DUPLEX Locurile unde se construieste Europa , Adrian Severin în dialog cu Gabriel Andreescu ADRIAN SEVERIN (n. 28 martie 1954, Bucureºti). Preºedinte al Adunãrii Parlamentare a Organizaþiei pentru Securitate ºi Cooperare în Europa (OSCE). Ministru de Externe al României (1996-1997), ministru secretar de stat însãrcinat cu reforma (1990-1991) ºi preºedinte al Agenþiei Naþionale de Privatizare (1991-1992). Doctor în Drept al Universitãþii din Bucureºti. Lucrãri publicate: Lacrimile dimineþii, Editura Scripta, Bucureºti, 1995; Drept comercial internaþional, Bucureºti 1989; coautor a numeroase lucrãri de studii de drept comercial internaþional, drept comparat civil ºi comercial, reformã politicã ºi economicã, relaþii internaþionale: Uniunea Europeanã ºi Rusia: situaþia în Balcani, Moscova, 2000; The Challenge of the NATO Enlargement, Westport, SUA, 1999; Europa 2000. Contribuþii la dezbaterea privind destinul Europei, Reºiþa 1999; Law in Greater Europe. Towards a Common Legal Area, Haga, 2000 º.a. Colaborator al unor publicaþii de mare tiraj, în prezent editorialist la ziarul Ziua. GABRIEL ANDREEESCU (n. 8 aprilie 1952, Buzãu). Director de programe la Asociaþia pentru Apãrarea Drepturilor Omului din România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH). Cunoscut militant pentru drepturile omului ºi ale minoritãþilor etnice ºi sociale, publicist ºi editor, Gabriel Andreescu este unul dintre reprezentanþii marcanþi ai societãþii civile româneºti; membru fondator (împreunã cu Renate Weber) al Centrului de Studii Internaþionale. Lucrãri publicate: Spre o filozofie a dizidenþei, Editura Litera, 1992; Cel mai iubit dintre ambasadori. Cohen Stork în dialog cu Gabriel Andreescu, Editura All, 1993; Patru ani de revoluþie, Editura Litera, 1996; România versus România, Editura Clavis, 1996; Solidaritatea alergãtorilor de cursã lungã, Editura Polirom, 1998 º.a. Lucrãri în colaborare: Concepþia UDMR privind drepturile minoritãþilor naþionale, Centrul pentru Drepturile Omului, Bucureºti, 1994; Evoluþia concepþiei UDMR privind drepturile minoritãþii maghiare, Centrul pentru Drepturile Omului, Bucureºti, 1995; Accesul la informaþie în România, Centrul pentru Drepturile Omului, Bucureºti, 1996. Este editor al volumelor: Naþionaliºti, antinaþionaliºti. O polemicã în publicistica româneascã, Editura Polirom, 1996; Problema transilvanã, Editura Polirom, 1999. © 2000 Editura Polirom Iaºi, B-dul Copou nr. 4, P.O. BOX 266, 6600 Bucureºti, B-dul I.C. Brãtianu nr. 7 Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale : SEVERIN, ADRIAN Locurile unde se construieºte Europa. Adrian Severin în dialog cu Gabriel Andreescu / Adrian Severin. – Iaºi : Polirom, 2000 304 p. ; 21 cm – (Duplex) Index. ISBN: 973-683-571-5 I. Andreescu, Gabriel 32(498)(047.53) Printed in ROMANIA Locurile unde se construieste Europa , Adrian Severin în dialog cu Gabriel Andreescu Polirom, 2000 Sumar 1. Numirea unui ministru de Externe 9 2. Intrarea UDMR la guvernare, tema maghiarã ºi competenþele de politicã externã 23 3. Parteneriatul aprofundat cu Polonia 38 4. Tratatul cu Ucraina 46 5. Vecinãtãþi, strategii, controverse 57 6. Seducþia capitalelor occidentale: Italia 73 7. Spiritul Germaniei 89 8. Alfred Moses, Madeleine Albright ºi parteneriatul strategic cu Statele Unite 106 9. Sintra, iunie 1997 – Madrid, iulie 1997 117 10. România în lume 133 11. Politicã ºi reformã în Ministerul Afacerilor Externe 144 