Caietele CNSAS, Nr. 2 (6) / 2010
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Caietele CNSAS Revistă semestrială editată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii Anul III, nr. 2 (6)/2010 Editura CNSAS Bucureşti 2012 Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii Bucureşti, str. Matei Basarab, nr. 55-57, sector 3 www.cnsas.ro Caietele CNSAS, anul III, nr. 2 (6)/2010 ISSN:1844-6590 Consiliu ştiinţific: Dennis Deletant (University College London) Łukasz Kamiński (Institute of National Remembrance, Warsaw) Gail Kligman (University of California, Los Angeles) Dragoş Petrescu (University of Bucharest & CNSAS) Vladimir Tismăneanu (University of Maryland, College Park) Virgiliu-Leon Ţârău (Babeş-Bolyai University & CNSAS) Katherine Verdery (The City University of New York) Pavel Žáček (Institute for the Study of Totalitarian Regimes, Prague) Colegiul de redacţie: Florian Banu Liviu Bejenaru Silviu B. Moldovan Liviu Pleşa Liviu Ţăranu (responsabil de revistă) Coperta: Cătălin Mândrilă Machetare computerizată: Liviu Ţăranu Corectură text în limba engleză: Gabriela Toma Editura Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii e-mail: [email protected] CUPRINS I. Aparatul represiv comunist: instituţii, cadre, obiective Georg Herbstritt, Răpire de persoane în Berlin – acţiunile comune desfăşurate de Securitate şi Stasi împotriva emigraţiei româneşti în anii 50……………………………..7 Matej Medvecký, Intelligence and State Security Forces in Slovakia 1945 – 1948: the Predecessor of later State Security (Štátna bezpečnosť)…………………..37 Nicolae Ioniţă, Politica de cadre în Securitate (1956-1968). Recrutarea şi pregătirea cadrelor……………………………………………………………………………..51 Iuliu Crăcană, Drept şi justiţie în România comunistă………………………………………..117 Luminiţa Banu, Acţiunea „Lumina” – Centrul de Informaţii Externe între lobby şi cultul personalităţii……………………………………………………………………131 II. Sub lupa Securităţii Raluca Nicoleta Spiridon, Mihaela Toader, Ştefan Baciu – un destin al exilului românesc (1918-1993)……………………………………161 Alexandru S. Bologa, Fişe biografice ale unor biologi români persecutaţi pentru convingeri anticomuniste……………………………………………………………..175 III. Literatura istorică şi documentele Securităţii Vadim Guzun, Refugiul etnicilor evrei din Uniunea Sovietică în România în perioada 1919- 1936………………………………………………………………………………..199 Adrian-Nicolae Petcu, Atelierele meşteşugăreşti din mănăstirile ortodoxe în perioada 1949- 1960………………………………………………………………………..229 Eliza Gheorghe, Pe frontul de vest al propagandei externe…………………………………..255 IV. Recenzii. Note de lectură Alin Spânu – Istoria serviciilor de informaţii / contrainformaţii româneşti în perioada 1919- 1945, prefaţă de Gh. Buzatu, indice general de Alexandrina Ioniţă, Iaşi, Casa Editorială „Demiurg”, 2010, 791 p. (Florian Banu)…………………………………………………………265 3 Radu Bercea, Nicolae Ianăşi, Deportaţii – via Dolorosa – Bărăgan: 18 iunie 1951, Drobeta – Turnu Severin, Editura Profin, 2010, 88 p. (Silviu B. Moldovan)……………………………273 V. Lista abrevierilor……………………………………………………………………………….277 VI. Lista autorilor…………………………………………………………………………………..281 4 SUMMARY I. THE COMMUNIST REPRESSIVE SYSTEM: INSTITUTIONS, OFFICERS AND OBJECTIVES Georg Herbstritt, Kidnapping of People in Berlin Joint Actions Carried out by the Securitate and the Stasi against the Romanian Emigration in the 1950s……………….7 Matej Medvecký, Intelligence and State Security Forces in Slovakia 1945 – 1948: the Predecessor of later State Security (Štátna bezpečnosť)…………………..37 Nicolae Ioniţă, Securitate’s Staff Policy (1956-1968). Recruitment and Training of Officers…………………………………………………………………………...51 Iuliu Crăcană, Law and Justice in Communist Romania (I)…………………………………...117 Luminiţa Banu, Operation “Lumina” – The External Information Department between Lobby and the Cult of Personality………………………………………………………131 II. UNDER SECURITATE’S STRICT SURVEILANCE Raluca Nicoleta Spiridon, Mihaela Toader, Ştefan Baciu – A Destiny of the Romanian Exile (1918-1993)……………………………...161 Alexandru S. Bologa, The Biographical Review of Romanian Biologists who were persecuted under Communist Rule on Account of their Convictions………………………………………………………………..175 III. THE HISTORIOGRAPHY AND THE SECURITATE DOCUMENTS Vadim Guzun, The Jews Refuge from Soviet Union to Romania: Documents in the Romanian Archives (1919-1936)……………………………………………….199 Adrian-Nicolae Petcu, Craft Workrooms in Romanian Monasteries (1949-1960)………….229 Eliza Gheorghe, On the Western Front of External Propaganda……………………………..255 IV. REVIEWS. READING NOTES………………………………….…………………..265 V. ABBREVIATIONS LIST ..............................................................……...………..277 VI. AUTHORS’ LIST.............................................................................……..