Proletari din toate țările, unițrvă! ANUL XXX, SERIA II, CODUL în Editura politică a apărut; Nr. 7962 principiilor și normelor muncii Codul principiilor 6 PAGINI și vieții comuniștilor, și normelor muncii 30 BANI ale eticii și echității socialiste și vieții comuniștilor, JOI ale eticii și 26 DECEMBRIE Editura politică. echității socialiste ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST 1974 PRIN MUNCĂ RODNICĂ, SPRE COTELE FINALE EXIGENȚELE VIEȚII DE ORGANIZAȚIE IMPUN ALE PLANULUI Șl ANGAJAMENTELOR! ACTIVIZAREA SUSȚINUTĂ A GRUPELOR SI ANILOR DIN CRONICA ÎNTRECERII SOCIALISTE

• CINCISPREZECE UNITĂȚI ECONOMICE DIN JUDEȚUL HARGHITA au DE STUDII anunțat îndeplinirea sarcinilor de plan pe patru ani. Calculele arată că aceste unități vor intra în luna ianuarie a anului viitor cu o producție suplimentară estimată la aproape 100 milioane lei.

• COLECTIVELE INDUSTRIALE DIN JUDEȚUL GALAȚI au Încheiat cu Interviu cu tovarășul VASILE BONTAȘ, succes activitatea economică pe anul în curs, realizînd înainte de termen prevederile de plan. Potrivit aprecierilor, pînă la 31 decembrie se va realiza o producție globală președintele C.U.A.S.C. din Centrul universitar București suplimentară in valoare de 340 milioane lei, depășindu-se angajamentul asumat în întrecerea socialistă cu 100 milioane lei. Comparativ cu. nivelul atins în 1973, anul acesta producția globală industrială a județului marchează o creștere de peste 15,4 la sută. — Perfecționarea cadrului po­ noi credem că tocmai la nivelul litic și organizatoric al asocia­ anilor și grupelor, unde tinerii țiilor studenților comuniști im­ au multiple probleme ce țin de • COLECTIVELE COMBINATELOR ȘI UNITĂȚILOR SIDERURGICE anunță pune în mod necesar activizarea studiu, de cercetare, de practică îndeplinirea cu o săptămină mai devreme a planului producției de laminate pe 1974. tuturor nivelelor asociației, sti­ productivă, ca și probleme so­ Succesul dobîndit are la bază. în principal, ridicarea indicilor de utilizare a agre­ mularea inițiativei și responsa­ ciale gospodărești ș.a.m.d., exis­ gatelor^ precum și îmbunătățirile aduse fluxurilor de producție. Au fost create, bilității lor în îndeplinirea sar­ tă toate șansele să instituim totodată, noi capacități de laminare și introduse tehnologii moderne de prelu­ cinilor colective. Din acest punct nucleul, celula de bază a unor crare a metalului. O atenție deosebită a fost acordată prelucrării și livrării metalului de vedere, care considerați că asemenea colective revoluțio­ într-o gamă variată de sortimente. Astfel, siderurgiștii au asimilat un număr im­ sînt nivelele spre care este ca­ nare. portant de produse, printre care laminate finite pentru industria de autoturisme, zul să se îndrepte in principal autobuze și autocamioane, țevi din oțeluri speciale pentru industria chimică și atenția în perioada imediat ur- — Am dori să cunoaștem cum pentru întreprinderile energetice. în prezent, se pun la punct tehnologiile unor noi mătoare ? s-au materializat aceste dezi­ tipuri de oțeluri destinate construcției de rezervoare, de conducte, vane sub presiune, derate in activitatea C.U.A.S.C. nave de mare tonaj și alte asemenea produse de mare complexitate. — Indiscutabil că sarcina de București. Care sînt principa­ Creșterea producției de laminate va continua și în anii următori cînd se prevede mare răspundere ce revine aso- lele lor rezultate ? Ce concluzii ca necesarul intern de laminate finite pline să fie acoperit de propriile întreprinderi. ciațiilor studenților comuniști, se pot desprinde din experiența în avansul de timp cîștigat, siderurgiștii sînt hotărîți să livreze, suplimentar, de a fi factor activ in evocarea dobîndită pînă acum ? beneficiarilor, aproximativ 135 00Q tone de laminate. comunistă a studenților, de a-i ajuta pe toți membrii asociației — Inițiativele, de pînă acum să aprofundeze conținutul docu­ în vederea activizării anilor și • CENTRALA INDUSTRIALA DE UTILAJ TEHNOLOGIC, CHIMIC, PETRO­ mentelor programatice ale Con­ grupelor de studii nu se poate LIER ȘI MINIER DIN BUCUREȘTI a realizat sarcinile planului anual. Datele gresului al XI-lea, se află în spune că au aparținut nemijlo­ centralizate pînă în prezent arată că cele 25 de unități ale centralei amintite au strînsă legătură cu necesitatea cit C.U.A.S.C. de la nivelul Cen­ realizat o producție suplimentară care depășește cu 141 milioane lei nivelul pla­ perfecționării cadrului politic și trului Universitar și, de fapt, nificat. organizator al vieții de asocia­ nici chiar institutelor. Aceste La baza acestor succese stau eforturile muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor ție. în acest sens, hotăritoare mi inițiative au plecat cum se spu­ din fiecare unitate productivă, care s-au străduit să-și respecte întocmai angaja­ se pare cerința de a stimula cu ne, tocmai de jos, de la verigile mentele asumate în întrecere, precum și măsurile adoptate de Consiliul oamenilor mai multă hotărire inițiative, de bază, iar la nivelul nostru a muncii și de Biroul executiv al centralei privind mecanizarea unor sectoare, defini­ responsabilitatea nivelelor de fost vorba, mai bine spus, de tivarea fluxuriloi tehnologice, extinderea programului de autodotare șj altele. Astfel, bază, adică a grupelor și anilor receptivitate la aceste inițiative, numai in acest an. în cadrul centralei au fost realizate peste 250' ștanduri de probă de stridii. A existat la un mo­ stirnulînd și alte institute să și încercări, echipate cu dispozitive și aparate de măsură și control, iar prin autouti- ment dat tendința de a concen­ preia acest exemplu. Dealtfel, lare au fost executate mai bine de 150 dispozitive și corpuri pentru sudura auto­ tra întreaga muncă la nivelul fa­ trebuie să precizez că nota lor Constructorii, mată, instalații mobile pentru tratamentul termic al sudurilor cu rezistori românești cultății sau al institutelor și asta caracteristică a fost lărgirea Avanposturile ■și altele. La toate acestea se adaugă măsurile pentru tipizarea instalațiilor fabricate din dorința de a asigura o mai sensibilă a sferei de acțiune a de unele mari întreprinderi ale centralei. comodă (acesta este termenul !) grupelor și anilor de . studii. coordonare a acțiunilor. Rezul­ Practic, la această oră, putem la cota tatul a fost că s-au obținut suc­ aprecia că există asociații la • PE ȘANTIERE, ÎN CADRUL TRUSTURILOR ȘI ÎNTREPRINDERILOR DE cese, dar că gradul , de interes, aceste nivele care cuprind toate CONSTRUCȚII INDUSTRIALE, pregătirile pentru „startul" producției din 1975 sînt de participare reală a studenți-' ' domeniile muncii și vieții de practic, încheiate. Constructorii și montorii au luat cunoștință de sarcinile sporite lor era încă scăzut. asociație. agriculturii marilor împliniri ale anului. Astfel, potrivit prevederilor planului de investiții, în 1975 urmează să fie Experiența de pină acum ne Astfel. în domeniul social, un puse în funcțiune fonduri fixe a căror valoare depășește suma de 131 miliarde lei,, îndreptățește însă să afirmăm accent deosebit s-a pus pe pre­ în aceste zile, ca a fi date în func­ concretizate, printre altele, intr-un număr de 530 de noi obiective și capacități in­ că nucleul unei autentice vieți luarea pînă la nivelul grupelor și în întreprinderi țiune. în imagine, dustriale și agrozootehnice importante. de organizație poate și trebuie și anilor de studii a acțiunilor unde se desfășoară trei dintre con­ O bază temeinică pentru îndeplinirea noilor sarcini de către formațiile Minis­ să se afle Ia nivelul anilor, al de autogospodărire, iar rezul­ o amplă și susținu­ structorii fruntași terului Construcțiilor Industriale a fost realizată de • pe acum prin îndeplinirea, cu grupelor de studii, acolo unde tatele cele mai bune, pe această tă activitate pentru — tinerii Costel zece zile înainte de termen, a planului de construcții-montaj din anul 1974 și problemele de muncă și viață linie, s-au obținut tocmai la intensive realizarea integrală' Găgălice, Stoica Ion efectuarea unor lucrări suplimentare în valoare de aproximativ 150 milioane lei. capătă substanță și pot fi cunos­ căminele și cantinele ce aparțin a sarcinilor de plan, și Nicu Militaru — De asemenea, pentru urgentarea, în continuare, a lucrărilor de construcții, minis­ cute, dezbătute și clarificate, cu insțitutelpr. și facultăților in pe șantierele de in­ care și-au adus o terul de resort a luat măsuri hotârîte pentru ridicarea gradului de industrializare a întreaga masă de studenți. De care principala preocupare in vestiții construc­ importantă contri­ construcțiilor, utilizarea în proporție mai mare a prefabricatelor, folosirea cu ran­ această direcție a venit de la torii dau un ultim buție ia înălțarea la acest' nivel se poate cel mai dament superior a utilajelor și îmbunătățirea organizării activității de pe șantiere, bine incepe munca de traducere verigile de bază (I.E.F.S., Insti­ și decisiv asalt în instalației de acri- măsuri care au fost aplicate, în bună parte. Totodată, împreună cu beneficiarii de în viață a recomandării secreta­ vederea finalizării Ionitril-3 din cadrul investiții — in special cu cei ai obiectivelor restante — au fost stabilite acțiuni rului general al partidului, to­ tutul agronomic, Institutul poli­ tuturor obiectivelor Combinatului pe­ comune pentru urgentarea livrării și montării utilajelor tehnologice. Se preliniină, tehnic). Pe linie profesională trochimic Pitești. varășul Nicolae Ceaușescu, de PASIUNEA PENTRU șl capacităților de astfel, că încă din primul trimestru al anului 1975 — cu toate greutățile intîmpinate a transforma fiecare organizație Foto : O. PLEC AN in sezonul rece — constructorii industriali să realizeze aproximativ 25 la sută din U.T.C., fiecare asociație studen­ ȘERBAN CIONOFF producție prevăzute sarcinile anuale de plan. țească, . într-un .colectiv comu­ FIECARE BOB DE GRÎU (Agerpres) nist de muncă și de luptă. Or, (Continuare in pag. a IV-aJ 5 eroi, 5 reportaje. 1974 — un an de rezonanță, bogat în fapte, bogat in oameni, se încheie. Pămin- însemnări tul dintre Dunăre și Carpați, din Banat, Transilvania sau Moldova a rodit și încărcat pîntecoase ham­ bare. Răsplată. Munca de onoare a străvechiului „Cutezătorii" cernoziom românesc, îndeletnicire pe cît de tradi­ țională pe atit de modernă, a fost în această toam­ nă încununată de 5 ori cu titlul de „Erou al Muncii Socialiste" și medalia de aur „Secera și Ciocanul". Cooperativele agricole de producție Comloșu-Mic, Baia Mare Gîrla Mare, Scornicești și stațiunile pentru mecani­ zarea agriculturii Gottlob și Lenauheim au primit de VALENTIN înalta cinstirea muncii unui popor harnic. Începînd cu acest număr, serialul nostru „Avanposturile agri­ HOSSU LONGIN culturii intensive" vă va prezenta oamenii, ideile, e- „Piatra Pițigoiului" este uri fortul, adică rădăcina comună a recoltelor deose­ basm arghezian din cartea de lectură a clasei a V-a ; fer­ bite obținute în unitățile amintite, către care trebuie mecată fiind, bucata de rocă îndeplinește posesorului orice să aspire toți lucrătorii ogoarelor. dorință. A fost ideea prea fe­ ricită a unui profesor să-și încerce elevii cerîndu-le să IN PAG. A III-A scrie ce ar face ei avînd-o ! Unul a scris că și-ar învia bunica, altul și-ar face un palat, altul — rachetă, altul SĂ DISCUTĂM DESPRE TINEREȚE, EDUCAȚIE, RĂSPUNDERI ar vrea să devină medic-vră- Demonstrația jitor pentru toate bolile lumii. Compunerile au fost citite în OCTAVIAN cancelarie și s-a hotărît că o asemene» temă să fie dată anual tuturor elevilor. Test efortului creator de inteligentă și suflet, „Pia­ COTESCU Iată-i : chipuri concentrate, ne demonstreze încă o dată tra Pițigoiului" intrase în MINA DE AUR marele circuit pedagogic al priviri grave, de oțel, destăi- că intre orele de școală și Scolii generale nr. 1 din Baia nuind în trunchiul proaspăt cele din ateliere există o in­ Mare, elevii o îndrăgeau. Si Acum cîțiva ani, venit pentru al elevilor din Baia Mare, se- a activității unui colectiv de ti­ de stejar, sau in pămîntul timă legătură. Și școala Și prima oară în mijlocul oameni­ cretarul Comitetului U.T.C. al neri care dă expresie concretă moale, argilos, așezat pe atelierul descoperă o lume, n-a mai mirat pe nimeni PREZINTĂ lor adîncurilor pămîntului, m-au Grupului școlar minier, și mem­ comandamentelor sociale ale în- masa olarului, sau in scin- descoperă o viață pentru cînd a fost vorba să se gă­ impresionat poate nu atit prin bru al Comitetului municipal vățămîntului modern. dura de brad pirogravată care manca este parametrul sească un nume pentru echi­ munca lor grea, de excepție, ci U.T.C. — Baia' " ...... Mare. La 18 ani, sensuri noi, necunoscute, pe ei definitiv. Intr-un alt ate- pajul de „Cutezători" porniți mai ales prin caracterele lor atîtea sarcini, de răspundere, care numai mințile lor tinere, spre Tara Lăpușuliri, soră în­ Școala văzută prin planul ei de lier-școală. meșterul olar tru .județ cu țelelalte două ÎN PAGINA dîrze și deschise. Cred că atunci neînțelese exact în toată am- producție entuziaste le surprind. Constantin Buclescu din Tis- am înțeles mai bine ceea ce, în­ plitudinea lor, te pot în- Iată-i ! Elevii sînt în va­ mana își transmite experien­ „țări" nordice — Maramureș deobște, numim bărbăție. demna ușor spre infatuare, canță, într-o vacantă în care și Chioar. Pentru prima filă — Pentru noi, după învățătu­ ța și talentul prin brațele și a „jurnalului de bord", pro- Revenit în Maramureș, cineva pericol cu urmări dintre cele ră — care rămîne obiectivul pri­ vigoarea fizică și spirituală fruntea acestor elevi care și mai nefaste. Nu este însă se regenerează prin efort, l'esorul-comandant Ghcorghe m-a îndemnat să scriu despre mordial ai activității în școală această vacanță au dedicat-o Makara a ales ca motto fraza A IV A „puii de mineri". Am dat curs cazul lui Borzan. El a rămas — „planul de producție1' se în­ prin muncă, prin ginduri nu creației. Nu mai puțin fas­ modest. A refuzat să scriu des­ rostite numai la gura sobei, Luminiței Gabor : „Cu ea să invitației și așa l-am cunoscut scrie printre preocupările cen­ cinantă ni se pare a fi și ajung pe Lună, pe Marte, pe pe Gheorghe Borzan. Are 18 pre munca și viața lui și mi-a trale ale vieții de elev. Aș dori ci aplicate util, creator, efi­ munca acestei eleve care și-a propus, cu fermitate, să scriu cient in atelierele școlare. Mercur, pe Venus, cu „Piatra ani. Este elev în anul IV al Li­ — ne spune Borzan — să insist propus să pirograveze un Pițigoiului" aș opri toate ceului industrial minier, la despre faptele elevilor Grupu­ asupra acestui aspect, deoarece Iată-i ! Trei dintre zecile rățoi Donald pentru colegii O NOUĂ PROMOȚIE „Electromecanică minieră". Dar lui școlar minier din Baia Mare de mii de elevi surprinși în mai mici de școală. războaiele din Tume, aș face Borzan mai are și o serie de — cărora, recent, conducerea are largi implicații și semnifi- clipele lor de deplină crea­ Iată-i : zeci de mii de elevi bine celor săraci și aș înfrăți funcții, nu ușoare și nici puți­ noastră de partid și de stat le-a ție. Dalta a înlocuit pentru care fac din această vacan­ oamenii de toate rasele, pen­ ne: vicepreședinte al Consilju- acordat „Ordinul Muncii clasa TEODOR POGOCEANU cîteva săptămîni stiloul, iar tă demonstrația unui efort tru ca Terra să ajungă „Re­ lui Național al elevilor, vicepre­ I" — însemn al onoarei și al lemnul — caietul de „teme creator, a unui efort pus în gele regilor" din Univers". ședinte al Consiliului județean hărniciei, prețioasă recunoaștere (Continuare în pag. a IV-a) pentru acasă". Gestul sigur, slujba materializării celor în­ DE ACTORI încordat al tînărulul, ține să vățate în orele de școală. (Continuare în pag. a IV-a) ------■ JOI 26 DECEMBRIE 1974 „SClNTEIA TINERETULUI" pag. 2

ÎN TABĂRA INTERJUDEȚEANĂ' DEVA t^CVÎt Studiind și aplicînd Activități cu un profund caracter Programul partidului, instructiv și recreativ____ Cochetul orășel al profe­ dul de folosire a materialu­ Prin rotație, fiecare județ siilor din municipiul Deva, lui intuitiv în desfășurarea organizează o seară distrac­ unde sînt masate cele mai activității politico-ideolo- tivă model în cadrul căreia hotărîrile Congresului al XI-lea importante grupuri școlare a gice“, „Organizarea diferen­ se desfășoară concursul de devenit pentru o scurtă pe­ țiată a pregătirii politice a creație originală și recitare rioadă gazda taberei inter- elevilor", „Orientarea șco­ intitulat „Partidului, inima județene de instruire și o- lară și profesională prin și gîndul", de muzică ușoară dihnă organizată de C.C. al prisma necesităților locale de și populară care desemnează U.T.C. Aproape 500 de elevi forță de muncă, înclinațiile steaua taberei și altele. For­ din județele Alba, Arad, Ca- și aptitudinile elevilor", „Par­ mațiile artistice, grupurile raș-Severin, Hunedoara, Si­ ticiparea elevilor la condu­ vocale, recitatorii, echipa de biu și Timiș, responsabili cu cerea microîntreprinderilor, dansuri tematice și altele se RAȚIONALITATEA — activitatea politico-ideolo- microfermelor agricole și a- pregătesc febril pentru a gică și social-profesională telierelor școlare" și altele. participa la spectacolul fes­ din licee, școli profesionale, în același timp, programul tiv dat în cinstea zilei de 30 școli de specializare postlice- oferă numeroase posibilități Decembrie la sala „Arta", ală și-au dat întîlnire animați . de recreere și destindere. în curs de desfășurare se CONDIȚIA DE VIAȚĂ de dorința de a-și perfecționa Zilele trecute elevii au vizi­ află, de asemenea, campio­ stilul și metodele de muncă. tat cetatea de foc a Hune­ natele de tenis, volei, șah și — Cum este și firesc, ne-a doarei, rămînind impresio­ baschet ale taberei care a- informat prof. Elena Drozd, nați de eroismul muncii coti­ trag un mare număr de par- comandanta taberei, caracte­ diene a oțelarilor, furnaliști- ticipanți. Se poate âfirma, rul de instruire este predo­ lor și laminatorilor. Itinera- deci, că fiecare din cele 7 minant. în cabinete special riul unei alte excursii a cu­ zile are o personalitate dis­ A OMULUI amenajate, înzestrate cu gra­ prins Muzeul mineralogic de tinctă, asigură posibilități fice, planșe, panouri, mij­ la Brad și monumentele is­ multiple de instruire și re- loace audio-vizuale, se des­ torice de la Țebea, unde se confortare, oferă participan- Marcel Varga, elev — județul Timiș : In Programul partidului ,se subliniază că satisfa­ fășoară dezbateri pe diverse află gorunul lui Horia. ților posibilitatea de a acu­ cerea necesităților oamenilor se va realiza în condițiile „stabilite in mod rațional". Aș vrea să probleme