Încercare De Întemeiere Mitico-Lingvistică a Toponimului MAIERU (W 14
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
°7>c^0 2LyfL r v ^ ‘T ftaie'uc, a*tc tr3 u t c e le m ai fiiu#H aa<ie <ţi m ai ^eniccte f i l e a l e ( A c e tic m e l e ’- £ ——■ ^ X 'v fa . PERIOBIC DE INFOBMABE ŞI CULTUBÂ AL CONSILIULUI LOCAL MAIEBU ANUL III Nr. 13-14 (28-29) *** IANUARIE-FEBRUARIE 1999 *** 8 PAGINI *** 2000 LEI încercare de întemeiere mitico-lingvistică a toponimului MAIERU (w 14. Alte glose. Finalul mioritic maier/măier a avut probabil forma sa străromână magelu, Zoriţi fiind de clipele în care “ispitei dacice” trebuie să-i des pe care am descoperit-o în încercarea-cercetare de faţă. tindem încordarea, într-o finală eliberare, vom apela tot la mitul Această formă originară a măier-maier-ului avea sensul “a propagat spre noi de colindul-baladă “Tri/trei păcurăraşi" servi pe acel ceva care behăie”, “a servi pe acel ceva care /12,13/. Cu gândul tot la fata de maior, pe care credem a o fi zbiară”, ori “a servi pe acei ceva care mugeşte”, din care îl demonstrat fată de măier, mai amintim că cea mai veche recunoaştem pe oier/păcurar/păstor/cioban-ul limbii române. atestare scrisă a motivului “fată de maior” a fost dată la 24 Evoluţia originar-ului magelu spre forma lingvistică decembrie 1885, în “Gazeta Transilvaniei” (/14/, p.592), măier/maier a fost similară celei a lui bagelu spre forma după culegerea colindului-baladă din satul Ciubanca, comu băier/baier 19/ şi similară celei a lui cagelu spre forma na Ciubăncuţa, judeţul Cluj, de pe Şimişna - afluent ai căier/caier 191. Din originarul bagelu, oierul nostru originar, Someşului Din “Gazeta Transilvaniei”, unul din numele evoluatul măier a primit în obştile păstoreşti sensurile pe care “Gazetei de Transilvania” ce apărea la Braşov, “fata de maior” le presupune calitatea de mai marele păstorilor (4,15/, ca şi a fost preluată de “Epopeea noastră păstorească” (1895) a de stăpân /24-5/, ca apoi să decadă la sensul de ţărani cu oi lui Aron Densuşeanu (Densuş - 1837, laşi - 1900). Vecinii mai multe, ţărani mai înstăriţi, iar sub influenţa germană şi cei mai apropiaţi ai Maierului, care au în colindul-baladă maghiară, la modernul fermier. motivul fată de maier (nu maior!), sunt cei din comuna “Se suiau la munte/Lino-i lino doamne/Trei Rezistenţa prin Someş-Uileac (/14/, p.999) din sud-vestul judeţului păcurăraşi/Cu turme de oi./înaintea lor/Fată de maior” /12/, Maramureş (spre Sălaj, aproape de Cehul Silvaniei), respec ascultam miraţi în fereastra copilăriei noastre măierene şi ne cultură în totalitarism tiv cei din satele Mera şi Rădaia, comuna Viştea (/14/, întrebam nedumeriţi: “Cine-i fata de maior?” Nu ne-a fost dat p.1024), judeţul Cluj, la circa 15 km de Cluj-Napoca, uşor spre să aflăm răspunsul nici prin fereastra adolescenţei noastre Se spune că acela nu este luptător dacă nu are spatele nord-est, pe stânga Nădaşului, afluent al Someşului Mic spre năsăudene, nici princ ea a tinereţii noastre studenţeşti clujene, asigurat. In totalitarism, cei care nu şi-au asigurat spatele, podişul Someşan. Cei mai depărtaţi sunt cei din satul deşi întrebarea ne-a însoţit permanent, ca o obsesie funda dar au îndrăznit să i se opună, au devenit repede nişte săr Nucşoara (/14/, p.1032-33), comuna Sălaşul de Sus, judeţul mentală pricinuită de bănuiala că “Mioriţa" noastră, “Mioriţa” mane victime, uşor de anihilat pentru aparatul de represiune Hunedoara, la poalele nord-estice ale munţilor Retezat, pe din Maieru, este o creaţie foarte nouă, nedemnă de rafinata (la noi, poliţia politică=securitate). Ei, fie că au fost ucişi sau valea Streiului, nu departe de Ulpia Traiana Sarmizegetusa. variantă Alecsandri, analizată la orele de limba română din anii închişi, fie au fost internaţi în spitale psihiatrice, au avut Din localităţile amintite au fost culese patru variante (câte gimnaziului nostru măierean. De această stare de suflet era acelaşi tragic sfârşit. Din păcate, frica, spiritul de conservare una în Someş-Uileac, şi în Mera + Rădaia, respectiv două în vinovată numai fata de maior, despre care am auzit, chiar au fost atât de cultivate şi întreţinute, încât unii au acceptat Nucşoara), singurele din totalul în discuţie de 52, care înainte de a începe şcoala primară, în zorii poveştilor cu zânele - senini sau speriaţi - normele de viaţă specifice unui regim incluzând “fată de maier” au nevoie de o rimă pe măsură: “cu cele bune şi Avizuha cea rea, din iernile cele grozave pe totalitar; iată de ce numărul revoltaţilor s-a micşorat de la an galbăn baier”, “cu galben baier”, respectiv, în variantele Pârcioaia, când mama Tavifta mal harnică decât o albină, la an. Aceştia am fost noi, românii, sau aşa ne-a fost sortit nucşorene, “cu un focat de baier” şi/sau “con pustiu de baier”. umplea fus după fus şi, în postul Crăciunului fiind, colinda neo să