An. V, nr. 2 (48), FEBRUARIE 2016 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANA ŢILOR Revist ă de istorie şi cultur ă Anul V, nr.2 (48), februarie 2016 Editat ă de Asocia ţia Cultural ă MEMORIA OLTULUI Director: Ion D. Tîlv ănoiu Comitetul de redac ţie: Dr. Aurelia Grosu, dr. Mircea Şerbu, dr. Nicolae Scurtu, Ion Andrei ţă, Jean Lupu, Dumitru Botar, Jeana P ătru, Cornel Manolescu, Floriana Tîlv ănoiu, Costel Vasilescu, Vasile Radian. Plan şele noastre: 1. Alecu Constantinescu (1851-1932), mare proprietar la Grojdibodu- Romana ţi, avocat, primar al ora şului Caracal, senator, deputat şi prefect de Romana ţi (imagine din colec ţia d-lui Nicu Vintil ă). 2. Sus: Scriitorul şi gazetarul romana ţean Mircea Damian (1899-1948) la cenaclul Sbur ătorul condus de criticul literar E. Lovinescu (caricatură de Neagu R ădulescu). Jos: D. Caracostea ţinând un discurs la Academia Român ă. Între ascult ători sunt Liviu Rebreanu şi Mihail Sadoveanu. 3. Dou ă ziare importante ap ărute la Caracal în perioada interbelic ă: Vremea (1 mai 1928- 15 aprilie 1934), condus de Şt. Ricman şi Romana ţul (12 decembrie 1926- 15 aprilie 1928; reapari ţie 1937-1945, devenit Romana ţul şi Oltul ), condus de Ştefan Oprescu. 4. Poetul basarabean Grigore Vieru primit cu c ăldur ă în gospod ăria me şterului popular Ştefan Tru şcă din Româna lâng ă Bal ş în mai 2002. Îl înso ţesc oamenii de cultur ă olteni: Visi Ghencea, Constantin Voinescu, I. Smedescu şi poetul George Ţă rnea (imagini din arhiva d-lui V. Ciurea). www.memoriaoltului.ro 1 An. V, nr. 2 (48), FEBRUARIE 2016 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR CUPRINS 1. Ion Andrei ţă - Cu Grigore Vieru la Paris ………………………………………./3 2. Cornel Manolescu- Avanpremier ă editorial ă. Conduc ătorii ora şului Slatina (VII)………………………………………………………………………../7 3. Dumitru Botar- Prin Caracalul de alt ădat ă……………………………...…..../21 4. Ilie Dumitru- Memoria locului. Importan ţa studierii toponimiei …………….../24 5. Viorel C ălug ăru, Ion Tîlv ănoiu- Hot ărnicia mo şiei Brane ţi din jude ţul Romana ţi………………………………………………….……………………..../29 6. Costel Vasilescu- Romana ţii, Oltul şi Doljul, c ăminul ospitalier al refugia ţilor moldoveni ………………………………………………………………………..../36 7. Cornel Manolescu- Alecu Constantinescu- avocat, primar, senator, deputat şi prefect …………………………………………………………………………..../43 8. Nicu Vintil ă- Inedit. Memoriile prefectului de Romana ţi Al. Constantinescu, 1917 (I) …………………………………………….............................................../48 9. Mircea Damian- Cenacluri literare …………………………………………..../58 10. Ion Z ăuleanu- Jude ţul Romana ţi în izvoarele documentare (III)……………./65 11. dr. Ştefan Grigorescu- Regulamentul organic şi primele alegeri din Olt şi Romana ţi (1831) …………………………………………………………………./73 12. Jeana P ătru- Restituiri. Mari filantropi caracaleni: Ion Hagiescu-Miri şte …../77 13. dr. Aurelia Grosu- Inedit. Jurnalul artistic al maestrului Spiru Vergulescu (XII)…………………………………………………………../82 14. C ătălin Barbu, Mihai Barbu- Vechii proprietari ai mo şiei Mierle ştii de Sus, jud. Olt ……………………………………………………………………………….../87 15. Ion Tîlv ănoiu, Vasile Radian- Drama înv ăţă torilor refugia ţi din Olt şi Romana ţi………………………………………………………………………...../91 16. Teodor Nedelea- Scriitorul Eugen Barbu jandarm la Caracal şi Piatra-Olt .../95 17 . Calendarul Memoriei Oltului şi Romana ţilor. Februarie …………………..../97 18. Pentru biblioteca dumneavoastr ă………………………………………….../100 19. dr. Nicolae Scurtu- Inscrip ţii. Note despre începuturile literare ale lui Demetru Iordana ……………………................................................