DOCSLIB.ORG

3. Alexandru Grama, Mihail Eminescu. Studiu Critic, Ediție

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
3. Alexandru Grama, Mihail Eminescu. Studiu Critic, Ediție Alexandru Grama • Mihail Eminescu. Studiu critic Editura NAPOCA STAR Piața Mihai Viteazul nr. 34/35, ap. 19 e‐mail: [email protected] www.edituranapocastar.ro tel./fax: 0264/432.547 mobil: 0761/711.484, 0740/167.461 Director de editură: Dinu Virgil‐Ureche Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României GRAMA, ALEXANDRU Mihail Eminescu. Studiu critic / Alexandru Gra- ma. - Cluj-Napoca : Napoca Star, 2014 ISBN 978-606-690-067-6 I. Chindriş, Ioan II. Iacob, Niculina 821.135.1.09 Eminescu, M. © Ioan Chindriş, Niculina Iacob, 2014 2 Alexandru Grama Mihail Eminescu. Studiu critic Ediţie îngrijită de Ioan CHINDRIŞ şi Niculina IACOB NAPOCA STAR 2014 3 „Mereu învăţând şi neputând niciodată să ajungă la cunoaşterea adevărului.” (2 Timotei 3,7) 4 GRAMA CONTRA EMINESCU Viaţa şi opera lui Mihai Eminescu au suscitat, în decursul vremii, o întreagă istoriografie literară, vo- lumul lucrărilor dedicate acestor subiecte depăşindu-l substanţial pe cel al textelor eminesciene. În majorita- te, aceste contribuţii, de natură diversă, sunt favorabi- le, elogioase, unele nelipsite de superlative exaltate, contribuind la crearea unui cult eminescian, încă din timpul vieţii poetului. Puţinele glasuri critice care s-au manifestat în scris de-a lungul vremii se pierd în acest cor de cvasiunanimă adoraţie, care l-a situat pe Eminescu, ideatic şi estetic, în postura celui mai mare scriitor român din toate timpurile, iar sociologic în aceea de poet naţional, opera lui fiind percepută, la ni- vel popular, ca o definiţie completă şi convingătoare a esenţei noastre etnice şi naţionale. Din acest complex geminat, orizontal la nivelul istoriei şi criticii literare, dar vertical în adâncul sufletului unui întreg popor, s-a născut un precedent de intoleranţă, în primul caz, de ură, în al doilea, împotriva oricărei opinii ce con- travenea imaginii perfecte a poetului. Nu este un caz singular în aria geografică vecină ţării noastre, Alexandr Sergheevici Puşkin, la ruşi, Adam Mickiewicz, la polonezi, sau Sándor Petőfi, la unguri, bucurându-se aproximativ de acelaşi regim de idoli naţionali intangibili, simboluri ale popoarelor pe care 5 le-au întruchipat sufleteşte, în atmosfera impregnată de romantism a conturării naţiunilor moderne şi a naş- terii noului concept de erou, eroul formator, după reţe- ta consacrată a englezului Thomas Carlyle. În toate cazurile, apărarea geloasă, chiar agresivă, a persoanei şi operei acestor scriitori a fost pe deplin justificată, atâta vreme cât valorile promovate şi reprezentate de eroii spirituali asumaţi erau în stadiu de naştere sau de dezvoltare vulnerabilă, din cauze pe care istoria rezi- duală le pune îndeobşte în calea transformărilor radi- cale ce-i ameninţă continuitatea lineară. Or, toţi scrii- torii amintiţi, Eminescu al nostru cu atât mai mult, au profesat o iconoclastie care ameninţa esenţa intimă a istoriei reziduale, fie ea ruginită sau poleită, prorocind naşterea omului cu gândire şi simţire cu adevărat libe- re. Eminescu este primul român care a gândit şi a sim- ţit liber, desferecat de orice convenienţe ale vremii sa- le, ameninţând cu contagiune imediată şi viitoare, co- rozivă la adresa ideilor, valorilor, convingerilor, poncifelor, locurilor comune, habitudinilor