ISSN 1857-1565

BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A REPUBLICII LA BIBLIOTHÈQUE NATIONALE DE LA RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA THE NATIONAL LIBRARY OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA

IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRĂINĂTATE

L’IMAGE DE LA RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA À L’ÉTRANGER

THE ABROAD IMAGE OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA

Almanah / Almanach / Almanac

nr. 10

Chişinău, 2012

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 1 Director general: Alexe RĂU, doctor în filosofie

Elaborare: Aliona TOSTOGAN Tatiana LUCHIAN

Coperta: Dragoş POPA MIU Lector: Raisa PLĂIEŞU Procesare computerizată: Diana STOIAN

Imaginea Republicii Moldova în străinătate : Almanah, nr. 10 / Biblioteca Naţională a Republicii Moldova ; elab. de Aliona Tostogan, Tatiana Luchian ; lector : Raisa Plăieşu. – Chişinău : BNRM, 2012 (Imprimeria BNRM). – 80 p.; 50 ex.

© Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, 2012

2 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  BIBLIOTECONOMIE

MAN, RALUCA. Salonul Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineret – Chişinău – ediţia a XIV-a, 2010 / Raluca Man // Biblioteca. – 2010. – Nr. 4. – P. 123-124. le-a descris cu atâta savoare: „Cea de-a XIV-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineret de la Chişinău s-a desfăşurat în perioada 21-25 aprilie 2010 la Centrul Internaţional de Expoziţii „Mold- expo”, pavilionul nr. 3. Evenimentul cultural a fost organizat: de Secţia Naţională a Consiliului Internaţional al Cărţii pentru Co- pii şi Tineret (IBBY), Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova. Biblioteca Naţiona- lă pentru Copii „Ion Creangă”, Uniunea Editorilor din Republi- ca Moldova în colaborare cu Primăria Municipiului Chişinău, Direcţia Cultură, Direcţia Educaţie, Tineret şi Sport Chişinău, Biblioteca Municipală ,.B. P. Hasdeu”, Comisia Naţională a Republicii Moldova pentru UNESCO. Uniunea Scriitorilor din În publicaţia bucureşteană autoarea, şi ea de peste Moldova, Uniunea Artiştilor Plastici din Moldova, Asociaţia Prut, ia în discuţie evenimentul ce a avut loc în primă- Bibliotecarilor din Republica Moldova, CIE „Moldexpo” S.A. Societatea de Distribuţie a Cărţii „Pro-Noi”. A fost prezentată vara anului 2010 – Salonul Internaţional de Carte pen- activitatea editorilor din Republica Moldova în domeniul cărţii tru Copii şi Tineret, organizat la Centrul Internaţional pentru copii şi tineret, al publicaţiilor de referinţă, al manuale- de Expoziţii „Moldexpo”. Raluca Man oglindeşte despre lor şi cărţilor din bibliografia şcolară. Au participat de aseme- organizatorii evenimentului, obiectul expoziţiilor (cărţi nea edituri din alte ţări, centre culturale şi ambasade în Republi- pentru copii şi tineret: publicaţii de referinţă, manuale, ca Moldova. Programul Salonului a cuprins mai multe secţiuni: bibliografie şcolară). Semnalează şi despre participarea expoziţii de carte, de ilustraţii de carte pentru copii în original, unor edituri de peste hotarele ţării, enumerate în sec- lansări de carte, medalion în memoria poetului ţiunile programului Salonului. Unul din evenimentele „Eu sunt poetu-acestui neam”, masă rotundă „Cartea fără fron- atractive ale programului, care constituie una dintre tiere”, simpozion „Bibliotecile în arealul cultural-informaţional etapele programului a fost cartea-surpriză primită în modern al copilului”, atelier profesional „Competenţe şi certi- dar de copiii preşcolari şi şcolari mici, anume Melcii ficări – garanţii ale dezvoltării domeniului info-documentar”, nu citesc ziare de Ianoş Ţurcanu, care a fost şi Cartea conferinţă video Moldova – SUA „Servicii de bibliotecă on-line Anului la ediţia a XIII-a a Salonului. Au fost trecuţi în pentru copii”. Întrunirea laureaţilor Concursului de dramati- revistă invitaţii de onoare ai Salonului, care au fost mai zări „Descoperă povestea prin teatru”, decernarea premiilor multe ambasade, acreditate în Republica Moldova. Salonului. Ca în fiecare an, a fost păstrată frumoasa tradiţie a În mod deosebit autoarea ţine să atenţioneze asupra cărţii-surpriză pe care o primeşte gratuit fiecare copil – -pre unei vaste game de carte, de calitate pentru copii. La Sa- şcolar sau elev din clasele I-IV, vizitator al Salonului; în acest lon au fost acordate şi numeroase premii: „Ion Crean- an cartea-surpriză primită în dar a fost „Melcii nu citesc zia- gă”, „Igor Vieru”, „Cartea Anului”, „Simpatia copiilor”, re” de Ianoş Ţurcanu, deţinător al Premiului „Cartea Anului” „Grigore Vieru”, „Cartea de referinţă”, „Cartea cogni- la ediţia a XIII-a a Salonului. Invitaţii de onoare ai Salonului tivă”, „Cea mai reuşită colecţie de carte pentru copii”, din acest an au fost: Ambasada Belarus, Ambasada Republicii Premiul pentru „Cea mai reuşită ilustraţie de carte”, Populare Chineze, Ambasada Republicii Franceze, Ambasada Premiul pentru „Cea mai reuşită traducere”. Republicii Federale Germania, Ambasada României, Ambasada “Salonul Internaţional de Carte pentru Copii şi Tine- Statelor Unite ale Americii, Institutul Polonez. La eveniment au ret, afirmă autoarea, şi-a creat o imagine nu numai în participat 105 edituri din mai multe ţări, precum şi Agenţia de Republica Moldova, dar şi departe de hotarele ei şi că Difuzare STAND din Bucureşti, care reprezintă 1000 de edituri aici, în literatura pentru copii este o atitudi- din România. Salonul, însă, s-a făcut remarcat nu atât prin nu- ne serioasă, pentru că i se acordă o mare importanţă şi mărul de participanţi, cât prin vasta gamă de carte de calitate tiraje ample”. pentru copii şi tineret. Iată de ce juriul, în frunte cu criticul lite- Autoarea găseşte cuvinte de laudă pentru evenimen- rar Ana Bantoş, a acordat un număr-record de premii. Premiul tul cultural, ce are loc anual, subliniind că acesta este „Ion Creangă” pentru întreaga activitate în domeniul cărţii evenimentul întregului oraş, iar fenomenul literar şi pentru copii, acordat de către parlamentarul , i-a cultural încă mai înseamnă ceva în aceste locuri. fost decernat scriitorului Vasile Romanciuc, iar premiul „Igor Lăsăm cititorul să mai treacă o dată imaginar prin Vieru” pentru întreaga activitate în domeniul ilustraţiei de carte aceste frumoase evenimente pe care dna Raluca Man pentru copii – lui Lică Sainciuc. Nicolae Rusu a intrat în posesia Imaginea Republicii Moldova în străinătate 3  BIBLIOTECONOMIE premiului „Cartea Anului”, oferit de Ministerul Culturii, pentru xologia”, Iaşi). cartea „Coada iepuraşului”, apărută la Editura „Prut Inter- Claudia Balaban, preşedintele Secţiei Naţionale a Consiliului naţional”. Premiul „Simpatia copiilor” (în baza deciziei juriu- Internaţional al Cărţii pentru Copii şi Tineret (IBBY), a precizat lui copiilor) i-a revenit lui Arcadie Suceveanu pentru volumul la inaugurare că la Salon participă edituri din 10 state – Bela- „Lumea ca o poveste”, apărut la Editura „Silvius Libris”. Cu rus, China, Franţa, Germania, R. Moldova, Polonia, România, premiul pentru poezie „Grigore Vieru”, acordat de Alexandru Rusia, Serbia şi SUA, fiind expuse aproximativ 10.000 de titluri. Rusu, director al firmei editorial-poligrafice „Baştina RADOG” Preşedintele Parlamentului, , Preşedintele interi- SRL a fost distins Vasile Igna pentru lucrarea „Pisoi mai mari, mar al Republicii Moldova, a menţionat că salonul a impulsio- mai mici şi un castel cu cinci pitici”, apărută la Editura „Li- nat procesul editorial din ţară şi, totodată, cărţile expuse „sunt mes” din Cluj-Napoca. Editura „Arc” a luat premiul „Cartea argumentul forte în sprijinul ideii de bună înţelegere şi coopera- de referinţă” pentru „Cea mai bună carte de întrebări şi răspun- re prin cultură”. Ghimpu a anunţat că, prin Decret prezidenţial, suri”, iar Editura „Epigraf” – premiul „Cartea cognitivă” pen- se conferă „Ordinul de Onoare” scriitorului Nicolae Busuioc tru „Hai să-ţi spun...: 156 de răspunsuri date de mămici, tătici, din România, iar medalia „M. Eminescu” – scriitorilor Daniel bunici la întrebările celor mici”. Editura „Litera” s-a ales cu Corbu - România şi Claudia Partole – Republica Moldova. Salo- premiul „Cea mai reuşită colecţie de carte pentru copii” pentru nul Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineret de la Chişinău colecţia „Cele mai frumoase poveşti”. La rândul lor, Radu şi şi-a creat deja o imagine nu numai în Republica Moldova, dar şi Violeta Diordiev au luat premiul pentru cea mai bună prezen- departe de hotarele ei şi a dovedit încă o dată ceea ce ştiam deja tare grafică de carte – „Un abecedar cum găseşti mai rar” de de multă vreme: că dincolo de Prut literatura pentru copii este Silvia Ursache (Editura „Silvius Libris”). Premiul pentru cea o chestiune serioasă, privită cu responsabilitate de toţi, că i se mai reuşită ilustraţie de carte în original a ajuns la Olga Cazacu acordă o mare importanţă, atenţie critică, tiraje ample, că sărbă- pentru ilustraţiile la cartea „Melcii nu citesc ziare” de Ianoş toarea aceasta e un eveniment al întregului oraş, cu ecouri până Ţurcanu (Editura „Prut Internaţional”). În acelaşi timp, cu pre- în depărtări, că, în general, fenomenul literar şi cultural încă mai miul pentru cea mai reuşită traducere din cartea pentru copii au înseamnă ceva acolo, că personalităţile de acest fel sunt respec- fost distinşi Iurie Grecov pentru traducerea „Velikie rumânskie tate de toată lumea, sunt sărbătorite cu solemnitatea şi amploarea pisateli” de acad. (Editura „Silvius Libris”) şi pr. pe care o merită, membrii comunităţii literare dovedesc o consi- Teoctist Caia pentru traducerea volumelor „Stareţul Ambrozie deraţie reciprocă şi convieţuiesc în armonie.” de la Optina” şi „Stareţul Nectarie de la Optina” (Editura „Do-

4 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  BIBLIOTECONOMIE

PALADI, DINA. Ziua Limbii Române la Biblioteca Naţională a Moldovei / Dina Paladi // Biblioteca. – 2010. – Nr.9. – P. 275-277.

de vară nu au împiedicat publicul larg, sutele de iubitori de carte au venit să participe la deschiderea salonului, holul BNRM devenind neîncăpător pentru toţi dorito- rii. Evenimentul a întrunit mai mulţi oameni de cultură, scriitori, editori, profesori, bibliotecari într-un cuvânt pe toţi cei împătimiţi de carte şi lectură. La inaugurarea Salonului au fost prezenţi primarul general al Municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, Pre- şedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghim- pu care a apreciat înalt rolul Salonului Internaţional de Carte în promovarea imaginii ţării şi a menţionat faptul că nimic nu poate evolua în afara cărţii, Boris Focşa, Mi- nistrul Culturii, a susţinut că memoria culturală este una din condiţiile perpetuării neamului în timp. De aseme- În revista de peste Prut, Biblioteca, a fost publicat un nea, au mulţumit colectivului bibliotecii pentru perseve- articol despre un eveniment desfăşurat la Biblioteca renţă şi grijă faţă de carte. Alexe Rău, directorul general Naţională a Republicii Moldova, inaugurarea Salonului al Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova, organiza- Internaţional de Carte, ca o parte integrantă a sărbătorii torul şi gazda Salonului, a precizat că Salonul de Carte, Naţionale Limba Noastră cea Română, ce are loc anual aflat la a XIX-a ediţie, împlineşte aceeaşi vârstă ca şi Re- la sfârşitul lunii august – începutul lui septembrie. publica Moldova, iar ediţia actuală, consacrată «Anului Autoarea, Dina Paladi, descrie în frumoase cuvinte Mihai Eminescu», are un program vast: expoziţia-târg evenimentul la care a luat parte, amintind că ediţia a a producţiei editoriale a editorilor participanţi la Salon, XIX-ea a Salonului Internaţional de Carte a fost dedi- lansări de carte, mese rotunde, ateliere, conferinţe şi alte cată împlinirii a 160 de ani de la naşterea poetului ce activităţi de promovare şi valorificare a culturii scrise. simbolizează poezia românească, Mihai Eminescu. E La salon au fost expuse circa 3.000 de titluri de carte, unul dintre evenimentele care adună cei mai mulţi iu- editate de cele 300 de edituri din mai multe ţări prezente bitori de carte în incinta Bibliotecii Naţionale, inclusiv la eveniment: România, Marea Britanie, Austria, Mace- oameni de cultură, scriitori, oameni de ştiinţă. E un donia, Cehia, Ungaria, SUA, Rusia, Turcia, Germania, eveniment asistat şi de înalţii demnitari de stat, precum China. Preşedintele interimar al ţării, primarul oraşului, mi- Manifestarea a continuat cu vizitarea expoziţiilor ce nistrul Culturii, fapt consemnat respectuos de autoarea au întrunit anul acesta un număr record de editori. Un articolului din periodica de peste Prut. compartiment special şi deosebit de valoros a constitu- Delegaţia din România, reprezentanţi ai Bibliotecii it donaţia oferită de Biblioteca Naţională a României Naţionale din România, a participat la evenimentul or- care include o colecţie de documente de nivel universitar ganizat la noi prin acţiuni foarte semnificative: donaţia din domeniile: economic, management, marketing, lite- valoroasă de carte, două prezentări privind participarea ratură română – clasici, tratate şi cursuri universitare BNR la proiecte internaţionale, lansare de carte, Istoria de medicină dar şi autori din Moldova care publică la literaturii române de Alex Ştefănescu. Iaşi, lucrări care tratează relaţiile româno-moldovene. Lăsăm în continuare cititorul să aprecieze articolul În afară de standul în care au fost expuse cărţile donate care ne plasează chiar în centrul evenimentelor cultu- Bibliotecii Naţionale a Moldovei, Biblioteca Naţională rale ce au avut loc la Biblioteca Naţională a Republicii a României a participat la acest eveniment cu două pre- Moldova, la sfârşitul verii anului 2010. zentări privind participarea BNR la proiecte internaţio- „Nu prea des se întâmplă să ai întâlniri cu cititorii... să nale, expunere realizată şi prezentată de Tabita Chiriţă stai la sfat cu poeţi şi scriitori consacraţi, să-îi asculţi de- – şef Serviciu “Cercetare. Dezvoltare şi producţia edito- pănându-şi amintirile, să realizezi ce gânduri îi frămân- rială românească în anul 2009” – prezentată de Dina tă şi ce idei mai concep. O asemenea întâlnire a avui loc, Paladi - şef Serviciu “Depozit Legal”. Ziua profesională în perioada 31 august-3 septembrie 2010, la Biblioteca a fost deschisă de Elena Tîrziman care după o expunere Naţională a Moldovei, Chişinău, unde tradiţional Ziua asupra rolului strategic al Bibliotecii Naţionale a Ro- Limbii Române este marcată prin inaugurarea Salonu- mâniei în peisajul cultural românesc a prezentat două lui Internaţional de Carte. Ediţia de anul acesta, a XIX- produse puse de către BNR la dispoziţia utilizatorilor: a, a fost dedicată împlinirii a 160 de ani de la naşterea CASIDRO – Catalogul structurilor infodocumentare din poetului Mihai Eminescu. Stropii de ploaie din ultima zi România şi Biblioteca Digitală Naţională. Imaginea Republicii Moldova în străinătate 5  BIBLIOTECONOMIE

În cadrul evenimentului, publicul s-a delectat cu măr- ing. Ioan Gh. Odainic, autorul volumului, ,,Almanahul turisirile făcute de poetul Emil Brumaru care este de sor- Enciclopedic”, apărut la editura „Pontos”, Chişinău, a ginte basarabean şi care şi-a amintit cu nostalgie de me- remarcat faptul că acest Almanah lansat la SIC 2010, leagurile natale. Tot aici a fost prezentată cartea domnu- cuprinde circa 100 de studii ce prezintă perioada de tre- lui Alex Ştefănescu „Istoria literaturii române”. Autorul cere de la sistemul totalitar sovietic la cel democratic. Au face o ierarhizare a apariţiilor editoriale şi o analiză a li- fost lansate cărţi de poeme a Renatei Verejanu, „Virgula teraturii contemporane necruţând o serie de autori. Alex amendată” şi, Acest timp al iubirii”; lucrări ale primei Ştefănescu, reputat critic şi istoric literar, pune în dezba- aromânce ce a fondat Societatea Femeilor Aromânce din tere şi problema cărţilor care inundă piaţa în detrimen- Macedonia, Vanghea Mihanj Steryu; cărţi semnate de tul calităţii, situaţie care poate fi atestată şi în Republica Dan Verejanu, Anatol Baconsky, Zamfira Mihail, Groza Moldova. Domnul Alex Ştefănescu a prezentat în Cadrul Vasile, Efim Tarlapan, Nicolae Fabian etc. Conferinţelor Ateneului Moldova expunerea „Cine mai În ultima zi a evenimentului, 3 septembrie 2010, a fost are nevoie de literatură”. Printre lansările de carte care evidenţiat topul celor mai citite 10 cărţi ale anului 2009 au avut loc merită să fie menţionate momentele „Grigo- şi au fost menţionaţi laureaţii „Salonului Internaţional re Vieru”, „Andrei Vartic”, „Simion Ghimpu”. Prof. de Carte – 2010””.

6 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  BIBLIOTECONOMIE

Книжный Салон в Кишиневе // Московский литератор. – 2010. – Сент. – С. 3.

Despre un eveniment important din viaţa oraşului Chi- И. Голубничего в целом и подробно остановился на şinău şi în special a Bibliotecii Naţionale, deoarece a avut его книге переводов поэзии Болгарии и Сербии «Песнь loc anume aici, consemnează ziarul rusesc Московский славянства». Творчество Г. Каюрова хорошо извесно в литератор. Este vorba despre Salonul Internaţional de Молдове, и в России его произведения находят понимание Carte, găzduit de instituţia care reprezintă cartea, Biblio- и доброжелательный отклик. Все выступающие teca Naţională, ce are loc anual la finele lunii august – în- отмечали приверженность Г. Каюрова традициям ceputul lui septembrie. классической русской литературы. На презентации În anul 2010 la acest eveniment de amploare a parti- выступил извесный молдавский политик, председатель cipat un reprezentant din Rusia, redactor–şef al ziarului Христианско-Демократической Народной Партии, Московский литератор, Ivan Golubnicii. Acesta a fost Юрий Рошка. un prilej pentru oaspete de a-şi lansa o carte, traduceri din В заключение презентации И. Голубничий вручил Г. poeţii bulgari şi serbi, cu titlul Песнь славянства. Pentru Каюрову медаль им. «А.П. Чехова» – за книгу «Памятью acest volum, autorul a fost premiat cu diploma Bibliotecii хранимые» и за утверждение в своем творчестве Naţionale a Republicii Moldova şi a Biroului de Informare традиций классической русской литературы. a Consiliului Europei. Diploma a fost oferită pentru con- В день окончания работы 19-го Международного solidarea relaţiilor literare. În cele ce urmează prezentăm Книжного Салона прошла церемония награждения articolul din publicaţia rusească, referitor la subiectul почетными дипломами. По итогам работы menţionat. салона книга переводов Болгарии и Сербии «Песнь „В столице Республики Молдова г. Кишиневе прошел славянства» И. Голубничего была удостоена 19-й Международный книжный салон. От России для диплома Национальной Библиотеки Республики участия в салоне был приглашен писатель, секретарь Молдова и Бюро Информации Совета Европы в правления СП России, главный редактор газеты Молдове – «За укрепление литературных связей». МГО СП России «Московский литератор» Иван Почетного диплома была удостоена и книга Голубничий. В ходе работы салона была представлена Г. Каюрова «Памятью хранимые». Награды вручали: его книга переводов поэзии Болгарии и Сербии «Песнь председатель Союза Писателей Молдовы, Михай славянства» (М., МГО СП России, 2010). Также в Чимпой, руководитель орготдела Национальной мероприятии принял участие русский писатель, библиотеки Республики Молдова, Раиса Мельник живущий в Молдове, главный редактор журнала «Наше и Министр культуры Республики Молдова, Борис поколение», член МГО СП России Георгий Каюров с Фокша. книгой прозы «Памятью хранимые». Салон проходил Получая высокую награду, И. Голубничий сказал: «Я в здании Национальной Библиотеки Республики очень признателен организаторам этого салона за Молдова. то, что они по достоинству оценили мой скромный Значение подобных мероприятий в наше непростое труд. Чем больше народы будут узнавать друг время трудно переоценить. Здесь происходит друга, тем больше будет шансов на то, что в мире творческое общение, возникают и крепнут творческие победит добро. Славянская поэзия представляет связи. Здесь узнаются самые свежие литературные собой неисчерпаемый источник высокой духовности и и книжные новости. Здесь происходит мистический национального своеобразия. Я очень надеюсь, что книга акт единения разных народов на основе общей моих переводов станет полезным вкладом в укрепление приверженности принципам высокой духовности и литературных связей и покажется интересной уважения к национальному началу. молдавскому читателю. Народы России и Молдовы в В ходе работы салона И. Голубничий и Г. Каюров ХХ веке прошли большой совместный путь в составе провели мастер-класс с молодыми литераторами единого государства. Вместе они разгромили немецко- Молдовы, пишущими на русском языке.Татьяна фашистских захватчиков, вместе участвовали Титушкина, Анна Малдофа, Виктор Хантя, в деле мирного государственного строительства. Наталья Веселова прочитали свои стихи и получили Молдавская литература неразрывными узами профессиональный комментарий мастеров. Следует связана с русской литературой. Писатели России, отметить, что некоторые из них уже обращали московская городская организация Союза Писателей на себя внимание, как в Молдове, так и в России. России, высоко ценят вклад писателей Молдовы в Например, поэт Виктор Хантя публиковался сокровищницу мировой литературы. От всей души в кишиневском литературном журнале «Наше желаю народу Молдовы благоденствия, созидательного поколение», а также в московских сетевых журналах труда и мирной жизни...» «Камертон» и «Великороссъ». В ходе пребывания в Молдове И. Голубничего принял Заметным событием салона стала презентация президент Академии наук Молдовы Георге Дука. книг И. Голубничего и Г. Каюрова. Извесный молдавский Состоялась беседа о текущих проблемах науки и поэт Борис Мариан в ярком и содержательном литературы в Молдове и в России”. выступлении представил харак-теристику творчества

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 7 EXPOZIŢII  EXPOZIŢII

Expoziţie fotograficExpoziţieă despre fotografică Sudul Basarabiei despre (Bugeac) Sudul Basarabiei (Bugeac)

interesul pentru domeniile geopolitică şi antro- pologie vizuală, şi-a propus studierea comunităţilor româneşti din jurul graniţelor. Pe fondul curiozităţii sociologice a întreprins şi o incursiune în partea sudică a Ucrainei, cunoscută drept zona Bugeacului, unde a descoperit ,,istoria încremenită”. ,,Fotografiile realizate pe parcursul expediţiei mele în Ucraina, alături de Radu Popescu, Angela Grămadă Institutul “Fraţii Golescu” pentru Institutul Fraţii Golescurelaţii cu românii pentru din rela străinătateţii cu româniia in- din străinătate a invitat toţi doritorii pe data de 26vitat iulie toţi 2010,doritorii ora pe data18 lade Clubul26 iulie Ţăranului din cadrul Muzeului 2010, ora 18:00 la Clubul Ţăranului Ţăranului Român pentrudin cadrula par ticipaMuzeului la vernisajul Ţăranului expoziţiei de fotografii “Sudul Basarabiei (Bugeac)”,Român semnat pentruă de a Iulia participa Modiga. la vernisa - Iulia Modiga a julabsolvit Expoziţiei progra de fotografiimul de Sudul master Ba- Antropologie şi Dezvoltarea sarabiei (Bugeac), semnată de Iulia Comunitară din cadrulModiga. Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii Bucureşti. Lucrează caIulia asistent-cercet Modiga a absolvitător programulla Biblioteca Metropolitană Bucureşti şi de master Antropologie şi Dezvolta- este redactor-asociat alrea Revistei Comunitară la dinPlic, cadrul publica Facultăţiiţie de artă, literatură şi atitudine din Republica Moldova. deManifestându- Sociologie şi Asistenţăşi interesul Socială pentru domeniile geopolitică şi a Universităţii Bucureşti. Lucrează antropologie vizualăca, şi-aasistent-cercetător propus studierea la Biblioteca comunit ăţilor româneşti din jurul graniţelor. Pe fondul Metropolitanăcuriozităţii Bucureştisociologice, şi este redaca întreprins- şi o incursiune în partea sudică a Ucrainei, cunoscuttor-asociată al drept revistei zonaLa Plic , Bugeacului,publicaţie unde a descoperit ,,istoria de artă, literatură şi atitudine din Re- încremenită”. publica Moldova. Manifestându-şi

şi Alina Sclifos, reprezintă mărturii ale unui spaţiu degradat de condiţiile precare de viaţă pe care le împărtăşesc atât românii, cât şi ucrainenii, ruşii, tătarii, alte minorităţi. Capturând cadru după cadru într-o lume la primă vedere autistă şi captivă, am fost plăcut surprinsă de primele cuvinte româneşti iden- tificate pe schela unei biserici aflate în construcţie… În fiecare localitate, cel puţin un „tovarăş” veghea”. Invitaţii la vernisarea expoziţiei au fost: dr. Constan- tin Bulgaru, profesor la Institutul Hurmuzachi, dr. Ion Constantin (Biblioteca Metropolitană Bucureşti), dr. Mircea Dogaru, istoric, Radu Popescu, coor- donator la Institutul Fraţii Golescu, dr. Robert Stănciugel, istoric.

8 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  POLITICĂ

EVENIMENTELE POLITICE REFLECTATE ÎN PERIODI- CELE DE PESTE HOTARE Le 8 septembre 2009, l’ambassade rapporte une éton- nante rencontre entre Marian Lupu leader du Parti démocrate (un des membres de la coalition), et le com- muniste Vladimir Voronine, chef de l’Etat sortant. Ce dernier a convié Marian Lupu, la veille, dans sa datcha pour lui faire une proposition: former une coalition de centre-gauche, avec lui comme président et M.Voronine à la tête du Parlement. Refus de Marian Lupu, qui a quitté les rangs commu- nistes en juin 2009. Le président Vornine propose alors à son interlocuteur cinq millions de dollars, à condition Ziarele franceze Le monde şi Le Figaro, consultate qu’il accepte de rejoindre le PC. Nouveau refus. Nouvelle pentru a extrage informaţiile ce se referă la Republica proposition: dix millions de dollars. Marian Lupu for- Moldova, semnalează în mare parte, despre evenimen- mule une contre-proposition, en suggérant à M. Voro- tele politice ce au avut loc în ţară. În articolele respecti- nine de réunir les huit voix encore nécessaires pour son ve se aduce la cunoştinţa cititorului despre criza politică élection au Parlement, en échange d’une immunité pour de pe parcursul anului 2010, inclusiv încercările de a lui et sa famille. forma coaliţii şi alianţe politice, de a organiza alegeri “Une confirmation silencieuse” anticipate, de a stabiliza situaţia generală din ţară prin preluarea cârmei ţării de către demnitarii de orientare Cette scène a été racontée à l’ambassadeur américain pro-europeană. par Marian Lupu lui-même. Mais le diplomate va enten- SMOLAR, PIOTR. Moldavie : dix dre une autre source: Vladimir Voronine, reçu le 14 sep- tembre. Celui-ci a confirmé deux rencontres privées avec millions de dollars pour une alliance le leader du Parti démocrate et sa proposition renouvelée politique / Piotr Smolar // Le monde. d’une coalition. “Selon Voronine, Lupu a semblé “per- – 2010. – 12 febr. du”, mais il a dit qu’il ne pouvait accepter une telle offre, În articolul de faţă, Piotr raconte l’ambassadeur dans une note du 16 septembre Smolar ia în discuţie mo- 2009. Voronine n’a pas admis verbalement qu’il avait mentul când era pe cale for- proposé un pot-de-vin à Lupu, mais en réponse à une marea alianţei politice de question de l’ambassadeur sur ce que le président avait dreapta. Alegerile legislati- dit à cette réunion, Voronine a rit bruyamment, il a fait ve n-au permis înaintarea a des grimaces et un geste avec ses pouces levés qui sans 61 de voturi în Parlament, mots ressemblaient à une confirmation silencieuse qu’il pentru a desemna noul pre- savait qu’on savait”. Voronine a estimé que Lupu se tro- şedinte al ţării. Coaliţia pro- uvait sous l’influence d’une puissance externe”, rapporte occidentală obţinuse 59 de l’ambassade, mais sans savoir si c’était “la Russie, la Ro- mandate, ceea ce a prelungit criza politică. umanie ou les Etats-Unis.” “Depuis plus d’un an et demi, la Moldavie attend un A cette époque-là, les Russes ont déjà fait plus ample nouveau président. Les élections législatives du 28 no- connaissance avec Marian Lupu. Le 12 août, dans le vembre – les troisièmes depuis avril 2009 – n’ont pas per- plus grand secret et en transitant par Budapest, celui- mis de dégager une majorité claire de 61 sièges au Parle- ci s’est rendu à Moscou pour se soumettre à un examen ment, nécessaire pour désigner un nouveau chef de l’Etat. très particulier, dans une chambre d’hôtel, conduit par La coalition pro-occidentale au pouvoir depuis l’été 2009 deux hommes dont il n’a pas voulu révéler l’identité aux – l’Alliance pour l’intégration européenne – a obtenu 59 Américains. sièges. La crise politique qui paralyse la Moldavie, un des Cette rencontre de deux heures a ressemblé à un entre- pays les plus pauvres du continent, continue donc. tien d’embauche ou à une évaluation psychologique et Si la scène politique moldave est d’une complexi- politique complète, a-t-il narré à l’ambassadeur améri- té particulière, aggravée par l’ingérence plus ou moins cain, qui écrit, le 14 août: “Lupu a été soumis à une discrète de la Russie, ses coulisses dévoilent des pratiques série de questions pour déterminer ses positions sur des peu orthodoxes, comme le révèlent plusieurs télégram- problèmes comme l’immunité pour Voronine, la neutra- mes de l’ambassade américaine à Chisinau, obtenus par lité de la Moldavie et les écoles russophones en Molda- WikiLeaks et étudiés par Le Monde. vie.”

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 9  POLITICĂ

7 aprilie 2010 – solidaritate într-un trist prilej

Pentru a omagia memoria celor dispăruţi din viaţă în Bucureşti (Borna ,,KM.0 al Libertăţii şi Democraţiei” timpul protestelor anticomuniste de la Chişinău şi pen- – Piaţa Universităţii) tru a marca un an de la revoltele din aprilie, care au fost un strigăt de durere şi alarmă către lumea întreagă pen- tru un act de direcţionare a ţării pe calea democraţiei, românii, atât din republică, cât şi de dincolo de Prut, au comemorat evenimentul, aprinzând lumânări în locuri simbolice în oraşele de unde provin, imaginile alăturate venind să dovedească acest fapt.

Buzău (pe platoul Dacia)

Braşov (Piaţa Sfatului)

Caransebeş (la crucea de lângă Catedrala Ortodoxă)

Botoşani (în faţa Muzeului de Istorie)

10 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  POLITICĂ

Cluj (în faţa Catedralei Ortodoxe) Dej (Parcul Mic)

Deva (Parcul Cetăţii, lângă statuia lui Mihai Eminescu) Constanţa (la statuia “Victoria” din parcul de lângă Primărie)

Cugir (Parcul Primăriei)

Galaţi (lângă Teatrul Dramatic, la Monumentul Eroilor din decembrie 1989)

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 11  POLITICĂ

Iaşi (în parcul Voievozilor) Sibiu (în faţa Casei de Cultură – la Monumentul) Eroilor din decembrie 1989)

Petroşani (în faţa hotelului Onix) Suceava (Biserica Învierii Domnului – Biserica “Trei Clopote”, la troiţă)

Oradea (în faţa statuii lui Mihai Viteazul Târgovişte (Platoul Prefecturii)

12 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  POLITICĂ

Timişoara (pe scările Catedrei) Vaslui (la statuia lui Ştefan cel Mare)

Tulcea (în faţa Catedralei)

