Această publicaţie a apărut cu sprijinul Eroii Consiliului Judeţean Maramureş ÎN PARTENERIAT CU AFDPR ÎN PARTENERIAT subfiliala Sighetu Marmaţiei REZISTENŢEI ANTICOMUNISTE EroiiNR. 23 - iulie 2012

rezistenţei anticomuniste Se distribuie gratuit împreună cu Scurt istoric al rezistenței armate

Mişcarea de rezistenţă anticomuniste din România anticomunistă din Romania - 1948-1960 tot cuprinsul țării. de a acționa la un moment favorabil Din cauza defecțiunilor din Și totuși, în această mlaștină a disperării împotriva armatei sovietice, moment care serviciile secrete apusene, (în care s-a închegat o rezistență armată anti­ nu a mai venit. Unele grupuri, cunoscute erau infiltrați agenți sovietici cu comunistă. Ea a început în Bucovina, în de regimul comunist, s-au autodesființat funcții înalte, ca Harold “Kim” martie 1944, când trupele sovietice au intrând în legalitate, altele, necunoscute Philby, Anthony Blunt și alții), regimul comunist din România a pășit pe pământul țării noastre. Acțiunea regimului, au rămas în munți, până în 1948 a fost organizată de Armata Română, de 1948, când au devenit active. Așa a fost fost informat de ce s-a realizat și, ofițeri, cum a fost locotenentul Motrescu, grupul de la Sâmbăta de Sus -Făgăraș, din în 1948, primăvara, în urma unor și a continuat în acest colț de țară prin care făceau parte scriitorul Constantin masive arestări, comandamentul Cenușe, Macoveiciuc, Vatamaniuc, când Gane și Gheorghe Pele, grup care s-a mutat a fost pierdut. În toamna anului mocnit, când în flăcări, până în 1962, cu la Arnota. 1948, în noiembrie, a avut loc un Vasile Motrescu. proces mamut al „Marii Trădări”, Însuși fostul ministru de interne din finalizându-se cu sute de ani de Rezistența armată s-a întins apoi în toți guvernul Sănătescu, generalul Aldea, a închisoare pentru cei arestați munții României. În toamna anului 1944 inițiat o rezistență armată, imediat ce (autorul acestor rânduri fiind și iarna ce a urmat, au fost lansate în țară, de și-a dat seama că altă cale spre salvarea inclus printre cei acuzați). germani, grupuri de parașutiști cu misiunea României nu mai era. În mai 1948, s-au făcut arestări masive în rândurile oamenilor politici, studenți, Prin lupta de elevi, militari, muncitori, cu scopul de rezistență armată a preveni orice rezistență. A rămas doar și jertfele acestor un număr mic de nearestați, poate 20%, grupuri (bande, dintre cei deciși să se încadreze în rândurile cum le-a numit rezistenței armate, care, fie că nu erau regimul comunist), cunoscuți de regim, fie că au reușit să se alături de eschiveze de la arestare. Din acești puțini rămași, s-a format rezistența armată din rezistența creștină, România, atâta câtă a fost. a celor din închisori Fără un comandament unic pe țară, care să Pentru români, și a emigrației coordoneze acțiunile, fără o legătură externă totdeauna românești, poporul permanentă, cu tactici și strategii diferite, român și-a comunismul a fost un lucru străin rezultatele nu au putut fi de amploare. Se spălat onoarea, poate vorbi de o rezistență anticomunistă de sufletul lor, atât ca ideologie, cât și ca regim politic. În partidul murdărită de pe întreaga țară, până în anii 1962, când comunist din România, înainte de 1944, nu s-au încadrat decât atâtea lașități și a fost distrusă. A fost încă o înfrângere în foarte puțini membri, mai toți fiind de origine etnică străină. Trebuie amintit că în trădări. istoria României, istorie care pare că este două rânduri (1938 și alcătuită mai mult din înfrângeri și doar 1941), alegătorii erau din puține victorii. Învinși au fost: Ioan artidul Comunist a fost impus instaurându-se treptat un regim de te­roare, 1944 duși să voteze pe față, Vodă, Mihai, Horea, Tudor, învinși în cele la guvernare de armata sovietică al bunului plac, al celor ce au profitat de două războaie mondiale. Numai că aceste și apoi de forța celor mai de­ ocazie și și-au dorit puterea și traiul bun pe „da” sau „nu”, în coloane, însoțiți de jandarmi cu baioneta la armă. înfrângeri ne-au ținut conștiința națională cla­sați indivizi din societatea spinarea semenilor lor. trează, prin ele am supraviețuit prin veacuri Promânească: Securitatea. Dacă în România, teroarea a fost mai fără și stăm astăzi pe pământul țării. Românii au ieșit din ce-al doilea război milă și nedreptățile mai strigătoare la cer România a devenit repede țara de bat­ În 1946, evenimentele s-au potolit oare­ Pop), Partidul Național Liberal (ing. mondial ca popor învins și tratat ca atare, decât în celelalte țări vecine, dacă a existat jocură pentru Ana Pauker, Luka Lás­ cum. Se mai spera în alegeri libere și Bujoi), Mișcarea Legionară (prof. Ni­colae Numărul exact al grupărilor de și de sovietici, și de democrațiile apusene. un fenomen Pitești și un Canal al morții, zló, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Teo­ în ajutor apusean,1946 speranțe zadarnice. Petrașcu, Nistor Chioreanu,1947 George Manu), rezistență armată anticomunistă nu se hari Georgescu, Pantelei “Pantiușa” grupurile din armata română, organizațiile Jertfele poporului împotriva Germaniei se datorează faptului că în societatea Începând de la această dată s-a accelerat cunoaște exact. În arhivele Securității Bodnarenko, Alexandru Nicolschi, Val­ter studențești și alte forțe. S-a format și un naziste au fost zadarnice. Soarta Româ­ românească s-au găsit atâtea suflete negre în organizarea rezistenței militare anti­ nu există un inventar complet, ci doar Roman, János Vincze și Pavel Ara­nici. co­muniste, implicându-se în ea ofițeri Comandament Unic al Rezistenței. În niei, ca de altfel și a celorlalte țări vecine, stare de orice josnicie. Am fost de asemenea tabele parțiale, tot altele de la an la Oamenii politici și de cultură, fără co­loană superiori, ca generalii Coroamă, Mitrea, toată țara s-au alcătuit grupuri înarmate cu Cehoslovacia, Polonia, Ungaria, Bulgaria, țara care, prin așezarea ei geografică, era în an. Un studiu istoric pe această temă a fost pecetluită, fără drept de apel la masa cel mai înalt grad rupă de apus, neavând vertebrală, au dezertat repede, milogindu- Carlaonț, amiralul Horea Măcelaru, scopul de a acționa la momentul potrivit. nu s-a făcut. Fundația Luptătorii din tratativelor, încă înainte de terminarea graniță decât cu țări comuniste. se în fața noilor stăpânitori, devenindu-le colonelul Arsenescu. A fost anunțat Consiliul Național Român Rezistența Armată Anti­comunistă a războiului. Intrasem în epoca comunistă după două tovarăși de drum, lăsând descoperiți pe de la Paris (condus de generalul Nicolae Odată cu impunerea la cârma țării a unui dictaturi, carlistă și antonesciană, în care cei ce nu și-au aplecat capul și care au fost În 1947, exista o înțelegere între toate Rădescu) despre această realizare. El a numărat peste 200 de grupuri. guvern comunist, condus de Petru Groza, poporul a fost dresat să fie supus, înfricoșat trimiși în temniță sau la moarte. Pustiul, forțele anticomuniste, din care făceau anunțat guvernele apusene despre ce s-a în 1945, a fost suprimată libertatea, și obligat să execute tot ce i s-a ordonat. deznădejdea și lașitatea s-au întins peste parte Partidul Național-Țărănesc (ing. inițiat în România. Ion Gavrilă Ogoranu

2 EROII REZISTENŢEI ANTICOMUNISTE iulie iulie EROII REZISTENŢEI ANTICOMUNISTE 3 În epoca trădării şi Porumbacu de Jos, preotul greco-catolic DAVID IOAN laşităţii, un grup de şi cumnatul său, BĂRDAŞ CANDID. În Porumbacul de Sus, este prins dr. CISMAŞ tineri a decis să spele, CONSTANTIN. În iunie 1955, REMUS SOFONEA, cu preţul propriei vieţi, rănit grav, şi HAŞU LAUREAN, hotărăsc să se sinucidă, obrazul şi demnitatea pentru a nu cădea vii în mâinile securităţii. HAŞU ţării. Astăzi, povestea lor LAUREAN, nu moare, ci e salvat şi vindecat de prof. I on Gavril[ O goranu pare desprinsă dintr- OLIMPIU BORZEA. Sunt prinşi prin vânzare, pe un film de acţiune. E rând, în anul 1955, studenţii ION CHIUJDEA şi însă dovada curajului LAUREAN HAŞU, elevii IOAN NOVAC şi VICTOR METEA, iar în primăvara anului1956, POP IOAN. şi credinţei animate, Aceştia, împreună cu prof. OLIMPIU BORZEA şi dr. demult, de un motto, NICULAE BURLACU, sunt condamnaţi la moarte şi scris de un om executaţi la Jilava în noiembrie 1957, mai puţin ultimii excepţional pe o carte doi, cărora li s-a comutat pedeapsa în muncă silnică pe de rugăciuni: „Brazii viaţă. VICTOR METEA, care a refuzat să facă cerere de se frâng, dar nu se recurs şi graţiere, drept pedeapsă, a mai fost ţinut viu în îndoiesc”. lanţuri, până în aprilie 1958. Dr. STANCIU POMPILIU a murit în arestul securi­tăţii, Grupul Ion Gavrilă Ogoranu Frăţia de cruce Negoiul - Liceul Negru Vodă în condiţii suspecte.

