Moldelectrica
Energoproiect
Studiu de fezabilitate pentru interconectarea sistemelor electroenergetice ale Republicii Moldova și României
Partea 1: Evaluarea fezabilității și EIMSpentru primul proiect prioritar
Componenta A: Stația Back to Back (BtB) Vulcănești și LEA 400* kV Vulcănești-Chișinău
Task 6: Raport preliminar privind impactul asupra mediului și impactul social EIMS Scoping Report
Octombrie 2016
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 1
Denumire document: Task 6: Raport preliminar privind impactul asupra mediului și impactul social – EIMS Scoping Report
Data elaborării: Octombrie 2016
Specialitate Responsabilitate - Nume / Semnătură Capitol (cod - denumire)* Întocmit Verificat Aprobat Dr. ing. Cristina Dr. ing. Claudia Ing. Irene Samoilă Protecția mediului Bălăceanu Tomescu
Drd. ing. Oana
Protecția mediului Falup
Dr. ing. Valentin
Protecția mediului Rusu
Ing. Gloria Popescu Impact social
Dr. ing. Mathias
Impact social Gustavsson
Anja Karlsson Impact social
* În contract numele Proiectului se referă la LEA de 330 kV, vezi justificarea din capitolul 1.3
Evidenţa modificărilor documentului: Rev Nr. Cod fişă de modificare Data Rev Nr. Cod fişă de modificare Data
02Act.0
- 01 -
REPRODUCEREA, ÎMPRUMUTAREA SAU EXPUNEREA ACESTUI DOCUMENT, PRECUM ŞI TRANSMITEREA INFORMAŢIILOR CONŢINUTE ESTE
03.01 -
PERMISĂ NUMAI ÎN CONDIŢIILE STIPULATE ÎN CONTRACT. UTILIZAREA EXTRACONTRACTUALĂ NECESITĂ ACORDUL SCRIS AL ISPE S.A . Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 2
CUPRINS 1. INTRODUCERE 6 1.1 Activităţile propuse 6 1.2 Locaţia proiectului 6 1.3 Justificarea proiectului 7 1.4 Obiectivele și structura Raportului privind scopul EISM 9 2. CADRUL JURIDIC ŞI POLITIC 11 2.1 Cadrul juridic şi politic în Republica Moldova 11 2.1.1 Legislaţia de mediu, inclusiv ghidurile şi standardele naţionale pentru protecţia mediului 11 2.1.2 Cadrul juridic pentru achiziționarea unui teren (compensare) 12 2.2 Legislaţia UE în domeniul mediului 13 2.3 Regulamente şi legi internaţionale 14 2.4 Ghiduri şi standard internaţionale 15 3. DESCRIEREA PROIECTULUI ŞI ALTERNATIVE 17 3.1 Descrierea proiectului 17 3.1.1 Staţia “Back to back”Vulcănești 17 3.1.2 Staţia electrică 400 kV Chișinău 20 3.1.3 LEA 400 kV Vulcănești – Chișinău 22 3.2 Trasee alternative propuse 23 3.3 Analiza multicriterială pentru alegerea traseului LEA 28 4. STADIUL ACTUAL SOCIO-ECONOMIC ŞI DE MEDIU 33 4.1 Calitatea aerului 34 4.2 Schimbări climatice 35 4.3 Apă 35 4.4 Sol 37 4.5 Arii protejate 37 4.6 Mediul socio-economic 40 4.7 Utilizarea terenurilor 43 4.8 Monumente de patrimoniu cultural 46 5. IDENTIFICAREA PRELIMINARĂ A IMPACTURILOR POTENȚIALE 50 5.1 Mediul înconjurător 50 5.1.1 Impact potențial asupra geologiei, geomorfologiei și riscuri geologice 50 5.1.2 Impact potențial asupra solului 50 5.1.3 Impact potențial asupra apei 51
5.1.4 Impact potențial asupra calității aerului și schimbări climatice 51
5.1.5 Impact potențial al zgomotului și vibrațiilor 51 02Act.0
- 5.1.6 Impactul potențial vizual și asupra peisajului 52
01 -
5.2 Mediul ecologic 52
03.01 -
5.3 Mediul social și economic 52 Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 3 5.3.1 Impactul potențial asupra comunităților 53 5.3.2 Impact potențial asupra infrastructurii 54 5.3.3 Impactul potențial asupra patrimoniului cultural, arheologic și istoric 55 5.3.4 Impact potențial asupra sănătății umane 56 5.3.5 Impactul potențial asupra sănătății și securității muncii 56 5.3.6 Impactul potențial asupra terenurilor utilizate 57 6. TERMENII DE REFERINȚĂ PENTRU ESIA 59 6.1 Obiectivele EIMS 59 6.2 Structura preliminară a Raportului EIMS 60 6.3 Perioada de realizare a EIMS 60 7. IMPLICAREA PĂRȚILOR INTERESATE 62 7.1 Introducere 62 7.3 Diseminarea informațiilor 64 7.4 Programul de implicare a părților interesate 64 7.5 Mecanismul de sesizări 68 7.6 Monitorizare și raportare 69
Anexa A - Harta cu ariile protejate din zona traseelor propuse pentru LEA 400kV
02Act.0
-
01
-
03.01
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 4
Lista abrevierilor AIP Arie de impact a proiectului AP Arie protejată ASP Arii speciale protejate BERD Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare BEI Banca Europeană de Investiții BM Banca Mondială CA Curent alternativ CC Curent continuu CE Comisia Europeană CET Centrală electrică de termoficare (cogenerare energie electrică și termică) CP Cerințe de performanță (PR) DG Decizia Guvernamentală EIM Evaluarea impactului asupra mediului (EIA) ENSTO-E Rețeaua Europeană a Operatorilor Sistemelor de Transport Energie Electrică EP Principiile Ecuador EPA Agenția de Protecție a Mediului EPFIs Principiile Ecuador ale Instituțiilor Financiare EIMS Evaluarea impactului asupra mediului și social-economic (ESIA) ESM Evaluarea strategică de mediu (SEA) EU Uniunea Europeană FAO Organizația mondială pentru agricultură HG Hotărâre Guvern HVDC Curent continuu de înaltă tensiune IFC Corporația Internațională de Finanțare IMA Instalații mari de ardere (LCP) IPPC Prevenirea și controlul integrat al poluării kV kiloVolt LEA Linie electrică aeriană (OHL) MD Republica Moldova MGRES Centrală electrică de termoficare în Transnistria MW Megawatt NTS Rezumatul non-tehnic al proiectului (Non-technical Summary) OCL Ofițerul de legătură cu comunitățile locale (Community Liaison Officer) OM Ordin ministerial ONG Organizație Non - Guvernamentală OUG Ordonanță de Urgență a Guvernului PACT/PAM Plan de achiziție și compensare teren/ Plan de acțiune mutare PAMS Plan de acțiune mediu și social
PIP Politici de informare publică
PMMMS Plan de management și monitorizare mediu și social 02Act.0
- RO România
01 -
SE Sistem Electroenergetic
03.01 -
SEP Planul de implicare a părților interesate Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 5
SIC Situri de importanță pentru comunitate SMMS Sistemul de management al mediului și al factorilor sociali SMS Standarde de mediu și social UE Uniunea Europeană UMM Unitatea de management pentru mediu UTAG Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia UTAT Unitatea Administrativ Teritorială Transnistria VSC Convector sursă de tensiune
02Act.0
-
01
-
03.01
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 6
1. INTRODUCERE
1.1 Activităţile propuse
Obiectivul general al proiectului “Studiu de Fezabilitate pentru interconectarea sistemelor electroenergetice ale Republicii Moldova şi Romania” este de a prezenta studiile tehnice, economice, comerciale, de mediu, studiile de fezabilitate și documentațiile necesare Guvernului Republicii Moldova în scopul aprobării următoarelor investiții: Staţia „Back to back“ Vulcăneşti şi LEA 400 kV Vulcănești - Chișinău; Staţia „Back to back” şi LEA 330/400 kV Romania - Ungheni - Strășeni; Staţia „Back to back” şi LEA 400 kV Bălţi - Suceava. Primul studiu de fezabilitate va prezenta investiția prioritară Staţia "Back to back" Vulcănești și LEA 400 kV Vulcănești - Chișinău. Celelalte două studii de fezabilitate vor fi elaborate după implementarea cu succes a primului proiect.
Prezentul EIMS Scoping Report evaluează impactul social şi asupra mediului al primului Proiect: Staţia „Back to back" Vulcănești și LEA 400 kV Vulcănești - Chișinău.
1.2 Locaţia proiectului
Proiectul constă în realizarea unei LEA 400 kV Vulcăneşti - Chişinău cu o lungime de circa 149 km, a unei staţii noi „ Back to back" precum şi a unor modificări în staţia 400 kV Vulcăneşti ca urmare a interconectării asincrone între SE al Republicii Moldova şi SE al României şi în realizarea unor modificări în staţia existentă Chișinău 330/110/35 kV ca urmare a apariţiei tensiunii de 400 kV. Stația „Back to back" va fi amplasată în stația electrică existentă Vulcănești 400/110/35 kV,care se află la circa 6,0 km de nord-vestul oraşului Vulcăneşti. Traseul LEA 400 kV ce realizează legătura între staţiile electrice 400/110/35 kV Vulcăneşti şi 400/330/110/35 kV Chişinău trece prin șase districte, în partea de sud a Republicii Moldova: Chișinău, Ialoveni, Dubăsari Hâncești, Cimișlia, Taraclia, Cahul și o unitate teritorială autonomă Găgăuzia. Staţia existentă Chișinău 330/110/35 kV este amplasată la 6,0 km de sudul oraşului Chişinău. Distanţa este măsurată de la staţia electrică până la marginea oraşului (ultima
gospodărie). 02Act.0
-
01
-
03.01
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 7
Figura 1.2 Traseul propus pentru linia electrică și comunitățile traversate
1.3 Justificarea proiectului În 2009, Republica Moldova (MD) a aderat la Tratatul de constituire a Comunităţii Energetice Europene, care extinde politica energetică a statelor membre UE şi la cele din Europa de Sud-Est şi în 2010 a fost semnat protocolul privind Aderarea, fapt ce a permis Republicii Moldova să fie membru activ pe piaţa energetică regională şi europeană. Principalele obiective ale Tratatului Comunităţii Energetice sunt: Crearea unui spaţiu unic de reglementare pentru schimburile de energie electrică; Îmbunătăţirea securităţii aprovizionării în zonă şi dezvoltarea relaţiilor cu ţările vecine; Dezvoltarea concurenţei pe pieţele de energie electrică. Aderarea Republicii Moldova la Comunitatea Energetică Europeană oferă avantaje precum integrarea pe piaţa unică de energie electrică europeană, aderarea la ENTSO-E, atragerea investiţiilor etc. Integrarea pieţei de energie electrică a Republicii Moldova în piaţa internă a UE asigură o concurenţă reală, stabilirea preţurilor în mod transparent şi echitabil. Astfel, va creşte securitatea aprovizionării cu energie electrică a consumatorilor prin diversificarea
participanţilor pe piaţă.
În 2005 Republica Moldova a aprobat Foaia de parcurs pentru sectorul electroenergetic
02Act.0 -
01 din Republica Moldova, iar în pachetul 3 de lucru, „Promovarea proiectelor -
03.01 investiţionale în infrastructura electroenergetică”, la punctul a „Prezentarea
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 8
proiectelor prioritare cu Uniunea Europeană (România) în domeniul energiei electrice”, se prezintă proiectul prioritar Staţia „Back to back“ Vulcăneşti şi LEA 330* kV Vulcănești – Chișinău. Realizarea acestui proiect va avea ca impact asigurarea unui nivel mai înalt de securitate pentru Republica Moldova şi integrarea pe piaţa energetică europeană, în conformitate cu Strategia Energetică până în anul 2030, adoptată în anul 2013 de Guvernul Republicii Moldova. Studiul privind sistemul energetic "Interconectarea Republicii Moldova cu România" elaborat ca parte a acestui proiect, a luat în considerare următoarele aspecte: impactul asupra sistemului energetic al Republicii Moldova a fiecărui punct de interconectare (Vulcănești - maxim 600 MW, Bălți - maximum 400 MW, Strășeni - maximum 300 MW), din oricare două dintre cele trei puncte de interconectare și a tuturor celor trei puncte de interconectare; calculele s-au axat pe importul de energie în Republica Moldova, precum și asupra exportului către România; interconectarea cu Ucraina; posibila contribuție a surselor din Republica Moldova, care variază între o putere minimă obligatorie şi un maxim de putere produsă (MGRES, CTE1, CTE2, alte surse clasice sau regenerabile), în condițiile energiei electrice importate din România; consumul de energie electrică la nivelurile de vârf de iarnă, vârf de vară și gol de vară pentru etapa 2020; realizarea noi linii de transport Vulcănești - Chișinău, care urmează să fie construită la 330 kV (în conformitate cu caietul de sarcini) sau la 400 kV. Unul din rezultatele analizei realizate privind sistemul electroenergetic arată ca tensiunea de 400 kV este o soluție mai bună decât cea de 330 kV pentru noua LEA Vulcănești - Chișinău. Principalele motive ale utilizării tensiunii de 400 kV sunt următoarele: micșorarea pierderilor de putere în sistemul electroenergetic cu circa 0,3 † 1,4 MW; rezerva de stabilitate statică este mai mare cu până la 37 MW; valorile minime în cazul solicitărilor la scurtcircuit în care rigiditatea nodului îl plasează în domeniul sistemelor intermediare (coeficientul calculat fiind de 2,5, mai mare decât 2 și mai mic de 4). în timpul regimurilor tranzitorii, grupurile energetice existente (MGRES) sunt menținute în sincronism. Moldelectrica a decis să dezvolte proiectul cu o tensiune de 400 kV pentru noua LEA Vulcănești – Chișinău în locul tensiunii de 330 kV cum a fost solicitat în termenii de
referință.
02Act.0
- 01
- 03.01
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 9
1.4 Obiectivele și structura Raportului privind scopul EISM
Acest raport furnizează informațiile privind punctele critice și identifică scopurile viitoarei evaluări a impactului asupra mediului și social asociate cu următoarele componente ale proiectului: Staţia „Back to back“ și modificările în staţia electrică 400 kV la Vulcănești, ca urmare a realizării interconexiunii asincrone între SE al Republicii Moldova şi SE al României; LEA 400 kV între cele două staţii Vulcănești - Chișinău; modificările în staţia electrică Chişinău 330/110/35 kV ca urmare introducerii noii tensiuni de 400 kV.
Luând în considerare legislația din Republica Moldova, cerințele BERD și termeni de referință, principalele obiective ale EIMS Scoping Report sunt după cum urmează: identificarea cadrului legislativ în MD și UE și a modului în care se aplică Proiectului; analiza principalelor alternative avute în vedere și motivarea alegerii făcute; stabilirea de a lungul traseului LEA a coridorului unde se va analiza impactul asupra mediului și social; identificarea în zona proiectului a aspectelor relevante privind mediul (biodiversitatea, monumente istorice, materiile prime, instalații industriale, orașe etc.), a aspectele sociale și economice; identificarea statutului terenurilor și a planurilor de dezvoltare, precum și a zonelor rezidențiale în aria proiectului sau în vecinătatea acestuia; verificarea specificațiilor din legislația din Republica Moldova privind despăgubirea în caz de expropriere / reinstalare; identificarea părților interesate: autoritățile guvernamentale implicate în procedura de autorizare, ONG-uri, proprietarii / utilizatorii de terenuri, populația locală, publică, etc.; planificarea unui program de diseminare a informațiilor legate de Proiect; identificarea preocupărilor majore de mediu și sociale ale părților interesate asociate dezvoltării proiectului; elaborarea primei variante a Planului de implicare a părților interesate, care va trebui să fi actualizat periodic, pe parcursul derulării proiectului; determinarea metodologiei corespunzătoare pentru evaluarea impactul proiectului asupra mediului și impactul social, inclusiv sănătatea și siguranța la
locul de muncă;
realizarea unui plan cu privire la aspectele care trebuie să fie dezvoltate în
02Act.0 -
01 continuare, în principal raportul EISM.
- 03.01
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 10
Structura Raportului privind scopul EISM se bazează, în contextul general al necesității Proiectului, pe descrierea alternativelor considerate, pe principalele caracteristici ale proiectului și pe starea actuală a mediului în zona unde se va construi proiectului:
Mediul fizic: utilizarea terenului, geologie, geomorfologie şi geo-hazard, sol, apă, climă, aer; Mediul biologic: flora, fauna şi habitate, arii protejate existente și propuse, zone Ramsar, rețeaua Emerald, arii de importanță privind protecția păsărilor și biodiversității; Mediul socio-economic: - oameni, infrastructură, turism, comunităţi, cultural, mediul arheologic şi istoric, sănătatea şi siguranţa publică la locul de muncă; - achiziția terenurilor și mediul fizic și economic
Având în vedere caracteristicile regiunii de sud a Republicii Moldova, între Chișinău și Vulcănești s-a stabilit un coridor pentru evaluarea impactului asupra mediului și social de a lungul traseului de 10 km pe partea stângă și de 10 km pe partea dreaptă față de axul LEA (o lățime totală de 20 km). Această regiune este situată între râurile Prut și Nistru, cu o distanță medie de circa 60 km, iar Dunărea și Marea Neagră nu sunt prea departe. Astfel, rutele păsărilor migratoare trec prin această zonă primăvara de la vest spre est, respectiv toamna de la est spre vest. Pentru a evalua impactul LEA asupra păsărilor migratoare și a lua măsuri de reducere s-a considerat special pentru acest aspect un coridor cu o lățime totală de circa 40 km.
