CHIȘINĂUL ÎN TEATRU Imaginea Orașului Chișinău În Spectacole
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Departamentul „Memoria Chișinăului” Larisa Ungureanu CHIȘINĂUL ÎN TEATRU Imaginea orașului Chișinău în spectacole Chișinău 2017 CUPRINS CUVÂNT INTRODUCTIV. Chișinăul și marea scenă ..................5 DIN PARTEA AUTORULUI. Chișinăul – izvor de inspirație și creativitate pentru dramaturgi și regizori de teatru.................7 I. INTERVIURI CU PERSONALITĂȚI DIN TEATRU ȘI DRAMATURGIE ..............................12 Alexandru GRECU: Suntem un teatru al orașului, ne mândrim cu acest oraș și luăm piese despre Chișinău în spectacolele pe care le montăm (Interviu cu A. Grecu, directorul artistic al Teatrului Național „Satiricus I.L. Caragiale”) ...........................................12 Tudor ȚĂRNĂ: Avem spectacole multișoare despre Chișinău! (Interviu cu T. Țărnă, directorul Teatrului de Revistă „Ginta Latină”) ......22 Dumitru CRUDU: Îmi pun problema ca în multe piese acțiunea să aibă loc la Chișinău! (Interviu cu D. Crudu, dramaturg) ...............30 II. IMAGINEA CHIȘINĂULUI ÎN SPECTACOLE DE TEATRU .......39 Teatrul Național „Mihai Eminescu” .....................................39 Teatrul „Luceafărul”...................................................78 Teatrul Național „Satiricus I.L. Caragiale” . 106 Teatrul de Revistă „Ginta Latină”.......................................154 Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Bălți ............................173 Teatrul Național „Eugène Ionesco” .....................................187 Teatrul „Alexie Mateevici” ............................................191 Teatrul Dramatic Rus de Stat „A.P. Cehov” ..............................198 III. ALTE SPECTACOLE DESPRE CHIȘINĂU . .201 ANEXĂ: Spectacole. Dramaturgi. Regizori..........................209 CHIȘINĂUL ÎN TEATRU 5 CUVÂNT INTRODUCTIV Chișinăul și marea scenă „Chișinăul în teatru. Imaginea orașului Chișinău în spectacole” continuă proiectul inedit al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, dar într-o altă dimen- siune: cea a orașului teatral. Inițial a fost „Chișinăul în literatură. Antologie”, continuând cu „Chișinăul în pictură (peisaje, portrete). Catalog-bibliografie”. Orașul Chișinău este văzut de data aceasta prin prisma oamenilor de tea- tru. Fascinant, miraculos, plin de o energie inepuizabilă, găsim aici amprenta timpului de ieri, de azi și, de ce nu? de mâine. Este spectaculoasă dedicația autoarei, Larisa Ungureanu, critic de teatru, doctor în studiul artelor, care a reușit să selecteze din mulțimea de spectacole, montate pe scenele teatrelor din Republica Moldova, acele reprezentații care au ca locație orașul Chișinău. Personajele sunt dintre cele mai diferite: tineri și oameni mai în vârstă, părinți și bunici, medici și pacienți, studenți și profe- sori, învățători și actori, arhitecți și jurnaliști, muncitori și țărani, poeți și aca- demicieni, femei triste și frumoase, fete zglobii, băieți gălăgioși, politicieni, combatanți, chelnerițe, bețivi, șarlatani, boschetari, îndrăgostiți, dezamăgiți, visători etc., adică o vastă gamă de locuitori ai capitalei care au „nimerit” în vizorul oamenilor de teatru. Fiecare spectacol a pornit de la o piesă concretă, care a devenit spectacol de teatru grație unei echipe de creație: regizor, scenograf, compozitor, ac- tori. Toți împreună au valorificat mesajul și conținutul piesei, evidențiind cele mai importante idei. Cartea scoate în prim-plan regizori, dramaturgi, scenografi, actori care au intrat în istoria culturii noastre, devenind faima ei: Victor Gherlac, Valeriu Cupcea, Ion Ungureanu, Veniamin Apostol, Ilie 6 LARISA UNGUREANU Todorov, Anatol Pânzaru, Constantin Condrea, Feodosie Vidrașcu, Alexei Marinat, Dumitru Caraciobanu, Ecaterina Malcoci, Eugenia Todorașcu, Mi- hai Volontir și mulți alții. Sunt puși în valoare creatorii de teatru din prezent: Alexandru Grecu, Tudor Țărnă, Petru Hadârcă, Stela Focșa, Anatol Răcilă, Nicolae Rusu, Andrei Strâmbeanu, Dumitru Crudu, Nicolae Negru, Con- stantin Cheianu, Nicolae Jelescu, Sergiu Finiti, Irina Rusu, Anatol Durbală, Veaceslav Mereuță, Petru Balan etc. Multe din spectacolele incluse în carte se joacă și azi, făcând parte din repertoriul curent al teatrelor din Republica Moldova. Ineditul acestei cărți este accentuat și prin Aprecierile critice, care ilustrează, amplu și convingător, specificul fiecărei montări, precum și prin câteva interviuri cu personalități din teatrul și din dramaturgia basarabeană. Acest proiect editorial al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, susține demersul original și major ce evidențiază efortul oamenilor de teatru de a înveșnici Chișinăul și locuitorii lui prin spectacole. Mariana HARJEVSCHI, director general, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” CHIȘINĂUL ÎN TEATRU 7 DIN PARTEA AUTORULUI Chișinăul – izvor