autohton. Celelalte componente ale Mai mult, nu ar trebui să se uite investiţiilor străine directe care au prea uşor experienţa/lecţia anilor venit în România, chiar şi cele de 2008-2010, atunci când, din cauza tipul greenfield, au reprezentat şi unei structuri slab calitative a in- reprezintă subcomponente ale vestiţiilor străine prezente în producţiei industriale din terţe state România, relocarea lor către ţările comunitare: industria textilă şi de origine a produs o cădere eco- electronică bazată pe lohn, servicii nomică abrută, de peste 7% din PIB. auxiliare producţiei IT&C, producţia de componente pentru industria de autoturisme sau producţia de materii Concluzii prime agro-alimentare. Într-un astfel de context investiţional, efectul În loc de concluzii considerăm că denumit crowding in pe care îl au ar fi mult mai interesant şi productiv investiţiile străine directe asupra să încercăm să creionăm câteva investiţiilor autohtone nu s-a produs dintre soluţiile posibile pentru o decât în mod izolat, în jurul marilor dezvoltare armonioasă a valorii investiţii străine directe: Automobile adăugate brute pe care o poate pro- Dacia, Achelor Mittal etc. Aşadar, duce economia României pe termen capitalul autohton orientat către mediu şi lung. Evident că, recoman- dezvoltarea producţiei industriale nu dările nu pot face abstracţie de a mai putut beneficiat nici de sprijn următoarele două obiective: valo- guvernamental, ajutorul de stat fiind rificarea înzestrării cu factori de acordat doar cu acceptul Comisiei producţie a economiei naţionale; Europene, şi nici de efectele bene- creşterea competitivităţii intra şi fice pe care l-ar fi produs o structură extra-comunitară a producţiei româ- sănătoasă a fluxului investiţiilor neşti. De asemenea, re/industria- străine directe. lizarea României nu se poate face Luând în considerare cele enu- fără intervenţie etatică directă şi merate mai sus, putem explica cu precisă, cu obiective strategice de mai mare uşurinţă situaţia în care se dezvoltare asumate la nivel naţional află astăzi producţia industrială din pe termen lung. România: comenzile industriale sunt Astfel, procesul de privatizare nu direct legate de cererea şi evoluţiile ar trebui să ia în considerare acele sectoarelor industriale din statele din ramuri ale industriei care pot deter- care provin investiţiile străine; inca- mina riscuri sistemice pentru pacitatea industriei care beneficiază economia românească în cazul

246 Est-Vest deciziei acţionarului majoritar de a inclusiv pierderea personalului reloca investiţia. Ele trebuie să calificat în activităţile specifice. În rămână în acţionaritul integral sau cazul acestora, privatizarea ar trebui majoritar covârşitor al statului stimulată urgent, iar obiectivul român. În acest sector intră, chiar şi urmărit nu ar trebui să fie preţul la o sumară evaluare, producţia şi obţinut prin privatizare, din transportul de energie electrică, în evaluarea activelor, ci business plan- special cea hidro, transportul de ul la care se angajează noul pro- gaze naturale, o parte din industria prietar majoritar, într-unul dintre metalurgică, companii care admi- domeniile de competitivitate deja nistrează infrastructura de transport, reflectate de OECD şi Comisia în special feroviară, una sau mai Europeană pentru România. multe bănci cu capital integral de Aşadar, guvernele vor trebui să stat, prin care să se deruleze poli- stimuleze prin toate pârghiile un flux ticile economice şi comerciale ale „sănătos” al investiţiilor străine guvernului. Managementul corpo- directe către România, însă stimu- ratist, chiar şi de o manieră rudi- larea trebuie să ţintească nu doar mentară, a demostrat în cazul aspectele cantitative, ci şi pe cele companiei Hidroelectrica că rentabi- calitative. În opinia noastră, investi- lizarea unei companii de stat se ţiile străine care ar trebui să poate realiza şi într-un orizont de beneficieze de sprijin şi facilităţi timp mai scurt de 24 de luni, doar etatice ar trebui: să aducă cu ele prin evidenţierea în cadrul cash- transfer tehnologic şi know how; să flow-ului atât a costurilor reale, cât pună bazele unor afaceri autonome, şi a încasărilor competitive din independente de alţi centri de vânzările de energie. decizie în managementul afacerilor; Chiar dacă nu pot produce riscuri să crească ponderea industriei în sistemice, companii precum Poşta totalul valorii adăugate brute naţio- Română, Tarom ... sunt companii în nale; să preia oportunităţile oferite care statul poate ceda acţiuni, de pieţele tradiţionale ale comerţului rămânând acţionar majoritar, astfel românesc. încât să controleze decizia, dar să fie Pentru ca toate politicile eco- obligat către rentabilizare de către nomice să conducă la o creştere ceilalţi proprietari. sustenabilă, este nevoie de adoptarea Recomandările devin mai nuan- unui model de creştere bazat pe ţate, în schimb, în cazul celorlalte investiţii şi pe exporturi care să companii, care nu prezintă risc siste- încorporeze o valoare adăgată şi un mic. Este de domeniul evidenţei că, grad de inovaţie important, dar şi de orice întârziere în adoptarea unor confirgurarea unei strategii naţionale decizii asupra companiilor de stat pentru dezvoltare şi creştere care să produce deteriorare tot mai accen- orienteze economia României către tuată a activelor deţinute de acestea, obiective externe şi nu doar către

247 POLIS obiective interne imediate, care se sting odată cu cliclurile electorale.

Note

1 Savona Paolo, Jean Carlo, 2 categorii de cheltuieli: o prioritate Geoeconomia: lotta per il dominio investiţională (70%) în sectoarele sullo spazio economico, F. Angeli, importante pentru însuşirea acquis- Milano, 1995. ului comunitar şi pentru dezvoltarea 2 Janos Kornai, "The soft budget economică şi, o nouă prioritate, constraint", Kyklos 39.1, 1986, 3-30. institution building, (30%) destinată 3 Principalele dimensiuni ale consolidării capacităţii competitivităţii ramurilor industriale administrative a statelor. reflectate de Michael Porter , The 6 Kenichi Ohmae, The Borderless Competitive Advantage of Nations, World. Power and Strategy in the MacMillan Press, Londra, 1982. Interlinked Economy, Harper Books, 4 Marco Franco, interviu în Drevet New York, 1999. Jean-François, L’élargissement de 7 Repertoriul legislativ: l’Union Européenne, jusqu’où?, http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_p L’Harmattan, Paris, 2001. ck.frame 5 PHARE (Poland and Hungary: 8 Raportul anual pentru 2014: action for the restructuring http://discutii.mfinante.ro/static/10/ economy), a demarat iniţial pentru Mfp/legislatie/patrimoniupublic/RA cele două ţări, iar apoi a fost extins PORT_PRIVIND_ACTIVITATEA_ la toate statele asociate. Obiectivul IP_2014.pdf PHARE a fost acela de a contribui 9 Rapoartele anuale ale Băncii cu asistenţă tehnică la tranziţia Naţionale a României accesibile la statelor din Europa Centrală şi de umătoarea adresă electronică: Est către economia de piaţă, deşi http://www.bnr.ro/PublicationDocu iniţial nu se ştia precis ceea ce ments.aspx?icid=9403 trebuie finanţat cu prioritate. Abia în anul 1997, PHARE a fost împărţit în

Bibliografie

DREVET, Jean-François, L’élargisse- Interlinked Economy, Harper Books, ment de l’Union Européenne, New York, 1999. jusqu’où?, L’Harmattan, Paris, KOK, Wim, Extinderea Uniunii 2001. Europene. Realizări şi provocări, GADREY, Jean, Nouvelle économie, raport prezentat Comisiei Europene, nouveau mythe?, Flammarion, Paris, 19 martie 2003. 2000. KORNAI, Janos. "The soft budget KENICHI, Ohmae, The Borderless constraint." Kyklos 39.1 (1986): 3- World. Power and Strategy in the 30.

248 Est-Vest

Lorot, Pascal, Introduction à la concurenţiale în condiţiile globa- Géoéconomie, Economica, Paris, lizării pe fond de regionalizare, 1999. Editura ASE, Bucureşti, 2006. LUTTWAK, Edward, Turbo- PORTER, Michael, The Competitive Capitalism: winners and losers in Advantage of Nations, MacMillan the global economy, Weidenfeld & Press, Londra, 1982. Nicolson, London, 1998. SOLOW, Robert, Lezioni sulla teoria MIRON, Dumitru, DIMA, Alina della crescita endogena, La Nuova (coord.), Mutaţii în structurile Italia Scietifica, Roma, 1994.

249

Est-Vest

Alfabetizare politică prin lexic, instituţii şi modele teoretice englezeşti: România în a doua jumătate a secolului al XIX-lea

[Political Literacy through English Lexic, Institutions and Models. Romania in the Second Hald of the 19th Century]

Roxana PATRAŞ

Abstract. The present article endeavours to explore the political terminology of Anglo-Saxon origin, as well as to emphasize the influence of the Anglo-American political model through the analysis of some speeches delivered in various political contexts by the most appreciated Romanian orators of the 19th century. The assumption that, besides the interactions with French and German models, a third influence (the English, the British or the American) may be taken into consideration has been already suggested by several historians’ research. However, our hypothesis is that the Anglo-Saxon model can be emphasized not only in the “archives” of immediate economic or diplomatic interests, but as a cultural „mediator” between the French culture’s “modelling influence” and the German culture’s “catalytic influence” (according to Lucian Blaga’s theories). The relationship between the beginning of the Romanian political civilization (the stage of political literacy) and the Anglo-Saxon tradition shall be inquired from three perspectives: 1. As a step-by-step evolution; 2. As an ideal standard of political civilization; 3. As a mediation formula between opposite realities and principles (absolutism – democracy/ constitutional monarchy; centralisation – local autonomy/ federalism etc.). In the first part of the article, I propose a list of English words that are imported in the Romanian language of the 19th century and are put into circulation by the speeches delivered in the Romanian Parliament. In complementarity with the lexicographic analysis, I will emphasize the fragments where works by Edmund Burke, Benjamin Disraeli, William Ewart Gladstone, Thomas Babington Macauley, Thomas Hare, James Stuart Mill, Henry Wheaton and others are mentioned by the Romanian orators, and follow the track of their dissemination through either English originals or Romanian/ French translations.

Keywords: political literacy, Romanian oratory, English lexic, Anglo-Saxon cultural model, 19th century.

251 POLIS

Introducere: către un al idealul profesionalizării, în vederea treilea model cultural ocupării noului aparat administrativ, a unor elite politice care să fie De-a lungul secolului al XIX-lea, diferite de vechea protipendà boie- procesul modernizării vine la pachet rească. Pe fondul memoriei fanariote cu o paradoxală uitare a trecutului „inhibate”, oamenii timpurilor noi recent reprezentat de domniile au nevoie în primul rând de ceea ce regulamentare şi fanariote. Memo- s-ar putea numi „alfabetizare rialişti precum Nicolae Suţu, Radu politică”. Într-adevăr, pe măsură ce Rosetti, Rudolf Suţu, Constantin oratorii parlamentari deprind „alfa- Bacalbaşa sau Sabina Cantacuzino betul” politicii, vom putea observa o adeveresc sentimentul acut al im- mai bună focalizare a temelor de nenţei prezentului şi al incon- dezbatere, o mai precisă definire a sistenţei amintirilor1. În acceleraţia termenilor şi o preferinţă clară vremurilor noi, se pierd nu numai pentru anumite izvoare ale filosofiei/ obiectele şi obiceiurile traiului teoriei politice. domestic din prima jumătate a vea- Studiul de faţă îşi propune explo- cului – ibrice de alamă, afumători, rarea terminologiei de provenienţă ciubuce, narghilele, caftane, işlicuri, anglo-saxonă şi reflectarea influ- şalvari, benişuri, conteşe etc.2, ci şi enţelor modelului politic englez/ un anumit mod „ritualic” de american în câteva dintre cele mai raportare la transcendenţa puterii3. percutante discursuri ale secolului al În lipsa reperelor materiale pre- XIX-lea. Prezumţia că un al treilea cum clădirile, instituţiile, lucrările model cultural – modelul cultural de specialitate, textele de legi etc., englez – mediază între influenţa oamenii moderni se trezesc în franceză „modelatoare” şi cea ger- 5 ipostaza de indivizi fără memorie mană „catalizatoare” se sprijină pe politică. Cadrele ideologice impor- cercetările unor istorici precum tate din Occident se grefează acum Valeriu Florin Dobrinescu, Dumitru pe un discurs al puterii destul de Vitcu, Constantin Ardeleanu sau 6 imprecis, nevoit să recurgă la legi- Paul Cernovodeanu , care au avut în timări literare şi la figuri retorice4. vedere o inventariere arhivistică a Nu întâmplător, se va constata mai interacţiunilor economice şi diplo- târziu că melanjul de noţiuni politice matice dintre cele două culturi. şi memorie literară degenerează în Precum dovedeşte bibliografia de verbiaj sau în ceea ce se va defini, specialitate, o atenţie deosebită a destul de precis, prin termenul de fost îndreptată spre relaţiile româno- „politicianism”. britanice dintre cele două state în Necesitatea iniţierii în treburile jurul celui de-l Doilea Război 7 statului se desprinde nu numai din Mondial . Totuşi, cercetarea influ- idealul emancipării şi cultivării enţei culturale a modelului politic claselor de jos, cât mai ales din anglo-saxon (englez/ britanic/

252 Est-Vest american) în România secolului al politic”, „alfabet politic” ş.a.m.d.) XIX-lea nu a fost racordată unui poate fi tentant, se cuvine să ne studiu lexicografic care să surprindă întrebăm dacă o translare8 a noţiunii gama largă a terminologiei politice political literacy se justifică printr-o importate din tradiţia sus-amintită. carenţă conceptuală în studiul Mai mult, nu s-a realizat încă un discursului politic românesc din a studiu imagologic care să reflecte doua jumătate a secolului al XIX- cum se raportează tânărul Stat lea. În cazul în care abordarea s-ar român la un standard al orânduirii încadra în limite funcţional- politice considerat, datorită caracte- pragmatice (analiză retorică, analiză rului său incorporant, „ideal” . a discursului), problema „alfabe- Relaţia dintre începuturile civili- tizării politice”, i. e. a modului în zaţiei politice româneşti (stadiul de care se impune un cod şi un voca- alfabetizare politică) şi tradiţia bular al vieţii publice, interesează anglo-saxonă ar putea fi urmărită din mai puţin. Totuşi, dacă acceptăm trei perspective pe care deocamdată ipoteza uitării memoriei politice le vom prezenta într-o schiţă de fanariote şi pe aceea a ascendentului parcurs: 1. ca evoluţie în trepte; 2. ca literaturii (occidentale) asupra vieţii standard ideal al civilizaţiei politice; publice româneşti din secolul al 3. ca formulă de mediere între XIX-lea, trebuie să ne întrebăm în ce contrarii (absolutism – democraţie/ măsură anumite practici textuale – monarhie constituţională; centra- lectură, interpretare, decupaj, tradu- lizare – autonomie locală/ fede- cere, citare – contribuie la fixarea ralism etc.). În complementaritatea unui nou alfabet politic. studiului lexicografic, se va urmări Trebuie să ne întrebăm mai întâi circuitul scrieri/ idei lansate de dacă se poate transfera formula Benjamin Disraeli, William Ewart political literacy, decantată într-o Gladstone, Thomas Babington cultură mare, bazată pe o solidă Macauley, James Stuart Mill, ş.a. – tradiţie democratică, între realităţile fie în textul original, fie în traduceri socio-economice ale unei ţări mici, franceze – în discursurile politice ale prinsă între interesele Orientului şi unor oratori români din secolul al Occidentului şi abia pornită pe calea XIX-lea. democratizării. Apoi, trebuie să cercetăm dacă aceasta poate fi lărgită şi pusă în afara determinărilor Către o precizare a noţiunii sale contextuale. Se poate adapta un de „alfabetizare politică” concept apărut după aşa-zisul (political literacy) „sfârşit al istoriei” şi după disoluţia ideologiei la atmosfera „gândirii Chiar dacă jocul lexical pornind tari” a secolului al XIX-lea, marcată de la construcţia „alfabetizare de tendinţe doctrinare clare precum politică” (de aici, „analfabetism

253 POLIS naţionalismul, liberalismul, conser- Ca atare, o persoană „alfabetizată vatorismul sau socialismul? politic” este cineva care poate folosi Ca să răspundem celor două o terminologie specifică, fiind întrebări, suntem nevoiţi să schiţăm capabilă să înţeleagă evenimente, un scurt istoric al termenului şi să gesturi şi comportamente cu decidem care dintre sensurile semnificaţie politică10. Observăm, atribuite de diferiţi teoreticieni poate pentru moment, că nu numai să ne intereseze în cazul de faţă. culturile tinere, ci şi marile tradiţii Ideea de political literacy apare pe democratice resimt – în diferite fondul unor statistici din anii 60’ ai paliere sociale şi în anumite secolului trecut privind „implicarea” momente ale evoluţiei lor – nevoia sau „angajamentul” unor anumite „alfabetizării politice”. Iar aceasta se grupe de vârstă în viaţa politică a petrece mai ales în acele momente Statelor Unite9. Datele au dus desi- când formula chimică a politicului gur la consideraţii despre raportul se dezechilibrează ori în favoarea direct proporţional dintre „implcarea teoriei, ori în favoarea practicii. politică” şi „sofisticarea elitelor” sau Este meritul unui specialist în la generalizări despre felul în care retorică precum C. H. Knoblauch capacităţile politice ale civilizaţiei acela de a stabili, în funcţie de occidentale au fost antrenate de poziţionările şi atitudinile ideologi- cotele tot mai înalte ale nivelului de ce, o taxonomie a „alfabetizărilor”. educaţie. În anii ’80, cercetătorul El distinge între „alfabetizările con- britanic Bernard Crick aduce servatoare”, „alfabetizările liberale” noţiunea în sfera pedagogiei/ didac- şi „alfabetizările stângiste”11. ticii, punând problema „predării şi Knoblauch nu defineşte însă „alfa- învăţării” democraţiei în şcoli. Semn betizarea politică”, ci situarea şi că o şi mai aplicată circumscriere intenţionalitatea esenţial politică a era necesară în domeniul educaţiei, oricărei „alfabetizări”. Cercetări acelaşi cercetător este însărcinat recente au stabilit că la un oarecare două decenii mai târziu să nivel de „alfabetizare politică” se alcătuiască un Raport unde aşa-zisa poate ajunge mai ales pe calea political literacy este inclusă între mobilizării cognitive12. De unde şi „competenţele civice” pe care gene- importanţa unor ştiinţe-mediatoare raţia „milenaristă” – reacţionând precum istoria sau economia în destul de apatic, cinic şi dezimplicat dezvoltarea facultăţilor de înţelegere la treburile publice – trebuie să şi le practică a vieţii cotidiene şi de însuşească. Raportul lui Crick recunoaştere/ acceptare imediată a instituie sinonimia între „alfabetiza- proximităţii conflictului. rea politică” şi „educaţia politică”, Revenind acum la situaţia punând-o la baza noilor idei despre României veaculului al XIX-lea, convertirea democraţiei reprezen- vom descoperi că există o relaţie tative în democraţie participativă. directă între nivelul de alfabetizare

254 Est-Vest politică şi gradul de „mobilizare internaţională, ştiind precis că cognitivă”: educaţia politică nu se acestea vor fi preluate, la rândul lor, poate face în absenţa curiozităţii de harnicii stenografi angajaţi la (suscitate de presa internaţională sau Monitorul Oficial al României. de limbajul specializat al teoriei Treptat, această gazetă devine o politice) şi a reflecţiei filosofice. lectură obligatorie, „un abecedar”, Totuşi, doar o mică parte a vechii atât pentru comunitatea parlamen- boierimi se interesează de afacerile tarilor români, cât şi pentru ale- externe şi poate exprima o poziţie gătorii acestora. Tinerii educaţi în personală faţă de acestea: simpa- străinătate par dispuşi să iasă din tizează sau nu cu unioniştii italieni; apatia generaţiilor trecute. Printr-un aprobă sau nu „cezarismul” lui efort intelectual dublat de imaginaţie Napoleon al III-lea. De pildă, în estetică şi morală, aceştia îşi vor jurul anului 1865, la curtea lui mobiliza resursele cognitive spre a Răducanu Rosetti de la Căiuţi se înţelege şi importa o serie de citea Indépendence Belge, Débats, concepte destul de abstracte, relativ Figaro, La Liberté, Gaulois, La îndepărtate de realităţile locale: Revue des Deux Mondes, La Revue „republică”, „democraţie”, „monar- de Paris, L’Illustration, Neue Freie hie constituţională”, „constituţie”, Presse, Illustrated London News etc. „parlament/ adunare legiuitoare”, însă relevanţa şi obiectivitatea „libertate”, „egalitate”, „opinie pu- informaţiei se judecă adesea con- blică” etc. De pildă, libertatea nu are, form „imaginaţiei idilice”13 dez- nici pe departe, o formulă extremist- voltate de aceşti cititori decalaţi de... revoluţionară, ci una negociată, con- întârzierea curierului14. sacrată de scrierile lui John Stuart Mill. Epuizate prin mimetism, modelele Franţei, Belgiei, Germaniei Lexic, instituţii şi modele sau Rusiei se arată a fi uneori teoretice englezeşti: o schiţă neconvingătoare, aşa că referinţele la Anglia sau America par să vizeze Ştirile externe se bucură de o dezamorsarea unor tensiuni geopo- reală difuziune abia în momentul în litice imediate. Modelul anglo-ame- care oratorii parlamentari aleg să rican apare în discursurile unor devină ei înşişi îndrumătorii „profe- oratori ca o soluţie salvatoare, o cale sionişti” ai opiniei publice, adică de mijloc atât din punct de vedere imediat după consacrarea unor pu- cultural, cât şi din punct de vedere blicaţii oficiale ca suport de ideologic. Pe de altă parte, din pri- înregistrare a vieţii politice româ- cina distanţei culturale, anglofilia/ neşti. Nu de puţine ori Titu americanofilia se manifestă, de cele Maiorescu, Take Ionescu, N. Fleva mai multe ori, ca un efect retoric, de sau N. Blaremberg citează şi traduc unde şi proiecţia utopică asupra simultan fragmente din presa

255 POLIS climatului politic insular sau asupra la fiecare 5 ani; cu centralizarea se „lumii noi”. face o revoluţie la fiecare 15 sau 20 Supărat pe adversarii literari şi de ani”17. În 1876, Nicolae politici, însuşi Maiorescu declară la Blaremberg defineşte politica un moment dat că vrea „să-şi ia aventuroasă cu un termen englezesc câmpii în America”. Cu mult înaintea (steeplechase): „Fiind date lui, Manolache Costache Epureanu ia evenimentele, fiind dată acea ca martor în „chestia locuitorilor tendinţă cunoscută şi generală, mi-e rurali” un străin, nu întâmplător, un teamă să nu vedem deodată „englez” care este învestit ab initio stabilindu-se un fel de concurenţă cu trăsătura „obiectivităţii”15. Mihail între diferiţii noştri oameni politici, Kogălniceanu face dese referiri la un fel de steeple şes în sensul unei principul auto-guvernării, numindu-l politice aventuroase, astfel încât care ca atare, în limba engleză (self de care să supraliciteze asupra government): „O ţară merge spre exageraţiunilor celuilalt, spre a progres cu cât ministeriile se dovedi că e omul situaţiunii, fără desărcinează mai mult de competenţa preocuparea în toate acestea de de a interveni în trebile individuale, soarta ce se face astfel ţării”18. lăsând interesele locale în apreciaţia Termenul este preluat de Titu autorităţilor locale şi mărginindu-se Maiorescu într-un discurs din 1885, numai de a exercita o salutară privi- unde pomeneşte despre „patria ghere asupra mersului trebilor constituţionalismului”, i.e. Stale publice. Numai aşa se poate ajunge Unite ale Americii: „Cine e acela la cea mai bună formă de admi- pentru care, dacă e un proces nistraţie, la acea ce se numeşte în important, se face un steeplechase Englitera self-government”16. Şi (cuvânt englez, dar lucrul nu este din Nicolae Fleva alege să păstreze patria constituţionalismului), cine termenul original într-un citat din să-l aibă mai întâi, şi nefericitul Ferron pe care îl tălmăceşte totuşi în împricinat, când vine în aldoilea limba română: „Naţiunile sunt rând, aleargă disperat la uşa tuturor supuse în politică la ceea ce se celorlalţi avocaţi ca să caute o numeşte legea reacţiunilor. Această contrabalansare a influenţei”19. lege se manifestă liber în ţările de Într-un corpus de 94 de texte self-government; nu tot astfel în (rostite de 35 de oratori consacraţi în ţările centralizate. Pentru ce? Pentru secolul al XIX-lea) pe care l-am că centralizarea dă în mâna guver- constituit în vederea publicării20, nului prea multe puteri; acesta le referinţele la protocolul parlamentar conduce să facă greşeli şi să westminsterian şi la Parlamentul persevereze într-însele. Centra- englez ca instituţie de prestigiu sunt lizarea are ca consecinţă fatală mult mai frecvente decât cele care candidaturile oficiale. Cu self- au în vedere Adunarea naţională government se răstoarnă un guvern franceză. De asemenea, precizăm că

256 Est-Vest ocurenţele cuvintelor „Francia/ politică anglo-saxonă, drept care Franţa”, „francez” şi, respectiv, aduc mereu în discuţie modelul ocurenţele cuvintelor „Englitera/ britanic. Apoi, grupări precum Juna Anglia”, „englez” se află într-o Dreaptă, Junimea, Liberalii Sinceri situaţie de aproximativă paritate. etc. sunt iniţiaţi în principiile unor Astfel, „Francia” apare de 47 de ori, autori politici precum Edmund „Franţa” de 21 de ori „francez” Burke, Benjamin Disraeli, William apare de 72 de ori, în timp ce Ewart Gladstone, Thomas „Englitera” apare de 30 ori, Anglia Babington Macauley, Thomas Hare apare de 32 de ori iar „englez” de 27 sau Henry Wheaton sau în ideile de ori (la un volum de 444 811 „doctrinarilor” francezi care preluau, cuvinte). În sensul creionat mai sus, la rândul lor, calea „bunului-simţ” ne propunem ca în viitor să lărgim (common sense devine le juste analiza cantitativă, care poate deveni milleu) provenită din lucrările unor relevantă pentru argumentarea ipo- filosofi pragmatici precum Thomas tezei ca, în ciuda îndepărtării geo- Reid, Dugald Stewart sau David grafice şi lingvistice, „alfabetizarea Hume. Putem observa, de asemenea, politică” în cea de-a doua jumătate a că şi din filosofia politică franceză, secolului al XIX-lea se face prin oratorii români aleg cel mai adesea influenţa consistentă a tradiţiei citate de autoritate din autori recu- anglo-saxonă. noscuţi pentru admiraţia lor faţă de Precum demonstrează şi biblio- orânduirea din Regatul Unit sau grafia de specialitate, veştile din SUA: Montesquieu, Voltaire, Pierre Regatul Unit, acţiunile sale de Beaumarchais, Alexis de politică internă/ externă, precum şi Tocqueville, François Guizot, Victor întreaga tradiţie a instituţiilor poli- de Broglie, Théodore Simon de tice engleze se constituie, pentru o Jouffroy şi Pierre-Paul Royer- lume românească prinsă între Orient Collard ş.a. şi Occident, într-un standard de S-a observat că unii politicieni civilizaţie politică la care statul nou români – I.C. Brătianu21 şi, pe constituit, tânăra clasă politică şi urmele sale, constituţionaliştii de la opinia publică românească aspiră şi „Junimea” – preferă să împingă vor să-l atingă. Personalităţi precum dezbaterile parlamentare în spaţiul Ion Ghica, Manolache Costache conceptual şi oarecum securizat al Epureanu, P.P. Carp, Titu temei constituţionale, eludând Maiorescu, Take Ionescu, Nicolae realităţile imediate: împroprietărirea Fleva, Nicolae Blaremberg, Ion I.C. ţăranilor, legea tocmelilor agricole, Brătianu (care se afirmă ca politician lega domeniilor coroanei etc. Deşi încă de la finele secolului al XIX- poate fi considerată şi ca o formă de lea, după ce, la îndemnul tatălui său, precauţie electorală, opţiunea pentru îşi face studiile în Anglia, la fel ca discursivizarea unor chestiuni mulţi alţii) nu sunt străine de tradiţia abstracte precum regimul

257 POLIS constituţional sau protocolul parla- Un clasic precum John Stuart Mill, mentar se justifică, fără îndoială, şi de pildă, este tradus cu On Liberty în precara alfabetizare politică a abia în 190227, cărţile sale fiind citite elitelor conducătoare. Maiorescu în secolul al XIX-lea în original sau însuşi se vede nevoit să suporte în tălmăciri franceze sau italiene28. acida ironie a lui Delavrancea, care Karl Marx este tradus în română observă tendinţa liderului junimist abia după al Doilea Război Mondial, de a ridica discuţia concretă la deşi Kogălniceanu vorbeşte despre înălţimea „gândirii filosoficeşti”22. „comunişti” încă din anul 1861, iar Semnalată ca patologie a discursului Take Ionescu, Titu Maiorescu, public la începutul secolului al XX- Nicolae Filipescu, Barbu Ştefănescu lea, „politicianismul”23, „limbuţia”24 Delavrancea ş.a. nu sunt străini de sau „politica de vorbe”25 decurg şi lucrările ce nutresc mişcările so- din insuficienta educare a patimilor, cialiste din întreaga Europă a şi din etichetarea imprecisă a reali- veacului lor. Autori esenţiali precum tăţilor politice. Jeremy Bentham sau Thomas Hobbes Insuficient pregătiţi pentru o circulau în original şi în traducere lectură politică a vieţii obişnuite, franceză29, precum o dovedeşte fon- unii politicieni se definesc exclu- dul BCU „Mihai Eminescu” Iaşi. sivist, după model englezesc, ca Precizăm că în acelaşi fond de oratori „parlamentari”: P.P. Carp, carte am putut descoperi trei romane Titu Maiorescu şi, înaintea lor, semnate de Benjamin Disraeli în Barbu Katargiu subliniază faptul că ediţii din secolul al XIX-lea: Lothair ei nu vorbesc oamenilor de pe (1870), Conigsby (1853) şi „uliţi”. Alţii declară explicit că Henrietta Temple (1859)30, ceea ce modelele politice din proximitatea dovedeşte că scrierile omului de stat lingvistică sau geografică (francez, englez aveau, în Iaşul secolului al german, rus) sunt insuficiente pentru XIX-lea, un public cititor, care le în raport cu aspiraţiile tânărului stat putea înţelege în original. Unele din sud-estul Europei. discursuri ale lui Gladstone pot fi găsite, de asemenea, în ediţii en- * glezeşti din jurul anului 1875. De asemenea, operele lui Thomas Vom observa deîndată că, în Babington Macauley circulau atât în ciuda ideilor despre influenţa original31, cât şi în traducerile fran- „modelatoare”26 şi covârşitoare a ceze a lui Guillaume Guizot. culturii franceze, multe referinţe vin Traducerea pe care Anghel direct din spaţiul anglo-saxon. Demetrescu32 o face unor fragmente Alteori, modelată de intermediarul din opera lui Macauley confirmă că, francez, terminologia politică la momentul apariţiei sale (1898), englezească ajunge la noi într-o modelul oratorului şi omului de stat formă deja „negociată” ca înţeles.

258 Est-Vest englez devenise unul destul de insulei britanice (şi românii se cunoscut pentru publicul românesc. definesc ca o „insulă de latinitate” în marea slavă) sau în formula incor- porantă a cetăţii Albionului/ Concluzii republica Anglorum (democraţie şi absolutism, autonomie şi descen- Pe scurt, alfabetizarea politică a tralizare etc.). oamenilor noi se poate schiţa ca un Aşa cum se petrece cu orice mănunchi de procese jalonate de proces de „alfabetizare”, la lectura lexicul, instituţiile şi modelele po- cursivă şi la înţelegerea termenilor litice englezeşti: 1. afilierea ideo- importaţi se ajunge numai prin auto- logică (după epuizarea entuziasmu- matism, ceea ce presupune imitarea, lui naţional-liberal paşoptist şi a repetarea şi apoi crearea unor figuri celui unionist, reformele lui Cuza retorice adecvate. Formându-şi un conduc la dizolvarea unanimităţilor, set de figuri, diseminate apoi în catalizând mesajele doctrinare ale întreaga reţea a dezbaterilor publice, conservatorilor, ale liberalilor radi- oratorii politici români devin şi cali şi ale liberalilor de centru); 2. principalii vectori ai alfabetizării. legitimarea istorică a doctrinelor Prin noţiunea de „alfabetizare poli- (înfiinţate în 1875 şi, respectiv, tică”, am încercat să înţelegem cum 1880, PNL şi PC se definesc nu prin s-au fixat, prin traduceri şi scrieri doctrine, ci prin calitatea lor de originale, anumite noţiuni şi idei „partide istorice” şi printr-o termi- politice în rândul elitelor din a doua nologie politică importată în special jumătate a secolului a XIX-lea şi din spaţiul anglo-saxon: „consti- care este rolul tradiţiei politice tuţionalişti”, „dinastici”/ „monar- englezeşti în constituirea alfabetului hici”, „liberali sinceri” etc.); 3. politic românesc (i.e. a terminologiei simbolizarea experienţelor şi politice de bază). Necesitatea de a destinelor individuale (biografiile învăţa, perfecţiona şi aplica unui nou oamenilor de stat se scriu în strânsă alfabet politic vine pe fondul legătură cu biografia ideii de stat); 5. dispariţiei accelerate a memoriei uzajul şi interpretarea codurilor politice premoderne (fanariotă şi nu puterii (monarhia constituţională, numai), fenomen asupra căruia ne dinastia, guvernământul reprezen- atrage atenţia Radu Rosetti: nici una tativ, viaţa parlamentară, ideea dintre naţiunile europene nu pare să federalistă etc.); 6. în fine, edifi- fie atât de dispusă să-şi facă trecutul carea, prin mijloace discursive, a tabula rasa anume spre a asimila unei identităţi naţionale care se tradiţia occidentală. proiectează în modelul închis al

259 POLIS

Note

1 Nicolae Suţu, Memoriile Principelui 6 Constantin Ardeleanu, Evoluţia Nicolae Suţu, mare logăfăt al intereselor economice şi politice Moldovei (1789-1871), Editura britanice la gurile Dunării (1829- Humanitas, Bucureşti, 2014, p. 37, 1914), Istros, Brăila, 2008; Paul 81: „Printre însuşirile cu care Cernovodeanu, Relaţiile comerciale providenţa a fost zgârcită faţă de româno-engleze în contextul politicii mine – spune Nicolae Suţu – cea pe orientale a Marii Britanii (1803- care am regretat-o cel mai adesea a 1878), Cluj-Napoca, Dacia, 1986; fost memoria”; „Am regretat Dumitru Vitcu, Modernizare şi întotdeauna lipsa memoriei, această construcţie statală în Romania. Rolul facultate care înlocuieşte atât de factorului alogen, Iaşi, Junimea, lesne învăţătura. Sârguinţa la lucru 2002; idem, Lumea românească şi mi-ar fi economisit două treimi din Balcanii în reportajele corespon- necazuri dacă şi memoria mi-ar fi denţilor americani de război, Iaşi, venit în ajutor” Junimea, 2005; idem, Relaţiile 2 Radu Rosetti, Amintiri. Ce am auzit româno-americane timpurii. Conver- de la alţii. Din copilărie. Din prima genţe-divergenţe, Editura Albatros, tinereţe, prefaţă de Neagu Djuvara, Bucureşti, 2000. Editura Humanitas, Bucureşti, 2013, 7 Vezi Valeriu Florin Dobrinescu, p. 17: „Nu cred să fie altă ţară în Anglia şi România între anii 1939- care toată viaţa publică şi privată să 1947, Editura Didactică şi se fi schimbat mai repede şi mai Pedagogică, Bucureşti, 1992; idem, desăvârşit decât la noi şi mai ales în Diplomaţia României. Titulescu şi care orice urmă a unui trecut, relativ Marea Britanie, Moldova, Iaşi, 1991 foarte apropiet, să se fi strâns atât de (ed. a II-a 2010); Marusia Cîrstea complect şi de răpede de la noi”. (coord.), Relaţii economice româno- 3 Vezi ritualul învestiturii domnilor britanice (1919-1939), Cetatea de fanarioţi în Nicolae Suţu, op. cit., p. Scaun, Târgovişte, 2013; David 63-68. Britton Funderburk, Politica Marii 4 Vezi Roxana Patraş, „Consecvenţă Britanii faţă de România (1938- doctrinară şi libertate estetică în 1940). Studiu asupra stragiei dezbaterile publice româneşti din a economice şi politice, Editura doua jumătate a secolului al XIX- Ştiinţifică şi Enciclopedică, lea”, în Irina Frasin & Daniel Bucureşti, 1983; Joseph F. Şandru (coord.), Repere ale Harrington, Relaţii româno- comunicării interculturale, Editura americane (1940-1990), Institutul ProUniversitaria, Bucureşti, 2015, European, Iaşi, 2002. pp. 183-218; 8 Sintagma political literacy ar putea 5 Lucian Blaga, Spaţiul mioritic fi tradusă prin „alfabetizare (Trilogia culturii), cap. „Influenţe politică”, „educaţie politică”, modelatoare şi catalitice”, „lecturabilitate politică” sau chiar Humanitas, Bucureşti, 1994, pp.192- prin „literaţie politică”. Cu toate că 220. sună destul de stângaci în limba română, pentru studiul de faţă am

260 Est-Vest

optat să folosim prima variantă şi să personale”, care se întemeiază pe sacrificăm deocamdată subtilităţile miturile americane ale libertăţii şi traductologice. ale oportunităţii de exprimare 9 Vezi lucrări precum cele semnate de individuală pe căi precum scrisul Angus Campbell, Philip E. Converse expresiv/ creativ, programe de et alii (eds.), The American Voter, lectură personalizate şi figuri Wiley, New York, 1960; Philip E. simbolice ale auto-determinării; a Converse, The nature of belief treia categorie ar include systems in mass publics, în David E. „alfabetizarea critică”, concepţie Apter (ed.), Ideology and bazată pe gândire critică, pe o Discontent, Freepress, Glencoe, cultură a opoziţiei şi pe 1964. conştientizarea că orice tip de 10 V. Bernard Crick & Alex Porter, „iniţiere” reprezintă o modalitate de Political Education and Political a accede la putere. Literacy, Longman, London, 1978; 12 Carol A. Cassel & Celia Lo, Crick Report: Education for Theories of Political Literacy, în Citizenship and the teaching of „Political Behaviour”, Vol. 19, no. democracy in schools. Final Report 4, 1997, p. 317-352. on the Advisory Group on 13 Virgil Nemoianu, Micro-armonia. Citizenship, Qualification and Dezvoltarea şi utilizarea modelului Curriculum authority, London, 1998; idilic în literatură, traducere de Bernard Crick, Essays on Manuela Cazan şi Gabriela Gavril. Citizenship, Bloomsbury Academic, Iaşi: Polirom, 1996. London, 2000. 14 Radu Rosetti, op. cit., p. 450. 11 C. H. Knoblauch, Literacy and the 15 Manolache Costache Epureanu, Politics of Education, în Andreea A. Chestiunea locuitorilor privită din Lunsford, Helen Moglen & James punctul de vedere al Regulamentului Slevin, The Right to Literacy, New Organic şi al Convenţiei, Tipografia York, MLA, 1990, p. 74-80 şi C. H. Albinei, Iaşi, 1860, pp. 6-20. Knoblauch& Lil Brannon, Critical 16 Mihail Kogălniceanu, Apărarea Teaching and the Idea of Literacy, ministerului din 30 aprilie 1860 Portsmouth, NH, Boynton, 1993. înaintea Adunării Elective din Prima categorie ar include Iaşi(16-17 februarie 1861), „alfabetizarea funcţională”, care este înDiscursuri parlamentare din întotdeauna „alfabetizare în vederea epoca Unirii. 22 septembrie 1857-14 unei activităţi/ pentru ceva” (e.g. decembrie 1861, Ediţie de Vladimir alfabetizare medicală, alfabetizare Gh. Diculescu, studiu introductiv de statistică, alfabetizare digitală, V. Raţă, Editura Ştiinţifică, alfabetizare militară etc.), şi Bucureşti, 1959, p. 230-308. „alfabetizarea culturală”, care se 17 N. Fleva, Regim autocratic. Politica întemeiază pe o concepţie centralizatoare a guvernului mecanicistă privind existenţa unor conservator Lascăr Catargiu. valori perene transmise prin Interpelare dezvoltată în şedinţele mijloacele discursivizării tradiţiei; a din 22 şi 23 februarie a Adunării doua categorie ar include Deputaţilor, Bucureşti, Tipografia „alfabetizarea în vederea dezvoltării „Voinţa Naţională”, 1893, p. 57.

261 POLIS

18 Nicolae Blaremberg, Discursul din 23 P. P. Carp, Ordinea socială (13 Şedinţa Camerei Deputaţilor din 25 martie 1881), în P. P. Carp, noiembrie 1876, în România şi Discursuri parlamentare, ediţie rezbelul actual sau guvernanţii şi îngrijită de Marcel Duţă, Ed. Grai şi guvernaţii, traducţie din limba suflet - Cultura Naţională, Bucureşti, franceză tipărită din iniţiativa unui 2000, pp. 114-117; P. P., Carp, Era iubitor de adevăr, Noua Tipografie a nouă (4 decembrie 1884), în Laboratorilor Români, Bucureşti, Discursuri, Volumul I (1868-1888), 1878, pp. 51-75. Editura Librăriei „Socec”, Bucureşti, 19 Titu Maiorescu, La Adresă. 1907, pp. 325-339; C. Dissescu, Nemulţumirea în ţară. Necesitatea Opiniunea publică (27 februarie unei magistraturi mai independente 1885), Haimann, 1885, Bucureşti, p. (Şedinţa Camerei de la 27 noiembrie 1-40. 1885), în Opere III. Discursuri 24 Titu Maiorescu, Oratori, retori, parlamentare, ediţie îngrijită, limbuţi, în Opere II. Discursuri prefaţă, note şi bibliografie de D. parlamentare, FNŞA – Univers Vatamaniuc, Introducere de Eugen Enciclopedic, Bucureşti, pp. 686- Simion, Fundaţia Naţională pentru 724. Ştiinţă şi Artă-Univers Enciclopedic, 25 Simion Mehedinţi,Politica de vorbe, Bucureşti, 2006, pp. 930-945. în Omul Politic şi politica de vorbe, 20 Oratorie politică românească (1847- Viaţa românească, Bucureşti, 1920. 1899), ediţie îngrijită de Roxana 26 Lucian Blaga, op. cit.; Pompiliu Patraş, selecţia textelor, nota asupra Eliade, Influenţa franceză asupra ediţiei, comentarii, prezentarea spiritului public în România: autorilor, indice de nume şi originile, Institutul Cultural Român, bibliografia generală a temei de Bucureşti, 2006; Fotius, Matthieu, L’ Roxana Patraş, în curs de apariţie la influence française sur les grands Editura Universităţii „Alexandru orateurs politiques roumains de la Ioan Cuza”. seconde moitié de 19-eme siècle 21 Radu Rosetti, op. cit., p. 396: „Voi (1857-1900), f.e., Bucureşti. observa că partidul liberal muntean, 27 John Stuart Mill, Disertaţie asupra pe cât îi era cu putinţă, se ferea să se libertăţii, traducere de Carola ocupe de chestia ţărănească. Chiar Ungath, Independence Roumaine, când a fost chemat la putere, şi-a Bucureşti, 1902. concentrat sforţările mai ales asupra 28 John Stuart Mill, Dissertations and chestiunilor constituţionale, cum discussions political, philosophical erau: dreptul la vor şi libertatea and historical, vol. 1-3, Longman, presei”. London, 1875; idem, Le 22 Barbu Ştefănescu Delavrancea, gouvernement représentatif, Monitorul oficial; Dezbaterile Guillaumin, Paris, 1862, 1877; idem, Adunării deputaţilor,23 decembrie La liberté, Guillaumin, Paris, 1860. 1894, în Barbu Ştefănescu 29 Jeremy Bentham, An Introduction to Delavrancea, Discursuri, antologie, the Principles of Morals and postfaţă şi bibliografie de Constantin Legislation, Wilson, Londra, 1823; Călin, Minerva, Bucureşti, 1977, pp. idem, Théories des peines et des 53-67.

262 Est-Vest

récompenses, Bossange Frères, 31 Thomas Babington Macaulay, Paris, 1825-1826 etc. Speeches. Corrected by himself, vol. 30 Benjamin Disraeli, Henrietta 1-2, Tauchnitz, Leipzig, 1853. Temple. A Lovestory, Tauchnitz, 32 Thomas Babington Macaulay, Leipzig, 1859; idem, Conigsby or Discursuri de Macaulay, trad. de the new generation, Bryce, London, Anghel Demetrescu, Motzătzeanu, 1853; idem, Lothair, vol 1-2, Bucureşti, 1895. Tauchnitz, Leipzig, 1870.

Bibliografie

ARDELEANU, Constantin, Evoluţia „Socec”, Bucureşti, 1907, pp. 325- intereselor economice şi politice 339; C. Dissescu, Opiniunea publică britanice la gurile Dunării (1829- (27 februarie 1885), Haimann, 1885, 1914), Istros, Brăila, 2008. Bucureşti, p. 1-40. BENTHAM, Jeremy, An Introduction to CASSEL, Carol A. & LO, Celia, the Principles of Morals and Theories of Political Literacy, în Legislation, Wilson, Londra, 1823. „Political Behaviour”, Vol. 19, no. BENTHAM, Jeremy, Théories des 4, 1997, p. 317-352. peines et des récompenses, Bossange CERNOVODEANU, Paul, Relaţiile Frères, Paris, 1825-1826. comerciale româno-engleze în BLAGA, Lucian, Spaţiul mioritic contextul politicii orientale a Marii (Trilogia culturii), cap. „Influenţe Britanii (1803-1878), Cluj-Napoca, modelatoare şi catalitice”, Dacia, 1986. Humanitas, Bucureşti, 1994. CÎRSTEA, Marusia (coord.), Relaţii BLAREMBERG, Nicolae, Discursul economice româno-britanice (1919- din Şedinţa Camerei Deputaţilor din 1939), Cetatea de Scaun, Târgovişte, 25 noiembrie 1876, în România şi 2013. rezbelul actual sau guvernanţii şi CONVERSE, Philip E., The nature of guvernaţii, traducţie din limba belief systems in mass publics, în franceză tipărită din iniţiativa unui David E. Apter (ed.), Ideology and iubitor de adevăr, Noua Tipografie a Discontent, Freepress, Glencoe, Laboratorilor Români, Bucureşti, 1964. 1878. COSTACHE EPUREANU, Manolache, CAMPBELL, Angus, CONVERSE, Chestiunea locuitorilor privită din Philip E. et alii (eds.), The American punctul de vedere al Regulamentului Voter, Wiley, New York, 1960. Organic şi al Convenţiei, Tipografia CARP, P. P., Ordinea socială (13 Albinei, Iaşi, 1860. martie 1881), în P. P. Carp, CRICK REPORT: Education for Discursuri parlamentare, ediţie Citizenship and the teaching of îngrijită de Marcel Duţă, Ed. Grai şi democracy in schools. Final Report suflet - Cultura Naţională, Bucureşti, on the Advisory Group on 2000, pp. 114-117. Citizenship, Qualification and CARP, P. P., , Era nouă (4 decembrie Curriculum authority, London, 1998; 1884), în Discursuri, Volumul I Bernard Crick, Essays on (1868-1888), Editura Librăriei

263 POLIS

Citizenship, Bloomsbury Academic, KNOBLAUCH, C. H. & BRANNON, London, 2000. Lil, Critical Teaching and the Idea CRICK, Bernard & PORTER, Alex, of Literacy, Portsmouth, NH, Political Education and Political Boynton, 1993. Literacy, Longman, London, 1978. KNOBLAUCH, C. H., Literacy and the DISRAELI, Benjamin, Conigsby or the Politics of Education, în Andreea A. new generation, Bryce, London, Lunsford, Helen Moglen & James 1853. Slevin, The Right to Literacy, New DISRAELI, Benjamin, Henrietta York, MLA, 1990, p. 74-80 Temple. A Lovestory, Tauchnitz, KOGĂLNICEANU, Mihail, Apărarea Leipzig, 1859 ministerului din 30 aprilie 1860 DISRAELI, Benjamin, Lothair, vol 1-2, înaintea Adunării Elective din Tauchnitz, Leipzig, 1870. Iaşi(16-17 februarie 1861), DOBRINESCU, Valeriu Florin, Anglia înDiscursuri parlamentare din şi România între anii 1939-1947, epoca Unirii. 22 septembrie 1857-14 Editura Didactică şi Pedagogică, decembrie 1861, Ediţie de Vladimir Bucureşti, 1992. Gh. Diculescu, studiu introductiv de DOBRINESCU, Valeriu Florin, V. Raţă, Editura Ştiinţifică, Diplomaţia României. Titulescu şi Bucureşti, 1959, p. 230-308. Marea Britanie, Moldova, Iaşi, 1991 MACAULAY, Thomas Babington, (ed. a II-a 2010). Discursuri de Macaulay, trad. de ELIADE, Pompiliu, Influenţa franceză Anghel Demetrescu, Motzătzeanu, asupra spiritului public în România: Bucureşti, 1895. originile, Institutul Cultural Român, MACAULAY, Thomas Babington, Bucureşti, 2006. Speeches. Corrected by himself, vol. FLEVA, N., Regim autocratic. Politica 1-2, Tauchnitz, Leipzig, 1853. centralizatoare a guvernului MAIORESCU, Titu, La Adresă. conservator Lascăr Catargiu. Nemulţumirea în ţară. Necesitatea Interpelare dezvoltată în şedinţele unei magistraturi mai independente din 22 şi 23 februarie a Adunării (Şedinţa Camerei de la 27 noiembrie Deputaţilor, Bucureşti, Tipografia 1885), în Opere III. Discursuri „Voinţa Naţională”, 1893. parlamentare, ediţie îngrijită, FOTIUS Matthieu, L’ influence prefaţă, note şi bibliografie de D. française sur les grands orateurs Vatamaniuc, Introducere de Eugen politiques roumains de la seconde Simion, Fundaţia Naţională pentru moitié de 19-eme siècle (1857- Ştiinţă şi Artă-Univers Enciclopedic, 1900), f.e., Bucureşti. Bucureşti, 2006, pp. 930-945. FUNDERBURK, David Britton, MAIORESCU, Titu, “Oratori, retori, Politica Marii Britanii faţă de limbuţi”, în Opere II. Discursuri România (1938-1940). Studiu parlamentare, FNŞA – Univers asupra stragiei economice şi Enciclopedic, Bucureşti, pp. 686- politice, Editura Ştiinţifică şi 724. Enciclopedică, Bucureşti, 1983. MEHEDINŢI, Simion, „Politica de HARRINGTON, Joseph F., Relaţii vorbe”, în Omul Politic şi politica de româno-americane (1940-1990), vorbe, Viaţa românească, Bucureşti, Institutul European, Iaşi, 2002. 1920.

264 Est-Vest

MILL, John Stuart, Disertaţie asupra tinereţe, prefaţă de Neagu Djuvara, libertăţii, traducere de Carola Humanitas, Bucureşti, 2013 Ungath, Independence Roumaine, SUŢU, Nicolae, Memoriile Principelui Bucureşti, 1902. Nicolae Suţu, mare logăfăt al MILL, John Stuart, Dissertations and Moldovei (1789-1871), Humanitas, discussions political, philosophical Bucureşti, 2014. and historical, vol. 1-3, Longman, ŞTEFĂNESCU DELAVRANCEA, London, 1875. Barbu, „Monitorul oficial; MILL, John Stuart, Le gouvernement Dezbaterile Adunării deputaţilor”,23 représentatif, Guillaumin, Paris, decembrie 1894, în Discursuri, 1862, 1877; idem, La liberté, antologie, postfaţă şi bibliografie de Guillaumin, Paris, 1860. Constantin Călin, Minerva, NEMOIANU, Virgil, Micro-armonia. Bucureşti, 1977, pp. 53-67. Dezvoltarea şi utilizarea modelului VITCU, Dumitru, Lumea românească şi idilic în literatură, traducere de Balcanii în reportajele Manuela Cazan şi Gabriela Gavril, corespondenţilor americani de Polirom, Iaşi, 1996. război, Iaşi, Junimea, 2005. PATRAŞ, Roxana, „Consecvenţă VITCU, Dumitru, Modernizare şi doctrinară şi libertate estetică în construcţie statală în Romania. dezbaterile publice româneşti din a Rolul factorului alogen, Iaşi, doua jumătate a secolului al XIX- Junimea, 2002. lea”, în Irina Frasin & Daniel Şandru VITCU, Dumitru, Relaţiile româno- (coord.), Repere ale comunicării americane timpurii. Convergenţe- interculturale, Editura divergenţe, Bucureşti, Albatros, ProUniversitaria, Bucureşti, 2015. 2000. ROSETTI, Radu, Amintiri. Ce am auzit de la alţii. Din copilărie. Din prima

265

Est-Vest

The communist censorship and the reception of Dostoevsky in the Romanian literary consciousness

Mihai VACARIU1

Abstract. During the communist regime, the process of translating, publishing and interpreting Dostoevsky’s works has been heterogeneously: decades of being almost forbidden have alternated with moments when his novels have been widely published and promoted. However, particularly in the first two-three decades after the instauration of the communist regime, but later as well, we can notice a predominant paradigm of referring to and interpreting Dostoevsky’s writings by the literary exegetes. Using the content analysis and the comparative analysis, the paper identifies the main constitutive elements of the critical Marxist approach of Dostoevsky’s works in Romania. The interest is also to understand how communist censorship acted in different periods of time.

Keywords: Dostoevsky, communist regime, censorship, Marxist interpretation, content analysis.

Introduction The communist censorship acted directly or indirectly in all areas of The premise of the present information (newspapers, television, analysis is that the reception and and radio) and also in the field of interpretation of the works of great literature, music, art and even in Russian writer was partially science. The main require was that distorted because of the communist all the messages, ideas and concepts censorship. Particularly in the first should not contradict in any way the decades of the communist era, communist ideology. Dostoevsky’s writings have been The things became more difficult interpreted from a Marxist-Leninist with Dostoevsky’s works, as his perspective. Thus, it is necessary views and ideas were considered that the paradigm to be reported to reactionary by the communist its historical sources and moti- authorities. However, as he was vations, which in turn, can be hailed by the Western critics as one decoded and viewed as a preli- of the greatest writers of all times, minary horizons of comprehension2. his work could not be ignored

267 POLIS anymore, both in the Soviet Union and [then came] the touching return and Romania. Consequently, after to him, marked by a flood of an initial period of silence, monographs and articles about the Dostoevsky’s writings were recon- difficult, controversial, but on the sidered, but only from a Marxist- whole, “our” writer both during and Leninist perspective. In Romania, after the anniversary year of 1956. during the first two decades after the |Finally, sometime in the middle of instauration of the communist the 1960s, Dostoevsky was almost regime, there were published only completely rehabilitated...”3. few of his novels, and the critical texts which accompanied the novels were crowded with ideological Dostoevsky and the references, many of which being paradigmatic Marxist actually translations of the Soviet perspective critics. The year 1956 represented a turning point, with the comme- Towards the end of the nine- moration of 75 years after the teenth century, Constantin author’s death when there were Dobrogeanu-Gherea published the published many of his novels along first serious text on Dostoevsky. with numerous exegetical texts. However, as a well-known socialist, However, towards the end of the the Romanian author approaches ’70s, there was again a difficult Dostoevsky’s work in a biased and period regarding the publication of subjective way, trying to emphasize Dostoevsky’s novels. In some those aspects in the life of the respect, the situation in Romania Russian author which would be was similar with what happened in ideologically convenient. In a paper the Soviet Union: published in Românul, in spite of the „A Russia (Soviet) scholar critic’s respect for Dostoevsky’s looking back from the perspective of great oeuvre, he dismisses writer’s 1993 at the history of Dostoevsky’s political, religious and social ideas reception in Soviet Russia sums up criticizing his conceptions about the trends in Soviet Dostoevsky socialists expressed in the novel The scholarship as follows: ‘[First] Demons: “Dostoevsky’s great novel Dostoevsky was [seen as] a writer devoted to Russian revolutionary bound to the destinies of the movement called nihilism” is a Revolution... [then he was seen as] “caricature written by a biased man the creator of the counter-revo- against the revolutionaries”4. The lutionary Devils and an almost pro- author however remarks the fascist thinker ... then [came] the humanistic aspects of Dostoevsky’s period when it was totally prohibited work, particularly Crime and to even mention his name (during punishment comparing characters the dramatic years of 1949-1954) – like Raskolnikov and Sonia to those

268 Est-Vest who “revel ah the great table of Among the most outspoken life”. This is precisely the vision of a against socialism and Bolshevism socialist driven by revolutionary were Crainic and Ivanov, not inci- ideals. dentally avid promoters of Ortho- Some of the elements present in doxy and religious values, adherents Dobrogeanu-Gherea’s interpretation of the theory that the solution to will be later present in the general social problems is Orthodox Marxist-Leninist paradigm. For Christianity. Both authors are very example, the preoccupation for the critical vis-à-vis socialism, Ivanov, psychological side of the characters, for example, claiming that in the highlighting their social status and “Soviet Russia, the proletarization repeatedly referring to the social came to have the proportions of an context which influences human inferno” and they are working after behavior. In only one paper, the Marx6, while Crainic regards author uses more than 20 time the Dostoevsky as a true prophet of the word “suffering” and very of the Russian revolution, in the novel The words expressing the degradation of Demons encompasses the essence of the impoverished and fallen society, the Bolshevik doctrine: “here is for instance “disinherited”, “oppres- how, starting from the proclamation sed”, “humiliated”, “criminal”, and of the principle of infinite freedom “convicted”. The religious ideas are […] it reaches the boundless vehemently rejected suggesting that tyranny, the actual essence of the the writer himself came to be actual communism”7. Crainic “mystic, religious to madness” due concludes that the Dostoevsky’s to influences of “religious sectarian” great merit was that he foresaw the in detention5. consequences of socialism, other Nevertheless, the Marxist or contemporaries not being able to socialist paradigm of interpreting have such an insight. Dostoevsky’s works was not very The religious perspective was popular before the communist era. probably the most important in the The novelist political and religious pre-communist era, but in the ideas have generated numerous con- immediate years after the instau- troversies, but most of the critics ration of the communist regime, the would defend these conceptions, religious perspective either almost particularly between the two World disappeared from the exegetical Wars. Thus, literary and cultural texts or the religious themes were personalities such as Nichifor fiercely criticized. As it happened in Crainic, Lucian Blaga, G.M. Ivanov, the Soviet Union, in the communist Paul Zarifopol, and Mihai Ralea Romania there were periods of praised his vision and the prophetic fluctuation in respect to the character of the novels. reception of Dostoevsky’s works, the periods of total absence of

269 POLIS translations or exegetical texts being these texts there are present some followed by intervals with a more common elements, particular in the relaxed censorship, when most of more ideological critical studies the novels were published, accom- published particularly in the first panied by critical studies. three decades. These constitutive As a general characteristic, the elements of the Marxist paradigm of first decade was characterized by approaching and interpreting “silence”, only very few interpre- Dostoevsky’s creation are, in tative articles and book translations general, the result of the ideological from Dostoevsky being published, pressure of that time, having while in 1956, the commemorative themselves an insistent ideological year of 75 years from writer’s death, character. The most common many of his novels have been elements are analyzed below accom- translated into Romanian. However, panied by relevant examples from in that period, the beginning of the the texts of Marxist literary critics. communist regime, the censorship The central element of such an was aggressive, the literary texts interpretation, was the Marxist being extremely ideological. In spite dialectical method used by critics, of recognizing his literary value, both Soviet and Romanian, in order Dostoevsky was still regarded as a to emphasize the so-called “contra- reactionary writer, his views being dictions” present in the work and considered dangerous by the com- life of the writer. It is a typical munist officials and ideologues. process by which they seek to Consequently, the recommendations legitimize approach and recon- explicitly expressed in the texts were sideration of Dostoevsky’s work in that the process of reconsidering and the communist regime, but also an recuperating the work of great attempt to undermine certain dosto- Russian writer has to be done evskian theses, ideologically compulsory from the positions of sensitive, and therefore to mani- Marxist-Leninist paradigm. The pulate in one way or another how argument itself, as most of the argu- the reception of the text by the ments present in these interpretative reader. It is arguable the effective- texts, was the result of the cen- ness of such a method and it does sorship pressure and it is not represent the subject of this “borrowed” from the texts of the study, but the method has been Soviet literary critics. It was one widely used by officials and necessary way of legitimating the Communist ideology in other areas, entire process of publishing and not only literary but also historical, promoting Dostoevsky’s literary political, economic, religious, etc. work. The soviet Critic V. Ermilov, for The content analysis and com- example, indicates that the main parative analysis revealed that in elements of his study, namely, the

270 Est-Vest contradictions of Dostoevsky’s faith and suffering as source of work, on the duality which tortured man’s moral regeneration11. permanently the great Russian Arguably, the most subtle novelist being in the impossibility to analysis of Dostoevsky’s contra- escape from the torments caused by dictions belongs to the renowned it. Both life and his oeuvre, believes dostoevskian exegete, Ion Ianoşi the author, represents a tragedy, an who accuses the writer of “willfully example of trying to “suppress and confusing” bourgeoism with the mutilation of the human soul by a revolutionary spirit, mentioning the hostile reality genius, freedom, art, “serious confusion of addresses” beauty”8. It thus emphasized the from his later texts, particularly in contradiction between the realist the novel The Demons12. aspirations of his work and the The “realism” of Dostoesvky’s metaphysical tendency of solving creation is also another element the social themes through mysti- often mentioned by the Marxist fication and subjectivism. In this critics in their studies. However, it context, the author concludes that has to be stated that this is the idea the socio-psichological duality it is of realism in a Marxist sense, not metaphysical, the source of evil focused on highlighting the role of should not be found in man’s soul, external reality in determining the because it has social causes. Other behavior of the characters, while soviet literary critics B. Riurikov9, Dostoevsky himself accentuated the or G. M. Friedlander positioned spiritual and psychological sides: “I themselves within the same am called a psychologist. Not true. I perspective, which was followed by am only a realist in a higher the Romanian critics as well. sense”13. In this sense, Friedlander Tamara Gane provides such a sustains that Dostoevsky was a dialectical approach presenting the realist who revealed the monstrous “contrary arguments”, “pro and contradictions and social conflicts in contra” which, in her view, are the the capitalist city and due to “their very substance of Dostevsky’s work, realistic veracity, the most vigorous considering that the writer has not pages of Dostoevsky’s oeuvre deny understood the mechanism of the reactionary conceptions of the solving the problems of the old author”14. society, the real and efficient The Romanian socialist realist solutions being found and applied by critic Mihai Novicov mentions those the communist society10. On his aspects of the writer’s texts turn, Tudor Vianu claims that the convenient ideologically, conside- Dostoevsky’s entire misconception ring that his oeuvre save itself due to is rooted in the way he questions the the “consistent realism of the origin of evil and pain, in glorifying author” and because in the “conflict between the reactionary ideologue

271 POLIS and the realist writer, the victory the wheat from the chaff”16. Similar was won by the latter”15. remarks are present in the works of Another common aspect of other literary critics such as Mihai Marxist texts both in Romania and Novicov17 or Nicolae Zega18. the Soviet Union was the express Another common element of motivation of the need for a these approaches has been strongly reconsideration of Dostoevsky’s presentation of certain details of the work from a Marxist-Leninist writer’s life, especially related to its perspective, the authors arguing that socialist past and sentencing policy: this is necessary because the readers the participation in the Petrashevski should thus be able to assimilate the circle, the conviction and the exile. “positive” aspects of his work and Most of the authors mention these reject the “negative” ones. Also, ideologically convenient details these critics stressed the less about Dostoevsky’s life as an argu- optimist views of the Russian writer ment for reconsidering and recu- in respect to the West and capitalist perating Dostoevsky within the new society, but usually, Dostoevsky’s political and social context. Within remarks were taken out of the the same context, it can be noted the context and exaggerated. numerous references to the Marxist Riurikov, Ermilov, Friedlander theoreticians, Marx, Engels, Lenin and also most of the Romanian or socialist cultural personalities, critics, from the early period Gorki and Dobrogeanu-Gherea. V. stressed the importance of re- Ermilov, for example, starts his evaluating Dostoevsky through the study quoting Gorki and Lenin, both Marxist-Leninist lens: this sort of of them criticizing Dostoevsky, the analysis would allow the choice of later one claiming that the writer “the wheat from the chaff” and the represented the sick consciousness repudiation of the “hostile theory” of of the Russian people19. In a similar humility and reconciliation among context, B. Riurikov reiterates the classes and, in the end, the same charges of the same appreciation of what is realistic in personalities, mentioning the words his work. Radu Popescu, for exam- of Gorki who considers that ple, Radu Popescu draws the Dostoevsky painted man “helpless attention to who should be interpre- in the chaos of the dark forces”20. In ted and received the work of the analysis of Notes from the Dostoevsky and he signals the dan- underground, Rozemblum quotes ger of reactionary theses. Never- Gorki’s opinion that in this text theless, with the help of the “there is in germ the main ideas of scientific aesthetics we are able to all of his later works”21. discover in Dostoevsky his healthy, The critique of the novel The positive side: “we should carefully Demons is present in many of the cleave, with severity and also piety, exegetical texts about Dostoevsky’s

272 Est-Vest work, the author being accused of The idiot, Raskolnikov from Crime misleading the readers by having and Punishment, Ivan, Aliosha, models for his revolutionary cha- father Zosima from Karamazov racters anarchists such as Naceaev Brothers, Ippolit and Stavroghin and Bakunin, who were in fact from The Demons, all have become pseudo-revolutionaries. Thus, B. within this perspective the expo- Riurikov, for example, accuses nents of religious and political Dostoevsky that through his text The reactionary movements which would Demons he offered the possibility to contradict flagrantly the communist political reactionary to “splash with ideology. Characters, dialogues, mud the Revolution and the narrative elements, descriptions and revolutionaries”, Russian revolu- so on have been interpreted in tionaries being portrayed as “bad various ways, often just for serving people, selfish tyrant, deprived by ideological purposes or for discre- higher moral sentiments which deny diting a certain conception. the divine and human laws22. On the Riurikov, for example, claims same line, the essayist and literary that the novel Borther Karamazov critic Alfred Heinrich recalls in his actually reveals the “general view of study, Realism with romantic degeneration and collapse of a noble elements, the opinion of the family: Dmitri, the “selfish domi- revolutionary writer P. Tcaciov who nated by despicable vices”, considers the novel The Demons, as Smerdiakov, the “lecherous villain”, an “abstract nonsense lacking any Zosima, “a dead and fleshless face”, real element” the characters being while the whole interpretation of “sick people”23. Crime and Punishment reside in The tendentious and biased reflecting dostoevskian realism, at commentaries of Marxist critics the expense of the religious, psy- have not remained only at a chological and political themes theoretical and abstract level, that is, which constitute the substrate of the have not referred only to the general novel. From a similar paradoxically political, philosophical, social, reli- perspective, the renowned Romanian gious or aesthetic concepts and ideas literary critic, G. Călinescu, suggests expressed in Dostoevsky’s work. that the old pawnbroker woman is a The mystifications and exaggerated symbol of capitalist society and even interpretations targeted also the if Raskolnikov suppressed her, he main characters of his novels, did not abolish the evil that resides which, in their struggle against in the “class difference”: “A new communism, some of the western pawnbroker took the place of the critics transformed them in true killed one”. Raskolnikov, the critic ideological symbols. Ordinov, the notes, should “suppress the ex- main character in Notes from ploiting class”, something that is Underground, Prince Myshkin, from possible not through assassinate, but

273 POLIS by revolution or by “systematic fight nuanced interpretations, sensible and of the proletariat”. Raskolnikov controversial themes being would have put himself in the approach, including the religious service of organized struggle to ones. This was possible because his overthrow the feudal-bourgeois works were not regarded as order, “he would have been a hero dangerous anymore by the commu- of the working class”24. nist officials, the “fight with Dostoevsky” being characteristic in the ‘50s. Conclusion In the Soviet Union, as in Romania as well, the turning point The entire process of reception of in terms of reception of Dostoevsky’s Dostoevsky’s work had a non-linear works was immediately after evolution, sinusoidal, with fluc- Khrushchev came into power, when tuating periods, his novels being the Ministry of Culture in 1955 either published extensively or officially reconsidered the way in periods of “silence” when his works which the authors were able to relate were almost forbidden. More to the oeuvre of the writer. In the specifically, in spite of the fact that following year, with the occasion of for example in the late ‘60s almost commemorating 75 years from his all of his novels have been trans- death, Dostoevsky’s novels have lated, the numerous commentaries been published accompanied by and critical studies were extremely numerous studies and exegetical biased and ideological, positioned texts. within a Marxist-Leninist per- The religious dimension of spective. On the other hand, in the Dostoevsky’s oeuvre is fundamental ‘80s, for example, only few for comprehending and under- interpretative texts were published standing it. Before and after the and, notably, they are less ideo- communist period, this was the logical and have a higher qualitative defining perspective of approach, literary value, the censorship being while during the communism, only somehow more relaxed in respect to rarely was possible to address the process of interpreting the religious themes and mostly from an oeuvre of the Russian novelist. A atheistic Marxist perspective. Even similar situation occurs regarding after the relaxation of censorship, the themes and topics addressed by when the “fight against Dostoevsky” the authors: while in the first ended, the religious perspective decades the focus was on high- continued be regarded as proble- lighting the aspects which was matic by the communist officials. possible to bring them in a relative Religious words, expressions and accord with communist ideology, in themes were actually most often the latest period, there were more

274 Est-Vest included in the censorship’s Heinrich26, Albert Kovacs or the catalogues. exceptional study of Ileana The overall radiography of the Mălăncioiu Vina tragică27. process of Dostoevsky’s reception As noted in the analysis, the during the communist period, we whole process of translating, can note two distinct trends: the publishing, interpreting and Marxist perspective, dominant over promoting Dostoevsky’s creation time, excepting the last two decades, should be mainly regarded as a and when only few studies were process of recuperating Dostoevsky published. A second perspective, a in a specific political and social more theoretical or technical, environment, repressive par focused on various literary or excellence. The main merit of this psychological themes which much process is that it offered to the less ideological, such as the studies general public the access at the work of Valeriu Cristea25, Friedrich of the great novelist.

Note

1 Mihai Vacariu benefited from a Gazeta Literară, Joi 9 februarie, PhD scholarship at SNSPA, 1956. POSDRU/ 159/1.5/S/134650. 9 Boris Riurikov, “Postfaţă”, Crimă 2 Grigore Georgiu, Comunicare şi pedeapsă, Dostoievski (S. V. interculturală, Bucureşti, Teodoreanu & I. Dumbravă, Comunicare.ro, 2010. Trans.). Bucureşti, Cartea rusă, 3 M. R. Bloshteyn, The Making of 1957, #297; L. Rozenblum, a Counter-culture Icon: Henry Romanul lui F. M. Dostoievski Miller's Dostoevsky, Toronto, ,,Umiliţi şi obidiţi" (Prefaţă la University of Toronto Press, 2007 Umiliţi şi obidiţi). Bucureşti, 4 Constantin Dobrogeanu-Gherea, 1957. ,,Generaţia nouă" de Turgheniev, 10 Tamara Gane, Prezentări şi Studii Critice. Bucureşti, Editura comentarii, Opere in 11vol, vol. pentru Literatură, 1967. 1, Bucureşti, Editura pentru 5 Ibidem, p.225. Literatură Universală, 1966. 6 G. M. Ivanov, „Lămuriri pentru 11 Tudor Vianu, Imaginaţia durerii. un recenzet grăbit”, Gindirea Secolul 20, 100(4), 48-49, 1969. (Ianuarie), 188-189, 1925. 12 Ion Ianoşi, “Prezentări şi 7 Nichifor Crainic, Dostoievski şi comentarii, Dostoievski”, Opere, creştinismul rus, Constanţa, vol. 3, Bucureşti, Editura pentru Editura Sfinţii Martiri Literatură Universală, 1967. Brâncoveni, 2013, p.81. 13 Peter Sekirin, The Dostoevsky 8 Vladimir Ermilov, “75 de ani de Archive, Jefferson, McFarland, la moartea lui F. M. Dostoievski”, 1997.

275 POLIS

14 G. M. Friedlander,, Prefaţă la 21 L. Rozenblum, Romanul lui F. romanul ,,Idiotul" (N. Gane, M. Dostoievski ,,Umiliţi şi Trans.), în F. M. Dostoievski obidiţi" (Prefaţă la Umiliţi şi (Ed.), Idiotul, Bucureşti, Cartea obidiţi). Bucureşti, 1957. Rusă, 1959, p.8. 22 Boris Riurikov, “Postfaţă”, Crimă 15 Mihai Novicov, “Polifonia şi şi pedeapsă, op.cit. mesianismul la F. M. 23 Alfred Heinrich, Tentaţia Dostoievski” în Mihai Novicov absolutului: personaj şi (Ed.), Scriitori ruşi, Editura compoziţie în opera lui Univers, 1972, p. 239. Dostoievski, Timişoara, Facla, 16 Radu Popescu, 75 de ani de la 1973. moartea lui Dostoievski 24 George Călinescu, Realism şi Contemporanul, Vineri 10 parabolă. Secolul 20, 100(4), februarie 1,3, 1956. 1969, p.21. 17 Mihai Novicov, “Tineretul de azi 25 Valeriu Cristea, Dicţionarul în faţa operei marelui scriitor personajelor lui Dostoievski, Ed. rus”, Scînteia Tineretului, Joi 9 Cartea Românească, 1983 februarie, 3, 1956. 26 Alfred Heinrich, Tentaţia 18 N. Zega, “F. M. Dostoievski”, absolutului: personaj şi Gazeta Învăţămîntului, 17 compoziţie în opera lui februarie, 1956. Dostoievski, op.cit. 19 Vladimir Ermilov, “75 de ani de 27 Ileana Mălăncioiu, Vina tragică: la moartea lui F. M. Dostoievski”, tragici greci, Shakespeare, op.cit. Dostoievski, Kafka, Bucureşti, 20 Boris Riurikov, “Postfaţă”, Crimă Cartea Românească, 1978. şi pedeapsă, op.cit.

Bibliography

BLOSHTEYN, M. R., The Making of Turgheniev, Studii Critice. a Counter-culture Icon: Henry Bucureşti, Editura pentru Miller's Dostoevsky, Toronto, Literatură, 1967. University of Toronto Press, ERMILOV, Vladimir, “75 de ani de Bloshteyn, 2007. la moartea lui F. M. Dostoievski”, CĂLINESCU, George, Realism şi Gazeta Literară, Joi 9 februarie, parabolă. Secolul 20, 100(4), 1956. 1969. FRIEDLANDER, G. M., Prefaţă la CRAINIC, Nichifor, Dostoievski şi romanul ,,Idiotul" (N. Gane, creştinismul rus, Constanţa, Trans.), în F. M. Dostoievski Editura Sfinţii Martiri (Ed.), Idiotul, Bucureşti, Cartea Brâncoveni, 2013. Rusă, 1959. CRISTEA, Valeriu, Dicţionarul GANE, Tamara, Prezentări şi personajelor lui Dostoievski, Ed. comentarii, Opere in 11vol, vol. Cartea Românească, 1983. 1, Bucureşti, Editura pentru DOBROGEANU-GHEREA, Literatură Universală, 1966. Constantin, ,,Generaţia nouă" de

276 Est-Vest

GEORGIU, Grigore, Comunicare IDEM, “Polifonia şi mesianismul la interculturală, Bucureşti, F. M. Dostoievski” în Mihai Comunicare.ro, 2010. Novicov (Ed.), Scriitori ruşi, HEINRICH, Alfred, Tentaţia Editura Univers, 1972. absolutului: personaj şi POPESCU, Radu, 75 de ani de la compoziţie în opera lui moartea lui Dostoievski Dostoievski, Timişoara, Facla, Contemporanul, Vineri 10 1973. februarie 1,3, 1956. IANOŞI, Ion, “Prezentări şi RIURIKOV, Boris, “Postfaţă”, Crimă comentarii, Dostoievski”, Opere, şi pedeapsă, Dostoievski (S. V. vol. 3, Bucureşti, Editura pentru Teodoreanu & I. Dumbravă, Literatură Universală, 1967. Trans.). Bucureşti: Cartea rusă, IVANOV, G. M., „Lămuriri pentru 1957. un recenzet grăbit”, Gindirea ROZENBLUM, L., Romanul lui F. (Ianuarie), 188-189, 1925. M. Dostoievski ,,Umiliţi şi MĂLĂNCIOIU, Ileana, Vina obidiţi" (Prefaţă la Umiliţi şi tragică: tragici greci, obidiţi). Bucureşti, 1957. Shakespeare, Dostoievski, Kafka, SEKIRIN, Peter, The Dostoevsky Bucureşti, Cartea Românească, Archive, Jefferson, McFarland, 1978. 1997. NOVICOV Mihai,, “Tineretul de azi VIANU, Tudor, Imaginaţia durerii. în faţa operei marelui scriitor Secolul 20, 100(4), 48-49, 1969. rus”, Scînteia Tineretului, Joi 9 ZEGA, N., “F. M. Dostoievski”, februarie, 3, 1956. Gazeta Învăţămîntului, 17 februarie, 1956.

277

Est-Vest

Hegel despre intelect, raţiune şi devenire

(Hegel about intellect, reason and evolution)

Emanuel COPILAŞ

Abstract. Hegel’s philosophy is characterized, to a great extent, by the Kantian distinction between intellect and reason. However, Kant’s successor offers new meaning to both intellect and reason and contradicts the Kantian assumption of the intellect being a more reliable source of knowledge than reason. For Hegel, the empirical knowledge provided by the intellect is not enough to know the world as a process; reason is needed in this case, and by reason Hegel understands something much more complex and trustworthy than Kant does. This essay follows Hegel’s acception of intellect and reason and the process of their becoming as two opposed, but not independent sides of the fulfillment of human spirit.

Keywords: intellect, reason, concept, dialectics, spirit

Intelect şi raţiune: o empirismului exacerbat, întors distincţie kantiană împotriva sa – a deschis posibilitatea unor noi interpretări asupra Filozofia modernă, şi în special metafizicii şi a relaţiei dintre om, idealismul german, continuă să sus- societate şi lumea înconjurătoare. cite numeroase dezbateri în mediile Un mare pas în această direcţie l- ştiinţifice din întreaga lume. Postu- a constituit originala distincţie larea omului ca scop al său însuşi şi kantiană între intelect şi raţiune, a devenirii umanităţii pe coordo- distincţie care a stat la baza re- natele libertăţii, oricât de vag şi evaluării şi reîmprospătării meta- imprecis sau chiar determinist a fost fizicii, pe care Kant o numeşte acum interpretat acest termen, a realizat o raţiune pură – conducând, în ruptură epistemologică radicală cu filozofia hegeliană, la posibilitatea ontologiile precedente. Critica împlinirii şi depăşirii metafizicii prin operată de Immanuel Kant asupra ea înseşi, ca spirit. Pentru Baruch dogmatismului metafizic, urmaş al Spinoza, filozof preţuit de G. W. F. scolasticismului medieval, respectiv Hegel, care considera sistemul său asupra scepticismului, a drept una dintre cele mai înalte

279 POLIS trepte pe care cunoaşterea umană, ca susţine Kant. Autorul Criticii spirit încă înstrăinat de sine, raţiunii pure identifică, pe lângă deoarece totalitatea substanţei senzaţii, care sunt exclusiv empirice, spinoziste era luată drept imanentă, două „intuiţii pure apriorice”, adică neproducându-şi astfel propria nerezultând din experienţă: spaţiul şi contradicţie din care să rezulte timpul. Spaţiul şi timpul nu există conceptul care să îi ofere ulterior necondiţionat, obiectiv, ci reprezintă identitatea la sine şi cu sine1 – forme ale intuiţiei noastre, forme ajunsese în a doua jumătate a prin care ne raportăm şi catalogăm secolului al XVII-lea – intelectul era experienţele noastre în ceea ce asimilat vonţei2. priveşte lumea înconjurătoare. În termeni kantieni, aşa cum vom Astfel, orice experienţă are loc în constata, aceasta însemna o spaţiu, o intuiţie externă, bazată pe impardonabilă confuzie între intelect simultaneităţi, respectiv în timp, şi raţiunea practică. Pentru Kant, intuiţie internă fundamentată pe cunoaşterea umană „începe cu succesiuni. Spaţiul şi timpul ca atare simţurile, înaintează de aici spre nu pot fi extrase din experienţă; ele intelect şi sfârşeşte cu raţiunea, nu sunt însă nici idei abstracte sau deasupra căreia nu se găseşte în noi realităţi obiective fiinţând în nimic mai înalt pentru a prelucra exteriorul nostru, ci mijloace care materia intuiţiei şi a o aduce sub cea condiţionează absolut orice mai înaltă unitate a gândirii”3. interacţiune pe care o avem cu Intelectul nu este deci capabil de mediul înconjutător. Cunoaşterea voinţă, cel puţin nu de voinţă empirică, bazată pe intuiţii, este conştientă, bazată pe un discer- ordonată de către intelect, în absenţa nământ rezultat din analiza raţională căruia niciun tip de cunoaştere nu a împrejurărilor care fac posibil este posibil5. Intelectul observă actul voinţei ca atare. regularităţile care au loc în natură, Asta deoarece intelectul este aceasta însemnând, în accepţiune condiţionat de cunoaşterea sensibilă, kantiană, „suma tuturor obiectelor intuitivă, empirică, pe când raţiunea experienţei”6 – şi derivă de aici îşi are sediul în suprasensibil, în anumite reguli de tip cauză-efect cunoaşterea bazată pe idei pure, în pentru „a le reuni astfel într-o ciuda faptului că raţiunea, la rândul conştiinţă”7, de care rămâne însă său, este totuşi dependentă de diferit. Alcătuită „numai din repre- intelect şi astfel de experienţă, în zentări, adică din determinări absenţa cărora ajunge la contradicţii inerente ale simţirii noastre în cutare insurmontabile, numite de Kant sau cutare raport de timp”8, „antinomii ale raţiunii”, şi se conştiinţa se află într-un raport de autosubminează4. Posibilitatea orică- interdependenţă cu intelectul. Pentru rei experienţe este condiţionată de a sistematiza materia cu care intră în elemente care nu aparţin experienţei, contact, intelectul operează cu aşa-

280 Est-Vest zisele „concepte pure” sau categorii: mirosim, reacţionăm în anumite cauză şi efect, activ-pasiv, unitate, feluri, şi nu în altele – cunoaştem multiplicitate, totalitate, posibil- numai în funcţie de cum suntem imposibil, existent-non-existent, alcătuiţi, fizic şi mental deopotrivă12. necesar- contingent, realitate, limită, Acest tip de cunoaştere, axat nu pe negaţie etc9. Astfel, „categoriile sunt obiecte, ci pe modul nostru de a ni le condiţii ale posibilităţii experienţei, face inteligibile, este numit de Kant şi sunt deci valabile apriori şi pentru „cunoaştere transcendentală”13. toate obiectele experienţei”10. Putem Transcendentă, total disociată de afirma deci că, deşi la un nivel experienţă, este o cunoaştere de rudimentar, brut, instinctual, egoist – genul matematicii sau a geometriei, intelectul gândeşte11. de exemplu, sau cunoaşterea oferită Intelectul kantian se prezintă deci de către raţiunea pură, la care ca o expresie a omogenităţii şi urmează să ajungem. coerenţei experienţei individuale, a Pe cale de consecinţă, intelectul subiectului. Limitele sale sunt astfel nu are sens decât în raport cu expe- precis trasate, aplicându-se strict rienţa, ca mijloc prin care o interio- lumii fenomenale, adică lumii la rizăm şi o personalizăm, integrându- care avem acces ca fiinţe condi- ne astfel, într-o primă fază, în lumea ţionate de propriile noastre intuiţii. înconjurătoare. Raţiunea, în schimb, Astfel, nu putem cunoaşte lucrurile trece de lumea sensibilă pentru a şi realitatea care le conţine decât ajunge pe terenul lumii inteligibile, prin intermediul senzaţiilor (intuiţii deconectată de experienţă, sistema- empirice) şi a intuiţiilor pure tizând la un nivel superior cunoştin- apriorice (spaţiu şi timp); accesul ţele provenind din intelect14. Raţiunea nostru la lumea înconjurătoare este kantiană (pură) admite existenţa a condiţionat şi totodată limitat de doar trei idei fundamentale, transcen- către acestea. Ce sunt lucrurile în dente, cum nu se poate mai diferite sine, noumenele, deosebite de de categoriile imanente ale inte- lucrurile aşa cum ne apar nouă, lectului: Dumnezeu, libertate şi plasate în diferite raporturi de nemurire15. Ea orientează conştiinţa, cauzalitate, fenomenele, nu ştim şi dependentă de intelect, spre dobân- nu vom şti niciodată, deoarece o direa moralităţii (numită de Kant astfel de cunoaştere ne este şi ne va raţiune practică) în sensul de tratare a rămâne inaccesibilă prin prisma celorlalţi oameni ca scopuri, nu ca faptului că propria noastră consti- mijloace, spre adoptarea principiilor tuţie intelectuală este configurată în conforme cu „binele suveran”, acel acest fel şi nu în altul. Kant nici nu „imperiu al scopurilor” pe care Kant insistă de altfel prea mult asupra îl întrezărea, optimist, în mijlocul lucrului în sine, concentrându-se dezolantei lumi a fenomenelor, spre asupra a ceea ce putem cunoaşte adoptarea de către subiect a efectiv: pentru că vedem, simţim, maximelor având capacitatea de a fi

