CUPRINS Republica Moldova s-a integrat în Spaţiul European de Cercetare ...... 3 akademos Acad. Gheorghe Duca. Un parteneriat strategic cu Uniunea Europeană ...... 4 Marie Gheoghean Quinn, comisarul european pentru cercetare, inovare şi ştiinţă. Bun venit în familia europeană a ştiinţei! ...... 6 Revistă de ştiinţă, Dirk Steffen Schuebel, şeful Delegaţiei UE în Moldova. Vă încurajez să benefi ciaţi de PC7! 7 Laurent Bochereau, şef de Departament, Directoratul General Cercetare şi Inovare, CE. inovare, cultură şi artă Moldova, parte la procesul decizional european în ştiinţă ...... 8 Înregistrată la Ministerul Justiţiei la Hasan Turgay Tursun, responsabil pentru relaţii internaţionale, Centrul Comun de 25.05.2005, nr. 189. Cercetare, CE. Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene: oferte pentru Moldova .10 Kamila Partyka, responsabilă pentru Acţiunile Marie Curie, Directoratul General Educaţie şi Cultură, CE. Acţiunile Maria Curie pentru Moldova ...... 12 Acad. Teodor Furdui. Academicianul Gheorghe Duca – savant chimist notoriu, manager iscusit şi militant al vieţii publice ...... 14 Dr., conf. univ. Viorica Gladchi, dr. Lidia Romanciuc. Conferinţele internationale în materie de chimie ecologică soluţionează problemele mediului...... 19 Dr. Victor Juc, dr. Angela Cuşnir. Iniţierea negocierilor pe marginea Acordului de Liber Schimb dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană ...... 23 Dr. Alexandru Roşca. Noua paradigmă a dezvoltării economice şi societatea bazată pe cunoaştere ...... 28 Dr. hab. Anatol Rotaru, Rodica Cujba, dr. Svetlana Alexeeva. Unele aspecte ale capitalului uman din Republica Moldova. Studiu comparativ ...... 32 Dr., conf. univ. Diana Stah. Mobilitatea academică în contextul PC7 ...... 37 Dr. Ruxanda Berlinschi, drd.Victoria Clipa. Migraţii, remiteri şi dezvoltare: câteva idei din literatura recentă şi recomandări în cazul Republicii Moldova ...... 41 Dr. Dorin Duşceac. Căile de contracarare a exodului de creieri pentru Republica Moldova 46 Sergiu Porcescu, Vitalie Varzari. Diaspora ştiinţifi că va impulsiona dezvoltarea Republicii Moldova ...... 50 Dr. Victor Croitoru, drd. Oxana Samoteeva. Diaspora academică „Nobel Forum” ...... 53 Dr., prof.univ. Adriana Bîrcă. Participarea la programul AŞM-OIM: experienţă personală, benefi cii, perspective de colaborare...... 56 M. cor. Ion Tighineanu. Ascensiunea nanotehnologiilor în Moldova ...... 60 Dr. Petru Bogatencov, dr. Grigore Secrieru. Calculul performant: oportunităţi şi perspective Fondator: pentru cercetare ...... 64 Acad. A.Andrieş, m. cor. Ion Tighineanu, dr. Petru Bogatencov, Igor Cojocaru, Rodica Academia de Ştiinţe a Moldovei Cujba. Iniţiativa regională de dezvoltare a eInfrastructurii pentru cercetare şi inovare – SEERA-EI ...... 70 Colegiu de redacţie: Rodica Cujba, Igor Cojocaru, Irina Cojocaru. Extinderea cooperării pentru cercetare în Acad. Gheorghe DUCA domeniul TIC între UE, Europa de Est şi Caucazul de Sud (ianuarie 2009-iunie 2011) ...... 76 Acad. Teodor FURDUI А.И.Дикусар, член-корреспондент АНМ. Электрохимический темплатный синтез – Acad. Ion BOSTAN новый метод получения функциональных наноматериалов ...... 80 Acad. Valeriu CANŢER Acad. Constantin Turtă. Complecşii fotocatalitici în vizorul echipei moldo-române-engleze 83 Acad. Dr., conf. univ. Tamara Potlog. Sisteme fotovoltaice pe baza compuşilor binari cu cost redus Boris GAINA de producţie pe suporturi fl exibile ...... 87 Acad. Andrei EŞANU Valeriu Cazac, John Kalogiros, Marios Anagnostou, Frank Marzano, Juan M.cor. Ion TIGHINEANU Stella, Emmanaouil Anagnostou, Errico Picciotti, Giovanni Cinque, Mario Montopoli, M.cor. Dumitru MOLDOVAN Livio Bernardini, Andrea Volpi, Andrea Telleschi. Using mini-radar network for fl ood M.cor. forecasting in Moldova: HYDRORAD Project ...... 90 Stanislav GROPPA Dr. Romul-Mircea Mărgineanu, dr. Ana-Maria Blebea-Apostu, dr., prof. univ. Octavian- Dr. hab. Mariana ŞLAPAC Gheorghe Duliu, dr. Carmen Varlam, dr. Vasile Pătraşcu. Fondul radioactiv în zona de Dr. hab. Ion GUCEAC coastă a Mării Negre ...... 97 Dr. hab. Vasile MARINA Dr. hab., prof. univ. Mihail Chiorsac. Proiectul PROMITHEAS...... 101 Dr. Ghenadie CERNEI Dr. Alexandru Popa, dr. Sergiu Musteaţă, dr. Hans-Ulrich Voss. LANDSKAPE ARCHAEOLOGY şi propspecţiuni magnetometrice în Republica Moldova: rezultate şi Redactor-şef: perspective ale unui proiect moldo-german ...... 102 Dr. Silvia Corlăteanu-Granciuc. Cercetarea ştiinţifi că bilaterală moldo-italiană. Schimb de Viorica CUCEREANU oameni şi culturi. Studiu de caz Italia-Republica Moldova...... 109 Dr. Lilia Plugaru. Sănătatea populaţiei în perioada transformărilor sociale ...... 112 Fotografi i: Conf. univ. Valeriu Chicu, prof. univ. Victor Vovc. Impactul proiectului PC 7 „Promovarea şi Eugenia Tofan facilitarea cooperării internaţionale cu ţările Est-Europene şi din Asia Centrală” (EECALINK) *** asupra cercetărilor medicale în Republica Moldova ...... 117 Acest număr este ilustrat cu lucrări de Acad. Boris Gaina. Ştiinţa agroalimentară şi Programul Cadru 7 ...... 120 Maria Saca-Răcilă (din colecţia Muzeului Dr., cercet. conf. Alexandru Teleuţă, dr., cercet. conf. Eugeniu Alexandrov. Modelarea creşterii arborilor şi arbuştilor (topiary) ...... 121 Naţional de Artă al Moldovei şi colecţia Dr. Oleg Budeanu. Colaborare bilaterală moldo-germană în domeniul plantelor medicinale 124 personală a autoarei) Iurie Cristea. Antrenarea elevilor în activităţi internaţionale ...... 126 Acad. Ion Bostan, dr. prof. univ. Petru Todos, dr. conf. univ. Boris Carabulea, dr. prof. univ. Jorj Ciumac. Centrul universitar ştiinţifi c, de instruire şi transfer tehnologic în industria Adresa Redacţiei: alimentară ...... 127 Silvia Evtodiev, Rodica Mateian, Călin Mateian, Svetlana Mardari, Igor Evtodiev. MD 2001 Tehnologii şi soluţii pentru învăţământ modern ...... 131 mun. Chişinău, Gala premiilor în ştiinţă „Savantul anului 2011” ...... 135 bd. Ştefan cel Mare 1 Acad. Haralambie Corbu. Bobiţele de cristal din paharul omeniei. 100 de ani de la naşterea et. 4, birou 432 lui Andrei Lupan...... 137 Dr. Ana Simac. Dialogul între tradiţie şi modern în creaţia Mariei Saca-Răcilă ...... 142 Tel.: (+373 22) 212381 Dr. Constantin Manolache. O monografi e cu impact internaţional ...... 148 Dr. Constantin Manolache. O lucrare de pionierat. Chimia ecologică tălmăcită în cinci www.akademos.asm.md limbi ...... 149 e-mail: [email protected] Dr. Liviu Vacarciuc. Tehnologii inovatoare de prelucrare a deşeurilor ...... 150 [email protected] Dr. Alexandru Bohanţov. Mihai Volontir: „Până la dor al pământului…” ...... 153 Dr. Nina Corcinschi. Mihai Cimpoi: Dialectica relecturărilor critice ...... 155 ISSN 1857-0461 Matematician de performanţă. Acad. Mitrofan Cioban la 70 de ani ...... 157 Savant notoriu în legumicultură. Dr. hab. Vasile Botnari la 60 de ani ...... 158 Editat la Tipografi a AŞM Pedolog remarcabil. Acad. Serafi m Andrieş la 70 de ani ...... 159 Redacţia nu-şi asumă răspunderea pentru Marele cercetător al microlumii vii. Acad. Valeriu Rudic la 65 de ani ...... 161 opiniile exprimate de autori Fondatorul Grădinii Botanice. Acad. Alexandru Ciubotaru la 80 de ani ...... 162 Un strălucit (neo)romantic. Eugeniu Doga la 75 de ani...... 164 Distribuire gratuită Vocaţie de Etnolog. Dr. Elena Postolachi la 70 de ani ...... 166 Criticul considerărilor şi reconsiderărilor. M.cor. Nicolae Bileţchi la 75 de ani ...... 167 nr. 1(24), martie 2012 - 1 Akademos

2012, ANUL DE VÂRF AL ŞTIINŢEI MOLDOVENEŞTI

AAcademicianulcademicianul GGheorgheheorghe DDuca,uca, pprereşeedinteledintele AŞMM,, şi MMáireáire GGeoghegan-Quinn,eoghegan-Quinn, ccomisarulomisarul eeuropeanuropean ppentruentru ccercetare,ercetare, iinovarenovare şi şttiiniinţţăă, aauu ssemnatemnat llaa BBruxellesruxelles MMemorandumulemorandumul ddee ÎÎnnţeelegerelegere îîntrentre UUniuneaniunea EEuropeanuropeană şi RRepublicaepublica MMoldovaoldova pprivindrivind aasociereasocierea RRepubliciiepublicii MMoldovaoldova llaa ccelel dde-ale-al Şaapteleaptelea PProgramrogram CCadruadru aall CComunitomunităăţţiiii EEuropeneuropene ppentruentru CCercetareercetare şi DDezvoltareezvoltare TTehnologicehnologică ((PC7).PC7).

2 - nr. 1(24), martie 2012 Eveniment

REPUBLICA MOLDOVA să coopereze, să concureze şi să se antreneze în cali- tate de partener egal în toate concursurile anunţate de S-A INTEGRAT PC7, să benefi cieze de potenţialul ştiinţifi c european pentru soluţionarea problemelor interne. ÎN SPAŢIUL EUROPEAN Spre deosebire de o ţară terţă, statut pe care DE CERCETARE Chişinăul l-a deţinut până în prezent, un stat asociat dispune de dreptul de a iniţia proiecte de cercetare Începând cu 1 ianuarie 2012, Republica Moldo- şi crea consorţii europene. Savanţii moldoveni vor va face parte ofi cial din Spaţiul European de Cerce- participa la toate ofertele de fi nanţare, vor detaşa re- tare. Comisarul european pentru cercetare, inovare prezentanţi în comitetele de administrare şi în gru- şi ştiinţă, Máire Geoghegan-Quinn, şi academicia- purile de lucru ale PC7 şi ale Spaţiului European nul Gheorghe Duca, preşedintele AŞM, au semnat de Cercetare, vor benefi cia de suportul Comisiei în la Bruxelles Memorandumul de Înţelegere între ceea ce priveşte consolidarea reţelei de Puncte Naţi- Uniunea Europeană şi Republica Moldova privind onale de Contact PC7. asocierea Republicii Moldova la cel de-al Şapte- Totodată, Republica Moldova va lua parte la lea Program Cadru al Comunităţii Europene pentru iniţiativele de cercetare ce cad sub incidenţa artico- Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică (PC7). lelor 169 şi 171 din Tratatul de instituire a Comuni- Astfel, Republica Moldova devine prima ţară tăţii Europene, cum ar fi Programul „Eurostar” sau din cadrul Parteneriatului Estic şi a doua din cadrul Iniţiativele Tehnologice Comune ce promovează Politicii Europene de Vecinătate, care obţine statutul parteneriatele public-privat. Ea va dispune de ace- de ţară asociată la PC7. În urma asocierii, Republica leaşi drepturi şi obligaţii în materie de proprietate Moldova obţine drepturi similare statelor membre intelectuală ca şi statele membre ale UE etc. ale UE, aderând cu acte în regulă la comunitatea Participarea la PC7 este deschisă unei game academică europeană. largi de organizaţii şi persoane – centre de cercetare, Cu un buget de peste 53 miliarde de euro în peri- universităţi, IMM-uri, corporaţii multinaţionale, au- oada 2007-2013, PC7 este principalul instrument pen- torităţi publice şi persoane fi zice. Memorandumul tru fi nanţarea cercetării ştiinţifi ce în Europa. Statutul de Înţelegere îîntrentre UUniuneaniunea EEuropeanuropeană şi RRepublicaepublica de ţară asociată va pemite cercetătorilor moldoveni MMoldovaoldova pprivindrivind asocierea Republicii Moldova la să devină parte componentă a reţelei europene a oa- PC7 a fost semnat la 11 octombrie 2011. Lansar- menilor de ştiinţă, să conlucreze cu factorii decizio- ea ofi cială a statutului Republicii Moldova de ţară nali şi cercurile de afaceri care stabilesc agenda ştiin- asociată la Programul Cadru 7 a avut loc pe data de ţifi că a UE. Republica Moldova va avea posibilitate 27 ianuarie 2012.

Participanţii la istoricul eveniment: Sergiu Porcescu, şeful Direcţiei Integrare Europeană şi Cooperare Internaţională, AŞM; Ghenadie Cernei, directorul Agenţiei de Inovare şi Transfer Tehnologic, AŞM; Chiril Lucinschi, preşedintele Comisiei parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media; Daniela Cujbă, şefa misiunii diplomatice a Republicii Moldova pe lângă Comunităţile Europene; acad. Gheorghe Duca, preşedintele AŞM; Máire Geoghegan-Quinn, comisarul european pentru cercetare, inovare şi ştiinţă; Isi Saragossi, director Cooperare Internaţională, Directoratul General Cercetare şi Inovare, CE; Krzysztof Maruszewski, directorul Institutului pentru materiale şi măsurări de referinţă, Centrul Comun de Cercetare, CE; Martin Penny, responsabil pentru relaţiile cu Ţările din Europa de Est şi Asia Centrală, Directoratul General Cercetare şi Inovare, CE. Bruxelles, 11 octombrie 2011 nr. 1(24), martie 2012 - 3 Akademos

UN PARTENERIAT IMM-urile, a pune în aplicare indicatorii europeni de ştiinţă, a încuraja tinerii cercetători şi a implica STRATEGIC CU UNIUNEA diaspora ştiinţifi că în activităţi de cercetare şi dez- EUROPEANĂ voltare a ţării sale de origine. Pe parcursul acestor doi ani, am implementat programe bilaterale cu România, Germania, Fede- Acad. Gheorghe DUCA raţia Rusă, Ucraina, Belarus, Italia, Franţa, toate Preşedintele AŞM ele urmărind crearea de consorţii PC7. Două dintre acestea – consorţiile europene INCO-NET şi EECA BS-ERA.NET, constituite în cadrul proiectelor A STRATEGIC PARTNERSHIP WITH EUROPEAN UNION PC7, coagulează sinergia dintre politicile naţiona- Two years ago, when Moldova launched its le de cercetare şi obiectivele Spaţiului European de Initiative for Excellence in Knowledge, an action Cercetare. plan for association to the Seventh Framework Mai recent, am lansat un exerciţiu naţional de Programme, we have set a very ambitious goal- foresight, în vederea elaborării unei viziuni integra- to become a full member of European scientifi c te de cercetare-dezvoltare în Republica Moldova community. European Commission and, in particular, până în anul 2020. the General Directorate for Research and Innovation, În acest sens, procesul de proiectare a noului proved to be reliable partners who have provided Cadru comun strategic european Orizont 2020, s-a invaluable support throughout the process. On the dovedit a fi extrem de util pentru noi. other hand, a full national consensus has allowed Credem că eforturile asumate şi progresele pe us to insist on the idea of Moldova’s association to care le-am înregistrat sunt defi nitorii şi dovedesc ho- FP7 and strengthen our national research capacity. Association to the FP7 is extremely important for tărârea şi angajamentul nostru de a susţine progresul Moldova in general. din domeniul cercetării şi dezvoltării în Republica Moldova, pentru a reduce decalajul dintre domeniul respectiv şi sectorul real al economiei. – Stimată Márie Geoghean-Quinn, Totuşi, într-o lume globalizată şi mereu în Distinsă audienţă, schimbare, un atare obiectiv nu se poate realiza prin Doamnelor şi domnilor! eforturi izolate, ci dimpotrivă – doar prin unifi carea Este o mare plăcere şi o onoare pentru mine să resurselor şi capitalului uman. În acest sens, aso- fi u prezent la un eveniment care va deveni istoric cierea la PC7 pentru noi înseamnă un parteneriat pentru ţara mea. strategic cu Uniunea Europeană în ansamblu şi cu Acum doi ani, când am lansat Iniţiativa Mol- fi ecare membru în parte, ceea ce este crucial pentru dovei pentru Excelenţă în Cunoaştere, un plan de realizarea efi cientă şi oportună a obiectivelor pro- acţiune menit să pregătească asocierea la cel de-al puse. Şaptelea Program Cadru, ne-am stabilit un obiectiv Astăzi, ne reafi rmăm angajamentul nostru de a extrem de ambiţios – de a deveni membru cu drep- susţine în continuare excelenţa ştiinţifi că şi de a pro- turi depline al comunităţii ştiinţifi ce europene. mova competenţe puternice în cercetare, de a impli- Trebuie să menţionez din start: Comisia Euro- ca mai incisiv sectorul de afaceri, precum şi tânăra peană şi, în particular, Directoratul General pentru generaţie, în activităţile de cercetare pe termen lung Cercetare şi Inovare, s-au dovedit a fi parteneri de pentru a sprijini dezvoltarea economică a ţării şi a încredere care ne-au acordat un sprijin de nepreţuit construi o societate bazată pe cunoaştere competi- pe parcursul întregului proces. tivă, capabilă să ofere soluţii problemelor europene Pe de altă parte, un consens deplin la nivel şi mondiale. naţional ne-a permis să insistăm pe ideea asocierii Pentru noi, statutul de ţară asociată la PC7 des- Republicii Moldova la PC7 şi să consolidăm capa- chide noi perspective şi oportunităţi, precum şi noi cităţile noastre naţionale de cercetare. provocări. Acum va trebui să lucrăm şi mai mult Bazându-ne pe cele mai bune practici europene pentru a amplifi ca participarea noastră la programe- şi ţinând cont de particularităţile naţionale, ne-am le PC7, oportunitate ce decurge din noul statut. asumat acţiuni care urmăresc dezvoltarea unei reţe- Sunt mândru să constat angajarea noastră în pro- le adecvate a Punctelor Naţionale de Contact pentru cesul menţionat prin intermediul unei reţele active, a consolida capacităţile de cercetare şi infrastruc- foarte profesioniste, a Punctelor de Informare, care tura, a spori vizibilitatea grupurilor noastre de cer- vor deveni, din 1 ianuarie 2012, Puncte Naţionale cetare la nivel european, a stimula parteneriatul cu

4 - nr. 1(24), martie 2012 Eveniment de Contact, formate din oameni de ştiinţă, tineri şi Doamnelor şi domnilor! manageri de succes, vizibile la nivel de comunitate Nu există nicio îndoială că ştiinţa şi inovarea şi integrate deja în reţelele europene ale PNC. sunt premise indispensabile ale creşterii moderne. Pe de altă parte, statutul de ţară asociată în- Criza fi nanciară acută demonstrează că avem nevo- seamnă mai multe oportunităţi pentru participarea ie de soluţii inovatoare, şi anume transformarea pro- la PC7: acces la un potenţial enorm de cunoştinţe blemelor în oportunităţi. Republica Moldova şi UE şi la infrastructura ştiinţifi că europeană de cerceta- se confruntă cu aceleaşi provocări sociale majore, re, o politică de convergenţă mai mare cu Spaţiul printre care sănătatea publică, îmbătrânirea socie- European de Cercetare, multiple posibilităţi pentru tăţii, problema alimentară, securitatea energetică şi oamenii noştri de ştiinţă, pentru tinerii inovatori şi schimbările climatice. pentru IMM-uri. Astăzi, prin semnarea Memorandumului de în- Evenimentul de astăzi este extrem de impor- ţelegere cu privire la asocierea Republicii Moldova tant, de asemenea, pentru parcursul european al ţării la PC7, am creat platforma adecvată pentru aderarea mele. Discuţiile actuale dintre Comisia Europeană şi oamenilor noştri de ştiinţă şi inovatorilor la o reală Republica Moldova privind regimul de vize gratuite societate a cunoaşterii, cea europeană, din care face în zona de comerţ liber sunt dinamice şi progresi- parte şi Republica Moldova. ve. Participarea la Spaţiul European de Cercetare Vă mulţumesc foarte mult pentru atenţie! va permite oamenilor de ştiinţă din Moldova, prin atragerea celor mai avansate cunoştinţe europene, Alocuţiune la semnarea Memorandumului să contribuie la crearea bunăstării la nivel naţional. de Înţelegere cu privire la Asocierea Avem încă o dată dovada faptului că ştiinţa nu cu- Republicii Moldova la PC7. noaşte frontiere. Bruxelles, 11 octombrie 2011

Academicianul Gheorghe Duca, preşedintele AŞM, şi Máire Geoghegan-Quinn, comisarul european pentru cercetare, inovare şi ştiinţă. Bruxelles, 11 octombrie 2011

nr. 1(24), martie 2012 - 5 Akademos

BUN VENIT ÎN FAMILIA singură zi, dar sper că piatra de temelie care a fost pusă astăzi, va încuraja Moldova să continue EUROPEANĂ A ŞTIINŢEI! eforturile de modernizare în această privinţă. Aş ddoriori să--ll ffelicitelicit şi să-i-i mmululţuumescmesc pprereşeedinteluidintelui Marié GEOGHEGAN-QUINN DDucauca şi ppersonaluluiersonalului AAcademieicademiei ddee Şttiiniinţe a MMoldoveioldovei ppentruentru mmuncaunca lloror aasidusiduă ddee a ppregregăttii ccomunitateaomunitatea Comisarul european pentru cercetare, şttiiniinţifi că pentrupentru a ssee ddeschideeschide nnoiloroilor ooportunitportunităţăţii,, inovare şi ştiinţă ooferiteferite ddee aacumcum îînaintenainte pprinrin aasociereasocierea llaa PPC7.C7. Într-adevăr, Moldova a fost prima ţară care a elaborat şi a pus în aplicare un plan de acţiuni WELCOME TO THE EUROPEAN FAMILY OF naţional cu scopul de a se pregăti pentru asociere, SCIENCE! inclusiv prin eforturile de consolidare a legăturilor Moldova was the fi rst country to draw up and diasporei moldoveneşti în Europa şi în lume, pentru implement a plan of national actions to prepare for a creşte legăturile de reţea şi potenţiale propuneri de association, including efforts to strengthen links with the Moldovan diaspora in Europe and worldwide, to colaborare pentru PC7. increase networking and potential collaborative links Am fost impresionată în mod special când am for FP7 proposals. afl at mai multe despre abordarea inovatoare pe care o aveţi în ce priveşte nominalizarea Punctelor Naţionale de Contact (NCP), prin intermediul unui -Dle preşedinte Duca, dle preşedinte Lucinschi, concurs naţional pentru tinerii cercetători. dna ambasador Cujbă, sunt încântată să vă spun bun Am înţeles că acest lucru a condus la apariţia venit la Bruxelles cu această ocazie importantă! unui grup NCP foarte dinamic, activ şi entuziast. Mă bucur că acum suntem în faza fi nală a Aştept ca această echipă să fi e în contact cât mai procedurii de asociere a Republicii Moldova la strâns cu noi, să benefi cieze şi să valorifi ce toate Programul Cadru 7, care a început cu interesul serviciile Comisiei puse la dispoziţia lor! exprimat în luna mai, 2008. Astăzi, în urma semnării Cred că acesta este un exemplu de bune practici Memorandumului, Republica Moldova va deveni care ar putea fi utilizat de statele membre ale UE a paisprezecea ţară asociată la PC7, începând cu şi alte ţări asociate. Sper că şi NCP pe domeniile luna ianuarie 2012. Moldova trebuie să fi e felicitată PC7, care nu sunt acoperite în prezent, vor fi , de călduros că este prima ţară din cadrul statelor asemenea, recrutate în acelaşi fel. De asemenea, Parteneriatului Estic asociată la PC7 şi a doua ţară sper că mediatizarea Ceremoniei de semnare din din cadrul Politicii Europene de Vecinătate. această zi va sensibiliza comunităţile europene şi Importanţa acestui Memorandum de Înţelegere internaţionale de cercetare cu privire la asocierea a fost remarcată şi salutată în concluziile recentului Republicii Moldova la PC7 şi va conduce la Summit al Parteneriatului Estic, organizat sub stabilirea mai multor contacte noi pentru viitoarele preşedinţia poloneză, în Varşovia, în perioada 29-30 aplicări de proiecte. septembrie 2011. Participarea cercetătorilor moldoveni în PC7 este Acesta este un pas important pentru avansarea în creştere. 30 de Grupuri de cercetare din Moldova relaţiilor UE-Moldova, care sunt în curs de participă sau sunt pe cale de a participa la 25 de dezvoltare continuă, prin intermediul diverselor proiecte de cercetare colaborative, care primesc iniţiative, cum ar fi : 2,24 milioane de euro din fondurile UE. Printre - prezentele negocieri cu referire la un Acord de domeniile-cheie în care sunt puternic implicate Asociere nou şi mai comprehensiv; grupurile de cercetare se numără Programul Marie - negocieri lansate recent cu privire la un Acord Curie, infrastructurile de cercetare, sănătate şi în domeniul spaţiului aerian; sectoarele TIC. - discuţiile despre iniţierea negocierilor cu Ştiu că acest eveniment este doar un început privire la Acordul de Comerţ Liber. al cooperării pentru o perioadă viabilă de care va O asociere de succes la PC7 este una bine benefi cia Republica Moldova, îmbogăţind totodată pregătită şi susţinută prin creşterea investiţiilor restul comunităţii ştiinţifi ce europene. Sunt foarte naţionale în domeniul cercetării şi inovării, fapt care încrezută că Moldova va profi ta de oportunităţile va contribui la modernizarea infrastructurilor de oferite de către Programul Cadru 7 şi succesorul cercetare, sporirea investiţiilor sectorului privat în său, Orizont 2020. cercetare şi inovare, crearea legăturilor suplimentare Încă o dată, felicitări şi bine aţi venit în familia între mediul academic, institutele de cercetare PC7! şi industrie, precum şi la sprijinirea reformelor Alocuţiune la semnarea Memorandumului naţionale, îmbunătăţirea condiţiilor Cadru pentru de Înţelegere cu privire la asocierea cercetare şi inovare. Republicii Moldova la PC7. Acest lucru, desigur, nu poate fi realizat într-o Bruxelles, 11 octombrie 2011

6 - nr. 1(24), martie 2012 Eveniment

VĂ ÎNCURAJEZ SĂ BENEFICIAŢI DE PC7!

Dirk Steffen SCHUEBEL Şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova

I ENCOURAGE YOU TO BENEFIT FROM FP7! Scientists must be supported in terms of establishing contacts and partnerships with Member States and other States associated to Fp7. In this din ţară pentru asocierea la PC7 prin intermediul respect, I would like to encourage you to support a Planului de Acţiuni UE – Republica Moldova care grater number of researchers to benefi t from Fp7. urmează acum să fi e implementat şi de către AŞM. Also, I want to encourage you to take advantage of the European Neighborhood Policy Instrument and Mai sunt, totuşi, momente la care trebuie să Cross-Border Programmes for the development of se lucreze pentru creşterea numărului aplicărilor capacities and creating new partnerships. propunerilor de proiecte. De asemenea, este necesară creşterea vizibilităţii echipelor de cercetare -Mă bucur să fi u aici la un eveniment istoric din Republica Moldova pentru a fi sensibilizate al relaţiilor dintre Republica Moldova şi Uniunea oportunităţile şi eforturile care trebuie depuse în Europeană. Acesta este un pas important spre o PC7. Savanţii trebuie sprijiniţi în ceea ce priveşte mai mare apropiere de UE. La 29 septembrie 2010, stabilirea contactelor şi parteneriatelor între statele Comisarul European Stefan Fule şi prim-ministrul membre şi alte state asociate la PC7. De asemenea, Republicii Moldova, dl. Vlad Filat, au semnat doresc să va încurajez să profi taţi de fi nanţările oferite protocolul la Acordul de parteneriat şi cooperare, de Instrumentul Politicii Europene de Vecinătate, pentru instituirea unui parteneriat între Republica din Programele Transfrontaliere, pentru dezvoltarea Moldova, pe de o parte, şi Comunităţile Europene capacităţilor şi crearea noilor parteneriate. şi statele membre ale acestora, pe de altă parte. Şi la fi nal, doresc să vă încurajez să Acest protocol stabileşte principiile generale pentru sporiţi numărul de aplicări la Granturi Mici participarea Republicii Moldova la un număr de de Mobilitate pentru participarea la conferinţe programe europene în domenii precum sănătatea, şi întruniri în vederea identifi cării potenţialilor asistenţa vamală, inovare, antreprenoriat etc. parteneri. În calitate de şef al Delegaţiei Uniunii Dar totuşi, cel mai important program este cel Europene în Republica Moldova pot să vă asigur pe care îl consemnăm astăzi, şi anume Programul că susţinem autorităţile publice de la Chişinău Cadru Şapte de cooperare în cercetare. La 11 în eforturile lor de a atinge scopurile stabilite în octombrie 2011, la Bruxelles, Comisarul Máire Memorandumul de Înţelegere semnat în octombrie Geoghegan-Quinn şi Preşedintele AŞM, dl Duca, au 2011, de a soluţiona problemele tehnice ce ţin de semnat Memorandumul de Înţelegere care defi neşte asocierea Republicii Moldova la PC7. Sunt convins termenii şi condiţiile specifi ce pentru participarea că prezenţa astăzi aici în număr atât de mare a Republicii Moldova la PC7. colegilor din Bruxelles este un semn bun al unui Ca ţară ofi cial asociată la PC7, desigur că început excelent de cooperare. Or, creşterea nivelului Moldova trebuie să contribuie fi nanciar pentru cooperării depinde de simpla comunicare de zi cu participare în cadrul Programului, dar ne bucurăm zi. Consider că aceasta este una dintre „pietrele de să menţionăm că suntem deschişi să sprijinim pe temelie” pentru cooperarea din următorii trei ani. cât e posibil o participare deplină a Moldovei la Aduc mulţumiri Preşedintelui AŞM pentru această PC7. Asocierea la PC7 va plasa Moldova în rândul celorlalţi participanţi ai UE, în domeniul cercetării. strânsă cooperare cu Delegaţia UE şi doresc tuturor Cercetătorii şi grupurile acestora sunt din acest mult succes! Vă puteţi mândri cu această realizare! moment eligibili să participe la PC7, având aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi participanţii statelor Din discursul ţinut la evenimentul de lansare membre a UE. ofi cială a statutului Republicii Moldova Pot doar să salut eforturile depuse de Republica de ţară asociată la PC7. Moldova în vederea pregătirii comunităţii ştiinţifi ce Chişinău, 27 ianuarie 2012

nr. 1(24), martie 2012 - 7 Akademos

MOLDOVA, PARTE Există oportunităţi specifi ce în ceea ce priveş- te Programul Oameni, colega mea se va referi la LA PROCESUL aceasta ceva mai târziu. Ideea este că subvenţiile DECIZIONAL EUROPEAN acordate de către Consiliul European de Cerceta- re sunt de mare prestigiu, acum toate entităţile din ÎN ŞTIINŢĂ Moldova fi ind eligibile pentru a aplica la acest Pro- gram pentru subvenţii, care sunt foarte mari – de la Laurent BOCHEREAU unu până la două milioane de euro, pentru o perioa- Şeful Departamentului pentru Politici dă de până la cinci ani. Deşi concurenţa a crescut an de Cooperare Internaţională, de an, cercetătorii sunt încurajaţi să aplice. Directoratul General pentru Cercetare Aceasta mai înseamnă că Moldova este acum şi Inovare, Comisia Europeană mult mai aproape decât înainte de procesul de lua- re a deciziilor. Adică va avea reprezentanţi în toa- te comitetele programului PC7. În comitetul de ma- MOLDOVA’S PARTICIPATION IN EUROPEAN nagement, care va lua decizii cu privire la conţinutul DECISION-MAKING IN SCIENCE. programului de lucru al proiectelor, Republica Mol- Due to the linking to the 7th Framework Programme, Moldova is much closer than before in dova a desemnat deja observatori. making decisions, having its representatives in all Să nu uităm, de asemenea, că există şi Puncte- program committees. Moldova has already designated le Naţionale de Contact, care deja activează şi sunt observers that will be in management committee in sigur că voi toţi (inclusiv NCP) veţi participa la toa- Brussels, whose decisions will infl uence the content of the work program. Moldovan scientists will have te sesiunile de formare care vor avea loc la Bruxe- fi nancial coverage for many scientifi c projects ll es, pentru care veţi fi rambursaţi. Altfel spus, dacă and training. Of course, this means that you will până în prezent dvs. vă autofi nanţaţi, de acum înain- contribute fi nancially to the budget of the program, te toate cheltuielile de participare vor fi acoperite de which under the Agreement is proportionally to you GDP. We have negotiated a very favorable reduction- program. Aceasta înseamnă că Republica Moldo- of about 8 percent of what normally it is supposed to va poate participa la Centrul Comun de Cercetare al be the contribution, plus a fraction of the available Consiliului Guvernatorilor. Preşedintele Duca este funding under the European Neighbourhood Policy acum membru al Consiliului şi colegul meu de la helps to cover a large part of these expenses. Centrul Comun de Cercetare va explica în continu- are ce înseamnă aceasta. -Este o satisfacţie şi onoare pentru mine să În aceste condiţii, desigur, şi dvs. veţi contri- fi u pentru a doua oară la Chişinău. Prima dată am bui fi nanciar la bugetul programului, care conform fost când am început să discutăm acest Acord. Acordului este proporţional cu PIB-ul dumneavoas- Aşadar, Republica Moldova este în prezent în tră. Noi am negociat o reducere foarte favorabilă de mod formal asociată la Programul Cadru 7, fi ind în circa 80 la sută din ceea ce, în mod normal, se pre- acest sens prima ţară din Parteneriatul Estic şi a supune a fi contribuţia, plus fi nanţarea disponibilă doua ţară din Politica Europeană de Vecinătate. La din cadrul Instrumentului Politicii Europene de Ve- ora actuală sunt 14 ţari asociate, toate ţări din aşa- cinătate care oferă asistenţă pentru a acoperi cea numită vecinătate şi toate parte la Acordul European mai mare parte din cheltuieli. de Schimb Liber, precum Elveţia, Norvegia, Islan- În cadrul acestei cooperări ne propunem să fi - da şi Lichtenshtein. nanţăm milioane de reţele de cercetare care asigu- Ce înseamnă, practic, să fi i asociat, pentru ră colaborarea între mediul academic şi cel industri- că dvs. aţi participat deja la PC7 ca ţară partene- al. Pentru cei care nu sunt deocamdată convinşi de ră la cooperare internaţională (ICPC)? În primul a fi mai activi, de a face ştiinţă la un nivel european, rând, la PC7 pot participa toate entităţile din Mol- de a fi mult mai implicaţi în cadrul de cercetare eu- dova în aceiaşi termeni şi condiţii ca şi orice en- ropean, declar: noi considerăm că cercetarea este titate de bază din statele membre ale UE, ceea ce acum extrem de globalizată. Foarte puţini oameni constituie un pas important. Aceasta înseamnă, de de ştiinţă activează în laboratoarele din afara ţării. asemenea, în termeni de eligibilitate, că dacă parti- Avem nevoie de mobilitate, în special a tinerilor, cipă la un proiect măcar două state membre sau aso- de cercetători capabili să lucreze cu alţi colegi, este ciate, Republica Moldova se poate alătura la grupul necesar de a perfecţiona capacităţile de cerceta- de bază.

8 - nr. 1(24), martie 2012 Eveniment re, acest lucru fi ind tot mai expansiv. Şi, desigur, lor este una foarte promiţătoare, ţine de antrenarea datorită participării, vor primi fi nanţare. şi pregătirea tinerilor cercetători şi mă bucur să văd Voi încerca să explic celor care nu sunt prea tineri şi aici în sală deoarece acesta este viitorul ţă- bine familiarizaţi cu aceasta: suntem tentaţi să sim- rii. Proiectul respectiv este coordonat în Moldova plifi căm cât mai mult posibil sistemul. Se prevede de Institutul de Inginerie Electronică şi Nanotehno- crearea unei zone de apel unic. Aş vrea să căutaţi logii cu alţi doi parteneri din Moldova, şi acesta e mai riguros care sunt posibilităţile de apel, acestea doar începutul. fi ind publicate o dată pe an şi toată informaţia fi - Al treilea şi ultimul exemplu este la fel din do- ind disponibilă on-line. Încercăm să facem un portal meniul sănătăţii. Este vorba de ESPOIR, denumire al participanţilor şi mai sunt şi Punctele Naţionale de origine franceză, ceea ce în traducere înseamnă de Contact care vă vor ajuta să deveniţi un bun par- „speranţă”, o denumire bună pentru un proiect. Aces- tener şi să fi ţi mai activi. ta este un studiu clinic multicentric privind valve Deci, dacă dvs. aţi luat hotărârea să participaţi, cardiace regeneratoare în care unul din parteneri este atunci trebuie să vă gândiţi ce trebuie sa faceţi pen- Universitatea de Stat de Medicina şi Farmacie din tru a avea succes, găsind parteneri şi propuneri de Moldova, şi acesta abia a demarat. succes. În primul rând, trebuie sa vă axaţi pe contac- După cum am mai menţionat, în continuare tre- tele existente, pe oamenii care activează în domeni- buie să întreprindeţi următorii paşi: contactaţi Punc- ile similare. Căutaţi printre participanţii la progra- tele Naţionale de Contact; participaţi la zilele de mele precedente care dispun deja de experienţă, ei informare şi la cursurile de formare pentru că veţi au o poziţie mai favorabilă, participaţi la conferinţe afl a o informaţie mai detaliată, mai specifi că şi nu unde, de asemenea, puteţi întâlni colegi, discutaţi şi vă intimidaţi să aplicaţi. evaluaţi cu ei proiectul şi ideile dvs. Apoi puteţi fi Aş vrea să comentez puţin programul următor invitaţi şi dvs. la Bruxelles în calitate de evaluatori, pe care îl pregătim intens, care va demara în 2014 şi pentru a evalua propunerile de proiecte împreună se va numi sugestiv Orizont 2020. În acest pachet cu experţii noştri. Aceasta se face pentru ca dvs. să compartimentul de cercetare şi inovare benefi ciază înţelegeţi mai bine cum funcţionează sistemul. Sun- de o creştere semnifi cativă comparativ cu celelalte teţi în drept, fi indcă v-aţi schimbat statutul şi sunteţi propuneri, care mai mult sau mai puţin sunt bazate ţară asociată la PC7. pe un buget stabil. Noul program prevede un buget Până acum am avut 151 de propuneri de la cer- de 80 de miliarde de euro, spre deosebire de 55 de cetătorii din Moldova, dintre care 24 au fost selec- miliarde pe care i-a gestionat PC7. Este, prin urma- tate, astfel încât 17 la sută s-au bucurat de succes. re, o creştere impunătoare, care uneşte cercetarea şi Este un coefi cient destul de bun, o bază bună pentru inovarea. Programul este anunţat pentru a răspun- dvs. Aceste 24 de granturi obţinute benefi ciază de o de la criza economică care vă afectează acum şi cu fi nanţare în valoare de 2,36 mil. euro. care Moldova se descurcă destul de bine. Pentru a fi mai concret, ţin să aduc trei exemple Propunerea noastră este ca programul să se axe- relevante de granturi obţinute de cercetătorii moldo- ze pe trei priorităţi: veni şi fi nanţate de PC7, veţi auzi mai târziu despre 1. Stimularea excelenţei în ştiinţă; cazurile acestea de succes. Primul proiect fi nanţat 2. Liderismul industrial; de PC7, HITT, ţine de domeniul sănătăţii: politici 3. Provocările sociale. de sănătate, prevalenţa factorilor de risc, rezultate- Cu aceasta închei şi vă urez toate cele bune! le în domeniul sănătăţii, performanţa serviciilor de sănătate, oportunităţi pentru dezvoltarea unui mod Din discursul ţinut la evenimentul de lansare de viaţă mai sănătos. Este un proiect important pen- ofi cială a statutului Republicii Moldova tru populaţia Moldovei şi e nevoie de o implicare de ţară asociată la PC7. mai amplă în el. Vom vedea aici doi parteneri locali Chişinău, 27 ianuarie 2012 – Centrul independent „Opinia” şi Centrul „Con- cluza Prim”. Al doilea proiect este numit MOLD-ERA, face parte din domeniul nanotehnologiilor. Prin interme- diul lui dorim să îmbunătăţim capacităţile de cerce- tare în Republica Moldova – sfera nanotehnologii-

nr. 1(24), martie 2012 - 9 Akademos

CENTRUL COMUN şi Transport, în partea de nord a Italiei activează trei institute ale noastre – Institutul de Protecţie şi DE CERCETARE Securitate a Cetăţenilor, Institutul pentru Mediu şi AL COMISIEI EUROPENE: Durabilitate şi Institutul de Sănătate şi Protecţie a Consumatorilor, în Spania – Institutul pentru Studii OFERTE PENTRU Tehnologice Prospective. MOLDOVA JRC are în fruntea sa Consiliul Guvernatorilor, care reuneşte reprezentanţi din fi ecare cele 40 de sta- te-membre sau ţările asociate şi se întruneşte de trei Hasan TURGAY TURSUN ori pe an pentru a discuta toate chestiunile ştiinţifi ce Responsabil pentru Relaţii Internaţionale, şi strategice care ţin de competenţa lor. Mă bucur să Centrul Comun de Cercetare, vă dau vestea că Dl. preşedinte Gheorghe Duca va Comisia Europeană fi reprezentantul Republicii Moldova în Consiliul Guvernatorilor. Acest Consiliu oferă consultanţă cu EUS JOINT RESEARCH CENTRE: OPPOR- privire la toate aspectele de management strategic şi TUNITIES FOR MOLDOVA asigură legătura strategică cu ţările lor. Următoarea This speech was held at the Moldova FP7 la- întrunire a Consiliului va avea loc în Olanda, unch event, which took place on January 27, 2012. Through the European Commission Joint Research Sprijinul JRC pentru elaborarea politicilor UE Centre, researchers from Moldova will have a spe- e la vedere, acordăm suport ştiinţifi c pentru antici- cial opportunity - "Action on enlargement and in- parea, formularea, adoptarea şi punerea în aplicare a tegration", which provides scientifi c support for the acestor politici în toate domeniile. Oferim controale candidate and associated countries. As part of this de conformitate, expertiză independentă, consultan- campaign are available participation and applying for jobs and seminars. There will be also organized ţă de specialitate. Principalele domenii ale activităţii scientifi c seminars, courses and small projects will JRC sunt energia şi transportul ecologic, mediul şi be supported under this action. These JRC work se- schimbările climatice, agricultura şi securitatea ali- minars promote the exchange of knowledge available mentară, sănătatea şi protecţia consumatorilor, si- and seek to benefi t from the knowledge of Moldovan researchers. guranţa şi securitatea nucleară, societatea informa- ţională şi securitatea cibernetică, criza şi gestiona- rea riscurilor (în caz de situaţii excepţionale). Susţi- -Doamnelor şi domnilor, am o mare plăcere să nem, desigur, Strategia Ştiinţifi că a Europei până în mă afl u aici în Moldova! 2020 pentru consolidarea prospectivă, capacitatea Voi explica pe scurt ce înseamnă Join Research de modelare, extinderea cercetării socio-economice Centre (JRC) – Centrul Comun de Cercetare şi ce ş.a. perspective oferă acesta cercetătorilor moldoveni. Iată şi unele exemple concrete din activitatea Misiunea JRC este de a asigura suport ştiinţifi c JRC. Se lucrează la îmbunătăţirea reţelelor de ener- pentru politica europeană – punerea în aplicare, mo- gie electrică ale UE. Se analizează vulnerabilitatea nitorizarea şi dezvoltarea concepţiilor şi politicilor sistemului de energie electrică a statelor-membre şi europene. JRC este organizaţia de cercetare a Co- sistemele de transport. De asemenea, JRC se cen- misiei Europene care efectuează cercetări ştiinţifi ce trează pe emisiile de gaze cu efect de seră pentru în laboratoarele sale din întreaga Europă. Centrul punerea în aplicare a Directivei europene privind a fost fondat în 1957 şi în prezent dispune de şapte energia din surse regenerabile. institute situate în cinci ţări (Italia, Belgia, Germa- Avem o mare experienţă în domeniul energi- nia, Olanda, Spania), având aproximativ 3 000 de ei nucleare şi ne axăm pe problemele acestui sec- angajaţi. Aproape 2 000 dintre aceştia lucrează în tor. În vizorul nostru se afl ă solurile, producem laboratoare. mostre pentru biodiversitatea solului. Activăm şi Bugetul Centrului este de peste 400 milioane în vederea gestionării crizelor, oferim operaţiuni de de euro şi 50 la sută din bugetul nominalizat este ob- salvare, iar, în unele cazuri, oferim notifi care pre- ţinut pe cale competitivă. Administraţia JRC cu se- alabilă partenerilor. Procesăm informaţii cu privire diul central se afl ă la Bruxelles. În Belgia ne repre- la inundaţiile şi incendiile forestiere. Ne ocupăm de zintă Institutul pentru Materiale de Referinţă şi Mă- depistarea produselor modifi cate genetic în produ- surători, în Germania – Institutul de Elemente Tran- sele alimentare. suraniene, în Olanda şi Italia – Institutul de Energie Unul dintre obiectele noastre de studiu sunt 10 - nr. 1(24), martie 2012 Eveniment nanotehnologiile, în care suntem foarte competenţi, aceştia trebuie să fi e funcţionari publici sau să lucre- lucrăm de asemenea cu informaţii spaţiale, puteţi ze într-o organizaţie internaţională. găsi exemple de referinţă în raportul elaborat de În ceea ce priveşte durata poziţiei pretinse, JRC (exemple despre produse modifi cate genetic, aceasta variază între 6 luni până la 4 ani, iar pen- măsuri de securitate, nanotehnologii şi altele). Mul- tru experţii naţionali durata este de la 12 la 36 luni. te dintre aceste problemele se cercetează în Spania Avem şi poziţia de „grantholder”, cu termenul limi- la Institutul pentru Studii Tehnologice Prospective. tă de aplicare în luna martie. Pentru această poziţie În 2011, am organizat mai multe conferinţe pe de grantholder puteţi aplica în patru domenii: teme care ţin de competenţa noastră, printre care: la 1. Deşertifi carea; Bruxelles – Conferinţa privind securitatea alimenta- 2. Efi cienţa energetică; ră la nivel mondial (în septembrie); în Statele Uni- 3. Impactul economic asupra activităţilor de te – Conferinţa consacrată Podului transatlantic de formare şi de cercetare; cercetare (în noiembrie). 4. Controlul exportului. JRC activează în baza unui parteneriat de re- Cercetătorii moldoveni sunt încurajaţi sa apli- ţea: colaborăm cu peste o mie de instituţii publice şi ce la trei tipuri de granturi destinate doctoranzilor, private din întreaga lume, cu instituţiile guverna- post-doctoranzilor, cercetătorilor cu experienţă. mentale, agenţiile de cercetare, universităţi etc. Noi oferim ateliere de lucru specializate, orga- Ţin să explic posibilităţile cercetătorilor din nizăm cursuri ştiinţifi ce care sunt deschise pentru Moldova, ce puteţi face cu ajutorul JRC. Avem, în participanţi (inclusiv pentru cercetători din Mol- acest sens o oportunitate specială – „Acţiunea pri- dova). Dacă aplicaţia dvs. va fi acceptată, costurile vind extinderea şi integrarea”, prin care oferim su- de deplasare şi acomodare vor fi plătite de JRC. Se port ştiinţifi c pentru ţările candidate şi ţările asocia- organizează anual în jur de 40 de sesiuni şi cursuri te. Ca parte a acestei campanii, vom pune la dispo- ştiinţifi ce. Este elaborată o listă a acestor eveni- ziţie locuri de muncă. Aceste oportunităţi de carieră mente organizate pe domenii: energie şi transport; sunt deschise pentru aplicare doar pentru 12 ţări, biocombustibil; efi cienţa energetică; domeniul nu- inclusiv Republica Moldova – adică include ţări- clear-transuranium (observaţi ca unele expoziţii le asociate şi ţările candidate, precum am spus. De asemenea, vor fi organizate seminare ştiinţifi ce, cur- s-au desfăşurat şi în ţările asociate, ca de exemplu suri, sprijinite proiecte mici în cadrul acestei acţi- în Canada). uni. Prin aceste seminare vom încerca să promovăm Puteţi aplica şi dvs. pentru a organiza în Mol- cunoştinţele de care dispune JRC şi vrem să benefi - dova un workshop în orice domeniu anul viitor. Un ciem şi de cunoştinţele dvs. Pentru mai multă infor- workshop se va desfăşura în Spania, în domeniul maţie puteţi accesa link-urile oferte de muncă: substanţelor chimice, care la fel cuprinde cercetarea http://ec.europa.eu/dgs/jrc/index.cfm?id=3070 social-economică şi vizează securitatea şi sănătatea şi activităţi (Workshop-uri, training-uri şi proiecte): consumatorului. Anul acesta, la 22-25 mai, se va or- http://ec.europa.eu/dgs/jrc/index.cfm?id=3080 ganiza un workshop la Bălţi, Republica Moldova în Ca să vă înregistraţi sau aplicaţi pentru un loc de domeniul pedologiei: „Solul – drept o moştenire”. muncă,vă rugăm să trimiteţi un mesaj la o adresa de Pentru a participa la toate aceste evenimente e-mail funcţională: [email protected] trebuie să trimiteţi aplicaţia dvs. la e-mail-ul nostru În privinţa oportunităţilor privind locurile funcţional, ele vor fi analizate şi dacă vor fi accepta- de muncă la care puteţi aplica: prima ofertă este te, atunci toate costurile vor fi achitate de JRC. acum disponibilă şi-i elaborată în conformitate Vă îndemn să aplicaţi, vă urez mult succes şi cu standardele Codului de Conduită pentru Re- vă mulţumesc! crutarea Cercetătorilor; poziţia a doua este cea de experţi naţionali, la care puteţi aplica până Din discursul ţinut la evenimentul de lansare la 15 mai, toate informaţiile le găsiţi prin interme- ofi cială a statutului Republicii Moldova diul web-site-ului pe care l-am anunţat. Pentru ex- de ţară asociată la PC7. perţii naţionali detaşaţi sunt nişte condiţii aparte – Chişinău, 27 ianuarie 2012

nr. 1(24), martie 2012 - 11 Akademos

ACŢIUNILE MARIE CURIE PENTRU MOLDOVA

Kamila PARTYKA Responsabilă pentru Acţiunile Marie Curie, Directoratul General Educaţie şi Cultură, Comisia Europeană

MARIE CURIE ACTIONS FOR MOLDOVA Indeed, Marie Curie Actions is Global Pro- gram for international cooperation. So far, thro- ugh this research program were funded more program, care înseamnă un anumit tip de pregăti- than 130 nationalities, research organizations re, de mobilitate şi de dezvoltare a carierei pentru participating from over 70 countries. The pri- cercetători. Face parte din Programul Cadru pen- mary objective of these activities is to stimula- tru dezvoltare şi cercetare de mulţi ani şi de 15 ani te the quantity and quality of human resources avem aceasta marcă de Marie Curie Actions. involved in research and to promote research În cadrul PC7 dispunem de 9 la sută din buget, as an attractive career. We aim to attract peo- bani care sunt subordonaţi programelor înaintate de ple to engage in Europe research work. MCA persoane. Noi cuprindem aspecte variate legate de is an important element of employment and ex- cariera de cercetare. Finanţarea este destinată cerce- cellent conditions of training and work in the tătorilor afl aţi la toate etapele, începând cu studiile Recruitment Code. We are happy that Moldova de doctorat. Astfel noi cuprindem posibilităţi varia- has recently signed The European Charter for te pentru cercetările din Europa. Researchers and The Code of Conduct for the Obiectivul primordial al acestor activităţi este Recuitment of Researchers. de a stimula cantitatea şi calitatea resurselor uma- ne implicate în domeniul cercetării şi de a promova - Onoraţi oaspeţi, doamnelor şi domnilor! cercetarea ca pe o carieră atractivă. Ne propunem Am o plăcere enormă să mă afl u astăzi aici şi să să atragem oameni care să se implice şi să lucre- vorbesc despre Marie Curie Actions (Acţiunile Ma- ze în domeniul cercetărilor în Europa. Un element rie Curie), unul dintre programele specifi ce ale Pro- important al MCA este ocuparea forţei de muncă şi gramului Cadru 7. În conformitate cu planurile de condiţiile excelente de angajare şi de lucru, în baza dezvoltare ştiinţifi că din Europa până în anii 2020, Codului de Conduită pentru Recrutarea Cercetători- sunteţi bineveniţi la activităţile PC7. În această or- lor. Suntem fericiţi că Moldova a semnat de curând dine de idei, aş vrea sa vă explic care sunt oportu- acest Cod. nităţile de fi nanţare ale PC7 şi Marie Curie Actions Voi vorbi în continuare despre principalele ca- (MCA) pentru Republica Moldova. racteristici ale Acţiunilor Marie Curie. În primul Voi începe cu o privire generală asupra acestui rând, suntem deschişi pentru toate domeniile din

12 - nr. 1(24), martie 2012 Eveniment

ştiinţă. Nu există direcţii predefi nite. De aceea, pu- la moment, au fost fi nanţate mai mult de 180 luni de teţi aplica şi promova toate ideile dvs. inovaţionale, mobilitate între Moldova şi ţările UE, acesta fi ind pentru a fi fi nanţaţi în cadrul acestui program. Cu- un bilanţ relativ de mobilitate a ţărilor UE, un înce- vântul cheie pentru MCA este – mobilitatea, care put bun pentru o cooperare mai prosperă în viitor. presupune în sine nu doar mobilitatea între ţări, ci şi Pe lângă programul IRSES, sunt şi cercetători între diverse domenii de activitate, precum industria moldoveni implicaţi în alte acţiuni din programul şi mediul academic, de exemplu, făcându-le să coo- MCA. E vorba de tinerii cercetători, candidaţi la pereze între ele şi să propună proiecte inovaţionale doctorat. noi. Am mai accentuat faptul că IRSES este un pro- Trebuie menţionat faptul că MCA este cel mai iect foarte interesant pentru Moldova, fapt care se extins program pe plan internaţional din cadrul PC7. vede din acţiunile organizaţiilor moldoveneşti care Până acum, am fi nanţat cercetători de mai mult de aplică la acest proiect. Din moment ce Moldova este 130 de naţionalităţi, participând organizaţii de cer- ţară asociată, apare o cale diferită de aplicare şi im- cetare din peste 70 de ţări. Deci, MCA este într-ade- plicare la aceste acţiuni. Până acum, dumneavoas- văr un Program global de cooperare internaţională. tră puteaţi face schimb de cercetări şi cercetători în Ne bucură faptul că din ce în ce mai mult se observă cad rul ţării voastre şi între ţările UE. Oricum, apar interesul de participare a industriei şi a întreprinde- noi posibilităţi de a rămâne deschişi pentru IRSES, rilor mici şi mijlocii, precum şi dorinţa acestora de acest lucru presupune în sine ideea că puteţi face a coopera cu mediul academic, universităţile şi cen- schimb cu alte ţări din sfera spaţiului european sau trele de cercetare. ţări ne asociate, ceea ce înseamnă că puteţi preco- Astfel, oportunităţile de fi nanţare oferite de niza schimbul de personal cu alte ţări-partenere din MCA cuprind întreaga planetă şi generează posibi- est, cum ar fi Ucraina sau cu alte ţări care au semnat lităţi de cooperare nu doar cu ţările din Europa, ci Acordul pentru Ştiinţă şi Tehnologie, de exemplu şi cu cele din afara ei. Până în prezent, am urmărit Rusia, SUA, Canada. creşterea cererii de participare a Moldovei în MCA, Bazându-vă pe experienţa din cadrul programu- am primit 25 de aplicaţii care includ organizaţii din lui IRSES, puteţi începe de asemenea să aplicaţi la Moldova, dintre care şase au fost de mare succes. alte activităţi MCA, precum „Host-driven”, aceasta Deci, am fi nanţat, cu 368 000 euro, şase proiecte însemnând consorţiul diferitor organizaţii din afara moldoveneşti, dintre care patru participă şi la pro- programului. Una dintre aceste acţiuni este reţeaua gramul IRSES. Alte proiecte din Moldova, partici- de formare iniţială (ITN) – pregătirea tinerilor cer- pante la IRSES, sunt acum la etapa negocierii de a cetători pentru doctorat. Aici se poate aplica pentru fi implicate în PC7. a stimula formarea în conformitate cu orientările Este de menţionat şi faptul că programul de luc- principale existente în UE, aceasta presupunând în- ru pentru 2013 se va începe cu accesul la o gamă curajarea mobilităţii şi transferul de cunoştinţe. de servicii europene care nu sunt strict ataşate de Din discursul ţinut la evenimentul de lansare Acţiunile Maria Curie, dar în general de întregul ofi cială a statutului Republicii Moldova program PC7 şi persoanele implicate vor benefi cia de aproximativ 200 000 de euro. de ţară asociată la PC7. Un alt aspect semnifi cativ este că IRSES dove- Chişinău, 27 ianuarie 2012 deşte un mare interes pentru mobilitatea lunară, deci

nr. 1(24), martie 2012 - 13 Akademos

ACADEMICIANUL stanţe. Fiind o persoană curajoasă, deschisă la minte şi la sufl et, dispune de o forţă de muncă inepuiza- GHEORGHE DUCA – bilă. Principiul de care se conduce în activitatea sa SAVANT NOTORIU, este să convingă societatea că dezvoltarea ţării poa- te avea succes numai dacă se va baza pe ştiinţă şi MANAGER ISCUSIT inovare, că viitorul nostru depinde, în mare parte, ŞI MILITANT de starea ştiinţei. A venit pe lume la 29 februarie 1952 în satul AL VIEŢII PUBLICE Copăceni, raionul Sângerei. A avut noroc de părinţi cărturari: tatăl său a fost profesor de chimie, iar mai- că-sa – învăţătoare la clasele primare. Dragostea de Acad. Teodor FURDUI carte şi dorinţa de a asimila cât mai multe cunoştinţe le-a moştenit de la ei, dezvoltând aceste frumoase ACADEMICIAN GHEORGHE DUCA - calităţi încă din copilărie. NOTORIOUS SCHOLAR, SKILLED MANAGER A absolvit cu medalie de aur şcoala medie din AND MILITANT OF THE PUBLIC LIFE. oraşul Sângerei, unde părinţii săi fuseseră transfe- Acad. Gheorghe Duca, President of ASM- with this name are related a number of Moldovan science raţi cu locul de muncă. Avea de pe atunci o mare performance and it’s condition in the society, among atracţie pentru obiectul de chimie: rezolva şi alcătu- these can be named the improvement of the legal ia de sine stătător probleme cât mai variate. A cre- framework on science and innovation, the increasing at chiar şi un laborator la el acasă, fapt pentru care of state funding of science, optimization of science conducerea şcolii i-a permis, pe când era încă elev and innovation infrastructure, promotion of young scientists, expanding international cooperation in în clasele IX şi X, să ţină lecţii de chimie în clasele all spheres, etc. VIII - X, înlocuindu-l deseori pe profesor. Multi-faceted personality (multilateral După absolvirea şcolii medii în 1969, fi ind în- developed personality ), Acad. Duca is the founder drăgostit de chimie, doreşte să-şi continue studi- of scientifi c school in ecological chemistry, a fi eld ile la Facultatea de Chimie a Universităţii de Stat marked by numerous valuable scientifi c results. On the occasion of the 60th anniversary of Gheorghe din Chişinău, unde pe atunci activau cei mai cu- Duca, the author talk this anniversary speech. noscuţi chimişti din ţară: academicienii A.Ablov, Gh.Lazurievski, Iu.Lealikov, prof. T.Migali, D.Batâr. - Stimate domnule preşedinte al AŞM, În scurt timp, devine unul din cei mai activi şi Distinşi colegi, onorată audienţă, bine instruiţi studenţi, formându-se ca manager, Este o mare răspundere, dar şi o mare onoare de viitor om de ştiinţă şi profesor universitar. Cunoş- a creiona în faţa celor mai cunoscute personalităţi în tinţele profunde obţinute pe parcursul a cinci ani de domeniul chimiei ecologice, la frumoasa aniversare studii i-au permis să susţină teza de licenţă cu tema de 60 de ani de la naştere şi 40 de ani de activitate „Compuşii manganului cu etilendiamina în catali- ştiinţifi că, portretul unui distins savant care se bu- ză”, în care erau prezentate noi aspecte în compor- cură de o recunoaştere largă în rândul oamenilor de tarea compuşilor coordinativi ai manganului. ştiinţă. E vorba de preşedintele Academiei de Şti- În anul 1974, după absolvirea cu menţiune a fa- inţe, academicianul Gheorghe Duca, despre care, cultăţii, i se rezervă loc de lucru la una din cele mai parafrazând cunoscuta maximă, putem spune cu prestigioase catedre – cea de chimie fi zică, şef al certitudine că este omul potrivit la locul şi timpul căreia era profesorul universitar Alexei Sâciov, pe- potrivit. dagog prin vocaţie, îndrumător al tinerilor, care din Activând în comun pe parcursul mai multor ani, 1974 până în 1988 a fost şi prorector pentru activi- avem onoarea să-l cunoaştem îndeaproape ca savant tatea ştiinţifi că al Universităţii de Stat din Moldova. şi manager al ştiinţei. Dat fi ind spectrul larg al inte- Însă organizaţia comsomolistă, luând în considera- reselor sale ştiinţifi ce, organizatorice şi civice, mă ţie aptitudinile organizatorice şi autoritatea proas- voi opri doar asupra unor repere din activitatea pro- pătului absolvent în rândul tinerilor, îl alege unanim digioasă a acad. Gh.Duca. secretar al comitetului comsomolist al universităţii, Înzestrat fi ind cu incontestabile capacităţi de li- funcţie pe care o deţine până în anul 1976, când se der şi cu dexteritatea de a se orienta uşor în orice înscrie la studii la doctorantură la catedra preferată împrejurări, academicianul Gh.Duca are talentul de de chimie fi zică. a-şi atinge scopul întotdeauna, indiferent de circum- Conducătorul ştiinţifi c al tezei sale de doctor,

14 - nr. 1(24), martie 2012 Portret de savant profesorul universitar A.Şâciov, după cum era şi fi - stanţelor organice, a radiaţiei ultraviolete şi a ra- resc, i-a sugerat lui Gh. Duca să-şi consacre studiile dicalilor liberi în mediul ambiant. Aceste cercetări catalizei în procesele de oxidoreducere, domeniu în inedite i-au permis deja în anul 1989 să fi nalizeze care cel dintâi era recunoscut ca specialist. Această şi să susţină teza de doctor habilitat „Studiul me- propunere i-a fost pe plac, deoarece încă din anii canismelor ecochimice ale proceselor din mediul studenţiei era conştient de rolul determinant al re- ambiant” la specialităţile cinetica şi cataliza şi pro- acţiilor de oxidare-reducere în viaţa de fi ecare zi a tecţia mediului ambiant, în care au fost dezvăluite omului şi în menţinerea stării de autopurifi care a mecanismele tipice ale proceselor de oxido-reduce- mediului ambiant, precum şi de faptul că dezvol- re a componentelor în procesul de formare a calităţii tarea intensă a industriei şi agriculturii este însoţi- apei şi propuse conceptele tratării fi zico-chimice şi tă de marele pericol al poluării masive a mediului biochimice a apelor reziduale. Teza a servit ca bază ambiant. în dezvoltarea teoriei fenomenului redox în mediul Prima sa lucrare ştiinţifi că Gh.Duca o prezintă ambiant. la cea de-a XIII-a Consfătuire în domeniul chimiei În acelaşi an, este ales şef al catedrei de chimie combinaţiilor complexe, care a avut loc la Moscova, fi zică, funcţie pe care o deţine cu succes până în în 1978. În următorul an, 1979, publică patru lucrări 1992, când fondează în cadrul Universităţii de Stat o ştiinţifi ce în cea mai prestigioasă revistă „Журнал altă catedră – cea de chimie industrială şi ecologică. физической химии”. În acelaşi an susţine cu brio În anul 1991 i se conferă titlul didactic de profesor teza de doctor în chimie „Катализ окисления universitar. De rând cu activitatea de şef de catedră винной и дигидроксифумаровой кислоты”, gra- şi şef al Centrului Ştiinţifi c de Chimie Ecologică şi ţie căreia a devenit posibilă elaborarea metodelor de Aplicată cu trei laboratoare de cercetare pe care l-a stabilizare şi înnobilare a proprietăţilor organolepti- creat pe lângă catedră, în anul 1992 şi-a mai asumat ce ale vinurilor. şi responsabilitatea de decan, gestionând Facultatea După susţinerea tezei de doctor, ocupă prin con- de Ecologie a Universităţii Libere Internaţionale din curs postul de asistent, iar în 1981 este ales preşedin- Moldova. te al comitetului sindical al Universităţii. În 1983, la Activitatea ştiinţifi că şi organizatorică fructuoa- vârsta de 30 de ani, când doctorul în ştiinţe Gh.Duca să este apreciată la înalta-i valoare şi de membrii avea deja publicate 34 articole şi, în comun cu alţi Academiei de Ştiinţe: profesorul universitar, docto- autori, monografi a „Reacţiile catalitice şi ocrotirea rul habilitat în chimie Gh. Duca este ales în anul mediului înconjurător”, el prezintă la Concursul Re- 1992 membru corespondent al AŞM. publican al Premiilor pentru Tineret lucrarea „Ca- Bucurându-se de o mare popularitate în soci- taliza oxidării acizilor dicarboxilici”, în care se exa- etate, membrul corespondent Gh. Duca a fost ales minează procesele de oxido-reducere ce au loc în în anul 1998 în calitate de deputat în Parlamentul vin şi rolul lor în tehnologia de producere a vinului. Republicii Moldova de legislatura a XIV-a, fi ind Prin vot unanim, această lucrare a fost menţionată desemnat preşedinte al Comisiei permanente pentru cu Premiul pentru Tineret. Şi tot în acelaşi an, Gh. cultură, ştiinţă, învăţământ şi mijloace de informare Duca s-a bucurat de încă o înaltă preţuire deja din în masă (1998-2001). În 2000 comunitatea ştiinţifi că partea colegilor de breaslă, fi ind ales prin concurs în academică îl recunoaşte ca savant de performanţă, calitate de docent la catedra de chimie fi zică. el fi ind ales membru titular (academician) al AŞM. După susţinerea tezei de doctor în ştiinţe acordă Exigentul profesor universitar Gh.Duca a deţinut un o deosebită atenţie cercetărilor cu caracter practic – timp îndelungat şi importanta funcţie de preşedinte publică lucrările „Гидромониторинг в поливном al Consiliului de Experţi pe lângă Ministerul Eco- земледелии”, „Способ определения нитрит- nomiei al Republicii Moldova. ионов в природных водах”, „Chimia şi viaţa apei” Academicianul Gh.Duca s-a impus nu numai ca (carte), „Экологическая химия сточных вод в organizator al ştiinţei, dar, în aceeaşi măsură, şi ca условиях МССР”, „Способ интенсификации savant notoriu, fapt ce se confi rmă prin multiplele очистки сточных вод с применением УФ- publicaţii ştiinţifi ce în limbi de circulaţie universală облучения” etc. Efectuează un stagiu de instruire şi prin conferirea numeroaselor titluri academice şi la postdoctorat la Institutul de Fizică şi Chimie al didactice în semn de recunoaştere a valoroasei sale Academiei de Ştiinţe din Federaţia Rusă. opere ştiinţifi ce. Eforturile dlui Gh. Duca sunt axate preponde- Succesul semnifi cativ al activităţii ştiinţifi ce a rent pe identifi carea mecanismelor fundamentale acad. Gh.Duca se datorează pregătirii profesionale ale catalizei omogene de oxidare şi reducere a sub- profunde, muncii asidue, precum şi faptului că de

nr. 1(24), martie 2012 - 15 Akademos la bun început Dumnealui şi-a organizat cercetările şi vinurilor, de prelucrare efectivă a produselor se- în baza unui concept de studiu original, bine argu- cundare din vinifi caţie, tehnologia de fabricare a mentat. Studierea proceselor chimice în mediul am- produselor complexului vitivinicol etc. biant, inclusiv în cel acvatic, a proprietăţilor şi ca- Acad. Gh.Duca este iniţiatorul şi promotorul pacităţilor lui de autopurifi care s-au efectuat în baza elaborării şi implementării auditului ecologic, care evidenţierii mecanismelor de formare a compuşilor constituie un mecanism nou de acţiune în realizarea complecşi cu transfer parţial de sarcină, ce condiţi- practică a complexului de măsuri în domeniul ocro- onează reacţiile de oxido-reducere şi contribuie la tirii mediului ambiant. formarea stării redox a mediului ambiant. Rezultatele cercetărilor ştiinţifi ce sunt refl ec- Prin studiul mecanismelor elementare de forma- tate în peste 600 de publicaţii în ţară şi peste ho- re a compuşilor complecşi cu transfer parţial de sar- tare, inclusiv monografi i, manuale şi cărţi. Ma- cină, care stau la baza reacţiilor de oxido-reducere nualele „Введение в экологическую химию”, şi formării stării redox a mediului, a contribuit la „Гидрохимия”, „Reologia” au devenit cărţi de dezvoltarea unei direcţii ştiinţifi ce noi – procese căpătâi pentru studenţi. Monografi ile „Ecologi- de oxido-reducere ca reglator al stării mediului am- cal Chemistry”, „Redox Catalisis and Ecological biant. Chemistry”, „The role of Ecological Chemistry in A elaborat: teoria stării redox a mediului ambi- Pollution Research and Sustainable Development”, ant; teoria compuşilor complecşi cu transfer parţial „Contributions to knowledge”, „Основы процессов al sarcinii în procesele de oxido-reducere; modele обезвреживания вредных отходов виноделия” matematice de transformare a substanţelor chimice fac parte din fondul de aur al ştiinţei mondiale. Este în mediul acvatic; căile de circulaţie a apei oxigena- autorul a peste 130 de brevete de invenţie. te în mediul ambiant ocean-mare-lac-râu, atmosfe- Din anul 2001 şi până la alegerea sa în calitate ră-hidrosferă, sol-hidrosferă. Pentru prima dată în de preşedinte al Academiei de Ştiinţe în 2004, deţi- mediul acvatic, a identifi cat mecanismele de oxida- ne postul de ministru al Ecologiei, Construcţiilor şi re catalitică a substanţelor organice cu oxigen, apă Dezvoltării Teritoriului al Republicii Moldova. oxigenată, raze ultraviolete şi formarea radicalilor Către anul 2004 ştiinţa se afl a într-o stare criti- liberi, precum şi mecanismele de transformare a că: baza tehnico-materială degradase, continua exo- nitraţilor, nitriţilor, nitrozoaminelor în scopul inhi- dul masiv al savanţilor din ştiinţă, tineretul pierduse bării formării acestora în sol şi asigurării securităţii încrederea în ziua de mâine a ştiinţei, salariile cer- produselor alimentare. cetătorilor erau unele din cele mai mici din ţară. În Datorită cercetărilor academicianului Gh.Duca, mass-media se polemiza şi se discuta pe larg proble- a devenit posibilă selecţia orientată şi efi cientă a sis- ma, dacă va fi sau nu ştiinţa. În aceste împrejurări, temelor catalitice pentru realizarea anumitor trans- dacă Adunarea Generală a membrilor AŞM nu l-ar formări oxido-reducătoare atât în tratarea apelor fi ales preşedinte pe acad. Gheorghe Duca, savant şi reziduale şi a aerului poluat, cât şi în determinarea politician recunoscut, consecinţele dezastruoase ale capacităţii de autopurifi care a sistemelor acvatice şi situaţiei create ar fi avut, cu certitudine, un caracter a proprietăţilor mediului adecvate valorii biologice grav şi ireparabil. de habitare. Au fost obţinute metode de determina- Academicianul Gh.Duca la acea perioadă dis- re a stării redox a mediului acvatic, de detoxicare punea de o bogată experienţă managerială la nivel a apelor reziduale, metode de tratare a gazelor de de preşedinte al Comisiei parlamentare şi de minis- evacuare, un sistem nou de apreciere a calităţii ape- tru al Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teri- lor, a fost elaborat un bioreactor de tip fl uid pentru toriului al Republicii Moldova. Înzestrat cu talentul denitrifi carea apei potabile, metode non-poluante de excepţional de a conlucra cu autorităţile publice, stimulare şi creştere a plantelor, metode de obţinere indiferent de culoarea lor politică, acad. Gh. Duca a a acidului tartric şi dihidroxifumaric, a reductonului devenit, pe bună dreptate, savant şi manager al Ce- din deşeuri alimentare şi agricole, metode de îmbu- tăţii Ştiinţei. nătăţire a proprietăţilor ecologice şi organoleptice Deşi rolul acad. Gh.Duca în salvarea ştiinţei ale sucurilor, metode de diminuare a conţinutului autohtone într-o perioadă foarte difi cilă pentru des- nitriţilor şi nitrozoaminelor în produsele de carne tinul acesteia întru realizarea predestinaţiei ca for- etc. ţă motrice în dezvoltarea societăţii şi integrarea în În domeniul oenologiei a elaborat noi substan- lumea ştiinţifi că internaţională este bine cunoscut ţe pentru protejarea vinurilor naturale şi spumante departe de hotarele ţării, la noi în ţară Dumnealui de oxidare, noi metode de demetalizare a sucurilor este cel mai des împroşcat cu „suliţe otrăvitoare” în

16 - nr. 1(24), martie 2012 Portret de savant aceste timpuri de stagnare şi degradare. Dintre per- Instruire Postuniversitară şi Perfecţionare, au fost sonalităţile naţionale, poate numai poetul Gr.Vieru, majorate bursele doctoranzilor, instituite 20 de bur- scriitorul N.Dabija şi acad. I.Bostan au fost huliţi se de excelenţă ale Guvernului, 7 burse nominale în şi mustraţi în aşa măsură cu invective grosolane de cinstea savanţilor autohtoni notorii, lansate progra- către cei care nu doresc prosperarea ţării. me de granturi individuale şi colective pentru tine- Printre rezultatele sale obţinute în plan manage- ret, de procurare a echipamentului etc. rial vom menţiona: Mai mult decât atât, acad. Gh.Duca a întreprins - crearea unui nou cadru juridic de reglemen- eforturi excepţionale pentru a convinge conducerea tare şi gestionare a ştiinţei şi inovării – Codul cu ţării să permită organizarea pe lângă Academia de privire la ştiinţă şi inovare, conform căruia pentru Ştiinţe a pregătirii ştiinţifi ce a copiilor dotaţi, care prima dată ştiinţa a fost recunoscută drept prioritate ulterior vor activa în domeniul ştiinţei şi inovării, strategică naţională, au fost introduse forme noi de prin crearea unui Liceu academic pentru copii dotaţi colaborare şi parteneriat între AŞM şi autorităţile şi a Universităţii AŞM. Fondarea acestor instituţii publice centrale şi locale, iar AŞM declarată unica academice de instruire a viitoarelor cadre ştiinţifi ce instituţie publică de interes naţional în sfera ştiinţei – Liceul teoretic pentru copii dotaţi şi Universitatea şi inovării, coordonator plenipotenţiar al activităţii AŞM – poate fi apreciată ca un caz de succes al pre- ştiinţifi ce şi consultant ştiinţifi c al autorităţilor pu- şedintelui Academiei de Ştiinţe. Precum şi crearea blice centrale; Institutului de Dezvoltare a Societăţii Informaţiona- - crearea condiţiilor satisfăcătoare de muncă le, a Institutului de Inginerie Electronică şi Tehnolo- pentru persoanele angajate în activitatea de cerceta- gii Industriale, elaborarea unui sistem de indicatori re; renovarea substanţială a bazei tehnico-ştiinţifi ce; de monitorizare şi evaluare a activităţii ştiinţifi ce majorarea remunerării muncii; efi cientizarea gestio- etc. nării patrimoniului AŞM; Autoritatea acad. Gh.Duca şi reputaţia sa im- - renovarea integrală a blocului central al AŞM; pecabilă în mediul comunităţii ştiinţifi ce din ţară şi reparaţia blocurilor aparţinând institutelor biologi- al celei internaţionale este atestată şi de alegerea sa ce, de chimie, fi zică şi matematică etc.; reconstruirea în calitate de membru de onoare al academiilor de blocului fostului Centru de Calcul cu reamplasarea ştiinţe din Ucraina, România, Academiei Centrale ulterioară în incinta acestuia a Bibliotecii Ştiinţifi ce Europene de Ştiinţă şi Artă, Academiei Internaţi- Centrale a AŞM; onale de Informatică, Academiei Pedagogice din - optimizarea infrastructurii sferei ştiinţei şi Rusia, membru de onoare al Societăţii Chimişti- inovării, efi cientizarea activităţii ştiinţifi ce şi spori- lor din SUA şi Doctor Honoris Causa al ASEM, al rea suportului ştiinţifi c în soluţionarea problemelor universităţilor din Bălţi, Iaşi, Arad şi Universităţii social-economice şi culturale ale ţării. din Tiraspol cu sediul la Chişinău; menţiunile pe Acad. Gh.Duca este nu doar iniţiatorul şi pro- care le-a obţinut participând cu lucrările sale la di- motorul elaborării Codului cu privire la ştiinţă şi verse Saloane Mondiale – diplome de merit, Me- inovare, ci şi a Legii cu privire la parcurile ştiin- dalia de Aur a Organizaţiei Internaţionale pentru ţifi co-tehnice şi incubatoarele de inovare, creării Inventică, Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Agenţiei pentru inovare şi transfer tehnologic etc. Comandor, Crucea de Comandor al Ordinului de Eforturile întreprinse de acad. Gh.Duca, în co- Onoare (Polonia), „Ordinul pentru Invenţii” (Bel- mun cu echipa sa, pentru implementarea prevede- gia), medalia „Henri Coandă” (România), medalia rilor acestor legi au asigurat posibilitatea de a ob- ,,N.S.Kurnakov” (Rusia) etc.; decernarea Premiului ţine resurse fi nanciare considerabile de la bugetul de Stat al Republicii Moldova în domeniul ştiinţei, de stat, a majora salariile şi crea condiţii adecvate tehnicii şi producţiei în anul 1998 pentru ciclul de de muncă, revitaliza şi actualiza ştiinţa autohtonă, lucrări ştiinţifi ce „Aspecte fundamentale şi aplicati- iniţia şi dezvolta structura inovaţională, consolida ve ale proceselor de cataliză omogenă” (în comun comunitatea ştiinţifi că, stopa exodul savanţilor din cu prof. univ. A.Sâciov şi V.Isac) şi în 2004 – pentru sfera ştiinţei. Concomitent, Academia de Ştiinţe şi-a ciclul de lucrări în domeniul chimiei ecologice, pro- extins prerogativele, devenind cel mai prestigios tecţiei mediului ambiant şi tehnologiilor de utilizare centru ştiinţifi c din ţară cu impact real asupra eco- raţională a resurselor naturale (în comun cu dr. în nomiei ţării. chimie A.Crăciun, M.Gonţa, T.Sajin şi m. c. al Aca- O atenţie deosebită acad. Gh. Duca acordă efi - demiei Ruse I.Skurlatov); obţinerea nominalizării cientizării în pregătirea şi susţinerea cadrelor ştiin- „Savantul anului” (2006); desemnarea în calitate de ţifi ce tinere. La insistenţa lui a fost creat Centrul de Consul onorifi c al Greciei în Republica Moldova şi

nr. 1(24), martie 2012 - 17 Akademos preşedinte al Comisiei interguvernamentale a Mol- rea ştiinţei şi consolidarea comunităţii ştiinţifi ce din dovei şi Poloniei în domeniul economiei, tehnicii ţară, rămânând a fi în permanentă căutare a căilor şi ştiinţei. În 2012 i se conferă distincţia supremă a de dezvoltare a ştiinţei autohtone şi de pregătire a ţării – Ordinul Republicii. cadrelor ştiinţifi ce dotate, un militant activ pentru Marea preocupare a academicianului Gh. Duca democraţie şi integrarea în arealul ştiinţifi c interna- este integrarea ştiinţei în arealul european, fapt care ţional. Succesul nu s-a lăsat mult aşteptat: în anul vine în concordanţă cu politica de stat de integrare 2011, ca rezultat al eforturilor considerabile depuse a ţării în plan regional şi european. Datorită insis- în această direcţie, Republica Moldova a aderat la tenţei sale, au fost stabilite şi dezvoltate relaţii de spaţiul european unic de cercetare, obţinând dreptul colaborare cu academiile de ştiinţe din Rusia, Po- de asociere, începând cu 1 ianuarie 2012, la Progra- lonia, România, China, Belarus etc., obţinându-se mul Cadru 7. acces la infrastructuri performante de cercetare din Graţie realizărilor ştiinţifi ce şi manageriale de străinătate, la proiecte şi programe internaţionale, valoare, la vârsta onorabilă de 60 de ani, Domnia promovându-se astfel imaginea comunităţii ştiinţifi - sa a devenit o personalitate unică în ştiinţă, a cărei ce a ţării în Europa. Au fost semnate acorduri de co- nume, cu siguranţă, va rămâne înscris în istoria ţării laborare cu Fondul de Cercetări Fundamentale din noastre. Rusia, Belarus, cu Ministerul Federal al Cercetării Cu ocazia acestei frumoase aniversări, Vă urăm din Germania, Autoritatea Naţională pentru Cerce- tradiţionalul „La mulţi ani!” şi Vă dorim din sufl et tare Ştiinţifi că din România, Academia Agricolă din sănătate, inspiraţie în procesul de cercetare şi în ac- Bulgaria, Academia de Ştiinţe din Republica Cehă tivitatea managerială, noi realizări întru prosperarea etc. ştiinţei, Academiei de Ştiinţe şi a întregii societăţi ! Anii de activitate în comun ne permit să afi r- măm cu certitudine că acad. Gheorghe Duca, în ca- Discurs ţinut în cadrul Conferinţei litatea sa de preşedinte al AŞM, a întreprins tot posi- internaţionale „Chimia ecologică - 2012”. bilul, iar uneori chiar imposibilul, pentru dezvolta- Chişinău, 2 martie 2012

Maria Saca-Răcilă. Baladă păstorească. Tapiserie, 1982

18 - nr. 1(24), martie 2012 Ştiinţele vieţii

CONFERINŢELE poli pasionaţi de rolul nobil al chimiei în protecţia mediului, pe parcursul a mai mult de trei decenii, INTERNAŢIONALE constatăm apariţia şi consolidarea în ţara noastră a ÎN MATERIE DE CHIMIE şcolii ştiinţifi ce de chimie ecologică. Reprezentanţii acestei „şcoli a lui Duca”, sub conducerea dascălului ECOLOGICĂ IDENTIFICĂ său, încearcă să identifi ce soluţii pentru mai multe SOLUŢII PENTRU probleme ce ţin de calitatea mediului. Pe parcursul perioadei vizate, au fost stabilite multiple relaţii şti- PROBLEMELE MEDIULUI inţifi ce cu savanţii de peste hotare – cei care în toată lumea încearcă să rezolve problemele de protecţie a Dr., conf. univ. Viorica GLADCHI mediului ambiant prin aplicarea legităţilor chimice ale transformării poluanţilor, tehnologiilor chimice Dr. Lidia ROMANCIUC noi şi dezvoltării durabile. Multiplele rezultate ştiinţifi ce ale şcolii naţiona- THE INTERNATIONAL CONFERENCES ON le de chimie ecologică, precum şi diversitatea pro- ECOLOGICAL CHEMISTRY DETERMINE THE blemelor de cercetare, soluţionate de aceasta, au de- SOLUTIONS FOR THE PROBLEMS OF THE EN- terminat un interes sporit faţă de domeniul chimiei VIRONMENT ecologice atât în ţară, cât şi peste hotarele ei. În sco- As scientifi c direction, Ecological Chemistry has pul promovării ideilor inovatoare, realizării schim- been successfully developing in Moldova over the bului de idei dintre partenerii de ştiinţă, precum şi past three decades at the Department of Industrial formării specialiştilor în domeniul dat, începând cu and Ecological Chemistry (DIEC) of the Moldova State University. Its history began in 1985, when the anul 1985 se desfăşoară întruniri ştiinţifi ce interna- First International School on Ecological Chemis- ţionale sistematice ale chimiştilor care nu sunt indi- try of the Environment was organized by the staff ferenţi faţă de viitorul planetei noastre. of the DIEC under the coordination of academician Aşadar, istoria evoluţiei schimbului de rezultate Gheorghe Duca. ştiinţifi ce în domeniul chimiei ecologice începe în anul 1985, atunci când sub conducerea acad. Gh. Dorinţa de cunoaştere, ca şi setea Duca în Chişinău a fost organizată Prima Şcoală In- de îmbogăţire, sporesc cu fi ecare nouă avuţie. ternaţională de Chimie Ecologică. La acest for şti- Lawrence Sterne inţifi c au participat peste 50 de savanţi din diferite centre ştiinţifi ce ale fostei URSS, precum şi repre- Deşi degradarea mediului ambiant şi poluarea zentanţi din alte ţări ale lumii. Decizia de bază a intensivă a acestuia, potrivit opiniei publice, în mare urmărit dezvoltarea domeniului chimiei ecologice parte este provocată de industria chimică şi se aso- şi organizarea periodică a conferinţelor ştiinţifi ce în ciază cu ştiinţa numită chimie, totuşi anume chimiş- acest domeniu în scopul amplifi cării cercetărilor şi tii, mai ales in ultimii 30 de ani, propun modalităţi schimbului de experienţă. şi procedee pentru soluţionarea complexă a proble- Cel de-al doilea eveniment important în acest melor naturii înconjurătoare, pentru ameliorarea şi sens a constituit organizarea Conferinţei internaţio- prevenirea vicierii habitatului şi a condiţiilor de trai, nale „Chimie Ecologică-1995”, care s-a desfăşurat inclusiv a aerului, solului, apei. în octombrie 1995 în Chişinău, devenit între timp O contribuţie substanţială în acest sens aduc un recunoscut centru de cercetări în acest domeniu. specialiştii care activează în domeniul chimiei eco- La lucrările Conferinţei au participat peste 150 de logice – ştiinţa despre procesele ce determină com- savanţi, reprezentanţi ai instituţiilor academice şi poziţia şi proprietăţile chimice ale mediului ambi- universitare din CSI, Europa, SUA şi alte ţări ale ant, adecvat valorii biologice de habitare. Acest do- lumii. Rezultatele conferinţei au fost publicate în meniu nou a fost conceput şi se dezvoltă efi cient şi culegeri de articole şi abstracte ale comunicărilor. în ritm susţinut datorită înţelepciunii şi previziunii Această conferinţă a fost organizată de către Cate- ştiinţifi ce a unui grup de savanţi în frunte cu aca- dra Chimie industrială şi ecologică a Universităţii demicianul Gheorghe Duca – fondatorul şcolii de de Stat din Moldova şi a fost sponsorizată de mai chimie ecologică în Republica Moldova. multe organizaţii internaţionale, printre care UNEP, Graţie capacităţilor excepţionale de cercetare GTZ şi altele. ştiinţifi că ale academicianului şi acţiunilor aces- Întrunirea ştiinţifi că în cauză s-a soldat cu dez- tuia îndreptate spre formarea unei echipe de disci- voltarea rapidă a domeniului chimiei ecologice. La

nr. 1(24), martie 2012 - 19 Akademos

Catedra Chimie industrială şi ecologică a Universi- elorusia, Georgia şi Moldova, Comisia naţională a tăţii de Stat din Moldova s-au înfi inţat specialităţi Republicii Moldova pentru UNESCO, ambasadele noi, a crescut considerabil numărul de studenţi, au Germaniei şi Poloniei în Republica Moldova, Mi- început să se organizeze Conferinţe studenţeşti cu nisterul Ecologiei şi Resurselor Naturale din Repu- discutarea problemelor în domeniul respectiv. Din- blica Moldova, Universitatea de Stat din Moldova, colo de dimensiunea academică, în activitatea pu- agenţi economici. blică a catedrei sunt antrenate noi organizaţii ne- Rezultatele Conferinţei au arătat că în ultimii guvernamentale implicate în procese de protecţie a ani chimia ecologică, care se preocupă de procese- mediului şi de educaţie ecologică. La fel, după acest le chimice şi interacţiunea lor cu factorii mediului for internaţional, în cadrul laboratoarelor ştiinţifi ce înconjurător, studiază consecinţele acestor interacţi- ale Centrului de Cercetări Ştiinţifi ce „Chimie apli- uni, a devenit o ramură a ştiinţei recunoscută efectiv cată şi ecologică”, care activa pe lângă catedră, au de comunitatea ştiinţifi că internaţională. Conferinţa apărut multiple proiecte noi realizate cu parteneri de internaţională „Chimia ecologică - 2005” a preluat peste hotare. tradiţiile forurilor ştiinţifi ce anterioare desfăşurate Ritmul avansat al cercetărilor în domeniul chi- la Chişinău care au impulsionat derularea cercetări- miei ecologice au determinat organizarea şi desfă- lor în domeniul chimiei ecologice pe mapamond. şurarea în anul 2002 a Conferinţei internaţionale Participanţii la Conferinţă au subliniat impor- „Chimie Ecologică-2002”, care a fost susţinută de tanţa deosebită pentru dezvoltarea chimiei ecologi- către mai multe fundaţii internaţionale – SOROS, ce a Forurilor internaţionale consacrate dezvoltării ACS, UNDP, UNEP, CRDF, TACIS, REC-Moldo- durabile de la Rio de Janeiro (1992) şi Johannes- va, NOVIB, GTZ etc. O colaborare ştiinţifi că efi - burg (2002). Ei au constatat cu satisfacţie că Repu- cientă a fost iniţiată cu partenerii din Franţa, Ro- blica Moldova a ratifi cat majoritatea Convenţiilor mânia, Ucraina, Rusia, Armenia etc. La lucrările internaţionale în domeniul protecţiei mediului în- conferinţei au participat peste o sută de savanţi din conjurător adoptate sub egida ONU: cu privire la mai multe ţări, precum şi peste 50 de studenţi de la poluarea transfrontalieră a aerului la distanţe mari Universitatea de Stat din Moldova, care se pregă- (Geneva, 1979); cu privire la poluanţii organici teau să devină specialişti în tehnologie chimică şi persistenţi (Stockholm, 1989); cu privire la evalu- protecţia mediului. area interacţiunii asupra mediului înconjurător în Următoarea Conferinţă internaţională în dome- context transfrontalier (Espoo, 1991); cu privire la niul chimiei ecologice şi-a ţinut lucrările la Chişi- interacţiunea transfrontalieră pentru lichidarea con- nău în zilele de 20-21 mai 2005. La lucrările Con- secinţelor avariilor industriale (Helsinki, 1992); cu ferinţei au participat peste 470 de savanţi din 38 de privire la protecţia şi utilizarea apelor curgătoare ţări, inclusiv 25 persoane din SUA, circa 100 de transfrontaliere şi lacurilor internaţionale (Helsinki, cercetători din Rusia, Ucraina, Armenia, Kazahstan, 1992); Protocolul de la Montreal cu privire la sub- Georgia, oameni de ştiinţă din Germania, România, stanţele ce distrug stratul de ozon (2001); Protoco- Polonia, Turcia care activează în institute naţiona- lul cu privire la colaborarea în domeniul protecţiei le şi internaţionale de cercetări, universităţi, orga- şi valorifi cării raţionale a fl uviului Dunărea (Sofi a, nizaţii din sfera cercetării, ministere, întreprinderi 1994); Convenţia cu privire la accesul la informaţie, de producere, companii şi fi rme de prestigiu care au participarea publicului la adoptarea deciziilor şi ac- tangenţe cu cercetarea, elaborarea şi implementarea cesul la justiţie în problemele de ocrotire a mediului unor componente în domeniul protecţiei mediului (Orhus, 1998) ş.a. ambiant. La şedinţele plenare şi în cadrul secţiilor Savanţii care au luat cuvântul în cadrul con- au fost examinate peste 250 de referate şi comuni- ferinţei au menţionat că sistemele ecologice con- cări. tinuă să fi e supuse unei presiuni antropice uriaşe, La organizarea şi desfăşurarea Conferinţei şi-au resursele naturale sunt valorifi cate până la epuizare adus contribuţia Academia de Ştiinţe a Moldovei, totală şi, ca urmare, se pune în pericol sănătatea şi Asociaţia de Susţinere a Dezvoltării Ştiinţei din viaţa oamenilor. Printre principalele probleme au Moldova (MRDA), Fondul American pentru Sus- fost enumerate: poluarea antropică a surselor de ali- ţinerea Cercetărilor Civile şi Dezvoltării (CRDF), mentare cu apă potabilă şi înrăutăţirea calităţii apei Fondul Ştiinţifi c Naţional din SUA (NSF), Asociaţia potabile, poluarea excesivă a aerului şi solului, spo- Chimiştilor din SUA, Biroul European al Cercetări- rirea riscului de acţiune a compuşilor cancerigeni lor fi nanţat de SUA (ERO), Ofi ciul UNESCO din şi mutageni asupra organismului uman, scăderea Moscova pentru Rusia, Azerbaidjan, Armenia, Bi- longevităţii şi creşterea ratei mortalităţii în rânduri-

20 - nr. 1(24), martie 2012 Ştiinţele vieţii le populaţiei. Chimia ecologică poate fi defi nită ca me, de utilizare a deşeurilor, de curăţare a substan- fi ind ştiinţa despre procesele chimice care au loc în ţelor poluante din aer şi din apele reziduale, spori- mediul înconjurător şi consecinţele activităţilor an- rea efi cienţei instalaţiilor de epurare prin micşorarea tropice asupra lor. cheltuielilor legate de acest proces, implementarea În acest context, sarcinile de bază ale chimiei în activitatea curentă a tehnologiilor industriale şi ecologice sunt cunoaşterea mecanismelor de trans- agricole ecologic mai pure, bazate pe diminuarea formare şi prevenire a formării substanţelor poluan- consumului de energie şi materie primă în context te în mediul înconjurător, studierea şi aplicarea fac- cu cerinţele de ocrotire a mediului înconjurător. torilor de autoepurare a acestui mediu. Principalele Participanţii la conferinţă au susţinut dezvolta- direcţii de prevenire a poluării mediului ambiant se rea colaborării internaţionale a tuturor structurilor axează pe constatarea cauzelor, căutarea unor noi statale, a factorilor de decizie din educaţie şi ştiinţă soluţii efi ciente de purifi care a apelor reziduale şi a în vederea elaborării în comun a unei strategii şi a aerului, elaborarea măsurilor menite să diminueze unui plan de dezvoltare durabilă a societăţii con- gradul de poluare chimică a mediului înconjurător temporane; elaborarea de proiecte şi programe in- cu substanţe toxice deosebit de periculoase, pre- ternaţionale, unifi carea metodelor analitice, de mo- venirea formării şi eliminarea acţiunilor lor nocive nitorizare şi normativelor de evaluare a gradului de asupra biosferei. poluare a mediului înconjurător; efectuarea unui efi - Participanţii la conferinţă au semnalat impor- cient schimb internaţional de informaţii cu privire la tanţa deosebită a cercetărilor comune în domeniul realizările obţinute în domeniul chimiei ecologice şi ecologiei şi epidemiologiei în vederea evaluării iniţierea unei colaborări tehnico-ştiinţifi ce mai largi riscului, pronosticării modului de comportare a po- în domeniul valorifi cării resurselor naturale şi pro- luanţilor chimici în mediul ambiant în context cu tecţiei habitatelor naturale, promovarea unor măsuri factorii nocivi de origine naturală şi antropică. Pe de de prevenire a poluării mediului înconjurător. altă parte, studierea aprofundată a proceselor eco- Peste trei ani, în 2008, a fost organizată urmă- chimice în mediul ambiant deschide noi perspective toarea conferinţă a savanţilor ce desfăşoară cercetări pentru soluţionarea problemelor ecologice în cele în domeniul chimiei ecologice, care a fost susţinută mai diverse direcţii ale activităţii umane. de programul NATO-ARW Science for Peace, şi în Ţinând cont de succesele ştiinţifi ce şi practice lucrările căreia au participat 60 de savanţi din 17 obţinute în domeniul protecţiei mediului, aportul ţări ale lumii. substanţial al chimiei ecologice ca fi ind o disciplină Evoluţia cercetărilor în domeniul chimiei eco- ştiinţifi că nouă dar cu mari perspective, participan- logice pe parcursul a două decenii a culminat cu ţii la conferinţă au identifi cat direcţiile principale ediţia a V-ea – Conferinţa-simpozion internaţiona- de desfăşurare a cercetărilor. În opinia lor, pentru lă ,,Chimie Ecologică-2012”, care s-a desfăşurat la a depăşi efectele negative ce ţin de poluarea natu- Chişinău în perioada 2-3 martie 2012. În cadrul ei rală şi antropică a mediului este raţional a canali- s-a produs un amplu schimb de experienţă şi de in- za eforturile comunităţii ştiinţifi ce asupra studierii formaţii acumulate de savanţii din mai multe ţări în aprofundate a factorilor interacţiunii chimice dintre domeniul chimiei ecologice care ţin de cercetarea organismele vii şi habitatul lor natural, a cerceta in- proceselor ecochimice în apele naturale şi reziduale, dicii cantitativi şi calitativi ai poluării chimice, ai în sol şi aer, de impactul antropogen asupra astfel migraţiei organismelor vii şi transformării acestora de procese şi infl uenţa lor asupra sănătăţii umane sub infl uenţa factorilor naturali, excluzând apariţia şi mediului ambiant, s-au analizat metodele de pre- unor produse toxice secundare, a monitoriza acţi- venire şi diminuare a poluării mediului, precum şi unea substanţelor toxice asupra habitatului natural. integrarea în cercetarea ştiinţifi că a tinerilor savanţi. Pentru a diminua nivelul de poluare chimică a me- La fel, s-au planifi cat pe termen scurt şi durabil cola- diului cu substanţe toxice este necesar de continuat borări internaţionale în domeniul chimiei ecologice, evaluarea acţiunii lor toxice asupra sănătăţii şi eredi- acţiuni de propagare a modului sănătos de viaţă prin tăţii organismului uman, pronosticarea comportării cercetarea proceselor ecochimice de poluare şi de poluanţilor de origine chimică în context cu factorii tratare a mediului ambiant, implementarea tehnolo- de ordin tehnogen şi natural, precum şi cu cei legaţi giilor nonpoluante, precum şi de educaţie ecologică de schimbarea climei, o atenţie deosebită urmând să a tineretului studios, au fost elaborate recomandări fi e acordată elaborării unor valoroase recomandări privind diminuarea poluării şi infl uenţei acesteia practice. Printre priorităţi se înscrie perfecţionarea asupra sănătăţii umane şi a mediului ambiant. proceselor tehnologice de prelucrare a materiei pri- La lucrările Conferinţei jubiliare au participat

nr. 1(24), martie 2012 - 21 Akademos circa 200 de savanţi, specialişti şi tineri cercetători Generalizând, menţionăm că evenimentele din ţările Uniunii Europene, CSI, SUA şi alte ţări, principale care s-au desfăşurat pe parcursul acestor care activează în domeniul chimiei ecologice şi în ani dovedesc importanţa şi necesitatea continuării domeniile adiacente. Totodată, la lucrările conferin- cercetărilor în domeniul chimiei ecologice, care va ţei au participat studenţi, masteranzi şi doctoranzi contribui nu numai la consolidarea forţelor pentru din instituţiile de învăţământ superior şi institutele soluţionarea problemelor legate de calitatea mediu- de cercetare din Republica Moldova. Printre parti- lui, dar şi la formarea unei noi generaţii de cercetă- cipanţii la conferinţă s-au numărat şi reprezentanţii tori în acest domeniu. În această ordine de idei este diasporei naţionale, reprezentanţii societăţii civile, oportună opinia academicianului Gheorghe Duca, precum şi ai autorităţilor publice centrale care sunt potrivit căreia soluţionarea problemelor ecologice implicate în luarea deciziilor în domeniul protecţiei care au devenit un adevărat fl agel global nu este mediului ambiant. posibilă fără o colaborare intensă între biologi şi Subiectele Conferinţei au fost discutate în ca- chimişti, dat fi ind că cei dintâi recepţionează schim- drul următoarelor ateliere de lucru: Chimia Eco- bările nefavorabile ce au loc în mediul natural, iar logică a apelor; Chimia Ecologică a atmosferei; ceilalţi – stabilesc cauzele sau încearcă să menţină Chimia Ecologică a solului; Chimia Ecologică şi pe o balanţă fi nă procesul de evoluţie a componen- modul de viaţă sănătos; Chimia Ecologică şi dez- telor vii şi moarte ale mediului înconjurător. voltarea durabilă. Comitetul Organizatoric Local a fost reprezen- Bibliografi e tat de Academia de Ştiinţe a Moldovei, Institutul 1. Gheorghe Duca, Iurie Skurlatov, Aurelio Misiti, de Chimie al AŞM, Societatea chimiştilor din Mol- Matei Macoveanu, Mioara Surpăţeanu. Chimie ecologi- dova, Facultatea de Chimie şi Tehnologie Chimică că. Univ. de Stat din Moldova. – Ed. a 2-a, revăz. – Chi- şinău: CE USM, 2003. – 304 p. şi Catedra Chimie industrială şi ecologică a USM, 2. Dumitru Batîr. Treptele unui urcuş. Chişinău, Centrul de Cercetări Ştiinţifi ce „Chimie aplicată 2004. – 176 p. şi ecologică”, MRDA, iar conducătorul şi sufl etul 3. Gheorghe Duca. Alocuţiune cu prilejul decernă- Conferinţei a fost academicianul Gheorghe Duca, rii titlului onorifi c „Doctor Honoris Causa”. (Din arhiva cel care cu vrednicie şi dârzenie pe parcursul aces- personală a acad. Gh. Duca, 2000). tor decenii a dezvoltat şi promovat domeniul chi- 4. Rezoluţia Conferinţei internaţionale în domeniul miei ecologic, instruind o pleiadă de discipoli nu chimiei ecologice, 21 mai 2005. numai în ţară, dar şi peste hotarele ei.

