MONOGRAFIA COMUNEI.Pdf
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
PROF. MIHAI MOMANU ING. CORNELIU BĂLAN MONOGRAFIA COMUNEI GURA CALIŢEI ÎNTRE ISTORIE ŞI LEGENDĂ 1 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României MOMANU, MIHAI V. Monografia comunei Gura Caliţei / prof. Mihai V. Momanu, ing. Corneliu I. Bălan. - Bucureşti : Editura Fundaţiei "Tradiţia Românească", 2010 Bibliogr. ISBN 978-973-87029-4-3 I. Bălan, Corneliu I. 908(498 Gura Caliţei) 2 Prof. Mihai Momanu Ing. Corneliu Bălan Născut la Mănăstioara, com. Fitioneşti, Născut la Lacul Baban, com. Gura Caliţei, jud. Vrancea la 23.01.1943. jud. Vrancea la 22.04.1939. Studii: Şcoala Tehnică Horticolă Focşani Studii: Şc. Tehnică de Petrol Câmpina Liceul Ion Slavici – Panciu Liceul Teoretic Moineşti Facultatea de Istorie – Filozofie Iaşi Facultatea de Exploatarea Zăcămintelor de Activitate: Profesor la: Şcoala I – VIII Petrol şi Gaze Bucureşti Lacul Baban;Şcoala I – X Gura Caliţei Activitate: Inginer, Şef secţie Schela 1970 – 1990; Şcoala Duiliu Zamfirescu Extracţie Tg. Ocna 1964 - 1967 Focşani 1990– 2007 Instructor de specialitate Comitetul Director: Şcoala Lacul Baban şi Şcoala Judeţean Bacău 1967 - 1982 Gura Caliţei între anii 1970 – 1990; Preşedintele Comisiei Economice C.J.S. Inspector Şcolar 1991 – 1998; Inspector Bacău 1982 - 1986 Şcolar general adjunct 1998 – 2001; Insp. Coord. A.N.R.M.. Bc. 1986-1992 Inspector Şcolar General 1 dec. 2000 – Deputat şi Expert Parlamentar în 28 feb. 2001 Parlamentul României 1992 – 2000 Director S.C. RESMIN Bacău 2000 - 2010 Acest volum apare cu sprijinul deosebit al Primăriei Gura Caliţei, primar, Dragoş Bâtculescu şi contabil şef, Săndel Ursu şi al Consiliului Local Gura Caliţei (consilierilor), care au finanţat tipărirea volumului, fapt pentru care le aducem sincere mulţumiri. Datorăm sincere mulţumiri şi unor fii ai comunei care s-au implicat activ în finalizarea şi apariţia monografiei: preot dr. Vasile Gavrilă, colonel Săndel Doagă, ing. Gică Duţă, ing. Titi Olteanu, ing. Gheorghiţă Olteanu, colonel ing. Ene Fănică Voinea, preot Valeriu N. Avram, Nicolae I. Pupăză, precum şi domnului economist Nicuşor Epure – director S.C. MORIPAN Jariştea. Tehnoredactare computerizată: Nicoleta Hapurne Corectori: prof. Elena Florescu; prof. Gh. Tutoş 3 4 Motto:Historia magistra vitae CUVANT INAINTE Întocmirea monografiei comunei este o problemă care ne-a preocupat de mai multă vreme. Aceasta reprezintă atât o necesitate, cât şi un act de curaj, datorită volumului de muncă pe care îl presupune şi a caracterului pluridisciplinar al cercetării impuse de problematica complexă ce trebuie abordată. Faptul că am trăit atâţia ani, alături de locuitorii acestei comune, ne-a fost suport moral deosebit în munca de cercetare şi ne-a insuflat optimism şi putere de muncă în greaua misiune pe care ne-am asumat-o. Suntem convinşi totodată că elaborarea monografiei localităţii în care îşi desfăşoară activitatea, este prima îndatorire a unui profesor de istorie, acesta aducându-şi astfel o modestă contribuţie la cunoaşterea mai aprofundată a istoriei patriei. Este uşor să ne imaginăm ce sinteză de istorie a României s-ar putea scrie, dacă toate localităţile din ţară ar avea asemenea monografii. Pe de altă parte, am pornit de la ideea că monografia comunei este un instrument de primă necesitate, atât în munca profesorului la clasă, unde va putea valorifica cu maximă eficienţă elementele de istorie locală, în cadrul lecţiilor de istorie, cât şi pentru activitatea autorităţilor de stat de la nivelul comunei. Aceasta este si o expresie a integrării învăţământului, a cercetării cu practica social – politică, cu viaţa cotidiană. Pentru elaborarea acestei lucrări, am folosit documentele de arhivă, iar în cazul când acestea au lipsit, am apelat la informaţii culese de la bătrânii satelor, mai ales pentru secolul al XX-lea. Timp de mai mulţi ani am strâns materialul necesar de pe la arhive şi biblioteci din ţară: Bucureşti, Râmnicu Sărat, Focşani, Buzău, arhive de instituţii, acte personale aparţinând unor cetăţeni din comună sau unor fii ai comunei. Munca depusă pentru cercetarea documentelor de arhivă a fost răsplătită de clipele de satisfacţii şi emoţii pe care le-am trăit când am descoperit recensământul populaţiei satelor din 1838, numele primilor învăţători ai şcolilor din comună, scrisoarea locuitorilor satului Lacul lui Baban adresată ministrului instrucţiunii 5 publice şi cultelor din 1887, prin care cereau fonduri pentru construirea unui local de şcoală. Monografia comunei Gura Caliţei tratează evoluţia istorică, economică, socio–politică şi culturală a acestei aşezări, din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre. Cititorii care vor studia această lucrare vor putea să-şi formeze o imagine de ansamblu, destul de clară, despre această comună. Discuţiile nenumărate