°7>c^0 2LyfL r v
^ ‘T ftaie'uc, a*tc tr3 u t c e le m ai fiiu#H aa PERIOBIC DE INFOBMABE ŞI CULTUBÂ AL CONSILIULUI LOCAL MAIEBU ANUL III Nr. 13-14 (28-29) *** IANUARIE-FEBRUARIE 1999 *** 8 PAGINI *** 2000 LEI încercare de întemeiere mitico-lingvistică a toponimului MAIERU (w 14. Alte glose. Finalul mioritic maier/măier a avut probabil forma sa străromână magelu, Zoriţi fiind de clipele în care “ispitei dacice” trebuie să-i des pe care am descoperit-o în încercarea-cercetare de faţă. tindem încordarea, într-o finală eliberare, vom apela tot la mitul Această formă originară a măier-maier-ului avea sensul “a propagat spre noi de colindul-baladă “Tri/trei păcurăraşi" servi pe acel ceva care behăie”, “a servi pe acel ceva care /12,13/. Cu gândul tot la fata de maior, pe care credem a o fi zbiară”, ori “a servi pe acei ceva care mugeşte”, din care îl demonstrat fată de măier, mai amintim că cea mai veche recunoaştem pe oier/păcurar/păstor/cioban-ul limbii române. atestare scrisă a motivului “fată de maior” a fost dată la 24 Evoluţia originar-ului magelu spre forma lingvistică decembrie 1885, în “Gazeta Transilvaniei” (/14/, p.592), măier/maier a fost similară celei a lui bagelu spre forma după culegerea colindului-baladă din satul Ciubanca, comu băier/baier 19/ şi similară celei a lui cagelu spre forma na Ciubăncuţa, judeţul Cluj, de pe Şimişna - afluent ai căier/caier 191. Din originarul bagelu, oierul nostru originar, Someşului Din “Gazeta Transilvaniei”, unul din numele evoluatul măier a primit în obştile păstoreşti sensurile pe care “Gazetei de Transilvania” ce apărea la Braşov, “fata de maior” le presupune calitatea de mai marele păstorilor (4,15/, ca şi a fost preluată de “Epopeea noastră păstorească” (1895) a de stăpân /24-5/, ca apoi să decadă la sensul de ţărani cu oi lui Aron Densuşeanu (Densuş - 1837, laşi - 1900). Vecinii mai multe, ţărani mai înstăriţi, iar sub influenţa germană şi cei mai apropiaţi ai Maierului, care au în colindul-baladă maghiară, la modernul fermier. motivul fată de maier (nu maior!), sunt cei din comuna “Se suiau la munte/Lino-i lino doamne/Trei Rezistenţa prin Someş-Uileac (/14/, p.999) din sud-vestul judeţului păcurăraşi/Cu turme de oi./înaintea lor/Fată de maior” /12/, Maramureş (spre Sălaj, aproape de Cehul Silvaniei), respec ascultam miraţi în fereastra copilăriei noastre măierene şi ne cultură în totalitarism tiv cei din satele Mera şi Rădaia, comuna Viştea (/14/, întrebam nedumeriţi: “Cine-i fata de maior?” Nu ne-a fost dat p.1024), judeţul Cluj, la circa 15 km de Cluj-Napoca, uşor spre să aflăm răspunsul nici prin fereastra adolescenţei noastre Se spune că acela nu este luptător dacă nu are spatele nord-est, pe stânga Nădaşului, afluent al Someşului Mic spre năsăudene, nici princ ea a tinereţii noastre studenţeşti clujene, asigurat. In totalitarism, cei care nu şi-au asigurat spatele, podişul Someşan. Cei mai depărtaţi sunt cei din satul deşi întrebarea ne-a însoţit permanent, ca o obsesie funda dar au îndrăznit să i se opună, au devenit repede nişte săr Nucşoara (/14/, p.1032-33), comuna Sălaşul de Sus, judeţul mentală pricinuită de bănuiala că “Mioriţa" noastră, “Mioriţa” mane victime, uşor de anihilat pentru aparatul de represiune Hunedoara, la poalele nord-estice ale munţilor Retezat, pe din Maieru, este o creaţie foarte nouă, nedemnă de rafinata (la noi, poliţia politică=securitate). Ei, fie că au fost ucişi sau valea Streiului, nu departe de Ulpia Traiana Sarmizegetusa. variantă Alecsandri, analizată la orele de limba română din anii închişi, fie au fost internaţi în spitale psihiatrice, au avut Din localităţile amintite au fost culese patru variante (câte gimnaziului nostru măierean. De această stare de suflet era acelaşi tragic sfârşit. Din păcate, frica, spiritul de conservare una în Someş-Uileac, şi în Mera + Rădaia, respectiv două în vinovată numai fata de maior, despre care am auzit, chiar au fost atât de cultivate şi întreţinute, încât unii au acceptat Nucşoara), singurele din totalul în discuţie de 52, care înainte de a începe şcoala primară, în zorii poveştilor cu zânele - senini sau speriaţi - normele de viaţă specifice unui regim incluzând “fată de maier” au nevoie de o rimă pe măsură: “cu cele bune şi Avizuha cea rea, din iernile cele grozave pe totalitar; iată de ce numărul revoltaţilor s-a micşorat de la an galbăn baier”, “cu galben baier”, respectiv, în variantele Pârcioaia, când mama Tavifta mal harnică decât o albină, la an. Aceştia am fost noi, românii, sau aşa ne-a fost sortit nucşorene, “cu un focat de baier” şi/sau “con pustiu de baier”. umplea fus după fus şi, în postul Crăciunului fiind, colinda neo să fim. După afirmaţii din /42/, colecţia de variante ale colindului-ba bosită pentru a-i învăţa pe cei doi băieţi mai mai ai săi să co Culpabilitatea este cu mult mai mare în cazul pseudoin- ladă (cea sistematizată de Adrian Fochi în /14/ completată cu linde. Astăzi, de îndată ce banda magnetică îşi face datoria, în telectualilor; unii şi-au vândut bruma de talent pentru a variantele din colecţia autorului) ar cuprinde un număr de vari dipeie când glasul mamei învăluie fereastra bucureşteană a proslăvi regimul, amăgindu-se cu valabilitatea sa; alţii au ante în care ar predomina numeric variantele cu “fată de maier" vieţii noastre de familie, cu sunetele colindului măierean, “fata făcut-o conştient pentru a-şi pune la adăpost familia sau în deci variantele cu “baier" în rimă, adică variantele mai vechi, de maior” ne luminează Maierul, asemeni biblicului “Să fie schimbul unui trai liniştit. Cu toţii au devenit oamenii-sculă ai termenul baier fiind demonstrat “ca străvechi românesc” lumină! Şi a fost lumină...” (!) Aşa ne-am hotărât să îndrep regimului şi, de aceea, astăzi îi duc dorul. Dintre ei s-au 191. Variantele măierene înregistrate /12,13/ au pierdut baierul tăm, spre Maieru, mănunchiul de raze plecând de la “fata de selectat turnătorii şi colaboratorii securităţii. Ei, submediocrii, şi se feresc de rima cu el (imposibilă cu maior), măierenii maior”, şi să-i cercetăm fabuloasele taine mitico-lingvistice au supt sexul pecereului din tinereţe, obţinând, în schimb, nefolosind forma baior, pe care o considerăm mai nouă decât memorate în fiinţa vie a numelui său. Tot aşa, cu povestirea posturi sau funcţii incredibile, convinşi că numai lor li se forma baier. Faptul nu este îngrijorător, deoarece în colecţia colindului-baladă în minte, şi cu măier/maier/maior-ul - mai potriveau. O altă parte s-au înfundat în lecturi, fără a pro întocmită de Adrian Fochi /14/, numărul de variante cu “fată de marele păstorilor ca tatăl fetei de maior, avem suprema jus duce ceva, refuzând inspiraţia imediată ori păstrându-şi-o maior”, rimând cu forma baior este majoritar faţă de cele cu tificare a fatalului conflict dintre cei “trei păcurăraşi", fraţi buni, pentru ei fără a se mai osteni s-o aştearnă pe hârtie pentru “fată de maier”, rimând cu forma baier. De asemenea, dacă în pretendenţi la aceeaşi fată de măier/maier/maior. Cum să nu a-i înfrumuseţa şi pe alţii. colecţia personală a autorului lui 142! (“Motivul premioritic în invocăm, atunci, asemeni lui lucian Biaga/18/: “sat al meu, Au existat grupuri de intelectuali, care, chiar dacă n-au lumea colindelor" (Ed. Facla, Timişoara, 1985) există un număr ce porţi în nume sunetele lacrimei”? Ce neaşteptată, spec aprobat direct sistemul, au rezistat prin cultură, creând opere de variante cu “fată de maier”, încât baier-ul (cu care rimează taculoasă, miraculoasă, completă şi complexă încadrare a importante pentru societatea românească. Amintesc aici maier) devine majoritar ca număr faţă de baior (cu care Maierului în spaţiul mioritic blagian /30/ ne-a dăruit “ispita Grupul de la Păltiniş, Cercul literar de la Sibiu, Şcoala de la rimează maior), atunci numărul de variante ale colindului-ba dacică” luminată de chipul cel adevărat, ascuns sub vălul tim Târgovişte, Cenaclul de Luni de la Bucureşti, Echinoxul de la ladă cu fata de maier/maior depăşeşte suta, făcând ca totalul pului, al fetei de maior din colindul nostru-baladă! Cluj, Dialogul de la laşi, Saeculum de la Bedean. Solitarii s-au depăşind 1000 de variante ale “Mioriţei" să conţină o foarte Aerul de fatalitate mioritică ce s-a aşternut, acum, peste retras în biblioteci sau la masa de lucru, departe de lumea importantă zecine de variante colindate, matematic vorbind, întreaga noastră încercare-cercetare-eseu, ne va ajuta să ne încremenită în comunismul pus pe îndobitocire. Indignările mult peste cee£ ce se acceptă statistic drept eroare numerică. oxigenăm cunoaşterea măiereană, translatându-i durerile, sau tristeţile personale s-au mutat în manuscrise care au cir Având în vedere vechimea mai mare a variantelor colindate desfacerile şi facerile în planul celuilalt mit românesc funda culat samizdat sau au rămas în sertare. (cele cu “fată de maier/maior” în text) în raport cu cele numai mental, cel creativ al Meşterului Manole din “Monastirea O parte din creatori au acceptat compromisul numai pen cu caracter de baladă, rezultă că de-a lungul vremilor numărul Argeşului”, de aceea întrebându-ne dimpreună cu Alexici invo tru a-şi vedea cartea sau cărţile publicate. Unele cărţi, deşi de variante colind era mult mai mare decât zecimea din mia de catul: “Dară în câtă vreme să poat’e găt’i maieru asela?" Şi cenzurate, au atins sufletele cititorilor, le-au dat o speranţă, variante culese şi înregistrate. tocmai de aceea, îndemnându-i şi rugându-i pe posibilii i-au însănătoşit atunci când au avut nevoie. Puţinul le-a Cum s-a putut vedea, în paragraful 8 al încercării de faţă, ne noştri foarte răbdători lectori să se lase parcurşi de vămile mângâiat spiritele ajunse în pragul alienării. Din lipsa infor am folosit de străvechimea termenului baier, cel din colindul- tuturor ispitelor prin care a fost încercată “stăpâna noastră maţiei, cei dornici de cultură s-au întors la operele de rezis baladă cu “fată de maier” în text, spre a ne înlesni parcurge limba română” * (ispita germană-săsească ori şvabă, tenţă ale omenirii; filozofia greacă şi germană, teatrul rea întortocheatului drum spre termenul măier/maier, maghiară,slavă, bulgară, sârbo-croată, cehă, poloneză, rusă, shakespearean, clasicii ruşi şi francezi au fost redescoperiţi călăuziţi iniţial de conceptul-metaforă “fată de maior” preluat din franceză, italiană, spaniolă, catalană, romanşă, portugheză, litu pentru a nu ştiu câta oară devenind surse de inspiraţie sau variantele măierene ale “Colindului păcurarului” /12.13/, rezul aniană, turcă, latină, greacă, albaneză, tracică, ilirică, etruscă, pur şi simplu balsam sufletesc. tatul incursiunii rodnice spre originile străromâne şi dinspre ele berberă, sardă, bască, celtică, pelasgă. hitită, ebraică, într-un regim totalitar sau într-o societate democratică, spre neliniştitorul termen maior fiind acela că maior este egipteană, persană, sumeriană, sanscrită etc.), spre a porni un cultura îşi păstrează aceleaşi atribute. Diferă doar priorităţile forma cea mai nouă, cea mai tânără, a lui măier, trecut prin răspuns la ultima pusă întrebare şi a ne judeca cu măsură de transferare asupra individului, în final, el fiind cel care filtrul evoluţiei lingvistice care l-a mai poposit în forma maier, provocările “maieru-lui asesta”! decide. în ambele regimuri te poţi complace în mediocritate, mai aproape chiar maer (episcopul Grigore Maer era ascen numai că, în totalitarism, alţii doresc acest lucru, ştiu că dent al lui Petru Maiori), forma maier supravieţuind alături de (continuare în pag. 4) numai aşa îşi păstrează puterea, iar în democraţie hotărârea descendenta sa maior. Ca şi baier cu forma sa străromână îţi aparţine ţie. Bucureşti, martie/aprilie 1997 ICU CRĂCIUN bagelu 191 şi ca şi caier cu forma sa străromână cagelu /9/, Dr. VALER SCRIDONESI-CÂLIN CUIBUL VISURILOR Anul IIIf nr. 13-14 (28-29), ianuarie-februarie 19989 Pag. 2 (Sitei jf/w ătâm âiU Lansări de cărţii Dialog cu doamna ©LtHliîsOTTOM^ C1ROJ5, Vineri, 18.12.1998, în amfiteatrul Muzeului “Cuibul visurilor” a avut loc o întâlnire cu scriitorii Teodor Tanco directoarea grădiniţelor din comuna Maieru şi Dinu Virgil; cu acest prilej, cei doi autori şi-au lansat noastră. cărţile: “Dicţionar literar al judeţului Bistriţa-Năsăud" Redacţia: Stimată doamnă Clementina Ciroie, la ora actuală, câţi copii frecventează grădiniţele de pe raza Acest an şcolar a venit cu noutăţi, unele lămurite, iar (1639-1997), respectiv “Curcubeul iluziilor”. Despre comunei Maieru şi ce încadrare aveţi? altele nu. Cert este că schimbarea trebuie să se producă în “Dicţionarul...” d-lui Teodor Tanco au vorbit d-nii Emil Clementina Ciroie: în localitatea Maieru frecventează obiective şi conţinuturi. Bălai şi leu Crăciun. Poetul Dinu Virgil a fost prezentat grădiniţa un număr de 287 de copii, împărţiţi în 13 grupe. La Reforma în învăţământul preşcolar are ca sarcină princi de dl. Sever Ursa. DL Teodor Tanco a mai prezentat cele 13 grupe lucrează 12 educatoare calificate, absolvente pală pregătirea copiilor preşcolari pentru o integrare uşoară cărţile: “Dicţionar de poeţi” de Petru Poantă şi “Chiuza” de institut şi liceu pedagogic, iar una este suplinitoare şi o adaptare rapidă ia regimul din şcoală. Intrarea în şcoală (monografie) de Clemente Plăianu. în final, cei doi în cadrul colectivului de educatoare a existat şi există presupune un anumit nivel de dezvoltare fizică, intelectuală autori au dat autografe publicului prezent la această dorinţă de perfecţionare, dovadă fiind faptul că majoritatea şi morală a copilului, iar aptitudinea de şcolaritate cere petrecere spirituală de ia Maieru. au obţinut gradul didactic II şi I. dobândirea de capacităţi, abilităţi, priceperi şi deprinderi (IC.) Red.: în ce condiţii se desfăşoară învăţământul necesare şcolarităţii. preşcolarilor? La grădiniţele noastre există bogate resurse umane, C.C.: Până anul trecut, 12 grupe au funcţionat în case educatoare care pun mult suflet în activitatea cu preşcolarii, SOLILOC particulare, iar una în şcoală. începând cu anul 1998, mai lucrează cu dăruire şi pricepere, astfel încât fiecare îşi precis din 9 noiembrie, am intrat în posesia unui local pro alege formele şi mijloacele adecvate de realizare şi struc în ziceri înţelepte priu de grădiniţă, local în care funcţionează trei grupe turare a conţinuturilor, acordând o mare importanţă dez (grupa mijlocie, mare şi pregătitoare). Dar un singur local voltării personalităţii copiilor. Fiecare copil este diferit, dar r Salutul de grădiniţă la o comună aşa de mare este prea puţin. câteva lucruri sunt comune acestora, fiecare copil are Suntem printre puţinele localităţi din judeţ, unde grădiniţele nevoie de dragoste, securitate şi mai ales de educaţie. Din cele mai vechi timpuri oamenii se salută între ei. îşi desfăşoară activitatea în case particulare şi nu toate în Red.: Ce doriţi să le transmiteţi colegelor precum şi Se susţine, pe drept cuvânt, că şi alte vieţuitoare o cele mai bune condiţii. O parte din ele sunt plasate în sub părinţilor preşcolarilor? fac în felul lor. soluri, ceea ce nu este foarte sănătos pentru copii C.C.: Educatoarele au suflet mare şi din dragostea ce o Pentru Om, a saluta înseamnă a rosti un cuvânt, un Cu această ocazie cerem sprijinul conducerii primăriei şi poartă copiilor, izvorăşte şi pasiunea de a lucra şi lupta cu enunţ, un gest al descoperirii capului, o formulă uzuală conducerii şcolii pentru grădiniţe. Odată grupate mai multe greutăţile zilelor noastre pentru a face să dăinuiască peste de politeţe, de respect, de simpatie şi recunoaştere la grădiniţe se poate vorbi de un învăţământ preşcolar mai efi ani învăţământul preşcolar în mediul rural. întâlnire cu cineva, ori la despărţire. cient şi de calitate. Astfel se vor putea constitui grupe omo Doresc ca în cadrul colectivului de educatoare din După un sfânt obicei din bătrâni, sătenii salută şi per gene de copii şi mai ales grupe pregătitoare pentru şcoală, Maieru să domnească un climat sănătos de muncă, bazat soanele pe care nu le cunosc. Practic, pentru orăşeni ar grupe care să asigure continuitatea între învăţământul pe respect reciproc, principialitate şi colegialitate şi să for fi imposibil să-i mai salute şi pe necunoscuţi preşcolar şi cel primar. Această măsură duce la crearea măm o adevărată echipă în vederea realizării sarcinilor ce Salutul e semnul dintâi, podoaba şi cheia Omeniei premiselor integrării copiilor cu şanse mai mari de reuşită în ne revin. pe care o dai, ca să o primeşti, la rându-ţi. Orice act de activitatea şcolară. Cred că la ora actuală părinţii sunt convinşi, la rândul lor. politeţe poate începe, cu scurtul ceremonial al salutului. Dar până la condiţii mai bune majoritatea educatoarelor că numai frecventând grădiniţa zi de zi copiii lor pot fi Salutul este distincţia omului bun. El conţine într-o sin îşi desfăşoară activitatea în spaţii necorespunzătoare, cu o pregătiţi să facă faţă activităţii ulterioare din şcoală. Cu tagmă sau un gest de respect, prietenie, bun simţ, soli bază materială săracă: fără prea multe jucării, material această ocazie apelăm la părinţii preşcolarilor noştri pentru citudine. Formulele de salut sunt nenumărate în iume. didactic şi, la unele grădiniţe, fără mobilier corespunzător a ne sprijini material sau financiar în ceea ce priveşte Secole întregi scrisorile începeau şi sfârşeau cu un Red.: Dată fiind noua reformă In învăţământul româ dotarea grădiniţelor noastre Tot ceea ce facem noi, educa salut dublat de o binecuvântare. O listă a lor ar fi intere nesc, ce perspective au grădiniţele din comuna noastră? toarele, este în folosul viitorilor şcolari măiereni. santă... C.C.: în cadrul reformei în învăţământul preuniversitar, Red.: Vă mulţumesc, Dragă familie, dragă biserică, dragă şcoală, dragă de o atenţie deosebită se bucură şi învăţământul preşcolar, A consemnat mass-media, facem noi, oare, destul pentru cultul fiind prima treaptă a sistemului de învăţământ din ţara ICU CRĂCIUN imemorial al Salutului? Pedagogul Comenius spunea: “... e bine să-i f f o lc l o t ------învăţăm pe copii buna-purtare; când doresc un iucru să ştie să ceară cuviincios, când primesc ceva, să mulţumească, iar când întâlnesc pe cineva, să-l salute Colindele şi colindatul pe Valea llvelor cu respect". Pentru tot mai mulţi, a saluta pare o treabă măruntă, Recent (27 dec, 1998) s-a “Noi umblăm să împlinim Foarte răspândite în zonă sunt co neglijabilă. Respectuosul este întotdeauna vrednic de desfăşurat, în localitatea llva Mare, Obiceiu’ din bătrâni. lindele de cioban, în care asemănarea stimă. Cine vrea să fie respectat, să respecte, la rându-i, Festivalul colindelor şi obiceiurilor de Obicei de colindai..." prin care colin cu Mioriţa este evidentă Asemenea individualitatea celuilalt. iarnă de pe Valea llvelor - ediţia a V-a dele îndeplinesc şi o funcţie augurală, colinde sunt: “Trei păcurărei” (Poiana Dacă “florii i se cere parfum şi omului politeţe” (Vezi nr. 2296 din ziarul Răsunetul din de urare, de felicitare la început de an. llvei), “Colo-n munte, după munte” atunci salutul face parte din eleganţa spiritului. Fiindcă 30 XII 1998). Aceste funcţii ale colindelor (pre (Lunca llvei şi llva Mare), “Colo~n gios cine nu-i destul de politicos, nu-i destul de om. Au fost prezentate pe scena cum şi aceea de rit agrar menit să după iest deal" (Poiana llvei şi cele Chiar între doi duşmani, salutul e primul semn al Căminului cultural comorile spiritua aducă belşugul holdelor) au fost mai lalte), “Şe se-aude-n sat la noi” (în împăcării. lităţii locuitorilor acestei zone, legate puţin prezente pe scena festivalului toate llvele), “Trei păstori” etc. lorga: “Salută un om mare, nu descoperindu-ţi capul, de Naşterea Mântuitorului şi începutul (nu este aceasta o acuză!). Şi în variantele ilvene, dintre cei trei ci descoperindu-ţi cugetul" Cu mult înainte, Aristotel Noului an. Ori, tocmai acestea aduc specifici păstori “cel mai mic”,/îi mai voinic”, iar pecetluia adevărul: “Fiecărui bătrân trebuie să-i cins in cadrul festiv şi solemn al sărbă tatea fiecărei arii folclorice, a fiecărui sat. dacă va muri doreşte să fie îngropat: teşti bătrâneţea prin salut, prin ridicare şi compliment, toririi Naşterii Domnului şi al schim De aceea ne vom opri în cele ce “în staoru' oilor prin cedarea locului de onoare la masă şi la întruniri”. bării anului, câmpul culturii populare urmează asupra acestora în jocuţu’ mieilor, Astfel, colindătorii invită gazda să Două (u)ăi mândre bălai Apoi Teofrast: “Nici o îndoială că se poate numi amabil este mai înflorit ca oricând, în el brăzdeze (să are) ca să crească spicul Mândru m-or cânta pe văi acela care, văzându-te, te salută de la distanţă”. oglindindu-şi sufletul şi locuitorii aces bogat, să se bucure de rodul pâinii. Două (u)ăi mândre cornute Salutul face parte, prin urmare, din arta comportării tor meleaguri. Dintre toate manifestările legate de “Scoală-te cinstită gazdă, M-or cânta vara pe munte. plăcute; e semnul exterior al bunei-creşteri. Şi încă aceste evenimente, colindele reprezin Şi cu plugu’ trage-n brazdă! Două (u)oi mândre - oceşăle ceva: niciodată un individ bine crescut nu întinde tă unul din straturile cele mai vechi de Ară coaste şi eolnieu Mândru m-or cânta de jăle”. mâna, primul, unui om mai în vârstă decât el, ci aşteap poezie românească, flori alese răsărite Să ne crească mare spicu. Planul mârşav al păcurăraşilor (7) tă să i-o întindă cel mai vârstnic. în sufletul românesc, comori ale spiri Să mâncăm pită crescută este descoperit şi adus la cunoştinţă Lumea satului, unde s-a născut veşnicia, a creat tualităţii noastre, inclusiv ilvene, păs Gazda să ne şie avută!” stăpânului de “oaia” lui. pentru cei ce uită îndatorirea salutului, o muşcătoare trate din vremuri memoriale. Există colinde în care Crăciunul e “Până oile-nturna vorbă de duh: Am ascultat din nou colindele care însângerat, deoarece în lupte: Cei şăpte lege făcea(u) “Bună ziua, căciulă, că stăpânul n-are gură”! descriu Naşterea Domnului lisus “Mor bărbaţi, rămân copii Pe străinaş să-l omoară ION VĂSALUTĂ Hristos - cel dintâi eveniment din isto Şi nevestele pustâi. Cu suliţ’ şî cu topoară, ria mântuirii neamului omenesc, am Rămân pruncii fără taţ' Şi cu pciatra de ia moară, fost fermecaţi de imaginea cerului Surorile fără fraţ’ Oaia lui l-o auzît deschis, a îngerilor, magilor, a Neveste fără bărbat. Şî lâna i s-o roşât. Fecioarei Maria şi a lui Dumnezeu Mamele fără fiuţ' Tu oaie ce-ai auzât binecuvântând lumea. Taţî fără fişioruţ' De lâna ţî s-o roşât, Aceste colinde au fost din plin Fetiţe fără drăguţ’ (Poaiana llvei) Fruntea turmii-ai părăsât? reprezentate pe scena festivalului. sau în altă variantă: Tu păşte(a)i prizoarăle Am întâlnit de asemenea colindele “Cât’ copii de foame mor Şî storcei izvoarăle. prin care cei “trei păcurărei”, “trei Aşteptând pe tata lor, Ş-amu paşti iarbă uscată păcurăraşi” sau “trei păstori” - Ei l-aşteaptă cu mâncare Şî bei apă dintr-o baltă reprezentând cele trei provincii Pe mormânt îi iarbă mare. Şî trăieşti tăt supărată." româneşti creştine, mângâiate de Ei îl aşteaptă cu şină (va urma) razele Naşterii Mântuitorului, întâm Pe mormânt îi rădăcină.” pină acest eveniment. (llva Mare) IERONIM URECHE E a iL l Anul III, nr. 13-14 (28-29), ianuarie-februarie 1999 CUIBUL VISURILOR Q)eemU iw du _ 9 Faptele şi evenimentele petrecute Regele, Oda liceului şi altele. După cedarea cu ani în urmă îşi pierd din claritate Ardealului de Nord, orchestra s-a dizolvat, pro pe măsură ce timpul trece. Se con AMINTIRI DESPRE DASCĂLII fesorii de muzică, care au venit, n-au mai fost turează tot mai vag amănuntele care, interesaţi în problemă. în timpul războiului au adeseori, dau viaţa specificului dispărut instrumente din sala de muzică. vremii. MEI DIN NĂSĂUD Profesorul A. Şorobetea, mai târziu director, M-am gândit să aştern câteva rân s-a ocupat mult de ridicarea prestigiului acestui duri care, în mod sigur, vor răscoli amintirile colegilor, mai mari sau mai mici, din Liceul “George liceu. A predat ore de limba şi literatura română. Vorbea frumos la ore şi cu ocazia unor serbări. Coşbuc” din Năsăud. Este adevărat că bătrânii, spune cineva, trăiesc din amintiri. Adeseori, Ca director a ajutat mulţi elevi săraci şi merituoşi, fie cu burse de la Fondurile grănicereşti, fie în tinerii fac haz de necaz pe această temă. Eu cred, însă, că ele pot fi folositoare generaţiilor de internate. elevi de astăzi. Ei pot culege din evenimentele relatate experienţa unor tineri din trecutul mai mult îmi aduc aminte că la sărbătorirea unor zile naţionale luau parte şi politicienii vremii. Parcă-I sau mai puţin îndepărtat, văzută prin prisma adultului şi elevului de astăzi. Poate rândurile mele văd pe deputatul Nacu, îmbrăcat în frac, mândru şi sfătos, ne vorbea despre însemnătatea zilei vor stimula şi pe alţi colegi să-şi comunice, pe această cale, amintirile pe care eu nu le cunosc respective. Cu aceste ocazii erau aduse în sala de gimnastică a liceului şi elevele de la gimna şi nu le-am scris. Pe de altă parte întâmplările şi faptele relatate constituie un crâmpei din istoria ziu de fete şi uneori elevii de la Şcoala Normală. şcolilor năsăudene, atât de bogat relatată în revista “Arhiva Someşană”. Nu pot să uit orele de limba franceză predate, în primii patru ani, de profesorii Nicu Caranica, Am intrat în clasa I a Liceului “George Coşbuc” din Năsăud în anui 1936, deci acum 62 de Dumitru Ion şi I. Poporascu. De ia ei am cele mai multe noţiuni de limba franceză. Deşi, uneori, ani. M-a dus la Năsăud familia Sohorca, unchii mei, cu trăsura închiriată de la un evreu din aspri, “răi" cum le spuneam noi elevii, ne-au învăţat cu multă dragoste şi conştiinciozitate. Limba Sângeorz-Băi. Am fost găzduit la familia Şorobetea, care pentru mine nu era străină, fiind vecină latină ne-a fost predată în clasele III şi IV de profesorul Câmpeanu. Adeseori ne chema la ore la Sângeorz-Băi cu familia mea. Totuşi, la plecarea unchilor mei spre casă am rămas în poartă suplimentare, după masa, înaintea tezei de încheierea trimestrului. Păcat că era un om bolnav. cu lacrimi în ochi, uitându-mă lung după trăsura care se îndepărta tot mai mult. După ce am devenit medic, m-a căutat şi venea adeseori la mine cu aceeaşi întrebare: “Frate Părinţii mei şi mai ales unchiul meu, învăţătorul Iustin Sohorca, aş putea spune tatăl meu Gheorghe, n-am cancer? întâmplarea face că a murit de această boală. adoptiv, s-au străduit să-mi dea o educaţie mai deosebită. Unchiul meu fiind mare muzician, con O muncă deosebită pentru educaţia noastră morală a depus preotul greco-catolic, Gh. ducea corul în comună şi cânta la harmonică, a ţinut să învăţ vioara. Am fost instruit de învăţă Pteancu, profesor de religie. El a organizat în şcoală şedinţe de referate, aproape săptămânal, torul Adeodat Coruţ, originar din Maieru timp de trei ani Priceperea şi dragostea lui de vioară cu subiecte religioase şi filozofice la care elevii puteau lua cuvântul, puteau să-şi spună liber pă l-au determinat mai târziu sâ părăsească învăţământul şi să se dedice, cu totul, muzicii, rerea. Aveam biserica noastră la ultimul etaj al şcolii normale. Răspunsurile la liturghie erau date ajungând, în cele din urmă, maestru în orchestra operei din Bucureşti. De câte ori mă duceam la de corul liceului. Pot să spun cu toată convingerea, că profesorul Pteancu a contribuit în mare un spectacol de operă la Bucureşti, în pauze vorbeam cu el. Primul lucru care mă întreba era: măsură la formarea unor oameni curaţi, cinstiţi, de o moralitate ireproşabilă. "Sunt lipani pe Anieş?”, fiind şi un mare undiţar în apele de munte. După ocuparea Ardealului de Nord de către trupele maghiare liceul a continuat să funcţioneze Gazda mea, prof. Aurel Şorobetea, m-a urmărit să vadă care este reacţia mea, singur, departe ca liceu maghiar de stat cu limba de predare română. Se pare că profesorii primeau, pe lângă leafa de casă. în primele zile de şcoală mi-am de la stat, şi un ajutor de la fondurile cumpărat caietele necesare de ia librăria d-lui grănicereşti. Astfel au ajuns aici profesori Fischer. Cărţile le-am cumpărat de la elevii maghiari de renume, cum au fost soţii Palffy, la din clasa superioară. Târgul se făcea în faţa limba şi literatura română. Profesorul Palffy a liceului. Caietele şi cărţile le-am învelit în hâr ajuns ulterior şeful catedrei de limba română tie albastră, aşa cum era obiceiul, pentru a le de la Universitatea din Budapesta. Pe profe păstra cât mai curate. Prof. A.Sorobetea i-a sorul Nagy, la matematică, nu-l pot uita nicio spus tatălui meu că, ceea ce am făcut, fără dată. Metoda lui de predare era foarte plăcută, îndemnul cuiva, este un semn bun. presărată totdeauna cu glume, preocupat per Eu , în schimb, n-am insistat prea mult în manent de pregătirea noastră. Pe stradă, pregătirea mea muzicală. dacă-l întâlneam, ne întreba: “Ştiu tu cât face M-am limitat să cânt în orchestra Liceului cos. de alfa?” La limba latină şi germană am “George Coşbuc”. Eram cel mai mic din avut pe prof. Jedrowski, care ne-a învăţat cu o orchestră. în lipsa profesorului Emil meticulozitate nemţească. Adeseori îmi aduc Ştefănuţiu, conducătorul orchestrei, colegii aminte de el în discuţii cu alţi colegi, mai ales mai mari mă urcau pe pian şi de acolo le când pot plasa unul din citatele învăţate de la cântam ia vioară, cântece învăţate, după el. Ne făcea plăcere să pândim de la fereastra ureche, la mine în comună. Orchestra s-a clasei pe profesorul Jagics, de limba latină. format plecând de la elevii din clasele mai mari care cunoşteau câteva instrumente, cum au fost Totdeauna îşi lua pălăria din cap, când trecea prin faţa statuii lui G.Coşbuc. Victor Andreescu la vioară, Apostol la trompetă, T.Olah şi E.Catarig la pian. Nu ştiu dacă vreunul Un alt profesor ce merită să fie amintit este prof. S.Domokos. El a predat la Năsăud limba şi din ei au făcut carieră muzicală, înafară de Victor Andreescu care a ajuns profesor de muzică şi literatura maghiară. După prof. Palffy a ajuns şeful catedrei de limba română de la Universitatea a cântat în diferite orchestre. Ei ne instruiau în ore suplimentare pentru a învăţa bucăţile muzi din Budapesta. A scris o frumoasă monografie despre poetul Octavian Goga. înainte de a părăsi cale orchestrate de profesorul Emil Ştefănuţiu. Toţi eram legaţi prin această muncă suplimenta această viaţă, a scris o nouă monografie în româneşte: “Tipografia din Buda”, la care au lucrat ră faţă de orele de studiu propriu-zise. Aici nu se mai simţea aerul de superioritate a elevului mai corifeii Şcolii Ardelene. în clasa a Vlll-a, ultima clasă de liceu, ne-a predat igiena dr. Teofîl Tanco, mare faţă de cei din clasele inferioare. Prof. Emil Ştefănuţiu muncea alături de noi pentru reuşita medic de mare renume. Fost student al Universităţilor din Viena şi Budapesta, vorbea perfect unor serbări organizate de conducerea liceului. limba germană şi maghiara. Orele lui erau atractive prin faptul că vorbea liber şi foarte bine do Noi cei mai mici, nu ne dădeam seama de valoarea acestui om şi adeseori îl supăram fie prin cumentat. Pentru pregătirea sa profesională de excepţie a fost invitat după 1918 să confer neatenţie, fie prin absenţă etc. El niciodată n-a ridicat glasul supărat, totdeauna, râzând, ne doje enţieze la facultatea de Medicină din Cluj. Toată lumea a fost încântată de conţinutul conferinţei nea cu blândeţe. Am avut o satisfacţie deosebită cu privire la valoarea prof. E.Ştefănuţiu, mai şi de expunerea liberă. Profesorul Ion Goia a luat cuvântul la sfârşitul şedinţei şi elogiind confe târziu, când am devenit medic. în urmă cu 2-3 ani s-a prezentat la consultaţiile mele un mare diri renţiarul a spus: “D-ta ar trebui să fii aici alături de noi". jor din Bucureşti, prof. Ludovic Baci. Printre altele i-am spus că şi eu am cântat la vioară în Nu-mi face plăcere să-mi amintesc de profesorii etichetaţi de noi elevii ca fiind “buni”, de la orchestra Liceului “George Coşbuc” din Năsăud. Atunci s-a ridicat de pe pat şi, privindu-mă în care n-am învăţat aproape nimic, lipsindu-le pregătirea adecvată, metoda de predare etc. Elevii ochi, m-a întrebat: “L-aţi avut profesor pe Emil Ştefănuţiu?” Da, i-am răspuns. Câteva minute simt acest lucru şi de aici începe dezordinea, nesupunerea etc. mi-a vorbit despre ei spunându-mi că era un om minunat, un mare muzician. După terminarea liceului am dat bacalaureatul cu profesorii liceului. Străin era doar preşedin La început, orchestra a fost formată numai din instrumente cu coarde. Ulterior, s-a mărit, au tele comisiei, prof. B.Kelemeni din Cluj-Napoca. fost aduse instrumente de suflat. Eu am învăţat să cânt şi la eufoniu. Colegii mai mari spuneau închei aici aceste rânduri fiind convins că n-am epuizat şirui evenimentelor petrecute în râzând, că instrumentul este mai mare decât mine în total, în orchestră, eram în jur"de 25 de perioada cât am fost elev la Liceul “George Coşbuc" din Năsăud, şcoală cu mare tradiţie, şi că, elevi. Aş putea spune că era o mică fanfară mixtă. îmi aduc cu plăcere aminte de serbările date mai devreme sau mai târziu, alţi colegi vor povesti întâmplări ce au frământat viaţa Năsăudului de liceul nostru în curtea liceului sau în sala “Regna”. Printre lucrările executate au fost: în trecut. Freischuz de Weber, Putpuriu de muzica populară întocmit de prof. E.Ştefănuţiu, Trăiască Dr. GEORGE UZA 1. Vatican - Statul Vatican este amplasat în inima sud de lacul Constanţa. Clima este temperată cu pre Romei, pe colina Vatica pe dreapta Tibrului şi este for Statele mici ale Europei cipitaţii suficiente. Pădurile ocupă 1/3 din suprafaţa ţării. mat din basilica San Pietro, piaţa San Pietro, Palatul Este monarhie constituţională, principat ereditar, Vatican, muzee, grădini. mediteraneană. O mare parte din suprafaţa ţării este acope potrivit constituţiei din 1921. Activitatea legislativă este Statul Vatican are o populaţie de 749 locuitori. “Garda rită cu păduri. San Marino este cea mai veche republică din exercitată de rolul statului şi de Landtag, parlament, iar cea elveţiană” numără 100 persoane. lume - pe baza Constituţiei republicane din anul 1263. Pe executivă de un cabinet format în urma alegerilor legislative Statul papal ia fiinţă în secolul VIII când papa dobândeşte plan internaţional, independenţa Republicii San Marino este Cele mai importante forţe politice sunt: Partidul Progresist în stăpânire fostele posesiuni bizantine din Italia Centrală recunoscută de Congresul de la Viena din 1815. Cetăţenesc, Uniunea Patriotică, Lista Electorală Liberă. făcând din Roma centrul politic şi religios al bisericii catolice, Este republica parlamentară, potrivit Constituţiei din 1263 Are o economie puternic industrializată, în acest sector in evul mediu statul papal joacă un important rol în politica şi Statutelor din 1600. Activitatea legislativă este exercitată fiind antrenată 57% din populaţia activă, un adevărat record europeană. de Consiliul Mare şi General, iar cea executivă de doi căpi mondial. Este cunoscut prin producţia de dinţi artificiali şi pro După cucerirea Romei de către trupele italiene în 1870, tani regenţi aleşi pe o perioadă de 6 luni şi de Congresuî teze dentare (locul 1 pe glob), de fibre optice şi timbre, dar papa se retrage în Vatican. Statul Vatican ia fiinţă prin Statutului (cabinetul) numit de Consiliul Mare şi General, principala ramură este construcţia de maşini (mecanică de Tratatul de la Lateran din 1929, când statul italian recunoaşte Cele mai importante partide politice sunt Partidul precizie, autovehicule speciale, maşini unelte). Legislaţia fis Vaticanului proprietatea exclusivă şi jurisdicţia suverană Democrat Creştin şi Partidul Democrat Progresist. cală liberală a transformat acest stat într-un adevărat centru asupra unui cartier din NV Romei. Economia statului San Marino se bazează pe turism, mondial financiar, în Vaduz fiind înregistrate peste 25.000 de Activitatea legislativă şi cea executivă sunt exercitate de filatelie şi agricultură. Agricultura se bazează pe viticultură şi firme străine (locui 1 pe glob la numărul de firme pe locuitor) pontiful suprem (papa). Partide politice nu există. Papa este pomicultură Industria este reprezentată prin artizanat, fabrica Turismul constituie o însemnată sursă de venituri. ajutat în conducerea statului de Colegiul Sacru al Cardinalilor (va urma) de porţelanuri, fabrici de textile, pielărie, ciment etc. O cale prof. PAVEL CIUPE şi de Curia Romană. Şeful statutului este Papa ioan Paul II. ferată electrificată lungă de 32 de km şi o şosea asfaltată 2. San Marino - Stat aşezat în Europa de Sud, fomând o leagă San Marino de Italia. Bibliografie: encalvâ în NE Italiei. Are o suprafaţă 60,57 km2 şi o popu 3. Liechtenstein - stat aşezat în Europa central-sudică. Matei C., Horia, Neguţ, Silviu, Nicolae, Ion, Şteflea, Nicole, laţie de 23.000 locuitori. Are o suprafaţă de 160 km2 şi o populaţie de 29400 de “STATELE LUMII"- Mica enciclopedia, Ediţia a V-a, Cuvânt Este format din 10 districte comunale. locuitori. Este format din 11 comune. Capitala este Vaduz. înainte: Mircea Malită, EDITURA ROMBAY, Bucureşti, 1993 Este străbătut de lanţul Apeninilor Nordici Clima este Limba oficială este germana. Este aşezat în Munţii Alpi, la CUIBUL VISURILOR Anul III, nr. 13-14 (28-29), ianuarie-februarie 1999 Pag. 4 S te ln m a m ------Stebieniana REBREANU şi CREDINŢA în Dumnezeu o> Scurta povestire a lui Rebreanu intitulată “Dumnezeu" pe care o reproducem mai jos, a apărut mai întâi In “Flacăra", I (1912), nr. 33 (2 iunie), p.258~259, apoi a fost retipărită încă de două ori în 1927, în volumul “Cuibul visurilor” şi în 1936 în “Oameni de pe Someş”. La prima apariţie era însoţită de menţiunea “După Tolstoi”. iar la prima publicare în volum are subtitlul: “Imitaţie''. Este reluată apoi în volumul “Opere" III, în ediţia bibliofilă îngrijită de Niculae Gheran, Editura pentru literatură, 1968, p.327. Se vede că romancierul a ţinut mult la această istorioară care ar putea figura în orice manual elementar. Facem menţiunea că în folclorul local măierean circulă această piesă, sub formă de basm ceva mai amplu şi cu unele digresiuni. S-ar putea ca romancierul să fi auzit în copilărie şi varianta locală. Aşa cum menţionează şi N.Gheran în nota însoţitoare: “Dintre maeştrii realismului rus, Lev Tolstoi s-a bucurat, poate de cea mai vie şi constantă admiraţie din partea lui Liviu Rebreanu”... Adăugăm noi că valoarea de exemplaritate pe care Rebreanu o acordă lui Tolstoi, rezidă şi în profunda religiozitate a clasicului rus, pe care Lenin îl eticheta maliţios “un mare scrântit întru Hristos”... (S.U.) Şi copilul de păstor luă de mână pe împărat şi-l duse - Cum asta? Nu ştii că înainte de unu nu este nimic? DUMNEZEU într-o piaţă şi-i arătă soarele strălucitor şi-i grăi: - înţeleaptă vorbă ai rostit stăpâne; nici înaintea lui - Priveşte în sus! Dumnezeu n-a fost nimic! într-o ţară îndepărtată a fost odată un împărat care cu împăratul vru să ridice capul ca să arunce o privire spre Aceasta plăcu şi mai mult împăratului, care grăi astfel: cât îmbătrânea, cu atât simţea mai mare mâhnire în suflet. soare, dar razele orbitoare îi pricinuiră durere în ochi şi-l - Am să-ţi fac un dar împărătesc dacă ai să-mi mai “în viaţa mea, zicea dânsul, am gustat şi am văzut tot ce siliră să plece capul şi să închidă ochii. răspunzi la o întrebare: Ce face Dumnezeu? este îngăduit omului să guste şi să vază. Ceva însă în toată - Vezi, stăpâne? Şi doar soarele e numai o mică rază a Iar păstorul răspunse; viaţa mea n-am văzut: pe Dumnezeu. Trebuie să-l văd!” mărirei lui Dumnezeu, un colţişor neînsemnat al împărăţiei - Bine, am să răspund şi la întrebarea aceasta, dar Şi dădu poruncă mare boierilor, sfetnicilor şi preoţilor săi: lui Dumnezeu! Cum ceri tu atunci să vezi pe însuşi împlineşte-mi mai întâi o rugăciune. Schimbă cu mine - Dacă nu-mi veţi arăta pe Dumnezeu, am să vă pun pe Dumnezeu cu ochii tăi slăbiţi şi înlăcrimaţi! Mai bine caută hainele măriei-tale! toţi la închisoare şi am să vă pedepsesc straşnic" să vezi pe Dumnezeu cu ochii sufletului tău! Şi împăratul îşi scoase hainele împărăteşti şi le dădu Şi le dădu un soroc de trei zile. Aceasta plăcu împăratului, care grăi astfel către copilul păstorului. Şi păstorul se urcă pe tron, luă sceptrul în mână în curtea împărătească se stinse veselia. Curtenii de păstor: şi, arătând spre împăratul îmbrăcat ca păstor, care stătea la umblau de ici-colo, cu capetele plecate, aşteptându-şi - Văd că ai o minte luminată şi un suflet înălţat. Mai picioarele tronului, glăsui astfel: groaznicul sfârşit. răspunde deci la următoarea întrebare: Ce a fost înainte să - lată ce face Dumnezeu, pe unii îi ridică pe tron, iar pe în ziua sorocului hotărât, toţi boierii, sfetnicii şi preoţii fie Dumnezeu? alţii îi alungă păstrau tăcere mare, iar împăratul tocmai se pregătea să Păstorul stătu pe gânduri o clipă şi apoi vorbi: Şi se îmbrăcă iarăşi cu hainele lui de păstor. rostească osânda înfricoşătoare. în clipa aceea însă un - Stăpâne, nu te supăra, dar te rog să numeri! împăratul rămase multă vreme pe gânduri, apoi zise în copil de păstor păşi în faţa împăratului şi-i zise: împăratul începu să numere: seninat: - Dă-mi voie, măria-ta, să-ţi împlinesc eu dorinţa! - Una, două, trei... - Da, acuma văd pe Dumnezeu! - Bine, răspunse împăratul. Dar bagă de seamă că ţi-e - Nu, nu, întrerupse păstorul, nu numeri bine. începe capul în joc! înainte de unu! *». ^ 1 4 * 4 O întâlnire cu surorile lui Rebreanu încercare de întemeiere mitico- Aşa cum promiteam în nr. trecut al revistei noastre, publicăm acum o amintire a lui badea ACHIDIM I. URECHE lingvistică din Poiana Ilvei. D-sa mai are şi alte scrieri în manuscris. Amănunte biografice despre autor găsiţi în reporta jul: “Modelul familiei Ureche” - publicat în “Cuibul visurilor” - anul III, nr. 11-12(26-27) nov.-dec. 1998, pag.3 a toponimului MAIERU (11) (S.U.) I M-am născut cu o săp la râul care le străbate - le răspund eu politicos (urmare din pag. 1) tămână înainte de Marea - Vai de mine, exclamă una din doamne! Păi noi Nota bene Unire din 1918, în Poiana acolo avem neamuri şi multe amintiri. Trebuie să conştientizăm faptul că motivul fata de măier/maler/maior Ilvei, din părinţii Ioan şi - De scriitorul Liviu Rebreanu, ai auzit Dumneatale? prin vechimea termenului măler şi, mai important, prin străvechimea Maria Ureche. întrebă una dintre dânsele. “Colindului păcurarului", desprinde mai vârstnicul colind de mai tânăra Se ştie bine că pe timpul - Cum să nu aud de marele romancier Liviu baladă, eliminând conflictul dintre păcurari (păstori), spre a simula o moarte ritualică aparţinând misterelor iniţiatice pe care, posibil, le practi regimului comunist, numai Rebreanu, fala ţinutului nostru! cau strămoşii măierenilor, încât fatalitatea mioritică, pe care o invocăm, - Noi suntem surorile lui. Răspund doamnele, pleava societăţii erau ar trebui dovedită ca fiind doar o fază în descifrarea hermeneutică a spi socotiţi cu origine sănă aproaoe în aceiaşi timp. ritualităţii originale străvechi, de dinaintea creştinismului românesc. De toasă, iar oamenii gospo Atunci m-am apropiat de Dumnealor şi le-am sărutat aceea, absurda contemporană suprimare totalitară a unor fiinţe umane dari care au muncit făcând respectuos mâinile. ce au întrupat supreme valori spirituale româneşti, cum au fost cele şi din noapte zi, ca să-şi - Eu sunt Livia Hulea. Alexa Candale din Poiana Ilvei, purtând numele de Nicolae lorga sau Mircea Vulcănescu, nu se vor întemeieze o gospodărie cu soţia sa Ana, ne-au fost naşi, ne-au cununat şi ne-au putea pune niciodată sub semnul fatalităţii mioritice. Evocarea jertfirii frumoasă, erau margina- botezat primul copil. absurde a celor doi mari oameni ai neamului românesc, a fost, în rân lizaţi şi socotiţi cu o origine nesănătoasă. - Păi să ştiţi că Alexa Candale mi-a fost neam. A fost durile de mai sus, un nesperat Remember, prilejuit de utilizarea unor Din ultima clasă au făcut parte şi părinţii mei, care pe văr dulce cu tatăl meu, jpn Ureche, adică a fost frate cu detalii din importanta lor Operă la elaborarea încercării de faţă. lângă gospodăria avută şi-au mai făcut două mori: una bunica mea Nastasia. îi răspund eu încântată pentru măcinat grăunţe şi una pentru debitat buşteni, Va să zică suntem rudenii, cumetri. Ce bucurie ne-a Bibiiog rafie ambele acţionate de forţa apei. făcut această întâlnire! 1. Mircea Vulcănescu, “Ispita dacică" (Conferinţă ţinută în ciclul "ideea dacică", martie 1941, la Atheneu! Român din Bucureşti), publicată Până prin anul 1930 la sate comerţul era dominat de Atunci, amândouă m-au îmbrăţişat, şi m-au sărutat, în Rev.de Ist. şi Teor.Lit., anul XXXV, nr. 3-4 (iulie-dec.), 1987, p. 11-19. negustori evrei. După acest an, au încercat şi românii să recomandându-se şi cea dea doua doamnă. 2. Aurel Berinde, Sinion Lugojan, ‘ Contribuţii la cunoaşterea limbii facă comerţ. Printre ţăranii români care şi-au făcut - Pe mine mă cheamă Maria Strat, soţia Colonelului dacilor", Editura Facla, Timişoara, 1984. prăvălie în Poiana Ilvei a fost şi Augustin I.Ursa fiul lui Ion Strat, prototipul eroinei Miţi din romanul ION. Să şti că 3. Ion Taioş, "Mioriţa - o posibilă interpretare”, 1n rev. “Steaua", anul Ursa, zis Zapciul (fiind cantonier de drumuri) şi Ioan această întâlnire ne-a făcut o bucurie de nedescris. Pe XXXII, nr. 12(415), decembrie 1981 , p.38-40, A.Ureche; adică tata, care şi-a deschis prăvălie (băcănie) lângă că ne-am găsit rudenii, noi la Poiana Ilvei mai 4: Romulus Vuia, “Tipurile de păstorit la români (Sec. XIX - începutul şi crâşmă. Pentru toate aceste eforturi şi realizări tata a avem şi alte amintiri. Tatăl nostru, învăţătorul Vasile sec. XX)”, Editura Academiei RPR, 1964, p.110. (Lucrare reprodusă şi in fost etichetat chiabur, fiind privat de unele drepturi, din Rebreanu, avusese ceva serviciu la Regna câteva luni. R. Vuia, “Studii de etnografie şi folclor", Editura Mine n/a, Bucureşti, 1980, care cauză am avut de suferit până la a treia generaţie. A stat în gazdă la sătenii Ion şi Maria Ursa de unde şi vol.il . Fiii şi nepoţii de chiaburi nu erau primiţi în licee sau facul acuma trebuie să mai fie pe undeva ceva scrisori. De nu 5. Tache Papahagi, “Dicţionarul dialectului aromân (generat şi etimo tate. Din această cauză, cu mari eforturi am reuşit ca fiul mă înşel, şi Emil a lucrat câteva luni la primăria din logic)", Editura ştiinţifică, Bucureşti, 1974, p.777 (termenul măiereasă). meu, loan-Virgil, să poată intra la Liceul teoretic “Avram Măgura Ilvei, după ce fratele Liviu a fugit în România. 6. Academia RSR, “Dicţionarul Limbii Române ” (DLR), mi. VI, fasc. 1 lancu” din Aiud, ca să fie cât mai departe de casă. Eu fiind îmbrăcat în portul nostru ţărănesc (M.Mandră), p.50-51 (1965) şi fasc.3 (mascat-Mămăiţă)-p.225-26(1966). Ed. Academiei, Bucureşti, 1965-1966. Mergeam periodic la Aiud ca să mă intereseze de com năsăudean, de sezon rece, cu cămaşa, curea, pieptar şi 7. Silvestru Moldovan, N.Togan, “Dicţionarul numirilor de localităţi cu portarea şi rezultatele la învăţătură ale fiului meu. în iama recăl negru, ornamentat cu răsad şi cu cioareci albi din poporaţiune românească din Ungaria’’, Institutul Tipografic Sibiu, Sibiu, anului 1962/63, după ce i-am făcut vizita la liceu, am ieşit pănură albă arătam în ochii lor într-un port deosebit, pe 1906 (iit.S). în oraş ca să fac cunoştinţă cu Aiudul, unde elita oame care nu l-au mai văzut de mult timp. Erau foarte încân 8. B.P.Haşdeu, “Cuvente den bătrâni (istoria Limbei Române (P.I., nilor de cultură au fost torturaţi până la moarte. Mergând tate şi oarecum, mândre. Opreau din mers cunoştinţe de Bucuresci, 1881))", Tomul Iii, reeditare Edit. Did.şiPed.. Bucureşti, 1984, p.9. pe trotuar, mă întâlnesc faţă în faţă cu două Doamne, ale Dumnealor şi mă recomandau spunând: 9. I I. Russu, “Etnogeneza românilor ", Edit. Şt. şi Encici., Bucureşti, cam de vârsta a treia, care, văzându-mă în straie de ţăran - Haideţi să vedeţi o rudenie de-a noastră din Ţara 1981 (index). ilvean, anume se postează în faţa mea şi mă întreabă de Năsăudului în port grăniceresc din partea locului, de 10. Nicolae lorga, (a) “Pagini alese din însemnările de călătorie prin unde sunt şi cu ce ocazie am venit prin Aiud. Le-am unde ne tragem şi noi! Ardeal şi Banat", Editura Minerva, Bucureşti, 1977, vol.l (p.91-2, 138-39), răspuns că sunt de la Năsăud şi mi-am vizitat fiul care La despărţire mi-au cerut adresa fiului meu loan- voi. II (p. 55,58-9); (b) “Neamul românesc in Ardeal şi Ţara Ungurească la este elev la Liceul “Avram lancu”. Virgil, ca să-l caute pe la şcoală pentru a-l pofti pe acasă 1906", Bucureşti, 1939. - Bine, bine, vedem noi că sunteţi din partea pe la Dumnealor. 11. Emil Boşca-Mălin, “Spicuiri din trecutul unui sat grăniceresc". Năsăudului, dar din ce comună? Mă mai întreabă dum Ne-am despărţit, sărutându-ne şi îmbrăţişându-ne nealor. Nu puteam şti atunci că nu ne vom mai întâlni niciodată ******* Mjtiai Eminescu, Ms.2275 B, fila 74 (în “Opere” vol.XV - Din Poiana Ilvei, unde pe râul cu acelaşi nume - ILVA (“Fragmentarium’’), Ed. Academiei, Bucureşti, 1993, p.98. ANCHIDIM I.URECHE- Poiana Ilvei - sunt înşirate şase localităţi, toate trăgându-şi numele de Pag. 5 Anul III, nr. 13-14 (28-29), ianuarie-februarie 1999 CUIBUL VISURILOR 9 t e & t e m m o / ------Stil şi compoziţie în Poreclele măierenilor şi Rebreanu (i) romanul ION (3) Locuitorii comunei Maieru în marea lor majoritate, de sângeorzeni). fapt toţi cei băştinaşi, sunt purtătorii unor supranume dintre Alte supranume de acest fel sunt: Ganguri - după O coordonată a descrierilor de natură o constituie cele mai variate şi interesante. Ele au pornit de fapt de la înălţime, la cei din Sângeorz-Băi; Napci fripţi la cei din vizualul: descrierea drumului şi a uliţelor, descrierea porecle repetate prin care s-a lovit în năravul sau defectul comuna Şanţ, Lapte-n cioc pentru cei din Poiana Ilvei. hotarului solicită imaginea vizuală a cititorului. cuiva 1. Supranume populare date femeilor după numele de fa Mulţimea lor este explicată şi prin folosirea numelor de milie sunt: Flescoaie, Vlădica, llişoaia, Boloacă, Păţâtoaia, "Pământul cosit negru-gălbui, părea un obraz mare familie mai vechi cât şi a diverselor derivate feminine. Păvăleanca ş a., iar după prenume apar forme ca: Panca, ras de curând” (pg.45). Aceasta ne arată de fapt şi vioiciunea spirituală de care dis Măricea, Biţa, Jiga ş a. de la supranumele soţuluii se ia “în mijlocul drumului picoteşte câinele învăţătorului pun locuitorii acestor locuri. forma de feminin când e necesar, de exemplu: Pucănoaie Zaharia Herdelea, cu ochii întredeschişi, sufiând greu. Un locuitor din comuna Maieru este numit Măierean, iar de la Pucănă, Bercioaie de la Berciu şi Mecioaie de la 0 pisică albă ca laptele vine în vârful picioarelor, cel din Anieş, Anieşan. Numele de batjocură pe care Meciu. ferindu-se să nu-şi murdărească lăbuţele prin praful locuitorii diferitelor comune sau sate învecinate le dau Formarea poreclelor pleacă mai ales de la invidie şi uliţei, zăreşte câinele, stă puţin pe gânduri, apoi iuţeşte măierenilor şi aceştia lor poartă numele de supranume duşmănie între indivizi cât şi de la specularea unor greşeli paşii şi se furişează în livada îngrădită cu nuiele, peste colective intercomunale 2. de vorbire sau a unei situaţii hazlii din viaţa unui om. drum” (pg 10). Valea Someşului este a treia după Ţara Oltului şi a Numele de batjocură trec şi asupra familiilor înrudite Vizualului i se adaugă olfactivul “brazdele mirosi Bârsei în care aceste invective usturătoare care biciuie dacă acestea nu au un supranume distinct şi mai ales toare” (pg.62), "mirosul îmbătător şi înviorător de glie” apucăturile rele, ironizează ocupaţia, obiceiurile locale, felul asupra celor veniţi din alte părţi, cărora nu li se cunoaşte (pg.315) “i se umpleau nările sorbind aburii” (pg 316) de a vorbi, de a se îmbrăca, aspectul fizic şi psihic, originea porecla. “sorbi lacom mirosul de verdeaţă ce plutea în văzduh” socială şi etnică, circulă destul de frecvent având un carac în cadrul comunei nu se întâlnesc supranume colective (pg-341). ter specific zonei, sunt formate dintr-un cuvânt sau mai pe uliţe şi totuşi ca orientare se spune despre locuitorul din Integrarea deplină a pământului în cele omeneşti se multe şi totodată pentru un sat pot fi şi două asemenea partea de jos a satului că este josean şi despre cel din realizează cu ajutorul auditivului: “râul gâlgâia din ce în supranume. Ele se clasifică astfel: partea de sus că este susean. După părţi de sat cei din ce mai mânios”, “un pârâu gureş roade drumul", Cuşmă-lungă pentru locuitorii din Nepos şi Sângeorz- Purcioaia se numesc purcioieni, cei din Balasâna se “şoseaua uruia". Băi (după felul de a se îmbrăca - poartă căciulă lungă neîn numesc balasâneni, cei de pe Vale se numesc văleni. Deseori este întâlnită expresia: “a se da pe brazdă" doită) Ca porecle după defecte fizice dintre cele mai frecvente cu sensul de a o lua pe calea cea bună; a fi înţelegător Guşalăi pentru locuitorii din Hordou-Coşbuc şi Rebra, sunt următoarele: Cârnu, Slabu, Micu, Bontea, Grosu, după aspectul fizic - obişnuiau să bea apa din râu şi unii Cocu, Coaca, Ciorcu, Cioarca, Mutu, Ştiopu, Ştioapa, Horiz, “numai Ana să se dea pe brazdă” (pg.102). aveau guşă). Holba, Cerbu, Flocea ş a. “S-a bucurat mai întâi că s-a dat pe brazdă” (pg.106) Cucurigu pentru locuitorii din llva Mică Orice supranume de acest fel cu cât este mai vechi cu îşi zice George sperând într-o împăcare cu Ana. Custurari (cuţitari) pentru locuitorii din Runcu Salvei atât are o frecvenţă de circulaţie mai mare pe când cele noi “Au să se dea pe brazdă" (pg.202) - se vor împăca, (după defecte psihice şi morale - sunt bătăuşi). au un caracter mai individualizat, necunoscându-se decât la gândeşte preotul Belciug despre !on şi socrul său. Păducioşi pentru locuitorii din Rodna-Veche (după lipsa membrii unei singure familii. “Să-l dea pe brazdă pe Vasile Baciu” (pg. 180) - Ana de curăţenie). O altă categorie de porecle o constituie cele date după trebuie să-l înduplece pe tatăl ei la o împăcare cu Ion. Cicicari pentru locuitorii din Rebrişoara (după îndeietni- particularităţi psihice şi morale: Muietu, Păcală, apoi după “La spartul târgului” se foloseşte cu două înţelesuri: cire - prindeau peşti mici - cicic “peşte mic”). unele năravuri sau deprinderi: Boieru, Boncalău, Buf, unul propriu, ia terminarea, la sfârşitul târgului: “Am să Acru-i borşu Năsăudeni pentru cei din Năsăud. Bogata, Cifu, lernaticu, La la, Tăpşuilă şa. sosesc al spartul târgului, Ionică” (pg.376) zice Ana Coţobrei pentru locuitorii comunei Maieru (de la coţobrel (va urma) către Ion; şi unul figurat - terminarea petrecerii: “Au - arbust numit şi porumbrel, după înfăţişare - sunt mici şi venit pe la spartul târgului” (pg.58). mulţi) de asemenea şi locuitorii din Mititei sunt porecliţi aşa. IACOB NAROŞ Este întâlnită şi expresia: “S-a spart buba” (pg.208). Broscoi pentru locuitorii din Salva (după obiceiurile de a Sunt cuvintele lui Herdelea la primirea citaţiei de la mânca broaşte, fiind multe mlaştini). Note: firma Bernstein din Bistriţa în legătură cu mobila Toate aceste porecle circulă folosindu-se numele loca 1. Aureliu, Candrea, Poreclele la români, Bucureşti, 1896 neplătită. Adică, a sosit momentul ca adevărul ascuns lităţii la care se adaugă un element de caracterizare 2. Paşca, Ştefan, Supranume colective intercomunale, în să fie cunoscut. (Păducioşi de rodneni, Coţobreii măiereni, Cuşmă-lungă “Dacoromania", voi. III S-a spart buba pe la miezul nopţii" (pg.35) - începe cearta între Ion şi George. “A face pocinogul” are înţelesul de a face necazuri. “Ne-a făcut pocinogul” (pg.320) zice Zaharia Herdelea MAIERU - File de monografie ( 1 3 ) despre preotul Belciug referindu-se la neînţelegerile dintre ei. Secolul al XVIil-lea a debutat în Transilvania cu putrenica răscoală antihabsburgică a lui Francisc Rakoczi II, dintre “Să nu ie facă pocinogul” (pg. 115) -Zahria Herdelea anii 1703-1711, cunoscută din mărturiile istorice şi sub denumirea de “răscoala curuţilor" sau “rebeliunea rakocziană", despre măcelarul din Jidoviţa. eveniment consemnat în episodul anterior ai “Filelor de monografie”. “A scoate din boală o cămaşă “(pg. 41) Zenobia. Datorită unui regim insuportabil de obligaţii cu care Dieta Transilvaniei îi împovărează pe ţărani, începând cu anul mama lui Ion încearcă să-i spele acestuia o cămaşă. 