/101 Câteva note despre Dumitru Caracostea ……………..…/108 20. Vasile Radian, Ion Tîlv ănoiu, Floriana Tîlv ănoiu- Monumentele eroilor din comuna Tia Mare (I) …………………………………........................................./110 21. Ciuc ă Lavinia Maria- Monumentul eroilor din satul Doanca ......................../111 ISSN 2284 – 7766 Tiparul executat la Editura Hoffman www.EdituraHoffman.com Tel./fax: 0249 460 218; 0740 984 910 www.memoriaoltului.ro 2 An. V, nr. 2 (48), FEBRUARIE 2016 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR Cu Grigore Vieru, la Paris Ion Andrei ţă Nu fac parte dintre cei care l-au cunoscut de mult şi îndelungat pe Poet, de şi citisem cam tot ce se publicase din poezia lui în ţar ă, cu mult timp înainte de Decembrie 1989. Mi s-a p ărut a fi un sfânt, şi tocmai de aceea nu am c ăutat cu orice pre ţ s ă m ă strecor în inima lui. Cele câteva întâlniri întâmpl ătoare, „de grup”, m-au convins cu atât mai mult s ă-l iubesc de la distan ţă , mai ferit şi mai trainic, într-o t ăinuit ă complicitate cu opera lui, a şa cum te închini unui sfânt din Calendar, în singur ătate, cu sfial ă, dup ă ce i-ai cunoscut via ţa de martir. Dar a venit ( şi) clipa fast ă, pe care n-o puteam ocoli – şi, m ărturisesc, nici n-aş fi dorit. Grigore Vieru sosise la Paris, în prim ăvara anului 1999, cu un grup de scriitori din Basarabia. Trebuie, mai întâi, s ă dau o mic ă explica ţie: M ă aflam la Paris, în calitate de corespondent (voluntar) al ziarului „România liber ă” (în redacţia c ăruia lucram, de fapt, de aproape 20 de ani) ca înso ţitor al nevestei Grigore Vieru, ,,poe tul pereche mele, Lia-Maria Andrei ţă (doctor în Drept şi artist poetului nepereche” (imagini din plastic) diplomat al Ministerului Afacerilor Externe, arhiva V. Ciurea, Slatina). în post la Ambasada României în Fran ţa. Înc ă o explica ţie necesar ă: Împreună cu un francez, românofil şi românofon, descoperit întâmpl ător (a c ărui deviz ă este: „România nu-mi apar ţine, dar eu apar ţin României”) Jean-Yves Conrad (mai târziu, autor al unei c ărţi valoroase: „România, capitala… Paris ”, ap ărut ă şi la noi, la Editura „Junimea” din Ia şi; devenit doctor Honoris Causa al Universit ăţ ii din Suceava) – împreun ă, deci, cu acest prieten ad-hoc ( şi r ămas pe via ţă ) editam, în condi ţii grafice modeste, publica ţia bimestr ă „Scrisoare din România” („La lettre de Roumanie”) în francez ă, în care cele dou ă pagini din mijloc erau consacrate fra ţilor de peste Prut: „La carte postale de Bessarabie” („Carte po ştal ă din Basarabia”) şi „Telex de Bucovine”. Pân ă să-l fi întâlnit, la Visi Ghencea, Virgil Dumitrescu, Grigore Vieru, George Ţărnea Paris, pe Grigore şi câţiva politicieni locali la Slatina (mai 2002). Vieru, noi pusesem www.memoriaoltului.ro 3 An. V, nr. 2 (48), FEBRUARIE 