CZU: 94(498)

CONSIDERENTE PRIVIND ELABORAREA ŞI ADOPTAREA REGULAMENTELOR ORGANICE ÎN PRINCIPATELE ROMÂNE

Valentina COPTILEŢ dr., conf.univ, USPEE „Constantin Stere”

Articolul cuprinde câteva reflecţii cu privire la elaborarea, adoptarea şi publicarea Regulamentelor Organice ale Mol- dovei şi Valahiei, acte de valoare constituţională, cu multiple valenţe în procesul de modernizare a Principatelor Române. Problema elaborării Regulamentelor Organice ale Moldovei şi Valahiei, nu a beneficiat de atenţia cuvenită pe măsura importanţei lor pentru opera de modernizare a instituţiilor politice şi juridice româneşti, deoarece au fost elaborate şi adoptate în timpul ocupaţiilor ruse şi sub supravegherea nemijlocită a autorităţilor ţariste. Pentru a le aprecia la justa lor valoare este necesar a cerceta condiţiile în care au fost elaborate şi adoptate aceste Regulamente Organice. Cuvinte-cheie: Regulamente Organice, Adunarea Obştească Extraordinară, Convenţia de la Akerman.

CONSIDERATIONS ON THE DEVELOPMENT AND ADOPTION OF ORGANIC REGULATIONS IN THE ROMANIAN PRINCIPALITIES

The article comprises some reflections on matter of elaboration, adoption and publication of organic regulations, as the same of elaboration of organic regulations of Moldova and Valakhia, acts of constitutional value has not benefited by proper consideration as to the extent of their significance for performance of updating political and Romanian institutions. However, in these latter days, it is recognized organic regulations favored evolution towards naturalization in Romanian counties of some rules of parliamentary regime, the same reorganized ancient institutions having organized and prepared them to elaboration of a modern and unitary form of legal institutions; nevertheless, a certain suspicion impends over or- ganic regulations, as the same have been elaborated and adopted within Russian occupation and under direct supervision of czarist authorities. To fairly appreciate them, it is required to examine conditions their organic regulations have been elaborated, adopted and published under. Keywords: Organic Regulations, Extraordinary Public Assembly, Ackerman Convention. oncepute din conjunctura intereselor inter- modernizare a instituţiilor politice şi juridice româ- Cne (proiectele de reorganizare politică ale neşti, deoarece au fost transpuse şi adoptate în tim- diferitor categorii sociale ale societăţii moldo-vala- pul ocupaţiilor ruse şi sub supravegherea nemijlocită he) şi a intereselor externe (în special a tendinţelor a autorităţilor ţariste. Pentru a le aprecia la justa lor anexioniste ale Rusiei), Regulamentele Organice au valoare este necesar a cerceta condiţiile în care au multiple valenţe în procesul de modernizare a Prin- fost realizate. cipatelor Române. Convenţia de la Ackerman din 1826 a prevăzut Problema elaborării Regulamentelor Organice alcătuirea unor regulamente de organizare internă a ale Moldovei şi Valahiei nu a beneficiat de atenţia Principatelor „spre a îndrepta gravele atingeri adu- cuvenită, pe măsura importanţei lor pentru opera de se ordinei în felurite ramuri ale ocârmuirii interne

44 Revista Națională de Drept prin tulburările întâmplate în Moldova şi în Munte- moderne pentru noul stat. Rusia însă, care controla nia, hospodarii vor fi ţinuţi a se ocupa fără cea mai militar principatele, s-a opus ideii ca legea funda- mică întârziere împreună cu divanurile respective mentală a acestora să poarte numele de Constituţie, de măsurile trebuitoare pentru a îmbunătăţi starea impunând denumirea de Regulamente Organice [3]. principatelor şi acele măsuri vor forma obiectul De asemenea, Poarta se angaja să respecte regu- unui regulament obştesc pentru fiecare provincie, lamentele administrative făcute în Principate „după fiind pus de îndată în