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 13  POLITICĂ

Toujours sans président, la Moldavie prépare des élec- tions anticipées // Le monde. – 2010. – 8 sept. Numărul din 8 septembrie al publicaţiei franceze Le premier ministre . “Nos actions n’étaient pas monde, face cunoscut lumii despre situaţia politică din coordonnées. Chacun tirait la couverture à lui”, a-t-il ţară, la momentul când era de mult timp fără preşedinte poursuivi. Une délégation de l’Assemblée parlementaire de ţară, aceasta condiţionând alegerile anticipate. du Conseil de l’Europe qui observait le scrutin a aussi Autorul a luat în discuţie faptul că ţara e lipsită de déploré “l’absence de compréhension entre les leaders de preşedinte încă din 2009 şi în căutarea stabilităţii politi- la coalition”, tout en estimant que le référendum était ce. Guvernul deja format, de orientare pro-europeană, conforme aux “normes démocratiques”. anunţase alegerile legislative anticipate la 21 noiembrie L’ancien président communiste Vladimir Voronine, după eşecul, de la 5 septembrie, a unui referendum con- dont le parti avait appelé à boycotter le référendum, a stituţional privind alegerea preşedintelui prin vot uni- jugé lundi “logique” l’échec du scrutin. “Le peuple a cho- versal. Sunt prezentate şi acţiunile de răspuns ale parti- isi la république parlementaire comme la plus démocra- dului de opoziţie, PCRM şi expuse părerile politologu- tique et la plus juste”, a-t-il déclaré, affichant son opposi- lui Igor Boţan. În cele din urmă se menţionează faptul tion à l’élection du président au suffrage universel. că foarte mulţi oameni, inclusiv tineri sunt plecaţi peste Selon le politologue moldave Igor Bostan, le résultat hotare, pentru a scăpa de sărăcie, ceea ce a influenţat du référendum “montre la faiblesse du niveau de con- rezultatul alegerilor. fiance envers l’Alliance pour l’intégration européenne”, Privée de président depuis le printemps 2009, la Mol- coalition au pouvoir. “En même temps, la société reste davie peine a retrouver une stabilité politique. Le gou- toujours divisée” entre les partisans des communistes et vernement pro-occidental au pouvoir a annoncé la tenue ceux des pro-européens, souligne le politologue. Selon lui, d’élections législatives anticipées le 21 novembre après de nouvelles élections ne changeront pas ce rapport de l’échec, dimanche 5 septembre, d’un référendum consti- forces. De plus, des centaines de milliers de Moldaves, tutionnel sur l’élection du président au suffrage univer- notamment les jeunes, sont partis travailler en Europe sel. pour fuir la pauvreté dans leur pays, un facteur qui pèse Les manifestations et les émeutes d’avril 2009 contre la sur le résultat des élections car ils ne participent pas tous victoire aux législatives du Parti communiste moldave, aux élections. au pouvoir depuis 2001, avaient conduit à une impasse politique, provoquant de nouvelles élections anticipées en juillet 2009, remportées cette fois par les pro-euro- Moldavie : journaliste péens. Ces derniers ont pourtant échoué à faire élire au espion condamné // Le Fi- Parlement leur candidat à la présidence. Le référendum de dimanche visait justement à permettre de résoudre la garo. – 2010. – 17 dec. vacance à ce poste. Un camouflet pour l’alliance pro-occidentale Pe lângă subiectele despre criza politică din Republi- L’invalidation de ce scrutin constitue un camouflet ca Moldova, ziarele străine iau în discuţie şi subiecte pour l’alliance pro-occidentale, qui jugeait l’adoption de precum cazul Vardanian. Este vorba despre cunoscutul la réforme nécessaire pour sortir de l’impasse politique. caz din republică, al cărui subiect este jurnalistul Ernest Le rejet du projet est en revanche un succès pour les com- Vardanian, arestat din 7 aprilie 2010 de regimul separa- munistes, qui avaient appelé les électeurs à boycotter le tist de la Tiraspol, sub acuzaţia de înaltă trădare. référendum. Mihaï Ghimpu, chef de l’Etat par intérim et Le Figaro descrie o informaţie succintă asupra acestui l’un des leaders de la coalition au pouvoir, qui avait con- caz, aducând la cunoştinţa cititorului francez lucruri, voqué le référendum dans l’espoir de sortir d’une longue în majoritate, cunoscute de cetăţenii noştri. Astfel, din crise politique, a reconnu ses torts lundi. “Les commu- articol cititorul află următoarele: Curtea Supremă din nistes, l’absence de coordination au sein de la coalition a condamnat jurnalistul la 15 ani închisoa- au pouvoir et l’indifférence des citoyens (...) ont causé re pentru spionaj în favoarea serviciilor moldoveneşti. l’échec du référendum”, a-t-il déclaré. Jurnalistul lucra pentru agenţia locală „Novyi Region”. Le taux de participation au référendum sur l’élection Acesta a fost arestat în aprilie 2010 şi acuzat de spio- présidentielle directe n’a atteint que 29,05 %, alors qu’un naj. Câteva luni mai târziu televiziunea transnistreană minimum de 33 % était requis pour que la consultation difuzase mărturiile suspectului. Mai multe persoane, soit jugée valide. Neuf personnes sur dix (87,8 %) se sont inclusiv şi soţia sa, afirmă că aceste dezvăluiri ale lui prononcées en faveur de l’élection présidentielle directe. Ernest Vardanian i-au fost „smulse”, acesta afirmând “Les leaders de la coalition sont eux-mêmes coupables de mai înainte că dacă va mărturisi lucruri ciudate, să fie l’échec du référendum”, a renchéri son allié politique, le considerate drept „spuse sub presiune”. Autorul ţine să 14 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  POLITICĂ amintească şi despre faptul că Republica Moldova este şi cifre care ilustrează rezultatele voturilor: cele trei afundată în mizerie de la căderea Uniunii Sovietice şi e partide de dreapta obţinând 50 %, ceea ce le-a oferit 57 ţara cea mai săracă din Europa. Economia sa se bazează de mandate contra celor 44 ale comuniştilor. Trecând în în special pe agricultură, întreprinderile industriale fi- revistă alte informaţii, precum dorinţa celor mai mulţi ind situate în Transnistria, teritoriu rebel pro-rus. de a ieşi de sub stăpânirea rusească, pledoaria partidu- lui comunist, numărul de mandate cu care aceştia vor trebui să se mulţumească, dizolvarea Parlamentului în 2009, imposibilitatea de a alege preşedintele, autorul articolului concluzionează că cei aproape două milio- ane şi jumătate de alegători ai acestei mici ţări au fost chemaţi să-şi aleagă deputaţii dintr-un număr record de partide, 20 la număr, şi 19 candidaţi independenţi. “La coalition pro-européenne arrive en tête devant les communistes aux élections législatives d’hier en Molda- vie après les résultats officiels partiels et pourrait obtenir la majorité qualifiée pour élire le président du pays, selon des sondages sortie des urnes. “La Cour suprême de Transdniestrie, territoire sépa- D’après les résultats publiés aujourd’hui par la Com- ratiste de Moldavie, a condamné un journaliste local à mission électorale centrale et portant sur environ 87% 15 ans de prison pour espionnage au profit des services des bulletins, trois formations de la coalition sortante – le moldaves, selon le ministère trandniestre de la Sécurité Parti libéral-démocrate du Premier ministre Vlad Filat, d’Etat. Le reporter travaillait pour l’agence locale No- le Parti démocrate et le Parti libéral du président du Par- vyi Region. Il avait été arrêté en avril 2010 et accusé lement Mihaï Ghimpu – ont recueilli 50% des votes et d’espionnage au profit de la Moldavie. Quelques mois obtiennent 57 sièges dans la nouvelle assemblée, contre plus tard, la télévision de Transdniestrie avait diffusé les 44 pour les communistes. aveux du suspect. Son épouse, qui vit en Moldavie, a de Le score de ces derniers recule à mesure que le dépou- son côté estimé que les autorités de Transdniestrie ava- illement se poursuit, tandis que deux sondages sortie des ient extorqué ces aveux à l’aide “de psychotropes”. Peu- urnes donnent la coalition pro-occidentale largement plée de 4,3 millions d’habitants, la Moldavie, pays rou- gagnante. manophone, est plongée dans la misère depuis la chute Le Parti communiste, qui milite pour un renforcement de l’URSS et est considérée comme le pays le plus pauvre des liens avec Moscou, devrait se contenter de 28 à 37 d’Europe. Son économie repose en grande partie sur son députés, selon les sondages sortie des urnes, un revers après agriculture, l’industrie étant située en Transdniestrie, les 48 sièges décrochés aux législatives de juillet 2009. territoire rebelle pro-russe à l’est du pays qui a proclamé son indépendance en 1991.” Le Parlement a été dissout car la coalition qui a rem- porté le scrutin de l’été 2009 ne disposait pas de la ma- jorité qualifiée (61 députés) pour élire le président du Moldavie : les pro-euro- pays. Début septembre, la coalition pro-européenne a ten- péens en tête // Le Figaro. té de sortir la Moldavie de l’impasse en organisant un référendum pour la tenue d’une présidentielle au suffra- – 2010. – 29 noiembr. ge universel direct. Mais la participation a été trop faible et le scrutin a dû être annulé. După disputele în privinţa alegerilor din Republica Quelque 2,6 millions d’électeurs de ce petit pays ro- Moldova, când criza politică continua, când erau în umanophone enclavé entre la Roumanie et l’Ukraine cursă partidele de dreapta şi cel comunist, când erau étaient appelés à choisir leurs députés parmi un nombre oferite surse financiare pentru voturile necesare în cur- record de 20 partis et 19 candidats indépendants.” sa electorală, în cele din urmă Le Figaro relatează desp- re victoria alegerilor de către partidele pro-europene. Astfel, de această dată au fost aduse în discuţie subiecte Victoire des pro-euro- care au progresat în evoluţie. În articolul respectiv aflăm că alegerile legislative au péens en Moldavie // Le Fi- fost câştigate de coaliţia pro-europeană, devansându-i pe comunişti, rezultatele oficiale la acel moment fiind garo. – 2010. – 28 noiembr. parţiale şi ar putea, se afirmă în articol, să obţină ma- joritatea necesară pentru a alege preşedintele ţării, în Tot despre alegeri este vorba într-un alt număr al conformitate cu sondajele de la urne. Sunt prezentate publicaţiei franceze Le Figaro. În mod succinct, sunt Imaginea Republicii Moldova în străinătate 15  POLITICĂ aduse la cunoştinţa cititorului francez rezultatele proclamarea Independenţei Moldovei faţă de URSS, alegerilor efectuate de curând. cea mai mare parte a acestor „bariere” au fost scoase, Aici se relatează despre faptul că partidele coaliţiei unele însă au rămas. Partidul Comunist, aflat la putere pro-europene au câştigat alegerile, în ţara cea mai săracă din 2001 până în 2009 se opunea demontării acestora, din Europa, lucru constatat după două sondaje legisla- relaţiile cu România fiind tensionate. Spre deosebire de tive. Partidele anticomuniste au câştigat în măsură de acesta, partidele de opoziţie, guvernatoare la momentul 65,1 %, după Institutul Român de Analiză şi Strategie, de faţă, se străduie să revadă şi să îmbunătăţească aceste iar partidul comunist ar fi luat la acea dată şi după o relaţii cu Bucureştiul. enumerare preliminară, 26 % din voturi. După al doi- lea sondaj, se afirmă în articol, cifrele sunt rectificate: 56, 2 % pentru partidele pro-europene şi 33, 8 % în favoarea comuniştilor. “Les partis de la coalition pro-européenne en Moldavie ont remporté aujourd’hui la majorité aux élections légis- latives dans le pays le plus pauvre d’Europe, selon deux sondages de sortie des urnes. Le Parti libéral-démocrate du premier ministre Vlad Filat, le Parti démocrate et le Parti libéral du président du parlement Mikhaï Ghimpu recueilleraient 65,1% des voix, selon ce sondage sortie des urnes réalisé par l’Institut roumain d’analyse et de stratégie. Le Parti communiste, qui milite pour un renforcement des liens avec Moscou, recueillerait 26% des voix. „La Moldavie compte achever le démontage des fils Selon un deuxième sondage sortie des urnes réalisé par de barbelés à la frontière avec la Roumanie d’ici à la le Centre de recherche sociologique et de marketing CDS- mi-mars. «Le travail de désassemblage des barrières va AXA, les trois partis de la coalition obtiendraient 56,2% commencer au plus vite, et doit être achevé avant la mi- et les communistes 33,8%.” mars», a déclaré Rosian Vasiloi, un porte-parole des ser- vices des gardes-frontières moldaves. «Le plan de liquidation des barrières de barbelés et Moldavie / Roumanie : des installations du génie a été approuvé», a-t-il ajouté, les barbelés retirés // Le précisant qu’il s’agissait d’un ordre du Premier ministre Vlad Filat qui s’était ému cette semaine au Parlement de Figaro. – 2010. – 14 sept. l’existence de ces clôtures. Les premiers barbelés séparant la Roumanie de la Mol- Numărul din 14 septembrie 2010 al ziarului francez davie ont été installés en 1940 par le pouvoir soviétique Le Figaro, informează cititorul despre situaţia de la ho- le long de la rivière Prout, un affluent du Danube qui dé- tarele ţării. Descrie despre retragerea semnului de ho- limite la frontière entre les deux pays. Durant les années tar, sârma ghimpată, un semn al timpurilor sovietice, ce 1990, après l’indépendance de la Moldavie de l’URSS, despărţea aceeaşi naţiune pe părţi şi fărâmiţa o ţară. une grande partie de ces barrières ont été démantelées, Din articolul de faţă cititorul este informat despre in- mais certaines sont restées en place, le Parti communiste, tenţia autorităţilor din Republica Moldova de a demon- au pouvoir de 2001 à 2009, s’opposant à leur démontage, ta sârma ghimată în luna martie a anului trecut (2010). sur fond de tensions avec la Roumanie. Evocând sumar date istorice, s-a menţionat că sârma L’opposition pro-européenne est arrivée au pouvoir à ghimpată a fost instalată la hotarele care desparte Repu- Chisinau durant l’été 2009 et s’efforce depuis de revoir blica Moldova de România în anul 1940 de către pute- ses relations avec Bucarest”. rea sovietică, de-a lungul râului Prut. În anii ’90, după

16 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  POLITICĂ

BALTAG, ALEXANDRU. Les conséquences du Traité de Lisbonne pour la République de Moldavie / Alexandru Bal- tag // Le Taurillon. – 2010. – 31 aug. Cunoscându-l pe Alexandru du fait de la vague d’élargissement La recomposition des relations di- Baltag drept un tânăr expert, cu de 2004 et de 2007 est un événe- plomatiques post-Lisbonne o bogată activitate publicistică şi ment fondamental, qui a déterminé La création de la fonction de Prési- politică, Domnia-Sa a publicat un l’élaboration d’une nouvelle poli- dent du Conseil européen, qui aura articol şi într-o altă ediţie periodică tique communautaire pour plusieurs aussi la fonction de représentant franceză, Le Taurillon. pays, y compris pour la République extérieur de l’UE pour les problèmes În articolul de faţă, autorul ia în de Moldavie. Celle-ci est passée à visant la politique externe et la sé- discuţie un subiect precum Tra- une nouvelle étape dans ses relations curité commune, constituera un tatul de la Lisabona şi influenţa sa avec l’Union européenne. Les relati- élément important en matière di- asupra Republicii Moldova. ons diplomatiques bilatérales avec plomatique dans les rapports bila- les pays européens avancent dans le După proclamarea Independen- téraux moldo-communautaires de même temps que le lancement de la ţei Republicii Moldova, baza ju- la perspective d’un Etat voisin et politique européenne de voisinage et ridică a relaţiilor sale cu Uniunea partenaire de l’UE. Dans le même du Partenariat oriental. Europeană a fost formată de do- temps, l’institution de la fonction de cumentele semnate între Comuni- La Communauté a essentielle- Haut représentant pour les affaires tate şi Uniunea Sovietică, deoarece ment changée du point de vue géo- extérieures et la politique de sécuri- Moldova era succesoarea de drept graphique et au niveau de l’approche té, qui est aussi le vice-président de a Republicii Sovietice Socialiste géopolitique après la dernière vague la Commission européenne, gérera Moldoveneşti, parte a Uniunii So- d’élargissement. Ainsi le Traité de la politique étrangère de l’UE au vietice. Lisbonne apporte des ajustements et nom du Conseil européen. Si l’on des réglementations appropriés. Une prend en considération l’importance Republica Moldova a trecut la o des conséquences les plus importan- de certains États au sein de ce Con- nouă etapă în relaţiile sale cu Uni- tes de l’entrée en vigueur du traité seil (l’Allemagne, la France, l’Italie), unea Europeană. Relaţiile diplo- de Lisbonne pour la République de on ne peut pas exclure le fait que matice bilaterale cu ţările europene Moldavie réside dans la future poli- ceux-ci influenceront beaucoup le avansează în acelaşi timp cu lansa- tique d’élargissement de l’UE. Dans cours diplomatique de l’UE. rea politicii europene de vecinătate le même temps, le traité accorde à şi de parteneriat oriental. Ainsi le parcours européen de la l’Union européenne une personnali- République de Moldavie dépendra Alexandru Baltag subliniază că té juridique unique, ce qui renforce- beaucoup des rapports bilatéraux una dintre consecinţele cele mai ra le pouvoir de négociation sur le Berlin-Moscou, Paris-Moscou, Ro- importante a intrării în vigoare a plan mondial et placera l’UE dans me-Moscou. Dans le même temps, Tratatului de la Lisabona pentru la position d’acteur sur le plan in- dans le domaine de la diplomatie Republica Moldova constă în vii- ternational. européenne, du point de vue systé- toarea politică de lărgire a UE. În Dans le même sens, l’UE aura mique et structurel, le traité de Lis- acelaşi timp, tratatul acordă Uniu- une position diplomatique unique bonne prévoit que les délégations nii Europene o personalitate juridi- et participera de manière qualita- de la Commission européenne de- că unică, ceea ce va întări puterea tive au processus de réglementation viennent de vraies ambassades de de negociere în plan mondial şi va du conflit de Transnistrie, ce qui est l’UE et, petit à petit, les positions de plasa UE în poziţia de actor pe plan un avantage pour la République de chef de délégation seront groupées internaţional. În acelaşi timp, UE Moldavie. Il est à noter que l’UE a le avec les positions des représentants va avea o poziţie diplomatică uni- statut d’observateur dans les négoci- spéciaux (en Moldavie, Kalman că şi va participa calitativ la proce- ations au format 5+2. Dans le même Mizsei est le Représentant spécial sul de reglementare al conflictului contexte, le traité de Lisbonne prévo- de l’UE pour la République de Mol- transnistrean, ceea ce este un avan- it le renforcement de l’UE comme « davie et Dirk Schuebel est le Chef taj pentru Republica Moldova. promoteur de la démocratie », élé- de la délégation de la Commission Pentru a afla mai amănunţit toa- ment qui contribuera à l’avancement Européenne dans la République de te ideile, opiniile autorului vizavi des réformes démocratiques dans les Moldavie). Dans le même contexte de această temă, reproducem textul pays voisins immédiats de l’Europe, on peut faire référence au vote à la din publicaţia franceză. notamment dans les Etats ayant des majorité qualifiée par le Conseil de “La poussée géographique de aspirations européennes, y compris l’Europe (au moins 55% des Etats de l’Union européenne et de l’OTAN la Moldavie. l’UE où habitent au moins 65% de Imaginea Republicii Moldova în străinătate 17  POLITICĂ la population des Etats membres). des États voisins. du Législatif européen et les intérêts Ce fait augmente l’importance et Enfin, on parlera du Parlement de Chisinau pourront être représen- l’influence des Etats de l’Europe européen, qui selon le traité de Lis- tés à un plus haut niveau. occidentale. En conséquence, le mo- bonne aura de plus grandes com- Le traité de Lisbonne ne fera pas ment où s’imposera le problème de pétences en matière de budget, de tout de suite des « merveilles » pour l’adhésion de la République de Mol- législation, d’accords internationa- la République de Moldavie, mais il davie, le pouvoir décisionnel ap- ux. Les parlements nationaux au- donne plusieurs signes politiques et partiendra aux Etats de la «vieille ront également un rôle accru. Dans diplomatiques très symboliques et Europe», pouvoir qui sera beaucoup ce contexte, nous pouvons faire offre des opportunités qu’on se doit plus grand qu’à présent. référence à la diplomatie parlemen- d’apprécier et de valoriser. Donc, il Un autre avantage pour les voisins taire qui joue un rôle très impor- faut comprendre que l’intégration immédiats de l’UE est la politique tant dans les relations bilatérales et européenne de la République de européenne de voisinage. Proche multilatérales de la République de Moldavie ne se fera pas à Bruxel- de la politique d’élargissement, elle Moldavie avec les États membres les, à Berlin, à Paris ou à Bucarest. représente un signe pour les pays de de l’UE. Aussi, on sait que les plus L’intégration européenne doit se fai- l’Europe de l’Est. Ce fait nous prou- importants partis moldaves ont des re par Chisinau à Chisinau. Dans ve qu’au niveau de la perception et relations étroites avec les groupes ce nouveau contexte, la politique de l’approche, Bruxelles considère parlementaires européens. Ce fait intérieure de la République de Mol- la politique de voisinage et celle de représente une modalité supplé- davie devrait être synchronisée avec l’élargissement comme des poli- mentaire très importante, grâce à la trajectoire de sa politique extéri- tiques complémentaires, ce qui po- laquelle la voix et la position de la eure.” urrait déterminer un changement République de Moldavie pourront d’attitude et de stratégie vis-à-vis être mieux entendues dans le cadre

18 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  POLITICĂ

CENUŞĂ, DENIS. La Moldavie ne veut pas suivre l’Ukraine dans l’orbite russe / Denis Cenus, ă // Courrier inter- national. – 2010. – 1 iul. – P. 16. Într-o altă publicaţie franceză, Courrier international, avec la Roumanie, et ont conduit à une certaine stagna- găsim un articol despre Republica Moldova, al cărui tion des relations avec Moscou. autor este Denis Cenuşă. Şi de această dată este vorba C’est la Russie qui semble tirer profit du fait que les deux despre ieşirea de sub influenţa Rusiei, în ţară având loc pays empruntent des directions opposées : les concessions schimbări la nivel de conducere şi, respectiv, orientare récurrentes de Viktor Ianoukovitch au Kremlin, tout politică. comme la rhétorique antirusse de Mihai Ghimpu, le pré- Ceea ce vrea să accentueze autorul este faptul, că din- sident par intérim de la république de Moldavie, favori- tre cele două ţări, menţionate în titlul articolului, Mol- sent le renforcement de la position russe dans la région. dova şi Ucraina, una priveşte spre Bruxelles, cealaltă D’autant plus que les Européens eux-mêmes, épuisés et spre Moscova. Însă aceste două vechi republici sovie- découragés par la crise économique ainsi que par les dif- tice situate la hotarele Uniunii Europene sunt destinate ficultés du dernier élargissement [à la Bulgarie et à la să oscileze permanent între Est şi Vest. Roumanie, en 2007], ne désirent pas vraiment différen- În virtutea unui decret al Preşedintelui interimar, Mi- cier les cas de ces deux Etats de la Communauté des Etats hai Ghimpu, data de 28 iunie va fi de acum înainte în indépendants (CEI). L’accord prévoyant le maintien de Republica Moldova Ziua ocupaţiei sovietice – la 28 iu- la Flotte russe stationnée dans le port de Sébastopol, en nie 1940, URSS ocupase teritoriile româneşti, Basarabia Ukraine, signé en avril par Viktor Ianoukovitch et son şi Bucovina de Nord. Cu această ocazie, la Chişinău a homologue russe Dmitri Medvedev, soulève de sérieu- fost inaugurat monumentul închinat victimelor ocu- ses questions quant à la réalité de la souveraineté et de paţiei sovietice şi a totalitarismului comunist. Decretul l’indépendance de l’Ukraine. La tentative d’articuler le cere, la fel, „retragerea trupelor ruse de ocupaţie de pe développement des complexes économiques stratégiques teritoriul Transnistriei”. Opoziţia comunistă n-a fost des deux pays (en fusionnant les secteurs du gaz naturel singura care s-a opus unui asemenea text. Partenerii et de l’énergie atomique, par exemple) et les intérêts com- preşedintelui din Alianţă, aflaţi la putere, s-au detaşat muns croissants entre les deux pays pourraient retarder în mod clar de acest gest. la résolution du conflit en Transdniestrie. Le rapprochement ukraino-russe soulage Bruxelles Les Européens ont été soulagés quand les derniers acteurs de la “révolution orange” ukrainienne ont été délogés de l’“Olympe politique” en février dernier. Ils éprouvaient de la lassitude et de la méfiance à l’égard d’un gouvernement qui n’avait pas su éviter les conflits politiques, diplomatiques ou énergétiques avec la Rus- sie. A contrario, le président Ianoukovitch joue un rôle constructif en désamorçant la tension avec Moscou, car cela évite à l’Europe d’avoir à subir à nouveau les effets d’une “guerre du gaz” comme celle de 2009. En outre, Bruxelles veille à ce que l’Etat ukrainien ne dé- crète pas la faillite, et soutient le plan de “stabilisation et développement économique” proposé par le président Ianoukovitch. Les Européens sont conscients du fait que l’installation des “oligarques ukrainiens prorusses” au Prezentăm în cele ce urmează textul articolului prelu- pouvoir permettra d’éviter des déflagrations internes at din publicaţia franceză. et des conflagrations dans le voisinage ukrainien. Cet- ” L’élection de Viktor Ianoukovitch en Ukraine, après te complaisance peut avoir de graves répercussions sur cinq années de gouvernement “orange”, a permis en peu l’orientation européenne de l’Ukraine et sur son rôle de de temps à la Russie de rétablir son influence géopoliti- “locomotive” pour l’intégration des pays concernés par le que sur ce pays déchiré par des clivages linguistiques, ter- Partenariat oriental**, et indirectement sur le poids de ritoriaux, historiques et géopolitiques. Un tournant ra- l’UE dans l’espace ex-soviétique. Le fait que Kiev abon- dical vers l’Est était prévisible, mais personne ne pensait de dans le sens des intérêts russes comporte également qu’il interviendrait si vite. En Moldavie, en revanche, les des risques cachés pour la Moldavie, tributaire de l’axe mutations politiques en cours depuis un an ont eu pour Moscou-Kiev sur un plan économique, énergétique, mais conséquence la reprise et le renforcement du dialogue surtout en matière de sécurité (le conflit en Transdnies- Imaginea Republicii Moldova în străinătate 19  POLITICĂ trie), où Chisinau est un acteur fragile. ukraino-russe. Alors qu’une partie du gouvernement Malgré l’instabilité politique doublée d’une situation moldave enquête sur les crimes du régime totalitaire so- économique critique, le nouvel exécutif moldave pour- viétique, le nouveau président ukrainien affirme devant suit son rapprochement avec l’UE au même rythme. l’Assemblée parlementaire du Conseil de l’Europe que la Eliminer la nervosité et les antagonismes artificiels qui famine de 1933 n’était pas un acte de génocide visant le empoisonnaient depuis longtemps les relations molda- peuple ukrainien [comme le revendiquent une majorité vo-roumaines a aussi permis de lisser la communication d’Ukrainiens et comme l’avait officialisé le gouverne- avec les partenaires européens. Au niveau bilatéral, les ment précédent. Il s’agit selon lui d’une “tragédie com- désaccords antérieurs entre Chisinau et Bucarest empê- mune” à la Russie, à l’Ukraine et au Kazakhstan]. Alors chaient la réalisation des objectifs inclus dans la politi- que Chisinau demande l’évacuation des forces russes de que européenne de voisinage. Le pouvoir actuel insiste la Transdniestrie, la Rada ukrainienne adopte, de façon sur la création d’un plus grand nombre de “ponts de quasi synchronisée avec la Douma russe, l’accord concer- fleurs” avec l’Etat roumain. Outre le plan commun de nant la prolongation jusqu’en 2042 du bail de la Flotte développement d’infrastructures dans les secteurs routier russe à Sébastopol, nuisant gravement aux perspectives et énergétique, le dialogue moldavo-roumain est arrimé de partenariat euro-atlantique de l’Etat ukrainien. à l’aide financière non remboursable allouée par l’Etat roumain à la Moldavie pour des projets dans les domai- Un niveau de culture politique traditionnellement bas nes de l’éducation, du développement rural et des infras- Toutefois le point commun entre la Moldavie et l’Ukrai- tructures. ne est qu’elles possèdent un environnement politique hé- Le fait que l’Ukraine et la Moldavie fassent toutes deux térogène et instable, en raison de multiples imperfections partie du Partenariat oriental ne les empêche pas de fa- constitutionnelles qui sont exploitées en permanence par voriser des processus d’intégration opposés. Ainsi, Chisi- les politiques, et que le niveau de culture politique y est nau retire les “barbelés” de sa frontière naturelle avec traditionnellement bas. La célébration concomitante, le la Roumanie, tandis qu’en Ukraine on érige des monu- 9 mai, de la Journée de l’Europe à Chisinau et de la Vic- ments à la gloire du leader du totalitarisme soviétique toire [sur le nazisme] à Kiev est le meilleur symbole de la Staline [à l’occasion du 65e anniversaire de la fin de la divergence entre ces deux pays voués à osciller entre l’Est Seconde Guerre mondiale, dans la ville de Zaporojié]. et l’Ouest, et attirés cycliquement par l’un des deux pôles L’interconnexion des infrastructures roumano-molda- géopolitiques du continent, l’UE et la Russie.” ves se développe parallèlement à la fusion énergétique

20 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  POLITICĂ

DELOY, CORINNE. Elections législatives en Moldavie, 28 novembre 2010 / Corinne Deloy // Questions d’Europe. – 2010. – 28 noiembr. Într-un alt număr al publicaţiei L’invalidation du référendum a confiance envers l’Alliance pour l’in- franceze Questions d’Europe, Corin- été un succès pour les communistes tégration européenne, coalition gou- ne Deloy, care a mai relatat şi des- qui avaient appelé les électeurs à vernementale au pouvoir. En même pre Referendumul din 5 septembrie boycotter la consultation populaire temps, la société reste toujours divi- 2010, aduce la cunoştinţa publicului et un sévère revers pour l’Alliance sée entre partisans des communis- despre alegerile legislative din Mol- pour l’intégration européenne au tes et proches des pro-européens » dova de la 28 noiembrie 2010. pouvoir depuis les élections législati- analyse le politologue Igor Botsan Pe data de 5 septembrie, atunci ves du 29 juillet 2009. Celle Alliance qui doute que de nouvelles élections când 87,8% din alegătorii moldove- rassemble le Parti libéral (PL) de modifient ce rapport de forces. Vi- ni aprobau reforma constituţională, Mihai Ghimpu, le Parti libéral-dé- talie Andrievschi, analyste politique care consta în modificarea artico- mocrate (PLDM) de Vlad Filat, le et directeur du think tank AVA. lului 78 din Constituţie, pentru a Parti démocratique (PDM) de Ma- MD http://ava.m), considère que le permite alegerea Preşedintelui Re- rian Lupu et l’Alliance notre Mol- Parti communiste devrait profiter publicii prin universal direct, Re- davie (AMN) de Serafim Urechean. de l’échec du référendum lors du ferendumul devenise nevalabil din «La campagne électorale a manqué scrutin législatif. « Les communistes cauza unei slabe participări la vot. d’unité. Les communistes, l’absence ont remporté un succès auquel ils ne Doar 30,98% dintre moldoveni au de coordination au sein de la coali- s’attendaient pas. Même si l’échec venit la urne, în timp ce Constituţia tion au pouvoir et l’indifférence des du référendum n’est pas totalement cere un minim de 33 % de alegători citoyens sont les causes de l’échec du leur victoire, ils devraient en retirer pentru ca alegerile să fie valabile. référendum» a déclaré le Président les bénéfices » a-t-il indiqué. Selon par intérim Mihaï Ghimpu, qui l’analyste politique Viorel Cibo- Consultarea poporului a fost o avait convoqué le référendum dans taru, l’échec du référendum est dû tentativă de a scoate Moldova din l’espoir de sortir la Moldavie de la au soutien dont bénéficie le Parti impasul politic în care se află din crise politique. «Les leaders de l’Al- communiste, au mécontentement à primăvara lui 2009. În conformitate liance pour l’intégration européen- l’égard de l’Alliance pour l’intégra- cu Constituţia în vigoare din 2000, ne sont responsables de l’échec du tion européenne et au fait que les 4 şeful statului este ales prin buletine référendum» a renchéri le Premier partis qui composent cette Alliance secrete de 3/5 din deputaţi sau 61 ministre Vlad Filat. n’étaient pas tous intéressés dans la din 101. în cazul eşecului, Preşe- réussite de la consultation populai- dintele Republicii, în mod obliga- Beaucoup de politiques proches re. Le Premier ministre Vlad Filat toriu, trebuie să dizolve Parlamen- du pouvoir ont reproché aux leaders s’était davantage investi dans la ba- tul şi să convoace alegeri anticipate. de l’Alliance d’avoir été si absorbés taille électorale que ses partenaires. Partidele Alianţei pentru integrare par leur préparation aux élections Cependant, Viorel Cibotaru estime europeană, aflate la putere, nu dis- à venir qu’ils n’ont pas prêté au ré- que le problème reste entier car les pun de o majoritate suficientă pen- férendum l’attention qu’il méritait. communistes, qui ne bénéficient pas tru a-şi alege candidatul în fruntea «Personne n’a expliqué l’importan- de soutien au Parlement, auront du statului, cu atât mai mult comuniş- ce de ce référendum. Certains hom- mal à recueillir suffisamment de suf- tii nu au avut acest număr necesar. mes politiques, assurés du résultat, frages pour faire élire leur candidat Moldova este lipsită de Preşedinte avaient déjà commencé à mener à la Présidence de la République. de peste un an. campagne en vue des élections pré- sidentielle et législatives» a regretté Le système politique Eşecul Referendumului din 5 Marian Lupu. septembrie a obligat autorităţile Le Parlement moldave est mono- moldoveneşti să dizolve Parlamen- L’ancien Président, Vladimir Vo- caméral et comprend 101 membres, tul, ceea ce a făcut Preşedintele in- ronine (PCRM), a qualifié de «logi- élus au scrutin proportionnel pour terimar al Republicii, Mihai Ghim- que» l’échec du scrutin. « Le peuple 4 ans au sein d’une circonscription pu la 28 septembrie. El a anunţat că a choisi la république parlementaire nationale unique. La coalition gou- va fi organizat un scrutin anticipat comme la plus démocratique et la vernementale a voté une loi auto- pe 28 noiembrie. plus juste » a-t-il affirmé, affichant risant de nouveau la formation de son opposition à l’élection du Prési- blocs électoraux et modifiant le sys- Reproducem articolul prezentat. dent au suffrage universel. tème (proportionnel) de distribution „Les conséquences de l’échec du « Le résultat du référendum té- des sièges. Tout parti doit impérati- référendum du 5 septembre moigne de la faiblesse du niveau de vement recueillir 4% des suffrages Imaginea Republicii Moldova în străinătate 21  POLITICĂ exprimés pour être représenté au devraient entrer au Parlement : Moldavie (les Moldaves, alliés aux Parlement (7% pour les coalitions le Parti communiste, le Parti libé- nazis, s’étaient libérés du joug sovié- formées de 2 partis et 9% pour cel- ral-démocrate, le Parti libéral et le tique en 1941). Les autorités soviéti- les en rassemblant 3 et plus). Les Parti démocratique. A un mois du ques interdisent la langue roumaine candidats qui souhaitent se présen- scrutin, les relations sont très ten- et favorisent l’implantation d’une ter de façon indépendante doivent dues entre les partis membres de la population russe et ukrainienne recueillir les signatures de soutien coalition gouvernementale qui ont aux dépens des Moldaves. Depuis d’au moins 5000 électeurs. Les per- annoncé qu’ils se présenteront en son indépendance le 27 août 1991, sonnes faisant l’objet de poursuites ordre dispersé et feront campagne Chisinau a souvent tergiversé quant judiciaires ou possédant une double séparément. à la position à adopter avec ses voi- citoyenneté ne sont pas autorisées Fort de l’invalidation du référen- sins roumain et russe. Le premier à se présenter aux élections législa- dum du 5 septembre, le Parti com- Président de la République, Mircea tives. Enfin, un minimum de 50% muniste affiche sa confiance. « Les Snegur (1990-1997), a tout fait pour de participation est obligatoire pour autorités en place ont modifié le code rapprocher son pays de Bucarest valider le scrutin législatif. électoral de façon à minimiser les ; son successeur, 5 partis politiques sont représen- chances de victoire des communis- (1997-2001), a resserré les liens tés dans l’actuel Parlement: tes. Nous acceptons ce défi et sommes avec la Russie tout en conservant l’alignement sur la Roumanie, sur - le Parti communiste (PRCM), conscients qu’un résultat au-dessous l’Union européenne et le monde oc- dirigé par l’ancien Président de la de 50% serait pour nous une défaite cidental. Enfin, Vladimir Voronine République (2001-2009) Vladimir et signifierait que l’Alliance pour l’in- (2001-2009) a effectué un virage de Voronine, possède 48 députés; tégration européenne conserverait le pouvoir » a déclaré Vladimir Voro- 180° en réalignant le pays sur Mos- - le Parti libéral-démocrate (PLDM), nine. « L’Alliance a déçu tout le mon- cou avant de changer de position dirigé par le Premier ministre sortant de, y compris ceux qui avaient voté en 2003 lorsqu’il refuse soudaine- Vlad Filat, compte 18 sièges; pour l’un des quatre partis au pou- ment de signer le plan Kozak, texte - le Parti libéral (PL) du Président voir » répète-t-il. Le leader du Parti permettant la formation d’un Etat par intérim, Mihai Ghimpu, mem- communiste, qui se déclare ouvert à moldave réunifié et autorisant les bre de la coalition gouvernementale toute alliance post-électorale, a af- forces militaires russes à stationner sortante, possède 15 députés; firmé le 12 octobre dernier que « les en Transnistrie, région moldave - le Parti démocratique (PDM) de autorités moldaves cherchaient à fal- sécessionniste qui a déclaré son in- Marian Lupu, membre du gouverne- sifier les résultats des élections». dépendance en 1991, au prétexte que celui-ci «avait été établi sans ment sortant, compte 13 sièges; Les relations de la Moldavie, an- consulter l’Union européenne que la - l’Alliance notre Moldavie cienne région de l’est de la Rouma- Moldavie a l’intention de rejoindre (AMN), parti de la coalition gou- nie, avec ses voisins n’ont jamais été «. Par la suite, Vladimir Voronine vernementale dirigé par Serafim faciles. Coupée en deux par l’Union a défendu l’intégration de son pays Urechean, possède 7 députés. soviétique qui a annexé sa partie au sein de l’Union européenne, un orientale située au-delà du fleuve La campagne électorale point qui fait consensus au sein de Dniestr en 1940, la Moldavie est Une trentaine de partis politiques la classe politique moldave.” sont en lice. 4 d’entre eux seulement rattachée quatre ans plus tard à la République socialiste soviétique de

22 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  POLITICĂ

DELOY, CORINNE. Le référendum sur la réforme de la Constitution est invalidé en Moldavie faute d’une parti- cipation suffisante / Corinne Deloy // Questions d’Europe. – 2010. – 5 sept. În articolul pe care îl găsim pe rect. Elle était une tentative de sor- Plusieurs autres partis de gau- paginile publicaţiei franceze Ques- tir le pays de l’impasse politique. En che non représentés au Parlement tions d’Europe, autoarea Corinne effet, aux termes de la Constitution avaient également appelé à boycot- Deloy relatează cititorului de limbă actuelle, en vigueur depuis 2000, le ter le scrutin du 5 septembre. franceză despre Referendumul, Chef de l’Etat moldave est élu par L’Assemblée parlementaire du rezultatele, urmările acestuia din 5 un vote secret par les 3/5e des dé- Conseil de l’Europe, dont une mis- septembrie 2010. putés du Parlement, soit 61 des 101 sion de quinze personnes conduite Referendumul organizat în Mol- élus. En cas d’échec, le Président de par Andreas Gross était chargée d’ob- dova la 5 septembrie a fost invalid la République doit obligatoirement server le scrutin, avait déclaré avant din cauza participării slabe a popu- dissoudre le Parlement et convoquer le scrutin via son président Mevlüt laţiei. Doar 29, 05 % din alegători des législatives anticipées. Les partis Cavusoglu qu’elle espérait que le ré- s-au prezentat la urne, acesta fiind de l’Alliance pour l’intégration euro- férendum soit le «début d’une stabi- un procentaj prea mic, sub mini- péenne, au pouvoir depuis plus d’un lisation politique du pays». an, ne disposent pas au Parlement mul prevăzut de legea electorală. L’actuel président du Parlement d’une majorité suffisante au Parle- Autoarea aminteşte că moldovenii et Chef de l’Etat par intérim, Mihai ment pour faire élire leur candidat à au fost chemaţi la urne pentru a Ghimpu, avait déclaré le 2 septem- la tête de l’Etat. La Moldavie est donc raspunde la întrebarea: sunteţi de bre dernier que des élections prési- privée de Président depuis plus d’un acord să fie modificată Constituţia dentielle et législatives seraient or- an (les dernières élections législatives pentru a fi permisă alegerea Preşe- ganisées le 14 novembre prochain avaient déjà été anticipées pour ré- dintelui prin vot universal direct? en Moldavie en cas de victoire du soudre un problème similaire, le Par- În cele ce urmează reproducem «oui» et si, bien sûr, le référendum ti communiste (PRCM), au pouvoir articolul din publicaţia franceză. était valide. Il a également indiqué avant le 29 juillet 2009, ne parvenant qu’en cas d’échec du référendum, „Les votes des électeurs de Trans- pas à réunir la majorité des 3/5e in- il serait contraint par la loi de dis- nistrie et de ceux résidant en Eu- dispensable au Parlement). rope, non encore enregistrés, ne sont soudre le Parlement et de convoquer Le Parti communiste, qui avait cependant pas de nature à modifier des élections législatives anticipées. appelé au boycott de la consultation le taux définitif de la participation. «Ce résultat était assez imprévisible populaire, a donc réussi son pari mais instructif pour les partis démo- Il s’agit donc d’un échec sévère auprès de Moldaves pourtant las du cratiques. Ce n’est pas une tragédie. pour la coalition de l’Alliance pour blocage de la vie politique. L’ancien Nous allons agir selon la loi et convo- l’intégration européenne qui ras- Président de la République (2001- quer un scrutin législatif anticipé» a semble le Parti libéral (PL) de Mihai 2009) Vladimir Voronine (PRCM), affirmé Vladimir Filat après avoir Ghimpu, le Parti libéral-démocrate avait qualifié le référendum «d’an- pris connaissance du faible taux de (PLDM), dirigé par Vladimir Filat, tidémocratique» et de «piège» et participation. Le Premier ministre a le Parti démocratique de Marian accusé l’Alliance pour l’intégration expliqué l’échec du référendum par Lupu et l’Alliance notre Moldavie européenne de «poursuivre son scé- le boycott des électeurs communistes (AMN) de Serafim Urechean au nario d’usurpation du pouvoir lancé mais également par les «divergences pouvoir depuis les dernières élec- le 7 avril 2009». existant au sein de la coalition li- tions législatives du 29 juillet 2009. Cette date fait référence aux vio- bérale-démocratique». «Cette cam- Après l’invalidation de la consulta- lentes émeutes survenues dans les pagne a manqué d’unité» a déclaré tion, la Moldavie, pays en attente de jours suivants les élections législati- Mihai Ghimpu. «Personne n’a expli- réformes importantes, reste bloquée ves du 5 avril 2009, les partis d’oppo- qué l’importance de ce référendum. dans la crise politique qu’elle traver- sition accusant le Parti communiste Certains hommes politiques, assurés se depuis le printemps 2009. d’avoir fraudé et falsifié les résultats du résultat, avaient déjà commencé La réforme constitutionnelle pro- du scrutin. Le 7 avril, environ 10 à mener campagne en vue des élec- posée aux électeurs consistait en la 000 manifestants avaient saccagé tions présidentielle et législatives» a modification de l’article 78 de la des bâtiments du Parlement et de la regretté Marian Lupu. Constitution (élection du Chef de résidence du Président de la Répu- Les Moldaves devraient être de l’Etat par le Parlement) et devait blique au-dessus desquels ils avaient nouveau appelés aux urnes prochai- permettre d’élire le Président de la hissé les drapeaux de la Roumanie nement pour des élections législati- République au suffrage universel di- et de l’Union européenne. ves anticipées.”

