REVISTĂ DE CULTURĂ ªI ISTORIE MILITARĂ Seria a II-A Nr. 1 / 2007
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
MIªCAREA NAÞIONALÃ ÎN PRIMELE DECENII POST-„PAªOPTISTE” Augustin ÞÃRÃU 1 REVISTÃ DE CULTURÃ ªI ISTORIE MILITARÃ EDITATÃDE FILIALA DIN ORADEA A COMISIEI ROMÂNE DE ISTORIE MILITARÃ Redactor ºef: ANTONIO FAUR Seria a II-a nr. 1 / 2007 2 Cetatea BIHARIEI nr. 1 / 2007 Cetatea BIHARIEI nr. 1 / 2007 COLEGIUL DE REDACÞIE: Acad. Camil MUREªAN - director al Institutului de Istorie “George Bariþiu”, Cluj-Napoca Acad. Nicolae EDROIU - membru al filialei din Cluj-Napoca a Academiei Române Prof. univ. dr. Vasile VESE - Universitatea “Babeº - Bolyiai” din Cluj-Napoca Prof. univ. dr. Constantin HLIHOR - Universitatea din Bucureºti Prof. univ. dr. Alexandru BABOª - Academia Trupelor Terestre “Nicolae Bãlcescu”, Sibiu REDACÞIA: Redactor ºef: Antonio FAUR Secretar de redacþie: Constantin MOªINCAT Membri: Gheorghe TUDOR-BIHOREANU Aurel PENTELESCU Gheorghe VARTIC Nicolae MIHU Dan POINAR Andrei NICOLESCU Preºedinte C.I.R.M. - filiala Oradea: Viorel FAUR MIªCAREA NAÞIONALÃ ÎN PRIMELE DECENII POST-„PAªOPTISTE” Augustin ÞÃRÃU 3 CUPRINS ROMAN CIOROGARIU – MODELATOR DE CONªTIINÞE ªI FORMATOR DE CARACTERE - - - / 5 Elisaveta ROªU EXKURS ISLAM - - - / 13 Axel BIELING STÂNA DE VALE. DE LA O RECUNOAªTERE STRATEGICÃ LA UN LOC DE RECREARE - - - / 23 Constantin MOªINCAT CONTRIBUÞII ISTORIOGRAFICE PRIVIND ACÞIUNILE BATERIEI A 6 – A DIN DIVIZIONUL 2 ARTILERIE GREA AL REGIMENTULUI 6 ARTILERIE GREA ROMÂN PE FRONTUL DE EST (17 IUNIE – 29 IUNIE 1941) - - - / 35 Laurenþiu MIOC ACTIVITATEA CONSILIULUI DE COLABORARE BIHOR. STUDIU DE CAZ: ªEDINÞA DIN 19 IUNIE 1941 - - - / 39 Alin SPÂNU OPÞIUNILE POLITICE ALE EVREILOR DIN ROMÂNIA ÎN TIMPUL CELUI DE-AL DOILEA RÃZBOI MONDIAL - - - / 45 Florin STAN EVENIMENTUL DE LA 23 AUGUST 1944 ªI CONSECINÞELE SALE POLITICO-MILITARE - - - / 55 Col. dr. Alexandru BABOª Miron BREZOIU 1945 – RIPOSTÃ SOVIETICÃ LA OPERAÞIUNILE “PARAªUTIªTII” ªI “DEªTEPTAREA PRIMÃVERII” - - - / 59 Mircea TÃNASE VARIANTE PROPUSE DE MAGHIARI PENTRU ,,REZOLVAREA PROBLEMEI TRANSILVANIEI”, 1944 - 1945 - - - / 71 Nicolae MIHU STAREA DE SPIRIT A POPULAÞIEI DIN VESTUL ROMÂNIEI ÎN PERIOADA 23 AUGUST 1944 – 31 DECEMBRIE 1947 - - - / 77 Vasile VALENTIN UN DOCUMENT (din 28 iulie 1948) REFERITOR LA NAÞIONALITÃÞILE DIN TRANSILVANIA, TRANSMIS LUI ROBERT SCHUMAN, MINISTRUL DE EXTERNE AL FRANÞEI - - - / 87 Antonio Viorel FAUR 4 Cetatea BIHARIEI nr. 1 / 2007 PAªI ÎN SOVIETIZAREA ROMÂNIEI – IMPUNEREA LIMBII RUSE ÎN ªCOALÃ - - - / 93 Corneliu CRÃCIUN FRÃMÂNTÃRILE UNUI GENERAL. I.M. PACEPA ÎNAINTE DE „FUGA LA INAMIC” - - - / 99 Liviu ÞÃRANU ION GHEORGHE MAURER - SCHIÞÃ DE PORTRET - - - / 109 Dr. Florian BANU CRIZA POLONEZÃ ªI PROBLEMELE MILITARE ALE ORGANIZAÞIEI TRATATULUI DE LA VARªOVIA ÎN TOAMNA ANULUI 1981 - - - / 125 PETRE OPRIª INFORMATIZAREA ACTIVITÃÞII SECURITÃÞII ÎN DECENIUL AL OPTULEA. STUDIU DE CAZ: REÞEAUA INFORMATIVÃ - - - / 137 Luminiþa BANU BÃTÃLII ªI MORMINTE. CÂTEVA ASPECTE REFERITOARE LA MORMINTELE EROILOR ARMATEI ROMÂNE CÃZUÞI ÎN LUPTELE PENTRU ELIBERAREA UNGARIEI ÎN CEL DE-AL DOILEA RÃZBOI MONDIAL ÎN JUDEÞUL SZABOLCS-SZATMAR-BEREG - - - / 145 Dan N. POINAR ROMAN CIOROGARIU – MODELATOR DE CONªTIINÞE ªI