12. Demisia unui ministru de Externe 159 13. Politica externã dupã 1990 : Celac, Nãstase, Meleºcanu, Pleºu, Roman 190 14. Viaþa 214 15. Decembrie 1989, primãvara anului 1990 226 16. Consiliul Europei, Organizaþia pentru Securitate ºi Cooperare în Europa ºi Europa de mâine 257 17. Viitorul României în context regional ºi global 284 Postfaþã Reconcilierea (Gabriel Andreescu) 291 Index 296 Volumul pe care-l prezentãm cititorului a fost gândit pe structura unei cãrþi, nu atât a unui volum de dialoguri propriu-zise. Ideea de a oferi cât mai multe informaþii cu relevanþã pentru politica externã româneascã ºi pentru perioada istoricã prin care am trecut a dominat tentaþia concentrãrii pe detaliul biografic ºi anecdotic. Forma de prezentare nu este, din aceastã cauzã, forma în care s-a derulat, de-a lungul câtorva luni, discuþia cu Adrian Severin. Notele de la subsol îmi aparþin, ele având în principal douã scopuri : 1) sã adauge o informaþie care ajutã la completarea imaginii despre realitãþile discutate ; 2) sã ofere un pilon de stabilitate amintirilor lui Adrian Severin. Aceasta, întrucât mi s-a pãrut firesc sã considerãm textul publicat acum de editura POLIROM drept un material de lucru pentru istorici. Dar, în principal, aº sugera cã este un material de lucru pentru cei interesaþi în proiectarea unor politici publice, interne ºi externe, cu adevãrat competente ºi cu adevãrat generoase faþã de interesele societãþii româneºti. Gabriel Andreescu 1 septembrie 2000 8 LOCURILE UNDE SE CONSTRUIEªTE EUROPA 9 NUMIREA UNUI MINISTRU DE EXTERNE 1 Numirea unui ministru de Externe În þãrile unde guverneazã o coaliþie, partenerul politic mai slab preia funcþia de viceprim-ministru ºi de ministru de Externe G.A. : Domnule Severin, cu ce începem ? Cu amintirile plãcute ? Cu clipele grele ? Îmi trec prin faþã apariþii fugitive avându-vã ca actor pe o scenã politicã ea însãºi schimbãtoare ºi ele mã conving cã aþi avut parte de toate. A.S. : Dacã sunt viaþã realã, autenticã, nu am subiecte preferate. Îmi aduc aminte de perioada imediat premergãtoare formãrii guvernului din 1996. Era încã peri- oada campaniei electorale. Am mers în cadrul turului doi pentru a face campanie prezidenþialã… G.A. : Ce înseamnã „am mers” ? A.S. : Am mers în þarã. Eram la Timiºoara, în turul doi al campaniei prezidenþiale. Þin minte cã le-am spus tuturor sã munceascã pentru campania lui Emil Constantinescu, ca ºi când ar fi fost candidatul nostru. Nu sã stãm ºi sã dãm doar o simplã declaraþie : „Daþi fraþilor voturile noastre lui Constantinescu”. Am orga- nizat ºi întâlnirea aceea de la Sala Palatului… USD ºi CDR de atunci, în fine Roman ºi Constantinescu au apãrut împreunã. Tot împreunã am conceput o serie întreagã de alte lucruri. Am trimis analiºtii noºtri la Fundaþia pentru Democraþie1. Am fost ºi eu acolo de câteva ori ca sã discutãm scenarii posibile de campanie. Dar am fost ºi în þarã. Noi, atunci, am lucrat efectiv la campania pentru Constantinescu. Eram, deci, la Timiºoara. Cum se întâmplã, se strâng oamenii seara împreunã la o masã, la o cafenea… Eu cu liderii locali ai USD-ului, probabil ºi cu alþii din Timiºoara. Se discuta deja despre viitorul guvern. Era limpede cã urma sã fie un guvern al Convenþiei împreunã cu USD. G.A. : Deci rezultatele se ºtiau ? A.S. : Se ºtiau la parlamentare. Se ºtia ºi cum va fi guvernul pentru cã noi fãcusem un protocol de colaborare pentru turul doi în care se discuta ºi ce locuri vom 1. Fundaþia Românã pentru Democraþie a oferit echipa ºi sediul pentru campania electoralã a lui Emil Constantinescu, candidatul CDR pentru alegerile prezidenþiale din 1996. 