1714, multe familii de năpăstuiţi de pe Valea Rodnei îşi iau lumea-n cap, bejenărindu-se peste munţi, în Moldova 1/. “l-a ridicat preţul” (pg.103). în urma certei dintre Ion Doar la câţiva ani de la răscoala curuţilor, localităţile din Valea Someşului Mate, până la Dej, au avut de suferit una şi George, ultimul o îndrăgeşte mai„mult pe Ana care dintre cele mai însângerate pagini din istoria lor: pustiitoarea năvălire a tătarilor din anul 1717! pare mai ademenitoare Este interesant de reţinut că măierenii au fost preveniţi în legătură cu această năvălire tătărească dinspre Moldova, “Te-a bătut norocul”, “să dai cu piciorul norocului”, prin plaiul Suhardului, de un anume Mihail din Doma, care trimite judelui Maierului următoarea epistolă: “Sănătate, Ioane “să prinzi norocul când îţi pică” (pg.79) sunt cuvinte ale a lui Greasân a Docii din Maier. Altă navem către dumneavoastră, fără decât că veţi păgubi fără de greş - vor vini Tătari familiei Herdelea adresate Laurei pentru a o îndemna la şi Turci, am înţâles că veţi ieşi la munţi, deci de cum să scurg apele să nu ieşâţi - vor vini Turci şi Tătari şi Simeni şi vor căsătoria cu teologul Pintea. prăda bucatele şî apoi să nu bănuiţi. De bin(e) voitoriu, eu Simion Negra, nemeşnicul din Doma; de aceasta să fie ştir(e) “A scoate din ţâţâni" (pg.173) - a enervat pe cineva la Maier, la Sângeorz-Băi, la Rodna, aceasta de ştire să fie Domniilor Voastre, să nu vă paie şagă, că s-au trecut de - Vasile Baciu pe George.Este întâlnit şi termenul de şuguire, precum scrie Negrea mai sus, foarte să înţălegeţi ca apoi să nu bănuiţi. De binevoitorul E.Mihatl ot Dorna“ 21, Se trimite în grabă poruncă în celelalte sate, se aprind focuri pe măguri şi pe culmi, după practica străveche. Astfel “tâtână” cu sensul de balama: “tâtâna geamului" se anunţă locuitorii din Rodna, Maieru, Sângeorz, Feldru, Năsăud, Salva şi Hordou ca tot al zecelea bărbat să stea de (pg.297). pază în munţi, să-şi pregătească coasele, parii, furcile şi să stea gata câte un cal înşeuat pentru trimiteri de ştiri urgente. (continuare în pag. 7) Groaznica tăbărâre barbară a rămas o imagine neştearsă în memoria sătenilor. Dintre toate cele 21 de aşezări OVIDIU PETRI aşezări de pe Someş, Maierul a înregistrat cele mai mari pagube. Tabloul înfăţişat de cunoscutul istoric Virgil Şotropa, fiu al satului, este de-a dreptul zguduitor: “Două biserici arse, 6 mori arse, 110 case arse, 8 oameni omorâţi, 103 oameni prinşi. Vite furate ori omorâte: 111 cai, 125 boi, 215 vaci, 1881 oi, 179 porci şi 228 stupi. Bucate: 278 gălete de mălai, 116 gălete de grâu, 272 gălete de ovăs, apoi 272 care de fân şi 851 ocale de brânză şi caş” /3. Trebuie remarcat că aceste cifre oglindesc, pe de o parte, proporţiile jafului, iar pe de alta, dovada că Maieru era o comună mare, cu buni gospodari, însemnată în ţinut prin ponderea numerică a populaţiei şi prin starea economică. Preotul Teodor Bob notă mai târziu pe coperta interioară a unui Minei provenit de la vechea mănăstire din Dragomana: “Monăstirea a arsu cân au vinit Tătarele", Jafurile şi cruzimile de nedescris, păstrate încă în memoria bătrânilor, în legătură cu tragedia lui 1717 sunt dublate de unele documente bistriţene. Dintr-un astfel de act al magistraturii din Bistriţa, datat 1758, desprindem doar această lapidară şi terifiantă consemnare: “Se dă certificat de milogeală femeii Dafina Balotă din Maieru care în etate de 8 ani a fost răpită de tătari în 1717 şi aceştia au vândut-o unui Turc în al cărui harem a robit până în 1758 (41 de ani n.n.), când după multe suferinţe a putut să scape şi să se întoarcă acasă” IA. Acest document se întregeşte prin balada locală "Dafina şi Tătarul”; ambele texte sunt expuse în muzeul nostru, dovedindu-se, încă o dată, că evenimentele pregnante din istoria unei localităţi străvechi sunt fixate în piesele folclorice culese din preajmă. Vom publica această baladă în numărul v«tor. (va urma) SEVER URSA Note bibliografice: 1/. Porcius, Florian, Istoricul Districtului Năsăudean, tn A. S., 1929, nr. 9, p. 1-64; 2/. Hurmuzaki, Documente XV, pag. 1682; 3/. Şotropa, Virgil, Tătarii In Valea Rodnei, Anuarul lnstit.de Ist.Naţ. Cluj. pag. 268; 4/. Şotropa, Virgil, A.S., nr.3, 1925, pag.73 CUIBUL VISURILOR Anul III, nr. 13-14 (28-29), ianuarie-februarie 1999 Pag. 6 oM t& rfegie' ------S E o tU a c ’ [?A iubirea fără de care nimic nu e... “Moş Crăciun cu plete dalbe...” Tot în această sferă se înscrie şi programul din ziua de 4 I A sosit de prin nămeţi" - spune colindul. Şi a sosit într-ade- 1999, pe care aceiaşi copii, instruiţi şi conduşi de învăţătoare, văr la Anieş, cu un dar deosebit care ne-a adus lumina în l-au susţinut în faţa noastră. Le mulţumim! suflete. Este vorba de un reuşit concert de colinde pe care ele Semne bune anii au! spunem noi adresând în acelaşi timp vii din clasele l-IV prin stăruinţa învăţătoarelor lor, l-au susţinut tuturor, tradiţionala urare a doua zi de Crăciun, la Biserica din Anieş. “La mulţi ani, cu sănătate!" După ce sâmbătă, 19 XII, preotul Botiş Vasile se întâlnea cu copiii, explicându-le semnificaţia acestor sărbători, iată că prin înv. GYORGY ILEANA, MĂRIUŢA CĂRBUNE - respon programul menţionat, copiii ne-au dăruit bucuria curată a cân sabil Comisia metodică, SCRIDONESI VICTORIA, LORINŢIU tecelor sfinte, amintindu-ne şi de această dată nouă, maturilor, LENUŢA, CĂRBUNE MARIA că de la ei trebuie să învăţăm mereu curăţenia spirituală şi P a g . 7 A nul IIIf nr. 13-14 (28-29, ianuarie-februarie 1999 CUIBUL VISURILOR memoria/n ------TEODOR DEAC VOICU GHEORGHE LUCIAN S-a stins din viaţă în ziua de 21 febru distinsului şi iubitului om de afaceri care a La 8 februarie 1999, s-a stins din dintre care enumerăm: Spitalul pentru arie 1999 unul dintre cei mai devotaţi şi fost Voicu Gheorghe Lucian, a umplut de viaţă încă un fiu de seamă a! comunei boli infecţioase din municipiul Cluj- harnici cetăţeni ai Anieşului, Lucian durere pe toţi aceia care l-au cunoscut, i-au noastre, reputatul arhitect TEODOR Napoca, Sediul CFR-Tranzit, Bloc Gheorghe Voicu. fost subalterni sau colaboratori în cadrul DEAC. locuinţe strada Horia, Bloc locuinţe S-a născut la 04.11.1937 în comuna silviculturii sau industriei mici. S-a născut în comuna Maieru, judeţul cartierul Grigorescu, Cluj-Napoca, Bogaţi de Topoloveni, judeţul Argeş, unde Prin modul său de a fi, prin farmecul pe Bistriţa-Năsăud, ia data de 10 ianuarie Schiţa de sistematizare Roşia Montană, părinţii domiciliau provizoriu, tatăl său, care îl radia, ca om, în inimile prietenilor, 1935, fiind al doilea dintre cei 10 copii ai Bloc locuinţe Sângeorz-Băi, Extindere Gheorghe, lucrând în cadrul jandarmeriei. colaboratorilor şi în familie se bucura de o Floarei şi ai Iui Ion Deac, o familie exem spital Huedin şi altele. Şcoala primară a început-o în Piteşti apreciere unanimă şi pretutindeni unde îşi plară despre care După anul 1983 la liceul catolic. Apoi îşi purta paşii, fie că dorea am mai scris în şi-a continuat acti continuă studiile la Leşul o colaborare cu Mina paginile revistei vitatea de arhitect în Ilvei, judeţul Bistriţa- Rodna sau cu un centru noastre “Cuibul Germania, în locali Năsăud şi îşi finalizează de fructe din ţară, el era visurilor’’, an II, tatea Geislingen. studiile ia Liceul silvic mereu disponibil să facă n r . 8(15), Redacţia noas Năsăud. După satisfa bine. dec. 1997. tră transmite sin cerea serviciului militar A ajutat mereu tinerii A urmat cere condoleanţe la Ploieşti revine pe elevi şi studenţi, oamenii necăjiţi, cei cu cursurile Liceului familiei defunctului, plaiurile năsăudene căsătorindu-se în 1961 probleme de sănătate Teoretic din numeroşilor fraţi şi cu Maria Bindiu din pentru a avea o sursă Bistriţa, unde s-a surori risipiţi în ţară Rodna, căsătorie de venit în plus. mutat împreună şi în lume, aducem binecuvântată cu cei Paşii l-au purtat prin cu fam ilia. în mulţumiri D-nei cinci feciori: Silviu, numeroase locuri din arhitect Florica 1958, după studii Sorin, Marius, Vlad şi ţară şi străinătate, ceea strălucite, a Bârcă Deac, sora lonuţ. ce a făcut să fie cunos absolvit Institutul arhitectului din în această perioadă a cut de numeroşi oameni de Arhitectură Constanţa pentru lucrat ca şef de sector la Leşul Ilvei şi de afaceri, numele lui confundându-se, “Ion M incu” din datele puse la dis Anieş, iar din 1968 la Centrul de fructe de multe ori, cu numele satului Anieş. A Bucureşti poziţie. Anieş aproape 20 de ani. Aici constru sprijinit şcolile din zonă, a fost un bun Ca arhitect a Pentru toţi cei ieşte clădirea actuală a centrului, Fabrica creştin ajutând bisericile şi mănăstirile şi, desfăşurat o bogată activitate la Insitutul care l-au cunoscut, cu deosebire pentru de uleiuri volatile, Cantina pentru munci în special, construirea bisericii din Anieş. judeţean de Proiectări Cluj, până în anul prietenii măiereni din familia d-lui Ioan tori, Fabrica de gheaţă şi camerele fri înzestrat de Dumnezeu cu un spirit 1983, când a plecat definitiv în Croitor, arhitectul TEODOR DEAC gorifice întreprinzător, locurile pe unde a trecut Germania. rămâne în memorie ca un minunat profe De la Centrul de fructe vine la au rămas marcate pentru totdeauna, iar A fost membru al Uniunii Arhitecţilor - sionist, un bun coleg cu vocaţia priete “Marmura” Bucureşti, încercând să facă cei cu care a lucrat aduc mărturie astăzi Filiala Cluj, ocupând funcţia de secretar niei, un admirabil frate, soţ şi tată. din această firmă un nou centru. că amintirea lui pe aceste locuri va După schimbările din 1989/1990 îşi rămâne neştearsă. al acestei filiale. în perioada în care a încropeşte propria sa firmă, “Gospodarul". Prof. TITUS CĂRBUNE prestat arhitectura în Cluj-Napoca a fost Dumnezeu să-l odihnească în pace! Totul mergea bine până în 1998... Dir.Şcolii “Iustin llieşiu", Anieş şeful de lucrări la numeroase proiecte, SEVER URSA Vestea plecării neaşteptate dintre noi a SBumea/ am m ahlot | n p u l dm beşjiare Stil şi compoziţie în romanul ION (3) Ca multe alte animale, acest carnasier este un sim gemeni fondatori. Povestea lor este cea mai faimoasă (urmare din pag. 5) Numeroase şi sugestive sunt în romanul Ion, prover bol ambivalent. Vede noaptea şi, prin urmare, reprezin dintre cele care au drept personaje copii-lupi, copii cres bele şi zicătorile, metafore pline de învăţăminte. Căci un tă lumina. Considerat câine sălbatic - deşi a apărut cuţi de animale sălbatice, gen... Mowgli, şi înzestraţi cu proverb scurt rezumând o întâmplare spune uneori cât înaintea acestuia chiar şi-n bestiare - dă târcoale puteri deosebite. Ca atribut al zeului Marte, lupul rămâne, un lung tratat de morală, cât o epopee sau un roman aşezărilor umane ca un spirit redutabil, din partea căruia însă, înainte de toate, un carnasier sălbatic, un monstru Proverbele şi zicătorile conturează fizionomia spirituală te poţi aştepta la mari nenorociri dar de la care poţi androfag, devorator şi furnizor al infernului, el străjuieşte atât de frumoasă şi de marcată de umanism şi de ome nădăjdui şi intervenţii intrarea în împărăţia morţilor. nie a poporului român care-şi fixează în ele cu o benefice. Asociindu-i lui Gura lui este o grotă din care excepţională forţă creatoare idealul său etic şi estetic. Se Marte, grecii îl socoteau drept nimeni nu se mai întoarce. dau sentinţe şi se ironizează defecte omeneşti, se caută distrugător, dar făcând din el Hades, regele Infernului purta o soluţii de rezolvare şi se anticipează întâmplări. Prin şi un atribut a! lui Apollo, îi cască din piele de lup care-l bogata sa înţelepciune proverbul exprimă experienţa de acordau un rol solar. Precum făcea invizibil. veacuri a unor oameni modeşti, echilibraţi şi optimişti în lumina se naşte din umbră, Groaza de lup este univer diferite împrejurări ale vieţii. tot aşa lupul iese din păduri. sală, asociată cu adâncul caver “Unde nu-i cap, nu.i spor” (pg.43) -Zenobia despre Apollo era fiu al tenebrelor. nelor şi cu desişul codrilor, aces delăsarea soţului ei. Pădurea sacră în mijlocul te capcane prin excelenţă... (a “O datorie naşte pe alta” (pg.44) -Cuvintele Zenobiei căreia se afla templul său se vedea mitologia celtică, cea despre sărăcia lor “Unde pune el mâna, pune şi Dumnezeu mila” (pg.44) atenian se numea “lukaion” germanică şi scandinavică). -Zenobia despre Ion, fecior iute şi harnic. adică “tărâm al lupului”. Aici Este bau-baul cu care sunt “l-au intrat pe o ureche şi i-au ieşit pe cealaltă" (pg.95) îşi transmitea Aristotel învăţă ameninţaţi copiii şi înspăimântă- -Zvonurile din sat despre bătaia lui Ion cu Simeon turile şi tot de aici, cuvântul toarea Fiară din Gevaudan care Lungu, cărora feciorul Glanetaşului nu le dă importanţă. “liceu” care desemnează o a terorizat secolul al XVIII-lea... “Corb la corb nu-şi scoate ochii” (pg.163) - Ţăranii instituţie şcolară frecventată şi lupul cel mare şi fioros din despre judecători. de “lupii tineri”. basmele populare, cel mai “Din ooadă de câine nu Iad sită de mătase” (pg.194) Dacă leu! figurează prezen cunoscut fiind cel al fetiţei cu -Doamna Herdelea despre Ion - din om rău nu poţi fece om bun. tul şi câinele viitorul, lupul scufie roşie. Să nu uităm aici nici (va urma) OVIDIU PETRI înseamnă trecutul. Carnasier credinţa în licantropie, care este devorator, el muşcă şi macină definită ca metamorfoza unei timpul care trece nelăsând din făpturi umane într-un lup, cred el decât oase, amintiri... O inţă în care Pliniu nu credea, dar poveste grecească vorbeşte despre om devorat de lup: care relatează zvonurile care circulau în vremea sa. după ce trupul dispare în interiorul animalului, capul omu Lupul joacă adesea rolul de podar, de păzitor al lui începe să profetizeze, gura lupului fiind astfel în acelaşi vadului sau al punţii ca în jocurile-test moderne cu... lupul, timp poartă a lumii şi oracol al morţilor. capra, varza. în fabule iniţiatice sau nu, el se găseşte de Ca iniţiator, lupul apare în rol de genitor şi întemeietor. cealaltă parte a râului pe malul căruia se afla mielul. Este Aristotel relatează că lupoaica Leto a adus pe lume pe stăpânul unui ţinut care nu-i a! omului; un întreg război gemenii Apollo şi Artemis. Romanii se socoteau fii ai milenar opune pe cioban lupului, folclorul referitor la lupul lupoaicei. Romulus şi Rernus care sunt fii ai lui Marte, al agresor al turmelor fiind considerabil de bogat. cărui atribut este lupul, sunt şi ei, spune A. Grenier, I.HOZA CUIBUL VISURILOR Anul III, nr. 13-14 (28-29h ianuarie-februarie 1999 Pag. 8 W eci/U î nostU Şedinţele Consiliului Local Maieru Prepozitul şi vicarul capitular MACEDON POP (5) A. In şedinţa din 29.01.1999, Consiliul loca! Maieru a “Ca "prim inspector suprem" al şcolilor confesionale din O boală necruţătoare (litiază-piatră la rinichi) îi curmă adoptat următoarele hotărâri: Dieceza Gherla (1858-1866) are prilejul să-şi probeze însă viaţa şi activitatea, trecând în eternitate la 29 iulie 1. Hotărâre privind modificarea unor taxe şi impozite experienţa dobândită în şcolile blăjene şi năsăudene, din 1873, fiind înmormântat la Cluj după un ceremonial religios locale perspectiva înfiinţării de şcoli româneşti susţinute de foarte simplu, cum i-a fost dorinţa. N-a uitat niciodată 2. Hotărâre privind reducerea cu 50% a impozitului pe locuitori, “fără nici un ajutor de la stat”, şi a asigurării lor cu Năsăudul şi localitatea natală, Sângeorz-Băi, nici măcar clădiri şi a impozitului pe teren învăţători pregătiţi corespunzător, întreprinde vizite şcolare atunci când, în anul 1861, se punea problema transferului 3. Aviz favorabil a Consiliului local Maieru pentru şi participă la examenele şcolare, traduce şi adaptează Episcopiei Gherlei la Năsăud, împreună cu Seminarul declararea comunei ca zonă defavorizată. cărţi de catehizare pentru elevi, precum Catehismul cel Teologic 20). Mărturie stau şi cele două prevederi testa 4. Aprobarea Regulamentului de organizare şi mare, de mijloc şi cel mic şi Galeria icoanelor sfinte, mentare ale sale, prima, de la 8 decembrie 1872, prin care funcţionare a primăriei, aprobarea organigramei şi statu tipărite la Viena. în calitate de reprezentant al forului şcolar “lasă o fundaţie de 3000 fl.” descendenţilor familiei din lui de funcţii cu noile niveluri de salarii conform Legii nr. superior diecezan, o însemnată contribuţie îşi aduce la Sângeroz-Băi în scopul “împărtăşirii” lor ca preoţi şi dascăli, 154/1998. deschiderea, în 2 ianuarie 1859, a Preperandiei cu două bisericii şi şcolii de aici, iar a doua, de la 24 decembrie 5. Concesionarea prin licitaţie publică a unei suprafeţe clase din Năsăud, strămutată în 1869 la Gherla, căci “fon 1872, conform căreia biblioteca deţinută, înjghebată după de 500 mp pe Şesul lui Broască în vederea construirii dul de stipendii" din care era susţinută nu avea această Revoluţia de la 1848/49, şi-o testa Gimnaziului superior unei case de locuit. destinaţie, a fost unul dintre factorii principali ai întemeierii românesc greco-catolic din Năsăud 21). 6. Concesionarea prin licitaţie publică a unei suprafeţe Gimnaziului românesc greco-catolic la 4 octombrie 1863, Racordând Ţinutul Năsăudului ideilor Revoluţiei de la de 50 mp situat în ridul Bocşerie - Valea Anieşului. îndeamnă pe vestitul pedagog Vasile Petri, “sufletul 1848/49 din Transilvania, asimilate în specific grăniceresc B. în şedinţa din 19.02.1999 a Consiliului local nu s-au preparandiei", să scrie un “abecedar metodic”, care a şi într-o perioadă foarte dificilă din viaţa acestuia, Macedon adoptat hotărâri; a fost dezbătut raportul primarului apărut la Sibiu în anul 1864, sub titlul “Elementariu sau Pop poate fi aşezat în galeria paşoptiştilor români, între in privind starea econamico-socială a comunei şi obiective Abecedariu românesc", dispunând răspândirea lui în toate telectualii pătrunşi de suflul luminist, dornici de a acţiona în de realizat pe anul 1999-2000 şcolile diecezane. direcţia “renaşterii neamului”, de a contribui la ridicarea, A consemnat Macedon Pop a întărit prin semnătura sa petiţia din 5 înaintarea şi prosperarea poporului român prin credinţă şi CLARA RAŢIU martie 1861 de înfiinţare a “Districtului românesc autonom al cultură. Este tocmai cee ce fusese surprins în evocarea Năsăudului” (1861-1876), avându-l ca prefect (“căpitan personalităţii 22) sale din “Programa a V-a a Gimnaziului suprem”) pe avocatul Alexandru Bohăţiel din Cluj, alături de superior român greco-catolic din Năsăud, publicată la finea care, şi împreună cu asesorul judecătoresc loachim anului scolastic 1873-74", Bistriţa 1874, pag. 17-20: “Prin Mureşanu şi avocatul Ioan Florian, deputaţi aleşi (în total 49 moartea lui Maceodn Pop dieceza a pierdut pe adevăratul S-au născut români), va participa la Dieta din Sibiu a Transilvaniei (1863- preot, scutul (...) dreptăţii, moralităţii şi al ordinei bune, pe 1864), numărându-se printre cei 11 “regalişti” (români apărătorul instituţiunilor străvechi ale bisericii noastre, în ianuarie şi februarie chemaţi de împărat), moment al finalizării îndelungatei lupte şcoala a pierdut în dânsul pe zelosul promovator, districtul pentru recunoaşterea legislativă a naţiunii române, a limbii şi pe cel mai sincer luptător al cauzelor sale, naţiunea pe unul Dumitru lonuţ Gabriel Sidor Maria confesiunilor sale, asemenea celorlalte 18). dintre fiii săi cei mai credincioşi şi devotaţi”. Candale Vasile Grigore Andronesi Cornelia în două sedisvacanţe, 1863-1866 şi 1869-1873, Prof. univ. IRONIM MARŢIAN Bontaş Maria Victoria Andronesi Toader Capitulul ca tec ral îl alege pe prepozitul Macedon Pop ca Başca Virgil Ionel Mogovan Crina Denisa vicar capitular, cârmuind vasta diceză cu tot zelul, cu multă Note: înţelepciune şi tact pastoral, iar episcopii Ioan Vancea Andronesi Alexandru Aluaş lonuţ Echim 18). Vezi George Bariţiu, Părţi alese din istoria (1866-1869) şi Mihail Pavel (1863-1879) îl numesc şi ei Vaier Pui Silvia Saveta Transilvaniei pe două sute de ani în urmă, Voi. III, Sibiu vicar general şi-l confirmă în toate demnităţile avute. Se 1891, pag. 181-183; Simion Retegan, Dieta românească a Goga lonuţ Irinel Candale Vasile cuvine să reproducem aici măcar un pasaj din vibranta Transilvaniei (1863-1864), Edit. Dada, Cluj-Napoca 1979, Hoza Alexandru Lazăr Să crească mari şi cuvântare rostită de vicarul capitular la instalarea, în 28 ia pag. 78, 141. Dar perioada constituţionalismului liberal (1861- Andronesi losif c u m in ţi! nuarie 1866, a noului episcop Ioan Vancea, apoi vrednic al 1867) este înăbuşită de acordul dualist austro-ungar din 5/17 naţiunii arhiepiscop şi mitropolit la Blaj (1862-1892): “Deci februarie 1867, când Transilvania rămâne încorporată bucură-te, turmă creştină, că ţi-a trimis Domnul doritul tău Ungariei, anulându-i-se autonomia. arhiepăstor, care va să te conducă la păşunile adevărului 19) Cf. Dr. Victor Bojor, O p .c it, pag. 59. S-au căsătorit etern, şi va să-ţi pregătească drumul către regiunea staulu 20) Vezi Dr. Nestor Şimon, Vasile Naşcu, Viaţa ş i faptele lui nemuririi eterne Bucuraţi-vă, fii sufleteşti şi tu naţiune, lui, Năsăud 1911, pag. 280. 21) A se vedea testamentul lui Macedon Pop la Dr. Victor că aveţi în sânul vostru un părinte, care să vă îmbrăţişeze în ianuarie Bojor, Op.cit., pag. 61. cauza prosperităţii voastre celei temporale şi eterne cu 22) Menţionăm aici şi mai recentele evocări prezentate con Luchi lacob cu Ureche Maria toată căldura simţămintelor sufletului părintesc!” 19). Danci Viorel cu Ureche Varvara centrat; Teodor Tanco, Prepozitul Macedon Pop, “Virtus Cu toată povara sarcinilor bisericeşti şi şcolare deţinute, Romana Rediviva". Voi. I, Bistriţa, 1973, pag.200-202; Gheorghe Le dorim "Casă de piatră!” prepozitul şi vicarul capitular Macedon Pop a găsit răgazul Breharu, Prepozitul Macedon Pop (1809-1873), “Deşteptarea să activeze şi în cadrul ASTREI, să întreţină legături şi să Credinţei”, An. VII. Nr. 8 (77), Dej 1996, pag. 9-10. Este cunos colaboreze la periodicele vremii sale: “Amicul Şcoalei" cută şi corespondenţa lui Macedon Pop cu Aron Pumnul, fostul (Sibiu, Visarion Roman); “Sionul Românesc” (Viena, său elev de la Blaj, redactor al gazetei “Bucovina” din Cernăuţi Grigore Silaşi), “Gazeta Transilvaniei" şi “Foaie pentru (1848-1850), din care transpare îndemnul vicarului adresat cre Au decedat minte, inimă şi literatură” (Braşov; George Bariţiu şi lacob dincioşilor întru “prenumerarea" (abonarea) acelei publicaţii Mureşanu), “Albina” (Viena-Budapesta; Familia Mocioni şi (datarea scrisorii: Cernăuţi, 16 decembrie 1849; Cf. Traian în ianuarie şi februarie lona Ciocan), poate vor fi fost şi altele. Insă lucrarea pos Pavelea, O scrisoare inedită a lu i Aron Pumnul, “Studii şi tumă Activitatea vicarilor foranei episcopali greco- cercetări etnoculturale’’, Voi. III, Muzeul Judeţean Bistriţa- Rauca Ioan - 86 ani catolici din Districtul Năsăudului, publicată la Budapesta Năsăud, Bistriţa 1997, pag. 183-184), de asemenea cu gazetarul Barna Ileana - 50 ani în anul 1875 (însoţită de o vastă autobiografie), prin grija lacob Mureşanu de la Braşov, publicate fiind două scrisori, una Boşca Lucreţia - 66 ani preotului şi profesorului de la Gimnaziul superior românesc purtând data 23 februarie/7 martie 1851, iar cealaltă, 20 decem brie 1851/1 ianuarie 1852, expediate de Macedon Pop din Rebreanu Maria - 68 ani greco-catolic din Năsăud, Maxim Pop (1838-1892, nepot de Năsăud, în ambele anunţându-i-se redactorului “Gazetei Terşanski Gavrilă - 65 ani văr (II) al lui Macedon Pop, rămâne de preferinţă în ceea ce Transilvaniei" despre sumele trimise pentru abonamente, pentru Bolfă Vasile - ani 95 priveşte istoria bisericii năsăudene, de la întemeierea vi fondul “Reuniunii femeilor române spre ajutorul creşterii fetiţelor Vasîlca Elena - 78 ani cariatului, în 1787, cu primul vicar Ioan Para, coautor ai orfane" (prima de acest gen, înfiinţată la 1850 din iniţiativa Croitor Maria - 75 ani “Supplex'-ului, până ia anul 1859, când este numit vicar soacrei lui lacob Mureşanu, Maria-Păuna Nicolau), din prima Bolfă Ioan - 85 ani Grigore Moisil. Şi nu numai. Se desprinde de aici încercata scrisoare desprinzându-se şi dorinţa comunităţilor grănicereşti, Pop Ionel - 71 ani perioadă a Revoluţiei de la 1848/49, apriga luptă a foştilor “a tuturor românilor inteligenţi” ca “fondul de mondire" cifrat la Voicu Gheorghe - 62 ani grăniceri năsăudeni pentru redobândirea fondurilor şi ave “(. . .) 28 000 f. ag. să se întrebuinţeze pe seama şcoalelor mai Varvari Sever - 71 ani rilor deţinute, pentru organizarea şi susţinerea şcolilor înalte, căci gubernicui nu se pare a fi în stare a ridica şcoale. de româneşti, întru “luminarea minţii şi înnobilarea sufletului care avem neapărată trebuinţă", apoi prietenia vicarului cu Boşca Ioan - 65 ani fiilor lor”, spre a face din Năsăud “o fortăreaţă de cultură şi George Bariţiu (Vezi Aurel Mureşanu: Două scriso ri ale vicaru Pop Lucreţia - 59 ani viaţă românească”, obiective postrevoluţionare în general lui Macedon Pop către lacob Mureşanu, “Arhiva Să le fie ţărâna uşoară! atinse, cu deosebite eforturi. Someşană”, Nr. 6, Năsăud 1926, pag. 87-90). Ofiţer de stare civilă ELENA CĂRBUNE Redactor şef: ICU CRĂCIUN Redactori: Login T.Berende, Ilie Hoza, Liviu Ursa, Macavei Al. Macavei Corespondenţi externi: Damaschin Pop Buia (Germania), Ieronim Andronesi (SUA) Precizare: Responsabilitatea materialelor publicate aparţine în exclusivitate autorilor. Adresa redacţiei: Muzeul Cuibul +1suril*tr Maieru, judeţul BtSTRIŢA-NĂSĂUD Machetare: Icu Crăciun Tehnoredactare computerizată: SC “ SELT COMPUTER” SRL Bistriţa Tiparul executat de SC “ IMPRES” SRL Bistriţa ISSN 1224 - 643 Acest număr apare cu sprijinul financiar al Redacpei revistei FORMULA AS (director SÂNZIANA POP) ‘ *7a ‘TftcU&ui, tră it cete nuzi fitutnaa&e 4icm U fericite fete PERIODIC DE INFORMARE ŞI CULTURA AL CONSILIULUI LOCAL MAIERU ~ANUL III Nr. 15-16 (30-31) *** MARTIE-APRILIE 1999 *** 8 PAGINI *** 2000 LEI Post Scriptum Dintr-o regretabilă eroare, episoadele care urmează au fost omise din paragraful 14 ai episodului 11 al acestui studiu publicat în nr, 13-14 (28-29); ele trebuie integrate înaintea Gelul de-al doilea alineat din pagina 1 al episodului menţionai. Ne cerem iertare. REDACŢIA ISPITA DACICA LA MAIERU încercare de întemeiere mitico-lingvistică a toponimului Maieru ( 12) “Sat al meu, ce porţi în nume sunetele lacrimei...” numele Bocşa apare în “INDICE DE NUME PROPRII (1 Nume de per • Glose mioritice şi istorie măiereană mioritică. Emil soane)” la paginile: 190, 966 şi 1076. Al. Boşca / Emil Boşca-Mălin - întâiul culegător şi autor al Pagina 190 repetă informaţia de la publicării primei variante măierene a Colindului păcuraru- pagina 966 prelucrând-o într-un tabel iui/"Mioriţei"-colind referitor la materialul mioritic nelocal Variantele colindului-baladă cu “fata de maior* în text, în izat, sintetizând în linia 12 a tabelului: <"Provenienţa mate 1088 şi corelarea lor cu informaţia corectă de la pagina 1076, fostul judeţ Năsăud, fostele raioane Năsăud, Bistriţa, actualul rialului: E.A.Bocşa, “Poezii pop. din graniţa Năsăudului", p. din fundamentala lucrare “Mioriţa (Tipologie, circulaţie, judeţ Bistriţa-Năsăud, conform Bibliei "Mioriţei", cum o consid 18-19; Data: 1933; Provincia: Transilvania; Sigla: NELOC: geneză, texte)" /14/ a lui Adrian Fochi, apărută (“Dat la cules erăm a fi cartea “Mioriţa (Tipologie, circulaţie, geneză, texte}” 12”>, de unde se observă o pierdere de informaţie prin 17.02.1964. Bun de tipar 27.05.1964”) chiar înainte ca Emil i 14/ a lui Adrian Fochi, generează două zone folclorice, prescurtarea “E.A." a lui “Emil A l ". Căutând, acum, în pag Boşca-Mălin să fie eliberat de la Jilava (28.07.1964) 19, după aparent distincte, situate aproximativ în nord-estul judeţului: ina 966 pentru a corela ce s-a extras din culegerea lui E.A. peste 12 ani de la arestarea din 10.07.1952, cu detenţii în 7 zona nord someşană cuprinzând localităţile: Maieru (1440; Bocşa indicat în tabelul paginii 190, dăm peste Emil închisori comuniste (Lugoj, Aiud, Gherla, Galaţi, Botoşani, 1933; 1937; 1944), Feldru (1440; 1956), Sângeorz-Băi (sec. Al.Bocşa, culegătorul unei variante “Păcurăreii”, cum am Râmnicu-Sărat, Jilava), având prilejul să ne întrebăm dacă 13, 1962) şi Leşu (1696; 1962), respectiv zona bârgăuană precizat mai sus, publicată la Sibiu în 1933. Varianta nelo greşeala tipografică de schimbare a lui ş cu c, pentru a-l incluzând: Susenii Bârgăului (1547; 1936), Prundu Bârgăului calizată “DCLXIII (NELOC.12” din /14/are 30 de versuri şi transforma pe Boşca în de nerecunoscutul Bocşa, n-a fost (1386; 1960) şi Mijlocenii Bârgăului (1733; 1962), prima cifră începe cu: “Se suiau la munte / Trei păcurărei / C^o turmă regizată/operată cu bună ştiinţă de vajnicii supraveghetori din paranteze indicând anul atestării documentare a localităţii, de oi. / înaintea lor! Sub doi buhăşei / Sta o fată de maior1’. comunişti ai tipăriturilor pregătite să apară în 1964, fără a cea de-a doua anul întâiei culegeri a colindului-baladă, mar (s.n.) Dacă răsfoim /14/ la pagina 1076 indicată la exclude posibilitatea ca însuşi autorul cărţii, Adrian Fochi cată în /14/. Din enumerarea de mai sus, se poate observa că INDICELE ei de nume, aflăm că E.A.Bocşa (p.190) / Emil (Cernăuţi-26.10.1920, Bucureşti-1995)20 în cunoştinţă de în judeţul Bistriţa-Năsăud, culegerea cea mai veche a unei Al.Boşca (p.966) este la BIBLIOGRAFIE, trecut în ordinea cauză să fi făcut “jucăuşa” interschimbare de consoane pen variante a colindului-baladă cu “fata de maior" în text a fost, cu alfabetică cu: & m i m e n t ------M o u e------ŞCOALA LUIREBREANU (din istoricul şcolii) In anul 2000 vom aniversa 230 de ani de învăţământ măierean... Dar la Maieru, ca şi în alte localităţi de pe Valea Someşului, se vorbeşte în documente şi în tradiţie de o mai veche şcoală mănăstirească, încă de pe la finele veacului al XVII-lea Cel mai vechi document scris şi păstrat, care atestă existenţa unor şcoli “triviale” româneşti în Năsăud, Maieru şi Monor, este procesul-verbal din 5 noiembrie 1770, redactat la Năsăud, într-o şedinţă a comisiei economice a Regimentului de graniţă. După şcoala trivială (1770-1816), învăţământul local se continuă prin şcoala parohială (1816-1825), apoi prin şcoala naţională-confesională COLOCVIILE DE LA (poporană) cu un singur învăţător (1825-1877), cu doi învăţători (*1888- 1902), cu trei învăţători şi patru învăţători (1902-1918) şi cu mai mulţi în con BECLEAN tinuare. între 1877-1918 a funcţionat, în paralel cu şcoala confesională, o Vineri, 5 martie 1999, a avut loc cea de-a doua ediţie şcoală de stat maghiară. Tot în 1877 se înfiinţează o şcoală de repetiţie şi a Colocviilor de la Beclean cu tema Rezistenţa prin cul de sărbători. De menţionat că învăţătorul Vasile Rebreanu, tatăl marelui tură la totalitarism. Organizator a fost Casa orăşenească romancier a funcţionat în Maieru între anii 1888-1898. în anul 1900 ia fiinţă de cultură Beclean în colaborare cu Inspectoratul pentru şcoala din Anieş. Cultură Bistriţa-Năsăud şi Biblioteca orăşenească în anul 1995, la a 250-a aniversare a sa, şcoala din Maieru a primit numele Beclean, cu sprijinul financiar al Consiliului Local lui Liviu Rebreanu, iar cea din satul Anieş, numele poetului Iustin Ilieşiu. Beclean şi al unor sponsori din Beclean şi Bistriţa. Au Astăzi şcolile şi grădiniţele măierene cuprind un număr de peste 1400 participat: Nicolae Avram, Dan Baciu, Liviu Bleoca, elevi şi copii, conduşi de 101 cadre didactice. Cornel Cotuţiu, leu Crăciun, Mircea Cupşa, Zorin (S.U.) Diaconescu, Maxim Dumitraş, Sorin Gârjan, Simona “în şcoala aceasta am făcut şi eu întâile clase primare, învăţător fiind tatăl Konradi, Marcel Lupşe, Oliv Mircea, Gavril Moldovan, meu” Dan Moşoiu, Viorel Mureşan, Olimpiu Nuşfelean, Mircea LIVIU REBREANU Petean, Aurel Podaru, Virgii Raţiu, Radu Săplăcan, “Satul meu din munţii Rodnei, Florin Săsărman, Liviu Ioan Stoiciu, Pavel Şuşară, Maria cu ghirlănzi de trandafiri, Tudor, Gavril Ţărmure, Magdalena Vaida, Călin Vlasie, Leagăn al copilăriei cu duioase amintiri” George Vulturescu, Ion Radu Zăgreanu şi Doru Zimveliu. IUSTIN ILIEŞIU Cuvântul de salut din partea autorităţilor locale a fost rostit de dl. Viorel Luca, primarul oraşului Beclean. La deschiderea manifestărilor a luat cuvântul şi senatorul Teodor Câmpeanu, fost deţinut politic înainte de 1989. Moderatorul acestor colocvii a fost prof.univ. Oliv Mircea. MAIERU - file de monografie (14) La începutul discuţiilor, dl.Cornel Cotuţiu a rememorat activitatea cenaclului Saeculum de la Dej şi Beclean, Încheiem episodul anterior cu citarea acelui lapidar şi comunal, mult mai întins decât cel actual, contribuind din începând cu anul 1980, când, cei care au participat, au zguduitor document despre fetiţa Dafina Balotă “care în plin la întemeierea altor trei sate ilvene: Poiana Ilvei, început să refuze compromisurile, “eludând ostentativ şi etate de opt ani fusese răpită de tătari în 1717 şi vândută Măgura Ilvei şi Ilva Mare Aşa se explică faptul că Poiana obstinant clişee şi poteci supravegheate de ideologia unui turc în al cărui harem a robit până în 1758, când după avea şi numele de Poiana Maierului, iar “după Măgura” s-a partinică şi cenzura politică”. Dl. Olimpiu Nuşfelean a multe suferinţe a putut să scape şi să se întoarcă acasă". spus până în zilele noastre satului Măgura, de care ne remarcat experienţa literară trăită la acel celebru cenaclu Alăturăm acestui document şi proiecţia sa în folclorul despărţea maiestuoasa nostră Măgură a Caselor, fiindcă care a atras scriitori din întreaga ţară. local, începutul baladei “Dafina şi Tătarul" unii măiereni îşi făceau case la poalele versantului sudic, Cutremurătoare a fost intervenţia poetului Liviu Ioan “Frunză verde de alunu, spre a se feri din calea năvălitorilor. Stoiciu, moldoveanul solitar care avusese, înainte de Fost-am fată ca păunu Nume noi de familie se nasc din meserii sau preocupări 1989, trei tentative de sinucidere, fiind în pragul alienării Şi m-o prins tătaru-n drumu, mai noi sau mai vechi: Olar, Bugnar, Cărbune, Croitor etc. din cauza atrocităţilor regimului comunist, încheind ast Şi m-o prins şi m-o legatu Unii bărbaţi lucrau la minele de aur şi de argint de la Rodna, fel: “dacă acum sunt în viaţă, asta o datorez culturii”!. Şi de sat m-o depărtatu, ori la topitoriile din Poiana Zgurei, pe versantul nordic al Criticul Pavel Şuşară a raportat rezistenţa prin cultură Şi m-o dus în altă ţară poalelor Măgurii, unde găsim toponimul amintit mai sus. la rezistenţa individuală, declarându-se “un mistic de Să mănânc pită amară. în anul 1733 “birăul oraşului Bistriţa dă un ordin ca toţi dreapta", pentru că, în perioada în care stânga a fost ofi Vină, mamă, să mă vezi locuitorii din Ilva Mare, în timp de 14 zile să se mute în cializată în România, a fost expropriat de tot ceea ce Până îs holdele verz; Maieru (!). Dacă acest ordin s-a executat întocmai, nu se putea să aibă: “libertate, dreptuld e a se exprima, de a se Că dacă s-or gălbini, ştie. Un lucru este sigur: multe familii au venit, sau revenit, duce acolo unde îi era locul, dreptul de a circula, de a Mi-i căta, nu mi-i găsi în Maieru: llieş a Ostacii, Gavrilă a Ostacii, lonaşcu Bochii, vedea, dreptul de a fi bun în toate dimensiunile umane". Slăvoacă, Chira, Horga, llovan etc.3/. Poetul Mircea Petean a susţinut ideea supravieţuirii Desigur, nu numai o fetiţă a fost răpită atunci. Şi nu Se ştie că teritoriile de la sudul râului Ilva, aferente Ilvei prin cultură prin faptul că a refuzat categoric de a se lăsa numai din Maieru. Bilanţul victimelor şi pagubelor pricinuite Mari, Măgurei Ilvei, Arşiţei şi Poienii, au aprţinut Maierului; de regimul comunist ale cărui scopuri n-au fost altele de năvălitori rămâne de-a dreptul terifiant. aici se găsesc nume de familie măierene, iar reţeaua de decât dezumanizarea. Anul 1717, a fost rău şi secetos. Astfel, la dezastrul prici drumuri şi drumeaguri indică pornirile dinspre Maieru şi Gavril Ţărmure, inspectorul-şef al Inspectoratului nuit de barbari s-a adăugat o foamete cumplită. Ovăzul se Rodna pentru toate aceste localităţi ilvene. pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, a invocat prigoana la cumpăra cu galbeni, iar coţobrelele (porumbele) înnecă- (va urma) care a fost supusă biserica greco-catolică în perioada cioase şi coaja de fag măcinată devin o hrană mult căutată. SEVER URSA comunistă declarând că “este foarte grav că dispreţul Porecla hazlie, de "coţobrei”, dată măierenilor, încă de pe Bibliografie: faţă de cei care au suferit în comunism continuă şi după atunci, îşi are obârşia în această amară încrâncenare de 1/ Şotropa Virgii, Tătarii în Valea Rodnei, în A.S., 1940, nr. 28, pag. 26-46; '89”. acum aproape trei secole, iar obţinerea unui “certificat de 21 Şotropa Virgii, Un proces multisecular, în A S , 1930, nr. Poetul Sorin Gârjan a evidenţiat “patru expresii ale milogeală” putea fi socotită drept un privilegiu. 13, pag. 243-311; supravieţuirii (rezistenţei) din perimetrul totalitarismului Rănile şi distrugerile pricinuite de hoardele tătare în Valea Rodnei nu se vor vindeca nici peste 2-3 decenii 1/. 3/ Pop luliu, Istoricul parohiei Maieru, 1938, lucrare în man românesc postbelic: 2) supravieţuirea de sorginte cultur uscris, pag. 8. ală din puşcăriile româneşti; 2) supravieţuirea depor Documentele păstrate, puţine la număr, înfăţişează şi alte taţilor (nu doar fizică); 3,4) supravieţuirea prin mani aspecte care marchează ultima perioadă a orânduirii feu festările vii ale literaturii române (Cercul literar dela dale pe aceste meleaguri. Dacă lanţul teribilelor incursiuni Sibiu, grupul oniricilor, generaţia '80”. Domnia sa a barbare prin părţile noastre se încheie odată cu întunecatul amintit şi despre oportunismul aşa-zişilor pseudointelec- an 1717, apoi relaţiile locuitorilor Someşului de Sus cu tuali, inclusiv în rândul preoţilor. Magistratura (Senatul) săsesc de Bistriţa se înăspresc. Se Evident că intervenţiile celor amintiţi aici au fost mult intensifică acţiunile de iobagizare a românilor de către mai stufoase, spaţiul nepermiţându-ne să le redăm în autorităţile amintite şi se înmulţesc litigiile cu saşii bistriţeni întergime, dar ziarul Observatorulde Beclean (nr pe o perioadă lungă. Sunt cunoscute procesele de hotar ale 4(53), prin redactorul responsabil Aurel Podaru a făcut- vărărenilor, feldrihanilor şi iluanilor mici 21. o. Trebuie spus şi faptul că au mai fost şi alte personal Apreciem că şi pentru această perioadă îndepărtată din ităţi care au luat cuvântul, l-aş aminti pe: criticul Radu istoria ţinutului nu se găsesc în arhive prea multe dovezi Săplăcan, scriitorul Virgii Raţiu, poetul George scrise. Abia sub stăpânirea absolutismului Vienei, datele Vulturescu şi alţii. referitoare la Valea Rodnei se înmulţesc Viaţa socială va Excelentă a fost organizarea realizată de d-nii: Sorin purta pecetea răscoalelor ţărăneşti ardelene; populaţia românească creşte numeric. Astfel, între anii 1733 şi 1786 Gârjan, Aurel Podaru şi Cornel Cotuţiu. Şcolari de altădată (de la stânga): numărul locuitorilor din Maieru a ajuns la 1372. - Boşca Mircea, Lazăr Avram (prof.univ.şi poet), Ion Comuna Maieru, alături de Rodna, prezintă o importanţă ICU CRĂCIUN Ureche (funcţionar), C-tin Pui (ofiţer), Liviu Naroş demografică aparte. începând cu anul 1730, unele familii (funcţionar în Germania) măierene migrează spre extremele sud-estice ale hotarului CUIBUL VISURILOR Anul IIIf nr. 15-16 (30-31), martie-aprilie 1999 Pag. 4 couri • iE®®win în s u fl e te (v Am stat de vorbă cu câţiva participanţi !a marea întâlnire de la Bucureşti cu Suveranul noastre şi să-l vedem pe Sf.Părinte. Ne-am luat frumos şi ne-am suit în tren. De pe la Beclean Pontif în legătură cu modul în care au călătorit şi impresiile cu care s-au întors în suflet. încolo trenul era plin, dar n-ai putut auzi nici o sfadă, nici un cuvânt rău, numa' vorbe faine şi Aceste mărturisiri au fost publicate şi în prestigioasa revistă “Formula As", nr. 362, mai 1999, liniştee şi pace în toţi... în Bucureşti parcă s-o mutat ţara toată! Lume de nu i-ai văzut capă pag. 3. tul, n-am plătit transportul pe autobuze, ne-am adunat la Izvor şi ne-am tot silit să fim cât mai aproape de Sf.Părinte şi de preafericitul Teoctist. la-aşa mă tremura de emoţie... Am plâns Dl IOAN VRANĂU, preot gr.catolic, la Rodna, originar din Maieru: de multe ori, dar mai ales când am auzit cum s-a spus: “Cu durere o spun şi cu părere de rău Am peste 70 de ani, dar niciodată nu m-am putut gândi că voi avea parte de bucuria unei că nu ne putem împărtăşi încă din acelaşi potir”. Şi mi-o plăcut că i s-a dat Papei un dar fru astfel de luminoase întâlniri cu Sfântul Părinte. Totul mi s-a părut minunat, începând cu călă mos, un potir de aur pentru când a trebui... Doamne adă ceasul acela! Să ne împărtăşim cu toria, continuând cu organizarea şi desfăşurarea ceremoniilor religioase în cele trei zile de toţii din acelaşi potir, să fim o singură credinţă şi lege. Apoi am văzut cum s-o purtat de mână neuitat şi sfârşind cu slujba de duminică după amiază din Parcul Izvor. De fapt, spun impro cei doi mai mari peste bisericile noastre. Am înţeles iubirea cea mare şi dorinţa din sufletele priu “sfârşind’1... căci în inima mea nu va sfârşi niciodată ecoul sfânt al acestei nesperate întâl lor. S-au îmbrăţişat şi s-au sărutat şi noi plângeam, plângeam. Am adus cu mine fotografia niri. Nu voi uita blândeţea tonului, seninătatea şi sinceritatea chipului Sanctităţii Sale Papa Ioan asta care-i arată umăr la umăr cu zâmbet de bunătate, Doamne, ce mare ceas am trăit, că Paul al ll-lea. în biserica Sf.losif am avut norocul să stau foarte aproape.. Am înţeles că spune neam de neamul meu n-o avut norocul aiesta! “Eu iubesc acest popor!” Ce dovadă mai convingătoare poate fi decât aceea că a vorbit de atâtea ori în “limba noastră cea română”. Am stat de vorbă cu mulţi. Eram copleşiţi de simpli LUCREŢIA NĂŞCUT, ţărancă, credincioasă ortodoxă, 70 ani, mamă eroină: tatea şi modestia, de iubirea ce-i iradia din priviri şi gesturi, de imaginea celor doi mari prelaţi Eu sunt ortodoxă şi dacă aş fi stat mai bine cu sănătatea m-aş fi dus şi eu la Bucureşti la îmbrăţişându-se frăţeşte: “România e grădina Maicii Domnului”. Am fost aproape de cardinalul întâlnirea cu Papa de la Roma. Acasă, nu m-am deslipit de lângă televizor în trei zile. Mi-o plă Todea, care plângea mereu, adevărată icoană de suferinţă... Pentru mine e o împlinire de vis, cut vorbele bune şi luminate ale Sf. Părinte şi ale Preafericitului Teoctist. Ce mirare că aşa bol e izbânda vieţii, aşteptate de aproape 50 de ani! Se ştie că biserica noastră a pătimit atât de nav şi chinuit la trup s-a gândit să vină până la Bucureşti şi să se înfrăţească cu ai noştri. Stam mult pe cât a fost de apropiată de suferinţele celor mulţi. Am văzut preoţi şi ierarhi ortodocşi şi mă rugam şi eu pentru cei zece copii ai mei, toţi în viaţă, şi pentru nepoţii mei şi bine-ar fi să care trăiau la unison înălţimea clipei. Am văzut oameni de diferite credinţe şi etnii dornici ca fie pace şi bunăînvoire între toţi oamenii, să nu mai auzâm de războaie! Cân’ l-am auzât binecuvântata unire să se împlinească. Un grup de lângă mine a început să scandeze: vorbind româneşte, nu puteam crede că se poate aşa ceva. Dintrodată l-a îndrăgit şi tare mi- “Unitate! Unitate!", ca apoi toată mulţimea să repete nobilul cuvânt. îl strigam şi eu, din toate o mai plăcut ce-o spus Papa O vorbit numai de pace şi iubire între oameni şi de împăcare şi puterile... de iertare. Cum să ne ierte pe noi bunul Dumnezeu, dacă nu iertăm şi noi celor ce ne greşesc Da, s-a făcut un mare pas spre unirea care ar putea şterge, ierta şi vindeca toate rănile şi nouă? Ne rugăm la bunul Dumnezeu, unul pentru toţi, şi noi toţi ca unul trebuie să trăim. Am vrajbele trecutului. Niciodată nu mi-a fost dat să citesc atâta bucurie în ochi şi în suflete. apucat foamete şi război în tinereţea mea. Şi am îndurat lipsuri mari. Şi n-aş vrea ca ai mei să Pentru noi, cei mai mici, care slujim altarele credinţei, aceasta ne poate fi o adevărată lecţie mai trăiască ce-am trăit eu. Am văzut cum plângea de bucurie atâta amar de lume şi am plâns de comportament. Pe străzile capitalei am văzut mii şi mii de oameni care mergeau să-l vadă şi eu. Să dea Dumnezeu să ajungem să trăim ca fraţii închinători unui singur Tată Ceresc. pe Papă, cu ochii umezi de bucurie, cu speranţa în suflete, l-am văzut şi pe fraţii basarabeni Dă Doamne ca şi preoţii de la noi să se înţeleagă în bună pace" cu pancarta lor pe care se putea citi: “Părinte, te aşteptăm la noi!" Eram cu toţii uniţi în acelaşi cuget. Totul a fost ceva tonic şi reconfortant. Poate că este cea mai frumoasă “ieşire” a PETRE SÂDOR, credincios, gr catolic , ţăran, 74 de ani: României în faţa lumii... “Mulţămesc bunului Dumnezeu c-am ajuns şi eu ziua să-l pot vedea de aproape pe Sfântul Părinte, Papa de la Roma! Am avut şi noroc cu permisul de călătorie gratuită, cum am lucrat REGHINA BONTAŞ, credincioasă gr.catolică, ţărancă, 48 de ani, din Maieru: eu ca pietrar în carieră... Am mai fost la Bucureşti dar niciodată n-am mai văzut atâta lume şi "Eu n-am ştiut că omul poate plânge de bucurie atâta vreme. în sufletul meu a fost numai atâta sărbătoare! Nici n-am simţit cum au trecut zilele şi ceasurile. Nici nu ştiu cu ce aş bucurie şi pace. Mi-am strâns bănuţi ca să pot face călătoria asta, da' eu nu ştiu să grăiesc începe. Am fost la cimitirul Bellu, cnd. Sf.Părinte s-o aplecat la mormintele unor oameni mari aşa frumos cum ar trebui şi cum am simţit eu în inima mea. Cel mai mult mi-a plăcut pacea ai noştri: Iuliu Hossu, Corneliu Coposu şi alţii Am văzut şi am plâns la mormintele martirilor din sufletul oamenilor şi de pe obrazul Sfântului Părinte... Şi toţi s-au înţeles cu bine,nimeni noştri. Tot dumul, încoace şi încolo, n-am auzit decât cuvinte blânde şi o împăcare aşa ca o n-a fost contra. Toate au fost bine pregătite şi rânduite după voia bunului Dumnezeu. putere nevăzută care s-a lăsat peste oameni Puterea aceea a poruncit vremii să fie fru Doamne ajută-mi să trăiesc şi să apuc ziua cân1 s-or uni bisericile şi credinţele noastre! Mi-a moase, oamenilor să fie buni şi soarelui să strălucească altfel... Eu cred că cel mai frumos plăcut cum a spus Părintele că noi românii suntem creştini de două mii de ani, de cân’ ne-am lucru a fost când am văzut că potopul acela de lume de toate mamele se roagă laolaltă născut şi ne-a rânduit Dumnezeu în lume. Era soare fain şi lumină şi mie mi se părea că Papa aceluiaşi Dumnezeu, de parcă n-ar mai fi fost mai multe credinţe şi religii şi biserici, decât una e Soare... Din sufletu’ meu n-a ieşit niciodată bucuria şi lumina asta. Pe tren, la-ntors acasă singură: Biserica lui Hristos Domnul. Şi am simţit aşa în suflet ca o mare uşurare, de n-aş numai de asta grăieu oamenii şi tăţi mi s-au părut mai buni şi cu glas smerit, aşa ca de rugă putea-o spune în cuvinte. Mi-am strâns familia şi meamurile şi nu mai gat de le povestit ciune... despre împărăţia Bucuriei pe care unul ca mine a avut norocirea s-o atingă cu ochii, cu inima şi cu toată fiinţa mea muritoare VICTORIA HODOROGA, credincioasă gr.catolică, 43 ani, ţărancă, Maieru: Nici n-aş şti cum să vâ spun la de Sărbătoare sfântă am fost şi eu, departe, la Bucureşti. Mare-i puterea ta, Doamne! Şi cât mi-au plăcut rugăciunile şi cântările acelea! De cum am pornit de-acasă şi până în ceasul în care m-am întors, inima mi-o bătut mai tare şi m-am crezut într-un vis fericit din care n-aş mai fi vrut să mă trezesc. Ne-am luat noi, un (va urma) mănunchi de fraţi şi ne-am hotărât să facem ce-om face şi să ajungem acolo în capitala ţării A consemnat SEVER URSA Stil şi compoziţie în romanul “Nu-i nici dracul aşa şapte aţe” (pg.123).. Cuvintele lui Herdelea către Titu: cu îndemnuri grăbite” (pg.76) - Din gândurile Laurei. de negru" (pg.196) - îndemn la chiverniseală şi economie. “Băutura dezleagă limbile şi îmblânzeşte inimile" Zaharia Herdelea Adăugăm la aceste proverbe şi zicători, câteva care (pg.203) - La peţitul Anei. “Anii trec ca vântul şi cel ce n- despre Ion; nu-i chiar poartă amprenta personalităţii autorului, experienţă de a muncit, n-are bătrâneţe" (pg.167). - Herdelea, gândin- aşa rău. viaţă şi o gândire matură. “O linguriţă de isteţime face du-se la viitorului fiului său. “A-ţi aprinde paie în uneori mai mult decât un car de putere” (pg.23) - “Când măriţi o fată, parcă ţi-ar arde o casă" (pg.231) cap” (pg.207) - A stârni George la începutul ostilităţilor cu Ion. - Herdelea la nunta Laurei. ceartă. “Din frumuseţe nu se face porumb şi din isteţime “Grijile şi necazurile sunt veşnice, pe când fericirea e “A te vârî ca musca mămăligă” (pg.43). atât de nestatornică’’ (pg.223). Preocupat permanent de în băiigar” (pg.246) - A “Vorba unui prieten e mai sfântă decât orice grija zilei de mâine, Zaharia Herdelea este pus mereu în intra peste vorba cuiva hârţoagă” (pg.47). - Herdelea despre relaţiile cu situaţii limită. (Ion către mamă-sa). Belciug. “Dreptatea-i veşnic cu două tăişuri, ca paloşul în “Cine râde la urmă râde mai bine” (pg.259) - “Dragostea nu ajunge în viaţă. Dragostea e numai mâna ostaşului viteaz". Adevărul scos la iveală va bucura pe cel năpăstuit. adaosul.” (pg.81) - Ion, gândindu-se la Florica şi la Ana “Sunteţi ca două săbii ce nu încap într-o teacă" (Zaharia Herdelea către Titu). “Cinstea e o floare aşa de rară", (pg.164) - Laura cu (pg.384) - Cuvintele lui Belciug adresate lui Vasile Baciu “Piatra (buturuga) mică răstoarnă carul mare” gândul la Pintea. “Ce bine ar fi dacă omul ar putea trăi şi lui Ion. (pg.346) -Zaharia Herdelea se gândeşte la soarta fami din visuri” (pg. 121) - Gânduri ale lui Titu Herdelea Vorbe de duh (adevărate maxime o parte dintre ele) liei sale care depinde de nişte hârtii. “Cine cade din carul vieţii e pierdut” (pg.241). dovedind un grad de cultură, ele aparţin intelectualităţii “Greşeala iertare aşteaptă” (pg.365). Zaharia “Egoismul e temelia vieţii” (pg.293) - Cuvintele lui din Pripas, fam. Herdelea, preotul Belciug. Ca nişte ade Herdelea către Belciug. “Lăcomia strică omenia” (pg. Herdelea. văraţi apostoli, aceştia sunt puşi în situaţia de a sfătui 389). Titu Herdelea către Ion. “Omu-i trecător ca adierea vântului” (pg.375) - Din oamenii, de a-i îndruma spre fapte bune. “A nu lăsa pasărea din mână pe cea de pe gard”. gândurile lui Ion. Regionalismele şi expresiile populare dau romanului (pg.100) - Ghighi depsre Laura, în legătură cu căsătoria “Viaţa omului e ca floarea câmpului” (pg.385) - o coloratură locală. întâlnite mai ales în descrierea ei cu Pintea. Preotul Bulbuc către fam.Glanetaşului şi către Vasile ţăranilor, puse în gura lor, cuvintele locale se subînscriu “A căuta cearta cu lumânarea" (pg.100) - Tensiunea Baciu. (Ideea este întâlnită şi în opera lui Cantemir, spectaculos limbii literare fără a-i diminua strălucirea. din familia Herdelea în ajunul căsătoriei Laurei. Sadoveanu). “Ce-i în mână nu-i minciună” (pg.238) - Vasile Baciu “Când nu eşti singur, suferinţa se uşurează" (pg.23) - (va urma) către Ion. Ion, gândindu-se la necazurile vieţii. Prof. OVIDIU PETRI “A nu fi mână spartă” (pg.123) - “A ţine banul cu “Iubirea e un lucru gingaş şi se sfarmă dacă o atingi Şcoala generală NIMIGEA Pag. 5 Anul III, nr. 15-16 (30-31), martie-aprilie 1999 CUIBUL VISURILOR SFdclct Colindele şi colindatul pe Un ziarist de renume: măiereanul VALEA ILVELOR d v j d iu *JO S £ A în colinda “Trei păcurărei” primii doi ciobani