Maria Saca-Răcilă. Primăvara (triptic). Tapiserie, 1983

22 - nr. 1(24), martie 2012 Ştiinţe politice

INIŢIEREA competitivitate şi efi cienţă economiei naţionale, ge- nerează multiple posibilităţi pentru rezolvarea pro- NEGOCIERILOR blemelor ce ţin de o dezvoltare umană armonioasă PE MARGINEA în ţara noastră. Un pas important în evoluţia relaţi- ilor economice dintre Republica Moldova şi Uni- ACORDULUI DE LIBER unea Europeană este negocierea şi implementarea SCHIMB DINTRE normelor unui Acord de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ALSAC). REPUBLICA MOLDOVA Relaţiile comerciale între Republica Moldova şi ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ Uniunea Europeană (UE) au evoluat în mai multe etape. În 1998, UE a oferit Republicii Moldova sis- temul generalizat de preferinţe (GSP). În ianuarie Dr. Victor JUC 2006, UE a înlocuit sistemul GSP „normal” cu GSP Dr. Angela CUŞNIR „plus”. În martie 2008, au intrat în vigoare noile preferinţe comerciale autonome ale UE pentru Re- THE INITIATION OF NEGOTIATIONS ON publica Moldova (ATP). Pe de altă parte, Republica FREE TRADE AGREEMENT BETWEEN THE RE- Moldova a păstrat un nivel mai înalt de protecţie PUBLIC OF MOLDOVA AND THE EUROPEAN faţă de importurile din UE. Regimul comercial actu- UNION. al Republica Moldova-Uniunea Europeană este un The news of investigations is determined by the regim unilateral acordat de UE pe un termen limitat need to research the process of initiation and deve- (2015). ALSAC va fi un acord încheiat pe o perioa- lopment of Free Trade Agreement between the Repu- dă nelimitată, oferind benefi cii la export mai mari blic of Moldova and the European Union; document decât ATP şi o previzibilitate pe termen lung pen- that is necessary for Moldova‘s inclusion in the bu- tru afaceri şi investiţii. El va implica liberalizarea siness community. graduală (până la 10 ani din momentul semnării) a In conclusion is emphasized the need for faster progress in dialogue with the Transnistrian side, wi- comerţului cu bunuri şi servicii, libera circulaţie a thout which is create the obstacles to achieving the forţei de muncă, reducerea taxelor vamale, bariere- objectives in several areas of the Action Plan inclu- lor tehnice şi netarifare, abolirea restricţiilor canti- ding in the strengthening of the administrative capa- tative şi armonizarea legislaţiei Republicii Moldova city, identifying and analyzing all existing sources la Acquis UE. of statistical data of transnistrian external trade. La 26 octombrie 2010, Comisia Europeană a In this context is necessary a more active involvement transmis Guvernului Republicii Moldova Reco- of Government in negotiations active involvement mandările cheie şi Recomandările adiţionale, enu- with the Transnistrian region towards review , chan- merând domeniile (în total 13) în care sunt necesa- ge and implement opportunities a legal and regula- re progrese suplimentare pentru a pregăti lansarea tory framework that would allow uniform applicati- on of customs legislation throughout the Republic şi ulterior a facilita negocierile privind instituirea of Moldova. Review existing fees for customs pro- Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cedures, bringing them under the WTO and EU pro- (ZLSAC) Republica Moldova-UE. Pe baza acestor visions. recomandări a fost elaborat şi aprobat, prin Hotă- rârea Guvernului nr.1125 din 14 decembrie 2010, Integrarea în Uniunea Europeană, care a devenit Planul de Acţiuni cu măsuri specifi ce pentru fi ecare un obiectiv strategic pentru Republica Moldova, ar domeniu în parte şi termeni de implementare pentru oferi oportunităţi deosebite pentru realizarea unei acestea, care prevede şi prezentarea în adresa Comi- dezvoltări economico-sociale durabile şi va permi- siei Europene a rapoartelor de progres trimestrial. te plasarea acesteia într-un sistem de stabilitate şi [1]. prosperitate. Totodată, asumarea şi implementarea Uniunea Europeană a decis pe 5 decembrie 2012 cu responsabilitate a angajamentelor care rezultă lansarea negocierilor ofi ciale cu Republica Moldo- din parcursul european reprezintă cea mai efi cientă va şi Georgia pentru semnarea Acordului de Liber modalitate de modernizare a statului sub aspect po- Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ALSAC) dintre litic, economic şi social. cele două părţi. Karel De Gucht, comisar UE pentru Din punct de vedere economic, modelul euro- comerţ, a declarat: „Vrem să stabilim un cadru sta- pean este unul demn de urmat, deoarece, oferind bil şi solid pentru legăturile noastre economice cu ţările din Parteneriatul Estic, mai exact Moldova şi

nr. 1(24), martie 2012 - 23 Akademos

Georgia. Cele două ţări au marcat progrese sufi ci- de lucru privind cooperarea în domeniul statisticii ente, dar şi au înregistrat un set de condiţii pentru a între cele două maluri ale Nistrului şi armonizarea putea să purceadă la integrarea economică cu piaţa legislaţiei la acquis-ul comunitar în domeniul statis- internă din UE”.[2] ticii. Menţionăm că pe parcursul anului 2011 s-au Analizând primele trei rapoarte elaborate până înregistrat progrese modeste la acest capitol.[3] în prezent de către Ministerul Economiei referitoare Domeniul 3. Bariere tarifare şi netarifare la măsurile de implementare a Planului de Acţiuni, (NTBs) vom menţiona că, pe lângă progresele atestate, în În prezent, Moldova are deja unul dintre cele mai cele 13 domenii ale acestuia pot fi menţionate şi mici tarife vamale medii din lume. Cu toate acestea, defi cienţe, iar în unele cazuri chiar şi tergiversarea producătorii şi exportatorii moldoveni se confruntă procesului de implementare a măsurilor prevăzute cu bariere însemnate în ceea ce priveşte accesarea ceea ce poate conduce la prelungirea perioadei de altor pieţe. Deşi anumite din aceste bariere sunt tari- negociere a ALSAC. fele vamale, totuşi majoritatea lor reprezintă de fapt Domeniul 1. Coordonarea generală şi consoli- bariere tehnice în calea comerţului. Comerţul Mol- darea capacităţilor administrative dovei în general, şi comerţul cu UE în particular, e Domeniul respectiv este unul de bază în pregăti- afectat de bariere tehnice şi administrative care îşi rea pentru negocierile unui Acord de Liber Schimb, au originea în interiorul ţării şi care ţin de sfera de Aprofundat şi Cuprinzător. Ca să-şi atingă obiecti- responsabilitate a Guvernului de la Chişinău. vele în cadrul negocierilor, Guvernul are nevoie de Deşi Republica Moldova este membră a OMC capacitate instituţională şi o echipă tehnică de ne- încă din 2001, cadrul normativ privind NTB deviază gocieri bine defi nită şi funcţională. În acest context de la angajamentele asumate de ţara noastră faţă de este important de luat în considerare următorii paşi: această organizaţie. În acest domeniu se atestă însă identifi carea obiectivelor de negociere; identifi carea deja progrese importante. La 18 octombrie 2011 a intereselor pe domenii economice; conlucrarea cu fost prezentat Guvernului pentru aprobare „Planul mediul de afaceri şi societatea civilă în ansamblu. de acţiuni privind eliminarea barierelor tarifare şi Pe parcursul primelor trei trimestre ale anului netarifare în calea comerţului ce contravin normelor 2011 s-a înregistrat un progres relativ moderat la OMC”.[3] acest capitol.[3] Cu toate că s-au întreprins măsuri Domeniul 4. Bariere tehnice în calea comerţu- pentru actualizarea mandatelor echipelor de nego- lui (TBT) ciatori, instruirea acestora, precum şi cooperarea cu Obstacolele tehnice în calea comerţului repre- experţii de rang înalt ai UE în vederea identifi cării şi zintă cea mai largă categorie de măsuri netarifare cu stabilirii priorităţilor pentru următorii 2-3 ani, une- care se confruntă exportatorii. Acest domeniu este le din aceste măsuri au fost efectuate cu întârziere unul din cele mai difi cile de realizat, deoarece ne- (implicarea şi cooperarea cu experţii UE de rang în- cesită un volum enorm de lucru şi un efort fi nanciar alt pentru consultări practice în vederea identifi cării considerabil. Numai în domeniul standardizării ur- şi stabilirii priorităţilor pentru următorii 2-3 ani), mează a fi adoptate mai mult de 17 000 de standarde. altele formal (includerea ALSAC în Programul de [4] Pentru realizarea obiectivelor acestui domeniu Consolidare a Capacităţilor Instituţionale (CIB) al sunt responsabile mai multe instituţii guvernamen- UE în scopul asigurării continuităţii de consiliere şi tale: Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii sprijin pentru activităţile de reformă). şi Industriei Alimentare, Ministerul Construcţiilor Domeniul 2. Accesul bunurilor pe piaţă/Statis- şi Dezvoltării Regionale, Departamentul de Stan- ticele pe comerţ dardizare şi Metrologie, Centrul de Acreditare în Pentru estimarea costurilor şi benefi ciilor unui Domeniul Conformităţii Produselor (CDACP) ş.a. acord de liber schimb, prognozarea fl uxurilor co- În lipsa unei cooperări efi ciente a acestor instituţii merciale şi evitarea greşelilor sau fraudelor în ra- în vederea realizării măsurilor prevăzute, se atestă portarea statistică, atât pentru Republica Moldova, întârzieri. cât şi pentru Uniunea Europeană sunt necesare sta- În ce priveşte desemnarea laboratoarelor de în- tistici ample şi credibile privind fl uxurile comer- cercări în calitate de organizatori de teste de com- ciale. Statistica comerţului exterior reprezintă un petenţă (TC) şi încercări inter-laboratoare (IIL) la aspect foarte important în procesul negocierilor AL- nivel naţional, conform propunerilor Organismului SAC. În acest domeniu cele mai importante acţiuni Naţional de Acreditare, precum şi pregătirii lor în ţin de elaborarea conceptului de colectare a datelor conformitate cu ISO/CEI 17043), unele obiective statistice pe întreg teritoriul ţării, crearea grupului au fost atinse doar parţial. (Desfăşurarea lucrărilor

24 - nr. 1(24), martie 2012 Ştiinţe politice de pregătire a aderării la CEI în calitate de membru examinarea posibilităţilor de revizuire, modifi care asociat la prima etapă, şi la a doua etapă – la CE- şi implementare a unui cadru legal şi normativ care NELEC) ar permite aplicarea omogenă a legislaţiei vamale Domeniul 5. Măsuri sanitare şi fi tosanitare pe întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv (SPS) perceperea drepturilor de import la tranzacţiile cu Acordul privind Măsurile Sanitare şi Fitosani- agenţii economici din Transnistria. Nu au fost re- tare (Acordul SPS) evidenţiază crearea unui cadru vizuite taxele existente pentru procedurile vamale. multilateral de reguli care să conducă la dezvoltarea, Nu s-a soldat cu rezultate substanţiale perfecţiona- adoptarea şi aplicarea de măsuri sanitare (privind rea mecanismului de contrapunere a datelor privind protecţia sănătăţii oamenilor) şi fi tosanitare (privind trafi cul de mărfuri peste frontiera moldo-ucrainea- protecţia plantelor), în vederea reducerii la minim nă, obţinute prin intermediul sistemului de schimb a efectelor lor negative asupra comerţului interna- prealabil de date între Republica Moldova şi Ucrai- ţional. Acest aspect al acquis-ului comunitar este na.[3] unul dintre cele mai complicate, însă fără realizarea Domeniul 7. Reguli de origine obiectivelor prevăzute în cadrul lui este imposibilă Originea mărfurilor reprezintă un factor foarte activitatea în condiţii normale atât a exportatorilor, important în promovarea produselor moldoveneşti cât şi a importatorilor de produse alimentare. pe piaţa UE. Începând cu 1 ianuarie 2008, Serviciul Ajustarea parametrilor de performanţă în do- Vamal este unica autoritate abilitată cu certifi carea meniul respectiv este o premisă pentru intrarea pro- originii preferenţiale a mărfurilor şi eliberarea do- ducţiei moldoveneşti pe pieţele europene. Cu toate vezilor de origine. Obligaţiile noi pe care şi le-a asu- că aici se atestă un progres moderat, unele măsuri au mat Republica Moldova în domeniul regulilor de fost totuşi realizate parţial sau cu întârziere. Printre origine prin Planul de Acţiuni pentru implementare acestea – perfecţionarea mecanismului conlucrării aparent sunt descurajant de complicate şi ambigue Serviciului Vamal cu autorităţile competente, con- în acelaşi timp: implicarea adecvată a Serviciului form principiilor stipulate în Convenţia internaţio- Vamal în certifi carea şi verifi carea originii produse- nală privind armonizarea controalelor mărfurilor la lor ce provin din regiunea transnistreană şi aplicarea frontieră semnată la Geneva la 21 octombrie 1982, uniformă a regulilor de origine pe întreg teritoriul evaluarea necesităţilor de instruire a personalului ţării. Confruntarea sistemului vamal cu o serie de implicat în accesarea Sistemului Rapid de Alertă defi cienţe sistemice împiedică implementarea efi ci- pentru Alimente şi Furaje al UE. entă a recomandărilor UE în domeniul regulilor de Domeniul 6. Facilitarea comerţului şi adminis- origine. Din acest motiv, implementarea măsurilor trarea vamală din domeniul 7 a înregistrat un progres modest. Nu În pofi da unor progrese, sistemul vamal al Re- au fost revizuite taxele existente pentru procedurile publicii Moldova prezintă încă defi cienţe conside- vamale, există defi cienţe şi în fortifi carea funcţiei de rabile, cum ar fi corupţia larg răspândită şi lipsa de audit vamal pentru verifi carea originii mărfurilor. răspundere. Există decalaje importante între cadrul Domeniul 8. Servicii şi investiţii juridic din Republica Moldova şi cel european, re- Sectorul fi nanciar este unul din cele mai dez- feritor la administraţia vamală, în timp ce anumite voltate sectoare economice din Republica Moldova. regulamente adoptate de către Serviciul Vamal con- Totuşi, nici acesta nu este lipsit de probleme, printre travin chiar obligaţiilor Republicii Moldova faţă de care poate fi menţionat sistemul bancar. Deşi este OMC. Aspectele-cheie ale reformei în acest dome- sufi cient capitalizat, acesta rămâne încă slab integ- niu se referă la simplifi carea cadrului regulator şi rat în economia naţională, în comparaţie cu ţările legal, resetarea mentalităţii colaboratorilor, îmbu- din regiune, piaţa de capital amorfă, spectrul îngust nătăţirea controlului asupra funcţionării Serviciului de produse de asigurare (inclusiv cu pensii). Progre- Vamal, efi cientizarea managementului resurselor sul în acest domeniu poate fi califi cat drept destul de umane (angajarea, promovarea, premierea etc.) din bun. Astfel, autorităţile de resort au reuşit să respec- acest serviciu şi asigurarea transparenţei activităţii te planul de acţiuni prestabilit. lui. Angajamentele asumate în temeiul ALSAC ur- În Planul de Acţiuni pentru implementarea Re- mează să se concentreze pe armonizarea în continu- comandărilor Uniunii Europene se conţin trei reco- are a procedurilor vamale şi a documentelor Repu- mandări referitoare la dreptul înfi inţării (dreptul so- blicii Moldova cu cele ale UE. Progresul înregistrat cietăţilor comerciale), două dintre care deja au fost în reformarea acestui domeniu poate fi catalogat ca implementate de Moldova. O acţiune raportată de fi ind moderat. Se bate pasul pe loc în ce priveşte Guvern ca fi ind deja implementată este asigurarea

nr. 1(24), martie 2012 - 25 Akademos funcţionării efi ciente a structurilor administrative ziţii publice poate reduce corupţia în achiziţiile pu- corespunzătoare, inclusiv funcţionarea unui orga- blice şi, prin urmare, crea condiţiile propice pentru nism de coordonare central care facilitează înregis- concurenţă, fl uxul de investiţii, comerţ şi raportul trarea companiilor. În prezent, la data înregistrării calitate-preţ. În contextul realizării Planului de ac- persoanelor juridice şi întreprinzătorilor individu- ţiuni este convenită dezvoltarea legislaţiei şi politi- ali, informaţiile necesare se iau la evidenţă automat, cilor în domeniul achiziţiilor publice în Moldova la fără implicarea suplimentară a solicitantului, de că- standardele UE. Planul de acţiuni pentru Dezvolta- tre organele de evidenţă socială, medicală, fi scală şi rea Achiziţiilor Publice (PADAP) pentru anii 2010- statistică. Termenul de înregistrare s-a redus de la 2013 a fost elaborat de Agenţia de Achiziţii Publice 15 zile în anul 2006 la 5 zile în 2011, iar în caz de şi remis Ministerului Finanţelor pentru examinare urgenţă, poate fi solicitată înregistrarea în 24 ore sau încă în luna mai 2011. Tot în primul trimestru a în- în 4 ore. Astfel, singura recomandare relevantă ră- ceput şi elaborarea unui plan calendaristic de ajus- mâne efectuarea screening-ului complet al legislaţi- tare a legislaţiei naţionale în domeniul de achiziţii ei naţionale, astfel încât să fi e identifi cate barierele publice la acquis-ul comunitar. Alte acţiuni în do- în calea înregistrării companiilor, în scopul elimină- meniu nu se atestă. rii graduale a acestora. Recomandări: Domeniul 9. Dreptul proprietăţii intelectuale - Lansarea negocierilor pe marginea ALSAC ge- Pe parcursul ultimilor ani s-a înregistrat o se- nerează necesitatea consolidării capacităţilor echi- rie de progrese semnifi cative în domeniul asigurării pelor tehnice de negociere, iată de ce ar fi deosebit drepturilor de proprietate intelectuală (PI), fapt ates- de benefi că conlucrarea acestora cu mediul acade- tat şi de interesul crescând faţă de această sferă. Ra- mic pentru simularea şi evaluarea progresului. cordarea legislaţiei Republicii Moldova la standar- - Rezultatele implementării Planului de Acţiuni dele şi normele europene, uniformizarea practicii în primele trei trimestre ale anului 2011 au arătat că judiciare în domeniul proprietăţii intelectuale, dar şi este nevoie de urgentarea procesului de armoniza- intensifi carea colaborării dintre mediul public şi cel re a legislaţiei la acquis-ul comunitar în mai multe privat contribuie la edifi carea unei percepţii clare domenii: statistică, măsuri sanitare şi fi tosanitare, privind caracterul imperativ al protejării şi respectă- serviciul vamal etc. rii drepturilor de PI. Importanţa drepturilor de pro- - Pentru facilitarea comerţului între UE şi Repu- prietate intelectuală nu se referă doar la asigurarea blica Moldova este nevoie de un studiu aprofundat condiţiilor optime pentru crearea şi protecţia propri- al măsurilor sanitare şi fi tosanitare aplicate de am- etăţii intelectuale, dar şi la crearea unui mecanism bele părţi, precum şi pregătirea exportatorilor mol- viabil de combatere a încălcărilor acestui drept şi de doveni privind implementarea standardelor respec- prevenire a importului, fabricării şi comercializării tive, accelerarea procesului de aprobare a proiectu- produselor contrafăcute. O importanţă deosebită în lui de lege ce vizează perfecţionarea mecanismului asigurarea acestui drept revine Serviciului Vamal, activităţii Serviciului Vamal, facilitarea controlului care prin controlul efi cient al importului şi expor- sanitar la frontieră fi ind un aspect foarte important. tului împiedică tranzitul ilegal al mărfurilor neco- - Ar fi utilă o cooperare mai efi cientă a insti- respunzătoare ce violează drepturile de proprietate tuţiilor prin desemnarea persoanelor responsabile intelectuală, având în vedere că ţara este folosită ca din cadrul fi ecăreia în vederea reducerii obstacole- o rută de tranzit pentru aceste mărfuri. Progresul în lor tehnice în calea comerţului, este indispensabil acest domeniu a fost semnifi cativ. Toate măsurile ca instituţiile responsabile de implementarea ISO/ programate au fost implementate cu succes sau sunt CEI în laboratoarele desemnate să urmeze grafi cul pe cale să fi e realizate. de timp stabilit în Planul de Acţiuni cel puţin în cea Domeniul 10. Achiziţii publice de-a doua fază a proiectului – achiziţia materialelor Un sistem de achiziţii publice funcţionând co- de referinţă. respunzător, în conformitate cu standardele UE, este - Este absolut necesară dezvoltarea unei conluc- foarte important pentru Republica Moldova. Piaţa crări mai productive dintre Ministerul Economiei şi pentru contractele de achiziţii publice se estimea- Serviciul Vamal, simplifi carea procedurilor vamale ză la 16% din PIB în medie în Uniunea Europeană, şi consolidarea capacităţilor de audit vamal prin uti- şi la 20% în economiile în dezvoltare. Prin urmare, lizarea noilor tehnici de control. deschiderea pieţei pentru furnizorii neindigeni este - În scopul protejării şi respectării dreptului pro- un element important în încurajarea schimburilor prietăţii intelectuale este nevoie de a urgenta proce- comerciale. Numai transparenţa în procesul de achi- sul de armonizare a legislaţiei în domeniul brevete-

26 - nr. 1(24), martie 2012 Ştiinţe politice lor de invenţie, mărcilor şi a legislaţiei vamale ce se durile vamale, aducerea acestora în conformitate cu referă la acest domeniu. prevederile OMC şi UE. - Lasă de dorit transparenţa în procesul de achi- ziţii publice, precum şi efi cienţa acestuia în Repu- Bibliografi e blica Moldova. Este deosebit de necesară dezvolta- 1. Planul de Acţiuni privind implementarea Reco- rea sistemului de statistică a achiziţiilor publice la mandărilor Comisiei Europene pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC) elaborarea căruia trebuie de atras şi Biroul Naţional dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană pe de Statistică. www.mec.md - Urmează să fi e impulsionat dialogul cu partea 2. UE a decis lansarea negocierilor cu Moldova pe transnistreană. Absenţa acestuia creează impedi- marginea Acordului de Liber Schimb pe www.unimedia. mente în calea realizării obiectivelor în mai multe md 3. Raport de progres trimestrial no.1 / 2011, no.2 / domenii ale Planului de Acţiuni inclusiv şi în ceea ce 2011, no.3 / 2011 al Planului de Acţiuni privind imple- priveşte consolidarea capacităţilor administrative, mentarea Recomandărilor Comisiei Europene pentru identifi carea şi analizarea tuturor surselor existente viitoarele negocieri privind instituirea Zonei de Liber de date statistice privind comerţul exterior al regi- Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Republica Mol- unii transnistrene. În acelaşi context este necesară dova şi Uniunea Europeană pe www.mec.md 4. Mincu G. Evaluarea angajamentelor Republicii o implicare mai activă a Guvernului în negocierile Moldova faţă de Organizaţia Mondială a Comerţului, cu partea transnistreană referitor la posibilităţile de Expert Grup, Chişinău, 2008. revizuire, modifi care şi implementare a unui cadru 5. Luecke M., Oprunenco A., Prohniţchi V. Opţiuni legal şi normativ care ar permite aplicarea omogenă pentru un Acord de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprin- a legislaţiei vamale pe întreg teritoriul Republicii zător între Republica Moldova şi UE. Expert Grup, Chi- şinău, 2011. Moldova, revizuirea taxelor existente pentru proce-

Maria Saca-Răcilă. Motive moldoveneşti. Tapiserie, 1979

nr. 1(24), martie 2012 - 27 Akademos

NOUA PARADIGMĂ tea bazată pe cunoaştere” sună astfel: „O societate în care condiţiile pentru generarea cunoştinţelor şi A DEZVOLTĂRII procesarea informaţiei au fost în mod substanţial ECONOMICE schimbate de o revoluţie tehnologică, focusată pe procesarea informaţiei, generarea cunoştinţelor şi ŞI SOCIETATEA BAZATĂ tehnologii informaţionale”2. PE CUNOAŞTERE Deşi cunoştinţele şi inovarea au jucat mereu un rol crucial pentru dezvoltare şi creştere economică, doar pe fundalul globalizării şi revoluţiei tehnolo- Dr. Alexandru ROŞCA gice din ultimele decenii acestea au început să se Institutul de Studii Enciclopedice impună ca factori cheie ai competitivităţii. Atât ţă- rile dezvoltate, cât şi acelea în curs de dezvoltare îşi The article is devoted to one of the most rele- concep actualmente creşterea economică prin refe- vant and trendy terms of modern scientifi c discour- rirea urgentă şi obligatorie la reperele cunoaşterii, se: «knowledge society». It traces the development inovării şi stimulării capitalului uman. of the «New Growth Theory»-based economic pa- Trebuie să remarcăm aici că noţiunea de „so- radigm, asserting that in today’s information eco- cietate bazată pe cunoaştere” a fost considerabil nomy, knowledge and creativity are becoming power- precedată în timp de termenul „economie bazată pe ful engines driving sustainable economic growth. We cunoaştere”. Conceptul a fost introdus în circuitul also analyze the necessary supporting conditions of ştiinţifi c de Peter Drucker în cartea „The Age of the «knowledge society», such as lifelong learning, Discontinuity” (1969). „Cunoaşterea” în sensul pe ICT-development and digital divide reduction. Besi- care l-am putea defi ni ca „informaţie intelectualiza- des, the paper briefl y forecasts the challenges related to the leading role and functioning of the scientifi c tă” este, după Drucker, foarte diferită de cunoaştere system in a «knowledge society». în accepţiunea „economiei cunoaşterii” sau „muncii bazată pe cunoaştere”. Nu este o substanţă livrescă, o simplă informaţie sau o sumă de date. Informaţia Noţiunea „societate bazată pe cunoaştere” s-a se transformă în cunoştinţe doar atunci când este cristalizat spre sfârşitul anilor 1990, fi ind utiliza- utilizată într-un proces creator, când devine şi ea, tă, mai cu seamă, de cercurile academice ca alter- apelând la termenii economici, un factor de produc- nativă pentru termenul „societate informaţională”. ţie. Astfel, „apariţia economiei cunoaşterii […] nu UNESCO, de exemplu, a adoptat termenul de „so- este o parte a „istoriei intelectuale” […], ci o parte cietate a cunoaşterii” la plural, ceea ce vine să re- a „istoriei tehnologiei”, care se concentrează asupra cunoască faptul inexistenţei unui model uniform, faptului, cum omul creează unelte care să-l serveas- dictat de tehnologie sau relaţii de piaţă, la care ar că. […] Pentru „economia cunoaşterii” contează trebui să se conformeze toate societăţile. O viziune aplicabilitatea cunoştinţelor, fi e acestea vechi sau integrativă dictează că „societatea informaţională” noi. Relevantă este imaginaţia şi abilitatea celuia este fundamentul „societăţii cunoaşterii”, ultima in- care le aplică, mai curând decât caracterul sofi sticat cluzând aspecte sociale, culturale, economice, poli- şi inedit al informaţiei”3. Aşa cum se poate observa, tice şi instituţionale, precum şi un vector anumit al ultima propoziţie din acest citat se încadrează per- dezvoltării. În general, defi niţiile „societăţii bazate fect în ideea de „creativitate”. pe cunoaştere” le putem separa în două categorii: Până relativ recent, tehnologia nu era inclusă (1) acelea, care tratează fenomenul ca pe o situaţie de economişti în modelele şi paradigmele lor. Ast- de facto, o stare de lucruri existentă şi (2) acelea, fel, persista situaţia în care cunoştinţele şi tehnolo- care exprimă o năzuinţă, o viziune idealizată a unei gia erau „exogene” acestora. În 1996, Paul Romer societăţi potenţiale. a anunţat cu fermitate începutul unei noi abordări, Manuel Castells, o autoritate academică consac- prin publicarea lucrării cu denumirea emblematică rată a subiectului, declară că „pentru prima dată în istorie, mintea umană este forţa directă de produ- 2 Manuel Castells. „Materials for an exploratory theo- cere, şi nu doar un element decisiv al sistemului de ry of the network society”, în: British Journal of Sociology producţie”1. Defi niţia lui Castells pentru „societa- 51(1), 2000, pp. 5–24 http://ictconsequences.net/wiki/index. php?title=Materials_for_an_exploratory_theory_of_the_ne- 1 Manuel Castells.The Rise of the Network Society: The Infor- twork_society (accesat 1.02.2012) mation Age: Economy, Society, and Culture. Vol. 1. John Wiley 3 Peter Drucker. The age of discontinuity: guidelines to our & Sons, 2011, p. 2. changing society. Transaction Publishers, 1992, p. 269.

28 - nr. 1(24), martie 2012 Filozofi e

„Schimbarea tehnologică endogenă” („Endogenous ware şi wetware. „Hardware” cuprinde latura mate- Technological Change”). „Noua teorie a creşterii” rială, fi zică – pământul, infrastructura, investiţiile în („New Growth Theory”), care rezultă din această tehnologie. Cunoştinţele (idei şi abilităţi) se împart, abordare, se concentrează asupra înţelegerii rolului în schimb, în „software” şi „wetware”. Deosebirea cunoaşterii şi tehnologiei în propulsarea producti- conceptuală dintre ele constă, explică P. Conceição, vităţii şi creşterii economice. Teoria vine să argu- în nivelul de codifi care6. „Software” se referă la cu- menteze desuetudinea modelului clasic al creşterii noştinţele ce pot fi articulate prin cuvinte, simboluri economice, care ilustra starea de lucruri din trecut, sau alte mijloace de exprimare, ele existând în afara pornind de la defi citul (caracterul fi nit) resurselor şi creierului uman. Acestea prezintă „capitalul struc- axându-se pe factorii clasici de producţie – pămân- tural” al organizaţiilor private şi publice. tul, munca, capitalul. Or, trăsătura fundamentală a Cunoştinţele din categoria „wetware” nu pot fi dezvoltării economice la etapa actuală ar fi progre- obiectul formalizării, rămânând mereu în formă ta- sul tehnologic şi creativitatea, ultima fi ind capabilă cită şi existând în creierul uman. Acestea constituie să depăşească defi citul de resurse. Prin urmare, cre- „capitalul uman” al organizaţiilor publice şi private, ativitatea devine noua paradigmă a dezvoltării eco- „know-how”, resursele intangibile cu potenţial de nomice. Crearea avuţiei prin aplicarea cunoştinţelor infl uenţare a dezvoltării şi creşterii accelerate a în- şi creativităţii depăşeşte continuu abordarea prece- treprinderii. dentă, axată pe extragerea şi prelucrarea resurselor Cunoştinţele de tip „software” se deosebesc prin naturale. costurile reduse de reproducţie şi dinamica sporită a După Romer, termenul însuşi de „factor de pro- diseminării, luând în considerare cheltuielile înalte ducţie” aparţine epocii industriale, invocând ima- pe care le reclamă producerea lor. Pe de altă parte, ginea arhaică a unei fabrici. Geoffrey Hodgson, transmiterea cunoştinţelor „wetware” este comple- autorul termenului „learning economy” (introdus xă, costisitoare şi lentă. în circuit în 1999), se referă şi el la o deplasare a ac- La un nivel relevant, „wetware” (capitalul centului de la o economie dominată de bunurile fa- uman) este un bun „rival”, „cu excludere” – poate bricate şi munca manuală spre una în care ar preva- fi folosit numai de către posesorul său. Pe de altă la ideile, activele intangibile, serviciile şi abilităţile parte, „software” este un bun „nonrival”, din mo- relaţionale. Hodgson menţionează că economiştii ment ce un număr foarte mare de oameni poate be- teoriilor mainstream au supraaccentuat importanţa nefi cia de aceleaşi cunoştinţe codifi cate. Aşa cum a relativă a mijloacelor fi zice de producţie, ignorând declarat J. Stiglitz (1999), cunoştinţele sunt foarte cunoştinţele şi „activele intangibile”. Primul econo- aproape de un bun public pur, fi ind „complemen- mist, care a inversat trendul, aducând în discuţie şi tare capitalului public şi privat”, deci non-rivale şi valoarea activelor nemateriale, a fost, spune Hodg- fără excludere7. Excepţie fac cunoştinţele apărate de son, Thorstein Veblen4. Totuşi, teoria economică legile proprietăţii intelectuale, copyright-uri şi pa- contemporană a reţinut mai bine numele lui Robert tente. Însă non-rivalitatea cunoştinţelor „software” Solow, laureat al premiului Nobel, care a încercat să şi costurile minime de distribuţie creează situaţia demonstreze (în 1957), că fenomenul creşterii eco- în care drepturile de proprietate sunt, practic, ina- nomice este tributar atât sporirii inputurilor (factorii plicabile pentru ele. Nivelul avansat al telecomuni- de producţie „clasici” – munca şi capitalul), cât şi caţiilor permite utilizarea uşoară şi ieftină a infor- progresului tehnic, pe care l-a tratat în teoria sa sub maţiilor codifi cate. Prin contrast, caracterul rival şi numele de „rezidual”. Concluzia, la care ajunsese excludabil al „wetware” dictează aplicabilitatea lor Solow, a fost uluitoare: între 1909 şi 1949, creşterea pentru condiţiile de piaţă, atunci când sunt oferite economică a SUA s-a datorat, în proporţie de 85%, sufi ciente stimulente pentru producerea genului re- „rezidualului”5. spectiv de cunoştinţe. În opinia reprezentanţilor teoriei „noii creşteri Dat fi ind faptul că producerea de idei/cunoştin- economice”, societăţii post-industriale îi este mai ţe reclamă un cadru instituţional mult mai complex potrivită o abordare computerizată, precum cea pro- decât acela oferit de piaţă, pentru stat există două pusă de Nelson şi Roamer (1996): hardware, soft- alternative de implicare la acest nivel: (1) asuma-

4 Geoffrey Martin Hodgson. Economics and Utopia: why the 6 Pedro Conceição. Knowledge for inclusive development. learning economy is not the end of history. Routledge, 1999, Greenwood Publishing Group, 2002, p. 59. p. 194. 7 Michael A. Peters, Simon Marginson, Peter Murphy. Creati- 5 Ronald J. Baker. Mind over matter: why intellectual capital is vity and the global knowledge economy. Peter Lang, 2009, p. the chief source of wealth. John Wiley and Sons, 2007, p.95. 191.

nr. 1(24), martie 2012 - 29 Akademos rea rolului central în producţia de idei (cunoştinţe) rea tehnologiei avansate este intrinsec legată de ni- prin producerea directă sau subvenţionarea ei, de velul de instruire al forţei de muncă. Totuşi, nivelul exemplu asumând fi nanţarea R&D la nivel de uni- de şcolarizare/rata de analfabetism dintr-o ţară, deşi versităţi; (2) crearea instrumentelor specifi ce pentru prezintă avantajul cuantifi cării, nu vorbesc nimic reglementarea relaţiilor din sfera proprietăţii inte- despre potenţialul utilizării cunoştinţelor. Se impun lectuale: patente, mărci comerciale, drepturi de au- biografi ile celebre ale tehnologiei contemporane – tor etc. Pe de altă parte, aşa cum s-a menţionat, piaţa Bill Gates, Steve Jobs, Michael Dell: fără a absolvi dispune de sufi ciente stimulente pentru „wetware”. universităţi, aceştia au revoluţionat modul de a trăi, Desigur, dată fi ind natura pieţii şi latura concurenţi- a comunica şi a lucra. Dimpotrivă, investind masiv ală, este vorba de exemplele individuale ale „capi- în educaţia formală, statele în curs de dezvoltare pot talului uman”, de situaţii izolate. să nu depăşească statutul lor economic actual. Interrelaţia acestor tipuri de cunoştinţe şi va- Pentru o societate post-industrială, mai ales loarea dimensiunii „wetware” o explică, iarăşi, dacă insistăm pe aplicabilitatea termenului „societa- P. Roamer: „Capitalul uman este inputul comple- te bazată pe cunoaştere”, este crucial cadrul lifelong mentar crucial pentru tehnologie. Aşa cum capitalul learning – al instruirii continue. Acesta presupune fi zic prin el însuşi nu explică nimic – nici pământul, că învăţarea (formarea) are loc pe parcursul întregii nici munca nu produc prin sine porumb, putând s-o vieţi a individului. Trăsăturile esenţiale ale formării facă însă, în caz că se combină, – exact aşa capitalul continue sunt: centralitatea individului şi prioritatea uman este cheia ideilor şi cunoştinţelor, precum pă- subiectelor de care este nemijlocit interesat; accen- mântul este complementar pentru muncă. Poţi apela tul pe motivaţia personală şi conştientizată de a în- la capitalul fi zic al lumii întregi şi tot nu va lucra, văţa; multiplicitatea obiectivelor educaţionale şi re- în caz că nu există capitalul uman, care să-l facă să cunoaşterea faptului că obiectivele de studiu se pot lucreze”8. schimba pe parcursul vieţii individului. În situaţia, Faptul că noile tehnologii nu se bazează doar în care producerea bunurilor şi serviciilor solicită pe ştiinţă, ci şi pe noile cunoştinţe în întregime, în- din ce în ce mai multe cunoştinţe, companiile sunt seamnă că tehnologia nu mai este separată de cul- tentate să învestească mai mult în cunoştinţele, abi- tură şi situată în afara ei, ci este o parte integrantă lităţile şi instruirea continuă a angajaţilor, decât în a acesteia. Ideea dată precede viziunea deja insta- capitalul fi zic. Acest lucru este relevant în special urată, că inovarea tehnologică nu apare de la sine pentru fi rmele care activează în domeniul tehnolo- la un moment istoric potrivit, ci se condiţionează giilor înalte. printr-un mediu propice. „Unii critici ai socialismu- ICT (tehnologiile de informaţii şi comunica- lui sugerează, eronat, că piaţa şi proprietatea privată re) revoluţionează continuu învăţarea şi instruirea. sunt, prin sine înseşi, sufi ciente pentru antrepreno- Noile mijloace media reduc presiunile geografi ce şi riat şi creativitate. Experienţa variatelor sisteme ca- tranzacţionale între cei care predau şi cei care înva- pitaliste arată, că inovarea depinde şi de un specifi c ţă; ele oferă oportunităţi unice pentru satisfacerea suport cultural şi instituţional”9. nevoii actuale a instruirii continue, mai ales în me- Or, capitalismul creează bunăstarea nu doar da- dii cu resurse defi citare. ICT permit depăşirea barie- torită proprietăţii private, pieţei libere şi a urmăririi relor economice şi socio-culturale, oferă un plus de profi tului – într-o oarecare măsură toate acestea au interactivitate, reduc costurile, sporesc proximitatea existat şi în era precapitalistă. Trăsătura sa funda- şi accesul virtual, oferă o mai mare variatate a resur- mentală este receptivitatea faţă de noile idei. selor de instruire, fl exibilitate şi control din partea Deloc surprinzător, nu doar cunoştinţele dic- individului care studiază. De fapt, posibilităţile ICT tează apartenenţa fi nală a unui stat la grupul de ţări depăşesc capacitatea comunităţii educaţionale de a prospere sau sărace, ci şi modul în care sunt utilizate exploata noile oportunităţi, ceea ce este o provocare aceste cunoştinţe. Educaţia formală nu mai este su- pozitivă. fi cientă, deşi valoarea ei, desigur, este în afara orică- S-a produs deja schimbarea crucială a abordării ror discuţii. Faptul că un impact asupra creşterii eco- procesului de învăţare: de la una pasivă, axată pe nomice este evident mai ales în ţările afl uente, cu un fi gura învăţătorului/instructorului, spre una centrată nivel general înalt de şcolarizare, atestă că adopta- în jurul individului, proiectată pe întreaga perioadă 8 Brian Snowdon, Howard R. Vane. Conversations with le- a vieţii sale. ICT sunt folosite de un număr tot mai ading economists: interpreting modern macroeconomics. Ed- mare de oameni în calitate de instrumente de învă- ward Elgar Publishing, 1999, p. 312. ţare, din moment ce accesul la ele creşte rapid, mai 9 Geoffrey Martin Hodgson, op.cit., p. 50. ales în ţările înalt sau mediu dezvoltate. Pe de altă 30 - nr. 1(24), martie 2012 Ştiinţe politice parte, cu toată fl exibilitatea inegalabilă a ICT şi po- trebuie să-şi refocusese activităţile pentru a produce tenţialul enorm pentru instruirea continuă şi la dis- talente ştiinţifi ce (exponenţi ai „wetware”, ai „capi- tanţă, există o discrepanţă considerabilă între ţările talului uman”), care sunt solicitate de către procesul dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare în ceea ce global de generare a cunoştinţelor. ţine de accesul la noile media şi utilizarea acestora Instituţiile publice de cercetare şi instituţiile de – provocare, cunoscută ca digital divide – diviziu- învăţământ superior deţin funcţii cheie în procesul nea digitală. Asociată cu sărăcia, ignoranţa şi mar- de producere, transmitere şi transferul de cunoş- ginalizarea (acestea, la rândul lor, opuse clusterului tinţe în cadrul unei economii bazate pe cunoaştere. globalizare-cunoştinţe-prosperitate), diviziunea di- Însă provocarea actuală este ca sistemul ştiinţifi c gitală este un obstacol sever pentru ţările în dezvol- să-şi poată reconcilia funcţia clasică de producere tare. Or, convingerea actuală este că diviziunea dată a noilor cunoştinţe (prin cercetare fundamentală şi persistă nu atât la nivelul tehnologic, cât la acela al educarea a noilor generaţii de savanţi) cu noul rol inegalităţilor „clasice”, ale educaţiei şi instruirii. de colaborare cu piaţa în vederea transferului de Pentru acest gen de ţări, se impune o provocare con- cunoştinţe şi tehnologii. Instituţiile din sfera acade- temporană – favorizarea „pregăririi media”, media mică îşi extind progresiv relaţiile de colaborare cu literacy. Termenul cuprinde capacitatea indivizilor partenerii privaţi, atât din motive de fi nanţare, cât de a utiliza noile instrumente mediatice pentru învă- şi reieşind din latura de inovare. Este totuşi impor- ţare chiar şi în lipsa medierii din partea unei institu- tant să fi e păstrat rolul esenţial al acestor instituţii în ţii de învăţământ. În mod normal, ICT ar trebuie să calitate de promotori ai cercetării şi educaţiei la un promoveze şi includerea digitală, promovând o mai nivel înalt. mare participare a grupurilor marginalizate – săraci, minorităţi etc. Altfel spus, pentru ţările în curs de dezvolta- re tranziţia spre „societatea bazată pe cunoaştere” este o chestiune de timp şi de voinţă politică pentru crearea de condiţii propice acestei schimbări cruci- ale. Mai exact, ţările în curs de dezvoltare trebuie să planifi ce investiţii în educaţie, capitalul uman, tehnologiile relevante. În afara de aceasta, se cere crearea unor întreprinderi efective şi competitive care să identifi ce apariţia unor noi oportunităţi şi, concomitent, să dispună de potenţialul necesar con- vertirii acestor oportunităţi în profi t. În plus, persistă problema slăbiciunii instituţionale, lipsei conştienti- zării oportunităţilor şi inexistenţei unor stimulente care să dicteze interesul pentru aproximarea stan- dardelor „societăţii cunoaşterii”. Pentru orice stat la etapa actuală, înţelegerea noii paradigme trebuie să ghideze creativitatea soci- ală şi instituţională într-o direcţie viabilă. Procesul de transformare depinde într-o măsură foarte mare de implicarea unor savanţi cu o sporită fl exibilitate intelectuală care să spargă rigiditatea mintală. Or, după cum s-a spus, oportunităţile tehnico-organiza- ţionale nu se ivesc de la sine, ci unt create de comu- nitatea ştiinţifi că. Recunoaşterea şi implicarea tim- purie în exploatarea noii paradigme uşurează trans- formarea acesteia într-o nouă traiectorie naţională a dezvoltării, ce va duce la sporirea competitivităţii în plan global. Prin urmare, se impune o schimbare instituţională anticipată în sfera ştiinţifi că a statelor Maria Saca-Răcilă. Cataclism. Tapiserie, 1998 care recunosc importanţa noii paradigme a dezvol- tării. Instituţiile publice de cercetare şi universităţile

nr. 1(24), martie 2012 - 31 Akademos

UNELE ASPECTE ştiinţa ramurală, iar o bună parte dintre şcolile ştiin- ţifi ce s-au autodizolvat. Degradarea în masă a capi- ALE CAPITALULUI talului uman în cea mai mare măsură a fost cauzată de reducerea substanţială a fi nanţării sistemului de UMAN DIN REPUBLICA cercetare-dezvoltare. MOLDOVA. STUDIU Din cauza fi nanţării austere a ştiinţei în anii 1990, a început exodul creierilor [1], iar reprodu- COMPARATIV cerea capitalului ştiinţifi c uman în Republica Mol- dova s-a diminuat [2]. Pe parcursul următorilor ani Dr. hab. Anatol ROTARU procesul de reducere a angajaţilor în sistemul de cercetare-dezvoltare a continuat, numărul acestora Rodica CUJBA micşorându-se în perioada 1991-2009 de 4 ori. E Dr. Svetlana ALEXEEVA de menţionat faptul, că pe parcursul aceleiaşi pe- rioade numărul angajaţilor în economia Republicii Moldova a scăzut de aproape două ori [3]. Totodată, SOME ASPECTS OF THE HUMAN CAPITAL numărul medicilor s-a redus doar cu 25%, iar cel al FROM THE REPUBLIC OF MOLDOVA. COMPA- RATIVE STUDY profesorilor din instituţiile de învăţământ superior This paper analyses the situation of human reso- chiar a crescut de 1,5 ori (Figura 1). urces in sciences and technology of the Republic of Pe parcursul aceleiaşi perioade, numărul de stu- Moldova. The insuffi cient fi nancial support of S&T denţi a crescut de două ori, numărul doctoranzilor system in the 90s of the XX century caused a massive de trei ori, majorarea numărului de doctoranzi fi ind brain drain from research and development as well cauzată de sporirea numărului lor în special în uni- as a breach in the process of reproduction of resear- versităţi. Totodată, numărul profesorilor din institu- chers. These negative processes affected in special ţiile de învăţământ superior care, în paralel cu acti- human capital 36-45 years of age, which is conside- vitatea didactică, au efectuat şi cercetări ştiinţifi ce, red to be the most productive in S&T activities. The a scăzut cu 25% (Figura 2). youth that comes in S&T system leaves in a short În urma proceselor social-economice cu impact time for business or foreign countries. Hereby the problem related to the human resources in science negativ pentru dezvoltarea sistemului de cercetare- and technology of the Republic of Moldova remains dezvoltare, Republica Moldova, după numărul de to be very acute because of the unsatisfactory fi nan- cercetători la 10 000 de locuitori, este depăşită nu cial support of S&T system and lack of the perspecti- numai de ţările dezvoltate, ci şi de cele ex-sovietice ve of its development in the near future. şi ex-comuniste (Figura 3). Totodată, numărul de medici raportat la 10 000 Capitalul uman şi, în special, cel din cercetare, locuitori în diferite ţări arată că la acest capitol Re- este sursa de bază a dezvoltării ştiinţei, inovaţiilor, publica Moldova se situează mai sus de România, nivelului înalt de educaţie şi a culturii în general. Polonia, Slovenia, SUA (Figura 4). În anii 1990, în urma aşa-zisei terapii de şoc a eco- În fi gura 5 este prezentat numărul personalului nomiei naţionale, în Republica Moldova a dispărut ştiinţifi co-didactic în instituţiile de învăţământ su-

180,0 153,9 160,0 150,2 138,4 129,5 140,0 123,8 110,7 120,0 100,0 100,9 103,6 100,0 101,2 80,2 100,0 100,2 75,0 74,0 73,6 74,5 74,8 80,0 80,8 79,6 80,1 60,0 77,0 64,6 62,8 59,4 56,4 40,0 50,4 48,8 44,6 37,1 20,0 29,7 29,7 28,4 23,0 0,0 1991 1995 1997 1999 2001 2003 2005 2007 2009

profesori în IÎS medici cercetători populaţia ocupată în economie

Figura 1. Dinamica numărului unor specialişti în perioada 1991-2009, 1991 – 100%. Sursa: Anuarele statistice ale Republicii Moldova

32 - nr. 1(24), martie 2012 Managementul ştiinţei

Figura 2. Dinamica numărului profesorilor în instituţiile de învăţământ superior, a doctoranzilor şi studenţilor în perioada 1991-2009, 1991-100%. Sursa: Anuarele statistice ale Republicii Moldova.

50 46 45

40 37 34 35 35 32 30 28 30 26 25 23 19 20 20 16 16 14 15 15 12 9 10 8 5 0 a ţ Italia SUA Rusia Cehia Fran Grecia Letonia Belarus Polonia Estonia Ucraina Lituania Bulgaria Moldova Slovacia Slovenia România Germania

Figura 3. Numărul de cercetători ştiinţifi ci raportat la 10 000 de locuitori în diferite ţări. Sursa: Institutul pentru Statistică UNESCO – http://stats.uis.unesco.org.

Figura 4. Numărul de medici raportat la 10 000 de locuitori în diferite ţări. Sursa: World Health Statistics 2011 – World Health Organization – www.who.int. perior raportat la 10 000 de locuitori în diferite ţări. unde această cifră este în continuă descreştere. În Analiza comparativă a datelor prezentate scoate în Republica Moldova se observă o diminuare a indi- evidenţă că la acest capitol Republica Moldova se celui dat până în 2002, după care se atestă stabiliza- afl ă într-o poziţie mai bună, depăşind 4 state, fi ind rea. Totuşi, aici trebuie sa ţinem cont de faptul că în la acelaşi nivel cu Cehia. Republica Moldova numărul angajaţilor în econo- În ţările dezvoltate, dar şi în cele ce se apro- mie este în continuă descreştere (Figura 6), ceea ce pie de această categorie (Coreea de Sud, China) înseamnă că, de fapt, numărul cercetătorilor conti- tendinţa de creştere a numărului de cercetători per nuă să scadă şi după 2002. 10 000 de angajaţi în economie este mai mult sau Procesele din sistemul de cercetare-dezvolta- mai puţin stabilă, excepţie făcând Federaţia Rusă, re pe parcursul a mai mult de 10 ani au condus la

nr. 1(24), martie 2012 - 33 Akademos schimbarea considerabilă a structurii de vârstă a 1999 până la 14,2 în 2010 sau de 3 ori, pe când cota cercetătorilor. Infl uenţa vârstei cercetătorilor asu- cercetătorilor în vârstă de 35-45 ani a scăzut simţi- pra activităţii lor profesionale demult a devenit un tor de la 26,5 în 1999 până la 15 în 2010, sau de 1,8 obiect al studiilor şi discuţiilor, în cadrul cărora s-a ori (Figura 7). Cu alte cuvinte, circa o pătrime din stabilit că productivitatea maximă revine vârstei de cercetători sunt de vârstă pensionară. 30-39 ani [4]. Pornind de la acest fapt, vom prezen- În acelaşi timp, cota doctorilor habilitaţi în vâr- ta situaţia privind vârsta cercetătorilor din Republi- stă de peste 65 de ani a crescut de la 27,1 în 1999 ca Moldova. până la 45,5 în 2010, iar numărul acestora în vârstă După cum arată analiza datelor, cota cercetători- de 36-45 de ani şi 46-55 de ani a scăzut de 2,5 ori şi lor în vârstă de peste 65 de ani a crescut de la 4,8 în de 1,7 ori corespunzător (Figura 8).

Figura 5. Numărul personalului ştiinţifi co-didactic în instituţiile superioare de învăţământ raportat la 10 000 locuitori în diferite ţări. Sursa: Global Education Digest 2010, 2011 – UNESCO Institute for Statistics.

120

Japonia 100 Statele Unite

80 Rus ia

Ge rm ania

60 Corea Mii persoane Moldova Polonia 40

Cehia

20

China

0 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Figura 6. Dinamica numărului de cercetători per 10 000 de angajaţi în economie. Sursa: OECD Factbook 2010: Economic, Environmental and Social Statistics, pentru Moldova - Anuarele Statistice ale Republicii Moldova.

34 - nr. 1(24), martie 2012 Managementul ştiinţei

Cât priveşte doctorii în ştiinţe, cota acestora în teza de doctor, după care pleacă în economia reală vârstă de peste 65 de ani a crescut de la 6,5 în 1999 sau continuă activitatea de cercetare după hotare. până la 16,9 în 2010, sau de 2,6 ori, iar cotele docto- Această situaţie alarmantă în ce priveşte vârsta rilor în ştiinţe cu vârsta cuprinsă între 36-45 de ani cercetătorilor poate fi observată şi în Rusia. În acelaşi şi 46-55 de ani s-au diminuat de 1,2 ori. timp, în Statele Unite ale Americii se poate remarca Din fi gura 7 şi 9 se observă o majorare neînsem- o distribuire exemplară a cercetătorilor pe vârste [5]. nată a numărului de tineri (26-35 de ani) – tendinţă Republica Moldova, în comparaţie cu SUA şi Fede- care nu se păstrează pentru următoarele grupe de vâr- raţia Rusă, este pe o poziţie mai slabă, cota cerce- stă. Acest fapt ar putea însemna că tinerii se angajează tătorilor în vârstă de peste 60 de ani fi ind mai mare în instituţiile de cercetare, activează câţiva ani, susţin (Figura 10).

30 28,4 26,5

25 23,5 20,6 18,9 20 17,7 15 % 15 14,2 1999 17,7 2010 10 7,9

5 5 4,8

0 Până la 25 26-35 ani 36-45 ani 46-55 ani 56-65 ani Peste 65 ani ani Vârsta

Figura 7. Repartizarea cercetătorilor după vârstă, % din numărul total (1999, 2010). Calculele au fost efectuate de autori în baza rapoartelor anuale ale organizaţiilor care au efectuat activităţi de cercetare-dezvoltare.

50 40 45,5 40

36,8 30 23,5 27,1 1999 % 2010 20

10 8,7 13,7

0,6 3,5 0 0 0,4 Până la 25 26-35 ani 36-45 ani 46-55 ani 56-65 ani Peste 65 ani ani Vârsta

Figura 8. Repartizarea doctorilor habilitaţi după vârste, % din numărul total (1999, 2010). Calculele au fost efectuate de autori în baza rapoartelor anuale ale organizaţiilor, care au efectuat activităţi de cercetare-dezvoltare.

nr. 1(24), martie 2012 - 35 Akademos

35 30,3 30 25,8 27,7 25 24,5 20 23,8 1999

% 13,7 21 16,9 15 2010

10 9,4 6,5 5

0 0,10,3 Până la 25 26-35 ani 36-45 ani 46-55 ani 56-65 ani Peste 65 ani ani vârsta

Figura 9. Repartizarea doctorilor în ştiinţe după vârste, % din numărul total (1999, 2010). Calculele au fost efectuate de autori în baza rapoartelor anuale ale organizaţiilor, care au efectuat activităţi de cercetare-dezvoltare.

Figura 10. Repartizarea cercetătorilor în SUA, Rusia şi Moldova după vârste.

Finalmente, vom menţiona că Republica Mol- Bibliografi e dova suferă de o insufi cienţă acută a capitalului 1. Перчинская Н.П. «Утечка умов» из Республики uman ştiinţifi c. Din trei grupe de specialişti, cum Молдова // Journal of Euroasian Research - http://www. americancouncils.org/JER/archive2/issue6/6.htm. ar fi personalul didactic din universităţi, medicii şi 2. Canţer V., Holban I. Doctoratul şi reproducerea cercetătorii, în cea mai gravă situaţie se afl ă ultimii, potenţialului de cercetare. II. Secvenţe din experienţa numărul lor fi ind în continuă descreştere. Republicii Moldova // Intellectus: Revistă de proprietate Distribuţia cercetătorilor după vârste arată că cel intelectuală. 2010. - Nr. 2. - P. 66-70. mai mult a fost afectată grupa de vârstă 36-45 ani, 3. Anuarele statistice ale Republicii Moldova cu alte cuvinte – capitalul uman care se consideră a 4. Г.А. Несветайлов. Научные кадры: возраст и fi cei mai efcient. творчество // Социология науки и образования, 1998, стр. 115-119. Tinerii care vin în cercetare la scurt timp pleacă 5. Дежина, И. http://195.98.70.70/cgi-bin/ir- în alte domenii atractive de activitate sau peste ho- bis64r_91/cgiirbis_64.exe?Z21ID=&I21DBN=CT&P2 tare. Toate aceste consecinţe negative în domeniul 1DBN=CT&S21STN=1&S21REF=&S21FMT=fullweb capitalului uman ştiinţifi c sunt cauzate în primul r&C21COM=S&S21CNR=20&S21P01=0&S21P02=0 rând de fi nanţarea austeră a sistemului de cerceta- &S21P03=M=&S21STR=Эволюция государственной re-dezvoltare, lipsa infrastructurii adecvate pentru кадровой политики в сфере науки // Общество и dezvoltarea ştiinţei şi inovării ş.a. экономика. - 2006. - N 9. - С. 173 - 187. 6. Rapoartele anuale ale organizaţiilor din sfera ştiin- Capitalul uman al Republicii Moldova, după ţei şi inovării din Republica Moldova. cum se poate conchide, reclamă un studiu complex 7. Global Education Digest 2010, 2011 – UNESCO interdisciplinar cu atragerea metodologiilor noi din Institute for Statistics. teoria sistemelor complexe, teoria dinamicii nelini- 8. Institutul pentru Statistică UNESCO – http://stats. are, teoria riscurilor, teoria haosului şi atractorilor, uis.unesco.org. teoria catastrofelor ş.a. 9. OECD Factbook 2010: Economic, Environmental and Social Statistics. 36 - nr. 1(24), martie 2012 Cooperare ştiinţifi că internaţională

MOBILITATEA unei arhitecturi bazate pe principii similare în sfe- ra cercetării şi a învăţământului superior. Încă de la ACADEMICĂ intrarea în vigoare a Tratatului prin care se stabi- ÎN CONTEXTUL PC7 lea Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelu- lui, în 1952, a fost posibilă alocarea unor resurse fi nanciare pentru proiecte de cercetare realizate în Dr., conf. univ. Diana STAH comun de către ţările semnatare. Au urmat tratatul Expert naţional, NCP pentru PC7 EURATOM (1957) şi programul ESPRIT (1983), Programul Specifi c Mobilităţi acestea dovedindu-se etape importante, parcurgerea cu succes a cărora a permis lansarea Primului Pro- ACADEMIC MOBILITY IN THE CONTEXT OF gram Cadru prevăzut pentru o perioadă de patru ani THE SEVENTH FRAMEWORK PROGRAMME (1984-1987). Academic mobility has been an issue of gradual- În următorii ani şi până în prezent Programe- ly increasing importance over the last decades. This le Cadru pentru cercetare şi dezvoltare tehnologi- fact was clearly refl ected in the EU policy papers in că ale Comisiei Europene s-au succedat continuu the fi eld of education and research, all of them aimed at working towards facilitating student and research ajungând la Programul Cadru 7 (PC7) ce se va în- exchanges for consolidating the European Research cheia în 2013. Acesta a fost adoptat prin Decizia nr. and Higher Education Areas. With a budget of about 1982/2006/CE a Parlamentului European şi a Con- 4 750 million EUR mobility of scholars is supported siliului din 18 decembrie 2006 privind cel de-al şap- within the Seventh Framework Programme (FP7) telea Program-cadru al Comunităţii Europene pen- for Research and Development. Given the fact FP7 is open to virtually any person able to contribute tru activităţi de cercetare, de dezvoltare tehnologică to knowledge advancement, Moldovan academics şi demonstrative. În esenţă, toate eforturile au fost could participate in the projects supported throu- direcţionate spre crearea Spaţiului Comun de Cer- gh this scheme as Third country representatives. In cetare European (ERA) şi transformarea acestuia în spite of the limited opportunities implied by such a unul dinamic şi competitiv la scară globală. status their success rate was of 20 per cent, a result comparable to the European average. Against such a De cealaltă parte, intenţia de a crea un Spaţiu Eu- background, the Association to FP7 opens up unpre- ropean al Învăţământului Superior (EHEA) s-a afl at cedented possibilities for Moldovan researchers, one pe agenda Comisiei Europene pe parcursul ultimilor of them being to benefi t from all activities foreseen in douăzeci de ani: Declaraţia de la Sorbona (1988) ce the PEOPLE Programme. subliniază necesitatea creării unui cadru comun al califi cărilor şi cicluri de studiu, Declaraţia de la Bo- Spaţiul academic a fost, de-a lungul timpului, logna (1999) ce pretinde o dimensiune europeană considerat unul elitist şi, în mod tradiţional, izolat a învăţământului superior, Comunicatul de la Praga de restul societăţii. Contextul socio-economic ac- (2001) ce declară prioritară învăţarea pe parcursul tual impune noi rigori, astfel încât cercetătorii sunt întregii vieţi, Comunicatul de la Berlin (2003) ce centraţi pe problemele reale cu care se confruntă pledează pentru convergenţa Spaţiului European de cetăţeanul simplu, acesta din urmă fi ind, de cele Cercetare şi a Spaţiului European al Învăţământului mai multe ori, contribuabilul care susţine fi nanciar Superior, Comunicatul de la Leuvin (2009) ce adu- domeniul cercetării. Ştiinţa, prin urmare, devine un ce în prim plan creşterea inovativă şi creativitatea instrument important de soluţionare a unor difi cul- pe de o parte, şi obiectivele pe termen lung în sfera tăţi, chiar de anticipare, prevenire sau diminuare a învăţământului superior, pe de altă parte. impactului nefast al unor eventuale cataclisme so- Fiind semnat de cei 46 miniştri ai ţărilor care cio-economice. au adoptat principiile Procesului de la Bologna pen- Ultimele decenii arată că statele care au declarat tru a crea o nouă arhitectură a Spaţiului European fi nanţarea ştiinţei o prioritate, au reuşit să se impună al Învăţământului Superior, acesta din urmă relevă în calitate de producători ai inovaţiei şi generatoare importanţa majoră a mobilităţilor academice, fi e că de noi cunoştinţe, fapt ce a avut un impact pozitiv este vorba despre studenţi, cercetători la început de asupra sferelor economice ale acestora. Astfel, SUA carieră sau nume consacrate în diverse domenii şti- şi Japonia au devansat ţările europene care, până la inţifi ce. În articolul 18 al comunicatului nominalizat un anumit moment, deţineau întâietatea, în special se pune în valoare rolul mobilităţilor în sporirea ca- la capitolul cercetare. lităţii cercetării, dimensiunii internaţionale a învăţă- Consolidarea politică a ţărilor europene iniţiată mântului superior european, dar şi facilitării dialo- de Schuman în 1950 a condus, în timp, la crearea gului intercultural în spaţiul european. Se estimează

nr. 1(24), martie 2012 - 37 Akademos ca în 2020, cel puţin 20 la sută din absolvenţii insti- aplicanţi. Mai mult decât atât, Programul specifi c tuţiilor de învăţământ superior din zona europeană „Oameni” vizează cercetătorii din orice domeniu, vor benefi cia de o perioadă de studii peste hotare. la orice stadiu de dezvoltare a carierei acestora. Mobilităţile rămân, astfel, o prioritate pentru urmă- Flexibilitatea programului dat oferă posibilităţi de torii 10 ani, în paralel cu dezvoltarea dimensiunii participare atât reprezentanţilor ce vin din sectorul sociale a învăţământului superior, sporirea calităţii public, cât şi din cel privat, susţinând participarea educaţiei prin elaborarea unor mecanisme efi ciente Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM) şi coopera- de evaluare şi implicarea în acest proces a tuturor rea dintre sectorul industrial şi cel academic. părţilor interesate, economia bazată pe cunoaştere La modul concret, Programul specifi c „Oameni” şi creşterea inovativă. oferă cinci tipuri diferite de activităţi. Instruirea Faptul că Republica Moldova a aderat la Proce- Iniţială a Cercetătorilor, în speţă, acţiunea Reţele de sul Bologna în 2005 şi a semnat Memorandumul de Formare Iniţială (ITN) cu un buget de până la 40 la înţelegere pentru Asociere la Programul Cadru 7 în sută din suma totală alocată pentru Acţiunile Marie 2011 transformă principalele obiective formulate de Curie, are drept scop valorifi carea potenţialului cer- Comisia Europeană, printre acestea – convergenţa cetătorilor începători din sectoarele public şi privat, ERA şi EHEA către 2020 – în priorităţi naţionale ale sporirea gradului de motivare a tinerilor pentru o ca- sferei academice. În acest context, devin imperative rieră în cercetare şi instruirea cercetătorilor într-un integrarea triunghiului cunoaşterii învăţământ-cer- mediu intersectorial potrivit pentru a dobândi abi- cetare-inovare, asumarea responsabilităţii sociale a lităţile necesare de a exersa o gamă largă de roluri universităţilor, favorizarea inter- şi trans-disciplina- într-o economie bazată pe cunoaştere. Programele rităţii. Mai mult decât atât, schimbarea statutului de instruire propuse vizează dezvoltarea şi sporirea Republicii Moldova din ţară terţă în ţară asociată competenţelor în cercetare, ale persoanelor afl ate la la Programul Cadru 7 oferă posibilităţi fără prece- începutul carierei, cu un accent deosebit pe compe- dent cercetătorilor stabiliţi la orice instituţie din ţara tenţele transferabile. Se urmăreşte, astfel, formarea noastră. De facto, statutul de ţară asociată marchea- unei generaţii de cercetători capabili să contribuie ză integrarea formală a mediului academic moldo- efi cient la dezvoltarea unei economii durabile, apţi venesc în Spaţiul European de Cercetare, ceea ce să se ralieze la exigenţele intersectoriale şi transna- pune semnul egalităţii între oportunităţile savanţilor ţionale. Datele statistice pentru apelul din 2011 rele- europeni şi autohtoni de a obţine fi nanţări pentru vă o rată de succes de 9 la sută, competiţia pe acest cercetare. tip de proiecte fi ind una foarte strânsă. Intenţia, declarată în mai multe rânduri la înalte- Cu un buget ce atinge 25-30 la sută din totalul le foruri europene, de a deveni o economie compe- alocat pentru Programul specifi c „Oameni”, Instrui- titivă bazată pe cunoaştere într-un spaţiu politic apt rea pe toată durata vieţii şi dezvoltarea carierei este să facă faţă provocărilor globalizării, se doreşte rea- cea de a doua activitate a acestuia şi cuprinde trei lizată inclusiv prin intermediul mobilităţilor la toate acţiuni distincte ce au drept scop asigurarea con- nivelele universitare şi academice. În acest sens, ca- tinuităţii în cariera cercetătorilor prin intermediul litatea instruirii resurselor umane rămâne o priorita- burselor individuale şi cofi nanţarea programelor na- te, fapt refl ectat în creşterea sumelor alocate pentru ţionale de mobilitate. Astfel, Bursele intra-europene programele ERASMUS şi TEMPUS, dedicate co- pentru dezvoltarea carierei (IEF) susţin dezvoltarea operării la nivelul instituţiilor de învăţământ supe- carierei cercetătorilor cu experienţă chiar şi după o rior, dar şi pentru Programul specifi c „Mobilităţi” perioadă de absenţă a acestora din mediul acade- al PC7. Acestuia din urmă, mai numit şi Programul mic. specifi c „Oameni” sau „Acţiuni Marie Curie”, i-au Experienţa anilor precedenţi denotă o rată de revenit 9 la sută din suma totală alocată pentru PC7, succes de 17 la sută, o cifră ce se apropie de me- ceea ce înseamnă 4,7 miliarde euro destinaţi pentru dia generală de 20 la sută pentru toate tipurile de mobilităţile intra-europene şi internaţionale în vede- proiecte în PC7. Un alt tip de acţiuni în cadrul aces- rea promovării transferului de cunoştinţe, stimulării tei activităţi sunt Granturile de integrare a carierei tinerilor pentru o carieră în cercetare şi atragerea în (CIG) care au drept obiectiv consolidarea Spaţiului Spaţiul European de Cercetare a celor mai buni cer- European de Cercetare prin stimularea cercetători- cetători de pe mapamond. lor de a se stabili în unul din statele membre sau Spre deosebire de Programul specifi c „Coopera- asociate după o perioadă de mobilitate în cadrul Eu- re” al PC7, Acţiunile Marie Curie nu au o tematică ropei, dar şi în afara ei. Pe de altă parte, se doreşte predefi nită, temele de cercetare fi ind alese de către înlesnirea transferului de cunoştinţe dobândite de

38 - nr. 1(24), martie 2012 Cooperare ştiinţifi că internaţională către cercetători la diverse centre europene şi non- este încurajată reîntoarcerea acestor specialişti în europene şi integrarea acestora în diverse structuri unul din statele membre sau asociate la PC7. Se do- europene prin ocuparea unor posturi permanente în reşte investirea resurselor pe termen lung. De aceea, cercetare. Faptul că rata de succes a acestor tipuri selectarea proiectelor este riguroasă, principiul de de proiecte este de 30 la sută conferă acţiunii un ca- bază fi ind cel al excelenţei, rata de succes pentru racter deosebit de atractiv. acest tip de burse atingând 17 la sută. Acţiunea Cofi nanţarea de programe regiona- Cu un număr de 12 la sută de proiecte aproba- le, naţionale şi internaţionale (COFUND) vizează te spre fi nanţare, acţiunea Burse pentru Cercetăto- programele ce fi nanţează mobilitatea transnaţională rii care Vin în Europa (IIF) facilitează mobilitatea a cercetătorilor deja formaţi, indiferent de stadiul specialiştilor de top, activi în ţările terţe, către cen- carierei acestora. În esenţă, acţiunea dată suplineşte trele de cercetare Europene în scopul transferului cu până la 40 la sută bugetele deja alocate progra- de cunoştinţe şi a cooperării ştiinţifi ce pentru be- melor în curs, în vederea facilitării dialogului inter- nefi cii reciproce. Schema schimbului internaţional sectorial, consolidării competenţelor manageriale de cercetători (IRSES) urmăreşte, în primul rând, ale cercetătorilor, integrarea acestora în centrele de consolidarea parteneriatelor existente sau iniţierea cercetare din domeniul academic sau cel industrial. unor parteneriate noi dintre centrele de cercetare din Dat fi ind faptul că 30 la sută din proiectele depuse statele membre/asociate la PC7 şi cele din ţările ter- în anii precedenţi au fost fi nanţate prin intermediul ţe cu care Uniunea Europeană a semnat acordul de schemei respective, COFUND devine o buna moda- colaborare în sfera S&T sau ţările terţe acoperite de litate de suplinire a fondurilor locale destinate mo- Politica de Vecinătate a Uniunii Europene. Acţiunea bilităţii cercetătorilor. vizează organizaţiile implicate în cercetare în ideea Un obiectiv de importanţă majoră a PC7 este stabilirii cooperării ştiinţifi ce pe termen lung. Din- diminuarea distanţei dintre sectoarele de cercetare tre toate tipurile de Acţiuni Marie Curie, aceasta din şi industrie. În acest sens, activitatea a treia a Pro- urmă se dovedeşte a fi cu rata cea mai mare de suc- gramului specifi c „Oameni”, Parteneriate şi Cola- ces pentru ultimii ani – 53 la sută, fapt ce dovedeşte borări Industrie - Mediul Academic (IAPP), fi nan- cu prisosinţă intenţia Uniunii Europene de a stabili ţează programe multianuale de mobilitate reciprocă reţele de cooperare efi ciente la nivel pan-european. între industrie şi mediul academic. Acţiunii date îi A cincea şi cea din urmă activitate a programu- sunt destinate până la 5-10 la sută din bugetul alocat lui PC7 ce fi nanţează mobilităţile este destinată fi - pentru acest program specifi c al PC7 în scopul con- nanţării evenimentelor de susţinere a politicilor în solidării parteneriatelor dintre organizaţiile de cer- domeniul cercetării, cum ar fi acţiunea Noaptea cetare publice şi întreprinderile comerciale private, Cercetătorilor (RN), scopul căreia este de a spori vi- în special întreprinderile mici şi mijlocii. În cadrul zibilitatea cercetătorilor în domeniul non-academic. parteneriatului se propune un program de coopera- În calitate de ţară terţă, statut ce restricţiona parti- re pe termen lung ce vizează schimbul de personal ciparea în anumite scheme de fi nanţare menţionate între organizaţii, inclusiv prevederea mecanismelor mai sus, Republica Moldova a reuşit să se implice în de reîntoarcere a cercetătorilor la instituţiile afi liate, 25 de depuneri de proiecte pentru apelurile anunţate activităţi pentru facilitarea schimbului de cunoştinţe în cadrul Acţiunilor Marie Curie ale PC7. În conse- şi culturi între sectorul industrial şi cel academic. În cinţă, la moment 6 instituţii din Republica Moldova pofi da faptului că această Acţiune Marie Curie este sunt implicate în diverse tipuri de proiecte Marie una relativ recentă, rata de succes a proiectelor fi nan- Curie, patru dintre ele fi ind fi nanţate prin schema ţate prin intermediul IAPP este de 33 la sută, fapt ce IRSES, iar un al cincilea proiect de acest tip este în plasează reuşita dată mult peste media PC7. proces de negociere. La modul concret, aceste efor- Cea de-a patra direcţie a Programului specifi c turi au însemnat aproximativ 365 mii de euro alocaţi „Mobilităţi” vizează explorarea dimensiunii inter- centrelor de cercetare moldoveneşti, fapt ce a făcut naţionale şi oferă multiple posibilităţi atât cerce- posibilă plecarea cercetătorilor autohtoni pentru o tătorilor care îşi doresc o continuare a activităţilor perioadă sumativă de mai mult de 180 de luni la in- profesionale în cadrul instituţiilor europene, cât şi stituţiile de cercetare ale Uniunii Europene şi peste în cele din afara lor. În acest sens, acţiunea Burse 130 de luni de mobilitate din Uniunea Europeană pentru Mobilitate Externă (IOF) susţine dezvoltarea în Republica Moldova, fi nanţarea a 14 cercetători dimensiunii internaţionale a carierei cercetătorilor afl aţi la diferite etape de dezvoltare a carierei în cer- europeni prin intermediul mobilităţilor către insti- cetare şi stabilirea a numeroase colaborări cu im- tuţiile omologate din ţările terţe. În ultimă instanţă, portante centre academice din Uniunea Europeană.

nr. 1(24), martie 2012 - 39 Akademos

Devenind ţară asociată, Republica Moldova dă undă ment, Strategy Paper 2010-2013 and Indicative Program- verde întregii comunităţi ştiinţifi ce din ţară, dar şi me 2010 – 2013, Annex, European Commission, http:// diasporei, IMM-urilor, ONG-urilor, autorităţilor pu- ec.europa.eu/world/enp/pdf/country/2011_enpi_nip_re- blice să se implice într-o gamă largă de activităţi ce gional_east_en.pdf susţin mobilitatea academică, în calitate de partener 5. Joint Declaration of the Prague Eastern Partner- ship Summit, Prague, 7 May 2009, Council of the Euro- cu drepturi egale, alături de celelalte state membre/ pean Union, Brussels, 7 May 2009, 8435/09 (Presse 78), asociate, între acestea fi ind crearea şi/sau coordona- http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/ rea consorţiilor, aplicarea pentru bursele IEF şi IOF, pressdata/en/er/107589.pdf găzduirea cercetătorilor ce aplică pentru IIF şi IR- 6. Raport privind activitatea Consiliului Suprem SES, accesarea reţelei pan-europene EURAXESS. pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică şi rezultatele ştiinţifi ce principale, obţinute în sfera ştiinţei şi inovării Bibliografi e în perioada anilor 2006 – 2010, Academia de Ştiinţe a 1. Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldovei, Chişinău, 2011. Moldova, nr.259-XV din 15 iulie 2004, Monitorul Ofi ci- 7. Resurse Web: al al Republicii Moldova, 2004. www.asm.md 2. Communication from the Commission to the www.cordis.europa.eu/fp7/related_en.html European Parliament and Council, Eastern Partner- http://www.easternpartnership.org ship, Brussels, 3.12.2008, COM(2008) 823 fi nal, www.ec.europa.eu/europe2020/index_en.htm http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ. www.edu.md do?uri=COM:2008:0823:FIN:EN:PDF www.ehea.info 3. Communiqué of the Conference of European Mi- www.fp7.asm.md nisters Responsible for Higher Education, Leuven and www.increast.eu Louvain-la-Neuve, 28-29 April 2009, http://www.ehea. www.international.asm.md info/Uploads/Declarations/Leuven_Louvain-la-Leuve_ Communiqué_April_2009.pdf 4. European Neighborhood and Partnership Instru-

Maria Saca-Răcilă. Natură statică cu crâşmăriţe. U/c, 2005

40 - nr. 1(24), martie 2012 Economie

MIGRAŢII, REMITERI acestora în Republica Moldova (secţiunea 3) şi vom sugera, în baza studiilor existente, câteva idei pentru ŞI DEZVOLTARE: CÂTEVA a ameliora benefi ciile migraţiilor (secţiunea 4). IDEI DIN LITERATURA 2. Câteva idei din literatura economiei RECENTĂ migraţiilor ŞI RECOMANDĂRI Migraţia internaţională este un proces foarte complex, iar literatura ştiinţifi că la acest subiect este ÎN CAZUL REPUBLICII mult prea bogată pentru a putea fi examinată în mod MOLDOVA exhaustiv în câteva pagini. Vom menţiona aici doar câteva din numeroasele idei din literatura ştiinţifi - că recentă care analizează impactul emigraţiei asu- Dr. Ruxanda BERLINSCHI pra economiei (secţiunea 2.1) şi asupra instituţiilor Drd. Victoria CLIPA (secţiunea 2.2). 2.1. Impactul emigraţiei asupra economiei The aim of this paper is to contribute to the aca- Efectul cel mai direct al emigraţiei asupra eco- demic and political discussions around the impact nomiei unei ţări este reducerea forţei de muncă. În of international migration on economic and institu- cazul în care capitalul şi tehnologia rămân neschim- tional development in origin countries. We discuss bate – reducerea forţei de muncă implică creşterea some of the recent developments in the economics of salariilor de echilibru sau/şi reducerea şomajului, migration literature and we briefl y overview migra- tion patterns in Moldova. Based on existing studies, precum şi descreşterea producţiei naţionale. Dacă we suggest some policy recommendations for impro- capitalul sau tehnologia se ameliorează datorită mi- ving the benefi ts of migration in Moldova. graţiilor – productivitatea muncii creşte, iar impac- tul net al emigraţiei asupra producţiei naţionale este ambiguu. 1. Introducere Migraţiile pot ameliora capitalul şi tehnologia Aproximativ 3 la sută din populaţia mondială în ţara de origine prin câteva mecanisme. Cel mai sunt migranţi internaţionali, i.e., persoane care lo- cunoscut dintre ele sunt transferurile de bani din cuiesc într-o ţară diferită de cea în care s-au născut. străinătate, utilizate pentru consumul de bunuri şi Migraţia internaţională a luat amploare în ultimele servicii (naţionale sau importate), pentru investiţii şi decenii, în special migraţia cadrelor califi cate – din pentru economii. Consumul de bunuri şi servicii nu ţări în dezvoltare în ţări dezvoltate (Docquier şi Ra- ameliorează capitalul sau tehnologia, dar contribuie poport, 2011). Liberalizarea emigraţiei în fostele la reducerea sărăciei şi stimulează producţia naţio- ţări comuniste, globalizarea, progresele în tehno- nală prin creşterea cererii.1 Expedierile băneşti de logiile de transport şi comunicaţie, conştientizarea peste hotare investite în capital fi zic (maşini, echi- disparităţilor nivelului de trai între diferite regiuni pament) sau uman (educaţie, sănătate) au un efect ale lumii au contribuit la accelerarea migraţiilor in- pozitiv asupra productivităţii muncii, a progresului ternaţionale. Aceste fl uxuri au consecinţe semnifi - tehnologic şi a creşterii economice pe termen lung. cative atât asupra migranţilor, cât şi asupra ţărilor de Transferurile economisite pot avea un impact pozi- origine şi de destinaţie. tiv asupra creşterii economice dacă sunt depuse în Republica Moldova, cu aproximativ o pătrime instituţii fi nanciare şi îndreptate, prin intermediul din forţa de muncă emigrată în ultimii zece ani şi o acestora, spre investiţii rentabile. pătrime din produsul intern brut reprezentând pon- Al doilea mecanism prin care migraţiile pot derea remiterilor, este un caz interesant al acestui afecta capitalul şi tehnologia în ţara de origine sunt fenomen global, motiv pentru care a atras atenţia investiţiile străine directe, comerţul internaţional şi cercetătorilor şi a politicienilor, din Moldova şi din asistenţa pentru dezvoltare. Unii economişti susţin străinătate. Obiectivul prezentului articol este de a că migraţiile accelerează investiţiile străine directe contribui la discuţiile academice şi politice cu pri- şi comerţul între ţările de origine şi cele de desti- vire la impactul migraţiei asupra economiei şi a in- naţie ale migranţilor care, cunoscând ambele ţări, stituţiilor în Moldova. În acest scop, vom analiza favorizează contactele, furnizează informaţii utile câteva idei din literatura ştiinţifi că internaţională ambelor părţi şi facilitează tranzacţiile.2 De aseme- pe această temă (secţiunea 2), vom descrie succint nea, câteva studii teoretice şi empirice susţin că mi- structura migraţiilor şi efectele, documentate, ale

nr. 1(24), martie 2012 - 41 Akademos granţii au un impact pozitiv asupra ajutorului pentru male. În mare parte determinate de factori culturali dezvoltare oferit ţărilor de origine, una din explica- şi istorici, instituţiile unei ţări evoluează împreună ţii fi ind activităţile de lobby ale diasporei în ţările de cu valorile, normele şi ideile politice ale populaţiei. destinaţie pentru politici externe favorabile ţărilor Studiind sau muncind în străinătate, interacţionând de origine.3 cu alte culturi şi observând societăţi care funcţio- Migraţiile pot afecta evoluţia tehnologică şi ino- nează diferit, migranţii îşi pot revizui treptat opinii- vaţiile şi în mod indirect, prin impactul lor asupra le şi descoperi alte valori. Aceste opinii şi valori se capitalului uman în ţara de origine. Un nivel sufi ci- pot transmite, treptat, în ţările lor de origine, prin ent de capital uman este necesar pentru inovaţii şi migranţii care se întorc sau prin diverse modalităţi adoptarea noilor tehnologii. Dacă migraţia este în de interacţiune cu cei rămaşi acasă. Astfel, migraţia mare parte alcătuită din cadre califi cate, capitalul internaţională poate conduce la schimbări instituţi- uman în ţara de origine se va deprecia, cel puţin pe onale pe termen lung. Această ipoteză este testată termen scurt. Pe termen lung însă, capitalul uman în de economişti, care încearcă să cuantifi ce impactul ţara de origine poate creşte datorită emigraţiei din emigraţiei asupra diferitelor forme instituţionale. câteva motive. În primul rând, o parte din remiteri Printre primele şi cele mai citate articole din sunt investite în educaţie şi sănătate, ameliorând această literatură este Spilimbergo (2009), care astfel capitalul uman al generaţiei următoare. În al analizează impactul emigraţiei studenţilor asupra doilea rând, în ţările în care oferta de studii superi- democraţiei în ţările de origine. Estimările auto- oare de calitate este insufi cientă, emigraţia permite rului, bazate pe datele emigraţiei studenţilor şi ale accesul unui număr mai mare de studenţi la o edu- evoluţiei democraţiei în 183 de ţări între 1960 şi caţie terţiară de calitate. În al treilea rând, posibi- 2005, arată că democraţia (măsurată de indicatorul litatea de a emigra mai târziu sporeşte benefi ciile Freedom House Political Rights Index) a progresat aşteptate ale educaţiei, incitând astfel un număr mai mai rapid în ţările în care un procent mai mare de mare de persoane să investească în educaţie.4 În al elevi au plecat să studieze în ţări cu un nivel mai patrulea rând, o parte din migranţi se întorc eventual înalt de democraţie. Rezultatele date sugerează că în ţara lor de origine cu idei şi metode asimilate în resursele consacrate educaţiei studenţilor străini timpul experienţelor în străinătate, care reprezintă sunt un mecanism efi cient pentru transmiterea unui un capital uman deosebit de valoros.5 Chiar dacă anumit sistem de valori şi pentru exersarea puterii majoritatea migranţilor califi caţi nu se întorc defi - „soft”. nitiv şi, fi ind însoţit de familii în ţara de destina- Într-un spirit similar, Omar Mahmoud et al. ţie, nu transmit remitenţe fi nanciare substanţiale, ei (2011) analizează impactul emigraţiei asupra re- pot contribui la ameliorarea capitalului uman prin zultatelor electorale în Republica Moldova. Autorii remitenţe sociale sau intelectuale, i.e., idei, metode testează ipoteza potrivit căreia emigraţia în Vest di- de lucru, relaţii şi tot felul de informaţii transmise minuează numărul susţinătorilor Partidului Comu- prin contacte personale sau profesionale cu cei de niştilor. În acest scop, autorii analizează corelaţia acasă.6 dintre rezultatele voturilor la alegerile parlamentare Teoria economică actuală şi analizele empirice din 2009 şi ratele emigraţiei (separând emigraţiile existente sugerează că migraţiile au efecte comple- din Est şi din Vest) la nivel comunal. Rezultatele xe asupra dezvoltării economice în ţara de origine analizelor arată existenţa unei corelaţii negative şi că, în anumite condiţii, efectele pozitive pot com- semnifi cative din punct de vedere statistic între vo- pensa eventualele pierderi cauzate de emigraţie, in- turile pentru partidul comunist şi numărul de emi- clusiv în cazul emigraţiei cadrelor califi cate. granţi în Vest: comunele cu mai mulţi emigranţi în 2.2. Impactul emigraţiei asupra instituţiilor Vest au votat mai puţin pentru partidul comunist. O tendinţă recentă în literatura migraţiilor este Această corelaţie negativă s-ar putea datora faptului analiza impactului migraţiei asupra instituţiilor în că preferinţele politice determină destinaţia emigra- ţara de origine. Instituţiile afectează dorinţa şi ca- ţiilor, şi nu invers (problema de cauzalitate inversă). pacitatea agenţilor de a investi, iar importanţa lor Pentru a obţine o estimaţie credibilă a efectului cau- pentru creşterea economică este astăzi bine docu- zal al migraţiei asupra preferinţelor politice, autorii mentată (Acemoglu et al., 2001; Gîrbu, 2011). De- includ rezultatele electorale ale alegerilor din 1994 mocraţia, responsabilitatea politică, statul de drept, şi din 1998 (când rata emigraţiei era neglijabilă) încrederea, cooperarea şi respectarea contractelor printre factorii explicativi ai rezultatelor alegerilor sunt câteva exemple de instituţii formale şi infor- din 2009. Astfel, autorii identifi că în mod convin- gător existenţa unui impact cauzal al migraţiilor

42 - nr. 1(24), martie 2012 Economie asupra rezultatelor electorale. Concluzii similare au în cadrul mediului academic, dar şi la nivelul autori- fost obţinute pentru rezultatele alegerilor din 2010, tăţilor de stat şi al întregii societăţi civile. În perioa- dar nu şi pentru cele din 2001 şi din 2005, sugerân- da tranziţiei, conjunctura factorilor de ordin social du-se astfel că este necesar un anumit timp pentru ca şi economic, pe fondul amplasării geografi ce privi- emigraţia să aibă un impact asupra ideilor politice. legiate a ţării, a favorizat migraţiunea intensă a po- Autorii încearcă să estimeze care ar fi fost rezultate- pulaţiei spre diverse destinaţii, cele mai importante le alegerilor din 2009 dacă structura migraţiilor din fi ind Rusia, Italia, Grecia, Portugalia şi Ucraina.7 Moldova ar fi fost diferită. Potrivit calculelor lor, Migraţia a devenit un fenomen caracteristic popula- proporţia voturilor pentru Partidul Comuniştilor ar ţiei pentru toate categoriile de vârstă, dar în special fi fost mai mică cu 6,5 puncte dacă toţi migranţii populaţiei active. Potrivit Biroului Naţional de Sta- moldoveni ar fi emigrat în Vest, mai mare cu 3% tistică, în pofi da unei reduceri recente a fl uxurilor dacă toţi migranţii moldoveni ar fi emigrat în Est şi anuale de emigranţi, cauzată de criza economică aproximativ aceeaşi dacă toţi emigranţii ar fi rămas mondială, acestea rămân considerabile (aproxima- acasă. Această analiză sugerează că ţările de desti- tiv cinci mii de persoane). În prezent, numărul mol- naţie ar putea accelera ritmul schimbărilor politice dovenilor emigraţi se estimează la aproximativ 700 în străinătate prin politici migratorii specifi ce. mii de persoane. Proporţia emigranţilor cu un înalt Batista şi Vicente (2011) au investigat impactul nivel de califi care, aşa-numitul exod de creieri, este emigraţiei asupra responsabilităţii civice cu ajutorul din ce în ce mai înaltă. Potrivit unui studiu elaborat unui experiment original în Capul Verde, o ţară mică de centrul de cercetare CIVIS, intelectualii repre- situată pe coasta de Vest a Africii, cu o rată de emi- zintă circa 19% din fl uxul de emigranţi.8 graţie înaltă în Statele Unite ale Americii şi în Portu- Motivaţia principală a acestor fl uxuri îşi are galia. Autorii au chestionat un eşantion reprezentativ originea în aspiraţiile populaţiei autohtone spre un al populaţiei despre percepţia corupţiei în adminis- viitor mai bun: accesul la un sistem de instruire traţia publică, iar la sfârşitul chestionarului au oferit mai efi cient, care ar permite obţinerea unei califi - fi ecărui respondent o carte poştală pretimbrată, ex- cări profesionale înalte, o valorifi care mai adecvată plicându-le că dacă cel puţin 50% din ei vor trimite a competenţelor profesionale, o sursă de venit mai cartea poştală la adresa indicată, rezultatele anchetei mare şi stabilă, un mod de viaţă mai decent. despre corupţie vor fi făcute publice. Cum trimiterea În cazul Republicii Moldova, migraţiile au re- cărţii poştale necesită un anumit timp şi efort, autorii prezentat unul dintre principalii generatori ai creş- presupun că doar respondenţii cărora le pasă sufi ci- terii economice şi ai reducerii sărăciei în ultimul ent de mult de corupţie şi care manifestă responsa- deceniu, principalul canal de transmisie fi ind ex- bilitate civică vor face acest efort. Astfel, trimiterea pedierile băneşti din străinătate. În perioada anilor cărţii poştale reprezintă o măsură experimentală a 2000-2010, volumul transferurilor de bani de peste responsabilităţii civice. Estimaţiile autorilor arată că hotare în Republica Moldova a sporit de mai bine responsabilitatea civică este mai înaltă în localităţile de 7 ori, ajungând până la 1315,5 mil. USD în 2010, cu mai mulţi emigranţi internaţionali, în special cele sau circa 22,8% din PIB (potrivit datelor UNCTAD cu migranţi reveniţi din Statele Unite. Stat), iar nivelul sărăciei a scăzut de la 67,8% la Migraţiile afectează, prin urmare, economia ţă- 21,9%9. Sumele trimise din afară domină în prezent rilor de origine nu doar în mod direct, prin impactul viaţa economică din Republica Moldova, stimulând lor asupra forţei de muncă, asupra capitalului şi a creşterea consumului casnic, şi, într-o măsură mai tehnologiei, dar şi în mod indirect, prin impactul lor mică, a investiţiilor.10 Expedierile băneşti reprezin- asupra instituţiilor. Aceste diverse efecte discutate tă o sursă importantă de venit pentru familiile emi- în literatură nu reprezintă teorii generale, ci posi- granţilor rămase în ţară, mai cu seamă în localităţile bilităţi teoretice, validitatea cărora depinde de spe- rurale.11 Transferurile de bani din străinătate au tem- cifi cul ţărilor de origine şi de destinaţie şi de tipul perat efectele unei serii de şocuri economice cu care migraţiilor, motiv pentru care orice analiză trebuie s-a confruntat Republica Moldova în ultimii ani – să fi e specifi că contextului. majorările considerabile ale preţurilor energiei, em- bargoul Rusiei pentru exportul de vinuri din 2006, 3. Structura migraţiei în Republica Moldova seceta din 2007.12 Chiar şi în condiţiile crizei, când În Moldova, amplitudinea migraţiilor în ultime- principalele ţări de destinaţie ale migranţilor moldo- le două decenii şi efectele sale multiple şi complexe veni au fost expuse unui şoc de amploare (şi de du- asupra dezvoltării social-economice a ţării a plasat rată), infuziile fi nanciare de la cetăţenii moldoveni acest subiect printre cele mai discutate şi analizate care lucrează peste hotare s-au dovedit a fi o sursă

nr. 1(24), martie 2012 - 43 Akademos de venit mai viabila decât celelalte fl uxuri de capital Este recunoscut în literatura ştiinţifi că impactul extern (investiţiile directe din străinătate, comerţul benefi c asupra ţărilor de origine al revenirii migran- exterior şi ajutorul pentru dezvoltare). ţilor califi caţi – cu experienţa de lucru, abilităţile, Transferurile curente din afară au stimulat economiile şi contactele acumulate în străinătate. nu doar creşterea producţiei de bunuri şi servicii Dacă revenirea defi nitivă a migranţilor nu poate fi în Moldova, ci şi a importurilor (afectând negativ infl uenţată uşor, astfel de decizii depinzând de exis- soldul balanţei comerciale), au accelerat creşterea tenţa oportunităţilor profesionale, de calitatea insti- preţurilor, în special în sectorul imobiliar.13 În plus, tuţiilor, a infrastructurilor şi, nu în ultimul rând, de sumele trimise din străinătate au avut un impact po- situaţia familială,17 atunci întoarcerea temporară a zitiv asupra dezvoltării sectorului fi nanciar în Re- migranţilor poate fi încurajată prin politici şi pro- publica Moldova,14 iar independent de expedierile grame specifi ce. Spre exemplu, ar putea fi acordate băneşti de peste hotare, emigraţiile masive au avut burse de studii în străinătate, cu condiţia ca benefi - un impact pozitiv semnifi cativ asupra salariilor ce- ciarii să se întoarcă şi să lucreze un anumit număr de lor ramaşi acasă.15 ani în Republica Moldova. Celelalte efecte posibile ale migraţiilor, docu- Practica sportivilor de performanţă care, anga- mentate în literatura economică recentă (remiterile jaţi fi ind în cluburi profesioniste străine, se întorc sociale şi intelectuale, impactul asupra comerţului cu regularitate şi pe termen scurt în ţara de origine cu ţările de destinaţie, asupra ajutorului pentru dez- pentru a reprezenta echipele naţionale, ar putea fi voltare, asupra acumulării capitalului uman) nu au aplicată şi în alte domenii.18 În cooperare cu ţări- fost încă analizate sufi cient în contextul Republicii le de destinaţie, Guvernul ar putea testa programe Moldova. prin care profesioniştii emigraţi ar reveni să lucreze în ţara de origine pe perioade scurte de timp, pen- 4. Cum ar putea fi ameliorat impactul migra- tru schimb de experienţă şi stimularea contactelor. ţiei în Republica Moldova? Proiecte de acest tip există în alte ţări19, unele fi - Prima noastră recomandare ar fi încurajarea ind lansate şi în Republica Moldova, cum este, de unor analize aprofundate, bazate pe metode econo- exemplu, programul „Returul temporar al Diasporei metrice avansate, ale interacţiunilor dintre fl uxuri- Ştiinţifi ce în Moldova”, fi nanţat de Uniunea Euro- le migratorii şi diverse dimensiuni ale dezvoltării peană şi implementat de OIM, în colaborare cu Aca- economice şi instituţionale în Republica Moldova.16 demia de Ştiinţe. Migraţia circulară a cercetătorilor În lipsa acestor analize, politicile migratorii se pot va fi posibilă într-o măsură mult mai mare datorită baza parţial pe teoria economică şi pe experienţa al- accesului Moldovei la programul european PC7, iar tor ţări. eventuala liberalizare a regimului de vize ar putea Un consens la care s-a ajuns în literatura exis- fl uidiza migraţiile şi stimula remiterile sociale şi in- tentă este necesitatea de a investi o parte sufi cientă telectuale. din transferurile de bani pentru ca migraţiile să aibă un impact pozitiv asupra dezvoltării economice pe 5. Concluzie termen lung. Investiţiile remiterilor pot fi încura- În acest articol, am trecut în revistă câteva dintre jate, pe de o parte, prin politici structurale care ar ideile dezvoltate recent în literatura economiei mi- ameliora stabilitatea politică, accesul şi încrederea graţiilor, mesajul principal al cărora este că migraţii- populaţiei în instituţiile bancare şi, pe de altă parte, le, chiar şi cele ale persoanelor talentate şi califi cate, prin iniţiative specifi ce, cum este programul pilot pot avea multe impacte pozitive asupra economiei şi „PHARE 1+1”, lansat în Moldova la sfârşitul anului instituţiilor din ţara de origine, în special în termen 2010. În cadrul acestui program, destinat lucrători- lung. În Republica Moldova, impactul pozitiv al lor migranţi şi rudelor de gradul întâi ale acestora, remiterilor fi nanciare asupra creşterii economice şi Guvernul Moldovei investeşte un leu pentru fi ecare a reducerii sărăciei este clar stabilit, însa mai puţin leu investit din transferuri într-o afacere în Republi- se ştie despre celelalte efecte discutate în literatură, ca Moldova, până la un plafon de 200 mii lei. După cum ar fi impactul migraţiilor asupra exporturilor un an de activitate, în cadrul acestui program au fost moldoveneşti în ţările de destinaţie sau remiteri- acceptate spre fi nanţare 67 de proiecte investiţiona- le sociale şi intelectuale. Se cer a fi efectuate mai le, cu o valoare totală de 32 mil. lei, dintre care circa multe analize în acest sens. Proiecte care stimulează 60% în sectorul agriculturii şi industriei alimentare. migraţia circulară, revenirea temporar a migranţilor Astfel de iniţiative trebuie evaluate în mod sistema- califi caţi şi contactele cu diaspora pot fi recomanda- tic şi extinse în cazul rezultatelor pozitive. te în baza literaturii şi a experienţei altor ţări.