02Act.0
-
01
-
03.01
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 11
2. CADRUL JURIDIC ŞI POLITIC
2.1 Cadrul juridic şi politic în Republica Moldova
2.1.1 Legislaţia de mediu, inclusiv ghidurile şi standardele naţionale pentru protecţia mediului Pentru evaluarea impactului realizării proiectului asupra mediului se va ține cont de următorul cadru legislativ în domeniul protecției mediului: Legea privind evaluarea impactului asupra mediului În Republica Moldova, cadrul legislativ pentru evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra factorilor de mediu este reprezentat de Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, care preia parțial prevederi ale Directivei Europene (Directiva 2011/92/UE). Legea nr. 86/2014 (Legea EIA) stabilește principiile EIA, definește scopul EIA, atribuțiile autorităților competente și procedura de obținere a Acordului de Mediu (AM) pentru activitățile aferente proiectului. Legea, la fel ca și Directiva EIA, prevede realizarea EIA pentru proiectele din Anexa 1 și necesitatea efectuării EIA pentru proiectele din Anexa 2 Legea privind protecția mediului Legea nr. 1515/1993 care stabilește, la nivel național, cadrul legal pentru protecția mediului, definește principiile generale pentru protecția mediului: respectarea legislației privind protecția mediului precum și a legislației privind utilizarea rațională a resurselor naturale și a energiei, prevenirea poluării și prevenirea efectelor negative asupra biosferei și a sănătății umane. Legea apelor Protecția apelor în Republica Moldova este asigurată de Legea nr. 272/2011 care stabilește cadrul legal pentru managementul, protecția și utilizarea eficientă a apelor de suprafață și a apelor subterane, pe baza unui proces de evaluare, planificare și decizie, precum și mecanismul de protecție a stării apei, prevenire a poluării apei și de refacere a ecosistemelor acvatice ținând cont de cerințele UE. Legea preia parțial prevederi ale câtorva Directive UE. Legea privind fondul ariilor naturale protejate de Stat Legea 1538/1998 stabilește cadrul legal pentru crearea și funcționarea ariilor naturale protejate de stat, principiile, mecanismele și modul lui de conservare, precum și atribuțiile autorităților publice centrale și locale, a organizațiilor non- guvernamentale și ale cetățenilor. Pentru reducerea impactului antropic asupra obiectelor și complexelor situate într-o
anumită arie protejată sunt stabilite lățimi ale zonei de protecție în baza unei
documentații de urbanism și amenajare a teritoriului, aprobată de Guvern.
02Act.0
- 01
- Legea privind Cartea Roșie a Republicii Moldova
03.01
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 12
Legea nr. 325 - XVI/2005 stabilește cadrul legal pentru protecția, utilizarea și restabilirea speciilor de plante și animale incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova, precum și atribuțiile specifice ale autorităților publice și a instituțiilor științifice. Cartea Roșie reprezintă un document oficial care conține o listă a plantelor și animalelor dispărute, critic periclitate, periclitate, vulnerabile, rare și nedeterminate aflate pe teritoriul Republicii Moldova, precum și informații generale privind statutul, starea, arealul și metodele de protecție, conservare și răspândire. Legea privind protejarea monumentelor culturale istorice Legea nr. 1531/1993 stabilește cadrul legal pentru protecția monumentelor de patrimoniu cultural și definește atribuțiile autorităților competente pentru administrarea registrelor naționale sau locale. Legea cu privire la protecția patrimoniului arheologic Legea nr. 2018/2010 stabilește necesarul unei cercetări arheologice preventive susținute de către investitor (Moldelectrica), în scopul de a proteja patrimoniul împotriva posibilei deteriorări sau distrugeri în timpul lucrărilor de construcție.
2.1.2 Cadrul juridic pentru achiziționarea unui teren (compensare) Cadrul legislativ privind utilizarea terenurilor, vânzarea terenurilor / cumpărarea și repararea prejudiciului / pierderi în vigoare în Republica Moldova este format din: Codul funciar nr. 828-XII 25 ianuarie 1991, care include prevederi referitoare la schimbarea utilizării terenurilor, retragerea terenurilor temporar din circuitul agricol și compensarea daunelor / pierderilor; Legea nr. 488-XIV din 8 iulie 1999 privind exproprierea în caz de utilitate publică, definește procedura aplicabilă în caz de expropriere a terenurilor pentru proiecte de utilități publice; Legea nr. 1308 din 25 iulie 1997, privind prețul terenurilor, procedura de vânzare/cumpărare a terenurilor stabilește prevederi relevante pentru investiția propusă: Scoaterea terenurilor din circuitul agricol și forestier destinate proiectelor de utilități publice; Compensarea pierderilor cauzate de scoaterea terenurilor din circuitul agricol și forestiere. Codul silvic nr. 887-XIII din 21 iunie 1996 precizează că, în cazul construcției LEA este permisă scoaterea pădurilor din fondul forestier, printr-un decret special al Guvernului și stabilește normele de compensare;
HG nr. 1451 din 24 decembrie 2007, privind aprobarea proceduri privind atribuirea,
schimbarea destinației terenurilor și schimbul de terenuri, stabilește procedura de
02Act.0
- 01
- pregătire, depuneri și evaluare a documentelor depuse și definește autoritățile 03.01
- implicate și durata întregului proces; Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 13
HG nr. 514/2002 pentru aprobarea Regulamentului privind protecția rețelei electrice specifică faptul că pentru condiții normale de operare a LEA și pentru prevenirea accidentelor vor fi alocate terenuri speciale și vor fi stabilite zone de protecție și coridoare fără arbori în păduri și plantații. Coridorul de protecție (terenul și spațiul aerian limitat de planuri verticale, pe ambele părți ale liniei), în cazul LEA 400 kV este de 30 m pe ambele părți ale liniei. Terenurile situate pe coridorul de protecție, care nu au fost luate de la proprietarii acestora, pot fi utilizate pentru lucrări agricole și alte lucrări. Lucrările planificate pentru repararea, întreținerea tehnică și reconstrucția LEA care traversează terenurile agricole se vor face cu acordul proprietarilor de terenuri și, în special în perioada în care terenurile nu sunt ocupate de culturi/în curs de ocupare sau când este posibil să se asigure integritatea culturilor agricole .
2.2 Legislaţia UE în domeniul mediului Cele mai importante directive europene, care trebuie să fie luate în considerare pentru evaluarea de mediu sunt: Directiva 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului, modificată prin Directiva 2014/52/UE (Directiva EIA), definește cerințele de evaluare a impactului potențial asupra mediului; Directiva 2000/60/CE de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul protecţiei apelor, modificată de Decizia 2455/2001/CE și de Directivele 2008/32/CE 2008/105/CEE, 2009/31/CE 2013/39/UE 2013/64/UE și 2014/101/UE (Directiva privind apa); Directiva 2006/12/CE privind deșeurile (abrogarea prin Directiva 75/442/CEE), modificarea prin Directivele 2008/98 /CE și /31/CE (Directiva privind deșeuri) 2009; Directiva 2002/49/CE privind evaluarea și gestionarea zgomotului în mediul înconjurător, (Directiva Zgomot); Directiva 92/43/CE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva Habitate); Directiva 97/62/CE, care adaptează Directiva privind habitatele la progresele științifice și tehnice, înlocuind anexele I și II; Directiva 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări); Decizia 82/72/CEE referitoare la Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a mediului natural din Europa; Decizia 82/461/CEE referitoare la Convenția privind conservarea speciilor migratoare din fauna sălbatică;
Recomandarea 75/65/CEE din 20 decembrie 1974 privind protecția patrimoniului
02Act.0
- arhitectural și natural; 01
- Directiva 89/391/CEE privind norme pentru îmbunătățirea securității și sănătății in 03.01
- muncii (directiva-cadru SSM). Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 14
2.3 Regulamente şi legi internaţionale Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Convenția Espoo) reunește toate părțile interesate, pentru a preveni deteriorarea mediului înainte de a se produce. Convenția de la Espoo impune ca statele membre să notifice și să se consulte reciproc cu privire la toate proiectele care ar putea avea un impact asupra mediului transfrontalier negative. Situația actuală în ceea ce privește Convenția de la Espoo din Republica Moldova și țările vecine este următoarea: Republica Moldova: au semnat aderarea la 4.01.1994; Romania: ratificat la 29.03.2001; Ucraina: ratificat la 29.07.2001. Prin urmare, conform Procedurii Convenției Espoo, în cazul în care există impact transfrontalier, Republica Moldova va notifica România și Ucraina. Principalele convenții internaționale ratificate de Republica Moldova sunt următoarele: Convenția privind poluarea transfrontalieră pe distanțe lungi (Aarhus, Danemarca, 1998); documentul de ratificare al Republicii Moldova la convenție este Legea nr. 10178-XV din 25 aprilie 2002; Convenția Națiunilor Unite privind schimbările climatice - UNFCCC (New York, 1992); documentul de ratificare al Republicii Moldova la convenție este Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 404-XIII din 16.03.95; Convenția Națiunilor Unite privind diversitatea biologică (Rio de Janeiro, 1992); documentul de ratificare Moldovei la convenție este Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 475-XIII, 16 mai 1995; Convenția Organizației Națiunilor Unite asupra zonelor umede de importanță internațională - Convenția de la Ramsar (Ramsar, Iran, 1971); documentul de ratificare Moldovei la convenție este Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 504-XIVdin 14 iulie 1999 Convenția Națiunilor Unite privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (Bonn, 23 iunie 1979); documentul de ratificare a Republicii Moldova la convenție este Legea nr. 1244-XIV din 28 septembrie 2000; Convenția privind conservarea vieții sălbatice si a habitatelor naturale - Convenția de la Berna (Berna, 1982), ratificată de Republica Moldova la 24.05.1994; Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural - Convenția de Patrimoniu Mondial UNESCO (Paris, 1972); documentul de ratificare al Republicii Moldova la convenție este Legea nr. 1113-XV din 06 iunie 2000; Convenția europeană privind peisajul (Florența, 2000); parlamentul Republicii
Moldova a ratificat convenția în 14 martie 2002;
Convenția UNECE privind accesul la informație, participarea publicului la luarea
02Act.0
- 01
- deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu - Convenția de la Aarhus 03.01
- (Aarhus, Danemarca, 1998); documentul de ratificare al Republicii Moldova la Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 15
convenție este Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. nr. 346-XIV din 07 aprilie 1999.
2.4 Ghiduri şi standard internaţionale
2.4.1. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD)
Creditorii internaționali, inclusiv Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), solicită ca proiectele pe care le finanțează să fie în conformitate cu standardele naționale, precum și cu politicile și liniile directoare de mediu și sociale adoptate de către creditori. BERD a adoptat un set cuprinzător de cerințe de performanță specifice (CP) ca partea a studiului Politica de mediu şi socială (BERD, 2014) pe care clienții trebuie să le îndeplinească, acoperind o serie de domenii-cheie precum impactul social și de mediu, sănătate şi siguranţă publică, relocare și alte probleme și acțiuni aferente dezvoltării și operării proiectului. Prin urmare, în plus față de respectarea cu strictețe a cerinţelor legale din Republica Moldova și România, proiectul va trebui, de asemenea, să respecte cerințele de performanță specifice definite în Politica de mediu şi socială BERD: CP 1. Evaluarea și gestiunea socială și de mediu; CP 2. Condiții de muncă; CP 3. Eficientizarea resurselor şi revenirea și controlul poluării; CP 4. Sănătatea, siguranța si securitatea în muncă; CP 5. Achiziția terenului, strămutarea involuntară și deplasarea economică; CP 6. Conservarea biodiversității și gestionarea durabilă a resurselor naturale de viață; CP 7. Popoarele indigene; CP 8. Moștenirea culturală; CP 9. Organisme intermediare financiare; CP 10. Diseminarea informației și implicarea părților interesate.
2.4.2 Banca Europeană de Investiții (BEI)
BEI reprezintă interesele statelor membre ale Uniunii Europene și lucrează îndeaproape cu alte instituții ale UE pentru punerea în aplicare a politicilor UE. Toate proiectele finanțate de BEI trebuie să fie nu numai bancabile (rentabile), dar și în
conformitate cu standardele economice, tehnice, sociale și de mediu stricte.
BEI a definit un set de 10 standarde de mediu și sociale (SMS) care sunt descrise în
02Act.0
- 01
- Manualul privind Practicile și Normele de Mediu și Sociale (2013). 03.01
- SMS 1. Evaluarea și managementul impactului și riscurilor de mediu și sociale; Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 16
SMS 2. Prevenirea și reducerea poluării; SMS 3. Standardele BEI în domeniul biodiversității și ecosistemelor; SMS 4. Standardele BEI cu privire la climă; SMS 5. Patrimoniul cultural; SMS 6. Strămutarea involuntară; SMS 7. Drepturile și interesele grupurilor vulnerabile; SMS 8. Standardele de muncă; SMS 9. Protecția și securitatea sănătății la locul de muncă și în public; SMS 10. Implicarea părților interesate.
2.4.3 Principiul Ecuator Principiul Ecuator (PE) este un cadru de gestionare a riscurilor, adoptat de către instituțiile financiare, pentru determinarea, evaluarea și gestionarea riscurilor de mediu și sociale în cadrul proiectelor. În prezent 84 Instituții financiare din 35 de țări au adoptat în mod oficial PE, acoperind peste 70% din datoriile Proiectelor Internaționale Financiare din piețele emergente. PE definește zece principii care garanteze că proiectele finanțate sunt dezvoltate într-un mod responsabil social și reflectă practicile de management de mediu, și anume: Principiul 1 - Revizuirea și împărțirea pe categorii; Principiul 2 - Evaluarea de mediu și socială; Principiul 3 - Aplicarea standardelor sociale și de mediu; Principiul 4 - Sistemul de management social și de mediu și planul de acțiune al Principiului Ecuator; Principiul 5 - Implicarea părţilor interesate; Principiul 6 – Rezolvarea reclamaților; Principiul 7 – Revizii independente; Principiul 8 – Convenții (înțelegeri); Principiul 9 - Monitorizarea și raportarea independentă; Principiul 10 - Raportarea și transparența.
02Act.0
-
01
-
03.01
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 17
3. DESCRIEREA PROIECTULUI ŞI ALTERNATIVE
3.1 Descrierea proiectului
Proiectului constă în realizarea unei stații "back to back" la Vulcănești şi modificări în staţia electrică 400 kV Vulcăneşti existentă, unei staţii electrice 400/330 kV la Chișinău prin extinderea staţiei existente și a unei linie electrice aeriană (LEA) de 400 kV Vulcăneşti- Chişinău. Proiectului este în prezent în etapa de Studiu de Fezabilitate, în care sunt analizate opțiunile tehnice adecvate, sunt estimate costurile și măsurile pentru minimizarea impactului social și asupra mediului. După accesarea fondurilor necesare pentru investiții, urmează o perioadă de timp necesară pentru proiectarea şi obținerea avizelor conform legislației Republicii Moldova, pentru a putea demara construirea, care poate dura minim doi ani. Această perioadă de timp depinde de proprietarii terenului necesar pentru a realiza proiectul și de compensările care ar trebui făcute. Numai după ce se va obţine autorizația de construire, poate începe demararea construcţiei proiectului; de obicei, acest lucru durează între 30 şi 48 luni, perioadă care include și timpul necesar fabricării unor echipamente (de exemplu, staţia „Back to back”, autotransformatorul). Operarea LEA 400 kV ar putea începe cel mai devreme în 5 ani, dacă totul merge așa cum este planificat, iar fondurile sunt obținute la timp.
3.1.1 Staţia “Back to back”Vulcănești
Noua staţie "Back to back" Vulcănești va fi integrată în linia existentă de 400 kV Isaccea - Vulcănești, în incinta stației Vulcănești existente, pe un teren liber de aproximativ 67.000 m2, așa cum este prezentat în figura 3.1.1.1 Stația „Back to back" Vulcănești va fi amplasată în stația electrică existentă Vulcănești 400/110/35 kV, care se află la 6,16 km de nord-vestul oraşului Vulcăneşti. Staţia electrică de 400/110/35 kV Vulcănești este situată în partea de vest a oraşului Vulcăneşti şi funcţionează după următoarele autorizaţii: Autorizaţia pentru emisiile de poluanţi atmosferici de la sursele staţionare, AE, nr. 001457 din 20 Septembrie 2011 şi valabilă până in 20 septembrie 2016, eliberată de Inspectoratul Ecologic de Stat, Ministerul Mediului;
Autorizarea pentru utilizarea apei, nr. 000003 din 21 mai 2013 și valabilă până la 21
mai 2016, eliberată de Agenția Ecologică Chișinău, de la Inspectoratul Ecologic de
02Act.0 -
01 Stat, Ministerul Mediului.
-
03.01
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 18
Figura 3.1.1.1 Staţia 400/110/35 kV Vulcănești
La stația electrică Vulcănești, în anii anteriori au fost dezafectate bateriile de condensatoare, existând suspiciuni că solul ar fi putut fi contaminat în timpul lucrărilor de dezafectare. După ce au fost luate măsuri de reducere a poluării, măsurătorile probelor de sol recente nu au înregistrat niveluri periculoase de substanțe poluante. Pentru a îndepărta în continuare orice parte contaminată au fost plantați salcâmi, vezi figura 3.1.1.2. În interiorul stației electrice existente există un spațiu liber pentru construcția noii staţii ”back to back” şi pentru modificări în staţia existentă de 400 kV ca urmare a apariţiei interconexiunii asincrone între SE al Republici Moldova şi SE al României.