lucrare” [1]. dorinţa exprimată de adunările celor mai de seamă Sultanul în urma acestei convenţii a emis un ha- oameni ai ţării şi care vor trebui, pe viitor, să ser- tişerif, prin care i-a obligat pe domnitorul Valahiei, vească drept bază a regimului intern al celor două Grigore Ghica şi Ioniţă Sturdza, domnitorul Mol- provincii, cu condiţia ca aceste regulamente să nu dovei ca împreună cu divanurile să întocmească aducă nici o atingere dreptului de suveranitate al Su- regulamentele respective. Drept consecinţă domni- blimei Porţi” [4]. torii Principatelor Române au numit câte o comisie Ideea elaborării Regulamentelor a continuat să în vedere elaborării regulamentelor, dar activitatea fie în atenţia comandamentului rus în timpul ocu- acestor comisii nu s-a încununat de succes din mai paţiei militare ruse din Principatele Române, după multe considerente: pe de o parte însuşi Imperiul încheierea tratatului de la Adrianopol, potrivit căruia Otoman nu era cointeresat în elaborarea efectivă a armatele ruse rămâneau în Principate până la plata regulamentelor date, deoarece îi convenea mai mult despăgubirilor datorate de Imperiul Otoman Rusiei. haosul care domnea în Principate în perioada dată, În raportul administraţiei Moldovei şi Valahiei, în plus nici boierii nu prea erau interesaţi în rezul- adresată împăratului Nicolae, Paul Kiseleff arăta tatele muncii lor, deoarece fiind de acord cu limita- scopul urmărit prin elaborarea Regulamentelor „or- rea drepturilor Domnitorului, tot odată nu vroiau să ganizarea ţărilor este o chestiune necesară pentru facă cedări şi atingeri privilegiilor lor. În momentul buna stare a unor regiuni vecine cu împărăţia noastră intervenţiei ruseşti din 1828 aceste comisii activau, şi ca o măsură care va întări temelia influenţei noas- însă comandamentul rusesc îi schimbă pe membrii tre politice asupra Orientului” [5]. comisiilor cu oameni devotaţi lui. Lucrările de elaborare a Regulamentelor Orga- Dispoziţia privind alcătuirea unor Regulamente nice au demarat în vara anului 1829 pe timpul ge- Organice a fost reiterată şi în Tratatul de la Adria- neralului P.F.Jeltuhin. Ele au fost întocmite după nopol (1829) [2]. Prin tratat se stabileşte înţelegerea instrucţiunile primite de la Petersburg, precum şi au între Rusia şi Turcia privind crearea în Principate a definitivat textul-concept al Constituţiei a Principa- unei administraţii naţionale şi independente. telor Ţării Româneşti şi a Moldovei, spre a fi adoptat Rezultatul acelor negocieri a prevăzut, printre ca „lege organică de guvernare” [6]. Autorii acestor multe altele, acceptarea ideii de a se adopta, în fie- instrucţiuni au fost Capodistria, Minciaky şi Alexan- care dintre cele două principate dunărene, un act cu dru Sturdza. Ele au fost semnate de ţar la Varşovia în caracter constituţional, numit Regulament Organic. luna mai 1829 în timpul încoronării acestuia ca rege Textele celor două regulamente urmau să fie elabo- al Poloniei [7]. Instrucţiunile au fost aduse în Prin- rate de boierimea reformatoare din cele două tari, iar cipate de către D.Daşcov, secretar de stat al Rusiei. cererea adresată celor două mari puteri viza chiar Ele erau identice pentru ambele Principate, urmărind unirea celor două țări şi adoptarea unei Constituţii înfiinţarea unor instituţii similare. Astfel autorităţile nr. 1-3 (219-221), 2019 45 ţariste au recunoscut necesitatea apropierii lor, deoa- În elaborarea Regulamentelor Organice s-a ţinut rece „se cuvine a ţinea strâns legate două noroade a cont de diferite doleanţe exprimate în memoriile şi căror uniune de lege, de începutul neamului” [8]. În proiectele de reformă înaintate de boierii moldoveni instrucţiuni era preconizată moderarea puterii dom- şi munteni înainte de 1828 în care se regăseau prin- nitorului de către o adunare