44 - nr. 1(24), martie 2012 Economie

(Endnotes) 18 Berlinschi et al. (2011) documentează efectele pozitive 1 Cererea creşte dacă valoarea remitenţelor este mai mare ale emigraţiei fotbaliştilor profesionişti asupra performanţei decât veniturile pe care migranţii le-ar fi câştigat rămânând aca- echipelor naţionale. să, condiţie care nu este neapărat satisfăcută, după cum arată 19 De exemplu, programul OIM „Migration for Develo- Gibson şi McKenzie, (2010). pment in Africa” facilitează accesul emigranţilor califi caţi la 2 Această ipoteză nu a fost testată sufi cient. În eşantionul funcţii pe termen scurt în ministere şi alte organizaţii în ţările de migranţi califi caţi din cinci ţări considerat de Gibson şi Mck- de origine. Programul UN „Transfer of Knowledge through Ex- enzie (2010), doar un mic procent din migranţi au fost implicaţi patriate Nationals” joacă un rol similar. în comerţ şi investiţii în ţara lor de origine. Bibliografi e 3 Lahiri şi Raomondos-Moller (2000); Berthelemy et al. 1.Acemoglu, D., S. Johnson, S., J. A. Robinson (2001). (2009). „The Colonial Origins of Comparative Development: An Empi- 4 Această ipoteză a fost formulată teoretic de Stark (2004) rical Investigation”. American Economic Review 91(5), 1369- şi confi rmată empiric cu date macro de Beine et al. (2008) şi cu 1401. date micro de Batista şi Vicente (2011). Beine et al. (2008) au 2. Avila, F. R., E. Schlarb (2008). „Bank Accounts and Sa- demonstrat că rata creşterii capitalului uman între anii 1990 şi vings-the Impact of Remittances and Migration: A case study 2000 a fost mai mare în ţările în care rata emigraţiei califi cate în of Moldova”. Working paper 448, Kiel Institute for the World 1990 era mai înaltă, ţinând constanţi alţi factori care afectează Economy. evoluţia capitalului uman. Batista şi Vicente (2011) au arătat 3. Batista, C., A. Lacuesta, P.C.Vicente (2011). „Testing că în Capul Verde, o persoană are cu cel puţin 4% mai multe the Brain Gain Hypotheşis. Micro Evidence from Cape Verde”, şanse să termine liceul dacă probabilitatea de a emigra creşte Journal of Development Economics, forthcoming. cu 10%. 4. Batista, C., P.C.Vicente (2011). „Do migrants improve 5 Pentru a testa ipoteza că migranţii se întorc cu un capital governance at home? Evidence from a voting experiment”. The uman mai important, articolele existente compară nivelul de World Bank Economic Review 25(1), 77-104. educaţie sau veniturile migranţilor reveniţi acasă cu a celor care 5. Beine, M., F. Docquier, H. Rapoport (2008). Brain drain nu au emigrat niciodată (Wahba, 2007; De Vreyer et al., 2009, and Human Capital Formation in Developing Countries: Win- Gibson şi McKenzie, 2010). ners and Losers. The Economic Journal, 118(528), 631-652. 6 Această ipoteză nu a fost testată sufi cient. În eşantionul de 6. Berlinschi, R., Schokkaert, J., Swinnen, J. (2011). migranţi califi caţi din cinci ţări considerat de Gibson şi Mcken- „When Drains and Gains Coincide: Migration and International zie (2010), un procent foarte mic din emigranţi au oferit consul- Football Performance”, LICOS Discusşion, Paper 265. tanţă sectorului public sau privat în ţara de origine, un procent 7. Berthélemy, J.-C., M. Beuran, M. Maurel (2009). „Aid mai mare au oferit informaţii despre oportunităţile de a lucra şi and Migration: substitutes or complements?”. World Develop- a studia în străinătate şi au fost angajaţi în proiecte ştiinţifi ce ment 37 (10), 1589-1599. comune cu cercetători din ţara de origine. 8. Bouton, L., S. Paul, E. R. Tiongson. (2011). „The im- 7 Principalele ţări de destinaţie sunt documentate de Biroul pact of Emigration on source Country wages. Evidence from Naţional de Statistică şi au fost analizate în diverse studii, ex. Moldova”. Policy Research Working Paper 5764, World Bank, Ghencea şi Gudumac (2004), Moşneaga (2009). Washington D.C. 8 CIVIS, „Strengthening the Link between Migration and 9. Docquier, F., H. Rapoport (2011). Globalization, Brain Development in Moldova” . Drain and Development. Journal of Economic Literature, fort- 9 Ministerul Economiei (2010), „Sărăcia în Republica Mol- hcoming. dova”. 10. Ghencea, G., I. Gudumac (2004). „Labour migration 10 Ghencea şi Gudumac (2004), Moşneaga (2009) efectu- and remittances in the Republic of Moldova”, Marketing and ează analize detaliate a migraţiei şi a remiterilor în Moldova. Research Department, Moldova Microfi nance Alliance. 11 Hristev et al. (2009) au analizat efectele migraţiei şi ale 11. Gibson, J., D. McKenzie. (2010). „The Economic remiterilor asupra gospodăriilor din localităţile rurale din Mol- Consequences of Brain Drain of Best and Brightest: Microeco- dova în baza unui sondaj efectuat de CBS-Axa în 2007. Potrivit nomic Evidence from Five Countries.” Discusşion Paper No. studiului, 26% din gospodăriile rurale primesc remiteri, cu o 5124. Institute for the Study of Labor, Bonn. valoare mediană lunară de 1427 MDL. Majoritatea transferuri- 12. Hristev, E., G. Mincu, M.Sandu, M. Walewski. (2009). lor sunt consumate pentru produse alimentare, haine şi bunuri „The Effect of Migration and Remittances in Rural Moldova”. durabile, şi doar în cazul transferurilor de peste 5000 lei pe lună, Case Network Studies and Analyses No 389. o parte este investită în ferme. Investiţiile în alte activităţi an- 13. Lahiri, S, P. Raimondos-Moller (2000). „Lobbying by treprenoriale sunt foarte rare din cauza infrastructurii de proastă Ethnic Groups and Aid Allocation”. The Economic Journal 110 calitate şi a guvernării inefi ciente, potrivit respondenţilor. Re- (462), C62-C79. miterile măresc ponderea cheltuielilor pentru educaţie, de la 14. Mosneaga, V. (2009). „The role of labor migration in 5,4% pentru familiile fără remiteri, la 11,2% pentru familiile Social and Economic Stabilization of Moldova”, Working Pa- cu remiteri de cel puţin 10000 MDL. Restul remiterilor sunt per, Moldova State Univerşity. economisite, cel mai des în valută internaţională cash, şi doar 15. Omar Mahmoud, T., H. Rapoport, A. Steinmayr, C. 6% din respondenţi au un cont bancar, iar o treime nu au încre- Trebesch (2011). „Emigration and political change“. Kiel Insti- dere în instituţiile fi nanciare. Remiterile au un impact negativ tute for the World Economy. semnifi cativ asupra indicilor subiectivi de sărăcie. 16. Pantiru, M. C., R; Black, R. Sabates Wheeler (2007). 12 IEFS (2011), „Tendinţe în economia Moldovei”, nr. 1. „Migration and Poverty Reduction in Moldova”. Working Pa- 13 Pantiru et al. (2007) documentează aceste efecte. per C7, Development Research Centre on Migration, Globali- 14 Avila, F. R. şi Schlarb, E., (2008). zation and Poverty, Brighton. 15 Bouton et al. (2011) demonstrează impactul pozitiv al 18. Pinger, P. R. (2007). „Come back or Stay? Spend here or there? Temporary versus permanent migration and remittan- emigraţiei asupra salariilor în Moldova. 16 ce patterns in the Republic of Moldova”. Working Paper No O bună parte din datele despre migraţii în Moldova a 438, Kiel Institute for the World Economy. fost colectată în cadrul mai multor sondaje efectuate de CBS- 19. Spilimbergo, A. (2009). „Democracy and Foreign Edu- Axa, dar aceste date rămân sub-exploatate. cation”. American Economic Review 99(1), 528-543. 17 Factorii care determină decizia de a reveni în cazul mi- 20. Stark, O. (2004). „Rethinking the Brain Drain”. World granţilor moldoveni au fost analizaţi de Pinger (2007). Development 32(1), 15-22.

nr. 1(24), martie 2012 - 45 Akademos

CĂILE aceşti factori au condus la devalorizarea treptată a activităţii academice şi ştiinţifi ce. În aceste condiţii, DE CONTRACARARE o parte a intelectualităţii din spaţiul post-sovietic în A EXODULUI general, şi din Republica Moldova în special, a emi- grat în căutarea unui nivel de viaţă acceptabil şi a DE CREIERI PENTRU unei recunoaşteri sociale binemeritate. REPUBLICA MOLDOVA Exodul creierilor are mai multe manifestări şi cuprinde mai multe categorii de persoane – de la ti- nerii motivaţi a face studii în străinătate, până la in- Dr. Dorin DUŞCIAC telectualii de vârstă medie sau înaintată care pleacă Inginer-cercetător, Comisariatul pentru pentru a-şi îmbunătăţi condiţia materială. Oricare ar Energie Atomică şi Energiile Alternative, fi mobilul plecării peste hotare, consecinţele acestui Saclay, Franţa fenomen sunt întotdeauna negative: ţara de origine a migranţilor cu înaltă califi care se confruntă cu o acută problemă a defi citului de cadre competente în POSSIBLE WAYS TO FIGHT AGAINST THE toate domeniile ştiinţei, culturii, artei etc. Şansele BRAIN DRAIN PHENOMENON IN THE REPU- BLIC OF MOLDOVA de ieşire din criza economică şi de ancorare într-o The Republic of Moldova has been confronted, eră a progresului social durabil ale unei astfel de since its independence in 1991, to the brain drain societăţi sunt compromise [1]. Este lesne de înţeles phenomenon. In this article, several possible ways că în asemenea circumstanţe este imperios necesară of diminishing the negative effects of the brain drain elaborarea, la nivel de stat, a unor strategii şi poli- are proposed. Special attention needs to be drawn tici de combatere a fenomenului exodului creierilor. toward programs, facilitating temporary return of În acest articol, ne vom referi la un şir de elemente members of the Moldovan scientifi c diaspora to their care ar trebui, în opinia noastră, să formeze soclul country of origin. The integration of the Republic of unor astfel de politici de stat. Moldova into the European academic and scientifi c space is an important step on the country’s way to- Diaspora ştiinţifi că. Defi niţie wards European integration in general, and consti- Noţiunea de ,,diasporă” se referă la dispersia, în tutes an effi cient way to fi ght against negative effects întreaga lume, a unei comunităţi de persoane emi- of the brain drain phenomenon. grate, originare din aceeaşi ţară [2]. Printr-o res- tricţie semantică, adeseori această noţiune se referă Exodul de creieri. Introducere doar la partea activă, organizată şi structurată a co- Începând cu primii ani de independenţă, Repub- munităţii de compatrioţi emigranţi. În cazul nostru, lica Moldova s-a confruntat cu fenomenul generic vom face uz de noţiunea de ,,diasporă ştiinţifi că”, denumit ,,exodul creierilor”. Esenţa lui constă în utilizată pentru a desemna emigranţii originari din plecarea în afara ţării, într-un număr deosebit de aceeaşi ţară cu înaltă califi care şi cu studii de cele important şi pentru o perioadă nedefi nită de timp, mai multe ori la nivelul doctoratului, care îşi des- a persoanelor cu înaltă califi care. În majoritatea co- făşoară activitatea curentă în domeniul ştiinţifi c şi/ vârşitoare a cazurilor, este vorba de persoane cu stu- sau tehnic. dii superioare (absolvite sau în curs de instruire) şi Fenomenul exodului creierilor, despre care am (eventual) cu o experienţă profesională în domeniul vorbit în introducerea acestui articol, contribuie, în de specializare. timp, la formarea diasporei ştiinţifi ce. Este de notat Există, indubitabil, o multitudine de cauze care faptul că, în paralel, exodul creierilor contribuie şi se afl ă la originea acestui fenomen. Criza endemică la formarea diasporei culturale, artistice etc. şi generalizată a sistemelor politice, economice şi sociale din noile state independente, afl ate în plin Măsuri incitative privind reîntoarcerea defi - proces de transformare după căderea regimului tota- nitivă a membrilor Diasporei ştiinţifi ce litar sovietic, a condus la suprimarea într-un număr Statul de origine al emigranţilor cu înaltă califi - foarte mare a locurilor de muncă din sectorul aca- care se confruntă, după cum am remarcat mai sus, demic şi cel ştiinţifi c. Nivelul extrem de redus de cu o serie de grave defi cienţe şi carenţe, cauzate de salarizare, degradarea şi lipsa unei baze materiale lipsa unui număr sufi cient de cadre în toate ramuri- moderne şi adaptate evoluţiilor din domeniu, redu- le activităţii economice, ştiinţifi ce etc. Este evident cerile bugetare pentru instituţiile respective – toţi faptul că în condiţiile unei prea mari diferenţe dintre

46 - nr. 1(24), martie 2012 Diaspora ştiinţifi că nivelul de trai al ţării de origine a migranţilor cali- naţie, şi omologii lor din Republica Moldova. Ast- fi caţi şi ţara lor de destinaţie, perspectiva unei reve- fel, în 2011-2012, s-a derulat un program fi nanţat niri masive şi rapide a acestei categorii de persoane de către Organizaţia Internaţională pentru Migraţie este iluzorie. care a permis reîntoarcerea în Republica Moldova Totodată, posibilitatea reîntoarcerii defi nitive a a unui număr de 30 de membri ai diasporei ştiinţi- unui număr mai restrâns de migranţi cu înaltă cali- fi ce, pentru perioade de 1-2 săptămâni [3]. Efectul fi care nu trebuie exclusă. În atenţia acestei categorii lui pozitiv stă în în iniţierea, de către benefi ciari şi statul trebuie să propună o serie de măsuri incitative colegii lor din Republică Moldova, a unor colabo- care ar ţine cont de situaţia personală a fi ecărui mi- rări internaţionale de lungă durată. În cadrul acestor grant vizat. În cazul familiilor tinere, de exemplu, colaborări sunt formate echipe mixte de cercetare se va ţine cont, în special, de asigurarea cu spaţiu care elaborează de comun acord programe ce se im- locativ abordabil, precum şi de oferirea facilităţilor plementează cu sprijinul partenerilor fi nanţatori. în ceea ce priveşte educaţia copiilor. Perspectiva Realizarea unor asemenea programe permite unei creşteri profesionale într-un mediu academic familiarizarea migranţilor califi caţi din Republică şi ştiinţifi c transparent şi dinamic este, bineînţeles, Moldova (mai ales a acelor persoane care au ple- o condiţie sine qua non, care ar constitui un argu- cat din ţară cu mulţi ani în urmă) cu situaţia actuală ment de bază în favoarea reîntoarcerii defi nitive a din sectorul academic şi ştiinţifi c din ţara lor de ori- migranţilor cu înaltă califi care. gine. Totodată, membrii echipelor de cercetare din Pentru a stimula reinstalarea defi nitivă a mi- Republica Moldova au posibilitatea de a benefi cia, granţilor cu înaltă califi care la baştină, este impor- în cadrul proiectelor de colaborare internaţională de tant ca nivelul asigurării lor materiale în Republica lungă durată, de un schimb de experienţă în urma Moldova să fi e cel puţin echivalent cu cel din ţara în vizitelor efectuate în ţările unde sunt stabiliţi colegii care migrantul a locuit o anumită perioadă de timp. lor, benefi ciari ai programului. Acest lucru este foarte difi cil, practic imposibil de Programele care permit reîntoarcerea temporară realizat, dacă e să ţinem cont de grilele de remune- a membrilor diasporei ştiinţifi ce în ţara lor de origi- rare existente actualmente în instituţiile academice ne sunt benefi ce pentru toate părţile implicate. Nu- şi ştiinţifi ce din ţara noastră. Iată de ce, este abso- mărul potenţialilor benefi ciari ai acestui tip de pro- lut necesară identifi carea unor surse de remunerare grame este deosebit de mare, iar efectele pozitive complementară, provenite de la partenerii externi se conturează relativ rapid. Autorităţile publice din de dezvoltare. Fluxurile fi nanciare utilizate în acest domeniul academic şi ştiinţifi c trebuie să contribuie scop pot avea origini diverse – de la programe pro- la sporirea numărului de programe de acest fel. movate de către anumite organizaţii internaţiona- le (de exemplu, Organizaţia Internaţională pentru Crearea unui forum intelectual al cetăţenilor Migraţie), până la proiecte ştiinţifi ce de anvergură moldoveni emigraţi susţinute de către Comisia Europeană, care ar con- Existenţa unui colocviu al persoanelor instrui- diţiona, printre altele, acordarea de granturi cu reîn- te este necesară pentru identifi carea unor soluţii de toarcerea defi nitivă (sau, cel puţin, de lungă durată) dezvoltare durabilă a Republicii Moldova. Guver- a migranţilor înalt califi caţi în ţara lor de origine. nul are posibilitatea să coordoneze crearea unui Co- mitet pentru Dezvoltarea Republicii Moldova, con- Reîntoarcerea temporară a membrilor Di- stituit din personalităţi, cetăţeni ai Republicii Mol- asporei ştiinţifi ce dova, care şi-au făcut studiile superioare la cele mai Spre deosebire de reîntoarcerea defi nitivă a mi- prestigioase instituţii universitare din afara ţării. În granţilor înalt califi caţi, care în viitorul previzibil va corespundere cu exigenţele generate de înalta misi- antrena, probabil, un număr restrâns de persoane, une care ar reveni acestui organ, Guvernul urmează fenomenul reîntoarcerii temporare a membrilor di- să elaboreze o serie de criterii bazate pe competen- asporei ştiinţifi ce este capabil să motiveze o propor- ţă, profesionalism şi calitatea parcursului ştiinţifi c al ţie mult mai mare de persoane din această categorie acestor cetăţeni. Participarea membrilor la activită- socio-profesională. Se are în vedere participarea ţile Comitetului se va efectua pe bază de voluntariat emigranţilor înalt califi caţi în diverse programe de şi nu va fi remunerată. El urmează să adopte un Re- scurtă durată (de la câteva săptămâni până la câte- gulament intern care să prevadă întruniri periodice va luni), care ar favoriza iniţierea unor colaborări ale membrilor săi în scopul elaborării unor propu- academice şi ştiinţifi ce între migranţi şi echipele de neri referitoare la metodele de redresare economică cercetare din care aceştia fac parte în ţările de desti- şi socială a Republicii Moldova. Aceste propuneri

nr. 1(24), martie 2012 - 47 Akademos vor avea calitatea de recomandări, ele vor fi exami- posibilităţi. Aceste noi circumstanţe vor conduce la nate ulterior de către autorităţile statului şi vor con- sporirea gradului de participare a membrilor diaspo- tribui în mare măsură la completarea sau amendarea rei ştiinţifi ce în programele de tip mixt împreună cu şirului de iniţiative economice şi sociale orientate colegii lor din Republica Moldova. Pe termen me- spre îmbunătăţirea generală a stării de lucruri din diu şi lung, aceasta va contribui la stabilirea unor Republica Moldova. Prin crearea Comitetului pen- legături strânse între cercetătorii moldoveni din di- tru Dezvoltarea Republicii Moldova, Guvernul va ferite ţări, legături care vor fi benefi ce pentru toţi contribui la formarea unui for intelectual mondial partenerii implicaţi. al membrilor diasporei ştiinţifi ce, la care urmează Aderarea Republicii Moldova în structurile să participe un grup restrâns dar foarte califi cat de europene, occidentale nu poate avea loc fără inte- cetăţeni care vor utiliza cunoştinţele, aptitudinile, grarea europeană a sectorului academic şi ştiinţi- deprinderile de muncă şi experienţa lor proprie de fi c. Privită din acest unghi, antrenarea în Procesul viaţă cu scopul de a contribui la progresul societăţii de la Bologna, precum şi participarea în calitate de în ţara lor de origine. membru-asociat al programelor de cercetare fi nan- Integrarea Republicii Moldova în spaţiul aca- ţate de către Comisia Europeană, constituie o etapă demic şi ştiinţifi c european, punerea în practică a fundamentală a parcursului european al Republicii programelor de reîntoarcere temporară a membrilor Moldova. Integrarea în spaţiul academic şi ştiinţifi c diasporei ştiinţifi ce vor permite iniţierea unor cola- european va permite contracararea efi cientă a efec- borări de lungă durată a acestor persoane şi a echi- telor exodului de creieri, prin facilitarea contactelor pelor din care fac parte, cu colegii lor din Republica directe şi a schimburilor de experienţă între mem- Moldova. Iniţierea unor astfel de colaborări este fa- brii diasporei ştiinţifi ce şi colegii lor din Republica vorizată şi de evoluţiile de ultimă oră care vizează Moldova. integrarea ţării noastre în spaţiul european academic şi ştiinţifi c. Concluzii În anul 2005, Republica Moldova a aderat la În această lucrare au fost explorate câteva piste Procesul de la Bologna [4], participând astfel la uni- care ar contribui la combaterea efi cientă a efecte- formizarea standardelor de educaţie universitară şi lor negative ale fenomenului exodului de creieri cu post-universitară. Acest lucru facilitează conside- care se confruntă Republica Moldova, mai ales în rabil participarea studenţilor, doctoranzilor şi post- ultimele două decenii. Este absolut evident faptul doctoranzilor din Republica Moldova în programe că într-un viitor previzibil nu se va reuşi reîntoarce- de instruire academică în toate ţările participante la rea defi nitivă a tuturor, sau a majorităţii membrilor Procesul de la Bologna. diasporei ştiinţifi ce. În condiţiile gravelor carenţe la Implicarea activă a Republicii Moldova în acest capitolul dezvoltării economice, al funcţionării ins- proces, chiar de la începutul implementării sale, are tituţiilor democratice şi a statului de drept în Repu- un efect global pozitiv şi atestă dorinţa autorităţilor blica Moldova, un astfel de obiectiv este, practic, publice de la Chişinău de a participa, în calitate de unul iluzoriu. actor interesat, la crearea şi consolidarea spaţiului Deşi reîntoarcerea defi nitivă a cercetătorilor european comun de instruire academică şi de cerce- moldoveni în ţara lor de origine nu trebuie exclusă tare. În acelaşi timp, punerea în aplicare a măsurilor irevocabil ca posibilitate, atenţia statului trebuie să specifi ce prevăzute în cadrul Procesului de la Bolo- fi e concentrată pe utilizarea potenţialului existent al gna nu trebuie în niciun caz să aibă ca efect diminu- emigranţilor înalt califi caţi în condiţiile în care aceş- area calităţii studiilor administrate în instituţiile de tia vor continua să se afl e în următorii ani în ţările de învăţământ superior din Republica Moldova. destinaţie. În acest sens, punerea în aplicare a unui Începând cu 11 octombrie 2011, Republica şir de măsuri incitative de reîntoarcere temporară a Moldova a obţinut statutul de membru-asociat al emigranţilor înalt califi caţi este o cale mult mai rea- programelor de cercetare şi tehnologice fi nanţate listă, care ar permite stabilirea unor legături strânse de către Comisia Europeană [5]. Astfel, echipele dintre membrii diasporei ştiinţifi ce şi colegii lor din de cercetători moldoveni au acum posibilitatea de Republica Moldova. a iniţia şi de a coordona programe, consorţii, echipe Proiectele de colaborare internaţională astfel mixte de cercetare la nivel european. construite vor permite realizarea unui transfer de Implicarea cercetătorilor moldoveni în Progra- competenţe şi de tehnologii către Republica Moldo- mul Cadru 7 al Comisiei Europene trece astfel la o va, fapt care va avea un efect benefi c asupra întregii etapă calitativ nouă, care deschide un câmp larg de societăţi. Statul trebuie să motiveze, să faciliteze şi

48 - nr. 1(24), martie 2012 Diaspora ştiinţifi că să stimuleze participarea membrilor diasporei ştiin- dirii modalităţilor de comunicare moderne, distanţa ţifi ce la procesul de identifi care a soluţiilor pentru fi zică între oameni nu mai poate fi un impediment dezvoltarea Republicii Moldova. Crearea unui Co- în calea unei convergenţe a celor mai bune idei şi mitet consultativ cu participarea personalităţilor ori- practici, în favoarea Republicii Moldova. ginare din Republică Moldova stabilite peste hotare, Bibliografi e care ar elabora o serie de recomandări privind cele [1] Raportul Organizaţiei Internaţionale pentru Mi- mai importante orientări ale statului nostru, va avea graţie „How Moldovan Households Manage Their Fi- un efect mobilizator considerabil. Republica Mol- nances. Knowledge and Practices” (2008) dova poate şi trebuie să facă uz de capacităţile, de [2] Centrul Naţional de Resurse Textuale şi Lexicale motivaţia şi de entuziasmul cetăţenilor săi cu înaltă – www.cnrtl.fr (consultat în data de 16/01/2012) califi care, stabiliţi în afara ţării. [3] Programul ,,Temporary return of representatives Participarea la Procesul de la Bologna şi la programele de cooperare academică şi ştiinţifi că la from Moldovan Scientifi c Diaspora” al Organizaţiei In- nivel european va contribui în mod obligatoriu nu ternaţionale pentru Migraţie – www.iom.md (consultat în numai la accelerarea procesului de integrare euro- data de 15/01/2012) peană, dar şi la o contracarare mai efi cientă a efecte- [4] http://www.mfa.gov.md/studii-statele-ue/ (con- lor exodului de creieri. În privinţa acestui fenomen, sultat în data de 22/01/2012) Republica Moldova trebuie să renunţe defi nitiv la [5] http://international.asm.md (consultat în data de retorica fatalistă. În condiţiile existenţei şi răspân- 21/01/2012)

Maria Saca-Răcilă. Masca. Tapiserie, 1990

nr. 1(24), martie 2012 - 49 Akademos

DIASPORA ŞTIINŢIFICĂ uman califi cat din zonele în curs de dezvoltare spre zonele dezvoltate. VA IMPULSIONA Astfel stând lucrurile, emigraţia cercetătorilor DEZVOLTAREA din Republica Moldova nu poate fi evitată. Însă im- pactul ei negativ asupra dezvoltării poate şi trebuie REPUBLICII MOLDOVA atenuat prin identifi carea şi elaborarea măsurilor specifi ce care să implice emigranţii moldoveni cu Sergiu PORCESCU înaltă califi care în activitatea de cercetare şi inovare Şeful Direcţiei Integrare Europeană din Republica Moldova. Luând în consideraţie aces- şi Cooperare Internaţională a AŞM te circumstanţe şi pornind de la necesitatea de im- plicare a diasporei ştiinţifi ce a Republicii Moldova Vitalie VARZARI, specialist principal în dezvoltarea ţării de origine, Academia de Ştiinţe a Moldovei a lansat în 2008 iniţiativa „Dezvoltarea THE SCIENTIFIC DIASPORA FOR THE cooperării în cadrul diasporei ştiinţifi ce a Republicii DEVELOPMENT OF THE REPUBLIC OF Moldova”. Aceasta are drept scop primordial crea- MOLDOVA rea unei platforme de interacţiune între diaspora şti- The Academy of Sciences of Moldova is inţifi că şi comunitatea ştiinţifi că din Moldova prin developing several initiatives the central aim of which constituirea etapizată a Reţelei Diasporei Ştiinţifi ce is to connect the scientifi c and highly skilled diaspora a Republicii Moldova (RDSRM). originating from the Republic of Moldova to the RDSRM îşi propune susţinerea comunicării şi development of the country of origin. The activities colaborării între cercetătorii din Republica Moldo- are focused on the practical, methodological and policy aspects, designed to support primarily the va şi conaţionalii lor afl aţi în străinătate, oferirea communication and collaboration with Moldovan mecanismelor de sprijinire a savanţilor afl aţi peste scientists working abroad, creating mechanisms for hotare în dorinţa lor de implicare în procesul de cer- their effective involvement in science and innovation cetare-inovare din Moldova; încurajarea instituţiilor fi eld in Moldova. de cercetare autohtone în vederea implicării lor în proiecte iniţiate de instituţiile de cercetare gazdă Mobilitatea internaţională a talentelor este esen- ale cercetătorilor originari din Republica Moldova. ţială pentru procesul de dezvoltare. Persoanele cu Pentru realizarea acestor obiective, la prima etapă, înaltă califi care din diasporă pot fi punţi de legătu- s-a purces la crearea unei baze de date electronice ră spre pieţele şi sursele internaţionale de investiţii. a cercetătorilor originari din Moldova afl aţi peste Reprezentanţii infl uenţi ai diasporei pot oferi ex- hotare, precum şi la lansarea unei platforme elec- pertiză, contribui la dezbateri publice şi formarea de tronice intitulată Diaspora Network, care ar înlesni opinii, sunt în măsură să articuleze planuri de re- colaborarea şi schimbul de idei între toţi savanţii originari din Moldova. formă, să ajute la elaborarea şi implementarea unor AŞM şi-a asumat desfăşurarea unui set de acti- politici novatoare. vităţi centrate pe conturarea unui cadru politic, teo- De-a lungul ultimilor ani, amplifi carea procesu- retic şi practic care vizează, în principal, susţinerea lui de globalizare a accelerat fl uxurile internaţionale comunicării şi colaborării cu cercetătorii originari de migraţie, inclusiv a persoanelor cu o înaltă ca- din Republica Moldova care activează în străinăta- lifi care. Se poate remarca, de asemenea, creşterea te, crearea mecanismelor de implicare a acestora în preocupărilor pentru identifi carea unor abordări efi - sfera ştiinţei şi inovării din Moldova, inclusiv prin ciente care să conecteze diaspora ştiinţifi că cu înaltă accesarea în comun a fondurilor europene şi inter- califi care la dezvoltarea ţării de origine. În prezent, naţionale, expertizarea proiectelor naţionale, parti- există un consens larg în rândul comunităţii interna- ciparea la pregătirea cadrelor ştiinţifi ce etc. Menţio- ţionale cu privire la avantajele migraţiei pentru ţări- năm în acest sens susţinerea acordată AŞM de către le de origine, ţările de destinaţie şi pentru migranţii Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, misiu- înşişi. nea în Republica Moldova, Fundaţia Naţională de Atât timp cât piaţa forţei de muncă pentru cer- Cercetare din Elveţia, Institutul Federal de Tehnolo- cetători se liberalizează, în ţările dezvoltate există gii din Lausanne (Elveţia), Agenţia Elveţiană pentru o cerere crescândă pentru persoane bine instruite şi Dezvoltare şi Cooperare etc. talentate. Se pune accentul pe promovarea constantă Sub aspect practic, strategia Reţelei Diasporei a politicilor şi programelor de atragere a capitalului Ştiinţifi ce a Republicii Moldova vizează:

50 - nr. 1(24), martie 2012 Diaspora ştiinţifi că

• repatrierea temporară a savanţilor originari gramul Cadru PC7, începând cu 1 ianuarie 2012 se din Republica Moldova prin intermediul vizitelor deschid noi posibilităţi de valorifi care a fondurilor de lucru de scurtă durată la instituţiile din sfera de europene destinare cercetării, inovării şi dezvoltă- cercetare şi inovare din ţara de origine în cadrul rii pentru toţi cercetătorii originari din Republica Proiectului internaţional „Fenomenul exodului de Moldova, inclusiv pentru diaspora ştiinţifi că. Cu o creiere: un mod de abordare în vederea consolidă- durată de la 2 la 4 ani, Bursele de Reintegrare sunt rii Republicii Moldova ca platformă de cercetare şi destinate cercetătorilor din diasporă care doresc să dezvoltare” [1]; revină în ţara de origine pentru a se angaja în sfera • informarea diasporei ştiinţifi ce despre opor- de cercetare-dezvoltare şi a contribui cu experienţa tunitatea reîntoarcerii şi reintegrării în Republica şi cunoştinţele acumulate la dezvoltarea acesteia. Moldova prin intermediul Programului Marie Curie De menţionat că, la 1 noiembrie 2011, Acade- al PC7 intitulat „Burse de Integrare” [2]; mia de Ştiinţe a Moldovei, în parteneriat cu Insti- • lansarea şi valorifi carea, prin intermediul no- tutul Federal de Tehnologii din Lausanne (EPFL), ilor tehnologii on-line, a platformei electronice Di- Elveţia şi cu suportul fi nanciar al programului SCOPES al Fundaţiei Naţionale Elveţiene pentru aspora Network destinată interacţiunii de la distanţă Ştiinţă (SNSF) a lansat în premieră platforma elec- a membrilor diasporei ştiinţifi ce şi a comunităţii şti- tronică Diaspora Network, destinată tuturor cerce- inţifi ce din Republica Moldova [3]. tătorilor şi persoanelor înalt califi cate originare din Printre cele mai importante realizări practice se Republica Moldova care îşi desfăşoară activitatea numără lansarea în anul 2010 a Programului „Feno- profesională în ţară sau peste hotare şi care doresc menul exodului de creiere: un mod de abordare în să creeze un spaţiu deschis al cunoaşterii, comuni- vederea consolidării Republicii Moldova ca platfor- cării şi cooperării. mă de cercetare şi dezvoltare”, gestionat de AŞM Platforma Diaspora Network poate fi utilizată în parteneriat cu Organizaţia Internaţională pentru de orice persoană care s-a înregistrat în calitate de Mig raţie. Scopul principal al acestui program este utilizator nou în sistemul on-line. Spaţiul electronic de a extinde impactul migraţiei circulare asupra al cooperării poate fi valorifi cat de către membrii săi dezvoltării sectorului cercetare-dezvoltare prin re- pentru a identifi ca parteneri în vederea dezvoltării venirea temporară a reprezentanţilor diasporei şti- unor proiecte de cercetare şi inovaţionale comune, inţifi ce. În acest sens, în perioada 2010-2011, 28 pentru a populariza acasă şi peste hotare propriile de membri ai diasporei ştiinţifi ce stabiliţi în Franţa, realizări ştiinţifi ce şi profesionale, a plasa cele mai Germania, Elveţia, Japonia, Rusia, Austria, Canada, recente anunţuri referitoare la poziţii vacante, con- SUA, Israel, Belgia, România şi Belarus au fost în- ferinţe, prezentări publice, publicaţii, proiecte etc., curajaţi şi susţinuţi să întreprindă vizite la instituţiile a se informa despre oportunităţile oferite de alţi de cercetare, inovare şi educaţionale din Republica membri ai reţelei electronice, a se pronunţa asupra Moldova. ultimelor evoluţii din domeniul cercetării şi inovării Ca rezultat, un şir de instituţii din Moldova pre- din Republica Moldova şi din lume; a participa la cum AŞM, UTM, ASEM, ULIM, USM, UnAŞM, dezbaterea şi avizarea documentelor strategice re- UPS „Ion Creangă”, USMF „Nicolae Testemiţanu” feritoare la dezvoltarea sectorului cercetare-inovare au benefi ciat de expertiza membrilor diasporei şti- din Republica Moldova; a disemina alte informaţii inţifi ce. În plus, membrii diasporei au susţinut lec- utile pentru comunitatea cercetătorilor şi persoanele ţii publice, au participat la workshop-uri, conferinţe antrenate în sectoare cu un grad înalt de tehnologi- internaţionale, seminare, campanii informaţionale, la zare. elaborarea publicaţiilor ştiinţifi ce comune, discutarea Sub aspect conceptual, eforturile AŞM sunt metodologiilor noi de cercetare, desfăşurarea unor orientate spre elaborarea unei metodologii compre- lucrări de laborator, expertizarea lucrărilor ştiinţifi - hensive privind identifi carea celor mai efi ciente căi ce şi, nu în ultimul rând, la elaborarea proiectelor de de cooptare a membrilor diasporei ştiinţifi ce la pro- cercetare pentru apelurile de concurs ale PC7 şi alte cesul de dezvoltare a Republicii Moldova. Această fonduri internaţionale etc. Ideea dominantă este că activitate teoretico-metodologică are loc în cadrul fi ecare savant originar din Republica Moldova poate Proiectului internaţional „Conectarea diasporei şti- şi trebuie să contribuie, prin noile cunoştinţe, tehno- inţifi ce a Republicii Moldova la dezvoltarea ştiinţi- logii, prin experienţa şi contactele pe care le are peste fi că şi economică a ţării de origine” [4]. hotare, la dezvoltarea ţării de origine. În acelaşi context, pentru reliefarea unui cadru În urma asocierii Republicii Moldova la Pro- politic efi cient de promovare a iniţiativelor practice

nr. 1(24), martie 2012 - 51 Akademos ale AŞM, în data de 31 ianuarie 2010, acad. Ghe- ciologică şi stabilite contacte cu experţi notorii din orghe Duca – preşedintele Academiei de Ştiinţe a regiune care şi-au exprimat dorinţa de a asista AŞM Moldovei, prof. Emil Constantinescu – preşedintele pe tot parcursul cercetării etc. Forului Ştiinţifi c Academic, preşedinte al României Investigaţia sociologică de teren va pune în evi- (1996-2000), şi compozitorul Eugen Doga, Artist al denţă atât viziunea membrilor diasporei ştiinţifi ce, Poporului, membru titular al Academiei de Ştiinţe a colegilor lor din Moldova, cât şi a experţilor naţi- a Moldovei, au elaborat şi semnat Declaraţia de la onali şi internaţionali în domeniul migraţiei referi- Chişinău. Astfel, oamenii de ştiinţă şi cultură, năs- toare la cele mai efi ciente căi de intensifi care a cola- cuţi pe teritoriul actualului stat Republica Moldova, borării reciproce pentru contribuirea la dezvoltarea cu statut reprezentativ în comunităţile ştiinţifi ce şi ţării de origine. Rezultatele cercetării vor constitui baza unui studiu complex ce va propune recoman- culturale din Republica Moldova şi România, reu- dări specifi ce autorităţilor Republicii Moldova, au- niţi la Chişinău, au decis să fondeze, sub auspiciile torităţilor ţărilor gazde, savanţilor moldoveni, orga- Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Sfatul Oamenilor nizaţiilor internaţionale în privinţa optimizării cola- de Ştiinţă şi Cultură Originari de pe teritoriul actu- borării dintre diaspora ştiinţifi că şi ţara de origine. alului stat Republica Moldova [5]. Sensibilizarea şi Totodată, pentru a progresa în continuare în mobilizarea personalităţilor noastre notorii din di- această direcţie, este necesar: aspora ştiinţifi că şi culturală în vederea accelerării - a coopta membri ai diasporei în colegiile de procesului de aderare a Republicii Moldova la Uni- redacţie ale revistelor ştiinţifi ce autohtone; unea Europeană este obiectivul prioritar al Sfatului - a antrena membri ai diasporei în expertizarea instituit de cele trei personalităţi. proiectelor ştiinţifi ce naţionale; Actualmente, în cadrul Academiei este intens - a înfi inţa un Fond special pentru proiecte de studiată experienţa altor state în domeniul de refe- cercetare comune şi pentru granturi speciale de re- rinţă, sunt cartografi ate politicile naţionale ce vi- întoarcere temporară a diasporei ştiinţifi ce; zează migraţia persoanelor cu înaltă califi care din - a angaja membri remarcabili ai diasporei în Republica Moldova, din regiune şi din UE. Au fost calitate de profesori asociaţi în cadrul universităţilor elaborate şi lansate instrumentele de investigaţie so- din Moldova; - a garanta condiţii de muncă stimulatorii în cadrul sistemului de cercetare autohton pentru membrii diasporei ştiinţifi ce ce intenţionează să se întoarcă; - a sprijini comunicarea şi colaborarea dintre cercetătorii moldoveni din străinătate şi cei din ţară etc. Bibliografi e 1. Revenirea temporară a reprezentanţilor Diasporei ştiinţifi ce: Apel pentru propuneri – 2010-2011. Chişinău, 2010. http://international.asm.md/ds/despre-diaspora- stiintifi ca .html (vizitat: 17.01.2012). 2. Noi oportunităţi pentru membrii diasporei ştiinţifi ce: burse de reintegrare PC7. Chişinău, 2011. http:// international.asm.md/ds/despre-diaspora-stiintifi ca.html (vizitat: 17.01. 2012). 3. Ce este Diaspora-Network? Chişinău, 2011. http:// international.asm.md/ds/diaspora-network .html (vizitat: 17.01.2012). 4. Apel către comunitatea şi diaspora ştiinţifi că a Republicii Moldova, Chişinău, 2010. http://international. asm.md/ds/despre-diaspora-stiintifi ca .html (vizitat: 17.01.2012). 5. Declaraţia de la Chişinău, semnată la 31 ianuarie 2010. Chişinău, 2010. http://international. asm.md/ fi les/diaspora/declaratia_de_la_chisinau.pdf (vizitat: 17.01.2012).

Maria Saca-Răcilă. Peregrini. Tapiserie, 1995

52 - nr. 1(24), martie 2012 Diaspora ştiinţifi că

DIASPORA ACADEMICĂ Mesaj: Diaspora Academică ,,Nobel Forum” a răspuns ,,NOBEL FORUM” receptiv la apelul Direcţiei Integrare Europeană şi Cooperare Internaţională (DIECI) a Academiei de Dr. Victor CROITORU, preşedinte Ştiinţe Moldovei, care a lansat iniţiativa ,,Dezvolta- Drd. Oxana SAMOTEEVA, vicepreşedinte rea cooperării în cadrul diasporei ştiinţifi ce a Repu- Diaspora Academică „Nobel Forum” blicii Moldova”. Iniţiativa are drept scop primordial crearea unei platforme de interacţiune între diaspo- Stockholm, Suedia ra ştiinţifi că a Republicii Moldova şi comunitatea ştiinţifi ca din Moldova prin instituirea etapizată a ACADEMIC DIASPORA “NOBEL FORUM” Reţelei Diasporei Ştiinţifi ce a Republicii Moldova “Nobel forum” is the representative member delega- (RDSRM) [3]. În acest context, mesajul Diasporei te of Sweden in Diaspora Network, a communication Academice ,,Nobel Forum” către societate este: platform under the auspices of the Academy of Sci- Valorile Moldovei sunt oamenii săi. ences of Moldova providing multilateral academic Cercetarea şi optimizarea nu cunosc limite. support to Moldovan Diaspora. Nobel Forum has Tindem spre perfecţiune şi vom reuşi. been established on 12 October 2010 during the IVth Divergenţa ideilor contribuie la convergenţa Moldovan Diaspora Congress. In essence, members soluţiilor. of the Academic Diaspora who aspire to be involved and directly contribute to the development of scien- Obiective: ce, innovation, knowledge transfer for the benefi t of Principalele obiective ale Diasporei Academice the economy and society in the country of origin are ,,Nobel Forum” constau în diversifi carea comunică- welcome at the Nobel Forum. The criterion for mem- rii şi colaborării, diseminării cunoştinţelor şi experi- bership is completion of a program of higher educa- enţei între cercetătorii din Republica Moldova şi cei tion in Scandinavia. Through collaboration with the Academy of Sciences of Moldova, Nobel Forum pro- din afara Patriei; participarea activa la iniţiativele şi motes scientifi c projects and joint initiatives taking mecanismele de sprijinire a savanţilor afl aţi în Scan- advantage of education and knowledge obtained ou- dinavia în dorinţa lor de a se antrena în procesul de tside the homeland. inovare din Moldova; sprijinirea instituţiilor de cer- cetare din Republica Moldova în vederea implicării Motto: lor în proiecte moldo-suedeze şi multinaţionale. Forta quattro – cercetare, În prezent, eforturile Academiei de Ştiinţe a inovare, competenţă, motivare Moldovei [4] şi ale Diasporei Academice ,,Nobel Forum” sunt concentrate pe două aspecte princi- Prezentare: pale: 1. Repatrierea temporară a savanţilor originari Diaspora Academică ,,Nobel Forum” reprezintă din Republica Moldova prin intermediul vizitelor Regatul Suediei în Diaspora Network [1] – platfor- de lucru de scurtă durată în cadrul instituţiilor din ma de comunicare sub auspiciul Academiei de Şti- sfera de cercetare şi inovare din ţara de origine [4]. inţe a Moldovei menită să ofere suport multilateral 2. Reîntoarcerea şi reintegrarea cercetătorilor diasporei academice a Republicii Moldova. originari din Republica Moldova prin intermediul Nobel Forum a fost constituit la 12 Octombrie unor astfel de Programe ca: Marie Curie al PC7 in- 2010 în cadrul Congresului al IV-lea al Diasporei titulat Burse de Integrare (CIG): [1, 8], TEMPUS şi Moldoveneşti [2]. În esenţă, membrii Diasporei alte iniţiative ştiinţifi ce şi de cercetare ale Uniunii Academice care doresc să se implice şi să contri- Europene care sunt îndreptate spre facilitarea inte- buie la dezvoltarea ştiinţei, inovării, transferului de grării Republicii Moldova în spaţiul european. cunoştinţe spre benefi ciul economiei şi societăţii Atenţionăm în acest sens asupra existenţei plat- din tara lor de origine sunt bineveniţi la ,,Nobel Fo- formei electronice Diaspora Network [1], destinată rum”. Criteriul de membru este absolvirea unui pro- tuturor cercetătorilor şi persoanelor înalt califi cate gram de studii superioare în Scandinavia. Prin cola- originare din Republica Moldova care îşi desfăşoară borare cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, ,,Nobel activitatea profesională în ţară sau peste hotare şi Forum”participă cu proiecte şi iniţiative comune de care doresc să creeze împreună un spaţiu deschis al valorifi care şi diseminare a cunoştinţelor obţinute cunoaşterii, comunicării şi cooperării. În parteneriat peste hotarele Patriei. cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, Vă recoman-

nr. 1(24), martie 2012 - 53 Akademos dam să utilizaţi acest spaţiu electronic al cooperării a Moldovei, cu participarea mai multor instituţii pentru a prezenta idei inovatoare şi crea parteneriate academice din Republica Moldova şi Europa. Prog- de succes, precum şi consorţii academice de perfor- ramul pregăteşte masteranzi de nivel european în manţă şi aplicaţii comune la fi nanţări UE. domeniul mediului şi tehnologiilor curate. Diaspora Academica ,,Nobel Forum”, la unison 12 octombrie 2010 – Constituirea Diasporei cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, îşi propune: Academice ,,Nobel Forum”, Congresul IV al Di- - să identifi ce parteneri academici în vederea asporei Moldoveneşti [2]. dezvoltării proiectelor de cercetare şi inovaţionale Octombrie 2010 – Organizaţia Internaţiona- comune; lă pentru Migraţie, misiunea în Republica Moldo- - să popularizeze în Patrie şi peste hotarele va (OIM), în parteneriat cu Academia de Ştiinţe a ei, propriile realizări ştiinţifi ce şi profesionale; Moldovei (AŞM) susţine prin concurs cercetătorii, - să-şi expună poziţia competentă referitor la membri ai Diasporei ştiinţifi ce din Moldova, care ultimele evoluţii din domeniul de cercetare şi inova- doresc să revină în patrie pentru o vizită de scurtă re care au loc în Republica Moldova, în tara gazda şi durată de 7-11 zile cu scopul de a realiza unele ac- în plan academic internaţional; tivităţi de cercetare şi de a-şi împărtăşi experienţa - să participe la expertizarea, dezbaterea şi la una din universităţile academice sau instituţiile avizarea documentelor strategice privind dezvol- de cercetare-dezvoltare din Moldova [4]. În baza tarea sectorului de cercetare-inovare în Republica unui acord, Universitatea Academiei de Ştiinţe [5] Moldova; angajează prin cumul extern un profesor universitar - să disemineze informaţii utile pentru comu- asociat în genetica moleculară, titular la Karolinska nitatea cercetătorilor şi a persoanelor antrenate în Institutet, Stockholm. sectoare ce implică tehnologii avansate, netradiţio- Sfârşitul 2010 – Acord de asociere prin sponso- nale, hi-tech, alternative şi de generaţie nouă; rizare cu Polar Logistics AB, Arlanda, Suedia. - să identifi ce surse de fi nanţare pentru a fa- 12 aprilie 2011 – Participare la seminarul mol- cilita transferul de cunoştinţe prin schimb direct de do-suedez ,,Oportunităţi de afaceri în Moldova”, or- experienţă (călătorii bilaterale, producerea materi- ganizat de Camera Suedeză de Comerţ. alelor didactice comune, burse pentru studenţii cei Pe parcursul 2011 – Forumul Academic parti- mai promiţători şi ajutor material pentru instituţiile cipă împreună cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, de învăţământ în procurarea utilajelor de laborator, în parteneriat cu Institutul Federal de Tehnologii din computerizarea cercetării şi alte necesităţi); Lausanne (EPFL), Elveţia şi cu suportul programu- - să contribuie la promovarea practicilor eu- lui SCOPES al Fundaţiei Naţionale Elveţiene pentru ropene avansate în domeniile strategic importante Ştiinţă (SNSF) la colectarea datelor despre cercetă- pentru Republica Moldova; torii scandinavi originari din Republica Moldova, - să identifi ce şi stabilească o strategie efi ci- fi nalizat prin lansarea, în noiembrie 2011, a plat- entă de comunicare şi colaborare între mediile aca- formei electronice Diaspora Network [1]. Diaspora demice. Academica participă prin modulul Expert On-Line Activităţi: la expertizarea şi recomandarea prin recenzie a te- Diaspora Academică ,,Nobel Forum” este acti- melor de doctorat pentru anul 2012. vă, inclusiv membrii săi predecesori afi lierii au fost 23-26 august 2011 – Reprezentanţi ai Diasporei laborioşi prin următoarele acţiuni: Moldoveneşti din 21 de ţări s-au întâlnit la Chişinău 1998 - 1999 – Nominalizarea prin concurs la în cadrul Conferinţei Internaţionale „Cultura tole- bursele Swedish Institute pentru studii postuniver- ranţei, valorile comune, dialogul intercultural: 20 de sitare în Suedia. ani de realizări”, organizată de Biroul pentru Relaţii 1998 - 1999 – Nominalizarea prin concurs la Interetnice în parteneriat cu Organizaţia Internaţi- bursele de merit Soros Foundation Moldova. onală pentru Migraţie (OIM), Misiunea în Moldo- 2003 - 2011 – Programul de cercetare în con- va [6]. Diaspora Academica a mediatizat în cadrul sorţiul Moldova-Suedia: ,,Lyme disease incidence acestei conferinţe deschiderea sa spre colaborare cu status with subsequent isolation of Borrelia geno- Asociaţia Moldovenilor din Ţările Nordice şi Aso- species from Ixodes ticks mapping the territory of ciaţiile Diasporelor din Regiunea Marii Baltice. Moldova during 2003 – 2011”. 13 septembrie 2011 – În cadrul vizitei sale la 2004 - 2008 – Participarea activă la nivel de ma- Stockholm, Premierul moldovean Vlad Filat şi mi- nagement şi implementare în patru proiecte TEM- nistrul pentru Comerţ al Suediei, Ewa Bjorling au PUS, dintre care cel mai valoros a rezultat în crearea inaugurat masa rotundă a oamenilor de afaceri din unui program de Masterat la Universitatea Tehnică Suedia şi Moldova, la care au participat activ mem-

54 - nr. 1(24), martie 2012 Diaspora ştiinţifi că brii Diasporei Academice în două sesiuni speciali- Referinte zate: HEALTHCARE şi TRANSPORT [7]. Publicaţie electronică: http://international.asm.md/ 10 noiembrie 2011 – Hotărâre de Guvern nr. ds/diaspora-network.html 834, publicată la 18.11.2011 în Monitorul Ofi cial Publicaţie electronică: http://diaspora. nr. 197-202, art. nr: 915, ,,COMPONENŢA NO- md/?pag=news&tip=congrese&l= MINALĂ a Consiliului coordonator al persoanelor Publicaţie electronică: http://international.asm.md/ originare din Republica Moldova – diasporei mol- ds/despre-diaspora-stiintifi ca.html Publicaţie electronică:http://iom.md/index.php/ro/ doveneşti”, cu amendamente la afi lierea Dr. Victor media-center/news-archive/145-temporary-return-of-re- Croitoru exclusiv la Diaspora Academică. presentatives-of-the-moldovan-scientifi c-diaspora- Decembrie 2011 – Iniţiativa ,,Un cadou pentru Publicaţie electronică:http://www.edu.asm.md/ro un copil” este în stadiu de desfăşurare [9]. Publicaţie electronică:http://iom.md/index.php/ro/ 4 ianuarie 2012 – Este acceptată invitaţia de media-center/media-kit/191-diaspora-conference-au- participare la sărbătoarea ,,Mărţisor”, organizată de gust-2011 Asociaţia de prietenie moldo-libaneză. Comunicat de presă: http://www.gov.md/libview. 1 februarie 2012 – Participarea activă la elabo- php?l=ro&idc=436&id=4218 rarea propunerii pentru un nou proiect TEMPUS în Anunţ electronic: http://international.asm.md/ds/ domeniul studiilor la distanţă. despre-diaspora-stiintifi ca/95-opportunities-diaspora-ne- 6 martie 2012 – Participarea la Programul Ma- twork/1108-noiioportunitatipentrumembriidiasporeisti- rie Curie al PC7 intitulat Burse de Integrare (CIG) intifi cebursedereintegrarepc7.html [8]. Anunţ electronic: http://www.moldova.diaspora.md/ Pe parcursul 2012 – Aviz pozitiv de participa- index.php?t=24Baza de date: re activă în Consiliul Coordonator al persoanelor http://bri.gov.md/index.php?pag=sec&id=44&l= Site ofi cial: http://www.suedia.mfa.md/forums-di- originare din Republica Moldova – Diasporei Mol- aspora-ro/ doveneşti (CCD). Septembrie-octombrie 2012 – Aviz pozitiv de participare la Congresul V al Diasporei Moldove- neşti. 2010 - prezent – Colaborare fructuoasă cu Bi- roul Relaţii Interetnice al Guvernului Republicii Moldova [10]. 2005 - prezent – Prezenţa cu sugestii construc- tive şi opinii transparente vizavi de activitatea şi performanţa Diasporei în cadrul Ambasadei Repu- blicii Moldova la Stockholm [11]. Articole ştiinţifi ce în presa academică a Re- publicii Moldova: 1. V. Croitoru, (2010). ,,Viziune actuală asu- pra factorilor de iniţiere a translaţiei la procariote”. / ,,Current view on translation initiation factors in prokaryotes”. Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Şti- inţele Vieţii, Ediţie specială. Invitat ca recenzent la Congresul al IX-lea al Geneticienilor şi Ameliorato- rilor, 2(311):33-40/ 2. V. Croitoru, V. Rudic. (2011). ,,Biosinteza en- zimelor lipolitice de către Pseudomonas CNM-PSB, microfl ora-satelit a Dunaliella salina. / ,,Biosyn- thesis of lipolytic enzymes by Pseudomonas CNM- PSB, satellite microfl ora of Dunaliella salina”. Revista de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă ,,Şti- inţă şi Inovare” Akademos, 3(22):89-92. Prin această publicaţie, exprimăm speranţa unei colaborări fructuoase privind conştientizarea valori- lor naţionale în aspiraţia perpetuă spre perfecţiune. Maria Saca-Răcilă. Vodă. Tapiserie, 1990

nr. 1(24), martie 2012 - 55 Akademos

PARTICIPAREA hotărât să îmi revăd prietenii, rudele, să merg acasă (cei care se afl ă departe de baştină îmi vor înţelege LA PROGRAMUL nostalgia: indiferent de câţi ani eşti plecat, întotdeau- na doreşti să revii acasă). Am ţinut să afl u noutăţi AŞM-OIM: EXPERIENŢĂ din domeniul didactic şi ştiinţifi c din Moldova şi, PERSONALĂ, BENEFICII, navigând pe internet, am descoperit site-ul Direcţiei Integrare Europeană şi Cooperare Internaţională a PERSPECTIVE AŞM [3]. M-a bucurat mult faptul, că Academia de DE COLABORARE Ştiinţe a Moldovei oferă suport diasporei ştiinţifi ce a Republicii Moldova, care doreşte să se implice şi să contribuie la dezvoltarea ştiinţei şi economiei în Prof. univ., dr. Adriana BÎRCĂ ţara de origine, sub forma unor proiecte şi iniţiative Universitatea „George Bariţiu” comune de valorifi care a cunoştinţelor obţinute pes- Braşov, România te hotarele ţării. Personal, nu am rupt relaţiile cu colegii de la Universitatea Tehnică a Moldovei, pe care am ab- The paper presents the experience of participa- solvit-o – spun lucrul acesta cu mândrie. Nu am tion at the program „Temporary return of represen- ratat nicio posibilitate de a participa la conferinţe, tatives of the Moldovan Scientifi c Diaspora”, funded simpozioane, manifestări ştiinţifi ce din domeniile by the European Union and implemented by The In- ternational Organization for Migration, Mission in mele de competenţă, organizate de Universităţile the Republic of Moldova (IOM), in partnership with din Republica Moldova. the Academy of Sciences of Moldova (ASM). Printre alte informaţii din site-ul DIECI [3], foarte interesante pentru mine, am citit că Organi- zaţia Internaţională pentru Migraţie, misiunea în După cum menţionează Jean-Claude Bolay în Republica Moldova, în parteneriat cu Academia de lucrarea Diaspora intelectuală, ambasador al ştiin- Ştiinţe a Moldovei, a lansat un proiect în premieră ţei ţării de origine [2], tendinţa de a migra dintr-o pentru Diaspora Ştiinţifi că din Moldova. Astfel, în regiune în alta, oricare ar fi cauzele, dar mai ales bază de concurs, 30 de cercetători, reprezentanţi ai din ţările în curs de dezvoltare către ţările industri- Diasporei, urmau să revină în ţara de origine pe o alizate, va fi în creştere de acum încolo, deoarece scurtă durată de 7-11 zile pentru a desfăşura activi- ţările industrializate sunt solicitate de migranţi cu o tăţi de cercetare la una din universităţile academice califi care înaltă. Aceasta se referă atât la persoanele sau instituţiile ştiinţifi ce. Prin revenirea temporară care deţin o califi care în ceea ce priveşte anumite a reprezentanţilor Diasporei Ştiinţifi ce se urmărea competenţe în muncă, cât şi la cele care au com- extinderea posibilităţilor Republicii Moldova de a petenţe investigative – cercetătorii care pleacă şi se spori impactul migraţiei circulare asupra dezvoltării stabilesc în mediile academice de acolo. Trebuie să sectorului cercetare-dezvoltare. percepem această migraţie a cadrelor de califi care Interesant a fost faptul că, apelul fi ind deschis, înaltă mai ales în mediul academic ca parte a feno- era ultima lună de depunere a proiectelor. În ceea ce menului migraţiei per ansamblu. Trăim într-o lume mă priveşte, nu am avut experienţa aplicării pentru globalizată, în care există concurenţă, persoanele îşi programe europene şi eram destul de sceptică. Dar caută o nişă în care să se simtă mai confortabil, un mi-am propus să încerc. Mi-am spus: nu am ce pier- mediu în care ar putea să se realizeze din punct de de, de ce nu? vedere profesional şi personal. Pe de altă parte, ar Am studiat apelul pentru propuneri [4], în care trebui să înţelegem acest fenomen şi să refl ectăm se menţiona că Organizaţia Internaţională de Migra- minuţios asupra lui, să dăm un şir de răspunsuri la ţie (OIM) are drept scop promovarea migraţiei orga- întrebările pe care le ridică dezvoltarea durabilă, atât nizate şi umane pentru benefi ciul tuturor. Această în termeni internaţionali, cât şi în termeni locali” . activitate este realizată prin intermediul diferitelor Mă numesc Adriana Bîrcă, sunt originară din servicii, inclusiv a serviciilor de consultanţă acorda- Republica Moldova. De aproape 15 ani m-am sta- te guvernelor şi migranţilor. OIM activează pentru bilit în România, în prezent fi ind profesor doctor la a asigura gestionarea migraţiei organizate şi umane, Universitatea „George Bariţiu”. Aş vrea să împărtă- a promova cooperarea internaţională, a asista în că- şesc, poate în termeni prea personali, impresiile în utarea soluţiilor practice pe problemele de migraţie urma vizitei de scurtă durată la Chişinău din decem- şi a acorda asistenţă socială migranţilor, inclusiv brie 2011. refugiaţilor. Pe de altă parte, Academia de Ştiinţe Nu mai fusesem de mult timp la Chişinău şi am a Moldovei (AŞM) este singura agenţie publică de

56 - nr. 1(24), martie 2012 Diaspora ştiinţifi că semnifi caţie naţională în sfera ştiinţei şi inovării, cu privire la simpozioanele, congresele şi alte ma- coordonator al activităţii ştiinţifi ce şi inovaţionale nifestări ştiinţifi ce, organizate de Universităţile din şi consultant ştiinţifi c pentru autorităţile publice ale România, Ucraina, Rusia, Bulgaria, Belarus pentru Republicii Moldova. a extinde participarea la aceste manifestări ştiinţifi - Nemaiavând experienţă de participare în proiec- ce şi publicarea lucrărilor în volumele şi culegerile te internaţionale, am scris mesaje la adresele indicate de lucrări ştiinţifi ce, în colaborare cu colegii din alte în site [3] în care mi-am expus dorinţa de a participa universităţi. S-a propus elaborarea unor publicaţii la programul OIM-AŞM. Chiar a doua zi au sosit ştiinţifi ce comune, a volumelor, cărţilor, îndrumare- răspunsuri de la Dl. Vitalie Varzari, senior specia- lor metodice, editate în Republica Moldova şi peste list al DIECI a AŞM şi de la Dna Ludmila Vasilov, hotare. asistent Migraţie şi Dezvoltare la OIM. Dumnealor În timpul vizitelor întreprinse la catedrele Teh- au fost primii care m-au sprijinit în demersul meu, nologia şi organizarea alimentaţiei publice şi Utilaj mi-au spus unde sunt descrise condiţiile proiectu- tehnologic industrial am discutat programele ana- lui, ce documente urmează a fi depuse, cum trebuie litice şi planurile de învăţământ, am făcut schimb redactate etc., cu alte cuvinte, fără a mă cunoaşte de experienţă în ce priveşte procesul educaţional în personal, mi-au oferit un ajutor important. Nu aş fi România şi în Republica Moldova, transferul de cu- avut cum să reuşesc, desigur, fără suportul conduce- noştinţe în acest domeniu. Am studiat posibilităţi de rii Universităţii Tehnice a Moldovei: m-au susţinut a invita cercetători şi cadre didactice pentru a-i im- dl academician, prof. univ., dr. hab. Ion Bostan – plica în procesul de educaţie din instituţiile de aici. rectorul UTM, dl prof. univ., dr. hab. Valerian Do- Astfel, vor fi invitaţi profesori recunoscuţi din Plov- rogan – prorectorul UTM, conducerea Facultăţii de div, Doneţk, Razgrad, Kiev pentru susţinerea unor Tehnologie Alimentară ş.a. conferinţe ştiinţifi ce în cadrul Universităţii Tehnice Apoi a urmat o muncă susţinută în vederea al- a Moldovei şi a altor instituţii din Republica Mol- cătuirii proiectului: totuşi, era vorba de un concurs. dova. Am alcătuit un plan amănunţit de activitate la Uni- Au fost semnate acorduri bilaterale între cate- versitatea Tehnică a Moldovei – instituţia gazdă pe drele Universităţii Tehnice a Moldovei şi cele de la perioada vizitei de scurtă durată, precum şi o de- Universitatea de Stat de Alimentaţie şi Comerţ din scriere detaliată a colaborării viitoare cu colegii din Harkov, Ucraina şi Universitatea Naţională de Eco- Moldova, am făcut descrierea implicării posibile în nomie şi Comerţ „Mihail Tugan-Baranovski” din dezvoltarea sectorului de cercetare-dezvoltare din Doneţk, Ucraina. S-a propus revizuirea acordului Moldova, în procesul de cercetare-educaţie-inova- bilateral de colaborare între Universitatea „Poli- ţie în Moldova şi am pregătit documentele necesare. tehnica” din Timişoara şi Universitatea Tehnică a Pentru a clarifi ca unele momente, legate de posibila Moldovei în conformitate cu condiţiile actuale. Au vizită, am stabilit o întâlnire la AŞM, în care am avut fost pregătite şi vor fi semnate în cel mai scurt timp parte de o primire caldă din partea reprezentanţilor acorduri de colaborare bilaterală între Universitatea DIECI, am cunoscut-o pe dna Lidia Romanciuc, di- Tehnică a Moldovei şi Universitatea „Ioan Slavici” rectorul Centrului Proiecte Internaţionale al AŞM, din Timişoara. pe dl Vitalie Varzari. Ulterior am avut plăcerea de a Am avut acces la studierea metodelor şi tehni- discuta cu dnul Sergiu Porcescu, Şeful DIECI, dna cilor noi de cercetare a produselor alimentare, în Ludmila Vasilov, de la OIM, dna Iulia Iaţco şi dnul cadrul laboratoarelor Academiei de Ştiinţe, Uni- Veaceslav Boldescu de la Punctele Naţionale de versităţii Tehnice a Moldovei, Academiei de Studii Contact ale Programului Cadru 7 etc. Momentul cel Economice a Moldovei. Am găsit oportunităţi de mai plăcut a fost primirea scrisorii de acceptare..., folosire a infrastructurii Instituţiilor de învăţământ într-adevăr, am simţit că voi reveni ACASĂ. şi cercetare din Moldova, dar şi a altor state euro- Pe parcursul vizitei, am avut activităţi foarte pene. interesante şi importante. Am vizitat Întreprinderea Consider însă că cel mai important eveniment de Stat „Centrul Naţional de Verifi care a Calităţii al vizitei temporare a fost organizarea unui Seminar Producţiei Alcoolice”, Organizaţia Internaţiona- internaţional tehnico-ştiinţifi c „Colaborarea inter- lă pentru Migraţie, fi liala Chişinău, Academia de naţională în vederea participării la PC7”. Ştiinţe a Moldovei – Direcţia Integrare Europeană Subiectele abordate în cadrul seminarului au vi- şi Cooperare Internaţională (DIECI), Institutul de zat teme generale, precum relaţiile moldo-comuni- Biotehnologie şi Microbiologie, Grădina Botanică tare în sfera cercetare şi inovare; oportunităţi pentru (Institut), precum şi Academia de Studii Economi- cercetătorii din Republica Moldova, oferite de PC7; ce a Moldovei. S-a decis asupra informării cadrelor redactarea unei propuneri de proiect PC7; partene- didactice şi cercetătorilor din Republica Moldova riate în cercetarea ştiinţifi că avansată cu posibilităţi

nr. 1(24), martie 2012 - 57 Akademos de accesare a fondurilor europene. Au fost şi teme Consider că vizitele de scurtă durată permit specifi ce axate pe direcţiile principale de cercetare la dezvoltarea unei colaborări ştiinţifi ce durabile între Universitatea de Alimentaţie şi Comerţ din Harkov, Diaspora Ştiinţifi că şi cadrele didactice şi cercetă- Universitatea de Economie şi Comerţ din Doneţk, torii din Republica Moldova. Cred că oportunităţile Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea oferite de aceste vizite sunt următoarele: de Tehnologie Alimentară din Plovdiv, Universita- - dezvoltarea sectorului cercetare-dezvoltare din tea de Industrie Alimentară din Kiev, Universitatea Moldova prin intermediul schimbului de experienţă „Transilvania” din Braşov, Universitatea „Politeh- şi cunoştinţe; nica” din Timişoara, Universitatea „Ioan Slavici” - stabilirea unor noi relaţii de colaborare cu co- din Timişoara, printre acestea numărându-se: legii din Moldova sau reînnoirea relaţiilor stabilite - conservarea prin uscare a produselor agroali- anterior; mentare; - promovarea integrării cercetătorilor din Mol- - tehnologii ale fl uidelor în industria alimentară; dova în comunitatea ştiinţifi că internaţională; con- - plante energetice pentru mediu şi dezvoltare solidarea relaţiilor de colaborare a cercetătorilor din durabilă; alte ţări cu cercetătorii din Moldova pentru a partici- - metode noi de fabricaţie a produselor de pani- pa în comun la programele internaţionale; fi caţie; - diaspora ştiinţifi că se va putea implica în pro- - tendinţe moderne în reologia alimentară; cesul educaţional (instruirea studenţilor, masteran- - metode noi de ambalare a mărfurilor; zilor, doctoranzilor etc.), ceea ce va creşte nivelul - experienţa în participarea la programul OIM – de pregătire şi educaţie a tinerilor; AŞM „Revenirea temporară a reprezentanţilor - se vor crea posibilităţi de elaborare a publicaţi- Diasporei Ştiinţifi ce din Moldova”. ilor ştiinţifi ce comune pentru a fi editate în Moldova Pe site-ul Diasporei Ştiinţifi ce au fost publicate sau peste hotare. date despre seminar, fapt care a determinat interesul Vizitele de scurtă durată ar putea avea un im- faţă de problemele propuse spre a fi abordate şi par- pact pentru dezvoltarea socială şi economică a Re- ticiparea persoanelor interesate în cunoaşterea pro- publicii Moldova, deoarece vizita efectuată de mine gramelor europene de la alte universităţi şi instituţii a permis: de învăţământ şi cercetare din Chişinău şi Bălţi. Au - încheierea contractelor bilaterale între institu- participat peste 45 de cadre didactice şi cercetători ţiile ştiinţifi ce şi universităţile din alte ţări europe- din Republica Moldova şi alte ţări europene: Româ- ne; nia, Bulgaria, Ucraina, Rusia. - studierea posibilităţilor de înaintare a pro- Seminarul internaţional organizat în cadrul Uni- punerilor de proiecte bilaterale şi internaţionale în versităţii Tehnice a Moldovei a avut ca scop de a cadrul Programului Cadru 7 al Comisiei Europene, studia noile oportunităţi ce vor surveni ca urmare a programelor IRSES, SCOPUS, NATO, CEI, NSF, asocierii Republicii Moldova la PC7. Pe de altă par- IEVP etc.; te, seminarul şi-a propus să aducă în discuţie prob- - stabilirea noilor relaţii de colaborare cu cole- lema constituirii unor colective de cercetare multi- disciplinare naţionale şi internaţionale care sa facă gii din Republica Moldova; faţă competiţiei existente în acest moment la nivel - încheierea contractelor de colaborare bilatera- naţional şi, mai ales, internaţional, astfel încât echi- lă între instituţiile din Moldova şi alte ţări europe- pele internaţionale să poată accesa cu succes pro- ne; grame de cercetare europene. Toate aceste obiective - încheierea acordurilor cu privire la elaborarea au justifi cat organizarea seminarului. publicaţiilor ştiinţifi ce comune editate în Republica După seminarul internaţional şi masa rotundă Moldova sau peste hotare; cu participarea instituţiilor de învăţământ şi cerce- - participarea la concursuri de granturi destinate tare din Republica Moldova şi alte ţări europene, cercetătorilor care doresc să participe la evenimente au fost găsiţi parteneri din diferite domenii şi vor PC7 şi au nevoie de o susţinere fi nanciară suplimen- fi elaborate propuneri pentru proiecte bilaterale şi tară; internaţionale. - participarea la crearea unei baze de date elec- S-a convenit depunerea unui proiect IRSES tronice a cercetătorilor originari din Moldova afl aţi (care a şi fost depus în data de 15 ianuarie 2012), şi peste hotare; a proiectelor PC7 după apelurile din 2012 de către - organizarea campaniilor informaţionale pen- consorţiile alcătuite în timpul desfăşurării Semina- tru conştientizarea societăţii referitor la exodul de rului tehnico-ştiinţifi c internaţional din 9 decembrie creieri şi mecanismele de stopare a procesului în 2011. cauză.

58 - nr. 1(24), martie 2012 Diaspora ştiinţifi că

Sunt de acord cu Dl. Profesor Jean-Claude Bo- un prototip al migrantului, dat fi ind faptul că ei vin lay care subliniază următoarele [2]: din culturi atât de diferite. Totuşi, ar fi câteva trăsă- „…în momentul în care se va crea un parteneriat turi ce se regăsesc la majoritatea – o mare dorinţă de internaţional, de exemplu între universităţile SUA şi creştere profesională, de a se afi rma în ţara în care Republica Moldova, şi acest parteneriat va fi susţi- a venit, de a-şi valorifi ca toate şansele posibile, un nut în primul rând fi nanciar de către autorităţi, do- entuziasm nestăvilit, motivaţie foarte puternică, dar ritori de a face schimb cu Republica Moldova pe şi dorinţa de a-şi ajuta ţara de origine şi de a deveni probleme de cercetare comună vor fi mai mulţi. Ţin un caz de succes pentru ea. Dacă e să vorbim de să menţionez că un astfel de mecanism va fi viabil reprezentanţii mediului academic, aceştia manifestă doar dacă va benefi cia de o fi nanţare adecvată, fapt o deschidere deosebită pentru colaborarea cu uni- care va duce la creare de parteneriate internaţionale versităţile din ţara de origine, mai ales că aceasta generatoare de noi idei. este o bună cale de a-şi etala rezultatele profesiona- Mai mult decât atât, spaţiul academic moldove- le. Aceasta, împreună cu sentimentul de nostalgie, nesc va deveni mai tranşant, cu numeroase partene- comun pentru majoritatea migranţilor, contribuie la riate universitare moldo-europene şi, în consecinţă, stabilirea dialogului între membrii diasporei şi ţara cu un potenţial mai mare de atracţie a fondurilor lor de origine.” internaţionale. Toate acestea vor duce la transfor- Bibliografi e marea Republicii Moldova într-un punct de atracţie 1. http://ec.europa.eu/research/iscp/pdf/moldova_as- atât pentru persoane originare din Moldova, cât şi sociation_fp7_ro.pdf pentru persoanele care nu sunt originare din Mol- 2. Bolay, Jean-Claude, Diaspora intelectuală, am- dova dar, dorind să-şi îmbogăţească experienţa sau basador al ştiinţei ţării de origine, revista „Akademos”, să cerceteze o problemă de interes comun, ar veni 2010, nr. 2 (17) http://www.akademos.asm.md/fi les/Di- încoace. Iată de ce revenim iarăşi la problema fi nan- aspora%20intelectuala% 20ambasador%20al%20stiin- ţării, ceea ce înseamnă crearea unor condiţii propice tei%20tarii%20de%20origine.pdf dezvoltării profesionale”. 3. http://international.asm.md Dna Dr. Gabriela Tejada în aceeaşi lucrare [2] 4. http://international.asm.md/fi les/diaspora/c4p_di- menţionează: „Ar fi foarte difi cil, desigur, să facem aspora_ro.doc

Maria Saca-Răcilă. Bujori. U/c, 2009

nr. 1(24), martie 2012 - 59 Akademos

ASCENSIUNEA difuzor minuscul în baza nanotuburilor de carbon care, utilizând efectul termoacustic, ar putea să re- NANOTEHNOLOGIILOR voluţioneze domeniul de difuzare a muzicii. ÎN MOLDOVA Potenţialul uimitor al nanotehnologiilor a fost prezis cu mulţi ani în urmă. În 1959, savantul ame- rican R. Feynman, în cadrul unei lecţii publice, a Membru corespondent al AŞM declarat: „There is plenty of room at the bottom!” Ion TIGHINEANU („Există un spaţiu enorm la nivelul atomilor!”). Sur- prinzător este faptul că această frază istorică a fost DEVELOPMENT OF NANOTECHNOLOGIES pronunţată tocmai atunci când erau lansaţi primii IN MOLDOVA sateliţi ai Pământului, când omenirea era entuzias- Some features related to the development of mată de oportunitatea cuceririi unui spaţiu fără ho- nanotechnologies in the world and in the Republic tare – cel cosmic. of Moldova are highlighted. It is shown that over the last ten years the researchers from Moldova Termenul „nanotechnology” a fost utilizat pen- succeeded to win important international grants tru prima dată în 1974 de profesorul japonez N. Ta- including grants under the 7th European Framework niguchi. În 1981 a fost deja inventat microscopul de Programme which enabled one to build key segments tunelare, iar peste cinci ani – microscopul de forţe of the nanotechnological infrastructure. As a result atomice, ambele aparate demonstrând ulterior capa- of consolidated efforts, Moldovan researchers published scientifi c papers in monographs and top- citatea de a vizualiza molecule şi chiar atomi. Primul rank international journals, some of the obtained laborator de nanotehnologii a fost creat în 1993 în data being highly appreciated by international SUA, şi peste 7 ani preşedintele Bill Clinton a lan- sites such as NanoTechWeb.org (Great Britain), sat primul program în nanotehnologii cu genericul MaterialsViews.com (Germany) etc. Besides, a „Noua Iniţiativă Nanotehnologică”. În 2002, odată number of technological breakthroughs have been highlighted on Cover of international journals. cu lansarea Programului Cadru 6, nanotehnologiile Success stories are related to the development of au devenit o direcţie prioritară de cercetare-inovare concrete device structures realized under contracts şi în comunitatea europeană. with international companies. Întâmplător sau nu, dar anul naşterii nanoteh- nologiilor în Republica Moldova poate fi considerat Invitat la conferinţa internaţională SPIE în San acelaşi, 2002, când au fost procurate primele apa- Jose din SUA, în ianuarie 2009, după prezentarea rate moderne: microscopul electronic cu baleaj şi unui referat, am fost întrebat de colegii americani microscopul de forţe atomice. Aceste două aparate cum reuşim să dezvoltăm nanotehnologiile într-o au fost achiziţionate de Centrul Naţional de Studiu ţară atât de mică precum Republica Moldova. Răs- şi Testare a Materialelor (CNSTM), creat în cadrul punsul a fost inopinat pentru colegi, purtând şi un Universităţii Tehnice a Moldovei cu sprijinul unui accent ironic. Le-am spus că „SUA este o ţară mare grant câştigat prin concurs de la CRDF-MRDA. cu un potenţial enorm, ce asigură dezvoltarea pro- Subsemnatul a antrenat în cercetare la Cen- gresului tehnic pe toate planurile, până şi pe cel al trul nominalizat şi primii cercetători tineri – Vea- megatehnologiilor. Republica Moldova însă are spa- ceslav Popa, Eduard Monaico, Lilian Sîrbu, Olesea ţiu doar… pentru dezvoltarea nanotehnologiilor”. Volciuc, care la momentul respectiv erau studenţi Mai în glumă, mai în serios constatăm totuşi că ai Facultăţii de Calculatoare, Informatică şi Microe- avem un drum lung de urcat. Tehnologiile la scara lectronică. Dotaţi şi instruţi, aceştia, pe parcurs, au nanometrică sunt considerate ca fi ind mijloace ope- obţinut mai multe granturi (CRDF-MRDA, NATO, raţionale de vârf. Pentru a le dezvolta, deci, urmează BMBF, DAAD), au vizitat laboratoare în Occident să dispunem şi de o bază tehnologică performantă, pe perioade extinse, acumulând o bună experienţă şi de potenţial ştiinţifi c pe potrivă. în cercetare şi aducând ca urmare o contribuţie apar- Nanotehnologiile penetrează astăzi toate dome- te la consolidarea şi dezvoltarea CNSTM. Totodată, niile activităţii umane: economică, cosmică, ocro- ei au susţinut cu brio tezele de doctorat, au devenit tirea sănătăţii, cercetarea – ca metodă de studiu, laureaţi ai Premiului de Stat pentru tineret în dome- inclusiv şi în cultură. Există deja şi un ansamblu niul ştiinţei şi tehnicii. E îmbucurător că trei din cei de muzică roc, denumirea căruia conţine sintagma patru cercetători actualmente continuă să activeze „Nano-Teh”. Iar cunoscuţii muzicieni de la Disco- în Republica Moldova, doi din ei fi ind şi posesori teca „Avaria” (Rusia) recent au lansat clipul „Nano- ai bursei „Alexander von Humboldt” din Germania Tehno”. În China, oamenii de ştiinţă au elaborat un (dr. V. Popa şi dr. V. Monaico). E de menţionat că,

60 - nr. 1(24), martie 2012 Proiecte internaţionale la nivel naţional, pe parcursul ultimului deceniu au logică naţională fi reşte că au consolidat comunitatea fost susţinute cu succes circa zece teze de doctor ştiinţifi că din domeniu şi au avut un impact pozitiv în ştiinţe având tangenţă directă sau indirectă cu asupra promovării proiectelor multidisciplinare. nanotehnologiile. La fi nele anului 2011, cercetăto- În acest context, remarcăm o interacţiune efi cien- rul Universităţii Tehnice din Moldova Oleg Lupan tă a colaboratorilor IFA şi USM (acad. A. Andrieş, a susţinut şi prima teză de doctor habilitat în acest m.c. L. Culiuc, prof. M. Revenco etc.), IEEN şi In- domeniu. stitutul „ELIRI” (dr. hab. Albina Nikolaeva, dr. N. În 2004 a fost lansat primul Program de Stat Leporda, dr. E. Badinter etc.), USM şi UTM (prof. în materie de nanotehnologii sub conducerea acad. D. Nedeoglo, dr. E. Monaico, dr. V. Popa etc.), IEEN Valeriu Canţer. În 2008 a urmat al doilea Program, şi Institutul de Microbiologie şi Biotehnologie (acad. care este coordonat de subsemnat. Concomitent a V. Rudic, dr. A. Nicorici), IFA, IEEN şi UTM (acad. fost iniţiat procesul de creare a infrastructurii nano- V. Canţer, m.c. T. Şişianu, m.c. A. Dicusar, prof. tehnologice. Astfel, Institutul de Fizică Aplicată este N. Sîrbu, prof. V. Dorogan, prof. V. Şontea, dr. hab. dotat cu utilaj performant pentru creşterea dotelor Emil Rusu, dr. hab. V. Ursachi, dr. hab. Oleg Lupan cuantice, echipamentul constituind o donaţie a Uni- etc.). versităţii din Kiel (Germania). Institutul de Inginerie Domeniul nanotehnologiilor a promovat o ima- Electronică şi Nanotehnologii (IEEN) „D. Ghiţu” al gine favorabilă Republicii Moldova la scară regio- AŞM a achiziţionat un microscop de forţe atomice, nală şi internaţională. Iată doar câteva realizări de precum şi utilaj de creştere a straturilor subţiri prin proporţii. magnetron sputtering şi de caracterizare a lor prin În 2009 şi 2011 au văzut lumina tiparului două metoda dispersării micro-Raman. Ca rezultat, aici volume ale revistei internaţionale Journal of Nano- este creat Laboratorul de Nanotehnologii, înzestrat electronics and Optoelectronics, editată în SUA, cu cu utilaj modern de producere a nanotemplatelor lucrări realizate preponderent în ţara noastră, editori semiconductoare. Unităţi de utilaj performant au invitaţi fi ind regretatul membru corespondent Eugen achiziţionat, de asemenea, Institutul de Cercetări Pocotilov şi dr. Denis Nica. În aceşti ani cercetătorii ştiinţifi ce „ELIRI”, UTM, USM. Recent la UTM, noştri au reuşit să publice peste hotare şi primele în cadrul Centrului Naţional de Studiu şi Testare a monografi i colective în domeniul nanotehnologiilor: Materialelor, la care deja ne-am referit, a fost dat Nanoscale Phenomena – Fundamentals and Appli- în exploatare complexul litografi c ce serveşte drept cations (Springer; editori: H. Hahn, A. Sidorenko, bază pentru elaborarea elementelor de dispozitiv, I. Tiginyanu); Fundamentals of Superconducting succesul datorându-se şi donaţiei de utilaj din partea Nanoelectronics (Springer; editor A. Sidorenko); Universităţii Tehnice din Darmstadt (Germania). Nanocoatings and Ultra-Thin Films – Technologies Programele de Stat şi infrastructura nanotehno- and Applications (Woodhead Publishing; editori: A.

nr. 1(24), martie 2012 - 61 Akademos

Makhlouf, I. Tiginyanu). Totodată, savanţii moldo- ordine de idei, menţionăm elaborarea membrane- veni au publicat lucrări ştiinţifi ce de valoare în astfel lor ultrasubţiri de nitrură de galiu, preluată de la de reviste prestigioase ca Nature Materials (Impact NanoTechWeb.org (http://nanotechweb.org/cws/ Factor 29,5); Advanced Materials (10,86); Advan- article/tech/44967) de multe site-uri internaţionale ced Functional Materials (8,49); Electrochemistry şi naţionale, inclusiv de UNIMEDIA. La promova- Communications (4,282); Applied Physics Letters rea imaginii ţării noastre contribuie mult şi revista (3,82); Nanotechnology (3,652) etc. „Электронная обработка материалов” (redactor- Este bine cunoscut faptul că cele mai valoroase şef acad. Mircea Bologa), reeditată în Occident în rezultate şi elaborări importante de ultimă oră sunt engleză cu titlul „Surface Engineering and Applied plasate pe coperta revistelor ştiinţifi ce de specialita- Electrochemistry” şi diseminată la scară internaţio- te, fi ind comentate de experţi internaţionali. Repub- nală de editura „Springer”. Menţionăm că această lica Moldova s-a evidenţiat şi în acest context – în revistă este prima de la noi, apreciată cu factor de fi ecare an una-două lucrări sunt reproduse pe coper- impact (0,4). ta unor reviste internaţionale de prestigiu. Vizibilita- Toate aceste succese, desigur, se datorează mai tea internaţională, la rândul ei, a condus la creşterea multor generaţii de savanţi, care pe parcursul a zeci numărului de citare a unor lucrări ştiinţifi ce semnate de ani au creat şcoli ştiinţifi ce în ţara noastră cu cer- de autori din ţara noastră. În conformitate cu baza cetători capabili astăzi, la rândul lor, să dezvolte noi de date SCOPUS, doar lucrarea m.c. E. Pokatilov, domenii de cercetare. Printre savanţii notorii care au D. Nika ş.a., publicată în Applied Physics Letters (a. avut sau au tangenţe cu ştiinţa materialelor îi menţi- 2008), a acumulat deja peste 170 de citări. O ascen- onăm pe academicienii Sergiu Rădăuţanu, Dumitru siune considerabilă, din acest punct de vedere, a Ghiţu, Tadeuş Malinovschi, Andrei Andrieş, Mircea înregistrat pe parcursul ultimilor ani şi dr. hab. Oleg Bologa, Sveatoslav Moscalenco, Vsevolod Mosca- Lupan de la UTM, fi ind practic în permanenţă în lenco, Alexei Simaşchevici, Ernest Aruşanov, pe Top 25 Hottest Articles, potrivit bazei de date Sci- membrii corespondenţi Eugen Pokatilov, Teodor enceDirect (http://www.sciencedirect.com/). Şişianu etc. Patru dintre aceste mari personalităţi Cu regularitatea de aproximativ un an, o lucra- ale ştiinţei moldoveneşti astăzi spre regret nu mai re ştiinţifi că efectuată totalmente sau parţial în Re- sunt în viaţă. publica Moldova este apreciată pe site-urile speci- Dezvoltarea nanotehnologiilor necesită investi- alizate internaţionale, cum ar fi NanoTechWeb.org ţii semnifi cative, în primul rând, pentru achiziţio- (Marea Britanie), MaterialsViews.com (Germania), narea utilajului performant. În condiţiile fi nanţării SPIE Newsroom etc. Informaţiile din aceste presti- austere de la buget, au fost întreprinse eforturi con- gioase medii ştiinţifi ce sunt preluate de multe por- siderabile privind atragerea surselor extrabugetare taluri şi agenţii internaţionale, ducând astfel faima de subvenţionare, în particular prin proiecte inter- ţării noastre departe de frontierele ei. În această naţionale. În ultimul deceniu majoritatea granturi-

62 - nr. 1(24), martie 2012 Proiecte internaţionale lor au venit de la CRDF-MRDA, INTAS, STCU, Computer Science”, „International Conference on BMBF, Programele Cadru UE. Cele mai consisten- Telecommunications, Electronics and Informatics”, te granturi obţinute recent prin programul UE PC7 precum şi Simpozionul NANO, fi nanţat de Funda- corespund proiectelor MOLD-ERA şi MOLD-NA- ţia „Alexander von Humboldt”. În iulie 2011 şi-a NONET, ambele fi ind din domeniul nanotehnolo- luat startul forumul multidisciplinar „International giilor. Prin aceste proiecte ne-am propus să creăm Conference on Nanotechnologies and Biomedical noi capacităţi în Republica Moldova în sfera teh- Engineering”. nologiilor avansate, achiziţionând utilaj performant, După cum vedem, chiar şi în condiţiile vârstei pregătind cadre tinere, organizând cursuri teoretice „fragede” a nanotehnologilor din Republica Moldo- şi training-uri practice, susţinând mobilitatea şi în- va, acest domeniu se impune nu numai prin pro- suşirea artei de pregătire a propunerilor de proiecte movarea imaginii ţării noastre, pregătirea cadrelor pentru programele europene. tinere, ci şi prin atragerea surselor fi nanciare. Pe Proiectele sunt realizate de consorţii constituite lângă importante granturi europene, parvin şi con- din 5-6 parteneri din diverse ţări, instituţia coordona- tractele economice cu companii internaţionale, In- toare în ambele cazuri fi ind din Republica Moldova stitutul „ELIRI”, reuşind să realizeze mai multe în (IEEN pentru MOLD-ERA şi Institutul „ELIRI” pen- tru MOLD-NANONET). În cadrul primului proiect, această activitate. Nu încape îndoială că milionul bunăoară, constituim fundamentul pentru cercetări de nanofi re, integrat aici într-o microfi bră optică, ştiinţifi ce multidisciplinare în domenii Nano-Bio. va aduce Republicii Moldova multe milioane în di- Savanţii moldoveni se impun şi prin organiza- verse valute forte. Un exemplu demn de urmat şi rea forumurilor internaţionale cu invitarea experţi- pentru alte instituţii din sfera cercetării şi inovării. lor străini. A devenit deja tradiţie organizarea ma- Cu certitudine, dezvoltarea în continuare a dome- nifestărilor ştiinţifi ce „International Conference on niului nanotehnologiilor va contribui la promovarea Materials Science and Condensed Matter Physics”, şi ascensiunea unei culturi tehnologice avansate în „International Conference on Microelectronics and societate şi la prosperarea ţării noastre.