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 23  POLITICĂ

PARMENTIER, FLORENT. La Moldavie, un succès euro- péen majeur pour le Partenariat oriental ? / Florent Par- mentier // Questions d’Europe. – 2010. – 22 noiembr.

Republica Moldova a intrat în aducă la cunoştinţa publicului eu- connaître plusieurs dynamiques fa- vizorul unui alt autor francez, Flo- ropean. Autorul relatează despre vorables. Le Partenariat oriental, rent Parmentier, care a publicat alegerile legislative ce urmau sa aibă politique de coopération lancée en un articol amplu despre Republi- loc pe 28 noiembrie 2010, după cele 2009 en direction de six Etats post- ca Moldova, aducând în discuţie din aprilie şi iulie 2009. Incapaci- soviétiques, trouve avec la Moldavie schimbarea vectorială a politicii tatea sistemului politic de a alege un véritable test. En outre, de nou- moldoveneşti, de pe urma acestui un preşedinte timp de un an, lasă velles perspectives s’ouvrent pour la fapt Europa câştigând o ţară de sub imaginea unei ţări în plină criză résolution du conflit transnistrien, dominarea comunistă. politică. Totuşi, aceasta n-a împie- sous l’effet du rapprochement UE – dicat desfăşurarea unui vast proces Russie. de reforme, Moldova cunoscând, la Ces dynamiques restent fragiles, momentul actual, mai multe dina- mais l’Union européenne a plus que mici care par a-i fi favorabile, dar jamais les cartes en main pour ac- care cer a fi confirmate. În spatele compagner les transformations de unei vieţi politice agitate, regimul ce pays. Le succès de l’Union euro- politic moldovenesc apare de acum péenne en Moldavie peut être évalué înainte drept unul pluralist. Au fost selon trois objectifs : la stabilité, la înregistrate şi progrese, în special, prospérité et la sécurité. Il convient libertatea informaţiei. În plus, rela- donc de comprendre le contexte po- ţiile cu Uniunea Europeană au fost litique actuel, avant d’observer les intensificate, astfel încât Moldova enjeux de l’intégration européenne apare ca o ţară-test pentru parte- et de revenir sur les perspectives de neriatul oriental. Negocierea unui résolution du conflit transnistrien. Florent Parmentier a scris nu- acord de asociere, la momentul Un régime plus pluraliste mais meroase articole despre Republica actual, îşi urmează cursul. În cele une coalition fragile Moldova, publicate în diverse peri- din urmă, conflictul transnistrean, odice de limbă franceză. Domnia- rămas mult timp inert şi confiden- Le régime politique moldave ac- Sa este doctor în ştiinţe politice şi ţial, ar putea cunoaşte, pe parcursul tuel est certainement le plus ouvert vechi bursier al Fundaţiei “Robert lunilor următoare, noi perspective des pays de l’espace postsoviétique, Shuman”. La momentul actual este de rezolvare sub efectul de apropie- en dehors des Etats baltes. Ainsi, asistent la “Ştiinţe politice”, Cen- re Uniunea Europeană – Rusia. plusieurs présidents en exercice ont trul de studii europene. quitté leur poste après une défaite Expunem articolul adus în discu- électorale ( en 1996 Fundaţia “Robert Schuman”, ţie, preluat din publicaţia franceză. despre care am menţionat mai sus, et Petru Lucinschi en 2001), ce qui „Coincé entre la Roumanie et creată în 1991, este cel mai impor- démontre les possibilités d’alternan- l’Ukraine, devenue indépendante en tant centru francez de cercetări ce par des moyens démocratiques. 1991, la Moldavie a longtemps été despre Europa. Aceasta întruneşte Le sommet de l’Etat a rencontré des un pays négligé, en marge des prin- studii asupra Uniunii Europene şi contre-pouvoirs influents, que ce cipales dynamiques européennes. Ce a politicilor sale şi le promovează în soit au Parlement, dans les institu- pays postsoviétique, oscillant à plu- Franţa, în Europa şi în toată lumea. tions ou dans la société. sieurs reprises entre la Roumanie et Fundaţia, îmbogăţeşte şi stimulează Le processus de démocratisation la Russie au cours de son histoire, a discuţiile privind Europa prin cerce- moldave a été lourdement influencé rencontré de nombreuses difficultés tările şi publicaţiile sale, organizează par plusieurs facteurs, sur lesquels il à son indépendance : effondrement conferinţe. Preşedinte al Fundaţiei importe de revenir. Au moment de économique, émigration massive, este Jean-Dominique Giuliani. l’indépendance, ce pays dispose d’un absence de résolution du conflit secteur agricole peu productif et Revenind nemijlocit la articolul transnistrien, etc. Pourtant, après tourné vers les marchés soviétiques, publicat de Florent Parmentier în une décennie de croissance nourrie ainsi que d’une large population ru- această publicaţie importantă de par les transferts de fonds et mal- rale. Faute de puissance industrielle studii europene, rezumăm infor- gré une récession appuyée en 2009 et d’infrastructures, il connaît donc maţia pe care a dorit autorul s-o (-6,5%), le pays semble actuellement 24 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  POLITICĂ une pauvreté endémique couplée davie souhaitant rester dans l’orbite intellectuelle, d’aides de l’Etat, d’ap- à de sévères crises économiques, russe, et dont le statut au sein de la pels d’offre, etc. En effet, le haut ni- dans les premières années (crise de Moldavie reste à définir. veau d’intégration économique avec transformation), mais aussi en 1998 Des progrès dans l’intégration l’Union européenne proposé à la (conséquence financière et économi- européenne de la Moldavie Moldavie requiert une harmonisa- que de la crise russe) et en 2009 (chu- tion législative fondée sur «l’acquis La Moldavie est longtemps res- te des débouchés et des transferts de communautaire», mais également tée en marge de l’intégration euro- fonds). La conséquence du sous-em- une mise en œuvre effective. Or, cet- péenne: l’accord de partenariat et ploi chronique a été une émigration te adaptation n’a été qu’imparfaite- de coopération, signé en 1994, n’est massive, puisqu’on estime qu’entre ment réalisée jusqu’à présent par les par exemple entré en vigueur qu’en 600 000 à un million de Moldaves acteurs économiques moldaves, pu- 1998. Elle n’a rejoint le Pacte de sont partis à l’étranger, soit entre un blics et privés. Si l’introduction d’un stabilité de l’Europe du Sud-Est que quart et un tiers de la population tel accord amènera nécessairement tardivement, et sans la promesse active ; les revenus de l’émigration à de nouvelles pressions concurren- d’un élargissement futur, contrai- ont représenté jusqu’à 36% du PIB tielles en Moldavie, dont la balance rement aux autres pays membres. en 2008, chiffre considérable. Ces commerciale est déjà lourdement Néanmoins, la Moldavie a été inté- transferts contribuent à une suréva- déficitaire, c’est également une oc- grée dès le départ dans la Politique luation de la monnaie nationale, le casion d’améliorer le climat des af- européenne de voisinage (PEV), et lei, dommageable pour les exporta- faires, de renforcer le secteur de la a signé un plan d’action en 2005, tions. Cela ne manque pas d’avoir banque et de la finance, de changer visant à encourager les réformes des incidences socio-économiques, les institutions informelles et d’ac- politiques et économiques. Face aux déstructurant les cellules familiales, cueillir davantage d’investissements résultats mitigés de son application, de nombreux parents partant tra- internationaux. Pour bénéficier à et en réponse au projet d’Union vailler à l’étranger sans leurs enfants. plein des avantages d’un tel accord, pour la Méditerranée (UPM), les Sur le plan politique, la Moldavie les autorités moldaves doivent in- Polonais et les Suédois ont proposé n’avait aucun modèle institutionnel vestir dans les infrastructures et la la création du « Partenariat orien- démocratique auquel se rattacher, à logistique : pour l’heure, le pays est tal «. Cette politique vise, selon les la différence par exemple des pays tout simplement classé 139e sur 139 pays du groupe de Visegrad, à dif- Baltes, déjà indépendants pendant au monde pour la qualité de ses rou- férencier les «voisins européens» des l’entre-deux-guerres. Le débat sur tes selon le Global Competitiveness «voisins de l’Europe», ce qui revient l’identité nationale a joué depuis Report. Seule une réforme adminis- à développer un nouveau cadre de l’indépendance un rôle important: trative en profondeur, impliquant relations pour six pays: l’Ukraine, les roumanophones de Moldavie se davantage de transparence, une la Biélorussie, la Moldavie, l’Azer- reconnaissent soit comme « Rou- simplification des procédures ad- baïdjan, l’Arménie et la Géorgie. mains», soit comme «Moldaves»; ministratives et une lutte contre la Dans cette perspective, la Moldavie se déclarer l’un ou l’autre revient à corruption, pourrait permettre à la négocie avec l’Union européenne prendre une position dans le débat Moldavie de bénéficier totalement de depuis janvier 2010 un Accord d’as- politique : il existe un clivage entre l’accord de libre-échange approfon- sociation, qui doit redéfinir les rela- une droite plutôt pro-roumaine, et di. Si la réorientation du commerce tions entre les deux partenaires. Les une gauche plutôt pro-russe, sachant extérieur moldave vers l’Europe est autorités moldaves ont fait part de qu’il ne faut pas appliquer à la lettre bien réelle, puisque le marché inté- leurs priorités à moyen terme dans nos propres critères pour distinguer rieur représente actuellement plus le rapport «Rethink Moldova» pu- ces notions. A côté de cette interro- de 50% des exportations moldaves, blié en mars 2010 qui a reçu un bon gation sur la population majoritaire, elle n’est sans doute pas encore ache- accueil. Au milieu de diverses prio- la Moldavie compte plusieurs mino- vée. En effet, de nouveaux acteurs rités, deux enjeux majeurs peuvent rités : russe (et plus largement russo- économiques exportent vers l’Union être distingués: la négociation d’un phone), ukrainienne, gagaouze (tur- européenne : alors que le secteur du accord de libre-échange approfondi cophone chrétien), Rom, bulgare, etc. textile représentait moins de 10% des et d’un accord sur les visas. Les relations entre la majorité et les exportations à la fin des années 1990, minorités (souvent russophones) sont La réalisation d’un accord de libre sa part a plus que doublé (22,7% en passées au second plan des préoccu- échange approfondi UE-Moldavie a 2008). Du fait du faible coût de la pations quotidiennes, quand bien pour enjeu principal non pas une main d’œuvre et de sa localisation même des déclarations maladroites baisse des droits de douane, mais en dehors des grands centres de pro- peuvent ranimer des tensions. Ce une intégration par la Moldavie des duction, le textile peut être l’un des panorama serait bien sûr incomplet normes européennes, que ce soit en grands gagnants d’un accord de li- sans mentionner la Transnistrie, ter- termes de normes sanitaires et phy- bre-échange approfondi. La conclu- ritoire séparatiste de l’Est de la Mol- tosanitaires, de droits de propriété sion d’un tel accord devrait en tout

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 25  POLITICĂ cas permettre à la Moldavie d’amé- si cette dernière hésitait entre deux Les prochaines semaines et les liorer sa position au sein de l’espace stratégies divergentes, l’une consistant prochains mois seront décisifs pour géoéconomique européen. à accroître son influence en Moldavie la Moldavie, et plusieurs indices Le conflit transnistrien, passage et l’autre visant à renforcer l’indépen- nous donneront la mesure et le sens obligé pour une plus grande sécu- dance de la Transnistrie. Pendant ces des transformations en cours. rité en Europe? années, les élites transnistriennes se Les interrogations concernent en sont enrichies grâce à un «capitalisme Longtemps tenu pour quantité né- premier lieu les transformations po- de contrebande», c’est-à-dire la créa- gligeable, le conflit transnistrien sem- litiques : le scrutin législatif du 28 tion d’un système économique fondé ble prendre une nouvelle actualité novembre est important, parce qu’il sur le transport illégal de marchandises dans le contexte de la redéfinition des définira le rapport de force entre ou de personnes dans le cadre d’une institutions de sécurité en Europe. l’AIE et les communistes, mais aussi absence de reconnaissance internatio- au sein de l’AIE. Il reste à voir s’il La Transnistrie fait partie des nale (et de la responsabilité associée). permettra de dégager une majorité pseudo-Etats séparatistes postsovié- Consciente de l’absence de négo- claire, afin d’élire un président avec tiques au même titre que l’Abkhazie ciations réelles sur le terrain, le sta- un mandat, confirmant les progrès er l’Ossétie du Sud (Géorgie), ou le tut satisfaisant au final un certain aperçus depuis 2009, par exemple en Haut-Karabagh (Azerbaïdjan). Ce nombre d’acteurs en Transnistrie et matière de liberté de l’information. territoire de 4163 km² et d’un de- au-delà, l’Union européenne s’est Le résultat final ne manquera pas mi-million d’habitants, situé à l’Est intéressée sérieusement à la Trans- de montrer les profondes divisions de la Moldavie, a fait sécession en nistrie à partir de 2003, année de qui existent dans le pays, en termes 1990 sous la direction d’Igor Smir- l’échec du mémorandum Kozak, économiques, sociaux et politiques. nov, toujours président de l’entité projet russe de résolution du conflit. non-reconnue. La région a connu La seconde interrogation concer- En février 2003, l’Union européenne des combats en 1991-1992, qui ont ne la place de la Moldavie sur l’échi- a établi une liste de 17 dirigeants provoqué la mort d’un millier de quier européen, qui est en train de transnistriens qui sont désormais personnes, avant qu’un cessez-le-feu connaître des évolutions marquan- interdits de territoire. En 2005, elle ne soit imposé par la Russie, qui a tes. Sa taille modeste, sa réorienta- a renforcé son implication grâce à la stationné sur ce territoire la XIVe tion commerciale, sa proximité géo- nomination d’un Représentant spé- Armée. L’OSCE a établi une mis- graphique avec l’Union européenne, cial, Adriaan Jacobovits de Szeged sion en 1993 dont l’objectif était de le consensus au sein de l’opinion pu- (remplacé en 2007 par Kalman Mis- négocier une résolution pacifique du blique comme des élites politiques zei), chargé de contribuer à la réso- conflit, consolidant la souveraineté en faveur de l’Union, le fait de déjà lution du conflit. Son initiative la de la Moldavie tout en trouvant un disposer d’une traduction de l’acquis plus intéressante dans la perspective statut spécial pour la Transnistrie. communautaire en font le pays test d’une résolution du conflit réside Or, la structure de négociations pour le Partenariat oriental. Naguè- dans la mission EUBAM (European multilatérale incluant la Russie, re symbole de luttes d’influence rou- Union Border Assistance Mission) l’Ukraine, la Moldavie, la Transnis- mano-russes, la Moldavie pourrait initiée en 2005. La rationalité de trie et l’OSCE n’a pas eu les effets es- dorénavant bénéficier du fait qu’elle cette mission civile de surveillance à comptés, quand bien même les Etats- constitue le terrain d’entente le plus la frontière consiste à rapprocher les Unis et l’Union européenne sont de- aisé pour les relations euro-russes. milieux économiques transnistriens venus observateurs par la suite. Les Les évolutions en Transnistrie sont de l’Europe, puisque ceux-ci s’inté- séparatistes ont obtenu un soutien donc à observer à la loupe au cours ressent de plus en plus au marché multiforme de la Russie (militaire, di- des prochains mois”. intérieur européen. plomatique, économique, etc.), même

26 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  POLITICĂ

RENNER, MARTIN. Moldova at the Crossroads – Politi- cal Struggle in 2009 and EU – Perspectives / Martin Ren- ner // Südosteuropa Mitteilungen (München). – 2010. – Nr. 2. – P. 28-43. situaţia actuală a democraţiei şi a the rule of law. Hence, democracy statului de drept Republica Moldo- and rule of law are – amongst others va, în contextul ambiţiilor sale de a laid down in the Copenhagen Cri- obţine o perspectivă de aderare la teria – preconditions which must be UE. Materialul începe cu o schiţa- fulfilled by any country that wants re a temeiului juridic al relaţiilor to join the EU. Therefore this paper UE-Moldova, situaţia statului de aims to analyse the events of the drept şi a procedurilor democratice year 2009 with a special focus on the în ţară, acestea la sfârşitul a nouă current situation of democracy and ani de guvernare comunistă. Sunt the rule of law in Moldova against examinate cu argumente statul de the background of its ambitions to În revista germană Südosteu- drept şi principiul concurenţei de- become a member state of the EU. ropa Mitteilungen, de la München mocratice care, în mare măsură, au Does Moldova fulfil the require- a apărut un articol privitor la fost înlăturate în favoarea conso- ments for an accession to the EU? situaţia politică din Republica Mol- lidării puterii de către guvernarea Is it on a promising way in terms of dova şi relaţiile sale cu Uniunea comunistă. Evenimentele în urma rule of law and sound democratic Europeană. alegerilor generale, din iulie 2009 procedures or is Moldova currently Autorul acestui articol este indică, că guvernul liberal ar pu- taking the wrong turn at above- tânărul Martin Renner, care este tea restaura principiile statului de mentioned crossroads? specialist în ştiinţe politice. Martin drept. Studiul evaluează politicile Beginning with a short outline of Renner e născut în 1982 şi locuieşte noii administraţii, care a arătat pa- the legal basis of the EU-Moldovan la Tübingen. A făcut studii de ştiinţe şii ce urmează să fie făcuţi cu scopul relationship, this paper examines politice şi istorie la Universitatea de a obţine o perspectivă de aderare the situation of rule of law and din Stuttgart, Singapore şi Tübin- la UE pentru ţară. democratic procedures at the end of gen. Actualmente lucrează la Stras- Reproducem fragmente din arti- the nine years of communist govern- bourg în oficiul lui Rainer Wieland, colul prezentat: ment, arguing that the rule of law vicepreşedinte al Parlamentului “The Republic of Moldova was al- principle and democratic competi- European. Îşi axează cercetările pe ready described as standing at the tion have been largely removed in teme precum: relaţiile dintre Eu- croassroads in 2001, when the Com- favour of a consolidation of power ropa şi China, politica externă a munist Party of Moldova came into by the communist government. Germaniei, Uniunea Europeană power and when it seemed possible The authorities’reaction to the pro- ca actor internaţional. Deoarece that the new president, Vladimir tests in April 2009, which erupted a efectuat mai multe studii despre Voronin, would lead the country due to suspicions of election fraud, Republica Moldova, urmăreşte towards an authoritarian regime clearly showed the absence of rule of evoluţia acesteia. closely attached to Russia. Luckily law principles. In the next step, the Rezumând amplul articol despre this didn’t come true, however, clear events leading to early elections on Republica Moldova al autorului authoritarian features have never- 29 July 2009 and the formation of german, putem menţiona urmă- theless emerged. The year 2009 has a new interim government will be toarele. Republica Moldova s-a shown that Moldova was – or rather highlighted. The policies and initia- confruntat în 2009 cu evenimen- still is – at the crossroads again. Af- tives of the new administration will te deosebit de „captivante”. După ter the parliamentary elections in be assessed accordingly and positive alegerile parlamentare din aprilie April 2009, the country is caught as well as perturbing developments 2009, ţara a fost şi încă mai este somewhere between democratic will be identified. Subsequently, prinsă între schimbările democra- change and both political as well as necessary steps towards fulfilling the tice şi economice şi haos politic. În economic chaos. requirements and preconditions for an accession to the EU will be listed studiul respectiv sunt analizate eve- Walter Hallstein, the first presi- briefly. A personal remark will con- nimentele din anul 2009, când au dent of the European Commision, is clude the paper.” (p. 29-30) avut loc două scrutine parlamen- said to have coined the expression of tare, un accent special fiind pus pe the EU being a community based on “The snap elections of 29 July

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 27  POLITICĂ brought changes in the composition evoked the modification of the Mol- first step towards a less polarized po- of parliament, mostly due to the dovan Law on Political Parties. The litical culture. Furthermore, an in- change in the party system. Marian reform of the party funding is likely crease of cooperation and exchange Lupu, former PCRM politician and to reduce corruption and increase between Moldovan parties and their speaker of parliament until 2009, transparency. Finally, a commission European counterparts and be- joined the Democratic Party of Mol- has been installed to amend the Mol- tween Moldovan non-governmental dova and became its chairman and dovan Constitution to avoid endless organizations and European NGOs, front-runner for the July elections. deadlock and to facilitate the election for example the Young European The PCRM lost 5 per cent and of a president. Experts from European Federalists or European Movement received only 44.69 per cent of the countries and the Venice Comission International, might help to ease votes and 48 seats. The Liberal will assist in drafting the new basic political tensions.” (p. 41) Democratic Party received 16.57 law that will be subject to a referen- “Contrary to the common no- per cent and 18 seats, the Liberal dum in summer 2010.” (p. 39) tion in present day Moldova that Party gained 14.68 per cent and 15 “A last comment on the demo- Transnistria is an integral part of seats, the “Moldova noastră” (Our cratic system concerns the political the country, I would intercede for a Moldova) Alliance gained 7.35 per culture of the Republic of Moldova: more pragmatic and less ideological cent and 7 seats and the Democratic the parties of the AEI have shown approach towards conflict solution. Party under Marian Lupu received that cooperation between the differ- Historically, the territory of today’s 12.54 per cent and 13 seats. The ent Moldovan parties is possible and Transnistria “was never part of PPCD only gained 1.91 per cent of that a coalition government can historical Moldavia”, the medieval the votes and now seems to have lost work in a constructive way based principality which constitutes an the former status as an influential on mutual respect. The relationship important reference point in pres- political protagonist – at least for between PCRM, the PPCD and the ent day’s perception of history in the near future – in Moldova. liberal parties, however, is marked the Republic of Moldova. The only On 28 august 2009, the four par- by utmost distrust and an almost way for conflict solution, I am con- ties of the AEI elected Mihai Ghim- “dead or alive attitude”. The harsh vinced, must be reached by allure- pu, the chairman of the Liberal statements quoted above clearly ment rather than by agreement, i.e. Party, as speaker pf parliament. V. underline this diagnosis. To be- a politically and economically suc- Voronin finally stepped down as come players in a really pluralistic cessful “European” Moldova will acting president on 11 september democracy, the Moldovan parties be attractive for the Transnistrian 2009 and Mihai Ghimpu, as speak- will have to compete on the basis of people and will thus create domestic er of parliament, took on his post. better ideas and arguments instead pressure on the Tiraspol regime to The Constitutional Court approved of on the basis of the (mis)use of ad- make concessions in the peace talks. of the legality of combining the two ministrative power and resources. I am sure, the German example of offices until the election of a new The changes that seem to happen in reunification can give some inspira- president.” (p. 38) the PCRM as an opposition party tion to the Moldovan government and the empowerment of the young officials.” (p. 42) “Positive international feedback generation in the PPCD might be a

28 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  ECONOMIE

FMI : prêt de 574 millions à la Moldavie // Le Figaro. – 2010. – 30 ian.

În periodicele străine şi anume cele franceze, despre Republica Moldova se vorbeşte mai mult din punct de vedere politic: criză politică, alegeri legislative, partide politice activitate parlamentară etc. Mai rar, precum este cazul de faţă, se ia în discuţie economia ţării, nivelul său economic, finanţe etc., de cele mai deseori ţara fiind calificată drept “cea mai săracă ţară din Europa”. Nici de această dată nu suntem prea rasfăţați în aprecieri, în special în domeniul economic, totuşi este luată în discuţie starea economică a ţării, care necesită ajutor din exterior, de la FMI, care a acordat un ajutor Republicii Moldova în formă de împrumut de 574 milioane dolari. Redând puţin din conţinutul articolului, autorul informează despre aprobarea de către Fondul Monetar Inter- naţional a unui împrumut (574 milioane dolari) cu scopul de a ajuta ţara, dintre cele mai sărace din Europa, să depăşească criza gravă economică în care se află. Decizia a fost luată de cea mai înaltă instanţă de decizie a Fondului, consiliul de administrare. Împrumutul conţine două componente: una în cadrul procedurii rezervate statelor membre cele mai sărace, fără vreun interes, până la finele anului 2011, iar alta având un interes puţin pronunţat, prevăzând o perioadă de patru ani, fără rambursare. Scopul este cel de susţinere a programului economic al ţării. Fraza de încheiere a articolului de faţă conturează definitiv imaginea deplorabilă a ţării: Moldova se află într-o profundă criză politică, Parlamentul fiind incapabil să aleagă un preşedinte, în pofida celor două alegeri legislative succesive din 2009, care trebuiau să continue în 2010. “Le Fonds monétaire international (FMI) a approuvé hier un prêt de 574 millions de dollars à la Moldavie, pour aider ce pays parmi les plus pauvres d’Europe à surmonter la grave crise économique dans lequel il est plongé. Ce prêt a été voté par la plus haute instance de décision du Fonds, son conseil d’administration, a annoncé l’institution dans un communiqué. Il se compose de deux volets, l’un débloqué dans le ca- dre d’une procédure réservée aux Etats membres les plus pauvres, sans intérêt jusque fin 2011, et l’autre portant un intérêt faible mais prévoyant une période de quatre ans et demi sans remboursement. Cette aide doit “soutenir le programme économique du pays cherchant à restaurer la viabilité de son budget et de sa position extérieure, à préserver sa stabilité financière, à réduire la pauvreté et à élever la croissance”, a précisé le FMI. La Moldavie est embourbée depuis des mois dans une profonde crise politique, le parlement étant incapable d’élire un président malgré deux élections législatives successives en 2009, qui devraient être suivies par d’autres

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 29  ECONOMIE

La Pologne prête 15 m USD à la Moldavie // Le Figaro. – 2010. – 18 febr.

la chestiuni financiare. În general, est très important pour nous», a déclaré conform lui V. Filat, ajutorul Po- M. Filat, lors d'une conférence de presse loniei este foarte important pen- conjointe avec son homologue polonais tru Republica Moldova în relaţiile Donald Tusk. Le chef du gouverne- cu Uniunea Europeană. Pentru a ment moldave a également exprimé depăşi criza, Guvernul de la Chi- son soutien au Partenariat Oriental, şinău trebuie să reducă cheltuielile une initiative polono-suédoise desti- publice, să stopeze creşterea pre- née à renforcer les liens de l'UE avec ţurilor la bunurile de larg consum. l'Arménie, l'Azerbaïdjan, le Bélarus, la Este amintit aici şi împrumutul de Géorgie, la Moldavie et l'Ukraine. Le Un alt articol din ziarul francez la Fondul Monetar Internaţional în prêt accordé par la Pologne à la Mol- Le Figaro cu subiect economic este valoare de 574 milioane dolari. davie doit l'aider à stabiliser ses financ- cel de faţă, în care cititorul este in- “La Pologne a octroyé à la Mol- es publiques. format despre un credit acordat Re- davie un prêt de 15 millions de dol- Pour surmonter la crise, le gou- publicii Moldova de către Polonia. lars (11 millions d'euros), destiné à vernement de Chisinau doit notam- În articol citim: “Polonia a făcut stabiliser la situation financière de ment réduire les dépenses pub- un împrumut de 15 milioane de do- ce pays plongé dans une grave crise liques, juguler la hausse des prix à lari cu scopul stabilizării situaţiei économique, selon un accord signé la consommation, et augmenter ses financiare ţării aflate într-o gravă jeudi à Varsovie. Cet accord «va au- réserves en devises. Le Fonds moné- griză economică”. În acest sens a delà des questions financières», selon taire international (FMI) a approu- fost semnat şi un acord la Varşovia. le Premier ministre moldave Vlad vé fin janvier un prêt de 574 millions Sunt menţionate şi cuvintele pre- Filat, en visite en Pologne jeudi. de dollars (419 millions d'euros) à mierului Vlad Filat, care a afirmat «Le soutien de la Pologne concernant la Moldavie pour aider ce pays, l'un că acest acord nu se limitează doar nos relations avec l'Union européenne des plus pauvres en Europe.”

LAMAZOU, ZOE. Moldavie-sur-Seine / Zoe Lamazou // Le monde diplomatique. – 2010. – Aug. – P. 11. nat formaţia de jurnalist printr-un şi imagini. masterat la City University. Astăzi Pe parcursul anului 2010, Zoe scrie în special despre subiecte ce Lamazou a publicat câteva artico- ţin de societate. le pe site-rile reţelei de socializare, Ea se străduie să scruteze lumea inclusiv şi privitoare la Republica pentru a-i înfăţişa urâţenia ca pe un Moldova: lucru minunat. La 26 de ani a fost Le retour de Slavic le Moldave Laureata Premiului Hugh Cudlipp // Visions cartographique (blog al Înainte de a trece nemijlocit la Prize pentru două reportaje despre revistei Monde diplomatique). – prezentarea articolului, vom oferi migranţi, publicate în The Guardi- 2010. – 13 oct. an şi Le Monde diplomatique. informaţii succinte despre autoarea Congo, la paix violée // Fran- articolului, Zoe Lamazou. Pe lângă periodicele menţionate ce24.com. – 2010. – 1 aug. mai sus, a mai publicat în ziarele Zoe Lamazou este jurnalistă in- Jeudi Noir change sa “Marqui- XXI şi Jeune Afrique. dependentă. Având mamă scriitoa- se” en ministère... // France24. re şi tată artist plastic, desenul face Formarea sa de jurnalist o ajută şi com. – 2010. – 3 febr. în activitatea de la televiziune, Dom- parte din ustensilele sale de repor- Corjeuti sur Seine // www.curaj. nia-Sa fiind angajată la Canalul de ter. Studiile la ştiinţele politice “i- net. – 2010. – 18 mai au ascuţit” privirea. Autoarea s-a televiziune France 24, pentru care a Zoé Lamazou, journaliste, Ma- specializat în studiul lumii arabe realizat şi două documentare web. rie Augustin, photographe. Sep- contemporane şi sociologie politi- Fiică de navigatori, are şi pasiu- tembre 2010: [discuţie cu autoa- că. Anume la Londra şi-a perfecţio- nea pentru călătorii, pentru cuvinte

