focsani b-dul unirii, nr.65,tel.fax :0237/222383,e-mail :[email protected], CUI RO 6913613, J/39/1475/1994
LUCRARE : REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI, jud. VRANCEA
BENEFICIAR : PRIMARIA comunei SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI
PROIECTANT GENERAL: SC ARHIPLUS SRL FOCSANI Şef proiect-arh.urb. DIMITRIE OLARU
PROIECTANT HIDROEDILITARE: SC DMFLUID SRL Ing. DOBRE MANAILA
ELABORATORI STUDII DE FUNDAMENTARE • SRTATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILA LOCALA 2016-2020 • Studiu privind reambularea suportului topografic: PFA PĂTRA ŞCU OVIDIU • Studiu privind conditiile geotehnice: SC GEOSTAR SRL • Studiu privind conditiile hidrologice ADMINISTRATIA BAZINALA SIRET-Bacau • Studiu de inundabilitate: ADMINISTRATIA BAZINALA SIRET Bacau. • Studiu privind reabilitarea, protectia si conservarea mediului: SC DIVORI SRL Focsani
PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
BORDEROU
• PIESE SCRISE 1. PAGINA DE GARDA 2. BORDEROU 3. MEMORIU GENERAL 4. REGULAMENT LOCAL DE URBANISM 5. ANEXA 1 6. ANEXA 2
• PIESE DESENATE
PLAN ŞA nr. 1. INCADRARE IN TERITORIU PLAN ŞA nr. 2. SITUATIA EXISTENTA DISFUNC ŢIONALITA ŢI PLAN ŞA nr. 3. REGLEMENTARI URBANISTICE PLAN ŞA nr. 3.1. REGLEMENTARI - SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI. PLAN ŞA nr. 3.2. REGLEMENTARI - JILI ŞTE. PLANSA nr. 3.3. REGLEMENTARI - ARMENI. PLANSA nr. 3.4. REGLEMENTARI - TRUP 1. PLANSA nr. 3.5. REGLEMENTARI UTR-uri. PLANSA nr. 3.6. REGLEMENTARI UTR UTR 1. PLANSA nr. 3.7. REGLEMENTARI UTR UTR 2. PLANSA nr. 3.8. REGLEMENTARI UTR UTR 3. PLANSA nr. 3.9. REGLEMENTARI UTR UTR 4. PLANSA nr. 3.10. REGLEMENTARI UTR UTR 5. PLANSA nr. 4.1. REGLEMENTARI ALIMENTARE CU APA. PLAN ŞA nr. 4.2. REGLEMENTARI CANALIZARE. PLAN ŞA nr. 4.3. REGLEMENTARI ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA PLAN ŞA nr. 4.4. REGLEMENTARI TELEFONIZARE PLAN ŞA nr. 5.0. TIPUL DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR
2 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
VOLUMUL I MEMORIU GENERAL PUG comuna SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI
CAPITOLUL 1. - INTRODUCERE- 1.1 Date de recunoa ştere a P.U.G.
• Denumirea lucr ării : PLAN URBANISTIC GENERAL al comunei SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI • Beneficiar : Consiliul Local al comunei SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI • Proiectant general : S.C. ARHIPLUS S.R.L. FOC ŞANI • Nr. Proiect : 84/2016 • Data elabor ării : 2016
1.2. Obiectul P.U.G. 1.2.1. Principalele elemente ale temei program, sunt: • rea şezarea localit ăţ ilor în vatra lor fireasca, prin includerea în intravilanul existent a tuturor suprafe ţelor construite situate pe teritoriul administrativ al localit ăţ ii; • asigurarea în cadrul intravilanului propus a suprafe ţelor necesare dezvolt ării func ţiunilor localit ăţ ii; • scenarii perspective privind activit ăţ ile economice şi de evolu ţie a popula ţiei; • armonizarea interesului public cu interesul privat; • definirea obiectivelor de utilitate publica necesare şi asigurarea de amplasamente pentru acestea; • realizarea obiectivelor propuse, în condi ţiile respect ării dreptului de proprietate; • introducerea m ăsurilor de protec ţie a mediului; • instituirea de m ăsuri speciale de protec ţie şi de reglement ări specifice pentru ansambluri şi monumente cu valoare deosebit ă; • dezvoltarea echip ării edilitare, în corelare cu cap ăcit ăţ ile necesare şi direc ţiile de dezvoltare ale localit ăţ ii; • materializarea programului de dezvoltare a localităţ ii având la baz ă propunerile colectivit ăţ ii locale;
Conform Ghidului privind Metodologia de elaborare și con ținutul cadru al Planului Urbanistic General , aprobat prin Ordinul nr. 13N/10.03.1999, Planul Urbanistic General este principalul instrument de planificare strategic ă și opera țional ă, având astfel atât caracter director și strategic, cât și de reglementare. Astfel scopul P.U.G. este: • se stabilească direc țiile, priorit ățile și reglement ările de amenajare a teritoriului și dezvoltare urbanistic ă a localit ăților; • sâ asigure utilizarea ra țional ă și echilibrat ă a terenurilor necesare func țiunilor urbanistice; • s ă se marcheze și s ă se precizeze zonele cu riscuri naturale (alunec ări de teren, inunda ții, neomogenit ăți geologice, reducerea vulnerabilit ății fondului construit existent); • s ă se eviden țieze fondul construit valoros și s ă se precizeze modul de valorificare a acestuia în folosul comunitatii; • s ă se asigure cre șterea calit ății vie ții, cu prec ădere în domeniile locuirii și serviciilor; • s ă se asigure fundamentarea realiz ării unor investi ții de utilitate public ă; • s ă se asigure suportul reglementar pentru eliberarea certificatelor de urbanism și autoriza țiilor de construire; • s ă se asigure corelarea intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spa țiilor;
Totodat ă, conform solicit ărilor beneficiarului, Planul Urbanistic General al comunei SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI va cuprinde reglement ări pe termen mediu și lung , la nivelul unit ății administrativ teritoriale de baz ă, cu privire la: • evolu ția în perspectiv ă a localit ății: • valorificarea poten țialului uman, economic și natural; • rela ția intravilan-extravilan, valorificarea dezvolt ării regionale; • direc țiile de dezvoltare func țional ă în teritoriu: • optimizarea rela țiilor localit ății cu teritoriile adiacente și cu tendin țele de dezvoltare ale zonei; • identificarea unor noi poli de dezvoltare (afaceri, comer ț, prest ări servicii etc.) pentru mic șorarea presiunii asupra zonei centrale; • întocmirea analizei S.W.O.T.; 3 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
• traseele coridoarelor de circula ție și de echipare prev ăzute în P.A.T.J. Vrancea; • zonele de risc natural delimitate și declarate astfel conform legii precum și m ăsurile specifice privind prevenirea și atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor și realizarea construc țiilor în aceste zone; • lista principalelor proiecte de dezvoltare și restructurare; • stabilirea și delimitarea zonelor cu interdic ție temporar ă și definitiv ă de construire: delimitarea zonelor în care se preconizeaz ă opera țiuni urbanistice de regenerare urban ă: • poten țial de relansare economic ă și muta țiile ce pot interveni în categoriile de folosin ță a terenului; • dezvoltarea în echilibru și în convergen ță cu ceilal ți poli de regiune (zona Focsani). Planul Urbanistic General al Comunei SLOBOZIA CIORĂŞ TI va cuprinde și reglement ări pe termen scurt , cu privire la: • stabilirea și delimitarea teritoriului intravilan în rela ție cu teritoriul administrativ: • extinderea teritoriului intravilan prin integrarea în localitate a zonelor de locuit și servicii realizate în perioada 2000-2016, cât și a suprafe țelor necesare dezvolt ării zonelor func ționale; • stabilirea și delimitarea zonelor construibile pe categorii de folosin ță și posesori; • extinderea teritoriului intravilan și stabilirea direc țiilor de dezvoltare prioritare; • asigurarea continuit ății privind istoricul form ării localit ății; • descrierea intravilanului și limitei teritoriului administrativ prin stabilirea punctelor de bornare. • stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan: • stabilirea condi țiilor de construibilitate și delimitarea zonelor cu restric ție temporar ă sau definitiv ă de construire (extinderi intravilan); • identificarea terenurilor ce pot dezvolta unit ăți de prest ări servicii și mic ă industrie; • se vor introduce documenta țiile de urbanism elaborate anterior ce vizeaz ă restructurarea urban ă, P.U.Z. și P.U.D. aprobate; • zonificarea func țional ă în corelare cu organizarea re țelei de circula ție: • reabilitarea și dezvoltarea c ăilor de comunica ție în teritoriul intravilan, precum și în contextul administrativ teritorial privind leg ăturile de circula ție majore ; • remodelarea și delimitarea zonelor func ționale, acolo unde este cazul. • delimitarea zonelor afectate de servitu ți publice: • delimitarea terenurilor propuse pentru obiectivele de utilitate public ă și stabilirea zonelor de protec ție pentru acestea; • dezvoltarea și modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare; • stabilirea zonelor protejate și de protec ție a monumentelor istorice și a siturilor arheologice reperate • zonele care au instituite un regim special de protec ție prev ăzute în legisla ția în vigoare; • stabilirea și delimitarea zonelor de protec ție a obiectivelor naturale antropice și de patrimoniu în intravilan; • identificare zonelor poluante și poluate; • m ăsuri de men ținere și ameliorare a fondului peisagistic, natural și antropic. Refacere și reconstruc ție ecologic ă conform norme U.E. a zonelor deteriorate; • formele de proprietate și circula ția juridic ă a terenurilor • eviden țierea regimului propriet ății imobiliare și a circula ției juridice a terenurilor; • precizarea condi țiilor de amplasare și conformare a volumelor construite, amenajate și plantate; • modul de utilizare a terenurilor și condi ții de conformare și realizare a construc țiilor; • zonele de risc natural delimitate și delcarate astfel conform legii precum și m ăsurile specifice privind prevenirea și atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor și realizarea construc țiilor în aceste zone; • zonele de risc cauzate de anumite depozit ări istorice de de șeuri; Studiul de faţă precum şi propunerile de solu ţionare a acestor categorii de probleme ofer ă instrumentele de lucru necesare atât elabor ării, aprob ării cât şi aplicarii prevederilor Planului Urbanistic General. Dup ă avizarea și aprobarea conform legisla ției în vigoare, P.U.G. și R.L.U. aferent devine act de autoritate al administra ției publice locale pentru terenul studiat.
1.2.2. Surse de documentare – lista studiilor si proiectelor elaborate anterior PUG Pentru elaborarea lucr ării au fost analizate o serie de studii şi proiecte ale c ăror concluzii intervin în enun ţarea propunerilor de amenajare şi reglement ărilor pentru comuna SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI. Dintre documenta ţiile cercetate, elaborate anterior PUG-ului, se menţioneaz ă: • Planul de Amenajare a Teritoriului Na țional – elaborator I.N.C.D. URBAN PROIECT: • Sec țiunea I - Re țele de transport: aprobat ă cu Legea 363/21.09.2006;
4 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
• Sec țiunea II – Apa: aprobat ă cu Legea 171/24.11.1997; • Sec țiunea III – Zone protejate: aprobat ă cu Legea nr. 5/6.03.2000; • Sec țiunea IV – Re țeaua de localit ăți: aprobat ă cu Legea nr. 351/6.07.2001 cu complet ările și modific ările ulterioare; • Sec țiunea V –Zone de risc natural: aprobat ă cu Legea nr. 575/22.10.2001; • Sec țiunea VI –Zone cu resurse turistice: aprobat ă cu Legea nr. 190/26.05.2009 pentru aprobarea O.U.G. nr. 142/2008;
• Planul de amenajare a teritoriului jude ţean (PATJ-Vrancea), din care se poate desprinde pozi ţia comunei Slobozia Cior ăş ti în cadrul jude ţului, în special în domeniile c ăi de comunica ţie, poten ţial economic şi uman, locul în ierarhizarea func ţional ă a localit ăţ ilor jude ţului; • Cadastru intravilan, ortofotoplanuri în coordonate STEREO 70, lucr ări topografice de bornare a perimetrului intravilan propus; • Date statistice comunicate de c ătre Direc ţia Jude ţean ă de Statistic ă Vrancea; • Proiect de management integrat al de şeurilor în jude ţul Vrancea; • Studiu istoric • Studu geologic • Studiu hidrologic • Studiu de inundabilitate • Studiu privind protectia si conservarea mediului • Edi ţii anterioare ale P.U.G., modific ări sau complet ări necesare Planul Urbanistic General al Comunei SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI – edi ția anterioar ă, a fost aprobat cu Hot ărârea Consiliului Local nr. 2/2000 . P.U.G. 2000, nu a fost modificat, detaliat și completat din anul 2000 și pân ă în prezent prin Planuri Urbanistice Zonale și de Detaliu:
1.2.3. Lista studiilor de fundamentare
1. Lista studiilor de fundamentare cu caracter prospectiv ce se întocmesc concomitant cu întocmirea P.U.G. +R.L.U. • Studiu privind reambularea suportului topografic – elaborator PFA P ĂTRA ŞCU OVIDIU; • Studiu privind condi țiile geotehnice – elaborator SC GEOSTAR SRL Focsani; • Studiu privind condi țiile hidrologice si de inundabilitate – elaborator ADMINISTRATIA BAZINALA SIRET- Bacau; • Studiu privind echiparea major ă edilitar ă – SC MD FLUID SRL. • Studiu privind reabilitarea, protec ția și conservarea mediului (Studiu de impact) – elaborator S.C. DIVORI S.R.L.: •Date statistice furnizate de Comisia Na ţional ă de Statistic ă, surse jude ţene sau locale 2. Lista studiilor de fundamentare ce se întocmesc ulterior întocmirii P.U.G. +R.L.U. • Studiu privind întocmirea h ărților de risc ; •Proiet de extindere retele apa si canalizare 2016-2020;
1.2.4. Documente legislative în vigoare in Romania LEGEA Nr. 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul; HOT ĂRÂREA GUVERNULUI nr. 525/ 1996, pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism; LEGEA Nr. 363 / 2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ţional - Sec ţiunea I - Re ţele de transport; LEGEA Nr. 171 / 1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ţional - Sec ţiunea a II-a Apa; LEGEA Nr. 5 / 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ţional - Sec ţiunea a III-a - zone protejate; LEGEA Nr. 351 / 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ţional - Sec ţiunea a IV-a - Re ţeaua de localit ăţ i; LEGEA Nr. 575 / 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ţional - Sec ţiunea a V-a - Zone de risc natural; ORDONAN ŢĂ DE URGEN ŢĂ Nr. 142 / 2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na ţional Sec ţiunea a VIII-a - zone cu resurse turistice aprobat ă de LEGEA Nr. 190 / 2009; ORDINUL Nr. 21/N /2000 pentru aprobarea reglement ării tehnice "Ghid privind elaborarea şi aprobarea regulamentelor locale de urbanism" –Indicativ G.M. - 007 – 2000; ORDINUL Nr. 13/N /1999 pentru aprobarea reglement ării tehnice "Ghid privind metodologia de elaborare şi con ţinutul-cadru al planului urbanistic general", indicativ GP038/99,
5 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
ORDINUL Nr. 176/N /2000 pentru aprobarea reglement ării tehnice "Ghid privind metodologia de elaborare şi con ţinutul-cadru al planului urbanistic zonal" - Indicativ GM-010-2000; ORDINUL Nr. 37/N /2000 pentru aprobarea reglement ării tehnice "Ghid privind metodologia de elaborare şi con ţinutul-cadru al planului urbanistic de detaliu", Indicativ: G M 009 – 2000; ORDINUL Nr. 562 /2003 pentru aprobarea Reglement ării tehnice "Metodologie de elaborare şi con ţinutul- cadru al documenta ţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)"; HOT ĂRÂREA CONSILIUL SUPERIOR AL REGISTRULUI URBANI ŞTILOR DIN ROMÂNIA Nr. 26/ 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind dobândirea dreptului de semn ătur ă pentru documenta ţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism şi a Regulamentului referitor la organizarea şi func ţionarea Registrului Urbani ştilor din România; ORDINUL Nr. 6/139 /2003 privind m ăsuri pentru respectarea disciplinei în domeniul urbanismului şi amenaj ării teritoriului în scopul asigur ării fluidiz ării traficului şi a siguran ţei circula ţiei pe drumurile publice de interes na ţional şi jude ţean; CODUL CIVIL al României; LEGEA Nr. 50 / 1991 privind autorizarea execut ării lucr ărilor de construc ţii; ORDIN Nr. 839 / 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea execut ării lucr ărilor de construc ţii; ORDONANTA DE URGEN ȚĂ nr 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei s ălbatice; LEGEA nr. 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice, republicat ă; LEGEA Nr. 107 /1996 Legea apelor; HOT ĂRÂREA Nr. 584 /2001 privind amplasarea unor obiecte de mobilier urban; ORDONAN ŢĂ Nr. 43 /1997 republicat ă privind regimul drumurilor; ORDINUL Nr. 47 /1998 al Ministrului Transporturilor pentru aprobarea Normelor tehnice privind amplasarea lucr ărilor edilitare, a stâlpilor pentru instala ţii şi a pomilor în localit ăţ ile urbane şi rurale; ORDINUL Nr. 49 /1998 al Ministrului Transporturilor pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi realizarea str ăzilor în localit ăţ ile urbane; ORDINUL Nr. 2 /2006 al Ministrului Mediului si Gospod ăririi Apelor pentru aprobarea Normelor metodologice privind Avizul de amplasament; HOT ĂHOT ĂRÂREA Nr. 1739 /2006 pentru aprobarea categoriilor de construc ţii şi amenaj ări care se supun aviz ării şi/sau autoriz ării privind securitatea la incendiu; ORDINUL Nr. 119 / 2014 al Ministrului S ănătăţ ii pentru aprobarea Normelor de igien ă şi s ănătate public ă privind mediul de via ţă al popula ţiei; ORDONAN ŢĂ DE URGEN ŢĂ Nr. 228 / 2008 pentru modificarea şi completarea unor acte normative; HOT ĂRÂREA Nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documenta ţiilor de urbanism privind zone şi sta ţiuni turistice şi a documenta ţiilor tehnice privind construc ţii din domeniul turismului;
1.2.5. Documente europene în vigoare care sintetizeaz ă experien ţa privind amenajarea teritoriului şi la care România este parte:
Carta european ă a amenaj ării teritoriului – document al Consiliului Europei, adoptat de cea de a 6-a Conferin ţă European ă a Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT), care a avut loc la Torremolinos, Spania (mai 1983);
Schema de Dezvoltare a Spa ţiului Comunitar (SDEC) – Dezvoltarea spa ţial ă echilibratã şi durabilã a teritoriului Uniunii Europene - document al Uniunii Europene, adoptatã la Consiliul Informal al Mini ştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului din ţãrile Uniunii Europene – Potsdam, Germania (mai 1999);
Principii directoare pentru o dezvoltare teritorială durabil ă a continentului european – document al Consiliului Europei, adoptat la Conferin ţa European ă a Mini ştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT) – Hanovra, Germania (septembrie 2000);
Agenda Teritorial ă European ă - document al COMISIEI EUROPENE (mai 2007);
6 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
Conven ţia european ă a peisajului, adoptat ă la Floren ţa la 20 octombrie 2000;
Al cincilea Program de ac ţiune pentru mediu ( 1993 ) – o abordare comprehensiv ă pentru UE, activit ăţ i în probleme urbane, date comparative şi indicatori privind mediul urban şi implementarea ini ţiativelor cuprinse în Agenda Local ă 21;
Carta Aalborg ( Charter of European Cities & Towns Towards Sustainability ), aprobat ă de c ătre participan ţii la Conferin ţa European ă cu privire la ora şe şi a şez ări durabile la Aalborg, Danemarca, 1994 ); Planul de ac ţiune de la Lisabona, pentru aplicarea Cartei Aalborg din 1994 şi a Agendei Locale 21;
Raportul ” Ora şe Europene Durabile ” ( European Susrainability Cities, Bruselles, 1996 )
Declara ţia de la Bremen din 1997 prin care s-au stabilit principiile parteneriatului între sectorul privat şi municipalit ăţ i, privind dezvoltarea durabil ă a ora şelor;
Dezvoltare Urban ă Durabil ă în Uniunea European ă: Un cadru de ac ţiune ( 1998 );
Carta European ă a Mo ştenirii Arhitecturale ( Charter of the Architectural Heritage ) adoptat ă de Consiliul Europei în octombrie 1975;
Planul de Ac ţiune al Comunit ăţ ii în domeniul Mo ştenirii Culturale ( 1994 );
Art. 151 din Tratatul care stabile şte o Comunitate European ă – scopul conserv ării şi dezvolt ării mo ştenirii culturale comune, cu respectarea diversit ăţ ii; Art. 6 din Tratatul care stabile şte o Comunitate European ă – protec ţia mediului ce trebuie integrat ă în toate politicile şi activit ăţ ile comunitare.
CAPITOLUL 2. - STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII-
2.1. SCURT ISTORIC - EVOLU ŢIE
2.1.1. Prezentare general ă Comuna SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI se afl ă în zona sud-est a jude ţului Vrancea. Comuna are ca vecinat ăţ i urmatoarele UAT: • La nord Gole şti; • La nord-est Milcovul si Gologanu; • La sud-est T ătăranu; • La sud Sihlea; • La sud-vest Guge şti si Ureche şti; • La vest-nordvest Cote şti. Comuna are în compunerea sa urm ătoarele localit ăţ i: • Satul SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI, (re şedin ţa) • Satul Jiliste • Satul Armeni
2.1.2. Istoric-evolutie (Sursa lucrarea: COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI-BĂTALIA DE LA JILI ŞTE, autor PETRE ABIABOERU)
Originea a şez ărilor Dup ă cum vom vedea în continuare, comuna SLOBOZIA CIORĂŞ TI a purtat în trecut nume diferite, ce provin de la numele c ătunelor şi al satelor ce o compun, dar pâna in anul 1926 a avut în componen ţă acele şi sate:Cior ăş ti la n, re şedinta de comun ă, Jili şte (Sili şte-Zili şte-Slobozia), spre SE, Armeni spre SV, Oreavu la S si Dumitreni, intre acestea doua din urm ă. Jili şte. Este cea mai veche localitate din aceasta zo ă de câmpie, din preajma Foc şaniului Muntenesc. In timp numele satului a oscilat func ţie de epoca: Jili şte, Zili şte, Sili şte, Slobozia şi din nou Jili şte. In limba Român ă veche jili şte înseamn ă loc de şedere, locuin ţă . Prima atestare documentar ă are loc in anul 1574, cu ocazia bataliei pe care o duce aici, Domnitorul Moldovei Ioan Voda cel Cumplit (cel Viteat) cu Alexandru Mircea, Domnul Ţă rii Române şti, ajutat de fratele s ău Petru Şchiopu, Pentru tronul Moldovei. În timp mai apar şi alte documente istorice care fac referire la satul Jili şte, cum ar fi: 1575, în 25 ianuarie Donitorul T ării Române şti Alexandru Voevod, multume şte printr-un hrisov, celor care l-au salvat cu viata din bat ălia de la Jili şte, 1641, domnitorul Matei Basarab, înt ăre şte logofatul Dobre din Bute şti, ocini in satul Ureche şti, cu martori: Radu dinf ăre şti,Nedelco din Ureche şti,Vintila din Bon ţeşti şi al ţii din Terche şti,Zavoiani,Jili şti si Cior ăş ti. 7 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
Cor ăsti. Este numit astfel pentru ca de aici au fost sloboziţi o parte din locuitori, de ase a şeza pe râul Râmnic in noul catun Cior ăş ti (viitoarea comun ă Cior ăş ti de ast ăzi). Prima atestare documentar ă este din 1574, a domnitorului T ării Române şti, Alexandru voevod, care int ăre şte st ăpânirea lui Cazan, asupra unor par ţi din mo şis din Cior ăş ti. În 1641, domnitorul Matei Basarab, înt ăre şte logofatul Dobre din Bute şti, ocini in satul Ureche şti, cu martori: Radu dinf ăre şti,Nedelco din Ureche şti,Vintila din Bon ţeşti şi al ţii din Terche şti,Zavoiani,Jili şti si Cior ăş ti. Între anii 1874 şi 1876, comuna se unifica cu satul vecin Gole şti, cu re şedinta la Slobozia Cior ăş ti. Armeni. Conform tradi ţiei , satul s-ar fi înfiin ţat înainte de anul 1840, pe mo şia Armeni, care a apar ţinut unei familii de armeni, boga ţi, coloniza ţi aici, în apropiere de Foc şani. În anul 1896, satul se afla în plasa Marginea de Sus, c ătun al comunei Slobozia Cior ăş ti, numit astfel de la o colonie de armeni, care au disp ărut in timp, prin românizare.
Evolu ţia istoric ă La sfâr şitul secolului al XIX-lea, comuna Slobozia-Cior ăş ti f ăcea parte din plasa Marginea de Sus a jude ţului Râmnicu S ărat şi era format ă din satele Cior ăş ti, Sili ştea, Armeni, Oreavu şi Dumitreni, având o popula ţie total ă de 1664 de locuitori. În comun ă func ţionau o biseric ă zidit ă în 1863 şi o şcoal ă mixt ă datând din 1884. Anuarul Socec din 1925 consemneaz ă comuna în plasa Cote şti a aceluia şi jude ţ, cu o popula ţie de 2153 de locuitori în satele Armeni, Cior ăş ti, Oreavu şi Slobozia. În 1931, satul Oreavu a fost transferat comunei Guge şti. În 1950, comuna a trecut la raionul Foc şani din regiunea Putna, apoi (dup ă 1952) din regiunea Bârlad şi (dup ă 1956) din regiunea Gala ţi. În 1968, a fost transferat ă la jude ţul Vrancea.
2.1.3. Via ţa cotidian ă
Via ţa cotidian ă reprezint ă o dimensiune indispensabil ă a existen ţei umane. Cu toat ă importan ţa proceselor istorice majore, a evolu ţiilor politice, sociale, economice, culturale etc, pentru fiecare individ în parte, „marea" istorie se deruleaz ă prin prisma unor necesit ăţ i cotidiene. Fiecare persoan ă, indiferent de nivelul de instruire, de vârst ă, de sex, de confesiune sau de mediul în care tr ăie şte, are o viat ă personal ă, care-i influen ţeaz ă puternic viziunea asupra lumii. Astfel, via ţa cotidian ă, care are drept component ă esen ţial ă via ţa privat ă, individual ă, constituie un domeniu necesar în cercet ările istorice, în lipsa c ăruia, percep ţia fenomenelor istorice ar fi nu numai incomplet ă, dar şi deformat ă. Studierea vie ţii cotidiene a indivizilor dintr-o societate într- o anumit ă perioad ă istoric ă ne ofer ă posibilitatea de a ne crea o viziune mai clar ă, mai profund ă despre particularit ăţ ile de evolu ţie, precum şi despre nivelul de cultur ă şi civiliza ţie al societ ăţ ii respective. Din aceste considerente, cercetarea vie ţii cotidiene a indivizilor ne ajut ă s ă întregim tabloul societ ăţ ii din care face parte, precum şi s ă descoperim acele elemente ale vie ţii sociale, pe care în mod obi şnuit istoricul nu le poate remarca studiind istoria social ă şi politica de ansamblu a societ ăţ ii.
Resurse Locale: Principalele resurse ale comunei Slobozia Cior ăş ti, înc ă din perioada feudal, sunt specific satelor de şes, reprezentate de activitati agricole cu preponderen ţă cultura cerialelor si cre şterea animalelor. În acea perioad ă, pu ţini locuitori ai comunei erau posesori de terenuri, marea majoritate munceau pe terenuri arendate de la boeri sau direct pe mo şiile acestora. In 1864, prin reforma agrar ă ini ţiata de Al.I.Cuza, a constituit un factor important de dezvoltare a capitalismului la nui în ţar ă. În anul 1945, sub pre şedentia lui Petru Groza, se aproba legea reformei agrare-împroprietarirea, visul de secole al taranului roman. Acest vis, transformat in realitate nu va dura prea mult, pentru ca intre anii 1949- 1950, guvernul comunist, trece la infiintarea de IAS -risi ulterior CAP-uri, ca ofensiv ă purtat ă cu toate mijloacelor inpotriva a şa numi ţilor “chiaburi”. În aceste condi ţii oamenilor li iau practice p ămîturile si sint obliga ţi sa lucreze in cadrul acestor institu ţii nou înfiin ţate. Dupa evenimentele din 1989, p ămîntul se va restitui fostilor proprietari sau mo ştenitorilor acestora. Din punct de vedere moral, afost un gest reparatory din partea statului, dar din punct de vedere economic, acesta a avut un impact negativ asupra economiei agricole, din cauza f ărîmi ţă rii loturilor de pamint pri retrocedari. Din analize ulterioare, reiese ca in primiii ani dupa aceste evenimente, în comuna se revenise la agricultura anilor 1950. Nu putem trece îns ă cu vederea faptul c ă o buna parte a celor cu o suprafat ă mai mare deteren, au reusit s ă produca acumulari material substan ţiale. Conform acestor date ,putem concluziona faptul ca ocupatia principal a locuitorilor comunei, a fost şi este agricultura, creşterea animalelor si cultivarea vi ţei de vie. Traditii: Tradi țiile p ăstrate în Slobozia Cior ăş ti, sunt legate de evenimentele cele mai importante din via ța omului, precum na șterea, botezul, c ăsătoria, moartea, precum și de s ărb ătorile de peste an. Unele obiceiuri, precum Plugu șorul, sunt p ăstrate cu sfin țenie,altele și-au pierdut tr ăsăturile arhaice, c ăpătând nuan țe ale prezentului socio-economic și cultural; de exemplu obiceiurile legate de c ăsătorie, precum momentele pe țitului,rolul surorilor de mireas ă,vornicul p ăstreaz ă doar o parte din farmecul de alt ădat ă. 8 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
Căsătoria, botezul, obiceiurile de înmormântare, claca (organizat ă pentru muncile mai grele precum sc ărm ănatul lânii, culesul porumbului, cositul fânului, lipitul casei, etc. ), obiceiurile legate de construirea unei case, toate aceste tradi ții înc ă fac parte din via ța locuitorilor comunei. Încondeiatul ou ălor de Pa ști De sfânta s ărb ătoare, orice gospodar din Slobozia Cior ăş ti te va întâmpina cu ou ă încondeiate sau c ăznite care î ți încânt ă sufletul. Ou ăle pentru încondeiat se strâng începând cu prima zi a Postului Mare,la jum ătatea postului se num ăra și se aleg, albe pentru încondeiat, ro șcate pentru irosit. Încondeiatul se face de regul ă în ziua de Joi Mari. Ou ăle se fierb, se încondeiaz ă cu izvodul(model). Apoi oul se scufund ă într-o baie c ăldu ță cu vopsea sau, ca in vechime, cu zeama unor plante colorante. Se scot pe o cârp ă moale și, dup ă ce se usuc ă, se înc ălzesc în vatra sobei și se șterg de cear ă cu o stof ă aspr ă de lân ă(cioareci).
Cultura: Valorile culturale din comuna Slobozia Cior ăş ti, îmbin ă elemente de cultura tradi ționale(obiceiuri, me ște șuguri, folclor muzical și literar)precum si elemente de cultur ă moderne: interesul oamenilor pentru școal ă și valorile ei, interesul pentru valorile morale perene. Localitatea dispune de un c ămin cultural la care tinerii și vârstnicii se strâng la hori, baluri, unde au loc serb ările și concursurile școlare. Prin C ăminul Cultur ăl și prin organizarea activit ăților în cadrul c ăminului se păstreaz ă tradi țiile locale, se dezvolt ă spiritul cultural, propov ăduit prin intermediul forma țiilor artistice: forma ții de dansuri și soli ști vocali.
Turism: Activita ţile turistice ,la nivelul comunei, sunt aproape inexistente. Singura activitate turistic ă, care are poten ţial de dezvoltare, este turismul ecumenic, prin manastirea infiintata de parintele Stefan Argatu.
2.1.4. Cl ădiri şi monumente istorice-situri arheologice Pe lista de clasare a Ministerului Culturii, nu figureaza nici un monument istoric sau sit arheologic.
2.1.5. Popula ţia Conform recens ământului efectuat în 2011, popula ţia comunei Slobozia Cior ăş ti se ridic ă la 1.699 de locuitori, în sc ădere fa ţă de recens ământul anterior din 2002, când se înregistraser ă 2.095 de locuitori.
Componenţa etnic ă a comunei :
Români (94,82%)
Necunoscut ă (5,122%)
Alt ă etnie (0.05%)
Componen ţa confesional ă a comunei :
Ortodoc şi (94,70%)
Necunoscut ă (5.12%)
Alt ă religie (0.17%)
2.1.11. Concluzii În perioada men ţionat ă, localitatea cunoa şte o multitudine de transform ări de ordin social, economic, politic şi cultural de amploare. Evenimentele istorice ale perioadei şi-au l ăsat amprentele asupra popula ţiei din comuna . Condi ţiile istorice complexe au influen ţat, de asemenea, via ţa cotidian ă a localit ăţ ii. Elementele de modernizare, înregistrate la sfâr şitul secolului al XX-lea, încep s ă p ătrund ă în comuna şi se resimt în aspectul exterior, precum şi în îmbun ătăţ irea nivelului de trai al locuitorilor s ăi. Aşadar, în perioada anilor 1989-2015, via ţa cotidian ă a locuitorilor comunei cunoa şte modific ări substan ţiale sub toate aspectele sale primordiale: habitat, venituri şi cheltuieli, modalit ăti de divertisment, dar şi principii morale, care au avut implicatii profunde în procesul de urbanizare şi de modernizare a localit ăţ ii, dar şi asupra întregii societ ăţ i.
2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL 2.2.1.Limite geografice-aşezare
9 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
Comuna SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI se afl ă în zona sud-est a jude ţului Vrancea. Comuna are ca vecinat ăţ i urmatoarele UAT: • La nord Gole şti; • La nord-est Milcovul si Gologanu; • La sud-est T ătăranu; • La sud Sihlea; • La sud-vest Guge şti si Ureche şti; • La vest-nordvest Cote şti. Comuna este traversat ă de drumul judetean DJ205C, de la intersectia cu DN 2-E85, in partea de nord- vest,pîna iîn satul re şedinta de comuna si de aici mai departe catre sud est de DJ 205R, prin satul Jili şte, pîn ă la intrsec ţia Cu DN 23A, pe teritoriul administrative al comuni Gologanu. Drumul national DN2-E85 Bucure şti- Focsani trece de la sud-vest , catre nord-est pe limita teritoriului administrative dintre comunele Slobozia Cior ăş ti si Cote şti. Pe teritoriul comunei de la suds pre nord, in partea de vest, trece magistrala de cale ferata Bucure şti-Ploie şti- Buz ău-Focsani-Mărăş eşti. Comuna are în compunerea sa urm ătoarele localit ăţ i: • Satul SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI, (re şedin ţa) • Satul Jiliste • Satul Armeni
Pozi ţie Geografic ă: • Coordonate: 45°37 ′0″N 27°12 ′0″E, • Fus orar: UTC+2;
• Amplasare în cadrul judetului Vrancea:
2.2.2.Structura geologic ă Teritoriul comunei Slobozia Cior ăş ti se afla amplasat in marea unitate geomorfologica a Cimpiei Române, in partea de nord-est, in cadrul Câmpiei Râmnicului, care este o câmpie piemontana, acoperita cu depozite leossoide si loess, pe care s-au format predominant molisoluri. Straturile de pietri ş, loess şi nisip (straturile de Cânde şti) dateaz ă din Pleistocenul mediu şi superior (2.588.000 - 11.700 a.Chr.), ele fiind acoperite de altele, mai recente. Câmpia Râmnicului, pe zona luata in studio, prezinta o inclinare de la vest la est, cu altitudine de 125 m – 95 m in vest (câmpia mijlocie) si 95 m-50 m in est (câmpia Joasa). Prin geneza, Câmpia Râmnicului apartine ariei depresionare intre oregenul carpatic si platfoma Moesica. Câmpia mijlocie este alcatuita din pietrisuri sub forma de conuri aluvionare si depozite loessoide; câmpia joasa este formata din interfluvii, câmpuri largi, alibi mlastinoase, suprafete de saraturi (la Voetin, lunca pârâului Balanul), cu pânze freatice de adincime.
2.2.3. Seismicitatea Teritoriul jude ţului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice din ţara noastr ă, sau chiar din sud – estul Europei. Activitatea seismic ă din Vrancea î şi are originea în existen ţa pe teritoriul României a trei blocuri rigide - plac ă est - european ă, subplaca moesic ă şi subplaca intra - alpin ă ( sectorul transilv ănean ) şi a liniamentelor tectonice, cu dimensiuni continentale, care le separ ă. Răspândirea focarelor de cutremure pune în eviden ţă existen ţa a dou ă zone : prima în trunchiul Vrâncioaia – Tulnici – Soveja, unde se produc cutremure la adâncimi între 80 şi 160 km, legat ă de curbura arcului carpatic şi, a dou ă, în regiunea de câmpie dintre Râmnicul S ărat, M ărăş eşti şi Tecuci, cu cutremure mai pu ţin adânci. Seismele cu epicentru în Vrancea au origine tectonic ă, fiind provocate de deplas ările blocurilor scoar ţei sau ale p ărţii superioare a înveli şului în lungul unor falii formate anterior sau în lungul unora foarte adânci. Despre gradul ridicat de seismicitate din aceast ă zon ă exist ă dovezi documentare înc ă din secolul al XVII – lea. Din datele existente, cele mai devastatoare cutremure s-au înregistrat la 8 octombrie 1620, 9 august 1679, 12 iunie 1701, 13 mai 1738, 6 aprilie 1790, 26 octombrie 1802, în 1829, la 28 ianuarie 1838, 25 mai 1925, care au avut o magnitudine cuprins ă între gradul 7 şi 8 şi altele mai mici c ătre sfâr şitul secolului al XIX – lea. În veacul nostru, cele mai semnificative evenimente de aceast ă natur ă au avut loc la 10 noiembrie 1940 ( care a distrus aproape în întregime ora şul Panciu ), 4 martie 1977, 30 august 1986. Primul cutremur a avut o magnitudine de 7,4 grade, cel de-al doilea cutremur 7,2 grade şi cel de-al treilea cutremur 7,0 grade.Epicentrul 10 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA seismic al României se afl ă în jude ţul Vrancea în localitatea Vrâncioaia, unde func ţioneaz ă Observatorul Seismologic« Dr. Cornelius Radu» .
2.2.4.Procese geomorfologice, factori atropici Procesul de aluviere împiedic ă dezvoltarea şi men ţinerea normal ă a p ăşunilor şi plantelor de cultur ă. Apari ţia scheletului scade poten ţialul de fertilitate. Ac ţiunea omului a influen ţat profund procesele geomorfologice din zon ă. Defri şarea, culturile intensive pe interfluvii a favorizat şi intensificat procesul de eroziune a solului. Desfundarea terenului pentru planta ţii a amestecat stratul fertil de la suprafa ţă cu straturi mai pu ţin fertile din adâncime, aduse la suprafa ţă , facând ca aceste soluri, în cazul culturilor cerealiere s ă necesite cantit ăţ i mari de îngr ăşăminte chimice. Caracterul continental al climei din aceasta zon ă, favorizeaz ă de asemenea, procese intense de versant.
2.2.5. Relieful Din analiza hartilor geomorfologice, rezulta ca relieful prezinta altitudini cuprinse intre 65 si 40, scaderea valorii are loc de la vest la est. Altitudinea medie este de 60 m. In lungul râului Râmna, terenul coboara cu 5-6 m. Din acest motiv, reliful se incadreaza în zona de câmpie joasa a Vrancei.
2.2.6.Hidrografia Reteaua hidrografica a comunei este formata dintr-un singur râu,Râmna, cu scurgere permanenta. Acesta are un bazin hidrografic de 424 kmp si o lungime de 63 km. Izvor ăş te din culmea subcarpatic ă a B ălăne ştilor, versantul Nordic al Vf. Alunului şi are curgere în directia NV-SE. Valea râmnei este asimetric ă, cu versantul stâng mai abrupt decât cel drept. Râul prime şte ca afluien ţi, in depresiunea B ălăne ştilor, pe partea dreapt ă,Valea negr ă( S=32kmp, L 12km), R ăş cu ţa (S= 67kmp, L 12 km) unita cu Peleticul (S32kmp, L9 km); de pe partea dreapt ă prime şte doi afluien ţi mai mici, Tinoasa şi Cali ţa. În zona de câmpie, Râmna primeste pârâul Valea lui Panc ă (S=22 kmp, L 8 km) şi pe cel mai important afluient al s ău, Oreavul ( S= 53 kmp, L= 16 km). Principala caracteristic ă a afluientilor Râmnei, este acea c ă majoritatea lor , seaca în timpul verii. Râul Râmna are o curgere de 12 km lungime pe teritoriul comunei, din punctual Oreavu, ppân ă in satul Gologanu. Scurgerea medie multianuala, in zona comunei este 1,34 l/s/kmp. Apa subterana, primul nivel, se afla la 1,0-2,0 mîn partea de SE a satului Cior ăaşti şi la 4,0-6,0 m la Lili şte şi Armeni. Apa subteran ă de adâncime, se afla la 100-150 metri.
2.2.7. Condi ţii de clim ă Aşezarea localit ăţ ii la est de Carpa ţii de Curbur ă face ca în climatul continental s ă se întâlneasc ă unele elemente ale climatului temperat din apus, diminuate îns ă mult de dep ărtarea de ţă rmul Atlanticului şi de relieful muntos peste care trec masele de aer oceanic elementele caracteristice climatului temperat continental din r ăsărit, acesta din urm ă fiind preponderent. Temperatura medie anual ă se încadreaz ă în cea general ă la câmpie, de 10 - 11ºC. Regimul termic de iarn ă (media) -1º şi -3ºC. În zilele de iarn ă temperatura poate s ă ajung ă sub -20ºC şi chiar sub -30ºC. Temperatura medie a regimului termic de var ă este de peste 22ºC, dar în anumite zile poate fi peste 30ºC. Cea mai ridicat ă temperatur ă, care a cuprins şi comuna Sihlea, s-a semnalat la 10 august 1951, în localitatea Ion Sion din zona Br ăila, când termometrul a urcat la 44,5ºC. În aceia şi zi, în Câmpia Român ă temperatura s-a ridicat pân ă la 39,5ºC. Vânturile. Criv ăţ ul, rece şi uscat, bate dinspre nord – vest, în special iarna, temperatura sc ăzând brusc; Austrul, bate în direc ţie opus ă, adic ă dinspre sud – vest, în toate anotimpurile, este uscat, iarna aduce ger, iar vara c ăldur ă şi secet ă; B ălt ărelul bate din sud, dinspre peninsula balcanic ă, fiind domol şi c ăldu ţ. Precipita ţiile. Sihlea şi împrejurimile sale prime şte în medie 640 litri pe metru p ătrat. În timp, cantit ăţ ile mai mari cad la sfâr şitul prim ăverii şi începutul verii (mai – iunie). Dar sunt şi perioade secetoase. Anul 1946 a fost cel mai secetos, resim ţindu-se cu mare intensitate şi în zona Sihlea, uscarea excesiv ă a solului producând cr ăpături largi pân ă la 10 – 15 cm, natural (plantele) fiind usc ăciune, iar multe fântâni au secat. Genera ţia de atunci a tr ăit acest pârjol şi foamea acelui an uscat.
2.2.8. Flora şi fauna Pajistile de câmpie se intilnesc pe locurile padurilor defrisate si in zonele de silvostepa, la altitudini de 50-200 m. Principalele specii sint Poa pratensis, Festuca valesiaca, Agropyron cristatum, la care se adauga plante xerofile si mezoxerofile. Aceste pajisti in conditii natural sint foarte slab productive si in consecinta ele au fost transformate in pajisti cultivate. Padurea este alcatuita din specii de stejar brumariu si stejar pufos, alte specii de arbori fiind slab reprezentate. In prezent padurile se prezinta sob forma de ”petice”isolate. Păş unile sunt alc ătuite atât din plante graminee, cât şi din diverse alte specii precum: c ătin ă, m ăce ş, porumbar. Plantele medicinale specifice zonei sunt: sulfina, salvia, p ăducelul, talpa gâ ştei, mu şeţelul, pătlagina, urzica, urzica moart ă, coada şoricelului, anghinarea, roini ţa, p ăpădia, p ăducelul, traista ciobanului, socul, alb ăstrelele, brusturele, pirul, ienup ărul, t ătăneasa, r ăchitanul, ceren ţelul, m ătasea de porumb, ciubo ţica
11 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA cucului, turi ţa mare, sun ătoarea, nalba, volbura, ţintaura, pelinul, cimbrul, hameiul, cicoarea, potbalul, lumân ărica, pl ămân ărica, scaiul vân ăt, coada calului şi şovârful. Fauna întâlnit ă în zona acestei comune, este destul de divers ă: mistre ţul, lupul, vulpea, c ăpriorul, ariciul, jderul, veveri ţa, viezurele, iepurele, popând ăul, dihorul, pisica s ălbatic ă; în urma împ ăduririlor efectuate dup ă 1970, aici întâlnim râsul. În preajma b ălţilor, mla ştinilor şi lacurilor vom g ăsi exemplare de bizam. Cât despre p ăsări, putem vedea mierla, turturica, cucul, sfrânciogul, privighetoarea, g ăinu şa de alun şi chiar fazanul
2.2.9.Resurse naturale
Cea mai important ă categorie de teren o constituie terenul arabil ocupat , teren forestier , pasune , fanete , vii si livezi . Suprafa ţa de p ăş uni şi fâne ţe constituie o baz ă solid ă pentru dezvoltarea cre şterii animalelor.
2.2.10. Zone de risc natural Încadrarea UAT Comuna Slobozia Cior ăş ti în zonificarea de risc natural conform ligii nr. 575 din 2001, privind planul de amenajare a teritoriului na ţional- sec ţiunea a V-a- Zone de risc natural. DEFINIREA principalilor termeni utiliza ţi: Termenii specifici folosi ţi în lege corespund defini ţiilor cuprinse în Glosarul interna ţional al termenilor de bazã specifici managementului dezastrelor, editat de Departamentul Afacerilor Umanitare (DHA), Geneva, decembrie 1992, DHA/93/96, sub egida O.N.U. Aceastã terminologie a fost adoptatã şi în legisla ţia ţãrilor apar ţinând Comunitãţii Europene. • Risc - estimare matematicã a probabilitã ţii producerii de pierderi umane şi materiale pe o perioadã de referin ţã viitoare şi într-o zonã datã pentru un anumit tip de dezastru. • Cutremur - mi şcare vibratoare a scoar ţei terestre, generatã de o ruptur ă brutalã în aceasta, ce poate duce la victime umane şi distrugeri materiale. • Inunda ţie - acoperire a terenului cu un strat de apã în stagnare sau în mi şcare, care, prin mãrime şi duratã, poate provoc ă victime umane şi distrugeri materiale, ce deregleazã buna desfã şurare a activitã ţilor social- economice din zona afectatã. • Alunecare de teren - deplasare a rocilor şi/sau a masivelor de pãmânt care formeazã versan ţii unor mun ţi sau dealuri, a pantelor unor lucrãri de hidroameliora ţii sau a altor lucrãri funciare, ce poate produce victime umane şi pagube materiale. ANEXA nr. 3.