spirituale, comodităţilor de expresie, credinţelor sau ereziilor ca- re întruchipau vechea gândire la momentul apariţiei sale pe cerul literaturii române. Aceste valori îşi aveau, cum este firesc, apărătorii lor în aria literară, şi din rândul acestora s-au ridicat puţinele glasuri contra- re, alarmate, violente. Gândind la ponderea microsco- pică a criticilor adversari, se iscă chiar un sentiment de uimire la gândul că un sistem întreg s-a apărat atât de debil, lăsându-se cuprins de „dulcea subjugare” a lui Eminescu, sau de „jugul lui Eminescu”, după ex- primarea unuia dintre cei mai tenaci dintre aceşti ad- versari, profesorul blăjean Alexandru Grama. 6 Indiferent însă de puţinătatea opiniilor care s-au opus uraganului cultural, dar şi social, provocat de po- ezia lui Eminescu, aceste opinii sunt parte integrantă din uriaşa exegeză care însoţeşte prin vreme opera eminesciană. Indiferent, iarăşi, de trăirea noastră în fa- ţa unei scrieri vrăjmăşeşti, care dă o palmă – sau, mă rog, încearcă să dea o palmă – statuii din piatră, aceas- tă scriere sau altele ca ea constituie piese fără de care imaginea istorică a poetului riscă să fie deficitară. Acest lucru l-a înţeles, recent, istoricul literar Alexandru Dobrescu, adunându-i într-o ediţie integra- lă pe toţi Detractorii lui Eminescu1, gest fără prece- dent în cultura noastră, prin metodologia căreia se su- gerează necesitatea unei atitudini calme, obiective faţă de aceştia, căci, din analiza retortei intime care a pro- dus „detractorii”, posteritatea poetului are mai mult de câştigat decât din ignorarea sau respingerea lor indig- nată. Cea mai importantă constatare, după parcurgerea minuţioasă a materialului cercetat de autorul antologi- ei, este aceea că: „De fapt, cultura română nu cunoaş- te, exceptându-l pe nefericitul Caion, detractori în sen- sul propriu al cuvântului”2. Cine şi ce sunt, atunci, aceşti îngeri negri, ale căror aripi aruncă insignifiante pete de umbră asupra personalităţii şi operei lui Emi- nescu? Cunoaşterea lor punctuală este o datorie chiar faţă de amintirea poetului, este un parametru margi- nal, dar percutant al dimensiunii lui morale, dacă 1 Alexandru Dobrescu, Detractorii lui Eminescu, I, Editura Junimea, Iaşi, 2002, 337[-338] pagini; II-III, Editura Floa- re Albastră, Bucureşti, 2006, 189[-190] + 280 pagini. 2 Prefaţa Critici şi detractori, în vol. I, p. XLI. 7 amintim cunoscutul proverb ţărănesc: „Omul fără duşmani nu face doi bani”. Una dintre cele mai consistente cercetări „duşmă- noase” ale operei lui Mihai Eminescu s-a publicat în Transilvania, la Blaj, la doi ani după moartea poetului. Este cartea intitulată Mihail Eminescu. Studiu critic, publicată în 1891, fără indicarea autorului3. Anonima- tul este o ciudăţenie, pe câtă vreme identitatea autoru- lui a fost cunoscută din capul locului, după cum îşi aminteşte mai târziu Al. Ciura, care fusese, tocmai în anul apariţiei cărţii, elevul autorului acesteia4. El este un personaj apreciat al Blajului vremii, profesorul Alexandru Grama, unul dintre cei mai erudiţi învăţaţi pe care i-a dat orăşelul de la încrengătura Târnavelor în glorioasa lui istorie culturală. S-a născut pe 8 ianua- rie 1850, cu o săptămână înaintea lui Eminescu, la Blaj, unde a urmat şi studiile secundare, în ultimele clase schimbând Blajul cu Sibiul. Ca absolvent al Seminarului Teologic din Blaj, s-a dus la Viena ca să 3 Biblioteca „Unireĭ”. Mihailŭ Eminescu. Studiŭ criticŭ, Blaşiŭ, 1891. Tipografia Seminariuluĭ archidiecesanŭ. An- terior, dar tot în 1891, studiul fusese publicat în foileton în ziarul „Unirea”, cu titlul puţin diferit, Mihailu Eminescu. (Studiu criticu), de asemenea fără indicarea autorului (vezi „Unirea”, I, 1891, nr. 17, p. 134-135; nr. 18, p. 142-143; nr. 19, p. 150; nr. 20, p. 158-159; nr. 21, p. 166; nr. 22, p. 174-175; nr. 23., p. 182-183; nr. 24, p. 190-191; nr. 35, p. 198-199; nr. 26, p. 206-207; nr. 27, p. 214-215; nr. 28, p. 222-223; nr. 29, p. 230-231; nr. 30, p. 238-239; nr. 31, p. 246-247; nr. 32, p. 254-255; nr. 33, p. 262-263; nr. 34, p. 270-271). 4 Al. Ciura, Geneza unei critici, în „Luceafărul”, VIII, 1909, nr. 13, p. 292-294. 8 studieze filosofia, timp de un an, 1871-1872, la în- toarcere fiind „aplicat” profesor de fizică la liceu. S-a hirotonit preot celib în 1873, după care mitropolitul Ioan Vancea l-a trimis la Viena, să aprofundeze studii- le teologice la Institutul „Augustineum”. Revenit la Blaj în 1877, cu un doctorat strălucit în teologie, a fost numit profesor de drept canonic şi de istorie biseri- cească la Seminarul Teologic, funcţie pe care a deţi- nut-o până la moartea lui prematură. „Era un om voi- nic, cu ceafa groasă şi faţa congestionată”5, amănunt care poate explica moartea lui de apoplexie, la numai 46 de ani. A ajuns canonic capitular sub acelaşi mi- tropolit Vancea, în 1889. Posteritatea i-a păstrat ima- ginea unui om erudit, devotat „cu zel şi entuziasm” activităţilor caracteristice unui centru ecleziastic şi di- dactic, cum era Blajul vremii. Activitatea lui scriitori- cească a rezultat în mod firesc din excepţionala erudi- ţie pe care şi-o dobândise. În 1883 a întemeiat şi a condus revista „Foaia bisericească” şi a fost apoi, în 1891, printre fondatorii longevivului periodic blăjean „Unirea”, la care a colaborat activ cu articole pe teme de teologie. Este autorul unor volume care reflectă dubla pasiune pentru activitatea didactică (Introducere în cărţile Sfintei Scripturi, Blaj, 1878; Elemente de is- torie universală şi particulară a bisericii, Blaj, 1779; Istoria universală a bisericii, Blaj, 1779; Istoria Bisericei Române Unite cu Roma, Blaj, 1884) şi pen- tru erudiţia teologică înaltă, oglindită mai ales în mo- nografia Instituţiile calvineşti în biserica românească 5 Oct. C. Tăslăuanu, Spovedanii, Editura Minerva, Bucureşti, 1976, p. 76. 9 din Ardeal, Blaj, 1895, unică şi neegalată încă în cul- tura noastră, prin dezvăluirile ei şocante6. Toate pre- misele concurau la construirea, în ritm monoton, a în- că unui erudit din galeria clasică a clericilor greco-catolici ardeleni, dintre care contemporani mar- canţi i-au fost Timotei Cipariu şi Ioan Micu Moldovan. Tocmai de aceea, apariţia în 1891 a cărţii Mihail Eminescu. Studiu critic a „a avut efectul unei descărcări de pistol într-o sală de concert”7. Alexan- dru Ciura, autorul inspiratei comparaţii, el însuşi mai apoi profesor la Blaj, încearcă să lămurească geneza acestei „descărcări de pistol” prin prisma unei trăiri personale a profesorului de la Blaj în faţa înrâuririi masive a poeziei lui Eminescu asupra tineretului din Transilvania, Blajul nefiind nicidecum ocolit, ci dim- potrivă. „Tot ce se scria pe atunci purta marca creaţii- lor eminesciene, şi, cum discipolii mai mărunţei sunt mai zeloşi adesea decât maestrul, tinerii poeţi trăiau într-o atmosferă de suspine, cu gândul aţintit spre neantul nirvanei.