281 POLIS universalizate, acţionând astfel auto- devine raţiunea un instrument de nom, din convingere, din conştiinţa cunoaştere lipsit de credibilitate. datoriei pe care o are faţă de so- Drept pentru care Kant privilegiază cietate, nu heteronom, adică supu- intelectul în raport cu raţiunea, nându-se involuntar unor reguli de considerându-l o formă de cunoaştere teama repercursiunilor cauzate de mai sigură, chiar dacă inferioară nerespectarea lor. Împotriva inte- raţiunii20. lectului şi a lumii fenomenale de care Kant introduce, între intelect şi acesta depinde, raţiunea proclamă raţiune, facultatea de judecată, pe libertatea subiectului şi desprinderea care o divizează în facultate de acestuia din fluxul cauzalităţii feno- judecată estetică, respectiv teleolo- menologice prin intermediul mora- gică. Prima are un rol estetic şi lităţii care eliberează şi înnobilează. distinge între frumos, respectiv urât, În baza raţiunii, care este universală, în timp ce ultima are se apropie oamenii conştientizează comunitatea foarte mult de raţiunea practică, superioară din care pot şi trebuie distingând între bine şi rău. Cu alte până la urmă să facă parte, biruind cuvinte, facultatea de judecare astfel necesitatea, raporturile infle- teleologică trece dincolo de simpla xibile care structurează, înlănţuie şi diferenţiere între frumos şi urât şi plasează fenomenele în perspectivă16. funcţionează ca discernământ, uni- Pe de altă parte, în acest proces ficând şi punând în perspectivă raţiunea nu poate utiliza alt material experienţa intelectului şi ajugând decât cel pe care intelectul i l-a pus la astfel să furnizeze material dispoziţie; îndepărtându-se nepermis indispensabil pentru funcţionarea de mult de experienţă, raţiunea nu raţiunii practice21. În cuvintele mai înnaintează pe un teren sigur şi autorului, „dacă intelectul este devine astfel failibilă;, aşa cum „fără facultatea regulilor, facultatea de raţiune n-am avea o folosire siste- judecare este facultatea de a găsi matică a intelectului”, nici raţiunea şi particularul ce reprezintă un caz la funcţia supremă a acesteia de a care se aplică această regulă, iar concepe „noi drumuri, pe care raţiunea este facultatea prin care din intelectul nu le cunoaşte”, nu se poate universal este dedus particularul, cel plasa „vreodată câtuşi de puţin în din ·urmă fiind şi el reprezentat ca contradicţie cu legile folosirii necesar şi intemeiat pe principii”22. empirice”17. Chiar dacă operează cu Pe scurt, intelectul are ca întrebare idei aflate în afara câmpului posibil şi cardinală „Ce vreau eu?”, facultatea exprimabil al experienţei şi implicit de judecare „De unde provine?”, iar al intelectului18 şi este astfel raţiunea „Ce rezultă?”23. transcendentă19, numai în măsura în care se încăpăţânează să rămână raţiune pură, înaintând dincolo de materia brută oferită de experienţă –

282 Est-Vest

Finitudine şi negativitate sau teleologică, superioară în planul eul şi sesizarea alterităţii cunoaşterii intelectului. Apoi, fenomenologice: intelectul în gândirea intelectului hegelian se accepţiune hegeliană ridică la un nivel superior celui kantian, nemaioferind o primă şi Hegel însuşi recunoaşte şi apre- schematică reglementare a materiei ciază distincţia kantiană între experienţei, ci stabilindu-şi scopuri intelect şi raţiune24, admiţând de pe care le urmăreşte perseverent. altfel prompt, fără ezitare, nume- Intelectul hegelian este capabil de roasele merite filozofice ale prede- urmărirea propriilor interese şi de cesorului său. Aşa cum am constatat, distincţii imposibile pentru intelectul kantian este „eul însuşi”, intelectual kantian, cum este mai sus care gândeşte şi ordonează mate- amintita disociere între formă şi rialul provenit din cunoaşterea sen- conţinut. Pentru Hegel, forma sibilă, din experienţă, aceasta fiind fenomenologică a lumii exterioare indispensabilă pentru existenţa sa25. nu coincide cu esenţa sa, cu propriul Deşi preia accepţiunea kantiană a său conţinut – libertatea – care se intelectului ca funcţie de regle- împlineşte pe sine la scară istorică, mentare a experienţei, Hegel îi într-un orizont temporal indefinit. conferă noi valenţe, atât pozitive cât De aceea, intelectului hegelian îi şi negative. este indiferentă o astfel de În primul rând, Hegel afirmă că metafizică, foarte îndepărtată de atunci când se apleacă asupra aspiraţiile sale imediate; pentru el, realităţii exterioare, intelectul distin- forma lumii reprezintă realitatea ge între „formă şi conţinut”, ultimul lumii, şi doar pe aceasta o are în fiind indiferent în raport cu prima. vedere atunci când abstrage, adică Principala activitate a intelectului atunci când ierarhizează elementele este aceea de „abstragere”, de sepa- realităţii în funcţie de scopurile în rare din totalitatea lumii exterioare a baza cărora acţionează. La fel, unor elemente pe care, din diferite atunci când separă accidentalul, sau motive, particulare, le privilegiază. accidentul ca particularizare a Apoi, intelectual are tot dreptul să acestuia, „un ce real care, în acelaşi opereze prin diferenţierea „acciden- timp, este determinat numai ca talului” de „esenţial” şi, ca individ posibil, un real al cărui alt ceva sau înzestrat cu inteligenţă şi discer- opus e tot atât de posibil”27 – de nământ, să îşi urmărească propriile esenţial, adică de esenţialitatea sa scopuri26. Este vizibilă deja distanţa individuală, de propria sa bunăstare la care ne aflăm faţă de intelectul şi continuitate, de sinele său pe care kantian; spre deosebire de acesta, îl recunoaşte ca scop, intelectul este intelectul hegelian are capacitate de cu totul îndrituit să procedeze în discernământ, pe care la Kant o acest fel, să se conserve şi să posedă doar facultatea de judecată prospere, diferenţiind, în ceea ce îl

283 POLIS priveşte, între chestiunile secundare spaţiul ca fiind obiective, abstracte, şi cele primare. şi în ce măsură le reduce la La fel ca intelectul kantian, capacitatea noastră de intuire intelectul hegelian este condiţionat subiectivă, conferindu-le realitate de spaţiu şi timp. Numai că Hegel se doar prin intermediul subiectului desparte de Kant prin înţelegerea pe cunoscător, reprezintă o discuţie care o oferă acestor doi termeni. separată, asupra căreia nu am să mă Spaţiul, pentru autorul Ştiinţei aplec aici. Este însă posibil ca Hegel Logicii, nu reprezintă, ca pentru să fi exagerat referitor la acest Kant, o experineţă subiectivă, o aspect, timpul şi spaţiul kantiene intuiţie, ci „abstracţia exteriorităţii nefiind atât de obiective şi de nemijlocite”28. Timpul, măsură a abstracte pe cât încearcă el să le finitudinii lucrurilor, este un proces prezinte. al realităţii la rândul său obiectiv, nu Hegel nu a exagerat însă deloc „oarecum un recipient în care se află atunci când a contestat deja situat totul, ca într-un fluviu care menţionata preeminenţă kantiană a curge, smulgând totul şi ducându-l intelectului în raport cu raţiunea32, la vale. Timpul este doar abstracţia fapt care echivalează pentru acesta aceasta a consumării. Fiindcă cu neîncrederea efectivă în lucrurile sunt finite, de aceea ele posibilitatea cunoaşterii umane a sunt în timp, şi numai fiindcă ele adevărului. Ca „încredere [...] în sine sunt în timp de aceea pier; ci nemărginită a gândirii”33, filozofia lucrurile înseşi sunt temporalul, a fi lui Hegel nu poate decât să trateze temporale constituie determinaţia lor cu reticenţă mefienţa kantiană obiectivă”29. Spaţiul şi timpul ca relativ la raţiune, la care ne vom opri abstracţii goale, aşa cum le mai încolo. consideră Kant, pe care le umplem, În al doilea rând, intelectul prin intermediul intuiţiilor noastre, hegelian reprezintă, spre deosebire cu diferite conţinututi, nu există şi de cel kantian, o limită. Dacă nici nu pot exista ca atare. Chiar intelectul kantian îşi desfăşura ideea de spaţiu abstract se anulează activitatea pe terenul naturii ca sumă pe sine prin simplul fapt că nu integrală a experienţelor posibile, putem gândi spaţiul pur decât prin intelectul hegelian nu poate gândi intermediul spaţiului concret, adecvat natura ca totalitate, deoarece experimentat30. Spaţiul şi timpul nu este incapabil de a sesiza dinamica există decât ca posibilitate de acesteia şi rolul pe care Ideea înţelegere a mişcării, ca momente (raţiunea) i-l atribuie în ecuaţia ale acesteia, mişcarea sub forma spiritului universal34, acesta din dialecticii, la care ne vom opri mai urmă reprezentând reconcilierea încolo, fiind principala certitudine a umanităţii cu ea însăşi, cu instituţiile existenţei şi devenirii lumii31. În ce şi ideile sale, proces în care natura măsură consideră Kant timpul şi este la rândul său integrată ca

284 Est-Vest alteritate contradictorie a Ideii în când scria că „acolo unde trebuie să perspectiva suprimării şi depăşirii ajung propriu-zis, acolo trebuie să acestei etape tranzitorii. Mai fie de fapt deja”37. Spiritul nu are departe, intelectul comite o greşeală cum să nu ajungă să fie ceea ce este fundamentală distingând între deja în realitate, realitatea ca esenţă, gândire, pe de o parte, respectiv nu ca aparenţă. Şi cum realitatea este realitate, pe de cealaltă parte, posibilitate oferindu-şi sie conţinut nesesizând contopirea celor două în în mijlocul abundenţei fenomenale procesul autoconstituirii spiritului35. condamnată la a fi temporară, tre- Gândirea este realitate şi este pozi- cătoare – „unitatea esenţei şi a ţionată în miezul lucrurilor, nu în existenţei; în ea îşi au adevărul afara lucrurilor, proiectându-le pe un esenţa lipsită de formă şi fenomenul traseu emancipator. Intelectul nu inconsistent sau subzistarea nede- reuşeşte însă să observe decât terminată şi instabila diversitate”38 – aparenţa, superficialul, exteriorul, realitatea ajunge să exprime coaja lucrurilor, nu estenţa, fiinţa în necesitatea însăşi39. sine şi pentru sine, umanitatea care O înţelegere de tip superior, îşi devine sieşi scop şi care înain- raţională, reclamă deci imperativul tează permanent, chiar dacă încet şi de a nu fi „prizonierul categoriilor cu reculuri, pe calea raţiunii. intelectului”40. Acesta din urmă se Intelectul este deci finitul, par- menţine cu obstinaţie în contradicţie ticularul, limitativul, negativul. Iar cu raţiunea, cu lumea exterioară „Cine este împotmolit într-o reală, esenţială, cu absolutul, înţeles particularitate nu vede în alţii decât drept echilibru dinamic, fiinţând particularităţi”36. Intelectul este o întru spirit, între individ şi societate, astfel de particularitate incapabilă să între particular şi general, subiect şi vadă şi să treacă dincolo de sine obiect – luându-şi propria subiecti- pentru a avea acces la realitate ca vitate drept scop ultim41. proces, nu ca abstracţie fixă, goală şi Intelectul contrazice deci ra- lipsită de viaţă. Intelectul este ţiunea. Dar pentru că „Toate individul incapabil de a înţelege lucrurile sunt în ele însele contra- altceva decât fenomenul, incapabil dictorii” şi „Contradicţia este (...) de a se identifica cu şi de a acţiona rădăcina oricărei mişcări şi vieţi; în baza intereselor percepute ca numai întrucât ceva posedă în el generale ale unei societăţi, ale unui însuşi o contradicţie, acest ceva se stat. Intelectul este pur şi simplu mişcă, are impulsuri şi activitate”42 – negativitatea; pentru spirit, tocmai el este sarcina raţiunii să traverseze reprezintă o abstracţie vidată de intelectul, să îl ia în posesie, păs- orice conţinut, pentru că numai trând şi totodată depăşind opoziţie spiritul este real, devenind ceea ce dintre cele două părţi – şi să îl deja este. Aşa cum considera de proiecteze în sfera devenirii43. altfel şi Ludwig Wittgenstein atunci

285 POLIS

„Forţa limitării, intelectul, leagă sine, intelectul s-a depăşit şi în de edificiul său, edificiu pe care el îl acelaşi timp s-a păstrat în aşează între oameni şi absolut, tot determinaţiile sale esenţiale, trecând ceea ce este valoros şi sfânt pentru în concept. om, şi fortifică acest edificiu cu toate puterile naturii şi ale talentului, amplificându-l la infinit. Poate fi Între intelect şi raţiune: găsită în acest edificiu întreaga conceptul totalitate a limitărilor, numai însuşi absolutul nu poate fi găsit; pierdut în Acţionând în calitate de sediu al părţi, acesta mână intelectul spre conceptului46, de potenţialitate şi infinita lui dezvoltare a diversităţii, adevăr suprem al acestuia47, intelect care, străduindu-se să se intelectul se transpune pe sine în amplifice şi să devină absolut, dar, ceea ce Hegel a numit „intelecţie producându-se fără sfârşit numai pe pură”, care urmăreşte „să transforme sine însuşi, se ia în râs pe sine tot ceea ce este real în concept şi în însuşi. Raţiunea atinge absolutul unul şi acelaşi concept în orice numai întrucât ea iese din această conştiinţă-de-sine”. Intelecţia pură colecţie de părţi diverse. Cu cât înseamnă deci negarea gândirii edificiul construit de intelect este individuale de către ea înseşi, mai ferm şi mai strălucitor, cu atât trecerea ei în propriul său concept şi mai intens devine efortul vieţii, identificarea mijloacelor de trans- împotmolită în intelect ca parte, de a formare a conceptului singular în se muta din acesta, în lumea concept al realului. Intelecţia pură libertăţii. În timp ce viaţa păşeşte în este deci în căutarea intelecţiei pure libertate, totalitatea limitătilor este în universale48. acelaşi timp nimicită, e raportată în Ce este deci conceptul? O negare această nimicire la absolut, şi de sine a subiectului în planul totodată este prin aceasta înţeleasă şi gândirii, în sensul de gândire de afirmată ca simplu fenomen: ruptura sine; negativitatea este utilizată aici dintre absolut şi totalitatea limi- nu în sensul social, public, al 44 tărilor a dispărut” . termenului, individul fiind negati- Eliberat de limitele sale, de vitate în raport cu societatea, o unilateralitatea sa care insista să se abstracţie goală care subzistă izolat, determine strict în opoziţie cu lumea neavând şansa de a îşi depăşi încojurătoare şi putând să se condiţia decât în măsura în care transforme astfel cu uşurinţă în dezvoltă conştiinţă civică şi se 45 fanatism – intelectul se ridică la implică voluntar în activităţile nivelul conştiinţei, ajungând să societăţii civile, echivalând sco- perceapă conexiunile complexe purile sale personale cu scopurile dintre obiectele experienţei. Mai instituţionale ale statului şi invers, departe, în calitate de conştiinţă de statul având ca scop bunăstarea

286 Est-Vest individuală numai ca parte a bună- „identitatea sa cu sine”, „liberul stării generale49 –, ci în sensul de însuşi”55. reflectare de sine prin exteriorizarea Conceptul hegelian este mult mai intelectului şi tratarea sa ca obiect de mult decât categoriile intelectului reflecţie50. Eul care se gândeşte pe kantian, purtând la rândul lor sine având ca scop perfecţionarea numele de concepte şi identificând propriilor capacităţi şi atingerea aspecte comune şi repetitive ale culmilor spirituale spre care simte că realităţii exterioare pentru a siste- are chemare – reprezintă conceptul matiza astfel cunoaşterea şi a o face raportându-se la al său altul, posibilă pentru subiect. Conceptul finitudinea, pe care o neagă şi o hegelian este o universalitate, o ridică astfel pe o treaptă superioară. totalitate, chiar dacă finită, care, „Cunoaşterea prin concept este departe de a fi o expresie a expe- astfel unitatea comportării teoretice rienţei, se particularizează pe sine şi a celei practice: negaţia singu- sub forma eului gânditor, oferindu-şi larităţii este, ca negaţie a negării, astfel realitate. Raportul ontologic universalitatea afirmativă, care dă este complet schimbat: eul real, determinaţiilor subzistenţă; căci conceptul, se exteriorizează dub adevărata singularitate este totodată forma eului aparent, subzistând, într- universalitate în sine însăşi”51. Sau, o primă fază, pentru sine56. aşa cum a sesizat şi Wittgenstein, „Pentru realizarea sa, conceptul „individualul se dovedeşte tot mereu nu are nevoie de niciun impuls lipsit de importanţă, dar posibilitatea exterior.Natura proprie a lui, închi- fiecărui caz individual ne dezvăluie zând în sine contradicţia simplităţii ceva despre esenţa lumii”52. şi a diferenţei, şi fiind de aceea fără Prin concept, gândirea se odihnă, mână conceptul să se eliberează pe sine şi se ridică realizeze, să dezvolte diferenţa ce se deasupra constrângerilor fenome- află în el însuşi numai în mod ideal nale, chiar dacă nu le depăşeşte53. – adică în forma contradictorie a Sub forma unei universalităţi lipsei de diferenţă – într-o diferenţă subiective, a unei singularităţi care reală; şi prin această suprimare a şi-a fructificat potenţialul raţional, simplităţii sale, depăşită ca o lipsă şi conceptul reprezintă o contradicţie o unilateralitate, să se desăvârşească existentă şi în acelaşi timp depăşită în chip real, devenind întregul – a între eul prezent şi eul posibil, eul cărui posibilitate el doar o conţinea normativ, eul real, în cele din la început”57. urmă54. Pe cale de consecinţă, con- Celebra dialectică stăpân-sclav, ceptul este superior intelectului dialectică însemnând pentru Hegel, deoarece „cuprinde în sine toate aşa cum urmează să vedem, o determinaţiile anterioare ale gân- succesiune de momente contra- dirii, ca depăşite”. El devine astfel dictorii care nu au sens şi realitate neapărat în prezent, cât mai degrabă

287 POLIS

în viitor, ca posibilitate realizată, un nou nivel, atât în ceea ce priveşte dezvoltată de acesta în natura, suma necesităţilor, cât şi în Fenomenologia Spiritului şi ceea ce priveşte spiritul, suma constând în nevoia de recunoaştere a prospectivă a libertăţilor pentru care fiecărei fiinţe umane, nevoie care nu contradicţia interior (individ) – se poate împlini decât în societate exterior (lume) a fost depăşită61. Dar prin eliberarea atât a stăpânului, a conceptele singulare nu contribuie la cărui recunoaştere oferită de către extinderea cunoaşterii de sine a sclav nu era una a egalului său, esenţei62. Numai obiectivat sub forma nefiind astfel valabilă, cât şi a ideii, a raţiunii ca lume a conceptelor, sclavului, care nu avea cum să fie amintind de acel imperiu al recunoscut ca egal, şi astfel ca liber, scopurilor teoretizat de Kant, de către stăpânul său – primeşte, în conceptul fiind la rândul său scop, în Principiile filozofiei dreptului, o timp ce obiectul, lumea exterioară ca nouă interpretare. Aici, susţine necesitate, este doar mijlocul63 – Hegel, existanţa sclavului nu este conceptul se poate depăşi pe sine una „pe măsura conceptului său”58. într-un calitativ superior. Extinzând această constatare, fiecare om, în măsura în care nu îşi dezvoltă şi nu se lasă dezvoltat de către Ideea care se creează pe sine propriul său concept este, din acest începând cu sine: raţiunea în punct de vedere, mai mult sau mai accepţiune hegeliană puţin sclav, supus mai degrabă necesităţii decât libertăţii. Destinul Raţiunea este conceptul obiectiv individului este conceptul său, al întregii realităţi; procesul revenirii universalitatea sa subiectivă, aşa acesteia la sine după ce s-a înstrăinat cum destinul realului este, mai întâi, de sine prin concept este numit de conceptul spiritului, spiritul fiinţând Hegel spirit. „Lupta raţiunii este în sine, şi de abia mai apoi spiritul în efortul de a înfrânge ceea ce sine şi pentru sine, nivel al existenţei intelectul a fixat”64. Autorul Ştiinţei în care realul şi conceptul au fost Logicii insistă asupra transformării reconciliate, suprimate şi puse într-o conceptului, legat inextricabil de sinteză nouă, superioară. intelect, în Idee, adică în raţiune, Conceptul este rezultatul fiinţei 59 gândirea aflată în şi pentru realitate luată ca esenţă : „Esenţa e prima şi care încorporează insurmontabila negaţie a fiinţei, care, prin aceasta, a sa individualitate, finitudine, într-un devenit aparenţă; conceptul este a proiect nou, bazat pe interdepen- doua negaţie sau negarea acestei denţă comunicativă şi practică şi negaţii; el este dei fiinţa restabilită, astfel pe abolirea distincţiei între dar ca infinită mijlocire şi 65 60 subiect şi obiect . Ideea reprezintă negativitate în sine însăşi a ei” . În subiectul absolut, pentru care raport cu intelectul, acesta reprezintă obiectul nu mai reprezintă

288 Est-Vest exteriorul, ci propria sa interioritate contrariilor. Pe urmele lui Platon, negată, încorporată şi depăşită. Kant a desconsiderat dialectica, tra- Astfel, ideea raţională devine tând-o ca pe un produs retoric universal, un universal a cărui inde- sofistic, bazat pe aparenţă şi pendenţă depinde de individual, dar înşelăciune. Hegel o reabilitează pentru care individualul subzistând însă, transformând-o în principiul pentru sine reprezintă o impo- mişcării întregii vieţi înspre elibe- sibilitate sau cel mult o contradicţie rarea de sine, înspre raţiune69. Ea nu temporară66: „deşi ideea îşi are trebuie redusă doar la momentul său realitatea într-un ansamblu material, negativ, la contradicţia propriu-zisă, aceasta nu este o fiinţă abstractă, ci trebuie înţeleasă în ansamblul său subzistentă pentru sine faţă de pozitiv, bazat pe depăşirea şi încor- concept, ci e numai devenire, porarea negaţiei70. Metoda esenţială datorită negativităţii fiinţei indi- a sistemului filozofic hegelian o ferente”, iar „reflectarea procesului reprezintă dialectica, la rândul ei ei absolut în sine însuşi este fondată pe speculaţie, prin care suprimarea acestei nemijlocite indi- Hegel înţelege şi îndeamnă la vidualităţi; prin aceasta, conceptul, înţelegerea unităţii opuşilor într-un care ca universalitate este în ea context nou, care le este propriu, şi interiorul, face din exterioritate uni- implicit în mişcare71. versalitate sau îşi afirmă obiecti- Întregul mers al istoriei trebuie vitatea ca egalitate cu sine însuşi”67. înţeles ca devenire raţională, susţine Raţiunea, conceptul realităţii în Hegel, nu ca o colecţie de eveni- devenire, poate fi interpretată şi în mente disparate. Istoria lumii este termenii contradicţiei hegeliene între interpretată acum ca „tribunal al cantitate şi calitate. Aici, cantitatea, lumii”, ţinându-se cont de confor- conceptele particulare, sunt reunite marea ei graduală la conceptul prospectiv sub forma conceptului realităţii, la ideea raţională şi la integral al realităţii şi sunt inserate împăcarea popoarelor cu propriile astfel într-o nouă calitate, raţiunea. idei şi cu ideile celorlalte: recipro- Orice cantitate se transpune cu citatea identităţilor colective apare timpul într-un nou calitativ, pentru astfel ca universal72. Nu trebuie să că orice cantitate reprezintă o fostă avem însă în vedere la Hegel vreo calitate: „cantitatea este calitatea finalitatea cosmopolită a istoriei, aşa devenită deja negativă”68. Noua cum apare ea la Kant: popoarele îşi calitate nu elimină pur şi simplu păstrează particularităţile culturale şi cantitatea care a produs-o, ci o instituţionale fără a alcătui o transmite mai departe sub o formă comunitate globală utopică, neavând nouă, ameliorată. la bază decât iluzia abstractă a unui Nu putem înţelege ideea hege- bine golit de orice sens – ci doar liană de raţiune fără a înţelege comunicând şi conlucrând la un dialectica, mişcarea prin suprimarea nivel superior faţă de cele

289 POLIS precedente73. Cum va arăta însă trebuie „să se realizeze”77 sub forma acest viitor Hegel nu ne spune, din comunităţii. În acest punct putem simplul motiv că, nefiind deloc un identifica deosebit de clar preferinţa gânditor determinist, avea oroare de kantiană pentru intelect, şi deci genul acesta de predicţii74. pentru individ, cum nu se poate mai Acţionând pe tărâm cultural, distinctă de preferinţa hegeliană raţiunea contribuie la şlefuirea aspe- pentru raţiune, pentru pozitiv, pentru rităţilor individuale, la „netezirea dezvoltarea şi împlinirea binelui la aspectelor particularităţii”. Numai în nivelul eticului, adică al statului, acest fel poate ajunge raţionalul să instituţia fundamentală a societăţii semene cu „drumul mare pe care moderne78. Cât de mult contează merge fiecare” şi „unde nimeni nu comportamentul moral ireproşabil se distinge”75 şi numai aşa poate după care ne ghidăm când realitatea încorpora realitatea concretă, spiri- în care trăim este atât de puţin tuală, nu pe cea existentă temporar, conformă conceptului ei? aparentă şi superficială – sub forma spiritului, a totalităţii libere şi con- ştiente de sine. Realul şi raţionalul Concluzii: intelectul ca sunt puse deci ca unic proces al moment al devenirii afirmării spiritului, ca laturi distincte raţionale şi contradictorii ale acestuia, dar nu ca laturi independente. În ciuda neajunsurilor sale ma- Hegel dezavuează ideea kantiană jore, intelectul reprezintă totuşi de „lucru în sine”, considerând-o o structura fundamentală a raţiunii, aşa abstracţie nefondată, un produs al cum aceasta reprezintă structura gândirii înseşi care nu are nicio 76 fundamentală a spiritului. Intelectul acoperire în realitate . Mai grav, trebuie înţeles deci ca „moment lucrul în sine îi sugerează lui Kant necesar al gândirii raţionale”79, nu failibilitatea cunoaşterii umane şi numai în calitate de obstacol în calea deci a raţiunii, care ar trebui deci progresului raţional. Negat de către condiţionată în activitatea ei de către raţiune, intelectul poate pune la intelect. Deranjat de reducţionismul dispoziţia acesteia întreaga sa kantian şi de neîncrederea autorului cunoaştere empirică, dinamismul Criticii raţiunii pure în posibilităţile propriei sale identităţi individuale de cunoaştere de sine şi pentru sine adus la un nivel superior. integrale ale umanităţii, Hegel îl În calitate de contrarii, intelectul consideră pe mentorul său un şi raţiunea nu au sens decât în moralist subiectiv: nu este suficient procesul devenirii lor pe coordo- ca binele, scopul suprem al raţiunii natele spiritului, a realităţii pe deplin care ghidează umanitatea, să fie conştiente, reconciliată cu sine obţinut pentru şi limitat doar la însuşi, cu propriul său concept. Am interioritatea individului; acesta ales în mod special conceptul

290 Est-Vest hegelian de devenire, pentru a Ea este conştientă de personalitatea sublinia deschiderea sa. Devenirea ei pură şi, cu aceasta, de orice este avansul pur şi simplu, ne- realitate spirituală; şi orice realitate existenţa devenită existenţă, nefiinţa este numai ceva spiritual; lumea este devenită fiinţă, finitul devenit pentru ea, în mod strict, propria sa infinit, cantitatea devenită calitate, voinţă, şi aceasta este voinţa intelectul devenit concept, conceptul universală. Şi anume această voinţă devenit raţiune, raţiunea devenită nu este gândul gol al voinţei care spirit. Dialectica reprezintă doar este situat în asentimentul tăcut, forma acestui proces, care în adică reprezentat, ci este voinţa conţinut este şi rămâne devenire: reală, universală, voinţa tuturor devenire a ceea ce, în mod esenţial, indivizilor singulari ca atare. Căci lumea este deja, devenire a libertăţii, voinţa este în sine conştiinţa a emancipării, a spiritului80. personalităţii, adică a fiecăruia; şi ea „Cu aceasta spiritul este dat ca trebuie să fie ca această voinţă libertate absolută: el este conştiinţa- adevărată, reală, ca esenţa con- de-sine care înţelege că în certitu- ştientă-de-sine a tuturor şi a fiecărei dinea de sine stă esenţa tuturor personalităţi, aşa încât fiecare să maselor spirituale ale lumii reale, ca facă, neîmpărţit, totul, şi ceea ce se şi ale lumii suprasensibile sau, iveşte ca faptă a întregului să fie invers, că esenţă şi realitate sunt faptă nemijlocită şi conştientă a cunoaştere a conştiinţei despre sine. fiecăruia”81.

Note

1 G. W. F. Hegel, Ştiinţa Logicii, 5 Ibidem, pp.65-80, 215. traducere de D. D. Roşca, Editura 6 Idem, Prolegomene la orice Academiei Republicii Socialiste metafizică viitoare care se va putea România, Buureşti, 1966, pp. 576- înfăţişa drept ştiinţă, traducere de 578. Mircea Flonta şi Thomas Kleininger, 2 Baruch Spinoza, Etica (demonstrată Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, după metoda geometrică), traducere Bucureşti, 1987, p. 92. Subl. în orig. de S. Katz, Editura Antet XX Press, 7 Idem, Întemeierea metafizicii Bucureşti, 1993, p. 76. moravurilor, traducere de Nicolae 3 Immanuel Kant, Critica raţiunii Bagdasar, Editura Ştiinţifică, pure, traducere de Nicolae Bagdasar Bucureşti, 1972, p. 71. şi Elena Moisuc, Editura Ştiinţifică, 8 Idem, Critica raţiunii pure, p. 213. Bucureşti, 1969, p. 283. Vezi şi Immanuel Kant, Scrieri 4 Ibidem, pp. 299-300, 363-460. Vezi moral-politice, traducere de Rodica şi Manfred Kühn, Kant. O biografie, Croitoru, Editura Ştiinţifică, traducere de Cornelia Eşianu şi Bucureşti, 1991, pp. 278-279. Delia Eşian, Editura Polirom, Iaşi, 9 Ibidem, Critica raţiunii pure, p. 110 2009, p. 214. 10 Ibidem, p. 155.

291 POLIS

11 Idem, Logica generală, traducere de Constantin Floru, Editura Alexandru Surdu, Editura Ştiinţifică şi Humanitas, Bucureşti, 1996, p. 270; Enciclopedică, Bucureşti, 1985, pp. G.W.F. Hegel, Enciclopedia 64-65 ştiinţelor filozofice, partea I, 12 Idem, Critica raţiunii pure, pp. 252- „Logica”, traducere de D.D. Roşca, 260, 276-277. Virgil Bogdan, Constantin Floru şi 13 Ibidem, p. 59. Radu Stoichiţă, Editura Humanitas, 14 Idem, Întemeierea metafizicii 1995, Bucureşti, p. 107. moravurilor, pp. 70-71. 25 Idem, Prelegeri de istorie a 15 Idem, Critica raţiunii pure, p. 46; filozofiei, vol. II, traducere de D. D. Kant, Prolegomene, p. 147; Roşca, Editura Academiei Immanuel Kant, Critica facultăţii de Republicii Populare Române, 1964, judecare, traducere de Vasile Dem. pp. 595-596. Zamfirescu şi Alexandru Surdu, 26 Idem, Filozofia spiritului, op. cit., p. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 270. Bucureşti, 1981, pp. 272-274; Idem, 27 Idem, Ştiinţa Logicii, op. cit., p. 538. Scrieri moral-politice, op. cit., p. 28 Idem, Enciclopedia ştiinţelor 437. filozofice, partea a II-a, „Filozofia 16 Idem, Critica raţiunii practice, naturii”, traducere de Constanin traducere de Nicolae Bagdasar, Floru, Editura Academiei Republicii Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1972, Socialiste România, Bucureşti, 1971, pp. 176, 183-186, 204, 213-216, p. 40. 252. 29 Ibidem, p. 49. 17 Idem, Critica raţiunii pure, p. 510, 30 Idem, Ştiinţa Logicii, op. cit., pp. 81- 527. 82 18 Vezi Kühn, Kant. O biografie, op. 31 Idem, Filozofia spiritului, op. cit., cit., p. 221. pp. 52, 240-241. 19 Viorel Colţescu, Immanuel Kant. O 32 Viorel Colţescu, Istoria filosofiei, introducere în filosofia critică, op. cit., pp. 167-168. Editura de Vest, Timişoara, 1999, p. 33 Jaqueline Russ, Panorama ideilor 101. filosofice. De la Platon la 20 Idem, Istoria filosofiei. Vol. II, contemporani, traducere de „Kant şi idealismul german”, Editura Margareta Gyurcsik, Editura Brumar, Timişoara, 2006, pp. 167- Amarcord, Timişoara, 2002, p. 190. 168. 34 Hegel, Filozofia naturii, op. cit., p. 21 I. Kant, Critica facultăţii de 18. judecată, pp. 60, 88, 91-93, 398-401, 35 Ibidem, p. 174; Idem, Logica, op. 403-404, 406. cit., pp. 42-43, 247. 22 Idem, Antropologia din perspectivă 36 Idem, Studii filozofice, traducere de pragmatică, traducere de Rodica D.D. Roşca, Editura Academiei Croitoru, Editura Antaios, Oradea, Republicii Socialiste România, 2001, pp. 124-125. Bucureşti, 1967, p. 135. 23 Ibidem, p. 156. 37 Ludwig Wittgenstein, Însemnări 24 G. W. F. Hegel, Enciclopedia postume, 1914-1951, traducere de ştiinţelor filozofice, partea a III-a, Mircea Flonta şi Adrian-Paul Iliescu, „Filozofia spiritului”, traducere de

292 Est-Vest

Editura Humanitas, Bucureşti, 1995, Hegel. A historical introduction to pp. 26-27. Hegel’s thought, University of 38 Hegel, Ştiinţa Logicii, op. cit., pp. California Press, Berkeley, Los 521, 537. Angeles, 1993, p. 111. 39 Ibidem, pp. 542-544, 567; Hegel, 56 Ibidem, p. 275. Filozofia spiritului, op. cit., p. 289. 57 Idem, Filozofia spiritului, op. cit., p. 40 Hegel, Filozofia spiritului, p. 128. 10. 41 Idem, Logica, op. cit., p. 80. 58 Idem, Principiile filozofiei dreptului, 42 Idem, Ştiinţa Logicii, op. cit., pp. op. cit., p. 74. 425-426. Vezi şi Herbert Marcuse, 59 Idem, Ştiinţa Logicii, op. cit., p. 573. Reason and Revolution. Hegel and 60 Ibidem, p. 593. the Rise of Social Theory, Routledge 61 Ibidem, p. 583. & Kegan Paul, London, 1955, p. 62 Idem, Studii filozofice, op. cit., p. 124. 145. 43 Idem, Studii filozofice, op. cit., p. 63 Idem, Ştiinţa Logicii, op. cit., pp. 149. 746-747. 44 Ibidem, pp. 137-138. 64 Idem, Logica, op. cit., p. 87. 45 Idem, Principiile filozofiei dreptului 65 Terry Pinkard, Hegel. A biography, sau elemente de drept natural şi de Cambridge University Press, 2000, ştiinţă a statului, traducere de Virgil pp. 343-351. Bogdan şi Constantin Floru, Editura 66 Idem, Ştiinţa Logicii, op. cit, pp. 60- IRI, Bucureşti, 1996, p. 32. 603, 632. 46 Idem, Ştiinţa Logicii, op. cit., p. 597. 67 Ibidem, pp. 760-761. 47 Idem, Logica, op. cit., p. 268. Vezi şi 68 Ibidem, p. 61. Radu Stoichiţă, Natura conceptului 69 Ibidem, pp.832-837; 842. în Logica lui Hegel, Editura 70 Idem, Principiile filosofiei dreptului, Ştiinţifică, Bucureşti, 1972, p. 13. op. cit., p. 52. 48 G. W. F. Hegel, Fenomenologia 71 Martin Heidegger, Repere pe drumul Spiritului, traducere de Virgil gândirii, traducere de Thomas Bogdan, Editura IRI, Bucureşti, Kleininger şi Gabriel Liiceanu, 2000, p. 309. Subl. în orig Editura Politică, Bucureşti, 1988, p. 49 Idem, Principiile filozofiei dreptului, 377. op. cit., pp. 187-189. 72 G.W.F. Hegel, Prelegeri de filozofie 50 Stoichiţă, Natura conceptului, op. a istoriei, traducere de Petru cit., pp. 35-36. Drăghici şi Radu Stoichiţă, Editura 51 Hegel, Filozofia naturii, op. cit., p. 19. Paralela 45, Piteşti, 2006, p. 32. Vezi 52 Ludwig Wittgenstein, Tractatus şi Peter Singer, Hegel, traducere de logico-philosophicus, traducere de Cătălin Avramescu, Editura Humanitas, Mircea Dumitru şi Mircea Flonta, Bucureşti, 1996, pp. 25-46. Editura Humanitas, Bucureşti, 2001, 73 Idem, Studii filozofice, op. cit., p. p. 94. 327. 53 Hegel, Filozofia spiritului, op. cit., 74 Jaques D’Hondt, Hegel şi p. 42. hegelianismul, traducere de Nicolae 54 Idem, Ştiinţa Logicii, op. cit., p. 580. Râmbu, Editura Polirom, Iaşi, 1998, 55 Idem, Logica, op. cit., p. 271. Vezi şi p. 107. Tom Rockmore, Before and after

293 POLIS

75 Hegel, Principiile filosofiei 79 Hegel, Filozofia spiritului, op. cit., dreptului, op. cit., pp. 193, 41. p. 270. 76 Idem, Ştiinţa Logicii, op. cit., p. 44. 80 Vezi Muscă, D.D. Roşca şi Hegel, 77 Idem, Principiile filosofiei dreptului, op. cit, p. 164. op. cit., p. 55. 81 Hegel, Fenomenologia Spiritului, 78 Vezi Vasile Muscă, (ed.), D.D. op. cit., pp. 337-338. Subl. în orig. Roşca şi Hegel, Editura Viitorul Românesc, Bucureşti, 1995, p. 111.

Bibliografie

COLŢESCU, Viorel, Immanuel Kant. O natural şi de ştiinţă a statului, introducere în filosofia critică, traducere de Virgil Bogdan şi Editura de Vest, Timişoara, 1999. Constantin Floru, Editura IRI, COLŢESCU, Viorel, Istoria filosofiei. Bucureşti, 1996. Vol. II, „Kant şi idealismul german”, HEGEL, G. W. F., Studii filozofice, Editura Brumar, Timişoara, 2006. traducere de D.D. Roşca, Editura D’HONDT, Jaques, Hegel şi Academiei Republicii Socialiste hegelianismul, traducere de Nicolae România, Bucureşti, 1967. Râmbu, Editura Polirom, Iaşi, 1998. HEGEL, G. W. F., Ştiinţa Logicii, HEGEL, G. W. F., Enciclopedia traducere de D. D. Roşca, Editura ştiinţelor filozofice, partea a II-a, Academiei Republicii Socialiste „Filozofia naturii”, traducere de România, Buureşti, 1966; Constanin Floru, Editura Academiei HEGEL, G.W.F., Enciclopedia Republicii Socialiste România, ştiinţelor filozofice, partea a III-a, Bucureşti, 1971. „Filozofia spiritului”, traducere de HEGEL, G. W. F., Enciclopedia Constantin Floru, Editura ştiinţelor filozofice, partea I, Humanitas, Bucureşti, 1996. „Logica”, traducere de D.D. Roşca, HEIDEGGER, Martin, Repere pe Virgil Bogdan, Constantin Floru şi drumul gândirii, traducere de Radu Stoichiţă, Editura Humanitas, Thomas Kleininger şi Gabriel 1995, Bucureşti. Liiceanu, Editura Politică, Bucureşti, HEGEL, G. W. F., Fenomenologia 1988. Spiritului, traducere de Virgil KANT, Immanuel, Antropologia din Bogdan, Editura IRI, Bucureşti, perspectivă pragmatică, traducere 2000. de Rodica Croitoru, Editura Antaios, HEGEL, G. W. F., Prelegeri de filozofie Oradea, 2001. a istoriei, traducere de Petru KANT, Immanuel, Critica facultăţii de Drăghici şi Radu Stoichiţă, Editura judecare, traducere de Vasile Dem. Paralela 45, Piteşti, 2006. Zamfirescu şi Alexandru Surdu, HEGEL, G. W. F., Prelegeri de istorie a Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, filozofiei, vol. II, traducere de D. D. Bucureşti, 1981. Roşca, Editura Academiei KANT, Immanuel, Critica raţiunii Republicii Populare Române, 1964. practice, traducere de Nicolae HEGEL, G. W. F., Principiile filozofiei Bagdasar, Editura Ştiinţifică, dreptului sau elemente de drept Bucureşti, 1972.

294 Est-Vest

KANT, Immanuel, Critica raţiunii pure, PINKARD, Terry, Hegel. A biography, traducere de Nicolae Bagdasar şi Cambridge University Press, 2000. Elena Moisuc, Editura Ştiinţifică, ROCKMORE, Tom, Before and after Bucureşti, 1969. Hegel. A historical introduction to KANT, Immanuel, Întemeierea Hegel’s thought, University of metafizicii moravurilor, traducere de California Press, Berkeley, Los Nicolae Bagdasar, Editura Angeles, 1993. Ştiinţifică, Bucureşti, 1972. RUSS, Jaqueline, Panorama ideilor KANT, Immanuel, Logica generală, filosofice. De la Platon la traducere de Alexandru Surdu, contemporani, traducere de Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Margareta Gyurcsik, Editura Bucureşti, 1985. Amarcord, Timişoara, 2002. KANT, Immanuel, Prolegomene la SINGER, Peter, Hegel, traducere de orice metafizică viitoare care se va Cătălin Avramescu, Editura putea înfăţişa drept ştiinţă, traducere Humanitas, Bucureşti, 1996. de Mircea Flonta şi Thomas SPINOZA, Baruch, Etica (demonstrată Kleininger, Editura Ştiinţifică şi după metoda geometrică), traducere Enciclopedică, Bucureşti, 1987. de S. Katz, Editura Antet XX Press, KANT, Immanuel, Scrieri moral- Bucureşti, 1993. politice, traducere de Rodica STOICHIŢĂ, Radu, Natura conceptului Croitoru, Editura Ştiinţifică, în Logica lui Hegel, Editura Bucureşti, 1991. Ştiinţifică, Bucureşti, 1972. KÜHN, Manfred, Kant. O biografie, WITTGENSTEIN, Ludwig, Însemnări traducere de Cornelia Eşianu şi postume, 1914-1951, traducere de Delia Eşian, Editura Polirom, Iaşi, Mircea Flonta şi Adrian-Paul Iliescu, 2009. Editura Humanitas, Bucureşti, 1995. MARCUSE, Herbert, Reason and WITTGENSTEIN, Ludwig, Tractatus Revolution. Hegel and the Rise of logico-philosophicus, traducere de Social Theory, Routledge & Kegan Mircea Dumitru şi Mircea Flonta, Paul, London, 1955. Editura Humanitas, Bucureşti, 2001. MUSCĂ, Vasile, (ed.), D.D. Roşca şi Hegel, Editura Viitorul Românesc, Bucureşti, 1995.