12 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
UNIT ĂŢ I ADMINISTRATIV-TERITORIALE, amplasate în zone pentru care intensitatea seismic ă, echivalent ă pe baza parametrilor de calcul privind zonarea seismic ă a teritoriului României, este IX ( exprimat ă în grade MKS): În conformitate cu anexa nr.3 din lege, jude ţul Vrancea, are urm ătoarea zonare seismic ă, pentru ora şe şi municipii: Nr.ctr. Jud. VRANCEA UAT Nr. locuitori Intensitate seismic ă în grade MKS 202 Municipiul FOC ŞANI 98.581 IX 203 Municipiul ADJUD 20.776 VIII 204 Ora ş MAR ĂŞ EŞTI 13.070 VIII 205 Ora şul ODOBE ŞTI 7.985 VIII 206 Ora şul PANCIU 9.834 VIII *** Comuna SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI 1.669 VIII
ANEXA nr. 4 , 4a şi 5. UNIT ĂŢ I ADMINISTRATIV-TERITORIALE, afectate de inunda ţii: În conformitate cu anexa nr.5. din lege, jude ţul Vrancea , are zone de poten ţial de producere a inunda ţiilor pentru o serie de comune ora şe şi municipii. Comuna Slobozia Cior ăş ti nu se regaseste in aceasta anexa , la categoria unitatilor administrativ teritoriale, cu risc de inundatii pe cursuri de apa.
13 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
ANEXA nr. 6. , 6a şi 7. UNIT ĂŢ I ADMINISTRATIV-TERITORIALE, afectate de alunec ări de teren În conformitate cu anexa nr.7. din lege, jude ţul Vrancea, are zone afectate de poten ţial de producere a alunec ărilor de teren, pentru o serie de comune ora şe şi municipii. Comuna Slobozia Cior ăş ti, nu se reg ăse şte pe aceast ă list ă, cu potential de producere a alunecarilor de teren RIDICAT .
14 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
2.2.9. Relatii în teritoriu. Comuna Slobozia Cior ăş ti se afl ă amplasata in zona de şes, in partea de sud-est a judetului Vrancea. Legatura comunei cu numicipiul Focsani, re şedin ţa jude ţului, se face prin DJ 205C, c ătre nord-vest pîna la intersectia cu DN 2, E85, spre nord pînâ la Foc şani,re şedina de jude ţ. Alte repere: • Cel mai apropiat aeroport : Bac ău (la 118 km) • Cel mai apropiat port maritim : Constan ța (la 305 Km) • Cel mai apropiat port fluvial : Gala ți (78 km) sau Br ăila (82 km) • Distan ța fa ță de capital ă: 170 km. Conform PATJ Vrancea, Slobozia Cior ăş ti este resedinta de comuna de rang IV, cu rol polarizator exclusiv asupra teritoriului administrative al comunei. Repere locale: • Distanta din zona centrala a comunei pina in central municipiului Focsani: 16,3 Km; • Distanta din zona centrala a comunei pina la gara Focsani:19,9 Km; • Distanta din zona centrala a comunei pina la autogara Focsani:20,7 Km;
2.3. POTEN ŢIAL ECONOMIC • Industria Activitati de tip industrial nu se desfa şoara pe teritoriul comunei Slobozia Cior ăş ti. • Agricultura Poten ţialul economic principal al comunei Slobozia Cior ăş ti, este agricultura, reprezentata în special de cultivarea terenurilor arabile in special pentru uz propriu in gospodarii, din exploatarea terenurilor agricole din teritoriul administrativpasuni si fîne ţe, pentru cre şterea animalelor si din exploatarea terenurilor ocupate cu livezi si pepiniere pomicole. Din datele statistice rezulta urmatoarele informatii privind evolutia utilizarii fondului funciar in perioada 2000-2014:
Fond funciar-evolutie
Rezultatele cautarii - Suprafata fondului funciar dupa modul de folosinta, pe judete si localitati Ani Modul de folosinta pentru suprafata Anul 2000 Forme de proprietate Judete Localitati agricola UM: Ha Hectare Total Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 7811 Agricola Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 7119 Arabila Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 6420 Pasuni Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 647 Finete Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 5 Vii si pepiniere viticole Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 45 Livezi si pepiniere pomicole Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 2 © 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
15 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
Rezultatele cautarii - Suprafata fondului funciar dupa modul de folosinta, pe judete si localitati Ani Modul de folosinta pentru suprafata Anul 2014 Forme de proprietate Judete Localitati agricola UM: Ha Hectare Total Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 7811 - Proprietate privata Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 6687 Agricola Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 7143 - Proprietate privata Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 6480 Arabila Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 6403 - Proprietate privata Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 6372 Pasuni Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 686 - Proprietate privata Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 59 Finete Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 5 Vii si pepiniere viticole Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 44 - Proprietate privata Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 44 Livezi si pepiniere pomicole Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 5 - Proprietate privata Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 5 Terenuri neagricole total Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 668 - Proprietate privata Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 207 Paduri si alta vegetatie forestiera Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 64 - Proprietate privata Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 22 Ocupata cu ape, balti Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 310 - Proprietate privata Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 8 Ocupata cu constructii Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 161 - Proprietate privata Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 147 Cai de comunicatii si cai ferate Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 102 Terenuri degradate si neproductive Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 31 - Proprietate privata Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 30 © 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Productie agricol ă vegetala pe culturi- evolutie
Rezultatele cautarii - Productia agricola vegetala la principalele culturi, pe judete si localitati Ani Anul 2000 Principalele culturi Judete Localitati UM: Tone Tone Grau si secara Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 3358 Porumb boabe Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 4929 Floarea soarelui Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 962 Sfecla de zahar Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 200 Cartofi Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 140 Legume Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 575 © 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Rezultatele cautarii - Productia agricola vegetala la principalele culturi, pe judete si localitati Ani Anul 2003 Principalele culturi Judete Localitati UM: Tone Tone Grau si secara Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 1853 Porumb boabe Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 6576 Floarea soarelui Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 1615 Cartofi Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 15 Legume Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 31 © 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Produc ţie animale-evolutie
16 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
Rezultatele cautarii - Productia agricola animala pe judete si localitati Ani Principalele produse agricole animale Judete Localitati Unitati de masura Anul 2000 Greutatea in viu a animalelor destinate Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI Tone greutate vie sacrificarii pentru consum 257 Productia de lapte de vaca si bivolita Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI Hectolitri (100 l) (inclusiv consumul viteilor) 8275 Productia de lana Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI Kilograme 3000 Productia de oua Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI Mii bucati 1323 © 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Rezultatele cautarii - Productia agricola animala pe judete si localitati Ani Principalele produse agricole animale Judete Localitati Unitati de masura Anul 2003 Greutatea in viu a animalelor destinate Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI Tone greutate vie sacrificarii pentru consum 179 Productia de lapte de vaca si bivolita Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI Hectolitri (100 l) (inclusiv consumul viteilor) 13056 Productia de lana Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI Kilograme 2510 Productia de oua Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI Mii bucati 1326 © 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
• Transporturi : pentru comuna Slobozia Cior ăş ti, transporturile nu reprezint ă o ramur ă economic ă, ele reprezentând doar o consecin ţă a celorlalte activit ăţ i economice. • Serviciii si comer ţ: acestea sint prezente in teritoriu prin mici ateliere de reparatii in diverse domenii si spatii comerciale mici cu character de deservire local ă.
2.4. POPULA ŢIE – ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE
2.4.1. Num ărul şi evolu ţia popula ţiei 2000 – 2015
17 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
Rezultatele cautarii - POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 ianuarie pe grupe de varsta, sexe, judete si localitati Ani Anul 2000 Varste si grupe de varsta Sexe Judete Localitati UM: Numar persoane Numar persoane Total Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 2147 - Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 1050 - Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 1097 0- 4 ani Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 114 - Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 67 - Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 47 5- 9 ani Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 129 - Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 68 - Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 61 10-14 ani Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 167 - Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 87 - Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 80 15-19 ani Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 128 - Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 57 - Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 71 20-24 ani Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 142 - Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 69 - Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 73 25-29 ani Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 166 - Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 87 - Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 79 30-34 ani Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 150 - Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 80 - Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 70 35-39 ani Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 90 - Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 48 - Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 42 40-44 ani Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 104 - Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 60 - Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 44 45-49 ani Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 86 - Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 40 - Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 46 50-54 ani Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 88 - Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 43 - Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 45 55-59 ani Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 130 - Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 51 - Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 79 60-64 ani Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 170 - Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 85 - Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 85 65-69 ani Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 191 - Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 90 - Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 101 70-74 ani Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 131 - Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 59 - Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 72 75-79 ani Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 97 - Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 38 - Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 59 80-84 ani Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 23 - Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 9 - Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 14 85 ani si peste Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 41 - Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 12 - Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 29 © 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
18 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
Rezultatele cautarii - POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 ianuarie pe grupe de varsta, sexe, judete si localitati Ani Anul 2015 Varste si grupe de varsta Sexe Judete Localitati UM: Numar persoane Numar persoane Total Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 2092 - Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 1032 - Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 1060 0- 4 ani Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 79 - Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 44 - Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 35 5- 9 ani Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 107 - Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 56 - Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 51 10-14 ani Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 107 - Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 53 - Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 54 15-19 ani Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 112 - Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 62 - Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 50 20-24 ani Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 118 - Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 59 - Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 59 25-29 ani Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 165 - Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 91 - Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 74 30-34 ani Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 150 - Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 79 - Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 71 35-39 ani Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 165 - Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 90 - Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 75 40-44 ani Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 159 - Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 76 - Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 83 45-49 ani Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 141 - Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 75 - Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 66 50-54 ani Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 99 - Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 48 - Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 51 55-59 ani Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 133 - Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 69 - Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 64 60-64 ani Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 116 - Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 54 - Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 62 65-69 ani Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 90 - Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 46 - Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 44 70-74 ani Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 90 - Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 29 - Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 61 75-79 ani Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 99 - Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 43 - Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 56 80-84 ani Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 93 - Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 34 - Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 59 85 ani si peste Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 69 - Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 24 - Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 45 © 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
19 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
• Elemente demografice – spor natural
Rezultatele cautarii - Nascuti vii cu resedinta obisnuita in Romania pe judete si localitati Perioade Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Judete Localitati Unitati de masura Numar persoane Numar persoane Numar persoane Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 11 12 14 © 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA ………………………………………………………………………………………………………… Rezultatele cautarii - Decedati pe judete si localitati Ani Anul 2014 Judete Localitati UM: Numar persoane Numar persoane Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 30 © 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA … Rezultatele cautarii - Rata sporului natural al populatiei rezidente pe medii de rezidenta, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete Ani Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Medii de rezidenta judete UM: Spor natural la 1000 locuitori Spor natural la 1000 locuitori Spor natural la 1000 locuitori Spor natural la 1000 locuitori Total Vrancea -4,7 -3,7 -4 Urban Vrancea -1,2 0,4 0,5 Rural Vrancea -6,7 -6 -6,4 © 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Se constata o scadere semnificativa a spurului natural al comunei .
• Mobilitatea populatiei
Rezultatele cautarii - Plecari cu resedinta pe judete si localitati Ani Anul 2000 Judete Localitati UM: Numar persoane Numar persoane Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 30 © 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA ………………………………………………………………………………………………………….. Rezultatele cautarii - Plecari cu resedinta pe judete si localitati Ani Anul 2015 Judete Localitati UM: Numar persoane Numar persoane Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 14 © 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA ………………………………………………………………………………………………………….
Rezultatele cautarii - Stabiliri de resedinta pe judete si localitati Ani Anul 2000 Judete Localitati UM: Numar persoane Numar persoane Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 16 © 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA ………………………………………………………………………………………………………….
20 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
Rezultatele cautarii - Stabiliri de resedinta pe judete si localitati Ani Anul 2015 Judete Localitati UM: Numar persoane Numar persoane Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 10 © 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
• Evolutia numarului de salariati:
Locurile de munc ă sunt , in principal sint cele cele din administratie, invatamînt, sanatate.
Rezultatele cautarii - Numarul mediu al salariatilor pe judete si localitati Ani Anul 2000 Judete Localitati UM: Numar persoane Numar persoane Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 70 © 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Rezultatele cautarii - Numarul mediu al salariatilor pe judete si localitati Ani Anul 2014 Judete Localitati UM: Numar persoane Numar persoane Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 65 © 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
• Numarul total de şomeri 2010 - 2015 Rezultatele cautarii - Someri inregistrati la sfarsitul lunii, pe sexe, judete si localitati Perioade Anul 2010 Sexe Judete Localitati UM: Numar persoane Numar persoane Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 41 Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 29 Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 12 © 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Rezultatele cautarii - Someri inregistrati la sfarsitul lunii, pe sexe, judete si localitati Perioade Anul 2010 Sexe Judete Localitati UM: Numar persoane Numar persoane Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 41 Masculin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 29 Feminin Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 12 © 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
2.4.2. Invat ămant Din datele statistice rezulta urmatoarele elemente caracteristice nivelului de educatie: Infrastructura învatamînt:
• Unitati scolare
21 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
Rezultatele cautarii - Unitatile scolare pe niveluri de educatie, judete si localitati Ani Anul 2014 Niveluri de instruire Judete Localitati UM: Numar Numar Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 1 Primar si gimnazial (inclusiv invatamantul Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI special) 1 Primar si gimnazial Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 1 © 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA …………………………………………………………………………………………… • Sali casa Rezultatele cautarii - Sali de clasa (cabinete scolare/amfiteatre) pe niveluri de educatie, judete si localitati Ani Anul 2014 Niveluri de instruire Judete Localitati UM: Numar Numar Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 4 Invatamant primar si gimnazial (inclusiv Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI invatamantul special) 4 Invatamant primar si gimnazial Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 4 © 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA ………………………………………………………………………………………………………… • laboratoare Rezultatele cautarii - Laboratoare scolare pe niveluri de educatie, judete si localitati Ani Niveluri de instruire Judete Localitati UM: Numar
--- © 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA ……………………………………………………………………………………………………….. • terenuri sport : nu exista • grupuri sanitare Rezultatele cautarii - Numarul PC-urilor pe niveluri de educatie, judete si localitati Ani Anul 2014 Niveluri de instruire Judete Localitati UM: Numar Numar Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 18 Invatamant primar si gimnazial (inclusiv Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI invatamantul special) 18 Invatamant primar si gimnazial Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 18 © 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
• personal didactic Rezultatele cautarii - Personalul didactic pe niveluri de educatie, judete si localitati Ani Anul 2014 Niveluri de instruire Judete Localitati UM: Numar persoane Numar persoane Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 15 Invatamant prescolar Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 2 Invatamant primar si gimnazial (inclusiv Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI invatamantul special) 13 Invatamant primar (inclusiv invatamantul Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI special) 5 Invatamant gimnazial (inclusiv Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI invatamantul special) 8 Invatamant primar si gimnazial Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 13 Invatamant primar Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 5 Invatamant gimnazial Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 8 © 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
22 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
• populatia scolara Rezultatele cautarii - Populatia scolara pe niveluri de educatie, judete si localitati Ani Anul 2014 Niveluri de instruire Judete Localitati UM: Numar persoane Numar persoane Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 180 Copii inscrisi in gradinite Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 38 Elevi inscrisi in invatamantul preuniversitar Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 142 Elevi inscrisi in invatamantul primar si Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI gimnazial (inclusiv invatamantul special) 142 Elevi inscrisi in invatamantul primar Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI (inclusiv invatamantul special) 76 Elevi inscrisi in invatamantul gimnazial Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI (inclusiv invatamantul special) 66 Elevi inscrisi in invatamantul primar si Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI gimnazial 142 Elevi inscrisi in invatamantul primar Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 76 Elevi inscrisi in invatamantul gimnazial Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 66 © 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA …………………………………………………………………………………………………………. • absolventi Rezultatele cautarii - Absolventi pe niveluri de educatie, judete si localitati Ani Anul 2013 Niveluri de instruire Judete Localitati Unitati de masura Numar persoane Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 12 Primar si gimnazial (inclusiv invatamantul Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI special) 12 Gimnazial Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 12 © 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA …………………………………………………………………………………………………………. 2.4.4. Cultura şi arta • numar biblioteci
Rezultatele cautarii - Biblioteci pe categorii de biblioteci, judete si localitati Ani Anul 2014 Categorii de biblioteci Judete Localitati UM: Numar Numar Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 1 … © 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
• numar volume
Rezultatele cautarii - Volume existente in biblioteci pe judete si localitati Ani Anul 2014 Judete Localitati UM: Numar Numar Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 4600 … © 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
• numar cititori activi
Rezultatele cautarii - Cititori activi la biblioteci pe judete si localitati Ani Anul 2014 Judete Localitati UM: Numar persoane Numar persoane Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 90 © 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
23 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
2.4.5. Ocrotirea san ătăţ ii Evolutie 1990 – 2014, unitati sanitare si numar personal medical Rezultatele cautarii - Unitati sanitare pe categorii de unitati, forme de proprietate, judete si localitati Ani Anul 2000 Categorii de unitati sanitare Forme de proprietate Judete Localitati UM: Numar Numar Puncte farmaceutice Proprietate privata Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 1 © 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA Rezultatele cautarii - Unitati sanitare pe categorii de unitati, forme de proprietate, judete si localitati Ani Categorii de unitati sanitare Forme de proprietate Judete Localitati UM: Numar
---- © 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA ……………………………………………………………………………………………………………………………… Rezultatele cautarii - Personalul medico-sanitar pe categorii, forme de proprietate, judete si localitati Ani Anul 2000 Categorii de cadre medico-sanitare Forme de proprietate Judete Localitati UM: Numar persoane Numar persoane Medici Proprietate publica Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 1 Farmacisti Proprietate privata Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 1 Personal sanitar mediu Proprietate publica Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 2 © 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA ……………………………………………………………………………………………………………………………… Rezultatele cautarii - Personalul medico-sanitar pe categorii, forme de proprietate, judete si localitati Ani Categorii de cadre medico-sanitare Forme de proprietate Judete Localitati UM: Numar persoane
- - - - © 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA ………………………………………………………………………………………………………………………………
2.4.7. Nivel de locuire • Evolutia numarului de locuinte 2000 – 2014
Rezultatele cautarii - Locuinte existente la sfarsitul anului pe forme de proprietate, judete si localitati Ani Anul 2000 Forme de proprietate Judete Localitati UM: Numar Numar Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 831 Proprietate publica Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 52 Proprietate privata Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 779 © 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Rezultatele cautarii - Locuinte existente la sfarsitul anului pe forme de proprietate, judete si localitati Ani Anul 2014 Forme de proprietate Judete Localitati UM: Numar Numar Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 827 Proprietate privata Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 827 © 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA ………………………………………………………………………………………………………………………………
24 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
• Evolutia suprafetelor locuibile a locuintelor 2000 – 2014 Rezultatele cautarii - Suprafata locuibila existenta la sfarsitul anului pe forme de proprietate, judete si localitati Ani Anul 2000 Forme de proprietate Judete Localitati UM: M.p. arie desfasurata Metri patrati arie desfasurata Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 27692 Proprietate publica Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 1102 Proprietate privata Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 26590 © 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA Rezultatele cautarii - Suprafata locuibila existenta la sfarsitul anului pe forme de proprietate, judete si localitati Ani Anul 2014 Forme de proprietate Judete Localitati UM: M.p. arie desfasurata Metri patrati arie desfasurata Total Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 44501 Proprietate privata Vrancea 177726 SLOBOZIA CIORASTI 44501 © 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
2.4.7. Circula ţie şi transport 1. Transport rutier Transportul rutier se realizeaza in prezent pe drum national DN 2, drumuri judetene DJ205C , DJ 205R, drumuri comunale si drumuri de deservire local. Limitele administrative ale comunei Slobozia Cior ăş ti intersecteaza drumurile nationale astfel: • DN 2 – km 173+300, dreapta intrare, pân ă la Km 174+840 dreapta ie şire teritoriul administrativ. • DN 23A intrare dreapta Km 12+295, ie şire dreapta Km 14+670 • DJ 204F – de la km 7+745, la Km 10+000. • DJ 205C-DJ 205R: intrare Km 1+400, ie şire Km 12+295 (intersec ţie cu DN 23A)
Poduri existente pe sectoarele de drumuri : DJ 204C la Km 5+990 pod peste râul râmna. Pe sectoarele de drumuri nationale, nu exista parcari. Lungimi ale sectoorelor de drumuri: • DN 2 – 1,540 km; • DN23A- 2,375 Km; • DJ 204F – 2,255 km; • DJ 205C, DJ 205R – 10,895 Km.
Suprafete estimative ocupate de sectoarele de drumuri: Suprafata totala ocupata de caile de transpot rutier este de 102,00 ha, din care: • Intravilan: 72,47 ha; • Extravilan: 29,53 Ha.
Conform Ordonan ței nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor , zonele de siguran ță ale drumurilor sunt cuprinse de la limita exterioar ă a amprizei drumului pân ă la: • 1,50 m de la marginea exterioar ă a șan țurilor, pentru drumurile situate la nivelul terenului; • 2,00 m de la piciorul taluzului, pentru drumurile în rambleu; • 3,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu, cu în ălțimea pân ă la 5,00 m inclusiv; • 5,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu în ălțimea mai mare de 5,00 m; În zonele de siguran ță se va rezerva terenul necesar: • amplas ării semnaliz ării rutiere; • amenaj ări de trotuare pietonale; • amenaj ări de rigole și șan țuri pentru scurgerea apelor; • asigurarea vizibilit ății în curbe și intersec ții; • eventuale spa ții de parcare.
Conform Ordonan ței nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor , zonele de protec ție sunt cuprinse între marginile exterioare ale zonelor de siguran ță și marginile zonei drumului, delimitat conform tabelului urm ător: Tabel 9 – Zonele de protec ție ale drumurilor Distan ța de la axul drumului pân ă la Categoria drumului marginea exterioar ă a zonei drumului Drumuri na ționale 22 m Drumuri jude țene 20 m
25 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
Drumuri comunale 18 m In intravilanul localitatii , reteaua stradala este alcatuita din strazi de categoria IV-a, strazi colectoare si strazi de folosinta locala. Profilul strazilor in anumite zone este redus, iar o patre din acestea sint neasfaltate sau partial acoperite cu îmbracaminte asfaltica.
2. Transport in comun În comuna Slobozia Cior ăş ti nu exista transport public local de persoane prin curse regulate de tip urban. Transportul in comun este realizat de firme specializate, private, cu microbuze pe trasee de legatura cu municipiul Foc şani.
3. Transport feroviar Teritoriul administrativ al comunei, este traversat de la sud c ătre nord de magistrala de cale ferata Bucuresti- Ploie şti-Buz ăa-Foc şani-Mărăş eşti. Pe traseul magistralei din teritoriul administrativ , se afla o statie CF de interes local, numita gara Cotesti, care este utilizata in mod special pentru manevrari in transport feroviar de marfuri. Tranzitul de persoane prin aceasta gara este aproape inexisent, dar este în continuare func ţional. Suprafata de teren ocupata de transportul feroviar este de 11,94 ha.
4. Transport naval – nu este cazul. 5. Transport aerian – nu este cazul.
2.5. INTRAVILAN EXISTENT, ZONE FUNC ŢIONALE, BILANT TERITORIAL
2.5.1. Balanta suprafe ţelor - Intravilan existent- 327,66 ha.
2.5.2. Zone func ţionale – caracteristici
1. Zona central ă şi alte func ţuni de interes public - PUG-ul întocmit în anul 2000 nu are instituit ă o zon ă central ă. 2. Zona pentru locuit şi func ţiuni complementare - are o suprafa ţă de 118,31 Ha şi reprezint ă 36,11% din teritoriul intravilan. Zona de locuit s-a structurat în diverse perioade pe principii diferite, motiv pentru care aceasta are un caracter eterogen. Modul de locuire nu este static, ci se transform ă continuu, implicând atat însum ări cantitative cat şi salturi de calitate. Între func ţiunile principale, locuirea se distinge pe de o parte, datorit ă atributelor sale generatoare ( o asezare omeneasc ă f ără locuin ţe constitue un nonsens). Teoretic , exploatarea respectivelor suprafe ţe, se asigur ă prin cl ădiri şi amenaj ări destinate numai func ţiunii de locuire, sau servind mai multe dintre funcţiuni fundamentale ( de produc ţie, de circula ţie sau de servire social ă ), între care locuirea ocup ă îns ă pondere major ă. - Locuin ţele pe loturi individuale spontan alc ătuite sau pe terenuri lotizate reprezint ă ponderea major ă în zona de locuit. Regimul de în ălţime variaz ă de la parter, parter şi mansard ă pân ă la parter+etaj . Pe teritoriul localit ăţ ii sunt zone diferite din punct de vedere a densităţ ii, a dimensiunilor loturilor şi ca ocupare şi orientare a loturilor.
3. Zona pentru activit ăţ i economice - unit ăţ i industriale, agricole, depozitare şi servicii – nu exista.
4. Zona unit ăţ i agro-zootehnice - ocupa o suprafata de 0,70 Ha, reprezentand 5,76 %
5. Zona institutii si servicii de interes public - ocupa 4,22 Ha, reprezentând 1,29 % din teritoriul intravilan.
6. Zona c ăi de comunica ţii şi transport - ocupa 5,39 Ha, reprezentând 1,64% din teritoriul intravilan. Aceast ă zon ă este reprezentat ă de c ăile rutiere;
7. Zona spa ţii verzi, sport, agrement – ocup ă 1,56 ha, repprezentând 0,48% din teritoriul intravilan.. În conformitate cu legea nr.24/2007 şi cu OUG 114/2007, va trebui dezvoltat ă o suprafa ţă de spa ţii verzi amenajate,pe cap de locuitor de 26,0mp, care la nivelul comunei ar reprezenta 5,40 ha.
8. Zona construc ţii tehnico-edilitare – ocupa 0,22 ha si reprezinta 0,07%.
9. Zona Gospodarie Comunala-cimitire – ocup ă 1,30 Ha, şi reprezintă 0,40 % din teritoriul intravilan
10 . Zona destinatie speciala - PUG-ul întocmit în anul 2000 nu are instituit ă o astfel de zon ă.
11. Zona terenuri libere – are o suprafa ţă de 177,78 Ha, reprezentând 54,25 % din teritoriul intravilan.
12.Zona ape - nu exista.
26 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
13.Zona paduri - nu exista.
14.Zona terenuri neproductive- nu exista.
2.5.3. Documenta ţii de urbanism la nivel PUZ întocmite ulterior aprob ării PUG comuna din anul 2000: 1. Planul Urbanistic Zonal ”CONSTRUIRE COMPLEX AGRO-COMERCIAL SI SERVICII”, extravilan UAT SLOBOZIA CIORASTI, jud. VRANCEA. Amplasament : Comuna SLOBOZIA CIORASTI, - extravilan, T 97, P 527 ; Beneficiar - promotor: SC AUTO ZBR Focsani; Documenta ţia propune extinderea intravilanului comunei astfel: • suprafata de teren aferenta amplasarii unor constructii cu functiuni de depozitare, comert, servicii, agrement, sport, inclusiv platforme functionale specifice = 21.200,0 mp; • suprafata de teren aferenta cailor rutiere de acces, platforme pentru parcari si circulatii pietonale = 5.600,0 mp; • suprafata de teren pentru spatii verzi = 13.000,00 mp; • suprafata de teren pentru echipare edilitar ă = 200,00 mp; Functiunea predominanta: zona de dezvoltare pentru depozitare, comert, servicii, agrement, sport si spatii verzi. Indicatori urbanistici maximi : POT max = 67 %, cut max = 0,70
2.6. ECHIPARE EDILITARE –SITUATIE EXISTENTA
2.6.1. Alimentarea cu ap ă. Jude ţul Vrancea este amplasat - din punct de vedere geografic - pe un bazin hidrografic, bazinul hidrografic Siret, ceea ce determin ă raportarea datelor pe bazin având ca surs ă Administra ţia Bazinal ă de Ap ă Siret. Din punct de vedere al curgerii pe ansamblu, re ţeaua hidrografic ă din BH Siret, jude ţul Vrancea, se caracterizeaz ă printr-un regim de curgere permanent la râurile principale şi afluen ţii din regiunile montane şi printr-un regim nepermanent în regiunile deluroase şi de câmpie. Calitatea apei Monitorizarea apelor subterane se realizeaza periodic pe baza de analize fizico-chimice prin reteaua nationala de foraje de observatie coordonata de Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor (I.N.H.G.A.) si totodata din sursele de apa aflate in exploatare prin puturile forate de catre Sistemul de Gospodarire a Apelor (S.G.A.) Vrancea (conform Planului Local de Actiune pentru Mediu – PLAM Vrancea).
2.6.2. Canalizare In comuna Slobozia Cior ăş ti, nu exista retele de colectare si transport a debitelor de ape uzate, de natura fecaloid menajera, statii de epurare a debitelor de ape uzate. Colectarea apelor uzate, se realizeaza in bazine vidanjabile, mai mult sau mai putin etanse. Debitele de ape pluviale, sunt colectate in paraiele si ravenele din zona sau infiltrate, natural, in pamant.
2.6.3. Alimentare cu energie electric ă În prezent comuna Slobozia Cior ăş ti este complet alimentat ă cu energie electric ă. Sistemul de distribu ţie este realizat de la re ţele aeriene de 20 kv, prin posturi de transformare c ătre re ţeaua aerian ă de pe drumurile comunale, de la care sunt realizate racorduri c ătre consumatori.
2.6.4. Telefonie Comuna este racordat ă la sistemul de telefonie fix ă a TELECOM SA.
2.6.5. Alimentarea cu gaze naturale Comuna nu are în prezent alimentare cu gaze naturale.
2.6.6. Alimentarea cu c ăldur ă Comuna nu dispune de un sistem centralizat de alimentare cu c ăldur ă. Înc ălzirea spa ţiilor de locuit şi a spa ţiilor publice se face individual, cu sobe sau centrale termice cu combustibil solid-lemn.
2.6.7. Colectarea şi gestionarea de şeurilor menajere. În prezent colectarea de şeurilor menajere se face cu pubele individuale, distribuite în propor ţie de 90% în gospod ării şi institu ţii publice şi containere amplasate pe drumurile principale, pentru de şeuri reciclabile. De şeurile menajere sunt colectate de c ătre o firm ă specializat ă, cu care prim ăria are contract de salubrizare şi sunt transportate la platforma colectoare . De şeurile din dejec ţii şi compost provenite de la animale, sunt gestionate individual în fiecare gospod ărie şi sunt utilizate ca îngr ăşă mânt natural pentru terenurile agricole. La nivelul comunei, nu exist ă container frigorific de depozitare temporar ă a cadavrelor animale. 27 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
2.7. ZONE PROTEJATE 2.7.1. Zone de protectie monumente istorice si situri: nu este cazul.
2.7.2. PROTEC ŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI . Protec ţia şi conservarea mediului are un caracter complex ce prive şte rela ţia dintre cadrul construit şi cadrul natural şi vizeaz ă trei domenii principale: A - protec ţia cadrului vital fa ţă de poluarea produs ă de activit ăţ ile umane; B - protec ţia cadrului vital fa ţă de elementele din cadrul natural; C - protec ţia unor factori naturali sensibili cu valoare de patrimoniu.
A - În zona comunei nu exist ă surse majore de poluare a mediului natural sau construit. Singurele surse de poluare a aerului sunt sobele şi centralele termice din zona de locuit. B - Comuna se regaseste la categoria unitatilor administrativ teritoriale, cu risc de alunecari de teren.
2.9. DISFUNCTIONALIT ĂŢ I - ASPECTE CRITICE În urma analizei situa ţiei existente au rezultat urm ătoarele disfunc ţionalit ăţ i şi aspecte critice. Densitatea în zona cu locuin ţe în loturi este mic ă cu specific rural. Lipse şte oferta pentru agrement, divertisment şi sport pentru popula ţie. Perimetrul intravilan al localit ăţ ii nu ofer ă posbilitatea dezvolt ării zonei de locuit din cauza accesului dificil si ca urmare alipsei de interes a locuitorilor; Necesitatea de introducere în intravilan, a unor suprafe ţe de teren pe care, administra ţia local ă, s ă pun ă în aplicare Planul de Dezvoltare durabil ă a comunei SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI.
2.10. NECESIT ĂTI, DEFICITE , OPTIUNI ALE POPULA ŢIEI, PRIORITATI. Principala op ţiune pentru faza de propuneri şi reglement ări va fi definirea sensului evolu ţiei comunei (în care, în etap ă de ac ţiune a PUG poate fi realizat ă numai pornirea schimb ării de profil): În perimetrul intravilan existent sunt amplasate constructii cu caracter agrozootehnice, deteriorate şi nefunc ţionale şi care şi-au pierdut în timp obiectul de activitate. Majorarea perimetrului intravilan al comunei, în zone cu acces facil, în special adiacent drumurilor principale, unde sunt posibilitati mai ieftine de racord la utilitati. Zonele propuse a fi atrase în intravilan, vor avea functiunea predominanta de locuire şi functiuni complementare. Pentru implementarea altor func ţiuni cu caracter economic, social sau cultural, se vor întocmi documenta ţii la nivel de PUZ, legal aprobate.
CAPITOLUL 3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBAN - REGLEMENTARI Analizând Strategia de Dezvoltare Durabil ă a comunei Slobozia Cior ăş ti, se eviden ţiaz ă urm ătoarele priorit ăţ i de dezvoltare durabil ă: • Asigurarea cre şterii veniturilor pe termen lung; • Îmbun ătăţ irea şi dezvoltarea infrastructurii de utilita ţi publice, transport, telecomunica ţii şi energie; • Dezvoltarea resurselor umane, cre şterea ratei de ocupare şi combaterea excluderii sociale şi dezechilibrelor sociale; • Conformarea progresiva a standardelor de mediu din Uniunea European ă, pe care România va trebui sa le ating ă în 2017. • Reabilitarea şi modernizarea drumurilor ( tramei stradale); • Reabilitarea, modernizarea şi extinderea sistemului de alimentare cu ap ă şi canalizare; • Reabilitarea şi reamenajarea arhitectural ă a zonei centrale a comunei; • Construirea de locuin ţe sociale; • Amenajarea de noi spa ţii verzi şi recreere; • Atragrea în intravilanul localitatii a unor suprafete de teren, in vederea dezvoltarii durabile a comunitatii, pentru zone de locuire si functiuni complementare sau alte func ţiuni solicitate de locuitori.
• Bilant teritorial al folosintei terenurilor din teritoriul administrativ – propus
TERITORIUL CATEGORII DE FOLOSIN ŢĂ ADMINISTRATIV AGRICOL NEAGRICOL AL UNITATII ha PĂDURI APE CĂI COMUNICATII DESTINATIE CURTI - NE TOTAL ha ha RUTIER FEROVIAR SPECIALA CONSTR PRODUCTIV ha ha ha ha . ha ha INTRAVILAN 242,42 ------12,92 ------169,91 ----- 425,25 EXTRAVILAN 6192,54 19,85 310,00 77,14 11,94 73,14 24,07 31,00 6740,68 TOTAL 6434,96 19,85 310,00 90,06 11,94 73,14 194,98 31,00 7165,93 % DIN TOTAL 89,80 0,28 4,32 1,26 0,17 1,02 2,72 0,43 100.00
28 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
• BALAN ŢA SUPRAFE ŢELOR TRUP SUPRAFA ŢA SUPRAFA ŢĂ SUPRAFA ŢA EXISTENTA PROPUSA SCOAS Ă ATRAS Ă ha ha ha ha Sat SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI 190,50 230,21 0,48 40,19 Sat JILI ŞTE 97,16 146,24 0,82 49,90 Sat ARMENI 36,00 44,80 0,23 9,03 TRUP 1 4,00 4,00 ------TOTAL GENERAL 327,66 425,25 1,53 99,12
• TERENURI ATRASE IN INTRAVILAN – categorii de folosinta, suprafete, date cadastrale. SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI Nr. Ctr. Tarla Parcel ă Cat. Folosin ţă Suprafat ă ha S. Total ă ha 1 18 91 A 4,12 19,29 93/1 A 15,17 2 19 97 A 3,34 3,34 3 16 84 A 9,17 9,17 4 93 508 A 2,80 2,80 5 3 109 Pş 4,21 4,21 6 20/1 108, 111, 377 Ap ă 0,04 0,14 Pş 0,10 7 TOTAL 40,19
JILI ŞTE Nr. Ctr. Tarla Parcel ă Cat. Folosin ţă Suprafat ă ha S. Total ă ha 1 23 114, 125,132 A 2,40 2,40 2 24 159 A 7,21 7,21 3 26 168 A 8,49 8,49 4 28 181 A 8,94 8,94 5 29 170, 183 A 7,68 7,68 6 50 245 Pş 5,27 5,27 7 50/1 246/1 A 9,91 9,91 8 TOTAL 49,90
ARMENI Nr. Ctr. Tarla Parcel ă Cat. Folosin ţă Suprafat ă ha S. Total ă ha 1 63 289 A 5,50 5,50 2 101 575 Pş 1,56 1,56 3 103 596 A 1,97 1,97 4 TOTAL 9,03
3.1. ANALIZA SWOT- PROTEC ŢIA MEDIULUI, INFRASTRUCTURA ŞI LOCUIRE, RESURSE UMANE, ECONOMIE, TURISM, S ĂNĂTATE, EDUCA ŢE ŞI CULTUR Ă, SPORT SI SPATII VERZI. (Analiza SWOT - puncte tari, puncte slabe, oportunit ăți și amenin țări – reflect capacitatea mediului intern al autorit ăților de a r ăspunde factorilor externi, în sensul fructific ării oportunit ăților și diminu ării amenin țărilor. Denumirea reprezint ă un acronim provenit din limba englez ă, însemnând : Strenghts -Forte, Puncte tari, Weaknesses - Sl ăbiciuni, Puncte slabe, Opportunities -Oportunit ăți, Sanse și Threats -amenin țări.) ANALIZA SWOT- sursa - STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA 2016-2020 Pentru a eviden ția punctele tari, punctele slabe, oportunit ățile și amenin țările comunei Slobozia Cior ăş ti, s-a efectuat analiza SWOT pentru toate componentele situa ției actuale : Economie și dezvoltare rural ă, Agricultur ă, Infrastructur ă și utilit ăți, Mediu, Turism, Cultur ă și tradi ții, Educa ție și sport, Serviciile comunitare, sistemul Social și sanitar și Resursele umane și administra ția local ă.
3.1.1. Economie și dezvoltare rural ă Puncte tari Puncte slabe Economie și dezvoltare rural ă Economie și dezvoltare rural ă Pre ţ actual relativ sc ăzut al terenurilor • Distan ța relativ mare fa ță de zona agricole și non-agricole. industrial ă active. • Sprijinul autorit ăţ ilor locale în vederea • Lipsa activit ăţ ilor cu caracter industrial; demar ării unor investi ţii în plan local; • Poten ţial economic redus al IMM; • Comuna este str ăbătut ă de DN. • Infrastructura rutier ă aflat ă în stare de • Existen ța unei mari suprafe țe agricole degradare. care poate fi exploatat ă în interesul economic al • Migratia populatiei active în ora șele comunei. mari și în str ăin ătate . • Existen ța unor operatori economici în • Puterea de cump ărare cu potential redus. domeniul produc ției agrozootenice. • Investitii reduse în procesul de capacitare a 29 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
resurselor umane locale. • Existen ța unor operatori economici în domeniul produc ției agrozootenice, în intewriorul perimetrului intravilan (în zona de locuinte si dotari complementare), care datorit ă zonei de protective sanitar ă, produc disfunc ţionalitati in zona de locuit. Oportunita ți Amenin țări Economie și dezvoltare rural ă Economie și dezvoltare rural ă Oportunitatea de a crea facilit ăți pentru Sistemul de atragere a investitorilor investitorii priva ți. priva ți deficitar. • Concesionarea la pret redus a terenurilor • Lipsa unui plan de investi ții în dezvoltarea aflate în proprietatea comunei c ătre unui program menit s ă dezvolte/atrag ă IMM- investitorii priva ți. uri locale. • Disponibilitatea de a încheia parteneriate • Interes sc ăzut al investitorilor priva ți din durabile de dezvoltare local ă. cauza situa ției infrastructurii rutiere locale. • Sprijinirea actorilor locali pentru accesarea • Lipsa unor programe na ționale și juede țene fondurilor structurale și de coeziune. socio-economice menite s ă creasc ă • Negocierea condi ţiilor de functionare in natalitatea. intravilanul comunei, a operatorilor din • Men ținerea « muncii la negru », cu efecte domeniul agrozootehnic, insensul diminu ării negative asupra pie ții muncii,economiei poluarii si func ţion ării în conditii legale. locale și asisten ței sociale. • Poluarea de c ătre unita ţile agrozootrhnice a unei suprafete apreciabila din zona de locuit.
3.1.2 Agricultura Puncte tari Puncte slabe Agricultura Agricultura • Existenta unor soluri cu poten țial de • Clima temperat ă, cu fenomene meteo valorificare agricol ă. extreme. • Existen ța unei diversit ăţ i de produse agricole • Grad redus de asociere a proprietarilor locale. agricoli. • Existen ța unor ferme zootehnice. • Lipsa lan ţului produc ţie – colectare - • Existen ța unui num ăr mare de effective procesare-distribu ţie în agricultur ă și animale: ovine, bovine, porcine și p ăsări. zootehnie. • Poten ţial zootehnic ridicat – suprafe ţe mari de • Existen ța unui num ăr redus de effective păş uni. mecanizate. • Pre ţ actual foarte sc ăzut al terenurilor • Exist ă un gard de f ărâmi ţare excesiv ă a agricole. terenurilor agricole. • Utilizarea par ţial ă a terenurilor agricole; • Practicarea unor tehnologii învechite şi nerentabile în agricultur ă. Oportunit ăți Amenin țări Agricultura Agricultura Interven ții prin accesarea fondurilor Lipsa practicilor de tip asociativ în nerambursabile în domeniul agriculturii. agricultur ă. • Înfiin ţarea unor centre de consultan ță • Lipsa unui plan concret de investi ții în agricol ă și crearea unor IMM-uri în mediul domeniul agricol. rural; • Sc ăderea bonit ării terenurilor agricole în cazul • Aderarea sau înfin țarea de asocia ții agricole în care nu sunt utilizate rational și durabil comune. • Dezvoltarea zootehniei prin cresterea animalelor folosind material genetic de calitate. • Înfiin țarea unor sere private.
3.1.3. Infrastructur ă și utilit ăți Puncte tari Puncte slabe Infrastructur ă și utilit ăți Infrastructur ă și utilit ăți Existen ţa re ţelei de distribu ţie stradal ă • Starea precar ă a drumulrilor care fac leg ătura de ap ă potabil ă în comun ă. între satele comunei. • Exist ă central ă digital ă de telefonie. • Starea precar ă a str ăzilor și trotuarelor • Exist ă sistem de TV-digital. laterale, drumurilor principale ce traverseaz ă • Existen ţa operatorilor de transport public de satele comunei
30 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
persoane, pe ruta Foc șani şi Râmnicu S ărat. • Sistem de iluminat public stradal deficitar, • Derularea unor proiecte de infrastructur ă prin învechit și ineficient. accesarea unor programe de finan țare din • Starea precar ă a drumurilor de acces c ătre fonduri publice și europene. terenurile agricole. • Comuna nu este racordat ă la sistemul de gaze naturale. • Comuna nu beneficiaz ă de sistem de canalizare şi de tratare și epurare a apei reziduale. Oportunit ăți Amenin țări Infrastructur ă și utilit ăți Infrastructur ă și utilit ăți
Posibilitatea acces ării de programe Starea infrastructurii rutiere dintre na ționale pentru modernizarea satele comunei nu încurajeaz ă infrastructurii (în special strazi și investi țiile private. trotuare). • Lipsa sistemului de canalizare şi de tratare și • Extinderea și imbun ătățirea iluminatului public epurare a apei reziduale. prin programe de finan țare multianual ă sau • Transporturile sunt afectate de starea precar ă credit furnizor. a drumurilor. • Posibilitatea accesarii fondurilor europene în parteneriate cu alte institu țile publice
3.1.4 . Mediu Puncte tari Puncte slabe Mediu Mediu Existen ța unui operator privat de Inexisten ţa unei re ţele de canalizare şi salubritate care colecteaz ă de șeurile. de tratare și epurare a apei reziduale. • Inexisten ţa în apropiere a surselor de poluare • Lipsa tehnologiilor de colectare prin sortare şi de origine industrial ă. de reciclare a de şeurilor. • Amplasarea comunei într-o zona nepoluat ă • Lipsa unor programe jude țene și na ționale atmosferic, hidrologic și pedologic. coerente de dezvoltare pe domeniul ecologic • Varietatea și bogatia biodiversit ății. și de protec ție a mediului. • Existen ța unui fond cinegetic și forestier. Oportunit ăți Amenin țări Mediu Mediu Accesarea de fonduri externe în vederea Lipsa informa țiilor legate de normele cresterii calit ății mediului înconjur ător. europene de mediu în rândul micilor • Contextul legislativ (directivele europene întreprinz ători. transpuse în legisla ția na țional ă) în domeniul • Educarea locuitorilor în a pune în aplicare protec ției mediului. normele impuse de legisla ția na țional ă și • Construirea de parcuri și locuri de joac ă european ă pentru protec ția mediului. pentru copii. • Amenajarea de locuri de picnic și de agrement. • Extinderea colabor ării şi implicarea ONG- urilor şi a şcolilor în programe comune de educa ţie ecologic ă.