Load more

Recommended publications
  • Network Map of Knowledge And
    Humphry Davy George Grosz Patrick Galvin August Wilhelm von Hofmann Mervyn Gotsman Peter Blake Willa Cather Norman Vincent Peale Hans Holbein the Elder David Bomberg Hans Lewy Mark Ryden Juan Gris Ian Stevenson Charles Coleman (English painter) Mauritz de Haas David Drake Donald E. Westlake John Morton Blum Yehuda Amichai Stephen Smale Bernd and Hilla Becher Vitsentzos Kornaros Maxfield Parrish L. Sprague de Camp Derek Jarman Baron Carl von Rokitansky John LaFarge Richard Francis Burton Jamie Hewlett George Sterling Sergei Winogradsky Federico Halbherr Jean-Léon Gérôme William M. Bass Roy Lichtenstein Jacob Isaakszoon van Ruisdael Tony Cliff Julia Margaret Cameron Arnold Sommerfeld Adrian Willaert Olga Arsenievna Oleinik LeMoine Fitzgerald Christian Krohg Wilfred Thesiger Jean-Joseph Benjamin-Constant Eva Hesse `Abd Allah ibn `Abbas Him Mark Lai Clark Ashton Smith Clint Eastwood Therkel Mathiassen Bettie Page Frank DuMond Peter Whittle Salvador Espriu Gaetano Fichera William Cubley Jean Tinguely Amado Nervo Sarat Chandra Chattopadhyay Ferdinand Hodler Françoise Sagan Dave Meltzer Anton Julius Carlson Bela Cikoš Sesija John Cleese Kan Nyunt Charlotte Lamb Benjamin Silliman Howard Hendricks Jim Russell (cartoonist) Kate Chopin Gary Becker Harvey Kurtzman Michel Tapié John C. Maxwell Stan Pitt Henry Lawson Gustave Boulanger Wayne Shorter Irshad Kamil Joseph Greenberg Dungeons & Dragons Serbian epic poetry Adrian Ludwig Richter Eliseu Visconti Albert Maignan Syed Nazeer Husain Hakushu Kitahara Lim Cheng Hoe David Brin Bernard Ogilvie Dodge Star Wars Karel Capek Hudson River School Alfred Hitchcock Vladimir Colin Robert Kroetsch Shah Abdul Latif Bhittai Stephen Sondheim Robert Ludlum Frank Frazetta Walter Tevis Sax Rohmer Rafael Sabatini Ralph Nader Manon Gropius Aristide Maillol Ed Roth Jonathan Dordick Abdur Razzaq (Professor) John W.
    [Show full text]
  • PDF the Migration of Literary Ideas: the Problem of Romanian Symbolism
    The Migration of Literary Ideas: The Problem of Romanian Symbolism Cosmina Andreea Roșu ABSTRACT: The migration of symbolists’ ideas in Romanian literary field during the 1900’s occurs mostly due to poets. One of the symbolist poets influenced by the French literature (the core of the Symbolism) and its representatives is Dimitrie Anghel. He manages symbols throughout his entire writings, both in poetry and in prose, as a masterpiece. His vivid imagination and fantasy reinterpret symbols from a specific Romanian point of view. His approach of symbolist ideas emerges from his translations from the French authors but also from his original writings, since he creates a new attempt to penetrate another sequence of the consciousness. Dimitrie Anghel learns the new poetics during his years long staying in France. KEY WORDS: writing, ideas, prose poem, symbol, fantasy. A t the beginning of the twentieth century the Romanian literature was dominated by Eminescu and his epigones, and there were visible effects of Al. Macedonski’s efforts to impose a new poetry when Dimitrie Anghel left to Paris. Nicolae Iorga was trying to initiate a new nationalist movement, and D. Anghel was blamed for leaving and detaching himself from what was happening“ in the” country. But “he fought this idea in his texts making ironical remarks about those“The Landwho were” eagerly going away from native land ( Youth – „Tinereță“, Looking at a Terrestrial Sphere” – „Privind o sferă terestră“, a literary – „Pământul“). Babel tower He settled down for several years in Paris, which he called 140 . His work offers important facts about this The Migration of Literary Ideas: The Problem of Romanian Symbolism 141 Roșu: period.
    [Show full text]
  • World Literature According to Wikipedia: Introduction to a Dbpedia-Based Framework
    World Literature According to Wikipedia: Introduction to a DBpedia-Based Framework Christoph Hube,1 Frank Fischer,2 Robert J¨aschke,1,3 Gerhard Lauer,4 Mads Rosendahl Thomsen5 1 L3S Research Center, Hannover, Germany 2 National Research University Higher School of Economics, Moscow, Russia 3 University of Sheffield, United Kingdom 4 G¨ottingenCentre for Digital Humanities, Germany 5 Aarhus University, Denmark Among the manifold takes on world literature, it is our goal to contribute to the discussion from a digital point of view by analyzing the representa- tion of world literature in Wikipedia with its millions of articles in hundreds of languages. As a preliminary, we introduce and compare three different approaches to identify writers on Wikipedia using data from DBpedia, a community project with the goal of extracting and providing structured in- formation from Wikipedia. Equipped with our basic set of writers, we analyze how they are represented throughout the 15 biggest Wikipedia language ver- sions. We combine intrinsic measures (mostly examining the connectedness of articles) with extrinsic ones (analyzing how often articles are frequented by readers) and develop methods to evaluate our results. The better part of our findings seems to convey a rather conservative, old-fashioned version of world literature, but a version derived from reproducible facts revealing an implicit literary canon based on the editing and reading behavior of millions of peo- ple. While still having to solve some known issues, the introduced methods arXiv:1701.00991v1 [cs.IR] 4 Jan 2017 will help us build an observatory of world literature to further investigate its representativeness and biases.