Maria Saca-Răcilă. Doina. Tapiserie, 1990

nr. 1(24), martie 2012 - 63 Akademos

CALCULUL important îi aparţine tehnologiilor HPC (High-Per- formance Computing – calculul performant), bazate PERFORMANT: pe supercalculatoare cu multiple procesoare, tehno- OPORTUNITĂŢI logii Grid, Cloud computing etc. Ca urmare, este de menţionat faptul că puterea de calcul a super- ŞI PERSPECTIVE calculatoarelor a depăşit pragul fenomenal de peta (1015) operaţii pe secundă în anul 2008. PENTRU CERCETARE Acest articol prezintă evoluţia calculatoarelor seriale şi a calculatoarelor cu procesoare multiple, Dr. Petru BOGATENCOV aspecte de transpunere practică în modelarea pro- Dr. Grigore SECRIERU ceselor fi zice (dinamica gazului, mecanica corpu- Institutul de Matematică lui solid) şi experienţa autohtonă de participare la şi Informatică, AŞM realizarea proiectului 261499 HP-SEE (High-Per- formance Computing Infrastructure for South East Europe’s Research Communities) [1], fi nanţat de HIGH PERFORMANCE COMPUTING: OP- Comisia Europeană în cadrul programului PC7, pre- PORTUNITIES AND PERSPECTIVES FOR RE- cum şi la realizarea altor proiecte internaţionale în SEARCHES domeniul calculului performant. The role of High Performance Computing (HPC) in the modern scientifi c research is crucial. It consi- Evoluţia tehnicii de calcul: probleme şi soluţii derably determines the level of development of the Pentru exemplifi care şi o mai bună înţelegere scientifi c knowledge based society. Mathematical a noţiunilor şi tehnologiilor expuse, în continuare modeling forms a solid theoretical and applied basis in describing, simulating and studying the complex vom trece în revistă unele aspecte importante ale problems. The regional and European cooperation evoluţiei maşinilor de calcul. in the fi eld of HPC represents an important factor for Primele încercări în acest sens datează de prin developing the area of scientifi c research and per- secolul al XVII-lea. Este vorba, bunăoară, de maşi- spectives of the European future for our state. na inventată de Blaise Pascal în anul 1642. Un salt esenţial şi principial s-a produs în anii Introducere 1944-1946 odată cu apariţia primelor calculatoare Ultimele cinci decenii se caracterizează prin electronice seriale în baza arhitecturii cu program dezvoltarea vertiginoasă a instrumentelor (hardwa- memorat von Neumann. Unul dintre acestea ar fi , de re) şi tehnologiilor de calcul, fapt care a avut un im- exemplu, calculatorul ENIAC (Electronic Numeri- pact semnifi cativ asupra cercetării, educaţiei, eco- cal Integrator And Calculator). nomiei şi societăţii în ansamblu. Transpunerea pe Ideile arhitecturii cu program memorat au avut calculator a modurilor de rezolvare a problemelor, consecinţe tehnologice şi organizatorice importante în funcţie de complexitatea acestora, este o aborda- prin transmiterea calculatorului însuşi a funcţiei de re generală şi presupune elaborarea unor succesiuni gestionare a procesului de calcul prin intermediul de operaţii (numită programă-software) care, fi ind unei liste de instrucţiuni. Prin urmare, omul a fost descrise într-un limbaj de programare şi executate îndepărtat pentru totdeauna de la realizarea fi zi- de calculator, urmează să ducă în mod univoc la ob- că a procesului de calcul. Cu timpul, design-ul şi ţinerea soluţiilor numerice. performanţele tehnice ale calculatoarelor s-au dez- Conceptul clasic al lui Von Neumann despre voltat considerabil în comparaţie cu anii patruzeci computerul serial a fost incorporat în maşinile de ai secolului trecut, dar principiile arhitecturii von calcul, a căror viteză de calcul a crescut considerabil Neumann stau în continuare la baza calculatoarelor odată cu înlocuirea tuburilor cu tranzistore şi circu- contemporane. ite integrate. Totuşi, un semnal electric se propagă Un computer de tip „scalar” conţine un singur într-un mediu cu o anumită rapiditate ce determină procesor central. La baza unui sistem de calcul pa- limita fi zică a numărului de operaţii pe secundă. ralel se afl ă un computer cu mai multe procesoare Următorul pas în creşterea vitezei de calcul s-a (numite nuclee sau miezuri), care lucrează conco- datorat paralelismului şi calculatoarelor cu proce- mitent, fi ind numit şi supercalculator datorită unor soare multiple. Un algoritm paralel permite efec- caracteristici fenomenale de calcul. Imaginea celui tuarea simultană a mai multor operaţii la un calcu- mai puternic supercalculator din lume este văzută lator cu multe procesoare. În acest context un rol în fi gura 1.

64 - nr. 1(24), martie 2012 Proiecte internaţionale

Figura 1

Clasifi caţia sistemelor de calcul paralel: nu toţi algoritmii secvenţiali pot fi paralelizaţi. Pe performanţă şi realizări de altă parte, o mulţime de algoritmi numerici seri- Odată cu înlocuirea tuburilor cu tranzistore şi cir- ali standard dispun de un grad înalt de paralelism: cuite integrate a crescut considerabil viteza de calcul. conţin numeroase segmente de calcul, care sunt in- Dar pentru modelarea numerică a problemelor com- dependente unul de altul şi pot fi executate simultan plexe cu care se confruntă ştiinţa şi tehnica, se cer la calculatoare cu multe procesoare. Viitorul calcu- calculatoare cu o putere de calcul tot mai mare. latoarelor paralele depinde, în mare măsură, de efor- O altă direcţie în căutarea metodelor de mări- tul care se face pentru elaborarea celor mai efi cienţi re a vitezei de calcul este paralelismul, care permi- algoritmi paraleli. te efectuarea simultană a mai multor operaţii [2]. O altă problemă este viteza totală de calcul care Structura unui sistem modern de calcul paralel e depinde de numărul de procesoare şi de arhitectura constituită în continuare din componenta tehnică internă a supercalculatorului, de însăşi problema, de hardware şi componenta produselor program (sof- metoda de programare utilizată şi de alţi factori. Un tware). Modul de calcul al supercomputerelor se supercalculator funcţionează coordonat astfel încât numeşte „calcul paralel”. Prin calcul paralel numim se atinge o mare şi totală performanţă de calcul. În realizarea în paralel pe mai multe procesoare a unor acest domeniu există o listă (actualizată de două ori instrucţiuni care pot fi aceleaşi sau diferite. Preven- pe an) a celor mai rapide 500 de supercalculatoare tiv, problema este supusă divizării în sub-probleme din lume („Top 500”), care se bazează pe testul stan- mai simple care pot fi rezolvate simultan. Această dardizat „Linpack” [3]. În tabelul 1, conform ediţiei idee de subdivizare stă la baza calculului paralel în 38 a „Top 500” din noiembrie 2011, sunt prezentate scopul rezolvării mai rapide a unei probleme. primele trei cele mai rapide supercalculatoare şi cel Programarea paralelă nu este o simplă extensie mai puternic supercalculator din fostele republici a programării seriale. Experienţa arată ca modul de URSS. abordare a efi cienţei algoritmilor bazaţi pe tehnici Viteza de calcul (performanţa) a celor mai pu- seriale nu este acelaşi în cazul paralel. Pe de o parte, ternice supercalculatoare din lume se măsoară în Tabelul 1 Locul Calculatorul Numărul de Viteza Ţara nuclee (PetaFlops) 1. K computer, SPARC64 VIIIfx 2.0GHz, Tofu 705024 10.5 Japonia interconnect 2. NUDT YH MPP, Xeon X5670 6C 2.93 GHz, NVIDIA 186368 2.5 China 2050 3. Cray XT5-HE Opteron 6-core 2.6 GHz 224162 1.7 SUA … 18. T-Platforms T-Blade2/1.1, Xeon X5570/X5670 2.93 33072 0.67 Rusia GHz, Nvidia 2070 GPU, Infi niband QDR / 2011 T-Platforms

nr. 1(24), martie 2012 - 65 Akademos

Peta (1015) Flops. Flops este acronimul expresiei Colaborarea regională şi europeană din limba engleză „Floating point Operations Per în domeniul HPC Second (operaţii în virgulă mobilă pe secundă)” şi Instituţiile europene acordă o deosebită atenţie reprezintă o măsură a performanţei calculatorului, dezvoltării resurselor şi tehnologiilor HPC prin lan- îndeosebi în domeniul calculelor ştiinţifi ce unde se sarea de iniţiative importante. În ultimii ani, aceste foloseşte frecvent calculul în virgulă mobilă. iniţiative vizează crearea centrelor de supercom- În prezent, Japonia găzduieşte cel mai rapid cal- putere şi integrarea lor într-o infrastructură unică culator din lume „K computer, SPARC64 VIIIfx europeană de HPC. Având în vedere contribuţiile 2.0GHz, Tofu interconnect”, cu 705024 nuclee valoroase direcţionate spre dezvoltarea resurselor şi o viteză de 10.5 PetaFlops. Dar un nou pas este HPC, în Europa a fost elaborată şi pusă în aplicare anunţat să-l facă compania americană Cray care îşi modalitatea utilizării colective a resurselor unice şi propune să creeze în anul 2013 un sistem (numit Ti- costisitoare de calcul. tan) cu o putere de 20 PetaFlops pentru suma de 97 În prezent, coordonarea activităţilor în dome- milioane de dolari. niul respectiv este organizată în cadrul valorosului Cu certitudine că provocarea de a construi cel proiect european PRACE (Partnership for Advance mai puternic supercalculator din lume continuă. Computing in Europe – Parteneriatul pentru Com- Modelul paralel depinde, în mare măsură, şi de ca- puting avansat în Europa). Iniţiativa PRACE nu este racteristica memoriei accesate de procesoare: parta- doar un proiect, ea reprezintă de asemenea şi asoci- jată, distribuită sau mixtă. Dinamica creşterii puterii aţia pan-europeană, activitatea căreia este orientată de calcul în ultima perioadă de timp se prezintă în spre crearea unei Ecosisteme unice de calculatoare, felul următor: care va reuni furnizori de resurse de calcul şi diver- • Anul 1988: Cray Y-MP cu 8 procesoare, vi- se comunităţi de utilizatori – instituţii academice, teza GigaFlops (1012); instituţii de învăţământ, fi rme specializate de HPC • Anul 1998: Cray T3E cu 1 024 procesoare, software, întreprinderi mari, mici şi mijlocii. viteza TeraFlops (1012); Infrastructura unică HPC în dezvoltare include • Anul 2008: Cray XT5 cu150 000 procesoa- mai multe nivele şi poate fi reprezentată ca o pira- re, viteza PetaFlops (1015). mida. În vârful acestei piramide stau resursele de De unde şi concluzia că fi ecare zece ani puterea calcul – nivelul zero (Tier-0), care constituie 6-7 de calcul se majorează de 1 000 de ori (numărul pro- centre de supercomputere de calitate europeană (cu cesoarelor de circa 100 de ori). O simplă extrapo- o putere de calcul de petafl ops); mai jos se plasează lare ne sugerează depăşirea barierei de 1 ExaFlops resursele nivelului 1 (Tier-1) – nivelul centrelor na- - 1018 operaţii în virgulă mobilă pe secundă în jurul ţionale de supercomputere. La baza piramidei sunt anului 2018. plasate resursele nivelului 2 (Tier-2) – sistemul cen- În apropierea Republicii Moldova cel mai per- trelor HPC a instituţiilor de cercetare, universităţilor formant calculator se afl ă în România, supercalcu- şi companiilor mari. Pentru resursele de calcul ale latorul „IBM BlueGene/P”, pornit în Universita- fi ecărui nivel, în cadrul iniţiativei PRACE, sunt ela- tea de Vest din Timişoara în anul 2011 [4]. Este un borate cerinţe specifi ce şi fi ecare sistem trebuie să calculator cu o putere de calcul de 13 Tera Flops fi e certifi cat pentru a putea fi inclus în infrastructura (1012) care a costat 1 milion de euro, realizat în cad- europeană unică HPC. rul unui proiect internaţional în valoare totală de 10 Odată cu iniţiativele pan-europene, Comisia Eu- milioane de euro fi nanţat din fondurile europene, ropeană sprijină dezvoltarea infrastructurilor şi ser- care se va fi naliza în anul 2013 cu amenajarea a 60 viciilor HPC pentru comunităţile regionale. Pentru de laboratoare. Moldova importantă este participarea în proiectul În Republica Moldova funcţionează clustere cu regional HP-SEE (High-Performance Computing multe procesoare la USM (Universitatea de Stat a Infrastructure for South East Europe’s Research Moldovei) şi IMI (Institutul de Matematică şi Infor- Communities) [1,5]. matică) al AŞM. La USM clusterul are 48 de pro- Obiectivele de bază ale proiectului HP-SEE ţin cesoare şi a fost lansat în cadrul unui proiect inter- de dezvoltarea instrumentelor de organizare a acce- naţional CRDF-MRDA. În AŞM clusterul cu pro- sului la infrastructura şi serviciile HPC în regiunea cesoare de tip Two Intel Xeon 5130 (Quad Core), Europei de Sud-Est şi asigurarea comunităţii de care conţine 48 de procesoare, a fost creat în urma cercetare multidisciplinare cu acces la resursele şi cooperării dintre IMI AŞM şi Asociaţia RENAM. serviciile de calcul performant cu dezvoltarea pro- Puterea de calcul a acestor clustere este modestă în gramării paralele. comparaţie cu calculatoarele menţionate anterior Conceptul proiectului consolidează împreună din „Top 500” şi din România. 14 ţări din regiunea europeană de Sud-Est. Proiectul

66 - nr. 1(24), martie 2012 Proiecte internaţionale a pornit cu doar câteva instalaţii HPC disponibile, infrastructura clusterului IMI şi organizată testarea inaccesibile pentru cercetările transfrontaliere, în unor forme de acces la resursele HPC pentru utiliza- timp ce ţările cu puţine resurse, ca Republica Mol- torii fi nali. IMI-RENAM Grid cluster (8 servere) a dova, nu au nici măcar mecanismul stabilit pentru fost complet transferat pe platformă de virtualizare interfaţa pan-europeană a iniţiativei HPC. Iniţiativa Citrix XenServer. Au fost obţinute conturi de acces europeană HP-SEE condiţionează participarea ega- pentru specialiştii IMI AŞM către resursele HPC lă a tuturor ţărilor din regiune la dezvoltarea eInfra- ale Academiei de Ştiinţe a Bulgariei (IICT-BAS) structurii în conformitate cu tendinţele europene. şi SGI UltraViolet 1000 supercomputer instalat în Proiectul HP-SEE se concentrează pe o serie de Academia de Ştiinţe a Ungariei (National Informa- acţiuni strategice. În primul rând, pe unirea insta- tion Infrastructure Development Institute – NIIFI). laţiilor existente şi viitoare HPC din regiune într-o A fost organizată testarea accesului către resursele infrastructură comună şi oferirea soluţiilor operaţi- HPC a clusterului instalat în IICT-BAS şi aplicaţii- onale pentru ea. În al doilea rând, pe deschiderea lor respective elaborate în IMI AŞM. Persoane din accesului la infrastructuri HPC pentru comunităţi Republica Moldova au participat la o serie de trai- de utilizatori noi, inclusiv cele din ţările cu resurse ning-uri specializate, care au fost organizate în cad- modeste, încurajarea colaborării şi furnizarea de ca- rul cooperării proiectelor HP-SEE, LinkSCEEM-2 pacităţi cercetătorilor, cu accente asupra grupurilor şi PRACE HPC. strategice din fi zica computaţională, chimie şi ştiin- Proiectul internaţional HP-SEE include partici- ţele vieţii. panţi din Republica Moldova: Asociaţia RENAM În cele din urmă, se va asigura crearea de iniţi- (National Research and Educational Network of ative naţionale HPC. Proiectul HP-SEE are ca scop Moldova – Reţeaua Ştiinţifi co-Educativă Naţională atragerea sprijinului politic şi fi nanciar local pe ter- din Moldova) şi IMI AŞM [5]. Eforturile RENAM men lung pentru eInfrastructura durabilă. sunt concentrate asupra implicării comunităţilor na- Resursele de calcul pentru infrastructura regio- ţionale de utilizare a infrastructurii regionale pentru nală HPC sunt furnizate de către organizaţiile din activităţi de calcul performant, de formare şi asis- şase ţări: Grecia, Bulgaria, România, Ungaria, Ser- tenţă operaţională. Principala sarcină a IMI AŞM bia, Macedonia. este dezvoltarea de aplicaţii HPC şi realizarea lor Alcătuirea internă a infrastructurii regionale în cadrul infrastructurii HPC regionale. RENAM şi HPC este eterogenă, cuprinde supercomputere, In- IMI AŞM sunt implicaţi în comun în promovarea tel / AMD CPU şi GPU clustere. Resursele HPC ideilor proiectului, în organizarea şi participarea la disponibile pentru comunitatea de utilizatori in- evenimente de training la nivel naţional şi regional. clude supercalculatorul Blue Gene / P instalat la Obiectivele proiectului HP-SEE se încadrează Agenţia Executivă „Electronic Communications în direcţia cercetărilor aplicative legate de tehnolo- Networks and Information Systems” în Centrul giile calculului performant cu utilizarea calculatoa- de Supercomputing bulgar (BGSC), constituit din relor cu multe procesoare. Impactul acestor obiecti- două rack-uri, 2048 PowerPC 450 de noduri de cal- ve va contribui la sporirea avansării competitivităţii cul cu 8192 de nuclee de procesare şi un total de 4 potenţialului uman şi prezintă interes pentru cer- TB (tera bait) de memorie de acces aleatoriu. Sunt cetătorii în domeniul matematicii, fi zicii, chimiei, acceptate paradigme paralele de programare MPI medicinii etc. în vederea soluţionării problemelor şi OpenMP. O altă sursă este clusterul HPCG IICT complexe care necesită resurse majore de calcul. plasat în Academia de Ştiinţe a Bulgariei. El are 576 Proiectul urmăreşte consolidarea colaborării de nuclee, organizate într-un sistem „blade”. Exis- ştiinţifi ce şi stimularea cercetării performante prin tă perspective de colaborare cu instituţia parteneră acţiunile care vizează constituirea iniţiativelor HPC Universitatea de Vest din Timişoara (România) pri- pentru a contribui la dezvoltarea regională şi alinie- vind accesul cercetătorilor moldoveni la supercal- rea ţărilor din Sud-Estul Europei la tendinţele pan- culatorul Blue Gene / P. europene HPC. Este planifi cat a se adapta pe aceste resurse 26 Modelări practice şi aplicaţii concrete de aplicaţii, printre ele şi aplicaţia din IMI AŞM – Scopul principal al unui model matematic este http://www.hp-see.eu. de a îngloba principalele caracteristici ale fenome- În cursul derulării proiectului în Republica nului modelat cu un grad înalt de aproximaţie, astfel Moldova, au fost specifi cate şi propuse pentru a fi încât modelul să poată fi utilizat pentru analiză şi realizate tehnologii de asigurare a accesului la re- predicţie. Alternativa modelării matematice o con- sursele şi serviciile de calcul performant, disponi- stituie experienţa fi zică (naturală), dar foarte costi- bile în cadrul infrastructurii HPC care se dezvoltă sitoare sau imposibilă în multe probleme practice. în spaţiul SEE. În acest scop a fost modernizată

nr. 1(24), martie 2012 - 67 Akademos

În această ordine de idei, modelele numerice, îm- gazelor se reduce la rezolvarea setului de ecuaţii, preună cu sistemele de calculul paralel, tehnologiile completat de numeroase ecuaţii suplimentare, pen- cloud computing şi Grid, furnizează o perspectivă tru tratarea schimbului de căldură, gravitaţiei sau a amplă şi efi cientă pentru soluţionarea problemelor fazelor disperse etc. Domeniul de modelat este divi- ştiinţifi ce complexe. zat în celule mici, rezultând în reţele de discretizare Problematica modelării matematice şi elaborării cu multe noduri. Ecuaţiile, scrise pentru fi ecare nod, metodelor moderne de calcul pentru simularea nu- sunt asamblate într-un sistem de ecuaţii global, ne- merică a curgerii gazelor/fl uidelor şi dinamicii cor- cesar de rezolvat. pului solid este un domeniu de cercetare practicat de Soluţiile obţinute prin modelare sunt validate mulţi ani în IMI AŞM. În continuare vor fi prezen- prin compararea cu valori măsurate pe standuri ex- tate rezultatele modelării numerice a unor probleme perimentale (de exemplu, tunele aerodinamice), sau concrete [6-8]. cu soluţiile problemelor test. Procesul curgerii gazelor/fl uidelor este modelat Experimentul numeric se referă la soluţionarea în baza unui set de ecuaţii diferenţiale în derivate problemei Sedov-Tailor de explozie într-un punct (răspândirea undei de şoc sferic-simetrică), compli- parţiale, completate de ecuaţiile suplimentare care cată prin explozia în două puncte de putere egală şi descriu diverse proprietăţi fi zice specifi ce. Aceste interacţiunea undelor de şoc. Acest exemplu serveş- ecuaţii sunt discretizate prin diferite metode, cum te şi ca test care oferă posibilitatea verifi cării cali- ar fi metoda diferenţelor fi nite. Pentru a majora efi - tăţii schemei în diferenţe fi nite, prezenţa sau lipsa cienţa calculelor numerice se folosesc metodele gri- oscilaţiilor în urma frontului undelor de şoc şi gra- lelor adaptive AMR (Adaptive Mesh Refi nement). dul de abrupere a frontului undei de şoc. Figura 2 Tehnologia AMR se bazează pe structura ierarhică reprezintă modelarea numerică a interacţiunii unde- a celulelor. Fiecărui nivel de ierarhie îi corespunde lor de şoc în două momente de timp: a) - t=2.2631 nivelul spaţial şi temporal de soluţionare. O astfel şi b) - t=4.6978. de organizare oferă posibilitatea de a adăuga local Rezultatele calculelor numerice prezentate au şi dinamic în punctele necesare ale reţelei numărul fost realizate pe grile consecutiv imbricate cu di- necesar de celule. O atare metodă are un grad înalt mensiuni 1024x1024x1024 şi 5 nivele de imbricare. de efi cacitate la rezolvarea problemelor dinamicii S-a demonstrat că algoritmul efectiv se paralelizea- gazelor, în care apar discontinuităţi considerabile ză pe 8-12 procesoare. ale parametrilor. Dinamica corpului solid. În practică se folosesc Dinamica curgerii gazelor. Fundamentul teo- diverse obiecte, precum rezervoarele pentru depo- retic al modelării curgerii gazelor reprezintă ecua- zitarea substanţelor infl amabile, toxice şi chimice, ţiile Navier-Stokes, care descriu curgerea unei faze care pot fi supuse sarcinilor intensive. Investigarea de gaz unice. Eliminând din aceste ecuaţii termenii stării acestor obiecte prezintă un interes semnifi cativ care descriu viscozitatea, se obţine un model mai în vederea reducerii riscului de dezastre şi de impact simplu, descris de ecuaţiile lui Euler: asupra mediului. Dinamica învelişului elastoplastic Prin urmare, modelarea procesului curgerii îngropat în sol sub presiunea încărcării explozive se

a) b) Figura 2

68 - nr. 1(24), martie 2012 Proiecte internaţionale

Figura 3 Figura 4 modelează în cadrul unui sistem complex de ecuaţii În concluzie, soluţiile identifi cate ne demon- bidimensionale în derivate parţiale: strează că dezvoltarea infrastructurii calculului per- / Z wZ formant este necesară atât pentru mediul academic, V c k (H  D (T  T )   w 0 kk v 0 3 ³ wV cât şi pentru mediul de afaceri în vederea cercetării 0 c ’ c 2 2 şi tranşării unor numeroase probleme economice. (Wij) OWij 2P0eij , W ijcW ijc d Y0 , 3 Astfel, rolul HPC în rezolvarea unor chestiuni de (1) complexitate majoră este pe deplin conştientizat şi p 2 & prezintă un factor de importanţă primordială pentru U c 0T  D vVT W ij Hij  / Z  div q , dezvoltarea potenţialului uman şi viitorul european Z B(V c V ) m H (V c V )  * * , al Republicii Moldova. W S  ȽH , Wc W /(1Z), . ij ij ij ij ij Bibliografi e V c V /(1Z) . 1. http://www.hp-see.eu 2. Rybakin B. P Параллельное программирование Aici Т este temperatură, ρ este densitatea, qr для графических ускорителей. Москва: Издательство este fl ux de căldură, σ sunt componentele tenso- ij НИИСИ РАН, 2011, 261 p. ISBN 978-5-93838-046-2. rului de tensiune, H(x) este funcţia Heaviside şi alte 3. http://www.top500.org caracteristici ale materialelor [6]. 4. http://www.adevarul.ro Pentru sistema (1) a fost elaborată schema cu di- 5. Iliuha, N.; Altuhov, A.; Bogatencov, P.; Secrieru, ferenţe fi nite de ordinul doi, care este o dezvoltare a G.; Golubev, A. SEE-HP Project – Providing Access to schemei Wilkins [6-8] ce permite efectuarea calcu- the Regional High Performance Computing Infrastructu- lului numeric performant pentru cercetarea dinami- re. În: Proceedings IIS „International Workshop on In- cii învelişului (deformarea, degradarea) sub sarcina telligent Information Systems”, September 13-14, 2011, încărcării explozive. Unele rezultate numerice sunt Chişinău, 183-186. ISBN 978-9975-4237-0-0. prezentate în fi g. 3-4. 6. Rybakin, B.; Secrieru, G.; Bogatencov, P.; Gut- Domeniul de calcul bidimensional, conturul în- suleac, E. Numerical Analysis of the Coupled Problem velişului (liniile duble negre), locaţia materialului on Interaction of Ground and Elastic-Plastic Shell un- exploziv (circuitul îndoit al învelişului) şi imaginea der High-Speed Loads. În: Abstracts 8th International calitativă tipică a stării de stres în momentul t = 150 Conference on „Large-Scale Scientifi c Computations” mks sunt evidenţiate în Fig. 3. Se observă deforma- LSSC`11, June 6-10, 2011, Sozopol, 72. rea învelişului ca urmare a încărcării explozive şi 7. Wilkins M.L. Modeling the behavior of materials. refl ectarea caracteristică a undelor de la frontierele Struct. Impact and Grashworth. Proceeding of Internati- rigide. În domeniul de calcul, pentru a studia com- onal Conference. V.2, London, New York, 1984, p. 243- portamentul parametrilor mediului elastoplastic, pot 277. 8. Lugovoi P.Z., Meish V. F., Rybakin B. P., Secrieru fi stabilite poziţii (numite indicatori I1-I7) prezenta- G. V. Numerical simulation of the dynamics of a rein- te în fi gura 3 cu puncte negre din partea interioară forced shell subject to nonstationary load. In: Springer, a învelişului. Figura 4 prezintă profi le ale dinamicii International Appleid Mechanics, 2008. Vol.44. No 7, p. de stres pentru indicatorii I1 – I4. 788-793.

nr. 1(24), martie 2012 - 69 Akademos

INIŢIATIVA REGIONALĂ • Transdisciplinaritate • Creşterea rolului simulărilor DE DEZVOLTARE • Masive de date – necesitatea obiectivă de a A eINFRASTRUCTURII procesa, stoca şi prezenta volume enorme de date.

PENTRU CERCETARE eInfrastructure - new way of ŞI INOVARE – SEERA-EI doing Science

Acad. Andrei ANDRIEŞ1 2 Application pull M. cor. Ion TIGHINEANU networking value added of 1 grids distributed Dr. Petru BOGATENCOV instrumentation collaborative computing research (virtual Igor COJOCARU3 data curation… organisations) Technology push Rodica CUJBA2 1Asociaţia RENAM 2 a new way for all scientists to work on research challenges Academia de Ştiinţe a Moldovei that would otherwise be difficult to address 3Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale Fig 1. Metode noi ale ştiinţei moderne

Defi niţii ale eInfrastructurii REGIONAL INITIATIVE OF eINFRA- STRUCTURE DEVELOPMENT FOR RESEARCH Infrastructura electronică sau eInfrastructura AND INNOVATION - SEERA-EI este un mediu în care resursele de cercetare (har- Republic of Moldova has undertaken sustained dware, software şi conţinut) pot fi uşor accesate în efforts to join the electronic Europe and to align its comun pentru a promova o mai bună şi mai efi cientă national priorities to EU recommendations. SEERA- cercetare [1]. EI project, as well as related regional projects, which În general, eInfrastructura şi componentele sale are focused on issues of developing eInfrastructures principale pot fi descrise ca: for research and development, will enable implemen- tation of the basic components of modern electronic • Dezvoltarea globală a eInfrastructurilor, care infrastructures in Moldova. oferă comunităţii ştiinţifi ce şi economiei o piaţă co- mună a resurselor electronice, accesibilă 24 de ore Introducere din 24, indiferent de locaţie, şi un instrument unic Facilitarea cercetărilor inovatoare pe scară largă, pentru dezvoltarea de aplicaţii colaborative. prin colaborarea echipelor dispersate ale oamenilor • Infrastructura reţelelor de cercetare şi educa- de ştiinţă din Spaţiul European de Cercetare (ERA), ţionale. deschide calea spre o viziune pe termen lung a unei • Mediu de calcul distribuit bazat pe Grid, cal- infrastructuri electronice durabile, transparente şi cul ştiinţifi c în nori (research cloud computing) şi omniprezente (eInfrastructură), care este deschisă calcul de înaltă performanţă (high-performance unei game largi de comunităţi ştiinţifi ce, asigurând computing). dezvoltarea societăţii informaţionale în Europa. Defi niţia mai specifi că a eInfrastructurii a fost Infrastructura electronică reprezintă un element propusă în documentul elaborat de către organismul important al politicii europene comune de dezvol- european de coordonare – eInfrastructure Refl ecti- tare a infrastructurilor de cercetare. Totodată, con- on Group (e-IRG) [2] şi dezvoltată în continuare de stituie acel element esenţial, care reuneşte cercetă- consorţiul proiectului SEERA-EI [3]: torii afl aţi în diferite părţi ale globului, care permite eInfrastructura este un mediu nou de cer- schimbarea abordărilor tradiţionale şi iniţiază o cetare, în care toţi cercetătorii – indiferent dacă nouă abordare pentru organizarea şi dezvoltarea lucrează în cadrul instituţiilor lor de origine sau în cercetărilor ştiinţifi ce. Principalele caracteristici ale proiecte ştiinţifi ce naţionale sau multinaţionale – au acestei noi abordări sunt (fi gura 1): acces partajat la facilităţi ştiinţifi ce unice sau distri- • Comunităţi virtuale globale (de cercetare) buite (inclusiv date, instrumente, calcule şi comuni- • Procese ştiinţifi ce perfecţionate (noi instru- caţii), indiferent de tipul lor şi locaţia în lume. mente / facilităţi de cercetare) eInfrastructura oferă acces la distanţă la date şti-

70 - nr. 1(24), martie 2012 Proiecte internaţionale inţifi ce şi instrumente afl ate în laboratoarele de cel mai sibilităţii şi a impactului acestora în transformarea înalt nivel din întreaga lume şi permite colaborarea la modului de realizare a cercetărilor ştiinţifi ce. eIn- nivel mondial a cercetătorilor care lucrează la provo- frastructura aduce o contribuţie majoră la realizarea cări similare şi sunt dispuşi să partajeze resurse. obiectivelor strategiei „Digital Agenda for Europe” eInfrastructura oferă servicii unice de cerceta- (Agenda digitală a Europei) şi a viziunii pentru Spa- re utilizatorilor din diferite ţări, inclusiv din regiuni- ţiul European de Cercetare (ERA), având un rol cheie le periferice şi îndepărtate, precum şi oportunităţi de în sprijinirea implementării de noi facilităţi de cerce- atragere a tinerilor în ştiinţă prin crearea sistemelor tare. de partajare de facilităţi. Astfel, eInfrastructura are Iniţiative de suport al eInfrastructurilor în un rol-cheie în structurarea comunităţii ştiinţifi ce şi Europa în crearea unui mediu de cercetare şi inovare efi ci- În Europa a fost formată o serie de iniţiative ent. menite să sprijine dezvoltarea infrastructurilor de eInfrastructura constă din următoarele nive- cercetare (RI) şi a eInfrastructurii, în special, ca un luri (a se vedea fi gura 2): instrument important pentru dezvoltarea cercetării • Reţele de comunicaţii (Reţeaua Europeană ştiinţifi ce în general. Politica generală de dezvoltare pentru Cercetare şi Educaţie GÉANT, Reţele naţio- a RI în Europa este determinată de Forumul stra- nale pentru cercetare şi educaţie (National Research tegic european privind infrastructurile de cerceta- & Education Networks, NRENs); re (ESFRI)[4]. Misiunea ESFRI este de a sprijini o • Calcul distrubuit (GRID, High Performance abordare coerentă şi bazată pe strategie în elabora- Computing, Cloud computing etc.); rea de politici privind infrastructurile de cercetare în • Middleware (software intermediar între siste- Europa, dar şi de a facilita iniţiativele multilaterale me locale de management al resurselor IT şi apli- care să conducă la o mai bună utilizare şi dezvoltare a caţii); infrastructurilor de cercetare, la nivel comunitar pre- • Aplicaţii şi sisteme software specializate; cum şi cel internaţional. Totodată, ESFRI monitori- • Date ştiinţifi ce (sisteme de management al zează aspectele regionale ale dezvoltării şi utilizării datelor, depozite de date, eBiblioteci etc.); RI, elaborează recomandări pentru asigurarea acce- sului egal la resurse RI europene pentru toate regiu- nile şi ţările care contribuie la dezvoltarea Spaţiului European de Cercetare. Cu sprijinul ESFRI au fost elaborate şi lansate o serie de proiecte interdiscipli- nare masive de dezvoltare a RI specializate în diverse domenii. Unele dintre aceste proiecte includ sau sunt bazate pe componentele de eInfrastructură. În 2010, ESFRI a identifi cat priorităţile pentru dezvoltarea ur- mătoarelor componente ale eInfrastructurii: reţele de comunicaţii, reţele grid distribuite, facilităţi de calcul Fig 2. eInfrastructură – blocuri de implementare de înaltă performanţă şi depozite digitale. Pentru soluţionarea unor probleme strategice eInfrastructurile joacă un rol tot mai activ în privind dezvoltarea componentelor eInfrastructurii progresul cunoaşterii şi tehnologiei şi în exploatarea Comisia Europeană a format o structura specială acestora. Datorită capacităţii de a întruni o „masă de organizare şi coordonare a activităţilor – eInfra- critică” de oameni şi de investiţii, ele contribuie la structure Refl ection Group. Activităţile e-IRG sunt dezvoltarea economiei naţionale, regionale şi euro- orientate spre: pene. eInfrastructurile se afl ă, prin urmare, în cen- • crearea unui rezumat al ofertelor şi servici- trul triunghiului cunoaşterii: cercetare, educaţie şi ilor actuale de eInfrastructură; inovare. • ilustrarea modului în care aceste dispozi- Utilizarea pe scară largă a eInfrastructurii este ţii actuale sunt în stare să îndeplinească cerinţele în proiectele de dezvoltare a RI; un pas important spre reducerea decalajului digital • propunerea unor mecanisme de angajament şi a exodului de creiere. mai bun între RI şi eInfrastructuri; Consiliul Uniunii Europene recunoaşte rolul de- • identifi carea unor probleme specifi ce, lacu- cisiv al eInfrastructurilor pentru atingerea excelenţei ne şi oportunităţi potenţiale pentru eInfrastructurile ştiinţifi ce, potenţialul lor pentru îmbunătăţirea acce- din Europa.

nr. 1(24), martie 2012 - 71 Akademos

e-IRG determină strategia de dezvoltare a eIn- SEE-GRID regionale [5]; proiectul SEE-GRID-SCI frastructurii europene ca un întreg şi pune un accent a fost orientat spre fortifi carea comunităţilor regi- special pe abordările pentru susţinerea diverselor onale de utilizatori în utilizarea comună a eInfra- componente ale eInfrastructurii. e-IRG coordonea- structurii [6]. ză iniţiativele pan-europene şi proiectele de dezvol- Informaţii generale despre proiect: tare a infrastructurii electronice comune pentru cer- • SEERA-EI (Nr: 228052) este un proiect cetare şi inovare în Europa. Unele dintre proiectele de tipul „Activitate de coordonare şi suport” şi se pan-europene sunt: referă la suportul pentru dezvoltarea de politici şi – GEANT – Reţea Europeană multi-gigabit implementarea programului ERA-NET în sprijinul pentru Cercetare şi Educaţie şi serviciile asociate cooperării pentru infrastructurile de cercetare în do- (www.geant.net); menii ştiinţă şi tehnologie; – PRACE – Parteneriat pentru Procesare Avan- • 19 parteneri din 10 ţări participante repre- sată din Europa (http://www.prace-project.eu/); zintă regiunea ESE (fi g. 3), iar fi ecare ţară este re- – EGI-InSPIRE – Reţea pan-europeană durabilă in- prezentată în proiect de către managerul naţional de tegrată pentru cercetători – European Grid Initiative programe de eInfrastructură – minister sau agenţie (www.egi.eu). guvernamentală respectivă, precum şi partener naţi- În plus, e-IRG monitorizează efi cienţa utilizării onal pentru implementarea eInfrastructurii – NREN eInfrastrucurilor comune pan-europene şi elaborea- şi / sau NGI; ză abordări şi recomandări clare pentru adaptarea • Proiectul a fost lansat în aprilie 2009 cu o componentelor eInfrastructurii la necesităţile co- durată de 3 ani. munităţilor virtuale de cercetare, atât existente, cât şi cele noi. Pentru a avea acces la instrumentele moderne de suport al cercetărilor ştiinţifi ce, pentru a utiliza resursele eInfrastructurii Europene, pentru a asi- gura condiţiile necesare pentru prelucrarea, stoca- rea şi prezentarea datelor ştiinţifi ce ale comunităţii ştiinţifi ce, Republica Moldova, precum şi alte ţări din Europa de Sud-Est, trebuie să se implice activ în proiectele europene legate de dezvoltarea RI, în general, şi de dezvoltare a eInfrastructurilor şi servi- ciilor conexe, în special. Asocierea Republicii Mol- dova la Programul Cadrul 7 a deschis oportunităţi noi de utilizare largă a eInfrastructurii europene, iar statutul de membru asociat va asigura calitatea de Fig. 3. Partenerii proiectului SEERA-EI membru al Moldovei în diverse structuri europene (de exemplu: ESFRI, e-IRG), care stabilesc direcţii- Obiectivul de bază al proiectului SEERA-EI ile, priorităţile şi perspectivele de dezvoltare a infra- este dezvoltarea şi consolidarea coordonării şi co- structurilor de cercetare (RI) şi serviciilor conexe. operării programelor naţionale de eInfrastructură în regiunea Europei de Sud-Est (ESE). Acest obiectiv Proiectul SEERA-EI – suport pentru dezvol- îşi propune să implice managerii programelor-cheie tarea eInfrastructurii regionale naţionale în domeniul infrastructurilor electronice În 2008, la iniţiativa Reţelei Ştiinţifi ce şi Tehno- (eInfrastructuri) din ESE într-un dialog şi planifi ca- logice din Grecia (GRNET), a fost format un con- re comună, pentru a stabili o platformă de comuni- sorţiu cu participarea reprezentanţilor din Republi- care sustenabilă şi activităţi de cooperare durabilă în ca Moldova pentru pregătirea unui proiect regional, elaborarea viziunii, strategiei şi planului de acţiuni care a fost denumit SEERA-EI (Spaţiul Europei de regionale comune privind infrastructurile de cerce- Sud-Est pentru Cercetarea în eInfrastructură). Ini- tare. ţiativa se bazează pe cooperarea de durată în regi- Obiectivele specifi ce ale proiectului sunt [7]: unea Sud-Est, întruchipată într-o serie de activităţi O1 – Intensifi carea dialogului comun şi fi nanţate de CE: iniţiativa SEEREN a stabilit o reţea schimbul de informaţii între managerii de prog- regională, în timp ce infrastructura regională de re- rame naţionale ţea Grid a fost dezvoltată printr-o serie de proiecte Acest obiectiv ţine de lipsa schimbului de in-

72 - nr. 1(24), martie 2012 Proiecte internaţionale formaţii la nivelul managerilor de program privind O6 – Formularea unei viziuni şi strategii co- RI, precum şi creşterea gradului de conştientizare şi mune încredere reciprocă la nivel regional. Obiectivul se referă la formularea unei viziuni O2 – Analiza stării actuale în cadrul progra- şi strategii comune pentru regiune, în special pentru melor naţionale benefi ciul unor ţări terţe, cum este Republica Mol- Acest obiectiv se referă la necesitatea de a crea dova, în vederea creării unei mase critice în regiune, o viziune de ansamblu a programelor naţionale în care va permite dirijarea politicilor regionale, dar şi vigoare, astfel încât să fi e posibilă identifi carea as- a celor europene. pectelor comune şi a complementarităţii în cadrul O7 – Stabilirea unei platforme pe termen programelor naţionale, deschizând calea pentru în- lung pentru dialog susţinut între managerii de ţelegerea domeniului de aplicare şi scopul de cola- program care se va extinde dincolo de durata borare şi cooperare. proiectului O3 – Reducerea fragmentării şi îmbunătă- Scopul fi nal al proiectului este intensifi carea ţirea coordonării în segmentul Europei de Sud cooperării durabile între managerii de program în -Est a ERA în domeniul RI, la nivelul programe- regiune pe termen lung şi elaborarea, astfel, a unei lor naţionale şi evitarea creării nişelor de progra- platforme pentru schimbul de informaţii şi mecanis- me non-standardizate me conexe, stabilind fundamentul pentru un impact Mai multe iniţiative de eInfrastructură, cu diver- de durată. se domenii de aplicare şi obiective, se desfăşoară O8 – Activizarea schimbului de informaţii cu în prezent la nivel naţional, în regiunea Europei de celelalte ţări din ERA şi desfăşurarea activităţi- Sud-Est, dar cu fi nanţare insufi cientă şi dispersată. lor de colaborare internaţională În acest context, obiectivul dat se referă la necesi- Pentru proiect este vital de a colabora îndea- tatea de a alinia şi armoniza programele naţionale, proape cu alte iniţiative complementare desfăşurate atât între ţările din regiunea ESE, cât şi în cadrul dincolo de nivelul pan-european. Deşi în prezent nu spaţiului european mai larg, ceea ce va conduce la există nicio iniţiativă echivalentă la nivel european, asigurarea condiţiilor necesare pentru atragerea ta- obiectivul este de a asigura o colaborare strânsă cel lentelor şi maximizarea resurselor. puţin cu eIRG şi alte iniţiative potenţiale, dar şi de a O4 – Facilitarea elaborării şi suportului efi - oferi experienţa acumulată în cadrul proiectului ini- cient al programelor naţionale de RI, în cores- ţiativelor similare viitoare. pundere cu recomandările comune şi viziunea Proiectul va asigura angajamentul local şi o regională abordare armonizată faţă de iniţiativele la nivel na- Acest obiectiv se axează pe structurarea pro- ţional şi regional în infrastructuri electronice. Ini- gramelor naţionale şi regionale în domeniul infra- ţiativa dată deschide calea spre viziunea, strategia structurilor de cercetare, precum şi facilitarea ma- şi cooperarea regională comună durabilă, care va nagerilor de programe în elaborarea unor programe oferi regiunii o voce comună pe scena europeană naţionale de eInfrastructură bazate pe un set co- şi internaţională şi va consolida ERA per ansamblu, mun de criterii şi recomandări, care sunt relevante va permite cercetarea colaborativă de calitate pe un într-un context mai larg al eInfrastructurilor europe- spectru de domenii ştiinţifi ce. ne şi ERA. Rezultatul principal al acestui obiectiv Pe durata realizării proiectului, în toate 10 ţări este de a îmbunătăţi programele naţionale şi a des- ale ESE participante în proiect au fost analizate pro- chide calea pentru asigurarea sprijinului fi nanciar la gramele naţionale care se referă la diferite aspecte nivel naţional. ale dezvoltării componentelor eInfrastructurilor. În O5 – Stimularea cooperării concrete a mana- acest scop, consorţiul proiectului a elaborat un ches- gerilor de programe, a planifi cării comune şi a tionar special şi un sistem de evaluare asociat care realizării unor activităţi comune, atât pe durata a permis colectarea şi compararea informaţiilor des- proiectului, cât şi dincolo de aceasta pe termen pre programele naţionale, vizavi de tendinţele euro- lung pene comune în domeniul eInfrastructurilor şi ser- Acest obiectiv se axează pe implementarea unor viciilor conexe. În timpul acestei anchete, pe baza acţiuni soft concrete pe termen scurt, acţiuni de po- datelor colectate din chestionare, au fost analizate litici pe termen scurt şi pe termen lung, printr-o serie 29 de programe: Grecia – 6, Albania – 3, Bosnia de activităţi focusate şi coordonate. Se presupune că şi Herţegovina – 1, Bulgaria – 3, Macedonia – 3, activităţile vor avea impact asupra evoluţiei de după Republica Moldova – 4, Muntenegru – 3, România durata proiectului, vor asigura condiţiile necesare – 2, Serbia – 3, Turcia – 1. Per ansamblu, trebuie pentru atragerea talentelor, maximizarea resurselor remarcat faptul că în regiunea ESE programele con- şi asigurarea celui mai bun rezultat al investiţiilor duse de Ministere sunt de obicei de ordin superior raţionale în cercetarea din Europa şi vor contribui şi axate în special pe sectoare generale de IT, şi nu la optimizarea şi raţionalizarea investiţiilor în regi- exclusiv pe eInfrastructură. De obicei, fi nanţarea une. pentru eInfrastructură este asigurată ca o acţiune de

nr. 1(24), martie 2012 - 73 Akademos

fi nanţare directă pentru componentele naţionale de • Infrastructură de reţea; eInfrastructură, precum Reţele ştiinţifi co-educaţio- • Cercetare şi crearea de capacităţi în cloud nale naţionale şi iniţiativele naţionale Grid (NREN computing; / NGI). Se atestă o lipsă evidentă de sprijin speciali- • Infrastructură şi aplicaţii pentru HPC; zat al comunităţilor de utilizatori de eInfrastructuri. • E-aplicaţii pentru societate şi alte domenii Unele idei iniţiale în acest sens au fost formulate etc. doar în unele programe. Pentru fi ecare program ana- După negocierea priorităţilor naţionale de dez- lizat a fost creată o cartelă de identifi care a progra- voltare a eInfrastructurii, analiza comparativă a mului naţional SEERA-EI (accesibile la adresa acestora cu tendinţele europene în dezvoltarea in- http://wiki.seera-ei.eu/index.php/ frastructurii şi serviciilor electronice, a fost propus Category:Current_relevant_national-level_pro- şi selectat în calitate de compromis subiectul pen- grammes). tru Apelul Regional Comun – „APEL pilot comun Sumarul studiului programelor naţionale şi al de propuneri în cercetare şi crearea de capacităţi în recomandărilor coordonatorilor de programe sunt cloud computing”. Anunţul ofi cial al apelului este prezentate în documentul elaborat de Consorţiul planifi cat pentru mai 2012. proiectului „White Paper: National eInfrastructure Ca rezultat al prezentării instrumentului naţio- Programme Cookbook for South East Europe” [8]. nal pentru depunerea şi evaluarea propunerilor de Documentul se adresează şi factorilor de decizie în proiecte în cercetare-dezvoltare – EXPERT Online domeniu, autorităţilor fi nanţatoare, precum şi pro- (www.expert.asm.md) [9], Institutul de Dezvoltare prietarilor/operatorilor de eInfrastructuri din regiu- a Societăţii Informaţionale din Republica Moldova ne. Carta albă este un document foarte util pentru a fost selectat ca organizaţie responsabilă pentru su- a intensifi ca colaborarea în domeniul eInfrastruturii portul informaţional al secretariatului apelului co- atât la nivel naţional, cât şi regional. mun, asigurând instrumente web pentru anunţarea Concluziile studiului prezentate în Carta albă lui, depunerea, evaluarea şi monitorizarea tuturor cu referire la Republica Moldova atestă că în ţară etapelor de organizare şi desfăşurare ale acestuia. se întreprind eforturi semnifi cative pentru a îmbu- În Republica Moldova în cadrul proiectului SE- nătăţi eInfrastructura, însă doar trei din cele patru ERA-EI au fost organizate două mese rotunde. La programe analizate ar putea fi considerate ca fi ind 25 februarie 2011 a fost organizata masa rotundă consacrate exlusiv eInfrastructurii. Se remarcă lipsa “eInfrastructură – stare actuală şi perspective de de angajament guvernamental faţă de eInfrastructu- dezvoltare”, la care au participat reprezentanţi ai ră, care-i inerent în cazul în care ţara are ca obiec- ministerelor Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţi- tiv strategic depăşirea graniţelor sale stabilirea co- ilor, Educaţiei, Sănătăţii, Agriculturii, ai comunităţii laborării internaţionale, oferind sprijin şi benefi cii ştiinţifi ce şi altor organizaţii cu tangenţe la eInfra- pentru dezvoltarea în continuare a domeniului dat. structură. În cadrul evenimentului au fost discutate Iniţiativele private în acest sens sunt binevenite, dar oportunităţile de dezvolatre a infrastructurii electro- nu sunt sufi ciente pentru a oferi suport la nivel de nice în concordanţă cu priorităţile şi programele eu- politici naţionale. Actualmente nu există programe ropene în domeniu. La 13 aprilie 2011 a fost organ- în desfăşurare dedicate eInfrastructurii. Este foarte zată masa rotundă cu tema „Cloud Technology for important pentru o ţară să dezvolte o viziune stabilă e-Government and beyond” la care au participat pes- şi pe termen lung în ceea ce priveşte eInfrastructuri- te 40 de reprezentanţi ai ministerelor de profi l, me- le, astfel încât să fi e elaborate planuri specifi ce atât diului academic şi organizaţiilor din domeniul TIC la nivel intern, cât şi internaţional. Cu toate acestea, din ţară (AŞM, Institutul de Dezvoltare a Societăţii au fost totuşi întreprinse un şir de măsuri privind Informaţionale, Institutul de Matematică şi Infor- conectivitatea internaţională. Există un potenţial matică, RENAM, Ministerul Educaţiei, Ministerul pentru dezvoltare, dar este necesar mai mult suport Agriculturii, Centrul de Telecomunicaţii Speciale, guvernamental pentru a satisface cerinţele de resur- Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea de se la nivel organizaţional şi fi nanciar.[8] Stat, Academia de Studii Economice, Centrul Naţi- În baza analizei comparative a programelor na- onal de Management în Medicină, Universitatea de ţionale au fost identifi cate priorităţile din domeniile Medicină şi Farmacie etc.), dar şi experţi interna- regionale de colaborare. După negocierile detaliate ţionali. Prezentările din cadrul evenimentului s-au cu managerii de programe, participanţi la proiect, axat pe iniţiativele de Cloud computing şi utilizarea privind nevoile şi priorităţile acestora, a devenit evi- acestora pentru e-guvernare şi e-cercetare în baza dent că majoritatea ţărilor sunt interesate şi deschise infrastructurilor electronice. Participarea reprezen- pentru a participa la un apel comun, fără restricţii, tanţilor Centrului de Guverare Electronică din Mol- utilizând metodologia CE în structurarea programu- dova, partenerilor din Turcia, Bulgaria şi Grecia, lui. Temele comune de interes sporit pentru ESE, membri ai consorţiului proiectului SEERA-EI a tre- identifi cate pentru apelul comun regional de viitor zit un interes deosebit, atât pentru invitaţii din ţară, sunt: cât şi pentru cei de peste hotare.

74 - nr. 1(24), martie 2012 Proiecte internaţionale

Totodată, au avut loc un şir de vizite bilaterale şi servicii de eInfrastructură, oferind astfel suport între ţările partenere ale proiectului. Vizita bilaterală ţărilor participante din Europa de Sud-Est pentru a România – Moldova s-a desfăşurat la Bucureşti pe se alătura Europei electronice şi a alinia priorităţile 7 noiembrie 2011 şi a întrunit reprezentanţi ai Auto- naţionale la recomandările UE. Proiectul SEERA- rităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifi că, Reţelei EI, precum şi alte proiecte regionale conexe, axate Ştiinţifi co-Educaţionale RoEduNet din România şi pe probleme de dezvoltare a eInfrastructurii, au per- Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi Reţelei Ştiinţi- mis dezvoltarea componentelor de bază ale infras- fi co-Educaţionale RENAM din Moldova. Vizita s-a tructurii electronice moderne şi a serviciilor conexe soldat cu determinarea unor priorităţi comune pen- în Moldova. Un alt rezultat important al proiectului tru ambele ţări privind suportul pentru dezvoltarea este legat de activităţile de networking care au o im- eInfrastructurii, promovarea utilizării eInfrastructu- portanţă socială şi politică deosebită pentru întreaga rilor existente de către comunităţile academice din regiune a Europei de Sud-Est şi pentru Moldova, în ambele ţări, susţinerea activă a participării comune special. Modernizarea permanentă a componentelor în diverse proiecte din PC7, asigirarea suportului şi eInfrastructurii este în conformitate cu obiectivul consutaţiilor reciproce, shimb de experienţă şi spe- general al eEuropei – accelerarea dezvoltării socie- cialişti, precum şi crearea de capacităţi în domeniul tăţii informaţionale în Europa, asigurându-se dispo- eInfrastructurilor. nibilitatea acesteia pentru toate comunităţile. Proiectul va avea un impact semnifi cativ asupra comunităţilor ştiinţifi ce din regiune în special prin Bibliografi e intermediul evenimentelor naţionale şi regionale or- 1. http://cordis.europa.eu/ictresults/index.cfm?ID=9 ganizate în cadrul acestuia. Zece la număr, aceste 0825§ion=news&tpl=article evenimente au inclus atât mese rotunde, forumuri 2. e-IRG „Blue Paper” 2010. e-IRG secretariat P.O. de discuţii, seminare de diseminare a rezultatelor Box 405, FI-02101 Espoo, Finland, 2010, 31 pp. (http:// proiectului, cât şi conferinţe şi seminare specializa- www.e-irg.eu/publications/blue-papers.html). te. 3. Project SEERA-EI – Deliverable D4.1a. SEERA- Unul dintre rezultatele importante ale proiectu- EI-Interim Report-b-2011-7-22, 63 pp. lui a fost pregătirea şi semnarea Memorandumului 4. http://ec.europa.eu/research/infrastructures/in- de înţelegere (MoU) întitulat „Viziune regională co- dex_en.cfm?pg=esfri mună şi Strategia de eInfrastructură” de către zece 5. A. Andries, P. Bogatencov, G. Secrieru, V. Sido- ministere / agenţii de stat din nouă ţări din regiune, renco, A. Altuhov, V. Pocotilenco. MD-GRID NGI DE- care stabileşte o viziune comună şi strategia de dez- VELOPMENT. Proceedings of the International Confe- voltare a eInfrastructurii pentru regiunea Europei rence ICT+ „Information and Communication Technolo- de Sud-Est. Memorandumul de înţelegere prevede gies-2009”, 18-21 May, 2009, Chisinau, pp. 11-14, ISBN unele dispoziţii importante de determinare a direcţi- 978-9975-66-134-8 ilor principale şi accentelor pentru eInfrastructurile 6. V. Sidorenco, P. Bogatencov, A. Altuhov. MD- regionale şi serviciile conexe. De exemplu, perspec- GRID JRU CONSORTIUM AND ITS ROLE IN SEE- tivele pentru componenta de reţele în Memorandu- GRIDSCI PROJECT. Distributed Computing and Grid- mul de înţelegere semnat sunt formulate după cum Technologies in Science and Education. Proceedings of urmează: „Până în 2020, în Regiunea Europei de the Third International conference. Dubna, JINR, June Sud-Est va fi creată o reţea de fi bră backbone re- 30-July 4, 2008, pp. 45-53. gională, care constă din NREN interconectate, cu 7. Sidorenco Veaceslav. Development of EInfrastruc- fi bre transfrontaliere între ţări, cu un nivel ridicat ture for eScience in Moldova. Proceedings of ITSN-2010 de operaţiuni cel puţin peer-peer. Reţeaua Europei - International Conference on Information Technolo- de Sud-Est şi ţările care fac parte din aceasta va fi gies, Systems and Networks 2010. 25-26 February 2010, pe deplin interoperaţională şi integrată cu GEANT ULIM, Chisinau, Moldova, pp. 40-53, ISBN 978-9975- sau o reţea de cercetare pan-europeană echivalen- 101-50-9. tă”. Prevederi similare clare sunt formulate pentru 8. „White Paper: National eInfrastructure Program- alte componente ale eInfrastructurii, cum ar fi Grid, me Cookbook for South East Europe”, Burcu Ortakaya, HPC, Cloud, care se afl ă în centrul viziunii generale Spiros Livieratos, Ognjen Prnjat and Ebru Basak Akoz, a eInfrastructurilor regionale. 2011, 36 pp. Concluzii 9. Cojocaru Igor. De la proiecte prin rapoarte către Proiectele regionale şi naţionale de dezvoltare indicatori: dezvoltarea sistemelor informatice în sfera a eInfrastructurii au un impact valoros asupra ca- cercetare-dezvoltare din Republica Moldova, Simpozio- pacităţii comunităţilor ştiinţifi ce şi educaţionale din nul Ştiinţifi c al Tinerilor Cercetători ASEM-2011, 14-15 Republica Moldova de a accesa facilităţi moderne aprilie, 2011, ASEM, Chişinău, pp. 199-203.

nr. 1(24), martie 2012 - 75 Akademos

EXTINDEREA în domeniul tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţie în ţările Europei de Est şi Caucazului COOPERĂRII PENTRU de Sud prin realizarea următoarelor scopuri: a) identifi carea actorilor principali în domeniul CERCETARE TIC; ÎN DOMENIUL TIC ÎNTRE b) organizarea seminarelor de formare pentru actorii identifi caţi în domeniul aspectelor UE, EUROPA DE EST procedurale ale Programului Cadru 7 al UE (PC7); ŞI CAUCAZUL DE SUD c) identifi carea priorităţilor în domeniul TIC în vederea intensifi cării cooperării între UE şi ţările (ianuarie 2009 – iunie 2011) Europei de Est şi Caucazului de Sud; d) dezvoltarea reţelelor de actori în domeniul Rodica CUJBA1 TIC pe întreg teritoriul Europei. Igor COJOCARU2 La iniţiativa Comisiei Europene, proiectul 2 EXTEND, împreună cu alte două proiecte europene Irina COJOCARU SCUBE-ICT şi ISTOK-SOYUZ, au format Clusterul 1Academia de Ştiinţe a Moldovei TIC în regiunea Europei de Est şi Asiei Centrale 2Institutul de Dezvoltare a Societăţii (EECA ICT Cluster – www.eeca-ict.eu), ţările ţintă Informaţionale ale acestuia fi ind Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Kazahstan, Kîrgîzstan, Republica Moldova, Federaţia Rusă, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina EXTENDING ICT RESEARCH COOPE- şi Uzbekistan. Scopul de bază al formării clusterului RATION BETWEEN THE EU, EASTERN EUROPE în cauză a fost complementarea unor activităţi AND THE SOUTHERN CAUCASUS similare pe verticală, precum şi excluderea dublării During two years and a half, starting in 2009, Moldova was involved in the European project activităţilor pe orizontală. EXTEND which aimed to enhance scientifi c and Începând cu 2009, partenerii clusterului au research co-operation between the Eastern Europe implementat o serie de activităţi care au fost axate and the Southern Caucasus (EECA) countries and pe următoarele obiective: the EU, focusing specifi cally on the Information Creşterea nivelului de conştientizare privind and Communication Technologies (ICT) fi eld of activităţile de cercetare fi nanţate de UE în cadrul the FP7. The consortium of 8 partners managed to programulului TIC al PC7, în regiunea EECA, prin: map the key ICT research actors and capabilities from the EECA region, organises several ICT a) iniţierea unui dialog în domeniul TIC cu training workshops and identify the top ICT research comunităţile de cercetare-dezvoltare (C&D) din priorities, facilitating networking and dissemination ţările Europei de Est şi Asiei Centrale pentru a of project achievements. identifi ca competenţele şi punctele forte ale acestora în sfera cercetării; Detalii generale şi obiectivele de bază ale b) organizarea zilelor de informare şi proiectului şi clusterului seminarelor de formare în toate ţările Europei de Est şi Asiei Centrale pentru a disemina informaţia La 30 iunie 2011 s-a fi nisat proiectul PC7 cu privire la oportunităţile oferite de Programul TIC EXTEND – www.extend-ict.eu (EXTENDing ICT al PC7; research co-operation between the European Union, c) înfi inţarea serviciului on-line de Help Desk Eastern Europe and the Southern Caucasus), care pentru a oferi asistenţă şi sprijin vizavi de procedurile s-a desfăşurat pe parcursul a 30 de luni, începând cu de participare la Programul TIC al PC7; 1 ianuarie 2009. Proiectul EXTEND a fost unul de d) furnizarea suportului necesar cercetătorilor suport, partenerii acestuia fi ind două state membre din regiunea Europei de Est şi Asiei Centrale cu UE (Grecia, România) şi şase state foste republici privire la implicarea acestora în proiectele fi nanţate ale Uniunii Sovietice (Armenia, Azerbaidjan, de UE; Belarus, Georgia, Moldova, Ucraina). Din partea e) crearea unui portal web care serveşte în Republicii Moldova proiectul a fost reprezentat de calitate de sursă de informaţii on-line. Academia de Ştiinţe a Moldovei (www.asm.md), Îmbunătăţirea vizibilităţii C&D, organizaţiilor cu suportul activ al Institutului de Dezvoltare a şi specialiştilor în domeniul TIC din regiunea Societăţii Informaţionale (www.idsi.md). Europei de Est şi Asiei Centrale pe arena europeană Obiectivul principal al proiectului a constat în şi stimularea colaborării cu omologii acestora din a acorda suport comunităţii ştiinţifi ce specializate UE urma să se obţină prin:

76 - nr. 1(24), martie 2012 Proiecte internaţionale

a) crea rea unei baze de date on-line (Platforma EXTEND, cât şi de pe portalul clusterului (http:// de Competenţe) pentru promovarea domeniilor eeca-ict.eu/eeca/index.php/helpdesk). Pe parcursul de interes şi realizărilor proeminente din C&D derulării proiectului, peste 300 de cercetători din în domeniul TIC, precum şi a organizaţiilor şi 12 state ale Europei de Est şi Asiei Centrale din experţilor relevanţi http://www.eeca-ict.eu/eeca/ spaţiul CSI au benefi ciat de asistenţă prin întrebările index.php/ru/competence; depuse on-line. Atât site-ul proiectului cât şi b) activităţi de creare a reţelelor (networking) serviciul Help-Desk a fost proiectat şi implementat în UE şi în ţările Europei de Est şi Asiei Centrale în cadrul Laboratorului Tehnologii Informaţionale pentru discuţiile face to face între cercetători din şi de Comunicaţii al IDSI. ambele regiuni în scopul valorifi cării potenţialului Au fost elaborate şi imprimate diverse materiale de colaborare în viitor; de diseminare (broşuri, pliante, postere), distribuite c) valorifi carea reţelei de contacte ale în cadrul unor numeroase evenimente atât pe plan partenerilor clusterului în UE; naţional, cât şi internaţional. d) integrarea organizaţiilor Europei de Est şi La Chişinău s-a organizat Conferinţa de lansare Asiei Centrale în platformele tehnologice europene a proiectului „Fostering scientifi c and research relevante; cooperation between the Eastern Europe and e) organizarea unei campanii de promovare, Southern Caucasus countries and the EU” (19 iunie publicitate şi informare atât pentru cercetătorii din 2009), la care au participat peste 100 de actori TIC UE, cât şi din Europa de Est şi Asia Centrală cu din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Belgia, Georgia, privire la benefi ciile colaborării mutuale. Moldova, România, Rusia, Ucraina. În cadrul Sprijinirea dialogului politic dintre UE şi ţările Conferinţei au fost discutate problemele cu care Europei de Est şi Asiei Centrale, contribuind astfel se confruntă ţările CSI în dezvoltarea cercetărilor la crearea unor iniţiative comune în domeniul TIC, în domeniul TIC, căile de soluţionare ale acestora, consolidând colaborarea în sfera C&D, prin: precum şi oportunităţile de colaborare cu UE. Detalii a) identifi carea şi analiza priorităţilor de despre conferinţă pot fi găsite pe pagina http://www. cercetare în domeniul TIC în ţările Europei de Est şi extend-ict.eu/conference2009. Asiei Centrale; În comun cu alte două proiecte ale clusterului b) identifi carea domeniilor-cheie TIC de interes au fost elaborate, publicate şi diseminate 4 numere de Newsletter, în care a fost inclusă informaţia cu reciproc, care pot genera benefi cii socio-economice privire la evenimente organizate şi planifi cate, şi impact substanţial pentru toate regiunile; precum şi rezultatele obţinute în cadrul clusterului c) organizarea unei serii de consultări, oferind – http://www.eeca-ict.eu/eeca/index.php/ru/-/eeca- astfel un forum de discuţii deschise pentru schimbul ict-cluster-newsletters. de idei privind viitorul plan de acţiuni în vederea În cadrul a două runde succesive de chestionare consolidării colaborării dintre UE şi regiunea au fost identifi cate 20 de organizaţii din Republica Europei de Est şi Asiei Centrale. Moldova care efectuează sau prezintă interes sporit Rezultatele şi impactul proiectului la nivel pentru cercetări în domeniul TIC. Organizaţiile naţional identifi cate au completat chestionare cu privire În cadrul proiectului EXTEND şi al clusterului la competenţele acestora în vederea colaborării în sus-menţionat Academia de Ştiinţe a Moldovei, cercetare-dezvoltare pe plan european. Chestiona- în comun cu Institutul de Dezvoltare a Societăţii rele, după o prelucrare metodică, au fost introduse Informaţionale, au realizat un şir de activităţi: în baza de date publicată în platforma de competenţe A fost elaborat site-ul web al proiectului – de pe portalul clusterului EECA ICT – http://www. www.extend-ict.eu. Site-ul conţine informaţii eeca-ict.eu/eeca/index.php/ru/competence. detaliate despre proiect şi cluster, precum şi despre În urma consultărilor cu actorii-cheie în do- activităţile implementate şi rezultatele obţinute, me ni ul TIC (instituţii de cercetare, instutuţii de informaţii despre cele mai importante evenimente învăţământ, organizaţii obşteşti, companii private, TIC din lume. Site-ul dispune şi de pagină privată factori de decizie din domeniul TIC) au fost a proiectului, care este utilizată ca platformă de identifi cate priorităţile de cercetare-dezvoltare în management al cunoştinţelor obţinute în cadrul domeniul TIC în conformitate cu obiectivele PC7 proiectului. ale ţărilor Europei de Est şi Asiei Centrale pentru A fost elaborat şi implementat serviciul Help- colaborarea cu Uniunea Europeană în perioada Desk, accesibil atât de pe pagina proiectului 2010-2015. În Republica Moldova la exerciţiul de

nr. 1(24), martie 2012 - 77 Akademos consultare au participat 27 de experţi în domeniul persoane au participat la evenimentul ICT 2010 TIC. Priorităţile TIC identifi cate în şase ţări ale „Digitally Driven” (27-29 septembrie 2010, Europei de Est şi Asiei Centrale sunt prezentate Bruxelles, Belgia), 3 persoane – la evenimentul ICT în tabelul 1 şi în prospectul publicat pe site-ul Proposers’s Day 2011 (19-20 mai 2011, Budapesta, proiectului – http://extend-ict.eu/sites/default/fi les/ Ungaria), 4 persoane – la Conferinţa „The Way National-promo.pdf. Forward for the Information Society in the Eastern 69 de cercetători din Republica Moldova, Europe and South Caucasus countries: Priorities preponderent din domeniul TIC, au participat la cele and Challenges” (16-17 iunie 2011, Tbilisi, trei runde ale seminarelor de formare, organizate la Georgia). Participanţii la evenimente au prezentat 19 mai 2010, 11-12 octombrie 2010 şi 31 martie ideile de proiecte, au stabilit relaţii de colaborare cu participanţii din alte ţări, s-au informat cu privire la 2011. Seminarele au fost axate pe priorităţile oportunităţile oferite de UE în domeniul cercetării- identifi cate pentru Republica Moldova în cadrul dezvoltării. exerciţiului de consultare. Unii participanţi ai Prin organizarea evenimentelor de Networking, seminarelor şi-au prezentat ideile de proiecte, care proiectul a contribuit esenţial la stabilirea relaţiilor au fost evaluate în grupuri. În cadrul acestor exerciţii de contact cu partenerii naţionali şi internaţionali şi de evaluare ideile de proiecte au fost evaluate la consolidarea comunităţii ştiinţifi ce din domeniul după un model de criterii elaborat. Pe lângă critica TIC din Republica Moldova. Pe întreaga durată a mai mult sau mai puţin obiectivă, autorii ideilor proiectului comunitatea ştiinţifi că din Republica de proiecte au benefi ciat de numeroase sugestii Moldova a benefi ciat de consultanţa experţilor privind modalităţile de îmbunătăţire a propunerilor. internaţionali în Programul Cadru 7. Majoritatea participanţilor au fost satisfăcuţi de În cadrul clusterului a fost elaborat Ghidul tematica şi modul de organizare a seminarelor. de stabilire a reţelei de cooperare (Networking 10 cercetători din domeniul TIC din Republica Guide – http://www.extend-ict.eu/sites/default/ Moldova au fost susţinuţi fi nanciar din fondurile fi les/Networking-guide_eng.pdf), înalt apreciat proiectului pentru a participa la evenimentele de de evaluatorii proiectelor, dar şi de experţii brokeraj organizate atât în UE, cât şi în CSI – 3 internaţionali. Tabelul 1 Priorităţile TIC pentru C&D, identifi cate în şase ţări Priorităţile TIC pentru C&D Belarus Ucraina Azerbaidjan Moldova Armenia Georgia Cognitive Systems and Robotics Computing Systems Design of Semiconductor Components and Electronic-based Miniaturised Systems Digital libraries and digital preservation ICT and Ageing ICT for Governance and Policy

Modeling ICT for Patient Safety ICT for enviromental services Intelligent information management Internet of Services, Software &

Virtualization Nanoelectronics Technology Microsystems and smart miniaturised systems Personal Health Systems Photonics Language Based Interaction Technology-Enhanced Learning Trustworthy ICT

78 - nr. 1(24), martie 2012 Proiecte internaţionale

Fig. 1. Activităţile de diseminare şi de stabilire a relaţiilor de colaborare realizate în cadrul clusterului

Activităţile de diseminare şi de stabilire a iar serviciul de HelpDesck a devenit un instrument reţelelor de cooperare ale clusterului sunt prezentate informatic de consultanţă pentru Punctele Naţionale în fi g. 1. de Contact în TIC a PC7 din ţările partenere ale Vizibilitatea rezultatelor proiectului pe Clusterului EECA ICT. Institutul de Dezvoltare Internet a Societăţii Informaţionale găzduieşte Punctul O succintă statistică privind vizibilitatea Naţional de Contact din domeniul TIC din Republica site-ului proiectului EXTEND pe Internet denotă că Moldova. peste 46 000 de vizualizări în cadrul a peste 11 000 Recomandări pentru alte proiecte naţionale vizite au fost realizate de peste 4 700 vizitatori unici, şi internaţionale din 118 ţări. Cele mai multe vizite au fost realizate Diseminarea informaţiei privind desfăşurarea de Republica Moldova (peste 4 500 vizite), urmate activităţilor din cadrul proiectelor naţionale şi de Belarus (peste 800 vizite). internaţionale, precum şi a cunoştinelor obţinute Continuitatea proiectului prin intermediul site-urilor proiectelor poate avea În cadrul apelului ERA-WIDE 2011 al PC7, un impact major în societate şi contribui esenţial la din partea Republicii Moldova au fost depuse două consolidarea capacităţilor şi la integrarea comunităţii propuneri de proiecte, care reprezentau o continuitate ştiinţifi ce din Republica Moldova în spaţiul european a iniţiativelor proiectului EXTEND. Una dintre de cercetare. La elaborarea site-ului proiectului propuneri a fost acceptată pentru fi nanţare, proiectul este important a stabili interfeţe ale schimbului PICTURE (Policy dialogue in ICT to an Upper level de informaţii cu alte site-uri în domeniu (în baza for Reinforced EU-EECA Cooperation) stabilind serviciilor web etc. hyperlinkuri) şi formarea unor drept obiectiv implicarea factorilor de decizie din clustere pe domenii. Astfel, cunoştinţele generate mediul de cercetare, academic, industrie, guvern de comunitatea ştiinţifi că pot deveni mai accesibile şi societatea civilă din UE şi EECA într-un dialog pentru ulterioarele cercetări, educaţie sau transfer activ privind promovarea politicilor în domeniul tehnologic. TIC din regiune şi consolidarea parteneriatelor Bibliografi e strategice între aceste organizaţii din regiune. Site- http://www.extend-ict.eu http://www.eeca-ict.eu/eeca/ ul proiectului EXTEND este menţinut în continuare,

nr. 1(24), martie 2012 - 79 Akademos

ЭЛЕКТРОХИМИЧЕСКИЙ некоторых случаях – это т.н. квантовый раз- мерный эффект, когда определенные параметры ТЕМПЛАТНЫЙ системы квантуются, а следовательно, при из- менении толщины, например, пленки, или диа- СИНТЕЗ – НОВЫЙ метра провода проводник может превращаться МЕТОД ПОЛУЧЕНИЯ в диэлектрик и наоборот. Изменение размеров полупроводника может приводить к изменению ФУНКЦИОНАЛЬНЫХ его важнейшей энергетической характеристи- НАНОМАТЕРИАЛОВ ки, т.н. ,,ширины запрещенной зоны”. C другой стороны, получение т.н. ,,нанокристаллических” покрытий может обеспечить достижение уни- А.И. ДИКУСАР кальных механических свойств поверхности. член-корреспондент АНМ Иными словами, управление размерами при по- лучении материалов обеспечивает по существу The paper describes the basis of the electroche- получение нового материала без изменения его mical template synthesis that is a novel method to химического состава. obtain nanomaterials, the potential of this method is Среди методов получения таких материа- also given. лов особое место занимают электрохимические The participation of the Moldovan researchers (как катодное электроосаждение, так и анодное from the Institute of Applied Physics of the ASM as растворение) [1-3], обладающие существенны- the member of the Consortium formed in the fra- ми достоинствами – простотой, относительно mework of the project IRSES- FP 7. Researchers of fi ve countries - the USA, France, Belgium, Lithuania, низкой стоимостью, широкими возможностями and the Republic of Moldova, make up this Consor- управления свойствами. tium created to implement the theme of the multilate- Одним из таких методов является т.н. элек- ral international project mentioned above трохимический темплатный синтез, суть которо- го заключается в том, что на специальным об- Развитие различных отраслей промыш- разом приготовленные мембраны (например, из ленности тесно связано, с одной стороны, с ми- оксида алюминия Al2O3) наносится проводящая ниатюризацией изделий, а с другой – с получе- подложка (меди, серебра, золота), в результате нием функциональных материалов, обладающих чего получается шаблон (матрица, темплат). Ма- специальными свойствами (электрическими, трица помещается в электролит и на металли- магнитными, механическими и др.). Использо- ческую подложку осаждается металл или сплав вание для этих целей наноматериалов не просто посредством электроосаждения из электролита дань моде, а насущная необходимость, посколь- определенного состава (см. рис.1). ку именно такие материалы зачастую обладают уникальными свойствами. Поскольку размеры пор мембраны можно Характерной особенностью наноматериалов регулировать посредством также электрохими- является наличие размерного эффекта, суть ко- ческого процесса (анодного растворения) (см. торого состоит в том, что свойства материала рис.2), появляется возмож ность получения ан- зависят от размера (например, пленок, частиц, самбля нанопроводов регулируемых размеров кристаллитов, диаметра проводника и т.д.). В (от нескольких нанометров и более).

Рис. 1. Схема осуществления электрохимического темплатного синтеза

80 - nr. 1(24), martie 2012 Proiecte internaţionale

В настоящее время исследования в этом на- правлении ведутся во многих странах мира, в том числе и в Молдове. Объединение усилий ис- следователей различных стран должно способ- ствовать повышению их эффективности. Имен- но эта идея лежит в основе различных проектов программы FP-7, включая Программу IRSES, финансирование которой осуществляется Евро- пейским Союзом. Один из проектов IRSES осу- а. ществляется Лабораторией электрохимической обработки материалов Института прикладной физики АН Молдовы. Это проект под общим названием ,,Template- assisted deposition of functional materials and devices” (Темплатное осаждение функциональ- ных материалов и устройств) (Grant Agreement PIRSES-GA-2009-247859). Срок его действия – 3 года. Начало проекта – 1 февраля 2011 года. В его выполнении участвуют пять иссле- довательских групп из Католического Уни- верситета г. Левен (Бельгия), Вильнюсского Университета (Литва), Центральной школы ис- б. кусств и технологий Парижа (Франция), Севе- Рис. 2. Схема получения нанопористой матрицы из ровосточного Университета штата Мас сачусетс (США) и Института прикладной фи зи ки АН Al2O3 (а) и вид поверхности нанопор сверху (б) Молдовы. Координатор проекта проф. Ж.-П. В зависимости от поставленной задачи, по- Целис (Бельгия), а руководителями различных лученный материал может быть в дальнейшем исследовательских групп являются профессо- использован в качестве нанокомпозита (без уда- ра Х.Цесиулис (Литва), П.Понтю (Франция), ления матрицы) или как собственно нанопори- Э.Подлаха-Мерфи (США) и А.Дикусар (Молдо- стый материал (после растворения матрицы, ва). например, в щелочи). На рис.3 представлен по- Необходимость координации исследовате- перечный срез нанокомпозита с ансамблем на- лей различных стран объясняется тем, что про- нопроводов из меди [4], а на рис.4 микрофото- ект является междисциплинарным и включает графия ансамбля полученных электрохимически в себя не только разработку методов осаждения нанопроводов после удаления матрицы. и получения пленок (наноструктур), но и их ха-

Рис. 4. Ансамбль нанопроводов после удаления Рис.3. Поперечный срез ансамбля нанопроводов из матрицы меди диаметром 200 нм

nr. 1(24), martie 2012 - 81 Akademos

рактеризацию, исследование трибологических Сан в течение месяца стажировался в Вильнюс- характеристик, процессов коррозии таких мате- ском Университете. риалов (в том числе, трибокоррозии), а также их 7 октября 2011 года в Бостоне (штат Масса- механического износа при трении. чусетс, США) состоялось обсуждение получен- Возможности приложения получаемых ных результатов исследований, в рамках которо- структур, обусловленные их свойствами, свя заны го д-р Н.Цынцару, Молдова, стипендиат Премии с их использованием в качестве ка та лизаторов, Марии Кюри, стажирующийся в Бельгии, пред- магнитных материалов, изно состойких материа- ставила доклад об исследованиях, проводимых лов и покрытий. Среди объек тов, получаемых в Левене (Бельгия), а также доклад об иссле- электрохимически и исследуемых в рамках это- дованиях по составу комплексов, входящих в го проекта, следует выделить сплавы на основе электролит, для электрохимического получения металлов группы железа с тугоплавкими метал- Co-W сплавов, проводимых в Институте при- лами (W, Mo, Re), получаемые из цитратных кладной физики. Профессор Э.Подлаха-Мерфи растворов. выступила с докладом по результатам работ, Финансирование проекта направлено в пер- посвященных темплатному синтезу наномате- вую очередь на координацию исследователей риалов, имеющих перспективы использования в различных групп, что обусловлено не только электронной промышленности (системы MEMS) междисциплинарным характером проекта, но и др. Скорректированы планы совместных ис- и различными возможностями (аппаратурны- следований на ближайшую перспективу. ми, профессиональными) различных исследо- В рамках проекта TEMADEP были по- ва тельских групп. В частности, запланировано лучены важные результаты исследователями для каждой из групп шесть человеко-месяцев Лаборатории электрохимической обработки работы в год в лабораториях из числа входящих материалов (ИПФ, Молдова). В частности, на в исследовательский консорциум. Кроме того, основе разработанного применительно к дан- выделяется финансирование на осуществле- ным системам метода гель-фильтрации уда- ние совместных встреч руководителей и ис пол- лось существенно продвинуться в разработке нителей проекта для обсуждения результатов механизма электроосаждения Co-W покрытий, исследований и планов дальнейших работ. При которое до настоящего времени являлось ,,ано- мальным”. Показано, что его ,,аномальность” выполнении настоящего проекта пред полагается обусловлена электроосаждением из много- отдавать предпочтение для коман дировок моло- ядер ного гетерометаллического комплекса, дых исследователей в другие исследовательские об разующегося непосредственно в электроли- группы консорциума. те. Благодаря участию в работах в рамках про- Финансирование настоящего проекта было екта, Лаборатория существенно продвинулась начато в феврале прошлого года. За это вре- в плане использования метода спектроскопии мя трое молодых исследователей Лаборато- электрохимического импеданса для анализа рии электрохимической обработки материа- изучаемых систем. лов (С.С.Белевский, П.Г.Глоба, С.А.Силкин) Нет никакого сомнения в том, что подоб- рабо тали в исследовательских группах Бель- ного рода проекты не только расширяют воз- гии и Вильнюсского Университета (разработ- можности каждого из его участников, но и ка методов получения нанокомпозитов Al O 2 3 позволяет существенно продвинуться в ре- – электроосажденный металл (сплав), минуя шении как конкретных исследовательских про межуточную стадию нанесения подложки, задач, так и возможности их практического использование методов спектроскопии электро- использования. химического импеданса для исследования по- Литература добных материалов), а молодой сотрудник Виль- 1. Osaka T., Datta M., Shacham-Diamand Y. // Elec- нюсского Университета Т.Маляр в тече ние 5 ме- trochemical Nanotechnologies. Springer. New York. сяцев работала в Лаборатории проф. Э.Подлаха- 2009. Мерфи в США (разработка электрохимических 2. Martin C.R. // Science. 1994, v.226, p.1961/ методов получения нано материалов, обладаю- 3. Whitney T.M., Jiang J.S., Searson P.S., Chien C.L.// Science. 1993. v. 261, p.1316. щих магнитными свойствами), аспирант Севе- 4. Globa P.G., Sidelnikova S.P., Tsyntsaru N.I., Di- ровосточного Университета в Бостоне Шаопенг kusar A.I. // Russian J. Electrochem. 2011, v. 47(3), 357.

82 - nr. 1(24), martie 2012 Proiecte internaţionale

COMPLECŞII Proiectul „Complecşi fotocatalitici de tip cluster pentru utilizare în procesul de fotosinteză artifi cială” FOTOCATALITICI (Project FP7-PEOPLE-2009-IRSES, Nr. 246902), ÎN VIZORUL ECHIPEI întrunind condiţiile nominalizate, vine astfel să con- tribuie la soluţionarea unei probleme importante cu MOLDO-ROMÂNO- care se confruntă omenirea – asigurarea cu energie a ENGLEZE tuturor necesităţilor populaţiei şi a statelor nu numai pentru ziua de astăzi, ci şi în viitor. Această chesti- une are tangenţe cu situaţia mediului, cu încălzirea Acad. Constantin TURTĂ globală, cauzată de creşterea concentraţiei de dioxid de carbon prin arderea combustibililor fosili. PROJECT – IRSES, „PHOTOCATALYTIC CLUS- TER COMPLEXES FOR ARTIFICIAL PHOTOSYN- Există o legătură clară între necesarul de energie THESIS APPLICATIONS” ACRONYM - PCAP (RE- şi încălzirea globală. Cu cât mai multă energie este GISTRATION NO – 246902). Project duration is 36 necesară, cu atât mai mult combustibil urmează să months (November 2010 – November 2013) The major problem of the world at this time is fi e ars. Ciclul trebuie să fi e întrerupt, iar o cale sigu- the energy and its cuantity to supply all the necesities ră de soluţionare este utilizarea nelimitată a energiei of population now and in future. Coupled to this pro- furnizată de soare. blem is the environmental issue of global warming Fotosinteza artifi cială reprezintă o soluţie rea- due to burning of the fossil fuels. Artifi cial photosyn- thesis is one of the possible solutions of this problem lă viabilă pentru viitor dacă se vor putea construi if we’ll elaborate the technology which will convert „maşini moleculare” capabile să imite modul în the water and carbon dioxide into organic fuel as care plantele descompun apa în oxigen şi conver- green leaves are doing. The consortium for this pro- ject (Prof. A. Benniston, Newcastle University, Uni- tesc concomitent dioxidul de carbon în combustibil ted Kingdom; Prof. I. Mangalagiu, University Al. I. organic[1]. Difi cultatea acestei misiuni nu trebuie Cuza, Romania; Prof. C. Turtă, Institute of Chemis- subestimată! Sarcina este mult prea complicată pen- try, Academy of Sciences of Moldova) was assembled specifi cally to focus on one segment of artifi cial pho- tru o singură echipă de cercetători care să-i poată tosynthesis - photochemical water decomposition, face faţă. De aceea, onorarea misiunii în cauză re- based on transition metal complexes catalysts. The clamă coagularea eforturilor a numeroşi experţi din overall aim of this project is to set up a long-term research cooperation and synergistic partnership to diverse domenii ştiinţifi ce care s-ar concentra pe as- create a competitive groups of scienties capable of pecte specifi ce ale fotosintezei artifi ciale. Aspiraţia solving complex scientifi c problems. în cele din urmă este de a aduna şi a pune cap la cap toate componentele specifi ce rezolvate şi a crea o Din start ţin să menţionez că proiectul trilate- adevărată imitaţie a plantelor verzi. ral anunţat în titlu subscrie „Acţiunilor Maria Cu- Consorţiul pentru acest proiect (A. Benniston rie”, program internaţional care ajută instituţiile de – Regatul Unit; C. Turtă – Republica Moldova şi cercetare să stabilească sau să consolideze, pe ter- I. Mangalagiu – România) a fost în mod explicit men lung, cooperarea cu alte structuri ştiinţifi ce, un asamblat ca să se axeze pe catalizatori în baza com- schimb coordonat şi reciproc pentru personalul lor. plecşilor metalelor de tranziţie. Pentru reacţia foto- La proiectele PSIPC - IRSES pot lua parte organi- chimică de descompunere a apei, de exemplu: zaţii publice sau organisme private cu o misiune pu- blică (de exemplu, universităţi, centre de cercetare + - H2O + hν → H + OH etc.), care desfăşoară activităţi ştiinţifi ce. + e- 2H + 2 → H2 Propunerea în vederea schimbului reciproc de - e- 2OH - 2 → H2 O + ½ O2 cercetători trebuie să includă cel puţin doi partici- panţi independenţi din cel puţin două state membre acest consorţiu complet nou a stabilit o serie de pro- diferite ale Uniunii Europene sau din ţări asocia- vocări faţă de obiectivul comun. Printre acestea se te, plus una sau mai multe organizaţii situate fi e în numără: (1) elaborarea de noi metode sintetice pen- ţări cu care UE are un Acord C & D (de cooperare tru obţinerea liganzilor organici specifi ci; (2) pregă- ştiinţifi că şi tehnologică), fi e în cele care intră sub tirea complecşilor stabili şi redox-activi; (3) testarea incidenţa Politicii Europene de Vecinătate. Progra- catalizatorilor în procesele fotocatalitice. Schimbul mul este valabil pentru toate domeniile de cercetare reciproc de cercetători între România, Marea Brita- ştiinţifi că şi tehnologică care prezintă interes pentru nie şi Republica Moldova este o modalitate-cheie UE, cu excepţia domeniilor de cercetare acoperite spre atingerea obiectivelor stabilite anterior. de Tratatul EURATOM. Astfel, scopul principal al acestui proiect este

nr. 1(24), martie 2012 - 83 Akademos

Fig.1. Localizarea şi componentele fotosistemelor - PSI, PSII- şi a lanţului transportor de electroni din membrana tilacoidală a cloroplastelor. Referinţă: www.scribd.com/doc/51246594/Curs-de-Biologie-Celulara-pentru-Chimisti stabilirea unei colaborări pe termen lung de cer- Vizite ale membrilor grupului din România cetare şi parteneriat sinergic care cuprinde grupuri în Moldova – 13 oameni/luni; de cercetare din Marea Britanie (Prof. A. Bennis- Total 101 oameni/luni. ton, Universitatea din Newcastle), România (Prof. I. Mangalagiu, Universitatea ,,Al. I. Cuza”) şi Re- În cursul primului an de derulare a proiectului au publica Moldova (Prof. C. Turtă, Institutul de Chi- fost desfăşurate mai multe activităţi. În noiembrie mie al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova). 2010, membrii echipelor au participat la un work- Provocarea mare este de a atrage împreună diferite shop, care a avut loc la Chişinâu şi s-a constituit în expertize recunoscute ca fi ind capabile să producă o prima reuniune a tuturor participanţilor la proiect. unitate ştiinţifi că completă care se va extinde dinco- Scopul principal a fost familiarizarea cu domeniile lo de fi nanţarea IRSES. Urmează să fi e înfi inţat, de asemenea, un sistem de cercetare ale membrilor echipelor şi rezultatele de instruire în materie de cercetare a fotosintezei ar- obţinute până la proiect, precum şi cercetările plani- tifi ciale [2-5] pentru chimiştii generaţiei următoare. fi cate în cadrul proiectului. Cele trei grupuri cu competenţe diferite vor fi antre- Problemele fotosintezei artifi ciale au fost abor- nate în activitatea din cadrul proiectului prin inter- date de conducătorul proiectului, profesorul An- mediul schimburilor pe termen scurt şi pe termen drew Benniston (Universitatea din Newcastle, An- lung al cercetătorilor între Marea Britanie, România glia), care a descris şi situaţia creată la momentul şi Republica Moldova. Există speranţa că schimbul actual [2,3]. Discuţiile au contribuit la determinarea liber de idei va avansa cunoştinţele actuale spre un mai exactă, în cadrul proiectului, a rolului fi ecărei obiectiv comun de producere a energiei cu preţ scă- echipe şi fi ecărui membru, în mod special al celor zut în Europa. din Chişinău. Un obiectiv esenţial al consorţiului este de a Prof. dr. Ionel Mangalagiu de la Universitatea formula strategia pentru cooperarea pe termen lung AIC din Iaşi a vorbit despre metodele moderne de între cele trei instituţii de cercetare, care va stimula sinteză organică – metoda cu utilizarea microunde- publicaţii ştiinţifi ce comune, noi propuneri de fi nan- lor (MW) şi ultrasunetului (US) [6,7]. Au fost puse ţare pe viitor şi, în fi nal, noi tehnologii efi ciente. în discuţie şi chestiuni ce ţin de managementul pro- Durata proiectului PICAP (nr 246902) este de iectului. 36 luni. Se prevăd: În continuare, cercetătorii tineri din echipa Re- Vizite ale membrilor grupului din Moldova în publicii Moldova, doctoranzii Irina Vodă, Dumitru România – 24 oameni/luni; Sîrbu, Ion Marin, Silvia Melnic (a susţinut teza de în UK– 43 oameni/ luni; doctor în ştiinţe în 2010) şi masteranda Olesea Cu- Vizite ale membrilor grupului din UK în Moldo- zan au lucrat intens la sinteza liganzilor polidentaţi va – 21 oameni/ luni; în timpul stagiilor lor în Iaşi şi în Newcastle. Sinte- 84 - nr. 1(24), martie 2012 Proiecte internaţionale

OH O O O O HN X NH O m X NH 2 X X O m m HN NH n OH NH 2 X O m n aliphatic or m X O aromatic O 2 1 Fig. 2. Schema efectuării reacţiilor de obţinere a liganzilor coronarzi za liganzilor este o etapă primordială în procesul de nut cu membrii echipelor din Anglia şi România, obţinere a complecşilor. tinerii chimişti din Moldova şi-au perfecţionat ca- De cele mai multe ori, această procedură impli- lifi carea, compentenţele şi aptitudinile profesiona- că mai multe etape ale reacţiei, randamente scăzute le, fapt ce va avea un impact benefi c atât asupra şi condiţii de sinteză dure. Recent, în laboratorul desfăşurării experienţelor, cât şi asupra modului de Prof. I. Mangalagiu a fost propusă o metodă rapi- a analiza rezultatele obţinute. dă, efi cientă şi simplă pentru prepararea liganzilor În cadrul stagiului la Universitatea Newcast- multidentaţi coronarzi. În fi gura 2 se arată schema le, membrii echipei din Chişinău au benefi ciat din parcurgerii reacţiei şi unele produse fi nale posibile plin de literatura de specialitate din bibliotecă şi au [6,7]. avut acces on-line la diferite reviste de specialitate. Sub tutela Prof. I. Mangalagiu şi a doctorilor Totodată, ei au putut să se familiarizeze cu metode- în ştiinţe chimice G. Zbancioc şi C. Moldoveanu le moderne de studiu – RMN, IR, GC-MS, HPLC, (echipa din Iaşi) au fost efectuate sinteze ale ligan- cyclovoltamperometrie, spectroamperometrie, ana- zilor noi polidentaţi care conţin un număr diferit de liza cu raze – X, acumulând abilităţi de a lucra in- atomi donor, N şi O, capabili să formeze geometrii dependent cu unele aparate din această serie. Semi- de înconjurare a generatorului de complex dife- narele săptămânale, care au avut loc în Laboratorul rite. Tinerii au utilizat în aceste sinteze metodele de Fotonică Moleculară (Newcastle), au contribuit moderne de sinteză organică MW şi US. Structu- la aprofundarea cunoştinţelor legate de fotosinteza ra geometrică a substanţelor sintetizate a fost de- artifi cială şi fotoliza apei. Şcoala de Chimie de la terminată prin metoda de analiză cu raze – X pe Newcastle a organizat, de asemenea, un program monocristal parţial în Universitatea din Newcastle, foarte amplu de seminare săptămânale cu participa- parţial în UAIC (Iaşi). În urma dialogului întreţi- rea experţilor din Societatea Regală a Chimiştilor

nr. 1(24), martie 2012 - 85 Akademos

(Royal Chemical Society), precum şi internaţionali, Bibliografi e la care s-au discutat diferite domenii ale chimiei. 1. www.scribd.com/doc/51246594/Curs-de-Biologie-Ce- Membrii experimentaţi în cercetare ai echipelor lulara-pentru-Chimisti. 2. Andrew C. Benniston. Porphyrin linked poly(pyridyl)- au misiunea să prezinte prelegeri la tema respectivă, based conjugates as artifi cial photosynthetic reaction centre să desfăşoare traininguri pentru tineret în cercetarea models. Phys. Chem. Chem. Phys., 2007, 9, 5739–5747. DOI: planifi cată, să pună în discuţie rezultatele obţinute. 10.1039/b708166a. Pe parcursul vizitei de studiu la UNE şi AIC sub- 3. A. C. Benniston, A. Harriman, Controlling Electron Exchange in Molecular Assemblies, Coord. Chem. Rev. 2008, semnatul (Constantin Turtă – n.r.) a prezentat pre- 252, 2528. legeri privind spectroscopia Mossbauer şi aplicarea 4. A.Fujishima and K.Honda, Nature 238 (1972) 37. acesteia în chimie şi în alte domenii de investigare 5. Gratzel M., and McEvoy A.J. American Physical Soci- [8]. Un interes deosebit au manifestat membrii se- ety Symposium „Basic Research for the Hydrogen Economy” Montreal, Canada, 2004]. minarelor respective faţă de fenomenele tranziţiei 6. Zbancioc, Ghe.; Florea, O.; Jones, P.; Mangalagiu, I.I.: de spin şi delocalizarea dinamică a electronilor în An effi cient and selective way to new highly functionalized clasa clusterilor de fi er cu valenţă mixtă. coronands or spiro derivatives using ultrasonic irradiation, Ul- Unul din obiectivele Proiectului constă în dise- trason. Sonochem., 00, 1-10, 2011. Publisher: Elsevier B.V., CODEN: ULSOER ISSN: 1350-4177. doi: 10.1016/j.ultson- minarea rezultatelor ştiinţifi ce obţinute. Pe parcur- ch.2011.08.001. sul primului an de activitate rezultatele ştiinţifi ce 7. Zbancioc, Ghe.; Bajan, V.; Risca, M.; Moldoveanu, C.; obţinute au fost prezentate în reviste şi în cadrul a Mangalagiu I. I.: Microwave assisted reactions of new azahe- cinci întruniri ştiinţifi ce [9-14]: Ediţia a XXIII-a a terocyles compounds, Molecules, 14, 403-411, 2009. Publi- sher: Molecular Diversity Preservation International, CODEN: conferinţei ,,Zilele Academice Ieşene”, 29 septem- MOLEFW ISSN: 1420-3049. http://www.mdpi.com/1420- brie -1 octombrie 2011, Iaşi, România (2); Ediţia a 3049/14/1/403/pdf Journal; Online Computer File written in VII-a a conferinţei PRIOCHEM, 27-28 octombrie English. AN 2009:120651 CAPLUS doi:10.3390/molecu- 2011, Bucureşti, România (1); Conferinţa Inter- les14010403. 8. C.Turtă. Introducere în spectroscopia de rezonanţă naţională a Tinerilor Cercetători, ediţia a IX-a, 11 gama (Spectroscopia Mossbauer). Chisinău. CE USM. 2003. noiembrie 2011, Chişinău, Republica Moldova (2); 170 pag. câteva emisiuni la Televiziunea Publică din Moldo- 9. Marin I., Sirbu D., ,,New method of obtaining and pho- va şi în ziarele locale. tocatalytic activity of nanoporous TiO2 surfaces”. 5th Interna- tional Conference on Materials Science and Condensed Mat- Rezultatele obţinute ne insufl ă convingerea că ter Physics and Symposium ,,Electrical Methods of Materials proiectul va fi îndeplinit cu succes. Treatment” in memoriam of acad. Boris Lazarenko, September Experienţa primului an de activitatea au scos în 13-17, 2010, Chisinau, Moldova, p. 202. evidenţă şi unele probleme care nicidecum nu con- 10. Ion Marin, ,,Photovatalyticall degradation of DDT in water by photoactive nanoporous TiO2 surfaces. The interna- tribuie la realizarea obiectivelor proiectelor de tip tional conference ,,WATER – HISTORY, RESOURCES, PER- ,,Maria Curie” din Programul PC7. SPECTIVES”, 5-7 November 2010, Chisinau, Republic of Universităţilor (sau altor instituţii de cercetare Moldova. din CE) - gazdă nu li se alocă mijloace fi nanciare 11. Sîrbu Dumitru, Marin Ion. Synthesis and IR, NMR ca- racterisation of new P-(N,N-DIPHENYLAMINO) chalcones, suplimentare pentru reactive/consumabile necesare Chemistry Journal of Moldova, 2010, 2. persoanelor ce sosesc la stagii pentru a efectua ex- 12. Cuzan, O., Shova, S., Turta, C., Mangalagiu, I.I. Syn- perimente. În acest caz, şeful grupului din institu- thesis and X-Ray diffraction studies of new chloroamides deri- ţia-gazdă este nevoit să obţină sumele necesare din vatives. În: Zilele Academice Ieşene. Iaşi, România, 29 septem- brie – 1 octombrie 2011, p.14-15. alte granturi, ale căror scopuri nu coincid cu cele ale 13.Voda, I., Turta, C., Zbancioc, G., Mangalagiu, I.I. Syn- proiectelor de gen ,,Maria Curie”. thesis and spectral characterization of new oligomeric com- Sumele alocate de Comisia Europeană sub for- pounds of benzimidazole with chloroamides derivatives. În: mă de burse instituţiei din Republica Moldova pen- Progrese în ştiinţa compuşilor organici macromoleculari, Zilele Academiei Ieşene, a XXIII-a Sesiune de comunicări ştiinţifi ce tru deplasările de serviciu ale membrilor echipei a Institutului de Chimie Macromoleculară ,,Petru Poni”, Iaşi, autohtone de cercetare sunt depozitate în conturile Romania, 29 septembrie – 1 octombrie, 2011, p. 13 (P21). instituţiei respective şi pot să ajungă la destinaţie 14. Voda, I., Moldovanu C., Harrington R., Benniston, A., numai în valută naţională şi cu aprobarea trezoreriei Turta, C., Mangalagiu, I.I. Synthesis and structural analysis of a new oligomeric compound with imidazole and N,N’-(butane- Republicii Moldova. Această modalitate de fi nanţa- 1,4-diol) bis (2-chloroacetamide). În: Rezumatele lucrărilor, re duce la pierdere de timp, nervozitate şi la achita- Simpozion naţional cu participare internaţională: Priorităţile rea taxei de schimb din contul burselor persoanelor Chimiei pentru o Dezvoltare Durabilă – PRIOCHEM – ediţia a antrenate în proiect. VII-a. Bucureşti, România, 27-28 octombrie, 2011, p. 42.