02Act.0
- Figura 3.1.1.2 Zona de demolare pentru noua stație electrică, observați salcâmi în apropiere
01 -
03.01
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 19
Principalele echipamente ale stației "Back to back" Vulcănești sunt următoarele: stația electrică exterioară de 400 kV către Sistemul Energetic din România (cu intrare din LEA actuală spre Isaccea); două module HVDC de 300 MW, de tip VSC (Convertor sursă de tensiune); stația electrică exterioară de 400 kV către Sistemul Energetic din Republica Moldova.
Pentru realizarea construcției vor fi luate în considerare următoarele aspecte: poziţia stâlpilor existenţi ai LEA Isaccea - Vulcăneşti şi a drumului de acces în raport cu incinta staţiei electrice; panta accentuată a terenului avut la dispoziţie; pentru anumite elemente de construcţii şi instalaţii (sălile convertoarelor, zona transformatoarelor, zona barelor colectoare) va fi necesar ca terenul să fie amenajat orizontal; două săli ale convertoarelor (valvelor); fiecare dintre cele două linii de 400 kV (Isaccea şi Vulcăneşti) se va conecta, prin
intermediul a câte un transformator, la cele două convertoare.
02Act.0
- 01
- Figura 1.2.2 Staţia existentă 400/110/35 kV Vulcăneşti și aria propusă pentru construirea stației „Btb” 03.01
- Staţia electrică exterioară de 400 kV către Sistemul Energetic din România Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 20
La bara colectoare a staţiei se vor conecta celula aferentă liniei Isaccea şi celulele aferente celor două transformatoare spre convertoare. Pentru staţia Vulcăneşti se consideră că fiecare din cele două transformatoare de 300 MW vor fi dintr-o singură unitate trifazată. Fiecare dintre cele două convertoare ale staţiei electrice ”Back to back” are două capete, unul care realizează transformarea c.a. în c.c. şi celălalt care realizează transformarea c.c. în c.a. Clădirea de comandă, protecţie, telecomunicații şi servicii proprii va fi amplasată în apropierea celor două săli ale convertorului. Această clădire va conţine camera de comandă, camera serviciilor proprii, camera instalaţiei de răcire, bateriile de acumulatoare, ateliere, birouri.
Staţia electrică exterioară de 400 kV spre Sistemul Electroenergetic al Republicii Moldova În mod similar cu staţia electrică prevăzută spre Sistemul Electroenergetic al României, această staţie electrică va cuprinde celulele aferente liniei (spre staţia Vulcăneşti) şi transformatoarele. În staţia 400 kV Vulcăneşti se va realiza o celulă nouă aferentă LEA Vulcăneşti - Chişinău şi se va modifica destinaţia celulei actuale LEA Isaccea în linia spre staţia ”Back to back”. Noua celulă este propusă să se realizeze pe latura de nord a stației de 400 kV, învecinată cu celula actuală 2AT, în incinta staţiei electrice existente.
3.1.2 Staţia electrică 400 kV Chișinău
Staţia electrică existentă Chișinău 330/110/35 kV va fi extinsă cu o nouă celulă bloc AT 400/330 kV. Staţia electrică existentă de 330/110/35kV Chișinău este situată în partea de sud a oraşului, la distantă de 6 km de acesta, şi funcţionează sub următoarele autorizaţii: Autorizaţia pentru emisiile de poluanţi atmosferici de la sursele staţionare, AE, nr. 0149 din 12 Septembrie 2014 şi valabilă până în 12 septembrie 2019, eliberat de Agenţia Ecologică din Chişinău, de la Inspectoratul Ecologic de Stat, Ministerul Mediului; Autorizarea pentru utilizarea apei, nr. 0060 din 27 mai 2014 și valabilă până la 27 mai 2017, eliberată de Agenția Ecologică Chișinău, de la Inspectoratul Ecologic de Stat, Ministerul Mediului.
02Act.0
-
01
-
03.01
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 21
Figura 3.1.2.1 Staţia electrică existentă de 330/110/35kV Chișinău
În interiorul stației de la Chișinău, și în cartierele învecinate, nu au existat incidente care să producă pagube în mediul înconjurător. Există suficient spațiu liber în interiorul stației, pentru noua staţie electrică de 400 kV (două celule - una de LEA, alta de AT) şi extinderea staţiei electrice de 330 kV cu o celulă de autotransformator şi pentru autotransformatorul de 630 MW, 400/330 kV.
Figura 3.1.2.2 Spaţiul liber în interiorul staţiei de 330/110/35 kV Chişinău
Noua celulă va fi construită în partea de est a staţiei electrice de 330 kV, în vecinătatea
celulei LEA MGRES 2, unde este suficient spațiu disponibil, așa cum este prezentat în figura 02Act.0
- 3.1.2.2. 01
- Odată cu celula nouă, este necesară şi extinderea celor două bare colectoare actuale. Pasul 03.01
- celulei va fi de 24 m. Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 22
Pentru noua celulă se prevede montarea următoarelor echipamente primare, dimensionate la 2000 A, corespunzător capacităţii de transport a liniei 40 kA/1s, similare ce cele din staţia electrică Vulcăneşti 400 kV. De asemenea, pe cadrul de plecare din staţie, se vor monta bobine de înaltă frecvenţă. Stația electrică de 400 kV va fi prevăzută cu o instalație de legare la pământ și protecție împotriva loviturilor de trăsnet.
Figura 3.1.2.3 Stația existentă 330/100/35 kV şi stația 400 kV Chișinău
3.1.3 LEA 400 kV Vulcănești – Chișinău Staţia 400 KV "back to back" Vulcănești şi stația electrică 400/330 kV Chișinău, capetele liniei proiectate dictează orientarea generală a traseului LEA pe direcţia sud - nord, LEA 400 kV Vulcănești - Chișinău, cu o lungime de 149 de kilometri, se va realiza cu stâlpi
simplu circuit și realizaţi din metal. 02Act.0
- Linia de 400 kV proiectată va fi echipat cu două conductoare de protecție, dintre care unul cu
01 -
fibră optică înglobată de tip OPGW, iar celălalt va fi de tip ACS.
03.01
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 23
Izolaţia liniei electrice aeriene 400 kV va fi realizată cu lanţuri de izolatoare din sticlă. Fundaţiile stâlpilor vor fi realizate din turnate sau forate, în conformitate cu recomandările geologice. Pentru realizarea investiţiei LEA 400kV Vulcăneşti - Chişinău sunt necesare suprafeţe de teren definitive (fundaţiile stâlpilor LEA) şi temporare (perioada de execuţie a investiţiei) pentru platformele de montare a stâlpilor LEA şi culoar pentru întinderea conductoarelor active şi de protecţie LEA. Suprafeţele de teren ce se vor ocupa definitiv, pentru fundaţiile stâlpilor LEA, variază în funcţie de tipul şi înălţimea stâlpilor. Suprafeţele de teren ce se vor ocupa temporar sunt următoarele: platformă de lucru pentru montarea stâlpilor de susţinere; platformă de lucru, aferentă stâlpilor de întindere, pentru tragerea la săgeată a conductoarelor active şi de protecţie; culoar de lucru (zona acces) LEA cu lăţimea de 3 m, pentru montarea (întinderea) conductoarelor active şi de protecţie.
3.2 Trasee alternative propuse Selectarea traseului optim este foarte importantă atât din punct de vedere tehnic și financiar cât şi, în scopul de a reduce impactul vizual al LEA, luând în considerare și existenţa unor obiective actuale sau viitoare. La alegerea traseului LEA 400 kV se are în vedere ca acesta să fie cât mai apropiat de linia dreaptă care uneşte punctele de capăt. Variantele de traseu analizate respectă în general acest indicator foarte important. Abaterile de la linia dreaptă se datorează obstacolelor naturale: zona locuită şi zona industrială în continuă dezvoltare; existenta unor zone protejate identificate; evitarea defrişării unor suprafeţe mari de păduri; utilizarea reţelei de drumuri naţionale, judeţene şi comunale aflată în zonă, atât pentru execuţia cât şi pentru mentenanţa liniei; evitarea unor zone geologice instabile.
Principiul general în proiectarea unui traseu LEA este de a evita cât mai mult posibil următoarele domenii: Populaţia;
Pădurile şi implicit defrişarea;
Terenurile agricole cu vii şi livezi;
02Act.0
- 01
- Parcurile şi rezervaţiile naturale; 03.01
- Zonele instabile geologic; Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 24
Peisajul special sau cu arhitectură şi valoare istorică. Pe baza hărţilor scara 1:50000 şi a identificărilor făcute în teren în timpul vizitelor pe amplasament se propun trei variante de traseu pentru LEA 400 kV Vulcănești - Chișinău: Varianta 1, culoare roșie, localizată la vest şi traversează pădurea în zonă îngustă; Varianta 2, culoarea albastră, opţiunea centrală; Varianta 3,culoarea verde, în principal de-a lungul frontierei cu Ucraina.
Traseu LEA Varianta 1, traseul roșu Traseul LEA 400kV Vulcănești - Chișinău pornește de la stația electrică 400kV Vulcănești, la vest de orașul Vulcănești, în regiunea de sud a Republicii Moldova și în vecinătatea frontierei ucrainene. Traseul se îndreaptă spre nord trecând prin localitățile Burlăceni și Iujnoe, ocolind localitatea Musaitu prin sud și localitatea Salcia pe la est, fiind paralel cu drumul național M3. În această zonă traseul LEA traversează drumurile locale L696 (Burlăceni - Mușatiu) și L671 (Salcia - Orehovca). Traseul continuă spre nord ocolind pe la est localitățile Albota de Jos, Albota de Sus și Sofievca, traversează drumul republican R38 (Vulcănești - Cahul - Taracilă) și podgoriile din localitățile Alexeevca și Borceag. În apropierea localității Borceag, traseul traversează drumul local L643 (Chioselia Mare - Dimitrova). Apoi, traseul LEA 400kV traversează zona arabilă și drumurile locale din apropierea localității Congaz: L641 (Congaz - Cîietu) și L642 (Congaz - Cioselia Rusă). Orientându-se spre vest, în apropierea localității Comrat, LEA 400 kV traversează LEA 110 kV Comrat-Iargara și Comrat-Sadâc, LEA 35 kV Comrat-Vișniovca și drumul Republican R37 (Ceadîr - Lunga - Comrat - Cantemir). După ce ocolește orașul Comrat, traseul LEA traversează râul Ialpug lângă localitățile Bugeac, traversează calea ferată. În continuarea traseul LEA trece prin localitățile Topală și Dimitrovca, pe la vest de localitatea Cimișlia ocolește podgoriile de viță de vie și traversează LEA 35kV Cimișla - Javgur și drumul republican R47 (Cimişlia - Iargara - Sărata Nouă). Trecând prin lunca râului Cogîlnic, traseul LEA traversează LEA 110 kV Gura Galbenei - Cimişlia ,trece peste drumul local L580 Mihailovca - Sagaidac - Valea Perjei, traversează din nou LEA 110 kV Gura Galbenei-Cimişlia şi trece peste drumul republican R3 Chişinău - Hînceşti - Cimişlia - Basarabeasca. Traseul LEA ocolește pe la est localităţile Gura Galbenei, Ivanovca Nouă şi Fârlădeni, evitând astfel corpul de pădure existent, trece pe la sud-est de localitățile Hansca, Costeşti şi Mileştii Mici, intrând apoi în staţia 400/330/110 kV Chişinău, amplasată în partea de Sud a municipiului Chişinău. La intrare în staţie traseul LEA trece peste drum local L458 Ialoveni - Sîngera și peste LEA 110kV Chișinău - Anenii Noi. La ieşirea din municipiul Chişinău traseul LEA cotește la dreapta și trece peste LEA 110 kV
dublu circuit Chișinău - Hîncești și Chișinău - Gura Galbenei. Traseul LEA este trece paralel 02Act.0
- cu LEA 110 kV Chișinău - Hîncești și mai la sud de satul Hansca o traversează.
01
-
03.01
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 25
Trecând pe lângă localitatea Gura Galbenei traseul LEA traversează LEA 110 kV intrarea și ieșirea în staţia electrică Gura Galbenei şi drum local L578 Albina - Fetiţa - Lipoveni - Munteni - Porumbrei. Traseul LEA este paralel cu cele două linii 330 kV spre MGRES și în apropierea satului Străişteni le traversează. Traseul LEA evită zonele construite de-a lungul traseului, lacurile de acumulare existente precum şi majoritatea plantaţiilor de viţă de vie. Lungimea traseului LEA 400 kV Vulcăneşti - Chişinău în varianta 1 este de 149 km.
Traseu LEA Varianta 2, traseul albastru Traseul LEA 400kV Vulcăneşti - Chişinău pleacă din staţia 400 kV Vulcăneşti amplasată la vest de localitatea Vulcăneşti. Traseul se îndreaptă spre nord, traversează LEA 750kV dezafectată, urmărește traseul roşu trecând printre localităţile Burlăceni şi Iujnoe. În regiunea satului Iujnoe acest traseu se separă de traseul roşu, traversând localitățile Vinogradovca şi Ciumai, trece pe la vest de Chirilovca şi la sud de Aluatu, pe la vest de Taraclia, printre localităţile Cazaclia şi Corten îndreptându-se spre nord către Comrat. În regiunea Chirilovca, Vinogradovca şi Burlăceni traversează LEA 110 kV d.c Vulcăneşti - Taraclia şi LEA d.c Vulcăneşti - Balabanu şi Vulcăneşti -Taraclia. La nord-vest de localiatea Chirilovca traseul coteşte spre dreapta şi intersectează râul Ialpug, trecând prin lunca acestuia la vest de Taraclia. Traseul LEA trece peste LEA 35kV d.c. Taraclia - Svetlîi, Taraclia-Moscovei și se desfășoară de-a lungul râului Lunga intersectându-l de două ori în Valea Baurci. Trecând la vest de satul Ferapontievca traseul LEA intersectează LEA 110kV Cimişlia-Tomai şi drumul regional Cimişlia - Ceadîr - Lunga. Traseul LEA traversează drumul local L631 (Başcalia - Comrat), iar la nord de satul Başcalia intersectează calea ferată şi LEA 110 kV Comrat - Başcalia. După ce traversează drumul regional R35 Comrat - Basarabeasca, traseul LEA trece printre satele Bogdanovca Veche şi Sadaclia, la est de satul Ciucur - Mingir şi la vest de satele Cioc - Maidan şi Başcalia. Traseul LEA intersectează magistrala M3 Chişinău-Vulcăneşti şi LEA 35 kV Cişmila - Mihailovca, trecând apoi la vest de localităţile Porumbei şi Sagaidac și apropiindu-se de oraşul Cimişlia. Traseul trece, apoi, prin pădurea Moleşti iar la vest de satul Zâmbrei coteşte la stânga, intersectează LEA 110 kV Chişinău - Gura Galbei şi trece la est de satul Cigîrleni. Traseul LEA traversează, apoi, drumul local L645 (Zîmbreni - Costeşti) îndreptându-se spre localitatea Iasloveni de unde traseul este comun cu traseul roşu până la staţia 400/330 kV Chişinău amplasată în partea de Sud a municipiului Chişinău. Traseul LEA evită zonele construite de-a lungul traseului precum şi majoritatea plantaţiilor de
viţă de vie existente.
02Act.0 Lungimea traseului LEA 400 kV Vulcăneşti - Chişinău în varianta 2 este de circa 150 km.
- 01
- 03.01
- Traseu LEA Varianta 3, traseul verde Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 26
Traseul LEA 400 kV Vulcăneşti - Chişinău pleacă din staţia 400 kV Vulcăneşti amplasată la vest de localitatea Vulcăneşti. Traseul se îndreaptă spre nord, traversează LEA 750kV dezafectată trecând printre localităţile Burlăceni şi Iujnoe şi printre localităţile Vinogradovca şi Ciumai. În dreptul localităţilor Vinogradovca şi Ciumai traseul se separă de cel albastru şi se îndreaptă spre est ocolind pe la sud localitatea Copceac. La sud de satul Chirilovca traseul intersectează râurile Iaipug şi Lunga, calea ferată şi drumul magistral Chişinău - Vulcăneşti. Traseul traversează apoi LEA 400 kV MGRES - Vulcăneşti în regiunea satului Copceac. Lângă satul Valea Perjei coteşte la dreapta şi intersectează de două ori LEA 110 kV Vulcăneşti - Ceadîr - Lunga. Traversează apoi drumul regional R36 Ceadîr - Lunga-Basarabeasca, la est de satul Beşghioz şi oraşul Ceadîr - Lunga. Trecând între satele Joltai şi Tvardiţa intersectează LEA100kV d.c ce intră în staţia de 110 kV Tvardiţa, calea ferată şi râul Lunga. Traseul LEA traversează drumul regional R35 Cimişlia - Basarabeasca şi drumul local L639 Avdarma - Chiriet - Lunga. Trecând printre satele Iardanovca şi Abaclia, traseul LEA intersectează LEA 110 kV Başcalia - Basarabeasca. De asemenea, intersectează LEA 110kV Taraclia Nord - Basarabeasca şi merge de-a lungul liniei lângă satului Carabetovca. Traseul LEA trece la vest de satul Troiţcoe, între satele Ivanovca şi Iserlia, la est de satul Sadaclia şi intersectează LEA 35kV Taraclia Nord - Mihailovca. În continuare, traversează zona dintre satele Ciufleşti şi Surchiceni și zona dintre satul Batîr şi oraşul Taraclia. Traseul traversează drumul regional R29 Răzeni - Pervomaisc, zona dintre satele Nileştii Noi şi Gangura, Chircăieştii Noi şi Căinari, trece pe la est de satul Carbura şi intersectează LEA 35 kV Văratic - Răzeni. Traseul LEA trece la nord de lacul de acumulare Răzeni şi de-a lungul râului Botna pe care îl intersectează la nord-est de localitatea Mileştii Noi. La est de satul Horeşti traseul intersectează drumul magistral M3 Chişinău - Vulcăneşti şi de două ori LEA 110kV Chişinău - Horeşti. În regiunea satului Străişteni intersectează două linii 330kV Chişinău - MEGRES. După ocolirea localităţii Străişteni, traseul se îndreaptă spre staţia 400/330/110kV Chişinău, amplasată în partea de Sud a municipiului Chişinău. La intrarea în staţia Chişinău traseul intersectează LEA 110 kV Chişinău - Anenii Noi. Lungimea traseului LEA 400kV Vulcăneşti - Chişinău în varianta 3 este de 163 km. Acest traseu este amplasat în apropierea graniţei dintre Republica Moldova şi Ucraina (circa 85
km).