    [Show full text]
  • Purcaru, Cristina, Elena, the Contribution of The
    ”Alexandru Ioan Cuza” University of Iaşi Faculty of Letters Doctoral School of Philological Studies The contribution of the Psalms to the process of structuring the elegiac poetry in the Romanian literature − SUMMARY OF THE PhD THESIS − Scientific coordinator, Viorica S. Constantinescu, PhD Professor PhD Candidate, Cristina Elena Purcaru Iaşi, 2013 Introduction CHAPTER I The Psalms in the Biblical exegesis I.1. Preliminaries I.1.1. The Biblical exegesis in the patristic period – short history I.1.2. Ways of interpreting the Biblical text I.2. Exemplary interpreters of the Psalms I.2.1. The typological diversity of the Psalms I.2.1.1. Hymns I.2.1.2. The regal Psalms I.2.1.3. Lamentations I.2.1.4. Gratification Psalms CHAPTER II The psalmic moment. Dosoftei II.1. The dusk of the Romanian translations II.2. The Psalter in lyrics II.2.1. The problem of sources – hypostases of the translation II.2.2. Terminological implications of the translation of Dosoftei’s Psalms II.2.2.1. Aesthetic aspects of Dosoftei’s psalmic language II.2.2.2. Glossaries and reading possibilities 2 CHAPTER III The Psalms from a theological and literary perspective. A comparative study III.1. Introduction III.2.The Biblical Psalms / the literary Psalms III.2.1. The Discovery of the Psalm as a poetry III.2.2. The egocentric orientation in Macedonski’s Psalms III.2.3. The inner search for divinity III.2.4. Finding authentic feelings III.3. Arghezi and Doinaş ”in search for God” III.3.1. Hypostases of divinity III.3.2.
    [Show full text]
  • Virgil I. Bărbat, Un Gânditor De Referinţă
    Black PANTONE portocaliu TRIBUNA 288 Consiliul Judeþean Cluj D i r e c t o r fo n d a t o r : Io a n Sl a v i c i 4 lei R e v i s t ã d e cu l t u r ã • s e r i e no u ã • a n u l XI I I • 1 -11 5 se p t e m b r i e 20 1 4 Andrei Marga - Andrei un gânditor de referinþã Virgil I. Bãrbat, Ilustraþia numãrului: László Tóth www.revistatribuna.ro Poeme Puºi Dinulescu Dan Damaschin Aura Christi Râsul lui Patapievici Friedrich Sorin Grecu Michael 1 Black PANTONE Black Pantone 253 U din lirica universalã TRIBUNA John Keats Bright Star! Would I Were Steadfast as Thou Art Director fondator: Ioan Slavici (1884) To One Who Has Been Long in City Pent Bright star! Would I were steadfast as thou art – Not in lone splendour hung aloft the night, PUBLICAÞIE BILUNARÃ CARE APARE SUB EGIDA To one who has been long in city pent, And watching, with eternal lids apart, CONSILIULUI JUDEÞEAN CLUJ ‘Tis very sweet to look into the fair Like Nature’s patient sleepless Eremite, And open face to heaven, - to breathe a prayer The moving waters at their priestlike task Consiliul consultativ al revistei de culturã Full in the smile of the blue firmament. Of pure ablution round earth’s human shores, Tribuna: Who is more happy, when, with heart’s content, Or gazing on the new soft-fallen mask Fatigued he sinks into some pleasant lair Of snow upon the mountains and the moors – Constantin Barbu Of wavy grass, and reads a debonair Alexandru Boboc And gentle tale of love and languishment? No – yet still steadfast, still unchangeable, Gheorghe Boboº Pillowed upon my fair love’s ripening breast, Nicolae Breban Returning home at evening, with an ear To feel for ever its soft fall and swell, Nicolae Iliescu Awake for ever in a sweet unrest, Andrei Marga Catching the notes of Philomel, - an eye Still, still to hear her tender-taken breath, Eugen Mihãescu Watching the sailing cloudlet’s bright career, And so live ever – or else swoon to death.