politico-ideologic^ — Activitățile cultural- mula o bogată experiență și social-profesionale, accen­ distractive, a ținut să sub­ care le va permite să-și aflu care este sensul acestei precizări și, de asemenea, după ce criterii putem aprecia caracte­ perfecționeze activitatea în rul rațional sau nerațional al unor necesități de viață ? tul punîndu-se pe metodica linieze profesoara Melania organizării unor activități Dronschi, comandanta ad­ cadrul sectoarelor de care specifice organizațiilor U.T.C. junctă a taberei, sînt orga­ răspund, să dea un nou im­ Răspunde conf. univ. dr. ACULIN CAZACU din școli. nizate de către elevii înșiși, puls pregătirii politico-ideo- Printre temele care fac su­ realizîndu-se prin aceasta logice și social-profesionale Problema satisfacerii necesităților de viață ale prolifereze fără discemămînt, să atingă nivele biectul acestora, rețin aten­ un important obiectiv me­ în școli. oamenilor ilustrează concepția de largă viziune lipsite de realism. ția cele referitoare la „Mo­ todic. AL. BĂLGRĂDEAN istorică pe care partidul, nostru și-o întemeiază In ceea ce privește stabilirea criteriilor de sa­ pe conceptul de raționalitate a vieții sociale. tisfacere a nevoilor sînt de părere că trebuie să Mai mult decît o simplă noțiune, ldeea de rațio­ plecăm de Ia ideea că ele nu sînt în primul rînd nalitate, așa cum este ea legitimată în documen­ de natură economicistă, oferind deci posibilitatea tele Congresului al XI-lea, explicitează concep­ unor calcule strict matematice. Dealtfel, nici ția noastră cu privire la căile și modalitățile de noțiunea de nevoi nu este acceptată în acest acțiune în vederea făuririi societății socialiste sens. Totuși, cînd vorbim despre criterii se au în CUM NE GOSPODĂRIM PROPRIA CASĂ multilateral dezvoltate și a înaintării României vedere cerințele bio-psiho-sociale ale organismu­ pe drumul spre comunism. Este, deci, vorba lui, valoarea retribuției și mărimea familiei, despre un principiu director de valoare generală, gradul de cultură, comportamentul social echili­ Nu de puține ori, în intervențiile noastre, am luat atitudine care marchează calitatea superioară a acțiunii brat. In ultimă instanță, respectarea exigențelor practice, concrete, de accelerare și finalizare a raționalității este o problemă de educație, de împotriva celor care găsesc subterfugii pentru lipsa de pre­ procesului revoluționar pe care îl desfășurăm. grad de evoluare a conștiinței. Dacă procesele ocupare în ceea ce privește construirea căminelor muncitorești Pledează pentru această Interpretare faptul că economice și cele sociale pot fi dirijate astfel pentru tineret, cît și pentru întreținerea acestora în condiții Cind constructorii atît în Programul partidului cit și în Raportul încît să se exprime tendința raționalității, nu-i necivilizate de folosință. In ambele cazuri, este vorba, mai în­ prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu ldeea mai puțin adevărat că reacțiile oamenilor pot totdeauna, de acel spirit gospodăresc clădit pe temeliile șu­ de raționalitate este asimilată cu imperativul frîna sau propulsa această stare. Supraevaluarea brede ale amînării măsurilor ferme. Revenim la mult așezării întregii activități sociale pe baza datelor nevoilor personale poate genera — pe fondul abordata chestiune, cu atît mai mult cu cît ora bilanțului științei celei mai înaintate, cu o dezvoltare ar­ unor resurse distribuite proporțional — o stare monioasă, proporțională, multilaterală și eficien­ de psihoză, de psihologie negativă, conducînd la ne obligă să ne confruntăm cu propriile noastje angajamente, își demolează locuința tă, identificîndu-se cu o creștere valorică absolu­ comportamente-limită și adesea paradoxale. să facem totul spre a le împlini. în scurtul răstimp. Avem în tă în toate compartimentele activității noastre. Educația își exprimă, în astfel de cazuri, slăbi­ vedere, înainte de orice, obligația tuturor de. a contribui ne­ Firește, din acest cadru general nu putea lipsi ciunile și lipsa de eficiență. abătut, prin munca noastră, la ridicarea continuă a nivelului omul, făuritorul socialismului. Gama largă a semnificațiilor de trai al celor ce muncesc. Putem răspunde acestui deziderat Printre tinerii ce beneficiază toare „detașate" din șantier, nu se poate cere mai mult tinerilor Pentru el, pentru optimizarea raționalității se concentrează comunist nu numai construind, ci și folosind judicios ceea ce de condiții optime în moderne­ prididesc să-1 dovedească. constructori, dat fiind programul vieții lui, raționalitatea reclamă totuși într-un punct anume, de­ le cămine de nefamiliști, con­ Evident, unele din cauze sînt lor de lucru sau că „aceste imo­ ÎNTREBĂRI ni se oferă. în acest sens, grupajul nostru înmănunchează rai­ structorii au o situație aparte : o deschidere nelimitată spre nou, semnat printr-un termen care durile de mai jos, întreprinse pe șantierele respective din. ju­ „obiective". Printre acestea, fap­ bile n-ar fi cămine de nefami­ un acord fundamental practic cu își croiește tot mai mult pîrtie toate cheltuielile legate de caza­ tul că, deși construite de înseși ceea ce presupune progresul w ■ în cîmpul cercetării științifice : dețul Alba, în căminele constructorilor argeșeni și al tinerilor rea lor sînt suportate de între­ liști, ci muncitorești (!?), ocupa­ condiției lui umane și al comu­ KASEIISMJRI cel de calitate a vieții. Desem- de la I.M.U. Bacău. ______prinderi in limita sumelor alo­ întreprinderile amintite, cămi­ te provizoriu, pînă la terminarea nității din care face parte, un tot • r, ’ ’ - I’’ V nînd totalitatea bunurilor și ser­ cate pentru organizarea de șan­ nele au fost date în folosință cu lucrărilor în șantier". s 7 mai înalt nivel de cultură și viciilor pe care le încorporăm în tier. Dacă mai adăugăm la a- defecțiuni la instalații. Din do­ uzul nostru permanent, acest termen nu voiește Și iarăși, nu putem să nu' ne competență în care se încorporează conștiința ceasta și faptul că locatarii sînt tarea unuia din căminele amin­ întrebăm unde este prezența.or- propriei responsabilități față de ceea ce este nicidecum a ne Îndemna atenția spre hiper- în același timp specialiști în ra­ în prezent el și societatea socialistă, față de trofismul nevoilor. Optima calitate a vieții este tite lipsesc dulapurile pentru ganizației U.T.C., atîta vreme cît perspectiva istorică formulată de Programul cea în care nevoia de conservare este satisfăcu­ I ntirzieri... mură, lor datorîndu-li-se schim­ haine. Totodată și lipsa de inte­ președintele comitetului de că­ partidului. tă, iar condițiile de progres și perpetuare sînt barea de zi cu zi a orașelor ță­ res pentru amenajarea unor spa­ min de la TCI, Gheorghe Matei; Raționalitatea este, deci, gîndită ca un atribut întrunite. Dincolo de aceste limite se instituie rii, te-ai aștepta ca, acolo, în că­ ții pentru gătit, sub pretextul că omniprezent, aplicabil unei game largi de de­ abuzul, excesul, spiritul gregar și consumatorist, n-a găsit altceva mai bun . de terminări care tind să circumscrie totalitatea disarmonia organismului și altele. Aș spune mine. la ei acasă, cu alte cuvin­ „tinerii mănîncă, oricum, la can­ spus la o întîlnire inițiată de co­ dimensiunilor afirmării omului în viața socială. chiar că raționalitatea, își găsește un echivalent te, să regăsești pasiunea pentru tină". Că lucrurile nu stau chiar mitetul municipal al U.T.C. cu Ne propunem acum, trecînd pe scară istorică de în structurile de calitate ale vieții, structuri în planificate frumos a profesiei lor, mina de așa o dovedesc vasele de mîn- administratorii și cu membrii la posibilitatea raționalizării (mult timp rămasă care se afirmă spiritul de organizare, ordinea, buni gospodari aplecați spre te­ ea însăși doar aspirație), la realitatea efectivă a antirisipa, chibzuiala, realismul, cumpătarea, care și reșourile ce se găsesc în comitetelor de cămin, decît că acesteia. Vorbim despre amplasarea rațională a responsabilitatea și altele. într-un cuvînt, tota­ Căminul de fete al întreprin­ fie gata la timp, iar „locatarii" meinice lucruri destinate dura­ toate camerele. „tinerii de la TCI sînt veniți de forțelor productive, folosirea rațională a fondului litatea acestor determinări ne conduce spre ma­ derii „Porțelanul" din Alba Iulia să petreacă sărbătoarea revelio­ tei, permanenței. Și totuși, aces­ Dincolo de aceste aspecte, „o- peste tot, aici găsind adăpost funciar și a resurselor naturale, utilizarea ra­ terializarea ideii de raționalitate care, aplicată a fost gata înainte de termen, nului în casă nouă ! te lucruri, evidente oricui, sînt Pentru căminul tineretului de biective", cel puțin în ceea ce îl toți derbedeii, toți cei ce n-au țională a timpului liber, stabilirea rațională a la domeniul satisfacerii nevoilor de viață, în­ deși beneficiarii au cerut con­ total absente uneori tocmai aici, nevoilor de viață etc. Care este trăsătura de u- seamnă crearea unei personalități umane plenare structorilor unele modifică'ri la la întreprinderea de utilaj mi­ privește pe tineri, intervine găsit altceva de lucru...". Cu o nire a tuturor acestor expresii? Cred că toate în care condiția materială se armonizează cu o proiectul inițial. Desfășurarea nier din Alba Iulia chiar bene­ în căminele de tineret ale con­ proasta organizare, indiferența astfel de concepție, nu ne mal ficiarul a cerut, la un moment vizează desemnarea acelui proces istoric, cu condiție intelectuală, morală, ideologică adecva­ ritmică a operațiilor s-a datorat structorilor. pentru educarea spiritului gos­ mirăm că rezultatele „muncii e- largă desfășurare în timp, traversat de contradic­ tă posibilităților și exigențelor societății, omului și sprijinului acordat de bene­ dat, amînarea cu un an a con­ strucției ! Ajunsese la concluzia Piteștiul, bunăoară, oraș în podăresc la locatari. Nu pot fi ducative" sînt cele arătate. ții și nu o dată abătut în zig-zag, prin care se însuși. In sfîrșit, raționalitatea înseamnă o pu­ ficiarii săi direcți, tinerii mun­ plină dezvoltare, beneficiază de realizează un acord intre nevoile oamenilor, re­ nere de acord pe o treaptă superioară a exis­ citori, care, prin muncă patrio­ — după atîta timp — că nu e acceptate în nici un caz expli­ sursele disponibile și conștiința necesității. Mai tenței noastre, a fiecăruia, cu scopul esențial al tică. au lucrat de la „fundații bună amplasarea obiectivului în un lot valoros de constructori, cațiile primite, după care nu li MARIAN GRIGORE clar : raționalitatea se constituie ca atare doar în orînduirii socialiste, formarea omului de tip nou. pînă la curățenia generală". Dar, raport cu drumurile de acces, în același timp, în domeniul au- măsura in care nevoia este sancționată de conști­ după ce totul a fost gata, con­ cerind ministerului aprobarea să ducerea întreprinderii, fără să se fie scos din planul anului 1973, togospodăririi căminelor de ne- ința necesității ei, iar acțiunea de a o satisface de Rubrică realizată de: familiști* există deja în munici­ perceperea resurselor. Altfel, nevoia poate să TRAIAN GINJU mai consulte cu organizația ca să fie trecut în planul anului U.T.C., cu tinerii care lucraseră 1974. „Cu plăcere !“, li s-o fi răs­ piu o experiență acumula­ atîtea luni la construcție, a'tre­ puns. Aveau beneficiarii un an. tă. Căminele de la întreprin­ cut la împărțirea locurilor. Ne­ timp la dispoziție, ca să fixeze Au uitat obligațiile mulțumirile au venit de la faptul și după busolă amplasarea con­ derea de motoare electrice și CARTEA POLITICĂ TG. MUREȘ: că au primit locuință, în primul strucției ! cele de Ia întreprinderea „Arge- rînd, cei care nu puseseră o că­ în ce stadiu se află acum că­ șeana" pot fi date oricind drept rămidă la construcție. Și, colac minul tineretului ? Pregătit ca jle-am îndeplinit peste pupăză, la administrația idee în 1972, hotărit să se facă în modele în scopul arătat. Fapt căminului de fete conducerea 1973, apoi amina t pentru septem­ ce face să apară și mai inexpli­ de locatari întreprinderii a numit un băr­ brie 1974 — se află acum tot în cabilă situația întîlnită în cămi­ bat... întîrziere față de grafic, față de nele Trustului de construcții in­ Societatea de consum planul cincinal" Se mai află în construcție că­ nevoile stricte ale tinerilor. „O minul tineretului de la turnăto­ greșeală în fila de plan, ni se dustriale și ale Trustului de Căminul Fabricii de mașini- Acești meseriași, care lucrea­ Microîntreprinderea Grupu­ ria de fontă. Tergiversări în ale­ spune. S-a bifat cu creionul un montaj utilaj chimic București, unelte din Bacău este o clădire ză în fabrică cu aparatură com­ lui școlar „Metalotehnlca" din gerea amplasamentului și întîr- termen din trimestrul IV al a- ale grupului de șantiere Pitești, frumos concepută ce se integrea­ plexă piese de finețe tehnică, Tg. Mureș are 21 de ateliere. zierea deschiderii finanțării (se nului acestuia". Se află deci în- cămine în care domnesc literal­ ză armonios între construcțiile n-au învățat încă să remedieze Pe profile, fiecare cu plan de pare că, uneori, este mai greu de tr-o întîrziere „planificată". Cum noului cartier recent apărut. In defecțiunile instalațiilor, pe care, realitate producție așa cum au uzinele efectuat această operațiune s-a rezolvat între timp problema mente paragina, dezordinea șl hol, o gazetă de perete ce poar­ și un om fără cunoștințe de me­ în care vor lucra elevii după scriptică decît lucrările efective, cazării tinerilor î Unii la gazde, murdăria. Am renunțat curînd tă o listă tu numele a 15 tineri canică le poate rezolva? Unde absolvire: lăcătuși, strungari, ale obiectivului) au creat încă unii făcînd naveta, alții au re­ să dăm exemple concrete, să in­ ce alcătuiesc comitetul de că­ este demnitatea lor profesio­ frezori, sculeri-matrițeri, tur­ de la „fundație" decalajul față nunțat, angajîndu-se în alte min și o alta anunțînd comite­ nală? Cel mai răspîndit slogan în rea care se pune și care verifică nători... de grafic. Același lucru s-a pe­ locuri de muncă : cițiva pe timp dividualizăm, ca excepții, cazu­ tul de redacție al gazetei de pe­ Administratorul căminului, to­ lumea capitalistă contemporană, falsitatea conceptului — opinează — Avem plan de stat, ne trecut și la altă construcție, la de vară au dormit, o perioadă, rile tinerilor certați cu ordinea rete. Alături, pe un panou, în­ varășul Pricoci Vasile, ne măr­ „societatea de consum", a deve­ dr. Olivia Clătici — este aceea cu informează maistrul-instruc- întreprinderea „Metalica" din în hală ! Noua conducere a în­ și disciplina, întrucît tabloul de­ treg regulamentul-cadru. In rest turisea neputința intervenției în nit în ultima vreme conceptul privire la echitatea repartiției bu­ tor Ion Degeratu, și nu ne Aiud. Văzînd tinerii că se tot a- treprinderii ne-a asigurat de re­ nimic ce ar putea atesta activi­ cazul cîtorva tineri — anume mînă „deschiderea finanțării", zolvarea cît mai urgentă a aces­ zolant este general : haine arun­ cheie al ideologiei burgheze fiind nurilor produse. Or, la această putem permite să ne jucăm cate grămadă, praf și mortar a- tatea cuiva din colectivul de re­ Stanciu Constantin, Vetrea Ion, investit cu pretențiile unei expli­ întrebare esențială și firească, ca­ de-a școala, de-a învățatul pentru că se făcuseră modificări tei situații. dacție al gazetei. In dreapta in­ Iftimie Dorii — care se sustrag meseriei. Dispunem de con­ în proiectul inițial (de ce atîtea De dorit,, însă, era să nu se a- dunate peste zi, instalații sanita­ trării o sală ce a avut, poate, controalelor de orice fel, încuin- cații fundamentale și definitive a pitalismul contemporan nu oferă diții excelente pentru ca ele­ modificări în proiecte ?), au în­ cîndva, o destinație, dar acum du-se pur și simplu în cameră, stării actuale și de perspectivă a un răspuns realist, ilustrind o jungă aici. re defecte, descompletate, dis­ vii să învețe meseria nu să ceput prin muncă patriotică lu­ truse. Un haos căruia femeile de rămasă fără ușă și fără nici o în propria lor indolență. In uni­ societății capitaliste din țările in­ creștere substanțială a discrepan­ o fure. Nivelul de cunoștințe crările ajutătoare la fundație. I- întrebuințare, face o impresie versul mucegăit al jocurilor de dustrializate. Pledoaria pe care țelor dintre consumul maselor și și indeminarea practică a ele­ nițiativa lor face ca lucrarea să ION MARCOVICI serviciu, primind adesea și aju­ dezolantă asupra vizitatorului, noroc. O asemenea stare de lu­ o formulează dr. Olivia Clătici în consumul posesorilor de capital. vilor noștri trebuie să fie la chiar din primul moment. Par­ cruri nu poate fi curmată? To­ studiul apărut recent în colecția Ceea ce demonstrează că soluția absolvire acela al muncitori­ terul imobilului fiind locuit în varășul Grădinara, secretar al „Dezbateri ideologice" își propu­ pe care o caută ideologii bur­ lor in categoria I bază care comitetului orășenesc U.T.C., ne își depășesc zilnic sarcinile exclusivitate de fete este ceva informează că s-au organizat și ne să evidențieze motivele care ghezi nu se află în domeniul fac­ mai îngrijit, camerele aranjate fac din acest concept elementul de de plan cu 10 la sută. se organizează irîtreceri între torului de consum ci în domeniul Trecem prin atelierele de relevă prezența cămine, că s-au făcut raiduri- prim plan al ideologiei nemarxisle fundamentelor politice pe care întrucîtva unor strungărie, lăcătușerie, elec­ gospodine. Urcînd la celelalte anchetă, cam de două ori pe lună și antimarxiste. Însuși titlul stu­ este așezată societatea capitalistă, tric. Elevii, organizați în echi­ pe la fiecare cămin, rezultatele diului — situarea conceptului în­ depășirea obstacolelor care-i stau pe, execută piese și suban- nivele atmosfera se schimbă ra­ fiind afișate la gazeta de perete tre mit și realitate — atestă de în față nefiind posibilă decît prin samble pentru mașinile de dical, numărul camerelor curate și anunțate la stația de radio a la bun început intențiile autoarei eforturile clasei muncitoare, ale tricotat rectilinii, pentru ma­ fiind foarte redus. Coșurile de gu­ întreprinderii respective etc. Dar de a demonstra netemeinicia, in­ tuturor forțelor progresiste, de șinile de cusut fabricate de noi — pline pînă la refuz, scrum efectele unor asemenea acțiuni consistența teoretică și practică a întreprinderea tirgumureșea- nu se fac simțite aici, la căminul a impune o autentică și echitabi­ nă „Metalotehnica". de țigări și chiștoace ajunse pînă de tineret al I.M.U. Bacău. Cum acestei idei. lă valorificare a cucerinirlor teh­ firmei este cunoscut in țară și în paturile