02Act.0
-
01
-
03.01
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 27
Figura 3.2.1 Variantele de traseu ale LEA 330 kV Vulcănești - Chișinău
Descrierea celor trei variante de trasee ale LEA 400 kV Vulcănești – Chișinău conduce la principalele caracteristici prezentate în tabelul 3.2.1.
Tabelul 3.2.1 Principalele caracteristicile celor trei variante de trasee
Nr. Caracteristici Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3
crt.
02Act.0
- 01
- 1. Lungimea, km 149 150 163
03.01
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 28
2. Numărul stâlpilor 420 433 459 3. Intersectări cu alte LEA: 11 9 11 - 400 kV - - 1 - 330 kV 2 2 2 - 110 kV 7 5 6 - 35 kV 2 2 2 4. Intersectări căi ferate Lângă satul Bugeac Nordul satului Lângă satele Jiltai, Bașcalia Vardița și Chirilovca 5. Intersectări drumuri: 15 8 5 - naționale 4 - - - regionale - 4 4 - comunale 11 4 1 6. Râuri 9 11 10 7. Lacuri de acumulare - - Răzeneși 8. Păduri - Pădurea Molești - 9. Terenuri agricole Mai puțin Mai mult Mai mult 10. Viță de vie Mai puțin Mai mult Mai mult 11. Arii protejate existente Mai puțin Mult mai mult Mult mai mult 12. Arii protejate propuse Mai puțin Mult mai mult Mult mai mult 13. Trasee păsări migratoare Da Da Da
3.3 Analiza multicriterială pentru alegerea traseului LEA Analiza opţiunii traseului LEA 400 kV Vulcănești – Chișinău, se bazează pe consideraţii tehnice, socio-economice şi de mediu, şi anume: Aspecte tehnice: Lungimea liniei; Numărul de stâlpi; Numărul de fundaţii (natura solului); Coexistența cu alte obiective (drumuri, căi ferate, cursuri de apă, LEA, linii de telecomunicații, conducte etc.); Trasee accesibile (nivelul de dificultate). Social - economic: Trecerea traseului prin localităţi; Mediu și social:
Trecerea prin zone cu terenuri de înaltă productivitate (terenuri agricole, viţă de
vie);
02Act.0
- 01
- Impactul vizual; 03.01
- Impact asupra sistemelor ecologice; Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 29
Traversarea zonelor protejate și a celor împădurite.
Pentru stabilirea traseului optim al LEA 400 kV Vulcăneşti-Chişinău, care să ţină seama de criteriul tehnico-economic şi de criteriul de mediu, se utilizează analiza multicriterială ţinând seama de indicatorii precizaţi. Pentru cele două criterii (tehnico-economic şi mediu) se consideră ponderi egale (50%). În cadrul criteriului tehnico-economic cei 5 indicatori definiţi sunt ponderaţi în funcţie de importanţa lor în luarea deciziei privind traseul LEA. În cadrul criteriului de mediu și cel soio-economic cei 4 indicatori definiţi sunt ponderaţi în funcţie de importanţa lor în luarea deciziei privind impactul LEA asupra mediului. Pentru fiecare indicator se atribuie o notă după cum urmează: 3 – pentru soluţia mai bună; 2 – pentru soluţia medie; 1 – pentru soluţia mai nefavorabilă. Varianta optimă corespunde variantei cu punctajul cel mai apropiat de nota 3. Analizele se efectuează pentru fiecare traseu de linie separat ţinând seama de variantele de traseu descrise în capitolul 12. Lungimea liniei reprezintă principalul indicator tehnico-economic care are practic cel mai mare impact asupra valorilor de investiţie. În consecinţă, la alegerea traseului LEA 400 kV se impune ca acesta să fie cât mai apropiata de linia dreaptă care uneşte punctele de capăt: staţia Vulcăneşti, respectiv staţia Chişinău. Variantele de traseu analizate încearcă să respecte în general indicatorul lungimea liniei, foarte important cu cel mai mare impact asupra valorilor de investiţie. Abaterile de la linia dreaptă se datorează obstacolelor naturale, obiectivelor existente/propuse şi problemelor de mediu. Acest indicator se cuantifică prin procentul de depăşire a lungimii variantei de traseu faţa de linia dreaptă, care este de 136,88 km. Conform acestui indicator, procentele sunt următoarele: varianta 1 - roşu: 109,15% mai lung decât varianta de traseu linie dreaptă (149,41 km LEA); varianta 2 - albastru: 109,84% mai lung decât varianta de traseu linie dreaptă (150,35 km LEA); varianta 3 - verde: 119,14% mai lung decât varianta de traseu linie dreaptă (163,08 km LEA).
02Act.0
- În tabelul de mai jos se prezintă evaluarea indicatorilor în variantele de traseu pentru LEA 01
- 400 kV Vulcăneşti-Chişinău. 03.01
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 30
Tabelul 3.2.2 Analiza multicriterială a variantelor de traseu pentru LEA 400 kV Vulcăneşti-Chişinău
Varianta 2 - Varianta 3 - Varianta 1 - roşu Indicatorii Ponderea albastru verde Criteriul caracteristici indicatorilor în Notă Notă Notă criteriului cadrul criteriului Notă Notă Notă ponderată ponderată ponderată
lungimea liniei 15% 3 0,45 2 0,30 1 0,15
procentul de stâlpi 15% 2 0,30 3 0,45 2 0,30 speciali
natura terenului de
fundare (stabilitate 15% 3 0,45 3 0,45 3 0,45 geologică)
TEHNIC accesibilitate traseu 20% 3 0,60 2 0,40 1 0,20 (grad de dificultate)
coexistenţa cu alte 35% 2 0,70 3 1,05 2 0,70 obiective
Total criteriu tehnic 100% 2,50 2,65 1,80
ocuparea terenurilor 20% 3 0,60 2 0,40 2 0,40 înalt productive
impactul vizual 25% 2 0,50 1 0,25 2 0,50
trecerea prin arii 25% 3 0,75 1 0,25 1 0,25 protejate
trecerea prin intravilanul 30% 3 0,90 3 0,90 3 0,90
MEDIUși SOCIAL localităţilor
Total criteriu de 100% 2,75 1,80 2,05 mediu TOTAL 2,625 2,225 1,925
Rezultatul acestei analize indică varianta 1 drept cel mai bun traseu pentru LEA 400kV Vulcăneşti - Chişinău, deoarece prezintă următoarele avantaje în comparaţie cu variantele 2 şi 3: Criterii tehnice Are lungimea cea mai scurtă; Prezintă trasee accesibile; Are valoare mică de investiţie; Criterii social - economice şi de mediu:
Are cel mai mic impact vizual; 02Act.0
- Nu trece prin zone protejate;
01 -
Nu ocupă terenuri foarte productive.
03.01
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 31
Conform rezultatelor analizate, varianta optimă de traseu este Varianta 1 - roșu (Tabelul 3.2.3). Ierarhizarea variantelor de traseu pe tronsoane este prezentată în tabelul 3.2.2
Tabelul 3.3.2 Ierarhizarea variantelor de traseu pe tronsoane
Varianta de traseu Nota ponderată Locul
1 - roşu 2,625 1
2 - albastru 2,225 2
3 - verde 1,925 3
Pentru a demonstra că ierarhizarea este corectă s-a efectuat şi analiză de sensibilitate la criteriile propuse considerându-se diferite ponderi pentru cele două criterii şi anume 40%- 60%; 60%-40%. Rezultatele analizei de sensibilitate sunt prezentate în Tabelul 3.3.3. Tabelul 3.3.3 Ierarhizarea variantelor de traseu pe baza analizei de sensibilitate
IPOTEZE
40% - 60% 50% - 50% 60% - 40% Variante de traseu Nota Nota Nota Locul Locul Locul ponderată ponderată ponderată
1 - roşu 2,65 1 2,625 1 2,60 1
2 - albastru 2,41 2 2,225 2 2,31 2
3 - verde 1,95 3 1,925 3 1,90 3
Din analiza de sensibilitate rezultă că declararea Variantei 1 roşu ca variantă optimă pentru LEA 400 Vulcăneşti-Chişinău nu este afectată de ipotezele privind ponderile criteriilor şi ipotezele privind ponderile indicatorilor. Această variantă a fost aprobată de Moldelectrica care a solicitat corectarea traseului în zonele în care traseul se intersectează cu LEA de înaltă tensiune. Astfel, Moldelectrica solicită următoarele modificări:
pentru evitarea intersecţiei concomitente cu LEA 330kV Chişinău-MGRES 1 si 2, este
necesar realizarea intersecţiei separate cu LEA MGRES-Chişinău 1 şi cu LEA
02Act.0
- 01
- MGRES-Chişinău 2, prin identificarea unei locaţii în care una din LEA 330kV MGRES- 03.01
- Chişinău va fi repoziţionată astfel încât să asigure posibilitatea instalării a unui număr Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 32
suficient de stâlpi a noii LEA Vulcăneşti-Chişinău, între LEA330kV MGRES- Chişinău1şi 2; pentru evitarea intersecţiei cu tronsonul 110kV dublu circuit a LEA 110kV Chişinău- Hînceşti şi LEA 110kV Chişinău-Gura Galbena, prin realizarea trecerii într-o locaţie în care tronsonul 110kV dublu circuit se divizeaza în circuite separate (la nord de Zîmbreni). Ca variantă pentru analiză este trecerea peste LEA 110kV Chişinău-Gura Galbena mai la nord de Zimbreni, urmând ca traseul să meargă spre sud-vest până la sud de Hansca pe partea estică de la LEA Chişinău-Hînceşti, evitând trecerea peste acesta; minimizarea intersecţiilor cu LEA 110kV Gura Galbena-Cimişlia în regiunea Valea Pierjei, Gradişte, Ecaterinovca; Varianta 1 – roșu, analizată în acest capitol a fost optimizată luându-se în considerare observațiile făcute de Moldelectrica, prezentate mai sus
02Act.0
-
01 -
03.01
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 33
4. STADIUL ACTUAL SOCIO-ECONOMIC ŞI DE MEDIU
Informaţiile privind calitatea mediului în Republica Moldova sunt luate din următoarele surse: Starea Mediului în Republica Moldova, elaborată de Ministerul Mediului, Academia de Știinţe şi Institutul de Ecologie şi Geografie, document disponibil pe site-ul: http://mediu.gov.md/index.php/starea-mediului/rapoarte; Anuar Starea calității aerului atmosferic pe teritoriul Republicii Moldova pentru anul 2014, Serviciul Hidrometeorologic de Stat, documnt disponibil pe site-ul: http://www.meteo.md/monitor/anuare/2014/anuaraer_2014.pdf; Raport Starea Mediului (SOER), întocmit de Ministerul Mediului și publicat în 2011 pentru perioada 2007-2010, document disponibil pe site-ul: http://mediu.gov.md/images/Anunturi/SOER_agregated.docx; Cadastrul Ariilor naturale protejate, Institutul de Ecologie și Geografie, Academia de Științe din Republica Moldova, http://www.ieg.asm.md/ro/cadastrul_ariilor_protejate; Prima deplasare realizată în prima săptămână a lunii aprilie 2016 a unei echipe formată din experți ai ISPE, IVL și Energoproiect pentru a vedea zonele posibil afectate de construirea traseelor propuse pentru LEA de 400 kV și pentru identificarea preliminară a aspectele sociale și de mediu, care vor fi luate în considerare în elaborarea Proiectului; A doua vizită la fața locului în ultima săptămână a lunii iunie 2016 a echipei formate de experți din ISPE, IVL, Energoproiect și Moldelectrica pentru a discuta cu părțile interesate punerea în aplicare a proiectului. Monitorizarea condițiilor de mediu în Republica Moldova este asigurată de Serviciul de Hidrometeorologie de Stat care realizează măsurători periodice ale calității aerului, a apelor de suprafață, a solului și măsurători privind radioactivitatea. Rețeaua națională de
monitorizare a calității factorilor de mediu în anul 2014 este prezentată în figura următoare:
02Act.0
-
01
-
03.01
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 34
Figura 4.1 Rețeaua națională de monitorizare a calității factorilor de mediu, 2014
4.1 Calitatea aerului În anul 2014, reţeaua naţională de monitorizare a calității aerului a fost reprezentată de 19 stații de monitorizare, respectiv: 17 stații clasice amplasate în 5 zone industriale ale Republicii Moldova (Chişinău - 6 stații, Bălţi - 2 stații, Bender - 4 stații, Tiraspol - 3 stații, Rîbniţa - 2 stații) și care presupun colectarea manuală a probelor de aer (de trei ori pe zi) pentru măsurarea următoarelor substanțe: dioxid de sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot, sulfați solubili, oxid de azot,
fenol, formaldehidă; stațiile nu măsoară poluanți precum pulberi (PM10) și ozon (O3);
02Act.0 stații de monitorizare automată amplasate la Mateuți (pentru CO, O3, pulberi totale) și -
01 -
- Leova (pentru pulberi PM10, Cl , NO3- , SO4-S, SO2-S și NO2).
03.01
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 35
În zona în care proiectul va fi realizat, nu exista stații de monitorizare a calității aerului; acest lucru înseamnă că nu există informații cu privire la emisiile poluante în atmosferă. Având în vedere că nu există nici o centrală electrică sau alte instalații industriale, în partea de sud a Republicii Moldova, principalii poluanți provin din sectorul transporturilor. Evoluția emisiilor poluante generate de transportul rutier reflectă o creștere a emisiilor poluante (in
special CO, NOx și PM), în principal datorită evoluției flotei, a combustibililor utilizați și a stării drumurilor.
4.2 Schimbări climatice Republica Moldova este Parte a Convenției Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice, neinclusă în Anexa I (ratificată în 1995). În 2003, Republica Moldova a ratificat Protocolul de la Kyoto. În perioada 1990 † 2013 evoluţia emisiilor de GES, cu/fără sectorul LULUCF înregistrează o scădere semnificativă cu aproape 70%. În ceea ce privește tipul emisiilor de GES, cea mai mare pondere din totalul emisiilor o au
emisiile de CO2 (65%), urmate de emisiile de CH4 (21%) și de emisiile de N2O (13%). În general, Sectorul energetic are cea mai mare contribuție la emisiile naționale de GES, cu o pondere medie de 65%, urmat de agricultură (16%), deșeuri (12%) și procese industriale (5%), Sursa: Raport de Mediu al Republicii Moldova (SOER).
4.3 Apă Proiectul, în special traseul LEA 400 kV este situat aproximativ în mijlocul părţii de sud a țării, trecând prin bazinul hidrologic Nistru (bazinele râurilor Bâc și Botna) și bazinul hidrologic Dunărea (bazinele râurilor Cogalnic, Ialpugului și Cahul), așa cum este prezentat în figura 4.3.1 Aproximativ 90% din traseul LEA 400 kV se află în bazinul hidrografic al râului Cogalnic și
Iapulg.
02Act.0
-
01
-
03.01
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 36
Figura 4.3 Bazinele râurilor din zona proiectului
Râul Bâc are o lungime de 155 km, se varsă în Nistru şi trece prin orașul Chișinău. Râul Botna cu 152 km lungime curge spre Nistru si se afla la 5 km de orașul Tiraspol. Râul Cogâlnic izvorăşte din pădurea Codri Basarabei din raionul Nisporeni și este cel mai lung fluviu din partea de sud a Republicii Moldovei. Raul curge în limanul Sasic pe litoralul Mării Negre,situat in regiunea Odesa, Ucraina. Principalii afluenții se află pe partea stângă - Schinoasa, Ceaga, Gealar și Cilighider. În republica Moldova, râului Cogâlnic trece prin câteva orașe, Hincesti, Cimișlia.Centrarea ȘI Basarabeasca. Râul Ialpug izvorăște în apropiere de satul Tomai, raionul Leova si traversează teritoriul Republicii Moldova - raionul Cimișlia, UTA Găgăuzia și Taraclia și se varsă în lacul Iaplug în regiunea Odesa, Ucraina. Principalii afluenții se află pe partea stângă - Iapugel, Lunga, iar pe partea dreapta - Chirsova, Iaplugel și Salcia mare. Râul Ialpug trece prin Comrat, capitala UTA Găgăuzia. Traseul propus al LEA 400 kV va trece peste râurile Cogâlnic și Iaplug.
