László Rákosy
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Buletin de Informare Entomologică 26: 5-33, 2015 ISSN 1221-5244 print / ISSN 2668-8042 online / nr. art.: BIE26201501 Fauna de lepidoptere dintr-un sat transilvan cu agricultură tradițională (satul Cobor, jud. Brașov) László Rákosy Rezumat: În perioada 8-10.07.2015 au fost făcute investigații lepidopterologice în 10 puncte din jurul satului Cobor (jud. Brașov). Punctele alese au reprezentat principalele tipuri și subtipuri de habitate din zonă. Observațiile diurne au fost suplimentate cu colectări nocturne, utilizând două capcane luminoase portabile, tip găleată și un turn luminos cu bec 125W alimentat de generator. În doar două zile de observații și colectări au fost înregistrate 379 specii de lepidoptere, din care 29,2% (90 specii) aparțin celor diurne. Pentru menținerea diversității floristice și faunistice în fiecare din cele 10 puncte investigate, au fost făcute recomandări de utilizare a terenurilor prin agricultura tradițională. Cuvinte cheie: Lepidoptera, faunistică, Transilvania, agricultura tradițională, pajiști Abstract: During 8-10.07.2015 lepidopterological invetigations were made in 10 locations around Cobor village (Brașov county). the chosen locations represented the main types and subtypes of the habitats in this area. The daytime observations were suplemented with nightly collections, using two portable light traps, bucket type and a light tower with a 125W bulb powered by a generator. In just two days of observations and collections 379 species of lepidoptera were recorded, of which 29,2% (90 species) belong to the diurnal ones. In order to maintain floristic and faunal diversity in each of the 10 locations investigated, recommendations were made for land use through traditional agriculture. Key words: Lepidoptera, faunistic, Transilvania, traditional agriculture, grasslands Localizare geografică Satul Cobor (Kiwern, Kóbor) este atestat documentar ca așezare săsească în anul 1206. După ce așezarea a fost pîrjolită iar populația ucisă sau târâtă în robie de turci în anul 1432, vatra satului este încet, încet populată de către secui (Heltmann & Servatius 1993). Localitatea este situată într-o microdepresiune a Podișului Transilvaniei, cu accesibilitate auto dinspre Făgaraș și / sau Rupea, trecând prin satul Felmer, sau pe drumul Ungra-Ticușu-Cobor, desprins din șoseaua E60. Satul este situat la o altitudine de cca 450m, cu dealuri înconjurătoare care uneori depășesc 600m (Fig. 1). Populația actuală este de cca 550 locuitori, de naționalitate maghiară, română și rromi. Solurile sunt în general soluri brune acide și brune luvice, uneori afectate de eroziune. Pădurile care acoperă dealurile sunt de amestec gorun-carpen-fag, sau predominant gorun. Deseori pădurile naturale au fost înlocuite cu plantații de pin și salcâm. In zonele mai joase, pădurile de gorun au fost înlocuite de terenuri agricole, care, in ultimii 25 de ani s-au transformat în mare parte în pajiști mezofile cu Festuca rubra, Agrostis tenuis, Agrostis capilaris, Briza media, Anthoxanthum odoratum, Poa pratensis, Brachipodium pinnatum, Dactylis glomerata, Bromus sp, utilizate ca pășuni sau fânațe. Fig. 1. Satul Cobor cu pajiști colinare și fragmente de păduri de foioase. Material și metodă În data de 8-10.07. 2015 am efectuat o deplasare la Cobor, în vederea caracterizării habitatelor existente din punct de vedere lepidopterologic. Am parcurs pe jos și cu mașina de teren toate împrejurimile satului, alegând 11 puncte în care am efectuat transecte pe o distanță de 300m fiecare (Fig. 2, Tabel 1). În trei puncte am efectuat colectări nocturne cu două capcane luminoase portabile (tub UV de 8W si acumulator CaN) și un turn luminos cu bec 125HG alimentat de la un generator portabil Honda 350. Pe toată durata deplasării s-au notat speciile și numărul de exemplare observate. Determinarea s-a făcut în ca mai mare parte pe teren, unele exemplare, mai deosebite s-au mai greu de identificat au fost colectate și determinate ulterior pe baza literaturii de specialitate (Rákosy 1996, 2013, Székely 2011, 2012, 2013). Nr X Y 1 25.044983 45.928050 2 25.045200 45.931300 3 25.052767 45.933617 4 25.038233 45.938233 5 25.027800 45.961733 6 25.038917 45.960279 7 25.040933 45.960367 8 25.032266 45.954814 9 25.036271 45.955248 10 25.032814 45.952809 11 25.053999 45.951546 Tabel nr. 1 Coordonatele pentru punctele cu transecte și capcane luminoase din Cobor Rezultate și discuții Punctul 1. fânaț situat intr-o potcoavă înconjurată de pădure de amestec (Fig. 3-5). Coordonate geografice: N 25.044983°, E 45.928050°, altitudine 567m, fig., Fânaț mezofil cu porțiuni mezoxerofile (Cynosurion), parțial cosit, edificat de asociația Festuco rubrae- Agrostietum capillaris. Pe lângă graminee (Cynosurus cristatus, Festuca rubra, Agrostis