3.1.5. Turism, cultur ă și tradi ții Puncte tari Puncte slabe Turism, cultur ă și tradi ții Turism, cultur ă și tradi ții Existen ța lacului /lacul Mare, a b ăilor sulfuroase. Lipsa unor centre de agrement • Dezvoltarea turismului religios – Mănăstirea • Lipsa unui Centru de informare turistic ă. STEFAN ARGATU • Accesul dificil în satele comunei din cauza • Existen ța unei manifest ări cultural deficitului infrastructurii rutiere. remarcabile, în ziua de Rusalii. • Lipsa spa țiilor de cazare. • Cadru natural bogat și diversificat • Lipsa unei promov ări sus ţinute a obiceiurilor • Existența unei biblioteci cu un num ăr mare și tradi țiilor locale. de volume de c ărți în proprietate. • Lipsa unei diversit ăți cu privire la • Cadru propice pentru dezvoltarea manifest ările culturale remarcabile. agroturismului în gospod ăriile oamenilor. • Existen ţa bisericilor și a unei m ănăstiri Oportunit ăți Amenin țări
31 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
Promovarea obiceiurilor și tradi țiilor locale Nepromovarea zonei în vederea atragerii turi ştilor prin intermediul internetului și televiziunilor judetene. conduce la sc ăderea competitivit ăţ ii teritoriului • Promovarea bibliotecii locale și a volumelor comunei, în favoarea altor teritorii, considerate mai existente în proprietatea acesteia. interesante de c ătre turi şti şi investitorii în turism. • Organizarea de activit ăți culturale specific • Calitatea slab ă a unor drumuri și str ăzi locale. zonei. • Lipsa de preocupare a tinerilor pentru • Înfiin țarea unui ansamblu de dansuri tradi ţiile zonei poate duce la pierderea lor. populare • Concuren ța intern ă și interna țional ă în • Înfiin țarea unei fanfare locale domeniul turismului • Participarea cu ansamblul de dansuri și • Diminuarea valorii istorice, arhitecturale și fanfar ă la evenimente na ționale și ambientale a obiectivelor protejate prin interna ționale pentru promovarea obiceiurior folosirea unor materiale necorespunzatoare locale dar și a comunei în general în momentul reabilit ării acestora • Participarea la evenimente și târguri de turism pentru promovarea zonei și a posibilita ților de petrecere a timpului liber
3.1.6. Educa ție și sport Puncte tari Puncte slabe Educa ție și sport Educa ție și sport Existen ța infrastructurii de inva ţamânt pre şcolar, Inexisten ța unit ăților de înva țamânt public în fiecare şcolar si gimnazial. sat din comun ă. • Starea bun ă a infrastructurii institu ților de • Inexisten ța unui program de tip After School înv ățământ func ționale din comun ă. în comun ă. • Transportul școlar este asigurat prin • Inexisten ța unei bazei sportive. intermediul unui microbus școlar aflat în stare bun ă de functionare. • Existen ța bazei sportive în satul . Oportunit ăți Amenin țări Educa ție și sport Educa ție și sport Cresterea calit ății sistemului de înv ățământ prescolar, • Abandonul scolar în rândul grupurilor primar și gimnazial vulnerabile și defavorizate • Ini țiative de colaborare cu școli sau licee din • Plecarea unor cadre didactice ce ulterior pot fi țar ă și str ăin ătate, cu privire la schimbul de înlocuite cu greu de persoane cu experien ță expeien ță, organizare tabere comune sau similar vizite de lucru • Lipsa programelor na ționale și a unei strategii • Accesul facil la fondurile externe referitoare la coernete în sistemul de înv ățământ imbun ătățirea accesului la sistemul de • Utilizarea necorespunz ătoare a investi ției în înv ătământ a copiilor din mediul rural. baza sportiv ă din satul poate conduce la • Promovarea bibliotecii locale și a volumelor deteriorarea acesteia. existente în proprietatea acesteia. • Organizarea de activit ăți cultural specifice zonei. • Înfiin țarea unei echipe de fotbal pentru promovarea sportului în comun ă
3.1.7. Serviciile comunitare, sistemul social și sanitar Puncte tari Puncte slabe Sistemul social și sanitar Sistemul social și sanitar • Existen ța unui control adecvat în ceea ce • Inexisten ța unor programe sociale adecvate priveste num ărul persoanelor beneficiare de nevoilor grupurilor vulnerabile. ajutor social. • Lipsa locurilor de munc ă. • Existen ța unei farmacii în comun ă • Inexisten ţa de resurse medicale calificate pe • Existen ța unui cabinet sanitar-veterinar. raza comunei. • Inexisten ța unor puncte farmaceutice în celelalte sate ale comunei • În comun ă nu exist ă organiza ții nonguvernamentale cu activitate în domeniul social Oportunit ăți Amenin țări Sistemul social și sanitar Sistemul social și sanitar • Accesarea de fonduri europene menite s ă • Accesul greu la serviciului de urgen ță
32 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
imbun ătățeasc ă situa ția socioeconomic a (pompieri, SMURD, ambulan ță) din cauza grupurilor vulnerabile. infrasturcturii rutiere • Înfin țarea de structuri de economie social ă • Imb ătrânirea popula ției comunei în urma menite s ă scad ă num ărul șomerilor din sc ăderii num ărului de na șteri și plec ării comun ă. tinerilor în cautarea unei pie țe a muncii active • Identificarea unor programe de calificare și moderne. profesional ă adaptate nevoilor pie ței muncii • Dezinteresul ONG-urilor de a practica servicii din zon ă. sociale în zon ă din cauza accesului dificil și • Înfiin țarea unui serviciu social de îngrijire la lipsa unor programe na ționale care s ă vin ă în domiciliu pentru vârstnici sau a unui centru de sprijinul acestora îngrijire personae vârstnice (parteneriat public privat)
3.1.8. Resursele umane și administra ția local ă Puncte tari Puncte slabe Resursele umane și administra ția local ă Resursele umane și administra ția local ă Existen ța for ței de munc ă ieftin ă și calificat ă • Fenomenul demografic negativ • Num ăr mare de tineri având liceul terminat și • Inexisten ța unor programe sociale adecvate cu studii superioare nevoilor grupurilor vulnerabile. • Existen ța unui control adecvat în ceea ce • Lipsa locurilor de munc ă. priveste numarul persoanelor beneficiare de • Personal insuficient în aparatul executive al ajutor social. administratiei locale • Prezentarea unor exemple de succes ale • Inexisten ța unei asocia ții cu scop de unor localnici cu initia țiv ă informare cu privire la programe locale de • Expertiza personalului din aparatul executiv calificare și recalificare a for ței de munc ă al primariei Oportunit ăți Amenin țări Resursele umane și administra ția local ă Resursele umane și administra ția local ă • Accesarea de fonduri europene menite sa • Emigrarea for ței de munc ă calificat ă imbun ătățeasc ă situa ția socioeconomic a • Reducerea ponderii popula ției active grupurilor vulnerabile. • Imb ătrânirea popula ției comunei în urma • Identificarea unor programe de calificare sc ăderii num ărului de nasteri și plec ării profesional ă adaptate nevoilor pie ței muncii tinerilor în cautarea unei pie țe a muncii active din zon ă. și moderne. • Creearea unor grupuri de lucru pe domeniile • Adaptarea mai lent ă a popula ției la prioritare formate din specialisti care s ă schimb ările actuale din punct de vedere analizeze oportunitatea elaborarii unor profesional, tehnic și tehnologic. proiecte de interes local. • Specializarea aparatului executiv prin cursuri specifice domeniilor de interes cu privire la legislatia și dezvoltarea european ă • Înfiin țare Poli ție Local ă (cresterea siguran ței ceta țeniilor și a ordinii publice).
3.2. EVOLUTIA POPULA ŢIEI Estimarea evolu ţiei popula ţiei - Popula ţia, în perioada precedenta a avut o evolutie descrescatoare. Consideram ca in perioada urmatoare, va avea o evolu ţie ascendent ă, generat ă atât de implementarea strategiei de dezvoltare spatiala durabila, majorarea ratei medie anual ă de crestere a populatiei. Estimarea resurselor de munc ă Resursele pentru for ţa de munc ă, vor apare cu prec ădere în sectorul micii industrii şi servicii. Aceasta se va realize prin derularea unor programe de formare şi reconversie profesional ă, precum şi prin con ştientizarea importan ţei programelor de perfec ţionare şi formare continu ă a persoanelor angajate în munc ă.
3.3. DEZVOLTAREA ACTIVIT ĂŢ ILOR ECONOMICE În perioada de timp, pentru care se fac propuneri în cadrul unui Plan Urbanistic General-10—12 ani se poate aprecia c ă economia localit ăţ ii se va dezvolta valorificând condi ţiile favorabile existente şi poten ţialul natural al comunei. Activit ăţ i industriale – nu vor avea o pondere semnificativ ă în dezvoltarea economic ă a comunei, aceasta rămânând la stadiul de mic ă industrie, nepoluant ă. Depozitare şi construc ţii - se vor moderniza şi vor avea o cre ştere economic ă func ţie de gradul lor de participare la viitoarea dezvoltare a localit ăţ iii (construc ţii de locuin ţe, dot ări, institu ţii, turism, ecipare edilitar ă). Agricultura –se preconizeaz ă o dezvoltare a agriculturii prin exploatarea diversificat ă a teritoriului agricol,in principal a sectorului silvic, inclusiv a activit ăţ ilor ce prezint ă un eventual interes turistic.
33 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
Alte activit ăţ i - pest ări servicii - dezvoltarea prest ărilor de servicii pentru popula ţie şi pentru viitoarea dezvoltare în domeniul agro-industrial. În m ăsura în care vor ap ărea investitori, pe teritoriul administrativ sunt destule posibilit ăţ i de amplasare a noi obiective, practic din orice domeniu. Totu şi, anumite categorii de obiective s-ar putea amplasa şi în extravilan (unit ăţ i de productie, unit ăţ i agroindustriale, etc.) bineîn ţeles numai dup ă scoaterea terenului din circuitul agricol şi ob ţinerea tuturor avizelor şi acordurilor necesare.
3.4. DEZVOLTAREA SPA ŢIILOR VERZI PUBLICE În conformitate cu legea nr.24/2007 şi cu OUG 114/2007, este dezvoltat ă o suprafa ţă de spa ţii verzi amenajate,mai mare de 26,0 mp pe cap de locuitor. In aceste conditii conuma ar trebui sa asigure o suprafa ţa de teren echivalenta cu 1699 locuitor x 26,0 mp /locuitor = 4,42 ha. Din analiza situa ţiei existente, rezulta ca pe teritoriul comunei exista la data întocmirii documenta ţiei o suprafata de teren cu destina ţie –spatii verzi- de 0,26ha. Prin aprobarea si introducerea in intravilan a terenului care face obiectul documenta ţiei de urbanism, Planul Urbanistic Zonal ”CONSTRUIRE COMPLEX AGRO- COMERCIAL SI SERVICII”, extravilan UAT SLOBOZIA CIORASTI, jud. VRANCEA, se reglementeaza realizarea pe aceasta parcela a unei suprafete de spatiu verde amenajat de 1,30ha. Rezulta ca pe tritoriul comunei suprafata de spaţii verzi existent ă este de 1,56 ha, urmând a fi amenajate alte spa ţii verzi cu o suprafa ţa de minim 2,86 ha. Pentru împlementarea altor proiecte de realizare a investi ţiilor in domeniul spatiilor verzi si zone de agrenent,, Administratia Public ă Local ă va utiliza fonduri legal constitiute, va accesa fonduri Comunitare sau va utiliza parteneriate public-private.
3.5. ORGANIZAREA CIRCULA ŢIEI Organizarea circula ţiilor rutiere, pietonale şi a transportului în comun. Pe drumurile care urmeza a fi reabilitate, se vor realiza circula ţii pietonale conform normelor în vigoare.Toate circula ţiile pietonale, vor respecta coditiile speciale pentru personae cu handicap, reglemntate de lege. Reabilitarea tramei stradale a comunei, va avea în vedere urm ătoarele aspecte tehnice: -realizarea unor platforme rutiere cu l ătîme de 7,00m, echipate cu rigole laterale şi asfaltat; -refacerea într-o prîma etap ă a platformelor rutiere a tramei stradale din comuna, cu balast de riu compactat. Func ţie de posibilitatile financiare, sau prin accesare de fonduri de investi ţie, în urmatorii 10-15 ani, se preconizeza asfaltarea intregii tramei stradale. Transport comun în interiorul comunei nu exista. Leg ătura cu alte localitati sau cu municipiul Focsani, resedinta de judet, se realizeaz ă de c ătre operatori autorizati pentru transport în comun, cu autobuze sau microbuze.
3.6. DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE PE TERMEN SCURT SI MEDIU 3.6.1. Alimentarea cu ap ă. Comuna Slobozia Ciorasti, detine un sistem de alimentare cu apa, pentru intreaga comuna. Pentru viitoarele introduceri in intravilan, a unor suprafete de teren, exista dispoibil, in reteaua de alimentare cu apa, de extindere a acesteia.
3.6.2. Canalizare menajer ă Dat fiind faptul ca, in momentul de fata, este in vigoare Masterplanul apa canal, al judetului Vrancea, in care SC CUP SA, in calitate de operator regional, a stabilit ca reteaua de canalizare a comunei Slobozia Ciorasti, va fi racordata la conducta magistrala Focsani – Rastoaca – Milcovul – Gologanu – Tataranu – Ciorasti, cu descarcare in statia de epurare a municipiului Focsani, propunerile, pentru realizarea retelei de canalizare, vor avea la baza aceste prevederi. Mentionam faptul ca UAT Slobozia Ciorasti, in momentul de fata, nu mai este parte componenta a programului de extindere a retelelor de apa potabila si apa uzata, din cadrul POS Mediu 2014 – 2020. In programul de finantare POS Mediu 2014 – 2020, se propune realizarea unei retele de canalizare pe strazile principale din localitile Slobozia Ciorasti si Jiliste, astfel incat pe viitor daca se doreste extinderea retelei de canalizare pe strazile laterale, acestea sa poata fi racordate la reteaua principala de canalizare. Debitele de ape uzate, vor fi pompate la statia de epurare a municipiului Focsani, in vederea tratarii avansate.
Reteaua de canalizare propusa pentru localitatea Slobozia Ciorasti colecteaza apele uzate menajere intr-o statie de pompare ape uzate locala, 31SPAU1, amplasata la intersectia dintre strada Troitei si strada Teilor care descarca apele uzate prin intermediul unei conducte de refulare PEHD De 140 mm; de aici porneste un nou colector gravitational principal paralel cu drumul judetean DJ 205R care descarca apele uzate in statia de pompare 31SPAU2, amplasata la marginea localitatii Slobozia Ciorasti.
Pentru aceasta statie de pompare s-a luat in considerare si debitul aferent localitatii Armeni de cca. 1.0 l/s pentru care in prezenta investitie nu s-au prevazut lucrari, dar pentru ca intr-o etapa viitoare aceasta localitate sa se poata integra in sistemul proiectat. 34 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
De la statia de pompare porneste o conducta de refulare PEHD De 160mm care subtraverseaza prin foraj orizontal si conducta de protectie OL Dn 273*7.9 mm drumul judetean DJ 205R si raul Ramna, si descarca apele uzate intr-un camin din reteaua gravitationala de canalizare a localitatii Jilistea.
Reteaua de canalizare propusa pentru localitatea Jilistea colecteaza apele uzate menajere de pe strada principala a localitatii intr-o statie de pompare de transfer ape uzate, 31SPAT1, amplasata la iesire din localitate care descarca apele uzate prin intermediul unei conducte de refulare PEHD De 200 mm intr-o statie de pompare de la marginea localitatii Gologanu.
Astfel in cadrul prezentei investitii s-au prevazut doua statii de pompare locale si o statie de pompare de transfer. La intrarea in fiecare statie de pompare s-a prevazut cate un camin prevazut cu tocator pentru materii solide.
In comuna Slobozia Ciorasti, in cadrul prezentei investitii sistemul de canalizare prevazut cuprinde urmatoarele componente: ‹ Retea de canalizare gravitationala, in lungime totala de 3971m: • retea de canalizare a localitatii, cu conducte PVC De 250mm, in lungime totala de 3538m; • retea de canalizare a localitatii, cu conducte PVC De 315mm, in lungime totala de 433m; • camine de vizitare, schimbare de directie sau rupere de panta, in total 94 bucati, cu diverse adancimi pentru asigurararea pantei corespunzatoare, astfel: CV (H<2 m) = 49 buc ; CV (H2-3 m) = 40 buc ; CV (H3-4 m) = 5 buc ; TOTAL 94 buc • conducte de racord in lungime totala de 3390 m, din care: ° PVC De 110 mm, lungime de 3050 m; ° PVC De 160 mm, lungime de 340 m; • camine de racord la proprietati, in total 339 bucati; • subtraversari de rau - 4 bucati, subtraversare de canale/podete - 11 bucati.
‹ Statii de pompare locale cu conducte de refulare aferente Pe teritoriul localitatii Slobozia Ciorasti sunt prevazute doua statii de pompare locale, fiecare din SPAU fiind echipata cu 1A+1R pompe submersibile;
Conductele de refulare de la statiile de pompare ape uzate sunt prevazute din conducte PEHD PE100 Pn10, iar pe traseul acestora sunt prevazute dupa caz camine debitmetre, camine de vane, de golire si de aerisire. Astfel au fost prevazute urmatoare statii de pompare ape uzate locale: • statie de pompare ape uzate 31SPAU1, colecteaza zona de nord-est a localitatii si are urmatoarele caracteristici: (1A+1R) Q=8.0 l/s si Hp= 15,11 m; • conducta de refulare aferenta statiei de pompare 31SPAU1 este prevazuta din PEHD De 140mm, cu o lungime de cca. 965 m;
• statie de pompare ape uzate 31SPAU2, colecteaza zona de sud a localitatii si are urmatoarele caracteristici: (1A+1R) Q=10.0 l/s si Hp= 11,95 m; • conducta de refulare aferenta statiei de pompare 31SPAU2 este prevazuta din PEHD De 160 mm, cu o lungime de cca. 2611 m; Conducta de refulare subtraverseaza raul Ramna si DJ 205R cu foraj orizontal si conducta de protectie din otel;
‹ Statii de pompare de transfer cu conducte de refulare aferente Pe teritoriul localitatii Slobozia Ciorasti este prevazuta o statie de pompare de transfer 31SPAT1, fiind echipata cu 1A+1R pompe submersibile;
Conductele de refulare de la statia de pompare ape uzate sunt prevazute din conducte PEHD PE100 Pn10, iar pe traseul acestora sunt prevazute dupa caz camine debitmetre, camine de vane, de golire si de aerisire. Astfel a fost prevazuta o statie de pompare ape uzate de transfer: • statie de pompare ape uzate 31SPAT1, colecteaza apele uzate de pe intreg teritoriu al localitatii Slobozia Ciorasti si Jilistea si are urmatoarele caracteristici: (1A+1R) Q=18.0 l/s si Hp= 18,94 m; • conducta de refulare aferenta statiei de pompare 31SPAT1 este prevazuta din PEHD De 200 mm, cu o lungime de cca. 3933 m; Conducta de refulare subtraverseaza DN 23A, de doua ori DJ 205R, o apa si un canal/podet.
35 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
Descrierea tehnologica;
Din punct de vedere tehnologic, lucrarile prevazute in prezentul proiect au ca scop colectarea integrala a apelor uzate menajere din UAT Slobozia Ciorasti si colectarea acestora spre statia de epurare din Gologanu prin intermediul retelelor principale de colectare si a statiilor principale de pompare.
• Sistemul de canalizare este prevazut in sistem divizor. Canalizarea proiectata este de tip menajer, apele metorice fiind preluate in continuare prin santuri si rigole stradale si conduse spre vaile de pe teritoriul comunei, respectiv in emisarii naturali din zona. • Reteaua de canalizare are o functionare in sistem gravitational si prin pompare in zonele de teren unde conditiile sau cotele de teren nu permit functionare gravitationala spre statia de pompare de transfer. • Apele uzate menajere colectate din comuna sunt transmise prin intermediul statiilor de pompare ape uzate de transfer catre Statia de Epurare Zonala din Focsani. Descrierea constructiva;
Din punct de vedere constructiv , sistemului de canalizare in cadrul prezentei investitii cuprinde urmatoarele componente:
‹ Retea de canalizare in sistem separativ - reteaua de canalizare menajera calculata pentru UAT Slobozia Ciorasti la Quz orar max = 18.93 mc/h = 5.26 l/s . Reteaua de canalizare in prezenta investitie are o lungime de 3971 m si se prevede a se realiza din conducte corugate din polietilena de inalta densitate si SN 8 cu mufa si etansate cu inel de cauciuc: • Dn 250 mm, L=cca 3538 m • Dn 300 mm, L=cca 433 m
• Pe colectoare au fost prevazute un numar de 94 camine de vizitare si intersectie, amplasate la o distanta de max. 60 m intre ele. Functie de amplasament, caminele de vizitare au fost prevazute din polietilena (PVC, PP corugat, etc) sau din beton. • Pana la adancimea de 3,0 m, camine de vizitare monobloc din PE cu baza inchisa si fundatie de beton sau cu baza cu o iesire si 1-3 intrari. • Pentru adancimi mai mari de 3 m se vor folosi camine de vizitare monobloc din PE cu aceleasi elemente dar cu intarirea cosului de acces de la nivelul fundatiei pana la cota -3,0; Caminele de vizitare au fost prevazute cu urmatoarele roluri: − camine de vizitare si inspectie − in punctele de schimbare a dimensiunilor; − in punctele de schimbare a pantei; − in punctele de schimbare a directiei; − camine in punctele in care apele de canalizare necesita control calitativ din partea organelor de exploatare. • Solutii constructive deosebite: Subtraversare de drum national, judetean sau CF cu conducte de canalizare protejate de o teava din OL (interspatiul dintre conducta de canalizare si conducta de protectie umplut cu mortar de ciment), subtraversare de cursuri de ape (vai, rauri, canale, etc) prin foraj dirijat, Supratraversari de albii de ape inguste prin masive de ancoraj pe maluri si suport europrofil I la conducta metalica de suport si Subtraversari de podete, canale de beton, etc prin transee sau in tevi de protectie din OL. • Pe reteaua de canalizare proiectata au fost prevazute racorduri la consumatori. Racordurile constau dintr-un camin de racord amplasta in curtea proprietatii, la cca. 1.5 m de gard, conform standardelor in vigoare, conducta de legatura din PVC Dn 110 (160 mm) la reteaua de canalizare stradala de care se leaga prin intermediul unui camin de vizitare.
Numar de racorduri prevazute, N= 339 buc
Lungime conducte de racord Dn 110 mm, L= 3,050 ml
Lungime conducte de racord Dn 160 mm, L= 340 ml
TOTAL 3,390 ml
Numar de camine de racord proprietate, N= 0 Beton, Dn 800 mm N= 339 PVC, Dn 1000 mm TOTAL 339 buc
‹ Statii de pompare ape uzate – SPAU. Pomparea apei uzate pe reteaua de canalizare prin intermediul a 2 statii de pompare ape uzate iar transferul apei din UAT se face catre UAT Slobozia
36 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
Ciorasti prin intermediul unei statii de pompare de transfer ape uzate, fiecare din SPAU echipate cu 1A+1R pompe submersibile, avand fiecare: SPAU 1 Q=8.0 H=15.11 SPAU 2 Q=10.0 H=11.95
SPAU Transfer 1 Q=18.0 H=18.94
• Conducte de refulare sub presiune de la statiile de pompare ape uzate SPAU din conducte PEHD PE100 Pn10. Lrefulari intravilan = 3576 m Conducta SPAU 1 HDPE PE100 De=140 Transee H=2 m L= 965 m Conducta SPAU 2 HDPE PE100 De=160 Transee H=2 m L= 2611 m
Lrefulari extravilan = 3933 m Conducta SPAT 1 HDPE PE100 De=200 Transee H=2 m L= 3933 m
Retele de canalizare, in completare: Pentru completarea retelelor de canalizare, prevazute a se realiza, in cadrul comunei Slobozia Ciorasti, sunt necesare a se realiza urmatoarele cantitati de lucrari: Satul Armeni: - Conducta canalizare PVC SN4, De 250 mm: 2.850 ml - Conducta canalizare PVC SN4, De 315 mm: 1.800 ml - Total: 4.650 ml - Statie pompare ape uzate, tip cheson: 1 bucata; - Conducta apa uzata, pmpata, PE ID De 110, Pn6: 1.200 ml
Satul Slobozia Ciorasti: - Conducta canalizare PVC SN4, De 250 mm: 6.970 ml - Conducta canalizare PVC SN4, De 315 mm: 3.980 ml - Total: 10.950 ml - Statie pompare ape uzate, tip cheson: 1 bucata; - Conducta apa uzata, pmpata, PE ID De 110, Pn6: 300 ml
Satul Jiliste: - Conducta canalizare PVC SN4, De 250 mm: 2.630 ml - Conducta canalizare PVC SN4, De 315 mm: 1.970 ml - Total: 4.600 ml - Statie pompare ape uzate, tip cheson: 2 bucata; - Conducta apa uzata, pmpata, PE ID De 110, Pn6: 630 ml
PE TERMEN LUNG – Perioada de valabilitate PUG: se va dezvolta şi se va extinde reteaua de echipare hidroedilitara, pe toate zonele atrase in intravilan.
3.6.3. Alimentarea cu energie termic ă şi ap ă calda menajer ă. In prezent alimentarea cu energie termic ă şi ap ă calda menajer ă este rezolvata individual cu centrale termice proprii, electric sau cu lemne. Avind in vedere tendinta ,tot mai acut manifestata de economsire a resurselor energetice, generat ă atat de aspecte economice dar şi de aspecte de protec ţie a mediului înconjur ător, in viitor propunem rezolvarea acestui domeniu, prin incur ăjarea popula ţiei şi a agentilor economici, sa foloseasc ă sure energetice neconventionale (solară, eoliana, etc).
3.6.4. Alimentare cu energie electric ă. Pentru zonaele introduse in intravilan, se va amplifica capacitatea posturilor de tr ănsformare existente, se vor majora sectiunile conductoarelor in tronsoane de plecare din posturi, sau se vor amplasa noi posturi de tr ănsformare cu re ţele de distribu ţie aferente, in baza studiilor facute de furnizorul de energie electric ă. Se va completa , extinde şi reabilita (in sensul reducerii consumului energetic) sistemul de iluminat public la toate str ăzile.
3.6.5. Telefonizare. In comuna Slobozia Cior ăş ti, instala ţiile de telecomunicatii existente, sunt amplasate in domeniul public aerian, pe stilpi. Pentru dezvoltarea re ţelei de telefonie public ă in noile teritorii atr ăse in intravilan, se vor rezerva spa ţii, pe domeniul public, pentru amplasarea acestora. Analiza şi intocmirea documentatiilor necesare, privind extinderea re ţelei de telefonie fixa, se va face prin UNITĂŢ I specializate apar ţinând TELECOM SA.
37 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
3.7. COLECTAREA ŞI GESTIONAREA DE ŞEURILOR In conformitate cu proiectul de investitie Sistem de Management Integrat al De şeurilor din jude ţul Vrancea , proiect aflat în derulare începind cu anul 2011, se preconizeaz ă urm ătoarele obiective ţint ă ce trebuie atinse pân ă in anul 2016, valabile şi pentru comuna Slobozia Cior ăş ti: Colectarea de şeurilor: Tipul deseului Zone urbane Zone rur ăle De şeuri mixte “sistem de colectare” cu containere de “sistem de colectare” mixt, cu 1,100/240 litri pubele de 120 litri şi containere de 1100 l
De şeuri biodegradabile Colectare separat ă (apartamente) Nu se realizeaz ă colectare Compostare individual ă (case) separat ă Compostare individual ă
De şeuri din ambalaje: -sticl ă Colectare separat ă (containere 1100 l) Colectare separat ă (containere -hârtie Colectare separat ă (containere 1100 l) 1100 l) -plastic şi metal Colectare separat ă (containere 1100 l) Colectare separat ă (containere 1100 l) Colectare separat ă (containere 1100 l)
De şeuri voluminoase şi de şeuri speciale 6 statii de colectare in apropierea - zonelor urbane Colectare cu camioane cu platforma
Ţinând cont de reglement ările normative din proiectul director mai sus men ţionat, acestea devin obligatorii şi pentru Comuna Slobozia Cior ăş ti.
3.7.1. De şeurile mixte Se propune introducerea unui sistem mixt de colectare folosind pubele de 120 l pentru popula ţie şi containere de 1100 l in zonele aglomer ăte centru civic şi zone cu institu ţii şi servicii de interes public cu colectare o data pe saptamana). Pubelele de 120 l, din plastic (europubele), vor fi achizitionate şi utilizate de locuitori iar containerele de 1.100 l vor fi achizitionate de Prîmarie. Containerele vor fi amplasate in puncte de colectare de unde sunt desc ărcate in vehicule compactoare de 10 m 3. Platformele vor fi amplasate pe supr ăfete betonate de 5,5 mp, cu acces la un drum public. Frecventa de colectare in rur ăl este o data pe saptamana.
3.7.2. De şeurile biodegradabile - In zonele rur ăle se va stimula compostarea individual ă. Administr ătia Public ă Local ă va demara un program de informare a locuitorilor in vederea realizarii compostarii individuale a acestui tip de de şeuri, pentru obtinerea unor ingr ăsaminte naturale ecologice, utilizata pentru uz propriu sau pentru realizarea unor soluri vegetale ecologice destinate comercializarii.
3.7.3. De şeurile din ambalaje Se vor colecta selectiv pe tipuri de de şeuri: hartie, sticl ă, plastic şi metale. Containerele pentru hartie, sticl ă şi plastic şi metale, vor fi amplasate in grupuri de 4, in centrul de greutate a satului si a satului Necule, pe platforme betonate special amenajate in acest sens, cu dimensiuni de aprox. 16,0 mp, cu acces direct la un drum public. Pentru toate de şeurile colectate selectiv se propune acela şi tip de containere cu capacitatea de 1100 l, gen iglu, cu sistem de ridicare cu maner dublu şi golire pe la baza. Pentru desc ărcare este folosit un inc ărc ător hidraulic cu brat, iar containerul se goleste pe la baza in autovehicule de transport.
3.7.4. De şeurile stradale Activitatile de cur ătare a str ăzilor şi a locurilor publice functioneaza bine şi de aceea este de asteptat ca aceste activitati sa fie continuate. Pentru colectarea de şeurilor str ădale şi a celor de pe dotari ap ărtinind domeniului public (piete, scuaruri, spa ţii verzi publice plantate, etc) Prim ăria poate infiinta un departament de salubrizare preg ătit şi dotat cu ecipamente şi utilaje specifice, sau poate apela la contracte de salubrizare cu firme abilitate in domeniu.
3.7.5. De şeuri din construc ţii şi demol ări In general cantitatile de de şeuri din cosntructii sunt valorificate ca materiale de umplutur ă sau la reabilitare ecologic ă sau consolidarea eroziunilor.
38 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
3.7.6. De şeuri provenite din mortalit ăţ i animale Autoritatea Public ă Local ă, are obligatia, conform legii, sa construiasc ă o platforma de beton, cu dimensiuni planimetrice de minim 2,5mx3,5m, pe un teren ap ărtinind domeniului public sau privat, pe care se va monta un container frigorific, pentru depozitarea tempor ără a cadavrelor de animale. Platforma containerului va fi răcordata la Re ţeaua de alimentare cu energie electric ă, la Re ţeaua de ap ă şi la Re ţeaua de canalizare.
3.7.7. De şeurile voluminoase, DEE-uri şi cele periculoase mici – Nu este cazul. In situatia in care vor ap ăre astfel de de şeuri, se va apela la firma specializata in salubrizare pentru colectare şi transport in centre specializate.
3.7.8.Transportul de şeurilor Transportul de şeurilor colectate, se va realiza de c ătre o firma de salubrizare autorizata pe baza unui contr ăct incheiat cu prim ăria. Pentru de şeuri toxice, mortalitati animale, etc, se vor incheia contracte de transport cu companii specializate şi autorizate in domeniu.
3.8. PROTEC ŢIA MEDIULUI Protectia şi conservarea mediului are un caracter complex ce prive şte relatia dintre cadrul construit şi cadrul natural. Cadrul construit si natural al comunei nu este expus la riscuri naturale majore. Se impune totu şi respectarea reglementarilor cuprinse in legislatia Europeana si Rom ăna in domeniu. a. Directiva 85/337/CEE modificat ă prin Directivele 97/11/CE şi 2003/35/CE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului: - evaluarea impactului asupra mediului a proiectelor publice şi private; - participarea publicului la luarea deciziei. b. Directiva 90/313/CEE şi Directiva 2003/4/CE privind accesul publicului la informa ţia de mediu : - garantarea dreptului de acces la informa ţia de mediu de ţinut ă de sau pentru autorit ăţ ile publice şi stabilirea termenilor, condi ţiilor şi a aranjamentelor practice pentru exercitarea acestui drept ; - asigurarea punerii la dispozi ţia publicului şi a disemin ării informa ţiei de mediu în scopul atingerii celei mai largi posibile diponibilit ăţ i şi disemin ări a informa ţiei de mediu c ătre public prin promovarea utiliz ării, în special, a telecomunica ţiei computerizate şi/sau a tehnologiei electronice. Supunerea documentatiei PUG dezbaterii publice prin derularea procedurii de ob ţinere a avizului de mediu, instituit ă de HG 1076/2004 privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe.
Calitatea aerului . 1. Directiva Consiliului nr. 96/62/CE privind evaluarea şi managementul calit ăţ ii aerului şi directivele fiice (Directiva Consiliului nr. 1999/30/CE privind valorile limit ă pentru dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, particule în suspensie şi plumb în aerul atmosferic. 2. Directiva Consiliului nr. 2000/69/CE privind valorile limit ă pentru benzen şi monoxid de carbon în aerul înconjur ător şi Directiva Consiliului nr. 2002/3/CE privind poluarea aerului cu ozon): - evaluarea calit ăţ ii aerului înconjur ător, bazat pe metode şi criterii comune cu cele UE; - ob ţinerea informa ţiei adecvate privind calitatea aerului înconjur ător şi asigurarea c ă aceast ă informa ţie a fost pus ă la dispozi ţia publicului; - men ţinerea calit ăţ ii aerului înconjur ător acolo unde aceasta este corespunz ătoare standardelor sau îmbun ătăţ irea acesteia în cazurile depistate ca necorespunz ătoare. 3. Decizia 93/389/CEE şi Decizia 280/2004/CE privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de CO2 şi alte gaze cu efect de ser ă: - Obiectivul Deciziei este de a monitoriza şi raporta emisiile de gaze cu efect de ser ă în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate prin Protocolul de la Kyoto la Conven ţia - cadru a Na ţiunilor Unite asupra schimb ărilor climatice şi de realizare de planuri şi programe na ţionale şi regionale în domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de ser ă şi pentru realizarea măsurilor de adaptare la efectele schimb ărilor climatice.
Calitatea apei: - Directiva Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane a fost transpus ă în legisla ţia româneasc ă prin HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condi ţiile de desc ărcare in mediul acvatic a apelor uzate modificat ă şi completat ă cu HG 352/2005. Obiectivul Directivei: - protec ţia mediului împotriva efectelor negative ale evacu ărilor de ape uzate or ăş ene şti şi de ape uzate din anumite sectoare industriale (în special industria alimentar ă). România declar ă întregul s ău teritoriu drept arie sensibil ă, acest aspect presupunând obliga ţia ca toate aglomer ările urbane cu mai mult de 10 000 locuitori echivalen ţi s ă fie prev ăzute cu sta ţii de epurare cu grad avansat de epurare, respectiv treapt ă ter ţiar ă (HG 352/2005). Cerin ţele Directivei: - Prevede colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate din aglomer ări, precum şi a celor biodegradabile provenite de la anumite sectoare industriale (industria agroalimentar ă);
39 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
- Prevede termenele limit ă pentru implementarea Directivei în func ţie de m ărimea aglomer ărilor urbane şi de caracteristicile receptorilor naturali ; termenele limit ă pentru implementarea Directivei variaz ă în func ţie de mărimea aglomer ărilor umane si de caracteristicile receptorilor naturali.
3.9. PROIECTAREA ŞI AMPLASAREA CL ĂDIRILOR DE LOCUIT La proiectarea şi execu ţia locuin ţelor trebuie s ă fie respecta ţi urm ătorii parametri sanitari: - suprafa ţa minim ă a unei camere = 12 mp; - suprafa ţa minim ă a buc ătăriei = 5 mp; - în ălţimea sub plafon = 2,60 m. Înc ăperile principale de locuit şi buc ătăriile trebuie prev ăzute cu deschideri directe c ătre aer liber - uşi, ferestre, care s ă permit ă ventila ţia natur ălă. Iluminatul natural în camerele principale şi buc ătărie trebuie s ă permit ă desf ăş ur ărea activit ăţ ilor zilnice f ără a se recurge la lumina artificial ă. Ventila ţia natur ălă în buc ătărie, baie şi c ămar ă trebuie asigur ătă prin prize de aer exterior, pentru evacuarea aerului prin conducte verticale cu tir ăj natur ăl, şi prin p ăstr ărea liber ă a unui spa ţiu de 1 cm sub u şile interioare. Ghenele tehnice şi toboganul de de şeuri solide se izoleaz ă acustic şi se prev ăd cu posibilit ăţ i de acces pentru cur ăţ are şi decontaminare periodic ă. Sistemul de înc ălzire trebuie s ă asigure temper ătur ă minim ă de 20°C în camerele de locuit, cu diferen ţe în func ţie de destina ţia înc ăperii: a) baie şi W.C. 22°C; b) camer ă de zi 22°C; c) dormitoare20°C. Amplasarea cl ădirilor destinate locuin ţelor trebuie s ă asigure însorirea acestora pe o dur ătă de minimum 1½ ore la solsti ţiul de iarn ă, a înc ăperilor de locuit din cl ădire şi din locuin ţele învecinate. În cazul în care proiectul de amplasare a cl ădirilor eviden ţiaz ă c ă distan ţa dintre cl ădirile învecinate este mai mic ă sau cel pu ţin egal ă cu în ălţimea cl ădirii celei mai înalte, se va întocmi studiu de însorire, care s ă confirme respectarea prevederii de la aliniatul precedent. Între unit ăţ ile industriale, obiectivele sau activit ăţ ile care polueaz ă factorii de mediu sau produc zgomot şi vibr ăţ ii şi teritoriile protejate învecinate se vor asigur ă zone de protec ţie sanitar ă conform art. 11 din OMS 119/2014. La proiectarea şi construc ţia blocurilor de locuin ţe se va ţine cont de orientarea camerelor fa ţă de punctele cardinale, de vânturile dominante, de curen ţii locali de aer, care se produc în ansamblurile de construc ţii înalte, şi de însorirea maxim ă din tîmpul verii. Se va realiza izolarea acustic ă a fiec ărei camere fa ţă de camerele învecinate din aceea şi locuin ţă , fa ţă de locuin ţele învecinate şi fa ţă de zgomotul produs de instala ţiile aferente locuin ţei, cl ădirii sau spa ţiilor învecinate cu alt ă destina ţie decât cea de locuit. Materialele folosite în construc ţia, finisarea şi dotarea locuin ţelor se aleg astfel încât s ă nu polueze aerul interior şi s ă asigure izolarea higrotermic ă şi acustic ă corespunz ătoare. Orice construc ţii, lucr ări sau planta ţii se pot face de c ătre proprietarul fondului numai cu respectarea unei distan ţe minime de 60 de cm fa ţă de linia de hotar, dac ă nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel încât s ă nu se aduc ă atingere drepturilor proprietarului vecin. Orice derogare de la distan ţa minim ă se poate face prin acordul p ărţilor exprîmat printr-un înscris autentic. Este obligatorie p ăstr ărea unei distan ţe de cel pu ţin 2 metri între fondul, îngr ădit sau neîngr ădit, apar ţinând proprietarului vecin şi fereastr ă pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucr ări ce ar fi orientate c ătre acest fond. Fereastr ă pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucr ări nepar ălele cu linia de hotar spre fondul învecinat sunt interzise la o distan ţă mai mic ă de un metru. Distan ţa se calculeaz ă de la punctul cel mai apropiat de linia de hotar, existent pe fa ţa zidului în care s-a deschis vederea sau, dup ă caz, pe linia exterioar ă a balconului, pân ă la linia de hotar. Distan ţa, şi în cazul lucr ărilor nepar ălele, se m ăsoar ă tot perpendicular, de la punctul cel mai apropiat al lucr ării de linia de hotar şi pân ă la aceast ă linie.
3.10. ÎNFIIN ŢAREA, ÎNCHIDEREA, DESFIIN ŢAREA ŞI REDESCHIDEREA CIMITIRELOR Realizarea şi extinderea oric ăror construc ţii sau a infrastructurii cimitirului se fac dup ă ob ţinerea autoriza ţiei de construire eliberate potrivit prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea execut ării lucr ărilor de construc ţii, republicat ă, cu modific ările şi complet ările ulterioare. Nu este necesar ă ob ţinerea autoriza ţiei de construire pentru executarea însemnelor, a bordurilor sau a împrejmuirilor locurilor de înhumare, pentru realizarea de obeliscuri sau a altor lucr ări de art ă plastic ă din cimitir. În cazul înfiin ţă rii cimitirelor, distan ţa minim ă admis ă între zonele protejate şi gardul care delimiteaz ă cimitirul este de 100 m. Cimitirele se împrejmuiesc cu gard. La cimitirele noi înfiin ţate gardul se dubleaz ă cu o perdea de arbori. Între morminte şi gardul cimitirului se va asigura o zon ă liber ă de 3 m. La înfiin ţarea cimitirului, proprietarul este obligat s ă asigure: drumurile interioare şi aleile, sala de ceremonii funerare, spa ţiul tehnic care s ă asigure temperatura de pân ă la 15°C, premerg ător ceremoniei funerare,
40 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA existen ţa unei surse de ap ă utilizabile, WC-uri, spa ţiul amenajat corespunz ător pentru depozitarea gunoiului, spa ţii verzi, arbu şti, copaci pe marginea drumurilor şi aleilor. Înhum ările şi reînhum ările se fac numai în cimitirele autorizate sanitar. Dac ă toate locurile de veci din cimitir ori dintr-o parte a acestuia au fost ocupate, iar acest lucru este stabilit printr-o expertiz ă de specialitate, administratorul cimitirului, dup ă ce în prealabil aduce la cuno ştin ţă public ă prin mijloacele de informare în mas ă aceast ă situa ţie, poate declara cimitirul sau partea corespunz ătoare din acesta închis ă. În cazul cimitirelor închise, în care nu se mai fac înmormânt ări, proprietarul este obligat s ă asigure doar WC- uri, spa ţiul pentru depozitarea gunoiului, spa ţii verzi, arbu şti, copaci pe marginea drumurilor şi aleilor. Pentru desfiin ţarea cimitirului este necesar ă ob ţinerea autoriza ţiei de desfiin ţare, potrivit prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea execut ării lucr ărilor de construc ţii, republicat ă, cu modific ările şi complet ările ulterioare. Desfiin ţarea şi schimbarea destina ţiei unui cimitir se poate face numai dup ă 30 de ani de la ultima înhumare şi dup ă str ămutarea tuturor osemintelor, pentru motive temeinic justificate şi cu avizul Secretariatului de Stat pentru Culte şi al cultului respectiv. Desfiin ţarea cimitirelor înainte de acest termen se face cu avizul autorit ăţ ilor de s ănătate public ă jude ţene. La extinderea şi redeschiderea cimitirului care a fost închis se aplic ă regulile stabilite pentru înfiin ţarea cimitirelor. Organizarea şi func ţionarea cimitirelor şi a crematoriilor se realizeaz ă în condi ţiile Legii nr. 102 din 8 iulie 2014 privind cimitirele, crematoriile umane şi serviciile funerare, ale OMS nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igien ă şi s ănătate public ă privind mediul de via ţă al popula ţiei, ale regulamentului de organizare şi func ţionare aprobat prin hot ărâre a consiliului local, precum şi a regulamentelor de organizare şi func ţionare proprii cultelor, prin care se instituie reguli generale pentru serviciile de înhumare şi de incinerare.
3.11. DISTAN ŢE MINIME DE PROTEC ŢIE SANITAR Ă Intre teritoriile protejate şi o serie de unit ăţ i care produc disconfort şi riscuri asupra s ănătăţ ii popula ţiei sunt stabilite urm ătoarele distante: - Ferme de cabaline, între 6-20 capete: ...... 50 m - Ferme de cabaline, peste 20 capete: ...... 100 m - Ferme şi cresc ătorii de taurine, între 6-50 capete: ...... 50 m - Ferme şi cresc ătorii de taurine, între 51-200 capete: ...... 100 m - Ferme şi cresc ătorii de taurine, între 201-500 capete: ...... 200 m - Ferme şi cresc ătorii de taurine, peste 500 de capete: ...... 500 m - Ferme de p ăsări, între 51-100 de capete: ...... 50 m - Ferme de p ăsări, între 101-5.000 de capete: ...... 500 m - Ferme şi cresc ătorii de p ăsări cu peste 5.000 de capete şi complexuri avicole industriale: ...... 1.000 m - Ferme de ovine, caprine: ...... 100 m - Ferme de porci, între 7-20 de capete: ...... 100 m - Ferme de porci, între 21-50 de capete:...... 200 m - Ferme de porci, între 51-1.000 de capete: ...... 500 m - Complexuri de porci, între 1.000-10.000 de capete: ...... 1.000 m - Complexuri de porci cu peste 10.000 de capete: ...... 1.500 m - Ferme şi cresc ătorii de iepuri între 100 şi 5.000 de capete: ...... 100 m - Ferme şi cresc ătorii de iepuri cu peste 5.000 de capete: ...... 200 m - Ferme şi cresc ătorii de stru ţi: ...... 500 m - Ferme şi cresc ătorii de melci: ...... 50 m - Spitale, clinici veterinare: ...... 30 m - Grajduri de izolare şi carantin ă pentru animale: ...... 100 m - Ad ăposturi pentru animale, inclusiv comunitare: ...... 100 m - Abatoare, târguri de animale vii şi baze de achizi ţie a animalelor: ...... 500 m - Depozite pentru colectarea şi p ăstrarea produselor de origine animal ă: ...... 300 m - Platforme pentru depozitarea dejec ţiilor animale din exploata ţiile zootehnice, platforme comunale: 500 m - Platforme pentru depozitarea dejec ţiilor porcine: ...... 1.000 m - Sta ţii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine: ...... 1.000 m - Depozite pentru produse de origine vegetal ă (silozuri de cereale, sta ţii de tratare a seminţelor) ...... 200 m - Sta ţii de epurare a apelor uzate: ...... 300 m - Sta ţii de epurare de tip modular (containerizate): ...... 100 m - Sta ţii de epurare a apelor uzate industriale: ...... 300 m - Paturi de uscare a n ămolurilor: ...... 300 m - Bazine deschise pentru fermentarea n ămolurilor: ...... 500 m - Depozite controlate de de şeuri periculoase şi nepericuloase: ...... 1.000 m - Incineratoare pentru de şeuri periculoase şi nepericuloase: ...... 500 m - Crematorii umane: ...... 1.000 m - Autobazele serviciilor de salubritate: ...... 200 m - Sta ţie de preparare mixturi asfaltice, betoane ...... 500 m
41 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
- Bazele de utilaje ale întreprinderilor de transport: ...... 50 m - Depozitele de combustibil, fier vechi şi ateliere de t ăiat lemne: ...... 50 m - Parcuri eoliene: ...... 1.000 m - Parcuri fotovoltaice: ...... 500 m - Cimitire şi incineratoare animale de companie: ...... 200 m - Cimitire umane (în cazul obiectivelor care dispun de aprovizionare cu ap ă din surs ă proprie) ...... 50 m - Rampe de transfer de şeuri ...... 200 m.