30 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  ECONOMIE rea despre satul Corjeuţi] // www. lions d’habitants enclavée entre la à recenser. moldavie.fr. – 2010. – 8 sept. Roumanie et l’Ukraine, la Molda- Igor est l’un des dix chauffeurs Pe lângă cele enumerate mai vie, indépendante depuis 1991, est de minibus qui assurent la liaison sus, autoarea a publicat un arti- le pays le plus pauvre d’Europe. A régulière entre Corjeuti et l’Ile-de- col în ziarul francez “Le monde Corjeuti, un village du nord-ouest, France. Il estime à trois mille le diplomatique”, articol numit deux tiers des huit mille habitants nombre de ses clients potentiels ins- Moldavie-sur-Seine, ce prezintă ont émigré, vers Moscou ou vers tallés en région parisienne. Une fois emigrarea moldovenilor din ţară, l’ouest. Beaucoup ont rejoint l’Ile- par mois, facteur informel, il fait la o emigrare cu orice preţ, orşiunde, de-France, terre de cocagne. Avec tournée des foyers pour apporter des în cazul nostru fiind vorba despre ou sans papiers. colis de Moldavie et, plus souvent, emigrările din Franţa. Le rendez-vous a lieu tous les emporter au pays courrier, argent Aşa cum prezintă situaţia, autoa- mois dans un deux-pièces de Mai- ou cabas gonflés de denrées. Avec un rea, foarte mulţi moldoveni pleacă sons-Alfort, en banlieue parisienne. tarif de 1,50 euro par kilo transpor- în ţările europene. Pentru cei care Stella (1), 34 ans, ouvre la porte au té, son prix défie toute concurrence. pleacă are puţină importanţă du- même homme depuis quatre ans. «Quelquefois je peux remplir le rata obţinerii unui sejur autorizat Igor, un courtaud aux traits tirés, coffre avec les colis de vingt clients, prin cumpărarea unei vize de vizi- entre chez elle avec la même balance d’autres fois il en faut quatre-vingts, tator. Important este să fie trecute en main. Jamais il ne prend le temps mais au retour c’est toujours plein», frontierele. Şi cei cu diplome de de retirer sa parka. Pourtant, il vient assure-t-il. Au milieu des paquets, il studii superioare sunt gata să înde- de loin pour voir Stella : de Corjeuti, n’est pas rare qu’Igor case des pas- plinească funcţii, precum menajeră, leur village natal, au nord-ouest de sagers: «Cette fois, j’en ai amené bonă, ajutor în pregătirea temelor la Moldavie. A peine entré, il pèse le quatre à l’aller et j’en prends deux pentru acasă. În mod special, au- gros sac à carreaux bleus, blancs et au retour.» Il demande cent euros toarea vrea să sublinieze faptul că rouges. Dix-sept kilos de vêtements par personne. Il n’est pas ce que specialişti cu diplome îndeplinesc et de conserves. Stella tend un billet l’on appelle un «passeur», puisque de-a lungul anilor aceste funcţii, de 20 euros, Igor l’empoche et em- les Moldaves qu’il transporte vers fără a se aştepta la altele, mai bune. porte le colis. la France sont en règle, c’est-à-dire munis d’un passeport roumain ou Fiind familiară cu un caz al unui Dans moins de quarante-huit d’un visa touristique. băiat din Corjeuţi, care la 22 de ani heures, ce sac aura parcouru près de sosi în Franţa cu un paşaport româ- deux mille cinq cents kilomètres vers La Moldavie, territoire roumain nesc fals, autoarea expune câteva l’est et passé cinq frontières à bord entre les deux guerres, a été annexée detalii despre personajul respectiv, d’un minibus, jusqu’à Corjeuti. pour partie par l’URSS en 1944. A pentru a rămâne uimită, în cele din Avec Internet et le téléphone, Igor l’indépendance, en 1991, la majo- urmă, de râvna şi insistenţa acestu- est le seul lien de Stella avec sa fa- rité des Moldaves ont demandé la ia, de altfel ca şi a multor altora, de mille restée au village. Elle a quitté nationalité roumaine. Si bien qu’en a se întoarce în Franţa prin orice sa campagne il y a neuf ans pour 2007, lorsque la Roumanie a rejoint metode, după ce a fost descoperit venir travailler en France avec un l’Union européenne, Igor et ses «col- de autorităţi, ca un lucrător ilegal, visa de tourisme valable sept jours. lègues» chauffeurs avaient un pas- şi expulzat din ţară. După cum am Mais, contrairement à Igor, la jeune seport roumain qui les dispensait menţionat, Zoe Lamazou cunoaşte femme n’a jamais pu retraverser de visa pour circuler dans l’espace situaţia din Corjeuţi, deoarece a vi- l’Europe : sans permis de séjour sur Schengen. Au consulat roumain de zitat localitatea, de aceea specifică le territoire de l’Union européenne, Chisinau, la capitale moldave, les că două treimi din populaţia satu- ce serait un voyage sans retour. Or, demandes pour obtenir la nationa- lui este plecată peste hotare, fie la pour Stella, réussir sa vie dans son lité roumaine ont explosé. Seule- Moscova, fie în occident. În ceea ce propre pays est inenvisageable. ment, la procédure dure des années, priveşte ţara sa, autoarea aduce la Née de la désintégration de et nombreux sont ceux qui, comme cunoştinţă că foarte mulţi moldo- l’URSS, la République de Moldavie, Stella, à bout de patience, ont re- veni plecaţi în Franţa s-au situat pe coincée entre l’Ukraine à l’est et la noncé à déposer leur dossier. Ile-de-France, insulă ce se află pe Roumanie à l’ouest, est le pays le A l’époque où elle est partie de Sena, numită pământul mulţimi- plus pauvre d’Europe. Au village Moldavie, en 2001, il était déjà lor. de Stella, on raconte qu’un tiers des presque impossible de se voir déli- Reproducem integral articolul, huit mille habitants de Corjeuti est vrer un visa Schengen en formulant pentru ca cititorul nostru să ia cu- à Paris, un autre tiers sur la route. la demande en personne dans un noştinţă de câteva cazuri în între- En réalité, il n’existe pas de compte consulat. La jeune femme a donc gime. précis. Beaucoup, comme Stella, payé 1000 euros des intermédiaires sont sans papiers, donc impossibles spécialisés dans l’obtention du pré- “Petite république de quatre mil- Imaginea Republicii Moldova în străinătate 31  ECONOMIE cieux sésame, sous couvert d’orga- tent l’une des principales sources de est née. En France, les hommes sont nisation de séjours touristiques. Les revenu pour les foyers moldaves. souvent ouvriers du bâtiment, les agences offrant ces visas ont pignon Le maire de Corjeuti, M. Victor femmes, bonnes à tout faire. Les pa- sur rue à Chisinau. Aujourd’hui, le Andronic, ancien douanier, estime rents laissent au village des enfants document se négocie entre 2000 et que l’hémorragie de la population qu’ils ne voient plus grandir. En 5000 euros. du village vers la France n’a rien attendant le retour définitif, la vie Des employés «pas tire-au- d’alarmant. «C’est même positif», française est faite de débrouille, avec flanc» considère-t-il. Le salaire d’un ca- l’espoir de ne pas être découvert par la police. Sous peine de devoir tout Beaucoup de Moldaves s’endettent dre dans l’administration dépasse à recommencer. pour partir à l’Ouest. Peu importe la peine 200 euros par mois. Le fleuron durée de séjour autorisée par l’achat de l’industrie locale est une petite C’est ce qui est arrivé à Slavic. A d’un visa de visiteur: l’important fabrique de cornichons en conserve. 22 ans, cet enfant de Corjeuti est est de passer les frontières. Pendant Ici, les revenus proviennent majo- arrivé en France avec un faux pas- neuf ans, cette diplômée de français ritairement de la pomme de terre, seport roumain. Il a vécu deux ans et d’anglais a enchaîné les emplois destinée au marché moldave. La à Paris, ouvrier dans une entreprise non déclarés: heures de ménage, terre noire des anciens kolkhozes est de construction. Mais son séjour a gardes d’enfants et aide aux devoirs. riche, mais l’agriculture s’est trop été écourté par un contrôle de poli- «A condition de ne pas s’attendre à peu mécanisée depuis le temps des ce, suivi d’une obligation de quitter mieux, on trouve toujours des em- fermes communautaires. C’est un le territoire français (OQTF). De- ployeurs.» secteur peu rentable qui capte la puis qu’il est de retour en Moldavie, majorité de la main-d’œuvre restée il n’a qu’une idée en tête: retourner D’après Valeriu Mosneaga, prési- au pays. en France. Il se déplace partout avec dent de la chaire de sciences politi- un catalogue de photos de portails ques à la faculté de relations inter- Si Corjeuti prospère, c’est princi- en fer forgé avec lequel il démarche nationales et de sciences politiques palement grâce à l’argent envoyé de les artisans du pays pour le compte de Chisinau, «un Moldave sur trois l’étranger: le parpaing des pavillons de son ex-employeuse française. Un émigre, pas seulement en Europe neufs vient remplacer le bois et la petit service qu’il rend à «la patron- de l’Ouest, mais aussi en Russie, tôle coquettement découpée des bi- ne», Catherine, qui songe à déloca- en Ukraine, en Israël ou encore en coques traditionnelles ; sur les rou- liser une partie de sa production. Turquie». L’émigration temporaire tes en terre, quelques véhicules tout- Elle s’est engagée à lui envoyer une dessine les trajectoires familiales. terrain doublent en trombe les char- promesse d’embauche et un visa de «A l’époque où il était ouvrier au rettes à cheval et d’antiques Lada. travail. Slavic y croit: Catherine a kolkhoze, mon père quittait Cor- Ici comme à la capitale, un nouveau déjà fait régulariser son beau-frère jeuti pour faire des saisons dans les modèle de consommation s’impose. et deux autres Moldaves. exploitations agricoles en Ukraine. «Ce n’est pas toujours la pénurie qui A l’époque, c’était facile et même pousse les gens à partir; les Molda- «Pour Slavic, c’est plus difficile», encouragé: les fermes avaient be- ves veulent tout simplement avoir soupire-t-elle. Catherine, carrure soin de main-d’œuvre», se souvient une voiture, un appartement ou une imposante et voix gouailleuse, est Stella. Avant les indépendances, la maison, ou permettre aux enfants pourtant rodée à la pratique. Sa migration circulaire était confinée à de faire des études», souligne M. petite entreprise basée en banlieue l’intérieur des frontières soviétiques, Mosneaga. Des rêves irréalisables parisienne emploie treize personnes, et Moscou reste encore aujourd’hui avec les seuls salaires nationaux. dont six étrangers qui ont tous ob- la principale destination. A Corjeuti, tout signe extérieur de tenu leur titre de séjour grâce à elle. Avant Slavic, elle a recruté Andreï, «Lors de l’ouverture des fron- richesse est suspect quand il ne s’ex- 30 ans, le beau-frère originaire de tières, à la fin des années 1980, les plique pas par la présence en France Corjeuti, repéré sur le chantier d’un flux de personnes se sont orientés d’un parent généreux: on suppose sous-traitant. Quand Andreï lui a vers l’Europe de l’Ouest, où les sa- dans ce cas qu’Untel conserve les confirmé qu’il était moldave, donc laires sont meilleurs, et la tendance prébendes héritées de sa position de en situation irrégulière, elle a trouvé s’est accélérée avec la crise écono- notable au temps du communisme; une solution, toujours la même. mique de 1998 en Russie», explique on murmure qu’un autre fait de la Mosneaga. Malgré les difficultés, le contrebande de cigarettes. Emigrer, Catherine dépose à l’agence Pôle mouvement ne faiblit pas, pas plus même illégalement, c’est travailler emploi une annonce décrivant un que le volume des fonds envoyés au honnêtement. profil de poste si précis que personne pays par les émigrés, à peine infléchi Corjeuti s’accroche ainsi à Paris et ne peut correspondre à tous les cri- par la crise financière. Selon l’Or- à sa banlieue. Un villageois y avait tères. «Si en deux mois personne n’a ganisation internationale pour les fait un heureux voyage dans les an- répondu, on ne peut pas me repro- migrations (OIM), ces devises res- nées 1990; c’est ainsi que la filière cher d’aller chercher en dehors de

32 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  ECONOMIE l’UE», explique-t-elle. Pour justifier des chantiers. Je ne les menace ja- ment nécessaires pour les ouvriers un tel recrutement, il faut aussi que mais, mais c’est donnant-donnant: dont les employeurs souhaitent l’offre soit comprise dans la liste moi, je sais faire la paperasserie, déclarer le travail. Les autres sont des trente métiers dits «en tension» leur trouver des logements, et eux, embauchés «au noir»; la pratique sur le marché du travail européen. ils bossent bien. A salaire égal, j’ai est courante. «Il n’y a qu’à regarder, L’employeuse peut alors remplir une plus de mal à trouver ce bon esprit s’énerve Catherine. Tout le monde promesse d’embauche pour un tra- quand je mets une annonce à Pôle est au courant, même la police.» vailleur étranger. «Il n’est pas censé emploi.» Dans son F2 de banlieue, Stella avoir déjà mis les pieds ici; en cas de Quand Slavic s’est fait arrêter, Ca- regarde Igor le chauffeur emporter contrôle, l’ouvrier doit rentrer dans therine constituait déjà un dossier en son gros sac vers Corjeuti. Le mois son pays», précise Catherine, très à vue de sa régularisation. Elle a uti- prochain, elle n’aura pas besoin de son affaire. Muni de sa promesse, lisé sa dernière paye pour lui acheter lui. Elle vient d’obtenir une carte de Andreï a obtenu un visa au consulat un billet de retour vers la Moldavie. séjour temporaire, qui lui permet de de France en Moldavie, puis, revenu Depuis, elle a fait quatre tentatives rendre visite à sa mère et à sa sœur à Paris, une carte de séjour tempo- auprès de la préfecture, mais il n’a au village et de revenir travailler raire. Toute cette paperasserie peut toujours pas de visa de travail. en France. Son exil aura duré dix prendre plusieurs mois, sans garan- Avec ou sans visa, Slavic reviendra ans. Bien sûr, le village lui a man- tie de réussite. en France. Comme la première fois, qué, mais sa vie en France, elle l’a Pourquoi se donner tant de mal? il travaillera avec les papiers d’un voulue. Autant que Slavic, qui, de Catherine s’explique: «Je ne suis pas autre. Malgré ces conditions, Cathe- l’autre côté, en Moldavie, écoute son mère Teresa, je veux seulement avoir rine est prête à l’engager à nouveau. disque de pop française en boucle. une équipe pas tire-au-flanc. Ce ne Elle s’est renseignée: en France, une Sur la messagerie de son téléphone, sont pas des gens qui vont répondre carte d’identité ou une carte de sé- il a enregistré son annonce en fran- “trente-cinq heures” quand on leur jour s’achète clandestinement pour çais, comme s’il y était déjà.“ parle du rythme et de la difficulté 200 à 300 euros. Elles sont seule-

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 33  ECONOMIE

PADURARU, PAVEL. Qui empêchera la “grande éva- sion”? / Pavel Păduraru // Courrier international. – 2010. – 2 dec. – P. 24.

aceştia au aşteptat scrutinul din 28 tes: premièrement, l’argent gagné noiembrie, cu mâna pe valiză: dacă par les émigrants assurait en grande revin comuniştii ţara devine de partie le budget de la Moldavie. En vârsta a treia, dacă democraţii ră- 2008, les envois de fonds représen- mân la putere şi nu schimbă nimic, taient 36,2 % du PIB, la Moldavie “marea evadare” nu se va lăsa mult se situant en tête des pays bénéfici- aşteptată. aires de ces transferts. Au cours de Reproducem articolul discutat la seule année 2009, la diaspora din publicaţia franceză. moldave fit officiellement parvenir au pays, par l’intermédiaire des « La diaspora moldave espère de banques, près de 1 milliard d’euros. tout cœur la fin de “la tragédie Vo- Et il ne faut pas oublier les millions ronine”. Tout comme ceux qui ont envoyés par d’autres voies. Cela per- émigré du temps de Petru Lucinschi, mit aux communistes de prétendre În revista franceză Courrier in- sous la présidence duquel [1997- qu’ils maintenaient à flot la barque ternational a fost publicat un arti- 2001] les Moldaves survivaient dans de l’Etat. Deuxièmement, au lieu col de Pavel Păduraru, care a abor- des conditions inhumaines et mou- d’investir cet argent dans la relan- dat un subiect privitor la milionul raient même de faim. Le phénomène ce de l’économie, le gouvernement de moldoveni nevoiţi să plece peste de l’exode s’aggrava avec Lucinschi, communiste le dilapidait en impor- hotare pentru a supravieţui, situa- lorsqu’on vit pousser comme des tations inutiles. Des sommes consi- ţie ce durează deja de 15 ani. champignons d’innombrables offici- dérables étaient ainsi blanchies et nes qui s’enrichissaient sur le dos de Autorul face un istoric al emigră- finissaient dans les poches des dig- la population désespérée. Vers la fin rii basarabenilor, de-a lungul tim- nitaires. Troisièmement, en favori- des années 1990, ces sociétés faisai- pului, pornind de la situaţia social- sant l’exode des catégories aptes au ent payer le “voyage en Europe” de politică din ţară ce i-a făcut pe atâţia travail, les communistes au pouvoir 700 à 800 euros par tête. Du tem- oameni să ia calea pribegiei. Astfel, pouvaient plus facilement manipu- ps de Voronine, ce droit de passage jurnalistul aminteşte despre peri- ler les électeurs du troisième âge re- atteignit 3000 à 4000 euros. Pour oada de guvernare al Preşedintelui stants par de légères augmentations le prix, ces agences falsifiaient feu- P. Lucinschi, când «moldovenii des retraites, de modestes “cadeaux illes de paie, tampons, visas, passe- supravieţuiau în condiţii inumane électoraux”, ou en pratiquant la ports russes, slovaques ou tchèques. şi mureau de foame». Acesta deve- hausse brutale des prix avant un Il n’est pas exagéré d’affirmer que ni un motiv în plus pentru exodul scrutin. Enfin, les “sociétés de tou- les Moldaves, réduits à des condi- moldovenilor pe timpul acestuia. risme” protégées, qui extorquaient tions de vie misérables à cause des Sunt amintite chiar şi taxele pentru beaucoup d’argent aux Moldaves, énormes arriérés de salaires et des aşa-numitele “călătorii în Europa”: continuaient leur triste besogne. Les retraites impayées furent littérale- 700–800 euro la sfârşitul anilor ’90 “entreprises Lucinschi” s’en tirai- ment poussés à fuir le pays à la fin şi 3000 – 4000 euro în timpul lui ent impunément, le délit de “trafic des années 1990. Voronin. de personnes” n’étant apparu dans Partidul Comunist, aflat la gu- Les “fugitifs” de Lucinschi partai- le Code pénal qu’en 2002, et celui vernare mai târziu, a făcut să plece ent avec l’espoir de revenir chez eux d’“organisation d’émigration clan- din ce în ce mai mulţi oameni din deux ou trois ans plus tard, après destine” en 2006. Mais les commu- ţară, chiar încurajând acest lucru, le changement de régime, mais, à nistes ignoraient tout simplement la pentru aceasta existând şi motive l’arrivée de Voronine, la rancœur loi. grandit vis-à-vis des communistes. deloc de neglijat: bugetul naţional Pendant ce temps, beaucoup de Le PC avait créé des conditions tel- era susţinut pe banii emigranţilor. “fugitifs” ont régularisé leur situa- les que les Moldaves étaient de plus După schimbarea puterii, afirmă tion dans les pays européens, ils se en plus nombreux à quitter le pays Pavel Păduraru, unii din cei plecaţi sont bien intégrés et ont même fait et de moins en moins nombreux à n-au încredere în Alianţa pentru venir leurs familles. Mais malgré y revenir. Les raisons, financières et Integrare Europeană, dar sunt con- l’argent qu’ils envoient en Molda- stratégiques, de ce cataclysme soci- ştienţi că nu există altă opţiune. vie, ils ne bénéficient d’aucune gra- al, furent probablement les suivan- Aşa cum notează autorul, toţi titude. Au contraire, on les imagine 34 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  ECONOMIE cousus d’or, on oublie les tribulati- nement de l’année dernière, le flux construit une villa dans les mon- ons de ces travailleurs qui attendent d’exilés a diminué. Selon les don- tagnes de l’Italie. Il n’a pas vu son humblement dans les rues des villes nées du parquet, en 2009, le tra- fils depuis sept ans, et celui-ci lui de- d’Europe que des employeurs vien- fic d’adultes a chuté de 14,3 % par mande de lui envoyer une machine à nent acheter leur force de travail. rapport à 2008, et le trafic d’enfants faire des passeports, pour qu’il puisse Du temps de Voronine, quand ils de 16 %. Les pots-de-vin ne sont partir lui aussi… N’oublions pas que rentraient à la maison, ils sentai- plus aussi répandus, bien que le de tels enfants, et de tels adultes, sont ent bien qu’ils revenaient au “pays phénomène existe toujours. Certains légion. Ils ont tous attendu le scrutin des combines”. Dès la douane, on exilés ne font pas vraiment confiance du 28 novembre la valise à la main. leur demandait des pots-de-vin, de à l’AIE [Alliance pour l’intégration Si les communistes reviennent, il y a même que dans toutes les institu- européenne, la coalition au pouvo- fort à parier que la Moldavie devien- tions où ils s’adressaient… En ou- ir], mais ils sont conscients qu’il n’y dra “un pays du troisième âge”. Si les tre, le prix des billets d’avion était a pas d’autre option… Comme en démocrates restent au pouvoir et que rédhibitoire. Après quelques jours 2001, ils attendent un changement. les choses ne changent pas, la grande à ce tarif-là, ils étaient obligés de Nombreux sont ceux qui rêvent de évasion se produira dans quelques repartir en Europe. Voilà pourquoi pouvoir rentrer au pays. Au lieu des années. Lorsque les médecins parti- ces gens détestent les communistes 1000 euros qu’ils touchent en Euro- ront à leur tour, les vieux mourront et rêvent d’un avenir sans eux. pe, ils se contenteraient de la moitié en un tournemain. Et qu’est-ce qui en Moldavie. Un de nos écrivains restera?» Après le changement de gouver-

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 35  ARTA MILITARĂ

XENOFONTOV, ION. Războiul din Afghanistan : (1979- 1989) : În memoria participanţilor din Republica Moldova : realitate istorică şi imaginar social / Ion Xenofontov. – Iaşi : Editura “Lumen”, 2010. – 544 p.

Participarea moldovenilor la războiul din Afghanis- secretar ştiinţific la Instituţia Publică Enciclopedia Mol- tan a fost reflectată tangenţial într-o serie de publicaţii dovei şi, prin cumul, cercetător ştiinţific la Academia din sfera jurnalismului decât istoriei. Pentru istoricii Militară a Forţelor Armate “Alexandru cel Bun”. din Moldova sovietică, războiul din Afghanistan a con- În 2009 este decorat cu medalia “Meritul civic”. Gra- stituit un subiect tabuizat. ţie lucrării ce vizează războiul din Afghanistan, devine Către Aniversarea a 22 de ani de la retragerea arma- Laureat al Concursului Naţional de susţinere a ştiinţei tei sovietice din Afghanistan, a văzut lumina tiparului “Tânărul savant al anului 2010”. Este autorul celor 30 o carte de excepţie, o lucrare ştiinţifică de valoare, care de lucrări ştiinţifice de însemnătate naţională şi inter- merită să fie în fiecare bibliotecă universitară sau ştiin- naţională ţifică. Cartea istoricului Ion Xenofontov, Războiul din Revenind la acest volum, menţionăm că el a apărut în Afghanistan (1979-1989), a trezit un mare interes în cadrul Institutului Militar al Forţelor Armate “Alexan- rândul specialiştilor. dru cel Bun”, la Centrul de ştiinţe strategice de apărare şi pe bună dreptate şi este înalt apreciat nu numai în lumea ştiinţifică din Republica Moldova şi România, dar şi în rân- dul militarilor-marto- rilor oculari şi partici- panţi la Războiul So- vieto-Afghan din peri- oada anilor 1979-1989. Monografia reprezintă prima lucrare ştiinţifi- că interdisciplinară şi complexă despre par- ticiparea moldovenilor în războiul nominalizat. Volumul istoricului Ion Xenofontov este dedicat memoriei par- ticipanţilor la războiul din Republica Moldova şi îl are ca redactor şti- Autorul acestei monografii, Ion Xenofontov, s-a năs- inţific pe cunoscutul savant dr. Constantin Manolache. cut la 15 februarie 1977 în s. Echimăuţi, raionul Rezi- Lucrarea conţine un bogat material statistic, docu- na. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii de mentar, ilustrativ şi bibliografic, care întregeşte şi com- Stat din Moldova, în 1999, fiind deţinător al medaliei pletează subiectul propus şi este adresată specialiştilor “Student eminent”. Ulterior, la Facultatea de Istorie şi din structurile de resort, cercetătorilor ştiinţifici, dar Filosofie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, Ro- şi tuturor celor preocupaţi de problemele curente ale mânia face studii aprofundate de Istorie Orală-Istoria istoriei. Mentalităţilor (1999-2000), iar în 2006 susţine teza de În volum sunt expuse nivelul de cercetare a proble- doctor în istorie. mei, reperele teoretice şi metodologice, izvoarele istori- După studii, revine în ţară. Activează în calitate de ce. Având la bază o documentare substanţială – în mod consultant în Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dez- special menţionăm informaţiile furnizate de către mar- voltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Moldo- torii şi participanţii la evenimente–, se prezintă con- vei (consilier de stat), iar din 2008 până în prezent este textul general al războiului din Afghanistan, pregătirea 36 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  ARTA MILITARĂ ideologică, fizică şi morală a combatanţilor. Conflictul militarilor sovietici şi participanţi din RSSM.”(p. 80) este analizat prin prisma confruntărilor militare, a vie- Capitolul III. Pregătirea combatanţilor din RSSM ţii cazone, a alterităţilor, a limbajului specific militar, a pentru războiul din Afghanistan este segmentat în 2 situaţiilor limită şi a strategiilor de supravieţuire, a im- paragrafe şi subparagrafe, unde s-a cercetat şi analizat pactului războiului asupra vieţii participanţilor, inclusiv atât discursul ideologic despre război în percepţia par- în perioada postbelică, marcată de sindromul afghan. ticipanţilor, cât şi recrutarea şi instrucţia militară. Monografia include contribuţii originale dindo - ”Imixtiunea militară sovietică din Afghanistan (1979) meniul polemologiei, de înţelegere a fenomenului a atras atât acţiuni grobiene, violente, radicale, cat şi războiului şi a consecinţelor sale, de promovare a moderate, sprijinite de un discurs deseori voalat în faţa evitării lui în viaţa socială, şi de acceptare deliberată realităţii ce tindea să demonstreze opiniei publice (atât a valorilor coexistenţei paşnice. Structura monogra- din interiorul ţării, cât şi din exterior) sensibilitatea şi fiei este excelent gândită şi are următoarea structură: ,,raţionalitatea” cursului promovat. Doctrina comunis- prefaţă, introducere, cinci capitole, concluzii, bibliogra- tă, folosită drept bază ideologică în statul sovietic, în fie, anexă. esenţa ei, constituia o ideologie ofensivă; dezvolta idei Capitolul I. Repere istoriografice şi metodologice de antagoniste, violente, radicale şi reprezenta chintesen- cercetare este dedicat aspectelor istoriografice, metodo- ţa unei teorii a războiului continuu. Partidul bolşevic logice şi izvoarelor istorice. a proiectat mecanismul retrograd al unei maşinării de ” Dezideratul prezentei lucrări il constituie ,,extra- strivit duşmanul 358; liderii politici sovietici au recurs gerea” din anonimat a actorilor unui act istoric impor- la propaganda militantă ce folosea un limbaj acerb şi de tant şi actual al secolului al XX-lea şi punerea în circu- altercaţie la adresa adversarului. Ajutorul internaţional itul ştiinţific a unor veritabile ,,arhive vii”, a memoriei din lagărul socialist împotriva imperialismului, lupta trăite şi narate. Aceste observaţii-constatări ale foştilor de clasă – reprezintă noţiuni ce instigă la violenţă, iar combatanţi, deşi uneori fragmentare şi profund subiecti- mecanismul coercitiv al dezinformării a reprezentat un ve, privite în ansamblu, lărgesc imaginea intervenţiei so- mijloc de luptă în profilul strategiei directe şi indirecte a vietice din Afghanistan, adică incidenţa ,,marii istorii”, statelor totalitare.” (p. 83) marcând, totodată, contribuţii originale din domeniul “Vectorii propagandei sovietice referitoare la războiul polemologiei, de înţelegere a fenomenului războiului şi a sovieto-afghan – ajutor internaţional şi apărarea hotare- consecinţelor sale 18, de promovare a evitării lui în viaţa lor de sud ale Uniunii Sovietice – au constituit pilaştrii socială, şi de acceptare deliberată a valorilor coexistenţei ideologici care au fost percepuţi şi de participanţii so- paşnice. Lucrarea se înscrie în dimensiunea istorico-her- vietici la războiul din Afghanistan. În pofida faptu- meneutică, semnificativă în mod special pentru istoria lui că Kremlinul a perseverat asupra enunţului de timpului prezent, de a face din memorie o formă a jus- ajutor internaţional, în Afghanistan, pentru viitorii tiţiei 19. Importanţa acestei teme este semnificativă şi combatanţi, la nivel conceptual şi simpatetic, au bruiat graţie faptului că se efectuează, în exclusivitate pentru poncifurile de apărare a hotarelor Uniunii Sovietice, zona istoriei recente, o încercare de a aborda un subiect identificat cu conceptul de patriotism sovietic. Explicaţia estompat prin prisma multidisciplinară, constituind o rezidă în următoarele considerente: tinerii sovietici au tendinţă de extindere, prin discutarea unor aspecte ine- fost instruiţi conform sloganului – apărarea Patriei, evi- dite şi chiar ,,neacademice”, a discursului istoric referitor dent de sorginte sovietică, reprezintă cea mai importantă la tema cercetată şi analizată.” (p. 15-16) clauză a fiecărui cetăţean; reprezentarea armatei ca o Capitolul II. Contextul general al războiului din emanaţie organică a voinţei de apărare a ţării consti- Afghanistan, configurat în patru paragrafe, prezintă tuie un simbol pentru securitate şi protecţie; exista o contextul general al războiului din Afghanistan. coeziune mai solidă în ideea de a-ţi apăra propriul popor de imixtiune decât de a apăra de ingerinţă o naţiune ” O sumară trecere în revistă a contextului general al intrusă; amplificarea hiperbolică a mizelor implicate în războiului sovieto-afghan este necesară pentru a crea o război (sugerarea conceptului conform căruia tot ceea imagine de ansamblu asupra cadrului teritorial al con- ce este mai valoros este ameninţat). Mai mult, pentru flictului sovieto-afghan, asupra factorilor politici, mi- unii combatanţi, cauza războiului sovieto-afghan a litari care au generat participarea combatanţilor din constituit-o apărarea exclusivă a URSS, război ce era con- RSSM la ingerinţa militară din Afghanistan. Fără co- siderat drept şi plin de onoare, de vigilenţă, un fel de război nexiuni directe – istorice, geografice etc. – cu civilizaţia de apărare, de aici modelul de justificare a intervenţiei afghană, participanţii moldoveni au fost incluşi ex ab- militare, în baza etosului militar.” (p. 101-102) rupto prin filiera mecanismului politico-militar al URSS în războiul din Afghanistan.” (p. 48) Capitolul IV. Războiul sovieto-afghan. Istorie tră- ită şi istorie narată, capitolul de bază al lucrării este ” Implicarea trupelor sovietice, considerată iniţial de structurat în două subcapitole – “Imaginea alterităţii” Kremlin doar o acţiune provizorie 346, s-a extins pe du- “Confruntări militare” şi “Aspecte din viaţa cotidiană a rata a nouă ani şi şapte luni, incluzând în componenţa combatanţilor sovietici”.

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 37  ARTA MILITARĂ

“Plasaţi într-un spaţiu intrus, necunoscut, în contrast Capitolul V. Impactul războiului din Afghanistan cu comunitatea din care proveneau, militarii din URSS asupra vieţii participanţilor din RSSM. au perceput o lume ostilă, dimensiune constituită în „ Orice conflict armat înglobează sacrificii umane, contextul războiului sovieto-afghan. Conflictul armat iar cel din Afghanistan n-a constituit o excepţie în acest din Afghanistan a decurs într-o «ţară absolut străină, sens. Numărul total al morţilor din componenţa mili- cu o climă şi situaţie geografică deosebită, o ţară mun- tarilor sovietici se estimează între 13 500 şi 50 000 de toasă..., era greu nu numai să lupţi, ci chiar şi să te afli suflete. Decalajul substanţial al acestor date se datorează acolo» (Sl. Răducan). Acest recul a conturat dimensiu- faptului că oficialii de la Kremlin se eschivau să etaleze nea psihologică a combatanţilor sovietici (de menţionat numărul exact al celor morţi, indicând o cifră ostentativă şi vârsta acestora –18-19 ani) vizavi de un spaţiu nou, minimă. Această ,,tăcere” a autorităţilor sovietice la fel răuvoitor, unde orice contact reprezenta şi o puternică poate să nareze ,,ceva”, şi anume, explicaţia acestui fapt lovitură asupra personalităţii acestora. Pentru militarii rezidă în fobia liderilor de a expune pentru comunitate sovietici, imaginea adversarului reprezentată în litera- informaţii autentice, reflecţie cu impact psihologic de şoc tură, filme, în relatările generaţiei în vârstă sau în ca- – ,,moralul nu va rezista la aşa ceva”. Din acest conside- drul instrucţiei militare n-a fost nici pe departe congru- rent, s-a conturat o realitate inefabilă. Numărul maxim entă cu cea din Afghanistan. Inamicul, deseori, nu avea era prezentat, fapt bine cunoscut că beligeranţii oricăror o uniformă militară ce-l discernea şi nu reprezenta un războaie ,,au ţinut în mare secret cifra totală a pierder- anumit segment al populaţiei. În perimetrul conceptu- ilor lor, umflând la maxim pe cea din lagărul advers”, şi lui indelebil marcat de contextul istoric, pentru afghani viceversa, decelând totalul morţilor din propria tabără. orice nou venit care se afla pe teritoriul ţării sale, cu atât Conform cercetărilor de ultimă oră, evaluarea totală a mai mult înarmat, era un inamic ce trebuia înlăturat. pierderilor umane în războiul sovieto-afghan punctează Generalul Ruslan Auşev, fost şef al infanteriei motorizate 15 051 de morţi (căzuţi în lupte, morţi în urma rănilor a armatei sovietice din Afghanistan, în anii 1980–1982 şi diverselor boli, catastrofelor etc.) din cadrul Forţelor şi 1985–1987, releva, într-un interviu, despre starea de Militare ale Armatei Sovietice (inclusiv ale unităţilor de inamiciţie a afghanilor: „Fiecare străin care intră în grăniceri şi forţelor interne etc.). Potrivit datelor oficiale, această ţară devine un duşman vânat de toată lumea – în anii 1980–1989, din numărul totalul de 383 de militari militari, civili, chiar şi de natură.” (p. 126-127) moldoveni decedaţi în cadrul armatei sovietice, 279 de “Activitatea participanţilor la războiul sovieto-afghan participanţi au sucombat în Afghanistan. Materialul in- a fost combinată atât cu situaţii extreme (panică, lupte edit din arhiva curentă a DAMMARM (cercetate de au- militare, stres), disciplină militară (în strucţie, formali- tor în 2001) permite să evidenţiem şi anumite caracteris- tăţi de protocol), cât şi cu un segment de timp mai rela- tici referitoare la cei 279 de combatanţi morţi în războiul xant, de respiro – timpul liber. Timpul liber, ca fenomen din Afghanistan. Conform mozaicului naţional, în anii simţit interior, a constituit o necesitate psihofiziologică, 1980–1989, numărul moldovenilor căzuţi în conflictul o formă de refugiu din contextul violent al flagelului militar este de 188 (67,383%), ucraineni – 39 (13,978%), militar, o evadare din cotidian. Viaţa cazonă cu prelu- ruşi – 35 (12,544%), găgăuzi – 11 (3,942%), tătari – 3 area consemnelor, conjugată în perimetrul conflictului (1,075%), belaruşi – 1 (0,358%), bulgari – 1 (0,358%), militar, s-a intercalat nemijlocit şi cu spaţiul intim al marieni – 1 (0,358%). Potrivit funcţiei militare, 240 erau combatanţilor. Superiorul militar sau ded-ul putea in- soldaţi, 24 ofiţeri, 12 plutonieri, 3 angajaţi ai armatei. terveni cu diverse dispoziţii, obligaţii şi în orele de re- Apartenenţa de partid: 22 membri ai Partidului Comu- paus ale soldatului. Timpul liber nu reprezenta un re- nist, 187 erau membri ai organizaţiilor comsomoliste, 70 gim bine programat, iar, după caz, era chiar exclus din – fără apartenenţă politică.” (p. 328-329) viaţa cotidiană, marcând o existenţă acronică. Cadrul Monografia se finalizează cu 14 anexe care cuprinde: conflictual a consacrat o intensă activitate defensivă, hărţi, date statistice, documente ale propagandei sovie- fapt jalonat şi prin imperceptibilitatea temporală. tice şi afghane, planul de acţiune ale unităţilor de elită Potrivit psihologilor, inexistenţa sau fuga timpului sovietice împotriva mujahedinilor, participarea comba- liber în conflictele militare, hiperprosexia acestui fapt, tanţilor basarabeni la războiul din Afghanistan, reflec- rezidă în situaţiile tensionate care generează obsesia tată în legitimaţii şi decoraţii, corespondenţa foştilor nesiguranţei. Situaţia respectivă ţinea însă şi de con- combatanţi din Republica Moldova la războiul sovie- textualul războiului, cu intense implicaţii emoţionale to-afghan, banii sovieticilor din Afghanistan, prizoni- ce eclipsau deseori datele calendaristice, iar odată cu erii basarabeni în războiul sovieto-afghan, documente acestea şi momentele de răgaz: „În timpul liber...trebuia despre decesul combatanţilor, originari din Republica să stai cu ochii în patru” (A. Oprea)” (p. 277) Moldova, fotografii din arhiva participanţilor din Re- publica Moldova la războiul din Afghanistan. E şi firesc să considerăm, că volumul istoricului Ion Xenofontov Războiul din Afganistan(1979-1989) este o

38 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  ARTA MILITARĂ

lucrare reuşită, necesară şi foarte importantă pentru cei lor şi tuturor celor preocupaţi de problemele istorice. ce studiază acest eveniment istoric. Cartea este adresată Fiecare apariţie a unei cărţi de valoare este un succes specialiştilor, organelor de resort, cercetătorilor ştiin- atât ştiinţific cât şi cultural, care deschide noi orizonturi ţifici, profesorilor universitari, doctoranzilor, studenţi- în cunoaşterea adevărului istoric.

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 39  ÎNVĂŢĂMÂNT

BALTAG, ALEXANDRU. «La moitié des étudiants mol- daves parlent ou étudient le français» : entretien avec Alexandru Baltag / Alexandru Baltag; ècrit par Florent Parmentier // Regard sur l’Est. – 2010. – 15 oct. obţinut Premiul de excelenţă din a pour objectif d’être un outil au partea ex-Preşedintelui României, service du plan de développement Emil Constantinescu, Fundaţia de la ville. Ce projet a pour ambi- “Generaţia Europeană XXI”, pre- tion de donner à toute la popula- cum şi o diplomă pentru succese tion de Chisinau un accès partagé deosebite la studii cu prilejul celei aux savoirs et, par conséquent, de-a 60-a aniversare de la fondarea d’augmenter ses capacités à con- Universităţii de Stat din Moldova. tribuer à la réalisation des objectifs Deşi atât de tânăr, are o bogată socio-économiques et culturels de activitate publicistică şi politică. Chisinau. Placée sous la respons- A publicat articole de analiză în abilité des autorités municipales, Franţa, România, Lituania, Rusia, la Maison de Savoirs est le fruit Republica Moldova. d’un partenariat entre les acteurs locaux et étrangers: OIF, AIMF et O discuţie cu unul dintre basara- Pe lângă cele menţionate, Alex- Académie des études économique beni, Alexandru Baltag, am desco- andru Baltag este şi vechi responsabil de Moldavie, en partenariat avec perit pe paginile revistei Regard sur al Casei Ştiinţelor din Chişinău, un l’Agence universitaire de la Fran- l’Est, relevată de Florent Parmenti- veritabil centru de francofonie, in- cophonie, TV5 Monde, le ministère er, discuţie despre mişcarea franco- augurat în ianuarie 2010, astăzi este moldave des Affaires étrangères et fonă în Republica Moldova, despre expert pe lângă Asociaţia pentru de l’intégration européenne et celui Casa Ştiinţelor, al cărei responsabil politica externă a Moldovei. este Alexandru Baltag. de l’Education. Tocmai despre acest centru al fran- La Maison des Savoirs de Pentru a-l cunoaşte mai îndea- cofoniei, Casa Ştiinţelor, şi în general Chisinau, inaugurée le 29 janvier proape, luând în consideraţie vâr- despre întreaga mişcare francofonă 2010, offre de multiples services, sta sa tânără, vom oferi câteva date şi experienţa sa în acest domeniu, tels que l’accès aux outils informa- despre protagonist. au discutat Alexandru Baltag şi au- tiques et aux ressources Internet, Alexandru Baltag este născut la torul francez în dialogul întreţi- une bibliothèque et des ressources 16 iunie 1984 în oraşul Bender (Ti- nut şi publicat pe paginile ziarului documentaires en ligne, des sources ghina). francez. pédagogiques et audio-visuelles, etc. În 2007 a absolvit Facultatea Relaţii În cele ce urmează reproducem Quelle place occupe l’Europe Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ad- discuţia întreţinută. dans la programmation du projet? ministrative a Universităţii de Stat din “Vous avez participé au lance- L’Europe y occupe bien évidem- Moldova. Între 2007 şi 2008 urmează ment de la Maison des Savoirs à ment une place centrale puisque masteratul la Institutul European de Chisinau. Comment est né ce pro- Chisinau est la première et, pour le Înalte Studii Internaţionale (IEHEI), jet et dans quels buts? Nice, Franţa, susţinând teza de mas- moment, l’unique ville d’Europe qui Alexandru Baltag: Le projet Mai- ter: „Republica Moldova şi Ucraina– bénéficie d’un tel projet soutenu par son des Savoirs de Chisinau est né miza între Uniunea Europeană şi l’OIF. De plus, la Maison des Savoirs d’une Convention tripartite signée Rusia”. de Chisinau a déjà lié d’étroites rela- entre la ville bénéficiaire (Chisinau), tions de collaboration avec les ambas- La momentul de faţă Alexandru l’Organisation internationale de la sades des pays européens francophones Baltag este doctorand în relaţii francophonie (OIF) et l’Association en Moldavie (France, Roumanie, Su- internaţionale şi studii politice, la internationale des maires franco- isse, Belgique, Bulgarie), avec la Délé- Universitatea „Babeş-Bolyai” din phones (AIMF). Ce projet fait suite gation Wallonie-Bruxelles de Bucar- Cluj-Napoca, România. à l’engagement du Secrétaire général est, avec les sous-divisions de l’OIF en Pe lângă limba română, maternă, de la Francophonie, Son Excellence Europe (Centre régional francophone mai vorbeşte franceza, engleza, Monsieur Abdou Diouf, pris lors pour l’Europe centrale et orientale rusa şi germana. Printre pasiuni du XIe Sommet de la Francophonie -CREFECO-, Antenne régionale pour se enumeră muzica clasică, ethno- qui s’est tenu en septembre 2006, et les pays de l’Europe centrale et orien- dance, lectura, fotbalul. visant à lancer trois projets pilotes, tale -APECO-), mais aussi avec les A participat la conferinţe interna- dont celui des Maisons des Savoirs. autres opérateurs francophones (Alli- ţionale din Germania, Franţa, Prin- Celle de Chisinau est un projet pi- ance française de Moldavie, antenne cipatul Monaco, Bulgaria, România, lote de l’OIF et de l’AIMF. de Chisinau de l’Agence universitaire Ucraina, Republica Moldova. A La Maison des Savoirs de Chisinau de la Francophonie).