FORMATOR DE CARACTERE Elisaveta ROªU 5 ROMAN CIOROGARIU rezentarea personalitãþii lui Roman PCiorogariu surprinde, pe lângã – MODELATOR DE atributele de om al bisericii, pe cele de luptãtor naþional, om al ºcolii, gânditor CONªTIINÞE ªI politic, publicist, ctitor de instituþii cultural bisericeºti, filantrop ºi modelator de FORMATOR DE conºtiinþe. Toate acestea, îmbinate armonic, CARACTERE l-au transformat în lider de opinie. “Fire predestinatã de luptãtor”, cum îl eticheta Andrei Criºanul, Roman Ciorogariu a folosit cuvântul scris pentru a ajunge cât mai aproape de sufletul românilor. Ideile care i-au coordonat scrisul, începând cu colaborarea sa la Tribuna de la Sibiu, în 1884, au fost: afirmarea unitãþii culturale a românilor, pregãtirea spiritului public Elisaveta ROªU* românesc pentru a se angaja în iniþierea ºi organizarea unor acþiuni politice ºi dezvoltarea conºtiinþei naþionale a românilor. Intransigenþa ºi principialitatea puse în slujba naþiunii române au conturat profilul gazetarului, ca parte “a generaþiei tribuniste”, al cãrei reprezentant a fost. În concepþia sa, tribunismul era o “expresie a activismului politic ºi a extinderii luptei naþionale în toate domeniile vieþii sociale”1. Unchiaºul ,“gazetar nãscut, iarã nu fãcut”2, a considerat presa o ºcoalã politicã, care sã arate drepturile românilor ºi modul de a acþiona pentru ca acestea sã fie respectate de cãtre autoritãþi. Prezentarea trecutului ºi eforturile pentru afirmarea identitãþii naþionale, scotea în evidenþã importanþa pãstrãrii limbii ºi a credinþei strãmoºeºti, ca premise ale solidaritãþii naþionale. * Doctor în istorie, inspector - Inspectoratul ªcolar Judeþean Bihor 1 * Roman R. Ciorogariu (1852 – 1936). Studii ºi documente, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, Oradea, 1981, p. 76 – 77 2 Trei sferturi de veac. Jubileul de 75 de ani al P.S. Episcop Roman Ciorogariu, Tipografia Diecezenã Ortodoxã Românã, Oradea, 1928, p. 37 (articolele lui dr. Vasile Lãzãrescu: “Unchiaºul” ºi “Preotul bãtrân”) 6 Cetatea BIHARIEI nr. 1 / 2007 Numit redactor al revistei eparhiei lbert Appnyi, care atentau fãþiº la arãdene, Biserica ºi ºcoala, de la 1 ianuarie instituþiile culturale ºi limba românilor. 1901 pânã la 24 septembrie 1917, “Glasul sãu (al lui Roman Ciorogariu-n.n.) profesorul, apoi directorul Roman de protest în numele obºtei asuprite ºi în Ciorogariu, a continuat tradiþia impusã de contra volniciei asupritorilor, suna Vasile Mangra, valorificând credinþa întotdeauna hotãrât ºi limpede, neadmiþând religioasã ortodoxã, pentru a fundamenta târguieli ºi compromisuri”3. identitatea naþionalã ºi a promova cultura Un real sprijin pentru populaþie s-a popularã. Dezbaterile teologice, prezentarea dovedit revista în perioada rãzboiului unor personalitãþi ale credinþei ortodoxe s- mondial, când ziaristica oficialã minimaliza au completat cu articole ce demonstrau rolul efortul ºi spiritul de sacrificiu demonstrat de ºcolii în formarea conºtiinþei tinerei generaþii. soldaþii români. Prin articolele sale, Experienþele pozitive din viaþa Preparandiei Unchiaºul a restabilit adevãrul despre arãdene ºi din mediul ºcolar românesc ºi-au valoarea ostaºului român, adresându-se în gãsit totdeauna loc în coloanele