3.12. INTRAVILAN PROPUS- ZONIFICARE FUNCTIONAL, BILAN Ţ TERITORIAL, UNIT ĂŢ I TERITORIALE DE REFERIN ŢĂ ( UTR-uri)
3.12.1. ZONIFICAREA FUNC ŢIONAL Ă - a fost stabilit ă ,dup ă cum urmez ă: C- ZONA CENTRAL Ă- zona multifunc ţional ă format ă din func ţiuni diferen ţiate, în special f ăcând parte din categoria institu ţiilor publice şi serviciilor. C.A.- SUBZONA CENTRAL Ă SITUAT Ă ÎN LIMITELOR ZONEI PROTEJATE I.S.- ZONA INSTITU ŢII ŞI SERVICII PUBLICE CA - Is - SUBZONA INSTITU ŢII ŞI SERVICII PUBLICE SITUATE IN ZONE PROTEJATE (ZONE DE PROTECTIE SANITARA) L - ZONA DE LOCUIT L1- SUBZONA LOCUIN ŢELOR INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI: CA-L1b - LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI, CU MAXIM P+2 NIVELURI, SITUATE ÎN INTERIORUL ZONEI PROTEJATE (ZONEI DE PROTECTIE SANITARA), PE PARCEL ĂRI TRADI ŢIONALE/SPONTANE;
- ZONA SITUAT Ă ÎN AFARA ZONEI CENTRALE- zona multifunc ţional ă format ă din func ţiuni diferen ţiate, locuin ţe, institu ţii publice, UNIT ĂŢ I agricole, unit ăţ i prest ări servicii, mic ă industrie.
IS- ZONA INSTITU ŢII ŞI SERVICII PUBLICE Is1 - SUBZONAZONA INSTITU ŢII ŞI SERVICII PUBLICE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE Isp2 - SUBZONAZONA INSTITU ŢII ŞI SERVICII PUBLICE SITUATE ÎN ZONA DE PROTECTIE SANITARA
L - ZONA DE LOCUIT L1- SUBZONA LOCUIN ŢELOR INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2NIVELURI: L1a - LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI, CU MAXIM P+2 NIVELURI, SITUATE ÎN ZONE NEPROTEJATE, PE PARCEL ĂRI TRADI ŢIONALE/SPONTANE; L1b - SUBZONA LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN ZONE DE PROTECTIE SANITARA PE PARCEL ĂRI TADI ŢIONALE/SPONTANE; L1c - SUBZONA LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN NOILE EXTINDERI ALE PERIMETRULUI INTRAVILAN IN ZONE NEPROTEJATE L1d - SUBZONA LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN NOILE EXTINDERI ALE PERIMETRULUI INTRAVILAN, IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA.
V - ZONA SPA ŢIILOR VERZI V1- SUBZONA SPATII VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE V1a- SUBZONA SPA ŢIILOR VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
A - ZONA DE ACTIVIT ĂŢ I PRODUCTIVE ŞI SERVICII
A1 - SUBZONA UNIT ĂŢ I AGRO-INDUSTRIALE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE A2 - SUBZONA UNIT ĂŢ I AGRO-ZOOTEHNICE SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA A3 - SUBZONA UNIT ĂŢ I AGRO-INDUSTRIALE SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
G - ZONA DE GOSPOD ĂRIE COMUNAL Ă G.1- SUBZONA CIMITIRE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE
R - ZONA ECHIPARE TEHNICO-EDILITARA R1 - SUBZONA CONSTRUCTII SI INSTALATII AFERENTE ECHIPARII TEHNICE MAJORE (LINII ELECTRICE MAGISTRALE) SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE R2 - SUBZONA CONSTRUCTII SI INSTALATII AFERENTE ECHIPARII TEHNICE MAJORE (LINII ELECTRICE MAGISTRALE) SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA R3 - SUBZONA CONSTRUCTII SI INSTALATII AFERENTE ECHIPARII TEHNICE MAJORE (STATII DE APA) SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
T - ZONA TRANSPORTURILOR
42 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
T1 - SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE T2 - SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
EX - ZONE AMPLASATE IN EXTRAVILAN Tex1 - SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE SITUATE IN EXTRAVILAN Tex2 - SUBZONA TRANSPORTURILOR FEROVIARE SITUATE IN EXTRAVILAN A2ex - SUBZONA UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE SITUATE IN EXTRAVILAN A3ex - SUBZONA UNITATI AGRO-INDUSTRIALE SITUATE IN EXTRAVILAN R2ex - SUBZONA CONSTRUCTII AFERENTE ECHIPARII TEHNICE MAJORE (CANAL SIRET-BARAGAN) SITUATE IN EXTRAVILAN
3.12.2. UNIT ĂŢ I TERITORIALE DE REFEINTA ( UTR ) Definirea unei anumite unit ăţ i teritoriale de referin ţă este determinat ă de trei parametri: (1) func ţiunile dominante admise cu sau f ără condi ţion ări; (2) regimul de construire (ocuparea terenului, gr ădul de utilizare a terenului); (3) în ălţimea maxim ă admis ă. Schimbarea unuia dintre cei trei par ămetri conduce la modificarea prevederilor regulamentului şi deci, este necesar ă încadr ărea terenului în alt ă categorie de UTR. Conform legisla ţiei în vigoare documenta ţia de urbanism poate fi ini ţiat ă pentru a fi admise derog ări de la reglementarile de urbanism, doar în baza unui studiu de oportunitate aprobat conform legii de Consiliul Local, prin care se vor stabili condi ţiile întocmirii planului urbanistic precum şi suprafa ţa ce urmeaz ă a fi studiat ă şi reglementat ă. Pentru toate unit ăţ ile teritoriale de referin ţă se mai adaug ă un criteriu de diferen ţiere a reglementarilori: respectiv situarea într-o zon ă protejat ă. Unit ăţ ile teritoriale de referin ţă , au fost stabilite astfel:
U.T.R. NR . 1. C - ZONA CENTRAL Ă - CON ŢINÂND FUNC ŢIUNI ŞI ECHIPAMENTE CU CARACTER DE CENTRALITATE ŞI REPREZENTATIVITATE, POLARIZATOARE ALE INTERSULUI PUBLIC LA NIVEL LOCAL. Fragmentul de zon ă CENTRAL Ă prezent în interiorul comunei Slobozia Ciorasti este caracterizat ă de: concentrarea cea mai compact ă de cl ădirile majorit ăţ ii institu ţiilor publice importante. Caracteristica de diversitate şi lipsa de omogenitate a zonei care uneori devine disfunc ţie, în acela şi timp a devenit un element de particularitate şi de farmec al acestei zone. Men ţinerea acestui caracter face împosibil ă aplicarea unor reglement ări rigide, ceea ce împlic ă ca fiind necesar ă o anumit ă elasticitate a reglement ărilor care trebuiesc aplicate cu creativitate atât de promotorii de investi ţii cât şi de administr ători. Pentru a face posibile diferen ţierile urm ărite prin regulament, zona a fost subâmp ărţit ă în urm ătoarele subzone şi unit ăţ i teritoriale de referin ţă :
C.A.- SUBZONA CENTRAL Ă SITUAT Ă ÎN LIMITELOR ZONEI PROTEJATE I.S.- ZONA INSTITU ŢII ŞI SERVICII PUBLICE CA - Is - SUBZONA INSTITU ŢII ŞI SERVICII PUBLICE SITUATE IN ZONE PROTEJATE (ZONE DE PROTECTIE SANITARA) L - ZONA DE LOCUIT L1- SUBZONA LOCUIN ŢELOR INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI: CA-L1b - LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI, CU MAXIM P+2 NIVELURI, SITUATE ÎN INTERIORUL ZONEI PROTEJATE (ZONEI DE PROTECTIE SANITARA), PE PARCEL ĂRI TRADI ŢIONALE/SPONTANE;
U.T.R. NR . 2. Acest UTR cuprinde tot peirmetrul intravilan compact al satului Slobozia Ciorasti precum si un trup adiacent acestuia. Tipuri de subzone func ţionale : IS- ZONA INSTITU ŢII ŞI SERVICII PUBLICE Isp2 - SUBZONAZONA INSTITU ŢII ŞI SERVICII PUBLICE SITUATE ÎN ZONA DE PROTECTIE SANITARA
L - ZONA DE LOCUIT
L1- SUBZONA LOCUIN ŢELOR INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI:
L1a - LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI, CU MAXIM P+2 NIVELURI, SITUATE ÎN ZONE NEPROTEJATE, PE PARCEL ĂRI TRADI ŢIONALE/SPONTANE;
L1b - SUBZONA LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN ZONE DE PROTECTIE SANITARA PE PARCEL ĂRI TADI ŢIONALE/SPONTANE;
43 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
L1c - SUBZONA LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN NOILE EXTINDERI ALE PERIMETRULUI INTRAVILAN IN ZONE NEPROTEJATE
L1d - SUBZONA LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN NOILE EXTINDERI ALE PERIMETRULUI INTRAVILAN, IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA. V - ZONA SPA ŢIILOR VERZI
V1a- SUBZONA SPA ŢIILOR VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
A - ZONA DE ACTIVIT ĂŢ I PRODUCTIVE ŞI SERVICII
A2 - SUBZONA UNIT ĂŢ I AGRO-ZOOTEHNICE SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
A3 - SUBZONA UNIT ĂŢ I AGRO-INDUSTRIALE SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
G - ZONA DE GOSPOD ĂRIE COMUNAL Ă
G.1- SUBZONA GOSPODARIE COMUNALA- CIMITIRE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE
R - ZONA ECHIPARE TEHNICO-EDILITARE
R2 - SUBZONA CONSTRUCTII SI INSTALATII AFERENTE ECHIPARII TEHNICE MAJORE (LINII ELECTRICE MAGISTRALE) SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA R3 - SUBZONA CONSTRUCTII SI INSTALATII AFERENTE ECHIPARII TEHNICE MAJORE (STATII DE APA) SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
T - ZONA TRANSPORTURILOR
T1 - SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE
T2 - SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
U.T.R. NR . 3. Acest UTR cuprinde tot peirmetrul intravilan compact al satului Jiliste.
Tipuri de subzone func ţionale :
IS- ZONA INSTITU ŢII ŞI SERVICII PUBLICE
Is1 - SUBZONAZONA INSTITU ŢII ŞI SERVICII PUBLICE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE
Isp2 - SUBZONAZONA INSTITU ŢII ŞI SERVICII PUBLICE SITUATE ÎN ZONA DE PROTECTIE SANITARA L - ZONA DE LOCUIT
L1a - LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI, CU MAXIM P+2 NIVELURI, SITUATE ÎN ZONE NEPROTEJATE, PE PARCEL ĂRI TRADI ŢIONALE/SPONTANE;
L1b - SUBZONA LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN ZONE DE PROTECTIE SANITARA PE PARCEL ĂRI TADI ŢIONALE/SPONTANE;
L1c - SUBZONA LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN NOILE EXTINDERI ALE PERIMETRULUI INTRAVILAN IN ZONE NEPROTEJATE
L1d - SUBZONA LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN NOILE EXTINDERI ALE PERIMETRULUI INTRAVILAN, IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA.
A - ZONA DE ACTIVIT ĂŢ I PRODUCTIVE ŞI SERVICII
A1 - SUBZONA UNIT ĂŢ I AGRO-INDUSTRIALE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE
A2 - SUBZONA UNIT ĂŢ I AGRO-ZOOTEHNICE SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
44 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
A3 - SUBZONA UNIT ĂŢ I AGRO-INDUSTRIALE SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
G - ZONA DE GOSPOD ĂRIE COMUNAL Ă
G.1- SUBZONA GOSPODARIE COMUNALA- CIMITIRE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE
R - ZONA ECHIPARE TEHNICO-EDILITARA
R1 - SUBZONA CONSTRUCTII SI INSTALATII AFERENTE ECHIPARII TEHNICE MAJORE (LINII ELECTRICE MAGISTRALE) SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE
R2 - SUBZONA CONSTRUCTII SI INSTALATII AFERENTE ECHIPARII TEHNICE MAJORE (LINII ELECTRICE MAGISTRALE) SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
T - ZONA TRANSPORTURILOR
T1 - SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE
T2 - SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
U.T.R. NR . 4. Acest UTR cuprinde tot peirmetrul intravilan compact al satului Armeni. Tipuri de subzone func ţionale : IS- ZONA INSTITU ŢII ŞI SERVICII PUBLICE
Isp2 - SUBZONAZONA INSTITU ŢII ŞI SERVICII PUBLICE SITUATE ÎN ZONA DE PROTECTIE SANITARA
L - ZONA DE LOCUIT
L1a - LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI, CU MAXIM P+2 NIVELURI, SITUATE ÎN ZONE NEPROTEJATE, PE PARCEL ĂRI TRADI ŢIONALE/SPONTANE;
L1b - SUBZONA LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN ZONE DE PROTECTIE SANITARA PE PARCEL ĂRI TADI ŢIONALE/SPONTANE;
L1c - SUBZONA LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN NOILE EXTINDERI ALE PERIMETRULUI INTRAVILAN IN ZONE NEPROTEJATE
L1d - SUBZONA LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN NOILE EXTINDERI ALE PERIMETRULUI INTRAVILAN, IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA.
V - ZONA SPA ŢIILOR VERZI
V1a- SUBZONA SPA ŢIILOR VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
A - ZONA DE ACTIVIT ĂŢ I PRODUCTIVE ŞI SERVICII
A1 - SUBZONA UNIT ĂŢ I AGRO-INDUSTRIALE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE
A2 - SUBZONA UNIT ĂŢ I AGRO-ZOOTEHNICE SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
A3 - SUBZONA UNIT ĂŢ I AGRO-INDUSTRIALE SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
G - ZONA DE GOSPOD ĂRIE COMUNAL Ă
G.1- SUBZONA GOSPODARIE COMUNALA- CIMITIRE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE
R - ZONA ECHIPARE TEHNICO-EDILITARA R1 - SUBZONA CONSTRUCTII SI INSTALATII AFERENTE ECHIPARII TEHNICE MAJORE (LINII ELECTRICE MAGISTRALE) SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE
R2 - SUBZONA CONSTRUCTII SI INSTALATII AFERENTE ECHIPARII TEHNICE MAJORE (LINII ELECTRICE MAGISTRALE) SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
45 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
T - ZONA TRANSPORTURILOR T2 - SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
U.T.R. NR . 5. Acest UTR cuprinde Trupul 1 care a facut obiectul PUZ COMPLEX AGRO-COMERCIAL SI SERVICII, beneficiar SC AUTO SBR SRL Focsani. L - ZONA DE LOCUIT Tipuri de subzone func ţionale : Isp2 - SUBZONAZONA INSTITU ŢII ŞI SERVICII PUBLICE SITUATE ÎN ZONA DE PROTECTIE SANITARA V1a- SUBZONA SPA ŢIILOR VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA A2 - SUBZONA UNIT ĂŢ I AGRO-ZOOTEHNICE SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA R2 - SUBZONA CONSTRUCTII SI INSTALATII AFERENTE ECHIPARII TEHNICE MAJORE (LINII ELECTRICE MAGISTRALE) SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
3.12.3. BILAN ŢUL TERITORIAL AL COMUNEI SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI. Ca urmare a acestor interven ţii, teritoriul intravilan propus, precum şi bilantul zonelor func ţionale sunt urm ătoarele:
EXISTENT PROPUS SUPRAFA ŢA PROCENT SUPRAFA ŢA PROCENT ZONE FUNC ŢIONALE %din total %din total ha intravilan ha intravilan LOCUIN ŢE ŞI FUNCTIUNI 118,31 36,11 164,39 38,66 COMPLEMENTARE UNIT ĂŢ I INDUSTRIALE ŞI ------DEPOZITE UNIT ĂŢ I AGRO- 18,88 5,76 26,74 6,29 ZOOTEHNICE INSTITU ŢII ŞI SERVICII DE 4,22 1,29 4,22 0,99 INTERES PUBLIC CĂI DE COMUNICATII ŞI TRANSPORT total 5,39 1,64 12,92 3,04 din care:
RUTIER 5,39 1,64 12,92 3,04
FEROVIAR - - - - AERIAN - - - - NAVAL - - - - SPA ŢII VERZI; SPORT; 1,56 0,48 6,10 1,43 AGREMENT, PROTEC ŢIE CONSTRUC ŢII TEHNICO - 0,22 0,07 0,22 0.05 EDILITARE GOSPOD ĂRIE 1,30 0. 40 1,34 0.32 COMUNAL Ă_CÎMITIRE DESTINA ŢIE SPECIAL Ă - - - - TERENURI LIBERE 177,78 54,25 209,32 49,22 APE - - - - PADURI - - - - TERENURI NEPRODUCTIVE - - - - TOTAL 327,66 100 425,25 100 INTRAVILAN
46 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
3.13. REGLEMENT ĂRI URBANISTICE
3.13.1. M ĂSURI IN ZONELE CU RISCURI NATURALE Prin documenta ţia de urbanism şi amenajare a teritoriului se pot stabili interdic ţii definitive sau temporare de construire. Interdic ţia definitiv ă de construire se stabileste pentru unul din urm ătoarele motive: a) riscuri naturale previzibile: inunda ţii, alunec ări de teren, deformatii de teren cauzate de surpari etc.; b) riscuri tehnologice previzibile: contaminare r ădioactiva sau chîmic ă, pericol de explozie, pericol de incendiu, depa şire a nivelului admisibil de zgomot etc.; c) regulamentul zonei protejate dispune acest lucru. Interdic ţia definitiva de construire poate fi ridicata odat ă cu disparitia cauzei care a determinat stabilirea ei. Interdic ţia tempor ără de construire se stabileste pentru unul din urm ătoarele motive: a) necesitatea elabor ării unei documentatii de urbanism in vederea stabilirii regulilor de construire pentru zona respectiva; b) necesitatea executarii in zona respectiva a unor lucr ări de utilitate public ă, de interes national sau local; c) executarea în zona respectiv ă a unor lucr ări de utilitate public ă (lucr ări de îmbun ătăţ iri funciare şi altele asemenea); d) apartenen ţa la domeniul public a terenurilor cu anumite folosunte: pasuni, islazuri, maluri de ape curg ătoare şi statatoare. Interdic ţia tempor ără de construire poate fi prelungita cel mult o data pentru acela şi motiv, pe termen limitat, dup ă care i şi pierde efectul. Interdic ţia tempor ără de construire poate fi ridicata odat ă cu disparitia cauzei care a determinat stabilirea ei. Pentru viitoarele construc ţii ce se vor executa in zona trebuiesc rezolvate dou ă probleme: - identificarea de goluri subter ăne (beciuri, WC-uri, gropi cu umpluturi, etc.) - existen ţa p ământului macroporic, sensibil la umezire pentru care construc ţiile vor fi fundate in conditiile Normativelor in vigoare. Presiunile conventionale de calcul vor fi stabilite pa baza studiilor geotehnice. Adâncimea de fundare se va situa la min. 80 cm sub adâncimea de înghet , conform normelor şi normativelor in vigore . Condi ţiile de fundare se vor stabili pe baza unor cercet ări efectuate pe amplasament.
3.13.2. PERMISIUNI In cadrul interven ţiilor urbanistice la nivelul zonelor func ţionale, se vor urm ări în principal urm ătoarele categorii de lucr ări: • construirea pe teren liber; • înlocuirea fondului construit existent necorespunzător; • modernizarea fondului construit existent cu interven ţii in organizarea functional ă şi îmbunatatirea nivelului de echipare edilitar ă. • conservarea şi între ţinerea construc ţiilor valoroase f ără interven ţii spatiale şi func ţionale. • amenaj ări de spa ţii verzi, c ăi de comunicatii, echipare edilitar ă, etc. • realizarea şi extinderea re ţelelor edilitare; • dezvoltare economic ă general ă a localit ăţ ii şi cresterea importantei sale in teritoriu.
Autorizarea acestor categorii de interven ţii urmeaz ă s ă se supun ă procedurilor Planului urbanistic general şi Regulamentului aferent P.U.G. In cazul in care Planul urbanistic general şi Regulamentul aferent nu ofer ă date suficiente pentru eliber ărea certificatului de urbanism sau a autorizatiei de construire, pentru obiectivele solicitate, prim ăria comunei Slobozia Cior ăş ti are obligatia elabor ării unui Plan urbanistic zonal sau a unui Plan urbanistic de detaliu pentru zona amplasamentelor respective. • Pentru zona CENTRAL Ă şi alte zone cu functiuni complexe de interes public, sunt necesare masuri de promovare a lucr ărilor şi operatiunilor urbanistice care contribuie la organizarea functional ă şi spatial ă a zonei centrale şi anume: • Respectarea amplasamentelor prevazute in cadrul PUG pentru principalele institu ţii publice administr ătive, culturale, comerciale, locuin ţe şi amenajari aferente; • Modernizarea şi reabilitarea construc ţiilor existente; • Pastr ărea func ţiei de locuire prin construirea de noi locuin ţe, pentru intregirea fronturilor str ăzilor şi completarea fondului construibil existent; • La stabilirea amplasamentelor cl ădirilor de locuit se vor preciza şi amplasamentele urm ătoarelor dot ări tehnico-edilitare: a) platforme pentru depozitarea recipientelor de colectare selectiv ă a de şeurilor menajere; b) spa ţii de joac ă pentru copii; c) spa ţii amenajate pentru gararea şi parcarea autovehiculelor popula ţiei din zona respectiv ă; În aceste spa ţii este interzis ă gararea autovehiculelor de mare tonaj, cum ar fi autovehiculele peste 3,5 tone, autobuzele, remorcile etc., precum şi realizarea activit ăţ ilor de repar ăţ ii şi între ţinere auto. • Amenajarea complexa functional – arhitectural ă a spa ţiilor verzi şi pietonale; 47 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
• Modernizarea şi amenajarea re ţelei de drumuri şi a zonelor de parcare.
3.13.3. RESTRICTII • Se interzice amplasarea sau realizarea oric ărui tip de obiectiv care ar putea modifica negativ parametrii de locuire prin poluarea aerului, poluarea fonic ă sau estetic ă. • Se va evita pe cat posibil amplasarea unor construc ţii cu caracter provizoriu sau realizate din materiale nedurabile. • Pentru realizarea oric ărui alt obiectiv decat locuin ţele, în func ţie de caracterul acestora, se va solicita de regul ă intocmirea unui plan urbanistic zonal. • Pentru zona unit ăţ ilor industriale şi agricole se vor avea in vedere acele lucr ări care sa conduc ă la o mai buna organizare functional ă a acestora, la îmbunatatirea conlucr ării intre obiectivele economice precum şi la valorificarea cat mai buna a terenurilor disponibile. In general, se va incerc ă directionarea realizarii obiectivelor productive (industriale, agricole) sau a celor care pot gener ă disfunctionalitati in celelalte zone. • Amplasarea noilor obiective se va face numai dup ă intocmirea unui PUZ, insotit in general şi de un studiu de împact asupra mediului. Pentru celelalte zone func ţionale (parcuri, sport, gospod ărie comunal ă etc.) lucr ările de construc ţii, reamenajare sau reorganizare vor urmari in general completarea şi îmbunatatirea functionalitatii, pastr ănd caracterul zonei.
3.12.5. TIPUL DE PROPRIETATE ASUPRA TERENULUI La nivelul teritoriului administrativ, comuna Slobozia Cior ăş ti are o suprafa ţă de 7.167,93 ha. Teritoriul intravilan propus este de 425,25 ha, din care: • Propriet ăţ i private persoane fizice : • Propriet ăţ i private persoane Juridice (agenti economici) : • Proprietate publica Consiliul Local : • Proprietate privat ă Consiliul Local : • Proprietate Public ă CJ Vrancea : ………………………………………………………………………………………………………………………… 3.12.6. CIRCULA ŢIA TERENURILOR. Circula ţia terenurilor apar ţinând domeniului public al statului, jude ţului sau unitatii administr ătiv teritoriale este reglementata de Legea 213 /1998 privind proprietatea public ă şi regimul juridic al acesteia, pe baza studiilor de oprtunitate, pentru obiectivele prevazute de lege. Trecerea terenurilor din proprietate private in domeniul public sau privat al statului, jude ţului sau UNIT ĂŢ Ii administr ătiv teritoriale este reglementata de Legea 33/ 1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate public ă, pentru realizarea obiectivelor de utilitate public ă, in baza hotar ării de declarare a utilitatii publice.
3.13.4. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLIC Ă GENERAL URMARITE – DIRECTII DE DEZVOLTARE. Obiectivul general al Strategiei de dezvoltare îl constituie dezvoltarea durabil ă şi echilibrat ă a comunei prin abordarea integrat ă a aspectelor economice, sociale, culturale şi de mediu care va contribui la punerea în valoare, cu eficient ă, a poten ţialului material şi uman de care dispune în vederea realiz ării obiectivului major al fiec ărei administra ţii – dezvoltarea local ă şi cre şterea confortului şi siguran ţei cet ăţ enilor. Bazate pe analiz ă swoot şi pentru atingerea obiectivului general, eforturile comunei Slobozia Cior ăş ti se vor concentra pe urm ătoarele direc ţii de dezvoltare prioritare:
Economie şi dezvoltare local ă Obiectivele specifice : • Stimularea agen ţilor economici priva ţi de a realiza investi ţii în zona • Creearea de facilit ăţ i fiscale (ajutor de minimis local) pentru stimularea investi ţiilor şi creeri de noi locuri de munc ă pentru agen ţii economici • Sprijinirea activit ăţ ilor comerciale prin organizare de evenimente specializate şi târguri de promovare • Sprijinirea agen ţilor locali pentru accesarea fondurilor europene pentru cilcul financiar 2014-2020
Agricultur ă Obiectivele specifice : • Sprijinirea fermierilor pentru preg ătirea de proiecte finantabile din fonduri europene • Implementarea de tehnici agricole moderne, performan ţe şi eficiente (pentru cre şterea produc ţiei agricole şi impilcit a veniturilor agricultorilor) • Dezvoltarea zootehniei privind cre şterea animalelor • Cre şterea poten ţialului pajistilor şi p ăş unilor (prin lucr ări de ameliorare a solului şi îns ămân ţarea suprafe ţelor slab productive) • Cre şterea aportului şi modernizarea exploata ţiilor şi asocia ţiilor agricole la dezvoltarea economic ă local ă
48 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
• Înfiin ţarea de noi exploata ţii agricole (pepiniere de livezi de pomi fructiferi, sere de flori şi arbu şti ornamentali, unit ăţ i de cre ştere şi procesare ciuperci) • Sprijinirea operatorilor priva ţi de a înfiin ţa structuri de preluare produse agricole de la micii produc ători • Proiecte de împ ădurire a suprafe ţelor degradate sau nonagricole
Infrastructur ă şi utilit ăţ i Obiectivele specifice : • Îmbun ătăţ irea infrastructurii de drumuri rutiere şi trotuare în comun ă • Investi ţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice • Extinderea infrastructurii de ap ă şi ap ă uzat ă pentru popula ţie, institu ţii şi agen ţii economici din comun ă • Îmbun ătăţ irea şi extinderea re ţelei electrice şi de iluminat stradal - prin înlocuirea sistemului vechi cu lămpi ce leduri • Utilizarea resurselor alternative de energie
Mediu Obiectivele specifice : • Colectarea selectiv ă a de şeurilor menajere şi industriale şi realizarea de platform de depozitare sau rampe de transfer , conforme cerin ţelor şi normelor de mediu (sta ţie de transfer de şeuri – proiecte derulate prin Consiliul Jude ţean) • Îmbun ătăţ irea serviciilor de gospod ărie comunal ă (prin achizi ţie autoutilitar ă tip vidanj ă) • Regularizare vai şi canale • Utilizarea resurselor alternative de energie • Sus ţinerea unor programe de educa ţie civic ă, privind protec ţia mediului • Amenjare de locuri de picnic şi agrement
Turism, cultur ă şi tradi ţii Obiectivele specifice : • Utilizarea c ă serviciu de promovare a turismului prin infiintarea unui Centru de Informare si promovare Turistic ă • Dezvoltarea structurilor pentru tursim rural şi agro-turism • Înfiin ţarea de zone de agrement • Conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului arhitectural şi cultural al comunit ăţ ii (pentru promovarea turismului religios) • Organizarea de evenimente, târguri, serb ări cu scopul de a prezenta cultura, obiceiurile şi tradi ţiile locale, dar şi a produselor tradi ţionale • Revitalizarea obiceiurilor şi tradi ţiilor locale prin înfiin ţarea unui ansamblu de dansuri şi a unei fanfare • Construirea unui muzeu al comunei, sau extinderea celui existent la scoal ă, amenajarea unei s ăli de expozi ţie sau cas ă memorial ă • Reabilitarea şi modernizarea c ăminelor culturale • Întocmire P.U.Z – înfiin ţare sat de vacan ţă
Educa ţie şi sport Obiectivele specifice : • Îmbun ătăţ irea infrastructurii de înv ăţă mânt la standarde europene • Înfiin ţarea unui Centru de Zi, cu program tip "After-school" • Amenajarea şi dotarea bazei sportive
Serviciile comunitare, sistemul social şi sanitary Obiectivele specifice : • Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de tip social • Dezvoltarea şi modernizarea centrelor medicale • Sprijinirea particip ării societ ăţ ii civile în domeniul social • Înfiin ţarea unui centru de îngrijire persoane vârstnice • Atragerea şi implicarea în activit ăţ i specifice a unor O.N.G – uri • Siguran ţă cet ăţ eanului şi a ordinii publice • Ânfiin ţarea unui Serviciul de Voluntariat pentru Situatii de Urgenta
Resursele umane şi administra ţia local ă Obiectivele specifice : • Cre şterea expertizei în preg ătirea şi implementarea de proiecte cu finan ţare nerambursabil ă • Cre şterea nivelului de calificare a for ţei de munc ă din comun ă • Programe de incluziue a grupurilor vulnerabile
49 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
• Dezvoltarea corespunz ătoare a serviciilor publice şi a administra ţiei locale
CAPITOLUL 4. CONCLUZII - MASURI IN CONTINUARE Ca o concluzie ce se desprinde din analiza facut ă, constatam c ă UAT Slobozia Cior ăş ti prezinta reale posibilitati de dezvoltare in etap ă urmatoare, atat din punct de vedere economic şi social, cat şi urbanistic. Urmarind şi inbunatatind permanent STR ĂTEGIA DE DEZVOLTARE DUR ĂBIL Ă A COMUNEI SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI, si a PLANULUI DE DEZVOLTARE A JUDE ŢULUI VRANCEA, se creaza posibilitatea ca aceasta comuna sa devina o localitate moderna la nivel local şi national. • Este necesar, pentru atingerea obiectivelor propuse, urmarirea cu consecven ţa a PLANULUI DE AC ŢIUNE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR din strategia de dezvoltare durabila a comunei .
• Este necesara urmarirea consecventa a aplicarii prevederilor regulamentului local de urbanism asociat prezentului PUG. • Se va urmari cu consecventa aplicarea interdictiilor de construire care au rolul de a sprijini dezvoltarea coerenta, armonioasa a localitatii. • Planul Urbanistic General traseaza cadrul necesar dezvoltarii urbanistice ulterioare a comunei. Pe baza propunerilor din prezentul PUG pot fi intocmite strategii, programe de masuri, proiecte. • Este obligatorie elaborarea unor astfel de programe de dezvoltare și a unor proiecte necesare transpunerii în practica a prevederilor din prezentul PUG. • În vederea etapizarii proiectelor și programelor este necesara nu numai asigurarea finantarii ci și cuantificarea efectelor pe care programul/proiectul respectiv il are pentru dezvoltarea ulterioara a comunei (potentialul de atragere a unor fonduri publice sau private pentru dezvoltari ulterioare, crearea de locuri de munca, cresterea satisfactiei cetatenilor etc) • De asemenea, sunt necesare o serie de Planuri urbanistice zonale, in special pentru o serie de terenuri amplasate in zonele atrase in intravilan care necesita realizarea de accese carosabile şi pietonale, lotizari, parcel ări, dotari cu utilitati sub şi supraterane şi Planuri urbanistice de detaliu, amintite in cadrul acestui P.U.G. şi in regulamentul aferent P.U.G. • Pentru implementarea strategiei de dezvoltare spatiala a localitatii, este necesar ca administra ţîa locala a comunei Slobozia Cior ăş ti, sa participe activ la realizarea şi implementarea programului de masuri, stipulate în cadrul PATJ VRANCEA.
S.C. ARHIPLUS S.R.L.
ARH.urb. DIMITRIE OLARU
50 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM PUG Comuna SLOBOZIA CIORASTI- Jude ţul VRANCEA
CAPITOLUL I
CONSIDERENTE GENERALE, DIVIZAREA TERITORIULUI
RESCRIPTII GENERALE- Acest regulament local de urbanism (RLU), se aproba prin Hotarirea Consiliului Local al comunei Slobozia Cioasti, jude ţul Vrancea, pe baza avizelor şi acordurilor prevazute de lege şi devine act de autoritate al Administr ătiei Publice Locale, impreuna cu Planul Urbanistic General.
1.1. ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM Regulamentul local de urbanism, aferent Planului General de Urbanism al comunei Slobozia Cioasti a fost elabor ăt având la baza legisla ţia specific ă în vigoare precum şi Regulamentului General de Urbanism aprobat cu H.G.R 525/1996 republicat ă. • Regulamentul local de urbanism cuprinde principiile urbanistice prin care se stabile şte modul în care pot fi ocupate terenurile precum şi amplasarea şi conformarea construc ţiilor şi amenaj ărilor în acord cu prevederile legale. • Prin aplicarea regulilor generale de urbanism trebuie s ă se asigure concilierea intereselor cet ăţ eanului cu cele ale colectivit ăţ ilor, respectiv protec ţia propriet ăţ ii private şi ap ărarea interesului public. • Regulamentul local de urbanism ce înso ţeşte Planul Urbanistic General expliciteaz ă şi detaliaz ă prevederile cu caracter de reglementare ale P.U.G.
1.2. DOMENIU DE APLICARE Planul Urbanistic General, împreun ă cu Regulamentul Local de Urbanism aferent,cuprinde norme obligatorii pentru autorizarea execut ării construc ţiilor pe orice categorie de terenuri, atât în intravilan, cât şi în extravilan, în limitele teritoriului administrativ al localit ăţ ii. Intravilanul este format din suprafe ţele de teren destinate contruc ţiilor şi amenaj ărilor de pe teritoriul administr ătiv al comunei Slobozia Cioasti: localitatea de re şedin ţă - si satele Jiliste si Armeni. Intravilanul, aprobat conform legii şi figurat în plan şele de reglement ări a Planului Urbanistic General, va fi marcat pe teren prin borne, potrivit Legii cadastrului şi publicit ăţ ii imobiliare nr. 7/1996.
1.3. CORELARE CU ALTE DOCUMENTATII În cadrul Regulamentului Local de Urbanism se preiau toate prevederile cuprinse în documenta ţiile de amenajarea teritoriului aprobate conform legii respectiv Planurile de amenajare a teritoriului na ţional (PATN) şi prevederile Regulamentului General de Urbanism (RGU). Regulamentul Local de Urbanism poate fi corelat cu prevederile Planurilor Urbanistice Zonale aprobate sau în curs de aprobare.
1.4. CONDITII DE APLICARE • Regulamentul Local de Urbanism preia prevederile Regulamentului General de Urbanism şi le detaliaz ă. • Prezentul regulament este un regulament cadru având un caracter director. Prevederile sale permit autorizarea direct ă cu excep ţia derog ărilor şi situa ţiilor speciale în care se împune elaborarea unor Planuri Urbanistice de Detaliu sau Planuri Urbanistice Zonale, cazuri specificate în con ţinutul prezentului regulament. • În cazul opera ţiunilor urbanistice importante ca arie, volum de construc ţii şi complexitate a lucr ărilor de infrastructur ă tehnic ă, prezentul regulament va fi detaliat şi adaptat prin regulamentele aferente unor Planuri Urbanistice Zonale, realizate şi aprobate conform legii, regulamente care vor respecta prevederile RLU aferente PUG în ceea ce prive şte indicatorii principali de urbanism, repectiv regimul de înal ţîme, coeficientul de utilizare al terenului, func ţiunile admise şi regimul de construire. • Prevederile prezentului Regulament Local de Urbanism vor fi permanent corelate cu evolu ţia legisla ţiei cu caracter general, precum şi cu cea a legisla ţiei de specialitate, relevante pentru activitatea de urbanism şi amenajarea teritoriului.
1.5. DEROG ĂRI DE LA PREVEDERILE REGULAMENTULUI. 1.5.1. Prin derogare se în ţelege modificarea condi ţiilor de construire: funcţiuni admise, regim de construire, în ălţime maxim ă admis ă, distan ţe minime fa ţă de limitele parcelei, POT, CUT.
1.5.2. Derog ări de la prevederile prezentului regulament sunt admise numai în urm ătoarele situatii:
51 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
- conditii de fundare dificile care justific ă un mod de construire diferit de cel admis prin prezentul regulament- - descoperirea în urma s ăpăturilor a unor m ărturii arheologice care împun salvarea şi protejarea lor; - situarea special ă a parcelei în cadrul comunei într-o zon ă de interes maxim sau cond ţionat ă de existen ţa pe terenurile al ătur ăte a unor cl ădiri care trebuiesc men ţinute; - dimensiuni sau forme ale parcelei care nu se înscriu în prevederile regulamentului ;
1.5.3. În cazul în care prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se solicit ă o modificare de la prevederile documenta ţiilor de urbanism aprobate pentru zona respectiv ă sau dac ă condi ţiile specifice ale amplasamentului ori natur ă obiectivelor de investi ţii o împun, autoritatea public ă local ă are dreptul ca, dup ă caz, prin certificatul de urbanism: a) s ă resping ă cererea în mod justificat; b) s ă solicite elaborarea unui plan urbanistic zonal numai în baza unui aviz prealabil de oportunitate întocmit de c ătre structura specializat ă condus ă de arhitectul-şef şi aprobat de c ătre primarul comunei Slobozia Cioasti, prin care se stabilesc teritoriul care urmeaz ă s ă fie reglementat prin Planul urbanistic zonal, categoria/categoriile func ţional ă/func ţionale a/ale dezvolt ării şi eventualele servitu ţi, reglement ări obligatorii sau dot ări de interes public necesare; c) s ă solicite elaborarea unui plan urbanistic de detaliu.
1.5.4. Modalit ăţ ile de autorizare în cazul derog ărilor sunt urm ătoarele: - modificarea distan ţelor fa ţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei sunt posibile pe baza unor Planuri Urbanistice de Detaliu – PUD, înso ţite de ilustrare de arhitectur ă, cu avizul organismelor abilitate precum şi, în cazul zonelor protejate, al Agentiei de Protec ţie a Mediului sau alte organisme abilitate de lege ; - modificarea uneia dintre condi ţiile stipulate în PUG privind func ţiunile admise, regimul de construire, în ălţimea maxim ă admis ă, indicatori urbanistici ( CUT, POT) şi retragerea cl ădirilor fa ţă de aliniament este posibil ă pe baza unor Planuri Urbanistice Zonale – PUZ, elaborate şi aprobate conform legii. În toate celelalte cazuri documenta ţiile de urbanism se vor supune aprob ării conform legisla ţiei în vigoare.
1.6. DIVIZAREA TERITORIULUI IN ZONE, SUBZONE ŞI UNIT ĂŢ I TERITORIALE DE REFERINTA. 1.6.1. Definirea unei anumite unit ăţ i teritoriale de referin ţă este determinat ă de trei parametri: (1) func ţiunile dominante admise cu sau f ără condi ţion ări; (2) regimul de construire (ocuparea terenului, gradul de utilizare a terenului); (3) în ălţimea maxim ă admis ă. Schimbarea unuia dintre cei trei parametri conduce la modificarea prevederilor regulamentului şi deci, este necesar ă încadrarea terenului în alt ă categorie de UTR. - Conform legisla ţiei în vigoare documenta ţia de urbanism poate fi ini ţiat ă pentru a fi admise derog ări de la prezentul regulament de urbanism, doar în baza unui studiu de oportunitate, aprobat conform legii, de consiliul local, prin care se vor stabili condi ţiile întocmirii planului urbanistic precum şi suprafa ţa ce urmeaz ă a fi studiat ă şi reglementat ă.
1.6.2. Pentru toate unit ăţ ile teritoriale de referin ţă se mai adaug ă un criteriu de diferen ţiere a prevederilor regulamentului: respectiv situarea într-o zon ă protejat ă. Regulamentul cuprinde prevederi cu privire la urm ătoarele zone, subzone şi unit ăţ i teritoriale de referin ţă :
C- ZONA CENTRAL Ă- zona multifunc ţional ă format ă din func ţiuni diferen ţiate, în special f ăcând parte din categoria institu ţiilor publice şi serviciilor. C.A.- SUBZONA CENTRAL Ă SITUAT Ă ÎN LIMITELOR ZONEI PROTEJATE I.S.- ZONA INSTITU ŢII ŞI SERVICII PUBLICE CA - Is - SUBZONA INSTITU ŢII ŞI SERVICII PUBLICE SITUATE IN ZONE PROTEJATE (ZONE DE PROTECTIE SANITARA) L - ZONA DE LOCUIT L1- SUBZONA LOCUIN ŢELOR INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI: CA-L1b - LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI, CU MAXIM P+2 NIVELURI, SITUATE ÎN INTERIORUL ZONEI PROTEJATE (ZONEI DE PROTECTIE SANITARA), PE PARCEL ĂRI TRADI ŢIONALE/SPONTANE;
- ZONA SITUAT Ă ÎN AFARA ZONEI CENTRALE- zona multifunc ţional ă format ă din func ţiuni diferen ţiate, locuin ţe, institu ţii publice, UNIT ĂŢ I agricole, unit ăţ i prest ări servicii, mic ă industrie.
IS- ZONA INSTITU ŢII ŞI SERVICII PUBLICE Is1 - SUBZONAZONA INSTITU ŢII ŞI SERVICII PUBLICE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE Isp2 - SUBZONAZONA INSTITU ŢII ŞI SERVICII PUBLICE SITUATE ÎN ZONA DE PROTECTIE SANITARA
L - ZONA DE LOCUIT L1- SUBZONA LOCUIN ŢELOR INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2NIVELURI:
52 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
L1a - LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI, CU MAXIM P+2 NIVELURI, SITUATE ÎN ZONE NEPROTEJATE, PE PARCEL ĂRI TRADI ŢIONALE/SPONTANE; L1b - SUBZONA LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN ZONE DE PROTECTIE SANITARA PE PARCEL ĂRI TADI ŢIONALE/SPONTANE; L1c - SUBZONA LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN NOILE EXTINDERI ALE PERIMETRULUI INTRAVILAN IN ZONE NEPROTEJATE L1d - SUBZONA LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN NOILE EXTINDERI ALE PERIMETRULUI INTRAVILAN, IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA.
V - ZONA SPA ŢIILOR VERZI V1- SUBZONA SPATII VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE V1a- SUBZONA SPA ŢIILOR VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
A - ZONA DE ACTIVIT ĂŢ I PRODUCTIVE ŞI SERVICII
A1 - SUBZONA UNIT ĂŢ I AGRO-INDUSTRIALE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE A2 - SUBZONA UNIT ĂŢ I AGRO-ZOOTEHNICE SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA A3 - SUBZONA UNIT ĂŢ I AGRO-INDUSTRIALE SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
G - ZONA DE GOSPOD ĂRIE COMUNAL Ă G.1- SUBZONA CIMITIRE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE
R - ZONA ECHIPARE TEHNICO-EDILITARA R1 - SUBZONA CONSTRUCTII SI INSTALATII AFERENTE ECHIPARII TEHNICE MAJORE (LINII ELECTRICE MAGISTRALE) SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE R2 - SUBZONA CONSTRUCTII SI INSTALATII AFERENTE ECHIPARII TEHNICE MAJORE (LINII ELECTRICE MAGISTRALE) SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA R3 - SUBZONA CONSTRUCTII SI INSTALATII AFERENTE ECHIPARII TEHNICE MAJORE (STATII DE APA) SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
T - ZONA TRANSPORTURILOR T1 - SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE T2 - SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
EX - ZONE AMPLASATE IN EXTRAVILAN Tex1 - SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE SITUATE IN EXTRAVILAN Tex2 - SUBZONA TRANSPORTURILOR FEROVIARE SITUATE IN EXTRAVILAN A2ex - SUBZONA UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE SITUATE IN EXTRAVILAN A3ex - SUBZONA UNITATI AGRO-INDUSTRIALE SITUATE IN EXTRAVILAN R2ex - SUBZONA CONSTRUCTII AFERENTE ECHIPARII TEHNICE MAJORE (CANAL SIRET-BARAGAN) SITUATE IN EXTRAVILAN
1.7. OBSERVATII PRIVIND ALC ĂTUIREA REGULAMENTULUI: 1.7.1. În mod normal, în regulamentele urbanistice din alte ţă ri europene, obiectivele de utilitate public ă- construc ţii şi spa ţii plantate şi amenajate - nu fac obiectul prevederilor regulamentare deoarece acestea sunt protejate prin lege, au în majoritate ca beneficiar şi responsabil aceea şi autoritate public ă local ă care elibereaz ă certificatele de urbanism şi autoriza ţiile de construire şi deci nu pot face obiectul speculei funciare şi imobiliare. Deoarece în ţar ă noastr ă, aplicarea practic ă a regulamentelor reîncepe dup ă un hiatus de decenii, s-a considerat necesar ă o protec ţie suplImentar ă a obiectivelor de utilitate public ă şi, în consecin ţă , acestea fac obiectul unor articole de regulament.
1.7.2. Deoarece Regulamentul Local de Urbanism este un document opozabil în justi ţie, structura acestuia a urmat uzan ţele în acest domeniu din ţă rile cu o îndelungat ă experien ţa de aplicare, utilizare şi reactualizare a unor astfel de regulamente; astfel s-a ţinut seama de faptul că : (a) prevederile trebuie s ă fie simplu şi clar exprimate, f ără posibilitatea de interpretare diferit ă, (b) nu se admit trimiteri de la prevederile care privesc o unitate teritorial ă de referin ţă la alta, chiar dac ă apar unele repet ări, (c) în cazul unor situa ţii insuficient de clare, documentul scris prevalează asupra celui grafic.
1.7.3. Prevederile Regulamentului au fost adaptate situa ţiei de tranzi ţie în care au ap ărut sporadic sau înc ă întârzie s ă î şi fac ă simţit ă prezen ţa a noi tipuri de grup ări de func ţiuni, motiv pentru care exist ă un grad ridicat de flexibilitate care s ă permita dezvoltarea acestora.
53 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
1.7.4. Întrucât o parte împortanta a localit ăţ ii a fost configur ătă pe baza unor regulamente anterioare, prevederile acestui regulament men ţin, restituie şi interpreteaz ă în raport cu exigen ţele actuale, dispozi ţiile din regulamentele precedente.