40 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  ÎNVĂŢĂMÂNT

La représentation et la préséance Plus globalement, comment ex- stitue l’élément clé qui définit notre des pays francophones européens pliquer l’importance du mouve- appartenance à la culture et aux dans les espaces de la Maison des ment francophone en Moldavie? valeurs européennes. Savoirs constituent un élément cen- Je dirais que le mouvement fran- La Moldavie s’était portée can- tral du projet multiculturel qu’elle cophone en Moldavie inclut deux didate pour l’organisation d’un porte. Par ailleurs, les discussions dimensions, l’une culturelle et édu- sommet de la Francophonie. Qu’en informelles, les conférences ou vi- cationnelle -la plus forte d’ailleurs- est-il aujourd’hui? sioconférences qui y sont organi- et l’autre politique. L’organisation d’un sommet sées abordent des sujets ayant trait Du point de vue culturel et édu- de la Francophonie en Moldavie à l’Union européenne, aux valeurs cationnel, il faut mentionner que représente un objectif essentiel pour et aux principes européens, ainsi la francophonie a joué un rôle im- la diplomatie du pays et du point de qu’aux relations moldo-commu- portant dans le processus de ren- vue de son prestige international. Je nautaires. forcement des institutions moldaves suis convaincu que cet objectif reste L’un des objectifs du projet est dans les domaines de l’éducation, de à l’ordre du jour pour le gouverne- de répondre aux demandes de la la formation professionnelle et de ment, alors que la Moldavie est l’un population, notamment dans une l’alphabétisation. On peut souligner des principaux bénéficiaires euro- période marquée par un processus le fait qu’en 2009, selon les statis- péens des fonds francophones. Un d’européanisation et de démocrati- tiques officielles moldaves, 50% des exemple l’attestant est la présence sation du pays. Dans la mesure où élèves, lycéens et étudiants moldaves de trois institutions francophones: les gens s’intéressent de plus en plus parlaient ou étudiaient le français. l’Alliance française, l’Agence uni- aux sujets relatifs à l’Europe et à De plus en plus de jeunes souhaitent versitaire de la Francophonie et la l’UE, cette thématique est naturelle- faire leurs études dans un pays fran- Maison des Savoirs. Par ailleurs, ment et constamment abordée dans cophone, notamment en France, il ne faut pas négliger le rôle de la la programmation. Belgique et Suisse, ce qui montre diaspora moldave dans les pays Comment la Maison des Savoirs bien que le mouvement francophone francophones, surtout en France et s‘intègre-t-elle parmi les autres ac- conserve une certaine influence dans au Québec. teurs francophones (Alliance fran- la mobilité des jeunes moldaves, à la La Moldavie est aujourd’hui con- çaise, Agence universitaire de la fois parce qu’il suscite un intérêt en frontée à un problème de visibilité Francophonie –AUF-, actions de soi mais aussi du fait de l’offre de dans l’arène internationale et la coopérations décentralisées, etc.)? bourses et du prix des formations. diplomatie moldave travaille actuel- La Maison des Savoirs de Par ailleurs, le mouvement fran- lement à la promotion de l’image du Chisinau est un espace ouvert mis cophone, qui inclut toutes les or- pays. L’organisation d’événements à la disposition d’un public diver- ganisations de la Francophonie, internationaux dans la capitale sifié d’apprenants, de formateurs et garde comme but la promotion des moldave constitue donc une tâche de citoyens. Le but du projet étant valeurs démocratiques, de la paix, essentielle pour nous. le développement et la promotion des droits de l’homme et de l’égalité La nomination d’un nouvel Am- en Moldavie de la langue française, sociale. Pour nous, les Moldaves, la bassadeur en France, Oleg Sere- de la culture et des valeurs franco- francophonie représente un pas vers brian, connu pour son engagement phones, c’est tout naturellement que l’intégration européenne. Grâce à francophone, vous rend-elle plus la Maison des Savoirs entretient l’OIF, dont la République de Molda- optimiste quant à la visibilité de la des relations de collaboration avec vie est membre depuis 1996, grâce Moldavie en France? l’Alliance française de Moldavie, à l’AIMF (dont la municipalité de Je connais O.Serebrian depuis 7 l’AUF et l’Association moldave des Chisinau est membre depuis 1996 ans, ayant eu la chance de travailler professeurs francophones. La Mai- également), nous avons la possibilité avec lui et de l’avoir comme profes- son des Savoirs est complémentaire de consolider et d’enrichir nos rela- seur à l’Institut européen des hautes des activités des autres acteurs fran- tions diplomatiques et politiques bi- études internationales de Nice. Je cophones dans le pays, cet espace de et multilatérales. crois qu’il n’y avait pas de meilleure formation et d’autoformation étant En outre, l’échange culturel et éd- candidature que la sienne à ce poste. ouvert à la collaboration des dif- ucationnel entre la Moldavie et les O.Serebrian entretient de bonnes re- férents opérateurs de la Francoph- autres pays francophones constitue lations avec les milieux académique onie et des organismes partenaires. un atout non négligeable pour la et politique français; il est très ap- Il ne s’agit pas d’une mise en con- diplomatie moldave, particulière- précié en France. currence et la programmation de la ment dans le cadre du processus de Entretenir de bonnes relations de Maison vise à enrichir et développer globalisation. Il ne faut pas oublier coopération avec la France, pays la francophonie en Moldavie, à as- que les langues française et rou- moteur de l’Union européenne, est surer l’appropriation de la culture maine (langue officielle de la Mol- essentiel pour la population mol- numérique par plusieurs missions davie) partagent une origine latine dave et pour notre gouvernement. éducatives, sociales et culturelles commune, ce qui facilite le rap- O.Serebrian, je n’en doute pas, parmi les jeunes, professeurs, ensei- prochement des pays et des popu- œuvrera au rapprochement de nos gnants, chercheurs et formateurs. lations de ces pays. La latinité con- deux pays.”

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 41  VINIFICAŢIE

KORNFELD, GUY. Moldavie : Chişinău, millésimes un- derground / GuY Kornfeld // Le monde. – 2010. – 27 mai.

col din ţară, e o galerie fabuloasă, impresionantă şi prestigioasă de 80 km lungime. Pentru vizitarea aces- teia, la fel ca şi în Mileştii Mici, este indispensabilă o maşină. Perla acestei minuni este o sticlă cu vin care datează din 1902, păstrată sub un clopot de sticlă. Autorul sfârşeşte cu afirmaţia lui Victor Bostan, proprietarul societăţii Purcari, care a dat o apreciere comparativă a vinificaţiei franceze şi moldoveneşti: “Dacă vinificaţia franceză este un crescendo, vinificaţia moldovenească tradiţională este o modulaţie”.

Pe bună dreptate, colecţia de vinuri de la Mileştii Mici este considerată cea mai mare colecţie de vinuri nobile existentă pe Terra. Călătorii străini descoperă aici şesuri nesfârşite cu viţă nobilă, canioane traversate de râuri limpezi şi lunci înverzite, mănăstiri rupestre, păduri domneşti, cetăţi voievodale, sate şi livezi, oraşe albe din calcar… Unice în felul lor sunt două minuni contemporane: oraşele subterane de vinuri Cricova şi Mileştii Mici. Sunt în primul rând parte a Patrimoniului Naţional, iar după vizitarea acestora devine evident că sunt şi parte a Patrimoniului Universal. „A 17 km de la capitale moldave, Chişinău, la cave Tocmai tezaurul de la Mileştii Mici a fost discutat, pr- Mileştii Mici porte le nom du village le plus ancien de ezentat, lăudat în publicaţia franceză Le monde. Moldavie. Des recherches archéologiques ont permis de Articolul începe cu amplasarea geografică a oraşului découvrir les vestiges des X-e et XI-e siècles. À l’époque, subteran, amintind că se află la 17 km de capitala ţării, les villageois construisaient leurs maisons avec les pierres Chişinău, iar numele şi l-a obţinut de la cel mai vechi qu’ils extrayaient des mines situées aux alentours. sat din Moldova. Galeriile cu vin au peste 200 km şi o Aujourd’hui, les anciennes galeries atteignent plus de adâncime de la 30 până la 85 m, ceea ce le menţine la 200 km, situées à une profondeur allant de 30 à 85 m. o umezeală şi temperatură constantă, potrivită acestui Une configuration qui assure une hygrométrie de 85-95 tip de produs. Ceea ce l-a surprins pe autorul artico- % et une température comprise en permanence entre lului a fost faptul că a fost invitat de directorul acestei 12 et 14°. Conditions idéales pour la conservation et la minuni să viziteze galeria subterană într-o maşină. Un maturation du vin. Le directeur de l’établissement Ghe- fapt uimitor este şi aceea că instituţia posedă o colecţie orghe Castraveţ fait visiter la galerie en voiture: “Vous de vinuri de renume mondial. În anul 2005 această savez, nous dit-il, bien que Mileştii Mici soit aujourd’hui colecţie a fost calificată de cartea recordurilor Guinness une entreprise appartenant à l’Etat moldave, je la di- drept “colecţie de aur”, cea mai fabuloasă colecţie din rige, comme toutes les entreprises vinicoles privées. Nous lume. Aceasta enumeră un milion şi jumătate de sticle sommes fiers de pouvoir dire que nous appartenons au excepţionale. Vinurile albe provin în mare măsură patrimoine culturel national.” Cet homme volontaire a din strugurii de pe viile franceze. Se mai produc, fără sous sa responsabilité 260 personnes. Elles travaillent à îndoială, şi vinuri negre, foarte viguroase, la fel vinuri la production, à la fabrication, à l’élaboration, au vie- moi sau dulcii, precum lichiorul. illissement des vins entreposés dans 1 200 barriques de chêne. Le groupe possède aussi une collection de vins de Pe lângă acestea, sunt trecute în revistă alte bogăţii renommée internationale. Le Guinness World Records vinicole de interes naţional din Republica Moldova, l’a consacrée, en 2005, “collection d’or”, la plus fabule- precum orăşelul subteran Cricova, societatea Purcari, use collection du monde. Elle compte un million et demi unde prezentările sunt însoţite de succinte istorii ale de bouteilles exceptionnelles. Le groupe produit des vins acestor instituţii. blancs, issus en majorité de cépages français, en particu- Cricova e apreciată drept cel mai reputat beci vini- lier, un sauvignon 1988, ou un pinot 1990. Les rouges 42 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  VINIFICAŢIE sont vigoureux, comme les cabernet-sauvignon 1986, en scène d’un opéra”, confie le maître des lieux. les codru 1987, les negru de purcari 1986. Le domaine Le projet des époux Sonic ne s’arrête pas là. A la sortie produit aussi des vins moelleux ou plus précisément, des de la galerie dominant la vallée, “il est prévu un com- vins liquoreux comme l’Auriu 1986 ou le Trandafirul plexe hôtelier de grand luxe, j’envisage d’engager un chef Moldovei 1986. Une production que l’on retrouve sur les français pour adapter et moderniser la cuisine moldave. tables américaines, japonaises, britanniques, grecques, et Ce projet va voir le jour très rapidement, s’enthousiame tchèques. Grigorii Sonic. Les touristes gastronomes du monde en- La cave la plus réputée de la Moldavie est sans conteste tier pourront s’y presser, déguster et se détendre dans celle de Cricova: c’est une fabuleuse galerie, impression- mon fabuleux site.” A 140 km au sud-est de Chisinau, nante et prestigieuse de près de 80 km de long qui, com- à la frontière entre la Moldavie et l’Ukraine, s’étend la me Milestii Mici, appartient à l’Etat. Valeriu Mihaluta, région vinicole moldave la plus réputée pour la qualité le coordinateur du groupe, sert de guide pour ce voyage du terroir. Elle accueille la première compagnie de né- au centre de la terre où une voiture est indispensable. Au goce de vins de Moldavie, la société Purcari. Fondée en terme d’un fabuleux trajet, le saint des saints apparaît. Il 1827, elle a été rachetée par Victor Bostan il y a une recèle une collection de vieilles bouteilles. Le plus ancien dizaine d’années. Sa formation universitaire en œnolo- flacon, un millésime 1902, est préservé sous une cloche de gie, lui a permis de la transformer et de moderniser son verre. D’autres bouteilles dorment sereinement comme entreprise. Propriétaire et seul maître à bord, il connaît des bordeaux dérobés par le nazi Hermann Goering, et chaque pied de vigne; c’est à la fois un grand négociant récupérés par les soldats de l’armée Rouge après la ca- et un amoureux de sa terre qui, de plus, reste attentif à pitulation allemande. On peut aussi y découvrir de mag- l’innovation technologique dans le monde du vin. Victor nifiques premiers grands crus de bordeaux, d’excellents Bostan voyage à travers le monde, s’informe, se rensei- et prestigieux portos, des vins italiens et autres vins euro- gne, se documente. Les belles propriétés bordelaises ou péens qui constituent ce sublime trésor. Pour perpétuer bourguignonnes sont ses modèles. “Si le vignoble français la tradition de ces grandes caves souterraines, les époux est un crescendo, le vignoble moldave traditionnel est Grigorii et Nelly Sonic – propriétaires de la société de une modulation”, affirme-t-il. Tout est fait ici pour con- négoce, Lion-Gri, de nombreux châteaux et domaines tenter les amateurs de bons vins; un complexe hôtelier vinicoles – ont acheté une ancienne carrière qu’ils ont est même à leur disposition. “La cuisine traditionnelle est transformée en une immense cave. Chaque allée porte un un enclos, ne pas en sortir serait une régression, j’aime nom de cru. Grigorii Sonic construit, bâtit et imagine son mettre un pied hors de l’enclos. Mais je me garderais bien projet comme un architecte. A 85 m sous le niveau du d’en sortir totalement”, précise Victor Bostan avant de sol, le visiteur roule dans de grandes artères sur 56 km de s’attabler, un verre à la main…” souterrains. “Parfois, j’ai l’impression d’être le metteur

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 43  SCULPTURĂ

Ioan Grecu – artistul conceptelor Pe sculptorul de la noi, Ioan Grecu, l-am prezentat lucrări, indiferent dacă e vorba de bronz, de lemn sau de mai amplu pe paginile Almanahului nostru cu alte oca- metal polisat”. zii. De această dată venim cu informaţii mai succinte, „Expoziţia cuprinde o selecţie a sculpturilor din cele aducând la cunoştinţa cititorului în special un eveni- trei cicluri pe care le-am dezvoltat de-a lungul anilor: ment mai important al anului 2010, o expoziţie a lucră- „Capriciosa”, „Pasărea din noi” şi „Chei de boltă”, a afir- rilor peste Prut, la Centrul Internaţional de Cultură şi mat artistul Ioan Grecu. „Aceste trei cicluri reprezintă, Artă “George Apostu” din Bacău. de fapt, trei trepte de trecere a omului pe pământ. Astfel, sculptorul nostru a vernisat la 23 aprilie prima „Capricciosa” exprimă starea de capriciu a omului pe sa expoziţie personală din 2010 în România. Amintim pământ. „Pasărea din noi” reflectă tendinţa de înţelegere că artistul mai avusese expoziţii peste Prut: în 1993 la a sinelui şi apropierea de Dumnezeu, iar „Chei de Boltă” Cluj şi în 1995 la Iaşi. oglindeşte spiritualizarea materiei”, dezvăluie artistul Rezumând datele importante ale vieţii artistului, semnificaţia operelor sale. “Mă preocupă mereu spiri- menţionăm că Ioan Grecu, s-a nascut la Recea, Râşcani, tualizarea materiei. Vă las în starea de contemplare”, a este absolvent al Facultăţii de Pictură şi Grafică de la concluzionat artistul. Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău şi al secţiei de sculptură de la Universitatea de Arte Vizuale „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca. Este prezent în expoziţii, personale şi de grup, în Moldova şi peste hotare, începând cu anul 1991. Cea mai recentă expoziţie a sa a avut loc la Veneţia, în octombrie 2009. Artistul creează sculptură modernă, folosind materi- ale, de la piatră la bronz, de la marmură la lemn. Aşa cum observă Igor Guzun, sculptorul preferă ritmurile asimetrice, deformaţiile şi stilizările, interesându-l mai mult puterea expresiei decât frumuseţea ei. Iar ciclurile de sculpturi şi reliefuri sunt generate de sentimente şi trăiri: iubire, gelozie, melancolie. Ioan Grecu însuşi afirmă că „nu a ajuns încă la punctul de sosire, dar continuă să dezvolte un proiect lung, fiind important nu doar finalul, ci căutarea continuă”. În anul 2010, între 23 aprilie şi 17 mai, Ioan Grecu, „promotorul conceptului de culturalizare al spaţiului ur- ban” (Igor Guzun), a inaugurat la Centrul Internaţional de Cultură şi Artă Contemporană „George Apostu” din Bacău o expoziţie personală, cu genericul „Meandrele existenţei”, pe care a conceput-o ca o expoziţie-coridor şi care a inclus 27 de lucrări şi 6 fotografii de sculpturi, aflate în spaţii publice în Republica Moldova. Acestea reprezintă, în opinia criticului de artă Valentin Ciucă, „un parcurs către sine însuşi, descoperind echivalenţe sim- bolice polisemantice şi pilduitoare în raport cu propriul destin de creator”. Lucrările expuse au fost prezentate de prof. univ., Vernisajul de la Bacău a făcut parte din programul dr. Petru Bejan, de la Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi cultural „Ziua Centrului de Cultură Apostu”, edi- şi de criticul de artă Valentin Ciucă. Universitarul l-a tia a XV-a, eveniment cultural prilejuit, an de an, caracterizat astfel pe sculptorul nostru: “Ioan Grecu este de prăznuirea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, un artist de vocaţie şi artiştii de vocaţie sunt rari, este Purtătorul de biruinţa, patronul spiritual al Centrului. un artist complex, un sculptor al conceptelor, al proiect- După ce a fost vernisată în premieră, în aprilie, la elor cu miez şi profunzime. Îi mulţumim că ne-a facili- Bacău, expoziţia lui Ioan Grecu „Meandrele existenţei” tat contactul cu operele sale, permiţându-ne astfel sa ne a ajuns, la 2 iulie 2010, în oraşul Sfântul Gheorghe bucurăm de această superbă galerie”. Valentin Ciucă, (România), la Centrul de Cultură Arcuş. la rândul său, a afirmat că Ioan Grecu a încântat cu lucrările sale, “care şochează prin plasticitatea formei, prin profunzimea şi originalitatea mesajului fiecărei 44 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  SCULPTURĂ

Criticul italian de artă Giorgio Pilla caracterizează limbajul sculpturilor lui Ioan Grecu drept unul „care face să perceapă ceea ce artistul are în minte şi în inimă, se reîntoarce să spargă monotonia şi să înţeleagă uni- citatea noilor şi micilor momente. Artistul reuşeşte să facă ca în sculptura dură, de acţiune să convieţuiască dinamicitatea şi plasticitatea, o amintire ancestrală a pictorilor, precum Degas, dar cu trăsăturile propriului său AND”. Sculptorul nostru este apreciat de criticii de artă drept „un artist atent cu materialele, oricare ar fi acestea”.

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 45  PICTURĂ

Dumitru Brodetski – pozitivul fantast Tânărul pictor Dumitru Îmi sare sus călcâiul când aud de sora-moarte... Mi-i Brodetski a avut, pe par- frică, e răutăcioasă ca un ţânţar pe... hehe... cursul anului 2010, câteva Lucrările tale sunt foarte pozitive; din ele se revarsă expoziţii personale peste multă lumină şi culorile folosite sunt foarte vibrante; hotarele ţării. Semnalăm practic, lumina invadează de oriunde: din apă, din aceste evenimente, amin- părul femeilor, de pe chipurile lor, din cer, de la păsări. tind câteva date despre ar- De unde atâta lumină? tist. Da, ideea luminii îmi apare, eu nu-mi propun de la Este născut la Chişinău bun început, până la asta se ajunge... Dar nu de fiecare în 1976. dată... doar uneori, e drept, mai des... Studii: Femeia pare a fi tema principală a picturilor tale... 1997-2000 – Institutul de Arte, Timişoara; Daaa, m-am săturat de tema asta, dar nu voi renunţa la ea până la 90 de ani. (râde) 1991-1995 – Colegiul Republican de Arte, Chişinău; Cum defineşti tu frumuseţea unui om? Ce face ca un 1985-1990 – Şcoala de Arte pentru copii, Cahul. om să pară frumos în ochii tăi? Lucrările lui Dumitru Brodetski le putem găsi în Nu ştiu – în cuvinte... colecţiile private din Franţa, România, Marea Britanie, Ce alte teme mai tratezi în picturile tale? Statele Unite, Rusia, Germania, Ucraina, Olanda, Dubai, Spania, Grecia, Israel. Temele sunt uneori dictate de factorii înconjurători...; în concluzie, sunt destul de happy – sau ceva de genul. Artistul însuşi a afirmat despre activitatea sa Îmi doresc o serie de autoportrete, din interiorul meu, următoarele: “...pictura, arta plastică în general, m-a precum lucrarea „Black moon rising”. cucerit încă din copilărie. La început din joacă, iar mai târziu a devenit un mod de comunicare şi o sursă de Cărui curent artistic te simţi tu că aparţii? existenţă, de altfel pictura este acest mod de comu- Eu sunt din Republica Moldova; curentul meu – nicare, îmi este la indemână şi azi. Asta pentru că nu mderomantismeastrepelare... Dar sună cam urât şi evit sunt o fiinţă socială, în sensul de a accepta realitatea să-l folosesc prea des. şi de a mă conforma regulilor generale pur şi simplu. Spune-mi, te rog, ce nu te inspiră? Care este momen- În tablourile mele încerc să dezvălui, să scot la lumină tul în care nu poţi crea? cele mai ascunse sentimente, stări ale fiinţei. De altfel, Când sunt nervos, iaca atunci mi se pune pata pe tot privesc pictura şi ca formă de autocunoaştere, şi ca o şi n-am răbdare să o ocolesc, stau degeaba şi mă uit joacă, starea de joc fiind potrivită spiritului meu. Pot la stele, cică, sau nu ştiu... pe internet. Mi-era dor de spune că cine îmi vede tablourile mă poate cunoaşte „claviatură”, am stat fără net o vreme şi m-am aerisit... oarecum. Îmi doresc ca cei care îmi privesc tablourile să vadă o parte a lumii prin prisma fiinţei mele.” Ai un principiu „de fier”, la care nu poţi renunţa cu nici un chip? În luna martie a anului 2010 artistul plastic a acor- dat un interviu Lăcrămioarei Opriş, pentru site-ul Nici un pas înapoi, numai înainte, pe unde n-or fi amintiridincalatorie.ro, descriind astfel personalitatea cine-o fi... Se mai întâmplă ocoluri mici, inevitabil, pen- şi creaţia artistului: tru reculegere şi recuperare şi acumularea necesară în perspectiva unei noi expansiuni. Nervii mei sunt din “Lucrări plimbăreţe, pe care nu le-am putut ajunge plastelină, remodelabili, iar principiile – în construcţie. din urmă pentru a le întreba despre amintirile lor din Din fier n-am nimic. Voinţă am. călătorie; l-am prins, în schimb, pe cel care le-a dat viaţă şi am purtat cu el o discuţie pe tema călătoriei. De orice Ai avut expoziţii atât în România, cât şi în străinătate. natură ar fi ea: interioară – ca mişcare în sine şi către Care este locul care ţi-a plăcut cel mai mult? sine – exterioară – Brodetsky aruncând într-un rucsac Din călătorii - Londra, dar şi în Franţa, în provincie. toate cele şi pornind la drum; şi am glumit un pic şi Mie la Moldova îmi e gândul. E fain acolo, da’ nu-s pa- pe tema marii călătorii care ne aşteaptă pe toţi, „sora- rale; în rest, Rai, uneori şi fără parale, depinde... moarte”. În cuvinte nu este prea vorbăreţ, în schimb, Unde nu te-ai mai duce niciodată? culoarea se dovedeşte a fi graiul său de suflet şi pe care-l În China, dar nu zic de ce... împarte generos privirilor noastre.” Prezentăm în cele ce urmează interviul realizat de Lăcrămioara Opriş. Privindu-ţi picturile, aş zice că îţi place mai mult apa, marea, şi nu muntele. Greşesc? “Prin picturile tale ne prezinţi o lume fantastică, desprinsă parcă din vis. Cum ia naştere ideea unei lucrări? “Privindu-ţi...”, eu sunt detaşat de asemenea termeni. Eu privesc, tu priveşti, alţii privesc... Depinde. Nu pun Pornesc cu pânza în sus pe râu până la pânzele ne-al- mâna în foc pentru ce poate vedea privitorul. Marea, be, cam asta-i traiectoria. Important este să-mi iau curaj norii, stihia apei îmi place, mă văd pe plaja tropicală şi de fiecare dată, cu emoţie. în toiul iernii, foarte des. Cum priveşti tu moartea? 46 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  PICTURĂ

Există un loc despre care poţi să spui că nu te mai saturi să-l vizitezi? Unde te-ai duce iar şi iar? Există. Nu îl pot descrie în cuvinte, din păcate... Povesteşte-ne o întâmplare, dintr-o călătorie, care ţi-a rămas adânc înrădăcinată în minte. E ruşinoasă, mă ruşinez s-o povestesc, sunt ruşinos... Ce iei mereu cu tine în geantă atunci când porneşti într-o călătorie? Vreun rucsac, cu cort, cu cont, cu de toate... Există ceva în natură care nu te inspiră deloc, din care nu poţi scoate ceva pozitiv? Pozitivul există doar în context... O lume fără umbre nu ar plăcea nimănui. Care este locul preferat de tine în România? În mine pe undeva există... Şi în afara mea. Te-ai stabilit în Timişoara, şi nu în Bucureşti. Îţi place mai mult acolo? Nu regret că am rămas în Timişoara. E a doua casă pentru mine. 13 ani nu e glumă. Timişoara are ceva cu totul special, nu aş putea defini ce anume. Aici mi s-au născut ambele fiice. Cunosc multă lume. Până la urmă m-am deprins. Ai timp liber? Lucrezi după un program anume? Nu, nu am un program de lucru fix.Am timp liber destul, îmi place să dorm, mai nou, cu efecte speciale. Efecte speciale... Te referi la vise? Daaa... Ce-ţi mai place să faci în timpul liber? Mă uit în monitor, singurul hobby mai grandi, deocamdată”. Prezentăm câteva dintre picturile artistului, realizate pe parcursul anului 2010, care au fost incluse în expoziţiile organizate peste hotarele ţării, deci expuse publicului de pretutindeni:

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 47  PICTURĂ

În luna noiembrie a anului 2010 Dumitru Bro- detsky şi-a expus lucrările la Palatul Parlamentului din Bucureşti în cadrul unei expoziţii organizate de Funda- tia “Soleil de l’Est”.

În perioada 2–16 octombrie la Bucureşti a avut loc Salonul Interna- tional ARTIS 2010, în cea de-a doua ediţie, la Centrul de Arte Vizuale “Căminul artei”. La această sărbătoare a participat şi pictorul de la noi.

48 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  PICTURĂ

Între 25 februarie şi 5 martie 2010, în Franţa a avut Tot în 2010, artistul plastic a avut o expoziţie perso- loc o expoziţie-galerie, numită “La Passerelle” în cadrul nală la Praga, Cehia, deschisă publicului larg la Galeria unui eveniment mai mare ”Pictori români în Fran- Art City. ţa”. Astfel, Asociaţia “Soleil de l’Est”, în parteneriat cu Primăria a fost gazda vernisajului expoziţiei de pictori români, originari din România şi Basarabia, ruşi, care, mai înainte, participară la atelierul internaţional de cre- aţie 2009.

Lăcrămioara Opriş astfel a caracterizat creaţia artis- tului plastic originar din Basarabia, atât de prodigios în activitate a sa şi de apreciat: “Dmitry Brodetsky este un artist constant pozitiv, prin picturile lui inventând o lume ale cărei elemente fantastice te absorb din reali- tate.”

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 49  MUZICĂ

MIHAIU, VIRGIL. Trigon sau arta de a cânta spre a în- cânta / Virgil Mihaiu // Steaua. – 2010. – Nr. 9. – P. 61-62.

(încă una dintre iniţiativele de anvergură ale ICRL). Din 1992 şi până azi, formaţia din Chişinău – fondată de violistul Anatol Ştefăneţ – a edificat o convingătoare sinteză între melosul tradiţional de pe întreg arealul românesc şi spiritul libertar al jazzului. Dintr-o perspectivă istorică, demersul talentaţilor muzicieni basarabeni de sub oblăduirea lui Ştefăneţ nu e singular. Între precursori se reliefează figura lui Richard Oschanitzky, veritabil fondator ai jazzului de expresie românească. Eforturi similare, depuse încă din anii 1960-1970 cu rezultate adeseori remarcabile, poartă amprenta unor individualităţi precum Johnny Răducanu, Jancy Nu necesită demonstraţie faptul că Trigon, forma- Korossy, Dan Mândrilă, Marius ţie de muzică etno-jazz, este considerată cea mai buna Popp, Aura Urziceanu, iar mai apoi Harry Tavitian, formaţie de muzică contemporană din categoria jazz. Corneliu Stroe, Nicolas Simion, Lucian Ban, Decebal Sunt vorbitoare în acest sens primul album înregistrat, Bădilă... care s-a bucurat de un mare succes şi premierea aces- Dar parcursul Trigon-ului se distinge prin caracteristici tuia cu „Grand Prix du Disc”. De neglijat nu sunt nici aparte: în primul rând, caracterul colectiv – corolar al numeroasele turnee, susţinute de formaţie în ţările eu- valorii însumate a membrilor săi – al muzicii pe care ropene, fostei URSS, Canada, de unde au cules laude, o cântă. Asta ne readuce parcă în timpurile fericite ale înalte aprecieri, preţioase premii. „şaizecioptismului”, când aportul novator al anumitor În revista românească Steaua a fost semnalat unul formaţii era asociat, primordial, cu numele lor generic dintre evenimentele avute loc în viaţa formaţiei, con- (să zicem, Beatles, Rolling Stones, Beach Roys, The Who, certele (consemnate de autorul articolului drept me- Cream, Jimi Hendrix Experience, Mothers of Invention, morabile) de la Lisabona la Museo do Oriente şi Onda Soft Machine, Led Zeppelin etc), iar nu neapărat cu Jazz, din cadrul celei de-a treia Stagiuni Muzicale Ro- acelea ale componenţilor lor. Să recunoaştem că nu e mâne în Portugalia, organizată de Institutul Cultural deloc facil în zilele noastre să menţii vie flama creativă a Român de la Lisabona în 2010. Concertele susţinute, unui grup muzical, fie el cât de mic. afirmă autorul „au fost elocvente pentru nivelul estetic Ajungem astfel la altă trăsătură distinctivă: atins de Trigon”. consecvenţa acestei acţiuni colective. Nu doar ca timp În conformitate cu aprecierea dată de autor, pe pa- – aproape două decenii – ci mai ales ca fermitate şi ginile revistei Steaua, „e vorba despre una dintre cele distincţie conceptuală. Anatol Ştefăneţ, ce poate fi mai valoroase şi originale formaţii de pe scena mondia- considerat astăzi principalul reprezentant al violei pe lă a jazzului actual.” scena jazzului mondial, şi-a alcătuit versiunea iniţială În cele ce urmează prezentăm articolul discutat, a formaţiei (cu Sergiu Testemiţanu / chitară-bas şi Oleg pentru a lăsa cititorul să aprecieze el însuşi personali- Baltaga / baterie) pornind de la o profundă cunoaştere tăţile, activităţile, realizările muzicienilor cărora Virgil a rădăcinilor sale muzicale. Mărturie stau cele două Mihaiu le adresează doar cuvinte de laudă şi apreciere. albume înregistrate la finele anilor 1990 sub prestigioasa siglă Musique du monde, a casei de discuri parisiene „La începutul anului 2007, Institutul Cultural Buda Musique. Taraful condus la acea oră de Anatol îi Român de la Lisabona a organizat un mini-turneu (de includea, între alţii, pe violoniştii Marcel & Alexandru maxim succes) al grupului Trigon în Portugalia: evoluţii Ştefăneţ, precum şi pe acordeonistul Edgar Ştefăneţ. la Festivalul de Jazz din Portalegre, la Evora şi Lisabona, Caracterul acelei muzici se înscria în nobila tradiţie primite cu neobişnuit entuziasm de către publicul – lăutărească, fată de care George Enescu nu ezita să- exigent până la circumspecţie – al celei mai occidentale şi afirme afinităţile. Născut, precum „compozitorul ţări latine europene. În vara anului 2010, succesul s-a naţional”, în partea de Nord a Moldovei, însă dincolo de repetat, prin două memorabile concerte – la Museu do Prut (la Grinăuţi), Anatol Ştefăneţ preia creator numita Oriente şi Onda Jazz din capitala lusitană – integrate tradiţie, rafinată prin secole de artişti anonimi, lipsiţi celei de-a treia Stagiuni Muzicale Române în Portugalia

50 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  MUZICĂ de minime cunoştinţe teoretice. Asemenea rapsozilor Korsakov; ecouri levantine interferează cu nostalgii ce au păstrat viu folclorul literar, lăutarii se bazau nordice; „hora bătrânească” îşi dă mâna cu sprinţara pe o fabuloasă memorie. Structura arhaică, asumat Tarantella, într-o piesă (Horantella), care i-ar fi plăcut diatonică a muzicii din aceste părţi de lume le oferea certamente lui Nino Rota; un Blues japonez explorează însă reale libertăţi: străvechi melodii erau reinterpretate modalităţi pentatonice şi se termină cu un bizar ritual şi îmbogăţite prin melisme, variaţiuni ritmice, sincope, de percuţie, executat simultan de trei instrumentişti pe ornamente sonore etc. Unii muzicologi mai stricţi o unică chitară-bas; Hăulita de la Gorj e evocată prin consideră acest mod de a improviza diferit faţă de cel vocalisme şi bătăi cu pumnul în piept, în maniera lui jazzistic, întrucât muzica tradiţională românească (şi, Bobby McFerrin; Caravana ellingtoniană e intonată cu prin extensie, cea balcanică) s-ar supune unor legităţi accente absolut surprinzătoare, dar cu swing implicit, interne imuabile, de necontestat. pentru ca – la unul dintre multele bis-uri – cei patru să Fapt e că, prin vasta sa creaţie pusă sub egida Trigon- interpreteze o fugă clasică, decupată dintr-un alt film (de ului, Anatol Ştefăneţ demonstrează tocmai fertilitatea epocă). Cum se vede, nimic din ceea ce e muzică nu le tezaurului muzical de pe întreg teritoriul locuit de e străin acestor artişti înnăscuţi. Şi – să ne înţelegem – români. Aşa cum muzicienii brazilieni (sau latino- nu e vorba de simple inserturi mecanice, ci de o briantă americani în genere) au în sânge ritmurile acelui spaţiu, concepţie muzicală integratoare. tot astfel Ştefăneţ şi succesivii săi parteneri muzicali Întreg acest conglomerat eclectic se supune unor cunosc şi simt, ca puţini alţi jazzmeni, esenţele cântecelor subtile legităţi, induse şi controlate de către gândirea din Basarabia până în Oltenia şi Banat, din Dobrogea orchestrală a lui Anatol Ştefăneţ. Mozaicul astfel obţinut până în Maramureş, din Valahia până în Bucovina, sau are impetuozitatea şi atractivitatea „colajelor sonore” din Moldova până în Transilvania. (Ar fi de adăugat ale lui Frank Zappa, fără componenta sardonică a aici că, pe timpul ocupaţiei sovietice, una dintre puţinele acelora, dar cu masive doze de autoironie şi de humor forme de expresie a spiritului naţional autohton tolerate beningn. Există şi momente de pur teatru instrumental, de cenzură erau cele folclorice, îndeosebi muzical- cum ar fi încremenirea din finalul piesei Dodă, când coregrafice.) instrumentiştii se transformă în „statui umane”, iar Fiindcă veni vorba despre „complicii” redutabilului spectatorii rămân şi ei cu respiraţia tăiată, pentru un timp violist, după un prim deceniu în formula de trio sus- nedefinit. Unele dintre poantele vizuale, presărate de-a amintită, secţia ritmică a fost substituită o perioadă lungul spectacolului, ar putea fi luate drept răspunsuri prin Alexandru Murzac / bas şi Mario Căldăraru / la întrebarea „de ce s-a înfiinţat la Chişinău un teatru percuţie, cu o scurtă dar indelebilă contribuţie din purtând numele lui “Eugen Ionescu”?” partea ţambalistului Valeriu Caşcaval (consemnată pe Muzicienii se perindă cu lejeritate de la un instrument minunatul album Vocea Pământului, editat de Green la altul, într-o perpetuă jubilaţie de melodii, combinaţiuni Records la Bucureşti în 2001). După împlinirea a zece de culori acustice şi jerbe de artificii ritmice. În subtextul ani, Trigon-ul lui Anatol Ştefăneţ se remaniază radical, acestor bijuterii sonore există un permanent travaliu, la prin cooptarea a trei tineri cu vaste talente: Dorel nivelul articulării polifonice şi contrapunctice a temelor, Burlacu / pian, keyboards, muzicuţă, Valentin Bogheanu al dozajelor timbrurilor şi intensităţilor. Interacţiunea / fluiere, saxofon, flugelhorn, chitară-bas, caval, Gari dintre cei patru protagonişti (îi numesc aşa, fiindcă Tverdohleb / baterie, percuţie, xilofon. Drept consecinţă întregul reprezintă mai mult decât suma eforturilor lor) imediată, se produce o reorientare a repertoriului spre este exemplară. Anatol Ştefăneţ ştie să-i pună în valoare piese tot mai complexe, atingând adeseori sonorităţi în tot ce au mai bun. Interplay de înaltă clasă, ca în quasi-orchestrale. Potenţialul fiecărui muzician e marile discuri ale istoriei jazzului. Inevitabilul reproş al utilizat la maximum, la fel ca şi cel al instrumentelor puriştilor (sau al eternilor căutători de nod în papură) – abordate fără complexe, adeseori non-convenţional. ar viza preponderenţa elementelor prestabilite din Actuala formulă de cvartet s-a cristalizat în 2008, această muzică. Dar, de la Gershwin încoace, proporţia când Bogheanu a decis sa-şi continue cariera de unul dintre improvizaţie şi compoziţie în ceea ce numim jazz singur, iar locul său a fost preluat de (încă şi mai) junele a încetat să fie condiţionată de absolutizarea primului poliinstrumentist Alexandru Arcuş / saxofon sopran, factor. Acceptanta postmodernă permite chiar inversarea flaut, caval, percuţie, fluiere, chitară-bas, keyboards. proporţiei, ceea ce s-o recunoaştem – se întâmplă în Cele două concerte estivale, susţinute în 2010 la cazul Trigon. Asta nu înseamnă că Ştefăneţ, Burlacu, Lisabona, au fost elocvente pentru nivelul estetic atins de Arcuş şi Tverdohleb ar renunţa cumva la extraordinarele Trigon. În baza celor auzite şi văzute, se poate susţine că lor abilităţi improvizatorice. Din contra: momentele e vorba despre una dintre cele mai valoroase şi originale solistice sunt cuceritoare. Atâta doar că Trigon refuză formaţii de pe scena mondială a jazzului actual. să se înregimenteze în cohortele de „artizani ai jazzului” Profunda ancorare în melosul nostru ancestral e aliată mulţumiţi să repete fraze stereotipe în previzibile solo- unei viziuni muzicale deschise şi, totodată, coerente. uri narcisiste. Aranjamentele purtând marca Ştefăneţ reprocesează – Rafinata concepţie muzicală a acestei formaţii din perspectiva sensibilităţii omului rămas, om până în se sustrage categorisirilor prefabricate. Sfidând aceste tulburi timpuri – nu doar zestrea etnomuzicală prejudecăţile, Trigon cântă muzică esenţială, menită româno-moldavă, ci şi impulsuri provenite din varii alte să-i încânte pe cât mai mulţi semeni. Iar asta nu poate contexte: Birdland-ul lui Joe Zawinul se intersectează cu fi decât în beneficiul extinderii sferei de influenţă a Dansul săbiilor de Haceaturian; emblematica noastră jazzului.” Ciocârlie se ia la întrecere cu Cărăbuşul lui Rimski-

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 51  ŞTIINŢA LITERATURII

RACHIERU, ADRIAN DINU. Poeţi din Basarabia : Un veac de poezie românească / Adrian Dinu Rachieru ; referenţi : Mi- hai Cimpoi, Dan Mănucă, Al. Dobrescu. – Bucureşti : Editura Academiei Române ; Chişinău : Ştiinţa, 2010. - 677 p.