obştească. Erau stabilite cipiile moderne de organizare a puterii, principii pe atribuţiile adunării în domeniul legislativ, în aşa mod care Regulamentele le-au preluat şi concretizat [11]. a fost separată funcţia legislativă de cea administra- Astfel, „începători ai Regulamentelor pot fi numiţi tivă şi judecătorească. Erau prevăzute măsuri care răposaţii Goleşti din Ţara Românească, pe prigonitul ar fi făcut ordine în domeniul financiar al statului, Tăut şi alţii din Moldova.” [12]. Prin Regulamente a prin lichidarea confuziei dintre veniturile statului şi fost realizat, potrivit cu interesul boierilor mari, pro- ale domnitorului, acestuia i s-a stabilit o listă civi- gramul sprijinit de boierimea de toate treptele, dar lă, prin desfiinţarea posluşnicilor şi a scutelnicilor şi mai ales de boierii cei mai mici, începând încă din eliminarea unor impozite, cum ar fi podvodul, dă- secolul XVIII [13]. Însuşi mulţi reprezentaţi ai bo- rile în natură ale ţăranilor. Instrucţiunile prevedeau ierimii, care mai apoi au fost membri ai comisiei de înfiinţarea tribunalelor, autoritatea lucrului judecat, alcătuire a Regulamentului sau membri ai Adunării alcătuirea codurilor civile şi penale, înfiinţarea mili- Extraordinare de revizie a Regulamentului Organic ţiei naţionale. În elaborarea instrucţiunilor de la Pe- al Moldovei, fiind adepţii transformării conducerii tersburg autorii au pus la bază memoriile înaintate statului din despoţie orientală într-una absolutist în prima jumătate a sec. XIX de către reprezentanţii luminată, au fost colaboratori ai diferitor proiec- diferitor categorii sociale [9]. Potrivit boierului mol- te de reforme, prin care se urmărea continuu ideea dovean N. Roset-Roznovanu în 1821, aflat la con- introducerii în Principate a domniilor pământene, a gresul Sfintei Alianţe de la Laybach, ţarul Alexan- unui guvernământ reprezentativ şi a unei monarhii dru I a cerut boierilor români să-l pună la curent cu constituţionale. Astfel, printre proiectele de reformă reformele considerate necesare pentru reorganizarea din anii 1821-1822 se manifestă tendinţe deosebite administraţiei interne a celor două Principate. Între ale boierimii. Printre boierii refugiaţi în Bucovina, alte solicitări, memoriul boierilor munteni formula în timpul răscoalei Eteriştilor, s-au aflat Alecu Balş, cereri mai vechi: unirea celor două ţări româneşti, Dumitrachi Sturdza, Sandu Sturdza, Petrachi Roset neatârnarea deplină, răscumpărată de la turci, inde- [14], care au înaintat în 1822 Porţii Otomane o supli- pendenţa Bisericii ortodoxe, domn ereditar dintr-o că (arz-mahzariu), prin care cereau guvern pămân- dinastie germană, ales de marile puteri, care să ac- tean. O parte din marea boierime în frunte cu mitro- cepte o constituţie, hotarul pe Dunăre, Miliţie na- politul Veniamin Costache, Mihail Sturdza, Costache ţională, libertatea comerţului, trecerea mănăstirilor Sturdza propuneau organizarea Moldovei pe baze închinate sub administraţia pământenilor ş.a. [10]. aristocratice, prin care se insista asupra menţinerii Considerând cererile drept revoluţionare, în con- drepturilor şi privilegiilor politice a marii boierimi tradicţie cu obiectivul congresului la care participa, şi îngrădirea dreptului boierimii mici de a participa ţarul nu a mai dat curs memoriului. Mai târziu, suc- la alegerea domnitorului, idee susţinută perseverent cesorul său, ţarul Nicolae I, le-a situat la baza Con- de Mihail Sturdza şi în memoriul adresat comisiei venţiei de la Akerman şi, apoi, a actului special ata- de întocmire a instrucţiunilor de la Petersburg, şi în şat tratatului de la Adrianopol. perioada de alcătuire a Regulamentelor, şi în perioa-