86 - nr. 1(24), martie 2012 Proiecte internaţionale

SISTEME FOTOVOLTAICE fotovoltaice cu cost redus de producţie pe Watt fi e prin dezvoltarea de noi tehnologii de producere a PE BAZA COMPUŞILOR straturilor subţiri, fi e prin utilizarea materialelor BINARI CU COST REDUS puţin costisitoare. În al doilea rând, se propune uti- lizarea celulelor solare cu mai multe joncţiuni, în DE PRODUCŢIE care lumina cade vertical pe planul joncţiunii, astfel PE SUPORTURI depăşind limita conversiei de 31% calculată teoretic pentru o celulă fotovoltaică formată dintr-o singura FLEXIBILE p-n joncţiune, valoare calculată de Shockley şi Que- issar în 1961. Activităţile de cercetare se centrează Dr., conf. univ. Tamara POTLOG pe studiul şi dezvoltarea de noi celule PV, precum şi de noi dispozitive optoelectronice. Materialele DEVELOPMENT OF FLEXIBLE SINGLE AND de interes pentru sistemul PV includ compuşii se- TANDEM II-VI-BASED HIGH EFFICIENCY THIN miconductori II-VI sub formă de straturi subţiri, în FILM SOLAR CELLS special folosindu-se în calitate de contact frontal The primary aim of this research project is to oxizii şi ca absorbant stratul subţire de CdTe. develop low cost photovoltaic systems. The main Proiectul îşi propune elaborarea şi optimizarea goal of this project is development of polycrystalline unor tehnici de creştere a celulelor fotovoltaice cu growth techniques of high effi ciency CdS/CdTe and ZnSe/CdTe solar cells on polyimide substrates in di- straturi subţiri policristaline CdS/CdTe şi ZnSe/ fferent substrate confi gurations. Specifi c goals of the CdTe pe substraturi de sticlă şi poliamidă în diferite project are (1) increased cell effi ciency to near 15% confi guraţii. Continuarea comună a cercetărilor în by improvements in electrical properties of the ma- vederea dezvoltării viabile a comercializării celule- terials and reductions in window-layer absorption, lor fotovoltaice pe bază de CdTe este construită pe (2) demonstration that cell stability can be reasona- colaborarea în domeniul cercetării, care combină cu bly extrapolated to several years, and (3) enhanced succes fabricarea de celule fotovoltaice pe diferite measurement and analysis capability in Moldova. căi: a) prin metoda volumului cvazi-închis (CSS) Scurtă prezentare a proiectului elaborată la Universitatea de Stat din Moldova; Proiectul „FLEXSOLCELL” („Elaborarea ce- b) prin metoda depunerii din baie chimică lulelor fotovoltaice cu straturi subţiri de efi cienţă (CBD) şi cea de electrodepunere elaborate la Uni- înaltă pe baza compuşilor II-VI formate dintr-o sin- versitatea de Tehnologie din Tallinn; gură joncţiune şi cu mai multe joncţiuni pe suporturi b) prin metoda sputtering elaborată la Uni- fl exibile”) se înscrie ca mesaj printre proiectele stra- versitatea din Trieste, Italia şi studierea proceselor tegice ale Uniunii Europene, având în vedere impor- fi zice atât în straturile componente, cât şi în conver- tanţa ce se acordă la acest început de mileniu tehno- toarele fotovoltaice; logiilor de producere a energiei regenerabile. Durata c) prin expertiza mecanismului de tratare în de desfăşurare a proiectului datează cu 01.10.2009 CdCl . –1.09.2013, iar parteneri sunt Universitatea de Stat 2 din Moldova, Facultatea de Fizică, Universitatea Obiectivele specifi ce ale proiectului sunt: (1) de Tehnologie din Tallinn, Estonia, Departamentul creşterea efi cienţei celulelor fotovoltaice pe baza „Ştiinţa Materialelor” şi Universitatea Trieste, Ita- telururii de cadmiu ~15% prin îmbunătăţirea pro- lia, Departamentul de Inginerie Industrială. prietăţilor electrice ale materialelor şi reducerea Sub aspect logistic, proiectul prevede elabora- pierderilor de la contactul fereastră-strat de absorb- rea unei scheme a schimbului internaţional de cer- ţie, (2) demonstrarea faptului că stabilitatea în timp cetători (IRSES), acţiune „Marie Curie” care recru- a celulelor fotovoltaice poate fi în mod rezonabil tă, angajează sau găzduieşte cercetători eligibili şi exploatată mai mulţi ani, (3) consolidarea capacita- care prevede fi nanţarea unui program multianual de ţii de analiză a proprietăţilor fi zice a straturilor sub- schimb echivalent de cercetători între ţările acope- ţiri prin metode moderne (XRD, EDS, TEM, SEM, rite de Politica Europeană de Vecinătate şi ţările UE spectroscopia absorbţională), precum şi proprietaţi- sau asociate la Programul Cadru 7. le convertoarelor fotovoltaice realizate în Republica Sub aspect ştiinţifi c, scopul principal al acestui Moldova prin impendanţă şi admitantă spectrosco- proiect de cercetare rezidă în elaborarea de sisteme pică, efi cienţă cuantică, electrorefl ectanţă.

nr. 1(24), martie 2012 - 87 Akademos

Rezultate ştiinţifi ce lor de CdS tratate este de 8 ori mai mică faţă de cele Facultatea de Fizică a USM, ca partener în obţinute. Rezistivitatea straturilor de CdS variază în cadrul proiectului, a elaborat două tipuri de con- diapazonul 3 mΩ·cm - 30 Ω·cm. Concentraţia pur- vertoare fotovoltaice cu heterojoncţiuni în straturi tătorilor de sarcină electrică a straturilor CdS vari- subţiri ZnSe-CdTe, CdS-CdTe pe suport de sticlă ază de la 1016 cm-3 până la 1019 cm-3, mobilitatea şi, în premieră, convertoare fotovoltaice CdS-CdTe purtătorilor de sarcină electrică pentru temperatura pe suport fl exibil de poliamidă care menţine tem- de tratare termică 200-250oC cu durata de tratare peraturi până la 350°C. S-a elaborat un tip nou al termică 60 min atinge valoarea maximă de 9.3 -9.5 sistemului tehnologic pentru obţinerea straturilor cm2/V·s. Cercetarea transmitanţei şi absorbţiei arată subţiri CdS, CdTe la temperaturi joase. Straturile de că în diapazonul de temperaturi şi durate de tratare CdS au o grosime de ~ 440 nm, transparenţă 85 % termică susnumite banda interzisă a straturilor de şi conductibilitate 4,6 10-2 Ω-1·cm-1. În urma ela- CdS se modifi că de la 2,41 eV la 2.32 eV. Opera- borării tehnologiei optime de obţinere, straturile de rea într-un domeniul larg de temperaturi şi durate CdTe aveau structură cubică, rezistenţa 105 Ω, con- de tratare termică a permis dirijarea proprietăţilor centraţia purtătorilor 1014 cm-3, conductibilitate prin fi zice ale straturilor de CdS, astfel fi ind găsit regi- electroni. Tratamentul chimic şi termic conduce la mul optim de depunere a acestora pentru aplicaţii modifi carea conductibilităţii stratului CdTe şi îmbu- fotovoltaice. nătăţeşte parametrii fotovoltaici ai convertoarelor: Deoarece structurile ZnSe-CdTe, CdS-CdTe au curentul de scurtcircuit, tensiunea de circuit deschis nepotriviri între reţele de >10%, rezultă o densitate şi factorul de umplere. S-a constatat că randamen- de legături „nesatisfăcute” la interfaţă. Legăturile tul de conversie depinde de parametrii materialelor nesatisfăcute constituie centre adânci de recombi- precum mobilitatea purtătorilor, timpii de viaţă, co- nare. Cu alte cuvinte, trebuie compensate legăturile efi cientul de absorbţie, tipul şi densitatea de stări de nesatisfăcute. În cazul convertorului ZnSe-CdTe, la energie. De asemenea, factorii care infl uienteză cu- interfaţă s-a depus prin evaporare termică un strat rentul de scurtcircuit şi tensiunea de circuit deschis subţire de Zn urmat de o tratare termică care practic sunt legaţi de recombinarea şi tunelarea la interfaţă, dublează curentul de scurtcircuit şi, respectiv, ran- de pierderile la graniţele cristalitelor. damentul de conversie. Optimizarea parametrilor Totodată, la Facultatea de Fizică a USM, datori- fotovoltaici a convertorului CdS-CdTe depus pe su- tă schimbului de cercetători din cadrul programului port de sticlă s-a realizat prin depunerea unui strat IRSES, s-a elaborat metoda de obţinere a straturi- de Te între stratul de CdTe şi contactul ohmic de lor subţiri de CdS prin depunere din baie chimică metal, precum şi tratare chimică şi termică la tem- prin care s-a atins randamentul mondial de conver- peratura de 420oC. sie (16,5%) pentru celulele fotovoltaice CdS/CdTe. Infl uenţa graniţelor intercristaline, a dimensiuni- Straturile subţiri de CdS au fost depuse utilizând lor cristalitelor asupra proprietăţilor fotoelectrice şi soluţiile: 0,1 M sulfat de cadmiu (CdSO4); 0,1 M fotovoltaice a fost studiată într-un şir de lucrări. S-a tiomocevină (CS(NH2)2); 0,7 M sulfat de amoniu constatat că pentru cristalite orientate se obţin con-

((NH4)2SO4); 2 M de hidroxid de amoniu (NH4OH) vertoare fotovoltaice a căror caracteristică curent-

şi NH4Cl cu 0,1% M din molaritatea soluţiei de cad- tensiune I-V nu este practic infl uenţată de prezenţa miu încălzite până la 85°C şi agitate cu frecvenţa barierelor intercristaline, înălţimea barierei pentru 500 min-1. Straturile au fost tratate în fl ux de hidro- asemenea convertoare s-a calculat a fi egală cu 0,82 gen în intervalul de temperaturi 200oC – 450oC. Du- V, iar factorul diodic de ~1,87. Pentru unghiuri de rata timpului de tratare termică a variat de la 3 min deschidere mari între cristalite, se observă alterarea până la 120 min. Studiile SEM, EDX şi XRD arată caracteristicilor curent-tensiune I-V şi, respectiv, că depunerea straturilor de CdS este destul de re- capacitate-tensiune C-V. Straturile subţiri de ZnSe productibilă şi peliculele policristaline de CdS sunt obţinute prin metoda volumului cvazi-închis sunt alcătuite din cristalite cu dimensiunea ~40 nm, care policristaline, au o structură polimorfă de tip wurt- formează granule cu mărimea ~150 nm. Structura zite-zinc-blende. Transmitanţa straturilor depinde straturilor de CdS este cubică cu direcţia de orienta- de grosimea straturilor de ZnSe. Din dependenţa re [111]. La temperaturile de tratare termică 400°C transmitanţei de lungimea de undă s-a constatat că şi 450 °C cu creşterea duratei de tratare termică de atunci când grosimea straturilor de ZnSe se micşo- la 3 min la 120 min distanţa interplanară se modifi că rează, pragul de transmisie se deplasează în regiunea de la 3,34 Å la 3,37 Å. După cum arată cercetarea lungimilor de undă scurte, indicând faptul că ban- proprietăţilor electrice, rezistenţa laterală a straturi- da interzisă creşte. Pe baza investigaţiilor complexe

88 - nr. 1(24), martie 2012 Proiecte internaţionale caracteristică-curent-tensiune, efi cienţă cuantică s-a mului Cadru 7 în continuare vor fi orientate spre observat că parametrii fotovoltaici depind de grosi- optimizarea tehnologiei de obţinere a materialelor mea stratului de ZnSe. cu proprietăţi care ar permite creşterea randamentu- Cei mai buni parametri fotovoltaici se obţin la lui de conversie a energiei solare în energie electrică o grosime de aproximativ 4 μm. Randamentul de a celulelor fotovoltaice realizate pe baza telururii de conversie atinge o efi cienţă de 3,3%. Prezenţa stra- cadmiu atât pe suport de sticlă, cât şi de poliamidă. tului bufer de Zn de la interfaţa heterojoncţiunii îşi aduce contribuţia esenţială în fotocurent (practic Bibliografi e se dublează), atunci când grosimea acestuia este 1. T.Potlog, N. Spalatu, N. Maticiuc, J. Hiie, A. Mere, V. Valdna, V. Mikli. Structural Reproductibility de ordinul lăţimii barierei de contact. Probabil, în of CdTe Thin fi lms Deposited on Different Substrates by cazul depunerii stratului de Zn are loc diminuarea Close Space Sublimation Method. Physica Status Solidi dislocaţiilor şi defectelor provocată de discordanţa A, Vol. 209, Issue 2, page 272–276, 2012. mare dintre constantele reţelei cristaline (14,3%) a 2. T.Potlog, N. Spalatu, V. Fedorov, N. Maticiuc, straturilor componente. Celulele solare obţinute în C. Antoniuc, V. Botnariuc, J. Hiie, T. Raadik, V. Valdna. The Performance of Thin Film Solar Cells Employing baza straturilor subţiri ZnSe/CdTe cu strat bufer la Photovoltaic ZnSe/CdTe, CdS/CdTe and ZnTe/CdTe He- interfaţă indică un randament de conversie a energi- terojunctions. Proceedings IEEE Photovoltaic Specialists ei solare în energie electrică de aproximativ 7 %. Conf. 37 , (#416), 6 pages, 2011. Concluzionăm: 3. T.Potlog, N. Spalatu , A. Mere, J. Hiie, Valdek • Au fost obţinute în premieră convertoare Mikli. A Comparative Study of the Thin-fi lm CdTe So- lar Cells with ZnSe/TCO and CdS/TCO Buffers Layers. fotovoltaice CdS-CdTe pe suport fl exibil de polia- Proceedings of the MRS Spring Meeting, San Francisco, midă cu un randament de conversie de 4,2 %. MRSS11-1324-D06-02, 6 pages, 2011. • A fost elaborată o tehnologie ieftină de mare 4. N. Maticiuc, J. Hiie, T. Potlog, V. Valdna , A. productivitate pentru obţinerea stratului nano- Gavrilov. Infl uence of Annealing in H2 Atmosphere on structurat cu bandă largă CdS – depunerea din baie the Electrical Properties of Thin Film CdS. Proceedings of the MRS Spring Meeting, San Francisco, MRSS11- chimică. 1324-D14-05, 6 pages, 2011. • A fost optimizată tehnologia de realizare a 5. T.Potlog, N. Spalatu, V. Feodorov, C. Antoniuc, convertoarelor fotovoltaice CdS-CdTe pe suporturi N. Maticiuc. Photovoltaic modules on the basis of CdTe de sticlă pe baza telururii de cadmiu. Au fost rea- for low power consumers. The 15-th International Confe- lizate convertoare fotovoltaice pe suprafeţe de 1,7 rence „Inventica 2011” , Iasi, pp. 513-518, 2011 (Golden 2 Medal). cm cu un randament de ~11%. Celulele fotovol- 6. N. Spalatu, T. Potlog, D. Serban. ZnSe fi lms taice realizate pe suport de sticlă au o reproducti- prepared by close-spaced sublimation and their infl uen- bilitate destul de bună şi ating următorii parametri ce on ZnSe/CdTe solar cell performance. Proceedings of the International Conference, CAS, 34nd Edition, October fotovoltaici: curenţi de scurtcircuit Jsc=23,62 mA/ cm2, tensiuni de circuit deschis U =0,82 V, facto- 17-19, Sinaia, Romania, V. 2, pp. 451-454, ISSN1545- CD 827X, 2011. rul de umplere FF = 0,55, randamentul de conversie 7. N. Maticiuc, V. Nicorici, N. Spalatu, D. Scortes- η ~11 %. cu, and T. Potlog, J. Hiie, V. Valdna. Electrical properties • Au fost obţinute în premieră convertoare of thermally annealed CdS thin fi lms obtained by che- fotovoltaice sub formă de straturi subţiri ZnSe-Cd- mical bath deposition. Proceedings of the International nd Te cu un randament de conversie ~7%. Conference, CAS, 34 Edition, October 17-19, Sinaia, Romania, V.2, pp.455-458, ISSN1545-827X, 2011. Rezultatele acestor cercetări pe durata anilor 8. N. Maticiuc, N. Spalatu and T. Potlog. „Optical 2009-2011 s-au concretizat prin 18 publicaţii comu- Properties of CdS Thin Films Deposited by close Space ne, dintre care o (1) publicaţie cu impact factor >1, Sublimation” Proceedings of the International Conferen- nouă publicaţii ISSN de circulaţie internaţională şi ce, CAS, 33nd Edition, October 11-13, Sinaia, Romania, celelalte lucrări publicate în culegeri naţionale de 2010. tip A, B, C. Participarea la Expoziţia europeană a 9. T. Potlog, V. Botnariuc, L. Gorceac, N. Spalatu, creativităţii şi inovării EUROINVENT-2011 şi IN- N. Maticiuc, S. Raievschi . „The Caracterization of the VENTICA 2011 cu instalaţia „Module fotovoltaice CdS-based solar cell Heterojunctions” „Proceedings of the International Conference, CAS, 33nd Edition, October pe bază de CdTe pentru consumatori de putere mică” 11-13, Sinaia, Romania, 2010. a fost apreciată cu două medalii de aur. Participarea 10. T.Potlog, N. Spalatu, V. Ciobanu, J. Hiie, A. la cea de a 15-a ediţie a Expoziţiei internaţionale de Mere, V. Valdna. Analysis of fi ll factor losses in thin fi lm invenţii, cercetare ştiinţifi că şi tehnologii noi a fost CdS/CdTe photovoltaic devices. Moldavian Journal of apreciată cu medalia de argint. the Physical Sciences, 2010, V9, N3-4 pp.376-381 ISSN 1810-648X. În acest context, activităţile IRSES ale Progra-

nr. 1(24), martie 2012 - 89 Akademos

USING MINI-RADAR Informaţia expusă în acest articol este rezultatul implementării proiectului „HYDRORAD - Integra- NETWORK FOR FLOOD ted advanced distribuited system for hydro-meteo- FORECASTING rological monitoring and forecasting using low-cost high-performance X-band mini-radar and cellular IN MOLDOVA: network infrastructures” în cadrul programului de cercetare „7th Research Framework Programme HYDRORAD PROJECT (FP7), Research for SMEs”, fi nanţat de Uniunea Eu- ropeană şi care atestă un studiu de caz în Republica Moldova. Valeriu CAZAC 1* Scopul principal al proiectului „HYDRORAD” 1 a fost elaborarea şi aplicarea sistemelor inovaţiona- John KALOGIROS le de mini-radare cu dublă polarizare cu banda-X şi Marios ANAGNOSTOU 1 a modelelor numerice de estimare a precipitaţiilor, 2 nowcasting, clasifi carea precipitaţiilor şi integrarea Frank MARZANO cu modelele hidrologice şi meteorologice pentru a Juan STELLA 3 fi utilizate în programele computerizate de analiză a 3 vremii şi prognozare a inundaţiilor. Emmanouil ANAGNOSTOU Acest sistem de mini-radare este uşor de insta- Errico PICCIOTTI 2 lat şi efi cient de aplicat pentru arii restrânse şi relief 2 dezmembrat. Studiul de caz a început în luna august Giovanni CINQUE 2011 în Moldova, unde au fost efectuate cercetări în Mario MONTOPOLI 2 teren pentru testarea acestui sistem de mini-radare. Livio BERNARDINI 2 În acest scop a fost instalată o reţea de trei mini-ra- dare care în paralel efectuau scanări ale atmosferei 4 Andrea VOLPI cu un radar Doppler mobil polarimtetric (tip XPOL) Andrea TELLESCHI 4 instalat în mijlocul reţelei. Totodată, s-au efectuat măsurări ale precipitaţii- 1* National Coordinator of HYDRORAD lor căzute, precum şi măsurări video ale intensităţii ploii cu ajutorul aparatelor disdrometrice şi pluvio- Project in Moldova metre. Au fost aplicate algoritme polarimetrice origi- 1 National Observatory from Athens, nale pentru atenuarea corecţiei şi estimarea precipi- taţiilor. Aceste rezultate au fost comparate cu datele Greece de referinţă luate în câmp privind ploile convective şi 2 HIMET, High Innovation in Meteorology, ploile moderate. Rezultatele au demonstrat că o astfel de reţea de mini-radare poate furniza informaţii de o L’Aquila, Italia precizie înaltă privind prognozarea precipitaţiilor pe 3 Civil and Environmental Engineering, arii mici şi cu relief dezmembrat şi greu de scanat. University of Connecticut, Storrs, USA Iar integrarea modelelor numerice meteorologice şi hidrologice cu utilizarea informaţiei on-line de la 4 ELDES, ELI International reţeaua de pluviometre oferă posibilitatea de a face Company, Firenze, Italia predicţii ale inundaţiilor cu înaltă precizie. 1. Introduction Rainfall estimates based on classical weather limitations are the smaller range due to low power radar observations have quantitative limitations ma- and the signifi cant signal attenuation at X-band in inly due to the lack of uniqueness in the relationship heavy rain, which must be corrected because it in- of the single radar measurable (refl ectivity) to the troduces errors in the rainfall estimation. associated rainfall intensity. The polarization diver- The main objective of the HydroRad project sity capability of modern weather radars is expected was to develop an innovative dual-polarization X- to moderate this effect (Anagnostou et al. 2004). band mini-radar system and software support tools High-frequency/low-power polarization-diversity for the use of weather and hydrologic applications. mini-radars can constitute a low-cost solution to The overall system was tested in an experimental the problem of hydrologic forecasting for urban and campaign where three mini-radar data and hydro- small-scale fl ood-prone basins and coastal areas not meteorological tool was tested against a state-of- well covered by operational weather radar networks. Thus, short-wavelength radar systems (like X-band the-art radar (XPol) and in-situ weather stations radars) became more attractive also for resear ch (raingauges and disdrometer) measurements. The purposes and they can either be mobile (trailer data were subsequently integrated to simulate the mounted, containerized or airborne) or static. Their fl ood response for Bic basin.

90 - nr. 1(24), martie 2012 Proiecte internaţionale

Echipa HIDRORAD

2. Experimental Setup The data used in this work were collected du- with the mini-radars. In addition six pairs of tip- ring Moldova Operational Field campaign (MOF) ping raingauges were installed in different positions which took place in September and October 2011. along the river (see Fig. 3 for their positions relative The target area for the MOF campaign is the region to XPol). The range of the radars was 60 km with a around the Moldovan capital Chisinau. This region resolution of 120 m. Radar observations included includes the basin of the river Bic with its tributaries the horizontal refl ectivity Zh, the differential refl ec- and smaller rivers (Fig. 1). The terrain is characteri- tivity Zdr and the differential phase Φdp, which is in- zed by low elevations up to 300 m. sensitive to radar calibration. The three mini-radars (Fig. 2) were installed in PPI scans at low elevation angles (up to 3.5o) locations around Chisinau in order to cover the ba- were performed as well as RHI scans in selected sin. XPol and the 2D-video disdrometer were instal- azimuth angles in order to estimate the vertical led in the center of mini-radars triangle in Chisianu structure of the rain fi eld. The time period for a full in order to provide a reference basis for comparison volume scan was about 3 minutes. The disdrometer

Fig. 1. The basin of the Bic river in central Moldova. The locations of the radars are shown.

nr. 1(24), martie 2012 - 91 Akademos

Fig. 2. One of the mini-radars (left) and the XPol mobile radar with the nearby disdrometer and gauges (right) data was used for the analysis of droplet size dis- et al. (2002) and Park et al. (2005). In this study we tribution, shape (axis ratio) and orientation of rain evaluated three rainfall estimators. The fi rst one is a droplets, and the theoretical estimation (simulation) classic Z-R estimator with steady coeffi cients which of polarimetric radar products. were evaluated from historic XPol data: 3. Data Processing At X-band frequencies attenuation of radar sig- R=3.36x10-2Z 0.58 , (1) nal by rain can be quite signifi cant and it can be lar- h ger than 10 dB in heavy rain. There are a number of -1 where R is in mm h units and Zh is in linear units rain attenuation correction algorithms like the ZPHI instead of dBZ. The second estimation is a polari- algorithm (Testud et al. 2000) used in this study, metric estimator which is based the Nw normaliza- which is based on ΦDP measurements, and its ex- tion approach. Its constants were estimated from tension with the additions of a ΦDP - ZDR constraint electromagnetic scattering simulations. Nw is the (Bringi et al. 2001). The calibration of the refl ectivi- intercept parameter (units mm-1 m-3) of rain droplet ty measurements of mini-radars was carried out by size distribution (DSD), which is approximated comparison with the radar products estimated from with a normalized Gamma distribution (Bringi and the disdrometer data (not shown here). Chandrasekar 2001). Nw is obtained also from pola- Rainfall rate R is estimated from radar measure- rimetric relations found from the simulations. The ments using polarimetric relations of rainfall para- polarimetric rainfall rate R estimator is: meters at X-band, which combine Zh, Zdr and speci- -3 0.58 fi c differential phase Kdp, which is half the gradient R=1.305x10 Nw(Zh/Nw) . (2) of Φdp along the radar ray, as described in Matrosov

Fig. 3. A PPI of horizontal refl ectivity Zh measured from the XPol and the R3 mini-radar at an elevation angle of 1.5o. The locations of the three mini-radars and the six pairs of raingauges relative to XPol are also shown

92 - nr. 1(24), martie 2012 Proiecte internaţionale

The third rainfall estimator is a new polarime- ments from the two radars which are separated by a tric estimator which minimizes the approximation distance of 16 km. error using the theoretical Rayleigh scattering limit Figure 4 shows time series of comparison of with the addition of a rational polynomial function accumulated rain in 30 minutes intervals from the of refl ectivity-weighted droplet diameter to appro- two radars with raingauges. The polarimetric es- ximate the Mie character of scattering (Kalogiros et timators Rp1 and Rp2 correspond to Eqs. (2) and al. 2011): (3), respectively, and follow well the raingauges 4.67 R=0.8106FR(μ)ΝwD0 fR(D0) . (3) reference measurements. The classic Z-R estimator

D0 and μ are the median volume diameter and shows lower values which is due to the fact that the the shape parameter of the DSD, respectively, d FR constants in Eq. (1) were estimated from historic is a function of μ, which is included in the Gamma XPol data in Athens, Greece, where rain microphy- approximation of the DSD, and fR is a third degree sics differ from Moldova region. rational polynomial of D0 with constants evaluated Figures 5 and 6 show the comparison of total by the simulations. accumulated rain in the experimental area from 4. Results XPol and R3 mini-radar (classic and Rp2 estima- Figure 3 shows an example of near simultane- tors) during the rain event of 8-9 September 2011. ous Zh PPI from XPol and the R3 mini-radar. Both The correlation coeffi cient is r, NB is the normali- radars sense well convective rain cells coming from zed bias and NSE in the normalized standard error. southwest. However, there are some differences R3 rainfall estimates are similar with XPol but with which are due to the vertical profi le of rain fi eld and a small overestimation by R3, which is probably the different altitude of each volume of measure- due to errors in the calibration of the radars, and

Fig. 4. Time series comparison of XPol and mini-radars rainfall estimators with raingauges.

Fig. 5. PPI of total accumulated rain estimated using Eq. (3) from XPol and R3 in 8-9/9/2011.

nr. 1(24), martie 2012 - 93 Akademos

Fig. 6. Scatter plots of accumulated rain from XPol and R3 corresponding to Fig. 5. signifi cant scatter probably due to the differences in by the network of the three mini radars will be used the time and altitude of the measurement volume of to force the hydrologic model for the targeted basin the two radars. (Bic) in Moldova (see Fig. 1). Also rainfall forecasts from the MM5 atmospheric model tuned to Moldo- 5. Hydrologic error analysis van territory will be used to predict river fl ows. In this section we present a case study of hy- Evaluation is based on qualitative time series drologic model (HEC-HMS) integration based on plots of the hydrologic model simulated runoff using data derived from the mini-radar network and quan- the mini-radar network rainfall estimates or forecas- titative precipitation forecasts from an operational ted rainfall and model simulated runoff using the re- numerical weather prediction model (MM5). The ference gauge rainfall measurements. Specifi cally, hydrologic modeling framework is used to charac- to assess the hydrologic error propagation for the terize the uncertainty in fl ood prediction forced with mini radar network we will perform the following the different (gauge versus mini radar network or hydrologic experiments: forecasted rainfall) rainfall estimates. Specifi cally, • the hydrologic model is forced with rainfall rainfall fi elds interpolated by gauge (considered as from the rain gauge network to simulate the referen- our ground reference) and rainfall fi elds retrieved ce runoff;

Fig. 7. Hydrologic model simulated runoff at the Bic basin outlet and an interior sub-basin based on rainfall measured by the rain gauge network

94 - nr. 1(24), martie 2012 Proiecte internaţionale

Fig. 8. Time series of Bic basin average rainfall rate based on gauge measurements, the mini-radar network estimates and the MM5 forecasted rainfall.

• the hydrologic model is forced with rainfall ge rainfall time series retrieved by the mini-radar from the mini radar network at hourly time reso- network, forecasted by MM5 and measured by the lution and 1-km spatial resolution to simulate the gauges. The general observation from the presented radar-predicted runoff; rainfall time series is the moderate underestimati- • the hydrologic model is forced with rainfall on (20%) and weaker temporal variability of basin from MM5 atmospheric model rainfall forecasts to average rainfall by the MM5 forecasts relative to simulate forecasted runoff. gauges, which is not an unexpected outcome when Comparisons of the above hydrologic model it comes to quantitative precipitation forecasting of simulations will provide a qualitative indication of frontal systems. On the other hand the quantitative the use of mini radars in hydrologic prediction. In precipitation estimation by the mini-radar network Figure 7 we show the basin average rainfall and the observations exhibits close agreement with the gau- corresponding model predicted runoffs at Bic outlet ge basin average rainfall. Specifi cally, the rainfall and an interior basin downstream of a small reser- time series between the mini radar network and gau- voir during the period August-October 2011. The ges are very well correlated (0.95), while the lower model simulations are based on the gauge rainfall basin average mini radar network rainfall values ex- data that can provide a continuous record of measu- hibit a low underestimation (8%). red rainfall in the area. As indicated from the fi gure The corresponding fl ow predictions based on the period did not exhibited signifi cant hydrologic the various rainfall inputs is shown in Figure 9. A events. The most signifi cant event that produced no- point to note is that the low basin average rainfall table basin response was in October 8-9 2011 that bias exhibited in Figure 8 is magnifi ed through ru- produced moderate peak runoff at the Bic basin ou- noff simulations. The MM5 bias exhibits the most tlet. signifi cant error propagation. This enhancement in Furthermore, it is noted that during the Octo- underestimation is due to the dry initial basin condi- ber event all three mini radars were operational and tions that resulted in a non-linear propagation of the provided continuous measurements of the storm basin response error from rainfall to runoff. Specifi - event. Therefore, we will focus our hydrologic er- cally, in the case of MM5 rainfall where rainfall ra- ror propagation analysis in this single event and use tes were distributed over the basin with lower inten- all sub-basins that are within the distribution of the gauge network. sities, most of the rainfall was infi ltrated causing an In Figure 8 we present the lower basin-avera- increase of the basin soil moisture and groundwater

nr. 1(24), martie 2012 - 95 Akademos

Fig. 9. Bic basin streamfl ow simulations from the hydrologic model forced with the various rainfall sources. levels, and a signifi cant increase in the bias of pre- References dicted basin runoff values between the MM5 rain- 1. Cazac V., Mihailescu C., Bejenaru G., Galca fall and that derived from gauge interpolation. The G.(2007). Apele de suprafaţă, „Ştiinţa”, Chişinău. error propagation in the mini-radar network rainfall 2. Anagnostou, E, Anagnostou M, Krajewski W, estimates is lower than the in the MM5 rainfall, but, Kruger A, Miriovsky B (2004) High-resolution rainfall estimation from X-Band polarimetric radar measure- it still magnifi es the rainfall bias to about 30% un- ments. J. Hydrometeor., 5, 110–128. derestimation in runoff bias. 3. Bringi V, Chandrasekar V (2001) Polarimetric 6. Conclusions Doppler weather radar. Cambridge University Press, Weather and hydrologic hazards are at the top of Cambridge, UK. environmental issues world-wide. X-band mini-ra- 4. Bringi V, Keenan T, Chandrasekar V (2001) dars are low cost mobile radar systems for weather Correcting C-band radar refl ectivity and differential re- fl ectivity data for rain attenuation: a self consistent me- and fl ood monitoring in small scales. Limitations in thod with constraints. IEEE Trans. Geosci. Remote Sens., the operating characteristics of mini-radars (like the 39, 1906-1915. 3o wide beam-width compared to 1o of XPol) ques- 5. Kalogiros J, Anagnostou M, Anagnostou E, tion the usefulness of their measurements. Our fi rst Montopoli M, Picciotti E, Marzano FS (2011) Optimum results show that mini-radars can give reliable esti- estimation of rain microphysical parameters from polari- mates of rainfall. Networks of mini-radars can cover metric radar measurements. Submitted to the IEEE Trans. Geosci. Remote Sens. broader areas in complex terrain where large expen- 6. Matrosov S, Clark K, Martner B, Tokay A (2002) sive systems cannot achieve this. Furthermore, the X-band polarimetric radar measurements of rainfall. J. hydrologic error propagation analysis showed that Appl. Meteor., 41, 941-952. mini radar network rainfall estimates can be used to 7. Park S, Maki M, Iwanami K, Bringi V, Chandrasekar predict fl ows at various basin scales. V (2005) Correction of radar refl ectivity and differen- Acknowledgments tial refl ectivity for rain attenuation at X-band, Part II: Evaluation and application. J. Atmos. Ocean. Technol., This work is part of the HYDRORAD project 22, 1633-1655. (Research for SMEs category–Grand agreement 8. Testud J, Le Bouar E, Obligis E, Ali-Mehenni M number FP7-SME-2008-1-232156) funded by EC (2000) The rain profi ling algorithm applied to polarimetric 7th Framework Program. weather radar. J. Atmos. Ocean. Technol., 17, 332-356.

96 - nr. 1(24), martie 2012 Proiecte internaţionale

FONDUL RADIOACTIV ÎN ZONA DE COASTĂ A MĂRII NEGRE

Dr. Romul-Mircea MĂRGINEANU1 Dr. Ana-Maria BLEBEA-APOSTU1 Dr., prof. univ. Octavian-Gheorghe DULIU2 Dr. Carmen VARLAM3 Dr. Vasile PĂTRAŞCU4 Figura 1. Bazinul hidrografi c al Mării Negre (după 1 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Philippe Rekacewicz, UNEP/GRID - Arendal, pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulu- http://enrin.grida.no/) bei”, Bucureşti-Măgurele, România Astfel, Dunărea reprezintă cea mai importantă sursă 2 Universitatea din Bucureşti, România 3 de material sedimentar, transportând anual o canti- Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare tate de material terigen estimată la 83,6 × 106 tone, pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice, Rm. Vâl- urmată de râurile din regiunea Caucazului: Rioni, cea, România Inguri şi Cioroh cu un debit solid de 18,8 × 106 tone, 4 Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare ceea ce face ca râurile din zona Alpină să contribuie Marină „Grigore Antipa”, Constanţa, România cu circa 71,6 % din debitul solid ce alimentează Ma- rea Neagră. Restul revine în mare proporţie râurilor RADIATION BACKGROUND OF BLACK SEA din zona sudică ce străbat fl ancul nordic al penin- COASTAL ENVIRONMENT sulei Anatolia, cele mai importante fi ind Sakarya, The main objective of the project is to establish Kizilirmak, şi Yesilirmak cu un debit solid anual de the level of radiation background and its sources in 6 the Black Sea coastal environment. 35,6 × 10 tone şi cu o pondere de 24,9 %. Şi, în Marine samples will be collected in the Black fi nal, râurilor din zona nordică Nistru, Bug şi Nipru Sea Coast area. The content of different radionucli- având un debit solid total estimat la 5,1 × 106 tone des will be analyzed and the results will be used in a şi o pondere redusă de numai 3,5%, aportul solid GIS application. The gamma emitting radionuclides anual total fi ind estimat la 143,1 × 106 tone (Kho- will be measured in ultralow radiation background lodov, 2006). in the Romanian underground laboratory in salt Sursa principală de apă a Mării Negre o consti- mine in Slanic-Prahova. 3 The main expected result is an up to date quanti- tuie râurile tributare, cu un debit anual de 346 km fi cation of the radiation sources of the background of şi precipitaţiile estimate la 129 km3 anual. Bilanţul the Black Sea coastal environment. hidrografi c prezintă un excedent de circa 372 km3 ce se varsă în mările Azov (32 km3) şi Marmara (340 Introducere km3) anual. Marea Neagră reprezintă cel mai mare bazin eu- Litoralul românesc are 244 km lungime între xinic din lume având o suprafaţă de 423.000 km2, un braţul Musura la nord şi Vama Veche la sud. Relieful volum estimat la 547.000 km3 (Murray et al., 1989) este format din ţărm cu altitudine joasă, plaje (cca. şi un bazin hidrografi c cu o suprafaţă de aproxi- 80%) şi ţărm relativ înalt cu faleze (cca. 20%). Din mativ 1.864.000 km2 (Kholodov, 2006) (Figura 1). punct de vedere geografi c, geomorfologic şi gene- Astfel, raportul dintre suprafaţa bazinului hidrogra- tic ţărmul românesc actual este considerat ca făcând fi c şi suprafaţa acvatoriului este de aproximativ 4,4 parte din două unităţi majore: unitatea nordică şi cea – o valoare intermediară între cea a Mării Caspice sudică, despărţite de promontoriul Midia. Unitatea (9,8) (van der Leedn et al., 1990) şi a Lacului Baikal sudică se divide în 2 subunităţi – de tranziţie cu (14,1), precum şi cea a Oceanelor Atlantic (0,23) şi faleze şi cordoane litorale întinse (Cap Midia-Cap Pacifi c (0,04) (Kholodov, 2006). Singol) din care face parte şi Staţiunea Mamaia, şi Reţeaua hidrografi că ce alimentează Marea sudică (Cap Singol – graniţa cu Bulgaria). Neag ră este destul de neuniform distribuită, cei mai Zona de coastă a României este infl uenţată în importanţi tributari fi ind dispuşi în zona Alpină, special de apele marine din zona de nord datorită urmaţi de cei din zona nordică a Platformei Ruse. sistemului general al circulaţiei de la nord la sud.

nr. 1(24), martie 2012 - 97 Akademos

Temperatura este, probabil, variabila oceanografi că foarte mare de cuante γ şi e± secundari ce formează cel mai des măsurată. Straturile de la suprafaţă au cascadele electromagnetice. o temperatură apropiată de cea a aerului, cu mici Protonul, particula α sau nucleele grele, cioc- diferenţe datorate inerţiei mediului acvatic în pro- nind un nucleu din aer, va produce particule secun- cesul de acumulare şi de cedare a energiei calorice. dare, în special mezonii π0, π±, K± sau K0, precum şi Temperatura medie anuală este de 11°C în nord-vest o mulţime de hadroni secundari şi de alte fragmente şi de 16°C în sud-est. Caracteristic pentru masele de nucleare. Astfel, foarte puţine particule grele ating apă din Marea Neagră este faptul că, sub adâncimea nivelul mării, în locul lor rămânând cuante γ şi un de 200 m, temperatura rămâne, practic, constantă 8 număr considerabil de miuoni. - 9°C, cu tendinţă slabă de creştere spre fund. Radioactivitatea naturală a mediului, seriile Marea Neagră este una din cele mai periclitate naturale ale 232Th şi 238U mări ale lumii de către activităţile umane. Calitatea Radionuclizii naturali 232Th şi 238U se dezinte- mediului înconjurător şi, în special, a mediului ma- grează în nuclee stabile numai după o serie de paşi rin poate fi ţinută sub control numai dacă cele 6 ţări ce implică dezintegrări α şi β. În plus, pe lângă ra- care o mărginesc cooperează strâns pentru limitarea diaţia α şi β, de asemenea radiaţia γ este emisă în poluării mediului acvatic. În unele cazuri se impune timpul dezintegrărilor acestor radionuclizi din seri- cooperarea tuturor celor 17 ţări ale căror râuri apar- ile 232Th şi 238U. ţin bazinului Mării Negre. Radionuclizi de origine cosmogenă Poluarea radioactivă a Mării Negre Radiaţia cosmică poate genera un număr foar- Poluarea radioactivă a Mării Negre este cât se te mare de reacţii nucleare, în urma cărora rezultă poate de reală. În bazinul Mării Negre se afl ă şi nuclee instabile. În lista radionuclizilor de origine Centrala nucleară de la Cernobîl, cea care în 26 cosmogenă trebuie menţionaţi: tritiul, 14C, 7Be etc. aprilie 1986, prin accidentul care a distrus complet Tritiul este produs natural de către componenta unitatea 4 a generat cea mai mare poluare cu pro- neutronică a razelor cosmice în reacţie cu azotul at- duşi radioactivi a mediului înconjurător ca urmare mosferic, cu o medie în emisfera Nordică de 5 uni- a utilizării în scopuri paşnice a energiei nucleare. tăţi de tritiu (TU) (Zimmermann, 1967). O bună parte din inventarul de radionuclizi elibe- Tritiul este în mare măsură dispersat în atmo- raţi în mediu de către acest accident au ajuns în sferă ca vapori de apă, provenind de la interacţiile Marea Neagră. razelor cosmice şi ca produs al activităţii nucleare. Din acest motiv, cunoaşterea fondului de radi- Tritiul devine parte a ciclului biologic şi este pre- aţii din zona litorală a Mării Negre este de un real zent în precipitaţii şi în apele de suprafaţă de unde interes, atât din punct de vedere economic, cât şi poate fi regăsit în sistemul apelor subterane. turistic, dat fi ind faptul că anual milioane de oameni Urmare a testelor nucleare efectuate în atmo- îşi petrec concediul pe plajele acestei mări. sferă până în 1963, conţinutul în precipitaţii a atins Fondul de radiaţii poate avea mai multe surse: câteva mii de unităţi de tritiu. Între 1963 şi 1966 s-a radiaţia cosmică, radiaţia telurică generată de radio- produs o oprire totală a testelor. Din 1967 până în nuclizii naturali existenţi în sol şi, respectiv, radiaţi- 1980 au fost efectuate teste nucleare numai de Chi- ile emise de radionuclizi artifi ciali (emisii de rutină, na şi Franţa. Începând cu anul 1980, nu au mai avut accidente nucleare etc.). loc experienţe în atmosferă. Radiaţia cosmică Emisiile combinate ale surselor naturale şi an- Radiaţia cosmică a fost pusă în evidenţă în urma tropogene conduc la un inventar global de 53 × 1018 măsurărilor efectuate de Victor F. Hess în perioa- Bq, ceea ce este cam de 50 de ori mai mare decât da 1911-1913, care a stabilit că odată cu altitudi- nivelul tritiului datorat numai surselor naturale. nea creşte nivelul de ionizare a aerului (V. F. Hess, Okada şi Momoshima în 1993 au estimat că nivelele 1912). Radiaţia cosmică este împărţită în 2 mari ca- curente ale tritiului în apa de suprafaţă, de adâncime tegorii: şi în precipitaţii sunt între 0,1 şi 8 Bq/L. Bazându-se Radiaţia cosmică primară – formată în majori- pe aceste concentraţii ei estimează că nivelul tritiu- tate din protoni 90% şi nuclee de heliu 9%, iar într-o lui în corpul uman este de 1,7 Bq/L. foarte mică măsură <1% electroni, raze gamma şi C-14 este izotopul radioactiv al carbonului nuclee grele (până la Fe). Dependenţa energetică se şi este prezent în cantităţi foarte mici comparativ întinde pe aproape 21 de ordine de mărime. cu izotopii stabili 12C şi 13C, (14C - 1 atom la 1012 Radiaţia cosmică secundară provine din in- atomi de carbon stabili). Producerea, pentru prima teracţia radiaţiei cosmice primare cu nucleele din dată postulată de Libby în 1955, are loc în straturile atmosfera terestră. În urma acestui fenomen, un înalte ale atmosferei în urma ciocnirii razelor cos- număr imens de particule secundare ajung la nive- mice producătoare de neutroni în prezenţa atomilor lul solului. La energiile mari ale particulelor cosmi- de azot cu o rată de producere de 14C de 1,0 × 1015 ce procesele care au loc duc la generarea în număr 14 Bq/an. Odată produs, acesta se oxidează la CO2 şi 98 - nr. 1(24), martie 2012 Proiecte internaţionale sub forma dată este încorporat în ciclul global de Negre, estimată la nivelul anului 2006 ca fi ind de carbon. 14C şi se dezintegrează β pentru a forma nu- 1770 ± 790 TBq, este cauzată în proporţie de 80 % cleul stabil al azotului. de testele nucleare din anii ‘50 - ‘60 şi numai 20 % Radioactivitatea antropogenă de accidentul de la Cernobîl (Egorov et al. 2006). Datorită situării sale intracontinentale, Marea În cazul 137Cs, poluarea a fost şi mai mare, astfel în- Neagra joacă rolul unui imens bazin de acumulare cât inventarul total de cesiu provenit de la Cernobîl a diferiţilor produşi ai activităţii umane, parveniţi poate fi estimat la o valoare cuprinsă între 338 şi în urma unor deversări controlate sau în urma unor 1400 TBq. Aceste valori trebuie comparate cu cele accidente. La aceasta trebuie adăugat şi caracterul ante-Cernobîl, situaţie în care inventarul total de meromictic al Mării Negre, ceea ce face ca volu- 90Sr era uşor superior celui de 137Cs. mul imens de apă afl at sub picnoclină (cca 90% din Impactul puternic al accidentului de la Cernobîl volumul total al Mării Negre) să fi e practic izolat a fost evidenţiat şi în sedimentele superfi ciale colec- de cel afl at deasupra acesteia, inclusiv circulaţia tate din diferitele zone ale bazinului Mării Negre. ciclonală principală şi cea secundară ce transportă Măsurările efectuate în zona de şelf din dreptul Del- continuu, în sens antiorar, apele purtate de princi- tei Dunării, estuarului Niprului şi Bugului, precum palii tributari, Dunărea şi Niprul (Livingston et al., şi în jurul Capului Tarkhankut din Peninsula Crime- 1988; Polikarpov et al., 1992), contribuind la dis- ea au indicat un inventar total de 137Cs cuprins între persia elementelor radioactive artifi ciale de-a lungul 10 şi 40 kBq/m2 (Egorov et al., 2006, Voitsekhovych întregului ţărm. et al., 2006), faţă de inventarul pre-Cernobîl al 137Cs Exceptând cele două episoade de poluare radio- înregistrat în anul 1981 pentru sedimentele de fund, activă masivă – testele nucleare atmosferice ce s-au cuprins între 1 şi 8 kBq/m2 pentru zonele de şelf şi încheiat în anul 1963 prin semnarea tratatului de in- sub 0,2 kBq/m2 pentru zonele abisale (Vakulovsky terzicere a exploziilor nucleare atmosferice şi acci- et al, 1982), ceea ce indică o creştere cuprinsă între dentul de la Cernobîl – în Marea Neagră nu au fost 5 şi 10 ori în perioada post Cernobîl. înregistrate niciun fel de alte evenimente nucleare, Determinările de 90Sr şi 137Cs datorate acciden- astfel încât radioactivitatea de fond este determinată tului de la Cernobîl, făcute de Egorov (2002) în ţe- de prezenţa celor trei categorii de radionuclizi natu- suturile algelor marine din genul Cystosteira, ale rali: 238U, 232Th şi 40K şi ai descendenţilor acestora. midiilor Mytilus galloprovincialis şi ale peştilor din Poluarea radioactivă, cauzată de cele două epi- specia Merlangius merlangius euxinus au remarcat soade menţionate mai sus a inclus în principal ra- o creştere considerabilă a acestora, dar în scurt timp dionuclizii produşi de fi siune de viaţă medie 90Sr după aceasta, conţinuturile au scăzut rapid în decurs 137 (T1/2 = 28,8 ani) şi Cs (T1/2 = 30,17 ani), ca şi pe de câţiva ani după care scăderea s-a încetinit. Per cei de viaţă scurtă (95Zr/95Nb, 103Ru, 106Ru, 110mAg, ansamblu însă, atât 90Sr, cât şi 137Cs au fost elimi- 125Sb, 131I, 134Cs,140Ba/140La, 141Ce, 144Ce), la care se naţi din ţesuturile organismelor marine cu un timp adaugă actinidele de viaţă lungă 239Pu şi 241Am. În de înjumătăţire variind între 4 şi 8 ani, pe când doza fi nal însă, principalii poluanţi radioactivi biologic maximă absorbită de aceste organisme a fost între semnifi cativi rămân numai 90Sr şi 137Cs. Din acest 5,5 şi 20 % din doza absorbită datorată izotopului motiv, distribuţia poluanţilor radioactivi s-a extins natural 210Pb (Polikarpov, 1998). de la volumul superfi cial de apă la sedimente, fi ind Proiectul RACE - BS ERA.NET înglobaţi apoi de organismele marine fi ltratoare, Proiectul „Radiation background of Black Sea ajungând în fi nal în organismele din vârful pirami- coastal environment” se desfăşoară în cadrul FP7 dei trofi ce – peştii. BLACK SEA ERA.NET – Pilot Joint Call, Networ- Din datele din literatură, se remarcă impactul king on Science and Technology in the Black Sea major pe care l-a avut accidentul de la Cernobîl Region. Scopul major al acestui proiect constă în asupra radioactivităţii apei Mării Negre. Conform identifi carea surselor fondului de radiaţii în zona 90 acestor date, contribuţia Sr provenind de la Cer- de coastă a Mării Negre. Obiectivele specifi ce ale nobîl, datorită relativei vecinătăţi a centralei nucle- proiectului sunt: (i), colectarea, transportul, depo- are-electrice, precum şi specifi cului contaminării cu zitarea şi condiţionarea probelor marine; (ii), mă- radionuclizi în urma exploziei reactorului 4, a fost surarea radionuclizilor gama şi beta emiţători; (iii), de circa 100-300 TBq, ceea ce a determinat creşte- măsurarea fl uxului de miuoni atmosferici pe mare rea rapidă a conţinutului acestuia în stratul de dea- şi pe uscat şi (iv), optimizarea spaţială a schemei de supra picnoclinei (Egorov et al., 1999). O cantitate prelevare a probelor. relativ egală estimată la 160 TBq a fost transportată Probele marine vor fi colectate din zona de coas- de Dunăre şi Nipru (Voitsekhovych, 2001). tă a Mării Negre, ulterior fi ind analizat conţinutul de 90 Cu toate acestea, poluarea cu Sr a apelor Mării radionuclizi din aceste probe. Rezultatele obţinute

nr. 1(24), martie 2012 - 99 Akademos

în urma analizei vor fi înregistrate şi procesate într-o Facultatea de Fizică, Universitatea din Bu- aplicaţie de tip GIS. Radionuclizii gama emiţători cureşti, România – responsabil proiect Prof. Univ. vor fi măsuraţi în fond de radiaţii ultra-scăzut, în la- Dr. Octavian-Gheorghe Duliu. boratorul subteran al IFIN-HH din mina de sare de Bibliografi e la Slănic Prahova, România. Fluxul de miuoni va fi 1. Cornell, R.M. (1993). Adsorption of cesium on măsurat pe ţărm şi pe mare, iar datele vor fi transfe- minerals: A review. J Radioanal. Nucl. Chem. 171, 483- 500. rate către aplicaţia GIS. 2. Egorov, V.N., Povinec, P.P., Polikarpov, G.G., Pentru dezvoltarea aplicaţiei GIS este necesară Stokozov, N.A., Gulin, S.B., Kulebakina, L.G., Osvath, parcurgerea următoarelor etape: (i) defi nirea facto- I. (1999). 90Sr and 137Cs în the Black Sea after the Cherno- rilor de infl uenţă şi în consecinţă a datelor necesare; byl NPP accident: inventories, balanceand tracer applica- (ii) determinarea algoritmului de optimizare spaţial tions. J. Environmental Radioactivity, 49 (3), 137-156. 3. Egorov, V.N., Polikarpov, G.G., Gulin, S.B., cel mai potrivit şi completarea schemei iniţiale de Osvath, I., Stokozov, N.A. Lazorenko, G.E. (2006) XX prelevare/măsurare; (iii) punerea la punct a transfe- years of radioecological response studies of the Black rului şi informaţiilor din şi către această aplicaţie a Sea to the Chernobyl NPP accident. Presented at the First punctelor de prelevare/măsurare captate prin GPS; Biannual Scientifi c Conference „Black Sea Ecosystem (iv) efectuarea analizelor adecvate privind contribu- 2005 and Beyond”, Istanbul, 8-10 May 2006. 4. Kholodov, V.N. (2006). Geochimia proceselor ţia fi ecăreia dintre sursele naturale şi artifi ciale de sedimentare, Geos, Moscova (în limba rusă). radiaţii la constituirea fondului de radiaţii şi genera- 5. Libby, W. Radiocarbon Dating, 2nd Ed.; Uni- rea unor harţi tematice corespunzătoare acestora. versity of Chicago Press: Chicago, 1955. Rezultatul aşteptat al proiectului constă în cuan- 6. Livingston, H.D., Buesseler, K.O., Izdar, E., & Konuk, T. (1988). Characteristics of Chernobyl fallout tifi carea surselor fondului de radiaţii din zona de inthe Southern Black Sea. In: Radionuclides: a tool for coastă a Mării Negre. Rezultatele specifi ce sunt: (i) oceanography. J.C.Guary, P. Guegueniat, &R.J.Pentreath armonizarea procedurilor de prelevare; (ii) stabili- (Eds.), Essex: UK Elsevier. 204-216. rea procedurilor de colectare, transport şi depozitare 7. Murray, J. W. Jannasch, H. W. Honjo, S. Ander- a probelor; (iii) identifi carea şi cuantifi carea radio- son, R. F. Reeburgh, W. S. Topparallel, Z. Friederich, G. E. Codispoti L. A. Izdar E. (1989) Unexpected changes nuclizilor gama emiţători din zona de coastă a Mării în the oxic/anoxic interface în the Black Sea, Nature 338, Negre; (iv) separarea radiochimică şi cuantifi carea 411 - 413 (doi:10.1038/338411a0). nivelului de uraniu şi toriu; (v) cuantifi carea triti- 8. Okada, S., Momoshima, N. (1993). Overview ului, 90Sr şi 14C în apă, precipitaţii, sol şi sedimente of tritium: characteristics, sources, and problems. Health (vi), cuantifi carea tritiului şi 90Sr în peştii colectaţi Physics 65(6):595-609. 9. Polikarpov, G.G., Livingston, H.D., Kulebaki- din Marea Neagră; (vii) cuantifi carea contribuţiei na, L.G., Buesseler, K.O., Stokozov, N.A., Casso, S.A. fl uxului de mioni la fondul de radiaţii; (viii) crearea (1992). Infl ow of Chernobyl 90Sr to the Black Sea from bazei de date GIS cu datele obţinute în urma măsu- the Dnieper River. Estuarine, Coastal and Shelf, Science, rărilor şi (ix), elaborarea de hărţi tematice. 34, 315 - 320. În realizarea proiectului sunt implicate şase in- 10. Polikarpov, G.G. (1998). Conceptual model of responses of organisms, populations and ecosystems în stituţii partenere din trei ţări: allpossible dose rates of ionizing radiation în the envi- Institutul Naţional de C&D pentru Fizică şi ronment. Procc. of RADOC 96-97 conference, Norwich/ Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Bucureşti- Lowestoft, 8-11 April, 1997. Radiation Protection Dosi- Măgurele, România – coordonator proiect Dr. Ro- metry, 75, 181-185. 11. V. F. Hess (1912). „Über Beobachtungen der mul-Mircea Mărgineanu; durchdringenden Strahlung bei sieben Freiballonfahrt”. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvolta- Physikalische Zeitschrift 13: 1084–1091. re pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice, 12. Vakulovsky, S.M., Krasnopevtsev, Yu.V., Ni- Rm.Vâlcea, România – responsabil proiect Dr. Car- kitin, A.I., Chumichev, V.B. (1982). Distribution of 137 90 men Varlam; Cs and Sr between the water and bottom sediments în the Black sea în 1977. Okeanologia, v.XXII, issue 6, Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Moscow, 1982, pp.966-969 (in lb. rusa). Marină „Grigore Antipa”, Constanţa, România – 13. Voitsekhovych, O.V. (2001). Project status re- responsabil proiect Dr. Vasile Pătraşcu; port of the Ukrainian Hydrometeorological Institute Institutul de Ecologie şi Geografi e al Acade- (UHMI),Central geophysical observatory (CGO), Mari- miei de Ştiinţe a Republicii Moldova (IEG-ASM), ne Branch of UHMI (2001). National Report for theIA- EA Regional Technical Co-operation Project RER/2/003 Republica Moldova – responsabil proiect Dr. Vasile „Marine Environmental Assessmentin the Black Sea”. Stegărescu; UHMI, Kiev-Sevastopol, 83 p. Laboratorul de Monitorizare a Expunerii 14. Zimmermann, U., Munnich, K. O. and Roether, Populaţiei, Centrul Naţional de Radiobiologie şi W., (1967). Downward movement of soil moinsture tra- Protecţie Radiologică (NCRRP), Bulgaria – res- ced by means of hydrogen isotopes. In: Isotope Tehniques în the Hydrologic Cycle, Geophysical Monograph Series ponsabil proiect chim. Rositsa Totseva; 11, American Geophysical Union.

100 - nr. 1(24), martie 2012 Proiecte internaţionale

PROIECTUL energetic şi politicile energetice ale ţărilor rivera- ne Bazinului Mării Negre – Energy View of BSEC PROMITHEAS Countries. Jurnalul publică rapoarte anuale conţi- nând analiza situaţiei şi dezvoltării sectorului ener- Dr. hab., prof. univ. Mihail CHIORSAC getic şi are scopul de a familiariza guvernele, minis- terele, cercurile largi ale comunităţii ştiinţifi ce, de afaceri şi de producţie, cointeresate în promovarea THE PROJECT PROMITHEAS unei politici naţionale şi europene de dezvoltare du- The aim and main tasks of the project are given. Are presented the main results which are obtained, rabilă a sectorului energetic. their importance for implementation in the national În cadrul primelor proiecte PROMITHEAS, a and regional economy of the BSEC countries. fost stabilită reţeaua de colaborare şi investigaţii şti- inţifi ce în domeniul energetic din ţările riverane Ba- zinului Mării Negre prin crearea unor legături strân- Proiectul PROMITHEAS, lansat în cadrul Pro- se dintre echipele naţionale şi convocarea de confe- gramului FP7 şi fi nanţat de Uniunea Europeană, îşi rinţe anuale comune. Au fost identifi cate domeniile propune să susţină investigaţiile ştiinţifi ce din ţările prioritare de colaborare internaţională, principiile riverane Bazinului Mării Negre în cele mai actu- de colaborare şi planul de acţiuni în baza propuneri- ale domenii de interes comun. În conformitate cu lor ministerelor şi guvernelor ţărilor-membre. Declaraţia de la Baku din 2003 a reprezentanţilor Un rol important ca rezultat al acestui proiect Ministerelor Energetice ale ţărilor riverane Bazi- îl are organizarea întrunirilor anuale ale miniştrilor nului Mării Negre, acesta urmăreşte să mobilizeze ţărilor respective care răspund sau curează sectorul potenţialul ştiinţifi c din zona respectivă prin stabi- energetic, menite să coordoneze acţiunile de imple- lirea unei reţele de colaborare pentru soluţionarea mentare a recomandărilor şi rezultatelor obţinute în problemelor comune legate de politici energetice şi practică. schimbarea climei. Obiectivele proiectului PROMITHEAS-4 sunt Luând start în 2005, proiectul a parcurs mai dezvoltarea şi evaluarea atenuării sau limitării in- multe etape, de la PROMITHEAS-1 până la PRO- fl uenţei activităţii ţărilor riverane Bazinului Mării MITHEAS-4, cu durata medie a fi ecăruia de 3 ani. Negre asupra mediului ambiant prin formarea unui El se desfăşoară sub auspiciul organizaţiei de coo- portofoliu unic de mecanisme, metode şi modele de perare economică a ţărilor riverane Bazinului Mării evaluare, estimare şi luare de decizii în domeniul Negre (BSEC – Black Sea Eeconomic cooperation protejării mediului ambiant, însoţite de mediatiza- organization), fi ind coordonat de Centrul de Politici rea şi familiarizarea factorilor de decizie, business- Economice şi Dezvoltare a Universităţii Naţionale menilor şi populaţiei cu necesitatea şi măsurile prin- din Athena, Grecia, iar, în particular – de profesorul cipale privind protecţia mediului ambiant. D. Mavrakis. Activităţile de diseminare includ prezentări ofi - În realizarea proiectului sunt implicate Albania, ciale, precum şi deliberări cu organismele guverna- Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, mentale ale Organizaţiei Cooperării Economice a Moldova, România, Rusia, Serbia, Turcia, Ucraina. ţărilor Mării Negre (OCEMN) ( reuniuni ministeri- Echipele naţionale sunt reprezentate de aşa numi- ale, grupuri de lucru în domeniul mediului, energiei, tul Teame Lider – conducătorul de echipă. Echipa ştiinţei şi tehnologiei etc.), cu autorităţile naţionale Republicii Moldova întruneşte preponderent cola- competente şi părţile interesate relevante ale celor boratorii Institutului de Energetică al Academiei de 12 ţări-membre, crearea unor ateliere naţionale de Ştiinţe a Moldovei în frunte cu subsemnatul (cer- lucru, convocarea conferinţelor internaţionale, pu- cetătorul ştiinţifi c principal, profesorul universitar, blicarea buletinului informativ etc. dr. hab. Mihail Chiorsac – n.r.). Activitatea şi rezultatele fi nale, obţinute în cad- Fiecare etapă a proiectului prevede elaborarea rul proiectului PROMITHEAS, vor permite de a şi mediatizarea unor buletine informative electroni- intensifi ca eforturile comune ale guvernelor, facto- ce despre cele mai importante noutăţi în domeniul rilor de decizie în cercetare, producere şi business energetic din ţările membre şi activitatea efectuată pentru a promova şi implementa o politică unică de în cadrul proiectului, convocarea conferinţelor anu- protecţie a mediului ambiant. ale şi editarea jurnalului anual cu privire la sectorul

nr. 1(24), martie 2012 - 101 Akademos

LANDSCAPE informaţionale, a fost posibilă optimizarea utilizării acestei metode în arheologie: între timp aparatajul a ARCHAEOLOGY devenit accesibil din punct de vedere fi nanciar, iar datorită utilizării computerelor mobile performante ŞI PROSPECŢIUNI – prelucrarea şi procesarea datelor este posibilă în MAGNETOMETRICE ÎN câmp. Aceste circumstanţe, în paralel cu procesul de internaţionalizare a cercetării arheologice de la REPUBLICA MOLDOVA: Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” în REZULTATE colaborare cu Asociaţia Naţională a Tinerilor Istorici din Moldova, au făcut posibilă desfăşurarea în anii ŞI PERSPECTIVE 2009-2010 a proiectului „Prospecţiuni geofi zice în ALE UNUI PROIECT Moldova”, unele rezultate şi perspective ale căruia le prezentăm în cele ce urmează2. MOLDO-GERMAN Ca metodă de cercetare în arheologie, magnetometria se bazează pe interpretarea contrastului Dr. Alexandru POPA* dintre valorile câmpului magnetic al suprafeţei solului Dr. Sergiu MUSTEAŢĂ** într-un punct anumit şi valorile câmpului magnetic natural al pământului. Această diferenţă permite Dr. Hans-Ulrich VOSS*** evidenţierea de anomalii magnetice care indică existenţa unor structuri subterane de origine naturală *Cercetător ştiinţifi c asociat, Römisch-Germanische sau umană. Utilizată împreună cu alte metode de Kommission des Deutschen Archäologischen Institut, cercetare, magnetometria contribuie la o recunoaştere Frankfurt/Main mult mai efi cientă a urmelor arheologice subterane. Spre **Conferenţiar, Universitatea Pedagogică de Stat deosebire de multe alte metode de studiu arheologic, „Ion Creangă” din Chişinău magnetometria posedă particularităţi deosebite: rezultatele ei nu depind considerabil de timpul zilei, ***Cercetător ştiinţifi c, Römisch-Germanische anotimp, condiţii climaterice, culturi agricole sau Kommission des Deutschen Archäologischen Institut, starea suprafeţei solului. În afară de aceasta, metoda Frankfurt/Main respectivă oferă posibilitatea de a desluşi structuri arheologice afl ate în totalitate sub pământ, până la o LANDSCAPE ARCHAEOLOGY AND adâncime de circa 2 m. GEOMAGNETIC SURVEY IN THE REPUBLIC OF Magnetometria în arheologie este o cercetare MOLDOVA: RESULTS AND PERSPECTIVES OF non-distructivă, care nu afectează în niciun ONE MOLDO-GERMAN PROJECT fel suprafaţa actuală a solului. Graţie acestei This article report the main fi ndings of an particularităţi, ea se pretează drept tehnologie de vârf archaeological project from „Ion Creangă” în cercetarea unor situri în care săpăturile arheologice Pedagogical State University in Chişinău. The main goal of this project is to enrich the competitiveness sunt fi e imposibile, fi e nedorite, fi e greu de fi nanţat, of archaeological science from Republic of Moldova. devenind prin aceasta un instrument indispensabil With support of strategic partners from two European pentru o cercetare arheologică modernă. În statele countries and Moldovan Diaspora we will ensure the puternic industrializate domeniul aplicaţiilor transfer of the know-how and experience to Moldova magnetometrice în arheologie a cunoscut în ultimii in the fi eld of Landscape Archaeology. The main ani o dezvoltare largă. Aparatele, care ajung pentru objectives is to do the common investigations, to moment să devină dotarea standard a cercetătorilor- train experts in the fi eld, to organize a high equipped base, to promote the archaeological potential of arheologi, au fost acum câţiva ani un instrument Moldova and to prepare in partnership with German sofi sticat, disponibil doar unor geofi zicieni selecţi. and Romanian colleagues a FP7 pilot-project in the Aplicarea la scară largă a acestei tehnologii de fi eld of Landscape Archaeology. cercetare în Republica Moldova a fost până în prezent limitată de lipsa de aparataj adecvat. Astfel, Introducere în vederea inventarierii patrimoniului arheologic Prospecţiunile magnetometrice, cunoscute şi al Republici Moldova, utilizarea acestei metode sub numele de gradiometrie1, nu sunt o noutate devine extrem de necesară. în arheologia europeană. Însă abia în ultimii Istoria aplicării magnetometriei în arheologie ani, în urma dezvoltării rapide a tehnologiilor începe în anii ´50 ai secolului al XX-lea. Drept 1 Măsurarea gradientului componentei magnetice verticale a 2 Pentru rezultatele preliminare ale cercetărilor a se pământului, efectuată cu ajutorul unui gradiometru magnetic. vede+++++++

102 - nr. 1(24), martie 2012 Proiecte internaţionale pionieri ai acestei metode de cercetare sunt Proiectul moldo-german „Prospecţiuni consideraţi doi cercetători englezi – Martin Aitken geofi zice în Moldova” şi Erdward Hall de la Oxford. Aceştia erau antrenaţi În ultimul timp, în organizarea şi desfăşurarea în cercetările de salvare de dinainte construirii în unor asemenea cercetări se implică activ zona Peterborough a unui segment de autostradă şi Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din încercau să localizeze cuptoarele de ars ceramică de Chişinău. Astfel, cu sprijinul Institutului German de epocă romană din zona respectivă. Arheologie din Frankfurt pe Main, în anii 2009-2010 Evenimentul produs în anul 1958 este considerat s-au efectuat primele sondaje geofi zice comune. În momentul de început al aplicaţiei magnetometrice desfăşurarea acestor sondaje au fost implicaţi, alături în arheologie. Cum s-au desfăşurat aceste prime de cercetători-arheologi consacraţi, masteranzi şi investigaţii? Distanţa dintre puncte era fi xată de doctoranzi ai facultăţii de istorie. În paralel, a fost 1,5 x 1,5 m, aşa încât pentru o suprafaţă de 5 ha organizat la Chişinău un curs teoretico-practic a fost nevoie de o săptămână de lucru. La sfârşitul pentru studenţii de la masterat care a avut în atenţie acesteia s-a putut identifi ca în teren un cuptor de ars metodele non-distructive de cercetare în arheologia ceramică, care fusese scopul principal al căutărilor modernă. Cu ajutorul magnetometrului cu 5 sonde [Aitken 1961]. şi al aparatelor complementare, puse la dispoziţie de După acelaşi sistem a lucrat şi V. P. Dudkin partenerul german, a fost posibilă o demonstraţie pe cu magnetometrul de tip ,,M 27”, efectuând scurt atât a posibilităţilor, cât şi a limitelor aplicării măsurări, inclusiv pe teritoriul actual al Republicii în arheologie a acestei tehnologii din domeniul Moldova, ale căror rezultate ilustrează evoluţia geofi zicii. aplicaţiilor magnetometrice în slujba arheologiei În anul 2009 lucrările s-au desfăşurat în luna secolului al XX-lea, [Dudkin/Videkko 2004]. octombrie, fi ind realizate sondaje pe suprafaţa a 5 Ulterior această metodă de investigaţii nu a mai situri arheologice din Republica Moldova – Horodca fost folosită în Republica Moldova. Din informaţia şi Costeşti, raionul Ialoveni, Petreni, raionul de care dispunem, o primă încercare s-a făcut abia Drochia, Sobari, raionul Soroca şi Trebujeni, raionul în anul 2005. Cu ajutorul magnetometrului cu o Orhei3. Măsurări geomagnetice au fost posibile pe singură sondă de la RGK (Römisch-Germanische o suprafaţă de peste 20 000 mp, fi ind descoperite Kommission), cercetătoarea Elke Kaiser de la Frei urmele unor complexe de locuit şi ale unor sisteme Universität Berlin a efectuat, împreuna cu Eugen de fortifi caţie4. Pentru investigaţii s-a folosit un Sava din Chişinău, o prospecţiune geomagnetică în situl de la Miciurin-Odaia din raionul Drochia. 3 Pentru raportul preliminar al acestor investigaţii a se vedea Din rezultatele acestor investigaţii, putem deduce POPA et. al. 2010b. că cercetările geomagnetice nu s-au soldat cu 4 La proiect au participat, din partea Institutului German de evidenţierea unor anomalii de origine umană Arheologie din Frankfurt am Main/Germania - Prof. dr. Friedri- [Kaiser/Sava 2006]. ch Lüth, dr. Alexandru Popa, dr. Knut Rassmann, Klaus Baltes,

Figura 1. Magnetometru cu cinci sonde în timpul măsurătorilor de la Sobari, raionul Soroca

nr. 1(24), martie 2012 - 103 Akademos

Figura 2. Petreni. Planul magnetometric al suprafeţei investigate în campania anului 2009 magnetometru, compus din cinci sonde de tip „Dr. locuinţe din cadrul aşezării. Prospecţiunile de teren Förster” dispuse pe un suport mobil non-magnetic realizate în paralel cu măsurările geomagnetice au al fi rmei Sensys din Germania (Figura 1). Distanţa confi rmat posibilitatea extinderii sitului pe o arie dintre sonde era de 0,25 m, viteza de propulsare de peste 36 ha. La suprafaţa actuală a solului s-au a căruciorului varia între 0,6 – 1,2 m/s. În cadrul observat numeroase aglomerări de vase ceramice acestei campanii de teren rezultate deosebit de şi lipituri arse de lut. Toate acestea creau condiţii interesante au fost obţinute, de exemplu, în aşezarea prielnice pentru o cercetare geomagnetică integrală, de tip Cucuteni-Tripolie dispusă între satele Petreni care a fost posibilă în campania anului 2010 şi apoi şi Sofi a din raionul Drochia, precum şi în aşezarea de a anului 20117. epocă romană târzie de la Sobari, raionul Soroca. La Sobari, raionul Soroca8 măsurările s-au În cadrul aşezării de la Petreni/Sofi a5 au fost concentrat parţial asupra spaţiului din interiorul investigate două casete cu dimensiunile de 50x50 şi incintei, azi nefolosit pentru agricultură, precum 30x50 m6 (Figura 2). Drept rezultat a fost posibilă şi la sud de acesta. În colţul de sud-vest al incintei identifi carea câtorva anomalii magnetice, care după investigaţiile nu au fost posibile din cauza arbuştilor formă şi dimensiuni pot fi identifi cate cu resturi de deşi care au crescut necontrolat în această parte a sitului. De asemenea, spaţiile investigate anterior iar din partea Republicii Moldova – prof. dr. hab. Gheorghe Postică, dr. Sergiu Musteaţă, Veaceslav Bicbaev, dr. Octavian prin săpături de E. Rikman şi I. Niculiţă nu au putut Munteanu, Vasile Iarmulschi, Ghenadie Sîrbu, Ecaterina Creţu, 7 Livia Ermurachi şi Corina Rezneac. Cercetarea suplimentară din anul 2011 a fost efectuată de co- legul Knut Rassmann de la Römisch-Germanischen Kommis- 5 Situl este cunoscut sub numele de „Sofi a I” /„La Şulim” / sion din Frankfurt/Main. La momentul redactării acestui studiu „Via Boierească” şi se găseşte la circa 6 km spre sud-vest de satul Petreni, raionul Drochia. Aşezarea este cunoscută de la planul magnetometric fi nal al aşezării culturii Cucuteni de la începutul secolului al XX-lea, când E. Stern a investigat prin Petrei/Sofi a înca nu era procesat. săpături arheologice opt locuinţe din lemn cu lipituri de lut. Ul- 8 Situl este cunoscut de pe urma cercetărilor lui Emanoil Rik- terior situl a mai fost investigat de V. Zirra, T. Passek, K. Šiskin, man în anii 1966-1972 şi Ion Niculiţă în anii 1990-1994. Situl V. Marchevici şi V. Bicbaev. Pentru principalele rezultate ale reprezintă o aşezare a culturii Sântana de Mureş-Černjachov, la investigaţiilor – a se vedea ŠTERN 1906; ŠTERN 1907; МАRKEVIČ extremitatea de vest a căreia s-a descoperit o incintă de piatră 1981; Sorochin 2004. cu construcţii de piatră şi lemn pe interior. Pentru principalele 6 La măsurări au participat Knut Rassmann, Klaus Baltes, Ale- rezultate ale investigaţiilor din aşezarea de la Sobari a se vedea xandru Popa, Ghenadie Sîrbu şi Viaceslav Bicbaev. RIKMAN 1970; NICULIŢĂ 1996; POPA 1997.

104 - nr. 1(24), martie 2012 Proiecte internaţionale

fi cercetate din cauza gropilor adânci, rămase pe moldo-germane a fost continuat şi în anul 2010. locul săpăturilor arheologice. În total, la Sobari a fost Spre deosebire de anul precedent, Institutul German investigată o suprafaţă de circa 10 000 mp. Imaginea de Arheologie a pus la dispoziţia echipei de lucru preventivă obţinută de pe urma investigaţiilor un echipament şi mai performant, compus din 16 (Figura 3) confi rmă observaţiile anterioare ale lui sonde de tip „Dr. Förster” (Figura 4). Sondele au E. Rikman despre structura internă a aşezării şi a fost dispuse pe un suport non-magnetic, elaborat dispunerii în teren a resturilor de construcţii. Relativ şi asamblat ca şi cel precedent de fi rma Sensys din bine se observă urmele celor trei laturi ale incintei Germania şi propulsat în câmp de un automobil de piatră din partea de nord-vest a aşezării. Noutatea de teren. Distanţa dintre sonde era de 0,25 m, iar investigaţiilor le reprezintă cel puţin trei construcţii, concomitent putea fi măsurată o fâşie cu lăţimea de 4 probabil de lemn, cu lipituri de lut. Procesarea m. Viteza de propulsare varia între 0,6-15 km/oră. Cu fi nală a imaginii obţinute şi mai ales extinderea pe ajutorul acestui echipament s-au efectuat măsurări parcursul campaniilor viitoare a investigaţiilor la dimensiunea întregului sit ne întăreşte optimismul, geomagnetice într-o serie de situri din diferite epoci că vom putea obţine cu ajutorul măsurărilor pre- şi protoistorice, precum şi pe suprafaţa oraşului rezistivităţii magnetice imaginea completă a aşezării medieval de lângă satul Trebujeni, raionul Orhei. şi, eventual, a necropolei aferente. Din punct de vedere al dezvoltării metodei de Proiectul privind cercetările geomagnetice cercetare, deosebit de promiţătoare sunt rezultatele

Figura 3. Sobari. Planul magnetometric al suprafeţei investigate în campania anului 2009

nr. 1(24), martie 2012 - 105 Akademos

Figura 4. Magnetometru cu 16 sonde în timpul măsurărilor în situl de la Sângerei cercetării de la „Orheiul Vechi”9. Aici a fost Cercetări geomagnetice de amploare au fost investigată o suprafaţă de circa 1,0 ha, dispusă la efectuate în situl de la Sângerei, raionul Sângerei, sud de incinta aşa-numitei citadele de piatră. Spre marcat la suprafaţă prin materialul arheologic de tip deosebire de cercetările din cadrul campaniei anului Cucuteni-Tripolie şi Sântana de Mureş-Cernjahov10. 2009, care s-au efectuat în interiorul incintei, aici s-au Aici a fost investigată geomagnetic o suprafaţă de putut desluşi o serie de anomalii magnetice, indicând peste 20 ha. Rezultatele au confi rmat concluzia existenţa sub nivelul actual al solului a diferitelor formulată pe marginea materialului de suprafaţă construcţii din perioada medievală. Amploarea cu despre existenţa aici a două situri arheologice – care pot fi făcute investigaţiile respective (circa 20 eneolitic şi de epocă romană târzie. Astfel, în partea ha/zi) şi, respectiv, susceptibilitatea magnetică a de sud a promontoriului au fost fi xate o serie de suprafeţei fostului oraş medieval, sunt factorii decisivi anomalii dispuse în câteva rânduri concentrice pentru utilizarea magnetometriei la planifi carea şi (Figura 5). Pe baza analogiilor în aşezarea de la managementul cercetărilor ulterioare din acest sit 10 arheologic de importanţă internaţională. Punctul se afl ă pe un promontoriu dispus la circa 10 km de la centrul oraşului Sângerei. Situl este cunoscut de pe urma perieghezelor de teren efectuate de către arheologul Veaceslav 9 Pentru o prezentare recentă a oraşului medieval a se vedea POSTICĂ 2006. Bicbaev.

Figura 5. Sângerei. Planul magnetometric al sitului

106 - nr. 1(24), martie 2012 Proiecte internaţionale

Petreni, raionul Drochia, acestea pot fi interpretate Petreni indică cu claritate o locuire a cărei construcţii drept locuinţe ale aşezării culturii Cucuteni- sunt dispuse în linii concentrice grupate în jurul unui Tripolie. În afară de locuinţe de dimensiuni „mici”, sector central. Calitatea înaltă a imaginii procesate s-au descoperit şi anomalii de formă alungită de pe baza măsurărilor de la Petreni se datorează dimensiuni de circa 6 x 15 m. Probabil, este vorba cantităţii mari de lut ars din componenţa resturilor fi e de câte o construcţie de dimensiuni mari, fi e caselor eneolitice. de două construcţii mai mici alăturate. În baza Un rezultat important al cercetărilor din distribuţiei materialului arheologic de suprafaţa, anul 2010 reprezintă descoperirea unei anomalii estimăm dimensiunea aşezării la circa 7 ha. semicirculare de dimensiuni mari, care înconjoară În partea opusă a promontoriului s-au descoperit aglomerarea de locuinţe pe din afară, interpretată o anomalie geomagnetică de formă alungită, care drept urmă a şanţului de la palisada ce înconjura poate fi interpretată drept o construcţie de piatră cu aşezarea. Urme mult mai puţin vizibile ale unui alt o lungime de circa 28,0 m. Aceasta poate fi pusă şanţ se observă în presupusa parte centrală a aşezării. în legătură cu materialul arheologic de tip Sântana În concluzie putem conchide, că investigaţiile de Mureş-Cerneahov adunat la suprafaţa sitului. geomagnetice de la Petreni, raionul Drochia, Unele dintre anomaliile magnetice de dimensiuni indică încă o dată fi abilitatea acestei metode pentru mai mici pot fi , la rândul lor, interpretate drept cercetarea structurii interne a siturilor eneolitice în gropi de morminte. Această ipoteză urmează să care se păstrează resturile unor construcţii de lemn fi e însă verifi cată prin intermediul unor cercetări cu lipituri de lut. pluridisciplinare mai aprofundate. Urmele aşezării par a fi bine păstrate. Situl O atenţie deosebită a fost acordată investigaţiilor este relativ uşor accesibil. erenul este folosit din aşezarea de la Petreni. Cunoscându-se potenţialul pentru culturi agricole de gospodăria colectivă ştiinţifi c al sitului de pe urma investigaţiilor din anul din localitatea Sofi a, raionul Drochia, dar, spre 2009, aici s-au efectuat măsurări geomagnetice pe o deosebire de alte situri, suprafaţa aşezării nu este suprafaţă de peste 14 ha (Figura 6). parcelată. Măsurările geomagnetice din anul 2010 Suprafaţa prospectată în anul 2010 reprezintă vin să confi rme clar importanţa şi potenţialul aproximativ o jumătate din aşezarea a cărei ştiinţifi c ale sitului, care la moment după gradul de cercetare a început cu peste un secol în urmă. păstrare şi posibilităţile de explorare ştiinţifi că apare Iniţial dimensiunile locuirii au fost estimate pe drept unicat în Europa. Cercetările pluridisciplinare baza aerofotografi ei sitului, precum şi pe baza din viitorul apropiat ar putea scoate la iveală şi alte cartării materialului de suprafaţă. Jumătatea de particularităţi specifi ce ale locuirii eneolitice din nord a aşezării era ocupată în anul 2010 de culturi Podişul Central Moldovenesc, în particular, şi a agricole de iarnă şi nu a putut fi investigată. Planul culturii Cucuteni-Tripolie, în general. magnetometric realizat de pe urma campaniei de la În fi nalul campaniei de cercetări comune, care

Figura 6. Petreni. Rezultatul măsurărilor în campania anului 2010 nr. 1(24), martie 2012 - 107 Akademos a durat aproape întreaga lună octombrie 2010, prospecţiunilor non-distructive pentru arheologie. reprezentanţii Institutului German de Arheologie Rezultatele acestor activităţi se vor face vizibile abia au ţinut o conferinţă în faţa colegilor şi studenţilor pe parcursul timpului şi necesită, pe lângă munca de la UPS, prezentând rezultatele preliminare ale asiduă a echipei noastre de cercetare, o susţinere investigaţiilor desfăşurate. Primele rezultatele multilaterală din partea statului. preliminare ale acestor investigaţii au fost publicate în periodice din Republica Moldova şi urmează să Bibliografi e fi e publicate în Germania [Popa u. a. 2010a; Popa AITKEN 1961 M. J. AITKEN, Physics and archaeology (New York u. a. 2010b]. and London 1961). În acest mod, activitatea grupului de lucru DUDKIN/VIDEKKO 2004 reprezintă o continuare logică a colaborării între V. P. D UDKIN/M. J. VIDEKKO, Planuvannja poselen’ trypil’skoji kul’tury (Планування поселень Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din трипiльської культури). In: Enciklopedia trypil’skoji Chişinău cu Institutului German de Arheologie prin cyvilizaciji (Енциклопедia трипiльської цивiлiзацiї), 1 implementarea unei tehnologii moderne de cercetare Kyjiv, 2004, 304-314. non-distructivă a siturilor arheologice, cumulat cu KAISER/SAVA 2006 instruirea viitorilor utilizatori ai acestei tehnologii E. KAISER/E. SAVA, Ausgrabungen an einer Gruppe von „Ascherhügeln” in Moldawien. Archaeologia în Republica Moldova în cadrul programelor de Circumpontica 4, 2006, 3-6. masterat în domeniile istorie şi patrimoniu cultural. NICULIŢĂ 1996 Quo vadis? Probleme şi perspective ale I. NICULIŢĂ, Situl de epocă romană de la Sobari parteneriatului moldo-german şi unele aspecte ale romanizării în spaţiul de la est de Carpaţi. In: Romanizarea la Est de Carpaţi. Probleme Rezultatele preliminare ale sondajelor actuale ale istoriei, economiei şi culturii moldovenilor la geomagnetice din anii 2009 şi 2010 au confi rmat o Est de Prut 2 (Chişinău 1996) 14-23. serie de situaţii arheologice atât în cadrul siturilor POPA 1997 preistorice, cât şi ale celor antice şi medievale, care A. POPA, Die Siedlung Sobari, Kr. Soroca (Republik merită a fi dezvoltate în anii următori. Extinderea Moldau). Germania 73, 1, 1997, 119-131. POPA et al. 2010a parteneriatului moldo-german ar putea asigura şi A. POPA/S. MUSTEAŢĂ/V. BICBAEV/K. RASSMANN/O. transferul de experienţă şi cunoştinţe în domeniul MUNTEANU/G. I. POSTICĂ/G. SÂRBU, Consideraţii privind metodelor moderne de cercetare arheologică. sondajele geofi zice din anul 2009 în Republica Moldova. Revista Arheologică (Chişinău) Serie nouă VI, 1, 2010a, Cu atât mai mult cu cât utilizarea metodelor de 171-179. cercetare geomagnetică în cadrul proiectelor POPA et al. 2010b arheologice se încadrează perfect în contextul A. POPA/S. MUSTEAŢĂ/V. BICBAEV/K. RASSMANN/O. prevederilor şi îndemnului unui şir de convenţii MUNTEANU/G. I. POSTICĂ/G. SÎRBU, Rezultate preliminare privind sondajele geofi zice din anul 2009 şi perspectivele internaţionale de a utiliza tehnicile non-distructive folosirii magnetometriei în Republica Moldova. In: S. şi conservarea in situ a urmelor arheologice. Carta MUSTEAŢĂ/A. POPA/J.-P. ABRAHAM (eds.), Arheologia între ICOMOS pentru protecţia şi gestiunea patrimoniului ştiinţă, politică şi economia de piaţă (Chişinău 2010b) arheologic din 1990 menţionează, spre exemplu, că 115-127. săpăturile trebuie executate cu preferinţă în siturile POSTICĂ 2006 G. I. POSTICĂ, Observation concerning the topography condamnate distrugerii, fi e ca rezultat al programelor and the structure of the early medieval settlements from de amenajare a terenurilor, fi e ca rezultat al unor the Pruth-Dniester Space. In: V. MIHĂILESCU-BÎRLIBA/C. calamităţi naturale. HRIBAN/L. MUNTEANU (eds.), Miscellanea romano- Pentru perioada imediat următoare, ne-am stabi- barbarica. In honorem septagenarii magistri Ion Ioniţă oblata (Iaşi 2006) 265-286. lit drept sarcină prioritară creşterea competitivităţii RIKMAN 1970 ştiinţifi ce a echipei noastre de cercetare din cadrul E. A. RIKMAN, Poselenie pervyh stoletij našej ery Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Sobar’ v Moldavii. Sovetskaja Archeologija 2, 1970, Chişinău şi crearea premiselor necesare în vederea 180-197. aderării la un program european de cercetare de SOROCHIN 2004 V. S OROCHIN, Aşezarea cucuteniană de la Petreni, jud. excelenţă din cadrul „Framework Programme 7”. Bălţi. Un secol de la descoperire. Memoria Antiquitatis Pentru aceasta am defi nit trei obiective de bază: 23, 2004, 253-264. a) realizarea unui studiu de caz de Landscape ŠTERN 1906 E. V. ŠTERN, Die prämykenische Kultur in Süd- Archaeology pentru epoca romană şi romană Rusland: Die Ausgrabungen in Petreny, im Bielzer târzie cu scopul evidenţierii potenţialului ştiinţifi c Kreise des Gouvernements Bessarabien, 1902 und 1903 al monumentelor arheologice din Moldova; (Moskau 1906). b) crearea bazei tehnico-materiale necesare pentru МАRKEVIČ 1981 implementarea tehnologiilor moderne în arheologie; V.I. МАRKEVIČ, Pozdnetripl’skie plemena Severnoj Moldavii (Kišinev 1981). c) pregătirea în cadrul Facultăţii de Istorie a ŠTERN 1907 Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” E. ŠTERN, Doistoričeskaja grečeskaja kul’tura na juge din Chişinău de specialişti tineri în vederea Rossii. In: Trdudy XIII AK v Ekaterinoskave v 1905 g., I utilizării noilor tehnologii GIS, magnetometriei şi (Moskva 1907) 9-94.