revistei. egalã mãsurã celor rãmaºi acasã, femeilor ºi Progresele învãþãmântului, în concepþia sa, bãtrânilor, care, în felul lor, suportau erau indispensabile efortului de ridicare a greutãþile rãzboiului. nivelului cultural al românilor. Deschiderea „N-a fost problemã teologicã, ºcolarã ºi profesorului Ciorogariu spre învãþãmânt naþional–culturalã, care sã nu fi fost modern, aplicativ, se impunea a fi cunoscutã dezbãtutã în Biserica ºi ºcoala. Prin vastitatea de comunitãþile sãteºti. Articolele sale ºi ale ºi actualitatea subiectelor sale, revista a ajuns colaboratorilor revistei, între care Iosif la începutul sec. al XX-lea cea mai apreciatã Vulcan, Petre Pipoº, Petre ªpan, Emanuil ºi „cãutatã lecturã ziaristicã a preoþimii ºi Ungureanu, Sever Secula, se inspirau din învãþãtorimii noastre”4. Însuºi Roman viaþa cotidianã ºi se adresau marii mase a Ciorogariu a apreciat-o ca “izvor de apã vie cititorilor din Eparhia Aradului. pentru sufletele setoase de adevãr ºi Preocuparea pentru promovarea dragoste, carte deschisã a istoriei culturale studiului limbii române a fost constantã. contemporane, tribunã a discuþiilor publice Încercarea nereuºitã din 1883, de a introduce asupra aºezãmintelor noastre bisericeºti ºi ortografia Academiei Române în paginile ºcolare”5. Roman Ciorogariu a imprimat revistei ºi în practica Preparandiei, a fost acestei reviste note specifice militantismului consideratã doar o sincopã în acest demers. tribunist ºi crezului sãu: unirea tuturor Legãturile cu corpul profesoral din Regatul românilor. României au menþinut treazã conºtiinþa Mãreþia idealului impunea rigori ce necesitãþii perfecþionãrii predãrii limbii trebuiau respectate de presã: prezentarea române în Transilvania. Publicarea normelor adevãrului, luptã de principii ºi idealuri, ortografice stabilite de Academia Românã a profesionalism, militantism politic. generat o amplã dezbatere în presã, Dupã o primã colaborare la Tribuna de finalizatã cu concluzia cã exprimarea ºi la Sibiu, Roman Ciorogariu a devenit cea cunoaºterea temeinicã a limbii române sunt mai proeminentã figurã a presei româneºti deziderate pentru fiecare român. din Arad. Atribuind acesteia rolul de a Este justificatã, astfel, vehemenþa cu care purifica moral societatea, el s-a implicat în revista a criticat Legile ºcolare ale contelui procesul de educaþie politicã a românilor, 3 Ibidem, p. 39 – 40. Vezi ºi Keith Hitchins, Ortodoxie ºi naþionalitate, Andrei ªaguna ºi românii din Transilvania (1846-1873), Editura Universul Enciclopedic Bucureºti, 1995, p. 61; Tribuna,1907, nr.36, p.7; Flaminia Faur, Persecuþia ºi teroarea autoritãþilor asupra învãþãtorilor ºi elevilor români din Bihor (1907), în Cele Trei Criºuri, 1995, nr.1-2, p.5.; Idem, Manifestãrile românilor din Bihor împotriva proiectului de lege ºcolarã din 1907, Fundaþia Culturalã „Cele Trei Criºuri”, Oradea, 1994, p. 27; Viorel Faur, Documente cu privire la procesele politice din Transilvania (1907). Cazul învãþãtorului Petru Mihuþa din Câmp (jud.Bihor), în Analele Universitãþii din Oradea, 1993, p.103-108 4 Ibidem, p. 41 5 Biserica ºi ºcoala. Foaie bisericeascã scolasticã, literarã ºi economicã (Arad), 1917, nr. 1, p. 1 ROMAN CIOROGARIU – MODELATOR DE CONªTIINÞE ªI FORMATOR DE CARACTERE