46 Revista Națională de Drept da de revizuire a lor la Petersburg în calitatea sa de acest regulament. Nici n-ar fi putut ruşii să cunoască membru al acestor comisii. O altă grupare a boieri- împrejurările ţării atât de bine încât să stabilească în lor, din care făceau parte Grigore Ghica, Iordache Regulamentul Organic clauze care se aplică atât de Balş, Palade, Costachi Conache, promova concepţia potrivit vieţii noastre din ambele ţări” [18]. alegerii domnitorului de către o adunare obştească, În 1829, după instituirea regimului de ocupaţie la care ar fi participat toate categoriile de boieri. militară, în baza convenţiei de la Ackerman şi urmă- Simpatizant al ideilor cărvunarilor a fost episcopul rind scopul de a întări influenţa Rusiei în Principate Meletie, membru al Adunării Extraordinare de revi- prin orice mijloace, generalul rus Jeltuhin „deplin zie a Regulamentului Organic al Moldovei. La 1823 împuternicitul prezident al divanurilor”, de o seve- logofătul Dimitrie Sturdza (la fel participant al adu- ritate incompatibilă cu „regulile cele mai elementare nării de revizuire) alcătuieşte „Planul sau o formă ale bunei cuviinţe”, exprimată printr-un dicţionar ce de oblăduire republicană”, reluând ideea regimului „nu cunoştea termeni de urbanitate”, chiar în relaţiile reprezentativ, prin care propunea înlăturarea dom- sale directe cu marii boieri, sau cu înaltul cler [19], niei şi stabilirea a trei divane independente cu atri- institui câte o comisie în fiecare principat, alcătuită buţii legislative, executive şi judecătoreşti [15]. Alt din patru membri, în vederea alcătuirii Regulamen- mare boier moldovean, Iordache Rosetti-Roznovanu telor Organice. Deoarece Rusia considera Dunărea elaborase un proiect de reorganizare „Închipuiri de ca frontieră a Imperiul Rus, anexarea ambelor Prin- reforme”, unde era preconizată desfiinţarea unor pri- cipate era calificată a fi o necesitate pentru Rusia şi, vilegii ale boierilor, între care scutirea de impozite, urmărind acest scop, a fost stabilit ca ambele comisii dreptul de a avea scutelnici, în schimbul măririi zile- de redactare să funcţioneze la Bucureşti, pentru ca lor de clacă [16]. Prin urmare, putem constata că Re- administraţia ambelor state să fie aproape identică. gulamentele Organice au fost consecinţa solicitărilor Astfel la Bucureşti s-a organizat o comisie mixtă, boierilor, adresate prin diferite memorii Imperiului rebotezată în „comitetul de reforme.” Din comisia Rus, care după instituirea regimului de ocupaţie mi- moldovenească făceau parte vistiernicul Costache litară în Principate, a codificat propunerile lor, urmă- Păşcanu şi vornicul Mihail Sturda, numiţi de Jeltu- rind atât interesul boierilor, cât, şi nu în ultimul rând, hin, vornicul Costache Conache şi vistiernicul Ior- şi a Curţii protectoare. Ele reprezentau un compromis dache Catargiu, desemnaţi de Adunare. Secretar a realizat între interesele boierimii privilegiate şi ale fost desemnat Gheorghe Asachi. Boierimea mică şi puterii protectoare, fără a provoca modificări esen- mijlocie din Moldova, nefiind mulţumită de compo- ţiale în regimul politic. Pompiliu Eliade consideră nenţa comisiei, a înaintat un protest generalului Mir- pe bună dreptate că, înainte de orice, Regulamentul covici, însă protestul nu a fost luat în consideraţie. Organic este iniţiativa românească, fie că este sau nu De menţionat că nici delegaţii nu au fost încântaţi de un dar al Curţii Suzerane. El reprezintă gândirea bo- misiunea pe care o primiseră. Însuşi Mihail Sturdza ierilor români, care au vrut să-l zămislească [17]. Ele s-a prefăcut bolnav spre a nu veni la Bucureşti, dar au fost întocmite sub supraveghere străină, dar de a fost adus la Bucureşti, din ordinul lui Jeltuhin, în- cei mai de vază locuitori ai Principatelor, astfel după tr-o căruţă de poştă, ceea ce i-a determinat pe ceilalţi cum afirma N.Iorga „Regulamentul nu este un aşe- trei să călătorească în condiţii mai confortabile cu zământ impus de ruşi, ei nu au schimbat decât unele propriile lor mijloace. Consulul Franţei scria despre puncte. Cei mai cuminţi boieri ai noştri au lucrat la reacţia românilor faţă de măsurile întreprinse de au-