    [Show full text]
  • The Unique Cultural & Innnovative Twelfty 1820
    Chekhov reading The Seagull to the Moscow Art Theatre Group, Stanislavski, Olga Knipper THE UNIQUE CULTURAL & INNNOVATIVE TWELFTY 1820-1939, by JACQUES CORY 2 TABLE OF CONTENTS No. of Page INSPIRATION 5 INTRODUCTION 6 THE METHODOLOGY OF THE BOOK 8 CULTURE IN EUROPEAN LANGUAGES IN THE “CENTURY”/TWELFTY 1820-1939 14 LITERATURE 16 NOBEL PRIZES IN LITERATURE 16 CORY'S LIST OF BEST AUTHORS IN 1820-1939, WITH COMMENTS AND LISTS OF BOOKS 37 CORY'S LIST OF BEST AUTHORS IN TWELFTY 1820-1939 39 THE 3 MOST SIGNIFICANT LITERATURES – FRENCH, ENGLISH, GERMAN 39 THE 3 MORE SIGNIFICANT LITERATURES – SPANISH, RUSSIAN, ITALIAN 46 THE 10 SIGNIFICANT LITERATURES – PORTUGUESE, BRAZILIAN, DUTCH, CZECH, GREEK, POLISH, SWEDISH, NORWEGIAN, DANISH, FINNISH 50 12 OTHER EUROPEAN LITERATURES – ROMANIAN, TURKISH, HUNGARIAN, SERBIAN, CROATIAN, UKRAINIAN (20 EACH), AND IRISH GAELIC, BULGARIAN, ALBANIAN, ARMENIAN, GEORGIAN, LITHUANIAN (10 EACH) 56 TOTAL OF NOS. OF AUTHORS IN EUROPEAN LANGUAGES BY CLUSTERS 59 JEWISH LANGUAGES LITERATURES 60 LITERATURES IN NON-EUROPEAN LANGUAGES 74 CORY'S LIST OF THE BEST BOOKS IN LITERATURE IN 1860-1899 78 3 SURVEY ON THE MOST/MORE/SIGNIFICANT LITERATURE/ART/MUSIC IN THE ROMANTICISM/REALISM/MODERNISM ERAS 113 ROMANTICISM IN LITERATURE, ART AND MUSIC 113 Analysis of the Results of the Romantic Era 125 REALISM IN LITERATURE, ART AND MUSIC 128 Analysis of the Results of the Realism/Naturalism Era 150 MODERNISM IN LITERATURE, ART AND MUSIC 153 Analysis of the Results of the Modernism Era 168 Analysis of the Results of the Total Period of 1820-1939
    [Show full text]
  • Swedish Journal of Romanian Studies
    SWEDISH JOURNAL OF ROMANIAN STUDIES Vol. 2 No 1 (2019) ISSN 2003-0924 SWEDISH JOURNAL OF ROMANIAN STUDIES Vol. 2 No 1 (2019) ISSN 2003-0924 Table of Contents Editorial ………………………………………………………………. 5 Introduction for contributors to Swedish Journal of Romanian Studies ………………………………………………………………… 7 Literature Maricica Munteanu The bodily community. The gesture and the rhythm as manners of the living-together in the memoirs of Viața Românească cenacle ………... 10 Roxana Patraș Hajduk novels in the nineteenth-century Romanian fiction: notes on a sub-genre ………………………………………………………………. 24 Simina Pîrvu Nostalgia originii la Andreï Makine, Testamentul francez și Sorin Titel, Țara îndepărtată / The nostalgia of the place of birth in Andrei Makine’s French Will and in Sorin Titel’s The Aloof Country………………………………………………............................. 34 Translation studies Andra-Iulia Ursa Mircea Ivănescu – a Romanian poet rendering the style of James Joyce’s Ulysses. The concept of fidelity in translating the overture from “Sirens” ………………………………………………………….. 42 Theatre Carmen Dominte DramAcum – the New Wave of Romanian contemporary dramaturgy .. 62 Adriana Carolina Bulz A challenge to American pragmatism: staging O’Neill’s Hughie by Alexa Visarion ………………………………………………………… 76 Cultural studies Alexandru Ofrim Attitudes towards prehistoric objects in Romanian folk culture (19th-20th century) …………………………………………………... 91 Linguistics Iosif Camară «Blachii ac pastores romanorum»: de nouveau sur le destin du latin à l’est / «Blachii ac pastores romanorum»: again, on the destiny of Latin in the East ……………………………………………………………………….. 109 Constantin-Ioan Mladin Considérations sur la modernisation et la redéfinition de la physionomie néolatine du roumain. Deux siècles d’influence française / Considerations on modernizing and redefining the neolatinic physiognomy of the Romanian language. Two centuries of French influence ……………………………………………….