on Gavril[ O goranu I on Gavril[ Ogoranu povesteşte că „boala” naţională a trădării noiembrie 1950, a fost studentul MARCEL CORNEA, în i-a dus la moarte pe toţi: Brazii se frâng, satul Părău, şi a fost prins rănit studentul GILU RADEŞ. A „Niciunul dintre noi nu a căzut mort în luptă în urmat, în decembrie, feciorul TOMA PIRĂU (Porâmbu), munţi. Răniţi am fost, dar morţi, nu. În spatele căzut în luptă în satul Ileni, în şura lui DUMITRU fiecărui mort a fost o vânzare”. CORNEA. În Sărata, a fost împuşcat învăţătorul ION dar nu se îndoiesc” CÂNDEA. În ajunul Crăciunului, mor vânduţi, luptând, „N-am fost singuri în această luptă. Alături de noi a fost elevii: ION MOGOŞ, şi NICULAE MAZILU, în populaţia din regiune, care ne-a ajutat şi ocrotit. Peste satul Pădureni, judeţul Timiş, în casa lui MURARU 1000 de familii (căci am fost ajutaţi de familii), au avut de suferit în urma răzbunării securităţii. Dintre acestea, Era prin 1947, câteva sute unic pe ţară a tuturor forţelor anticomuniste. La Sâm­ TRAIAN. Sunt prinşi răniţi într-o ciocnire în Râuşor, , elevul SILVIU SOCOL, ţăranul GHEORGHE ARSU, amintesc fam: BORZEA –Viştea de Jos, BUCELEA de făgărăşeni, gata de a ne băta de Sus, se afla cu domiciliu obligatoriu prof. Nicolae –Viştea de Sus, fraţii ELISABETA MALENE şi REMUS , Petraşcu, secretar al Mişcării Legionare, iar în Recea se afla studenţii GHEORGHE DUMINECĂ şi NICOLAE opune cu arma stăpânirii STANCIU, din Aluniş – Olt. Toţi aceştia, împreună cu BUDAC din Cârţa, fam. VASILE MUREŞAN din comuniste impusă de gen. în rezervă, Vasile Mitrea. La arestările din 1948, am Dăişoara, BÂRSAN – din Retiş, ARONEASA,COMŞA, pier­dut pe cei mai mulţi dintre studenţii făgărăşeni,între plt. PARTENIE COZMA, DUMITRU CORNEA, Armata Roşie. Era vremea TRAIAN MURARU, înv. PRIDON, Cpt. Activ GAVRILĂ, IFTIM din Cincu, AUREL DĂIŞOREAN când Braşovul urma să se care, pe Iancu Morar, Moise Bărcuţean, Ion Ivan, Gheorghe din Merghindeal,IERONIM MIHAI din Bărcut, Peptea, Gheorghe Bulgăr, Octavian Tomuţa, Octavian MONEA TRAIAN sunt condamnaţi la moarte în anul numească Oraşul Stalin, 1951. Sute de oameni sunt arestaţi şi condamnaţi la mulţi IERONIM ALBU din Crihalma, GHEORGHE şi ION din raionul Stalin, din Crişan, Octavian Popa, Aurel Nuţiu, Nelu Muntean. BUTA din Jibert, medicii GHEORGHE BRESCAN şi Dintre cei arestaţi atunci urmau să fie ucişi la închisoare: ani de închisoare. Este arestat studentul MAGA MIHAI, regiunea Stalin, unde piere fără urmă slt. FRÂNCU”. VASILE MUNTEANU, ION şi NICULAE GRECU era instalat la securitate ing. Gheorghe Toader, dr. Petru Săbăduş, Gheorghe Jimboi din Şoarş, sute de familii din toate satele din Ţara Oltului, şi muncitorul Ion Fulicea. De asemenea, au fost arestaţi consilierul sovietic Unii reuşesc să plece în străinătate. Cpt. MARE SABIN care se găsesc ca bănuiţi în arhivele securităţii. Nu trebuiesc Alexandru Filipov, ajutat majoritatea fraţilor de cruce de la Liceul Radu Negru, în uitaţi sutele de ciobani din Argeş şi Muscel, ca şi pădurarii frunte cu Victor Roşca. În timpul arestărilor de la Braşov a promite că va reveni paraşutat. Dar, şi cei reveniţi în de colonelul de securitate din zona Făgăraş. Caracteristic pentru toţi aceşti oameni e fost împuşcat şi ucis în stradă, în plin oraş, studentul Isac. ţară sunt ucişi în condiţii necunoscute, lansat la Sărata - Ambruş Coloman, căpitanii Făgăraş: CONSTANTIN SĂPLĂCAN, ILIE PUIU, declaraţia preotesei VALERIA RAITA, dată la securitate: Trebuie amintit că arestările din 1948 s-au făcut de către „Declar că niciodată nu voi fi în stare să-i vând pe Deitel Ernest, Averbuch comisarii Siguranţei, Poliţiei şi ofiţerii Jandarmeriei, care, SPIENDLER WILHELM, BOHN MATHIAS şi Izu, Moritz, Gergely BÂRSAN GHEORGHE. METEA şi pe GAVRILĂ, care-mi sunt dragi, ca şi copiii nici măcar peste un an, urmau să fie la rândul lor arestaţi mei. Nu numai noi am făcut rezistenţa anticomunistă. Francisc, Nagy Alexandru şi condamnaţi. Puţinii studenţi şi elevi, scăpaţi de arestare, În legătură cu ei sunt condamnaţi la moarte şi executaţi şi alţii cu nume de aceeaşi rezonanţă,­ dar şi de fraţii de cruce: MIRCEA COMAN şi ILISIE SERA­ Înaintea noastră au fost preoţii ortodocși sau uniţi cu au pus bazele grupului de rezistenţă de pe versantul nordic Roma, în frunte cu ARSENIE BOCA, stareţul Mănăstirii colonelul Gheorghe Crăciun, căpitanul Cârnu Ion, al munţilor Făgăraş. În partea răsăriteană a judeţului FIM. În 1951, în decembrie, este rănit grav, căzând în Alexandrescu Stelian şi Stoica. Cei dintâi comandau, mâinile securităţii, luptătorul DUMITRU MOL­DO­ Sâmbăta, preot DAVID ION din Scorei, STANISLAV Făgăraş, s-a organizat grupul „Vultanul”, sub conducerea AXENTE din Lisa, DASCĂLU din Arpaş, BĂLESCU iar ceilalţi executau treburile murdare. Ion Gavrilă învăţătorului Pridon, din Părău, cpt. în rezervă, fost VAN, din Lisa, Făgăraş, şi este prins tatăl său, VASILE Ogoranu, ca şi alţi tineri, cei mai buni ai acestui MOLDOVAN. din Ucea de Sus, MOLDOVAN din Recea, RAITA voluntar în armata română în primul război mondial. şi MOTOC din Săsciori, CORIOLAN BURACU neam, erau încadraţi într-o organizaţie care îi educa Alături de el se aflau studentul Cornea Marcel, înv. Boamfă Este prins NOVAC PETRU, tatăl lui NELU NOVAC. În februarie 1952, în satul Voievodeni, este vândut şi din Făgăraş, şi alţii care au luat calea închisorilor sau a în spirit creştin şi naţional: Frăţiile de cruce. Ioan şi tânărul Buta Ioan. Canalului. Aceeaşi atitudine demnă au avut-o intelectualii Fraţii de cruce Ion Mogoş şi Niculae Mazilu, ieşiţi din ucis ANDREI HAŞU (Baciu), conducătorul de fapt al grupului nostru. Spre finele anului 1952, în Poiana din regiune, în special profesorii şi învăţătorii. Lista lor În cartea sa, Ogoranu povesteşte: „Eram la Făgăraş, înca­ închisoare, au adunat într-organizaţie tinerii din satele din Sibiului, este ucis în luptă lt. „DUMITRIU”, pe numele începe cu prof. NICOLAE PETRAŞCU, VIRGIL draţi într-o organizaţie condusă de tânărul inginer Gheor­ jurul Făgăraşului, şi prin Victor Ioan Pică, au reînfiinţat său real GHEORGHE IONELE din Arieşeni - Alba. Este MATEIAŞ, ROMULUS URSU, VALER LITERAT, ghe Toader, şef de promoţie a Politehnicii din Bucureşti. frăţia de la Liceul Radu Negru. Au urmat apoi ani lungi prinsă în Avrig, a doua zi de Crăciun, LENUŢA FAINA. MIHAI NOVAC, SĂBĂDUŞ, notarul CÂLŢEA Eram în legătură cu rezistenţa militară din garnizoana de înfruntări cu forţele regimului: miliţie, securitate, sau MOISE. Făgăraş, prin cpt. Sabin Mare, precum şi cu organizaţia chiar cu armata activă. În 6 august 1954, cad în luptă cu forţele securităţii la studenţilor şi muncitorilor din Braşov, prin Gheorghe În cele 146 dosare de urmărire ale securităţii, am numărat Obreja, jud. Alba:GHEORGHE ŞOVĂIALĂ şi GELU Ce-au fost toţi aceştia în acest colţ de ţară? Un dram de Jimboi, şi fraţii Alexandru şi Ion Fulicea. 108 acţiuni întreprinse împotriva noastră, iar dintre noi au NOVAC. În 20 august, cade la Avrig, grav rănit în mâinile demnitate creştină şi naţională, şi-un picur de speranţă în Ştiam de existenţa la vremea aceea a unui comandament căzut pe rând, după cum urmează: primul ucis în luptă, în securităţii, elevul ION ILIOI. Sunt prinși, răniți în viitor.