nr. 1-3 (219-221), 2019 47 torităţile ţariste în vederea redactării Regulamentelor ritul de iniţiativă dovedite, nu în ipostaza de simplu Organice „Românii par că nu pricep generozitatea şi executant al ordinelor primite de la Petersburg, ci şi graba moscoviţilor de a voi să le impuie o constituţie în cea de autentic reformator, într-un cadru juridic liberală, pe care n-o practică în chiar ţara lor” [20]. şi politic voit ajustat în conformitate cu propriile-i Comisia munteană era compusă din doi boieri percepte. Timp de cinci ani el a desfăşurat un amplu numiţi de autorităţile ruse: banul Gr.Băleanu, vorni- efort de modernizare a societăţii moldo-muntene. cul Gheorghe Filipescu şi doi boieri aleşi de Aduna- Lucrările comisiei au continuat sub supravegherea re: logofătul Ştefan Bălăceanu şi hatmanul Al.Vilara, nemijlocită a lui Pavel Kiseleff, find întocmită partea avându-l ca secretar pe Barbu Ştirbei. Necruţând nici privitoare la organizarea administrativă a Principa- un mijloc pentru a activa lucrările „comitetului de telor. A.D.Xenopol consideră că anume dispoziţiile reforme”, după cum au fost rebotezate cele două co- privitor la organizarea administrativă constituie par- misii de elaborare a Regulamentului Organic, Jeltu- tea „cea mai bună şi folositoare pentru Principate... hin, vădit preocupat de finalizarea cât mai grabnică a Organizarea politică fiind întocmită mai mult pentru proiectului de regulament, i-ar fi moralizat pe insen- a sluji ca instrument de dominaţie intereselor ruseşti” sibilii săi colaboratori localnici: „Trebuie să fiţi mi- [23]. Pavel Kisseleff colabora perseverent cu mem- raţi de modul cam aspru cu care vă tratez, dar cu voi brii comisiei fiind sprijinit de N.Suţu din Moldova aşa trebuie. Predecesorul meu, care umbla cu blân- şi N.Mavros din Valahia. Pentru contribuţia adusă deţe, n-a putut obţine nimic. Cătaţi de sfârşiţi mai la elaborarea Regulamentului Organic funcţionarii degrabă treaba voastră. De voi depinde fericirea sau ruşi ai cancelariei lui Kiseleff, inclusiv translatorul nenorocirea viitoare a Principatelor. Va fi după cum Pugovin, au fost remuneraţi prin hotărârea Adunării veţi face acum” [21]. În perioada deţinerii funcţiei Obşteşti din 22 martie 1833 cu 4000 galbeni [24]. de preşedinte al divanurilor, Jeltuhin a obţinut de la Lucrul asupra regulamentelor a fost finisat la 30 comitetul de reforme elaborarea primelor două ca- martie 1830 [25]. Textul regulamentelor a fost dus la pitole, primul capitol privitor la organizarea politică Petersburg de către o delegaţie de boieri în frunte cu fiind alcătuit după instrucţiunile ruseşti. Mihail Sturdza, Al.Vilara şi Gh.Asachi, căreia i s-au În îndeplinirea mandatului european asumat de alăturat şi doi funcţionari ruşi Catacazi şi Minciaky. Rusia, în alcătuirea şi aplicarea Regulamentului or- Textele Regulamentelor au fost discutate de către o ganic, chemat să slujească operei de reorganizare, un comisie sub preşedinţia lui D.Daşcov, secretar de rol important, după plecarea lui Jeltuhin, i-a revenit Stat [26]. În rezultatul discuţiilor unele articole ale lui Pavel Kiseleff, proeminent exponent al politicii Regulamentelor au fost modificate. S-a decis ca ale- anexioniste a Rusiei, care a îndeplinit acest rol cu gerea domnitorului să aibă loc chiar şi în prezenţa o competenţă desăvârşită, dar şi cu o duritate ce nu a numai trei pătrimi din alegători, s-a admis ca în concorda cu bruma de idei liberale care-l călăuzeau. calitate de candidat la domnie să fie şi fieciori sau Kiseleff a preluat cele două capitole în forma lor ini- nepoţi de boieri, precum şi posibilitatea de a se alege ţială, chiar dacă nu corespundeau întocmai cu vede- fiul domnului decedat sau înlocuit. Comisia a schim- rile sale [22]. bat numele de „adunarea obştească a boierilor” prin Kiseleff ca preşedinte plenipotenţiar al divanu- „obişnuita obştească adunare.” Deoarece adunarea rilor celor două Principate Române, şi-a devansat urma să voteze bugetul ţării s-a hotărât de a fixa con- înaintaşii săi în funcţie prin hotărârea, curajul şi spi- vocarea anuală a adunării pe 1 decembrie, dar nu în