Adrian Dinu Rachieru este autorul impresionantu- dar şi acasă, Domnia Sa fiind probabil autorul român lui studiu Poeţi din Basarabia: Un veac de poezie româ- care a călătorit cel mai mult către confraţi şi cititori. Cu nească, apărut la Editura “Academiei Române”, în co- lecturi la zi, privind scrisul din Basarabia (lecturi care laborare cu Editura “Ştiinţa” (Chişinău). Acest volum includ, fireşte şi studiile, volumele de receptare critică), este cel mai cuprinzător studiu despre ”toţi românii”, deopotrivă bun cunoscător al istoriei, al realităţii soci- rostind adevărul despre poezia basarabeană. al-politice (cum o atestă şi cartea sa Bătălia pentru Ba- sarabia), Adrian Dinu Rachieru este neîndoielnic una din vocile cele mai autorizate din Ţară în problema Ba- sarabiei. Antologia Poeţi din Basarabia radiografiază un veac de poezie românească de la origini până în prezent, realizând „o integrare a poeţilor basarabeni în context larg românesc”, demonstrând că „literatura basarabeană nu e un obiect friabil”, că „scriitorii din acel spaţiu s-au bătut pentru limbă şi neam şi se bat pentru un spaţiu cultural comun”.

Fiind eseist, critic literar, profesor universitar, pro- zator, editor redutabil, militant pentru unirea Basarabi- ei cu , Adrian Dinu Rachieru s-a impus prin excepţionala sa erudiţie, tonul incisiv şi ideile curajoa- se, prolificitatea şi diversitatea scrierilor sale. Opera sa cuprinde lucrări de critică literară, sociologia culturii române despre realitatea românească postdecembristă şi publicistică. A.D. Rachieru este şi unul dintre cei mai infocati promotori ai poeziei contemporane din Basa- rabia. Dintre cărţile scrise de el menţionăm: Vocaţia sinte- zei. Eseuri asupra spiritualităţii româneşti” (Timişoara, Editura “Facla”, 1985), Pe urmele lui Liviu Rebreanu (Bu- cureşti, 1986), Cele două Românii? (Timişoara, 1993), Scriitorul şi umbra. Eseu despre proza lui Sorin Titel, (Timişoara, 1995), Marin Preda. Omul utopic, (Bucu- Urmărind avatarurile poeziei româneşti dintre Prut reşti, 1996), Liviu Rebreanu. Utopia erotica (Timişoara, şi Nistru, criticul şi istoricul literar Adrian Dinu Ra- 1997), Elitism şi postmodernism (Chişinău, 1999), Bă- chieru, în argumentul care o însoţeşte menţionează: tălia pentru Basarabia, (Timişoara, 2000), Alternativa ”Tentativa noastră asta încearcă. Nu o smulgere dintr-un Marino (Iaşi, 2002), Biblioteca din iarbă (publicistică, topus, nu o existenţă separată, ci o generoasă acreditare. Timişoara, 2002), trilogia românească Legea conservării Percepuţi ca scriitori români, autorii găzduiţi aici trebuie scaunului, Nichita Stănescu - un idol fals ? (Iaşi, Princeps cunoscuţi.”(p. 15) Edit, 2006) Cei o sută de ani de creaţie poetică din perimetrul Fiind consilier ştiinţific la Augusta (Timişoara), basarabean conturează o adevărată istorie literară a po- Adrian Dinu Rachieru a tipărit numeroşi poeţi din Ba- eziei româneşti, cu urcuşurile şi coborâşurile inerente sarabia, cunoscându-i astfel în atelierul lor scriitoricesc, unei asemenea perioade.

52 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  ŞTIINŢA LITERATURII

Structura istorică a antologiei este asemănătoare cu ”Te iubesc, visându-te. Ziua de mâine. cea a Istoriei deschise a literaturii române din Basara- Dar văd – răsăritul să vină bia lui Mihai Cimpoi. După două perioade mai lungi nu se îndură. – începutul secolului XX, până la primul război mon- Privirea ta rămâne dial, urmat de epoca interbelică – , poezia basarabeană rece se ”aşează” în generaţii care coincid aproape perfect cu ca un geam prin care trece căldura. deceniile: realiştii socialişti dintre 1950-1960, resurecţia Îndură-te cel puţin tu, şaizecistă, ”transfigurarea” dintre 1970-1980, ”reformar- noapte! ea paradigmei” indusă de postmodernism (1980-1990), Aud şoapte. Mi se pare respectiv momentul actual. că în mine răsăritul Antologia este utilă pentru cei interesaţi, în primul suspină a născare. rând, pentru că ea este un instrument de lucru. Fără Se împlineşte binecuvântata dată. să abuzeze de un aparat critic stufos, editorul livrează Simt că deodată cititorului, la fiecare autor antologat şi un medalion vor izbucni în mine ani de zile. literar. Alcătuite sobru, cu o informaţie completă şi În sfârşit ai venit verificată, respectivele medalioane se constituie într-o scumpa mea, sugestivă panoramă a poeziei româneşti din Basarabia, Poezie!” de la începutul secolului al XX-lea până la debutanţii (Emilian Bucov, Te iubesc, visându-te..., P. 50) ”douămiişti” de azi. Scrise sobru, comentariile lui III. Altă tranziţie. Poeţi vs dinozauri proletcultişti. Adrian Dinu Rachieru apreciază activitatea poeţilor şi ,,Erotismul politic” – cu, între alţii, Andrei Lupan, Eu- creaţia lor. O altă calitate a medalioanelor ce însoţesc gen Coşeriu, Aureliu Busuioc, Vasile Leviţchi; fiecare poet este şi aceea că pune în circulaţie opinii şi ”Din sângele nostru citate ale criticilor din Basarabia. La finalul lecturii rea- s-au hrănit atâtea popoare lizăm, că există nu numai o poezie, ci şi o critică literară Din sângele nostru românească pe teritoriul dintre Prut şi Nistru, critică s-au născut pe care o cunoaştem încă şi mai puţin decât cunoaştem poeţi şi cărturari ruşi. poezia. Mai ruşi decât ruşii. Din sângele nostru Preferând ,,serii decenale”, în care plasarea autorilor s-au născut depinde de cele mai multe ori de anul debutului, Adrian voievozi şi regi maghiari, Dinu Rachieru, vede veacul liric asupra căruia şi-a fixat hatmani de cazaci, atent privirea curgând între şapte poduri: fruntaşi albanezi, fruntaşi sârbi, fruntaşi I. Oamenii începutului de veac (Odiseea limbii ro- cirghizi. mâne) – cu ,,profetul” Alexei Mateevici, Pan Halippa şi Din sângele nostru ; s-au născut ” Câmpia aţipi în legănări de şoapte... cârmuitori, Tăcerea, izvorând din neguri de fântâni, eroi şi vlădici greci. Se furişează-ncet cu paşi de lupi bătrâni, Mai greci decât grecii. Foşnind peste câmpii prin ierburile coapte... Dar să nu vă temeţi! Iar turmele de oi în ugere duc lapte Nu! Nu vă cerem să ni-l daţi înapoi – Din câmp grăbind la muls în strunga de la stâni... sângele De pază-n jurul lor stau veghetorii câini, pe care vi l-am dăruit Ce latră speriat din când în când în noapte... la nord şi la sud de Dunăre! Se-aprinde focu-n zări şi luminează dealul... Vă rugăm numai să nu ni-l cereţi Ciobanii stau la foc, străjuitori de creste... şi pe cel O doină plânge trist – ce-a fost şi nu mai este – ... pe care îl mai avem. Cu vremea toate trec, şi anii trec ca valul... Lăsaţi-ne şi nouă Ci numai voi, Păstori – o lume din poveste – măcar câteva picături Voi singuri aţi rămas cu Doina şi Cavalul!...” ca să ne putem înfăţişa cu ele (Ion Buzdugan, Păstorii, p. 30) ca noi înşine la judecata de apoi.” II. În Arcadia interbelică – cu poeţii Liviu Deleanu, (Eugeniu Coşeriu, Sângele nostru, p. 122) Al. Robot, Emilian Bucov, Bogdan Istru, Nicolai Cos- tenco, Paul Mihnea şi George Meniuc, Magda Isanos, Olga Vrabie, etc;

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 53  ŞTIINŢA LITERATURII

IV. Momentul resurecţiei. Valul şaizecist - cu, între e adevărat numai alţii, Beşleagă, Emil Loteanu, Grigore Vieru, Dumitru că nu te urăsc Matcovschi; Dimpotrivă ”Oricât mă aflu prin străini, respectul pentru tine În sat la noi am rădăcini. m-a pus la multă lucrare În straie vechi, în straie noi, încât nu mai am timp Eu seamăn orişicum cu voi. de ură Cu trupul unde-aş fi plecat, E drept că în anii Cu gândul sunt la noi în sat. divinităţii mele Oriunde-aş fi, pe orice plai, când înariparea Din pâinea voastră hrincă-mi tai. fâlfâia, poate, sfidător Şi-n mică slujbă de poet în faţa teleologiei tale Tot vorba voastră o repet.” exacte (Petru Cărare, Ţăranilor moldoveni, p. 231) nici nu te-am avut în vedere V. Promoţia ,,ochiului al treilea”. Schimbarea la Mamă, născătoarea sufletului meu faţă a poeziei: realismul canonic şi sincronizarea ,,ri- stătea între noi zomică” – cu Nicolae Dabija, Leonida Lari, Anatol Cio- şi nu aveam cum canu, Nicolae Esinencu, Vasile Romanciuc, Vlad Zbâr- să te cunosc ciog, Serafim Belicov, Leo Butnaru, Ion Hadârcă ş. a.; Oare nu de aceea ”Sărut mâna-ncet lăsată mama ta Pe genunchii adormiţi. a luat-o pe Mână de bătrân, uscată, maica mea Coborâtă dintre sfinţi, ca să rămân Coborâtă de pe ape, singur în faţa ta?” Dintre crengile în zbucium (Alexe Rău, Moartea este sora mea, p. 495-497) Că-a ştiut în timp să sape Fir de licăr, fir de bucium, VII. Enclava de la Bălţi – cu Nicolae Leahu, Maria A ştiut ce-i adevărul Şleahtiţchi, Margareta Curtescu, Ghenadie Nicu ş. a.; Răzbătând înspre lumină, VII. Cei care vin... – capitol în care autorul prezintă Când a trebuit – tot cerul poeţii debutanţi: Luminiţa Dumbrăveanu, Ştefan Başto- A putut pe el să ţină voi, Steliana Grama etc.). Şi din orice vis cuminte ”Tăcerea – un obiect uitat între alte obiecte. Ne-a lăsat sămânţă vie – Anii – pauze scurte dintre amintiri. Stele-arzând spre înainte Singurătatea – o toamnă cât patru anotimpuri. Dincolo de veşnicie...” Inima – o cerşetoare care imploră iubire. (Gheorghe Ciocoi, Sărut mâna..., p. 324) Oamenii – păsări ce merg pe străzi care zboară. Liniştea – alei goale. VI. Reformarea paradigmei. 1. Reducţia la opte- Adevărul – ceva contra acestei lumi. cism? – cu Arcadie Suceveanu, Leonard Tuchilatu, Nina Dealuri cu flori – stele îngenuncheate. Josu, Vasile Gârneţ, Valeriu Matei, Leo Bordeianu, Că- Cerul – o lumină ciudată care nu se vede cu ochiul. lina Trifan, Ianoş Ţurcanu ş.a.; 2. ,,Educaţia optzecistă” Viaţa – promisiune de eternitate.” – cu Emilian Galaicu-Păun, Aura Christi, Irina Nechit, (Doina Dabija, Dicţionar explicativ, p. 661) Mircea V. Ciobanu ş. a.; ”Nu pot să-ţi spun Moarte că nu am cu tine nimic

54 Imaginea Republicii Moldova în străinătate

 LITERATURA ARTISTICĂ LITERATURA ARTISTICĂ

BORZIN, AURELIA. / BORZIN, AURELIA. Chişinăul e o tabletă de ciocolată / AureliaChişinăul e o tabletă de ciocolată Borzin. – Bucureşti : Vinea, 2010.Aurelia – 76 p. Borzin. – Bucureşti : Vinea, 2010. – 76 p.

Anul 2010 e remarcabil prin faptul, că la Editura lată este ca un jurnal al stărilor, care este dovada unei Anul 2010 e remarcabil prin faptul,“Vinea” că la aeditura ieşit de Vinea sub tipar a ie carteaşit de Aurelieisub tipar Borzin cartea Chi - sensibilităţi bine dozate: Aureliei Borzin Chişinăul e o tabletşinăulă de e ciocalato tabletăă de. Fiindciocolată. la oFiind vârst laă odestul vârstă dedestul „M-am ghemuit laolaltă cu visele neisprăvite de fragedă, poeta Aurelia Borzin a reuşit să editeze cea fragedă, poeta Aurelia Borzin a reuşit să editeze cea de-a treia carte. Primele sale pe marginea pleoapelor...” (negură, p. 42) de-a treia carte. Primele sale volume au fost Nesomn volume au fost Nesomn pentru demenpentruţi (Prut demenţi interna (Prutţional, internaţional, 2003) ş2003)i Pansamente şi Pansamen - (Cartier, 2007). te (Cartier, 2007).

Poeta şi jurnalista Aurelia Borzin s-a născut la 24 decembrie 1984 la Căuşeni, Republica Moldova. După absolvirea liceului Alexei Mateevici din oraşul Căuşeni, în 2003, este admisă la Facultatea de Jurnalism şi ŞtiinPoetaţe aleşi jurnalista Comunic Aureliaării, Universitatea Borzin s-a născut de Stat la 24 decembrie 1984 la Căuşeni, Republica Moldova. După absolvirea Liceului “Alexei Mateevici” din oraşul Căuşeni, în 2003, este admisă la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea de Stat din Moldova. În 2007 obţine licenţa în domeniul Numărul mare de tehnici aplicate şi chiar numărul Jurnalismului şi al Ştiinţelor Comunicării. Un an mai mare de teme elucidate, accentuează foarte mult carac- târziu, în 2008, în cadrul aceleiaşi universităţi, obţine terul neunitar al cărţii. Ea apare ca o culegere. diploma de master în domeniul jurnalisticii. În anul 2009, absolveşte Institutul de Instruire Continuă (trans- Dar mai există şi o altă explicaţie: fiind un jurnal al lator – limba engleză). stărilor, într-o viaţă tumultuoasă, la vârsta când schim- bările permanente de peisaj şi de interior sunt o normă, Pe parcursul anilor 2004-2006 a deţinut mai multe într-o viaţă tumultoasă, la vârsta când schimbările per- funcţii în cadrul redacţiei revistei de cultură şi creaţie manente de peisaj şi de interior sunt o normă, discursul literară Clipa Siderală: redactor literar, secretar de re- urmează stărilor. Or, în această viaţă, la această vârstă dacţie, redactor-şef adjunct. Din 2007 este redactor-şef plină de planuri, proiecte, dorinţe, epocile se măsoară la revista Clipa (în perioada 1995-2007 publicată sub cu lunile sau cu săptămânile. numele de Clipa Siderală). Titlul cărţii nu-i deloc dulce. El face o trimitere la o Este Laureata Premiului Naţional al Ministerului hartă nocturnă: Învăţământului şi Tineretului în domeniul Literaturii şi Artelor pentru cartea Pansamente (colecţia Rotonda, „Chişinăul e o tabletă de Editura „Cartier”, Chişinău, 2007) şi Premiului Fondu- ciocolată nu ai cum să te lui Literar al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldo- rătăceşti lăsându-mă la miezul va pentru cartea Nesomn pentru demenţi (colecţia La nopţii singură în mijlocul steaua, Editura „Prut Internaţional”, Chişinău, 2003). oraşului îmi zicea cu străzile Cartea Aureliei Borzin Chişinăul e o tabletă de cioco- intersectându-se în unghiuri drepte Imaginea Republicii Moldova în străinătate 55  LITERATURA ARTISTICĂ

blocurile cutii de ca şi cum, brusc, am vedea ura când de foarte departe, piatră după chip şi asemănarea lui când de aproape, când din exterior, când din interio- întronat în mijlocul odăii sprijinindu-i obscurul rul ei, când abia pâlpâind, când dezlănţuindu-se într-o tavan în mâinile noduroase o ramă vâlvătaie fără scăpare. Numai urmaşii vor dărâma acest „zid berlinez”. cu „marcu la 2 ani” singur în pătuţ „bunul şi cu frate’său au trăit ca două jumătăţi de figura boţită de plâns nucă întinzând braţele care-i ies din cadru chiar şi atunci când primul se căsătorise cum privirile azi la 63 îşi ridicase o casă alături de cea a părinţilor tot o nucă vor să-i iasă la plimbare afară pe geam erau noapte grădina lui de zarzavaturi se întindea în continuarea ogorului cu porumb al fratelui său ciocolată răvăşită nu ai cum să”. şindrila casei sale atingea pe umăr olanele celeilalte (“lichefiată”, p. 39) iar într-o zi bunul descoperi Fiecare din textele poetice sunt nişte istorii, care pot că şi din miezul nucii – fructul de nevastă-sa – fi repovestite. Poemul Gardul este ca o istorie pur ci- mănâncă tot împreună nematografică despre „bunul şi cu frate-său”, care trăiau era anul 1940 „ca două jumătăţi de nucă”. când războiul a împărţit nu numai europa în ai noştri Poeta redă odiseea unei stări basarabene care a du- şi duşmani ai poporului rat mai bine de şaptezeci de ani. Ea a început în 1940 bunul a sădit o fâşie de meri pe hotarul celor două „când războiul a împărţit nu numai Europa în ai noştri grădini şi duşmani ai poporului” şi s-a desfăşurat până în zile- atâta gard îi despărţeau le noastre, cât au fost în viaţă personajele acestei cărţi. şi cu cât mai mult se înălţau pomii îi creştea şi siguranţa Această ură care a durat aproape un secol s-a stins doar că femeia sa este numai a sa după ce au murit cei care o întreţinuse-ră cu ardoare: dacă nu ar fi venit toamna cu nopţile ei tot mai lungi doi fraţi care, până atunci, „au trăit ca două jumătăţi de când frate’său pe furiş rupea merele de pe crengile nucă”. În jurul lor aveau loc cataclisme naturale, Uniu- ce dădeau în grădina lui bunu nea Sovietică ocupa Basarabia, avea loc cel de-al Doilea iar bunu – pe cele din partea ailaltă Război Mondial, colectivizarea forţată, deportările, foa- unul zicea că sădise merii metea, dar toate astea pălesc în faţa vrăjmăşiei pe care celălalt – că ramurile acestora stau aplecate şi-o purtau unul altuia. mai mult în grădina sa şi are tot dreptul Timpul trecea. Lumea se schimba din temelii, ceea când tata de ani buni căsătorit s-a pornit ce ieri era bun azi devenise rău, dar pe cei doi fraţi îi in- de câteva ori să taie copacii teresa altceva: ei erau prizonierii urii, unei uri viscerale bunul i s-a împotrivit cu înverşunare şi virulente, unei furori fără egal. Personajul principal căci nu ţinea minte ce mâncase aseară al poemului este bunicul poetei, care nu-i poate ier- dar ce i se întâmplase acum 40 şi ceva de ani cum să nu ta fratelui său ceea ce acesta îi făcuse în urmă cu vreo toată povestea am aflat-o pe când eram eminentă în patru decenii. Cum să-l ierte ?, Când acesta s-a dat la clasa întâi soţia sa, „o femeie năucitor de frumoasă”. Marea istorie tata lovea lovea cu toporul în trunchiul merilor un fel de cădere a zidului berlinez e doar un palid background unde se desfăşoară poves- eu strângeam vreascurile doar astea mai rămăseseră tea acestei duşmănii, care le-a supravieţuit celor doi după moartea lui bunu o uscătură stilizată de gard fraţi, întruchipându-se în merii de pe hat pentru care amintirea unei femei năucitor de frumoasă cei doi au dus războaie sângeroase şi interminabile: „ şi găvanele a două jumătăţi de nucă ...frate-său pe furiş rupea merele de crengile / ce dădeau (gaRdul, p. 8) în grădina lui bunu / iar bunu - pe cele din partea ailaltă Celelalte poeme reuşite din carte de tare de dragoste, / unul zicea că sădise merii / celălalt-că ramurile acestora în trafic, rochia, tangenţă şi altele au unul ca altul un stau aplecate / mai mult în grădina sa”. Acest poem ce nucleu epic. În mijlocul lor se ascunde o poveste sau o descrie ura, glisează între o exprimare metaforică („eu istorie de viaţă tulburătoare, din tensiunea căreia ţâş- strângeam vreascurile doar astea mai rămăseseră / după neşte impetuos poemul. Fie că e vorba despre înstrăina- moartea lui bunu / o uscătură stilizată de gard / aminti- rea celor doi îndrăgostiţi: rea unei femei năucitor de frumoase / şi găvanele a două jumătăţi de nucă”) şi o expunere epică extinsă. Efectul e

56 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  LITERATURA ARTISTICĂ

„Am renunţat la un fel de yoga pentru suflet cunoştinţele noastre vom căuta o stare comune locurile să nu începem a urla comune trăiesc poate vom vorbi singură un dar despre altceva decât despre cum am face dragoste fel de imunitate va trebui să aşteptăm un timp să ni se prindă rănile doar înmormântările pot cred că vom dori pur şi simplu să ne strângem la să ne mai întâlnească când piept durerile personale ies să ne sărutăm foarte neîndemnatic oarecum la suprafaţă vom vorbi despre timpul de-afară crizantemele despre pictură şi muzică mele alături garoafele apoi mă vei ataca discret apoi năvalnic sale în acelaşi de parcă mai vedea întâia oară.” cavou singura ( de tare de dragoste, p. 12), atingere posibilă” (tangenţa, p. 56), Aceste experienţe existenţiale feminine sunt punctul de plecare a celor mai bune poeme din această carte a fie despre cum să începi viaţa din nou după o mare Aureliei Borzin. dezamăgire Chiar şi dacă în acest volum sunt şi multe texte „nicio stare vom fi absenţi declarative, totuşi, acestea nu pot pune în umbră poe- dar muzica ne va ţine pe linia de plutire mele cu adevărat izbutite, mai ales că cele din urmă pre- nici nu ne va băga sub piele cu sila nici nu ne va lăsa domină, aşa cum într-o grădină unde sunt şi buruieni, singuri predomină trandafirii.

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 57  LITERATURA ARTISTICĂ

BUTNARU, VAL. Cartea nomazilor din B. / Val Butnaru. – Bucureşti : RAO International Publishing Company, 2010. – 220 p.

E o coincidenţă sau nu, înainte de ziua sa de naşte- înţeleagă sălbătăcia demonilor, care posedă fiinţele um- re, Val Butnaru îşi înnoieşte lista volumelor editate până ane. De fapt, este o poveste tristă despre «soarta oame- în prezent cu încă un titlu – Cartea nomazilor din B., nilor din Republică, unii dintre care, în naivitatea ce-i roman proaspăt apărut la Bucureşti. Astfel, cunoscutul caracteriza, mai credeau în teoria că formau un popor, dramaturg şi publicist apare şi în postură de romancier, alţii, de-a dreptul inconştienţi, susţineau sus şi tare că noul său volum fiind publicat de Grupul Editorial RAO erau o naţiune. Dar nu erau. Acel grup de oameni încă în colaborare cu Editura “Prut Internaţional”. nu şi-a găsit prorocul ce i-ar purta prin pustiu şi le-ar vorbi despre adevăr…». Cititorii vor mai regăsi soarta oamenilor din Basarabia.

Trecând în revistă cele mai sugestive date biografice, menţionăm că Val Butnaru s-a născut la 17 aprilie 1955 în oraşul Chişinău. Este cunoscut ca publicist, analist politic şi scriitor. De asemenea este fondatorul Jurnal Trust Media. După absolvirea Şcolii Medii de Cultură Ge- nerală nr. 32 (actualmente Liceul Român “Iulia Haş- deu” din Chişinău, în 1975, dă admiterea la Facultatea ”Culcat, cu faţa în sus, Călugăru zbura prin tunelurile de Ziaristică a Universităţii de Stat din Moldova, al subterane, lungi şi întortocheate, pavate cu dale de cărei licenţiat devine în 1980. În 1987 urmează Cur- sticlă străvezie, prin care se vedea totul până la cer, de surile superioare de regie de pe lângă Institutul de parcă pământul at fi fost ţesut dintr-o scamă de ceaţă. Artă Cinematografică (în limba rusă: Всероссийский Pe timp de noapte, scama părea rărită de luna palidă şi Государственный Университет Kинематографии obosită ce aparţinea unui septembrie supărat de vizita имени «С.А.Герасимова») din Moscova, în clasa maes- inopinată a fratelui său vitreg, pe nume decembrie. Ca trului Emil Loteanu. un pilot care-şi mai aruncă uneori privirea în înalt, prin Stagieri în domeniul jurnalismului: la Radio Europa carlinga transparentă, Călugăru, privea, de jos în sus, la Liberă (Munchen, 1993) şi la redacţia ziarului Orlando imaginea inversă a florei şi faunei Republicii. Văzu mai Sentinel (Orlando-SUA, 1994). întâi împletiturile noduroase ale rădăcinilor şi abia apoi trunchiurile copacilor ce ţâşneau, vertical spre cer, din Cartea nomazilor din B. şochează prin melanjul de reţeaua viguroasă, împlântată adânc în sol. ”Dacă nu ar violenţă şi amărăciune, de lirism şi grotesc, de realism şi fi ţinuţi atât de strâns de noduroasele rădăcini, copacii materie onirică, halucinogenă, convertită în text lucid, s-ar desprinde de pământ şi ar zbura şi ei, ca păsările””. prin participarea la destinele numeroaselor personaje (p. 90-91) condamnate la o viaţă plină de cruzime şi la o moarte ruşinoasă, nedemnă. Cartea nomazilor din B. este în acelaşi timp o satiră politică (unele personaje – Preşedintele mahmur, Raul În acest roman autorul relatează despre o călătorie C., Anghel Rota, Solomon ş. a. – fiind identificabile pe fantastică printr-un tunel subteran. Eroii încearcă să scena politică basarabeană sau în mediile culturale).

58 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  LITERATURA ARTISTICĂ

“Dar cu ce era el de vină? Astea sunt regulile în ” – Dar piramidele cu tunelurile înclinate? strigă Pla- Republică şi cine nu le respectă se duce la fund. Ce putea ton. Maşinăria ceea care transportă sufletul faraonului face? Să opună rezistenţă? către o stea? Dar călătoriile sufletelor celor răposaţi din Nici cu viaţa social-politică nu se putea lăuda. Cântecul ăl Mare? Dar morţii din Tibet? Nu mi-ai spus Preşedintele i-a permis să-şi deschidă o benzinărie, Lut, chiar tu că şi în Tibet, şi la maya e nevoie de un călugăr în schimb, şi-a asumat angajamentul să-i plătească lu- care să le îndrume sufletele? N-ai fost tu acela care ai străbătut nar o jumătate din profit: în felul acesta, a pus mâna pe această cale, netezindu-ne drumul spre noi înşine, cei care un mandat de deputat, poate-poate reuşeşte să acopere suntem aici, dar şi acolo, cu simpla deosebire că oamenii golurile financiare.Activitatea de parlamentar, însă, nu-i producea o bucurie prea mare: la şedinţe venea fără care locuiesc dincolo au sosit mai devreme, înaintea tragere de inimă, căci nu înţelegea numic în legislaţie, în noastră? Doar tu mi le-ai spus şi te-am crezut! A cui e, intrigi politice şi în construirea unui viitor durabil”. (p. aşa dar, greşeala? De ce, atunci, mai apari printre noi 131) dacă dai toată vina pe mine?. Adevărat, era vina Acest nou roman ne convinge o dată în plus că au- lui că nu reuşise să se facă înţeles, de fapt, nici torul, pe tot parcursul vieţii sale, a fost unul dintre oa- a lui nu era în totalitate: nenorocul pornea din altă parte şi menii care au luptat pentru a readuce valorile naţionale din alte vremuri, dar pe cine mai interesa o Carte nescrisă acasă, criticând dur persoanele sau regimurile care se la timpul potrivit, se gândi Călugărul, dându-i dreptate străduiau să ne lipsească de ele. ”Eterna întrebare a lui Platon şi compătimindu-l pentru povara asumată ruşilor ne bântuie şi pe noi. Cred că aceasta-i întrebarea ce se dovedi a fi mult mai grea decât îşi imaginase şi se omenirii: Cine suntem? Ce facem? Încotro mergem?, a pregăti să-i spună ceva încurajator, să-i spună ceva în- spus Val Butnaru despre romanul semnat de el. curajator, fu, însă, prea târziu.” (p. 171)

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 59  LITERATURA ARTISTICĂ

Clauza poeziei celei mai favorizate în lirica maramure- şeană şi basarabeană contemporană : (antologie) / Se- lecţie, îngr. şi comentarii de Igor Ursenco. – Cluj-Napoca : Editura “Limes”, 2010. – 320 p.

Editura “Limes”, Cluj-Napoca, a scos în lumina ti- larizare a tradingului valutar (www.proteu.ro). A tra- parului antologia Clauza poeziei celei mai favorizate în dus pastile editoriale semnate de Umberto Eco şi pro- lirica maramureşeană şi basarabeană contemporană, în- ze scurte din Juan Manuel de Prada. Finalist al Primei grijită de scriitorul şi criticul literar Igor Ursenco. ediţii a Festivalului de muzică folk „Galbenă Gutuie” Înainte de a (Chişinău, 1990). A obţinut un rol sporadic în pelicula prezenta acest eve- artistică „One of the Hollywood Ten” (2000) în regia lui niment vom oferi Karl Francis alături de Jeff Goldblum (starul din filmul câteva date din “Jurassic Park”) şi Greta Scacchi. Scrie singur şi scenarii viaţa şi activitatea de filme : antologatorului. – „Arcanum Fibonacci” (Scenariu ficţiune scurtme- Igor Ursenco traj. Genul: tragedie archetipală); este născut la 9 – „Blocul „Al Nouălea Cer” (Scenariu ficţiune lun- februarie 1971 în gmetraj după motivele romanului „Simion Liftnicul localitatea Şişcani, - Roman cu Îngeri şi Moldoveni” de Petru Cimpoeşu. raionul Nisporeni Parabolă politico-teologică, tragicomedie); din Republica Mol- În timpul liber, autorul îşi redactează manuscrisele dova. rămase nesupravegheate în perioada cât a fost stabilit În perioada anilor 1986-1990 îşi face studiile la Lice- în Spania şi Irlanda, contribuind sporadic cu materiale ul Pedagicic din Călăraşi, apoi, în anul 1995 absolveşte pentru platformele electronice de literatură şi cultură Facultatea de Litere la Universitatea de Stat din Moldo- ”EgoPhobia” şi ”Europe’s Times and Unknown Wa- va, iar în anii 1995-1998 face studiile postuniversitare ters” şi revista ştiințifică ”Metaliteratura” (Academia de (doctorand) la Catedra de literatură contemporană la Ştiințe a Republicii Moldova şi Facultatea de Filologie a aceeaşi instituţie. Universităţii ”Ion Creangă”, Chişinău). Critic literar, scriitor, scenarist, traducător, filosof Ca critic literar s-a manifestat cu lucrările: şi teoretician al culturii, freelancer. Membru al Uniunii – Prefaţă la cartea Amo Christum (2007) de Angela Scriitorilor din Republica Moldova. Jack-of-all-trades în Marina Glodici; sensul renascentist al cuvântului, acesta e prins alături de – Postfaţă la cărţile Nu mă opri (2006), Fericiri pă- familia sa, în nord-vestul României la frontiera cu Un- mântene (2008) de Angela Marina Glodici; garia şi Ucraina, în activităţile excitante de trader instru- mente mobiliare şi traducător poliglot. . - Studii literar-teologice la cărţile lui Dorin Ploscaru A îngrijit două Antologii de poezie şi proză scurtă (Peştele albastru şi Peştele pe uscat); din spaţiul românofon, respectiv „Clauza poeziei celei – Studiu teoretico-literar la romanul Gesturi de Em. mai favorizate în lirica maramureşeană şi basarabeană Galaicu-Păun. contemporană” şi „Alertă de grad zero în proza scurtă A scris şi o serie de eseuri literare teoretico-practice, românească actuală”. Prezent el însuşi în „Antologia po- aşa ca: eziei maramureşene de la origini până în 2009” (2010) – „Postmodernismul. Între insuficienţa (id)entitaţii şi „Antologia prozei scurte transilvane actuale” (2010). şi carnavalul existenţial” A obţinut Premiul II la Concursul Naţional de poezie – „Lirica moldovenească actuală din perspectiva „Carmen Patriae” (Braşov), ediţia a VIII-a, 2010. Laure- atributelor comune modernismului şi postmodernis- at al „Premiului special al juriului”, Concursul Naţional mului”; . de proză scurtă ”Pavel Dan” (Turda), ediţia 2010. – „Răbdarea lui Tiresias” etc. Este realizatorul primului site românesc de popu-

60 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  LITERATURA ARTISTICĂ

Revenind la antologia Clauza poeziei celei mai Apelăm la unele versuri a condeierilor basarabeni de favorizate în lirica maramureşeană şi basarabea- generaţii diferite: nă contemporană, menţionăm că aici este expusă ”uneori străinii îmi inspiră frică creaţia poetică a 45 de poeţi din Maramureş şi din Basarabia. prin simpla idee de imprevizibil Autorul în „Prolegomene” răspunde la întrebarea mă liniştesc legându-mi cugetul de lucruri mărunte după ce criterii au fost selectate materialele: „...a evi- care ne unesc care ne fac să ne simţim sub un cer tat din start orice criteriu ideologic sau generaţionalist, chiar dacă nu simt că îmi aparţine cu atât mai mult excluzând promovarea ocultă a vreu- cum se întâmplă atunci când îmi întorc intuiţia pe nei imagini politice care să substituie aura de „salvator toate părţile şi întregitor al neamului” prin creaţiile literare ale unor în alegerea unui ceai dintre mai multe denumiri pre- tribuni „anexaţi” extraestetic curriculei şcolare. Singurul tenţioase principiu luat în seamă la redactarea Antologiei a fost ca într-un final să comand unul negru simplu ...în totalitate cel axiologic, debordat de prefixul „-trans”. sau când încerc să observ diferenţa dintre ciocolata Trans-centrism, trans-culturalitate şi trans-gregarism, fierbinte toate menite să depăşească izolaţionalismul intrinsec stu- şi ciocolata cu lapte remarcând imediat faptul că acea diilor istorice şi culturale naţionale.” (p. 6) fierbinte se răceşte Autorul a dat explicaţie la faptul că a grupat scrii- mai repede tori maramureşeni şi basarabeni în această antologie când măsor cu privirea lungimea coloanei de oameni datorită motivelor lirice comune. Printre cei 22 de din rânduri poeţii maramureşeni regăsiţi în această antologie se exact din mijlocul ei tot atunci timpul parcă se gră- numără nume precum: Ion Burnar, Gheorghe Pârja, mădeşte în scoica unui Echim Vancea, Gheorghe Mihai Bârlea, Ştefan Doru melc lăsându-se cărat de sărmana vietate lipicioasă Dăncuş, Vasile Morar, etc. când se întâmplă ceva rău şi spaima se citeşte diferit dar se citeşte în ochii În această antologie au fost antologaţi aşa scriitori tuturor simultan” . basarabeni: Gheorghe Grigurcu, Leo Butnaru, Arcadie (Ecaterina Bargan, detalii, p. 314-315) Suceveanu, Vasile Gârneţ, Nicolae Popa, Nicolae Leahu, ”vine o vârstă când începem să credem de altfel eronat Irina Nechit, Aura Christi, Emilian Galaicu-Păun, Silvia că nu mai putem avea decât amintirile Caloianu, Grigore Chiper, Gheorghe Erizanu, Traianus, ne întrebam timizi oare ce e cu sângele ăsta vuind Igor Ursenco, Mihail Vakulovski, Liliana Armaşu, Au- ca o herghelie superbă şi periculoasă de cai sălbatici relia Borzin, Tania Dumbravă, Aura Maru, Victor Ţve- ne întrebăm şi pieptul ni se umple impetuos revigo- tov, Ecaterina Bargan. rant cu aer din deltă Prezenta antologie este concepută într-o formă laco- ne simţim atât de tineri nică, bazată pe o informaţie complexă, microportretele încât ne e ruşine literare, constituie, de fapt, o incursiune în poetica ba- poate că de aceea semnăm prezent în contextul celor sarabeană. Fiecare din autorii portretizaţi comunică un născuţi visători mesaj inconfundabil prin versurile sale. în timp ce soarele străluceşte soprano ca o trompetă Imaginea Republicii Moldova în străinătate 61  LITERATURA ARTISTICĂ nouă-nouţă notele mele proaste din toamnă din aur sau din alamă erau în urmă a tuturor sau dar nu într-atât a nimănui” precum e întâmplarea cu cutia verde (Silvia Caloianu, atât de tineri, p. 210) găsită acum într-o altă cutie ”era iarnă ştiu deşi nu îmi amintesc bine pentru vechituri” să fi fost iarnă sau alt anotimp (Grigore Ghiper, tata la patruzeci de ani, p. 205-206) tata împlinea patruzeci de ani ”Nu au centru nici ploaia nici vântul nici cerul oaspeţii au stat o vreme în camera cu lampă luminiscentă nu au margini nici ploaia nici vântul nici cerul apoi au plecat amestecându-le cu tandreţe aşa cum face Domnul punându-şi probabil paltoanele conform calendarului cu toate cele ce fiinţează tata sa ales cu o lamă electrică cu tandreţea crudă a înţelepciunii.” într-o cutie cu pluş înăuntru (Gheorghe Grigurcu, Semn de carte, p. 173) eu îmi urmam clasa întâi de şcoală

62 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  LITERATURA ARTISTICĂ

VARTIC, ANDREI. Pendulul de la miezul nopţii : o experienţă publicistică basarabeană din anii 2006 şi 2007 / Andrei Vartic. – Bacău : Vicovia, 2010. – 347 p.