295

Est-Vest

RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI STUDII EUROPENE

An empirical application of regional security complex theory on eastern partnership region

Ludmila STUPARU

Abstract. Eastern Partnership (EaP) is a very dynamic region. If a year ago the EaP was seen as an authentic and vibrant „laboratory” of democracy building, overcoming the remains of the totalitarian state and putting the basis of a free and pluralist society, nowadays the Eastern Partnership is seen as an „out- dated” approach of the EU. However, Eastern Partnership is visible on European political arena and the big powers (USA, Russia and the EU) pay attention more and more to the evolution of EaP countries. Moreover, it seems to be a confrontation between Russia and Western powers regarding the political and geopolitical orientation of EaP countries. Kremlin tries actively to stop the efforts of the EaP to close to the EU and on the other side, the EU as well as the USA encourage EaP countries to implement reforms in order to build their democracy. This paper aims to analyse the Eastern Partnership in terms of security complex, trying to argue that Eastern Partnership countries at this phase don’t form a Regional Security Complex and the EU and USA should rethink its approach towards this region.

Keywords: Regional Security Complex Theory, Economic integration, Security complex, Regional cooperation, Frozen conflict, Eastern Partnership Plus

Introduction Bulgaria and Romania joined the European Union in 2007, developing The EU accession of the ten a comprehensive multilateral co- Central - Eastern European states in operation package for EU’s eastern 2004 has created new external neighbours had become a pressing borders, thus increasing the neces- necessity. In short time, namely in sity to tighten cooperation with the 2009, EU launched at Prague new eastern neighbors. When Summit the Eastern Partnership

297 POLIS which is the Eastern dimension of Which was the interest that the European Neighbourhood Policy stayed at the base of the creating and covers six post-soviet states: Eastern Partnership? It was clear for Armenia, Azerbaijan, Belarus, EU states that Russia tried to Georgia, Moldova and Ukraine. increase its sphere of influence over Through Eastern Partnership EU Eastern countries which have EU cooperates with its eastern neigh- aspirations. All the six Eastern bours in order to achieve political Partnership countries were soviet association and economic inte- republics. Kremlin has always gration. This EU initiative aims „to wanted to control the domestic promote democracy and good affairs, foreign and the economy of governance, enable people to build these former soviet states. Once contacts, strengthen energy security, these countries made public their EU promote sectorial reforms and aspirations, Russia didn’t lose the environment protection measures, chances to put pressure. One support economic integration and example in this respect which is a convergence with EU sectorial grave one is the Georgian War of policies as well as social develop- August 2008. Because of Western ment and offer additional funding orientation of Saakashvili, Russia for projects to reduce socio- decided to wage a war with Georgia economic imbalances and increase in order to bring down the Georgian stability”1. The main values which President and to change the balance unify the target countries include the of power3 and end Georgia’s rule of law, the respect for human chances to NATO. To achieve its rights, the promotion of democracy goal, Russia decided strategically to and deeper engagement of civil put control on Ossetia and society. Abkhazia, using these territories for Eastern Partnership represents an broader defence objectives in the EU initiative which “establishes a South Caucasus. new political instrument for the By creating the Eastern Partner- promotion of democracy and econo- ship the EU offered opportunities for mic reforms in the EU eastern positive engagement of the region4. neighbourhood”2. The idea of the Moreover, the EU undertook the formation of Eastern Partnership has responsibility to give all necessary two motivations. For one hand, the assistance with the reforms in a Eastern countries and Southern large number of sectors. In the Joint Caucasus seek to strengthen their Declaration on the EaP which was relations with European Union and signed in Prague on May 7, 2009, it on another hand EU has the interest is stipulated that Eastern Partnership in seeking stability, good gover- has two dimensions bilateral and nance and economic development at multilateral. If the bilateral dimen- its Eastern borders. sion has launched from the begin-

298 Est-Vest ning, but the instruments available mentation of the Eastern within the multilateral dimension are Partnership”7. new for the region. The two main instruments of the Eastern Partner- ship on the bilateral level of coope- Theoretical Approach ration are the Association Agenda What is Regional Security and Association Agreement. The Complex? Association Agenda, “an instrument meant to replace the Action Plan, was The theory of regional security signed with all the Eastern Partner- complex had sketched by Barry ship countries (except Belarus). The Buzan in its work People, States and Association Agenda will prepare for Fear (1983). Later, Barry Buzan and and facilitate the entry into force of 5 Ole Waiver had advanced this the Association Agreement” . The theory in Regions and Powers. The Association Agreement is based on Structure of International Security ownership, responsibility and objec- which appeared in 2003. Barry tive monitoring of the results, Buzan and Ole Waiver argue in their however it is non-legally-binding. work that regional security complex Being non-legally-binding, the achie- theory has a significant importance vement of all EU benchmarks doesn’t in order to understand and analyse mean that the Eastern enlargement is the international politics: „regional possible. Instruments for multilateral security complex theory (RSCT) cooperation are a novelty for the enables one to understand this new region. The Eastern Partnership structure and to evaluate the relative countries have seen too few initia- balance of power of, and mutual tives of regional cooperation. The relationship within it between, multilateral level of cooperation was regionalizing and globalizing introduced through the four thematic trends”8. platforms, namely (1) democracy, Due to regional security complex good governance and stability; (2) theory, we can distinguish “between economic integration and conver- the system level interplay of the gence with the EU sectorial policies, global powers, whose capabilities (3) energy security, and (4) contact 6 enable them to transcend distance, between people . and the subsystem level interplay of However, the multilateral coope- lesser powers whose main security ration has few accomplishments. environment is their local region”9. The only successes on this dimen- The scholars offer the proper sion are “the multiple meetings and instrument to analyse the security conferences, establishment of the interdependence within a certain new institutions, and since recently region and not between regions. – high engagement of other region First definition of Barry Buzan actors into the successful imple- and Ole Waiver for security

299 POLIS complex is the following „set of However, “is supposed to be states whose major security relatively limited as the interaction perceptions and concerns are so internally defines the complex”13. interlinked that their national 4. The role of global powers in security problems cannot reasonably the region – in the case to this level be analysed or resolved apart from in is necessary to analyse “the one another”10. In 2003 this interplay between the global and definition was revised “regional regional security structures”14. security complex is a set of units This level of analysis will help us whose major processes of secu- to have an overview not only about ritization, desecuritisation or both the region, but also about each state are so interlinked that their security of the region and its relation with problems cannot reasonably be others states from the region. analysed or resolved apart from one Beside of these, a regional se- another”11. curity complex can be analysed by applying four variables15: How to analyse the Regional Security Complex? 1) boundary, which differentiates the RSC from its neighbours; In order to analyse EaP from 2) anarchic structure, which means regional security complex per- that the RSC must be composed of 2 spective, it will be used the theory of or more autonomous units; Barry Buzan, namely those four 3) polarity – the distribution of levels of analysis12: power among the units; 1. Domestic level – at this level it 4) social construction – which is necessary to analyse the internal covers the patterns of amity and situation in the states of the region, enmity among the units. their domestic vulnerabilities and (Ioan Horga, Course “Regional strengths and also their effects on Studies”, 2013, SNSPA) stability and security. The theory developed under 2. State – to - state relations – in Copenhagen School has the main the case of this level, the analysis advantage to analyse each region in should focus on relationships among terms of regional security terms by states of the region and also if there applying those four variables and is security interdependence among four levels of analysis described them; above. In the next chapter it will be 3. Region’s interaction with applied the theoretical approach in neighbouring regions – at this level order to find out if it is formed an it is necessary to analyse if there are Eastern Partnership security relationships between the region complex. taken in consideration and other regions which are neighbouring.

300 Est-Vest

Eastern Partnership as a limited to mere gestures and did not Regional Security Complex contribute to a genuine integration of Moldova with the EU because of Analysis of Eastern Partnership the communist rule. After the from Regional Security Complex elections of July 2009, a coalition of Theory four centre-right parties formed the parliamentary majority in Moldova As it was mentioned in first – the Alliance for European chapter, Eastern Partnership has Integration (AIE). been recently seen as a distinctive The AIE has set integration with region. This is the reason for what the EU as its strategic aim: the long no expert tried to analyse this region term goal is to join the EU, and the in terms of regional security com- ongoing objective is to adapt the plex. As a matter of fact, nobody has Moldovan legislation to European tried thinking at Eastern Partnership standards. In 2011 Moldova succe- as a regional security complex. That eded to receive visa facilitation is why this chapter proposes to Action Plan. Additionally, in 2010 apply RSCT on each EaP country. In negotiations of the new Association the following, it will be merged the Agreement (AA) which includes domestic level and state to state deep and comprehensive free trade relation, having in mind also their area were launched and they option to be part of EaP. After this, finalized in June, 2013. Republic of it will be analysed separately the Moldova succeeded to initial the AA other two levels: the region’s inter- and the DCFTA at the Vilnius action with neighbouring regions Summit which took place on 28 – 29 and the role of global powers in the November 2013 and to sign it on 27 region. June 2014. The DCFTA represents a huge success, offering to Moldova a Republic of Moldova framework for modernizing its trade European integration is a priority relations and economic development issue pursued by Republic of by the opening of markets via the Moldova. The European aspiration progressive removal of customs of Moldova began to take shape in tariffs and quotas, and by an exten- 1994 with the signing of the sive harmonization of laws, norms Partnership and Cooperation Agre- and regulations in various trade- ement with the EU. The next steps related sectors, creating the of Moldova towards the EU were conditions for aligning key sectors the signing of the Action Plan in of the Moldovan economy to EU 2005 and in 2008 an agreement on standards. the liberalization of the visa regime Moreover, starting with 24 April came into force. However, until 2014, Moldova was granted with 2009 the European integration was visa liberalization, thus Moldovan

301 POLIS citizens can travel in Schengen area resolution. Moreover, Russia’s without visas. attitude towards Moldova has At the domestic level, Moldova hardened. Last visit of Dimitri faces with some vulnerabilities and Rogozin in Chisinau resulted with a threats. One of the biggest vulne- hard threat “Moldova’s European rability of Moldovan state is high integration might complicate a level of corruption. Corruption is resolution of Transdniestr’s deeply embedded in Moldova’s status”18. In conclusion, because of public institutions and it is cited as a Transnistria, Moldova will be stagger block to European Inte- threatened by Russia in its European gration – Chisinau’s fundamental drive as as n the case of Crimea in objective. A successful anti- Ukraine. corruption policy was a benchmark At the state to state relations for EU visa liberation, as well as for level, Moldova has good relations successfully implementing the with all EaP countries. However, Association Agreement with the EU. Ukrainian – Moldovan relations can Thanks to EU pressure, key anti- be perceived sometimes as trou- corruption institutions were created blesome. There are some unresolved in 2012. National Anti-corruption issues between Ukraine and Centre was created by reshuffling Moldova: “the demarcation of the the old and ineffective Center for state border and a number of Fighting Economic Crime and property issues, ranging from resorts Corruption. Furthermore, law no. to a hydroelectric station”19. 180 of 19/12/2011 established the Because of these unresolved issues, National Integrity Commission, a lot of misunderstandings continue aiming to control officials’ wealth16. to loom the bilateral relations However, these anti-corruption between Moldova and Ukraine and institutions for time being don’t prevent real progress. have a successful activity in their Ukraine is a key country within anti-corruption efforts. Eastern Partnership mostly because A big threat is Transnistrian of its strategic geopolitical position. conflict. Anyway the conflict in After Orange Revolution of 2004, Transnistria is considered “the least Ukraine was considered the most violent of the four frozen conflicts in democratic countries in the the EaP area”17. For sure, this Community of Independent States conflict represents one of most (CIS). According to Freedom important obstacles for Moldova’s House, Ukraine in 2005 enjoy European integration aspirations. “relatively free media, as well as Unfortunately, the conflict in broad civil and political liberties, Transnistria remains an unsolved including freedom of association, as one, in the last 4 years nothing indicating by numerous active civil happened in respect of a peaceful society organizations operating in

302 Est-Vest

Ukraine”20. The Ukrainian elections instability in Ukraine which from 2005 brought the democratic represented a serious vulnerability position, with Victor Yushchenko as of Ukraine. In the context of this the president and Yulia Tymoshenko vulnerability, Russia annexed as prime – minister. During their Crimea which lead unofficially to a mandate the democracy in Ukraine war in Eastern part of Ukraine. This increased and EU directed its situation represents a great threat to support and assistance to the new Ukraine that undermines its security. democracy. At state to state relation, Ukraine However in 2010 the power shif- had great relations with Belarus till ted in favor of Viktor Yanukovich, Orange Revolution. Belarus being the leader of the Party of Regions. an authoritarian state wasn’t agree He managed to cause the collapse of with the democratic motivations of Tymoshenko government and to Ukraine in fear to not escalating in accuse the former prime – minister of its disfavour: it seems that the power abuse against the national Orange Revolution will have some interest of Ukraine. However, EU influence on the situation in Belarus, considers this act as a selective and for several reasons. Firstly, the justice, considering that Tymoshenko’s Ukrainian events of 2004, similarly file is pure political one21. In March as the 2003 Revolution of Roses in 2010, it was formed a new govern- Georgia, proved that democratic ment coalition. The prime – minister transformations in the CIS area are was Mykola Azarov from Party of possible. As a result, Belarus, until Regions and Victor Yanukovich – the recently perceived to be one of the President of Ukraine – which had the many authoritarian or semi- strongest influence on the authoritarian post-Soviet states, government’s work and also a huge today is viewed by the United States power over the decisions which are and the European Union more as a passed at the level of Presidential challenge. Western states may Administration22. decide that since the democrats were Yanukovich has always declared successful in Ukraine, the opposition that European integration is his in Belarus should be supported by priority. However, Ukrainian presi- even greater involvement”23. dent, proved reduced enthusiasm in However, the bilateral relations not the European orientation. This fact suffered too much, “because both was obvious in November, 2013 Ukraine and Belarus are increa- when Yanukovich refused to sign singly aware of the importance of the AA, including DCFTA. This was the mutual relations (…) It can be a strong reason for civil society and assumed that similarly as over the a part of population to protest and last fourteen years, when the two express their European aspirations. states have tried not to emphasize In fact, this event led to a great the differences between them

303 POLIS regarding foreign policy, they will vulnerabilities in Belarusian society: now try to develop a modus vivendi “lack of freedoms of association, in the sphere of bilateral relations, assembly, and expression, and the regardless of the disputes about right to fair trial; government internal policy”24. harassment of human rights The bilateral relation with defenders, independent media, and Moldova can be considered defence lawyers continues, relatively unsatisfactory because of including through arbitrary bans on Transnistria conflict (See p. 14). foreign travel”26. However, the relations of Ukraine At the state to state relation with Armenia, Georgia and level, Belarus is quite isolated and Azerbaijan can be perceived as don’t have developed relations with diplomatic relations without tracks other EaP countries. The main of enmity, not even amity. political partner of Belarus is Russia Belarus saw the possibility to and both of them have close join EaP as a chance to escape from political, economic and security isolation, especially since its related bond. More sor, Belarus took relationship with Russian Federation part at the creation of Customs became “increasingly bumpy” in the Union which is a regional last years, and was negatively integration project initiated by affected by the Georgian War of Russian Federation that tries to copy August 2008. EaP initiative. Belarus is one of the most authoritarian states within EaP. Then Armenia why EU invited Belarus to join EaP? The EU and its shared value are Paul Ivan – expert within Romanian very popular among Armenians; Centre for European Policies – however the Armenian political elite argued that “in 2008 the regime had showed reluctance regard to the made some liberalization attempts issue of European integration27. and the previous policy of isolating Armenia is located between Belarus hadn’t brought significant Azerbaijan and Turkey and it results, the EU went along and considered as an isolated country. Its engaged the regime in Minsk”25. motivation to join EaP was related What is sure is that Belarus doesn’t with escaping from regional have plans to join EU. The isolation and also to benefit from population is also divided equally in new funds for the modernization of those who prefer the European the country. However, Armenian option and those who would like the President declared that Armenia will integration in Customs Union. join to Customs Union28. At the domestic level Belarus is At the domestic level, Armenia the most authoritarian regime and has huge problems with political because of this there are a lot of corruption, being the biggest

304 Est-Vest vulnerability. More so, this pheno- Relationship between Georgia menon “permeating all levels of and Armenia are good. However, society: the public administration, because of „Georgia’s tense rela- particularly the judiciary, the police tions with Russia, Armenia cannot and the health sector, are especially take the Georgian route for granted, vulnerable to corruption. This situa- as was shown during the 2008 tion is echoed by Armenia’s poor Russian-Georgian war, when performance in most areas assessed Armenia was subject to a commu- by governance indicators”29. The nications blockade”32. biggest threat of Armenia is Azerbaijan like Belarus is an Nagorno – Karabach frozen conflict authoritarian EaP country and it is which represent a serious challenge not interested in further economic to the security, stability, and and political integration with EU. Its prosperity of the Armenia. motivation to join EaP is related with At the state to state relation the improvement of the relations with level, Armenia has good relation EU and also with energy issues. On with all EaP countries beside the other hand, for EU it was Azerbaijan. Bilateral relations bet- convenient to have Azerbaijan as ween these two countries have been partner because of the energetic hostile since Azerbaijan and stakes: Azerbaijan remains a key Armenia fought a war in 1990 over energy resource partner for EU. the disputed land – Nagorno At the domestic level, Azerbaijan Karabakh. This territory is populated does not want to enable demo- by ethnic Armenians but it is cratizing reform. The big vulnera- internationally recognized as part of bilities of Azerbaijan are the lack of Azerbaijan. The war ended in 1994 the independence of judicial system when Armenian military forces with and also the high level of corruption the help of Russian forces managed which “continues to be the main to drive out the Azerbajani troops obstacle to development of entrepre- from the disputed land. However, no neurship and economic diversifi- another country recognized the cation in Azerbaijan”33. Another separatist quasi-statelet of Nagorno- vulnerability is poverty because of Karabach30. This conflict remains to “the uneven distribution of profit be a frozen one and there is likely to generated by the energy sector that escalate at any time. Russia has contributes to significant social always been the ally of Armenia, but disparities, and undermines attempts in fact this fact caused “a politically, to fight poverty, which remains economically and militarily depen- persistent in Azerbaijan”34. dence on Russia, which over the A big threaten to Azerbaijan is years has assumed control of related with the conflict over Armenia’s key economic sectors”31. Nagorno Karabakh described above. In this context, Azerbaijan is

305 POLIS determined to reclaim Nagorno- internal stability. One of the biggest Karabakh and a potential conflict vulnerability is corruption, “Georgia with Armenia could affect its continues to suffer from corruption security. at elite levels, and the UNM admi- At the state to state relation nistration’s insularity fostered level, Azerbaijan has difficult and opportunities for cronyism and hostile relation with Armenia insider deals”36. because of disputed land Nagorno – The threat at the address of Karabakh. Azerbaijan has traditio- Georgia is the hostile relation with nally good relation with a non separatist territories: Abkhazia and Eastern Partnership country – South Ossetia. In fact, “Georgia sees Turkey. Lately, the good relation Russia as the main threat to its with Turkey has somewhat weakened security and territorial integrity. recently, as “Turkey tried to improve Moscow has supported the separatist its relations with Armenia, increased ambitions of Abkhazia and South co-operation with Russia, and could Ossetia, and as a result of the 2008 not agree on transit prices for war it virtually incorporated the two Azerbaijan’s natural resources”35. regions into the Russian Federation. Georgia accepted to join EaP Georgia and Russia currently do not being interested in the involvement have diplomatic relations, and of the EU in conflict resolution in Russia has closed its market to the Caucasus, but also in visa Georgian goods”37. liberalization and the establishments At the state to state relation of a free trade with EU. After Rose level, Georgia has satisfactory rela- Revolution in 2003 the Georgian tions with all Eastern Partnership. It president Mihail Saakashvili wanted has hostile relation with a non EaP the integration of Georgia in NATO country – Russia and this hostility is and EU. However, the integration of related with Russian – Georgian the country in the European and War. This is why Georgia wanted Euro-Atlantic structures was integration with the West, being „the affected by Russian – Georgian War optimal civilization choice and a of 9 August 2008. The war resulted way to break free from Russia’s into independence of Abkhazia and sphere of influence. This is why South Ossetia and in short time Georgia has tried to appeal to the Russia recognized the new separatist West by presenting itself as a territories. regional pioneer of democratic, eco- Georgia signed the Association nomic and institutional reforms, and Agreement, including DCFTA at as a transportation link between Vilnius Summit as Moldova did. Europe and the hydrocarbons-rich Georgia continues the democra- Caspian Sea and Central Asia”38. tization reforms. However it also has Regarding the region’s inter- vulnerabilities which challenge its action with neighbouring regions,

306 Est-Vest the Eastern Partnership as a region Why Eastern Partnership is not a doesn’t have many interactions with Regional Security Complex? other regions. The only interaction is with EU due to multilateral dimen- Analysing the Eastern Partner- sion which aims the multilateral ship region through Regional Secu- cooperation between the EU and rity Complex theory, namely EaP region and between the partner applying the four variables states themselves. However the described in theoretical chapter, we multilateral cooperation among the can identify if Eastern Partnership is partner states for time being is a security complex. underdeveloped. 1. Boundary. Indeed the Eastern Regarding the role of global Partnership countries differentiate powers in the region, EU, USA and from its neighbours by their Russia has involved in the evolution European aspirations. Theoretically, of the Eastern Partnership. EU and it should be so. However, according USA have special development to the Index of European assistance to Eastern Partnership Integration43 for Eastern Partnership countries awarded annually due to countries, Azerbaijan, Belarus and different aid programs (e.g. USAID, Armenia are not frontrunners with EuropeAid). On another hand, EU membership aspirations. More Russia involves in this region with so, Armenia recently announced that the intention to decline the European it wants to join a Russia-led aspirations through pressures. For Customs Union and Belarus will be example, Russia imposed the for sure member of Custom Union embargo for Moldovan wines39 and together with Kazakhstan. So, which a large number of Moldovan is the difference between immigrants have been expelled out Kazakhstan which is not member of of Russian territory40. In case of Eastern Partnership and Belarus or Ukraine, Russia imposed the Armenia? Apparently, no one. Also, embargo for Ukrainian chocolates41. the boundary for Eastern Partnership More so, Russia created the doesn’t represent an advantage as far Customs Union trying to copy the as Eastern countries – Ukraine, Eastern Partnership project, and Belarus and Moldova – are through this platform Russian autho- geographically separated by rities try to convince Eastern Southern Caucasus countries – Partnership countries to give up at Georgia, Armenia, and Azerbaijan. I their European aspirations. Until can argue that it is no any boundary now, Armenian president declared that encompasses all EaP countries officially that his country will join as far as no institutional (taking in Customs Union42. account that Armenia and Belarus want to join Customs Union) or

307 POLIS geographic proximity don’t support 4. Last variable is social this hypothesis. construction which covers the 2. Anarchic structure which patterns of amity or enmity among means the Eastern Partnership the Eastern Partnership countries. should be composed of 2 or more EaP countries, on the one hand, autonomous units. Eastern don’t share any common culture Partnership, indeed, is composed by (even if they were members of six countries mentioned in first Soviet Union, their identity and chapter: Ukraine, Belarus, Republic culture remained intact) or regional of Moldova, Armenia, Azerbaijan cooperation and on the other hand, and Georgia. There is no any the Eastern Partnership countries authority above them and also I have not been affected by long- can’t identify any changes to the standing enmities. Inside Eastern anarchic structure as far as a real Partnership a form of enmity we can regional integration didn’t take notice between Armenia and place. Azerbaijan related with the frozen 3. Polarity. According to Barry conflict in Nagorno Karabah or Buzan a regional security complex Moldova and Ukraine related with “can be analysed in terms of the conflict in Transnistria. polarity, ranging from unipolar, Briefly, I will show why through bi- and tripolar, to multi- Armenia and Azerbaijan form a polar”44. However in the case of regional security complex build Eastern Partnership we can refer just upon enmity. Since 1990 Armenia to non-polarity because no EaP state and Azerbaijan are in an on-going dominates any other countries from over Nagorno Karabakh which is the region. Moreover, in the EaP considered a frozen conflict. region didn’t take place any kind of Applying the variables of RSCT, we disintegration, merger on conquest can see that Armenia and Azerbaijan that could affect the polarity inside has the same boundary, being neigh- region. However, according to the bours, they share the geopolitical Index of European Integration aspiration to annex Nagorno mentioned above, Moldova is the Karabach territory. The anarchic best performer in terms of demo- structure variable is also present cratization and convergence with because the regional security com- EU policies; which means that there plex is formed by two autonomous are some differential growth rates units: Azerbaijan and Armenia. The among EaP related with reform and social construction is based on democratic modernization. Notwith- historical enmity between these two standing, the Moldovan achievement countries since the war of 1990. doesn’t make it to be more powerful Moreover, we can observe the and to change the distribution of involvement of other big powers power in EaP region. such Russia, EU and USA in the

308 Est-Vest peaceful resolution of this frozen controlled by the government in conflict. Chişinău45. Regarding anarchic Moldova and Ukraine form also a structure it is obvious that the regional security complex because security complex is formed by two of Transnistrian conflict. This countries and a separatist territory, regional security complex is also by nobody recognized – based on enmity. Kiev is directly Transnistria. involved in resolving the Trans- Social construction is based more nistria conflict and Chisinau on a historical enmity. The territory perceive this involvement as threat. of the left bank of the Nistru has Moldovan officials consider that been part of Ukraine Soviet far into Ukraine is reluctant to solve this 1940, when the constitution was conflict in benefit of Moldova’s proclaimed Moldavian Soviet territorial integrity. On the other Socialist Republic in the USSR. hand, Ukraine perceives a historical Although Transnistria does not problem with Moldova regarding the identify with the complex history of demarcation of the state border and ethnic Ukrainians, currently about a number of property issues, ranging one third of Transnistrian population from resorts to a hydroelectric declared Ukrainian. However, station. following the policies pursued in the Applying those four variables, USSR, these are largely russified we will see that these two countries Ukrainians. The Ukrainian ethnic form a regional security complex. factor plays a substantial role in the Regarding the boundary variable, internal realities of the region. The Moldova has borders with Romania memory of Ukrainian society that and Ukraine only. The border keeps memory of Transnistria was between Moldova and Romania “Ukrainian land”. Moldovan passes along the Prut River, which officials consider that Ukraine forms a natural geographic barrier, intentionally don’t want to sustain the border between Moldova and resolution efforts. However, at the Ukraine was drawn in a manifestly beginning of 2013 Ukraine took arbitrary (4 November 1940), based over the OSCE chairmanship and on political criteria obscure declared that from this position, established in Moscow. Currently, Ukraine will try to boost the conflict Transnistria (the left Dniester resolution in Transnistria. Until now territory under the control of the there is no any achievement in the self-proclaimed “Transnistrian respect of conflict resolution in Moldovan Republic”), is a narrow Transnistria. strip of land between the territory of Ukraine and the rest of Moldova. Moldovan-Ukrainian border is 1222 km and its center sector, 442 km, not

309 POLIS

Conclusion complex. However inside of Eastern Partnership there are two regional As I have analysed above despite security complexes: (1) Armenia the fact that the EaP countries had a and Azerbaijan regarding Nagorno – common history with Soviet Union, Karabach and (2) Republic of the EaP states vary greatly, both in Moldova and Ukraine regarding their features and in their Transnistrian conflict. Both of them expectations regarding the EU. are built upon enmity and it is Eastern Partnership initiative was related with a frozen conflict. It is very well received by all EU necessary to mention that EU is countries as well as by countries reluctant to involve totally in from EaP region. Eastern conflict resolution in the region. Partnership states don’t represent a Armenia, Azerbaijan and Moldova coherent group. Moreover, the have many expectations from EU in analysis above proved that Eastern the respect of conflict resolution. Partnership don’t form a regional That’s why it is necessary that EU to security complex. No variable could develop a conflict resolution indicate that this region is a security strategy for EaP region.

Note

1 Irina Kuznecova, Diana Potjomkina, o_georgian_war_and_balance_power Martins Vargulis, From the Vilnius , 2008 (accessed on 12.03.2015) Summit to Riga Summit: Challenging 4 Karel Kaas, op. cit., p. 13. and Opportunities of the Eastern 5 Implementation of the Eastern Partnership, Latvian Institute for Partnership: Report the meeting of International Affairs, 2013 Foreign Affairs Ministers, December http://www.liia.lv/site/docs/EaP_publ 13, 2010 , ication.pdf, p.4 (accessed on http://www.eeas.europa.eu/eastern/do 12.03.2015). cs/eap_meeting_foreign_affairs_1312 2 Karel Kaas, “The Eastern Partnership 10_en.pdf (accesat la 13.04.2015) and Estonia: Policy 6 Bogdano Depo, The Eastern Recommendations” in Security Partnership two years on: Success or Arhitecture in the EU Eastern failure for the diversified ENP?, Civil Neighborhood: Challenges and Society Forum, 2011, p.3 http://eap- Realities,Pro Marshall Center of the csf.eu/en/news-events/articles- Republic of Moldova, Cuvantul – analytics/the-eastern-partnership-two- ABC, Chisinau, 2011, p. 10. years-on-success-or-failure-for-the- 3 George Friedman, The Russo- diversified-enp/ (accessed on Georgian war and balance of power, 12.04.2015) STRATFOR Global Intelligence 7 Bogdan Depo, ibid. https://www.stratfor.com/weekly/russ 8 Barry Buzan, Ole Waiver, Regions and Powers: The Structure of

310 Est-Vest

International Security, Cambridge, 20 Report Freedom House, Ukriane 2013, p. 4. 2005, 9 Barry Buzan, Ole Waiver, ibid. http://www.freedomhouse.org/report/ 10 Barry Buzan, Ole Waever, and Jaap freedom- de Wilde, Security: A New world/2005/ukraine#.Uu9EefmSwkQ Framework for Analysis, Lynne (accesat la 12.03.2015). Rienner Publishers, 1997, p. 198. 21 Benjamin Bidder ‘Selective 11 Barry Buzan, Ole Waiver, op. cit., p. Application of Justice’: Tymoshenko 44. Sentenced to Jail Despite EU 12 Barry Buzan „Regions and Powers. Warnings, Spiegel, 2011 The Structure of International http://www.spiegel.de/international/e Security” cit. in. Ioan Horga Course urope/selective-application-of- Support, SNSPA, 2013. justice-tymoshenko-sentenced-to-jail- 13 Ibidem. despite-eu-warnings-a-791146.html 14 Ibidem. (accesat la 12.03.2015). 15 Ibidem. 22 Eastern Partnership Community, 16 Cristian Ghinea, Ludmila Gamurari, Debating Ideas for the Partnership, It has only just begun: EU and http://www.easternpartnership.org/pa anticorruption institutions in rtner-states/ukraine (accesat la Moldova, European Policy Center, 12.04.2015) Brussels, 2014, p. 4, 23 Andrzej Szeptycki, Relations between http://www.crpe.ro/en/wp- Ukraine and the Republic of Belarus: content/uploads/2014/08/pub_4683_e The Present Conditions, Status Quo u_and_anticorruption_institutions_in and Perspectives, Polish Institute of _moldova.pdf (accesat la International Affairs, Warsaw, 2006, 15.05.2015). pp. 15 – 20. 17 Paul Ivan, „EU and Moldova one 24 Ibidem. year after the launch of the Eastern 25 Paul Ivan, op. cit., p. 109. Partnership” în Security Arhitecture 26 Human Rights in Belarus, Avilable at in the EU Eastern Neighborhood: http://www.hrw.org/europecentral- Challenges and Realities,Pro asia/belarus (accessed on Marshall Center of the Republic of 12.05.2015). Moldova, Cuvantul – ABC, Chisinau, 27 Razvan Iorga, Parteneriatul Estic: un 2011, p. 105. semi-esec sau un semi-castig? 18 Vitalie Calugareanu, „Rogozin a dat Kardiniz-press, 2013, curs la Chisinau „ofensivei anti- http://karadeniz- Vilnius”,DW-Chisinau, 2013 press.ro/kara/parteneriatul-estic-un- http://www.dw.de/rogozin-a-dat-curs- semi-esec-sau-un-semi-castig-al-ue/ la-chi%C5%9Fin%C4%83u- (accessed on 12.05.2015). ofensivei-anti-vilnius/a-17062487 28 Ibidem. (accesat la 12.03.2015). 29 Overview of corruption and anti- 19 Alyona Getmanchuk, Ukraine and corruption in Armenia, Transparency Moldova: Time to Talk Openly, International Report, 2013, Institute of World Politics, Kiev, http://www.transparency.org/whatwe 2012, p. 1. do/answer/overview_of_corruption_a

311 POLIS

nd_anti_corruption_in_armenia 40 Costin Ionescu, Rusia a inceput sa (accessed on 13.05.2015). expulzeze muncitorii moldoveni, 30 Michael Cecire, Azerbaijan-Armenia Hotnews, 2013, Bucuresti, Tensions: Regional Risks, Policy http://www.hotnews.ro/stiri- Challenges, World Politics Review, international-15650363-rusia- 2012, p. 1 inceput-expulzeze-muncitorii- http://www.worldpoliticsreview.com/ moldoveni.htm (accessed on articles/12046/azerbaijan-armenia- 12.04.2015). tensions-regional-risks-policy- 41 Mircea Ticudean, Embargoul asupra challenges (accessed on 13.02.2015). bunurilor ucrainiene ca formă a 31 Ibidem. presiunii ruse, Radio Europa Libera, 32 Ibidem. 2013, Chisinau 33 ENP Country Progress Report 2012 – http://www.europalibera.org/content/ Azerbaijan, European Commission, article/25077084.html (accessed on 2013, http://europa.eu/rapid/press- 13.04.2015). release_MEMO-13-243_en.htm 42 Maxim Shipenkov, Armenia Joins (accessed on 20.05.2015). Russia-Led Eurasian Economic 34 Eastern Partnership Community, Union, Moscow Times, 2015, Debating Ideas for the Partnership, Moscow, http://www.easternpartnership.org/pa http://www.themoscowtimes.com/bus rtner-states/azerbaijan (accessed on iness/article/armenia-joins-russia-led- 23.05/2015). eurasian-economic- 35 Ibidem. union/514035.html (accessed on 36 Freedom House Report, 2013 12.04.2015). http://www.freedomhouse.org/report/ 43 Jeff Lovitt, Iskra Kirova European freedom- Integration Index 2014 for Eastern world/2013/georgia#.Uu_ZGfmSwk Partnership Countries, Open Society Q (accessed on 23.05.2015) Institute, 2014, p. 5 http://www.eap- 37 Eastern Partnership Community, index.eu/sites/default/files/EaP%20In Debating Ideas for the Partnership, dex%202014.pdf (accessed on http://www.easternpartnership.org/pa 14.05.2015) rtner-states/georgia (accessed on 44 Barry Buzan, Ole Waever op.cit., p. 23.05.2015). 49. 38 Ibidem. 45 Paul Pryce, Ukraine’s OSCE 39 Vlad Mixich, Rusia pune embargo la Chairmanship and the Transnistrian importul de vinuri din Republica Conflict:A Breakthrough in the Moldova, Hotnews, 2013, Bucuresti Making?, EGF, 2012, http://gpf- http://www.hotnews.ro/stiri- europe.com/context/publications/?id= international-15552215-rusia-pune- 17635 (accessed on 12.06.2015). embargo-importul-vinuri-din- moldova.htm (accessed on 12.04.2015)

312 Est-Vest

Bibliography

BUZAN, Barry, WAEVER, Ole, jail-despite-eu-warnings-a- Regions and Powers: The Structure 791146.html (accesat la 12.03.2015) of International Security, CALUGAREANU, Vitalie, „Rogozin a Cambridge, 2013 dat curs la Chisinau „ofensivei anti- BUZAN, Barry, WAEVER, Waever, Vilnius”,DW-Chisinau, 2013 and WILDE, Jaap, Security: A New http://www.dw.de/rogozin-a-dat- Framework for Analysis, Lynne curs-la-chi%C5%9Fin%C4%83u- Rienner Publishers, 1997 ofensivei-anti-vilnius/a-17062487 GETMANCHUK, Getmanchuk, (accesat la 12.03.2015) Ukraine and Moldova: Time to Talk CECIRE, Michael, Azerbaijan-Armenia Openly, Institute of World Politics, Tensions: Regional Risks, Policy Kiev, 2012 Challenges, World Politics Review, IVAN, Paul, „EU and Moldova one year 2012, p. 1 after the launch of the Eastern http://www.worldpoliticsreview.com/art Partnership” în Security Arhitecture icles/12046/azerbaijan-armenia- in the EU Eastern Neighborhood: tensions-regional-risks-policy- Challenges and Realities,Pro challenges (accessed on 13.02.2015) Marshall Center of the Republic of DEPO, Bogdano, The Eastern Moldova, Cuvantul – ABC, Partnership two years on: Success Chisinau, 2011 or failure for the diversified ENP?, KAAS, Karel, “The Eastern Partnership Civil Society Forum, 2011, p.3 and Estonia: Policy http://eap-csf.eu/en/news- Recommendations” în Security events/articles-analytics/the-eastern- Arhitecture in the EU Eastern partnership-two-years-on-success- Neighborhood: Challenges and or-failure-for-the-diversified-enp/ Realities,Pro Marshall Center of the (accessed on 12.04.2015) Republic of Moldova, Cuvantul – FRIEDMAN, George, The Russo- ABC, Chisinau, 2011 Georgian war and balance of power, SZPTYCKI, Szeptycki, Relations STRATFOR Global Intelligence between Ukraine and the Republic of https://www.stratfor.com/weekly/rus Belarus: The Present Conditions, so_georgian_war_and_balance_pow Status Quo and Perspectives, Polish er, 2008 (accessed on 12.03.2015) Institute of International Affairs, GHINEA, Cristian, GAMURARI, Warsaw, 2006 Ludmila, It has only just begun: EU and anticorruption institutions in Electronic sources Moldova, European Policy Center, Brussels, 2014, p. 4, BIDDER, Benjamin ‘Selective http://www.crpe.ro/en/wp- Application of Justice’: Tymoshenko content/uploads/2014/08/pub_4683_ Sentenced to Jail Despite EU eu_and_anticorruption_institutions_i Warnings, Spiegel, 2011 n_moldova.pdf (accesat la http://www.spiegel.de/international/ 15.05.2015) europe/selective-application-of- IONESCU,Costin, Rusia a inceput sa justice-tymoshenko-sentenced-to- expulzeze muncitorii moldoveni,

313 POLIS

Hotnews, 2013, Bucuresti, SHIPENKOV,Maxim, Armenia Joins http://www.hotnews.ro/stiri- Russia-Led Eurasian Economic international-15650363-rusia- Union, Moscow Times, 2015, inceput-expulzeze-muncitorii- Moscow moldoveni.htm (accessed on http://www.themoscowtimes.com/busin 12.04.2015) ess/article/armenia-joins-russia-led- IORGA, Razvan, Parteneriatul Estic: eurasian-economic- un semi-esec sau un semi-castig? union/514035.html (accessed on Kardiniz-press, 2013, 12.04.2015) http://karadeniz- TICUDEAN,Mircea, Embargoul asupra press.ro/kara/parteneriatul-estic-un- bunurilor ucrainiene ca formă a semi-esec-sau-un-semi-castig-al-ue/ presiunii ruse, Radio Europa Libera, (accessed on 12.05.2015) 2013, Chisinau KUZENCOVA, Irina, POTKOMKINA, http://www.europalibera.org/content Diana, VARGULIS, Martins, From /article/25077084.html (accessed on the Vilnius Summit to Riga Summit: 13.04.2015) Challenging and Opportunities of the Eastern Partnership, Latvian Online policy reports Institute for International Affairs, 2013 Eastern Partnership Community, http://www.liia.lv/site/docs/EaP_pub Debating Ideas for the Partnership, lication.pdf, p.4 (accessed on http://www.easternpartnership.org/p 12.03.2015); artner-states/georgia (accessed on LOVITT, Jeff, KIROVA, Iskra , 23.05.2015) European Integration Index 2014 for Freedom House Report, 2013 Eastern Partnership Countries, http://www.freedomhouse.org/report Open Society Institute, 2014, p. 5 /freedom- http://www.eap- world/2013/georgia#.Uu_ZGfmSwk index.eu/sites/default/files/EaP%20I Q (accessed on 23.05.2015) ndex%202014.pdf (accessed on ENP Country Progress Report 2012 – 14.05.2015) Azerbaijan, European Commission, MIXICH,Vlad, Rusia pune embargo la 2013, http://europa.eu/rapid/press- importul de vinuri din Republica release_MEMO-13-243_en.htm Moldova, Hotnews, 2013, Bucuresti (accessed on 20.05.2015) http://www.hotnews.ro/stiri- Overview of corruption and anti- international-15552215-rusia-pune- corruption in Armenia, embargo-importul-vinuri-din- Transparency International Report, moldova.htm (accessed on 2013, 12.04.2015) http://www.transparency.org/whatw PRYCE, Paul, Ukraine’s OSCE edo/answer/overview_of_corruption Chairmanship and the Transnistrian _and_anti_corruption_in_armenia Conflict:A Breakthrough in the (accessed on 13.05.2015); Making?, EGF, 2012, http://gpf- Human Rights in Belarus, Avilable at europe.com/context/publications/?id http://www.hrw.org/europecentral- =17635 (accessed on 12.06.2015) asia/belarus (accessed on 12.05.2015)

314 Est-Vest

Report Freedom House, Ukriane 2005, Foreign Affairs Ministers, December http://www.freedomhouse.org/report 13, 2010 , /freedom- http://www.eeas.europa.eu/eastern/d world/2005/ukraine#.Uu9EefmSwk ocs/eap_meeting_foreign_affairs_13 Q (accesat la 12.03.2015) 1210_en.pdf (accesat la 13.04.2015) Implementation of the Eastern Partnership: Report the meeting of

315

Est-Vest

Dreptul omului de a fi protejat de stresul negativ excesiv - un nou drept fundamental al omului postmodern, la începutul sec. XXI1

(The right to be protected from the negative stress – a new fundamental right of the post-modern human, at the begining of the XXIst century)

Mădălina Virginia ANTONESCU

Abstract:The development of the human rights field, at the beginning of XXIst century, brings new challenges for the legal academic school under the pressure to realize a continuous effort to adapt itself to multiple changes of the global world and equally, to those changes resulted from the state and non-state entities actions, under the impact of specific threats and problems. Within this context, we propose in this paper “a right of human being to be protected from stress -the negative excessive stress-“; in our opinion, this right can be considered, from the beginning, to belong to the IVth generation of human rights, after the category of solidarity rights. Particularly, we consider that it should be adopted (under the aegis of UN.GA) a “Charter for the human rigths protection of the metropolitan man”, facing the situations and conditions of life generating a level of stress that is an exclusive feature of the metropolitan style of life, an action prescribed in order to rise concretely the level of protection for human rights, face to challenges brought by postmodern lifestyle. This Charter would realize a consecration of human rights starting from a specific quality of human being (as “living into great urban agglomerations”- metropolis, megalopolis), and by taking into account the universality of the urbanization phenomena, as specific phenomena of the global age, at the beginning of the XXIst century. Quality of the human being “to live into great urban agglomerations” should be taken, in our opinion, into consideration, more attentively, by the XXIst century legal academic school, this quality shifting towards a legal quality, and generating rights and obligations specific to the human being of the XXIst century global society. Also, it should be recommended to ellaborate (possibly, through a Romanian proposal within UN.GA) a declaration, signed by UN states, regarding an international day of fighting against negative excessive stress.

Keywords: human rights, rigth of the human person to be protected from negative excessive stress, urban habitat.