4 EROII REZISTENŢEI ANTICOMUNISTE iulie iulie EROII REZISTENŢEI ANTICOMUNISTE 5 Tactica şi strategia Grupului Carpatin Făgărăşan DOSAR Nu ne-am construit un punct central de rezistenţă, greşeală ce-au făcut-o DOSAR majoritatea grupurilor din ţară, chiar cele conduse de militari, unde odată descoperit centrul de rezistenţă, securitatea aducea atâtea forţe, încât putea să distrugă grupul. Cât timp nu era zăpadă, eram peste tot şi nicăieri, tot timpul în I on Gavril[ O goranu mişcare. Am fost iubiţi şi sprijiniţi de o populaţie minunată. Ne-am încadrat totdeauna în morala creştină şi onoarea militară. Ţineam să nu Liberi, în munţi rămână în urma noastră nici o acţiune de care să ne fie ruşine în viitor. Nu am tras niciodată primii asupra ostaşilor trimişi după noi. Tragedia luptei noastre a fost că nu ne întâlneam cu adevăraţii vinovaţi, care numai conduceau represiunea de la distanţă, ci eram puşi în situaţia tragică, de a ne întâlni şi ucide român cu român, pe crestele munţilor. Am tras doar atunci când am fost înconjuraţi şi pentru, a ieşi din încercuire.,

În 1 mai 1949, ntâi au găsit un loc potrivit pentru Tactica lor e descrisă de Ogoranu în câțiva tineri şi- o tabără. Prima din zecile care vor cărţile sale: „Aveam la dispoziţie cel mai urma, la întretăierea a două pâraie, compact masiv muntos din România, au dat întâlnire pe un platou neted, camuflat de lung de 100 Km. şi lat de 60 Km, fără deasupra satului Îo pădure de brazi. Au început să ridice căi de comunicaţie, împădurit. Grupul Gura Băii şi au patru corturi şi din câteva lespezi de era format din tineri cu dragoste de hotărât să se piatră şi-au alcătuit o masă, botezată Dumnezeu şi de ţară, ce ne cunoşteam

on Gavril[ O goranu I on Gavril[ retragă în munţi. de ei, „masa tăcerii”. Iniţial, şi-au adus de mici, crescusem împreună, ne ştiam Nu mai aveau fel de fel de haine, dar echipamentul calităţile şi defectele, ne născusem la nimic de pierdut. era imposibil de cărat într-un singur poalele munţilor şi în munţi ne simţeam Erau urmăriţi şi transport în cazul unui atac, aşa că, încet, ca acasă („...pe ei îi ocroteşte natura,” condamnaţi în le-au lepădat în gura unei peşteri şi au recunoştea şi lt.Moritz Alexandru.). contumacie. rămas cu o uniformă simplă: o pereche de Ne-am extins activitatea pe o suprafaţă bocanci uşori, care să nu alunece şi să nu cât mai mare: toţi munţii Făgăraş şi lase urme, o cămaşă mai groasă, o haină de Perşani, pădu­rile de pe Ardeal, până la postav gri, pantaloni din acelaşi material. Racoş, Sighişoara, Mediaş, Sibiu, pentru În raniţă aveau un schimb curat. Vital era a dispersa forţele trimise împotriva cojocul de oaie, tăbăcit fără sare, ca să nu noastră. Nu ne-am construit un punct „Grupul era absoarbă umezeala, pe care puteau dormi, central de rezistenţă, greşeală ce-au format din tineri şi o căciulă rusească din blană de oaie. făcut-o majoritatea grupurilor din ţară, cu dragoste de Raniţa era de tip militar, românească. chiar cele conduse de militari, unde Dumnezeu şi Obligatorii erau o foaie de cort, gamela, odată descoperit centrul de rezistenţă, ceaunul de mămăligă, unelte, cuţit, chi­ securitatea aducea atâtea forţe, încât de ţară, ce ne brituri. putea să distrugă grupul. Cât timp nu cunoşteam de Încet, şi în privinţa mâncării, tinerii şi-au era zăpadă, eram peste tot şi nicăieri, mici, crescusem stabilit reguli clare. La început îşi luau tot timpul în mişcare. Am fost iubiţi împreună, ne din sate fel de fel de alimente. Apoi au şi sprijiniţi de o populaţie minunată. află în dosarele securităţii, bătute ce cuprind 49.890. file. Din acest grupului nostru ca spioni ai ştiam calităţile ajuns la o alimentaţie standard: mămăligă Ne-am încadrat totdeauna în morala la maşină, sau fotografiate. De număr, 30 volume au fost alcătuite imperialiştilor americani, englezi şi şi defectele, ne şi brânză. Mălaiul se putea procura uşor creştină şi onoarea militară. Ţineam să nu altfel,toate dosarele au fost micro de miliţie, restul de securitate. Tot francezi. născusem la poalele şi era rezistent la mucegăit, iar brânza se rămână în urma noastră nici o acţiune de filmate, ceea ce înseamnă că mai aici se mai află un dosar penal, Nu se află nici o referire la modul munţilor şi în munţi procura de la ciobani. care să ne fie ruşine în viitor. Nu am tras există încă o arhivă microfilmată format din 16 volume, cuprinzând cum a fost arestat şi anchetat ne simţeam ca În cărţile sale, Ogoranu povesteşte că niciodată primii asupra ostaşilor trimişi După Revoluţie, am rescris istoria procesul din 1957, şi condamnarea autorul acestor rânduri, şi nici acasă niciunul dintre cei cinsprezece membri după noi. Tragedia luptei noastre a fost acelor ani din memorie, în trei luptătorilor la Sibiu. Se mai găsesc despre urmărirea sa ulterioară. Nu („...pe ei îi ai grupului nu erau atraşi de aventuri. că nu ne întâlneam cu adevăraţii vinovaţi, volume, subtitlul „Brazii se frâng, câteva dosare provenite de la se află dosarele cu legăturile noastre ocroteşte natura,” Dacă „lumea era lume”, erau toţi oameni care numai conduceau represiunea de la dar nu se îndoiesc”, ultimul în regionalele securităţii, altele decât externe, despre avionul american recunoştea paşnici. Vremurile i-au silit să fie altfel... distanţă, ci eram puşi în situaţia tragică, colaborare cu Lucia Baki-Nicoară. cea din regiunea Stalin. Nu se află venit să ne ajute în 1951, ci doar şi lt.Moritz Cel mai important atu al grupului era de a ne întâlni şi ucide român cu român, În prefaţa de la volumul III, am dosarul cu evenimentele din 1950 informaţii în urma cărora am fost spus că pentru a scrie o istorie a şi cu procesul din oraşul Stalin din Alexandru)”. dragostea dintre ei. Se ştiau de mici, cu pe crestele munţilor. Am tras doar atunci acuzaţi de legături cu imperialiştii, calităţi şi defecte. Apoi îi lega credinţa când am fost înconjuraţi şi pentru a ieşi grupului, pe lângă amintiri, e nevoie iulie 1951, cu pronunţarea a 17 pentru a fi condamnaţi pentru de documentele securităţii. Astăzi condamnări la moarte. Nu se află Ion Gavrilă în Dumnezeu. Au alcătuit un mănunchi din încercuire. Istoria acelor ani am scris-o spionaj şi trădare. Cândva, când Ogoranu de rugăciuni pe care le ziceau dimineaţa încă de atunci, în munte, în câteva caiete, le avem. Nu toate. La C.N.S.A.S a informaţii despre paraşutaţii de dosarele nu vor mai fi în mâna celor şi seara. cu titlul „Brazii”, şi-n câteva testamente. sosit de la securitate dosarul operativ către puterile apusene înanii 1950- ce le-au alcătuit, se va face lumină Aveau binoclu, busole, hărţi militare, ZB- O parte din ele au ajuns în mâinile 846. 873, înregistrat aici sub nr. 1953, decât în măsura în care a completă în istoria rezistenţei an­ uri şi pistoale mici. securităţii, altele s-au pierdut. Câteva se 770. Sunt în total 124 de volume, fost nevoie, pentru condamnarea ticomuniste”.