1.7.5. În cazul unor particularitati evidente, unele dintre prevederile acestui regulament au prevalat fata de prevederile Regulamentului General de Urbanism.
1.7.6 . Pentru lotiz ările existente, în special pentru cele protejate şi pentru cele realizate cu cl ădiri standard cuplate sau izolate, condi ţiile de construire au fost restituite dup ă m ăsur ătorile din planurile cadastrale, pentru a se evita deterior ărea calit ăţ ii locuirii şi a aspectului general al acestor zone datorit ă unor presiuni speculative.
1.7.7. Indicarea grafic ă a unit ăţ ilor TERITORIALE de referin ţă , sunt detaliate in planurile REGLEMENTARI- UTR-uri.
CAPITOLUL II
PRESCRIP ŢII SPECIFICE PE ZONE, SUBZONE ŞI UNIT ĂŢ I TERITORIALE DE REFERINTA.
2. ZONE PROTEJATE- REGLEMENTARI-
2.1. ZONE DE SIGURAN ŢĂ ŞI DE PROTEC ŢIE SANITAR Ă - REGLEMENT ĂRI
ART. 1. Autorizarea lucr ărilor de construire în interiorul zonelor de protecţie delimitate conform Ordinului 536/ 1997 pentru aprobarea Normelor de igiena şi a recomandarilor privind mediul de via ţa al popula ţiei se face numai pe baza şi în conformitate cu avizul Direc ţiei de S ănătate Public ă.
1.1. Se va solicita avizul sanitar pentru proiectarea, amplasarea şi executarea construc ţiilor de locuin ţe sau de obiective de utilitate public ă sau privat ă, pentru transformarea, extinderea sau schimbarea destina ţiei construc ţiilor sau instala ţiilor, cât şi pentru PUZ-urile necesare conform Reglement ărilor propuse.
1.2. Se vor dimensiona şi institui perimetrele de protec ţie hidro-geologic ă de protec ţie şi zonele de protec ţie sanitar ă (cu regim sever şi de restric ţie) la sursele şi instala ţiile de alimentare cu ap ă potabil ă în sistem centralizat existente şi propuse (foraje, rezervoare, aduc ţiuni, instala ţii de tratare, re ţele de distribu ţie) în conformitate cu HGR 930/2005; pentru fântânile publice care capteaz ă ap ă din stratul freatic, zona de protec ţie sanitar ă va avea dimensiunile minime de 50 metri în amonte şi 20 metri în aval, pe direc ţia de curgere a apei subterane.
1.3. Fosele septice vidanjabile şi împermeabilizate se vor amplasa la distan ţele minime de 3m fa ţă de conductele re ţelei de ap ă potabil ă, 10m fa ţă de locuin ţele vecine, 20-50m fa ţă de sursele locale de ap ă potabil ă (fântâni, pompe de mân ă, izvoare captate etc.).
1.4. Se vor asigura zone de protec ţie sanitar ă între teritoriile protejate (zone de locuit, zonele de odihn ă, zonele social-culturale etc.) şi întreprinderile agricole, agro-zootehnice şi industriale sau o serie de unit ăţ i care pot polua factorii de mediu sau pot produce disconfort şi unele riscuri sanitare ( cimitire, sta ţie de epur ăre etc.) în conformitate cu OMS 536/1997 publicat în MO 140/1997.
1.5. Amplasarea zonelor destinate industriilor poluante se va face pe baza studiilor de împact de mediu, topografice, hidrometeorologice şi dispersie a poluan ţilor, astfel încât ace ştea s ă nu dep ăş easc ă concentr ăţ iile maxime admise prev ăzute în normative în teritoriile protejate ( zonele de locuit, parcurile, rezerva ţiile naturale, zonele de interes balneoclimateric, de odihn ă şi recreere, institu ţiile social-culturale şi medicale, precum şi unit ăţ ile economice ale c ăror procese tehnologice necesit ă factori de mediu lipsit de împurit ăţ i).
1.6. Zona de protec ţie sanitar ă pentru amplasarea unei eventuale sta ţii de epurare va fi de minim 300m fa ţă de teritoriile protejate (zonele de locuit, parcurile, rezerva ţiile natur ăle, de odihn ă şi recreere, institu ţiile social- culturale şi medicale, precum şi unit ăţ ile economice ale c ăror procese tehnologice necesit ă factori de mediu lipsit de împurit ăţ i).
1.7. Zona de protec ţie sanitar ă pentru depozitele de de şeuri va fi de minim 1000m fa ţă de teritoriile protejate (zonele de locuit, parcurile, institu ţiile social-culturale şi medicale, precum şi unit ăţ ile economice ale c ăror procese tehnologice necesit ă factori de mediu lipsit de împurit ăţ i).
1.8. Se interzice construirea în zonele de protec ţie a surselor şi instala ţiilor de ap ă potabil ă, a sta ţiilor de epurare, a conductelor de transport produse petroliere, gaze, linii de înalt ă şi medie tensiune etc.
54 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
1.9. Se emit autoriza ţii de construire în zonele de sigur ănţă a surselor şi instala ţiilor de ap ă potabil ă, a sta ţiilor de epurare, linii de înalt ă şi medie tensiune etc. condi ţionat de ob ţinerea unui aviz favor ăbil emis de de ţin ătorul echipamentului tehnico-edilitar în cauz ă.
ART. 2. Autorizarea lucrărilor de construire în zona instala ţiilor şi echipamentelor electrice va avea in vedere „Normele tehnice privind delimitarea zonelor de protec ţie şi de sigur ănţă aferente cap ăcit ăţ ilor energetice (Ordinul ANRE nr.4/09,03,2007 modificat şi completat cu Ordinul ANRE nr.49/29,11,2007) l ăţ îmea zonei de protec ţie şi de sigur ănţă a liniilor electrice aeriene:
2.1. Conform „Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protec ţie şi de sigur ănţă aferente cap ăcit ăţ ilor energetice (Ordinul ANRE nr.4/09,03,2007 modificat şi completat cu Ordinul ANRE nr.49/29,11,2007) l ăţ îmea zonei de protec ţie şi de sigur ănţă a liniilor electrice aeriene este de : - 24 m pentru LEA 20kV. - 37 m pentru LEA 110 kv - 55 m pentru LEA 220 kv - 75 m pentru LEA 400 kv
2.2. Pentru posturi de transformare de tip aerian, zona de protec ţie este delimitat ă de conturul funda ţiei stâlpilor şi de protec ţia la sol a platformei suspendate; pentru posturi de transformare, cabine de sec ţionare îngr ădite, zona de protec ţie este delimitat ă de îngr ădire, pentru posturi de transformare, cabine sec ţionate îngr ădite, zona de protec ţie este delimitat ă de suprafa ţa funda ţiei extins ă cu cîte 0,2 m pe fiecare latur ă; pentru posturi de tr ănsformare amplasate la sol, îngr ădite, zona de sigur ănţă este extins ă în spaţiu delimitat la distan ţa de 20 m de la limita zonei de protec ţie.
2.2. ZONE CU RISC NATURAL - REGLEMENT ĂRI
ART. 3. La autorizarea lucr ărilor de construire în zone cu risc geotehnic se vor respecta urm ătoarele:
3.1. În zonele cu risc geotehnic se împun interdic ţii temporare de construire pîn ă la solu ţionarea problemelor geotehnice.
3.2. În zonele cu v ăi umplute (zone cu umpluturi) se poate ridica interdic ţia temporară de construire şi se poate emite autoriza ţie de construire în baza unui STUDIU GEOTEHNIC APROFUNDAT ce se va solicita prin Certificatul de Urbanism, studiu prin care s ă se stabileasc ă dac ă sunt solu ţii de fundare pentru fiecare caz în parte, care s ă elimine riscurile pe întreaga perioad ă de exploatare a construc ţiei.
3.3. Pentru zonele care cuprind terenurile situate în pant ă unde stabilitatea terenului este relativ bun ă ( zone cu risc de alunecare), pentru men ţinerea acesteia în cazul execut ării unei excava ţii în versant, se pune problema men ţinerii echilibrului existent în zon ă. În acest sens se recomand ă urm ătoarele amenajari: - amplasarea de construc ţii care s ă profite de panta terenului (construc ţii în trepte); - executarea unor lucr ări de sprijinire şi consolidare: teras ări, drenuri, taluz ări, ziduri de sprijin, planta ţii de arbori cu r ădăcini pivotante etc. - în aceste zone nu se vor executa decap ări (excava ţii) f ără sprijiniri; - la amplasarea de noi construc ţii se va ţine seama de re ţelele subter ăne şi supr ăter ăne existente şi, nu în ultîmul rând, de asigur ărea stabilit ăţ ii construc ţiilor existente.
3.4. Pentru zonele cu risc geotehnic generate de alunecări de teren se poate ridica interdic ţia temporar ă de construire şi se poate emite autoriza ţie de construire în baza unui STUDIU GEOTEHNIC APROFUNDAT solicitat prin Certificat de Urbanism, studiu prin care s ă se stabileasc ă dac ă exist ă solu ţii de fundare pentru fiecare caz în parte, solu ţii care s ă elImine riscurile pe întreaga perioad ă de exploatare a construc ţiei.
2.3. C ĂI DE COMUNICA ŢIE - REGLEMENT ĂRI
SEC ŢIUNEA I :PREVEDERI GENERALE ART.4. Drumurile şi str ăzile de pe teritoriul comunei Slobozia Ciorasti vor respecta prevederile legale în vigoare (Ordin nr. 49 din 27.01.1998, STAS10144/2-91 RTC.)
SECTIUNEA II: ACCESE CAROSABILE
ART.5. Accese carosabile 5.1. Pentru locuin ţe unifamiliale şi multifamiliale cu acces şi lot propriu, se vor asigura accese carosabile pentru locatari, accese pentru colectarea de şeurilor menajere şi pentru mijloacele de stingere a incendiilor. In cazul parcelarii pe dou ă rinduri, accesele la parcelele din spate, se vor realize cu alei de deservire locala,astfel: - alee cu o lungime total ă de 30 m - o banda de circulatie de 3,50 m; 55 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
- alee cu o lungime maxima de 100 m - dou ă bezi de circulatie, cu trotuar de 1,00 m macar pe o parte şi supr ălargire pentru manevr ă de intoarcere la cap ăt.
5.2. Pentru construc ţii de turism, vor fi prevazute accese carosabile separate pentru utilizatori, personal şi acces tehnic de intretinere. Num ărul acceslor şi conformarea lor se va face func ţie de categoria şi capacitatea obiectivului turistic.
5.3. Pentru cunstructiile comerciale, se vor asigura accese carosabile separate pentru consumatori, personal şi aprovizionare. 5.4. Pentru toate categoriile de construc ţii, se vor asigura accese pentru interven ţii in caz de incendiu, dimensionate conform normelor pentru trafic greu. In cazul construc ţiilor ce formeza curti interiore, asigurarea accesului vehiculului de pompieri se va face prin ganguri cu latime minima de 3,00m şi inaltîme minima de 3,5m. Aceste pasaje trebuie sa fie libere in permanenta. SEC ŢIUNEA II : NORME PENTRU DIMENSIONAREA ARTERELOR DE CIRCULA ŢIE ART.6. Drumurile şi str ăzile din cadrul localit ăţ ii se pot clasifica, în raport cu intensitatea traficului şi de func ţiile pe care le îndeplinesc, astfel: - Drumuri şi str ăzi care preiau fluxurile de trafic din zonele func ţionale şi le dirijeaz ă spre drumurile şi str ăzile de leg ătur ă sau magistrale. - Drumuri şi str ăzi care asigur ă accesul la locuin ţe şi servicii curente sau ocazionale din zonele cu trafic foarte redus. - Trotuarele la drumurile şi str ăzile din localitate sunt de regul ă, separate de partea carosabil ă printr-o fî şie liber ă cu o latîme de 1,00m , rezervat ă pentru amplasarea pomilor, a instala ţiilor subterane, a stîlpilor de iluminat şi de telecomunica ţii. - Artera de circula ţie cu traseu înfundat nu va avea o lungime mai mare de 150,00m şi va fi prev ăzut ă la cap ătul înfundat cu bucl ă pentru întoarcerea autovehiculeor, cu raza de minim 6,00m.
SEC ŢIUNEA III :DISPOZI ŢII FINALE ART.7. - Drumurile şi str ăzile noi propuse în noile enclave cu locuin ţe individuale vor fi dimensionate cu respectarea prevederilor legale in acest domeniu - Drumurile şi str ăzile noi propuse ce leag ă dou ă drumuri sau str ăzi existente vor prelua caracteristicile categoriei superioare cu care au tangen ţă , cu condi ţia ca parcelarul şi fondul construit existent s ă permit ă acest lucru. Executarea lucr ărilor edilitare ce afecteaz ă suprafaţa str ăzilor ( carosabil şi trotuar ) se vor aproba doar cu condi ţia, ca la terminarea acestora s ă se refac ă sistemul rutier (stratifica ţie, grosime stratifica ţie şi tip de îmbr ăcăminte) identic cu cel existent la începerea lucr ărilor.
2.4. PARCAREA AUTOVEHICULELOR – REGLEMENTARI
SEC ŢIUNEA I: PRINCIPII GENERALE ART.8. Prevederile prezentelor reglement ări au caracter normativ privind asigurarea num ărului minim de locuri de parcare şi se vor aplica la elaborarea, avizarea şi aprobarea documenta ţiilor pentru realizarea cl ădirilor şi amenaj ărilor pe teritoriul comunei Slobozia Ciorasti.
ART.9. Sunt prev ăzute reglement ări şi pentru construc ţiile existente pe lotiz ări anterioare intr ării în vigoare a Hot ărârii Guvernului României pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism HG 525/1996, hot ărâre ale c ărei prevedri stau la baza prezentelor reglement ări cu caracter normativ.
SEC ŢIUNEA II : NORME DE PARCARE PE FUNC ŢIUNI URBANISTICE ART.10. Num ărul minim de locuri de parcare necesar realiz ării cl ădirilor şi amenaj ărilor pentru autorizare în construc ţii noi pe teritoriul comunei Slobozia Ciorasti, se dimensioneaz ă în func ţie de destina ţia şi suprafa ţa util ă specific ă func ţiunilor ce se reg ăsesc în cl ădire.
ART.11. Construc ţii de locuin ţe – necesit ă parcaje dispersate la domicilii, garaje individuale, iar în unele cazuri parcaje-garaje în interiorul construc ţiilor. Parcarea/gararea autoturismelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circula ţiilor publice, asigurându-se num ărul de locuri de parcare func ţie de suprafa ţa construit ă desf ăş ur ătă a locuin ţei şi de tipul de locuire. Num ărul minim de locuri de parcare ce trebuie asigurat se stabile şte dup ă cum urmeaz ă: 11.1. Subzonele locuin ţelor unifamiliale cu acces şi lot propriu: 11.1.1. Se va asigur ă minim 1 (un) loc de parcare la o locuin ţă a c ărei suprafa ţa construit ă desf ăş ur ătă este de maxim 100 mp;
56 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
11.1.2. Se vor asigur ă minim 2 (dou ă) locuri de parcare la o locuin ţă a c ărei suprafa ţa construit ă desf ăş ur ătă este mai mare de 100mp; 11.2. Subzonele locuin ţelor semicolective/colective cu acces şi lot folosit în comun: 11.2.1. Se va asigur ă minim 1 (un) loc de parcare pentru fiecare apartament cu suprafa ţa construit ă desf ăş ur ătă de maxim 100mp; 11.2.2. Se vor asigur ă minim 2 (dou ă) locuri de parcare pentru fiecare ap ărtament cu suprafa ţa construit ă desf ăş ur ătă mai mare de 100mp; 11.3. Subzonele locuin ţelor (colective tip blocuri): 11.3.1. Se va asigur ă minim 1 (un) loc de parcare pentru fiecare apartament;
ART.12. Construc ţii cu func ţiuni de înv ăţă mînt ( şcoli), financiar bancare, birouri, hoteluri (indiferent de categoria de confort), de alimenta ţie public ă (restaurant, cafenea, bar etc.) :
12.1. Pentru toate categoriile de construc ţii men ţionate se va asigur ă minim 1(un) loc de parcare pentru fiecare 60mp ai suprafe ţei utile aferente destina ţiei respective, cu excep ţia: - construc ţiilor de alimenta ţie public ă pentru care se va asigura minim 1 (un) loc de parcare pentru fiecare 8(opt) „locuri de luat masa” din unitatea de alimenta ţie public ă; - hotelurilor pentru care se va asigur ă minim 1(un) loc de parcare la 2 (dou ă) locuri de cazare.
12.2. Fa ţă de prevederile pct. 17.1. se va asigura suplimentarea cu minim 20% a totalului locurilor de parcare/garare stabilite, pentru salaria ţi/vizitatori/aprovizionare. 12.3. Din totalul locurilor de parcare realizate se vor prevedea garaje în procent de 75% din care maxim 25% la sol, atunci cînd condi ţiile de amplasament permit acest lucru;
ART.13. Construc ţii cu func ţiuni comerciale:
13.1 Pentru toate categoriile de spa ţii comerciale se va asigura minim 1(un) loc de parcare pentru fiecare 30 mp ai suprafe ţei desf ăş urate construite 13.2 Fa ţă de prevedrile de la pct. 18.1 se va asigur ă suplimentarea cu minim 10% a totalului de parcare/garare stabilite, pentru salaria ţi şi aprovizionare
ART.14. Construc ţii sportive şi amenaj ări de agrement
14.1 Pentru toate categoriile de construc ţii şi amenaj ări sportive sau de agrement vor fi prev ăzute în func ţie de capacitatea construc ţiei: - câte 1(un) loc de parcare la 15 de persoane (public şi/sau sportivi) pentru complexuri sportive, s ăli de antrenament, s ăli de competi ţii (specializate sau polivalente), locuri de joac ă; - câte 1(un) loc de parcare la 20 de persoane (public şi/sau sportivi) pentru stadioane, patinoare, poligoane pentru tir, popic ării etc. - pentru cluburi, discoteci câte 1(un) loc de parcare pentru fiecare 60mp ai suprafe ţei utile aferente destina ţiei respective. 14.2 Fa ţă de prevedrile de la pct. 19.1 se va asigur ă suplîmentarea cu minim 10% a totalului de parcare/garare stabilite, pentru personal/salaria ţi 14.3 La cele rezultate conform pct. 19.1 şi 19.2 se va ad ăuga, în func ţie de capacitatea construc ţiei cîte 1-3 locuri de parcare pentru autocare.
ART. 15. Construc ţii cu func ţiuni industriale (produc ţie şi depozitare), service-auto / showroom, de sănătate:
15.1 . Pentru toate categoriile de construc ţii men ţionate se va sigura minim 1(un) loc de parcare pentru fiecare 100 mp ai suprafe ţei desf ăş urate construite; 15.2 . Fa ţă de prevederile pct.20.1. se va asigura suplimentarea cu 20% a totalului locurilor de parcare/garare stabilite, pentru salaria ţi/ vizitatori/ aprovizionare; 15.3 . Din totalul locurilor de parcare necesare maxim 60% vor fi prev ăzute la sol, atunci cînd condi ţiile amplasamentului permit acest lucru;
ART.16. Construc ţii cu func ţiuni de servicii publice (sp ălătorii auto, vulcaniz ări, sta ţii de distribu ţie carbur ănţi):
16.1. Pentru toate categoriile de construc ţii men ţionate se va asigur ă minim 1(un) loc de parcare pentru fiecare 30mp ai suprafe ţei desf ăş urate construite; 16.2. Fa ţă de prevederile pct. 21.1. se va asigur ă suplîmentarea cu 20% a totalului locurilor de parcare/garare stabilite, pentru salaria ţi/vizitatori/aprovizionare;
57 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
SEC ŢIUNEA III : DISPOZI ŢII FINALE
ART.17. Asigurarea num ărului minim de locuri de parcare, rezultat din calcul, este obligatorie pentru ob ţinerea avizelor necesare eliber ării autoriza ţiei de construire.
ART.18. Se excepteaz ă de la aplicarea prevederilor anterioare construc ţiile existente situate în zona CENTRAL Ă pentru care se solicit ă autorizarea lucr ărilor necesare pentru conversie func ţional ă.
ART.19. Derog ări privind num ărului minim de locuri de parcare prev ăzut în aceste reglement ări cu caracter normativ, pentru construc ţiile noi, propuse a se realiza, se vor putea face în urma stabilirii de c ătre autorit ăţ ile publice locale prin HCL a unor taxe b ăne şti, în vederea constituirii unui fond pentru construirea de parcaje publice, pe teritoriul comunei Slobozia Ciorasti.
ART.20. Modul de constituire al fondului pentru construirea de parcaje în construc ţii amenajate, procedur ă de plat ă şi cuantumul taxei se vor reglementa prin HCL.
ART.21. Se interzice amplasarea de garaje individuale pe terenurile proprietate public ă a comunei Slobozia Ciorasti.
2.5. DREPTUL DE PARCELARE - REGLEMENT ĂRI
SEC ŢIUNEA I: BAZA LEGAL Ă ŞI DEFINIREA UNOR TERMENI ART. 22. Prin parcelare se în ţelege opera ţiunea de proiectare urbanistic ă prin care se determin ă divizarea în 4 sau mai multe par ţi al ătur ăte a uneia sau mai multor propriet ăţ i funciare distincte, destinate construirii, în scopul de a fi sau nu înstr ăinate prin ced ări, concesion ări sau vânz ări a loturilor rezultate; (art.30 R.G.U) 22.1. Conform alin.6 al art.6 din Legea 50/1991 republicat ă în 2004, modificat ă şi completat ă de Legea 401/2003, pentru oper ăţ iuni notariale privind circula ţia imobiliar ă atunci când opera ţiunile respective au ca obiect împ ărţeli ori comas ări de parcele solicitate în scopul realiz ării de lucr ări de construc ţii precum şi constituirea unei servitu ţi de trecere cu privire la un imobil , este necesar ă solicitarea unui Certificat de Urbanism; 22.2. Conform alin.3 al art.47 din Legea 350/2001 completat ă şi modificat ă prin Legea nr. 289/2006 şi prin Ordonan ţa Guvernului nr. 27/27.08.2008 (publicat ă în Monitorul Oficial al României nr. 628/29.08.2008, intr ăta în vigoare în data de 01.09.2008) elaborarea Planurilor Urbanistice Zonale este obligatorie în cazul parcel ărilor; 22.3. Se în ţelege prin parcel ă, suprafa ţa de teren situat ă într-o unitate administr ătiv-teritorial ă pe un amplasament bine stabilit, având o singur ă categorie de folosin ţă şi apar ţinând unui proprietar sau mai multor proprietari, în indiviziune; (Legea 7/1996 și Norme tehnice de introducere a cadastrului general aprobate cu Ordinul MAP 534/2001). 22.4. Faptul de a proiecta sau construi mai mult de patru cl ădiri pe o parcel ă, constituind un singur trup, este considerat din punct de vedere al autoriz ării construc ţiilor, ca o parcelare, în sensul celor prev ăzute anterior; 22.5. Proprietarii suprafe ţelor de teren pe a c ăror întindere se pot construi patru sau mai multe locuin ţe sau cl ădiri de orice natur ă , respect ănd prevederile prezentului regulament, au dreptul să le parceleze. Dreptul de parcelare este supus, în afar ă de prevederile înscrise în reglementarile legale, dispozi ţiilor prezentului regulament .
SEC ŢIUNEA II : CONDI ŢII DE REALIZARE A PARCEL ĂRILOR NOI În noile parcel ări sau în extinderile de intravilan unde sunt marcate str ăzi noi prin prezentul PUG înainte de autorizarea construc ţiilor este obligatorie întocmirea unui PUZ de parcelare care s ă fie redactat pe o ridicare topo actualizat ă, PUZ care v-a reglementa pozi ţia exact ă a str ăzilor, racordarea la re ţelele edilitare, forma parcelelor (raportul laturilor). Este interzis prin aceste PUZ-uri modificarea indicatorilor principali de urbanism prev ăzu ţi prin prezentul PUG, precum Hmax, CUT, dimensiunile minime ale parcelelor sau a deschiderii minime la strad ă. ART. 23. Se va aproba parcelarea unui teren intravilan sau care urmeaz ă sa fie introdus în intravilan, dac ă: 23.1. Terenul se afl ă în întregime sau în parte într-o zon ă construibil ă; 23.2. Pentru fiecare por ţiune de teren se aplic ă prevederile zonei şi ale unit ăţ ilor teritoriale prev ăzute în prezentul regulament; 23.3. Aşezarea şi natura terenului permite construirea în mod igienic, eficient şi dup ă normele de siguran ţă şi rezisten ţă în vigoare. 23.4. Au trecut mai mult de 12 luni de la aprobarea prezentului PUG.
ART. 24. Pentru a putea ob ţine aprobarea parcel ării unui imobil din intravilan proprietarul terenului trebuie s ă solicite în prealabil certificatul de urbanism . Acesta se va ob ţine de la Prim ăria comunei Slobozia Ciorasti şi prin el autorit ăţ ile publice locale sunt obligate conform Legii 350/2001 s ă solicite întocmirea unui Plan
58 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
Urbanistic Zonal ce se va aproba conform legilor în vigoare şi care va sta la baza viitoarei parcel ări reglementând forma, dimensiunile, accesul şi echiparea edilitar ă a viitoarelor parcele astfel ob ţinute.
ART. 25. Sunt interzise parcel ările prin care se ob ţin mai mult de 12 loturi pe terenurile situate pe str ăzi, unde nu exist ă sau nu sunt prev ăzute re ţele de ap ă potabil ă şi canalizare pentru evacuarea apelor uzate 25.1. Se poate totu şi admite pacelarea acestor terenuri dac ă proprietarul execut ă sau plate şte costul execut ării r ăcord ării lucr ărilor edilitare ale parcel ării la acelea ale localit ăţ ii, conform condi ţiilor cerute de societ ăţ ile care administreaz ă re ţelele publice de alimentare cu ap ă şi canalizare în zona respectiv ă, sau de Regia Apele Române şi Agen ţia de Protectia Mediului; 25.2. Pe str ăzile unde nu exist ă conducte pentru alimentare cu ap ă potabil ă şi canalizare şi unde nici nu urmeaz ă a se executa de c ătre Prîm ărie sau particulari lucr ări de r ăcordare la re ţelele localit ăţ ii, se poate totu şi autoriza, cu avizul Agen ţiei de Protectia Mediului, parcelari cu parcele cu Suprafa ţa minima de 1500 mp. În acest caz trebuie s ă se execute de c ătre parcelator lucr ări locale separate pentru fiecare parcel ă în parte, care s ă asigure alimentarea cu ap ă potabil ă şi evacuarea apelor uzate. Pentru toate aceste lucr ări se va cere în prealabil avizul Regiei Apele Române şi al Agen ţiei de Protec ţie a Mediului; 25.3. Dac ă ulterior execut ării parcel ărilor în condi ţiile de mai sus, se vor înfiin ţa pe strada respectiv ă canaliz ările necesare - fie de c ătre Prîm ărie, fie de c ătre proprietar/parcelator – ace ştia din urma vor putea reduce prin divizare suprafa ţa parcelelor de 1500 mp , conform prevederilor regulamentare, dar numai dup ă ce vor fi executate racordurile necesare la conductele de ap ă şi canal pentru aleile şi str ăzile nou create prin parcelare.
SEC ŢIUNEA III : DIMENSIUNILE MINIME şi FORMA PARCELELOR NOI ART. 26. Pentru ca o parcel ă s ă poat ă fi autorizat ă trebuie ca parcelele care se creeaz ă s ă aib ă suprafa ţa, deschiderea la strad ă şi adâncimea prevazute mai jos; fiecare condi ţie de minimum se va considera separat pentru fiecare dimensiune cât şi pentru suprafe ţe, ele trebuind s ă fie respectate simultan. - FRONT LA STRAD Ă de minimum 8,0 m pentru cl ădiri în şituite şi respectiv de minimum 12,0 m pentru cl ădiri izolate sau cuplate; - SUPRAFA ŢA minim ă a parcelei de 150 mp pentru cl ădiri în şiruite şi respectiv de minimum 200 mp pentru cl ădiri amplasate izolat sau cuplate; - ADÂNCIMEA PARCELEI trebuie s ă fie mai mare sau cel pu ţin egala cu latîmea parcelei
Sunt considerate loturi construibile numai loturile care se încadreaz ă în prevederile de mai sus.
ART.27. 27.1. La o parcelare cu un num ăr mai mare de 10 loturi, o cincime din num ărul total al loturilor pot beneficia de toler ănţa de 25 % pentru suprafa ţa şi numai dac ă configur ăţ ia terenului nu permite realizarea tuturor parcelelor conform prevederilor Regulamentului; 27.2. Se admite a şezarea parcelelor pe dou ă rânduri, unele la alinierea str ăzii şi altele spre fundul parcelei, dac ă fiecare parcel ă de fund are câte o trecere liber ă, separat ă, spre drumul public, în deplin ă proprietate, cu lăţ îmea minim ă de 5 m şi cu o adâncîme de max. 30m, din alinierea str ăzii;
59 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
27.3. Pe terenurile care se parceleaz ă f ără a se creea str ăzi noi şi care au o adâncîme mai mic ă decât minimum prev ăzut de Regulament, se admite o toler ănţă de 25 % la adâncime pentru toate parcelele. Pentru suprafa ţă se admite de asemenea în acest caz, o toleran ţă de 25 % din minimum permis, îns ă numai pentru o cincime din num ărul total al parcelelor create .
SEC ŢIUNEA IV : STR ĂZI ŞI ALEI CAROSABILE ÎN PARCEL ĂRILE NOI ART. 28 28.1. Orice parcelare în care nu toate parcelele au acces direct la un drum public existent, trebuie s ă aiba cel pu ţin o strad ă deschis ă la ambele capete; 28.2. Str ăzile sau aleile vor îndeplini condi ţile ar ătate în aliniatele urm ătoare; 28.3. Aleile carosabile din interiorul zonelor parcelate vor avea minim dou ă benzi de circula ţie; 28.4. Str ăzile, aleile carosabile (inclusiv fund ăturile) nou create vor respecta profilul transversal prevazut in actele normative ce reglementeaza acest domeniu. 28.5. Pentru a fi construibil ă, o proprietate cu adâncime mare se poate dezmembra în maxim dou ă parcele, una la alinierea str ăzii şi alta c ătre fund, cu condi ţia ca parcela de fund s ă aib ă un acces carosabil de min. 5 m creat pe teren propriu şi cu adâncime de maxim 30m de la alinierea str ăzii; 28.6. Fund ăturile nu pot avea mai mult de 100 m lungime- din alinierea str ăzii pân ă în cap ătul ei. La partea de cap ăt, fund ătur ă trebuie s ă prezinte o l ărgire de o form ă şi cu dimensiunile astfel alese, încât s ă asigure întoarcerea unui vehicul din cel mult trei mi şcări, înscriindu-se în curbe cu raza exterioar ă de min. 10m. Aceste curbe trebuiesc desenate pe planuri cu razele lor; 28.7. Pe cât e posibil se va evita ca o arter ă de mare circula ţie s ă fie întreupt ă prea des de astfel de str ăzi provenite dintr-o parcelare.
ART. 29 29.1. Proiectul de parcelare trebuie s ă prevad ă str ăzi, alei, pie ţe şi treceri spre parcele în condi ţiile împuse prin prezentul Regulament. Proiectul cu toate aceste suprafe ţe, complet echipate din punct de vedere edilitar, se vor preda Prîm ăriei în mod obligatoriu şi gr ătuit de c ătre proprietar. 29.2 La parcel ările unor terenuri cu supr ăfa ţă mai mare de 50 000 mp –– în afara îndeplinirii celorlalte condi ţii de parcelare, trebuie s ă se prevad ă pe lâng ă terenul necesar asigur ării str ăzilor, o supr ăfa ţă de teren pentru scopuri publice (comert, şcoala, biseric ă, terenuri de sport, etc) . Aceast ă suprafa ţă va fi de minim 5 % din întinderea total ă a terenului – pentru terenurile cu suprafa ţă între 50 000 şi 200 000 mp şi de min. 7 % pentru terenurile în suprafa ţă mai mare de 200 000 mp.
SEC ŢIUNEA V: UNITATEA DE CARACTER ARHITECTURAL A PARCELĂRILOR ART. 30 30.1 Toate cl ădirile ce urmeaz ă a se construi pe parcelele rezultate din diviziunea unei singure propriet ăţ i sau pe parcele în indiviziune, trebuie s ă fie concepute şi executate într-o coeren ţă de caracter arhitectural, astfel încât toate cl ădirile s ă apar ă ca un întreg armonios; 30.2 Odat ă cu planul urbanistic de parcelare, trebuie prev ăzut un num ăr îndestul ător de norme generale dup ă care urmeaz ă a fi realizate construirea grupului de cl ădiri şi ambientarea lui cu planta ţii şi elemente de mobilier urban. 30.3. Amplasarea cl ădirilor pe parcel ă: În cazul p ărţilor de imobil f ără valoare cultural ă, identificate şi prezentate explicit prin studiile istorice, se poate interveni, ţinând cont de valoarea cultural ă a zonei învecinate imobilului, prin protec ţia, punerea în valoare şi conservarea urm ătoarelor elemente caracteristice: − modului de a şezare al cl ădirilor pe parcel ă; − alinierea cl ădirii spre aliniamentul parcelei; − regimului de în ălţime al cl ădirilor; − compozi ţia de volume a cl ădirilor; − rela ţiile şi distan ţele minime dintre cl ădiri indiferent dac ă acestea se afl ă pe aceea şi parcel ă sau pe parcele diferite;
30.4. Amplasarea cl ădirilor unele fa ţă de altele Amplasarea cl ădirilor destinate locuin ţelor trebuie s ă asigure însorirea acestora pe o durat ă de minimum 1½ ore la solsti ţiul de iarn ă, a înc ăperilor de locuit din cl ădire şi din locuin ţele învecinate. În cazul în care proiectul de amplasare a cl ădirilor eviden ţiaz ă c ă distan ţa dintre cl ădirile învecinate este mai mic ă sau cel pu ţin egal ă cu în ălţimea cl ădirii celei mai înalte, se va întocmi studiu de însorire, care s ă confirme respectarea prevederii de la aliniatul precedent. La proiectarea şi construc ţia blocurilor de locuin ţe se va ţine cont de orientarea camerelor fa ţă de punctele cardinale, de vânturile dominante, de curen ţii locali de aer, care se produc în ansamblurile de construc ţii înalte, şi de însorirea maxim ă din timpul verii.
30.5. Vederea asupra propriet ăţ ii vecinului
60 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
Orice construc ţii, lucr ări sau planta ţii se pot face de c ătre proprietarul fondului numai cu respectarea unei distan ţe minime de 60 de cm fa ţă de linia de hotar, dac ă nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel încât s ă nu se aduc ă atingere drepturilor proprietarului vecin. Orice derogare de la distan ţa minim ă se poate face prin acordul p ărţilor exprimat printr-un înscris autentic. Este obligatorie p ăstrarea unei distan ţe de cel pu ţin 2 metri între fondul, îngr ădit sau neîngr ădit, apar ţinând proprietarului vecin şi fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucr ări ce ar fi orientate cătrea cest fond. Fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucr ări neparalele cu linia de hotar spre fondul învecinat sunt interzise la o distan ţă mai mic ă de un metru. Distan ţa se calculeaz ă de la punctul cel mai apropiat de linia de hotar, existent pe fa ţa zidului în care s-a deschis vederea sau, dup ă caz, pe linia exterioară a balconului, pân ă la linia de hotar. Distan ţa, şi încazul lucr ărilor neparalele, se m ăsoar ă tot perpendicular, de la punctul cel mai apropiat al lucr ării de linia de hotar şi pân ă la aceast ă linie.
30.6. Proiectarea si executarea locuin ţelor La proiectarea şi execu ţia locuin ţelor trebuie s ă fie respecta ţi urm ătorii parametri sanitari: - suprafa ţa minim ă a unei camere = 12 mp; - suprafa ţa minim ă a buc ătăriei = 5 mp; - în ălţimea sub plafon = 2,60 m. Înc ăperile principale de locuit şi buc ătăriile trebuie prev ăzute cu deschideri directe c ătre aer liber - uşi, ferestre, care s ă permit ă ventila ţia natural ă. Iluminatul natural în camerele principale şi buc ătărie trebuie s ă permit ă desf ăş urarea activit ăţ ilor zilnice f ără a se recurge la lumina artificial ă. Ventila ţia natural ă în buc ătărie, baie şi c ămar ă trebuie asigurat ă prin prize de aer exterior, pentru evacuarea aerului prin conducte verticale cu tiraj natural, şi prin p ăstrarea liber ă a unui spa ţiu de 1 cm sub uşile interioare. Ghenele tehnice şi toboganul de de şeuri solide se izoleaz ă acustic şi se prev ăd cu posibilit ăţ i de acces pentru cur ăţ are şi decontaminare periodic ă. Sistemul de înc ălzire trebuie s ă asigure temperatura minim ă de 20°C în camerele de locuit, cu diferen ţe în func ţie de destina ţia înc ăperii: a) baie şi W.C. - 22°C; b) camera de zi - 22°C; c) dormitoare - 20°C.
2.6. ZONE CUPRINSE ÎN INTRAVILAN – REGLEMENT ĂRI -
2.6.1. C- ZONA CENTRAL Ă
C - ZONA CENTRAL Ă - CON ŢINÂND FUNC ŢIUNI ŞI ECHIPAMENTE CU CARACTER DE CENTRALITATE ŞI REPREZENTATIVITATE, POLARIZATOARE ALE INTERSULUI PUBLIC LA NIVEL LOCAL. Fragmentul de zon ă CENTRAL Ă prezent în interiorul comunei Slobozia Ciorasti este caracterizat ă de: concentrarea cea mai compact ă de cl ădirile majorit ăţ ii institu ţiilor publice importante. Caracteristica de diversitate şi lipsa de omogenitate a zonei care uneori devine disfunc ţie, în acela şi timp a devenit un element de particularitate şi de farmec al acestei zone. Men ţinerea acestui caracter face împosibil ă aplicarea unor reglement ări rigide, ceea ce împlic ă ca fiind necesar ă o anumit ă elasticitate a reglement ărilor care trebuiesc aplicate cu creativitate atât de promotorii de investi ţii cât şi de administr ători. Pentru a face posibile diferen ţierile urm ărite prin regulament, zona a fost subâmp ărţit ă în urm ătoarele subzone şi unit ăţ i teritoriale de referin ţă :
C.A.- SUBZONA CENTRAL Ă SITUAT Ă ÎN LIMITELOR ZONEI PROTEJATE I.S.- ZONA INSTITU ŢII ŞI SERVICII PUBLICE CA - Is - SUBZONA INSTITU ŢII ŞI SERVICII PUBLICE SITUATE IN ZONE PROTEJATE (ZONE DE PROTECTIE SANITARA) L - ZONA DE LOCUIT L1- SUBZONA LOCUIN ŢELOR INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI: CA-L1b - LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI, CU MAXIM P+2 NIVELURI, SITUATE ÎN INTERIORUL ZONEI PROTEJATE (ZONEI DE PROTECTIE SANITARA), PE PARCEL ĂRI TRADI ŢIONALE/SPONTANE;
GENERALIT ĂŢ I: CARACTERULZONEI Regulamentul urm ăre şte p ăstrarea caracterului şi particularit ăţ ilor fiec ăruia dintre segmentele caracteristice ale cadrului construit, în scopul men ţinerii diversit ăţ ii şi accentu ării prestigiului cultural al zonei centrale.
61 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
SEC ŢIUNEA I : UTILIZARE FUNC ŢIONAL Ă
- SUBZONA CENTRAL Ă SITUAT Ă ÎN AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE CA-Is, CA-L1b
GENERALIT ĂŢ I Pentru orice noi interven ţii vor fi necesare: - CA-Is – elaborarea unor PLANURI URBANISTICE DE DETALIU care s ă ilustreze rezulatul interven ţiei propuse şi s ă propun ă şi eventuale interven ţii necesare pentru configur ărea unui spa ţiu cu caracteristicile unui nucleu urban. SEC ŢIUNEA I :UTILIZARE FUNC ŢIONAL Ă
ART. 31. - UTILIZ ĂRI ADMISE- CA-Isp2, CA-L1b Se admit func ţiuni publice reprezentative , sedii ale unor organisme interna ţionale şi zonal-europene, înv ătământ, asisten ţa social ă, servicii medicale, str ăzi şi pia ţete pietonale, planta ţii decorative, reclame, mobilier urban şi elemente de arta decorativ ă. - se admit func ţiuni de interes general specifice centrelor comunale: - sedii de companii şi firme în construc ţii specializate pentru birouri; - servicii financiar-bancare şi de asigur ări; - servicii autonome avansate (manageriale, tehnice şi profesionale); - servicii pentru cercetare-dezvoltare; - servicii de formare-informare; - biblioteci, mediateci; - posta şi telecomunica ţii - edituri, centre media; - activit ăţ i asociative diverse; - hoteluri pentru turismul de afaceri şi alte spa ţii de recep ţie; - expozi ţii, galerii de art ă; - servicii profesionale, colective şi personale, servicii specializate pentru comer ţ şi pentru func ţionarea zonei centrale, pentru între ţinere şi grupuri sanitare; - restaurante, cofet ării, cafenele, baruri, terase; - centre comerciale, magazine cu plaza interioare, galerii comerciale, comer ţ cu obiecte de art ă; - casino, dancing, cinema; - centre de recreere şi sport în spa ţii acoperite şi descoperite; - mici unit ăţ i productive manufacturiere şi de depozitare mic-gros legate de func ţionarea zonei centr ăle; - locuin ţe cu partiu special avand incluse spa ţii pentru profesiuni liberale (arhitect, avocat, notar, medic etc.) ; - se admit func ţiuni publice reprezentative de împortan ţa comunala rezultate în urma procesului de modernizare şi descentralizare, institu ţii de coordonare şi altele similare, sedii ale unor organisme interna ţionale şi zonale – europene, asisten ţa social ă servicii medicale, str ăzi şi pia ţete pietonale, planta ţii decorative, reclame, mobilier urban şi elemente de art ă decor ătiv ă.
ART. 32. - UTILIZ ĂRI ADMISE CU CONDI ŢION ĂRI
CA-Isp2, CA-L1b - orice interventie un cadrul acestor subzone se va putea face cu conditia obtinerii prealabile a avizului Directiei de Satatate Publica Vrancea - se admit cl ădiri cu func ţiuni care nu permit accesul liber al publicului cu condi ţia ca la nivelul parterului şi mezaninului frontul spre strada s ă fie destinat unor spa ţii accesibile locuitorilor - comer ţ, expozi ţii, restaurante, recreere, servicii personale şi colective, etc.; - se admit la parterul cl ădirilor cu front la domeniul public func ţiuni care nu permit accesul liber al publicului numai cu condi ţia ca acestea s ă nu reprezinte mai mult de 30% din frontul str ăzilor şi s ă nu se grupeze mai mult de dou ă astfel de cl ădiri; - se admit locuin ţe la nivelurile superioare ale cl ădirilor având alte func ţiuni, de preferin ţă un partiu special adaptat zonei centrale de afaceri; - se admite conversia în alte func ţiuni a locuin ţelor situate în cl ădiri existente cu condi ţia men ţinerii a unei ponderi a locuin ţelor de minim 30% din totalul ariei construite desfăş ur ăte pe parcela în cauz ă ; - se men ţin unit ăţ ile productive actuale cu condi ţia s ă nu fie poluante, s ă nu prezinte risc tehnologic sau să fie incomode prin tr ăficul generat şi s ă fie compatibile ca func ţionare şi aspect cu zona CENTRAL Ă şi a ob ţinerii avizului Agen ţiei pentru Protec ţia Mediului. - se admit construc ţii specifice infrastructurii de telecomunica ţii dac ă acestea sunt astfel mascate încât nu se percep din circula ţiile publice.
62 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
ART. 33. - UTILIZ ĂRI INTERZISE
CA-Isp2, CA-L1b - se interzice epuizarea rezervei de teren pentru zona CENTRAL Ă prin admiterea neselectiv ă a unor func ţiuni inferioare statutului acestei zone ; sunt interzise urm ătoarele tipuri de activit ăţ i şi de lucr ări: - activit ăţ i productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat; - construc ţii provizorii de orice natur ă; - depozitare en gros; - depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice; - activit ăţ i care utilizeaz ă pentru depozitare şi produc ţie terenul vizibil din circula ţiile publice sau din institu ţiile publice; - depozit ări de materiale refolosibile; - sta ţii de între ţinere auto; - sp ălătorii chimice; - platforme de precolectare a de şeurilor urbane; - lucr ări de terasament de natur ă s ă afecteze amenaj ările din spa ţiile publice şi construc ţiile de pe parcelele adiacente; - orice lucrări de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedic ă evacuarea şi colectarea apelor meteorice ; - construc ţii provizorii de orice natur ă; - dispunerea pe fa ţade a antenelor TV satelit, a cablurilor CATV vizibile şi a antenelor pentru telefonie mobil ă; - cu excep ţia telecomunica ţiilor speciale, se interzice dispunerea de pilone ţi z ăbreli ţi (tripozi uni ţi cu grinzi cu z ăbrele) pe terasele cl ădirilor dac ă acestea nu au caracter tehnic; - dispunerea de panouri de afi şaj pe plinurile fa ţadelor, desfigurând arhitectura cl ădirilor şi deteriorând finisajul acestora;
SEC ŢIUNEA II :CONDI ŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGUR ĂRE A CL ĂDIRILOR.