    [Show full text]
  • Kfv) International Ballad Commission Commission Internationale Pour L’Étude De La Chanson Populaire
    Kommission für Volksdichtung (KfV) International Ballad Commission Commission internationale pour l’étude de la chanson populaire (Société Internationale d’Ethnologie et de Folklore, S.I.E.F.) www.KfVweb.org Electronic Newsletter no. 3 (August 2002) Minutes of the Business Meeting of the KfV, Leuven, 27 July 2002 1. Greetings from absent friends Greetings were read out from members unable to attend this year. These included Larry and Ardis Syndergaard, Anne Caufriez, Vaira Vike-Freiberga, Sandy Ives, Ildikó Kríza, and Gerald Porter, Jean-Pierre Pichette. 2. Treasurer’s report Prior to the conference the bank balance stood at €704. After deduction of bank charges and expenses, and the payment of membership fees in 2002, the current balance is €802. 3. Administrative report It was suggested and agreed that in future it would be worthwhile providing a telephone number(s) for use in emergency by members travelling to conferences, as well as email addresses. The Vice-President reiterated the usual request that members inform her immediately – [email protected] – of any changes to email or postal addresses, to ensure that members do not lose contact with the KfV. 4. Newsletter Members are encouraged to send news, especially news of publications, both books and articles, to the editor, David Atkinson, at [email protected] It was agreed that the newsletter should be sent to the entire membership list three times, once each in English, French, and German, in the body of three separate emails. This should avoid the potential problems posed by lengthy emails or the use of attachments. The newsletter will continue to appear probably twice each year, but in the interim short announcements can be circulated to the membership, in the manner of a listserve or discussion list.
    [Show full text]
  • Poetic Prophetism in Romanian Romanticism
    MINISTRY OF NATIONAL EDUCATION AND SCIENTIFIC RESEARCH UNIVERSITY "LUCIAN BLAGA" OF SIBIU THE INSTITUTE OF DOCTORAL STUDIES FACULTY OF LETTERS AND ARTS Poetic Prophetism in Romanian Romanticism Ph.D. Thesis -Summary- Scientific co-ordinators: Prof. univ. dr. habil. Andrei TERIAN Prof. univ. dr. Gheorghe MANOLACHE Ph.D. Student: Crina POENARIU Sibiu 2017 Contents Argument...................................................................................................................................5 Chapter One: Morphotipology of prophetism........................................................................10 1.1. Ethimology and semantic dinamics...................................................................................10 1.2. Paradigms of prophetism...................................................................................................14 1.2.1.Protoprophetism or primary prophetism.............................................................15 1.2.1.1.Hebrew prophetism...............................................................................15 1.2.1.2.Greek-Latin prophetism.........................................................................22 1.2.2.Neoprophetism or recovered prophetism............................................................28 1.3.Inter- and intraparadigmatical delimitations.......................................................................33 1.3.1.The Visionary.......................................................................................................33 1.3.2. Symbolic
    [Show full text]
  • World Literature According to Wikipedia : Introduction to a Dbpedia-Based Framework
    This is a repository copy of World literature according to Wikipedia : introduction to a DBpedia-based framework. White Rose Research Online URL for this paper: http://eprints.whiterose.ac.uk/108765/ Version: Submitted Version Article: Hube, C., Fischer, F., Jaschke, R. orcid.org/0000-0003-3271-9653 et al. (2 more authors) (Submitted: 2017) World literature according to Wikipedia : introduction to a DBpedia-based framework. arXiv. (Submitted) © 2017 The Authors. For reuse permissions, please contact the Author(s). Reuse Items deposited in White Rose Research Online are protected by copyright, with all rights reserved unless indicated otherwise. They may be downloaded and/or printed for private study, or other acts as permitted by national copyright laws. The publisher or other rights holders may allow further reproduction and re-use of the full text version. This is indicated by the licence information on the White Rose Research Online record for the item. Takedown If you consider content in White Rose Research Online to be in breach of UK law, please notify us by emailing [email protected] including the URL of the record and the reason for the withdrawal request. [email protected] https://eprints.whiterose.ac.uk/ World Literature According to Wikipedia: Introduction to a DBpedia-Based Framework Christoph Hube,1 Frank Fischer,2 Robert J¨aschke,1,3 Gerhard Lauer,4 Mads Rosendahl Thomsen5 1 L3S Research Center, Hannover, Germany 2 National Research University Higher School of Economics, Moscow, Russia 3 University of Sheffield, United Kingdom 4 G¨ottingen Centre for Digital Humanities, Germany 5 Aarhus University, Denmark Among the manifold takes on world literature, it is our goal to contribute to the discussion from a digital point of view by analyzing the representa- tion of world literature in Wikipedia with its millions of articles in hundreds of languages.