vor să-l omoare pe al treilea nu pentru turma lui bogată, ci pentru câ acesta vrea să La vârsta de 31 de ani, măiereanul Ovidiu Constantin Hogea are experienţe de viaţă asemănătoare lui Panait Istrati. Evenimentele din decembrie 1989 l-au găsit în Bistriţa, unde, în anul 1990, va înfiinţa revista AHA, care a părăsească turma, să ia “fată de maior”. avut o viaţă scurtă. Articolele publicate atunci l-au recomandat ca pe unul din cei mai curajoşi gazetari ai judeţului, Ameninţarea cu moartea este făcută direct de cei doi ciobani. lucru care a deranjat “oficialităţile" procomuniste ale momentului. Şicanele şi invidiile unor confraţi de breaslă l-au “Tu de-o vei lua determinat să părăsească Bistriţa şi să poposească doi ani la Bacău, unde va lucra la un ziar local. Noi te-om împuşca” Din 1993 devine redactor la Expres, unde va face anchete şi reportaje îndrăzneţe legate de corupţie la cel mai Ciobanul le cere să-l îngroape: înalt nivel, afaceri necurate la Banca Agricolă, holdingul Internaţional-Bacău, activităţile necurate ale exsecre- “în staor de oi, tariatului general al Guvernului, Viorel Hrebenciuc, mafia minieră din Valea Jiului, revoltele minerilor din 1977, con trabanda cu benzină în Iugoslavia din anul 1994, interviuri luate expreşedintelui Moldovei Mircea Snegur, în jocul de miei expremierului A.N Sangheli, generalului A.Lebed, dezvăluiri despre oraşele secrete ale fostei U.R.S.S., articole Bota me' ce luce despre dezastrele de la Cernobâl. Mi-o puneţ’ de cruce”. După ce s-a mutat la Evenimentul zilei, va continua să scrie despre dosarele corupţiei în România, dezvăluind La cap să-i aşeze fluierul cel drag: implicarea serviciilor secrete în marile escrocherii politico-finandare, apoi despre mafia bancară de ia Baneorex, “Cân' vântu’-a sufla Credit Bank, Dacia Felix, Columna Bank, Fundaţia “Noua Românie" (trezoreria partidului lui Virgil Măgureanu, par Oile ‘or înturna tid finanţai de exbancherul Râzvan Temeşan), intervievând şi pe exministrul de interne Gavril Dejeu despre faimoasa U.M. 0215. în anii 1997-98 şi-a petrecut zile întregi cercetând dosare ale fostei Securităţi şi n-ar fi exclus, A lerui lerui doamne să-i publicăm şi noi câte ceva legat de activităţile dubioase ale consătenilor noştri de dinainte de 1989. Oile 'or înturna. De remarcat este şi faptul că, pretrecându-şi 10 zile Intre gheriiele kurzilor, a reuşit, în 1998, să stea de vorbă Pe mine m-or plânge cu celebrul Abdulah Opalan, publicând în Evenimentul zilei interviul luat acestuia. Cu lacrimi de sânge." îndemnat la scris de dl. prof.Sever Ursa, primul său dascăl într-ale gramaticii, Ovidiu Constantin Hogea are O categorie aparte între colindele de pe vale o constituie colin astăzi har de gazetar, croindu-şi singur un destin exemplar prin tenacitatea sa, comparabil cu al celuilalt măierean, dele de doliu, de jale. Prezenţa lor în repertoriul colindelor nu tre Emil Boşca-Mălin, gazetarul şi magistratul care a supo.tat vertical peste 17 ani de puşcărie comunistă. buie să surprindă dacă se ţine seama că sărbătorile de începutui ICU CRĂCIUN anului cuprindeau şi cinstirea morţilor. Astfel, Simion Florea Marian aminteşte în calendarul popular şi de existenţa sărbătorilor Moşilor Crăciunului care se continuă în seara Ajunului Anului Nou când “se lasă peste noapte masa întin să cu toate bucatele pentru a fi ia îndemâna spiritelor strămoşilor ce revin în această noapte”. Poreclele măierenilor şi Rebreanu (ii) (Călindariu iuliano-gregorian şi poporalul romanu... pe anul Unele porecle se dau după ocupaţii străvechi sau mai Strâmbu, Ispas, Arsente şi alţii. Poreclele ca joc de cuvinte 1881, Oraviţa, Braşov 1881, p.33, apud Bârlea Ovidiu - “Colindatul noi prestate efectiv sau atribuite de colectivitate cum ar fi: cu rezonanţă onomatopeică sunt folosite de Rebreanu nu în Transilvania” în “AMET" pe anii 1965-1967, Cluj, 1969, p.247.) Baciu, Colectăm, Dubău, Dobaş, Găciular, Notărăşîţa şi numai pentru pitorescul lor, ci şi ca o completare a portretu Aşa este colinda “Mă luai, luai”, colindă cu funcţie de doliu după altele. Altele apar ca urmare a unor greşeli de limbaj (Bîja, lui, psihologiei, sau a biografiei personajelor. Astfel de nume Fufă, Ştelele, Herşti, Horpotă şi altele). date după porecle pot fi de origine regională sau locală. fata moartă. Prin asemănare s-a ajuns la porecle ca: Banduru, Spirit multilateral Rebreanu avea predilecţie pentru viaţa la Transcriem textul integral al colindei: Cucu, Hescăl, Gaie, Ţăpicu, Vrabie etc. Câteva porecle ţară. De aceea în ierarhia eroilor cu genealogie identificabilă “Mă luai, luai Aleargă, maică, aleargă pleacă de la cuvinte de origine străină: Ciobica, Draifus, predomină în funcţie de categoria socială, ţăranii urmaţi de Gios pe lângă râu lanoş, Şuştac, Soani şi Văntău. reprezentanţii micii burghezii de la sate. ‘Gios pe râturele Cu săcera-n brâu întâlnim şi o categorie aparte de porecle care îşi au Valoarea documentară a numelor personajelor După lecurele La cules de grâu. originea în strigăturile de la horă: Himpu, de-a lemnului, ţărăneşti şi mai ales persistenţa pe plan secundar a unor Maic-o alergat Muietu Mitraş, Uşurelu etc. După locul de origine s-au for nume provenite din ţinutul de origine al scriitorului, adică Mă plecai, plecai Leacu' l-o aflat mat porecle ca: Ţăranu, Armanu, Ciuzanu, Borşanu etc. Maieru şi ţinutul Năsăudului, subliniază vasta documen Mănunceş să tai Tri scânduri de brad în satul Anieş nu se întâlnesc atâtea porecle datorită taţie a lui Rebreanu şi constituie totodată un material val Tăin' on mănunci Ş-o cruce la cap, faptului că aici, spre deosebire de Maieru, a existat o mai oros pentru studiile de antroponimie. Fiecare personaj se Mi s-o pus on giungi mare circulaţie a populaţiei în special a lucrătorilor de la conturează, trăieşte, acţionează potrivit numelui pe care îl Şi tri coţ’ de pânză Giungi fără durere pădure. Necunoscându-se supranumele lor, cei care s- poartă fără ca acest lucru să pară forţat sau nereal. Şî la cap crucită." Moarte fără vreme. au stabilit aici nu au primit, porecle decât în cazul în care Numele lor sunt atât de elocvente încât explicarea acesto se înrudeau cu familiile măierene. ra ar fi imposibilă uneori pentru că ele au fost gândite antic în sensul ei primar porecla este înţeleasă de localnici ca ipat având putere de tipizare. Cu ajutorul numelor proprii, Personajul “Moş Crăciun" îl găsim într-una din colindele: ocară. Ca vechime ele nu se cunosc mai mult de trei gen Rebreanu conturează portrete complexe, semnificative “La mijlocul râtului De cântat putem cânta eraţii. Putem spune că poreclele din această zonă joacă fără a se abate de la sistemul onomasticii tradiţionale Este patul Domnului. Glasu’ nu l-om înştimba. încă un rol important în viaţa locuitorilor, ele sunt şi vor fi româneşti. Sensibilitatea autorului la care se adaugă încă necesare dat fiind numărul mare de familii cu nume şi simţul filologic sunt reflectate de asemenea nume proprii Da’ în pat cine-i culcat Eu pe unde merg şi cânt prenume identice sau asemănătoare cât şi datorită spiritu legate de porecle, date cu măsura firescului. Numele Moş Crăciun îi mort de b(e)at Rămân codri înverzând Şi cucuţu-i stă pe cap. lui ardent şi ironic al măiereanului dintotdeauna. vehiculate de Rebreanu dovedesc mult realism îmbinat cu Oile pe câmp ieşând. Prin rezistenţa poreclelor se ajunge la o diferenţiere o puternică nuanţare proprie. Din conturarea acestora nu Şi mortiţa la picioare Tu pe un(d)e mer(g)i şi cânţ’ mai mare între oameni decât prin folosirea prenumelor lipseşte nici fastuosul plasticizant sau elementul argotic. Şi-l întreabă că ce-l doare. Iei mamele de la prunci moderne sau a celor duble în cadrul sistemului oficial de Analiza creaţiei rebreniene făcută exclusiv din punctul Zice moartea către cuc Pe un(d)e întorni înapoi denominaţie personală. de vedere al onomasticii literare confirmă cunoaşterea O mare pondere ocupă în opera lui Rebreanu numele profundă a vieţii rustice inclusiv a onomasticii populare şi Hai cucuie să cântăm iei părinţii amândoi" Şi glasu’ să ni-l ştimbăm. create de scriitor după poreclă: Bulbuc, Ciocănaş, Cobelciu, folclorice, Rebreanu fiind puternic ancorat în realităţile Huciu, Trişcă, Lotru, Lungu, Baciu, Leuca, Bolovanu, social-culturale ale satului someşan încă din timpul (va urma) Haramu.Ciungu, Oiţă, Tunsu, Florea Căruntu, Bărbat, copilăriei şi al formării sale spiritual-intelectuale. prof. IERONIM URECHE Nevoiaşu, Lupu, Motofelea, Păcuraru, Prundaru, Pârjol, IACOB NAROŞ Biowm p GROMOVNICUL CUMPĂNA, nu se bucură; va fi frumos la 22 septembrie - 22 octombrie DIN BATRANI (3) stat, minunat la obraz, bine va Cine se va naşte sub acest semn vaL grăi, va avea ochi negri, va fi fi de treabă, frumos, curat, iubitor de dreptate, grăi tor, mincinos, vorbitor de rău, nerăbdător, nesta tare în umeri, părul neted, trupul tor de adevăr, dacă obiceiurile cele rele nu-i vor tornic, împilat la patimi viclene, iubitor de argint, drept, va fi vesel, blând, bun, la minte cu schimba firea. Va fi milostiv cu bună cuviinţă, uscăţiv; cu cei buni nu se întovărăşeşte, va fi neiu chiverniseală aşezată, dinţi laţi, nasul lung şi iubitor de femei, neroditor de copii, cu bun obicei, bitor de muieri, arţăgos şi râzător, cam fluşturatic. cărnos, buzele mari şi la boală flegmatică. De vesel şi iubitor de muzică. Va fi curat ia faţă, ochi dar la război lesne biruitor, mânios, melancolic, trece de 33 de ani va ajunge la 78 de ani. frumoşi, statura de mijloc, cărnos la nas, minunat lucrător la toate, gata în tot ceasul la certe şi bătăi ŢAPUL, 21 decembrie - 19 ianuarie la obraz, cuvios la toţi oamenii ce-l văd; va fi când foarte rele; iute la sânge, roşu la faţă şi cu părul Cine se va naşte sub această zodie va fi dulce tăcut, când prea vorbitor, cu inima deschisă. Viaţa aspru.. în tot ceasul gândeşte de rău, să sfătuiască la vorbă, lungăreţ la obraz şi rumen; frumos la căutătură, muncitor, viclean, lacom, gânditor, lui plină de tot darul. Să se roage la Dumnezeu, să pe alţii ca să clevetească pe vecinii săi şi nu are fie mult iubit, după cum îl arată natura. Are să fie saţiu de a face rău. Va fi vorbitor şi în nimeni nu tăcut, iubitor de avuţie, mânios, sărăcăcios, foarte sângeros, iute la mânie şi îndată se întoarce şi îi se va încrede şi toate vrea să fie cum le vrea el. Ei păzitor de taină, smolit, dârz şi beţiv. Căutătura lui pare rău de vorbele rostite cu iuţeală şi mânia lui îl vor jura îndată pe fiecare lucru şi fără de sfială pe ţinteşte tot la pământ; nasul lui va fi lat şi cărnos, duce la mare pagubă. Va fi mândru, vesel, socoti tot ce e mai sfânt şi nu se tem de nimica. De va trăi tare în genunchi, slab la pântece şi lesne se tor, iubitor de învăţătură şi va trăi cinstit. De nu va 44 de ani, va ajunge până la 99 de ani. îmbolnăveşte. De va trece de 25 de ani, va ajunge la 55 de ani. muri până la 44 de ani va trăi până la 60 de ani. SĂGETĂTOR, 22 noiembrie - 20 decembrie SCORPIA; 23 octombrie - 21 noiembrie Copilul ce se naşte sub acest semn va fi cu Bibliorafie: Gromovnic din bătrâni, Editura Copilul ce se va naşte sub această zodie, va fi mintea bună şi cu socotinţă, înţelept, cucernic, Porţile Orientului, laşi, 1993 mânios, vărsător de sânge, fără de ruşine, înşelă- iubitor de chipul cel duhovnicesc, drept, smerit, milostiv, ruşinos şi norocos, sfătuitor bun, de rău MIHAI ROMAN CUIBUL VISURILOR Anul III, nr. 15-16 (30-31), martie-aprilie 1999 Pag. 6 S)a6căM năt& udeid MM OCTAVIAN RULEANU - un Dicţionar de mitologie dascăl cu valoare de simbol (1) a indienilor americani (6) CELE PATRU COLŢURI (FOUR CORNERS). Teritoriu localizat în vestul S.U.A. dene” articole în care reliefa obiceiuri Cultura în Ţara Năsăudului a fost la graniţele dintre statele: Arizona, New Mexico, Utah şi Colorado. Pentru indienii făurită şi continuată de-a lungul timpu strămoşeşti ca de exemplu “Puiul navajo, ute şi alţii, este un loc sacru. Astăzi, în acelaşi Ioc se ridică un monument lui de pasionaţi cărturari care au purtat Târgului” şi multe altele, menite să cu foci pentru fiecare din cele patru state reprezentate acolo. Dacă te aşezi pe făclia luminii atât în vremurile însorite, potolească dorul de acasă, de părinţi, monument, poţi pune mâna şi piciorul, în acelaşi timp, pe toate cele patru state. cât şi în cele de restrişte. de fraţi, al tinerilor refugiaţi. CELE PATRU ZĂRI. Indienii americani au cinstit foarte mult Spiritele Celor A fost meritul lor de patrioţi legaţi de După eliberarea Transilvaniei, dom Patru Zări, paznicii Pământului şi ai cerului. Ei le-au respectat, s-au rugat lor şi le- glia străbună. nul Ruleanu a fost trimis la Năsăud de au cerut ajutorul înaintea fiecărei ceremonii. Locuinţele lor aveau uşile în partea de către Ministerul Educaţiei Naţionale, să răsărit, direcţia vieţii noi şi a tuturor începuturilor. Cele Patru Zări au avut întot organizeze, ca director, Şcoala normală. deauna o denumire; indienii chippewa numeau răsăritul wabun, iar totemul său era Sosit acasă, cu profundă dragoste vulturul. Wabun reprezintă primăvara, iar culoarea sa este galbenul. Shawnodese pentru tânăra generaţie, s-a frământat este paznicul spiritual al sudului, locul verii şi al femeilor; totemul său este coiotul, mult cum să-şi îndeplinească planul iar culoarea sa este verdele, care arată creşterea şi rodnicia. Mudjekeewis este său de acţiune. Avea în faţă imaginea paznicul spiritual al apusului, tărâmul toamnei şi al asfinţitului; totemul său este satelor din judeţ cu case înşirate ca ursul, iar puterea sa ajută pe cel care căuta călăuzirea; culoarea sa este albastrul. mărgelele pe aţă de-a lungul râurilor şi Waboose este paznicul spiritual al nordului, tărâmul iernii; totemul său este bizonul văilor. alb, care reprezintă forţa; culoarea sa este albul. Unele triburi, ca de exemplu hopi, onorează şi cele patru semidirecţii, toate fiind Se gândea la mulţimea copiilor de reprezentate de variatele culori ale porumbului. săteni cu ochii strălucitori, cu setea de CERBUL ŞCHIOP (LAME DEER). Numele său era John Fire Lame Deer şi a sorbi învăţătura. Avea dascălul nos făcea parte din tribul indienilor sioux-lakota. S-a născut în rezervaţia Rosebud din tru o idee de nestrămutat care-l statul Dakota de Sud. A fost vraci, vindecător, căutător de viziuni, dar şi şaman în frământa adânc, ideea de a stabili o timpul vieţii a avut multe meserii: culegător de cartofi, pictor, paznic, cizmar şi păs politică şcolară dreaptă ca un monu tor. Datorită viziunii primită în copilărie, şi-a închinat viaţa vindecării tuturor oame ment de durată: nilor. Şcoala normală, zicea el, trebuie să CERCUL. Pentru indienii americani a fost sacru. Indienii sioux l-au numit Marele formeze fiii de ţărani, copii cu Inel al Vieţii. Multe locuinţe sau locuri ceremoniale aveau formă circulară. inteligenţă evidentă, cu aptitudini de CERCUL CONDUCĂTORILOR. Este numele dat de indienii pawnee conste dascăl şi, care, după absolvire, să se laţiei Aurora Boreală. Se credea că aceste stele erau un grup de conducători ai întoarcă la sate ca luminători pasionaţi. cerului. Constelaţia este asociată şi cu Steaua Conducătoare, crezută a fi Steaua Printre personalităţile luminoase fig El stabilise o perspectivă care să Polară. urează profesorul Octavian Ruleanu pe asigure stabilitatea învăţătorilor în CEREMONIA FLUIERATULUI. Aparţine indienilor hopi şi este practicată de care l-au cunoscut năsăudenii şi mulţi mediul rural. De aceea, în munca sa de două grupări: una gri şi una verde. Cei care conduc această ceremonie sunt pre alţii din afara judeţului. I se spunea director, selecta cu tact şi afecţiune oţii. Ea are ioc în luna august a fiecărui an. domnul Ruleanu, pentru că oamenii de viitorii normalişti, care veneau din înainte ca lumea să participe la această ceremonie, există câteva zile secrete, pe aici, şi în general transilvănenii, comunele judeţului cu dorinţa de a perioadă în care este construit un altar din nisip într-o kiva şi se cântă cântece noc turne. Oficial, ritualul începe la un izvor sacru, unde preotul umple trei oale pline înţeleg prin cuvântul “domn” un ins în deveni învăţători. cu amulete sparte. Strămoşii indienilor hopi erau interpretaţi de două fete şi un care sunt adunate calităţi deosebite ale A avut grijă ca în toate clasele, băiat. Ei fac parte dintr-un alai care se îndreaptă spre satul unde va avea loc cer personalităţii umane: omenie, înţelep numărul băieţilor să fie, în general, emonia. Alaiul se opreşte în apropierea satului, iar pe pământ se pune mâncare din ciune, bunătate şi o conduită demnă egal cu cel 'al fetelor, în ideea creării porumb, sub forma unor nori. în timpul ritualului de fluieră. întreaga ceremonie faţă de semenii săi. unei emulaţii, colaborări fireşti între durează 16 zile. Descendent dintr-o familie de ţărani băieţi şi fete; se înfiripează prietenii, iar CEREMONIA HAKO, Era practicată de indienii pawnee şi avea loc în timpul năsăudeni, însetat de cultură, a termi după absolvire se întemeiază familii pe primăverii (deşi nu avea o dată fixă). Scopul ei era asigurarea păcii şi a prieteniei; nat ca fruntaş Facultatea de litere şi o bază morală sănătoasă. indienii se mai rugau pentru o viaţă lungă, pentru putere şi pentru prosperitate. în filolosofie, a ocupat funcţii de conduc Această dorinţă a directorului a fost timpul ceremoniei are loc o schimbare rituală de daruri între clanuri şi este fumată ere în Ministerul Educaţiei Naţionale îndeplinită pe parcursul anilor. Foarte pipa păcii (vezi Pipele). Ceremonia impunea două grupe de participanţi: Grupa printre care şi cele de îndrumător al puţini dintre absolvenţi au plecat spre Copiilor şi Grupa Bătrânilor. în final, cele două grupe se unesc. Hako este o cere şcolilor româneşti din Iugoslavia, alte sectoare de muncă. O atenţie monie de rugăciune pentru copii, în aşa fel ca tribul să sporească, să se înainte de al doilea război mondial cuvenită a fost acordată asigurării unui întărească, iar oamenii să poată trăi o viaţă lungă şi fericită. Rămas în Bucureşti în timpul cât corp didactic format - cu ajutorul CEREMONIA MARII PURIFICĂRI. Practicată de către indienii skidi, din marea Transilvania de Nord fusese sfâşiată Inspectoratului Judeţean - din învăţă ramură a indienilor pawnee, din Nebraska, această ceremonie se ţinea înaintea de diktatul de la Viena, Octavian tori şi profesori cu mare dragoste pen unei vânători Ea întrupează toate credinţele şi practicile spirituale ale indienilor Ruleanu milita pentru continuarea tru formarea viitorilor dascăli. skidi. în timpul ritualului, oamenii poartă toate obiectele sacre până la un râu şi le legăturilor cu fraţii năsăudeni, scriind (va urma) spală simbolic; apoi, vor curăţa tot satul şi se vor spăla şi ei. Ceremonia are loc sub cu pasiune la revista "Plaiuri năsău- SIMIQN CHIŞ semnul Marei-şi-Negrei-Stele-Căzătoare-Purtătoarea-de-Leac, care era stăpâna ceremoniei şi patroana ştiinţei Pământului, a vracilor şi a apelor, cea care putea controla noaptea, dar şi animalele, cu deosebire bizonul. Marea Purificare se ţinea de două ori pe an. tyecinti iw dti — — - (va urma) (în versiune românească de ICU CRĂCIUN, din “The Aquarian Guide and FESTIVITATE RODNEANĂ Native American Mythology”) In data de 1 Mai 1999, la Rodna au avut loc o suită de festivităţi religioase sub egida bisericii romano-catolice maghiare, între care şi comemorarea a 120 de ani de la moartea episcopului conte Ziky Domonkos, personalitate marcantă a sfârşitului de secol 19, în acest colţ de ţară. Se ştie, potrivit unor documente autentice păstrate în muzeul “Cuibul visurilor”, în scrierile lui Rebreanu şi în tradiţia orală, că groful Zichy Dominic, cum îi spun localnicii măiereni, şi-a avut ultimul domiciliu în Maieru, în locul “la Curte”, cum i se spune de către bătrâni. Despre viaţa şi rolul benefic pe care această personalitate distinsă a avut-o în viaţa măierenilor şi a localităţilor din jur vom relata pe larg în numărul viitor a! revistei noastre. Nu putem să nu remarcăm meritul de excepţie pe cafe I-au avut în organizarea evenimentului comemorativ amintit, intelectualii vecini: preotul Pâl Vilmos- Barna şi d-nii Bauer care n- au pregetat să ceară şi sprijinul muzeului nostru. S.U. P»g-7 Anul I I I , nr. 15-16 (30-31), martie-aprilie 1999 CUIBUL VISURILOR (ă e o g tq fie ------o M a ie w i - o A f(n i-siiv-& u i‘w Statele mici ale Europei 4 Monaco - Stat aşezat în Europa sudică, în SE Ordinului Cavalerilor loaniţi 1530-1798/Congresul de la FRANCEZII Franţei. Are o suprafaţă de 195 km2 şi o populaţie de Viena proclama Malta colonie britanică, devenind cea mai 30.000 de locuitori. Situat la 14 km de oraşul Nisa princi importantă baza aeronavală britanică din Mediterană patul este străbătut de Alpii Maritimi, care domină Marea Centrală Dobândeşte autonomie internă în anii 1964 şi îşi ajută comuna Mediterană. Clima este subtropicală, cu ierni blânde, un oclamă independenţa în 1974, devenind republică. Este mare număr de zile însorite şi o frecvenţă redusă a vân republică parlamentară, potrivit Constituţiei din 1964 MAIERU turilor, condiţii ce au favorizat dezvoltarea turismului. Activitatea legislativa este exercitată de Camera Monaco este o monarhie constituţională, principat eredi Reprezentanţilor iar cea executivă de un cabinet condus de Recent, un grup de francezi ai Comitetului Nort- tar, potrivit Constituţiei din 1911. Activitatea este exercitată liderul partidului majoritar din Cameră. Cele mai importante sur-Erdre, conduşi de dl. Jean Pierre Bourcier de şeful statului şi de un cabinet numit de suveran. Cele mai formaţiuni politice sunt Partidul Naţionalist şi Partidul (preşedinte), au venit la Maieru pentru a întări colab importante partide sunt: Uniunea Naţională şi Democratică Laburist Maltez. orarea cu comitetul măierean. Ei au participat la şi Mişcarea de Uniune Democratică. Malta are puţine resurse minerale, iar agricultura are o şedinţele Consiliului Local Maieru şi aie comitetului Statul Monaco este cunoscut în special prin turism, dar importanţă secundară. Se cultivă cartofi şi legume. nostru, împărtăşind din experienţa locuitorilor pe care este şi un important centru industrial (cosmetica, electroni Industria s-a dezvoltat, în mare parte, graţie investiţiilor i-au reprezentat; de asemenea, au ascultat ca, produse farmaceutice, textile, conserve de peşte, prelu străine. Turismul este dezvoltat. doleanţele măierenilor şi au promis că, atât cât le crarea maselor plastice). Turismul dispune de o bază mate 7. Cipru - Stat insular în SV Asiei, în Marea Mediterană. permite statutul celor două localităţi înfrăţite, vor con rială de calitate şi de atracţii de renume între care cazinoul, Suprafaţa 9251 km şi o populaţie de 710.000 locuitori. tinua colaborarea cu localitatea Maieru. Noul comitet muzeul oceanografie şi raliul automobilistic Montecarlo, Situată în bazinul răsăritean al Marii Mediterane, la cca al înfrăţirii (Maieru - Nort-sur-Erdre), reprezentat prin organizat anual. 100km de ţărmul Asiei Mici. d-na Clara Raţiu (preşedinte), dl. losif Paneş 5. Andorra - are o suprafaţă de 453 km2. Este situat în Ciprul este o republică prezidenţială, potrivit Constituţiei (vecepreşedinte) şi dl. Ilie Hoza (secretar) a mulţumit, Munţii Pirinei la graniţa dintre Franţa şi Spania Are o pop intrate în vigoare în anul 1960. Activitatea legislativă este în numele măierenilor, pentru ajutoarele primite, care ulaţie de 58.000 locuitori. exercitată de preşedinte şi de Camera Reprezentanţilor, iar au constat din: furnituri de birou, maşini de scris, un Statul Andorra este un principat autonom, potrivit cea executivă de Consiliul de Miniştri, numit şi condus de Constituţiei din 1992. Activitatea legislativă este exercitată preşedinte. în urma proclamării” Statului federal turck Kibris copiator, o maşină electrică de găurit, pick-up-uri, de Consiliul General iar cea executivă de delegaţii perma în 1975, căruia îi succede “Republica Turcă a Ciprului de magnetofoane, truse de tâmplărie, croitorie şi lăcă- nenţi reprezentând pe preşedintele Franţei şi de episcopul Nord” în 1983, comunitatea turcă şi-a constituit o Adunare tuşerie, rechizite şcolare, repere pentru o maşină spaniol de Urgal şi de Consiliul Executiv. Legislativă şi un cabinet separate. electrică de cusut. Toate acestea au fost repartizate Principala sursă de venit o constituie turismul, care ală în Cipru sunt 7 partide politice, dintre care mai importante şcolilor generale din Maieru şi Anieş, Parohiei orto turi de comerţ asigură 95% din PIB. Traficul turistic este sunt Partidul Democratic şi Partidul Progresist al Oamenilor doxe din Anieş (haine), Şcolii Profesionale din favorizat de taxele vamale reduse şi infrastructura adecvate Muncii. Agricultura se bazează pe cultura viţei de vie, carto Maieru, Primăriei, Dispensarului uman şi Muzeului (centre pentru sporturi de iarnă, 250 hoteluri cu peste 2.100 fului, citrice, cultura orzului (34% din suprafaţa arabilă). “Cuibul visurilor" paturi, restaurante s a.) Industria este relativ diversificată (ciment, confecţii, Dl. primar Ioan Cărbune a ţinut să sublinieze rolul 6. Malta - Stat insular în sudul Europei în Marea încălţăminte şi produse alimentare) Surse importante de celor două comitete în ceea ce priveşte programul Mediteranei. Are o suprafaţă de 316 km2 şi o populaţie de venituri sunt flota comercială (între primele 7 din lume) şi legat de colectarea reziduurilor menajere, program 357.000 de locuitori. activitatea bancară, domeniul în care a preluat o mare parte aflat în curs de derulare cu Comuniunea Europeană. Este situată la 90 km sud de insula Sicilia şi 290 de km din rolul jucat de Liban până în anii 70. Oaspeţii francezi au vizitat şcolile din Maieru şi de ţărmul Africii. Relieful este format dintr-un podiş cal- PAVEL CIUPE Anieş, s-au întâlnit cu cadrele didactice, cu locuitori ai caros. Clima este subtropicală. Vegetaţia naturală a fost Bibliografie: comunei noastre, demonstrând că legătura de limbă înlocuită în cea mai mare parte de plante de cultură. Matei C., Horia, Neguţ, Silviu, Nicolae, Ion, Şteflea, dintre români şi francezi ne uneşte întru eternitate. La Primii locuitori, originari din Sicilia se stabilesc în arhi Nicole Maieru, proverbul “prietenul bun la nevoie se pelag în mileniu 5-4 ÎH. important centru comercial al anti “STATELE LUMII’’- Mica enciclopedia - Ediţia a V-a chităţii, colonizat de fenicieni. A fost stăpânită de Cuvânt înainte: Mircea Malită - EDITURA ROMBAY - cunoaşte” a devenit o realitate. cartaginezi, romani, bizantini, arabi. A fost posesiune a Bucureşti, 1993 ICU CRĂCIUN Succese ale Reţeaua prieteniei elevilor de la ... Vă mai amintiţi poate Nandrin, Belgia. Prietenia cu C.J.N.N. (Clubul Tinerilor Naturalişti din de primele noastre întâm Nandrin) este de fapt mult mai veche şi este întemeiată pe afinităţi Şcoala plări naturaliste; clubul comune şi interesante coincidenţe: meseria de dascăl, vârstă apropiată, Scatiii din Anieş făcea pasiuni naturaliste, cultul prieteniei... Paul Eloy, căci despre el este Profesională la primii paşi în octombrie 90, vorba, care spune că meseria de dascăl este cea mai frumoasă şi că n- dar ne simţeam tare singuri ar schimba-o pentru nimic în lume este prietenul meu de departe cel mai în peisajul de Cunoaştere apropiat, al cărui prieten mă simt onorat că sunt, nemulţumit fiind că nu- concursul pe şi Protecţie a Naturii şi am i pot îndestul mulţumi prin prea-uzitatul şi sărăcuţul “merţi”. început să căutăm pri Aceşti prieteni posedă un dar pe care mulţi l-au pierdut: bucuria de a meserii eteni...pe care “par hazard” i-am şi găsit tocmai în... nordul Franţei la dărui. A te bucura de fericirea celui ce primeşte este un har. Cât se Fournies. bucură ei când văd strălucirea din ochii noştri în faţa unei cărţi cu păsări în data de 26.03.1999 a avut loc la Intrigaţi, la modul pozitiv, de omofonia Anieş-Agnes, am hotărât să ori flori ori fluturi. Amicii naturalişti, fie ei de la Marolles, Fournies, Bistriţa concursul pe meserii al corespondăm cu membrii clubului “Pic Noir” (Ciocănitoare neagră),înte Nandrin, Bruxelles, Bios-dâArcy, Nort-sur-Erdre, Paris, Boult-aux-Bois, elevilor de la liceele industriale şi meind astfel prima noastră prietenie fără frontiere. Sinceritatea, Luxemburg ori... aiurea, ne-au învăţat că orice “material" este consuma şcoli profesionale. Au participat dragostea pentru copii şi natură, deschiderea spirituală şi largheţea dis bil, că nu trebuie să aduni ca hârciogul (scuze Cricetus cricetus!), că te tinsei noatre prietene Agnes Piette ne-au cucerit cu desăvârşire, Familia ridici spre mulţumire dăruind, că doar sentimentele sunt cele care con numai elevi din anii terminali. Şcoala şi clasa dragei noastre Agnes ne-au oferit sfaturi, idei, materia! docu tează, că doar prietenia rămâne o stare de spirit neconsumabilă! Profesională din Maieru a participat mentar şi mai ales prietenia lor. De la ei am primit primul ghid ornitolog Şi pentru că darurile sufleteşti sunt contagioase am încercat să trans cu trei elevi, toţi trei câştigând premii ic; cărţile, revistele şi materialele naturaliste îmbogăţind în fiecare an bib mitem starea noastră de entuziastă prietenie... naturalistă prietenilor sau menţiuni. Dar iată rezultatele: lioteca scatiilor. în vara lui '95, familia Piette şi prietenii lor din Fournies noştri din România: ornitologilor de la Cluj, turturelelor de la Tg.-Lăpuş, 1. CANDALE VASILE - LOCUL 2 ne-au oferit o demonstraţie de ospitalitate, de superclasă!; ospitalitate pe C.P.N.-ului “Torcol”, condus de profesorul Florin Toncean la Sebeş, (meseria: lăcătuş) care am încercat cu posibilităţi mai modeste să le-o întoarcem şi noi, în “Ghiocelului” la Timişoara, Grupului “Ciconia" de la Satu-Mare, condus - profesor: ing. Ivan Marcel augustul lui 97. de distinsul profesor Ioan Turcu, “Licuricilor” din Bucureşti însoţiţi întot - maistru instructor. Popârţac Descoperindu-ne încet şi-n fiecare zi, ochii de. perdelele ignoranţei deauna de Emilia şi Rodica, experţilor ornitologi ai grupului “Milvus" de am descoperit nu numai Natura înconjurătoare dar şi una din cele mai Precup la Tg.-Mureş. Ne străduim, ştiut fiind că prietenia multiplică bucuriile şi alese însuşiri ale Naturii umane - PRIETENIA Cercul de prietenie a! înjumătăţeşte necazurile, să prindem în această plasă a prieteniei pen 2. PARTENE VASILE - MENŢI scatiilor s-a extins mai ales după publicare articolelor naturaliste şi-a tru natura înconjurătoare şi-a naturii din om, câţiva profesori şi învăţă UNE (meseria: tâmplar) adresei noastre în revista Federaţiei Franceze a cluburilor C.P.N - “La tori de la şcolile de pe Valea Someşului. Nădăjduim că acest năvod al - profesor: ing. Berende Toader gazette des Teriers”. Participarea la întâlnirile c p.n.-iste din Franţa la speranţelor şi forţelor noastre energetice nu se va rupe şi nu se va des - maistru instructor: Hodoroga Spicheren şi apoi ia Frouville “ a prins” clubul nostru într-o adevărată curaja. Oare nu ne învaţă NATURA Şl CREDINŢA să înviem în fiecare Lazăr reţea a prietenilor naturalişti, corespondenţa naturalistă atingând cote primăvară? Oare nu prietenia este steagul care învinge cele trei mari dis 3. LASCU CRISTINA - MENŢI inimaginabile (şi uneori insuportabile din punct de vedere financiar); trei trugeri ale sufletului uman; dezgustul, disperarea şi dezamăgirile? UNE (meseria: croitor) din aceste schimburi concretinzându-se în spaţiul românesc (Deltă şi N.B.: Lista prietenilor noştri este mult mai lungă decât vă închipuiţi ! Valea Anieşului) şi anume: - profesor: ing, Belaus Stelian Primim materiale, abonamente din partea simpaticei şi extraordinarei - camp. 95 - Scatiii şi Grupul Naturalist din Franche-Comte; - camp. reviste “La Hulotte” (despre care vom povesti într-un viitor articol), a - maistru instructor: Vasilichi Ioan 97 - Scatiii şi C.J.N.A. - Marolles & C.P.N. Pic Noir; - camp 98 - Scatiii Societăţii Franceze de Ornitologie şi-a preşedintelui ei, d-l. J.L. şi Ureche Dorina. şi asociaţia “Jeunes & Naure” - Belgia. Dommanget (expert în libelule) a S.F.E.P.M. (Societatatea Franceză de FELICITĂRI TUTUROR! Cu un asemenea lanţ de prieteni nu este greu de explicat de ce cutia Studiu şi Protecţie a Mamiferelot); iar în ultimele luni agenda noastră cu poştală este mereu plină, neexistând practic nici o zi fără veşti, materi adrese cuprinde prieteni noi de la C P.N T Braşov, C.P.N. La Valle du prof. CRĂCIUN VASILE ale, anunţuri, invitaţii etc., poştaşul (d-nui Mitru Boşca) devenind un pri Hâvree din Nantes, apoi amici nu neaparat naturalişti de la Piatra-Neamţ, Director al Şcolii Profesionale eten al casei. Această “masă” de scrisori a fost şi efectul schimbului de laşi şi Bacău. Maieru “bileţele de dragoste pentru natură” între scatii din clasa a IV-a (învăţă toare Mâricuţa Cîrbune) şi clasa vulturaşilor de la Şcoala St.Martin din I.HOZA -Anieş CUIBUL VISURILOR Anul III, nr. 13-14 (28-29), ianuarie-februar ie 1999 Pag. 8 S o t e w U i ------"Apa este sursă de viaţă dar şi de civilizaţie...” Dialog cu dl. Negruşer Alexandru, şeful staţiei de epurare Rodna L.U.: D-le Negruşer, sunteţi măierean get-beget doreşte civilizată. intervenţia eficientă a pompierilor şi chiar a sătenilor şi ştiu că vă preocupă de multă vreme aducerea L II.: Câtva costa deschiderea pentru o familie? în cazul incendiilor, cunoscând faptul că lipsa apei a apei curente în comuna noastră. Profit de N A: Cei care au plătit deja, preţul a fost de dus la incendii de proporţii în comuna noastră. Cei cu prezenţa d-voastră pentru a clarifica detaliile 254.440 lei, iar cel reactualizat este de 360.000 lei. O hidrofoare pot avea surpriza unor defecţiuni ale acestui deziderat major al măierenilor. Ce firmă se parte din ei au plătit şi sunt dezavantajaţi pentru că motorului, iar bobinarea şi repararea acestuia îi va ocupă de acest proiect şi care este stadiul actual alimentarea cu apă depinde de onorarea plăţii taxei costa cât deschiderea şi plata apei pe câteva luni. al lucrărilor? de către toate familiile branşate la reţea. Cei cu apă prin cădere sunt expuşi unor boli datorate N.A.: Vă mulţumesc că L.U.: Credeţi că aceasta lipsei de control de specialitate a calităţii apei, sau prin intermediul revistei va da o garanţie suplimenta vara cu lipsa totală cauzată de secetă. De aseme d-voastră pot aduce ră firmei pentru finalizarea nea, cei rămaşi “pe dinafară” după finalizarea proiec unele lămuriri în privinţa lucrărilor? tului, vor avea multă cale de bătut pentru branşarea alimentării cu apă curen N.A.: Dorinţa firmei noastre ulterioară şi au mult mai multe cheltuieli. tă a comunei. Firma care este ca un număr cât mai L.U.: Cunosc faptul că multe localităţi din judeţ, execută proiectul este mare de familii măierene să fără pretenţii atât de mari ca ale noastre, au deja Regia Autonomă poată beneficia de serviciile apă curentă. în demersurile d-voastră cred că Judeţeană de Apă noastre. aveţi nevoie de sprijin şi din partea Consiliului AQUABIS Bistriţa. în L.U.: Odată branşaţi la local. Cum stau lucrurile din acest punct de prezent coloana princi reţea, la ce preţ se va plăti vedere? pală traversează comuna m3 de apă? N A : Bineînţeles că avem nevoie de tot sprijinul până în dreptul şcolii. Ea N.A.: 1 m3 de apă, care primăriei, şi contăm pe înţelegerea din partea aces va fi continuată până la reprezintă 100 de găleţi costă teia privind importanţa acestui proiect, mai ales că a ieşirea din comună. în 1883 de lei, iar media lunară fost una din promisiunile importante în campania final, dorinţa firmei este de consum pentru o familie electorală. Ar fi foarte importantă alocarea unei sume de a alimenta cu apă şi poate fi de 10-15 m3. din bugetul local care să se adauge eforturilor firmei, oraşul Sângeorz-Băi. L.U.: Sunt familii care şi- dar un ajutor direct este conştientizarea cetăţenilor şi Până în prezent sunt au instalat de ani buni de la acest nivel, privind importanţa aducerii apei branşate la reţeaua de mijloace proprii de alimenta curente în comună. apă curentă aproximativ re cu apă, hidrofoare, apă L.U.: în concluzie, credeţi în finalizarea acestui 220 de familii. Lipsa fon prin cădere etc., şi oamenii deziderat al oamenilor comunei noastre? durilor a întrerupt tempo pot fi tentaţi să nu apeleze la N A : Apa este sursă de viaţă, dar şi de civilizaţie rar continuarea lucrărilor serviciile de apă curentă. şi cred în dorinţa măierenilor de deschidere spre la reţeaua principală, dar Ce-i sfătuiţi? modernitate. Nu pot trece cu vederea înţelegerea şi firma face eforturi pentru N.A.: Avantajele apei aportul deosebit adus pentru acest proiect de către grăbirea alimentării celor curente sunt multiple. Aş conducerea regiei, a directorului ei general, dl. Iliescu branşaţi, prin achiz putea enumera: apa este veri Florin şi cel al directorului tehnic, dl. Şandru ... iţionarea din străinătate a ficată zilnic de către laboranţii Măierenii speră în ajutorul lor în aprobarea alimentării unui reductor de presiune modern şi, prin plata din staţiei, tratată şi verificată săptămânal şi de cătrecoloanei principale existente şi terminării întregii beneficiile proprii, a montării acestuia. Sanepid, iar defecţiunile la coloana principală pot fi lucrări. L.11. înţeleg că întâmpinaţi greutăţi în încasarea imediat remediate de personal specializat. Traseul Când primele picături de apă curată de pe Valea plăţii deschiderii celor deja branşaţi. Ei au, practic, principal va fi curăţat de două ori pe an; alimentarea Anieşului vor curge pe robinetele din fiecare apa în poarta casei, care este datoria lor actuală? instituţiilor sociale în care apa curentă este obligato gospodărie măiereană, toţi ne vom simţi mult mai N.A.: Simplu, plata urgentă a deschiderii, pentru rie - dispensarul medical, şcoala şi, de ce nu, şi firme apropiaţi de adevăratele binefaceri ale civilizaţiei că orice lucrare nouă necesită achitarea unei taxe de particulare; de asemenea, creşterea standardului de moderne. deschidere. Ea este, din punctul meu de vedere, curăţenie şi igienă la nivelul întregii comune. accesibilă, având în vedere multiplele avantaje pe Unul dintre avantajele primordiale este montarea Interviu realizat de LIVIU URSA care le oferă apa curentă într-o societate care se hidranţilor pe coloană, lucru foarte important pentru S-au născut Au decedat în MARTIE şi APRILIE în MARTIE şi APRILIE Hoza Silvia Letiţia Vertic Solovestru - 67 ani Buia Maricica Florina S-au căsătorit Croitor Maxim - 84 ani Hoza Uţu Silviu în MARTIE şi APRILIE Motofelea Lucreţia - 80 ani Sohorca Maria Niculina Bolfă Trofim - 50 ani Bogdan Gabriel Candale Marioara - 50 ani Cârceie Valentin Iacob Andronesi Alexandru - 70 ani Goga Ioan şi Telcean Elena Rebrişorean Ionuţ Dumitru Bode Constantin - 15 ani Adam Ioan şi Stoica Firuca Boşca Florin Hădărău Iacob - 73 ani Plug Alexandru şi Ruppa Ema Rîmbulea Daniela Pop Ionel - 76 ani Andronesi loana-Claudia Candale Ioan şi Ursa Verginia Domide Onisim - 54 ani Scurtu Florin Ionuţ Sângeorzan Floarea - 80 ani Vertic Teodora Paraschiva Casă de piatră! Să le fie ţărâna uşoară! Cimuca Ana-Maria Ofiţer de stare civilă, Să crească mari şi frumoşii ELENA CĂRBUNE Redactor-şef: ICU CRĂCIUN Redactori: Login T.Berende, Ilie Hoza, Liviu Ursa, Macavei Al. Macavei Corespondenţi externi: Damaschin Pop Buia (Germania), Ieronim Andronesi (SUA) Precizare: Responsabilitatea materialelor publicate aparţine în exclusivitate autorilor. Adresa redacţiei: Muzeul Cuibul visurilor Maieru, judeţul BISTRIŢA-NĂSĂUD Machetare: leu Crăciun Tehnoredactare computerizată: SC “SELT COMPUTER” SRL Bistriţa Tiparul executat de SC “IMPRES” SRL Bistriţa ISSN 1224 - 643 Acest număr apare cu sprijinul financiar al d-nei OLARU SERENA (Israel) şi al grupului francez condus de d-na MĂRIE JO RIOU. “wet *7%aceru. o # h, tnăit cete cmc M r w t o r : S T l O f I K^» I PERIO DIC DE INFORMARE Ş I CULTURĂ AL CONSILIULUI LOCAL M AIERU ANUL III N r. 17-18-19 (32-33-34) *** M A I-IU N IE -IU LIE 1999 *** 8 PAG INI* * * 2 0 0 0 I E I Post Scriptum ISPITA DACICĂ LA MAIERU încercare de întemeiere mitico-lingvistică a toponimului Maieru (13) (4) Elementele suplimentare din var. 1933 (Emil seama, avea printre informaţiile Al.Boşca), necuprinse în var. 1937 şi 1944 sunt: cei “doi sale de preţ, tocmai, chei cu care buhăşei" sub care “Sta o fată de maior”, cele “Două oi i-ar fi putut încerca seiful lingvis bălăi" care “M-or plânge prin văi”,cele “Două oi cornute" tic. Ne referim la modul cum în ce “M-or cânta pe munte", şi împreună cu elementul 1936 tipografia G.Ghili din Cluj comun var. 1937 şi 1933 “Fiueraş cei drag / Mi-i puneţi de tipărea numele Maierului, ca steag", respectiv "Flueraşul cel drag / Mi-I puneţi drept Maeru, pe cartea sa “însemnări steag", reprezintă motive mioritice pe care, în majoritate, pe răbojul vremii: Maeru-mono- inclusiv neliniştitorul steag, le avem înregistrate pe bandă grafie istorică”, stârnindu-ne magnetică (acum 25 de ani, de la mama Tavifta, născută apetitul analizei unei evoluţii în 1924), ori în scris (de la bunica dinspre mamă, Maeru - Maieru, asemeni celei ce Leontina Candale, stinsă în 1987 în vârstă de 91 de ani), am întreprins-o în paragrafele 7 £m<> , BoşQd- M ălin rT«L*Qa?:.'^. irj închisori* noi avâr-.i astfel cwMudinof> 'kKalizăr»:n Kiamw ,i (vpzi nota 7) şi. 11 ale c e rc ă rii clfcjpţă. ju , Ipa3ti*tf. ru icoriiu-uiuo a B w 'vir'^i '. _işi, 1995, p. 5- antei “DCLXIII (NELOC.12)" din /14/. (5) Datorită clari numele Maer(Maier/Maior, ntimeie ‘episcopului 2T), tittul tund stabilit de îngnjftorul < )>ţiei, cel ce sem ficării lui E.A.Bocşa / Emil Al.Boşca ca Emil Al.Boşca, Grigore Maior al Făgăraşului apoi al Blajului, însemnat de nează INTRODUCERE-a şi notele la ea, publicând ma confruntarea deja localizatei variante “DCLXIil Samuil Micu-Clain, în scrierile sale, ca Grigore Maer. (8) nuscrisul “Telepatia" (voi.II), donat de autorul Emil Boşca- (NELOC.12) (p.966) cu variantele “Mioriţei" puse în /14/ Din opera, în foarte mare parte distrusă de vicisitudini de Mălin, la 1 decembrie 1967, Muzeului din Maieru şi inven sub semnul “MATERIALE NELOCALIZATE" (p.960-973), deasupra oamenilor, sau rătăcită prin canalele de tariat sub nr. 120 (în donaţia “Emil Boşca-Mălin") de către propagă o altă localizare, tot în Maieru a variantei sechestrare abuzivă ale Securităţii comuniste, cum la fel fondatorul şi custodele Muzeului măierean, profesor “DCLXII (NEL0C.11)“ trecută în pag. 965 după “Tribuna îngropată în colecţiile păstrate sau risipite ale multor Sever Ursa. Ardealului” (Cluj) 3 (1942), nr. 611, p.7. Argumentul fun gazete, reviste sau publicaţii la care Emil Al.Boşca / Emil 20. Fişa biografică a lui Adrian Fochi din “Dicţionarul damental al acestei localizări este identitatea absolută Boşca-Mălin a fost redactor-şef, redactor sau simplu folcloriştilor” [Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, (chiar şi a titlului!) cu varianta din 1933 culeasă şi publi colaborator, ne întâmpină o altă cheie pentru seiful Bucureşti, 1979, p. 196-97] ni-l prezintă ca “licenţiat al cată de Emil Al.Boşca, înterbându-ne de ce "Tribuna lingvistic Maieru, dacă avem în vedere pomenita discuţie Univ. din Bucureşti de limba română la Râşnov, judeţul Ardealului” 3(1942), nr. 611 nu da numele culegătorului, în din jurul numelui episcopului Grigore Maior şi o corelăm Braşov (1947-1948); prof. de Ib.rom. la şc.elem.din schimb, da numele nelocalizatei surse de la care s-a cules cu nepublicatul manuscris “Episcopul Grigore Maior şi ţi Conţeşti, jud.Dâmboviţa (1948-1950) şi la şc.profesională “Păcurăreii”, prin precizarea: “Inf. SIMION URECHE, 92 nutul Năsăudului", donat de Emil Boşca-Mălin înainte de din Buc. (1950-1952)”, cu o pauză între anii 1952-1957 (o (82?) ani” /14/ (p.965), oferindu-ne astfel, credem noi, şi stingerea sa din 1976, probabil Bibliotecii Academiei-fi- fi pauză de puşcărie comunistă?), apoi “documentarist la sursa de la care Emil Al. Boşca a cules “Păcurăreii” (pu liala Năsăud. (9) Ca o foarte importantă concluzie a Institutul de Folclor (IF) din Buc. (1957-1964) etc.” blicaţi în Editura “Astra” de la Sibiu, 1933), numele de cercetării noastre, recapitulăm că, în opera cărturarului Remarcând presiunile politice comuniste asupra lui Fochi familie URECHE fiind dintre cele mai vechi şi la loc de măierean Emil Boşca-Mălin, regăsim implicite patru asistentul universitar la Universitatea din Bucureşti prin cinste între neamurile Maierului, nu mai puţin prenumele motive pe care le-am utilizat în susţinerea întemeierii miti- coborârea lui profesională la statutul de profesor suplini SIMION. (6) Bucuria ca numele şi opera atât de încercate co-lingvistice a toponimului Maieru: (a) o variantă a tor în provincie sau profesor la o şcoală elementară ale unuia dintre cei mai importanţi fii ai Maierului, cel mai "Mioriţei”-colind culeasă şi publicată ca variantă măie dintr-un sat, urmată de o stranie pauză de activitate în supus măierean la teroarea comunistă, să contribuie, atât reană a “Mioriţei”; (b) ‘fata de maior" în textul cules şi învăţământ între anii 1952-1957 (şi nu numai în de neaşteptat de substanţial, la <încercarea noastră de publicat în 1933 al primei variante a “Mioriţei’-colind; (c) învăţământ!), probabil perioada de privare de libertate întemeiere mitico-lingvistică a toponimului Maieru>, prin tipărirea toponimului Maieru in 1936 sub forma Maeru, fizică, şi corelând aceste elemente biografice cu funcţia posibilitatea ce ne-a oferit-o cercetarea operei sale, noi, implicată în evoluţia Măieru/Măeru/Maieru şi (d) elabo de “documentarist la IF (1957-1964)”, putem afirma cu putându-i identifica şi localiza pe autorul culegerii primei rarea unui studiu despre importantul episcop Grigore certitudine supravegherea comunistă a elaborării, variante măierene a “Mioriţei”-colind cu ‘fata de maior" în Maior, însemnatul de Samuil Micu-Clain cu numele Maer. pregătirii pentru tipar şi tipăririi importantei (cel puţin prin text şi al publicării ei în 1933, Emil Al.Boşca, după ce (10) Noi, măierenii, nu vom putea încheia pomenirea cu reunirea celor peste 1000 de variante) lucrări despre şi cu sursa cea mai la îndemâna cercetătorilor “Mioriţei”, cartea respect a numelui Emil Al.Boşca-Mălin, fără a ne întreba, “Mioriţa" a lui Fochi, apărută în 1964. De asemenea, cre din 1964 a lui Fochi /14/ (sursa fundamentală a cu profunde regrete şi frisoane de fatalitate: Dialog cu d-na ELENA BERENDE, responsabila comisiei învăţătorilor de la Şcoala Generală “Liviu Rebreanu” din comuna Maieru Red.: Dacă ar trebui să faceţi bilanţul comisiei pe care o creat neconcordanţe între programele noastre şcolare şi am fruntaţi dvs., învăţătorii, la şcoala din Maieru? conduceţi, care ar fi activităţile mai importante din acest an căutat soluţii pentru a le rezolva. E.B.: Datorită lipsei de spaţiu nu avem un cabinet meto şcolar? Mulţumesc d-nei (responsabila comisiei metodice a edu dic. Din punct de vedere material suntem depăşiţi. în acest an E.B.: în acest an şcolar (1998/1999) ne-am planificat cu catoarelor) şi întreg colectivului pentru participare la implicare şcolar n-am reuşit să cumpărăm nici câteva alfabetare şi "cal rigurozitate activităţile în cadrul comisiei metodice şi le-am profesională. culatoare" cu bile necesare pentru clasa I. N-am găsit banii tratat cum se cuvine, cu seriozitate şi profesionalism. De 1 Iunie am organizat o excursie la Tg.Mureş. Am fost necesari şi nu mi-am permis să fac comenzi fără acoperire. La începutul anului şcolar, datorită numărului mare (19) de aşteptaţi la Grădiniţa nr. 11 condusă de d-na directoare Prietenii din Nort-sur-Erdre fac eforturi să ne sprijine, dar clase am stabilit responsabili la nivel de clase. Acest lucru a Aurora Noris. Copiii au primit daruri, au vizitat localul, au trebuie sâ ne schimbăm în bine mentalitatea. Sponsorizarea fost foarte eficient şi o parte din problemele ridicate de refor cunoscut pe cei ce învaţă acolo. nu funcţionează, cu unele excepţii. mă le-am desfăşurat mai rapid astfel: Ţin să mulţumeăc doamnei inspectoare Mia Avram pentru Cu fiecare an scade natalitatea şi încep probleme dramatice. Responsabili: înv. Pîrlea Lucreţia - ds. I; Rebrişorean că a oferit copiilor această bucurie. Conversia profesională la care participă câteva colege; Maria - cls a ll-a; Candale Nicolae - cls. a lll-a; Ureche Red.:în ceea ce priveşte reforma in învăţământul româ această problemă implică o întreagă filozofie. Victoria - cls. a IV-a. nesc, cum s-au adaptat colegii dvs., dar mai ales elevii ciclu Problemele nu se sfârşesc parcă... vin de peste tot. Amintesc câteva activităţi care au mobilizat întreg colec lui primar la noutăţile de fond ale acestui nou început de drum Red.: Ce doriţi să transmiteţi părinţilor şi elevilor din comu tivul de învăţători şi nu numai. în şcoala măiereană? na noastră? a) Act. din luna decembrie "înţelegerea semnificaţiei E.B.: Problemele ridicate de reformă le-am depăşit cu E.B.: Trebuie să dezvoltăm relaţia cu părinţii şi, împreună, Crăciunului” - desfăşurată în biserică (fiecare în cadrul cultu înţelepciune şi voinţă. Ne-am întâlnit mai des şi am analizat ca într-o familie mare să rezolvăm problemele claselor pe lui exprimat) unde preoţii şi profesorii de religie ne-au întâm noutăţile ce ni se propun, adaptându-ie la realitatea şcolii care le conducem. pinat (pe dascăli şi elevi) şi ne-au oferit o lecţie vie de cre noastre. Tuturor părinţilor şi elevilor le doresc în primul rând sănă dinţă şi slavă... Colindele răsunau şi sufletele noastre vibrau Am început cu terminologia de specialitate, întocmirea tate, răbdare, credinţă şi muncă temeinică. Să nu uităm că “în de dorinţa de a fi mai buni, mai darnici, mai aproape unii de documentelor şcolare, notare etc. UNIRE stă puterea". alţii. Despre această activitate am vorbit într-un articol publi Am informat periodic părinţii care m-au înţeles şi sprijinit Doresc în încheiere să prezint pentru cititori câteva versuri cat acum câteva iuni. permanent. la care ţin foarte mult: b) Am organizat o activitate comună cu colectivul din Anieş Problema noastră rămâne alternanţa săptămânală a cur Un cod de viaţă - datoriile mele faţă de copil şi V.Anieşului (27.05.'99). Ne-am întâlnit "într-un cătun agăţat surilor, care bulversează elevul mic (în special) terorizându-i Copilul este o persoană: îi respect de o geană de cer” în curtea “Clubului Clorofila” - numit ast bioritmul normal de viaţă şi muncă. în săptămâna în care înce Copilul se minunează: îl ajut să caute fel de colegul Ilie Hoza, care ne-a oferit o surpriză cu elevii pe peau cursurile de la ora 14.00 randamentul intelectual era Copilul este curios: vorbesc cu el care-i conduce. Am văzut o lecţie experiment: “Copăcelul minim. Sperăm să începem un nou an şcolar fără această pro Copilul caută un model: sunt pentru el un exemplu meu - căsuţa tuturor”. blemă. Copilul îşi descoperă corpul: îi arăt că sănătatea e o forţă A fost o zi parcă ruptă din rai care ne-a umplut de căldură. Red.: în tradiţia şcolii româneşti exista un examen şi după Copilul se îndoieşte de el însuşi: îi dau încredere în el Ne-am regăsit bucuria de-a trăi, care-i atât de aproape: în absolvirea ciclului primar. Credeţi că ar fi util ca la terminarea Copilul vrea să fie independent: îl invit să fie responsabil soare, în apa curgătoare, în floare, în cântec de pasăre, în clasei a IV-a, elevii să susţină şi un astfel de test? Copilul îşi afirmă personalitatea: îl ajut să se cunoască ochii copiilor... e printre noi... de noi depinde să o găsim azi, E.B.: Pentru un timp consider mult mai utile întâlnirile şi Copilul se gândeşte doar la el: îl învăţ să descopere soci mâine sau poate odată cândva . Iliuţă nu vrea mulţumiri - ne discuţiile dintre domnii profesori şi elevii cls. a IV-a, etatea vrea mulţumiţi şi suntem. desfăşurarea unor lecţii chiar, excursii, concursuri etc. Aceste Copilul are nevoie de un ideal: îl ajut să ofere un sens vieţii Cu D-na Cărbune Măriuţa (responsabil a comisiei activităţi fac posibilă cunoaşterea dintre elevi şi domnii profe sale. metodice din Anieş), colaborez de mulţi ani, avem clase para sori. Cred că acest lucru ar rezolva parţial şocul trecerii în lele şi tot timpul avem ce să ne spunem, ne consultăm şi ne gimnaziu al elevilor mici şi ar scurta perioada de adaptare a A M.A.D.E apreciem reciproc munca. acestora la noile cerinţe. Asociation Mondiale des Amis de l'Enfrance Am reluat întâlnirile cu colegele noastre educatoare sub Despre un examen este prematur să vorbim. forma unor “mese rotunde" cu tematică stabilită anterior. S-au Red .: Care sunt problemele mai deosebite cu care vă con A consemnat ICU CRĂCIUN P f g i _ 3 Anul III, nr. 17-Ut-19 (32-33-34) MA1-IU1VIE-IULIE 1999 CUIBUL VMSURILOlt Galatot între 2 şi 7 mai Klagenfurt. Ultimul 1999 s-a desfăşurat Prin EUROPA - de la Clu[ Napoca la Evian oraş este înfrăţit cu la Evian, Franţa, al oraşul Sibiu. în cea 10-lea Congres Internaţional pentru studiul microelementelor la om şi animale (Trace ele- mai mare parte am parcurs distanţele pe autostrăzi, ce trec prin numeroase tunele de 2-6 ments in man and animals, prescurtat, TEMA-10). Autorul acestui articol este membru km lungime şi viaducte înalte. Munţi înalţi ne înconjurau peste tot, acoperiţi de zăpadă, ce fondator al societăţii din anul 1965. Colectivul nostru format din dr. Mariana Vlad, specia ajung până la 2600 m înălţime, din care coboară zgomotos în cascade apele cristaline ale listă în domeniul alimentaţiei, dr. Paul Porr, specialist în medicina internă şi subsemnatul, Alpilor. în Austria se sărbătorea 1 Mai. Este obiceiul ca în fiecare localitate să se ridice, cu ne-am ocupat, în ultimii 10 ani, de studiul unor microelemente la animalele cu ateroscle- această ocazie, un trunchi de copac înalt, ce are în vârf fiori sau o coroană, numit copa roză exeperimentală şi la bolnavii cu boli cardio vasculare, în special cardiopatia ischemică. cul de mai. De pe şoselele judeţene am văzut sate tipice din Tirolul austriac. Casele, de Studiile noastre