317 POLIS

Spre o definiţie juridică a funcţie de numărul persoanelor stresului negativ excesiv afectate, se poate vorbi de un stres 5 individual sau colectiv . Concept introdus de Hans Hugo Agenţii stresori, la rândul lor, pot Bruno Selve2, stresul reprezintă, fi clasificaţi în: unici şi multipli (după într-o definiţie, „sindromul de adap- numărul lor); în conglomeraţi şi con- tare realizat de individ în urma figuraţi (în funcţie de asociere); în agresiunilor mediului”, adaptare principali şi secundari (în funcţie de compusă dintr-un ansamblu de dominanţa acţiunii lor); în agenţi reacţii specifice ale organismului fizici (sonori, luminoşi), chimici, uman care sunt diferite, în funcţie de biologici, psihologici; în agenţi stre- caracteristicile individuale. Stresul sori cu semnificaţie individuală sau mai poate fi definit şi ca „un colectivă (în funcţie de numărul 6 ansamblu ce cuprinde reacţii precum indivizilor afectaţi) . încordare, tensiune, constrângere, În ceea ce priveşte stresul psihic, forţă, solicitare, realizat de individ în se admite îndeobşte, că situaţiile ce îl faţa acţiunii externe a unor agenţi pot genera sunt: semnificaţia unui cauzali (fizici, chimici, psihici, eveniment, apariţia unor circumstanţe biologici), constând în modificări neobişnuite pentru individ, care îl morfo-funcţionale, cel mai adesea, surprind nepregătit să le înfrunte; endocrine”. Trebuie efectuată, tot- angajarea individului într-o relaţie odată, o distincţie între stres şi sau acţiune exagerată; particularităţi sindromul general de adaptare (în ale contextului social; un mod ultimul caz, agentul stresor presu- subiectiv de a percepe solicitările punând o acţiune de durată)3. mediului; situaţii conflictuale exis- Esenţa conceptului de „stres” tente în familie, în profesie sau la este, aşa cum s-a remarcat în doc- nivel intelectual; apariţia unui trină, „un dezechilibru intens, obstacol fizic sau psihic în calea perceput subiectiv de către individ, unui scop, ceea ce duce la frustrare; între cerinţele organismului şi ale diferite situaţii perturbatoare cauzate mediului şi posibilităţile de răspuns de agenţi fizici (zgomote, vibraţii, 7 individuale”4. Perturbarea echili- fluctuaţii de temperatură) şi altele. brului dinamic cu mediul, presupusă Stresul, indiferent de tipul său, de adaptarea continuă a orga- apare în procesul de adaptare nismului uman la acesta (ceea ce permanentă a organismului uman la presupune păstrarea integrităţii mediu (aici putând vorbi atât de organismului, sub acţiunea necon- mediul natural cât şi de cel artificial, tenită a agenţilor stresori de diferite de cel urban, social, de familie sau tipuri) determină apariţia stresului. de locul de muncă, de teatrul de Într-o clasificare, stresul poate fi operaţiuni militare sau de locul în unul de tip: fizic, psihic, chimic sau care se produce un dezastru natural biologic şi, după alte clasificări, în sau provocat de om).

318 Est-Vest

Un nou drept al omului: mod individual, dar şi întreaga 10 dreptul de a fi la adăpost de comunitate internaţională ), precum stresul negativ excesiv dreptul la pace şi securitate, dreptul la dezvoltare, dreptul la un mediu Dezvoltarea materiei drepturilor sănătos şi curat (drepturi de gene- omului, la începutul secolului XXI, raţia a III-a). aduce cu sine noi provocări pentru Consacrarea acestui drept pe plan doctrina juridică, nevoită a realiza internaţional, regional şi în ordinile un continuu efort de adaptare la naţionale ale statelor este, în opinia schimbările din lumea globală şi la noastră, de cea mai mare importanţă cele rezultate din acţiunea actorilor pentru societatea globală a secolului statali şi non-statali, sub impactul XXI, datorită, între altele şi unor ameninţări şi probleme spe- următoarelor considerente: cifice8. Printre aceste provocări, faţă - un stil de viaţă „consumisto- de caracteristicile unui stil de viaţă globalist” (răspândit la nivel univer- epuizant (mai ales al oamenilor din sal) supus factorilor de presiune, viteză (o criză de timp nesfârşită în metropolele şi megalopolisurile de 11 azi), al crizei permanente de timp în care se află omul postmodern) , care omul postmodern pare că se datorită intensificării şi difuzării la află (datorită unei civilizaţii bazate scară globală a ideilor, comuni- pe intensificarea şi rapiditatea caţiilor, produselor, mărfurilor, comunicărilor şi a schimburilor de mijloacelor de transport, comerţului, capital, de idei, de mărfuri)9 se află banilor, serviciilor; şi provocarea de a da o configuraţie - un tip de viaţă predominant juridică unui nou drept al omului. urbanal omului postmodern (o vie- Astfel, propunem înscrierea într- ţuire în marile aglomerări urbane, o declaraţie politică asumată de într-un mediu aproape complet statele membre ONU, la nivel juridic artificial, de beton, cu puţine spaţii internaţional, a unui nou drept al verzi şi puţine posibilităţi de recreere, omului, menit să asigure fiinţei în interiorul oraşelor, care să fie umane respectarea şi exerciţiul bazate pe un mod de apropiere faţă eficace, real, al celorlalte drepturi de natură). Un tip de divertismente ale sale. În acest context, propunem urbanizate (”plimbatul prin mall-uri”, să fie consacrat un ”drept al omului care se transformă într-o goană după de a fi la adăpost de stres” (în speţă, cumpărături sau shopping-ul transfor- fiind vorba de stresul negativ mat într-un divertisment, ceea ce excesiv). Acest drept se înscrie, în reprezintă o alienare gravă de la opinia noastră, încă de la început în relaţia de comuniune om-natură din care se naşte o stare de armonie şi de categoria drepturilor de generaţia a 12 IV-a, după drepturile de solidaritate fericire a fiinţei umane) ; (la a căror realizare, consideră doc- - un mod de viaţă supus multor trina, sunt chemate nu doar statele în forme de poluare specifice vieţii din

319 POLIS marile aglomerări urbane13 (pe mă- operaţiuni militare, confruntate cu sura creşterii nivelului de civilizaţie pericole specifice meseriei de militar; de tip consumist, crescând şi nivelul - un stres profesional care pri- de poluare al vieţii omului urban)14; veşte pe apărătorii drepturilor omu- - un mod de viaţă şi norme/ lui, pe jurnaliştii care, de asemenea, condiţii de muncă predominant se află, în virtutea meseriei lor, în separate de natură, care îi ocupă diferite zone expuse conflictelor, omului aproape toată ziua (munca în violenţelor, care sunt martori la hale, în uzine, pe şantiere, în clădiri violenţe, agresiuni, situaţii trauma- mari de birouri), care izolează omul, tizante de toate genurile şi care pentru cea mai mare parte a vieţii privesc oameni aflaţi în situaţii sale, într-un mediu artificial, departe traumatizante. de natură, creându-i forme speciale Având toate aceste aspecte în de stres negativ excesiv (stresul vedere, ar fi de remarcat, în opinia profesional, stresul la locul de noastră, să se consacre, la nivel muncă, stres din muncă excesivă, internaţional (eventual sub egida stres din izolarea omului postmodern ONU, printr-o rezoluţie AG.ONU de natură); sau printr-o declaraţie a statelor - un stres care vizează anumite membre ONU, alături de recu- categorii de persoane, precum per- noaşterea dreptului omului de a fi soanele private de libertate, refugiaţii, protejat de stresul negativ excesiv15) azilanţii, persoanele confruntate cu o şi măsurile pe care statele ar trebui să situaţie de conflict armat, de război, le ia pentru reducerea sau comba- de genocid (dând naştere unei terea acestui tip de stres, mai bine legislaţii internaţionale privind spe- spus, pentru gestionarea situaţiilor cial categoria persoanelor traumati- generatoare de astfel de tipuri de zate din aceste cauze) stres, precum şi măsurile speciale de - un stres special care priveşte protecţie concretă privind cate- categoria persoanelor (luate indi- goriile de persoane menţionate mai vidual dar şi a comunităţilor de per- sus, expuse stresului negativ excesiv. soane, mergând până la popoare În conexiune cu alte concepte întregi) confruntate cu situaţii de precum dezvoltarea umană, secu- calamitate naturală sau provocată de ritatea umană, dezvoltarea durabilă, mâna omului, dezastre naturale sau acest nou drept al omului ar produse de om (ravagii făcute de contribui la îmbunătăţirea şi taifune, uragane, tsunami, cutremure rezolvarea multor situaţii care, devastatoare, inundaţii, incendii ma- astăzi, sunt în afara protecţiei sive, accidente nucleare, alunecări juridice adecvate cerinţelor socie- masive de teren etc.) tăţii globale a sec. XXI, situaţii - un stres profesional care pri- generatoare de stres negativ excesiv veşte persoanele aflate în teatrele de şi care au direct impact asupra

320 Est-Vest respectării celorlalte drepturi funda- de viaţă metropolitan. Aici, avem în mentale ale omului. vedere configuraţia specifică a Între dreptul pe care îl propunem metropolelor atât din Nordul dez- în această lucrare (dreptul omului la voltat, cât şi din Sudul sub- a fi la adăpost de stresul negativ dezvoltalt dar şi diferenţele de nivel excesiv) şi toate celelalte generaţii de trai şi, în consecinţă, ai para- de drepturi ale omului există o metrilor de stres, dintre cartierele strânsă inter-conexiune. Astfel, sărace –confruntate cu un nivel de stresul negativ excesiv poate pro- stres ridicat, datorită ratei crescute duce încălcarea gravă a dreptului la de infracţionalitate, de consum de viaţă al persoanei, a dreptului său la alcool şi de droguri, de trafic de integritate fizică şi/sau psihică, a fiinţe umane, de exploatare a muncii dreptului său la sănătate, a fiinţelor umane, a condiţiilor de demnităţii, libertăţii şi inviolabilităţii viaţă improprii, a lipsei utilităţilor persoanei umane, a drepturilor sale (apă, canalizare), a înghesuirii de politice (de a alege şi de a fi ales în locuinţe într-un spaţiu restrâns/ funcţii şi demnităţi publice, a drep- extrem de restrâns, aspecte ce nu pot tului său de a se afilia la asociaţii, garanta acestor persoane beneficiul sindicate, de a participa la viaţa real al celorlalte drepturi ale omului civică), a dreptului său la muncă, la şi alte cartiere sau sectoare din odihnă, la remuneraţie echitabilă şi metropolă- de la cele medii ca nivel egală (fără discriminare în raport de de siguranţă al persoanei şi ca nivel sex), a dreptului la promovare profe- de trai (decent), până la cartierele de sională, la timp liber, la concediu lux). plătit, a dreptului la educaţie, a De asemenea, trebuie realizată, în dreptului la un nivel de trai decent, a cadrul organismelor abilitate de pe dreptului la apă potabilă şi destinată lângă ONU, o hartă/situaţie globală uzului menajer, a dreptului la a condiţiilor generatoare de stres alimentaţie, a dreptului la pace şi negativ excesiv în marile aglo- securitate, a dreptului la fericire, a meraţii urbane ţinând cont de dreptului la un mediu sănătos, a localizarea geografică a metropolei dreptului la dezvoltare etc. respective şi de tradiţiile şi În special, considerăm că s-ar specificul cultural, istoric, ale impune a fi adoptată (tot sub egida acesteia (de la cartierele lacustre din AG.ONU), spre a alinia în mod megalopolisurile asiatice, unde concret nivelul de protecţie a oamenii trăiesc înghesuiţi într-o drepturilor omului cu provocările şi barcă ce le ţine loc de adăpost, până stilul de viaţă postmodern, o Cartă a la blocurile insalubre din ghetourile protecţiei drepturilor omului metro- urbane, confruntate cu lipsa utili- politan (trăitor în marile aglomeraţii tăţilor, cu un nivel ridicat de urbane) faţă de situaţiile şi condiţiile insecuritate al persoanei, până la generatoare de stres specific stilului cartierele rezidenţiale şi condiţiile

321 POLIS specifice, în care persoanele trăi- de forme specifice de poluare, toare în acest tip de cartiere pot fi precum poluarea morală (prolife- supuse sau afectate de stresul rarea imaginilor degradante privind negativ excesiv -de exemplu, cazuri fiinţele umane, a vulgarităţii, a de depresie, sindromul plictiselii promiscuităţii, a agresivităţii ver- cronice, al singurătăţii, al izolării sau bale, imagistice şi fizice din viaţa dimpotrivă, cazuri privind sindromul civică şi din mass media)17. Dreptul muncii excesive sau în diferite (cu un conţinut juridic adaptat şi situaţii generatoare de conflicte de îmbunătăţit la condiţia urbană a stradă între periferie şi forţele de omului secolului XXI) la un mediu ordine etc.). natural sănătos şi curat, al omului Această Cartă ar realiza o urban, este unul necesar a fi enumerare a drepturilor omului pe consacrat în această Cartă, tocmai baza exclusiv, a calităţii sale din pricina îndepărtării omului urban specifice de „om trăitor în mari de contactul cu natura, prin aglomeraţii urbane” (metropole, conceptul învechit de ”oraşe megalopolisuri), având în vedere totalmente separate de natură”18. De fenomenul de universalizare al asemenea, printre drepturile omului urbanizării16, ca fenomen specific al urban ar trebui înscrise şi dreptul la epocii globalizării, la începutul sec. muncă, la odihnă, la timp liber, XXI. Calitatea de „om trăitor în mari specific adaptate, ca nivel de aglomeraţii urbane” ar trebui, în protecţie juridică, faţă de condiţiile opinia noastră, luată în considerare vieţii omului metropolitan al sec. cu mare atenţie de juriştii secolului XXI, unde legislatorul să aibă în XXI, devenind o calitate juridică, vedere posibilităţile reduse de generatoare de drepturi şi de divertisment şi condiţiile de muncă obligaţii specifice omului urban al ale omului urban în raport cu societăţii globale a sec. XXI. condiţia sa de fiinţă intrinsecă Astfel, în cadrul Cartei, dreptul legată de natură şi cu posibilităţile la fericire al omului metropolitan, reale, existente ale oraşelor de a precum şi dreptul acestuia de a fi la răspunde acestei nevoi fundamen- adăpost de stresul negativ excesiv s- tale, direct conectată la beneficiul ar număra alături de alte drepturi real al dreptului la fericire al fiinţei specifice omului urban al secolului umane). XXI (de exemplu, un drept la Această Cartă globală ar fi sănătate multi-dimensional, destinată să asigure omului urban al îmbunătăţit, ca şi nivel de protecţie societăţii globale a secolului XXI juridică, faţă de condiţiile de (dincolo de nivelul de protecţie al poluare şi toxicitate existente în setului general de drepturi ale marile oraşe; dreptul la un mediu omului, recunoscut tuturor fiinţelor social, cultural şi natural sănătos – umane) şi un nivel special de deoarece trebuie să se vorbească şi protecţie juridică în materia drep-

322 Est-Vest turilor omului, adică drepturile accidente nucleare sau industriale, recunoscute de statele sec. XXI de deversări masive de substanţe oamenilor supuşi condiţiilor stre- toxice în apele interne ale unei sante de trai datorită profilului de naţiuni, situaţii de conflicte armate, „mare aglomerare urbană” a de război, de genocid, strămutări locului în care trăiesc şi îşi masive de persoane, epidemii, cutre- desfăşoară activitatea. mure, alunecări de teren pe porţiuni De asemenea, legat de pro- mari de teritoriu, stare de depresie, punerile legislative de mai sus (pe demoralizare a unei naţiuni în faţa plan internaţional, sub egida ONU), unui pericol intern sau extern, ar fi recomandat să se elaboreze (de situaţii limită în care trebuie să se pildă, printr-o propunere a României acţioneze rapid etc.).Acest drept în cadrul AG.ONU), o declaraţie specific (distinct faţă de dreptul privind introducerea unei zile omului, luat individual, de a fi la internaţionale de luptă împotriva adăpost faţă de stresul negativ stresului negativ excesiv, la care să excesiv) ar trebui consacrat în achieseze statele membre ONU, relaţie directă cu drepturile de luând măsuri, pe plan naţional, de solidaritate precum: dreptul popoa- management a situaţiilor specifice relor/colectivităţilor la pace şi generatoare de stres, precum şi de siguranţă, dreptul la un mediu management al stresului privind sănătos şi curat, dreptul popoarelor categoriile speciale de persoane la dezvoltare ori cu un alt drept predispuse la stresul negativ excesiv special, dreptul popoarelor la (cele la care ne-am referit în fericire (ultimul drept fiind tot o cuprinsul lucrării). propunere a noastră, pe care am De asemenea, în etapa a doua, discutat-o într-un articol distinct)20. legat de drepturile de solidaritate (cele din generaţia a III-a de drepturi ale omului)19, considerăm că ar Conexiunea dintre dreptul trebui să fie consacrat (tot prin omului la a fi la adăpost de propunere a României, în calitate de stresul negativ excesiv şi stat membru ONU, privind adop- conceptele de „dezvoltare tarea unei declaraţii în acest sens durabilă” şi „dezvoltare sub egida AG. ONU) şi dreptul popoarelor de a fi la adăpost de umană” stresul negativ excesiv (datorită Analizat în profunzimea sa, ob- condiţiilor speciale generatoare de servăm că există legături complexe stres negativ excesiv pentru comu- (juridice, sociale, de securitate) între nităţi întregi de oameni, mergând dreptul omului la a fi la adăpost de până la naţiuni): situaţii de cala- stres (pe care îl propunem în pre- mitate naturală, de dezastru natural zenta lucrare ca drept al omului de sau provocat de mâna omului, de generaţia a IV-a) şi diverse concepte

323 POLIS precum securitatea umană, regionale trimişi în zone de încălcare dezvoltarea durabilă, dezvoltarea masivă şi gravă a drepturilor omului umană. Mai precis, liantul comun sau în zone confruntate cu calamităţi acestor concepte poate fi decelat naturale/provocate de om). chiar din încercările unor organizaţii La sfârşitul anilor ’80 însă, internaţionale mondiale (precum tendinţa reformistă şi pro-socială din Banca Mondială, sub preşedinţia lui politicile Băncii Mondiale s-a Robert Mac Namara), de a contura o schimbat în favoarea unei linii de „strategie de dezvoltare a nevoilor gândire similare cu cea a FMI fundamentale”, considerându-se că (axarea pe planurile de ajustare „dezvoltarea trebuie să fie carac- structurală, ceea ce a însemnat o terizată prin satisfacerea anumitor abandonare a vocaţiei sale iniţiale, nevoi de consum familial imediat, de finanţare de proiecte)22. În acest de locuinţă, alimentaţie, ca şi de context, alte organizaţii şi organisme furnizarea unor servicii esenţiale internaţionale au preluat misiunea de precum educaţia, apa potabilă, a reforma şi de a extinde noţiunea de transporturile publice”21. Un alt „dezvoltare”. Astfel, în 1990, PNUD punct comun între conceptele de mai a publicat Raportul asupra sus, care trimit la sărăcie şi la dezvoltării umane, introducând în inegalităţi, la discriminare şi abuz de agenda publică globală conceptul putere asupra omului, pe de-o parte, novator de „dezvoltare umană” şi, şi dreptul omului la a fi la adăpost ulterior, consacrând şi conceptul de de stres îl constituie apariţia noţiunii „dezvoltare a capacităţilor” (orientat de „grupuri-ţintă” (grupuri de spre proiecte de dezvoltare a persoane aflate într-o situaţie capacităţii administrative şi de temporară sau permanentă de gestiune a ţărilor în curs de dez- marginalizare, de discriminare, de voltare), precum şi pe cel de excludere socială sau confruntate cu „împuternicire” (empowerment) a situaţii de pericol, cu o situaţie- persoanelor marginalizate sau discri- limita sau care le afectează grav ori minate (femeile, de ex., persoanele de o manieră sistematică şi gravă, cu dizabilităţi, comunităţile locale) beneficiul drepturilor fundamentale şi care formează esenţa discursului ale omului, precum: şomerii, femeile internaţional începând cu conferinţa din mediul rural, muncitorii agricoli de la Rio privind dezvoltarea şi fără pământ, refugiaţi, persoane mediul înconjurător23. aflate într-o zonă de conflict armat, În ceea ce priveşte conceptul de persoane aflate într-o zonă „dezvoltare durabilă” şi conexiunea calamitată, militari în teatrele de sa cu dreptul omului de a fi la operaţiuni, susţinători ai drepturilor adăpost de stres, trebuie precizat că omului, jurnalişti în zone de conflict există o legătură directă, intrinsecă, sau zone calamitate, ofiţeri ONU sau între fiinţa umană, civilizaţia umană ai altor organizaţii internaţionale sau în ansamblu şi integritatea, calitatea

324 Est-Vest ecosferei în totalitatea sa. Omul nu controlul resurselor planetei (apă, este o fiinţă separată de natură, de resurse strategice, petrol, aur, metale planeta pe care trăieşte şi nu poate rare, pământ arabil etc.). susţine un model de civilizaţie opus Stresul negativ excesiv se poate naturii, bazat exclusiv pe cultul dezvolta atât datorită izbucnirii unor tehnologizării şi al artificialului. crize alimentare sau de apă potabilă Reîntoarcerea omului către natură, (la nivel regional, internaţional sau conştientizarea sa ca fiinţă făcând local), afectând nu doar indivizii în parte integrantă din ecosferă, ceea sine, ci şi comunităţi sau popoare ce îi dezvoltă o calitate juridică şi întregi, dar poate apărea şi în con- etică specifică, de fiinţă respon- diţiile folosirii armelor meteo- sabilă direct pentru calitatea vieţii rologice de influenţare artificială a sale şi pentru viaţa de pe planetă, vremii, de modificare a climei25, pentru calitatea mediului încon- ceea ce duce la un impact negativ jurător şi pentru păstrarea şi major atât asupra indivizilor ca transmiterea unui mediu sănătos, atare, asupra colectivităţilor, dar şi curat şi ne-modificat ireversibil sau asupra planetei ca ecosferă aflată grav, către generaţiile viitoare, într-un echilibru dinamic fragil. De reprezintă responsabilităţi de primă aceea, în sec. XXI, pentru a da un importanţă ale omului secolului conţinut concret conceptului de XXI. „dezvoltare durabilă” şi dreptului În acest context, în cadrul omului la a fi la adăpost de stres, se măsurilor şi politicilor speciale pe pot dezvolta forme instituţionale care statele secolului XXI vor fi (comisii, organizaţii, grupuri de nevoite să le adopte cu privire la lucru comune) de reglementare şi protecţia mediului înconjurător (pe gestionare la nivel naţional, baza legăturii directe dintre secu- regional şi internaţional, a stresului ritatea umană şi securitatea mediu- negativ excesiv, apărut ca efect al lui), faţă de avântul noilor tehnologii folosirii armelor neconvenţionale (în special, al noilor forme de (tehnologii din cadrul războaielor războaie, cum ar fi războaiele me- meteorologice). Aceasta reprezintă, teorologice, economice, având un în opinia noastră, o reală reformă a impact negativ direct asupra calităţii actualelor organizaţii internaţionale mediului înconjurător şi asupra şi regionale care, în structurile distribuţiei resurselor planetei), se actuale, nu pot face faţă eficient vor număra şi politicile şi măsurile provocărilor neconvenţionale şi cu adoptate pentru gestionarea stre- impact transfrontalier, asupra sului negativ excesiv apărut asupra societăţii globale, datorită folosirii fiinţelor umane ca urmare a acestor tehnologiilor militare neconven- confruntări ne-convenţionale ţionale, în cadrul unor tipuri de (războaiele meteorologice, războaie şi conflicte care, nici ele nu războaiele economice)24 pentru au primit o reglementare juridică

325 POLIS internaţională (precum războaiele omului ar fi obligaţia exclusivă a meteorologice). statelor şi nu a lor)27. Probleme care interesează direct Consecinţele recunoaşterii conceptul (şi politicile naţionale, conexiunii intrinseci dintre dezvol- regionale şi internaţionale dezvoltate tarea durabilă şi dreptul omului la a din acesta) de ”dezvoltare durabilă”, fi la adăpost de stres sunt extrem de precum efectele exploziei demo- novatoare, deoarece ele ar include în grafice din anumite regiuni ale aceste condiţii, în conţinutul celor globului şi presiunea realizată de două concepte, şi dreptul gene- acest fenomen asupra distribuţiei şi raţiilor viitoare de a fi la adăpost de împărţirii echitabile a resurselor foame, teroare şi mizerie, de a fi la planetei (de unde se nasc raporturile adăpost de condiţii nesatisfăcătoare economice şi sociale inegale dintre ale nevoilor umane fundamentale, Nord şi Sud) ori lipsa unui model deci, se include şi un drept novator universal-valabil de dezvoltare26, se al generaţiilor viitoare de a fi la conectează şi cu protecţia efectivă adăpost de stresul negativ excesiv. oferită de un drept al omului la a fi Aceste tipuri de drepturi ale la adăpost de stres. Astfel, în omului, cu totul novatoare (pe care contextul lipsei satisfacerii nevoilor le propunem a fi explorate şi cărora fundamentale de existenţă (adăpost, ar trebui să li se dea un conţinut alimentaţie, apă, educaţie, servicii de juridic concret, la nivel inter- sănătate), omul postmodern este naţional, printr-o altă propunere în confruntat cu un stres negativ acest sens, a României în cadrul excesiv care îi afectează grav şi AG.ONU, care să ia apoi forma unei direct beneficiul real al celorlaltor declaraţii politice în acest sens, drepturi fundamentale ale omului, adoptate de state) sunt drepturi care precum şi calitatea vieţii sale. se deosebesc de categoriile de La fel, distribuţia inechitabilă a drepturi ale omului de până la ele resurselor planetei, modelul socie- (generaţiile I, II, III, chiar şi IV de tăţii de consum şi capitaliste, bazate drepturi ale omului) . pe obţinere de profit fără adăugarea Spre deosebire de toate aceste dimensiunii responsabile faţă de categorii de drepturi ale omului mediu, etice şi sociale, duc la dez- (care au ca subiect juridic individul, echilibre directe între condiţia în momentul prezent, în actualul umană, calitatea vieţii, respectarea stadiu al civilizaţiei umane şi într-un reală a drepturilor omului şi poli- context social-istoric contemporan, ticile pro-corporatiste, pro-con- drepturile omului din generaţia a V- sumiste, nepreocupate de protecţia a sunt drepturi puternic conectate la mediului şi a drepturilor omului dimensiunile de dezvoltare umană, (corporaţiile, ca actori non-statali, de dezvoltare durabilă, la dreptul la considerând că protecţia drepturilor dezvoltare şi la dreptul omului la un mediu sănătos şi curat, precum şi de

326 Est-Vest dreptul omului la pace şi securitate - III-a de drepturi ale omului în drepturi de solidaritate din categoria secolul XXI, propunem categoria a a III-a care nu vizează doar V-a de drepturi ale omului, anume momentul prezent ci îşi proiectează drepturile cu dimensiune de pro- o dimensiune în viitor, având un tecţie juridică exclusiv pentru conţinut juridic ce presupune o oamenii din viitor (ca indivizi dar şi acţiune nu doar continuă ci mai ca generaţii, popoare, umanitatea în ales, una de asigurareîn viitor a ansamblu din viitor). unui mediu global paşnic, sigur, Aceste drepturi sunt specifice sub capabil să satisfacă nevoile funda- raportul segmentului temporal aco- mentale umane la nivel global, etic perit de protecţia juridică, întrucât şi echitabil pentru toţi, a unui mediu ele se referă exclusiv la generaţiile în care natura să fie respectată şi viitoare, la omul din viitor, la păstrată curată şi sănătoasă, şi colectivităţile şi naţiunile viitoare, la transmisă astfel generaţiilor viitoare. umanitatea în ansamblu din viitor, Drepturile de solidaritate (din ca la subiecte juridice distincte. generaţia a III-a) sunt cele care Faţă de aceste subiecte juridice, dezvoltă o dimensiune colectivă propunem ca, pentru nivelul de globală şi strategic-vizionară, adică protecţie al secolului XXI, statele de una pe termen lung, care depăşeşte azi să fie obligate prin reglementări momentul prezent de protecţie internaţionale şi regionale să juridică şi care construieşte un tip de construiască şi să asigure un nivel protecţie juridică în viitor şi pentru de protecţie juridică în sensul viitor. Această protecţie juridică conexiunii cu conceptul de „dez- specifică nu este una clar adresată voltare durabilă”. Acest concept indivizilor ci mai ales, una co- extinde cu mult tradiţionalul concept lectivă, generală, care vizează de „dezvoltare”, mergând până la construirea unui mediu general problema transmiterii către gene- paşnic, sigur, pentru toţi oamenii, a raţiile viitoare a mai multor bunuri păstrării naturii curate, sănătoase, a şi drepturi: a unui ecosistem curat, dreptului la dezvoltare pentru sigur, sănătos, pe cât de mult posibil oameni şi colectivităţile lor de toate nealterat, dispunând de resurse felurile. Sunt drepturi complexe, naturale capabile să asigure gene- care presupun atât o dimensiune raţiilor viitoare atât dreptul la individuală cât şi o latură colectivă dezvoltare, cât şi satisfacerea ne- şi, sub raport temporal, ele presupun voilor fundamentale de existenţă; a nu doar o protecţie juridică unui mediu global politic paşnic şi acoperind momentul prezent ci şi o sigur; a unui mediu global apt să dimensiune de protecţie juridică asigure starea de armonie şi de privind viitorul. fericire a fiinţelor umane şi a Preluând această viziune asupra popoarelor; a unei planete bogate în nivelului îmbunătăţit al generaţiei a resurse, capabilă să susţină avântul

327 POLIS tehnologic şi civilizaţional din viitor naţional privind drepturile civile şi şi deci, dreptul la dezvoltare al politice/1966, ambele alineate generaţiilor viitoare etc. conţinând referirea la obiectivul Printre aceste drepturi ale ”creării de condiţii care permit omului (din generaţia a V-a, fiecăruia să se bucure de drepturile categoria drepturilor generaţiilor sale civile şi politice, ca şi de viitoare), considerăm că se înscrie şi drepturile sale economice, sociale şi dreptul omului din viitor (dar şi al culturale”, făcându-se referire la generaţiilor viitoare, al umanităţii „idealul fiinţei umane libere, viitoare, al naţiunilor, popoarelor bucurându-se de libertăţile civile şi viitoare) de a fi la adăpost de stresul politice şi eliberată de teamă şi negativ excesiv. În explorarea mizerie”. Or, îndată ce se introduce acestui drept al omului din viitor la a o referire la „idealul uman” de fi la adăpost de stres, se poate porni asemenea natură şi la ”crearea de de la mai vechea consacrare juridică condiţii”necesare pentru făurirea din Declaraţia Universală a Drep- unui anume tip de societate (în care turilor Omului/1945: „...făurirea fiinţa umană să aibă beneficiul unei lumi în care fiinţele umane vor drepturilor civile, politice, eco- beneficia de libertatea cuvântului şi nomice, sociale şi culturale- adică a a convingerilor, eliberate de teroare generaţiilor I şi II de drepturi ale şi mizerie...”(Preambul, alin. 2)28. omului-, o lume în care „să trăiască Or, procesul de făurire al acestui tip eliberat de teamă şi mizerie”), ne de lume este unul continuu, care aflăm din nou în faţa unei obligaţii proiectează implicit o dimensiune în de rezultat, care întinde dimensiunea viitor, legată de dreptul omului din sa strategică, vizionară, în viitor, viitor, al generaţiilor viitoare de a privind umanitatea în perspectiva se bucura de o lume lipsită de dezvoltării sale, umanitatea din teroare, de inegalitate, de discri- viitor şi, în mod individual, fiinţa minare, de mizerie, o lume în care să umană din viitor. li se garanteze libertăţile şi Aceste fraze referitoare la drepturile fundamentale ale omului aspiraţiile umane şi la modul în care (în Preambul observăm importanţa se proiectează acum tipul viitor de acordată libertăţii de exprimare şi a societate, din perspectiva respectării convingerilor, pe baza cărora se drepturilor omului, fraze întâlnite în realizează, efectiv, progresul civili- preambule din diverse documente zaţiei umane în ansamblu). De internaţionale în vigoare, adoptate în asemenea, trebuie corelată materia drepturilor omului, sunt de prevederea de mai sus cu alin. 3 din mare importanţă în conturarea Preambulul Pactului Internaţional drepturilor din categoriile a V-a şi a privind drepturile economice, VI-a de drepturi ale omului. O sociale şi culturale/1966 şi cu alin. 3 viziune mult mai detaliată despre din Preambulul Pactului Inter- lumea viitorului sau societatea pe

328 Est-Vest care naţiunile, sub egida ONU, încep - Recunoaşterea „glasului gene- să o contureze pentru viitor, se află raţiilor tinere actuale, a copiilor de în multe din declaraţiile politice azi”, care „le vorbesc reprezentan- emise în urma conferinţelor interna- ţilor popoarelor participante la ţionale privind dezvoltarea durabilă. summit într-o voce clară, că viitorul Astfel, Declaraţia de la le aparţine” şi deci, „ne-au deschis Johannesburg privind dezvoltarea provocarea că, prin acţiunile durabilă/2002, începe cu un pre- noastre, ei vor moşteni o lume liberă ambul intitulat De la originile de nedemnitate şi indecenţă noastre către viitor, în care pricinuite de sărăcie, de degradarea popoarele participante la acest mediului înconjurător şi de tiparele summit privind dezvoltarea durabilă dezvoltării ne-durabile”. În acest se angajează expres să execute paragraf observăm că se face referire anumite obligaţii juridice având o directă la ”copiii de azi” (care sunt dimensiune proiectată în viitor de fapt, ”generaţiile viitoare”, (mergând pe linia de gândire „generaţiile de mâine”, deci care, prospectivă juridică deschisă de din punct de vedere al categoriei V sintagma „făurirea unei lumi”, în de drepturi ale omului, se terminologia Declaraţiei Universale transformă în subiect juridic a Drepturilor Omului/1945). distinct, cu drepturi distincte şi Această linie prospectivă dătător de obligaţii juridice distincte (anticipativă) juridică de gândire pentru generaţiile actuale). Mai conturează, în opinia noastră, ceea precis, generaţiile viitoare sunt deja ce va fi baza juridică pentru tratate, în acest Preambul extrem de generaţiile V şi VI de drepturi ale vizionar din Declaraţia de la omului. Astfel, din Preambulul Johannesburg (2002), ca un subiect Declaraţiei de la juridic de facto, având un drept Johannesburg/2002, menţionăm ca specific, la dezvoltare durabilă, la exemplu: „a moşteni o lume liberă de ne- - Obligaţia statelor semnatare demnitate şi indecenţă”). Sintagma „de a se angaja să construiascăo juridică „copiii de azi” este extrem societate globală umană, echitabilă de novatoare şi de complexă, şi cu o dimensiune socială, de deoarece operează simultan pe două ajutorare, recunoscând nevoia de linii temporale, cu două tipuri de demnitate umană pentru toţi”. Dar, generaţii ale drepturilor omului: o dincolo de dimensiunea universală a dată, „copiii de azi” constituie drepturilor omului, amintită aici, se subiecte de drept internaţional la află dimensiunea temporală, cea nivelul său actual de evoluţie (adică, proiectată în viitor, asupra felului de beneficiază de setul de drepturi ale societate globală pe care se omului din categoriile I; II; III şi de angajează să o construiască popoa- regimul special de protecţie a rele de azi. drepturilor copilului); în al doilea

329 POLIS rând, ei se constituie în subiect evoluţie al dreptului internaţional juridic distinct, fiind „generaţia de contemporan, actualmente încă mâine” (deci, intră sub incidenţa centrat pe concepţia westphaliană a categoriilor de drepturi ale omului lumii) şi un subiect juridic distinct IV,V şi VI), deoarece ei „vor moşteni pentru generaţiile a V-a şi a V-a de o lume” caracterizată prin anumite drepturi ale omului, aşa cum vor trăsături (libertate, demnitate, trebui acestea să se dezvolte în sec. eliberare de foame, de teroare, de XXI, sub impactul avansului mizerie, de ne-demnitate, de sărăcie, tehnologic, ştiinţific şi deci, şi al de indecenţă, de subdezvoltare). Prin sferelor social-juridice. urmare, realizarea unei societăţi Prin urmare, când întâlnim în prezente, global bazate pe cei trei Preambulele diverselor documente piloni ai dezvoltării durabile, consti- internaţionale în materia drepturilor tuie obligaţia juridică generală pe omului referiri la „făurirea unei lumi care popoarele de azi (cele repre- libere de teroare şi mizerie, de ne- zentate la Summitul de la demnitate şi indecenţă, de sărăcie şi Johannesburg/2002) şi-o asumă în sub-dezvoltare”, acestea constituie relaţia juridică directă cu referiri indirecte, vizionare (pentru generaţiile viitoare. Avem, prin timpul lor) la generaţiile V şi VI de urmare, stabilit, în paragraful drepturi ale omului şi implicit, la 3/Preambul, o relaţie juridică tipurile de subiecte de drept care vor extrem de ambiţioasă, între popoa- beneficia de aceste drepturi ale rele de azi (reprezentate, prin omului. statele-naţiuni, la summit) şi gene- Caracterele juridice actuale ale raţiile viitoare. Dacă, potrivit drepturilor omului (universalitate, actualului nivel al dreptului inalienabilitate, indivizibilitate şi internaţional public, popoarele nu interdependenţă)29 sunt însă unele sunt recunoscute unanim ca fiind o limitate, ele trebuind a fi categorie juridică de subiecte de îmbunătăţite cu o viziune extinsă drept internaţional, întocmai ca şi asupra drepturilor omului şi sub statele, în ceea ce priveşte „gene- aspect temporal: astfel, drepturile raţiile viitoare”, ca subiecte de omului ar trebui să fie aplicabile nu drept internaţional, acestea pot fi doar „tuturor fiinţelor umane” recunoscute ca atare doar din (universalitatea, ca atare) ci ”tuturor prisma următoarelor nivele de fiinţelor umane din toate timpurile” evoluţie ale dreptului internaţional (adică, explicit oamenilor din viitor public (nivelul transnaţional, nivelul şi generaţiilor viitoare, pentru ca supranaţional, nivelul global, inter- acestea să se bucure, într-o societate conectate şi acestea). din viitor, de beneficiul drepturilor „Generaţiile viitoare”, în opinia omului de care se bucură toate noastră, vor constitui subiect de fiinţele umane din prezent, după drept global (ca nivel maxim de principiul, în opinia noastră,

330 Est-Vest conform căruia „în viitor trebuie introduce ideea transmiterii „către transmise şi se preiau – spre a fi generaţiile viitoare” a unui mediu sporite, nu diminuate – toate sănătos şi curat)30. Introducerea beneficiile civilizaţiei şi umane din „generaţiilor viitoare”, ca subiect prezent – deci, inclusiv nivelul de juridic distinct în cadrul drepturilor protecţie al drepturilor omului aşa omului, conferă, în opinia noastră, cum este el recunoscut azi, la cele esenţa întregii categorii a V-a de mai înalte standarde, conform cu drepturi ale omului, pe care le generaţiile I , II, III şi IV de drepturi propunem a fi explorate de juriştii ale omului- şi nu se preiau, nu sunt secolului XXI. transmise aspectele negative ale În fine, ca să extindem linia de civilizaţiei – aşa-numita „moştenire explorare asupra drepturilor omului civilizaţională viciată” –, tocmai şi dezvoltării sale în viitor, spre a se urmări constant îmbu- considerăm că ar trebui să avem în nătăţirea continuă a nivelului vedere şi propunerea unei aşa- civilizaţional uman şi spre a se evita numite „Generaţia a VI-a de drepturi regresul civilizaţiei umane”). În ale omului”. Aceasta, în opinia acest context, nu se admite ca noastră, priveşte, printre altele, oamenii din viitor, generaţiile „lanţul uman de generaţii” ca viitoare să se confrunte cu o subiect juridic distinct de drept societate bazată pe teroare şi global („generaţiile viitoare care mizerie, pe involuţie civilizaţională, trebuie să transmită generaţiilor pe lipsa resurselor prime necesare viitoare” un mediu curat, sănătos, cu supravieţuirii şi sporirii gradului de resurse; un mediu global paşnic, confort al civilizaţiei umane ori să se sigur, caracterizat prin demnitate, confrunte cu situaţii (generate de libertate, echitate pentru toţi – este opţiunile şi politicile iresponsabile vorba de extinderea cea mai mare a sau pro-consumiste din prezent, ale conceptului de „dezvoltare umanităţii contemporane) care le-ar durabilă” şi deci, de o îmbunătăţire diminua sau le-ar afecta grav, considerabilă a materiei drepturilor iremediabil, beneficiul drepturilor omului, ca sferă de cuprindere). omului aşa cum sunt ele garantate Or, revenind la dreptul omului în prezent. din viitor de a fi la adăpost de stres Concepţia actuală asupra drep- (dar şi la dreptul generaţiilor turilor omului (aşa cum transpare viitoare în acest sens –întrucât se din Declaraţia Universală a poate avea în vedere şi dezvolta Drepturilor Omului) este deci, una juridic, un conţinut juridic limitată sub aspect temporal şi din corespunzător), considerăm că perspectiva marilor inovări pe care situaţiile de stres negativ excesiv le poate aduce concret, conexiunea incidente în viitor, cu rădăcini în dinre drepturile omului şi conceptul situaţia globală contemporană, de „dezvoltare durabilă” (care cărora statele lumii secolului XXI ar

331 POLIS trebui să le ofere o gestionare adec- - prelungirea folosirii modelului vată prin politicile şi măsurile lor, ar societăţii consumiste şi extinderea sa putea fi: la nivel global, fără dezvoltarea unor - criza alimentară din prezent dimensiuni de echilibrare (etice, de (afectând Sudul sub-dezvoltat)31; reciclare a deşeurilor, de transpa- - super-calamităţi cu impact glo- rentizare a informaţiilor privind bal (provocate de mâna omului sau produsele şi serviciile de pe piaţă, de naturale): accidente nucleare în lanţ, responsabilizare a corporaţiilor şi războaie cu arme nucleare sau chi- guvernelor în sensul adoptării unor mice sau de distrugere în masă etc.); politici ecologiste). - criza apei potabile (afectând Toate aceste situaţii de risc Sudul subdezvoltat). extrem şi global, precum şi altele, Accentuarea inegalitatilor econo- deoarece lista nu este nicidecum mic,e sociale intre Nord si Sud, epuizată, ar putea duce la generarea precum si a termenilor de schimb unor stări de stres negativ excesiv la comercial dintre Nord si Sud32 adresa oamenilor din viitor şi la - criza de combustibil, criza de adresa generaţiilor viitoare, afec- energie neregenerabilă; tând dezvoltarea umanităţii în - epuizarea resurselor strategice ansamblul ei, pe termen lung şi ale planetei (capabile să susţină o însăşi existenţa umană. civilizaţie umană de un anume tip – De aceea, consacrarea unui set de pildă, cea bazată pe petrol şi aur – de drepturi specifice din categoria a , de unde şi căderea modelului de V-a de drepturi ale omului se societate bazate pe conceptul de încadrează, în opinia noastră, nece- „bani”); sităţii de a oferi un nivel de protecţie - un mediu global politic haotic, juridică permanent îmbunătăţit, caracterizat de nesiguranţă, războaie, drepturilor omului şi, în consecinţă, conflicte de felurite tipuri, desfă- de a oferi şansa de dezvoltare şi şurându-se în multiple paliere ale prosperitate, de pace şi siguranţă lumii (infra-naţional, naţional, pentru umanitatea de mâine, pe regional, internaţional); această planetă. - poluarea ireversibilă a me- diului înconjurător, afectarea gravă a biodiversităţii, încălzirea climatică, În loc de concluzii modificările grave sau ireversibile ale mediului, subţierea păturii de La începutul secolului XXI, ozon; dreptul internaţional este nevoit să - folosirea războaielor meteo- se extindă şi să se îmbunătăţească, rologice, cu efecte grave, irepa- sub presiunile provocărilor aduse de rabile, asupra echilibrului natural o societate gobală, ale avansului fragil al planetei33; tehnologic şi ştiinţific, cărora le trebuie o dimensiune etică, ecolo-