răvășite, cu cear­ nu se face simțită nici prezența Prin prezentarea unui remar­ nice și științifice, de a le asocia și străinătate. comitetului U.T.C. din întreprin­ cabil volum de informații cu pri­ cu cuceriri de ordin social și po­ ceafurile neschimbate de multă La atelierul de montaj Ște­ vreme. Ușile și dulapurile din dere (secretar Ion Catană), nici vire la dezvoltarea economică ac­ litic de care să beneficieze, ma­ fan Neamțu execută un ro­ a comitetului de cămin. Tot ca tor pentru motorul electric. unele camere poartă urme de tuală a țărilor capitaliste indus­ sele populare. Exact ceea ce evi­ rămîne din această activitate în trializate, autoarea reușește să tă să vadă și să recunoască pro­ 11 ajută Ilie Alupoaie. cuțit, instalațiile sanitare sînt supună atenției cititorului o rea­ motorii ideologiei societății de — Am venit tocmai de la defecte. Inutil să descriem în­ căminul amintit sînt lozincile Botoșani, imi spune Alupoaie, mobilizatoare de felul: „Cum litate concret istorică care infirmă consum. trebuie să merg cu ceva aca­ tregul aspect, de un grotesc ve­ iluzia unei societăți capitaliste u- să. Cu ceva mai mult decit ritabil. Nu le-a explicat nimeni păstrăm și gospodărim bunul ob­ nitare, necontradictorii. Întreba- G. TRAIAN să fi putut învăța acolo. acestor tineri că bunurile date ștesc", tabelele cu membrii co­ — Vă îndepliniți norma? lor în folosință, nu fără eforturi mitetului de cămin și al colecti­ — Nu ajunge să o îndepli­ vului redacțional al gazetei de nim. Trebuie să o depășim. financiare și materiale, sînt și PENTRU O LUME MAI BUNĂ, Zilele care au premers Con­ ale celor ce vor urma lor în că­ perete. O prezență, putem spu­ gresului al XI-lea al partidu­ min? Că atitudinea lor este de-a ne fără riscul de a greși, cu ade­ lui au fost zile de efort pen­ vărat... pe hîrtie. MAI DREAPTĂ tru recuperarea unor restan­ dreptul anacronică cu normele țe ivite din cauză că o peri­ de conviețuire și civilizație? STROE DAN DRAGOȘ Culegere de tratate, declarații solemne comune încheiate oadă am participat la strin- de România socialistă cu alte state gerea recoltei. De fapt, res­ tanțe nu erau restanța la Construirea și gospodărirea căminelor muncitorești pentru Instrument de referință și documente de mare valoare pian, ci la angajamentele su­ tineret fac obiectul unor preocupări susținute din partea tu­ în același timp lucrare de politică internațională : tra­ plimentare. La începutul a- turor organelor responsabile. Tot ce se întreprinde pornește largă adresabilitate, volumul tate de prietenie și coope­ nului ne-am propus să produ­ de la dorința asigurării pentru tînăra generație a unor condiții își propune să prezinte ma­ rare, declarații solemne co­ cem peste 14 milioane plani­ terializarea eforturilor Româ­ mune, declarații comune. ficate și o jumătate de mi­ cî) mai bune, civilizate, de viață. Problema esențială rămîne niei pentru edificarea unei Volumul este prefațat de lion. Apoi ne-am suplimen­ atitudinea față de aceste bunuri. Cum se educă ea în spiritul noi ordini internaționale ministrul afacerilor externe, tat angajamentul cu încă o adevărat gospodăresc la tinerii care beneficiază de astfel de bazate pe aplicarea de către George Macovescu, al cărui jumătate de milion. Așa că condiții este întrebarea căreia trebuie să-i răspundă în per­ toate statele a principiilor studiu introductiv ilustrează la 31 decembrie vom depăși manență organele și organizațiile U.T.C., cu deplină maturitate fundamentale ale dreptului prezenta și locul României planul anual cu peste un mi­ Tehnică avansată, estetică, funcționalitate... comunistă. internațional, ca un sistem u- în efortul comun pentru gă­ lion. Să știți că noi ne-am lată principalele calități ale televizoarelor VENUS, OLIMP, ARIA - cu diagonala de 47 Exemplele de mai sus nu evidențiază pretutindeni, așa cum nitar. Lucrarea cuprinde sis­ sirea formelor politice și ju­ îndeplinit planul cincinal. De cm. tematizat și selectiv rezulta­ la 1 martie lucrăm deja în cm, OPERA, SATURN, DIANA cu diagonala de 59 cm țț ASTRONAUT cu diagonala de 65 ar trebui, o atare obligație. De aceea, supunem discuției ast­ tele întîlnirilor președintelui ridice care să consfințească contul anului 1976. Prezentate în casete furniruite, cu o linie modernă, asimetrică, televizoarele au o mare fel de cazuri, așteptînd sugestiile și acțiunile întreprinse pen­ Nicolae Ceaușescu cu alți conceptele noi ale democra­ stabilitate în funcționare, imagine și sunet de calitate. (PF(~rTMT tru îndreptarea lor. Primii sînt datori să o facă, evident, cei în șefi de state, concretizate în tizării vieții internaționale. MIRCEA BORDA De vînzare și cu plata în rate lunare. LKtUUln/ cauză. ------„SClNTEIA TINERETULUI" pag. 3 JOI 26 DECEMBRIE 1974 TINERETUL - FACTOR ACTIV IN ÎNDEPLINIREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN ACTIVITATE SUPERIOR ORGANIZATĂ-REALIZĂRI PESTE NIVELUL PREVEDERILOR Fiecare muncitor - coautor Initiative convertite ■ ■ la realizarea unei producții in rezultate practice Nu este deloc greu să apreciezi Acestor date de ordin tehnic mai consistente, crescînd în a- cît de utilă și de eficientă s-a li se cuvin adăugate și rezulta­ celași timp valoarea producției suplimentare de o sută dovedit aplicarea, la întreprin­ tele practice, imediate, înregis­ obținute în cadrul schimburilor derea de aparate electrice pen­ trate. Dacă în vechea organiza­ de onoare, care însumează acum tru măsurat, a numeroaselor ini­ re, de pildă, o brigadă realiza aproape 300 000 lei. Un argument țiative muncitorești purtînd sem­ pe schimb în medie 30 de apa­ în plus pentru stimularea in nătura tinerilor de aici. Dacă rate, acum numărul acestora se continuare a unor noi și valo­ milioane lei pînă nu demult depășirea sar­ situează la 70—75 și chiar 80. La roase inițiative destinate spori­ începind din această săp- care ei, tinerii, s-au angajat să cinilor de plan se datora în cea fel și la contoare unde depășiri­ rii producției, creșterii eficien­ tămină, o nouă unitate eco­ o adauge prin schimburile de mai mare parte unor eforturi de le curente sînt acum in jur de ței ei. nomică, una dintre cele mai onoare bilanțului anual al în­ muncă suplimentare, în prezent, 80 la sută. în aceste condiții re­ mari ale județului Cluj — treprinderii. Față de un angaja­ se poate afirma cu certitudine zultatele întrecerii socialiste sînt ION DANCEA „Industria sîrmei" din Cîm- ment inițial de 1,8 milioane iei, că la baza realizărilor net supe­ pia Turzii, lucrează în con­ la 23 August uteciștii raporta­ rioare obținute în producție stă tul anului viitor. Amintind seră că au realizat 2,8 milioane o mai rațională și eficientă fo­ că din angajamentul indus­ lei, la 25 noiembrie, data înce­ losire a capacității fiecărui mun­ triei întregului județ, de a perii lucrărilor Congresului — citor, o superioară organizare a Cu planul anual da în acest an o producție 4,5 milioane lei, iar în prezent producției și a muncii în. cadrul suplimentară de patru sute aproape 5 milioane lei. secțiilor și atelierelor. „Totul a milioane lei, un sfert a fost — Deși în multe privințe se pornit — ne spune tovarășul Ion realizat aici pînă la 1 decem­ părea că organizația U.T.C. nu Dolipschi, secretarul comitetului îndeplinit brie. vom înțelege mai bine ar avea cum să intervină, ne U.T.C. — de la sugestia pe care măsura eforturilor depuse de declara Traian Cismaș, secreta­ ne-a făcut-o cu prilejul uneia într-o telegramă adresată fondul de stat. S-a livrat, de cei peste opt mii de munci­ rul comitetului U.T.C., cînd am dintre ședințe tovarășa Maria Comitetului Central al Parti­ asemenea, la fondul de stat tori, tehnicieni și ingineri analizat ceva mai atent pro­ Voina, secretară în secția S-5, dului Comunist Român, cantitatea de 126 000 tone de de la „Industria sîrmei" din priile noastre rezultate, am vă­ referitoare la valorificarea tovarășului NICOLAE sfeclă de zahăr. Cimpia Turzii. zut cît de mari sînt posibilitățile superioară a posibilităților mari CEAUȘESCU, Comitetul ju­ în numele tuturor locuito- ce ne stau la îndemină. Să, dau de care dispun cei aproape 1 500 dețean Covasna al P.C.R. ra­ rilor județului Covasna, ro­ Să Ie redai efortul unui an un exemplu. La un moment de uteciști cîți numără întreprin­ portează că toți cei care tră­ mâni și maghiari, tineri și de muncă aproape că este cu dat, secția TOT-2 acuza calita­ derea noastră, majoritatea ab­ iesc și muncesc pe aceste me­ vîrstnici, conștienți de minu­ neputință. Oamenii iți vorbesc tea slabă a materiei prime pe solvenți de liceu sau de școli leaguri au îndeplinit planul natele perspective deschise simplu, te invită după orele de care o prelucra și într-un anu­ postliceale. Avind ca punct de la producția industrială pe de programul partidului de program să îți ofere date, cifre. me fel tinerii de aici explicau pornire o asemenea propunere, anul în curs, preliminindu-se făurire a societății socialiste Nu au timp. Chiar și dispecera­ pe bună dreptate productivita­ cu sprijinul direct al conduce­ ca pînă la 31 decembrie a.c. multilateral dezvoltate și îna­ tul, serviciul planificării și ur­ tea scăzută, rebuturile, iar unii rii unității și pe baza sugestiilor să se realizeze o producție intare a României spre co­ măririi îndeplinirii planului cu dintre ei chiar neîndeplinirea și observațiilor făcute în cadrul suplimentară în valoare de munism, organizația jude­ greu își găsesc un minut-două normelor. Dar pentru că cei organizațiilor U.T.C. din secțiile 100 milioane lei. țeană de partid se angajează Alături de colectivele de pentru a-ți oferi o relație. care le livrau materia primă de E-5 și „Contoare" am declanșat în fața Partidului Comunist — Așa este tot anul la noi — slabă calitate erau colegii lor muncă din industrie, lucrăto­ Român, a dumneavoastră, iu­ imi spunea tovarășul Grigore de la laminorul 3, intr-o aduna­ o largă acțiune de reorganizare rii ogoarelor din ^operative­ bite și stimate tovarășe Urs, directorul tehnic al între­ re generală s-a propus o ana­ a producției la nivelul fiecărei le agricole de producție și în­ Nicolae Ceaușescu, că nu-și liză a muncii în comun a celor treprinderile agricole de stat vor precupeți eforturile pen­ prinderii. înainte de toate mun­ brigăzi de muncă". au obținut și ei succese im­ că, în toate cele 480 de minute două organizații. Așa s-a ajuns — Una din constatările cele tru ă spori continuu contri­ ale zilei de muncă ! la un veritabil schimb de ex­ portante. Astfel, la cultui a buția județului la realizarea periență între secții, finalizat mai importante — a ținut să ne cartofului s-a înregistrat o într-adevăr numai așa, prin depășire cu 8,5 Ia sută a sar­ politicii interne și externe a muncă asiduă, printr-o continuă cu rezultate neașteptat de precizeze tovarășa Aurica An­ bune. ton, secretara organizației U.T.C. cinilor la livrările pentru partidului și statului nostru. confruntare și soluționare a nu­ S-ar putea ca exemplul dat meroaselor probleme ale pro­ de la secția E-5 — a fost aceea ducției, se explică realizarea de Traian Cismaș să nu fie cel mai devreme cu 10 zile a planu­ mai sugestiv pentru modul în că unele operații executate în care este implicată organizația cadrul fluxului tehnologic pu­ lui anual la toți indicatorii și U.T.C. în realizarea sarcinilor cu 30.. de zile a angaja­ de producție. Oricum el dove­ teau intra în atribuțiile unui sin­ mentului,. asumat în întrece­ dește o dată în plus că, in auto­ gur muncitor în loc de doi. în­ producția rea socialistă. Un succes ce PRODUCTIVITATEA MUNCII include, alături de -eforturile în­ rii întrecerii „Tineretul — fac­ tr-adevăr, schimbările efectuate tor activ in îndeplinirea cinci­ ău dus la înlocuirea a două bri­ Creșterea eficienței economice — problema centrală a dezvoltării tregului colectiv, pasiunea și nalului înainte de termen" con­ perseverența cu care cei mai ducerea unității are un sprijin găzi cu una singură formată din industriei în întregul cincinal — se detașează drept unul din prin­ tineri muncitori au acționat în maximum 30 de tineri. în acest 115 cipalele obiective ale anului 1975, știut fiind că de aceasta depind, toată această perioadă, nu­ ce își merită cu prisosință apre­ industrială cierile bune pe care le aduce fel, nu numai că a crescut nive­ în mod hotărîtor, sporirea mai rapidă a venitului național, asigu­ meroasele acțiuni inițiate și și acum la încheierea unui bo­ susținute cu perseverență. Este gat bilanț. lul producției zilnice realizate rarea de resurse sporite pentru dezvoltarea în ritmuri susținute a pe deplin semnificativă în acest dar am reușit să creăm și o bri­ economiei și ridicarea nivelului de trai al poporului. Cît de im­ sens valoarea producției pe N. COȘOVEANU gadă în plus. portantă este realizarea exemplară a sarcinilor de eficiență e sufi­ cient să arătăm că un singur procent de creștere a productivității muncii echivalează cu obținerea unei producții de circa 5,1 miliarde lei. Acolo 100 unde lemnul productivitatea fill O muncii 110,0 se transformă în PRODUCȚIA INDUSTRIALA milioane Prevederile planului pe anul 1975 confirmă o dată mai mult că o constantă fundamentală a politicii economice a partidului nostru o constituie continuarea în ritm susținut a Rudolf Hartman, șeful atelie­ cutate în acest atelier. „Cît timp dreptul eu, om tînăr, să aștept, 100 rului nr. 1, din Combinatul de se lucrează la o figură sculpta- acasă, cu brațele -încrucișate, ca procesului de industrializare. Este semnificativ în acest sens prelucrare a lemnului Arad, po­ tă ?“ — întreb. Grigore Popp să reușesc la examen. Mi-aș faptul că anul viitor, comparativ cu 1970, vom realiza o vestește : „Acum șapte ani, ezită. „Nu vă pot da un răspuns trăda astfel dragostea pentru eram treizeci de muncitori-ar- precis. Fiecare figură în parte sculptură ! Aici. în atelier am producție industrială de 1,9 ori mai mare, iar față de pre­ tiști. în 1972, am ajuns la 200. are un număr de zile afectat învățat multe, foarte multe se­ Astăzi sintem peste 450 de pentru execuție. Spre exemplu, crete ale meseriei...". vederile inițiale ale actualului cincinal se va obține o pro- ' sculptori în lemn. Este, după peisajul „Predarea cetății", Două exemple în antiteză de... ducție suplimentară de circa 50 miliarde lei. cum, probabil înțelegeți, o me­ după Velâsquez, se realizează vîrstă. Firul care le leagă, un serie care cere aptitudini deo­ în 26 zile, sculptînd cîte opt ore fir trainic din cel mai minunat sebite. La școala profesională zilnic. Celelalte figuri — 17, 18 aliaj, este pasiunea pentru pro­ de pe lingă combinat există o zile. Sintem, însă, preocupați de fesiune, singura capabilă să dea clasă de sculptură . mobilă-stil. scurtarea timpului de execuție, plinătate și frumusețe muncii. Dar numărul absolvenților era bineînțeles nu în detrimentul în acest an, Cooperativa a- asupra plantelor, în raport cu în doi ani consecutivi — unul ductive decît cele tîrzii. Chiar timă înseamnă 100 de kg mai grieolă de producție Comloșu- prea mic față de cerințele pro­ calității. Ne-am gîndit mult la George Gresinger, secretarul baza tehnică disponibilă, de ex­ ploios, celălalt secetos — a în­ in 1973, Libelula a dat o pro­ puțin grîu Ia hectar,, iar omul ducției. Atunci am organizat această problemă și, pînă la Mic, județul Timiș, a realizat o periență acumulată, corelată cu tărit convingerea și încrederea ducție mai mare decît Lovrin, gospodar nu acceptă o aseme­ O"ganizației U.T.C., el însuși producție medie de 5 467 kg grin cursuri speciale de sculptură cu urmă, am găsit o metodă care unul dintre cei mai buni sculp- condițiile naturale. Și poate cel în soiurile Lovrin 10 și Libelula. cu circa 15 la, sută. Pledoaria nea risipă, ușor înlăturată prin- durata de șase luni. Rezultatele dă rezultate foarte bune. Și a- Ia hectar, cea mai mare recoltă mai important lucru derivă din Nu oricum, bineînțeles. Soiurile pentru soiuri intensive este, tori în lemn, are o dorință : să din istoria unității, pentru care tr-un mic efort suplimentar. A- au fost excelente. 98 la sută din nume : i-am specializat pe nu cumva să uit să amintesc în faptul că agrotehnica este pri­ folosite au fost mai întîi testate credem, pe deplin argumentată. nalizele chimice ale solului in­ tinerii care au urmat aceste sculptori pentru diferite faze a fost distinsă cu titlul de „E- vită ca un tot organic, fiecare ■ pe parcelele proprii experimen­ Și pentru că un soi bun în pă- ce voi scrie că artiștii sculptori rou al Muncii Socialiste" și me­ dică, „tot cu finețe", necesarul cursuri (candidații au fost se­ ale execuției. Unii sculptează din atelier sînt deținătorii unei verigă a producției fiind consi­ tale și apoi extinse. Rezultatele mint bun nu dă nimic fără în­ de îngrășăminte : 100—200 sau lecționați cu maximă exigență) îmbrăcămintea, alții chipurile dalia de aur „Secera, și Cioca­ derată principală. Rezultatele obținute la Stațiunea experi­ grijire, iată cum se lucrează performanțe internaționale. La nul". mai bine zis 142 kg azotat de a- lucrează acum sculptură în personajelor și așa mai depar­ expoziția de la Leipzig, nu de mereu mai bune, și curba re­ mentală Lovrin, unde a fost aici, unde se obțin producții cu moniu ia hectar, și asta fără lemn. Cei care nu au putut face te. Astfel am scurtat cu . cinci, mult, dormitorul „Malaga", exe­ — Vă plac statisticile, tovară­ coltelor in perioada 1971—1974 creat soiul cu același nume, greu echivalate de alte unități, savante retorte, etuve sau ti- față exigențelor s-au încadrat șase sau. chiar șapte zile terme­ cutat în stilul renașterii spanio­ șe. inginer Vasile Dobre ? o demonstrează cu prisosință, înaltele calități productive con­ chiar dacă au condiții similare. trări, ci de cele mai multe ori ca timplari la mobilă de serie. nul de execuție. Vreau să mai — Statistica, neașteptat, cu au la bază pe de o parte extin- statate în culturile comparative Se ară cu cel puțin 10 zile îna- Cu tinerii aceștia — media de subliniez că in atelierul nostru le, a primit medalia de aur. Se­ toate că abstractizează prin sin­ dintr-o observație atentă, bazată vîrstă este de 26 ani — trans­ nu este cunoscut cuvîntui re­ cretarul U.T.C. mai dorește să-i teză un șir de cifre, totuși uma­ pe experiență : poziția și cu­ formăm lemnul în aur. Amin­ but. L-am eliminat de mult. numesc pe cîțiva dintre ute­ nizează și evidențiază munca in loarea frunzelor ! tesc toate acestea pentru că, la Lemnul este prea prețios și nu ciștii care au contribuit la acest evoluția ei dinamică. Si cînd frunzele „devin aurii" început, au existat îndoieli. Se acceptăm risipa lui". succes de prestigiu. O fac cu ...Umanizează evoluția ei di- înseamnă că se apropie, după spunea că meseria nu se poate plăcere : Sofra Sferdan. Ion ' namică, evidențiază munca di­ 10—12 iunie, recoltatul. Cu săp- învăța în șase luni. Este parțial Rădoi Constantin, 28 ani, este Pantea, Ioan Bun — tîmplari de namică. Și în rindurile de față, PASIUNEA PENTRU tămini înainte, prin simple cal­ adevărat, Noi, după absolvirea cel mai în... vîrstă dintre mun­ mobilă stil, Emeric Toza, Con­ o prezentare fără a fi comple­ cule matematice, se fac previ­ cursului, i-am repartizat, însă, citori. Cînd am vizitat atelierul, stantin Rădoi, Constantin Bivo- tată cu ceea ce s-a realizat in ziunile de recoltă, ordinea ma­ pe tineri pe lingă sculptorii în sculpta un „blazon lateral laru sculptori, Cristina Vo- anii anteriori ar fi ca și cum turării solelor și se întocmește lemn cu mare experiență. Ast- stingă pentru un bufet în stilul dre și Viorica Mușat — finisori. casei i-ar lipsi temelia. Deci, in actul final al planului de recol­ fel că, în scurt timp, „elevii" renașterii spaniole". îmi spune kg la hectar griul în evoluție se tat. Oricum, pentru peste 5 000 și-au putut concura în măies­ că are „sculptura în singe". îi La plecare notez în carnetul prezintă astfel : 1971 = 3 557 ; FIECARE BO DE GRÎU kg la hectar, combinele trebuie trie „profesorii". Am mizat pe plăcea această meserie din copi­ de reporter și alte succese. Ast- 1972=4 217 ; . 