au fost publicate, de-a lungul anilor, în reviste de specialitate, de mare cir obicei, cu un etaj, au obloane la ferestre, majoritatea în maro. Acoperişul întrece cu mult culaţie, din USA, Germania, Franţa, România. Astfel, am devenit cunoscuţi celor mai mulţi zidul caselor vopsite în alb, pentru a acoperi târnaţurile de la etaj. între case se întinde un specialişti din ţară şi străinătate. covor de iarbă verde, foarte curat, fără garduri. Bisericile sunt caracteris Noi am luat cunoştinţă de acest con tice în Austria, turnuri înalte subţiri, vopsite în alb. gres de la organizatori care ne-au invi După un lung tunel am trecut pe nesimţite în Italia. Aspectul caselor la tat să prezentăm ultimele noastre munte nu s-a schimbat. Suntem la 1200 m altitudine. Am oprit pentru cercetări, nepublicate, într-un rezumat câteva minute pe marginea lacului Landro. Aici eram la 1400 m altitudine. de o pagină. Lucrarea a fost trimisă cu Pe o tablă era scris “Proprietate privată, pescuitul interzis”. Am pornit din trei luni înainte de data programării con nou şi am ajuns la 1500 m altitudine, la Cortina dAmpezzo. Am ţinut să gresului pentru a putea fi inclusă într-un mă fotografiez la intrarea în localitate întrucât aici a luptat unchiul meu volum, alături de celelalte lucrări trimise Iustin Sohorca în primul război mondial, fiind înrolat în armata austriacă. din toată lumea. Prof. A.E. Favier, de la Moştenesc de la el o fotografie panoramică de la Cortina dAmpezzo pe Grenoble, preşedintele congresului, a care am comparat-o cu ce se vede astăzi. în afară de o bisericuţă albă şi cunoscut preocupările noastre din lite de munţii înalţi n-am găsit alte asemănări. Au apărut noi case, şosele etc. ratură şi de la alte congrese la care am De la Cortina dAmpezoo coborâm pe Vale di Cadore. Primul oraş mare. participat, cu acest subiect. prin care am trecut a fost Trento, aşezat între munţi înalţi stâncoşi. Abia în câteva cuvinte aş vrea să prezint am găsit drumul spre Riva di Garda întrucât se făceau reparaţii de şosele cititorilor nespecialişti ce sunt microele- cu devieri laterale. Am călătorit pe malul stâng al lacului Gards la o tem mentele şi ce rol au în fiziologia normală peratură de 270C. în continuare am trecut pe lângă oraşul Milano şi în apariţia şi dezvoltarea diverselor boli. Torino. Am poposit o noapte într-un sat italian numit Bussoleno. La şes, Microelementele au fost puţin studiate casele de la sate sunt lipite una de alta, cu ferestrele mai înalte dar mai până în prezent deoarece n-au existat metode de dozare precise. Eie au putut fi determi înguste, cu obloane mai vechi sau mai noi, vopsite în gri, majoritatea închise. în 2 mai nate cantitativ numai după descoperirea spectrofotometrului cu absorbţie atomică şi a dimineaţa, la ora 8, am reluat călătoria spre tunelul Frejus care străbate Alpii N-am putut metodei de activare cu neutroni. Microelementele se găsesc în toate organele omului şi trece prin tunelul de la Brenero întrucât se lucra la repunerea lui în circulaţie după acci animalelor în cantităţi foarte mici, încât prof. Gr. Benetato de la Facultatea de Medicină din dentul recent. Tunelul Frejus are o lungime de 13 km. După tunel apare primul sat francez Cluj, ie-a numit infinitezimale chimice. Multe dintre microelemente participă la formarea numit Bodane. De aici, trecând prin Alberville şi pe lângă Chamonix am ajuns, la ora unor enzime. Astfel, zincul participă la sinteza a peste 200 de enzime, cu rol în respiraţie, prânzului, la Evian. digestie, contracţia miocardului etc. în ultimii ani s-a conturat, tot mai bine, rolul lor în dez Ne-am înscris la congres, am ridicat mapa cu documentele congresului, apoi am mers voltarea unor boli, cum este seleniul şi cuprui în bolile cardiovasculare, cromul în diabetul să ne instalăm la hotel, nu departe de sala congreselor. Hotelele erau mici case de vacanţă zaharat etc. Rolul altor microelemente, cum este arsenul, aurul, molibdenul, plumbul etc., foarte cochete, aşezate pe marginea lacului Leman. După prima zi a congresului, primarul este mai puţin studiat, mai puţin cunoscut. Diverse firme de medicamente încearcă să sin oraşului a oferit un kokteil în saloanele palatului congreselor. A treia zi după începutul con tetizeze produse ce conţin microelemente şi vitamine, cunoscute şi ia noi. în lucrările con gresului, organizatorii ne-au dus cu vaporul pe lacul Leman, la castelul Chillon, în Elveţia. gresului se reflecta, în mare măsură, preocupările amintite. Pe vapor au oferit masa de prânz. La debarcare, în Elveţia, căpitanul vaporului ne-a auzit Cercetările prezentate de noi s-au ocupat de comportarea cuprului şi zincului în boli cu vorbind româneşte şi ne-a oprit, spunându-ne că este din Constanţa şi că locuieşte de 20 strcss oxidativ orelunţit. cum este canarul fu jijverse localizări, bolile cardiovasculare, de ani în Elveţia. Am vizitat castelul Chillon, ce datează de pe vremea romanilor, bineînţe diabet şi ciroza hepatică. Folosind metodele noi de dozare a zincului şi cuprului şi a unor les cu refaceriTîjterraireTapoi ne-am reîntors ia EVTSrT trecând pe lângă oraşut Montreaux enzime ce exprima stress-ul oxidativ, şi a relaţiilor dintre acestea, ne-am încadrat în şi Laussane. După ultima zi a congresului, Societatea de ape minerale din Evian a oferit o ansamblul studiilor noi prezentate de autorii străini. Lucrarea a fost expusă în limba engleză cină la Cazinoul din Evian unde ne-au prezentat un program de cabaret. de către dr. Paul Porr, însoţită de planşe şi tabele demonstrative. Am părăsit Evianul la 7.V.1999, la amiază, plecând spre ţară. Am trecut din nou prin Este deosebit de interesant aspectul turistic al deplasării noastre deoarece am traversat tunelul Frejus şi apoi ne-am îndreptat spre Tarvizio, unde am trecut în Austria. Am dormit aproape toată Europa cu autoturismul. Am trecut prin Ungaria, Austria, Nordul Italiei, Franţa o noapte în oraşul italian Alexandria şi ultima noapte într-un sat din Austria. Am sosit acasă şi cu vaporul am traversat lacul Leman în Elveţia. Am parcurs până la Evian 2100 km. După duminică, 9.V.1999, seara, tocmai când se televiza plecarea Papei Ioan Paul al ll-lea. ce am traversat Austria n-am mai fost întrebaţi de paşaport, întrucât intrasem în spaţiul Shengen. în Austria am trecut prin Stiria apoi Carintia, cu cele două mari oraşe Graz şi Dr. GEORGE UZA MAIERU - file de istorie (15) După stingerea incursuinilor barbare odată cu sângero vitele lor: “Ei nu ne lasă să mergem nici la vite şi oi în - Cine te-a trimis acolo? sul an 1717 se credea că peste satele rodnene s-a aşezat munte, până ce nu plătim câte trei “creiţari” comandantului. - întreg satul! liniştea. Aparent, doar, fiindcă se agravează conflictele cu Vitele ne pot peri pe munte” 21. Măierenii fiind consideraţi în ce chestiune v-a trimis satul în Mocod? Senatul săsesc din Bistriţa, care urmărea tot mai insistent ca “cei mai belicoşi” îşi trimit delegaţi la Soborul ţărănesc - Canceliştii fiscali au chemat, cu sigil regesc, din fiecare lobagizarea sătenilor. La aceasta se mai adăuga conti din Feldru, apoi în Salva şi Mocod. Sunt nominalizaţi: sat câte doi bărbaţi. Satul ne-a trimis pe noi doi” /3. nuarea catolicizării populaţiei. Scridon Ciute, Toma Olar, Pintilie Boşca, jurat, Tofan al lui Spaţiul nu ne îngăduie, deocamdată, continuarea De istoricul bisericii locale ne vom ocupa într-un episod Toader, crainic, George Pârlea, Dămian Mărcoaie, Petru relatării. următor. Socoaie, Grigore Cârciumarul şi judele satului (nenumit). (va urma) înainte de instaurarea regimului militar-grăniceresc, Un episod semnificativ, consemnat de Emil Boşca- SEVER URSA documentele consemnează izbucniri violente, consecinţe Mălin, este revolta din Maieru din 30 ianuarie 1755, când Bibliografie: ale spiritului de revoltă generală care stăpânea ţinutul. peste 100 de săteni, în frunte cu preoţii Iacob, Alexa Vasile 1/ Şotropa, Virgil, Un proces multisecular, in A.S., Năsăud, Relaţiile populaţiei someşene cu magistratura bistriţeană şi Larion, atacă cu securi şi cu pari casa cârciumarului Nr. 13, 1930, pp.243-311; erau tot mai încordate 1/. Niculae Gaşpar, să le dea lor “tot vinarsul strâns pentru 2/ Boşca Emil-Mălin, Spicuiri din trecutul unui sat Acumulările atâtor nelegiuiri şi acte abuzive dureroase oraşul Bistriţa. Au urmat interogatorii şi represiuni. grăniceresc, Cluj, Tipografia “Românul ”, 1936, pp. 20-21; s-au polarizat până la urmă într-o amplă reacţie colectivă Un alt episod al revoltei este cel în care satele 3/Idem, op.cit., pp. 27-28. cunoscută sub numele generic, în latină: Tumultus 23 someşene, “sub steagul lui Macavei al Floarei din Mocod” pagorum Districtus Valahici Bistriciensis (Revolta celor ies la răzmeriţă. Macavei dă semnalul, cerând ţăranilor să 23 de sate din districtul valah bistriţean), care a durat opt nu mai dea bucate pentru oraş. Soldaţii trimişi de către ani (1755-1762), culminând cu zguduitoarea frângere cu magistrat, să reprime mişcarea, sunt alungaţi cu pietre. Un roata a bătrânului Tănase Tudoran, pe platoul Mocirla de la alt matador al acestei revolte este Ştefan Nimigeanu (Cute) Salva. din Feldru, avându-l ca secund pe Todor Ciompoş din Se menţionează de multe ori dârzenia cu care măierenii Maieru. Acesta, împreună cu Tofan al lui Samson, llieş a şi rodnenii se opun legilor ostile şi birurilor înrobitoare de Hogii, George Pârlea, Damian Ureche şi Toma Olar trimit tot felul. încă din anul 1750 se arăta într-un memoriu al lor şi o petiţie împărătesei Maria Tereza, la Viena. că nu se vor supune, întrucât aveau libertăţi statornicite Au loc numneroase anchete şi arestări. Din mulţimea demult şi că în Maieru, un număr de 16 familii erau scutite acestora am ales interogatoriul atât de semnificativ luat lui de impozite: judele, 2 crainici, 2 "hardăi" care adună găini George Pârlea, şeful răsculaţilor din Maieru, în ziua de 2 şi ouă pentru domni, 4 “branişti” dintre care 2 prind peşti iunie 1755. Redăm doar prima parte. pentru domnii bistriţeni, apoi alţi doi pentru sublocotenentul “Zis George a Pârlii din Maieru, are etatea de 63 de ani. din Rodna, al regimentului Kalnoki, 1 răcar, care prinde - Ai fost la Mocod şi cu cine? raci, 1 slobodnic şi 3 plăieşi. Soldaţii încartiruiţi în sat, în - Da, am fost, înainte cu tri săptămâni, cu Todor frunte cu căpitanul, trebuiau întreţinuţi de săteni, cu caii şi Ciompoş. UUiiSUL VISURILOR Anul III, nr. 17-18-19 (32-33-34), m ai-lunie-iulie 1999 Pag. 4 Sf/wcMiunâiU 1 6 0 d e am ŞCOALA DIN ANIEŞ în pragul unui centenar CREANGA Şcoala Generală “Iustin llieşiu" Anieş împlineşte elevilor nefrecvenţi şi repetenţi era foarte mare, aşa cum al nostru aproape un secol de existenţă. Ea a luat fiinţă în anul reiese din situaţia de mai jos: In 10 iunie 1839 s-a născut 1901. Până la această dată copiii din satul Anieş frecven La sfârşitul anului şcolar 1944-1945 situaţia se prezen la Humuleşti cel ce avea să fie tau cursurile şcolii confesionale din Maieru. Şcoala a iuat ta astfel: clasic al literaturii române. Se fiinţă !a cererea muncitorilor străini care lucrau la fabrica Cls. Elevi Promov. Repetenţi Neclasificaţi împlinesc, aşadar, în vara de cherestea din Anieş, ca şcoală de stat cu limba de înscrişi aceasta 160 de ani de la predare maghiara. I 35 14 1 20 apariţia în lumea moldoveană, Localul şcolii a fost construit pe un teren cumpărat de II 23 14 1 8 a celui cu rădăcinile adânci în la un proprietar din Maieru, pe nume Oprea, în anul 1900- ill 16 16 -- solul transilvan; iar mai înde 1901. Localul era compus dintr-o sală de clasă şi locuinţa IV 23 14 - 9 părtate, în cel italic sau iberic. pentru învăţător. Clădirea există şi azi, acum aici se află V 12 8 - 4 O asemenea descendenţă, a etniei latine revigorate, Căminul cultural “Emil Boşca-Mălin” VI 5 -- 5 după informaţiile de până aici, este un caz unic în lite La data de 15 septembrie 1901 începe să funcţioneze VII 6 3 - 3 ratura noastră. Dar astfel de aspecte biografice nu sunt pentru prima dată şcoala şi în această localitate, cu şcoala Total 120 69 2 49 amplu cercetate, iar acolo unde au fost, drumurile s-au de stat, cu clasele l-IV (22 de elevi), cu limba de predare Până în anul şcolar 1948 şcoala a funcţionat cu 7 înfundat în ceţuri... Pentru aceste motive, Zoe maghiara. Părinţii copiilor din Anieş au cerut să fie primiţi clase primare şi cu 2 posturi de învăţător. Dumitrescu-Buşulenga făcea cu ani în urmă câteva cons şi fiii lor la şcoala din localitate. Treptat, elevii au început După reforma învăţământului din anul 1948 şcoala din tatări privindu-l pe Ion Creangă, la scrisul şi arta din po să frecventeze cursurile acestei şcoli, reununţând de a Anieş a rămas ca şcoală de 4 ani, încadrată cu 2 posturi vestirile, basmele şi amintirile prozatorului, scriind: mai merge la şcoala din Maieru. de învăţători. La sfârşitul anului şcolar 1948-1949 situaţia “Acestea sunt cristalizări din viaţa de secole şi de milenii a colectivităţii căreia i-a aparţinut scriitorul, exponentul de Şcoala a fost încadrată cu un singur învăţător, primul şcolară se prezenta astfel: Elevi înscrişi: 66, frecvenţi 61, geniu, purtătorul de cuvânt. Şi conţinutul operei la fiind Franciay lanos, de origine maghiară, care a funcţio promovaţi 57, repetenţi 4, nefrecvenţi 5. Creangă a fost gândit de această colectivitate, şi forma în nat până în anul 1916. începând cu anul şcolr 1953-1954 şcoala este care s-a turnat a fost tot de la ea, prin intermediul rapso în anul 1937, lângă şcoala veche a mai fost construită încadrată cu posturi de învăţători. dului popular, al cărui ucenic supus şi admirativ a fost încă o sală prin adăugire, din materialul provenit din în anul 1954 au funcţionat cursuri de alfabetizare pen marele humuleştean”. demolarea barăcilor muncitoreşti construite de firma con tru cei 80 de analfabeţi, fiind lichidată în acest mod Acum se cunosc mai multe date, cu unele detalii ale dusă de Bayerzdorf, neştiinţa de carte. originilor sale de necontestat, tocmai despre colectivi începând cu anul şcolar 1931-1932 şcoala Ca urmare a generalizării învăţământului gimnazial, tatea căreia aparţinuse autorul operei. Miracolul începe funcţioneauă cu 2 posturi de învăţător cu clasele l-VII. începând cu anul şcolar 1960-1961 a început să să se dezvăluie. Biografia colectivităţii din care a descins După Marea Unire din anul 1918 limba de predare era funcţioneze şi clasa a V-a, când pe lângă cele 3 posturi se conturează extrem de tumultoasă, de bogată, româna. de învăţători apare şi un post de profesor. conţinând importante nuclee cărturăreşti. Secolele ei de în perioada 1940-1944, ca urmare a anexării In anul şcolar 1962-1963 a fost încheiată generalizarea viaţă transilvană şi apoi de viaţă moldoveană, au Transilvaniei la Ungaria horthistă, limba de predare în învăţământului de 7 ani în satul Anieş. în acest an şcolar au amprenta oamenilor acelor vremuri istorice, a locuitorilor şcoală era limba maghiară. fost înscrişi un număr de 176 elevi în clasele l-VII după cum convieţuirii lor de o parte şi de alta a Carpaţilor. Numele în anul şcolar 1944-1945 au fost înscrişi un număr de urmează: Clasa I: 32 elevi, clasa a II-a 28 elevi, clasa a ll-a Creangă şi capătul neamului scriitorului porneşte de pe 120 elevi după cum urmează: 24 elevi, clasa a IV-a 28 elevi, clasa a V-a 25 elevi, clasa meleagurile ilvene şi bistriţene, se continuă pe cele de pe Cis, I Cls. II Cls. III Cls. IV Cls. V Cls. VI Cls. VII a Vi-a 22 elevi, clasa a Vll-a 17 elevi. Total 170 elevi. malurile Ozanei, de unde se răspândesc în largul spaţiu 33 16 23 23 12 5 6 PAVEL CIUPE românesc extracarpatic. Alte nume importante de Situaţia învăţământului era foarte precară, numărul (continuare în pag. 8) oameni, dintre pribegiţii la Moldova, ridicate pe culmi ale afirmaţiei intelectuale şi instituţionale, sunt scrise pe paginile câtorva secole. Nici unul nu-i de strălucirea lui Ion Creangă. Prin sorgintea lor şi a sa, este al nostru al Lansare de carte tuturor, este o sinteză a spiritului românesc. Este un scri itor naţional. Sâmbătă, 21.08.1999, în amfiteatrul Muzeului “Cuibul visurilor” din Maieru, dl. Damaschin Pop Buia, fiu al La sfârşitul calendarului 1999 se împlinesc 60 de ani Maierului, şi-a lansat cel de-a! doilea volum de poezii intitulat “Mângâind zăpezi la Maieru’ . în prezenţa unui de la stingerea Iui fizică. Biografia coincidentă în cifre numeros public, au luat cuvântul d-nii: Sever Ursa, Virgil Raţiu, Cornel Cotuţiu, Ioan Pintea, leu Crăciun, Florin rotunde şi cele câteva apariţii editoriale de exegeză şi din Avram (traducătorul în Ib.franceză al poeziilor), Alexandru Raţiu şi Maxim Boşca. în încheierea petrecerii spirituale, organizată cu această ocazie, autorul a oferit autografe celor prezenţi.(I.C.) opera originală, îndrituiesc a fi considerat acesta Anul Ion Creangă. TEODOR TANCO Stil şi compoziţie în romanul ION A se sfădi (a se certa) - este întâlnit de mai multe ori: Cuvinte care prezintă transformări fonetice: Pentru cine nu crede în capacitatea lui Liviu Rebreanu se sfădeau (oamenii) (pg. 33); se sfădeau (găinile) roşă (roşie) (pg.18); amu (acuma) (pg.23); io (eu) de a scrie frumos, recomandăm prima propoziţie a acestui (pg.42); se sfădi (Ion cu familia sa) (pg.203); s-a sfădi (pg.25); lăcrămaţia (reclamaţie) (pg.133); aesta (acesta) citat, pentru a înţelege că scriitorul poate, dar ocoleşte cu (Vasile Baciu) (pg.24); să se sfădească (pg. 100); desperată (disperată) - bună ştiinţă sonoritatea şi sonorizarea scrisului său. Prin rit- (feciorii la joc) (pg.28); sfadă (între bătrâna din Gargalău. marea frazei şi prin aliteraţii imitative este subliniată dascăl şi popă) (pg.64); Cu înţeles în romanul Ion sunt descrise şi moartea iui Ion: “Orăcăitul broaştelor reîncepu brusc, speri asemănător sunt folosite şi cuvintele: a obiceiurile legate de eveni at, ameninţător, ca o văicăreală vâltorită în văzduh de vân ocărî (femeile pe copii -pg.13), feciorii mentele importante din viaţa omu tul ce sufla mereu mai mânios şi mai înţepat” (pg.540). pe Ion (pg.27); a pobozi (popa pe Ion în lui începând cu naşterea, botezul, Rebreanu neglijează cu sau fără voie valorile stilistice şi biserică) (pg.69); a răfui (ion cu Baciu nunta şi ânmormântarea “enigme situează arta pe plan secundar, preocuparea sa de căpete sau cu George) (pg.32); se zborşi fascinante” cum le numeşte nie rămânând creaţia vieţii. Pentru nimic în lume n-ar sacri (ţiganul muzicant către feciori) (pg.34); a Rebreanu. fica ideea sau pulsaţia vieţii de dragul unei fraze îngrijite. O ogoi ( a îngriji) (pg.173); SERVUS Pe lângă acestea mai sunt demonstrează romanul Ion dar în egală măsură o demons (SALUT ARDELENESC) (pg.235); amintite şi alte practici magice, trează întreaga operă rebreniană. fleandură (Ion către Ana) (pg.255), vrăjitorii, descântece, scriitorul Tratând lumea satului transilvănean de la începutul Baciu către George (pg.25); ulcică intrând în mitologia populară, în acestui secol cu ideea centrală a dorinţei pentru pământ, (cană) (pg.10); postată (bucată de loc) credinţele străvechi din lumea sentiment ce s-a moştenit din tată în fiu, din generaţie în (pg. 11); gărună (contrabas) (pg. 11; satului. generaţie devenind pasiune, Rebreanu îşi plimbă dezinvolt năframă (batic) (pg.12); holircă (ţuică) Astfel, George Bulbuc e sfătuit personajele ce-şi caută destinul în jurul lui Ion Pop al (pg.20); lele, bade (formule de de mamă-sa să se ducă la ghici Glanetaşului. adresare); laibăr (sfetăr) (pg,30); a căta torul din Măgura să-i dezlege pe Romanul are o construcţie rotundă, echilibrată. (a căuta) (pg.34); praşcăi (feciori) Ana care nu-l mai putea suferi. Debutează cu descrierea drumului spre legendarul Pripas, (pg.33); ciopor (grămadă) (pg.35); Despre copiii morţi şi înmormân pentru ca în final să fie descris acelaşi drum ce lasă de data ocinaşe (rugăciuni) (pg.40); pânzătură, taţi nebotezaţi se credea că se aceasta în urmă o poveste cutremurătoare. traistă (pg.42-43); delniţă (loc) (pg.42- prefac în noroi şi vin din lumea Despre Ion, criticul George Călinescu a spus: "Ion e un 43); trişcă (fluier), haram (risipă) cealaltă să înspăimânteze poem epic, solemn ca un fluviu american, o capodoperă de (pg.44); a lăzui (a despăduri) (pg.45); oamenii, (descântecul Zenobiei măreţie liniştită.” lătunoi (scândură) (pg.53); becisnic făcut lui Petrică) (pg.357). Un elogiu şi un omagiu adus unei opere şi unui scriitor (rău) (pg.62); pohinos (prost, nătâng) Din cele spuse până acuma care au redimensionat literatura română. (pg,65); vraniţă (portiţă) (pg. 105); şnaps (pahar de băutură) s-a putut observa bogăţia de idei a romanului Ion, figurile de (pg.119).; ţâţână (balama) (pg.297); jupâne (pg.30); bre stil care ornamentează opera, realismul şi buna cunoaştere Prof. OVIDIU PETRI (pg.17);oleacă (pg.38;157) - necaracteristice zonei. a vieţii. Şcoala generală NIMIGEA Pag. 5 Anul U I, nr. 17-18-19 (32-33-34), m ai-iunie-iulie 1999 CUIBUL VISURILOR ă s l o t m Un episod interesant prin numele de Măria sa Ileana încărcătura sa romantică aparte, ş > Grofoaia. Intrându-i definitiv în graţii, groful a care a constituit, de fapt, şi Sroiyi Ilva încercat s-o cultive purtând-o cu el prin străinătăţi (Roma, subiectul unei povestiri a lui Liviu Mică, drept răsplată pentru fru Ierusalim, Viena) aşa cum se vede din corespondenţa pur Rebreanu (Baroneasa) este, fără moasa Ileana Gaftone, care-i va deveni “gospodina” sa la tată cu Baziiiu Groze. Rangul său nu-i îngăduia o căsăto îndoială, acela al vieţii şi legăturilor cu satul nostru a gro- curte. Bisericii romano-catolice din Rodna i-a donat rie. Din scrisorile sale se înţelege spiritul gospodăresc, pre fului-episcop Zichy Domonkos (Dominic), fugar din Ungaria clopotele şi orga etc. ocuparea pentru a-i ajuta pe semeni, dar şi atenţia tandră în timpul revoluţiei din 1848-1849. Ne vom opri puţin asupra testamentului său, în care, pe faţă de “micuţa şi drăgălaşa Ileana”. (A se vedea scrisoa- Episcop de Rozsnyo şi, mai târziu, de Veszprem, Zichy lângă donaţiile lăsate fraţilor şi rudelor din Ungaria, se rile publicate de Emil Boşca-Mălin în cartea sa “Contribuţii Domonkos a fost silit să renunţe “la cariera sa înaltă”. S-a specifică mari şi importante donaţii pentru măiereni. “Dat în la monografia comunei Maieru, Cluj, 1936, pp. 46-52). retras în Ardeal, în satul Maieru, unde şi-a trăit ultimii Maieru, în anul 1876,10 februarie, Măria Sa Contele Zichy Groful a îmbrăcat-o în veşminte scumpe. Făcea plim douăzeci de ani din viaţă. Aici a găsit liniştea “sufletului său Donmokos de Vezsprem, martori: Mealovich Gyorgy, bări în rădvan cu patru cai. tulburat şi însănătoşirea trupului său bolnav” - afirmă şeful serviciului miner regal, şi Ciril Popicica, primar”, După moartea contelui, biograful său, profesorul piarist Biro Venczel. acest act, aflat în muzeul nostru, prevede printre Ileana intră încet-încet într-o Rămâne un merit indiscutabil ai caracterului său: “edu altele, sume de bani pentru copiii săraci din Maieru, viaţă de plăceri. Ibovnicii ei, carea poporului, iubirea faţă de semeni şi milostenia faţă pentru parohii şi pentru anumiţi localnici. Apoi, “gospo mereu alţii, flăcăi pe alese, de nevoiaşi” însuşiri nobile de care bătrânii îşi amintesc cu dina mea Ileana Gaftone să folosească casa şi stăteau acum în scaune de respect. pământul independent şi după placul ei, până la grof, Liviu Rebreanu îşi S-a născut în anul 1808. înzestrat cu aiese calităţi in moarte, ea m-a servit cinstit şi fidel, m-a îngrijit în ma aminteşte că părinţii săi se telectuale studiază Teologia ia Esztergom. Din 1832 este ladiile mele”. îi mai asigură o pensie de 800 de forinţi aveau bine cu grofoaia şi că parohul localităţilor Revalmas şi Szony din Ungaria. In 1841 austrieci. Are legături de suflet cu familiile preoţilor acesteia îi plăcea jocul ajunge deja episcop de Rosznyo, apoi de Vezsprem. Din Groze şi Coşbuc (din Leşu). l-a avut ca fini pe fiii aces căluşarilor interpretat de tinereţe se distinge prin spirit filantropic, făcând multe do tora: Dominic şi Ieronim Groze, ai lui Baziiiu şi Coşbuc copii, al căror vătaf era chiar Valeriu din Leşu. îl preferă pe parohul Baziiiu Groze naţii. în timpul revoluţiei din 1848-49, un eveniment tragic şi micul Liviu. Acelaşi lucru îl neaşteptat îi deturnează cursul vieţii. Un frate al său pentru întocmirea întergului inventar testamentar. Prin mărturisea şi învăţătorul (Edmund sau Eugen), a fost osândit la moarte, după mărturii testament lasă o donaţie de excepţie: 2000 de forinţi Dumitru Boşca junior, coleg false, de către colonelul Gorgey. Populaţia manipulată a pentru cunoscuta de şcoală primară cu viitorul demonstrat împotriva tânărului episcop, care a fost silit să se Asociaţiune ASTRA, fiind romancier. Privindu-i din bal refugieze în Austria. Fuga lui a fost interpretată de către amic cu un mare astrist con, alături cu câte un “grof’ guvernul Kossuth ca trădare de ţară şi i s-a retras mandatul. măierean, căpitanul de ocazionai, Măria Sa le dădea Se retrage la moşiile sale. Ajunge până la Rodna. La graniţă Gregoriu Hangea. “griţari” şi gogoşi. Valea Vinului îşi construiieşte o vilă, apoi se mută definitiv Un gest, de asemenea, pil Averea adunată de bunui duitor. în Maieru, înţelegându-se foarte bine cu preotul greco- şi milostivul conte-episcop se măcina cu încetul. Se zice că catolic Baziiiu Groze, care în afara limbii materne, vorbea Se stinge din viaţă ia 30 dintr-un lung lănţişor de aur, tot dispărea câte o zea... bine în latină, germană, maghiară şi italiană. octombrie 1879, în Maieru. Rentele băneşti se împuţineau. Savantul Nicolae Iorga, în îşi edifică o casă mare în partea de sus a satului, pe Medicul şi prietenul său, călătoria sa de studii din 1903 (a se vedea voi. “Neamul locul numit şi astăzi "La Curte”. Pe locul ruinelor “castelu Bartok Zsigmond, declara Românesc din Ardeal şi Ţara Ungurească") a poposit în următoarele: “amintirea lui lui” s-au clădit mai târziu, în 1940, clădirile actuale ale dis Maieru, la castelul grofului şi relatează cum a trecut munţii pensarului şi casei de naştere... “Curtea”, fără un anumit va trăi în inimile nevoiaşilor peste pasul Rotunda, spre Sighet, în caleaşca închiriată de stil arhitectonic, se poate vedea într-o fotografie şi într-o şi suferinzilor, care i-au la grofoaie, condusă de vizitiul laniuc, un rutean din simţit bunătatea". Păstrăm pictură de Maxim Dumitraş, în muzeul Maierului. în proiec Bucovina... Explicând cine era grofoaia, savantul observa tul iniţiat de regretatul Niculae V.Ilieşiu se prevedea ridi o notă funerară, în creion, printre altele;"... se simte totuşi Româncă şi are legături cu carea în acel loc a unei case săteşti de cultură. scrisă în grabă la primărie: sătenii din satul ei care-i zic după moartea contelui, tot Deşi bolnav, contele Zichy rămâne receptiv ţ i la nevoile “llustrisimul Domn, Grof “Măiia Sa”. măierenilor. întemeiază în “curtea” sa un mic spital, renu Dominicu Zichy a în cele din urmă, Ileana se beţivase cumplit. Ultimul ei mit în tot ţinutul, apoi o farmacie cu medic plătit. Pentru cei repausatu în 30 octombrie sprijin, slujnica sa, Katy, a părăsit-o. O femeie bătrână, căreia săraci se acordau asistenţă şi medicamente în mod gratu şi s-a înmormântatu în 1 groful îi cumpărase cândva o văcuţă, o slujea din când în it. Uneori chiar el îl ajuta pe medic. Fără nici o urmă de Nov. 1879 în cemeteriul romano-catolicilor, în Rocna, prein când, aducându-i vinars din Rodna. Peste icoana nobleţei prejudecată naţionalistă, îi iubea pe sătenii care până la preotul Michael Zagyva, în etate de 72 ani, fie-i ţărâna grofului se prăvălea imaginea hidoasă a dezmăţului Ilenei. urmă au creat în jurul lui un nimb legendar... Spun bătrânii uşoară şi memoria neuitată!!! “Semnează Cimuca Vasile şi Dar, iată, duă 120 de ani câţi s-au scurs de la moartea că groful îi ajuta pe cei necăjiţi, nu numai material, dar şi cu Avram Palagea. grofului, imaginea lui n-a putut fi eclipsată, ci a rămas în un sfat bun. Avea obiceiul să privească împrejurimile prin Se spune în cronicile vremii că marşul funerar de la conştiinţa răsplătitoare a oamenilor acestor locuri. binoclu, observând munca oamenilor şi peisajul încântător. Maieru la Rodna era superb. întreg satul l-a urmat către Ileana Grofoaia nu mai ieşea în lume. Se spune că nu Odată, a văzut că boii unui plugar se prăbuşesc la pământ, mormântul pe al cărui monument stau scrise cuvinteie: “în se mai despărţea de patul cu plapumă zdrenţuită şi de sti istoviţi. L-a chemat imediat pe sătean, i-a dat preţul boilor amintirea Binefăcătorului prietenilor bolnavi şi suferinzi”. cla de rachiu... Apoi, pe o cruce de piatră răsturnată, din şi l-a sfătuit să-şi cumpere alţii, de la târg. Avea un princi Ileana Gaftone din Ilva Mică, căsătorită Crăiuţu, avea cimitirul vecin, mai demult, se mai putea citi o inscripiţie piu al său: “Atunci trebuie ajutat omul, când are nevoie de doar 16 ani când a fost văzută de contele Zichy printre bol spălăcită de ploi: “Grofoaia Ileana" Unde i-o fi astăzi mor ajutor”. navii care erau trataţi la curtea lui. Frumoasă şi mântul? Ca recunoştinţă pentru măiereni, construieşte pe chel îndrăzneaţă, s-a lăsat repede cucerită de acesta, bărbat SEVER URSA tuiala sa biserica mare greco-catolică. Potrivit docu încă impozant şi carismatic. A fost, pur şi simplu, mentelor şi testamentului său, ajută cu donaţii semnifica cumpărată de la soţul şi de la tatăl ei pe mulţi galbeni, spun Notă: fn nr. viitor al revistei noastre vom publica poves tirea “Baroneasa" de L.Rebreanu. Mulţumim preotului Pâl tive şi alte parohii. De exemplu, construieşte biserica din bătrânii. A rămas la,Curte, mai întâi ca îngrijitoare prefe rată a grofului, apoi ca stăpână, cunoscută în sat sub Vilmos-Barna din Rodna pentru unele informaţii. SOLI LOC în ziceri întelepte Niciodată, poate, nu i-a fost dat Soarelui nostru s ă ^ ^Egiptenii îi ziceau Ra, şi era zeul zeilor. Grecii îi fie privit de pământeni ca în clipele când Luna cea ziceau Helios şi i-au ţesut o adevărată mitologie. mică şi neînsemnată “i-a luat faţa” Uriaşului... SOARELE Aztecii i-au înălţat fascinantele lor temple. Românii Nicicând, poate, nu ne-am pus atâtea întrebări exis-1! W au coborât şi ei pe pământ, punându-l naş la nunţi tenţiale ca în acele ore, minute, secunde. mioritice ori eminesciene, ori coşbuciene... “Şi Soarele mirat sta-n ioc...” Ei e simbolul O clipă ne-a dus gândul la cât de vital este Soarele pentru noi, de pe când, la toţi bucuriilor de tot felul, care vin după necazuri: “După nor şi pioaie/Răsare şi Soare” pe rând, împreună cu Luna, ne ţine cununa... în acele momente, milioane de priviri zice Anton Pann. omeneşti îşi dădeau întâlnire la punct fix, în locul cel mai fierbinte ai lumii noastre. Cât de subtilă este pilda cinicului filozof grec Diogene, care locuia în celebrul său Da, o clipă de încordare şi de tristeţe inexplicabilă: dar dacă nu l-am mai avea? Dar butoi! Când împăratul Alexandru Macedon l-a vizitat, întrebându-l cu ce l-ar putea dacă... Dar, iatâ-l, e al nostru din nou. Totuşi, unii s-au comportat ca la fotbal, ori ca ajuta, pustnicul i-a zis: nu-mi lua ce nu-mi poţi da! Dă-te ia o parte, lasă-mi lumina la discotecă, ţopăind, fluierând, chiar nemulţumiţi că n-a ţinut mai mult întunecimea. . Soarelui să intre în butoi”. O considera cea mai mare bogăţie a vieţii. Astrul vieţii. Dicţionarele îl definesc revoltător de simplu: “corp ceresc principal al “Nu-mi poţi ascunde Soarele cu palma”. Cerul înseninat de Soare, nu se teme de sistemului nostru planetar'’. Dar în limba noastră, şi nu numai, el, Soarele, e un reper trăznet. Ceea ce există nu poate fi contestat. Solem quis dicere falsum audeat- cine neasemuit al nenumăratelor ziceri: oamenii vorbesc câte-n lună şi-n Soare. Unii mint ar cuteza să spună că Soarele e fals, cugeta Vergilius. de stă Soarele-n loc, alţii caută pete şi în Soare. Ba, fata aceea pare ruptă din Soare, Oricum, Sol lucet omnibus - Soarele străluceşte pentru toţi; cu alte cuvinte, adică, hiperbolic vorbind, ai în faţă o frumuseţe fără seamăn. Mai mult: la Soare te toată lumea are dreptul de a se bucura de darurile naturii, ale vieţii de fiecare zi. puteai uita, dar la dânsa ba. Se uită la ea (el) ca la Soare, se zice atunci când ne O, Sole mio - O, Soarele meu. E cerescul cântec italian ce ne învăluia de curând, bântuie o dragoste nemărginită. Ori: îşi doreşte câte-n Lună şi-n Soare, adică cine pe toţi, prin vocea de aur al lui Luciano Pavarotti. Cântecul care, în seara eclipsei va are multe dorinţe greu de realizat. O ameninţare teribilă: îţi sting Soarele! lama totale de Soare, mi-a plăcut mai mult ca niciodată. avem Soare cu dinţi. Cutare, neavând nimic de lucru, şade cu burta la Soare ş.a. Dumnezeu ne dăruia Soarele la începutul Genezei, zicând simplu: Să fie lumină! iON ECLIPSEANU CUIBUL VISURILOR Anul III, nr. 17-18-19 (32-33-34), m ai-iunie-iulie 1999 Pag. 6 SDemali n m im d m i ------IN MEMORIAM ------OCTAVIAN RULEANU - un dascăl cu LONGIN CORUŢIU valoare de simbol <2> a trecut în Venea ca un simbol electrizant îndemnul fierbinte al dom director fruntaş într-o şcoală de prestigiu, ca urmare a unor nului Ruieanu ia sfârşitul anului şcolar adresat absolvenţilor: sesizări cu privire la “anumite nereguli" a fost vizitat de o nefiinţăj “Dragii noştri, spunea el, veţi merge la sate, acolo unde ţara “brigadă de control" , care avea ordin să găsească “musai”, are nevoie; veţi da tinerilor vlăstare din conştiinţa voastră, din “nod în papură”, ca el să fie înlocuit cu o persoană care tre S-a stins din viaţă, pe simţirea voastră! Aveţi cea mai înaltă, mai nobilă misiune: a buia să fie promovată. Acesta împărtăşeşte fostului său neaşteptate, încă un fiu lucra pe ogorul educaţiei". director şi profesor care-i răspunde: luminat al comunei noas Au venit însă vremuri grele şi pentru şcoală; o bună “Ne-a afectat cele ce ne relatezi, privind micimea morală tre, trăitor pe meleaguri perioadă de timp, prin reforma învăţământului când literatura a unor oameni. Trebuie să te mângâi cu faptul că şi eu am bănăţene: inginerul agronom LONGIN CORUŢIU ANDREI. română, operele clasicilor au fost înlocuite în licee cu câteva păţit întocmai. Pe atunci erai aproape un copil, nu înţelegeai Grupul nostru de redactori regretă, în plus, şi faptul că, deşi broşuri, ca de exemplu: “Critica criticii” şi altele, menite să asemenea lucrături. intenţionau, nu au publicat, cât a fost încă printre noi, măcar îndepărteze elevii de tezaurul culturii române. într-adevăr e dureros să trăieşti asemenea momente, dar fragmente din scrisorile sale, încărcate cu sugestii şi sfaturi de Noroc cu îndrăzneala domnului Ruieanu care a riscat pe întotdeauna există şi un revers, anume acela al unor expe înaltă specialitate. Sperăm să o facem de aici încolo. propria-i răspundere şi a predat în continuare literatura rienţe de viaţă, cel al cunoaşterii îndeaproape a oamenilor, al Vestea tristă am primit-o după Paşti, de la soţii Lorinţiu, română după programa iniţială dinaintea reformei. cultivării unui spirit de discernământ în a-ţi alege colaboratorii.” Ştefan şi Virginia, rude apropiate, apoi dintr-o emoţionantă In desfăşurarea orelor, aveam plăcute momente de lucru. Apoi îl încuraja şi-l sfătuia: “E bine aşa cum scrii, să rămâi scrisoare a Doamnei Dr. Clementina Timuş, fiica defunctului, Domnul se manifesta cu tact, încât nici un elev nu se simţea demn. Nu-ţi manifesta mâhnirea pentru gesturile lor murdare, care a avut amabilitatea să ne pună la dispoziţie principalele subapreciat sau descurajat. Era mereu preocupat să formeze fii mai presus de ele. Te poartă în aşa fel, ca şi cum nu s-ar fi date biografice şi o fotografie. la şcolari capacitatea de a descoperi soluţii şi a-şi apăra întâmplat nimic. Vremea va răsplăti totul după fapte. Şi domnul convingerile. Ruieanu avea un mod anume de a caracteriza indivizii dornici Login Coruţiu Andrei s-a născut la 20 aprilie 1915, în comu îmi amintesc că într-o oră de gramatică, la o temă contro să promoveze pe căi necinstite: “conservatorul - spunea dân na Maieru de pe Valea Someşului. A fost al 11-lea copil al lui versată, invită pe un elev bun, la tablă: sul, întotdeauna îţi va argumenta că “nu se poate”, cei rutinaţi Coruţiu Andrei şi al Clementinei din această localitate "care are faima de a fi cea mai autentic păstrătoare a tradiţiei famili - “Ieşi Ghe-ule” şi demonstrează cum ar trebui să se vor ridica împotrivă fără a avea forţă de a demonstra ceva; ilor puternice, menite să trimită în lume oameni vrednici şi rezolvăm acest exerciţiu (în clasă laşii îşi vor îndoi coloana vertebrală în muncitori”. De reţinut că pe uliţa Clementinei a locuit prin anii erau doi colegi cu acelaşi nume - direcţia în care o arată şeful, vor scor 1893-94 familia lui Vasile Rebreanu, tatăl viitorului mare Blaga Ghe. Vasile şi Blaga V.Vasile). moni, vor crea laude pentru şefii lor romancier... Elevul rezolvă exerciţiul după părerea direcţi, mai mici sau mai mari, iar după Nu şi-a cunoscut tatăl, dispărut în primul război mondial, ce ajung şi ei şefi capătă forţă să sa. Profesorul îi pune o întrebare cu dar va păstra toată viaţa în suflet semnificaţia jertfei paterne, care acesta nu este de acord, îşi lovească în foştii lor prieteni şi colabo participând fără rezervă la bucuria întregirii neamului prin susţine părerea. Domnul nu-l certase, ratori. în zilele noastre, preciza profe unirea Ardealului cu Ţara Mamă. A rămas toată viaţa un bun ci, pe tăcute, îi aprecia vehemenţa. sorul Ruieanu, foarte mulţi oameni au patriot, mai persus de orice. “Treci la loc Ghe-ule şi eu dascăl şi tu devenit laşi, îşi tem pita. Azi te ridică în La vârsta de 10 ani îşi pierde şi mama. A fost crescut prin dascăl şi mai analizează... Noi eram slăvi, mâine se fac că nu te mai grija unchiului său, medicul Pop Titus din Rodna Veche, cel în ultima clasă de liceu. cunosc; de formă îţi dau dreptate, însă care i-a fost sprijin şi familie. A urmat cursurile Liceului Băiatul, cam nemulţumit se în dos te consideră neputincios. “G.Bariţiu” din Cluj, pe care le-a absolvit în iunie 1932. aşezase în bancă rămânând frămân într-adevăr, domnul avea o expe în 1937 absolvă Academia de înalte Studii Agronomice din tat. In ora următoare a fost primul rienţă de viaţă pe care o transmitea Cluj, primind diploma de inginer agronom. Urmând cursurile de care a explicat corect şi cu mândrie interlocutorului ca un medicament specializare între 1935-1936, i se acordă certificatul de spe exerciţiul controversat. miraculos. Felul de a fi al bătrânului cializare în zootehnie. Altădată, domnul Ruieanu dorind dascăl stabilea legăturile sufleteşti cu Din 9 iunie 1939 este încadrat ca inginer agronom stagiar să câştige atenţia colectivului, la oricine ii cerea sfaturile sau soluţiile; ia Şcoala de Agricultură din Ciacova, judeţul Timiş, după ce a începutul orei pune o întrebare elevu se bucura de preţuirea prietenilor şi funcţionat ca şef de lucrări la Facultate de Agronomie din Cluj, lui din banca a treia: “Sonea, spune cunoştinţelor, “Suntem fericiţi, aprecia refugiată între 1940-44 la Timişoara. de ce scriitorul... a omorât pe cu mulţumire, când avem veşti bune Numit directorul Şcolii Agricole din Ciacova, a condus Sultănica"? Elevul blond, înalt, visă de la dragii noştri prieteni mai tineri, această instituţie cu deosebită competenţă şi autoritate profe tor, cu ochii albaştri se ridică sfios şi care nu ne uită niciodată în sională. Personalitatea sa a impus o moralitate pilduitoare uluit: N-a omorât-o el, domnule profe momentele sărbătoreşti. E darul mi Absolvenţii, tehnicieni agronomi, erau cunoscuţi prin nivelul sor, iar clasa izbucnise într-o veselie. nunat pe care îl poate avea un dascăl înalt de pregătire teoretică şi practică. Relaţiile profesor-elev, realizate pe ce şi-a făcut datoria o viaţă întreagă”. Vitregiile epocii comuniste care se instalase peste acest fondul principiilor psiho-pedagogice au fost un model de con Şi continua cu acelaşi elan munca intelectuală cu creati colţ de lume, l-au obligat ca în 1950 să părăsească Şcoala duită pentru viitorii dascăli. vitate şi spirit de cercetare, a propagării culturii în satele Agricolă şi să-şi continuie activitatea profesională prin Ţinuta demnă ni se înfăţişa în portretul său fizic cu faţa năsăudene şi în oraşul Năsăud cu istoricul său tezaur. gospodării agricole de stat. ovală, cu fruntea lată care adăpostea doi ochi de şoim, Nu şi-a pus vreodată problema vârstei sau oboselii, dim în anul 1945 se căsătoreşte cu d-ra Maria Benteu. Vor avea umbriţi de două sprâncene pronunţate, faţa în permanenţă potrivă, după fiecare activitate sau acţiune reuşită se simţea două fiice: Clementina şi Mariana. S-a aplecat cu toată grija şi luminată de un zâmbet de bunătate. Mic de statură, mergea parcă mai puternic: “Şi la vârsta mea octogenară pot fi încă dragostea părintească asupra creşterii fetelor sale, dându-le o cu paşi repezi, hotărât, dovedind o inepuizabilă energie. de folos; sunt un fel de “bătrân al satului", deoarece dau educaţie aleasă, asigurându-le o caldă protecţie paternă, de Dar activitatea rodnică la catedră şi în funcţia de condu imbold tineretului în multe probleme culturale. Pe lângă cena care el nu avusese parte, precum atâţia orfani români. Grija lui cere a stârnit invidii, orgolii şi interese meschine ale unor rău cluri şi simpozioane, legate de Coşbuc, Rebreanu, ne pregă a rodit în destinul fetelor, ambele ajungând intelectuale de voitori care au aruncat cu noroi în conştiinţa nepătată a direc tim să serbăm jubileul de 125 de ani al Liceului George vază şi de înaltă performanţă profesională. A ţinut la familia iui torului. O anchetă de ia judeţ, formată din activişti de partid, Coşbuc. Lucrez într-un colectiv în vederea redactării volumu cu afecţiune caldă şi protecţie autoritară. a verificat informaţiile despre “afacerile” conducătorului şcolii lui al ll-lea “Istoria şcolilor năsăudene". Era deosebit de în afara profesiunii, pe care şi-a slujit-o cu înalt devotament - o tolbă de minciuni inventate. mulţumit de vasta acţiune culturală - reuşită - “Nunta şi pasiune, iubea istoria. Având şi o memorie bună a eveni Scârbit de atâtea murdării, trece la catedră şi continuă cu Zamfirei” - cu ocazia centenarului George Coşbuc, care a mentelor, simţea o plăcere imensă în a povesti prietenilor, apoi dragilor nepoţi, Bogdan şi Mihaela, tot ce ştia şi acumulase aceeaşi înflăcărare activitatea până la pensionare, respectat antrenat mase de tineri din comunele din jurul Năsăudului şi prin lecturi susţinute. de tineretul şcolar şi venerat de foştii săi elevi şi oamenii în comuna de origine a poetului, Ruieanu fiind sufletul aces S-a pensionat în anul 1975 pentru limită de vârstă din oraşului. tui mare festival în acţiune cu aspecte de basm - exprimate funcţia de şef de fermă la CAP Jebel, judeţul Timiş. Domnul nu se revoltă, nu-şi arată nemulţumirea faţă de în opera nemuritoare. A fost stimat şi preţuit de toţi cei care l-au cunoscut. în pofi cei ce l-au denigrat, avea un crez, că răii vor fi pedepsiţi, că Cu satisfacţia datoriei împlinite, cu un gest de modestie da faptului că după terminarea studiilor la Cluj a trăit în Banat, le va sosi timpul când vor da socoteală. “Există în viaţa ce-l caracteriza, făcea precizarea “Mă bucur că am avut ast a rămas mereu legat sufleteşte de Valea Someşului, de nepoţii aceasta un echilibru" pentru că “Dumnezeu nu bate cu fel de elevi cărora poate le-am dat şi noi un strop de ştiinţă şi săi din fraţi din Cuibul visurilor. A luat, de altfel, parte de câte ciomagul” spune profesorul. E aproape incredibil, cum majori multă încredere în forţele proprii. Sunt fericit că majoritatea ori a putut la manifestările culturale organizate de comunitatea tatea răufăcătorilor parcă le-a venit rândul, pierzându-se în lor au ajuns la binemeritata odihnă după îndelungata activi intelectuală din Maieru. Era un admirator şi un susţinător al negura neagră a trecutului, când primul a avut nenorocirea tate la catedră” celor care continuau luminoasele tradiţii ale vetrei natale prin de a-i fi tăiat trenul ambele picioare, într-un accident, într-o Nu-i scapă din vedere nici etapele de dezvoltare ale cul apostolat cultural. gară; altul şi-a dat duhul, urmare a unui infarct în călătoria turii năsăudene. El apreciază: Năsăudul s-a schimbat şi e!; Să ni-l amintim din toamna anului 1995, la festivităţile de definitivă spre una din ţările calde; altul, ridicat în munca de s-a înfrumuseţat, însă viaţa culturală a mai scăzut, şcolile nu sub genericul “Zilele Măierene", în sala Căminului cultural. răspundere a trecut în altă lume cuprins de leucemie; altul în sunt aceleaşi. Orator veritabil, evoca, cu o perfectă stăpânire a auditoriului munca de gestionar a avut timp să mediteze pentru răutăţile Cadrele sunt noi, dar cultivarea lor o facem tot noi, atât de numeros, pagini despre oamenii de seamă ai satului, făcute, într-o închisoare. Exemplele puteau continua. “bătrânii satului”. De aici, abordarea ideii de ajutorare de evenimente şi pilde de jertfă, ori despre celebra vindecătoare Domnul Ruieanu îşi încheia cu satisfacţie munca la cate către intelectualitatea vârstnică a tinerilor intelectuali - cărtu Aristina Boşca-Bercioaia, despre poetul Iustin Ilieşiu şi despre dră. Cu fruntea sus participă activ pe tărâmul culturii. Duce o rarii de mâine. alţii. A fost un susţinător de nădejde al revistei locale “Cuibul activitate intensă la Muzeul năsăudean; colaborează activ la Şi avea domnul Ruieanu multe planuri de realizat în ciuda visurilor'’. Din corespondenţa sa am înţeles şi mai adânc pre revista “Arhiva someşană"; realizează studii şi comunicări, vârstei sale, şi nu se simţea defel obosit, dar într-o seară cu ocuparea şi competenţa cu care împărtăşea din vasta expe simpozioane, timp de peste un sfert de veac şi rămâne “sufle seninul limpede, când globul de jăratic reflecta ultimul salut, rienţă recomandări şi sugestii de specialitate. tul manifestărilor culturale” închinate marilor noştri scriitori: inimosul dascăl închidea ochii blajini în liniştea adâncă, cu Amintirea lui va rămâne în sufletele noastre pentru George Coşbuc, Liviu Rebreanu etc. acelaşi zâmbet de bunătate, fără durerea despărţirii. nobleţea, solicitudinea şi senina generozitate cu care îi Prin profilul său moral, Octavian Ruieanu, legat de foştii Profesorul Octavian Ruieanu sfinţise tărâmul şcolii şi ai cucerea pe interlocutori şi pentru nereţinuta lui mândrie şi săi elevi, de care se interesa direct, îi ajuta în diferite situaţii culturii - un dascăl cu valoare de simbol. omenie de măierean. mai grele. Se bucura nespus de realizările lor şi se întrista profesor SIMION CHIŞ Dumnezeu să-l odihnească în pace când afla lucruri neplăcute sau necazuri. Unul din aceştia - fost elev al Şcolii Normale Năsăud Consemnare de SEVER URSA Pggi-l A n u l III, nr. 17-18-19 (32 -«> ^gi al& i it'tii mel& (S U in la ------Q J i a u i r ------ EINSTEIN - Institutiai relativitătiij Reabilitarea unui haiduc - LUPUL Nimeni nu se mai îndoieşte că Einstein este un geniu. El a fost o vedetă mondială, Timp de secole, lupul a fost cea mai terifiantă perioade mama trebuie să se îndepărteze de cu mult înainte ca juriul Premiului Nobel să nu mai renunţe a-i acorda premiul (după opt “făptură” a pădurilor şi... legendelor populare. vizuină, tatăl sau un aii membru a! familiei stă de renunţuri deliberate). în primii treizeci de ani avea să se zbată pentru a obţine banii nece Astăzi doar vânătorii mai cred în poveştile cu... gardă. Puii tineri învaţă progresiv să mănânce sari pentru a trăi; apoi nu se va mai ocupa niciodată de bani. El va avea ce-i trebuie pen “Scufiţa roşie’’. Şi totuşi acest animal inteligent nu carnea adusă de membrii grupului; cel mai adesea tru că pretenţiile îi erau foarte mici: puţine haine, câteva trabucuri şi un pachet de tabac; merită o atât de sinistră reputaţie... aceasta este înghiţită şi apoi regurgitată la vizuină. vechile sale costume care îl făceau să se asemene cu Charlot. Atât. Obsesia vieţii lui a Din tundra şi stepele periarctice până în munţii ALIMENTAŢIA ŞI PRINDEREA PRĂZII fost de a înţelege universul. El a mărturisit odată că această obsesie îl arunca, în anu pădurilor temperate lupul frecventează habitate Cu o alură de invidiat (lungime 1,5 m din care mite zile, într-o stare de “tensiune”. Atunci trebuia să se izoleze săptămâni întregi, într-o foarte diverse. Răspândit altădată în toată emisfera coada 30-50 cm şi o greutate de 15.80 kg) lupul este un vânător de... performanţă! Un singur lup stare de confuzie intelectuală. Şi pe urmă “furtuna izbucnea în capul său1’. De exemplu, nordică, el este astăzi intr-o continuă regresie, din cauza vânătorului excesiv şi braconajului. în plus este capabil să vină de hac unui ren, iar în haită nu în martie 1905, la Berna persevera să înţeleagă ceea ce el numea “gândul lui prăzile sale naturale s-au împuţinai tot mai mult. ezită să atace animale de talie mare cum ar fi ela Dumnezeu". După o noapte de confuzie totală, dimineaţa, când s-a sculat a găsit COMPORTAMENT nul. Cu toate simţurile la pândă în reperarea prăzii, soluţia. Ideea a erupt spontan, după ce s-a plimbat prin capul său ani de zile. Teoria re Lupul trăieşte în haită - o familie numeroasă lupul o poate urmări o zi întreagă. Deşi nu este prea lativităţii restrânse avea să fie pusă la punct. Totul s-a petrecut ca şi cum "ceva în inte care îi permite să vâneze, să comunice şi să-şi rapid, el poate parcurge distanţe uriaşe, având o riorul său a lucrat mai repede decât el. Ca şi cum ar fi avut un creier în interiorul creieru păzească teritoriul cu mai multă eficacitate. Haita foarte mare rezistenţă. Orice pradă doborâtă este lui”. Descoperirea relativităţii generalizate urmează după câţiva ani. în aceeaşi perioadă este un grup special care poate cuprinde până la devorată pe loc respectând ierarhia în vigoare. Einstein pune sub formă matematică majoritatea descoperirilor făcute. 