de inspirație și creativitate pentru dramaturgi și regizori de teatru Trebuie să menționez de la bun început, că această temă este abordată pen- tru prima oară, atât în cadrul cercetărilor efectuate la BM „B.P. Hasdeu”, cât și în critica și istoria teatrului din Republica Moldova. Ideea a fost a dnei Taisia Foiu, manager, Departamentul „Memoria Chișinăului”, și „plutea” în aer de câțiva ani, însă nu-i venise, probabil, timpul să fie materializată. Și acest timp a sosit: anul 2016, când s-au împlinit 580 de ani de la prima atestare docu- mentară a Chișinăului, iar Departamentul Memoria Chișinăului și-a propus scopul să realizeze acest proiect inedit. Cum a fost reflectat Chișinăul în spectacolele de teatru? Și au existat ase- menea spectacole în istoria teatrului din Republica Moldova? Cine au fost dramaturgii care au ales ca loc de desfășurare a acțiunii Chișinăul? Cine din criticii de teatru, din cercetători ai istoriei teatrului, scriitori sau jurnaliști au scris despre aceste spectacole? La acestea și alte întrebări am căutat să dăm un răspuns cât mai amplu în paginile ce urmează. Perioada supusă cercetării cuprinde anii ’60 din secolul trecut și culmi- nează cu stagiunea teatrală 2015/2016 care s-a încheiat în luna iunie 2016. De ce anume anii ’60? Fiindcă abia la începutul deceniului șase în reperto- riul teatrelor, care activau în Republica Moldova în acea perioadă (Teatrul Academic Moldovenesc Muzical-Dramatic de Stat „A.S. Pușkin” – actualul Teatru Național „Mihai Eminescu” [de remarcat, că în perioada interbeli- că a activității Teatrului Național din Chișinău (1920-1935) nu s-au atestat spectacole cu locația în Chișinău], Teatrul Rus de Stat „A.P. Cehov”, Teatrul 8 LARISA UNGUREANU „Luceafărul”, Teatrul Muzical-Dramatic de Stat „Vasile Alecsandri” din Bălți – mai activau și alte teatre, dar nu s-au înregistrat montări care ne interesea- ză) sunt incluse primele spectacole, în care, total sau parțial, apare ca loc de desfășurare a acțiunii orașul Chișinău. Cercetând mai multe surse ale criticilor și teatrologilor noștri: Leonid Ce- mortan, Mihai Cimpoi, Gheorghe Cincilei, Steliana Grama, Elfrida Coroliov, Pavel Pelin, Nicolae Batrânu, Pavel Proca, Ion Gheorghe Șvitchi, Larisa Ungu- reanu, Angelina Roșca, Olga Bejenaru (Guidea), Dina Hașcu-Ghimpu, Maria Mâțu, Dorina Khalil-Butucioc ș.a. sau cercetători în domeniul dramaturgiei – Nicolae Bilețchi, Ion Ciocanu, am constatat că importantă, mai ales pentru unii autori ai pieselor, era tema și nu locația, în special în perioada sovietică. Trebuie să le fim recunoscători criticilor și teatrologilor noștri, pentru că au scris și continuă să scrie despre spectacolele montate pe scenele teatrelor din Republica Moldova, să analizeze, să aprecieze nivelul lor artistic. Și mai este ceva foarte important, despre care menționează și personalitățile intervievate special pentru această carte: teatrele din Moldova montau în perioada sovie- tică preponderent piese scrise de dramaturgi străini, unde nici măcar nu era indicat locul acțiunii. Pe de altă parte, dramaturgii locali acordau mai multă atenție satului. Când însă dramaturgii noștri au venit în literatură cu piese în care predomina tema deportărilor, a „destinelor frânte”, a intelectualului în raport cu societatea, a familiei, a relațiilor dintre părinți și copii, când se cioc- neau mentalitățile personajelor care făceau parte din diverse categorii sociale, locația începe să devină evidentă. Chișinăul se transformă într-o adevărată arenă pe care se desfășoară acțiuni ample. Evident, teatrele nu au rămas indiferente la acest gen de literatură. Pentru dramaturgii Constantin Condrea, Iuliu Edlis, Alexei Marinat, Ruvin Florin, Feodosie Vidrașcu, Aureliu Busuioc, Nicolae Esinencu, Andrei Strâmbeanu, Ion Druță ș.a. – ca să amintesc doar de perioada sovietică – Chișinăul devine o sursă de inspirație, viața orășenilor ei fie get-beget, fie veniți de la țară, dar care au „prins rădăcini” la oraș, oferindu-le un material „viu” pentru scrieri- le lor. De exemplu, criticul moscovit Irina Uvarova menționează în recenzia sa la spectacolul „Copiii și merele” de C. Condrea (1961) : „Berejan părea să fie reprodus după unul dintre personajele foarte cunoscute. Fiicele lor, toate Laurele acestea, se perindau prin Chișinăul anilor șaizeci pe tocurile lor neobișnuite, mereu dedate excentrismelor și riscurilor de tot felul. Ele își CHIȘINĂUL ÎN TEATRU 9 încadrau ochii în linii de machiaj, trase spre tâmple, și din moldovence de- veneau egiptence sau pariziene.” (Irina Uvarova. Teatrul „Luceafărul” – un deceniu al devenirii, Chișinău, 1992). Și teatrologul Steliana Grama face o re- marcă subtilă în studiul său consacrat dramaturgiei autohtone: „Acțiunea în marea majoritate a dramelor și comediilor scriitorilor moldoveni ex-sovietici are loc, de obicei, în mediul rural, în sat adică. C. Condrea și-a plasat per- sonajele și