La Editura “Vicovia” din Bacău a ologiea politică, morală şi religioasă. rătoare decât toate istoriile pudrate apărut o nouă carte a scriitorului şi Iată cum denotă autorul adevă- ale imperiilor europene, este istoria regizorului Andrei Vartic, editată rul istoric al Basarabiei – străvechi poporului român. Fiecare îşi poate şi lansată post-mortem, despre tre- pământ românesc, dorit cu o pati- da exemple pe acest făgaş, chiar şi pe cutele şi actualele suferinţe fizice şi mă aproape nebună de Rusia de la cele bocitoare sau batjocoritoare. Fi- spirituale ale neamului românesc 1711 încoace, devenit la 27 august indcă poporul român este un popor din Basarabia. 1991 stat european independent, a-tipic, unul care s-a înverşunat să rupt de către interesul geopolitic reziste sedentar, anonim şi ortodox rusesc şi comunist din contextul la hotarul cel mai nomad al tuturor său natural, geografic, etnic, ling- hotarelor europene.” (p. 121) vistic, economic, social, cultural, ”Procese, ucideri în masă (de european şi românesc – care rămâ- Herţa ar trebui să strige tot neamul ne doar o lacrimă pe ochiul de iubi- românesc aşa cum strigă evreii de re a lui Dumnezeu. Adevăr, în care Auschwitz), deportări, mii de va- zecile de milioane de oameni erau goane de cale ferată îmbâcsite cu exterminaţi de imperiul răului şi nevinovaţi, printre care şi foarte ateismului, alte zeci de milioane mulţi copii... şi atâta timp cât bat condamnate la sărăcie, subdezvol- clopotele României, nu bat pentru tare, ateism şi întuneric, degenera- acei martiri aşa cum bat clopotele re în alcoolism de masă, întregi po- evreilor pentru martirii evrei din poare strămutate sau anihilate din lagărele hitleriste (de ce nu or fi bă- cadrul lor geografic natural şi chiar tând şi pentru cei dispăruţi în Gu- din condiţia lor naturală, altele aţâ- lag?) trebuie să vorbim, şi să vorbim ţate unele împotriva altuia consti- cât mai tare, de acel peste un milion „Are, oare, omul contemporan tuie unul din documentele cele mai de basarabeni, dispărut din Basara- destule resurse fizice şi spirituale tragice ale drumului greşit pe care bia şi Bucovina între 28 iunie 1940 ca să nu urle atunci cand este tor- s-a încâlcit lumea. şi ianuarie 1950...” (p. 38) turat?”, astfel începe prefaţa cărţii ”Cel mai necruţător, mai îngro- Pendulul de la miezul noptii”. zitor decât cel nazist, este dosarul Unele din capitolele acestei cărţi revoluţiei comuniste necontenite, s-au tipărit sub forma unor articole fabricat de bolşevicii Lenin, Tro- în presa scrisă sau pe Internet, al- ţkii şi Stalin. În acest scenariu rolul tele au fost comunicări la diverse României, ca punte balcanică între manifestări ştiinţifice şi culturale, Rusia şi Mediterana, era foarte im- altele au fost subiectul unor discur- portant. suri la mitingurile anticomuniste ...După scenariul bolşevic, adop- din Basarabia. tat prin anii 1920, Europa trebuia Adevărul şi Dreptatea, Libertatea cucerită anume prin sud, rupând-o şi Naţiunea erau pentru el noţiuni în primul rând, la acea vreme, şi sinonime. Gândea timpul ca pe o de la resursele ei naturale care ve- noţiune filozofică, convins că politi- neau din colonii, şi de la cele istori- ca intră în timp, iar cultura iese din ce şi culturale (polii civilizatori ale timp.” – scrie despre Andrei Vartic Greciei şi Romei antice), cât şi de la Nicolae Dabija. cele creştine (distrugerea Athosului ”Necunoscută şi nemiloasă, gran- Capitolele acestei cărţi, scrise pe şi a papalităţii la Roma), ieşirea la dioasă şi grandomană, sângeroasă parcursul a doi ani – 2006-2007, re- Gibraltar şi atacul asupra SUA din- şi sângerândă, straşnică şi incredi- prezintă drumul autorului spre gnose- spre America Latină...”(p. 117) bilă, cutremurătoare, mai cutremu- Imaginea Republicii Moldova în străinătate 63  LITERATURA ARTISTICĂ

”Stalin a pregătit pentru poporul Este impusă cu NKVD-ul, cu Gu- Piaţa Centrală a Chişinăului şi au român din Basarabia alt scenariu lagul, cu foamea, cu împuşcările scandat “Unire!” Poate România, în decât pentru celelalte popoare din în masă ale inocenţilor? Fiindcă aceste condiţii, să se îngrădească pe URSS, cotropite după pactul Rib- micuţa Basarabia a fost aleasă ca Prut cu un zid chinezesc de poporul bentrop-Molotov. Nici un estonian poligon de schimbare a mentalului român al Basarabiei ? Nu. Şi va fi o nu a fost trimis în Gulag pentru etnic românesc. De ce “românii” au greşeală fatală dacă o va face.” (pag. pronunţarea sintagmei “Sunt es- devenit imediat după 28 iunie 1940 106) tonian!”. Românii din Basarabia, “fascişti”, “ţigani”, “opincari”, “mă- Această experienţă politică şi ci- caz unic în toată fosta URSS, au măligari”, “jandarmi”, iar “mol- vică a regizorului, actorului, poetu- fost pedepsiţi necruţător de comu- dovenii” din Transnistria, adică lui, publicistului, istoricului, arheo- nişti tocmai pentru că se declarau analfabeţii cu conştiinţa naţiona- logului, jurnalistului, pedagogului, români. A spune în Basarabia de lă distrusă prin înfometarea de la agricultorului, criticului de arte, după 28 iunie 1940 “Sunt român!” 1932 şi represiunile care au urmat, criticului de teatru, informaticia- însemna să te condamni singurel la “marcă a poporului moldovenesc”? nului ar putea fi de folos pentru cei moarte. Ce fel de genocid a aplicat Fiindcă Stalin urma să viruseze cu dornici să descopere măcar o cără- Stalin în Basarabia? Un genocid, ei toată România, nu doar cele 3,3 ruşă spre calea cea dreaptă a vieţii. atipic, etnic, antiromânesc. De ce milioane de oameni ale Basarabiei ”Basarabia cea românească fiind Românofobia a devenit aici armă (din care, până la 28 iunie 1952 a atât de neînsemnată pe harta Euro- mult mai înrobitoare decât celelal- şi nimicit un milion). Minunea con- pei nu poate fi ea însăşi o asemenea te fobii comuniste? Fiindcă Stalin stă în faptul că la 27 august 1989, cale, dar sfâşietorul ei sacrificiu, este avea planuri mari pentru “o altă după 49 ani de comunism, un mili- un indicator precis spre ea.” (p. 15) Românie”. De ce ? Românofobia? on din aceşti oameni s-au adunat în

64 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  LITERATURA ARTISTICĂ

VICOL, MIHAI SULTANA. Basarabia, pământ de lacrimă românească / Mihai Sultana Vicol. – Iaşi : Editura “Opera Magna”, 2010. – 175 p.

„Alianţele cu ruşii au fost mereu păguboase pentru Opera Magna din Iaşi, cartea se alătură altor patru titluri români. De-a lungul veacurilor, avem numeroase exem- care vizează problematica Basarabiei: Războiul minciu- ple. Dimitrie Cantemir, aliindu-se cu ruşii, i-a adus pe nii (1998), Ilie Ilaşcu, mărturisirile unui condamnat la fanarioţi pe tronul Ţărilor Româneşti. În anul 1812 am moarte (1998), Între România şi glonţ (2000) şi Grigore pierdut Basarabia. În Războiul de Independenţă de la Vieru, pontiful limbii române (2009). Intitulată Basara- 1877-’78, ruşii şi-au bătut joc de români, dându-i afară bia, pământ de lacrimă românească, lucrarea este dedi- din casele lor. . cată memoriei poetului Grigore Vieru. ...Testamentul lui Petru cel Mare a fost mereu Volumul, care are peste 170 de pagini, reuneşte selec- reîmprospătat în memoria ruşilor prin cuceriri. Darurile tiv articole, reportaje, analize şi interviuri publicate pe ruşilor pentru români au fost ca darul grecilor pentru parcursul a două decenii în presa din România şi Repu- troieni. Mereu păguboase şi plătite cu sânge şi moar- blica Moldova : România liberă, Literatura şi arta, Ti- te. Basarabia are numai amintiri de lacrimi despre ei. neretul Moldovei, Moldova Suverană, Păreri Tutovene, Lacrimile lor nu trebuie uitate niciodată. De-a lungul Informatorul Moldovei, Realitatea suceveană, Monito- secolelor de ocupaţie, populaţia dintre Prut şi Nistru a rul de Suceava, Crai nou. avut parte de mai multe Nopţi ale Sfântului Bartolo- Autorul în articolele sale scrie direct, deschis, adese- meu. Românii basarabeni au îndurat prigoana de seco- ori chiar brutal, punând interlocutorilor întrebări in- le de ocupaţie absurdă. Prigoniţii au opus o rezistenţă comode, cu răspuns unic („Doriţi reîntregirea Româ- romantică. Ideea de libertate le-a ţinut trează conştiinţa. niei?” – îl întreabă pe moscovitul E. Grebenicov, - „Vă Singurul lor ideal era să nu-şi piardă credinţa în Dum- spun sincer că visul meu este ca Basarabia să se reuneas- nezeu, la care se închinau în grai românesc, în limba că cu patria mamă şi cred că aşa şi va fi. Păcat că nu s-a română.” (p. 39) rezolvat această problemă atunci când a fost podul de flori. Atunci trebuia rezolvat şi acum nici nu mai existau problemele de azi”. (p. 168) Structurată în 3 capitole: Drumul golgotic al lui Gri- gore Vieru, Basarabia, pământ de lacrimă românească şi Basarabia în interviuri, cartea se încheie cu câteva in- terviuri încă proaspete, publicate la sfârşitul anului 2009 şi începutul acestui an în Flacăra lui Adrian Păunescu. Toate cele trei capitole ale cărţii stau prin motto-urile reproduse sub semnul Luceafărului poeziei româneşti. Cartea prezintă pe coperta I, machetată de autor, har- ta Basarabiei (cu caractere chirilice) între chipurile lui Mihai Eminescu şi Grigore Vieru. Capitolul unu este totalmente dedicat lui Grigore Vi- eru, după ce, în anul 2009, a dedicat poetului un întreg volum Grigore Vieru, pontiful limbii române. „A avut geniul limbii. A adus imaginile cele mai clare înlăturând viermele unei limbi străine. Vieru şi-a zidit viaţa în poezie. Destinul l-a născut să fie propovădui- torul limbii în care a trăit. Ştia că gloria este o jucărie a pustiului. Cât a trăit, nu a râvnit la ea. Timpul i-a dat gloria binemeritată. El a scris o poezie pe măsura sensibilităţii tuturora. Considera poezia un miracol care nu poate izvorî decât dintr-o inspiraţie divină. Sufletul său a fost încercat de mari suferinţe. A trăit în plânsul vremurilor de război, foamete şi sub ocupaţie sovietică. A trăit dramatic pe vremea când limba română era înă- Scriitorul Mihai Sultana Vicol a scos recent de sub ti- buşită de bălăriile unei limbi străine. A fost seismograful par o nouă carte despre Basarabia. Apărută la Editura simţirii româneşti dintre Prut şi Nistru.” (P. 9)

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 65  LITERATURA ARTISTICĂ

Constatând cu simplitate că „Astăzi, juriile de poezie Statuia lui Kotovski mai tronează şi astăzi la Chişinău. Cel nu mai pun în discuţie talentul, au alte criterii. Spiri- care a fost un ucigaş fără scrupule are şi un muzeu la Tira- tul de gaşcă înlătură din concurs valoarea” (p. 9), Mihai spol. Trădătorii de neam lucrează mereu sub protecţia Sultana Vicol se întreabă pe bună dreptate de ce nu i s-a duşmanului, apărând absurdul. Imaginaţia lor bestială acordat niciodată lui Grigore Vieru premiul de poezie şi imorală, generatoare de ură a făcut şi face mult rău al Festivalului „M. Eminescu” de la Botoşani. Tot din fiinţei româneşti, umilită, rănită şi otrăvită de cucuta aceeaşi pricină, am spune noi, pentru care preşedintele strecurată mişeleşte în sufletul românilor. Caracterul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, academi- acestora este distructiv, pricinuind un rău sfâşietor tutu- cianul român Mihai Cimpoi n-a fost invitat la nici o ror celor care se simt români cu trup şi grai.”(p. 41) ediţie a Festivalului. „Trebuie din când în când să fulge- În ce priveşte politicalele, cartea lui Vicol le ia pieptiş, re pentru a se vedea la faţă românii în desimea beznei” acordându-se ceva spaţiu unui episod bizar şi ceţos, (p. 370) – sună un aforism din ultima carte a lui Vieru, până acum rămas fără explicaţie oficială: Preşedintele Taina care mă apară. Băsescu a sprijinit alegerea lui Voronin, cerându-i lui Capitolul II este dedicat problemei basarabene. Aici Iurie Roşca, marele trădător al mişcării de resurecţie scriitorul menţionează: „Au existat şi mai există uscături naţională, să-l susţină la votarea în Parlament. Ceea ce la români cu conştiinţă ruşinoasă, cu răutate ereditară, s-a şi întâmplat: Voronin a ajuns preşedinte... cu spri- oameni neîmpliniţi, care pactizează cu duşmanii. Ei jinul României! “Căutând prin presa vremii, am văzut se pretează la cele mai incalificabile trădări în ura lor imagini care-l înfăţişau pe Traian Băsescu cu preşedintele veninoasă. Aceşti nechibzuiţi i-au vândut pe nevinovaţii PPCD, Iurie Roşca, cel care a trădat dreapta basarabeană care se rugau pe ascuns la icoană şi vorbeau în şoaptă aliniindu-se comuniştilor. Respectivul lider are varianta despre năpasta care a căzut pe capul lor. Au aruncat lui, susţinând că a fost îndemnat de Preşedintele Româ- cărţile scrise cu slovă românească pe foc, au dat foc ico- niei să-l sprijine pe . anelor şi Bibliilor, au ars Evangheliile, au topit clopotele Roşca doreşte să se disculpe prin afirmaţia că vino- bisericilor, au smuls crucile de pe mănăstiri, au profa- vat de trădarea sa nu este nimeni altul decât Traian nat cimitirele. Au batjocorit memoria înaintaşilor. Au Băsescu:”Domnia sa m-a îndemnat să intru la guverna- înălţat statui criminalilor istoriei: Lenin, Kotovski, Stalin. re împreună cu domnul Vladimir Voronin.” (p. 120).

66 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  LITERATURA ARTISTICĂ

VIERU, GRIGORE. Orfeo rinasce nell’amore = Făgăduindu- mă iubirii / Grigore Vieru. — Perugia : Graphe.it, 2010. — 255 p.

Un orfico dialogo tra l ‘Amore e la Morte, unde se aduc cuvinte de apreciere la adresa lui Grigore Vieru şi un Tabel cronologic a vieţii şi activităţii poetului (Cronologia della vita e delle opere di Grigore Vieru). Partea a doua include opera poetului, poezii lirice scrise în anii 1968-2002. Orfeo rinasce nell’ amore este volumul care le va arăta italienilor câte puţin din tal- entul poetului moldovean.

Cannocchiale (Ocheanul) La mai bine de un an, de la trecerea sa în lumea celor drepţi, poetul Grigore Vieru este readus în inimile Quand’ero piccolo românilor printr-un omagiu special — apariţia volu- qualcuno mi regalò un cannocchiale. mului Orfeo rinasce nell’amore (Făgăduindu-mă iubirii), Con esso o antologie bilingvă româno-italiană a poetului Grigore ingrandivo Vieru, ce a văzut lumina tiparului la Editura “Graphe. tutto. it.” din Perugia. Ingrandivo la briciola d’azzimo. Selecţia poemelor şi traducerea lor în limba nel Quarantasette, italiană aparţin Olgăi Irimciuc. Volumul a fost publicat fin a quando cu sprijinul Institutului Cultural Român, prin progra- riuscivo a romperne mul “Translation and Publication Support Programme” la metà. (TPS), urmând a fi prezentat şi în cadrul Salonului Internaţional de carte, de la Torino, din luna mai a aces- Ingrandivo e approfondivo tui an. le onde del Prut, Lucrarea apărută în librăriile italiene în luna ianu- fin quando arie a acestui an a fost lansata şi la Veneţia, pe 14 februa- avevo paura di entrarvi dentro. rie, de ziua de naştere a regretatului poet basarabean. Istoria acestei apariţii editoriale începe la 1 octomb- Ingrandivo gli uomini baffuti rie 2008, când poetul a semnat un contract cu Editura delle immagini russe, “Graphe.it” prin care acorda acesteia dreptul exclusiv de fin quando riuscivo a vedere traducere în limba italiană a poeziilor incluse în volu- it giardino riempirsi di spighe mul Strigat-am către tine. În ianuarie 2008, Institutul lunghe come i loro baffi. Cultural Român a acceptat proiectul prezentat de tânăra editură italiana şi a susţinut financiar publicarea lui. Ingrandivo le parole, “Experienţa traducerii poeziilor în limba italiană a Fin quando riuscivano a suonare fost unică: dificilă, dar şi extrem de frumoasă, pentru că Come, in chiesa, una campana. am început lucrul la câteva saptămâni după trecerea în Ingrandivo it silenzio eternitate a poetului şi fiecare vers îmi amintea de tragicul Fin quando sentivo nel pagliaio eveniment. Dar, în acelaşi timp, fiecare poezie îmi ajuta Come respiravano le spie... să descopăr o lume fermecată, situată la hotar între ar- monie şi inefabil”, a spus tânăra traducatoare Olga Irim- No so come e dove ciuc, absolventă de Litere la Chişinău în urmă cu cinci inio figlio ani, în prezent profesoară de limbă română la Scoala ha trovato ieri Europeană din Varese, în Nordul Italiei. questo vecchio giocattolo. stamattina Cartea este impărţită în două parţi. În cea dintâi, ho rotto it cannocchiale. (p. 43, 45) Olga Irimciuc, prefaţează volumul sub un titlu frumos

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 67  LITERATURA ARTISTICĂ

La parole MADRE (Cuvantul MAMA) i passi io dirigo quando esco di casa; I neonati la tintinnano. quail acque e monti, I vecchi la sognano. errando, attraverso; I malati la mormorano. cosa nasconde la mia mente I muti la pensano. e ciò che negli occhi celo. I paurosi la gridano. Neanche tu, amore, Gli orfani la piangono. che mi abbracci forte, I feriti la chiamano. cadendo dolcemente Tutti gli altri la dimenticano. sul mio triste petto, Oh, Madre! Oh, Madre! (p. 215) come una sciolta lacrima; neanche lei, la morte, che dentro me Meglio (Mai bine) profondamente canta, non mi conosce Meglio mi conosce così, interamente, bene. (p. 127) colei che mi adia: lei sa quando e dove

68 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  LITERATURA ARTISTICĂ

Прощай, Молдавия : Стихи 12 поэтов / сост. : Э. Ракитская. – Москва-Тель-Авив : Издательское содружество Э.РА ; Издательство «Летний сад», 2010. – 136 р.

mai sunt, iar ceilalţi sunt departe”. Emigrarea, plecarea în ilegalitate, şi uneori chiar moartea timpurie i-a prins pe majoritatea din această perioadă – cu cruzime şi indiferenţă, aşa cum poate face numai timpul şi istoria. Şi a avut dreptate Brodsky, cu admiraţie oprindu-se la teza nemuritoare a lui Oden, că timpul, având grijă de limbă, în ciuda tuturor şi la toate, protejează, păstrează cuvântul şi chiar pe însuşi poeţii, indiferent de faptul, ce fel de oameni au fost, ce fel de soartă au avut şi unde au trăit: Время, которое нетерпимо К храбрым и невинным Быстро остывает к физической красоте, Боготворит язык и прощает Всех, кем он жив. Şi cuvântul foştilor noştri poeţi e păstrat. Şi într- adevăr, „prin căile aeriene” a ajuns la noi, la Chişinău, antologia poetică Прощай, Молдавия. Publicaţia ele- gantă, de 130 pagini, nu vorbeşte pentru toată genera- ţia, dar e cert, că vorbeşte cu tristeţea ei şi cu glasul ei. Doisprezece „Apostoli poetici” – poeţi care au trăit cândva în Moldova, în majoritatea cazurilor – forţaţi să emigreze, cu excepţia unui singur poet – Alexandra Iunco. Nicolai Sundeev, Constantin Semenovski, Da- nil Miroşenski, Oleg Maximov, Efrem Bauh, Victor Golkov. Cel mai tragic este faptul, că jumătate din aceşti În anul 2010 a ieşit de sub tipar o antologie colec- poeţi nu mai sunt printre cei vii, au plecat în floarea tivă Прощай, Молдавия la Editura “Летний сад” din vârstei: Naum Kaplan, Valentin Tkacev, Boris Vikto- Moscova în colaborare cu Tel Aviv. Alcătuitorul acestei rov, Ian Vasserman, Inna Nesterovskaia. antologii este Evelina Rakitskaia, iar autorul cuvântului introductiv – Victor Golkov. Dar spre fericire, unii din poeţi mai scriu şi acum, iar antologia – este dovada cea mai bună, chiar dacă ei Antologia Прощай, Молдавия a fost elaborată în baza trăiesc în Israel, Rusia şi SUA. Şi după cum au menţio- versurilor poeţilor Alexandra Iunko, Nicolai Sundeev, nat alcătuitorii antologiei, încercarea lor este mai mult Constantin Semenovski, Boris Viktorov, Valentin Tka- decât o încercare de a aminti trecutul, „ e o încercare cev, Danil Miroşenski, Oleg Maximov, Ian Vasserman, de a descrie o perioadă istorică, a conştientiza poetic Inna Nesterovskaia, Naum Kaplan, Efrem Bauh, Victor situaţia şi de a demonstra că literatura anilor 60-80 nu Golkov, operele cărora au fost publicate în diferite perioa- este o literatură provincială”. de în fosta Uniune Sovietică şi peste hotarele ţării ei. De-a lungul anilor se va găsi numaidecât cineva, Autorii nu au fost selectaţi întâmplător – cu toate care v-a scrie despre scriitorii ruşi – şaptezecişti, care că după subiect opera diferă de la un poet la altul, dar au activat în Moldova, că ei sunt o generaţie pierdută, este ceva, ce le uneşte, şi aceasta este nu numai coperta deoarece ei au creat în anii 90, ani nemiloşi, grei, ani comună şi locul georgafic pentru acel îndepărtat mo- când pe nimeni nu-l interesa literatura, atenţia tuturor ment istoric. Aici e comună şi soarta fiecărui poet, cu era îndreptată la război, lipsuri, ură. Scriitorii de limbă un sfârşit tragic la care a adus aşa numita „perestroică”. rusă au suferit foarte mult, pentru că creaţia lor s-a do- Din acest motiv, în această antologie, sunt prezentate vedit a fi inutilă, nesolicitată în acea perioadă. Şi această poeziile despre războiul din Moldova, despre golul spi- problemă nu a durat o zi, o lună, dar o perioadă mai ritual şi emigrare. îndelungată – de un sfert de secol, începând cu anii 80, Şi acum, despre această generaţie, care nu este lipsi- divizând idealul, absorbind iluziile, ca apoi să se pre- tă de valoare, deschisă după natura ei, erudită, instruită, lungească la infinit, devenind pentru poeţi o perioadă bogată sufleteşte, putem spune, cu siguranţă :”Unii nu Imaginea Republicii Moldova în străinătate 69  LITERATURA ARTISTICĂ de stagnare. ei. Înfloresc numai lozincile, articolele politice, alegerile Tema de bază a antologiei, care reiese din denu- şi marşurile. Deaceea ei au plecat... mirea cărţii, a devenit nostalgia. Luminoasă, întunecată, Recitind poeziile incluse în antologie, descoperim că uşoară sau grea ea pentru toţi e una. Ei au iubit foarte aproape fiecare din ele este consacrată descrierii com- mult Moldova şi mereu sunt cu gândul la ea. plexităţii vieţii în ţara lor natală şi anilor dureroşi din Так исчезло мое поколенье, viaţa poeţilor, anii 70-90. Расползлось, как прогнившая ткань. Iată ce a scris pe vremuri Nicolai Sundeev: Словно Третье стоит отделенье, От новостей не взвидев света, Наша хмурая Тьмутаракань. Ты... повторяешь только это: ...... “Какая страшная страна...” (p.31) Я Родину выжег железом каленым Iar alte versuri ale poetului vedem o continuare ori- И в столбики пепла свернулись поля. ginală a acestor versuri: Не нужно уже притворяться влюбленным Далеко разлетелись друзья, В эти акации и тополя. им сживаться с краями иными. Не пора ли и нам вслед за ними, И кладбище, отческий дом или школу Не пора ли в иные края? Горящая воля моя рассекла. И рухнуло всё, стало пусто и голо, Впору думать об этом всерьез, И вырвалась в мир первозданная мгла. (p. 116; и ничуть обольщаться не надо: 118 ; V. Golkov) в этом городе чёрных угроз Apropo, cel mai sumbru, cu note de amărăciune, нам с тобою не будет пощады. (p. 34) cu adevărat apocaliptic a descris despărţirea cu patria Efrem Bauh, care a fost forţat să părăsească ţara, nu poetul Victor Golkov. a avut o altă alternativă. Şi el s-a folosit cu unica sursă Нас всех смело, и лишь проплешины de autoapărare – cuvântul poetic. Şi poetul, cu ajutorul В траве за окнами черны. acestui mijloc, a reuşit să se răzbune cu prigonitorii lui: Сквозняк плутает, как помешенный, Прощай, страна былых кумиров, В кругу вселенской тишины. Ушедшая за перегон, Страна фискалов без мундиров, Мы так исчезли незамеченно, Но со стигматами погон. Как в полночь угнанный “Москвич”, Быть может, в складках Иудеи Невдалеке от Пересечина Укроюсь от твоих очей, И от поселка Гидигич. (p. 121) Огнем возвышенной идеи Горящих в лицах палачей. (p. 109) Mai raţional, dar cu o viziune nu mai puţin amară Danil Miroşenski, a fost acordat mai puţin radical despre rolul poetului este caracterizat Valentin Tkacev, înainte de a părăsi patria : poetul care nu a emigrat. Хочу тебя предостеречь: Ведь там, в стране иной, Кем я стал? Головным старичком, Чужая нам родная речь Невротическим пугалом улиц. Не станет вдруг родной. И спина рыболовным крючком И если мы туда сбежим Над замшелым столом изогнулась. (p. 61) (А мы туда сбежим), ... Мне кажется, чужой режим Загородка от жизни. Предлог: Окажется чужим. Лень в бумажных цепях несвободы. И остаётся выбирать Дождь безумия. Как же я мог На этом рубеже: Просадить свои лучшие годы? (p. 62) Где нам еще не умирать, ... А где не жить уже... (p. 70) Разве жизнь эти блёклые пятна? Ca şi mulţi alţi emigranţi, poetul Victor Golkov, a На коня, на экспресс! Но куда? făcut pasul decisiv şi a plecat din ţară, mult timp nu pu- Но куда?...Ничего не понятно. (p. 63) tea lupta cu nostalgia faţă de locurile dragi inimii lui, În general, cum a menţionat în această antologie Ni- despre ce ne vorbesc poeziile din cartea sus numită: colae Sundeev: Я Родину выжег железом каленым, Жить можно даже и в неволе, и в столбики пепла свернулись поля. и в окруженье лютых бед, ...И рухнуло всё - стало пусто и голо... (p. 118) но только не на минном поле, *** на минном поле жизни нет. (p. 41) Я ощутил родство между собой Nu poate înflori o poezie pe câmpul minat al istori- и кладбищем еврейским в Кишиневе... 70 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  LITERATURA ARTISTICĂ

И Театральный переулок мой de mâine şi gândul de a pleca, de a schimba locul. забыть навечно не хватает силы... Dar cu o perspicacitate a privit la aceleaşi proble- Из эмигрантской дали грозовой me Naum Kaplan, scriind despre sine şi despre oraşul спускаюсь вниз - Chişinău: по снам, как по ступеням... (p. 120) Теснит меня в пределах узких... Alegerea sa a făcut-o Alexandra Iunco, unica care молдавский город, полный русских, nu a părăsit ţara, şi care a rămas în Chişinău: где я не тот и не другой. (p. 106) Уже хлебнули горькое питьё Dar, revenind la subiectul plecării el a consacrat Навеки пересекшие границу, una din cele mai bune cântece: Отбросив всё ненужное тряпьё... Кого-то нелюбезно попросили, А я неулетающая птица. а кто-то сам взял нá душу вину, - поэты уезжают из России ...Не улетаю. Стало быть, без крыл. в нерусскую, чужую сторону. Не по размеру мне Они бегут державного презренья, твой плащ скитальца. от водки, от одолженных рублей... И, слава Богу, пять родных могил Но главное - от матери-России, Еще могу пересчитать по пальцам. (p. 8) хмельной от крови, Chiar şi Valentin Tkacev, care, spre regret, a ple- бледной от вранья... cat în lumea celor drepţi, fiind încă în viaţă, se ţinea de Их ждёт почти загробная чужбина, unele viziuni ortodoxale la emigrare, totuşi a scris: как в преисподней Надо ехать куда-то. Бежать... душ заблудших ждут, На коня, на экспресс! Но куда? и худшая в их жизни половина, Но куда?.. Ничего не понятно. (p. 62-63) и лучшая - всё остаётся тут... În acest caz vedem, că şi viaţa lui a devenit insupor- (Песня; p. 108) tabilă, şi l-a stăpânit, l-a cucerit o nelinişte pentru ziua

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 71  ISTORIE

CAZACU, MATEI. Un État en quête de nation : La Répu- blique de Moldavie / Matei Cazacu, Nicolas Trifon. – Paris: Non Lieu, 2010. – 448 p.