1973 = 5 085 ; 1974' pregătite ca la ceasornicărie tinerețe și am cîștigat — am lărie. Dar pină să găsească lo­ fel, atelierul nr. 1 al Combina­ 5 467. pentru a rezista imensului ciștigat artiști în prelucrarea cul unde s-o practice, s-a cali­ tului de prelucrare a lemnului, — După cîte înțeleg, prin volum de produse care trebuie superioară a lemnului...". ficat sudor. Cînd a descoperit din Arad nu a primit. în cei producțiile realizate în acești derea mecanizării și chimizării, — rezistență deosebită la boli, inte de semănat, fapt care are secerate, treierate, sortate. Și atelierul, s-a înscris la cursurile șapte ani de existență, nici o ani foarte diferențiați din punc- cultivarea de soiuri intensive, dăunători și buruieni — au fost o influență deosebită asupra problema este rezistența în timp, Atelierul de sculptură, nu este de calificare. Acum, a devenit reclamație de la beneficiarii in­ tul de vedere al condițiilor cli­ cu productivitate superioară, e- confirmate în „cultura mare", .„regenerării pămintului". Acea­ același timp optim de care a- mare. O încăpere modestă. Din „ornamentist". „Mi-am văzut terni și externi, Depășirile de matice, la Comloșu-Mic a fost xecutarea de lucrări hidroame- cum se obișnuiește să se stă „odihnă" a pămintului, cum minteam la semănat. Recoltatul această încăpere, însă, izvorăsc împlinit cel mai scump vis al plan se cifrau, pe primele nouă infirmat mitul „anului favora­ liorative cu posibilități locale. spună, realizîndu-se o pro- o numesc cei din partea locului, nu trebuie să dureze mai mult zeci de milioane lei valută. Cel vieții !“ — mai adaugă. Mai tir­ luni ale anului in curs, la peste bil". Pe de altă parte; mai presus de ducție medie de 5I 500 kg permite executarea in bune con­ de 8 zile ! Aici pierderile zilnice mai „bătrîn" om din atelier este ziu aflu, fără surprindere, că 1 milion lei. în cadrul unei — Pămînturile noastre sint orice, aceste rezultate se dato- Ia hectar. Cit privește so­ diții a grăpatului și nivelatului, prin depășirea timpului optim Grigore Popp (35 ani) — briga­ este unul dintre cei mai buni adunări generale, uteciștii au într-adevăr încadrate în prima resc efortului susținut, cu mi­ iul Libelula, analiza a de­ pregătindu-se ireproșabil tere­ se dublează sau se triplează zil­ dier. Maistrul George Blaj are sculptori. Se putea altfel ? hotărît să lucreze în ...schimburi categorie de fertilitate, dar, ne- gală, răbdare și perseverentă, monstrat o slabă rezistență la nul pentru . insămînțări. Fie nic. doar... 30 ani. Amîndoi sînt în­ Maria Rung este cea mai tî- de onoare". S-a trecut la fapte. dispunînd de irigații, prin com­ depus de mecanizatorii și coo­ îngheț, avind în schimb o puter­ timp ploios sau uscat, pămîntul „în acest an..." așa începeam drăgostiți de sculptura în lemn. nără sculptoriță. A terminat li­ Fiecare utecist a prestat cîte plexul de măsuri agrotehnice a- peratorii unității in folosirea nică revenire în primăvară, mai pentru grîu se pregătește gră- „experiența Comloșu-Mic". „în „Și nu numai noi — îmi spune ceul de arte plastice din Ora­ opt ore de muncă patriotică. în plicate diminuăm efectul nefa­ științifică și rațională a factori­ întîi vegetativă, apoi producti­ dinărește, neeconomisindu-se acest an..." o vom continua, pe Blaj. Toți tinerii atelierului ! dea. A urmat și ea cursul de sprijinul producției. în total vorabil al elementelor de climă lor mai sus amintiți. vă. Recoltele medii din acest lucrări suplimentare sau spa­ noi coordonate pentru că in 1975 Fără pasiunea pentru sculptură sculptură de șase luni. La 15 iu­ 1 400 ore, soldate cu beneficii de care dijmuiesc producția. Cer­ La Cooperativa agricolă de an la acest soi au depășit 5 300 țiul diurn al orelor cu lumină. se tinde spre 6 000 kg grîu la ar fi un nonsens să muncești aici. lie 1974, cind l-a absolvit, a peste 150 000 lei. noziomul îl înnobilăm prin su­ producție Comloșu-Mic. duoă kg la hectar. O specificare : so- Se ară și noaptea. hectar. Cum ? Bunul gospodar Noi, toți, ne considerăm artiști. fost declarată „șefă de promo- Sînt acestea realizările unui doarea brațelor și a minții — ne părerea celor de aici, una din iul Lovrin este tirziu, cel Li- Se seamănă și noaptea ? Da nu face „un secret" din propria Vă veți convinge imediat ce ție“. Lucrează „blazoane" — colectiv tinăr. ale unui colectiv spune V. Dobre. explicațiile realizării producții­ belula este timpuriu și cu toatc pentru a respecta epoca optimă lui experiență, dar sperăm că a- veți vedea cîteva d’in lucrurile ceea ce, după cum mă infor- care s-a constituit el însuși în- Radiografia culturii griului la lor care au adus de 3 ori Or­ acestea bine îngrijite, așa cum de semănat : 600 de boabe ger- ceasta, pe care am prezentat-o. ieșite din mîinile noastre...". mează maistrul Blaj, este o per- tr-un „schimb de onoare", an­ C.A.P. Comloșu-Mic evidenția­ dinul Muncii clasa I. titlul de vom vedea mai departe, dau minabile la metru pătrat. Pre­ va fi îmbogățită prin pasiune Și mă conving ! Cum, de alt­ formanță de înaltă măiestrie gajat să păstreze în timp tradi­ ză, în toate cazurile, pentru toa­ „Erou al Muncii Socialiste" și producții aproape egale, expe­ cizia este lege aici. Ia această față de bobul do grîu, față de fel, se pot convinge și cititorii pentru un... începător. Maria țiile unei arte de o mare deli­ te producțiile mari realizate la medalia de aur „Secera și Cio­ riența celor de la Comloșu-Mic lucrare „de inaltă finețe" și la acest mănos pămint al Româ­ privind fotografia alăturată, Rung nu uită să-mi spună : „Nu catețe. hectar, o anumită constanță în canul" o constituie cultivarea infirmînd tradiția nefundamen­ ea participă numai cei mai buni niei. care reprezintă doar una dintre am renunțat la gindul să urmez tehnologie, anume adaptare a soiurilor intensive. Bariera celor tată conform căreia soiurile mecanizatori. Se știe precis că piesele de mare frumusețe exe- institutul, dar gîndesc că nu am T. POGOCEANU modului de lucru, de intervenție 5 000 de kg la hectar, depășită timpurii sint mult mai slab pro­ fiecare zi depășită din epoca op­ ȘTEFAN DORGOȘAN „SClNTEIA TINERETULUI" pag. 4 JOI 26 DECEMBRIE 1974 TINERII SE PREGĂTESC O NOUA PROMOȚIE PENTRU REVELION lucrare a lemnului „23 August", • GALATI la cluburile și cantinele altor în­ treprinderi și instituții. Pentru DE ACTORI ca programul să fie cît mai plă­ Ca în fiecare an cei mai buni cut, în afară de artiști amatori La „CASSANDRA" sa repetă „Opera de trei parale" de buie să ne grăbim cu prono­ uteciști din întreprinderile și am invitat actori ai Teatrului de sticuri. instituțiile din Galați sînt invi­ stat din localitate, soliști ai Brecht. Se reia scena finală. O ușă se închide, cu zgomot, — Aș vrea totuși să tran­ tați la revelionul tineretului or­ folk-grupului Thalia. Pentru ti­ în planul din fund, și scena rămîne goală. Profesorul Octa­ scriem împreună numele ce­ ganizat de comitetul municipal nerii care își vor petrece reve­ vian Cotescu (secondat de asistentul univ. Ovidiu Schumacher) lor unsprezece. V-aș ruga, U.T.C. Revelionul se desfășoară lionul la cabanele din munți și se ridică - a cita oară ? - și spune : „Nu e tocmai bine, încă o însă, să aveți în vedere că la cantina studenților într-o sală Sovata agenția B.T.T. s-a în­ dată, vă rog". Și încă o dată... în dreptul fiecăruia am pre­ încăpătoare și frumoasă. Vor grijit ca in afară de transport, Octavian Cotescu a acceptat acest interviu spunînd „da"... pe văzut un spațiu de caracteri­ participa 450 de tineri fruntași. masă, cazare să asigure și pro­ tonul dulce - moldovenesc, atît de cunoscut cu privirea blînd- zare. Nu vă cer prea mult ? La Clubul Combinatului side­ grame distractive. ironică a maestrului în ceasul cînd trece să-și prezinte învă­ — Nu-mi cereți prea mult, dar rurgic își vor petrece revelionul nu e nici ușor răspunsul, deși peste 300 de tineri furnaliști, MIRCEA BORDA țăceii. Prima întrebare o adresez secretarului organizației de îi cunosc cît se poate de bine... oțelari, laminatori și construc­ bază a P.C.R. de la Institutul de artă teatrală si cinematogra­ Să începem însă : ROSIN A tori de pe platforma siderurgică fică „I. L. Caragiale". CAMBOS — temperament tea­ din Galați. în același timp, 40 de tral de excepție, inteligență, tineri siderurgiști — cei mai • BUCUREȘTI — La începutul discuției lucru trebuie dorit atît timp cît muzicalitate desăvîrșită ; MA­ buni dintre cei mai buni, ni se noastre aș dori, stimate to­ ești tînăr, dar și după aceea, în RIA PLOAIE — mare sensibi­ spune — cu excepția celor care în Capitală. Anul Nou va fi varășe Octavian Cotescu, să pas cu tinerețea-fără-bătrînețe a litate, dublată de putința de a vor rămîne să întrețină focul întâmpinat de peste 11 000 de ne prezentați locul și rolul artei. Aș avea de subliniat că crea caractere diverse ; CATA­ continuu, se vor afla in fru­ tineri în cadrul revelioanelor ti­ pe care Studioul de teatru terenul de afirmare, spațiul ar­ LINA POPESCU — umor și, în moasa stațiune Slănic Moldova. neretului organizate la casele de „Cassandra" il are în contex­ tistic în care vor evolua viitorii devenire, posibilități mari de Tot prin agenția B.T.T. vor ple­ cultură ale sectoarelor, in ma­ tul sarcinilor legate de inte­ actori, azi încă studenți, e des­ portretizare ; ILEANA IURCIUC ca alți 120 de tineri Ia Brașov. rile întreprinderi, în cartierele grarea învățămîntului cu chis noului, că formulele inter­ — sensibilitate și haz apte de universitare Grozăvești și Regie. cercetarea și producția. pretative se pot diferenția, că dezvoltare, dacă va munci foar­ I. CHIRIC Participanții vor trece împreună — Problema integrării învăță­ avem chiar datoria de a ne îm­ te mult ; GHEORGHE DANILA prin „Tunelul timpului" la mîntului cu cercetarea și pro­ prospăta continuu stilul de joc. — aproape de noțiunea de Ac­ Clubul T 4 granița spre 1975, ducția — ale cărei obiective au Actorul nu poate rămîne străin tor (cu A mare) ; HORAȚIU vor pătrunde pentru o noapte fost cu clarviziune înfățișate în de dimensiunea tinerească, con­ MALAELE — personalitate pu­ • MUREȘ intr-o țară fermecată, „Ca-n cuvîntarea tovarășului NICOLAE structivă a societății și artei ternică, inteligență, umor, far­ basme", Ia „Ecran club”, țară in CEAUȘESCU la Conferința ca­ noastre socialiste. mec, posibilitatea de a aborda o — Vrem ca sărbătoarea reve­ care își vor putea întîlni eroii drelor și activului de partid din — Convorbirea noastră a gamă diversă, de la lirism la lionului, ne declară tovarășa și interpreții preferați atît pe învățămînlul superior la începu­ ajuns in acel punct în care grotesc, de la tragic la comic ; Maria Stoica, secretar al Comi­ estradă, în mijlocul lor, cît și pe tul acestui an universitar — în­ urmează să vă rog să creio­ DAN CONDURACHE — posi­ tetului județean Mureș al U.T.C., ecran, vor parcurge un „Reve­ seamnă, pentru învățămintul ar­ nați un portret colectiv al bilitatea de a aborda registre di­ să fie o sărbătoare a rezultate­ lion al sărbătorilor" la „Tehnic tistic, o subliniere a necesității clasei de actorie pe care o verse, resurse excepționale, per­ lor în muncă, a entuziasmului club". Iar cei care în această stringente ca meșteșugul să fie conduceți. sonalitate distinctă ; LIVIU MA- tineresc. noapte au preferat decorul mun­ strîns legat cu creația. Cînd — Clasa despre care vorbim NOLIU — prezență pregnantă, Pregătirile au început de pe ților — aproape 4 000 de tineri vorbim de meșteșug înțelegem trebuie cu precădere inclusă în posibilități vocale deosebite, Activizarea susținută acum, la Reghin, Sighișoara, — vor întîmpina noul an la ca­ latura practică, inclusă ca parte promoțiaade actori 1975 a insti­ promisiuni generoase în ceea ce Luduș, Tîrnăveni și firește, in banele de la Izvorul Mureșului, a procesului complex și atît de tutului nostru, care mai cuprin­ privește dezvoltarea gîndirii orașul de reședință a județului. Pucioasa, Voina, Zănoaga, greu de definit care este crea­ de de fapt încă o clasă, condusă teatrale ; RADU VAIDA — ta­ — Tinerii din Tg. Mureș, ne Scropoasa sau Vîlcele. Pentru ția artistică. Marii predecesori, de profesoara Sanda Mânu și lent predispus spre interiori­ informează tovarășul Ștefan iubitorii litoralului — fideli a- dascăli de teatru, au visat con­ care ar putea oferi pretextul zare, va trebui să lucreze pen­ a grupelor și anilor de studii Kadar, prim secretar al comite­ cestuia și dincolo de însoritele dițiile prin care școala noastră unei prezentări similare. Cei tru armonizarea ființei lui ar­ tului municipal U.T.C., vor pe­ să aibă posibilitatea de a oferi unsprezece actori — patru fete tistice ; ROMEO POP — struc­ zile ale verii — tot datorită a- și șapte băieți — sînt de pe a- tură cu totul particulară a că­ trece ultima seară a anului la genției bucureștene a B.T.T., celor ce învață contactul cu vii­ (Urmare din pag. 1) creării unui climat de muncă, torul public. Acest vis e, în con­ cuiii nume cunoscute. Ei pot fi rei maturizare o aștept cu inte­ rui utecist. Aceasta cred că clubul tineretului, la braseria Mamaia îi așteaptă cu aceeași întîlniți pe afișele premierelor res, prezență scenică ; IOAN de exigență, de participare toc­ este condiția hotărîtoare pentru dițiile socialismului, o realitate. cîștigul cel mai mare s-a reușit Grand-hotel, la clubul Combi­ căldură ospitalieră. Depinde însă de noi ca eficien­ cinematografice ori ale teatre­ CRISTIAN — farmec, umor mai in cadrul grupelor și anilor ca asociațiile studențești să-și natului de îngrășăminte azotoa- juvenil, se impun eforturi în depășirea reprezentării sim­ ța să fie la înălțimea așteptări­ lor bucureștene. Este un grup și nu doar la nivelul biroului, îndeplinească sarcinile educa­ se, Clubul întreprinderii de pre­ lor și a sarcinilor învățămîntu­ omogen, cu structuri, tempera­ pentru desăvîrșirea spontaneită­ pliste de gen grupa trebuie să MARIAN GRIGORE lui nostru artistic. mente, game interpretative di­ ții și a limbajului profesional. ci al fiecărui student, al fiecă­ tive. verse. Asta face ca pînă la re­ — Publicul a luat deja cu­ ia prezența la curs și seminar. — Revenind la „Cassan­ Accentul principal cade acum dra"... partiție ochii directorilor de tea­ noștință de premiul obținut — Organizarea studioului nos­ tru să se exercite într-un peisaj de clasa dumneavoastră cu pe crearea unui climat de stu­ tru respectă principiile integră­ variat, cu elemente distincte, spectacolul „O sărbătoare diu, de responsabilitate, de exi­ princiară" de Teodor Mazi- rii învățămîntului cu producția. particularizatoare. gență. Trebuie, dealtfel, să „Cassandra" constituie cadrul — în care dintre cei un­ lu, în cadrul Festivalului MINA DE AUR în care cunoștințele studentului sprezece investiți dumnea­ recitalurilor dramatice, des­ menționez că pe plan profesio­ voastră încrederea cea mai fășurat nu demult, sub aus­ nal cele . mai bune rezultate în „Cutezătorii" din Baia Mare actor sau regizor asimilate pe (Urmare din pag. 1) parcursul primilor trei ani de mare ? piciile A.T.M.