6 EROII REZISTENŢEI ANTICOMUNISTE iulie iulie EROII REZISTENŢEI ANTICOMUNISTE 7 Ion Gavrilă Ogoranu, DOSAR I on Gavril[ O goranu zis Moşu’ Ion Gavrilă Ogoranu, zis Moşu este un caz unic de luptător anticomunist. A reuşit să stea „Deşi suntem la ascuns de un sistem diabolic, aproape perfect, vârste înaintate, vreme de 3 decenii. A fost condamnat noi nu ne-am de două ori la moarte, în contumacie, iar după ce a fost prins de Securitate, a scăpat terminat încă cu 6 luni de arest. A fost graţiat la intervenţia datoria faţă de preşedintelui SUA, Nixon. ţară. Noi nu ieşim la pensie decât atunci, când ne vor bate cuiele în, cele – portretul unui luptător patru scânduri. Şi avem datoria ca idealurile noastre care a pus pe jar Securitatea 30 de ani să le trecem în mâna celor tineri, ca să le ducă mai viaţă care bate filmul, dar mai ales, o În 1948 încep arestările. Ogoranu fuge acasă, iar departe. Pentru credinţă care demonstrează că, ceea ce nu mai apoi se retrage în munţi. Pentru lupta sa, a fost că vrem ca ţara e cu putinţă oamenilor, e cu putinţă lui condamnat la ani mulţi de puşcărie, apoi de două ori noastră să rămână Dumnezeu. Cu ajutorul Lui, Ion Gavrilă la moarte. OOgoranu a învins un sistem diabolic, aproape perfect: El făcuse închisoare pe vremea lui Antonescu, din pri­ aproape de comunismul. cina Frăţiei de Cruce şi ştia de la colegii cu condamnări Dumnezeu, în aşa Născut la 1 ianuarie 1923, în satul Gura Văii din mici că închisorile comuniste sunt şi mai crunte, aşa că fel încât spiritul Ţara Făgăraşului, într-o familie de ţărani vrednici, a decis să se retragă în munţi, împreună cu alţi colegi şi creştin să se a avut două surori: Ileana şi Eugenia. În sat li se prieteni din copilărie. Aşa a apărut „Grupul Carpatin spunea „ai Ogoranului” şi aşa i-a rămas şi lui numele, Făgărăşan” sau „Armata naţională”, cum semnau ei reverse în tot ce are pentru ca în munţi să i se adauge şi porecla de Moşu’. bileţelele lăsate pentru Securitate. ţara mai bun, în cultură, în justiţie, A urmat cursurile prestigiosului Liceu Radu Negru În ciuda desfăşurării impresionante de forţe, membrii în legi şi obiceiuri, din Făgăraş, unde se va înrola în Frăţia de Cruce şi, în grupului n-au putut fi niciodată ucişi sau capturaţi, vremea de prigoană, va prelua şi conducerea regională decât prin trădare. Aveau reguli clare pe care le respectau în viaţa de zi cu a organizaţiei. Apoi, devine student la Facultatea de cu sfinţenie: acţionau în grupuri mici, dispersate, la cel zi. Noi nu ne-am Agronomie din Cluj. mai mic semn îşi mutau tabăra, induceau securitatea în terminat misiunea eroare prin mesaje sau ştiri false, lăsau chitanţe pentru odată cu căderea În 10 mai 1946 are loc demonstraţia studenţească. toate bunurile primite pentru ca, dacă oamenii care îi Atunci, comuniştii au atacat căminele şi universitatea, ajutau erau arestaţi, să se poată apăra în faţa Securităţii, comunismului. devastându-le. Studenţii s-au opus, dar ziarele vremii, ba chiar îi sfătuiau să meargă la Securitate şi să anunţe Iar idealurile sunt vândute deja comuniştilor, titrau cu litere de-o şchiapă: întâlnirile cu ei. Numai că, în ciuda acestor măsuri de aceleaşi pentru „O lecţie dată studenţilor”. Apoi, încet dar sigur, unii protecţii, sute de oameni din satele din jur, familiile toate timpurile”. studenţi începeau să se vândă noii puteri şi, însoţind lor, şi toţi cunoscuţii au fost chinuiţi îngrozitor de securitatea prin cămin, îşi vindeau şi colegii, indicând securitate. pe cine să aresteze. Timp de 7 ani, au dus o activitate de guerilă, organizându- Studenţii au declarat grevă generală, cerând pedepsirea se în grupuri mici, mobile, uşor deplasabile, care puteau Fotografie de filaj, 1976 vinovaţilor. Şi alte centre universitare se solidarizează fi oricând oriunde. Rând pe rând, au fost însă ucişi în cu colegii lor clujeni, dar greviştii nu rezolvă nimic. lupte, arestaţi şi executaţi.

8 EROII REZISTENŢEI ANTICOMUNISTE iulie iulie EROII REZISTENŢEI ANTICOMUNISTE 9 „O prietenã de-a mea din Sântimbru, Lazãr Auruța, mi-a spus ca a venit Gavrilã la ei și m-a chemat si pe mine sã-l vãd. M-am dus, era slab îmbrãcat, era foarte slab, era cu cojoc, avea un pistol mitralierã... dupã douã zile a venit la noi. Si pe mine m-a rugat sã mã duc la Cluj, la Maga Mihai, fost coleg de-al soţului meu Sãbãduș, sã mă duc sã-l întreb ce s-o întâmplat cu Chiusdea DOSAR și cu ceilalţi. M-am dus și nu l-am gãsit acasã, nu l-am gãsit pe Maga. Şi mi-o spus gazda sã DOSAR mã duc în toamnã, cã în septembrie avea examenele. Și m-am dus în toamnã și mi-a spus cã „Ion Gavrilă a fost Chiusdea și ceilalţi au trecut în Grecia și el se intereseazã sã plece și Gavrilã. Gavrilã sã steie o legendă, dar, din liniștit, și în primãvara lui 1956 m-am dus din nou la Cluj, la Maga Mihai. Și mi-a spus cã au fost I on Gavril[ O goranu păcate, istoria și vânduți și îs la Securitate. Chiusdea, cu toții, afarã de Gavrilã. Gavrilã sã facã ce știe... Gavrilã viata nu-și respectă vroia sã treacã și el în Iugoslavia, si eu am spus că și soțul meu acolo a fost prins, și sã nu se ducã. legendele.(...), Pe Ne rugam la Dumnezeu şi aveam încredere cã Dumnezeu îl ajutã.” acest pământ, fiecare Ana Gavrilă, soţia lui Ogoranu, femeia care i-a salvat viaţa, fragment din Lucia Hossu Longin valorează atât cât a “Memorialul Durerii”, Ed. Humanitas, 2007 dăruit. Ion Gavrilă s-a dăruit pe sine” De multe ori dă nas în nas cu Securiştii, dar de fie­care dată Fără funeralii naţionale Prof. univ. dr. Radu scapă miraculos. Când însă „laţul se strânge”, se hotărăşte să Munteanu încerce să fugă din ţară. Este arestat şi ajunge la securitate, Înmormântarea lui Gavrilă - Ogoranu s-a anchetat de colonelul Nagy. Era însă anul 1976. În închisori realizat fără fast. A fost îngropat joi, 4 mai nu mai erau deţinuţi politici, iar comuniştii se chinuiau, să 2006, în strâmtul cimitir al satului Galtiu pare, omenoşi şi democratici. Este supus la anchete peste din judeţul Alba, în prezența celor care l-au „În dosare se găsesc, pe lângă informații, În 1954, rănit într-o ciocnire cu Securitatea, ră­mâ­ne anchete, nimeni însă nu-l bate şi nu-l terorizează. În final preţuit cu adevărat. rapoarte, telegrame, procese verbale, note, singurul din grup aflat în libertate. Rămas singur în munţi este graţiat. Dar va fi urmărit de securitate până în 1989. Trupul neînsufleţit al lui Ogoranu a fost dispoziții, hotărâri etc. precum și activitatea scrie: „Când bate vântul în munţi, de se cutremură şi şuieră Se angajează cu greu şi în permanenţă este urmărit. La depus timp de trei zile în biserica din sat, trupelor de Securitate împotriva noastră din stâncile, uneori se năpusteşte asupra unui picior de pădure Revoluţie, pleacă la Bucureşti să continue lupta contra în care slujesc deopotrivă ortodocşi și timpul anilor 1950-1956 și chiar de mai târziu. de brad, cu atâta înverşunare, şi îi răstoarnă cu răgăliile regimului. Şi se numără printre puţinii deţinuţi politici care greco – catolici. La sicriul său au făcut de