20 de indivizi. Ea se compune dintr-o pereche Fiecare lup înfulecă cât de multă came poate, ceea în cartea “Einstein - Intuiţia relativităţii”, Denis Brian retrasează cu grijă parcursul in dominantă (un mascul şi o femelă) la care se ce ar echivala cu o cincime din greutatea proprie. telectual şi geografic a! acestui “evreu rătăcitor”. Dar el lasă cititorul nesatisfăcut în pri adaugă lupanii din 2-3 generaţii şi puii cei mai Restul prăzii este abandonat, chiar dacă nu există vinţa a două întrebări. Una personală: Einstein, acest geniu amabil şi ciudat, era, în tineri. în sânul acestei unităţi sociale, ierarhia este posibilitatea unei alte capturări, Toţi membrii haitei acelaşi timp, inuman? Cealaltă ştiinţifică: Pentru ce a refuzat Einstein până în ultima zi stabilită în funcţie de vârstă şi sex; supremaţia participă la vânătoare, cu excepţia puilor care-şi a vieţii sale să admită fizica cuantelor? dobândindu-se prin luptă sau supunere. Teritoriul aşteaptă hrana mură-n gură la vizuină. Prima enigmă: Acest om bun, rău îmbrăcat, gentil, curtenitor, foarte sensibil la unei asemenea familii are dimensiuni variabile, în LUPUL Şl OMUL farmecul feminin, era aproape întotdeauna ciudat şi răspundea de cele mai multe ori funcţie de resursele alimentare pe care le oferă, Puţine animale au fost persecutate de om cu prin butade. Cu părul său în dezordine, cu vesta prea scurtă, el se asemăna cu un stu dar el acoperă în general mai multe sute de km2. atâta înverşunare. Şi dacă lupul a scăpat unei dent retardat. în faţa unei table de scris, el începea cursurile prin a spune glume. Acest teritoriu, delimitat cu depozite odorante totale exterminări, asta se datoreşte unei extraor Matematica îl plictisea, spunea el, dar putea să acopere tabla cu ecuaţii în câteva este apărat cu ardoare contra hoardelor rivale. dinare capacităţi de adaptare şi... inteligenţei sale. minute. REPRODUCERE Răspândit altădată în toată America de Nord, în cartea lui Denis Brian ni se prezintă un fapt până aici necunoscut. O fiică s-ar fi Lupul atinge maturitatea sexuală la 2 ani, Europa şi o mare parte a Asiei, lupul nu mai este născut înaintea primei căsătorii cu Mileva Măriei. Cuplul nu se aştepta deloc la aceas căutându-şi o parteneră cu care formează, în ge astăzi prezent decât în câteva regiuni din fosta ta. Aşa că fata va dispărea şi mai mulţi ani nimeni nu va mai vorbi despre ea. Einstein neral, un cuplu stabil. Sezonul de împerechere Uniune Sovietică, din America nordică şi Europa şi Mileva au abandonat-o? lată deci un Einstein destui de diferit faţă de “cumintele de debutează la sfârşitul iernii şi adesea, cu această orientală. Cu atât de multe puşti, capcane, otrăvuri la Princeton’’. ocazie, au loc, în sânul haitei comportamente şi păduri distruse, viitorul lupului stă sub semnul în privinţa celei de a doua enigme, Einstein era convins că exista o soluţie de agresive. Numai indivizii dominanţi sunt activi se unor mari incertitudini. Amurgul lupului - animal pe ansamblu. El nu accepta cuantele pentru că era în mod fundamental determinist. Ori, xual. Lupii tineri participă la vânătoare şi îşi ajută care indienii nord-americani îl considerau partener cuantele reprezentau acceptarea nedeterminării lumii. Faimoasa formulă “Dumnezu nu părinţii la hrănirea căţelandrilor. în fiecare an, în de vânătoare - este înspăimântător de aproape!!! se joacă cu zarurile” răspunde exact la această întrebare. După un deceniu persevera aceeaşi perioadă masculul şi femela se Bibliografie: “Le ioup gris” - fişa 128 - colecţia în a găsi acea forţă unică care să unească ansamblul fizicii. Fizic, matematic, Einstein împerechează de 1-2 ori pe zi, timp de 2 săp "Universul fascinant al animalelor” s-a înşelat, dar el asculta înăuntrul lui, voci de neînţeles pentru noi. Era o iluzie sau o tămâni, După o gestaţie de 9 săptămâni, lupoaica I.HOZA injustiţie? Nu ştim încă nimic despre aceasta. naşte 4-7 căţei într-o vizuină săpată în pământ, în N.B. In Cartea roşie a U.I.C.N. (Uniunea general în apropierea apei. La naştere, puiandrii Internaţională a Conservării Naturii) sunt înscrise şi IOSIF PANEŞ, după “Le Figaro” din 30 august 1997 sunt orbi şi fără apărare. Mama - lupoaică îi două specii din genul “caniş”: lupul roşu (Caniş rufus) alăptează 6-8 săptămâni. Dacă în timpul acestei şi lupul abisiniac (Caniş simensis)! T J F iJ S ) o M n i d t o v e c M O vizită memorabilă Sânzâiene măierene... în ziua de sâmbătă, 17 iulie 1999, Dl. ANDREI MARGA, mi Pentru unii vizitatori, gazetari ori cercetători, pare parea la focul Sânzienelor poate însemna un fericit prilej nistrul Educaţiei, aflându-se în judeţ, a binevoit a vizita şi comu incredibil ca datinile legate de sărbătoarea Sânzâienelor pentru prolog de logodnă curată. na noastră. Era o dorinţă mai veche a dumnealui şi a noastră. să se mai practice şi azi în vreun colţ de ţară. Dacă timpul este favorabil, spectacolul este fasci Pentru prima oară când un ministru ne învredniceşte cu o vizită. în tot mai puţine locuri de pe Valea Someşului Mare, nant. Satul vuieşte de strigăte şi cântece. Peste focurile A fost întâmpinat de reprezentanţi ai primăriei, directorii către izvoare, obiceiul focului mai rezistă în faţa înalte se sare în perechi sau în lanţ. Se testează astfel Şcolilor din Maieru şi Rodna şi de un număr de cadre didactice tăvălugului modernizării pe toate fronturile... Maieru!, şi calităţile atletice ale participanţilor. Astăzi, bătrânii şi elevi. Era însoţit de către d-nii Ioan Naroşi, vicepreşedinte al leagănul luminoasei copilării a lui Rebreanu, nu numai suportă însă greu fumul gros şi înţepător al anvelopelor Sindicatelor Libere din învăţământul preuniversitar şi de alte că menţine vie datina, dar aceasta are şi o particulari arse... Fetele îşi poartă tot timpul coroniţele pe cap. personalităţi de la Bistriţa. tate mai puţin cunoscută: se parind focurile serilor de Când se întorc acasă, le aruncă cu emoţie pe S-a vizitat muzeul; D-l ministru şi-a notat bunele impresii în Sânziene chiar de două ori, atât în ajunul cât şi în seara acoperişuri, fixându-şi un gând anume: să se mărite cât Cartea de Onoare. S-a vizitat şi noul local al şcolii. La întâlnirea de 24 iunie. Aici, în vatra noastră unele tradiţii mai mai curând cu alesul inimii. Dacă cununa se opreşte din din amfiteatrul muzeului, i s-au adresat întrebări la care D-sa a pâlpâie cu încăpăţânare, altele, însă, s-au risipit. prima aruncare pe streaşina casei, măritişul este binevoit să răspundă cu promptitudinea şi limpezimea care-l Flori din' comoara moştenirii se mai văd şi azi. aproape, adică “în anu' aiesta”. Fetele au dreptul la trei- caracterizează. A promis că se vor face toate eforturile spre a Credem că copiii satului, dintotdeauna mulţi şi frumoşi, patru aruncări. Alteori se aruncă mai multe cununiţe de se găsi o soluţie financiară pentru finalizarea lucrărilor ia sis rămân cei mai de nădejde mesageri ai unor datini. De către aceeaşi fată: “asta-i pentru binele mamii", “asta-i pentru norocul fratelui", ori: “să se coacă holdele, să se temul de încălzire centrală, asfaltare, împrejmuiri cu gard, aceea, datinile la care ei iau parte cu tot entuziasmul mărite fetele!” reparaţii la muzeu etc. De asemenea, D-sa a reactualizat promi vârstei, se mai cruţă încă: Sânzienele, Pluguşorul, Aşadar, această datină, atât de minunat păstrată la siunea înzestrării şi deschiderii în această toamnă în şcoala străvechile colinzi mioritice etc. în timp ce altele, la care rolul principal cădea în seama adulţilor, cum ar fi: Ieşitul noi, mai semnifică şi un luminos pretext de întâlnire, de noastră a unuia din cele 5 centre şcolare de informare din me plugului întâiu, Chemarea ploii, Cununa grâului, Focu! voie bună, de ieşire de sub tot mai acaparanta ispită a diul rural al ţării, care să deservească dascălii din zonă. viu, Maiurile, dispar sub ochii noştri, alături de portul fără discotecii; moment de invocare a puterilor Cerului şi de pereche, care, cu excepţia opincilor, trăistilor şi cufundare în măreţia Naturii, sub magia candidă a flo Pietrarii redivivus năfrămilor, a devenit doar port de sărbători. rilor albe de sânziene, care au rodit câteodată şi în Precizăm că la focurile din serile de Sânziene iau preafrumosul nume de femeie: Sânziana. O parte din cunoscuţii pietrari măiereni au din nou de lucru. parte şi tinerii, adesea şi tinerii căsătoriţi. Pregătirile se “Dacă n-am mai putut trece noi dealul, la carieră, s-a mutat cari SEVER URSA fac cu seriozitate. Băieţii adună din timp lemne uscate. era la noi!” glumea deunăzi un pietrar pensionar. Le movilesc în locuri anume, fixate prin tradiţie: de prun într-adevăr, li se aduc blocurile de andezit cu rabele de la dul de la moara din Arini, pe dealul Boboşa, în Calea Măgura-Arşiţa, în două puncte amenajate: La Arie şi lângă Poienii şi pe alte locuri înalte, ori în luncile dintre ape. în podul Balasânii. Deocamdată şi-au regăsit uneltele vreo 26 de ajun, fetele, uneori însoţite de feciori, adună florile de pensionari, conduşi de mai tânărul Augustin Bârta. Bătaia sânziene “cu roua pe ele”. Le împletesc apoi în “coro “manţetelor”, a “durmaşelor”, a “poncedurilor” se aude până niţe", adăugând flori roşii. Se cântă cântece specifice, departe, despicând în felii blocurile mari şi fasonând calupi, înainte, adunarea la focuri se făcea cu strigare peste pavele şi borduri pentru export nelimitat în Germania (şef, Ioan sat, din deal în deal, într-un dialog improvizat între Şot). Este o treabă minunată: “Mai scoatem şi noi nişte bani din feciori spunându-se şi porecla celui strigat: “Mă Ion a lui piatră!” Sfârăilă, cheamă-ţi şi drăguţa, pe Ana Iu’ Vrabgie şi haidaţi la foc măă!" Străzile laterale Se simte că datina urcă spre noi din vremi imemori ale, din epoca sincretismului obiceiurilor, ea căpătând în cadrul acţiunii ajutorării zonelor nefavorizate, prin iniţiativa mai târziu atributele credinţei creştine legate de ziua de primăriei noastre au fost amenajate uliţele laterale pe o lungime naştere a Sf. Ioan Botezăroul (Sanctus dies Johannis). de peste 4 km şi urmează să se continuie lucrul; escavare, Pe străvechiul cult al focului - dintotdeauna simbol a! reparaţia podeţelor, pietruire şi aşternerea savurii. (S.U.) vestirii şi a! purificării - s-au altoit cu timpul motive noi: Horă ta Maieru cântece, strigături, horă şi petrecere. Şi astăzi, partici CUIBUL VISUMţţjLOR Anul IU , nr. 17-18-19 (3 2 -3 * Jm34>’ niai-iunie-iulie 1999 Pag. 8 M i t i c e ------ŞCOALA DIN ANIEŞ în pragul unui centenar S-au născut (urmare din pagina 4) în lunile MAI, IUNIE, IULIE începând cu anul 1953 a început să funcţioneze primul post toarele opere: 32 de cărţi tipărite, 24 de volume de versuri, 11 de grădiniţă, într-o cameră din vechiul local al şcolii. volume de proză, folclor, traduceri şi amintiri în manuscris. Bizău Daniela Tinuţa în anul 1964 şcoala s-a mutat din vechiul local, construit în La muzeul “Liviu Rebreanu" din Maieru se afla colţul memo Neamţ Ancuţa Delia rial “Iustin Ilieşiu”. Aici se află peste 500 de mărturii din viaţa anul 1901, într-un local închiriat de la Ocolul Silvic Rodna. Ureche Alex Florin Ulterior, acesta a devenit local de şcoală în urmna unor poetului. Berende Anuţa Nastasia aprobări a organelor competente şi a unor amenajări aduse Poetul Iustin Ilieşiu s-a stins din viaţă la data de 3 septem clădirii. Vechiul local de şcoală nu mai corespunde nevoilor brie 1976 în Bucureşti, fiind înmormântat în cimitirul “Şerban Pui Alexandru învăţământului ca urmare a creşterii numărului de elevi şi Vodă”. Matei Lucreţia Elena datorită faptului că localul avea un înaintat grad de uzură. în în ultimele decenii şcoala din Anieş a cunoscut o puternică Mihai-Câmpan Viorica vechea clădire a rămas Căminul cultural şi localul de grădiniţă. dezvoltare prin creşterea numărului elevilor, a cadrelor didac Mureşan Daiana Andreea 0 preioadă a funcţionat în localul Căminului cultural cine tice cu o bună pregătire profesională. Majoritatea învăţătorilor Cioncan Daiana matograful sătesc. şi profesorilor au grade didactice I şi II. în anul şcolar 1964-1965 funcţionează, pentru prima dată, Mulţi absolvenţi de la şcoala noastră au absolvit cursurile Olar Violeta Irina la şcoala din Anieş şi clasa a Vlll-a. Cursurile în noul local de liceului sau facultăţii, devenind oameni valoroşi. Din rândurile Motofelea Candale lonuţ şcoală se desfăşurau în 4 săli de clasă. Localul mai avea o lor s-au format învăţători, profesori, ingineri, economişti, pre Porţiuş Vaier Florin sală profesorală şi o direcţiune. în anii următori se mai adaugă oţi, ofiţeri etc. Ivan Florina Maria la vechiul local încă 6 săli de clasă. în urma acestor lucrări Vranău Claudia Cornelia localul de şcoală dispune în prezent de 12 săli de clasă, o sală în anul şcolar 1960-1961 a început să funcţioneze clasa a profesorală şi direcţiune. V-a, deci prima clasă a învăţământului gimnazial. De atunci şi Bîrta Ana Maria începând cu anul şcolar 1970-1971 începe să funcţioneze până în prezent şcoala a fost condusă de următoarii directori: Andronesi lacob şi clasa a IX-a, apoi a X-a, pentru o scurtă perioadă de timp. Mureşianu Silvestru Leontin (1956-1968) Andronesi lonuţ La data de 20 octombrie 1978, la cererea părinţilor elevilor Bochiş Ana (1968-1971) Sângeorzan Ana-Maria Cărbune Larion (1971-1975) a luat fiinţă pe Valea Anieşului un local de şcoală, cu clasele Bîrta Gabriel Anton l-IV cu 2 posturi de învăţători şi cu 33 elevi. Această şcoală Ciupe Pavel (1975-1979) Boşca Ciprian Alexandru este şi în prezent. întrucât nu are local propriu a funcţionat o Cărbune Titus (1979-1980) perioadă în localul brigăzii silvice unde este şi în prezent, Pop Vaier (1980-1984) Pop Florica Rahela învăţământul preşcolar a început să funcţioneze la data de Cărbune Titus (1984-1990) Bolfă Sergiu Alexandru 1 decembrie 1952, cu un număr de 32 preşcolari, în localul Berende Anghelina (1990-1999) Ureche Raluca Căminului cultural, unde funcţiona şi şcoala la data respectivă. Din luna februarie 1999 a fost numit director al şcolii profe Rebrişorean Cifor Leonida Prima educatoare a fost Ureche Tecla. La 12 octombrie 1971, sorul de matematică Cărbune Titus. Cimuca Felicia a luat fiinţă ai doilea post de educatoare pe Valea Anieşului, A fost numit de Inspectoratul Şcolar Judeţean în urma cu un număr de 30 copii. Localul grădiniţei funcţionează într- susţinerii concursului pentru postul de director. Andronesi Ovidiu lonuţ o locuinţă particulară. La 15 septembrie 1975 se descide al De la instalarea în funcţie, directorul şcolii lucrează cu Să crească mari şi frumoşi! 3-lea post în învăţământul preşcolar, iar al 4-lea post se înfi multă pasiune şi dăruire, dând dovadă de calităţi profesionale inţează ia data de 15 septembrie 1977. şi pedagogice deosebite. Vom menţiona învăţătorii unităţii noastre de la întemeierea în anul şcolar 1998-1999 învăţământul preşcolar ei până la trecerea la învăţământul gimnazial. Aceştia au fost: funcţionează cu patru posturi cu un efectiv de 82 copii. Copiii 1. Franciay lanos 1901-1916 sunt instruiţi de educatoarele: Ciupe Liliana, Dumitru Mihaela S-au căsătorit 2. Dumitru Boşca 1916-1921 ______(concediu de maternitate) Sohorca Simona, Mureşan Dorina în lunile MAI, IUNIE, IULIE 3. Nechiti V.loan 1921-1922 şi Hoza Cornelia. 4. Dumitru Boşca T. 1922-1926 Şcoala Generală Valea Anieşului are un efectiv de 21 elevi Sângeorzan Grigore cu Barna Florica 5. Ludoşen Gherasim 1926-1927 în clasele l-IV, instruiţi şi educaţi de învăţătorii Hoza Ilie şi Partene Lazăr-llie cu Rebrişorean Ioana 6. Ghiţulescu Nicolae 1927-1928 Lorinţiu Viorel. Năşcuţ lustin-Daniel cu Plug Anuţa 7. Coruţ Adeodat 1928-1929 La ciclul primar de la Şcoala Generală “Iustin Ilieşiu" Anieş 8. Ochean Nicolae 1929-1951 funcţionează un număr de 5 clase conduse de învăţătoarele: Vlad Radu cu Vasilca Veronica-Florica 9. Sima Teodori931-1941 Gyorgy Ileana, Cărbune Măriuţa, Scridonesi Victoria, Lorinţiu Cobzalău Ioan cu Sidor Măriuţa 10. Sima Maria 1931-1941 Lenuţa, Cărbune Maria, Ureche Ana Maria (concediu de Rus Alexandru-Anton cu Bolfă Lucreţia 11. Szinte Zoltan 1941-1942 maternitate), cu un efectiv de 82. Ureche Tiberiu cu Bolfă Aurora 12. Bodescu Valeriu 1941-1944 La ciclul gimnazial funcţionează 8 clase cu un efectiv de Candale Viorei-llie cu Buia Iftimia-Lucia 13. Erdely Istvan 1942-1944 152 elevi. Profesorii care predau la clasele V-VIII sunt: 14. Hapca Elisabeta 1944-1945 Cărbune Titus-directorul şcolii, Berende Anghelina, Ciupe Bîrta Vasile cu Neamţ Maria-Ana 15. Hojda Horienzia 1944-1945 (suplinitoare) Pavel, Guşă lacob, Coman Ana, Pop Codruţa, Sohorca Maria, Lăzăroaie Vaier cu Avram Ana 16. Pop Elena 1945-1946 Coman Emanuela, Gyorgy Raymond, Bolfă Vetaşi preot Botiş Crăciun Marius-Adrian cu Olariu Ancuţa-Maria 17 Duca Emil 1946-1952 Vasile. Le dorim casă de piatrăI 18. Duca Olivia 1946-1960 Elevii de la şcoala noastră sunt bine pregătiţi, dovadă sunt 19. Ghingheli Vasile 1953-1956 rezultatele la examenele de capacitate pentru clasa a Vlll-a 20 Giurgiu Maria 1960-1962 unde procentul de promovabilitate a fost de peste 77%. Prin trecerea la învăţământul gimnazial numărul cadrelor De asemenea, la proba de cultură generală cea mai mare Au decedat didactice a crescut. medie a fost obţinută de un elev de la şcoala noastră (9,75). în prezent sunt 4 grădiniţe, o şcoală cu clasele l-IV pe Colectivul de cadre didactice de la şcoala noastră, susţinut în lunile MAI, IUNIE, IULIE Valea Anieşului şi o şcoală cu clasele l-VIII în Anieş. Aceste de familii, munceşte cu dăruire şi pasiune pentru educarea Hangea Ioan - 82 ani unităţi sunt încadrate cu 4 educatoare, 8 învăţători şi 10 pro elevilor în spiritul corectitudinii, cinstei, adevărului, dragostei Borş Lazăr - 18 ani fesori. Majoritatea acestor cadre sunt calificate. faţă de muncă, faţă de valorile materiale şi spirituale ale Dintre personalităţile marcante care au frecventat cursurile poporului nostru, pentru propăşirea României, pentru ridicare Olar Aurel - 71 ani şcolii din Anieş se numără şi poetul Iustin Ilieşiu, născut la nivelului de trai pentru poporul nostru, la cele mai înalte stan Boşca Lucreţia - 73 ani data de 18 martie 1900 în Maieru. Face şcoala primară la darde, iar ţara noastră să fie respectată şi apreciată în lume. Hoza Cifor - 44 ani Maieru şi Anieş, iar liceul la Bistriţa, apoi la Năsăud şi Blaj. Lorinţiu Lazăr - 75 ani Studiile universitare le face la Cluj, absolvind Facultatea de Bibliografie: Barna Augustina - 79 ani Litere. 1. Arhiva Şcolii Generale “Iustin Ilieşiu" Anieş între anii Să le fie ţărâna uşoară! Este cunoscut prin marea vocaţie de gazetar, punând 1901-1998 bazele mai multor publicaţii. A lucrat alături de mari scriitori 2. Sever Ursa, articolul: “Iustin Ilieşiu - poetul refugiaţilor cum ar fi: Octavian Goga, Lucian Blaga, Cezar Petrescu şi ardeleni” ziarul Răsunetul din 15 martie 1995 Ofiţer de stare civilă alţii. Activitatea literară a lui Iustin Ilieşiu se soldează cu urmă ELENA CĂRBUNE Redactor-şef: ICU CRĂCIUN R edactori: Login T.Berende, Ilie Hoza, Liviu Ursa, Macavei Al. Macavei Corespondenţi externi: Damaschin Pop Buia (Germania), Ieronim Andronesi (SUA) Precizare: Responsabilitatea materialelor publicate aparţine în exclusivitate autorilor. Adresa redacţiei: Muzeul Cuibul visurilor Maieru, judeţul BISTRIŢA-NĂSĂUD M achetare: Icu Crăciun Tehnoredactare computerizată: SC “SELT COMPUTER” SRL Bistriţa Tiparul executat de SC “ IMPRES” SRL Bistriţa ISSN 1224 - 643 Acest număr apare cu sprijinul financiar al d-lui LIVIU NAROŞ (Germania) r f)h P fi.- tfi\/ j'f^T ‘TfCatestoi, tu*t tnăit cete m&i fat*tt*n%&e ac nuzi. ^esicccte fcie- M P Itrcctor: S W V IM I 1 M I PERIODIC DE INFORMARE ŞI CULTURĂ AL CONSILIULUI LOCAL MAIERU ANUL IU Nr. 20-21 (35-36) *** AUGUST-SEPTEMBRIE 1999 *** 8 PAGINI *** 2000 LEI Grofoaia Ileana în numărul anterior al acestei reviste am făcut o prezentare amplă a ultimei părţi din viaţa grofului-episcop Ziky Domonkos (Dominic). Când, în toamna anului 1888, familia dascălului Vasile Rebreanu a venit la Maieru, gro ful nu mai era în viaţă. Decedase în 1879. Cu Ileana Grofoaia, Rebrenii s-au aflat, însă, în bune relaţii de vecinătate. Liviu Rebreanu îşi amintea bine de dânsa şi era fascinat de incredibila ei ascensiune. Viitorul romancier avea doar nouă-zece ani şi era vătaful unei echipe de căluşari-copii, dând spectacole “la Curte", mult gustate de “Măria sa", aşa cum am mai arătat. Aici a văzut Liviu, prima oară în viaţă, o mare bibliotecă, o colecţie de tablouri; groful având gusturi rafinate în domeniu. Atât scriitorul, cât şi soţia sa Fanny, relatează cu amă nunte picante, aspecte ale acestei prietenii. 1-2/. “Ce palat minunat îmi părea mie pe a- tunci curtea aceasta! Ca şi când aş fi văzut casteluri din poveşti. Eram prieten cu baroneasa..." îşi amintea scriitorul. în neistovita sa dorinţă de a avea o casă la Maieru, Rebreanu ar fi preferat chiar şi “Curtea” aceea ajunsă în părăsire, lată ce notează el în jurnal, la 9 aprilie 1923: “Pe la 5 am ieşit cu Sorbul (cumnat, n.n.) până la 8. Din toată conversaţia de reţinut: să dau “Plicul” pentru turneu cu tantieme şi să iau casa grofoaiei din Maieru, s-o restaurez şi să-mi fac acolo gospodărie” 31. Sub presiunea amintirii, romancierul scrie povestirea “Baroneasa" folosindu-se, evident, SEVER URSA de ţesătura de poveşti care circulau în jurul chipului şi aventurii acestei femei. Ca într-un Note bibliografice: basm, e greu de stabilit hotarul dintre realitate şi ficţiune, spaţiul şi timpul în care se întâm 1-2/- Rebreanu, Liviu, Baroneasa, in voi. “Caiete", apărut sub Îngrijirea lui Niculae Gheran, Ed. Dacia, plă povestea Ilenei. Dar rămâne clar un lucru: incompatibilitatea şi contrastul romantic din Cluj-Napoca, 1974, pp.152-156 şi 158-159; cu versiunea iniţială in limba maghiară; tre idealul de nobleţe al contelui şi decadenţa în care s-a cufundat până la urmă vremelni vezi şi Fanny Liviu Rebreanu, “Cu soţul meu", Ed. pentru literatură, Bucureşti, 1963, pp. 33-38. 3 /- Reb reanu, Liviu, Jurnal, voi. I, Bucureşti, 1984, Ed. Minerva, pag. 315; ca lui “gospodină". Uin veritabil subiect de roman medieval. 4/ - Vezi revista “Flacăra”, I, 1912, nr. 45 (25 august). Este republicată in voi. "Opere" 3, sub îngrijirea Publicăm în continuare povestirea lui Rebreanu. lui Niculae Gheran, Ed. pentru literatură, Bucureşti, 1968, pp.268-272. Nu se pomenea fată mai frumoasă în toată Ilva Mică caleaşcă. Pe urmă, pocnind din harapnice, o să se ducă Şi fiindcă voinţa Ilenei era sfântă, au venit mulţi prieteni şi-n împrejurimi ca Ileana Măriucăi lui Dosoftei. Se dusese departe, până la a! şaptelea hotar... cari au iubit-o. Şi ea nu simţea că de cârpa baronului nu povestea pretutindeni a părului ei cel negru ca mura, des D-atunci înainte Ileana prinse a sta toată ziulica pe se apropia nimeni cu iubire adevărată. îi părea bine că are ca peria şi lung ca un şarpe, buzelor ei cele roşi ca zmeu prispă, aşteptând să sosească feciorul de împărat şi s-o ia bani şi e iubită. ra şi umede ca o floare stropită de rouă. Nici n-apucase cu dânsul. Pe urmă a început Ileana să bage de seamă că iubirea să împlinească şasprezece ani, şi se găsi împresoratâ de Şi fiindcă voinţa Ilenei era sfântă, într-o bună zi se ivi şi cea adevărată nu se apropie de dânsa. A încercat s-o pâlcuri de peţitori, cari de cari mai frumoşi, cari de cari mai feciorul de împărat. Era un baron ungur, bătrân ca vre atragă, s-o momească, dar n-a izbutit. Şi când a văzut că bogaţi. Iar voinţa Ilenei era sfântă, căci pe Ileana toată mea, galben ca turta şi stors. Când auzi Ileana tropotul nu izbuteşte, s-a învoit cu viaţa: ea dă paralele, viaţa să-i lumea o răsfăţa, până şi mama ei cea vitregă. cailor şi huruitul roţilor, ridică fruntea şi se uită lung, ade dea iubirea. Orice iubire. Căci îi e sete de iubire. Şi a prins Fiindcă era aşa de frumoasă, Ileana nu era silită să menitor, cu ochii ei cei de cicoare, la caleaşca boierească. a-şi schimba iubirile cum îşi schimbă oamenii cămăşile. lucreze nimic. Toată vremea se gătea şi visa. îi plăcea, mai Inima îi bătea grozav-şi-şi zicea înfricoşată: “poate c-a . Vremea trecu foarte repede. Ileana se trezi tocmai ales, să viseze, căci viaţa e mai frumoasă visată decât sosit!”... când p u în spate o jumătate de veac şi când ţăranii trăită; căci dacă n-ar fi visat, ar fi trebuit să vadă că tatăl ei Baronul o zări din goana cailor, opri caleaşcg^Slugil^S j^preajfâjjşi cinstească cu rachiu şi să stea cu ei la masă e calic, mai calic ca toată l^mea; că mă-sa vitregă e beţivă,repeziră să-i ajute să se dea jos. C^g^jBimânş p© ţlear« | fa s ^ .y » k is c ă . s-a învoit din nou cu viaţa şi, după mai beţivă ca toate femeile, şi că nici în Vinerea Patimilor sărută pe un^^ t^urffl^^înd-^a^^ay V m M ^^ H w 'ţu z e ş ti, a băut rachiu cu ţăranii. îi părea nu e trează; că ar trebui să se mărite cu vreun ul din flăcăii iJmeTB-i zic baroneasă şi o iubesc. Dar începea să simtă ceia unsuroşi şi sfrijiţi, de care sătenii zic că sunt grarnMu w b , sţraggp, & o M jK n u fcn ^|| > mic, crar cari că mătăsurile şi catifelele îi fac rău. îi era dor de obârşie, bogaţi; că astfel ar trebui să ii g tfS u ^^re ie J|ca Ui. balwt d0fKT"de bondar bătrân. de vremea când visa. A lepădat deci straiele cele pom muncească şi ea ca o roabă. Ea fâaleŞfca pBtemrjoană, armăsarii păreau că suflă foc pe poase şi a îmbrăcat iar hăiniţele cele frumoase, ţărăneşti. lucrurile acestea, şi de aceea visa. în weri... Nu mai voia să se deosebească de celelalte femei. de peţitori murdari şi zdrenţăroşi, Pe-atunci Ileana avea tocmai şaisprezece ani, iar Numele doar să-i rămâie: baroneasa. Astfel, apoi şi-a frumoşi şi cu fecior de împăraţi, care se războiau între baronul şaizeci şi şase. Şi fiindcă Ileana era atât de tânără găsit şi ea prietene, ea, care toată tinereţea şi-o petrecuse dânşii şi se luptau cu fel de fel de balauri ca s-o poată şi frumoasă, iar baronul atât de bătrân şi bogat, s-a ales cu servitori şi cu mobile cari o priveau ca pe o străină şi câştiga pe ea de nevastă. Iar visând mereu, a început să dintr-însa ibovnica cea mai răsfăţată a boierului. Acum parcă îi aruncau mereu în obraz necinstea. Prietenele creadă că visurile sunt adevărata viaţă, şi viaţa e numai un Ileana avea tot ce dorea: mâncări alese, băuturi scumpe, acestea nu-i scormoneau trecutul şi nu se sinchiseau de vis. mătăsuri rare şi bani mulţi, câţi îţi cerea inima. Toate prezentul ei. îi iertau toate păcatele. Cel mult o pizmuiau I se părea Ilenei că ea e o prinţesă surghiunită aici, acestea pentru câteva sărutări şi îmbrăţişări. Era deci pentru belşugul pentru toată viaţa ei trecută, şi beau şi ele între ţăranii cei toropiţi de trudă şi că va veni vremea când fericită. cu dânsa rachiu prost din păhărele de cristal, şezând pe se va isprăvi surghiunul şi se va întoarce în palatele cele Dar apoi, într-o bună zi, se pomeni că baronul moare. scaune de plus, holbându-se la tablouri scumpe. fermecate. Ca să fie mai hodinită, s-a dus şi la ghicitorul Moare şi el, ca orice o necăjit. Pe ea însă nici la moarte în sfârşit, prinseră a-i cădea dinţii, cei ce fuseseră albi din Măgura, ca să-l întrebe cine-i e sortit. Şi ghicitorul i-a n-o uită. îi lasă palatul în care stătea, cu tot ce se afla ca spuma şi ajunseseră negri ca păcatul. îi căzu şi părul răspuns întocmai ca şi babele cele înţelepte, cari se mirau într-însul, cu toate pământurile, cu toţi banii. Fără să-i cel des ca peria. Buzele ei cele roşii se spălăciră şi se de frumuseţea ei: ceară măcar să-l mai sărute o dată. moleşiră, ochii îşi pierdură tot focul cel ademenitor. Părea, - O să vie un fecior de împărat cu căruţă de aur, cu Ileana l-a plâns, l-a înmormântat şi l-a jălit. La jălit o în mijlocul rămăşiţelor de belşug, o stafie întârziată, o armăsari de argint şi cu slugi de aramă. O să se oprească, lună, două. Pe urmă s-a pus pe gânduri. Şi-a zis: amintire urâtă a unor vremi frumoase. cu tot alaiul, înaintea unei căsuţe dărăpănate, cu acoperiş “Sunt tânără şi frumoasă ca o iconiţă din perete. Bani Şi începu iar să se gătească şi să viseze, ca în vis să de paie. Pe prispa căsuţei o să şază o fată frumoasă ca o am. Nimic nu-mi lipseşte... în afară de cinste. E! Parcă se vadă iar tânără şi frumoasă, să aştepte iar vreun făt- rază de lună. Slugile o să întinză un covor de mătase de toate fetele tinere şi frumoase au cinste!... Am însă nevoie frumos care s-o ia şi s-o ducă departe, mult mai departe la caleaşca prinţului şi până la picioruşele fetei. Şi prinţul de ceva. De iubire! Iubirea cea mare, cea adevărată, cea de cum a dus-o odinioară... o să ia fata de mână, s-o sărute pe frunte şi s-o urce în pătimaşă, aceea unde nu se dă nimic şi nu se ia nimic”,.. LIVIU REBREANU CUIBUL VISURILOR Anul III, nr. 20-21 (35-36), august-septembrie 1999 P a g . 2 S B m c o / ------( S o r t e a ------ Rugă de leat DAMASCHIN POP-BUIA, Viitorul speciei umane - Dacă tinerii se tund chilug, ca să se poată Te-aş ruga, măre, ruga, poetul nostalgiilor “sataniza" şi apoi sinucide, dacă căsătoriile între Te-aş ruga pe Dumneata - semenii de acelaşi sex se legiferează în tot mai Fie, Doamne, voia ta - dezmierdate multe state, atunci viitorul perpetuării speciei umane nu rămâne decât în “donări”. De-o mai veni careva Noul volum de versuri al lui Cândva cumva careva Damaschin Pop Buia, tipărit la editura - Mulţi bruiază donările şi se opun lor. Şi Să-mi mai ceară, să-mi mai ia Aletheia (Bistriţa, 1999), cuprinde 37 de lorzii englezi s-au opus introducerii locomotivei poeme, împărţite în două cicluri: lui Stephenson pe calea ferată, sub motivul că Spune-le acelora, “Cântece de duminică” şi “O rătăcire în ar periclita vacile ce pasc pe rambleu. Numai că ştiinţa şi istoria nu ţine seama de “lorzii” prostiei. Acelor fel de băieţi somn"; de data aceasta creaţiile sale - Nici nu a fost bine pusă pe picioare Cu biciuşca prin scaieţi, beneficiază şi de o traducere excelentă, donarea şi au şi apărut pontatorii lăstareior ei De-or veni să mă mai vadă în limba franceză, a cunoscutului profe sor Florin Avram de la Colegiul “Liviu negative. Unii pretind că pe calea aceasta am Cu biciuşca prin livadă, Rebreanu" din Bistriţa. creat premizele apariţiei unui nou ieie-mi grâul din hambare Coleg de generaţie cu: Ioan Pintea, “Frankenstein” şi a involuţiei umane spre gorilă. Şi porumbul din coşare, poet şi editor al unei bune părţi din - Reprzentanţii partidului lui Giuganov, în Dar nu-mi ieie miriştea, creaţia lui Nicolae Steinhardt, Ovidiu Ninigean, poet şi critic Rusia, au cerut nici mai mult nici mai puţin decât donarea lui Lenin. Primejdia Miriştea şi siliştea, literar, Vasile Dâncu, profesor universitar şi filozof, Florin nu constă în faptul că se va vorbi din nou despre “Lampa lui llici” ci că se per Siliştea şi liniştea... Bob, profesor şi traducător, ultimul traducând în limba petuează din nou şi “Pohod na Sibirurile”! franceză şi postfaţa semnată de distinsul profesor Sever - Nu lipseşte decât ca şi neonaziştii să ceară donarea lui Hitler, cu întrea Biet păstor la ţărmul get, Ursa, Damaschin Pop Buia rămâne fidel simbiozei dintre ga zestre sumbră şi antiumană a Oszwentzinurilor, Maidanekurilor şi leie-mi ţundra amanet, copilărie şi poezie, anunţată, de altfel, în primul volum intitu Dahaurile urii de rasă. Dar nu-mi ieie, Doamne, mie lat “Poeţii plâng”. Aceeaşi nevoie de puritate este sentimen Zeghea albă de dimie, tul pe care ţi-l dau noile sale poeme, pentru că, nu-i aşa, Nu şi turma de mioare, ambele înnobilează şi-l curăţă pe om de grijile cotidiene. Faptele bune se pedepsesc Ţărâna de sub picioare! Există la Damaschin Pop Buia o atragere continuă spre - Faptele bune se pedepsesc prin critici, prin atribuirea altora şi de ce nu ingenuu, încât dorinţa sa- de a-l exploata la maximum şi prin uitare. creează senzaţia unui om marcat de un paseism, evident Amăgit cu gutaperci, - Numai George Ciprian a avut curajul să parieze pe o gloabă deşălată. candid, care se defulează prin poezie. Memoria sa afectivă Avea un înaintaş glorios care chiar o călărea, pe Don Quijote. leie-mi vreji, ieie-mi ciuperci, reconstruieşte o lume mirifică, inocentă, iar nostalgiile sale leie-mi capre şi vătui - în viaţă joci, dar pierzi! Zarurile sunt măsluite de barbugii mafioţi. nu redeschid răni, dimpotrivă reconfortează asemeni - Umilinţa nu-l afectează pe arogant. E sub biţii perpectibili. Ca din ţara nimănui, “Amintirilor” lui Creangă. - Auditoriul n-a înţeles nimic. Ori detaliul a fost prea generaL, ori publicul Dar nu-mi ieie pajiştea, Cunoscător al poeziei moderne, autorul nu cade în cap prea elevat. Pajiştea şi staniştea, cana versificatorilor de romanţe, ci, cu parcimonie şi dis - Cel mai popular din prezidiu devine cel ce propune sistarea discuţiilor. îl Staniştea şi liniştea... creţie, ne ajută să ne redescoperim ceea ce purtăm nu ca întrece numai cel ce propune ridicarea şedinţei, ordinea de zi fiind “sleită”. pe o povară, ci ca pe un talisman: copilăria. - Azi pe bani şi mâine gratis, culmea cinismului reclamei. leie-mi săul de feştilă lată de ce, vă propun să folosiţi această nouă carte a lui Damaschin Pop Buia ca pe un leac de singurătate. - Fumatul în licee e de două ori mai nociv: pentru nicotină inhalată şi pen Din coliba de şindrilă, tru faptul că se fumează în pauza mare şi la closet. De pe stână draniţa ICU CRĂCIUN - Profeţia ce nu poate fi desminţită e numai cea post factum. Şi de pe cai tamiţa - Nu crede în minuni. Fii robul lor. Pentru a le menţine prestigiul! Şi din spate raniţa, - Defecţiunile nu apar în perioada de garanţie. Au fost programate să se Dar, o, Doamne, uite-mi mie ivească o zi “după". Baremi şuieru-n tilinci - Instrucţiunile cu cât sunt mai clare şi la amănunt cu atât generează mai Şi nojiţele-n opinci. multe interpretări. - Paradigmele biblice ne uluiesc prin noutatea lor, parcă ar fi contempo Şi de-o fi, Doamne, să-mi ieie rane. Sau poate că trăim noi cu mii de ani în urmă? Că de dat ce-o să-mi mai deie?- leie-mi, Doamne, de mi-or cere, Dacă ne-am lua după definirea din dicţionare, lăcomia Din pod flinte şi hangere, nici n-ar fi atât de mare lucru, doar “pofta excesivă de mân Scrieri pentru “sertar” Spune-le, de ce să-mi ieie care, dorinţa necumpătată de câştig, de avere". însă, cum -Toate generaţiile şi din toate timpurile au scris şi pentru sertar. E drept că Şi din barbă trei tuieie, se ştie, urmările lăcomiei pot fi cumplite. sertarele în vechime erau mult mai mari decât azi. Erau depozitate acolo Din amnar câte-o scânteie, Lăcomia a dus la pierzare mai mulţi oameni decât manuscrise de cărămidă arsă. foamea, numai pentru motivul că aceştia doreau să aibă o Din amnar câte-o scânteie?... - Ca locuitor al pământului eşti uneori obligat să scrii şi pentru “lunateci". parte mai mare —spunea Theognis. Iar Syrius îl completa:: Pentru marţieni şi venusieni nu încercăm pentru că nu le-am dibuit idiomul. Desunt inopiae multa, avaritiae omnia - sărăciei îi lipsesc AL. HUSAR - Şi în invocaţiile pentru zei din scrierile maya ca şi în Biblie şi Coran sunt multe, dar lăcomiei îi lipsesc toate... texte de autentică poezie, de vorbire “în dodii", de poezie absconsă, mo Lăcomia este rudă de aproape cu trândăvia, dernă. lâncezeala. - Progresul omenirii unii îl măsoară cu câte coteţe s-au făcut din Vergilius, în “Eneida” lui, spunea: Auri ş^cra fames - cărămizile Bibliotecii de la Alexandria sau din templele civilizaţiei maya. blestemata foame de aur, care poate împinge în cele din Marea mea Cu cât înveţi mai mult în viaţă, ai de unde uita. Abia după aceea începi 4 urmă la ticăloşii abominabile, după cum explica şi Tacitus să-ţi câştigi originalitatea în tot ce ai scris. Lăcomia dezumanizează. Poate aşa s-a născut, prin iubire, frunzele - Varianta mitului Danaidelor (a umplerii butoaielor goale) în literatură e nu Plautus, celebrul dicton: Homo homini lupus - omul este să scrii pentru sertar, ci să scrii cărţi care, nu numai că nu sunt citite, dar nici lup pentru om, / Marea mea iubire, frunzele, cel puţin nu sunt tăiate. Lăcomia pierde omenia, zic înţelepţii noştri ţărani. Din AUREL CLEJA în rest, mă simt lăcomie se naşte mânia, din mânie se naşte deruta, apoi Atât de singură... rătăcirea şi pierzania. Lăcomia este pricina faptei rele - Vestea ce trece prin dreptul meu cum glăsuieşte străvechea înţelepciune indică, Numai Este o frunză, cumpătarea îi poate veni de hac . Şi verdele crud Cine aleargă după doi iepuri nu prinde niciunul, adică, Aleargă nebun prin artere cine nu se mulţumeşte cu puţin pierde totul, fiindcă Ducând muguri de frunze nemulţumitului î se ia darul. Nu poţi ţinea doi pepeni într-o Sosesc frunzele, sosesc frunzele. mână, nici să stai cu fundul în două luntrii. Decât să mănânc pâinea cu unt şi să mă uit în pământ, mai bine Durerea e o frunză, pâinea cu sare şi să mă uit la soare. Bucuria o frunză, Banul e ochiul dracului, spunea badea Ion al lui George Cuvintele-s frunză a iui Toader al lui Ion,., al lui Scorilo, al lui Decebal (nu Moartea o frunză-n cădere Remeş...). Inima-i o frunză cât viaţa Corupţia vine odată cu bogăţia. Referindu-se tot la Şi aşa mai departe... lăcomie, Jorga spunea: Dă-mi ce n-am aşteptat, ca să-ţi cer mai mult. Sau: mulţi, ca şi câinii, când îi hrăneşti din mână, îşi rănesc stăpânii, din avântul lăcomiei. Ce bine e să fii locuit Eminescu: “Adevăr? Aur? - După aur aleargă toţi, de De un desiş de frunze. adevăr fug toţii” Iar geniul anonim îl completează: Lacomul n-a zice - “ajunge”/ Oltu-n gură de i-ar curge!” VIORICA CĂTUNEANU ION CUMPĂTĂ Pag. 3 Anul H I, nr. 20-21 (35-36) au gust-septembrie 1999 CUIBUL VISURILOR ------î n s u f I e t e & ------ Ceea ce m-a mişcat îndeosebi a fost atmosfera din timpul catolică, Maieru: “Cu mare emoţie în suflet îmi aduc aminte de Cu toate că a trecut destul de mult timp de la emoţio liturghiilor. Oamenii aveau obrajii plini de lacrimi. Credincioşii, acele clipe atât de frumoase şi de impresionante. Când am aflat nantul eveniment din luna mai, 1999: vizita Papei ioan Paul fie ortodocşi, fie greco-catolici, fie de alte rituri, erau într-o con că un om atât de important, Papa Ioan Paul al ll-lea vine ia noi al ll-lea la Bucureşti, rte amintim cu evlavie de acele zile de sonanţă deplină, într-o comuniune de pace şi har. Ce fericire să în ţară, mi-a încolţit în suflet o dorinţă fierbinte de a putea să-l speranţă şi lumină. Nici nu s-ar putea altfel. De aceea, în ne putem ruga împreună acest popor dezbinat de atâtea ori văd de aproape, să trăiesc din plin momentul. cele ce urmează, încă două participante la acea luminoasă împotriva intereselor sale! în acea perioadă, şefii mei erau la Bucureşti şi când am aflat întâmplare îşi vor comunica impresiile. Acest mare Om, Sanctitatea Sa, Papa Ioan Paul al ll-lea, nu că se organizează un grup de la noi din Maieru, m-am dus şi a venit să impună nimic, dar această atmosferă s-a creat prin eu. întâlnindu-ne în gară, am spus o rugăciune împreună cu harul său, umplându-ni-se inimile de încredere şi speranţă. părintele Ioan Vranău. Eu eram cea mai tânără din grupul nos (RINA BINDIU, profesoară din Rodna, credincioasă greco- Preşedintele României, dl. Emil Constantinescu, a fost la tru şi am simţit o mare bucurie când s-a rostit rugăciunea faţă catolică: “Spun şi eu ca fericitul drag Iulian: Fericiţi sunt ochii înălţime. Are în el pacea lui Dumnezeu. cu atâta lume care aştepta trenul. Toţi am cântat apoi împre care au văzut!" alături de toţi cei care au reuşit să facă din acest înaltul Părinte s-a rugat la marile morminte ale Eroilor ună. Eram, în vagon, alături de d-na profesoară Bindiu, din pelerinaj o fertfă adusă celor care au suferit, unii plătind chiar Neamului: episcop Vasile Aftenie, luliu Hossu, Ioan Bălan şi Rodna şi de lelea Ioana Buia, din Sângeorz-Băi, îmbrăcată în cu viaţa, pentru credinţa de pe aceste meleaguri. Am făcut alţii. Au fost momente înălţătoare. Faptul că Papa l-a adus la portul nostru atât de frumos. parte dintr-un grup care a avut cinstea să se apropie de acest această ceremonie pe Cardinalul Todea, un martir încă în viaţă, Nu am fost de mult în capitala ţării şi timpul călătoriei a tre Om al planetei, în care întreaga lume îşi pune speranţe, poate a creat clipe unice de revelaţie divină. cut foarte repede. Ne-am îndreptat spre Piaţa Unirii. Când am şi cei care încă nu cunosc iubirea de Dumnezeu. Se vede că Sf.Părinte s-a gândit la toţi şi la toate pentru văzut atâta lume, am fost foarte mişcată. Simţean aşa o Drumul a fost greu, dar frumos. Am fost în grup cu măierenii poporul român, ortodocşi, greco-catolici, toţi plângeau cu lacrimi dragoste, o trăire adâncă, fiindcă trăiam un moment unic al şi cu acea femeie, Reghina Bontaş, care are două fete de bucurie că puteau fi împreună. Am trăit momente unice. vieţii mele. Am văzut şi am simţit dorinţa de înfrăţire şi unitate a călugăriţe şi un fecior student la Roma, cu credincioşi din Copiilor le voi spune mereu aceasta, le-am adus binecuvântarea celor ce au sosit acolo, mânaţi de acelaşi gând al păcii şi slăvirii Feldru, în frumoasele lor costume locale. Ne-am rugat şi am Papei, pentru că noile generaţii trebuie să gândească altfel. Noi, lui Dumnezeu, indiferent în ce partid erau oamenii. Am fost cântat cântece înălţătoare. Eram însoţiţi de preoţii Ioan Vranău, cei care am trăit sub otrava comunistă, trebuie să ne purificăm aproape de preşedintele Constantinescu. Toată iumea aclama Nicolae Jarda şi losif din Şintereag. Ajunşi în capitală, am fost sufletele, să ne vindecăm... Doresc să se îmbunătăţească acum multe minute apariţia Papei la braţ cu Prea Fericitul Teoctist. deosebit de impresionaţi de primirea pe care ne-a făcut-o paro soarta acelor care suferă sau sunt siliţi să se roage în locuri După marea slujbă, printre atâta lume câtă n-am văzut în viaţa hia Sf. Ana pentru toţi credincioşii de pe Valea Someşului, improprii. Am strigat alături de toţi participanţii: Unitate!” mea am vizitat împrejurimile pieţei. Am întâlnit grupuri din toate indiferent de religie. Cei de la Sf. Ana sunt într-o strânsă relaţie Am adus cu mine în suflet toată iubirea mea pentru credin colţurile ţării. Se deosebeau prin portul minunat din zona fiecăruia. creştinească cu mănăstirea de la Feldru. Ospitalitatea a fost de cioşii din Maieru, pentru preoţii Augustin Partene şi Ioan Nu voi uita niciodată acest pelerinaj din care mi-a fost dat să excepţie. Am fost cazaţi la spitalul Budunex. Totul înfăţişa o Vranău, pentru toţi ceilalţi care au simţit că poporul român şi-a fac şi eu parte": ordine exemplară, începând de la primii paşi din Gara de Nord înălţat inimile ce băteau la fel”. şi până la reîntoarcerea la tren. Parcă toată populaţia VARVARA STRUGAR, comerciantă, credincioasă greco- A consemnat SEVER URSA Bucureştiului ne primea cu drag. Scrisoarea [ui Pontiu Pliat către T]beriuş, împăratul Romei - Arestarea, judecarea şi răstignirea lui Isus - (I) Ne-a sosit la redacţie, prin bunăvoinţa d-lui Dr. George Uza, fiu al Sângeorzuiui şi fidel cola obţinute (în limba engleză) la The Elna M.Smith Foudation, Eureka Springs, Arkansas 72632. borator al revistei, un document pe cât de important, pe atât de răscolitor pentru oricare creştin. Jertfa Mântuitorului, de la care se vor împlini în curând 2000 de ani, relatată în Sfintele Este vorba de “Scrisoarea lui Ponţiu Piiat către Tiberius, împăratul Romei - Arestarea, judecarea Evanghelii, a răscolit profund şi va răscoli în veac inimile creştinilor, dar şi inimile necreştinilor, şi răstignirea lui isus". în traducerea părintelui Romulus Radu Acest zguduitor document istoric aşa cum ne-o poate dovedi acest document pe care îi vom publica episodic pentru dragii noştri şi religios a fost publicat de Fundaţia Elna M.. Smith, Ed. Romanian Historical Studies, 1996, cititori. Subtitlurile aparţin Editurii, iar împărţirea în patru episoade aparţine redacţiei noastre. Traian Golea, 901 NE 14th. Ave Halldale, FL.3309 USA, Copii după această scrisoare pot fi SEVER URSA Către Cezarul Tiberius, chile mele, a fost unul care mi-a atras atenţia Oare se va împlini vreodată (fie ca zeii să tremurând pe când mă apropiam de el. împăratul Romei, (I) în mod special. S-a spus că un tânăr bărbat a îndepărteze prevestirea!), eu zic, oare se va în sfârşit i-am zis, “Isuse" - şi limba mea a apărut în Galileia, predicând cu o înzestrare întâmpla vreodată ca religia strămoşilor noştri ezitat - “Isuse din Nazaret, în ultimii trei ani eu Te salut, nobile Suveran: nobilă o lege nouă, în numele lui Dumnezeu, să fie înlocuită de religia lui Isus?. Aceea va fi ţi-am permis destulă libertate de vorbire şi eu care l-a trimis pe el. La început mi-a fost teamă îndulgenţa nobilă pe care Roma o va datora nu regret aceasta. Toate vorbele tale sunt ale că planul lui ar fi să agite poporul împotriva morţii ei premature, în timp ce eu, un nemernic unui înţelept, nu ştiu dacă tu ai cetit pe Evenimentele din ultimele zile în provincia Socrate, ori pe Platon, însă atâta ştiu eu, că în mea au fost de aşa natură că eu voi da detalii Romanilor, dar teama a dispărut curând. Isus mizerabil, să fi fost instrumentul la ceea ce Nazarineanul vorbea mai degrabă caun prie Evreii o numesc Providenţă, iar noi o numim cuvântările tale există o măreaţă simplitate complete, aşa cum s-au întâmplat şi nu voi fi care te ridică pe tine deasupra tuturor filo surprins dacă, în decursul timpului, ele vor ten al Romanilor, decât al Evreilor. într-o zi, Destin. schimba destinul naţiunii noastre, pentru că se trecând prin locul numit Siloe, unde era o Libertatea nelimitată acordată lui Isus, cel zofilor. împăratul este informat despre asta, şi pare a fi prea târziu dacă zeii au cedat de a fi mulţime de oameni, eu am observat în mijlocul provocat de ludei, a fost nu ca cea acordată eu, umilul său reprezentant în această ţară, unui grup un bărbat tânăr, rezemat de un unui sărac, ci egală cu cea acordată unui om sunt bucuros că ţi-am îngăduit acea libertate favorabili. Eu deja sunt gata de a spune: de care tu eşti demn. Oricum, eu trebuie să-ţi Blestemată să fie ziua aceea când am urmat copac, adresându-se în mod calm mulţimii. Mi bogat şi puternic. Este adevărat că mai târziu s-a spus că acela este ISUS. Aceasta puteam Isus a fost strict, după părerea mea, aceasta a destăinuiesc că prin cuvintele tale ai ridicat lui Vallerius Flaceus la guvernarea Iudeii; pen împotriva ta duşmani puternici şi înveteraţi. tru că de atunci viaţa mea a fost într-o conti- să o bănuiesc uşor atât de mare era diferenţa fost un motiv politic, pentru că nu i-am cons între el şi ascultătorii lui. Coloarea aurie a trâns libertatea Nazarineanului. “Voi, Cărturari Aceasta nu este o surpriză pentru mine. nuă_ nelinişte şi întristare. Socrate a avut duşmanii lui şi a căuzt victima în ziua sosirii mele la Ierusalim, am luat în părului şi a bărbii lui i-au dat aparenţa unei şi Farisei", le-a zis el lor, "voi sunteţi o rasă de înfăţişări cereşti. Părea să fie în vârstă cam de viespe, voi sunteţi ca mormintele văruite; voi vă urei lor, duşmanii tăi sunt de două ori mai înfu primire Pretoriul şi am dispus să se riaţi. Prima dată împotriva ta pentru faptul că în pregătească o serbare splendidă, la care am treizeci de ani. Niciodată nu am văzut o faţă arătaţi buni înaintea oamenilor, dar voi aveţi mai plăcută şi mai senină. Ce diferenţă între el moartea în voi". De multe ori a dispreţuit cuvântările tale eşti foarte aspru pentru com invitat pe Tetrarhul Galileii, marele preot cu con portarea lor şi în al doilea rând împotriva mea siliul său. La ora fixată nu a apărut nici un şi ascultătorii lui cu bărbile lor negre şUenul pomana celor bogaţi şi mândri, spunându-le că roşiatic! N-am voit să-l întrerup prin prezenţa obolul săracilor este mai preţios în faţa lui pentru libertatea ce ţi-am acordat ţie. Ei chiar musafir. Eu am considerat aceasta ca o ofensă mă acuză de a fi în coaliţie cu tine, in mod indi adusă demnităţii mele şi guvernului pe care eu mea ci am continuat să mă plimb, însă'am Dumnezeu. Zilnic s-au făcut reclamaţii la făcut semn secretarului meu să meargă lângă Pretorium împotriva insolenţei lui Isus. rect, pentru scopul de a-i depriva pe Evrei de îl reprezint. La câteva zile supă aceea, marele puţina putere civilă pe care le-a lăsat-o lor preot a binevoit să-mi * facă o vizită. acel grup şi să asculte. Numele secretarului Am fost informat că o nenorocire i se va este Manlius. El este nepotul şefului conspira întâmpla lui Isus; şi că aceea nu este pentru Roma, Cererea mea este - eu nu spun ordinul Comportarea iui a fost gravă şi plină de falsitate. meu - ca tu să fi mai circumspect şi moderat El a susţinut că religia lui îi interzice lui şi celor torilor care s-au aşezat cu tabăra din Eturia prima oară când Ierusalimul a ucis cu pietre pe ce-l urmează să stea la masă cu Romanii ori să aşteptând pe Cătălina. Manlius locuieşte de cei ce au fost numiţi profeţi. Acesta este un în cuvântările tale în viitor şi mai curtenitor cu mănânce şi să petreacă cu ei. Dar aceasta a mult timp în ludea şi cunoaşte bine limba apel făcut Cezarului din partea mea. Oricum, ei, ca nu cumva să trezeşti mânia duşmanilor Ebraică. E un bărbat de încredere şi îmi este guvernarea mea a fost aprobată de Senat şi mi tăi şi astfel ei să ridice împotriva ta gloata de fost numai o prefăcută sinceritate, fiindcă faţa jos fără minte şi să mă forţeze pe mine să lui a trădat ipocrizia lui. Totuşi, eu am gândit că total devotat. Când am ajuns ia Pretorium, l-a s-a promis o fortificare după terminarea aflat pe Manlius, care mi-a spus toate cuvin războiului cu Pârtii. întrebuinţez dispoziţiile legii.” este convenabil să primesc scuza lui dar din Nazarineanul a răspuns, în mod calm: “Prinţ momentul acela am fost convins că învinşii s-au tele pe care Isus le-a exprimat la Siloe, Nefiind prea bine apărat şi înarmat pentru a declarat ei înşişi duşmani ai împăratului şi eu Eu n-am cetit niciodată în lucrările filozofice suprima o răzvrătire, am rezolvat dificila situ al pământului, cuvintele tale nu pornesc de la am datoria de a preveni pe Romani să se ceva care să se compare cu maximele lui Isus. aţie în care mă aflam prin luarea unei măsuri adevărata înţelepciune. Dacă spu' torentului să Unu! dintre Evreii răzvrătiţi, care sunt numeroşi care a promis restabilirea liniştei oraşului, fără stea în mijlocul defileului muntelui, acela va păzească de marele preot ai acestei ţări. Ei vor desrădăcina copacii din vale. Torentul îşi va trăda şi pe mama lor ca să câştige un serviciu şi în Ierusalim, a întrebat pe Isus dacă este legal ca să fie silit Pretoriumul la concesii umilitoare, să se dea tribut Cezarului, la care acesta a l-a scris lui Isus să vină la Pretorium pentru un răspunde ţie că el se supune legilor naturii şi un trai luxos. Aşa mi se pare că dintre toate numai Creatorul, Dumnezeu ştie încotro curg cetăţile cucerite, Ierusalimul este cel mai greu răspuns: “Daţi Cezarului lucrurile ce aparţin interviu, iar el a venit. Tu ştii prea bine că în Cezarului, şi lui Dumnezeu lucrurile care sunt vinele mele curge un sânge spaniol, ameste apele torentului. Adevărat îţi spun eu ţie, mai de guvernat. Oamenii sunt turbulenţi iar eu trăi înainte ca trandafirul Sharonului să înflorească, esc cu groaza unei răscoale iminente. Eu nu am ale lui Dumnezeu". cat cu sânge Roman şi nu sunt cuprins de frică ori de emoţii. Când Nazarineanul şi-a făcut sângele dreptului va fi vărsat.” soldaţi suficienţi pentru a suprima o răscoală. “Sângele tău nu va fi vărsat”, i-am răspuns Am avut numai un centurion şi o sută de Eu l-am oferit protecţia mea apariţia, eu mă plimbam în bazilica mea. Când Preţuirea mea pentru înţelepciunea l-am văzut, picioarele mele mi s-au părut eu, cu adâncă emoţie: “tu eşti mult mai preţios oameni sub comanda mea, de aceea am cerut în aprecierea mea pentru valoarea înţelepciu prefectului Siriei un plus de forţe, dar el mi-a exprimării sale m-a făcut să-i acord toată liber înţepenite în marmora padimentului şi am răspuns că abia are trupe suficiente pentru tatea Nazarineanului; fiindcă aveam puterea tremurat din toate mădularele ca un vinovat nii tale decât toţi răzvrătiţii şi Fariseii îngâmfaţi, apărarea provinciei lui. Setea nepotolită de a să-l arestez şi să-l exilez în Pontus. Dacă aş fi care a greşit ceva, totuşi Nazarineanul era la care abuzează de libertatea acordată lor de cuceri şi a extinde imperiul peste mijloacele lui făcut aceea ar fi fost contrară justiţiei şi drep fel de calm ca şi nevinovăţia lui însăşi. către Romani. Ei conspiră împotriva Cezarului de apărare mă tem să nu fie cauza prăbuşirii tăţii, ceea ce a caracterizat întotdeauna Când el a venit către mine, s-a oprit şi ca şi convertesc bunătatea lui în frică, spunând Guvernul Roman în afacerile lui cu oamenii. printr-un semnal, mi s-a părut că el îmi spune, celor necultivaţi că Cezarul este un tiran şi întregului nostru guvern. Am trăit izolat de caută să-i ruineze pe ei. Netrebnici obraznici! mulţime şi nu ştiu cum pot acei preoţi să influ Acest om nu a fost nici răzvrătit şi nici nu “Sunt aici”, totuşi el nu a spus nici un cuvânt. enţeze gloata; cu toate acestea mă străduiesc îndemna la răzvrătire, de aceea i-am oferit Pentru câtva timp eu am contemplat cu admi Ei nu-şi dau seama că lupul Tibrului se să stabilesc, pe cât aş putea, să aflu care este protecţia mea, ceea ce el probabil nu a ştiut, raţie şi cu teamă acest tip de om extraordinar. îmbracă în piele de oaie spre a-şi împlini sco gândul şi poziţia acestui popor. l-am lăsat libertatea să acţioneze, să vor Era un tip de om necunoscut în numeroasele pul lui rău. Eu am să te protejez împotriva lor. bească, să adune şi să se adreseze poporului, noastre picturi care au dat forme şi figuri la toţi Pretoriumul meu îţi va fi un azil, atât ziua cât şi Mi s-a spus că acela este Isus şi să-şi aleagă discipoli fără împiedicare din zeii şi eroii. Nu a fost nimic în acest om care să noaptea”. între variatele zvonuri ce au ajuns la ure partea mandatului Praetorian. fie respingător, eu însă m-am simţit smerit şi (va urma) CUIBUL VISURILOR Anul III, nr. 20-2i (35-36), august-septembrie 1999 Pag. 4 5 8a C/Kuwd “GuMid WiwMm”------______Din mărturisirile vizitatorilor: Nu demult i-am avut oaspeţi pe soţii Boşca-Mălin din plaiuri din care tatăl nostru şi-a tras seva şi forţa scrierilor sale, mai frumoase. Astăzi, rar mai colindă adulţii, dar copiii mai ţin Bucureşti: d-na profesoară Maria şi dl.ing. Mircea, fiul ilustrului obârşiile noastre pe care le simţim mereu aici, mereu cu noi. datina. Şcoala, în primul rând, ar trebui să ostenească mai mult jurist, publicist şi luptător Emil Boşca-Mălin. Dumnealor au avut lată, după aproape patru ani am reuşit, eu şi soţia mea, să spre a reţine pe roi aceste comori care dispar sub ochii noştri, amabilitatea să ne comunice câteva impresii despre satul revenim de data asta fără fetele noastre. una câte una! Sigur, toţi suntem preocupaţi de ziua de mâine, străbun, despre oamenii lui, despre muzeul local. Am nimerit întâmplător şi la acest eveniment de înaltă dar dacă nu vom avea grijă de această bogăţie a sufletului MiRCEA BOŞCA-MĂLIN: “Vă mulţumesc mult, d-le profesor vibraţie: lansarea cărţii de poezie a lui Damaschin Pop-Buia, românesc, ne vom pierde, fiindcă ea face parte din însăşi fiinţa Ursa, pentru că-mi oferiţi prilejul să-mi exprim câteva gânduri. tânărul mult drag sufletului nostru, atestându-se încă o dată că Neamului. Nu îndrăznesc să caracterizez pe larg activitatea dv. şi a cola întâmplarea este o noţiune filozofică. Ineditul şi înălţimea aces Găsesc, totuşi, că acest interesant muzeu, încearcă şi boratorilor dvs., dar rămân recunoscător celor ce continuă tei seri au însemnat pentru noi o chestiune de suflet şi de reuşeşte să transmită vizitatorului câte ceva din inestimabilele tradiţiile culturale prin acest valoros muzeu şi prin intermediul remontare spirituală pentru anul care urmează până când comori măierene. Se ştie, sunt mulţi copii aici care dau vigoare revistei pe care o conduceţi. sperăm să revenim. Vă mulţumim mult!” şi frumuseţe satului. Am fost de curând într-un alt sat, la vreo E bine că pe plaiurile noastre grănicereşti se mai găsesc MARIA BOŞCA-MĂLIN: "Sunt bucureşteană get-beget, om treizeci de Kilometri de Oradea. O zonă superbă. Dar casele, stâlpi de susţinere şi, de câte ori avem posibilitatea, urmărim de asfalt, cum se zice, dar de câte ori mă gândesc, ori vin aici puţinii oameni în vârstă, uliţele aproape goale înfăţişau o activitatea spirituală a comunei. la Maieru, simt o rară bucurie. Motivaţia mea este dublă: dezolantă absenţă a copiilor. îţi plângea sufletul de atâta sin Evident, viaţa ne-a despărţit un pic de locurile unde s-a năs Maierul e locul de obârşie al soţului meu, dar şi “obiectul" meu gurătate, când te uitai în jur. Aici, slavă Domnului, aveţi cu ce cut, a copilărit, s-a format şi a trăit tatăl meu, Emil Boşca-Mălin. de studiu folcloric, încă din timpul facultăţii. Sunt profesoară de vă mândri. Să vă dea Dumnezeu, în continuare, binecuvântare Viaţa ne-a obligat să îmbrăţişăm, eu şi fratele meu Radu, alte limba şi literatura română. L-am avut îndrumător şi profesor pe şi putere, ca să menţineţi această mândrie de a fi măiereni prin profesiuni care nu pot să zic că ne-au îndepărtat de cultură, cunoscutul Mihai Pop, o celebritate în materie de folclor. păstrarea datinilor noastre incomparabile. fiindcă de cultură nu te pot îndepărta, însă ne-au despărţit puţin Tocmai azi discutasem cu una din mătuşile noastre cum au Aducem şi pe această cale mulţumiri stimaţilor soţi Maria şi de tradiţiile măierene. Reluarea acestor relaţii la mijlocul anilor putut să dispară atât de repede unele dintre minunatele tradiţii Mircea Boşca-Mălin, pentru cuvintele de apreciere şi sprijinul '70 a însemnat pentru noi un moment cu multă încărcătură ale satului: portul, unele datini de mare rezonanţă. Când acordat. emoţională. Şi nu numai referindu-ne la rude, deşi e o stare veneam cu fetele noastre, Florina Gabriela şi Oana Liana, pe deosebită să-ţi revezi pe cei dragi, verii, nepoţii, dar şi aceste atunci eleve, găseam, încâ, bogăţia obiceiurilor, care de care Consemnare