Apele de suprafață, în partea de sud a Republicii Moldova nu au calitatea necesară pentru
02Act.0 apă potabilă, astfel încât localitățile sunt alimentate cu apă subterană prin foraje de mare
- 01
- adâncime. Populația rurală este conectată la rețeaua de apă, aflată în stare bună de operare 03.01
- sau care trebuie să fie reabilitată Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 37
4.4 Sol Traseul pe care va fi amplasată LEA 400 kV face parte din Stepa Bugeacului în partea de sud și din zona Podișul Central Moldovenesc, în partea de nord a zonei studiate. Relieful acestor zone cu altitudini medii cuprinse între 80 și 300 m se caracterizează prin alternanța zonelor joase de deal cu pante și câmpii netede, văi cu terenuri agricole. În zona în care va fi realizat proiectul, se afla sol tipic caracteristic ca în toată țara, care ocupa mai mult de 75% din suprafață si anume cernoziomuri, așa cum este prezentat în Figura 4.4.1:
Figura 4.4.1 Tipurile de sol din Republica Moldova
Acest tip de sol este foarte bun pentru agricultură, astfel încât în zona analizată există o dezvoltare importantă a acestui sector: culturi (grâu, orz și porumb), podgorii și livezi (cireșe, piersici, nuci, prune, etc. ) În zona propusă traseului LEA 400 kV nu au existat alunecări de teren.
Republica Moldova prezintă grad seismic foarte ridicat, fiind determinat în principal de cutremure de adâncime din Vrancea (România). In funcție de epicentru, mișcările seismice din Vrancea variază între 7 și 9 grade pe scara MSK , care are 12 grade. Cutremurul care a provocat cele mai mari pagube a avut loc la 30 august 1986 şi nu a atins o intensitate maximă posibilă, dar a cauzat pierderi materiale mari.
4.5 Arii protejate
02Act.0
- 01
- Ariile naturale protejate de stat, care cuprind rezervații științifice, arii naturale protejate 03.01
- (geologice și paleontologice, hidrologice, zoologice, botanice și mixte), parcuri naturale, Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 38
rezervații ale biosferei, rezervații naturale, rezervații peisagistice, rezervații de resurse, arii cu management multi-function, grădini dendrologice, monumente de arhitectură peisajeră, și grădini zoologice, precum și zone umede de importanță internațională, sunt prezentate în
figura următoare:
02Act.0
- 01
-
03.01 Figura 4.5.1 Ariile naturale protejate, Sursa: Cadastrul Ariilor naturale protejate
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 39
În zonele unde există staţii electrice şi pe traseul noii LEA, se găsesc următoarele zone protejate specificate în anexele Legii privind ariile naturale protejate: Anexa 3, A) Geologie şi Paleontologie - "Coțofana Ravine", la est spre satul Gura Galbeni, Cimișlia; - Secțiunea geologică a văii râului Ialpug - Comrat District; - "Vasaieni Ravines" , pe partea dreaptă a văii râului Botna, raionul Ialoveni; - "Afloriment Costești", la Nord spre satul Costești, pe partea stângă a văii râului Botna, raionul Ialoveni; - “Reciful Ialoveni”, lângă orașul Ialoveni, pe coasta stângă a văii râului Ișnovăț, Raionul Ialoveni; - “Rîpa Budăi”, pe coasta dreaptă a râului Salcia, Raionul Taraclia; - “Rîpa Musaitu”, în partea de mijloc a satului Musaitu, Raionul Taraclia; - “Aflorimentul”, la sud de orașul Taraclia, Raionul Taraclia; B) Hidrologice - Izvorul din satul Copceac, la marginea satului, în vâlcea, Raionul Taraclia; C) Botanice a) sectoare reprezentative cu vegetație silvică - Borceac, Ocolul silvic Congaz, Raionul Comrat; - Cîietu, Ocolul silvic Congaz, Raionul Comrat; b) Arbori seculari - Stejar pedunculat, Ocolul silvic, Raionul Comrat; Anexa 4 - Rezervații naturale a) Silvice - Hirtopul Moisei, Ocolul silvic Mihailovca, Raionul Cimișlia; - Liceul Bolgrad, în apropierea satului Frumușica, Ocolul silvic Congaz, Raionul Comrat; - Molești, la 2 km de satul Molești, Ocolul silvic Răzeni, Raionul Ialoveni; - Sector - etalon de pădure, între satele Malcoci și Condrița, Ocolul silvic de scumpie Scoreni, Raionul Ialoveni; b) De plante medicinale - Bugeac, Întreprinderea Agricolă “Bugeac”, Raionul Comrat;
Anexa 5 - Rezervațiile peisajere
- “Rîpele de la Cimișlia”, la sud de orașul Cimișlia, pe drumul spre orașul
02Act.0
- 01
- Basarabeasca, Ocolul silvic Ciucur-Mingir, Raionul Cimișlia; 03.01
- Anexa 6 - Rezervațiile de resurse Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 40
- Cernoziom obișnuit al zonei dunărene de stepă, Întreprinderea Agricolă “Maiac”, Raionul Comrat; Anexa 7 - Arii cu management multifuncțional a) Sectoare reprezentative cu vegetație de stepă - Sector de stepă în nordul Bugeacului, lângă satul Bugeac și satul Dezghingea, Raionul Comrat, la hotar cu Raionul Cimișlia; - Sector de stepă în sudul Bugeacului, lângă satul Vinogradovca, Raionul Taraclia. Zona protejată, inclusă în rețeaua EMERALD, în care va fi implementat proiectul este stepa Bugeacului. Aici pot fi găsite păsări tipice pentru stepe, cum ar fi acvila de stepa, prepeliță, potârniche, presura, ciocârlia și mai rar dropia. Traseul LEA 400 kV se află în mijlocul parţii de sud a Republicii Moldova, între bazinele hidrografice ale Prutului și Nistrului inferior. În aceste zone umede sunt peste 80 de specii de păsări migratoare: găina Greylag, diverse specii de Sandpiper, lisite, Mallard, rața-cu-frigare, rață pestriță, Netta, lopătarul, Widgeon, stârcul, rață cârâitoare, buhaiul, Marsh Harrier. De curând au apărut şi lebede (lebăda sălbatica si lebăda mută) și pelicani (pelicanul alb si pelicanul creţ) care încep să işi facă cuib în partea inferioară a râurilor Prut și Nistru. LEA de 400 kV va trece pe sub rutele de migrare a păsărilor migratoare în zona umedă a Nistrului inferior. În Republica Moldova sunt definite trei zone în conformitate cu Convenția asupra zonelor umede - RAMSAR, și anume: Lacurile Prutului inferior, situat în partea de vest a traseului LEA și stația electrică Vulcănești, la 35 km distanță; Nistrul de Jos (comunele Copanca și Paluna) în partea de est a LEA la 70 km; Unguri și Holosnita, amplasate în partea de nord a Republicii Moldova, la 160 km de Stația Chișinău. În Anexa A este prezentată o hartă cu zonele protejate care se află în zona stațiilor Chişinău și Vulcănești și cele trei alternative propuse pentru traseul de 400 kV.
4.6 Mediul socio-economic 4.6.1 Date generale Zona unde va fi amplasată LEA este tipică pentru terenurile tip fermă și alte terenuri publice. LEA nu va traversa nici o pădure importantă. Casele sunt în mod obișnuit grupate în sate sau orașe. Oamenii afectați vor fi în primul rând cei din sate și comune, incluzând grupurile vulnerabile învecinate din interiorul ariei protejate și de siguranță a LEA și în al doilea rând
agențiile de dezvoltare regionale, comunele, municipalitățile și orașele care sunt în 02Act.0
- apropierea LEA.
01
-
03.01
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 41
Zonă principală de impact - comune și sate, în interiorul coridorului de siguranță și a zonei protejate LEA A doua zonă de impact - Municipiile învecinate și orașele subordonate administrativ următoarelor raioane: Municipiul Chișinău și o parte din comunele din jur; Raionul Ialoveni; Raionul Dubăsari-Hânceşti; Raionul Cimişlia; Raionul Taraclia; Raionul Cahul; Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia: Comrat și Vulcănești şi unele comune din jur.
4.6.2 Demografie Structura populaţiei (01.01.2016) în aria de interes a proiectului este prezentată în tabelul nr. 4.7.2.1
Tabel 4.7.2.1 Populaţia din aria protejată
Raion / Municipalitate Număr de Rural / Bărbaţi/Femei Urban din Rural din locuitori* urban (%)* (%)* care Bărbaţi care Bărbaţi /Femei (%)* /Femei (%)*
Chişinău** 814, 147 9 91 47 53 47 53 49 51
Ialoveni 101, 331 84 16 49 51 48 52 50 50
Dubăsari Hânceşti 120 ,176 85 15 49 51 47 53 50 50
Cimişlia 60 ,069 76 24 49 51 48 52 50 50
Taraclia 43, 563 53 47 49 51 48 52 50 50
Cahul 124, 647 68 32 48 52 46 54 49 51
U.T.A. Găgăuzia 161, 876 59 41 48 52 47 52 49 51
* 2016 ** Stația electrică se află în sudul oraşului Chișinău și nu va afecta în mod direct oamenii din orașul Chișinău Sursa: Anuarul statistic 2016 - Centrul Naţional de Statistică, Republica Moldova, 2016
Densitatea populației din raioanele afectate de traseul liniei de transport LEA este relativ
scăzută deoarece populația este predominant rurală în majoritatea raioanelor. Cele mai 02Act.0
- multe raioane afectate au o densitate scăzută a populației, cuprinsă între 60 † 75 01
- persoane/km2 (Cimişlia, Dubăsari-Hânceşti şi Tărăclia) până la 75 † 90 de persoane/km2 03.01
- (Cahul și UTA Găgăuzia) și 120 † 150 persoane/km2 (Ialoveni). Zona cea mai populată de-a Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 42
lungul traseului este municipiul Chișinău (1.300 † 1.800 de persoane/km2). Cu toate acestea, deoarece stația electrică se găsește în sudul municipiului Chișinău nu va afecta în mod direct oamenii din zonele cele mai dense ale municipiului Chișinău (de exemplu, orașul Chișinău). Prin urmare, traseul LEA propus evită zonele mai dens populate. Mai mult decât atât, având în vedere hărțile topografice pentru traseul LEA propus pentru interconectarea stațiilor de electrice Chișinău - Vulcănești, inclusiv date privind proprietăţile și destinația terenurilor utilizate în zonele înconjurătoare, se poate concluziona că populația din zona de impact primar este predominant rurală.
Moldovenii reprezintă cel mai mare grup etnic din Republica Moldova (75,8%). Mai mult decât atât, există o serie de alte grupuri etnice, aproximativ 8,4% sunt ucraineni, 5,9% sunt ruși, 4,4% sunt Gaguas, 2,2% sunt români, 1,9% sunt bulgari și 1,4% aparțin altor naționalități sau nespecificate. Cu toate acestea, cartierele în care traseul LEA este propusă pentru a trece nu sunt omogene atunci când vine vorba de compoziție etnie (vezi tabelul 4.6.2.2) Table 4.6.2.2 Compoziția etnică a populației din municipalitățile/comunele traversate de LEA propusă
Raion / Moldoveni Ucrainieni Ruşi Gagauzi Români Bulgari Alte Municipalitate (%)* (%)* (%)* (%)* (%)* (%)* nationalităţi (%)*
Chișinău** 67,6 8,3 13,9 0,9 4,5 1,2 1,6
Ialoveni 76,3 6,6 6,5 3,1 1,8 4,9 0,9
Dubăsari- 90,3 5,2 1,2 0,1 2,5 0,2 0,4 Hânceşti
Cimişlia 86,9 5,5 3,9 0,5 0,5 2,2 0,4
Taraclia 13,9 6,1 5 8,3 0,1 65,6 1,1
Cahul 76,3 6,6 6,5 3,1 1,8 4,9 0,9
U.T.A. Găgăuzia 4,8 3,2 3,8 82,1 0 5,1 0,9
* Recensământul populaţiei din 2004 ** Stația electrică se află în sudul oraşului Chișină și nu va afecta în mod direct oamenii din orașul Chișinău Sursa: Densitatea populatiei si Recensământul populaţiei 2004
Limbile vorbite de obicei, în Republica Moldova, sunt in acord cu diversitatea etniei din țară. Limba principală utilizată este moldovenească și română (practic aceeași limbă) vorbită de
75,2% din populație (58,8% moldovenească și română 16,4%). Alte limbi utilizate sunt de
obicei limba rusă (16%), uraniană (3,8%), găgăuzi (3,1%), bulgară 1,1% și alte nespecificate
02Act.0
- 01
- 0,7%. În cele mai multe raioane afectate de traseul LEA propus, limba principală utilizată 03.01
- este limba moldoveneasca. În UTA Găgăuzia, limba oficială este limba găgăuză, care este Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 43
vorbită de majoritatea populației aparținând grupului etnic găgăuz. Cu toate acestea, o mare parte a populației în UTA Găgăuzia, de asemenea, vorbește limba rusă. În zonele afectate de proiect oamenii pleacă să lucreze pentru perioade destul de lungi de timp în alte zone sau țări. În sate găsim mai mult oamenii în vârstă și copii, în timp ce bărbații și femeile au plecat să muncească în străinătate. Principalul motiv pentru migrarea forței de muncă este existență unor posibilități reduse de găsire acasă a locurilor de muncă. În unele cazuri există disponibile unele locuri de muncă sezoniere în zonele unde se desfășoară activități agricole.
4.7 Utilizarea terenurilor Terenurile pentru construirea LEA de 400 kV Vulcănești - Chișinău având lungimea de 149 km sunt deținute de către stat sau de către persoane fizice sau juridice, regimul juridic al acestora fiind calificat / reglementat în conformitate cu legislația în vigoare în Republica Moldova. Traseul pornește de la stația Chișinău și trece prin raionul Ialoveni prin apropierea unei păduri așa cum este prezentat în figura 4.7.1. Partea de est a pădurii se găsește în districtul Cimișlia. Traseul LEA 400 kV trece peste pădurea Molești - arie protejata, printr-un coridor natural existent, evitând orice impact asupra pădurii.
Figura 4.7.1 Zona de pădure protejată la nord de staţia Chişinău
Zona afectată de realizarea proiectului este în general formată din ferme agricole și terenurile
disponibile sunt utilizate tot pentru activități destinate agriculturii sau creșterii animalelor.
02Act.0
- 01
- Terenurile sunt utilizate pentru cultivarea cerealelor (în principal grâu sau porumb) dar putem 03.01
- găsi și un număr important de terenuri cu viță de vie, sub formă de clustere. De asemenea Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 44
există și livezi de pomi fructiferi, cum ar fi piersicile. Unele terenuri publice sunt utilizate pentru creșterea animalelor, cum ar fi bovinele și ovinele.
Figura 4.7.2 Lacul din partea de sud
Figura 4.7.3 Zona specifică de-a lungul traseului propus
Utilizarea terenurilor în zona traseului LEA 400kV este variată. În general, terenurile sunt proprietate privată, date în arendă pentru o cultivare eficientă. Arendarea terenurilor se face
pe o perioadă de maxim 3 ani (reglementat legal). O serie de terenuri sunt podgorii, pentru 02Act.0
- care perioada de arendare este mai lungă de până la 15 ani. Trebuie avut in vedere în
01 -
elaborarea EIMS să fie incluși toți deținătorii de teren care pot fi afectați de construirea LEA. 03.01
- De asemenea, terenurile publice posibil a fi afectate trebuie considerate pentru a surpride Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 45
corect impactul socio-economic. În figura 4.7.4 este prezentat un exemplu de podgorie. Relieful este relativ diferit în partea de nord a liniei propuse, unde se află văi, comparativ cu partea sudică, unde aproape întreaga zonă este câmpie.
Figura 4.7.4 Zona cu viță de vie
După vizitele la fața locului și analiza hărţilor cu satele și a imaginilor din satelit se constată o rarefiere a caselor pe traseul LEA. Acest din urmă aspect face posibilă poziționarea LEA astfel încât să se evite zonele locuite, deși în timpul vizitei la fața locului s-au observat, în unele situații, case construite aproape de LEA existente, în ciuda riscurilor asociate acestui fapt.
02Act.0
- 01
- 03.01
- Figura 4.7.5 Casă construită în apropierea LEA Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 46
Traseul LEA traversează raioanele Cimișlia, Comrat și Taraclia, în care există zone protejate cu vegetație de stepă, una lângă orașul Bugeac și alta în apropierea orașului Vinogradovca.
Figura 4.7.6 Stepa Bugeac – arie protejată
4.8 Monumente de patrimoniu cultural În Republica Moldova, cadrul legal pentru ocrotirea monumentelor, care fac parte din patrimoniul ei cultural şi natural, este reprezentat de Legea nr. 1531/1993 privind ocrotirea monumentelor, elaborată în conformitate cu legislaţia europeană. Legea definește monumentele ca “obiecte sau ansambluri de obiecte cu valoare istorică, artistică sau ştiinţifică, care reprezintă mărturii ale evoluţiei civilizaţiilor de pe teritoriul republicii, precum şi ale dezvoltării spirituale, politice, economice şi sociale”. Prin Hotărârea Parlamentului nr. 1531/1993 s-a pus în aplicare Legea privind ocrotirea monumentelor și s-a aprobat Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, registru care a fost publicat abia în anul 2010 (http://date.gov.md/ckan/dataset/5180-registrul- monumentelor-republicii-moldova). Pentru crearea cadrului juridic privitor la aspectele ocrotirii, restaurării şi protecţiei monumentelor de valoare artistică şi istorică de pe teritoriul Republicii Moldova a fost adoptată Legea culturii nr. 413/1999 și a fost ratificată, în 2002, „Convenţia privind protejarea patrimoniului mondial cultural şi natural”. Monumentele de arhitectură sunt împărțite în trei categorii: universală, naţională şi locală. În
Republica Moldova monumentele de arhitectură de valoare naţională, sunt înscrise în
Registrul monumentelor Republicii Moldova sub autoritatea Ministerului Culturii, iar
02Act.0 -
01 monumentele de arhitectură de valoare locală sunt inventariate în Registrele locale de către -
organele administraţiei locale.