-ului, la Ba­ inițiativa amintită sînt cele ob­ ceasta înseamnă autogospodări- studii, se materializează acum — La o asemenea întrebare cău. înainte de a vă mulțumi (Urmare din pag. I) aparținătoare un timp Iui re, cum tot autogospodărire în­ în apariții in fața publicului. nu vă pot răspunde, și am să și în așteptarea premierei cu ținute în. integrarea învățămîn- Ștefan cel Mare și Petru Ra­ cații de ordin etic. „Planul nos­ seamnă și reparațiile pe care le „Cassandra" e de fapt un labo­ spun de ce. Despre o carieră „Opera de trei parale", v-aș tului cu cercetarea și producția. Profesor de desen, care la re?, născătoare a Iui Pintea tru de producție" — cum îl nu­ executăm în căminele de elevi, rator, un avanpost, un model artistică solidă nu se poate vor­ ruga să încheiem cu expri­ Aș da aici ca exemplu numeroa­ anii lor obținea premiu] Grigore, legendarul viteaz de mim cu mindrie — este oglinda întreținerea mobilierului și a practic al teatrului in care tina- bi în momentul începerii ei. marea îndemnului pe care-1 „Tava de Argint" la un con­ la Măgoaja. Ei înregistrează, muncii practice a elevilor. El curățeniei. Totodată, insă, cred Profesia de actor presupune, ca adresați acestei promoții. sele inițiative pe care le-au pus curs internațional de ia New fotografiază, colecționează, are deja vechime. Să apelez la că munca noastră semnifică rul actor urmează să fie repar­ în evidență facultățile de elec­ Delhi eu o acuarelă intiiula- cîteva cifre. în anul școlar 1972- și o înțelegere comunistă a 'ap­ tizat. . . și altele de fapt, studiu conti­ — Aș vrea ca nici unul din filmează. Și umblă, umblă. — Ce loc acordați, m acest nuu și îndelungat. Din această cei unsprezece să nu uite ceea trotehnică, inginerie chimică de ță „Șantier", Gh. Makara era La Suciu de Sus, fetele se 1973 acest plan era evaluat la tului că de fiecare dintre noi cauză mă feresc să 1 enunț dife­ ce le-am spus încă din prima zi in primul său an la această îmbracă în costumele locului, 700 000 lei. Noi am realizat o depinde mersul înainte al țării, context, experimentului ? la Institutul politehnic prin școală ; fusese Ia Negrești- producție de 1 100 000 lei. în a- că efortul nostru, fie el deocam­ — Ideea de cercetare in ma­ rențieri de valoare. în ce mă a anulpi întîi, și anume că școa­ consultarea și activizarea gru­ primite cadou, și fac preum­ terie de teatru trebuie privita privește m-am străduit să-i fac la nu e decit o parte din viața Oaș, Cavnic, Baia Sprie. Băi- blarea duminicală pe „strada nul 1973-1974 ne-am propus o dată și mic, se adaugă efortu­ cu deosebită atenție. Să nu ui­ să înțeleagă, și eu cred că ei au lor, că desăvîrșirea profesională pelor și anilor de studii la mărean fiind, s-a tras acasă. mare" și Ia, horă alături de producție de 750 000 lei. Am rea­ lui general al poporului către înțeles, că împlinirea artistică e un obiectiv de lungă durată, elaborarea planului de produc­ Nu însă pentru a sta. Expe­ fetele și feciorii cu care par­ lizat 1 123 000 lei. în acest an mai bine, mai mult, mai fru­ tăm că orice moment în care un școlar vrem să producem bu­ mos. tinăr se află în fața unei situa­ se va produce pe trepte diferite, care depinde de fiecare dintre ție, la aprovizionarea cu ma­ dițiile pionierești i-au aprins că erau frați ; la fel au venit ții artistice constituie în sine în funcție de factori obiectivi ei, de seriozitatea și pasiunea imaginația, l-au înarmat cu îmbrăcate în prima zi de nuri în valoare de peste 880 000 cu care se- vor dărui artei și teriale și — nu în ultimul rînd un scop precis. Școală mică, școală a anului următor. Trec lei. Cred, însă, că, în spiritul „De la gînd la faptă, sînt ciți- necesitatea efortului de a cuceri și subiectivi, desfășurați pe par­ spații noi, necunoscute sub ra­ profesiei. — la controlul calității produ­ școală veche, cu orice alte defileul Lăpușului și intră în tradiției, vom depăși cu mult va pași. Trebuie însă să do­ portul experienței sale „profe­ cursul unei vieți artistice. Nu selor. tradiții dar nu din cele ar- cea mai primitoare oază de cifra amintită. Acestea sînt, pe rești fierbinte să-i parcurgi!" putem să prevedem și nu 'tre- ION LAZĂR gonautice. Lansează ideea și liniști, cel mai autentic și scurt, avantajele economice. Să sionale". Exemplul îl poate o- Nu putem, însă, să ascundem așteaptă. Aduce fotografii, punctăm, însă, și ciștigurile de O mină-școală, acolo, lingă feri chiar montarea unui text pitoresc din cît întâlniseră de Brecht, a cărui complexitate și faptul că se manifestă încă face tablouri după natură, își pînă atunci — satul Groșii ordin moral, mult mai valoroa­ clase, ar fi constituit, pînă nu anumite carențe în ce privește scoate elevii afară din oraș, Țibleșului. Aici secunda e- se, după părerea mea. Mă gîn- de mult, o utopie. Astăzi, în îl obligă pe actor să redescope­ desc, în primul rînd că, noi, e- curtea școlii, din cartierul Să- re valențele ideologice și artis­ stimularea inițiativei în munca strînge cîteva obiecte de port chipajului, Maria Moiș, cro­ popular și ascultă în cance­ nicara expediției, a scris cea levii, avînd un „pian de pro­ sar, s-a ridicat o mină, o mină tice ale operei prin prisma per­ politico-educativă (care se men­ larie „dorințele" elevilor... mai frumoasă pagină din ducție", simțim, încă de pe băn­ adevărată. Spun „s-a ridicat", sonalității, gîndirii sale asupra „N-am nici un merit, spunea, cile școlii, răspunderea politică pentru că mina este la supra­ vieții șk-artei și, evident, folo­ Manifestări culturale ține, de cele mai multe ori, doar jurnalul pentru care a pri­ au venit la cerc copii cu ca­ mit premiul „Pana de aur". și socială a îndeplinirii, concre­ față. Mina are galerii cu ar­ sind mijloacele tehnice și meș­ la aplicarea în stricta limită a lități desăvârșite, cu multă te, a sarcinilor productive. Cind mături de fier, are cale ferată teșugul acumulat in orele de instrucțiunilor C.C. al U.T.C. și Expediția nu s-a încheiat dăruire". Șj adăuga câ-i vor­ odată cu întoarcerea din că­ vom intra în producție vom a- cu locomotive și vagonete, ma­ studiu. la Ateneul tineretului C.E. al U.A.S.C.R. privind or­ ba de întîmplare, uitind să lătorie. Prelucrarea materia­ vea conștiința exactă a însem­ șini de încărcat și platformă de — înțeleg de aici că pre­ ganizarea și desfășurarea invă- amintească despre orele, mul­ lului adus cerea alte ore. zeci nătății muncii pentru îndeplini­ săpat, suitori și așa mai de­ ocuparea școlii este de a ih" tele ore petrecute după lecții rea planului unităților indus­ parte. Edificiul nu este încă țămîntului politic), în activita­ de ore în laborator, atelier. stitui o stare de spirit, o dis­ Ateneul tineretului va fi și în „Tineretul — participant activ pentru pregătirea teoretică, La 30 de ani, profesorul spu­ triale de care vom aparține. Și terminat. Elevii lucrează la ame­ ponibilitate pentru nou... ultima decadă a acestei luni o la viața obștească, la decizia tea culturală, sau în cea spor­ despre drumețiile de antre­ nu e puțin lucru! Mă mai gîn- najarea atelierului de reparații socială". Simbătă, 28 decembrie; ne : „Multe s-au petrecut in — Este bine spus așa, cu pre­ gazdă ospitalieră pentru uteciș- tivă. Tocmai de aceea, una din­ nament, despre învățarea fo­ această perioadă. Am plecat desc la faptul că, lucrînd efec­ a utilajelor minere (perforatoa­ cizarea că în anii de școlarizare tii care participă la acțiunile orele 18, se va desfășura o seară tografierii și a legilor colec­ Ia drum cu niște copii și m-am tiv, acum, pentru crearea de re. ciocane de abataj, stîlpi de actorul trebuie întîi și întn inițiate sub .auspiciile sale. Din cultural-distractivă intitulată tre preocupările C.U.A.S.C. din ționării și studierii folclorului bunuri materiale, ne deprindem susținere hidraulici, pompe*’’,). „Bună seara, fete, bună seara, Centrul universitar București trezit cu ei adolescenți. Și să-și însușească datele funda­ programul amplu și variat de și a productelor etnografice, nu orice fel ; niște tineri care și cu exigențele disciplinei Ei se gîndesc, deja, la amtaa- mentale ale măestriei, dar să nu activități proiectate reținem ex­ băieți", prilej de mai bună cu­ va viza angajarea fermă a tutu­ despre „planul expedițiilor muncitorești, ceea ce, iarăși nu jarea galeriilor cu conducte de noaștere reciprocă. știu ce vor, pe care te poți pierdem din vedere faptul ca punerea pe tema „Româ­ ror. facultăților și institutelor în pînă în 1980“ (’73—Lăpuș, bizui, așa cum îi cere societa­ este puțin. Cu alte cuvinte, pro­ aer și apă, lâ instalațiile elec­ studentul trebuie învățat în a- nia și cooperarea economică Din programul Telerevelion ’74—Oaș. ’75—Bistrița-Năsăud, filul de muncitor într-o socie­ trice — toate absolut necesare ’75 ce va fi prezentat în seara direcția stimulării inițiativei tea noastră acum"... Cu trei- celași timp să dorească să ex­ cu țările socialiste", în ca­ ’76—Sălaj etc.), pentru a patru magnetofoane conecta­ tate socialistă ce-și propune te­ unei „mine adevărate". perimenteze. Important este ca drul ciclului „în lumina do­ zilei de 31 decembrie, amintim : studenților, a mutării centrului avea vreme să strîngă mate­ luri mărețe, se conturează, dacă — Am muncit aproape doi ani „Eroi ai micului ecran în ’74“, te sui-generis au reașezat baza pe care el se sprijină să-i cumentelor Congresului al de greutate al acțiunilor în rial documentar, să pregă­ benzile intr-un montaj lite- nu chiar se împlinește în tota­ la această mină-școală — ne ofere șansa unui experiment va­ XI-lea“. Joi 26 decembrie, o- „Emisiuni TV... adaptate", „In­ tească pionieri din clasele litate, încă de pe băncile școlii. spune Borzan. Ideea a apărut vitați ai Televiziunii și ai Ate­ grupele și anii de studii, ceea rar-muzical transmisibil pe loros, eficient, care să-1 fereas­ rele 13, va avea loc o dezbatere foarte mici pentru nobile orice post de radio, iar din Mai învățăm să prețuim mun­ într-o discuție a maistrului că de căutările sterile. Căutarea la care vor lua parte tinerii din neului tineretului". Servirea e- ce va duce la eliminarea unor ambiții foarte mari. Se luptă ca, să ne gospodărim și să ne Tomas Gross cu elevii. De la exemplară va fi asigurată de peliculele aduse a ieșit un e de altfel, condiția viabilită­ organizația U.T.C.-Comerț. sec­ manifestări de formalism și ru­ cu o anume inerție a fami­ film unicat despre unul din­ îmbunătățim viața prin eforturi gînd Ia faptă sînt cițiva pași. ții, a forței interpretative. Acest tor 1. Subiectul discuțiilor ? restaurantul „Select". (V. A.) liilor elevilor și chiar a pro­ proprii. Am să vă dau cîteva Trebuie însă să dorești fierbin­ tină ce persistă, la creșterea priei sale familii... tre ultimii meșteri „cutări" exemple. Noi am pornit de Ia te să-i parcurgi ! Noi am dorit inițiativei și răspunderii fiecă­ de la noi — Iuon Rodiii din Nu pleacă la sute de km, Rogoz, făcătorul de cute, adi­ ideea că sîntem, cu adevărat, o și am făcut acești pași ! Avan­ rui student față de munca și nu vizează escalade specta­ că pietre de ascuțit seceri și forță și că ar fi năcat ca aceas­ taje : elevii pot lucra și învăța viața asociației din care face culoase și nici măcar achizi­ tă forță să nu fie pusă in va­ în condiții similare cu cele din ționarea de unicate senzațio­ coase — urmărindu-1 din re­ loare prin realizări de prestigiu. mină. Adică pe lingă practica parte. nale. Tara Lăpușului e Ia doi vărsat de ziuă, cînd distinge Organizația noastră U.T.C. nu­ anuală în producție (o lună pe Cenaclul tinerilor cineaști pași de Baia Mare, pe care culorile pietrei, pînă în miez mără 2 800 tineri. 2 800 de ute­ an), s-a creat posibilitatea de a — Ați enumerat aici cîteva însă o vor străbate cu pasul. de noapte, la ora șlefuirii. Un ciști pot și trebuie să facă lu­ face practică tot anul școlar. lor realizate de tineri și nu altceva decît să mai vadă un domenii principale în care s-a întreg ritual, ce s-ar fi pier­ O idee mai veche, pînă de film pe gratis. Discuțiile însă Casă cu casă, om cu om, plai dut dacă nu-i mâna pe ei cruri mari. Numai așa demon­ Nu mai insist asupra iftștigu- curînd fără cine știe ce ecou in numai de ei". manifestat și în care este cazul cu plai. Se îndrăgostesc oa­ străm că sîntem o organizație nlor reale pe care le aduce ini­ lumea cineaștilor, pare să fi — Totuși, „ținta" principală a care au urmat, provocate și di­ menii de ei și le dau din lă­ acolo pasiunea și aventura cenaclului vor fi, cred, filmele rijate cu subtilitate de Valentin să se manifeste cu tot mai mare cunoașterii. revoluționară de tineret! Iată ce țiativa noastră. ales în sfîrșit calea cea mai zile de zestre cele mai auten­ Aceasta a fost noua misiu­ sigură de a se exprima. De două tinerilor. Silvestru, mi-au plăcut mai ales vigoare inițiativa grupelor și am făcut, singuri, prin străda­ Există, aici, in Maramureș — ori pe lună, într-o mică sală a — Da. Cenaclul va trebui să prin franchețea și originalitatea anilor de studii. Ce factori ere-, tice costume, stau ore în șir ne a „Pietrii Pițigoiului" ; să nii și elan tineresc: am construit străvechi pămînt românesc — ACIN-ului, se întilnesc regizori, afirme cu curaj tinerele talente, cu care fiecare a căutat să in­ să-i imprime (bocete, colinde, aducă Marele Trofeu al „Cu­ bancuri de iuctu și truse pen­ multe mine de aur. Metalul pre­ să facă știută originalitatea lor terpreteze nu numai filmul vă­ deți că ar influența în mod ho- operatori, scriitori, critici cine­ zut, ci chiar această enigmă a tăritor stimularea acestei ini­ obiceiuri, legende), le oferă tezătorilor" — „Busola de tru aceste bancuri, ne-am con­ țios este adus Ia suprafață cu matografici, actori, studenți ai atunci cînd vor dovedi că au găzduire și bucatele casei. I A.T.C.-ului. ai Arhitecturii și ai ceva de spus în arta cinemato­ filmului mondial care se nu­ țiative ? Aur" în Maramureș. „Pițigoii" struit mese, scaune și dulapuri trudă și sudoare. Dar minerii mește Bergman. Pentru și con­ Află in asfințituri, pe prispe băimăreni și-au transformat de laborator (acum primim „co­ mai au o mină de aur, cea mai altor facultăți ..interesate" în grafică. tra, argumentînd mai bine sau realizarea unui film, tineri și nu — Dar în ceea ce-i privește — Cînd m-am referit mai îna­ sau la muncile cimpului, în porecla în renume... Și dacă menzi" de la alte școli!), am a- prețioasă’: grupul școlar minier. pe cei foarte tineri ? mai rău, cenacliștii au arătat de numai tineri. Purtînd numele la primele lor întîlniri marea lor inte la faptul că aceste iniția­ margini de codru, ceea ce acul magnetic arată totdeau­ menajat cabinetul de „Electro­ In acest lăcaș de tinerețe, în­ lui Victor Iliu, acest cenaclu a — Cenaclul își propune să n-au găsit in puținele cărți, început prin a avea schema încurajeze activitatea profesiona­ dragoste de film, iar în ceea ce tive nu trebuie să pornească na nordul, acum „Busola de magnetism" (Valoarea: 120 000 vățătură și muncă, cred că se lă a celor abia ieșiți din I.A.T.C. îi privește pe tinerii regizori o nici de la nivelul centrului uni­ studii sau reportaje despre Aur” s-a îndreptat și ea spre obișnuită a oricărui cenaclu, superbă dorință de a învăța me­ lei), atelierul de sudură, cabi­ află adevărata mină de aur ale bineînțeles adăugindu-și prin și care lucrează In Studioul de versitar și nici de la cel al insti­ această străveche vatră ro­ cel mai nordic nord de tară netele de limbă română și limbi filme, să le dezvolte gustul pen­ reu să facă film, de a le și face cărei bogății sînt fără sfîrșit. solicitudinea conducerii ACI,N tutelor am avut în vedere toc­ mânească de dealuri și munți, românească. străine și am muncit la amena­ atributele proprii : o sală de tru investigații profunde în cit mai bine pentru a fi ei înșiși. Filonul de aur astfel găsit este vizionare de 70 de locuri, un creația filmului. Cenaclul își IULIAN NEACȘU mai acest factor — necesitatea jarea Muzeului Mineralogic. A- menit să dureze. aparat de proiecție și filmele mai propune să facă și o analiză pun in discuție, mai bine zis a producțiilor cinematografice filme care merită să fie puse în aducînd în discuție în primul discuție, aparținînd atît regizori­ rînd realizările tinerilor regizori. lor noștri, cit și celor străini. — Și cînd tinerii regizori de „Inutilă pentru unii, surprin­ azi nu vor mai fi tineri 7 zătoare pentru alții, îmi spune — A, nu, m-ai înțeles greșit, regizorul Stere Gulea. ideea în­ în principiu, in cenaclu se vor ființării acestui cenaclu răspun­ avansa puncte de vedere, desi­ NEMURITORII : Patria (orele Opera Română: FLAUTUL FER­ de unei nevoi acute de a dialoga gur argumentate, asupra întregii 9,30; 12,15; 15; 17,30; 20), Favorit MECAT — ora 19; Teatrul de Ope­ producții de filme, încetcînd să (orele 9,15; 11,30; 13,45; 16; 18,15; atît pe teme de cultură, cît și pe (orele 15,30; 18: 20.15); Progresul O ZI DE NOIEMBRIE; Pacea 19,30 Telejurnal. La ordinea de zi : retă: SINGE VIENEZ — ora 19,30; sublinieze tot ce este mai va­ 20,30), București (orele 8,45; 11; Teatrul Național (Sala Mare): OA­ teme strict cinematografice a 13,15; 16; 18,30; 20,45). (orele 16: 18: 20). (orele 16; 18; 20). finalizarea cu succes a planului loros și permanent specific în ALEXANDRU MACEDON: Cen­ RUY BLAS: Viitorul (orele 15,30; pe 1974. pregătirea temeinică a MENI ȘI ȘOARECI — ora 15,30 șl tinerilor cineaști. Presimțind o COMISARUL CARDONE ÎN AC­ 19.30; (Sala Mică): PRIZONIERUL anume izolare față de contextul filmele românești : criticînd fil­ ȚIUNE: Excelsior (orele 9; 11,15; tral (orele 9,15; 12,30; 16; 19.30). 18; 20,15). producției pe 1975. 20,00 Seară mele șablonarde, lipsite de ori­ DACII: Ferentari (orele 15,30; 18; ANCHETA LA MARIENBAD: pentru tineret : Nevoia de perfec­ DIN MANHATTAN — ora 15,30 și culturii noastre, a cinematogra­ 13,30; 16; 18,15; 20,30). 19,30; Teatrul „Lucia Sturdza Bu- ginalitate, puse uneori la adă­ PROGRAM DE DESENE ANI­ .20,15) Crîngași (orele 16; 18,15). țiune. Eseul emisiunii este consa­ PROGRAMUL III fului, sperăm ca ședințele cena­ TOM SAWYER: Floreasca (ore­ LOCOTENENT COLUMBO: Au­ crat de această dată ideii de per­ landra" (Schitu Mâgureanu): TREI clului să stabilească un dialog post de un fals profesionism. MATE WALT DISNEY: Capitol 9.00 Știri. 9,05 Evantai muzical GENERAȚII — ora 19,30; (Sală — Ce nu trebuie să fie totuși (orele 10; 12; 14; 16; 18,15; 20,15). le 15,30; 18; 20,15). rora (orele 9; 11.15; 13,30; 15,45; 18; fecționare continuă a fiecăruia (stereo). 9,55 Melodia zilei : „îți spiritual intre cineaști, scriitori, IUBIRE: Cotrocenl (orele 14; 16; .20,15) dintre noi — premisa obligatorie Studio): NOILE SUFERINȚE ALE acest cenaclu ? MICUL DEJUN LA TIFFANY: cînt țara mea“ de V. Doboș. 10,00 TINARULUI „W" — ora 19,30; plasticieni, muzicieni, dialog care Luceafărul (orele 8,30; 11; 13,30; 18: 20). ULTIMELE LOR CUVINTE: Mo­ a activității de viitor ; Sfîrșit de Divertis-club. 11,00 Profil pe por­ — Cenaclul nostru nu trebuie O SCRISOARE PENTRU SCOT­ șilor (orele 15,30: 18; 20.15). Teatrul „C. I. Nottara" (Sala Ma- ar putea da filmului românesc o 16; 18,30; 21); Victoria (orele 9,15; an și început de an la Răzmirești. tativ — Mia Martini. 11,20 Făurari gheru): ȘOC LA MEZANIN — ora mai mare încărcătură culturală. confundat cu un cenaclu de dra­ 12; 14,45; 17,30; 20,15). LAND YARD: Volga (orele 9; TUNURILE DIN NAVARONE: Ore de bilanț și proiecte de viitor de frumusețe — cîntece. 11,30 Parti­ 11,15; 13,30; 15.45; 18: 20,15); Mio­ Lumina (orele 9; 12,30; 16; 19,30). 10; Teatrul de Comedie: VOL- Pentru etapa de început a aces­ maturgie de film sau de critică UN GENTLEMAN ÎN VESTUL pe Șantierul Național al Tineretu­ cipant la concursul „Floarea din PONE — ora 19,30: Teatrul Mic: cinematografică. El trebuie să SĂLBATIC : Feroviar (orele rița (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; DUHUL AURULUI; Popular (o- lui Giurgiu-Răzmirești ; „Drumul grădină". 12,00 Știri. 12,05 Invitație tui cenaclu considerăm că e .20,15) rele 16; 18; 20). DUPĂ CĂDERE — ora 19,30; Tea­ mai necesar să urmărim crearea fie pur și simplu un loc de cer­ 9,15; 13; 15; 17,45; 20.15); Melo­ milionului". Film documentar din în fonotecă. 12,40 Cîntece popu­ trul Giuleștl: VASSA JELEZ- dia (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; rea (orele 15,30; 19); Tomis (orele LACUL CIUDĂȚENIILOR: Cos­ activitatea tinerilor de la Combi­ lare de dragoste. 12,55 Melodia zi­ unui climat spiritual bazat pe cetare, discutare și afirmare a 9; 12,15; 15,30; 19). mos (orele 15,30; 18; 20,15). NOVA — ora 10; COPACII MOR 20,45); Modern (orele 8,30; 11; natul siderurgic din Reșița ; 12 lei. 17,00 știrile după-amiezii. 