108 - nr. 1(24), martie 2012 Proiecte internaţionale

CERCETAREA Fizică Teoretică din oraşul Trieste. În acest oraş au fost invitaţi tineri savanţi din cadrul AŞM care au ŞTIINŢIFICĂ BILATERALĂ prezentat referate ştiinţifi ce la diverse conferinţe şi seminare internaţionale. MOLDO-ITALIANĂ. Totodată, încă în anul 1996, Organizaţia Naţiu- nilor Unite pentru Educaţie Ştiinţifi că şi Culturală, SCHIMB DE OAMENI prin intermediul Centrului Naţional de Fizică Teore- tică (or. Trieste), a oferit AŞM o bursă pe o perioadă ŞI CULTURI. de 30 de zile pentru participarea la seminarul dedi- Studiu de caz Italia- cat microprocesoarelor bazate pe sisteme reale de timp utilizate în fi zică. În perioada 1996-1999 între Republica Moldova* institute de cercetare în domeniul fi zicii din ambele ţări s-au efectuat activităţi în cadrul Programului In- co-COPERNICUS2. S-a ţinut un ciclu de prelegeri Dr. Silvia CORLĂTEANU-GRANCIUC pe teme prestabilite de acest proiect. Savanţii fi zicieni din Republica Moldova au The article presents the fi rst steps in making joint conlucrat cu oamenii de ştiinţă din oraşul Parma şi scientifi c research between the Academy of Sciences în cadrul proiectului INTAS 94-08393. Printre cer- of Moldova and research institutes from Italy in the cetătorii din Republica Moldova care au colaborat period after the declaration of independence of the activ în domeniul fi zicii îl amintim pe m. cor. Ion Republic of Moldova. More closely are presented the Tighineanu, care a realizat în anul 1996 un stagiu la activities undertaken by the Institute of History, State Universitatea din oraşul Cagliari. and Law within the project The Identity of the Medi- Tot în 1996 se fac primii paşi care pun bazele teranean Area and Eastern Europe: An Exchange of colaborării în domeniul cercetării ştiinţifi ce între In- People and Culture (case study Italy – Republic of stitutul de Chimie al AŞM (prin activitatea dr. hab. Moldova), project implimented under Bilateral Agre- Ungur Nicon) şi Institutul de Chimie Moleculară ement between ASM and CNR Italy. (CNC) din oraşul Arco Felice. În ultimii ani ai seco- lului trecut cooperarea moldo-italiană s-a dezvoltat Relaţiile ofi ciale moldo-italiene au căpătat sub- pe diverse planuri ale sectorului ştiinţelor exacte: stanţă juridică după sosirea în Republica Moldova, acad. Andrei Andrieş, de exemplu, între 8-12 iulie la 20 martie 19971, a lui Piero Fassino, Secretar de 1997, a participat la cea de-a VIII-a Conferinţă a Stat al Ministerului Afacerilor Externe al Italiei. În Societăţii Europene de Optică din oraşul Capri, iar toamna aceluiaşi an, a avut loc vizita ofi cială, la acad. Vasile Anestiade – la Sesiunea Asociaţiei In- Roma, a preşedintelui Republicii Moldova Petru ternaţionale de Gerontologie din oraşul Parma4. Lucinschi în urma căreia cele două state au semnat Au fost stabilite raporturi de colaborare ştiinţi- primele acte. fi că între Institutul de Botanică al AŞM şi Institu- Majoritatea documentelor încheiate vizau ches- tul Internaţional Plant Genetic Resources (Roma). tiuni de ordin politic, economic, cooperare tehnică Acad. Gheorghe Duca a efectuat un stagiu la Uni- etc. Astfel, la 19 septembrie 1997, la Roma a fost versitatea „La Sapienza” din Roma. Rezultate con- semnat primul „Acord de colaborare culturală, şti- structive au fost obţinute în domeniul oenologiei şi inţifi că şi tehnologică” între Guvernul Republicii în sectorul agroalimentar5. Moldova şi Guvernul Republicii Italiene. Potrivit Cercetările bilaterale moldo-italiene în dome- acestui act, cooperarea intre cele două ţări în dome- niul ştiinţelor socio-umaniste, la o primă etapă, nu niile respective conservă un potenţial enorm, neva- pot fi comparate cu realizările din domeniul ştiin- lorifi cat, fapt ce impunea crearea unui cadru juridic ţelor exacte. Ele s-au caracterizat, mai mult, prin adecvat. intense schimburi interuniversitare sau prin acti- Primii paşi în colaborarea ştiinţifi că dintre Aca- vităţi individuale, sporadice, fără a fi instituţiona- demia de Ştiinţe a Moldovei (AŞM) şi centrele de lizate şi fără a benefi cia de un real suport juridic şi cercetare din Italia s-au realizat în sectorul ştiinţelor fi nanciar. exacte. În perioada anilor 1996 şi 1999, de exemplu, Primele relaţii de colaborare constructivă, nemij- s-a materializat colaborarea activă între Institutul de Fizică Aplicată al AŞM cu Centrul Internaţional de 2 Arhiva Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene *Activităţi în cadrul Proiectului Identitatea spaţiului medi- (în continuare se va cita AMAEIERM), Fond 2, inv. 3-B (Relaţii teranean şi Europa de Est. Schimb de oameni şi culturi (Stu- Bilaterale), d. 182, f.125. diu de caz Italia - Republica Moldova) realizat în cadrul In- 3 Idem. stitutului de Istorie, Stat şi Drept al AŞM. 4 1 Despre stabilirea relaţiilor diplomatice ale Republicii Moldo- Idem, f. 126. va cu Italia a se vedea: Silvia Corlăteanu-Granciuc, Stabilirea 5 - despre realizările în domeniul agroalimentar în- relaţiilor diplomatice ale Republicii Moldova cu Italia în primii tre ambele ţări a se vedea: Boris Gaina, Silvia Corlătea- ani de independenţă (1991-1997), în: „In honorem Anatol Ţăra- nu-Granciuc, Linea diretta Italia-Moldova nell`agro- nu. Studii de istorie contemporană a românilor”, Coordonator: alimentare, în „Il PONTE. Periodico della Camera di Nicolae Enciu, dr. hab., conf.univ., Ch.: 2011, p.252-270. Commercio e industria Moldo-Italiana”, Ch.: nr. 2, 2011, p. 6-7.

nr. 1(24), martie 2012 - 109 Akademos locit cu instituţiile de cercetare ştiinţifi că din Italia, inţifi ce cu tematică specifi că care ar antrena oameni în sectorul ştiinţelor socio-umaniste, au fost stabilite de ştiinţă din ambele ţări, contribuind inclusiv la între Institutul de Filologie al AŞM şi Universita- dezvoltarea mobilităţii cercetătorilor dar şi a schim- tea din Torino în vederea alcătuirii Atlasului Ling- bului de management ştiinţifi c. vistic Romanic6. În domeniul cercetărilor ştiinţelor Proiectul IISD al AŞM, înaintat în parteneriat istorice un prim pas a fost făcut prin organizarea la cu Institutul de Studii a Societăţilor Mediteranei Chişinău, în iunie 2010, a Conferinţei Ştiinţifi ce In- din oraşul Napoli (ISSM-CNC Napoli9), s-a axat ternaţionale „Republica Moldova în sistemul-lume pe genericul „Identitatea spaţiului Mediteranean şi contemporan: evoluţii şi perspective”. În desfăşu- Europa de Est. Schimb de oameni şi culturi (caz de rarea acestui eveniment s-au antrenat Institutul de studiu Italia – Republica Moldova)”. Instituţia par- Istorie, Stat şi Drept al AŞM, Facultatea de Istorie teneră – ISSM Napoli – este una dintre organizaţiile şi Filozofi e a USM, Institutul de Studii Avansate, care dezvoltă o activitate de cercetare, de valorifi ca- Paris (Franţa), în parteneriat cu Universitatea „Fe- re şi transfer tehnologic referitoare la problematica derico II”, Napoli. Obiectivul general al întrunirii identităţilor societăţilor bazinului Mediteranei în l-a constituit analiza diacronico-sincronică a con- perioada medievală, modernă şi contemporană. ceptului de „sistem-lume” prin prisma istoriei şi a Aria de cercetare a ISSM se centrează, în gene- sociologiei, în cazul specifi c al Republicii Moldova. ral, pe: La conferinţă a fost dezbătută condiţia interdepen- - analize ale dinamicii dezvoltării socio-eco- denţelor structurale, care determină în primul rând nomice locale şi globale în spaţiul mediteranean; depăşirea conceptului de naţiune, înţeles ca singura - studii privind activitatea productivă, de unitate de analiză şi extrapolare prin diverşi indici ai transfer tehnologic şi culturi organizative în per- apartenenţei la zona centrală/periferică, raportul de spectivă istorică; bază fi ind prezentat de către Orlando Lentini7, pro- - cercetări referitoare la fi nanţe, comerţ şi fesor de istorie a analizei sociale de la Universitatea credit în ţările spaţiului mediteranean în epoca mo- din Napoli. dernă şi contemporană; Pe parcursul anului 2011, dialogul ştiinţifi c mol- - analize ale evoluţiei demografi ce şi ale mi- do-italian s-a încadrat, deja, în limitele unui prim graţiei în aria bazinului Mării Mediterane; studii re- proiect susţinut de către AŞM şi Consiliul Naţional feritoare la utilizarea şi gestionarea resurselor uma- de Cercetări8 (CNC) din Italia. ne; problema energiei în istorie; Precizăm, că sub aspect structural, în cadrul - modele, structuri şi dinamici ale pieţelor de Consiliului Naţional de Cercetări din Italia se afl ă în muncă în spaţiul mediteranean; cercetări referitoare subordine 11 Departamente de Cercetare din care fac la rolul şi funcţionarea instituţiilor publice şi priva- parte circa 110 institute ştiinţifi ce repartizate pe în- te în economia mediteraneană în epoca modernă şi treg arealul geografi c al ţării mediteranene. În urma contemporană; semnării la 23 iunie 2010 a Acordului de Cooperare - studii referitoare la analize şi politica dez- Bilaterală Ştiinţifi că dintre AŞM şi CNC Italia, învin- voltării urbane şi teritoriale în aria mediteraneană, gătorii concursului proiectelor anunţate au fost: In- problema urbanizării etc. stitutul de Fizică, Institutul de Chimie, Institutul de Lucrările unui prim seminar (6 septembrie Seismologie şi Institutul de Istorie, Stat şi Drept al 2011), debutat la Chişinău sub egida institutelor AŞM. Proiectele au fost susţinute (destul de modest, partenere, l-a avut ca raportor central pe directorul de altfel) pe un termen de 2 ani (2011-2012) şi au avut ISSM, doctor Paolo Malanima, profesor universitar. ca prim obiectiv contribuţia la dezvoltarea colaboră- Savantul din Italia a stăruit asupra subiectului de- rii ştiinţifi ce dintre savanţii din Republica Moldova şi calajelor în dezvoltarea spaţiului mediteranean pe cei din Italia în vederea soluţionării problemelor ac- parcursul secolului al XX-lea centrându-se, cu pre- tuale vizând domeniul ştiinţei şi inovării, între care: cădere, pe diferenţele care există în dezvoltarea fac- a) consolidarea eforturilor AŞM şi CNC Italia torului economic în plan comparativ dintre nordul în realizarea programului de fi nanţare a proiectelor şi sudului Italiei pe parcursul ultimelor două secole, comune de cercetare; factor, care, inevitabil, acţionează asupra tuturor do- b) crearea unor echipe comune de cercetare în meniilor vieţii unui stat, experienţă de studiu utilă vederea aplicării, în viitor, a proiectelor ştiinţifi ce Republicii Moldova. Alţi participanţi la seminar au în cadrul Programelor Europene de susţinere şi dez- încercat să se concentreze pe probleme de istorie, is- voltare a ştiinţei etc. torie economică şi identităţi culturale în plan tema- Proiectele fi nanţate au ca obiectiv primordial tic şi comparativ, căutând locul Republicii Moldova organizarea atelierelor de lucru, a seminarelor şti- în raport cu Europa ca dimensiune a Occidentului 6 dezvoltat. În cadrul dezbaterilor au fost subliniate - AMAEIERM, Fond 2, inv. 3-B, d. 182, f.126. 7 avantajele unor astfel de proiecte care pun accentul - despre lucrările conferinţei, mai detaliat, a se vedea: Sil- pe faptul că Republica Moldova, astăzi, se apropie via Corlăteanu-Granciuc, Conferinţa Ştiinţifi că Internaţională pregnant de structurile europene din punct de vede- „Republica Moldova în sistemul-lume contemporan: evoluţii şi perspective”, 2-3 iunie 2010, Chişinău, în: „Revista de Istorie a re politic, iar societatea moldovenească este tot mai Moldovei”, nr. 1, Chişinău, 2010, p.172-175. 9 http://www.issm.cnr.it/ 8 http://www.cnr.it/ 110 - nr. 1(24), martie 2012 Proiecte internaţionale obsedată de problematica economică. În acest con- tul de vedere al istoriografi ei şi metodologiei itali- text „decalajele” sunt percepute mai acut decât ori- ene. Comunicările prezentate în cadrul seminarului când. Experienţa şi cercetările partenerilor din ţara s-au axat, cu precădere, pe tema identităţilor Italiei fondatoare a Comunităţii Europene este nu doar de Meridionale şi Republicii Moldova. bun augur, dar şi necesară. În prima parte a seminarului dr. Raffaella Sal- Un al doilea seminar a avut loc în perioada 3-5 vemini, după o scurtă prezentare a structurii ISSM octombrie, în cadrul ISSM Napoli, dialog ştiinţifi c şi a activităţilor de ansamblu a instituţiei din care centrat pe problematica „Identităţilor Republicii face parte, s-a oprit, în detaliu, asupra problemei is- Moldova în cadrul Europei de Est din antichita- toriei instituţiei asistenţei sociale în Italia. Cercetă- te până în prezent”, la care a participat echipa de torul coordonator, dr. Valentin Constantinov (IISD savanţi de la IISD al AŞM. Tematica prezentată de AŞM), a subliniat rolul Moldovei între medieval şi istoricii din Republica Moldova a trezit interesul şi modern ca punct de intersecţie strategic al căilor co- curiozitatea savanţilor italieni prin felul abordării merciale euro-asiatice indicând legăturile Moldovei unor subiecte şi centrarea preponderent pe istorie cu repub licile italiene încă în perioadele mai vechi. naţională. În cadrul întrunirii s-au discutat diverse Dintre temele contemporane de stringentă actu- probleme, urmărindu-se cunoaşterea preocupărilor alitate care leagă pe viu Moldova de Italia, se remar- ştiinţifi ce ale acestor instituţii de cercetare, accentul că tema migraţiei, asupra căreia s-a oprit magistru fi ind pus pe introducerea savanţilor italieni în spec- în studii regionale Aliona Juncu. În a doua parte a trul preocupărilor cercetătorilor istorici de la Chişi- seminarului, cercetător ştiinţifi c coordonator, doctor nău. Seminarul a tratat următoarele subiecte: Dez- Paola Avallone (ISSM, CNC) şi cercetător ştiinţifi c voltări politice şi social economice în spaţiul dintre superior, doctor Idamaria Fusco (ISSM, CNC) au Carpaţi şi Nistru din cele mai vechi timpuri până în prezentat subiecte de istorie economică prin prisma secolul al XV-lea (dr. Silvia Corlăteanu-Granciuc); cercetărilor academice italiene şi anume Rolul cre- Dezvoltarea economică a Europei Orientale în se- ditului în sistemul economic meridional şi Proble- colele XV-XVII şi implicaţiile sale asupra Moldovei me şi difi cultăţi de guvernare teritorială în epoca (dr. Valentin Constantinov); Problema Basarabiei modernă în Italia meridională. Temele prezentate în cadrul Imperiului Rus (1812-1918) (dr. Gheor- au suscitat discuţii din partea auditoriului reliefând ghe Negru); Basarabia şi România între cele două asocierea conceptelor popor-cultură-istorie-teritoriu războaie: dezvoltări social-politice şi demo-econo- şi a pus accent pe spaţiul identitar european ca un mice în Sud-Estul Europei (dr.hab. Nicolae Enciu); spaţiu cu o identitate puternică atât la nivel particu- Republica Sovietică Socialistă Moldovenească lar, cât şi la nivel general. În cadrul seminarelor s-a (R.S.S.M.) în cadrul U.R.S.S. (dr. Octavian Ţîcu); făcut schimb de carte academică, reviste de profi l, Republica Moldova: stat şi societate în context in- comunicările urmând a fi sistematizate şi publicate ternaţional (dr. Gheorghe Cojocaru, directorul IISD în reviste de specialitate naţionale şi internaţionale. al AŞM). Discuţiile s-au focusat pe rolul unor asemenea Avalanşa de întrebări şi discuţiile aprinse în ju- proiecte în perioada în care Republica Moldova a rul mai multor subiecte, în aspect comparativ Ori- devenit ţară asociată la programul PC7, obţinând ent-Occident, dimensiuni şi diversităţi de abordare drepturi similare statelor membre ale UE. Acest a problematicilor au ridicat semne de întrebare, aju- fapt permite cooperarea şi concurarea în calitate de tând astfel la trasarea unor planuri concrete şi stabi- partener egal în toate concursurile anunţate de PC7, lirea unor tematici comune de cercetare a echipelor însă este nevoie, nu în ultimul rând, de abordarea partenere. Dintre comunicările cercetătorilor itali- informaţiei europene în manieră instituţională. eni s-a remarcat intervenţia Dnei doctor Immacolata În concluzie trebuie spus că există premise ca Caruso, care a realizat o incursiune în problematica relaţiile iniţiate în vederea cercetărilor comune, a fl uxului migraţional recent, în Italia, centrându-se schimbului de experienţă şi opinii privind mana- pe migraţia din Europa de Est, cu precădere din Re- gementul, dinamismul şi mobilitatea echipelor să publica Moldova. Studiul savantei, bazat pe surse aibă efecte benefi ce asupra dezvoltării culturale şi documentare italiene, completează pagini mai puţin economice a Republicii Moldova. Savanţii noştri au elucidate de către istoriografi a naţională moldove- nevoie de proiecte internaţionale, au nevoie să vor- nească anume din considerentul imposibilităţii de a bească despre preocupările lor ştiinţifi ce, să capete avea acces la atare documente. experienţă şi să contribuie la o mai grabnică integra- În cadrul celui de-al treilea seminar, demarat din re a ţării în spaţiul european, astfel încât să asigure nou la Chişinău, la 4 noiembrie, axat pe genericul un suport ştiinţifi c pentru impulsionarea reformelor metodologiilor comune de cercetare în cadrul IS- realizate de autorităţile publice. Cercetările între- SM-CNR Napoli şi IISD AŞM, colegii de la Napoli prinse de către echipe formate din tineri, combinate au prezentat câteva teme de studii, au familiarizat cu experienţa înaintaşilor şi a tradiţiilor ne vor ajuta cercetătorii moldoveni cu metodologii de tratare a să depăşim mai uşor barierele în calea Republicii subiectelor de istorie economică şi socială din punc- Moldova spre un stat prosper.

nr. 1(24), martie 2012 - 111 Akademos

SĂNĂTATEA POPULAŢIEI ţă şi sănătatea populaţiei” din cadrul Programului COPERNICUS 2, care s-a desfăşurat în 2001-2003, ÎN PERIOADA în aceleaşi ţări cu excepţia Azerbaidjanului. Studiul se focusează pe evaluarea unor factori TRANSFORMĂRILOR determinanţi ce infl uenţează la nivel individual şi so- SOCIALE cial sănătatea, aşa ca: alcoolul, tutunul, alimentaţia şi asistenţa medicală. Inovaţia studiului constă în faptul Dr. Lilia PLUGARU că vor fi evaluate domeniile publice care au tangenţe cu sănătatea, analizându-se modul în care politicile sociale şi economice, sistemul de sănătate şi activită- POPULATION HEALTH IN THE SOCIAL ţile de promovare a sănătăţii au impact asupra vieţii TRANSFORMATION PERIOD persoanelor fi zice. Proiectul se implementează prin The article proposes to describe the health sta- intermediul mai multor metode de cercetare: studiul tus of population of the Republic of Moldova, using gospodăriilor casnice; evaluarea rapidă cu utilizarea both objective and subjective indicators. It will be analyzed the evolution of health status of Moldavian metodelor calitative (observaţia structurată, interviuri population in the transition period, using statistical în profunzime, focus grupuri); analiza media; analiza data and sociological data provided by Independent părţilor interesate (stakeholder analysis); modelarea Sociological and Information Service „OPINIA”, in- econometrică; analiza multivariată. clusive the results of the project ”Health in Times of În Republica Moldova proiectul este realizat de Transition: Trends in Population Health and Health către Serviciul Independent de Sociologie şi Infor- Policies in CIS Countries”. maţii „OPINIA”. Până în prezent s-a realizat: stu- diul gospodăriilor casnice pe un eşantion de 1 800 Sănătatea populaţiei este un indice integrat al respondenţi (persoane de 18 ani şi mai mult) din 83 dezvoltării sociale a unei ţări şi un element esenţial localităţi; observaţia structurată efectuată în 30 de al calităţii vieţii şi bunăstării la care trebuie să aspire unităţi de eşantionare; şase focus grupuri (trei în orice fi inţă umană pentru a se putea realiza plenar. Chişinău şi trei în mediul rural, desfăşurate sepa- Pentru a trăi în condiţii de viaţă decente. Având în rat cu tineri, femei, bărbaţi) şi evaluarea rapidă a vedere acest deziderat, în spaţiul CSI a demarat un asistenţei diabetului zaharat din perspectiva utiliza- proiect de cercetare internaţional, în cadrul Pro- torilor (9 interviuri cu experţi; 21 de interviuri cu gramului FP7, cu denumirea „Sănătatea în epoca personal medical; 27 de interviuri cu pacienţi). tranziţiei: tendinţe în sănătatea publică şi politici Unele rezultate sociologice ale acestei cercetări în domeniul sănătăţii în ţările CSI”. Cercetarea vor fi refl ectate în acest articol. este coordonată de către Institutul de Studii Avansa- În momentul proclamării independenţei, Re- te (Austria) şi include 12 parteneri. publica Moldova a moştenit un sistem de sănătate Scopul proiectului este de a identifi ca tendinţe- centralizat, bazat pe modelul Semaşko. Modelul se le pe termen lung ale stării de sănătate a populaţiei caracteriza printr-o infrastructură excesivă cu ac- prin prisma stilului de viaţă, ca rezultat al transfor- cent primordial pe activităţile curative şi un număr mărilor socio-economice din ultimii ani. mare de profesionişti în domeniul sănătăţii. Moldo- Obiectivele investigaţiei sunt: evaluarea stării va avea un sistem medical exclusiv public, susţinut de sănătate a populaţiei, a prevalenţei şi incidenţei fi nanciar de către bugetul de stat şi coordonat de că- factorilor de risc; elaborarea profi lului comunităţi- tre Ministerul Sănătăţii. Starea îndelungă de criză lor (axat pe alimentaţie, alcool şi fumat) pentru a economică, socială şi politică a condiţionat scăderea reliefa posibilităţile şi obstacolele privind modul standardului de viaţă ca rezultat al reducerii nive- sănătos de viaţă; evaluarea performanţei sistemului lului veniturilor. Insecuritatea socială, micşorarea de sănătate, accesibilitatea şi calitatea serviciilor alocaţiilor publice au contribuit la degradarea stă- de sănătate; analiza pieţei băuturilor alcoolice şi a rii de sănătate a populaţiei după anul 1990. Potri- produselor de tutungerie; identifi carea unor strate- vit lui Anderson R., la degradarea stării de sănătate gii privind implementarea soluţiilor efi ciente care să în fostele state comuniste după 1990 au contribuit îmbunătăţească starea de sănătate a populaţiei. următorii factori: calitatea foarte slabă a serviciilor Studiul se desfăşoară în perioada 2009-2013 medicale dinainte de 1990, subfi nanţarea serviciilor în 9 ţări post-sovietice: Rusia, Belarus, Ucraina, de îngrijire a sănătăţii după 1990 [1]. Moldova, Kazahstan, Kîrgîzstan, Armenia, Azer- În perioada de tranziţie, au fost afectate şansele baidjan şi Georgia. Aceste ţări cuprind diversităţi populaţiei de îmbunătăţire a stării de sănătate din etnice, culturale, economice, politice şi oferă po- cauza restrângerii ofertei de servicii de sănătate şi sibilităţi multiple de investigare. Cercetarea este o reducerii alocaţiilor bugetare pentru sistemul sani- continuare a proiectului „Condiţii de trai, stil de via-

112 - nr. 1(24), martie 2012 Proiecte internaţionale tar. Sectorul sănătăţii din Republica Moldova a cu- În Republica Moldova, speranţa de viaţă la naştere noscut o reducere cu două treimi a fi nanţării bugeta- este mai ridicată în mediul urban faţă de mediul ru- re între anii 1993 şi 2003 [7, p. 86]. ral. În mediul rural, unde condiţiile de trai sunt mai Potrivit informaţiilor Ministerului Sănătăţii, bu- puţin satisfăcătoare, iar cea mai mare parte a vieţii getul consolidat al ocrotirii sănătăţii în anul 2010 a este petrecută în munci fi zice istovitoare, speranţa constituit 3 996,5 mil. lei, de 7,7 ori mai mare com- de viaţă la naştere este mai mică. parativ cu anul 2000. Contribuţia bugetului de stat în Speranţa de viaţă a înregistrat şi tendinţe pozi- fi nanţarea sistemului de sănătate în anul 2010 a fost tive. Totuşi, făcând referire la datele Organizaţiei de 2 440,6 mil. lei, ceea ce formează 61,1% din cuan- Mondiale a Sănătăţii, acest indicator este unul din tumul surselor fi nanciare alocate ocrotirii sănătăţii. cei mai joşi de pe continentul european, fi ind apro- Cota-parte a cheltuielilor publice, alocate pen- ximativ cu 10 ani mai mic decât media din ţările tru sănătate (% din PIB), a înregistrat cel mai mic Uniunii Europene (79,5 ani în 2008) şi cu 1,35 ani nivel în anul 2000 şi a constituit 2,9% faţă de 6,7% mai mare comparativ cu ţările CSI [5, p. 10], ceea în anul 1996, ulterior sporind până la 6,4% în anul ce denotă necesitatea intensifi cării măsurilor pro- 2009 (Tabelul 1). Deşi în ultimii ani acumulările fi lactice primare şi secundare pentru combaterea în bugetul consolidat pentru sănătate s-au majorat, bolilor care constituie principalele cauze de deces: acestea încă nu asigură sufi cient necesarul de servi- cardiovasculare, oncologice, digestive, traumatis- cii medicale şi nu pot contribui substanţial la îmbu- mele etc. nătăţirea situaţiei. Principalii indicatori care descriu Rata mortalităţii infantile reprezintă un indicator starea de sănătate a unei populaţii sunt: speranţa de complex al stării de sănătate a populaţiei, refl ectând viaţă la naştere, rata mortalităţii infantile, rata mor- efi cacitatea sistemului ocrotirii sănătăţii şi accesul talităţii, mortalitatea pe cauze de deces, morbidita- la asistenţa medicală necesară. tea populaţiei etc. Analizând dinamica nivelului mortalităţii infan- Speranţa de viaţă la naştere reprezintă cel mai tile după 1990, identifi căm, că o cotă maximă a fost important indicator utilizat în evaluarea stării de înregistrată în anul 1994 şi constituia 23,9‰. Prin sănătate şi a nivelului de dezvoltare. El refl ectă promovarea politicilor active de sănătate, în ultimii „destul de fi del efectul îngrijirii medicale acumulate ani se atestă o tendinţă de descreştere a ratei mor- de-a lungul mai multor generaţii, depinzând de un talităţii infantile. Mortalitatea infantilă în perioada complex de factori legaţi de dezvoltarea economică, 2000-2010 a scăzut de la 18,4 la 1 000 de născuţi nivelul de trai, tradiţiile culturale în ceea ce priveşte vii la 11,7, acest indicator fi ind mult mai înalt, to- tratamentul medical” [9, p. 80]. tuşi, în raport cu ţările Uniunii Europene (4,3‰ în Creşterea semnifi cativă a mortalităţii la înce- 2009). În structura mortalităţii infantile, prevalează putul anilor 1990 a determinat diminuarea duratei următoarele cauze de deces: afecţiunile de origine medii a vieţii. Deşi speranţa de viaţă în Republica perinatală (39,9%), malformaţiile congenitale, de- Moldova este redusă, aceasta a crescut de la 45 de formaţiile şi anomaliile cromozomiale (29,4%), bo- ani (în 1940) la 68,5 ani în 1990, urmând să atingă lile aparatului respirator (13,4%), accidentele, into- cifra de 77 de ani către 2050 [4, p. 152]. În perioada xicaţiile şi traumele (6,5%) – date pentru 2010. de tranziţie, cel mai scăzut nivel al acestui indicator Rata mortalităţii în Republica Moldova a crescut s-a înregistrat în 1995, fi ind de 65,8 ani, inclusiv: de la 6,4 decedaţi la 1 000 de locuitori în anul 1960 la bărbaţi − 61,8 ani, la femei − 69,7 ani (Tabelul la 9,7 la 1000 de locuitori în anul 1990 şi a rămas 2). Micşorarea mortalităţii infantile şi mortalităţii în constantă – de aproximativ 11 decedaţi la 1 000 de vârstă aptă de muncă au infl uenţat pozitiv speranţa locuitori în perioada 1990-2001, cu excepţia anului de viaţă la naştere, începând cu 1996 acest indicator 1995. În următorii ani rata mortalităţii a constituit fi ind în creştere. Speranţa de viaţă la naştere pen- circa 12%. Totuşi, rata mortalităţii este mai mică în tru femei este mai de lungă durată decât la bărbaţi, raport cu media în ţările CSI (13% în 2008, faţă de din cauza mortalităţii premature a bărbaţilor. Me- 11,8% în Moldova), dar mai înaltă decât media în diul rural/urban, condiţiile de trai şi de muncă, de UE (9,7%) [5, p. 12]. În perioada transformărilor asemenea, sunt factori importanţi ai longevităţii. Tabelul 1 Cheltuieli pentru ocrotirea sănătăţii în anii 2000-2010 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Milioane lei 471,9 542,3 792,3 935,7 1340,3 1572,4 2111,8 2628,6 3391,4 3846,9 3996,6 % din PIB 2,9 2,8 3,5 3,4 4,2 4,2 4,7 4,9 5,4 6,4 5,6 Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova. http://statbank.statistica.md/pxweb/Dialog/Saves- how.asp

nr. 1(24), martie 2012 - 113 Akademos

Tabelul 2 Speranţa de viaţă la naştere în anii 1995 -2010, ani 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Total 65,8 67,6 68,2 68,1 68,1 68,4 67,8 68,4 68,8 69,4 69,3 69,1 Femei 69,7 71,2 71,7 71,7 71,6 72,2 71,7 72,2 72,6 73,2 73,4 73,4 Bărbaţi 61,8 63,9 64,5 64,4 64,5 64,5 63,8 64,6 65,0 65,5 65,3 65,0 Rural 64,6 66,8 67,3 67,1 67,1 67,4 66,5 67,2 67,8 68,2 68,0 67,4 Urban 67,3 68,8 69,6 69,7 69,8 70,4 70,0 70,4 70,5 71,2 71,5 72,0 Sursa: Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova. www.statistica.md. sociale, coefi cientul mortalităţii s-a mărit substanţi- dentele, intoxicaţiile şi traumele (8,5%), bolile apa- al, ceea ce a plasat republica la nivelul anilor 1950. ratului respirator (5,6%) – date pentru 2010. Mor- Cel mai înalt nivel se înregistra în 1955 şi constituia talitatea masculină, specifi cată pe cauze de deces, 12,2 decese la 1 000 de locuitori. diferă de cea feminină. „Supramortalitatea masculi- Potrivit Biroului Naţional de Statistică, în anul nă” a fost de 3,5 ori mai mare în cazul accidentelor, 2010 au decedat 43 631 persoane, cu 1 492 persoane intoxicaţiilor şi traumelor, de 4,4 ori – a maladiilor (3,5%) mai mult comparativ cu anul 2009, rata mor- infecţioase şi parazitare, de 2,0 ori – a bolilor apa- talităţii generale constituind 12,3 decedaţi la 1 000 de ratului respirator şi de 1,3 ori – a tumorilor. „Su- locuitori. pramortalitatea feminină” s-a înregistrat numai în Creşterea ratei mortalităţii în Republica Moldova cazul bolilor aparatului circulator (de 1,2 ori) [3]. nu e cauzată de mortalitatea sporită a vârstnicilor, aşa Morbiditatea populaţiei constituie indicatorul cum ar fi de aşteptat ca urmare a ponderii mari a po- complex al stării de sănătate cel mai greu de calcu- pulaţiei în etate, ci de alţi factori, cum ar fi : creşterea lat, deoarece nu sunt diagnosticate toate stările de mortalităţii copiilor şi tinerilor; creşterea numărului boală pentru întreaga populaţie. Pentru unele boli, de omucideri şi sinucideri; scăderi în reglementările în special, cele din categoria cronico-degenerative, securităţii muncii; sporiri ale bolilor generate de al- populaţia nu apelează în toate cazurile la medic, ast- cool şi o capacitate, în general, redusă a sistemului fel lipsind o informaţie statistică integrală. medical care duce la moartea handicapaţilor în urma Analiza datelor statistice arată că incidenţa ge- bolilor şi accidentelor care, în condiţiile unui sistem nerală a morbidităţii înregistrată în Republica Mol- medical mai adecvat, nu ar trebui, în mod normal, sa dova în anul 2010 a fost în descreştere cu 144,3 de fi e fatale. Cele mai frecvente cauze ale morţii sunt cazuri la 10 000 de locuitori, iar prevalenţa generală bolile neinfecţioase. Tot acestea provoacă de cele mai a morbidităţii în 2010 a înregistrat o creştere con- multe ori morbidităţi, dezabilităţi şi decese premature tabilizată în valoare de 46,5 de cazuri la 10 000 de în Republica Moldova. locuitori [5, p. 16]. Structura mortalităţii pe clase ale cauzelor de Principalii indicatori statistici privind sănătatea deces practic nu s-a schimbat: analogic anilor ante- indică asupra unei îmbunătăţiri modeste a sănătă- riori, cele mai multe decese (56,2%) au drept conse- ţii populaţiei în ultimii ani. Un aspect important în cinţă bolile aparatului circulator, urmate de tumori acest domeniu este aprecierea subiectivă a stării de (13,1%), bolile aparatului digestiv (10,0%), acci- sănătate. Potrivit unor autori, evaluarea propriei

50 41 43 42 43 40  37 39 37 39 40 36

30 24 23 20 18 18 20

10

0 Bună /foarte bună Satisfĉcĉtoare Proastă / foarte proastă

decembrie, 1996 martie, 1998 aprilie, 2000 martie, 2002 mai, 2010

Figura 1. Starea sănătăţii populaţiei republicii în anii 1996-2010, % Sursa: SISI „Opinia”, Monitoringul sociologic „Barometrul societăţii”, Eşantioane – 1000-2000 de respondenţi

114 - nr. 1(24), martie 2012 Proiecte internaţionale stări de sănătate reprezintă un indicator de rezul- Satisfacţia pentru starea de sănătate este strâns tat, care refl ectă, în acelaşi timp, starea personală asociată cu evaluarea propriei stări de sănătate şi cu de sănătate, precum şi aşteptările privind starea de autopercepţia existenţei unei boli cronice sau diza- sănătate [8]. bilităţi. Persoanele care îşi evaluează negativ starea Rezultatele cercetărilor sociologice, realizate în de sănătate sunt mai puţin satisfăcute de propria Republica Moldova de către OPINIA în primii zece sănătate. Satisfacţia faţă de sănătate este relaţiona- ani de tranziţie în baza eşantioanelor naţionale, ara- tă şi cu factorii care determină starea de sănătate, tă că doar ceva mai mult de jumătate din populaţie precum şi evaluarea acesteia: sexul, vârsta, nivelul îşi autoapreciază starea de sănătate cu califi cativul educaţional, statutul ocupaţional şi nivelul venitului bună / foarte bună (circa 20%) şi satisfăcătoare (41- [6, p. 24]. 43%), iar circa 40% din cetăţenii ţării şi-au estimat Rezultatele studiilor sociologice întreprinse starea sănătăţii ca fi ind proastă sau foarte proastă de OPINIA atestă că diferenţele de sex în evalua- (Figura 1). În ultimii ani, datele indică o îmbunătă- rea stării de sănătate sunt semnifi cative sub aspect ţire a percepţiei asupra stării de sănătate. statistic, ponderea femeilor nemulţumite de propria 40,8% din populaţia din mediul urban şi 33,7% sănătate este mai mare, decât cea a bărbaţilor. Ex- din mediul rural îşi evaluează starea de sănătate plicaţia constă în faptul că femeile petrec mai mult drept preponderent bună şi foarte bună. Totodată, timp într-o stare de boală [1], după cum dovedesc locuitorii din mediul rural îşi estimează în propor- şi indicatorii obiectivi. „Sarcina şi copiii pot avea ţie de 27,4% starea de sănătate ca fi ind proastă sau o infl uenţă negativă asupra stării de sănătate şi asu- foarte proastă, comparativ cu 18,9% în cazul popu- pra numărului de zile petrecute în incapacitate de a laţiei din mediul urban. avea o viaţă de muncă şi socială activă” [8, p. 142]. Studiile arată că există diferenţe în ceea ce pri- Gradul de mulţumire al populaţiei treptat sporeşte veşte sănătatea femeilor şi bărbaţilor. Deşi femeile invers proporţional vârstei şi oscilează de la 23% la au, în general, o speranţă de viaţă mai ridicată decât persoanele în vârstă de peste 60 ani până la 80% la bărbaţii, ele sunt mai predispuse la boli de scurtă tinerii sub 30 de ani şi viceversa, bătrânii fi ind mai durată şi boli cronice, în timp ce bărbaţii sunt mai nemulţumiţi de starea lor de sănătate (Tabelul 3). predispuşi la boli fatale (cardiovasculare). Inegali- Analizând starea de sănătate în corelaţie cu ve- tăţile de sex în ceea ce priveşte sănătatea provin atât niturile populaţiei, constatăm că odată cu îmbunătă- de la diferenţele fi ziologice, cât şi de la cele care ţin ţirea stării fi nanciare creşte şi gradul de mulţumire a de modul de viaţă [6, p. 4]. populaţiei de propria sănătate. Tabelul 3 Gradul de mulţumire al populaţiei de propria sănătate, în funcţie de sex, vârstă şi venit, % LLH, 2002 World Poll, 2007 World Poll, 2011 Mulţumit Nemulţumit Mulţumit Nemulţumit Mulţumit Nemulţumit Total 54,4 43,2 55,9 43,0 58,1 39,7 Sex Femei 55,6 44,4 51,9 46,9 56,6 42,2 Bărbaţi 61,3 38,7 61,0 38,1 60,1 36,4 Vârstă 18-29 ani 78,7 21,3 79,5 19,4 80,1 16,9 30-39 ani 72,9 27,1 67,0 30,7 64,6 32,0 40-49 ani 58,4 41,6 55,3 44,1 62,5 35,8 50-59 ani 51,9 48,1 44,2 54,3 35,8 63,1 60 şi mai mult 26,8 73,2 23,5 76,5 28,8 70,5 Venit Venitul nu ne ajunge nici 39,0 61,0 42,6 55,5 36,7 60,8 pentru strictul necesar Venitul ne ajunge doar 62,4 37,6 52,1 46,7 49,5 49,5 pentru strictul necesar Venitul ne ajunge pentru 77,1 22,9 63,7 35,6 62,7 34,8 un trai decent Venitul ne permite să trăim 81,3 18,8 78,9 21,1 78,1 18,2 confortabil Sursa: SISI „Opinia”. Eşantioane – 1000-2000 de respondenţi *Diferenţa până la 100% reprezintă –„îmi vine greu să răspund / refuz”.

nr. 1(24), martie 2012 - 115 Akademos

În opinia membrilor focus-grupurilor, principalii deşi acesta rămâne a fi încă nesatisfăcător. Anali- factori care infl uenţează starea sănătăţii în Moldova zând rezultatele studiilor sociologice, realizate până sunt: sărăcia, alimentaţia nesănătoasă, consumul de la implementarea reformei în sănătate, constatăm că alcool, fumatul, inactivitatea fi zică şi stresul. A mai în anul 2002 cota populaţiei nemulţumite de accesul fost menţionat şi accesul la medicamente calitative la sistemul sanitar constituia 77%, faţă de 51% în (foarte multe medicamente sunt contrafăcute, ceea 2010. ce infl uenţează negativ sănătatea populaţie, în loc Indicatorii obiectivi, precum şi cei subiectivi, si- să te tratezi, te îmbolnăveşti. Chişinău, FG bărbaţi); tuează Republica Moldova printre statele din regiune starea mediului înconjurător (… maşini sunt în fi e- cu o sănătate nesatisfăcătoare. În primii ani de tranzi- care ogradă…. Acum absolut totul se stropeşte cu ţie, mai mulţi factori au contribuit la deteriorarea sec- chimicale. Mediul rural, FG femei); condiţiile de torului sanitar cum ar fi : fi nanţarea insufi cientă, lipsa muncă şi de trai (… mulţi lucrează peste normă. Cei unui sistem de asigurări de sănătate efi cient, tehnolo- de la sat lucrează mult la pământ. …la oraş, unii gia învechită, salariile mici, corupţia, accesul limitat sunt nevoiţi să lucreze la 2-3 servicii pentru a-şi asi- la servicii şi la medicamente de calitate. Reformarea gura un trai decent. … totuşi la sat oamenii sunt mai sectorului de ocrotire a sănătăţii, prin modernizarea chinuiţi …. Nu sunt condiţii ca persoanele să-şi păs- sistemului medical, dezvoltarea serviciilor private de treze sănătatea, de aceea oamenii din sat sunt mai sănătate etc. contribuie la îmbunătăţirea stării de să- bolnavi. Mediul rural, FG femei) etc. nătate a populaţiei. Însă pentru a deveni un suport al Sănătatea nu este prioritară pentru marea ma- dezvoltării durabile este necesar de a interveni prin joritate a moldovenilor (Perioada de tranziţie s-a politici sociale concordate cu creşterea nivelului de prelungit, societatea e stresată, oamenii sunt preo- dezvoltare economică a ţări. cupaţi de existenţă, iar sănătatea rămâne pe planul doi. Chişinău, FG bărbat; Eu dacă mă îmbolnăvesc Bibliografi e nu merg la medic, de obicei, cred că o să treacă de 1. Alber J., Köhler U. Health and care in an enlarged la sine, doar dacă mă îmbolnăvesc grav, atunci pot Europe. Luxembourg, Offi ce for Offi cial Publications of să mă duc. Mediul rural, FG tineri) care apelează la the European Commission, 2004. http://www.eurofound. medic, de regulă, în situaţii critice, iar în cazul unor europa.eu/pubdocs/2003 /107/en/1/ef03107en.pdf. afecţiuni minore preferă să se trateze acasă. Potrivit 2. Anderson R. Health and health care. In Fahey T., rezultatelor studiului „Sănătatea în epoca tranziţi- Maître B., Whelan Ch., etc. Quality of life in Europe. ei”, populaţia republicii, în cazul durerilor de cap, First European Quality of Life Survey 2003, Luxem- obişnuieşte să se trateze de sine stătător, procurând bourg, Offi ce for Offi cial Publications of the European Communities, 2004, p. 55-62. http://www.eurofound. eu- medicamente din farmacie fără reţeta medicului ropa.eu/pubdocs/2004/ 105/en/1/ef04105en.pdf. (41%) sau utilizează remedii pregătite în condiţiile 3. Biroul Naţional de Statistică al Republicii Mol- casnice (22,7%). În cazul scăderii nedorite în gre- dova. Mortalitatea generală după principalele clase ale utate doar 49,4% din populaţie ar merge la medic, cauzelor de deces în anul 2010. http://www.statistica.md/ 10,6% s-ar trata singuri cu remedii pregătite în con- newsview.php?l=ro&idc=168&id=3384 diţiile casnice, iar 24,6% nu ar face nimic. Populaţia 4. Danii T. Republica Moldova în spaţiul de tranziţie investigată este mai dispusă să apeleze la medic sau şi costul social al reformelor. Analiză şi evaluare sociolo- să-l solicite la domiciliu în cazul apariţiei sângelui gică a calităţii vieţii. Chişinău, Editura Pontos, 2004. în spută (89,1%), vomei mai mult de 2 zile (79,4%), 5. Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova. Ra- persistenţei febrei mai mult de trei zile (79,2%) şi a port anual în sănătate 2010. Chişinău, 2011. difi cultăţilor de respiraţie (77,7%). 6. Pop C-E. Starea de sănătate a populaţiei Româ- Comparativ cu rezultatele studiului „Condiţii de niei în contextul european. O abordare din perspectiva trai, stil de viaţă şi sănătatea populaţiei”, desfăşurat calităţii vieţii. În Calitatea vieţii, XXI, nr. 3-4, 2010, p. în 2002, astăzi gradul de conştientizare a necesităţii 274-305. de a apela la un specialist, atunci când au probleme 7. Plugaru L. Capitalul uman în contextul transfor- de sănătate, s-a majorat considerabil. Dacă în 2002 mărilor sociale. Chişinău, Editura UASM, 2008. doar 20,9% dintre respondenţi au afi rmat că o tuse 8. Precupeţu I. Evaluări ale protecţiei sociale şi în- puternică i-ar determina să meargă la medic, atunci grijirii sănătăţii. În Mărginean I., Precupeţu I. (coord.). în 2010 cota acestora constituia 56,1%, în cazul unei Calitatea vieţii şi dezvoltarea durabilă. Politici de întărire dureri în cavitatea abdominală în 2002 ar fi apelat la a coeziunii sociale. Bucureşti, Editura Expert – CIDE, 2008, p. 137-146. medic 34,6%, iar în 2010 – 69,7%. 9. Voicu B. Penuria pseudo-modernă a postcomu- Această situaţie se datorează, nu în ultimul rând, nismului românesc. Volumul II: Resursele. Iaşi, Editura şi îmbunătăţirii gradului de mulţumire a populaţi- Expert Projects, 2005. ei privind accesul la asistenţa medicală de calitate,

116 - nr. 1(24), martie 2012 Proiecte internaţionale

IMPACTUL PROIECTULUI te acestea, la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” se depun eforturi PC7 „PROMOVAREA susţinute pentru a identifi ca resurse şi căi reale de implementare cât mai efi cientă cu putinţă a „triun- ŞI FACILITAREA ghiului cunoaşterii” – cercetarea, instruirea şi ino- COOPERĂRII varea, care reprezintă şi priorităţile de bază stipulate în Strategia de Dezvoltare a USMF „Nicolae Teste- INTERNAŢIONALE miţanu” în perioada 2011-2020. CU ŢĂRILE EST- Un rol deosebit în implementarea acestor direc- ţii strategice ale Universităţii revine cooperării ei cu EUROPENE ŞI DIN ASIA instituţii de instruire, asistenţă şi cercetare medicală din ţările CSI şi, mai cu seamă, din ţările Comuni- CENTRALĂ” (EECALINK) tăţii Europene. În acest context, o oportunitate exce- ASUPRA CERCETĂRILOR lentă pentru a uni eforturile instituţiilor din diferite ţări şi a obţine resurse considerabile pentru cercetare MEDICALE şi dezvoltare este Programul Cadru 7, instrumentul fi nanciar principal prin intermediul căruia Uniunea ÎN REPUBLICA MOLDOVA Europeană susţine activităţile de cercetare în aproa- pe toate domeniile ştiinţifi ce, inclusiv sănătatea. Conf. univ. Valeriu CHICU Un grup de colaboratori ai USMF „Nicolae Tes- Prof. univ. Victor VOVC temiţanu” a participat activ la pregătirea propunerii Universitatea de Stat de Medicină şi de proiect şi crearea consorţiului pentru proiectul PC7 „Promovarea şi facilitarea cooperării interna- Farmacie „Nicolae Testemiţanu” ţionale cu ţările din Europa de Est şi din Asia Cen- trală” (EECAlink). Efortul depus în urma acestei IMPACT OF THE FP7 PROJECT “PROMO- asocieri transnaţionale, în cele din urmă, s-a încu- TION AND FACILITATION OF INTERNATIONAL nunat cu succes. Proiectul a fost recomandat pentru COOPERATION WITH EASTERN EUROPEAN fi nanţare. Considerăm că un rol decisiv la formarea AND CENTRAL ASIAN COUNTRIES” (EECAINK) consorţiului şi câştigarea proiectului l-a avut tradi- ON MEDICAL RESEARCH IN THE REPUBLIC OF ţia colaborării internaţionale, inclusiv contactele cu MOLDOVA partenerii din mai multe ţări ale UE şi CSI, pe care FP7 Project EECAlink is one of the fi rst projects USMF „Nicolae Testemiţanu” a dezvoltat-o pe par- implemented in the fi eld of health in the Republic of cursul ultimilor ani. Moldova. Project objectives have been carried out Proiectul EECAlink a fost conceput ca o acţiune due to the joint efforts of a transnational consortium de coordonare pentru identifi carea unor priorităţi de including 17 partners from 12 countries of European Community, Eastern Europe and Central Asia. cercetare comune pentru ţările Uniunii Europene, Performed activities have been targeted to fami- Europei de Est şi Asiei Centrale (EECA), precum şi liarizing the researchers in the fi eld of medicine with consolidarea colaborării între ele. EECAlink a fost the peculiarities of the complex process of developing fi nanţat de Programul Cadru 7 (contract nr. 223359) and increasing the success rate of project proposals în conformitate cu tema prioritară de sănătate. Co- applied in Framework 7 Projects. The gained ex- ordonator al proiectului a fost Prima Facultate de perience contributed to establishing new consortia, Medicină a Universităţii Charles din Praga, Repub- elaborating and submitting of 3 FP7 projects. lica Cehă (prof. Stanislav Stipek). În total, proiectul a reunit 17 parteneri din 12 ţări (Tabelul 1). Dezvoltarea cercetărilor în ştiinţele medicale, Proiectul s-a axat pe activităţile a trei grupuri sectorul sanitar şi în alte domenii ce ţin de asigu- de părţi interesate: (1) factorii de decizie în politi- rarea sănătăţii populaţiei, profi laxia maladiilor şi ca planifi cării cercetărilor ştiinţifi ce în domeniul mobilizarea resurselor umane pentru dezvoltarea medicinii; (2) partenerii universitari şi academici, societăţii, toate acestea constituie un deziderat in- (3) publicul larg de cercetare. El a demarat în iunie ternaţional acut. O provocare complexă, pentru care 2009, desfăşurându-se până în noiembrie 2011 (în civilizaţia trebuie să găsească răspunsuri în numele total 30 de luni). În cadrul proiectului au fost atinse cunoaşterii şi progresului umanităţii. următoarele obiective principale: În ţările cu resurse limitate, precum e Republica 1. Încurajarea şi promovarea colaborării inter- Moldova, este foarte anevoios a desfăşura cercetări naţionale în sectorul de sănătate prin suportul siste- avansate bazate pe folosirea utilajului şi metode- matic al creării de noi consorţii de cercetare pentru lor moderne şi costisitoare de investigare. Cu toa- apelurile PC7;

nr. 1(24), martie 2012 - 117 Akademos

2. Stimularea dezvoltării în continuare a consor- în Republica Moldova şi în ţările UE, stabilindu-se ţiilor de cercetare şi susţinerea acestora în pregătirea existenţa multor priorităţi comune, fapt ce va încu- propunerilor de proiecte PC7; raja cooperarea la nivel european a cercetătorilor 3. Asigurarea identifi cării intereselor comune noştri; de cercetare în ţările Europei de Est, Asiei Centra- - a fost diseminată informaţia privind posibili- le (EECA) şi Uniunii Europene şi dezvoltarea co- tăţile acordării sprijinului logistic şi fi nanciar pentru municării efi ciente a acestora cu factorii de decizie savanţii medici din Moldova în vederea formării politică pentru a planifi ca cercetările ştiinţifi ce în consorţiilor noi de proiecte PC7; domeniul medicinii; - s-a desfăşurat un seminar informativ însoţit 4. Consolidarea şi extinderea relaţiilor existente de un training în domeniul elaborării propunerilor de de colaborare ştiinţifi că între universităţile partici- proiect FP7 pentru reprezentanţii tuturor instituţiilor pante şi partenerii academici; de cercetare în domeniul medicinii din Republica 5. Alcătuirea şi consolidarea capacităţilor uni- Moldova (17-18 iunie 2010, peste 75 participanţi); versitare şi academice pentru participarea efi cientă - a fost organizată o sesiune de dezbatere a po- la proiectele PC7; liticilor în domeniul planifi cării şi fi nanţării cercetă- 6. Promovarea programului PC7 în mediul aca- rilor ştiinţifi ce în medicină cu participarea factorilor demic, în universităţi şi în alte instituţii de cercetare de decizie de la Academia de Ştiinţe a Moldovei în afara consorţiului de proiect. şi Ministerul Sănătăţii (17 martie 2011, 12 partici- Grupul de lucru din partea Republicii Moldova panţi). (USMF „Nicolae Testemiţanu”) a realizat activităţi Pe parcursul implementării proiectului EECA- importante pentru atingerea scopurilor propuse şi link au fost organizate peste 35 de acţiuni internaţi- pentru informarea comunităţii ştiinţifi ce medicale onale şi naţionale în diferite ţări. din ţara noastră despre posibilităţile oferite de pro- Dintre activităţile internaţionale principale la iect în vederea activizării aplicării la PC7. În acest care au participat cercetători din Republica Moldo- sens: va menţionăm: - a fost analizată practica planifi cării şi fi nanţă- • Granturi de călătorie oferite savanţilor din rii cercetărilor în domeniul medicinii; ţările-membre ale consorţiului proiectului, inclusiv - s-a efectuat analiza comparativă a priorită- au benefi ciat de asemenea granturi trei cercetători ţilor cercetărilor ştiinţifi ce în domeniul medicinii din ţara noastră. Tabelul 1 Componenţa consorţiului proiectului EECAlink Nr. Denumirea Organizaţiei participante Ţara d/o 1 Universitatea Charles din Praga Cehia 2 Agenţia pentru Promovarea Cercetării Europene Italia 3 Centrul de Idei şi Tehnologii Armenia 4 Universitatea de Tehnologie din Cracovia Polonia 5 Grant Garant s.r.o. Cehia 6 Fundaţia Magheară de Ştiinţă şi Tehnologie Ungaria 7 Universitatea de Stat din Tbilisi „I. Javakhishvili” Georgia 8 Consiliul Consultativ Independent de Experţi pentru Promovarea Activităţii Kazahstan de Cercetare Ştiinţifi că în Kazahstan 9 Centrul Indo-Uzbek pentru promovarea Cooperării, Ştiinţei şi Tehnologiei Uzbekistan

10 Institutul de Biofi zică şi Inginerie Celulară. Academia Naţională de Ştiinţe Belarus din Belarus 11 Institutul Nenchi Polonia 12 Universitatea Naţională „I.I. Mechnikov” din Odesa Ucraina 13 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” Republica Moldova

14 Centrul de Tehnologie ASCR Cehia 15 Universitatea Tor Vergata din Roma Italia 16 Universitatea din Debrecen Ungaria 17 Facultatea de Medicină Fundamentală a Universităţii de Stat „M. V. Rusia Lomonosov” din Moscova

118 - nr. 1(24), martie 2012 Proiecte internaţionale

• Oferirea asistenţei din partea proiectului giei moleculare şi geneticii medicale în Republica EECAlink cercetătorilor din diferite ţări în ce pri- Moldova (proiect ERA WIDE); veşte elaborarea şi depunerea propunerilor de pro- • Sănătate publică (SICA); iect cu formarea consorţiilor noi de cercetare. Astfel, Experienţa implementării proiectelor pentru cercetătorii din Republica Moldova au benefi ciat de dezvoltarea unor reţele de comunicare şi partene- asistenţă oferită de către experţii de la Grant Garant, riatelor de cooperare; formarea consorţiilor, a gru- s.r.o., Agenţia pentru Promovarea Cercetării Euro- purilor provizorii de cercetări pentru elaborarea pene, Fundaţia Maghiară de Ştiinţă şi Tehnologie şi şi aplicarea proiectelor de cercetare a fost utilă în Universitatea de Tehnologie din Cracovia. elaborarea cu concursul partenerilor din proiectul • Participarea a patru cercetători din Repub- EECAlink şi proiectul „Capacităţile Migranţilor lica Moldova la Conferinţa fi nală organizată la în- pentru Dezvoltarea Sistemului de Sănătate al Repu- cheierea proiectului în Bruxelles (iunie 2011). blicii Moldova” a proiectului „Studiul multicentric În cadrul întrunirilor internaţionale nominali- pentru Evaluarea Transplantului de Valve”. Acesta zate cercetătorii moldoveni au avut posibilitatea să din urmă a fost aplicat de un Consorţiu de parte- participe la evenimente de misitie – târguri de trans- neri-cercetători din Germania, Republica Moldova, fer al cunoştinţelor, căutare a partenerilor, care, de Marea Britanie, Franţa, Elveţia, Polonia şi alte ţări rând cu activităţile principale, au contribuit la acu- la Programul Cadru 7 Sănătate şi a fost aprobat pen- mularea experienţei în domeniul elaborării propu- tru fi nanţare. nerilor de proiecte pentru PC7 şi schimbul de idei. În cadrul desfăşurării proiectului EECAlink Organizarea evenimentelor naţionale a urmărit con- cercetătorii noştri au însuşit modalităţile de creare solidarea capacităţilor autorităţilor relevante şi antre- a unui consorţiu de proiect, particularităţile aplică- narea reprezentanţilor EECAlink în diferite activităţi rii unui proiect PC7, specifi cul fi nanţării proiectelor (seminare, sesiuni de politici) în ţările-partenere. europene de cercetare. Un succes al proiectului este În acest scop, în Republica Moldova a fost or- faptul că cercetătorii moldoveni au însuşit şi moda- ganizat în iunie 2010 un seminar la care au fost pre- litatea de ajustare a temelor de cercetare la cerinţele zentate comunicări generale despre PC7. Participan- şi priorităţile europene. În aşa fel putem presupune ţii la seminar au fost familiarizaţi cu principiile de o viitoare creştere reală a participării colectivelor administrare şi normele fi nanciare, dar au benefi ciat de cercetători în domeniul medicinei din Republica şi de o sesiune de training în domeniul elaborării şi Moldova în proiectele PC7. prezentării propunerilor de proiecte pentru Progra- Concluzii şi propuneri: mul Cadru 7. Implementarea proiectului PC7 EECAlink a A fost organizată o sesiune ce ţine de politica contribuit la familiarizarea şi sporirea capacităţilor naţională privind planifi carea cercetărilor ştiinţifi ce instituţiilor de cercetare ale Sistemului de Sănătate în domeniul medicinii în Republica Moldova, care a din Republica Moldova de participare la Programul dezbătut eventuale subiecte pentru viitoarele apeluri Cadru 7. ale Programului Cadru 7 direcţionate către participa- Elaborarea şi prezentarea unor propuneri de rea ţărilor EECA în Spaţiul European de Cercetare. proiect competitive şi în conformitate cu cerinţele Această sesiune de politici a reunit un grup de înalte ale Programului Cadru 7 pot fi realizate prin experţi – cinci reprezentanţi naţionali şi dem- unirea eforturilor cercetătorilor din Sistemul Naţio- nitari din CE. Evenimentul s-a centrat pe dis- nal de Sănătate în grupuri ştiinţifi ce interdisciplina- cuţii vizând lacunele tematice şi suprapuneri- re provizorii şi cooperarea efi cientă cu instituţii de le în activitatea de cercetare în sectorul sanitar. cercetare din alte ţări. Dezbaterile purtate au permis identifi carea lacunelor O cale atractivă de implementare a metodelor şi suprapunerilor în schemele de fi nanţare a sectoru- moderne de cercetare şi obţinere a resurselor pentru lui sănătăţii publice şi au contribuit la identifi carea dezvoltarea ştiinţei medicale în Republica Moldova unor posibile teme comune de cercetare pentru co- din Programul Cadru 7 şi alte proiecte de cercetare- laborarea viitoare în Programul Cadru. dezvoltare fi nanţate de donatori externi este crearea În linii generale, implementarea proiectului consorţiilor largi cu participarea diasporei academi- EECAlink a impulsionat activitatea pentru pregătirea ce şi de cercetare moldoveneşti şi instituţiilor din şi aplicarea proiectelor PC7 din partea cercetătorilor ţările UE în care ea activează. în domeniul medicinii din Republica Moldova. Pentru a spori succesul propunerilor de proiecte În urma colaborării cu partenerii din proiectul aplicate în Programul Cadru 7 şi a răspunde altor EECAlink şi identifi cării partenerilor noi, pe par- apeluri ale Comisiei Europene, este necesar ca Sec- cursul anului 2011 au fost formate consorţii, elabo- ţia Ştiinţe Medicale a AŞM şi Consiliul de Experţi rate şi aplicate următoarele propuneri de proiecte în al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova să domeniul cercetării ştiinţifi ce medicale: promoveze şi să stimuleze dezvoltarea ştiinţei me- • Dezvoltarea capacităţilor în domeniul biolo- dicale ajustată la priorităţile UE.

nr. 1(24), martie 2012 - 119 Akademos

ŞTIINŢA for Sustainable Agriculture on Chernozem Soils” (2011). Colaborarea de mai mulţi ani a subsemnatu- AGROAGLIMENTARĂ lui (academicianul Boris Gaina – n. r.) cu profesorul francez Jean-Luis Puech (Franţa) s-a fi nalizat cu im- ŞI PROGRAMUL CADRU 7 plementarea în Moldova şi Franţa a unei noi tehno- logii, editarea unei valoroase lucrări – ,,Uvologie şi Acad. Boris GAINA Oenologie” (2006) şi pregătirea prin cotutelă a unui Coordonator al Subsecţiei ştiinţe agricole, doctor în ştiinţe tehnice (Andrei Prida). AŞM De menţionat, că participarea savanţilor din Re- publica Moldova, mai cu seamă a celor din co- munitatea agroalimentară, în proiectele europene, The collaboration of scientists working in inclusiv a celor din Programul Cadru 7 necesită agriculture and food industry in the Republic mobilizarea tuturor resurselor tehnico-materiale, in- of Moldova with colleagues from EU countries, clusiv ridicarea nivelului metodologic al investiga- including the Framework Programme 7, will allow ţiilor, acumularea unor vaste informaţii vizavi de re- solving many important problems of our economy alizările recente din diverse domenii: biotehnologie, and will allow the preparation of highly qualifi ed microbiologie, biologie moleculară, preparate fi to- staff. Our gain will consist in the increasing of sanitare, biopreparate pentru agricultura biologică, methodological and logistic levels of food research a celor ce ţin de realizarea proceselor fermentative, in the scientifi c community. cunoaşterea limbilor moderne (engleza, germana, franceza) etc. Potenţialul ştiinţifi c al Republicii Moldova este Este indispensabilă şi conlucrarea strânsă cu unul înalt, recunoscut şi consistent, însă valori- prestigioasele instituţii europene şi savanţi din do- fi carea lui solicită o colaborare tot mai strânsă cu meniul agroalimentar şi biotehnologic pentru a crea cercetătorii din ţările Uniunii Europene. Graţie re- clustere de cercetare/dezvoltare care vor monitori- formelor reuşite, realizate în ţară în ultimii 7-8 ani, za riguros pregătirea, prezentarea şi realizarea pro- precum şi investiţiilor realizate, centrele de cerceta- iectelor spre realizare în Programul Cadru 7. Acest re/dezvoltare au fost dotate cu utilaj modern, a fost program unic şi original al Uniunii Europene des- actualizată baza metodologică a studiilor practic în chide posibilităţi inedite, performanţe necunoscute toate domeniile prioritare. adineauri, obligaţiunile noastre urmând să fi e ono- În acelaşi timp, cerinţele faţă de nivelul me- rate cu preţul multiplelor eforturi intelectuale, spi- todologic, logistic şi ştiinţifi c în vederea realizării rituale şi materiale, iar benefi ciile obţinute – puse cu succes a programelor sau proiectelor naţionale la baza progresului tehnico-ştiinţifi c din Republica şi internaţionale au crescut considerabil, fapt ce ne- Moldova. Nu încape îndoială că rezultatele cele mai cesită în continuare dotarea adecvată şi complexă a valoroase vor îmbogăţi tezaurul ştiinţifi c al întregii laboratoarelor ştiinţifi ce din ţara noastră. Însă situ- comunităţi ştiinţifi ce mondiale. aţia economică actuală din Republica Moldova nu Participarea cercetătorilor din complexul agro- permite reutilizarea şi modernizarea unităţilor de alimentar al Republicii Moldova la Programul Ca- cercetare agroalimentară la nivelul cerinţelor euro- dru 7 va urgenta soluţionarea multiplelor probleme pene; totodată vectorul politicii naţionale rămâne din sectorul agricol, precum combaterea cancerului a fi , indiscutabil, integrarea în comunitatea ţărilor bacterial al pomuşoarelor, pomilor şi viţei de vie, Uniunii Europene. poluarea mediului acvatic şi a solurilor de către În această ordine de idei, asocierea noastră la unităţile de producere agroindustrială, stoparea spaţiul european de cercetare/dezvoltare, inclusiv la avansării viermelui vestic al rădăcinilor la porumb Programul Cadru 7, este un deziderat. El urmează a – Diabrotica, care a înaintat în ultimii ani din Euro- fi realizat pas cu pas, mai întâi de toate în interesul pa de Vest şi penetrează actualmente teritoriul dintre economiei naţionale, în vederea asigurării securită- Ungaria şi România. ţii şi inofensivităţii alimentare, a sănătăţii şi calităţii Mai mult decât atât, este evident că în cadrul vieţii în Republica Moldova. Cooperarea savanţilor proiectelor Programului Cadru 7 vor fi elaborate şi moldoveni cu cercetătorii din ţările Uniunii Europe- teze de doctor, extrem de necesare completării şcoli- ne s-au încununat deseori cu rezultate remarcate pe lor ştiinţifi ce, în primul rând din ţara noastră, pentru plan internaţional. De exemplu, doctorul habilitat realizarea acestui deziderat urmând ca programele Boris Boincean, a publicat la prestigioasa editură de studii universitare şi postuniversitare (de maste- ,,Springer”, împreună cu doctorul David Dent (Ma- rat) şi de doctorat sa fi e ajustate strict la exigenţele rea Britanie) şi academicianul de onoare al AŞM europene, la cele mondiale. Igor Krupenikov, monografi a ,,Ecological Principes 120 - nr. 1(24), martie 2012 Proiecte internaţionale

MODELAREA CREŞTERII ARBORILOR ŞI ARBUŞTILOR (TOPIARY)

Dr., cercet. conf. Alexandru TELEUŢĂ Dr., cercet. conf. Eugeniu ALEXANDROV Grădina Botanică (Institut), AŞM

MODELING TREES AND SHRUBS (TOPIARY) Grădină în stil Baroque (Castelul Frederiksborg) In Joint Operational Programme Romania - http://www.panoramio.com/photo/5506651 Ukraine - Moldova 2007-2013, EU-funded program, was developed the “Cross-border initiative for deve- într-un spaţiu natural deschis şi încântător, împodo- loping playful topiary art for education and leisure bit cu forme geometrice, antropomorfe şi zoomorfe (TopArt)”. The partner in this project are the Bota- foarte potrivite pentru organizarea unor activităţi cu nical Garden “Anastasie Fatu” the University “Al. profi l educativ, cultural şi de relaxare: spectacole, I.Cuza”, Iasi, Romania and Botanical Garden (In- concursuri sportive, emisiuni televizate etc. stitute) of the Academy of Sciences of Moldova. This Topiary este o artă străveche, incluzând tehnici project aims to improve cooperation between the two horticole utilizate pentru a obţine forme clar defi nite botanical gardens on both sides of the Prut River in şi forme geometrice stilizate din plante vii. Practic, order to increase their capacity to provide cultural, îşi propune formarea şi modelarea plantelor care su- educational and relaxation to the fi nal benefi ciaries: portă tăierea frunzelor şi ramurilor sub forme dorite young children, the elderly and increasing public şi întreţinerea acestor forme prin aplicarea tăierilor awareness on cross-border cooperation between Ro- respective la anumite intervale de timp. mania and Moldova, through this program in order Termenul provine din latină de la „topiarius” şi to fi nd solutions for common problems series and/or a avut iniţial un sens mult mai larg, referindu-se în similar. Visitors will be able to spend time in a space general la grădinăritul ornamental. Primele datări with natural light and lovely shapes, anthropomor- privitor la topiary provin din Egiptul Antic, unde a phic and zoomorphic, very suitable for organizing fost elaborată tehnologia de a modela arborii şi ar- educational activities profi le, culture and relaxation: buştii în forme geometrice. Astfel, au căpătat o arie shows, competitions, television broadcasting, etc. de răspândire extinsă grădinile simetrice şi geome- trice, cu alei rectilinii, arbuşti frezaţi şi cu gard viu. În cadrul Programului operaţional comun Ro- Apoi arta de tăiere şi modelare a ajuns în Europa şi mânia – Ucraina – Republica Moldova 2007-2013, chiar în Extremul Orient. fi nanţat de Uniunea Europeană, a demarat proiectul În perioada medievală arta grădinăritului s-a Iniţiativă transfrontalieră pentru dezvoltarea unui dezvoltat şi s-a menţinut numai în complexele mă- spaţiu ludic prin intermediul artei Topiare pentru năstireşti şi castele. În perioada Renaşterii (sec. scopuri educative şi de relaxare (TopArt). Instituţiile XIV) arta topiară este infl uenţată de tendinţele ar- partenere în cadrul acestui proiect sunt Grădina Bo- hitecturale ale timpului, dar totodată se dezvoltă tanică „Anastasie Fătu” a Universităţii „Al.I.Cuza”, în baza stilului său clasic şi tipizat deja format. Pe Iaşi, România şi Grădina Botanică (Institut) a Aca- parcurs, micile grădini se completează cu sculptură demiei de Ştiinţe a Moldovei. verde, inclusiv oameni, păsări, animale şi diverse Proiectul îşi propune (i) impulsionarea colabo- forme abstracte. rării între cele două grădini botanice de pe ambele În America de Nord arta topiară de asemenea a maluri ale Prutului în vederea sporirii capacităţii avut o răspândire largă. Desigur că grădinile ameri- acestora de a furniza servicii culturale, educative şi cane nu puteau concura cu cele din Europa din se- de relaxare pentru vizitatori şi (ii) creşterea gradului colul al XVIII-lea, dar totuşi au fost create elemente de conştientizare din partea publicului a colaborării distincte caracteristice pentru grădinile americane transfrontaliere dintre România şi Republica Mol- ale perioadei respective. dova, prin intermediul acestui program, în vederea În Europa (secolul al XVI-lea, perioada Renaş- găsirii unor soluţii pentru o serie de probleme co- terii) arta topiară se asociază cu parterele şi terasele mune şi/sau similare. din grădinile de elită. Acea perioadă se caracteri- Vizitatorii îşi vor putea petrece timpul liber zează prin modelarea fi gurilor geometrice: bile sau

nr. 1(24), martie 2012 - 121 Akademos cuburi, abeliscuri, piramide, conuri, spirale oblice şi forme reprezentative care înfăţişează oameni, ani- male etc. Perioada Baroque iniţial a păstrat stilul simetric, mai târziu a fost introdus şi răspândit stilul baro- cului asimetric. În concepţia acestui stil grădinile erau create pe terenuri imense plate, la mijloc fi ind amplasată clădirea centrală. Acest stil creează vizi- tatorului posibilitatea de a vedea grădina ca un tot întreg coerent, dar în acelaşi timp, este imposibil de a vedea toate componentele grădinii. Arta modernă topiară nu se bazează numai pe tradiţie şi utilizează diverse tipare din metal, plan- te care servesc în calitate de ghid în timpul tăierii. Tobe. (Grădina Botanică (Institut) a AŞM) Aceste forme asigură o modalitate uşoară de a crea total diferită de cea fi rească pe care planta şi-o asu- un topiary rapid cu puţin efort. mă în mediul său natural. Totul se face în scopuri Speciile de plante utilizate în arta topiară sunt pur ornamentale. Astfel, se realizează un gard viu cele care pot prelua şi menţine anumite forme la cu forme preponderent geometrice, dar şi plante sin- tăiere. Plantele sempervirescente cu frunze mici şi gulare sau în mici grupuri, forţate să capete forme dese sunt cele mai pretabile şi utilizate în arta to- dintre cele mai neaşteptate. Această latură a artei piară. grădinăritului este tot mai răspândită în arhitectură Speciile de plante des utilizate în arta topiară şi în arta contemporană, deoarece permite realizarea sunt următoarele: unei ambianţe vii şi creative, în armonie cu natura şi • Buxus rotundifolia cu tendinţele estetice ale momentului. • Buxus sempervirens • Carpinus betulus În cadrul proiectului Iniţiativă transfrontalieră • Fagus sylvatica pentru dezvoltarea unui spaţiu ludic prin interme- • Hedera helix diul artei Topiare pentru scopuri educative şi de re- • Larix kaempferii laxare (TopArt) fi nanţat de Uniunea Europeană, în • Ligustrum vulgaris Grădina Botanică (Institut) a AŞM au fost modelate • Picea abies şi amplasate în expoziţii fi guri în stil topiary. • Ribes alpinum Spirala este una dintre cele mai spectaculoase • Taxus baccata • Thuja occidentalis forme care nu are cum să nu farmece privirea vi- • Thuja plicata zitatorului. Nu poţi rezista tentaţiei de a nu-ţi opri • Tilia sp. (T. tomentosa) privirea asupra ei şi a nu trece cu mâna peste planta- spirală, aceasta fi ind una dintre cele mai importante Aşadar, arta topiară constă în tunderea arborilor dovezi ale măiestriei grădinarului. Pentru a crea o şi arbuştilor până la obţinerea unei anumite forme, spirală cu adevărat atractivă şi interesantă sunt ne-

Rond cu delfi ni. (Grădina Botanică (Institut) a AŞM)

122 - nr. 1(24), martie 2012 Proiecte internaţionale cesare abilităţi, cunoştin- ţe şi o iscusinţă deose- bită. Sfera şi semisfera sunt nişte forme dintre cele mai simple, dar şi atractive în orice expozi- ţie a grădinii. Pentru mo- delarea acestor forme, plantele pot fi crescute atât direct în sol, cât şi în diverse recipiente. Grădinarii modelatori ştiu că pentru obţinerea confi guraţiei dorite plan- Sferă (Buxus sempervirens) Spirală. (Thuja occid.) Veveriţă (Thuja occid.) ta trebuie „educată”. Din capul locului trebuie să se Concluzii: decidă asupra formei pe care urmează să o îmbrace 1. Figurile topiare sunt extrem de interesante şi (pentru începători modelul trebuie sa fi e cât mai sim- spectaculoase, bucurând privirea vizitatorului în plu), apoi se realizează o siluetă tridimensională cu orice anotimp al anului. ajutorul unui fi r metalic inalterabil la intemperii. Se 2. La modelarea unei sau altei forme este nece- mai poate opta pentru o silueta gata făcută. sar iniţial a se determina concret ce fi gură se doreşte Tiparul se fi xează peste plantă şi se tunde tot a se obţine în fi nal şi să fi e selectată corect planta. ceea ce-l depăşeşte. Silueta din metal va fi lăsată Bibliografi e pe plantă, repetându-se de mai multe ori operaţiu- 1. Buckley, E. Ultimate Topiaries: the most magnifi - nea de tundere, astfel încât, încet-încet, crescând în cent horticultural art through the years. Courage Books, înălţime şi lăţime, planta va umple complet tiparul, Philadelphia. 2004. preluându-i forma. 2. Gallup, B., Reich, D. The complete book of topia- Exact aşa s-a procedat cu tiparul pentru veveri- ry. Workman Publisher, New York. 1988. ţe, modelat din sârmă arsă cu grosimea de 2,5 – 3,5 3. Hendy, J. Topiary in the Garden: How to Clip, mm, apoi îmbrăcat pe Thuja occidentalis. Pentru a Train and Shape Plants. Lorenz Books. 2009. reda o formă cât mai adecvată, tiparul a fost „îmbră- 4. Joyce, D. Topiary and the art of training plants. cat” în plasă metalică cu ochiuri hexagonale având Friendly Books Ltd., 2000. dimensiunile laturilor 3,5 – 4,0 cm şi grosimea sâr- 5. Kluckert E. European Garden Design. 2007. ISBN mei de 2,0 mm. Ramurile şi frunzele plantei care nu 978-3-8331-1044-3. 495 pag. se înscriau în tipar au fost înlăturate. 6. Palancean A., Comanici I. Dendrologie. Chişinău. Conform aceleiaşi tehnologii, au fost confecţi- 2009, 562 p. onate tipare în formă de delfi n, din sârmă cu grosi- mea de 5,5 mm şi îmbrăcate pe exemplare de Thuja occidentalis Fastigiata. În fi nal a fost creat un rond cu diametrul de 8,0 m, în interior fi ind amplasate formele topiare mo- delate de delfi ni, sfere cu diametrul de 35 cm din Thuja occidentalis. Ellwageriana şi cu diametrul de 50 cm din Buxus sempervirens. Pentru a crea fonul de apă poate fi înşirat un strat cu grosimea de 5 cm de prundiş de granit de o nuanţă sur-albastră, sau plantate fl ori de Lobelia erinus. Pentru confecţionarea instrumentelor muzica- le, a fost aplicată tehnologia de modelare a tiparului metalic, care apoi s-a îmbrăcat cu ţesătură de iută şi plasă metalică. Golul din interiorul tiparului a fost împlut cu substrat de sol fertil şi semănat cu seminţe de iarbă de gazon. Pe parcurs, în timp ce iarba de gazon creşte, ea se frezează regulat şi se menţine la Doamnele la plimbare (Grădina Botanică (Institut) înălţimea de 5 – 7 cm. a AŞM)

nr. 1(24), martie 2012 - 123 Akademos

COLABORARE Acesta este şi motivul pentru care statele dezvoltate fac eforturi ca să atragă oamenii de ştiinţă şi ingineri BILATERALĂ MOLDO- cu performanţe deosebite şi, concomitent, să atingă GERMANĂ ÎN DOMENIUL masa critică de cercetare în domenii strategice. În lupta pentru excelenţă, centrele de cercetare PLANTELOR MEDICINALE de drept public joacă un rol sporit. Acestea sunt pro- vocate să se transforme în actori importanţi pe piaţa Dr. Oleg BUDEANU cunoaşterii, atrăgând şi dezvoltând resurse umane Universitatea AŞM de vârf, concentrând facilităţi de cercetare impor- tante. În triunghiul cunoaşterii cercetare-educaţie-ino- The long-lasting cooperation between the Center vare, ultimul element este cel mai strâns legat de for Research and Training in “Molecular Biology” (CuBm) of the University Academy of Sciences and impactul asupra bunăstării şi, totodată, cel mai pro- the Department of Pharmaceutical Biology from the blematic din punct de vedere al politicilor conexe. University Erlangen-Nurnberg Friedrich-Alexander Inovarea, proces cu multe variabile, are în centrul (FAU), that allowed realization of successful inves- său cooperarea dintre cercetare şi industrie. În acest tigations of medicinal plants, represents a relevant context se înscriu armonios activitatea Centrului de example for the above made statement. The CuBm and FAU teams performed joint cercetare şi formare profesională „Biologie molecu- studies that were designed to elucidate potential lară” (CuBm) a Universităţii Academiei de Ştiinţe pharmaceutical indigenous medicinal plants from a Moldovei şi cea a Departamentului de Biologie spontaneous fl ora and ways of using their potential farmaceutică a Universităţii Friedrich-Alexander to treat, pharmaceutical industry. Bilateral projects Erlangen-Nurnberg (FAU), care, de mai mulţi ani, have sought to evaluate the species diversity of na- tive herbs and biochemical polymorphism analysis colaborează cu succes în domeniul plantelor medi- of secondary metabolites with potential pharmace- cinale. Studiile comune sunt menite să elucideze utical effect. potenţialul farmaceutic al plantelor medicinale din The last project performed was meant to extend fl ora spontană autohtonă, precum şi căi potenţiale cooperation in science teaching and development of de folosire a acestora de către industria farmaceu- new instructional plans, and for this purpose two in- ternships were planned for research associates from tică în tratarea maladiilor, în special, cele legate de the University of Erlangen and UnASM. Specifi cal- insufi cienţa cardiacă. ly, the internships will be dedicated to studying of Activităţile prevăzute în ultimul proiect bilateral methods of molecular biology and the application au urmărit evaluarea diversităţii speciilor de plante of these methods for investigation of local medicinal medicinale autohtone şi analiza polimorfi smului bi- plants. ochimic al metaboliţilor secundari cu potenţial efect farmaceutic. Actualitatea tematicii rezultă din nece- Generarea şi exploatarea cunoaşterii au devenit sitatea de a estima resursele naturale de plante me- surse vitale ale creşterii bunăstării pe plan global. dicinale prin studiul compuşilor cu efect farmaceu- Cunoaşterea reprezintă totodată elementul central tic, de a stimula investigaţiile privind mecanismele ce determină competitivitatea. De aceea, statele lu- de sinteză ale acestora şi elaborarea unor procedee mii, în special cele dezvoltate, s-au angajat în gene- biotehnologice de extragere a metaboliţilor secun- rarea sistematică a acesteia, degajând şi perfecţio- dari. De asemenea, oportunitatea de a implementa nând sisteme naţionale şi interacţiuni internaţionale concepte economice noi ca Bio-Economia Bazată tot mai sofi sticate. pe Cunoaştere (Knowledge Based Bio Economy) Accentuarea globalizării a condus la creşterea şi Eco-Inovare (Eco-Innovation) este susţinută prin importanţei colaborării internaţionale, a schimbului realizarea proiectelor de acest gen şi facilitează ini- de cunoaştere explicită, creând comunităţi ştiinţifi - ţierea colaborărilor dintre ţările UE şi Republica ce internaţionale puternice, fără însă a reduce rolul Moldova. factorilor locali în adaptarea şi valorifi carea cu- Respectând planul de desfăşurare a proiectului, noaşterii. În acest mediu, colaborativ şi competitiv doi colaboratori ai CuBm au activat în cadrul FAU. în acelaşi timp, semnifi caţia excelenţei a cunoscut În scopul extinderii colaborării în plan ştiinţifi co- o creştere exponenţială. Entităţile şi indivizii care didactic şi instructiv cu partenerii germani este pro- ating nivelul dat devin extrem de valoroşi, având gramat un stagiu, cu durata de o lună, al unui cola- capacitatea de a atrage resurse şi a infl uenţa atât borator din cadrul Centrului de cercetare Biologie mediul ştiinţifi c, cât şi sistemele socio-economice. Moleculară al Universităţii AŞM la Universitatea

124 - nr. 1(24), martie 2012 Proiecte internaţionale din Erlangen-Nurnberg. În cadrul acestui stagiu ur- din fl ora spontană (plante.asm.md). Fiind accesibilă mează să fi e însuşite metode noi de studiu al bio- online, aceasta conţine informaţii utile pentru cerce- logiei moleculare pentru a fi preluate şi aplicate la tători şi cei pasionaţi de fi toterapii şi mai ales pentru cercetarea plantelor medicinale autohtone. industria farmaceutică locală. Investigaţiile efectuate recent au scos în evi- Inestimabilă este contribuţia partenerilor ger- denţă posibilitatea valorifi cării din fl ora spontană mani în dotarea CuBm cu unele utilaje şi aparataj a circa 150 de specii de plante medicinale. Majori- modern, precum şi suportul metodologic oferit. tatea cercetărilor acestora se bazează preponderent Astfel, Uniunea Europeană ne ajută, ne dă tot spri- pe descrierea sistematică, ecologică, răspândirea jinul, dar problemele noastre interne nu pot fi rezol- geografi că, utilizarea în medicina tradiţională etc. vate decât tot de noi. Pentru asta e nevoie de iniţia- Pentru valorifi carea efi cientă a speciilor de plante tivă şi voinţa politică. Efortul investiţiei în cercetare medicinale în biotehnologiile moderne sunt necesa- nu este zadarnic, cu toate că rezultatele ei se arată re însă şi studii ample referitooare la polimorfi smul adeseori târziu, uneori după ani de zile. Merită însă, genetic şi biochimic, ceea ce ar permite obţinerea pentru că aceste rezultate conduc la medicamente direcţionată a compuşilor importanţi pentru siste- noi (nu leacuri vrăjitoreşti), la tehnologii moderne mele vii, descrierea efectelor farmacologice şi altor (nu „dispozitive de neutralizare a radiaţiilor teluri- proprietăţi, iar, ca rezultat, obţinerea substanţelor cu ce” sau de „energizare a apei”) şi nu în ultimul rând, efect medical şi a preparatelor medicamentoase. Vi- la specialişti de înaltă califi care (în loc de trafi canţi zibilitatea şi nivelul metodologic modern al cerce- de iluzii). O ţară precum Republica Moldova, cu tărilor de acest gen pot fi efectuate numai în cadrul resurse materiale limitate dar cu potenţial uman încă proiectelor internaţionale, cu implicarea resurselor ridicat, dornică de „a creşte”, ar trebui să investeas- intelectuale şi materiale ale laboratoarelor de profi l. că înainte de toate în educaţie, în cercetare şi în Rezultatul colaborării bilaterale moldo-germane sănătatea cetăţenilor săi, acestea fi ind adevăratele este şi baza de date a plantelor medicinale autohtone investiţii pentru viitor.

Maria Saca-Răcilă. Natură statică cu vas. U/c, 2010

nr. 1(24), martie 2012 - 125 Akademos

ANTRENAREA ELEVILOR tiţie acerbă cu semenii lor din circa 45 ţări. Dar nu numai victoria contează – pe parcursul desfăşurării ÎN ACTIVITĂŢI Proiectului, elevii au realizat o serie de acţiuni con- crete şi efi ciente de sensibilizare a opiniei publice, INTERNAŢIONALE si-au fortifi cat capacitatea de comunicare, inclusiv în limba engleză (limba ofi cială a proiectului). şi- Iurie CRISTEA au făcut prieteni în mai multe ţări şi, după cum au recunoscut ei însăşi, şi-au format o viziune globală Director, Liceul AŞM asupra uneia dintre cele mai stringente probleme ale omenirii. Iar în calitate de bonus al victoriei, elevii au fost invitaţi de către organizatori la sediul ONU Within just three years of existence, the Lyceum of Academy of Science of Moldova (LASM) has alre- din New-York, unde s-au întâlnit cu omologii lor din ady been involved into several regional and interna- diferite ţări, stabilind astfel relaţii neformale, care, tional projects, acting there at very successful level: fără îndoială, vor fi deosebit de utile atunci când ac- „Climate change” International project (45 coun- tualii elevi îi vor succeda pe cei care determină în tries), „SPARE” (School Project for Application of prezent direcţiile de evoluţie a societăţii umane. Resources and Energy). Is to be underlined that not Un alt exemplu de impact al cooperării interna- only students but also teaching staff of LASM, as part ţionale a fost implicarea în Proiectul internaţional of the Educational Cluster „UniverScience”; during „SPARE” sub egida Asociaţiei Norvegiene pentru last year, was involved into International Educati- Conservarea Energiei. Desfăşurat în anul 2010- onal Project „SALiS” (Student Active Learning in 2011, în cooperare cu diverse organizaţii guverna- Science). mentale şi non-guvernamentale din Republica Mol- dova, acest proiect a implicat elevii Liceului într-o Semnarea Memorandumului de Înţelegere între gamă diversă de activităţi, obiectivul cărora a fost Uniunea Europeană şi Republica Moldova privind demonstrarea relevanţei utilizării surselor alternati- asocierea la cel de-al Şaptelea Program Cadru al ve de energie şi, în consecinţă, a efectelor ecolo- Comunităţii Europene pentru Cercetare şi Dezvol- gice generate. Este important a sublinia orientarea tare Tehnologică reprezintă o dovadă clară că ştiinţa practică a activităţilor acestui proiect de anvergură, naţională are în sine toate condiţiile esenţiale pen- care a fi nalizat cu edifi carea Staţiei helio-eoliene de generare a curentului electric, iar Liceul a deve- tru dezvoltare şi afi rmare. Acest potenţial ştiinţifi c, nit prima şi unica instituţie din Republica Moldova acest nivel al competitivităţii, comparabil cu cel al care posedă şi utilizează acest tip de staţie. ţărilor avansate, a fost şi este demonstrat continuu în Efectul benefi c al antrenării în proiecte interna- cadrul derulării diverselor Proiecte internaţionale de ţionale se manifestă nu doar asupra elevilor, dar şi cercetări fundamentale şi aplicative. Semnifi cativă asupra cercetătorilor, inclusiv asupra celor din do- însă este şi constatarea implicării tot mai frecvente meniul cercetării educaţionale. Astfel, fi ind membri în multiple proiecte regionale şi internaţionale nu ai Clusterului Educaţional UniverScience, cadrele doar a cercetătorilor renumiţi şi a instituţiilor ştiin- didactice ale Liceului sunt implicate, pe parcursul ţifi ce redutabile, dar şi a celor care, prin activitatea anilor 2011-2012, în Proiectul educaţional interna- lor asiduă, asigură cadrul primar de formare şi de ţional „SALiS” (”Student Active Learning in Scien- perpetuare a potenţialului ştiinţifi c naţional. ce”), şi au activat sub egida Universităţii Academiei Anume la această etapă timpurie, „a devenirii”, de Ştiinţe a Moldovei, co-partener al proiectului se formează competenţele fundamentale de coope- susnumit. În cadrul acestui proiect, au fost elaborate rare la nivel de individ şi societate, precum şi sen- (iar în prezent sunt implementate), diverse tehno- timentul apartenenţei la comunitatea internaţională, logii educaţionale moderne, interactive, care vin să inclusiv la cea ştiinţifi că. Iată de ce, afi rmăm cu cer- schimbe nu doar paradigma predării disciplinelor titudine că implicarea instituţiilor de toate nivelele din aria ştiinţe, dar şi modul conceptual de pregătire în activităţi ale proiectelor regionale şi internaţiona- a demersului educaţional de către cadrele universi- le, mai cu seamă în cele ce ţin de investigaţie, cer- tare şi preuniversitare de domeniu. cetare, formare a competenţelor acţional-strategice, Sunt doar câteva exemple de implicare şi co- este o condiţie sine qua non a existenţei în timp şi a operare internaţională a unei instituţii. Acestea de- evoluţiei acestor instituţii. monstrează o dată în plus, că existăm deja în altă Relevanţa celor afi rmate, poate fi demonstrată realitate, care nu mai tolerează închistarea, con- având ca exemplu Liceul Academiei de Ştiinţe a servatismul şi „încremenirea în timp”. Implicarea, Moldovei. Astfel, participarea la Proiectul interna- cooperarea, competitivitatea – sunt doar câteva im- ţional „Schimbarea climei”, desfăşurat sub egida perative ale societăţii moderne care deja nu pot fi ONU şi realizat pe parcursul anilor 2009-2011, a ignorate, deoarece anume acestea sunt jaloanele de culminat cu victoria elevilor Liceului într-o compe- evoluţie a omenirii.