fim. După afirmaţii din /42/, colecţia de variante ale colindului-ba bosită pentru a-i învăţa pe cei doi băieţi mai mai ai săi să co Culpabilitatea este cu mult mai mare în cazul pseudoin- ladă (cea sistematizată de Adrian Fochi în /14/ completată cu linde. Astăzi, de îndată ce banda magnetică îşi face datoria, în telectualilor; unii şi-au vândut bruma de talent pentru a variantele din colecţia autorului) ar cuprinde un număr de vari dipeie când glasul mamei învăluie fereastra bucureşteană a proslăvi regimul, amăgindu-se cu valabilitatea sa; alţii au ante în care ar predomina numeric variantele cu “fată de maier" vieţii noastre de familie, cu sunetele colindului măierean, “fata făcut-o conştient pentru a-şi pune la adăpost familia sau în deci variantele cu “baier" în rimă, adică variantele mai vechi, de maior” ne luminează Maierul, asemeni biblicului “Să fie schimbul unui trai liniştit. Cu toţii au devenit oamenii-sculă ai termenul baier fiind demonstrat “ca străvechi românesc” lumină! Şi a fost lumină...” (!) Aşa ne-am hotărât să îndrep regimului şi, de aceea, astăzi îi duc dorul. Dintre ei s-au 191. Variantele măierene înregistrate /12,13/ au pierdut baierul tăm, spre Maieru, mănunchiul de raze plecând de la “fata de selectat turnătorii şi colaboratorii securităţii. Ei, submediocrii, şi se feresc de rima cu el (imposibilă cu maior), măierenii maior”, şi să-i cercetăm fabuloasele taine mitico-lingvistice au supt sexul pecereului din tinereţe, obţinând, în schimb, nefolosind forma baior, pe care o considerăm mai nouă decât memorate în fiinţa vie a numelui său. Tot aşa, cu povestirea posturi sau funcţii incredibile, convinşi că numai lor li se forma baier. Faptul nu este îngrijorător, deoarece în colecţia colindului-baladă în minte, şi cu măier/maier/maior-ul - mai potriveau. O altă parte s-au înfundat în lecturi, fără a pro întocmită de Adrian Fochi /14/, numărul de variante cu “fată de marele păstorilor ca tatăl fetei de maior, avem suprema jus duce ceva, refuzând inspiraţia imediată ori păstrându-şi-o maior”, rimând cu forma baior este majoritar faţă de cele cu tificare a fatalului conflict dintre cei “trei păcurăraşi", fraţi buni, pentru ei fără a se mai osteni s-o aştearnă pe hârtie pentru “fată de maier”, rimând cu forma baier. De asemenea, dacă în pretendenţi la aceeaşi fată de măier/maier/maior. Cum să nu a-i înfrumuseţa şi pe alţii. colecţia personală a autorului lui 142! (“Motivul premioritic în invocăm, atunci, asemeni lui lucian Biaga/18/: “sat al meu, Au existat grupuri de intelectuali, care, chiar dacă n-au lumea colindelor" (Ed. Facla, Timişoara, 1985) există un număr ce porţi în nume sunetele lacrimei”? Ce neaşteptată, spec aprobat direct sistemul, au rezistat prin cultură, creând opere de variante cu “fată de maier”, încât baier-ul (cu care rimează taculoasă, miraculoasă, completă şi complexă încadrare a importante pentru societatea românească. Amintesc aici maier) devine majoritar ca număr faţă de baior (cu care Maierului în spaţiul mioritic blagian /30/ ne-a dăruit “ispita Grupul de la Păltiniş, Cercul literar de la Sibiu, Şcoala de la rimează maior), atunci numărul de variante ale colindului-ba dacică” luminată de chipul cel adevărat, ascuns sub vălul tim Târgovişte, Cenaclul de Luni de la Bucureşti, Echinoxul de la ladă cu fata de maier/maior depăşeşte suta, făcând ca totalul pului, al fetei de maior din colindul nostru-baladă! Cluj, Dialogul de la laşi, Saeculum de la Bedean. Solitarii s-au depăşind 1000 de variante ale “Mioriţei" să conţină o foarte Aerul de fatalitate mioritică ce s-a aşternut, acum, peste retras în biblioteci sau la masa de lucru, departe de lumea importantă zecine de variante colindate, matematic vorbind, întreaga noastră încercare-cercetare-eseu, ne va ajuta să ne încremenită în comunismul pus pe îndobitocire. Indignările mult peste cee£ ce se acceptă statistic drept eroare numerică. oxigenăm cunoaşterea măiereană, translatându-i durerile, sau tristeţile personale s-au mutat în manuscrise care au cir Având în vedere vechimea mai mare a variantelor colindate desfacerile şi facerile în planul celuilalt mit românesc funda culat samizdat sau au rămas în sertare. (cele cu “fată de maier/maior” în text) în raport cu cele numai mental, cel creativ al Meşterului Manole din “Monastirea O parte din creatori au acceptat compromisul numai pen cu caracter de baladă, rezultă că de-a lungul vremilor numărul Argeşului”, de aceea întrebându-ne dimpreună cu Alexici invo tru a-şi vedea cartea sau cărţile publicate. Unele cărţi, deşi de variante colind era mult mai mare decât zecimea din mia de catul: “Dară în câtă vreme să poat’e găt’i maieru asela?" Şi cenzurate, au atins sufletele cititorilor, le-au dat o speranţă, variante culese şi înregistrate. tocmai de aceea, îndemnându-i şi rugându-i pe posibilii i-au însănătoşit atunci când au avut nevoie.