03.01
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 47
Raionul Hînceşti Hîncești, situat la o distanță de 36 km de Chișinău, şi deţine 3 muzee.
Raionul Cimişlia Cultural: Cimișlia are mai multe obiective: Mânăstirea Zlotului, Monumentul Istoric Valul lui Traian si Rezervaţia peisagistică Carbuna; În satul Zloţi se află mănăstirea Sf. Mare Mucenic Gheorghe (mănăstire de călugări), construită in 1812 şi biserica Sf. Nicolai din satul Cenac (anul construcţiei 1853); Muzeul satului Selemet este unic (cu peste 7000 piese expuse); Peisaj: Zona împădurită (fâşie de codru) Zloţi - Lipoveni cu suprafaţa de circa 600 ha, amplasată la 35 km de centrul raional, cu acces rutier (variantă albă) şi monument al Naturii Geologic şi Paleontologic ”Coţofana” (suprafaţa de 10 km la est de satul Gura Galbenei).
Raionul Comrat Catedrala Sf. Ioan Botezătorul, construită în 1820; Muzeul de studiere a ținutului; Galeria de artă; Aleea gloriei poporului găgăuz; Statuia lui Lenin; Muzeul istoric regional Comrat. Raionul Ialoveni În domeniul cultural activează 61 instituții, printre acestea: Palatul Raional de Cultură, case și cămine culturale, biblioteci publice, instituții de învățământ artistic și muzee; Muzee: 1 muzeu raional și 4 muzee obștești. Muzeul de istorie și etnografie din satul Văsieni este cunoscut pentru obiectele din domeniul arheologic si etnografic. Atracţii turistice: Mănăstirea Suruceni Mănăstirea Horești Biserica "Sfânta Cuvioasă Parascheva” Combinatul de Vinuri de Calitate „Mileștii Mici”; Vinăria “Vinuri Ialoveni”; Muzeul Meşteşugurilor Populare; Monument al Naturii Geologic şi Paleontologic ”Râpele Văsieni” este o arie naturală protejată de stat, care se întinde pe o suprafaţă de 3 ha, în satul Văsieni raionul Ialoveni, pe coasta dreaptă a văii râului Botna, la vest de spitalul satului;
Monument al Naturii Geologic şi Paleontologic ”Aflorimentul Costeşti” este o arie naturală
protejată de stat, care se întinde pe o suprafaţă de 1 ha, la nord de satul Costeşti raionul 02Act.0
- Ialoveni, pe coasta stângă a văii râului Botna, lângă drumul spre satul Mileştii Mici;
01
-
03.01
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 48
Monument al Naturii Geologic şi Paleontologic ”Reciful Ialoveni” este arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 3 ha, lângă oraşul Ialoveni pe drum spre satul Costeşti, pe malul stâng al râului Işnovăţ; Rezervaţia Silvică ”Moleşti” este o arie naturală protejată de stat, care se întinde pe o suprafaţă de 5 ha, la 2 km sud de satul Moleşti, ocolul silvic Răzeni raionul Ialoveni; Rezervaţia Silvică ”Sector-Etalon de Pădure” este o arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 110,2 ha, între satele Malcoci şi Condriţa, ocolul silvic Scoreni raionul Ialoveni.
Raionul Taraclia Biserica «Sf. Gheorghe» 1873; Casa memorială a lui Olimpii Panov, erou național al Bulgariei, participant la lupta de la Plevna; Monument lui Olimpii Panov; Monument la mormântul ostașului căzut în 1944; Monument în memoria consătenilor căzuți în război, 1941 † 1945; Monument eroilor căzuți în război, 1941 † 1945; Monument în memoria consătenilor căzuți în război, 1941 † 1945; Budăi Monument în memoria consătenilor căzuți în război, 1941 † 1945; Monument în memoria consătenilor căzuți în război, 1941 † 1945; Monument la mormântul ostașului și în memoria consătenilor căzuți în război, 1941 † 1945; Valul lui Traian (de Jos); Biserica „Sf. Dumitru”; Monument în memoria consătenilor căzuți în război, 1941 † 1945.
Raionul Cahul Activitatea culturală se desfășoară în cele 5 biblioteci orășenești, Palatul de Cultură, Centrul de cultură și odihnă, Muzeul de istorie și cercetare a ținutului natal, Teatrul muzical-dramatic „B.P.Hașdeu”.Odată la doi ani, la începutul lui iulie se desfășoară Festivalul internațional folcloric „Nufărul Alb”.
Intersectarea traseelor propuse pentru LEA cu monumentele culturale și religioase menționate mai sus a fost analizată și s-a observat că nu există nici un impact evident asupra oricăruia dintre acestea.
Patrimoniu arheologic
02Act.0
- 01
- În urma analizei proiectului de construcție a LEA Vulcănești-Chișinău, au fost înregistrate 8 03.01
- situri arheologice amplasate pe traseul liniei. Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 49
Valul lui Traian de Jos (segment), raionul Vulcănești; Svetlîi Tumulul 1, raionul Comrat; Dezghingea Tumulul 9,raionul Comrat; Ecaterinovca I, raionul Cimișlia; Valul lui Traian de sus (segment), raionul Cimișlia; Hansca Livadă, raionul Ialoveni; Străișteni II, raionul Ialoveni; Străișteni I, raionul Ialoveni.
Pentru protecția acestor situri la deteriorare sau distrugere, odată cu începerea lucrărilor de construcție, se impune cercetarea arheologică preventivă a acestora conform prevederilor
Legii nr. 2018/2010 privind protejarea patrimoniului arheologic.
02Act.0
-
01
-
03.01
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 50
5. IDENTIFICAREA PRELIMINARĂ A IMPACTURILOR POTENȚIALE Suprafața analizată pentru identificarea impactul preliminar al proiectului este formată din zonele în care sunt amplasate stațiile electrice existente Chișinău și Vulcănești și zona aflată de-a lungul traseului propus pentru LEA 400 kV, 10 km pe partea stângă a axului liniei electrice și 10 km pe partea dreaptă (un coridor cu o lățime totală de 20 km).
5.1 Mediul înconjurător 5.1.1 Impact potențial asupra geologiei, geomorfologiei și riscuri geologice Traseul propus pentru LEA 400 kV trece prin Platoul Moldovenesc Central și Stepa Bugeac. Relieful acestor zone cu altitudini medii cuprinse între 80 † 300 m este caracterizat de alternanţa zonelor de dealuri joase cu versanţi cu pante line şi câmpii, văi cu terenuri preponderent agricole. În timpul vizitei pe teren nu au fost observate de-a lungul traseului fenomene fizice speciale sau geologice cum ar fi, de exemplu, alunecări de teren. Oricum, un studiu geologic în zonele unde vor fi amplasați stâlpii de înaltă tensiune este în curs de desfășurare, astfel încât în Raportul EIMS vor putea fi prezentate mai multe informații despre situația existentă și se va putea identifica orice fel de impact care ar putea apărea ca urmare a implementării Proiectului. Conform informațiilor de până în prezent nu există rezerve geologice în zonele prin care este propus traseul liniei electrice.
5.1.2 Impact potențial asupra solului Construcția stâlpilor LEA implică înlocuirea stratului superior al solului, iar în anumite zone specifice pot fi parțial schimbate, uneori, caracteristicile solului. Dacă solul este fertil el poate fi reutilizat pentru alte scopuri în alte zone. Suprafaţa afectată de fundaţia stâlpilor, depinde de tipul acestora şi poate fi intre 65 † 110 m2. Toate materialele pentru prepararea betonului necesar realizării fundațiilor (pietriș și nisip) sau pentru umpluturi vor fi luate din cariere existente. Construirea stației electrice “back to back” se va realiza în interiorul stației electrice existente Vulcănești, astfel că nu este necesar un teren suplimentar. Pentru reducerea impactului asupra solului a echipamentului care se va instala în stația electrică “back to back”, chiar și în cazul în care este umplut cu ulei, se vor lua măsuri precum etanșarea sau echiparea acestuia cu dotări pentru preluarea eventualelor scurgeri. După realizarea construcției stâlpilor, terenul ocupat temporar necesar montajului va fi adus
la forma inițială.
02Act.0 -
01 În timpul construcției nu vor fi utilizate nici un fel de substanțe chimice care ar putea avea -
03.01 impact asupra solului.
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 51
5.1.3 Impact potențial asupra apei Acest tip de proiect nu are impact asupra apei subterane, nici chiar în zonele unde nivelul apei freatice poate fi ridicat, deoarece noile construcții constau în fundații ale stâlpilor (talpa stâlpului) care sunt suprafețe limitate. În timpul procesului de construire, impactul direct al lucrărilor proiectului (eventualele scurgeri de ulei/motorină de la echipamente sau vehicule) se va resimți în zone restrânse și poate fi minimizat, prin luarea de măsuri preventive. Traseul LEA va traversa diverși afluenți ai râurilor Prut și Nistru. Instalarea conductoarelor electrice deasupra acestor corpuri de apă nu are efect negativ în perioada de funcționare a LEA. În perioada construcției LEA poate exista un impact negativ prin poluarea temporară a suprafeței apei cu particule de sol, vopsele sau solvenți sau deșeuri rezultate din procesul construirii. În vederea evitării oricărui impact asupra calității apelor traversate vor fi utilizate tehnologii adecvate pentru montaj.
5.1.4 Impact potențial asupra calității aerului și schimbări climatice În timpul construcției este de așteptat să apară emisii generate de traficul în zona de lucru și de la echipamentele utilizate în lucrări, dar acestea vor fi limitate ca durată și localizate în zona șantierului. În lunile de vară, în perioadele secetoase, praful poate fi o problemă care poate fi rezolvată prin udarea drumurilor. În funcționarea LEA, în anumite condiții atmosferice (ploaie, ceață sau chiciură), este posibil să apară fenomenul de descărcare electrică Corona, care poate produce ionizarea aerului în jurul conductoarelor active și formarea de ozon. Măsurătorile efectuate sub liniile aeriene de 400kV arată că concentrația ionilor este în limite normale, iar emisiile de ozon sunt de obicei sub limita de detecție. LEA nu va afecta calitatea aerului mod direct. Indirect, proiectul poate sprijini dezvoltarea unui sistem mai eficient pentru transportul energiei electrice, deoarece linia electrică poate transporta energie electrică produsă de centrale electrice eficiente și/sau cu emisii reduse de substanţe poluante.
5.1.5 Impact potențial al zgomotului și vibrațiilor În timpul construcției zgomotul tipic unui șantier nu poate fi evitat, însă poate fi redus prin utilizarea de echipamente și mijloace de transport cu nivel de zgomot redus, a căror stare tehnică să fie corespunzătoare, iar programul de lucru să fie în intervalul orar 7.00 † 17.00.
După ce LEA va fi pusă în funcțiune poate apărea zgomot și vibrații datorită fenomenului de 02Act.0
- descărcare Corona, acțiunii vântului sau a liniei electrice în sine. Zgomotul făcut de 01
- conductoarele aferente LEA poate fi evitat prin utilizarea de distanțiere și de antivibratoare.
03.01
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 52
Conform diferitelor studii și măsurători, în condiții extreme, o linie electrică poate produce un zgomot cu o intensitate de maximum 52 dB, în limita coridorului de protecție, cu lățimea de 60 m
5.1.6 Impactul potențial vizual și asupra peisajului În timpul construcției vor exista unele zone unde vor fi realizate platforme de servicii temporare necesare pentru montarea stâlpilor, pentru întinderea conductoarelor și un culoar de lucru pentru acces, cu o lățime de 3 m. După terminarea lucrărilor de construcție, zonele afectate vor fi readuse la forma inițială. Impactul vizual al unei LEA este evident, major și permanent. Astfel, se recomandă ca încă de la faza de proiectare să fie luate în considerare soluții adecvate pentru diferite tipuri de suprafețe, în acord cu condițiile naturale, istorice și tradiționale. Soluțiile trebuie să aibă în vedere un design de stâlpi relativ supli, alegerea traseelor aliniate paralel cu structurile existente etc. În primele luni, conductoarele LEA pot fi mai vizibile în anumite condiții de lumină - sârma de metal este strălucitoare sau reflectă lumina soarelui și apar steluțe orbitoare pe ea. În timp, acest efect este redus din cauza condițiilor meteorologice care transformă suprafața metalică, devenind mată.
5.2 Mediul ecologic O nouă linie electrică aeriană poate schimba peisajul existent conducând la reducerea zonelor verzi. Încă din etapa de proiectare traseul LEA a fost ales să se evite trecerea prin pădurile existente. În cazul în care este necesar a se tăia arbuști izolați sau copaci, aceștia vor fi înlocuiți în apropiere cu alții noi. În cazul în care LEA este situată pe traseul de migrare sau în apropierea locurilor de cuibărit există riscul, redus, de electrocutare sau coliziune a păsărilor cu conductoarele LEA. Acest risc poate fi redus prin instalarea unor semnalizatoare pentru păsări pe conductoarele LEA. De-a lungul traseului ales pentru LEA 400kV Vulcănești - Chișinău, a fost identificat un habitat protejat inclus în rețeaua EMERALD - stepa Bugeacului. LEA trece prin partea de nord a stepei și vor fi luate măsuri pentru minimizarea impactului (evitând cât mai mult posibil zonă, reducând numărul stâlpilor, etc.). Alte arii protejate se află la o distanță semnificativă și nu pot fi influențate în timpul construcției sau a exploatării LEA.
5.3 Mediul social și economic
Impactul socio-economic va fi investigat și specificat în studiul EIMS, și de asemenea se vor
02Act.0 -
01 include parametri care trebuie să fie urmăriți și atinși în PMMMS și în SEP. În continuare sunt -
03.01 prezentate provocările identificate și prioritizează impacturile prognozate. Principala
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 53
provocare din zona unde se va realiza proiectul va fi impactul asupra suprafețelor necesare în timpul construcției și funcționării. Altă provocare importantă a studiului detaliat de evaluare a impactului proiectului o reprezintă identificarea și asigurarea că toți proprietarii de terenuri vor putea să reacționeze și să ia parte în procesul de stabilire a traseului liniei electrice și stațiilor electrice. Acest proces este bine definit în MD prin legislația privind procedura EIA pentru astfel de investiții (vezi capitolul 2.1).
5.3.1 Impactul potențial asupra comunităților Impactul proiectului asupra comunității de-a lungul traseului LEA și în apropierea stației electrice va fi studiat mult mai aprofundat. Pe baza analizelor inițiale există posibilități semnificative de a evita zonele locuite ( nu este necesară relocarea), dar anumite impacturi asupra terenurilor folosite pentru agricultură și alte scopuri productive nu vor putea fi evitate. Elaborarea EIMS se va concentra pe proiectarea și stabilirea detaliilor traseului LEA, care să minimizeze impacturile negative acele acestuia. În coridorul de 10 km de o parte și de alta a traseului LEA se află câteva așezări (sate și chiar orașe). LEA va avea un impact vizual și chiar și orice zgomot ca urmare a construcției propriu zise sau din exploatare. Impacturile din timpul construcției pot fi controlate și menținute numai pe perioada de zi. Pentru a se asigura că zgomotele din timpul exploatării (5.1.5) nu vor influența negativ oameni în etapa de proiectare detaliată distanțele față de așezările umane și/sau case sunt menținute. Cele mai apropiate sate față de traseul LEA (la o distanță mai mică de 500 m) sunt următoarele: Musaitu (175 m SSE); Străișteni (270 m E); Congazcicul de Jos (320 m SE); Valea Perjei (370 m NE); Brăila (375 m E); Hansca (380 m SE); Vinogradovca (430 m E); Burlăceni (500 m S). Chiar dacă activitățile agricole sunt principala activitate economică în zonă, s-a observat că s-au făcut eforturi pentru a avea și activitate turistică (de exemplu în Ecaterinova). LEA poate reduce atractivitatea pentru unele activități turistice, cum ar fi turismul ecologic sau zonă rurală neatinsă de activități industriale.
Construcția LEA nu presupune că va genera noi locuri de muncă permanente la nivel local,
dar vor exista oportunități de angajare pe perioadă temporară. În acest moment nu sunt 02Act.0
- cunoscute cât de mult lucrările de construcție vor afecta activitățile agricole din zona 01
- proiectului. Anumiți fermieri nu-și vor putea cultiva anumite părți ale terenurilor pe perioada 03.01
- construcției și aceasta va implica compensații pentru accesul la terenurile necesare. Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 54
Nivelurile de compensare sunt stabilite de legislația în vigoare. Unele impacturi pot fi simțite de lucrătorii sezonieri ca urmare a reducerii terenurilor cultivate. Detalii privind impacturile datorate utilizării suprafețelor de teren vor fi furnizate în EIMS. Având în vedere experiența privind magnitudinea unui astfel de impact asupra suprafeței totale afectate putem considera ca acesta este mic. Pentru stația "back to back" există posibilitatea de angajare de personal nou pentru operarea și întreținerea instalațiilor electrice și a echipamentelor specifice. Întreținerea și exploatarea LEA va fi realizată de Moldelectrica și va crea unele oportunități de angajare în zonă.