332 Est-Vest gică şi juridică (prin dezvoltarea şi un set de drepturi specifice omului corespunzătoare a materiei drep- metropolitan menite să îi asigure turilor omului) spre a garanta acestuia beneficiul real al drepturilor dezvoltarea civilizaţiei umane în omului din generaţiile I, II, III şi IV ansamblu, în viitor dar şi un mod de dar şi pe cel al drepturilor sale viaţă bazat pe respectarea şi specifice, în virtutea unei condiţii de păstrarea unui mediu înconjurător ”om metropolitan” recunoscută curat şi sănătos pentru generaţiile drept condiţie juridică în societatea viitoare. Aflat în strânsă legătură cu globală a sec. XXI (o societate celelalte drepturi ale omului, dreptul predominant urbană). omului la a fi la adăpost de stresul Cele două axe ale conceptului de negativ excesiv reprezintă, în opinia „dezvoltare durabilă” –„respon- noastră, un drept al omului de sabilitatea de a proteja” a oame- generaţia a IV-a (care poate fi nilor din prezent pentru cei din conceput şi la nivel colectiv), viitor şi conceptul de „patrimoniu specific omului postmodern şi transmisibil temporal” (de la modului de viaţă din marile oraşe umanitatea prezentă la cea viitoare) ale globului, la începutul secolului merită a fi explorate din perspectiva XXI. drepturilor omului, în sensul Organizaţiile internaţionale cu identificării de noi drepturi care să competenţe în domeniul drepturilor vizeze protecţia juridică extinsă omului au, în acest context, respon- asupra umanităţii (nu doar privite în sabilitatea de a adaptacontinuu contemporaneitatea ei ci şi în dreptul internaţional la provocările evoluţia ei, în dezvoltarea ei globalizării, prin extinderea viitoare). conţinutului juridic al drepturilor existente dar şi prin consacrarea de noi drepturiale omului, printre care

Note

1 Articolul de faţă reprezintă doar http://www.icnr.com/articles/the- opinia personală a autoarei şi nu nature-of-stress.html, accesat la data implică în niciun fel o altă persoană de 5 aprilie 2015. fizică sau vreo persoană juridică. 3 http://ro.wikipedia.org/wiki/Stres, Toate drepturile asupra prezentului accesat la data de 5 aprilie 2015. text, rezervate. Citările din prezentul 4 Idem. text se fac cu precizarea autorului şi 5 Ibidem. a sursei complete. 6 Ibidem. 2 Hans Selye, The Nature of Stress, 7 Ibidem. International Institute of Stress, 8 Irina Moroianu Zlătescu, Human University of Montreal, Quebec, rights. A dynamic and evolving Canada,

333 POLIS

process, Editura Pro Universitaria, şi sănătatea, op. cit., pp.9-11, autorii Bucureşti, 2015, pp. 42-43. menţionând conceptul de „boli ale 9 David Held, Anthony McGrew, civilizaţiei”. David Goldblatt, Jonathan Perraton, 15 Deoarece există şi un stres pozitiv Transformări globale. Politică, însă ceea ce se cere reglementat prin economie şi cultură, trad. Ramona- legislaţie adecvată este, în opinia Elena Lupaşcu, Adriana Ştraub, noastră, doar stresul negativ excesiv Mihaela Bordea, Alina-Maria Turcu, (în opinia doctrinei, combaterea în Editura Polirom, Iaşi, 2004, pp. 51- totalitate a stresului fiind imposibilă, 52. la fel ca şi combaterea temperaturii 10 Raluca Miga-Beşteliu, Drept corpului uman). internaţional. Introducere în dreptul http://ro.wikipedia.org/wiki/Stres. internaţional public, Editura All-B, Hans Selye, The Nature of Stress, Bucureşti, 1998, pp. 198-199. International Institute of Stress, 11 Mihaela Constantinescu, Forme în University of Montreal, Quebec, mişcare. Postmodernismul, Editura Canada, Univers Enciclopedic, Bucureşti, http://www.icnr.com/articles/the- 1999, p. 106. nature-of-stress.html, accesat la data 12 Despre oraş ca spaţiu postmodern al de 5 aprilie 2015. deteritorializării, ca hiper-spaţiu, 16 A se vedea Istanbul+5, The United caracterizat prin deschidere, zbor, Nations Special Session of the lipsa centrului, volatilitate, despre General Assembly for an Overall noul oraş care necesită „o adaptare Review and Appraisal of the permanentă la nenumărate micro- Implementation of the Habitat ordini urbane diferenţiate”, ce Agenda, New York, 6-8 June 2001, devine „un megaspaţiu neplanificat”, United Nations Centre for Human în care spaţiul urban fizic se întretaie Settlements (Habitat), şi coexistă cu cyperspaţiul şi cu www.unchs.org,DPI/2192-April hiperspaţiul (oraşul postmodern 2001-20M. fiind unul complex, caracterizat prin 17 Irina Moroianu Zlătescu, Octavian juxtapuneri de spaţii, prin spaţii Popescu, Mediul şi sănătatea, op. interpolate –introducerea unui spaţiu cit., pp. 87-92. străin în cadrul unuia familiar –, prin 18 De exemplu, în Agenda Habitatului suprapuneri sau prin re- (Declaraţia de la Istanbul asupra conceptualizări ale unor spaţii aşezărilor umane, conferinţa familiare, adăugându-li-se inter- internaţională sub egida ONU pretări şi vizuni postmoderne care le (Habitat II), din 3-14 iunie 1996, schimbă complet semnificaţia lor este inclus acest drept, de o manieră istorică, iniţială), a se vedea Mihaela implicită, în prevederea din alin.4 Constantinescu, op. cit., pp.95-106. (obiectivul îmbunătăţirii calităţii 13 Irina Moroianu Zlătescu, Octavian vieţii în interiorul aşezărilor umane Popescu, Mediul şi sănătatea, şi combaterea deteriorării condiţiilor IRDO, Bucureşti, 2008, pp. 19-102. care, mai ales în ţările în curs de 14 A se vedea, sub raportul civilizaţie- dezvoltare, au dus la crize de riscul de poluare, Irina Moroianu proporţii, unde sunt trecute, în Zlătescu, Octavian Popescu, Mediul ultimele rânduri, şi degradarea

334 Est-Vest

mediului înconjurător şi 26 Marie-Claude Smouts, op. cit., pp. vulnerabilitatea crescută la dezastre). 128-129. La alin. 10 întâlnim din nou 27 A se vedea eşecul înregistrat de obiectivul prevenirii poluării urbane ONU (în actuala formă) în relaţia cu şi respectul pentru capacitatea corporaţiile, anume în creşterea ecosistemelor de a îndura, precum şi dimensiunii etice şi ecologice a obiectivul promovării unor medii activităţii lor. Mohammed Bedjaoui, sănătoase pentru viaţă (healthy op. cit., p. 40. living environements). 28 Adoptată şi proclamată de AG.ONU www.un.org/ga/Istanbul+5/staterepo prin rezoluţia 217 A (III) din 10 dec. rt1.htm, accesat la 31 martie 2015. 1948. În IRDO, Principalele 19 Irina Moroianu Zlătescu, op. cit., pp. instrumente internaţionale privind 447-457. drepturile omului la care România 20 A se vedea Mădălina Virginia este parte, vol. I, Instrumente Antonescu, Dreptul la fericire, ca un universale, IRDO; Bucureşti, 2002. drept al popoarelor. Corelaţia cu 29 Irina Moroianu Zlătescu, Human dreptul popoarelor la dezvoltare, rights..., op. cit, p. 64. Policy Paper nr. 15/2015, Institutul 30 Marie-Claude Smouts, op. cit., pp. Diplomatic Român, www.idr.ro 128-129. 21 Marie-Claude Smouts, Dario 31 A se vedea şi conceptele de ”food Battistella, Pascal Vennesson, power” sau ”food diplomacy”, Dictionnaire des relations folosite de ţările dezvoltate în internationales, Dalloz, Paris, 2006, relaţiile şi negocierile cu ţările în pp. 124-125. curs de dezvoltare sau confruntate cu 22 Idem, p. 125. probleme legate de alimentarea 23 Idem, p. 125. populaţiilor lor, concepte care nu 24 Emil Străinu, Războiul geofizic. prezintă o dimensiune etică, Tehnici de modificare a mediului echitabilă ci introduc dimensiunea înconjurător în scopuri militare, ed. forţei într-o chestiune sensibilă, a II-a, Editura Solaris Print, precum posibilitatea reală a statelor Bucureşti, 2009, pp. 34-35. Autorul în curs de dezvoltare de a oferi atrăgând atenţia asupra necesităţii garanţia concretă a beneficiului stringente de prohibire prin norme drepturilor omului (dreptul la viaţă, internaţionale adecvate şi la sănătate, la un nivel de viaţă mecanisme de control eficace a decent, la alimentaţie, la apă) pentru tehnicilor de modificare a mediului populaţiile lor. Cf. Mohammed în scopuri militare, fiind propus şi Bedjaoui, Pour un nouvel ordre conceptul novator de crimă de économique international. Nouveaux ecocid, în dezvoltarea dreptului défis au droit international, UNESCO; internaţional al sec. XXI (plecându- PUF, Paris, 1979, pp. 32-34. se de la cazul războiului din 32 Considerat în doctrină ”un nou tip de Vietnam şi utilizarea de arme sclavie a timpurilor moderne”, ceea împotriva mediului natural în acest ce relativizează obiectivele asumate caz). de state în documentele ratificate de 25 Idem, op. cit., pp. 57. ele şi emise sub egida ONU, unde îşi asumă obiective de ”făurire a unei

335 POLIS

lumi echitabile, demne, în care fiinţa 33 Emil Străinu, op. cit., pp. 56-58. umană să trăiască liberă de teroare şi mizerie”. Cf. Mohammed Bedjaoui, op. cit., pp. 35-36.

Bibliografie

BEDJAOUI, Mohammed, Pour un STRĂINU, Emil, Războiul geofizic. nouvel ordre économique inter Tehnici de modificare a mediului national. Nouveaux défis au droit înconjurător în scopuri militare, ed. a international, UNESCO. Paris:PUF, II-a. Bucureşti, Ed. Solaris Print, 1979. 2009. CONSTANTINESCU, Mihaela, Forme în mişcare. Postmodernismul. Resurse electronice Bucureşti, Ed. Univers Enciclopedic, 1999. ANTONESCU, Mădălina Virginia, HELD, David, McGREW, Anthony; „Dreptul la fericire, ca un drept al GOLDBLATT, David, PERRATON, popoarelor. Corelaţia cu dreptul Jonathan, Transformări globale. popoarelor la dezvoltare”,Policy Politică, economie şi cultură, trad. Paper nr. 15, Institutul Diplomatic Ramona-Elena Lupaşcu, Adriana Român, 2015, www.idr.ro Ştraub, Mihaela Bordea, Alina-Maria Istanbul+5, The United Nations Special Turcu, Iaşi, Polirom, 2004. Session of the General Assembly for IRDO, Principalele instrumente an Overall Review and Appraisal of internaţionale privind drepturile the Implementation of the Habitat omului la care România este parte, Agenda, New York, 6-8 June 2001, vol. I, Instrumente universale. United Nations Centre for Human Bucureşti, IRDO, 2002. Settlements (Habitat), MIGA-BEŞTELIU, Raluca, Drept www.unchs.org, DPI/2192-April internaţional. Introducere în dreptul 2001 internaţional public. Bucureşti, Ed. SELYE, Hans (s.a.), The Nature of All-B, 1998. Stress, International Institute of MOROIANU, Zlătescu Irina; Stress, University of Montreal, POPESCU, Octavian, Mediul şi Quebec, Canada, sănătatea, Bucureşti:IRDO, 2008. http://www.icnr.com/articles/the- MOROIANU, Zlătescu Irina, Human nature-of-stress.html, accesat la data rights. A dynamic and evolving de 5 aprilie 2015. process, Bucureşti, Ed. Pro http://ro.wikipedia.org/wiki/Stres, Universitaria, 2015. accesat la data de 5 aprilie 2015 SMOUTS, Marie-Claude, www.un.org/ga/Istanbul+5/statereport1. BATTISTELLA, Dario, htm, accesat la 31 martie 2015. VENNESSON, Pascal, Dictionnaire des relations internationales, Paris, Dalloz, 2006.

336 Est-Vest

Islamizarea generaţiei a doua. De la Europa all-inclusive la jihad

(The second-generation islamization. From an all-inclusive Europe to jihad)

Georgeta CONDUR

Abstract: Starting from the summer of 2015, the massive arrival of asylum seekers in Europe opened a debate about the political, economical and security consequences of immigration in European Union. A hidden ideological conflict was transformed into a linguistic controversy: should the new-comers be named migrants or refugees? During time and development of the crisis, more and more journalists and political leaders switched from ‘refugees’ to ‘migrants’, as it became clear that many asylum seekers weren’t even from war zones. However, the main concern of the most people was related to potential security risks. An investigation into the November 13 attacks in Paris has already found that at least two of the terrorists used the Balkan route to arrive in France. But massive immigration could have further repercussions in not many years, if the hypothesis of a “second-generation islamization phenomenon”, somehow similar to Dole’s “second-generation indigenization”, is true. Having lower level needs in Maslow’s Hierarchy of Needs already satisfied, the children of the present Muslim migrants could seek to satisfy higher needs, as self-actualization, through religious identity of their parents and radicalization. Due to denial of the separation of religion and state in Islam, this could seriously threaten the Western secular state and cultural model. Being din wa dawla (religion and state), Islam is more than a religion; it is a hybrid we can call ‘relideology’, which seems to be quite attractive for young Muslims seeking self-actualization.

Keywords: Islam, migrants,jihad, terrorism, muslim, refugees

Introducere Orientul Mijlociu, o zonă pe care occidentalul de rând reuşeşte tot mai „Criza migranţilor” din Europa, puţin să o înţeleagă, au angrenat atentatele teroriste repetate de pe opinia publică în ample controverse. teritoriul Franţei din 2015, dar şi De la „cum să rezolvăm problema situaţia conflictuală şi masacrele din atâtor refugiaţi” s-a trecut la acuzaţii

337 POLIS reciproce între părţi, de distrugere a oferă uneori beneficiul unei anumite Europei vs. islamofobie şi de orbire susţineri din partea unor grupuri de ideologică sinucigaşă vs. lipsă de populaţie, care, prin tăcere sau chiar empatie sau spirit european. sprijin logistic, le înlesnesc sau Dacă după crimele de la săptă- încurajează indirect acţiunile. Dar mânalul satiric „Charlie Hebdo” au teroriştii propriu-zişi nu sunt, în existat voci care, într-un demers general, nici dintre cei mai săraci şi impardonabil, găseau o parte de vină nici lipsiţi de educaţie formală (chiar şi victimelor pentru că ar fi „pro- dacă se poate vorbi, în sens larg, de vocat” musulmanii, atacurile de la un eşec al educaţiei). Paris din 13 noiembrie 2015, soldate Lucrarea de faţă îşi propune să cu peste o sută de morţi şi sute de ofere o ipoteză legată de meca- răniţi, toţi civili şi fără nicio legătură nismul de radicalizare islamică, să anterioară cu vreo presupusă atin- analizeze dacă există vreo legătură gere adusă Islamului, a produs un între refugiaţi, imigranţi şi radicali, şoc mult mai mare, fiindcă fiecare s- precum şi între Islam şi terorism. a întrebat dacă nu riscă să fie chiar el viitoarea victimă. Uluirea a fost nejustificată, Europa all-inclusive fiindcă de la atentatele de la World Trade Center, din 2001, la cele de la Deşi numărul de solicitanţi de metroul londonez din 7 iulie 2005 şi azil în Europa crescuse în mod la decapitările unor civili nevinovaţi, vizibil (ajungând la 714.0001) încă opinia publică ar fi trebuit să ştie că din 2014, abia în 2015 a început să aşa-zisele motive invocate uneori se vorbească serios despre o „criză a sunt, în fapt, doar pretexte. Radicalii refugiaţilor” sau o „criză a islamişti nu sunt angrenaţi într-o migranţilor” în Europa. serie de mici răzbunări punctuale, ci Pregătit de articolele publicate la au o agendă extinsă, care poate fi început de mass media, pline de înţeleasă mai bine doar dacă se poveşti emoţionante şi fotografii desluşeşte motivaţia radicalizării. reprezentând copii, o parte bine Atât din studierea biografiilor tero- intenţionată, dar naivă, a publicului riştilor, cât şi din cercetările socio- european a rămas uimită când, logice, reiese că această motivaţie pregătindu-se să întâmpine călduros, nu constă în sărăcie sau în lipsa de cu apă, mâncare şi haine, nişte educaţie, aşa cum se auto-amăgesc familii sărace, bucuroase de orice unii occidentali, sperând că prin ajutor şi de siguranţa occidentală, s- uşoara ameliorare a unor condiţii a trezit în faţa unor grupuri compuse sociale se va eradica fenomenul. din mulţi bărbaţi tineri şi bine Aceştia sunt doar doi factori care, dezvoltaţi, cu telefoane mobile de acţionând asupra mediului în care ultimă generaţie, dispuşi să se bată operează extremiştii islamici, le cu grănicerii, care nu doreau decât

338 Est-Vest să fie lăsaţi să treacă liber până în Portretul teroristului la ţara pe care şi-o aleseseră ca ţintă şi tinereţe interesaţi în primul rând nu de apă sau flori la întâmpinare, ci de Încă din primele momente în care Internet wireless. Surpriza a dus la o publicul a conştientizat că Europa nu trecere în extrema cealaltă, uneori are de gestionat mici grupuri de nişte simpli imigranţi economici sau refugiaţi, ci un val de ordinul sutelor vânători de ajutoare sociale occi- de mii de oameni care circulau dentale ajungând să fie văzuţi de neverificaţi corespunzător între ţări, unii nu doar ca prezentând un opozanţii primirii lejere de migranţi oarecare risc de a avea printre ei şi au invocat cel mai frecvent posibili infractori sau membri ai argumentul riscului de pătrundere în unor reţele islamiste, ci aproape toţi spaţiul european a unor terorişti. ca nişte foarte probabili jihadişti. Susţinătorii primirii de refugiaţi au Comportamentul şi declaraţiile răspuns că o astfel de atitudine unora dintre migranţi au turnat gaz reprezintă doar o manifestare a pe foc într-o Europă deja scindată: islamofobiei, întrucât nu toţi au apărut relatări legate de nemul- musulmanii sunt terorişti (lucru ţumirea unor solicitanţi de azil faţă evident şi pe care nu-l susţinuse, de de condiţiile oferite: mâncarea nu fapt, nimeni). era destul de gustoasă, Internetul era Totuşi, o fobie este definită ca o prea lent, iar Finlanda nu era bună, o teamă iraţională, lipsită de o cauză pentru că „e prea frig, nu este ceai, obiectivă, faţă de ceva, iar xenofobia nu sunt restaurante, nu sunt baruri şi – o atitudine de teamă, respingere şi nu e nimeni pe stradă, în afară de ură faţă de persoanele străine, doar 2 maşini” . „Refugiaţii” păreau mai din motive etnice. Din această degrabă nişte turişti nemulţumiţi de perspectivă, indiferent de religie sau pachetul „Europa all-inclusive” pe etnie, intrarea fără verificări sufi- care-l achiziţionaseră. În mod ciente a unor grupuri mari de evident, aceştia nu erau nici persoane provenite dintr-o zonă în persecutaţii descrişi de Convenţia de care există mii de luptători ISIS la Geneva, fugiţi ca să-şi salveze (după diverse estimări, poate chiar o viaţa, dar nici jihadiştii de temut. Şi sută de mii sau mai mulţi3) prezintă totuşi, nevăzuţi de camerele foto, un risc real, obiectiv, de strecurare a stăteau în umbră, eclipsaţi de un val unor eventuali terorişti. Verificarea de imigranţi economici, şi unii, şi identităţii şi documentelor de alţii. călătorie la intrarea într-un stat şi admiterea doar pe baza unor criterii, procedură care se practică dinaintea şi fără nicio legătură cu actualul val de migranţi, nu reprezintă un act de manifestare a islamofobiei sau

339 POLIS xenofobiei, fiindcă, dacă acceptăm reţele teroriste, imposibil de depistat acest lucru, ar însemna că şi cele din cauza numărului mare de mai democratice ţări din lume au o persoane de procesat zilnic. legislaţie profund xenofobă. Dar, dincolo de posibilitatea La patru zile după atentatele de la dovedită şi deloc surprinzătoare ca Paris din 13 noiembrie, Înaltul unii dintre terorişti să folosească ruta Comisar ONU pentru Refugiaţi, migranţilor pentru a pătrunde în UE, António Guterres, a declarat, la lucrurile au un potenţial de gravitate Presevo (Serbia), că este „o prostie pe termen lung şi mai mare. absolută” să acuzi refugiaţii pentru Argumentul adus în favoarea atacurile teroriste4. În mod evident, migranţilor, acela că teroriştii erau sute de mii de refugiaţi n-au avut deja cetăţeni europeni şi nu ai unor nicio legătură cu atentatele, unii state musulmane (deşi pentru cei doi fiind ei înşişi, în ţara de origine, intraţi prin Leros nu s-a stabilit încă victimele acţiunilor unor radicali. precis originea), ridică, de fapt, alte Totuşi, deşi demersul său poate fi întrebări: de ce nişte tineri, născuţi şi înţeles, reprezentantul ONU s-a educaţi în UE şi beneficiari ai hazardat. Câtă vreme cel puţin doi5, sistemelor sociale din ţări prospere, aşa cum a reieşit ulterior, dintre nu au putut fi „integraţi” şi s-au teroriştii sinucigaşi au intrat în radicalizat până la a merge să lupte Europa prin insula Leros, urmând în Siria sau a comite atentate în aşa-numita „rută balcanică”6 şi propria ţară, cum se poate evita ca înregistrându-se, ca o ironie a sorţii, acest lucru să se repete şi dacă există chiar în tabăra de refugiaţi din sau nu o legătură cu specificul Presevo7, nu se poate spune nici că Islamului. nu există nicio legătură. Chiar dacă e Studierea profilelor autorilor posibil ca ei să fi circulat cu acte atentatelor teroriste islamiste de pe false, se ştie că, până în momentul teritoriul european, din ultimii zece comiterii faptei, figurau în evidenţe ani, arată că aproape toţi8 au fost fie ca refugiaţi şi în acestă calitate li s-a născuţi, fie veniţi din copilărie într-o permis trecerea peste graniţe. A ţară UE. Acest lucru nu este, până la afirma post-factum, tocmai fiindcă s- urmă, atât de surprinzător, fiindcă a aflat că au participat la atentat, că era de aşteptat ca o grupare teroristă aceştia nu erau refugiaţi veritabili şi să folosească, pentru atentate, că, în consecinţă, refugiaţii n-au persoane care cunosc locul, nicio legătură, ar însemna să intrăm obiceiurile, limba şi care au într-o capcană logică, fiindcă tocmai capacitate logistică superioară unor aceasta a fost întrebarea de la bun nou-veniţi, reţele de cunoscuţi şi început: dacă unii (puţini, dar nu e posibilităţi de a acţiona fără să nevoie de sute de mii pentru un atragă prea mult atenţia. atentat) dintre cei care intră ca Toţi aceştia, dar şi cei care, deşi refugiaţi nu sunt, cumva, implicaţi în nu au comis atentate pe teritoriul

340 Est-Vest european, au plecat în zone de foarte sărace. Mesajul înregistrat conflict pentru a se alătura unor înainte de atentatul sinucigaş de grupări teroriste (după estimările către Mohammad Sidique Khan, specialiştilor şi autorităţilor, ar fi considerat creierul atentatelor de la vorba de câteva mii de cetăţeni Londra (din 7 iulie 2005), o europeni9), au fost educaţi în şcolile persoană născută în Marea Britanie, (şi, în surprinzător de multe din cu studii universitare, cu ocupaţia de cazuri, în universităţile) occidentale, mentor la o şcoală de copii cu mulţi dintre ei aveau loc de muncă dificultăţi de învăţare, cu locuinţă, sau chiar mici afaceri, precum şi copil de 14 luni şi soţia însărcinată, familii (au existat destule cazuri în explică bine mentalitatea: „Eu şi alte care aveau copii nou-născuţi şi/sau mii ca mine renunţăm la tot pentru soţii însărcinate), toţi erau lucrurile în care credem. Motivaţia „alfabetizaţi” tehnologic (comuni- noastră nu vine din bunurile carea pe Internet şi reţelele sociale tangibile pe care această lume le are par chiar să fi avut un rol important de oferit. Religia noastră este în radicalizarea atentatorilor şi Islamul, supunerea faţă de singurul înrolarea lor în diverse grupări adevărat Dumnezeu şi urmarea radicale). Explicaţia radicalizării paşilor ultimului profet”10. unui număr atât de mare de per- soane, multe cu statut social şi venituri cel puţin decente, nu e Islamizarea generaţiei a simplă şi unică. doua Tot ce reiese din informaţiile aflate la dispoziţia publicului e că în Sociologul britanic Ronald Dore general, după o copilărie absolut a descris apariţia unui fenomen de normală, fără lipsuri sau frustrări „indigenizare a generaţiei a doua”, ieşite din comun, în cazul multora s- referindu-se la descendenţii primei a constatat, la un moment dat, o generaţii modernizatoare (post- evidenţiere bruscă şi oarecum independenţă) din toate culturile surprinzătoare a semnelor exterioare non-occidentale care s-au dezvoltat ale apartenenţei la Islam şi o sub o puternică influenţă euro- schimbare a stilului de viaţă ante- peană11 (de exemplu, în fostele rior, fără ca familiilor să li se pară, colonii). La prima generaţie de însă, ceva dramatic (îndesirea rugă- intelectuali avusese loc un proces de ciunilor, mersul la moschei şi centre modernizare prin occidentalizare de studiere a Coranului, renunţarea („părinţii” fuseseră educaţi adesea în la alcool, călătorii repetate în ţări universităţi străine, studiaseră în musulmane, adoptarea sporadică a limbi occidentale şi asimilaseră vestimentaţiei caracteristice). puternic valorile şi stilul de viaţă În majoritatea covârşitoare a vestic). În schimb, la generaţia a cazurilor nu e vorba de persoane doua („copiii”) s-a constatat o aşa-

341 POLIS numită indigenizare, constând în orice caz, că au reuşit să le ofere o reîntoarcerea la tradiţiile naţionale viaţă mai bună şi alte oportunităţi (limbă, religie, atitudine faţă de măcar copiilor lor. În schimb, istorie, vestimentaţie etc.), fiindcă aceştia din urmă, deşi au beneficiat această generaţie trebuia să găsească de sistemul de educaţie şi de plasa în propria societate mijloacele de a de siguranţă socială din ţara-gazdă, reuşi12. nu mai au nici termen de comparaţie Fenomenul care a început să se şi nici visul părinţilor lor la producă acum în ţările occidentale dispoziţie. Ca atare, îl caută în altă pare unul similar, de indigenizare a parte şi l-au găsit în identitatea generaţiei a doua de imigranţi, religioasă din ţara de origine a numai că e diferit atât prin locul de familiei. Având asigurate nevoile manifestare (de data aceasta chiar pe bazale din piramida lui Maslow, ei teritoriul occidental) şi nu mai poate s-au axat pe treptele superioare, fi pus pe seama lipsei de contact cu fiind în căutarea satisfacerii nevoilor limba, valorile sau stilul de viaţă de apartenenţă, stimă şi auto- occidental. Dacă foştii imigranţi actualizare. Parafrazând titlul unui non-noccidentali din a doua articol al lui Shiraz Maher de jumătate a secolului al XX-lea au laInternational Centre for the Study încercat şi au şi reuşit, într-o măsură of Radicalisation, „The roots of destul de mare, să se adapteze şi să radicalisation? It’s identity, stu- se integreze în societăţile occiden- pid”14, inspirat de o celebră expresie tale, unii dintre copiii lor, deşi a lui James Carville, răspunsul pe născuţi şi crescuţi în aceste ţări (sau care-l propunem la întrebarea legată veniţi de la vârste foarte mici), au de cauza radicalizării este: „It’s the început să manifeste nu numai o self-actualization, stupid”. capacitate mai scăzută de integrare În căutarea unui vis care să le decât generaţia anterioară, dar chiar permită auto-perfecţionarea, aceşti o tendinţă de respingere violentă a fundamentalişti de generaţia a doua valorilor occidentale. nu au redevenit pakistanezi, alge- Părinţii lor veniseră în Vest, în rieni, sirieni etc., fiindcă nu au avut general, din motive economice un contact intim cu ţara-mamă şi şi/sau pentru siguranţă, deci pentru nici nu au găsit în apartenenţa na- rezolvarea nevoilor de pe treptele ţională o diferenţă specifică pozitivă bazale ale piramidei lui Maslow13. suficient de puternică pentru a-i Chiar în cazul celor care nu au reuşit motiva, ci au devenit musulmani în totalitate să-şi atingă visul, mai radicali decât părinţii lor. comparaţia cu situaţia economică şi Procesul a fost amplificat şi politică din ţările din care încurajat pe fondul unui fenomen emigraseră a funcţionat ca factor de global de resurgenţă a Islamului, creştere a satisfacţiei; ei consideră că având în vedere că acesta proclamă au avut un oarecare succes şi, în superioritatea absolută a oricărui

342 Est-Vest

„dreptcredincios” şi mai ales a unui Islamizarea generaţiei a doua a „martir” faţă de „necredincioşi”, şi coincis şi s-a alimentat din indige- ajutat de comunicaţiile prin Internet nizarea şi radicalizarea generaţiei a să se dezvolte în reţele şi grupări doua din fostele colonii, din si- structurate. Aşadar, putem identifica tuaţiile conflictuale din unele state un fenomen de indigenizare cu majoritar musulmane şi din eşecul, anumite particularităţi, în fapt unul în termeni de democraţie, al de „islamizare a generaţiei a doua” „Primăverii arabe” şi, la rândul său, de imigranţi şi refugiaţi. fenomenul în desfăşurare în ţările Cercetările efectuate de Pew occidentale a alimentat zonele de Research Center15 au arătat că conflict, atât cu luptători efectivi, cât această aparentă islamizare a cetă- şi pe partea de propagandă. Putem ţenilor europeni de religie musul- spune că islamizarea generaţiei a mană nu a apărut brusc şi nu e legată doua de imigranţi din Occident şi strict de Statul Islamic sau situaţia indigenizarea generaţiei a doua din din Siria. Încă din 2006, la ţările musulmane au funcţionat pe întrebarea ce se consideră mai întâi, principiul unor vase comunicante cu cetăţeni al ţării respective sau surse separate de alimentare, dar în musulmani, 81% dintre musulmanii care creşterea nivelului într-unul britanici, 69% dintre cei spanioli, dintre vase duce la creşterea nive- 66% dintre cei germani şi 46% lului şi în celălalt. Ca să înţelegem dintre cei francezi au răspuns că se islamizarea generaţiei a doua şi să-i consideră în primul rând musulmani, estimăm amploarea, trebuie să nu britanici, spanioli, germani sau vedem ce se petrece şi în vasul francezi. Spre comparaţie, acelaşi celălalt, în lumea musulmană. răspuns a fost dat de 87% în Pakistan, 71% în Nigeria, 67% în Iordania, 59% în Egipt, 51% în Eşecul „Primăverii arabe” şi Turcia şi 36% în Indonezia. (in)compatibilitatea Remarcăm că identitatea religioasă Islamului cu democraţia este aproximativ la fel de importantă pentru musulmanii care trăiesc în Optimismul occidental iniţial în ţările UE, ca şi pentru cei din ţările faţa fenomenului cunoscut sub majoritar musulmane. Spre deo- numele de „Primăvara arabă”, înce- sebire, creştinii din ţările europene put în decembrie 2010 în Tunisia şi se auto-identifică în mod covârşitor extins, în forme ample sau limitate, în primul rând prin naţionalitatea în numeroase ţări majoritar musul- respectivă şi nu prin apartenenţa mane, a pălit repede, fiind înlocuit în religioasă, iar în India 90% se scurt timp de stupoare şi îngrijorare. consideră în primul rând indieni, nu Până în vara lui 2013, a devenit hinduşi. evident că „Primăvara Arabă” a eşuat în a produce democraţie în

343 POLIS toate ţările în care s-a declanşat, cu omului sau democraţia conform excepţia Tunisiei, acolo unde a propriilor standarde şi modele început16. La această evoluţie s-au culturale, care includ laicitatea sta- adăugat atentatele teroriste produse tului. Dar, susţin unii, modelul de islamişti, care, în loc să fie tot teocratic, în care justiţia şi întregul mai rare, par a fi luat avânt, astfel guvernământ sunt inspirate de încât o mai veche dezbatere aca- cuvântul lui Dumnezeu, nu ar fi cu demică, referitoare la compatibi- nimic mai prejos, ba chiar ar asigura litatea Islamului cu democraţia, a un nivel maxim de demnitate redevenit de actualitate şi interes umană. Opinii de acest fel sunt public. susţinute de autori precum Faisal Există, în principal, trei mari Kutty: „It is important to acknow- curente legate de această dispută. ledge and appreciate that other Primul susţine că există o incom- societies may have equally valid patibilitate esenţială a Islamului cu alternative conceptions of human pluralismul, respectarea drepturilor rights”19 . omului şi democraţia, unul dintre Comparând, însă, acest model reprezentanţii cei mai cunoscuţi ai musulman cu cel vestic, opinia lui acestuia fiind Samuel Huntington, Huntington pare mai aproape de care a şi ajuns la concluzia că tocmai realitate, fiindcă se observă nu doar această situaţie va duce la o ine- o diferenţă de nuanţă, semantică sau vitabilă „ciocnire a civilizaţiilor”17. declarativă, ci o incompatibilitate Al doilea curent, deşi admite un profundă şi o ireductibilitate între actual deficit de democraţie în ţările cele două. Dacă e să ne referim doar majoritar musulmane, consideră că la Declaraţia Universală a acesta nu este de origine culturală şi Drepturilor Omului, ştim că, în că nu Islamul stă în calea libertăţii şi 1948, Arabia Saudită s-a abţinut de democraţiei, punându-l doar pe la ratificare, pe motiv că încalcă seama unor factori istorici (în Şaria20. În 1982, reprezentantul principal colonialismul) sau con- Iranului la ONU a spus că Declaraţia juncturali (economici, guverne reprezintă o viziune laică a tradiţiei corupte ş.a.). Oarecum în această iudeo-creştine, care nu poate fi direcţie merge, de exemplu, un implementată de musulmani fără a raport18 din 2004 al UNDP (United se intra în conflict cu Şaria21. A Nations Development Programme), urmat o serie de alte declaraţii ale Arab Fund for Economic and Social Iranului şi încercări de a se susţine Development şi Arab Gulf ideea că e nevoie de o revizuire a Programme for United Nations documentului. Development Organizations. În fine, La a XIX-lea Conferinţă Islamică un al treilea curent subliniază că a miniştrilor de Externe de la Cairo problema este că lumea occidentală s-a adoptat, pe 5 august 1990, defineşte concepte precum drepturile Declaraţia Drepturilor Omului în

344 Est-Vest

Islam22. În cuprinsul acesteia se face Occidentalii traduc uneori Şaria recurs de paisprezece ori la Şaria ca pe „legea sfântă” a Islamului, dar (Shari’ah), inclusiv în ultimul articol Bernard Lewis arată că, în realitate, în care se prevede că aceasta este alăturarea substantivului „lege” şi a singura sursă de referinţă pentru adjectivului „sfântă” nu apare în explicarea sau clarificarea oricărului textele islamice clasice, utilizarea sa articol al Declaraţiei. Pe scurt, în araba modernă fiind de dată întregul document arată că oricine relativ recentă şi mai degrabă de are dreptul de exprimare liberă a import. În limbajul vestic, adjectivul opiniei, dar într-un mod care să nu „sfânt”, precedând cuvântul „lege”, fie contrar principiilor Şaria, că este necesar, fiindcă sunt şi legi de informaţia nu trebuie folosită sau altă origine. În limbajul musulman, utilizată într-un mod care să violeze adjectivul ar fi pleonastic: Sharia sfinţenia şi demnitatea profeţilor sau este pur şi simplu legea şi nu mai să slăbească în vreun fel credinţa există alta. Vine de la Dumnezeu şi societăţii, că orice om are dreptul de reprezintă expresia imuabilă a liberă deplasare, în limitele Şaria, că comandamentului divin pentru sunt interzise pedepsele, cu excepţia omenire25. celor prevăzute de Şaria, că femeia e Şaria nu reprezintă o categorie egală cu bărbatul în demnitate monolitică şi statică, întrucât diver- umană (dar nu se spune nimic de sele guvernăminte „o definesc şi o egalitatea în faţa legii) ş.a.m.d. aplică în diferite moduri, iar Pentru cetăţeanul occidental care gânditorii moderni îi revizuiesc şi ştie doar că Şaria prevede tot felul formulează regulile concrete şi de pedepse corporale crude, o astfel metodele hermeneutice”26. Cu toate de Declaraţie a drepturilor omului acestea, musulmanii care resping sună apocaliptic. domnia Şaria sunt murtaddn27 (apo- Pentru ca lucrurile să fie şi mai staţi) şi riscă pedeapsa cu moartea. complicate, Şaria nu este un text Şaria e derivată din Coran şi unic, fix, bine definit şi clar pentru Hadith, dar, dacă există un singur toată lumea musulmană. Islamul Coran, prin Hadith sunt desemnate însuşi nu este o entitate monolitică şi relatările despre faptele şi vorbele e reprezentat de viziuni adesea profetului Mahomed, iar în funcţie divergente23. Aşa se şi explică faptul de diferite ramuri şi şcoli islamice, că, deşi musulmanii sunt majoritari fiecare se referă la diverse colecţii, în peste cincizeci de ţări, formele de selectate în funcţie de credibilitatea guvernământ sunt foarte diverse celui care le-a relatat. În aceste (democraţii parlamentare, republici condiţii, este normal că şi Şaria este autoritare sau teocratice, monarhii înţeleasă şi aplicată în moduri absolute sau junte militare24), iar variabile. jurisprudenţa şi pedepsele aplicate, Anumite lucruri sunt, însă, de asemenea. comune şi, dacă ne referim doar la

345 POLIS lucrurile extrase din Coran, Şaria sensul îmbunătăţirii considerabile a sună înfricoşător pentru cetăţeanul situaţiei femeilor faţă de vechiul occidental al secolului XXI, nu drept cutumiar, conform căruia pentru că în textele sacre ale altor acestea n-ar fi primit nimic. religii (inclusiv în Biblie) n-ar exista Coranul rămâne, însă, tributar astfel de lucruri, ci pentru că alte vremurilor sale, iar considerarea sa religii au convenit să facă o de către Islam ca fiind impre- interpretare metaforică a unora scriptibil şi insistenţa de a-l aplica dintre pasajele problematice şi s-a ad-literam în viaţa de zi cu zi este produs o separare a statului (şi a cea care generează conflictul cu sistemului său legal) de textul modul în care societatea occidentală religios. „Daţi cezarului cele ce sunt vede astăzi drepturile omului sau ale cezarului şi lui Dumnezeu, cele democraţia. Chiar şi îmbunătăţirile ale lui Dumnezeu” s-a dovedit o aduse de Coran şi de Sunna faţă de formulă salvatoare, iar în societatea normele sociale pre-islamice de pe occidentală s-a produs separaţia un teritoriu arid, marcat de violenţe între civitas Dei şi civitas terrena. şi inechităţi, au ajuns astăzi Ironia sorţii e că anumite norme problematice, întrucât s-a recurs la o înscrise în Coran erau reformatoare reglementare, uneori foarte amă- pentru practicile vremii. De nunţită şi clară, a unor aspecte exemplu, spre deosebire de băieţi, concrete ce ţin de dreptul civil şi fetele erau frecvent nedorite şi penal, Mahomed fiind nu doar un considerate o povară familială şi lider religios, ci şi întemeietorul unei chiar o sursă de ruşine, aşa că erau formaţiuni de tip statal şi, aşa cum adesea îngropate de vii în deşert, reiese din datele istorice corespun- imediat după naştere. Versetele zătoare perioadei cât a stat la 81:8-9 sunt un avertisment către cei Medina, s-a dovedit a fi chiar care practicau acest lucru şi o „pragmatic în probleme de guver- respingere îndrăzneaţă a normelor nare”29. Ca atare, nu e de mirare că sociale stabilite28, într-un demers de în Coran întâlnim prevederi legate desprindere asemănător celui al lui de succesiune, precum cele Isus faţă de practica lapidării prezentate mai sus, dar şi pedepse femeilor adultere. De asemenea, pentru diferite fapte, precum 100 de reglementarea unor probleme de lovituri de bici pentru „desfrânaţi” succesiune, tratate în versetele 4:127 (Coran, 24:2), 80 de bice pentru cei şi 4:176 (ultimul incluzând o care le învinuiesc pe femeile cinstite discriminare de gen prin consacrarea şi apoi nu pot veni cu patru martori principiului că, în cazul unui bărbat (Coran, 24:4), tăierea mâinii pentru care moare fără copii, moştenirea se hoţi (Coran, 5:38) ş.a. împarte inegal între fraţi şi surori, Publicul occidental trebuie să fiecare bărbat primind cât două înţeleagă, însă, că în rândul musul- femei), era făcută, în realitate, în manilor există un suport popular

346 Est-Vest consistent pentru aplicarea Şaria. 65% dintre cei clasificaţi ca radicali Spre exemplu, din două sondaje, aveau venituri peste medie, efectuate de National Centre for proveneau inclusiv din rândul Social and Criminological Research persoanelor cu nivel înalt de şi de Gallup Organization, rezultă că educaţie şi din clasa superioară, iar majoritatea egiptenilor (96,2%, rata de ocupare şi standardul de respectiv 90% în al doilea sondaj) viaţă nu erau deloc mai scăzute în susţine aplicarea Şaria30. Oricât ar rândul populaţiei cu vederi radicale. părea de surprinzător pentru Aproximativ jumătate erau între 18 occidentali, respondenţii au declarat şi 29 de ani, 62% bărbaţi şi 67% cu că doresc aplicarea sa pentru că studii liceale sau superioare33. La garantează dreptate pentru femei întrebarea cum ar putea Occidentul (97%), pentru că ar fi un sistem să-şi îmbunătăţească relaţiile cu juridic drept (96%) sau pentru că ţările musulmane, cele mai multe protejează drepturile omului (97%). răspunsuri au indicat: mai mult Sentimentul în lumea musulmană respect pentru culturile musulmane, este că toate problemele lumii evitarea aroganţei, o mai mare contemporane sunt cauzate de înţelegere şi respect pentru Islam. La îndepărtarea societăţii de ordinea întrebarea ce dispreţuiesc cel mai islamică premodernă31. Chiar şi la mult la Occident, răspunsurile cele musulmanii moderaţi se poate mai frecvente au fost: promi- identifica acest tip de „gândire scuitatea culturală şi sexuală şi magică”. Spre exemplu, Fethullah corupţia morală. Într-un fel, aşa cum Gülen, considerat un promotor al am opinat şi în cazul generaţiei a dialogului interconfesional, al edu- doua de imigranţi musulmani din caţiei, al toleranţei şi al democraţiei, ţările occidentale, şi în cazul celor a spus-o direct: „Poate rezolva din ţările musulmane radicalizarea Islamul toate problemele? Răspunsul pare să se facă tot în căutarea acestei întrebări este Da”32. satisfacerii nevoilor de pe treptele Când e vorba de islamiştii cu superioare ale piramidei lui Maslow, vederi radicale, nici în cazul celor pe stindardul radicalismului islamic care trăiesc în statele musulmane nu scriind, în afară de „Şaria”, „Noi s-a găsit o legătură directă între vrem respect”. sărăcie şi fenomenul de radicalizare. Islamismul a fost definit ca o Un studiu cuprinzător, constând într- ideologie atotcuprinzătoare pentru o serie de sondaje efectuate de stat şi societate, care afirmă că Gallup, între 2001 şi 2007, în 35 de Islamul e mai mult decât un sistem ţări majoritar musulmane sau cu de credinţe şi practici religioase şi minorităţi musulmane foarte mari, a care militează pentru o inversare a arătat că nu se confirmă ipoteza mult procesului de secularizare şi pentru vehiculată că radicalismul s-ar unitatea religiei cu statul34. Din dezvolta din insatisfacţie economică. perspectiva acestei abordări,

347 POLIS constatăm că practic toţi musulmanii „islamizare a celei de-a doua pioşi declară la unison că „Islamul e generaţii” de imigranţi, o formă a un mod cuprinzător de viaţă care „indigenizării generaţiei a doua”37 reuneşte componentele religioase, descrise de Dore, dezvoltată de data politice, economice legale şi sociale aceasta în Occident. într-un tot unitar” şi că „nu există „Islamizarea generaţiei a doua” a nicio distincţie între religie şi ajuns deja să-şi arate roadele, într-un politică în Islam”35. E încă o utopie a context internaţional dificil şi pe societăţii perfecte, la care nu se fondul „renaşterii islamice”, poate ajunge decât prin luptă (jihad, radicalizarea musulmanilor europeni adica lupta atât împotriva necre- şi a celor din ţările majoritar dincioşilor, cât şi împotriva musulmane fiind două fenomene propriilor slăbiciuni), exact ca în care se alimentează reciproc. Copiii teoria marxistă. Islamul este din wa imigranţilor şi refugiaţilor de astăzi, dawla36, adică religie şi stat. Cu alte care vor beneficia de plasa socială cuvinte, Islamul însuşi e... islamist. de siguranţă din statele prospere, ca Nu e nici doar religie, nici doar nişte turişti cu bilete all-inclusive în ideologie, ci un hibrid: Islamul este Europa, ar putea, prin mecanismul o „relideologie”. psihologic de radicalizare descris în lucrare, să se transforme într-o nouă generaţie de jihadişti europeni, Concluzii întrucât Islamul, cu dualitatea sa religie-ideologie şi promisiunea Valul de peste un milion de magică de a fi soluţia pentru toate migranţi, cu care s-a confruntat problemele, inclusiv cele social- Uniunea Europeană în anul 2015, a politice, este un instrument atractiv scindat cancelariile europene şi pentru cei aflaţi în căutarea opinia publică. Opoziţia unei părţi metodelor de satisfacere a nevoilor din populaţie la primirea de refugiaţi situate în vârful piramidei lui a fost justificată mai puţin prin Maslow. După cum rezultă din argumente economice, deşi impactul analiza biografiilor teroriştilor, dar şi financiar suportat de UE va fi din cercetări sociologice efectuate semnificativ în perioada imediat atât în Europa, cât şi în lumea următoare, cât prin riscul ca, într-un musulmană, sărăcia nu pare a fi o val atât de mare de persoane greu de cauză directă a radicalizării. Cei care verificat, să se strecoare şi radicali merg acum să lupte în Siria-Irak nu islamişti. Atentatele de la Paris, din fac acest lucru din sărăcie, ci împinşi 13 noiembrie 2015, au arătat că de aceleaşi resorturi care i-au făcut faptul s-a şi întâmplat, dar, dincolo pe unii să plece, acum mai bine de de acest lucru, lucrarea atrage 70 de ani, pentru a lupta în Războiul atenţia asupra unui risc pe termen Civil din Spania. lung, determinat de un fenomen de

348 Est-Vest

Fără ca migranţii de azi să aibă Ţinând cont că Europa bogată va vreo intenţie în acest sens, Europa ar rămâne un punct de atracţie prin putea ca, încetul cu încetul, să se politicile sociale generoase, de transforme într-o zonă conflictuală, faptul că sporul natural al populaţiei în care să se vorbească tot mai mult musulmane este mai mare şi de un de introducerea Şaria, fiindcă posibil fenomen de islamizare la Islamul nu e, în acest moment şi pe generaţia a doua, este aproape actualele interpretări, doar o religie, ironic, faţă de teama occidentalilor ci o „relideologie”. Este, de aceea, când aud cuvinte precum ”jihad”, că destul de dificil de răspuns la Europa ar putea deveni cândva un întrebarea dacă în prezent are loc califat nu prin cucerire cu armele şi doar o radicalizare a Islamului sau o steagul negru, ci prin, folosind o islamizare a radicalilor. Cel mai expresie inspirată, jihadul welfare38. probabil, e vorba de ambele.