48 Revista Națională de Drept februarie după cum prevedea proiectul. A fost pre- exemplu locuitorilor Basarabiei, să schimbe simpla văzut dreptul domnitorului de a dizolva adunarea nu ocrotire a cabinetului din Petersburg în naţionalitate numai cu acordul prealabil al Rusiei, ci şi a Imperiu- rusească” [28], iar ţăranii din ţinuturile Hârlău, Ro- lui Otoman. Proiectul stipula ca în perioada dintre man, Bacău, Herţa şi Neamţ s-au răsculat protestând sesiunile adunării să funcţioneze o comisie perma- împotriva recrutărilor şi a măririi numărului zilelor nentă a adunării, dar dispoziţia dată nu a fost accep- de boieresc [29]. Nemulţumiţii erau încurajaţi de tată de către comisie. Din competenţa adunării a fost Austria, care era cointeresată în menţinerea ordinii retrasă şi numirea caimacanilor în caz de vacanţă a anterioare din Principate. tronului. Astfel, prin aceste modificări s-au micşo- În Moldova proiectul Regulamentului Organic rat prerogativele adunării obşteşti. Unele modificări a fost adus la cunoştinţă printr-o publicaţie din 31 s-au adus articolelor prin care se reglementa ramura martie 1831, prin care se explica conţinutul şi se executivă: ministerul comerţului a fost transformat sublinia importanţa Regulamentului pentru locuito- într-o secţie a ministerului de finanţe, au fost intro- rii ţării [30]. Precum rezultă şi din prezentarea lui de duse articole noi prin care erau concretizate atribuţi- către Pavel Kiseleff în faţa Adunării Obşteşti, Regu- ile ministerului de interne, a postelnicului, a şefului lamentul a fost elaborat ţinându-se cont de situaţia cancelariei domneşti. Cu privire la organizarea jude- din Principate şi deprinderile naţionale. „Regula- cătorească Comisia a înlăturat din proiect dispoziţia mentul Organic ce v-a fost prezentat ca să-l cerce- prin care atribuţia de supraveghere a instanţelor ju- taţi, cuprinde principiile cele mai potrivite cu situ- decătoreşti revenea înaltului divan, această atribuţie aţia d-voastră actuală. El nu cuprinde nici una din a fost dată în competenţa marelui logofăt al dreptăţii. acele teorii care, în abstracţia lor, nu sunt lipsite de Unii termeni din proiect au fost înlocuiţi cu termeni un ţel de utilitate, recunoscută, dar care, în aplicare moderni ca: termenul de vechil prin cel de advocat, dau greş, trecând de toate limitele, pe care civilizaţia denumirea de „tribunal al agiei” prin „tribunal al po- actuală şi deprinderile naţionale sunt singure în drept liţiei”. A fost introdusă funcţia de inspector general de a trage” [31]. al carantinelor, unul pentru ambele principate. După Prin ofisul din 4 mai 1831 a fost înfiinţată Aduna- revizuire Regulamentele au fost reîntoarse în Princi- rea Extraordinară de revizie a Moldovei compusă în pate pentru a fi adoptate de către Adunările Obşteşti preponderenţă de reprezentanţii marii boierimi [32]. Extraordinare de revizuire. Adunarea era prezidată de către Pavel Kiseleff, vice Deoarece atmosfera era mai liniştită în Valahia, a preşedinte fiind Minciaкy [33]. fost adoptată hotărârea de a convoca Adunarea Ob- Adoptarea Regulamentului Organic a întâmpi- ştească Extraordinară din Valahia, care a aprobat Re- nat o opoziţie puternică. Dezbaterile au durat mult gulamentul Organic la 10 martie 1831. În Moldova timp din cauza