on Gavril[ O goranu I on Gavril[ gardă, în schimburi de câte 20 de minute, Nu am găsit consemnate acțiunile de mai în sus sau îi frânge când pământul este îngheţat, încât, decid să se implice în noua orânduire de stat. Îşi formează un în răgazul a câtorva minute, o pădure de brad mândră e partid politic, dar renunţă curând, obligat de neocomunism. foşti deţinuţi politici, urmaşi ai luptătorilor mică amploare ale Miliției și Securității din din munţi și tineri care l-au cunoscut pe la pământ. Uneori, unde şi unde, câte un brad, cine ştie Apoi, începe să studieze arhiva CNSAS şi scrie cele şapte anii 1948 și 1949. De asemenea, se găsesc badea Gavrilă. La intrarea în biserică au fost consemnate doar acțiunile din regiunile Stalin prin ce minune a întâmplării, rămâne în picioare. Dacă volume din „Brazii se frâng dar nu se îndoiesc”. acel brad ar avea conştiinţa existenței sale, ar fi tentat să arborate două drapele tricolore, aşa cum și Sibiu, și numai tangențial amintite cele din Şi reuşesc să-şi menţină o promisiune din tinereţe. Demult, și-ar fi dorit și Ion Gavrilă, care a făcut proba creadă ca a avut noroc, faţă de fraţii săi ucişi într-o clipită. regiunea Argeș, deși ne-am ciocnit în multe în munţi, împreună cu camarazii săi, ascultau o liturghie la patriotismului cu arma în mână. rânduri cu trupele din regiunea Argeș (ca Şi poate se mângâie că a supravieţuit. Nu ştie că-l aşteaptă Sâmbăta de Sus. Atunci au promis că cei care scapă îi vor Peste 200 de persoane, majoritatea venite de ex. în 1951 în Piscul Netorului, în 1952 pe o soartă mult mai tristă decât a fraţilor săi căzuţi”. înmormânta pe ceilalţi acolo, la mănăstire. Nu se ştie însă din toate colţurile ţării, l-au însoţit pe muntele Moldoveanu și în 1954 la Izvoarele unde au fost înmormântaţi camarazii săi ucişi de securitate, Gavrilă -Ogoranu pe ultimul drum. Dintre Topologului.) Caută adăpost la Ana Săbăduş, văduva doctorului Săbă­ aşa că, la iniţiativa lui Ogoranu, s-a ridicat în acel loc o cuvântările ţinute la mormânt s-a distins Două acțiuni, și anume cele de mai mare duş, fostul său prieten de facultate, ucis mişeleşte de co­ troiţă. Acolo, an de an, se adunau foştii deţinuţi politici şi cea a prof. univ. dr. Radu Munteanu, rectorul amploare din vara anului 1951 și din 1952, nu munişti la Gherla. Deşi femeia avea doi copii din căsătoria luptători anticomunişti. Universității Tehnice din Cluj-Napoca. “Ion sunt consemnate, ultima deloc, iar prima de anterioară, îl primeşte şi îl îngrijeşte două decenii. Ulterior În dosarul său a rămas şi după Revoluţie „terorist”. În 2005 Gavrilă a fost o legendă, dar, din păcate, abia tangențial amintită. Cauza? Ultima se i-a devenit soţie, fiind căsătoriţi de un unchi al Anei, preot. i s-a refuzat un credit pe motiv de cazier. După o suferinţă istoria și viata nu-și respectă legendele.(...) pare că a fost condusă de Nicolae Ceaușescu, Iar copiii Anei devin ca şi copiii săi. Numai că şi Ana era în spital în urma căreia spunea că „doar sufletul a rămas din Pe acest pământ fiecare valorează atât cât a pe când era general la armată. De altfel, din urmărită de Securitate şi, în plină iarnă, sunt toţi mutaţi mine”, s-a stins acasă. dăruit. Ion Gavrilă s-a dăruit pe sine” - a spus, loc în loc, în volume, se găsesc file albe (chiar într-o moară veche, fără geamuri şi uşi. Şi le rânduiesc cu A murit cu gândul că a făcut ceea ce trebuia pentru Neam printre altele, profesorul Munteanu. Nici o scris cu cuvintele “filă albă”, înlocuind desigur greu toate şi, ca să reziste şi să câştige un ban, Ogoranu şi Ţară şi cu gândul că, cândva, nişte tineri le vor urma persoană cu funcţii înalte nu a participat ceva ce a fost extras). tricotează, se duce la lăptărie în locul soţiei sale etc. idealurile. însă la înmormântare. Efectivul acțiunilor a variat de la grupa de patru până la zece ostași, până la plutoane și mai la urmă regimente, când grupul nostru Ion Gavrilă Ogoranu a de­ carpatin nu mai era numit „bandă”, ci a venit erou în Publicistică devenit „inamicul”. Deși s-au folosit permanent filmul românesc avioane și elicoptere, ele nu sunt decât parțial (2009) ”Portretul Ion Gavrilă Ogoranu, Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc, vol. I, II şi III amintite. luptătorului la Ion Gavrilă Ogoranu, Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc, vol. IV, Editura Mesagerul de Desfășurarea acțiunilor este consemnată tinereţe”, realizat Făgăraş, 2004 amănunțit, unele chiar foarte amănunțit, de regizorul Ion Gavrilă Ogoranu, Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc, vol. V - La pas prin Frăția de Cruce fiind trecute chiar și numele câinilor care au Constantin Popes­ cu, pro­du­că­torul Ion Gavrilă Ogoranu, Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc, vol. VI - Episcopul Ioan Suciu în participat la acțiune. filmului fiind tatăl faţa furtunii În total am numărat 108 acțiuni ale miliției și regizorului, Titi Ion Gavrilă Ogoranu, Elis Neagoe-Pleșa, Liviu Pleşa, Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc vol. securității, repartizate astfel pe ani: 16 acțiuni Popescu. Filmul a VII – Rezistența anticomunistă din Munţii Apuseni în 1950, 7 acțiuni în 1951, 15 acțiuni în 1952, ieşit pe ecranele Ion Gavrilă Ogoranu, Întâmplări din lumea lui Dumnezeu 23 acțiuni în 1953, 25 acțiuni în 1954, 18 din România în Ion Gavrilă Ogoranu, Amintiri din copilărie acțiuni în 1955, 4 acțiuni în 1956” . luna noiembrie Ion Gavrilă Ogoranu, Anamaria Ciur, Iuda - roman. 2010. Ion Gavrilă Ogoranu

10 EROII REZISTENŢEI ANTICOMUNISTE iulie EROII REZISTENŢEI ANTICOMUNISTE 11 DOSAR din spatele legendarului DOSAR Eroina Ogoranu