2016 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR drept moto sec ţiunii despre Basarabia celebrul şi înduio şă torul citat: „Si l’un de nos reves a été on est de parvenir jusqu’au Cosmos; j’ai personellement revé de traverser le Prut” („Dac ă visul unora a fost ori este s ă ajung ă în Cosmos, eu via ţa întreag ă am visat s ă trec Prutul”) – al ături de zicerea lui Eminescu: „Prononcer le nom Bessarabie este une protestation contre la domination russe” („A pronunţa numele Basarabia este una cu a protesta contra domina ţiei ruse”). …Şi, cum spuneam, a venit clipa. La invita ţia profesorului (basarabean, de origine) Valeriu Rusu, de la Universitatea din Aix-en- Provence (Departamentul Filologie Romanic ă şi Român ă) au sosit în Fran ţa câ ţiva scriitori de la Chi şin ău: poe ţii Grigore Vieru, Ion Hadârc ă, Iulian Filip, Vasile Romanciuc; Visi Ghencea, Grigore Vieru, George Ţărnea. I. Smedescu, editorii Ana şi Alexandru C. Voinescu, V. Dumitrescu în vizită la meşterul popular Banto ş – înso ţiţi de criticul şi Ştefan Truşcă din Româna - Oboga (mai 2002) . istoricul literar, academicianul Mihai Cimpoi, pre şedintele Uniunii Scriitorilor din Basarabia. A urmat o întâlnire în Salonul de Aur al Palatului Bèhaque, al Ambasadei, în care s-a vorbit numai române şte. A fost o m ărturisire cu sufletul pentru to ţi cei prezen ţi, o dovad ă de iubire şi solidaritate – sub Steaua lui Eminescu (de la a c ărui trecere în eternitate se împlineau o sut ă zece de ani). Când dorurile s-au mai molcomit, continuând a murmura pe un pahar de vin fran ţuzesc, Grigore Vieru se îndreapt ă spre mine, m ă ia de bra ţ tr ăgându-mă spre un col ţ mai lini ştit al înc ăperii. „Vino, frate Ioane – zice – vreau s ă-ţi d ăruiesc ceva”. Şi acolo, pe marginea ferestrei de care se va fi rezemat cândva Contesa de Bèhaque, şi-a rezemat Grigore coatele – şi a scris, într-o cărticic ă nu mai mare decât podul palmei: „Fratelui Ion, cu dragoste şi credin ţă în izbânda Drept ăţ ii Române şti. Hristos a Înviat! Gr. Vieru. 4 mai 1999. Paris”. Iar pe cealalt ă p ăginu ţă a ad ăugat: „Eminescu a Grigore Vieru, Ştefan Truş că şi George Ţărnea în faţ a fost şi r ămâne manualul cuptorului pentru ars ceramică din Româna. meu de baz ă de Limb ă www.memoriaoltului.ro 4 An. V, nr. 2 (48), FEBRUARIE 2016 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR şi Istorie Român ă, de Credin ţă şi N ădejde” – semnând. De unde s ă m ă fi ştiut? s ă-mi fi aflat numele? – m-am întrebat atunci, m ă întreb şi azi. Nu f ăcusem, cum se zice, cuno ştin ţă ; st ătusem în „stal”, printre auditori. M ă cuno ştea mai dinainte numai Mihai Cimpoi, dar înc ă nu apucasem s ă st ăm de vorb ă. La el s ă fi fost enigma? Nici ast ăzi n-am dezlegat-o – şi nici nu doresc s-o dezleg. A şa cum nu voi „deconspira” niciodat ă cuvintele de fr ăţ easc ă iubire ce s-au rostit între noi, în cele câteva minute cât am fost unul lâng ă altul. A doua zi (sau, poate, în aceea şi noapte) scriitorii basarabeni au plecat, cu trenul, spre Proven ţa, c ălăuzi ţi de profesorul Valeriu Rusu, împreun ă cu so ţia domniei sale. Eu şi amicul Jean-Yves ne-am înh ămat la revist ă, cu inten ţia de-a le-o oferi la întoarcere.