nemulţumirii marii boierimi care se Regulamentul Organic a fost precedat de nemulţumiri opunea unor reglementări din Regulament (în parti- atât din partea boierilor, cît şi a ţăranilor. O parte din cular discuţii aprinse au fost duse asupra capitolelor conducătorii micii boierimi a început să alcătuiască III şi VIII, care reglementau organizarea financiară contra-proiecte de constituţii [27]. Boierii mari erau şi judecătorească, precum şi a dispoziţiilor care pre- nemulţumiţi de unele dispoziţii ale Regulamentului vedeau desfiinţarea scutelnicilor şi a posluşnicilor, prin care li se limitau drepturile şi privilegiile, fiind dezaprobate de marii boieri). Nemulţumiţi erau şi tot odată preocupaţi şi de teama de a fi siliţi „după ţăranii care s-au ridicat atât contra boierilor, cât şi nr. 1-3 (219-221), 2019 49 împotriva Regulamentului Organic. Consulul fran- 3. POPA, Vasile, BEJAN, Adrian. Instituţii politice şi cez Lagan considera că caracterul mai accentuat al juridice Româneşti. Bucureşti: 1998, 92 p. opoziţiei din Moldova se datora faptului că boierii 4. Adunările Obşteşti din Muntenia şi Moldova. Dis- ponibil: http://www. institutii.resurse-pentru- democratie. acelei provincii, dat fiind poziţia ei geografică, au org/legislativul.php fost totdeauna mai puţin apăsaţi de turci şi ca urmare 5. IONESCU, Cristian. Tratat de drept constituţio- erau mai preocupaţi de teama de a fi siliţi să schimbe nal. Bucureşti: 2003, p.481 simpla ocrotire a cabinetului din Petersburg în naţi- 6. OROVEANU, M. Istoria dreptului românesc şi evo- onalitate rusească, după exemplul locuitorilor Basa- luţia instituţiilor constituţionale. Bucureşti: 1992, p.207 rabiei [34]. Cu această concluzie putem fi de acord 7. IORDACHE, Anastasie. Dominare politică sub doar parţial, deoarece reprezentanţii marii boierimi imperativul modernizării Principatelor Române. Caracte- au colaborat foarte activ în anii 20 cu Imperiul ţa- rul şi scopul Regulamentelor Organice. In: Revistă istori- că, vol.VII, nr.9-10, 1996, p.672 rist, cerând sprijinul acestuia, de aceea opoziţia lor în 8. IORDACHE, Anastasie. Principatele Române în Adunarea Extraordinară de revizie poate fi explicată epoca modernă. Domniile pămîntene şi ocupaţia ruseas- prin lezarea unor privilegii aduse lor prin Regula- că 1821-1831, Vol.I, Bucureşti: 1996, p.204 ment. După numeroase discuţii ţinute în 64 de şedin- 9. IORDACHE, Anastasie. op.cit, p.204 ţe, întrerupte de răspândirea în Moldova a holerei, 10. PLATON, Gheorghe. Naţiune şi mişcare naţională la 3 noiembrie adunarea extraordinară de revizie a în primele decenii ale secolului al XIX-lea. Disponibil: Moldovei a aprobat Regulamentul Organic, care a http://www.history-cluj.ro/istorie/anuare/2003/gheorghe intrat în vigoare la 1 ianuarie 1832. platon.htm Poarta le-a confirmat prin hatişerif în 1834, de- 11. PLATON, Gheorghe. op.cit. 12. ŞOTROPA, V. Proiectele de constituţie, progra- clarând că noile legiuiri nu ştirbeau drepturile ei de mele de reforme şi petiţiile de drepturi din Ţările Române suzeranitate asupra Ţărilor Române [35]. în secol. al XVIII-lea şi prima jumătate a secol. al XIX- În concluzie putem menţiona faptul că Regula- lea. Bucureşti: 1976 mentele Organice au fost elaborate de către repre- 13. FILITTI, G. Principatele Române de la 1828 la zentanţii şi puse în aplicare la comandă şi sub supra- 1834. Ocupaţia rusească şi Regulamentul Organic. Bu- veghere externă, rusească în esenţă, dar şi turcească cureşti: [f.a], p.97 prin efectul suzeranităţii recunoscute. Totuşi în ela- 14. ALEXIANU, George. Dreptul constituţional. Bu- borarea acestora s-a ţinut cont de diferite doleanţe cureşti: 1926, 79 p. exprimate în memoriile şi înaintate în prima jumă- 15. ADĂNILOAEM, Nichita ş.a. Unitatea naţională tate a sec.XIX-lea de către reprezentanţii diferitor a românilor în epoca modernă. 