126 - nr. 1(24), martie 2012 Proiecte internaţionale

CENTRUL UNIVERSITAR Producătorii industriali nu fac investiţii în dezvolta- rea fermelor de bovine pentru a majora volumul şi ŞTIINŢIFIC, calitatea de lapte proaspăt. Aceasta se răsfrânge asu- pra sortimentului, volumului şi calităţii producţiei DE INSTRUIRE ŞI fi nite. La întreprinderile mari, din cauza insufi cien- TRANSFER TEHNOLOGIC ţei de materie primă nu se permite implementarea tehnologiilor noi, diversifi carea sortimentelor şi asi- ÎN INDUSTRIA gurarea calităţii producţiei fi nite. În aceste condiţii, ALIMENTARĂ după cum ne demonstrează experienţa multor ţări europene, problema poate fi rezolvată prin organi- zarea secţiilor mici de prelucrare în diferite loca- Acad. Ion BOSTAN lităţi/ comune, producătorii de materie primă fi ind Dr., prof. univ. Petru TODOS acţionari ai întreprinderilor respective. Dr., conf. univ. Boris CARABULEA Aceeaşi stare de lucruri persistă şi la prelucra- Dr., prof. univ. Jorj CIUMAC rea cărnii. Preţul de achiziţie la producător este de 25 – 30 lei/kg, iar preţul de vânzare în magazine/ Universitatea Tehnică a Moldovei piaţă 70 – 80 lei/kg. Costul producţiei de carne pre- lucrată industrial atinge 100 – 140 lei/kg. Această On the livestock products market of RM a no- situaţie frânează dezvoltarea vităritului în republică. ticeable distortion can be observed between needs Ca rezultat, anual se micşorează volumul de carne – offer, raw material production and its industrial autohtonă destinat industrializării şi creşte volumul processing. A dispersed production of raw material cărnii importate. Din cauza defi citului de mate- and its processing at a limited number of oversized rie primă, întreprinderile utilizează capacităţile de plants endowed with outdated equipment and techno- producţie existente la un nivel de numai 30 la sută, logy leads to a limited range of low quality products ceea ce duce la creşterea ponderii cheltuielilor fi xe unable to compete with the imported ones. Setting şi energetice în costul producţiei fi nite. the production plants near raw material producers, Defi citul de materie primă, caracterul ciclic al establishing small enterprises endowed with modern vânzărilor, capacităţile de producţie reduse, sorti- equipment and technologies can bring a radical mo- mentul restrâns al produselor lactate şi din carne, dernization of the economic segment. The Technolo- posibilităţile fi nanciare limitate ale cumpărătorilor gical Transfer Centre of TUM was created as a pilot – toţi aceşti factorii afectează sectorul de prelucrare station in order to promote this policy by training, a laptelui şi cărnii în Republica Moldova. Tehno- research, designing, and counseling. logiile şi echipamentele la aceste întreprinderi sunt depăşite moral şi fi zic şi nu permit fabricarea unei Analiza situaţiei în sectorul de prelucrare in- producţii calitative. Sortimentele de producţie sunt dustrială a produselor animaliere limitate ca volum şi calitate, durata de păstrare este În Republica Moldova se produc anual circa mult mai mică decât cea a produselor de import, 550 - 600 mii tone de lapte. 150-170 mii tone dintre fapt ce amplifi că concurenţa. Firmele concurente nu acestea se achiziţionează pentru procesare, consti- acordă atenţie necesară politicii de promovare, care tuind aproximativ 28 % [1]. ar putea deveni, pe o perioadă lungă de timp, un fac- Industria de prelucrare a laptelui este reprezen- tor dominant în competiţia din ramură. tată de 23 de întreprinderi. Ele sunt situate pe tot Nivelul de pregătire a specialiştilor din ramu- teritoriul Republicii Moldova în zonele: Centru – 7, ră, cunoştinţele şi abilităţile absolvenţilor la speci- Nord – 8 şi Sud – 8 companii, viabile fi ind doar 12 alităţile respective adesea nu corespund exigenţelor întreprinderi, majoritatea cărora se afl ă în partea de actuale. Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale, nord a republicii. manageriale şi inovaţionale ar trebui să devină parte Problema calităţii laptelui ca materie primă şi integrantă a învăţământului universitar, dar şi a în- a produselor lactate rămâne una foarte actuală. Nu văţării pe parcursul vieţii pentru toţi specialiştii din se respectă cerinţele de calitate la recepţie, normele sistem. sanitare, termenul de păstrare şi condiţiile de trans- Pornind de la cele expuse, Universitatea Tehni- portare. Costul materiei prime (laptelui) colectate că a Moldovei, fi ind unica instituţie de învăţământ este mic, iar a produselor fi nite la producătorul in- care pregăteşte cadre de înaltă califi care în domeni- dustrial pare a fi exagerat din cauza utilizării linii- ile de producţie ale economiei naţionale, a iniţiat un lor tehnologice cu productivitate înaltă. Este mare proiect, a conceput, a proiectat şi a creat/realizat un şi consumul de energie la o unitate de produs fi nit. Centru Ştiinţifi c, de Instruire şi Transfer Tehnologic

nr. 1(24), martie 2012 - 127 Akademos

în Industria Alimentară (CŞITTIA) – bază de pro- asistenţei ştiinţifi co-consultative privind promova- ducţie pentru studenţi, masteranzi, doctoranzi, pen- rea activităţilor economice ale întreprinderilor. tru formarea continuă a specialiştilor din complexul • Fiind unica instituţie de învăţământ superi- agroalimentar al Republicii Moldova. La elaborarea or tehnic acreditată din republică, care asigură nece- conceptului Centrului a fost utilizată experienţa bo- sităţile întreprinderilor cu cadre inginereşti la circa gată a Franţei în acest domeniu [2,3]. Centrul inclu- 60 de specialităţi, urmează să contribuie la formarea de următoarele subdiviziuni: şi perfecţionarea competitivă a resurselor umane şi • Platforma tehnologică asamblată cu linie fi nalmente la avansarea economică a întreprinderi- pilot de prelucrare a laptelui; lor. • Platforma tehnologică asamblată cu linie • Obţinerea unui nivel de califi care a speci- pilot de prelucrare a cărnii; aliştilor cu orientare la standardele europene prin • Platforma de instruire cu sală de studii, sală integrarea procesului de studii şi a mediului econo- de conferinţe şi sală de computere; mic, participarea masivă a întreprinderilor din repu- • Laboratorul fi zico-chimic şi microbiologic blică la instruirea specialiştilor; pentru asigurarea calităţii şi securităţii alimentelor. • Extinderea ariei activităţilor sale în mediul De menţionat, că asamblarea microproducerii economic, creşterea continuă a potenţialului de pro- de lactate şi carne s-a realizat cu utilaje şi aparate de ducere soldată cu obţinerea benefi ciului fi nanciar şi import (Franţa) obţinute prin proiectul TEMPUS, material; JPHES-144544-2008 – „Developpement de parte- • Crearea şi consolidarea potenţialului de ca- neriats avec les entreprises en Moldavie”. dre competente, care ar fi apte să asigure concurenţa întreprinderii pe piaţa economică internă şi exter- Fundamentarea necesităţii şi oportunităţii nă; organizării unui Centru tehnologic pilot • Utilizarea potenţialului Universităţii Tehni- Pornind de la faptul că Universitatea Tehnică a ce a Moldovei în scopul completării cu specialişti Moldovei este o instituţie de învăţământ superior cu din rândul absolvenţilor, perfecţionării profesionale un potenţial academic şi ştiinţifi c valoros, dispune şi reciclării personalului angajat, instruirea specia- de un conţinut formativ universitar orientat la ce- liştilor din rândul persoanelor delegate la studii de rinţele pieţei muncii şi se afl ă în proces de integrare către întreprindere cu acordarea în modul stabilit a în comunitatea universitară internaţională, pentru a unor facilităţi la înmatricularea acestora; armoniza califi cările şi recunoaşterea actelor de stu- • Formarea profesională continuă a specia- dii, are ca scop: liştilor (perfecţionarea şi reciclarea cadrelor) de la • Dezvoltarea unui parteneriat reciproc avan- întreprindere, ţinând cont de perspectiva dezvoltării tajos în ajustarea procesului de formare profesiona- tehnicii şi tehnologiilor moderne în domeniul re- lă a cadrelor la standardele Uniunii Europene, aco- spectiv de activitate. perirea necesităţilor în cadre inginereşti şi acordarea Domeniile funcţionale şi acti- vităţile Centrului sunt determinate de organizarea şi desfăşurarea stu- diilor de instruire-producere, ela- borarea şi implementarea tehnolo- giilor performante, supravegherea de autor, cum sunt: activitatea de cercetare ştiinţifi că; activitatea di- dactică; activitatea de perfecţionare şi reciclare a cadrelor în domeniul alimentar; acordarea serviciilor comerciale, activitatea economică externă; marketingul şi serviciile comerciale de mediere. Firmele ce operează pe piaţă se caracterizează printr-un nivel înalt al costurilor de producţie din cauza nivelului scăzut de utilizare a capacităţilor de producere, pre- cum şi prin tehnologiile depăşite. Fig.1. Fragment linie recepţie, pasteurizare lapte Astfel, strategia de cost-leadership

128 - nr. 1(24), martie 2012 Proiecte internaţionale poate fi realizată doar printr-un proces de retehnolo- Linia de aparate şi utilaje include: linia de spă- gizare a întreprinderilor, care ar asigura diferenţie- lare a utilajului şi încăperilor, rezervoare de acu- rea sortimentelor la cerinţele consumatorilor, ţinând mulare a produselor lactate, o instalaţie de fi ltrare, cont de câteva aspecte: o instalaţie de selectare a grăsimii, o instalaţie de • calitatea şi securitatea sortimentelor de pro- normalizare a laptelui şi albie de fermentare, forme ducţie fi nită; pentru brânzeturi şi dispozitive de scurgere a zeru- • indicii fi zico-chimici şi microbiologici, pro- lui, maşini de dozare şi ambalare a brânzeturilor, prietăţile organoleptice; aparate de determinare a calităţii materiei prime, • tipul de ambalaj şi aspectul exterior; condi- semifabricatelor şi producţiei fi nite. ţiile de păstrare şi termenul de valabilitate. Sortimentele producţie fi nite de lapte sunt: lapte Obiectivele Centrului proaspăt, lapte acru, kefi r, lapte bătut, iaurturi, brân- Pentru rezolvarea problemelor menţionate mai zeturi moi, brânzeturi tari, brânzeturi cu mucegai, sus Universitatea Tehnică a Moldovei a conceput băuturi în bază de zer, creme, smântână etc. Centrul de Instruire şi Transfer Tehnologic cu ur- Microsecţia de prelucrare a cărnii include 4 mătoarele obiective: săli – una pentru pregătirea preventivă a materiei - desfăşurarea activităţii de cercetare pentru prime – recepţie, păstrare, tranşare, sărare uscată, sărare umedă, a doua sală cu temperatura de 0 – 4 cadre didactice, studenţi, masteranzi, doctoranzi; o - transferul tehnologic, rezultate din cerceta- C pentru maturarea semifabricatelor sărate, a tre- re în cadrul Platformei, către întreprinderile mici şi ia pentru procesarea salamurilor şi specialităţilor în mijlocii din republică; procesele tehnologice de mărunţire, cuterizare, şpri- ţuire şi formare batoane, afumare şi a patra pentru - instruirea practică a studenţilor, masteranzi- o lor, doctoranzilor, pe Platforma tehnologica dotata depozitare şi păstrare la temperatura de 0 – 2 C. cu echipament modern; Linia tehnologică este alcătuită din camera frigorifi că pentru recepţia şi păstrarea temporară a - elaborarea sortimentelor noi de producţie, o asigurarea lor cu documente normative tehnice; cărnii la temperatura de –18 C, tranşarea, sărarea, - oferirea consultanţei privind organizarea maturarea. Carnea maturată se supune fărâmiţării la secţiilor de prelucrare a laptelui şi cărnii în diver- volf, apoi fărâmiţării şi amestecării cu ingrediente la se întreprinderi economice mici, cu implementarea cuter, formarea batoanelor prin şpriţuire la maşina tehnologiilor şi tehnicilor moderne; de şpriţuire hidraulică, legarea batoanelor, aranja- - instruirea profesională a specialiştilor din rea pe cărucioare şi tratarea în instalaţia de afumare, industria de prelucrare a cărnii şi laptelui; după care producţia fi nită se răceşte şi se păstrează - formarea continuă a cadrelor inginereşti din în camera frigorifi că până la comercializare. Câteva sectorul agroalimentar; fragmente ale liniilor tehnologice sunt prezentate în - servicii de consultanţă si expertiză în pro- fi g. 1 şi fi g.2. blemele de prelucrare a cărnii şi lap- Sortimentul produselor care vor fi testate şi fa- telui; - realizarea comenzilor de cercetare şi de ajustare a tehnolo- giilor noi pentru întreprinderile in- dustriale şi persoane fi zice. Descrierea Centrului Microsecţia de prelucrare a laptelui include 4 săli cu tempera- tura 10 – 30oC de tratare a laptelui, semifabricatelor lactate şi 4 camere frigorifi ce cu temperatura 0 – 20oC pentru maturarea şi păstrarea pro- duselor lactate fi nite. Sortimentul principal vor constitui brânzeturile moi şi tari, laptele integral, laptele acru, chefi rul, iaurtul, smântâna, untul şi sortimentele noi de produse lactate elaborate de studenţi, maste- ranzi, doctoranzi, profesori etc. Fig.2. Fragment linie fabricare jambon carne

nr. 1(24), martie 2012 - 129 Akademos bricate la acest Centru include produse din carne de nerului-tehnolog, responsabil de procesul de instru- bovină, porcină, ovină, iepuri, păsări; melci; meze- ire şi prelucrare. luri fi erte, afumate; jambon afumat; jambon copt; Calitatea materiei prime, semifabricatelor şi conserve naturale de carne; pateuri; carne naturală producţiei fi nite se determină în conformitate cu ambalată sub vid etc. cerinţele standardelor în laboratorul fi zico-chimic şi Laboratorul tehnologic este destinat efectuării microbiologic al Centrului sub supravegherea şefu- controlului calităţii materiei prime, semifabricatelor lui de laborator. la recepţie, precum şi pe tot parcursul procesului tehnologic. Laboratorul este dotat cu aparate şi uti- Concluzii: laje necesare pentru determinarea calităţii laptelui la 1. Eforturile depuse de colaboratorii Universi- recepţie – densitatea, aciditatea, gradul de curăţenie, tăţii Tehnice a Moldovei cu susţinerea fi nanciară şi conţinutul de celule somatice, încărcătura bacteria- metodica a partenerilor din UE în cadrul proiectului nă şi prezenţa substanţelor inhibitoare etc., precum TEMPUS JPHES-144544-2008 şi a Academiei de şi determinările organoleptice – gust, miros, culoa- Ştiinţe a Republicii Moldova s-au fi nalizat cu lucrări re, consistenţă. Parametrii procesului tehnologic de concepere, proiectare şi construcţie a Centrului de prelucrare se înregistrează în regim automat, iar de transfer tehnologic, care include platformele-pi- indicii de calitate a semifabricatelor, se verifi că de lot de prelucrare a laptelui şi cărnii, creându-se astfel laboratorul tehnologic. cele mai bune condiţii pentru instruirea practică şi Pentru carne (ca materie primă) în laborator de testare a studenţilor, masteranzilor şi doctoranzi- prin măsurări se determină temperatura în interio- lor, cu elaborare şi implementarea tehnologiilor şi rul muşchiului, acizii graşi nesaturaţi volatili, so- sortimentelor noi de produse. lubilitatea proteinelor în bulion, reacţia pH, reacţia 2. Centrul Ştiinţifi c de Instruire şi Transfer

Nessler, reacţia de identifi care a H2S, iar vizual se Tehnologic în Industria Alimentară al Universităţii apreciază proprietăţile organoleptice: aspectul ex- Tehnice a Moldovei va asigura pregătirea cadrelor terior, culoarea, consistenţa, grosimea stratului de competitive prin dezvoltarea şi extinderea activită- grăsime. ţilor, prin implementarea practică a cunoştinţelor te- Calitatea produsului fi nit se determină în labo- oretice ale studenţilor, masteranzilor, doctoranzilor ratoare licenţiate şi abilitate cu dreptul de certifi care sub conducerea şi dirijarea cadrelor didactice, prin a produselor din carne şi lactate. extinderea formelor de instruire a studenţilor în do- Organizarea muncii în secţiile de prelucrare. meniul de proiectare-cercetare şi expertiză, precum La amplasarea şi asamblarea Platformelor teh- şi producere a produselor alimentare de calitate. nologice de prelucrare a laptelui şi cărnii au fost 3. Odată cu deschiderea Centrului, s-au for- prevăzute măsuri de organizare complexă a proce- mat premise pentru a efectua cercetări ştiinţifi ce sului de instruire şi fabricare a producţiei fi nite din şi experimentale în domeniul prelucrării laptelui şi carne şi lapte şi îndeplinirea cu stricteţe a cerinţelor cărnii, elaborarea sortimentelor noi de producţie şi tehnologice, sanitare, igienice, de securitate a mun- a documentaţiei tehnice normative cu implementa- cii şi antiincendiare. rea ei la întreprinderile industriale, posibilitatea de Măsurile tehnologice prevăd prelucrarea cărnii a organiza studii de formare continuă, consultanţă şi laptelui în corespundere cu schemele tehnologice şi de transfer a experienţei acumulate către agenţii determinate pentru instruirea necesară a studenţi- economici din complexul agroindustrial. lor, masteranzilor, doctoranzilor şi specialiştilor din 4. Centrul de transfer tehnologic va acorda ser- complexul agroindustrial, menţinerea parametrilor vicii şi consultanţă agenţilor economici, instituţiilor tehnologici şi regimurilor de prelucrare la fi ecare de cercetare în ce priveşte activităţi experimentale operaţiune tehnologică. de verifi care şi aprobare a sortimentelor noi de pro- Volumul de producţie prelucrată este în concor- ducţie, verifi carea parametrilor tehnologici stipulaţi danţă cu planurile de studii. Forma de organizare în documentaţia normativă, testarea sortimentelor a studiilor – în grupuri a câte 5-10 persoane cu noi de producţie, a acţiunii detergenţilor la tratarea efectuarea lucrărilor tehnologice de producţie, ana- încăperilor şi utilajului tehnologic. lizelor de calitate a materiei prime, semifabricatelor Bibliografi e şi producţiei fi nită. 1. Anuarul Statistic al Republicii Moldova, Biroul Controlul proceselor tehnologice se efectuea- Naţional de Statistică, ediţia 2011. ză la fi ecare operaţiune tehnologică, de la recepţia 2. Ecole nationale d’ingénieurs des techniques des industries agricoles et alimentaires, Namtes, Uni- materiei prime până la depozitarea producţiei fi nite. tés et Laboratoires de Recherche, http://www.eniti- Fiecare utilaj al liniei tehnologice este înzestrat cu aa-nantes.fr, http://www.cge.asso.fr/ecoles/ECOLE38. aparate de măsurare şi control care funcţionează în phtml#Recherche regim automat. Parametrii tehnologici se înregis- 3. Centre d’Expérimentation et de Technologie Agroalimentaire (CETAA), http://www.lycee-landedu- trează într-un jurnal special sub supravegherea ingi- breil.org/cetaa.html

130 - nr. 1(24), martie 2012

Proiecte internaţionale

TEHNOLOGII ŞI SOLUŢII Educaţie Modernă Moldo-Român (CEEM) a fost concepută la 21 mai 2011, atunci când Echipa Na- PENTRU ţională a Moldovei a participat la Concursul preo- ÎNVĂŢĂMÂNT MODERN limpic de Fizică româno-moldo-ungar care a avut loc la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, Satu 1 Mare, România [4,5], unde însoţitorii delegaţiei Re- Silvia EVTODIEV publicii Moldova (Silvia şi Igor Evtodiev – n.r.), au 2 Rodica MATEIAN purtat discuţii la masa rotundă cu Călin şi Nicolae Călin MATEIAN3 Mateian, reprezentanţi ai companiei Alfa Vega, Ro- Svetlana MARDARI4 mânia. Recunoscută internaţional, aceasta din urmă Igor EVTODIEV5 produce material didactic şi dotează instituţiile de învăţământ şi grădiniţele UE cu sisteme interactive,

1,5 multimedia şi softuri educaţionale moderne, precum Universitatea de Stat din Moldova şi cu mobilier corespunzător sălilor de clasă şi labo- 2,3 SC Alfavega, România ratoarelor sistematizate pe nivele şi domenii. 4Unità, Associazione Culturale Astăzi, putem contura un început de bun augur dei provenienti dall’ex URSS, Italia în lumea educaţiei moderne la Universitatea de Stat din Moldova prin constituirea Centrului de Exce- TEHNOLOGIES AND SOLUTIONS FOR MODERN lenţă pentru Educaţie Modernă Moldo-Român, care EDUCATION îşi desfăşoară activitatea la Facultatea de Fizică în The Olympics activities started in 2004 were the cadrul Laboratorului Fotonică şi Metrologie Fi- basement for national and international performance zică (al cărui conducător este dr. hab., conf. univ., in olympics and now for the opening of Excelency Igor Evtodiev – n.r.) şi care are ca scop instruirea Center for Modern Education Moldo- romanian based at State University of Moldavia. The opening of formatorilor în domeniul didacticii din învăţămân- CEEM took place in the fi rst of October 2011, during tul preşcolar, preuniversitar, universitar, inclusiv the celebrations of USM 65years anniversary. The învăţământul interdisciplinar la distanţă. Centrul offi cial opening was in January 5 th in the presence este dotat cu sisteme educaţionale de performan- of the Ministry of Education, Mr Mihail Sleahtitchi, ţă şi multimedia, cu resurse educaţionale moderne representatives from the Education Minister, Alfa Vega company representatives, Mrs Rodica and care includ softuri 2D, 3D şi programe educative pe Mr Calin Mateian, togheter with USM rector, Mr domenii în parte care cu certitudine vor contribui univ.prof. Gheorghe Ciocanu. The event was well la consolidarea învăţământului interdisciplinar în promoted in the national mass-media. domeniul ştiinţelor exacte: fi zica, chimia, ecologia, biologia, matematica, informatica, cu implicarea di- Traseul performanţelor olimpice materia- rectă a Facultăţilor de Fizică, de Chimie şi Tehnolo- lizate în crearea Centrului de Excelenţă pentru gie Chimică, de Biologie şi Pedologie, de Matema- Educaţie Modernă Moldo-Român tică şi Informatică ale USM, precum şi în domeniul Încadrarea Republicii Moldova în spaţiul euro- ştiinţelor umanitare. pean al educaţiei şi instruirii este un imperativ al timpului [1,2] care reclamă implementarea noilor Parteneri internaţionali care au contribuit la tehnologii educaţionale folosind cele mai moderne fondarea CEEM Moldo-Român USM resurse educaţionale, inclusiv interactivitatea. În Partenerul principal al Universităţii de Stat din acest scop, la 1 octombrie 2011, la cea de-a 65-a Moldova, Alfa Vega România, asigură colaborarea aniversare de la fondarea Universităţii de Stat din cu parteneri internaţionali de prestigiu mondial: Po- Moldova, în baza unui parteneriat pentru educaţie lyvision SUA; Pasco scientifi c, SUA; TTS Group, modernă încheiat între USM Chişinău şi Alfa Vega Anglia; Designmate, India; Elmo, Japonia; Ascen- România a fost înfi inţat Centrul de Excelenţă pen- dia, România şi alţi dezvoltatori de TEM, de ma- tru Educaţie Modernă (CEEM) Moldo-Român cen- terial didactic modern, soft educaţional, mobilier trat pe învăţământul preşcolar, preuniversitar, uni- destinat spaţiilor educaţionale. versitar şi de formare continuă a cadrelor didactice, Astfel, educaţia naţională va integra materialul inclusiv studii interdisciplinare la distanţă şi tehno- didactic cu soluţii pentru învăţământ modern şi teh- logii pentru învăţământ interactiv [3]. nologii pentru învăţământ interactiv oferit de urmă- Ideea creării Centrului de Excelenţă pentru torii producători de talie mondială: Alfa Vega, România [6]. Producător de materi-

nr. 1(24), martie 2012 - 131 Akademos al didactic şi mobilier şcolar, cu experienţă de 20 de destinate modernizării continue a procesului educa- ani, Alfa Vega este recunoscută în România ca fi ind ţional în Republica Moldova. o fi rmă inovativă şi mereu cu un pas în faţă în do- În scopul promovării celor mai noi tendinţe şi meniul modernizării învăţământului. Este distribui- tehnologii educaţionale moderne ministrul Edu- torul direct pentru România şi Moldova a fi rmelor caţiei, Mihail Şleahtiţchi, care a fost prezent la externe menţionate în continuare. inaugurarea Centrului de Excelenţă pentru Educa- Polyvision Corporation, Atlanta, SUA [7]. ţie Modernă, a declarat ca obiectiv major al CEEM Compania are o structură organizată în 65 de ţări crearea unei reţele naţionale de centre similare care din întreaga lume, acoperind toate zonele geografi - va asigura instruirea cadrelor didactice în vederea ce. Producător tocmai din 1954 de suprafeţe magne- utilizării tehnologiilor educaţionale de ultimă oră. tice ceramice de scris, este specializată în suprafeţe „Extinderea centrelor va fi făcută gradual – iniţial de scris şi suprafeţe ceramice interactive. la nivel de raioane, iar ulterior – în şcoli de circum- Pasco Scientifi c, California, SUA [8].Cu o scripţie şi în alte instituţii de învăţământ” [13]. istorie de 45 de ani, compania a dezvoltat o reţea Valorile promovate de CEEM USM sunt ajus- temeinică de parteneriate cu fi rme din toată lumea. tate la priorităţile europene centrate pe promovarea Pasco oferă produse de vârf în domeniul studierii excelenţei în educaţie: ştiinţelor în gimnaziu şi liceu şi experienţa a 180 de - prezentarea şi instruirea cu metode de predare profesori, ingineri şi specialişti în hard şi soft edu- şi TEM de cea mai bună calitate, provenite direct caţional. de la producători mondiali de prestigiu şi care au TTS Group, Nottingham, Marea Britanie [9] fost testate în CEEM de către persoane califi cate din Având o experienţă de 25 de ani în ce priveşte fur- educaţie pentru certifi carea valorii lor educaţionale; nizarea de soluţii şi echipamente pentru grădiniţe şi - susţinerea comunicării şi interconectării la ni- ciclul primar de studii, oferă o largă gamă de jocuri vel naţional şi internaţional cu diverse comunităţi interactive educaţionale pentru preşcolari. ale profesorilor din ţările vecine şi centrele impor- Designmate, India [10]. Compania produce tante din Europa, cum ar fi Marea Britanie, Italia, platforme de software interactive pentru fi zică, chi- Polonia, unde există centre similare; mie, biologie şi matematică. Având 300 de softişti, - implementarea celor mai performante tehnolo- creează soft educaţional de o calitate deosebită, fi ind gii pentru învăţământul interactiv, interdisciplinar, între primele fi rme din lume în domeniu. Cel mai inclusiv învăţământul interactiv la distanţă; nou produs este gama de softuri video educaţionale - instruirea prin intermediul jocurilor educaţio- 3D vizualizabile cu ochelari stereoscopici. nale interactive care reprezintă modalităţi moderne Elmo, Japonia [11]. Firma japoneză produce pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor preşcolari. camere pentru documente (fl excamere) de cea mai Implicarea activă a copiilor în jocurile didactice in- bună calitate, foarte utile în orice lecţie; teractive dezvoltă abilităţile de comunicare, relaţio- Ascendia Design, Romania [12]. Companie nare; motricitatea şi încrederea în sine; cu experienţă bogată în eLearning, modelare 3D şi - instruirea prin intermediul lecţiilor interactive grafi că computerizată, software, webdesign, apli- care sunt mijloc de implicare dinamică a elevilor şi caţii pentru mobile. Activează în proiecte precum: de captare a atenţiei şi atracţiei lor pentru şcoală; Colecţia EduTeca, Seria Anotimpurile; peste 500 - sprijinirea cadrelor didactice pentru a folosi de ore de cursuri educaţionale pentru şcoală gene- tehnologii moderne educaţionale interactive ce per- rală şi liceu; eContent pentru corporaţii şi instituţii; mit interacţiunea efi cientă între elevi şi profesori în Aplicaţii pe iStore: Preschool Innerfox, Preschool dezbaterea subiectelor de învăţare; Patterngod, Spider Basher; Aplicaţii pe Android - oferirea condiţiilor ca profesorii să-şi creeze Market: Spider Basher. propriile resurse digitale şi să dezvolte tehnologii pentru învăţământ interactiv, generând soluţii pen- Misiune şi valori tru învăţământ modern. CEEM USM are misiunea de a asigura, pe baza parteneriatelor public-private, susţinerea tutu- Soluţii pentru învăţământul modern promo- ror celor implicaţi în educaţie pentru a fi permanent vate prin Proiecte şi Programe informaţi şi pregătiţi de a folosi tehnologiile moder- Prin proiecte şi programe vor fi implementate ne de educaţie (TEM) în pas cu evoluţia societăţii şi oferte educaţionale în instituţiile preşcolare, preuni- adaptate la creşterea spectaculoasă a informaţiei ge- versitare si universitare de dotare a reţelei naţionale nerate în spaţiul virtual al învăţământului interactiv, de centre similare cu tehnică modernă performantă,

132 - nr. 1(24), martie 2012 Proiecte internaţionale tablă interactivă, material didactic modern, softuri ile generate de ceilalţi şi cultivarea responsabilităţii educaţionale, mobilier şcolar şi preşcolar şi alte teh- pentru a susţine şi orienta discuţiile online. nologii pentru învăţământ interactiv care va oferi • Asigurarea accesului rapid la informaţie chiar soluţii pentru învăţământul general, inclusiv servicii şi din zone geografi ce mai izolate. de instruire la distanţă. Printre acestea, la categoria • Schimbul cultural efectiv ce duce la îmbunătă- interactive, se numără Programul „Prima tabla in- ţirea cunoaşterii în general şi înţelegerea mai bună a teractivă ENO cu sonor”; Flexcamere de două tipuri problemelor cu care se confruntă diverse comunităţi. – Elmo şii Fuse (Polyvision); Softuri interactive La baza acestui sistem stau tablele ceramice in- pentru ştiinţe (Edison [14], Newton [15]); Platforma teractive care pot fi interconectate prin conexiuni in- software interactivă pentru ştiinţe Eureka; fi lme vi- ternet, creând astfel o reţea naţională/internaţională. deo educaţionale 3D de la fi rma indiană Designmate Acestea permit rularea oricărui soft pe ele, de la cele (în total 1200 titluri, destinate disciplinelor Fizică, mai simple (ppt), la complexe (cu ajutorul softurilor Chimie, Biologie, Matematică şi 350 de fi lme video educaţionale) şi până la cele mai performante. 3D cu durata între 3-6min/fi lm). Tablele ceramice interactive sunt un instrument La categoria laboratoare, inclusiv Laborator de lucru cu posibilităţi încă neexplorate în concor- Multimedia – Datalogger Spark de la Pasco pentru danţă cu potenţialul lor. Rolul nivelului universitar ştiinţe; Truse de fi zică, chimie, ecologie, biologie constă în a implementa metodele necesare utilizării ş.a. lor pe scara largă (metoda ştiinţifi că + cea pedago- La categoria mobilier şcolar – mese şcolare şi gică), creând aplicaţii pe o multitudine de domenii, scaune şcolare, catedre, mese de laborator, dulapuri pornind de la ştiinţe şi educaţie tehnologică până la casetate pentru lucrurile elevilor ş.a. cele umaniste. Mai mult decât atât, se creează cadrul La categoria grădiniţe – „Albinuţele interacti- pentru a dezvolta o latură de excelenţă în domeniile ve” de la TTS Group, Programul „Prima Albinuţă abordate (de exemplu chimie, biologie, electronică Interactivă”, Flanelografe (de la EQD), materiale şi altele) destinate mediului academic universitar. pentru psihopedagogie, pătuţuri rabatabile, mese Posibilitatea interconectării tablelor ceramice trapezoidale şi scăunele pentru copii, dulapuri pen- interactive facilitează învăţarea la distanţă (pot fi tru materiale didactice ş.a. utilizate în şcoli cu foarte puţini copii, fără a mai fi necesară transportarea lor în alte şcoli). Scopul Sisteme interactive de evaluare şi învăţare la unui astfel de sistem este de a spori calitatea servi- distanţă ciilor educaţionale prin realizarea şi implementarea Societatea informatizată în care trăim deschide în învăţământul preuniversitar şi universitar de tip în mod fi resc calea spre progres şi în domeniul me- e-learning din Moldova a unui pachet de strategii todelor şi tehnologiilor de educaţie. Învăţarea într- interactive de predare-învăţare-evaluare pentru di- un sistem de şcoli interconectate prin intermediul ferite discipline şi arii curriculare. internetului şi dispunând de sisteme interactive de- Rezultatele aşteptate ale proiectelor pe care ur- vine acum un obiectiv la îndemână. Avantajele unui mează să le dezvolte CEEM USM sunt concepute asemenea sistem sunt variate, inclusiv: prin: • Implică participanţii la învăţare activă în lo- - Realizarea unei platforme software de stu- cul unei receptări pasive a informaţiilor distribuite diu pentru diferite discipline, începând cu ştiinţele digital. exacte şi continuând cu cele umaniste, caracterul ei • Asigură o prezenţă socială online prin uti- evident interactiv şi dinamic urmând să antreneze o lizarea tehnicilor simple de formare a mesajului, serie de alte efecte pozitive, precum: interconectarea folosirea emoticoanelor, apelarea participanţilor pe utilizatorilor şi crearea unei reţele de învăţare, care nume. ar asigura rezultate substanţiale procesului; utiliza- • Asigură discuţii pe forumuri care dezvoltă rea în comun a resurselor şi împărtăşirea rezultate- gândirea refl exivă, participarea comună colaborati- lor; interconectarea cu platforme similare existente vă la construcţia de idei noi între participanţi prin în străinătate; posibilitatea ca toţi utilizatorii-profe- trimiterea de mesaje şi răspunsuri la ele. sori să contribuie la dezvoltarea de conţinut, fi ind • Dezvoltarea unei comunităţi educaţionale on- retribuiţi pentru aceasta; costuri minime de utilizare line prin stabilirea de obiective şi aşteptări formu- şi întreţinere a platformei); late explicit, de norme care să încurajeze relaţiile - Constituirea unei reţele la nivel naţional de de încredere şi familiare în comunicare, învăţarea centre-pilot pentru educaţie modernă conectate participanţilor de a răspunde serios şi prompt la ide- la Centrul de Excelenţă pentru Educaţie Moder-

nr. 1(24), martie 2012 - 133 Akademos nă USM. Prin aceste centre (în care se elaborează -Elaborarea unei platforme e-learning moderne modele de lecţie atât din punct de vedere ştiinţifi c, şi a unei familii de produse în continuă perfecţiona- cât şi pedagogic), testarea, validarea şi/sau sortarea re solicitându-se utilizatorului doar un calculator, o resurselor primite se urmăreşte crearea bazei unei fl excameră video specializată, o tablă ceramică in- „pieţe” de resurse educaţionale generate tocmai de teractivă cu sonor şi un sistem de evaluare rapidă, către participanţi; precum şi posibilitatea de interconectare cu platfor- - Pregătirea resursei umane în vederea integrării me deja existente din străinătate. şi valorifi cării Centrelor de Excelenţă şi a platformei Efectul maxim aşteptat prin implementarea pro- software în procesul didactic. Resursa umană este dusului educaţional constă în încorporirea resurselor obiectivul central al activităţii acestor centre. Parti- educaţionale într-o platformă e-learning cu adevărat cipanţii, profesori şi elevi, urmează să stăpânească interactivă; actualizarea continuă a conţinutului şi foarte bine tehnologiile date pentru a putea deveni aplicaţiilor acesteia în funcţie de necesităţi. la rândul lor creatori de resurse educaţionale digita- Prin implementarea acestor Tehnologii şi Re- le. Organizarea de cursuri longitudinale de formare- surse Educaţionale ale Învăţământului interactiv, pilot pentru profesorii din domeniile selectate; ştiinţa preia, fără exagerare, o dimensiune extinsă - Organizarea experimentală de activităţi didac- oferind soluţii fi abile Învăţământului Modern, iar tice în regim longitudinal pentru acomodarea ele- profesorul prin dimensiunea sa educaţională devine vilor pe toate treptele sistemului de învăţământ cu nucleul Educaţiei Moderne din secolul XXI. folosirea softurilor realizate. Organizarea de centre- pilot pentru implementarea noilor resurse digitale Bibliografi e create pe întreg cursivul învăţământului (grădiniţă, 1. Cea mai tânără Echipă Olimpică Naţională de şcoală primară, şcoală gimnazială, liceu, universi- Fizicieni a obţinut 5 medalii la Olimpiada Internaţională tate). de Fizică din Thailanda. Ziarul „Universitatea de Stat din Moldova”, 26 august, 2011, Nr. 1 (124), p.6. 2. Un fi nal reuşit pentru olimpicii noştri. Ziarul „Universitatea de Stat din Moldova”, 27 ianuarie, 2012, Nr. 6 (129), p.4. 3. Un suport modern în procesul învăţare-predare. Ziarul „Universitatea de Stat din Moldova”, 27 decem- brie, 2011, Nr. 5 (128), p.3. 4. Concurs preolimpic la Satu Mare. Loturile olim- pice de Fizică din România, Ungaria şi Republica Mol- dova se vor pregăti la CN „Mihai Eminescu”. Gazeta de Nord-Vest. Actualitatea locală, 4/miercuri 18 mai 2011. 5. Speranţele ştiinţei naţionale (Promovarea calită- ţii şi efi cienţei în baza activităţilor olimpice). Universita- tea de Stat din Moldova, 31 mai, 2011, Nr. 11 (122), p.2. 6. www.alfavega.ro 7. www.polyvision.com 8. www.pasco.com 9. www.tts-group.co.uk 10. www.designmate.com 11. www.elmoglobal.com 12. www.ascendia.ro 13. La Chişinău a fost inaugurat Centrul de Exce- lenţă pentru Educaţie Modernă: Noi.md; Publica.md; Elldor.Info; Moldpres; Educaţie & Instruire; Clic.md.; comunicate.md.; Mihail Şleahtiţchi, Ministerul Educaţi- ei; Prime.md. 14. http://www.edisonlab.com 15. http://www.newtonlab.com Maria Saca-Răcilă. A fost odată ca-n poveşti. Tapiserie, 1971

134 - nr. 1(24), martie 2012 Savantul Anului 2011

GALA PREMIILOR ÎN ŞTIINŢĂ „SAVANTUL ANULUI – 2011”

În stilul bunelor tradiţii, Academia de Ştiinţe a Moldovei a încununat anul ştiinţifi c 2011 cu Gala pre- miilor „Savantul Anului - 2011”, festivitatea constituindu-se într-un omagiu adus celor care profesează domeniu select al ştiinţei, generând idei, tehnologii, valori şi asigurând, astfel, progresul social şi cel isto- ric. La ceremonia de înmânare a premiilor au participat personalităţi notorii din sfera ştiinţei, inovării şi învăţământului superior, reprezentanţi ai elitei politice, mediului de afaceri şi autorităţilor publice din ţară, ai corpului diplomatic acreditat la Chişinău. Un cuvânt de salut în cadrul evenimentului festiv a rostit preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, acad. Gheorghe Duca. El a adresat un mesaj de felicitare premianţilor pentru aportul şi performanţele obţi- nute, pentru creativitatea şi spiritul lor novator, salutându-i pe toţi cei care îmbină armonios demnitatea şi onoarea cu contribuţia personală la dezvoltare, fi ind adevăraţii slujitori ai instituţiilor ştiinţifi ce, academice, dovedind un interes vădit faţă de valorile fundamentale ale societăţii. Cu cel mai prestigios premiu – „Savantul Anului 2011” – a fost desemnat remarcabilul pedolog, academicianul Andrei Ursu, pentru monumentala monografi e „Solurile Moldovei”, „cartea vieţii sale", după cum o defi neşte însuşi autorul, apărută în colecţia „Academica” la Editura Ştiinţa, precum şi pentru monografi ile „Pedologie aplicativă. Domenii şi metode" şi „Solurile Rezervaţiei Codrii”. Titlul „Tânărul savant al anului” i-a fost conferit lui Andrei Hvorostuhin, cercetător ştiinţifi c sta- giar la Institutul de Fizică Aplicată al AŞM, pentru ciclul de lucrări „Coefi cienţii de viscozitate în materia gluonică pură”. Premiul „Grigore Vieru” i-a fost acordat academicianului Mihail Dolgan, pentru contribuţii nota- bile la exegeza creaţiei lui Grigore Vieru, precum şi pentru articolele şi studiile monografi ce valoroase în domeniul istoriei şi criticii literare. Pentru realizări de excepţie obţinute în anul 2011, Premiul special al Academiei de Ştiinţe a Moldo- vei i-a fost decernat m.cor. Valeriu Pasat, cercetător ştiinţifi c principal la Institutul de Istorie, Stat şi Drept al AŞM; dr. hab. Ion Ciocanu, cercetător ştiinţifi c principal la Institutul de Filologie al AŞM; dr.hab. Anatoli Sidorenko, director al Institutului de Inginerie Electronică şi Nanotehnologii „D. Ghiţu” al AŞM; dr. Vale- riu Dulgheru, şeful Catedrei Teoria mecanismelor şi organe de maşini, Universitatea Tehnica a Moldovei. Premiul Academiei de Ştiinţe a Moldovei pentru cele mai reprezentative lucrări ştiinţifi ce din anul 2011 s-a acordat, în domeniul ştiinţelor biologice, chimice şi ecologice dr. hab. Fliur Macaev, şeful La- boratorului de Sinteză Organică, Institutul de Chimie al AŞM; cel al ştiinţelor medicale – dr. hab. Constan- tin Eţco, şeful Catedrei de Economie, management şi psihopedagogie, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie ,,Nicolae Testemiţanu”; ştiinţelor agricole – dr. hab. Boris Boincean, şeful Catedrei de Ştiinţe ale naturii şi agroecologie, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi; ştiinţelor fi zice şi inginereşti – dr. hab. Sofi a Clochişner, şefa Laboratorului de Fizică a Compuşilor Ternari şi Multinari, Institutul de Fizică Aplicată al AŞM; ştiinţelor matematice şi economice – dr. hab. Gheorghe Iliadi, consultant ştiinţifi c la In- stitutul de Economie, Finanţe şi Statistică; ştiinţelor socio-umaniste – dr. hab. Gheorghe Costache, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al AŞM. Premiul AŞM pentru realizările ştiinţifi ce ale tinerilor cercetători din anul 2011 a fost acordat lui Ni- colae Donica, cercetător ştiinţifi c la Institutul Ştiinţifi co-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare; Tatiana Şuleşco, cercetător ştiinţifi c stagiar la Institutul de Zoologie al AŞM; Lilia Croitor, cercetător şti- inţifi c la Institutul de Fizică Aplicată al AŞM; Oxana Liviţchi, cercetător ştiinţifi c superior la Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică; dr. Victoria Rocaciuc, Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM. În acelaşi cadru festiv, la Gala premiilor „Savantul anului” au fost desemnaţi şi laureaţii Concursului „Pârghia lui Arhimede”, pentru cea mai bună refl ectare în presă a tematicii ştiinţifi ce, fi ind premiaţi zia- rişti şi lideri de opinie care au contribuit la promovarea imaginii ştiinţei şi a omului de ştiinţă. Eugenia Tofan, Centrul Media al AŞM

nr. 1(24), martie 2012 - 135 Akademos

SAVANTUL ANULUI 2011 Academicianul Andrei URSU

Pământul Moldovei strigă, pentru că nu e utilizat corect, e afectat de procese negative, disctructive. Societatea nu utilizează efi cient posibilităţile oferite de cernoziomurile noastre, nu se pun în aplicare metode moderne de protejare a solurilor. ...Solurile Moldovei reprezintă principala bogăţie naturală, care aparţine tuturor generaţiilor. Fiecare generţie este obligată să păstreze potenţialul productiv al solurilor, nivelul bogăţiei naturale, să lase urmaşilor moştenirea intactă. Păstraţi şi protejaţi solurile!

Acad. Andrei Ursu

TÂNĂRUL SAVANT AL ANULUI Dr. Andrei HVOROSTUHIN Cercetător stagiar în Laboratorul de Fizică Statistică şi Nucleară al Institutului de Fizică Aplicată al AŞM. Unul dintre reprezentanţii ţării noastre la Institutul Unifi cat de Cercetări Nucleare din Dubna, Federaţia Rusă, la care Republica Moldova participă ca ţară membră cu drepturi depline. Rezultatele obţinute de A.Hvorostuhin în colaborare cu cercetătorii din Dubna, pe lângă importanţa lor teoretică, au şi valoare aplicativă: ecuaţiile de stare elaborate şi coefi cienţii de viscozitate obţinuţi pot fi utilizaţi la modelarea hidrodinamică completă a ciocnirilor nucleelor cu energii relativiste, a căror studiere experimentală este preconizată la acceleratoarele moderne existente: AGS, Brukhaven (SUA), SPS şi colaiderul LHC din Geneva (Elveţia), precum şi cele în faza de construcţie - FAIR din Darmstadt (Germania), NICA din Dubna (Federaţia Rusă) etc. LAUREATUL PREMIULUI „GRIGORE VIERU” Academicianul Mihail DOLGAN

Poeţii adevăraţi ne amintesc dintru început că nu se poate să nu avem inimă; apoi, citindu-i pe îndelete, ne conving că suntem făcuţi aproape totul din inimă; în sfârşit, îndrăgostindu-ne de-a binelea de slova lor magică, noi înşine căpătăm senzaţia că inima ne este mai mare decât trupul. Lirica dialogală a lui Grigore Vieru îndeplineşte această nobilă misiune cu vârf şi îndesat, în modul cel mai inspirat şi plenar posibil.

Acad. Mihail Dolgan

136 - nr. 1(24), martie 2012 In memoriam

BOBIŢELE DE CRISTAL DIN PAHARUL OMENIEI. 100 de ani de la naşterea lui Andrei Lupan

Acad. Haralambie CORBU

THE CRYSTAL GRAINS OF HUMANITY GLASS. 100 YEARS FROM THE BIRTH OF AN- DREI LUPAN The study refl ects the highlights of the life and work of writer-academician Andrei Lupan, putting a particular accent on professional, ethical and moral aspects of this famous personality: Literary language and its spelling rules, the literary heritage of classi- Academicianul Andrei LUPAN cal contemporary and - above all - life and interests of people refl ected in the words and artistic picture, care se desprinde ca stat independent în vara anului are the basic objectives of the distinguished man of 1991. Mai amintim că în anii 1917-1918 în Rusia a culture who was Andrei Lupan, a hundred birthday avut loc o răsturnare politică de proporţii, iar între which marks these days, intellectuals and civil soci- 1941 şi 1945 s-a declanşat cel de-al Doilea Război ety in Moldova. Mondial – evenimente care au zguduit lumea. Să nu trecem cu vederea, de asemenea, dezmăţul forţe- Deşi despre Andrei Lupan s-a vorbit şi s-a scris lor de extremă stânga şi de dreapta, care a bântuit în trecut destul de mult, astăzi numele şi opera scri- Europa în perioada interbelică, inclusiv România. itorului se rostogolesc tot mai insistent în negura Andrei Lupan şi generaţia sa au fost martori, dar şi uitării. De ce oare se întâmplă acest lucru, ştiind participanţi, la aceste fl uxuri turbulente ale istoriei, bine că autorul poemului „Sat uitat” a fost un om care, fără doar şi poate, şi-au lăsat amprenta asupra de vocaţie şi o ilustră personalitate cultural-artistică destinului lor civic, social şi uman. şi socială, complexă şi multilaterală în totalitatea ei, Pe de altă parte, ţăran de origine fi ind, Andrei care şi-a lăsat amprenta asupra întregii epoci isto- Lupan şi-a continuat studiile primare, începute în rice, şi nu asupra unei epoci cronologice oarecare, satul de baştină, la instituţii de învăţământ mediu ci una marcată de toate însemnele unui regim re- şi superior din Basarabia şi România, legate şi ele strictiv, totalitar? Răspunsul adecvat ar putea fi dat de istoria, tradiţiile şi valorile fi zice şi morale ale doar în urma unei cercetări de durată şi aprofundate pământului, adică de agronomie. Între timp, sau a subiectului abordat, ţinând seama de toate aspec- concomitent, a apărut imprevizibilul „virus” al crea- tele lui de ordin intern şi extern, inclusiv cele de or- tivităţii artistice şi al organizatorului procesului spi- din biografi c-personal, precum şi de cele de esenţă ritual-cultural. Ţăranul-agronom din Andrei Lupan social-politică şi cultural-artistică care au infl uenţat i-a întins mâna lui Andrei Lupan – omul de cultură, şi au condiţionat, în bună parte, afi rmarea acestei formând un tot organic, întreg, cu precizarea că dacă personalităţi ieşite din comun. cultura agronomică şi-a implementat-o cu ajutorul În rândurile ce urmează vom încerca să schiţăm studiului specializat, sistemic organizat, cultura ar- doar câteva momente ce ţin de structura şi esenţa tistică şi-a însuşit-o de sine stătător, decisiv fi ind în problematicii anunţate. S-o luăm, aşadar, de la ca- această privinţă munca fără cruţare şi intuiţia inepu- păt. izabilă care i-au permis tânărului avid de cunoştinţe Andrei Lupan s-a născut la 15 februarie 1912 în şi frumos, să asimileze şi să-şi consolideze un imens satul Mihuleni, judeţul Orhei, într-o familie de ţă- bagaj de valori cultural-artistice, începând cu anti- rani. Primii 6 ani ai copilăriei i-a petrecut în condiţi- chitatea şi terminând cu cele mai moderne modele ile când Basarabia se afl a integrată în frontierele Im- fi e din literatura şi cultura naţională, fi e din cultura periului Ţarist. Între anii 1918-1940 teritoriul pruto- şi arta universală. Toate acestea s-au contopit cu nistrean revine în componenţa Statului Român pen- tradiţiile folclorice ale pământului, pe care Andrei tru ca, din 1940 şi până în 1991 (cu excepţia anilor Lupan le-a asimilat organic din momentul în care a 1941-1944) să fi e inclus în spaţiul ex-sovietic, din venit în contact cu ele.

nr. 1(24), martie 2012 - 137 Akademos

Din amalgamul politic, istoric, social şi cultural cu pioşenie de toată sufl area omenească – de cea de al timpului său, A. Lupan şi-a însuşit câteva princi- ieri, de cea de azi, şi de cea de mâine care va veni. pii profesionale, spirituale şi morale de bază: În cinstea lui, poetul ridică, împreună cu cititorii şi a) a sluji până la capăt, în condiţiile pe care i le admiratorii săi, păharul recunoştinţei, faţă de acest oferea istoria, interesele poporului, interesele nea- monument al onoarei şi demnităţii umane, întruchi- mului, interesele legate de variate aspecte ale cul- pat în imaginea semănătorului de bine şi frumos turii spirituale ale poporului, de apropierea acestuia de la coarnele plugului. Păharul ridicat şi vinul din de culturile şi civilizaţiile moderne; păhar, împreună cu butucul de vie, exprimă respec- b) a fi consecvent cu sine însuşi şi cu cei din jur tul suprem pentru această tradiţie, pentru acest sim- în ce priveşte respectarea normelor morale şi profe- bol şi întruchipare sintetico-mitologică a imaginii sionale în orice domeniu de activitate; ţăranului şi omului integral. c) a recunoaşte munca, inteligenţa şi efortul Autorul mărturiseşte evlavios: „Mă-nchin du- intelectual drept principalele criterii valabile de milorvoastră, cinstiţilor bătrâni, / ca unora care-aţi apreciere a oricăror activităţi, respingând din start zidit la temelie, / că voi aţi ridicat dintâi hârleţu-n duplicitatea, minciuna, escrocheria, falsul, înjosirea mâini / şi-aţi răsădit nădejdea butucilor de vie. / Că demnităţii altuia etc. mâna voastră bună a fost neostenită / şi crezul vos- Tocmai pe baza acestor trei principii etico-mo- tru nu s-a dat bătut; / atunci când desfundaţi toloaca- rale şi profesionale s-au sprijinit punctele principale nţelenită, / voi încă dinainte aţi văzut / cristal de vin ale programului artistico-cultural şi scriitoricesc, pe / şi soarele în ştofuri de rubin, / cules din cernoziom, care A. Lupan le-a promovat pe parcursul multor / din piatră / ori din lut”. Spusele la adresa celor ani: care ne-au zidit temeliile prezentului sunt susţinu- a) valorifi carea moştenirii literare naţionale; te de omagiile şi speranţele adresate celor care vor b) restabilirea normelor limbii literare identice veni, exprimând continuitatea neîntreruptă a fi inţei cu cele ale limbii române; şi sufl etului uman: „Şi-acum mă-nchin / acelora ce c) dezvoltarea în regim de urgenţă a tuturor nu-s, dar care vin / de peste zeci de ani – / necunos- compartimentelor culturii spirituale: muzica, tea- cuţilor ţărani, / ce-or răsădi butucii mai departe, / ca trul, arta, literatura etc., implicând în acest proces via muncii noastre / să crească peste moarte. / Să atât instituţiile statului, cât şi societatea civilă; fi e-n cinstea lor acest pahar, / iar viaţa le-o-nchinăm d) apropierea culturii noastre contemporane atât ca pe-un tezaur, / s-o poarte ei cu sufl et şi mâinile de de rădăcinile folclorice naţionale, cât şi de culmile aur, / când vor munci / şi vor cânta, / ori când vor sta culturii universale pe toate căile posibile, inclusiv de strajă la hotar”. („Închinare cu paharul”, 1945). traducerile, organizarea de concerte, expoziţii inter- Adevărat poem cu un imens răsufl u epic sunt naţionale etc. meditaţiile tulburătoare din eseul „De-ar grăi pă- Ţăranul, Pământul, Tradiţiile, Istoria sunt valo- mântul…” Căci, zice autorul: „Pământul Moldo- rile constituente de bază ale operei lupaniene. Ţăra- vei s-a închegat, cum se vede, în vremuri de grele nul ca „frate al pământului” („Soare”, 1937); ţăranul răzbucniri geologice. De aceea şi-a încruntat faţa în ca moştenitor direct al valorilor perene transmise de atâtea măguri, dealuri şi fundături de văi. Aşezându- înaintaşi din generaţie în generaţie: „Şi-acuma când şi viaţa între ele, oamenii s-au deprins cu locurile şi mă uit de-aice îndărăt, / pot închina bucvarul ista le-au îndrăgit ca pe o casă cu pridvoare şi zugrăveli mic / dumnilorvoastră că mi-aţi pus în piept / grăun- preafrumoase. Ne-am consacrat expresia graiului te ce-a crescut şi-a dat în spic” („Închinare fără car- după varietatea reliefului şi a legăturilor specifi ce te”, 1938); ţăranul ca făptură vie a Doinei seculare: cu pământul. Există lan de grâu sau de păpuşoi, „Ea ne-a fost pe drum chemare / şi tărie şi odihnă, / există pădure, livadă sau vie, dar, cunoscând toate ea ne-a copt pâinea-n ogoare / şi copacii în grădină. acestea, noi ne-am deprins a spune pur şi simplu – / Ea ne lumina-n fereastră, / ea ne-mbogăţea cuvân- deal. Se duce omul la deal, adică la arat, la semănat, tul, / doina, doina, maica noastră, / cheagul nostru la strânsul roadei”. În încreţiturile lui deluroase pă- cu pământul” („Doina”, 1944); ţăranul contopit mântul natal poartă întreaga istorie şi întregul des- integral cu pământul şi cu tot ce răsare şi respiră tin al acestui neam şi din străfundurile lui pornesc din el: „Poate-i grâul sau săcara, / poate ierburi câte toate visele şi toate speranţele existenţei milenare. sunt, / sug cum cere primăvara / ţâţă neagră de pă- De pe aceste dealuri pline de promisiuni şi taine ne- mânt. / Rug să crească, / să ridice / peste vară steag descoperite, „se întorceau în amurg, (ţăranii) sleiţi de spice, / cum, / păşind de prin istorii, / le-au vrăjit de muncă şi arşiţă de pe ogorul care îi răsplătea cu semănătorii”. („Scrisoare de pe deal”, 1941). Pentru zgârcenie barbară. Pământul era vitreg? Nu, ogorul toate acestea, Ţăranul cu literă mare se transfor- fusese şi el degradat de soartă, iar vrednicia sa tân- mă într-un simbol al sufl etului neamului, omagiat jea umilită, ca şi munca plugarilor”.

138 - nr. 1(24), martie 2012 In memoriam

Îmi doresc, mărturisea A. Lupan în notele sale Doilea Război Mondial. Editarea clasicilor literatu- intime din anii tinereţii (1933), „o viaţă consecven- rii naţionale şi promovarea unor principii lingvistice tă cu mine însumi, cu fi rea mea. Vreau să trăiesc şi avansate, susţinute de intelectualitatea ştiinţifi că de să mă dezvolt aşa, încât dacă aş avea în faţa mea la Chişinău, dar şi din afara Republicii Moldove- răsplata faptelor, să pot întinde mâna senin spre ea. neşti, au tolerat şi au grăbit procesul adoptării noii O viaţă aspră şi amară prin propria mea voinţă, ca ortografi i, care a marcat o nouă treaptă, de vârf, în să ştiu că-s mai de preţ zilele mele decât cele ce se procesul stabilirii unui nivel comun de dezvoltare a împart pe cadrane oriunde. De-ar fi această viaţă limbii literare pe ambele maluri ale Prutului, permi- chiar murdară pentru restul lumii şi absurdă, să fi e ţând în felul acesta să ne îngrijim acum „de obrazul în ochii mei adevărată”. E un crez care a marcat cu pângărit al gramaticii”. Scriitorii, împreună şi alături adevărat întreaga viaţă a scriitorului, pusă integral de savanţii lingvişti şi întreaga intelectualitate din în serviciul societăţii şi poporului, a prezentului şi Moldova, au contribuit în mod decisiv la realizarea viitorului, temeliile cărora se afl ă adânc înrădăcina- acestui act de importanţă deosebită în viaţa noastră te în istoria şi memoria multor generaţii ale trecutu- culturală postbelică. „Să nu încercaţi a-i dumeri pe lui nostru milenar. aceşti eroi ai negaţiei (ai negaţiei reformei – H.C.). Un an mai târziu, adică în 1934, A. Lupan nota, La orice argument califi cat lor le sare ţandăra şi le în acelaşi „Jurnal”: „Viaţa se trăieşte pe o serie de creşte tensiunea. Niciun scriitor moldovean nu scrie planuri, dintre care, pentru mine, eu descriu două. în limba pe care ar scrie-o ei. De la Ion Neculce şi Unul e simplu, limitat la suprafaţă ca o pojghiţă on- până la Ion Druţă, toţi sunt negaţi, inclusiv şi tradu- dulată pe confi guraţia profunzimilor unde-i imperiul cătorii, pentru simplul motiv că eu nu pot, mi-i greu celui de-al doilea, variat în conţinut şi adâncit fără să-i înţeleg! lumină de puterile fi ecărui om. În acesta începe ră- Apelul scriitorului adresat întregii societăţi e tăcirea şi revelaţia”. O viaţă văzută, trăită şi simţită unul singur şi indubitabil: „Să învăţăm din plin folo- în profunzimile ei, şi nu una lunecată superfi cial la sirea limbii literare culte, dar nu simulând erudiţia, suprafaţa realităţii sau amplasată la marginile ade- ci studiind adânc literatura, citind cu dragoste, asi- vărului! milând organic fondul bogat al moştenirii clasice”. Chiar de la începuturi, Andrei Lupan îşi formu- Căci, îşi încheie A. Lupan inspiratul şi tulburătorul la şi adresa cititorului esenţa crezului său moral şi eseu, „limba moldovenească e şlefuită prin folclor, social, care se comprima într-o sintagmă din două letopiseţe, scriitorii veacurilor, de la Dimitrie Cante- cuvinte: Dreptul la nume. În poezia cu acelaşi titlu mir până la Alecsandri, Eminescu, Russo, Creangă poetul îşi îndemna admiratorii şi se chema pe sine şi până la opera selectată a scriitorilor de azi. O asi- a-şi crea şi a milita pentru un nume, scutit de mizeri- milăm în fi inţa noastră, cristalizată prin geniul pro- ile zilei, un nume ce s-ar identifi ca – în orice condi- fund al multor generaţii”. Repetăm, că toate acestea ţii de viaţă, – cu demnitatea şi curăţenia morală, cu Andrei Lupan le formula, cu adresă precisă, mai purtătorul de drept legitim şi recunoscut al aceluia bine de jumătate de secol în urmă, adică în 1956! care şi-a asumat această grea şi nobilă povară. „De Un exemplu de o rară cultură şi erudiţie litera- te-ai afl a în smârcuri decăzut, / – cheamă cu voce ră, dar şi intuiţie artistică, demonstrează studiul lui îndurerată autorul, – purtat de-ai fi cu huiduieli în A. Lupan „Destinul omenesc al Luceafărului”, scris furci, / fă-ţi pavăză din graiul netăcut, / în care-ţi şi publicat în anul 1964, cu prilejul celei de a 75-a strigă inima porunci. / Izbândelor sortit, / dar poate aniversări din ziua morţii lui Mihai Eminescu. Por- încă prigonit pe urme, / alături de tovarăşii tăi vred- tretul fi zic şi moral al Poetului, integrat în contextul nici / sau printre haite luptătoare de netrebnici, / ră- valorilor naţionale şi universale, surprinde prin fi - mâi al tău, / fi i purtător de nume!” În aceste condiţii neţea analizei fenomenului artistic şi prin profunzi- doar credinţa şi devotamentul pot rezista şi învinge mea ideilor şi gândurilor fi e ele extrase, fi e aplicate, intemperiile unei realităţi crude şi amorale. Prin ur- obiectului de studiu ca atare, totul menţinându-se în mare: „Din umilinţă zdrumecat te strânge! / Mai ai cadrul unui limbaj ştiinţifi c şi fi lozofi c select, dar o şansă de durată-n lume. / La vrajba coteriilor nă- accesibil şi înţeles pentru cititorul de toate categorii- tânge, / peste cabale şi înfrângeri, / rămâi întreg, / fi i le şi de toate gradele. „El (Eminescu – H.C.), – scrie purtător de nume!” A. Lupan, – pătrunde în acea zonă a gândului unde Reforma ortografi că din 1956 e califi cată de realităţile zilei se cer confruntate cu istoria civili- Andrei Lupan, în articolul „Negru pe alb”, drept o zaţiilor. Îl solicitau zguduitoarele enigme ale vieţii „adevărată izbăvire de absurd”, căci aşa zisele re- şi ale universului. Tot ce gândiseră înţelepţii lumii guli impuse anterior de I.D. Ceban şi agenţii lui au adunase în cugetul său, ca să ajute a dezlega aceste marcat una dintre cele mai negre pagini din istoria taine. Era un avânt al naturii sale şi al duhului ro- agramatismului nostru din anii de după cel de-al mantic, tinzând spre absolut. A vorbit mult despre

nr. 1(24), martie 2012 - 139 Akademos asta cu Caragiale la Bucureşti, cu Slavici la Viena, tea sunt culorile şi luminile ce disting un scris de cu sfătosul Creangă la Iaşi. Dar mai ales ardea de altul, ca o mărturie a realizărilor.” unul singur, încordându-şi toate fi brele inimii şi De reţinut, în această ordine de idei, că alături storcându-şi gândul cu supremă îndurerare. El n-a de studii şi eseuri substanţiale de analiză şi sinteză privit fi lozofi a ca pe un exerciţiu intelectual gratuit. privind procesul literar naţional în formula lui clasi- A înfruntat-o cu sete îndurerată, purtând-o la asaltul că sau contemporană, autorul poemului „Sat uitat”, grelelor porţi zăvorâte şi păzite de himere. Căderile a lăsat în urmă-i o serie întreagă de portrete analiti- şi mărginirea inerentă a cunoaşterii l-au dezamăgit, co-estetice, de o actualitate şi frumuseţe netăgădu- contradicţii grele i-au devastat bucuriile, storcându- ită, a marilor personalităţi ale trecutului şi prezen- i accente de pesimism. Dar niciodată aceasta n-a în- tului nostru literar, cum ar fi Mihail Eminescu, Ion semnat dezarmare, ajustarea la meschinăriile reali- Creangă, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Emili- tăţii. Chiar disperarea sa era strigăt de revoltă. Etica an Bucov, Bogdan Istru, Nicolai Costenco, George socială, relaţiile între oameni, dragostea şi dorul său Meniuc, Igor Creţu, Ion Druţă, popasurile încetinite transfi gurat, – pe toate le-a vroit desăvârşite, ridica- asupra creaţiei lui Grigore Vieru, Emil Loteanu, Ion te în sfere ideale de dăruire absolută. Pentru asta n-a Vatamanu, Victor Teleucă, Petru Cărare şi mulţi al- cruţat pe nimeni, a trăit înfruntând ura, lipsurile şi ţii. El oferă sufi ciente probe şi argumente că valoa- umilinţele fără sfârşit”. rea actului artistic e în directă corelaţie şi depinde Cu 12 mai devreme decât eseul despre Emi- nu de vârsta autorului, ci mai ales, în primul rând şi nescu, A Lupan a scris şi a publicat, în 1952, un înainte de toate, de talentul şi capacitatea artistico- eseu tot atât de fulminant despre Ion Creangă, un alt intelectuală a creatorului de valori estetico-morale mare clasic al literaturii noastre naţionale, lucrare de a pătrunde, sintetiza şi prezenta profunzimile din care desprindem ideea fi nală: „De la Homer în- lumii şi fenomenelor investigate, de a le aduce şi coace s-au dovedit nemuritoare acele opere de artă, readuce în inima/sufl etul cititorului în formule cât care au cristalizat gusturile în adâncime, contopind mai răscolitoare şi cât mai cuprinzătoare. culminările culturale cu cel mai sănătos şi fi resc bun Criteriul profunzimii în abordarea problemelor simţ al maselor”. Ion Creangă face parte, în opinia complicate ale vieţii a fost unul de bază în ce pri- lui A. Lupan, din categoria acestora. veşte evaluarea procesului literar moldovenesc de Vom cita în continuare pledoaria sa pentru lite- mai târziu, indiferent din ce generaţie făceau parte ratura clasică, întitulată în acelaşi concubinaj termi- unii sau alţi mânuitori ai condeiului. „Lirica noas- nologic: „Întâlnire cu clasica” (1956). Vorba este de tră, – notează autorul în eseul „Mesajul social al ta- recenzia la spectacolul „Sânzeana şi Pepelea” după lentului”, – a prins incarnaţie tot mai vie, stabilind cunoscuta piesă a lui V. Alecsandri, jucată pe scena contacte cu marea poemă a realităţii. Epica şi lirica Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” (atunci „A.S. s-au contopit şi s-au îmbogăţit reciproc. Aşa răsună Puşkin”), şi considerat de scriitor drept spectacol – pentru mine poezia lui Victor Teleucă, a lui Pavel eveniment, căci prin această înscenare se „deschidea Boţu, alături de cea a lui Emilian Bucov şi Bogdan drumul moştenirii literare clasice pe scena teatrului Istru; Dumitru Matcovschi şi Anatol Ciocanu alături moldovenesc din Chişinău”: „Legaţi-vă mai strâns de George Meniuc şi Nicolae Costenco, astfel sesi- de literatură, tovarăşi actori! Faceţi ca teatrul nostru zăm legăturile realităţii şi în lirica lui Liviu Damian, să devină o şcoală model a limbii şi culturii litera- în fi ligranul poetic al lui Grigore Vieru”. E demn re”. de a remarca faptul că „Literatura s-a apropiat mai În studiul-eseu „Literatura noastră – a tuturor” mult de om, a devenit mai puţin declarativă şi ilus- A. Lupan revine în mod special asupra problemei trativă, ridică problematica actuală cu mai mult duh generaţiilor, accentuând faptul că în creaţie nu va- de aprofundare”. În acelaşi context de analiză auto- lorează atât vârsta şi generaţiile cât mai ales mun- rul ţine să sublinieze: „E bine că ne-am săturat de ca, talentul şi devotamentul cuvântului scris, căci, şabloane, de eroi artifi ciali urcaţi pe catalige. Asta zice autorul, nu există o literatură a tinerilor şi alta pe drept cuvânt. Nu mai acceptăm construcţii como- a bătrânilor. „Cititorul ne preţuieşte după un criteriu de de scheme, eroi ce reprezintă mai mult funcţii so- mult mai creator, mai obiectiv. Pentru el, alături de ciale, lipsiţi fi ind de psihologie şi personalitate. Iată, Bucov, Istru, Meniuc, Deleanu, Costenco, stau fi reş- în sfârşit, cititorul s-a deprins a-l privi mai critic pe te numele lui Ciobanu, Druţă, Busuioc, Şalari şi mai eroul literar. El se caută oarecum pe sine în cărţile departe Teleucă, Cibotaru, Vieru, apoi Boţu, Raisa lui Ion Druţă, George Meniuc, Vladimir Beşleagă, Lungu, Loteanu şi încă Gheorghe Vodă, Anatol Co- Ion Ciobanu, Vera Malev, Aurel Busuioc, Raisa dru, Petru Cărare, Vlad Ioviţă, ca să ne oprim la Lungu, Ana Lupan şi ai mai multora, cărţi care vin veşnic tânărul Ion Bolduma [...]. Dacă putem vorbi cu caractere veridice, cu destine reale şi, deci, cu de parcele individuale în făgaşul creaţiei, apoi aces- fi resc drept de cetăţenie artistică”.

140 - nr. 1(24), martie 2012 In memoriam

Andrei Lupan s-a stins din viaţă pe data de 24 Pentru că ai consimţit să te bagi la bucluc şi să devii august 1992, la vârsta de 80 de ani. A lăsat în urmă complice-coautor la acest ceva-cumva în trei volu- amintiri adânci în memoria generaţiei sale, dar, spe- me, susţinându-mi păcatele mele cele neiertate, şi răm, şi a celor care vor veni. A fost un stâlp de ne- ai comis asta cu inima nobilă, fără gând rău; pen- clintit al culturii noastre într-o perioadă istorică ex- tru toate acestea, primeşte, te rog, adânca stimă şi trem de complicată sub toate aspectele, cum a fost mulţumirea mea, însoţite de prieteneşti urări de cea postbelică. A fost unul din întemeietorii Uniunii bine, sănătate şi succes în marea muncă a talentu- Scriitorilor din Moldova. Se numără printre mem- lui dumitale înţelept. A. Lupan, 25.XII. 1973”. De brii-fondatori ai Academiei de Ştiinţe din ţara noas- reţinut autoevaluările ironice, străbătute de o notă tră. Sperăm, că oriunde vom ajunge în timp, chipul plină de tristeţe: Acest bucluc de carte; susţinerea şi imaginea lui Andrei Lupan – distinsul Om de de a mă băga la acest bucluc pentru a-mi susţine Omenie şi de Cultură – va rămâne adânc implemen- păcatele neiertate, mărturii care confi rmă odată în tată în memoria celora, cărora scriitorul şi-a consa- plus amarul adevăr că uriaşa muncă depusă de A. crat toate puterile, tot talentul şi întreaga viaţă! Lupan întru promovarea valorilor şi ideilor funda- P.S. În biblioteca personală a autorului aces- mentale privind cultura naţională în perspectiva şi tor rânduri s-au păstrat două autografe semnate de retrospectiva prezentului, trecutului şi viitorului, era poetul Andrei Lupan. Primul, pe volumul de publi- trecută prin furcile caudine ale invidiei, urii şi nepă- cistică şi opinii literare, întitulat „Cărţile şi răbojul sării indiferent de unde porneau aceste împotriviri anilor”, Editura „Cartea Moldovenească”, Chişinău, şi obstacole absurde de neiertat – din partea unor 1969: „Tovarăşului Haralambie Corbu. Cu sinceră colegi de breaslă, care, chipurile, „nu-l înţelegeau”, simpatie şi cu urări de bine, acest bucluc de carte. sau din partea structurilor Puterii, care, deschis sau A. Lupan. 1. III. 1970.” Cel de al doilea – pe pri- camufl at, nu-l agreau şi nu-l acceptau, fi ind nevoiţi mul volum – „Scrieri” în trei volume. Prefaţă de totuşi să cedeze de multe ori celui care îşi câştigase Haralambie Corbu. Editura „Cartea Moldoveneas- un Nume cu literă mare în faţa intelectualităţii tim- că”, Chişinău, 1973: „Dragă tovarăşe Haralambie! pului, dar şi în faţa întregului popor.

Maria Saca-Răcilă. Natură statică cu scoică. U/c, 2010

nr. 1(24), martie 2012 - 141 Akademos

DIALOGUL ÎNTRE TRADIŢIE ŞI MODERN ÎN CREAŢIA MARIEI SACA-RĂCILĂ

Dr. Ana SIMAC

Promotoare a tapiseriei profesioniste în Repub- lica Moldova, Maria Saca-Răcilă reprezintă o per- sonalitate artistică remarcabilă, care a valorifi cat tradiţiile textile populare printr-un limbaj plastic de o stilistică nouă, secundată de semantica artei textile moderne. Criticul de arte Sofi a Bobernaga semnala: „În lucrările Mariei Saca-Răcilă nu găsim elemente Maria SACA-RĂCILĂ de decor din arta populară, caracterul acesteia fi ind adânc impregnat în însăşi opera ei. Fiind bazate pe principiile creaţiei populare, lucrările artistei vădesc Notă biografi că: o înclinaţie spre modern, spre sensurile globale ale Născută la 11 februarie 1941, în comuna artei contemporane” (1). Drăgăneşti, judeţul Bălţi. Personalitate notorie a Pornită de la un fi gurativ ce îmbină stilizarea artelor plastice moldoveneşti, creatoare a tapiseriei elementului de natură folcloristică cu simplifi carea profesioniste în Republica Moldova. A participat naivă, amintind particularităţile artei infantile, Ma- la numeroase expoziţii naţionale şi internaţionale (România, Suedia, Franţa, Mongolia, Norvegia, SUA, ria Saca-Răcilă a evoluat în tapiserie, preocupată Canada, India, Cipru, Japonia, Algeria). Lucrările sale permanent de exploatarea expresivităţii plastice a sunt achiziţionate de Ministerul Culturii al Republicii fi rului textil într-o manieră individuală, impunân- Moldova, Muzeul Naţional de Arte Plastice, Biblioteca du-se în arta textilă naţională prin originalitate şi publică „Onisifor Ghibu” din Chişinău. Membru al rafi nament. Apreciată în urma debutului la prima Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova (1968). Maestru expoziţie republicană de artă decorativă şi aplicată Emerit în Arte (1987). Laureat al Premiului de Stat al din 1962, Maria Saca-Răcilă, pe atunci designer la Republicii Moldova (1998).. fabrica de textile din Străşeni, absolventă a Colegiu- lui Republican de Arte Plastice „A. Plămădeală” din Moldova anilor 1960, la constituirea unui fenomen Chişinău, s-a remarcat printr-o nouă manieră de or- artistic inedit – tapiseria artistică. ganizare a imaginii, atât sub aspect compoziţional, Creaţia plasticienilor la această etapa este mar- cât şi sub cel cromatic, precum şi prin inventivitate cată de o continuă căutare în ceea ce priveşte ca- în alegerea motivelor. racterul spe cifi c al artei textile, care uneori mai este Primele lucrări ale artistei – Căsuţe (1961), Alge confundată cu nişte îndeletniciri artizanale şi ela- (1961), Bufniţe (1961), Ieduţi (1961) indică o vizi- borări specifi ce covorului industrial. Investigaţiile une aparte în contextul creaţiei sale, creaţie care a stilistice, noile forme de expresie şi noile modelări ajuns la plenitudine în anii şaptezeci. Autoarea evi- compoziţionale în această perioadă au contribuit la tă procedeele, statornice în creaţia contemporanilor declanşarea unui proces cu o durată de aproape un săi, de improvizare a motivelor folclorice în ţesătu- deceniu (1965 - 1975), când s-a cristalizat tapiseria rile cu subiect practicate de meşterii populari şi unii profesionistă în Republica Moldova. designeri profesionişti şi introduce o nouă abordare Despre existenţa tapiseriei moderne în Moldova în organizarea compoziţională, o sinteză originală a începem a vorbi abia în jumătatea a doua a anilor tradiţiei cu viziunile moderne în artă. şaizeci, când Maria Saca-Răcilă şi Elena Rotaru Aceste piese, fi ind în esenţa lor nişte tentative creează primele piese care, potrivit concepţiei sale, de a căuta noi soluţii structurale şi conceptuale în se apropie de domeniul tapiseriei artistice. Drept materialul textil, sunt în acelaşi timp primele încer- exemplu poate fi dată lucrarea Mariei Saca-Răcilă cări de a înţelege pe nou domeniul şi care vor con- Cor sătesc (1968), de o valoare notorie, ce a situat tribui la o cotitură de concepţie în arta textilă din artista printre protagonistele domeniului în Moldo- va. Este una dintre piesele vastului ciclu creat ulte-

142 - nr. 1(24), martie 2012 Arte plastice rior, care aveau ca suport imaginar inspiraţia folclo- rică, oglindind solaritatea unei viziuni de cea mai nobilă simţire românească. Artista nu imită folclorul, ci îl valorifi că în spi- ritul actualităţii, încearcă o alianţă între valorile ar- tistice ale ţesutului popular şi sugestiile estetice mo- derne. Încorporând organic sufl ul artei populare în propriul fond creativ, ea execută o piesă, Cor sătesc, ce se evidenţiază ca una dintre cele mai semnifi cati- ve realizări ale sale. Tapiseria Cor sătesc e o compoziţie fi gurati- vă cu subiect de o impresie festivă, sonoră, de un profund substrat emotiv. Factura lirică a compozi- ţiei este susţinută de lirismul unor fi ne interferenţe cromatice, puse în serviciul atmosferei emoţionale urmărite. Pe fundalul negru, artista înscrie un grup de fi guri feminine graţioase, organizate într-o origi- nală monumentalitate. Figuraţia, stilizată printr-un expresionism naiv (ceea ce-i imprimă un farmec de- licat), apare ca un accent deschis pe fundalul întune- cat, vibrat de modulaţiile fl orale. Nuanţele discrete de ocru, verde, gri evocă cromatica vechilor scoarţe şi broderii medievale moldoveneşti. Gradaţiile colo- ristice interferează într-un joc caleidoscopic – parti- cularităţi coloristice ale covorului basarabean. Maria Saca-Răcilă. Cor sătesc. Tapiserie, 1971 Renunţarea la formele vechi de realizare, apli- carea noilor procedee artistice treptat au înlocuit tribuit la un reviriment în înţelegerea artei textile la tehnica tradiţională de ţesere a covoarelor şi au con- acea etapă, o nouă interpretare conceptuală în tisaj care va conduce la constituirea tapiseriei moderne în Republica Moldova. Realizarea operelor cu o te- matică ce evocă tradiţiile populare, frumuseţea şi rodnicia pământului, poezia naturii şi conceptele ideologice existente sunt trăsături caracteristice în evoluţia tapiseriei din Republica Moldova la fi ne- le deceniului al şaselea. Tendinţele stilistice în arta textilă a anilor şaizeci marchează o etapă de tranzi- ţie de la covorul popular produs în serie la primele încercări de a realiza lucrări artistice cu o funcţie pur estetică, decorativă. În 1971, Maria Saca-Răcilă participă la o ta- bără de creaţie din Dzintere, unde începe, pe lângă multiplele experienţe acumulate, să-şi ţese singură operele, elaborând două lucrări de valoare: Pasărea neagră şi A fost odată, apreciate la o expoziţie din Polonia. Tapiseriile ulterioare Motiv popular (1973) şi Sărbătoarea holdelor (1974) mărturisesc defi ni- rea propriului stil al artistei. Fiece subiect elaborat în ţesătură capătă în interpretarea Mariei Saca-Ră- cilă nuanţe artistice foarte personale. Tapiseria Mo- tive populare e situată la confl uenţele dintre tradiţi- ile culturii populare şi viziunile artistice moderne. Creaţia artistei se constituie într-un model elocvent Maria Saca-Răcilă. Sărbătoarea holdelor, 1974 de sinteză a limbajului renovat în ţesătură cu ele- nr. 1(24), martie 2012 - 143 Akademos

terului static al fi gurilor îi este contrapusă vibraţia continuă a ornamentului câmpului. Datorită acestei structurări, opera pare echilibrată armonios şi com- portă o deosebită originalitate. Coloritul luminos, de o expresivitate poetică, este perceput în unison cu ritmul ornamentului, conferindu-i operei o atmo- sferă festivă. Un interes deosebit prezintă tapiseria Sărbă- toarea holdelor – ţesătură triptic al cărei subiect glorifi că frumuseţea plaiului. În partea centrală a compoziţiei, într-un format alungit pe verticală, se înscrie graţios fi gura monumentală a unei fetiţe în alb. Cele două părţi laterale ale tripticului şi fundalul părţii centrale sunt acoperite de nişte forme curbe de diferite nuanţe, într-o extragere tonală asemenea ce- lor din covorul popular, ce ritmează uniform ecranul textil. În partea de jos a ţesăturii, pe curbele multi- colore şi pe poalele rochiei, sunt întreţesute fl ori – alegorie cu câmpiile moldave. Extragerea tonurilor rafi nate (nuanţe pastelate de roz, verde, gri, bleu) oscilează între un colorit mai luminos şi mai întune- Maria Saca-Răcilă. Motive populare. Tapiserie, 1973 cat, creând o extraordinară atmosferă coloristică. mentele venite din universul iconografi ilor popula- O nouă amploare capătă creaţia Mariei Saca-Ră- re. Adresându-se artei şi tradiţiilor textile populare cilă în jumătatea a doua a deceniului VII. În această şi conferindu-le o expresie nouă, artista le încorpo- perioadă plasticiana realizează cele mai importan- rează în sugestia unei tapiserii moderne cu subiect. te opere ale sale, care dovedesc în acelaşi timp că Compoziţia redă interiorul unei locuinţe ţărăneşti în arta tapiseriei în Moldova atinge culmile maturităţii. veşminte tradiţionale. La o masă sunt aşezate trei Printre acestea pot fi numite tapiseriile: De la câmp fi guri feminine. Obiectele de pe masă şi ouăle ro- (1976), Ochiul pământului (1977), Copiii planetei şii evocă sărbătorirea Paştelui. Interpretarea acestui subiect în ţesătură este supusă unei viziuni artistice proprii, materializate într-o tapiserie ce constituie o autentică valoare în tezaurul artei moldoveneşti. Câmpul plastic al operei este compus prin or- donarea elementelor ornamentale având un simţ perfect al ritmului şi al proporţiilor. Ornamentul, alcătuit din fi guri geometrice (pătrate ce alternează formând un motiv romboidal), este raţional întrerupt de ritmul fi gurilor feminine şi de brâiele colorate ale lăicerului. Motivul romboidal „sare” de pe păretar pe suprafaţa mesei, a duşumelei, a costumaţiei fi - gurilor şi apare ca element modular compoziţional asigurând unitatea structurală şi coeziunea lor cu arhitectura generală. Motivul romboidal îi atribuie tapiseriei şi un profund conţinut simbolic, semni- fi când în câmpul scoarţei, după cum menţionează Constantin Prut, „prezenţa unică şi incontestabilă a soarelui, (…). Apărut în fl uxul continuu al vârstelor, rombul instituie în imagine un nou sentiment spaţial şi temporal. În acest nucleu stabil, timpul se dispu- ne ciclic, permiţând excursul în vârsta mitică, şi pe Maria Saca-Răcilă. Motive moldoveneşti. Tapiserie, aceeaşi cale, revenirea în actualitate”. (2) Carac- 1979

144 - nr. 1(24), martie 2012 Arte plastice

(1977), Motive moldoveneşti (1979) – lucrări ce au fost prezentate la expoziţiile internaţionale din Ja- ponia, SUA, Canada, Finlanda, Cipru. Tapiseria De la câmp a fost distinsă în 1976 cu Premiul II la o expoziţie moscovită. Tapiseria Ochiul pământului impresionează atât prin conţinutul său fi lozofi c şi reuşita elaborare a ideii continuităţii vieţii pe pământ, cât şi prin su- gestia structurală a subiectului. Maria Saca-Răcilă modifi că structura compoziţională. În creaţiile an- terioare – Cor sătesc, Motive populare, De la câmp – compoziţia e realizată printr-o dispunere frontală într-un singur plan a fi gurilor cu intenţia de inter- pretare a unei naraţiuni cu conotaţii simbolice, pe când în Ochiul pământului autoarea încearcă să dez- Maria Saca-Răcilă. Zbor frânt (triptic). Tapiserie, 1999 văluie o semnifi caţie profundă prin însăşi structura plastică a imaginii, prin utilizarea unei soluţionări La începutul deceniului VIII, Maria Saca-Răcilă compoziţionale metaforice originale. Partea centra- realizează o serie de tapiserii destinate decorării inte- lă a compoziţiei este interpretată într-o conjunctură riorului din edifi ciile cu destinaţie publică. Tripticul statică a elementelor, în care contururile ici-colo se Primăvara, lucrat pentru biblioteca publică „Onisi- contopesc cu fondul, toate integrate printr-o croma- for Ghibu” din Chişinău, reprezintă un exemplu de tică pastelată, luminoasă, evocând sentimentul de sinteză a tapiseriei cu arhitectura; sunt remarcabile deşteptare a fi rii primăvara, procesul continuu de şi tapiseriile Motive tradiţionale pentru restauran- regenerare a vieţii pe pământ. Această imagine este tul „Moldova” din Moscova, tripticul pentru sala de organizată şi dinamizată plastic de un ritm pulsant festivităţi a asociaţiei „Vierul” din Chişinău. al arabescurilor de linii curbe din părţile laterale Designul plastic al spaţiilor arhitecturale în anii ale câmpului, ce încadrează în mod organic centrul optzeci ai secolului XX nu e unica preocupare a Ma- compoziţional. Zvâcnirea sinuoasă a curbelor invită riei Saca-Răcilă. Artista valorifi că continuu posibi- privirea spre partea centrală. Tensiunea şi rigoarea lităţile şi mijloacele de exprimare plastică în materi- lor vin într-un echilibru cu energia produsă din de- alul textil, evoluând spre o notă stilistică originală. scrierea spaţiului-simbol al unui ochi deschis din După anii optzeci, Maria Saca-Răcilă în creaţia sa profunzimea pământului. depăşeşte forma tradiţională a ţesăturii, scoate ta- Un exemplu relevant de interpretare modernă a piseria din limitele spaţiului bidimensional, accen- motivelor tradiţionale ale covorului popular serveş- tuându-i iniţial tactilitatea prin intermediul structu- te tapiseria Mariei Saca-Răcilă Motive moldoveneşti rii miţoase a sisalului, apoi prin expansiunea unor (1979). Fiind sensibilizată de frumuseţea scoarţei elemente în spaţiu. Lucrările artistei din aceşti ani basarabene, după cum menţionează artista, lucrarea poartă o încărcătură emotivă pronunţată, un profund reprezintă materializarea unui vis de demult. Com- conţinut epic: Anotimpurile (1980), Balada ciobă- poziţia textilă este alcătuită din şapte fâşii ţesute de nească (1982), Câmpiile Moldovei (1983). Aplicând diferite lungimi, ornamentate cu motive geometrice, o tehnică mixtă, Maria Saca-Răcilă experimenteaz ă fi ind structurată în fond conform simetriei bilatera- cu succes posibilităţile expresive ale sisalului şi le. Valoraţiile cromatice, dacă ornamentaţia fâşiilor canafurilor, creând astfel opere unice la această eta- respectă simetria bilaterală, sunt diferite, asemenea pă în Moldova, atât ca tehnologie, cât şi ca expresie. celor din covorul popular moldovenesc, unde ritmul Prima lucrare realizată conform acestor procedee e cadenţat variat simetric al motivelor este acompaniat cuadripticul Anotimpurile (creaţie ce s-a bucurat de de exploziile coloristice de variaţie caleidoscopică. succes la o expoziţie în Suedia). Atât variaţiile cromatice, cât şi compoziţia fri- Anotimpurile sunt redate în patru ţesături lipsite zelor ornamentale respectă infi nitul cadrului ima- de ornamentaţie, ca mijloc de expresie servind cu- ginar al decorului. Irepetabilitatea cromatică a mo- loarea, conceperea structurală şi calităţile expresive tivelor, acordurile de nuanţe tonale, rudimentare şi ale materialului. Balada ciobănească este elaborată de contrast cromatic inspirate din covorul vechi ba- con form aceluiaşi principiu tehnologic şi structural. sarabean conferă operei monumentalism şi ritmuri Este compusă din două ţesături: una de culoare ocru, dinamice. alta – neagră, în centru integrate printr-o compoziţie

nr. 1(24), martie 2012 - 145 Akademos din elemente textile volumetrice. Încărcătura emo- tivă e intensifi cată de contrastele dramatice de ne- gru, roşu şi ocru ale canafurilor – ecou al eposului popular. Câmpiile Moldovei este o operă remarcabilă, menţionată în 1984 în cadrul unei Expoziţii Repu- blicane de Arte Plastice, lucrare achiziţionată ulteri- or la Moscova. „E o perlă a frumuseţii pământului Moldovei, ... artista rânduind măiestrit porţiunile texturii compoziţionale cu cele ale sisalului, ma- terializând astfel podoabele câmpiilor moldave şi palpabila emanaţie a căldurii plaiului natal”, scrie Gh. Mardare într-un studiu despre creaţia Mariei Saca-Răcilă (3). În centrul ţesăturii este înscrisă imaginea câmpiilor moldave de o deosebită frumu- seţe cromatică. Câmpul cercului e subdivizat mo- dular într-o dezvoltare ritmică de ondulaţiile calme ale dealurilor, în care se întreţes motivele vegetale. Ritmul holdelor brăzdate, subtilele extrageri tonale susţin valorile picturale ale ecranului textil. Lucra- rea reprezintă o notă originală a artistei de a sugera prin limbaj plastic conotaţii simbolice. În deceniul IX al secolului trecut, lucrările Ma- Maria Saca-Răcilă. Păsări cu pradă. U/c, 2008 riei Saca-Răcilă apar într-o nouă ipostază stilistică. Artista modifi că arhitectura organizării suprafeţei de expresivitate prin sublinierea fi guraţiei, aplicând textile prin structuri compoziţionale mai fl uente şi procedeul de fragmentare a formelor în câmpul noi elemente de stil. Realizează o serie de lucrări plastic. ale căror compoziţii se axează pe interesante rapor- În 1990, Maria Saca-Răcilă creează o suită de turi formale şi tonale. Recurge la o stilizare plină piese textile tematice – Masca, Vodă, Romeo şi Ju- lieta, Doina – de o deosebită frumuseţe structurală şi formală, în care primează muzicalitatea culorilor de o expresivitate postimpresionistă. Tapiseriile res- pective asamblează plastic interiorul Teatrului Naţi- onal „Vasile Alecsandri” din Bălţi. Într-o originală concepţie fi gurativă metamorfozată, autoarea reali- zează o lume a teatrului. Fundalul înfăţişează deco- rul unei scene în care ritmul şi gradaţia se desfăşoară armonios şi echilibrat. Figurile sunt elabo rate într-o impresionantă expresie stilizată. Virtuţile formelor vibrante cu relief conturat prin desen şi ecleraj, pul- saţiile ritmului generat de un arabesc liniar – toate creează o atmosferă feerică, de basm, o structură de subtilă poezie. În prima jumătate a deceniului IX Maria Saca- Răcilă se manifestă cu tapiserii camerale – naturi statice (Vaza cu fl ori, 1993), peisaje (Compoziţie, 1993), (Peisaj, 1993), (Pasărea neagră, 1992), ce oglindesc soluţionări compoziţionale originale situ- ate la limita între abstract şi fi gurativ. În alte lucrări (Cataclism, 1998, Zbor frânt, 1998) sunt refl ectate problematici sociale general umane. Limbajul sim- bolic tinde spre o esenţializare a mijloacelor plas- tice, reduse la raporturi elementare între forme şi Maria Saca-Răcilă. Romeo şi Julieta. Tapiserie, 1990 culori. Valoarea plastică a pieselor este sporită de

146 - nr. 1(24), martie 2012 Arte plastice

semnul unei compoziţii abstracte prin efecte croma- tice şi o relaţie expresivă între gol şi plin, între mo- tiv şi fond. Vibraţia tuşelor de culoare, modulaţiile cromatice în peisaje (Peisaj rustic, 2009, Peisaj cu fl oarea-soarelui, 2007 etc.) surprind prin spontane- itate şi rafi nament. Creaţia plastică a artistei, tentată de senzorial, de energiile pământului şi pulsaţia lui vitală, gra- ţie formulei expresive originale imprimă imaginii note poetice, metaforice şi simbolice de o deosebită sensibilitate cromatică şi formală. Întreaga creaţie a Măriei Saca-Răcilă, încununând mai mult de cinci decenii de activitate fructuoasă, este guvernată de un simţ elevat al decorativismului, o viziune ca- racterizată prin lirism, o capacitate remarcabilă de asimilare a folclorului românesc. Tapiseriile Mariei Saca-Răcilă demonstrează aportul substanţial al ar- Maria Saca-Răcilă. Motive populare. U/c, 2008 tistei la evoluţia domeniului în Republica Moldova, prin punerea în valoare la un nou nivel artistic al sensibilitatea şi rafi namentul gamei cromatice. De- patrimoniului cultural naţional. monstrând o gândire plastică originală, aceste luc- Creaţia artistei este apreciată la înalta-i valoare, rări relevă spiritul novator şi maturitatea artistică a conferindu-i-se Premiul de Stat al Republicii Mol- plasticienei. dova, titlul Maestru Emerit în Artă, medalia Meritul În primul deceniu al mileniului al treilea Maria Civic. Imprimând operei sale un timbru specifi c ar- Saca-Răcilă îşi exprimă mesajul plastic cu predilec- tei moldoveneşti, Maria Saca-Răcilă cu o deosebită ţie în tehnica picturii în ulei. Pornind de la un fi gu- sensibilitate valorifi că bogatul tezaur al artei tradi- rativ ce îmbină unele modalităţi plastice desprinse ţionale printr-o remarcabilă simbioză între valorile din arta populară, arta naivă şi expresionism, artista estetice ale ţesutului popular şi valorile estetice ale explorează multiple posibilităţi de organizare a spa- artei moderne. ţiului plastic în diverse expresii stilistice. Registrul tematic al picturii Mariei Saca Răci- Bibliografi e lă este variat, dar sunt relevante naturile statice cu 1. Silvia Bobernaga, Traditii şi inovaţii în arta deco- rativă, Nistru,1980, nr.6, p.154. fl ori, artista fi ind îndrăgostită de frumuseţea uni- 2. Constantin Prut, Calea rătăcită, o privire asupra versului în totalitatea sa. Naturile cu fl ori (Flori de artei populare romăneşti, Bucureşti,1971, p.76. câmp, 2008, Natură statică cu crâşmăriţe, 2009, 3. Gheorghe Mardare, Îmblânzirea fi rului moştenitor Natură statică cu cactuşi, 2010 etc.), trecute prin de comori, Literatura şi Arta, 1982, 2 decembrie, p. 7. fi ltrul unei deosebite sensibilităţi, capătă conotaţii de personifi care, accentul fi ind pus pe textura lor nostalgică, lirică. Compoziţiile de fl ori pun în va- loare însuşi buchetul ca principal centru de interes. Create atât în limbaj decorativ, cât şi pictural, natu- rile statice surprind prin vibraţiile cromatice şi stili- zarea plină de expresivitate. O altă serie de lucrări în care prevalează ritmul motivelor decorative (Motive populare, 2008, Arhe- ologie, 2010, Pasăre cu pradă, 2010 etc.), valorifi - că elemente simbolice din folclor, precum şi motive vegetale şi zoomorfe organizate în variate structuri compoziţionale, în care dialogul formal şi cromatic creează efecte de ritm, lumină şi mişcare. Seria de compoziţii alcătuite din elemente-simbol denotă un expresionism deosebit al liniei şi culorii. Alte picturi (Improvizaţii, 2010, Nostalgie, 2008, Lupta păsărilor, 2008 etc.) se plasează sub Maria Saca-Răcilă. Natură statică. U/c, 2010

nr. 1(24), martie 2012 - 147 Akademos

O MONOGRAFIE CU IMPACT INTERNAŢIONAL

Dr. Constantin MANOLACHE

De curând, la prestigioasa editură internaţională „Springer”, în colecţia de carte „Chimia fi zică”, a văzut lumina tiparului monografi a acad. Gh. Duca, Homogeneous Catalysis with Metal Complexes: Fundamentals and Applications (Cataliza omogenă cu complecşi ai metalelor: aspecte fundamentale şi aplicaţii). Lucrarea reprezintă experienţa şi cercetările ştiinţifi ce fundamentale şi aplicative ale autorului din ultimul deceniu în domeniul chimiei fi zice şi chimiei ecologice. Autorul s-a bazat pe un Homogeneous Catalysis with Metal Complexes: material informaţional vast din sursele ştiinţifi ce Fundamentals and Applications. Duca, Gh. Berlin; mondiale şi pe diverse metode inovaţionale Heidelberg: Springer, 2012. 412 p. (Springer Series in interdisciplinare. Chemical Physics; vol. 102). Actualitatea subiectului abordat rezidă în examinarea fenomenului catalizei omogene cu complecşi ai metalelor de tranziţie, interacţiunile participarea compuşilor complecşi ai metalelor de acestora, consideraţii teoretice şi practice etc. tranziţie: fi er, mangan, cobalt, cupru şi, parţial, cu În compartimentul Procese biochimice şi participarea zincului şi molibdenului, fenomenul complecşii metalelor în calitate de catalizatori fi ind caracterizat printr-un număr nelimitat de autorul identifi că rolul complecşilor metalelor de sisteme catalitice. Acestea din urmă sunt obţinute tranziţie în parcurgerea proceselor biocatalitice. ca rezultat al modifi cării unor parametri precum De o importanţă majoră este capitolul Procese natura şi numărul de ioni ai metalului, ligandul, catalitice şi maladiile umane, în care autorul timpul de reacţie, solventul utilizat, selectivitatea analizează, prin prisma proceselor catalitice procesului etc. Drept urmare, în monografi e implicate, o gamă complexă de maladii, precum sunt descrise mecanismele complexe şi legităţile stresul, ateroscleroza, bolile cardiace. reacţiilor catalitice de oxido-reducere cu participarea Un alt domeniu aplicativ analizat de autor oxigenului molecular şi a peroxidului de hidrogen este inclus în capitolul Procese catalitice în chimia în soluţie şi aplicarea acestor legităţi la rezolvarea ecologică. Acad. Gh. Duca, fondatorul şcolii problemelor practice ale tehnologiei chimice, de chimie ecologică din Republica Moldova, a industriei alimentare, biochimiei, medicinei, chimiei elaborat un studiu aprofundat al fenomenelor ce ecologice etc. determină compoziţia şi proprietăţile chimice ale Ţinând cont de relevanţa ştiinţifi că, economică mediului ambiant (atmosfera, apa), prin prisma şi socială a subiectului abordat, acad. Gheorghe Duca proceselor catalitice şi adecvat valorii biologice de a structurat lucrarea în două părţi: fundamentală şi habitare, luând în considerare infl uenţa acţiunilor aplicativă. Partea fundamentală include următoarele antropice asupra componenţilor biotici şi abiotici ai compartimente: Cataliza omogenă redox cu compuşi mediului. ai metalelor de tranziţie, Procese biochimice şi În compartimentul Cataliza omogenă cu complecşii metalelor în calitate de catalizatori, complecşi ai metalelor în industria chimică şi iar partea aplicativă cuprinde capitolele: Procese alimentară autorul analizează procesele de cataliză catalitice şi maladiile umane, Procese catalitice în în industria chimică şi cea alimentară, pe baza chimia ecologică, Cataliza omogenă cu complecşi unor exemple concrete şi prin prezentarea unor ai metalelor în industria chimică şi alimentară. recomandări practice atât pentru producători, cât În Introducere se prezintă semnifi caţia temei şi pentru factorii de decizie. În mod special se analizate, lucrările ştiinţifi ce internaţionale din subliniază importanţa securităţii alimentare ca fi ind domeniu, tendinţele mondiale în studierea catalizei una dintre problemele globale ale omenirii. omogene cu complecşii metalelor de tranziţie, Lucrarea acad. Gh. Duca este o realizare precum şi gradul de aplicabilitate al acesteia. indiscutabilă a şcolii de chimie fi zică şi chimie Capitolul Cataliza omogenă redox cu compuşi ecologică din Republica Moldova, reprezentând ai metalelor de tranziţie cuprinde aspecte generale un pas concret de integrare a ştiinţei autohtone în ale catalizei omogene, reacţii de oxido-reducere, comunitatea ştiinţifi că mondială.