17,05 ÎN PICIOARE — ora 19,30; Tea­ emiterea unor judecăți de va­ tinerilor care lucrează în cine­ 13.30; 16: 18,30; 21). UN ZtMBET PENTRU MAI TÎR- ZIDURI VECHI: Flacăra (orele cîntece sub cer — program de Alo, Radio ! — muzică ușoară la matografie. ZIU: Buzești (orele 9; 11,15; 13.3(1. 15.30: 18; 20) trul „Ion Vasileseu": DUDUL LUI loare". POVESTEA VITEAZULUI IA- melodii de muzică ușoară. 21,15 cerere. 17,50 Să trăiești partid al TRAIAN _ ora 19,30: Teatrul „C. NOS: Timpuri Noi (orele 9; 11,15: 16; 18,15; 20.30); Flamura (orele 9: Mai aveți o întrebare ? 21,55 țării — cîntece. 18,00 Șapte zile, „Cenaclul Victor Iliu, e de Am participat înțr-o vineri de 11.15; 13,30; 15,45; 18; 20,15). Tănase" (Sala Savoy): VINO SĂ părere regizorul Dan Pița, unul decembrie la acest cenaclu. Tre­ 13.30: 15,45; 18: 20.15). Barbara Streissand... la microfon. șapte arte. Cinema. 18.10 Lucrări NE VEZI DISEARĂ — ora 19.30; dintre cei ce l-au dorit cel mai buia să fie văzut și comentat FERMA SUSPICIUNILOR: Scala AGENTUL STRANIU: Dacia (o- 22.10 24 de ore. 22,30 Închiderea de compozitori belgieni. 18,55 Me­ (Sala Victoria): UN BĂIAT DE (orele 9,30: 11,30: 13.45; 16,15; 18.45; rele 9; 11.15: 13,30; 16; 18,15; 20.30): programului. lodia zilei. 19,00 în direct... de la ZAHĂR... ARS! — ora 19.30: Tea­ mult, este în primul rînd un primul film de lung metraj al 21): Festival (orele 9,15; 11,30; Munca (orele 16; 18; 20). Muzeul satului : Festivalul obi­ „loc" unde se va discuta, sper lui Vaieni, Zidul, însă, din di­ PROGRAMUL II trul ..Ion Creangă": PĂPUȘA CU 13.45: 16: 18.15; 20.30). TIMPURI NOI: Grivița (orele 9: PROGRAMUL I ceiurilor de iarnă. 19,30 Știri. 19.35 PICIORUL RUPT si PUFUȘOR SI cît se poate de sincer, lucrurile ferite motive care începeau șl se DOAMNA ȘI VAGABONDUL: 11,15; 13.30; 16; 18,15; 20,30); Glo­ 20,00 Roman foileton : „Umbra Casa de discuri „Melodia". 20,00 MUSTĂCIOARA - ora 16: SCU­ bune și cele rele, legate de spe­ sfirșeau cu cuvîntul „laborator", Doirța (orele 9,30; 11,30; 13,45; ria (orele 8.45; 10.45; 12,45; 14,45; 16,00—17,00 Teleșcoală. 17,30 Turnului". 20.50 Viața economică a Teatru radiofonic : KNOCK SAU FIȚA CU TREI IEZI — ora 10; TRIUMFUL MEDICINEI de Jules cificul național al filmelor noas­ am văzut un film de Bergman. 16; 18,15; 20,15). 16,45: 18,45; 20,45). Telex. 17,35 Micii meșteri mari. Capitalei. 21,05 Inscripții pe celu­ Teatrul Țăndărică (Sala Victoria): Desigur, după film au mai fost loid. 21,25 Concertul orchestrei de Romain. 20,55 Radio-fono-rama — PETER PANN — ora 10: Ansam­ tre. Un loc unde să se dc*bată DOAMNA CU CĂȚELUL: Lira URMĂRIT, URMĂRITĂ!: Bu- 17,55 Din țările socialiste. 18,05 problemele de cultură cinema­ și dintr-aceia care au plecat, (orele 15,30: 18; 20.15). cegi (orele 16; 18; 20). cameră a Orchestrei simfonice a muzică ușoară românească. 22,00 O blul „Rapsodia Română”: ȚARĂ Melodii lirice.' 18,35 Lecții TV pen­ zi într-o oră. 23,00 Vedete ale tografică. direcțiile ideologice, unii pentru că aveau într-adevăr CAVALERII TEUTONI: înfrăți- TALENTE Șl ADMIRATORI: Radioteleviziunii. Dirijor Petre BOGATĂ-N FRUMUSEȚI — ora tru lucrătorii din agricultură. 19,00 muzicii ușoare. 23.15 Poetica. contururile lor artistice, estetice treabă, alții, îmi place să-i cred fiării (orele 15,30; 18; 20,15). Unirea (orele 16; 18: 20). Bocotan. 22,25 închiderea progra­ Nicolae Stoe. 23,55—24,00 Ultimele 19.30; Circul „București": UN ȘE­ și de profeeionalilate ale filme­ că puțini, pentru că nu voiau BUNICUL SIBERIAN: Glule|U UN COMISAR ACUZĂ: Drumul Muzică populară. 19,23 1001 de ieri. mului* •Uri, RIF LA... CIRC — ora 10 șl 10,30, „SCÎNTEIA TINERETULUI" pag. 5 JOI 26 DECEMBRIE 1974 SPOIlT^I'Oltl

TELEGRAMĂ

Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, președintele Republicii So­ SPORTIVII ANULUI 1974 cialiste România, a primit următoarea telegramă, din partea CO­ MISIEI PREZIDENȚIALE A IRLANDEI : SPORT în numele familiei fostului președinte al Irlandei, Erskine Childers, precum și in numele nostru, am dori să vă exprimăm în cadrul unei reuniuni organizate de Asociația presei spor­ sincera noastră prețuire pentru mesajul de profundă compasiune, PE MICUL adresat de Excelenta Voastră cu ocazia tristă a încetării din tive din România, ziariștii de sport au desemnat prin vot primii viată a președintelui Childers. 10 sportivi români ai anului 1974, precum și primii 6 sportivi, 6 sportive și 6 echipe din lume, latâ, rezultatul votului, la care ECRAN au participat 31 de ziariști sportivi : marfă, o producție suplimen­ SÎMBATA ȘEDINȚĂ tară de aproape 5 miliarde lei. • PRIMII 10 SPORTIVI ROMANI De asemenea, la livrări de măr­ 28 DECEMBRIE 1974 furi către fondul pieței sarcinile Consiliul Uniunii Centrale a 1. Dan Grecu (gimnastică) 217 p; 2. Ilie Năstase (tenis) 184 p; Cooperativelor Meșteșugărești, planificate pe perioada 1971— Ora 15,05 întrunit în ședință de lucru in 1974 vor fi depășite cu peste 2 3. Vasile Dîba (caiac) 165 p; 4. Cornel Penu (handbal) 145 p; zilele de 23 și 24 decembrie, miliarde lei, iar la export cu 5. Cristian Gațu (handbal) 135 p; 6. Ladislau Simon (lupte libe­ „ANUL SPORTIV 1974“ — 20,9 la sută. retrospectivă în imagini. în pentru analizarea rezultatelor re); 7. Dan luga (tir); 8. Simion Cuțov (box); 9. Mariana Suman cuprins : secvențe din turne­ obținute în îndeplinirea planului Analizînd cu toată răspunde­ (atletism); 10. Radu Durbac (rugbi). ele de tenis de la Dallas, pe 1974 și stabilirea măsurilor rea sarcinile ce ne revin în a- Bournemouth, Roma, Roland pentru realizarea sarcinilor pe nul viitor și stabilind măsurile • PRIMII 6 SPORTIVI DIN LUME Garros, Wimbledon și Mel­ 1975, a trimis o telegramă Co­ necesare pentru înfăptuirea lor. bourne, turneul celor 5 na­ mitetului Central al partidu­ Consiliul, toți lucrătorii din co­ 1. Cassius Clay (S.U.A.) - box; 2. Eddie Merckx (Belgia) - țiuni Ia rugbi, campionatele lui, tovarășului NICOLAE operația meșteșugărească, se ciclism; 3. Jimmy Connors (S.U.A.) - tenis; 4. Franz Beckenbauer europene de atletism, natație CEAUȘESCU, în care se spu­ angajează să muncească cu ab­ începînd de mîine, vineri și judo, marile premii auto­ ne : Sarcinile de plan pe pri­ negație și dăruire pentru tra­ Sinicolaul Mare (R.F.G.) - fotbal; 5. Vasili Alekseev (U.R.S.S.) - haltere; 6. Jo­ 27 decembrie, echipele femi­ hann Cruyff (Olanda) - fotbal. mobilistice, finala „C.C.E." la mii patru ani ai cincinalu­ ducerea în viață a istoricelor nine de volei din prima divi­ handbal masculin, Cupa Eu­ lui atribuite cooperației meș­ hotărîri ale Congresului al XI- zie se întîlnesc în ultimul ropei la scrimă și pentatlon teșugărești au fost îndepli­ lea, pentru realizarea viitorului turneu din preliminariile • PRIMELE 6 SPORTIVE DIN LUME modern, meciuri de box pro­ nite încă din luna septem­ de aur al patriei noastre — con­ campionatului ce se desfă­ fesionist, campionatele mon­ brie, urmînd ca pină la sfîrșitul turat cu clarviziune și cutezan­ șoară la Sibiu. în același 1. Irena Szewinska (Polonia) - atletism; 2. Ludmila Turișceva diale de ciclism și haltere, acestui an să se realizeze, la in­ ță de marele forum al comuniș­ PEPINIERA timp, la Bacău se vor în­ (U.R.S.S.) - gimnastică; 3-4. Chris Evert (S.U.A.) - tenis și Anne- meciul de baschet Europa — dicatorul valoarea producției tilor. trece formațiile masculine marie Proell (Austria) - schi; 5. Kornelia Ender (R.D.G.) - înot; S.U.A., retragerea fotbalistu­ din primul eșalon. în avan­ 6. Faina Melnik (U.R.S.S.) - atletism. lui Pele și altele. premieră, vă prezentăm o SPORTIVA imagine sugestivă de la ul­ • PRIMELE 6 ECHIPE DIN LUME PREMIILE ASOCIAȚIEI CINEAȘTILOR PE ANUL 1973 timul meci disputat între DUMINICA formațiile feminine Univer­ Orașul Sînnicolaul Mare are tru pentatlon, de asemenea le­ 1. România - handbal masculin; 2. R. F. Germania - fotbal; 29 DECEMBRIE 1974 Pentru filmul artistic de lung loana sonoră realizată la filmul mai puțin de 14 mii de locuitori. gitimați la același club studen­ sitatea Timișoara și Spartac 3. Polonia - volei masculin; 4. U.R.S.S. - hochei pe gheață; metraj : „Ciprian Porumbescu" și Sala- Numărul tinerilor care, legiti­ țesc, și-au început cariera spor­ București. manian Anusavan pentru co­ mați sau nu, practică sportul se tivă tot la Sînnicolaul Mare. Ca Foto : GH. CUCU 5. Olanda - fotbal; 6. Noua Zeelandă - rugbi. Ora 15,20 — Marele Premiu ACIN — loana sonoră realizată la filmul ridică la 3 000, adică aproape să nu mai vorbim de campioana „ANUL SPORTIV 1974“ — operatorului de imagine Ovidiu „Veronica" toți, tinerii orașului. Aceasta națională din acest an la Crosul partea a Il-a. în cuprins : Gologan pentru întreaga sa acti­ — Premiul pentru cea mai constituie o realitate îmbucură­ tineretului, categoria senioare, secvențe din concursurile de vitate artistică și contribuția sa bună lucrare cu caracter teoretic toare, ce merită să fie larg cu­ Maria Moț, muncitoare la „E- schi pentru Cupa mondială, la dezvoltarea artei cinemato­ privind filmul românesc —pro­ noscută. Cum s-la ajuns aici ? lectrobanat" și de alții care dau meciurile de box Clay — Fra­ grafice românești fesorului D.I. Suchianu pentru în primul rînd, printr-o judici­ antrenorilor mari speranțe •. zier și Foreman — Norton, — Premiul special — Elisabeta contribuția adusă la dezvoltarea oasă organizare a muncii și îm­ calendar 75 Handbaliștii români campionatele mondiale de Bostan pentru filmul „Vercnica" artei noastre cinematografice. părțire a sarcinilor. Consiliul ION DANCEA bob, campionatele europene — Premiul pentru regie — Juriul a hotărît să nu se acor­ orășenesc pentru educație fizică de patinaj artistic, finala Sergiu Nicolaescu pentru filmul de premii pentru muzică șl și sport a asigurat în bune con­ campionatului mondial de „Ultimul cartuș" și Gheorghe montaj. diții latura tehnico-administra- handbal masculin și altele. Vitanidis pentru filmul „Ciprian tivă. Cu 30 000 lei s-a amenajat Astăzi gala semifinalelor în confruntări internaționale Porumbescu" Pentru filmul de scurt metraj : baza sportivă centrală din oraș : „CUPEI F. R. DE BOX" MIERCURI — Premiul pentru scenariu — un teren de fotbal, o pistă de în calendarul sportiv pe 1975, Roermond) și, respectiv. Ceho­ confruntări importante. în luna Petre Sâlcudeanu pentru scena­ — Premiul pentru regia celui atletism, terenuri de volei, tenis Sala sporturilor de la Floreas- an premergător J.O. de la slovaciei (Skoda Plsen). Acestea iunie va evolua la „Trofeul Iu­ riul filmului „Vifornița" mai bun film documentar filme­ și vestiare. Evident, restul su- ca va găzdui astăzi reuniunea Montreal, sînt prevăzute mai vor susține cîte două jocuri, tur goslaviei" și la un turneu în 1 IANUARIE 1975 — Premiul pentru imagine — lor „Nunta de aur" și „în pă­ mei l-a furnizat munca pa- semifinalelor „Cupei F.R. Box". multe confruntări internaționale și retur. între 20 ianuarie și 7 Cehoslovacia (18—22 iunie). Ur­ Nicu Stan pentru filmele „Zes­ durea cea stufoasă" de Titus triotică a tinerilor mobi- Cu acest prilej, se vor desfășu­ de handbal, rezervate atît echi­ februarie. mează jocurile din cadrul com­ Ora 14,30 trea", „Conspirația" și „Depar­ Mesaroș lizați în cadrul organizațiilor ra meciurile : Farul Constanța— pelor de club cît și selecționa­ petiției internaționale „Trofeul „ANUL SPORTIV 1974“ — te de Tipperary". — Premiul pentru regia celui U.T.C. Materialele de construc­ Box Club Constructorul Galați telor naționale de seniori și ti­ • Va intra, apoi. în focul în­ Carpați" (25—30 iulie) și parti­ partea a III-a. în cuprins t — Premiul pentru Interpretare mai bun film de scurt metraj ții în mare parte au fost pro­ și Box Club Brăila—A.S.A. Cluj- neret. trecerilor lotul republican femi­ ciparea la „Cupa Balaton", în secvențe din întîlnirile de feminină — Margareta Pogonat cu actori — filmului „Pasiența" curate cu sprijinul organelor lo­ Napoca. nin, avînd ca obiectiv principal Ungaria (6—10 august). în zile­ rugbi Franța — Țara Galilor, pentru interpretarea rolurilor de Eugen Popiță cale, din demolări. O parte a Gala începe la ora 17,00. • Noul sezon competition»! se calificarea pentru turneul celei Anglia — Țara Galilor, Româ­ din filmele „Zestrea" și Dragos­ — Premiul pentru regia celui le de 17 și 19 octombrie va a- excedentului de venituri create va deschide cu o întrecere de de-a 6-a ediții a Campionatului vea loc dubla întîlnire Ceho- nia — Polonia și Româ­ tea începe vineri" și Luiza Orosz mai bun film de eveniment fil­ din aceeași activitate s-a folosit mondial și ocuparea unei pozi­ nia — Spania, meciurile de amploare. Campionatul mondial slovacia—România, după care pentru rolul interpretat in fil­ mului „Din fluviu izvorăsc lu­ pentru procurarea materialelor „W.B.A.": Cel mai bun ții fruntașe în clasamentul final handbalistele noastre vor parti- box Chionoi — Chervet, Or­ mul „Vifornița" mini" de Mircea Popescu necesare construcției bazinelor universitar, care se desfășoară (printre primele patru echipe), cipa la două turnee în —R.. F.-. tiz — Zami, Stracey — Me- — Premiul pentru interpretare — Premiul pentru scenariul de înot de 33,33 m, descoperit și pugilist al anului— care să-i dea dreptul de a parti­ netrey, Finnegan — Bouttier masculină — Ilarion Ciobanu sau ideea de film de scurt me­ în șapte localități din România Germania și Danemarca. între a unuia acoperit de 10/6 m. Apa CASSIUS CLAY (Iași. Galați, Timișoara. Cluj, cipa la Olimpiada de la Mont­ 2—7 noiembrie. „Cupa Sileziei" și Dafinoiu — Carillo, turu­ pentru interpretarea rolurilor traj filmului „Pictură și auto­ caldă a acestuia din urmă este real. Pentru realizarea acestui la Katowice (10—16 noiembrie), rile cicliste ale Belgiei și Ita­ din filmele „Ultimul cartuș". buz" de Al. Sîrbu plătită din banii încasați ca ur­ Organizația boxului mondial Pitești, Ploiești și București). obiectiv, handbalistele noastre iar în Capitală vor susține două liei, cursa hipică de steeple­ „Conspirația" și „Departe de — Premiul pentru regia celui mare a cursurilor de inițiere în (W.B.A.), l-a desemnat pe Cas­ Printre protagoniste se numără, trebuie să treacă de prelimina­ jocuri cu echipa Poloniei. în zi­ chase de la Auteuil, campio­ Tipperary" și Fory Etterle pen­ mai bun film științific filmului această disciplină sportivă or­ sius Clay, deținătorul titlului de bineînțeles, și selecționata stu­ riile C.M.. urmînd să susțină o lele de 21 și 23 noiembrie. Ur­ natele europene de haltere și tru rolurile interpretate în fil­ „Premieră după 75 de ani" de ganizate de Universitatea popu­ campion mondial la categoria dublă întîlnire cu reprezentativa altele. mele „Conspirația și „Departe Al. Gașpar lară. Tot așa, Școala sportivă a dențească a tării noastre, deți­ mează Turneul C.M. care se des­ grea, drept cel mai bun pugi­ R. F. Germania. Primul ioc are fășoară la Moscova, între 4 și de Tipperary" — Premiul pentru regia celui orașului a fost înzestrată, în list al anului 1974. Titlul de cel nătoarea trofeului de campioană loc duminică. 16 februarie, la — Premiul tinărului creator — mai bun film de animație fil­ urmă cu trei ani, printr-un e- mai bun boxer al lunii decem­ a lumii. Pitești, iar returul este progra­ 14 decembrie 1975. JOI Mircea Moldovan pentru reali­ mului „Formica" de Matty fort material minim. Ulterior, brie a fost decernat mexicanu­ mat la 16 martie. în R.F.G. zarea filmului „Vifornița" și Aslan experiența a continuat, în pre­ lui Jose Napoles. campion al lu­ • La scurt timp, vom urmări înaintea partidelor cu formația 2 IANUARIE 1975 Călin Ghibu pentru imaginea — Premiul pentru cea mai zent toți tinerii din organizații­ • De asemenea, lotul repu­ mii la categoria semimijlocie. O jocurile din sferturile de finală vest-germană. selecționata Româ­ blican masculin, calificat direct filmului „7 zile" bună imagine filmului „Pescă­ le U.T.C. din oraș și-au amena­ mențiune de onoare a fost a- ale „Cupei campionilor euro­ niei va participa la două turnee Ora 15,30 — Premiul pentru decoruri — ruș cu aripi curate" de Ion jat baze sportive simple, iar e- cordată mexicanului Rodolfo peni", reunind cele mai bune e- internaționale în Cehoslovacia pentru turneul olimpic, se află „ANUL SPORTIV 1974“ — Giulio Tincu pentru decorurile Bostan levii celor două licee — teoretic Martinez, chipe de pe continent. Handba­ (3—8 februarie) și R. D. Ger­ în preajma unui bogat sezon in- partea a IV-a. în cuprins : realizate la filmul „Veronica" — Premiul pentru cea mai campion mondial la și agricol — s-au înzestrat, de a- categoria cocoș, care recent l-a listele de la I.E.F.S. șl forma­ mană (3—9 martie). în sezonul ternational. în luna iunie va secvențe din meciul de bas­ — Premiul pentru costume — bună plastică sau animație fil­ semenea, cu baze proprii. A- învins prin K.O. pe Rafael ția masculină Steaua vor întilni de vară, lotul republican femi­ chet masculin România — Nelly Merola Grigoriu pentru mului „Galaxia" de Sabin Bă- ceastă bază materială, creată Herrera. pe campioanele Olandei (Swift nin are programate o suită de susține o dublă întîlnire cu e- Argentina, întîlnirile de te­ costumele realizate la filmul lașa prin eforturi proprii, stă perma­ chipa Bulgariei și va participa nis România — Franța și Ita­ „Veronica" — Premiul tînărului creator nent la dispoziția tineretului. la „Trofeul Iugoslaviei". în zi­ lia — România, jocurile bal­ — Premiul pentru coloana so­ filmului „Gornistul" de Dumitru Președintele Consiliului orășe­ lele de 13 și 15 iulie, lotul mas­ canice de atletism, campio­ noră — Dan Ionescu pentru co­ Seceleanu nesc pentru educație fizică și natele mondiale de lupte, ca­ sport, Octavian Grigorovici, și culin va întîlni echipa Ungariei, notaj academic și box, fina­ secretara comitetului orășenesc după care va evolua Ia „Trofeul lele turneelor de tenis de la U.T.C., Livia Stere, ne-au pre­ Carpați". aflat la a 15-a ediție. Indianapolis, Forest Hills, zentat calendarul propriu al în­ 07’47”. La 21 de secunde de în­ • Turneul internațional de te­ clasează unul din primele Din program mai notăm două Madrid și Barcelona, cursa trecerilor sportive. Criteriul zo­ nis de la Capetown a fost cîști- două locuri ale campionatului. vingător a sosit polonezul Cies- hipică de galop pentru pre­ nal de atletism inițiat de ei și gat de jucătorul sud-african Bob law Polewiak, iar cehoslovacul turnee în Cehoslovacia (10—16 miul Arcul de Triumf și al­ la care au participat 16 școli Hewitt, învingător cu 6—1. 