……..281 5 I. APARATUL REPRESIV COMUNIST: INSTITUŢII, CADRE, OBIECTIVE Georg HERBSTRITT RĂPIRE DE PERSOANE ÎN BERLIN – ACŢIUNILE COMUNE DESFĂŞURATE DE SECURITATE ŞI STASI ÎMPOTRIVA EMIGRAŢIEI ROMÂNEŞTI ÎN ANII ‘50 KIDNAPPING OF PEOPLE IN BERLIN JOINT ACTIONS CARRIED OUT BY THE SECURITATE AND THE STASI AGAINST THE ROMANIAN EMIGRATION IN THE 1950S In the 1950s the operative group of the Securitate cooperated closely with the Ministry of State Security of the German Democratic Republic. That situation occurred because of at least three reasons. The MSS knew better the situation in divided Germany, having the privilege of being at home, while the Securitate gladly took advantage of that situation. The Revolution in Hungary in the autumn of 1956 led to a tighter collaboration between the communist secret services because some erroneous assumptions persisted that the insurrection had been decisively initiated by the emigrants in Western Europe and that a similar event could happen in Romania or Bulgaria. Besides, the activity of an association of emigrants called “The Romanian Colony in Berlin” became a real problem for both secret services. The colony was pinpointed as one of the several Romanian associations of emigrants in the Federal Republic of Germany that had to be struggled against. The present paper focuses on the Romanian-German collaboration and its negative consequences beyond the 1950s, thus displaying for an entire generation of emigrants the methods used by the secret services even in Western Europe. Fear spread everywhere, which inflicted a paralysing effect on many people, making them a least circumspect. Etichete: Războiul Rece, grup operativ, Securitate, colonia română din Berlin Keywords: The Cold War, the operative group, the Romanian Colony in Berlin 1. Berlinul divizat, „capitala agenţilor” În perioada Războiului Rece Berlinul divizat era considerat drept „capitala agenţilor”. Mai ales înainte de construirea zidului, la 13 august 1961, în Berlin era posibilă cu uşurinţă naveta între Est şi Vest. Până în 1961, circa două milioane şi jumătate de cetăţeni ai R.D.G. s-au refugiat în Vest şi, după ce R.D.G. a închis graniţa cu R.F.G. în 1952, cei mai mulţi dintre ei au folosit graniţa deschisă din Berlin. În acest flux de refugiaţi, serviciile secrete din Est şi-au strecurat proprii agenţi, care s-au stabilit în Vest ca refugiaţi obişnuiţi, pentru ca apoi să-şi înceapă activitatea de spionaj. În sens invers, serviciile secrete occidentale din Berlin au exploatat posibilitatea de a obţine Herbstritt Georg informaţii despre situaţia din R.D.G.1. Confruntarea dintre serviciile secrete a fost însoţită de controverse politice şi propagandistice publice. Şi serviciul secret românesc, Securitatea, opera la Berlin în anii ´50. Securitatea îşi amenajase o sucursală în cadrul ambasadei româneşti din Berlinul de Est, pe care o numea „rezidenţă”, în vreme ce la Ministerul Securităţii Statului (MSS, „Stasi”) din R.D.G. era uzuală denumirea de „Grup operativ”. Grupul operativ era format din ofiţeri de Securitate, care în mod oficial figurau ca diplomaţi sau altfel de angajaţi ai ambasadei, dar care, în realitate, îndeplineau misiuni pentru serviciile secrete. Pe atunci, ei se ocupau mai ales cu urmărirea emigranţilor români şi germani din România în Berlinul de Vest şi în R.F.G.. Asociaţiile emigranţilor urmau să fie infiltrate cu agenţi, să fie spionate şi influenţate, astfel încât, în cele din urmă, să fie împiedicate să se manifeste critic sau chiar duşmănos faţă de regimul comunist din România2. Desigur, printre emigranţi se aflau şi mulţi foşti legionari, unii încă activi. Dar acţiunile Securităţii erau îndreptate din principiu împotriva tuturor opozanţilor noii „ordini democrat- populare”. În anii ´50, grupul operativ al Securităţii a cooperat strâns cu Ministerul Securităţii Statului al R.D.G.. Pentru aceasta existau cel puţin trei motive. MSS cunoştea mai bine situaţia din Germania divizată, deţinând astfel avantajul de a fi acasă, avantaj de care Securitatea profita cu dragă inimă. Revoluţia din Ungaria din toamna anului 1956 a permis o mai strânsă colaborare a serviciilor secrete comuniste, deoarece exista convingerea eronată că această insurecţie a fost iniţiată în mod decisiv de emigranţi din Europa occidentală şi exista temerea că ceva similar ar putea să se repete în curând în România sau Bulgaria3. Iar la Berlin exista „Colonia Română Berlin”, o asociaţie a emigranţilor care era un „spin în ochi” pentru ambele servicii secrete. Pentru MSS organizaţia constituia o problemă deoarece, deşi avea sediul în Berlinul de Vest, număra printre membrii săi şi persoane ce locuiau în Berlinul de Est. Astfel, era una dintre, pe atunci, încă numeroasele organizaţii anticomuniste care acţionau nemijlocit în interiorul R.D.G.. Pentru Securitate, colonia reprezenta una dintre multele asociaţii româneşti ale emigranţilor