de SEVER URSA m e m o zio /n W» O U I » La câteva zile după eliberarea Transilvaniei de Nord de văzut brazii de pe Pod, ai intrat în sat, la noi în sat! Ai credinţa Sper că în curând vei părăsi Rădeştiul, reluându-ţi locul la sub ocupaţia maghiară, la 25 octombrie 1944, trei fraţi au că paşii tăi întârzie, că drumul nu mai are capăt. Ai vrea în clipa Maieru. Aş fi încântat să te ştiu iarăşi director la noi. Satul nos plecat în uniforme din Rădeşti, jud. Alba spre Maieru; asta să ai destin de vânt; să pluteşti în văzduh, să zbori. tru - cred mai ales azi - are multe probleme care se aşteaptă locotenent rezervă Vranău Vasile, veteran de război, dece Te văd bine, Mitică, eşti îmbujorat. Tâmplele îţi bat ca cio grabnic soluţionate. Cea dintâi e de ordin şcolar. Ce faceţi cu dat la Năsăud; Vranău Petru, lucrător la C.F.R., decedat la canele faurului pe fierul înroşit. Eşti în dreptul morii din Arini. cele patru generaţii de copii, ţărani români din moşi-strămoşi, Maieru şi Vranău Dumitru, sublocotenent rezervă, veteran Auzi ceva? E murmurul Someşului, glasul acela de şipot care care au fost obligate să se instruiască în limba şi spiritul şovin de război, în viaţă, la Sângeorz-Băi. te-a urmărit pretutindenea ca o chemare spre reîntoarcere. maghiar? Ce faceţi ca în satul nostru să fie învăţători cu cea Aveam de parcurs cca 200 km prin Aiud, Câmpia Turzii, Dincolo, mai sus, e şcoala. Cât de mândră! E şcoala unde ai mai buă pregătire? Dacă iarăşi va fi dihonie între intelectuali şi Turda, Cluj, Gherla, Beclean, Năsăud şi Maieru, mai mult pe trudit! Este adevărat, nu sunt zidurile şcolii copilăriei noastre - dacă iarăşi se vor încuraja elementele slabe, atunci experienţa jos, deoarece calea ferată şi drumurile erau distruse din tim aceea e ceva mai departe, lângă Podul ţiganilor, dar e şcoala din urmă nu va fi deloc instructivă pentru sat şi săteni, pentru pul războiului. nouă a satului nostru, unde cu ani înainte, ai început, greu de binele tuturor. Ajunşi acasă la Maieru, am vizitat câteva familii care elan şi ideal, să dăruieşti din sufletul tău de dascăl... Refugiul, cred, că a învăţat pe mulţi să cunoască împre aveau copii în refugiu, printre care şi pe familia notarului De ce te opreşti? Nu-ţi fie ruşine de lacrimi! Nu asasina jurările de prin alte părţi şi că i-a convins pe toţi măierenii de Vincenţiu Ilieşiu, tatăl lui Nicolae V. Ilieşiu care îmi omen eseul din tine! Adu-ţi aminte, vor fi cinci ani la toamnă, - necesitatea de a conlucra pentru ridicarea satului. Fiecare cu mulţumeşte prin scrisoarea alăturată din data de 30 ianua de Duminica aceea mohorâtă, când am plecat din sat. Eram cu ce poate şi mai ales toţi cu bunăvoinţă. rie 1945. toţii, acolo, în strană, când părintele luliu - şi glasul lui era Contribuţia aceasta anonimă a bunăvoinţei face minuni. Ce Pe Nicolae V. Ilieşiu (Niculiţă) t-a întâlnit ultima dată la ■ înecat în plâns - ne-a rugat să nu uităm satul, să nu-i uităm! ar fi dacă noi măierenii am fi pătrunşi de rostul ei? Zilele Măierene din 14-15 octombrie 1995, zile care pentru Valul lacrimilor n-a putut fi oprit; a plâns cu noi şi biserica din N-ar strica dacă în acest sens, ai iniţia o acţiune. Chiar de autorul acestor rânduri au fost o amară decepţie! temelii, a plâns şi satul, nimenea neruşinându-se de lacrimi. pe acum. Şi chiar dacă dintru început ai avea de înregistrat... Te-ai oprit să-ţi struneşti sentimentele copleşite de atâtea deziluzii! Dacă ai şti câte deziluzii am avut eu! Şi totuşi am "Pământ avar, emoţii? Să-ţi mai usuci genele? reuşit! Nici odată nu m-am lăsat bătut. N-au reuşit să mă E-aşa puţin din tine-n noi Nu cred că în această clipă te interesează altceva decât doboare nici intrigile, nici indiviile - şi mai ales invidiile - nici Şi-aşa curând bucuria de a Ti sosit in satul tău, în satul meu, în satul lui calomniile, nici bârfelile şi nici... oamenii! Dacă ai cunoaşte cât Ne ceri puţinul înapoi - Alexandru şi Olimpiu, al lui Emil, Tucu, Zavaschi şi al celorlalţi de josnică este "omenia ” unor oameni, te-ai oţeti şi mai mult în Aşa curând, care de abia aşteaptă să se întâlnească cu ai lor, să poată dârzenia, în încăpăţânarea de a realiza ceva, de a înfăptui şi de Pământ avari" plânge de dor şi mulţumire, ca tine, ca mine, ... a învinge! O, ştiu; pentru altcineva stărui locului; ai văzut şcoala şi te Iţi spune toate acestea un om care n-a fost un beneficiar al “Ţi-l dăm sfinţit de suferinţi, găseşti în dreptul Uliţei mari! Eşti la răscrucea dorinţelor; nu ştii testamentelor, al dotelor, al moştenirilor sau al lozurilor Loteriei Transfigurat de vis, unde să mergi pentru a ajunge mai întâi. Deopotrivă ţi-i dragă de stat. Ţi le spune unul căruia viaţa - societatea dacă vrei - nu De fericiri de paradis, şcoala ca şi Uliţa mare, unde te aşteaptă casa părintească... i-a dat decât munca, zbuciumul şi lupta. Bineînţeles cu întreg De prăbuşiri şi năzuinţi, Clipa de ezitare a trecut; te-ai lăsat ispitit să-ţi împlineşti, corolarul acestora; satisfacţia şi mulţumirea biruinţelor, o încor Şi sfâşieri deodată, amândouă dorinţele, cu un singur drum; ai trecut prin dată trudă de zi şi noapte, o permanentă încordare a atenţiunii Şi-atât amar - faţa şcolii, gata, gata să o saluţi, ridicându-ţi pălăria (-sunt sigur pentru a para loviturile piezişe ale invidioşilor etc. Ţi-l dăm, că tu mereu ni-l ceri, că ţi-a treb uit un efort de voinţă ca să înlături, la timp, Când îmi propun să realizez ceva, sunt sigur că voi reuşi. Dar, Pământ avar!” îndeplinirea actului pornit din inimă -) dar, revenindu-ţi, te-ai pentru a reuşi îmi dau seama că va trebui să muncesc, şi mai Versurile de mai sus aparţin fostului prof.univ, de la Cluj, mulţumit să o îmbrăţişezi cu priviri calde, mângâietoare ca ales va trebui să înlătur multe greutăţi. Unii ştiu să muncească Vasile Bogrea, din voi. Sacra via, Ed. Dacia, Cluj 1973. razele soarelui ce asfinţeşte, pe vremea holdelor coapte, după dar se lasă descurajaţi la întâlnirea primelor greutăţi, la apariţia Dragă Niculiţă, fie-ţi ţărâna uşoară şi somnul lin! Măgura de Jos. ' primelor deziluzii. Aceştia nu vor reuşi să-şi justifice niciodată Aşadar, ai lăsat Uliţa Mare, ca să treci pe la şcoală, prin insuccesele, oricât de aparent ar fi ele motivate. , < DUMITRU VRANĂU, prof.pens. mijlocul satului, ajungând acasă pe drumul bolovănos al Văii Constat că m-am întins prea mult pentru conţinutul unei Caselor. scrisori, fie ea adresată chiar unui consătean. Cu ce a păcătuit Bucureşti, marţi, 30 ianuarie 1945 Spune-mi drept, Mitică, cu cât te apropiai de casăm, nu acest bun consătean al meu, Mitică, ca să fie obligat să dea simţeai nevoiaşă spui tutror celor ce-i întâlneai; "lată, am sosit ascultare gândurilor mele? Dragă Mitică, în sat!!n satul nostru?!" Nu doreai, flămând, să îmbrăţişezi pe Aş dori, totuşi, ca din ultima parte, să reţii ideea; Maieru Prjn amabilitatea ta am reuşit să primesc veşti bune de la toată lumea, copii şi moşnegi, opincar şi domn, prieten şi vrăj merită să facem ceva pentru el. părinţi. Iţi mulţumesc din toată inima. Nespus de mult m-a bucu maş, dându-le, nebun de fericire, bineţe de bun găsit? Scrie-mi când vei începe la punerea în practică a acestei rat faptul că i-ai vizitat; după atâta amar de vreme au reuşit şi Am credinţa că din bucuria revederii familiei tale, s-au idei, spunându-mi cu ce-ţi pot sta în ajutor. ei să ştie de la tine unele relaţiuni despre noi şi astfel, baremi împrăştiat, ca de la un izvor făcător de minuni, toate celelalte Şi-ţi făgăduiesc că ţi-l voi da din toată inima. pentru o clipă, dragii mei bătrâni, şi-au putut alina dorul după familii care n-au avut încă norocul să-şi revadă fiii şi neamurile Cu dragoste, Niculiţă. noi. Dacă ai şti cât îmi e de dor de ei! De ei şi de Maieru! Nu plecate din sat. P.S; Transmite Uţei sărutări de mâini din parte-mi. Te-au întrebnat fiecare despre ai lor. Voiau, fiecare, cât mai este noapte, nu este gând şi nici vis în care ei şi satul nostru să Ce mai ştii despre ceilalţi măiereni? Ce face Tucu şi multe amănunte. întâi graniţa afurisită, apoi evenimentele nu mă stăpânească ca o prezenţă plăcută, ca un refugiun spre Zavaschi? Avram Alexandru a primit scrisoarea adusă? care sufletul năzuieşte. războiului, au împiedicat pe atâţia să ne dăm unii altora veşti. Cu cât vremea trece simt că nu sunt un dezrădăcinat. Mult mai bine ai făcut tuturora, dându-le ştiri despre noi, cei Furtuna semeaţă a vieţii orăşeneşti, civilizaţia rafinată a de aici. Mă gândesc numai câtă linişte ai adus în sufletul străinătăţii, biruinţe şi înfrângeri, sărăcie zbuciumată şi belşug părinţilor mei - şi mai ales mamei mele - vorbindu-le despre noi, muncit, - nimic din toate acestea n-au putut să-mi înăbuşe pati de la care nu primiseră de mai bine de şase luni nici o veste. ma pentru satul nostru drag. Am reuşit să-mi verific această Cel puţin nici o veste bună, căci ştii, cele rele duse de aripile sănătate a sufletului meu, atunci când primind rândurile tale, dracului, ajung întotdeauna mai repede! am citit; “Am fost la Maieru...” Aşa începe scrisoarea ta. Cu toată dorinţa mea mare de a merge la Maieru, cred că Ochii mi s-au umplut de lacrimi. Pleoape grele, ca un trecut nu va fi posibil înainte de Paşti. s-au căznit să le oprească valul. Şi am trăit momente plăcute Ţi-aş fi Îndatorat dacă mi-ai putea scrie cum este drumul de încântării sufletului şi inimii mele, însoţindu-te cu gândurile şi cu la Cluj la Maieru. S-au refăcut podurile? Cu maşina se poate amintirile prin Maieru... De cum te-ai apropait, ai văzut întâi merge? Ce fel de dificultăţi întâmpini pe drum? Se găseşte ben crucea bisericii. Ai tresărit; inima a început să-ţi zvâcnească zină? Circulă trenurile în regiunea noastră? mai neostenită ca oricând; ai ajuns la Caba şi ai zărit Măgura Am regretat că astă toamnă când am fost la Rădeşti, nu din Sus iar din dreptul Balasânei ochii-ţi umeziţi au desluşit te-am întâlnit. E drept că nu prea erau 'vremuri senine" cât Muncelul... Ştiu bine, te-ai grăbit, îţi părea că nu mai ajungi; ai am stat pe acolo, dar totuşi mi-ar fi plăcut să te văd. Pag. 5 Anul III, nr. 20-21 (35-36) august-septembrie 1999 CUIBUL VISURILOR încheiam episodul ante micească magistratul”. rior cu relatarea anchetării lui Unul dintre ţăranii plecaţi George Pârlea din Maieru, se pare că a fost Mihăilă de către magistratura săsească din Bistriţa, este formulată în următorii termeni: “Am Se ştie că mişcările ţărăneşti din satele a Hauchii, care, pentru a putea continua lupta pentru incitare la revoltă a sătenilor. Acesta, datu patru răgruţi iar doi i-am plătit cu cinci năsăudene n-au putut lua amploarea marilor consătenilor săi contra magistratului, găseşte împreună cu Todor Clompoş, cunoscuţi în zeci de floreni. în anul 1759, locuitorii din revolte, cum va fi aceea din 1789, a triumvi că n-ar fi rău să cumpere câteva arme: pis întregul district, au condus răzmeriţa, această comună au suferitu mari pagube rilor Horia, Cloşca şi Crişan; au fost destul de toale şi flinte, cu toată scumpetea" 31. dovedind un curaj deosebit. din cauza inundaţiilor, cari însă nu au fostu repede înăbuşite, chiar în momentul când Ca în toate vremurile, s-au găsit şi trădă George Pârlea şi Tofan al lui Samson au evaluate, dar nici o reducere de impozitu nu deveneau un pericol pentru Habsburgii care tori ai mişcărilor de la noi, care informau în fost prinşi şi ţinuţi în arest cinci săptămâni, li s-a făcutul 1/ intenţionau militarizarea forţată a zonei. secret pe bistriţeni despre planurile con fiindcă au declarat în faţa comisiei ancheta Ţăranii români din ţinut, la îndemnul lui Ştefan Cute a fost arestat în 1761 şi ducătorilor revoltei. Se consemnează astfel toare toate nelegiuirile din comună şi din Macavei din Mocod şi Ştefan Cute din încarcerat la Bistriţa. Va fi îndelung numele lui Vasile Ometiţă, fost jurat, primar district. Feldru, nu vor să plătească nici un fel de anchetat, apoi eliberat chiar la intervenţia al comunei. Apoi, Isip Morar, pedepsit de In anul 1754, când primarul Bistriţei pune impozit. Măierenii se opun printre cei dintâi organelor militare şi ridicat - dovadă a altfel de Ştefan Cute, care îi ia doi boi. Ca dijmă grea după numărul vitelor, oilor, şi cu cea mai mare dârzenie. Astfel, în 15 capacităţii sale - la rangul de ofiţer imperi juzi şi siobodnici, aceştia erau obligaţi să-l stogurilor de bucate, stupi, cu intenţia vădită august 1758, aflându-se în faţa unei noi al. Au fost arestaţi atunci şi colaboratorii săi informeze pe magistrat, de aceea, nu se vor de a aduce satul în stare de iobăgie, locuitorii comisii de anchetă, delegaţii satului măiereni: Todor Clompoş, Petre Croitor, găsi primari în fruntea răzvrătiţilor. Pintiiie a Maierului, alături de alţi someşeni înaintează răspund că nu vor plăti nimic până nu li- se llieş Hogea, Ştefan Mogoşan a Găcioaiei şi Boşchii fusese o rară excepţie. o nouă petiţie către împărăteasa Maria întoarce reprezentantul trimis la împărăţie. Pintiiie a Boşchii. Acesta din urmă reuşeşte Doar militarizarea prin forţă a ţinutului va Tereza de la Viena, subscrisă de delegaţii Se presupune că acest delegat era Todor să fugă de sub arest şi să revină în sat, reuşi să înăbuşe revolta celor 23 de sate măiereni: Toma Olari, llieş Hoza şi Damian Clompoş, aghiotantul lui Cute. Aceştia, unde avea să-l înlocuiască pe Clompoş, ca năsăudene. Ureche. încă din 1750, în districtul valah fu “înconjuraţi de 40 de puşcaşi", cutreieră şef al răzmeriţei. Formează o comisie “din (va urma) sese repartizată o companie a regimentului satele fără ca cineva să-i poată opri. Ei trei valahi” care se va deplasa la guvernul SEVER URSA Kalnoki pentru menţinerea ordinii. în Maieru, mobilizează sătenii şi cer ca “slobodnicii din de la Sibiu. Senatorul Bedeus scria bistriţe- Note bibliografice: pentru că era “sat curat şi frumos”, a fost slujba oraşului să treacă de partea lor”. Un nilor, cu îngrijorare: “Imediat după plecarea 1/ Bichigean, Vasile: Material documentar, încartiruit chiar căpitanul acesteia, iar în 25 cronicar al vremii nota că Ştefan Cute, aju mea din Bistriţa am aflat în Ocniţa că trei în A.S., nr. 11, p.94 şi urm. mai din acelaşi an, au mai fost distribuiţi aici tat de Clompoş, “măiereanul rebel”, a ajuns valahi din Maieru încă se oprise acolo, în 2/ Boşca, Emil-Mălin: Spicuiri din trecutul un caporal, cinci călăreţi cu şapte cai. atât de departe, încât striga: “Nu mai există drum spre Sibiu. După sosirea mea aici, unui sat grăniceresc, Ed. Asociaţiei Scriitorilor Maierul avea în 1754 un număr de 1365 vidicul Bistriţii. Eu sunt Ştefan Voievod, şi mi-a spus generalul comandant că acei şi Gazetarilor Năsăudeni, Bucureşti, 1945, locuitori. La câţiva ani, urmează încă o plân nu-mi porunceşte nici magistratul şi nici valahi au prezentat un memoriu în care p 33; gere a satelor valahe. Partea măierenilor guberniul, ci numai împărăteasa!” 21 roagă ca guvernul “să nu lase să-i ni 3/ Idem, op. cit. p.35. gieeinu ncdu Din trecutul BĂILO R SÂNGEORZ Ar fi dăunător generaţiilor de azi şi de mâine să nu se în curtea primăriei exista o sală de spectacole, unde se lumea. Stăpânul restaurantului era dl. Decica, care închiria ştie ce a fost în trecut în staţiunea balneară Sângeorz-Băi - ţineau serbările comunei, adunări politice etc. Ultima adunare restaurantul şi hotelul Hebe în fiecare vară, pentru un Hebe. Vorbesc de trecutul cunoscut de mine, începând cu populară la care am participat în această sală a fost sezon. în staţiune era şi un restaurant cu ritual evreiesc copilăria mea. Termenul de “băi” era similar cu cel de “Cununa” organizate de familia Buia-Diliban. Fanfara de la (astăzi parc), construit din lemn, în stânga cantinei vechi. “scălzi”. Chiar pe ilustratele vechi din staţiune scria “Scâlzile Bistriţa era condusă de un vestit muzician, locotenentul în timpul verii staţiunea era animată de o viaţă culturală din Sângeorz”. Breazu. După pensionare a fost angajat la un Institut de fol semnificativă. în sala restaurantului Hebe se ţineau confe înainte de 1940 totul era privat în staţiune. Comunei îi clor din Bucureşti. Iubea mult muzica simfonică. Atât orches rinţe cu diferite subiecte. îmi amintesc de conferinţele d-lui aparţineau apele minerale, hotelul şi restaurantul Hebe tra d-lui Gogi cât şi fanfara au cântat în parc, într-un pavilion prof. Popescu Domide din Timişoara. Eu nu prea le price (astăzi cantina veche), librăria, sala de jocuri etc. şi veni construit în acest scop. Pavilionul avea la parter izvoarele 1,2 peam, dar vedeam oameni mulţi îngrămădindu-se să-i turile aduse de acestea. îmi amintesc foarte bine de aces şi 3 şi o statuie a zeiţei Hebe care turna apa minerală într-un asculte. Adeseori se dădeau concerte în aceeaşi sală. Ţin tea întrucât unchiul meu Iustin Sohorca a fost directorul pahar. Statuia a fost distrusă în timpul stăpânirii maghiare de minte concertul dat de Corul Regionalei CFR din Cluj, con staţiunii şi auzeam toate discuţiile ce se purtau în legătură oameni inculţi, probabil plătiţi de potentaţii politici ai vremii. certele date de solişti ai Operei Române din Cluj. în fiecare cu aceasta. Pavilionul a fost demolat după 1944. Până în anii 1944-45 a an, la 15 august, de Sfânta Mărie, studenţii din Sângeorz- Fiecare cetăţean ce venea în staţiune pentru cura de existat, vizavi de pavilionul de muzică, un adăpost destul de Băi organizau un bal la care se alegea regina balului. Nu ape minerale trebuia să plătească la caseria direcţiunii taxa mare, construit din lemn unde lumea venea în caz de ploaie. mai insist asupra faptulu că oaspeţii staţiunii puteau petrece de cură de ape minerale şi taxa de muzică. Acestea erau Aici se obişnuia ca tineretul să danseze la concertul de şi dansa în fiecare seară ia restaurantul Hebe sau la grădi destul de mici şi nimeni nu se sustrăgea de la plata lor. seară. Acest şopron a fost demolat. na de vară a d-lui Lazăr. Apele minerale erau indicate de medicii veniţi în staţiune în în parc, aproape peste tot, erau consturite mese şi Staţiunea era frecventată de mari personalităţi culturale timpul verii, cum a fost dr. Mircea Haliţa, originar din scaune din lemn, la care lumea juca şah, table etc., atât şi politice ale timpului. George Coşbuc venea vara la pri Sângeorz-Băi, dr. Traian Chitul din Bistriţa şi medicii de cir vârstnici cât şi tineri. Pe aleea ce pleca din faţa pavilionului etenul său, Solomon Haliţă, originar din Sângeorz-Băi, fos cumscripţie, dr. Marius Oană, dr. Liviu Marcu. în care cânta muzica, puteai înconjura “Pădurea Borcutului" tu! prefect al judeţului Bistriţa-Năsăud. într-o verandă a vilei înainte de 1940 s-a vândut puţină apă minerală deşi era printre brazi, ajungând, după aproximativ o jumătate de oră, lui Solomon Haliţă, George Coşbuc a scris o parte din opera îmbuteliată în sticle de 1 kg. Cumpărătorii se aflau în în acelaşi loc. Astăzi, mare parte din brazii pădurii au fost sa. Unchiul meu îmi povestea că scria şi noaptea, uneori oraşele din Transilvania, cu predominanţă, mai rar şi în tăiaţi de cetăţeni inconştienţi care nu s-au gândit că stră până dimineaţa, la lampa de petrol. Pe clădire s-a pus o oraşele de peste munţi.Transportul apei o făceau ţăranii din moşii lor au plantat pădurea nu numai pentru ei ci şi pentru placă comemorativă. într-o vară a venit la Sângeorz-Băi sat cu căruţele, trase de cai. Un astfel de transport dura generaţiile viitoare şi că urmaşii lor au păstrat neatins acest scriitorul Alexandru Odobescu. în revista Arhiva Someşană, săptămâni. La comandă s-au făcut, mai târziu, transporturi parc care a fost şi este un monument al naturii. prof. Şotropa descrie călătoria lui Odobescu la Rodna, cu pe calea ferată. * Scălzile erau o clădire, astăzi demolată, vizavi de direcţi trăsura, unde locuia prietenul său, marele botanist Porcius. Din taxa de muzică se achita costul muzicii pentru o vară, unea băilor, clădirea în care acum este cinematograful. Se spune că în staţiune a fost şi scriitorul I.L.Caragiaie. care cânta zilnic, de trei ori pe zi, în parc: dimineaţa, în jurul Contra cost, oricine putea face băie în apa minerală. Apa era Liviu Rebreanu povesteşte în memoriile sale despre vizita orei şapte, la prânz şi seara, aproximativ două ore, deci în depozitată în butoaie mari din lemn, construite pe stâlpi de făcută la Sângeorz-Băi, împreună cu soţia sa Fanny. Soţia timpul curei de ape minerale. Cred că şi aceasta făcea parte lemn, pentru a avea cădere, lângă clădirea scălzilor. De aici scriitorului şi fiica sa, Puia Rebreanu, au continuat să vină din cura cţe odihnă şi relaxare a oamenilor veniţi în staţiune. o parte din apă era condusă la un cazan unde era încălzită. la Sângeorz-Băi şi după moartea scriitorului. Veneau cu Acelaşi obicei l-am văzut şi în alte staţiuni, cum este Karlovy Cu timpul sărurile din apele minerale s-au depus pe rezer plăcere să-l vadă pe tatăl meu care a fost coleg cu Liviu Vary şi la noi, la Vatra Dornei şi Slănic Moldova. înainte de voare, dându-le un colorit aib-gălbui până la maro-roşcat. Rebreanu la Şcoala Populară din Bistriţa. Tata le povestea 1936, ani de-a rândul a fost angajată orchestra d-lui Gogi din Păcat că nu s-au păstrat aceste rezervoare ca vestigii ale multe amînunte din viaţa lor de elevi, despre “copilul pur Bistriţa. Ei cântau la prânz şi seara şi în restaurantul Hebe. trecutului, mai ales că erau protejate de sărurile minerale. eminent din Prislop", cum spunea tata. Există fotografii care La împlinirea vârstei de 60 de ani, îmi amintesc că dl. Gogi a Comuna mai avea un important venit din impozitele care atestă vizita la Scălzile din Sângeorz-Băi a episcopului Iuliu fost sărbătorit de conducerea staţiunii. Aproximativ, în jurul se încasau de la cetăţeni pentru locuinţele închiriate de Hossu. în staţiune au avut vile ministrul Vaier Pop, sena anilor 1936 orchestra d-lui Gogi a fost înlocuită cu fanfara mi aceştia peste vară, şi mai puţin din închirierea terenurilor de torul Laurenţiu Oanea, generalul Bălan. litară a regimentului de Grăniceri din Bistriţa. Aceasta avea şi tenis, jocurilor de ping-pong, popice etc. în sarcina comunei cădea doar administrarea bunurilor o orchestră cu coarde care cânta seara în grădina de vară a Vizitatorii erau cazaţi în vilele particulare şi foarte puţini proprii amintite la începutul acestui articol. Erau în total d-lui Lazăr. îmi amintesc că în jurul anilor 1937, mergând să în Hotelul Hebe, sau chiar la cetăţenii din sat. Câteva vile şapte oameni care se ocupau de bunul mers al staţiunii: angajeze fanfara pentru vară, unchiul meu m-a luat cu ei la au fost demolate în timpul comunismului, cum a fost Vila directorul, un casier, un magazioner, doi băieşi şi doi Bistriţa. Comandantul regimentului a trimis după fanfară Domide, Vila Daraban etc. Masa se lua fie în casele unde poliţişti. Poliţiştii erau ţărani din sat îmbrăcaţi în haine de rugându-i să cânle în faţa solicitantului. Atunci, pentru prima locuiau, fiecare vizitator putându-se gospodări singur, fie la poliţist şi instruiţi sumar la Bistriţa, pentru menţinerea oară în viaţa mea, am auzit muzica militară. După ani de zile, restaurantele din staţiune. Cel mai elegant era restaurantul ordinei în parc. devenit medica în Dclinica Medicală I din Cluj, am avut ca Hebe, având o sală mare, înaltă, cu o acustică remarcabilă, Eu am redat aici faptele din acea perioadă cunoscute de pacient pe dl. comandant ai regimentului, pensionat. în în timpul perioadei comuniste s-a construit un plafon care a mine. Este imposibil ca cititorul acestor rânduri să nu facă Sângeorz - fanfara era cazată în vechea primărie, care a ars diminuat mult înălţimea sălii. Chelnerii serveau îmbrăcaţi în comparaţie cu ce se vede astăzi. Fiecare îşi poate forma o în anul 1938, în timpul unei serbări date de fanfară. Aceasta negru. Oricare dintre colegii de vârstă îşi aduce aminte de părere proprie, mai ales dacă cele relatate de mine sunt com a fost construită pe locul unde astăzi este Căminul cultural. “Oberkelner”-ul Otto, om înalt, îmbrăcat în frac, cu monoclu, pletate de rude, prieteni etc., care au trăit în acele timpuri. Până în anul 1930 a funcţionat şi şcoala de meserii, care a care supraveghea serviciul mese. Uneori servea şi el. dat satului nostru şi sateior vecine mulţi meseriaşi de valoare. Venea de la bucătărie, încărcat de farfurii, admirat de toată Dr. GEORGE UZA CUIBUL VISURILOR Anul III9 nr. 20-21(35-36), august-septembrie 1999 Pag. 6 S)oieălB ncsM M e â w m m U ’ Toponimie rebreniană p m /' s l ( g Q [ y j [ p [ într-unul din numeroasele interviuri 1., Rebreanu afirma că: 1. Glosar al localităţilor reale, ardeleneşti în opera lui Născut la data de 20 mai 1937, în satul “Opera mea nu ar fi existat fără Ardeal, care-i dă totul. Fără să Liviu Rebreanu. Osoi, comuna Recea Cristur, judeţul Cluj, fie locală prin aceasta şi să aibă o culoare regională, arde Aiud - oraş prin care trece Rebreanu în turneu! scriitorilor dintr-o familie de ţărani, cu 8 fraţi, profesorul lenismul, în ce are mai preţios, e toată opera mea" (Jurnal, voi. români (La lumina lămpii, scrisoarea 67, datată 22 aprilie Pavel Ciupe are un destin asemănător mul I, p. 341). Aşadar, Rebreanu, pe lângă numele personajelor 1923). După mărturisirile scriitorului, “mama, îţi închipui că-i tor dascăli care s-au identificat cu locul şi sale a luat din Ardeal, de acasă, şi nume de locuri, localităţi şi bătrână, trăieşte la Aiud” (Jurnal, vol.l, p.470), aici va locui - comunitatea în care s-au stabilit. De aceea, descrieri ale acestora. După cum arată şi Florica Puia în casa Liviei şi a lui Ovidiu Hulea, profesor şi poet, multă satul Anieş cu şcoala sa i-au intrat în suflet Rebreanu, scriitorul nota descripţii de locuri şi obiceiuri, detalii vreme director al liceului din Aiud, Ludovica Rebreanu, mai mult decât localitatea natală. etnografice. în nuvelistică ca şi în romanul Ion, pe lângă mama scriitorului. Absolvent al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii numele unor localităţi schimbate, majoritatea toponimelor Alba lulia - localitate cuprinsă în turneul lui Rebreanu din “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, începând cu data de 1 sep apar cu numele lor real, cunoscut şi azi: Sângeorz-Băi, Luşca, anul 1923 cu scriitorii români. în operă apare mai întâi în tembrie 1965, el s-a consacrat profesiei alese dăruindu-se Jidoviţa, Maieru, Tradam, Vărarea (Nepos), Năsăud, Bistriţa, nuvela Catastrofa (Opere, voi.2, p.239) romanul Pădurea zecilor de generaţii care au trecut pragul şcolii anieşene. Salva, Beclean şi altele. Aria geografică a romanului ion, spânzuraţilor (Opere, voi. 5, pp.27-63) şi Gorila (p. 10, 54, Model în familie şi în comunitate (soţia, Livia, educatoare cuprinde toate aşezările grănicereşti năsăudene. între topo 56, 131, 172, 242, 283, 437). în august 1929, Rebreanu cu vocaţie, pensionară, fiicele Liliana şi Luminiţa, ambele cu nimie şi onomastică există o strânsă legătură. Unele nume de scria: “Am fost după amiază la Alba lulia să văd locurile unde studii superioare), profesorul Pavel Ciupe continuă şi astăzi să persoană s-au format de la a fost executat Horia şi să consult nişte cărţi în legătură lupte cu inerţia dedicându-se studierii arhivelor locale şi al ba aceste toponime: Vărărean de cu el” (Jurnal, vo.l, p. 103). Pentru scriitor, Alba lulia este zinului geografic al Văii Someşului, întrucât domnia sa are la Vărarea, Măierean de ia “Cetatea Unirii”, "Cetatea sfântă” (Jurnal, vol.l, p.190). în dublă specializare (istorie şi geografie). Timp de 34 de ani a Maieru, Feldrihan de la Feldru, anul 1931, Rebreanu o descrie astfel: “în realitate, Alba condus un cerc de istorie şi geografie, în toată această lloan de la llva, Becleanaru de lulia, fără atributele oferite ei de inimile noastre, e un perioadă antrenând elevii în cercetarea ştiinţifică. Staţia mete la Beclean, Bârgăuanu de la orăşel mediocru din toate punctele de vedere mai ales orologică, înfiinţată de el, a funcţionat mulţi ani, reuşind să Bârgău, Hordoan de la Hordou, pentru noi... Funcţionărimea reprezintă românimea şi un întocmească un dicţionar geografic al satului Anieş, care se Rebrean de la Rebra şi Zăgrean liceu românesc nou, nu prea strălucit. Afară de armată referă ia: clima, apele, vegetaţia, animalele, solurile şi popu de la Zagra. bineînţeles" (Jurnal, vol.l, p.191). Prin acest oraş va trece laţia acestui sat. De altfel, despre acest lucru s-a scris şi în Elementele toponimice sunt scriitorul şi în anul 1936, iunie, la întoarcerea din excursia revista naţională TERRA. Cele două monografii, a saţului folosite uneori în expresii popu făcută în Ardeal, la llva Mare (Jurnal, voi.II, p.22). Anieş şi a şcolii, vor rămâne izvoare de documentare pentru lare locale ca: “până atunci are Anieş - sat aparţinător comunei Maieru înspre Rodna- oricare dintre cei interesaţi. Presa locală şi centrală i-au găz să curgă muită apă pe Someş". Veche, amintit în nuvela Cuibul visurilor (vezi Parva). duit o bună parte din lucrările sale. Lasă-I la Domnezeu din Cluj", Arad - oraş amintit fugar în nuvela Catastrofa, roma Anul 1969 este anul în care a debutat în rândul cercetăto “nu mai scap de sărăcie până-i nul Ion, Opere, vol.4, p.372 şi în romanul Crăişorul Horia. rilor etnografici, când, la un simpozion naţional, a prezentat Prut şi Şiret", “odinioară Beclean - aşezare pe Someşul Mare în care s-a năs prima comunicare despre satul Anieş. Codrea credea că n-o să se cut Ludovica Diuganu, mama scriitorului (1866-1945). în De asemenea, se cuvine să precizăm faptul că, între anii mai îmbolnăvească până-i Prut vara anului 1919, scriitorul îşi revede familia mutată între 1975-1979, a fost şi directorul Şcolii Generale “lusitn llieşiu” şi Şiret”, aşa era de zdravăn şi de voinic. Numirile de loca timp la Beclean (La lumina lămpii, scrisoarea 40/2). Aici are din Anieş, perioadă în care colectivul de cadre didactice de lităţi s-au structurat în patru părţi. Prima parte cuprinde loca loc primul contact al scriitorului cu Tiberiu, fratele său mai mic atunci a cunoscut o ferventă activitate spirituală. lităţile reale, ardeleneşti din opera scriitorului. Partea a doua, care mai târziu va îngroşa vizibil importanţa Becleanului în De la venirea domniei sale în Anieş şi până în prezent, a menţionează localităţile a căror nume sunt schimbate de formarea şi mai ales cristalizarea experienţei tânărului scriitor răspuns, fără remunerare, de localul Căminului Cultural “Emil scriitor. Partea a treia, cuprinde numele localităţilor al căror (vezi revista "Flacăra”, 1985, serialul intitulat Merinde pentru Boşca-Mălin". Voluntarismul său în ceea ce priveşte viaţa nume este de transferat de la una la alte. în ultima parte se calvarul gloriei). Localitatea e folosită în proiectul romanului obştească a devenit proverbial. Modestia şi corectitudinea de includ toponime diverse, hidronime, văi, dealuri, părţi de Păcală şi Tândală (Jurnal, vol.l, p.307, 313 şi voi.II, p.225) care a dat şi dă dovadă profesorul Pavel Ciupe sunt atribute hotar şi altele. precum şi în nuvela Proştii. Puia Florica Rebreanu ale unei înalte conştiinţe de apostol al învăţământului româ In cadrul fiecărei compartimentări, gruparea toponimelor menţionează că Becleanul a decis în anul 1919 “separarea nesc pe aceste meleaguri. Puţină lume ştie că, la sesiunea se face în ordinea alfabetică menţionându-se unde apare în eroului din Pădurea spânzuraţilor, de Emil, ca persoană examenului de capacitate din vara acestui an, un elev al d-lui opera scriitorului, ce semnificaţie are în context şi cum ne reală” (vezi Taina celor câteva ceasuri la Beclean, în “Limbă Pavel Ciupe a obţinut cea mai mare medie la istorie-geografie. apare imaginea aşezării transfigurată prin viziunea artistică şi literatură”, 1976, voi.II, p.471-476. Becleanul apare şi cu Odată cu pensionarea sa, după 43 de ani de activitate în a scriitorului. numele de Parva în romanul Pădurea spânzuraţilor şi cu învăţământ, redacţia noastră îi doreşte multă sănătate şi să Toponimele care urmează fac parte din zona geografică numele de Monor, în romanul ion (vezi Parva şi Monor). se bucure mulţi ani de pensie alături de familie şi de comuni a Transilvaniei, ele având o mare pondere în opera lui Liviu (va urma) tatea în care vieţuieşte! Rebreanu. IACOB NAROŞ ICU CRĂCIUN •Ştiinţă - Continuarea bibliografiei la serialul ISPITĂ DACICĂ LA MAIERU, de Dr. Vaier Scridonesi-Călin Geniul disecat 1. Mircea Vuicănescu, “Ispita dacică” însemnările de călătorie prin Ardeal şi Banat, A. Einstein era un geniu, dar nu se ştia de ce. Patruzeci şi patru de ani (Conferinţă ţinută în ciclu! “Ideea dacică”, martie “Editura Minerva, Bucureşti, 1977, vol.l (p.91-2, după moartea sa, fondatorul fizicii moderne, celebru între altele pentru găsirea faimoasei ecuaţii E=mc2, continuă să intrige oamenii de ştiinţă din 1941, la Atheneul Român din Bucureşti), publi 138-39), voi.II (p.55, 58-9); (b) “Neamul româ lumea întreagă. O echipă de cercetători canadieni, condusă de Sandra cată în Rev. de Ist. şi Teor.Lit., anul XXXV, nr.3- nesc în Ardeal şi Ţara Ungurească la 1906”, Witelson, s-a aplecat asupra anatomiei creierului său şi afirma că au găsit 4 (iulie-dec.), 1987, p.11-19. Bucureşti, 1939. originea acestei inteligenţe ieşite din comun. 2. Aurel Berinde, Simion Lugojan, “Contribuţii 11. Emil Boşca-Mălin, "Spicuiri din trecutul Se ştie că volumul creierului părintelui relativităţii generale era mult la cunoaşterea limbii dacilor”, Editură Facla, unui sat grăniceresc", “Biblioteca Culturală mai mare decât al unui om obişnuit. Sandra Witelson a găsit acea porţi Timişoara", 1984. Năsăudeană”, Bucureşti, 1945, p.7,9,11. une suplimentară care, după ea, justifică genmialitatea lui Einstein. 3. Ion Taloş, "Mioriţa - o posibilă intepretare”, 12. Gavril Bichigean (culegător de folclor), Ideea unei legături între anatomia creierului şi capacităţile intelectuale ale în rev. “Steaua”, anul XXXII, nr.12 (415), decem “Colindă”, în rev. “Izvoraşul" 16 (1937), nr. 11-12 omului nu este nouă. De la începutul secolului, cercetătorii s-au hotărât să brie 1981, p.38-40. 4 (informator Saveta Lacatâş din Maieru, judeţul elucideze misterul geniilor. Ei au observat şi cântărit materia cenuşie, 4. Romulus Vuia, “Tipurile de păstorit la Năsăud). crezând la un moment dat că pot rezolva enigma cântărind creierii diferitelor genii. Dar dezamăgirea a apărut repede când s-a observat că pe balanţă români (Sec.XIX-începutul sec.XX)”, Editura 13. Olimpiu Barna, "Veselie, dor şi jale. creierul lui Turgheniev era aproape de două ori mai greu decât cel al lui Academiei RPR, 1964, p.110 (Lucrare repro Folklor cules din comuna grănicerească Maieru Anatole France, considerat un geniu în epoca sa. dusă şi în R.Vuia, “Studii de etnografie şi foi- -ju d e ţu l Năsăud”, Sighişoara, 1944, p. 132-33. Astăzi, cercetătorii de la Universitatea Mc Maşter din Hamilton, clor”r Editura Minerva, Bucureşti, 1980, voi.II. 14. Adrian Fochi, “Mioriţa (tipologie, circu Canada, utilizează metode mai sofisticate. Ei şi-au procurat eşantioane de 5. Tache Papahagi, “Dicţionarul dialectului laţie, geneză, texte)”, Editura Academiei RPR, creier ale savantului conservate la Universitatea Priceton, New Jersey din aromân (general .i etimologic)”, Editura ştiinţi 1964. SUA. Aici, la moartea lui Einstein în 1955, când avea 76 de ani, medicul fică, Bucureşti, 1974, p.777 (termenul 15.Vasile loniţă, “Nume de locuri din Banat”, legist Thomas Harvey, a cules materia sa cenuşie pentru a o conserva măireasă). Editura Facla, Timişoara, 1982, p.159-161. într-un borcan cu formol, cu speranţa ca într-o zi să-i dezlege secretul. 6. Academia RSR, “Dicţionarul Limbii 16. Nicolae Densuşeanu, “Dacia preistorică”, Pentru aceasta a făcut măsurători amănunţite, a realizat zeci de clişee şi Române” (DLR), vol.VI, fasc.1 (M-Mandră) - Editura Meridiane, 1986, p.674-706 (“Limba două sute patru zeci de prelevări, fără să publice rezultatele muncii sale. p.50-51 (1965) şi fasc.3 )Mascat-Mămăiţă) geţilor şi a dacilor”, Bucureşti. Reluând activitatea în 1996, echipa lui Witelson a recurs la cea mai vastă colecţie de eşantioane de creier aparţinând unor indivizi de p 225-26 (1966), Ed. Academiei, Bucureşti, 17. Minerva” - Enciclopedie Română, Cluj, inteligenţă medie. Trei ani de laborioase comparaţii între această bancă 1929, p.704-705. 1965-1966.' şi creierul lui Einstein, au permis în sfârşit să se izoleze acel mic cen 7. Silvestru Moldovan, N.Togan, “Dicţionarul 18. Lucian Blaga, “9 mai 1895", în "Rev. timetru cub care face diferenţa. într-un articol intitulat “Creierul excepţio numirilor de localităţi cu poporaţiune Fundaţiilor Regale”, IX(8), 1.08.1942 şi în volu nal a lui Einstein” publicat în 19 iunie anul trecut, în celebra revistă brita românească din Ungaria", Institutul Tipografic mul “Nebănuitele trepte", 1943, p.8. nică The Lancet, cercetătorii explică cum au pus în evidenţă faptul că Sibiu, Sibiu, 1960 (lit.S). 19. Liviu Mărghitan, “Comorile regelui volumul părţii inferioare a celor doi lobi parientali depăşea cu 15% va 8. B.P.Haşdeu, “Cuvente den bătrâni (Istoria Decebal”, Editura de Vest, Timişoara, 1994, loarea normală. Tocmai această zonă joacă un rol fundamental în memo Libei Române (P.I., Bucuresci, 1881)”, Tomul III, p.93-104. ria limbajului, în perceperea spaţiului şi a mişcării precum şi în puterea de reeditare Edit, Did.şi Ped., Bucureşti, 1984, p.9. 20. I.I.Russu, “Românii şi secuii” (Harta Terra abstractizare. în sfârşit, cercetătorii au mai găsit că în ţesuturile organului 9. I.I.Rusu, “Etnogeneza românilor”, Edit. Siculorum), Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1990 conservat în formol, există o proporţie mai ridicată decât normal, de celule numite oiigodendrocyte şi care joacă un rol esenţial în formaţia creierului. Şt.şi Encicl., Bucureşti, 1981 (index). 10. Nicolae Iorga, (a) “Pagini alese din - continuare în pagina 7 - IOSIF PANEŞ Pag. 7 Anul III, nr. 20-21 (35-36), august-septembrie 1999 CUIBUL VISURILOR t P w j f i i —— ------o M U d o g ie ------PAGE BRYANT Intelectualul Dicţionar de mitologie a indienilor americani (7) GAVRILĂ RAŢIU, CEREMONIA NUMELUI. Se întâlneşte la indienii hopi. zeitate sau un spirit. întotdeauna o ceremonie este făcută Timp de 20 de zile, după naşterea copilului, mama şi fiul cu un scop bine definit. Unele sunt mituri antice şi legende măiereanul care nu-şi uită stau într-o cameră, care este protejată de lumina soarelui. reactualizate, fiind însoţite de cântece speciale sau de După această perioadă, copilul este prezentat soarelui, diferite rugăciuni. Alte ceremonii pot fi făcute şi văzute satul natal dătătorul de viaţă. Atunci este binecuvântat şi primeşte numai de anumiţi membri ai tribului. Durata unei ceremonii câteva nume. Unul din aceste nume va însoţi copilul şi va poate varia de la câteva minute până la câteva zile. Unele Născut la data de 13 iulie 1948, în fi folosit numai în timpul copilăriei. Mai târziu, în perioada au loc anual, altele sunt mai dese sau mai rare. Cele mai comuna Maieru, jud, Bistriţa-Năsăud, dl. iniţierii în kachina, copilului i se va adăuga alt nume. în multe au loc în funcţie de anotimpuri. Există ceremonii Gavrilă Raţiu a absolvit şcoala generală finalul iniţierii, bărbaţii hopi primesc nume de adulţi; în care presupun abstinenţă de la carne, sare, sex sau alte la Maieru, liceul la Sângeorz-Băi, schimb, femeile vor purta în continuare numele primite în dorinţe şi nevoi omeneşti, în timp ce altele cer post total. Universitatea “Al.l.Cuza" din laşi (Facultatea de Fizică), pentru ca, apoi, copilărie. Mama zeilor are grijă de mamă şi de copil, atât Deseori, ceremoniile sunt însoţite de dansuri sacre, sacri să urmeze specializări în Anglia (în înainte de naştere, cât şi după, în perioada celor 20 de ficări, ritualuri de fumat, de purificare sau rugăciuni. Au domeniul radiaţiilor) şi Germania (în zile. Indienii hopi cred că, dacă noul născut moare în existat ceremonii de apărare şi de asigurare a vânatului domeniul ultrasunetelor). Este căsătorit, perioada celor 20 de zile, a doua oară mama va avea pentru vânători. Astăzi, astfel de ceremonii sunt pe cale soţia medic şi, împreună, au 3 copii. Şi-a început activi acelaşi copil. Ei spun că spiritul copilului va ieşi din mor de dispariţie. Cele mai multe ceremoni sunt legate de tatea didactică la Liceul nr. 2 din Călăraşi, fiind director mânt şi va intra în casa părinţilor săi şi va aştepta pe tavan chemarea ploii. Există şi ritualuri închinate soarelui, lunii şi adjunct al acestui iiceu, dar a renunţat la învăţământ pen până când i se va ivi ocazia să se nască din nou. La noua stelelor. tru a lucra la Centrala nucleară de la Cernavodă (şef la naştere, copilul va fi de sex opus celui dinainte. CEREMONIILE RECOLTEI. Cele mai multe triburi de boratoare nuciear-montaj), apoi la Petromidia Năvodari - CEREMONIA ŞARPELUI DE APĂ. Este o ceremonie a indieni ţineau o sărbătoare a recoltei. Cele mai importante Constanţa. indienilor hopi, numită palolokon de către acest trib. Ea nu erau trei sărbători ţinute anual de către indienii skidi- Din anul 1993 şi-a înfiinţat firma proprie, SC R.A.C. are loc anual; datele sunt fixate conform tradiţiei secrete a pawnee, din Nebraska. Ele erau închinate Pământului SRL, care desfăşoară activităţi în domeniul industrial şi indienilor hopi. Se desfăşoară într-o kiva, unde tulpinile de Verde, Recoltei Coapte şi Stâlpului-cu-patru-feţe. naval. în anul 1998 a înfiinţat firma SC R.A.C. SRL- filiala porumb tânăr sunt înfipte în pământ, ele reprezentând un Ceremonia Porumbului Verde avea loc la apariţia Rodna, împreună cu fratele său Raţiu Augustin, profesor lan de porumb. Apoi apar şerpii uriaşi cu corn şi, în timp Luceafărului cu scopul reînnoirii puterilor Năfrămii la Şcoala Profesională din Maieru. După cum am scris în ce Capetele Mânjite cântă (vezi Hopi, Kachina), ei mătură Lecuitoare a acestuia pentru anul viitor. în timpul acestui numerele anterioare ale revistei noastre, activitatea de ‘'lanul" cu mişcări şi gesturi violente. Mama tuturor ritual nu se cânta şi nici nu se dansa. Ceremonia Recoltei bază a acestei filiale este televiziunea prin cablu. Kachinilor se apropie de şerpi cu o tavă pe care se află Coapte avea loc în timpul strângerii porumbului. A fost cea în perspectivă, cei doi fraţi vor angaja noi investiţii în mămăligă şi-i hrăneşte pe fiecare. Capetele Mânjite mai mare sărbătoare ţinută sub semnul celor patru puncte zona Maieru-Rodna-Sângeorz-Băi. Tot împreună au încearcă să împingă şerpii sub altarele soarelui, care se semi-cardinale. Ceremonia Stâlpului-cu-patru-feţe, avea donat Şcolii Generale “Liviu R&breanu” din Maieru o află în kiva, dar şerpii rezistă. Până la urmă ei sunt forţaţi loc sub auspiciile Năfrămii Lecuitoare a Craniului staţie de amplificare la cele mai înalte standarde. să intre şi altarele se închid. Interiorul kivei se întunecă Persoanei Minunate şi simboliza sărbătoarea lumii şi a De asemenea, Redacţia mulţumeşte domnilor Raţiu pentru câtva timp, iar participanţii pleacă. vieţii. în timpul acestui ritual, războinicii ieşeau spre cele Gavrilă şt Augustin pentru cele două milioane donate CEREMONIILE. Sunt ritualuri sacre care reflectă cre patru zări să vadă dacă pământul era în siguranţă. pentru tehnoredactarea şi tipărirea revistei noastre. dinţa indienilor americani. Unele ceremonii erau publice, (va urma) Suntem convinşi că generozitatea lor nu se va opri aici. iar altele erau secrete. Scopul ceremoniei poate varia, dar cele mai multe prezintă legătura oamenilor cu Natura. în versiune românească de ICU CRĂCIUN, din “The ICU CRĂCIUN Unele ceremonii sărbătoresc un anumit aspect al vieţii; o Aquarian Guide and Native American Mythology”) Continuarea bibliografiei la serialul Valeriu-Alin Bontaş ISPITĂ DACICĂ LA MAIERU, de Dr. Vaier Scridonesi-Călin Născut la 4 august, 1979, în Năsăud, Valeriu-AJin Bontaş a frecventat clasele l-VIII la Şcoala Generală - urmare din pagina 6 - “Liviu Rebreanu “ din Maieru, apoi Seminarul Teologic 21. Iorgu Iordan, “Dicţionar al numelor 31. Nicolae lorga, “Istoria Românilor (în “Inochentie Micu-KIein" din Cluj-Napoca. Actualmente este student în anul III al Facultăţii de de familie româneşti”, Edit. Şt.şi Eneicl., zece volume)" - ediţia princeps, voi.l-X Teologie Greco-Catolică, secţia teoiogie-română, din Bucureşti, 1983, p.287-88,197). (1936-1939), reeditare voi.IV - “Cavalerii", cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca. 22. “Anuarul oficial al abonaţilor telefo Academia Română (Filiala laşi), Editura nici din Bucureşti", Rom Telecom, Enciclopedică, Bucureşti, 1996, p.291. Vals în cerc Bucureşti, 1992, p.560, 596, 1101. 32. Liviu Rebreanu, “Jurnal”, Editura Peste ceaţa din ipoteticul strigăt Din mori de vânt se preling Theodor Capidan, “Românii nomazi”, în Minerva, Bucureşti, 1984, vo'l.l, p.311,198, ridicată picuri de umbră indecisă, rev. “Dacoromania" (Buletin Muz.Lim. 399, 400, 475. un imn de vântoase mişcarea supusă a lemnului de vânt Rom.), voi. IIV (p.194), Cluj, 1921-1948. 33. luliana Dancu, Dumitru Dancu, sfâşie pleoapa înaltului... desface aerul în fum şi ceaţă, 24. Petru Maior et.al., “Lesicon romanes- “Pictura ţărănească pe sticlă”, Editura era pâlpâitul valurilor care vindecă o pălărie spânzură de marginile cu-latinescu-ungurescu-nemţescu, quare Meridiane, 1975, p.110-113, Bucureşti. cercuiui-gaură... rănile tălpilor, de mai mulţi autori, în cursul a treizeci şi 34. Op.cit./7/ (litera S). ungându-le^Hfffiirul rădăcinilor mai multoru ani s-au lucrat" (l-VIII, p.1-53; 35. Tache Papahagi, “Grai.- Folklor. Morile de vânt sunt acele botezuri de ^iârtâL % 54-102), Tipografia Universităţii din Etnografie”, Editura Minerva, Bucureşti, în nor şi mare un^ajpe se târăşte blana Buda(pesta), Buda, 1825. 1981, p.167, 174, 185, 268, 376. pe care pruncii uitaţi jgjraruului pe-asfalt, 25. Mihai Mitu, în rev. Redactor-şef: ICU CRĂCIUN R edactori: Login T.Berende, Ilie Hoza, Liviu Ursa, Macavei Al. Macavei Corespondenţi externi: Damaschin Pop Buia (Germania), leronim Andronesi (SUA) Precizare: Responsabilitatea materialelor publicate aparţine în exclusivitate autorilor. Adresa redacţiei: Muzeul Cuibul visurilor Maieru, judeţul BISTRIŢA-NĂSĂUD M achetare: leu Crăciun Tehnoredactare computerizată: SC “SELT COMPUTER” SRL Bistriţa Tiparul executat de SC “ IMPRES” SRL Bistriţa ISSN 1224 - 643 Acest număr apare cu sprijinul financiar al d-lor GA VRILĂ RA ŢiU şi AUGUSTIN RA ŢIU ‘*7*1 o*pl tn^ut cete mtU facnt&a&e D itrcctors SEVEH IJK S \ .i'J 1,-1 l'ii PERIODIC DE INFORMARE ŞI CULTURA AL CONSILIULUI LOCAL MAIERU ANUL IU N r. 22-23 (37-38) *** OCTOM BRIE-NOIEM BRIE-DECEM BRIE 1999 *** 10 PAG INI *** 2000 LE I Tradiţiile9 noastre, 9 încotro? Aşa cum mai spuneam, acum un an, în moştenire sfântă a părinţilor din părinţi. Ele acest colţ de pagină, oamenii Maierului sunt sunt irizările credinţei noastre cu care n-eam recunoscuţi ca fiind dârji păstrători ai patrimo învelit fiinţa şi sufletele vreme de două mii de niului de tradiţii moştenite din moşi-strămoşi. ani. Prin ele se explică măcar o parte, mira "Eterni păzitori ai solului veşnic”, cum ar fi spus colului supravieţuirii poporului nostru aşezat Eminescu, ţăranii acestor plaiuri şi-au creat aici la răspântia atâtor năvăliri şi sângerări. tradiţii de statornicie, milenară. Fără aceste Toate laolaltă compun omenia noastră, lamu tradiţii, identitatea noastră ar fi demult pierdută. ra bunului simţ şi a tuturor legilor nescrise ale Fără a exacerba cu tot dinadisnul ideea acestui pământ pe care geniul popular l-a “disperării" ce ne-ar cuprinde în faţa “dra numit pe drept cuvânt “gură de rai". maticei prăbuşiri fără întoarcere" a folclorului Atâta vreme cât tinerele mame sătence în “neantul uitării’ etc., trăiesc totuşi îngrijo mai fac costumaşe populare pentru rarea în faţa indiferenţei unor foruri de profil odraslele lor, atâta vreme cât, la zile mari, faţă de risipirea, încetul cu încetul, a unor oamenii mai îmbracă straiul strămoşesc, datini, a portului nostru nepereche. Trăiesc cauza moştenirii încă nu e pierdută, cel puţin cu toată fiinţa în miezul unui sat-matrice, nu prin părţile noastre. Dovadă indubitabilă că mă număr printre vizitatorii ocazionali ai sătenilor le este dor de moşi şi de strămoşi şi acestuia, înţeleg că nu ne vom mai putea că, din când în când, mai dau mâna cu ei... întoarce la începutul acestui secol care se Aşteptăm să ne vină sub ferestre colindă încheie. Satul trăieşte o profundă schimbare, torii, pluguşoarele. Să ne aline sufletele cu viaţa modernă îşi pune pretutindeni înfiorate melodii şi cu “clinchete de zurgălăi”, amprentele, câştigând tot mai mult teren. iar “Craii” să ne mai vestească, încă şi încă Dar îţi cneş*« inima de mulţumire când, cu o dată, minunea izbăvitoare a Naşterii lui diverse ocazii, scenele aşezămintelor de cul lisus. Iar noi, ieşindu-le în întâmpinare, să-i tură se înnobilează sub strălucirea costumu răsplătim cu nuci şi cu întreagă veneraţia Un fel de scrisori lui nostru popular purtat cu mândrie de copii noastră. Datinile de la Sărbători ne picură în De mai multă vreme - sunt poate chiar ani la mijloc - intenţionez să scriu, pentru cititorii revistei şi tineri. Mă duce gândul la mişcătoarele inimi puteri şi nădejdi noi. Ele sunt merindea, “Cuibul visurilor", gânduri, impresii, stări ce se petrec în mine, cel aflat, precum atâţia alţii, în afară vorbe ale Bălcescului: “Vai de acea naţie care ele sunt mesajul mereu reîmprospătat a! (fiziceşte vorbind) spaţiului românesc (a spune “măierean" ori “someşan" ar fi prea restrictiv). Din şi-a pierdut religia suvenirurilor” O replică celor care au vieţuit prin veac pe aici, în mult păcate, intenţia nu a scăpat de păcatul (omenesc, de altfel) amânării. O posibilă explicaţie ar fi şi potrivită acestor cuvinte rămâne deviza zbuciumata noastră vale. aceea de a nu fi greşit citit (înţeles), ori a nu da uneia dintre cele două lumi (pe care, cât de curând, muzeului nostru, creată spontan de către un Vatra noastră musteşte, literalmente, de le-aş dori una singură), celei de acasă ori celei de aici, mai mult ori mai puţin decât li s-ar cuveni... venerabil bătrân al satului. Este vorba de atâtea obieceiuri. Mă tot întreb dacă am Dacă rândurile mele, pe viitor, vor avea uneori un caracter prea jurnalistic ori vor pendula, prin badea Solovăstru Baciului, un vajnic susţină făcut şi facem destul pentru punerea lor în conţinut, prea des de la un registru la altul (fie el cultural, social, politic ori psihosociologic - atât tor al “culesului" de obiecte vechi, care, într-o valoare, pentru cunoaşterea lor de către cât mă pricep) rog să fiu fâcut atent, iar dacă tematica va fi găsită neinteresantă, de asemenea. clipă de inspiraţia, a rostit: “Copiii mei, de câte tânăra generaţie. Luaţi cu politica şi cu Rămânând în acelaşi registru, cel a! adresării directe către cititor, cer scuze dacă rândurile pe care ori intrăm aici, dăm mâna cu strămoşii"!” necazurile, nici măcar cei ce sunt plătiţi pen veţi binevoi a le citi vor fi considerate ce! puţin de către o parte dintre Dvs., oarecum banale: ele Expresia aceasta condensează în ea întreg tru asemenea lucrare nu se omoară prea vor încerca să se adreseze unor lectori cu un nivel de cultură generală foarte diferit. mesajul instituţiei noastre muzeale. mult cu demersurile în această direcţie. Tematica, chiar dacă uneori nu o vom respecta cu sfinţenie, ar fi deci o încercare de a sur îmi amintesc cu emoţie de ziua de 11 Eforturile izolate, oricât de lăudabile, nu prinde, fără ambiţii de analist de specialitate, o punte ori o paralelă între viaţa de pe Valea septembrie 1978, când ansamblul “Cununa sunt deajuns. E nevoie mare de concertarea Someşului Mare de sus (prin extensie din spaţiul carpato-dunârean) şi aceea din Germania (unde Maierului” primea trofeul suprem, la catego demersurilor noastre prin supleţe şi tact, ca în trăiesc de 8 ani împreună cu familia), aşa cum este ea percepută de un om care vine dintr-o altă ria de folclor autentic, din mâna preşedintelui oricare încercare managerială de anvergură- cultură, dintr-o altă mentalitate şi care încearcă, fără a renunţa la identitatea sa, să se integreze Festivalului de la Zakopane, Polonia, prof. şi ca în oricare pedagogie. Şi mai e nevoie de într-o nouă societate. Rămân deschis întrebărilor Dvs , prin bunăvoinţa redacţiei revistei noastre. Roman Reinfus. Norvegienii luaseră locul spirit de echipă, lată, la Bistriţa, apare o Deşi, începând cu 1990, graniţele României s-au deschis şi, în consecinţă, mulţi dintre noi am trăit întâi la categoria de folclor reconstituit. revistă cu un titlu atât de semnificativ: bucuria de a vedea, pe cont propriu ori într-un cadru instituţionalizat (burse, schimb de experienţă pro Ei, norvegienii, au recompus un dans de ZESTREA, poate una dintre cele mai bune fesională), ţări din Europa Apuseană, perceperea lor a cunoscut forme cât se poate de variate, uneori acum un secol, din mici reminiscenţe dis din ţară în domeniu. Ar trebui s-o aibă pe diferenţierile îmbrăcând forme în funcţie de individ. Nu vorbesc aici despre subiectivitate, absolut legit parate, precum procedează ceramiştii care masă fiecare instituţie de cultură şi imă şi normală, d despre felul uneori prea precipitat al nostru de a califica lucrurile, în acest caz ţara reuşesc să reconstituie o amforă, ori un ulcior învăţământ, ca pe un îndrumar indispensabil. şi mentalităţile acesteia, şi de a le trimite mai departe, celor care nu au avut încă prilejul de a le vedea. de la care s-a mai cruţat din ghiara timpului Nemulţumeşte, în general, întreg ansam Turistul, căci despre el este mai sus vorba, se va găsi în situaţia de a primi o informaţie lacunară doar gâriiciul şi o toartă. Noi nu aveam ce blul mass-media privitor la transmiterea unor despre spaţiul occidental şi oamenii care-l locuiesc, lăsându-se adesea Înşelat" de aspectele de reconstitui, fiindcă, coboram cu datina cununii emisiuni de folclor. Nu că n-ar exista pro suprafaţă, cele ce vorbesc direct despre prosperitate (care, fără îndoială, există), fără a mai fi intere de pe Faţa Satului, direc în scenă! Va veni, grame de popularizare, ci pentru că spe sat de mecanismul atât de complex (şi complicat, uneori plin de contradicţii) care îi asigură însă, o vreme când vom fi siliţi să procedăm cialiştii unor institute de profil nu sunt solici funcţionarea, de profesionalismul şi disciplina ce caracterizează omul, acel element, infim şi uriaş tot- ca norvegienii, ori ca alte naţii care se dau în taţi, decât în prea mică măsură, să-şi etaleze dată, în acest întreg al societăţii capitaliste. Grăbiţi, cum ne este uneori felul, vom spune despre omul vânt pentru regăsirea datinilor pierdute. rezultatele cercetărilor proprii. Nu putem de aici că este naiv (“alba-neagra” se pare că a făcut “şcoală" şi aici) că au o încredere prea... oarbă Unii s-ar putea întreba: dacă pe la noi nici omite, însă, unele emisiuni ca "Tezaur fol în semenii lor, că sunt victime ale mass-mediei (părerea lor despre români, după cum se ştie, este măcar nu mai poţi vedea o holdă de grâu, ca cloric" realizată cu atâta profesionalism şi cea creată de presa vorbită ori scrisă, aceasta fiind interesată de aspecte care să reţină atenţia citi altădată, atunci la ce ne-ar mai fi bună pasiune de inegalabila Doamnă Marioara torului: suntem, astfel, mâncători de lebede într-un parc din Viena ori spărgători de magazine de biju “Cununa"? N-am avea nici măcar atâtea Murărescu, prietenă şi a măierenilor. Ora terii, locuitori ai spaţiului bântuit altădată de Dracula etc. Un cunoscut de aici mi-a spus odată, că spice câte ne-ar trebui pentru a împleti o duminicală a “Tezaurului...” este aşteptafâ replica la afirmaţia mea că aici există o imagine deformată despre români: “schimbaţi-o!"; culmea e cunună sau lega un snop! cu multă plăcere de către telespectatori care că avea dreptate, altă cale nu este, numai că acesta este un proces cu desfăşurare, din păcate, lentă. Nu avem voie să gândim astfel. Aceste ştiu că din această adevărată şcoală a micu Revenind la tema noastră, o categorie cu totul specială o constituie omul de acasă (hai să 2icem jaloane în timp ale tradiţiilor noastre trebuie lui ecran au'“roit" în ţară vestiţi cântăreţi şi someşanul) care încă nu a fost pe meleaguri apusene dar, consideră el, ştie o grămadă de lucruri - cruţate. George Coşbuc avea atâta sfântă purtători ai mesajului strămoşesc de fru din poveştile altora, care poveşti surprind doar selectiv aspecte ale vieţii de aici, poate necunoscând dreptate când spunea: “Să fim români cu museţe şi dor. decât acea parte de suprafaţă despre care era vorba mai sus. Astfel i se înfiripă, iar mai apoi sufletul, nu cu vorba,'şi să iubim ce-i a! nos In adâncul sufletului nutrim credinţa că încuibăreşte, imaginea unui tărâm edenic, unde curg "laptele şi mierea”, unde totul este be!