Note

1 UNHCR, ”Asylum Trends 2014. 5 Despre mai mulţi dintre terorişti se Levels and Trends in Industrialized ştie că au fost plecaţi anterior în Countries”, 2015, pp. 2-7, zona de conflict din Siria şi, până în http://www.unhcr.org/551128679.ht momentul de faţă, nu e clar cum au ml (accesat pe 11 noiembrie 2015). intrat înapoi în UE, dar despre doi 2 Anne Kauranen, ”‘Finland’s no există informaţii certe că au intrat good’: Disappointed migrants turn prin Grecia, fiind luaţi în evidenţă ca back”, 25 septembrie 2015, refugiaţi. http://news.yahoo.com/finlands-no- 6 BBC, „Paris attacks: Who were the good-disappointed-migrants-turn- attackers?”, 24 noiembrie 2015, back-152042061.html (accesat pe 5 http://www.bbc.com/news/world- noiembrie 2015). europe-34832512 (accesat pe 27 3 Daveed Gartenstein – Ross, ”How noiembrie 2015). many fighters does the Islamic State 7 Aleksandar Vasovic, Lefteris really have?”, 9 februarie 2015, Karagiannopoulos, „Exclusive - http://warontherocks.com/2015/02/h Paris attacker may have had ow-many-fighters-does-the-islamic- accomplice on journey through state-really-have/ (accesat pe 15 Balkans”, 18 noiembrie 2015, noiembrie 2015). http://uk.reuters.com/article/2015/11 4 UNHCR, ”UNHCR chief says it is /18/uk-france-shooting-accomplice- ‘absolute nonsense’ to blame exclusive- refugees for terror”, 17 noiembrie idUKKCN0T62ET20151118 2015, http://www.unhcr.org/ (accesat pe 19 noiembrie 2015 564b5b586.html (accesat pe 20 8 Există încă suspiciuni în legătură cu noiembrie 2015). identitatea unora.

349 POLIS

9 O estimare din iunie 2014 arată că ar roots-radicalisation-identity-stupid/ fi vorba de aproximativ 3.000 de (accesat pe 14 noiembrie 2015). luptători proveniţi din ţări 15 Pew Research Center, „Muslims in occidentale: Richard Barrett, Europe: Economic Worries Top „Foreign Fighters in Siria”, iunie Concerns About Religious and 2014, http://soufangroup.com/wp- Cultural Identity”, 6 iulie 2006, content/uploads/2014/06/TSG- http://www.pewglobal.org/2006/07/ Foreign-Fighters-in-Syria.pdf 06/muslims-in-europe-economic- (accesat pe 12 noiembrie 2015). worries-top-concerns-about- După alte estimări, ar putea fi vorba religious-and-cultural-identity/ de un număr între 3.400 şi 5.000 de (accesat pe 10 noiembrie 2015). occidentali, din totalul de peste 16 John L. Esposito, Tamara Sonn, 20.000 de luptărori străini din Siria- John O. Voll, Islam and Democracy Irak: Kristin Archick, Paul Belkin, after the Arab Spring, Oxford Christopher M. Blanchard, Carla E. University Press, New York, 2016, Humud ,Derek E. Mix, ”European p.3, Fighters in Syria and Iraq: https://books.google.ro/books?id=P4 Assessments, Responses, and Issues pmCgAAQBAJ&printsec=frontcove for the United States”, r&source=gbs_ge_summary_r&cad Congressional Research Service, 27 =0#v=onepage&q&f=false (accesat aprilie 2015, p. 1, 28 noiembrie 2015). https://www.fas.org/sgp/crs/row/R44 17 Samuel Huntington, op. cit. 003.pdf (accesat pe 9 noiembrie 18 UNDP, „Arab Human Development 2015). Report 2004: Towards Freedom in 10 Andrew Staniforth, Fraser Sampson the Arab World”, http://www.arab- (eds.), The Routledge Companion to hdr.org/publications/other/ahdr/ahdr UK Counter-Terrorism, Routledge, 2004e.pdf (accesat pe 8 noiembrie New York, 2013, p. 224. 2015). 11 Ronald Philip Dore, D. Hugh 19 „Este important să recunoaştem şi să Whittaker, Social Evolution, apreciem că alte societăţi pot avea Economic Development and Culture, concepţii alternative la fel de valide Edward Elgar Publishing, despre drepturile omului” (tr.a.) în Cheltenham, 2001, p. 229. Faisal Kutty, ”Non-Western 12 Samuel P. Huntington, Ciocnirea Societies Have Influenced Human civilizaţiilor şi refacerea ordinii Rights”, Jacqueline Langwith, mondiale, Editura Litera, Bucureşti, Human Rights, Greenhaven Press, 2012, p. 128. Detroit, 2008, pp. 41-48. 13 Abraham H. Maslow, „A Theory of 20 Nisrine Abiad, Sharia, Muslim states Human Motivation”, în and international human rights treaty Psychological Review, vol. 50, 1943, obligations: a comparative study, pp. 370-396. British Institute of International and 14 Shiraz Maher, „The roots of Comparative Law, Londra, 2008, radicalisation? It’s identity, stupid, pp. 60–65. 23 iunie 2015, 21 David Littman, „Universal Human http://icsr.info/2015/06/icsr-insight- Rights and ‘Human Rights in Islam’”, Midstream, februarie/martie

350 Est-Vest

1999, ear-2008/week-43/16-if-people- https://web.archive.org/web/200605 want-it-why-not-apply-shariah-egypt 01234759/http://mypage.bluewin.ch/ (accesat pe 13 noiembrie 2015). ameland/Islam.html (accesat pe 26 31 Rachel M. Scott, op. cit., p. 6. noiembrie 2015). 32 Fethullah Gülen, „Poate rezolva 22 „The Cairo Declaration on Human Islamul toate problemele?”, Rights in Islam”, http://www.oic- http://ro.fgulen.com/intrebari-si- oci.org/english/article/human.html raspunsuri-despre-islam/50-poate- (accesat pe 20 noiembrie 2015). rezolva-islamul-toate- 23 Rachel M. Scott, The Challenge of problemele.html (accesat 19 Political Islam: Non-Muslims and noiembrie 2015). the Egyptian State, Stanford 33 John L. Esposito, Dalia Mogahed, University Press, Stanford, 2010, p. Who Speaks for Islam? What A 3. Billion Muslims Really Think, 24 Charles Kimball, When Religion American Muslims for Constructive Becomes Lethal: The Explosive Mix Engagement, 2008, pp. 21-22, of Politics and Religion in Judaism, http://www.amceweb.net/resources/ Christianity, and Islam, Jossey-Bass, who_speaks_for_Islam$5B1$5D.pdf San Francisco, 2011, p. 121. (accesat pe 18 noiembrie 2015). 25 Bernard Lewis, The Political 34 Rachel M. Scott, op. cit., p. 6. Language of Islam, University of 35 Charles Kimball, op. cit., p. 97. Chicago Press, Chicago, 1988, p. 72. 36 John L. Esposito, John O. Voll, 26 Gerhard Bowering (ed.), The Islam and Democracy, Oxford Princeton Encyclopedia of Islamic University Press, New York, 1996, Political Thought, Princeton p. 4. University Press, Princeton, 2013, p. 37 Ronald Philip Dore, D. Hugh 505. Whittaker, op. cit., p. 229. 27 Ibidem, p. 496. 38 Daniel Greenfield, „80% of Turkish 28 Charles Kimball, op. cit., p. 102. Muslim Settlers in Germany Live off 29 Ibidem, p. 103. Welfare”, 31 martie 2013, 30 ‘ Abd al-Mun’im Munb, „If the http://www.frontpagemag.com/point People Want It, Why Not Apply /183720/80-turkish-muslim-settlers- Shari’ah in Egypt?”, Al-Dustūr germany-live-welfare-daniel- (Arab-West Report), octombrie 22, greenfield (accesat 25 noiembrie 2008, 2015). http://www.arabwestreport.info/en/y

Bibliografie

ABIAD, Nisrine, Sharia, Muslim states BOWERING, Gerhard (ed.), The and international human rights Princeton Encyclopedia of Islamic treaty obligations: a comparative Political Thought, Princeton study, British Institute of University Press, Princeton, 2013 International and Comparative Law, DORE, Ronald Philip, WHITTAKER, London, 2008 D. Hugh, Social Evolution, Economic Development and Culture,

351 POLIS

Edward Elgar Publishing, 003.pdf (accesat pe 9 noiembrie Cheltenham, 2001 2015) ESPOSITO, John L., VOLL, John O., BARRETT, Richard, ”Foreign Fighters Islam and Democracy, Oxford in Siria”, iunie 2014, University Press, New York, 1996 http://soufangroup.com/wp- HUNTINGTON, Samuel P., Ciocnirea content/uploads/2014/06/TSG- civilizaţiilor şi refacerea ordinii Foreign-Fighters-in-Syria.pdf mondiale, Editura Litera, Bucureşti, (accesat pe 12 noiembrie 2015) 2012 BBC, ”Paris attacks: Who were the KIMBALL, Charles, When Religion attackers?”, 24 noiembrie 2015, Becomes Lethal: The Explosive Mix http://www.bbc.com/news/world- of Politics and Religion in Judaism, europe-34832512 (accesat pe 27 Christianity, and Islam, Jossey-Bass, noiembrie 2015) San Francisco, 2011 BEHRAKIS, Yannis, ” Police, migrants KUTTY, Faisal, ”Non-Western clash on Macedonia border; soldiers Societies Have Influenced Human build fence”, Reuters, 28 noiembrie Rights”, Jacqueline Langwith, 2015, Human Rights, Greenhaven Press, http://www.reuters.com/article/2015/ Detroit, 2008 11/28/us-europe-migrants- LEWIS, Bernard, The Political macedonia- Language of Islam, University of idUSKBN0TH04M20151128#kCH Chicago Press, Chicago, 1988 wtdGGWR4JL5FU.97 (accesat pe MASLOW, Abraham H., „A Theory of 29 noiembrie 2015) Human Motivation”, Psychological ESPOSITO, John L., SONN, Tamara, Review, vol. 50, 1943 VOLL, John O., Islam and SCOTT, Rachel M., The Challenge of Democracy after the Arab Spring, Political Islam: Non-Muslims and Oxford University Press, New York, the Egyptian State, Stanford 2016, p.3, University Press, Stanford, 2010 https://books.google.ro/books?id=P4 STANIFORTH, Andrew, SAMPSON, pmCgAAQBAJ&printsec=frontcove Fraser (eds.), The Routledge r&source=gbs_ge_summary_r&cad Companion to UK Counter- =0#v=onepage&q&f=false (accesat Terrorism, Routledge, New York, 28 noiembrie 2015) 2013 ESPOSITO, John L., MOGAHED, Dalia, Who Speaks for Islam? What Resurse electronice A Billion Muslims Really Think, American Muslims for Constructive ARCHICK, Kristin, BELKIN, Paul, Engagement, 2008, pp. 21-22, BLANCHARD, Christopher M., http://www.amceweb.net/resources/ HUMUD, Carla E., MIX, Derek E., who_speaks_for_Islam$5B1$5D.pdf ”European Fighters in Syria and (accesat pe 18 noiembrie 2015) Iraq: Assessments, Responses, and GARTENSTEIN – ROSS, Daveed, Issues for the United States”, ”How many fighters does the Congressional Research Service, 27 Islamic State really have?”, 9 aprilie 2015, p.1, februarie 2015, https://www.fas.org/sgp/crs/row/R44 http://warontherocks.com/2015/02/h

352 Est-Vest

ow-many-fighters-does-the-islamic- want-it-why-not-apply-shariah-egypt state-really-have/ (accesat pe 15 (accesat pe 13 noiembrie 2015) noiembrie 2015) PEW RESEARCH CENTER, ”Muslims GREENFIELD, Daniel, ”80% of in Europe: Economic Worries Top Turkish Muslim Settlers in Germany Concerns About Religious and Live off Welfare”, 31 martie 2013, Cultural Identity”, 6 iulie 2006, http://www.frontpagemag.com/point http://www.pewglobal.org/2006/07/ /183720/80-turkish-muslim-settlers- 06/muslims-in-europe-economic- germany-live-welfare-daniel- worries-top-concerns-about- greenfield (accesat 25 noiembrie religious-and-cultural-identity/ 2015) (accesat pe 10 noiembrie 2015) GÜLEN, Fethullah, ”Poate rezolva UNDP, ”Arab Human Development Islamul toate problemele?”, Report 2004: Towards Freedom in http://ro.fgulen.com/intrebari-si- the Arab World”, http://www.arab- raspunsuri-despre-islam/50-poate- hdr.org/publications/other/ahdr/ahdr rezolva-islamul-toate- 2004e.pdf (accesat pe 8 noiembrie problemele.html (accesat 19 2015) noiembrie 2015) UNHCR, ”UNHCR chief says it is KAURANEN, Anne, ”‘Finland’s no ‘absolute nonsense’ to blame good’: Disappointed migrants turn refugees for terror”, 17 noiembrie back”, 25 septembrie 2015, 2015, http://news.yahoo.com/finlands-no- http://www.unhcr.org/564b5b586.ht good-disappointed-migrants-turn- ml (accesat pe 20 noiembrie 2015) back-152042061.html (accesat pe 5 UNHCR, ”Asylum Trends 2014. Levels noiembrie 2015) and Trends in Industrialized LITTMAN, David, ”Universal Human Countries”, 2015, pp. 2-7, Rights and ‘Human Rights in http://www.unhcr.org/551128679.ht Islam’”, Midstream, februarie/martie ml (accesat pe 11 noiembrie 2015) 1999, VASOVIC, Aleksandar, https://web.archive.org/web/200605 KARAGIANNOPOULOS, Lefteris, 01234759/http://mypage.bluewin.ch/ ”Exclusive - Paris attacker may have ameland/Islam.html (accesat pe 26 had accomplice on journey through noiembrie 2015) Balkans”, 18 noiembrie 2015, MAHER, Shiraz, ”The roots of http://uk.reuters.com/article/2015/11 radicalisation? It’s identity, stupid, /18/uk-france-shooting-accomplice- 23 iunie 2015, exclusive- http://icsr.info/2015/06/icsr-insight- idUKKCN0T62ET20151118 roots-radicalisation-identity-stupid/ (accesat pe 19 noiembrie 2015 (accesat pe 14 noiembrie 2015) ”The Cairo Declaration on Human MUNB, ‘Abd al-Mun’im, "If the People Rights in Islam”, http://www.oic- Want It, Why Not Apply Shari’ah in oci.org/english/article/human.html Egypt?”, Al-Dustūr (Arab-West (accesat pe 20 noiembrie 2015) Report), October 22, 2008, http://www.arabwestreport.info/en/y ear-2008/week-43/16-if-people-

353

Est-Vest

RECENZII

Cenzură şi autocenzură în presa comunistă

(Censorship and self-censorship in the communist mass media)

publicarea lucrării de doctorat susţinută la Şcoala Doctorală de Ştiinţe ale Comunicării, din cadrul Universităţii din Bucureşti. Prima impresie, la momentul aflării titlului, a fost aceea a unei plăcute surprize, deoarece, în perioada postdecembristă, lucrări cu caracter ştiinţific sau memorialistic care să aibă ca temă devoalarea mecanismelor de putere existente în interiorul presei comuniste din Emilia Şercan, Cultul secretului. România au fost foarte puţine. Aici Mecanismele cenzurii în presa am putea să menţionăm, lucrarea lui comunistă, Editura Polirom, Iaşi, 2015, Sorin Bocancea, intitulată De la 264 p. presa studenţească în comunism la presa postdecembristă, publicată la În vara anului 2015, editura editura Institutul European din Iaşi, Polirom din Iaşi a prilejuit apariţia în anul 2014. Ca o primă observaţie, unui volum pe care îl putem după lecturarea celor două lucrări, considera a fi de excepţie în Colecţia este că, deşi sunt de facturi diferite, Collegium. Media intitulat Cultul reuşesc să se completeze reciproc. În secretului. Mecanismele cenzurii în mod real, cartea lui Emilia Şercan presa comunistă. Autoarea este deşi a apărut la un an după cea a lui Emilia Şercan, cadru didactic la Sorin Bocancea vine să explice în Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele mod metodic care a fost sistemul Comunicării din cadrul Universităţii ideat de regimul comunist pentru a din Bucureşti şi jurnalistă de supraveghea şi controla presa din investigaţii cu o experienţă de două România. După aceea, este util să fie decenii. Lucrarea în sine reprezintă

355 POLIS citit volumul coordonat de Bocancea. În primul capitol al lucrării, care O altă motivaţie care ar putea să are caracter introductiv, intitulat conducă la lecturarea acestor „Fundamentele teoretice ale con- volume împreună este că, cele două trolului”, Şercan realizează o istorie lucrări fac parte din acelaşi efort a relaţiei dintre presă şi puterea intelectual menit să ne facă să politică. Cele mai importante teme înţelegem specificităţile presei analizate de autoare, sunt, în „libere” din perioada postde- concepţia mea: modelul autoritarist, cembristă. Şi asta deoarece, tinerii modelul sovietic/comunist, controlul sau mai puţin tinerii jurnalişti care social în statele comuniste, caracte- au activat în presa comunistă şi-au risticile şi structura presei continuat, în marea lor majoritatea, comuniste, cenzura – instrument de cariera după 22 decembrie 1989. control al propagandei şi instituţiile A doua impresie pe care citirea cenzurii în comunism. cărţii mi-a creat-o a fost aceea a unei Pentru a demonstra aceste afir- lucrări serioase, care se sprijină pe maţii citez următorul fragment din analiza unor fonduri de documente lucrare: „ Scopul urmărit de liderii arhivate la Arhivele Naţionale comunişti din ţările blocului Istorice Centrale, Arhiva Consiliului comunist a fost impunerea unui Naţional pentru Studierea Arhivelor conformism social în rândul Securităţii şi Arhiva Ministerului membrilor comunităţilor, care să Culturii şi Patrimoniului Naţional. permită remodelarea unei societăţi Din acest punct de vedere, surpriza a întregi, a unui nou tip de fost plăcută deoarece o absolventă a personalitate umană, a concepţiilor studiilor de ştiinţe ale comunicării şi referitoare la relaţia dintre individ jurnalism a reuşit să realizeze o şi societate şi să impună noi modele lucrare serioasă, fondată pe o de relaţii sociale” (p.31). cercetare de tip arhivistic. Una Observaţia pe care Şercan o dintre explicaţii ar fi că natura prezintă la începutul subcapitolului profesiei de jurnalist de investigaţii a intitulat: „Controlul social în statele condus-o către acest model de comuniste” este din punctul meu de cercetare. vedere corect. Regimurile comuniste Începând analiza lucrării, se în general şi cel din România în observă din modul în care a fost particular, au impus prin intermediul construită, că autoarea, a identificat instituţiilor de forţă o înregimentare mai multe forme de control ale care a vizat atât fizicul cât şi spiritul, puterii politice comuniste în raport cu scopul final de a crea „omul cu presa. Acestea au fost clasificate nou”. Am preferat să preluăm acest în cinci mari categorii: controlul citat din lucrare deoarece, este politico-ideologic, controlul juridic, semnificativ pentru analiza societăţii controlul instituţional, controlul româneşti postdecembriste. După informaţional şi controlul economic. aproape cinci decenii de existenţă a

356 Est-Vest regimului totalitar comunist, am pe care ar fi trebuit să-l simtă putut observa că „omul nou” s-a cuplurile care nu aveau copii sau realizat, chiar dacă nu în forma aveau doar un singur copil. imaginată de comunişti. Aceasta ar Revistele pentru femei, controlate de putea fi explicaţia asupra votului la nivel central aucontribuit la acordat în anii ‘90 Frontului Salvării modelarea acestor imagini”1. Naţionale şi a liderului său de Al treilea capitol deschide seria necontestat, Ion Iliescu. tematică rezervată „Controlului” ce Al doilea capitol este intitulat: se desfăşoară pe parcursul urmă- „Presa în perioada comunistă”, toarelor şase articole. „Controlul” deschide partea dedicată devoalării impus de regim este, aşa cum am sistemului de putere care a impus prezentat anterior din următoarele cenzura şi autocenzura în presa din puncte de vedere: ideologic, perioada comunistă. Cele mai instituţional, informaţional, juridic şi interesante teme prezentate de economic. Pentru a lăsa cititorului autoare sunt: presa ca aparat politic plăcerea de a lectura această lucrare în viziunea lui Lenin, parcursul mă voi opri doar la un subcapitol presei româneşti în perioada comu- intitulat: „Influenţa «tezelor din nistă, cum se face o publicaţie – date iulie» asupra politicilor editoriale”. tehnice şi controlul surselor de Conform acestora se dorea, şi aici informare. selectez din multitudinea de Cităm din lucrare: „ Ca orice stat obiective: combaterea influenţei totalitar, Cenzura apăra şi în ideologie burgheze şi propagarea România monopolul informaţional poziţiilor ideologice ale PCR, al statului, iar presa servea obligaţia de a cultiva „ figura intereselor unei birocraţii înaintată a muncitorului, a ermetizate. Toţi ziariştii erau producătorului de bunuri materiale, înregimentaţi ca membrii de partid, devotat trup şi suflet cauzei iar persoanele aflate la conducerea socialismului”, selectarea drastică a redacţiilor , fie că era vorba de producţiilor artistice difuzate, profesionişti sau de activişti de stimularea creaţiei de cântece partid, erau oameni de încredere ai „revoluţionare, patriotice, munci- partidului” (p. 75). Depedenţa celor toreşti”, orientarea producţiei de care lucrau în presa acelor vremuri carte către „cerinţele educaţiei s-a verificat în toate domeniile. Ca comuniste” etc (vezi p.91). să dăm un singur exemplu al Pentru a oferi o concluzie, din modului în care voinţa regimului s-a multele ce au reieşit din lectura reflectat în presă, cităm dintr-o altă cărţii, cititorilor acestei recenzi este lucrare: „Programele abundau de că volumul intitulat: Cultul materiale referitoare la importanţa secretului. Mecanismele cenzurii în copiilor într-o familie şi la presa comunistă, publicat de sentimentul de ratare, de neînplinire doamna Emilia Şercan poate fi

357 POLIS considerat un test de referinţă care Propaganda, tehnicile de influenţare explică modul în care mass-madia şi manipulare a opiniei publice au din perioada comunistă, şi presa în fost aplicate pe întrega perioadă a special au contribuit la consolidarea regimului comunist cu obiectivul de regimului comunist din România. a menţine a-l menţine la putere.

Ioana Cristea DRĂGULIN

Nota

1 Vezi Raluca Ioana Horea şi Marinela femeii în România comunistă. Istrate, „ Rolul presei scrise în Politici publice şi viaţă privată, promovarea politicii pronataliste în Editura Institutul European, Iaşi, ultimii ani ai regimului comunist”, 2015, p.146. în Alina Hurubean (coord), Statutul

358 Est-Vest

Paradigma cosmopolită: o introducere

(The cosmopolite paradigm: an introduction)

Cu timpul, paradigma, care pentru Kuhn se întâlneşte preponderent în cadrul ştiinţelor naturale, nu socio- umane, fiind întotdeauna dominantă (hegemonică) – începe să fie contestată din diferite direcţii. Dacă reuşeşte să încorporeze aceste obiecţii sau să le invalideze, para- digma supravieţuieşte. În caz contrar, este înlocuită de o nouă paradigmă. Ciprin Niţu consideră paradigma kuhniană prea „tare” pentru a fi Ciprian Niţu, Cosmopolitismul. aplicată fără adjustări în cîmpul Către o nouă paradigmă în teoria politică, Editura Adenium, Iaşi, 2014 ştiinţelor socio-umane. Astfel, ştiinţa politică, cea care găzduieşte con- ceptul de cosmopolitism, progre- Construită pe o ireproşabilă sează prin acumulări „laterale”, nu structură ştiinţifică şi metodologică, „verticale”; nu există, cu alte lucrarea tânărului politolog timi- cuvinte, o paradigmă dominantă în şorean Ciprian Niţu propune o re- cadrul acesteia, care să îi sub- examinare de anvergură a mănun- ordoneze întreg spectrul discursiv. chiului de teorii politice reunite Dimpotrivă, ştiinţa politică bene- generic sub numele de cosmo- ficiază de un „statut multi- politism. Pentru a demara acest paradigmatic” (p. 29). Pe cale de proces analitic, autorul începe cu consecinţă, fertilitatea sa ştiinţifică reconsiderarea conceptului de şi metodologică este superioară paradigmă propus de Thomas Kuhn ştiinţelor naturale. şi devenit deja clasic. În accepţiunea Fiecare paradigmă este eşalonată lui Kuhn, o paradigmă reprezintă o pe trei nivele de analiză: principiile teorie care se impune lent în cadrul fundamentale, teorii, ipoteze şi comunităţii ştiinţifice, reuşind să metodologii specifice, respectiv facă faţă criticilor şi, cel puţin pentru aplicabilitate, capacitatea paradig- o perioadă, să îşi probeze validitatea.

359 POLIS mei de a îşi testa cu succes ipotezele conflictele militare şi problemele pe filieră empirică. De-a lungul ecologice, pentru a oferi doar două lucrării, autorul demonstrează exemple, nu mai reprezintă apanajul consecvent statutul de paradigmă al politicii de stat, ci sunt probleme cosmopolitismului pornind de la realmente internaţionale, a căror primul nivel de analiză şi terminând soluţii, pentru a fi eficiente, trebuie cu ultimul. Astfel, pentru nivelul să fie globale, nu locale. întâi de analiză, principiul funda- Autorul distinge între un mental al cosmopolitismului rezidă consmopolitism de tip vechi, kantian în considerarea tuturor fiinţelor în esenţă, bazat pe primatul repu- umane ca fiind egale din punct de blicanismului în organizarea vedere moral. La cel de-al doilea politică, respectiv pe libera circulaţie nivel de analiză, ipoteze ca a ideilor, persoanelor şi mărfurilor - autonomia individuală şi respon- şi un cosmopolitism de tip nou, sabilitatea morală şi politică globală „încercând să îmbine constrângerile a indivizilor, nelimitată de grupurile comunităţii şi autonomia indivi- particulare din care fac parte – duală, loialitatea faţă de naţiune sau conturează un set de probleme grupul etnocultural şi solidaritatea specifice cosmopolitismului. În faţă de umanitate şi fiecare individ sfârşit, soluţiile propuse de în parte, indiferent de grupul căruia cosmopolitism constau în instituţii îi aparţine” (p. 131). Noul cosmo- internaţionale competente, care să politism încearcă să fie o sinteză ofere o mai mare consistenţă între comunitarianism, înţeles ca dreptului internaţional, estompând formă „aerisită” de conservatorism astfel distincţia conservatoare şi (Charles Taylor), având însă şi pro- egoistă dintre politica internă şi nunţate valenţe de stânga (Michael politica externă a unui stat. Walzer) – şi cosmopolitismul clasic, În termeni ideologici, principalul kantian, aspirând, la modul ideal, inamic al cosmopolitismului îl spre o „pace eternă”. reprezină realismul politic. Ambele Bineînţeles, provocările teoretice paradigme îşi fac simţită prezenţa şi practice căruia trebuie să îi facă atât în politica internă cât şi în cea faţă noul cosmopolitism, chiar şi externă, diferenţa fundamentală după ce şi-a dovedit calitatea de dintre ele fiind dată de fpatul că paradigmă, sunt multiple. Un efort realismul consideră că moralitatea se în această direcţie îl reperezintă limitează la prima, în tim ce încercarea de a dezambiguiza pre- cosmopolitismul o înţelege ca fiind supusa relaţie egalitate sau cel puţin uiversală. Considera naiv şi ires- de continuitate dintre cosmopolitism ponsabil de către realism, cosmo- şi neoliberalism: „în ciuda faptului politismul ripostează acuzând că termenul «cosmopolitism» este realismul de reducţionism şi asociat uneori cu cel de obstinaţie politică; în secolul XXI, «neoliberalism» şi criticat totodată

360 Est-Vest pentru pretinse culpe ce revin în ferice», pe diversitate şi solidaritate realitate ultimului (cum ar fi pre- situează cosmopolitismul în raport tenţia de universalitate a valorilor de opoziţie cu neoliberalismul” (p. promovate, occidentalo-centrismul, 243). Pe termen lung însă, noile tendinţele colonialiste sau promo- probleme globale ale omenirii re- varea globalizării economice), clamă un nou tip de politică, la cosmopolitismul manifestă de fapt o rândul ei globală, neînchistată în puternică rezistenţă faţă de neo- particularităţi politice şi culturale, liberalism. Accentul pus pe inte- fără a neglija însă aceste realităţi. resele şi nevoile grupurilor sociale Cosmopolitismul are toate şansele să marginale ale societăţilor «peri- devină acest nou tip de politică.

Emanuel COPILAŞ

361

Est-Vest

Prin „gigantica bibliotecă a utopiei”

(Through “the gigantic library of utopia”)

o formă socială de adaptare la şocurile prezentului. Câţi dintre noi pot rezista la asaltul realităţii fără doza zilnică de utopie? Cartea Teodorei Prelipcean seamănă, ca structură, cu o abordare clasică din lumea franceză – Que- sais-je? –, în care un cititor mediu poate ajunge, cu un efort rezonabil, la o cunoaştere decentă a unui întreg domeniu intelectual, pe următoarea schemă narativă: definirea siste- matică a temei, tratarea substanţei ei Teodora Prelipcean, Utopia. în manieră diacronică, apoi Imaginarul social între proiecţie şi realitate, Editura Adenium, Iaşi, 2015. selectarea unor zone de analiză transversală, pentru a încheia cu un Utopiile n-au avut niciodată sumar bibliografic cuprinzător şi „presă bună” în mediile intelectuale, relevant. Astfel, pentru oricine vrea pentru că au fost contrapuse mereu să ştie ce înseamnă utopia, cum a realismului. Genul literar al utopiei a evoluat genul literar şi filosofic şi ce fost alăturat mai curând drama- consecinţe sociale a generat – de la turgiei moralizatoare şi romanului nivelul imaginarului la cel al de aventură decât filosofiei politice. practicilor politice –, volumul de Multă lume plasează discursul uto- faţă este mai mult decât necesar. pic în aria antropologică a riturilor Ce pot spune despre această carte compensatorii, în acelaşi orizont cu unui prezumtiv cititor pentru a i-o ideologiile şi religiile ce ne recomanda? îndeamnă să părăsim lumea crudă a Lucrarea este structurată din prezentului pentru a ne îndulci perspectiva metodologică a filo- imaginar dintr-o lume viitoare mai sofului, dar are în mod cert o tri- bună. Paginile acestei cărţi mi-au mitere consistentă la ştiinţele sugerat însă o cu totul altă grilă de politice, în care autoarea lucrează de lectură: utopia este un rit integrator, ceva vreme. Prin natura temei, textul

363 POLIS glisează în zona literaturii, aşa încât clasică, din zorii modernităţii, este el poate fi citit de un public mult aceea în care se imaginează o mai larg decât cel arondat filosofiei societate a binelui, dreptăţii, mora- şi teoriei politice. Stilistic, este o lităţii şi fericirii. În contrapondere, carte scrisă cu sensibilitate, rafina- există utopii care ne demonstrează ment şi eleganţă. Este o carte în care cât de urâtă poate fi lumea, dacă în abundenţa informaţiei nu descu- organizarea şi conducerea ei ajung rajează, ci relevă cititorului opţiuni să se afirme absurdul, ilogicul, multiple de înţelegere a lumii – fie dispreţul faţă de om. Doar două sub specia realismului critic, fie sub exemple, pentru a ilustra distincţia: aceea a unui soi de neo-romantism. Utopia a lui Thomas Morus şi Atunci când o carte este un Ferma animalelor a lui George summum de puncte tari, este dificil Orwell. Există şi utopii de factură să selectezi doar câteva dintre ele „raţionalistă”, precum cele din sau să le ierarhizezi, fără să comiţi falanga ideologică a lui Saint- nedreptăţi. Cu toate riscurile, voi Simon, pentru care era pozitivistă nu face o astfel de operaţiune de cititor. este altceva decât un previzibil final Cartea este un survol cvasi- fericit al civilizaţiei industriale. complet asupra scrierilor utopice, de Capitolul următor este dedicat la antici până la socialiştii de secol analizei Utopiei lui Thomas Morus XIX, survol realizat cu acribie, cu şi Noii Atlantide a lui Francis Bacon, spirit selectiv şi analitic, bine două dintre utopiile tradiţionale documentat în literatura universală, „reprezentative”, scopul funda- dar şi cu ancorarea în exegezele mental fiind oferirea unor „grile de produse în ultimele două decenii în lectură” şi „evidenţierea locului spaţiul românesc. aparte pe care îl ocupă cele două Primul capitol al volumului este scrieri în panorama utopiilor”, o micro-istorie pe care, citind-o, numeroase argumente fiind ajungi să te miri de cât de prolific a formulate şi aduse în sprijinul fost spiritul uman în proiectarea de afirmaţiei. În acest context, trebuie lumi mirifice ale binelui şi fericirii. să menţionăm că analizele efectuate Structura acestei istorii are la bază ne relevă faptul că autoarea este nu distincţia pe care autoarea o face numai stăpână pe domeniul supus între utopia pozitivă, utopia negativă cercetării, dar şi avizată asupra şi textele de inginerie socială complexităţii, diversităţii şi (reformatoare) ale socialiştilor aşa- dificultăţilor interpretative. Totuşi, zişi utopici. Utopia este, desigur, o atunci când situaţia o impune, poveste despre o societate „ideală”, aceasta se delimitează sau îşi este o critică mai mult sau mai puţin precizează cu claritate propria directă la adresa întocmirilor sociale poziţie, fiind totodată deschisă şi ale prezentului. Dar cum se altor posibile interpretări. realizează această critică? O manieră

364 Est-Vest

În fine, remarc ultimul capitol al urmărim „uniformizarea”, „ştergerea cărţii, în care utopia fourieristă este totală a diferenţelor” sau „anularea prezentată cu pandantul ei opera- competiţiei”, acestea nefiind „calea ţionalizat în celebrul Falanster de la spre mai bine”; necesitatea de a fi Scăieni. De asemenea, concepţiile „flexibili în gândire”, „permanent cu socio-politico-economice ale lui spiritul treaz” şi de a evita Saint-Simone ori Owen, precum şi „extremele”. Tezele enunţate nu propunerile acestora de a reorganiza sunt, desigur, singurele dezvoltate, societatea în vederea „instaurării Teodora Prelipcean formulând şi unei noi ordini sociale”, se află în argumentând interpretări, păreri pro- atenţia autoarei. Totodată, întrucât prii, autoreflecţii şi critici pertinente. experimentele sociale specifice so- Putem afirma la finalul acestei cialiştilor utopici au eşuat, iar „călătorii” că tabloul prezentat este urmările „utopiilor aplicate” au fost edificator, iar conţinutul, dincolo de „extrem de grave”, autoarea subli- omisiunile şi reducţionismele ine- niază necesitatea şi importanţa rente, clarificator? Da, întrucât „extragerii tuturor învăţăturilor din lucrarea în sine este nu numai o aceste avertismente ale istoriei”, excelentă sinteză, urmărind în astfel încât „istoria să nu se repete”. primul rând să ne ghideze paşii prin Un alt aspect important al lucrării „gigantica bibliotecă a utopiei”, ci şi îl constituie concluziile. În încer- un discurs argumentativ, coerent şi carea de evidenţiere a unei directive consistent, profund şi subtil, ce călăuzitoare, acestea sunt judicioase răspunde unei necesităţi vis-à-vis de şi susţinute cu rigoare logică sau modul în care mai ştim astăzi să exemple semnificative. Dintre ele se citim şi să interpretăm operele remarcă drept notabile următoarele: fondatoare ale literaturii utopice. conştientizarea faptului că „răul nu Drept urmare, considerăm că coboară din ceruri”, ci provine din Utopia. Imaginarul social între „natura noastră umană, egoistă, proiecţie şi realitate reprezintă o înclinată spre minciună şi trădare”; lucrare teoretică de nivel academic, înainte de a ne imagina o societate valoroasă prin sinteza oferită, lectura perfectă exterioară nouă „să pornim cărţii putând fi profitabilă atât pentru de la premisa că aceasta trebuie să publicul avizat, cât şi pentru existe întâi înlăuntrul nostru”; să nu publicul mai puţin avizat.