capillaris, Briza media, Deschampsia caespitosa, Agrostis stolonifera, ș.a.) se regăsesc și numeroase plante cu flori, care asigură baza 6 trofică pentru un spectru relativ larg de fluturi diurni. Se remarcă Cirsium canum, Flipendula ulmaria, Lychnis flos-cuculi, Lythrum salicaria, Stachis officinalis, Knautia arvensis, Lathyrus pratensis, Leontodon hispidus, Centaurea jacea, Centaurea phrygia, Peucedanum oreoselinum, Trifolium montanum, Trifolium pannonicum, ș.a. Diversitatea lepidopterologică este mare, fapt datorat și diversității microhabitatelor existente. Fânațul este foarte heterogen,a vând porțiuni semiumbrite situate chiar în liziera pădurii, porțiuni mezofile distincte de cele mezo- xerofile, porțiuni dominate de graminee sau porțiuni dominate de vegetație de talie înaltă. Datorită denivelărilor existente, sau format jgheaburi mai umede cu vegetație diversă. La toate acestea se adaugă tufărișurile care oferă refugiu și protecție față de vânt. Starea acestui habitat este bună, fapt reflectat și de comunitățile de lepidoptere și asociațiile vegetale prezente. Fig. 3. Fânaț parțial cosit cu asociația Festuco rubrae-Agrostietum capillaris. Fig. 4. Fânaț mezofil bogat în specii vegetale și structuri arbustive 7 Fig. 5. Fânaț mezofil cu tufăriș în zona de ecoton Punctul 2. Fânaț mezofil din liziera pădurii. Coordonate geografice: N 25.045200°, E 45.931300°, alt. 574 (fig.2). Spre deosebire de punctul 1, punctul 2 este dominat de vegetație ierboasă înaltă, suprafețele cu fânațe fiind mai înguste, încadrate între trupuri de pădure. Se remarcă densitatea speciilor deStachis sylvatica, Betonica officinalis și Inula britanica. În acest punct, cositul nu a început încă. Din loc în loc se observă suprafețe de sol scurmate de mistreți, cu rol pozitiv pentru vegetație și sol. Este un habitat bine conservat prin activități tradiționale (cosit manual și apoi mecanic, odată pe an). Are și avantajul situării între două fâșii de pădure, ceea ce creează un microhabitat ferit de vând și de oscilații mari de temperatură, favorizând biodiversitatea ridicată. Fig. 6. Fânaț încadrat între două trupuri de pădure 8 Fig. 7. Vegetație ierboasă de talie înaltă cu numeroase specii bogate în nectar – Stachis sylvatica, Betonica officinalis Fig. 8. Porțiune necosită cu Inula britanica Punctul 3. Fânaț umed cu trestie, sau dominat de trestie. Coordonate geografice: N 25.052767°, E 45.933617° alt. 504m, (Fig. 2). Acest tip de habitat are o răspândire insulară, fiind condiționat de acumulările de apă în pătura superficială a solului. Forma habitatului este de obicei longitudinală (Fig. 9), dar apar și pete mai mici, insulare, de formă circulară sau fânațe umede care conțin exemplare de trestie (Fig. 10). Când trestia nu este dominantă, habitatul este destul de bogat în specii, mai ales datorită ofertei de nectar (Filipendula ulmaria, Bentonica officinalis, etc (Fig. 11). Am urmărit în mod special acest tip de habitat în speranța identificării plantei Sanguisorba oficinalis, plantă gazdă pentru speciile protejate Maculinea teleius și Maculinea nausithous. Nu a fost identificată nici Sanguisorba officinalis nici Maculinea telejus sau M. nausithous în întreaga zonă investigată. Habitatul poate constitui însă mediu de viață pentru Lycaena dispar, care trăiește pe specii de Rumex, prezente și în acest habitat. Fluturele nu a fost însă observat în perioada parcurgerii transectului. Starea habitatului este satisfăcătoare, nu se impun măsuri speciale. Cositul cât mai târziu, favorizează menținerea biodiversității în marginea asociațiilor cu trestie. 9 Fig. 9. Brâu de trestie care mărginește pe porțiuni destul de mari fânațul mexofil Fig. 10. Fânaț mezofil flancat în partea inferioară (depresionară) du un brâu dePhragmites australis. 10 Fig. 11. Fânaț mezohigrofil cuFilipendula ulmaria, Gallium verum și Phragmites australis. Punctul 4a: Terase pomicole abandonate, cu expoziție sudică, dominate de vegetație mezoxerofilă și tufărișuri xerofile (Fig. 12-15). Coordonate: N 25.038233°, E 45.938233°, alt. 563m (Fig. 2). Este cel mai interesant dintre punctele studiate. Terasele, amenajate pentru pomicultură în secolul XVIII-XIX, au fost abandonate după 1960-1970, fiind totuși cosite, manaul, odată pe an, în prima parte a lunii iulie. Acest mod de utilizare a favorizat instalarea unei vegetații deosebit de variate. Vegetația deosebit de bogată și bine conservată, permite dezvoltarea unor comunități bogate de fluturi nocturni și diurni. Pe lângă trei specii de Linum (L. flavum, L. tenuifolium, L. austriacum), Polygala major, Stipa sp. au fost identificate și specii localizate ca Salvia nutans, Iris pumilla, Ajuga laxmanii, etc. Forma de relief (terase) și tufărișurile formate pe anumite porțiuni, alături de expoziție și insolație, permit menținerea unor specii xerotermofile. Fiind vorba de