şug,.cân- tru ca ochii din cap”. acest patrimoniu de comori inestimabile nu tec şi voie bună. Veţi spune că nu mai sunt mulţi care aparţin acestei categorii; da, dar mai există încă. Datinile şi portul, ca şi credinţa şi gaiul, va pieri sub tăvălugul nepăsării şi a! modern M-am gândit că cel mai bine ar fi să închei astfel, lăsând totul într-o suspensie. Până la data viitoare ne sunt arhiva, ne sunt istoria vie şi nepieri izării cu orice preţ. Măcar sufleteşte, lumea poate voi primi şi sugestii ori mi se vor adresa, repet, prin intermediul redacţiei, întrebări. Dar, rogu-vă, toare. Avem cele mai frumoase şi mai curate noastră românească se va întoarce din când nu de genul: “cât costă o viză pentru U.E.?, “dar un litru de benzină?". In rest, s-auzim de bine! colinde din lume. Ele înseamnă pentru noi în când să se adape la aceste izvoare mai mult decât o terapie ocazională. Nu vom nepieritoare. KORRESPONDENT (Damaschin Pop-Buia) putea lăsa pustiului şi uitării această SEVER URSA CUIBUL VISURILOR Anul III, nr. 22-23 (37-38), oetombrie-noiembrie-decembrie 1999 Pag. 2 S p & m M Soliloc în ziceri înţelepte Timpul monografiilor săteşti Pasiunea (datoria!) scrierii monografiilor săteşti e un sumară bibliografie nominalizează lucrările cele mai sentiment continuu, care se amplifică treptat şi are importante care i-au fost ghid. Nu sunt mai mult de 16, Lenea-Trândăvia momente periodice de vârf. Pe meleagurile Judeţului dar esenţiale, precum rezultatul investigaţiilor într-un Bistriţa-Năsăud, în buna tradiţie a travaliului intelectual text de 80 p., căci restul îl compun Anexele. Din acestea Nu este om lăsat de Dumnezeu care să nu se agite datorat oamenilor, locurilor sau originali din acestea, două uimitor de convingătoare: “Fotografii din satul ca să-şi găsească odihna, dar există oameni atât de fenomenul se încifrează în opere majore din secol în Gledin”, căci autorul este fotograf amator cu participări leneşi încât îşi pun acest scop chiar la început, vorba secol. în jurul anului 1800 sunt primele manifestări căr la expoziţii internaţionale, şi “Reconstituirea familiilor din francezului Rivarol. Iar Chamfort adaugă: este de turăreşti în domeniu, pe ia 1900 să fie evidente pre Gledin în perioada 1860-1960”, cu date culese din dorit lenea omului rău şi tăcerea prostului. ocupările şi înfăptuirile, dacă ar fi să amintim pe cele arhivele judeţului. Tot atât de inedită este partea de După dicţionare, lenea cu sinonimele sale - mai importante: monografia comunei Şanţ datorată istoric al satului prin interpretarea corectă a majorităţii trândăvia, lâncezeala, ar fi doar faptul de a se com părintelui greco-catolic Panfiliu Grapini şi monografia datelor. Respinge cu tărie mistificarea, dar are place, în inactivitate; înclinaţia celui căruia nu-i place, comunei Poiana Ilvei sub semnătura părintelui greco- înţelegere şi chiar emoţie pentru legendele şi folclorul nu doreşte şi nu vrea să muncească, căruia îi place catolic Ştefan Buzilă. local. Până şi în probleme de toponimie, a numelui sat să stea fără să muncească. Credem că e mai mult Multe altele sau scris de-atunci, parte rămase manu ului şi a lăcaşurilor mănăstireşti, se exprimă circumspect decât atât. Lenea este o maladie, un blestem, căci scrise, din cele devenite publice prea puţine de prestigiu sau detaşându-se de amatorismul unor predecesori înţelepciunea noastră populară o incriminează ca fiind ca monumentala lucrare a părintelui greco-catolic contemporani. Regretul e că numărul exemplarelor e muma tuturor viciilor. “Lenea la om, ca şi rugina ia fier. Clemente, Plăianu cu titlul CHIUZA - veche vatră foarte mic şi la cititorii avizaţi nu vor ajunge. Lenea e cucoană mare, care n-are de mâncare. românească şi leagăn al RebrenHorTCÎuj-N., 1998, 568 Tot despre acest sat, odinioară grăniceresc şi greco- Leneşul e frate cu cerşetorul. Cutăruia îi e lene să şi pagini. Aduc un omagiu autorului (astăzi când se catolic, alcătuieşte o monografie gledinarul prof.univ. vorbească, dar încă să mai muncească. Cine mişcă găseşte într-o stare limitativă a vieţii), precum şi cadrelor Grigore Ţâra (la Braşov) cu titlul Urmaşii lui Glad. Este tot mai pişcă, cine şade coada-i cade”. didactice, preoţilor şi altor intelectuali, care au elaborat un manuscris pe 234 pag., pregătit pentru tipar. Autorul Un superb tratat despre lene poate fi socotită lucrări monografice generale (săteşti sau judeţene în îşi asumă un risc prin felul cum foloseşte şi se inspiră “Povestea unui om leneş" a lui Ion Creangă. Nu te mai calitate de colaboratori) şi pe probleme instituţionalizate: din lucrările documentare pentru viitoarea sa carte. E mira că atunci când rogi pe câte cineva să facă ceva, şcoală, biserică etc. mai generală această practică întâlnită până şi în te priveşte lung, de parcă ar voi să te întrebe, ca Se impun şi sunt actuale astăzi, în cronologii istorice lucrările de licenţă, grad didactic, doctorat etc. leneşul lui Creangă: “Da’ muieţâ-s posmagii?” bilanţiere, monografiile generale săteşti. între ele se Ca şi în cazul lui Ioan Vlaic, şi acesta pleacă sau se Da, “leneşul la toate zice că nu poate. Vara-ntins la înscrie, ca o surpriză ispititoare pentrul alţii, monografia entuziasmează din demersul regretatului profesor umbră doarme şi iarna moare de foame. Până se elaborată de colonelul (r) ing. Ioan Vlaic, GLEDINUL sat Grigore Toma, care a alcătuit Monografia Geldinului, găteşte, soarele sfinţeşte. Lucrul face sănătate, românesc din Nordul Transilvaniei, Judeţul Bistriţa- manuscris de neocolit. trândăvia tot păcate. Lucrul lăsat e de... rahat”. Năsăud, Bucureşti, 1999, text xeroxat, 148 pag. Autorul, Dar câte alte manuscrise, proiecte şi vise în acest Grecul Hesiod, în ale sale “Munci şi zile”: omul trăind în Capitală, s-a documentat din ceea ce i-a oferit spaţiu există în prezent şi nu sunt cunoscute! Cu sper trândav, lăsător, se luptă mereu cu necazuri. Iar stră o informaţie livrească şi amintirile proprii din satul natal. anţe, să le aşteptăm întruparea gutenberghiană. moşii latini: Otium naufragium castitas - trândăvia e De aceea nu e riguros ancorată prin citate şi trmiteri la naufragiul castităţii. Ruşii au şi ei o vorbă: nu surseie care susţin ştiinţific cuprinsul monografiei. O TEODOR TANCO bătrâneţea omoară, ci trândăvia. Zgârciţii de scoţieni spun: trândavul e frate cu cerşetorul. Marele pedagog Comenius: bine este a-i deprinde pe copii la muncă, ca să nu ajungă leneşi. Scrisoare deschisă către poetul Cu privire la lenea intelectuală, Smiles are drep Liniştea satului DAMASCHIN POP BUIA tate: trândăvia minţii este de o mie de ori mai rea decât a trupului, iar Maeterlinch îl completează magis Dau o fugă în copilărie tral: trândăvia adoarme pe sus tot atâtea energii să culeg câteva ore, Stimate şi dragă mare poet, câteva veacuri mintale câte stinge pe jos excesul de muncă cu din pădure. Damaschin Pop Buia, braţele. O vorbă nemţească a poetului Christian Weisse: “Morgen, morgen, nur nicht heute” - mâine, Prin porii umbrei întâi, mulţumiri pentru cartea de poeme, un dar preţios şi mâine, numai astăzi nu!" Celebra sintagmă italiană: se arată reptile încântător, Plăcerea cu care am parcurs această carte, pentru dolce farniente (dulce trândăvie), care-şi are obârşia în luciul lacrimei.. o mare iubitoare de poezie, e de nedescris. Redarea unor în cuvintele lui Plinius cel Tânăr - illus iucundam nil imagini de neuitat, le-am simţit in toată delicateţa şi profunz Trag un somn agere delectat (e o încântare să nu faci nimic), ar tre imea lor, fie că se concretizează în cuvinte. Am parcurs în în podul cu fân: bui rostită mai des... parte şi textul francez care mi se pare fidel şi sugestiv, poetic. Să facem loc şi lui Iorga al nostru, în legătură cu aud cum timpul, păgân, Prin evocarea copilăriei în care străbate atât de bogată acest subiect: “Mi-ar fi lene să fiu leneş. Norocul rumegă ogrinjii trecerii... viaţa satului, de care copilul matur îşi aminteşte cu atâta poate fi pârghia lenei. Lenea e fiica nedreptăţii. Unii duioşie, cu atâta sinceritate şi realitate în acelaşi timp, plim- nu pot mesteca dar vor să muşte! Când lenea vrea să bându-te într-o atmosferă subtil melancolică, dar nicidecum te prindă gândeşte-te la milioanele care în aceeaşi Drumuri albe tristă. • clipă se chinuiesc pentru pâine, şi toropeala va trece Remarcabil este şi ritmul strofelor care, după opinia mea, e de la sine. Lenea e o sinucidere blândă. Sunt mulţi Drumuri albe, nevăzute în plină modernitate. Nu mă simt competentă să afirm că ar fi oameni care văzând, un drum în dreapta şi altul în De la-ntoarcerea în noi, post-modernistă, dar cred că este aşa (s-ar putea şi să stânga, se culcă la răscruce şi suduie pe cel care a Scrâşnetul de os ne roade Ori plecarea înapoi? tăiat căi încurcate”. greşesc). Amânarea sine die a unui lucru, acea temporizare Personal sunt foarte legată de poezie. Am publicat împre Din popasurile toate ună cu regretatul preşedinte al Uniunii Scriitorilor (Virgil atât de păgubitoare, se comprimă în această promisi Scrise-n bolta de pe frunte, Teodorescu), vreo şapte volume în traduceri din poeţii con une tipică a unor trândavi: Las’ că de luni sigur mă A rămas scăldată-n sânge apuc de treabă . Stâna răstignită-n munte, temporani, dintre care patru antologii: poeţi canadieni, francezi şi poeţi canadieni de limbă engleză; Lirică americană contem ION DELAMARGINÂ Unde tata, mai demult, ' porană; cântece şi proverbe ale indienilor nord-americani. Să Cu trei funii de lumină mai adaug “Cantos” de Ezra Bung şi altele. Preşedintele nu A prins Carul-Mare-n drum vorbea decât franceza. Personal am publicat şi câteva poeme încărcat cu lună plină. de Reiner Maria Riike. Cred că te-am informat deajuns asupra poeziei. Cu unii din poeţii publicaţi ţin şi azi o amicală core Crucea ciungă, părăsită La o margine de jale, spondenţă, care mă mai înviorează. S-a înfipt către amurg La Bonn, trăieşte un medic român şi mare prozator, care într-un ochi imens de zare, publică mult în România. A fost prieten cu un unchi al meu. Se numeşte: Victor, baron de Coroyan/Yunghoizweg 14A/Bonn- încât gândul la răscruce Germania. Tel. 02225-13655. Poate îl contactezi. Notez că S-a trezit înnourat: prezentarea operei mângâietorului zăpezilor de S.Teresa e O fi oare neputinţă magistrală. N-am cuvinte să spun mai mult. Ori temutul scăpătat? Mulţumiri de carte şi cu cele mai sincere şi calde salutări, Pentru toate, pân’la urmă Tălpi strivind, nevinovate, Petronela Negoşanu Duc din glesnă până-n cârcă Talgere de răni uscate. îţi urez numai succese! LAZĂR AVRAM Pag. 3 Anul III. nr. 22-23 (37-38) oi'tombrie-noiemhrie-deeembrie 1999 CUIBUL VISURILOR MIRON POMPILIU, “poetul şi epigonul Invenţia* secolului XX eminescian” la băile din Sân-Georgiu (Sângeorz-Băi) Bolile cauzate de o slabă, insuficientă circulaţie sanguină le numim “îmbolnăvir ile civilizaţiei”. Apariţia acestor boli constituie o provocare continuă pentru dez încep cu un citat din cartea lui Miron Popa, Mihai ca dănţuitori şi alţii ca simpli privitori. Un taraf de lău voltarea medicinii. în scopul combaterii şi prevenirii acestor îmbolnăviri Prof. dr. Eminescu - contextul receptării, Editura Timpul, tari din Bistriţa trăgeau din scripce de tremura podişul Kazimierz Piotrowicb din Polonia a oferit o posibilitate prin descoperirea unui mate Reşiţa, 1999 despre Miron Pompiliu - “poetul şi cel de scânduri. Eu, singuratec şi c'o dulce melancolie rial special care stimulează organismul din punct de vedere energetic. Rezultatele epigonul eminescian”: “Cunoscut în epocă mai ales în suflet, mă puneam jos pe muşchiu şi pe iarba cea cercetătorului polonez au fost recunoscute în întreaga lume, el fiind invitat în mod ca prieten ai iui Eminescu, Miron Pompiliu - sau mirositoare de munte şi-mi lăsam privirea cu drag spre reguiat la conferinţe ştiinţifice, simpozioane. «bunul Mirune» cum îi spunea poetul ~ este una din soarele ce era aproape să se culce pe ramurile de Oare de ce o creaţie atât de perfectă ca organismul uman nu dispune de un sistem figurile Junimiste cele mai de vază". brad. Muzica şi tropotele dănţuitorilor nu străbăteau perfect de apărare împotriva îmbolnăvirii? Cercetătorul polonez a fost preocupat de Nimeni nu a ştiut până acum că pe lângă alte per- până la mine. O linişte aproape să se culce în ramurile această întrebare, şi a descoperit sistermui care reglează transferul de informaţii al sonaltăţi culturale, precum Al.Odobescu, nema- de brad. Muzica şi tropotele dănţuitorilor nu străbăteau organismului, inventând un material solid special, denumit “stimulator" bioenergotermic iamintind de George Coşbuc, la băile din Sân- până la mine. O linişte sfântă mă învăluia. Umbrele PIOKAL”, care este de forma unui suport de talpă şi se poartă în pantofi. “Invenţia sec Georgiu a petrecut şi Miron Pompiliu (1848-1897). munţilor ţuguieţi de-o parte se întindeau lungi şi olului XX" - cum au fost numite stimulatoarele Piokal de către American Biographical Sub semnătura M.Pompiliu, “Familia" din Oradea, întunecoase din vârf până în fundul văii. Părea că-s Institute - au fost create la începutul anilor '90. Dar despre ce este vorba? anul XXII, 1886, cu titlul Scrisori de ia ţară, din ultima nişte uriaşi, cari din înălţimea muntelui pun piciorul în Organismul uman pierde energie în continuu pe toată suprafaţa, dar cea mai scrisoare redăm fragmentul referitor la aceste renu vale. înainte de o vale deschisă se îmbrobodea cu pur mare parte a energiei părăseşte corpul prin tălpi. Materialul uşor şi flexibil inventat mite băi: “La Sân-Georgiu, în districtul Năsăudului, pura cea strălucitoare a serii. Tufişurile de pe coaste de cercetătorul polonez reflectă înapoi în corp aceste impulsuri de energie, în urma lucru firesc e altceva (n.n.: comparativ cu o altă se zugrăveau cu-n aur de toată frumuseţea. De pe cărora creşte nivelul de bioenergie (se pune în evidenţă cu metoda Kirtian). care se localitate cu ape mineral, din ţinutul lui natal, Bihor, dealurile din stânga şi din dreapta se coborau turmele manifestă prin încălzirea plăcută a picioarelor, încălzire care se ridică tot mai sus în la care face referire). Izvoare bogate de apă miner de vaci şi de oi şi se apropiau încet de sat. Câte o organism, şi peste câteva minute şi temperatura extremităţilor mâinilor creşte cu 6- ală ia poalele unui munte gol, stâncos, care cu câţi talangă se auzea mai întâi într-o depărtare fermecă 7 grade Celsius (măsurabil cu termometrul obişnuit). va ani în urmă s-a brăzdat cu o mulţime de cărări şi toare, pe urmă din ce în ce mai aproape, după cum Efectele creşterii nivelului de bioenergie se manifestă prin intensificarea circu s-a plantat cu tot felul de copăcei. Mai la vale, spre vaca ce-o purta la gât ieşa mai în faţă de după laţiei sanguine, în urma căruia - în prima etapă - are loc detoxifierea organismului. sat, un oţel destul de încăpător, clădit acum un an de huceaguri şi de după colnice. Discul soarelui scăpă- Nivelul mărit de bioenergie contribuie la buna funcţionare a inimii, reducând la minim dinainte, cu alee umbroase şi răsădite de flori. tase acum după munţi, toată împrejurimea era o posibilitatea unui infarct miocardic sau al unui accident vascular cerebral. Aproape de izvoarele cele mai îmbelşugate un rând umbră de noapte, cerul se desfăşura deasupra ca un în cursul testelor clinice, comparând ECG-ul bolnavilor înainte şi după folosirea de cabine cu căzi de făcut baie caldă şi patru cort albastru, ţintuit de mii de briliante... Mă ridicam de stimulatoarelor Piokal, medicii au constatat o îmbunătăţire semnificativă, care a fost cu încăperi de scânduri cu bazinuri pentru băi reci. pe muşchiu şi mă duceam încet spre sălaş, având atât mai mare cu cât pacienţii au folosit mai mult aceste suporturi de talpă. Investigaţiile Când am fost la băile acestea m-am mulţumit întipărite în minte tablourile frumoase ce m-au desfătat au arătat că coronarele şi alte vase sanguine s-au curăţat de depuneri - lipide, calciu, destul să mă scald odată în bazinul cel rece, a doua şi năucindu-mi până în momentul de a adormi, că încă colesterol vasele devenind astfel netede şi elastice, în acest mod contribuind la buna oară nu m-am încupnetat să intru. M-am scăldat dar aud talanga cea idilică”. aprovizionare cu sânge, oxigen şi substanţe nutrivite a tuturor organelor. în apa caldă. De la o vreme însă îmi era lehamite. Acest fragment l-am depistat după ce la secţia de Analiza de sânge a pacienţilor participanţi la teste clinice a arătat că în cursul Două lucruri mai presus de toate mi-au plăcut la manuscrise a Bibliotecii Academiei Române din purtării suporturilor s-a normalizat nivelul ridicat de glucoza şi colesterol, fără a lua Sân-Georgiu: apa cea acră, atât de bună la băut şi Bucureşti am găsit o scrisoare a lui Miron Pompiliu, vreun medicament antidiabetic sau hipolipemiant. aşa de priitoare sănătăţii şi priveliştile ce-ţi răpesc trimisă din Sân-Georgiu, la data de 16 august, fără Stimulatoarele Piokal au fost testate în diferite centre de cercetare din întreaga ochii şi-ţi desfâtează inima, când te uiţi giur- să fie precizat anul, lui Ştefan Micle la laşi, din lume, medicii putând constata eficacitatea superioară a acestui material special în împregiur, de pe muntele cel stâncos, la vârfurile din conţinutul căreia în ce mă priveşte am beneficiat ca tratamentul şi prevenirea bolilor cardiovasculare. depărtare, încoronate cu brazi. Deşi trece vreme documentare la unele afirmaţii ale mele în capitolul Prof. dr. Kazimierz Piotrowicz-drept recunoştinţă pentru munca şi rezultatele sale destulă la mijloc, totuşi îmi aduc bine aminte, cu intitulat Clujul, clujenii şi Eminescu, din cartea mea ~ a obţinut titlul “Omul Anului" în 1997, acordat de American Biographical Institute. voiciune de unele clipe fericite ce-am gustat pe les “Drumurile şi popasurile tânărul Eminescu în La Miercurea Ciuc funcţionează Centru Informaţional PIOKAL (tel. 066-112893) pedea din vârful stâncii. Mă duceam în acel loc Transilvania" Respectiva epistolă confirmă legăturile care stă la dispoziţia celor care vor să ştie mai multe despre acest mod de tratament seara, pe-aproape de asfinţitul soarelui. Ţipenie de de prietenie dintre familiile Micle şi Monasterianu, sau despre suporturile de talpă Piokal, care - în opinia Televiziunii Britanice - rev om, nici teafăr, nici bolnav nu mai era pe cărările ambele cu origini din ţinutul Bistriţei-Năsăudului, şi oluţionează medicina secolului XXI. costişei. Toată lumea era strânsă dinaintea fântânii prin ele, desigur, şi cu Eminescu. DOMOKOS ÂRPÂD, farmacist principale la cadril, horă, romană şi ardeleană, unii NICOLAE TRIFOIU Scrisoarea lui Pontiu Filat către Tiberius. împăratul Romei - Arestarea, judecarea şi răstignirea lui lisus - (ii) Ceea ce este scris în cărţile profeţilor şi-a consultat propriile lui înclinaţii, el ar fi revolta lor şi au continuat să strige: locotenentul Cezarului, a încredinţat soartea trebuie să se împlinească dat ordin ca Isus să fie omorât imediat, dar Răstigneşte-I!, Răstigneşte-I!” omului în mâinile mele. în curând palatul lisus şi-a întors capul său nepăsător şi totuşi, mândru de demnitatea lui regală, el a Trei partide puternice s-au cartelat lao meu a devenit înfăţişarea unei cetăţui asedi cu un zâmbet grav şi divin a zis: “Când va ezitat să comită un act care putea să laltă în timpul aceia împotriva lui Isus, Mai ate. în fiecare moment creştea numărul veni ziua aceea, acolo nu va fi azil pentru împuţineze influenţa lui cu Senatul, ori chiar întâi Irodienii şi Saducheii, care au fost nemulţumiţilor. Ierusalimul a fost inundat de fiul omului, nici pe pământ şi nici sub cu mine. Lui îi era teamă de lisus. Nu cu împinşi la revoltă se pare din două motive: îl mulţimile de la munţii Nazaretului. Toată pământ. Azilul va fi acolo", spuse el arătând mult înaintea acelui eveniment, Irod fiind la urau pe Nazarinean şi erau nemulţumiţi de ludea venea ca valurile în oraş. cu mâna spre cer. “Ceea ce este scris în Pretorium, după o conversaţie fără impor jugul Roman. Ei nu m-au iertat niciodată cărţile profeţilor, a continuat el, trebuie să tanţă, când s-a ridicat ca să plece, m-a pentru că am intrat în oraşul sfânt cu Fi atent, fi atent, nu te atinge de acei se împlinească”, întrebat, care este părerea mea despre drapele care purtau imaginea împăratului om, pentru că el este sfânt "Tânărule”, i-am răspuns cu blândeţe, “tu Nazarinean. Eu i-am răspuns că mi s-a Roman. Deci, din punctul lor de vedere, în A fost adusă soţia unuia dintre Gali, care mă sileşti pe mine să schimb cererea în părut de a fi unul dintre marii filozofi care se această situaţie eu am comis o greşeală a pretins că ea prevede ce se va întâmpla ordin, Securitatea provinciei care a fost dată nasc uneori la marile naţiuni; că doctrinele fatală, un sacrilegiu. încă o altă supărare le- în viitor. Plângând şi aruncându-se la în grija mea cere acest lucru. Nu viola lui nu au fost în nici un caz profanatoare ,gi a înveninat inima lor. Eu le-am propus să picioarele mele, ea mi-a spus: “fii atent, fi ordinul meu. Tu cunoşti consecinţele. Poate că intenţiile Romei erau să-l lase liber să întrebuinţeze o parte din încasăriie templu atent, nu te atinge de omul aceste, pentru că fericirea te aşteaptă. Răr»as bun". vorbească, fapt ce s-a adeverit prin acţiu lui la ridicarea de edificii pentru folosul pub că el este sfânt". în noaptea trecută eu l-am nile lui. irod a zâmbit răutăcios, ei m-a salu lic. Propunerea mea a fost batjocorită văzut într-o viziune. El mergea pe ape: Eu nu am venit să aduc război în tat cu un respect ironic, şi a plecat, Fariseii erau duşmani declaraţi ai lui lisus, zbura pe aripile vântului. El a vorbit furtunii, lume, ci pace, dragoste şi bunăvoire » lor nu le-a păsat de guvern. Ei au purtat cu vântului şi peştilor lacului şi toate îi erau “Prinţ al pământului”, a răspuns Isus, " Vociferări tumultuoase cer moartea amărăciune mustrările aspre pe care supuse lui. lată, torentul muntelui Hedron eu nu am venit să aduc război în lume, ci lui lisus Nazarineanul le-a făcut lor timp de trei ani, curge cu sânge, statuile lui Cezar sunt pline pace, dragoste şi bunăvoinţă”, Eu m-am Se apropia marea sărbătoare a Evreilor, în mod continuu şi în tot locul pe unde a cu gemonide, coloanele din interior sunt date născut în aceeaşi z< în care Cezarul iar eu simţeam că ei, preoţii lor aveau mers el. Timizi şi slabi de a activa ei înşişi, afară şi soarele este acoperit cu un va! de Augustus a adus pacea lumii romane. intenţia să se folosească de exaltarea pop s-au asociat la acţiunile Irodienior şi doliu ca o vestală în mormânt. “Ah" Pilate, Persecuţiile nu au pornit de la mine. Eu le ulară care se manifesta la solemnităţile Saducheiior. Pe lângă aceste trei partide, răul te aşteaptă pe tine, dacă tu nu vei ascul aştept de la alţii şi ie voi întâlni cu supunere Pasoverului. Oraşul era supra aglomerat de eu am avut de luptat împotriva populaţiei ta spusele soţiei tale, blestemul Senatului după voia Tatălui meu, care mi-a arătat o populaţie zgomotoasă, care vocifera pen nepăsătoare şi desfrânată, întotdeauna de Roman, blestemul încruntărilor Cezarului". calea. Prin urmare, înfrânează-ţi prudenţa tru moartea lui Isus. Emisarii mei m-au a însoţi la o răscoală şi de a profita de în acest timp treptele de marmoră au ta cea lumească. Aceea nu este în puterea informat despre casieria templului că a fost dezordine şi confuzie ce au rezultat din gemut sub greutatea mulţimii. Nazarineanul ta să arestezi victima care stă înaintea folosită pentru mituirea poporului. Pericolul aceea. a fost adus îndărăt la mine. Eu m-am tabernacolului ispăşirii”. a fost apăsător. Un centurion Roman a fost îndreptat spre sala de judecată, urmat de Aşa zicând, a dispărut ca o umbră lumi insultat. Eu am scris Prefectului de Siria să- Condamnat la moarte garda mea şi cu un ton aspru, am întrebat noasă în spatele bazilicii, spre marea mea mi trimită o sută de soldaţi pedeştri şi mulţi lisus a fot târât înaintea Marelui Preot şi poporul ce vor ei. uşurare, pentru că simţeam o mare greutate călăraşi. El a refuzat. Eu însumi am fost sin condamnat la moarte. Aşa a fost atunci că “Moartea Nazarineanului” a fost răspun asupra mea, de care n-am putut să mă gur şi prea slab, cu o mână de veterani într- Marele Preot Caiafa a făcut un act de sul lor. uşurez în prezenţa lui. un oraş de răzvrătiţi, ca să suprim răscoala împărţire a autorităţii. El a trimis prizonierul _ “Pentru care crimă?" şi neavând nici o şansă, am lăsat să văd la mine pentru a confirma condamnarea şi “El a blasfemat; a proorocit ruinarea tem lisus pare să fie unul din marii filozofi până unde vor merge lucrurile Dar aceştia să asigur execuţia lui. Eu i-am spus: “Dacă plului; el se numeşte pe sine Fiui lui care se nasc rar din marile naţiuni (preoţii) l-au prins pe lisus şi mulţimea Isus este Galilean, problema cade sub juris Dumnezeu; Mesia, Regele Evreilor”. Duşmanii lui Isus s-au adresat lui. Irod, revoltată era cu ei. Nu aveau nici o frică de dicţia lui Irod" astfel am dat ordin să fie dus Eu le-am spus: “Justiţia Romană nu care domnea atunci Galileia, să aplice Pretorium, crezând, după cum le-au spus acolo. Şiretul Tetrarh s-a prefăcut umil şi pedepseşte cu moartea astfel de delicte”, răzbunarea lor asupra Nazarineanului. Irod conducătorii lor, că eu am închis ochii la protestând că este diferenţă între el şi (va urma) CUIBUL VISURILOR Anul III, nr. 22-23 (37-38), oetombrie-noiembrie-deeembrie 1999 Pag. 4 Maieru copilăriei mele (1) Uneori, când stau şi-mi aduc aminte de casa părintească, Căminul Cultural şi l-am avut învăţător pe severul şi exigen schimb un foarte dezvoltat simţ tactil şi reuşeau manual să de locurile unde am crescut şi de anii copilăriei petrecute în tul Silviu Coruţ, care m-a pregătit în mod deosebit pentru aranjeze ia loc fragmentele osoase, iar rezultatele în timp Maieru, mă cuprinde o duioasă şi plăcută nostalgie, amintin- admiterea în liceu. erau convingătoare. du-mi de oamenii şi vremurile de altădată. Aş putea spune că Directorul şcolii era Ion Barna. învăţătorii de atunci, Pe Purcioaia era un ţăran, Moghen, care făcea extracţii în Maieru am trăit o copilărie fericită, tot aşa cum Liviu Dumitru Bocşa, Constantin Partene şi notarul Vicenţiu liieş dentare. Procedeul era empiric, cu un cleşte sterilizat pe Rebreanu cu multe decenii în urmă mărturisea: "în Maieru au fost prietenii din copilărie a lui Liviu Rebreanu. jarul din sobă, iar cel cu măseaua scăpa de o durere insu am trăit cele mai frumoase şi fericile zile ale vieţii mele.” Mi-amintesc cu multă plăcere de generaţia de intelectuali portabilă. Desigur, azi nu mai e posibil aşa ceva. Maieru a fost pentru mine micul univers al copilăriei, cu din Maieru despre care s-au scris multe elogiindu-se activi Clopotarul bisericii era badea Condrat.e poreclit Şurubu, farmec copleşitor, locul şi pământul binecuvântat de tatea lor. îmi permit să-i amintesc pe cei care-i cunoşteam, deoarece verticulitatea corporală era închinată pe o parte Dumnezeu, aşezat între cele trei măguri, deoparte şi alta a deşi atunci eram copil. datorită unei afecţiuni la coloana vertebrală. Văii Someşului, cu apele lui repezi şi cristaline. Locuit de Eminentul magistrat Alexandru Avram a fost o personali La marginea satului din sus către cimitir stătea Mitraş, o oameni cu înfăţişare plăcută, înzestraţi cu o inteligenţă tate, parcurgând o carieră strălucită, a fost mulţi ani figură de ţăran cu o statură falnică şi sfătos. A luat parte la nativă, sfâtoşi dar harnici deşi natura nu le-a dăruit pământ Preşedintele Tribunalului din Cluj. primul răzbi mondial şi la urmă a ajuns în China. Ne mult şi roditor. Mi-I amintesc pe Emil Boşca Mălin, redactor la ziarul povestea cu mult haz cum erau trase în fugă de chinezi Locuitorii acestor ţinuturi sunt descendenţi puri ai dacoro Curentul care a scris o Monografie a Maieruiui. Activitatea acele mici trăsături. mânilor care au trăit cu milenii în urmă în cetăţile naturale lui despre care se scrie şi acum a fost mult mai bogată. Pe Puricioaia trăia tâmplarul Vasile Cioncan, poreclit ale munţilor Maramureşului şi Rodnei, păstrând caracteristi Pe Lazăr Zavaschi l-am cunoscut în Maieru şi mult mai Vasile a Şpuriului ce făcea berbinţe, fedeleşe şi alte lucruri cile nealterate şi spirituale ale strămoşilor coborâtori şi “Fiii bine în Oradea, profesor emerit la Liceul Pedagogic şi apoi de uz gospodăresc. Mi-a rămas în minte mai ales pentru că lui Marte de pe Valea Rodnei”. director la Liceul Economic din Oradea. mi-a făcut un cufăr din lemn în care îmi păstram toate cele Deşi au trecut mulţi ani de la perioada copilăriei mele în Profesorul Dumitru Vranău a fost o perioadă directorul de trebuinţă. Acest cufăr m-a însoţit la Năsăud cât am fost Maieru, încerc să-mi amintesc de unele momente şi oameni şcolii din Maieru şi un activ corespondent a Revistei învăţă elev. care au trăit şi au fost contemporani cu mine în acele vre torilor “Vatra”, iar soţia Silvia Vranău era o distinsă învăţă Ceteraşii satului erau Ion, cânta la vioară şi Dorotei la muri. M-am născut pe plşaiuri năsăudene la poalele toare cu o bogată activitate pedagogică. gordună, doi ţigani îmbrăcaţi în straie măierene. Cântau Ţibleşului în Suplai şi am venit în Maieru în 1930 când Pe Adeodat Coruţ l-am ştiut învăţător şi un talentat vio Duminica la horă pe prundul din arini şi la nunţile din sat. aveam 9 ani, după numirea ca preot ai tatălui meu în 1929. lonist, iar mai târziu cu studii la Conservator a ajuns prim vio în Maieru trăiau şi câteva familii de evrei ale căror nume Casa parohiala era lângă podul Caselor, o casă mică din lonist în orchestra Operei din Bucureşti. nu le mai reţin, însă le ştiu poreclele: Şoarecu, mic de lemn acoperită cu şindrile unde a locuit familia Părintelui Niculiţă liieş a fost recunoscut apicultor în ţară şi autorul statură cu barba căruntă, cu o figură totdeauna tristă, avea luliu Pop, până în anul 1960. unor preparate farmaceutice având la bază produsele o mică prăvălie, mai bine zis o băcănie unde se găseau de în această casă modestă a poposit şi a dormit o noapte albinelor. toate pentru cerinţele sătenilor. Avea pentru copii: pe Moise, Episcopul martir, Cardinal luliu Hossu, cu ocazia vizitei pas Fraţii Ciorba, fiii preotului Iulian Ciorba, Anchidim şi Ionel Lazăr, Iacob şi Reghina Moi, copiii, cumpăram de un leu torale la Maieru în anul 1938, episcop care la 1 decembrie erau ofiţeri de carieră. bomboane chipărate (mentolate), sau brânză de iepure 1918 pe Platoul Romanilor din Alba-lulia în faţa a peste Cine-şi mai aminteşte de fraţii Groza, fiii preotului Ieronim (napolitane). Tot în casa lui se ţinea Şabăsul. 100.000 (o sută de mii) participanţi a citit Declaraţia de Unire Groza? Patriciu a fost profesor de matematică la Liceul Cizmarul satului era Bura, soţia Rasei, aveau mulţi copii cu Ţara. La 2 decembrie, Episcopul Greco-Catolic luliu Militar Mănăstirea Dealu iar Eugen asistent al renumitului şi stăteau într-o casă mică cu pământ pe jos lângă podul văii Hossu, împreună cu Episcopul Ortodox Miron Cristea, Vaida savant fizician Horea Hulubei. caselor. Voievod şi Vasile Goldiş au fost delegaţi pentru a prezenta Pe Iustin llieşiu, l-am văzut pentru prima şi ultima dată în Mutu Ovăii era croitorul satului, surdo-mut. Ne Hotărârea de Unire, Regelui Ferdinand la Bucureşti. vara anului 1942 pe Dealul Feleacului, pe graniţă, cu ocazia înţelegeam prin semne şi cu ajutorul soţiei lui Ovală. Mai târziu, cu altă ocazie, Părintele luliu a fost vizitat de Sfinţirii Troiţei, în prezenţa a numeroşi refugiaţi şi a Aveau pe fiul Hilus. Aceste familii de evrei convieţuiau clericul canonic, scriitorul Ion Agârbiceanu. De câte ori Mitropolitului Ardealului Nicolae Bălan, toţi cu privirea spre alături de ceilalţi locuitori ai satului în cele mai bune relaţii. I- venea în Maieru, Puia Rebreanu se oprea şi la casa Cluj şi cu ochii înlăcrimaţi. Iustin liieş plângând a recitat: am amintit şi pe aceşti săteni, fie ţărani sau meseriaşi cinstiţi Părintelui luliu. “Clujule, Clujule cine-ţi cântă doinele"?. şi oneşti ce au făcut parte atunci din trecutul şi pitorescul Vreau să-i amintesc şi pe unii ţărani din Maieru, Maieruiui. Primele două clase primare le-am învăţat în Suplai cu un cunoscuţi mai ales de obştea satului pentru îndeletnicirea Dintre ei nu s-a mai întors decât Hiluş, după câte ştiu, abecedar şi o tăbliţă care pe o faţă avea liniuţe şi pe alta lor. Cei vârstnici îşi mai amintesc de Bercioaia şi cei doi fraţi pătrăţele şi le ţineam într-o trăistuţă purtată peste umăr. Sângeorzan care pe lângă că erau dintre cei mai vrednici (va urma) Următoarele două clase le-am urma la şcoala primară veche gospodari în sat erau căutaţi pentru tămăduirea fracturilor Dr. IULIU POP jr. din Maieru, care se afla atunci pe locul unde este acum Deşi nu aveau cunoştinţe de anatomia oaselor, posedau în MAIERU - file de monografie (17) înainte de a trece ia relatarea procesului de militarizare - nările sale că biserica veche s-a reparat înanul 1790, iar în plaiuri reacţionează dintotdeauna la noile legi? capitol deosebit din istoria acestor locuri - vom schiţa câte 1789 s-a făcut clopotniţa 31. Biserica din Deal, de peste va date din istoricul bisericii locale. Menţionăm de la început Someş, s-a edificat în anul 1833. Ea poartă Hramul Sfintei SEVER URSA că cercetările noastre au fost precedate de contribuţia unor Paraschiva şi mai este supranumită “biserica foamei”.. vrednici înaintaşi, pe care i-am mai menţionat: Emil Boşca- în legătură cu nymele întâilor preoţi care au servit biser Note bibliografice: Mălin şi luiui Pop. ica ortodoxă măiereană, sunt puţine date. Cel dintâi preot' 1/A.S. XVI!, p.166 şi 172; Credinţa creştină, de o vârstă cu poporul român, aşa despre care se face ţ>omenire este “popa Miron”, fără a se 21 Documente din Arhiva Bistriţei, voi.l; cum se ştie, a fost liantul miraculos care a menţinut, prin preciza perioada în care a slujit. Urmează apoi “popa Lazăr” 3/ Pop, luliu, "Monografia parohiei Maieru, lucrare ms. zbuciumatele vremuri, conştiinţa unităţii de neam, de limbă care în 4 noiembrie 1683 se adresează birăului Tămaş din 1938, p. 11 şi Emil Boşca-Mălin, Maieru - însemnări pe şi de datini în vatra noastră milenară, uneori în luptă aprigă Bistriţa pentru un sechestru neridicat 4/. DUpă “popa Lazăr" răbojul vremii, Cluj, 1936, p.20; cu năvălitorii sângeroşi. urmează feciorul acestuia, “popa Grigorie”. 4/ lorga, Nicolae, Documente din Arhiva Bistriţei, p.85; încă de la începutul secolului al XV-lea, spun unele doc Suntem 'în plin secol XVII. Preoţii acelei vremi aveau 5/ Vezi Anuarul Inst. de Istorie Naţională, Cluj, voi.II, umente, în Maieru exista o biserică. Este menţionată, încă puţină ştiinţă de carte, unii chiar deloc. îşi învăţau doar slu pag,263; din anul 1450 1/ o “capella ligneam" (capelă de lemn) în jba, restul rămânea la bunul simţ şi după înzestrarea 6/ Vezi şi documentele Hurmuzachi, p.1605; locul zis Drogomana, cu cimitir, unde ar fi fost şi vatra pri sufletească a fiecăruia. 71 Vezi Anuarul Inst. de Istorie Naţională, citat mai sus, mară a satului. în secolul următor, într-o conscripţie a “popilor valahi” din pag.270. în secolul următor se va ridica o altă biserică de lemn pe 1714 se face menţiunea că în Maieru se aflau, nici Şes, în partea stângă a Văii Caselor, cu un cimitir în mai mult nici mai puţin, decât şase preoţi, fără a fi Boboşa. Un alt document 21 relevă că această bisericuţă a însă nominalizaţi 51. Desigur, unii dintre aceştia fost reparată în anul 1650 şi "zugrăvită din nou de un deserveau oamenii din teritoriul măierean de pe meşter bun de aici", pe care comuna îl recomandă birăului Valea llvelor, încă nedesprins de comuna-matcă. bistriţean. Apoi, memoria bătrânilor mai păstrează amintirea Se mai face precizarea că niciunul dintre aceştia unei mănăstiri pe vatra Bobenilor de astăzi. în 1567, la 2 nu locuieşte în casă parohială, ci “toţi în case octombrie, “superintendentul bisericii române, George de săteşti supuse dării. Abia în anul 1723 se sem Sângeorz (Zentgyorgh) se plânge că preoţii acestei văi (şinalează io “casă preoţească” în Maieru 6/. cei din Maieru), nu vin la sinoade şi-l batjocuresc... Din această epocă îndepărtată a bisericii Preotul Teodor Bob precizează mai târziu printr-o lacon măierene trebuie să reţinem un aspect consemnat ică însemnare pe coperta unui “Minei", că mănăstirea şi bis în conscripţia făcută în anul 1733, 7/, anume fap erica (fără să precizeze care anume) "au ars când au venit tul, relevat lapidar, că erau cinci preoţi, dintre care Tatarele" în 1717. în acelşai an s-a edificat, tot din lemn, numai unul era unit, ceilalţi patru erau ortodocşi, altă biserică chiar pe locul unde se află edificiul actual al sfinţiţi, fie de episcopul neunit, Dosoftei din bisericii mari, construite, cum se ştie, în anul 1875. La Maramureş, fie de episcopul losif Stoica, cu toate arderea cărămizilor pentru biserica nouă s-a folosit lemnul că trecuseră mai bine de trei decenii de la de frasin din biserica veche. Acelaşi Teodor Bob, primul începutul catolicizării. Să punem şi acest fapt pe preot-cărturar âl Maieruiui, consemnează printre însem seama îndărătniciei cu care oamenii acestor Pag. 5 Anul IU, nr. 22-23 (37-38) oetombriv-notembrif>-deeombrfc 1999 CUIBUL VISURILOR UN NOU LOCAL DE ŞCOALĂ LA MAIERU Ca dascăl, vreme de 42 de ani şi slujitor, după puteri, al acestei instituţii seculare, purtătoarea plex arhitectonic, ca o uzină a învăţăturii - a fost un drum lung, ca un câmp de luptă, adesea atâtor semne de lumină şi binecuvântare, nu pot să fiu decât sentimental... presărat cu întâmplări eroice şi cu lacrimi. Să nu-mi fie luată în nume de rău şi nici să fiu acuzat de folosirea unor clişee de limbaj - cum “în şcoala aceasta, mulţi ani în urmă, făcusem şi eu primele clase primare, învăţător fiind se abuza într-o epocă nu prea de mult revolută - dar câteva repere comparative se impun şi nu tatăl meu", spune Rebreanu, Astăzi, instituţia noastră seculară, una dintre cele mai vechi din mi pot stăpâni impulsul interior de a le spune. ţinut, mult dezvoltată, în special pe criterii demografice, poartă cu mândrie numele venerat a! Aşadar, de la instituţia muzeală care, iată, împlineşte şi ea 42 de ani de proprie istorie, cu acestui fost elev al ei, devenind cel mai mare romancier al românilor. vechi relicve locale, până la Centrul zonal de perfecţionare, cu certe atribute de modernitate, de Printre atâţia şi atâţia foşti dascăli şi elevi, dintre ei au ajuns sau vor ajunge intelectuali de la tăbliţele de ardezie cu condeie de piatră şi până la calculatoarele tip PENTIUM III. de la performanţă, se numără şi cei 7-8 doctori şi doctoranzi ai tinerei generaţii, în diferite ramuri, războaiele de veacuri, la imprimanta cu laser, de.la primii învăţăcei din tinda mănăstirii semn al setei de carte, ceea ce afirmă o rodnicie de excepţie. Drogomana, arsă de tătari, până la cei peste 1400 de elevi din şcolile Maierului, de la primul în calendarul de suflet al anului 2000, care ne baie la porţi, vom consemna alte “zile abecedar în cirilice şi până la biblioteca de ultimă cotă a cerinţelor care se conturează, de la măierene” aniversând 230 de ani de şcoală românească neîntreruptă în Maieru şi 100 de ani primul dascăl, popa Cosma, până la cei peste o sută de specialişti, ori de la “şcoluţa noastră cu de la întemeierea şcolii “Iustin llieşiu” din Anieş. Dumnezeu să ne ajute! ferestrele cât palma", arsă de invadatorii vremelnici în sângerosul an 1849, până la acest com SEVER URSA Dialog cu dl. LARION CĂRBUNE, director coordonator al Şcolii Generale “Liviu Rebreanu” din Maieru Redacţia: Vă rugăm, 1400 de elevi. Motivul principal care a determinat trenarea rând, înfiinţarea în şcoala noastră a Centrului Zonal de domnule director Larion lucrăriloe a fost faptul ca după penultima rectificare de buget Informare şi Documentare, înzestrat la înalţi parametri tehntci. Cărbune, să ne faceţi câte din acest an aufost retraşi banii pentru investiţii. Şansa noastră Acesta ne va plasa în primele cinci şcoli rurale din ţară, care va relatări privind lucrările a fost, trebuie să recunoaştem, intervenţia benefică a D-lui min aspiră spre cote mai înalte de modernizare. în fond, putem să de finalizare ale noului local istru al Educaţiei Naţionale, Andrei Marga, care, în urma vizitei afirmăm că eistă şi la noi semne certe ale reformei în învăţământ de şcoală. domniei sale (17 august, 1999) în şcoala noastră a dispus de o şi ne exprimăm credinţa ca toţi colegii, în ciuda atâtor greutăţi, se Larion Cărbune: După suplimentare bănească în sumă de 600 milioane lei cu care am vor racorda sufleteşte şi profesional acestor eforturi de opti multe eforturi şi întârzieri reuşit, în cele din urmă, să încheiem lucrările de montare a cen mizare a scopurilor şcolii. Aş mai preciza că am început deja să cauzate în principal de lipsa tralei termice, canalizare şi betonare doar în faţa intrării la noul promovăm “învăţământul de sâmbăta”, cu ore opţionale de limbi banilor, iată s-a încheiat, local prin firma de construcţii OZON diri Bistriţa. De asemenea, străine, informatică şi muzică, care nu sunt plătite de stat. totuşi, cea mai mare parte a lucrărilor de finalizare la acest nou tot prin contribuţia D-lui ministru Marga a fost aprobată o sumă Red.: Ce alte împliniri concrete ar mai trebui menţionate local de şcoală. Cele 16 săli de clasă, 3 cabinete, ateliere necesară unorl ucrări de reparaţii şi modernizare a clădirii la această dată? Când şi cum preconizaţi inaugurarea şcolare şi centrala termică sunt gata de a-şi primi elevii în muzeului “Cuibul visurilor" din imediata vecinătate a şcolii. noului local de şcoală şi a Centrului Zonal? condiţii bune. Aşadar, după 45 de ani de învăţământ alternativ, Sperăm ca, măcar la începutul anului viitor să putem folosi L.C.: Ar trebui să menţionăm darea în folosinţă a noului local care ne-a creat dificultăţi, vom avea, în sfârşit, posibilitatea de aceşti bani în scopul arătat. Să nu uităm de un lucru şi mai de grădiniţă din apropierea şcolii (trei săli pentru cele trei grupe a aduce copiii la şcoală într-o singură serie. important: racordarea celorlalte corpuri de clădire la apa curen de copii şi o sală pentru doamnele educatoare), anexele Red.: Au mai rămas câteva lucrări importante de realizat tă şi încălzire prin centrala termică şi, evident, dotarea şcolii gospodăreşti şi un atelier în curs de finisare pentru muncitorii pentru ca instituţia aceasta să îndeplinească condiţiile măierene cu materiale didactice la nivelul cerinţelor încăţămân- de întreţinere. în ceea ce priveşte inaugurarea noului local de cerute de reformă. Care ar fi acestea? tului contemporan. şcoală, de comun acord cu colegii, cu Consiliul de Administraţie L.C.: Bineînţeles, pentru viitor, sperăm, cât mai apropait, să Red.: Alte perspective de modernizare a învăţământului şi cu Primăria am hotărât ca festivităţile să aibă loc în ziua de se mai găsească soluţii financiare pentru terminarea şi darea în măierean? sâmbătă, 8 ianuarie, 2000, începând cu ora 9. Sperăm ca toţi folosinţă a Sălii de Sport, una dintre cele mai mari baze sportive L.C.: în primul rând aş remarca cu bucurie că se conturează colegii, părinţi şi elevii să se ralieze la acest efort de pregătire de acest fel din judeţ. De asemenea, avem în vedere ter pentru noi încă o perspectivă favorabilă: în anul şcolar a unui moment important din viaţa şcolii noastre, cu atât mai minarea gardului împrejmuitor, precum şi betonarea sau 2000/2001 vom deveni GRUP ŞCOLAR cu statut de şcoală mult, cu cât în toamna anului 2000 se vor împlini 230 de nai de asfaltarea curţii şcolare, avându-se în vedere ca, în condiţiile reprezentativă, condiţie în care problema finanţării şi chiar a la atestarea documentară a şcolii. învăţării în seria de dimineaţă, această curte va deservi peste încadrării şcolii va lua o altă turnură. Adăugăm, nu în ultimul Consemnare: S.U Au ■ăţat la şcoala măier&ană: Doctor în ştiinţe medicai- univ.dr. VALER Prof.uprtfTdr. LAZĂR veterinare, LOGIN T. BERENDE S-a născut la 7.09.1961 în Maieru, jud.Bistriţa-Năsăud. SCRIDONESI- URECHE Şcoala din Maieru a absolvit-o în 1976, Liceul “Liviu CĂLIN S-a născut la 14.01.1948, în Rebreanu" din Bistriţa în 1980, iar Facultatea de Medicină Maieru, jud.Bistriţa-Năsăud. A Veterinară din Cluj-Napoca în 1986. A renunţat la activitatea S-a născut la 5.06.1947 absolvit şcoala din Maieru în 1962, universitară, întorcându-se în satul natal ca medic veterinar. în Maieru, judeţul Bistriţa- liceul din SÂngeorz-Băi în 1966m, Din ianuarie 1999 este doctor în ştiinţe medical-veterinare. Năsăud. A absolvit şcoala iar Facultatea de Istorie-Filozofie Actualmente este medic veterinar privat având concesion generală din Maieru în din laşi în 1974. Actualmente este ată activitatea veterinară din localităţile Maieru şi Sângeorz- 1961, liceul din Năsăud în inspector şcolar al Inspectoratului Băi prin firma VET MEDICA. A publicat 8 lucrări ştiinţifice în 1965 şi Facultatea de Fizică Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud. Este doctor în Istoria reviste de specialitate şi a participat la 21 de sesiuni de comunicări. Este pasionat din Cluj-Napoca în 1970. în Modernă a Românilor din 1999, Are aproape 700 de de sculptură în lemn, având expoziţii în: Cluj-Napoca, Bucureşti, Clermont-Ferrand 1979 devine doctor în fizică cu o temă din domeni pagini publicate în volume, reviste de specialitate, reviste (Franţa) şi, bineînţeles, în Maieru. Este căsătorit şi are un copil. ul mecanicii cuatince. Actualmente este profesor de cultură şi presă. Este căsătorit şi are un copil. universitar doctor la Universitatea din Bucureşti în Lector univ.dr. AUREL PUI cadrul Facultăţii de Fizică. Este traducător atestat Asistenf univ. drd. din limbile engleză şi francez^ în: fizică, matemat OVIDIU URSA S-a născut la 12.10.1964 în comuna Maieru,, jud.Bistriţa-Năsăud. A absolvit ică, chimie şi cibernetică. Este autor a peste 90 de S-a născut la 17.101962, şcoala din Maieru în 1978, Liceul “Liviu Rebreanu” din Bistriţa în 1983, iar Facultatea lucrări publicate în reviste din ţară şi străinătate, de Chimie din laşi (secţia chimie-fizică) în 1988. Din martie 1999 este doctor în autor de cursuri universitare şi membru în înalte în Maieru, jud.Bistriţa- Năsăud. După absolvirea chimie anorganică. între 1997-1998 a făcut cursuri de specializare la Paris (Franţa). foruri şi societăţi ştiinţifice. Este căsătorit şi are un Actualmente este lector doctor la Facultatea de Chimie din laşi. A publicat peste 10 copil. şcolii' generale din Maieru (1977), a urmat Liceul “Ady lucrări ştiinţifice în domeniul chimiei anorganice şi a participat la 15 sesiuni ştiinţifice Şincai” din Cluj-Napoca, iar în din ţară şi străinătate. Este căsătorit şi are 2 copii. Prof.univ.dr. 1989 a absolvit Universitatea LAZĂR AVRAM “Babeş-Bolyai" (secţia engleză-română) din Cluj- Napoca, Din 1991 şi până în prezent a urmat cursuri J&rcîTGRIGORE AVRAM S-a născut la posuniversitare în Anglia (în Lancaster şi Manchester). S-a născut la 13.02.1964, în Maieru, jud.Bistriţa-Năsăud,, A 16.05.1955, în Maieru, Actualmente, este asistent universitar de limba engleză absolvit şcoala din Maieru în 1978, Liceul Silvic din Năsăud în judeţul Bistriţa-Năsăud. al Acad.de Şt.Ec. din Cluj-Napoca. A publicat 2 cărţi în 1982, iar Facultate de Silvicultură şi Exploatări Forestiere din După absolvirea şcolii limba engleză şi are depus manuscrisele pentru încă 3 Braşov în 1988. în anii 1990 şi 1994 a urmat cursuri postuni măierene, şi-a continuat cărţi. Este directorul Centrului de învăţare a limbii versitare la Facultatea de Silvicultură din Braşov. Are 12 lucrări studiile liceale la engleze ACCES din Cluj-Napoca. A fost ales preşedin ştiinţifice publicate. Actualmente este director tehnic al Direcţiei Sângeorz-Băi, apoi cele tele Asociaţiei Române pentru Servicii Lingvistice de Silvice Bistriţa-Năsăud. Anul viitor îşi va susţine doctoratul. Are universitare la Institutul de Petrol şi Gaze din Calitate QUEST-ROmania, cu numeroase participări cu depuse spre publicare volumele: "Din istoria pădurilor bistriţene" Ploieşti, aici fiind şef de promoţie cu media comunicări în ţară şi străinătate. Căsătorit, are un copil. şi “Lacrima nopţii" (poezie). Este căsătorit şi are 3 copii. 9,88/10. între anii 1992-1993 a urmat cursuri pos tuniversitare în f ranţa. Din 1993 este doctor ingin er în foraj-extracţie. Actualmente este prof.univ.dr. la Universitatea “Petrol-Gaze” din Ploieşti. Este Conferenţiar univ.dr. DOREL HOZA autorul a 12 (!) invenţii şi 5 propuneri de invenţii. 