Cristian BOCANCEA

365

Est-Vest

Eric Voegelin despre dimensiunea religioasă a răului politic

(Eric Voegelin about the religious dimension of political evil)

Voegelin”, deoarece cuprinde „toate temele majore”: "critica concepţiei moderne care încearcă să separe sfera politicii de orice conţinut religios; radiografia substratului spiritual-intelectual al mişcării totalitare; resorturile care generează ordinea şi dezordinea în istorie” (p. 54). Recenzia de faţă se va con- centra pe cel de-al doilea tip de lectură, întrucât de aici se degajă mult mai convingător relevanţa acestei traduceri. În primul rând, Eric Voegelin, Religiile politice trebuie remarcată oportunitatea: (trad. şi st. introd. Bogdan Ivaşcu), Editura Humanitas, Bucureşti, 2010, cartea a apărut într-un an care 160 p. constituie deja o certitudine în atenţia pe care mediul academic Potrivit lui Bogdan Ivaşcu, auto- românesc o acordă interferenţei rul unui amplu studiu introductiv dintre religie şi politică în sens (pp. 5-70: „Ordine şi istorie. Eric practic, iar din punct de vedere Voegelin şi diagnoza modernităţii"), teoretic, dintre teologie (sistematică, traducerea poate fi înţeleasă în două fundamentală) şi filosofia politică. feluri: „fereastră în mintea unui Această interferenţă se aplică (dar fără a se limita) la problema comu- geniu” şi iniţiatoarea „celei mai 1 profunde interpretări a răului în nismului . În al doilea rând, prin secolul XX: o «religie-erzaţ», substi- faptul că textul a inspirat reflecţia tut pentru religiile tradiţionale, un asupra răului în politică, n-ar fi rău de natură religioasă, înrădăcinat deloc nepotrivit dacă acesta ar fi pus în adâncimile tenebroase ale naturii în legătură cu volumul Hannei umane, o răbufnire fără precedent a Arendt despre procesul lui Adolf dezordinii în istorie” (p. 63). Cartea Eichman de la Ierusalim, în urmă cu reprezintă „una din cele mai bune puţin peste cincizeci de ani. Fără a introduceri [...] în opera lui mai socoti valoarea introductivă a

367 POLIS cărţii în gândirea unui autor aproape distincţia dintre „realitatea în sine” neutilizat în ştiinţa politică, acestea şi „simbolismul lingvistic” care se ar fi două motive pentru care această aplică termenilor religie şi politică. carte nu merită lăsată uitării. Punctul Deosebirea „simbolismului ling- de plecare al lui Voegelin l-a vistic” (ce are rădăcini adânci în constituit realitatea „colectivismului istoria continentului european) de politic”. Apărând pentru întâia oară „realitatea în sine” explică motivul în aprilie 1938, la Viena (adică la pentru care, la sfârşitul anilor ’30, foarte scurt timp după Anschluss, nu era deloc acceptat să se vor- momentul începând cu care a fost tot bească „despre religii politice” şi să mai greu ca cineva să pună la îndo- se interpreteze „mişcările timpului ială adevărata natură a ideologiei nostru nu doar ca mişcări politice, ci naţional-socialiste şi a regimului de asemenea (şi mai ales) ca mişcări degajat din aceasta), argumentaţia religioase” (p. 77). „Realitatea în lui Voegelin este una făcută în sine” reprezintă o noţiune impor- mijlocul evenimentelor, lucru care tantă, dacă nu chiar noţiunea-cheie a nouă ne dă posibilitatea să reflectăm gândirii lui Voegelin. nu doar asupra oportunităţii acestei Desigur, prin „în sine” Voegelin traduceri, ci şi asupra pertinenţei nu înţelege acea realitate noumenală observaţiilor lui Voegelin (mai care a cucerit o bună parte din precis, a modului în care istoria minţile secolului al XIX-lea, datorită evenimenţială a confirmat sau a contribuţiei lui Kant şi Hegel, care infirmat intuiţiile autorului discutat). reflectă o realitate existentă dar Modul general de argumentare pe incognoscibilă. Dimpotrivă, premisa care lectura cărţii îl sugereză este fundamentală în cazul de faţă este următorul: Voegelin stabileşte una existenţialistă şi, în măsura în realitatea de la care pleacă care se poate vorbi despre o difi- („colectivismul politic”); propune cultate majoră, atunci aceasta stă cadrul general de discuţie; oferă tocmai în faptul că subiectul politic definiţia de lucru; anunţă „condiţiile nu se apleacă asupra realităţii. prealabile pentru existenţa religiilor Această realitate nu doar că există politice”; iar apoi susţine întreaga (deci nu este o impresie sau un discuţie pe situaţii de practică şi simplu fenomen), dar chiar, mai teorie politică (de aici reiese mult, se lasă cunoscută. În mod probabil opţiunea lui Voegelin indirect, Voegelin pare să indice pentru dubla natură a actului de a acuzatoriu inadecvarea la realitate: gândi: theoria, sau contemplare care „Pentru cel deschis la totalitatea poate produce concluzii de natură experienţei, porţile existenţei stau propoziţională, şi praxis, sau larg deschise, oferind o perspectivă deliberare în vederea acţiunii). asupra treptelor Fiinţei care se întind În ceea ce priveşte modul general de la natura lipsită de viaţă până la de abordare, Voegelin pleacă de la Dumezeu; lumea se desfăşoară în

368 Est-Vest faţa sa, relaţiile raţionale dintre Despre „realitatea în sine” şi componentele ei devin evidente şi despre „simbolismul lingvistic”, formează o ordine a Fiinţei în care Voegelin scrie următoarele: „Acum nivelurile sunt clasificate într-o înţelegem mai clar care este miza: ierarhie, iar ca răspuns la întrebarea problema fundamentală nu este privind raţiunea fiinţării formează o corectitudinea unei definiţii; ea ordine a creaţiei. Un maximum de reprezintă o chestiune de viaţă şi de absorbţie a realităţii este îmbinat cu moarte. Şi mai mult decât atât, maximum de raţionalitate în ceea ce problema fundamentală este între- priveşte ordinea şi interrelaţionarea barea dacă omul poate exista la şi este încoronat de dezvoltarea modul personal sau trebuie să se dogmatică perfectă a experienţei confunde într-un realissimum spiritual-religioase în termenii unei suprapersonal” (pp. 81-82). Pentru a idei referitoare la Dumezeu, aşa cum exemplifica această afirmaţie, s-a dezvoltat ea în Occident în autorul aduce în discuţie chestiunea analogia entis” (pp. 85-86). Ar curajului, aplicat la doctrina hege- merita precizat că o dezvoltare liană a mersului istoriei: reprezintă interesantă a semnificaţiei politice a curajul o dovadă a existenţei per- principiului teologic analogia entis, sonale sau este un fenomen mecanic, şi implicit a rupturii pe care a aşa cum apare în filosofia produs-o teoria lui Copernic, apare organicistă a lui Hegel? (p. 81) Aici la Jacob Taubes în două lucrări apare remarca extrem de interesantă scrise către sfârşitul anilor ’40 şi potrivit căreia teodiceea (adică începutul anilor ’50: „Escatologia rezolvarea pe cale raţională a occidentală", respectiv „Teologia problemei răului) nu trebuie să se după revoluţia copernicană”2. În lipsească de sentiment (în care orice caz, pare să nu fie deloc interpretez o altă formă de a pleda întâmplător faptul că primele critici pentru personalism ca valoare a intelectuale ale totalitarismelor existenţei în măsura în care politice (nazist şi stalinist, în sentimentul reprezintă o trăsătură înţelegerea Hannei Arendt) apar din distinctivă a persoanei): „Nu se orizontul existenţial, mai precis al poate spune cu certitudine ce este personalismului. Dacă în acest mai surprinzător în acest punct al opuscul (care nu-i scade cu nimic speculaţiei hegeliene: raţiunea calitatea) Voegelin lasă cumva imperativă, ordonatoare a lumii, care neproblematizată „realitatea în forţează istoria în revelaţia spiritului, sine”, această sarcină o îndeplineşte sau absenţa oricărui sentiment cu asupra de măsură Gregory pentru problema adâncă a teodiceei, Vlastos într-un alt opuscul intitutlat adică faptul că spiritul lumii nu are Christian Faith and Democracy3 şi alte mijloace la dispoziţia sa decât publicat la doar un an după The sângele şi nenorocirea omenirii” (p. Political Religions (în 1939). 83). Pentru a propune o lectură

369 POLIS paralelă, chiar lămuritoare a acestei importantă: „religiile spirituale care- problematici, merită evocat aici şi găsesc realissimum-ul în Robert C. Tucker ce califică Fundamentul lumii (Weltgrund) ar filosofia statală a lui Hegel drept trebui numite religii transmundane demonodicee în disertaţia de (überweltliche Religionen); şi toate doctorat pe care a depus-o la celelalte, adică cele care-şi găsesc Universitatea Harvard în 1958 (trei divinul în conţinuturi ale lumii, ar ani mai târziu a fost publicată în trebui numite religii intramundane volum4). Prin realisssimum, (innerweltliche Religionen)” (p. 87). Voegelin înţelege realitatea funda- Desigur că şi această distincţie care mentală sau primă care este sprijină definiţia, trebuie la rândul ei substituibilă (fie de un popor, fie de sprijinită de o lărgire semantică o persoană anume, ori chiar pur şi corespunzătoare a două noţiuni-cheie simplu de o doctrină), însă niciodată în argumentaţia lui Voegelin: „Prin delebilă: „Oriunde o realitate se religie se înţeleg creştinismul sau alte dezvăluie pe sine drept sacră în mari religii ale mântuirii; prin stat se experienţa religioasă, ea devine înţeleg organizaţiile politice de tipul realitatea primă, un realissimum. statului-naţiune modern. Pentru o Această transformare fundamentală înţelegere adecvată a religiilor poli- de la natural la divin rezultă într-o tice, conceptul de «religios» trebuie recristalizare sacrală şi valoric extins pentru a include nu doar orientată a realităţii în jurul acelui religiile mântuirii, dar şi toate cele- aspect care a fost recunoscut ca fiind lalte fenomene care însoţesc dez- divin. Lumi de simboluri, semne voltarea statelor, fenomene pe care le lingvistice şi concepte se ordonează credem a fi de natură religioasă. Mai singure în jurul centrului sacru, se mult, trebuie să ne întrebăm dacă stabilizează ca sisteme, devin îmbi- într-adevăr conceptul de stat este bate cu spiritul agitaţiei religioase şi limitat la relaţii organizatorice defi- sunt susţinute fanatic ca fiind ordi- nite de o dimensiune strict secular- nea «justă» a fiinţei” (pp. 86-87). umană, fără nici o conexiune în sfera După fixarea cadrului de discuţie, religiosului” (p. 78). Voegelin sugerează câteva posibile Ultima parte importantă a definiţii ale acestui concept con- studiului o reprezintă identificarea şi troversat (cel puţin pentru anul punerea în ordine a condiţiilor apariţiei acestei cărţi). Astfel, prin prealabile pentru existenţa religiilor religii politice, autorul înţelege politice. O primă condiţie este „divinizarea ordinii mundane a „apariţia unei comunităţi sacral- stăpânirii, închiderea sa intra- politice speciale şi intramundane”, mundană şi simultana decapitare a comunitate ce se întemeiază pe dumnezeului transmundan” (p. 107). „descendenţa genealogică” (p. 107). Această definiţie este susţinută de o A doua condiţie este „transfor- „distincţie lingvistică” foarte marea substanţei ecclesiei”, în

370 Est-Vest perioada creştină, care s-a făcut în decisiv către „cea mai importantă linii mari pe două coordonate: condiţie prealabilă pentru formarea ştergerea graniţei dintre sacralitate şi unei religii comune intramundane”: politică în Sacrum imperium şi „înţelegerea de sine a unei comu- afirmarea supremaţiei papale în nităţi ca o unitate cu centrul în sine corpus mysticum. A treia condiţie se însăşi” (p. 124). Foarte interesantă referă la ruptura care se produce în este opoziţia dintre particularismul sânul ecclesiei. Cea dintâi schismă pe care îl sugerează Leviathanul şi se datorează lui Augustin care a universalismul („structura deschi- deosebit categoric statul de biserică să”) a Bisericii Creştine: „chiar dacă şi de unde a rezultat o „multitudine ierarhia se extinde încă până la de dualisme”, urmată îndeaproape Dumezeu, iar comunitatea politică de doctrina lui Toma din Aquino este creată conform mandatului care a afirmat dependenţa sferei divin, ierarhia nu mai curge până la politice de cea religioasă şi, totodată, persoanele care ocupă rangurile importanţa instituţiilor politice (pp. ecclesiei, ci la comunitate ca 108-115). Dacă acestea sunt pre- persoană colectivă; merge la condiţiile, la religiile politice se suveran, considerat nu stăpânitor al ajunge pe un traseu intelectual în trei subiecţilor, ci purtător personal al etape: ierarhia (cu cele trei dimen- comunităţii politice” (p. 124). siuni ale sale: ecclesia, sferele Este exact ceea ce Taubes va spirituală şi temporală, respectiv spune după mai puţin de un deceniu: apocalipsa), Leviathanul lui Hobbes suprimarea analogia entis („Precum şi comunitatea intramundană (în în cer, aşa şi pe pământ”). Aceeaşi sensul definit mai sus). Voegelin intuiţie însă l-a condus pe René priveşte ierarhia drept „o formă Guénon, într-o carte apărută în elementară de legitimare a guver- 19295 (deci nouă ani înaintea cărţii nării oamenilor asupra oamenilor” lui Voegelin, fără ca acest lucru să prin „radierea puterii de-a lungul însemne cu necesitate că Voegelin unei ierarhii de conducători şi oficii avea cunoştinţă de cartea lui care se întinde de la Dumnezeu, la Guénon), la o ierarhizare valorică ce vârf, către supuşi, la bază” (p. 103). anexează politica la religios (şi în Paradigma istorică a acestei felul acesta relegă cartea într-un soi descrieri Voegelin o găseşte în de proiect pre-modernist dacă nu „cultul soarelui al lui Akhenaton”, chiar anti-modernist). Voegelin căruia îi dedică o discuţie aparte, sesizează faptul că, dacă în proiectul situată nu întâmplător între lui Aquino „temporalul era de rang problematizarea noţiunii de religii mai mic decât ordinea spirituală şi politice (pp. 77-90) şi expunerea distinct din punct de vedere ierarhiei (pp. 103-121). Leviathan-ul organizaţional” (p. 126), proiectul lui Hobbes (pp. 122-130) face, în lui Hobbes este contrar: "ordinea înţelegerea lui Voegelin, pasul mundană [...] s-a dezvoltat într-o

371 POLIS unitate cu personalitate proprie" (p. „Cunoaşterea conţinuturilor lumii şi 126), altfel spus "statul este chiar tehnicile bazate pe o asemenea Biserica". cunoaştere nu sunt mijloace subor- În sfârşit, ultima etapă o con- donate temporal pentru atingerea stituie „Comunitatea intramundană” scopului etern al vieţii în Dumezeul- (pp. 131-149). Într-un fel, Voegelin celeialte-lumi; ele sunt mai degrabă sugerează faptul că acest „colec- sângele şi viaţa Dumnezeului tivism politic” reprezintă produsul intramundan însuşi. Ele construiesc concret al construcţiei intelectuale corpus mysticum al colectivităţii şi îi care se încheie în „comunitatea unesc pe membri pentru a forma intramundană”. Astfel, „funda- unitatea corpului” (p. 140). mentele noii spiritualităţi intra- În concluzie, importanţa acestei mundane” sunt următoarele: cărţi pentru literatura de specialitate „cunoaşterea lumii ca inventar de din România nu constă doar în fapte existenţiale la toate nivelurile oportunitate (deşi a apărut în 1938, şi cunoaştere a contextelor sale vede lumina tiparului în traducere esenţiale şi cauzale”. Altfel spus, românească după aproape 80 de ani, „lumea ca sumă de conţinuturi a într-un moment în care o parte a suprimat lumea ca existenţă” (p. interesului academic se concentrează 132). Trebuie observată aici pe temele pe care această carte le-a asumarea existenţială a viziunii lui deschis), ci şi în caracterul ei pro- Voegelin şi, implicit, critica viziunii vocator pentru filosofia politică. Aşa, sistemice care a făcut carieră în de pildă, observaţia potrivit căreia secolul al XIX-lea la nivel caracteristic lui Thomas Hobbes nu speculativ prin Hegel şi la nivel ideologic prin Marx. Nu întâm- este contractualismul, ci identitatea plător, la acest nivel escaladează colectivă a cărei expresie teoretică conflictul dintre „ştiinţa seculară” este Leviathan (p. 59). Nu în ultimul (la perspectiva lumii drept „sumă de rând, în problematica răului asistăm la conţinuturi” nu se ajunge decât prin o mutare de accent: răul nu mai metodele ştiinţei ca „bază a preocupă ca problemă teoretică şi atitudinii omului faţă de lume”) şi eventual practică (la nivel moral), ci revelaţia sau gândirea mistică (la ca problemă a practicii politice. Vine perspectiva „lumii ca existenţă” se să sugereze acest lucru că expresia cea ajunge prin întrebarea centrală a mai înaltă a răului este cea politică? metafizicii: „De ce există ceva? De Dar dacă răul este prin definiţie ce nu e mai degrabă nimic?”) (p. politic în accepţiunea lui Voegelin, 133). Concluzia este inevitabilă şi cum trebuie să înţelegem că răul izbitor formulată: „ [...] iar atunci poate fi şi extrem de banal, potrivit când Dumezeu e invizibil în spatele argumentaţiei Hannei Arendt? lumii, conţinuturile lumii vor deveni noii zei” (p. 133). Altfel spus,

Nicolae DRĂGUŞIN

372 Est-Vest

Note

1 A se vedea, de pildă, Radu Preda, Nicolae Drăguşin), Ed. Ratio et Comunismul. O modernitate eşuată, Revelatio, Oradea, 2015 (aflat în Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2009, 368 curs de tipărire) p. 4 Robert C. Tucker, Philosophy and 2 Jacob Taubes, Teologia după revoluţia Myth in Karl Marx, Cambridge copernicană (trad. Andrei State şi University Press, 1961. [Filosofie şi George State), Ed. Tact, Cluj- mit la Karl Marx, trad. rom. Napoca, 2009, 100 p; Jacob Emanuel-Nicolae Dobrei, Ed. Curtea TAUBES, Escatologia occidentală Veche, Bucureşti, 2011, 320 p.] (trad. Maria Magdalena 5 René Guenon, Autoritate spirituală şi Anghelescu), Ed. Tact, Cluj-Napoca, putere temporală (trad. Daniel Hoblea), 2008, 286 p. Ed. Herald, Bucureşti, 2010, 144 p. 3 Gregory Vlastos, Credinţa creştină şi democraţia (traducere, postfaţă de

373

Est-Vest

Note despre autori

Angelo CHIELLI is a professor at the Department of Political Science within "Aldo Moro" University in Bari, where he supports an intense didactic activity, by teaching "Political philosophy" and "Political Science" courses.His scientific research activity has developed mainly along two areas: the analysis of the European political philosophy in the twentieth century and the study of the Renaissance political thought, especially the Italian one.Among others, he has published studies about Benedetto Croce, Walter Benjamin, Antonio Gramsci, Niccolo Machiavelli, Max Weber. His latest books are: "Modernity’s figures" (Pensa Multimedia, 2004): The life and the living. Benedetto Croce and the European cultures crisis" (Pensa multimedia, 2004), The will of the unreal. "The law" and "The State" in the political philosophy of Benedetto Croce from the practical philosophy to the elements of politics (Pensa Multimedia, 2008).

Sabin DRĂGULIN is an Associate Professor, PhD, at the Faculty of Political Science of “Dimitrie Cantemir” Christian of Bucharest and an associate researcher at “Petre Andrei” University of Iaşi. He graduated from a program of post-doctoral training and post-doctoral research grants in the field of social and political science run by the University of Bucharest (2013), contract POSDRU/89/1.5/S/62259, co- financed by the European Social Fund, through the Sectoral Operational Program Human Resources Development 2007-2013; he holds a doctoral degree in history (2007), he graduated from the Faculty of Political Science of the University of Bucharest (2002) and from the Faculty of History of the University of Bucharest (1997). He has carried out stays of research and documentation in the field of human migration in Italy (2012), at “La Sapienza” Universita di Roma and Universita degli Studi “Aldo Moro” di Bari.From 2009 to 2013 he was the managing editor of the Sfera Politicii / Political Sphere BDI-indexed journal; he is the Executive Editor of the BDI-indexed journal South-East European Journal of Political Science and an editor at Cogito, also a BDI-indexed journal.

Gianfranco LONGO studied at the Westfälische Wilhelms-Universitaet Muenster. He is researcher of Philosophy of Law and Professor of Legal Philosophy, human rights and religions of the Middle and Far East in the Department of Political Science, University of Bari.

375 POLIS

Leonardo TERRUSI teaches Literature in high schools. He obtained the italian Scientific national habilitation as Associate Professor both in “Italian Literature” and “Italian Linguistics and Philology”. Among his published works: the edition of the Reinassance comedy by L. Manfredi, Philadelphia (Bari, 2003); a study on the history of italian language in XVth century, “El rozo idyoma di mia materna lingua”. Studio sul Novellino of Masuccio Salernitano (Bari, 2005); a book on literary onomastic, I nomi non importano (Pisa, 2012); the bibliography L’onomastica letteraria in Italia (with Bruno Porcelli, Pisa, 2006); the curatorship, with Angelo Chielli, of the Festschrift Filologia e letteratura. Studi offerti a Carmelo Zilli (Bari, 2014).

Ursula OLLENDORF is teaching at University of Bari, Dipartimento di Scienze Politiche as a mother tongue lecturer since November 1989.In 1981 she graduated from Fachhochschule Dortmund für Design (University for applied sciences, design) as Foto-/Film-Designer.She continued studies at Theater-, Film- und Fernsehwissenschaftliches Institut der Universität Köln (University of Cologne, Institut of sciences for theatre, film and television), while working in the film- and television-industry in various positions. She published : “Stadt, Land, Fluss” p. 127 , in: Catalogue 5. Film- und Videotreff, Cologne, Germany, 1988; „Die gesellschaftliche Konstruktion der Wirklichkeit als Tragödie“; (The social construction of reality as tragedy), in: Der tödliche Augenblick – Wie Hören und Sehen vergeht, (the mortal moment – as hearing and seeing vanishes), Cologne, 1989; Italian-German translation of the book: “Le cento masserie di Crispiano” (The hundred farms of Crispiano), tri-lingual version, Crispiano, 1999

Genti PUKAhas aPhD in Political Sciences, lives in Italy from 1992. He studies the dissent in the Central-Eastern Euopean countries of the iron curtain

Ivan SCARCELLI holds a Ph.D. in History of European Political Thought from University of Perugia. Currently he is researcher at the University of Bari, Italy (Department of Political Sciences), where he teaches Political Science and Theory of Political Institutions. He is author of two monographs and several articles. His research focuses primarily upon european conservative thought in the late 19th century and in the early 20th century. He is currently working on the theory of democracy

Alexandru MURARU (born 1982), PhD in Political Science (2011), Researcher and Assistant Professor within the Political Science, International Relations and European Studies Department at “Alexandru Ioan Cuza” University of Iasi, in Romania. He is also Associate Researcher within the Romanian Institute for Recent History (IRIR). He received fellowships at University of London – Royal Holloway, University of Utrecht (Netherlands), Northwestern University (Chicago, Illinois, USA), Center for Advanced Holocaust Studies (Washington DC, S.U.A) etc. Mr. Muraru is the recipient of a 2008-2011 Doctoral Scholarship within the POSDRU program financed by European Commission; He held lectures and conferences on recent history topic or the history of mentalities in many academic centers or

376 Est-Vest prestigious universities: Columbia University (New York, USA), Diplomatic Academy (Vienna, Austria), University of Central Florida (Orlando, USA), École Normale Supérieure (Paris, France), American Southern Political Science Association (New Orleans, USA), Center for Advanced Holocaust Studies (Washington DC, USA), Institute of History of Hungarian Academy of Sciences (Budapest, Hungary) etc. He participated in numerous academic programs, workshops, seminars, summer universities in Europe and North America, organized by prestigious academic institutions like London School of Economics, University of Leipzig, Boston University, Hebrew University of Jerusalem, and Stuttgart Media University etc. He published two academic books: How the Monarchy into a Republic Survives? King Michael, the Romanians and the Royalty since 1989, Curtea Veche Publishing, Preface by Emil Hurezeanu, 388p., 2015; The Monarchial Republic: Royal Family contribution to the Euro-Atlantic integration of Romania, Junimea Publishing House, 140 pp., 2009. As a result of his researches, he published more than ten scientific articles, tens of reviews and articles in cultural journals or newspapers. Between 2009 and 2011, Mr. Muraru has collaborated with the Institute for the Investigation of Communist Crimes and the Memory of the Romanian Exile and with the Romanian Center for Communist and Post-Communist Studies. From 2005 to 2009, Mr. Muraru was counselor within the Chancellery of the Romanian Prime Minister and in 2007 served as the personal counselor of the Romanian Minister of Justice. From April 2013 to March 2014 he was the General Director of the Romanian National Institute for Heritage. Since December 2014, he was voted by Romanian Parliament as a member within the managing board of the Romanian Radio Broadcasting Company for a four years mandate. For his professional career and scientific results he was officially honored with two of most important royal orders and medals by H.M. King Michael Ist of Romania.

Klaus IOHANNIS, is the President of Romania

Luminiţa KOHALMI (Ph.D. 2008, National Defence University „Carol I”) is an Associate Professor at the Faculty of Political Sciences of „Dimitrie Cantemir” Christian University, as well as the Director of the Future Security Research Center. Areas of interest: strategic communications and national security, political communication. Early in her career, she served as councelor for national and international security at the Romanian Presidential Administration (2012-2014). She was the principal advisor to the Minister of Development and Tourism (2009-2012) on communication strategy, media relations and public information and she also served as Information and Public Relations Director in the Romanian Ministry of Defence (2005-2009). From 1996 to 2005, she worked for BBC as a radio journalist. She has published several articles in “Romanian Military Thinking”, “Cogito”, and “Univers Strategic” journals and is the author of several books, including “The role of strategic communication in promoting national interests” ("Nicolae Balcescu" Land Forces Academy Sibiu, 2014).

Dan SULTĂNESCU is a BA in Political Science (2001). Currently, he is Executive Director of Multimedia Foundation for Local Democracy (FMDL). He has

377 POLIS experience in political communication since 2000, in polling since 2004 and in project management since 2008. Among is published works are mentionable: “Epoca Băsescu. Integrarea şi dezintegrarea României” (coautor), Editura Proiect, Bucureşti, 2007, “12/XII: Revoluţia portocalie în Romania” (coautor), Editura Fundaţiei Pro, Bucureşti, 2006, “România dezordonată – 2003 – Anul dinaintea schimbării” (coautor), Editura Historia, Bucureşti, 2005, „O campanie total diferită, dar care nu a schimbat nimic” (coautor), în Alegeri 2008. Continuitate si schimbare, coord Gh. Teodorescu, Editura Polirom, Iaşi, 2009 or “Year 2004 – The Romanian Elections” (coautor), în Election Time – The European Yearbook of Political Campaigning, 2005. He was involved in coordinating the PRO Institute (2005-2007), and in the biggest sociological research regarding public participation (in 2013, as a part of a larger program - Initiativa pentru societatea civila). He had signed articles in some newspapers, as Dilema Veche, Curentul or Adevarul. He was involved, as a consultant, in electoral campaigns, since 2000. In 2014, he was involved in the PSD campaigns - for European Parliament elections and for Presidential elections.

Bogdan TEODORESCU has a PhD in Communication, is Associate Professor at SNSPA, College of Communication and Public Relations. Expert in political and electoral marketing, dedicated to his academic career at the National School of Political and Administrative Studies in Bucharest. Founder and honorary president of the Multimedia Foundation for Local Democracy (established in 1995);. Member of the International Association of Political Consultants (IAPC) and the European Association of Political Consultants (EAPC) since 2001. Member of the Writers Union of Romania since 2004;. Starting in 2004, President of the Pro Institute, specializing in political analysis and surveys;. Author and co-author of more than ten books, has published over 1.500 press articles and has taken part in over 750 radio and television broadcasts. Bogdan Teodorescu is constantly under the public and media spotlight. He has been a permanent guest in important TV shows on national coverage channels such as „Antena” and „Realitatea TV” and has been interviewed on a daily basis by major national publications on political and social issues.

Aurelia Peru-BALAN isDoctor of Political Sciences (2004), Associate Doctor (2008) at Moldova State University. She is a Researcher Coordinator at Academy of Sciences of Moldova, within Institute of Politicaland Legal Research. Is the author of the following monographs: Political PR management; Electoral Votes Chase;Occidental Trends, national specific (Cartier Publishing, 2014);Political PR and Crisis Communication in the Republic of Moldova (2009-2010), (LLC Imona Group Publishing, 2010).At present, she works as a Prime Minister’s Spokeswoman of the Republic of Moldova.

Lucian CATRINA is Associate Professor, Faculty of Political Sciences, „Dimitrie Cantemir” Christian University” of Bucharest. He holds a BA in Political Sciences and Public Administration at University of Bucharest, a MA in Public Policies to the same university, a PHD in economics at Bucharest University of Economic Studies and a post-doctoral fellowship in finances at Bucharest University of Economic

378 Est-Vest

Studies. He has beneficed several research stays in Italy, at University of Pavia. His main research interests are in economic policies, public finances, sustainability and political economy

Emanuel COPILAŞ is Teaching Assistant, PhD at the Department of Political Science from the Faculty of Political Science, Philosophy and Communication Sciences, Western University Timişoara. He is the author of several scientific articles published in Romanian political science journals. He also published the book Geneza leninismului romantic. O perspectivă teoretică asupra orientării internaţionale a comunismului românesc, 1948-1989 (Editura Institutul European, Iaşi, 2013). His areas of interest are theory of international relations, political ideologies, political history and theories of totalitarianism.

Ludmila STUPARU obtained in 2014 her Master’s Degree in Diplomacy and Security at the National School of Political and Administrative Sciences (SNSPA ) in Bucharest. Currently she is a PhD candidatein Political Science at the University of Bucharest. She has three years of experience in managing and implementing projects onthe subject of the European integration of Moldova. Since 2012 works as a program coordinator for the Romanian Centre for European Policies from Moldova.

Roxana PATRAŞ is a Researcher at the Department of Interdisciplinary Research – Social Sciences and Humanities, “Alexandru Ioan Cuza” University of Iaşi. Between June 2014 and September 2015 she was a Post-PhD Fellow in the SOP HRD/159/1.5/S/133675 Project of the Romanian Academy, Iasi Branch, developing a project entitled “Aesthetic Imagination and Literary Contexts in the Symposion Political Oratory of the 19th Century Romania.” She is the author of Cântece dinaintea Decadenţei. A.C. Swinburne şi declinul Occidentului/ Songs before Decadence. A.C. Swinburne and the Decline of the West (Timpul 2013) and co- editor of Perspectives in Humanities. Keys for Interdisciplinariry (“Alexandru Ioan Cuza” University Press 2015) and the Supplement of Philologica Jassyensia X, 1 (19) (Tracus Arte Publishers 2014). In January 2015 she published in Symposion “On Diffident and Dissident Practices: a Picture of Romania at the End of the 19th Century.”

Mihai VACARIU is an associate professor at the National School of Political Science and Public Administration in Bucharest, Faculty of Communication and Public Relations. A graduate of the Master of Communications Management at the University of South Australia, he obtained his PhD in communication sciences at the Graduate School of SNSPA, with "Censorship and reception of FM Dostoevsky’s work in Romanian literature during communism". In recent years, he initiated and participated in numerous public debates on cultural issues.

Gelu CIASCAIis Associate Professor, Faculty of Political Sciences, „Dimitrie Cantemir”Christian University” of Bucharest. He holds a BA in Philosophy and a BA in Political Science at „Babes-Bolyai” University of Cluj-Napoca, a

379 POLIS postgraduate diploma in Affairs Law at Paris I Sorbonne University and University of Bucharest and a Ph.D. in Philosophy at„Babes-Bolyai” University. He is a former fellow at European Union Institute for Security Studies of Paris, Paris and at Research Branch of NATO Defense College of Rome. Areas of interest: international relations, european studies, security studies, philosophy of social sciences.

Gheorghe VĂDUVA isBrigadier General (retired), scientific researcher (1st degree), deputy director at the International Institute for Human Rights within „Dimitrie Cantemir” Christian University of Bucharest, honorary member of Romanian Academy of Scientists, president of Presamil Professional Military Journalists Association in Romania, editor-in-chief of „Univers Strategic” magazine, indexed in EBSCO international database, and „Orizont Cultural XXI” magazine, author of over 40 volumes comprising papers regarding geopolitical and geostrategic issues, military art, novels, essays, travel diaries, etc.)

Titel IOVA is teaching at National Defence University "Carol I" from Bucharest, as postgraduate course director since 2010. In 1998 he graduated from Land Forces Academy, from Sibiu as commissioned officer.Since that moment he graduated various academic and specialization programs abroad, within Romanian Ministry of Defence and at National School of Political Sciences and Administration, from Bucharest He published : multiple articles on national magazines, studies, courses and one book on security and military topics. He was participant on several international conferences as author or as organizing committee member. He holds a Ph.D. in National Security from the same university since 2014. Within the Multinational Operations and Crisis management Operations he teaches crisis management, NATO security policies, peace support operations and multinational land operations. As external facilitator, he joined the UN on various pre - deployment courses for military and civilians in Brazil and China. Similarly he was invited as a guest lecture on military topics by NATO School,Oberammergau, Germany

Mădălina Virginia ANTONESCUholds a Ph. D. in European Law, at Bucharest University, Department of Law (2009) and she is scientific researcher. At present, she is counselor at Romanian Diplomatic Institute and honorary researcher at Romanian Institute for Human Rights. She holds a diploma of Paris I Pantheon Sorbonne University (1998) and she has also, master in “International relations and European integration” ( 2001-2003), at the National School for Political and Administrative Studies, Bucharest.

Georgeta CONDUR is University Lecturer at “Petre Andrei”University form Iasi, President of the Pro-Democracy Association Iasi. Her areas of interest are: political communication, political marketing. She is also a member of the American Association of Political Consultants and the American Political Science Association

380 Est-Vest

Ioana Cristea DRĂGULIN BA at the Faculty of History, University of Bucharest (1998), MA at the Faculty of History and Geography, Hyperion University of Bucharest (2010), Erasmus fellow at the Faculty of Political Science, „Aldo Moro”, University of Bari (2013), PhD in Political Science, University of Bucharest (2015). She published several articles, studies and book reviews in political science journals: Sfera Politicii, Cogito, South-East European Journal of Political Science. She also attended several national and international conferences ([email protected]).

Cristian BOCANCEA is a University Professor who has a PhD in Political Science (Université des Sciences Sociales Toulouse I) and also a PhD in Philosophy (“Al. I. Cuza” University of Iaşi ). He holds courses of Political ideas and ideologies and Constitutional Law at the “Petre Andrei” University of Iaşi. Among the main books he has published we mention: La Roumanie du communisme au post-communisme (1998), Meandrele democraţiei. Tranziţia politică la români – Meanders of Democracy. Political transition in Romania (2002), Istoria ideilor politice de la antici la moderni – History of political ideas from the ancient to the modern(2002)

Nicolae DRĂGUŞIN holds aPhD in Philosophy and is Lecturer at the Faculty of Political Science (Christian University „Dimitrie Cantemir” from Bucharest), Post- Doctoral Research Fellow (University of Bucharest). Trainer at the Calea Victoriei Foundation. Contributions to Sfera politicii, Studii teologice, Cogito- Multidisciplinary Research Journal. Main interests: political theology, philosopy of communication, religion and mass-media.

381

POLIS

Instrucţiuni pentru autori

Revista Polis acceptă manuscrise originale, nepublicate anterior şi neaflate în faza de evaluare preliminară a altor publicaţii ştiinţifice. Manuscrisele primite vor fi anonimizate şi supuse evaluării critice a recenzorilor de specialitate ai revistei. Fişa de evaluare, cu menţiunea de acceptare / modificare / respingere a articolului propus, vă va fi remisă într-un interval de 2–5 săptămâni de la confirmarea primirii manuscrisului. Adresa la care ne puteţi trimite manuscrisele dumneavoastră în format electronic (.doc sau .docx) este: [email protected] La redactarea articolelor, vă rugăm să ţineţi cont de instrucţiunile de mai jos. Revista Polis îşi rezervă dreptul de a refuza publicarea articolelor care nu respectă aceste instrucţiuni.

STRUCTURA GENERALĂ A TEXTULUI

Revista Polis publică studii redactate în limbile română şi engleză. Toate articolele în limba română trebuie însoţite, obligatoriu, şi de traducerea integrală în limba engleză. Articolele trebuie să respecte normele general valabile pentru redactarea lucrărilor ştiinţifice, conţinând în mod obligatoriu o parte introductivă, capitole / secţiuni distincte şi concluzii, având dimensiuni cuprinse între 20.000 – 40.000 de caractere cu spaţii (10-20 de pagini standard). Articolele vor fi redactate utilizând paginarea standard a programului Microsoft Word, folosind fontul Times New Roman, 12 pct, cu spaţii de 1,5, fără a lăsa spaţii libere între paragrafe. Prima pagină a lucrării va conţine, obligatoriu, următoarele informaţii: titlu, autor (afiliere instituţională şi adresă de corespondenţă), rezumat de 200-350 de cuvinte şi 4-6 cuvinte cheie.

Pentru redactarea lucrării, vă rugăm să folosiţi modelul de mai jos.

TITLUL ARTICOLULUI Prenume NUME Afiliere instituţională Adresa de mail

Rezumat Rezumat în limba engleză, 200-350 de cuvinte. Rezumatul va prezenta, pe scurt, conţinutul lucrării, menţionând metologia utilizată în cercetare, principalele premise, argumentele folosite şi concluziile articolului. Vă rugăm să verificaţi corectitudinea gramaticală şi lexicală a rezumatelor în limbi străine şi să evitaţi folosirea programelor de traduceri automate. Ne rezervăm dreptul de a refuza rezumatele cu greşeli flagrante de traducere.

Cuvinte-cheie: 4-6 cuvinte în limba engleză

Fiecare articol trebuie să includă, în mod obligatoriu, o parte introductivă, o secţiune de cuprins împărţită în capitole şi subcapitole, în care ideile, ipotezele de

Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie cercetare menţionate în partea introductivă să fie demonstrate sau infirmate, şi o secţiune de concluzii.

Bibliografie CARPINSCHI, Anton, BOCANCEA, Cristian, Ştiinţa politicului. Tratat, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 1998. PETREU, Marta, De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească, Editura Polirom, Iaşi, 2011. ŞANDRU, Daniel, „Ideological aspects in Petre Andrei’s political sociology”, Transilvania, Nr. 11, 2011.

Resurse electronice STAN, Liliana, „Elemente ale metafizicii idealului la Petre Andrei”, Transilvania, Nr. 11, 2011, http://www.revistatransilvania.ro/nou/ro/anul-editorial-2012/cat_ view/ 45-anul-editorial-2011.html, p. 60 (accesat pe 23 februarie 2013) _____ NOTĂ: Tabelele şi figurile vor fi incluse în textul articolului şi numerotate în ordinea apariţiei, după modelul de mai jos. Vă rugăm să nu folosiţi tabelele şi figurile în mod excesiv.

Tabelul 1: Model de tabel

SISTEMUL DE REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

Revista Polis foloseşte sistemul de referinţe bibliografice recomandat de Academia Română. În acest sistem, sursele bibliografice la care se face referire în text sunt citate cu ajutorul notelor de subsol. Exemplu: […] Este o chestiune pe care politologul român Mattei Dogan o prezintă atât în studiile sale interbelice, cât şi în lucrările recente1 . […] _____

1 Mattei Dogan, Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi în sociologie, Editura Institutul European, Iaşi, 2010, pp. 241-261.

Bibliografia finală a lucrării reuneşte toate sursele citate în notele de subsol, listate în ordine alfabetică. Resursele bibliografice consultate de pe Internet vor fi menţionate într-o secţiune separată. Citarea acestor resurse va respecta regulile generale privind citarea surselor electronice, precizând data la care documentul electronic a fost accesat de către autorul articolului.

POLIS

Redactarea notelor de subsol

Pentru redactarea notelor de subsol, vă rugăm să folosiţi opţiunea „Footnote” din programul Word, fontul Times New Roman, 10 pct, spaţiere la 1 rând. La prima menţiune a autorului / lucrării, nota de subsol va menţiona toate detaliile sursei bibliografice, inclusiv pagina-paginile, dacă este cazul (utilizaţi prescurtarea „p.” pentru o singură pagină şi „pp.” pentru pagini multiple). Menţiunile ulterioare ale aceleiaşi surse bibliografice vor utiliza prescurtările latine (ibid., op. cit. etc.).

Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Instructions to Authors

The Polis Journal of Political Science welcomes original manuscripts which have not been published elsewhere and are not under review by other scientific journals. Once submitted, the manuscripts are made anonymous and sent to our reviewers for evaluation. You should receive the reviewing form, with the decision to accept / change / reject your article, within 2 – 5 weeks from our initial confirmation of receipt. Please use the following address to send us your manuscripts in electronic form (.doc or .docx):[email protected] Before sending us your work, please use the following guidelines to write your paper. Polis reserves the right to reject the articles which do not comply with these instructions.

GENERAL STRUCTURE

The Polis Journal of Political Science publishes articles and studies written in Romanian and English. All articles should comply with the general standards of academic and scientific writing, and they must comprise an introductory part, distinct chapters / sections, and conclusions. The texts should have 20.000 to 40.000 characters with spaces (10 to 20 standard pages). Articles should be written using the default page layout in Microsoft Word, with Times New Roman, 12 pt, 1.5 line spacing, and no additional spaces before and after paragraphs. The first page of your article should include the following information: article title, author(s) name(s) (institutional affiliation and e-mail), an abstract of 200-350 words, and 4-6 keywords. Please use the following template to format your paper.

ARTICLE TITLE First name(s) SURNAME Institutional affiliation E-mail address

Abstract Abstract in English, 200-350 words. The abstract should summarize the paper’s content, mentioning: the research methodology used, the main hypotheses, the main arguments developed and the paper’s conclusions. Please check the grammar and lexis of articles written in English if you are not a native speaker of this language and avoid using programs for automatic translation. We reserve the right to reject articles with flagrant translation mistakes.

Keywords: 4-6 keywords in English

POLIS

All articles must comprise an introductory part, a section devoted to the paper’s content, divided into chapters and subchapters – in which the research hypotheses mentioned in the introduction should be argued for or against -, and a section of conclusions.

Bibliography BELL, Daniel, The End of Ideology. On the Exhaustion of Political Ideas in the Fifties, Harvard University Press, Cambridge Mass., 2001 FREEDEN, Michael, Ideologies and Political Theory: A Conceptual Approach, Claredon Press, Oxford, 1996 ŞANDRU, Daniel, „Ideological aspects in Petre Andrei’s political sociology”, Transilvania, No. 11, 2011

Electronic resources STAN, Liliana, „Elemente ale metafizicii idealului la Petre Andrei”, Transilvania, No. 11, 2011, http://www.revistatransilvania.ro/nou/ro/anul-editorial-2012/cat_ view/45-anul-editorial-2011.html, (accessed on 23 February 2013)

_____ NOTE: Tables and figures should be inserted in the text and numbered in order of appearance, according to the model below. Please do not use tables and figures in excess.

Table 1: Table model

CITATION STYLE

The Polis Journal uses the reference style recommended by the Romanian Academy. In this system, the bibliographical resources quoted in the text are cited in footnotes.

Example: […] In is a matter that the Romanian political science scholar Mattei Dogan describes both in his interwar studies and in his recent works 1 . […] _____

1 Mattei Dogan, Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi în sociologie, Editura Institutul European, Iaşi, 2010, pp. 241-261.

The paper’s final bibliography assembles all the sources cited in footnotes, listed in alphabetical order. The bibliographical resources consulted on the Internet are to be listed ina separate section. These resources should be cited in agreement with the general rules relative to the citation of electronic bibliography by mentioning the day on which the electronic document was accessed by the author.

Regionalizarea, între eficienţa administrativă şi mitologie

Footnote format

In order to insert footnotes into your article, please use the „Footnote” option available in Word, using Times New Roman, 10 pt, 1 line spacing. The first time an author / a work is cited, the footnote must provide full bibliographical details, including the page-pages (use the abbreviation „p.” for one page and „pp.” for multiple pages). The footnotes for subsequent references to the same author / work should use Latin shortened forms (ibid., op. cit., etc.)

POLIS

Bun de tipar: 2015 • Apărut: 2015 • Format 16 × 24 cm Iaşi, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 Tel. Dif.: 0788.319462; Fax: 0232/230197 [email protected]; www.euroinst.ro

220