148 - nr. 1(24), martie 2012 Noutăţi editoriale

O LUCRARE DE PIONIERAT: CHIMIA ECOLOGICĂ TĂLMĂCITĂ ÎN CINCI LIMBI

Dr. Constantin MANOLACHE

La etapa actuală de dezvoltare a societăţii, pro- tecţia mediului şi utilizarea raţională a resurselor naturale este una din problemele primordiale ale omenirii. În această situaţie este necesară cunoaş- terea mecanismelor chimice de interacţiune dintre Gheorghe Duca. Dicţionar poliglot om, mediu şi sistemele ecologice. Acest aspect este de chimie ecologică. Chişinău, Institutul de Studii studiat de chimia ecologică, ştiinţă fondată la noi de Enciclopedice, 2012. 680 p. academicianul Gheorghe Duca. Printre preocupările primordiale ale chimiei le înrudite, ca: ecologia, fi zica, biologia, geologia, ecologice se numără: modifi carea proceselor teh- mic robiologia etc., fără de care nu pot fi înţelese nologice existente în vederea reducerii producţiilor unele defi niţii esenţiale referitoare la chimia ecolo- cu un consum sporit de energie şi resurse naturale; gică. reducerea maximă a emisiilor în atmosferă şi hidro- Ediţia enciclopedică înglobează peste trei mii sferă; epurarea gazelor emise în atmosferă şi a ape- de termeni şi noţiuni şi este structurată pe două sec- lor uzate deversate în bazinele acvatice; evaluarea ţiuni. Prima dintre ele – cea generală – prezintă enu- impactului asupra mediului ambiant al substanţelor merarea alfabetică a termenilor în română, urmată poluante etc. de explicaţia acestora şi tălmăcirea în patru limbi în De altfel, chimia ecologică a căpătat o deose- ordinea următoare: engleză, rusă, germană şi fran- bită importanţă în special după constatarea conse- ceză. Aceasta va facilita identifi carea de către cei cinţelor grave, uneori catastrofale, ale intervenţiei interesaţi a echivalentului într-o limbă străină, fi ind omului prin intermediul mijloacelor chimice asupra cunoscute difi cultăţile întâmpinate în traducerea cât echilibrului existent în natură. Creşterea rolului chi- mai precisă a termenilor de specialitate. A doua sec- miei ecologice în procesul de soluţionare a proble- ţiune include indexurile alfabetice, întocmite sepa- melor de protecţie a mediului în republică, precum rat pentru fi ecare limbă. şi antrenarea în acest proces a specialiştilor de di- Cartea de faţă este rodul activităţii desfăşurate ferite profi luri şi din diverse ramuri de cercetare a de autor în domeniu timp de circa patru decenii, de condiţionat necesitatea stringentă a elaborării unui la primele cercetări şi lucrări în această sferă până dicţionar de termeni din domeniu. la fondarea şcolii de chimie ecologică din Republica Elaborarea prezentului dicţionar poliglot a fost Moldova şi afi rmarea plenară a ei pe plan internaţi- determinată de importanţa crescândă a limbajului onal. ştiinţifi c specializat, inclusiv al celui multilingv, în În fi ne, ţinem să subliniem că dicţionarul re- diseminarea cunoştinţelor, cooperarea ştiinţifi că in- spectiv reprezintă o lucrare de pionierat, întrucât ternaţională şi transferul tehnologic. este primul de acest fel înglobând inventarul esenţi- Lucrarea reprezintă o ediţie ştiinţifi co-informa- al al termenilor de bază ai chimiei ecologice. tivă sistematizată care conţine termeni şi îmbinări Dicţionarul este destinat cercetătorilor ştiinţifi ci, de cuvinte consacrate, utilizate în literatura moder- doctoranzilor, masteranzilor, studenţilor, pedagogi- nă ştiinţifi că şi instructivă la diferite compartimente lor, dar şi unui cerc larg de cititori care se intere- ale chimiei ecologice. Ea include, în mod logic, şi sează de problemele studiate de chimia ecologică şi un şir de termeni limitrofi şi defi niţii din discipline- aplicarea practică a cunoştinţelor oferite de această disciplină.

nr. 1(24), martie 2012 - 149 Akademos

TEHNOLOGII INOVATOARE DE PRELUCRARE A DEŞEURILOR

Dr., conf. univ. Liviu VACARCIUC

Editura „Ştiinţa”, în colaborare cu Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Institutul Ştiinţifi co-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, a completat colecţia „Ştiinţă şi inovare” cu o valoroasă ediţie– „Produse vinicole secundare”, sub redacţia acad. Gh. Duca. Cartea a fost lansată în cadrul Conferinţei ştiinţifi co-practice „Vinul în mileniul III – proble- me actuale în vinifi caţie” (24-25 noiembrie 2011). Ramura vitivinicolă din Republica Moldova prelucrează anual circa 400 mii tone de struguri. Produse vinicole secundare. În redacţia Dacă admitem că jumătate din volum nu este uti- acad. Gh. Duca. Colecţia Ştiinţă şi Inovare. Editura lizat ca deşeu de către producătorii individuali, o Ştiinţa, 2011, 352 p. parte mai fi ind şi soiuri de masă, vom constata că, la solvent – acetat de butil, urmat de procesul disti- capacitatea de 200 mii tone, 20 % constituie deşeuri lării fazei lichide şi cristalizarea AT din amestecul – ciorchini, tescovină, drojdie, vinasă, alte sedimen- azeotrop. Este rezolvată şi problema obţinerii aci- te. Anual se obţin circa 40 000 tone produse vini- dului metatartric bun pentru stabilizarea vinurilor, cole secundare (PVS) în care se conţine 1,5 % acid printr-un proces de încălzire şi esterifi carea a 2 mo- tartric, 1-5 % pentozane şi glucide, 0,5 % pigmenţi, lecule de AT în diester ditartrat, inovaţie a USM. 2 % seminţe (cu 10 % ulei şi cca 8 % tanine), până la Capitolul II (autori: Gh.Duca, M.Gonţă, I.Guţu), 60 % proteine, pectine, hemiceluloze etc. Calcule- întitulat Obţinerea reductonilor din PVS şi utiliza- le noastre, expuse la conferinţa USM (27.09.2000), rea lor în inhibiţia proceselor de oxidare lipidică arată că la prelucrarea produselor vinicole secun- descrie cum a fost sintetizat în trei etape din AT di- dare poate fi obţinut un benefi ciu pur de 8 mil. lei hidroxifumaratul de sodiu (DFH Na) şi propus pen- (la preţurile de atunci). Este important şi faptul, că 3 tru conservarea produselor alimentare, iar protecţia gestionarea acestora contribuie la protejarea mediu- mustului de oxidare permite să reducem sulfi tarea lui ambiant şi asigură populaţia rurală cu un plus de vinului. Experienţa esterifi cării acidului dioxifuma- locuri de muncă. ric cu etanol, reacţie catalizată de metalele grele, Ediţia în cauză înmănunchează o selecţie va- lămureşte unele ipoteze şi variaţia indicilor de pero- loroasă a tehnologiilor inovatoare ce ţin de prelu- xid la oxidarea uleiurilor. Inhibarea procesului oxi- crarea deşeurilor, a unor elaborări recente realizate dativ din substanţele lipidice se efectuează tocmai de savanţii autohtoni. Capitolul I (autori: Gh.Duca, cu acest reducton, protejând astfel şi alţi compuşi A.Mereuţă, N.Marchitan şi P.Parasca) se centrează biologici preţioşi – cvercitina, catechina etc. pe Elaborarea şi optimizarea tehnologiilor de obţi- Capitolul III – Tehnologii de prelucrare comple- nere a acidului tartric din PVS, analizând proprie- xă a seminţelor de struguri în scopul obţinerii ule- tăţile compuşilor tartraţi, reacţiile de identifi care a iului, prafului şi a nutreţurilor combinate (autori: E. acidului tartric (AT), procedeul de separare cu anio- Iorga, P. Parasca, Gh. Duca) refl ectă valoarea nutri- niţi solizi şi lichizi (Amberlite IRA410 şi Amberlite tivă şi semnifi caţia seminţelor (cantitatea de 2,5 mii LA-2). În principiu, s-a elaborat un procedeu ori- tone pe an) din care se pot obţine până la 500 tone ginal de căpătare a acidului tartric evitându-se se- ulei. Au fost cercetate caracteristicile fi zico-chimice dimentarea şi uscarea tartratului de var pe care se ale seminţelor, un şir de indici şi compoziţia chi- bazează tehnologia tradiţională. mică a uleiului. S-a propus schema şi linia tehno- Efi cienţa se datorează consumului redus de logică, regimul de lucru, a fost elucidată direcţia materie – energie pe anionitul LA-2, regenerat cu valorifi cării şrotului în calitate de furaj pentru vite.

150 - nr. 1(24), martie 2012 Noutăţi editoriale

Turta şrotului presat a mai fost testată la obţinerea în cantitate de 3-10 % din alcoolul absolut cu tăria prafului, diverse dimensiuni în calitate de aditiv ali- de 50-70 %. Instalaţia pentru deshidratarea acestor mentar biologic activ pentru panifi caţie. deşeuri hidroalcoolice lucrează periodic (2 coloane Capitolul IV – Elaborarea complexului tehni- pe rând), regenerarea lor în vid, apoi deshidratarea co-tehnologic de producere a concentratului an- fi nală (până la 99,3 %) se obţine cu ajutorul ames- tocianic din struguri (autori: B.Gaina, V.Caldare, tecului glicerină-clorură de var. Autorii propun co- Ig.Caldare, C.Bodean, P.Parasca) redă studiul vari- laborarea la nivel guvernamental pentru rezolvarea antei membranale de concentrare a antocianilor, uti- problemei prin investiţii serioase de creare a unei lizând pelicule semipermeabile cu diametrul porilor uzine specializate. între 0,004-2,0 microni. Cinetica procesului studiat Capitolul VII – Distrucţia termică a sedimente- pentru 2 scheme tehnologice alternative au scos în lor cu conţinut de albastru de Prusia prin incinera- evidenţă regimul extracţiei la temperatura de 60°C re (autori: E.Obadă, E.Rusu, P.Parasca, A.Mândru). cu HCl (2 %) pe parcursul a 4-6 h. În continuare, Este o problemă stringentă pentru întreprinderile ultrafi ltrarea extractului prin membrana YAM-300 vinicole care au stocat sedimente (până în 1990), în mod tangenţial a permis concentrarea până la 1,6 când s-a interzis înhumarea lor ca deşeu. S-au în- g/l pigment natural. cercat numeroase metode: prin distilare (Kaniaşvili Capitolul V – Obţinerea preparatelor medicamen- G.,1986), fi erbere în autoclave la 140 0C, 20 min., toase şi agricole în baza substanţei biologic active presiunea 2 bari în prezenţa unor catalizatori (Kova- enoxil sintetizată din enotaninuri (autori: T.Lupaşcu, liov V., 2007), tehnologia neutralizării sedimentelor Gh.Duca) conţine metodele de tratare a enotaninului prin adaos de var sau bază alcalină pentru a trece cu depolimerizarea oligomerilor şi eliberarea din epi- ionii (CN)- în stare solubilă, spălarea fazei insolubi- catechine a monomerilor liberi – acizii fenolici (galic, le pentru îngrăşăminte şi tratarea fazei lichide cu să- cofeic, ferulic, benzoic). Pe lângă efectele studiate: ruri ferice pentru a o utiliza la vopsele (T.Bounegru, terapeutice, de activator al germinării seminţelor, in- Ţ.Conunova). Însă toate fi ind scumpe, slab produc- fl uenţa asupra biomasei soiei, Enoxilul e recomandat tive şi complicate, metodele nu şi-au găsit aplicare pentru combaterea putregaiului în vie. practică. Capitolul VI – Tehnologia bioetanolului din de- Metoda propusă în carte presupune incinerarea şeuri hidroalcoolice (M.Staţiuc, C.Olaru, B.Gaina, sedimentelor într-un cuptor electric înzestrat cu re- P.Parasca, V.Vişnevschi) relevă utilizarea deşeurilor ţea de alimentare forţată cu aer (0,42 m3/kg) şi con- vinicole la obţinerea bioetanolului, care nu-i lipsit ducte de evacuare a gazelor: din 4 molecule albastru de perspective dacă ţinem cont de criza fi nanciară de Prusia se obţin 14 molecule Fe2O3+72CO2+36N2 globală şi cea energetică din Moldova, de necesi- la temperatura de 470 0C timp de o oră, la evacuarea tatea rezolvării problemelor ecologice. Autorii scot gazelor prin soluţie de bază. Investigaţiile la staţia în evidenţă efectul de seră provocat de excesul de pilot au demonstrat că în gazele emanate lipsesc

CO2 în atmosferă şi soldat cu semnarea Protocolu- substanţe nocive, iar în zgura ce rezultă din inci- lui de la Kyoto (1997) la care a aderat şi Republica nerare nu se regăsesc cianizi sau ferocianuri toxici. Moldova (2002), după care au fost lansate un şir de Instrucţia tehnologică IT MD6740134348965-2008 programe naţionale de cercetare a surselor energeti- şi standardul SF 20465250001:2008 au fost coor- ce de alternativă. donate cu Centrul Naţional Ştiinţifi co-Practic de Autorii studiului se referă şi la problema pu- Medicină Preventivă al Ministerului Sănătăţii din rifi cării etanolului prin limitarea metalelor grele, Republica Moldova. acizilor, aldehidelor, esterilor, ciclohexanolului şi În acelaşi context, capitolul VIII – Prelucrarea alte substanţe denaturate care variază, în majoritate, sedimentelor vinicole cleioase cu conţinut de fe- între 0,02 şi 0,5 g/dm3 fi ecare şi deshidratării lui. rocianuri (autori: V.Covaliov, V.Nenno, Gh.Duca, Sunt analizate mai multe variante cu: n-pentan, eti- O.Covaliova), propune prelucrarea sedimentelor lenglicol, clorură de calciu, glicerol. Mai efi ciente vinicole prin separarea lichidului de ferocianuri în sunt sitele moleculare – zeolite de K sau Na sinte- aparatul de electrofl otare (curent de lucru 300 A), tice cu mărimea porilor de 3-4 A. Natura micropo- sedimentul se spală adăugător şi se supune fi ltrării roasă cristalină are capacitatea absorbantă a apei, în în vid. Lichidul obţinut este utilizat complex pentru care moleculele mai masive ale etanolului nu pot fabricarea pigmenţilor roşii cu substituţia Fe cu io- pătrunde. nii altor metale (Cu2+, Zn2+) sau a îngrăşămintelor, Ca materie primă se prevede utilizarea fracţii- sorbenţilor sau preparatelor pentru protecţia lemnu- lor frunte-cozi adunate din ramura distilatelor divin lui în construcţie, metode de perspectivă.

nr. 1(24), martie 2012 - 151 Akademos

În sfârşit, capitolul IX – Epurarea apelor Se mai face referinţă la problema utilizării vi- uzate şi obţinerea biogazului (autori: V.Covaliov, nasei obţinute la distilarea vinului sau la fabricarea D.Ungureanu), expune o caracteristică amplă a ape- alcoolului din melasă, propunându-se a le încărca lor uzate, provenite din operaţiile tehnologice ale într-un bioreactor anaerob cu microfl oră imobilizată vinifi caţiei, care conţin încărcătură poluantă între în tot volumul (treapta 1) urmând obţinerea bioga- 3 zului combustibil şi a nămolului fermentat pentru 10-19 g O2/dm de substanţe chimice oxidative şi biologic oxidative, materii în suspensie sau coloida- fertilizarea solului, lichidul la treapta a doua, în bi- lă. Aceste reziduuri mai conţin polifenoli, coloranţi, oreactorul aerob cu microfl ora fi xată să asigure ob- pectine şi alte polizaharide, au un mediu acid ce im- ţinerea apei uzate epurate şi a nămolului biologic pun necesitatea unei epurări fi zico-chimice şi ana- (organic inofensiv), prezentată în schema bloc. Prin prisma activităţii fabricii de la Bardar, se erobe preventive în mediul rural. Apele uzate din mai propune instalaţia pentru descompunerea fo- vinifi caţie constituie o problemă de utilizare pentru tocatalică a compuşilor organici greu degradabili, că sunt sărace în nitrimete (azot-fosfor 100:5:1) şi chiar cu obţinerea unui supliment furajer vitamino- nu asigură epurarea mecanico-biologică completă proteic. Umplutura fi xată în instalaţia aerobă şi cu conform cerinţelor UE: conţinut CBO până la 25 5 sistem de aerare asigură transferul de masă intensiv 3 3 mg O2/dm , materii de suspensie până la 35 mg/dm , pe suprafaţa suportului solid şi, respectiv, efi cienţa iar azotul amoniacal sub 0,5 mg/dm3, indicatori care înaltă a epurării. Se desfăşoară cercetări suplimen- deseori sunt depăşiţi la fabricile noastre de 6-16 ori. tare de a utiliza în calitate de umplutură straturi de În mediul rural al fabricilor primare se cer investiţii nămol granular UASB, de a ieftini procesul în bio- pentru construcţia unor staţii locale independente de generatoarele anaerobe cu obţinerea efectivă a ener- epurare mecanico-biologică complectă cu respecta- giei din surse renovabile, rezolvând şi problemele rea regimului tehnologic elaborat. ecologice de pretutindeni.

Maria Saca-Răcilă. Natură statică cu peşti. U/c, 2009

152 - nr. 1(24), martie 2012 Noutăţi editoriale

MIHAI VOLONTIR: „PÂNĂ LA DOR AL PĂMÂNTULUI…”

Dr. Alexandru BOHANŢOV conferenţiar universitar

A văzut lumina tiparului, într-o elegantă for- mulă editorială, volumul Mihai Volontir sau despre vocaţia omenescului, în colecţia „Personalităţi no- torii”, apărută sub auspiciile Institutului Patrimo- niului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (coordonatori – dr. hab. Ana-Maria Plămădeală şi dr. Dumitru Olărescu, responsabil de ediţie Mihai Papuc). Judecând după cele patru cărţi tipărite în această frumoasă colecţie, dedicate lui Dumitru Matcovschi, Vasile Coroban, Vladimir Beşleagă şi, mai recent, artistului Mihai Volontir, avem depli- Mihai Volontir sau despre vocaţia omenescului. na certitudine că seria respectivă, în care sunt con- Colecţia Personalităţi notorii. Editura Ştiinţa, 2011, semnate „biografi ile intelectuale” ale unor distinşi 268 p. oameni de cultură de la noi, are toate însemnele să devină una cu adevărat prestigioasă. revistele de specialitate sau din presa periodică a Referindu-ne la volumul Mihai Volontir sau timpului. despre vocaţia omenescului, ţinem să menţionăm Se remarcă, îndeosebi, prin capacitatea de pă- că, în fond, este vorba de primul studiu fundamen- trundere în străfundurile inefabile ale actului de tal consacrat marelui nostru actor. Cu o deschidere creaţie actoricească şi fi neţea disocierilor estetice, multiaspectuală, cartea reuşeşte să înglobeze între- studiul inedit al A.-M. Plămădeală Actorul de cine- gul spectru de activităţi creatoare ale acestei prodi- ma Mihai Volontir: nostalgia eternului uman. Ana- gioase personalităţi. Volumul benefi ciază de o caldă lizând cu minuţiozitate traiectoria cinematografi că a precuvântare a acad. Gheorghe Duca, preşedintele actorului, de la rolul lui Ivan Turbincă din fi lmul de Academiei de Ştiinţe a Moldovei, urmată de un Ta- debut Se caută un paznic (1967) şi până la celebrul bel cronologic şi – surpriza cărţii – Arborele genea- Budulai din serialul Ţiganul (1979) care l-a făcut logic al lui Mihai Volontir sau Cartea neamului Vo- cunoscut pe toate meridianele, autoarea se întreabă: lintir din Glinjenii Şoldăneştilor, în versiunea unui de ce această performanţă artistică – întâlnirea ac- mare împătimit în domeniul respectiv – dr., conf. torului cu personajul ideal nu s-a produs în spaţiul univ. Vlad Ciubucciu. Volumul Mihai Volontir... in- naţional? De ce nu s-a găsit un rol pe potrivă în in- clude patru secţiuni: teriorul culturii naţionale cu care să cucerim lumea I. Studii – articole – eseuri – recenzii, care prin revelaţiile sufl etului nostru etnic? A.-M. Plămă- readuc în prim-plan creaţia actorului de teatru şi deală crede că nu este vorba de o situaţie accidenta- fi lm Mihai Volontir, dar şi experienţele sale regi- lă sau de un concurs nefericit de împrejurări: „Mai zorale. Este un compartiment substanţial în eco- degrabă e vorba de o legitate basarabeană, care se nomia lucrării, care le-a creat coordonatorilor de manifestă prin voluptatea risipirii talentelor autoh- ediţie şi anume difi cultăţi. Pentru că aserţiunea tone. Ca urmare a acestei anomalii, Druţă, Doga, poetului şi cineastului Gheorghe Vodă din eseul Loteanu, Ungureanu, Dolgan au fost impuşi să-şi Treptele măiestriei, redactat aproape 40 de ani în desfăşoare harul creativ pe alte meleaguri. Mihai urmă, este validă şi la ora actuală: „Despre artis- Volontir, cel care a rămas fi del teatrului din Bălţi, a tul Mihai Volontir s-a scris destul de puţin. S-a fost şi el impus să emigreze în solul mai prielnic al scris cam tot atât, cât s-a scris despre arta teatrală altor cinematografi i…” care, fi ind îndelung aplaudată şi bisată de către Astfel, din studiul respectiv transpare ideea că spectatori, n-a fost îndeajuns apreciată de cuvânt, biografi a de creaţie a lui Mihai Volontir relevă, în cel care se scrie negru pe alb, pentru zile viitoare, genere, o serie întreagă de particularităţi dramatice pentru istorie”. De aceea, în secţiunea dată mate- ale destinului creator al artistului basarabean, afectat rialele originale alternează cu pagini preluate din la cote maxime de „teroarea istoriei”: singur, străin

nr. 1(24), martie 2012 - 153 Akademos la el acasă, măcinat tot timpul de „trădarea aproape- tir asupra culturii teatrale şi cinematografi ce, dar şi a lui”, balansând mereu între uitarea de sine impusă modalităţilor de valorifi care a impresionantelor sale de autorităţile de tot rangul şi credinţa nestrămutată resurse artistice. în faptul că „salvarea sufl etului” are sorţi de izbândă III. Consemnări. Mărturii, un compartiment numai în universul mirifi c al artei. De aici „exilul în care nume de primă mărime din lumea fi lmului şi interior” şi „rezistenţa prin cultură”. Aceste subtile teatrului, de la noi şi din spaţiul cultural ex-sovietic, consideraţii consună cu gândurile pline de amără- reuşesc să sedimenteze, în puţine cuvinte, mesaje ciune ale scriitorului-academician Dumitru Mat- esenţiale, capabile să întregească profi lul spiritual şi covschi din eseul Până la dor al pământului, în care uman al ilustrului nostru actor. Spicuim doar câteva se trage un puternic clopot de alarmă despre starea rânduri. Regizorul lituanian Vitautas Zalakeavicius: dezastruoasă a teatrului din Republica Moldova în „Mihai Volontir descinde dintr-un univers mitolo- aşa-zisa tranziţie post-totalitară, o perioadă confuză gic, din sferele alpestre ale frumosului… Ceea ce şi fără de sfârşit, dar şi despre criza de moralitate îi lipseşte, însă, este şansa! Concursul fericit de îm- din societatea noastră. Nu putem să nu reproducem prejurări, care îl ocoleşte adesea pe actor. Sau poate câteva cuvinte pline de miez din această „pilulă că nici nu caută şansa?! Este atât de înzestrat încât amară”, şi anume, ceea ce i-a spus odată poetului preferă să rămână în umbră. Singur…” Actriţa rusă o actriţă de la Bălţi despre Mihai Volontir actorul: Rufi na Nifontova: „El m-a cucerit prin faptul că este „Atâta blândeţe, atâta înţelepciune, atâta cuminţenie un actor care joacă în cel mai autentic spirit popular, în ochii lui, pe scenă, măcar să taci lângă el, măcar că e mândru de sine, îşi cunoaşte preţul şi e, pur şi să nu ai nicio replică, măcar să-l auzi, să-l vezi aie- simplu, fermecător ca şi om – e numai sufl et. Mie vea cum surâde, cum rosteşte vorbele, cum apropie îmi plac astfel de oameni care fac lucruri pentru ca- sala de durerile personajului său…” De fapt, textele re-i doare sufl etul”. şi evocările scriitorilor, ale colegilor săi de breaslă IV. Viaţa în imagini. Este secţiunea pe care o şi criticilor de artă (Mihai Cimpoi, Vladimir Beşlea- parcurgem cu luare aminte, altfel zis cu ochii me- gă, Ion Ungureanu, Iacob Burghiu, Dumitru Olăres- moriei, unele dintre fotografi i amintindu-ne de fap- cu, Gheorghe Urschi, Pavel Proca, Nicolae Bătrânu, tul că le-am mai văzut undeva. Sigur că le-am văzut Valentina Tăzlăuanu, Larisa Turea etc.) au darul să şi încă într-o curgere dinamică, iar această întâlnire pună în lumină nu doar marele talent al actorului şi pe făgaşul artei fotografi ce ne trezeşte imboldul să vizionăm încă o dată fi lmele şi spectacolele în care regizorului Mihai Volontir, ci şi inconfundabilul său s-a produs actorul nostru drag. „farmec uman”, vocaţia de „om al cetăţii”. În concluzie, am putea spune că volumul Mihai O perspectivă interesantă, mai puţin prezentă în Volontir sau despre vocaţia omenescului îşi certifi că cercetarea teatrală autohtonă, regăsim în studiul Ac- valoarea din mai multe puncte de vedere. În primul torul în cronotopul spectacolului al dr., conf. univ. rând, prin faptul că depune mărturie despre cele mai Ana Ghilaş. Nu este trecută cu vederea şi o altă fa- marcante realizări scenice ale actorului Mihai Vo- ţetă a fi inţei creatoare a artistului – cea de interpret lontir. Un lucru destul de important, pentru că celeb- al muzicii de estradă, parte din cântecele maestrului rul aforism al lui Mihail Bulgakov „Manuscrisele devenind adevărate şlagăre. nu ard...” nu poate fi , metaforic vorbind, extrapolat II. Secţiunea Mihai Volontir prin el însuşi sau la arta scenică, creaţia actoricească fi ind, poate, cea Viaţa de actor şi actorul vieţii (interviuri) inse- mai „perisabilă” componentă a spectacolului tea- rează dialogurile pe care artistul le-a avut cu diverşi tral. Însă doar la teatru publicul se afl ă în contact gazetari – de ieri şi de azi –, inclusiv din publica- direct cu fi inţa vie a actorului, cel care justifi că din- ţiile de expresie rusă (Teatr, Sovetskaia kulitura, totdeauna arta teatrală. În al doilea rând, cartea ne Ogoniok, Moskovskii Komsomoleţ). După cum a măr- vorbeşte despre ascensiunea fulminantă a actorului turisit actorul, în interviul din cotidianul Moskovskii nostru pe tărâmul celei de a şaptea artă. Komsomoleţ (2 mai 2006) i-au fost distorsionate spu- De fapt, este aproape imposibil să tragi o linie sele, mizându-se pe efecte senzaţionale şi de scandal: netă de demarcaţie între rolurile sale din teatru şi informaţii false, zvonuri dintre cele mai năstruşnice... cinema, fi indcă în ambele domenii artistul s-a ma- Indiscutabil, este şi acesta un indiciu grăitor că în nifestat la modul plenar. Pe de altă parte, Mihai Vo- spaţiul public (mediatic) din fosta URSS glamour-ul lontir este actorul total: e la fel de bun în teatru, fi lm, şi vedetismul de doi bani sunt „pe val”, iar elementa- dar, în acelaşi timp, a interpretat cu un deosebit har rul bun-simţ continuă să fi e pus între paranteze. Vom cântece de estradă. În fi ne, dar nu în ultimul rând, adăuga însă că substanţa confesivă din cele mai reu- Mihai Volontir este actorul care a încântat milioane şite dialoguri, întreţinute de Nicolae Roibu, Valentina de spectatori şi telespectatori, dar a ştiut totodată să Tăzlăuanu, Tamara Şmundeak ş.a., contribuie la o rămână acelaşi om de omenie, devotat pământului şi mai pertinentă înţelegere a viziunii lui Mihai Volon- neamului strămoşesc.

154 - nr. 1(24), martie 2012 Noutăţi editoriale

MIHAI CIMPOI: Din studiul lui Mihai Cimpoi afl ăm că Lumea lui Creangă alternează contrapunctic pe temeiul prosti- DIALECTICA ei şi al inţelepţiei, al întâmplării şi al rânduielii, al RELECTURĂRILOR trecerii şi al petrecerii, al frumosului şi al urâtului. În această structură dialectică, planurile intersectante CRITICE funcţionează într-o interdependenţă organică. Omul voios camufl ează omul melancolic, omul prost as- Dr. Nina CORCINSCHI cunde subversiv omul care doar o face pe prostul. Printr-o „viclenie stilistică”, adevărul se îngână cu Colecţia Biblioteca Ion Creangă, apărută în minciuna, realul se înalţă în ireal, a fi se joacă cu ar 2011 la editura Princeps Edit, confi rmă o nouă etapă fi . Astfel, opinează cercetătorul, sensurile sunt răs- a receptării creaţiei crengiene. Probând grile dintre turnate, diversionismul semantic indicând o lume cele mai moderne de interpretare, dar şi pornind de pe dos. Prin comic, ironie şi autoironie, naratorul lui la studiile precedente privind moştenirea literară a Creangă obţine libertatea de a relativiza adevăruri prozatorului de la Humuleşti, opera sa îşi dezvăluie şi valori consacrate, de a dezlega spiritul de păcatul astăzi alte semnifi caţii inedite şi surprinzătoare. Co- aventurii şi de a deconspira, în sfârşit, „cumplitul ordonatorul colecţiei, academicianul Mihai Cimpoi, meşteşug de tâmpenie al lumii”. contribuie hermeneutic cu un studiu-eseu SINELE Temeiurile lumii se îngână dialectic printr-o în- ARHAIC. Ion Creangă: dialecticile amintirii şi me- gânare a cuvintelor. Plasând limbajul prozatorului moriei. Disocierile din capitolele Naturalitatea, An- de la Humuleşti în tradiţia hermeneutică a lui Ga- tifrasismul, Cuvintele nuclee, Mitologia personală, damer, cercetătorul percepe fi inţa crengiană ca de- Homerismul, Carnavalescul, Arhetipalitatea, Iro- curgând organic şi spontan din lume (în datele ei nia, Ludicul, Anecdoticul, trecute prin fi lozofi a lui primare, arhetipale) şi fi ind eminamente chiar lim- Gadamer, Barthes, Heidegger, Nietzsche, provoacă bajul acesteia. Limbajul este şi el dispus antifrastic, şi impun unghiuri noi de lectură. printr-o „insinuare glisantă a contrariului, printr-o Mihai Cimpoi surprinde un scriitor complex, de diversiune semantică bine orchestrată, care să im- formaţie dedaliană, care-şi ţese/toarce urzeala textu- pună efectul comic/ironic”. Antifrasismul, observă ală, cu fi re văzute şi nevăzute, „pe faţă” şi „pe dos”, exegetul, avansează în holofrasism, procedeu prin pentru a se elibera şi a trece de limitele tragice ale care stilul se aglomerează în cuvinte-nuclee, numite existenţei. Firele de urzeală sunt antifrasismul şi şi „fi guri nucleare” (Greimas), care focalizează for- holofrasismul, iar principiul dialectic de ordonare ţa epică a întregului, iar prin vibraţiile lor sonore, a creaţiei/ţesăturii este contrapunctul, care funcţio- provoacă ascultarea în sens hiedeggerian. nează la toate nivelele textelor, fi ind o marcă defi ni- Cufundat în pânza/textura epică, naratorul torie a stilului prozatorului. Amintirilor „se complace, se auto-place şi se auto- desfată”. Mihai Cimpoi ne îndeamnă spre o lectură

Mihai Cimpoi. SINELE ARHAIC. Ion Creangă: dialecticile amintirii şi memoriei. Colecţia Mihai Cimpoi. Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti. Biblioteca Ion Creangă. Editura Princeps Edit, Prefacerea fi rii, Târgovişte. Editura Bibliotheca, 2011 2011

nr. 1(24), martie 2012 - 155 Akademos simpatetică pentru a ne face părtaşi la desfătarea de În general, cugetările lui Brătescu Voineşti des- a contempla un timp frumos, scăpat din chingile is- pre viaţă şi artă vin preponderent din lecturi din toriei. Ni se promite că, desfătându-se „într-o rostire Kant şi Nietzsche. Formaţia lui scriitoricească a esenţială a lumii, din care face parte şi în care se fost modelată de creaţia lui Eminescu şi Caragia- simte acasă”, prozatorul ne va face şi pe noi, prin le. Exegetul analizează apropierile şi îndepărtările complicitate empatică, „să ne simţim acasă”. polemice ale lui Brătescu Voineşti de teoriile fi lo- Un alt proiect de reevaluare şi reconsiderare in- zofi lor care l-au marcat pe scriitor şi prezintă datele terpretativă ţine de scriitorii târgovişteni, uitaţi sau eminescianismului şi crengialismului programatic mai puţin frecventaţi de cititorul contemporan, cum din scrisul său. Printre infl uenţe se lasă detectată şi ar fi Grigore Alexandrescu, Ion Heliade Rădulescu, nota originală a scriitorului târgoviştean. Vasile Cârlova, scriitori de care Mihai Cimpoi se Pe fundalul literar al epocii se proiectează ima- apropie cu grile moderne şi postmoderne, le rapor- ginea unui scriitor controversat, apreciat de Titu tează scrisul la procesul cultural european şi, în fe- Maiorescu, Garabet Ibrăileanu şi mai puţin de Eu- lul acesta, reuşeşte să descopere în creaţia lor unele gen Lovinescu, cel care desfi inţează califi cativele de „mare prozator”. Referindu-se la talentul narativ semnifi caţii inedite. al lui Brătescu Voineşti, Mihai Cimpoi menţionează Cea mai recentă contribuţie în cadrul acestui pro- că acesta e un virtuos al miniaturii epice. În creaţia iect este cartea Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti. lui idilicul şi dramaticul se întâlnesc în simbioză, Prefacerea fi rii (Târgovişte, Editura Bibliotheca, deoarece Brătescu Voineşti e un scriitor al contras- 2011", în care scriitorul târgoviştean este receptat telor (la el lumea se împarte în bună, blândă şi, în dintr-o optică fenomenologică, dar şi po(i)etică. acelaşi timp, în rea şi fi oroasă). La fel e şi cu fi rea Mihai Cimpoi porneşte de la conceptele cheie scriitorului traversată de lumini şi umbre, fapt care- pe care se întemeiază viziunea artistică a lui Ion Bră- i marchează şi scrisul. Raportând proza scriitorului tescu Voineşti, unul dintre ele şi cel mai important la strategiile narative de astăzi, exegetul remarcă fi ind cel de prefacere sau devenire. Despre devenirea „fenomenul reducţiei stilistice” (concentrarea cu- întru, ca fi ind rost al împlinirii, vorbea Constantin vântului, esenţializarea prin cuvânt) şi „conştiinţa Noica, atribuindu-i conceptului un sens pozitiv. În artizanală a scrisului”. Brătescu Voineşti „limpe- cazul lui Voineşti, remarcă exegetul, devenirea nu zeşte, coordonează şi construieşte, dedicându-se are acel întru armonios, însemnând pentru el, dim- unei permanente meditaţii asupra condiţiei artei şi potrivă, risipire zadarnică, chin sisifi c. Prin starea a artistului”. de nemulţumire, dar şi prin raţionamente, cum ar fi Concluzia lui Mihai Cimpoi este că, în lumina elogierea puterii, moralitatea ca raţiunea de a fi a noilor interpretări, I. Brătescu Voineşti se impune ca lumii, Brătescu Voineşti se arată a fi infl uenţat de un nuvelist canonic, autorul precizând că e vorba de fi lozofi a lui Nietzsche. o „canonicitate” sinonimă cu „clasicitatea”.

Maria Saca-Racilă. Peisaj. U/c, 2008

156 - nr. 1(24), martie 2012 Jubileu

MATEMATICIAN DE PERFORMANŢĂ Activitatea ştiinţifi că a început-o în anul 1963, Academicianul Mitrofan Cioban fi ind încă student. În toată opera sa ştiinţifi că poate fi remarcată grija pentru precizie, atenţia acordată la 70 de ani celui mai mic detaliu, care, uneori, poate deveni foarte relevant. Stilul lucrărilor, până şi formularea titlurilor, vădesc aceeaşi preocupare pentru claritate şi acurateţe. Direcţia sa prioritară de cercetări, „Clasifi caţia spaţiilor şi aplicaţiilor”, se caracterizează prin as- pectul ei larg. Noţiunea de aplicaţie (ori funcţie) joacă un rol primordial în multiplele domenii ale matematicii contemporane, precum topologia şi ge- ometria, analiza, algebra, optimizarea, teoria proba- bilităţilor, teoria descriptivă a mulţimilor, jocurilor etc. A rezolvat o serie de probleme complicate din matematica modernă, formulate de personalităţi no- torii din domeniu. A elaborat teoria funcţiilor multi- voce şi aplicaţii ale lor, în care a demonstrat rezul- Născut la 5 ianuarie 1942, în s.Copceac, azi tatele referitoare la existenţa selecţiilor măsurabile. r-nul Ştefan Vodă. A propus o metodă nouă de construcţie a selecţiilor, Matematician, domeniul ştiinţifi c: topolo- cunoscută azi ca „procedura de selecţie Cioban”. gie. Doctor habilitat în ştiinţe fi zico-matemati- Rezultatele cercetărilor ştiinţifi ce sunt expuse în cir- ce (1980), profesor universitar (1981). Membru corespondent (1995) şi membru titular (2000) al ca 250 de articole publicate în prestigioase reviste AŞM. din ţară şi de peste hotare, precum şi în 14 cărţi şi studii. A participat cu comunicări la numeroase con- Personalitate merituoasă, acad. Mitrofan Cioban ferinţe şi congrese internaţionale de matematică în îmbină armonios şi efi cient activitatea instructiv-di- Japonia, Rusia, SUA, Italia, Cehia, Ungaria, Fran- dactică cu cea de cercetare şi pregătire a cadrelor ţa, Bulgaria, Germania, Canada, Elveţia, Pakistan ştiinţifi ce. Plin de înţelepciune şi nobleţe, dascălul şi alte ţări. A pregătit cursul de geometrie analitică, seamănă cu multă dragoste şi pricepere cunoştinţe geometrie proiectivă, geometrie diferenţială, teoria şi experienţă, servind un exemplu bun pentru cei ca- construcţiilor geometrice, geometrie descriptivă, to- re-l înconjoară. pologie, matematică economică, analiza funcţională A absolvit Facultatea de Mecanică şi Matema- şi teoria măsurilor. tică (1967) şi doctorantura (1970) Universităţii de Este membru al Academiei de Ştiinţe din New Stat „M. V. Lomonosov” din Moscova. Activează York, al Societăţii de Matematică din Moscova, în cadrul Universităţii de Stat din Tiraspol, exerci- Doctor Honoris Causa al Universităţii din Oradea, tând funcţia de lector superior, conferenţiar, cerce- Cetăţean de onoare al raionului Ştefan Vodă. tător ştiinţifi c superior (1970-1976), şef al Catedrei A fost distins cu titlul de „Eminent al Învăţămân- de Geometrie şi metodica matematicii (1976-1983), tului superior" din URSS. Laureat al Premiului de prorector pentru probleme de ştiinţă (1983-2002) şi Stat, al Premiului Prezidiului Societăţii Ştiinţifi co- rector (2002-2009), şeful Catedrei Algebră, geome- Tehnice din URSS, Premiului C. C. al Komsomolu- trie şi topologie (2009-prezent). lui din URSS, Premiului C.C. al Komsomolului din Sub conducerea acad. Mitrofan Cioban s-au RSSM „Boris Glavan” şi Premiului „Academicia- pregătit şi s-au susţinut 13 teze de doctor în ştiinţe. nul Constantin Sibirschi”. Este decorat cu Ordinul A fost consultant la patru teze de doctor habilitat „Gloria Muncii” şi cu Ordinul de Onoare. şi la peste 50 de lucrări de licenţă şi master. A fost oponent ofi cial la teze de doctor habilitat şi doctor Întreaga activitate ştiinţifi că şi didactică a aca- în ştiinţe, membru al multor comisii şi consilii de demicianului Mitrofan Cioban ne permite să-l con- coordonare a cercetărilor ştiinţifi ce şi de atestare siderăm nu numai ca un veritabil om de ştiinţă, re- a cadrelor ştiinţifi ce, este membru al Plenului Co- cunoscut departe de hotarele ţării, dar şi ca un pro- misiei Superioare de Atestare, membru al Comisiei fesor şi manager performant, o personalitate notorie de acreditare a instituţiilor de învăţământ superior, a neamului nostru cu care ne mândrim. membru al Comitetului pentru decernarea Premii- Dr. hab., prof. univ. Laurenţiu Calmuţchi, lor de Stat. Din 1999 este preşedinte al Societăţii de rectorul Universităţii de Stat din Tiraspol Matematica din Republica Moldova. M. cor. Ion Tighineanu, vicepreşedinte al AŞM nr. 1(24), martie 2012 - 157 Akademos

SAVANT NOTORIU ÎN LEGUMICULTURĂ tele – de la cercetător ştiinţifi c, şef de grup, şef de Dr. hab. Vasile Botnari laborator până la şef de secţie, devenind o persoană cunoscută între specialiştii din legumicultură din la 60 de ani ex-URSS şi din alte ţări. Fiind pasionat de proble- mele legate de programarea recoltelor, a organizat şi a participat activ la numeroase forumuri internaţio- nale. În baza bursei acordate de Academia Agricolă din Rusia, şi-a perfecţionat abilităţile profesionale la postdoctorantură în una din cele mai prestigi- oase instituţii – Institutul de Agrofi zică din Sankt Petersburg, unde în 1994 susţine cu succes teza de doctor habilitat în agricultură la specialităţile agro- fi zică, agro-pedologie şi legumicultură. După proclamarea independenţei Republicii Moldova, în cadrul Institutului de Cercetări Ştiinţi- fi ce pentru Porumb şi Sorg a fost creată o secţie în domeniul legumiculturii. În calitate de conducător al acestei subdiviziuni Vasile Botnari a depus mari eforturi pentru consolidarea bazei tehnico-materia- le, orientarea şi axarea cercetărilor pe rezolvarea necesităţilor stringente din această ramură. Născut la 30 ianuarie 1952 în s. Bălăşeşti, Conduce lucrări de creare şi omologare a noi r-nul Sângerei. soiuri la diferite specii de legume, fi ind autor a 17 Agronom, domeniul ştiinţifi c: legumicultura. dintre acestea. Un bun cunoscător al tehnologiilor Doctor habilitat în agricultură (1994). de producere de legume, în lucrarea sa „Produce- rea, certifi carea şi comercializarea seminţelor de le- Talentatul şi neobositul savant-legumicultor dr. gume” a pus bazele ştiinţifi ce şi legislative în acest habilitat Vasile Botnari împlineşte onorabila vârstă domeniu. de 60 de ani de la naştere şi 35 de ani de activitate Paralel cu interesul deosebit faţă de ameliorarea ştiinţifi că şi managerială. şi producerea seminţelor, dl Vasile Botnari este con- S-a născut la 30 ianuarie 1952 în satul Bălăşăşti, siderat cel mai ingenios cercetător în perfecţionarea raionul Sângerei, unde în 1966 a absolvit şcoala de şi elaborarea de noi tehnologii, precum şi adapta- opt ani, după care în 1968 – şcoala medie din satul rea lor în diferite condiţii de producere a legumelor, Pepeni din acelaşi raion. Primele cunoştinţe în agri- bostănoaselor şi cartofului. Ca rezultat al cercetări- lor efectuate, au fost înregistrate pentru utilizare la cultură le-a însuşit pe meleagurile natale, fi ind infl u- culturile legumicole şi cartofi peste 50 de produse enţat de tatăl său, care lucra în calitate de brigadier. de uz fi tosanitar. În 1973 a fost înmatriculat la Institutul Agricol din Fără a renunţa la activitatea ştiinţifi că şi la co- Chişinău, de unde, datorită unor calităţi deosebite, ordonarea lucrărilor de cercetare, în anii 1998-2001 în 1975 a fost transferat pentru continuarea studii- Vasile Botnari a activat în calitate de şef de direcţie lor la Institutul Agricol din oraşul Plovdiv, Bulga- la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. ria. Cunoştinţele acumulate la facultatea pe care a În această perioadă, cu implicarea sa nemijlocită, absolvit-o cu menţiune le-a transpus în practică în a fost elaborată şi adoptată Legea despre seminţe, 1978, la Asociaţia de Producere „Moldvinprom” din examinate şi publicate conceptele de dezvoltare a le- raionul Teleneşti, unde a lucrat în calitate de agro- gumiculturii, pieţei de seminţe ş. a. Materialele ela- nom-şef. Persoană dinamică, a avut mai multe ofer- borate de dr. hab. V. Botnari servesc şi astăzi drept te pentru activitate: administrativă, managerială, de călăuză în activitatea specialiştilor de minister. partid, dar a ales fără prea multe ezitări activitatea Misiunea de a menţine suportul ştiinţifi c în le- ştiinţifi că. gumicultură, în lipsa unei instituţii ştiinţifi ce de În calitate doctorand al Institutului Ştiinţifi c de profi l, i-a revenit domnului Vasile Botnari. În Cercetări în Legumicultură şi Irigaţie din Tiraspol, această perioadă a reuşit să organizeze şi să parti- a realizat un ciclu amplu de cercetări, pentru care cipe la diferite seminare şi instruiri de bune practici în 1993 fusese desemnat Laureat al Premiului aca- ale cultivatorilor de legume şi cartofi în majoritatea demicianului Dvornicov pentru tineri specialişti. În localităţilor producătoare de legume din republică. 1985 susţine teza de doctor în agricultură în dome- Realizează mai mulţi ani consecutiv în diferite zone niul legumiculturii. seminare naţionale „Protecţia integrată a culturilor În activitatea sa ştiinţifi că parcurge toate trep- legumicole de buruieni, boli şi dăunători”, „Produ-

158 - nr. 1(24), martie 2012 Jubileu cerea şi certifi carea seminţelor de legume” ş.a. PEDOLOG REMARCABIL Activitatea fructuoasă în cercetare, performan- Academicianul Serafi m Andrieş ţele manageriale sunt calităţi indiscutabile care au la 70 de ani contribuit la avansarea sa în funcţia de director ad- junct pe ştiinţă a Institutului de Genetică şi Fiziolo- gie a Plantelor al ASM. Erudiţia vastă în domeniul agriculturii şi biologiei, în cel al tehnologiilor de irigare, sistemelor de protecţie a plantelor etc. i-au permis să exercite onorabil această funcţie. Desfăşurând o amplă activitate ştiinţifi că în sco- pul elucidării mai profunde a proceselor fi ziologice, fazelor critice de creştere şi dezvoltare a plantelor, a însuşit posibilităţile de aplicare mai efi cientă a măsurilor agrotehnice în asigurarea obţinerii unor recolte scontate în diferite condiţii pedoclimatice şi de producere. Precizarea efectelor obţinute în urma acţiunii şi interacţiunii factorilor de creştere, dimi- nuarea consecinţelor provocate de condiţiile nefa- vorabile permit efectuarea controlului asupra dirijă- Născut la 6 februarie 1942, în s. Caşunca, azi rii proceselor de formare a productivităţii plantelor r-nul Floreşti. şi calităţii producţiei. Pedolog, domeniul ştiinţifi c: pedologie şi Spiritul inventiv, perseverenţa, cunoştinţele pro- agrochimie. Doctor habilitat în ştiinţe agricole funde în diferite domenii l-au direcţionat pe o cale (1992). Membru corespondent (2000) şi membru mult mai originală de rezolvare a problemelor ce ţin titular al AŞM (2011). de sporirea recoltelor şi competitivitatea producţiei agricole. Realizând multiple şi complexe cercetări, 70 de ani din ziua naşterii şi 45 ani de activi- a obţinut rezultate valoroase privind acţiunea dife- tate ştiinţifi că, ştiinţifi co-organizatorică şi obştească ritor norme de fertilizare şi regimuri de irigare în împlineşte academicianul Academiei de Ştiinţe a funcţie de genotip şi densitatea plantelor. Moldovei Serafi m Andrieş, academician al Acade- Realizările ştiinţifi ce au fost refl ectate în circa miei Internaţionale de Ştiinţe Ecologice şi Asigura- 230 de lucrări ştiinţifi ce, inclusiv 7 monografi i, 97 re a Viabilităţii (Sankt Petersburg), academician de de articole în reviste naţionale şi internaţionale, 117 onoare al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice articole în culegeri naţionale şi internaţionale, 3 „Gheorghe Ionescu–Şiseşti”, director al Institutu- brevete de invenţie. Recent a omologat un soi nou lui de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului de ceapă comună „Diamant” şi un soi de fasole de „Nicolae Dimo”. grădină „Stela”. Pentru a informa fermierii, a editat A absolvit Facultatea de Biologie şi Pedologie a „Catalogul soiurilor de legume omologate şi răspân- Universităţii de Stat din Chişinău (1965) şi studiile dite în Republica Moldova”, care cuprinde descrierea de doctorantură la Institutul de Cercetări Ştiinţifi ce particularităţilor biologice a peste 200 de varietăţi. în domeniul Pedologiei şi Agrochimiei „N. Dimo” În 2011 este distins cu cel mai înalt titlu al Repu- (1969). Este angajat la această instituţie în calita- blicii Moldova în domeniul ştiinţei şi inovării,- cel te de laborant superior, cercetător ştiinţifi c superior de Laureat al Premiului Naţional, pentru realizări (1969–1976), apoi activează ca cercetător ştiinţifi c notorii în elaborarea şi implementarea tehnologiilor superior al Institutului Unional pentru Deservire agricole. Agrochimică (1976–1983). La această frumoasă aniversare, îl felicităm căl- Începând cu anul 1983, întreaga activitate ştiin- duros pe colegul nostru, savant erudit şi tehnolog ţifi că a savantului este legată de Institutul de Cer- agricol remarcabil dr. hab. Vasile Botnari şi îi urăm cetări Ştiinţifi ce în domeniul Pedologiei şi Agrochi- tradiţionalul „La mulţi ani!”, sănătate şi noi realizări miei „N. Dimo” (din 2006 – Institutul de Pedolo- întru prosperarea ştiinţei agrare. gie şi Agrochimie „N. Dimo”), unde până în 1990 Acad. Teodor Furdui, conduce Secţia de Agrochimie, este director adjunct prim-vicepreşedinte al AŞM pentru probleme de ştiinţă (1990 –1995) şi director Acad. Boris Gaina al institutului (din 1995). În acelaşi timp, este pro- Dr. hab. Nicolae Barbacar fesor prin cumul la Catedra Agrochimie a Universi- tăţii Agrare de Stat din Moldova (1994 – 1999) şi la Facultatea de Biologie şi Pedologie a Universităţii de Stat din Moldova (din 2002). Adunarea generală

nr. 1(24), martie 2012 - 159 Akademos a AŞM l-a ales pe laboriosul cercetător în anul 2000 ve pentru obţinerea recoltelor scontate de grâu de membru corespondent, iar în anul 2011 – membru toamnă şi porumb”, 1993; ”Optimizarea regimuri- titular al AŞM. lor nutritive a solurilor şi productivitatea plantelor Efectuează cercetări ştiinţifi ce privind utilizarea de cultură”, 2007; „Agrochimia elementelor nutriti- raţională a resurselor naturale, sporirea fertilităţii ve. Fertilitatea şi Ecologia solurilor”, 2011. solurilor, optimizarea nutriţiei minerale a plantelor Academicianul Serafi m Andrieş este autorul şi de cultură. A elaborat concepţia formării regimuri- coautorul a 18 monografi i, 3 rapoarte naţionale ale lor nutritive optime pentru obţinerea recoltelor pla- stării mediului în Republica Moldova, 12 informa- nifi cate pe solurile neirigate şi programate pe cele ţii expres şi de sinteză, 5 buletine ecologice, 20 de irigate; a determinat legităţile acţiunii îngrăşăminte- recomandări şi instrucţiuni metodice. A elaborat şi lor cu azot, fosfor şi potasiu. implementat în producere tehnologii, procedee, nor- În baza sistematizării şi generalizării rezultatelor me, normative, sisteme de fertilizare. Rezultatele experienţelor de lungă durată, fondate pe diferite ti- ştiinţifi ce ale savantului Serafi m Andrieş au fost pu- puri şi subtipuri de sol (1965-2005), a determinat le- blicate în 314 lucrări ştiinţifi ce din Moldova, Rusia, gităţile acţiunii îngrăşămintelor privind modifi carea Ucraina, Franţa, România, SUA. Sub conducerea regimurilor nutritive ale solurilor şi productivităţii acad. S.Andrieş au fost pregătite şi susţinute 5 teze culturilor agricole; parametrii optimali ai indicilor de doctor în ştiinţe. agrochimici pentru formarea recoltelor scontate de Spiritul inovator şi creativ al academicianului calitate înaltă şi consumul fertilizanţilor pentru obţi- Serafi m Andrieş îi permite să formuleze noi direcţii nerea lor; parametrii diagnozei complexe sol-plantă de cercetare pentru domeniul ştiinţei solului şi agro- a nutriţiei minerale a culturilor de câmp; normative chimiei, să participe activ la realizarea multiplelor privind consumul îngrăşămintelor pentru formarea proiecte naţionale. Este vicepreşedinte al Societăţii recoltei şi sporul producţiei agricole la aplicarea fer- Naţionale de Ştiinţă a Solului, membru al Consi- tilizanţilor. liului Tehnico – Ştiinţifi c la Ministerul Agriculturii O elaborare ştiinţifi că deosebită prezintă con- şi Industriei Alimentare, Preşedinte al Consiliului cepţia formării regimurilor nutritive optime pentru Ştiinţifi c a Institutului ”Nicolae Dimo”, membru al obţinerea recoltelor scontate. În baza generalizării Consiliului de Stat privind atestarea produselor chi- rezultatelor experienţelor de câmp de lungă şi scurtă mice şi fertilizanţilor în agricultura Moldovei. Pentru merite deosebite în activitatea sa este de- durată, fondate pe diferite tipuri şi subtipuri de so- corat cu diplome de onoare, medalii de argint (1988) luri, a determinat: legităţile acţiunii îngrăşămintelor şi bronz (1984) la Expoziţia Realizărilor Economiei cu azot, fosfor şi potasiu privind modifi carea ferti- Naţionale, Diploma Expoziţiei REN din Moldova lităţii efective a solurilor şi sporirea productivităţii (1982), Laureat al Premiului de Stat în domeniul Şti- culturilor agricole; parametrii optimi ai indicilor inţei şi Tehnicii (1989), Laureat al Premiului AŞM agrochimici pentru formarea recoltelor scontate de (2006), i-a fost conferit titlul onorifi c „Om Emerit” calitate înaltă; necesarul de fertilizanţi pentru for- al Republicii Moldova (2000). marea recoltelor; parametrii diagnozei complexe Activitatea Domniei sale în calitate de director sol – plantă a nutriţiei minerale de cultură pentru al Institutului a fost întotdeauna orientată spre solu- formarea recoltelor înalte (1965 – 2010). ţionarea celor mai stringente probleme ale ştiinţei De o înaltă apreciere s-a bucurat concepţia op- solului, a impulsionat puternic lucrările de cercetare timizării nutriţiei minerale a plantelor de cultură în domeniul agrochimiei solului, agropedologiei şi pentru obţinerea 100 – 150 q/ha de porumb pentru agroecologiei. boabe şi 70 – 90 q/ha de grâu de toamnă pe solurile Cu prilejul jubileului de 70 de ani îi dorim aca- irigate. Concomitent, a elaborat procedee şi metode demicianului Serafi m Andrieş sănătate şi noi reali- noi pentru implementarea acestei concepţii în agri- zări!. cultura Moldovei (1978 – 2005). Printre elaborările acad. Serafi m Andrieş merită Acad. Teodor Furdui, a fi menţionată metodologia efectuării monitoringu- Acad. Boris Gaina, lui ecopedologic. În baza rezultatelor ştiinţifi ce fun- Dr. Tamara Leah, vicedirector pentru ştiinţă, damentale şi aplicative, a evaluat starea calităţii so- Dr. Olga Arhip, secretar ştiinţifi c lurilor, a elaborat prognoza modifi cării principalilor Institutul de Pedologie, Agrochimie indici ai fertilităţii efective a solurilor şi complexul şi Protecţia Solului ”N. Dimo” de măsuri privind utilizarea raţională, conservarea şi sporirea fertilităţii solurilor (1990 – 2010). Rezultatele ştiinţifi ce şi practice au fost publi- cate în monografi ile: „Reglarea regimurilor nutriti-

160 - nr. 1(24), martie 2012 Jubileu

MARELE CERCETĂTOR nându-se o serie de procedee noi de cultivare şi de AL MICROLUMII VII obţinere a biomasei cu un conţinut biochimic pronos- Valeriu Rudic ticat. A fost argumentată posibilitatea şi perspectiva la 65 ani folosirii compuşilor coordinativi ai unor metale ca reglatori chimici ai sintezei cianocobalaminei, caro- tenoizilor, fi cobiliproteidelor, acizilor graşi polinesa- turaţi, enzimelor şi altor substanţe bioactive. În baza rezultatelor obţinute a fost fondată o di- recţie ştiinţifi că nouă – sinteza microbiană orientată a substanţelor bioactive şi elaborarea tehnologiilor avansate de obţinere a preparatelor biologice, având ca suport concepţia potrivit căreia sinteza microbi- ană orientată a substanţelor bioactive se realizează prin reglarea componentei mediului şi a condiţiilor de cultivare în corespundere cu specifi cul activităţii biosintetice a microorganismelor în diferite etape de creştere şi multiplicare. În calitate de stimulatori ai sintezei se propune utilizarea compuşilor coordina- tivi ai metalelor de tranziţie, care exclud acţiunea toxică datorită complexării lor cu compuşi organici Născut la 18 februarie 1947 în s. Talmaza, r- şi se implică efi cient în biosinteza celulară în măsu- nul Ştefan Vodă. ra necesităţilor fi ziologo-metabolice ale microorga- Biolog, domeniul ştiinţifi c: microbiologie şi nismelor. fi cobiotehnologie. Doctor în medicină (1974), Investigaţiile efectuate au permis elaborarea doctor habilitat în biologie (1990), profesor uni- unor metode microbiologice şi biochimice noi de versitar (1991). Membru corespondent (1995) şi cercetare, medii noi de cultivare a microorganisme- membru titular (2000) al Academiei de Ştiinţe a lor, forme medicamentoase, tehnologii şi procedee Moldovei. originale de utilizare a microorganismelor ca obiec- te biotehnologice. Numele savantului Valeriu Rudic este bine cu- O importanţă deosebită au cercetările privind noscut atât cercurilor ştiinţifi ce din ţara noastră, cât posibilitatea utilizării substanţelor bioactive obţi- şi de peste hotare. A înregistrat performanţe strălu- nute din cianobacterii şi microalge în medicină. Au cite pe parcursul a celor 33 ani de activitate profe- fost stabilite efectele pozitive ale biopreparatelor sională, realizându-se şi ca profesor, şi ca savant. de origine algală în diferite stări patologice (into- Pentru a te convinge de acest adevăr e sufi cient să xicaţii şi ciroze hepatice, hepatite virale, ischemie arunci o privire asupra biografi ei sale. cardiacă, osteoporoze, tuberculoză s.a) şi explicate S-a nascut la 18 februarie 1947 în satul Talmaz, mecanismele ce realizează această acţiune. Opt din judetul Tighina. Absolvent al Facultăţii de Medici- preparatele elaborate de către academicianul Rudic nă Generală a Universităţii de Stat de Medicină şi şi colaboratorii săi au fost înregistrate de Comisia Farmacie „Nicolae Testemiţanu” (1971), doctorand Medicamentului al Ministerului Sănătăţii al Repu- al aceleiaşi instituţii (1971-1974), doctor în medi- blicii Moldova şi actualmente se implementează în cină (1974), conferenţiar universitar (1982), profe- sistemul de ocrotire a sănătăţii a ţării. sor la Universitatea Berkeley din California, U.S.A. Drept dovadă elocventă a succeselor ştiinţifi ce (1982-1983), doctor habilitat în biologie (1990), combinate cu performanţa profesorală poate fi con- profesor universitar (1992), membru corespondent siderată şcoala ştiinţifi că a academicianului Rudic al AŞM (1995), academician al AŞM (2000) – iată în fi cobiotehnologie. Sub conducerea dumnealui au cele mai importante trepte ale ascendenţei ştiinţifi ce fost elaborate şi susţinute 35 teze de doctor, inclusiv şi didactice ale omului de ştiinţă Valeriu Rudic. 8 de doctor habilitat. Cercetările efectuate de academicianul Valeriu Savantul Valeriu Rudic este autor a peste 800 de Rudic au permis să fi e formulate criteriile de selecta- lucrări ştiinţifi ce, inclusiv 6 monografi i, 16 manuale. re a tulpinilor de microorganisme, ca obiecte bioteh- Referatele sale ştiinţifi ce prezentate la cea de-a VII- nologice, respectarea cărora s-a soldat cu obţinerea a ea Conferinţă Europeană „Biotehnologia microal- 16 tulpini noi. Au fost stabiliţi factorii ce infl uenţează gelor” (Berlin, 2007); cea de-a VIII-a Conferinţă productivitatea şi valoarea produsului fi nal, propu- Europeană „Biotehnologia microalgelor” (Berlin,

nr. 1(24), martie 2012 - 161 Akademos

2010), cea de-a XI-ea Conferinţă Internaţională de FONDATORUL Ficologie Aplicată (Irlanda, 2008), Conferinţa Inter- GRĂDINII BOTANICE naţională în utilizarea industriei agricole şi alimen- tare în procesele tehnologice moderne (România, Academicianul 2008) au trezit un viu interes şi recunoaştere printre Alexandru Ciubotaru specialiştii fi cobiotehnologi. la 80 de ani Un capitol aparte în biografi a acad.Valeriu Ru- dic îl constituie activitatea de invenţie, în care a re- uşit să-i atragă pe discipolii săi şi pe toţi cei cu care colaborează. Este autorul a peste 200 brevete de in- venţie pentru care a obţinut 169 medalii de aur, 74 de argint şi 26 de bronz la Saloanele Internaţionale de Inventică din Bruxelles, Pittsburgh, Geneva, Iaşi, Sofi a, Casablanca, Zagreb, Londra, Bucureşti, Ma- nila, Moscova, Seul, Su Zhou, Bangkok, Sevasto- pol, Chişinău.  Activitatea-i rodnică a fost menţionată cu 11 or- dine şi medalii internaţionale, printre care „Merite Născut la 20 februarie 1932, în s. Şipca, jud. de I’Invention”, „Courtoisie Europeene”, „Merit Orhei, azi r-nul Şoldăneşti european” „Kinght of Malta”, „Kinght Commander Biolog, domeniul ştiinţifi c: embriologie, ca- of Malta”, „Marii Cruci a ordinului Sf.Ioan”, „Sf. riologie, citogenetică şi biotehnologie vegetală. Andrei”; Premiul Organizaţiei Mondiale de Pro- Doctor habilitat în ştiinţe biologie (1971), pro- prietate Intelectuală (1994, 1996), Ordinul „Glo- fesor universitar (1973). Membru corespondent (1976) şi membru titular (1992) al Academiei de ria Muncii”(1995), Medalia „D.Cantemir” (2007), Ştiinţe a Moldovei. Odinul „Pro-meritus GrandPrix” al Comunităţii Europene pentru Promovarea Invenţiilor (2007), În istoria dezvoltării botanicii în cadrul Acade- Premiul de Stat al Republicii Moldova în domeniul miei de Ştiinţe a Moldovei o dată semnifi cativă este Ştiinţei, Tehnicii şi Producţiei (1998), titlul de Om ziua 20 februarie 2012, când celebrul savant, mem- emerit al Republicii Moldova (2000), Doctor Hono- bru titular al Academiei de ştiinţe din Moldova, Ale- ris Causa al USMF „N.Testemiţanu”. Este membru xandru Ciubotaru împlineşte onorabila vârstă de 80 al Academiei Româno-Americane de Arte şi Şti- de ani. inţe, Academiei de Ştiinţe din New-York, Juriului După absolvirea Colegiului agricol din Cucuru- Internaţional la Expoziţia Mondială de Inventică şi zeni în 1950, îşi continuă studiile la Institutul Agri- produse noi, INPEX-Pittsburgh, USA (1995-2005), col din Chişinău (1951 – 1956), urmate de docto- Societăţii Internaţionale de Ficologie Aplicată, So- rantura în cadrul Academiei de Ştiinţe a Republicii cietăţii Europene de Biotehnologie a Microalgelor, Moldova (1956 – 1959). În perioada 1967 – 1968 Federaţiei Europene a Societăţilor de Microbiolo- face stagiu la Institutul de Genetică a Universităţii gie. Comitetului de Experţi al Programului INTAS din or. Lund, Suedia. (1998-2002), Comitetului Director pentru Bioetică, În 1961 susţine teza de doctor în ştiinţe biologi- CDBI şi CDBI-BIOTECH al Consiliului Europei ce cu tema: „Infl uenţa unor factori ai mediului am- (1999-2005), Comitetului de Experţi NATO pentru biant asupra proceselor de polenizare, fecundare şi ştiinţă Life Science and Technology(1999-2002), embriogeneza timpurie a porumbului”,apoi în 1970 preşedinte al Societăţii microbiologilor din Mol- susţine teza de doctor habilitat pe tema: „Cercetarea dova. Face parte din Redacţia Revistei Ştiinţifi ce citoembriologică şi cu ajutorul microsopiei electro- Internaţionale „Algologia”(Kiev) şi Revista Ştiinţi- nice ale porumbului (Zea mays L.)”. fi că „Internaţională Journal on Algae” (New-York), În 1973 i se conferă titlul de profesor univer- Preşedintele consiliilor ştiinţifi ce specializate pen- sitar, în 1976 este ales membru corespondent şi în tru acordarea gradelor ştiinţifi ce de doctor şi doctor 1992 devine membru titular al Academiei de Ştiinţe habilitat la specialităţile Microbiologie şi Biotehno- a Moldovei. logie. La vârsta de 32 de ani (1964) este numit direc- Academicianul Valeriu Rudic duce faima ţării tor al Grădinii Botanice. Deşi avea o experienţă departe de hotarele ei, promovând imaginea Repu- modestă în calitate de administrator (în perioada blicii Moldova în mediul ştiinţifi c internaţional, fapt 1963-1964 s-a afl at în funcţia de secretar ştiinţifi c al pentru care îi exprimăm toată admiraţia şi preţuirea Prezidiului AŞM), A.Ciubotaru a făcut faţă cu suc- noastră, ces multiplelor sarcini. În primul rând, organizează Acad. Gheorghe Duca elaborarea programului de mobilizare a plantelor Acad. Teodor Furdui în scopul conservării fl orei şi vegetaţiei, efectuării cercetărilor embriologice şi citologice a plantelor de

162 - nr. 1(24), martie 2012 Jubileu cultură şi spontane, întreprinde ample acţiuni în ve- cariologice ale speciilor de cultură şi spontane din derea instruirii cadrelor naţionale prin intermediul genurile Triticum, Zea, Avena, Horedum, Panicum centrelor ştiinţifi ce din Moscova, Sankt Petersburg etc., precum şi a unui număr mare de graminee din (Rusia), Kiev, Ialta (Ucraina) etc. fl ora spontană a Republicii Moldova. A efectuat cer- În scurt timp ajunge la concluzia că amenajarea cetări cito-embriologice de rând cu aplicarea micro- Grădinii Botanice pe terenul repartizat din valea r. scopiei electronice la porumb, secară, orz, ovăz etc., Durleşti nu are perspectivă, deoarece construcţia la- a culturilor de câmp. O analiză cito-embriologică cului de acumulare din Parcul „Valea Morilor” a înră- cu atragerea a circa o sută de culturi din agricultura utăţit substanţial factorii de mediu în această zonă. mondială a fost pentru prima dată expusă în mono- Tânărul director propune selectarea unui nou grafi a «Эмбриология возделываемых растений» teritoriu, mai favorabil, pentru crearea Grădinii (vol.I şi vol.II), (1978-1979). Botanice. După un an de consultări şi investigaţii, Acad. A. Ciubotaru a lansat ipoteza Homeosta- cu susţinerea renumiţilor savanţi în domeniul bi- tică a dublei fecundări (1969-1972), care mai târziu ologiei: acad. N.Ţiţin, A.Fiodorov, N.Smolschii, a stat la baza teoriei homeostatice a dublei fecundări A.Grodzinsckii, profesorii S.Socolov, P.Lapin, (1989; 1990; 2004). Este autorul Concepţiei privind L.Rubţov ş.a., se confi rmă teritoriul cu suprafaţa statutul morfofuncţional al gametogenezei (1984), de 104 ha în partea de Sud-Est a oraşului Chişinău Concepţiei neoplazmogenezei zigotului (1972), pentru construcţia Grădinii Botanice a Academiei Concepţiei tapetogenezei (1994), Concepţiei pri- de Ştiinţe a Moldovei (Dispoziţia Sovietului Miniş- vind evoluţia şi strategia reproducerii sexuate în lu- trilor al R.S.S.M. nr. 919 din 27.09.65). Din acest mea vegetală (1993) etc. moment, în istoria Grădinii Botanice începe o nouă Cercetările cariologice ale subspeciilor (varietă- perioadă marcată de o activitate intensă de construc- ţilor) de porumb expuse în monografi a „Cariologia ţie a Grădinii Botanice şi dezvoltare a cercetărilor genului Zea L.” (Chişinău 2005), precum şi investi- ştiinţifi ce în domeniul botanicei contemporane. Ale- gaţiile citogenetice asupra structurii hromomerice a xandru Ciubotaru dă dovadă de calităţi manageriale cromozomilor pachiteni la diferite subspecii de po- ieşite din comun, manifestându-se ca un bun orga- rumb, expuse în monografi a „Pachitena” (Chişinău nizator şi administrator. 2005), prezintă studii originale în care este analizat În anul 1965, începe procesul de proiectare a un amplu material experimental obţinut de autor pe parcursul câtorva decenii. Grădinii Botanice, inclusiv a colecţiilor şi expozi- Acad. A.Ciubotaru este autor şi coautor a peste ţiilor de plante foioase şi conifere, elementelor din 670 lucrări ştiinţifi ce publicate în ţară şi peste hota- fl ora şi vegetaţia Moldovei, sectoarelor de horti- re, inclusiv 22 de monografi i; autor a 12 invenţii. A cultură, plante tehnice şi netradiţionale, plante fu- creat şcoala ştiinţifi că de citoembriologie din Repu- rajere, plante pomicole nucifere, plante tropicale blica Moldova. Fiind preşedinte al Consiliului ştiin- şi subtropicale etc. În cadrul Grădinii Botanice se ţifi c specializat mai bine de 30 de ani, a contribuit la organizează noi laboratoare de cercetări ştiinţifi ce, pregătirea a circa 60 de doctoranzi şi a fost consul- expediţii pentru mobilizarea genofondului de plan- tant ştiinţifi c a 12 doctori habilitaţi. A contribuit la te din diverse regiuni ale Terrei şi prin intermediul pregătirea cadrelor în Grădina Botanică (Institut) a schimbului de seminţe cu diferite Grădini Botanice. AŞM unde au fost susţinute mai bine de 20 de teze În pofi da obstacolelor cu care se confrunta, profeso- de doctor habilitat şi peste 93 teze de doctor. rul A. Ciubotaru izbuteşte să obţină pentru Grădina Este membru al Academiei Internaţionale de Botanică statutul de „instituţie ştiinţifi că”. Ştiinţe despre natură şi societate (Rusia), membru În anul 1978 Grădina Botanică (Institut) a AŞM al Societăţii geneticienilor şi amelioratorilor din Re- găzduieşte lucrările celui de-al VI-lea Congres al publica Moldova, membru al Societăţii botaniştilor botaniştilor din fosta U.R.S.S. Participanţii apreci- a Republicii Moldova, membru al Asociaţiei inter- ază înalt realizările tânărului colectiv de cercetători naţionale a biologilor, secţia embriologia plantelor. ştiinţifi ci din Moldova în frunte cu directorul Gră- Redactor-şef al unui şir de publicaţii din ţară şi din dinii Botanice Alexandru Ciubotaru. La 30 de ani Ucraina, redactor-şef al revistei ştiinţifi ce „Revista de la fondare, specialiştii din domeniu întruniţi la Botanică”. Chişinău pun o notă maximă Grădini Botanice sub Pentru activitatea fructuoasă a fost decorat cu un aspectul construcţiei peisajere, dovadă că din start şir de distincţii: „Om emerit”, Cavaler al Ordinului s-a pornit cu dreptul. „Gloria muncii”, medalia „Георгий Победоносец”, Pentru A.Ciubotaru construcţia Grădinii Botani- medalia „Dimitrie Cantemir”, Doctor Honoris Cau- ce a fost şi este cea mai importantă preocupare căre- sa al Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, România, ia i-a consacrat, practic, întreaga viaţă. Dar totuşi ea este decorat cu Ordinul Republicii. nu este unica. O altă pasiune a sa sunt cercetările în Acad. Gheorghe Duca, preşedintele AŞM domeniul embriologiei experimentale în conexiune Acad. Teodor Furdui, vicepreşedintele AŞM cu problemele geneticii şi selecţiei plantelor. Pe par- Dr. Alexandru Teleuţă, directorul Grădinii cursul a cincizeci de ani el a efectuat ample cercetări Botanice (Institut) a AŞM

nr. 1(24), martie 2012 - 163 Akademos

UN STRĂLUCIT (NEO)ROMANTIC Dedov se axează pe intonaţii specifi ce cântecului Eugeniu Doga tărăgănat rusesc. Deviza tuturor compozitorilor romantici era la 75 de ani contopirea organică a elementelor folclorice cu ge- nurile, formele, morfologia şi sintaxa artei muzicale profesioniste. Acest imperativ romantic a mai rămas în vigoare şi în creaţia componistică nonavangardis- tă din sec. XX şi începutul sec. al XXI-lea. Doga nu numai constituie o excepţie, dimpotrivă, el manifes- tă din plin vitalitatea testamentului romantic. Tradiţiile romantice au infl uenţat prima compo- ziţie de amploare scrisă de Doga. Este vorba de o lucrare de licenţă compusă la conservator sub îndru- marea profesorului Solomon Lobel – poemul sim- fonic inspirat din stampa lui Aurel David Mama. O să reamintim acel fapt, că una din primele lucrări simfonice de amploare scrise de renumitul Geor- ge Enescu este Poema română, că cele mai reuşite opusuri simfonice ale întemeietorilor componisticii basarabene sunt două poeme simfonice de Eugen Coca şi Poemul Nistrului de Ştefan Neaga. Poemul simfonic i-a atras atenţia lui Doga ca fi ind specia de Născut la 1 martie 1937, în s. Mocra, azi r-nul sorginte romantică. Râbniţa Acest poem a schiţat două predilecţii de creaţie Compozitor. Membru titular al Academiei de ale autorului, fi ind, pe de o parte, o lucrare instru- Ştiinţe a Moldovei (1992) mentală, iar pe de alta – cuprinzând anumite impre- sii extramuzicale. Trecând în revistă calea parcursă Viaţa şi activitatea lui Eugen Doga, ca şi cea a de compozitor din perspectiva istorică contempora- contemporanilor săi, se desfăşoară în perioada isto- nă, putem conchide că direcţia întâi se plasează în rică crucială marcată de prăbuşirea URSS, destră- umbra direcţiei a doua bazată pe sinteza muzicii cu marea regimurilor totalitare şi a ideologiei interna- celelalte specii artistice. Apropo, cele mai reuşite ţionalismului socialist, de aspiraţia la independenţa lucrări instrumentale compuse de Doga au fost con- de stat şi de renaştere a conştiinţei naţionale. cepute ca elemente componente ale muzicii teatrale Un proces aproximativ similar a avut loc în epo- şi cinematografi ce. Sonetul pentru clavecin şi or- ca romantică. Cel mai de seamă rezultat al mişcă- chestră scris pentru fi lmul Valul verde, de exemplu, rilor naţionale din acea epocă îl constituie apariţia se interpretează adeseori ca o piesă de sine stătătoa- şi formarea şcolilor artistice naţionale. Anume pe re fi ind înalt apreciată nu numai în republică, ci şi parcursul sec. al XIX-lea s-au format şcolile mu- peste hotarele ei. zicale rusă, română, cehă, ungară, norvegiană etc. Sinteza muzicii şi poeziei este proprie lieduri- Reprezentanţii artei componistice ale acestor şcoli lor, romanţelor şi lucrărilor corale scrise de Doga. au apelat pe larg, pe de o parte, la complexul mij- Despre sinteza muzicii cu teatrul şi cinema mărturi- loacelor morfologice şi sintactice format în muzica sesc mai mult de o sută de pelicule cinematografi ce romantică universală, iar pe de alta – la tradiţia na- şi televizate sonorizate de Doga, zeci de spectacole ţional-folclorică, deoarece anume folclorul muzical teatrale realizate cu participarea nemijlocită a com- este de fapt paza principală a dimensiunii sonore a pozitorului. Este evaluată la justa sa valoare muzica matricei stilistice naţionale. lui Doga inspirată din dramaturgia lui Vasile Alec- Folclorul de baştină, arta lăutarilor au devenit sandri, Aurel Busuioc, Ion Podoleanu, Ion Druţă, o adevărată sursă de inspiraţie pentru Eugen Doga. Dumitru Matcovschi. Fiind contemporan şi prieten Apropo, compozitorul nu se limitează la asimilarea al lui Emil Loteanu, Gheorghe Vodă, Vlad Ioviţă, şi interpretarea artistică a elementelor folclorului Valeriu Gagiu, Mihai Volontir, Ion Ungureanu, Eu- românesc. Muzica din fi lmul O şatra urcă la cer gen Doga a colaborat fructuos cu aceşti artişti. (1976) a asimilat trăsături caracteristice folclorului Un capitol aparte din palmaresul muzical al lui ţigănesc. Cântecul Visam-ghiceam (Думала-гадала) Doga îl prezintă lucrările create împreună cu poetul, pe versurile lui F. Ciuev din fi lmul Vara ostaşului

164 - nr. 1(24), martie 2012 Jubileu dramaturgul şi regizorul Emil Loteanu. Ne referim tru vals şi marş pe al cărei fundal se înalţă parlando la fi lmele Lăutarii, O şatra urcă la cer, Gingaşa rubato provenit din folclorul liric şi epic românesc. şi tandra mea fi ară, Ana Pavlova, Maria Mirabella Liedurile, romanţele, muzica cinematografi că înalt apreciate la festivalurile de prestigiu din San- şi teatrală a lui Doga au căpătat o largă răspândire Sebastiano, Palermo, Bucureşti, Moscova. O menţi- graţie artei interpretative a minunatei soprano Ma- une specială se cere a fi făcută în privinţa fermecă- ria Bieşu, cunoscutelor interprete Edita Pieha, Sofi a torului Vals din fi lmul Gingaşa şi tandra mea fi ară. Rotaru, Anastasia Lazariuc, Nadejda Cepraga, Mar- De acest vals a fost încântat ex-preşedintele SUA gareta Ivanuş, Svetlana Strezeva, a lui Iosif Kob- Ronald Reagan. zon, Ion Suruceanu, Mihai Bătrânu, Iurie Sadovnic Paradigma romantică are un caracter atotcu- ş.a. În liedurile de estradă Doga apelează mai ales prinzător în cea mai reprezentativă şi voluminoasă la exprimarea pasionată, plină de un adevărat avânt lucrare de sinteză – baletul Luceafărul. Aici ro- romantic. Din acest punct de vedere, îl putem com- mantismul se dezvăluie şi ca metodă artistică, şi ca para cu Francis Lai, Michel Legrand, Charles Az- cel mai de seamă component al spectrului stilistic. navour din Franţa, cu Raimonds Pauls din Letonia, Complexul romantic al opoziţiilor binare a pătruns Mihael Tariverdiev, Andrei Petrov, Alexandr Zaţe- pe deplin în lucrarea lui Eminescu-Loteanu-Doga. pin din Rusia. Aici sunt opuse asemenea categorii ca realitatea – Lui Doga nu-i sunt prielnice inovaţiile radicale visul, pământul – cosmosul, cotidianul – transcen- în domeniul tehnicii componistice, în ceea ce ţine dentalul, trecătorul – eternul, banalul – nobilul, lu- de transfi gurarea morfologiei şi sintaxei muzicale. mea de rând – geniul. La un pol se situează oamenii Cu toate acestea, impozitorul în niciun caz nu se şi situaţiile concrete, „întrupate”, senzuale. La un îndreaptă spre triviala conservare şi multiplicare a alt pol se plasează anumite idealuri, categorii abs- tradiţiilor. Altfel spus, creaţia lui Doga este în egală tracte, cam efemere. Pe parcurs domină dorul infi nit măsură detaşată atât de radicalismul inovator, cât şi de ideal. Însuşi Luceafărul este întruchiparea ide- de stagnarea academistă. alului romantic. Razele stelei Luceafăr au pătruns Născută în mediul sovietic, în timpurile roman- mai întâi de toate în liedurile şi romanţele inspirate ţiozităţii idealurilor comuniste, trecută prin furtu- din poezia lui Eminescu. Ne referim la ciclul Ochiul noasele schimbări ideologice, culturale şi estetice tău iubit, la unele lieduri din ciclurile Zi cu soare la răspântia anilor 1980-1990, muzica lui Doga s-a şi Meditaţie. manifestat în paralel cu transfi gurarea avangardis- De menţionat că genurile de lied, de romanţă mului postbelic în neo- şi postavangardism, acestea s-au format în epoca romantică şi nu şi-au pierdut fi ind dimensiunile de bază ale artei universale con- actualitatea până în zilele noastre. Creaţia lui Doga temporane. Una dintre direcţiile-cheie din cadrul atestă elocvent acest fapt. În plus, unele lieduri şi postavangardei moderne o constituie neoroman- coruri ale compozitorului se axează pe principiile tismul, manifestându-se ca mişcare de rezistenţă poematice, care, la rândul său, au sorgintea romanti- faţă de dezumanizarea artei declanşată deschis sau că. Inima veacului pe versuri de Andrei Strâmbeanu voalat de către reprezentanţii antiromantismului in- sau Curcubeul alb după Emil Loteanu, bunăoară, terbelic şi postbelic. Bazele romantice ale muzicii sunt de fapt adevărate poeme corale. Un loc impor- lui Doga se înscriu organic în această reanimare a tant în creaţia lui Doga îl ocupă liedurile infl uenţate romantismului şi a romanţiozităţii fără de care arta de baladă având sorginte dublă: atât folclorică, cât ar fi fost lipsită de rezonanţa cu cele mai adânci şi şi profesionistă romantică. tainice nivele ale spiritului omenesc. Anume epoca romantismului a impulsionat exploziv evoluţia melodicii, armoniei, structurilor Dr. hab., prof. univ. Vladimir AXIONOV ritmice, modale, în genere – a morfologiei şi sinta- Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM xei artei muzicale. Forţa majoră a muzicii lui Doga constă în melodicitatea ei. Este şi fi resc că melodia de largă respiraţie culminează în lucrările vocale ale compozitorului. Structurile ritmice ale lucrărilor semnate de Doga sunt extrem de depărtate de cele inventate de către inovatorii majori ai artei compo- nistice din sec. XX. Asemenea reprezentanţilor ro- mantismului, pe de o parte, şi a muzicii de estradă, pe de alta, Doga preferă pulsarea ritmică tipică pen-

nr. 1(24), martie 2012 - 165 Akademos

VOCAŢIE DE ETNOLOG obiect de cercetare ţesăturile populare care, înglo- Doctor, conferenţiar universitar bând activitatea multiseculară a multor generaţii de Elena Postolachi creatori, a devenit un domeniu de referinţă al culturii la 70 de ani tradiţionale. A susţinut teza de doctor în istorie pri- vind morfologia ţesăturilor populare moldoveneşti în anul 1985 la Institutul de Etnografi e „Mikluho- Maklai” din Moscova. Ulterior a publicat varianta îmbunătăţită a lucrării în monografi a Молдавское народное ткачество (Chişinău, 1987, 209 p.). Pentru prima oară lucrarea antrena în circuitul ştiin- ţifi c un ansamblu de ţesături, destul de reprezentativ numeric, tehnic şi artistic, foarte important pentru a înţelege modul de viaţă al comunităţilor care le-au creat şi utilizat. A dezvoltat această idee în cartea- album Covorul moldovenesc (Chişinău, 1990, 132 p.), publicată împreună cu profesorul Valentin Ze- lenciuc. Pentru argumentarea valenţelor covorului tradiţional autorii au prezentat piese din patrimoniul Născută la 10 martie 1942, în satul Ţaul, ra- mai multor muzee, atât din republică, cât şi din afa- ionul Donduşeni. ra hotarelor ei. În lucrarea Modifi cări în arta covo- Etnolog. Domeniul ştiinţifi c: textilele popu- rului moldovenesc (sec. XX), publicată în Buletin lare, istoria meşteşugurilor artistice, educaţia Ştiinţifi c. Revistă de Etnografi e, Ştiinţele Naturii şi etnicităţii, transmiterea meşteşugurilor prin mij- Muzeologie (vol. 11 (24), Chişinău, 2010), a tratat loace moderne către viitor. Doctor în etnologie particularităţile covoarelor alese în secolul trecut, (1985). înainte ca ele să devină istorie, identifi când cauzele dispariţiei acestora. Elena Postolachi s-a format ca cercetător în anii Angajarea etică şi vocaţia socială a Elenei Pos- optzeci ai sec. XX. Ulterior, a triat şi şi-a perfecţio- tolachi se observă cel mai bine în activitatea cir- nat arsenalul său investigativ, a acumulat noi tehnici cumscrisă celei de a treia treaptă a programului său de cercetare. A păstrat însă neschimbată atitudinea ştiinţifi c, care, reunindu-le pe primele două, le con- sa faţă de valorile culturii populare. Din acea peri- feră un plus de fi nalitate. Cercetătoarea s-a implicat oadă şi-a asumat un program integral de cercetare în soluţionarea unor probleme economice în anii care, în accepţia noastră, este constituit din trei trep- optzeci ai sec. XX, când, fi ind membră a consiliului te corelate între ele. artistic al Asociaţiei Meşteşugurilor Artistice Arti- Cea dintâi constă în identifi carea faptelor de cul- zana, monitoriza corespunderea producţiei între- tură tradiţională în chiar mediul lor de existenţă. A prinderii cu tradiţia. În anul 1991, după mai multe condus împreună cu profesorul Valentin Zelenciuc demersuri, a reuşit să obţină constituirea Secţiei de două decenii la rând (în anii 1970-1980) cercetările Cercetare a Meşteşugurilor Populare Artistice în ca- de teren, organizate vara de către Secţia de Etnogra- drul Secţiei de Etnografi e şi Folclor a Academiei de fi e a Academiei de Ştiinţe. A fost o perioadă prodi- Ştiinţe a Moldovei. A condus această unitate timp gioasă de investigaţii, foarte importantă prin faptul de 15 ani, încercând să ofere meşteşugurilor ceea ce că fenomenele culturii populare erau încă viabile. n-au avut până atunci – şansa de a fi studiate. Pentru Echipele de cercetători erau constituite din oameni prima oară acestea erau investigate în ipostaza lor de ştiinţă de la Academie şi din studenţi de la facul- ternară: trecut, prezent şi posibil viitor. . tăţile de profi l. A contribuit mult la documentarea O altă dimensiune a activităţii din această pe- fenomenelor culturii populare prin elaborarea ra- rioadă o reprezintă elaborarea Conceptului Bazele poartelor acestor expediţii, păstrate în Arhiva Ştiin- etnografi ei şi artei naţionale în procesul de creştere ţifi că a Academiei de Ştiinţe a Moldovei. a generaţiei tinere şi promovarea acesteia în medi- Cea de-a doua treaptă a programului său ştiin- ile ştiinţifi ce şi educaţionale (A se vedea şi: Posto- ţifi c vizează elaborarea şi publicarea lucrărilor în lachi E., Bălteanu I., Iarovoi V. Bazele etnografi ei sfere puţin investigate, în virtutea specifi cităţii aces- în instruirea generaţiei tinere şi păstrarea imaginii tora. La începutul carierei sale ştiinţifi ce a ales ca naţionale, apărut în Revista de Etnografi e, nr. 1,

166 - nr. 1(24), martie 2012 Jubileu

Chişinău, 2005, p. 177-185). Acesta va fi aplicat şi CRITICUL CONSIDERĂRILOR dezvoltat în procesul elaborării mai multor lucrări ŞI RECONSIDERĂRILOR cu profi l didactic Membrul corespondent al AŞM În anul 2006, în contextul optimizării infrastruc- Nicolae Bileţchi turii sferei ştiinţei şi inovării, prin absorbţie, grupul la 75 de ani condus de dr. Elena Postolachi, împreună cu cerce- tătorii muzeografi ai Muzeului Naţional de Etnogra- fi e şi Istorie Naturală, a fondat Secţia de Etnografi e a instituţiei muzeale. Priorităţile cercetării nu s-au schimbat esenţialmente. Acestea au fost centrate pe punerea în valoare a moştenirii artistice, pornind de la patrimoniul muzeal. Acum când nu se mai pot or- ganiza expediţii ştiinţifi ce de amploare, este o mare favoare să dispui de o bază de cercetare atât de bo- gată. Eforturile i-au fost răsplătite de-a lungul acti- vităţii sale prodigioase. I s-a conferit titlul onorifi c Eminent al Culturii (1980), gradul de Cercetător şti- inţifi c la specialitatea etnografi e (1990), Om Emerit (2008). Este membru al Consiliului specializat pen- tru susţinerea doctoratelor în etnologie, antropologie culturală şi istorică, conducător ştiinţifi c pentru ela- Născut la 12 martie 1937 în satul Oprişeni- borarea tezelor de doctorat, titular de cursuri univer- Rădăuţi, azi regiunea Cernăuţi, Ucraina. sitare din domeniul etnologiei şi etnografi ei, expert Critic şi istoric literar, domeniul ştiinţifi c: li- teratira română contemporană. Doctor habilitat în elaborarea manualelor de educaţie tehnologică, în fi lologie (1987), profesor universitar (1997), coordonator ştiinţifi c în problemele meşteşugurilor membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a populare artistice, preşedintele Centrului de Etno- Moldovei (1992). logie şi Ecologie Umană. Are peste 150 de lucrări publicate în ţară şi peste hotare, inclusiv articole, Prin tot ce a publicat membrul corespondent studii, monografi i şi manuale, iar prin ele se oferă Nicolae Bileţchi de-a lungul anilor, şi-a impus for- tot atâtea şanse culturii noastre artistice tradiţionale, ţa unui savant cu impact. Lucrările Domniei Sale liant sigur al identităţii şi perpetuării în timp. se axează pe probleme de istorie şi teorie literară, Elena Postolachi deţine premii, medalii şi di- pe cercetarea procesului literar contemporan din plome pentru participare la diverse expoziţii cu Basarabia. Modul în care a receptat şi interpretat elaborări deosebite: Medalia de bronz pentru pro- savantul fenomenul literar basarabean şi cum au movarea artei din Moldova (1987, Cehoslovacia); fost evaluate contribuţiile sale de către colegii de cinci Diplome de gradul 1 şi Medalia de Aur speci- breaslă se regăseşte în cartea Nicolae Bileţchi la ora ală pentru ciclul de lucrări în domeniul designului reconsiderărilor (Magna Princeps, 2012), editată de industrial etc. Institutul de Filologie al AŞM. Publicaţia se vrea un Cu ocazia acestei minunate aniversări, adresăm omagiu lui Nicolae Bileţchi, cu ocazia împlinirii, la doctorului Elena Postolachi urări în spiritul frumoa- 12 martie curent, a onorabilei vârste de 75 de ani. selor noastre tradiţii populare: s-aveţi sănătate lungă, Itinerarul de savant al lui Nicolae Bileţchi n-a încât să v-ajungă pe toată viaţa; fi e-vă voia bună, fost unul linear şi nici lipsit de confruntări, dileme, încât să împărţiţi la toţi şi să primiţi pe măsură; să reveniri şi prefaceri creatoare. Despre cum a evo- fi ţi bogată precum este cultura tradiţională pe care o luat eul biografi c în cel creativ şi cum s-au inter- promovaţi; să vă fi e de bine cu această împlinire ono- condiţionat aceste două dimensiuni existenţiale în rabilă şi să bateţi suta, ca să confi rmaţi, ca etnolog ce destinul lui Nicolae Bileţchi, ne vorbeşte însuşi au- sunteţi, care este măsura unui veac de om! torul într-un vast capitol introductiv, intitulat: Între eul biografi c şi destinul bibliografi c. Cercetătorul consideră că formaţia lui ştiinţifi că era anticipată Varvara Buzilă, încă din frageda copilărie şi că a învăţat mai întâi secretar ştiinţifi c, MNEIN de toate, la Universitatea Celor Şapte Ani de Acasă. O educaţie sănătoasă, bazată pe principii morale, pe

nr. 1(24), martie 2012 - 167 Akademos lecturi bune a pregătit terenul pentru evoluţia savan- Contribuţia ştiinţifi că a lui Nicolae Bileţchi se tului de mai târziu. Despre realizările sale ştiinţifi ce, conturează nu mai puţin în studiile despre drama- Nicolae Bileţchi vorbeşte mai puţin. Cu o modestie turgie, exegetul încercând să cuprindă genul în da- proverbială, menţionată de acad. Gheorghe Duca în tele lui esenţiale: particularităţile confl ictului interi- prefaţa volumului, exegetul îl lasă cititor să judece or şi exterior, situaţia dramatică, acţiunea, formele despre efortul său de o viaţă. dialogului şi ale monologului. Meritul lui e că „a Capitolul Studii-repere ale concepţiei ştiinţifi ce urmărit să cerceteze aceste componente nu în mod izolat, ci în interdependenţă, în dialectica lor extrin- a criticului ne introduce în laboratorul de creaţie a secă şi intrinsecă” (Mihail Dolgan). lui N. Bileţchi. Metoda de analiză a exegetului e Un alt compartiment al cărţii este consacrat cea dialectică, prin care sunt prezentate problemele aprecierilor critice ale confraţilor de condei. Acribia cu care se confruntă proza: poziţionarea acesteia în- cercetătorului avizat, care înfruntă fenomenul literar tre tradiţie şi inovare, între imperativele afi rmării şi contemporan în toată complexitatea sa ,este semna- restricţiile integrării. În acest compartiment se con- lată de voci precum Iurii Kojevnicov, conducătorul turează concepţia bine articulată a criticului asu- tezei de doctorat şi mentorul cel mai important al pra evoluţiei romanului basarabean în sec. XX, sunt cercetătorului, Ion Ciocanu, Mihai Cimpoi, Andrei puse pe tapet disocieri despre poetica romanului, Ţurcanu, Mihail Dolgan, Alexandru Burlacu, Timo- despre structurile acestuia, despre cuceririle în plan fei Roşca, Dumitru Apetri ş.a. estetic ale genului. Al. Burlacu menţionează că te- Fiind exeget al unor genuri în devenire, cum oria cercetătorului asupra romanului se deosebea de erau în perioada sovietică drama şi romanul, N. Bi- cea a lui Vasile Coroban şi era ilustrată prin concep- leţchi este văzut ca un istoric literar „de frontieră” te fundamentale, cum ar fi : eposul nuvelistic şi cel (M. Cimpoi), de o „creativitate perpetuă” (Ion Cio- romanesc, imaginea lumii şi imaginea omului, sim- canu). Cert e că Nicolae Bileţchi este un critic al bioza liricului şi a dramaticului în structura epicului „considerărilor şi reconsiderărilor” (Mihai Cimpoi). de tip nou, spaţiul şi timpul artistic, adică problema După anumite cedări ideologiei timpului, Analizele cronotopului artistic. O atenţie deosebită exegetul a şi sintezele critice indică etapa reconsiderărilor în acordat-o literaturii bucovinene, în special scriito- creaţia lui N. Bileţchi. „Ele etalează realibilitarea rilor Vasile Leviţchi, Mircea Lutic, Mircea Streinul spiritului combativ, decelarea adevărului de minciu- etc., despre creaţia cărora a scris studii consistente. nă, impun un model generativ, capabil, în această De o atenţie aparte a benefi ciat opera lui Ion Druţă, mult-prea-întinsă-epocă-de-tranziţie, să facă ordine cercetătorul poposind în mai multe exegeze asupra nu numai în valori, dar şi în principiile de mora- litate a savantului format în plin regim totalitar” personajelor, a substratului meditativ al prozelor (Alexandru Burlacu) şi contribuie în mare măsură scriitorului. Importantă este perspectiva înnoitoa- „la o înţelegere aprofundată a operelor druţiene şi, re de cercetare, în special a dramei Casa mare, în parţial, a întregii literaturi basarabene postbelice” care, după propria-i mărturisire, mută accentul „de (Ion Ciocanu). Din aprecierile critice ale colegilor pe eveniment pe sentiment, de pe fabulă pe subiect, se desprinde ideea că lucrările lui Nicolae Bileţchi punând astfel într-un echilibru perfect realitatea au adus limpeziri axiologice în literatura din Basa- obiectivă şi răsfrângerea ei în imagine subiectivă”. rabia şi au impus revizuiri serioase a coefi cientului Atitudinea e polemică, cercetătorul căutând să înţe- valoric al scrierilor lui Ion C. Ciobanu, Ion Druţă, leagă unde anume s-a produs ruptura lui Ion Druţă Vladimir Beşleagă, Vasile Vasilache, Aureliu Bu- de valorile naţionale şi care este impactul scriitoru- suioc, George Meniuc, Serafi m Saka, Mihail G. lui asupra literaturii naţionale. Ciubotaru, Nicolai Costenco, Gheorghe Malarciuc, Alexei Marinat, Vera Malev, Dumitru Matcovschi, Nicolae Esinencu etc.

ACADEMIA DE ȘTIINŢE A MOLDOVEI INSTITUTUL DE FILOLOGIE Celelalte compartimente ale cărţii cuprind inter- viuri, polemici, contribuţia criticului în procesul de redeşteptare naţională, în special în bătălia pentru Nicolae BILEŢCHI LA ORA limba română. Bibliografi a selectivă din fi nal omo- RECONSIDERĂRILOR loghează publicaţiile lui N. Bileţchi de-a lungul anilor, iar Viaţa în imagini din ultimul capitol în- tregeşte profi lului uman şi ştiinţifi c al savantului. De o eleganţă solemnă, distins în atitudine şi ex- presie, domnul Nicolae Bileţchi ne dă astăzi o lecţie de tinereţe şi vigurozitate a spiritului. La mulţi ani la Princeps Magna, 2012 fel de tineri şi viguroşi, domnule academician! Dr. Nina Corcinschi 168 - nr. 1(24), martie 2012