Protopop din Târgu-Mureş, şi a profesorului În timpul grevelor studenţeşti din 1946, în de fier ale închisorii din Cluj, pentru a le despre alţii dintre colegii soţului meu, mai Vasile Hanu, care şi la vârsta de 101 ani, azi, casa noastră s-au pus la cale multe planuri, introduce, când era permis, alimente şi ales despre Alexandrina Teglaru. N-am îşi mai aminteşte de mine. la care eram, fără să vreau, martoră. Aici haine. recunoscut, oricâtă presiune a fost făcută Scrisoare deschisă, M-am căsătorit în 1944 cu studentul s-au făcut şi planuri de retragere în munţi Am asistat la procesul studenţilor din asupra mea, iar despre altele, n-aveam ce medicinist Petru Săbăduş de la Facultatea de în grupuri de rezistenţă. În 1947 s-a ţinut săptămâna Paştilor, din 1949, zile în şir, spune, căci într-adevăr nu ştiam nimic. adresată D-nei Monica Macovei, Medicină din Sibiu, refugiat din Ardealul în munţii Apuseni un congres al centrelor şi i-am cunoscut astfel pe mulţi, băieţi şi În 1954 s-a întâmplat un caz care mă de Nord. Am fost prevenită de soţ că alături studenţeşti de pe ţară. Mulţi au plecat fete. I-am însoţit cu alte soţii, până i-au putea costa o mare nenorocire. Soţul Ministru al Justiţiei de el vom avea necazuri mari în viaţă, şi eu într-acolo cu raniţa din casa noastră din urcat în dubă, în gara Cluj. Ne-a îngrozit meu ascunsese aparatul de radio al lui am fost gata să fiu alături de el, şi la bine şi Galtiu, aprovizionaţi de mine. zgomotul de lanţuri şi zbieretele, când Gheorghioni, care de altfel era şi defect, la greu. Necazurile au început odată cu 23 Când în 1947 şi 1948 începuse teama i-au dat jos în gara Aiud. Apoi nu am într-un fund al podului casei, fără ca eu august 1944. Soţul meu făcea parte dintr-o arestărilor şi cei urmăriţi nu mai dormeau mai auzit nimic de ei, parcă i-ar fi înghiţit să ştiu. Copiii, jucându-se, l-au găsit, l-au Stimată Doamnă Ministru, organizaţie studenţească naţionalistă. pe-acasă, eu puneam un covor pe sfoară pământul. Se zvonea că ar fi fost duşi la dat jos şi cu copiii din vecini, se jucau pe Zeci de studenţi bucovineni şi basarabeni, spre a se şti dacă au fost căutaţi de Piteşti. stradă cu el. A aflat securitatea, copiii În anul 2001, subsemnata Gavrilă Ana, care se aflau în zonă, ne-au cerut ajutorul Siguranţă sau nu în noaptea aceea, căci Prin 1951, a ajuns un zvon la Gherla că au fost luaţi de scurt unde l-au găsit, din localitatea Galtiu, judeţul Alba, să-i ascundem să nu fie arestaţi de poliţia arestările se făceau de obicei noaptea. soţul meu ar fi în această închisoare. Am şi toată vina a căzut pe mine. Am fost soţia lui Ion Gavrilă-Ogoranu, născută română şi sovietică pentru a fi deportaţi În 15 mai 1948, nu am mai pus covor reuşit să iau legătura cu sora Dr. Bărbosu, dusă la Securitatea din Orăştie şi Deva, Această scrisoare, în 10 decembrie 1921, am înaintat dimineaţa, căci noaptea, un grup de medicul închisorii. Eram mulţumită să on Gavril[ O goranu I on Gavril[ în URSS. Îmi amintesc de un student cu anchetată dur, şi lovită să spun. A durat semnată de Ana Comisiei pentru Constatarea Calităţii de numele Dan Dumitrescu. Toată iarna ne-am poliţişti şi soldaţi au spart uşa casei, ştiu că e viu, şi din când în când, sora mult până s-au convins că într-adevăr eu şi Ion Gavrilă Luptător în Rezistenţa Anticomunistă, ocupat de acest lucru, mai ales eu, căci soţul căutându-mi soţul peste tot, înjurându- doctorului îmi confirma acest lucru. nu ştiam nimic despre acel aparat. Am Ogoranu, a care funcţionează în cadrul Ministerului era străin de sat. Până când şi-a obţinut acte mă şi ameninţându-mă. Nu s-au sinchisit Aşa a durat până în toamna anului 1952, fost anchetată să spun după cine port fost redactată Justiţiei, un Memoriu documentat, în care confecţionate de un student bucovinean cu că în pătucuri dormeau cei doi copii ai când întâlnind-o, aceasta a început să doliu, şi de unde ştiu că soţul meu e mort. solicitam dreptul de a mi se acorda calitatea ca urmare a numele Havrilescu. noştri, de 4 şi de 2 ani. Şi am rămas în plângă. Am înţeles: soţul meu era mort. În acelaşi timp eram privită în sat cu ură şi de Luptător în Rezistenţa anticomunistă, casă ostatică timp de o săptămână, fără Nu mi-a dat nici un amănunt, decât că ar refuzului au­ Din Germania a sosit un grup de para­şutişti desconsiderare. Îmi cumpărasem un cal, relatând şi documentând faptele pentru care în plină iarnă, cărora soţul le-a găsit adăpost. să pot ieşi să cumpăr hrană pentru copii. fi fost operat la spitalul din Dej. şi făceam cărăuşie, dar mi-a fost confiscat torităţilor de a-i am cerut acest lucru cu probe juridice. Pe telegrafistul Gheorgheionii -l am ocrotit Apoi am fost evacuată cu copiii şi hainele Am colindat prin cunoscuţi Dejul, şi am calul, lăsându-mă cu căruţul în mijlocul recunoaşte Anei Nu am primit atunci nici un răspuns. în casa părinţilor mei. În memoriile scrise de pe noi. M-am reîntâlnit cu soţul la un aflat indirect că soţul meu a fost dus la satului, sub motiv că particularii nu mai Gavrilă statutul În data de 9 martie 2006, adică după 5 ani, ale acestuia, după 1990, aminteşte acest loc convenit dinainte. Ei, ce scăpaseră acest spital. Doi foşti colegi de facultate, aveau voie să aibă cai. de luptător am primit următorul răspuns la cererea episod. Am contribuit la toate acestea, în de arestările din mai, s-au hotărât să se medici, au încercat zadarnic să-l salveze, În 1955, a sosit la mine din munţii în rezistența mea: „Comisia, cu majoritatea voturilor condiţiile în care şi eu, şi soţul locuiam în retragă la munte, lucru ce l-au şi făcut. dar toate organele interne erau zdrobite Făgăraşului, fostul camarad şi coleg de anticomunistă. O membrilor, a decis respingerea cererii casă străină, căci în casa mătuşii era instalat Eu am rămas să dau răspuns Securităţii, în bătaie. Adevărul îl voi afla de-abia liceu al soţului meu, Ion Gavrilă. L-am dumneavoastră de constatare a calităţii femeie puternică comandamentul Armatei Roşii. unde ar putea să fie bărbatul pe care-l peste ani, când deţinutul plutonier al primit cu drag, ştiind cât ţinea soţul de luptător în rezistenţa anticomunistă, căutau peste tot. Într-o vreme, când mă cărui nume nu mi-l amintesc, de pe strada meu la el. El m-a rugat să mă deplasez şi curajoasă, În anul 1946 ne-am mutat cu soţul la întrucât nu se încadrează în prevederile art. Cluj. Aici soţul era încadrat în organizaţia aşteptam să fiu şi eu arestată, -m am mutat Doinii din Alba Iulia, mi-a povestit la Cluj, să găsesc pe un alt coleg, Maga care şi-a dedicat 1 coroborat cu art. 2 şi 3 din Ordonanţa de anti-comunistă de la Universitate. Zeci de în ascuns cu copiii în munţii Apuseni, la că soţul meu a fost bătut de directorul Mihai, student, lucru ce l-am şi făcut. întreaga Urgenţă a Guvernului nr. 214/1999”. studenţi veneau în casă la noi şi asistam fără nişte oameni în apropierea luptătorilor. închisorii, Goiciu, pentru că l-a ridicat pe Acesta mi-a spus că luptătorii făgărăşeni viaţă luptei Doamna Ministru, eu, în expunerea mea să vreau la toate problemele lor, acordând Atunci am cunoscut o parte dintre ei: acest plutonier din curtea închisorii, şi l-a trecuseră în Grecia. Urma ca în primăvara anticomuniste. de atunci, mi-am prezentat faptele aşa cum ajutor celor care aveau nevoie. Sunt nume Popa Ştefan, Nicu Moldovan, şi mai dus la infirmerie. următoare să pornească şi Gavrilă pe acest le-am trăit eu, căci nu mi-am încadrat viaţa înscrise la loc de cinste în Istoria Rezistenţei ales pe studenta Alexandrina Teglaru, cu drum, când Mihai Maga a venit cu vestea după articole de lege, rămânând ca onorata anticomunistă. Dau câteva nume: Ion Golea, care am şi locuit o bucată de vreme. De Am rămas de mână cu doi copii mici, fără că luptătorii se aflau în realitate arestaţi la Comisie să cerceteze şi să judece. Prin viitorul paraşutist din 1951, Doctorul altfel, în cartea amintirilor ei, intitulată casă, fără slujbă, că nimeni nu vroia să mă Securitate. prezenta scrisoare repet motivele pe care le- Gruiţă Victor din Teiuş, Doctorul Nosa, „Lacrima prigoanei”, la pagina 102, angajeze, dintr-un loc practic alungată, în am invocat atunci, pentru că ele sunt însăşi Doctorul Scrob, studenţii Pintea Eugen, această luptătoare mă aminteşte şi pe altul neprimită. Rudeniile mele au fost Ion Gavrilă a rămas în familia mea viaţa mea, şi ca şi a mea, a mii de femei şi Pop Cornel, Ion Munteanu, Pavel Mârza, mine. ameninţate că dacă mă mai ţin, vor fi duse ascuns timp de 21 de ani. Mi-a povestit bărbaţi vii sau morţi din ţara noastră. Deci şi făgărăşenii Chiujdea Ion, Maga Mihai, Spre toamnă, bărbaţii au hotărât ca un în Bărăgan. În sfârşit, mătuşa mi-a dat un istoria grupului făgărăşean. Ştiam că e să-mi fie cu iertare dacă voi fi silită să-mi Haşu Laurian şi Gavrilă Ion, viitori luptători grup dintre ei să treacă graniţa iugoslavă, petec de pământ în Galtiu, pe care am condamnat la moarte în contumacie, povestesc viaţa sub regimul comunist. în Rezistenţa făgărăşană. pe o cale pe unde s-a mai trecut. Între ei apucat să-l cultiv. Dar s-au găsit oameni ştiam că legea prevedea că cine ajută un M-am născut în 1921, în 10 decembrie, Trăiesc încă şi pot da mărturie despre ce era şi soţul meu. Au fost prinşi pe graniţă, de-ai partidului care au venit şi şi-au duşman al poporului, e pasibil de aceeaşi în localitatea Drâmbar, jud. Alba. Am a fost în casa noastră Dr. Teofil Mija din duşi la Timişoara şi apoi la Cluj, în lotul împărţit acest teren, rămânând şi fără el. pedeapsă. Deci cunoşteam pericolul la urmat cursurile şcolii de gospodărie, şi Săcele, Braşov, directorul Institutului sutelor de studenţi arestaţi. O întreagă Au construit pe el case pe care le folosesc care mă expuneam… am fost înfiată de o mătuşă din localitatea Cristiana şi Dr. Gheorghe Cornea din iarnă am fost aproape în fiecare zi, ca proprietate legală până în ziua de azi. Am muncit cu braţele să câştig pâinea Galtiu, jud. Alba. Mi-am făcut educaţia Bucureşti, veteran al Rezistenţei din Târgu împreună cu sute de mame, soţii, surori, Între timp, eram luată de securitate cu pentru familie, cu veşnica ameninţare că sub influenţa a doi oameni de mare suflet: Mureş. logodnice, am îngheţat în faţa porţilor duba şi interogată când despre unul, când o nenorocire se putea întâmpla oricând. Preotul greco-catolic Iosif Pop, viitorul

12 EROII REZISTENŢEI ANTICOMUNISTE iulie iulie EROII REZISTENŢEI ANTICOMUNISTE 13 Eroina din spatele legendarului Ogoranu Gânduri la capăt de drum Am încredinţat casa şi familia Maicii apere Revoluţia. Eu l-am îngrijit şi de Ion Gavrilă Ogoranu Domnului, şi cu această credinţă am îndemnat să scrie întâmplările prin păşit într-o nouă încercare a vieţii. care am trecut.