    [Show full text]
  • Avram Iancu – Model Şi Inspiraţie
    CONSILIUL JUDEŢEAN ALBA ŞCOALA GIMNAZIALĂ „AVRAM IANCU” ALBA IULIA AVRAM IANCU – MODEL ŞI INSPIRAŢIE EDIŢIA a III-a Alba Iulia 28 noiembrie 2012 Broşura de faţă cuprinde lucrările susţinute în cadrul Simpozionului Naţional AVRAM IANCU – MODEL ŞI INSPIRAŢIE, ediţia a III-a desfăşurat la Şcoala Gimnazială “Avram Iancu” Alba Iulia. Acest simpozion se integrează în programul manifestărilor organizate de către Consiliul Judeţean Alba cu prilejul Zilei Naţionale a României. Coordonator: Director, prof. Elena Ignat Colectivul de redacţie: Prof. inf. Medrea Simona Prof. Slevaş Dana AVRAM IANCU – model üi inspiraĦie PATRIOSMUL – o dimensiune spirituală MOTTO: „Patria sunt eu, eúti tu, e tot ceea ce iubim, tot ceea ce visăm, tot ceea ce va fi când nu vom mai fi noi.” (Romain Rolland) Simpozionul NaĠional „Avram Iancu – model úi inspiraĠie”, aflat la cea de-a treia ediĠie, manifestare dedicată Zilei de 1 Decembrie, ne oferă prilejul de a evoca personalităĠi úi evenimente din istoria noastră. Este un moment de mândrie naĠională, de aducere aminte úi de cinstire a faptelor de vitejie, curaj úi demnitate, a celor care au luptat pentru dreptate, independenĠă, integritate úi unitatea poporului român. Sentimentul naĠional, sentimentul apartenenĠei la o naĠiune sunt însuúiri sufleteúti care se manifestăúi care pot fi observate în comportamentul úi convingerile fiecărui om. Patriotismul este o dimensiune valorică, spirituală a fiecărei persoane, este o moútenire ce trebuie transmisă mai departe generaĠiilor tinere. EducaĠia patriotică, educaĠia pentru respectul valorilor, formarea unor cetăĠeni responsabili úi implicaĠi este o preocupare permanentă a ùcolii Gimnaziale „Avram Iancu” din Alba Iulia, atât în cadrul activităĠilor didactice úi educative cotidiene, cât úi prin organizarea unor evenimente speciale ca acest simpozion.
    [Show full text]
  • Oameni De Cultură Ai Blajului Şi Sextil Puşcariu
    DOINA GRECU OAMENI DE CULTURĂ AI BLAJULUI ŞI SEXTIL PUŞCARIU În 1994, pe când împlinea 90 de ani, avva dr. Paul Mihail, deopotrivă preot şi cărturar colecţionar şi donator de documente, se confesa: „Am crezut că este de interes ştiinţific să dau la lumină, din corespondenţa cu cele peste 1 300 de persoane şi aşezăminte pe care am păstrat-o de-a lungul anilor, scrisorile care vor contribui la caracterizarea unor relaţii, consemnarea unor informaţii, a unor noi aspecte ale istoriei culturii române. Dar mai ales documente autentice de expresie intelectuală. [...] Deoarece ea [corespondenţa] se referă la teme de un interes mai larg, chem pe cititorii şi cercetătorii cărţii să mediteze la această formă de manifestare interumană care este corespondenţa – din ce în ce mai puţin folosită în deceniul nostru al telefoniei [!] –, care se dovedeşte a lăsa o urmă durabilă şi pentru istoria mentalităţilor, ale cărei contribuţii la întregirea istoriei totale sunt unanim recunoscute”1. Ajunşi într-un veac în care o comunicare modernă – rapidă şi eficientă – elimină epistola din relaţiile dintre oameni, preţuirea scrisorii ca document istoric câştigă o relevanţă în plus. Valoroasa corespondenţă primită de Sextil Puşcariu de la oameni de seamă ai vremii, aflată astăzi prin grija şi bunăvoinţa nepoatei sale, lingvista Magdalena Vulpe, la Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu” din Cluj-Napoca, oferă câmp larg rememorării şi aprofundării unei perioade de aur a istoriei noastre. Câteva din aceste scrisori ne evocă oameni de cultură ai Blajului. 1. Dintre corespondenţi, mai cunoscut şi în acelaşi timp mai apropiat de Sextil Puşcariu, cum se vede şi din modul de adresare, a fost Alexandru Ciura.
    [Show full text]