6—0 • Campionatul european de Voitek Cervinek s-a clasat pe august) și Polonia (la Gdansk, tele. generale din oraș și localitățile in finala susținută cu compa­ șah pentru juniori a continuat locul trei, cu timpul de 1 h 14—16 învecinate, crosul de primăva­ triotul său Pat Cramer. în fi­ în localitatea olandeză Gronin­ 08’32”. noiembrie). meciurile ră, crosul de toamnă, crosul fe­ nala probei feminine, tenismana gen cu runda a 5-a. în care Ma­ România—Elveția si R. F. Ger­ SÎMBATA telor, campionate de fotbal, americană Sharon Walsh a în­ rian Dominte (România) a re­ • La Miami Beach au conti- mania—România (în luna no­ handbal, volei și baschet pentru trecut-o cu 6—4, 6—1 pe Ilona mizat cu maestrul sovietic Iva- nuat întrecerile turneului inter- iembrie), ca și turneele inter­ 4 IANUARIE 1975 tineri din întreprinderi și insti­ Kloss (R.S.A.). nov. unul dintre favoritii tur- național de tenis pentru juniori tuții, ca să nu mai vorbim de neului. dotat cu trofeul „Orange Bowl". naționale din U.R.S.S. (Tbilisi. Ora 15,10 echipele înscrise în diverse • Pentru a doua oară conse­ în clasament continuă să con- Jucătorul american Billy Mar­ 2—7 decembrie) și R. D. Ger­ „ANUL SPORTIV 1974" — campionate oficiale, sînt doar cutiv. titlul de campioană a U- ducă Van den Sterren. cu 4 tin, principalul favorit al con­ mană (la Schwerin. 16—21 de­ partea a V-a. în cuprins ; cîteva exemple din multe altele ruguayului la fotbal a fost cu­ puncte, urmat de Nunn și Sze- cursului. s-a calificat în turul cembrie). Mai amintim că lotul secvențe din întîlnirile de care ilustrează elocvent atenția cerit de echipa Penarol Monte­ kely — cu cîte 3,5 puncte. Ma­ trei, cîștigînd cu 6—3. 6—1 par­ republican de tineret va parti­ rugbi România — Franța și acordată desfășurării continue a video. Fotbaliștii de la Penarol rian Dominte ocupă locul 14. cu tida susținută cu belgianul Ron Cehoslovacia — România activității sportive. au totalizat 36 de puncte din 44 2,5 puncte. Smolders. cipa la „Cupa țărilor latine", meciurile de box Cuțov — în cîțiva ani de intensă acti­ posibile, fiind urmați în clasa-r Alte rezultate din turul doi : vitate, Sînnicolaul Mare a „li­ care se desfășoară la Buenos Ai­ Dobrescu și Clay — Foreman, mentul final de modesta forma­ • Tradiționalul concurs inter­ Ocleppo (Italia)—Wilson (S.U.A.) res (Argentina), între 24—30 campionatele mondiale de vrat" diverselor cluburi bănățe­ ție Liverpool — 31 puncte. Cu national de ciclocros, care se 6—3, 6—2 ; Maynetto (Peru)— gimnastică și volei, întîlniri­ ne primele promoții de talente. același număr de puncte, dar cu desfășoară în fiecare an în lo­ Bedel (Franța) 6—1, 6—4 ; Gil- martie. Așadar, o suită de com­ le de polo Dinamo — Rapid Cu cele 10,3 sec. la suta de me­ un golaveraj inferior, cunoscu­ calitatea elvețiană Cheyres. a demeister (Chile)—Hal Gorman petiții de amploare, la care tri, azi legitimat la clubul spor­ și Partizan Belgrad — Dina­ ta echipă Nacional din Montevi­ fost cîștigat la actuala ediție de (S.U.A.) 6—1. 7—6 ; Enck (Bra­ handbaliștii noștri au prilejul mo București, meciurile de tiv „Politehnica" din Timișoara, deo s-a situat pe locul trei. Este sportivul elvețian Peter Frisch- zilia)—Bravo (Spania) 6—7. 6—3, Mila Gheorghe a devenit cam­ să-și înscrie in palmares noi handbal România — R.F.G., pentru prima oară din anul 1932. knecht, cronometrat pe distan­ 6—2 ; Marchetti (Italia)—Weise Iugoslavia — Selecționata pion universitar, Ștefan Ștefă- cînd Nacional Montevideo nu se ta de 22 km cu timpul de 1 h (S.U.A.) 7—5. 6—3 ; victorii de prestigiu. Lumii, Steaua — M.A.I. Mos­ nescu, la disc, Adrian Picu, la cova și altele. ștafetă și cu certe calități pen­ M. LERESCU

CASA DE CULTURA ÎNTREPRINDEREA ÎNTREPRINDEREA SECTOR I O NOUĂ FORMULĂ TEHNICĂ ANUNȚĂ: „23 AUGUST" ENERGO-REPARAȚII B-dul. Mărășești nr. 2 Cîștiguri în bani, DESCHIDEREA B-DUL MUNCII 256, UNOR NOI CURSURI SECTOR 3 BUCUREȘTI, Tramvai: 23, 24 — Mașina : 79,100 autoturisme „Dacia tragerea extraordinară Șl CERCURI CAUTĂ 1300", „Moskvicî 408/ A NOULUI AN LA începînd cu luna CAUTĂ URGENT Oțelari, termîști-tratamentișfi, pentru munci necalificate sau 412", „Skoda S 100" IANUARIE 1975 Muncitori calificați în meseriile t cazangii, turnători-formatori, pentru calificare în meseriile Turnători-formatori; Oțelari; Curățitori; Forjori; Lăcătuși; strungari, frezori, mașinist de strungar și turnător-for­ și atractive excursii - COSMETICĂ Sudori electrici și autogeni; Căuritori-filetatori; Macaragii; pod rulant, reparatori me­ mator prin cursuri de scurtă peste hotare. - CROITORIE Strungari; Frezori; Rabotori; Mecanici locomotivă; Conducători canici AMC lungimi mase, durată. auto; Manevranți; Operatori pentru Oficiul de Calcul. controlori CTC pentru turnă­ Se primesc candidat! din Se extrag în total 68 - DACTI LOG RAFIE; Muncitorilor pentru meseriile de turnători-formatori, oțeluri, torie și prelucrări mecanice, intreaga tară, întreprinderea SECRETARIAT curățitori ji forjori (nefamiliști), li se asigură cazarea în că­ ungător, avizier CFR, mane­ asigurînd cazarea în căminul de numere față de 52 minele întreprinderii. TEHNIC vranți vagoane, tinichigiu de nefamiliști în limita locu­ Muncitorilor necalificați, pentru meseriile de curățitori și for­ industrial, sudori autorizați, rilor disponibile la meseriile ca la tragerea extra­ - ACORDEON jori, cu o retribuție de 1 738 lei lunar, li se asigură cazare și fochist, mecanic! motopom- de bază (oțelari, turnători- - CHITARA masă contra cost. piști și muncitori necalificați formatori și strungari). ordinară a Revelionu­ Muncitori necalificați pentru calificare prin cursuri de - L. ENGLEZĂ intensiv scurtă durată de 6—8 luni în meseriile ; lui de anul trecut. (adulți) Strungari; Frezori; Sudori; Lăcătuși — studii 7—8 clase. Alte amănunte în - RADIO DEPANARE Găuritori-filetatori; Turnători-formatori — studii 4—8 clase. și T.V- Vîrsta de la 17—40 ani, exceptînd persoanele născute în anii prospectele existente 1954—1955. precum și Muncitorii încadrați pentru calificare vor fi retribuiți cu 1193 NOUTĂȚI LA LOZ 1N PLIC! in agențiile Loto-Pro- lei lunar pe perioada școlarizării. ÎNSCRIERI ARTIȘTI A- La seriile aflate în vînzare pe lingă cîșfigurile în autotu­ nosport. MATORI PENTRU De asemenea recrutăm tineri pentru calificare prin ucenicie la locul de muncă cu durata de școlarizare de 2 ani pentru risme „Dacia 1 300" și premiile variate în bani de 40 000 Sîmbătă 4 ianuarie, FORMAȚIILE ARTIS­ meseria de turnător-formator. lei, 30 000 lei, 20 000 lei, 10000 lei ș.a. s-au introdus și inte­ TICE Vîrsta 16 ani, studii 8 clase și se asigură cazare și masă 1975, este ULTIMA Zi contra cost resante cîștiguri în autoturisme „Trabant 601" și „Skoda Înscrierile se fac zilnic tn pentru procurarea bi­ Informații zilnic între orele 7—15,30 la Biroul Evidență Per­ S 100". str. Slătineanu nr. 16 tele­ sonal, telefon 43 0440, interior 1856 și Biroul lnvățămînt, te­ letelor. fon 11 98 68. lefon 43 04 40, interior 1704. Numai cine joacă poate cîștiga I Scînteia tineretului de peste hotare - Țările petroliere vor deveni proprietari reali ai prineipalei lor bogății Agostinho Neto, președin­ tele Mișcării Populare pentru Opinii ale suveranului iranian Eliberarea Angolei (M.P.L.A.), Patru țări Iatino-americane mențin, în prezent, contacte cu a declarat, in cursul unei guvernul cubanez în vederea restabilirii relațiilor diplomatice conferințe de presă organiza­ Șahinșahul Iranului, Moha­ dustriale sau agricole., suvera­ normale, relatează, din Ciudad de Mexico, agenția Taniug. te la Palatul Congreselor din mmad Reza Pahlavi Aryamehr, nul iranian a spus : „Noi sintem Libreville — capitala Gabo- a declarat, miercuri, cu prilejul de acord să scădem prețul pe­ în acest sens, Venezuela și ianuarie în vederea dezbaterii nului —. că „anul 1975 va fi primirii reprezentanților diplo­ trolului, cu condiția ca prețul Columbia au confirmat că nego­ urgente a proiectului guvernului, anul independenței tuturor matici ai țărilor islamice, că celorlalte două categorii de pro­ cierile cu Cuba referitoare la a- pentru reluarea relațiilor cu coloniilor portugheze". „Noi odată ce Kuweitul și Qatarul au duse să fie micșorat in mod cest subiect se desfășoară deo­ Cuba. La Bogota, s-a anunțat, ne pregătim pentru acest e- preluat controlul deplin asupra corespunzător". El a adăugat că sebit de favorabil, schimbul de de asemenea, că autoritățile de veniment care este impor- resurselor de hidrocarburi, Ve­ țările producătoare de petrol personal diplomatic puțind să resort au primit instrucțiuni tant pentru angolezi și pen- nezuela urmînd să procedeze sint oricind gata să inceapă aibă Ioc în curînd. pentru a elabora noi norme pro­ tru toată Africa", a adăugat în curînd la fel, „nu va trece negocieri cu țările industrializa­ La Caracas, Efrain Schacht cedurale în domeniul comerțului el. mult timp și țările producătoare te pentru a ajunge la stabilirea Aristeguieta. ministrul relațiilor exterior care să elimine toate După ce și-a exprimat sa­ de petrol vor deveni proprie­ unei ordini economice interna­ externe al Venezuelei, într-o de­ prevederile referitoare la bloca­ tisfacția în legătură cu re­ tarii reali și absoluți ai petrolu­ ționale sănătoase, în beneficiul clarație acordată presei, a ară­ da împotriva Cubei. centa instalare a guvernu­ lui lor". După cum se știe, Ira­ atît al țărilor dezvoltate, cît și R. P. CHINEZĂ. - Aspect de la reîntoarcerea în rada portului Șanhai a unei nave de 20 000 tat că negocierile cu Havana, în Potrivit informațiilor proveni­ lui de tranziție din Sao nul a procedat Ia naționalizarea al țărilor în curs de dezvoltare. tdw, după efectuarea cursei de probă. vederea restabilirii relațiilor di­ te din cercurile politice Iatino- Tome și Principe, președin­ resurselor petrolifere naționale plomatice, ău loc între reprezen­ americane, alte două țări din re­ tele M.P.L.A. a afirmat că în urmă cu doi ani. tanții celor două țări la Națiu­ giune —Costa Rica și Honduras M.P.LA. dorește găsirea unei Referindu-se în continuare la nile Unite „pe baze sigure și — au început, de asemenea, date și unui loc acceptabile problema stabilirii unei relații stabile". Nu există îndoială, a „primele contacte" cu reprezen­ pentru intilnirea celor trei între prețurile petroliere și pre­ pe scurt spus el, că raporturile diploma­ tanți ai Cubei pentru restabili­ organizații patriotice din țul a 20—30 de alte produse in- tice între țările noastre vor fi rea relațiilor bilaterale. Angola, citind acordul recent • ÎN CADRUL dezbaterilor se­ reluate într-un timp foarte Agenția Taniug apreciază că dintre M.P.L.A. și Unita ca siunii Adunării Naționale a R.D. scurt. la începutul anului viitor este o dovadă că mișcările de eli­ „Rigas Fereos“: drumul berare angoleze iși pot sin­ Vietnam, ministrul afacerilor La rîndul său, ministrul rela- posibil ca alte țări latino-ame- externe, Nguyen Duy Trinh, a țiilor externe al Columbiei, ricane să inceapă negocieri si- gure reglementa problemele. prezentat un raport privind pe­ Indalecio Lievano Aguirre, a milare cu Havana. rioada de doi ani de la semna­ convocat Comitetul pentru poli­ Etiopia: incidente rea Acordului de la Paris cu tică externă pentru data de 15 luptei curajoase privire la Vietnam. El a eviden­ ■ țiat importanța deosebită a a- cordului de la Paris, subliniind în orașul Asmara Interlocutorul nostru: GHIORGHIS LAJIS, membru al secretariatului necesitatea respectării cu rigu­ rozitate a prevederilor acestuia Preocupări Postul de radio Asmara a de către administrația de la transmis un comunicat, in- Consiliului Central al Organizației Panelene a Tineretului Saigon și de către S.U.A. formînd că în provincia Eri- Referindu-se la situația din economice treea au avut loc, luni noap­ „Rigas Fereos“ din Grecia Vietnamul de Sud, Nguyen Duy tea și marți dimineața, inci­ Trinh a arătat că, datorită suc- dente care s-au soldat cu ceselor realizate de poporul în Algeria cel puțin șapte morți și un nile și pozițiile lor. Chemăm Ia din Vietnamul de Sud, sub con­ mare număr de răniți. Noua evoluție greacă suscită un firesc inte­ unitate toate organizațiile de ti- ducerea Guvernului Revoluțio­ Pentru eliminarea treptată a res față de contactul direct, nemijlocit, cu ex- neret pentru realizarea unor o- nar Provizoriu și a Frontului unor disproporții regionale moș­ Un comunicat anterior relata biective comune. Pentru prima Național de Eliberare, raportul tenite din perioada colonială, că tulburări produse, duminică, ponenții tineretului din această țară situată în dată după cel de al doilea război de forțe înclină tot mai mult guvernul algerian a lansat pro­ în capitala provinciei Eritreea mondial, în Grecia s-a creat o in favoarea patrioților. A luat grame speciale de dezvoltare s-au soldat, de asemenea, cu vecinătăți balcanice. Prima delegație de tine­ situație nouă. Prin lupta mase­ o amploare deosebită mișcarea mai rapidă a 300 comune, în­ morți și răniți. Comunicatul ret din Grecia, care ne-a vizitat țara după eve­ lor populare s-a destrămat sis­ tuturor categoriilor populației deosebi din zonele de deșert, * semnala, de asemenea, lupte la temul de instituții impus de pentru independență națională, alocînd în acest scop din buge­ nimentele ce au dus la înlăturarea dictaturii dreapta. In acest cadru nou, a pentru democrație, pentru răs­ tul de stat investiții suplimen­ cîțiva kilometri de Asmara, în­ devenit posibilă legalizarea miș­ turnarea regimului Thieu. tare de 150 milioane dinari. tre elemente rebele și forțele militare, a avut amabilitatea să poposească și cării comuniste din Grecia. O Transpunerea în fapte a aces­ militare etiopiene dislocate în în redacția noastră, acordîndu-ne un interviu. expresie a mutațiilor care s-au tor programe a și început în nu­ •••• T-;- provincia Eritreea. produs în țară o reprezintă și Consiliul Central al Uniu­ faptul că partidul care a grupat meroase localități rurale din vi- în ultimele comunicate, auto­ nii Tineretului Democrat laiatele Oasis, Saida. Tizi Ou- în jurul său forțele prodictato- Unit din Cipru (EDON) a zou, unde reprezentanții orga­ ritățile miljtare fac apel la Interlocutorul nostru este trăit sub semnul înfruntării a riale a obținut numai... 1,3 la GHIORGHIS LATIS, membru al cărei scenă a fost Politehnica. sută din sufragii. dat, publicității o declarație, nelor locale, în colaborare cu populație să colaboreze cu for­ Studenții au găsit sprijinul ti­ la Nicosia, în care relevă unele comisii guvernamentale țele armate pentru înăbușirea secretariatului Consiliului Cen­ neretului, al populației în ge­ deplasate la fața locului, au sta­ tral al Organizației Panelene a • Cum apreciați actua­ că problema cipriotă poate activității forțelor rebele, îm­ neral. A fost o bătălie la care la evoluție politică greacă ? bilit principalele direcții de Tineretului „Rigas Fereos". tinerii au participat cu patos fi rezolvată numai pe cale dezvoltare a comunelor respec­ potriva cărora armata etiopiană revoluționar. în urma acestei — După cum știți, Grecia s-a pașnică, prin tratative între tive. ‘ se angajează să ia toate măsuri­ • In ce condiții a apă­ bătălii, de amplă rezonanță, la retras din mecanismele milita­ reprezentanții comunităților Cea mal măre parte a inves­ le necesare. rut organizația „Rigas Fe­ 25 noiembrie 1973 regimul mi­ re ale N.A.T.O., act pe care ii greacă și turcă din insulă. tițiilor alocate sint folosite în reos" și care au fost obi­ litar iși schimbă personajele : apreciem pozitiv. Considerăm construcția de locuințe. școli, Agențiile de presă precizează că acest act trebuie întregit prin că grupările rebele despre care ectivele pe care și le-a Papadopoulos este înlocuit de dispensare, pentru extinderea propus ? șeful poliției, Ioanidis. Noua retragerea și din organismele • Cooperarea româno- iluminatului electric. Nu se ne­ este vorba în comunicatele au­ echipă este mai dură, opresiunea politice ale N.A.T.O. In legătură glijează, insă, nici fondul fun- torităților militare reprezintă, — „Rigas Fereos" — numele mai cruntă, ceea ce relevă șu­ cu rezultatul alegerilor parla­ ca o unui revoluționar vizionar din kenyană ciar al acestor comune, R. P. POLONĂ. - Imagine de Ia rafinăria din Plock, centrul de fapt, mișcarea secesionistă brezenia pozițiilor ei. „Rigas mentare, doresc să subliniez că, pîrghie__ de prim,___ ordin. in pro­ secolul trecut — a fost prima or­ aparent, numărul de voturi ob­ • BUJOR ALMAȘAN, minis­ gresul mai rapid al localităților. modern al petrochimiei poloneze. din Eritreea, cunoscută sub nu­ ganizație antidictatorială care a ținut de Caramanlis ar putea fi trul minelor, petrolului și geo­ mele de Frontul de Eliberare luat ființă in 1967, la 17 decem­ considerat drept o opțiune pen­ logiei, a efectuat, în perioada Eritreean. brie, adică la numai opt luni tru dreapta, ceea ce nu este re­ 22—24 decembrie 1974, o vizită de la lovitura de stat a juntei al. Rezultatul scrutinului a de lucru în Kenya. în cadrul • BELGRAD 25. — Co­ militare. Apariția ei pe scena respondentul Agerpres, S. fost influențat de mai mulți fac­ convorbirilor purtate cu mi- politică s-a produs printr-o pro­ tori. Sintem conștienți că struc­ nistrul kenyan al resurselor na- Morcovescu, transmite : Sub clamație semnată de cadrele de președinția lui Iosip Broz turile juntei militare n-au dis­ turale, Stanley Oloitiptip, a fost conducere ale Tineretului Lam- părut cu totul, că imperialismul analizat stadiul relațiilor Ti to, președintele U.C.I., la • CURTEA SUPREMA a Sta­ brakis. Structura organizației de Speranțe la Belfast Brioni a avut loc ședința nu va abandona cu ușurință cooperare dintre România Și telor Unite a confirmat prero­ Tineretului Democrat Lam- Grecia și regiunea noastră. Pro­ Kenya în domeniul minier și âu Prezidiului C.C. al Uniunii brakis — care activa legal îna­ Comuniștilor din Iugoslavia. gativele prezidențiale in ce blema principală în alegeri a fost stabilite măsurile pentru inte de instaurarea dictaturii reprezentat-o statornicirea in­ dezvoltarea acestor relații in Pentru prima dată A fost examinată și aprecia­ privește acordarea grațierii, in­ — nu mai corespundea situației ț '..... tă situația politică din țară clusiv în impunerea de condiții stituțiilor democratice. Obiec­ viitor. Cei doi miniștri au vizi­ create de lovitura de stat. Noile tivul nostru prioritar nu l-a con­ tat obiectivul minier Kinagoni, după doi ani în Irlan­ în lumina Înfăptuirii hotărî- in cazuri particulare — relatează condiții cereau și noi forme de rilor Congresului al X-lea al stituit lupta împotriva lui care este realizat in cadrul co­ da de nord există un agenția United Press Interna­ organizare a mișcării de tineret. Caramanlis. Bineînțeles, nu am operării româno-kenyene. U.C.I. și a principiilor noii Au fost ani de luptă aprigă. în constituții. tional. După cum a declarat încetat să criticăm aspectele „armistițiu" de 11 zile, anii regimului militar, sute