1 / Este şi profesor invitat de Universitatea din S-a născut la 15.06.1960 în Maieru, jud.Bistriţa-Năsăud. A absolvit şcoala din Maieru în 1975, Liceul Silvic din Năsăud Clermont-Ferrand-Franţa. Până în prezent a publi în 1979, iar Facultatea de Horticultură din Bucureşti în 1984. A devenit doctor în fiziologia plantelor în anul 1995. între cat 14 cărţi (12 de specialitate şi 2 de literatură), 1992-1994 a urmat cursuri postuniversitare în Italia. Actualmente este conferenţiar universitar doctor în cadrul Facultăţii foarte bine primite de cititori. Este căsătorit şi are de Horticultură din Bucureşti A publicat 65 de lucrări ştiinţifice în reviste din ţară şi străinătate. Este autor a 7 cursuri uni 2 copii. versitare şi cărţi. Este căsătorit şi are 2 copii. Prezentare: ICU CRĂCIUN CUIBUL VISURILOR Anul III, nr. 22-23 (S7-3S), oetombrie-noiombrio-decombric I99Î) Pag. 6 Fata şi păcurarul “Obiceiurile se păstrează încă aici mai vii decât în celelalte sate năsăudene Centrul zonal de (colindă veche) şi cunt străvechi ca Someşul şi ca măgurile acoperite cu fagi şi cu mesteceni doinitoh...” informare şi (Fanny L. Rebreanu - “Cu soţul meu") Mă sculai, sculai, documentare din Mă dusei, dusei, Des-de-dimineaţă Maieru DATINI Şl OBICEIURI LA MAIERU înfiinţarea, în comuna noastră, a acestui centru va avea Cu secera-n brâu în existenţa sa multiseculară ţăranul nostru a zămislit şi păstrat datini de un impact deosebit pentru elevii şi locuitorii măiereni. Deşi La holdă de grâu. adâncă frumuseţe, încă din epoca îndepărtată a sincretismului obiceiurilor. Multe este la început de drum, fiind dotat doar cu opt calcula Ş-apoi plecai dintre acestea au funcţii complexe şi dovedesc bogăţia spirituală a localnicilor. toare PENTIUM III, o imprimantă cu laser, un copiator mul Alături de Cununa grâului, Şezătoarea, Ieşitul plugului întâiu, Nunta măiere- Mănunceş să-mi tai. tifuncţional, un aparat pentru plastifiere şi un aparat de ană, Focul viu, unele deja dispărute din repertoriul nescris al acestui gen de îndosariere, accesul la informaţie, mai ales cu privire la Da’ eu am aflatu comori ale sufletului strămoşesc, obiceiul TALGERELOR, BĂTUTUL reforma în învăţământ a ţărilor vecine, dar şi a celor din O floare de raiu MAIURILOR sau LEGATUL PARILOR constituie unul din cele mai semnificative Vest, va da posibilitatea celor interesaţi să se instruiască Şi-n sân o băgai manifestări cu care se întâmpină Anul Nou. la noile cerinţe ale anului 2000. Legarea la Internet va con Că doară grândii Pe lângă colinde, pluguşoare - cu melodii şi texte încărcate de irizări mioritice tribui, de asemenea, la formarea unor oameni cu - această datină se desprinde din contextul amintit şi se distinge prin simplitate şi cunoştinţe solide în toate domeniile de activitate. Că doară pe mine semnificaţia mesajului de dragoste şi dor, dar şi de voie bună. Construirea unui mediu educaţional modern pre Nu mă vede nime. Mesajul “Talgerelor" este legat de speranţele tinerelor fete, adunate în cete de supune a şti opera pe calculator; de aceea, astăzi, infor- Dară mă văzură colindătoare, gardate de grupuri de flăcăi, şi le pun în Anul Nou. în acea noapte maţioniştii obţin, în întreaga lume, slujbele cele mai bune. Păcurar de munte a nădejdilor, cetele împânzeau altădată satul. La miezul nopţii, în locuri mai înalte în România, după ultimele statistici, la un număr de 172 (pe Pod, Haj, Bobosa, Tutuleasa, Fata satului etc.) fetele bat talgerele, apoi Cel cu oi mai multe de persoane îi revine câte un calculator. în Maieru, la ora urmăresc direcţia ecourilor şi-şi comentează ursitul posibil. De obicei, îşi iau cu actuală, după date neoficiale, se află aproximativ 30 de La mine veniră dânsele pe o mătuşă mai hâtră, bună cunoscătoare şi interpretă a datinii, de calculatoare de diferite generaţii, 5 imprimante şi 4 copia Şi-n braţe m-a strânsu preferinţă, un dintre gazdele pe care grupul a colindat-o. Să detaliem puţin cere toare. Cu siguranţă, în anul următor, numărul calcula Eu am zâs ş-am plânsu: monialul “Legatul paşilor”. Fata, legată la ochi nimereşte gardul din faţa ei şi tre toarelor care vor pătrunde în casele măierenilor va creşte. buie să numere parii invers, adică de la 9 la 1. Când ajunge la 1, îl leagă cu o aţă “Măi câne cu faţă, Viitorul elevilor măiereni va depinde şi de familiarizarea lor pregătită dinainte. Abia a doua zi revine la gardul cu pricina şi vede ce par şi-a cu calculatorul. Cu ajutorul părinţilor şi al elevilor, Şcoala Nu mă strânge-n braţă legat. Urmează interpretarea. Dacă parul este drept şi cu scoarţă, ursitul îi va fi Profesională din Maieru şi-a cumpărat trei calculatoare şi C-a vini sar frumos şi bogat. Dacă parul este verde şi drept, viitorul soţ îi va fi frumos, dar o imprimantă, iar elevii au învăţat deja abeceul operării cu Şi m-a d-întreba sărac. Iar dacă parul este încovoiat, ursitul îi va fi cocoşat - fapt greu de accep ele, graţie d-lui profesor Croitor Mircea. Scumpă maica mea: tat de către fete. Cu ocazia primei vizite a d-lui Andrei Marga, la Comentariul se face spontan, tocmai de aceea este încărcat de haz, de Maieru, am aflat că acest centru va avea şi o bibliotecă Gătat-ai holda? farmec şi de voie bună. Ceremonialul este simplu - face dovada unei indestruc ce va fi înzestrată cu mii de dischete, CD-ROM-uri, Eu i-oi zice-aşa: tibile legături om-Dumnezeu-Natură. Dar datina are şi ecouri de străvechime aparatură informaţională, cel puţin 15 calculatoare, cen N-am gătat-o, nu, precreştină; ea vine din adâncuri de istorie şi îşi are rădăcini în substratul daco- trul având, în final, aproximativ 20-25 de angajaţi. El Că m-o-mpuns un junghi, dacic. încă o dovadă că în momentele lui de mare luciditate, omul muntelui ştie funcţionează în localul Şcolii Generale ''Liviu Rebreanu”, să ignore zeităţile impuse, creede în semnele prevestitoare ale mamei Natura, dar se cuvine să mulţumim, încă o dată, celor care au Junghi rău de durere, creaţie a Puterii Cereşti. Alcătuirea, de pildă, a portretului fizico-moral al posi contribuit la înfiinţarea sa. Aceştia sunt: dl. Ioan Naraşi, Moarte fără vreme”. bilului mire sortit - prin analogie cu formele celui de-al nouălea par din gard, pe dl. Ovidiu Ursa şi, evident, d-lui ministru Andrei Marga. Mama s-o luat care, cu ochii acoperiţi, fata şi l-a ales şi l-a legat este un moment de adevărată Măierenii vă sunt recunoscători! Jos pe răturele creaţie folclorică ad-hoc, unic prin curăţenia şi voia bună pe care le stârneşte. ICU CRĂCIUN După lecurele. Leacul l-o aflat: Nu-i arbore mai fălos brăduc, brădui, brădet, brăduleţ, O cruce de brad, decât bradul, mai mândru la Bradul alb brădişor, brădiş, brădăţel, Să-mi pună pe cap port, mai frumos la podoabă, (Abies alba) brădişoara (ierunca). Ca l-acel beteag mai preţuit şi mai împodobit. lată doar câteva cuvinte închi Şi cum n-ar fi când “Înălţimea-Sa trece de 55 m la un diametru de 5 nate acestui oaspe de sărbători ce l-am vrea veşnic..."tânăr, verde şi Că-s moartă de drag. m; cel mai înalt brad din Europa aflându-se în pădurile Buzăului.î ferice pe-ntinsul nostru plai”. Din păcate nu mai este aşa... brazii cu Copârşău denuc Adevărat etalon al frumuseţii masculine - nu degeaba se spune în lumânărele fiind foarte căutaţi şi tăiaţi în vremea sărbătorilor de iarnă. Că de-amu mă duc, popor - “drept (frumos, înalt) ca bradu”' - acest copac prietenos, dori Nimic mai dezolant şi mai înfiorător de trist decât imaginea brazilor Copârşău de-arin. tor de umbră în tinereţe, se lasă adus în casă, mângâiat şi împodobit decapitaţi! Brazi în floarea tinereţii astfel ciuntiţi cad prada putreziciu Şi n-am să mai vin de sărbători. Cu el împreunmă intrăm în fiecare An Nou; împodobea nii şi insectelor, se usucă şi nor... în picioare. Oare n-ar trebui să ne în vremuri trecute carul şi poarte mirilor şi ne însoţeşte-n ultimul drum parfumăm camera cu o bucată de răşină şi să ne mulţumim cu o sim Cruce de stăjar al călătoriei de Dincolo! plă crenguţă pe care s-aninăm colindul: “...Verde cetina de brad? Că-s plină de-amar... Simbol al tinereţii eterne acest “Matusalem” verde (200 de ani) este Pentru asta însă, mai întâi decât toate SUFLETUL trebuie cădelniţat nelipsit din balada... “Brazi şi păltinaşi” ori din colinzile ce vestesc cu tămâie. Notă: Această veche colindă, Naşterea Domnului... “Raze-n vârful munţilor,/La fântâna sfinţilor,/La N.B. Despre acest munteam verde care “da buzna" în casa doi brazi îmburinaţi/Şi-n tulpini Întulpinaţi,/La tulpină depărtaţi/La vâr romanilor de sărbători amirosind a răşină şi steleşi amintindu-ne de cu imagini stranii, cu accente furi amestecaţi,/Dar în ramurile lor/Este-un leagăn de mătasă...” locuitorii ce-i hrăneşte şi adăposteşte sub cetini, veţi găsi o poveste maramureşene, a fost auzită de Din lemnul albicios, moale, ascultător (elastic), curat şi parfumat, mai lungă în nr. 24 al "Gazetei Scatiilor". Această revistă de sărbători la bătrâna Dochia Macavei, 73 munteanul şi-a făcut casa, masa, leagăn, colţar pentru biblieş i plosca, ca şi nr. din noiembrie va apare într-un tiraj de 30 de exemplare prin de ani (1966). “hârtie" pentru icoane, lingură, cruc e şi “copâpşău”. însoţitor al vieţii grija şi bunăvoinţa sponsorului nostru dl. Damaschin Berende. romanului fiind, bradul şi-a cucerit un loc anume în toponimia unor Mulţumirri pentru înţelegere, bunăvoinţă şi “La mulţi ani!". locuri, (Brad, Brazi), îmbogăţind limba română cu derivata ca: brăduţ, ILIE HOZA “Anul bun vouă vă fie mestecam două frunze de mentă ori un fir de pătrunjel. La mulţi ani cu bucurie! Florile Dalbe Mageranu', cum îi zic anieşenii, pe latineşte “Origanum Streaşina de nintă creaţă, majorana” este o floare cu alese virtuţi terapeutice: Dumnezeu vă deie viată! “Ca pomii să-n floriţi/Ca ei să-mbătrâniţi” ... dar nu lipseşte sedativ, anispasmodic, carminativ, expectorant; în ceaiuri are Streaşină de busuioc, nici teiul (Tilia cordata): “S-aleg zece copilaşi / Tot cu bicele efecte benefice contra insomniei, domoleşte crampele intesti Rămîi, gazdă, cu nora . de tei-o floare medicinală nelipsită din “podişorul" cu “burene nale, tulburările de stomac, durerile de cap şi răcelile, com Foaie verde megerean, de leac” al bunicilor noastre. bate răul de mare şi STRESUL iar uleiul de sovârv (cum este S-ajungem de-amu-ntr-un an!” Plantele aromatice (busuiocul, maghiranul ori mentă) sunt numită ruda lui sălbatică) vindecă durerile de dinţi. în plin miez de iarnă-când singurele flori sunt cele de incluse la loc de cinste în repertoriul de An Nou, poate tocmai “Ierbarul” colinzilor de sărbători este fireşte mult mai vast; gheaţă-românaşului, om al pământului ş-al pădurii com fiindcă ele sunt şi plante tămăduitoare. în vremurile când nu el cuprinde şi alte plante, arbori sau flori: grâul (cunoaşteţi pensează această pierdere al verdelui din Natură cu pomii şi existau atâtea... spraiuri, săpunuri şi detergenţi, bunicii şi poate proprietăţile curative aşe grâului încolţit), trandafirul florile din colinzile sărbătorilor noastre de iarnă. Plante vin părinţii noştri foloseau aceaste plante la inmiresmarea (Rosa multiflora), bradul (Albies alba)? paltinul (Acer pseudo- decătoare, flori mirositoare ori crenguţe cu flori de măr, sunt camerelor şi dulapurilor. Busuiocul era planta cea mai dragă; platanus), părul (Pirus sativa), mărăcinele (Crataegus oferite gazdei în ciuda gerului de afară, prin colindă, semne fetele aveau întotdeauna la sân, când mergeau la biserică o monogina), floarea-soarelui (Helianthu annuus), viţa de vie simbolice de generozitate, cinste şi preţuire. Sunt dăruite flori crenguţă parfumată. Un bucheţel de “Ocinum basilicum" era (deci strugurii şi vinul!) ori plante mai exotice-bumbacul cu virtuţi benefice din Grădina Domnului, plante tămăduitoare pus la grindă şi după icoană, iar câteva fire puse la fereastra (Gossypiun) să. folosite în farmaccpea populară întru cinstirea sărbătorilor şi alungau muştele şi ţânţarii. Ceaiul de busuioc este un bun lată în colinda din “motto-ul acestui modest articol, min sănătatea celor ospitalieri. calmant pentru migrene dar planta poate fi folosită şi ca unat îmbinate NATURA şi CREDINŢA parca pentru a ilustra Amintim doar câteva din florile dalbe despre care vorbesc salată sau condiment. “Şi la dreapta busuioc / Şi la brâu un într-un mod cât mai fericit comuniunea trupului cu sufletul, colinzile: crinul alb (Lilim candium) este regele acestor sărbă spic de grâu”-zice o altă colindă, iar la Bobotează sărutăm alinarea unuia prin celălalt vindecarea lor reciproca - o urare tori de zăpezi. Simbol al purităţii desăvârşite el este asociat Crucea sub un snop de busuioc inmuiat în apa sfinţită (aghi- a dorinţei supreme de sănătate trupească şi sufletească... deseori cu alba strălucire a zăpezii ori curăţenia scutecelor lui asma îşi păstrează mult timp gustul curat.) “Şi-un porumb frumos-leit / Dinspre apus a venit / Floare Isus: “Dumnezeu Nou Născut/Cu flori de crin invascut”! Mai Maghiranul era aşezat între hainele din laicer pentru a dalbă a adus / Şi la căpătîi s-a pus”... fiecare colindă anină la sfârşit de strofă “flori dalbe de măr” şi alunga moliile, iar noi, copiii de-altădată în loc de "Colgate”... ILIE HOZA Pag. 7 Anul III, nr. 22-23 (37-38) octombrie-noiembrie 1999 CUIBUL VISURILOR Relaţiile dintre Liviu Rebreanu s-au pomenit vreodată pe şi Alexandru Davila sunt în afara Liviu Rebreanu şi Alexandru Davila scena (1) românească” (Liviu teatrului. Rebreanu, în ajunul stagiunii Când viitorul romancier de mai târziu din “Noua revistă română”, început stagiunea şi în care, tocmai pentru 1910-1911, II. Compania descindea în capitală, după ce participase la “Scena" şi “Rampa" vor aproba o vastă infor aceasta şi-a pus multe nădejdi a căzut. Şi e dramatică Davila, “Scena", An. I, Nr. 1/15 Adunarea generală a ASTREI de la Sibiu, maţie în domeniu. Cu poezie şi proză, în mai bine că a căzut, căci lucrarea baronului septembrie 1910, pag. 4-6, citat de C. din 12-14 octombrie 1909, Alexandru Davila română şi franceză, colaborase la “Revista Rotschild nu este dintre acelea menite a Ciuchindel în “Tabel cronologic", pag. XV, la era recunoscut şi apreciat ca om de teatru; la literară”, “Convorbiri literare” şi îmbogăţi repertoriul unui teatru serios (...) Alexandru Davila, Vlaicu-Vodă, Texte 12 februarie 1902 repurtase un mare succes “Sămănătorul". în sfârşit, se numărase print Căci lucrarea (...) este mediocră atât ca comentate, Edit. Albatros, Bucureşti 1988), cu premiera dramei istorice Vlaicu-Vodă, pe re membrii fondatori ai Societăţii Scriitorilor teatru, cât şi ca literatură dramatică. Lumea Se resimte aici influenţa lui I.L.Caragiale scena Teatrului Naţional din Bucureşti, în Români, înfiinţată la 3 septembrie 1909, ce vrea să ne-o înfăţişeze autorul este, asupra lui Liviu Rebreanu, căci marele dra perioada 1905-1908 fusese întâia oară Cu dramaturgul şi revoluţionarul regizor negreşit, interesantă, mai ales pentru maturg fusese nu numai prietenul şi sfătu director al Teatrului Naţional şi, implicit, în însă, tânărul Liviu Rebreanu va fi “făcut parizieni, unde această lume există aievea. itorul lui Alexandru Davila, dar şi inspiratorul fruntea Direcţiunii Generale a Teatrelor, pen cunoştinţă” abia când revenise la Bucureşti D-l Rotschild, însă, nu a avut darul să o facă ideilor sale reformatoare în teatru, pe care le- tru ca a doua oară să fie numit între anii 1912 (31 august 1910), după “detenţia preventivă” să trăiască în piesa domniei d-sale (...) a şi pus în practică îndeosebi de pe poziţia şi 1914; în răstimpul dintre cele două direc de la Văcăreşti (15 februarie 1910) şi extră Acţiunea, înnădită cu o dibăcie demnă de un directorului primei scene româneşti: alcă torate organizase prima trupă dramatică par darea sa, din închisoarea de la Gyula (16 dramaturg român începător, este cu totul lip tuirea unui repertoriu de înaltă ţinută artis ticulară, anume Compania Davila, în spiritul august 1910) şi un scurt popas între sită de invenţie (...) e de ajuns că numeroşii tică, în care dramaturgia originală, naţională “scenelor libere" europene, franceze, italiene “oamenii de pe Someş”, la revista "Scena” snobi de elită ne maltratează limba, nu mai şi universală, ocupa un loc important, asigu şi germane, grupare artistică deschizătoare (1910-1911), în conducerea căreia se va afla vrem s-o auzim maltratată şi pe o scenă rarea modernităţii în montarea realistă a de tradiţie, continuatoare a competiţiei pen cu Mihail Sorbul. Intrat încrezător în arena românească”. pieselor şi a unui înalt nivel de interpretare, tru modernitate, în care declamaţia roman criticii teatrale la “Falanga literară şi artistică" Cronica de la “Scena” a lui Liviu ca şi ridicarea prestigiului şi a demnităţii tică urma să fie substituită prin interpretarea (1910), pentru început, semnează în noua Rebreanu, atrăgătoare şi cursivă, scrisă pe actorilor, lată cum saluta autorul “Scrisorii realistă, neconvenţională, pentru calitatea revistă o aspră cronică dramatică la piesa înţelesul tuturor, dovedeşte o evoluţie sur pierdute” constituirea Companiei Davila, pe spectacolelor şi promovarea şi afirmarea val “între culise" de H. de Rotchild, tradusă de prinzătoare a autorului într-un timp foarte care o considera un memorabil eveniment: orilor autentice, pentru încurajarea talentelor publicistul Henric Streitman (originar din scurt (Cf. Niculae Gheran, Tânărul “Amicul nostru domnul Alexandru Davila actoriceşti tinere. Portretul său va fi surprins Bârlad), pusă în scenă de Alexandru Davila Rebreanu, Edit. Albatros, Bucureşti, 1986, care ia la toamnă conducerea unui nou de Liviu Rebreanu într-o splendidă sinteză: la Teatrul Modern în 17 septembrie 1910 pag. 305). La un an de la înfiinţarea teatru românesc, liber de sacra protecţie ofi "Nu face teatru pentru actori sau pentru pub (iniţial “trupa” juca la Teatrul Lyric), pro- Companiei Davila, alcătuită din actori strălu cială, suntem convinşi că se pune la treabă lic, sau chiar peptru teatru însuşi, ci face nunţându-se atât asupra calităţii traducerii ciţi, precum Maria Giurgea, Marioara nu numai «cu bunătate, cu blândeţe, energie teatru dintr-o pornire neînfrânată a sufletului cât şi asupra stilului regizoral (Liviu Voiculescu, Grigore Brezeanu, Ronaid şi cele mai bune intenţiuni» - ci şi cu deplină său, care este covârşit de cerinţa de a face Rebreanu, Teatrul Modern: “între culise", Bulfinski, N. Niculescu-Buzău, Tony competenţă şi cu netăgăduit talent. Avem artă. De aceea domnul Davila este şi nici piesă în patru acte de H. de Rotschild, Bulandra şi Lucia Sturdza, Ion Manolescu, deci că întreprinderea acestui eminent poate să fie numai director de teatru; căci tradusă de dl. Streitman, “Scena", An I, Nr. Velimir Maximilian, Ion Morţun, Gheoghe cunoscător al artei va avea un succes strălu director poate să fie oricine, chiar un om 2/26 septembrie 1910, pag. 22-24, repro Storin şi alţii, cronicarul va consemna câteva cit, nemaipomenit de mult în ţara noastră, şi străin de năzuinţele teatrului. Domnul Davila dusă în Rebreanu, Opere alese, Teatru. realizări deosebite ale ei, recunoscând că astfel va însemna renaşterea adevăratului este un amalgam în care se cuprinde tot ce Publicistică., Voi. V, Ed. de Nicolae Liu, Edit. “(...) reprezentaţiile de o netăgăduită valoare Teatru Naţional. Atât mai bine şi pentru artă cuprinde teatrul: director, autor, actor, regi pentru Literatură, Bucureşti 1961, pag. 339- artistică cu care s-a produs trupa domniei şi pentru public’ (I.L.Caragiale, Un nou zor, decorator, luminator... Este, deci, direc 341). Câteva pasaje sunt edificatoare, reve sale, şi care deseori au făcut să amuţească teatru, "Noua revistă română", Voi. 6, Nr. torul ce trebuie să-şi dorească un teatru care latoare, sub aspectul pătrunderii de către şi pe cei mai pretenţioşi snobi, trebuie să 12/28 iunie 1909, pag. 179-180, citat parţial se ţine să facă adevărată artă dramatică"Liviu Rebreanu a reprezentaţiei acestei convingă pe oricine că arta noastră dramat de Constantin Ciopraga, Literatura română (Liviu Rebreanu, Noul director, “Rampa", An piese, pe care o consideră “cât se poate de ică nu se poate lipsi de iscusinţa şi pri între 1900 şi 1918, Edit. Junimea, laşi 1970, II, Nr. 310/1 noiembrie 1912, pag.1). De neromânească", apreciind doar eforturile, ceperea şefului noii grupări. într-adevăr, pag. 610). asemenea, Alexandru Davila semnase com harul unor tineri actori, ca Luciua Sturdza şi ceea ce a făcut Davila este vrednic de admi petente articole şi cronici dramatice în publi Tony Bulandra în cuplu, asociate realizării a raţia şi lauda tuturor. Ansamblurile minunate (va urma) caţii ca “Epoca", “Independenţa română” şi ceea ce se dorea să fie un spectacol: "D-l ce le-am văzut la compania domniei sale “Literatură şi artă română", iar comentariile Davila s-a înşelat (...). Piesa cu care a sunt dintre cele mai desăvârşite dintre câte Prof.univ.dr. IRONIM MARŢIAN Toponimie rebreniană ry - * '■ÎŞIîife* : V'£:: .V=V: t e M & â eS m Bistriţa - Intre anii 1897-1900, scriitorul studiază la şcoala Cluj - puternic centru transilvănean întâlnit în nuvela cunoaşte viitoarea nevastă. civilă de băieţi din Bistriţa. Amintirile din Bistriţa (clasa a cincea Catastrofa, Opere, voi. III, p. 95) Romanul Ion, Opere, col. 4, p. Ilva Mare - sat apropiat Maieruiui, loc de origine al Letiţiei de liceu) adaugă: "împlinisem 14 ani şi inima mea era plină de 11, 29, 30, 150, 208, 241, 359, 360, 372, 441, 524, 525); Slăvoacă - fata protopopului căsătorită cu dr. Teodor Miron la toate dorurile. în iarna aceea sosise la Bistriţa, unde frecven Pădurea spânzuraţilor (Opere, voi. 5, p. 28, 34, 42) Ciuleandra, Orlat, lângă Sibiu, unde Rebreanu va poposi deseori. tam liceul german, o trupă ambulantă ungurească să facă o Crăişorul Horia, Răscoala (Opere, voi. 8, p. 153-182) La lumi Localitatea apare în scrisori (La lumina lămpii, scrisoarea 104, stagiune de teatru”. De ingenua trupei se va îndrăgosti tânărul na lămpii, scrisoarea 104/1. Ca nume Clujul provine dintr-un 136) de asemenea în Caiete există un proiect intitulat llva- Liviu cât şi de fata unui coşar, şi ea elevă de liceu căreia îi va antroponim românesc (Dicţionar Mare, un tip morocănos. dedica prima poezie. Rebreanu ajunge la Sibiu ca delegat al Onomastic Românesc). Ilva-Mică - satul de origine al Ilenei gro ziarului bistriţean “Revista Bistriţei" care apare în romanul Ion Cârlibaba - nume de localitate foaia care provine dintr-o familie de ţărani din transformată în "Tribuna Bistriţei". Prin Bistriţa revine Rebreanu întâlnit în romanul Ion cap'. 1): "Din Ilva Mică, adusă în Maieru de contele în iunie 1936 cu prilejul excursiei făcute la ilva Mare. Numele şoseaua care vine de ia Domokos pe care îl moşteneşte (Baroneasa, oraşului Bistriţa este întâlnit în nuvela Catastrofa: "Cu o zi Cârlibaba, unu! dintre cele mai Opere, voi.3, p.268-272). înainte de a pleca din Bistriţa David şi-a scris testamentul”. în vechi drumuri, cel cdnstruit pe vre Hordou - sat aşezat pe valea Sălăuţei în romanul Ion, oraşul este înfăţişat astfel: “oraşul bătrân părea mea romanilor, care pornea de la care s-a născut poetul George Coşbuc, întâl plăpând ca o jucărie de copii, iar turnul bisericii săseşti, un Apulum, la porolissum, lângă nit în Caiete, p. 164, în proiectul intitulat paznic uriaş şi ursuz, îmbrăcat în straie străvechi cenuşii, mân Zalău şi apoi sprş Napoca (Cluj) Spionul: “Arătă cu mâna spre Hordou". cate de vreme”. avea o ramificaţii înspre Rodna, Intradam - vezi Tradam. Blaj - Oraş din care Rebreanu trimite o ilustrată soţiei sale trecând chiar pe partea dreaptă a Lechinţa - nume întâlnit ca orăşel în Fanny la 21 aprilie 1923, Ilustrata reprezenta catedrala din Blaj Someşului prin mijlocul Maieruiui. romanul Ion, cap. IV, unde tatăl lui Pintea şi avea următorul conţinut: “Pentru că eşti sfântă, iată cea mai Acesta nu e altul decât drumul George este preot. Aşezarea este descrisă sfântă catedrală românească” (La lumina lămpii, scrisoare 65). deschis la începuturile romanului. astfel: “iar Lechinţa era un orăşel cam cât O altă ilustrată reprezentând vechiul castel metropolitan din Dej - oraş aşezat la confluenţa Armadia, însă împestriţat cu toate neamurile Blaj, este trimisă Puiei cu prilejul turneului scriitorilor români din Someşului Mare cu Someşul Mic, şi fără coloarea românească de aici. mai 1923. în romanul Pădurea spânzuraţilor, nevasta lui întâlnit în proiectul Păcală şi Herdelea tatăl, îşi aduse aminte că a umblat Constantin Boteanu, preoteasă, este amintită că a făcut patru Tândală şi în drumurile lui şi dânsul prin Lechinţa, acum vreo 18 ani la clase de liceu la Blaj. Numele localităţii e românesc provenit de Rebreanu prin Transilvania o reuniune de învăţători". în romanul la un antroponim din sec. al Xlll-lea (Cf. I.Pătruţ, Nume de (Jurnal, voi. II, p, 22, 225) în Răscoala, cap. III, localitatea este din nou locuri). romanul Ion, Dejul este amintit în menţionată: “Eugenia, fata preotului de la Chiuza - sat din apropierea Becleanului în care s-a născut legătură cu călătoria de nuntă a Lechinţa”. Vasile Rebreanu, tatăl scriitorului (1862-1914). După Laurei şi a lui George Pintea spre Maieru - este menţionat în documente frecventarea unui curs de notar intră funcţionar la poşta din Satu Mare. Numele pleacă de la începând cu anul 1440, când se atestă forma Chiuza (1883-1884) apoi în anul 1888 subnotar şi învăţător. un antroponim românesc raportat "Maior" (Hurmuzachi, I, p.669)1. După Acţiunea romanului Adam şi Eva în prima versiune începea pe la limbile slave de sud. tradiţie, Maieru s-a format de la cetatea Rodna ca o “măierişte" meleagurile natale ale tatălui său, în comuna Chiuza (Mîrza Deva - localitate întâlnită în romanul Ion (Opere, voi. 4, p - loc de păşunat. Nicolae Drăganu arată în lucrarea sa Vechiul ms. 2535, foaia 29-32). Tot aici se preconizează să înceapă şi 408). învăţătorul Nicolae Zăgreanu face aici Şcoala normală de castru al Rodnei şi toponimia Văii Someşului de sus că numele acţiunea romanului proiect Păcală şi Tândală (Jurnal, voi. II, stat, în Crăişorul Horia (Opere, voi. 7, p.279, 281, 306, 308, 349). de Maieru provine din săseşte, magh. Major. Deci comuna a p.225) Alina, primul capitol din Goliciunea şi ultimul capitol Gherla - orăşel în care Vasile Rebreanu, tată! scriitorului, fost la origine un alodiu al Rodnei. Geografic, comuna se “ochii verzi” aveau acţiunea proiectată să debuteze în urmase preparandia pe care o absolvă la 20 de ani în 1882. Tot situează la poalele munţilor Rodnei, pe Valea Someşului Mare. Transilvania, la Chiuza, locul de naştere al tatălui meu” (La la Gherla frecventează şi un curs de notari. în romanul Pădurea 1 Coriolan Suciu, Dicţionar istoric al localităţilor din lumina lămpii, scrisoare 27/7, p.27) Vezi şi Zagra - nume sub spânzuraţilor se aminteşte că la Gherla a avut loc balul Transilvania, Buc. 1967. care apare aceeaşi localitate în romanul Ion. teologilor unde Constantin Boteanu, preotul din lunca îşi va IACOB NAROŞ CUIBUL VISURILOR Anul III, nr. 22-23(37-38), oetombrie-noiemhrie 1999 Pag. 8 (f a i u t l M * ------COŞBUC şi ODISEEA George Coşbuc este mare în primul rând prin noastre procedând la fel ca în cazul basmelor din Dl. VIOREL IVAŞCU s-a născut în 16.05.1970 în comuna Maieru. După absolvirea creaţia sa originală în versuri. Poeziile sale prin zona Năsăudului, versificate în perioada de la şcolii generale în satuf natal a urmat studiile la muzicalitate şi optimismul lor ating culmi înalte în Tribuna. Poetul nu abuzează în folosirea arhais Liceul Agricol din Bistriţa. Şi-a completat studiile cadrul literaturii române. Nu mai prejos este melor şi regionalismelor. Ulise (Odiseu) era cunos la Institutul Agricol Coutemelon din Elveţia (can Coşbuc, traducătorul. Opera sa tradusă stă sub cut poporului român din timpuri străvechi. Odiseea, torul Jura). Este căsătorit şl are 3 copii. La semnul unui veritabil succes. Spunem acestea asemenea cărţilor populare a circulat în popor. întoarcerea din Elveţia am discutat despre expe gândindu-ne la Odiseea. Traducerile au avut loc un Ulise a fost pentru oamenii noştri un erou îndrăgit, rienţa avută în această ţară. mare rol în perfecţionarea artistică a lui Coşbuc. întocmai ca Făt-Frumos din basmele româneşti. Limba şi stilul urmate de concepţia despre viaţă a Este îmbrăcat în port popular şi vorbeşte ţărăneşte. poetului evoluează în felul acesta spre o maturitate Gândeşte şi acţionează sub impulsul tradiţiei popu Red.: Aşadar, cum a fost în Elveţia? deplină. "Lumea homerică” care l-a entuziasmat şi lare. Uneori, drumul, ospeţele şi găzduirile sale se Viorel Ivaşcu: înainte de a spune câteva lucruri despre această ţară. l-a interesat încă din timpul studiilor liceale devine petrec în condiţii asemănătoare satelor noastre. ţin să precizez că am ajuns acolo în urma unui examen organizat de sub pana măiastră a traducătorului o realitate. încă Dar dincolo de toate acestea, Coşbuc prin Ulise, Fundaţia româno-elveţiană PROFARDAR care îşi are sediul în Bistriţa în clasa a Vl-a, elevul Coşbuc este premiat pentru om ager şi cinstit, neiertător cu duşmanii, a adus în Dar, revenind la Elveţia, am locuit la o familie de fermieri elveţieni traducerea cântului X din Odiseea. Eorii din faţa poporului nostru un personaj model, demn de unde am făcut şi partea practică, participând la toate lucrările din Odiseea tradusă de Coşbuc devin eroii poporului urmat, trezind conştiinţa naţională într-o perioadă fermă. Am învăţat să lucrez cu fel de fel de utilaje, care mai de care- român. “Lumea homerică” devine, astfel, lumea de grea cumpănă pentru ţara noastră. Deşi înde mai moderne. în aceastăţ ţară, toate lucrările agricole se fac mecan basmelor româneşti. Prin sentimente şi fapte, părtată ca timp, aventura Odiseei prin limba utiliza izat, începând cu recoltarea mecanizată a fânului, prepararea conser “Lumea homerică" devine ţărănimea ardeleană. tă de poet este apropiată de zilele noastre, accesi varea silozurilor, întreţinerea păşunilor până la mulsul mecanizat. Traducerile lui coşbuc au apărut în urma unul bilă maselor largi de cititori. Datorită acestor utilaje moderne, întâlnite în fiecare fermă, o singură studiu îndelungat dublat de o mare pasiune. Limba Ceea ce deosebeşte traducerile lui Coşbuc de persoană poate lucra 40-50 ha de teren agricol. poetului este ancorată puternic în limba poporului. toate celelalte traduceri ale Odiseei (I.Caragiale, Red.: în cantorul Jura, care este ocupaţia de bază a fermierilor? Ea se adresează tuturor românilor iar personajele Simeon P.Simion, Eugen Lovinescu, George V.I.: Din punct de vedere geografic cantorul Jura se asemăna cu Valea Someşului sau Valea Bârgaielor. Un ţinut de deal şi de munte, lui Coşbuc sunt personajele întregii ţări. Murnu) este tehnica versificaţiei. Folosind strofa în general, fermierii sunt crescătorii de vite. Un fermier are între 20-30 “A traduce - spune Coşbuc - înseamnă a gândi; octavă cu rime rare şi bogate, poetul a reuşit să vaci cu lapte, la care se adaugă viţeii, junincile sau taurii. Vacile din ori cugeţi cum a cugetat autorul şi atunci trebuie să- imprime textului un ritm vioi. Sunt marcate astfel Elveţia sunt foarte bune pentru producţia de lapte, o vacă ajungând în i cunoşti limba, ori te mulţumeşti cu un compromis, pauzele, simetriile, culminaţiile. Sentimentele de medie la peste 8000 I de lapte pe an. cum am făcut pu cu unii autori dar nu m-am lăsat admiraţie pe care le-a avut Coşbuc pentru această Red.: Cum s-au desfăşurat cursurile teoretice? până ce nu mi-am oglindit traducerile în izvoarele operă, pentru lumea înfăţişată de Homer se mani V.I.: Acestea s-au desfăşurat la Institutul Agricol Courtemelon. Aici cele adevărate aşa cum m-am priceput". festă în rusticitatea autohtonă, în coloritul local care am învăţat despre tehnologie de cultură a plantelor din cultura mare, Coşbuc n-a făcut traduceri ştiinţifice cl este imprimat textului. Până şi zeii trăiesc cu producerea şi conservarea furajelor, alimentaţia vacilor pentru lapte, transpuneri poetice fără ca textul să sufere modi pământenii împreună, împrumutându-le vorba, por reproducţie şi igienă, tehnologia creşterii porcilor, oilor sau păsărilor, ficări ştiinţifice ci transpuneri poteice fără ca textul tul şi obiceiurile. despre construcţii rurale. Subliniez faptul că accentul principal se pune să sufere modificări de sensuri. A tradus multe ori Traducerea coşbuciană a Odiseei se găsea în pe practică. Bineînţeles că am făcut şi excursii de studii sau am partic liber, preluând, adaptând sau localizând. în curs de tipărire la editura Casei şcoalelor în anul ipat la programe de prezentare a agriculturii elveţiene. A fost o expe Sacontala limba folosită este accesibilă. în 1918 când lucrul a fost întrerupt prin moartea poet rienţă unică, întrucât am avut posibilitatea să cunosc o agricultură Antologie sanscrită lipsesc arhaismele şi regional ului. Odiseea tradusă de George Coşbuc a apărut avansată, bine mecanizată şi foarte bine organizată. Locuind la familii ismele iar în Aenis întâlnim regionalisme şi în premieră în două volume abia în septembrie de ţărani elvenţieni, am cunoscut obiceiurile şi mentalitatea lor, modul arhaisme din abundenţă. în Georgice ne găsim în 1966 sub îngrijirea lui I. Sfetea şi Şt.Cazimir, cu lor de viaţă. faţa unor alimente care au până la un punct şi car ocazia centenarului poetului năsăudean. Red.: în Maieru s-ar putea organiza ferme asemenea celor văzute acter de "terminologie ştiinţifică”. Pe lângă traducerea lui Caragiani, Coşbuc a în Elveţia? în Mazepa şi Divina Comedie întâlnim avut ca model o traducere germană în hexametri V I.: De ce nu! Totul depinde de partea financiară. Orice măierean numeroase neologisme. O situaţie oarecum aparte care se găseşte la Biblioteca Academiei. Aceasta i- (şi nu numai) dacă ar trăi numai câteva luni acolo, ar putea face acelaşi avem în Odiseea unde arhaismul se îmbină în mod a servit scriitorului nu atât ca izvor ci mai ales ca lucru în România. Eu chiar intenţionez să fac o fermă de păsări în fericit cu regionalismul. Caracterul de poveste al mijloc de verificare. Maieru. Dacă visul meu s-ar realiza, aş putea oferi măierenilor şi Odiseei ca şi versul scurt de care se serveşte (va urma) locuitorilor de pe Valea Someşului carne de pasăre şi ouă la preţuri Coşbuc ne lasă impresia că lucrarea este originală, mult mai avantajoase. în acest mod, poetul apropie acţiunea de zilele OVIDIU PETRI REDACŢIA Continuarea bibliografiei la serialul ISPITĂ DACICĂ LA MAIERU, de Dr. Vaier Scridonesi-Călin 42. Nicolae Boboc, “Motivul premioritic în lumea colinde Bela Kelemen), Editura Academiei RPR, Bucureşti, 1964, (Dizionario latino-rumeno-ungherese del sec. XVII. Studio lor", Editura Facla, Timişoara, 1985, p. 11, 70, 112. voi. I ( (A-L), p.456 (fermier, fermă); vol.ll (M-Z), p.4 filologico e testo)”, Bucureşti, 1930 (Ban.), p.251 (Maier, 43. G.Guţu, “Dicţionar latin-român”, Editura Ştiinţifică şi (maior=ornagyi). Maior). Enciclopedică, Bucureşti, 1983, p.725 (maior, oris; 49. Bakos Ferenc, “Dicţionar maghiar-român", Editura 61. Maria Costinescu et al., “Dicţionarul limbii române lit maiores), p.974 (praedium rusticum). Terra, Budapest, 1964, p.418 (mâjor=fermă). erare vechi (1640-1780)-Termeni regionali”, Editura Ştiinţi- 44. “Judeţul Suceava-Pagini telefonice”, Rom Telecom, 50. Iulia Giroveanu et al., “Dicţionar francez-român", fifcâ şi Enciclopedică, Bucureşti, 1987, p.174 (maier). Suceava, 1995. Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1972, p.465. 62. G.Mihăilă, "Dicţionar al limbii române vechi (Sfârşitul 45. Mircea Păcurariu, “Istoria Bisericii Ortodoxe 51. Cristina Izbăşescu, “Dicţionar român-spaniol”, sec. X-începuîul sec. XVI)’’, Editura Enciclopdică Română, ROmâne", Tipografia Epafhiaiă Sibiu, Sibiu, 1978, p.243, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1942,p.42,320, Bucureşti, 1974, p.134 (păcurar). 450 şi Hărţile anexate. 52. Ileana Scipione, “Dicţionar spaniol-român”, Editura 63. "Cartea de telefoane a judeţului Bistriţa-Năsăud”, 46. J.J Ehler, “Banatul de la origini până acum -1774”, Ştiinţifică, Bucureşti, 1973, p.297. 1987. Editura Facla, Timişoara, 1982. 53. lnst.Linv,!al Acad. RSR, “Dicţionar englez-român”, 64. Nicolae Stoica de Haţeg, “Scrieri (Cronica Mehadiei 47. Victor Kerbbach, “Dicţionar de mitologie generală”, Editura academiei RSR, Bucureşti, 1974, p.456. şi a Băilor Herculane. Poveşti moşaşti, şcolarilor rumâneşti. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1898, p.283. 54- Victor Vascenco, “Dicţionar român-rus’’, Editura Varia”, Editura Facla, Timişoara, p.163 (sălaş). 48.lnst.de Lingv.al Acad. RPR-FIliala CLuj, “Dicţionar Ştiinţifică, Bucureşti, 1972, p.599. 65. lordache Moldoveanu, “Getodacii ne vorbesc”, român-maghiar” (sub red.acad.Emil Petrovici, red.principal 55. Alexandru Balaci, “Dicţionar român-italian”, Editura Editura Miracol (Tezaurul românilor), Bucureşti, 1994, p.21 Ştiinţifică, Bucureşti, 1976, p.317. (Zamoixis). 56. Dănilă Incze, “Dicţionar sanscrit-român" 66. Nicolae Miulescu, “Sacia-Ţara Zeilor", Editura (Rădăcini verbale-forme şi sensuri)", Editura “Zamoixis”, Cluj-Napoca, 1993, p. 15-19 (Spaţiul carpatic). Universităţii Bucureşti, Bucureşti, 1995, p. 18-19 67. Matilda Caragiu Marioţeanu, “Dicţionar aromân (pentru -ir), p.63 (pentru (gev-), p. 183-84 (pentru (macedo-vlah), Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997, ma-). p.224 (celnic). 57. MacDonell, “A practicai Sanskrit dictio- 68. B.P.Haşdeu, “Originile păstoriei la români (Studiu de nary (with transliteration, accentuation and ety- filologie comparată)”, (1874), în “Studii de lingvistică şi filolo mological analysis throughout", Oxford gie”, Editura Minerva, Bucureşti, 1988, vol.l, p.188-200. University Press, London, Glasgow, 1958. 69. Andrei Mureşanu, "Reflexii" /Publicistica 1839-1854), 58. Lucia Wald, Dan Sluşanschi, “Introducere Editura “Dacia”, Cluj-Napoca. 1997, p.84 (“locuiesc în în studiul limbii şi culturii indoeuropene”, Editura maierife") /"Gazeta de Transilvania” VIII, nr. 76-80 (1854), Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1987, p.5- p.301-318 Op.cit (1977) p.212-(Maier). 24. 70. Univ. “AI.LCuza” laşi, Albert-Ludwicgs-Universităt- 59. L.Leupol, E.Burnouf, “Dictionnaire clas- Freiburg, “Monumenta Linguae Dacoromanorum" (“Biblia- sique snascrit-frangais”, Libr.Maisonneuve, Dumnezeiasca Scriptură Veche şi Noauă” (1688)), Editura Paris, 1866. Univ. “Al.l.Cuza", laşi, P I. (1988), P. II, III, IV (1991, 1993, 60. Carlo Tagliavini, “II Lexicon Marsilianum 1994), Indici de termeni. Pag. 9 Anul Iii, nr. 22-23 (37-38), ovtombrie-noiembrie 1999 CUIBUL VISURILOR IKcwtfyU SmiU Biblioteca scatiilor Curiozităţi Lista ce urmează este... Nu o simplă înşiruire de titluri şi autori. « “Guide des amphibiens et reptiles d’Europe" - G-Matz & Biblioteca naturalistă a scatiilor este fructul unor răbdări, aşteptări, D.Weber matematice sacrificii şi schimburi cu prietenii noştri naturaiişti din Franţa, Belgia Ghiduri şi lucrări despre insecte şi Romania, dar şi-al ospitalităţii pe care cepenişti din Maieru şi 1. Numărul 142857 înmulţit cu 326451 - “Guide des insectes" - W.Dierl & W.Ring Anieş au demonstrat-o de atâtea ori. 142857 x Vă prezentăm pe rafturi şi domenii câteva din cărţile, care (con - “Insectes d’Europe occidentale” - M.Chinery 326451 trar clişeului!) nu prea au timp să se odihnească... fiind foarte des - “Insectes et petites betes” - A.Sandhall cercetate. - “Guide des papillons d'Europe” - L.Higgins 142857 Tomuri de interes naturalist generai - “Guide complet de papillons...” - L.Higgins 714285 - “Encydpedie des animax (mamiferes, - “Guide des libellules d’Europe et d’Afrique du/ Nord" - 571428 ciseaux, reptiles, amphibiens)” J.L.Dommanget 857142 - “Splendeurs naturelles de 1’Europe" - “Les insectes dans leur milieu" - P.Leraut 285714 - "Le grand livre de la nature en Europe” Cărţi despre arbori, plante, flori... 428571 ______- Patrick Blondin - “Guide des arbres et arbustes” (Seiections de Reader's Digest) 466358105507 - “Terre de renard” - Fabrice Cahez - “Fleurs et plantes d’Eurpe” (album foto) - J.D.Godet - “L-ours brun” - J.J, Carnmara - “Les champignons” - G.Kibby Nu este important rezultatul, ci faptul că - "Les secrets de la nature en France/Ies - “Plantes medicinales” - N.Akoa sous-bois et leurs mysteres" toate cifrele de pe coloanele verticale sunt - “La nouvelle encyclopedie des animaux” identicei Colecţii - "Les animaux voyageurs” - J. Dorst - “La Hulotte" - Bineînţeles! (70 de - “Aventures et decouvertes dans la 2. Numărul 12345679 este format din toate numere) nature" - Claude Lux - “L’oiseaux magazine” - (din 1992) cifrele naturale în afară de 8. Multiplicând - “Les animaux de chez nous” - Sylvain - “Panda-magazine" - revista a acest număr cu progresie artimetică a lui 9, Verluyten W.W.F.France obţinem: - “Jurnal champetre” - Edith Holden - “Panewippchen” - revista clubului - “Reconnaitre les plumes, les traces et les indices des oiseaux” Panda din Luxemburg = - R. Brown 12345679 x 9 111111111 - “Martinia” - revista Soc.Franceze de = - "Decouvrir et comprendre la forşt" LABS JONSSON 12345679 X 18 222222222 Odonatologie - “La riviere m'a dit” (de 1a W.W.F.) 12345679 x 27 = 333333333 Les oiseaux - “Nierson” - revista echipei Jeunes & - “Savoir tout faire au jardin” 12345679 x 36 = 444444444 Nature-Belgia - “Guide de la flore et de la flore” = - “Alcedo” - revista Soc.Ornitologice Române 12345679 x 45 555555555 Cărţi despre mamifere - “Torcol" (nr.4) - revista clubului cu aceiaşi nume de la Sebeş 12345679 x 54 = 666666666 - “Guide des traces d’animaux” - P.Bang (Alba) 12345679 x 63 = 777777777 - “La *%ie de herisson" - P.Morris & - “Ciconia” (nr.2) - revista grupului şcolar de la Satu-Mare 12345679 x 72 = 888888888 G.Berthoud - “Cuibul visurilor" - ziarul local = - “Observer les mammiferes sauvages" 12345679 x 81 999999999 - “Gazeta scatiilor” - macheta a 22 de numere Moutou - “La Gazette des Terriers" - revista cluburilor C.P.N. din - “Guide des chauves-souris d'Europe 3. înmulţiri şi adunări... ciudate Franţa (de la numerele 67 la 89) W.Schober 1 x 9 + 2 = 11 Cărţi-ghid (determinatoare) şi lucrări despre păsări ... Şi ... = - “Le monde fascinant des oiseaux" - M.Cuisin - o mulţime de late căr 12x9 + 3 111 - “Encyclopedie des oiseaux” - J.Hanzac ticele, broşurele, pliante, 123x9 + 4 = 1111 - "L-observation des oiseaux" - E.Lapous postere, fişe tehnice şi dosare 1234x9 + 5 = 11111 - "Le livre rouge des ois.nicheurs d'Alsace" naturaliste, marea majoritate 12345 x 9 + 6 = 111111 - “Regardez vivre les oiseaux" - j.F.Alexandre venind din partea Federaţiei 123456x9 + 7 = 1111111 - “Oiseaux migrateurs" - V.Bejcek C.P.N,-urilor franceze şi a Fondului Mondial pentru Protecţia naturii 1234567x9 + 8 = 11111111 - “La passion des oiseaux" - P.Dubois & M.Duquet (W.W.F.) din Franţa. 12345678x9 + 9 111111111 - “Les oiseaux nicheurs de Bretagne" Noi am pus câte-un “MERCI de tout coeur” (adică inimos) ca un - “Oiseaux d’Europe (3)" - C. KOnig semn de carte şi-o floare niciodată ofilită, între paginile fiecărui 9 x 9 + 7 = - “Les rapaces” - P. Geroudet volum pentru nepreţuiţii noştri amici: Agnes Piette şi familia ei din 88 = - “Rapaces diurnes et nocturnes" - J.Nicolai Fourmies, Paul Eloy şi elevii lui din Nandrin (Belgia), Yannick 98 x 9 + 6 888 - “Oiseaux des proie" - P.Burton Sevree şi prietenii din Marolles, Francois Ducarme şi coechipierii săi 987 x 9 + 5 = 8888 - “Identifier les oiseaux" - A.Harris din Bruxelles, Marie-Jo Riou, Jean-Claude şi 9876 x 9 + 4 = 88888 - "Oiseaux” -C.Dovaz Mariannick Cadet, Monique şi Alphonse Riot, 98765 x 9 + 3 = 888888 - “Guide des oiseaux d'Europe” - R.Peterson Andre şi Jacqueline Julienne din Nort/Erdre, 987654x9 + 2 = 8888888 - Oiseaux d'Europe, d'Afrique du Nort et du Moyen-Orient” - Pincemin Michel şi lea din Quessoy, Arnaud 9876543 x 9 + 1 = 88888888 H.Heinzei Greth şi Corinne Brunois - W.W.F. France, 98765432 x 9 + 0 ş 888888888 - “Les oiseaux d'Europe” - L. Jonsson domnii Patrice Raveneau şi J.L. Dommanget - “Les oiseaux d’Europe" - C.Perrins & M.Cuisin din Paris, domnul Dan Munteanu, preşedintele - The birdlife of Britain” - M.Beazley S.O.R. şi Florin Toncean din Sebeş. Dacă, fără 1 x 8 + 1 ‘ 9 - “What's that bird" - P.Hayman & M.Elverett voie, am uitat pe cineva ne cerem scuze! 12x8 + 2 = 98 - “A year of bird life" -R.Hume &Sullivan Vă invităm Să aruncaţi o privire peste 123 x 8 + 3 = 987 - “Birds1 eggs" colecţii şi tomuri pentru a rămâne o clipă 1234x8 + 4 = 9876 - “Mic atlas ornitologic" - D.Radu doar fermecaţi de frumuseţea desenelor, 12345x8 + 5 = 98765 - “Etimologia numelor ştiinţifice ale păsărilor" fineţea graVurilor şi planşelor, eleganţa “cuverturilor", excelenţa 123456 x 8 + 6 = 987654 D.Munteanu fotografiilor şi lucrătura cărţii. Dacă veţi reuşi să descifraţi şi 1234567 x 8 + 7 = 9876543 - “Păsările din România (II)" - D. Lintia câte-o bucăţică de text veţi înţelege că o carte naturalistă nu 12345678 x 8 + 8 = 98765432 - “Minunata lume a păsărilor” - I.Bordeianu înseamr\ă numai seci şi riguroase cuvinte savante ci şi pasiune - “Păsările din ţara Făgăraşului” - P.Trifonof ardentă; grijă şi respect pentru adevăr, dragoste vie pentru tot 123456789 x 8 + 9 = 987654321 - “Aspecte din ecologia păsărilor” - L. şi C. Laszlo ce-i viu; veţi descoperi forţa curiozităţii şi-a unei literaturi care - “Avifauna cuaternară a Europei" - E. Găl depăşeşte substanţial şi categoric siroposul roman al tranziţiei ICU CRĂCIUN - “Pasările din România şi Europa (Hamlyn-guide) noastre. (după “Curiosita e sofismi matematici", - D.Munteanu Nu uitaţi, cărţile naturii din biblioteca scatiilor vă aşteaptă! Biblioteca del popolo, Milano, 1911) Determinatoar-ghid despre peşti, batracieni, reptile - “Poissons d’eau douce” - B.Faure ILIE HOZA Viaţa ASTREI Numai prin Chiar în ziua de 27 noiembrie, la a 114-a aniversare a naşterii marelui nostru romancier Liviu Rebreanu, a avut loc la Năsăud adunarea generală anuală a Depsărţământului Astrei. SC R.A.C. SRL Evenimentul a marcat în plus şi aniversarea unui deceniu de bogată activitate astristă pe aceste plaiuri, de când, în 1989, ASTRA a renăscut. în anul 1990 a avut loc la Năsăud prima adunare generală de inaugurare a Despărţământului, TELEVIZIUNEA PRIN CABLU urmând apoi, pe rând, întrunirile anuale; Maieru-1991, Sângeorz-Băi-1992, Salva-1993, Zagra-1994, Ilva Mare şi Măgura puteţi avea în casele dumneav llvei-1995, Rebrişoara-1997, Coşbuc-1998. Raportul prezentat de prof. Ioan Seni, preşedintele Despărţământului, a reflectat o adevărată bogăţie de împliniri, în oastră cele mai bune programe pofida numeroaselor greutăţi. De remarcat, de asemenea, sediul Astrei, cu exponate de mare valoare şi cu o bibliotecă în continuă înzestrare şi funcţionalitate. şi emisiuni de televiziune care Din partea Cercului Maieru a participat o puternică delegaţie din astrişti: Emil Coman, Ioan Cărbune, primar, Icu Crăciun director al Şcolii profesionale, Mihai Roman, lacob Naroş, Liviu Ursa, profesori şi semnatarul acestor rânduri, să vă satisfacă toate dorinţele ! SEVER URSA CUIBUL I EŞI RILOR Anul I I I, nr. 22-23 (37-38), octombrie-noiembrie 1999 Pag. 10 2 u « c < v i t Mărturisiri, Z k o f M în amintirea părintelui nostru M ’d - - LOGIN CORUŢIU - Se vor împlini curând, în mijloc de octombrie aurit de verii noştri dulci, îmbrăcaţi cu pânzături, cu cătrinţe, penelul inegalat a! toamnei, parfumat de miresmele ei basmale şi erau foarte frumoşi. u v m f S S â v d â â m i unice, 4 ani de la sărbătorirea zilelor măierene, când în vizitele prietenilor de familie, cu ocazia diverselor aveam să-mi însoţesc tatăl, pentru dânsul, ultima oară aniversări sau sărbători se încingeau discuţii între arde pe plaiurile natale. Primise invitaţia din timpul verii şi, leni şi bănăţeni. Aveam să auzim atâtea argumente şi cum nimeni nu se oferea să-l însoţească, i-am promis pro şi contra, dar ceea ce mi-a rămas neşters în că voi veni de la Bucureşti să-l conduc la Maieru. Nu amintire la tatăl meu şi prietenii lui din Ardeal era acea bănuiam că natura însăşi avea să-şi aducă aportul la legătură atât de strânsă de pământul de origine, de deplina reuşită a eforturilor concertate ale tuturor locurile şi neamurilor lor, încât s-a constituit ca o hrană Z O â â , em locuitorilor dintre măgurile de pe Someş la organizarea spirituală, unică şi solidă, primită o dată cu cealaltă festivităţilor, oferind două zile cu soare şi căldură ase lumească şi care cred că m-a făcut ca, înaintând în ani, meni dăruirii fără rezervă a tuturor localnicilor la sărbă în pofida depărtării de locul meu de baştină, să continui toarea lor. să mă simt cu mult mai apropiată de locurile de dinco Reveneam, după aproape 10, când, într-un sfârşit lo de munţi. de an, în prag de Sfinte Sărbători, mi-am luat copiii şi Tata ne-a iubit cu o iubire generoasă, caldă, tandră, am fugit din Bucureştiul devenit de-a dreptul neospital dar creatoare, fiindu-ne alături când simţea că aveam ier prin restricţiile comuniste, fără gaze şi căldură nevoie, cu sprijin, cu încurajare, iar nu umiltoare com Aveam să le ofer copiilor mei cel mai preţ dar de pătimire. Din anii când a profesat ca profesor la liceele Crăciun, întâlnirea cu tradiţiile autentice, colinzi, Irozii, de agricultură, rămăsese cu darul povestirii, pe care drumul peste deal la Poiană, întâlnirea cu rudele mele, pasiunea lui imensă pentru istorie îl transformase într- despre care nici nu ştiam că există, în sfârşit, aveau să un povestitor autentic, chiar cu riscul de a acapara total le umple sufletele cu amintiri unice care au dăinuit discuţiile. Memoria datelor era un dar cu adecărat fără peste ani. rival şi adesea ne verifica valoarea cunoştinţelor. în legănarea trenului aveam să-mi retrăiesc propiile- Era un mare admirator al evenimentelor care au mi amintiri din copilărie, când veneam la Maieru să ne marcat istoria noastră naţională şi-mi amintesc că în vedem neamurile, pe mătuşa Ana şi badea Lazor 1968 când se împlineau 50 de ani de la Marea Unire, a (Avram), pe mătuşa Vica şi verii noştri Dan şi Sorin fost cel dintâi care m-a susţinut să plec la Alba lulia să Login, când ne mai duceam la polog cu verii noştri să cunosc locurile atât de adânc însemnate pentru orice ducem de mâncare. Dar cea mai vie amintire rămâne ardelean. Mărturisesc că, trăind în regat mai mult din cea a jocului de duminica, în bătătura satului, în jumătatea vieţii mele, nu mi-a fost dat să întâlnesc aici apropierea râului şi n-am să uit niciodată şirul de fete, acel patos pentru istorie, pe care-l trăisem în copilărie şi toate îmbrăcate cu pânzături, cusute şi ţesute, de ele care atunci mi se părea, cred, exagerat şi î! puneam pe S-au născut înlănţuite cu o mână după mijlocul vecinei, aşteptând seama licorilor ce aprind spiritele la ceas de întâlnire, în lunile octombrie şi octombrie acea mişcare de taină cu capul şi cu ochiul a ficiorului dar cu timpul am înţeles acele semnificaţii şi valori, aici către drăguţa sa. Poftitul la joc nu era protocolar, dar nu sunt sau poate nu mi-a fost mie dat să le aflu. Hădărău Cristina Denisa. Vertic Cosmin-lonuţ, Ureche lovu, Andronesi Gabrieia, Andronesi Maria Cătălina, Nuţ perechile se înţelegeau din priviri şi posibil ştiau Tata era un om şi blând şi afectuos, dar şi aprig la Marian, Sâdor Arsente, Tulbure lonela-Daniela, Şorecău dinainte fiecare cu cine va juca. Feciorii, la rândul lor mânie, cum se pare că sunt măierenii, dar avea adânc Leontin Daniel, Avram Vasilică, Barna Petru Daniei, Sâdor erau toţi cu pânzături, laibăr, chimir şi clop şi jocul lor pe inoculat sentimentul familiei, pe care o proteja cu cin Reghina, Chisăliţă Tabita, Pui Ioan, Ciubotar Maria, Cut iarbă cu cântece de pe vale, la fluier, vioară şi dubă se ste, o corectitudine funciară a omului nesofisticat, pen Daniel, Boşca Alina. desfăşura pe covorul verde de iarbă, asemeni horei din tru care morala nu are decât două culori: aib sau negru Să crească mari şl sănătoşi I tablourile lui Aman sau Grigorescu. Adesea, după şi nu nuanţe, căci pe plan moral nu era partizanul com Avram Sandu-Vasiie cu Mureşan Florica, Partene Lazăr căderea serii veneau zvonuri de bătăi între feciori, de promisurilor. Poate cel mai de preţ dar, pe care ni l-au bună seamă din pricini amoroase şi rivalităţi de inimă, făcut părinţii noştri şi pentru care, cred, nu voi conteni aprinse de licoarea gin’ars-ului, sau secăricăi cum i se până la sfârşitul vieţii să le fiu recunoscătoare, a fost că S-au căsătorit spunea, căci se făcea din zahăr ars cu arome de ne-a ocazionat de-a cunoaşte sentimentul frăţiei şi a-l în lunile octombrie şi noiembrie chimion şi alcool - aşa era tradiţia prin anii ‘50. cultiva la noi ca pe o legătură sfântă şi unică prin cu Motofelea Loredana, Lorinţi Vasile cu Spaimoc Lucreţia- în aceie vremi satul avea un farmec rustic, cel din temeinicie, consistenţă,- forţă a comunicării, dar şi Floarea, Vărzari Mafiei cu Moisil Ana-Maria, Berende Lazăr gingaşă şi tandră afecţiune. Mă tot întreb, dacă la rân povestirile lui Rebreanu, casele, asemeni toate între ele, cu Buta Virginia, Hoza Ovidiu Avram cu Ureche Ioana, Jarda cu acoperişuri din şindrilă, cu târnaţul în care se stătea dul meu voi fi în stare să-l cultiv la fel copiilor mei, dar Nicolae cu Pui Elena, Pop Liviu cu Cârdan Gabrieia, Candale să priveşti cine trece pe uliţă. Când peste ani aveam să cu siguranţă că o doresc din adâncul inimii. Petre cu Ureche Comeluţa, Pârlea Silvestru cu Halită revin, imaginea noului sat nu se mai asemăna celei din Aşa era şi în profesie, nu un om comod care se pli Floarea, Motofelea Dorel cu Andronesi Victoria, Hodoroga amintiri şi greu rezistam tentaţiei de a nu mă simţi atrasă ază după orice adiere, ci aşa cum e bradul de la Vaier cu Scurtu Elisabeta, Varvari Florin-Vasiie cu Născuţi de primele recepţii. Aşa suntem noi oamenii legaţi munte, capabil să ţină piept vânturilor, să se aplece, Lucreţia, Cobzalău Viluţ cu Ometiţă Reghina mereu de primeie amintiri, de primele iubiri, de primele dar, fără îndoială, să* revină la verticală, drept, cu Le dorim CASĂ DE PIATRĂ I împliniri. Cred că niciodată nu voi putea uita acel tablou orice risc. Nu accepta umilinţa şi prefera să renunţe viu şi nici nu-mi pot închipui un alt fel de joc ia Maieru, decât să ceară. Aşa era săracul tata care, în ultimii Au decedat căci pentru mine acel reper rămâne fără egal. ani, ducea grija că va rămâne să fie îngrijit la pat, în casa noastră, când am început să avem primele doar că Dumnezeu, în marea sa înţelepciune, drep în lunile octombrie şi noiembrie amintiri, când tata se mai bine dispunea uneori, deve tate şi generozitate a făcut ca suferinţa sa să nu fie Pop Petru - 82 ani, Strugar Letiţia - 31 ani, Cărbune nea mai îndrăzneţ şi ne spunea că va veni ea vremea prea lungă, să nu-i supere pe cei din jur şi să plece în Ioana - 73 ani, Rebrişorean Dumitru - 65 ani, Ursa Sanfira aceea'când va ieşi cu tricolorul în faţa operei. Tuşa lumea celor drepţi cu demnitate, înconjurat de grijă, * 78 ani, Mureşan toachim - 63 ani, Lorinţ luliana - 84 ani, Lucreţia (sora Clernentinei - bunica mea) ne cânta de dragoste şi preţuire şi de sincer regret, de toţi cei Lorinţiu Lazăr - 88 ani, Ostaş Ioan - 84 ani, Leonte Floarea Tricolorul, Deşteapiă-te Române!, cântece pe-atunci care, în acea zi de 3 mai, o zi cu soare generos, au - 89 ani, Candale llişca - 56 ani, Barna Toader - 71 ani, interzise şi tot atunci făceam bradul şi cântam colinzile venit să-l conducă pe ultimul drum. Mihăilă Ioan - 63 ani, Mureşan Floarea - 68 ani, Boca noastre, căci altminteri sărbătorile nu aveau nici un Dumnezeu să-l odihnească în pace ! Vicheria - 73 ani, Plug Floarea - 89 ani, Sângeorzan Leon farmec. în casa noastră de la Timişoara veneau adesea - 57 ani Dumnezeu să-l odihnească ! rudele din Ardeal, mătuşa Ana cu Ştefan şi Virginia, Dr. CLEMENTINA TIMUŞ Ofiţer de stare civilă : ELENA CĂRBUNE Redactor-şef: ICU CRĂCIUN R edactori: Login T.Berende, Ilie Hoza, Liviu Ursa, Macavei Al. Macavei Corespondenţi externi: Damaschin Pop Buia (Germania), leronim Andronesi (SUA) Precizare: Responsabilitatea materialelor publicate aparţine în exclusivitate autorilor. tR V V .0 ^ Adresa redacţiei: Muzeu! Cuibul visurilor Maieru, judeţul BISTRIŢA-NĂSĂUD M achetare: leu Crăciun Tehnoredactare computerizată: SC “SELT COMPUTER" SRL Bistriţa Tiparul executat de SC “ IMPRES" SRL Bistriţa ISSN 1224 - 643 Acest număr apare cu sprijinul parţial ai abonaţilor noştri: CLEMENTINA TIMUŞ, AUREL CLEJA, EDMOND BEDOUET şi alţii