ART. 34 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFE ŢE, FORME, DIMENSIUNI)
CA-Isp2, CA-L1b - Pentru a fi construibil ă direct, în baza prezentului regulament o parcel ă trebuie s ă îndeplineasc ă urm ătoarele condi ţii: a) s ă aib ă o supr ăfa ţă minim ă de 150 m.; b) s ă aib ă un front la strad ă de: - minimum 6,0 m. în cazul construc ţiilor în şiruite (2 calcane later ăle) - minimum 9,0 m. în cazul construc ţiilor cuplate (un calcan later ăl, o fa ţad ă lateral ă) - minimum 12,0 m. în cazul construc ţiilor izolate (patru fa ţade) - O parcel ă poate fi adus ă în condi ţii de construibilitate prin asociere cu una dintre parcelele vecine sau prin contopire cu aceasta (regrupare parcele) - Nu se acord ă autoriza ţie de construire locuin ţe pe parcelele care nu sunt construibile conform prevederilor prezentului articol. Aceea şi prevedere se aplic ă parcelelor care devin neconstruibile prin apari ţie în urma unei împ ărţiri de teren (ie şire din indiviziune, înstr ăinare, mo ştenire). Pe parcelele neconstruibile conform prevederilor prezentului articol, Consiliul Local poate decide autorizarea unor construc ţii cu condi ţia elabor ării unui Plan Urbanistic de Detaliu şi a unei ilustr ări de arhitectur ă care s ă demonstreze posibilitatea construirii cu respectarea celorlalte prevederi ale prezentului regulament. - ART. 35. - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR FA ŢĂ DE ALINIAMENT CA-Isp2, CA-L1b - Aliniamentul este definit în sensul prezentului regulament ca fiind, linia de demarca ţie între domeniul public şi proprietatea privat ă - Racordarea aliniamentelor la intersec ţiile str ăzilor se va face printr-o linie perpendicular ă pe bisectoarea dintre aliniamente, având lungimea de 12,00 m. pe drumurile existente - Cl ădirile care ad ăpostesc func ţiuni publice reprezentative se vor amplasa retrase de la aliniament la o distan ţă de minim 6,00 m. cu condi ţia s ă nu lase vizibile calcane ale cl ădirilor obligatoriu de men ţinut situate pe limitele laterale ale parcelelor - În raport cu caracterul str ăzilor existente cl ădirile pot fi dispuse pe aliniament sau pot fi retrase cu condi ţia s ă nu lase aparente calcane ale cl ădirilor învecinate propuse a fi men ţinute datorit ă valorii lor arhitectural urbanistice sau de întrebuin ţare - Retragerile sau ie şirile la nivelele de deasupra parterului în afara alinierii pot fi autorizate cu condi ţia să se înscrie în tipologia şi gabaritele construc ţiilor existente pe strada respectiv ă, în condiţiile p ăstr ării unei distante de min. 4,50 m. fa ţă de nivelul terenului şi aviz ării documenta ţiei de c ătre Comisia de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului 63 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
- Balcoanele sau bow-windowurile pot dep ăş i cu max. 0,90 m. alinierea spre strad ă - Corni şele pot ie şi din aliniamentul c ătre strada cu max. 1,20 m. - Amplasarea de garaje şi func ţiuni tehnice în subteran este permis ă pe întreaga suprafa ţă a parcelei pân ă la limita propus ă pentru domeniul public cu condi ţia asigur ării suprafe ţelor obligatorii de spa ţii verzi cu un strat de p ământ vegetal cu o grosîme de min. 1,50 m. ART. 36. - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR FA ŢĂ DE LIMITELE LATER ĂLE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR
CA-Isp2, CA-L1b - cl ădirile care ad ăpostesc func ţiuni de interes general şi locuin ţe şi alc ătuiesc fronturi continue prin alipire de calcanele cl ădirilor învecinate vor fi dispuse pe limitele laterale ale parcelelor pân ă la o distan ţă de maxim 20,00 m. de la aliniament dup ă care se vor retrage cel pu ţin fa ţă de una din limitele de proprietate putând ajunge astfel pân ă la max. 40,0 m. lungime - cl ădirile se vor amplasa la 5 cm de limita de proprietate atunci când se cupleaz ă cu o cl ădire posibil de realizat pe parcela al ătur ătă sau se alipesc de calcanul unei cl ădiri al ătur ăte protejate sau în stare bun ă şi sunt îndeplinite urm ătoarele condi ţii: o parcela al ătur ătă este liber ă de construc ţii o peretele realizat pe limita de proprietate atunci când r ămâne vizibil din domeniul public va fi tr ătat cu aceea şi aten ţie şi acelea şi materiale de finisaj ca şi celelalte fa ţade. - retragerea fa ţă de limita de proprietate va fi egal ă cu jum ătate din în ălţimea construc ţiei propuse sau mai mare, cu urm ătoarele condi ţion ări : o atunci când sunt orientate ferestre de la înc ăperi principale retragerea va fi egal ă cu jum ătate din în ălţimea construc ţiilor; o pentru construc ţiile la care jum ătate de în ălţime înseamn ă mai pu ţin de 3,0 m retragerea va fi de minim 1,0 metri o atunci când sunt orientate ferestre de la dependinţe retragerea fa ţă de limita de proprietate se poate reduce la minim 3,0 metri cu condi ţia s ă se asigure însorirea pe o dur ătă de minimum 1 1/2 ore zilnic, la solsti ţiul de iarn ă, a tuturor înc ăperilor de locuit. - se interzice construirea pe limita lateral ă a parcelei dac ă aceasta este şi linia de separa ţie fa ţă de o cl ădire public ă dispus ă izolat sau fa ţă de o biseric ă ; în acest caz se împune o retragere fa ţă de limitele parcelei de min. 4,00 m. - cl ădirile se vor retrage fa ţă de limita posterioară la o distan ţă de cel pu ţin jum ătate din în ălţimea cl ădirii măsurate la corni şe, dar nu mai pu ţin de 5,00 m - se interzice construirea pe limita posterioar ă a parcelei, cu excep ţia cazului în care exist ă un calcan al unei cl ădiri principale, iar noua construc ţie se limiteaz ă la acoperirea acestuia. De asemenea este admis ă a şezarea construc ţiilor pe limita de fund de proprietate pe parcelele care la data intr ării în vigoare a prezentului regulament au mai pu ţin de 12 m. adâncîme - balcoanele sau bow-windowurile de fa ţad ă, trebuiesc retrase cu 1,0 m. de la limita lateral ă de proprietate. Ele pot fi prelungite pân ă la limit ă cu acordul notarial al vecinilor, atunci îns ă balcoanele trebuie s ă fie în aceea şi linie orizontal ă - pe str ăzile cu distan ţă între alinierile fa ţadelor sub 10,0 m. se admit balcoane sau bow-windowuri pe fa ţadele spre strad ă, numai când dep ăş esc alinierea fa ţadelor cu cel mult 0,30 m. - proiec ţia balcoanelor şi bow-windowurilor pe fa ţada respectiv ă nu trebuie s ă dep ăş easc ă 1/3 din suprafa ţa acesteia. Suprafa ţa fa ţadei se consider ă socotind lungimea total ă a fa ţadei propriet ăţ ii şi în ălţimea maxim ă reglementat ă pe strada respectiv ă.
ART. 37. - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR UNELE FA ŢĂ DE ALTELE PE ACEEA ŞI PARCEL Ă
- CA-Isp2, CA-L1b - cl ădirile vor respecta între ele distan ţe egale cu jum ătate din în ălţimea la corni şe a celei mai înalte dintre ele - distan ţa se poate reduce la 1/4 din în ălţime, dar nu mai pu ţin de 1,00 m. numai în cazul în care fa ţadele prezint ă calcane sau ferestre care nu asigur ă luminarea unor înc ăperi fie de locuit, fie pentru alte activit ăţ i care necesit ă lumina natural ă.
ART. 38. - CIRCULA ŢII ŞI ACCESE
CA-Isp2, CA-L1b - parcela este construibil ă numai dac ă are asigurat un acces carosabil de minim 3,50 m. lăţ ime dintr-o circula ţie public ă în mod direct sau prin drept de trecere legal ob ţinut prin una din propriet ăţ ile învecinate; caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie s ă permit ă interven ţia mijloacelor de stingere a incendiilor. Când l ăţ imea accesului este mai mic ă de 3,5 m. este obligatorie ob ţinerea avizului I.S.U.;
64 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
- în cazul fronturilor continue la strad ă, se va asigur ă un acces carosabil în curtea posterioar ă printr-un pasaj dimensionat astfel încât s ă permit ă accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor; distan ţa dintre aceste pasaje m ăsur ătă pe aliniament nu va dep ăş i 30,00 m; - se pot realiza pasaje şi cur ţi comune private accesibile publicului permanent sau numai în timpul progr ămului de func ţionare precum şi pentru accese de serviciu; - în toate cazurile este obligatorie asigur ărea accesului în spa ţiile publice a persoanelor cu handicap sau cu dificult ăţ i de deplasare. - ART. 39. - STA ŢIONAREA AUTOVEHICULELOR
CA-Isp2, CA-L1b - Sta ţionarea autovehiculelor necesare func ţion ării diferitelor activit ăţ i se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circula ţiilor publice; - Calculul cap ăcit ăţ ii de parcare în func ţie de obiectiv, modul de amplasare şi detaliile de proiectare se vor asigura în conformitate cu normativele in vigoare. - Pentru str ăzile cu interdic ţie pentru tr ăficul auto sau cele cu acces limitat (acces doar pentru river ăni), num ărul de locuri de parcare se va asigura strict pentru locatarii permanen ţi şi pentru autovehiculele din dotarea unit ăţ ilor riverane. Restul se va asigura în parcajele colective prev ăzute. - În cazul în care nu se pot asigura în limitele parcelei locurile de parcare normate, se va demonstra (prin prezentarea formelor legale) realizarea unui parcaj în cooperare ori concesionarea locurilor necesare într-un parcaj colectiv; aceste parcaje vor fi situate în zona adiacent ă la o distan ţă de maxim 150 metri; - Normele indicate anterior sunt aplicabile pentru orice cl ădire nou ă sau extindere a suprafe ţei utile pentru o cl ădire existent ă. În cazul schimb ării func ţiunii unei cl ădiri existente se va cere un num ăr de locuri de parcare corespunz ător noii func ţiuni, diminuat cu num ărul de locuri corespunz ător vechii func ţiunii, considerate ca existând; - Se recomand ă ca gruparea prin cooperare a parcajelor la sol s ă se fac ă în suprafe ţe dîmensionate şi dispuse astfel încât s ă permit ă ulterior, odat ă cu cre şterea gradului de motorizare, construirea unor parcaje supr ăetajate - ART. 40. - ÎN ĂLŢIMEA MAXIM Ă ADMISIBIL Ă A CL ĂDIRILOR
CA-Isp2, CA-L1b - în ălţimea maxim ă admisibil ă este egal ă cu distan ţa dintre aliniamente; pot fi ad ăugate suplimentar unul sau dou ă niveluri în func ţie de volumetria caracteristic ă str ăzii, cu condi ţia retr ăgerii acestora în limitele unui arc de cerc cu r ăza de 4.0 metri continuat cu tangenta sa la 45 grade; - în cazul r ăcord ării între str ăzi cu l ăţ imi diferite, cu cl ădiri având regim diferit de în ălţime, se va prelungi regimul cel mai înalt spre strada secundar ă pe o lungime de 25,0 metri dac ă strada are 2 fire de circula ţie; dac ă diferen ţa este mai mare de dou ă niveluri, r ăcordarea se va face în trepte;
ART. 41. - ASPECTUL EXTERIOR AL CL ĂDIRILOR
CA-Isp2, CA-L1b Reguli generale - aspectul cl ădirilor, reclamelor şi elementelor de mobilier urban noi va fi subordonat cerin ţelor specifice unei diversit ăţ i de func ţiuni şi exprim ării prestigiului investitorilor, dar cu condi ţia realiz ării unor ansambluri compozi ţionale care s ă ţin ă seama de rolul social al str ăzilor zonei centrale, de caracterul general al zonei şi de arhitectur ă cl ădirilor din vecin ătate cu care se afl ă în rela ţii de covizibilitate; - aspectul cl ădirilor va exprima caracterul şi reprezentativitatea func ţiunii şi va r ăspunde exigen ţelor actuale ale arhitecturii europene de „coeren ţă ” şi ”elegan ţă ”; - se va asigura o tr ătare similar ă a tuturor fa ţadelor aceleia şi cl ădiri având în vedere perceperea acestora din cl ădirile înalte; - se va acorda aten ţie modului de tratate a acoperi şurilor sau teraselor perceptibile într-o perspectivă descendent ă din cl ădirile înalte; - se interzice afectarea aspectului arhitectural al cl ădirilor prin dispunerea neadecvat ă a reclamelor pe plinurile fa ţadelor, parapete, balcoane, etc. - orice construc ţie nou ă sau modificare a uneia existente trebuie s ă se înscrie armonios în zon ă, fiind posibil ă şi armonia prin contrast. În acest sens la solicitarea Direc ţiei de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului, proiectele pentru autorizare vor fi avizate de c ătre o comisie tehnic ă de specialitate abilitat ă prin Dispozi ţia Primarului comunei Slobozia Ciorasti. - Pentru imobilele înregistr ăte ca având calitate arhitectural ă sunt permise lucr ările de reconversie func ţional ă şi modific ări interioare cu condi ţia p ăstr ării aspectului exterior. - Înlocuirea sau extinderea imobilelor acolo unde sunt permise - se pot face cu condi ţia ca noile construc ţii s ă fie compatibile cu aspectul general al ansamblului arhitectural.
65 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
- Sunt interzise lucr ările de îmbun ătăţ ire asupra construc ţiilor incompatibile din punct de vedere func ţional sau arhitectural cu zona, altele decât cele menite s ă contribuie la schimbarea cu o func ţiune compatibil ă cu zona şi armonizarea plasticii exterioare cu caracterul zonei - Descoperirea în cursul lucr ărilor a unor fr ăgmente de arhitectur ă veche (bol ţi, sculptur ă, decora ţii) necunoscute în momentul autoriz ării trebuie declarat ă imediat emitentului autoriza ţiei conform prevederilor legale. Lucr ările nu vor putea fi continuate decât în m ăsura în care ele nu vor prejudicia cercetarea, conservarea sau punerea în valoare a vestigiilor descoperite
Reguli particulare pentru comer ţ -Cererile de Certificat de Urbanism pentru modificarea vitrinelor sau de creare a unor vitrine noi, trebuiesc înso ţite de un dosar con ţinând toate elementele necesare unei bune cunoa şteri a st ării actuale a parterului, a contextului sau (fa ţada total ă a imobilului şi a celor al ăturate) precum şi a situa ţiei sale originale. Este admis ă şi recomandat ă reconversia func ţiunilor de la parterul cl ădirilor cu front la domeniul public în func ţiuni cu acces public şi deschiderea de vitrine spre domeniul public; - Ocuparea circula ţiilor va fi limitat ă prin regulile în vigoare. Pot fi autorizate amenajările temporare/sezoniere reduse la simple etalaje mobile în m ăsura în care ele nu incomodeaz ă circula ţia pietonal ă; - Sistemele de protec ţie împotriva furtului şi de închidere, trebuie s ă fie complet ascunse atunci când magazinul este deschis.
ART. 42. - CONDI ŢII DE ECHIPARE EDILITAR Ă
CA-Isp2, CA-L1b
Ap ă potabil ă Orice construc ţie nou ă de locuit şi orice local putând servi pentru munc ă, odihn ă sau agrement, trebuie s ă fie racordat ă la re ţeaua public ă de distribu ţie a apei potabile sau s ă-şi aib ă asigurat necesarul din sursa proprie, cu avizul DSP Vrancea
Canalizare menajer ă Racordarea la re ţeaua de canalizare este obligatorie pentru orice construc ţie sau instala ţie nou ă.
Canalizare pluvial ă - Amenaj ările pe orice teren trebuiesc astfel realizate încât s ă permit ă scurgerea apelor meteorice spre re ţeaua public ă colectoare a acestora - Racordarea burlanelor la canalizarea pluvial ă este obligatoriu s ă fie facut ă pe sub trotuare pentru a se evita producerea ghe ţii.
Re ţele electrice, telefonice şi CATV. Cablurile de alimentare cu energie electric ă destinat ă consumului particular ca şi iluminatului public, de asemenea şi re ţelele de telecomunica ţii trebuiesc introduse în subteran. În caz de împosibilitate tehnic ă şi numai atunci, pot fi dispuse astfel încât s ă urm ăreasc ă liniile de cornisa ale imobilelor, cu scopul de a se confunda cu zonele de umbr ă ale acoperi şurilor. Bran şamentele, pe cât posibil trebuiesc ascunse. În caz de împosibilitate tehnic ă major ă, ele trebuiesc plasate la extremit ăţ ile fa ţadelor şi vopsite în tonul fa ţadelor pe care se aplic ă.
Salubritate Orice cl ădire de locuit (locuin ţe individuale sau colective) precum şi orice unitate cu caracter lucrativ, pentru odihn ă sau recreere, trebuie s ă fie prev ăzut ă cu amenaj ări pentru colectarea de şeurilor menajere în containere.
ART. 43. - SPA ŢII LIBERE ŞI SPA ŢII PLANTATE
CA-Isp2, CA-L1b - spa ţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de gard ă vor fi înierbate şi plantate cu un arbore la fiecare 100 mp.; - se recomand ă ca pentru îmbun ătăţ irea microclimatului şi pentru protec ţia construc ţiei s ă se evite împermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese, circula ţii pietonale, terase; - se recomand ă înverzirea teraselor neutilizabile ale cl ădirilor cu în ălţime mai mic ă de P+2 niveluri în propor ţie de 70%; - parcajele la sol vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare şi vor fi înconjur ăte în zon ă cu un gard viu de minim 1,20 metri. Spa ţiile libere din fa ţa construc ţiilor în front continuu vor fi tratate în mod obligatoriu în continuitate cu spa ţiul public chiar şi atunci când frontul de cl ădiri este retras de la aliniament şi nu poate fi utilizat pentru amenajarea de locuri de parcare. Spa ţiul din fa ţa frontului de construc ţii poate fi utilizat pentru amenajarea de locuri de parcare numai dac ă retragerea este mai
66 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
mare de 11 m şi o band ă de cel pu ţin 5 m paralela cu fa ţada este tr ătat ă ca spa ţiu liber circula ţiei pietonale sau spa ţiu plantat - spa ţiul dintre aliniament (limita dintre proprietate şi domeniul public) şi alinierea principal ă a cl ădirilor va fi tratat în mod obligatoriu ca spa ţiu verde sau spa ţiu liber circula ţiei pietonale - se vor identifica, proteja şi p ăstra în tîmpul execut ării construc ţiilor arborii împortan ţi existen ţi având peste 4,00 m. inal ţîme şi diametrul tulpinii peste 15,00 cm. în cazul t ăierii unui arbore se vor planta în schîmb al ţi 10 arbori în perimetrul unor spa ţii plantate publice din apropiere. - în gr ădinile de fa ţade ale echipamentelor publice minim 40% din suprafa ţa va fi prev ăzut ă cu planta ţii înalte.
ART. 44. – ÎMPREJMUIRI
CA-Isp2, CA-L1b - împrejmuirile spre strad ă sau spre domeniul public vor fi transparente, cu o în ălţime de maxim 1,80 m. realizate din fier forjat şi cu un soclu de 60 cm placat cu piatr ă sau mozaic - în toate cazurile se va asigura perceperea de c ătre trec ător a fa ţadei cu vedere la strad ă. Se interzice vopsirea în culori stridente şi str ălucitoare a împrejmuirilor - se recomand ă separarea terenurilor echipamentelor publice şi bisericilor cu garduri transparente de maxim 1,80 m. în ălţime din care 0,60 m. soclu opac, dublate de gard viu - Spa ţiile comerciale şi alte servicii retrase de la aliniament pot fi lipsite de gard, pot fi separate cu borduri sau cu garduri vii şi pot fi utilizate ca terase pentru restaurante, cafenele, etc.
SEC ŢIUNEA III: POSIBILIT ĂŢ I MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI
ART. 45. - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (P.O.T.)
CA-Isp2, CA-L1b Procentul de ocupare a terenului în sensul prezentului regulament reprezint ă raportul dintre suprafa ţa construit ă şi suprafa ţa parcelei Pentru parcelele a c ăror capacitate de ocupare şi utilizare a terenului a fost epuizat ă (prin utilizarea la maxim a POT) restul terenului r ămâne neconstruibil chiar şi în situa ţia înstr ăin ării acestuia sau diviz ării parcelelor POT maxim = 60% cu posibilitatea acoperirii restului cur ţii în propor ţie de 75% cu cl ădiri pentru activit ăţ i comerciale, s ăli de spectacole, etc. În mod excep ţional, în cazul construc ţiilor care sunt delimitate pe toate laturile de domeniul public şi de calcane ale unor construc ţii existente valoroase sau refac o construc ţie valoroas ă disp ărut ă POT poate ajunge pân ă la 100%.
ART. 46. - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)
CA-Isp2, CA-L1b - Coeficientul de utilizare a terenului în sensul prezentului regulament reprezint ă raportul dintre suprafa ţa construit ă desf ăş urat ă şi suprafa ţa parcelei - În calculul suprafe ţei construite desf ăş urate nu sunt incluse suprafa ţa garajelor şi spa ţiilor tehnice amplasate în subteran precum şi suprafe ţele balcoanelor şi teraselor deschise precum şi a podurilor neutilizabile - În calculul suprafe ţei construite desf ăş ur ăte nu este considerat ă decât jum ătate din suprafa ţa ocupat ă la parter de func ţiunile deschise publicului pe o adâncîme de maxim 20,0 m. de la limita str ăzii - Coeficientul de utilizare a terenului în zona CENTRAL Ă a comunei este de 3,0. Pentru parcelele cu suprafa ţa mai mic ă de 350 mp. coeficientul de utilizare a terenului se stabile şte la max. 2,4 - Coeficientul de utilizare a terenului poate fi majorat prin cumulare dar f ără a dep ăş i 4,0 dup ă cum urmeaz ă : o cu 0,5 pentru parcelele cu suprafa ţa mai mare de 1000 mp. o cu 0,5 pentru parcelele situate la intersec ţia a dou ă str ăzi (parcelele de col ţ, sau în cazul intersec ţiei în T parcela situat ă în dreptul str ăzii care nu se mai continu ă) o cu 0,5 pentru terenuri care-şi modific ă situa ţia juridic ă (asociere sau comasare parcele rezultând o parcel ă cu o suprafa ţa de min. 700 m.) sau func ţional ă (reconversie func ţional ă - pentru func ţiuni existente incompatibile cu zona). - Posibilit ăţ i de dep ăş ire a CUT: o Proprietarii parcelelor din care prin PUZ sunt propuse fragmente spre transfer c ătre domeniul public beneficiaz ă de un spor al suprafe ţei desf ăş urate admise egal cu de 3 ori suprafa ţa de teren transferat ă spre domeniul public atunci când acest transfer este f ăcut pe baza de act notarial şi f ără desp ăgubiri din partea Prim ăriei . o În baza PUZ aprobat conform Legii 50/1991 pentru CUT superioare celor precizate în articolul anterior, dar nu mai mult de CUT = 4,0
67 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
o Pentru a permite modernizarea patrimoniului construit existent pentru parcelele pe care este permis ă şi recomandat ă demolarea construc ţiilor existente, având un CUT superior celui permis prin prezentul regulament noile construc ţii vor putea men ţine coeficientul de utilizare a terenului existent cu încadrarea în celelalte prevederi ale regulamentului. - Modificarea, prin planuri urbanistice zonale elaborate pentru zone ale unei UNIT ĂŢ I teritoriale de referinta, a reglementarilor aprobate prin Planul urbanistic general trebuie sa asigure unitatea, coerenta şi confortul urban atat ale zonei de studiu, cat şi ale teritoriului invecinat. Dac ă modificarea este elaborata pentru zone ale unei UNIT ĂŢ I teritoriale de referinta, coeficientul de utilizare a terenului (CUT) propus de noua reglementare nu il va putea depa şi pe cel aprobat initial cu mai mult de 20%, o singur ă data.
2.6.2.- ZONA SITUAT Ă ÎN AFARA ZONEI CENTRALE - zona multifunc ţional ă format ă din func ţiuni diferen ţiate, locuin ţe, institu ţii publice, unit ăţ i agro-industriale, unit ăţ i prest ări servicii, mic ă industrie. IS- ZONA INSTITU ŢII ŞI SERVICII PUBLICE Is1 - SUBZONAZONA INSTITU ŢII ŞI SERVICII PUBLICE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE Isp2 - SUBZONAZONA INSTITU ŢII ŞI SERVICII PUBLICE SITUATE ÎN ZONA DE PROTECTIE SANITARA
L - ZONA DE LOCUIT L1- SUBZONA LOCUIN ŢELOR INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2NIVELURI: L1a - LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI, CU MAXIM P+2 NIVELURI, SITUATE ÎN ZONE NEPROTEJATE, PE PARCEL ĂRI TRADI ŢIONALE/SPONTANE; L1b - SUBZONA LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN ZONE DE PROTECTIE SANITARA PE PARCEL ĂRI TADI ŢIONALE/SPONTANE; L1c - SUBZONA LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN NOILE EXTINDERI ALE PERIMETRULUI INTRAVILAN IN ZONE NEPROTEJATE L1d - SUBZONA LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN NOILE EXTINDERI ALE PERIMETRULUI INTRAVILAN, IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA.
V - ZONA SPA ŢIILOR VERZI V1- SUBZONA SPATII VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE V1a- SUBZONA SPA ŢIILOR VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
A - ZONA DE ACTIVIT ĂŢ I PRODUCTIVE ŞI SERVICII
A1 - SUBZONA UNIT ĂŢ I AGRO-INDUSTRIALE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE A2 - SUBZONA UNIT ĂŢ I AGRO-ZOOTEHNICE SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA A3 - SUBZONA UNIT ĂŢ I AGRO-INDUSTRIALE SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
G - ZONA DE GOSPOD ĂRIE COMUNAL Ă G.1- SUBZONA CIMITIRE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE
R - ZONA ECHIPARE TEHNICO-EDILITARA R1 - SUBZONA CONSTRUCTII SI INSTALATII AFERENTE ECHIPARII TEHNICE MAJORE (LINII ELECTRICE MAGISTRALE) SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE R2 - SUBZONA CONSTRUCTII SI INSTALATII AFERENTE ECHIPARII TEHNICE MAJORE (LINII ELECTRICE MAGISTRALE) SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA R3 - SUBZONA CONSTRUCTII SI INSTALATII AFERENTE ECHIPARII TEHNICE MAJORE (STATII DE APA) SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
T - ZONA TRANSPORTURILOR T1 - SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE T2 - SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
2.6.3. - Is - ZONA PENTRU INSTITU ŢII ŞI SERVICII PUBLICE SITUATA IN AFARA PERIMETRULUI CENTRAL - GRUPEAZA FUNC ŢIUNI COMPLEXE DE ÎMPORTAN ŢĂ COMUNALA GENERALIT ĂŢ I Zona con ţine nuclee de dezvoltare ale comunei Slobozia Ciorasti, care vor putea conferi un nou prestigiu, o echilibrare func ţional ă şi noi calit ăţ i estetic-configur ătive, în condi ţiile unei oferte diversificate şi imediat accesibile investitorilor şi cuprinde urm ătoarele subzone: Is1 - subzona institu ţii publice şi servicii dispersate pe teritoriu în afara zonelor protejate; Isp2 - subzona institu ţii publice şi servicii dispersate pe teritoriu în zonele de protectie sanitara;
68 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
Pentru orice noi interven ţii vor fi necesare: - Is1 – elaborarea unor PLANURI URBANISTICE DE DETALIU care s ă ilustreze rezulatul interven ţiei propuse şi s ă propun ă şi eventuale interven ţii necesare pentru configurarea unui spa ţiu cu caracteristicile unui nucleu urban. - Isp2 - Pentru orice noi interven ţii ,se vor respecta prevederile Regulamentului de Interven ţie in zonele de protectie sanitara. SEC ŢIUNEA I : UTILIZARE FUNC ŢIONAL Ă ART. 47 - UTILIZ ĂRI ADMISE Is1 - Isp2 - institu ţii şi servicii publice , sedii ale unor organisme extrateritoriale; servicii financiar-bancare şi de asigur ări, po şta şi telecomunica ţii, servicii avansate manageriale, tehnice şi profesionale (sedii de companii şi firme în cl ădiri specializate); cercetare-dezvoltare, edituri, servicii pentru media; centre de informare, bibliotec ă- mediatec ă; activit ăţ i asociative diverse; servicii profesionale, colective şi personale, hoteluri pentru turismul de afaceri şi alte spa ţii de receptie, restaurante cofetarii, cafenele, baruri, comer ţ, expozi ţii, recreere (casino, dancing, cinema, centre de recreere, sport) în spa ţii acoperite şi descoperite, s ăli de conferin ţe, spectacole şi sport de diferite cap ăcit ăţ i cu serviciile anexa, locuin ţe cu partiu special pentru profesiuni liber ăle, înva ţă mânt şi de formare continu ă; spital, policlinic ă, dispensar, farmacie şi activit ăţ i conexe serviciilor de s ănătate. ART. 48. - UTILIZ ĂRI ADMISE CU CONDI ŢION ĂRI Is1 - extinderile şi schimb ările de profil se admit cu condi ţia s ă nu incomodeze prin poluare şi trafic func ţiunile învecinate; Isp2 – extinderile şi schimb ările de profil trebuie s ă fie compatibile cu statutul zonei protejate; - se vor asigura circula ţii şi pia ţete pietonale, precum şi scuaruri atractive pentru recreere în cadru urban, în pondere de minim 10% din suprafa ţa de teren. - se va asigura în toate locurile publice accesul persoanelor cu handicap motor; ART. 49 - UTILIZ ĂRI INTERZISE Is1 - Isp2 - orice alte activit ăţ i care nu corespund caracterului zonei şi prin aceasta prezint ă riscul îndep ărt ării investitorilor interesa ţi; - activit ăţ i productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat; - construc ţii provizorii de orice natur ă; - depozitare en gros; - depozit ări de materiale refolosibile; - platforme de precolectare a de şeurilor urbane; - lucr ări de terasament de natur ă s ă afecteze utilizarea terenurilor învecinate; - orice lucr ări de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedic ă evacuarea şi colectarea apelor meteorice - se interzic func ţiunile incompatibile cu statutul zonei de protectie sanitara;
SEC ŢIUNEA II: CONDI ŢII DE AMPLASARE. ECHIPARE ŞI CONFORMARE A CL ĂDIRILOR ART. 50 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFE ŢE, FORME, DIMENSIUNI) Is1 - Isp2 - se vor rezerva terenuri pentru institu ţii şi servicii publice parcelat în module având suprafaţa minim ă de 800 mp. şi un front la strad ă de minim 24.0 metri; - se recomand ă men ţinerea parcel ării caracteristice zonei protejate; ART. 51. - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR FA ŢĂ DE ALINIAMENT Is1 - Isp2 - serviciile publice vor fi retrase de la aliniament cu minim 10 metri sau vor fi dispuse pe aliniament în func ţie de caracterul str ăzii, de profilul activit ăţ ii şi de normele existente; - cl ădirile care alc ătuiesc fronturi continue vor avea o adâncîme fa ţă de aliniament care nu va dep ăş i 20.0 metri (aliniere posterioar ă) - pe zonele protejate se vor intocmi PUZ legal aprobate. - serviciile publice vor fi amplasate pe aliniament în cazul în care în ălţimea maxim ă la cornise nu dep ăş eşte distan ţa dintre aliniamente
69 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
- dac ă în ălţimea cl ădirii în planul aliniamentului dep ăş eşte distan ţa dintre aliniamente, cl ădirea se va retr ăge de la aliniament cu o distan ţă minim ă egal ă cu plusul de în ălţime al cl ădirii fa ţă de distan ţa dintre aliniamentele str ăzii, dar nu cu mai pu ţin de 4.0 metri; - fac excep ţie de la aceast ă regul ă numai situa ţiile de marcare prin plus de în ălţime a intersec ţiilor şi întoarcerile şi r ăcord ările de în ălţime a cl ădirilor pe str ăzile later ăle ; - cl ădirile care alc ătuiesc fronturi continue vor avea o adâncîme fa ţă de aliniament care nu va dep ăş i 20.0 metri (aliniere posterioar ă) - cl ădirile care alc ătuiesc fronturi continue vor avea o adâncîme fa ţă de aliniament care nu va dep ăş i 20.0 metri (aliniament posterior). ART. 52 - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR FA ŢĂ DE LIMITELE LATER ĂLE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR Is1 - Isp2 - cl ădirile publice se vor amplasa de regul ă în regim izolat conform PUD sau PUZ legal aprobat. - dispuse pe limitele later ăle ale parcelelor pân ă la o adâncîme de maxim 20.0 fa ţă de aliniament; - în cazul fronturilor discontinue, în care parcela se învecineaz ă numai pe una dintre limitele later ăle cu o cl ădire având calcan pe limita de proprietate iar pe cealalt ă latur ă se învecineaz ă cu o cl ădire retr ăsă de la limita lateral ă a parcelei şi având pe fa ţad ă lateral ă ferestre, noua cl ădire se va alipi de calcanul existent iar fa ţă de limita opus ă se va retrage obligatoriu la o distan ţă egal ă cu jumatate din în ălţime dar nu mai pu ţin de 6.0 metri; - cl ădirile se vor retr ăge fa ţă de limita posterioar ă a parcelei la o distan ţă de cel pu ţin jum ătate din în ălţimea cl ădirii m ăsur ătă la cornise dar nu mai pu ţin de 6.0 metri; - distan ţa dintre cl ădirea unei biserici şi limitele laterale şi posterioar ă ale parcelei este de minim 10.0 metri; - cl ădirile se vor retr ăge de la limitele later ăle la o distan ţă egal ă cu 1/3 din în ălţime, dar nu cu mai pu ţin de 5,0 metri;
ART. 53 - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR UNELE FA ŢĂ DE ALTELE PE ACEEA ŞI PARCEL Ă Is1 - Isp2 - cl ădirile vor respecta între ele distan ţe egale cu în ălţimea la cornise a celei mai înalte dintre ele; - distan ţa se poate reduce la jum ătate din în ălţime dar nu mai pu ţin de 6.0 metri numai în cazul în care fa ţadele prezint ă calcane sau ferestre care nu asigur ă luminarea unor înc ăperi fie de locuit, fie pentru alte activit ăţ i permanente ce necesit ă lumin ă natur ălă; ART. 54 - CIRCULA ŢII ŞI ACCESE Is1 - Isp2 - parcela este construibil ă numai dac ă are asigurat un acces carosabil direct dintr-o circula ţie public ă; - în cazul fronturilor continue la strad ă se va asigura un acces carosabil în curtea posterioar ă printr-un pasaj dîmensionat astfel încât s ă permit ă accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor; distan ţa dintre aceste pasaje, m ăsur ătă pe aliniament, nu va dep ăş i 30.0 metri. - în toate cazurile este obligatorie asigur ărea accesului în spa ţiile publice a persoanelor cu handicap sau cu dificult ăţ i de deplasare. ART. 55 - STA ŢIONAREA AUTOVEHICULELOR Is1 - Isp2 - sta ţionarea autovehicolelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circula ţiilor publice; - Calculul capacit ăţ ii de parcare în func ţie de obiectiv, modul de amplasare şi detaliile de proiectare se vor asigura în conformitate cu normativele legale in vigoare. - locurile de parcare se dimensioneaz ă conform normelor specifice şi se dispun în construc ţii supra / subterane sau în parcaje amenajate la sol care vor fi plantate cu minim un arbore la 4 ma şini şi vor fi înconjurate cu gard viu de 1.20 m în ălţime; - în cazul în care nu se pot asigura în limitele parcelei locurile de parcare normate, se va demonstra (prin prezentarea formelor legale) amenajarea pe un alt amplasament a unui parcaj propriu sau în cooperare ori concesionarea locurilor necesare într-un parcaj comun multietajat; aceste parcaje vor fi situate la distan ţa de maxim 150 metri. ART. 56 - ÎN ĂLŢIMEA MAXIM Ă ADMISIBIL Ă A CL ĂDIRILOR
70 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
Is1 - Isp2 - în ălţimea maxim ă admisibil ă în planul fa ţadei nu va dep ăş i distan ţa dintre aliniamente; - pot fi ad ăugate suplimentar unul sau dou ă niveluri în func ţie de volumetria caracteristic ă str ăzii, cu condi ţia retragerii acestora în limitele unui arc de cerc cu raza de 4.0 metri continuat cu tangenta sa la 45 grade; - se admite ca la intersec ţii în ălţimea maxim ă s ă fie dep ăş it ă cu cel mult dou ă niveluri, retrase în anteriorul unui arc de cerc cu r ăza de 6 metri pe o distan ţa de maxim 15.0 metri de la intersec ţia aliniamentelor. - pentru asigurarea coeren ţei îmaginii cadrului construit, în ălţimea cladirilor de pe o strada principal ă cu fronturi continue sau discontinue se va întoarce şi pe str ăzile secundare care debu şeaz ă în aceasta pe o lungime de 50.0 metri pe str ăzile de 4 fire de circula ţie şi pe o lungime de 25 metri pe str ăzile cu dou ă fire de circula ţie sau mai pu ţin; în acest spa ţiu se recomand ă racordarea în trepte a în ăţ imii cl ădirilor de pe strada considerat ă principal ă cu în ălţimea cl ădirilor de pe strada secundar ă dac ă diferen ţa dintre acestea este mai mare de dou ă niveluri; ART. 57- ASPECTUL EXTERIOR AL CL ĂDIRILOR Is1 - Isp2 Reguli generale - aspectul exterior al cl ădirilor va exprima caracterul şi reprezentativitatea func ţiunii şi va ţine seama de caracterulgeneral al zonei şi de arhitectur ă cl ădirilor din vecinatate cu care se afl ă în rela ţii de co- vizibilitate. - aspectul exterior al cl ădirilor va ţine seama de caracterulgeneral al zonei şi de arhitectur ă cl ădirilor din vecin ătate şi a monumentelor de arhitectur ă cu care se afl ă în rela ţii de co-vizibilitate. - în vederea autoriz ării vor fi cerute studii suplîmentare de inser ţie şi interven ţie asupra cl ădirilor din zona protejat ă (justific ări gr ăfice, fotomontaj, macheta) ; - se interzic îmita ţii stilistice dup ă arhitecturi str ăine zonei, îmita ţii de materiale sau utilizarea împroprie a materialelor, utilizarea culorilor stridente sau str ălucitoare; Interven ţii asupra cl ădirilor existente Is1 - Isp2 - vor fi men ţinute şi în func ţie de nevoie, restaurate urm ătoarele categorii de imobile: - Pentru imobilele înregistrate ca având calitate arhitectural ă sunt permise lucr ările de reconversie func ţional ă şi modific ări interioare cu condi ţia p ăstr ării aspectului exterior. - Înlocuirea sau extinderea imobilelor acolo unde sunt permise - se poate face cu condi ţia ca noile construc ţii s ă fie compatibile cu aspectul general al ansamblului arhitectural. - Sunt interzise lucr ările de îmbun ătăţ ire asupra construc ţiilor incompatibile din punct de vedere func ţional sau arhitectural cu zona, altele decât cele menite s ă contribuie la schimbarea cu o func ţiune compatibil ă cu zona şi armonizarea plasticii exterioare cu caracterulzonei - Descoperirea în cursul lucr ărilor a unor fragmente de arhitectur ă veche (bol ţi, sculptur ă, decor ăţ ii) necunoscute în momentul autoriz ării trebuie declar ătă imediat emitentului autoriza ţiei conform prevederilor legale. Lucr ările nu vor putea fi continuate decât în m ăsur ă în care ele nu vor prejudicia cercetarea, conservarea sau punerea în valoare a vestigiilor descoperite. Reguli particulare pentru comer ţ Is1 - Isp2 - Cererile de Certificat de Urbanism pentru modificarea vitrinelor sau de creare a unor vitrine noi, trebuiesc înso ţite de un dosar con ţinând toate elementele necesare unei bune cunoa şteri a st ării actuale a parterului, a contextului (fa ţada total ă a imobilului şi a celor al ăturate) precum şi a situa ţiei sale originale. Este admis ă şi recomandat ă reconversia func ţiunilor de la parterul cl ădirilor cu front la domeniul public în func ţiuni cu acces public şi deschiderea de vitrine spre domeniul public - Ocuparea c ăii publice va fi limitat ă prin regulile în vigoare. Pot fi autorizate amenajările temporare/sezonire reduse la simple etalaje mobile în m ăsura în care ele nu incomodeaz ă circula ţia pietonal ă - Sistemele de protec ţie împotriva furtului şi de închidere, trebuie s ă fie complet ascunse atunci când magazinul este deschis
71 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
ART. 58 - CONDI ŢII DE ECHIPARE EDILITAR Ă Is1 - Isp2 Orice construc ţie trebuie s ă fie racordat ă la re ţeaua public ă de distribu ţie a apei potabile sau s ă-şi aib ă asigurat necesarul din surs ă proprie, cu avizul DSP Vrancea. Canalizare menajer ă Racordarea la re ţeaua de canalizare este obligatorie pentru orice construc ţie sau instala ţie nou ă. Canalizare pluvial ă Amenaj ările pe orice teren trebuiesc astfel realizate încât s ă permit ă scurgerea apelor meteorice spre re ţeaua public ă colectoare a acestora. Racordarea burlanelor la canalizarea pluvial ă este obligatoriu s ă fie f ăcut ă pe sub trotuare pentru a se evita producerea ghe ţii. Re ţele electrice, telefonice şi CATV Cablurile de alimentare cu energie electric ă destinat ă consumului particular ca şi iluminatului public, de asemenea şi re ţelele de telecomunica ţii trebuiesc introduse în subteran, în caz de împosibilitate tehnic ă şi numai atunci, pot fi dispuse astfel încât sa urm ăreasc ă liniile de corni şă ale imobilelor, cu scopul de a se confunda cu zonele de umbr ă ale acoperi şurilor. Bran şamentele, pe cât posibil trebuiesc ascunse; în caz de împosibilitate tehnic ă major ă, ele trebuiesc plasate la extremit ăţ ile fa ţadelor şi vopsite în tonul fa ţadelor pe care se aplic ă. Salubritate Orice cl ădire precum şi orice unitate cu caracter lucrativ, pentru odihn ă sau recreere, trebuie s ă fie prev ăzute cu amenaj ări pentru colectarea de şeurilor menajere în containere. ART. 59 – SPA ŢII PLANTATE Is1 - Isp2 Spa ţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de gard ă vor fi înierbate şi plantate cu un arbore la fiecare 100 mp. - se vor identifica, p ăstra şi proteja în timpul execut ării construc ţiilor arborii împortan ţi existen ţi având peste 4.0 metri în ălţime şi diametrul tulpinii peste 15.0 cm.; în cazul t ăierii unui arbore se vor planta în schimb al ţi 10 arbori în perimetrul spa ţiilor publice plantate din proximitate; - pentru îmbun ătăţ irea microclimatului şi pentru protec ţia construc ţiilor se va evita împermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese, circula ţii pietonale, terase; - parcajele amenajate la sol vor fi plantate cu minim un arbore la 4 ma şini şi vor fi înconjuratre cu un gard viu de minim 1.20 metri în ălţime; - în zona cu terenuri contractile se vor evita speciile care prin tipul de r ădăcin ă pot m ări sensibilitatea la umiditate a terenului de fundare iar în zonele de versan ţi se recomand ă speciile care prin tipul de rădăcini contribuie la stabilizarea pantelor. ART. 60 – ÎMPREJMUIRI Is1 - Isp2 - gardurile spre strad ă vor fi transparente, vor avea în ălţimea de maxim 1.80 metri, vor avea un soclu opac de circa 0.40 m., partea superioar ă fiind realizat ă din fier forjat sau plasa metalic ă şi vor putea fi dublate de gard viu; - spre trotuare şi circula ţii pietonale nu sunt obligatorii garduri, dar se vor putea prevedea - marcarea apartenen ţei spa ţiului prin diferen ţe de pavaje, borduri, garduri vii, terase etc. SEC ŢIUNEA III: POSIBILIT ĂŢ I MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI. Is1 - Isp2 ART. 61 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) - POT maxim 70% cu posibilitatea acoperirii restului terenului în proportie de 100% cu cladiri cu maxim 2 niveluri (8 metri) pentru sali cu diferite utilizări. ART. 62 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) Is1- Isp2
72 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
- pentru func ţiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului dar f ără a se dep ăş i CUT maxim = 2,4 mp.ADC/mp.teren pentru cl ădiri cu 6 şi mai multe niveluri şi CUT maxim 2,2 pentru cl ădiri cu 3-4- niveluri 2.6.4. L - ZONA DE LOCUIT
GENERALIT ĂŢ I: CARACTERUL ZONEI Perimetrul intravilanului comunei Slobozia Ciorasti cuprinde în teritoriul s ău zone cu caracter eminamente rezidential datorate dezvolt ării în tîmp a comunei Aceste zone de locuit pot fi diferen ţiate pe urm ătoarele categorii: I. Diferen ţieri din punct de vedere al gradului de protec ţie al acestora: a) zone reziden ţiale situate în interiorul zonei de protectie sanitara; b) zone reziden ţiale situate în afara perimetrului zonelor de protectie sanitara şi în care interven ţia este menit ă s ă contribuie la ridicarea valorii arhitectural ambientale a zonei, la constituirea unui caracter şi a unei particularit ăţ i a acesteia. II. Diferen ţieri din punct de vedere al tipologiei fondului construit existent: a) zone reziden ţiale cuprinzând locuin ţe individuale cu în ălţime mic ă, cu parcel ă individual ă : o parcel ări tradi ţionale, spontane rezultat al diviz ării în tîmp a unor parcele de mai mari dimensiuni ; o parcel ări planificate, rezultat al unei interven ţii pe baz ă de regulament corect pus în aplicare ; III. Diferen ţieri din punct de vedere al parcelarului - existent şi propus prin viitoare operatiuni urbanistice a) zone reziden ţiale cu locuin ţe individuale şi colective mici pe parcel ări tradi ţionale, spontane b) zone reziden ţiale cu locuin ţe individuale pe loturi subdimensionate cu / sau f ără re ţele edilitare, în care regulamentul cuprinde prevederi speciale pentru ameliorarea parcel ării şi a infrastructurii. Strategia general ă propus ă prin P.U.G. şi Regulamentul local referitor la zona de locuit cuprins ă în interiorul comunei Slobozia Ciorasti urm ăre şte: 1 – Încurajarea, protejarea şi îmbun ătăţ irea func ţiei reziden ţiale în acest perimetru – cu diferen ţieri dup ă morfogenez ă, tipologie şi grad de protec ţie şi cu grij ă evit ării segreg ării spa ţiale şi sociale ; 2 - Acceptarea în interiorul zonei reziden ţiale a func ţiunilor complementare asociate locuirii şi descurajarea amplas ării de func ţiuni incompatibile cu zona sau care pot determina schimbarea caracterului acesteia ; 3 - Protejarea spa ţiilor libere existente în zona reziden ţiala şi favorizarea amenaj ării de spa ţii verzi, locuri de joac ă pentru copii, spa ţii favorizând contactele sociale, nuclee de ambian ţă local ă ; 4 - Stabilirea unor indicatori urbanistici şi reglement ări care s ă permit ă existen ţa unor spa ţii plantate în interiorul loturilor în zonele cu locuin ţe cu parcel ă individual ă lipsite de spa ţii verzi publice amenajate; Pentru a face posibil ă realizarea acestei strategii prin prezentul regulament zona de locuit a fost subîmp ărţit ă în urm ătoarele subzone şi unit ăţ i teritoriale de referin ţă :
L1 - SUBZONA LOCUIN ŢELOR INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI: L1a - subzona locuin ţe individuale şi colective , cu regim mic de inaltime (maxim P+2 niveluri), situate în zone neprotejate, pe parcel ări tradi ţionale/spontane; L1b - subzona locuin ţe individuale şi colective , cu regim mic de inaltime (maxim P+2 niveluri), situate în zone de protectie sanitara; L1c - subzona locuin ţe individuale şi colective , cu regim mic de inaltime (maxim P+2 niveluri), situate în noile extinderi ale teritoriului intravilan in zone neprotejate; L1d - subzona locuin ţe individuale şi colective , cu regim mic de inaltime (maxim P+2 niveluri), situate în noile extinderi ale perimetrului intravilan in zone de protectie sanitara;
L1 - SUBZONA LOCUIN ŢELOR INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAX. P+2 NIVELURI - GENERALIT ĂŢ I: CARACTERULZONEI
Pentru subzonele L1c si L1d -autorizarea construc ţiilor se va face în baza unui P.U.Z. aprobat, conform legislatiei in vigoare;
SEC ŢIUNEA I: UTILIZARE FUNC ŢIONAL Ă
ART.63 - UTILIZ ĂRI ADMISE L1a + L1b - locuin ţe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri în regim de construire continuu (în şiruit) sau discontinuu (cuplat sau izolat); - functiuni şi dotari complementare; - echipamente publice specifice zonei reziden ţiale; - scuaruri publice.