pe care le-am avut cu cetăţenii comunei, mulţi oameni în vârstă, mari iubitori de istorie, ne-au fost de un real folos. Cu acest prilej, am constatat încă o dată interesul enorm pe care îl manifestă aceşti oameni pentru istorie, în general, şi pentru trecutul localităţii, în special. Pentru sprijinul acordat, le aducem şi pe această cale mulţumirile noastre. Ne exprimăm profunda noastră recunoştinţă faţă de profesor universitar dr. Constantin Buşe pentru deosebita competenţă şi răbdare cu care ne-a îndrumat în elaborarea variantei initiale a lucrări. Apariţia acestei lucrări nu ar fi fost posibilă fără colaborarea preţioasă a ing. Corneliu Bălan, fiu al comunei, atât în culegerea informaţiilor prin documentarea în deplasările din teren, prin furnizarea unor documente şi fotografii, cat şi prin contributia la eleborarea si publicarea lucrarii. Sincere cuvinte de preţuire şi de mulţumire postum, profesorului emerit Nicolae V. Bălan, distins fiu al acestor meleaguri, pentru amabilitatea cu care ne-a pus la dispoziţie materialele privitoare la comună adunate de-a lungul anilor. Mă folosesc de aceste prilej de a mulţumi colegilor şi celor din conducerea comunei pentru sprijinul acordat. Recunoştinţă deosebită soţiei, Momanu Silica, fică a comunei, primul cititor şi critic al acestei lucrări, ale cărei observaţii şi sugestii ne-au fost de mare folos. Nu trebuie să uităm nici un moment, că această lucrare ne vorbeşte despre munca, viaţa şi lupta înaintaşilor noştri care au vieţuit pe aceste meleaguri încă din vremuri imemoriale. Ea este în acelaşi timp un modest şi pios omagiu adus tuturor acelor înaintaşi, care cu braţul şi cu mintea, nepreţuindu-şi viaţa şi bunurile, au participat alături de toţi fiii patriei la apărarea gliei strămoşeşti. Întrucât lucrarea a fost elaborată într-o prima varianta în anii 1986 – 1987, a fost necesară completarea acesteia cu principalele evenimente ce s-au succedat în istoria comunei, îndeosebi după revoluţia din 1989 şi chiar revizuirea unor puncte de vedere din diferite capitole ale lucrării. 6 CAPITOLUL 1. CADRUL GEOGRAFIC 1.1. Generalităţi În partea de sud–est a Vrancei, dacă priveşti din drumul naţional ce leagă oraşul Focşani de Bucureşti, rămâi impresionat de cununa de dealuri, frumos rânduite de-o parte şi de alta a râului Râmna. Aici, în zona dealurilor, acoperite cu pomi fructiferi, cu vii, păşuni şi păduri, este aşezată comuna Gura Caliţei, renumită pentru fructele şi pădurile sale dar şi pentru oamenii harnici şi gospodarii ce locuiesc pe aceste meleaguri. Comuna Gura Caliţei se înscrie printre aşezările ce fac parte din zona dealurilor subcarpatice. Aproape toate satele componente ale comunei: Lacul lui Baban, Raşca, Poienile, Plopu, Dealul Lung si Gura Caliţei, reşedinţa comunei, sunt aşezate în imediata vecinătate a pădurilor. Satul Gura Caliţei este la o distanţă de 25 km de Focşani. Caracteristica dominantă a acestei comune o constituie aceea că satele componente sunt dispersate pe o mare suprafaţă: între satele aşezate la extremităţile comunei Raşca şi Eleşteu este o distanţă de cca 16 km. Străbătând satele acestei comune aşezate în majoritatea lor pe coasta unui deal, lângă păduri, rămâi cu convingerea că si condiţiile geografice nu sunt dintre cele mai prielnice pentru oameni. De aceea, istoric vorbind, întemeierea satelor mari ale comunei trebuie legată , fără îndoială, de fuga locuitorilor de la şes din faţa năvălirilor duşmane pentru a-şi construi din nou locuinţe şi întemeia familii în locuri mai ferite, cum este cel al văii Râmna. Fiind aşezate în zona de deal, satele comunei au urmat forma terenului, casele locuitorilor fiind în cele mai multe cazuri împrăştiate, cu mari spaţii între ele. Aceasta este de fapt o caracteristică generală a satelor de deal din Vrancea. În cadrul judeţului Vrancea, comuna Gura Caliţei se înscria printre comunele necooperativizate, dar care a participat cu cantităţi însemnate de produse la realizarea fondului de stat, contribuind astfel la creşterea prestigiului judeţului. 7 1.2. Limite Aşezată în partea de sud – est a judeţului Vrancea, comuna Gura Caliţei se învecinează la nord – vest, prin satele Dealul Lung şi Raşca cu comuna Andreiaşu de Jos, prin pădurea Harabagiu. La vest, se învecinează cu comuna Dumitreşti. În drum spre Dumitreşti, priveliştea ce ţi se înfăţişează înaintea ochilor, sus de pe Dealul Stânii, este încântătoare. Valea Râmnei, care apare dinspre nord, ieşită parcă din pădure, îşi croieşte drum alene către est, străbătând toată comuna, putând fi contemplată până la Dumbrăveni. Tot în partea de nord–vest se învecinează pe o mică porţiune cu comuna Chiojdeni. Spre sud-vest, prin pădurea Bordeasca, se învecinează cu comuna Bordeşti. La sud prin satul Eleşteu, se învecinează cu satul Dragosloveni, sat component al comunei Dumbrăveni. Prin pârâul Valea Neagră, în