1821-1918. Bucureşti: 1985, p.14. categorii sociale din Principatele Române. 16. VÂNTU, Ion G. Primele proiecte de organizare în Principatele Române. In: “Analele Facultăţii de Drept” Referințe: din Bucureşti. Anul III, nr.1-2 din 1941. Bucureşti: 1941, p.86-87. 1. XENOPOL, A.D. Istoria românilor din Dacia 17. IORDACHE, Anastasie. Principatele Române în Traiană, V.VI, 96 p. epoca modernă. Domniile pământene şi ocupaţia ruseas- 2. DJUVARA, Neagu. Între Orient şi Occident. Ţări- că 1821-1831, p.81. le Române la începutul epocii moderne. Bucureşti: 1989, 18. ELIADE, P. La Roumanie au XIX siecle, vol.II, 323 p. Paris, p.100; Apud Anastasie Iordache. Contrastul dintre

50 Revista Națională de Drept anacronic şi modern în Regulamentele Organice ale Prin- 29. PATRAŞCANU, Lucreţiu. Un veac de frământări cipatelor Române. In: Academia română. Institutul de is- sociale, p.121. Bucureşti: 1969, p.121. torie “N.Iorga”. Revistă istorică, serie nouă, tom. II, 7-8, 30. Manualul administrativ al Principatului Moldovei. iulie – august 1991, p.1. Iaşi: 1855, p.1. 19. IORGA, N. Istoricul Constituţiei Româneşti, p.51 31. IORDACHE, Anastasie. Originile conservatismului Apud Constituţia din 1923 în dezbaterea contemporani- politic din România 1821-1882. – Bucureşti: 1987, p.84. lor. Bucureşti: 1990. 32. GHICA, Alecu, BALŞ, Todiraşcu, STURDZA, Ale- 20. GHICA, Ion. Opere, IV, ediţie Ion Roman. Bucu- co, BALŞ, Lupu (care erau membrii divanului împlinitor) reşti, 1985, p.305. , membrii divanului judecătoresc- Cantacuzino, Ion Gre- 21. IORDACHE, Anastasie. Principatele Române în cianu, Ion Paladi, Ştefan Catargi, Iordache Balş, Neculai epoca modernă. Domniile pământene şi ocupaţia ruseas- Canta, Iorgu Ghica, Vasile Beldiman, Aleco Balş şi mem- că 1821-1831, p. 206 brii divanului domnesc - mitropolitul Veniamin Costachi, 22. HURMUZAKI, E. Documente privitoare la isto- episcopii Meletie Brandaburulul al Romanului şi Sofronie ria românilor, vol. XVII, corespondenţa diplomatică şi ra- Miclescu al Huşilor, Grigoraş Sturdza, Dumitrache Sturd- poarte consulare franceze (1825-1846), Minerva Hodoş, za, Sandul Sturdza, Mihalache Sturdza, Todiraşcu Sturdza, Bucureşti, 1913, p.186 Costache Sturdza, Toader Balş, Alecu Balş, Costin Catargi, 23. URICARUL, IX, Iaşi, 1897, p.359, 367 Gheorghe Ghica, Iordachi Costachi, Vasile Hrisoverghi, 24. Xenopol, A.D. Istoria românilor din Dacia Traia- Iancu Racoviţă, Anastasie Başotă, Petrache Roset – Bălă- nă, V.VI, p.99 25. Documente privitore la Istoria Românilor. Urmare nescu, Sandu Crumanschi, Grigore Ghica, Iordache Caza- la colecţiunea lui Ludoxiu Hurmuzachi. Supliment I, vo- cu, Costache Conache, Constantin Balş, Constantin Paladi, lumul V. 1822-1838. Documente adunate şi coordonate de arhireii Varlam Sardeon, Filaret Beldiman. Ţinuturile erau D.A. Sturdza şi C.Colescu-Vartic. Bucureşti: 1894, p 43 reprezentate prin: C.Negre, Alecu Vîrnav, Enachi Crudu, 26. Regulamentele Organice au fost semnate în casa C. Miclescu, Iordache Cuza, Iordache Iamandi, Toader Si- generalului Mavcos, secretatarul şi ajutorul lui Pavel Ki- lion, Iorgu Zosîm şi Vasile Veisa. seleff. In: Viaţa şi opera profesorului Ion Cantacuzino. 33. FILITTI, Ioan G. Principatele Române de la 1828 Disponibil: http://www.cantacuzino.ro/ro/Istoric/viop- la 1834. Ocupaţia rusească şi Regulamentul Organic. canta.htm Bucureşti: [f.a], p.95 27. PATRAŞCANU, Lucreţiu. Un veac de frământări 34. FILITTI, Ioan G. Principatele Române de la 1828 sociale. 1821-1907. Bucureşti: 1969, p.121. la 1834. Ocupaţia rusească şi Regulamentul Organic, 28. FILITTI, Ioan G. Principatele Române de la 1828 p.96-97 la 1834. Ocupaţia ruseacă şi Regulamentul Organic. Bu- 35. Manualul administrativ al Principatului Moldovei, cureşti: [f.a], p.97 Vol.I, p.17

nr. 1-3 (219-221), 2019 51