Cartea pe care am luat-o în bizantină şi postbizantină. În 1984 cineaşti. discuţie, editată la Paris, este una este diplomat al École Pratique des România interbelică (Bucu- care se impune prin volum şi prin Hautes Études, IVe section, Paris. reşti: Noi media print, 2003) o conţinut, abordând un spectru de Din 1997 conduce cercetări de is- lucrare prin care autorul ţine să probleme actuale, începând de la torie (docenţă) la Universitatea Pa- atenţioneze că România interbelică, amplasarea geografică până la poli- ris X Nanterre. Între 1969 şi 1973 supranumită România Mare, era tica lingvistică, sistem social, regim este cercetător la Institutul de Is- cu cei aproape 20 milioane de lo- politic etc. a spaţiului dintre Prut şi torie „Nicolae Iorga” al Academiei cuitori şi 295.000 km² cel mai im- Nistru. Române. În perioada 1977-1978 portant stat din Balcani. Crearea S-au ocupat de studierea aces- este bibliotecar la Commission du statului naţional prin alipirea la tor probleme doi autori consacraţi: Vieux Paris. Între 1975 şi 1992 este Vechiul Regat a provinciilor orien- Matei Cazacu şi Nicolas Trifon. conferenţiar la Universitatea Paris tale (Basarabia), occidentale (Tran- IV, Sorbonne Nouvelle. Din anul silvania, Banat, Crişana), septen- 1977 s-a angajat în mişcarea pen- trionale (Bucovina, Maramures) tru apărarea drepturilor omului şi meridionale (Dobrogea de sud în România, mai întâi în mişcarea sau Cadrilaterul) a fost rezultatul „”, apoi în Liga pentru prăbuşirii imperiilor şi a afirmării Apărarea Drepturilor Omului, Sec- principiului wilsonian al dreptului ţia română. Din 1982 a activat ca popoarelor la autodeterminare. membru în Asociaţia pentru Apă- România regelui Carol I (Bucu- rarea Monumentelor Istorice din reşti: Noi, 2009, 152 p.) este un al- România şi în operaţiunea Villages bum prin care autorul îşi propune roumains. Din 1977 a colaborat la să prezinte Ţările Române în perio- Radio Europa Liberă, BBC, Vocea ada Regelui Carol I este prezentat Americii, Radio France Internati- Regatul Român în jurul anului onale, Radio Canada, France Inter 1900, ca o fericită excepţie în Bal- şi la televiziunea franceză, canalele cani, unde o parte din dinastiile TF1 şi Antenne 2. autohtone sau germane sunt Matei Cazacu este autorul mai zguduite sau eliminate ca urmare multor lucrări, dintre care menţio- a unor conflicte externe şi a unor năm doar câteva editate în ultima tulburări interne. Pentru a-i cunoaşte mai bine, perioadă: vom prezenta câteva date despre Vom trece acum la celălalt au- Minuni, vedenii şi vise premonito- autori. tor al cărţii discutate, Nicolas Tri- rii în trecutul românesc (Bucureşti: fon, istoric, sociolingvist, special- Matei Cazacu s-a născut la 11 iu- Sigma, 2003, 232 p.) este o lucrare ist în istoria aromânilor. Scriitorul lie 1946. Este (din 1979) cercetător despre raporturile românilor cu s-a născut în 1949 la Bucureşti. la Centre National de la Recher- propriile superstiţii, credinţe, obi- Din 1977 locuieşte în Franţa. Este che Scientifique din Franţa şi (din ceiuri, care trebuie făcute înţelese titularul unei teze de doctor în 1992) conferenţiar la Institut Na- contemporanilor; lingvistică (Paris, 1983) intitulată tional des Langues et Civilisations Dracula (Bucureşti: Humani- “Des blagues: masses parlantes et Orientales (INALCO) din Paris. În tas, 2004, 468 p.) e prima biografie rhétorique marxiste-léniniste de 1964 a absolvit Liceul “Spiru Haret” istorică de amploare a lui Dracu- pouvoir”, care a continuat sub for- din Bucureşti, iar în 1969 obţine li- la. Volumul dezvăluie multiplele ma mai multor publicaţii în reviste- cenţa la Facultatea de Istorie a Uni- unghiuri din care a fost privită le Change International, Babylone, versităţii din Bucureşti. Din 1977 această importantă figură a seco- International Journal of Rumanian este arhivist paleograf, diplomat al lului al XV-lea: voievod pentru Studies etc. Între anii 1983 şi 1991 École Nationale des Chartes din Pa- istorici, tiran sângeros pentru cei a fost director al publicaţiei Iztok: ris. În 1979 obţine, la Universitatea care i-au manipulat imaginea pe revue libertaire sur les pays de l’Est. Paris I Sorbonne Panthéon, titlul firul intereselor politice ale vremii, Astăzi este redactor şi traducător la de doctor în istorie şi civilizaţie vampir romantic pentru scriitori şi revista Courrier des Balkans. Este

72 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  ISTORIE autorul câtorva lucrări: Nicolas Trifon, Guerre et paix des et un aiguillon que le moteur de la Marx à l’Est (Paris: le Vent du langues sur fond de malaise iden- dynamique réformiste et nationali- Ch, 1984, 66 p.); titaire de acelaşi autor, Histoire de taire qui marque la période 1988- la Bessarabie ou Moldavie orienta- 1991. quant aux dirigeants commu- La Moldavie ex-soviétique: histo- le de Matei Cazacu şi La Moldavie nists moldaves, pris de court par le ire et enjeux actuels. Notes sur les indépendante de acelaşi autor, ca- success electoral du Front, ils se con- Aroumains en Grèce, Macédoine et pitolele fiind însoţite de o introdu- tenteront d’accompagner, de coller Albanie (Mauléon; Pantin: Acratie, cere şi un indice de nume. au movement, en essayant d’en tirer 1993, 280 p.; în colab. cu Matei Ca- profit mais sans pouvoir l’encadrer zacu); Prin cartea pe care vrem s-o pre- zentăm pe paginile Almanahului pour autant. Les Aroumains, un peuple qui s’en nostru, autorii răspund, într-un Le mérite incontestable de ce mo- va (Paris, 2005, 476 p.). spaţiu extins, la întrebarea ce este vement populaire est d’avoir mis fin Lucrarea pe care o prezentăm ci- această Republică Moldova, fiind à une triple aberration, identitaire, titorului revistei noastre este abor- un stat independent intrat în circu- historique et linguistique, créée de dată din punct de vedere istoric, itul European de 19 ani deja. toutes pieces, impose autoritaire- antropologic, sociolingvistic, în Prezentăm în cele ce urmează ment et artificiellement entretenue funcţie de subiectele discutate. fragmente din lucrarea consacrată par le pouvoir soviétique: l’existence Punctul de plecare de unde au Republicii Moldova. d’un people moldave, dote d’une his- pornit autorii lucrării este ideea, toire particulière et parlant une lan- “Le movement de renouveau nati- conform căreia după 20 de ani de la gue à part, le moldave. L’abandon onal roumain en Moldavie à partir proclamarea Independenţei, Repu- des caractères cyrilliques dans de 1988 s’est révélé massif, deter- blica Moldova este mereu la acelaşi l’écriture du roumain et l’adoption mine, rapide et, au moins dans un nivel, menţinerea sa nefiind lăsată par la République moldave des cou- premier temps, d’une redoubtable în umbră de către detractorii ei. leurs du drapeau roumain ainsi que efficacité. Il a surpris à plus d’un -ti Autorii volumului sunt de părere de l’hymne national de la Roumanie tre non seulement les observateurs că ar trebui să i se spună mai de- constituent autant de signes d’une extérieurs mais aussi les Moldaves grabă Stat moldovenesc ţării cu 4 reparation ardemment souhaitée eux-mêmes. milioane de locuitori, plasată în- par la grande majorité des Roumai- tre Ucraina şi România, pentru că Les signes avant-coureurs d’un ns de Moldavie victims depuis la naţiunea moldavă continuă să fie tel movement pendant la période Seconde Guerre d’un affront don’t traversată de tendinţe contradicto- precedent l’élection de Gorbatchev, l’ampleur est difficile à concevoir rii şi să fie subiectul controverselor et meme pendant les premières an- de l’exrérieur. L’adoption de la lan- sale. Totuşi, moldovenismul a fost nées du règne de celui-ci, sont quasi gue roumaine comme langue de la promovat la toate nivelurile, mai inexistants. En cherchant attenti- République, au detriment du russe ales de conducătorii Partidului co- vement, on finit bien par trouver maintenu comme langue de com- munist al Moldovei, aflat la putere plusieurs manifestations symbo- munication, constitue sans doute între 2001 şi 2009. liques du nationalisme roumain: l’acquis le plus important, puisque en juin 1966, un ingénieur moldave Sfârşitul imperiului a ridicat nu- plus que symbolique, du movement accroche le drapeau roumain à un meroase probleme, adăugând ne- national roumain de Moldavie. haut-fourneau de la fabrique de plăcerilor care s-au creat, reuniuni- La proclamation de l’indépendance sucre d’Alexandreni, tandis que la le ratate cu România vecină. Partea de la Moldavie par son president prestation en Moldavie d’une for- orientală a principatului Moldovei Mircea Snegur, le 27 août 1991, mation musicale roumaine en tour- a fost supusă Imperiului Otoman, au lendemain de la tentative avor- noi suscite dans le public, en 1970, apoi a fost regiune administrată de tée de putsch, marque à la fois des réactions “nationalistes” (pour autocraţia ţaristă între 1812 şi 1917, l’aboutissement du processus enclen- l’époque) sous la forme de slogans a urmat să fie provincie română, ché fin 1989 et l’accomplissement comme “Nos frères!”. Mais ces sig- între cele două războaie, alipită, în des principaux objectifs exprimés nes ne laissaient pas présager un tel cele din urmă, Uniunii Sovietice. În par le movement national roumain, movement et on cherchera en vain aceste condiţii şi cu această moşte- à une exception près, et de taille: la un regroupement dissident ou ap- nire paradoxală, Basarabia de odi- reunification de la Moldavie avec parenté en Moldavie, comme il y en nioară trebuie să se determine as- la Roumanie. Depuis cette date, le eut dans bien d’autres républiques tăzi în găsirea propriei căi în lumea movement semble marquer le pas soviétiques. modernă. tandis que l’élection triomphale de Les associations culturelles et gro- Lucrarea este împărţită în pa- Snegur à la présidence de la Répu- upes politiques qui se sont fédérés en tru părţi: Du renouveau roumain blique, le 8 décembre 1991, boule- mai 1989 au sein du Front populai- au compromis indépendantiste de verse l’échiquier politique. En effet, re étaient advantage une emanation Imaginea Republicii Moldova în străinătate 73  ISTORIE le Front populaire, qui avait appelé main qui a évolué dans un contexte litiques roumaines de la Moldavie à l’abstention en dénonçant Snegur historique et étatique different, il soviétique permet de tirer quelques et son refus d’exiger la reunion im- faut l’envisager comme langue de la conclusions. Il est evident que nous mediate avec la Roumanie, se verra nation socialiste moldave.” Par ail- sommes en presence d’un groupe so- désormais marginalize dans la vie leurs, dans la presse spécialisée mol- cial compose de gens issus du milieu politique moldave. dave on lançait périodiquement des paysan, de gens nés pour la plupart L’abandon de la revendication attaques contre la “terrible insolen- et éduqués sous le régime soviétique. d’union immediate avec la Rouma- ce” et les “méthodes politiques hos- Ils ne connaissent les réalités que nie par les dirigeants moldaves, bien tiles” des romanistes occidentaux, de façon mediate, par la mémoire suivis sur ce point par de larges frac- assimilés à des “politicians de piètre familiale et / ou par l’écoute de la tions de la population, fait figure de qualité”. Quant à T. Iliasencu, elle radio et de la TV, par des pieces de revirement d’autant plus inexplica- reprochait à ses collègues de “ne pas theater et des spectacles des equips ble que ce sont les meme dirigeants comprendre correctement le déve- de chants et de danses folkloriques. et les meme foules qui avaient adop- loppement des langues des nations Leur univers mental est dominé té et impose en Moldavie le drapeau socialistes”. par l’aspect national, par la décou- et l’hymne de la Roumanie voisine La conception, difficile à soutenir, verte de leur identité en contraste au grand dam des minorités natio- du moldave comme langue romane avec l’idéologie supranationale de nales.” (p. 19) indépendante, affichée publique- l’empire soviétique. Leurs discourse reflètent surtout cette dimension et “Les affrontements entre les lingu- ment par les linguists moldaves, ne semblent mettre entre parentheses – ists de la rive gauche et ceux de la saurait, insiste M. Bruchis, faire pour le moment, du moins – toute rive droite (du Dniestr) ne condui- perdre de vue la situation effective reference aux aspects sociaux, éco- ront cependant jamais ces derniers à du moldave littéraire, qui, en réa- nomiques et même politiques. trancher en énonçant formellement lité, des années 1950 aux années l’identité entre le roumain et le mol- 1970 n’a cessé de se rapprocher, La renaissance progressive du dave comme langue littéraire. voire de s’aligner sur le roumain, sentiment national des Roumains en abandonnant les fantaisies in- de la Moldavie soviétique a eu lieu Les participants soviétiques troduites sous la République auto- en parallèle avec l’apparition du na- (parmi lesquels des Moldaves) fu- nome moldave et dans les premières tional-communisme en Roumanie rent pris de court lors de l’exposé du années de la Moldavie socialiste. En à l’époque de Nicolae Ceauşescu. linguiste italien Carlo Tagliavini au fait, les memes linguists qui se po- L’histoire de la Bessarabie entre les huitième Congrès international de saient en défenseurs de la these de deux guerres est très peu connue, de linguistique et philology romane, à l’indépendance du moldave étaient meme que la mémoire des deporta- Florence en 1956. en effet, le titre pour beaucoup dans cette evolution. tions de l’époque stalinienne, de la exact de cette communication éta- Le rapprochement du roumain con- collectivization de l’agriculture, de it: “Une nouvelle langue romane, le cerne toute la production écrite du l’éradication de la foi religieuse, sont moldave?” La seule difference entre moldave, qu’il s’agisse des creations fondues dans le passé nébuleux (ou le roumain et le moldave littéraire, littéraires ou des traductions, don’t l’absence du passé) propre à l’Homo c’est l’écriture, ce qui ne constitue le nombre s’accroît pendant cette sovieticus. pas un critère suffisant (l’alphabet période, ou des textes de non-fiction. cyrillique était aissi utilize par la La politique soviétique de des- M. Bruchis en fournit maints exem- langue roumaine jusqu’au milieu truction des bibliothèques et de ples, y compris à travers l’évolution du XIX-e siècle), concluait le ro- tous les témoins du passé roumain de la terminologie politique. La con- maniste italien, après avoir rappelé de la province, la russification force clusion de M. Bruchis, énoncée à que dans la langue et la literature et la domination des elites russes et plusieurs reprises, est formelle: il y roumaine il y a des particularismes ukrainiennes ont achevé d’aliéner les a eu pleine identification des formes régionaux moldaves, mais aussi Roumains de Moldavie qui se sont littéraires de la langue nationale transylvains et valaques. L’auteur replies sur la défence de la langue et moldave avec le roumain. de cette communication devra at- de l’héritage classique antérieur au tendre quinze ans pour obtenir de la Bien avant l’explosion de 1989, XX-e siècle. Il en résulte un mélange part de ses collègues moldaves une tout au long des trois décennies qui de patriarcat, de folklore et de nost- réponse aux questions qu’il posait. la precedent, on assiste en Moldavie algie d’un mythique âge d’or. Ce n’est qu’en 1972, au congrès de à l’échec de la tentative, inaugurée À l’intérieur de ces elites roumai- Bologne, que la linguiste moldave T. en 1924, de creation d’une langue nes, la rupture entre les partisans Iliasencu amorça une réponse qui littéraire, nationale, distincte du ro- du president Mircea Snegur, d’une cependant ne convainquit meme umain.” (p. 178) part, et des jeunes groupés autour pas les romanistes soviétiques (non “Un coup d’oeil même rapide sur du Front Populaire, d’autre part, moldaves): “Le moldave est le rou- l’émergence des nouvelles elites po- est trop récente pour pouvoir être

74 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  ISTORIE analysée plus en detail. Il apparaît mere-patrie.” (p. 349) l’autosuffisance alimentaire et qui toutefois que Snegur et les ex-com- “Une raison supplémentaire du représentent 53 % du total de la po- munistes qui l’entourent semblent déséquilibre des échanges commer- pulation, ce qui fait de la RM le pays advantage intéressés par le maintien ciaux moldaves s’explique par le le plus rural d’Europe. des relations économiques et peut- rôle de locomotive de la consum- D’autre part, cette prospérité être politiques avec l’ex-URSS, par mation des ménages qui n’a ces- nouvelle est entretenue par les en- des réformes qui rappellent, grosso sé d’augmenter depuis 2000 à des vois massifs d’argent des 700 000 modo, la période des réformes de Ni- rythmes très soutenus: 18,5 % en à 800 000 travailleurs moldaves colas II de 1905 à 1917. À son tour, 2003, 10,1 % en 2005, avec, pour le expatriés, envois qui représentent le Front populaire prone une uni- rested u temps, une moyenne an- plus d’un milliard de dollars par on rapide avec la Roumanie et des nuelle supérieure à 6 %, et ceci en an, c’est-à-dire environ 36 % du négociations avec l’Ukraine pour le dépit de l’inflation. À son tour, la PIB. Ce qui place la RM au premi- retour à la Moldavie des territories cause de cette hausse s’explique par er rang mondial et leur nombre ne de la Bessarabie historique ratta- la conjugaison de plusieurs facteurs: cesse d’augmenter surtout depuis chées par Staline à cette république. la bonne tenue de la monnaie nati- l’adhésion de la Roumanie à l’UE, Il est evident pourtant que Kiev onale, la hausse du salaire moyen à le 1-er janvier 2007. par ailleurs, on n’acceptera pas de telles modificati- 163 $ en 2007 et le niveau bas du estime jusqu’à 800 000 le nombre de ons de frontière, car les colonisations chômage. Cette relative prospérité Moldaves ayant demandé la natura- massives des cinquante dernières est due à son tour à tout un ensem- lization roumaine ce qui leur permet années ont modifié complètement la ble de raisons: une politique éco- de tenter leur chance dans les pays de composition ethnique de ces regions. nomique stricte des gouvernements l’UE. Il faut noter qu’environ 60 % de D’autre part, tout comme en 1917- Tarlev; l’existence et l’extension de ces expatriés travaillent en Russie et 1918, les nationalists ukrainiens (ou l’économie de l’ombre avec environ environ 20 % en Italie. du moins une partie d’entre eux) 15 % de la population active (plus Plus important encore, la RM a continuent de considerer la Molda- de 200 000 salariés) qui travaillent bénéficié depuis 2004 de l’aide mas- vie comme une province ukrainien- au noir dans des enterprises non en- sive des institutions internationals ne et sont hostiles à toute solution de registrées et qui, par consequent, ne comme la Banque mondiale, l’UE détachement de leur république de paient pas de taxes professionnelles et les différentes agencies des Nati- sa façade sud-ouest. ni impost mais n’assurent pas non ons-Unies pour subvenir aux pertes La proclamation de l’indépendance plus une couverture sociale; le sec- induites par l’embargo russe, les sé- de la Moldavie n’a pas eu comme teur “gri” avec 35 à 40 % du person- cheresses de 2003 et 2007 et par la résultat une large reconnaissance nel travaillant dans des enterprises degradation de la balance commer- internationale, ni l’arrivée des cre- légales sans être déclaré. ciale. dits et des investisseurs occidenta- Un des corollaries de cet aspect est Impulses par l’action des grandes ux, qui préfèrent toujours traiter la diminution constante du nombre institutions financiers internatio- directement avec Mikhaïl Gorbat- de personnes vivant en dessous du nals, les IDE ont à leur tour double chev puis avec Boris Eltsine. D’autre seuil de pauvreté (moins de 1 $ par entre 2003 et 2004 et 2004-2007, part, l’accueil tiède fait par les offi- jour), qui passé de 80 % du total de alors que la dette extérieure bru- cials de Bucarest à l’annonce de la population en 2000 à 29 % en te n’a cessé de baisser, passant de l’indépendance moldave a refroidi 2005. Ces personnes sont majori- 133,6 % du PIB en 2000 à 74 % en l’enthousiasme de ceux qui prévoyai- tairement issus de milieux ruraux 2006.” (p. 394) ent une reunification rapide avec la où l’on pratique depuis longtemps

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 75  ISTORIE

GHERVAS, STELLA. «La Moldavie est un concentré d’histoire européenne»: [interviu] / Stela Ghervas; cons. An- gelina Olaru // Regard sur l’Est. – 2010. – 1 mart. istoriei culturale şi politice euro- Paris, Editura MSH, 2008), tradusă pene. În anul 2009, Domnia Sa a de Olja Petronič şi Snežna Spaso- fost distinsă cu Premiul Guizot al jevič (Belgrad: Biblioteka XX vek, Academiei franceze pentru cartea 2010). Conferinţa a avut loc la Bel- Reinventarea tradiţiei. Alexandre grad (Serbia), în Centrul Cultural Stourdza şi Europa Sfintei Alianţe. Francez, 24 septembrie 2010; Pentru această carte în 2010 a ob- Conferinţă cu tema: “Unde ţinut Premiul Xenopol al Acade- este Europa?” cu ocazia apariţiei miei Române. Alexandre Stourdza în limba macedoneană a lucrării şi Europa Sfintei Alianţe”. Pentru “Lieux d’Europe: myths et limites”. aceeaşi carte în 2010 a obţinut pre- Conferinţa a avut loc la Scopje miul Xenopol al Academiei Româ- (Macedonia), “Lieux d’Europe: ne. mythes et limites”. Conferinţa a Stella Ghervas este autor de nu- avut loc la Skopje (Macedonia), meroase lucrări, inclusiv peste 30 Centrul de Cooperare francez “Jean de studii de specialitate dedicate is- Monnet”, 23 septembrie 2010; toriei culturale şi politice europene Colocviu: “Relaţiile Rusiei cu În numărul din 1 martie al anului şi în special relaţiilor intelectuale România şi ţările din Sud-Estul Eu- 2010 găsim pe paginile publicaţiei între ţările Europei de Est şi de Vest ropei, sec. XVIII-XX. Institutul de franceze Regard sur l’Est un interviu în secolele XIX şi XX. studii sud-est europene, Academia cu Stella Ghervas, în care evocă isto- A scris mai multe articole şi de Ştiinţe, Bucureşti; Colocviu: ria Europei şi devenirea ţării în care rapoarte privind probleme de “Relaţiile Rusiei cu România şi s-a născut, Moldova. geopolitică în lumea ortodoxă, ţările din Sud-Estul Europei”, Înainte de a expune artico- probleme politice şi culturale. sec. XVIII–XX. Institutul de Stu- lul, amintim câteva date despre Este şi autoarea a două monografii dii Sud-Est Europene, Academia protagonistă. Stella Ghervas, de privind mişcările politice şi religioa- de Ştiinţe, Bucureşti; Institutul de origine din Basarabia, a locuit mai se din prima jumătate a secolului Studii Slave, Academia de Ştiinţe, mult timp în Rusia şi Ucraina, astăzi al XIX-lea (Europa Sfintei Alianţe, Moscova. Colocviul a avut loc la fiind stabilită în Elveţia. În ceea ce Restaurarea), coordonatoare şi edi- Bucureşti, Casa Academiei, 15 sep- priveşte formarea în plan personal tor a două volume colective despre tembrie 2010; şi intelectual, Domnia Sa a urmat istoria şi geografia Europei, cu Conferinţă: “Europa lărgită: re- un traseu în totalitate european. un accent special asupra prob- descoperirea unei topografii men- Stella Ghervas este doctor în is- lemei identităţii europene (din- tale”. Centrul Panthéon, Sala de torie la Universitatea din Bucureşti, tr-o perspectivă în acelaşi timp Consiliu, Paris, 12 iunie 2010, Casa doctor în ştiinţe umaniste la comparativă şi transnaţională). Academiei, 15 septembrie 2010. secţiunea studii europene la Uni- Pe parcursul anului 2010, Stella Seminar: “Opţiuni pentru o versitatea din Geneva, are un mas- Ghervas a participat la mai multe Europă politică, după Tratatul de terat în filozofie şi ştiinţe politice la conferinţe: la Lisabona?” Institutul de Studii Universitatea din Sankt Petersburg, Conferinţă cu tema: “Europa: Avansate, Paris, 11 iunie 2010; studii postuniversitare la Institutul Ce? Unde? Cum s-o recunoşti?”, Colocviu internaţional: “Sistem- european al Universităţii din Ge- cu ocazia apariţiei în limba sârbă lume şi state semi-periferice” In- neva. Este şi cercetătoare la Insti- a lucrării “Lieux d‘Europe: my- stitutul de Istorie al Academiei de tutul de studii avansate la Paris şi thes et limites” (coordonată de Ştiinţe a Moldovei, Facultatea de director asociat de studii la Maison Stella Ghervas şi François Ros- Istorie şi Filosofie a Universităţii des Science de l’Hommes din Paris. set, Paris, Editura MSH, 2008), de Stat din Moldova, Universitatea Din ianuarie 2011 a fost invitată ca tradusă de Olja Petronić şi Snežana “Federico II” din Napoli, IEA-Paris, profesor asociat la Universitatea Spasojević (Belgrad : Biblioteka Chişinău, 2-3 iunie 2010 Chişinău, din Chicago (SUA). XX vek, 2010).”Lieux d’Europe : 2-3 iunie 2010. Stella Ghervas consacră lucrările myths et limites” (coordonată de Interviuri: sale scrise cu ardoare şi exigenţă Stella Ghervas şi François Rosset, “Am Evropska unija Lek totalita- 76 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  ISTORIE rizma protiv i nacionalizma” (Uni- ainsi. J’espère que les Moldaves vont de mobilité maximale, constituent unea Europeană este un antidot enfin se donner le droit de décider aujourd’hui un groupe prometteur. pentru totalitarism şi naţionalism) librement de leur avenir. Finalement, l’atout de l’Occident, ce // Danas (Serbia). – 2010. – 1 oct. Vous venez de recevoir le prix sont ses moyens matériels. Ici, il y “Mesta Evrope” în emisiunea Guizot de l’Académie française en a moins mais on trouve des cher- Grad // Radio Beograd 2 (Serbia). pour votre livre. Comment êtes- cheurs capables et ambitieux. Cela – 2010. – 25 sept. Danas (Serbia) vous parvenue à vous imposer dans me fait penser à une phrase du cé- 2010. – 1 oct. „Mesta Evrope” în un milieu académique où la con- lèbre roman Neige de l’écrivain turc emisiunea Grad // Radio Beograd 2 currence est forte? Sur quels projets Orhan Pamuk: «Nous ne sommes (Serbia). – 2010. – 25 sept. travaillez-vous? Que pensez-vous pas bêtes, nous sommes seulement pauvres». Il y a, en Moldavie, un „Când Rusia, Austria, Prusia au du milieu académique moldave? potentiel intellectuel que d’autres semnat Sfânta Alianţă în 1815 ...” Je me positionne sur un créneau pourraient lui envier! // Radio Canal Académie (Franţa), relativement nouveau. J’incarne (Franţa), emisiunea “Astăzi în isto- trois visions complémentaires de Pour rester dans le sujet de votre rie”. – 2010. – 25 apr. l’Europe, alors que les oppositions livre, de quelle façon le 19e siècle peut-il nous aider à comprendre “La Moldavie est un concentre se font jour quand on raisonne par l’Europe d’aujourd’hui? d’histoire européenne” („La Mol- paires (Occident/Sud-Est, Sud-Est/ davie est un concentré d’histoire Russie, Russie/Occident). Un de mes L’époque de la Sainte-Alliance européenne” (Moldova este un projets de recherche, que je mène en n’était pas encore nationaliste. La concentrat de istorie europeană) // ce moment à l’IEA-Paris, porte sur «géographie mentale» de l’Europe Regard sur l’Est. – 2010. – 1 mart. L’Europe élargie, de la Sainte-Alli- était très différente de ce qu’elle est ance au traité de Lisbonne. Il part aujourd’hui, ses contours étaient „Entre Europe et Russie” („Entre de l’idée que, pour comprendre le moins nets, sa composition plus Europe et Russie” (Între Europa şi processus en cours de construction mélangée. Il n’y avait pas encore Rusia) // France 24, emisiunea Fo- européenne, il faut considérer toute eu les transferts de populations et cus. – 2010. – 26 febr. l’Europe et donc aussi ses franges les nettoyages ethniques du 20e „Intervista a Stella Ghervas: Est et Sud-Est. Et il faut remonter siècle. Prenez Jean Capodistrias: Uniti si vince”Nişte intelectuali // au-delà de 1945, année qu’on con- il est né à Corfou, a étudié en Ita- L’Agenda (Italia). – 2010. – Iun. sidère généralement comme le point lie, est devenu ministre des Affaires (Nr. 6). zéro de la construction européenne: étrangères du tsar Alexandre Ier, Nişte intelectuali // Radio Eu- c’est-à-dire revenir à l’époque de la puis président de la Grèce. Pouvez- ropa Liberă (Moldova). – 2010. Société des nations, et même avant, vous penser un personnage plus eu- Reproducem extrase din interviul à celle du Congrès de Vienne. Ça ropéen que lui? Alexandre Stourdza publicat în revista franceză. peut paraitre raisonnable, mais ce avait été son secrétaire particulier “Angelina Olaru: Après quinze n’est pas du tout conformiste! Je et il parlait six langues. C’est ainsi ans passés en Occident, dans quel travaille également sur l’histoire de qu’il a eu la chance d’avoir entre état retrouvez-vous aujourd’hui la la mer Noire, de l’Antiquité à nos les mains l’ébauche du traité de la Moldavie? jours, espace d’échanges qui forme Sainte-Alliance rédigée par le tsar et Stella Ghervas: Dans un équilibre un tout. Evidemment, ces travaux de la mettre dans la forme que nous à la fois dynamique et complexe. concernent aussi la Moldavie, car lui connaissons. Bien qu’Alexandre Le pays est tiraillé entre Occident, elle est un concentré d’histoire eu- Stourdza soit le personnage central Russie et tentation du repli. Par- ropéenne – elle s’est trouvée sur un de mon ouvrage, il y apparaît sur- allèlement, il tente de se positionner point de fracture entre les intérêts tout comme l’observateur du monde vis-à-vis de la Roumanie. La ques- géopolitiques des puissances du con- qui l’entoure. Ce qui m’a intéressée tion n’est pas nouvelle et, depuis le tinent, ce qui y a créé des divisions en lui, c’est surtout la façon dont il traité de Bucarest de 1812, la Bessar- arbitraires. concevait l’Europe au début du 19e abie s’est toujours tournée tantôt Quant au milieu académique de siècle. Il a participé au Congrès de d’un côté, tantôt de l’autre, selon les Chisinau, j’y ai rencontré des gens Vienne, a connu le poète allemand fortunes militaires des grandes puis- extraordinaires. Je dois mentionner Goethe, a dialogué avec Joseph de sances européennes. La question la «nouvelle génération» d’historiens Maistre (un des esprits les plus bril- s’est posée de nouveau au début des du Forum Plural (Igor Casu, Andrei lants de son temps), il a inspiré les années 1990. Aujourd’hui, la Mol- Cusco, Petru Negura, Virgil Paslar- Règlements organiques des Prin- davie est à un carrefour. Mais cela iuc…), ainsi que des écrivains, cipautés danubiennes et il a milité ne signifie pas que la soumission à comme Emilian Galaicu-Paun[2] pour la cause de l’indépendance de la volonté des grandes puissances est et Dumitru Crudu. Ces cherch- la Grèce… Le système européen de une fatalité et qu’il en sera toujours eurs, formés dans des conditions cette époque n’a pas très bien fonc-

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 77  ISTORIE tionné parce qu’il était trop rigide: les anciennes structures de l’Etat l’Est et du Sud-Est. Si je peux utiliser il a mené aux révolutions de 1848 empêchent son activité. Peut-on une métaphore, le grand problème, et à la Guerre de Crimée. Mais c’est sortir d’une telle impasse poli- avant 2004, c’était d’arriver à se une expérience européenne intéres- tique? marier malgré l’opposition de la sante, qu’il faudrait regarder avec Le changement politique s’est fait belle-famille (la Russie); mainte- un œil neuf. L’Union européenne, au travers de l’Etat de droit, ce qui nant, il faut organiser la vie en mé- en adoptant les valeurs de la libre- est une bonne chose. N’en déplaise nage! En Occident, le problème est circulation et de la diversité, nous à Robespierre ou à Lénine, il n’y a que la notion politique d’«Europe» renvoie à cette époque où on n’avait pas d’exemple de révolution qui ait a été centrée sur les pays fondateurs pas encore commencé à poser des fils débouché sur la stabilité politique de la Communauté européenne. de fer barbelés entre les nations. De et la prospérité. On n’a jamais con- Culturellement, c’est ce que certains ce point de vue, elle est en train de struit grand-chose avec la violence appellent «l’Europe des cathédrales réparer une partie des dégâts que ou l’extrémisme. Au contraire, les gothiques». Aujourd’hui, celle-ci est l’excès de nationalisme a causés en expériences de renouveau qui ont entrée sur les territoires de tradition Europe. marché ont été celles où on a re- slave et gréco-byzantine. Il faut que Pensez-vous qu’il soit possible construit patiemment, morceau par chacun apprenne à considérer les que la Moldavie change, sans reve- morceau, une société et un État qui modes de pensée des autres. C’est un nir au passé? fonctionnent. La Moldavie n’est pas processus d’apprentissage mutuel. Si les institutions de l’Union arrivent à Pour ne pas revenir au passé, il une exception: il faudra réformer dépasser ce stade, alors ce sera un faut d’abord le connaître et c’est les structures de l’administration ménage durable. là la contribution de l’historien. Il publique qui sont obsolètes tout en faut comprendre la géopolitique conservant celles qui donnent satis- Les valeurs de l’Europe poli- européenne pour aborder la situa- faction. C’est une œuvre de longue tique unissent-elles les peuples ou tion de la Bessarabie. Parce qu’elle haleine qui exige de la patience et constituent-elles une pomme de est située à l’ouest de la mer Noire, même de l’obstination… Et beau- discorde du fait de la disparition elle s’est trouvée à la fin du 18e coup de dialogue. de l’indépendance nationale, de siècle sur le chemin de l’Empire des Quels sont, selon vous, les dan- l’Etat supranational, etc.? Même tsars, qui poursuivait sa politique gers qui guettent les intellectuels Adam Michnik parle de la «chris- d’expansion en direction de Con- moldaves? tophobie devenue ‘politiquement correcte’ pour les élites politiques stantinople et de la Méditerranée. Le danger est toujours le même: européennes»… Les motivations de l’entrée de la confondre les faits et les opinions. La Russie dans cette région ont surtout Moldavie vit une époque d’espoir. Il La Suisse a déjà vécu un tel pro- été stratégiques et économiques. ne faut pas laisser les enthousiasmes cessus, qui prend du temps. Il se crée Maintenant, si la Moldavie sou- et les rêves se transformer en radi- une double logique, entre une UE haite vraiment aller en Europe, sa calismes stériles qui s’affrontent. gardienne des valeurs communes et classe politique a sans doute raté le Car les idéologies falsifient sou- les réalités de chaque Etat. Si c’est premier train. Mais elle a aussi été vent l’histoire. Quant aux intel- bien géré, cela peut devenir un atout entravée: avant d’accéder à l’Union, lectuels qu’on a appelés aux postes et un facteur de stabilité. Tout dépen- elle devra régler ses problèmes ter- politiques, ils font un pari difficile: dra de la sagesse de ceux qui condu- ritoriaux. Tant qu’il y aura une faire face aux problèmes pratiques isent aujourd’hui cette intégration. armée russe en Transnistrie, cela sans renoncer à leurs idéaux. Passée Pour le reste, il y a encore du tra- rendra la négociation difficile. La l’euphorie, il faudra reconstruire le vail à faire à Bruxelles pour que ces Russie a ses raisons géostratégiques pays petit à petit. Il faudra faire en valeurs soient bien établies et con- de vouloir rester présente. C’est tout sorte que les femmes et les hommes sensuelles. Prenez celle de la liberté le problème. Si cette région ne veut qui ont émigré pour gagner leur vie du commerce, avec l’abaissement pas revenir en arrière, il faudra aient envie d’y revenir. Le futur ne des barrières douanières: formulée faire en sorte qu’elle ne soit plus sera pas toujours rose et il ne faud- ainsi, elle a causé de fortes opposi- continuellement dominée par des rait pas qu’ils se découragent. tions dans les pays où il y avait la hégémonies étrangères. Pour cela, il crainte de perdre des emplois à On évoque de plus en plus une est nécessaire que la Moldavie soit cause de la concurrence d’autres crise identitaire au sein de l’UE intégrée à un système européen qui pays de l’Union. L’Occident a connu élargie. De quoi s’agit-il? garantisse la paix et la sécurité. En une petite phobie du «plombier po- cela, l’UE apparaît comme une voie L’UE a aussi ses propres difficul- lonais». Pour la religion –qui con- de sortie. tés. Elle est née dans les années 1950, stitue une valeur essentielle à l’est dans un contexte de guerre froide, Même si le nouveau gouverne- et au sud de l’Europe–, on a avancé dans les pays d’Occident. Mainte- ment a été démocratiquement élu, dans le consensus: le traité de Lis- nant, ces pays sont réunis à ceux de 78 Imaginea Republicii Moldova în străinătate  ISTORIE bonne a définitivement intégré les tradition orthodoxe, il y a eu des in- des Moldaves de Roumanie. Ou héritages religieux dans son préam- fluences russes, mais pas seulement. alors, il faudrait faire un monument bule. Donc, oui, il reste de la «chris- L’homogénéisation ethnique est une au tsar Alexandre Ier, en tant que tophobie» en Europe, mais c’est un voie sans issue. Sur le plan de la fondateur de cette «nation»! Pour le phénomène qu’il faut rattacher à langue, j’ai pris position clairement: reste, ce peuple ballotté contre son certaines formes occidentales de na- il n’y a pas de langue «moldave». A gré par les empires a su d’une part tionalisme; cela ne me paraît pas un quel titre? Une langue n’est pas le conserver l’authenticité de ses tradi- risque au niveau de Bruxelles. Au monopole d’un Etat, elle appartient tions et de l’autre intégrer des élé- contraire, l’Union aura tendance à à ceux qui savent la parler et c’est ments divers. s’opposer aux extrémismes au nom tout. Le français est parlé en France, Que souhaitez-vous à la Molda- de ses propres valeurs. en Belgique, au Canada et en Suisse, vie pour son avenir? pour n’en citer que quelques-uns, Les chercheurs français ou su- Je souhaite trois choses aux Mol- et je n’ai jamais vu les Suisses ro- isses s’intéressent-ils à la situation daves: qu’ils restent unis, libres et mands revendiquer le fait qu’ils par- en Moldavie? Quel regard portent- ouverts d’esprit. La Moldavie devrait lent autre chose que du français. En ils sur les efforts des communistes laisser derrière elle l’idéologie micro- vérité, on appelle cette langue «rou- pour créer une «identité nationale nationaliste des gouvernements pré- maine», non en référence à l’Etat de moldave»? cédents, pour découvrir ce qui ras- Roumanie, mais à «romain», pour J’aimerais faire une mise en garde: semble ses citoyens et ce qui les unit dire qu’elle descend du latin. Donc parler d’une identité nationale mol- à l’Europe. Ce pays est une terre de polémiquer sur l’usage de ce mot me dave est très ambigu. Objectivement, passage, un pont entre les cultures. paraît déplacé. Quant à la Répub- l’histoire de la Bessarabie depuis Une façon pour la Moldavie lique de Moldavie, c’est-à-dire la 1812 n’est pas une histoire «nation- d’affirmer son européanité serait Bessarabie, je ne vois pas comment ale». Les Moldaves ne forment pas d’adopter la devise de l’Union eu- un traité d’annexion signé entre un une «ethnie pure» ou quelque chose ropéenne: «Unis dans la diversité» Tsar russe et un Sultan ottoman en de ce genre, mais partagent une ou, mieux encore, celle de la Suisse, 1812 aurait pu fonder une identité histoire commune sur un territoire mon pays d’accueil: «Un pour tous nationale particulière et distincte pluriel. Il y a un fond roumain, une et tous pour un».”

Imaginea Republicii Moldova în străinătate 79  SUMAR

SUMAR

Biblioteconomie...... 3

Expoziţii...... 8

Politică...... 9

Economie...... 29

Arta militară...... 36

Învăţământ...... 40

Vinificaţie...... 42

Sculptură...... 44

Pictură...... 46

Muzică...... 50

Ştiinţa literaturii...... 52

Literatura artistică...... 55

Istorie...... 72

Bun de tipar: 05. 05. 2012 Apărut: 2012

Coli de tipar: 10, 0 Tiraj: 50 ex.

Tiparul sub comanda nr. 4 executat la Imprimeria BNRM, str. 31 August 1989, 78 A, Chişinău

80 Imaginea Republicii Moldova în străinătate