ART. 64. - UTILIZ ĂRI ADMISE CU CONDI ŢION ĂRI L1a + L1b
73 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
- se admite mansardarea cl ădirilor existente cu condi ţia ca aceasta s ă nu fie o fals ă mansardare ci s ă se înscrie în volumul unui acoperi ş cu pant ă de 30 grade; suprafa ţa nivelului mansardei va fi de maxim 60% din aria unui nivel curent; - se admit func ţiuni comerciale, servicii profesionale şi mici activit ăţ i manufacturiere, cu condi ţia ca suprafa ţa acestora s ă nu dep ăş easc ă 250 mp ADC, s ă nu genereze transporturi grele, s ă nu atr ăgă mai mult de 5 autoturisme, s ă nu fie poluante, s ă nu aib ă progr ăm prelungit peste orele 22,00 şi s ă nu utilizeze terenul liber al parcelei pentru depozitare şi produc ţie; - func ţiunile comerciale, serviciile complementare locuirii şi activit ăţ ile manufacturiere cu suprafa ţa desf ăş ur ătă peste 250 mp. se pot admite cu condi ţia elabor ării şi aprobării unor documenta ţii PUD; - este admis ă amplasarea urm ătoarelor func ţiuni complementare locuirii: turism, dispensare, cre şe, înv ăţă mant, culte, sport-între ţinere; - în zonele de lotiz ări constituite ce cuprind parcele care în majoritatea lor îndeplinesc condi ţiile de construibilitate şi sunt dotate cu re ţele edilitare, autorizarea construc ţiilor se poate face direct în baza prezentului regulament - anexe pentru cre şterea animalelor pentru produc ţie şi subzisten ţă cu condi ţia obtinerii prealabile a acordului de mediu;
L1b - orice interven ţii în zona de protectie sanitara va face numai dupa obtinerea prealabila a avizului Directiei de Sanatate Publica Vrancea
ART. 65 - UTILIZ ĂRI INTERZISE L1a + L1b se interzic urm ătoarele utiliz ări: - func ţiuni comerciale şi servicii profesionale care dep ăş esc supraa ţă de 250 mp ADC, genereaz ă un trafic împortant de persoane şi m ărfuri, au program prelungit dup ă orele 22.00, produc poluare; - activit ăţ i productive poluante, cu risc tehnologic sau care sunt incomode prin traficul generat (vehicule de transport greu sau peste 5 autovehicule mici pe zi), prin utilizarea incintei pentru depozitare şi produc ţie, prin de şeurile produse ori prin programul de activitate prelungit dup ă orele 22.00; - realizarea unor false mansarde; - complexe pentru cre şterea animalelor in sistem industrial; - construc ţii provizorii; - dispunerea de panouri de afi şaj pe plinurile fa ţadelor, desfigurând arhitectura şi deteriorând finisajul acestora; - depozit ări de materiale refolosibile; - platforme de precolectare a de şeurilor urbane; - depozitarea pentru vânzare a unor cantit ăţ i mari de substan ţe inflamabile sau toxice; - activit ăţ i productive care utilizeaz ă pentru depozitare şi produc ţie terenul vizibil din circula ţiile publice; - sta ţii de betoane; - lucr ări de terasament de natur ă s ă afecteze amenaj ările din spa ţiile publice şi construc ţiile de pe parcelele adiacente; - orice lucr ări de terasament care pot s ă provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedic ă evacuarea şi colectarea r ăpid ă a apelor meteorice.
SEC ŢIUNEA II: CONDI ŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGUR ĂRE A CL ĂDIRILOR
ART.66. -CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPR ĂFETE, FORME, DIMENSIUNI ) L1a + L1b
- Se consider ă construibile direct, în baza prezentului regulament, parcelele care indeplinesc urm ătoarele conditii cumulate:
(1) - dimensiuni minime: Regimul de Dîmensiune minima în Dîmensiune minima în Dîmensiune minima în construire cazul concesionarii subzonele L1a + L1b celelalte subzone
Suprafa ţa Front Suprafa ţa Front Suprafa ţa Front mp. m. mp. m. mp. m. In şiruit 150 8 150 8 150 8 Cuplat 200 12 150 10 250 10 Izolat 250 12 150 12 350** 12*** **) - pentru L 1e – suprafa ţa minim ă = 500 mp.
74 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
***) - pentru L1e – front minim = 14 m
2) adâncîmea parcelei s ă nu fie mai mic ă decât l ăţ îmea acesteia, dar nu mai mare decât l ăţ îmea x3. - o parcela poate fi adusa în conditii de construibilitate prin asociere cu una din parcelele vecine sau prin alipire cu aceasta - pe parcelele neconstruibile, sub 150mp, conform prevederilor prezentului articol Consiliul Local poate decide autorizarea unor construc ţii cu conditia elabor ării unui Plan Urbanistic de Detaliu insotit de ilustr ăre de arhitectur ă care sa demonstreze posibilitatea construirii cu respectarea celorlalte prevederi ale regulamentului. ART. 67 - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR FA ŢĂ DE ALINIAMENT
- Aliniamentul este definit în sensul prezentului regulament ca fiind linia de demarca ţie între domeniul public şi proprietatea privat ă ; L1a - cl ădirile se dispun pe aliniament sau cu retr ăgere de min. 6,00 m, conform tipologiei predominante existente pe str ăda pe care se amplaseaz ă. În cazul în care sunt retr ăse de la aliniament acest lucru este posibil cu condi ţia s ă nu lase ap ărente calcane ale cl ădirilor învecinate aflate în stare bun ă sau cu valoare arhitectural urbanistic ă ; - în cazul regimului de construire continuu (în şiruit) cl ădirile se dispun fa ţă de aliniament : - pe aliniament sau cu respectarea retr ăgerii caracteristice str ăzii respective, cu condi ţia s ă nu se lase calcane vizibile; - retr ăs fa ţă de aliniament cu minim 5,0 metri în cazul lotiz ărilor existente cu parcele care îndeplinesc în majoritate condi ţiile de construibilitate şi echipare edilitare, iar str ăzile au profile minime de 6,0 metri carosabil cu trotuare de 1,5 metri; - distan ţele se pot major ă în cazul protej ării unor arbori sau în cazul alipirii la o cl ădire existent ă situat ă mai retr ăs, pentru a nu se crea noi calcane; - banda de construibilitate a cl ădirilor cu regim de construire continuu nu va dep ăş i adâncîmea de 15.0 metri de la alinierea cl ădirilor. - în fâ şia non aedificândi dintre aliniament şi linia de retr ăgere a alinierii cl ădirilor nu se permite nici o construc ţie cu excep ţia împrejmuirilor, aleilor de acces şi platformelor de maxim 0,40 metri în ălţime fa ţă de cota terenului anterioar ă lucr ărilor de terasament. - în cazul regimului de construire discontinuu (cuplat, izolat) cl ădirile se dispun fa ţă de aliniament: - retr ăs fa ţă de aliniament cu minim 5,0 metri - retr ăs fa ţă de aliniament cu minim 3,0 metri în cazul lotiz ărilor existente cu parcele care îndeplinesc în majoritate condi ţiile de construibilitate şi echipare edilitare, iar str ăzile au profile minime de 6,0 metri carosabil cu trotuare de 1,5 metri; - distan ţele se pot major ă în cazul protej ării unor arbori sau în cazul alipirii la o cl ădire existent ă situat ă mai retr ăs, pentru a nu se crea noi calcane; - în fâ şia non aedificândi dintre aliniament şi linia de retr ăgere a alinierii cl ădirilor nu se permite nici o construc ţie cu excep ţia împrejmuirilor, aleilor de acces şi platformelor de maxim 0,40 metri în ălţime fa ţă de cota terenului anterioar ă lucr ărilor de terasament. - ie şirile în consola la nivelele de deasupra parterului în afara alinierii pot fi autorizate cu condi ţia s ă se înscrie în tipologia şi gabaritele construc ţiilor existente pe str ăda respectiv ă, în condi ţiile păstr ării unei distan ţe verticale de minim 4,50 m fa ţă de nivelul terenului amenajat şi aviz ării documenta ţiei de c ătre Compartîmentul de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului ; - balcoanele sau bow-windowurile pot dep ăş i cu max. 0,90 m. alinierea spre strad ă - cornisele pot ie şi din alinierea str ăzii cu max 1/10 din l ărgîmea str ăzii şi f ără a dep ăş i 1,20 m ; - amplasarea de func ţiuni tehnice în subter ăn este permis ă pe întreaga suprafa ţă a parcelei pân ă la limita propus ă pentru domeniul public cu condi ţia asigur ării unei suprafe ţe de min. 25% din suprafa ţa parcelei cu un str ăt de pamânt vegetal cu o grosîme de min. 2,00 m ; - balcoanele sau bow-windowurile de fa ţad ă, deasupra str ăzii, trebuiesc retr ăse cu 1,0 m. de la limita lateral ă de proprietate. Ele pot fi prelungite pân ă la limita cu acordul notarial al vecinilor, atunci îns ă balcoanele trebuie s ă fie în aceea şi linie orizontal ă ; L1b - Conform normelor si regulamentelor de protectie sanitara
ART. 68 - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR FA ŢĂ DE LIMITELE LATER ĂLE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR L1a + L1b - cl ădirile construite în regim în şiruit se vor alipi pe limitele laterale de calcanele de pe parcelele învecinate pe o adâncîme de max. 15,0 m. dup ă care se vor retrage cel pu ţin fa ţă de una din limitele de proprietate ; - se interzice construirea pe limita lateral ă a parcelei dac ă aceasta este şi linia de separa ţie fa ţă de o cl ădire cu acces public dispus ă izolat ;
75 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
- în cazul segment ării în şiruirii, spre interspa ţiu se vor întoarce fa ţade care vor fi retrase de la limita propriet ăţ ii la o distan ţă de cel pu ţin jum ătate din în ălţimea la corni şă în punctul cel mai înalt fa ţă de teren, dar nu cu mai pu ţin de 3.0 metri; - cl ădirile construite în regim cuplat: cl ădirile se vor amplasa pe limita de proprietate atunci când se cupleaz ă cu o cl ădire posibil de realizat pe parcela alaturat ă sau se alipesc de calcanul unei cl ădiri alaturate protejate sau în stare bun ă şi sunt îndeplinite urm ătoarele condi ţii: - parcela alaturat ă este liber ă de construc ţii - peretele realizat pe limita de proprietate atunci când r ămâne vizibil din domeniul public va fi tratat cu aceea şi aten ţie şi acelea şi materiale de finisaj ca şi celelalte fa ţade - cl ădirile semi-cuplate se vor alipi de calcanul cl ădirii de pe parcela al ăturat ă şi se vor retrage fa ţă de cealalt ă limit ă la o distan ţă de cel pu ţin jum ătate din în ălţimea la corni şă în punctul cel mai înalt fa ţă de teren, dar nu cu mai pu ţin de 3.0 metri; în cazul în care parcela se învecineaz ă pe ambele limite laterale cu cl ădiri retrase fa ţă de limita propriet ăţ ii având fa ţade cu ferestre, cl ădirea se va realiza în regim izolat; - cl ădirile izolate se vor retr ăge fa ţă de limitele later ăle ale parcelei cu cel pu ţin jum ătate din în ălţimea la corni şă , dar nu cu mai pu ţin de 3.0 metri; - retragerea fa ţă de limita posterioar ă a parcelei va fi egal ă cu jum ătate din în ălţimea la corni şă , măsur ătă în punctul cel mai înalt fa ţă de teren, dar nu mai pu ţin de 5.0 metri - în cazul loturilor pu ţin adânci se accept ă construirea cl ădirilor pe latura posterioar ă a parcelei numai în cazul în care pe aceast ă limit ă exist ă deja calcanul unei cl ădiri principale de locuit, iar dosarea respect ă în ălţimea şi l ăţ imea calcanului acesteia, prevederea nefiind valabil ă în cazul unor anexe şi garaje; L1a - în cazul loturilor pu ţin adânci se accepta cuplarea cl ădirlor pe latur ă posterioar ă a parcelei numai în cazul în care pe aceasta limit ă exist ă deja calcanul unei cl ădiri principale de locuit, iar adosarea respect ă în ălţimea şi l ăţ imea acestui calcan, prevederea nefiind valabil ă în cazul unor anexe şi garaje. De asemenea este admis ă a şezarea construc ţiilor pe limita de fund de proprietate pe parcelele care la data intr ării în vigoare a prezentului regulament au mai pu ţin de 12,0 m. adâncime. Garajele şi alte anexe se pot amplasa pe limita de proprietate cu condi ţia s ă nu dep ăş easc ă în ălţimea gardului c ătre parcelele învecinate (2,20 m.)
ART. 69 - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR UNELE FA ŢĂ DE ALTELE PE ACEEA ŞI PARCEL Ă L1a + L1b - distan ţa minim ă dintre cl ădirile de pe aceea şi parcel ă va fi egal ă cu în ălţimea la corni şă a cl ădirii celei mai înalte pentru fa ţadele cu camere locuibile; distan ţa se poate reduce la jum ătate, dar nu la mai pu ţin de 4.0 metri, dac ă fronturile opuse nu au camere locuibile;
ART. 70- CIRCULA ŢII ŞI ACCESE L1a + L1b - Parcela este construibil ă numai dac ă are asigurat un acces carosabil de minim 3,50 m. lăţ ime dintr-o circula ţie public ă în mod direct sau prin drept de trecere legal ob ţinut prin una din propriet ăţile învecinate. Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie s ă permit ă interven ţia mijloacelor de stingere a incendiilor. Când l ăţ imea accesului este mai mic ă de 3,5 m. este obligatorie ob ţinerea avizului I.S.U. - în cazul fronturilor continue la strad ă, se va asigura un acces carosabil în curtea posterioar ă printrun pasaj dimensionat astfel încât s ă permit ă accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor, distan ţa dintre aceste pasaje m ăsurat ă pe aliniament nu va dep ăş i 30,00 m. - Num ărul şi cofigura ţia acceselor se vor încadra în prevederile Anexei nr. 4 a Regulamentului General de Urbanism; - Se pot realiza pasaje şi cur ţi comune private accesibile publicului permanent sau numai în tîmpul programului de func ţionare precum şi pentru accese de serviciu; - în toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spa ţiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificult ăţ i de deplasare;
ART. 71 - STA ŢIONAREA AUTOVEHICULELOR L1a + L1b - Sta ţionarea autovehiculelor necesare locuirii sau celorlalte func ţiuni admise se va face numai în interiorul parcelei şi în afara circula ţiilor publice în subzon ă; - Calculul capacit ăţ ii de parcare în func ţie de obiectiv, modul de amplasare şi detaliile de proiectare se vor asigura în conformitate cu normativele legale in vigoare. - Normele indicate anterior sunt aplicabile pentru orice cl ădire nou ă sau extindere a suprafe ţei utile pentru o cl ădire existent ă. În cazul schimb ării func ţiunii unei cl ădiri existente, se va cere un num ăr de locuri de parcare corespunz ător noii func ţiuni, diminuat cu num ărul de locuri corespunz ător vechii func ţiuni, considerate ca existând;
76 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
- Se recomand ă ca gruparea prin cooperare a parcajelor la sol s ă se fac ă în suprafe ţe dimensionate şi dispuse astfel încât s ă permit ă ulterior, odat ă cu cre şterea gradului de motorizare, construirea unor parcaje supraetajate;
ART. 72 - ÎN ĂLŢIMEA MAXIM Ă ADMISIBIL Ă A CL ĂDIRILOR L1a + L1b - în ălţimea maxim ă a cl ădirilor va fi P+2 ; se admite un nivel mansardat înscris în volumul acoperi şului sau a unui nivel retras, în suprafa ţă de maxim 60% din aria construit ă;
ART. 73 - ASPECTUL EXTERIOR AL CL ĂDIRILOR L1a + L1b - cl ădirile noi sau modific ările/reconstruc ţiile de cl ădiri existente se vor integra în caracterul general al zonei şi se vor armoniza cu cl ădirile învecinate ca arhitectur ă şi finisaje; - se interzice realizarea unor mansarde false; - garajele şi anexele vizibile din circula ţiile publice se vor armoniza ca finisaje şi arhitectur ă cu cl ădirea principal ă; - se interzice folosirea azbocimentului şi a tablei str ălucitoare de aluminiu pentru acoperirea cl ădirilor, garajelor şi anexelor; - se interzice tratarea fatadelor cu culori stridente
ART. 74 - CONDI ŢII DE ECHIPARE EDILITAR Ă L1a + L1b - toate cl ădirile noi vor fi racordate la re ţelele tehnico-edilitare publice; - la cl ădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvial ă va fi f ăcut ă pe sub trotuare pentru a se evita producerea ghe ţii; - se va asigura în mod special evacuarea rapid ă şi captarea apelor meteorice în re ţeaua de canalizare; - toate noile bran şamente pentru electricitate şi telefonie vor fi realizate îngropat; - se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locuri vizibile din circula ţiile publice şi se recomand ă evitarea dispunerii vizibile a cablurilor CATV; - Se vor respecta prevederile Regulamentului de Interven ţie în zona de protectie sanitara.
ART.75 - SPA ŢII LIBERE ŞI SPA ŢII PLANTATE L1a + L1b - spa ţiile libere vizibile din circula ţiile publice vor fi tratate ca gr ădini de fa ţad ă; - spa ţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de gard ă vor fi plantate cu gazon şi cu un arbore la fiecare 100 mp; - se recomand ă ca pentru îmbun ătăţ irea microclimatului şi pentru protec ţia construc ţiei s ă se evite împermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese. - minimum 25% din suprafa ţa parcelei va fi amenajat ă ca spa ţiu verde. - Se vor respecta prevederile Regulamentului de Interven ţie în zona de protectie sanitara.
ART. 76 – ÎMPREJMUIRI L1a + L1b - împrejmuirile spre strad ă vor avea în ălţimea de maxim 1.50 metri din care un soclu opac de 0.60 şi o parte transparent ă dublat ă cu gard viu; - gardurile spre limitele separative ale parcelelor vor fi opace cu în ălţîmi de maxim 2.00 metri. - Se vor respecta prevederile Regulamentului de Interven ţie în zona de protectie sanitara.
SEC ŢIUNEA III: POSIBILIT ĂŢ I MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI
ART.77 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (P.O.T.) L1a + L1b – POT maxim = 45% - în mod excep ţional în cazul construc ţiilor cu func ţiune diferit ă de locuire care sunt delimitate pe toate laturile de domeniul public şi de calcane ale unor construc ţii existente valoroase, sau refac o construc ţie valoroas ă disparut ă POT nu este limitat putând ajunge pân ă la 100%
ART. 78 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) L1a + L1b CUT maxim pentru în ălţîmi P+1 = 0,9 mp. ADC/mp. teren CUT maxim pentru în ălţîmi P+2 = 1,3 mp. ADC/mp. Teren - în cazul mansardelor sau nivelurilor retrase, se admite o dep ăş ire a CUT propor ţional cu suplimentarea ADC cu maxim 0.6 din AC. Posibilit ăţ i de dep ăş ire a CUT: Coeficientul de utilizare a terenului poate fi majorat prin cumulare dar f ără a dep ăş i 3,0 în urm ătoarele situa ţii:
77 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
- cu 0,5 pentru parcelele situate la intersec ţia a dou ă str ăzi (parcelele de col ţ, sau în cazul intersec ţiei în T parcela situat ă în dreptul str ăzii care nu se mai continu ă) - cu 0,5 pentru parcelele din subzona L1a+L1c care-şi modific ă situa ţia juridic ă (asociere sau comasare parcele rezultând o parcela cu o suprafa ţă de min.700 mp.) sau func ţional ă (reconversie func ţional ă pentru func ţiuni existente incompatibile cu zona) - cu 0,5 pentru terenuri amplasate la arterele cu mai mult de 4 fire de circula ţie, spre pie ţe importante sau situate la o distan ţa mai mic ă de 500 m. de un spa ţiu public plantat cu o suprafa ţa de min. 1,0 ha. - proprietarii parcelelor din care prin PUZ sunt propuse fragmente spre transfer c ătre domeniul public beneficiaza de un spor al suprafe ţei desf ăş urate admise egal cu de 3 ori suprafa ţa de teren transferat ă spre domeniul public atunci când acest transfer este facut pe baza de act notarial şi f ără desp ăgubiri din partea Prim ăriei comunei Slobozia Ciorasti. - pentru a permite modernizarea patrimoniului construit existent pentru parcelele pe care este permis ă şi recomandat ă demolarea construc ţiilor existente având un CUT superior celui permis prin prezentul regulament, noile construc ţii vor putea men ţine CUT-ul existent cu încadrarea în celelalte prevederi ale regulamentului - autorizarea construc ţiilor pentru situa ţii în care este permis ă dep ăş irea CUT cu 2,0 vor fi înso ţite în mod obligatoriu de ilustrare de arhitectur ă. - Modificarea, prin planuri urbanistice zonale elaborate pentru zone ale unei UNIT ĂŢ I teritoriale de referinta, a reglementarilor aprobate prin Planul urbanistic general trebuie sa asigure unitatea, coerenta şi confortul urban atat ale zonei de studiu, cat şi ale teritoriului invecinat. Dac ă modificarea este elaborata pentru zone ale unei UNIT ĂŢ I teritoriale de referinta, coeficientul de utilizare a terenului (CUT) propus de noua reglementare nu il va putea depa şi pe cel aprobat initial cu mai mult de 20%, o singur ă data.
2.6.5. -V - ZONA SPA ŢIILOR VERZI
GENERALIT ĂŢ I: CARACTERULZONEI Zona cuprinde spa ţii verzi publice cu acces nelimitat, spa ţii pentru sport şi agrement cu acces limitat, spa ţii plantate de protec ţie. Spa ţiile verzi prezint ă o serie de particularit ăţ i şi diferen ţieri, func ţie de: (1) situarea în localitate - spa ţii verzi situate în zona semicentral ă - spa ţii verzi situate la periferie (2) gradul de protec ţie - spa ţii verzi situate în afara perimetrului de protec ţie (3) dimensiuni - spa ţii verzi de tip scuar cu suprafe ţe sub 1,0 ha şi care au fost incluse în subzonele mai mari în care se încadreaz ă, dar f ără a-şi pierde caracterul de spa ţiu verde. - spa ţii verzi de tip fâ şie plantat ă de înso ţire cu suprafa ţa variabil ă de la caz la caz – asigurând, prin plantare mai consistent ă şi amenaj ări ambientale locale, leg ăturile necesare între diferite elemente naturale, pentru ecologizarea şi ameliorarea cadrului de via ţă . (4) profilul func ţional - spa ţii verzi de înso ţire trasee pietonale - perdele de protec ţie (infrastructur ă edilitar ă, c ăi majore de comunica ţie, între func ţiuni par ţial incompatibile) - paduri şi plantatii forestiere (5) accesibilitatea - spa ţii verzi publice cu acces nelimitat - spa ţii verzi în incinte private Pentru a face posibile diferen ţieri specifice prin regulament, pentru spa ţii plantate existente şi propuse în interiorul perimetrului, au fost eviden ţiate urm ătoarele subzone şi unit ăţ i teritoriale de referin ţă : V1a – subzona spa ţiilor verzi publice, cu acces nelimitat - parcuri, gr ădini, scuaruri, precum şi planta ţii de aliniament ale arterelor principale sau secundare, situate in zone de protectie sanitara.
SEC ŢIUNEA I: UTILIZARE FUNC ŢIONAL Ă
ART. 79 - UTILIZ ĂRI ADMISE V1a - sunt admise numai func ţiunile de spa ţiu plantat public constând în : - spa ţii plantate; - mobilier urban, amenaj ări pentru joc şi odihn ă; - parcaje. - amenaj ări pentru practicarea sportului în spa ţii descoperite.
78 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
ART. 80 - UTILIZ ĂRI ADMISE CU CONDI ŢION ĂRI V1a - se admite utilizarea pentru agrement cu condi ţia ca prin dimensionarea şi configurarea spa ţiilor libere f ără vegeta ţie înalt ă s ă nu fie diminuat efectul de ameliorare a climatului local.
ART. 81 - UTILIZ ĂRI INTERZISE V1a - se interzic orice interven ţii care contravin legilor şi normelor în vigoare. - se interzic orice schimb ări ale func ţiunilor spa ţiilor verzi publice şi specializate; - se interzice localizarea tonetelor şi tarabelor prin decuparea spa ţiilor plantate adiacente trotuarelor. - se interzice t ăierea arborilor f ără autoriza ţia autorit ăţ ii locale abilitate.
SEC ŢIUNEA II: CONDI ŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGUR ĂRE A CONSTRUC ŢIILOR
ART.82 – CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFE ŢE, FORME, DIMENSIUNI) V1a - conform studiilor de specialitate avizate conform legii.
ART. 83- AMPLASAREA CL ĂDIRILOR FA ŢĂ DE ALINIAMENT V1a - conform studiilor de specialitate avizate conform legii.
ART.84 - AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATER ĂLE şi POSTERIOARE ALE PARCELELOR. V1a - conform studiilor de specialitate avizate conform legii.
ART.85 - AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEA ŞI PARCELA V1a - conform studiilor de specialitate avizate conform legii;
ART. 86 - CIRCULA ŢII şi ACCESE V1a - conform studiilor de specialitate avizate conform legii; - se va asigur ă accesul din circula ţiile publice a aleilor ocazional carosabile,.
ART. 87 - STA ŢIONAREA AUTOVEHICOLELOR V1a - parcajele se vor dimensiona şi dispune în afara circula ţiilor publice conform normelor specifice şi proiectelor de specialitate legal aprobate.
ART. 88 - ÎN ĂLŢIMEA MAXIM Ă ADMISIBIL Ă A CL ĂDIRILOR V1 + V1a – cu excep ţia instala ţiilor, în ălţimea maxim ă a cl ădirilor nu va dep ăş i P + 1 niveluri.
ART. 89 - ASPECTUL EXTERIOR AL CL ĂDIRILOR V1a - conform studiilor de specialitate avizate conform legii; - se recomand ă adecvarea arhitecturii cl ădirilor la caracterul diferitelor categorii de spa ţii plantate.
ART. 92 - CONDI ŢII DE ECHIPARE EDILITAR Ă V1a - conform studiilor de specialitate avizate conform legii; - se recomand ă extinderea sistemului de colectare a apelor meteorice în bazine decorative pentru a fi utilizate pentru între ţinerea spa ţiilor plantate. - noile re ţele tehnico-edilitare vor fi obligatoriu amplasate în subteran. - se interzice dispunerea de pilone ţi z ăbreli ţi (tripozi uni ţi cu grinzi cu z ăbrele), antene GSM sau de comunica ţii speciale. În situa ţii excep ţionale se pot aproba amplasarea unor „antene ecologice” (mascate), care ascund elementul func ţional şi se încadreaz ă în peisajul ambiental al zonei.
ART. 91 - SPA ŢII LIBERE ŞI SPA ŢII PLANTATE V1a – planta ţiile înalte se vor dispune conform normelor specifice pentru fiecare categorie de spa ţii plantate; - toate parcajele vor fi obligatoriu plantate cu cel pu ţin un arbore la patru locuri de parcare şi vor fi înconjur ăte de un gard viu de 1,20 metri în ălţime.
79 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
- se recomanda, din considerente ecologice şi de economisire a cheltuielilor de întretinere de la buget, utilizarea speciilor locale adaptate conditiilor climatice şi favor ăbile faunei antropofile specifice. - pe zonele cu interdictie tempor ără şi definitiva de construire se recomanda inerbarea şi plantarea de arbori şi arbusti care au menirea de a stabiliza solul
ART. 92 – ÎMPREJMUIRI V1a - se recomanda împrejmuirea gard viu de pân ă la 60 de cm inaltîme. – scuarurile şi fâ şiile plantate nu vor fi îngr ădite dar vor fi separ ăte de trotuare fie prin par ăpet de 0.60 cm înaltîme, fie prin borduri în lungul c ăror ă, pe o distanta de minim 0,5 metri terenul va fi coborât cu minim 0,10 metri sub nivelul partii superioare a bordurii pentru împiedic ă poluarea cu praf provocata de scurgerea pamântului pe trotuare.
SECTIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE şi UTILIZARE A TERENULUI
ART. 93 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) V1a – POT cu construc ţii, circula ţii, platforme = maxim 15 %.
ART. 94 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) V1a - CUT maxim 0.2 mp. ADC/ mp. teren.
2.6.6. A - ZONA DE ACTIVIT ĂŢ I PRODUCTIVE ŞI SERVICII
GENERALITATI : CARACTERUL ZONEI Zona de activitati productive şi servicii se compune din „terenurile ocupate de activit ăţ i productive de bunuri (produc ţie “concret ă” incluzând toate categoriile de activit ăţ i agro- industriale conform CAEN) şi servicii (produc ţie “abstract ă” cuprinzând activit ăţ i manageriale, comerciale şi tehnice pentru industrie, cercetare, servicii pentru distribu ţie, expunere şi comercializare, la care se adaug ă diverse alte servicii pentru salaria ţi şi clien ţi, etc.). Din aceast ă zon ă fac parte atât unit ăţ ile existente care se men ţin, se afl ă în proces de restructurare presupunând conversie în profile agro-industriale diferite sau în profile de servicii pentru industrie, distribu ţie şi comercializare, cât şi terenurile rezervate pentru viitoare activit ăţ i productive şi servicii. Zona cuprins ă în perimetrul comunei Slobozia Ciorasti se compune din urm ătoarele subzone / unit ăţ i teritoriale de referin ţă : A1 - subzona unit ăţ i agro-industriale situate in zone neprotejate A2 - subzona unit ăţ i agro-zootehnice situate in zone de protectie sanitara A3 - subzona unit ăţ i agro-industriale situate in zone de protectie sanitara
SEC ŢIUNEA I: UTILIZAREA FUNC ŢIONAL Ă
ART. 95 - UTILIZ ĂRI ADMISE
A1 + A2 + A3 Pentru toate subzonele de activit ăţ i sunt admise utiliz ări compatibile cu caracteristicile de func ţionare pentru diferitele tipuri de unit ăti; în cazul în care aceste caracteristici nu permit dezvoltarea activit ăţ ilor şi/ sau este necesar ă extinderea unei cl ădiri existente sau ocuparea unor terenuri libere se va elabor ă PUZ de reparcelare/conformare.
ART. 96 - UTILIZ ĂRI ADMISE CU CONDI ŢION ĂRI
A1 + A2 + A3 - Activit ăţ ile actuale vor fi permise în continuare cu condi ţia diminu ării cu cel pu ţin 50% a polu ării actuale în termen de 5 ani extinderea sau conversia activit ăţ ilor actuale va fi permis ă cu condi ţia să nu agraveze situa ţia polu ării. - În cazul conversiei func ţionale se recomand ă reabilitarea şi adaptarea cl ădirilor abandonate; - În cazul conversiei func ţionale se recomand ă identificarea şi eliminarea surselor remanente de poluare sau contaminare a solului. - Se admite depozitare comercial ă şi comer ţ în S max de 3000 mp ADC (1500 mp suprafa ţa de vânzare) per unitate şi/sau amplasament;
A2 + A3 - orice interventie la cladirile existente in cadrul acestor subzone se vor face numai dupa obtinerea prealabila a avizului de specialitate din cadrul Directiei de Sanatate Publica Vrancea
80 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
ART. 97 - UTILIZ ĂRI INTERZISE În toate unit ăţ ile teritoriale de referin ţă ale zonei A se interzice amplasarea de noi constructii pân ă la intocmirea şi aprobarea unui PUZ legal aprobat şi care sa respecte reglementarile specifice pe zone şi subzone func ţionale, stipulate in prezentul REGULAMENT LOCAL DE URBANISM aferent PUG comuna Slobozia Ciorasti.
SEC ŢIUNEA II :CONDI ŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFORMARE A CL ĂDIRILOR.
ART.98- CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFE ŢE, FORME, DIMENSIUNI)
A1 + A2 + A3 Conform PUZ intocmit şi legal aprobat cu respectarea reglementarilor specifice zonelor func ţionale din prezentul REGULAMENT LOCAL DE URBANISM.
ART. 99 - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR FA ŢĂ DE ALINIAMENT A1 + A2 + A3 Conform PUZ intocmit şi legal aprobat cu respectarea reglementarilor specifice zonelor func ţionale din prezentul REGULAMENT LOCAL DE URBANISM.
ART. 100 - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR FA ŢĂ DE LIMITELE LATER ĂLE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR A1 + A2 + A3 Conform PUZ intocmit şi legal aprobat cu respectarea reglementarilor specifice zonelor func ţionale din prezentul REGULAMENT LOCAL DE URBANISM.
ART. 101 - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR UNELE FA ŢĂ DE ALTELE PE ACEEA ŞI PARCELA A1 + A2 + A3 Conform PUZ intocmit şi legal aprobat cu respectarea reglementarilor specifice zonelor func ţionale din prezentul REGULAMENT LOCAL DE URBANISM.
ART. 102 - CIRCULA ŢII ŞI ACCESE A1 + A2 + A3 Conform PUZ intocmit şi legal aprobat cu respectarea reglementarilor specifice zonelor func ţionale din prezentul REGULAMENT LOCAL DE URBANISM.
ART. 103 - STA ŢIONAREA AUTOVEHICULELOR A1 + A2 + A3 Conform PUZ intocmit şi legal aprobat cu respectarea reglementarilor specifice zonelor func ţionale din prezentul REGULAMENT LOCAL DE URBANISM.
ART. 104 - ÎN ĂLŢIMEA MAXIM Ă ADMIS Ă A CL ĂDIRILOR A1 + A2 + A3 Conform PUZ intocmit şi legal aprobat cu respectarea reglementarilor specifice zonelor func ţionale din prezentul REGULAMENT LOCAL DE URBANISM.
ART. 105 - ASPECTUL EXTERIOR AL CL ĂDIRILOR A1 + A2 + A3 Conform PUZ intocmit şi legal aprobat cu respectarea reglementarilor specifice zonelor func ţionale din prezentul REGULAMENT LOCAL DE URBANISM.
ART. 106 - CONDI ŢII DE ECHIPARE EDILITAR Ă A1 + A2 + A3 Conform PUZ intocmit şi legal aprobat cu respectarea reglementarilor specifice zonelor func ţionale din prezentul REGULAMENT LOCAL DE URBANISM.
ART. 107 - SPA ŢII LIBERE ŞI SPA ŢII PLANTATE A1 + A2 + A3 Conform PUZ intocmit şi legal aprobat cu respectarea reglementarilor specifice zonelor func ţionale din prezentul REGULAMENT LOCAL DE URBANISM.
ART. 108 - ÎMPREJMUIRI A1 + A2 + A3 Conform PUZ intocmit şi legal aprobat cu respectarea reglementarilor specifice zonelor func ţionale din prezentul REGULAMENT LOCAL DE URBANISM.
81 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
SEC ŢIUNEA III: POSIBILIT ĂŢ I MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI
ART. 109 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) A1 + A2 + A3 Conform PUZ intocmit şi legal aprobat cu respectarea reglementarilor specifice zonelor func ţionale din prezentul REGULAMENT LOCAL DE URBANISM.
ART .110 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI A1 + A2 + A3 Conform PUZ intocmit şi legal aprobat cu respectarea reglementarilor specifice zonelor func ţionale din prezentul REGULAMENT LOCAL DE URBANISM.
2.6.7. G - ZONA DE GOSPOD ĂRIE COMUNAL Ă -CIMITIRE
GENERALIT ĂŢ I: CARACTERULZONEI Zona este alc ătuita din urm ătoarele subzone: G1 – subzona gospodarie comunala - cImitire situate in zone neprotejate
SECTIUNEA I : UTILIZARE FUNC ŢIONAL Ă ART.111- UTILIZ ĂRI ADMISE G1 –constructii, instalatii si amenajari pentru gospodaria comunala: - birouri autonome; - incinte tehnice cu cladiri si instalatii pentru sistemul de alimentare cu apa si canalizare, cImitire , cl ădiri anexa si cladiri si instalatii pentru gospodarie comunala : cimitire; capela mortuar ă; circula ţii carosabile; parcaje; circula ţii pietonale; planta ţii; pavilion pentru administra ţie, depozitare şi anexe sanitare. constructii, instalatii si amenajari pentru alimentare cu apa si canalizare constructii, instalatii si amenajari pentru depozitarea rezudurilor animaliere
ART. 112 - UTILIZ ĂRI ADMISE CU CONDI ŢION ĂRI G1 – in cazul constructiilor si instalatiilor de alimentare cu apa si canalizare se vor asigura zonele de protectie prevazute prin norme; - in cazul cmitirelor se va asigura, conform normelor, o zon ă de protec ţie de 50.0 metri; - se va asigura pentru noile cimitire o densitate mai redus ă a locurilor de veci (minim 7.5mp - 8.0 mp.teren pentru un loc de veci, circula ţii carosabile şi pietonale civilizate şi o pondere mai ridicat ă a vegeta ţiei potrivit rolului de reculegere şi respectului cuvenit.
ART. 113 - UTILIZ ĂRI INTERZISE G1 - pentru incintele situate in zone rezidentiale se interzic orice activitati care prezinta risc tehnologic si produc poluare prin natura activitatii sau prin transporturile pe care le genereaza; - se interzice densificarea cimitirelor existente prin ocuparea aleilor şi distrugerea vegeta ţiei din lungul acestora sau din aria perîmetr ălă.
SEC ŢIUNEA II: CONDI ŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGUR ĂRE A CL ĂDIRILOR.
ART. 114 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFE ŢE, FORME, DIMENSIUNI) G1 - pentru diferite servicii si birouri suprafata minima a parcelei este de 400 mp. si un front la strada de minim 15 metri; –in cazul cimitirelor - conform normelor în vigoare
ART. 115 - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR FA ŢĂ DE ALINIAMENT G1 –cladirile noi sau reconstruite pentru birouri se vor dispune pe aliniament in cazul in care pe strada respectiva majoritatea cladirilor mai noi se afla in aceasta situatie, sau se vor retrage la o distanta care sa respecte alinierea la frontul construit dar nu mai putin de 6.0 metri in cazul in care majoritatea fronturitor dominante noi sunt retrase de la strada; - In cazul cimitirelor - conform normelor specifice şi studiilor de specialitate
ART.116 -AMPLASAREA CL ĂDIRILOR FA ŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR G1 - distanta cladirilor fata de limitele parcelei va fi de minim jumatate din inaltimea cladirii,
82 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
dar nu mai putin de 6.0 metri; - se interzice alipirea cladirilor cu functiuni tehnice de calcanele cladirilor cu functiuni publice si de locuit; - in cazul in care activitatile constituie o sursa de zgomote si vibratii, in cazul in care au loc procese de productie non-stop (3 schimburi) sau in caz de risc tehnologic se vor respecta normele specifice in vigoa
ART.117 - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR UNELE FA ŢĂ DE ALTELE PE ACEEA ŞI PARCEL Ă G1 – distanta minima intre cladiri va fi egala cu jumatate din inaltimea la cornisa a cladirii celei mai inalte, dar nu mai putin de 6,0 metri; - distanta de mai sus dintre cladiri se poate reduce la jumatate daca pe fatadele opuse nu sunt accese in cladirile respective si nu sunt ferestre care lumineaza incaperi in care se desfasoara activitati permanente; - in toate cazurile se vor respecta normele tehnice specifice.
ART.118 - CIRCULA ŢII ŞI ACCESE G1 - se va asigur ă accesul în incinte numai direct dintr-o circula ţie public ă; - se vor asigura circula ţiile carosabile şi pietonale în pondere de circa 15 % din suprafa ţa total ă a cimitirului;
ART. 119 - STA ŢIONAREA AUTOVEHICOLELOR. G1 - sta ţionarea pentru admiterea în incinta se va asigur ă în afara spa ţiului circula ţiei publice; - locurile de parcare vor fi asigurate în afara circula ţiilor publice; - parcajele se vor asigura în afara circula ţiei publice şi vor fi plantate cu un arbore la 4 locuri de parcare.
ART. 120 - ÎN ĂLŢIMEA MAXIM Ă ADMISIBIL Ă A CL ĂDIRILOR G1 – inaltimea cladirilor nu va depasi inaltimea maxima admisa in unitatile de referinta adiacente
ART. 121 - ASPECTUL EXTERIOR AL CL ĂDIRILOR G1 - volumele construite vor fi simple si se vor armoniza cu caracterul zonei si cu vecinatatile imediate; - fatadele posterioare si laterale vor fi tratate arhitectural la acelasi nivel cu fatada principala; - tratarea acoperirii cladirilor va tine seama de faptul ca acestea se percep din cladirile inconjuratoare mai inalte. - in cazul cimitirelor se va tine seama de caracterul sobru al functiunii.
ART. 122 - CONDI ŢII DE ECHIPARE EDILITAR Ă G1 - toate cladirile vor fi racordate la retelele publice de apa si canalizare si se va asigura preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin din intretinerea si functionarea instalatiilor din parcaje, circulatii si platforme exterioare; - in cazul alimentarii cu apa in sistem propriu se va obtine avizul autoritatii competente care administreaza resursele de apa; - pietele comerciale vor fi dotate cu servicii sanitare conform normelor; In cazul cimitirelor - se vor asigur ă puncte de ap ă din re ţea public ă; - se va asigura un spa ţiu de depozitare a florilor ofilite şi a altor de şeuri; - se va sigura colectarea şi evacuarea rapid ă la re ţeaua public ă de canalizare a apelor meteorice.
ART. 123 - SPA ŢII LIBERE ŞI SPA ŢII PLANTATE G1 - orice parte a terenului incintei, vizibila dintr-o circulatie publica, va fi amenajata astfel incat sa nu altereze aspectul general al localitatii; - suprafetele libere din spatiul de retragere fata de aliniament vor fi plantate cu arbori in proportie de minim 40% formand de preferinta o perdea vegetala pe tot frontul incintei; - parcajele din dreptul fatadei vor fi inconjurate de un gard viu de 1,20 metri si vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare; - suprafetele libere neocupate cu circulatii, parcaje si platforme functionale vor fi plantate cu un arbore la fiecare 200 mp.; In cazul cimitirelor : - se vor asigur ă planta ţii înalte pe aleile principale şi la limita exterioar ă a incintei în propor ţie de minim 5 % din suprafa ţa total ă a cîmitirului.
83 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
ART. 124 - ÎMPREJMUIRI G1 - imprejmuirile spre strada vor fi transparente cu inaltimi de minim 2.00 metri din care un soclu opac de 0.60 m. si vor fi dublate cu gard viu; - -in cazul necesitatii unei protectii suplimentare se recomanda dublarea spre interior la 2,50 metri distanta cu un al doilea gard transparent de 2,50 metri inaltime, intre cele doua garduri fiind plantati arbori si arbusti; In cazul cimitirelor: - împrejmuirile spre strad ă vor fi semi - opace sau opace, vor fi tratate arhitectural în mod discret potrivit func ţiunii, având în ălţîmi de maxim 2,00 metri; - se va acorda aten ţie modului de tratare arhitectural ă a accesului.
SEC ŢIUNEA III: POSIBILIT ĂŢ I MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI.
ART. 125 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) G1 - POT maxim = 50% In cazul cimitirelor: - suprafa ţa total ă pentru un loc de veci va fi de 7.5 - 10 mp. din care 15 % circula ţii carosabile şi pietonale, 5 % planta ţii şi 1 % construc ţii.
ART. 126 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT). G1 - CUT max = 1,50 In cazul cimitirelor - CUT = 0,15 mp ADC / mp.teren
2.6.8. T - ZONA TRANSPORTURILOR
GENERALIT ĂŢ I: CARACTERULZONEI. Intrucât aspectul general al comunei este puternic influen ţat de îmaginile oferite c ătre principala cale de acces rutier se va acorda o aten ţie sporit ă considerentelor estetice în acordarea autoriza ţiilor de construire in vecinatatea si in subzonele de transporturi. Zona transporturilor se compune din urm ătoarele subzone: T1 – subzona transporturilor rutiere situate in zone neprotejate T2 – subzona transporturilor rutiere situate in zone de protectie sanitara
SEC ŢIUNEA I : UTILIZARE FUNC ŢIONAL Ă
ART. 127 - UTILIZ ĂRI ADMISE T1 + T2 - noi c ăi publice de circula ţie - autog ări şi alte construc ţii şi amenaj ări pentru gararea şi între ţinerea mijloacelor de transport rutiere cu tonaj şi gabarit admis pe str ăzile din localitate pentru transportul de călători şi marf ă, precum şi serviciile anexe aferente; parcaje şi garaje. - servicii pentru transportatorii în tranzit: birouri, telecomunica ţii, moteluri, restaurante, destindere; - unit ăţ i de productie şi montaj;
ART. 128 - UTILIZ ĂRI ADMISE CU CONDI ŢION ĂRI T1 + T2 - Lucr ările, construc ţiile, amenaj ările amplasate în zonele de protec ţie ale drumurilor publice trebuie: - să nu prezinte riscuri în realizare sau exploatare şi surse de poluare (sisteme de transport gaze, ţiţei, produse petroliere, energie electrică şi alte lucr ări de acela şi gen); - să nu afecteze desf ăş ur ărea optim ă a circula ţiei (capacitate, fluen ţă , sigur ănţă ); - să respecte în extr ăvilan urm ătoarele distan ţe minime de protec ţie de la axul drumului pân ă la marginea exterioar ă a zonei drumului, func ţie de categoria acestuia: ° drumuri na ţionale – 24m; ° drumuri jude ţene - 20 m; - Realizarea în zona drumurilor publice a oric ăror construc ţii sau instala ţii, în orice scop, se face cu respectarea legisla ţiei în vigoare privind amplasarea şi autorizarea executării construc ţiilor şi numai cu acordul prealabil al administr ătorului drumului. - Autorizarea lucr ărilor, construc ţiilor, amenaj ărilor amplasate în zonele de protec ţie ale siturilor arheologice reperate sau cu poten ţial se vor face conform prevederilor Ordonan ţei nr.43 din 30.01.2000 şi a Legii 422 din iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice republicat ă în 2006 ;
84 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
ART. 129 – UTILIZ ĂRI INTERZISE T1 + T2 – se interzic orice utiliz ări care afecteaz ă buna fun ţionare şi diminueaz ă posibilit ăţ ile ulterioare de modernizare sau extindere.