5.3.2 Impact potențial asupra infrastructurii Intensitatea câmpului electric depinde direct de tensiunea LEA. Astfel că, efectele câmpului electric sunt cu atât mai mari cu cât valoarea câmpului este mai mare (nivel de tensiune foarte mare). Impactul câmpului electric asupra suprafețelor de teren constă în curenți induși în instalațiile conductoare și în tensiunea indusă în instalațiile de legare la pământ. Valoarea înaltă a câmpului electric de la suprafața conductorilor și clemelor (dacă descărcările corona apar) pot avea impact asupra zgomotului auditiv, produce interferențe radio-tv și genera ioni și ozon. LEA de 400 kV va trebui proiectată în conformitate cu standardele privind valorile intensități câmpului electric la nivelul pământului. Efectele câmpului electric asupra mediului se poate împărţi în două categorii: efecte la nivelul solului sau la 1,8 m înălţime; efecte la suprafaţa conductoarelor şi a clemelor unde câmpul electric este de sute de ori mai mare decât la nivelul solului.
Câmpul magnetic este caracterizat de densitatea fluxului sau inducţiei şi este generat de curenţii care circulă prin conductoarele LEA. Inducţia magnetică în cazul LEA depinde de valorile curenţilor, configuraţia fazelor şi înălţimea conductoarelor deasupra solului. Câmpurile electrice și magnetice produse de LEA în timpul exploatării pot avea un efect direct asupra corpului uman. Înălțimea stâlpilor va fi de 40 m, conductorii electrici se vor afla la 21 m și de obicei săgeata liniei este de 12 m, astfel încât distanța până la nivelul solului va fi de circa 9 m. Există mai multe ghiduri și recomandări pentru a se asigura că CEM nu va depășii nivelele de siguranță. OMS are ghiduri care fac diferența dintre nivelurile pentru personalul de exploatare/întreținere și expunerea asupra publicului în general. Nivelurile pentru personalul care lucrează pot fi mai mari pentru că se consideră că acești oameni știu ceea ce fac, expunerea publică fiind necesar a fi în siguranță și atunci când oameni nu știu nimic despre
situația dată.
02Act.0
- 01
- 03.01
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 55
Tabelul 5.3.2 Limite ale câmpului electromagnetic ORGANIZAȚIA Câmpul electric (kV/m) OMS (personal lucrător) 10 WHO (expunere publică) 5 Regulament MD1 10
Proiectarea LEA 400 kV trebuie să ia în considerare cerințele regulilor privind valorile intensității câmpului magnetic asupra solului. Având în vedere experiența LEA de 400 kV nivelul CEM poate depăși 5 kV/m în punctul cel mai de jos al liniei care atârnă, de aici acesta descrește spre capete (stâlpi). În EIMS vor fi date mai multe detalii privind CEM și impactul lui asupra vieții oamenilor care trăiesc și muncesc în apropierea liniei electrice. CEM va fi luat în considerare și în PMMMS pentru a ne asigura că nivelurile teoretice corespund cu cele reale.
5.3.3 Impactul potențial asupra patrimoniului cultural, arheologic și istoric Zona în care va fi construită LEA 400 kV este la 170 m distanța fată de cea mai apropiată zonă rezidențială (comuna Musaitu). Mai există alte 6 localităţi cu clădiri aflate la o distanţă mai mică de 500 m distanța față de LEA, celelalte sate aflate de-a lungul traseului liniei se află la o distanță mai mare. Siturile arheologice existente în zonă au fost identificate, în prezent datele sunt analizate și introduse în sistemul GIS existent. Acest material trebuie luat în considerare cu mare atenție în EIM. Cunoaștem că traseul LEA va trece în apropierea unor situri arheologice. În conformitate cu legislația națională (Legea nr. 218/2010 privind protecția patrimoniului arheologic) proiectele care presupun lucrări de construcție în zona în care este un sit arheologic potențial trebuie să fie aprobat de către Ministerul Culturii, în baza expertizei realizate de Agenţia Națională de Arheologie. Terenul pe care există situri arheologice trebuie să obțină permisul de scoatere din sarcină arheologică. Procedura este finanțată de către investitor și realizată de către Agenția Națională de Arheologie. Numai în cazul în care certificatul de scoatere din sarcină arheologică este obţinut, lucrările de construcție poate continua, în cazul în care nu se obţine traseul liniei trebuie modificat astfel încât sa să evite situl arheologic sau să se ia măsurile adecvate pentru protecția sa.
02Act.0
- 01
- 1 În MD limitele câmpului electric sunt următoarele: în interiorul clădirilor - 0.5 kV/m; în zonele rezidențiale - 1 03.01
- kV/m; în localitățile dinafara zonelor rezidențiale - 5 kV/m; Pentru LEA: traversarea drumurilor: 10 kV/m; în
interiorul zonelor locuite (fără clădiri) - 15 kV/m, în zone foarte greu accesibile și inaccesibile - 20 kV/m Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 56
Instruiri adecvate și protocoale trebuiesc realizate orii pentru a fi siguri că lucrătorii vor avea pregătirea necesară în situația găsirii unor artefacte arheologice în timpul lucrărilor de construcții. Înafară de detaliile ulterioare privind situ-rile arheologice identificate, PMMMS va conține secțiuni privind rutina și monitorizarea instruirilor pentru a fi în cunoștință de cauză în cazul unor noi situri arheologice descoperite întâmplător în timpul executării săpăturilor aferente viitoarelor construcții.
5.3.4 Impact potențial asupra sănătății umane Pentru liniile aeriene electrice de 400 kV, legislația în vigoare Republica Moldova prevede un coridor de protecție, cu o lățime de 60 m unde nici o construcție nu se poate realiza. Cum analiza tehnică detaliată nu a fost încă finalizată, detalii privind CEM în jurul liniei electrice pot fi bazate doar pe experiență. Dedesubtul liniei nu trebuie să fie nici o construcție (conform legislației în vigoare în MD), dar pot fi anumite restricții privind timpul pe care oamenii pot să îl petreacă în interiorul coridorului de 60 m impuse de nivelul CEM.. acest lucru este foarte important pentru fermieri, păstori și alți oameni care se mișcă și munces în aceea zonă. Mai multe detalii vor fi menționate în studiul EIMS. Este important să se asigure că populația care trăiește în zonă este în cunoștință de cauză privind riscurile care ar putea apărea de la oricare problemă cu linia electrică și riscurile care apar atunci când se trece de semnele „ NU INTRAȚI”. Campanii de informare sunt necesare atât pentru locuitori, cât și pentru lucrătorii din vecinătatea LEA. Acest lucru va fi inclus în PMMMS.
5.3.5 Impactul potențial asupra sănătății și securității muncii Informațiile disponibile ne arată că de mulți ani nu a fost construită o nouă LEA 400 kV în MD. Experiența construirii unor linii electrice mai mici există, dar acest proiect va include multe provocări în timpul etapelor de construcții – montaj și exploatare. În timpul lucrărilor de construcții pot apărea riscuri datorate utilizării echipamentelor grele și a macaralelor, căderea muncitorilor sau a unor obiecte, șocuri electrice lucrează, expunerea la praf și zgomot, etc., care pot fi preveni prin proceduri corespunzătoare pentru protecția muncii și formarea periodică a muncitorilor. . Pe șantierele de construcții aceste riscuri vor fi reduse prin implementarea unui Plan de Acțiune privind sănătatea ocupațională și de siguranță impuse executantului lucrării. Acest plan de acțiune trebuie să respecte prevederile Legii nr. 186/2008 privind sănătatea și securitate ocupațională. Traficul va fi în creștere în timpul construcției, ceea ce înseamnă posibilitatea producerii unor accidente în timpul manevrelor (excavatoare, buldozere, macarale, echipamente de ridicat, camioane, etc.). Aceste riscuri pot fi reduse în cazul în care drumurile de acces vor fi
selectate de comun acord cu autoritățile locale, vor fi respectate regulile de conducere și de 02Act.0
- asemenea limitele de viteză.
01
-
03.01
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 57
Accesul la locurile unde vor fi avea loc lucrările de construcții trebuie limitat, a nu se permite intrarea altor persoane care nu lucrează acolo sau a copiilor și animalelor. Locul trebuie securizat de garduri sau paznici care să prevină intrarea persoanelor neautorizate. În timpul exploatării liniei electrice pot să apară riscuri legate de lucrările de reparații și întreținere. Moldelectrica are proceduri și regulamente privind securitatea muncii care trebuie respectate. Personalul participă la instruiri obligatorii, există proceduri speciale pentru asigurarea regulilor de siguranță în caz de accidente care sunt urmate. Îmbunătățiri ale acestor proceduri se realizează în mod continuu. O provocare este că în acest tip de proiect pot fi angajați diverși antreprenori, unii care nu sunt familiarizați cu astfel de lucrări de construcții. Este esențial ca aceștia să aibă parte de instruirile necesare astfel încât riscurile de accidente în timpul lucrului să fie minimizate. Procedurile și protocoalele pentru măsurile de siguranță în timpul lucrului să fie aplicate și în timpul funcționării stațiilor electrice și a stației „back to back”.
5.3.6 Impactul potențial asupra terenurilor utilizate Terenurile necesare construirii LEA de 400kV Vulcănești - Chișinău sunt deținute de către de către persoane fizice sau juridice, ca și de stat. Regimul juridic al acestora fiind calificat/ reglementat în conformitate cu legislația în vigoare în Republica Moldova. Criteriile pentru deciderea traseul LEA 400 iau în considerare evitarea așezărilor umane, a pădurilor, zonelor protejate, siturilor arheologice, monumentelor de patrimoniu și de cultură, precum și utilizarea terenurilor (cultivarea cerealelor, viță de vie, publice, etc.). Cele mai apropiate localităţi aflate pe traseul LEA 400 kV (aflate la o distanță mai mică de 0,500 km), sunt: Musaitu (0.175 km de la punctul de sud-est al localităţii) Străișteni (0.270 km de punctul estic al satului), Congazcicul de Jos (0.317 km de punctul de sud-est a satului), Valea Perjei (0.370 km de regiunile de nord punctul satului), Brăila (0,375 km de punctul estic al satului), Hansca (0.377 km de la punctul de sud-est a satului) și Vinogradovca (0.532 km de punctul estic al satului). Ordinul nr. 119/2014 care aprobă Normele pentru igiena și sănătatea publică a populației stabilește zonele sanitare de protecție față de ariile rezidențiale între 50 m și 1500m în funcție de diferitele activități care urmează a se dezvolta (ferme de animale domestice și anexe, depozite de combustibil sau deșeuri, parcuri eoliene sau fotovoltaice, stații de tratare a apelor uzate, etc.). Nu există nici o distanță specificată în cazul liniilor electrice aeriene. Traseul LEA 400 kV nu trece peste nici o pădure, prin pădurea Molești traseul este intr-un coridor naturală, fără copaci. Dar, traseul trece peste grupuri de arbori, cu o lungime între 22 și 240 m. Suprafața de afectată de coridorul de protecție LEA în această situație este de aproximativ 10 ha. În general, nu sunt copaci foarte mari, sunt mai mici de 4 m si nu este
necesar să fie tăiaţi. 02Act.0
- În timpul lucrărilor de construcție, se poate estima mai exact numărul de copaci tăiaţi sau
01 -
mutați în cazul în care este posibil. De exemplu, când LEA traversează drumuri sau trece de
03.01
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 58
a lungul unui drum, în mod obișnuit pe partea stângă și dreaptă a acestuia sunt copaci. Acești copaci intră în coridorul de protecție a LEA și va trebui să se decidă în funcție de înălțimea lor dacă este necesar a fi tăiați. LEEA de 400 kV necesită un coridor de protecție de 30 m (terenul și spațiul atmosferic limitat de planuri verticale, de ambele părți ale liniei) de la ax pe ambele părți (lățime totală de 60 m) în conformitate cu prevederile HG no. 514/2002 pentru aprobarea Regulamentului privind protecția rețelelor electrice. Pentru condiții normale de exploatare a LEA și prevenirea accidentelor trebuie alocate terenuri speciale și stabilite coridoare de protecție fără copaci în suprafețe mari sau plantații. Terenurile localizate în coridorul de protecție nu sunt luate de la proprietari și pot fi utilizate pentru lucrări agricole sau altele. Lucrările planificate pentru reparații, întreținere tehnică și reconstrucția LEA care traversează terenuri agricole va fi realizată numai cu consimțământul proprietarilor de teren și se realizează de obicei în perioadele când terenurile nu sunt ocupate de culturile de cereale sau când se poate asigura integralitatea acestora. Majoritatea satelor utilizează apă potabilă din pânza freatică, iar HG pentru aprobarea Regulamentului privind zonele sanitare de protecție a apelor preluate stabilește arii de protecții sanitare în jurul puțurilor între 30 m și 50 m, dacă se consideră că apă din subteran nu este îndeajuns protejată împotriva contaminării. În cazul apelor de suprafață sunt stabilite distanțe între 50 m și 200 m în funcție de unde sunt amplasate prelevările. Aproape tot terenul este cultivat (podgorii și culturi) și folosit pentru păşunat. Impactul va fi văzut în timpul construcției când suprafețele de teren sunt necesare pentru a construi stâlpi și a monta cablurile, etc. Aceasta se va întâmpla numai pe durata perioadei de lucrărilor de construcții-montaj, iar apoi terenul va fi din nou accesibil utilizării lui inițiale. Suprafața de teren necesară pentru fundația a circa 420 stâlpi depinde de tipul acestora și poate fi între 27,330 și 46,200 m2. Pentru construcția stațiilor nu sunt necesare suprafeţe suplimentare de terenuri; acestea vor fi efectuate în interiorul stațiilor existente din Chișinău și Vulcănești. Detalii privind impactul asupra terenurilor vor fi menționate în EIMS, datorită faptului că au fost unele schimbări în proiectul tehnic, acestea sunt încă studiate.
02Act.0 -
01
- 03.01
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 59
6. TERMENII DE REFERINȚĂ PENTRU ESIA
6.1 Obiectivele EIMS Pregătirea Raportului EIMS se va face în conformitate cu cerințele directivelor UE privind EIA și cu cerințele BERD privind protecția mediului și informarea publicului. Planul propus de evaluare a impactului va cuprinde următoarele etape: Analiza diferenţelor intre legislația națională, europeană și internațională; Analiza a ce tip de hărți pot fi găsite geologia, hidrogeologia, alunecările de teren, rețeaua de ape de suprafață, păduri, biologice, monumente culturale, sit-uri arheologice, etc. și identificarea autorităților implicate. Găsirea constrângerilor privind traseul LEA ; Efectele asupra biodiversității. Identificarea ariilor propuse a fi protejate cum ar fi coridorul ecologic sau zonele nucleu. Există un program național care și-a propus determinarea acestui tip de arii specifice care necesită protejarea. Efectul asupra rutelor păsărilor migratoare. Găsirea măsurilor adecvate de minimizare a impactului LEA. Retragerea terenurilor. Suprafețele de teren ocupate permanent de fundațiile stâlpilor trebuie identificate, precum și proprietari lor. Efectele asupra calității aerului. Această investiție nu va produce emisii în timpul exploatării, dar în timpul lucrărilor de construire trebuie luate măsuri pentru prevenirea poluării. Efectele asupra schimbărilor climatice. În stațiile electrice transformatoarele
utilizează SF6 pentru izolarea echipamentului. SF6 este un gaz cu efect de seră care dacă scapă în atmosferă poate crește nivelul GES. Efecte asupra apei și solului. Unele echipamente în timpul lucrărilor de construcții – montaj (vehicule și alte dispozitive) sau în timpul exploatării (transformatorul sau motoarele Diesel) utilizează combustibil lichid pentru diverse scopuri. Măsuri de prevenirea eventualelor scăpări pe sol, în apele de suprafață sau subterane vor trebui luate în considerare. Efectele asupra zgomotului și vibrațiilor. Stațiile electrice vor fi prevăzute cu întreruptoare sau alte dispozitive auxiliare, iar impactul lor în timpul funcționării trebuie evaluat. Câmpul electromagnetic (CEM). În cadrul EIMS va fi dezvoltată o analiză a posibilului efect a stațiilor electrice și a LEA asupra interferențelor radio și tv și asupra personalului lucrător și a publicului în condiții de exploatare normală.
Efectele asupra economiei și turismului. Impactul potențial al acestei investiții asupra
turismului și recreării va fi evaluat calitativ.
02Act.0
- 01
- Evaluarea impactului asupra mediului și social a stațiilor electrice și LEA în timpul 03.01
- proiectării, lucrărilor de construcții-montaj, funcționării și dezafectării va fi realizat pe Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 60
baza studiilor de teren, consultărilor cu autoritățile implicate, a feedback-ului publicului interesat și a analizei experților. Actualizarea Planul de Implicare a părților interesate (SEP); Pregătirea Planului de Monitorizare de Mediu și Management Social (ESMMP) pentru toate etapele de dezvoltare a proiectului (proiectare, construcție, exploatare și dezafectare); Dezvoltarea Planului de Acțiune de Mediu și Social, (PAMS); Identificarea condițiilor și cerințelor de muncă din Moldelectrica și propunerea unor noi măsuri și politici, dacă este necesar; Sprijinirea Moldelectrica în timpul consultării publice, campanii de informare și dezbateri publice și pregătirea de materiale suport sau pentru documentare.