și negative ale activității gu- Stane Dolanț, secretarul președintele . Curții, judecătorul mii de militanți ai noștri au fost • Opinie realistă în El o perioadă de încetare Comitetului Executiv al Pre­ vernului său dar, în ace- Warren Burger, „adevărata e- arestați, schingiulți, condam­ Iași timp, am sprijinit ceea Salvador 3 zidiului C.C. al U.C.I., a pre­ nați la mulți ani de închisoare. a focului anunțată de zentat un referat introductiv. sență a puterii prezidențiale cu ce am considerat a fi pozitiv. Avem membri care, datorită Vom lupta în continuare pentru • SALVADORUL nu va per­ „aripa provizorie" a Todo Kurtovici, secretar în privire la acordarea grațierii torturilor, au devenit, fizic, in­ mite stabilirea unei baze ame­ Comitetul Executiv al Pre­ independența națională a Greci­ cea mai importantă organiza­ constă în tratarea fiecărui caz capabili să mai ducă o viață nor­ ei. pentru eliminarea bazelor ricane în Golful Fonseca din I.R.A. (Armata Repu­ zidiului C.C. al U.C.I., a pre­ mală, să fie folositori societății. America Centrală, a declarat ție sindicală din Irlanda de zentat o expunere despre cea în mod separat". Potrivit avi­ americane, pentru rezolvarea Nord — a adresat guvernului Este greu, chiar sumar, să pre­ justă a problemei Ciprului pe președintele acestei țări, Arturs blicană Irlandeză). A- de-a 4-a Conferință pe în­ zului Curții Supreme, aceste zentăm situațiile extrem de Armando Molina. britanic apelul de a între­ treaga țară a P.C.I., ce a a- baza rezoluției O.N.U., pentru ceasta înseamnă că prinde o inițiativă pașnică prerogative prezidențiale derivă dificile prin care au trecut mem­ Fereos" propune tuturor tine­ pace și bună înțelegere în Bal­ Dezmințind zvonurile, potriviț vut loc acum 40 de ani la numai din constituție și nu pot brii organizației noastre in anii rilor o largă platformă de lup­ cărora guvernul său și-ar fi dat pentru rezolvarea crizei din Liubliana. și importanța ei in cani, în Europa, în întreaga cel puțin pentru inter­ Ulster. fi modificate, limitate sau di­ de teroare. Prima lovitură grea tă, punctul principal fiind răs­ lume. Poporul grec — sensibili­ acordul la instalarea unei baze istoria partidului. primită din partea juntei s-a turnarea regimului dictatorial. americane la Fonseca, președin­ valul sărbătorilor de Trebuie subliniată comple­ minuate de nici o lege. zat, mai ales, de tragedia ci- xitatea problemelor care se produs în 1969, cînd am pierdut Trebuie arătat că în 1972 au priotă — este conștient de ceea tele Molina a declarat : „Noi nu iarnă nu vor mai avea cer rezolvate și mai ales ne­ mulți dintre militanți. Arestă­ apărut și alte formații politice ce înseamnă N.A.T.O. La o săp- am întreprins nici o măsură care cesitatea participării tuturor rile operate au îngreunat munca. de tineret. După evenimentele tămînă după alegeri, sute de să afecteze suveranitatea repu- loc atentate soldate părților interesate pentru e- Au fost>t necesare eforturi pe care din noiembrie 1973, „Rigas Fe­ mii de locuitori ai Atenei au blicii noastre. El Salvador, laborarea mult așteptatei so­ le-au depusi. cei rămași în li- reos" primește o nouă lovitură : demonstrat de la Universitate, adăugat el, speră să vadă in- cu victime omenești luții politice. I.R.A. a înain­ bertate. Activitatea noastră a multe cadre ale sale au fost unde s-a comemorat lupta cura­ staurat pentru totdeauna res- și însemnate pagube tat un plan (prin intermediul continuat : ne-am făcut simțită arestate. Sintem din nou în si­ joasă a studenților politehnici­ pectul reciproc in sfera rela- reprezentanților clerului pro­ prezența în lupta antidictatoria­ tuația de a proceda la o reor­ eni, pînă la ambasada S.U.A., în țiilor internaționale". materiale. testant) vizind retragerea tru­ lă, iar publicația noastră „Thu- ganizare a forțelor. în aceste fața căreia s-au scandat lozinci Golful Fonseca, aflat pe coas­ pelor britanice din Ulster și rios" nu și-a încetat apariția. condiții, „Rigas Fereos" devine antiimperialiste. în pofida difi­ ta Pacificului, este administrat eliberarea tuturor deținuților oficial organizația de tineret a cultăților există premise pentru de către El Salvador, Handuras _ nainte de „ar- • Ce forme de acțiune Partidului Comunist (interior). și Nicaragua. Potrivit ]■ mistițiu", două politici. Autoritățile britanice • ESTE POSIBIL CA PE FUNDUL OCEANULUI PACIFIC SĂ SE succese mai mari. Partidul Co­ ziarului și-au exprimat rezervele nu mai ați folosit în anii aceia ? Era o decizie firească deoarece munist (interior) care se pro- Salvadorian „Diario Latino", B bombe „răzlețe'* GASEASCA MULT AUR declt s-a descoperit pe uscat șl mai imensa majoritate a membrilor S.U.A. ar fi ridicat în mod II au mai produs atît față de plan, cit mai ales mult -cositor decit în sudul Asiei — se arată într-un studiu electuat — Firește, forme specifice nunță pentru autonomia și ega- ...J re­ de oamenii de știință sovietici. Geologii de la centrul din Orientul săi (care erau acum nu numai litatea tuturor partidelor co- petat problema instalării in | avarierea casei față de o tratare bilaterală a muncii clandestine, de rezis­ studenți, ci tineri din diferite -ÎL fostului premier problemei, care mai este și a îndepărtat al Academiei de Științe a U.R.S.S. au descoperit aseme­ tență față de regimul militar, muniste, pentru dreptul fie- Golful Fonseca a unei baze na­ comunității protestante din nea zone, cu un mare conținut de mangan, fier, titan, plumb, zinc șl categorii sociale) se pronunțase cărui partid de a-și ela- vale,dar cele trei țări au respins conservator Heath și marelui cupru și au întocmit o hartă metaliferă a „brîului" de minerale din în 1968, membri ai organizației în favoarea opțiunilor politice cererea, apreciind că acest fapt magazin londonez „Harrod’s", Ulster. Pînă nu demult, a- veniți din diferite cartiere ale bora strategia și tactica de ceasta refuza „in bloc" orice Oceanul Pacific. Zona metaliferă de pe fundul oceanului are o lun­ ale P.C. (interior). S-au pus, șine stătător, fără imixtiuni stră­ ar constitui o renunțare a su­ dar in ciuda incidentelor, co­ gime de 40 000 de kilometri și o lățime de 4 000— 5000 kilometri. Ea Atenei apăreau la o oră de astfel, în concordanță forma or­ veranității naționale asupra ape­ mentatorii britanici consideră plan. Medierea pe care au pornește din Orientul îndepărtat sovietic, trece strîmtoarea Bering maximă animație pe o arteră ine, pentru definirea căilor spe­ întreprins-o reprezentanții ganizatorică și conținutul ideo­ cifice Greciei de înaintare spre lor lor teritoriale. acest „armistițiu" ca un ele­ în Alaska, Cordlllerli, America de Sud, cuprlnzînd apoi Australia și centrală a orașului, demonstrau logic. ment al unui angrenaj de clerului denotă un fapt de Noua Zeelandă. Oamenii de știință nu exclud posibilitatea de a împotriva juntei și dispăreau socialism, militează pentru a lapte care pot deveni poziti­ mare importanță : protestanții •descoperi prelungirea acestui „briu" în Antarctika. Studiind formele imediat pentru a evita arestă­ • Intrarea în legali­ găsi modalitățile de acțiune co­ sint divizați. Există, deci, o magmatice ale „brîului" mineral al Oceanului Pacific, specialiștii mune în vederea realizării țe­ • POTRIVIT datelor pu­ ve în contextul încărcat, ex­ rile. Pentru că arestarea putea tate, odată cu înlăturarea blicate de presa britanică, în ploziv al Ulster-ului. Pe dru­ parte —- cei moderați — care stabilesc posibilitatea de depistare a unor minerale utile într-o zonă insemna schingiuirea și chiar lurilor imediate...... și de perspec- doresc să se pună capăt te­ sau alta. Pe baza acestor prognoze, anul trecut au fost descoperite o dictaturii militare, a pus tivă. industria construcțiilor din mul găsirii unei soluții poli­ serie de .metale neferoase și metale rare în zona Orientului îndepăr­ moartea. Activitatea noastră s-a în fața organizației pro- Anglia există. în prezent, un tice acceptabile pentru am­ rorii în Ulster și, în conse­ adaptat situației. Organizam cință, au acționat in acest tat sovietic, care era, de fapt, o prelungire a „brîului"- mineral al bleme noi. .Care au fost • Vă . rugăm să ne răs­ număr de 120 000 șomeri to­ bele comunități, catolică și Oceanului Pacific pe uscat • POPULAȚIA NORVEGIEI, la sfîrșitul manifestații de stradă, tipăream tali și parțiali. Potrivit prog­ protestantă, semnalarea ori­ sens. Autoritățile britanice, anului 1974, era de 3 997 000 de persoane, a anunțat Serviciul central manifeste pe care le difuzam, acestea ? t • pundeți la o întrebare le­ care dispun și ele de un plan gată de ivizita dumnea­ nozelor Federației naționale a cărui element capabil să ducă de statistică de Ta Oslo. Se estimează că ea va depăși cifra de păstram contactul cu masele — Răsturnarea dictaturii gă- sindicatelor constructorilor, Ia la negocieri are o importanță propriu, detaliat, dat publici­ 4 000 000 la mijlocul lunii februarie viitor • PLlNGERI ÎMPOTRIVA tineretului. Prin activitatea an­ cu o voastră în România la in- tății cu cîtva timp in urmă, POLUĂRII. Comisia guvernamentală specială pentru cercetarea plin- scște organizația noastră începutul anului viitor nu­ deosebită. Desprindem din a- tidictatorială, in condiții de o largă influeițță în _.rîndul tine- . '. ' vilația C.C. al. U.T.C.: mărul șomerilor în această cest „angrenaj" ceea ce este sint mulțumite de hotărîrea gerilor populației în legătură cu repercusiunile dezvoltării industriale extremă dificultate, „Rigas Fe­ retului, deși în urma repeta­ ' cum apreciați legăturile cu I.R.A. de a suspenda ostilită­ asupra mediului ambiant din Japonia a dat publicității un raport reos" a găsit o semnificativă ramură a economiei britanice mai încurajator : țile și intenționează prin a- in care se afată că în acest an au fost primite aproximativ 87 000 de telor lovituri — numărul de tineretul României socia- va ajunge la 300 000 persoa­ 1) , Diferite cercuri pacifiste astfel de plîngerl. Față de anii precedenți, in anul 1974 s-a constatat recunoaștere din partea opiniei membri este restrîns. In prezent, . ■' liste, . cu organizația sa ?_ nord-irlandeze, atît protes­ ceiași mediatori — potrivit publice. Acțiunile sale curajoase ne, respectiv 30 la sută din observatorilor politici — s-o o creștere a numărului reclamațlilor privitoare la poluarea mediului „Rigas Fereos" al cărei pro- , totalul lucrătorilor angajați tante cît și catolice, au între­ în zonele neurbane ale țării. De asemenea, s-a constatat și creșterea desfășurate în împrejurări cînd ces de regrupare continuă — — Dăm o prețuire deosebită in industria construcțiilor. prins unele inițiative. Dintre determine să mențină „ar­ numărului reclamațlilor împotriva creșterii poluării sohore șl a in­ totul părea de nemișcat, dove­ — numără, la patru luni de Ia rolului pe care îl joacă România acestea se menționează de­ mistițiul" pînă în martie cînd tensității vibrațiilor în zonele din jurul marilor întreprinderi in- dea că se poate lupta împotriva ieșirea din ilegalitate, 5 000— și apreciem poziția Uniunii Ti­ mersurile recente ale repre­ vor avea loc alegeri pentru o dustriale • VIRUSUL HEPÂTITEI VIROTICE DE TIP A a fost dictaturii, cultiva încrederea în 6 000 membri in organizațiile neretului Comunist din țara zentanților clerului care au „Convenție constituțională". identificat pentru prima dată și s-a creat posibilitatea fabricării, in tineret și popor, Preocuparea constituite. îndată după trecerea dumneavoastră în mișcarea in­ • „Akahata" : tiraj spo contactat părțile aflate în Potrivit planului britanic, a- viitor, a unui vaccin — a anunțat la Congresul Asociației interna­ noastră era aceea de a realiza o la activitate legală, preocupările ternațională de tineret. Acor- ceastă convenție va fi însăr­ ționale pentru standardizarea biologiei specialistul american Maurice a tineretului dăm o atenție cu rit conflict. cinată eu pregătirea noilor Hilleman, congres care și-a încheiat lucrările la Milano. In ceea ce mișcare de masă noastre s-au îndreptat, prioritar, totul deo- 2) . Inițiativa I.R.A., privind privește celălalt tip de hepatită virotică, provocată de virusul B, împotriva regimului militar. spre cele două mari bătălii pe sebită strîngerii relațiilor eu instituții. Este posibil ca au­ Spre sfirșitul anului 1972 în- ______U.T.C., • ÎNTR-UN raport adoptat sistarea activităților militare transmis prin injecții sau transfuzii de sînge, care este identificat care le-am purtat : alegerile dorind să realizăm de ultima plenară a Prezidiului pe perioada sărbătorilor de toritățile britanice să facă printr-un fel de „urmă" — antigena „Australia44 — prof. Hilleman a registrăm o creștere a rînduri- parlamentare și referendumul aceasta pe toate planurile, iarnă, este însoțită de suges­ „un gest" — cum spune arătat că vaccinurile fabricate din această antigenă au fost deja lor tinerilor care se angajează privind- ■ - forma- de- stat.■ Consi­ Credem că există perspective C.C. al Partidului Comunist din FRANCE PRESSE — și să e- experimentate pe cimpanzei și se va trece la teste pe oameni. Hille­ mediul u- Japonia se arată că ziarul „A- tia (gestul în sine este sem­ în luptă, mai ales în derăm drept o victorie decisivă favorabile înî această___ direcție,___ kahata". organ central al P.C.J., nificativ) ca guvernul de la libereze înainte de Anul Nou man și-a dobîndit 6 reputație mondială- prin cercetările sale asupra niversitar. In februarie 1973, stu­ faptul că am infrint monarhia. născute din legăturile seculare Londra să prezinte, intre un număr de militanți I.R.A. vaccinului gripei și rujeolei • STUDENTUL AMERICAN PRESTON denții de la Drept ocupă facul­ Majoritatea poporului s-a pro­ dintre popoarele noastre, din so­ continuă să-și sporească tirajul, timp, o soluție pentru regle­ deținuți, fără judecată, la J. STOCKMAN, în vîrstă de 19 ani, pretinde că a stabilit un nou tatea și se ciocnesc cu poliția. care a ajuns, la 23 decembrie, Long Kesh. Se pare că, pe de record mondial : stînd la intrarea unui magazin, el a strîns, într-o nunțat categoric pentru demo­ lidaritatea lor tradițională. Am pentru ediția cotidiană la 660 000 mentarea politică a crizei. singură zi, mina unui număr ,de 8 643 persoane, doborînd performanța Mulți studenți au fost răniți. în crație. Dacă vom reuși să con­ găsit în România o ospitalitate 3) . Intensificarea preocu­ altă parte, I.R.A. s-ar mul­ intenția de a decapita mișcarea exemplare. Totodată, ediția de țumi și numai cu o declarație lui Theodore Roosevelt, care, în calitate de președinte al S.U.A., a solidăm această victorie în­ sinceră, o caldă afecțiune față duminică a ziarului a atins un părilor cercurilor politice și dat mina într-o seară cu toți cei• 8-•• 513 invitați la■ o ____recepție, ■ •la Casa- și de a teroriza studențimea, seamnă că vom face un pas im­ tiraj de 2 400 000 exemplare. ale opiniei publice britanice de intenție din partea Marii Albă, în 1907. Stockman, • care este student în anul II al Universității junta folosește metoda chemării portant înainte. Lupta am dus-o de tineretul și poporul grec. și nord-irlandeze pentru ne­ Britanii că-și va retrage tru­ Binghamton, din statul New York, a-mai- făcut o. tentativă pentru sub arme a studenților. Apelind noi, tinerii, uniți. Ceea ce nu Sintem fericiți de a fi avut un pele staționate în Irlanda de a stabili un record inedit. In urmă du un an, el a încercat să bată • LA BEIRUT ------s-a anunțatcă, gocierea unei soluții pașnice Nord. Astfel de „gesturi" la o asemenea metodă, junta do­ s-a realizat Ia nivelul partidelor, contact direct cu prefacerile Ia 24 decembrie, artileria israe- in provincie. Liderul conser­ recordul lumii la... statul sub duș. care este de șapte zile și jumă­ vedea slăbiciune. De altfel, s-a obținut pe planul organiza­ liană a bombardat mai multe vator Edward Heath, sesizînd dintr-o parte și alta ar putea tate, fără însă să fi reușit o CRIZA LA MURANO. Atelierele de ansamblul problemelor econo­ țiilor de tineret. S-a creat, ast­ revoluționare din România, de a probabil perspective pentru constitui preludiul pentru o sticlărie de, la Murano — celebre: în întreaga lume —sint confruntate fi avut posibilitatea să cunoaș­ zone din sudul țării, în regiunea soluție politică durabilă. Des­ cu o criză care tinde să'se agraveze'și care a dus la reducerea cu mice, sociale și politice atesta fel. un comitet de luptă al ti­ Arkub, provocind‘ ~ importante ameliorarea climatului. între- chiderea contactelor indirec­ 45 la sută a numărului angajaților în ultimii zece ani. Numai de la izolarea crescîndă a regimului, neretului împotriva monarhiei, tem marile înfăptuiri din anii pagube materiale. ■ prinde un turneu de mai 1 ianuarie 1974. șase ateliere și-âu închis porțile, iar 350 de lucrători impasul său fără ieșire.’ împreună cu „Rigas Fereos" au socialismului. Sintem profund Două avioane israeliene au multe zile în provincie in te între Londra și I.R.A. tre­ au fost concediați: Reducerea activității la atelierele de sticlărie, activat și alte organizații. pătruns în spațiul aerian liba- vederea stabilirii unor con­ cristal și oglinzi este însoțită și de un fenomen de depopulare a • Ne amintim de dra­ emoționați de primirea care ni zește, oricum, speranța unor Organizația noastră promo­ nez, fiind întîmpinate de focul tacte și sondării terenului a- .insulei Murano, situată în laguna Veneției. Astfel, între 1961 și 1971 maticele evenimente de s-a făcut... artileriei antiaeriene. jungerii la o soluție. perspective pașnice pentru populația micii insule venețiene s-a redus cu zece la sută. Prelu­ la Politehnica din Atena... vează o politică deschisă, de Pe de altă parte, sindicatul populația nord-irlandeză. crarea sticlei a atins, la Murano, apogeul gloriei în cursul primei colaborare cu toate organizațiile Convorbire consemnată de lucrătorilor din transporturi și jumătăți a secolului al XVIII-lea. După o ușoară stagnare, în primele — Am putea spune că între DOINA TOPOR decenii ale secolului trecut, producția atelierelor de la Murano a 14—18 noiembrie 1973, Atena a de tineret, indiferent de opțiu- EUGENIU OBREA al muncitorilor necalificați — cunoscut o nouă înflorire, ce i-a adus prestigiul de care se bucură și astăzi în lumea întreagă.

redacția SI ADMINISTRAȚIA s București. Piața „Sctnteli" Tel: 17 69 10. 17 60 20. Abonamentele »e fac la oficiile poștale șl difuzorll din Întreprinderi $1 Instituții — Tiparul > Combinatul poligrafic „Casa Sctnteii*. Cititorii din străinătate pot face abonamente prip „BOMPRESFILATELIA" — Serviciul Import Export Preș* - Bucure»ti — calea Grlvlțel nr. 64-66 P.O.B. _ 200L 40 362