SEC ŢIUNEA II: CONDI ŢII DE AMPLASARE ECHIPARE ŞI CONFORMARE A CL ĂDIRILOR.
ART. 130 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFE ŢE, FORME, DIMENSIUNI) T1 + T2 - conform studiilor de specialitate.
ART. 131 - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR FA ŢĂ DE ALINIAMENT
T1 + T2 - conform studiilor de specialitate
ART. 132 - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR FA ŢĂ DE LIMITELE LATER ĂLE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR T1 + T2 - conform studiilor de specialitate;
ART. 133 - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR UNELE FA ŢĂ DE ALTELE PE ACEEA ŞI PARCEL Ă
T1 + T2 - în toate cazurile se vor respecta normele tehnice specifice;
ART. 134 - CIRCULA ŢII ŞI ACCESE T1 + T2 - se va asigura accesul în incinte numai direct dintr-o circula ţie public ă;
ART. 135 - STA ŢIONAREA AUTOVEHICOLELOR T1 + T2 - sta ţionarea autovehicolelor se va asigur ă în afara circula ţiilor publice; - în cazul str ăzilor cu transport în comun şi a arterelor de penetrare în localitate sta ţionarea autovehicolelor pentru admiterea în incinta se va asigura în afara spa ţiului circula ţiei publice; - în spa ţiul de retragere de la aliniament se poate rezerva maxim 40% din teren pentru parcaje ale salaria ţilor şi clien ţilor;
ART. 136 - ÎN ĂLŢIMEA MAXIM Ă ADMISIBIL Ă A CL ĂDIRILOR T1 + T2 - conform studiilor de specialitate.
ART. 137 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR
T1 + T2 - conform studiilor de specialitate
ART. 138 - CONDI ŢII DE ECHIPARE EDILITAR Ă
T1 + T2 - toate constructiile vor fi r ăcordate la re ţelele publice de ap ă şi canalizare şi se va asigura preepur ărea apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin din parcaje, circula ţii şi platforme exterioare; în cazul aliment ării cu ap ă din surse proprii se va ob ţine acordul autorit ăţ ii competente.
ART. 139- SPA ŢII LIBERE ŞI SPA ŢII PLANTATE
T1 + T2 – în limitele standardelor tehnice de sigur ănţa a circula ţiei, utilizarea spa ţiilor libere şi amenajarea peisagistic ă a planta ţiilor din aceste subzone, atât în intravilan cât şi în extravilan, se subordoneaz ă exigen ţelor de calitate a îmaginii, fiind “por ţile” reprezentative de intrare; - orice parte a terenului incintelor sau culoarelor vizibile din circula ţiile publice, vor fi astfel amenajate încât să nu altereze aspectul general al localit ăţ ii; se interzic depozit ări de materiale, piese sau utilaje degradate, resturi de amenaj ări de şantier abandonate, platforme cu suprafe ţe deteriorate, men ţinerea
85 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
construc ţiilor abandonate nerecuperabile, terenuri degradate şi lipsite de vegeta ţie, gropi de acumulare a apelor meteorice, depozite de de şeuri etc. - suprafe ţele libere din spa ţiul de retragere fa ţă de aliniament vor fi plantate cu arbori în propor ţie de minim 40% formând de preferin ţă o perdea vegetal ă pe tot frontul incintei; - suprafetele libere neocupate cu circula ţii, parcaje şi platforme funcţionale vor fi plantate cu un arbore la fiecare 200 mp.
ART. 140 - ÎMPREJMUIRI T1 + T2 - împrejmuirile spre strad ă vor fi transparente cu înal ţimi de maxim 1.80 metri din care un soclu opac de 0.40 m, vor fi dublate cu gard viu; în cazul necesit ăţ ii unei protec ţii suplimentare se recomand ă dublarea spre interior la 2.50 m distan ţă cu un al doilea gard transparent sau de opacitatea necesar ă de 2.20 m în ălţime, între cele dou ă garduri fiind planta ţi dens arbori şi arbu şti; - portile de intrare în incinte vor fi retrase fa ţă de aliniament pentru a permite sta ţionarea vehicolelor înainte de admitarea lor în incinta pentru a nu incomoda circula ţia pe drumurile publice de penetr ăre în localitate sau a celor care au transport în comun.
SEC ŢIUNEA III: POSIBILIT ĂŢ I MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI
ART. 141 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) T1 + T2 - POT maxim - %- conform studiilor de specialitate
ART. 142 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) T1 + T2 – C.U.T. maxim - conform studiilor de specialitate.
2.6.9. R - ZONE CONSTRUCTII SI INSTALATII AFERENTE ECHIPARII TEHNICE MAJORE
GENERALIT ĂŢ I: CARACTERUL ZONEI. Subzona include trasee magistrale ale liniilor electcrice aeriene (LEA) si subzona unor constructii tehnice majore. R1- subzona constructii si instalatii aferente echiparii tehnice majore (magistrale linii electrice) situate in zone neprotejate R2- subzona constructii si instalatii aferente echiparii tehnice majore (magistrale linii electrice) situate in zone de protectie sanitara
SEC ŢIUNEA I : UTILIZARE FUNC ŢIONAL Ă
ART. 143 - UTILIZ ĂRI ADMISE R1 + R2 – lucrari de reabilitate a retelelor existente sau extidere ale acestora
ART. 144 - UTILIZ ĂRI ADMISE CU CONDI ŢION ĂRI R1 + R2 - conform studiilor de specialitate
ART. 145 – UTILIZ ĂRI INTERZISE R1 + R2 - orice lucrari de natura a afecta buna functionare si in siguranta in exploatare a reteleor
SEC ŢIUNEA II: CONDI ŢII DE AMPLASARE ECHIPARE ŞI CONFORMARE A CL ĂDIRILOR.
ART.146 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFE ŢE, FORME, DIMENSIUNI) R1 + R2 - conform studiilor de specialitate
ARTI. 147 - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR FA ŢĂ DE ALINIAMENT R1 + R2 - conform studiilor de specialitate
ART.148 - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR FA ŢĂ DE LIMITELE LATER ĂLE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR R1 + R2 - conform studiilor de specialitate
86 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
ART. 149 - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR UNELE FA ŢĂ DE ALTELE PE ACEEA ŞI PARCEL Ă R1 + R2 - conform studiilor de specialitate
ART. 150 - CIRCULA ŢII ŞI ACCESE R1 + R2 - conform studiilor de specialitate
ART. 151 - STA ŢIONAREA AUTOVEHICOLELOR R1 + R2 - conform studiilor de specialitate
ART. 152 - ÎN ĂLŢIMEA MAXIM Ă ADMISIBIL Ă A CL ĂDIRILOR R1 + R2 - conform studiilor de specialitate
ART. 153 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR R1 + R2 - conform studiilor de specialitate
ART. 154- CONDI ŢII DE ECHIPARE EDILITAR Ă R1 + R2 - conform studiilor de specialitate
ART. 155 - SPA ŢII LIBERE ŞI SPA ŢII PLANTATE R1 + R2 - conform studiilor de specialitate
ART. 156 - ÎMPREJMUIRI R1 + R2 - conform studiilor de specialitate
SEC ŢIUNEA III: POSIBILIT ĂŢ I MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI
ART. 157 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) R1 + R2 - POT maxim - %- conform studiilor de specialitate
ART. 158- COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) R1 + R2 – C.U.T. maxim - conform studiilor de specialitate.
2.6.10 - ZONE AMPLASATE IN EXTRAVILAN
GENERALIT ĂŢ I: CARACTERUL ZONEI. Subzona include construc ţiile care servesc activit ăţ ile agricole, cu destina ţie militar ă, c ăile ferate, şosele de împortan ţă deosebit ă, linii electrice de înalt ă tensiune. Tex1 - subzona transporturilor rutiere situate in extravilan Tex2 - subzona transporturilor feroviare situate in extravilan A2ex - subzona unitati agro-zootehnice situate in extravilan A3ex - subzona unitati agro-industriale situate in extravilan R2ex - subzona constructii aferente echiparii tehnice majore (CANAL SIRET-BARAGAN) situate in extravilan
SEC ŢIUNEA I : UTILIZARE FUNC ŢIONAL Ă
ART. 159 - UTILIZ ĂRI ADMISE Tex1 + Tex2 + R2ex – lucrari noi sau lucrari, lucrari de reabilitare sau extidere ale acestora A2ex + A3ex -Sunt admise lucrari de interventie la cladirile existente -Sunt admise utiliz ări compatibile cu caracteristicile de func ţionare pentru diferitele tipuri de unit ăti; în cazul în care aceste caracteristici nu permit dezvoltarea activit ăţ ilor şi/ sau este necesar ă extinderea unei cl ădiri existente sau ocuparea unor terenuri libere se va elabora PUZ de reparcelare/conformare.
87 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
ART. 160 - UTILIZ ĂRI ADMISE CU CONDI ŢION ĂRI Tex1 + Tex2 + R2ex - conform studiilor de specialitate A2ex + A3ex Activit ăţ ile actuale vor fi permise în continuare cu condi ţia diminu ării cu cel pu ţin 50% a polu ării actuale în termen de 5 ani extinderea sau conversia activit ăţ ilor actuale va fi permis ă cu condi ţia s ă nu agraveze situa ţia polu ării. - În cazul conversiei func ţionale se recomand ă reabilitarea şi adaptarea cl ădirilor abandonate; - În cazul conversiei func ţionale se recomand ă identificarea şi eliminarea surselor remanente de poluare sau contaminare a solului. - Se admite depozitare comercial ă şi comer ţ în S max de 3000 mp ADC (1500 mp suprafa ţa de vânzare) per unitate şi/sau amplasament; - orice interventii la cladirile existente in cadrul acestor subzone se vor face numai dupa obtinerea prealabila a avizului de specialitate din cadrul Directiei de Sanatate Publica Vrancea
ART. 161 – UTILIZ ĂRI INTERZISE Tex1 + Tex2 + R2ex - orice lucrari de natura a afecta buna functionare si in siguranta in exploatare a reteleor A2ex + A3ex Se interzice amplasarea de noi constructii pân ă la intocmirea şi aprobarea unui PUZ legal aprobat şi care sa respecte toate prevederile incluse in avizul Directiei de Sanatate Publica Vrancea
SEC ŢIUNEA II: CONDI ŢII DE AMPLASARE ECHIPARE ŞI CONFORMARE A CL ĂDIRILOR.
ART.162 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFE ŢE, FORME, DIMENSIUNI) Tex1 + Tex2 + R2ex - conform studiilor de specialitate A2ex + A3ex Conform PUZ intocmit şi legal aprobat cu respectarea reglementarilor specifice .
ARTI. 163 - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR FA ŢĂ DE ALINIAMENT Tex1 + Tex2 + R2ex - conform studiilor de specialitate A2ex + A3ex Conform PUZ intocmit şi legal aprobat cu respectarea reglementarilor specifice .
ART.164 - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR FA ŢĂ DE LIMITELE LATER ĂLE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR Tex1 + Tex2 + R2ex - conform studiilor de specialitate A2ex + A3ex Conform PUZ intocmit şi legal aprobat cu respectarea reglementarilor specifice .
ART. 165 - AMPLASAREA CL ĂDIRILOR UNELE FA ŢĂ DE ALTELE PE ACEEA ŞI PARCEL Ă Tex1 + Tex2 + R2ex - conform studiilor de specialitate A2ex + A3ex Conform PUZ intocmit şi legal aprobat cu respectarea reglementarilor specifice .
ART. 166 - CIRCULA ŢII ŞI ACCESE Tex1 + Tex2 + R2ex - conform studiilor de specialitate A2ex + A3ex Conform PUZ intocmit şi legal aprobat cu respectarea reglementarilor specifice .
ART. 167 - STA ŢIONAREA AUTOVEHICOLELOR Tex1 + Tex2 + R2ex - conform studiilor de specialitate A2ex + A3ex Conform PUZ intocmit şi legal aprobat cu respectarea reglementarilor specifice .
ART. 168 - ÎN ĂLŢIMEA MAXIM Ă ADMISIBIL Ă A CL ĂDIRILOR Tex1 + Tex2 + R2ex - conform studiilor de specialitate A2ex + A3ex
88 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
Conform PUZ intocmit şi legal aprobat cu respectarea reglementarilor specifice .
ART. 169 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR Tex1 + Tex2 + R2ex - conform studiilor de specialitate A2ex + A3ex Conform PUZ intocmit şi legal aprobat cu respectarea reglementarilor specifice .
ART. 170- CONDI ŢII DE ECHIPARE EDILITAR Ă Tex1 + Tex2 + R2ex - conform studiilor de specialitate A2ex + A3ex Conform PUZ intocmit şi legal aprobat cu respectarea reglementarilor specifice .
ART. 171 - SPA ŢII LIBERE ŞI SPA ŢII PLANTATE Tex1 + Tex2 + R2ex - conform studiilor de specialitate A2ex + A3ex Conform PUZ intocmit şi legal aprobat cu respectarea reglementarilor specifice .
ART. 172 - ÎMPREJMUIRI Tex1 + Tex2 + R2ex - conform studiilor de specialitate A2ex + A3ex Conform PUZ intocmit şi legal aprobat cu respectarea reglementarilor specifice .
SEC ŢIUNEA III: POSIBILIT ĂŢ I MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI
ART. 173 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) Tex1 + Tex2 + R2ex - POT maxim - %- conform studiilor de specialitate A2ex + A3ex POT maxim - %- conform prevederilor PUZ ART. 174- COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) Tex1 + Tex2 + R2ex – C.U.T. maxim - conform studiilor de specialitate. A2ex + A3ex C.U.T. maxim - conform prevederilor PUZ.
ART.175 - Autorizarea execut ării construc ţiilor şi amenaj ărilor pe terenurile agricole din extravilan este permis ă pentru func ţiunile şi în condi ţiile stabilite de legea 50 /1991 şi alte acte normative specifice construc ţiilor şi activita ţii agricole
ART. 176 - Autorit ăţ ile adminsitr ăţ iei publice locale vor urm ări, la emiterea autoriza ţiei de construire, gruparea suprafe ţelor de teren afectate construc ţiilor, spre a evita prejudicierea activit ăţ ilor agricole.
CAPITOLUL III
DIVIZAREA TERITORIULUI IN UNIT ĂŢ I TERITORIALE DE REFERINTA
U.T.R. NR . 1. Acest UTR cuprinde - zona CENTRAL Ă a comunei Slobozia Ciorasti - con ţinând func ţiuni şi echipamente cu caracter de centralitate şi reprezentativitate, polarizatoare ale intersului public la nivel local. Tipuri de zone şi subzone func ţionale care se întâlnesc:
C.A.- SUBZONA CENTRAL Ă SITUAT Ă ÎN LIMITELOR ZONEI PROTEJATE I.S.- ZONA INSTITU ŢII ŞI SERVICII PUBLICE CA – Is2 - SUBZONA INSTITU ŢII ŞI SERVICII PUBLICE SITUATE IN ZONE PROTEJATE (ZONE DE PROTECTIE SANITARA) L - ZONA DE LOCUIT L1- SUBZONA LOCUIN ŢELOR INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI: CA-L1b - LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI, CU MAXIM P+2 NIVELURI, SITUATE ÎN INTERIORUL ZONEI PROTEJATE (ZONEI DE PROTECTIE SANITARA), PE PARCEL ĂRI TRADI ŢIONALE/SPONTANE; ART.177. 89 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
In acest UTR se vor aplica prevederile Capitolului II "prescrip ţii specifice pe zone, subzone şi unit ăţ i teritoriale de referinta " definite in plansa de reglementari UTR nr. 1.
U.T.R. NR . 2. Acest UTR cuprinde tot peirmetrul intravilan compact al satului Slobozia Ciorasti precum si un trup adiacent acestuia. Tipuri de subzone func ţionale care se întâlnesc . IS- ZONA INSTITU ŢII ŞI SERVICII PUBLICE Isp2 - SUBZONAZONA INSTITU ŢII ŞI SERVICII PUBLICE SITUATE ÎN ZONA DE PROTECTIE SANITARA L - ZONA DE LOCUIT L1- SUBZONA LOCUIN ŢELOR INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI: L1a - LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI, CU MAXIM P+2 NIVELURI, SITUATE ÎN ZONE NEPROTEJATE, PE PARCEL ĂRI TRADI ŢIONALE/SPONTANE;
L1b - SUBZONA LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN ZONE DE PROTECTIE SANITARA PE PARCEL ĂRI TADI ŢIONALE/SPONTANE;
L1c - SUBZONA LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN NOILE EXTINDERI ALE PERIMETRULUI INTRAVILAN IN ZONE NEPROTEJATE
L1d - SUBZONA LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN NOILE EXTINDERI ALE PERIMETRULUI INTRAVILAN, IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA. V - ZONA SPA ŢIILOR VERZI V1a- SUBZONA SPA ŢIILOR VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
A - ZONA DE ACTIVIT ĂŢ I PRODUCTIVE ŞI SERVICII
A2 - SUBZONA UNIT ĂŢ I AGRO-ZOOTEHNICE SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
A3 - SUBZONA UNIT ĂŢ I AGRO-INDUSTRIALE SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
G - ZONA DE GOSPOD ĂRIE COMUNAL Ă G.1- SUBZONA GOSPODARIE COMUNALA- CIMITIRE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE R - ZONA ECHIPARE TEHNICO-EDILITARE R2 - SUBZONA CONSTRUCTII SI INSTALATII AFERENTE ECHIPARII TEHNICE MAJORE (LINII ELECTRICE MAGISTRALE) SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA R3 - SUBZONA CONSTRUCTII SI INSTALATII AFERENTE ECHIPARII TEHNICE MAJORE (STATII DE APA) SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
T - ZONA TRANSPORTURILOR
T1 - SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE
T2 - SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
ART.178. In acest UTR se vor aplica prevederile Capitolului II "prescrip ţii specifice pe zone, subzone şi unit ăţ i teritoriale de referinta " definite in plansa de reglementari UTR nr. 2.
U.T.R. NR . 3. Acest UTR cuprinde tot peirmetrul intravilan compact al satului Jiliste. Tipuri de subzone func ţionale care se întâlnesc IS- ZONA INSTITU ŢII ŞI SERVICII PUBLICE Is1 - SUBZONAZONA INSTITU ŢII ŞI SERVICII PUBLICE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE
Isp2 - SUBZONAZONA INSTITU ŢII ŞI SERVICII PUBLICE SITUATE ÎN ZONA DE PROTECTIE SANITARA L - ZONA DE LOCUIT L1a - LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI, CU MAXIM P+2 NIVELURI, SITUATE ÎN ZONE NEPROTEJATE, PE PARCEL ĂRI TRADI ŢIONALE/SPONTANE;
L1b - SUBZONA LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN ZONE DE PROTECTIE SANITARA PE PARCEL ĂRI TADI ŢIONALE/SPONTANE;
90 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
L1c - SUBZONA LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN NOILE EXTINDERI ALE PERIMETRULUI INTRAVILAN IN ZONE NEPROTEJATE
L1d - SUBZONA LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN NOILE EXTINDERI ALE PERIMETRULUI INTRAVILAN, IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA.
A - ZONA DE ACTIVIT ĂŢ I PRODUCTIVE ŞI SERVICII
A1 - SUBZONA UNIT ĂŢ I AGRO-INDUSTRIALE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE
A2 - SUBZONA UNIT ĂŢ I AGRO-ZOOTEHNICE SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
A3 - SUBZONA UNIT ĂŢ I AGRO-INDUSTRIALE SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
G - ZONA DE GOSPOD ĂRIE COMUNAL Ă G.1- SUBZONA GOSPODARIE COMUNALA- CIMITIRE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE R - ZONA ECHIPARE TEHNICO-EDILITARA R1 - SUBZONA CONSTRUCTII SI INSTALATII AFERENTE ECHIPARII TEHNICE MAJORE (LINII ELECTRICE MAGISTRALE) SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE
R2 - SUBZONA CONSTRUCTII SI INSTALATII AFERENTE ECHIPARII TEHNICE MAJORE (LINII ELECTRICE MAGISTRALE) SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
T - ZONA TRANSPORTURILOR
T1 - SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE
T2 - SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
ART.179. In acest UTR se vor aplica prevederile Capitolului II "prescrip ţii specifice pe zone, subzone şi unit ăţ i teritoriale de referinta " definite in plansa de reglementari UTR nr. 3.
U.T.R. NR . 4. Acest UTR cuprinde tot peirmetrul intravilan compact al satului Armeni. Tipuri de subzone func ţionale care se întâlnesc IS- ZONA INSTITU ŢII ŞI SERVICII PUBLICE
Isp2 - SUBZONAZONA INSTITU ŢII ŞI SERVICII PUBLICE SITUATE ÎN ZONA DE PROTECTIE SANITARA
L - ZONA DE LOCUIT
L1a - LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI, CU MAXIM P+2 NIVELURI, SITUATE ÎN ZONE NEPROTEJATE, PE PARCEL ĂRI TRADI ŢIONALE/SPONTANE;
L1b - SUBZONA LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN ZONE DE PROTECTIE SANITARA PE PARCEL ĂRI TADI ŢIONALE/SPONTANE;
L1c - SUBZONA LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN NOILE EXTINDERI ALE PERIMETRULUI INTRAVILAN IN ZONE NEPROTEJATE
L1d - SUBZONA LOCUIN ŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI SITUATE ÎN NOILE EXTINDERI ALE PERIMETRULUI INTRAVILAN, IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA.
V - ZONA SPA ŢIILOR VERZI
V1a- SUBZONA SPA ŢIILOR VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
A - ZONA DE ACTIVIT ĂŢ I PRODUCTIVE ŞI SERVICII
A1 - SUBZONA UNIT ĂŢ I AGRO-INDUSTRIALE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE
A2 - SUBZONA UNIT ĂŢ I AGRO-ZOOTEHNICE SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
91 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
A3 - SUBZONA UNIT ĂŢ I AGRO-INDUSTRIALE SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
G - ZONA DE GOSPOD ĂRIE COMUNAL Ă
G.1- SUBZONA GOSPODARIE COMUNALA- CIMITIRE SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE
R - ZONA ECHIPARE TEHNICO-EDILITARA R1 - SUBZONA CONSTRUCTII SI INSTALATII AFERENTE ECHIPARII TEHNICE MAJORE (LINII ELECTRICE MAGISTRALE) SITUATE IN ZONE NEPROTEJATE
R2 - SUBZONA CONSTRUCTII SI INSTALATII AFERENTE ECHIPARII TEHNICE MAJORE (LINII ELECTRICE MAGISTRALE) SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
T - ZONA TRANSPORTURILOR
T2 - SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
ART.180. In acest UTR se vor aplica prevederile Capitolului II "prescrip ţii specifice pe zone, subzone şi unit ăţ i teritoriale de referinta " definite in plansa de reglementari UTR nr. 4.
U.T.R. NR . 5. Acest UTR cuprinde Trupul 1 care a facut obiectul PUZ COMPLEX AGRO-COMERCIAL SI SERVICII, beneficiar SC AUTO SBR SRL Focsani. L - ZONA DE LOCUIT Tipuri de subzone func ţionale care se întâlnesc Isp2 - SUBZONAZONA INSTITU ŢII ŞI SERVICII PUBLICE SITUATE ÎN ZONA DE PROTECTIE SANITARA V1a- SUBZONA SPA ŢIILOR VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA A2 - SUBZONA UNIT ĂŢ I AGRO-ZOOTEHNICE SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA R2 - SUBZONA CONSTRUCTII SI INSTALATII AFERENTE ECHIPARII TEHNICE MAJORE (LINII ELECTRICE MAGISTRALE) SITUATE IN ZONE DE PROTECTIE SANITARA
ART.181. In acest UTR se vor aplica prevederile Capitolului II "prescrip ţii specifice pe zone, subzone şi unit ăţ i teritoriale de referinta " definite in plansa de reglementari UTR nr. 5.
ZONE AMPLASATE IN EXTRAVILAN
Subzonele includ construc ţiile care servesc activit ăţ ile agricole, cu destina ţie militar ă, c ăile ferate, şosele de împortan ţă deosebit ă, linii electrice de înalt ă tensiune.
Tex1 - subzona transporturilor rutiere situate in extravilan Tex2 - subzona transporturilor feroviare situate in extravilan A2ex - subzona unitati agro-zootehnice situate in extravilan A3ex - subzona unitati agro-industriale situate in extravilan R2ex - subzona constructii aferente echiparii tehnice majore (CANAL SIRET-BARAGAN) situate in extravilan
ART.182.
Pentru aceste subzone se vor aplica prevederile Capitolului II art.159 pana la art.176 inclusiv
SC ARHIPLUS SRL
ARH. DIMITRIE OLARU
92 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
ANEXA 1. LA RLU
Clasificarea utiliz ărilor admise dup ă categorii de func ţiuni Func ţiuni administrative Sediul Prim ăriei comunei Slobozia Ciorasti; Sedii de servicii descentralizate în teritoriu ale ministerelor şi ale altor organe de specialitate ale administra ţiei publice centrale; Sediu de partid; Sedii de sindicate, culte, funda ţii, organiza ţii neguvernamentale, asocia ţii, agen ţii, regii autonome, etc; Sediu de birouri; Sediu de firm ă sau companie.
Func ţiuni financiar-bancare Sediu bancar, filial ă; Sedii de societ ăţ i de asigur ări (de bunuri, de persoane), burse de valori şi m ărfuri;
Func ţiuni comerciale (ter ţiare) cu caracter intraurban Comer ţ alimentar având suprafa ţa construit ă desf ăş urat ă sub 600 mp; Comer ţ nealimentar având suprafa ţa construit ă desf ăş urat ă sub 600 mp; Mall, Centru comercial de factur ă urban ă; Magazin general amplasat în zona central ă, zon ă reziden ţial ă sau într-un centru de cartier; Pia ţă agroalimentar ă; Alimenta ţie public ă: restaurant, bistro, fast-food, cantin ă, cofet ărie, cafenea, bar, club; Servicii cu acces public: finan ţe, b ănci, consultan ţă , proiectare, design, tip ărire şi multiplicare, formare profesional ă, asisten ţă tehnic ă şi repara ţii obiecte de uz casnic, comunica ţii, servicii po ştale, curierat, agen ţii de turism, agen ţii imobiliare, între ţinere corporal ă, manufactur ă fin ă, croitorie, marochin ărie etc.
Func ţiuni comerciale (ter ţiare) cu caracter extraurban şi servicii tehnice Supermagazin (supermarket, hipermarket); Mall, Centru comercial; Pia ţă de vechituri, obor; Depozitare, distribu ţie şi desfacere produse comerciale; Comer ţ engros; Showroom auto, moto, alte produse; Spa ţii pentru târguri şi expozi ţii; Autoservice, sp ălătorie auto; Sta ţie de combustibili; Servicii, alimenta ţie public ă; Centru de cercetare şi formare profesional ă; Incubator de afaceri; Sediu de birouri; Sediu de firm ă sau companie; Hotel *-*****, Hotel apartament *-*****, Motel *-**, Vil ă **-*****, Pensiune, Hostel, Youth Hostel; Parc de activit ăţ i.
Func ţiuni de cult Lăca ş de cult; Mănăstire.
Func ţiuni de cultur ă Centru expozi ţional, expozi ţie, târg; Muzeu; Bibliotec ă, mediatec ă; Club, discotec ă; Sal ă de reuniune; Cazinou; Cas ă de cultur ă; Centru sau complex cultural, centru de congrese, centru de conferin ţe; Cinematograf, multiplex; Teatru dramatice, de comedie, de revist ă, oper ă, operet ă, de p ăpu şi; Sal ă polivalent ă; Circ.
Func ţiuni de înv ăţă mînt Înv ăţă mînt pre şcolar;
93 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
Şcoal ă primar ă; Şcoal ă gimnazial ă; Liceu; Şcoal ă postliceal ă; Şcoal ă profesional ă; Înv ăţă mînt superior; Spa ţii de cazare pentru elevi sau studen ţi.
Func ţiuni de s ănătate Spital general (, municipal, cuplat sau nu cu dispensar policlinic); Spital de specialitate (maternitate, pediatrie, contagio şi, oncologie, urgen ţă , reumatologie, clinici particulare); Asisten ţă de specialitate (boli cronice, handicapa ţi, recuper ări func ţionale, centre psihiatrice); Dispensar policlinic [(gr. 1, 2, 3) 600, 1.200, 2.400 consulta ţii/zi]; Dispensar urban (cu 2-4 circumscrip ţii independente sau cuplate cu sta ţionar, cas ă de na şteri, farmacie); Alte unit ăţ i de s ănătate (centre de recoltare sânge, medicin ă preventiv ă, sta ţii de salvare, farmacii); Cre şă sau cre şă special ă; Leag ăn de copii, orfelinat, centru de zi; Azil de b ătrâni; Centru de asisten ţă social ă.
Func ţiuni sportive Ştrand în aer liber; Stadion; Terenuri de sport în aer liber; Spa ţii anexe de deservire a dot ărilor sportive; Patinoar artificial; Poligon pentru tir; Popic ărie; Teren de golf, teren de minigolf; Baz ă hipic ă; Sal ă de antrenament pentru diferite sporturi sau sal ă de fitness şi între ţinere corporal ă; Bazin acoperit, baie public ă; Sal ă de competi ţii sportive (specializat ă sau polivalent ă); Servicii de între ţinere corporal ă; Administra ţie, servicii şi dot ări de deservire a func ţiunii de baz ă;
Func ţiuni de loisir public Loc de joac ă acoperit pentru copii; Dot ări destinate activit ăţ ilor cultural-educative: muzeu, bibliotec ă, centru cultural, mediatec ă, filarmonic ă, teatru, circ, spa ţii şi amenaj ări pentru spectacole în aer liber; Terenuri şi instala ţii de sport cu acces public nelimitat şi f ără cl ădiri anexe; Alimenta ţie public ă având suprafa ţa construit ă desf ăş urat ă mai mic decât 200 mp; Grupuri sanitare publice.
Func ţiuni de loisir public cu caracter tematic Gr ădin ă zoologic ă; Gr ădin ă botanic ă; Parc tematic, parc de distrac ţii; Loc de joac ă acoperit sau în aer liber; Servicii şi dot ări de deservire a func ţiunii de baz ă.
Func ţiuni de loisir privat Parcel ări pt. gr ădini de loisir privat (Schrebegarten);
Func ţiuni de turism cu caracter intraurban Hotel *-*****; Hotel apartament *-*****; Motel *-**; Vil ă **-*****; Pensiune turistic ă categoria urban *-****; Hostel, Youth Hostel. Alimenta ţie public ă.
Func ţiuni de turism cu caracter extraurban Bungalouri *-***;
94 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
Caban ă categoria *-***; Camping *-****; Sat de vacan ţă **-***; Pensiune agro-turistic ă *-***; Tab ără de vacan ţă pentru elevi. Alimenta ţie public ă.
Func ţiuni industriale Hal ă de produc ţie, prelucrare sau asamblare; Sediu administrativ, spa ţii şi anexe destinate personalului (exclus locuin ţe); Depozit, centru de distribu ţie; Comercializare materiale de construc ţii; Centru de cercetare şi formare profesional ă; Incubator de afaceri; Parc de activit ăţ i; Infrastructur ă şi spa ţii destinate IMMuri-lor; Baz ă logistic ă, autobaz ă, garaj şi atelier de între ţinere tehnic ă a mijloacelor de transport rutier, terminal de mărfuri; Instala ţii de transfer intermodal de m ărfuri; Colectare şi depozitare fier vechi; Colectare, depozitare şi valorificare de şeuri şi materiale reciclabile; Autoservice, sp ălătorie auto; Sedii ale serviciilor comunitare de utilit ăţ i publice; Sta ţie de combustibili cu servicii aferente.
Func ţiuni aferente infrastructurii de transport public Gar ă de persoane; Autogar ă; Sta ţie intermodal ă; Sta ţie a trenului urban; Parcaje publice multietajate subterane şi/sau supraterane; Parcaje publice de tip park&ride; Depou pentru vehiculele tranportului public; Servicii aferente infrastructurii de transport public: alimenta ţie public ă, comer ţ, informare şi eliberare tichete, spa ţii de a şteptare etc.
Func ţiuni de gospod ărire comunal ă Sedii ale serviciilor publice de gospod ărire comunal ă; Pia ţă agro-alimentar ă, pia ţă de vechituri, obor; Cimitir, capele, cl ădiri administrative şi anexe ale cimitirului; Crematoriu uman; Ramp ă de de şeuri; Centru de selectare de şeuri; Pepinier ă; Depou pentru vehiculele tranportului public; Depou pentru vehiculele serviciilor de salubritate; Ad ăpost pentru animale de cas ă; Cimitir şi crematoriu pentru animale de cas ă.
Func ţiuni aferente echip ării tehnico-edilitare Construc ţii şi instala ţii aferente echip ării tehnico-edilitare; Sediu administrativ al regiei, spa ţii şi anexe destinate personalului, exclus locuinţe.
Unit ăţ i cu destina ţie special ă Unit ăţ i militare; Unit ăţ i de protec ţie civil ă; Unit ăţ i de poli ţie; Unit ăţ i de pompieri; Unit ăţ i ale serviciilor de informa ţii;
Func ţiuni agricole Exploatarea terenurilor în scopul produc ţiei agricole: cultivarea produselor agricole, livezit, cultivarea vi ţei de vie, p ăş uni, fâne ţe, solarii, r ăsadni ţe; Pepiniere viticole, pepiniere pomicole; Planta ţii de hamei şi duzi; Cultivarea plantelor cu folosin ţă industrial ă sau farmaceutic ă;
95 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
Amenaj ări piscicole; Construc ţii zootehnice, cu respectarea distan ţelor de protec ţie; Sta ţie de cercetare agricol ă; Depozitarea produselor agricole; Lucr ări şi amenaj ări de îmbun ătăţ iri funciare; Drumuri de exploatare agricol ă; Anexe destinate personalului, exclus locuin ţe.
Locuin ţe Locuin ţe individuale (unifamiliale); Locuin ţe colective (multifamiliale); Garaje şi parcaje aferente locuin ţelor.
Servicii aferente zonelor de locuin ţe (servicii de proximitate) Comer ţ alimentar; Comer ţ nealimentar; Cabinete medicale individuale, cabinete de medicin ă veterinar ă, cabinete individuale de avocatur ă şi asisten ţă juridic ă, cabinete individuale de contabilitate, birouri şi ateliere de proiectare şi design, birouri individuale de consultan ţă , ateliere de art ă, studiouri fortografice, detectivi particulari, laboratoare individuale de tehnic ă dentar ă, ateliere individuale de croitorie, tapi ţerie, rame şi tablouri, oglinzi, tâmpl ărie sau alte activit ăţ i manufacturiere negeratoare de zgomot sau emisii de orice fel şi f ără depozit ări; Saloane de între ţinere corporal ă: frizerie, coafor, cosmetic ă, masaj, fitness, saun ă, solar; Servicii de deservire a locuirii: cur ăţă torie de haine, atelier individual de repara ţii înc ălţă minte.
Echipamente publice aferente zonelor de locuin ţe Filial ă a administra ţiei locale (prim ărie de cartier); Spa ţiu de întrunire pentru comunitatea locatarilor; Sediu al asocia ţiilor de proprietari; Şcoal ă primar ă şi/sau gimnazial ă; Cre şă , cre şă special ă, gr ădini ţă , locuri de joac ă acoperite; Dispensar, centru de medicin ă de familie; Bibliotec ă, mediatec ă, centru cultural; Leag ăn de copii, orfelinat, centru de zi; Azil de b ătrâni, centru de asisten ţă pentru vârstnici; Sec ţie de poli ţie, sediu al poili ţiei comunitare; Centru de asisten ţă social ă; Parcaj colectiv multietajat destinat locuitorilor; Judec ătorie; Teren de sport, parc de cartier, loc de joac ă.
96 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
ANEXA 2 - DEFINI ŢII ALE UNOR TERMENI UTILIZA ŢI ÎN REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AL COMUNEI SLOBOZIA CIORASTI
În prezentul Regulament Local de Urbanism, au fost utiliza ţi o serie de termeni în plus fa ţă de cei con ţinu ţi în “Ghidul cuprinzând preciz ări, detalieri şi exemplific ări pentru elaborarea regulamentului local de urbanism”, aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 80/N/1996, sau a fost nuan ţat în ţelesul unor ă dintre ace ştia, astfel:
ACTIVIT ĂŢ I TER ŢIARE = activit ăţ i de servicii de toate categoriile conform Clasificării Activit ăţ ilor din Economia Na ţional ă - Comisia Na ţional ă de Statistic ă, 1992.
ACTIVIT ĂŢ I MANUFACTURIERE = form ă de produc ție industrial ă, bazat ă pe predominarea muncii manuale, pe diviziunea muncii în cadrul atelierului.
ALINIAMENT = linia de demarca ţie între domeniul public şi proprietatea privat ă. Se utilizeaz ă în reglement ări şi aliniamentul “de fund” care stabile şte linia pân ă la care pot fi dispuse cl ădirile spre interiorul terenului, în scopul de a se proteja o mai bun ă posibilitate de utilizare a interiorului insulei.
ALINIEREA CL ĂDIRILOR = linia pe care sunt dispuse fa ţadele cl ădirilor spre strad ă şi care poate coincide cu aliniamentul sau poate fi retr ăsă fa ţă de acesta, conform prevederilor regulamentului. În cazul retr ăgerii obligatorii a cl ădirilor fa ţă de aliniament, interspa ţiul dintre aliniament şi alinierea cl ădirilor este non aedificândi, cu excep ţia împrejmuirilor, acceselor şi a teraselor ridicate cu cel mult 0,40 metri fa ţă de cota terenului din situa ţia anterioar ă lucr ărilor de terasament.
ANEXE ALE LOCUIN ŢELOR = cl ădiri de mici dimensiuni realizate pe o parcel ă independent de cl ădirea principal ă, destinate pentru gararea a 1-2 ma şini sau pentru agrement (umbr ăre, pergola acoperite, sere), pentru ad ăpostirea animalelor şi produselor agricole pentru subzisten ţă sau comercializare;
CENTRU COMERCIAL ŞI DE AFACERI = parte a zonei centr ăle care grupeaz ă cele mai importante servicii manageriale, tehnice şi profesionale (grupate în cl ădiri specializate pentru birouri multietajate, dar recomandabil nu peste P+2 niveluri conform celor mai recente studii de marketing), servicii financiar-bancare, servicii profesionale pentru persoane fizice şi juridice, po ştă şi telecomunica ţii, agen ţii diverse (imobiliare, de turism etc.), edituri, centre media, centre şi galerii de art ă, expozi ţii,hoteluri, restaurante, comer ţ general, specializat şi de lux, servicii colective şi personale, activit ăţ i ale diverselor organiza ţii politice, economice, patronale şi profesionale, recreere şi sport în spa ţii acoperite, mici activit ăţ i productive manufacturiere specializate sau necesare pentru func ţionarea altor activit ăţ i din centrul de afaceri, depozite mic-gros, locuin ţe cu partiu special, în care sunt incluse spa ţii pentru profesiuni liber ăle (birouri de avocatur ă cabinete medicale, birouri de consultan ţă financiar - contabil ă etc.), str ăzi şi pia ţete pietonale, parcaje multietajate. Institu ţiile şi serviciile publice pot fi localizate în centrul de afaceri dar nu particip ă la definirea acestuia, nici func ţional, nici ca indici urbanistici utiliza ţi pentru delimitare (CUT exclusiv pentru comer ţ şi servicii - mai mare de 1,0).
COEFICIENT DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) - coeficient de utilizare a terenului (CUT) - raportul dintre suprafa ţa construit ă desfa şur ătă (suprafa ţa desf ăş ur ătă a tuturor plan şeelor) şi suprafa ţa parcelei. Nu se iau în calculul suprafe ţei construite desfa şur ăte: suprafa ţa subsolurilor cu înal ţîmea liber ă de pâna la 1,80 m, suprafa ţa subsolurilor cu destina ţie strict ă pentru gararea autovehiculelor, spa ţiile tehnice sau spa ţiile destinate protec ţiei civile, suprafa ţa balcoanelor, logiilor, teraselor deschise şi neacoperite, teraselor şi copertinelor necirculabile, precum şi a podurilor neamenajabile, aleile de acces pietonal/carosabil din incint ă, sc ările exterioare, trotuarele de protec ţie; [cf. Ordonan ţa nr. 27 din 27.08.2008]
COMER Ţ – structur ă actual ă a spa ţiilor comerciale este urm ătoarea: - centre comerciale locale - magazine populare - comer ţ specializat - sta ţii – service - alte spa ţii comerciale
COMER Ţ EN GROS = societ ăţ i comerciale care se ocup ă cu achizi ţionarea, depozitarea, reambalarea şi distribuirea m ărfurilor c ătre comercian ţii detaili şti.
CONSTRUC ŢII TEMPORARE – construc ţii determinate de necesitatea sau poten ţiabilitatatea desf ăş ur ării unor activit ăţ i temporare generate de anumite evenimente culturale, sportive , educative, de agrement sau activit ăţ i cu caracter sezonier ( patinoar, terase pentru alimenta ţie public ă, amenaj ări pentru comer ţ sezonier – Cr ăciun, M ărţişor, Pa şte etc.)
LOCUIN ŢE CU PARTIU SPECIAL = locuin ţe care includ spa ţii pentru profesiuni liber ăle, locuin ţe deserviciu.
97 PLAN URBANISTIC GENERAL - COMUNA SLOBOZIA CIOR ĂŞ TI JUD. VRANCEA
PIA ŢA DE GROS = spa ţiu amenajat unde produc ătorii locali i şi desfac produsele agricole c ătre comercian ţii detaili şti.
COMER Ţ / DEPOZITE MIC-GROS = filier ă intermediar ă de depozite în care intr ă m ărfuri în ambalaje de comercializare, în cantit ăţ i reduse şi cu rulaj r ăpid pentru aprovizionarea magazinelor, care se localizeaz ă în zona CENTRAL Ă, în zona mixt ă şi în centrele de cartier; astfel de depozite pot asigur ă şi aprovizionarea la domiciliu a clien ţilor. I.M.M. = întreprinderi mici şi mijlocii compuse din: - unit ăţ i micro – sub 10 angaja ţi; - unit ăţ i mici – între 10 şi 100 angaja ţi; - unit ăţ i mijlocii – între 100 şi 500 angaja ţi.
DESCHIDERE LA STRAD Ă - distan ţa/lungimea perpendicularei dintre limitele later ăle m ăsur ătă în punctul cel mai apropiat de aliniament.
ÎN ĂLŢIMEA MAXIM Ă A CL ĂDIRILOR - exprim ă în metri şi num ăr de niveluri conven ţionale (3 m) în ălţimea maxim ă admisă în planul fa ţadei, m ăsur ătă între teren (în situa ţia anterioar ă lucr ărilor de terasament) şi corni şe sau limita superioar ă a par ăpetului terasei. PARCEL Ă = Conform pct. 16 (glosar de termeni) din Norma tehnic ă din 01.10.2001 pentru introducerea cadastrului general aprobat cu Ordinul 534 a Ministerului Administr ăţ iei Publice parcela este„ suprafa ţa de teren situat ă într-o unitate administr ătiv-teritorial ă pe un amplasament bine stabilit, având o singur ă categorie de folosin ţă şi apar ţinând unui proprietar sau mai multor proprietari, în indiviziune. Din punct de vedere economic o parcel ă poate avea mai multe subdiviziuni fiscale. O subdiviziune fiscal ă este o por ţiune a parcelei având aceea şi clasificare calitativ ă.”
PERDELE DE PROTEC ŢIE = sunt forma ţiuni cu vegeta ţie forestier ă, înfiin ţate prin plantare, cu lungîmi diferite şi l ăţ îmi relativ înguste, amplasate la o anumit ă distan ţă unele fa ţă de altele sau fa ţă de un obiectiv, cu scopul de a-l proteja împotriva efectelor unor factori d ăun ători. Perdelele de protec ţie sunt pentru protec ţia terenurilor agricole contr ă factorilor climatici d ăun ători şi pentru amelior ărea condi ţiilor clîmaterice din perimetrul ap ărăt, antierozionale, de protejare a solului supus fenomenelor de eroziune, pentru protec ţia c ăilor de comunica ţie şi de transport, în special împotriva înz ăpezirilor, pentru protec ţia digurilor şi a malurilor contr ă curen ţilor, viiturilor, ghe ţii şi altele; Perdelele forestiere de protec ţie pot fi, dup ă caz, proprietate public ă sau privat ă şi constituie bun de interes na ţional.Dreptul de proprietate asupra terenurilor cu perdele forestiere de protec ţie se exercit ă în conformitate cu dispozi ţiile Legii 289/2002.
PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) - Procent de ocupare a terenului ( POT) - raportul dintre suprafa ţa construit ă (amprenta la sol a cl ădirii sau proiec ţia pe sol a perimetrului etajelor superiaore) şi suprafa ţa parcelei. Suprafa ţa construit ă este suprafa ţa construit ă la nivelul solului, cu excep ţia teraselor descoperite ale parterului care dep ăş esc planul fa ţadei, a platformelor, sc ărilor de acces. Proiec ţia la sol a balcoanelor a c ăror cot ă de nivel este sub 3,00 m de la nivelul solului amenajat şi a logiilor închise ale etajelor se include în suprafa ţa construit ă. [cf. Ordonan ţa nr. 27 din 27.08.2008]
SERVICII ŞI ECHIPAMENTE PUBLICE - serviciile publice care sunt finan ţate de la buget, se stabilesc prin norme şi sunt destinate tuturor locuitorilor; în mod special termenul de echipamente publice se refer ă la serviciile publice structur ăte în re ţea la nivel de zona reziden ţial ă şi de cartier – cre şe, dispensare, gr ădini ţe, şcoli, licee, biblioteci de cartier etc.
SERVICII DE INTERES GENERAL (SAU SERVICII COMERCIALE) = societ ăţ i, companii, firme, asocia ţii care asigur ă, contr ă cost sau în sistem non-profit, o larg ă gam ă de servicii profesionale, tehnice, sociale, colective sau personale.
NOTA: PENTRU EXPLICITARI MAI DETALIATE, A SE VEDEA „DICTIONAR CEMAT” SAU „GLOSAR AMTRANS- GHID TERMENI DE SPECIALITATE”.
98