Şi-au fost destule situaţii când am Am renunţat la orice confort şi „Când am intrat în Lupta Anticomunistă, cu 60 de Cine portă vina pentru toate acestea? Înainte I on Gavril[ O goranu ajuns la capătul puterilor. linişte de dragul idealurilor soţilor ani în urmă, nu ne-a trecut niciodată prin minte de a găsi vinovaţii, să ne gândim la datoria celor Astfel, în 1959, de Sfântul Nicolae, mei, şi a prietenilor lor, de dragul ca după alungarea comunismului să punem drept care ştiau cum trebuie să arate ţara noastră. Este 6 decembrie, am fost alungată adevărului şi al dreptăţii. Am trăit Aceasta a fost declaraţia condiţie să conducem cei care am luptat. Unii chiar adevărat că cei care ştiau aceste lucruri erau din casă de miliţie, primărie şi toată viaţa din munca braţelor mele, soţiei mele. În situaţia ei, au scris acest lucru în testamentul lor. Astfel, cei doi bătrâni, bolnavi şi doar foarte puţini din cei care Securitate, pentru ca locuinţa să fie fără a apela la mila nimănui. eu, Ion Gavrilă Ogoranu, colonei şefi de garnizoană în, Cluj şi Târgu-Mureş au au început această luptă cu 60 de ani în urmă. dată secretarului Sfatului popular. Nu pentru bunuri materiale am eu cunosc zeci de cazuri scris aşa: “dacă , nu vom birui, ne vom asuma riscul Între cei bătrâni şi obosiţi a apărut şi ideea că noi M-am mutat în prag de iarnă într-o cerut să fiu trecută printre luptătorii asemănătoare, dacă nu acţiunii noastre, fără să băgăm vină cuiva; dacă vom ne-am făcut odată datoria şi trebuie ca alţii să preia moară părăsită, fără podele, ferestre Rezistenţei anticomuniste, nici mă­ chiar mai grave, de pe birui, îndată după victorie, ne vom retrage şi vom lăsa ştafeta. Dar alţii nu erau. şi uşi. În dosarul înaintat în 2001 car pentru o mândrie deşartă. Vo­ poporului român să-şi aleagă calea şi conducătorii”. Printre foştii luptători şi persecutaţi politic s-a răspân­ se află acest lucru, confirmat în faţa iam să se facă dreptate şi celor din întreg cuprinsul ţării. Astfel, soţiile luptătorilor Ioan Acelaşi lucru l-au scris şi maiorul Dabija şi alţii. dit repede concepţia că nu trebuie să ne angajăm în notarului public printr-o declaraţie Rezistenţa anticomunistă. Aceasta a fost o constantă a Luptei Anticomuniste. viaţa politică, pentru că politica este un lucru murdar, a soţiei fostului secretar, care a Aceasta mi-a fost viaţa, la 85 de ani Pop şi Gheorghe Haşu, Nu pentru putere ne-am luptat, ci pentru libertatea iar pentru a ne menţine curăţenia de altădată, trebuie beneficiat de casă, şi care mai trăieşte am conştiinţa împăcată că mi-am executaţi în Rezistenţa şi demnitatea poporului român. Din păcate, nici să ne menţinem departe de ea. Trebuie să ne în- şi azi. Am fost astfel deportată timp făcut datoria alături de cei doi soţi făgărăşană, nu au reuşit de 14 ani. Mi s-au făcut perchiziţii ai mei, şi ai fraţilor lor de idealuri. măcar 10% din cei care am pornit lupta nu au trăit dreptăm numai în direcţia spirituală, rămânând să să aibă calitatea de soţii să vadă căderea comunismului. Aceeaşi atitudine ne mântuim sufletul personal, să facem binele în de către Securitate, şi numai Nu aş fi deranjat nici de data asta pe de Luptător. Văduva printr-o minune soţul meu nu a nimeni, dar mă doare nedreptatea şi au avut-o şi cei care au suferit în închisoare. Nici jurul nostru, menţinându-ne în izolare de ceea ce fost descoperit. Moara a suferit trei nepăsarea. Nu mă gândesc la cei ce Mariana Macavei n-a ei nu au socotit un drept al lor de a conduce ţara se întâmplă în jur, iar unii au mers până la a predica inundaţii, fiind aproape distrusă. coroborează art. 1 cu art. 2 şi cu art. putut să obţină în justiţie după ce vor ieşi din închisoare, ci aveau credinţa că absenteismul la vot, lăsând astfel loc liber tuturor 3, care, lucru sigur, n-au nimic în calitatea de Luptător în poporul român eliberat va şti să îşi creeze noul drum. aventurierilor din țară şi străinătate în viaţa politică

on Gavril[ O goranu I on Gavril[ În 1970, m-am îmbolnăvit de me­ comun cu Rezistenţa anticomunistă Rezistenţă în lotul Dabija Din păcate, cei care au pus mâna pe putere erau şi economică a ţării. ningită şi am stat patru luni la spita­ din România. Mă gândesc însă cu din Munţii Apuseni, pentru tot emanaţii vechiului sistem comunist. Şi astfel, Salvarea României nu va veni din actualul joc politic, lul din Cluj, în­grijită de profesorul groază şi cu adâncă tristeţe că între soţul ei Macavei Traian, de 16 ani‚ ţara se duce din an în an, din lună în unde îmbogăţiţii şi baronii zilelor noastre s-au Ioan Gavrilă. În­tâmplările celor cei care au decis, cu majoritate şi nici pentru ea, ca soţie lună, din zi în zi, tot mai spre fundul prăpastiei. înstăpânit şi şi-au creat baze de neclintit, chiar dacă 21 de ani au fost povestite de soţul de voturi, să fiu exclusă, au fost de Luptător. Aceste femei Pe plan spiritual, poporul a rămas la fel de apatic ca între ei se luptă pentru putere. meu în cartea „Brazii se frâng, dar desigur şi foşti deţinuţi politici, şi în comunism, uşor de manevrat şi de dirijat, gata Dacă privim în istoria României moderne, salvarea nu se îndoiesc”, şi-au fost relatate în care în piticimea lor, n-au învăţat trăiesc încă, şi pot da să răspundă tuturor influenţelor nefaste. În schimb, ţării a pornit totdeauna în cazuri de dezastru din Memorialul Durerii al D-nei Lucia nimic din istoria României. Căci mărturie despre acest noţiuni necunoscute în rândul poporului nostru, ca rândul unor tineri care au renunţat de bună voie la Hossu Longin. De asemenea, faptul dacă din expunerea vieţii mele sub lucru, despre nedreptatea homosexualitatea (sodomia), îşi fac tot mai simţită o viaţă tihnită, îmbogăţită şi putredă. S-au unit, şi-au că am fost urmărită se află confirmat comunism atât au priceput că art. care li s-a făcut, prin prezenţa şi activitatea, iar posturile de radio şi tv s-au pus forţele în slujba patriei şi au creat România liberă şi în documentele Securităţii, ca de 1 nu coroborează cu art. 2 din altă justiţie. Fiica Luptătorului transformat în trâmbiţe ale unor forţe care doresc pe şi independentă. exemplu: Când în 1969, în suita lege postdecembristă, însemnează Lupşa din Vrancea, una faţă distrugerea valorilor. Creştinismul începe să fie Trei dictaturi au reuşit să dis­trugă acest vis al ţării preşedintelui Nixon, a sosit din că nici nu merită să ştie mai mult. din cele mai impunătoare pus la zid şi făcut răspunzător pentru relele din ţară. noastre, al poporului român. Istoria ne arată că America preotul Mircea Toderici, eu E posibil ca între deţinuţii politici grupuri de Rezistenţă, Dragostea de ţară, spiritul de sacrificiu, sunt nicăieri un popor nu s-a ridicat decât din sacrificiul i-am dus o scrisoare a soţului meu, în consultanţi să fie şi dintre cei cu noţiuni necunoscute, nici chiar cel al unei minime şi entuziasmul unor tineri. Nici poporul român nu care îi cerea ajutorul, scrisoare care a suflete seci, care nu au fost în stare să n-a reuşit să obţină solidarităţi naţionale. va ieşi din mocirla în care se află decât din unirea ajuns pe masa preşedintelui Nixon, trăiască istoria României, şi au fost pentru tatăl ei calitatea şi care a reprezentat salvarea soţului aleşi anume. Noi am fost luptători, de Luptător în Rezistenţă, Conducătorii care s-au perindat au făcut eforturilor celor care cred în valorile morale meu, când a fost prins în 1976, la şi nu căutători de titluri. nefiind luată de nimeni în tot ce au vrut. Prin demascările pe care şi le generatoare de viaţă: creştinism adevărat şi nu de fac politicienii ne dăm seama de ce “marfă formă, renunţări la viaţa tihnită şi fără idealuri, Cluj, de Securitate. seamă. Şi aş putea să mai Soţul meu stând ascuns, a păstrat Declar că îmi retrag cererea trimisă de calitate” a ajuns să ne conducă ţara. dragoste între toţi cei ce sunt în stare să lupte dau exemple destule. Dacă Con­secinţa? Milioane de români au luat pentru demnitatea şi dezvoltarea morală şi în continuare şi în această situaţie, Comisiei cu 5 ani în urmă şi refuz într-adevăr ţara doreşte să- legătura cu unii fraţi de suferinţă: să fac „plângere” la instanţa de drumul exilului, executând treburile grele­ materială a poporului nostru. Dr. Mârza Pavel, Dr. Gruiţă, Dr. contencios. M-aş simţi încă o dată şi reconsidere trecutul, şi să şi de multe ori murdare ale euro­pe­nilor, iar Sunt în ţara noastră astfel de oameni? Sunt, Nosa, Prof. Nicolae Mârza, Prof. insultată şi umilită. Dacă ţara are cinstească Rezistenţa, să ne cei rămaşi nu au locuri de muncă şi nici chiar dacă puţini. Trebuie numai să îşi dea Ion Grecu. De multe ori, legătura a nevoie de noi, cei care am luptat caute ea pe noi, şi nu să ne perspectiva unei reme­­dieri. mâna, să renunţe la orgolii şi să pornească fost făcută prin mine. Din casa mea în Rezistenţa anticomunistă, să ne oblige să ne umilim în faţa Se observă îndreptarea spre un fali­ment pe drumul pe care alţii l-au urmat şi au a plecat, în 29 iulie 1976, soţul meu caute în arhivele Securităţii, pe cei unor Instanţe nepotrivite şi total al economiei româneşti. plătit cu tinereţea şi chiar cu viaţa”. la Cluj, şi s-a întors de la securitate morţi, şi să ne contacteze pe cei care nebinevoitoare. peste 6 luni. Eu i-am pregătit raniţa, mai trăim. când la 23 decembrie 1989 a plecat Cu stimă, la Bucureşti, cu intenţia de a contri­ Cu stimă, bui la formarea unei armate care să Gavrilă Ana Ion Gavrilă Ogoranu

Ogoranu a murit la scurt timp, pe 1 mai 2006, urmat, peste două luni, la 7 iulie 2006, de iubita lui soţie, Ana.

14 EROII REZISTENŢEI ANTICOMUNISTE iulie iulie EROII REZISTENŢEI ANTICOMUNISTE 15 A fost alcătuit de Grupul Carpatin-Făgărășan, în primăvara anului 1954, în muntele Buzdugan (ciorna acestui testament a fost găsită de Securitate la profesorul Remus Budac).

Pe potecile munților, acest grup de tineri copilul ei. În inima și mintea noastră, n-au n-a purtat numai arme. Alături de onoarea, încolțit niciodată visuri și gânduri de emigrare mândria și conștiința libertății neamului prin nu știu ce țări fericite. Voim să rămânem nostru, alături de durerea ceasului de față, în aici părtași ai durerilor și bucuriilor neamului, inima și creierul nostru, am purtat ca o povară al destinului său, în valul căruia voim și noi să scumpă: visuri, doruri și gânduri pentru ne contopim soarta noastră. vremile ce vor să vie. Visuri, doruri și gânduri, Noi nu admirăm și nu lăudăm în cuvinte izvorâte și călite în dragoste pentru neamul deșarte pe Ștefan cel Mare. Nici nu-i folosim nostru. numele ca soclu, pe care să înălțăm statuia Și așa am înțeles noi, neamul nostru: o dâră nimicniciei noastre, noi îl iubim cu iubirea de foc sfânt, pierdută în negura vremurilor, oșteanului care s-a jertfit sub comanda în care din loc în loc strălucesc sori și luceferi, domnului, pentru libertatea Moldovei, la într-o ploaie de stele, și care izvorăște din Valea Albă. Și ne plecăm spinarea alături de hăul trecutului, de dincolo de vremea aprodul Purice, ca domnul să încalece. Auzim dacilor nemuritori. Iar înaintea noastră, în ca o adiere dulce cuvintele de mulțumire ale continuarea dârei de foc, printre crestele de lui Ștefan. Întindem o mână de frate peste brazi, vedem aceeași dâră de lumină, din ce veacuri, apărătorilor Sarmisegetuzei, arcașului în ce mai puternică, terminată în visul nostru lui Ștefan, oșteanului în opinci de la Rovine, la picioarele Domnului Hristos în Ziua cea pandurului lui Tudor și moților lui Horea și Mare. Iancu. Comunicăm, de la suflet la suflet, cu Și-n această dâră de foc, din urma și dinaintea orice român de totdeauna, focul sfânt și cald noastră, noi, câțiva fii ai acestui neam, pe al familiei românești. care destinul ne-a adunat pe aceste creste, ne În acești ani am găsit în suflete de ro­mâni, aducem aportul nostru de foc, candela iubirii adesea umili și nebăgați în seamă, atâta noblețe noastre de neam, jertfa noastră. și atâta frumusețe, încât nu o viață, dar și o Vrem să aducem pe altarul patriei tot ce mie de vieți de ai avea, merită să le jertfești. se va găsi mai bun în slaba noastră ființă Ne-am lovit însă și de atâta răutate, ipocrizie, pământeană: libertatea noastră, tinerețea interese, ambiție prostească, zgârcenie și mai noastră, renunțările la o viață tihnită. Și de ales nepăsare, încât ni s-a umplut sufletul de

m e n t ta candela ce-am aprins-o va cere, pentru a durere, amărăciune și dezgust. A trebuit să lumina, însăși viața noastră, nu vom ezita să o primim pe obrazul nostru, nu odată, sărutul sacrificăm. Nu am luat arma în mână să luptăm scârbos al lui Iuda și, nu odată, otrăviți cu pentru ambiții deșarte de mărire omenească, roadele amare ale josniciei omenești, am ajuns nici din spirit de aventură, nici din ură pentru în pragul deznădejdii. Ne-am coborât atunci nimeni. în adâncuri și din istorie ne-am luat din nou Cu atât mai mult suntem departe de seva dătătoare de viață. Ne-am cuminecat meschinele probleme materiale, de pofta de din jertfa tuturor câtor și-au dat viața pentru îmbogățire în viitor. Nici unul din noi nu acest neam. Iar voi, dragi camarazi căzuți din avem averi de apărat, nici interese de clasă. rânduri, ne-ați legat prin jertfa voastră cu Niciodată, nici noi, nici părinții noștri, nu am putere, în lupta din care nu putem să ieșim exploatat munca și viața nimănui. Din contră, decât biruitori sau morți.

T e s suntem din rândul acelor care în viață au Și mai ales am simțit în ceasurile negre mâna cunoscut mai mult foamea și lipsurile, decât lui Dumnezeu, atunci când slabele noastre tihna și belșugul. puteri omenești ne-ar fi dus la moarte și Ceea ce ne-a mânat aici, a fost dragostea de deznădejde. Aici, pe crestele munților, am acest neam, liberă de orice meschinărie. Am simțit cuvintele Domnului, care ne-a spus învățat să privim neamul nostru, ca de altfel că fără El nu putem face nimic. Și noi, prin orice în lume, prin prisma dragostei. EXIȘTI suferința noastră, am învățat să-L iubim. Căci ÎN MĂSURA ÎN CARE IUBEȘTI; ȘI până nu vei suferi tu însuți, măcar o palmă TE ÎNALȚI ÎN MĂSURA ÎN CARE sau o înjurătură pe nedrept, până atunci TE JERTFEȘTI PENTRU ACEASTĂ nu vei putea înțelege drama de pe Golgota. IUBIRE. Aceste gânduri, adânc frământate în nopți Noi nu admirăm neamul nostru, nici nu lungi de iarnă, îngropați în zăpezi pe crestele căutăm să-l înțelegem și să-l studiem în Carpaților sau în ceasurile de veghe cu arma-n virtutea nu știu cărui principiu scornit de mână, vi le închinăm vouă, tineri din sate și mintea omenească. Noi îl iubim. Așa cum e. orașe, ca semn al dragostei ce v-o purtăm, ca Așa cum își iubește copilul părinții lui. Și nu unora ce le va fi dat, când noi nu vom mai fi, l-am schimba cu oricare altul, nici în gând, să vadă și să desăvârșească marea și strălucita cum nici o mamă din lume nu și-ar schimba biruință românească.

Grupul carpatin-făgărășan, muntele Buzduganu, Săptămâna Mare, anul 1954.