10 LOCURILE UNDE SE CONSTRUIEªTE EUROPA avea în guvern ºi cum vom colabora la guvernare. De pildã, se convenise ca preºedintele Senatului sã fie din partea USD. Se ºtia, de asemenea, cã USD va da ministrul Afacerilor Externe, care va fi ºi viceprim-ministru ºi va avea ºi alte portofolii. Bineînþeles cã oamenii se interesau ºi întrebau : „Domnule, cum va arãta guvernul, cine va fi avut în vedere ?”. La Externe lucrurile erau deja destul de clare, cã voi ajunge eu. G.A. : Asta presupunea totuºi o discuþie în cadrul USD. A.S. : A, da, lucrurile erau deja stabilite. În momentul campaniei pentru turul doi, în USD lucrurile se discutaserã deja. Se ºtia, de pildã, cã locul de la Ministerul Muncii va fi al Partidului Social Democrat Român iar celelalte locuri din guvern, de miniºtri, vor fi ale Partidului Democrat. Cam în toate þãrile unde guverneazã o coaliþie, partenerul politic mai slab preia funcþia de viceprim-ministru ºi de ministru de Externe. Dacã Emil Constantinescu n-ar fi reuºit sã câºtige alegerile ºi ar fi venit Ion Iliescu preºedinte, e posibil sã fi apãrut anumite dificultãþi pentru a menþine structura pe care noi ne-o propusesem. Dar chiar ºi atunci, într-un fel, majoritatea îºi putea impune guvernul pe care îl dorea. G.A. : Sã înþelegem cã discuþii asupra formãrii guvernului avuseserã loc ºi cu ocazia creãrii USD ? A.S. : Între PD ºi PSDR negocierile avuseserã în vedere mai mult decât atât. Într-o perspectivã mai îndepãrtatã, trebuia sã se meargã spre unificare. Eu cel puþin nu mã gândeam la o alianþã pasagerã. S-a spus cã Partidul Democrat vedea în alianþa cu PSDR o cale sã intre în Internaþionala Socialistã. În realitate, PD nu a urmãrit sã facã din PSDR un remorcher pentru tractarea sa în Internaþionalã. PSDR nu ar fi avut forþa necesarã pentru aºa ceva. Nici unul dintre noi nu putea avea o bunã cotã internaþionalã, atât timp cât eram dezbinaþi ºi nu reuºeam sã coagulãm social-democraþia. Atunci, în 1996, se nãscuse o bunã ocazie de a începe coagularea polului social-democrat. Tocmai din cauza aceasta am dez- bãtut chestiuni doctrinare, de program, de organizare tehnicã… Dar nu am împãrþit la început, când s-a creat USD, nici listele, nici portofoliile. G.A. : ªi atunci, cât de sigurã era venirea dumneavoastrã la Externe ? A.S. : Lucrurile erau relativ clare înainte de turul doi al alegerilor prezidenþiale : ministrul de Externe va fi din PD ºi, probabil, acel ministru voi fi eu. În acest context am spus, atunci, la Timiºoara, la un pahar cu colegii de acolo, cã doresc sã fac schimbãri în politica externã a României. Le-am spus : de peste 100 de ani politica noastrã externã este dirijatã sau se conduce dupã douã repere : frica de ruºi ºi frica de unguri. O politicã externã construitã pe fricã ! Este deci defensivã ºi obsesivã. Obsesia cã vom avea necazuri ori cu ruºii, ori cu ungurii ; numai cu aceºtia, nu ºi cu alþii – alþi vecini sau alte forþe. Aºa aratã toatã istoria politicii externe româneºti, aproape de la crearea statului naþional independent, în 1877. 11 NUMIREA UNUI MINISTRU DE EXTERNE Ei bine, am zis : vreau sã rãstorn aceastã paradigmã, vreau sã rãstorn acest model pentru cã ne-a lãsat într-o margine de istorie, într-o margine de lume, într-o margine de timp.