6.2 Structura preliminară a Raportului EIMS Raportul EIMS va fi structurat în șapte secțiuni, care vor descrie și evalua impactul Proiectului social și asupra mediului luând în considerare etapele de proiectare, construcție, operare și mentenanță: Introducere privind scopul proiectului, domeniul de aplicare și abordarea ESIA; Legislația în vigoare, cerințe și politici; Descrierea proiectului și a alternativelor avute în vedere; Starea actuală a mediului înconjurător și descrierea socio-economică; Impactul potențial al proiectului asupra mediului și socio-economic (utilizarea terenurilor, geologie, sol, apa freatică și apa de suprafață, a aerului și a climei, peisajului, habitat-uri, flora, fauna, oameni, comunități, infrastructuri, turism, patrimoniu cultural, arheologic și istoric, sănătate umană și securitate la locul de muncă); Planul de Management şi Monitorizare de Mediu şi Social; Planul de Acțiune de Mediu şi Social; Planul de Implicare a Părţilor Interesate.
6.3 Perioada de realizare a EIMS Raportul EIMS va fi elaborat in paralel cu Studiul de Fezabilitate şi va fi finalizat după dezbaterile publice. Prima analiză a început la mijlocului lunii iunie 2016 cu analiza comparativă a legislației naționale, europene și internaționale. Primul contact cu autoritățile implicate și comunitățile locale a fost realizat la sfârșitul lunii Junie 2016.
În timpul lunilor iulie și august 2016 au fost făcute investigații pentru a găsi hărțile adecvate
pentru situația existentă a hidrologiei, alunecărilor de teren, apele de suprafață, păduri,
02Act.0
- 01
- biologic, monumente culturale și sit-uri arheologice pentru partea de sud a MD unde proiectul
03.01
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 61
va fi implementat. O metodologie pentru EIMS a fost stabilită pentru a cuantifica impacturile investiției asupra fiecărui aspect considerat. Din septembrie a început evaluarea impactului stațiilor electrice și a LEA de 400 kV asupra mediului și social concentrată asupra ariilor protejate și biodiversitate, mai mult asupra păsărilor migratoare. Suprafețele de teren afectate de construcția LEA 400 kV au început să fie identificate. În octombrie efectele investiției asupra aerului, apelor de suprafață și subterane, sol, utilizarea terenurilor, biodiversitate, sănătatea personalului și publicului, patrimoniu cultural și sit-uri arheologice sunt evaluate pe baza metodologiei propuse. Pachetul preliminar EIMS (raportul EIMS, RNT, SEP, PMMMS și PAMS) va trebui să fie gata la sfârșitul lui noiembrie, iar pachetul final EIMS după introducerea comentariilor publicului pe data de 20 decembrie 2016.
02Act.0
-
01
-
03.01
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 62
7. IMPLICAREA PĂRȚILOR INTERESATE
7.1 Introducere Scopul acestui Plan de implicare al părților interesate (SEP) este acela de a crea baza unei relații constructive și de durată între titularul contractului și părțile interesate afectate. SEP va fi un instrument pentru Moldelectrica în descrierea strategiei și a programului său de implicare a părților interesate, în diferitele etape ale Proiectului „MD-RO‟ (planificare - studii și consultanță, proiectare, execuție - construcție, punerea în funcțiune și exploatare). Astfel, Moldelectrica va putea furniza informațiile relevante și ușor de înțeles și va oferi, tuturor categoriilor vizate de public, posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere și de a primi răspunsuri. Modul de implicare și frecvența sunt definite de nivelul riscurilor și al impactului pe care Proiectul îl va avea. SEP prevede, de asemenea, modul în care preocupările părților interesate trebuie luate în considerare în diferitele etape ale Proiectului. În legătură cu stadiul actual de dezvoltare al Proiectului „MD-RO‟, acest document va fi focalizat, și se va referi strict la faza “Studiu de fezabilitate”. Potrivit Politicii de mediu și socială a BERD - Cerințe de performanță - PR10 (versiune revizuită 2014) Proiectul „MD-RO‟ este clasificat în categoria A "Construirea de linii electrice aeriene de înaltă tensiune", acesta fiind susceptibil de a avea impact negativ asupra mediului și aspectelor sociale, problemele apărând, în principal, în timpul fazei de construcție și de funcționare. SEP este un document viu, care urmează a fi revizuit periodic și adaptat la specificul cultural, frecvența și metodele de revizuire fiind descrise în document.
7.2 Identificarea și analiza părților interesate Conform cerinței de performanță BERD - CP10, părțile interesate, atât cele interne cât și cele externe, au fost identificate în cadrul SEP. Categoriile și lista părților interesate identificate vor evolua împreună cu proiectul „MD-RO‟. În această etapă au fost identificate grupurile generale ale părților interesate, așa cum este prezentat în figura 7.2. Toate părțile interesate sunt în prezent localizate în Moldova, fiind posibil ca extinderea grupurilor să fie necesar, ca în viitor, să includă și grupurile românești.
02Act.0
- 01
- 03.01
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 63
Figura 7.2. Părțile interesate - grupuri vizate
Părți interesate - grupuri externe Această categorie a părților interesate este reprezentată de către publicul rezident în zonele cel mai probabil afectate, cât și publicul, care se numește "preocupat/interesat", care ar putea fi afectat de Proiectul „MD-RO‟. Grupul principal, luând în considerare aria geografică de impact a Proiectului „MD-RO‟, este: Persoanele/Publicul afectat(e) direct de construirea și/sau funcționarea LEA; Comunități locale și grupuri vulnerabile; Administrația publică locală; Oficiali guvernamentali și politicieni; Autorități naționale de reglementare / Agenții; Mediul academic și CDI (cercetare - dezvoltare - inovare); Organizații profesionale; Sindicate și Federații patronale; Societatea civilă - ONG (Organizații Ne Guvernamentale); Mass media; Mediul de afaceri; Instituții financiare internaționale.
Părți interesate - grupuri interne
Conducerea și salariații Moldelectrica, cu o atenție sporită pe echipa de Proiect „MD- 02Act.0
- RO‟; 01
- Alte părți interesate, la nivelul grupurilor interne: consorțiul de consultanți, 03.01
- contractorul general, creditorul/banca - BERD. Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 64
În perioada elaborării Studiului de fezabilitate, analiza a demarat prin identificarea publicului / grupului cel mai afectat în mod direct de Proiect „MD-RO‟, fie din cauza utilizării terenurilor de-a lungul întregului sit al Proiectului, fie din cauza impactului asupra sănătății umane, asupra calității aerului și a apei sau chiar datorită efectelor socio-economice ale creării de noi locuri de muncă pe toată durata de viață a Proiectului (planificare, organizare de șantier și construcție, punere în funcțiune, exploatare). Procesul de cartografiere a părților interesate s- a realizat de-a lungul zonelor de impact, urmând apoi prioritizarea principalelor grupuri identificate. Detalii suplimentare sunt prezentate în documentul SEP actualizat (revizia 1) - Planul de implicare a părților interesate referitoare la procesul de cartografiere a publicului vizat (criterii de selecție, prioritizare, bariere identificate, instrumente personalizate de comunicare etc.).
7.3 Diseminarea informațiilor Obiectivul procesului de diseminare a informațiilor este acela de a solicita reacția publicului din localitățile afectate de proiect, a grupurilor vulnerabile și părților interesate privind impactul proiectului „MD-RO‟ și măsurile de reducere propuse, urmând ca acolo unde este necesar sesizările/comentariile să fie luate în considerare, raportul EIMS fiind actualizat corespunzător. Pe durata procesului EIMS se va desfășura o campanie formală de consultare publică de-a lungul traseului propus LEA, coordonat de către echipa de proiect Moldelectrica, împreună cu consorțiul consultanților. Principalele etape ale procesului de diseminare a informațiilor vor fi: pregătirea și distribuirea materialelor de diseminare (pachete de diseminare a informațiilor); anunțuri și implicarea mass-media (comunicate de presă); întâlniri de diseminare a informațiilor; colectarea și înregistrarea comentariilor și sesizărilor. Pachetul de informații pentru diseminare va fi distribuit către părțile interesate relevante cu cel puțin o săptămână înainte de lansarea perioadei oficiale de diseminare a informațiilor și cel puțin două săptămâni înainte de reuniunile de consultare publică, asigurându-se astfel că părțile interesate au suficient timp pentru a examina documentația înaintea întâlnirilor. Informațiile care vor fi diseminate public, atât în limba oficială națională - română cât și în limba rusă, sunt în acord cu PIP a BERD, CP10 și cu legislația națională a Republicii Moldova.
7.4 Programul de implicare a părților interesate
Până în prezent, întâlnirile preliminare de definire (introductive) au avut loc și părțile
interesate, în principal grupurile interne, au fost consultate și implicate în planificarea și
02Act.0
- 01
- implementarea Proiectului.
03.01
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 65
În conformitate cu Programul SEP, au avut loc următoarele acțiuni de implicare a părților interesate: Perioada de analiză preliminară PRE-EIMS și de identificare a părților interesate (aprilie-mai 2016): Atât echipa MOLDELECTRICA, cât și BERD, au fost consultate în procesul de stabilire a rutei optime a LEA dintre stațiile electrice Vulcăneşti și Chișinău; Au avut loc vizite pe teren în zonele situate în vecinătatea stațiilor electrice existente și a rutei LEA propuse “varianta unu”, reacțiile / sugestiile pe care le-am înregistrat și analizat fiind utilizate pentru actualizarea viitoarelor activități și a variantei inițiale a Raportului preliminar al SEP. Perioada de definire a Raportului EIMS preliminar (iunie-iulie 2016): Interviuri față în față cu reprezentanții comunităţilor locale aflate de-a lungul traseului propus al LEA; Întâlniri (introductive) cu ONG-urile naționale; Întâlniri (introductive) cu oficiali guvernamentali. Obiectivele acestei etape de definire a Raportului EIMS preliminar au urmărit verificarea: Categoriei de impact social și de mediu și a problemelor (riscuri și oportunități) relevante pentru Proiectul „MD-RO‟; Părților interesate relevante pentru Proiect și a grupurilor vulnerabile;Întâlnirile introductive au avut loc în perioada 28 iunie - 1 iulie 2016, fiind pe larg prezentate în documentul preliminar SEP actualizat (revizia 2).
02Act.0
-
01
-
03.01
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 66
Scopul tuturor acestor întâlniri - interviuri a fost acela de a înțelege și identifica aria de proiect cu impact relevant și părțile interesate potențial afectate, pentru a ne crea o viziune de ansamblu la nivel local și o imagine clară a percepțiilor asupra efectelor potențiale ale Proiectului și asupra principalelor părți interesate afectate, prin intermediul factorilor interesați. Selecția localităților (Figura 7.4.1) în care s-au efectuat întâlniri introductive față-în- față, s-a bazat pe criterii de mediu, sociale și de altă natură. Figura 7.4 Harta misiunii preliminare din teren
Traseu LEA – varianta 1, aprobată; Traseu rutier; Opriri – sate/comune, administrația locală
Tabel 7.4 Întâlniri introductive cu reprezentanții comunităților locale, organizații guvernamentale și ONG
Comunități locale 02Act.0
- Data Organizații guvernamentale Persoana intervievată / Funcție 01
- ONG
03.01
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 67
Dl. Ilie LEAHU, viceprimar Municipiul Chişinău – Comuna Dl. Dumitru STANILA, inginer Băcioi Dna. Valentina BALTATESCU, contabil Dna. Svetlana BOSTANICA, contabil Raionul Ialoveni – Satul Hanșca Dna. Silvia ARHIRII, secretar Raionul Hânceşti - Satul Fîrlădeni Dl. Pavel BARBOS, primar 28.06.2016 Raionul Cimişlia – Satul Dl. Efim STROGOTEANU, primar Ecaterinovca Dna. Nadejda COSTAS, primar Dl. Constantin Gherea, inginer Raionul Cimişlia – Satul Topală Dna. Raisa COMERZAN, asistent social Dna. Mirea RACILA, contabil Dna. Mariana CERNEI, secretar ATU Găgăuzia – Comuna Dl. Dimitrii IKIZLI, primar Congazcic Dl. Grigori IKIZLI, inginer 29.06.2016 ATU Găgăuzia – Satul Congaz Dl. Mihail ESIR, primar Raionul Taraclia – Satul Musaitu Dna. Raisa TASNICENCO, primar Raionul Cahul – Satul Iujnoe Dl. Ghenadie FOCSA, primar Dl. Anatolie ZOLOTCOV, vice ministru Dna. Elena BEJENARU, șef Direcția generală Ministerul Dezvoltării Regionale şi urbanism, construcții și locuințe Construcţiilor Dl. Serghei MUNTEANU, șef Direcția arhitectură, proiectări, urbanism și amenajarea teritoriului Dna. Victoria JARDAN, expert în aceeași Direcție Dna. Maria NAGORNÎI, șef Direcţia analiză, 30.06.2016 monitorizare şi evaluare a politicilor Dna. Veronica JOSU, șef adjunct Direcţia resurse Ministerul Mediului naturale şi biodiversitate Dl. Vitalie GRIMALSCHI, șef Secția arii protejate, biodiversitate și biosecuritate Dl. Gheorghe POSTICA, vice ministru Ministerul Culturii Dna. Emilia RISTIC, șef Serviciul investiții capitale AgroInform Farmers Association Dl. Iurie HURMUZACHI, Director adjunct
Părți interesate – categoria Data Persoana intervievată / Funcție public intern Dl. Veaceslav ZASTAVNEŢCHI, Vicedirector general - şef Direcţie centrală de dispecer - Dispecer principal Dl. Iurie CAZACU, șef Serviciu Regimuri electrice 01.07.2016 MOLDELECTRICA Dl. Dmitri POPOV, șef Sector SRE Dna. Nelli MELNICENCO, șef adjunct Serviciul SPP Dl. Dmitri SUHAZEV, șef SLE
Dl. Vitalie BÎTCA, șef SS
02Act.0
- 01
- Scopul tuturor acestor interviuri a fost acela de a înțelege și identifica aria de proiect cu 03.01
- impact relevant și părțile interesate potențial afectate, pentru a ne crea o viziune de Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 68
ansamblu la nivel local și o imagine clară a percepțiilor asupra efectelor potențiale ale Proiectului și asupra principalelor părți interesate afectate, prin intermediul factorilor interesați. Notițe de interviu au fost luate în timpul întâlnirilor, au fost adunate și verificate î cadrul SEP - revizia 3. Selecția localităților (Figura 7.4) în care s-au efectuat întâlniri introductive față-în-față, s-a bazat pe criterii de mediu, sociale și de altă natură (așezarea geografică, etc.). Activitățile planificate pentru viitor se vor focaliza pe întâlnirile de consultare publică derulate în timpul procesului de EIMS și vor include: Consultări publice - întâlniri în cadrul comunităților locale (cetățeni, ONG-uri locale, grupuri vulnerabile, lideri informali); Consultări individuale - posibil a fi incluse, în funcţie de concluziile Raportului EIMS și a specificațiilor tehnice; Comunicate de presă către presa scrisă și online. Consultarea părților interesate poate genera acțiuni și reacții în rândul acestora, fapt care va fi luat în considerare în planificarea viitoare a Proiectului „MD-RO‟. Feedback-ul publicului interesat (chestionare, plângeri, sesizări, cerințe, etc.) va fi luat în considerare de a lungul etapelor de dezvoltare a Proiectului și gestionat în concordanță cu Mecanismul de sesizări.
7.5 Mecanismul de sesizări Un mecanism de sesizări va fi implementat astfel încât Moldelectrica să răspundă la preocupările, comentariile și plângerile din partea părților interesate și a comunităților afectate. Personalul desemnat pentru implicare, din cadrul Moldelectrica, vor fi instruiți pentru gestionarea mecanismului de sesizări. Acest mecanism se referă atât la părțile interesate - grupul intern (angajați), cât și grupul extern (persoanele afectate și alte părți interesate relevante). Un flux schematic pentru mecanismul de sesizare este prezentat în figura 7.5.1 de mai jos. Ambele reclamații verbale și scrise urmează să fie înregistrate și documentate. Orice comentarii sau preocupări pot fi aduse la cunoștința Întreprinderii atât verbal (prin telefon) cât și în scris (prin poștă sau e-mail) sau prin completarea unui formular de sesizări. Personalul desemnat pentru implicare, din cadrul Moldelectrica, vor fi instruiți pentru gestionarea mecanismului de sesizări. În documentul SEP - versiunea preliminară vor fi furnizate pentru părțile interesate datele de contact atât pentru OCL (Ofițerul de legătură cu Comunitatea Locală) cât și pentru managerul
EIMS și SEP.
02Act.0
-
01
-
03.01
- Formular FPM cod:
Cod document: 8389/2015-6-S0091538-N0 Revizie: 3 Pag. 69
Figura 7.5.1 Procedura de sesizări
7.6 Monitorizare și raportare Înregistrările de la consultările publice, minutele întâlnirilor și chestionarele consultărilor informale (interviuri față-în-față) vor fi gestionate de către OCL, Moldelectrica și reprezentantul consorțiului de consultanți - responsabil cu impactul social. Vor fi elaborate, de asemenea, Rapoartele periodice trimestriale, care rezumă activitățile și problematicile cheie (sesizări, nemulțumiri, comentarii) ridicate de grupurile afectate. Un raport anual va fi, de asemenea, pregătit de către OCL, Moldelectrica care să includă un rezumat al rezultatelor SEP. Pe baza acestui Raport anual informații actualizate vor putea fi
furnizate înapoi comunității / părților interesate vizate, inclusiv cu specificarea progresului
02Act.0 realizat în etapele de dezvoltare ale Proiectului „MD-RO‟. Moldelectrica va acționa, în
- 01
- consecință, va activa bucla de feedback și va pune în aplicare măsuri corective, atât în 03.01
- domeniul social și cât și de mediu. Formular FPM cod: